NAE IONESCU

irrr corugltNTA
coNTEMPoRANtLon sAr

CrestomaJie de GABRIEL srArurscU

Coperta: Maria Pagol
Iluitralia de pe coderta a fV-a reproduce bustul lul Nal lonclcu,
executht de sculptorul Nicipere (Canada)

Cuprins
'Gabriel Stinescu
Cazul Nae Ionescu sau triumful
spiritului socratic in cultura romAnd . . . . . . . . . . . . . . . , , . . ,9
Valeriu Anania
Amintiri ......-. ...,,,,17
Argavir Acterian
Mdrturii despre Nae Ionescu . ,......18
q653t5 Ce ne-a cucerit gi ce am admirat la Nae Ionescu . . , . : . . , . . . . . . . . ,21
Profesorul .---.-29
D.C. Amzir
Nae lonescu. Cum l-arn cunoscut
lonescu iniliatorul .............. ....;.....35
indreptarul'nostru ..... --..--.....3:7
N. Bagdasar
Nae Ionescu giC. Antoniade ........41
Vasile Bincili
Nae Ionescu ........ ......-...-.45
C. Beldie
Rhetorul .. . ....5;
Martha Bibescu
,,Aflu ciamurit Nae lonescu" ...... 67
! Traian Briileanu
Aqa va ti,,Cuvintul" ...,,,68
Emanoil Bucufa
r-c8 ,J--am pizmuit pentru dragostea pe care o stirnea" ,.,,,,,70
Gheorghe Calciu
Ortodoxia lui Nae Ionescu
Criterion Publishing Co' Inc. Ion Cantacuzino
P.O. Box 930698 De lael am invilat . ...:.... .,,,,,91
Norctoss, GA 30093 Maruca Cantacuzino
U.S,A. Silhouette ,,, ,,,99
Ph., Fax: OOI 77O 9239053 Nicolae Carandino
Anii studenlegti
Editor: Gabriel Stinescu Carol al IIJea
Redactor: Nicolae Baltd ,,...avea irr toati firea lui ceva machiavelic..." . . . . . , . . . .106
Culesere contprrlerizatd: M irella Nedelcu George Ctrllnescu ..
'lbh n-orcdac taie computerizati: Mariana Ionild
Nao Ionoscu .......'...109
Emll Cloran
ISBN l-887304-03-7 lucididfii
Nls lonsscu qi dlama ... ... .....113
Library of Congress Catalog Card Number 97'091631
,.Nae Ionescu reugea s[ creeze o colosali intimitate in gindire" . . . .l l6 Constantin Noica
..Cum am putea exprima acest oln," Profesorul Nae Ionescu . Ce tnvald ,,filosofii" de la Nae Ionescu .203
Alex. Constant Octav Onicescu
Mirturii despre Nae Ionescu -. - -...122 Nae Ionescu ...... .., .206
Nichifor Crainic ,.Amavutdreptate" .... .207
,,Nae Ionescu stdpenea o inteligen16 sclipitoare gi rece..." .t?4 ,,...amicul meu Nae Ionescu" .209
Cella Delavrancea P.P. Panaitescu
Profesorul .......:. .izr) Nae Ionescu gi,,Cuvdntul"
'
de astdzi -.... '..212
.
Mircea Eliade Zahu Pand
...ti uncuvAntaleditorului ... '....130 Nae Ionescu gi Legiunea -........215
Profes6rul Nae Ionescd . .. Petre, Pandrea
Funcliunea socratici a lui Nae Ionescu .
",."...
.- -.'...144
-.147 Nae Ionescu (Amintiri) ....... .. '219
Mircea Eliade, George Racoveanu Constantin Papanace
Plefali la culegerea de texte Convorbiri, l95l ... .....151 Cuvant introductiv ..... .234
Mircea Eliade Miron Radu Paraschivescu
Profesorul Nae Ionescu. 30 de ani de la noarte . ' . - . . . .154 ,,...un ratatj un visltor, un himeric..." .247
Plimul examen cu Nae Ionescu ..... ......157
,,El a introdus in gazetdria romdneasci o dimensiune
erurrpeani"
3::',:T:::T
Camil Petrescu
251

