1944

23 august: La ordinul Regelui Mihai I, Mareşalul Ion Antonescu este destituit din funcţia de Conducă tor al Statului şi arestat. România încetează
alianţa cu Puterile Axei, precum şi acţiunile militare împotriva unită ţilor sovietice. Se constituie Guvernul Constantin Să nă tescu.
31 august 1944: Armata Roșie intră în București.
12 septembrie 1944: La Moscova se semnează Convenţia de armistiţiu.
2 decembrie 1944: Constantin Să nă tescu demisionează din funcția de premier, fiind înlocuit de generalul Nicolae Ră descu.
 
1945
4-11 februarie: Se desfăşoară  Conferința de la Yalta, în cadrul că reia este adoptată „Declaraţia asupra Europei eliberate”.
27 februarie: Andrei Vîşinski, aflat în vizită la Bucureşti, face presiuni pentru demiterea lui Nicolae Ră descu şi impunerea unui guvern FND.
3 martie: Se stinge din viaţă , în urma unui atac aerian, generalul de armată Gheorghe Avramescu. Moartea sa este una controversată , existând
varianta execuţiei sale de că tre NKVD.
6 martie: Se constituie guvernul pro-comunist condus de dr. Petru Groza.
27 iulie – 14 august: Se desfă şoară  Conferința de la Potsdam. SUA şi Marea Britanie nu recunosc guvernul Groza.
20 august: Regele Mihai I declanşează „greva regală ”.
16-21 octombrie: PCdR devine PCR, iar în funcţia de secretar general este ales Gheorghe Gheorghiu-Dej.
8 noiembrie: În Piaţa Palatului din Bucureşti, cu ocazia onomasticii Regelui, se desfăşoară o mare manifestaţie pro-monarhistă soldată cu 11 morţi
şi sute de arestă ri, operate de guvernul Groza.
 
1946
7 ianuarie: SUA şi Mare Britanie recunosc guvernul Groza. Se încheie „greva regală ”.
4-8 martie: Are loc congresul de înfiinţare a Federaţiei Femeilor Democrate din România.
7-20 mai: are loc „Procesul Marii Tră dă ri Naţionale” intentat Mareşalului Ion Antonescu şi colaboratorilor să i.
1 iunie: Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Constantin Z. Vasiliu şi Gheorghe Alexianu sunt executaţi la Jilava.
*** este ucis fostul secretar general al PCdR Ştefan Foriş.
19 noiembrie: Se organizează alegeri parlamentare, în urma că rora Blocul Partidelor Democrate, însemnând PCdR, PSDR, Frontul Plugarilor,
Partidul Naţional Liberal Tă tă ră scu, Uniunea Patrioţilor, PNŢ – Anton Alexandrescu şi Comitetul Democrat Evreiesc, obţine 378 de mandate de
deputat, în vreme ce opoziţiei îi reveneau doar 36.
 
1947
10 februarie: Se semnează  Tratatul de Pace de la Paris.
14 iulie: Are loc arestarea pe aeroportul Tă mă dă u a zece lideri ai PNŢ, între care: Ion Mihalache, Nicolae Penescu, Nicolae Carandino şi Ilie Lază r.
Cazul capă tă amploare şi este clasat drept „act de tră dare naţională ”.
29 iulie: PNŢ este scos în afara legii.
29 octombrie-4 noiembrie: Are loc procesul intentat liderilor PNŢ, în urma că ruia atât Iuliu Maniu cât şi Ion Mihalache sunt condamnaţi la muncă
silnică pe viaţă .
30 decembrie: Regele Mihai este silit să abdice, iar parlamentul proclamă Republica Populară Română .
 
1948
19 ianuarie: Are loc desfiinţarea barourilor de avocaţi.
21-23 februarie: Are loc fuziunea între PSDR şi PCR, luând astfel naştere Partidul Muncitoresc Român.
24 februarie: Lucreţiu Pă tră şcanu este demis din fruntea Ministerului Justiţiei, arestat la 28 februarie, sub acuzaţia de şovinism şi naţionalism
burghez şi de colaborare cu organele de Siguranţă din perioada interbelică .
28 martie: Au loc alegeri pentru Marea Adunare Naţională , câştigate cu 93.2% de că tre Frontul Democraţiei Populare.
13 aprilie: Este promulgată Constituţia RPR.
11 iunie: Este adoptată  „Legea nr. 119 pentru naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi”. 8894
de întreprinderi sunt trecute în proprietatea Statului.
29 iunie: Se înfiinţează Comisia de Stat a Planifică rii.
30 august: Prin Decretul 221/1948 este înfiinţată  Direcţia Generală a Securităţii Poporului.
1 decembrie: Este desfiinţată  Biserica Greco-Catolică Unită cu Roma.
 
