CAPITOLUL VII

REGIMUL COMUNIST DIN ROMANIA

1. Cauze şi context
2. România după 23 august 1944
3. Etape in preluarea puterii de catre comunisti
4. Etapele regimului comunist în România: stalinism şi naţional-comunism
5. Disidenta
6. Revoluţia de la 1989
7. Consecinţe

1.CAUZE şi CONTEXT (FACTORI)

 Aranjamentele diplomatice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial dintre
Marile Puteri şi crearea sferei de influenţă sovietică în E Europei.
Astfel, la 9 octombrie 1944 la Moscova se semnează Acordul procentajelor între Stalin şi
W.Churchill, admiţându-se pentru România o influenţă 90% sovietică.Conferinţa de la Yalta
din februarie 1945 şi Conferinţa de la Potsdam din august 1945 au confirmat acordul
occidentalilor privind sfera de influenţă. (factori externi)
 Prezenţa Armatei Roşii în România începând din primăvara 1944 până în 1958.
(factor intern) prin abuzuri, violente asupra populaţiei şi lichidarea unor lideri
anticomunisti; la Bucureşti au fost concentrate unităţi sovietice de blindate;
 Existenta PCR – infiintat in 1921, scos in afara legii in 1924, reintrat in legalitate in
1944 (Armata Rosie a sprjinit PCR in preluarea puterii politice)

2.ROMÂNIA după 23 AUGUST 1944 (ETAPELE PRELUARII PUTERII de către

COMUNIŞTI)
 primăvara 1944 trupele sovietice ameninţau frontul din Moldova.
 iunie 1944 se formează Blocul Naţional Democrat (PNŢ, PNL, PSD şi PCR) o coaliţie
politică organizată în jurul lui Iuliu Maniu şi a regelui Mihai, care milita pentru încheierea
armistiţiului cu Naţiunile Unite şi înlăturarea Guvernului Antonescu.
 23 august 1944 Ion Antonescu este arestat, formându-se un nou guvern condus de
Constantin Sănătescu având în componenţa sa un singur comunist: Lucreţiu Pătrăşcanu ca
Ministru de Justiţie.
Din p.d.v. extern, România intoarce armele împotriva Germaniei şi va lupta alături de
Naţiunile Unite, în fapt alături de Armata Rosie, până în mai 1945.
Septembrie 1944- Conventia de armistitiu cu Natiunile Unite semnata la Moscova, din
partea Romaniei de catre o delegatie condusa de Lucretiu Patrascanu
 octombrie 1944 se formează o coaliţie a grupărilor de stânga: Frontul Naţional
Democrat (PCR, PSD şi Frontul Plugarilor) care acţionează în sensul preluării puterii politice.
 Se formează un nou guvern-Constantin Sănătescu, unde vice-preşedinte era Petru
Groza.
 decembrie 1944 se formează Guvernul Nicolae Rădescu, unde comuniştii deţin
portofolii importante,precum:justiţie,educaţie, comunicaţii.
 Aşadar, in guvernele Constantin Sănătescu şi N Rădescu comuniştii deţin din ce în
ce mai multe portofolii
 28 februarie 1945 comisarul sovietic Andrei Vâşinski cere imperativ regelui Mihai
impunerea unui guvern comunist,care se şi formează la 6 martie 1945, condus de Petru
Groza- cu rol decisiv in pregatirea sovietizarii României, prin masuri nedemocratice

COMUNIZAREA ROMÂNIEI (1945-1947)

  9 martie 1945 –reimpunerea autorităţii româneşti în NV Transilvaniei, în ciuda faptului
că aceste teritorii fusese eliberate la 25 octombrie 1944.
 23 martie 1945 –are loc o nouă reformă agrară prin care cca. 1 milion de familii de
ţărani sunt împroprietărite cu pământ (insuficient), reformă realizată mai mult în scopul
propagandistic.
 30 martie 1945 –sunt luate măsuri în vederea epurării pe criterii politice a instituţiilor
statului, fiind excluse din functiile publice persoanele care nu sustineau Partidul Comunist
Roman.
 mai 1945 –sunt înfiinţate sovromurile (întreprinderi mixte româno-sovietice care
activau în principalele ramuri industriale) desfiinţate abia în 1956.
 August 1945 –regele Mihai intră în „greva regală” refuzând colaborarea cu Guvernul
Petru Groza, în încercarea de a semnala Occidentului încălcarea regulilor democratice. Marea
Britanie si SUA au solicitat organziarea de alegeri care sa probeze vointa poporului si
includerea in guvern a unor membri ai partidelor istorice
 Ianuarie 1946 –sunt incluşi în guvern Emil Haţieganu (PNŢ) şi Mihai Romniceanu
(PNL) a căror importanţă în guvern era nesemnificativă ( ministrii fara portofolii)
 Regele Mihai iese din grevă.
 Mai 1946 –procesul mareşalului Ion Antonescu=>1 iunie 1946 mareşalul este executat.
 Iunie 1946 –o nouă lege electorală prin care Senatul este desfiinţat=> Parlament
unicameral şi femeile au drepturi politice depline.
 19 noiembrie 1946 –au loc alegerile,falsificate însă de comunişti în favoarea
Blocului Partidelor Democratice(alianţă a forţelor de stânga dominată de comunişti).
Ca urmare comunistii detin si majoritatea in Parlament.
 Februarie 1947 –România semnează Tratatul de Pace de la Paris, delegaţia fiind
condusă de disidentul liberal Gheorghe Tătărăscu (în nov. 1947 este înlocuit ca ministru de
externe cu Ana Pauker).
 Singurele obstacole în calea preluării depline a puterii rămăseseră
partidele politice istorice şi Monarhia.Astfel,au loc campanii agresive de denigrare a
partidelor şi liderilor politici,cu precădere în ziarele „Scânteia” şi „România liberă”. In
vara anului 1947 sunt eliminate partidele istorice si liderii acestora arestati
 14 iulie 1947 –are loc înscenarea de la Tămădău în urma căreia sunt arestaţi liderii
PNŢşi ulterior la 29 iulie desfiinţarea partidului.
 August 1947 –PNL îşi încetează activitatea=>liderii partidelor sunt arestaţi,judecaţi şi
condamnaţi la ani grei de închisoare.
 30 decembrie 1947 –are loc abdicarea forţată a regelui Mihai,în aceeaşi zi
proclamându-se RPR (Republica Populară Română).

