Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Către tineri ,
Mare și grea e menirea noastră . lumea veche se prăbușește. Lumea în care au trăit ,
au învățat și mai mult sau mai puțin s-au acomodat bătrânii noștri e pe ducă.
Dar vinul nou nu poate , nu trebuie turnat în vas vechi . Lumea nouă nu poate fi
înfăptuită de oameni vechi. La această construcție formidabilă , trebuiesc forțe noi ,
neîntrebuințate , neuzate . Aceste forțe sunt forțele tinere. Dar pentru ca aceste forțe să poată
fi întrebuințate cu folos , le trebuie : unire , cultură , pricepere la luptă .
E vorba ca din miile de dărâmături , din milioanele de cadavre , căzute jertfă unor
interese care nu erau ale lor să renască o omenire mai bună. 1
Acest manifest adresat tineretului și datat la 1 decembrie 1918 , a fost emis de către
adepții stângii din România și a reprezintat un apel la ridicarea tinerilor la luptă împotriva
asupritorilor și pentru a pregăti o lume nouă. Este unul dintre primele momente în care
mișcarea comunistă din România își face simțită prezența . Inspirată din revoluția bolșevică
din 1917 , mișcarea comunistă din România a apărut ca o grupare mică . Baza a fost
reprezentată de sindicatele muncitorești și de asociațiile tinerești .
Sistemul totalitar comunist din Romania s-a bazat de la primul inceput pe modele
organizatorice provenite din Uniunea Sovietica pentru instalarea sa in adancimea societatii
romane. Astfel, copiind organizatia tineretelui sovietic KOMSOMOL comunistii romani au
infiintat un acelasi aparat de intoctrinare pentru tineneretul romanesc. Crearea organizatiilor
de masa pentru copii si tineri, este o caracteristica comuna a sistemelor politice totalitare care
prin acestea vor sa creeze noi activisti pentru partid sau supusi convinsi de dreptatea cauzei
partidului. Per exemplu, organizatia tineretului german in timpul nazismului Hitlerjugend,
tineri fascisti din Op.Nat.Balilla in Italia lui Mussolini, organizatia EON (Ethniki Organosi
1
„ Foaea Tînărului” A IX . nr . din 1 decembrie 1918 , Institutul de Istorie Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R.
Documente din istoria Uniunii Tineretului Comunist Din România 1917-1944 , Editura Tineretului , 1958.
1
Neolaias-Organizatia Nationala a Tineretului) in Grecia dictatorului I.Metaxas. Bineinteles,
atragerea tineretului in acest fel de organizatii politice catre un regim totalitar, se face prin
doua modalitati. Prima, care are de a face cu atingerea psihicului sau factorului sentimental al
tinerului (prin activitati comune, colectivitate, tovarasie, distractii, uniforme sau distinctii si
decoratii care impresioneaza un om tinar) sau cu forta si frica de izolare de restul societatii, si
care din nou sperie un om cu o personalitate inca in formare. Randurile care urmeaza sunt o
incercare de a prezenta Uniiunea Tineretului Comunist din Romania.
Data exacta a infiintari UTC nu este clara. In 1951 Partidul Muncitoresc Roman a
format o comisie pentru stabilirea datei infiintarii organizatiei 2. Pana la urma s-a stabilit data
de 19-20 Martie 1922.
Simbolic data înființării PCR a rămas 8 mai 1921. Între 8-12 mai 1921 s-a desfășurat
un congress la București , la care s-au stabilit printre altele ; ideologia partidului , programul
plus o serie de alte problem urgente ce urmau a fi soluționate. O serie de alte chestiuni cum ar
fi situația Mișcării tineretului, nu au putut fi discutate deoarece lucrările Congresului au fost
întrerupte de către autorități , acțiunea fiind considerate ilegală. Delegații au fost arestați , dar
au reușit să voteze în unanimitate afilierea micului Partid Comunist Român la Internaționala
a III a .5
2
Comisia Prezidentiala pentru analiza dictaturii comuniste din Romania, Raport Final,Bucuresti, 2006, p.140.
3
Idem, op.cit., p.141.
4
Comisia Prezidentiala pentru analiza dictaturii comuniste din Romania, Raport Final,Bucuresti, 2006, p.141
5
Constantin Petculescu , Istoria mișcării revoluționare și democratice de tineret din România, repere
cronologice , Editura Politică , București 1987 , pp. 64-65.
2
Evoluția partidului a depins în mare parte de evenimentele interne și externe , de
fenomenele sociale care au apărut .
Ca orice grupare de acest tip , UTC a avut nevoie de un statut . Statutul reprezintă
forma de organizare a unei organizații fie de tip politic sau de altă natură. În cadrul unui partid
statutul este actul de identitate care evidențiază orientarea și ideologia partidului sau mișcării
politice respective.
