UNIVERSITATEA BUCURESTI

FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI

MANAGEMENTUL CARIEREI
Studiu de caz - Steve Jobs
(fondator Apple Computer)


















Cuprins

1.Notiunea de cariera
2.Stadiile carierei
2.1. Explorarea
2.2. Stabilizarea
2.3. Avansarea si mentinerea
2.4. Finalul carierei
3.Strategiile carierei
4.Comportament si atitudini
4.1. Conventional
4.2. Artistic
4.3. Realist
4.4. Social
4.5. Intreprinzator
4.6. Investigativ
5.Tipuri de cariera
5.1. Vertical ascendenta
5.2. Oblic ascendenta
5.3. Ascendenta in zig-zag
5.4. Orizontala
5.5. Haotica
6.Studiu de caz Steve Jobs
6.1. Analiza- cariera Steve Jobs
Bibliografie









1.Notiunea de cariera
Conceptul de cariera are foarte multe intelesuri, iar in limbajul curent notiunea de
cariera este larg folosita. Nu exista insa o definitie oficiala, unanim acceptata, care sa
intruneasc consensul specialistilor. In literatura de specialitate sunt cunoscute diferite
formulari si numeroase opinii.
Pentru a defini cariera trebuie sa avem an vedere urmtorii factori:
contributia individului la dezvoltarea propriei cariere;
contextele pe care le intersecteaza;
contributia organizatiilor in care evolueaza;
calitatea legislatiei specifice si maniera de aplicare a acesteia.
Ca i definiii ale carierei enumerm n continuare pe cele care le considerm mai
relevante:
1.Cariera este o succesiune de activiti i poziii profesionale pe care o persoan le atinge, ca
i atitudinile, cunotinele i componentele asociate, care se dezvolt de-a lungul timpului;
2.Cariera reprezint o succesiune de funcii, in ordinea cresctoare a prestigiului prin care
trece un individ in mod ordonat, dup o regula previzibila.
De fapt, cariera consta in acea succesiune de posturi intr-o ierarhie, acea succesiune de
experiene, separate, corelate intre ele prin care orice persoana trece de-a lungul vieii.
Dezvoltarea carierei sau cum mai este numit dezvoltarea profesionala este un proces
mai complex dect pregtirea profesionala, avnd drept obiectiv nsuirea cunotinelor utile,
att in raport cu poziia actuala, cat si cu cea viitoare. O cariera poate fi lunga sau scurta, iar
un individ poate avea mai multe cariere, una dup alta sau in acelai timp.
Cariera individuala include att viata profesional si familiala cat si legturile dintre
ele. In dorina de a controla viata profesionala cat si pe cea familiala, orice persoana i
dezvolta un concept propriu prin care i autoevalueaz calitile si valorile. Acest proces este
dinamic si are loc pe parcursul ntregii viei.
Cariera individuala se dezvolta prin interaciunea dintre aptitudinile existente, dorina
de realizare profesionala a individului si experiena in munca pe care o furnizeaz organizaia.
Individul se va dezvolta si va fi mulumit de cariera sa in msura in care organizaia va putea
furniza cai pe care individul sa avanseze in diferite poziii si niveluri, in care sa-si pun in
valoare cunotinele si sa-si dezvolte aptitudinile.



Sunt trei elemente importante pentru a nelege ce este aceea o carier:
A. Cariera este un proces dinamic n timp, care are dou dimensiuni:
Cariera extern succesiunea obiectiv de poziii pe care individul le parcurge n
timp;
Cariera intern interpretarea pe care o d individul experienelor obiective prin
prisma subiectivitii sale.
B. Cariera presupune interaciunea ntre factorii organizaionali i cei individuali. Percepia
postului ca i poziia adoptat de ctre individ, depind de compatibilitatea ntre ceea ce
concepe individul potrivit pentru sine (aptitudini, nevoi, preferine), i ceea ce reprezint
postul de fapt (constrngeri, oportuniti, obligaii).
C. Cariera ofer o identitate ocupaional; profesia, poziia ocupat, organizaia n care
lucreaz fac parte din identitatea individului. Oamenii sunt diferii ntre ei dar, n acelai timp,
putem determina i lucruri pe care le au n comun. Utiliznd sisteme de clasificare se pot
identifica asemnri i diferenieri n orientarea carierei. Orientarea carierei este deci, acel
tipar relativ stabil al talentelor, valorilor, atitudinilor i activitilor ocupaionale.
Orientarea carierei a unui individ este important atunci cnd o raportm la profesia pe
care acesta o are. Din compatibilitatea celor dou rezult consecine importante pentru
individ, pentru comportamentul i atitudinile sale la serviciu, ct i pentru starea sa de
echilibru i satisfacie.
Este esenial ca individul s i aleag cu atenie profesia. Fiecare trebuie s se
gndeasc pe termen lung ce ar nsemna mai concret, care sunt activitile specifice, tipurile
de organizaii, oportunitile, posibilitile de a-i valorifica potenialul natural; este posibil s
existe o diferen ntre percepia despre ce nseamn profesia respectiv din afar, i ceea ce
presupune de fapt.
Formalizat, acest lucru este cuprins ntr-un model care cuprinde:
Orientarea n carier;
Mediul profesional.