1949
5-8 ianuarie: Se constituie, la Moscova, Consiliul Economic de Ajutor Reciproc, în replică la Planul Marshall.
23 ianuarie: Se înfiinţează  Direcţia Generală a Miliției.
7 februarie: Este adoptat Decretul nr. 163/1949 privind înființarea Trupelor de Securitate.
2 martie: Este adoptat Decretul 84/1949, prin care toate proprietă ţile de peste 50 ha urmau a fi confiscate.
3-5 martie: Are loc Plenara CC al PCR în urma că reia se declanşează procesul de colectivizare a agriculturii.
19-21 martie: Se constituie Uniunea Tineretului Muncitoresc (UTM).
25 mai: Consiliul de Miniştri hotă ră şte construcţia Canalului Dună re-Marea Neagră .
6 decembrie: În penitenciarul Piteşti începe procesul de „reeducare” prin tortură .
 
1950
14 ianuarie: Prin Decretul Prezidiului MAN nr. 6/1950 sunt înfiinţate unită ţile (ulterior colonii) de muncă „pentru reeducarea elementelor
duşmă noase Republicii Populare Române”.
23 iulie: Are loc reorganizarea administrativă a României, împă rţită în 28 de regiuni.
20 august: Se stinge din viaţă , la Sighet, Constantin I. C. (Dinu) Bră tianu.
 
1951
29 martie: Direcţia Generală a Securităţii Poporului îşi schimbă denumirea în Direcţia Generală a Securităţii Statului.
18 iunie: Are loc deportarea în Bă ră gan a populaţiei din 203 localită ţi de pe raza judeţelor Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi.
14 iulie: Se difuzează prima emisiune în limba română la Radio Europa Liberă .
15 august: Lotul fruntaşilor PNŢ (Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Victor Ră dulescu-Pogoneanu, Ilie Lază r, Nicolae Carandino) este transferat la Sighet.
10-17 septembrie: Are loc „procesul unui grup de spioni în slujba Vaticanului”, format din şase prelaţi greco-catolici şi patru laici, acuzaţi de
„tră dare şi complot în slujba Vaticanului şi a centrului de spionaj italian”.
 
1952
28 ianuarie: Are loc o nouă reformă monetară .
26-27 mai: În cadrul Plenarei CC a PMR, Ana Pauker, Teohari Georgescu şi Vasile Luca sunt acuzaţi de „deviere de dreapta”.
2 iunie: Gheorghiu-Dej preia funcţia de Preşedinte al Consiliului de Miniştri.
***august: Se stopează procesul „reeducă rii” de la Piteşti.
24 septembrie: Este adoptată o nouă lege fundamentală , al că rei preambul sublinia ce dependenţa României de URSS.
27 septembrie: O nouă reformă administrativă reduce numă rul regiunilor de la 28 la 18.
 
1953
5 februarie: Se stinge din viaţă , la Sighet, Iuliu Maniu.
7 februarie: Are loc autodizolvarea Frontului Plugarilor.
5 martie: Are loc decesul lui I. V. Stalin, eveniment ce se repercutează direct asupra întregului Bloc Socialist.
 
1954
14 aprilie: După un proces de şase ani, Lucreţiu Pă tră şcanu este condamnat la moarte şi executat, în noaptea de 16 spre 17 aprilie, la închisoarea
Jilava.
19 aprilie: În urma Plenarei Comitetului Central se desfiinţează postul de secretar general al PMR, înlocuit de un secretariat condus de un prim-
secretar, în persoana lui Gheorghe Apostol.
16 mai: Se stinge din viaţă , la Jilava, monseniorul Vladimir Ghika.
10 octombrie: începe procesul torţionarilor de la Piteşti în frunte cu Eugen Ţurcanu.
8 octombrie: Vasile Luca este condamnat la moarte pentru „subminarea economiei naţionale“, pedeapsă comutată în muncă silnică pe viaţă .
 
1955
6 februarie: Se stinge din viaţă , la penitenciarul Sighet, Constantin Argetoianu.
14 februarie: Are loc atacul asupra Legației Republicii Populare Române la Berna, produs de că tre un grup de exilați români: Oliviu Beldeanu, Ion
Chirilă , Dumitru Ochiu, Teodor Ciochină şi Stan Codrescu.
14 mai: Se semnează la Varşovia „Tratatul de prietenie, cooperare și asistență mutuală ” (Tratatul de la Varşovia), în replică la Organizația
Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). România, ală turi de Republica Populară Albaneză , Republica Populară Bulgară , Republica Democrată
Germană , Republica Socialistă Cehoslovacă , Republica Populară Polonă ‚ Republica Populară Ungară , este integrată într-un sistem politico-militar
dominat de Uniunea Sovietică , sistem care îngloba forţele militare ale statelor socialiste.
1 octombrie: Plenara CC al PMR l-a ales pe Gheorghiu-Dej în funcţia de prim-secretar al partidului.
18 octombrie: Este arestat Gavril Vatamaniuc, conducă tori al grupului de rezistenţă anticomunistă din Munţii Bucovinei.
14 decembrie: România devine ţară membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite ONU.
 