4. ETAPELE REGIMULUI COMUNIST IN ROMANIA (1948-1989)

A.Stalinismul în România (1948-1965)- per Gh Gheorghiu Dej
Trasaturi:
În această perioadă România preia modelul sovietic stalinist în toate domeniile de activitate:
o politic (monopartidismul);
o economic (desfiinţarea proprietăţii private);
o social (crearea omului nou);
o cultural (cenzura);
o represiv (poliţia politică).

a) POLITIC si REPRESIV
În februarie 1948 are loc fuziunea forţată a PSD cu PCR rezultând PMR,secretar general al
partidului fiind ales Gheorghe Gheorghiu Dej.
În interiorul partidului s-au conturat 2 grupări:
1.linia naţională –reprezentată de Lucreţiu Pătrăşcanu;
2.linia moscovită –Ana Pauker, Vasile Luca, Teoharie Georgescu.
Gh.Gheorghiu.Dej acţionează în sensul eliminării tuturor celor care îi ameninţau prima
poziţie în partid:
 1946 – eliminat Ştefan Foriş;
 1948 – arestat Lucreţiu Pătrăşcanu şi executat în 1954;
 1952 – eliminată linia moscovită.
În aprilie 1948 –o nouă constituţie, dupa modelul constitutiei sovietice din 1936.
În august 1948 este înfiinţată Securitatea al cărei obiectiv declarat era apărarea cuceririlor
democratice,dar în fapt eliminarea oricărei forme de opoziţie.
Securitatea a reusit sa isi creeze in timp o retea de informatori si turnatori rar intalnita in
lume, hiperdezvoltandu-se si controland orice opozitie, orice nemultumire exprimata in scris
sau oral. Initial, Securitatea a avut multi ofiteri sovietici, cu functii de consilieri, ce aveau
ca sarcina sa directioneze represiunea politica dupa modelul stalinist al anilor 30, Romania
aflandu-se sub ocupatie sovietica. Aceasta institutie a fost condusa de un agent NKVD,
Pantelimon Bodnarenko, cu numele romanizat de Gh Pintilie.
Astfel, se instituie detenţia politică comunistă,funcţionând numeroase închisori şi lagăre de
muncă: Piteşti, Râmnicu Sărat, Aiud, Jilava, Suceava, etc., unde sunt închişi: miniştri şi
diplomaţi din perioada interbelică, foşti generali, fosti industriasi, bancheri, avocati , preoţi
greco-catolici, studenţi, muncitori,etc.Astfel, se constituie în România un adevărat gulag.
Conditiile de detentie erau foarte grele, detinutii fiind torturati, infometati, executati.
Exemplu: Fenomenul Pitesti- 1949-1952- reeducarea detinutilor prin punerea tortionarului
in aceaisi celula cu cel torturat- tortura neincetata. Un grup de detinuti, condus de detinutul
Eugen Turcanu ( coordonat din spate de generalul de Securitate Alexandru Nicolski),
exercita tortura asupra detinutilor din inchisoarea Pitesti. Reeducarea avea patru faze:
demascarea externa, demarcarea interna, demascarea morala publica- detinutul obligat sa
ponegreasca tot ce valoriza: familie, Dumnezeu, si transformarea din victima in calau-
reeducatul pus sa conduca procesul de reeducare a prietenului sau cel mai bun, el insusi
devenind tortionar
Dupa eliberarea detinutilor politici, Securitatea a adoptat noi masuri; a fost intretinut climatul
de teroare prin „ internarile” in spitale psihiatrice
Activitatea Securităţii este completată cu activitatea Miliţiei,creată în 1949 si de Trupele de
Securitate. In 1950 se introduce si munca fortata, reeducarea prin munca a devenist astfel un
instrument de pedepsire a zecilor de mii de persoane acuzate de regim, astfel infiintandu-se
numeroase colonii de munca.

