Regatul României.

Carol I
 Filip de Flandra Karl Eitel Friedrich Zephyrinus
Ludwig von Hohenzollern

• Necesitatea aducerii unui principe străin pe tronul României apare formulată în

programul adunărilor ad-hoc din 1857;
• După refuzul lui Filip de Flandra, este adus Carol de Honhenzollern Sigmaringen,
înrudit cu regele Prusiei şi cu Napoleon al III-lea.
• La 27 de ani, ofiţer în armata
prusacă, Carol este obligat să
traverseze Austria cu paşaport
fals (doarece atunci se contura
războiul austro-prusac);
• Ajuns în ţară, Carol este
recunoscut domn în urma unui
plebiscit (peste 600.000 de
voturi) şi confirmat de
parlament pe 10 mai 1866,
chiar dacă Turcia
concentrează forţe la sud de
Dunăre;
• El devine astfel domnitorul
Carol I (1866-1914), având cea
mai lungă domnie din istoria
României;
• În timpul conducerii sale, s-au
consolidat şi perfecţionat
instituţiile statului român
modern.
• Alegerea lui Carol a
stârnit reacţii diferite în
Europa;
• Pe 25 mai 1866 –
puterile garante acceptă
ca şi în 1859 faptul
împlinit, interzicând
Turciei să intervină cu
armata;
• Austria, înfrântă în
războiul cu Prusia, îşi va
modifica atitudinea, iar în
octombrie acelaşi an şi
Turcia va recunoaşte
alegerea, sultanul
trimiţând firmanul de
domnie lui Carol I.
Constituţia din 1866 • A fost prima realizare a
domniei lui Carol I (fiind
promulgată de principe
la 1 iulie 1866).
• Documentul nu amintea
suzeranitatea Imperiului
Otoman asupra
României.
• S-a inspirat din
Constituţia Belgiei
(1831), numărându-se
printre cele mai
democratice legi
fundamentale din
Europa vremii.
• statul era organizat pe
baza separării
puterilor: puterea
legislativă, exercitată
de Parlament
(bicameral, format din
Senat şi Camera
Deputaţilor, membrii
săi fiind aleşi pe baza
votului censitar);
• puterea executivă,
deţinută de domnitor,
exercitată cu ajutorul
guvernului;
• puterea
judecătorească -
instanţele de judecată,
respectiv, Înalta Curte
de Justiţie şi Casaţie.
• În 1870 are loc mişcarea de la Ploieşti (mişcare antidinastică –
pornită de la nemulţumirile liberalilor radicali), când Candiano
Popescu proclamă pentru o zi republica.

Caricatură antidinastică publicată în „Ghimpele”, în 1872. În stânga: Al. I Cuza trădat de Ion

Brătianu. În dreapta: Carol I sprijinit de Bismark și Brătianu, având la bază influența germană și
având împotrivă „vocea țării”.
 Partidul Liberal -1875 Partidul Conservator – 1880

• Pe plan politic, primii ani de domnie ai lui Carol I au fost caracterizaţi de

instabilitate politică (10 guverne şi 30 de remanieri guvernamentale în perioada
1866-1871);
• Apariţia partidelor politice moderne dar şi impunerea lui Carol pe plan intern au
stabilizat viaţa politică.
• Indepedenţa României a fost obţinută prin participarea la războiul ruso-
turc din 1877-1878.
• Declaraţia de Independenţă a fost citită de Mihail Kogălniceanu la 9 mai
1877 în Parlamentul României.
• Recunoaşterea internaţională a independenţei României a
avut loc la Congresul de la Berlin din 1878.
• Încoronarea lui Carol I şi a Elisabetei ca regi ai României (10 mai
1881)
• 1880 – înfiinţarea Băncii
Naţionale a României;
• 1881 – este înfiinţată Bursa
din Bucureşti;
• 1885 – Biserica Ortodoxă
Română şi-a proclamat
autocefalia faţă de
Constantinopol;
• 1887 – Legea pentru
protejarea industriei
naţionale;
• 1895 – Legea minelor;
• 1899-1901 – împrumuturi
externe pentru modernizarea
portului Constanţa, unde vor
putea intra şi vase de tonaj
mai mare;
• 1904 – Legea băncilor
populare, pentru a sprijini
dezvoltarea comerţului.
Palatul Peleş Podul de la Cernavodă

„Ctitorii” din timpul regelui Carol I

Palatul CEC
Palatul Poştei
• Răscoala țărănească din Răscoala, tablou de Octav Băncilă
1907  a început la 21
februarie 1907 în Flămânzi, Boto-
șani și s-a răspândit, în perioada
următoare, în toată țara.
• Răscoala a fost înfrântă de
guvern, reprimarea ei de către
armată soldându-se cu morți și
răniți.
Ciocnire înte cavaleria regală și țăranii
în Comănești.
• pe plan extern, România a aderat la Tripla Alianţă (1883) şi s-a
implicat în cel de-al doilea război Balcanic (1913);
• Prin Tratatul de Pace de la Bucureşti, România obţinea Cadrilaterul
(partea de sud a Dobrogei).
Intră pe linkul de mai jos şi
verifică-ţi cunoştinţele din lecţie
prin aplicaţia Aranjează
cronologic:
https://learningapps.org/view1807
1754