UNIVERSITATEA DE $TIINJE AGRICOLE $I MEDICINA VETERINARA ION

IONESCU DE LA BRADIA^I SCOALA DOCTORALA DE STIINJE INGINERE^TI

DOMENIUL(ZOOTEHNIE)

MANAGEMENTUL CARIEREI

PROIECT

Coordonator ^tiinfific,
Prof. dr. Stejarel BREZULEANU

Doctorand, Dionisie
KUI

IASI
2023
1. Tema proiectului
2. Factorii care influențează cariera
3. Cap.1 Managementul carierei, preocupări și perspective
4. Planificarea carierei, strategie și calitate
5. Self management
6. Studiu de caz: propunere de dezvoltare a carierei
7. Descrierea organizației
8. Propuneri de dezvoltarea carierei
9. Concluzii
10. Bibliografie
 TEMA PROIECTULUI

PLANIFICAREA INDIVIDUAL Ă A CARIEREI DOCTORANDULUI

KUI DIONISIE INSCRIS IN DOMENIUL ZOOTEHNIE SPECIALIZAREA GENETIC!,

CONDUC!TOR DE DOCTORAT PROF. UNIV. DR. $TEOFIL CREANG
 CAP. I. MANAGEMENTUL CARIEREI-PREOCUPARI $I
PERSPECTIVE
1) Motivajia alegerei carierei.(didactice, profesionale, etc)
Definipi ale carierei
• asocierea nojiunii de cariera cu excelenja: doar persoanele cu rezultate deosebite, remarcabile in
domeniul lor au o cariera, restul au doar o slujba, o profesie, un loc de munca stabil sau temporar.
• Conform DEEXtermenul de ,,cariera’’ deriva din limba franceza ,,carriere’’ §i inseamna:profesie,
ocupajie, domeniu de activitate; timp cat cineva lucreaza intr-un anumit domeniu, dar mai poate
insemna §i o etapa, treapta in ierarhia sociala sau profesionala. De asemenea acest teren aipoate
desemna §i opozijie in societate, situajie buna. 5
• Nojiunea de cariera se poate asocia cu termenul de excelenja doar in momentul in care anumite
persoanele prezinta rezultate deosebite, remarcabile in domeniul lor au o cariera; de restul persoanelor
se poate spune ca au doar o slujba, o profesie, un loc de munca stabil sau temporar. 6
• DEX 1998-CARIERA, cariere, s.f. profesiune, ocupajie; domeniu de activitate; timp cat cineva
lucreaza intr-un anumit domeniu. ♦ Etapa, treapta in ierarhia sociala sau profesionala. ♦ pozijie in
societate, situate buna.
• cariera ca avansare: ascensiunea intr-o organizajie sau in ierarhia profesionala;
• cariera ca profesie: anumite ocupajii reprezinta o cariera (manageri, profesioni^ti, militari), in timp
ce alte ocupajii sunt acceptate ca “posturi” (muncitori necalificaji sau vanzatori);
• cariera ca succesiune de posturi de-a lungul viefii - cariera reprezinta istoria unor posturi
individuale. Poate fi privita §i ca o succesiune de funcjii, in ordinea crescatoare a prestigiului prin care
trece angajatul in mod ordonat, dupa o regula previzibila;
• cariera ca serie de roluri de-a lungul viefii, legate de experienja - abordare subiectiva care se
concentreaza asupra istoriei unei experienje de munca care poate cuprinde propriile concepjii, aspirajii,
succese, insuccese.
Cariera este un concept individual, deoarece fiecare persoana are o unica succesiune de experienje
legate de munca. Astfel decurg doua aspecte importante ale carierei:
• cariera obiectiva - care are la baza dezvoltarea personalului §i deci §ansele de promovare ale
acestuia;

6http://dictionare.edu.ro/definitie/carier%C4%83/566785
.
 CAP. II: PLANIFICAREA CARIEREI - STRATEGIE PENTRU
DEZVOLTARE $I CALITATE
2.1 Planul de cariera si rolul acestuia in dezvoltarea profesionala