2.Stadiile carierei
Putem defini stadiile carierei ca tipare generale ale progreselor, obligaiilor eseniale i
schimbrilor din activitile rolului profesional. Aceste stadii succesive sunt :
explorarea
stabilizarea
avansarea
meninerea
finalul carierei
2.1.Explorarea
Acest stadiu reprezint confruntri ntre viziunile nerealiste formate n adolescen i
lumea real. Individul cunoate i alege din rolurile explorate. n acest timp i descoper i
dezvolt talente, abiliti, interese, valori. Este un moment important n formarea identitii
profesionale i alegerii unui domeniu. Cteva din elementele importante n aceast perioad
sunt: reeaua social, mentorul, discipolul.
Reeaua social este grupul de colegi care ofer feed-back i informaii
generale despre organizaie i activiti. Mentorul este o persoan mai n vrst din
organizaie i care joac un rol important pentru cel aflat la nceputurile carierei. Mentorul
este persoana competent nu numai n ceea ce privete coninutul activitii, dar nelegnd
mai mult, avnd o viziune de ansamblu, i avnd calitile personale necesare, poate transfera
tiina de a face lucrurile ctre cineva mai tnr. Nu este vorba numai de a-i rezolva sarcinile
i de a-l ajuta, ci de a-1 nva s fac acest lucru singur n cele din urm. Mentorul constituie
un model pentru discipol. Pentru a fi mentor sunt necesare caliti personale rare, acest proces
de nvare, de transfer de know-how are loc ntr-un mod natural. Este nevoie de
nelepciune, de flexibilitate i, n plus, de compatibilitate ntre mentor i discipol. Cteva din
funciile comun acceptate ale mentorului sunt: modelarea rolului, acceptare i confirmare,
consilier.

2.2.Stabilizarea const n dobndirea unui grad de cunotine, de expertiz ntr-un domeniu.

2.3.Avansarea i meninerea urmeaz dup stabilizarea n diverse roluri ocupaionale i
presupune focalizarea pe obiectivele cheie, realiste ale carierei.

2.4.Finalul carierei poate s nsemne o perioad de creteri continue n statut i influen n
organizaie, sau o perioad petrecut n cel mai nalt nivel de responsabilitate i statut.
Un concept tot mai folosit este cel de carier elastic; se refer la permanenta
preocupare a individului pentru cariera sa, fie mereu activ, s cunoasc care sunt competenele
sale ca i oportunitile pentru cineva cu pregtirea i experiena sa aa nct s se afle mereu
n zona n care este ndreptit s se af1e. n acelai timp trebuie s evolueze i s creasc
continuu din punct de vedere profesional. Se vorbete chiar despre managementul carierei ca
despre administrarea unei afaceri proprii.

3.Strategiile carierei
Strategiile de carier i propun anticiparea problemelor i planificarea pe termen lung.
Cteva din aceste strategii sunt:
A. Cunoate-te pe tine nsui care propune o analiz atent a orientrii carierei, a punctelor
slabe/tari, a locului n companie.
B. Cunoate-i mediul profesional cunoscnd mediul, problemele economice, companiile
competitoare, se pot anticipa att evenimentele neplcute ct i ocaziile. Urmrind semnalele
din domeniul de activitate i culegnd un permanent feed-back nu poi fi luat prin surprindere.
C. ngrijete-i reputaia profesional nseamn s i evideniezi abilitile i realizrile, tot
ceea ce te individualizeaz, ce demonstreaz caliti speciale, posibilitatea de a investi i
capacitatea de a finaliza proiecte.
D. Rmi mobil, vandabil, mereu n evoluie nseamn s urmreti corespondena ntre
competenele personale i cele cutate pe piaa forei de munc, a celor uor transferabile.
E. Fii att specialist ct i generalist trebuie dezvoltat un domeniu de expertiz, de
specialitate dar trebuie pstrat o anume flexibilitate i nu trebuie s te plafonezi. Stpnirea
unui domeniu foarte restrns te face inflexibil i vulnerabil.
F. Documenteaz reuitele proprii nseamn s poi oferi dovada a ceea ce ai realizat,
rezultatele i realizrile identificabile sunt mai valoroase n piaa forei de munc.
G. Pregtete ntotdeauna un plan de rezerv i fii gata s acionezi care se leag foarte
bine cu celelalte indicaii de a fi mereu activ.
H. Menine-te n form financiar i psihic nseamn s ai mereu asigurat o baz, un
confort i un echilibru n plan psihic i material.
Aceste strategii privesc pe individ, de cealalt parte se af1 organizaia care trebuie s
se preocupe att de nevoile sale interne ct i de cariera angajailor. Consilierea pentru carier
nseamn apelul la o surs extern pentru ai ajuta pe angajai s exploreze alternative i s ia
decizii.