Grigore Gafencu Nae Ionescu "" "' "253

,,Nae confidentul, (...) ontul Palatului" . .162 Mihail Polihroniade
Monahul Glicon Nae Ionescu 254
Nae Ionescu. Teologul .167 Eugen Popescu
Octavian Goga Profesorul Nae Ionescu .....-...256
Nae Ionescu .169 Profesorul Nae Ionescu, filozofgi ziarist . . -. .. .. .. .. .259
Virgil Ierunca George Racoveanu
I-ectia neterminatd a lui Nae Ionescu t70 Metafizicianul . . . .272 .

Vladimir Ionescu C. Ridulescu-Motru

Nae Ionescu .172 ,,Orice disculie este in zadar, dupi Nae Ionescu" :778
Nicolae Iorga '
Al. Rosetti
Nae Ionescu .179 Nae Ionescu .279
mistic" .1 80 Fr. Andr6 Scrima
,,Filosoful \Tae Ionescu, un revolutionar.
Ionel Jianu Cuvinte tArzii gi nepotrivite despre Nae Ionescu .281
Nae Ionescu .......:... .l8t Mihail Sebastian
Mihail Manoilescu ,,Se poartd admirabil cu nrine" .290
Nae Ionescu ...........183 Nae Ionescu .290
Petru Manoliu Nae Ionescu Ei iudaismul .296
Gdnduri pentru profesorul Nae Ionescu .189 ,,Tdndr e acest scump Nae lonescu" .306
Pericle Martinescu H.H. Stahl
Nae Ionescu _ prqfesorul .193 Curente diversioniste gi delbcliuni .322
Bazil Munteanu Horia Stamatg
Nae Ionescu, tilosof creqtin, ...:....'-.. . "201 1878-1978: independenld, libcrtttte, culturi(I)... j.... ..... :...326