• un plan de actiune personal care identifica scopurile §i obiectivele pe termen scurt respectiv pe cele pe
termen lung (pe plan profesional), trainingurile §i alte experience de dezvoltare necesare pentru a atinge
aceste scopuri, intr-un cadru temporal bine determinant
Intocmirea unui plan de cariera reprezinta un pas ulterior etapelor de evaluare personala §i de explorare a
optiunilor de cariera. Fiecare persoana trebuie sa aleaga intre optiunile identificate §i sa determine care ar fi
cea mai potrivita alegere pentru sine. Desigur acest proces de planificare a carierei este unul intr-o
permanenta desfa§urare §i bidirectional, in sensul ca oricand va puteCi intoarce la primul pas §i aduna mai
multe informatii sau clarifica alegerile pe care le aveti de facut. Odata ce ati identificat o ocupatie pe care
doriti s-o urmati, a§adar ati luat o decizie, ar trebui saincepeti sa intocmiti un plan de cariera.
Un plan de cariera poate fi considerat ca un fel de harta care va va duce de la „punctul A” -alegerea unei
ocupatii la „punctul B” - angajarea pe pozitia dorita.
Un astfel de plan individual de cariera va ajuta sa va potriviti abilitatile §i punctele forte cu alegerile legate
de cariera, dar care se schimba in permanenta de vreme ce planurile dvs. de cariera evolueaza constant.
MODEL DE PLAN DE CARIERĂ
_A.Scopurilesiobiectivelelegatedecariera_
Obiectivelepetermenscurt
Obiectivelepetermenlung
_B.Etapeleparcurspana acumpentruavaatingeacesteobiective_
Educatie(descrieticursuri,specializari,rezultate§colare
Sarcinidedezvoltare(descrieti perioadedepractica,traininguri,internshipurilacare
atiparticipatsaaoricealteexperientelegatedemunca
Alte activitati (apartenentala. diverseasociatiie
B. Etapele specifice caretrebuieparcurse pentruavaatingescopurile-pebazainformatiilor
dinsectiunileA^iB _(indicati sidatadefinalizare preconizata pentrufiecareactivitate)_
Educatie(cursuriacreditatepecareintentionatisaleurmati,specializariincare doritisavaacredi
Sarcinidedezvoltare(trainingurila caredoritisaparticip
 2.4 Self management
Definifii
• “un proces personal de programare, de anticipare §i de reacfie intr-o maniera
planificata, predictiva, efectiva §i eficienta”
• Managementul timpului vizeaza un set de principii, practici §i sisteme utilizate pentru a realiza m mod eficient
un anumit task. Principala cauza a e^ecului m indeplinirea acestuia este lipsa unei autodiscipline riguroase,
iar aceasta se traduce prin lipsa performanjei la locul de munca. Insa, abilitajile de management al timpului
pot fi invajate, iar autodisciplina poate fi impusa. Printr-un efort direcjionat catre achizijionarea acestor
abilitaji, vei deveni o persoana eficienta §i productiva, fapt care iti va permite sa performezi pe toate
• planurile.
Managementul timpului ne poate ajuta la: atingi scopul urmarit; sa stabile^ti prioritajile; sa objii o vedere de
ansamblu asupra tuturor sarcinilor tale; sa objii mai multe rezultate mtr-un timp mai scurt; sa pastrezi un