4.Comportamente si atitudini
Referitor la tipurile de carier exist dou teorii importante. Prima este teoria lui
Holland care identific ase tipare distincte de orientare n carier: convenional, artistic,
realist, social, ntreprinztor i investigativ. Urmeaz s analizm detaliat pe fiecare dintre
acestea :
4.1. Convenional - Persoana care aparine acestui tip prefer n general activiti ordonate,
n care exist reguli. Este vorba de obicei de activiti ce presupun organizarea informaiei
scrise sau numerice, analize ce utilizeaz algoritmi i n general proceduri standard stabilite
dinainte cu precizie. Acest tip presupune persoane conformiste, ordonate, eficiente i practice;
acestea fiind prile pozitive. Cealalt fa a acestui tip de persoan, i care completeaz prima
parte, presupune: lipsa de imaginaie, inhibiia, inflexibilitatea. Ca i domeniu, este vorba
probabil despre contabilitate i finane.
4.2. Artistic - acest tip este total opus ca i personalitate tipului convenional. Astfel, aceti
oameni prefer activitile ambigue i nesistematice ce implic forme expresive de scriere i
exprimare verbal sau vizual. De cele mai multe ori sunt oameni imaginativi, intuitivi,
independeni ; n acelai timp sunt dezordonai, emotivi, nepractici. Cele mai probabile sunt
grafica i reclama.
4.3. Realist - tipul de persoan realist presupune implicarea n activiti de manipularea fizic
a obiectelor. Calitile pozitive caracteristice sunt: spontaneitate, stabilitate, sim practic.
Prile mai puin bune sunt: timiditate, conformism, lipsa de intuiie. Domeniile compatibile
cu acest tip de persoan sunt cele n care se cer puine prestaii sociale, negocieri, persuasiuni.
4.4. Social - tipul opus celui realist, este tipul social. Persoanele aparinnd acestui gen se
implic n activiti ce presupun informare, ajutorare, dezvoltarea altora. Sunt persoane
sociabile, prietenoase, amabile, diplomatice de aceea este puin probabil s se simt bine n
medii profesionale ordonate, sistematizate, cu reguli rigide i activiti structurate, previzibile.
Domeniile cele mai potrivite pentru astfel de persoane sunt: marketingul, vnzrile, instruirea.
4.5. Intreprinzator - persoanele ce aparin tipului ntreprinztor sunt oameni ce prefer
lucrul cu ali oameni, dar au tendina de a-i controla i conduce fr s ajute i s neleag
focalizai fiind pe obiectivele organizaionale i economice. Privind aspectele pozitive, gsim:
ncredere n sine, ambiie, energie, extroversie. Partea mai puin plcut nseamn dominare,
sete de putere i impulsivitate.
4.6. Investigativ - tipul opus intreprinzatorului este cel investigativ. Persoanele de acest gen
sunt orientate spre activiti de observare i analiz. Urmresc n general s-i dezvolte
propria cunoatere i nelegere. Cele dou fee ale acestui tip de persoan sunt: originalitatea
i independena pe de o parte, dezordinea, lipsa simului practic, impulsivitatea pe de alt
parte. Astfel este total nepotrivit ca acest tip de persoan s se orienteze spre activiti
repetitive sau de tipul vnzrilor. Potrivite sunt poziiile de cercetare, dezvoltare, consultant.
Cele ase tipare sunt tipuri ideale, toate nsuirile potrivindu-se ntre ele eliminnd
astfel tensiunile, dualitile de orice fel, orientarea individului fiind foarte clar.
5.Tipuri de cariera
Dan Piroi, Executive Manager la agentia de consultanta in resurse umane Smartbox
Management, explica modelele de cariera, indicand, pentru fiecare, punctele mai mult sau mai
putin tari.

5.1.Vertica lascendenta
In cadrul aceleiasi industrii (domeniu) sau companii, o persoana urca succesiv, treapta
cu treapta, pana la nivelul superior al competentei. Acest tip de cariera implica
responsabilitate, rabdare si o serie de abilitati specifice industriei, ce pot fi utilizate in vederea
atingerii scopului propus.
Avantajele sunt multiple: devii cunoscut, beneficiezi de experienta acumulata si de istoricul
industriei/companiei, dezvoltarea abilitatilor se realizeaza concentrat, creste gradul de
specializare.
Un dezavantaj il poate reprezenta reducerea provocarilor; petrecand mai mult timp
intr-o industrie/companie, putine sunt lucrurile care te pot surprinde. Totodata, structura
traditionala de organizare structurala estede tip piramidal, fapt ce ingreuneaza accesul spre
"sferele inalte". Si colegii tai vor acolo - confruntarea este aproape.

5.2. Oblic ascendenta
Beneficiind de continua crestere a experientei, de acumularea cunostintelor si de
dezvoltarea abilitatilor, o persoana are o crestere succesiva, chiar cu schimbarea industriei. Ea
acumuleaza astfel abilitatisi cunostinte specifice profesiei, fiind capabila sa le aplice fara
eforturi deosebite de adaptare. Un exemplu graitor il constituie"financiarii".
Un al doilea exemplu este constituit de transferul din cadrul unui departament in altul,
pe o pozitie superioara ca statut, din considerente personale sau din ratiuni organizatorice. Fie
ca a intervenit o plafonare, fie atingerea obiectivelor companiei necesita utilizarea abilitatilor
unei persoane intr-o directie noua, aceasta modificare aduce un plus de dinamism si implicare,
datorate noilor provocari.

