GHIBU Onisifor.

se naste la 31 mai 1883, comuna Saliste judetul Sibiu - moare in

31 oct. 1972, Sibiu.
Pedagog si memorialist.
Parintii, Ilie Gliibu si Ana (n. Steflea), tarani cojocari. Studiile la Liceul de Stat
Maghiar din Sibiu si la Liceul Romanesc din Brasov (1902); Institutul Teologic din
Sibiu (1902-l905); Facultatea de Litere din Bucuresti (1905-l906); Facultatea de
Litere si Filosofie a Univ. din Budapesta (1906-l907); studii de specializare in
filosofic, pedagogie si filologie la Univ. din Strasbourg (1907-l908) si Jena (1908l910). Doctor in filosofie, istorie universala si filologie romanica la Univ. din Jena.
cu prof. W. Rein (1909). Inspector general al invatamintului primar ortodox din
Transilvania (1910-l914); prof. de pedagogie la Institutul Teologic din Sibiu (191ll912); secretar general al Resortului Instructiei Publice din Consiliul Dirigent
(1918-l920); director general al invatamintului superior din Transilvania (1919);
membru al Comisiunii de organizare a Univ. din Cluj (1919); prof. titular de
pedagogie si istoria pedagogiei la Univ. din Cluj (1919-l945); decan al Facultatii de
Litere din Cluj (1928-l929); director al Seminarului Pedagogic Universitar Gh.
Lazar" din Sibiu (194l-l945).

Membru corespondent al Acad. (1919-l948). Activitate publicistica - art. de istorie

si critica literara, cronica dramatica, cronica culturala si scolara - in Telegraful
roman. Lupta din Budapesta, Tribuna din Arad, Viata Romaneasca.

Face parte din comitetul de redactie al revista Luceafarul (1912-l914), Transilvania

(1912-l914), Romanul (1912-l914), Tribuna, Bucuresti (1915-l916). Gazeta
ostasilor (1916). Fondator si di rector al publicatiilor Scoala moldoveneasca
(1917). Ardealul (1917-l918), Romania Noua (1918; 1926-l927) si Cuvintul
moldovenesc (1926-l927). Misiuni pe linga Vatican si Soc. Natiunilor.

A fost deputat (1918-l919) si senator (1926-l927) in Marele Sfat National al

Transilvaniei; presedinte al sectiei scolare a Astrei. vicepresedinte si presedinte

delegat al Comitetului National Roman din Cluj impotriva Dictatului de la Viena.

Este unul dintre combatantii de frunte pe teren cultural, politic si social al
generatiei ante- si interbelice, autor a numeroase studii si art. de specialitate ce
contin nu putine idei si orientari noi in pedagogia timpului, unele apreciate si peste
hotare, expert in politica nationala si bisericeasca; participant la diferite congrese si
reuniuni internationale, in urma carora a primit numeroase distinctii, titluri, premii.
Lucrarea sa cea mai importanta, Din istoria literaturii didactice romanesti (1916) sa bucurat de o reala apreciere, ca si activitatea sa de memorialist (Amintiri despre
oameni pe care i-am cunoscut, 1974; Pe baricadele vietii. Anii mei de invatatura,
1981).

A mai semnat O. Sima, Doctor Onisifor Ghibu Oprean, Doctor A. Micu, N. Foisor,
O. Preasma, Onisifor Ghibu Talmazu, N. Frunza.

Formatia stiintifica si culturala a lui Onisifor Ghibu s-a desavirsit sub influenta
generoasa si tutelara a lui N. Iorga. care l-a indrumat spre studiile istorice si
arhivistice. Atras in egala masura spre latura practica a procesului de invatamint.
Onisifor Ghibu a imbinat cele doua pasiuni, devenind unul dintre cei mai seriosi
istorici ai bucoavnelor, abecedarelor si cartilor de citire din Transilvania. Din
istoria literaturii didactice romanesti (1916) este o lucrare de referinta, unica in
felul ei in cultura romana, caci analizeaza cu o rara acribie stiintifica si o
informatie aproape exhaustiva tot ceea ce s-a folosit in materie de carte in scolile
romanesti in decurs de mai bine de doua secole de cultura. In masura in care
dezbate problemele pedagogice si scolare in cauza, ea este si o istorie a
invatamintului transilvanean, cu numeroase repercusiuni in aria de actiune I iterara.
Cercetarile de acest gen l-au dus si la descoperirea unor tiparituri esentiale pentru
evolutia lirismului nostru in secolul al XVIII-lea, cum ar fi Ctntece cimpenesti cu
glasuri romanesti, din 1768, la punerea in evidenta a unor momente de seama din
trecutul ziaristicii romanesti sau a unor manuscrise artistice inestimabile, in genul
celui al lui Picu Patrut. Preocupat in ultimii ani de memorialistica, Onisifor Ghibu
isi descopera o fibra evocatoare bogata, nascuta dintr-o adinca cunoastere a
oamenilor si a epocii pe care o reconstituie. Personalitati de prima marime ale

scrisului romanesc, precum Onisifor Ghibu Cosbuc", O. Goga. Barbu Delavrancea. N. Iorga, O. C. Taslauanu, L. Blaga apar in ipostaze dintre cele mai felurite.
Dezvaluindu-si o structura sentimentala deschisa confesiunii, Onisifor Ghibu da in
Amintiri despre oameni pe care i-am cunoscut (1974) una dintre martu-riiledocument cele mai impresionante ale generatiei de carturari transilvaneni,
fauritoare ale memorabilului act din .

