FORMAREA POLIS-ULUI ATENA

ŞI A DEMOCRAŢIEI
REFORMELE LUI SOLON ŞI
CLISTENE
Clasa a V- a

PROFESOR GRECU MARIA

 Aşezarea
geografică

Organizare Organizare
a politică a socială
Atena

Reforme
politice
Atena era socotită protectoarea artelor frumoase,
a meșteșugurilor, a literaturii și a agriculturii, a
oricărei acțiuni care presupunea ingeniozitate și
spirit de inițiativă.
Ea patrona viața socială și cea statală, era
sfătuitoarea grecilor adunați în areopag și
apărătoarea lor în războaie.
La romani apare sub numele de Minerva.
 ATENA
 Era una dintre cele mai mari divinități ale
mitologiei grecești. Era zeița înțelepciunii, pe
care grecii o mai numeau și Pallas Athena .
Atena era fiica lui Zeus și a lui Metis.
Ea personifica forța moștenită de la Zeus,
îmbinată cu înțelepciunea și prudența lui
Metis.
 A fost zeița tutelară a cetății Atena. Zeiță
războinică, Atena a jucat un rol important în
lupta împotriva giganților. Ea participă, de
asemenea, la războiul troian alături de greci,
pe care-i susține, împotriva troienilor.
 AŞEZARE GEOGRAFICĂ
 Se întinde de-a lungul Câmpiei
centrale din regiunea Attica,
cunoscut și ca un bazin.
 Este înconjurată de Muntele
Aegaleo în vest, Muntele Parnitha în
nord și nord-est, Muntele Penteli
Hymettos la est și de Golful Saronic
în sud-vest.
 EUPATRIZII
Aristocraţii lor
le erau rezervate
magistraturile

OAMENII
LIBERI:
ORGANIZAREA Meşteşugari
SOCIALĂ Comercianţi
Sclavii Micii proprietari

Metecii
O ZI ÎN AGORA – PERICLE
Cetăţenii
METECII
Sunt străinii cărora li să permis să trăiască permanent
în oraşele greceşti (metec = „cei care locuiesc împreună
cu”).
Metecul era parţial asimilat cetăţii, deşi nu avea drepturile
cetăţeanului. Străinul care trăieşte într-o cetate grecească este
cel mai adesea un prizonier de război, un sclav.
     Situaţia metecilor din Atena este cel mai bine cunoscută.
Atena, fiind oraşul cel mai liberal, a îngăduit multor greci
neatenieni să trăiască pe pământul ei şi să se bucure aici de
drepturi apreciabile. Cei mai mulţi dintre aceştia au venit în
Atena pentru a beneficia de miracolul economic atenian, şi
de obicei au fost implicaţi în comerţ. Doar un mic procentaj
din meteci provin din foştii sclavi (liberţii) care au optat să
rămână în Atena după ce le-a fost acordată libertatea. Aceştia
trebuiau să plătească în plus un impozit de un triobol şi că
mai aveau îndatoriri faţă de fostul stăpân.
     Majoritatea metecilor din Atena sunt greci, dar există
printre ei şi fenicieni, frigieni, egipteni şi chiar arabi.
     
 SCLAVII
Au existat mai multe categorii de
sclavi, în funcţie de munca prestată:

        ■ sclavii de casă - se ocupau cu

serviciile domestice
        ■ sclavii lucrători - munceau
în ateliere meşteşugăreşti sau în
artizanat
        ■ sclavii publici - erau angajaţi
de stat în munca administrativă sau
în instituţiile statului (arcaşii parţi au
devenit ofiţerii de poliţie ai oraşului)
        ■ sclavii minieri - (ex. minele
de argint din Laurion) aveau
condiţiile de muncă inumane ceea ce
SCLAVII MINIERI sigur ridica rata de mortalitate a
 CEI 10 STRATEGI
aleşi pe 1 an

Bule Heliaia

ECCLESIA - Adunarea poporului

Ansamblul tuturor cetăţenilor
- Îi numeşte pe magistraţi
-Decide pacea şi războiul
- Votează legilor