1. Denumirea Uniunii
2. Partea generală
Textul elaborat în 1925 reprezintă primul statut al UTC. Elaborat pe baza statutului
PCR , această organizație , parte componentă a Partidului Comunist , menționează apartenența
la Internaționala Comunistă a Tineretului , pentru legitimitate , de asemenea UTC se declara
membră a Federației Balcanice a Tineretului Comunist , deoarece din punct de vedere
geografic România se situează în zona Balcanilor.
6
Documente din istoria Uniunii Tineretului Comunist Din România 1917-1944 , p. 103
3
Acest statut provizoriu face referiri și la Nucleele din care este compus UTC. „Nucleul
de întreprindere este compus din toți membrii UTCR care lucrează într-o intreprindere.
Nucleul este compus din cel puțin 3 membrii.” Prin această condiție se încearcă
implementarea ideologiei comuniste în industrie, domeniu care aparținea la acea vreme în
mare parte sectorului privat. Patronatele fiind dușmani ai stângii.
Membrii uniunii care lucrează la o moșie , conac , fermă , plantație etc. sunt
organizați în nuclee de moșii sau conac. Nucleele de sat , ca și nucleele de fabrică , sunt
împărțite în sub nuclee.
Membrii Uniunii , care învață în școli industriale , licee etc , sunt organizați în nuclee
pe școli , împărțite în subnuclee pe clase. Studenții , membrii ai Uniunii sunt organizați în
nuclee pe universități împărțite în subnuclee după facultăți.
Existau și organizații secundare și de tranziție sub forma unor nuclee de stradă sau de
breaslă.
Nucleele de stradă sau de breaslă sunt forme secundare de organizare și n-au aceeași
importanță ca nucleele de intreprinderi.7
Sursa care oferea cei mai mulți membrii era sistemul educațional. Indiferent de nivelul
de învățământ UTC a căutat să dețină controlul acestui segment social. Instituțiile de
7
Idem, op.cit., pp. 104-106.
4
învățământ aveau un rol esențial în cultivarea doctrinei socialiste , în special prin cadrele
didactice , care au rol de formatori de opinie.
UTC a avut aceeasi soarta cu Partidul Comunist din Romania (PCdR) dupa scoaterea
din afara legii catre autoritatii la 1924 cu legea Marzescu 9. Reapare dupa 23 august 1944 sub
protectia Armatei Rosii la inceputul comunizarii Romaniei. Primul secretar general al UTC
dupa 23 august a fost Nicolae Ceausescu care a continuat sa actioneze cu metode din perioada
ilegalista neobservind schimbarile in mediul politic romanesc. Intr-un timp scurt a fost
eliberat din functie si a fost trimis in provincie cu alte insarcinari 10.Exact ca Partidul
Comunist, UTC dupa 23 august 1944 a urmat politica de inspiratie leninista care cerea crearea
fronturilor sociale (organizatii paravane ale comunistilor cu scopul de atrage o mai mare parte
a societatii); astfel UTC a creat unele organizatii in jurul său.
Un moment important este semnalat în iunie 1944 cuprilejul emiterii unui manifest
împotriva regimului antonescian. Acest act este un preambul la mișcarea strategic făcută de
România la 23 august 1944. „Pe când mii de vapoare , zeci de mii de avioane și tancuri ,
milioane de soldați atacă ultimele fortărețe ale lui Hitler , răsună câmpiile și pădurile ,
munții și văile Europei de strigătele de luptă ale patrioților care scutură lanțurile robiei
hitleriste” .
9
Ibidem, p. 141.
10
Comisia Prezidentiala pentru analiza dictaturii comuniste din Romania, Raport Final,Bucuresti, 2006, p. 141.
11
Ibidem, p. 142.
5
aveau ca scop atragerea unei mase semnificative. Imediat dupa constituirea Partidului
Muncitoresc Roman cu unificarea Partidului Comunist cu o fractiune din Partidul Social
Democrat s-a format si Uniunea Tineretului Muncitoresc (UTM) in februarie 1948. Primul ei
secretar general a fost Gheorge Florescu un fost tipograf care a ramas in functie pana in
1952.12
Dupa preluarea deplina a puterii catre PMR, s-a decis unificarea, mai precis absorbtia
tuturor organizatiilor tineretului de catre UTM, in 1948. Decizia a starnit proteste si incidente
in toata tara. Era inceputul uniformizarii si comunizarii in stil stalinist a tineretului roman.