echilibru intre viaja personala §i cea profesionala; sa faci faja schimbarilor.
• Managementul timpului sau Time Management se refera la un set de principii, practici, aptitudini §i sisteme,
utilizate pentru a controla perioada de timp petrecuta pentru indeplinirea unor activitaji specifice, cu scopul
de a spori eficienja sau productivitatea muncii.
In literatura de specialitate sunt identificate patru generafii de management al timpului:
• Prima generate era caracterizata prin note §i liste de probleme, fara specificareaprioritafilor, cu bifarea de pe liste a
problemelor rezolvate, de regula in ordinea aparifiei lor,fara corelare cu scopurile §i obiectivele.
• A doua generate ar putea fi caracterizata prin indexuri, tabele, agende §i reflectatentativa de a planifica evenimente
§i acfiuni. Se pot stapani ceva mai bine situafiile, se fac planificari, dar nu se stabilesc prioritafi.
• Generafia a treia se concentreaza asupra stabilirii obiectivelor, include conceptulplanificarii zilnice, al alcatuirii unor planuri specifice
pentru indeplinirea acelor activitaficonsiderate mai importante.
• A patra generate este constituita din persoane care §i-au dat seama ca planificarea§i controlul strict al timpului sunt
adeseori contraproductivi pentru ca accentul pus peeficienfa diminueaza oportunitafile de a dezvolta relafii interumane,
de a preintampinaanumite nevoi. Ele au renunfat la programe §i planificari manageriale ale timpului prearestrictive §i
limitative, considerand ca problema nu este de a gospodari cat mai binetimpul, ci de a ne gospodari cat mai bine pe noi
inline.
2.7 Planificarea strategica a carierei personale
Cariera personala se construie§te finand cont de competence europene
alesecolului XXI:
- autoformare. monitorizarea propriilor cerinfe de infelegere §i invafare;
localizarea resurselor corespunzatoare; transferul cuno§tinfelor dintr-un
domeniu in altul. Ex reconversie profesionala
- abilitafi de comunicare. infelegerea, administrarea §i crearea unei
comunicari eficiente verbale, scrise, multimedia intr-o varietate de forme §i
contexte. Ex: Resurse umane
- informafii §i abilitafi media: analizarea, accesarea, administrarea,
integrarea, evaluarea §i crearea de informafii in diverse forme §i medii.
- responsabilitate §i capacitate de adaptare: exersarea responsabilitafii
personale §i a flexibilitafii in contexte legate de propria persoana, loc de
munca §i comunitate; stabilirea §i atingerea unor standarde §i feluri ridicate
pentru sine §i pentru ceilalfi; tolerarea ambiguitafii. -creativitate §i
curiozitate intelectuala: dezvoltarea, implementarea §i comunicarea ideilor
noi altor persoane; deschiderea §i receptivitatea la nou §i la diverse
perspective.
- gandire critica §i gandire sistemica: exersarea unei gandiri sanatoase in
infelegerea §i realizarea unor alegeri complexe; infelegerea conexiunilor
dintre sisteme.
2.8 Dezvoltarea planului carierei in domeniul educatiei
