Carol I

Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel

Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen,a fost domnitorul, apoi regele
României, care a condus Principatele Române și apoi România după abdicarea forțată de o
lovitură de stat a lui Alexandru Ioan Cuza.
În cei 48 de ani de domnie (cea mai lungă din istoria statelor românești), Carol I a obținut
independența țării, datorită căreia i-a și crescut imens prestigiul, a redresat economia și a pus
bazele unei dinastii. A construit în munții Carpați castelul Peleș, care a rămas și acum una
dintre cele mai vizitate atracții turistice ale țării. După războiul ruso-turc (1877-1878), România
a câștigat Dobrogea iar Carol a dispus ridicarea podului peste Dunare,între Fetești și
Cernavodă, care să lege noua provincie de restul țării.
La 3 august 1914 se întruneşte la Sinaia Consiliul de Coroană pentru a hotărî linia pe care
România trebuie să o urmeze în politica sa internaţională în condiţiile în care la 29 iulie 1914
Austro-Ungaria declara război Serbiei şi oficial se începea Primul Război Mondial.La
respectivul Consiliu de Coroană, patronat de regele Carol I.În urma acestei întruniri România
şi-a declarat neutralitatea amânând intrarea în Război până în 1916. Deşi statul român făcea
partea din sistemul de alianţe al Puterilor Centrale prin tratatul semnat la 1883, politicienii
români au decis neutralitatea ţării invocând printre altele că tratatul semnat cu Austro-Ungaria
prevedea ca România să înceapă operaţiunile militare doar dacă Imperiul dualist era atacat de
un stat terţ, situaţie neverificată având în vedere că Austro-Ungaria a atacat Serbia şi nu
viceversa.Pentru regele Carol I, decizia Consiliului de Coroană a fost o grea „lovitură” căci
acesta era legat prin „sânge” de Germania, aliata Austro-Ungariei din Primul Război Mondial,
dar mai ales legat de tratatul semnat a cărui respectare era pentru primul rege al României o
chestiune de onoare. De altfel, situaţia dificilă prin care va trece regele în acea perioada reiese
şi din mărturisirea făcută de acesta lui Take Ionescu care va mărturisi că regele i-a declarat că
„dacă regret ceva, este că n-am murit înainte de începerea acestui război”.În ziua de 16
septembrie 1914 Carol I i-a cerut secretarului său personal, Louis Basset, să redacteze textul
prin care să aducă la cunoştinţă poporului decizia de a abdica dacă România va intra în război
împotriva Puterilor Centrale.