CETĂŢENII
ECCLESIA
ECCLESIA avea puterea legislativă, puterea
executivă (o putea delega magistraţilor) şi puterea
judecătorească (delegată adunării Heliaia).
Responsabilităţile sale cuprindeau problemele
generale ale polisului:
         ●  numea şi verifica activităţile magistraţilor;
         ●  hotăra politica în relaţiile externe (război, pace, alianţe,
primirea şi trimiterea de ambasade);
         ●  vota legile (nomoi) şi decretele (psephisma) trimise de
Bule;
      ●  exercita atribuţii juridice în cauze grave care atrag
pedeapsa cu moartea, exilul, cu sau fără confiscarea averii:
judecarea cazurilor de înaltă trădare (eisangelia), nerespectarea
normelor religioase (asebeia), ostracism;
         ●  rezolva problemele legate de cauze religioase
(adoptarea de noi culte, situaţiile de asebeia);
         ●  hotăra în privinţa problemelor administrative:
aprovizionare, apărare ş.a.
 ATENA
A EVOLUAT DE LA UN
STAT ARISTOCRATIC
LA UN
STAT DEMOCRATIC
PE CALEA
REFORMELOR

Dracon

Solon Clistene Pericle

 REFORMELE LUI DRACON

După înlăturarea regalităţii, la începutul

secolului al VII-lea î.Hr., aristocraţia gentilică ,
eupatrizii( nobilii) monopolizează întreaga
putere. Polisul era condus de 9 Arhonţi ce
deţineau puterea executivă, şi de un Aeropag, ce
deţinea puterea judecătorească.
În 621 î.Hr. arhontele Dracon a făcut primele
LEGI SCRISE, prin care se îngrădeau abuzurile
în planul justiţiei.
 Izvor istoric

 REFORMELE LUI SOLON

 Apoi s-a întâmplat că aristocraţii şi mulţimea s-au învrăjbit o bună bucată de
vreme.
 Într-adevăr, Constituţia atenienilor era oligarhică întrutotul. Iar săracii erau robi la cei bogaţi, împreună
cu nevestele şi copiii lor. Ei se numeau „pelatai”1şi „hectemori” : lucrau pe ogoarele celor bogaţi,
păstrându-şi ca plată a şasea parte (din recoltă).
      Pământul era în întregime în mâinile câtorva oameni, puţini la număr. Cei care nu-şi plăteau arenda
erau duşi în robie – ei şi copiii lor. Căci, până la Solon, datornicii chezăşuiau plata datoriilor cu însăşi
persoana lor. Solon a fost cel dintâi ocrotitor al poporului. Ei bine, dintre toate necazurile prilejuite de
Constituţie, această sclavie apăsa mai greu decât orice pe umerii oamenilor, care mai aveau şi multe
alte  pricini de nemulţumire. Întrucât – ca să le spunem lucrurilor pe nume – mulţimea nu avea nici un
drept...
      Statul fiind orânduit în felul acesta, iar poporul fiind sclav al celor puţini, el s-a răzvrătit împotriva
aristocraţilor. S-a dus o luptă înverşunată. Cele două partide, care se împotriveau unul altuia de multă
vreme, căzură la înţelegere, să-l aleagă pe Solon împăciuitor şi arhonte, încredinţându-i grija de a
întocmi o Constituţie.
      Solon, datorită familiei din care se născuse şi mulţumită faimei de oare se bucura, se afla în
rândurile fruntaşilor cetăţii. Prin averea şi prin înfăptuirile sale, însă, putea fi numărat printre oamenii de
mijloc ... El pune totdeauna pe socoteala bogătaşilor vina dezbinărilor dintre cetăţeni ...
      Ajuns în fruntea statului, Solon a eliberat poporul, – atât pentru acea vreme, cât şi pentru viitor, –
oprind să se mai facă împrumuturi chezăşuite cu persoana debitorului. întocmi legi şi desfiinţa datoriile
între particulari sau faţă de stat, realizare căreia i-a spus „descărcarea (sarcinilor)” – întrucât datornicii
îşi aruncau poverile.
 REFORMELE LUI SOLON
 Arhontele Solon 594 Î.Hr., a iniţiat reforme politice, economice şi administrative,.
Reformele sale au reprezentat o adevărată CONSTITUŢIE.
 El a împărţit populaţia în patru categorii, în funcţie de avere, şi nu după originea
socială. Au fost create patru categorii sociale:
 PENTAKOSIOMEDIMNOI: cei al căror venit depășea 500 medimne (un fel de
banițe) pe an, de diverse bucate
 HIPPEIS (CAVALERII): cei care puteau furniza cai și echipament militar în caz
de război
 ZEUGITAI: truditori ai pământului care obțineau 200 de medimne pe an
 THÈTES: muncitori
 Această reformă a lărgit participarea la viaţa politică a cetăţenilor din Demos în
funcţie de avere , democraţie censitară.
 Pe plan politic a sporit rolul Adunării Poporului, din care fac parte cetăţenii
desemnaţi pe criteriul averii şi nu al originii, iar cei 9 arhonţi sunt aleşi prin tragere
la sorţi.
 A înfinţat instituţii noi : - SFATUL CELOR 400 - Bule
- TRIBUNALUL JURAŢILOR – HELIAIA
 Izvor istoric