Insistind asupra conditiilor social-politice din Transilvania din anii premergatori

primului razboi mondial, asupra starii de spirit care domnea in toate cercurile
populatiei romanesti, Onisifor Ghibu evoca cu mare putere de patrundere anii de
ucenicie ai unei generatii luptatoare, dedicata cu trup si suflet marelui ideal. La
Sibiu, la Cluj, Budapesta, Bucuresti sau Chisinau, Onisifor Ghibu este un neobosit
organizator si conducator de publicatii, revendicind o schimbare radicala a starilor
de lucruri. EI se va numara, de aceea, si printre promotorii organizarii noului
invatamint romanesc si ai Universitatii clujene, punind in lumina fapte si
evenimente de o neobisnuita semnificatie. Memorialistica, continuata in Pe
baricadele vietii. Anii mei de invatatura (1981), e scrisa cu real talent, iar galeria sa
de portrete e memorabila, tradind un filon epic robust, nu lipsit de lirism si
meditatie sfatoasa.

OPERA:
Supliment la Catalogul cariilor din Biblioteca Societatii de lectura Andrei
Saguna", Sibiu, 1904;
O calatorie in Alsacia-Lorena. Tara si scolile ei. Bucuresti, 1909;
Der moderne Utraquis-mus, Jena, 1910: Citeva probleme ale scoalei romanesti din
Ardeal, Iasi, 1910;
Despre educatie. Sibiu, 1911;
Ziaristica bisericeasca la romani. Sibiu, 1911;

Cercetari privitoare la situatia invatamintu-lui nostru primar si la educatia

populara. Sibiu, 1911;
Scoala romaneasca in Transilvania si Ungaria. Dezvoltarea ei istorica si situatia ei
actuala. Bucuresti, 1915;
Din istoria literaturii didactice romanesti. 1 Bucoavnele, 2 Abecedarele din
Transilvania, 3 Cartile de cetire din Transilvania, Bucuresti, 1916 (ed. noua,
ingrijita de V. Popeanga si O. Paun, 1975);
Universitatea Daciei Superioare, Bucuresti, 1919;
Universitatea din Cluj si institutele ei de educatie. Cluj, 1922;
Catolicismul unguresc in Transilvaniei si politica religioasa a statului roman. Cluj,
1924;
infiintarea patriarhatului romanesc. Cluj, 1925;
Astra. Evolutia istorica a sectiunilor literare si stiintifice ale Astrei, Sibiu, 1925;
Cea dintii statistica a invatamintului din Romania intregita. Cluj, 1925;
Portrete pedagogice. Bucuresti. 1927;
Contributii la istoria poeziei noastre populare si culte. Bucuresti, 1933;
Acte si fragmente privitoare la statul romano-catolic ardelean. Cluj, 1933;
Morminte proaspete de vladici romani. Brasov, 1936;
La a douazecea aniversare a Universitatii Daciei Superioare, Cluj, 1939;
Prolegomena la o educatie romaneasca. Bucuresti, 1940;
Puncte cardinale pentru o conceptie romaneasca a educatiei. Sibiu, 1944;
Dictatura si anarhie, Sibiu, 1944;
Amintiri despre oameni pe care i-am cunoscut, ed. ingrijita de C. Mircioiu si S.
Polverejan, pref. de C. Mircioiu, Cluj-Napoca, 1974;
Pentru o pedagogie romaneasca, ed. si pref. de I. Gh. Stanciu, Bucuresti, 1977;

Pe baricadele vietii. Anii mei de invatatura, ed. de Nadia Nicoles-cu, postfata de

M. Zaciu, Cluj-Napoca, 1981 (Aus den Barrikaden des Lebens, meine Lehrjahre,
1988);
Alte amintiri despre Octavian Goga, extras. Sibiu, 1982;
Nu din partea aceea. Studii si articole. 1904-l914, pref. de Nadia Nicolescu, ed.,
studiu introductiv si note de V. Popeanga, Bucuresti, 1985.

REFERINTE CRITICE:
I. Lupas. in Satul si scoala, nr. l-2, 1933;
I. Moga - I. E. Naghiu, Bibliografia profesorului Onisifor Ghibu, 1941;
P. Anghel, Arhiva sentimentala, 1968;
idem. Convorbiri culturale, 1972;
St. Barsanescu, in Revista de pedagogie, nr. 12, 1972;
V. Netea, in Transilvania, nr. 6, 1973;
D. D. Rosea, ibidem, nr. 12, 1974;
T. Popescu, in Transilvania, nr. 10,1975;
M. Zaciu, Lecturi si zile. 1975;
Mircea Popa, in Steaua, nr. 3, 1976;
I. Alexandru, Iubirea de patrie, 1978;
O. Micu, Onisifor Ghibu si mostenirea sa cultural-patriotica, 1978;
Oct. O. Ghibu, in Revista de istorie si teorie literara, nr. 3, 1979;
D. Micu, Lecturi si pareri, 1978;
Mircea Popa, in Steaua, nr. 5, 1981;

B. Tincu, in Vatra, nr. 11,1981;

A. D. Munteanu, in Luceafarul, nr. 21,1981;
T. Vedinas, Onisifor Ghibu - educator si memorialist, Cluj-Napoca, 1983;
Oct. O. Ghibu, Onisifor Ghibu. Bibliografie. Scrieri privitoare la Biserica si religie,
1988;
F. Bailesteanu, Aorist. 1988;
G. Tepelea, Optiuni si perspective, 1989.