5.3. Ascendenta in zig-zag
Schimbarea succesiva a industriilor pentru posturile oferite. Obiectivul:avansarea
ierarhica si ca responsabilitati. Acest tip de cariera,urmat constient, denota o mare dorinta de
putere - generata de nevoia subiectiva de recunoastere sociala, conferita de statutul asociat
unei pozitii ierarhice; totodata, aceste persoane au un mare potential de leadership. In cazul
fericit in care aceasta dorinta de avansare este sprijinita de un bagaj de cunostinte si abilitati
care sa confirme avansarea, o astfel de persoana este un castig pentru orice organizatie. Pe de
alta parte, gradul de stabilitate pe termen lung este redus.
De asemenea, sunt putine modalitati de a gestiona o astfel de personalitate,
instrumentele traditionale de team-management dovedindu-se a fi limitate ca eficienta.

5.4. Orizontala
Se intalneste in principal in doua cazuri: in primul, avand in vedere o piata locala, unde
atingerea pragului superior, din punctul de vedere al ierarhiei structurii locale determina
schimbari pe pozitii similare in companii si/sau industrii diferite.
Un exemplu concludent sunt Area Sales Managerii, care, din considerente demulte ori
personale, prefera continuarea carierei in acelasi mediu (motiv pentru care refuza un post pe
plan national sau international). Astfel, pentru evitarea rutinei sau pentru pachete salariale mai
mari, aceste persoane se deplaseaza succesiv catre diversi angajatori, in cadrula celeiasi
industrii sau in industrii diferite.
Al doilea caz vizeaza top management-ul. Dupa atingerea pragului de director national
de vanzari sau de director general, in cazul lipsei oportunitatilor sau a dorintei de avansare
internationala, persoana este nevoita sa se deplaseze pe orizontala, in alte companii sau
industrii, pe pozitii similare. Se acumuleaza in acest mod o bogata experienta in management,
aplicabila in diverse companii. Pericolul il constituie insa aplicarea excesiva a "best-practice"-
urilor dintr-o industrie in alta, fara adaptari sau preocupari legate de specific, persoana
bazandu-se pe rezultatele precedente. Un alt pericol este reprezentat de sentimentul de
infailibilitate ce poate aparea cu timpul.

5.5. Haotica
Si in acest caz putem vorbi de doua situatii: schimbari constiente de cariera sau
modificari neprevazute, datorate conjuncturii sau indeciziei. Un exemplu este schimbarea
companiilor, industriilor si posturilor in scopul acumularii de experiente multi-functionale,
persoana adoptand astfel decizii in mod constient, deliberat. Personalitatea ce domina acest
gen de cariera este una caracterizata de flexibilitate, cu o mare putere de adaptare si de
acumulare de cunostinte. Dezavantajele sunt non-specializarea, lipsa planificarii pe termen
lung si perceptia sociala generala asupra unor astfel de experiente, caracterizate drept
nestatornice. Avantaje: orizont larg de optiuni, aportul consistent de idei, suflu nou in cadul
companiei, adaptabilitatea la diferite stiluri manageriale.
Al doilea caz este, in general, intalnit in situatii fortuite: perioade derecesiune locala
sau nationala, caracterizate de o rata mare a somajuluiintelectual; crize pe plan personal;
evenimente neprevazute (preluari,fuziuni, restructurari, falimente). Astfel, persoana este
nevoita sa adopte decizii defavorabile in ceea ce priveste cariera.

























6.Sudiu de caz Steve Jobs

Steven Paul Jobs s-a nascut la 24 februarie 1955 in San Francisco, fiul a doi studenti
necasatoriti - Joanne Schieble i Abdulfattah Jandali, de origine siriana. Parintii sai biologici
l-au dat spre adoptie, intrand astfel in familia Jobs. Paul si Clara Jobs, parintii adoptivi,
locuiau in Mountain View, comitatul Santa Clara, California, acestia dandu-i numele de
Steven Paul. Acestia au mai adoptat mai tarziu o fetita pe care au numit-o Patti.
Steve Jobs a urmat cursurile unui liceu din Cupertino, California, frecventand dupa
orele de scoala prelegeri tinute de compania Hewlett-Packard din Palo Alto, California.
Pentru scurt timp, Jobs a fost angajat la aceasta companie, in perioada verii, lucrand
impreuna cu Steve Wozniak (cofondatorul Apple). In 1972 Jobs a absolvit liceul si s-a inscris
la Colegiul Reed din Portland, Oregon. Desi a abandonat facultatea dupa doar un semestru, el
a continuat sa frecventeze unele cursuri precum cel de caligrafie. Jobs a declarat ulterior:
Daca as fi renuntat la acel curs in facultate, Mac n-ar fi avut niciodata fonturi multiple sau
proportional distantate.
In toamna anului 1974 Jobs s-a intors in California unde a inceput sa participe la
reuniunile Homebrew Computer Club impreuna cu Steve Wozniak. Dorind sa stranga bani
pentru o retragere spirituala in India, s-a angajat ca tehnician la Atari, o firma producatoare de
jocuri video. Jobs a calatorit ulterior in India impreuna cu un prieten din facultate, Daniel
Kottke (devenit mai tarziu primul angajat al Apple) in cautarea iluminarii spirituale. S-a ntors
budist convins, cu capul ras si purtand haine indiene traditionale. In acea perioada a
experimentat unele droguri, spunand ca experimentarea sa cu LSD a fost "unul dintre cele
doua sau trei cele mai importante lucruri pe care le-am fcut". A afirmat ca cei din jurul sau
care nu-i impartasesc radacinile contraculturale nu pot intelege in totalitate modul sau de
gandire.
S-a intors la vechea sa slujba, la Atari, unde a primit sarcina de a crea un circuit pentru
jocul video Breakout. Potrivit lui Nolan Bushnell, fondatorul companiei Atari, Atari i-a oferit
100 de dolari pentru fiecare cip redus din cadrul dispozitivului. Jobs nu era interesat de
circuite si avea putine cunostinte despre design-ul acestora asa ca a incheiat un targ cu
Wozniak, de a imparti bonusul cu acesta daca va reduce numarul cipurilor. Spre uimirea celor
de la Atari, Wozniak a reusit sa reduca cu 50 numarul cipurilor, un design asa de strans fiind
imposibil de reprodus pe o linie de asamblare.