Exact ca Partidul Comunist, UTC dupa 23 august 1944 a urmat politica de inspiratie
leninista care cerea crearea fronturilor sociale (organizatii paravane ale comunistilor cu scopul
de atrage o mai mare parte a societatii); astfel UTC a creat unele organizatii in jurul sau.
Acestea erau: Frontul Unic al Tineretului Muncitoresc, Frontul Naţional Democrat al
12
Ibidem, p. 143.
13
Ibidem, p. 144.
14
Comisia Prezidentiala pentru analiza dictaturii comuniste din Romania, Raport Final,Bucuresti, 2006, p. 141.
6
Tineretului si Miscarea Tineretului Progresist din Romania15. Nici una din organizatii nu a
avut rezultatele dorite de comunisti si asa in 1945 se decide crearea uneia noi. Denumirea ei
era Tineretul Progresist si, pentru credibilitatea ei, se decide autodizolvarea UTC.
In anul 1966, Structura Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist era urmatoarea 19:
15
Ibidem, p. 142.
16
Ibidem, p. 143.
17
Ibidem, p. 144.
18
Arhive Nationale, Birou Arhive Contemporane, Fond Comitetul Central Al Uniunii Tineretului Comunist,
Inventar nr.3258, Anii extremi: 1945-1955, pp. 2-3.
19
Ibidem p . 4
7
1. Secretariat
2. Serviciul Organizatoric
3. Serviciul Economic
4. Serviciul Propaganda
5. Serviciul Scoli
7. Serviciul Cancelarie
8. Serviciul Gospodarie
1. Serviciul Consilieri
Spre deosebire de anul 1968, in schema de organizare din 1971 apar suplimentare
urmatoarele compartimente:
1. Tineretul Muncitoresc
2. Tineretul Satesc
3. Consiliul U.A.S.C.R.
8
4. Secretar Consiliu Fete
Pentru instruirea cadrelor, UTM avea o scoala centrala cu numele “Filimon Sirbu” si o
retea de scoli de perioada scurta, sau sectii ale tineretului langa scolile de partid. Subiectul
acestor scoli era istoria Partidului Comunist al Uniuniei Sovietice, istoria PMR, istoria
universala, materialism dialectic, economie politica, cultura generala (limba romana, limba
rusa,matematica, fizica, geografie, stiinte naturale), tehnici de organizare si propaganda 20.
Membrii UTM erau supusi indoctrinarii comuniste prin diferite metode: cercuri, lectii,
sedinte, prelucrari si alte etape a dogmatizarii. In 1958 Scoala “Filimon Sirbu” s-a desfiintat,
pe motiv de ineficienta, si in locul ei a fost infiintata Scoala “Stefan Gheorghiu” 21. In timpul
lui Nicolae Ceausescu, a functionat o Scoala Centrala de cadre a Uniunii.
Cele mai importante publicaţii periodice ale UTM/UTC au fost 22: “Tanarul Muncitor”
(1947-1949, cu suplimentul “Brigadierul”), “Scanteia Tineretului” (1944, seria a IIa din
1949), “Tanarul Leninist” (1951-1974), “Pionierul” (aparuta in 1949, intre 1953-1967
“Scanteia Pionierului”), “Instructorul de pionieri” (1951-1958), “Pogonici” (aparuta in1949,
din 1967 “Luminita”), “Licurici”(aparuta in 1947, intre 1953-1967 “Cravata Rosie”),
“Cutezatorii” (din 1967), “Soimii patriei”(din 1980; editie in maghiara “A Haza Solymai”),
“Stiinta si tehnica” (care mai edita
Imediat dupa crearea unei organizatii unice a tineretului, in 1949 a avut loc prima
campanie de “epurare” a mebrilor sai. Sub pretextul “reinscrierii” la UTM a inceput campania
de “verificare” a tinerilor participanti. Reinscrierea s-a făcut pe baza urmatoarelor criteria: cei
care erau primiti in UTM trebuiau sa aiba o recomandare de la un membru al PMR sau de la
doi membri ai UTM si sa prezinte o autobiografie, documentele fiind ulterior verificate. Acest
lucru a permis incluziunea in viata personala a tinerilor, orice amanunt biografic din viata lor
20
Comisia Prezidentiala pentru analiza dictaturii comuniste din Romania, Raport Final,Bucuresti, 2006, p. 145.
21
Ibidem.
22
Ibidem.
