U N I V E RS I TAT EA „ A LE X A N D RU I O A N CU ZA ” D I N I A Ș I

FA CU LTAT EA D E I S TO RI E

EDUCAȚIA ÎN LUMEA GREACĂ

COORDONATOR:
CONF. UNIV. DR. IULIAN MOGA

SUSȚINĂTOR:
Tinică Bogdan
 CUPRINS
• Cuprins
• Introducere
• Educația scribului oriental
• Educația homerică
Disparția scrisului în perioada homerică
Chiron și Phoinix
Homer,Educator al Greciei
Educația spartana
Sportul în Educația Spartană
Muzica în Educația Spartană
Educația de stat în Sparta
Educația fetelor în Sparta
Vechea Educație Ateniană
Apariția școlii
Educația fizică
Educația Muzicală
Educația literară
 INTRODUCERE

• Istoria educaţiei în antichitate nu poate lăsa indiferentă cultura noastră modernă:

ea evocă originile directe ale propriei noastre tradiţii pedagogice.

• Începând cu secolul al-XII-lea , bogata dezvoltare a civilizației medievale a

condus la creștinătatea occidentală.

• Marea Renaștere dintre secolele XV- XVI a marcat educația noastră modernă,
prin acuzata sa la cea mai strictă tradiție clasică.
Marea Renaștere
(secolele XV-XVI)
 EDUCAȚIA SCRIBULUI ORIENTAL

• Profesorul îl invață pe copil să țină stylul sau calamos-ul și cum să traseze

semnele elementare.
• S-au descoperit pe papiri sau tăblițe, modele ale profesorului și teme ale Papirusul
elevilor.
• Profesorul citea un text, îl comenta, punea întrebări elevului în legătură cu
subiectul.

Tăbliță
 EDUCAȚIA HOMERICĂ

• Homer este cel care trebuie să pornească istoria noastră.

• Cu Homer, începe tradiția culturii grecești , iar mărturia sa este cel mai vechi
document asupra educației arhaice.

Homer
 DISPARIȚIA SCRISULUI ÎN PERIOADA
HOMERICĂ

• Întreaga perioadă homerică a fost o perioadă fără scriere, în adevăratul sens al

cuvântului.
• În jumătatea secolului al-VIII-lea , apar primele inscripții grecești.
• Toți eroii poemelor nu știu nici să scrie și nici să citească. De exemplu aezii
Demodoc și Femiu din “Iliada și Odiseea”.
Inscripție grecească
 CHIRON ȘI PHOENIX

• Chiron, zis și “prea înțeleptul centaur”, l-a educat nu numai pe Ahile, ci și pe

mai mulți eroi:Asklepios, fiul lui Apollo , Akteon, Kephalos, Iason, Melanion,
Nestor , Xenophon. Un număr mare de monumente îl prezintă pe Chiron,
învățându-l pe Ahile sporturile și exercițiile cavalerești .
Chiron

• Phoenix crede că trebuie să-i amintească întreaga poveste. Phoenix,deci, fugind

de mânia tatălui său, a venit să se refugieze la curtea lui Peleus.

Phoenix
 HOMER,EDUCATOR AL GRECIEI

• Așa cum afirmă Platon, Homer fost educatorul Greciei,în deplinul sens al
cuvântului.
• Nikoratos, ne spune: .,Tatăl meu, dorind să devin un om desăvârşit, m-a obligat
să-I învăţ în întregime pe Homer; astfel încât, chiar şi azi, sunt capabil să spun
pe dinafară lIiada şi Odiseea”, la banchetul lui Xenophon.
Platon
(427 îHr- 347 î.Hr)
 EDUCAȚIA SPARTANĂ

• Sparta constituie , în mod firesc, a doua etapă a istoriei noastre. Aici se poate
observa în ce fel educația cavalerească de tip homeric se perpetuează .
• Împreună cu Creta, Sparta ocupă un loc privilegiat în istoria educației și, în
general, a culturii elene .
• Secolul VII este marele secol al Spartei.
Aristotel
(384 î.Hr- 322 î.Hr)