Planificarea dezvoltarii carierei reprezinta veriga de legatura dintre abilitaple/ nevoileangajatului §i
nevoile/ ocaziile oferite de societate. Planificarea se face pe termen scurt,mediu §i lung presupunand
o gandire sistematica, o corecta formulare a obiectivelor, dar §i stabilirea finalitaplor.
Literatura de specialitate propune cinci etapepentru planificarea individuals a carierei.
1. autoevaluarea- strangerea de informapi despre propria persoana prin aplicarea de chestionare,
utilizarea unor liste de verificare, etc; (Lista de verificare a competenfelor personale, infelegerea
proceselor economice §i sociale care sunt personal accesibile: familie, economie, profesie, salariu,
proprietate, bani, bunuri materiale §i culturale);
2. explorarea oportunitafilor- strangerea de informapi din interiorul §i exteriorul organizapei, legate
de propria cariera;(exemple,con§tientizarea valorii personale pe piafa forfei de munca ( ce ofer, ce
a§tept, ce calitap §i defecte am);
3. luarea deciziilor §i stabilirea scopurilor- pe termen scurt sau lung; (planificarea carierei)
4. planificarea- stabilirea cailor §i mijloacelor de realizare a scopurilor propuse cat §i identificarea
acpunilor de intreprins in vederea atingerii acestora; (perfectionare)
5. urmarirea realizarii scopurilor- contabilizarea succeselor §i e§ecurilor in funcpe de obiectivele
propuse.
Conturarea aspirapilor educaponale §i profesionale face parte din categoriaobiectivelor pe termen
lung, iar pentru finalizarea lor trebuie alocate resurse insemnate deefort, voinfa §i mobilizare
personala constanta. Stabilirea aspirapilor de-a lungul §colarizarii sau altor etape ale viepi exprima
profunzimea psiho-motivaponala, investipa afectiva operanta §i rezistenfa individuala la obstacolele
externe §i interne aparute.
Modelele de planificare a carierii sunt:
a. Modelul “§ansa §i noroc”. Consta in faptul ca individul pentru a ajunge in postul dorit se bazeaza
doar pe §ansa. Pentru a utiliza acest model, individul in cauza trebuie sa nu piarda nici un prilej
pentru a fi in locul potrivit §i la momentul potrivit.(obtinerea unor rezultate bune la un examen prin
sansa)
b. Modelul “organizapa $tie cel mai bine”. Angajatul este deplasat de pe o pozipe pe alta sau de pe
un post pe altul in funcpe de nevoile organizapei. Modelul poate fi acceptat de unii tineri care sunt
dependenp de adulp din toate punctele de vedere. Pentru un adult efectele sunt negative din cauza
perceppei faptului ca organizapa abuzeaza de angajat. (abuzul in serviciu) Daca angajatul a§teapta ca
organizapa sa-l identifice §i sa-l numeasca el trebuie sa cunoasca orientarea strategica a acestia §i sa
se deplaseze in aceasta direcpe.
c. Modelul auto-orientat. Angajapi i§i stabilesc singuri cursul de a dezvoltare carierii proprii,
utilizand asistenfa utilizata de organizape. Angajapi sunt principalii responsabili pentru
implimentarea, controlul §i evaluarea carierii lor ( autocunoasterea nevoilor personale)
 CAP IV : DESCRIEREA ORGANIZAJIEI