1956
25 februarie: La al XX-lea congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Nikita Hrușciov citeşte un „Raport secret” în care condamnă
excesele perioadei staliniste, momentul generând un adevă rat cutremur în întregul bloc socialist.
23-25 martie: Are loc Plenara lă rgită a CC al PMR în cadrul că reia Gheorghiu, după modelul Hruşciov, aduce critici cultului personalită ţii lui
Stalin, cu referiri la Ana Pauker, Vasile Luca şi Teohari Georgescu. Prilejul este folosit de Iosif Chişinevski şi Miron Constantinescu pentru a-l ataca
pe Gheorghiu-Dej, sperând înlocuirea acestuia din fruntea partidului.
3, 4, 6, 12 aprilie: Are loc şedinţa Biroului Politic al CC al PMR, care consfinţeşte supremaţia lui Gheorghiu-Dej în partid şi înfrângerea liniei Iosif
Chişinevski – Miron Constantinescu.
28 iunie – 30 iunie: Are loc revolta muncitorilor de la Poznań – Polonia soldată cu peste 70 de morţi şi 600 de ră niţi.
23 octombrie – 4 noiembrie: Are loc Revoluţia din Ungaria, reprimată violent de că tre Armata Roşie, numă rul deceselor ridicându-se la
aproximativ 2500.
sfârşitul lunii octombrie: Pe fondul situaţiei de criză din Ungaria, în România apar manifestaţii de protest, iniţiate şi coordinate de studenţii din
marile centre universitare: Cluj, Bucureşti, Timişoara, Târgu Mureş, Iaşi.
30 octombrie: Are loc o mare adunare a studenţilor la Timişoara în contextul Revoluţiei maghiare, soldată cu anchetarea a peste 2000 de studenţi şi
condamnarea organizatorilor (Caius Muţiu, Teodor Stanca, Aurel Baghiu, Aurelian Pă una, Ladislau Nagy).
15-16 noiembrie: La Cluj sunt arestaţi mai mulţi studenţi si universitari în frunte cu Raul Volcinschi.
22 noiembrie: Este arestat Paul Goma pentru „agitaţie publică ” – tentativă de organizare a unei greve de susţinere a studenţilor arestaţi, fiind
condamnat la 2 ani închisoare corecţională .
 
1957
3 iulie: În urma încercă rii nereuşite de a-l compromite şi exclude din partid pe Dej, la Plenara CC al PCR, Iosif Chişinevschi şi Miron
Constantinescu, că zuţi în dizgraţie, sunt demişi din funcţiile deţinute.
19 iulie: Este împuşcat Leon Şuşman, liderul unuia dintre cele mai importante grupuri ale rezistenţei anticomuniste româneşti.
2 august: Sunt condamnaţi la moarte Ion Chiujdea, Laurian şi Gheorghe Haşu, Victor Metea şi Jean Pop, membri ai grupului de rezistenţă
anticomunistă din Munţii Fă gă raş, condus de Ion Gavrilă -Ogoranu.
4 noiembrie: Are loc accidentul aviatic de pe aeroportul Vnukovo, în urma că ruia Grigore Preoteasa, fost ministru de externe, îşi pierde viaţa. În
avion se mai aflau Chivu Stoica şi Nicolae Ceauşescu, care au scă pat nevă tă maţi.
7 decembrie: Sunt arestaţi Iosif Capotă şi Alexandru Dejeu, conducă tori ai unui grup de rezistenţă anticomunistă din Munţii Apuseni, ulterior
condamnaţi la moarte şi executaţi la penitenciarul Gherla.
 
1958
7 ianuarie: Moare Petru Groza, preşedinte al Prezidiului MAN, înlocuit în funcţie de Ion Gheorghe Maurer.
23 ianuarie: Se stinge din viaţă , în penitenciarul Râmnicu Să rat, generalul Constantin Pantazi, ministru de ră zboi (1942-1944).
1/2 februarie: Sunt ucişi Teodor şi Avisalon Şuşman, membri ai grupului de Rezistenţă din Munţii Apuseni.
10 aprilie: Se înfiinţează  Consiliul Naţional al Femeilor, după desfiinţarea UFDR.
20-24 mai: La consfă tuirea CAER de la Moscova se anunţă retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul României. Concomitent cu acest eveniment
se declanșează nu nou val de arestă ri și de înă sprirea ale condițiilor din penitenciare.
9-13 iunie: O serie de foşti „ilegalişti” între care Constantin Doncea, Pavel Ştefan, Ovidiu Ș andru şi Grigore Ră ceanu sunt excluşi din partid sub
acuzaţia de „atitudine fracţionistă şi antipartinică ”.
14 iunie: Are loc ră scoala deţinuţilor politici închişi la Gherla.
29 iulie: Este executat Vasile Motrescu, luptă tor anticomunist din Munţii Bucovinei.
4 august: Membrii grupă rii spirituale Rugul Aprins, de la Mă nă stirea Sf. Antim din Bucureşti, sunt arestaţi. Printre ei se gă sesc preoţii Dumitru
Stă niloae, Benedict Ghiuş, Andrei Scrima, Arsenie Papacioc, Bartolomeu Anania precum şi scriitorul Vasile Voiculescu.
11 decembrie: Constantin Noica este arestat de autorită ţile comuniste, pentru organizarea întrunirilor de discuţii filosofice de la Câmpulung, precum
şi pentru tipă rirea și difuzarea în afara graniţelor a volumului „Povestiri despre om”.
 
