Elementele definitorii ale modernității

Tranziția de la Evul Mediu la Epoca Modernă a fost trecerea lentă de la imaginarul medieval la
cel modern. Statul modern este coabitarea aparențelor medievale (societatea Vechiului Regim) și
anumite abordări raționale. Evul mediu poate să însemne enumerarea de seniori și privilegii.
Epoca modernă și statele moderne arată meritocrație, negarea Evului Mediu la societățile
atlantice, valul atlantic (la început a prezentat o lentoare, un parametru de comparație al
regimului politic și al opiniei societații despre acesta, reacții din partea Vechiului Regim.

Europa modernă și statele moderne reprezintă meritocrație, negarea Evului Mediu la societățile
atlantice, valurile atlantice (care au reprezentat la început o lentoare, un diametru de comparație
al regimului politic si al opiniei societății despre acesta, reacții la Vechiul Regim).

Statul modern are următoarele caracteristici,

Tranziția de la Evul Mediu la Epoca Modernă a fost o trecere lentă de la imaginarul medieval la
cel modern

Statul modern este coabitarea aparențelor medievale (societatea Vechiului Regim) și anumite
abordări raționale. Evul Mediu poate să însemne enumerarea nobililor și privilegiilor. Epoca
Modernă și statul modern arată meritocrație, negarea Evului Mediu prin societățile atlanticului,
valul atlantic (care inițial a prezentat o lentoare, un parametru de comparare al regimului politic
si al opiniei societății despre acesta, reacții ale Vechiului Regim).

Statul modern are următoarele caracteristici

1. Întărirea puterii regale

2. Apariția nobilimii de curte
3. Fenomenul de intendent regal (face referire la autoritatea statului, care are dreptul de a
colecta si de a impune impozite)
 4. Apariția conceptului de stat polițai (ce reprezintă statul organizat, birocratic)
5. Sistematizarea actului de guvernare (politică cameralistă)
6. Matematizarea actului administrativ
7. Raționalizarea actului de guvernare (apariția unui corp de specialiști)

Statul modern are următoarele caracteristici

1. Întărirea puterii regale.

2. Apariția nobilimii de curte.
3. Fenomenul de intendent regal (ce reprezintă autoritatea statului, care are puterea de a
impune și colecta impozite).
4. Apariția conceptului de stat polițai (stat organizat, birocratic).
5. Sistematizarea actului de guvernare (politica cameralistă).
6. Matematizarea actului administrativ.
7. Raționalizarea actului de guvernare (apariția unui corp de specialiști).

Geneza capitalismului și modernității stă sub Max Weber lancea modernității, unde
protestanții au o gândire și abordare religioasă.

Europa secolelor XVII-XVIII- granițe și conceptualizări

Avem un spațiu limitat de la Atlantic la Urali. De asemenea, perspectiva geografică nu reflectă

realitatea istorică. Epoca medievală are acea idee de Europă, ce era cvasiinexistentă. De
asemenea, este o Europă unită prin creștinism, centru puterii era senioria și are o dimensiune
locală. Europa Moderna are și ea o dimensiune continentală.
 Europa modernă clasică era mică și se reducea la câteva componente

1. Franța, ce avea politică europeană și politică globală, degajată de englezi după Războiul
de 100 de ani
2. Anglia, care era o forță navală și economică
3. Austria, ce avea conflicte cu Franța, ce dă sens relațiilor internaționale în perioada
modernă
4. Sfântu Imperiul Roman de Națiune Germană este fragmentat și conține teatrul de război
5. Olanda era o forța navală puternică și bancherul Europei
6. Spania a fost legată prin Habsburgi de Sfântu Imperiu
7. Statele nordice, Suedia este un stat protestant și imperiul baltic
8. Statele italice, ce au instabilitate, separări și teatru de război

Europa modernă clasică este mică și are următoarele caracteristici

1. Franța are politică europeană și politică globală, degajată de englezi după Războiul de
100 de ani
2. Anglia este o mare forță navală și economică
3. Austria are rivalitate cu Franța și asta va îmbunătății relațiile internaționale în epoca
modernă.
4. Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană este fragmentat și are teatru de război
5. Olanda este un puternic stat naval, bancherul Europei
6. Spania este dusă prin Habsburgi de Sfântu Imperiul Roman
7. Statele nordice, Suedia, care este în imperiul baltic și este un stat protestant
 8. Statele sudice, Italia, ce este un stat ce suferă de instabilitate, de ruptură și este are și el de
asemenea teatru de răboi.
9. În secolul al XVIII-lea avem Prusia și Rusia. Prusia are organizarea administrativă
birocratică, în timp ce Rusia este un stat imens, modernizat și cu populație la fel de
numeroasă.