Carier
Inceputul firmei Apple Computer
In 1976, Steve Jobs, Steve Wozniak, Ronald Wayne si mai tarziu, cu finantare din partea unui
semi-pensionar al firmei Intel, manager de produse pe piat si inginer, A.C. "Mike" Markkula
Jr., fondeaza Apple. Inainte de a co-infiinta Apple, Wozniak a fost hacker. Jobs si Wozniak
fusesera prieteni de cativa ani. Se cunoscusera in 1971, cand un prieten comun, Bill Fernandz,
l-a prezentat pe tanarul de 21 de ani Wozniak lui Jobs, pe atunci in varsta de 16 ani. Steve
Jobs a reusit sa-l convinga pe Wozniak sa asambleze un calculator si sa-l vanda. Pe masura ce
Apple a continuat sa se extinda, compania a inceput sa caute un director cu experienta care sa
administreze eficient dezvoltarea acesteia. Existau ingrijorari in legatura cu lipsa de
experienta in management a lui Jobs, asa ca directori noi au fost angajati pentru a conduce
compania. Un membru al Consiliului de Administratie al Apple a afirmat, la momentul
respectiv, ca Jobs este de necontrolat. "Are idei in cap si, fiind un fondator al companiei, le-a
pus in practica, indiferent daca in cele din urma au fost bune pentru companie sau nu", a spus
el.
In 1978, Apple l-a recrutat pe Mike Scott de la National Semiconductor pentru postul
de CEO (director executiv), pentru ce s-a dovedit a fi mai multi ani turbulenti. In 1983, Steve
Jobs l-a ademenit pe John Sculley de la Pepsi-Cola sa vina la Apple pe postul de CEO,
intrebandu-l: "Vrei sa vinzi apa cu zahar toata viata ta sau vrei sa vii cu mine si sa schimbi
lumea?"
In anul urmator, Apple a difuzat la televiziune o reclam la Super Bowl (meciul pentru
campionat al ligii nationale de fotbal cel mai urmarit program de televiziune din Statele
Unite) intitulata "1984". La adunarea anuala a actionarilor, din 24 ianuarie 1984, Jobs vizibil
emotionat a prezentat calculatorul Macintosh audientei entuziaste. Macintosh a devenit astfel
primul calculator de dimensiuni mici, cu interfata grafica pentru utilizator, care a fost
comercializat cu succes. Dezvoltarea a fost inceputa de Jef Raskin, fiind preluata mai tarziu
de Jobs.
Desi Jobs a fost pentru Apple un director convingator si carismatic, unii dintre
angajatii din acea perioada l-au descris ca pe un manager temperamental si inconsecvent. O
criza din industria vanzarilor aparuta la sfarsitul lui 1984 a deteriorat relatia profesionala
dintre Jobs si Sculley, iar la sfarsitul lui mai 1985 - in urma unei lupte interne pentru putere si
a anuntarii unui numar semnificativ de disponibilizari, l-a inlaturat pe Jobs din functia sa de
sef al diviziei Macintosh.
NEXT Computer
Aproape imediat, Jobs a infiintat o alta companie de calculatoare, numita NeXT
Computer. La fel ca Apple Lisa, statia de lucru NeXT era avansata tehnologic. Cu toate
acestea, a fost in mare parte respinsa de industrie pentru ca era prea scumpa. Printre cei care
si-au putut permite, totusi, o statie de lucru NeXT au castigat adepti datorita punctelor lor
forte tehnice, devenind lider printre acestea, fiind orientate spre dezvoltarea sistemului
software. Jobs si-a comercializat produsele NeXT in domeniile stiintifice si academice
datorita tehnologiilor inovatoare, experimentale incorporate in acestea (cum ar fi nucleul
Mach, procesorul de semnal digital si portul Ethernet built-in).
NeXTcube a fost descris de Jobs ca fiind un computer "interpersonal", despre care se
spune c este urmtorul pas dupa computerul "personal". Aceasta daca computerele ar putea
permite oamenilor sa comunice si sa colaboreze impreuna intr-o manier facila, rezolvand
astfel multe din problemele cu care s-au confruntat computerele "personale". Intr-o vreme
cand pentru majoritatea oamenilor e-mailul insemna un simplu text, lui Jobs i-a facut placere
sa creeze NeXTMail ca pe un sistem de e-mail demo pentru filozofia sa "interpersonala".
NeXTMail a fost primul care a sprijinit in mod evident, universal, clickable incorporarea
fisierelor grafice si audio in e-mail.
Jobs a condus NeXT cu o obsesie pentru perfectiunea estetica, aceasta preocupare
fiind evidentiat prin crearea din magneziu a carcasei lui NeXTcube. Acest lucru a pus o
presiune considerabila asupra diviziei hardware si in 1993, dupa ce au vandut doar 50.000 de
calculatoare, NeXT s-a axat in totalitate pe dezvoltarea sistemelor software o data cu lansarea
lui NeXTSTEP/Intel.