6
t 878- 1978: independenP, libertate
,,Roza Vdnturilor"
Zaharia Stancu
Omul ursit sI fie redat . . . tlo Cazul Nae lonescu sau triumful spiritulua
Dumitru Stiniloae
Nalionalismul sub aspect moral .351 socratlc ln cultura romane
N. Steinhardt
Un rispuns dbspre Nae Ionescu .356
Pamlil $eicaru .l in cercul de fier al celor patruzeci gi cinci de ani de comunizare
Nac Ionescu .360 impusd de totalirarismul cbmunist, 'despre Nae Ionescu, spirit
Mihai $ora strllucit care a exercitat o influentd covdrsitoare asupra ceneritiei
Profesoru I meu, Nae Ionescu...
'
. .362 de la 1930. nu s-au putut publica in .tarh decit texre ,,iritide.,.
,,Nae Ionescu a avut curajul Prin anii aga-zisului .,dezghel ideologic" din deceniul ul
Mariana $ora $aptelea, un pasaj referitor la Nae Ionescu, cuprins intr-un interviu
Portretul plofesoru lui in creion acordat de Mircea Eliade lui Adrian Pdunescu la Chicago a fost
Nicolae Tatu eliminat (de cenzurb?). ceea ce a stamit mania fostului siudent gi
Arnintirile unui studcnt 38la\ asistent al profesorului. Daci acest fapt ar fi fost socotit la acei
Cicerone Theodorescu vreme ,,un accident regretabil", omisiunea lui Nae Ionescu din
Prietenul tincrilor qi profesorul 387 :
cursurile universitare de istorie a filozofiei romAnesti si din
Sandu Tudar diclionarele de specialitate, cdl mai ales din Istoia,logicir, semnatl
Un trczitor de congtiinge: Pro de Anton Dumitriu, nu pltea fi socotitd drept o amnezie regretabild,
Petre Tufea ci, realrnente, o modalitate abjecti de-a maltrata istoria culturii
,,Eu gindesc ca rontin" rominegti interbelice.
.tsulic'ul pimintului . . . . .. .391
Cg exceplia articolelor sale publicate in ,,Ideea europeani.l,
.,Prezenla mea e deliniti de //--
,,,Predania", ,,Logos" 5i, nu in ultimul rdnd, in ,,Cuvantul", Nae
Ion Vinea
Nae lonescu ...........397' , lg{rggcy, nu a scris.g{4i {e filgzofie. Avea oroare de sisteme, de
. . i retori gi retorisme, ignordndtu bund-gtiin1i Iimbajul academic,
Mircea Vulcdnescu ccen
Gdndirea filosofici a domnul f ce l-a fEcut si afirme la unul din cursuri ci ,,orice sistem filozofic
Amintiri universitate. UlYsse ' este piatra de.mormAnt a gdnditorului".
Mircea Vulcinescu, Constantin A debutat in cariera sa universitard cu o lecfie celebr[: ,,Iubiron
410 ca instrument de cunoattere". I-au urmat Istoria logicii, lstorin
Mircea Vulcinescu metafizicii ca apologie a culrurii. Filosotla religiei, dou-tr cursur.i do
Nae Ionescu. Aga cum l-am 424 Metafizicd, apoi Logica generali, un curs despre.Faust gi problomu
Ion Zamfirescu . mAnruirii gi un altul despre Renagtere. Cursurile sale atldgoau o
Nae Ionescu 451 mare parte din elita intelectuald a tineretului vremii, prin iieditul
. subiectelor, dar mai ales prin metoda sa de sorginte sociatich: ace*
.ije- a-i ,illyItq pe altii sA gdndeasc6, de-a sidi pasiunea pentru
filozofie. De aceea, poate, Nae Ionescu a fost profesorul universitar
cel mai iubit $i cu cei mai mulli elevi. IatX ce afirma Mircea Eliade
in necrologul publicat in .,Universul Literar" din 23 martie 1940:
,,Nae Ionescu a rest'aurat tradilia imperiald a invxldturii filozofice,
care inseamnd gAndirea riguroasd a problemeloi proprii, iar nu
 Gabrlel Stdnescu
gdndirea pe cd4ile altora. De aici nepdsarea lui f-a1i de cartea de
filozofie, disprequl lui fali de <filozoful tipirit,"'. Imi amintesc cil,
in diverse imprejurdri, din prudenli sau din lagitate, ne
obignuiserim unii din noi str rostim citeva din numele mari
-
ale culturii romhnegti in Soaptd,- cdnd de fapt inaintagii ne invllaserd
cf, adevilata culnrrd nu se poate face decdt cu glas tare. Printre
aceste nume se afla si cel al lui Nae lonescu. Primul volum al
cursului sdu de metafizicd l-am citit prin ultimii ani de facultate,
flrd a putea reline din el mare lucru; aveam sd constat eu insumi cd
imi lipseau fundamentele g6ndirii metafizice, dar qi un limbaj
adecvat pentru a percepe acea extraordinarl lesiruri ideaticd
deductivi, conceptele, termenii in jurul clrora conferenEiarul igi
exprima propriul sdu punct de vedere, unul care nu se glsea in nici
o ca e, in nici un manual. DemonstraEia lui avea un farmec aparte;
intuiam asta din nongalanla cu care se adresa, insi nu puteam