1959
18 iulie: Sunt executaţi Petre şi Toma Arnă uţoiu, conducă torii grupului de rezistenţă „Haiducii Muscelului”.
28 iulie: Un grup de şase persoane, foşti ilegalişti de origine evreiască , între care Alexandru și Paul Ioanid, Monica și Igor Sevianu, Sașa Mușat și
Haralambie Obodeanu, jefuiesc o mașină a Bă ncii de Stat a Republicii Populare Române. În urma procesului, cei cinci bă rbaţi au fost condamnaţi la
moarte şi executaţi. Monica Sevianu a fost condamnată la muncă silnică pe viaţă .
15 septembrie: Corneliu Mă nescu este ales vicepreşedinte al celei de-a XIV-a sesiuni ordinare a Adună rii Generale a ONU
28 octombrie: Intră în vigoare Decretul 410/1959, privind situaţia mănăstirilor din ţară. Acesta a dus la închiderea unor mă nă stiri şi alungarea a
mai mult de jumă tate dintre că lugă ri.
 
1960
13 februarie: Se stinge din viaţă , la Penitenciarul din Râmnicu Să rat, Mihail Romniceanu.
18 februarie: A fost executat Oliviu Beldeanu, personajul central al atacului asupra legaţiei RPR din Elveţia produs la 14 februarie 1955.
29 mai: Lt. colonelul Gheorghe Arsenescu, lider al grupului de rezistenţă din Munţii Fă gă raş este executat la Jilava.
24 februarie: Se deschide procesul lotului Noica-Pillat.
3 iunie: Ana Pauker, fost ministru de Externe, moare în urma unui cancer mamar.
20-25 iunie: Se desfăşoară Congresul al III-lea al PMR, care a consacrat controlul total al lui Gheorghiu Dej asupra partidului.
27 decembrie: O nouă reorganizare administrativă reduce numă rul regiunilor la 16.
 
1961
21 martie: Se instituie Consiliul de Stat, în locul Prezidiului MAN, în fruntea că ruia este ales Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ion Gheorghe Maurer devine
preşedinte al Consiliului de Miniştri, iar Corneliu Mă nescu este numit ministru al Afacerilor Externe.
6 mai: Se stinge din viaţă poetul şi filosoful Lucian Blaga.
13 august: Începe construcţia Zidului Berlinului, menit să marcheze separaţia teritorială între Republica Federală Germania şi Republica Democrată
Germană .
25 septembrie: Se înfiinţează Consiliul Apă ră rii RPR.
30 noiembrie: În cadrul Plenarei CC al PMR, Gheorghiu-Dej îi acuză pe Ana Pauker şi Teohari Georgescu de abuzurile comise în timpul
colectiviză rii (80.000 de ţă rani arestaţi şi 30.000 implicaţi în procese publice).
1 decembrie: România este aleasă membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU pentru anul 1962.
 
1962
10 martie: Se stinge din viaţă , la penitenciarul Vă că reşti, urmare a tratamentului la care a fost supus în penitenciarul din Râmnicu Să rat, Victor
Ră dulescu-Pogoneanu.
23-25 aprilie: La Plenara CC al PMR se anunţă încheierea procesului de colectivizare a agriculturii. Două zile mai târziu, la 27 aprilie, Gheorghiu-
Dej anunţă în plenul MAN colectivizarea a 96% din suprafaţa arabilă a ţă rii.
27 iunie: Se stinge din viaţă , la Vă că reşti, Aurelian Bentoiu, fost ministru al Justiţiei.
27 septembrie: Prin Decretul 772 sunt graţiaţi 1540 deţinuţi politic.
 
1963
3 ianuarie: Prin Decretul 5 sunt graţiaţi 2543 deţinuţi politic.
5 februarie: Se stinge din viaţă , la Penitenciarul din Râmnicu Să rat, Ion Mihalache.
12 iunie: La Bucureşti se semnează acordul pentru construcţia complexului hidroenergetic Porţile de Fier.
27 iulie: Fostul Ministru de Finanţe, Vasile Luca, moare în detenţie la Aiud.
 
1964
15-22 aprilie: La Plenara lă rgită a CC al PMR este adoptată : Declaraţia cu privire la poziţia Partidului Muncitoresc Român în problemele mişcării
comuniste şi muncitoreşti internaţionale.
16 iunie: Sunt graţiaţi 3467 deţinuţi politic.
24 iulie: Sunt graţiaţi 3244 deţinuţi politic.
 