4.1. Prezentarea generala (a organiza{iei, arealului speciei, etc, ce constituie obiectul cercetarilor) Ferma horticola “V.
Adamachi” a Statiunii Didactice este amplasata in partea de NV a municipiului Ia§i, fiind incadrata intre coordonatele
geografice de 47010’ §i 47015’ latitudine nordica §i respectiv, de 27 030’ latitudine estica.Ferma face parte din teritoriul
cadastral al municipiului Ia§i §i este delimitata de catre urmatoarele unita^i: la N - Municipiul Iasi; la E -U.S.A.M.V.
Iasi; la S - Gradina Botanica §i SC Copou SA; la V - SC Copou SA §i Liceul Agroindustrial Iasi.
Sub aspect geomorfologic, ferma hoticola este situata in extremitatea S-V a Depresiunii Jijiei-Bahlui. Fa{a de sediul
Universita^ii de §tiin^e Agricole §i Medicina Veterinara, ferma se afla la o distant de aproximativ 200 m spre N-V §i
include terenul agricol dintre Gradina Botanica §i Liceul Agroindustrial.
Experien^a ce constituie tema de lucru a acestui proiect va fi efectuata in serele Universita^ii de §tiin^e Agricole §i
Medicina Veterinara “Ion Ionescu de la Brad” Ia§i, amplasata pe teritoriul judejului Ia§i, in partea de NV a
municipiului.
4.2. Resursele primare (ale zonei cercetate, sfera de activitate , caracteristicile speciei)
Stapunea didactica Ia§i este unitate specializata subordonata Universita^ii de §tiin^e Agricole §i Medicina Veterinara
pentru asigurarea condi^iilor de practica productiva §i efectuarea unor cercetari din domeniul agriculturii. Clasificarea
serelor se face dupa: tipul constructiv, materialele folosite la construcpa scheletului (lemn, beton, o{el galvanizat,
aluminiu), gradul de mobilitate (fixe, demontabile, mobile), forma acoperi§ului, regimul de caldura, activitatea
desfa§urata, substratul de caldura etc. Elementele constructive: fundajie, stalpi de sus^inere, jgheaburi, §roturi, etc.
Instala^ii: incalzire, formata din sursa de apa/ abur cald §i re^eaua de distribute, de aerisire, formata din ferestre plasate
pe acoperi§, de fertilizare-irigare, de lumina suplimentara, de ventilate. Sera din cadrul Fitotronului USAMV Ia§i in
care va fi amplasata experien^a, este moderna, spapoasa prezentand toate dotarile descrise mai sus. Aceasta este
structurata in cinci compartimente prezentand urmatoarele caracteristici de baza: sistem de jgheaburi special, sistem de
umbrire, ventilatoare de recirculare aer, mese de cultura cu sistem de irigare, sistem de producere cea{a, lampi de
iluminat 5000 Lux., instalape de aer condiponat, sistem de reglare a temperaturii
4.3. Resursele de capital (ale zonei cercetate structura de produc(ie)
Laboratorul de................ din cadrul ,,Universita(ii de §tiin(e Agricole §i Medicina Veterinara
,,Ion Ionescu de la Brad’’ are urmatoarele dotari: spectrocolorimetru, spectroscop, centrifuga, etuve, balance analitice,
balance tehnice, conductometru, polarimetru, refractometru, chinostat, aparatura de distilat apa, calculator electronic,
pompa de vid, diferite aparate de proiec(ie etc.
Pe langa aceste dotari de laborator, disciplina de ,examen poate dispune §i de
dotarile de la Institutul de Cercetari pentru Agricultura si Mediu Iasi (ICAM), respectiv urmatoareleechipamente pentru:
monitorizarea metabolismului plantelor; analize chimice -sol, apa, aer §i plante; extractoare solvenp; sisteme de digestie
cu microunde.
4.4. Politici $i strategii in cadrul organizafiei (ale resurselor umane, de conservare a biodiversitapi)
Una dintre strategiile disciplinei este acela de a contribui la o mai buna in(elegere a
mecanismelor fiziologice implicate in toleran(a la stres salin a speciei ....................... §i
identificarea unor populajii locale de fasole tolerante la salinitate. Scopul acestora este de a putea fi utilizate pentru
imbunata(irea unor lnsusiri morfologice implicate in realizarea capacitapi de producpe sau a rezisten(elor la boli.
De asemenea se poate vorbi §i despre aprofundarea studiilor privind reacjia fiziologica §i
biochimica a plantelor de ..................supuse stresului salin, dar §i de colectarea, testarea §i
identificarea unor genotipuri tolerante la salinitate, in vederea utilizarii lor in programele de ameliorare ale acestei specii.
 CAP. V: STUDIU DE CAZ - PROPUNERE DE DEZVOLTARE A CARIEREI

