PRIOECT REALIZAT DE : BLAGA DARIUS

PROF. FLOREAN FILIP

CONSTITUTIIL
E COMUNISTE
 1. 1948

 Spre deosebire de dictaturile de dreapta, care combat
în mod deschis si direct regimul constitutional si deci
nu au constitutii, dictaturile de stânga se pretind
regimuri democratice, chiar cele mai democratice
posibile, si deci au si Constitutii.
 In perioada comunista s-au succedat farǎ întrerupere
trei constitutii : Constitutia din 13 aprilie
1948,Constitutia din 27 septembrie 1952 si
Constitutia din 21 august 1965.
 Constitutia de la 1948 reprezinta produsul tipic al aplicarii în viata
politica româneasca a doctrinei si ideologiei comuniste,dupa modelul
sovietic prin preluarea,, documentelor constitutionale ale statului
sovietic,începând cu decretele din octombrie pâna la Constitutia URSS din
1936.


 Structurata pe 10 titluri principale si cuprinzând 105 articole,
Constitutia de la 1948 introducea pentru prima data în evolutia
vietii noastre constitutionale, o serie de principii considerate
„revolutionare” de catre elaboratorii ei, care întrerupeau, brusc si
total, traditiile constitutionale românesti. Între aceste principii,
cele mai importante se refereau la: suveranitatea populara,
unicitatea puterilor în stat, reprezentarea poporului printr-un
singur organ ales, responsabil si oricând revocabil în fata
poporului, rolul conducator al clasei muncitoare în frunte cu
Partidul Muncitoresc (devenit ulterior comunist), centralismul
democratic, legalitatea populara, garantarea populara a
drepturilor fundamentale cetatenesti.
 Înca din primul titlu erau detaliate principiile de organizare a statului democrat
popular, considerat a fi rezultatul ,,luptei duse de popor în frunte cu clasa muncitoare
împotriva fascismului, reactiunii si imperialismului,, (art.2 , negându-se astfel orice fel
de continuitate istorica si nationala a societatii si statului român. Venirea la putere a
dat putinta poporului muncitor în frunte cu clasa muncitoare condusa de Partidul


Comunist sa nimiceasca puterea claselor exploatatoare si sa faureasca ,,Statul de
democratie populara”.

 Instituind forma de guvernare republicana, legiuitorul

de la 1948 a omis, cu buna stiinta, faptul ca, desi
specifica caracterul unitar si independent al statului
român, acesta nu mai era considerat si indivizibil, al
carui teritoriu era inalienabil, asa cum era prevazut în
constitutiile anterioare din 1866, 1923 si 1938. Aceasta
omisiune intentionata era dictata de considerentele
politice ale momentului de atunci si anume deschidea
totodata posibilitatea efectuarii unor ,,retusuri
teritoriale”.
 Proclamând solemn ca puterea de stat emana de la popor si apartine poporului
(si nu natiunii cum se preciza în constitutiile anterioare), Constitutia din 1948
prevedea exercitarea acesteia de catre organele reprezentative alese de catre popor, ai
caror reprezentanti erau raspunzatori în fata poporului, putând fi revocati prin
vointa alegatorilor, în conditiile stabilite de lege. Acest principiu va ramâne pur


formal, nefiind niciodata aplicat în practica vietii parlamentare din perioada
totalitarismului.

 Din acest punct de vedere, actul constitutional adoptat în 1948 reprezinta, în esenta, vointa
Partidului Comunist ridicata la rangul de lege fundamentala de organizare a statului si de
conducere a societatii, prin monopolizarea puterii politice si instaurarea ordinii democratice a
clasei muncitoare.
 Fundamentând bazele structurii social-economice de tip socialist, Constitutia din 1948 desi
recunostea existenta a 3 categorii de proprietate (de stat, cooperatista si particulara, proclama
principiul suprematiei proprietatii de stat si cooperatiste fata de cea privat-particulara, precum
si
protectia speciala a proprietatii de stat constituita din bogatiile subsolului, padurile, apele,
izvoarele de energie naturala, caile de comunicatie si transmisiuni. Ele erau decretate formal ca
fiind bunuri comune ale poporului, apararea si dezvoltarea lor constituind o îndatorire a fiecarui
cetatean. Deoarece în momentul elaborarii Constitutiei o parte din aceste bunuri se aflau în
proprietate particulara se propunea de lege ca ele sa fie trecute ulterior în proprietatea statului,
ceea ce va constitui temeiul juridic al legilor de nationalizare abuziva a marii majoritati a
întreprinderilor industriale, bancare, miniere, de transport si asigurari precum si crearea pe
aceasta cale a economiei si industriei socialiste. Recunoscând si garantând formal proprietatea
particulara si dreptul de mostenire, Constitutia de la 1948 introduce o distinctie artificiala în
cadrul drepturilor reale si patrimoniale,în sensul ca pamântul este considerat ca apartinând celor
cel muncesc, statul protejând proprietatea de munca taraneasca si angajându-se sa sprijine
cooperatia sateasca.
 Pentru prima data în istoria vietii politice si parlamentare din România,
prin actul constitutional din 1948 este înlaturat principiul separatiei puterilor în stat
si înlocuit cu cel al ,,unitatii depline a puterii de stat,, organul suprem al puterii de