9
privata constituind pretext pentru o sanctiune politica. In urma acestei proceduri au fost
exclusi 538 de fosti membri al organizatiilor precedente de tineret fiind caracterizati
“elemente dusmanoase” (adica “chiaburi”, fosti legionari, fosti taranisti si liberali, si activisti
religiosi). Circa 5.500 de tineri au fost trimisi “la munca de jos” pentru ca nu aveau “origine
sociala corespunzatoare”. Per total au fost date afara din UTM 33.800 de persoane,
majoritatea caracterizate ca “elemente dușmănoase”.23
In 1952 a avut loc inca o campanie de epurare a UTM in urma demascarii “devierii de
dreapta”. Acuzarea adusa grupului “franctionist” Anei Pauker ca, prin “metoda inscrierii in
bloc”, a facut ca in PMR sa intre “legionari” si alte “elemente dusmanoase”. Intre august 1952
si iunie 1953 au fost exclusi din organizatie pentru “deviere de dreapta” 1000 de activisti si
peste 18 000 de membri25. Evenimentele anilor ’50 (revolutia ungara 1956, asa zisa
destalinizare, si incertitudine pe plan local) au generat instabilitate si la nivelul conducerii
UTM.
Gheorghe Florescu a fost schimbat in 1952, fiind urmat de Vasile Musat (1952-1954).
Și el de Cornel Fulger (1954-1956). Pina la urma regimul a gasit personajul perfect pentru
impunerea “ordinii socialiste” la tineret. Era Virgil Trofin, un activist care a lucrat ca ofiter la
Directia Superioara Politica a Armatei, a ramas in functie intre1956 si 1964.26
24
Ibidem, p. 146.
25
Ibidem, p. 147.
26
Comisia Prezidentiala pentru analiza dictaturii comuniste din Romania, 2006, p. 148.
10
trecerea intre regimul lui Dej la regimul Ceausescu28. A ramas in functie pana in 1967 cand a
fost inlocuit de Ion Iliescu (1967-1971). Dupa modelul rebotezarii Partidului Muncitoresc
Roman in Partidul Comunist Roman, la 4 august 1965 numele organizatiei de tineret a fost
schimbat in Uniunea Tineretului Comunist29.
In prima parte a aniilor ’70, in cerintele lui Ceausescu Uniunea a devenit cu adevarat o
organizatie de masa, a tineretului. Statutul ei a fost modificat succesiv pentru a largi sfera
celor eligibili pentru participare30. In anii ’80, UTC numara peste 5 milioane de membri.
Satelitii UTC - Organizatia Pionierilor, UASR si Soimii Patriei – au capat si ei dimensiuni de
masa. Dupa Ion Iliescu, au urmat in pozitia de prim-secretar al UTC: Dan Marţian (1971-
1972), Ion Traian Stefanescu (1972-1979), Pantelimon Gavanescu (1979-1983), Nicu
Ceausescu (1983-1987) si Ioan Toma (1987-1989)31. Manifestatiile de masa (Ziua de 23
August, Cantarea Romaniei, Ziua de 1 Maie, festivale si cercuri muzicale), au devenit in anii
’80 principalul obiect de activitate a UTC, situatie care a durat pana la sfarsitul istoriei sale,
care a venit o data cu evenimentele din decembrie ’89.
UTM/UTC a fost per total un aparat, la servirea odiosului regim comunist ca sa aplice
controlul social. Forme ale controlului social erau deprivarea, deturnarea ideologica a
socializarii primare si secundare, conditionarea politica in activitatea profesionala, monopolul
dogmatic asupra organizatiilor tineretului, manipularea si cenzura, controlul spatiului locativ,
controlul reproducerii, si in general o supravegherea sociala stricta. UTM/UTC a lasat urme in
psihicul tinerilor obligati sa se conformeze cu unicul partid, unica ideologie, clientelism si
cultul personalitatii si le-a preschimbat cu sau fara voia lor uneori, in activisti servili acestei
cauze. Pentru prelucrarea mentalității tinerilor se folosea îndoctrinarea. Fizionomia omului
nou era esențială pentru atingerea scopurilor Partidului Comunist .
28
Ibidem, p.152.
29
Ibidem, p.153.
30
Ibidem, p.154.
31
Ibidem, p.155.
11
a fi la înălţimea încrederii partidului nostru comunist, a condiţiilor minunate ce vă sunt
create. Învăţaţi, munciţi, munciţi şi învăţaţi, însuşiţi-vă cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi cu-
noaşterii, concepţia materialist-dialectică, fiţi cutezători, preţuiţi strămoşii şi părinţii voştri,
acţionaţi permanent în spiritul romantismului revoluţionar, pregătiţi-vă să fiţi întotdeauna
gata de a vă face datoria şi de a duce înainte neabătut făclia progresului pe pământul
României, mesajul de pace şi colaborare al naţiunii noastre socialiste cu alte naţiuni ale
lumii!."32
32
http://jurnalul.ro/scinteia/special/file-din-istoria-utc-506242.html
12