5.1. Rolul pregatirii (psiho-pedagogice, profesionale, etc) in cariera didactica

De adaptat dupa exemplul de mai jos!
Pregatirea cadrelor didactice din punct de vedere practic are in vedere o alta components a pregatirii didactice §i anume
practica pedagogica. In vederea profesionalizarii didactice, pregatirea practica sau practica pedagogica este o activitate
de important majora. In consecinfa acestei activitafi trebuie sa i se acorde o mare important, ea indeplinind rolul de
pivot al profesionalizarii didactice. In ansamblul confinuturilor care contribuie la formarea cadrelor didactice,
activitatea de practica pedagogica constituie dimensiunea centrala in care sunt antrenate toate celelalte confinuturi
teoretice precum §i toate disponibilitafile psihice ale acestora
Desfa§urarea unei profesii de cadru didactic in mvafamant presupune un cumul de cuno§tinfe, abilitafi §i competence
specifice pe care trebuie sa le defina cei care aleg sa urmeze aceasta profesie. Toate acestea se acumuleaza prin
parcurgerea unor activitafi de pregatire teoretica §i practica, atat in domeniile specifice obiectelor de invafamant ce
urmeaza sa fie predate, cat §i in domeniul §tiinfelor educafiei. Profesionalizarea constituie procesul formarii unui
ansamblu de capacitafi §i competenfe intr-un domeniu dat pe baza asimilarii unui sistem de cuno§tinfe teoretice §i
practice, proces controlat deductiv de un model al profesiei respective. Consider ca formarea cadrelor didactice trebuie
realizata atat la nivel teoretic cat §i practice, pentru a transmite competenfe profesionale apreciate pe piafa muncii.
Pregatirea teoretica vizeaza cultura generala, de specialitate, dar §i cea psihopedagogica, iar aceasta din urma implica
atat cuno§tinfe de psihopedagogie, etica, sociologie, cat §i cuno§tinfe de pedagogie practica, didactica, metodica.
Pregatirea asistenfilor din cercetare din punct de vedere practic are in vedere o alta componenta a pregatirii profesionale
§i anume practica §tiinfifica. In vederea profesionalizarii §tiinfifice, pregatirea practica este o activitate de importanfa
majora. In consecinfa acestei activitafi trebuie sa i se acorde o mare importanfa, ea indeplinind rolul de pivot al
profesionalizarii §tiinfifice. In ansamblul confinuturilor care contribuie la formarea asistenfilor de cercetare, activitatea
de practica §tiinfifica constituie dimensiunea centrala in care sunt antrenate toate celelalte confinuturi teoretice precum
§i toate disponibilitafile psihice ale acestora.
Desfa§urarea unei profesii de asistent de cercetarepresupune un cumul de cuno§tinfe, abilitafi §i competenfe specifice
pe care trebuie sa le defina cei care aleg sa urmeze aceasta profesie. Toate acestea se acumuleaza prin parcurgerea unor
activitafi de pregatire teoretica §i practica, in domeniile specifice. Profesionalizarea constituie procesul formarii unui
ansamblu de capacitafi §i competenfe intr-un domeniu dat pe baza asimilarii unui sistem de cuno§tinfe teoretice §i
practice, proces controlat deductiv de un model al profesiei respective. Consider ca formarea asistenfilor de cercetare
trebuie realizata atat la nivel teoretic cat §i practice, pentru a transmite competenfe profesionale apreciate pe piafa
muncii. Pregatirea teoretica vizeaza cultura generala, de specialitate.
CONCLUZII
Referitoare la cariera $i dezvoltarea acesteia dupa susfinerea tezei de doctorat!

