Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Comunismul
Notiunea de comunism are o istorie indelungata. Termenul comunist a aparut
in Anglia pentru prima data in 1841, iar comunism in 1843. In prezent are mai ales
semnificatia fie de capat al istoriei, prezis de ganditorii marxisti, fie de realitate a ietii in
conditiile conducerii de catre partidul comunist. !esi inca mai putem auzi pe unii sustinand
ca, in pofida experientei "uropei de "st, comunismul este posi#il, elementul utopic a fost in
#una masura discreditat de practica politica.
Argumentarea marxista in faoarea comunismului are atat componente normatie, cat
si pozitie. $rincipala caracteristica a ietii umane este alienarea. %omunismul tre#uie sa fie
dezira#il deoarece el are drept rezultat deplina realizare a li#ertatii umane. &arx il urmeaza in
aceasta priinta pe 'egel, conceptand li#ertatea nu pur si simplu ca pe a#senta constrangerii,
ci ca pe o actiune cu continut moral. %omunismul nu numai ca le permite oamenilor sa faca
ceea ce isi doresc, ci ii pune pe oameni in asemenea conditii si in asemenea relatii unii cu altii
incat ei nu doresc sau nu au neoie sa greseasca sau sa faca rau. In timp ce pentru 'egel
desfasurarea acestei ieti etice, in istorie este motiata mai ales in plan cogniti( de unde
importanta filosofilor( pentru &arx, comunismul este rezultatul dezoltarii materiale, in
special al fortelor de productie. In consecinta, el arata antipatie fata de filosofii care pana
acum s(au gandit doar sa interpreteze lumea, cand pro#lema este de a o sc)im#a.
&arx insusi ne spune putine despre lumea nealineata a comunismului. "ste clar ca
acesta aduce o supraa#undenta in care nu exista limita in ce prieste proiectele pe care omul
le poate alege* cinea poate fi pictor dimineata, pescar dupa(amiaza, scriitor seara si amorez
noaptea. %onform sloganului adoptat de miscarea comunista, comunismul este lumea in care
+ fiecare da dupa capacitatile sale li primeste dupa neoile sale ,. !e reme ce moralitatea a
fost a#olita odata cu lipsurile, principalele criterii care guerneaza alegerea proiectelor in
iata sunt estetice sau stiintifice* societatea comunista nu este de asteptat sa fie una de
consum.
!rept urmare, ca intreprindere normatia, comunismul face apel la mai multe cercuri,
mo#olizandu(i nu numai pe cei saraci care lupta manati de neoi, ci si pe intelectualii
Pagina 2 din 21
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
insufletiti de sentimente no#ile, care ad in functionarea lui o irtute transcedentala.
Importanta dura#ila a lui &arx, insa, a fost data de faptul ca la aceasta utopie a adaugat o
teorie stiintifica pozitia a modului in care societate aanseaza legic catre comunism si, cu o
anumita tensiune, o teorie politica ce explica de ce actiunea umana( actiitatea reolutionara(
este necesara ca sa(l infaptuiasca. Aceste din urma aspecte, dezoltate indeose#i de catre
-enin, au stat la #aza caracterului dogmatic si mo#ilizator al partidelor comuniste din secolul
...
/istemul monopartidist comunist s(a format si afirmat in procesul reolutiei si
constructiei socialiste. !eenind partid de guernamant, partidele comuniste si(au ridicat pe
trepte inalte rolul de forte politice ale clasei muncitoare si aliatilor acesteia. "le au folosit
puterea de stat impotria fortelor politice si sociale contrareolutionare, pentru faurirea
societatii socialiste. 0data cu inlaturarea claselor exploatatoare si a fortelor lor politice 1
partidul marxist(leninist a deenit forta de conducere a intregului popor, a intregii natiuni.
In dezoltarea lor istorica, partidele comuniste, deenite partide de guernamant, au
trecut in general prin trei etape mai importante, si anume 2
3 partidele de reprezentare a clasei muncitoare 4in perioada prereolutionara 5 *
3 partidele de reprezentare a fortelor sociale participante la reolutia socialista, la
miscarea de reinoire 6din temelii a societatii , *
3 partidele de reprezentare a unitatii de ointa si de actiune a intregului popor, a
natiunii socialiste, do#andind rolul de centru ital al natiunii.
In acest fel a fost ela#orata o doctrina a legitimitatii deciziilor de interes glo#al2
caracterul unitar, necontradictoriu al #azei economice 4in sensul inexistentei contradictiilor
antagoniste5, al intregii ieti sociale, culturale, nationale or determina in planul functionarii
si dezoltarii sistemului politic fenomenul unanimitatii in luarea principalelor decizii de
interes national, in sta#ilirea liniei politice, a strategiei, a prioritatilor priind dezoltarea
glo#ala. !iferitele documente, planuri de actiitate, )otarari de partid sunt adoptate de catre
congrese, conferintele nationale, plenarele comitetelor centrale ale partidelor comuniste de
guernamant, de regula in unanimitate. !e asemenea, actele legislatie adoptate de organele
supreme ale puterii de stat au la #aza, in general, unanimitatea.
%A7A%T"78- I/T07I% A- %0&8NI/&8-8I
%riza generala a comunismului este adanc inradacinata in caracterul sau istoric
deficient. Apelul initial al comunismului a deriat, in mare masura, din faptul ca in etapele de
Pagina 3 din 21
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
inceput ale secolului .., multe dintre sistemele politice existente 1 c)iar si cele democratice
( nu au fost receptie la durerile si nedreptatile fazei timpurii ale dezoltarii capitalismului.
"ste de asemenea, un fapt ca, totusi, niciun regim comunist un a luat reodata puterea ca
rezultat al ointei li#er exprimate de popor. Nicio elita comunista 1 c)iar dupa decenio de
putere 1 un a fost dispusa sa(si afirme legitimitatea permitand poporului sa exercite li#eral
ar#istru in priinta continuarii caii comuniste. Acest refuz de a supune comunismul la teste
democratice rezulta partial din intelesul mani)eist si egoist al cauzei marxist(leniniste ca
doctrina si partial, din constiinta insuccesului comunismului instalat la putere, ca factor de
implinire a dezideratelor sociale din perspectia #unastarii materiale si fericirii personale.