stat devenind Marea Adunare Nationala fata de care raspund toate celelalte organe
ale statului. Ea reprezinta o institutie unicamerala (prin desfiintarea Senatului),
devenind singurul organ legislativ si având o serie de competente si atributii extrem
de întinse în privinta formarii guvernului,votarii bugetului,înfiintarii,contopirii sau
desfiintarii unor ministere,adoptarii deciziilor privind problemele razboiului si
pacii,acordarii amnistiei etc. În realitate,rolul Marii Adunari Nationale era formal,
deoarece majoritatea actelor administrative si legislative vor fi elaborate si aplicate
de catre guvern, care ,în calitate de organ suprem executiv si administrativ,era
desemnat sa planifice si sa coordoneze economia nationala,sa realizeze bugetul
statului si sa asigure ordinea publica si securitatea statului. Totodata guvernul era
abilitat sa conduca politica generala a statului în domeniul relatiilor internationale.
În felul acesta în evolutia vietii politice si statale din România, puterea executiva va
deveni,treptat singura putere reala dobândind o suprematie fata de cea legislativa si
judecatoreasca, mai ales în urma dublarii institutiilor statului de cele politice si prin
cumularea functiilor de stat cu cele de partid.
 Constitutia din 1948 a marcat trecerea spre un regim guvernamental
întemeiat pe monopartidism si autoritarism statal,precum si spre o economie
centralizata si dirijata politic,având ca finalitate practica limitarea si
eliminarea formelor capitaliste din economia româneasca,prin întreprinderea
unor reforme cu caracter „revolutionar”.


 Referitor la drepturile si libertatile fundamentale ale indivizilor,desi
acestea erau recunoscute si garantate formal prin Constitutia de la
1948,erau introduse numeroase restrictii si interdictii în privinta
exercitarii lor,creându-se o discrepanta vizibila între principii si
realitatile politice si juridice. Astfel,în timp ce era prevazut si garantat
dreptul tuturor cetatenilor,fara deosebire de sex,nationalitate,grad de
cultura si profesie de a alege si de a fi alesi în organele statului(art.
18), erau prevazute o serie de interdictii si incompatibilitati electorale
si elective fata de „persoanele interzise,lipsite de drepturi civile si
politice si nedemne”,considerate ca atare de institutiile abilitate în
acest sens. Ele reprezentau o „forma legala” utilizata de evaluatorul
socialist,de izolare si marginalizare politica a unor indivizi pe criterii
politice si ideologice .
 Apreciata si elogiata în epoca ca fiind „prima constitutie democratica, de
tip socialist, care a dat posibilitatea maselor populare , sub conducerea PMR sa
realizeze un program larg de reconstructie economica si sociala”,Constitutia de
la 1948 , mai ales prin consecintele sale pe termen lung, a deschis calea
totalitarismului politic si a centralismului economic si administrativ , fiind ,

în perioada 1950-1960.
2. 1952

totodata, preambulul marilor abuzuri si nedreptati comise de regimul comunist

 Daca prin Constitutia din 13 aprilie 1948 se

pregatise o transformare totala a economiei nationale si
o nivelare la standardul cel mai scazut a puterii
economice a locuitorilor României,în Constitutia din 27
septembrie 1952,facându-se bilantul transformarilor
economice, predomina realizarea intereselor Partidului
Comunist Român,denumit înca Partidul Muncitoresc
Român.
 Consacra rolul conducator al Partidului comunist în orânduirea sociala si
de stat a României, reprezentata de regimul democratiei populare,care reflecta
puterea oamenilor muncii. Conform articolului 86 din Constitutie,”Partidul
Muncitoresc Român este forta conducatoare atât a organizatiilor celor ce muncesc , cât

