dinamice forțe în arena politică românească interbelică*.

La
Ploiești, organizația Partidului Țărănesc s-a constituit cam prin
lunile mai-iunie 1919, având ca fondatori pe învățătorul Stan
Morărescu, pe avocații LG. Pardos, Constantin Brezeanu și Cristei
Ceaușoglu, pe medicul veterinar Ștefan Popescu-Filutză, pe
doctorul I.M. Opran, pe liber profesioniștii Victor Enăchescu și
Pavel Dumitrescu și alții1 2; la puțin timp, în presă a apărut și
componența Comitetului Executiv al organizației locale: Stan
Morărescu - președinte, Dim. Bazilescu-Drajna - vicepreședinte,
Andrei Niculescu-Păcureți - secretar și Victor Enăchescu - casier 3.
La 2 octombrie 1921, organizația țărăniștilor prahoveni și-a ținut
primul ei congres județean - informa oficiosul lor local „ Munca
”; au fost discutate probleme organizatorice și statutare, apoi a
fost ales un nou Comitet Executiv: Stan Morărescu - președinte,
LG. Pardos - vicepreședinte, Șt. Stroe- Petrescu — secretar, Victor
Enăchescu — casier4. Numai că disensiunile se vor cuibări și în
lumea acestor politicieni; la un moment dat, de exemplu, aflăm din
relatările publicației liberale Lumina - de pe poziții, însă, destul de
pătimașe - că, în Prahova, organizația țărănistă mergea „din ce în
ce mai rău” din cauza neînțelegerilor dintre cei doi fruntași locali:
Ion Mihalache
Stan Morărescu și Ștefan Popescu-Filutză. în context, din capitală
a intervenit liderul! Ion Mihalache, care l-a numit ca șef al organizației prahovene pe dr. Nicolae Lupu -
membru al conducerii centrale a Partidului Țărănesc5. în acest mod s-a produs o anumită deplasare spre
stânga a structurilor țărăniste din Ploiești și, în genere, din Prahova; se știe că un astfel de fenomen era firesc
în condițiile în care, în fruntea acestei formațiuni politice, alături de dr. Nicolae Lupu, se afla și ideologul
țărănismului: Constantin Stere - unul dintre artizanii activi ai operei privind unirea Basarabiei cu România.
Un organism de seamă pe scena politică românească interbelică a fost Partidul Național Țărănesc în
frunte cu luliu Maniu și cu Ion Mihalache - foști lideri ai partidelor național și, respectiv, țărănesc, care au
fuzionat în anul 19266. Și la Ploiești va avea loc fuziunea dintre organizațiile națională și țărănistă. La 7
noiembrie 1926, cele două comitete județene au ținut, la club, o ședință comună, unde au parafat constituirea
unui singur organism sub președinția vechiului lider de la centru - dr. Nicolae Lupu — care, nu demult,
fusese desemnat, în congres, vicepreședinte al PAȚDupă cum informa ziarul „Ploieștii”, un număr de „tineri
valoroși - avocați, profesori și petroliști, în frunte cu dl Gogu Negulescu — care nu s-au lăsat vidați de
spiritul meschin de clică politică, au venit să ia locul cuvenit în rândurile Partidului Național Țărănesc La
întrunire au luat cuvântul dr. Ștefan Popescu, Gogu Negulescu și deputatul Petre P. Suciu, care au salutat
„actul unirii forțelor democratice într-un partid, menit să dea țării guvernarea vrednică și cinstită,
asigurând astfel intrarea în legalitate”. în final: „Și de acum la luptă! ”7 - îndemna redacția amintitei
publicații, care, după câteva zile, va anunța și desfășurarea

1 Vezi pe larg loan Scurta, Istoria partidului Țărănesc, București, 2002; vezi și Doctrina țărănistă în România București, 1994.
2Ion Diaconescu și Gabriel Țepelea, Ion Mihalache în fața istoriei. București, 1994, p. 209.
3 „Secera" din 20 ianuarie 1920.
4«Munca” din 8 octombrie 1921.
5 „Lumina” din 26 noiembrie 1922.
6* Detalii în loan Scurm, Istoria Partidului National Țărănesc, București, 1992.
7' „Ploieștii” din 14 noiembrie 1926.