 1965
19 martie: Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedinte al Consiliului de stat şi prim secretar al PMR, se stinge din viaţă .
22 martie: În urma Plenarei CC al PMR, Nicolae Ceauşescu este ales prim secretar al PMR, iar Chivu Stoica este desemnat preşedinte al Consiliului
de Stat
19-24 iulie: Are loc Congresul al IX al PCR. Denumirea partidului se schimbă din PMR în PCR. Nicolae Ceauşescu este ales secretar general al PCR
24 iulie: Alexandru Dră ghici este eliberat din funcţia de ministru al Afacerilor Interne.
21 august: Marea Adunare Naţională adoptă o nouă Constituţie. Este proclamată Republica Socialistă România.
 
1966
16-19 mai: La Congresul sindicatelor se ia decizia constituirii Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR).
1 octombrie: Intră în vigoare Decretul 770/1966, pentru reglementarea întreruperii cursului sarcinii. Concomitent este adoptată o legislaţie
restrictivă în privinţa acordă rii divorţului.
 
1967
19 septembrie: Corneliu Mă nescu este ales preşedinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adună rii Generale a ONU.
9 decembrie: Marea Adunare Naţională alege în locul lui Chivu Stoica, în funcţia de preşedinte al Consiliului de Stat, pe Nicolae Ceauşescu. Se
formează un nou guvern condus de Ion Gheorghe Maurer.
 
1968
16 februarie: Marea Adunare Naţională a adoptat Legea nr. 2 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. se
revine la organizarea administrativ tradiţională , pe judeţe. România cuprindea 39 de judeţe, 2706 comune, 47 (inclusiv Bucureşti şi Constanţa) de
municipii şi 189 de oraşe.
3 aprilie: Prin Decretul 295 se înfiinţează  Consiliul Securităţii Statului.
22-25 aprilie: Are loc Plenara CC al PCR în urma că reia este reabilitat Lucreţiu Pă trăşcanu.
18 mai: Are loc vizita oficială a lui Charles de Gaulle la Bucureşti.
16 august: Se semnează la Praga Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Republica Socialistă
Cehoslovacă.
20-21 august: Forțe militare ale Tratatului de la Varşovia (Uniunea Sovietică , RDG, Polonia, Ungaria și Bulgaria) au invadat Cehoslovacia.
21 august: La Bucureşti se organizează un miting de protest împotriva invadă rii Cehoslovaciei. Nicolae Ceauşescu condamnă cu fermitate
intervenţia armată a ţă rilor din Tratatul de la Varşovia.
22 august: Este adoptată  Declaraţia Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România cu privire la principiile de bază ale politicii externe
a României.
4 septembrie: Se reînfiinţează gă rzile patriotice.
25 octombrie: Se înfiinţează Frontul Unită ţii Socialiste.
15 noiembrie: Este adoptată  Legea nr. 33/1968 privind pregătirea tineretului pentru apărarea patriei.
 
1969
29 ianuarie: Alexandru Bârlă deanu este eliberat, la cerere, din funcţia de vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri.
30 iulie: Este adoptat Decretul nr. 547/1969 pentru ratificarea Convenţiei asupra imprescriptibilităţii crimelor de război şi a crimelor contra
umanităţii, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 26 noiembrie 1968.
28 iulie: Disidentul Vasile Paraschiv a fost arestat pentru prima dată , fiind internat cu forța la Spitalul de psihiatrie de la Urlați.
2-3 august: Are loc vizita preşedintelui SUA, Richard Nixon, în România.
6-12 august: Se desfăşoară lucră rile Congresului al X-lea al PCR.
 
1970
19 februarie: Se constituie a Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice a R.S.R.
28 mai: Se stinge din viaţă , la Bucureşti, episcopul Iuliu Hossu.
15-19 iunie: Vizita oficială în Franța a lui Nicolae Ceaușescu (la invitația lui Georges Pompidou).
15 iulie: Se constituie Comisia centrală pentru sistematizarea localităţilor rurale şi urbane.
13-27 octombrie: Cuplul Ceauşescu vizitează pentru prima dată SUA, la invitaţia lui Richard Nixon.
 
1971
1-24 iunie: Nicolae şi Elena Ceauşescu întreprind o vizită diplomatică în patru state comuniste asiatice: China, Coreea de Nord, Vietnamul de Nord
şi Mongolia.
6 iulie: În şedinţa C.Ex. al CC al PCR sunt adoptate Propunerile de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-
leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, cunoscute ca Tezele din iulie, ce inaugurează o „minirevoluţie culturală ” după model
chinez.
3-5 noiembrie: În cadrul Plenarei CC al PCR este adoptat programul ideologic al partidului, bazat pe Tezele din iulie, ceea pune capă t perioadei
scurte de liberalizare de după 1965.
17 decembrie: MAN adoptă  Legea nr.23/1971 privind apărarea secretului de stat în Republica Socialistă România, Legea nr.24/1971 privind
cetăţenia română, prin care cetă ţenii erau obligaţi să -şi declare legă turile şi convorbirile cu stră inii şi, respectiv, pierderea cetă ţeniei pentru „cel
care, rupându-se de ţara, îşi încalcă îndatorirea de fidelitate faţă de patrie, tră dează interesele poporului, acţionează împotriva unită ţii, suveranită ţii
şi independenţei statului sau să vârşeşte orice alte acte duşmă noase sau de natura a ştirbi bunul renume al României”.
 