$ana azi, un exista cazuri semnificatie de parasire a unor tari capitalista de catre unii oameni
spre tarile comunista, atrasi de acest mod de iata, in timp ce dorinta de a a#andona
comunismul este la fel de eidenta in cazul sistemului soietic, ec)i de saptezeci de ani, ca
si in cel de patruzeci de ani din $olonia sau cel de cincisprezece ani din 9ietnam.
&ergand mai departe, performanta istorica a comunismului ca sistem de organizare
sociala a inclus o disproportie dureroasa intre sacrificiul uman urias, impus poporului prin
forta si unele #eneficii
socio(economice de netagaduit, realizate prin asemenea metode. !ate comparatie
intre tarile comuniste si
ne(comuniste aand stadii similare de dezoltare socio(economica 1 ca si :ermania
de "st si %e)osloacia cu :ermania de 9est, $olonia cu /pania, 8ngaria si Iugoslaia cu
Austria si Italia si %)ina cu India, indica potential ca niciun regim comunist un si(a
im#unatatit nielul de trai izai de rialul sau, in termenii
$N:(ului, comert de piete internationale competitie sau niel de trai propriu. Numai
%)ina a aansat fata de India care fusese ea insasi ictima unui sistem supra#irocratizat casi(
socialist economic, dar si atunci, numai dupa ce ;ei<ing(ul a initiat retragerea sa din
ortodoxia marxist(leninista. 8niunea /oietica a ramas mult in urma, nu numai fata de /tatele
8nite, dar si fata de =aponia. Intre 1>?@ si 1>88, cu o populatie mai mica decat cea a 8niunii
/oietice, =aponia a a<uns(o din urma in ceea ce prieste $N:(ul, dupa ce s(a situat in urma
ei cu un raport mai mare de trei la unu la inceputul cursei.
"conomiile comunista sunt si mai inapoiate, in termenii competiitatii glo#ale. In
1>8A, in timp ce comertul total american si <aponez pe piete competitie se radica la AB?
milioane dolari si respecti 3@8 milioane dolari, ec)ialentul soietic a fost de ?? milioane
dolari. In plus, profitul comercial al &oscoei era similar doar cu cel al unei tari din -umea a
Treia. Aproape trei patrimi din exporturile ei proeneau din industriile extractie, cu materii
Pagina 4 din 21
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
energetice contand pentru 4> procente, aur pentru 18 procente, c)erestea la 4 procente si
diamante la C procente.Tarile comuniste( cu o treime din populatia glo#ului( contau doar
pentru numai 1@ procente in ceea ce prieste exporturile glo#ale, la un simple procent de 3 D
pentru inoatii te)nologice si doar 1 procent de asistenta economica in tarile in curs de
dezoltare. Toata "uropa rasariteana exporta mai putine masini spre lumea industrializata
decat a exportat /ingapore.
Toate statele comuniste o#sedate de o crestere industriala rapad au fost nepermis de
negligente nereusind sa faca nici macar minimul necesar pentru protectia mediului si au luat
masuri pentru controlarea crizei, mult pera tarziu. !eteriorarea ecologica asociata cu
existenta unor facilitati sanitare pu#lice inferioare, a contri#uit neindoielnic la cresterea
alarmanta a ratelor deceselor in toate grupele de arsta, in toate tarile #locului soietic.
Nimic din cele afirmate anterior un contrazice faptul ca statele comuniste au facut
pasi importanti, mai cu seama in ceea ce prieste dezoltarea industriei grele si indeose#i,(
dupa luarea puterii( in domeniul #unastarii sociale si al educatiei. %u toate acestea, progresul
realizat astfel a fost platit cu un pret uman uluitor. Niciun experiment de reconstructie sociala,
in toata istoria omenirii, nu a cerut un mai mare pret priind numarul de ieti omenesti( sau
nu a fost mai pustiitor( decat cel cerut de contactul umanitatii cu comunismul, in secolul ...
Nimeni un poate aprecia corect costul integral, deoarece aceste regimuri si(au luat ama
umana in conditii de totala conspiratiitate, si deoarece raul psi)ologic si cultural produs un
se poate exprima doar printr(o apreciere cantitatia. /i totusi, este posi#ila o ealuare
generala a categoriilor speciale de suferinta umana cauzata de regimurile marxist(leniniste in
procesal de transformare al societatii. Actualele reelatii soietice si c)ineze priind excesele
trecutului( care in totalitatea lor au adus date aditionale costului uman al experientei de
inginerie sociala a comunismului( faciliteaza aceasta sarcina si redau mult mai coningator
concluziile pentru unii apuseni sceptici.
%ostul uman a inclus2
1. "xecutii sumare in procesal de preluare al puterii. Eara a numara mortii cazuti in
luptele reolutionare sau ale raz#oiului se poate estima ca asemenea executii se ridica la cel
putin un milion de oameni in 8niunea /oietica, catea milioane in %)ina, aproximati
1@@.@@@ in "uropa de "st si cel putin 1A@.@@@ in 9ietnam.
C. "xecutii ale oponentilor politici si ale rezistentilor, dupa luarea puterii. Aceste
asasinate au aut loc de o#icei dupa o perioada de catia ani de la consolidarea puteii
comunista asupra tarii respectie. 0 estimare generala tre#uie sa plaseze cifrele la aproape
Pagina din 21
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
acelasi niel cu cele din prima categorie, ridicand ama data mortii de primele doua categorii,
la circa cinci milioane.
3. "xterminarea tuturor celor ce apartineau unor categorii sociale ariate, condamnate
a fi potential ostile regimului, independent de atitudinea reala a ictimelor. Aceste grupuri au
inclus, in mod caracteristic, fostii ofiteri, oficiali guernamentali, aristocrati, latifundiari,
preoti si capitalisti. 8nii au fost executati, altii dusi in lagare de munca, unde cei mai multi au
pierit. In timp ce pentru aceasta categorie, estimarile tre#uie sa fie foarte mari, c)iar daca cele
mai recente informatii soietice, "st(europene si c)ineze indica cifre su#stantiale, cu
siguranta nu mai mici de trei pana la cinci milioane de oameni.
4. -ic)idarea taranimii independente. Aceasta categorie se refera la eliminarea fizica a
culacilor din 8niunea /oietica, prin executii si decese in lagarele de munca. %onform
statisticilor soietice si c)ineze, ea numara catea milioane, iar dupa cele din 9ietnam si
%oreea de Nord, catea sute de mii, o estimare minima a acestor dezastre umane tre#uie sa se
ridice la peste 1@ milioane oameni.
