Abandonarea României de către marile puteri -

sovietizarea forţată a ţării

Categoria părinte: Prigoana comunist-ateistă

Categorie: Istoria prigoanei

Demontarea vechiului sistem democratic pluralist de inspiraţie europeană, clădit cu

trudă şi multe sacrificii pe parcursul câtorva generaţii, s-a realizat într-o serie de etape,
constituind o operă de anvergură. Acordul de procentaj convenit la Moscova pe o bucată
de hârtie, în 9 octombrie 1944, de premierul britanic Winston Churchill şi dictatorul
sovietic Iosif Visarionovici Stalin, fară acordul preşedintelui american Roosevelt,
consfinţea intrarea României în proporţie de 90% în sfera de influenţă a U.R.S.S.
Documentul - necunoscut opiniei publice internaţionale, fiind descoperit ulterior - a
reprezentat practic o abandonare a ţării noastre de către democraţiile occidentale în
braţele imperiului de la Răsărit.
În felul acesta, Marea Britanie a salvat Grecia, care beneficia de 90% protecţie vest-
europeană. În schimb, în Bulgaria, a doua ţară est-europeană sacrificată, Uniunea
Sovietică obţinea 75%, iar aliaţii occidentali doar 25%. Ungaria şi Iugoslavia se aflau la
paritate, 50% - 50%, însă cele două state vor merge pe drumul construcţiei socialiste.
Practic, marele învingător al războiului, I. V. Stalin, a putut trece la acţiune. El l-a
determinat pe Regele României, Mihai I, în urma unor puternice presiuni, să accepte un
Guvern pro-sovietic prezidat de Petru Groza.
În faţa acestei situaţii, şeful statului român protestează, trimite memorii guvernelor
S.U.A., Marii Britanii şi Uniunii Sovietice şi trece la greva regală. Şi de data aceasta
democraţiile occidentale tac. Martoră a tumultoaselor evenimente, Nicoleta Franck
scrie, într-o carte de rememorări, că „Regele face grevă [...]. Groza, despre care se credea
că va demisiona, a plecat la Moscova. Acolo îl prinde prima consfătuire a miniştrilor de
Externe ai celor cinci mari puteri învingătoare, întruniţi pe 11 septembrie la Londra.
Problema românească nu s-a discutat la această întrunire, ci cu ocazia viitoarei întâlniri,
din decembrie 1945, de la Moscova". Americanii şi englezii au dat astfel mână liberă
sovieticilor în România, după cum se convenise anterior.
Sub protecţia tancurilor bolşevice, alegerile parlamentare din 1946 au fost falsificate,
opoziţia democratică fiind decapitată. Concomitent, s-a trecut la epurarea Academiei
Române de aşa-numiţele elemente reacţionare duşmănoase. La 7 iunie 1946 primul
ministru Petru Groza a cerut înlăturarea unor membri ai acestui înalt for ştiinţific.
Iniţial s-a convenit eliminarea a doi membri, Nichifor Crainic şi Petre P. Panaitescu.
Ulterior au fost „epuraţi" şi alţi academicieni, între care marele filosof Ion Petrovici,
profesor universitar şi fost ministru.
Liderilor Partidului Naţional Ţărănesc li s-a făcut celebra înscenare în 1947, la
Tămădău, această formaţiune politică fiind scoasă în afara legii, iar conducătorii, în
frunte cu Iuliu Maniu, aruncaţi în închisoare. Ulterior a fost dizolvat şi Partidul Naţional
Liberal - Dinu Brătianu. La 30 decembrie 1947, Regele Mihai I, considerat ca fiind
ultima redută anticomunistă, s-a văzut nevoit să abdice. Drumul spre sovietizarea
României era acum deschis.
La 1 februarie 1948 şi-a inaugurat lucrările, la Bucureşti, Congresul de unificare a
Partidului Comunist Român cu Partidul Social Democrat, creându-se astfel Partidul
Muncitoresc Român. Unii lideri social democraţi, precum Constantin Titel Petrescu sau
Ion Fluieraş, nu au fost de acord cu fuziunea celor două formaţiuni politice şi au primit
ani grei de închisoare.
Comuniştii au trecut apoi la modificarea Constituţiei democratice din 1923, prin care
România fusese monarhie parlamentară. La 8 aprilie 1948, Adunarea Naţională a pus în
discuţie noul proiect al legii fundamentale a statului român, care a trebuit aprobat cinci
zile mai târziu, la 13 aprilie, cu unanimitate de voturi. Drepturile şi libertăţile cetăţeneşti
nu mai erau garantate şi nici proprietatea privată.
Noii guvernanţi au naţionalizat, prin Decretul din 11 iunie 1948, principalele mijloace de
producţie: întreprinderi industriale, de transport, bănci. Sovietizarea României înainta
cu paşi repezi. La 1 decembrie 1948, când se împlineau trei decenii de la Marea Unire de
la Alba Iulia, Biserica Unită cu Roma (greco-catolică), care a avut o contribuţie însem-
nată la înfăptuirea acestui act istoric, a fost desfiinţată, prin înglobarea în Biserica
Ortodoxă Română.
În agricultura s-au impus cotele obligatorii şi s-a trecut la realizarea colectivizării, cei
care se împotriveau fiind aspru pedepsiţi. În mai 1949 trupele de Securitate au deschis
focul asupra ţăranilor din Botoşani, iar în iulie aceleaşi forţe au împuşcat 16 ţărani şi au
arestat alţi 250. În august 1949, în judeţul Arad, au căzut sub gloanţe 12 săteni, iar alţi
100 au fost reţinuţi.
(Constantin I. Stan - Crucea reeducării)