Domeniile de interes viitoroare se pot lega de urmatoarele institufii:Scolile cu profil tehnologic din sistemul de invatamantpreuniversitar
sau USAMV, ICAM, SCDA, etc.
In urma celor 3 ani de doctorat consider ca o sa ma identific cu cerinfele angajatorilor, cu privire la cercetari interdisciplinare in
domeniile, ameliorarii, fiziologiei, producerii de seminfe pi material biologic din categorii biologice superioare de legume, dar pi cu privire
la combaterea integrata a agenfilor patogeni, culturi in vitro, cercetare pi producpe in condipi de agricultura biologica.
La sfarpitul celor 3 ani de studii doctorale consider ca domeniul in care voi lucra va fi compatibil cu pregatirea de la acel moment,
respectiv (informapi cu privire la creare de hibrizi pi soiuri noi de legume pi obpnerea de seminfe din categorii biologice superioare, dar pi
aspecte legate de menpnerea diversitapi speciilor legumicole pi conservarea resurselor genetice valoroase).
Motivapa pentru acest domeniu consta in satisfacpa de a fi continuu intr-un circuit deschis, in care dorepti sa ajungi la un rezultat, sa vii cu
ceva nou, sa aduci contribupi proprii unei societafii tot timpul in schimbare.
Motivele pentru care m-am indreptat spre aceasta parte de cercetare, le reprezinta faptul ca agricultura trebuie sa inregistreze transformari
profunde, astfel ca aceasta sa se implice in circuitul cercetare-producpe-industrializare-desfacere, obpnerea de soiuri/hibrizi specializap
dupa folosinfe, cu potenfial de producpe ridicat pi cu o rezistenfa sporita la diferip factori, dar pi cu referire la asigurarea necesarului de
samanfa pi material de plantat cu valoare biologica ridicata care sa permita investifii in domeniul agriculturii in diversificarea bazei
tehnice pi materiale disponibile pentru domeniul agronomic.
Puncte mele tari la sfarpitul celor 3 ani de doctorat vor fi: capacitate de infelegere a mecanismelor fiziologice pi biochimice implicate in
plante; capacitate de a infiinfa o experienfa in camp, cat pi in condifii de sera/laborator a diverselor culturi; crearea unei experienfe
bifactoriale pi organizarea acesteia sub forma de blocuri randomizate pi repetifii; analiza unor genotipuri cu privire la: determinarea
intensitafii procesului de creptere prin analiza directa a organelor aeriene pi subterane, analiza confinutului de pigmenfi fotosintetici,
confinutul de substanfa uscata pi confinutul de apa de la nivel foliar; cunostinfe cu privire la crearea de hibrizi pi soiuri noi de plante pi
obfinerea de seminfe din categorii biologice superioare; menfinerea diversitapi speciilor de plante pi animale pi totodata conservarea
resurselor genetice valoroase; cunoapterea tuturor metodelor de combatere (chimice, biologice, fizice pi agrotehnice) pi a factorilor
naturali de combatere, astfel incat sa nu depapeasca PED (pragul economic de daunare).
De asemenea la sfarpitul celor trei ani voi imbina bine cunoptinfelor practice cu teoria, respectiv date legate de OMG: ameliorare,
comercializare dar pi diferitele categorii biologice: samanfa amerioratorului, samanfa de prebaza, samanfa de baza, samanfa certificata,
samanfa comerciala.
Consider ca am predispunere la aprofundarea unor nofiuni in ceea ce privepte munca de cercetare pi ce presupune aceasta. Pentru a obfine
acest post consider ca am nevoie de studiile doctorale, pentru ca munca de cercetare in cadrul studiilor doctorale asigura condifiile
obligatorii pentru promovare in ierarhia de cercetare.
 Bibliografie
1. Armstrong M. - Managementul resurselor umane, Manual de practica, Editura Codecs, Bucure§ti, 2006.
2. Burciu A. - Introducere in management, Editura Economica, Bucure§ti, 2008.
3. Cha§ovschi Carmen Emilia - Cercetari privind managmentul resurselor umane m contextul dezvoltarii regionale, Editura Didactica
§i Pedagogica, Bucure§ti, 2006.
4. Chi§u V. A. - Manualul specialistului in resurse umane, Casa de Editura Irecson, Bucure§ti, 2001.
5. Iovanut Simona -Comunicarea, Editura Waldpress, Timisoara, 2001.
6. Manolescu A. - Managementul resurselor umane, Edi^ia a IV-a, Editura Economica, Bucure§ti, 2003.
7. Pani§oara Georgeta; Pani§oara, Ion-Ovidiu - Managementul resurselor umane, Ghidpractic, Edi^ia a II-a, Editura Polirom, Ia§i,
2005.
8. Steers R. - Introduction on Organizational Behavior, Scott, Foresman and Co, Glenview, 1988.
9. *** Dictionary of Human Resource coordinated by Ursula §chiopu, Editura Babel, Bucure§ti, 1997.
10. *** www.addjb.ro - Ghid practic pentru elaborarea strategiilor locale de dezvoltare durabila.
11. ***www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO - Analiza strategica SWOT a unei intreprinderi/organizafii, Filipa§, Titus.
12. *** www.bloombiz.ro/cariere - Reprofilareaprofesionala, Popa, Teodora.
13. ***www.careerexperts.ro - Cum ar trebui sa arate planul de cariera inteligent?
14. *** www.cariereonline.ro - 7principii esenfialepentru obiectivele tale.
15. *** www.hart.ro, Hart Human Resource Consulting - Autocunoa^terea §i alegerea carierei.
16. *** www.isoconsulting.biz.