3/5/2018 Constituțiile din România - Partea 3 - Istorie Admitere Academia de Politie

Constituțiile din România - Partea 3 - Istorie Admitere Academia de

Politie
Academiadepolitie.com | © 2018

     

C
ontinutul acestui site este protejat potrivit Legii nr. 8/1996 a dreptului de autor. Folosirea/distribuirea neautorizata a continutului
ori a unor parti a acestuia, e online sau o ine se pedepseste conform dispozitiilor legale in vigoare. (Candidat: Virtic Crinut
(193.231.19.144) Accesat la 05-Mar-2018 - Utilizare Personala, Necomerciala)

© Copyright Academiadepolitie.com Toate Drepturile Rezervate. Obtine Acum Acces Nelimitat!

La 24 septembrie 1952 a fost promulgata o noua constitutie, tot atunci incepe si totala servire a României față de
Uniunea Sovietică, cuprindea prevederi care reliefau desfăşurarea procesului de sovietizare şi stalinizare a României .
Constitutia construirii socialismului, care nu aducea insa modi cari esentiale celei din 1948. Ea de nea baza politica a
statului democrat popular, fundamentata pe dictatura proletariatului; puterea era exercitata prin realizarea aliantei dintre
clasa muncitoare si taranimea muncitoare, in care rolul conducator il detine clasa muncitoare. Constituția Republicii
Populare Române din 24 septembrie 1952 este constituţia prin care se cons nţeşte totala aservire a României faţă de
Uniunea Sovietică. În această Constituţie se vorbeşte pentru prima oară despre proprietatea socialistă (art. 6), care a
constituit mijlocul economic de aservire a cetăţeanului, precum şi de „rolul conducător al partidului"(art. 86, alin. IV),
mijlocul politic de aservire.

Principiile fundamentale ale acestei Constitutii sunt suveranitatea poporului, unitatea puterii de stat si exercitarea
acesteia prin organe reprezentative, centralismul democratic, plani carea nationala, activismul social si politic al
cetatenilor. Statul este de nit ca un „stat democrat-popular”, unitar, suveran si independent, dar nefacandu-se nici o
referire la caracterul sau indivizibil sau inalienabil. In capitolul I , „Oranduirea sociala”, sunt cuprinse urmatoarele
reglementari: „Republica Populara Romana este stat al oamenilor muncii de la orase si sate”(art.1); „Baza puterii in
Republica Populara Romana este alianta clasei muncitoare cu taranimea muncitoare in care rolul conducator apartine
clasei muncitoare”. (art.2); „Republica Populara Romana s-a nascut si s-a intarit ca rezultat al eliberari tarii de catre fortele
armate ale Republicilor Socialiste, de sub jugul fascismului si de sub dominatia imperialismului, ca rezultat al doborarii
puterii mosierilor si capitalistilor de catre masele populare de la orase si sate in frunte cu clasa muncitoare sub
conducerea Partidului Comunist Roman” (art.3). articolul 4 : "In RPR puterea aparţine oamenilor muncii de la oraşe şi
sate (...)." Noua Constituţie menţionează noile forme de proprietate, sistemul plani cat al economiei, monopolul statului
asupra comerţului, rolul conducător al Partidului Muncitoresc Român. în ce priveşte drepturile electorale, sunt
menţinute cele din Constituţia precedentă, cât şi restricţiile referitoare la acest drept. Comerțul intern și extern trec sub
controlul statului.

Forma politica prin care se exercita puterea era reprezentata de organele statului, sistem ce avea o constructie
piramidala, ierarhizata si centralizata, in varful acesteia situandu-se Marea Adunare Nationala, ca organ suprem al
puterii de stat. In perioada dintre convocarile acesteia, atributiile supreme de stat erau exercitate de Prezidiul Marii
Adunari Nationale. Articolul 6 exprima esenta oranduirii social-economice astfel: „Fundamentul formatiunii social-
economice socialiste este proprietatea socialista asupra mijloacelor de productie, care are e forma proprietatii de stat
(bun comun al poporului), e forma proprietatii cooperatist-colectiviste (proprietatea gospodariilor colective).”