A. !isparitii umane relationate de deportarile in masa si de stramutare fortata. Aceste
practici care s(au intalnit mai ales in actiunile de colectiizare din 8niunea /oietica, "uropa
de "st si , cu precadere, in %)ina
in timpul campaniei anti(mosieresti si in perioada infiintarii comunelor de tarani din
timpul &arelui /A-T Inainte, a produs foamete generalizata, epidemii si alte dezastre. 0rice
estimare tre#uie sa ia in considerare, de asemenea, politica soietica de deportare a oricaror
ne(soietici suspecti ca in cazul multor letoni, lituanieni si estoni din 7epu#licile ;altice,
polonezi din regiunile apusene ale 8niunii /oietice, tatari din %rimeea si altii, in zonele
indepartate ale /i#eriei. "stimari soietice recente plaseaza numarul ictimelor intre sapte si
zece milioane, doar pentru 8niunea /oietica, in timp ce altele estimeaza cifra ictimelor din
%)ina la un total de douazeci si sapte milioane. 0 cifra totala, modesta si totusi terifianta, s(ar
ridica la cel putin treizeci milioane.
?. "xecutii sau decese ale comunistilor epurati in lagarele de munca. In 8niunea
/oietica numarul comunistilor internati in lagarele in decursul luptelor pentru putere si a
diferitelor epurari dintre 1>3?(1>38, poate fi estimat la mai mult de un milion. In "uropa de
"st , la sfarsitul anilor F4@, inceputul anilor FA@, mii de comunisti au fost ucisi sau inc)isi. In
%)ina( mai cu seama in timpul reolutiei culturale( mai multe milioane au suferit o soarta
similara.
B. %onsecintele fizice si psi)ologice ale detentiunii prelungite si ale muncii fortate. In
8niunea /oietca, amnistiile din cursul anilor FA@ au cauzat eli#erarea a catora milioane de
Pagina ! din 21
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
oameni care, in unele cazuri, au petrecut douazeci de ani incarcerati in cele mai seere
conditii. Amnistii similare au aut loc in "uropa de "st, dupa condamnarea de catre 'ruscio
a crimelor lui /talin, in 1>A?, si in %)ina, dupa sfarsitul reolutiei culturale de la inceputul
anilor FB@.
8. $ersecutii ale familiilor ictimelor regimului. In 8niunea /oietica, familiile celor
care au format primele sase categorii mentionate, au fost supuse la pedepse cuprinse intre
executii si detentie, la deportare si discriminare in priinta locuintei si a posi#ilitatii de a
profesa.
>. 8n climat social de teama generalizata si de izolare personala si politica. %ategorii
sociale intregi( altele decat cele de muncitori sau tarani simpli( au fost expuse urii ideologice
din partea oficialitatii in cea mai mare parte a perioadei de reconstructie sociala fortata.
Aceste costuri sociale 1 care includ un minim de A@ milioane de morti( reprezinta,
fara indoiala, cel mai deastador si mai a#surd experiment intreprins reodata de ingineria
sociala. !ata fiind tendinta actuala a regimurilor comuniste de a face pu#lica mare parte a
trecutului lor, fapt ce implica ideea esecului cauzat de
+ erori si a#uzuri, cat si necesitatea unei sc)im#ari semnificatie a politicii lor,
tragedia umana deine cu atat mai mare. %u alte cuinte, conducatorii soietici, c)inezi si
unii dintre cei "st(europeni au admis faptul ca
+ excesele, comuniste ale trecutului au fost, din punct de edere socio(economic,
neproductie, pe langa faptul de a fi fost ingrozitoare din punct de edere etic.
&arele esec al comunismului a inclus, astfel intr(o forma rezumatia, distrugerea
pustiitoare a unei mari parti a talentului creador pe plan social, suprimarea ietii politice
creatoare a societatii* costurile umane excesie pentru castigul economic concret realizat si
un declin economic in productiitate, datorat supercentralizatului sistem #irocratic care
administra #unastarea pu#lica, ceea ce a reprezentat initial castigul comunismului* oprirea
dezoltarii stiintifice si artistice a societatii prin controale dogmatice.
"secul istoric, acum pe deplin recunoscut de conducatorii comunisti care pledeaza
cauza reformelor are, in cele din urma, radacini mai adanci decat cele ale + erorilor si
exceselor, deplanse. "secul proenit din deficientele filosofice, institutionale si operationale
ale experientei comuniste. Intra(dear, acestea au fost adanc intiparite in c)iar natura
experientei marxist(leniniste.
Toti marii conducatori comunisti( -enin, /talin, &ao( sau imitatorii lord in "uropa de
"st, ori din -umea a Treia, s(au comportat ca si cand ar fi format o conspiratie la putere, o
Pagina " din 21
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
casta secreta, ale carei decizii tre#uiau ascunse lumii dusmanoase. &isterul si secretul au
incon<urat faptele, personalitatile lor si c)iar familiile lor.
T"-87I-" N"-I&ITAT" A-" %0&8NI/&8-8I
$roiectul comunist este de la #un inceput total. "l izeaza in extindere reolutia
mundial si in cuprindere o mutatie radicala a societatii, a culturii, a insesi fiintei umane. !ar
autorizeaza anga<area unor mi<loace rationale pentru a o#tine niste scopuri straine ratiunii. In
timpul raz#oiului, -enin era un isator )imeric care grefa pe realitatea lumii entitatile
a#stracte ale capitalismului, imperialismului, oportunismului, stangismului si ale multor alte +
isme, care, in opinia lui, explicau total. "l le aplica deopotria "letiei, :ermaniei si 7usiei
si cand s(a intors in 7usia, nimic n(a mai fost mai riguros + politic,, in sensul mac)iaelic al
cuantului, decat felul in care a cucerit puterea.
$reluarea puterii de catre un partid comunist este pret de o lupta pur politica in
interiorul unei societatii normale din punct de edere politic. Acesta e terenul unde isi
testeaza practicile pe care le pune in aplicare dupa ictoria partidului. !e pilda, asa(numita
tactica a salamului consta in a inc)eia aliante cu forte politice necomuniste, astfel incat aliatul
sa fie constrans sa participe la eliminarea adersarilor sai2 mai intai + extrema dreapta,, cu
a<utorul intregii stangi* apoi fractiunea moderata a acestei stangi si asa mai departe pana la
ultima
+ felie, care tre#uie sa se supuna si sa + fuzioneze,, riscand altminteri sa fie eliminata
la randul ei. Acest profesionalism, care include iclenia, ra#darea, rationalitatea scopului
izat, confera superioritate leninismului. !ar nu poate fi or#a decat de distrugere* orice
constructie e imposi#ila, fiindca acest scop e lipsit de sens.