Pixar si Disney
In 1986 Jobs a cumparat Graphics Group (mai tarziu denumit Pixar) de la Lucasfilm,
divizia grafica de calculatoare, pentru pretul de 10 milioane de dolari, din care 5 milioane de
dolari fiind date companiei ca si capital.
Noua companie, care a avut initial sediul la Lucasfilm Kerner Studios in San Rafael,
California, dar de atunci s-a mutat la Emeryville, California, a fost initial destinata a fi un
high-end grafic dezvoltator hardware. Dupa ani de rentabilitate vanzarea Pixar Image
Computer, a incheiat cu Disney un contract pentru producerea unor filme animate
computerizate, pe care Disney le-ar cofinanta si distribui. Primul film produs prin acest
parteneriat, Toy Story, a adus faima si aprecieri critice studioului la lansarea sa in 1995. In
urmatorii zece ani, sub conducerea creativului director al Pixar, John Lasseter, compania a
produs hit-urile de box-office: A Bug's Life (1998), Toy Story 2 (1999), Monsters, Inc.
(2001), Finding Nemo (2003), The Incredibles (2004), Cars (2006), Ratatouille (2007),
WALL-E (2008) i Up (2009). Finding Nemo, The Incredibles, Ratatouille, WALL-E i Up
au primit fiecare premiul Academiei pentru cel mai bun film de animatie, un premiu introdus
in 2001.
In anii 2003 i 2004, pe cand contractul cu Disney se apropia de final, Jobs si
directorul executiv al Disney, Michael Eisner, au incercat fara succes sa negocieze un alt
parteneriat, iar la inceputul lui 2004 Jobs a anuntat ca Pixar este in cautarea unui nou partener
care sa-i distribuie filmele dupa ce contractul cu Disney va expira.
In octombrie 2005, Bob Iger il inlocuieste pe Eisner la Disney, care a lucrat rapid la
imbunatatirea relatiei cu Jobs si Pixar. Pe 24 ianuarie 2006 Jobs si Iger au anuntat ca Disney a
fost de acord sa cumpere Pixar intr-o tranzactie all-stock, in valoare de 7,4 miliarde de dolari.
Odata tranzactia incheiata, Jobs a devenit cel mai mare actionar unic al Disney, avand
aproximativ 7% din actiunile companiei. Stocul de actiuni detinut de Jobs il depaseste pe cel
al lui Eisner, care detine 1,7%, precum si pe acel a membrului familiei Disney, Roy E.
Disney, care detine aproximativ 1% din actiunile companiei. Jobs s-a alaturat consiliului de
directori al Disney dupa finalizarea fuziunii.
Intoarcerea la Apple
In 1996 Applea anuntat ca va platit 429 de milioane de dolari pentru NeXT Computer,
iar Jobs s-a ntors la compania pe care a fondat-o.. Afacerea s-a finalizat spre sfarsitul anului
1996, aducandu-l pe Jobs inapoi in cadrul companiei pe care a co-infiintat-o. In scurt timp
acesta a devenit CEO interimar al firmei Apple, dupa ce directorii si-au pierdut increderea in
Gil Amelio, CEO, in urma unei lovituri de stat din cadrul consiliului de administrare. In
martie 1998, pentru a se concentra pe eforturile Apple privind revenirea la profitabilitate, Jobs
a reziliat imediat o serie de proiecte, cum ar fi Newton, Cyberdog, si OpenDoc. In lunile
urmatoare, multor angajati le era frica sa urce in lift cu Jobs, deoarece se temeau ca atunci
cand se vor deschide usile s-ar putea sa nu mai aiba o slujba. In realitate, Jobs a concediat rar
oameni, dar cateva victime au fost suficiente pentru a teroriza intreaga companie. Jobs a
schimbat, de asemena, programul de licentiere pentru clone Macintosh, ceea ce a facut sa fie
prea costisitor pentru producatori sa continue sa faca utilaje. Odat cu achizitionarea firmei
NeXT, o mare parte din tehnologia companiei si-a gasit utilitatea in produsele Apple, mai ales
NeXTSTEP, care a evoluat in Mac OS X. Sub indrumarea lui Jobs, compania a crescut
numarul vanzarilor semnificativ o data cu introducerea computerului iMac si a altor produse
noi. De atunci, design-urile atrgtoare si de branding puternice au functionat foarte bine
pentru Apple. La 2000 Macworld Expo Jobs a renuntat oficial la interimat, devenind CEO
permanent.
In ultimii ani, compania s-a extins, introducand si imbunatatind alte aparate digitale.
Odata cu introducerea playerului muzical portabil iPod, a softului iTunes pentru muzica
digitala, precum si a magazinului virtual iTunes Store, compania a facut incursiuni in
electronice de consum si de distributie de muzica. In 2007 Apple a intrat in afaceri pe piata
telefoniei mobile cu introducerea iPhone-ului, un telefon mobil cu ecran multi-touch, iPod, si