CONSTITUTIA DIN 1965 :

http://www.academiadepolitie.com/academia-de-politie-constitu-iile-din-romania-partea-3-istorie-admitere-academia-de-politie-a545.html 1/5
3/5/2018 Constituțiile din România - Partea 3 - Istorie Admitere Academia de Politie

In conditiile venirii la conducerea partidului unic a lui Nicolae Ceausescu la 21 august 1965 a fost adoptata o noua
Constitutie care va schimba denumirea tarii in Republica Socialista Romania. Aceasta prevedea ca forta conducatoare
a intregii societati este Partidul Comunist Roman şi că scopul tuturor „oamenilor muncii" (nu se vorbea prea mult de
naţiune) este construirea societăţii socialiste şi asigurarea condiţiilor pentru trecerea la comunism.

Marea Adunare Nationala reprezenta in continuare „organul suprem al puterii de stat, unicul legiuitor al Republicii
Socialiste Romania” (art. 42). Guvernul îşi păstra numele de Consiliu de Miniştri şi era de nit ca organul suprem al
administraţiei de stat.

Tribunalele şi procuratura rămâneau subordonate factorului politic, reprezentat de Partidul Comunist.

Aceasta re ecta încheierea procesului de colectivizare a agriculturii şi de distrugere a proprietăţii private în economie.
Era precizat şi faptul că Partidul Comunist Român constituia forţa politică conducătoare a întregii societăţi (art.3)

Marea Adunare Naţională a adoptat la 21 august 1965 o nouă constituţie, ce proclamă ţara noastră „Republica
Socialistă România" (art.l), considerând că s-a ajuns la un înalt stadiu de dezvoltare în drumul ei spre comunism, cu o
economie socialistă (art. 5), cu o proprietate socialistă (art. 6), ca bază a oricărei proprietăţi, şi cu monopol asupra
comerţului exterior (art. 8). Rolul conducător al partidului comunist este reliefat şi mai pregnant, el apărând acum
printre principiile călăuzitoare ale Constituţiei, făcând obiectul unui articol special chiar la începutul ei: „Art. 3. în
Republica Socialistă România, forţa politică conducătoare a întregii societăţi este Partidul Comunist Român."

Constituţiile comuniste au reprezentat voinţa unui singur partid, Partidul Comunist Român, care se manifesta prin
monopolizarea puterii şi proliferarea abuzului. In 1967, in locul Prezidiului Marii Adunari Nationale s-a creat Consiliul de
Stat. Guvernul isi pastra numele de Consiuliu de Ministri si era de nit ca organul suprem al administratiei de stat.

Constitutia cons ntea caracterul socialist al proprietatii si al economiei. Statul era proprietarul bogatiilor de orice natura
ale subsolului, terenurile din fondul funciar de stat, padurile, apele, fabricile, uzinele, intreprinderile agricole de stat,
mijloacele de transport, fondul de cladiri si locuinte. Prima modi care importantă a Constituţiei din 1965, datează din
februarie 1968, când a avut loc reorganizarea administrativă a teritoriului. Se revenea la judeţe ca forme de administrare
locală, în locul regiunilor şi raioanelor de inspiraţie sovietică, se introducea calitatea de municipii pentru oraşele mari.

Constituţia din anul 1965

Art. 1. România este republică socialistă. Republica Socialistă România este stat al oamenilor muncii de la oraşe şi
sate, suveran, independent şi unitar. Teritoriul este inalienabil şi indivizibil.

Art. 2. întreaga putere în Republica Socialistă România aparţine poporului, liber şi stăpân pe soarta sa.

Art. 3. în Republica Socialistă România, forţa politică conducătoare a întregii societăţi este Partidul Comunist Român.

În Costituţie sunt prevăzute drepturi precum: libertatea cuvântului, presei, întrunirilor şi demonstraţiilor, dar că nu pot
folosite în scopuri potrivnice orânduirii socialiste şi interesului celor ce muncesc (art. 29).