!eenit un soi de dictador, dar fara sa fie constient de asta, -enin continua sa grefeze
pe situatiile cele mai insta#ile niste categorii fatomatice si deciziile sale erau luate in
consecinta. $ractica comunista un urmeaza o inspiratie estetia, ci este, in fiecare clipa,
rezultatul unei deli#erari +stiintifice,. Ealsa stiinta imprumuta de la stiinta adearata alura sa
demonstratia si procedeele sale logice. "a face astfel si mai dment intregul demers si mai
implaca#ila decizia si mai aneoioasa corectia, fiindca falsa stiinta, care un este empirica,
impiedica sa se constate rezultatele experientei.
Pagina # din 21
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
8G87A /I A8T0!I/T78:"7"
$rincipiul comunismului este de a su#ordina total preluarii si pastrarii puterii, de
reme ce puterii ii reine sarcina de a realiza proiectul. $entru a pastra puterea, tre#uie crutat
ceea ce e necesar su#zistentei sale. 8neori, distrugerile prooca stricaciuni atat de mari incat
puterea partidului risca un sa infrunte o reolta general, fiindca stie sa o preina, ci sa ada
cum dispare materia umana asupra careia se exercita. "ste ceea ce s(a intamplat la sfarsitul
+ comunismului de raz#oi,2 7usia era pe punctul de a se topi, de a se lic)efia, cand -enin a
decretat pauza N"$(ului.
Atata timp cat reolutia un a inins la scara mundial, lumea exterioara, c)iar daca ar fi
redes la o insula minuscula, reprezinta o amenintare de moarte. $rin insasi existenta, ea risca
sa faca sa explodeze #alonul de sapun al fictiunii socialiste* putin conteaza daca e intr(adear
ostila, asa cum s(a intamplat in fond o singura data, su# 'itler, sau daca un rea decat linistea
si statu(Huo(ul, asa cum a dorit 0ccidental dupa infrangerea nazismului. $entru a tine lumea
reala la distanta, pentru a o distruge, eentual, partidul tre#uie sa dispuna de o forta reala, si
aceasta un poate fi o#tinuta decat din realitatea pe care o controleaza. "l are neoie de un
minim de economie reala ca sa )raneasca populatia, de un minimum de te)nologie si de
industrie ca sa ec)ipeze armata. &ai su#zista deci catia producatori, te)nicieni, saanti.
$artidul un poate face ca tot ce exista sa treaca de cealalta parte a oglinzii, caci ar fi el insusi
ing)itit de neantul pe care(l produce.
8ltima etapa, distrugerea partidului insusi, se loeste de reflexele itale ale
supraietuirii. !upa marile epurari ale lui /talin si &ao, partidul isi ia propriile masuri de
protectie si de conserare. %omunistii un se mai ucid intre ei, cad doar in dizgratie.
In 7usia, acest fenomen a antrenat decaderea sistemului. $artidul im#atraneste,
deoarece pastrarea puterii se identifica in cele din urma cu mentinerea posturilor si locurilor
din ierar)ie. Tacticile puse la punct in perioadele framantate nu mai seresc decat acestui
scop. ;re<ne putrezeste incet in <iltul suprem. $artidul deine corupt2 nu se mai dedica
o#iectielor comunismului, ci rea sa se #ucure de putere si sa profite de #ogatiile acumulate.
Iese din irealitate si reine in realitatea deastata din ordinul sau, unde gaseste din a#undenta
doar #unuri primitie, lipsite de rafinament( otIa, datc)a si masini impunatoare. %at despre
popor, el egeteaza in portiunea de realitate care i(a fost intotdeauna ingaduita, o amena<eaza
cum poate, se dezintereseaza de regimul care nu(i mai ofera nici macar consolarea caderii
celor mari si prile<ul de(a le lua locul.
Pagina $ din 21
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
In %)ina, supraietuitorii epurarii maoiste au apucat(o pe o cale diferita. Necesitatile
puterii pure s(au amestecat cu preocuparea de a dezolta puterea %)inei ca atare, iar
comunismul mort a fost infiltrat de un nationalism iu. %ontemporani cu decaderea
soietismului, ei au regretat ca au urmat un model gresit de dezoltare, in reme ce alte parti
ale lumii c)ineze si peric)ineze urmasera in mod eficient unul mai #un. !e aici caracterul
am#iguu al %)inei actuale, in plina dezoltare, dar fara ca partidul sa(si sla#easca stransoarea
si fara sa se stie prea #ine daca acest partid a ramas comunist. %ircumstantele au facut sa nu
mai existe decat un singur regim comunist pur, care, pana in ziua de azi, a preferat logica
autodistrugerii( %oreea de Nord.
+ ;I;-I/&8-, %0&8NI/T
!aca nazismul ofera o falsa imitatie a 9ec)iului Testament, comunismul oler in
acelasi timp o reproducere la fel de falsa a 9ec)iului si a Noului Testament. $erersa imitatio
a iudaismului si a crestinismului, care ii confera tot +sarmul,, este un fapt atat de recunoscut
incat poate fi caracterizat doar in catea cuinte.
Aceasta ideologie propune un mi<locitor si un mantuitor. + $roletariatul,,
+ exploatatul,, cel care un poseda nimic, a desc)ide lumii poarta eli#erarii sale. "l
reprezinta, fata de celelalte clase, ceea ce este +restul Istraelului, fata de Istrael. "l este
slu<itorul indurerat al lui Isaia si este 'ristos. " rodul istoriei naturalizate, asa cum celalalt e
rodul istoriei sfinte. !in aceasta pricina, comunismul este seducator deopotria pentru ereu
si pentru crestin, carora li se pare ca recunosc #una estire anuntata celor saraci si neinsemnti.