b) ECONOMIC ŞI SOCIAL
S-a urmărit desfiinţarea proprietăţii private şi controlul statului asupra economiei
(crearea unei economii centralizate si planificate).
La 11 iunie 1948- Legea 119- are loc naţionalizarea întreprinderilor, care trec astfel sub
controlul statului. In iulie ia naştere Comisia de Stat a Planificării, conturându-se în 1949
primul plan anual (statul stabilea principalele direcţii de dezvoltare industrială).In noiembrie
1948 au fost nationalizate institutiile de sanatate, casele de film, citematografele; in 1950 a
fost nationalizata o parte din fondul de locuinte
Între 1951-1955 este adoptat primul plan cincinal. Are loc o industrializare forţată, punându-
se accent pe dezvoltarea industriei grele: metalurgie, siderurgie, petrochimie, constructoare
de maşini. Intre 1960-1965- a existat un plan pe sase ani care avea in vedere ca cca 80 % din
investitii sa ia drumul industriei grele.
Tot în 1951 se introduce titlul de „Erou al muncii socialiste”, copiindu-se astfel modelul
stalinist al stahanovismului.
În lumea satului are loc colectivizarea- oficial: transformarea socialistă a agriculturii
româneşti. În fapt, ţăranii sunt obligaţi să să-şi cedeze pământurile, uneltele şi animalele
GAC-urilor (Gospodării Agricole Colective), devenite ulterior (în 1966) CAP-uri
(Cooperative Agricole de Producţie).
În martie 1949 se decide colectivizarea care durează 13 ani,timp în care 96% din pământul
arabil al ţării intră sub controlul statului. Unul din obiectivele colectivizării a fost distrugerea
chiaburimii(ţăranii înstăriţi). Mijloacele folosite au fost campaniile de
presă,arestări,confiscări, restricţii.Au loc însă şi răscoale ale ţăranilor ca formă de
rezistenţă(cca.80 mii ţărani victime dintre care 30.000 judecati in mod public).
Consecinţe ale colectivizării
 distrugerea satului traditional românesc;
 exodul de la sat la oraş;
 producţie foarte mare dar de calitate îndoielnică;
 mecanizarea agriculturii.
După 1958 are loc o răcire a relaţiilor cu Moscova. Drept consecinţă, în 1964 România refuză
„Planul Valev” prin care acesta trebuia să fie doar o furnizoare de produse agricole pt. CAER
(Consiliul de Ajutor Economic Reciproc=organism suprastatal,organizat de URSS în
1949,având un caracter economic,din care făceau parte ţările aflate în sfera de influenţă
sovietică)
c) CULTURAL
Statul a exercitat un control total asupra instituţiilor culturale ale ţării.
În anii ’50 are loc o amplă campanie de rusificare a ţării,în fapt transformarea culturii
româneşti într-o anexă a culturii sovietice.Limba rusă devine obligatorie ca materie de
studiu,din clasele primare până la facultate.
Sunt înfiinţate instituţii româno-sovietice care trebuiau să evidenţieze relaţia de strânsă
prietenie(edituri,muzee,etc.). Ia nastere editura Cartea Rusa, Muzeul Romano-Rus etc
În august 1948 este adoptată o nouă lege a învăţământului după modelul sovietic, limba rusa
devenind materie obligatorie de studiu din clasele primare pana la facultate, punandu-se
accent pe materiile reale, fiind eliminate din plaja orara materii precum religia, sociologia,
psihologia etc S-au facut epurari in randul studentilor dar si profesorilor.
În august 1948 este dată legea cultelor care a conferit Ministerului Cultelor controlul in
problemele cultelor legal recunoscute; are loc desfiinţarea Bisericii greco-catolice.
În iunie 1948 –desfiinţarea Academiei Române şi înlocuirea cu Academia Republicii
Populare Române subordonată partidului.
Cenzura a jucat un rol important în promovarea ideologiei marxist-leniniste.Astfel,în 1948
sunt interzise cca. 8000 cărţi şi autori consideraţi în opoziţie cu ideologia comunistă.

CONCLUZIE
Obiectivul a fost formarea „omului nou”,supus întru totul regimului şi statului.

Etapele stalinismului intern

1.1948-1958/1962 supunerea faţă de Moscova
extern
 1949-România este membru CAER
Extern
1955-România este membră a „Pactului de la Varşovia”
(alianţa militară) =>
=>1956 România intervine împotriva Ungariei revoluţionare => retragerea armatei roşii din
România în 1958(ca dovadă a fidelităţii României).

I. Romania si CAER:
CAER- scop:
1. colaborarea economica, tehnico-stiintifica intre statele membre, adica statele
satelit ale URSS si URSS
2. coordonarea politicii economice a tarilor membre, legaturile comerciale cu alte
state
In cadrul CAER s-au discutat proiecte de amploare: construirea de hidrocentrale, sosele,
poduri, linii ferate, sisteme de irigatii, mari combinate si uzine
Spre ex in anii 50 s-a construit ca rezultat al activitatii CAER podul Giurgiu –Ruse intre
Bulgaria si Romania la care si-au adus contributia toate statele din CAER
Romania si-a manifestat autonomia fata de URSS prin Declaratia din aprilie dar si prin
refuzul planului Valev, conform caruia teritoriul Romaniei, Bulgariei si sudul URSS ar fi
trebuit sa constituie o imensa zona agricola ptr CAER, astfel ca Romania s-a opus
specializarii cerute de CAER, incapatanandu-se sa continue linia industrializarii mai ales cu
ajutorul Occidentului.