Urmatorul pas pe calea consolidarii puterii lui Ceausescu dupa ce a devenit secretar general al PCR, ales de Congresul
partidului fara a mai depinde de Comitetul Central a fost in intarea functiei de presedinte, la 28 martie 1974, prin
modi carea Constitutiei din 1965. Constituţia Republicii Socialiste România din anul 1975 Art. 71. Preşedintele
Republicii Socialiste România este şeful statului şi reprezintă puterea de stat în relaţiile interne şi internaţionale ale
Republicii Socialiste România.

Prerogativele presedintelui, ales de M.A.N erau foarte largi:

prezida Consiliul de stat;

reprezenta puterea de stat in relatiile interne si internationale;
era comandantul suprem al fortelor armate, si presedintele Consiliului Apararii Rep. Socialiste Romania;
prezida sedintele Consiliului de Ministri;
atunci cand era necesar, stabilea masurile de importanta deosebita ce priveau interesele supreme ale tarii, care
urmau sa e suspuse, de catre Marea Adunare Nationala, spre consultarea poporului, prin referendum;
numea si revoca, la propunerea prim–minstrului, viceprim-ministri si ministrii si presedintii altor organe centrale
ale administratiei de stat;
numea si revoca presedintele si membrii Tribunalului Suprem;
conferea decoratii;
incheia tratate internationale in numele RSR,
stabilea rangurile misiunilor diplomatice,
proclama starea de necesitate in caz de urgenta;
emitea decrete prezidentiale si decizii.

http://www.academiadepolitie.com/academia-de-politie-constitu-iile-din-romania-partea-3-istorie-admitere-academia-de-politie-a545.html 2/5
3/5/2018 Constituțiile din România - Partea 3 - Istorie Admitere Academia de Politie

Dupa caderea regimului comunist, in decembrie 1989, Romania a revenit la traditiile democratice dinaintea celui de-al
doilea razboi mondial.

Dupa evenimentele din decembrie 1989, noua Constitutie a fost adoptata de catre Adunarea Constituanta la 21
noiembrie 1991, iar la 8 decembrie 1991 romanii au fost consultati prin referendum cu privire la noua Constitutie
adoptata. Forma de guvernamant este republica, preluata din vechiul regim comunist, care a impus-o printr-un act de
forta fara nici o con rmare a natiunii. Pluralismul devine o conditie si o garantie a democratiei. Era intronat in societatea
romaneasca statul de drept, intemeiat pe suveranitatea poprului, separarea puterilor in stat, responsabilitate
guvernamentala si drepturi si libertati cetatenesti. Reactivarea societatii civile reprezenta cea mai buna garantie a
restabilirii democratiei.

Articolul 1 prevede: ”Romania este stat national suveran si independent, unitar si indivizibil”. Potrivit art. 2, „forma de
guvernamant a statului roman este republica”. Sunt prevazute drepturile si libertatile democratice ale cetatenilor romani,
modul de organizare si exercitare a puterii in stat. Principiul suveranitatii nationale este mentionat in art. 2:
”Suveranitatea nationala apartine poporului roman care o exercita prin organele sale reprezentative si prin
referndum”.Sunt prevazute drepturile si libertatile democratice ale cetatenilor romani (libertatea circulatiei (art. 25)
initiativa legislativa a electoratului(art. 73), modul de organizare si exercitare a puterii in stat. Dreptul de vot este
asigurat tuturor cetatenilor cu varsta de 18 ani si este „universal, egal si direct, secret si liberexprimat(art.59).”

Principalele institutii sunt:

Parlamentul, organ reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiutoare a tarii;
Presedintele, care reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii
teritoriale;
Guvernul care exercita conducerea generala a administratiei publice.
Apar institutii noi precum Curtea Constitutionala si Avocatul Poporului.

Aceasta Constitutie a fost revizuita in 2003 pentru a pune legea fundamentala in concordanta cu noile realitati impuse
de viitoarea aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Articolele revizuite ale Constitutiei din 1991 au fost supuse
aprobarii natiunii prin referendum (18 oct. 2003). Una dintre cele mai importante modi cari se refera la alegerea
presedintelui pe o durata de cinci ani ( in loc de patru, cum era in Constitutia din 1991).