"l are un carJcter uniersal, fiindca, su# domnia lui, nu mai exista nici iudeu, nici elin, nici
ro#, nici om li#er, nici parte #ar#ateasca, nici parte femeiasca, asa cum a fagaduit /fantul
$ael. "l a#oleste #arierele nationale, ceea ce ec)ialeaza cu mantuirea promisa
+ popoarelor,. Aduce pacea si dreptatea imparatiei mesianice. Trece dincolo de suprematia
interesului, secatuieste +apele ing)etate ale calculului egoist,.
%omunismul promitea ereilor suprimarea poerii celor zece porunci, a zidului ridicat
de Tora, a separarii de celelalte natiuni. Ii eli#era de poara ereitatii. /uprima astfel si
cauzele permanente ale opresiunii.
7eprezenta o alternatia la iata ereiasca, alta decat trecerea la crestinism sau la
islam, la fel de dispretuite si care oricum nu i(ar fi prote<at, de reme ce marca ereiasca
persista dupa conertire, asa cum a demonstrat )istoria. %omunismul constituia deci intrarea
Pagina 1% din 21
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
intr(o lume noua, care nu tre#uia platita printr(o tradare sau o apostazie formale, deoarece
scopul religios al Torei, pacea si dreptatea, erau in principiu garantate si deoarece
comunitatea putea continua sa existe in mod ideal, asa incat numele de ereu sa poata fi
purtat fara rusine, nemaiantrenand odata cu el responsa#ilitati si o#ligatii specifice, fiind doar
semnul unei origini glorioase, fiindca, prin opresiune, se inrudea cu +proletariatul,. Trecerea
la comunism( putea parea inf. "manciparii si a secularizarii, al caror elan era, de un secol
incoace, irezisti#il.
%at despre crestini, acestia erau somati in mod direct sa(si renege credinta in
!umnezeu. In fata asalturilor care se succedau de la inceputul "pocii -uminilor, credintei ii
enea tot mai greu sa(si consere un statut ce ar fi putut fi aparat in mod rational.
A deeni comunist oferea sentimentul realizarii, in sfarsit intr(o forma realista, a
poruncii de a(ti iu#i aproapele, in reme ce ratiunea era linistita pentru ca era resta#ilita pe
#aza sigura a stiintei.
Intre cele doua partide, $artidul %omunist 7oman 4$%75 si $artidul &uncitoresc
7oman 4$&75 nu exista practic nicio diferenta, primul continuand firesc actiitatea celui de(
al doilea, fara nicio intrerupere. In realitate, redenumirea $&7(ului in $%7 a fost facuta la
dorinta extrema a lui Nicolae %eusescu, care deenit prim secretar al $&7 in iunie 1>?A, a
rut sa demostreze ostentati ruperea cu trecutul si orientarea politicii 7omaniei spre alte
orizonturi.
/teagul 7omaniei intre 1>4B si 1>8> pastra culorile nationale, dispunerea lor spatiala,
dar adauga ca element distincti /tema 7epu#licii /ocialiste 7omania, plasata pe gal#en, la
interesectia diagonalelor.
Pagina 11 din 21
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
/tema $artidului %omunist 7oman aand ca elemente + secera si ciocanul,,
sim#olizand + infratirea, si + uniunea de nezdruncinat, dintre + taranimea muncitoare si
proletarit,. /e o#sera, de asemenea, cununa de spice usor eliptica si ascendenta, precum si
acronimul $%7.

%omunismul este un termen care se poate referi la una din mai multe notiuni2 un
anume sistem social, o ideologie care promoeaza acest sistem social, sau o miscare politica
care doreste sa implementeze acest sistem.
%a sistem social, comunismul este un tip de
societate egalitarista in care nu exista proprietate priata si nici clase sociale. In comunism
Pagina 12 din 21
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
toate #unurile apartin societatii ca intreg, si toti mem#rii acesteia se #ucura de acelasi statut
social si economic. $ro#a#il cel mai cunoscut principiu al unei societati comuniste este2
KEiecare dupa puteri, fiecaruia dupa neoi.K
%a ideologie mai noua, comunismul dupa reolutia din octom#rie din 7usia tarista,
este sinonim cu marxismul si diersele ideologii deriate, cea mai nota#ila fiind a &arxism(
-eninismului. $rintre altele, &arxism(-eninismul propune conceptia progresului in istorie,
potriit careia exista patru faze ale dezoltarii economice a societatii2 sclaia, feudalismul,
capitalismul si comunismul. Aceasta Kconceptie materialistaK a comunismului, arata ca din
sistemul economic deria toate celelalte sisteme 4social, <uridic, cultura...5. !e asemeni
dezolta Kconceptia determinismuluiK, potriit careia fiecare indiid dintr(o clasa are un gen
de comportament indus, nu de gandirea acelui indiid ci de clasa la care apartine, si de aceea
el tre#uie reeducat in lumina noii societati comuniste. Acest concept determinist este cel care
a folosit la <ustificarea lagarelor de reeducare, in care au murit milioane de oameni in
decursul secolului .., in 7usia soietica a lui /talin, %)ina, 7omania si in celelate Kstate
fratestiK.
K&arii conducatoriK ai proletariatului si ai taranimii, au instaurat in tarile in care au
fost KalesiK regimuri tiranice, dictaoriale unde preaslaita gri<a fata de om, a fost gri<a de
oprimare a toate drepturilor democratice si suprimarea, daca era posi#il, a oponentilor. K%ine
nu este cu noi, este impotria noastraK, asta era deiza de fapt a conducatorilor acestor state
care de K#una oieK au im#ratisat aceasta ideologie. !atorita acestei ideologii au cazut <ertfa
pe langa cei multi si intelectualitatea de seama a neamului.
%a miscare politica, comunismul este o ramura a miscarii socialiste, de care se
diferentiaza in principal prin dorinta comunistilor de a instaura un sistem comunist in locul
unuia capitalist, de multe ori prin metode reolutionare armate.Actul de la C3 August 1>44 a
marcat trecerea in 7omania spre un regim democratic, care din nefericire nu a deenit efecti
datorita, pe de(o parte, prezentei trupelor soietice in tara, iar pe de alta parte, datorita
impartirii sferelor de influenta intre marile puteri, 7omania fiind inclusa in sfera de influenta
soietica, desc)izandu(se astfel calea unui nou regim de dictatura, cel totalitar comunist care
aea sa marc)eze dramatic soarta tarii noastre pentru o indelungata perioada de timp.