Sparta
 SPORTUL ÎN EDUCAȚIA SPARTANĂ

• Prima victorie spartană datează de la Olimpiada a-XV-a din anul 720 î.Hr.
• Atletismul feminin este atestat din prima jumătate a secolului al-VI-lea, asupra
căreia Plutarch va zăbovi cu atâta compiezență. Stadionul antic olimpic

Plutarch
 MUZICA ÎN EDUCAȚIA SPARTANĂ

• Sparta a fost în secolul al-VII-lea și la începutul secolului al-VI-lea capitala

muzicală a Greciei.
• Sparta este cea în care s-au întărit primele două școli: prima este ce a lui
Terpandros și cea de a doua este ilustrată de Thaletas.

Terpandros
 EDUCAȚIA DE STAT ÎN SPARTA

• Legea se interesează de copil, încă dinainte de a se naște.

• Copilul trebuie prezentat Consiliului de Bătrâni când se naște și nu va fi
acceptat decât dacă este frumos, bine făcut și robust.
• Copilul intră pe mâinile statului la vârsta de șapte ani până la moarte.
• Educația copilului durează de la șapte ani, până la douăzeci de ani.
Ritualul de trecere
 EDUCAȚIA FETELOR ÎN SPARTA

• Ele primeau o instrucție strict reglementară, în care muzica, dansul și cântul

jucau un rol mai șters decât gimnastica și sportul.
• Femeia spartană are datoria de a fi o mamă fecundă în copii viguroși.

Femeia spartană
 VECHEA EDUCAȚIE ATENIANĂ

• Această educație reprezintă nu mai puțin un progres remarcabil în evoluția

generală care trebuia să conducă de la o cultură de războinici la o cultură de
scribi.
• În secolul VII, întâlnim idealul civic și războinic, care presupune devotamentul
total al persoanelor față de comunitate.
 APARIȚIA ȘCOLII

• Odată cu acest ideal, odată cu cultura care-l animă, întreaga educaţie

aristocratică este cea care se răspândeşte la rândul ei, devenind educaţia-tip a
oricărui copil grec.
• O organizare colectivă era inevitabilă şi presiunea acestei necesităţi sociale a
fost aceea care a făcut să se nască instituţia şcolii . Școala greacă
 EDUCAȚIA FIZICĂ

• Cultura nobilă se definea în primul rând prin practicarea sportului, educaţia

fizică ocupând, în cadrul acestei educaţii arhaice, locul de onoare.

Stadionul unde se țineau jocurile olimpice

 EDUCAȚIA MUZICALĂ

• Platon ne spune că ea presupunea un dublu aspect:gimnastica pentru corp și

muzica pentru sunet.
• Așa cum ne apar prin intermediul culturii noastre clasice, grecii sunt pentru
noi, mai presus de orice, poeţi, filosofi şi matematicieni.
• Muzica desemnează aici, la Platon, în sens foarte larg, domeniul Muzelor.

Muzele
 EDUCAȚIA LITERARĂ

• În perioada clasică, şcoala în care se învată cititul, scrisul si socotitul este de

acum bine integrată în tradiţii.
• copilul frecventează nu doi, ci trei profesori.
• Se face mult caz de o pretinsă legislaţie a lui Solon privind poliţia de moravuri
în şcoli.
Solon
(638 î.Hr- 559 î.Hr)
 CONCLUZII

• Educaţia clasică vizează fiinţa umană în totalitatea ei.

• Un punct evident este că educaţia, printre lucrurile folositoare, trebuie să
le cuprindă pe acelea absolut necesare, însă ea nu trebuie să le cuprindă
pe toate fără excepţie.
 BIBLIOGRAFIE

• Aristotel, Politica, traducere de Raluca Grigoriu, Ed. Paideia, București, 2001.

• Cuzișcin, V, Istoria greciei antice, traducere din rusește de Ana Crețu, Cornelia
Drumov, Ion Sandu, Editura Universitas, Chișinău,1992.

• Marrou Henri-Irenee, Istoria educației în Antichitate, vol I, Lumea greacă,

editura Meridiane, București,1997.