extrage esenfialul, nu puteam scoate (incI) ,,ideea", ,,problema",
leit-rnotivul gindirii sale. Dincolo de toate acestea, imi lipsea acea
atmosferi vie, creatoare, acel climat de ,dragoste gi gindire" (cum
l-a numit unul dintre studenlii lui), care m-ar fi putut face si infeleg
rnaieutica de tip socretic pe care o dezvolta profesorul pomind de la
imediat, de la experienla personald, de la ceea ce oferi viala insdgi.
, Publicistica lui Nae Ionescu, selectat{ in 1935 de Mircea Eliade
intre cope4ile unul, volum de peste patru sute de pagini sub titlul
Roza vdnturilor, mi s-a pXrut, in schimb, mai accesibilh sub unghi
i ideatic. Ulterior mi-au ctrzut in mAni mai multe pagini de mirturii
despre omul, profesorul gi gazetarul Nae Ionescu. Printre acestea,
primtrl volurn al Memoriilorlui Mircea Eliade,.apoi canea-interviu
cu Claude-Henri Rocquet, numtrrul l0 din 1970 al revistei
,,Prodromos", dedicat in lntregime personalitalii lui Nae Ionescu,
apoi monumentala monografie a profesorului american Mac
Linscott Ricketts, Mircea Eliade. The Romanian Roots, I9O7 -1945,
apdrutd in 1988 in Statele Unite.
+ Cu exceptia mirturiilor unora dintre fo5tii studenli gi
colaboratori ai lui Nae lonescu, publicate in paginild revistelor
gomAnepti din exil, in fara -s-au publicat puline pagini oneste cu
privire Ia personalitatea sa. In volumul al doilea al Memoriilor lui
Octav Onicescu (1984), autorul il include pe Nae Ionescu printre
marii sdi prieteni, llmurind totodath gi unele aspecte mai putin
cunoscute ale biografiei sale. De menlionat cA Octav Onicescu a
.r0
Cazul Nae lonescu sau triumful spiritului socratic in cullura romand
condus comiietui de editare a cursurilor profesorului la scurt timp
duph moartea sa:. Istoria logicei, in 1941, Metatizica, in 1942 gi
Logicain 1943.
Ceea ce surprinde insi pe eventualul cercetdtor al ,,fenomenului
Nae Ionescu" este faptul cd nu numai studenfii sdi cei mai apropiali
i-au recunoscut meritele, ci gi unii din adversari. De pildd,
sociologul H.H. Stahl, cu tot refuzul sdu de-a face parte din ,,noua
!gnera{ie", nu poate si nu remarce, in cartea sa de Amintiri Si
ginduri, publicattr in 1981, capacitatea de analizd ,,cu totul
excepfionalh" a profesorului Nae lonescu, dar 5i faptul cd ,,simpla
Iui prezenl5 era impresionantd" pentru ci punea ,,in sceni"
imaginea ,,filozofului in curs de filozofare", opusi imaginii terne a
profesorului de filozofie care repete o leclie gata pregtrtith de acasl.
afirya sociologul a fost o mirare sA vAd cum
,,Pentru mine
cre$te in mod vddit- piza pe care acest - profesor o avea nu numai
asupra unui mare numlr de.studenfi, ci gi asupra unui mic grup de
ginditori ai <<tinerei generalii>", generafie din care fdceau parte,
printre al1ii, Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea
Vulcinescu!
in epocd, Nae Ionescu a fost o personalitate extrem de
controversat5. Lacunarele informalii privind omul au ficut posibili
aparigia unei adevdrate legende despre profesor. Adorat de cltre o
parte dintre studenlii sdi cei mai dotali pentru filozofie, contestat cu
virulengd de citre politicieni, dar 5i de gdnditori de talia unui
Nichifor Crainic ori de istorici literari gi gazetari ,de stdnga"
(George Cilinescu, C. Beldie), flac5ra spiritului lui Nae Ionescu a
supravieguit vicisitudinilor timpului, ea fiind mai puternici decdt
incertitudinea, indoiala si suferinta fizici.
Este gtiut cI intotdeauna'epocile s-au situat.impotriva
individului. Epoca l-a determinat pe Socrate sI bea cupa cu cucut6,
epoca a fost aceea care l-a crucificat pe Isus ti tot Epoca l-a piedut
pe Eminescu al nostru in plini tinerele. Nae Ionescu a fost gi el
surprins in plina maturitate creatoar€ de o moarte devastatoare.
Mircea Eliade afirmI cd suferea de inim5, alte mirturii vorbesc
despre un asasinat; se spune cd ar fi fost otr[vit din ordirrul amantei
lui Carol al U-lea, care in 1933 ii suspendase ziarul ,,Cuvintul",
aruncdndul in inchisoare. Ba, mai mult, regele avea si noteze in
jumalul slu zilnic aceste cuvinte pline de otravi: ,,...avea in firea lui
ceva machiavelic."
11
Gabriel Stenescu Cazul Nae lonescu sau lriumlul splrilului socratic in cultura
iomAni