Era un spațiu limitat de la Atlantic la Urali. Perspectiva geografică nu reflectă realitatea istorică.
Evul mediu are acea idee de Europă, care era cvasiinexistentă, iar acea Europă era unită prin
creștinism, cel care era suprem era seniorul și avea o dimensiune locală. De asemenea, Epoca
Modernă are de asemenea o dimensiune continentală

Europa Modernă clasică era simplă și avea următoarele caracteristici

1. Franța avea politica europeană si politică globală, care era dirijată de englezi după
Războiul de 100 de ani
2. Anglia, ce avea o forță navală și forță economică
3. Austria, ce avea rivalitate cu Franța și va crește prestigiul relațiilor internaționale în
perioada modernă
4. Sfântu Imperiul Roman de Națiune Germană era fragmentară și avea teatru de război
5. Olanda forță maritimă puternică, bancherul Europei
6. Spania, condusă de Habsburgi spre Sfântu imperiul roman
7. Statele nordice, Suedia, imperiul baltic și era un stat protestant
8. Statele italice erau instabile, aveau declin și teatru de război
9. În secolul al-XVIII-lea erau Prusia și Rusia. Prusia are organizare administrativă
birocratică, iar Rusia era un stat imens, cu populație bogată și modernizată
Sfântul Imperiu si rolul sau in arhitectura politică a Europei

Este un centru operațional al puterii în Europa și locul unde perpetuă Evul Mediu. De asemenea
coroana imperială aparține Habsburgilor, iar acest imperiu conține din punct de vedere politic
350 de state, iar din punct de vedere religios sunt protestanți în partea Nordică, dar în partea de
sud găsim catolici.

Habsburgii nu au nicio putere de a unifica acest uriaș imperiu. De asemenea, statele care
perpetuă acest stat sunt Franța pe Rhin și Suedia pe malurile Mării Baltice și avem antagonistul
franco-habsburgic.

Sistemul de alianțe franceze în Europa Clasica

Pacea din Westfalia a pus Europa in fata unui system de intelegeri, ce au creat tratate, ale caror
scop erau mentinerea echilibrului intr-un stat delimitat si restrains. Securitatea grantelor estice
franceze si pacea europeana se mentineau, prin pastrarea fortelor de schimbare in Sfantul imperiu
Razboiul de 30 de ani si Pacea Westfalica, unde franta intervine militar si diplomatic, vor bloca
posiblitatea de unificare a sfantului imperiu sub egida coroanei Habsburgilor, iar Franta putere
garanta a echilibrului sfantului imperiu.

Franta opereaza prin 2 politici, globala si continentala. Franta se va baza pe un system de alinate
la periferia europei, prin 3 tari polonia, suedia si imperiul ottoman, scopul fiind exercitarea
presiunilor la granitele habsburgilor, iar relatiile diplomatice se vor forma prin 2 rute venetia si
principatele romane.

Polonia este un stat imens, puternic fragmentat, lipsita de o monarhie centralizata, are societate,
system de guvernare si abordare de tip medieval si incapacitate de a duce o politica de anvergura,
iar actiunea pe care a facut-o in 1683 Ioan Sobiescki s-a desfasurat printr-un orizont inchis.
Suedia este un stat protestant, din peninsula balcanica, ce are resurse umane si economice
importante, furnizeaza Frantei arme, impune presiune in sud, pentru Habsburgi si mentine
fragmentarea Sfantului Imperiu

Imperiul nu intra intr-o criza profunda vehiculata de autori dupa asediul vienei din 1683 si pacea
de la Karlowith, dar inceputul unei crize s-a intamplat in 1774 prin pacea de la Kuciuc Kainargi