II. Romania si Pactul de la Varsovia

In 1956, pe fondul subordonarii fata de URSS, România intervine împotriva Ungariei
revoluţionare => retragerea armatei roşii din România în 1958(ca dovadă a fidelităţii
României). De fapt Hrusciov considera Romania ca nu poate reprezenta un pericol fiind
inconjurata oricum de state-satelit ale URSS, pe de alta parte incheierea tratatului cu Austria
de catre URSS scazuse valoarea startegica a Romaniei
Romania a avut o pozitie speciala, de independenta in cadrul aliantei
Romania a fost singurul stat membru al aliantei care nu a poarticipat la intervenitia in
Cehoslovacia din august 1968, Ceausescu criticand public aceasta interventie a aliantei, intr-
un miting organizat la Bucuresti unde pentru prima data s-a strigat Ceausescu si poporul.
De altfel, Romania a fost singurul stat care nu a mai avut pe teritoriul sau trupe sovietice
( incepand cu 1958) , nu a participat la manevre militare desfasurate in alte state si nici nu a
permis desfasurarea unor astfel de manevre pe teritoriul sau. Si-a construit o industrie proprie
de aparare fara a permite inspectii si reguli sovietice, sustinand chiar desfiintarea simultana a
blocurilor militare.
Pactul de la Varsovia s-a desfiintat in anul 1991, pe fondul prabusirtii regimurilor comuniste
in 1989

2.1958/1962-1965 distanţarea faţă de Moscova;

1964 refuzul Planului Valev;
(aprilie)-Declaraţia PMR în probleme mişcării muncitoreşti(„Declaraţia din
aprilie”),prin care Ghe.G.Dej cere egalitate între partidele comuniste,criticând tutela
URSS,solicitând construirea socialismului pe linie naţională=>Declaraţie de
independenţă=apogeu al distanţării de Moscova;
(august)eliberarea deţinuţilor politici-peste 10.000;
B. Naţional-comunismul în România(1965-1989)

În martie 1965 Ghe.G.Dej moare, secretar general al partidului devenind Nicolae Ceauşescu
care continuă politica de distanţare faţă de URSS.

a) Etape:
1.relativa liberalizare în plan extern şi intern(1965-1971/1974);
2.neostalinismul în România (socialismul dinastic sau regimul personal al lui N.Ceauşescu)
(1971/1974-1989).

1.Relativa liberalizare în plan extern şi intern

Economic
 Se continuă investiţiile în industria grea;
 Existenţa unor magazine (pensiuni în stare de semi-proprietate).
Politic
 Iulie 1965 –PMR redevine PCR;
 August 1965 –se adoptă o nouă constituţie care proclamă transformarea ţării în
Republica Socialistă România; Aceasta prevedea in articolul 3 ca singura forta politica
conducatoare in RSR este PCR si ca scopil tuturor oamenilor muncii ( nu se vorbea de
natiune!) este construirea societatii socialiste si asigurarea conditiilor pentru trecerea la
comunism iar MAN este organul suprem al puterii in stat
N.C. îşi asumă cele mai importante funcţii( 1967- presedinte al Cosiliului de stat, 1968-
preşedinte al Consiliului de Apărare)
 Februarie 1968 –o nouă reformă administrativă, renuntandu-se la impartirea
teritoriala in raioane si regiuni dupa model sovietic (se revine la împărţirea ţării în judeţe)->se
modifică constituţia; se introducea calitatea de municipii pentru orasele mari
 Aprilie 1968 –are loc reabilitarea victimelor regimului Dej (L.Pătrăşcanu). Se critica
regimul Dej si activitatea Securitatii, fiind demis ministrul de interne Al Draghici

Cultural
Are loc o reîntoarcere la valorile naţionale. Are loc o anumita liberalizare a creatiei artistice ,
autoritatile au permis reeditarea unei mari parti a operelor lui Mihai Eminescu, I.L. Caragiale,
Eugen Ionesco, Nicolae Iorga, Gh I Bratianu, Mircea Eliade; au fost initiate Festivalul
International „ George Enescu” ( muzica simfonica) si Festivalul International „ Cerbul de
Aur” ( muzica usoara)

