Obtinerea independentei Romaniei

Războiul de Independență al României este numele folosit în istoriografia română pentru

participarea Principatului României la Războiul Ruso-Turc din anii 1877–1878. În urma acestui război, țara și-a
obținut independența față de Imperiul Otoman, alături de Serbia și Muntenegru. Pe 4/16 aprilie 1877, România
și Imperiul Rus au semnat la București un tratat care permitea trupelor ruse să traverseze teritoriul țării în drumul
spre Balcani, cu condiția respectării integrității teritoriale a României.
La începutul domniei principelui Carol I, România era un stat mic, cu o suprafață de 121.000 km2 și
cu o populație de circa 5 milioane de oameni. Încă aproximativ 5 milioane de români trăiau în provinciile istorice
ocupate de imperiile vecine. Dezvoltarea economico-socială ca și aspirațiile naționale ale României erau grav
afectate de statutul de vasal al Imperiului Otoman.
Imperiul Otoman a reacționat la acțiunile politice și militare ale românilor și a luat o serie de măsuri
de descurajare: suspendarea diplomaților români de la Constantinopol, sechestrarea unor nave românești
încărcate cu cereale, bombardarea orașelor Brăila și Reni, ș.a. În această situație, ministrul de război
român Alexandru Cernat a ordonat trupelor române să riposteze ferm față de orice tentativă otomană de
traversare a Dunării. În cadrul sesiunii Adunării Deputaților din 29 aprilie și a Senatului de a doua zi, Parlamentul
României declara rupte legăturile diplomatice cu Imperiul Otoman și recunoștea existența stării de război dintre
cele două state.
Pe 9 /21 mai 1877, sesiunea extraordinară a Adunării Deputaților a proclamat independența
României, Mihail Kogălniceanu ținând un discurs memorabil. A doua zi, 10 /22 mai, Senatul a votat proclamația de
independență, iar acest act a căpătat putere de lege prin semnarea lui de către principele Carol I. Guvernul român a
hotărât încetarea plății tributului de 914.000 lei, suma fiind direcționată către bugetul apărării. Tot cu această ocazie a
fost instituit ordinul național Steaua României cu 5 clase, care trebuia să fie acordat tuturor cetățenilor care se
distingeau pe timp de pace sau război. Dacă puterile europene au primit cu rezervă Proclamația de Independență
(Franța) sau chiar ostilitate (Imperiul Otoman și Regatul Unit), opinia publică internațională a fost favorabilă luptei
poporului român.