si a organelor si institutiilor de stat. În jurul lui se strâng toate organizatiile celor ce
muncesc din Republica Populara Româna”.
Constitutia de la 27 septembrie 1952 este constitutia totalei aserviri a
Republicii Populare Române fata de Uniunea Sovietica.Actul constitutional începe cu
un capitol introductiv, în care se pune la baza existentei statului român dependenta
de Uniunea Sovietica. Astfel, în alineatul IV al acestui capitol se declara textual:
„Alianta cu marea Uniune Sovietica. Sprijinul si ajutorul sau dezinteresat si fratesc
asigura independenta , suveranitatea de stat dezvoltarea si înflorirea Republicii
Populare Române”. În alineatul VI se mentioneaza ca prietenia cu URSS
constituie baza „politicii noastre externe”.
Continând 102 articole ,dispuse în 10 capitole , Constitutia de la 1952
reproducea aceleasi principii „democratice” si „revolutionare” existente si în cea din
1948:suveranitatea populara reala,unitatea puterii de stat si exercitarea acesteia prin
organe reprezentative, centralismul democratic, planificarea nationala, legalitatea
populara, activismul social si politic al cetatenilor.
 Pentru prima data, în istorie erau vehiculate, prin constitutie, o serie de
inexactitati si distorsiuni istorice evidente, România fiind declarata ca un stat
care „ s-a nascut si s-a întarit ca rezultat al eliberarii tarii de catre fortele armate
ale Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste de sub jugul fascismului si de sub
dominatia imperialista,ca rezultat al doborârii puterii mosierilor si capitalistilor


de catre masele populare de la orase si sate”.
 Comparativ cu actul constitutional de la 1848,unde organul suprem executiv si
administrativ era denumit guvern,în cel din 1952 se vorbeste pentru prima data
de Consiliul de Ministri,ca,,organ suprem executiv si de dispozitie,, . Acesta
este constituit de catre forul legislativ în fata caruia este direct raspunzator
pentru activitatea sa.Era considerat ca organ colegial (pluripersonal) , în care
presedintele lui este si seful guvernului.Ca organ suprem de dispozitie si
administratie,Consiliul de Ministri cumula o serie de atributii privind
realizarea planului economiei nationale si a bugetului de stat,organizarea
sistemului banesc si de credit,coordonarii relatiilor externe si asigurarii ordinii
publice. Spre deosebire de Constitutia din 1948,unde era prevazuta formal
raspunderea ministrilor pentru faptele penale savârsite în timpul functiunii,în
Constitutia de la 1952 a fost omisa includerea raspunderii
ministeriale,conferind astfel membrilor guvernului o imunitate
guvernamentala neîntâlnita în nicio constitutie.Pentru a transpune în practica
deciziile guvernului la nivel local functionau comitetele executive ale sfaturilor
populare, organe executive si de dispozitie subordonate total puterii
administrativ-centrale.
 Prin Constitutia din 1952 se legalizeaza noua împartire
administrativ teritoriala a României începuta din 1950 , prin care


principalele unitati teritoriale devin regiunea,raionul,orasul si
comuna.
 Raionarea tarii era motivata de considerente ,,economice,, , care
sa permita extinderea sectorului de stat la nivelul tuturor
unitatilor teritoriale, precum si exercitarea unui control eficient
de la centru asupra acestora.
 Constitutia din 1952 înlatura prevederea democratica existenta în
Constitutiile interbelice conform careia justitia militara se
organizeaza si functioneaza separat de cea civila si prevede
functionarea unor instante judecatoresti speciale,reprezentate de
tribunalele militare.
 Încalcarea tot mai accentuata a legalitatii actului de justitie se va
materializa prin limitarea garantiilor procesuale privind exercitarea


dreptului de aparare al cetatenilor ,interzicerea accesului la dosarele
procesului,obstructionarea administrarii de probe si expertize si
considerarea marturisirii acuzatului (marturisire smulsa prin frica si
teroare) ca ,,regina a probelor,,.
 Inversarea raportului firesc dintre individ si stat în favoarea
statului,individul urmând sa reprezinte doar mijlocul,rezulta din
modalitatea de exprimare si garantare a drepturilor si libertatilor
fundamentale ale cetatenilor incluse în Constitutia din 1952.Daca în
constitutiile interbelice ,inclusiv în cea socialista din 1948,aceste drepturi
si libertati erau prevazute în primele capitole,imediat dupa cele privind
teritoriul tarii,în asezamântul din 1952 ele sunt denumite ,,drepturi si
datorii fundamentale,, si plasate abia în capitolul al optulea.
 Prevazând egalitatea cetatenilor în fata legii,ca si egalitatea sexelor,erau
garantate dreptul la munca,odihna,pensie si asigurari sociale,învatatura
si cultura,precum si libertatea constiintei,mentionându-se ,pentru prima