Social : 1966- Decretul 770- interzicerea avorturilor

Se prevedea: „Intreruperea cursului sarcinii este interzisa”.
„In mod cu totul exceptional intreruperea cursului sarcinii va fi autorizata in cazurile in care:
a) sarcina pune viata femeii intr-o stare de pericol care nu poate fi inlaturat printr-un alt
mijloc;
b) unul din parinti sufera de o boala grava, care se transmite ereditar, sau care determina
malformatiuni congenitale grave;
c) femeia insarcinata prezinta invaliditati grave fizice, psihice sau senzoriale;
d) femeia este in virsta de peste 45 de ani;
e) femeia a nascut patru copii si ii are in ingrijire;
f) sarcina este urmarea unui viol sau a unui incest”
Consecinte: moartea a cca 11.000 femei si nasterea unor copii nedoriti
 Extern
Se continuă distanţarea faţă de Moscova. Astfel, în 1967 sunt reluate legăturile diplomatice
cu RFG-ul (Germania de V) prin vizita ministrului de externe roman, Corneliu Manescu. si
se refuza ruperea legaturile cu Israelul dupa razboiul de sase zile
o Aprilie 1968 – vizita lui Charles de Gaulle- preşedintele Franţei;
În august 1968, N.C. se opune faţă de invazia sovietică în Cehoslovacia, organizând un
mare miting în Bucureşti, unde critică public intervenţia URSS în Cehoslovacia. Ca urmare,
are loc o creştere a prestigiului şi a popularităţii lui N.C. (intern,dar şi extern),
accentuându-se totodată reorientarea autonomă a politicii externe comuniste. Desi a existat
o teama despre o posibila interventie a Moscovei impotriva Romaniei, N Ceausescu s-a bazat
totusi pe deschiderea diplomatiei romanesti. Astfel, fostul ambasador sovietic in SUA,
Dobrînin a consemnat ca a fost chemat de secretarul de stat American Dean Rusk la sfarsitul
lunii august 1968, si I s-a cerut sa nu intervina military in Romania deoarece consecintele
vor fi impredictibile. Ca urmare, in România au loc importante vizite ale unor personalităţi
politice ale lumii:
o 1969 –Richard Nixon- preşedintele SUA, urmata in anul 1970 de vizita de 15 zile a
cuplului Ceausescu in SUA
In anii 70 trasatura definitorie a diplomatiei romanesti a constituit-o implicarea fara rezerve
in toate actiunile ONU, Romania fiind una din tarile active, cel putin la nivel de imagine , in
toate actiunile de destinderere dintre cele doua sisteme politice. Aceasta politica s-a
concretizat in semnarea Actului Final al Conferintei de la Helsinki ( 1975) ceea ce a permis
Romaniei vizibiliatea sa externa. La aceasta conferinta au partcipat 35 de state. Printre
principiile care se statuau in relatiile dintre statele semnatare: Egalitatea suverana,
nerecurgerea la forta, inviolabilitatea frontierelor, integritatea teritoriala, respectarea
drepturilor omului si libertatilor fundamentale, cooperarea intre state.
o August 1975 –Gerald Ford- preşedintele SUA.
S-au încheiat acorduri importante cu instituţii internaţionale:
o 1971 –România semnează Acordul General pt. Tarife şi Comerţ;
o 1972 –România semnează Acordul cu FMI, astfel Romania obtinand imprumuturi
foarte mari, banii insa fiind investiti in colosi industriale cu activitate fara profit, ceea ce in
timp va conduce la dezechilibre economice

2.Neostalinismul în România

În 1971 N.C. vizitează China şi Coreea de N, lansând ulterior „tezele din iulie”,în fapt
revoluţia culturală (puternica ideologizare a societatii romanesti) în sensul construirii omului
nou (fidel regimului şi partidului),exercitându-se un control total asupra societăţii. Se
amplifica cultul personalitatii( idolatrizarea conducatorului care apare ca singurul capabil sa
ofere bunastare si fericire poporului, inoculandu-se oamenilor ideea ca liderul are calitati
supraomenesti) caracterizat de manifestari exagerate de slavire a conducatorului (monopol
asupra tuturor mijloacelor mass-media). In 1976 se decide organizarea bienala a Festivalului
National „ Cantarea Romaniei” care cuprindea manifestari artistice profesioniste si de
amatori care cuprindea 4 etape dominate de cultul personalitatii.Are loc intensificarea
cenzurii, degradarea vietii cultural-artistice, accentuarea starii de monotonie a vietii cotidiene
Cultul personalitatii- Elena Ceausescu
Dupa vizitele realizate de cuplul Ceausescu in China si Coreea de Nord, Elena Ceausescu
capata si functii politice : deputat in MAN, membru in Comitetul Politic Executiv si Prim-
viceprim- ministru al Consiliului de Ministri al RSR.
Totodata se dezvolta un cult al personalitatii acesteia, conturandu-se si consolidandu-se
constant trei ipostaze : Femeia- Politician, Femeia- Savant ( Academician, doctor inginer,
savant de renume mondial) si Mama a Natiunii.
Cultul personalitatii se manifesta acerb incepand cu anul 1979 cu ocazia implinirii celor 60
de ani, evoluand in stransa legatura cu cel al sotului ei, departe insa de realizari concrete,
fiind in fapt rezultatul vointei proprii. Cultul personalitatii Elenei Ceausescu secondeaza
cultul sotului sau, parazatandu-l si uneori surclasandu-l. Elenei Ceausescu ii sunt inchinate
numeroase articole in ziarele Scanteia, Scanteia Tineretului si Romania Libera, revista
Femeia, ai caror autori se intreceau in folosirea anumitor apelative si epitete, care sa fie pe
placul Tovarasei. Existau insa anumite perioade/luni, dominate insa in mod exagerat de
actiuni de idolatrizare a celor doi Ceausesti:luna Ianuarie era dedicata cuplului Ceausescu
( 7 ianuarie si 26 ianuarie- zilele de nastere ale celor doi), luna martie – Ziua femeii, 23
august si editiile din preajma Anului Nou.

In 1977- se adopta Legea privind normele de adresare in relatiile dintre cetatenii RSR-
aceasta instituie obligativitatea folosirii termenilor „ tovarase” si „ tovarasa”- in spatiul
public.De asemenea se poate folosi şi forma de
adresare“cetăţean”sau“cetăţeană”.