dispozitiv de internet. Stimuland in acelasi timp inovarea, Jobs le reaminteste angajatilor sai
de "nava adevaratilor artisti", aceasta metafora insemnand ca livrarea la timp a produselor este
la fel de importanta ca inovarea si design-ul atractiv.
Jobs a fost atat admirat cat si criticat pentru abilitatea sa desavarsita de persuasiune si
arta sa de a vinde, care a fost numit "camp de denaturare a realitatii", fiind evidenta an cadrul
discursurilor sale keynote (cunoscute sub denumirea de "Stevenotes"), de la Macworld Expos
si la World Wide Developers Conferences a Apple.
In 2005, Jobs ca raspuns la criticile programelor Apple de reciclare a e-deseurilor in
Statele Unite a organizat o incinerare in favoarea mediului la adunarea anuala a Apple, in
Cupertino, din aprilie. Cu toate acestea, cateva saptamani mai tarziu, Apple a anuntat ca va
lua inapoi iPod-uri gratis la magazinele sale. Campania Computer TakeBack a raspuns prin
pilotarea unui avion care a arborat un banner, la absolvirea studentilor de la Universitatea
Stanford, unde Jobs a tinut un discurs. Pe banner era scris Steve - Nu fi un mini-player,
recicleaza toate e-deseurile. In 2006 el a extins in continuare programele de reciclare Apple
la orice client din SUA, care cumpara un nou Mac. Acest program include transportul maritim
si eliminarea ecologica a sistemelor lor vechi.
Demisia
Miercuri 24 august 2011, Apple a anuntat demisia cofondaturului Steve Jobs. Apple
Inc. a informat ca demisia lui Steve Jobs are efect imediat si ca acesta va fi nlocuit de Tim
Cook, care ocupa functia de director operational al companiei.
Intr-o scrisoare trimisa conducerii si comunitatii Apple, Jobs a transmis ca doreste sa
ramana presedinte al consiliului de administratie. Desi s-a aflat oficial in concediu medical
inca din luna ianuarie, Jobs a aparut in public pentru a anunta noi produse Apple. CEO-ul de
56 de ani a revenit pentru scurt timp n luna martie, pentru a dezvalui cea mai recenta versiune
a iPad si mai tarziu pentru a participa la o cina gazduita de catre presedintele Barack Obama
pentru liderii din IT, n Silicon Valley.
Decesul
Steve Jobs a decedat pe data de 5 octombrie 2011, dupa o lupta indelungata cu un
cancer pancreatic. Decesul sau a avut loc la numai o zi de la lansarea noului model de iPhone.
6.1. Analiza cariera Steve Jobs
Daca ar trebui sa definim cariera lui Steve Jobs, am putea spune ca dezvoltarea si
succesul acesteia s-au bazat pe contextele pe care acesta le-a intalnit si contributia
organizatiilor in care a evoluat.
Silicon Valley este partea sudica a zonei orasului San Francisco, California, Statele
Unite ale Americii, cunoscuta sub numele de San Francisco Bay Area. Aceasta zona este
centrul lumii tehnologice, existand aici o concentratie foarte mare de producatori si
dezvoltatori de cipuri, fiind astfel zona afacerilor in inalta tehnologie. La inceputul anilor
1970 erau deja multe companii din domeniul semiconductorilor in zona. Firme de calculatoare
care foloseau semiconductorii s-au mutat in apropiere, fiind urmate de firme de software.
Spatiile industriale erau numeroase si piata locuintelor relativ ieftina. Cresterea economica a
fost facilitata si de aparitia si dezvoltarea firmelor de capitalul de risc, cele mai multe dintre
ele situate pe Sand Hill Road. Kleiner Perkins, una dintre firmele faimoase de capital de risc,
a fost deschis aici n 1972. Oferta de capital de risc a explodatinsa o data cu succesul
emisiunii de actiuni a companiei Apple Computer (numit azi Apple) din decembrie 1980 in
valoare de 1,3 miliarde $.
Pentru a sumariza putem spune ca mediul la care a fost expus a avut o mare
contributie la dezvoltarea carierei sale. Faptul ca Steve Jobs a avut o inclinatie spre tehnologie
si a dezvoltat o pasiune pentru aceasta industrie, concentradu-si abilitatile in aceasta directie
au fost de asemenea de ajutor.
Cariera lui insumneaza activitati si pozitii profesionale in acelasi domeniu de
activitate, ordinea acestora fiind una crescatoare. Putem observa ca Steve Jobs a parcurs toate
stadiile carierei explorarea, stabilizarea, avansarea, mentinerea si finalul. Adolescent fiind si
inca probabil nesigur de drumul pe care vrea sa il urmeze, a ales sa faca o calatorie in India, in
cautarea iluminarii spirituale, iar in urma acestei experiente Steve Jobs a ramas budist si
