Cultura in perioada

interbelica
DEZVOLTAREA
STIINTEI,INVATAMINTULUI
,LITERATURII,ARTEI,PERSONALITAT
I REMARCANTE.

Elaborat:Ioniță Gheorghe
Grupa:Ei-171
Verificat:Ciubotaru Zinaida
 Stiinta
• Știința în sens larg a existat înainte de epoca modernăȘtiința în sens larg a existat
înainte de epoca modernă și în multe civilizațiiȘtiința în sens larg a existat înainte
de epoca modernă și în multe civilizații istorice.Știința modernă este clară în demersul
său și are succes cu rezultatele sale, astfel încât definește acum ceea ce știința este în
sensul cel mai strict al termenului. Știința în sensul său inițial era un cuvânt pentru un
tip de cunoaștere, mai degrabă decât un cuvânt specializat pentru urmărirea unei astfel
de cunoștințe. În special, a fost tipul de cunoștințe pe care oamenii și le pot comunica
reciproc. De exemplu, cunoștințele despre funcționarea lucrurilor naturale au fost
adunate cu mult înainte de istoria înregistrată și au dus la dezvoltarea unei gândiri
abstracte complexe. Acest lucru este demonstrat de construcția de calendare complexe,
de tehnici pentru ca plantele otrăvitoare să devină comestibile, lucrări publice la scară
națională, precum cele care au exploatat luncaȘtiința în sens larg a existat înainte
de epoca modernă și în multe civilizații istorice.Știința modernă este clară în demersul
său și are succes cu rezultatele sale, astfel încât definește acum ceea ce știința este în
sensul cel mai strict al termenului. Știința în sensul său inițial era un cuvânt pentru un
tip de cunoaștere, mai degrabă decât un cuvânt specializat pentru urmărirea unei astfel
de cunoștințe. În special, a fost tipul de cunoștințe pe care oamenii și le pot comunica
reciproc. De exemplu, cunoștințele despre funcționarea lucrurilor naturale au fost
adunate cu mult înainte de istoria înregistrată și au dus la dezvoltarea unei gândiri
abstracte complexe. Acest lucru este demonstrat de construcția de calendare complexe,
de tehnici pentru ca plantele otrăvitoare să devină comestibile, lucrări publice la scară
națională, precum cele care au exploatat lunca fluviului YangtzeȘtiința în sens larg a
existat înainte de epoca modernă și în multe civilizații istorice.Știința modernă este
clară în demersul său și are succes cu rezultatele sale, astfel încât definește acum ceea
ce știința este în sensul cel mai strict al termenului. Știința în sensul său inițial era un
cuvânt pentru un tip de cunoaștere, mai degrabă decât un cuvânt specializat pentru
urmărirea unei astfel de cunoștințe. În special, a fost tipul de cunoștințe pe care
 Invatamintul