ln a sa Istorie a literaturii romine..,, Gcorgc Cllinescu, critic ai

istoric literar ,,impresionist", ii fixeazd pcntru posteritute o imagine
!d+,jqqlxi""ii:ffih?fi llTi'tt:""?H?TffJ:ilLrn:""Trii;i
dintre cele mai defavorabile, socotindu-l ,,cubotin superior", searna de vlata". Revelator in acest sens esle
,,farseur", ,,aventurier" etc. Aceleagi epitete le va utiliza ti amintirile lui 'Eliade: ,,N-am si uit ni"ioOuil un f_g_.ni iin
;;
C. Beldie, un intelectual gters gi fdrd personalitate, cu care N4e
Ionescu fusese coleg de redacgie in tinere;e la ,,Ideea europeani". In
metafizicd la care am asisrar. Anunfa; il;;;; ;;."-i;;ii;
problema salvdrii>. Amfiteatrul ,,rit"' Maiorescu:: Sespre "Foust si
schimb, monseniorul Vladimir Ghika, care il cunoscuse pe Nae
iriji
cr1 greu un loc in fund,
'bdrbat brun, palid, cu tampleleroimri
\gisjt i, i,rii,i-", ui',rij. a int.at "#
".i"i.riipf un
Ionescu in perioada sa miinchenezd intr-un lagdr de refugiali, gi-l - ;;
d.s""p".ir;; ,-;;;;"""i;;;gr";
amintea ca avdnd o personalitate fascinanti. stufoase, arcuite mefistofefic,_cu ochii rna.i ae un'-alUustru
sumbru,
Absenla ,,operei", a activitXlii ,,gtiinlifice" pe care Nae Ionescu neobi'nuir de sclipitori.; cend igi r;p;t;'pii""if"'i" nea$rcpratc
le ignora dintr-un impuls socratic, au constituit treptat capetele de 9ll,-.--,"T-p.1Tf intr-altut. parca ai fi firlgeraiin u_RtJitru. e'ro liit
acuzare ale unor comentatori m5rungi, dar 5i ale unora dintrc oe-srut de tnalt, imbracat sobru dar cu o neglijenld eleqantd. si avca,
uniyersitari- Acegti ,,cArtitori" zelogi au nXscocit gi intre;inut tot cele mai frumoase_pi mai expresive
felul de zvonuri despre conferengiarul Catedrei de Logicd gi Teoria :.:g!lru, cu^de,gete tungi, subliri, nervoase. "rafiri#;;'Ji;;r"'";;i
Cdnd vorbea, nrdinili ii
Cunogtinlei, condusd la acea vreme de C. Rddulescu-Motru. Se modelau gandirea, subliniau nuanlele, anticipau dificulrililc,
vorbea ci Nae Ionescu nu ar fi avut nici rndcar diplomi de doctor; qmnele de intrebare (_). SimEeai cd'ce spun- Ni* Ion"r"u nu ..
in consecinld, s-ar fi putut pune sub semnul intrebdrii atdt examenul gasea rn nrcl o carte. Era c€va nou. proaipit gdndit
gi organizai
de licenld trecut la Bucuregti, clt gi numirea sa la Universitate. acolo, in fala ta. pe catedrA...
Chiar;;i Dimitrie Gusti, decanul de atunci al Facultilii de Litere gi Aminunte semnificative privind metoda socraticd ne furnizeazd
'tonesc.u..
Filozofie din Bucure;ti, inclina sd dea crezare clevetirilor. Numai
dupl ce Nae Ionescu a ardtat unuia dintre studenlii sii diploma de Yil::l.,.tlrt":l,"scu ,(Nae
,,rnvlndu-l inca cle la cursurile lui, vedeam