REFORMELE LUI CLISTENE

       Mai întâi, Clistene a împărţit pe toţi atenienii în zece

triburi, în loc de patru, amestecând categoriile sociale de mai înainte, deoarece
voia să fie părtaşi cât mai mulţi oameni la drepturile cetăţeneşti. Apoi, el a
rânduit ca sfatul să fie alcătuit din cinci sute de membri – în loc de patru sute, –
câte cincizeci de fiecare trib...
      Clistene a mai împărţit ţara în treizeci de districte, numite „demuri”, zece în
oraş şi în împrejurimile lui, zece pe malul mării şi zece în interiorul Greciei... I-
a făcut „demoţi” pe toţi cei care locuiau în acelaşi dem, pentru ca (în împrejurări
oficiale) atenienii să nu mai fie numiţi numai după numele tatălui, ci şi după al
demului respectiv, şi astfel noii cetăţeni să poată fi identificaţi mai uşor.
      Triburilor le-a dat câte un nume, alegând zece dintre cei o sută de eroi
fundatori, pe care-i aflase el în urma răspunsului primit de la oracolul Pitiei.
      În felul acesta, Constituţia ateniană ajunse mai prielnică poporului decât pe
vremea lui Solon ... Clistene a statornicit noi legi, ca să atragă mulţimea, şi,
printre ele, legea cu privire la ostracism.(Aristotel, Constituţia atenienilor, 21-22)
 REFORMELE LUI CLISTENE

Democraţia
 ateniană s-a consolidat în timpul lui Clistene 510 î.Hr.
După înlăturarea tiraniei, instaurată de Pisistrate şi continuată de fiii săi,

Clistene a restabilit constituţia lui Solon.
A făcut o reformă administrativă prin care a împărţit populaţia după criteriul

teritorial în 10 triburi, arondate în 100 de deme, unităţi administrative. Măsura
a dus la declinul eupatrizilor şi supremaţia demosului.
Sfatul celor patru sute Bule a devenit Sfatul celor cinci sute, în care intrau

câte 50 de atenieni din fiecare trib.
Se constituie Colegiul celor 10 strategi.



 AEROPA
10 STRATEGI G
Aleşi pe un an 9 ARHONŢI
Conducători militari Traşi la sorţi

BULE
500 membri
Pregăteşte legile HELIAIA

ECCLESIA
Participă cetăţenii activi:
Votează legile
Declară război
Alege magistraţii
Votează ostracizarea

CETĂŢENII
FAMILIILE METECII SCLAVII
ACTIVI
CETĂŢENILOR 40 ooo 200 000
60 0000
FUNCŢIONAREA
FUNCŢIONAREA DEMOCRAŢIEI
DEMOCRAŢIEI ATENIENE
ATENIENE
 Bibliografie
Manualele alternative clasa a V- a
 Margaret Oliphant - Atlasul lumii
antice, M.A.S.T.
Pierre Leveque – Aventura greacă,
Editura Meridiane , 1987
 www.images.google.com