• Potrivit statisticilor, între anii 1918 și 1940, în Basarabia au fost deschise în total 189
școli urbane și 1721 școli rurale, cu 275.637 de locuri, ceea ce însemna că aproape în
fiecare sat a fost deschisă câte o școală. În afară de aceasta, în Basarabia au funcționat
circa 30 de școli medii.
• În perioada interbelică în Basarabia a început un mare proces de construcție a școlilor.
S-a dezvoltat o rețea întreagă de școli speciale: pentru băiți, pentru fete, grădinițe, școli
pentru pregătirea conducătorilor și educatorilor pentru grădinițele de copii. Eleonora
Romanescu povestește că orașul Chișinău era plin de elevi.  
• Înfăptuirea Marii Uniri din 1918, pentru Basarabia a adus condiții favorabile, în primul
rând, pentru învățământ. Până atunci, când se afla în componența Imperiului Rus,
populația din provincie era aproape în totalitate analfabetă. Pentru mulți basarabeni,
școala românească, cele patru clase la români, au echivalat cu o adevărată facultate. 
 Literatura
• Literatura română a epocii 1900-1918 și-a afirmat dimensiunile prin talente și
valori ce ilustrează potențele creatoare ale poporului nostru. Retrospectiva
probează că scriitorii de prim-plan de la început de secol au fost solidari cu
marile comandamente ale istoriei. S-au înfățișat la întâlnirile cu alte culturi ca
reprezentanți ai realității noastre. Perspectivele ce se deschid perioadei de
după război nu puteau fi decât favorabile ecloziunii pe un plan superior. Pare de
necrezut cât de mult s-a scris în perioada dintre 1900 și 1918; se ignoră cât de
multe publicații, în majoritate efemere, au apărut. Edificiul literar construit
atunci, cu plinuri și goluri, ca în arhitectură, nu lipsit de contradicții, corespunde
unui climat de efervescență, în care întrebările, pasiunile și personalitățile se
dezlănțuie, G Ibrăileanu, acest pasionat de psihologie, considera perioada de
până la primul război mondial ca o vârstă de adolescență. E o afirmație
amendabilă. După Eminescu, Caragiale, Creangă, - e greu de admis că noul
secol revine la adolescență. În ambianța de după 1900 discuțiile de idei privind
raportul tradiție- inovație iau forme spectaculoase. Revolta modernilor împotriva
închistării în fondul tradițional, popular, e o reacție în contra limitelor; opoziția
tradiționaliștilor împotriva importului de literatură implică ideea specificului
național, noțiune foarte citată. Din confruntări nu rezultă ideea de sinteză și
echilibru; prin alți reprezentanți dezbaterile se vor prelungi în perioada
interbelică
 Arta

• Pictura a fost genul care a dominat cea de-a treia perioadă

artistică care a durat din 1918 pînă în 1940. Fondarea Şcolii de
Belle-Arte în 1918 şi activitatea în cadrul ei a profesorilor A.
Plămădeală, A. Baillayre, E. Maleşevschi, P. Constantinescu –
Iaşi, înscrie o nouă pagină în dezvoltarea culturii artistice
autohtone. Tendinţele principale în dezvoltarea artei plastice
continuă să fie aprofundate, bazîndu-se pe sursele etapei
anterioare. În operele pictorilor se conturează distinct
căutările unor noi mijloace artistice de expresie, caracteristice
pentru postimpresionism, Art Nouveau, expresionism etc., care
au existat paralel cu tendinţele realismului democratic. În
operele de pictură, sculptură, scenografie, în grafica de carte şi
de şevalet, în arta decorativă sunt create lucrări care
demonstrează apogeul dezvoltării artei plastice moldoveneşti în
această perioadă
Personalitati Remacrante (1918)

• O serie de mari personalităti s-au ridicat deasupra

dorinţei personale, a decoraţiilor , a recompenselor,
a traseelor particulare, sacrificându-şi chiar
sănătatea şi averea pentru împlinirea unui ideal
naţional.
• Avem de-a face cu elitele fiecărei provincii :
Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat şi Ţara
Ungurească, dar şi cu cele din Moldova şi Ţara
Românească, de-acum, România.
• Regele Ferdinand I - Întregitorul, Regina Maria,
I.I.C Brătianu, Tache Ionescu, mareşalul Alexandru
Averescu, Alexandru Marghiloman, Constantin
Stere, Pan Halippa, Pavel Gore, Iancu Flondor, Iuliu
Maniu, Alexandru Lapedatu, Octavian Goga, Vasile
Lucaciu, episcopul Iuliu Hossu, Nicolae Titulescu,
Sever Bocu, Ion Nistor, să-i numim doar pe cei mai
influenţi şi vizibili. Dar au fost mult mai mulţi ce s-
au împărţit prin capitalele europene sau prin oraşe
şi sate pentru a ridica un curent unionist.
• Acestora, celor din prima linie, dar şi patrioţilor
anonimi , a celor din popor care au crezut în acest
proiect naţional le este dedicată prezentarea de
faţă.