1972
16 mai: Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito inaugurează sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier.
23 septembrie: Are loc premiera piesei „Revizorul” la Teatrul „Bulandra”, regia Lucian Pintilie. După doar 3 reprezentaţii piesa este interzisă , iar
Liviu Ciulei, directorul teatrului, este demis.
9 decembrie: România aderă la Fondul Monetar Internaţional şi Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare.
28 decembrie: Este adoptată  Legea nr.14/1972 privind organizarea apărării naţionale a Republicii Socialiste România.
 
1973
18-19 iunie: Plenara CC al PCR o alege pe Elena Ceauşescu membră a Comitetului Executiv al Partidului Comunist Român. Se decide reluarea
lucră rilor la Canalul Dună re – Marea Neagră .
4-8 decembrie: Are loc cea de-a doua vizită în SUA a soţilor Ceauşescu, la invitaţia lui Richard Nixon.
 
1974
27 februarie: Manea Mă nescu este numit preşedinte al Consiliului de Miniştri în locul lui Ion Gh. Maurer.
1 martie: Elena Ceauşescu este aleasă membru titular al Academiei RSR.
28 martie: Marea Adunare Naţională instituie funcţia de Preşedinte al RSR, funcţie pe care Nicolae Ceauşescu o ocupă în urma votului unanim.
19–30 august: Se desfăşoară , la Bucureşti, Conferinţa Mondială a Populaţiei
1 decembrie: Este adoptată  Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale.
29 octombrie: Este adoptată  Legea nr.57/1974 retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii.
4 noiembrie: Are loc vizita Secretarului de Stat al SUA, Henry Kissinger, la Bucureşti.
25-28 noiembrie: Se desfăşoară lucră rile Congresului al XI-lea al PCR, în cadrul că ruia este adoptat Programul Partidului Comunist Român de
făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism.
 
1975
28 iulie: Congresul SUA votează introducerea clauzei naţiunii celei mai favorizate în relaţiile cu RSR.
3-18 iulie: Au loc grave inundaţii în România, ce duc la instituirea stă rii de necesitate.
1 august: România semnează , ală turi de alte 34 de state, Actul final al Conferinţei de la Helsinki, ce pune accent pe respectarea drepturilor omului.
 
1976
24 ianuarie: Încetează din viaţă Emil Bodnă raş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat.
18 iulie: Nadia Comă neci obţine, la Jocurile Olimpice de la Montreal, prima notă de 10 din istoria gimnasticii.
10 decembrie: Se constituie, la nivel central, Organizația Șoimii Patriei. Aceasta avea rolul de a contribui la „educarea moral-civică a copiilor, în
spiritul umanismului, al dragostei și respectului față de patrie și popor, față de Partidul Comunist Român”.
 
1977
28 ianuarie: Paul Goma distribuie mai multor diplomaţi din Bucureşti o scrisoare deschisă de adeziune la «Carta 77».
4 martie: Are loc un cutremur având o magnitudine de 7,2 grade, în urma că ruia 1570 de persoane au murit şi alte 11.300 au fost ră nite. Peste 30 de
clă diri şi blocuri mari din capitală s-au pră buşit în timpul seismului. Mai mult de 35.000 de locuinţe au fost devastate.
22 martie: Nicolae Ceauşescu a decis „refacerea urbanistică ” a Bucureştiului.
27 martie: Încetează din viaţă Patriarhul Justinian Marina.
1-3 august: Minerii din Valea Jiului se revoltă din cauza condiţiilor extrem de dificile în care sunt nevoiţi să lucreze, a interzicerii cumulă rii
salariului cu pensia de invaliditate, precum şi a creşterii pragului de pensionare de la 50 la 52 de ani.
 
1978
***februarie: Vasile Paraschiv Paris susține, la Paris, o conferință de presă în problema folosirii psihiatriei în România ca armă de represiune
politică .
13-16 iunie: Are loc vizita oficială de stat în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a lui Nicolae Ceaușescu. Este primit cu onoruri de
că tre Regina Elisabeta a II-a.
24 iulie 1978: Ion Mihai Pacepa, șef adjunct al Departamentului de Informații Externe, ajuns la Ambasada SUA din Bonn, cere azil politic.
 
