Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Facultatea de Istorie
Tinică Bogdan, grupa H314

Claude Lefort, Complicația. Recurs asupra Comunismului

Claude Lefort (1924-2010) a fost un filozof și activist francez. El a fost activ politic până
în 1942 sub influența profesorului său, fenomenologul Maurice Merleau-Ponty. Până în 1943, el
organiza o facțiune a Partidului Comunist Internațional troțkist la Liceul Henri IV din Paris. De
asemenea, acesta este autorul a mai multor studii esențiale pe teme precum birocrația modernă,
totalitarismul fascist și comunist, tradiția iacobină, precum și gândirea lui Machiavelli.

Cartea lui Lefort “Complicația. Recurs asupra Comunismului”, tradusă de Dan Radu
Stănescu și publicată la Editura Univers, București, în anul 2002, este structurată în mai multe
capitole, are 160 de pagini, unde examinează aspectele esențiale ale comunismului, nu doar din
perspectiva sa politică, ci și din cea filosofică și culturală. El explorează modul în care
comunismul a influențat și a transformat societățile, analizând ideologiile, structurile politice și
impactul asupra individului și a comunității într-o manieră critică și analitică. De asemenea,
cartea sa dezvăluie complicatele straturi ale comunismului, evidențiază contradicțiile și
diferențele dintre teoria comunistă și realitatea practică, aducând în discuție problemele
fundamentale legate de putere, autoritate și relația dintre stat și individ într-o societate comunistă.

Un aspect important al criticii lui Lefort asupra comunismului este sublinierea lipsei de
structuri democratice reale în regimurile comuniste. El argumentează că lipsa separării puterilor,
a pluralismului politic și a instituțiilor democratice a condus la o concentrare excesivă a puterii în
mâinile elitei politice, ce rezultă tirania și represiunea. El atrage atenția asupra impactului asupra
identității individuale într-o societate comunistă, unde statul a încercat să dicteze și să controleze
conștiința și relațiile sociale. De asemenea, în această carte face o comparație între două cărți.
Prima este a lui Francois Furet, Trecutul unei iluzii și cea de a doua este a lui Martin Malia
Tragedia Sovietică. Autorul analizează aceste două cărți și ajunge la concluzia că cea a lui Malia
face o istorie a regimului sovietic, iar cea de a doua face referire la „istoria iluziei
comunismului”: „În timp ce primul își propune să facă istoria regimului sovietic, celălalt are

1
drept obiect nu istoria comunismului și cu atât mai puțin cea a URSS, ci istoria iluziei
comunismului atâta vreme cât Uniunea Sovietică i-a dat consistență și viață”.

În capitolul Falsa paternitate a lui Marx, autorul ne face o analiză între Marx și Engels,
prezenți ca “inventatorii ideii comuniste”. O caracteristică a comunismului, desprinsă din acest
capitol este scrisul, ce conține răspunsul la toate întrebările ce se ivesc în evoluția lucrurilor. De
asemenea, autorul mai menționează despre această caracteristică a comunismului faptul că
„Scrisul este în același timp originea și încheierea cunoașterii și pretinde un anume gen de cititor,
adică un membru al comunității partidului”.

În următoarele trei capitole, Revoluția franceză ne este arătată ca și model pentru

mișcarea bolșevică și care a fost impactul ei asupra Europei. Autorul precizează faptul că
„Revoluția franceză a dat naștere unui mit al ideii de revoluție” și va aminti în aceste capitole
lucrarea lui Giuseppe Ferrari Machiavelli judecător al revoluțiilor timpului nostru, unde
precizează Lefort “Revoluția este prezentată ca o reîncarnare a Principelui modern”. De
asemenea, mai vine cu o altă comparație dintre Revoluția Franceză și cea Rusă, în lucrarea A
gândi Revoluția Franceză, unde se subliniază foarte bine legătura dintre ideologie și manipularea
maselor, libertățile cetățenești sunt și ele dizolvate odată cu Revoluția din Octombrie 1917. Se
pune capăt și pluralismului politic și o să rămână doar un partid la conducere. Dictatura
proletariatul devine și ea o caracteristică foarte importantă pentru regimul totalitar comunist.
Practic dictatura proletariatului este o condiție în care proletariatul deține puterea în stat, iar
această dictatură este stadiul intermediar dintre economia capitalistă și cea comunistă.

Următoarele trei capitole se concentrează pe o comparație dintre democrație și

totalitarism. În comunism se implică un stat puternic, care poate controla și dirija economia și
viața publică, în timp ce în democrație se pune accentul pe separarea puterilor și limitarea puterii
statului în fața libertății individuale. Democrația oferă cetățenilor o gamă largă de libertăți
individuale, inclusiv libertatea de exprimare, de asociere și de religie, în timp ce în regimul
comunist aceste libertăți pot fi restricționate sau controlate de stat în interesul "binele comun". În
democrație, cetățenii au dreptul de a alege și de a fi aleși în mod liber și participă activ la
procesul politic prin vot și alte mijloace, în timp ce în comunism, puterea politică este de obicei
concentrată în mâinile unui singur partid sau a unui lider. De asemenea, autorul mai precizează în
aceste capitole faptul că comunismul, după ce s-a instalat în Rusia, s-a răspândit și în Europa

2
Occidentală. Amintește și de fascism, dar și de nazism și care a fost impactul lor în Europa. Este
amintit și Partidul Comunist Francez după al doilea război mondial. Gulagurile au existat înainte
de lagărele de exterminare naziste. Comuniștii nu și-au propus niciodată exterminarea pe criterii
etnice a vreunui popor, cel puțin nu integral (mă refer la deportările din perioada comunistă, care
oricum pot fi comparate cu Holocaustul).

În concluzie, cartea lui Claude Lefort, oferă o privire critică asupra comunismului, aduce
o perspectivă filosofică și politică asupra modului în care ideile și practicile comuniste au
modelat și afectat societatea umană. Analiza profundă a lui Claude Lefort oferă o viziune amplă
și detaliată asupra complexității acestui fenomen istoric și ideologic. Lefort nu se rezumă doar la
analize teoretice, ci aduce în discuție și exemple concrete din istoria și practica comunistă,
criticând regimurile existente și consecințele lor asupra societății și individului.