Proclamarea Independenței de stat a României

La 9 mai 1877, a avut loc sesiunea extraordinară a Camerei Deputaţilor, care a proclamat
Independenţa de Stat a României. În faţa Adunării, ministrul de externe, Mihail
Kogălniceanu, a declarat: "Suntem independenţi; suntem naţiune de sine stătătoare
(...)”

A doua zi, la 10 mai 1877, Camerele reunite au votat Independența României, iar
domnitorul Carol I a promulgat-o, fiind apoi publicată în Monitorul Oficial.

În aceeași zi, au avut loc festivități prilejuite de proclamarea independenței de Stat, la care
au participat domnitorul Carol I, prim-ministru I. C. Brătianu și alți miniștri; tot acum a fost
instituită prima decorație românească „Steaua României”, în vederea recompensării
serviciilor militare și civile aduse statului român.

Deşi Independenţa României a fost proclamată în Parlament de Mihail Kogălniceanu, a fost

necesar ca neatârnarea să fie cucerită pe câmpul de luptă.

Războiul de Independenţă dintre anii 1877-1878, purtat împotriva turcilor, a avut drept

consecinţă recunoaşterea pe plan internaţional a independenţei României. După mai bine de
patru sute de ani de suzeranitate turcească, românii au profitat de contextul internaţional
pentru a-şi făuri un stat suveran.

La 4 aprilie 1877, România a semnat convenţia cu Rusia prin care permitea armatei ruse să
treacă pe teritoriul ei şi să ocupe linia Dunării până la gura Oltului. În temeiul aceleiaşi
convenţii, armata română s-a angajat să fie concentrată în Oltenia de sud.

Contextul

Războiul a izbucnit ca urmare a necesităţii României de a se elibera de sub dominaţia

turcească şi a beneficiat de un context internaţional favorabil. În 1875 a izbucnit răscoala în
Bosnia şi Herţegovina, iar în 1876 cea din Bulgaria. Mai mult, în 1877 Rusia a declanşat un
nou război împotriva Turciei.

Războiul

Razboiul ruso-otoman a inceput in primavara anului si s-a desfasurat pe 2 fronturi: unul

in Balcani si altul in Caucaz. Alaturi de armatele ruse a luptat armata romana, la solicitarea
expresa a Curtii de la Sankt-Petersburg, dar si sarbi, muntenegreni si bulgari, organizati in
trupe de voluntari pe teritoriul Romaniei. Principalele operatiuni s-au desfasurat in Balcani.

În iunie 1877, trupele ruse au trecut Dunărea şi au început operaţiile pe teritoriul

Imperiului Otoman, dar s-au lovit de rezistenţa lui Osman Paşa, la Plevna, fiind nevoite să
oprească înaintarea. Arhiducele Nicolae, comandantul armatei ruse, este nevoit să ceară
ajutor militar României. Domnitorul Carol I acceptă solicitarea acestuia, cu condiția ca el să
devină comandant suprem al armatelor româno-ruse, ceea ce s-a și întâmplat.

Tot în iunie 1877, armata română intră în toiul operaţiunilor militare de peste Dunăre, cu
Diviziile 2 şi 4 infanterie şi cu o divizie de rezervă. Efectivul românesc se ridica la 38.000 de
oameni şi 108 tunuri. Armata rusă şi română va porni un atac în 30 august care va duce la
cucerirea redutei Griviţa 1 de către români.
La 9 noiembrie, românii au cucerit şi cetatea Rahova. Plevna a reuşit să reziste până la 28
noiembrie, fiind încercuită de trupele ruso-române. Osman Paşa, comandantul trupelor
otomane a încercat să străpungă încercuirea şi să se retragă, dar manevra sa a eşuat, astfel
încât el şi armata sa s-au predat.

După căderea Plevnei, evenimentele militare s-au precipitat. Trupele române au trecut la
asedierea Vidinului, iar cele ruse au pornit în grabă către Constantinopol. Au cucerit
Plovdiv (Filipopol) şi Edirne (Adrianopol) şi au ajuns în apropierea capitalei la 18
ianuarie 1878. În aceste condiţii, Turcia a fost nevoită să ceară un armistiţiu, astfel că la  19
februarie 1878, s-a semnat tratatul de la San Stefano.

Condițiile independenței

În tratatul de pace, printre altele, era recunoscută şi independenţa României. Prevederile

acestui tratat, favorabile României, au fost întărite de către puterile apusene la congresul de
la Berlin din vara anului 1878. România a fost recunoscută ca stat independent şi i s-a
restabilit autoritatea asupra Dobrogei. Portului Constanţa i-a fost asigurat accesul direct la
Marea Neagră, în schimb Rusia câştiga gurile Dunării şi relua în stăpânire judeţele din sudul
Basarabiei, care fuseseră retrocedate României prin tratatul de pace de la Paris din 1856.

10 MAI: Ziua Regelui

Ziua de 10 mai are multiple semnificații și este legată de personalitatea regelui Carol I.

 La 10 mai 1866, Carol I devenea domnitor al României

 La 10 mai 1877, tot Carol I promulga Independența României.
 La 10 mai 1881, România s-a proclamat regat, iar Carol I era incoronat ca rege al
României, alături de soția sa, Elisabeta.
 10 mai a fost ziua națională a României din 1881 până în 1947.

Preşedintele Parlamentului a înmânat regelui Carol I şi reginei Elisabeta coroanele făurite

din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de Independenţă.

Personalități ce au contribuit la proclamarea Independenței de Stat a României:

 Mihail Kogălniceanu
 Carol I
 I.C. Brătianu