 Economic si social
Se continuă investiţia în industria grea,fiind însă neglijate ramurile industriale
uşoare(alimentară,confecţii),ceea ce duce la dezechilibre economice şi la creşterea datoriei
externe.
În anii ’80 datoria era de 10,2 miliarde $. N.C. se hotărăşte să lichideze această datorie a.î.
condiţiile de viaţă ale populaţiei s-au degradat,iar principalele bunuri de consum sunt
raţionalizate (alimente, combustibil, energie electrica, gazele naturale). Se decide
introducerea cartelelor alimentare in 1981, pe care le desfiintase in 1954.
Una din obsesiile regimului a fost planificarea in amanunt a vietii personale a cetatenilor.;
Poporul este supus la ample privatiuni, fiind reintroduse cartelele alimentare si impunandu-se
asupra poporului roman un amplu program de alimentatie „rationala” (anul 1984- prevederile
oficiale: locuitorii puteau consuma intre 170-190 kg legume pe an sau 2 kg sapun/ an etc)
restrangerea spatiului de locuit la 8mp/persoana, cu exceptia activistilor de partid si a
membrilor Securitatii
 Politic
Are loc o concentrare totală a funcţiilor de stat şi de partid în mâna lui N.C.
În 1974 este modificată constituţia în sensul înfiinţării funcţiei de preşedinte al RSR,pe care
şi-o însuşeşte N.C
 Cultural
Se declanşează o puternică propagandă în favoarea ideologiei comuniste,practicându-se
totodată şi cultul personalităţii de mari dimensiuni.
 Extern
În 1975 România semnează actul final al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare
economică de la Helsinki, unde au participat 35 de state, care au discutat probleme politice,
economice, consacrandu-se statu-quo-ul teritorial al Europei; Romania promite respectarea
drepturilor omului. In acelasi an Romania obtine clauza natiunii celei mai favorizate din
partea SUA- scutiri de taxe vamale.( retrasa ulterior in 1988)
După 1980 are loc o distanţare faţă de Occident,România având în special legături cu Liga
Arabă şi Lumea a III-a. In 1988 SUA retrage aceasta clauza.
În 1987 vine în România M.Gorbaciov care îi propune lui Ceauşescu reformarea regimului,
pe care o respinge, considerandu-se un reformator de la inceputul regimului.

DISIDENŢA ANTICOMUNISTĂ:
 Reprezinta formele de opozitie ale romanilor fata de regimul comunist din Romania
Sistemul de represiune din România comunistă a fost susţinut de Securitate creata in 1948
şi de trupele de Securitate si de miliţie infiintate in 1949

a)Formele represiunii:
Astfel, sub acuzatia falsa de dusmani ai poporului, sau dusmani de clasa au fost
arestati sau exterminati membrii importanti ai elitei politice si intelectuale, culturale
interbelice: Ion Mihalache, Iuliu Maniu, Gh Bratianu, Mircea Vulcanescu etc.
 au functionat închisorile politice şi lagărele de muncă ceea ce a insemnat
ca si in Romania exista un adevarat gulag ( sistem concentrationar): Pitesti( fenomenul
reeducarii) Rm Sarat, Gherla, Jilava, Aiud, Suceava, Craiova, Botosani etc
 A avut loc de foarte multe ori anihilare fizică a adversarilor
politici(omorârea);
 S-a impus domiciliul forţat;
 A avut loc si deportarea opozantilor in zone dificile (în special în zona
Bărăganului);
 In perioada Ceausescu se renunta la represiunea violenta si directa
apelandu-se si la internarea forţată în spitalele psihiatrice.

b)Forme de disidenţă
1. Rezistenta grupurilor de partizani in munti
 între 1945-1961 –rezistenţa în munţi a grupurilor de partizani, grupuri de 30-40
persoane care se opuneau regimului comunist,alegând lupta în munţi,sperând într-o venire a
americanilor. Acestea au fost sustinute de o parte a taranimii ( le oferea provizii)nemultumita
de desfasurarea procesului de colectivizare. Spre exemplu Elisabeta Rizea din din Nucsoara a
fost un simbol al luptei anticomuniste, sotul ei facand parte dintr-un astfel de grup al
partizanilor
Partizanii s-au luptat efectiv cu trupele de Securitate in munti dar fara prea multe provizii
sunt invinsi, unii ucisi iar altii sfarsesc in puscariile comuniste. Oficial miscarea de partizani a
fost infranta in anul 1961.
Ex.: „Haiducii Muscelului”- col.Arsenescu şi fraţii Arnăuţoiu-zona Argeş-Muscel
Sau Ion Gavrilă Ogoranu-in Munţii Făgăraş care a reusit sa supravietuiasca regimului
comunist, acesta a murit in 2006

2. Rezistenta intelectualilor - se manifesta dupa 1972

Paul Goma aduce critici regimului Nicolae Ceauşescu faţă de încălcarea drepturilor omului
ulterior fiind nevoit sa emigreze in Franta.
 ,Mircea Dinescu,Ana Blandiana- au luat de asemenea atitudine fata de regimul
Ceausescu
 Doinea Cornea lector universitar la Facultatea de litere din Cluj a intocmit o scrisoare
Scrisoarea celor care nu au renuntat sa gandeasca, citita la postul de radio „Europa Liberă”
unde de altfel si alti intelectuali romani au luat atitudine

