Absolutismul monarhic

Eseu
Structura:
- Introducere
- Menționarea a două condiții favorabile instaurării absolutismului
- Menționarea a două caracteristici ale absolutismului
- Precizarea a două atribuții ale monarhului absolut.
- Menționarea a două state în care s-a instaurat regimul absolutist
- Menționarea a doi monarhi absoluți
- Prezentarea a două măsuri luate de suverani pentru a consolida
absolutismul
- Menționarea a două consecințe ale instaurării absolutismului în Europa
- Concluzie
Introducere:
Principala formă de guvernare existentă în Europa medievală a fost
monarhia. Cu timpul, datorită contextului intern și extern favorabil, în anumite
state europene ea s-a transformat în monarhie absolută, în cadrul căreia
eternitatea puterii regale se întrevedea cel mai bine în expresia: ”Regele a
murit!Trăiască regele!”.
Cuprins:
1. O condiție favorabilă instaurării absolutismului monarhic în Europa a
fost centralizarea statală, fenomen prezent în state precum Anglia, Franța,
Spania sau Rusia. Acest proces a însemnat impunerea acelorași legi pe cuprinsul
întregului stat și asigurarea ordinii și liniștii pe plan intern, puterea fiind deținută
de rege și nu de numeroși nobili precum în Italia sau Germania, unde procesul
de fărâmițare statală era prezent.
O altă condiție care a favorizat apariția monarhiei absolute a fost
dezvoltarea economică și apariția burgheziei. Burghezia era interesată să existe
în interiorul țării stabilitate pentru a-și putea extinde afacerile și pentru a face
nestingherită comerț. Astfel se dezvoltă industria textilă, cea a armamentului,
contrucțiilor și mineritul. Această dezvoltare a dus la intensificarea comerțului
în interiorul statelor dar și a comerțului între state, ceea ce a dus la acumulare de
capital și la apariția băncilor.
Alături de burghezie și Biserica era interesată de impunerea ordinii și
stabilității astfel încât și ea susține absolutismul monarhic. Pe lângă aceste
condiții putem aminti și creșterea demografică, extinderea teritorială, necesitatea
menținerii echilibrului european.
2. O caracteristică a absolutismului monarhic o reprezintă puterea
nelimitată a monarhului care impunea legi, numea miniștri, bătea monedă,
încheia tratate cu alte state, era conducător al armatei, putea declara război și
încheia pace.
O altă caracteristică a monarhiei absolute o reprezintă împovărarea
populației cu dări și impozite din ce în ce mai mari pentru a susține nesfârșitele
războaie purtate de monarhi și stilul de viață luxos al acestora. De exemplu, în
Franța, Ludovic al XIV-lea a construit Palatul Versailles folosind 36.000 de
muncitori unde organiza pentru marea nobilime petreceri fastuoase, în timp ce
oamenii de rând mureau de foame.
3. Monarhul absolut avea atribuții extinse, așa cum am mai amintit.
Împărțea pământ nobililor, era judecător suprem, impunea legi, emitea monedă,
declara război și încheia pace. El era ajutat de numeroși funcționari care
reprezentau voița regelui în regat și de instituții subordonate precum Consiliul
regal(alcătuit din miniștri numiți de rege), Parlamentul ( a cărui principală
atribuție era aceea de a vota taxe și impozite), Cancelaria (care emitea
documentele semnate de monarh) și Consiliul de Justiție.
4. 5. Cei mai importanți reprezentanți ai monarhiei absolute au fost
Elisabeta I a Angliei, Ludovic al XIV-lea al Franței, Petru I cel Mare al Rusiei
sau Soliman Magnificul, sultan al Imperiului Otoman în secolul al XVI-lea.
6. O măsură luată de Ludovic al XIV-lea pentru a-și consolida puterea a
fost aceea de a investi în ateliere meșteșugărești de lux, în dezvoltarea industriei
și a comerțului în general, în șantiere navale și companii comerciale precum
Compania franceză a Indiilor Orientale.
O altă măsură luată de regele Franței a fost prigonirea protestanților,
numiți hughenoți cărora, prin Edictul de la Nantes le-a limitat drastic drepturile.
În urma acestei acțiuni mii de persoane au părăsit Franța, printre care s-au
numărat numeroși meșteșugari pricepuți.
Țarul Rusiei, Petru I cel Mare, pentru a-și consolida domnia a dezvoltat
comerțul, meșteșugurile și mineritul, a cucerit numeroase teritorii în urma unor
războaie purtate împotriva Suediei și Imperiului Otoman, a guvernat prin
decrete, numite ukazuri, a reorganizat armata și a creat o administrație
centralizată. Deasemenea a construit orașul Sankt-Petersburg și a găzduit la
curtea sa, precum Ludovic al XIV-lea numeroși oameni de cultură europeni.
7. O consecință a instaurării absolutismului monarhic în Europa a fost
apariția imperiilor coloniale, monarhii investind sume imense în industria
navală.
O altă consecință a apariției monarhiei absolute a fost adâncirea prăpastiei
dintre clasele sociale și o criză economică, cum a fost cazul Franței, care a
afectat toate ramurile economice.
În același timp monarhii absoluți au aplicat în guvernare ”rațiunea de stat”
care a favorizat introducerea legilor pe tot cuprinsul unei țări, a unei monede
unice, a unui sistem economic unitar. Deasemenea, monarhii absoluți au sprijinit
cultura și artele și au construit edificii grandioase care să le arate puterea,
acestea dăinuind până astăzi.
În concluzie absolutismul monarhic a însemnat extinderea unor state,
apariția unor imperii coloniale, stabilitate politică, dar în același timp
instabilitate economică, dezvoltarea culturii și a artelor.