1979
8-10 martie: Are loc vizita oficială în România a preşedintelui Republicii Franceze, Valery Giscard d’Estaing.
10 martie: Se formează Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din România (SLOMR). Membrii sindicatului în frunte cu Ionel Cană au fost arestați
și anchetați. Vasile Paraschiv, unul dintre membri, este internat forţat într-un spital psihiatric.
30 martie: Manea Mă nescu este înlocuit în fruntea guvernului de Ilie Verdeţ.
7 iunie: Elena Ceauşescu este numită preşedinte al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie.
25 iulie: Este adoptat Decretul nr. 277/1979 privind unele măsuri pentru raţionalizarea consumului de carburanţi şi gospodărirea economicoasă a
parcului de autovehicule.
16 noiembrie: Se inaugurează primul tronson de metrou din București, parte a magistralei I, care avea șase stații și funcționa între Semă nă toarea și
Timpuri Noi.
19-23 noiembrie: Se desfăşoară lucră rile Congresului al XII-lea al PCR. În cadrul acestuia Constantin Pârvulescu, fost ilegalist, a luat cuvântul,
criticând dur pretenţia lui Ceauşescu de a fi reales în funcţia de Preşedinte al Ţă rii, precum şi exacerbarea cultului personalită ţii acestuia. Constantin
Pârvulescu a fost catalogat drept tră dă tor şi pro-sovietic, destituit din funcţie şi ulterior arestat la domiciliu.
 
1980
28 martie: Nicolae Ceauşescu este ales pentru a treia oară în funcţia de Preşedinte al RSR.
30 martie: Plenara CC al PCR, Marea Adunare Națională (M.A.N.) alege Consiliul de Stat și Guvernul. Elena Ceaușescu este aleasă în funcția de
Prim-Viceprim-Ministru al Guvernului.
16 mai: Scriitorul Marin Preda moare subit la casa de creaţie de la Mogoşoaia.
17 septembrie: În Polonia ia fiinţă federaţia sindicală „Solidaritatea”.
14 octombrie: Este adoptat Decretul nr.313/1980 privind asistenţa bolnavilor psihici periculoşi.
 
 1981
14 mai: Are loc primul zbor în spaţiul cosmic al unui român, pilotul de aviaţie Dumitru Prunariu.
28 iulie: În timp ce se îndrepta spre garajul locuinţei sale din Munchen, Emil Georgescu, realizator de emisiuni de la Radio Europa Liberă , a fost
înjunghiat de doi francezi angajaţi de Securitate.
19 octombrie: Începe revolta minerilor din Motru, care contestă condiţiile dificile de lucru şi înfometarea. Protestul este oprit în câteva ore, după
intervenţia în forţă a autorită ţilor.
 
1982
21 mai: Constantin Dă scă lescu este ales de că tre MAN prim-ministru.
22 mai: În presa franceză izbucneşte „afacerea Tă nase”.
14 iulie: Ziarul oficial al Partidului, Scânteia, publica „Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei”. Majoritatea produselor alimentare de bază
sunt distribuite raţionalizat.
 
1983
28 martie: Este adoptat Decretul nr.98/1983 privind regimul aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor şi al maşinilor
de scris, conform că ruia „persoanele care, datorita antecedentelor penale sau comportă rii lor, prezintă pericol pentru ordinea publica ori securitatea
statului nu pot fi autorizate sa deţină maşini de scris”.
28 martie: Este adoptat Decretul nr.94/1983 cu privire la declararea animalelor, înstrăinarea şi tăierea bovinelor şi cabalinelor, prin care se
interzice crescă torilor de animale sacrificarea acestora pentru consum.
21 mai: Se constituie un nou guvern condus de că tre Constantin Dă scă lescu.
3 august: Se desfăşoară Conferinţa de la Mangalia, consacrată „problemelor muncii de organizare şi politico-educative”, în cadrul că reia Nicolae
Ceauşescu reiterează  Tezele din iulie 1971, criticând totodată filmul artistic „Faleze de nisip” în regia lui Dan Piţa.
13 decembrie: Se stinge din viaţă poetul Nichita Stă nescu.
 
1984
27 ianuarie: Dumitru Iuga, fondatorul „Mişcă rii pentru libertate şi dreptate socială din România” (MLDSR), este condamnat de Tribunalul Militar la
12 ani închisoare, degradarea militară şi interzicerea unor drepturi, pentru infracţiunea de complot.
27 mai: Se inaugurează Canalul Dună re – Marea Neagră , reînceput în 1973. La inaugurare era încadrat al treilea cel mai lung canal de navigaţie din
lume.
25 iunie: Soţii Ceauşescu inaugurează fundaţia clă dirii Casei Poporului şi bulevardul „Victoria Socialismului”.
28 iunie: Nicolae Ceauşescu este reales în funcţia de Preşedinte al RSR.
28 iulie-12 august: Se desfă şoară a XXIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice la Los Angeles, România fiind singura ţară din blocul socialist care
participă .
4 decembrie: Încetează din viaţă Ştefan Voitec, fost preşedinte al MAN.
 
