SCHITA LECTIEI

CUCERIREA INDEPENDENTEI DE STAT A ROMÂNIEI

Context internaţional
-în 1875-1876 are loc redeschiderea ,, Problemei Orientale” prin : mişcarile antiotomane din Bosnia şi
Herţegovina, Bulgaria , războiul dintre Serbia şi Muntenegru şi Turcia 1876.
Rusia – urmărea expansiunea în Balcani sub masca ocrotitoare a creştinilor din Imperiul Otoman.
Criza orinetală se agravează în vara anului 1876, în acest context Rusia se pregăteşte de război.
Convenţia secretă de la Budapesta (ian.1877)- Austro-Ungaria rămâne neutră (in schimb va anexa Bosnia
şi Herţegovina ) iar Rusia capătă mână liberă pt războiul cu Poarta.
Conferinţa internaţională de la Constantinopol (1876-1877) şi Londra (1877) au eşuat în încercarea de a
rezolva ,,criza orientală” pe cale diplomatică, Poarta refuzând orice mediere.
4 apilie 1877 la cererea Rusiei se încheie la Bucureşti convenţia ce reglementa tranzitul trupelor ruseşti
prin România.
12aprilie 1877 Rusia declară război Turciei şi începe trecerea trupelor peste Prut. Urmări: Turcia a atacat
oraşele româneşti de la Dunăre: Calafat, Bechet, Corabia, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi; se instituie starea de
război cu Imperiul Otoman.
9 mai 1877 la interpelarea lui N. Fleva, Mihail Kogălniceanu răspunde în numele guvernului prin
declararea independenţei României.( prin moţiunea votată de Parlament tributul datorat Porţii a fost
destinat necesitaţilor armatei).
Participarea României la războiul din 1877-1878
-iulie 1877 eşecul trupelor ruseşti la Plevna, armata rusă a suferit pierderi foarte mari
-19 iulie 1877 prima telegramă a Marelui Duce Nicolae cerea regelui Carol I intervenţia armatei române
la S de Dunăre în sprijinul armatei ruseşti; au urmat alte 2 telegrame pe 9 august şi 19 august.
-fără o convenţie militară Carol I decide să acorde sprijin ruşilor; 12-20 august trupele româneşti au trecut
Dunărea;
-30 august asalt general eşuat asupra Plevnei; trupele româneşti reuşesc să cucerească reduta Griviţa; 9
nov. cucerirea Rahovei.
-28 nov. Osman-Pasa încearcă un contaatac dar este înfrânt de români şi se predă colonelului
M.C.Cerchez. sunt capturaţi 45.000 soldaţi şi 2500 ofiţeri; sunt ocupate şi Griviţa II şi Opanez. După
capitularea Plevnei românii acţionează în N-E Peninsulei Balcanice.
-19 ianuarie 1878 semnarea armistiţiului;
Tratatele de pace din 1878 şi importanţa lor pentru România
19 februarie tratatul de pace de la San Stefano semnat între Rusia şi Turcia, în absenţa României,
stabilea:
-independenţa de stat a României, Serbiei şi Muntenegrului;
-autonomia Bulgariei care devenea Mare Principat;
-autonomia Bosniei şi Herţegovinei;
-Turcia ceda Dobrogea şi Delta Dunării Rusiei care îşi rezerva dreptul de a le schimba cu cele 3 judeţe din
sudul Basarabiei (Cahul, Ismail şi Bolgrad);
Consecinţe: nemulţumirea Angliei (care nu dorea creşterea puterii Rusiei în Balcani) şi a Austro-Ungariei
(care nu a primit Bosnia şi Herţegovina în virtutea acordului semnat cu Rusia la Budapesta); Sub
presiunea marilor puteri negocierile de pace sunt reluate la Berlin.
1iunie1878-1iulie1878 a avut loc Congresul de la Berlin cu participarea Germaniei, Austro-Ungariei,
Italiei, Angliei, Franţei, Rusiei şi Turciei care stabileau:
-independenţa României în schimbul acordării cetăţeniei române tuturor supuşilor fără deosebire de
religie;
-cedarea judeţelor din sudul Basarabiei de către România care primea în schimb Dobrogea, Delta Dunării
şi Insula Şerpilor;
-Bosnia şi Herţegovina trec sub administraţia Austro-Ungariei;
-Bulgaria redusă teritorial la spaţiu dintre Dunăre şi Balcani şi pusă sub suzeranitatea Porţii;
-Anglia preia insula Cipru;
-se constituie Rumelia Orientală ( zonă tampon la S de Balcani).