7egimul totalitar comunist s(a instaurat efecti in 7omania incepand cu anul 1>48 si a durat
pana in decem#rie 1>8>, aand urmatoarele caracteristici2 7egimul totalitar comunist s(a
instaurat in 7omania in mod treptat, prin accederea la putere a comunistilor, care au recurs la
o serie de acte succesie in scopul cuceririi depline a puterii politice. !intre acestea
mentionam in mod deose#it instaurarea la ? martie 1>4A a guernului dr. $etru :roza format
Pagina 13 din 21
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
in ma<oritate din comunisti. Instaurarea acestui guern s(a facut dupa cum se stie, la
presiunile &oscoei care, prin emisarul sau 9asinsc)i, sosit la ;ucuresti in mod special
pentru acest scop a determinat pe regele &i)ai sa accepte inlocuirea guernului 7adescu, cu
guernul dr. $etru :roza care a urmari ca principal scop comunizarea 7omaniei. Tre#uie
mentionat insa si faptul ca instaurarea acestui guern a fost insotita de retragerea
administratiei soietice din Ardealul de Nord, administratie care s(a instaurat samaolnic
imediat dupa eli#erarea acestuia de catre armata romana puterii aliate ( Anglia si /8A, care
au conditionat recunoasterea acestui guern de includerea in componenta sa a cate un
reprezentant din cadrul partidelor National Taranesc si National -i#eral si organizarea de
alegeri li#ere in scopul constituirii noilor organe ale puterii de stat, conditii acceptate in cele
din urma, ceea ce a condus la recunoasterea guernului dr. $etru :roza si de catre cele doua
puteri aliate.
8n alt moment pe linia acapararii depline a puterii politice de catre comunisti l(a
constituit alegerile din 1> noiem#rie 1>4? care, dupa cum se cunoaste, au fost falsificate in
faoarea comunistilor. Noul parlament unicameral conform legii electorale din acea reme
era alcatuit in proportie de peste B8D din comunisti si procomunisti, asigurandu(se astfel, o
legitimitate noii puteri comuniste.
!esi rezultatul alegerilor a fost e)ement contestat de catre opozitie cu pro#e
concludente, solicitandu(se inclusi $uterilor Aliate sa nu le recunoasca, in cele din urma,
prin mesa<ul tronului catre parlamentul rezultat din alegeri frauduloase, acestea au fost
alidate. :uernul format in urma acestor alegeri, prezidat tot de dr. $etru :roza 4care desi
nu era comunist, a facut <ocul acestora5, cu o compozitie comunista marita, a fost recunoscut
de $uterile Aliate cum si de alte guerne ale lumii. Aceasta situatie a intarit pozitiile
comuniste in diferite structuri ale puterii si ca atare, procesul de comunizare a 7omaniei s(a
accentuat.
In cursul anului 1>4B s(au inregistrat ultimele momente spre instaurarea deplina a
unui stat totalitar comunist.
Astfel, in ara anului 1>4B, $.N.T. si $.N.-. au fost scoase in afara legii, liderii
acestora condamnati la ani grei de inc)isoare, a<ungandu(se ca pe scena politica a tarii sa
ramana partidul comunist si aliatii acestuia, pregatindu(se in felul acesta terenul pentru un
regim totalitar #azat pe un partid unic.
In noiem#rie 1>4B au fost inlaturate din guern gruparile care reprezentau ec)ile
forte politice, dar care se aliasera cu comunistii, fiind or#a de :)eorg)e Tatarascu,
Pagina 14 din 21
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
reprezentantul unei grupari li#erale si de Alexandru Alexandrini, reprezentantul unei grupari
national(taraniste.
In urma acestor epurari, s(a a<uns la un guern a carei componenta era in totalitate
comunista, forma de guernamant continuand sa fie insa una monar)ica. %a urmare a acestei
situatii, comunistii au trecut la actiunea finala de inlaturare a ultimei piedici din calea
instaurarii unui regim totalitar.
Astfel, la 3@ decem#rie 1>4B, regele &i)ai este
o#ligat sa a#dice, proclamandu(se 7epu#lica $opulara 7omana ce marca succesul deplin al
comunistilor pe calea instaurarii unui regim totalitar.
In esenta regimul totalitar comunist din 7omania a fost la fel ca in toate tarile in care
s(au instaurat astfel de regimuri, aand insa anumite particularitati care l(au deose#it de
acestea in sens poziti sau negati. Astfel, toate regimurile comuniste din zona europeana au
fost impuse de 8niunea /oietica, cu acordul $uterilor occidentale si complicitatea unor forte
interne, fiind implementate dupa modelul soietic. Aceste regimuri s(au instaurat si mentinut
prin forta, recurgandu(se in acest scop la represiuni sangeroase in toate statele respectie, la
suprimarea drepturilor si li#ertatilor fundamentale ale omului, impunandu(se un singur partid
declarat ca forta politica conducatoare, realizandu(se in practica formula partid(stat. Atat
economia cat si politica acestor tari era su#ordonata 8niunii /oietice, fiind in felul acesta
afectate gra independenta si sueranitatea acestora.
Eara sa ignoram particularitatile fiecarui regim comunist din aceste tari, apreciem ca,
asa cum am su#liniat, esenta lor a fost aceeasi, adica de regimuri dictatoriale comuniste.
Incercarea de a face o ierar)izare a acestor regimuri constituie o a#atere de la realitate aand,
in practica, consecinte politice negatie. !aca se recurge totusi la o nuantare, se poate aprecia
ca regimul cu duritatea cea mai excesia a fost cel #olseic al carui model a fost copiat de
celelalte state comuniste, 8niunea /oietica fiind forta conducatoare a lumii socialiste. Tot ca
o nuantare tre#uie mentionat cazul Iugoslaiei, care a respins atat modelul cat si tutela
Pagina 1 din 21
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
soietica, regimul politic din aceasta tara, neaand aceeasi duritate, pastrand totodata
legaturile cu 0ccidentul si lumea a treia.

7egimul comunist din 7omania, intins pe un timp indelungat de peste patru decenii, a
cunoscut mai multe perioade cu anumite etape in cadrul acestora, comportand o serie de
particularitati.
0 prima perioada este cea dintre 1>48(1>?A din timpul guernarii lui :). :)eorg)iu(
!e<. In cadrul acestei perioade exista doua etape distincte2 prima din 1>48(1>A8, iar a doua
din 1>A8 pana in 1>?A, an in care :)eorg)iu(!e< a incetat din iata, locul sau fiind luat de
Nicolae %eausescu.
