DESPRE CASTELUL PELEȘ

Castelul Peleș a fost construit la inițiativa

primului Rege al României, Carol I, în afara
perimetrului comunei Podul Neagului,
localitate cu o suprafață de 24 de km2 în anul
1874, an în care, din inițiativa suveranului,
comuna primește numele de Sinaia. Un an
mai târziu, în centrul localității sunt construite
primele case boierești, iar în 1876 începe
construirea căii ferate Ploiești – Predeal, care
străbate și Sinaia. Concomitent, între anii
1873 şi 1875 a fost edificată fundația
castelului Peleș. Ceremonia de punere a
pietrei de temelie a reședinței a avut loc într-
un cadru festiv la 10/22 august 1875

DESPRE CASTELUL PELIȘOR

Castelul Pelișor a fost deschis publicului

vizitator în februarie 1993. Muzeul, cu o
valoare inestimabilă, ce cuprinde o valență
istorica, o alta memorialistică și una artistică,
constituie o importantă componentă a zestrei
culturale a poporului român. Acest edificiu
este parte integrantă a vastului ansamblu
arhitectonic creat de regele Carol I pe valea
pârâului Peleș, într-o perioadă ce se
suprapune practic întregii sale vieți traită in
România. Decorația interioară, concepută de
Regina Maria în diverse perioade, 1902 – 1903
si 1925 – 1928, ilustra crezul ei în materie de
frumos. În testamentul moral adresat ,,Țării și
Poporului român” Regina mărturisea: ,,dacă
toate cele frumoase vă vor aminti de mine, voi
fi pe deplin răsplatită pentru dragostea ce v-
am purtat-o, căci pentru mine frumosul a fost
un crez.”