1985
9 ianuarie: se hotă răşte demolarea ansamblului mă nă stiresc Vă că reşti.
11 iulie: Lui Nicolae Ceauşescu i se conferă titlurile de membru titular şi preşedinte de onoare al Academiei RSR.
7 octombrie: Începe mutarea prin translaţie a bisericii Mihai Vodă din Bucureşti.
16 decembrie: Generalul Vasile Milea este numit ministru al Apă ră rii.
26 decembrie: Este adoptat Decretul nr. 411 din 1985 privind modificarea articolului 2 din Decretul nr. 770/1966 pentru reglementarea
întreruperii cursului sarcinii, legislaţia privind limitarea avortului devenind astfel mult mai restrictivă decât în anii anteriori.
21 septembrie: Inginerul Gheorghe Ursu este arestat. În urma tratamentelor inumane la care a fost supus în arestul Securită ţii de la Rahova, acesta a
decedat.
11 august: Fostul director al Direcţia Securită ţii Generale a Poporului şi adjunct al Ministrului de Interne din perioada dejistă , Gheorghe Pintilie,
moare şi este înhumat cu onoruri militare.
 
1986
februarie: are loc stră mutarea cimitirului Crângaşi din Bucureşti pentru construcţia unui lac.
7 mai: Mircea Eliade, aflat în exil, încetează din viaţă la Chicago.
7 mai: Echipa de fotbal Steaua Bucureşti câştigă Cupa Campionilor Europeni.
31 iulie: încetează din viaţă Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Justin Moisescu.
27 noiembrie: Este demolată biserica Doamna Oltea din Bucureşti.
***noiembrie: Izbucnesc local incidente, proteste, în centre industriale importante, cum ar fi Turda şi Cluj.
26 aprilie: Cel de-al patrulea reactor al Centralei Nucleare din Cernobîl explodează , producând efecte dezastruoase pe termen lung.
2-15 decembrie: Are loc demolarea mă nă stirii Vă că reşti.
 
1987
16 februarie: Are loc greva de la atelierele Nicolina din Iaşi.
19-20 iunie: Este demolată biserica Sfânta Vineri din Bucureşti.
26 august: Este demolată biserica Sfântul Spiridon Vechi din Bucureşti.
3 octombrie: Tudor Postelnicu este numit în funcţia de Ministru de Interne, iar Iulian Vlad în cea de şef al Departamentului Securită ţii Statului.
7-9 octombrie: Sunt demolate bisericile Sfânta Treime Dudeşti şi Bradu Staicu din Bucureşti.
15 noiembrie: Pe fondul înră ută ţirii condiţiilor de trai, izbucneşte revolta muncitorilor de la uzinele Tractorul şi Steagul Roşu din Braşov.
19 noiembrie: Doina Cornea şi fiul ei, Leontin Iuhas, sunt arestaţi pentru distribuirea de manifeste de solidarizare cu muncitorii braşoveni.
12 decembrie: Radu Filipescu este arestat, anchetat, maltratat pentru difuzarea de manifeste prin care solicită organizarea unui referendum.
24 decembrie: Gabriel Andreescu este arestat sub acuzaţia de „tră dare”, pentru difuzarea de manifeste cu caracter anticomunist.
 
 1988
26 februarie: României i se retrage clauza naţiunii celei mai favorizate, acordată de SUA în anul 1975.
30 august: Poeta Ana Blandiana pierde dreptul de publicare în urma apariţiei unei că rţi pentru copii în care îl parodiază pe Nicolae Ceauşescu.
octombrie: Se organizează la Bruxelles operaţiunea „Villages Roumains”.
 
1989
26 ianuarie: Sunt arestaţi ziariştii Petre Mihai Bă canu, Mihai Creangă şi Anton Uncu.
2 martie: Liviu Babeş îşi dă foc în semn de protest pe pârtia de schi din Braşov.
11 martie: Posturile de radio BBC și Europa Liberă difuzează scrisoarea întocmită de şase membri marcanți ai Partidului Comunist Român:
Gheorghe Apostol, Alexandru Bârlă deanu, Corneliu Mă nescu, Grigore Ră ceanu, Constantin Pârvulescu și Silviu Brucan, în care denunţă erorile
administraţiei Ceauşescu.
13 martie: Diplomatul Mircea Ră ceanu este condamnat la moarte.
9 noiembrie: Că derea zidului Berlinului.
10 noiembrie: Înlocuirea lui Todor Jivkov în Bulgaria.
17 noiembrie: Are loc „revoluţia de catifea în Cehoslovacia”.
20-24 noiembrie: Se desfăşoară lucră rile Congresului al XIV-lea al PCR.
14 decembrie: Are loc o adunare în Piaţa Unirii din Iaşi, reprimară de Securitate.
15 decembrie: la Timişoara izbucnesc primele manifestaţii anti-regim. Protestele iau amploare şi, în termen de câteva zile, îmbracă forma unei
revolte de masă . Forţele de ordine intervin brutal, deschizând focul asupra demonstranţilor.
22 decembrie: Ceauşescu pă ră seşte sediul CC al PCR cu elicopterul. Se creează un vid de putere, pe fondul că ruia au loc acţiuni violente
necontrolate.
25 decembrie: Nicolae şi Elena Ceauşescu sunt condamnaţi în urma unui proces – fulger, la moarte, şi sunt executaţi.