vegetarian toata viata. Aceasta calatorie a fost un moment de rascruce in viata lui, care l-a
ajutat sa-si descopere anumite atu-uri sis a dobandeasca foarte multa incredrea in fortele
proprii. Exact cum il considerau si multi dintre angajatii sai, era o persoana foarte capabila
care isi cunostea abilitatile si avea incredre in ele. Pentru stabilizarea carierei sale, Steve Jobs
a acumulat numeroase informatii si cunostinte in domeniul tehnologic. A participat la reuniuni
in domeniu (Homebrew Club), inca din liceu, s-a angajat mai apoi la Atari ca si technician
pentru jocuri video. Fiecare experienta a contribute major la dezvoltarea carierei sale in acest
domeniu.
Din dorinta de a accelerea succesul, sau poate din dorinta de a face excat ceea ce isi
doreste, la o scala mult mai inalta la acea vreme, Jobs a fondat compania Apple destul de
devreme in cariera sa. Mentionez acest lucru, deoarece lipsa cunostintelor de management a
lui Jobs au dus la angajarea unor directori competenti care sa conduca compania. El avea
numeroase cunostinte pe partea de tehnologie, dezvoltare, creare, implementare, insa ii
lipseau cunostintele despre cum se conduce bine o afacere. Acest lucru s-a dovedit a fi negativ
mai tarziu, cand a creat un produs care era mult prea scump, ceea ce a atras ca si consecinta o
scadere majora in vanzarea produsului. Astfel Steve Jobs a fost inlaturat din companie pe care
o fondase.
Cred ca dupa acest pas, am putea spune ca a inceput si mai mult avansarea in cariera a
ui Steve Jobs. Nu a renunat la ideile lui, si a fondat NeXT si a cumparat Graphics Group,
renuntant pentru o perioada la productia de calculatoare si orientadu-se spre crearea filmelor
de animatie. In aceasta perioada a carierei sale a ales sa se focalizeze pe alt domeniu,
experimentand aceasta parte a animatiei, care s-a dovedit a-i fi foarte utila mai tarziu, in
realizarea tuturor produselor Apple. Cariera lui a fost una elastica, caci era un individ mereu
preocupat de cunoastere, activ, cu foarte multe idei, pregatit pentru oportunitati cu dorinta de
a creste si a dezvolta cat mai multe proiecte.
Ca si comportament si atitudini cred ca Steve Jobs apartine tipului intreprinzator cu
ascendant in tipul artistic si investigativ. Era un individ cu foarte multa incredere in sine si in
fortele proprii, ii placea sa conduca si sa impuna ideile lui si altora, dar era si genul de
persoana care isi dezvolta propria cunoastere si intelegere. Foarte original si independent, a
lasat mereu impresia ca este rece si distant, iar despre cei care nu ii impartaseau ideile, spunea
ca nu il inteleg. Tipul artisticului s-a manifestat la el prin imaginatie si intuitie, dezvoltand o
afacere care in 1980 era abia la inceput, dar intuind-o ca fiind viitorul.
Tipul de cariera al lui Steve Jobs este unul vertical ascendant, dar si haotic in acelasi
timp. S-a mentinut in aceeasi industrie toata viata, cu mici schimbari de aplicare (calculatoare,
jocuri video, filme de animatie). A devenit foarte cunoscut, si poate cel mai influent CEO din
lume, a beneficiat de foarte multa experienta acumulata in domeniu si si-a dezvoltat abilitatile
si afacerea concentrate pe o industrie.
Haotica o pute numi datorita modificarilor neprevazute. In cazul lui Steve Jobs o
modificare neasteptata a fost plecare din compania pe care a fondat-o, dezvoltarea unei noi
afaceri, si apoi intoarcerea la Apple. Datorita faptului ca era un om care aducea un aport
consistent de idei, unii dintre angajati l-au considerat inconsecvant si care pune in practica tot
ceaa ce gandeste, fara sa stie daca acest lucru va fi bun sau rau pentru companie. Multi
angajati se temeau de el si evitau contactul prea des cu acesta, datorita faimei sale de
inflexibilitate. In realitate insa, cei care l-au cunoscut sustin ca Steve avea o capacitate
extraordinara de adaptare si flexibilitate, si aceste doua lucruri l-au facut sa nu renunte si sa
dezvolte tot ceea ce si-a propus.































Bibliografie

www.money.ro
www.regielive.ro
www.ziare.ro
www.allaboutstevejobs.com
www.wikipedia.ro/steveJ
Young, Jeffrey S. (1988). Steve Jobs: The Journey is the Reward. (Scott, Foresman & C)
http://ro.wikipedia.org/wiki/Silicon_Valley
http://www.apple.com/stevejobs/
http://www.realitatea.net/steve-jobs-a-murit_876666.html