A doua perioada a acestui regim este cea dintre 1>?A ( decem#rie 1>8>, din timpul
guernarii lui Nicolae %eausescu.
Pagina 1! din 21
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
In cadrul acestei perioade se pot distinge trei etape2 prima din 1>?A(1>B1* a doua din
1>B1(1>8C, iar a treia din 1>81 ( decem#rie 1>8>.
In functie de aceste perioade si etape, regimul comunist din 7omania a aut o serie de
particularitati distincte.
In prima etapa 41>48(1>A85 din perioada guernarii lui :)eorg)iu(!e<, regimul
dictatorial comunist din 7omania a aut cel mai represi caracter, cum si cea mai accentuata
o#edienta fata de 8niunea /oietica. "ste etapa in care s(a practicat o mare prigoana si
reprimare impotria elitelor romanesti si c)iar a categoriilor sociale de muncitori, tarani, pe
care regimul pretindea ca se spri<ina. Au aut loc arestari si deportari masie de ordinul
miilor, condamnari la ani grei de detentie si la moarte, sau c)iar lic)idarea unor persoane fara
a fi <udecate. $rintre cei arestati, iar unii dintre ei c)iar lic)idati, au fost o serie de
personalitati politice si intelectuali de frunte, precum si tarani si muncitori care erau in
dezacord cu politica regimului. 0 politica de reprimare s(a dus c)iar si in randurile partidului
comunist cu scopul inlaturarii rialilor politici. 0#idienta fata de 8niunea /oietica s(a
manifestat nu numai in plan politic, ci si economic cand prin intermediul soromurilor
4societati mixte soieto(romane in care partea soietica detinea pac)etul ma<oritar5, economia
romaneasca a fost practic su#ordonata celei soietice care a pradat(o si a <efuit(o. Aceasta
stare de lucruri s(a datorat si faptului ca pe teritoriul 7omaniei exista armata soietica, iar
toate institutiile de stat, politice, economice, de inatamant, de cultura, armata, sericiile de
informatii etc., aeau consilieri soietici care isi impuneau politica proprie intereselor
soietice.
Tot in aceasta etapa a aut loc si nationalizarea principalelor mi<loace de productie si
colectiizarea fortata a agriculturii care, in fapt au dus la lic)idarea proprietatii priate in
marea ei ma<oritate si la instituirea proprietatii de stat su# denumirea de proprietate socialista.
$rin aceste actiuni cetatenii tarii au a<uns sa depinda de stat, iar drepturile si li#ertatile
indiiduale au fost afectate dramatic.
In aceasta etapa s(au realizat #azele regimului totalitar, aand o singura forta politica
politica cu rol conducator ( partidul comunist si cu o totala su#ordonare a societatii ciile
celei politice. /(a instituit un sistem draconic de cenzura asupra mi<loacelor de informare in
masa, precum si a tuturor pu#licatiilor, literaturii si artei, istoriei etc., care au fost
ideologizate si constranse sa slu<easca politica partidului. In institutiile de inatamant si
cultura au fost implementate tiparele soietice, iar ideologia comunista a deenit elementul
de #aza al acestora. $resa deenise in totalitatea sa un mi<loc docil de slu<ire a politicii
regimului totalitar comunist.
Pagina 1" din 21
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
7elatiile externe in ansam#lul lor erau orientate spre 8niunea /oietica, intrerupandu(
se astfel in #una masura legaturile traditionale ale 7omaniei cu 0ccidentul. 7omania deine
mem#ru al %.A.".7.(lui 4organism economic5 in 1>4> si mem#ru al Tratatului de la 9arsoia
4pact militar5 in 1>AA, am#ele organisme fiind dominate de 8niunea /oietica prin
intermediul carora urmarea sa mentina tarile socialiste din "uropa in zona sa de influenta si in
acelasi timp sa contracareze organismele similare ale 0ccidentului.
Tre#uie mentionat totusi ca in aceasta etapa de regim totalitar, 7omania a cunoscut o
crestere economica pe #aza unei rate ridicate a acumularii, urmarindu(se industrializarea si
electrificarea tarii cu accent pe dezoltarea industriei grele, indeose#i a celei constructoare de
masini. $rocesul de industrializare s(a infaptuit in mare parte prin acumulari care au loit in
nielul de trai al populatiei.
$e plan extern tre#uie mentionata, ca un succes primirea 7omaniei in 0.N.8., in anul
1>AA, desc)izandu(se tarii noastre posi#ilitatea de a <uca in etapele urmatoare un rol acti pe
arena internationala.
$rima etapa din perioada guernarii lui :)eorg)iu(!e< se inc)eie cu retragerea
trupelor soietice de pe teritoriul tarii noastre, ca rezultat al unei politici a#ile ale acestei
guernari, 7omania fiind singura dintre tarile aflate in aceasta situatie, care a reusit o astfel
de performanta.
A doua etapa a guernarii lui :)eorg)iu(!e<
4inc)eiata prin decesul acestuia surenit in primaara anului 1>?A5, se caracterizeaza printr(o
anumita li#eralizare a regimului comunist, materializata prin eli#erarea detinutilor politici din
inc)isori si printr(o anumita elasticitate in iata spirituala, continuandu(se totodata procesul
de dezoltare economica. $e plan extern s(a promoat o politica de independenta fata de
8niunea /oietica si o reorientare spre occident. Aceasta realitate si(a gasit expresia mai ales
in K!eclaratia din aprilieK din 1>?4.
!upa incetarea din iata a lui :)eorg)iu(!e< in 1>?A, se intra in a doua perioada de
regim totalitar comunist din timpul guernarii lui Nicolae %eausescu.
Pagina 1# din 21
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
In prima etapa a acestei perioade 41>?A(1>B15, se
continua procesul de crestere economica si, pe aceasta #aza, o ridicare a nielului de trai a
populatiei, o protectie sociala si o anumita li#eralizare a ietii spirituale, pastrandu(se insa
elementele fundamentale ale regimului totalitar comunist. $e plan extern s(a continuat
politica de independenta fata de 8niunea /oietica si de desc)idere spre 0ccident, 7omania
fiind initiatoarea unor actiuni politice pe plan extern mult apreciate in epoca. &omentul
culminant al acestei politici l(a constituit pozitia 7omaniei fata de inadarea %e)osloaciei de
catre trupele Tratatului de la 9arsoia in frunte cu cele ale 8niunii /oietice 41>?85, la care
7omania nu numai ca nu a participat, dar a condamnat e)ement aceasta inazie, populatia
tarii noastre fiind c)emata sa opuna rezistenta armata in cazul unei situatii similare cu cea din
%e)osloacia. $restigiul liderului comunist a crescut atat in tara cat si in strainatate, aspect
care, din pacate, a fi folosit apoi la promoarea unui cult desantat al personalitatii.