3.Revolte muncitoresti
 revoltele minerilor din Valea Jiului din”august 1977-cauzate de conditiile foarte grele
de viata; participa mii de mineri; Securitatea actioneaza violent controland Valea Jiului,
ulterior, fiind plasati informatori in toate galeriile; liderii au fost arestati si deportati; in
toamna, Ceausescu viziteaza Valea Jiului si primeste titlul de „Miner de Onoare”
 revolta minerilor din Motru- oct 1981; cauzata de rationalizarea produselor
alimentare, introducerii cartelelor ( paine, branza, oua). Se stabilise o cota de 325 grame de
paine /familie/zi.
Oamenii ( 4000-5000) au iesit in strada , au intrat in sediul Consiliului Popular si au strigat
lozinci „Jos Ceausescu”sau „Ceausesc-PCR, painea noastra unde e? ” . Armata intervine in
forta, cu armament si cu tunuri de apa si reziduri. O parte din manifestanti au fost arestati,
torturati si mutilati.
 revolta muncitorilor din Braşov,de la „Steagul Roşu” şi „Tractorul” din nov. 1987, la
care au participat peste 20.000 de oameni. Cauza: oamenii nu isi mai primisera salariile si asa
diminuate cu 30%. S-a luat cu asalt sediul Comitetului PCR si Primaria, S-a strigat „Jos
Ceausescu” si s-a cantat „Desteapta-te romane”. Riposta foarte dura a Securitatii si Militiei;
61 de arestari si deportati. Cei arestati au fost anchetati, batuti si iradiati. Nu au avut loc
executii deoarece despre eveniment s-a aflat in Europa prin postul „Europa Libera”

4. Disidenta in interiorul partidului

 1989 –„Scrisoarea celor 6”,semnată de importanţi membri ai nomenclaturii
comuniste:Silviu Brucan,Corneliu Mănescu(se critică regimul N.C.)

6.REVOLUŢIA DIN 1989

a) Cauze şi context:
 regimurile comuniste din Europa se aflau,spre sfârşitul anilor ’80, într-o
profundă criză;
 eşecul economiei centralizate;
 reformele propuse de M.Gorbaciov;
 nemulţumirea populaţiei;
 regimul N.C. reprezenta unul din cele mai dure regimuri de dictatură
comusită;
 refuzul lui N.C. de a răspunde reformării propuse de M.Gorbaciov;
 Ceauşescu continuă cu privaţiunile asupra poporului şi după achitarea
datoriei externe.

b)Desfăşurare:
Revolta începe la Timişoara la 16 decembrie 1989;continuă în Bucureşti şi în alte regiuni ale
ţării.
N.Ceauşescu organizează un miting de susţinere în Bucureşti.
La 22 decembrie N.C. părăseşte capitala.Este însă capturat la Târgovişte şi deţinut într-o
unitate militară din oraş.Are loc un proces împotriva cuplului Ceauşescu care sunt
condamnaţi la moarte şi executaţi la 25 decembrie 1989.
Puterea este preluată de FSN,avându-l preşedinte pe Ion Iliescu.În acele zile au circulat
zvonuri conform cărora grupuri de terorişti acţionau în România.
Revoluţia s-a soldat cu moartea a 1000 persoane şi alte câteva mii de răniţi.

EVOLUŢIA SPRE DEMOCRAŢIE:

 31 decembrie 1989 se emite decretul lege care a autorizat funcţionarea
partidelor politice,revenindu-se astfel la pluripartidism. Astfel,şi-au reluat activitatea
partidele istorice,dar au apărut şi alte zeci de partide noi;
  20 mai 1990 –primele alegeri libere,câştigate de Ion Iliescu şi FSN;
 Iunie 1990 –venirea minerilor la Bucureşti care a afectat politica internă a
ţării şi credibilitatea externă;
 Noiembrie 1991 –Parlamentul(Adunarea Constituantă) adoptă o nouă
constituţie care reglementa statul de drept în România pe baza principiilor liberale;
 8 decembrie 1991 –poporul aprobă prin referendum noua constituţie;
 1992 –au loc noi alegeri câştigate de Ion Iliescu şi noua sa formulă
politică:PDSR/FDSR;
 1996 –alegerile sunt câştigate de alianţa politică CDR şi Emil
Constantinescu;
 Se fac eforturi pt. integrarea în structurile euro-atlantice;
 2000 –alegerile sunt câştigate de PSD şi Ion Iliescu;
 2004 –alegerile sunt câştigate de Traian Băsescu şi Alianţa „DA”.

ANEXA 1

REGIMUL COMUNIST IN ROMANIA

ASPECTE GENERALE
DE RETINUT!
Factori privind instaurarea stalinismului
1. Armata Rosie prezenta in Romania
2. Acordul procentajelor

Etapele preluarii puterii de catre comunisti:

1. 23 august 1944- guvern C-tin Sanatescu- un singur comunist: Lucretiu Patrascanu; in
urmatoarele doua guverne din ce in ce mai multi comunisti
2. 6 martie 1945- guvernul Petru Groza- masuri pentru comunizarea tarii
3. nov 1946- falsificarea alegerilor – Parlamentul dominat de comunisti
4. 1947- eliminate partidele politice istorice si abdicarea fortata a regelui Mihai
Etapele regimului communist:
1. Stalinismul in Romania – preluarea modelului stalinist in toate domeniile de activitate
2. National – comunismul in Romania- construirea comunismului pe linie nationala, in contextul
distantarii fata de Moscova

Lideri politici:
1- Gh Gheorghiu Dej ( 1948-1965)
2- Nicolae Ceausescu ( 1965-1989)