CATALOAGELE DE ARTĂ

Arta pentru oamenii serioși: cataloagele de

artă publicate de Muzeul Național Peleș pot fi
citite și descărcate gratuit. Tipărite într-un
tiraj limitat, astfel devenind obiecte de
colecție, cataloagele de artă publicate de
către muzeu sunt un acompaniament de
excepție fiecarei expoziții marcante itinerate
la Castelul Peleș.
 pentru Independenţă a avut comanda armatei
de Vest (38000 militari români şi 52000
În anul 1866, când Brătianu îi oferă coroana
militari ruşi) şi a coordonat operaţiile de
României lui Carol, acesta se afla la Coburg, în
încercuire şi nimicire a grupării comandate de
calitate de căpitan în Regimentul 1 dragoni
Osman Paşa la Plevna. S-a pronunţat pentru
din gardă. Avea reputaţia unui ofiţer distins şi
păstrarea integrităţii şi apărarea
era considerat un exemplu de virtute atât în
Independenţei, cu prilejul desfăşurării
viaţa personală, cât şi în cea publică. Carol I s-
preliminariilor Congresului de Pace de la
a născut la 20 aprilie 1839, la Sigmaringen în
Berlin, din vara lui 1878. La 14 martie 1881,
Germania, fiind al doilea fiu al Prinţului Carol-
Parlamentul îl proclamă în unanimitate pe
Anton de Hohenzollern şi al Josephinei, fiica
Carol I, ca Rege al României. Festivităţile de
Marelui Duce de Baden. Din anul 1857 a
Incoronare au avut loc la 10 mai 1881. În
urmat Şcoala de Artilerie şi Geniu din Berlin,
Raportul Consiliului de Miniştri se sublinia:
participând şi la audierea unor cursuri de
“România, constituită în Regat, completează şi
literatură franceză şi istorie a artei la
încoronează opera regenerării sale. Ea îşi dă
Universitatea din Bonn (1863), sub
un nume, care este în acord cu poziţiunea ce a
îndrumarea esteticianului Anton Springer.
dobândit ca stat independent”. Încoronarea
Cunoaşte o ascensiune militară rapidă: este
lui Carol I şi a soţiei sale, Elisabeta, s-a
înaintat la gradul de sublocotenent în 1857 şi
desfăşurat la Bucureşti. Coroana purtată cu
la cel de căpitan în 1866. În anul 1864, a
acest prilej de Carol I fiind turnată din oţelul
participat ca voluntar în armata Prusiei, la
unui tun otoman capturat de armata română
Războiul împotriva Danemarcei, experienţă
la Plevna, în noiembrie 1877. Coroana de oţel
memorabilă, pe care avea s-o repete în 1877-
avea o adâncă semnificaţie, anume aceea de
1878 şi în 1913.
a ,,ratifica” dreptul României ,,de a merge pe
propria cale, de a căuta singură alianţe şi a
hotărî ea însăşi politica“, aşa cum era
Printul CarolLa 10 mai 1866, Carol I a sosit evidenţiat într-un articol dintr-un cotidian
incognito la Bucureşti, la solicitarea guvernului austriac.
României; în urma plebiscitului din 2-8 aprilie
şi cu consimţământul Parlamentului a depus
jurământ ca Domnitor al României. La 1 iulie
Carol IÎn octombrie 1883, Regele Carol I a
1866 a fost promulgată noua Constituţie a
favorizat încheierea Tratatului politico-militar
României, care a rămas în vigoare, cu unele
secret dintre România şi Austro-Ungaria, la
modificări, până în anul 1923. În anul 1869, s-
care au aderat ulterior Germania şi Italia.
a căsătorit cu prinţesa Elisabeta de Wied. În
Acest Tratat constituia singura soluţie a
perioada anilor 1869-1876, Carol a acordat o
momentului pentru a contracara o eventuală
atenţie specială înzestrării armatei române cu
ofensivă a Rusiei împotriva României. Politica
mijloace de luptă corespunzătoare,
externă a ţării noastre la sfârşitul secolului al
generalizând totodată pregătirea genistică a
XIX-lea şi începutul secolului al XX- lea,
trupelor române pentru a respinge o invazie
promovată de Regele Carol I, a urmărit
otomană. Apărând interesele României, a
consolidarea independenţei şi apărarea
tratat cu fermitate şi demnitate cu ţarul
integrităţii teritoriale. România a urmărit să
Rusiei, Alexandru al II-lea şi cu miniştrii
rămână cât mai mult cu putinţă în afara unui
acestuia problemele cooperării militare şi
conflict european, obiectivul lui Carol I fiind
politice dintre cele două state. Domnitorul
plasarea neutralităţii ţării sub protecţia Triplei
Carol nu a acceptat ca armata română să
Alianţe. La Consiliul de Coroană desfăşurat la
participe la Războiul antiotoman sub comandă
Castelul Peleş, la 3 august 1914, Regele Carol I
rusească. În timpul desfăşurării Războiului
a acceptat, în conformitate cu interesele ţării,
adoptarea de către România a unei poziţii de
neutralitate armată, a expectativei armate.
Întreaga domnie a lui Carol I s-a caracterizat
printr-o remarcabilă stabilitate politică,
cârmuind cu măsură şi modestie deasupra
fracţiunilor şi partidelor politice. A fost un
suveran serios şi protocolar, care nu a avut
favoriţi, fiind meticulos şi exact în tot ce făcea,
căutând să impună şi colaboratorilor săi
acelaşi stil de activitate. Totodată, era un
militar desăvârşit şi un politician abil, cu
vederi liberale.
şi Economie” (C.E.C), în prezenţa Regelui Carol
I şi a Reginei Elisabeta. Palatul este inaugurat
în anul 1900, prima şedinţă a Consiliului de
Administraţie, în noul local, are loc la 15 iunie.
La 27 ianuarie 1903 a fost fondată, la
Bucureşti, “Confederaţia Patronală UGIR”,
propunându-şi dezvoltarea economică şi
modernizarea societăţii româneşti.
La 17 ianuarie 1906 a fost promulgată prima
“Lege a Brevetelor de Invenţie” şi s-a înfiinţat
“Biroul Brevetelor”, denumit astăzi Oficiul de
Stat pentru Invenţii şi Mărci. Anterior, în anul
1879, România a produs prima “Lege a
mărcilor”.

În anul 1908 s-a infiinţat “Observatorul

Vom sublinia doar câteva realizări, mai puţin
cunoscute, ale României în timpul domniei lui
Carol I:
La 31 octombrie 1869 se inaugurează oficial
linia de cale ferată Bucureşti-Giurgiu,
respectiv prima gara a Bucurestilor, Gara
Filaret.
La 12 noiembrie 1871 se inaugurează Uzina de
gaz aerian de la Filaret.
Astronomic” cu planetariu (“Observatorul
Popular”).
Sub domnia lui Carol I se construiesc, în anul
1906, 40 de spitale rurale, dintre care unele
sunt în funcţiune şi astăzi.
Sub sceptrul lui se fondează multe universităţi
şi colegii naţionale (licee), edificii importante
din patrimoniul artistic al României pe întreg
cuprinsul ţării, care functionează pâna în ziua
de astăzi.

La 25 septembrie 1872 se înfiinţează Gara de

Nord din Bucureşti (numită, până în anul
1888, “Gara Târgoviştii“).

Începerea activităţii Atelierelor Căilor Ferate

din Bucureşti.

La 26 decembrie 1872 este introdus tramvaiul

cu cai.

La 1875 se înfiinţează Fabrica de ulei vegetal

din Bucureşti.

La 15 decembrie 1875 îşi începe activitatea

“Banca de Bucureşti“ (cu capital francez).

La 16 iulie 1876 se creează la Bucureşti

“Societatea Naţională de Cruce Roşie a
României“.

La 8 iunie 1897 se pune piatra fundamentală a

Palatului “Casei de Depuneri, Consemnaţiuni