A doua etapa a regimului politic dictatorial din timpul guernarii lui %eausescu
41>B1(1>8C5, se caracterizeaza prin accentuarea continutului totalitar al regimului politic,
recurgandu(se la o supraeg)ere seera a populatiei de catre organele partidului si statului, la
o ideologizare si politizare excesia a ietii sociale in toate domeniile sale de actiitate, la o
supercentralizare a economiei, la imprumuturi masie de capital de pe piata occidentala ce au
fost destinate construirii unor o#iectie industriale gigant, mari consumatoare de materii
prime, materiale si energie care, in perspectia, au aut urmari negatie, mai ales su# aspectul
eficientei si renta#ilitatii economice.
In aceasta etapa a continuat, pe #aza unei rate inalte de acumulare, procesul de
crestere economica, implicit o crestere a constructiilor de locuinte pentru populatie si a unor
o#iectie culturale si de inatamant.
/(a continuat protectia sociala din etapa anterioara. /pre sfarsitul acestei etape insa,
si(au facut aparitia unele semne eidente priind o incetinire a ritmului de dezoltare
economica si totodata, o penurie de #unuri alimentare, medicamente etc.
Pagina 1$ din 21
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
$e plan extern, in aceasta etapa s(a continuat politica de orientare spre occident,
promoandu(se in acelasi timp legaturi si cu alte grupuri de tari, in speta cu cele din lumea a
treia.
"ste in acelasi timp etapa in care semnele de contestare a cuplului %eausescu dein tot
mai eidente, indeose#i pe plan intern, dar in unele priinte si pe plan extern.
A treia si ultima etapa a regimului totalitar comunist din timpul guernarii lui
%eausescu, se refera la interalul de timp dintre 1>8C si decem#rie 1>8>, cand acest regim a
fost inlaturat prin reolutia romana.
!repturile si li#ertatile omului sunt drastic ingradite. "conomia tarii traerseaza o
perioada de criza manifestata prin incetarea cresterii economice si, mai ales, a lipsei de
eficienta si renta#ilitate. /tarea graa din economie este accentuata si de masurile initiate de
%eausescu de a ac)ita imprumuturile externe ale statului roman, care au dus, pe de o parte la
izolarea economica si politica a 7omaniei, priarea economiei de mi<loace moderne de
dezoltare. Aspectul cel mai gra al acestor stari de lucruri l(a constituit scaderea dramatica a
nielului de trai a populatiei, o#ligata la priatiuni de tot felul 4alimentatie, caldura etc.5.
Tragic si paradoxal pentru populatia romaneasca era faptul ca, desi suferea de foame si de
frig, era o#ligata, prin mecanismul propagandei de partid si de stat sa adreseze permanente
osanale cuplului %eausescu.
/i su# aspectul politicii externe apar in aceasta
etapa sc)im#ari semnificatie. Astfel, daca in etapele anterioare politica externa romaneasca
era orientata spre occident, %eausescu incercand c)iar sa puna securitatea 7omaniei su#
um#rela americana, in anii L8@, %eausescu da semne de oscilare si nesiguranta pe plan extern,
a<ungandu(se la o inrautatire a relatiilor tarii atat cu 8niunea /oietica cat si cu 0ccidentul.
$aradoxul acestei situatii il constituie faptul ca desi se manifesta inca o anumita
independenta fata de 8niunea /oietica, su# aspect economic, 7omania depindea tot mai
Pagina 2% din 21
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
mult de aceasta datorita neoilor de import de gaze naturale, petrol si alte materii prime si
materiale, aceasta si datorita pertur#arii intre timp a relatiilor tarii noastre cu 0ccidentul.
Anii de sfarsit ai acestei etape 41>88(1>8>5, desi inregistrau ac)itarea completa a
datoriei externe de circa 14 miliarde de dolari, aratau o 7omanie cu o economie sarcofaga,
supercentralizata si mult ramasa in urma, cu o populatie care se confrunta cu priatiuni de tot
felul si umilita de cultul a#surd al personalitatii, existand o totala izolare a tarii pe plan
extern.
Toate acestea constituiau semne a unei profunde crize de sistem, conducand la
declansarea reoltei populatiei impotria regimului totalitar, reolta care se a transforma
intr(o reolutie soldata cu inlaturarea acestui regim si trecerea la un regim democratic si la o
economie de piata li#era.
/e poate concluziona ca inlaturarea regimului totalitar comunist a fost opera
poporului roman, pe fondul unei con<uncturi externe faora#ile legate de procesul de
pra#usire a sistemului comunist din estul "uropei.

7eolutia din decem#rie 1>8> a pus capat celei mai indelungate si mai apasatoare
dintre regimurile totalitare din tara noastra ( dictatura comunista (, desc)izand calea unor
profunde transformari economice, social(politice si culturale, ce au loc in societatea
romaneasca.


$artidul %omunist 7oman s(a format prin scindarea $artidului /ocialist din 7omania
in mai 1>C1, moment in care s(a si afiliat la Internationala a III(a. "l reprezenta extrema
stanga, si nu a fost decat o sectie a Internationalei %omuniste, mem#rii ei fiind in ma<oritate
agenti NM9!. A fost un partid redus numeric, numarand C@@@ de mem#ri in 1>CC, 1A@@ ( in
1>31, si su# 1@@@ in anii celui de al doilea raz#oi mondial. In anul 1>C4, $%7(ul a fost
interzis de guernul li#eral care era la putere si a ramas in ilegalitate pana in 1>44.A fost un
partid politic unic al dictaturii proletariatului din 7omania. In 1>?A, si(a sc)im#at numele din
$artidul &uncitoresc 7oman in $.%.7. , reenind astfel la ec)ea denumire, si a detinut
puterea pana in C1 decem#rie 1>8>, cand si(a inc)eiat de facto actiitatea de conducere a
7omaniei.
Pagina 21 din 21
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 22 din 21