data,în constitutie faptul ca ,,scoala este despartita de biserica,, (art.84).
De asemenea, cetatenilor le erau garantate libertatea cuvântului,a
presei,întrunirilor si mitingurilor, cortegiilor si demonstratiilor de strada
însa cu conditia ca ele sa fie exercitate ,,în conformitate cu interesele
celor ce muncesc si în vederea întaririi regimului de democratie
populara
 . Introducerea unor prevederi restrictive privind posibilitatea de
exercitare a acestor drepturi va conduce la imposibilitatea realizarii lor
efective,accentuând starea de dezorganizare a vietii personale si de
fatalism ce a caracterizat opinia publica româneasca din acea
perioada,indivizii fiind nevoiti sa adopte conduite ,,conformiste,, si sa
manifeste o integrare ,,formala,, fata de valorile si normele impuse
coercitiv de partidul si statul comunist.
 În articolul 12 , Constitutia consacra dreptul de proprietate personala a
cetatenilor asupra veniturilor si economiilor provenite din munca,asupra casei


de locuit , asupra obiectelor casnice si de uz personal , precum si dreptul de
mostenire asupra acestora, stipulând însa ca „temeiul dreptului de proprietate
personala este societatea capitalista. Prin Constitutie munca era decretata ca fiind
„o datorie si o chestiune de onoare pentru fiecare cetatean” , pentru a se putea
realiza principiul socialist de munca si repartitie „de la fiecare dupa capacitati, ,
fiecaruia dupa munca sa” , care va genera lipsa de rationalitate a muncii în
socialism , tendinte de egalizare a veniturilor realizate diferentiat de indivizi, ca
si slaba cointeresare si participare a multor indivizi.
 Constitutia din 1952 a devenit treptat instrumentul de aplicare diferentiata si
preferentiala a sistemului de sanctiuni si recompense, în functie de statutul
politic si ideologic al cetatenilor , generând mari inechitati si discriminari sociale
si morale, ale caror efecte se vor amplifica în perioada fauririi societatii socialiste
multilateral dezvoltate, dominata de aplicarea primei constitutii prin care
România devenea o „republica socialista”.
 Perioada cuprinsa intre anii 1952-1965 s-a caracterizat prin extinderea
proprietatii de stat si cooperatiste, desfiintarea proprietatii private,
accentuarea conducerii nu numai politice ci si statale de catre un singur partid
politic, Partidul Comunist, care detine monopolul puterii in stat si societate.


Marea Adunare Nationala aleasa in martie 1965 a ales o comisie pentru
redactarea proiectului de constitutie, comisie care a definitivat munca inceputa
de comisia precedenta in 1961. la 29 iunie 1965 proiectul este publicat si supus
discutiei publice.
 Dupa moartea primului conducator comunist al României, Gheorghe
Gheorghiu-Dej, în anul 1965, în fruntea partidului, apoi si a statului, a ajuns
Nicolae Ceausescu. Constitutia adoptata în acel an si intrata în vigoare la data
de 21 august 1965, înlocuia denumirea oficiala de pâna atunci a tarii, Republica
Populara Româna, cu cea de Republica Socialista România. În cele 9 titluri ale
sale si în cele 114 articole, Constitutia din anul 1965 reflecta încheierea
procesului de colectivizare a agriculturii si de distrugere a proprietatii private
în economie. Era precizat si faptul ca Partidul Comunist Român constituia
forta politica conducatoare a întregii societati. Constitutia din 1965 a fost
aplicata pâna la înlaturarea regimului comunist, în decembrie 1989.
 Constitutia adoptata la 21 august 1965, cu modificarile ulterioare, a
avut 121 de articole sistematizate in 9 titluri.
 Constitutia adoptata la 21 august 1965, cu modificarile
ulterioare, a avut 121 de articole sistematizate in 9 titluri.
 Dispozitiile constitutionale au consacrat forma republicana a

statului, suveraninatea si independenta, indivizibilitatea si
inalienabilitatea teritoriului. Cat priveste titularul puterii se arata ca
acesta este poporul. Constitutia mentine principiul partidului unic, ca
partid de guvernamant. In afara acestor dispozitii titlul I al
constitutiei( Republica Socialista Romania), cuprinde prevederi
referitoare la formele de proprietate, functiile statului, principiile politici
externe, cetatenie, organizarea administrativa a statului, drepturile,
libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor sunt reglementate in
titlul II iar titlurile de la III-VII, consacra organizarea statala a puterii. In
aceasta privinta constitutia structureaza organele de stat in 4 mari
categorii, si anume: organele puterii de stat, organele administratie de
stat(ministerele si celelalte organe centrale ale administratie de stat,
comitetele si birourile executive ale consiliilor populare, organele locale
de specialitate ale administratie de stat), organele judecatoresti si organele
procuraturii.
 
 webografie

 www.scribd.com
 ro.wikipedia.org