Factori privind instaurarea national-comunismului:

1. retragerea Armatei Rosii
2. Distantarea fata de Moscova
3. un nou lider politic
Sugestie generala
Punct de vedere privind comunismul/stalinismul/national-comunismul in Romania:
Regimul comunist/stalinist/national-comunist- a reprezentat un regim totalitar extrem de dur,
caracterizat de incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenesti dar si de teroare.
Argument:
S-a incalcat secretul corespondentei, precizat de altfel in Constitutie, avandu-se in vedere activitatea
Securitatii, politiei politice, care a intreprins actiuni concrete de ascultare a convorbirilor telefonice si
de verificare a corespondentei
Argument pentru Stalinism
- desfiintarea dreptului la proprietate- nationalizarea si colectivizarea
Punct de vedere privind national-comunismul in Romania
Regimul comunist/stalinist/national-comunist- a reprezentat un regim totalitar extrem de dur,
caracterizat de incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenesti dar si de privatiuni
Argument:
In anii 80, pe fondul platii datoriei externe, are loc rationalizarea principalelor bunuri de
consum( alimente pe cartela, curent electric,gaze, combustibil), ceea ce a condus la scaderea drastica a
nivelului de trai, la nemultumiri generale care in cele din urma vor conduce la prabusirea regimului
communist.

ANEXA 2
STALINISM SI NATIONAL COMUNISM

PRACTICI POLITICE TOTALITARE

1. Monopartidismul
(1947- eliminarea partidelor istorice; 1948- fuziunea PCR cu PSD; prevederile dn C 1952 si C 1965-
PMR/PCR- singura forta conducatoare; organizarea periodica de Congrese : al XI- 1974- se decide
construirea societati multilateral dezvoltate; al XII- se impune socialismul dinastic, al XIV-lea- in nov
1989- ultimul congres)
2. Guvernarea prin teroare
( infiintarea pol politice si Militiei; inchisorile politice; adversari si regim de detentie)
3. Conducator unic
(autoritatea Dej in partid- eliminarea adv din partid si activ Securitatii)
4. Cultul personalitatii
(vizitele; revol culturala, cult personalitatii- prezentare generala, ex de manifestari)
5. Adoptarea Constitutiei
( caract totalitare- vezi suport curs- bolduit)
6. Incalcarea separatiei puterilor in stat
(MAN- organ suprem de conducere si preluarea celor mai imp functii in stat de catre conducator care
isi subordoneaza toate institutiile)
7. Cumul de functii
(preluarea celor mai imp functii in stat de catre conducator care isi subordoneaza toate institutiile- ex:
Nicolae Ceausescu)

ATENTIE: NU ECONOMICE – NU RATIONALIZAREA

CARACTERISTICA/ FAPTA
STALINISM:
1. sovietizarea culturii – fapta: legea invatamantului
2. proprietatea colectiva- fapta: natioonalizarea intreprinderilor, spitalelor, cinematografelor,
caselor
NATIONAL-COMUNISM:
1. rationalizarea bunurilor de consum- fapta: introducerea cartelelor alimentare in 1981
2. revolutia culturala- fapta: org de manifestari in favoarea conducatorului
ASEMANARE INTRE CELE DOUA REGIMURI:
1. incalc drept si libert cetat
2. incalc separatiei put in stat
3. activitatea Securitatii
4. manifestari ale disidentei
5. monopartidismul
6. distantarea de Moscova ( atentie: ultmii ani ai lui Dej- inceputul condcerii Ceausescu)
DEOSEBIRE INTRE CELE DOUA REGIMURI
a) ca politica externa: - subordonare fata de URSS- 1948-1958
- distantare de URSS
b) pe plan intern: - sovietizare
- construirea pe linie nationala
c) stalinism:- 2 constitutii
nat-com:- 1 constitutie
d) in national comunism ia nastere functia de presedinte al tarii ( 1974)
e) denumirea tarii ( RPR- RSR)
f) impartirea teritoriala – stalinism : raioane sii regiuni
- national- com: judete ( 1968)
g) in stalinism : inchisori politice ( detinutii eliberati in 1964) in nat-com : nu
h) C1952- apropiere de Moscova in timp ce C 1965- distantare
ATITUDINE FATA DE RAZBOIUL RECE
Romania – rol activ in plan international
1. STALINISM
- definitie razboiul rece
- caract politicii externe- subordonare fata de URSS- fidela URSS-ului
- membra a Tratat Varsovia- Ungaria (1956)
2. NATIONAL –COMUNISM
- definitie razboiul rece
- caract politicii externe- distantare fata de URSS
- israel ( 1967)
- Cehoslovacia ( 1968)

DISIDENTA
- definitie
- forme: partizanii, revoolte ale muncitorimii, reactiile individuale ale intelectualilor,
Scrisoarea celor sase
Rolul: reflecta nemultumirea poporului roman si sustineerea principiilor liberale
CAUZE IN PRABUSIREA REGIMULUI:
- falimentul economic
- Refuzul de refomare a regimului
- Nivelul de trai foarte scazut
- Prabusirea regimurilor comuniste din Europa

ATENTIE- NU CONFUNDA ETAPELE PRELUARII PUTERII DE CATRE

COMUNISTI CU ETAPELE PROPRIU-ZISE ALE REGIMULUI
COMUNISM !!!!!!!!!!