Bibliografie:

Zoe Petre (coordonator), Istorie, manual pentru clasa a XII-a, Editura Corint, Bucuresti, 2007.
Magda Stan, Cristian Vornicu, Istorie, manual pentru clasa a XII-a, Editura Niculescu, Bucuresti, 2007.
Valentin Balutoiu, Maria Grecu, Istorie, manual pentru clasa a XII-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.
Ioan Scurtu, Florentina Dondorici, Vasile Ionescu, Elena Emilia Lica, Octavian Osianu, Emil Poama, Relu
Stoica, Istorie, manual pentru clasa a XII-a, Editura Gimnasium, Targoviste, 2007.
Alexandru Barnea (coordonator), Vasile Aurel Manea, Eugen Palade, Bogdan Teodorescu, Istorie, manual
pentru clasa a XII-a, Editura Corint, Bucuresti 2007.
Ioan Scurtu, Constantin Dinca, Nicolae Cristea, Marian Curculescu, Aurel Constantin Soare, Istorie, manual
pentru clasa a XII-a, Editura Economica Preuniversitaria, Bucuresti 2007.
Felicia Adascalitei, Liviu Lazar, Istorie, manual pentru clasa a XII-a, Editura Corvin, Deva, 2007.

© Copyright Academiadepolitie.com Toate Drepturile Rezervate. Obtine Acum Acces Nelimitat!

LECTII RECOMANDATE 

Cronologie - Romanitatea românilor în viziunea istoricilor

(http://www.academiadepolitie.com/academia-de-politie-cronologie-romanitatea-romanilor-
in-viziunea-istoricilor-istorie-admitere-academia-de-politie-a31.html) Necitit

http://www.academiadepolitie.com/academia-de-politie-constitu-iile-din-romania-partea-3-istorie-admitere-academia-de-politie-a545.html 3/5
3/5/2018 Constituțiile din România - Partea 3 - Istorie Admitere Academia de Politie
Personalitati - Romanitatea românilor în viziunea istoricilor
(http://www.academiadepolitie.com/academia-de-politie-personalitati-romanitatea-
romanilor-in-viziunea-istoricilor-istorie-admitere-academia-de-politie-a32.html) Necitit

Romanitatea românilor în viziunea istoricilor - Partea 2

(http://www.academiadepolitie.com/academia-de-politie-romanitatea-romanilor-in-viziunea-
istoricilor-partea-2-istorie-admitere-academia-de-politie-a534.html) Necitit

Romanitatea românilor în viziunea istoricilor - Partea 3

(http://www.academiadepolitie.com/academia-de-politie-romanitatea-romanilor-in-viziunea-
istoricilor-partea-3-istorie-admitere-academia-de-politie-a535.html) Necitit

Tags Constituțiile (http://www.academiadepolitie.com/search.php?search=Constituțiile)

din (http://www.academiadepolitie.com/search.php?search=din)

România (http://www.academiadepolitie.com/search.php?search=România)

- (http://www.academiadepolitie.com/search.php?search=-)

Partea (http://www.academiadepolitie.com/search.php?search=Partea)

3 (http://www.academiadepolitie.com/search.php?search=3) - (http://www.academiadepolitie.com/search.php?search=-)

Istorie (http://www.academiadepolitie.com/search.php?search=Istorie)

Admitere (http://www.academiadepolitie.com/search.php?search=Admitere)

Academia (http://www.academiadepolitie.com/search.php?search=Academia)

de (http://www.academiadepolitie.com/search.php?search=de)

Politie (http://www.academiadepolitie.com/search.php?search=Politie)

Rating : 5/5 Votes: 1433 2018-02-10

http://www.academiadepolitie.com/academia-de-politie-constitu-iile-din-romania-partea-3-istorie-admitere-academia-de-politie-a545.html 4/5
3/5/2018 Constituțiile din România - Partea 3 - Istorie Admitere Academia de Politie

http://www.academiadepolitie.com/academia-de-politie-constitu-iile-din-romania-partea-3-istorie-admitere-academia-de-politie-a545.html 5/5