esa iii
"u,icum Naecunoscut):
Ionescu
doctorat oblinuti la Miinchen gi dizertalia redactati in limba latini, proceda mai intdi socratic, iscodind iumea va.sta i posibiliitiiiorl
,,seisnrul" a incetat. combinAndu-le cu mintea lui ageri gi opunarrau_ie
lierech i. Ciuta
Despre spiritul socratic al profesprului de logici gi metafizicd lTjl -'l'.,_.i ip9ltr", pe cea mai-pot.i
era ro.rd.eauna "iti
i.f*;riirllr, me,l iurui,
s-a vorbit qi se mai vorbegte incI. Invil[tura sa, in marc rndsuri mediu
lT?l^11"1. dt:, ca_re penrru el (...) filrrul prin car.c
oral[, preconiza, in spiritul cre$tinismului, ci virtutea moral5
,
lu9runt: lr..^ lumea posibilitigilor pure la evenimentul aicvei
reprezinti mijlocul necesar pentru a realiza mintuirea. Nae Ionescu perrccur, ta iapta. Ca ziarist, Nae Ionescu proceda la fel, iscodintl
nu a intenlionat sd ,,conshuiasci" un sistem filozofic, pentru ch un intocmai ca la curs lumea_vasri a poibilitldgilor,
pdn.asculigul de foarfech al intrebdrii. intrebdrea iflil prneu ";," t" rroc"ri
astfel de sistem este iremediabil inchis, deci definitiv, cind de fapt <t""1 nrrii
fiinta umand este imperfecti in raport cu Dumnezeu. In cursul siu lllll posibilitililor, pe. care. le rdnduia percctii.
desirre ,,Faust gi problema mdntuirii", el a insistat asupr a r\lcl o:.91T^,X_:iimpul
oeosebtre, dln acest puncL de vedere. intle cursuriie lui si
problematicii omului modern arrgajat s[ creeze direct in viala aflicolele lui de ziar. Singuri-materia probtemelor eri;;;.;it;lNl;
ipiritualh a aproapelui gi nu prin forme mijlocite de naturd lnsa tratarea lor."
culturald, crezind astfel ci plin cregtinisrn ,,s-ar putea schimba in qrgfag.a culegerii de texte ale profesor.ului, intitulati
insisi poziIia omnlui in Costnos". 'fragedia urnanitilii o deducea ^
.Convorbiri pi publicatd in l95l in exil, lilircea Eiiia" s, C"o.n.
rtin ,,iricapacitatea omului de a iubi in chip absolut, incapacitate l(acoveanu preclzeazi citeva din consecingele invillturii' socratiie
care se soldeazi-r cu neputinla lui de a cunoatte in chip absolut" naeionesciene: ,,Nae Ionescu ne-a invdlat *i gandiml Ceniuf fui
(Mircea Eiiade). Porrrind de la aceste deziderate ideatice, el iqi in primul. rind, de srructur5 socrarici; -"A"tA* iii,
irivagi studenlii ,,sii lilozofcze plecind de la irnediat", de ia scoatem singuri la iveald adevdrul. Nu ni_l .n9 ]3jgta ia qij
didea rJe_agata; nu nr_l

12
Gabrlel Stinescu
impunea. Ne obliga si judecim, noi, cri mijloacele noastre, si
tragem sirlguri concluzia propriilor noastre eforturi."
La rindul s5u, Mihail Sebastian il socoteqte pe Nae Ionescu nu
numai un mentor spiritual, ci gi ,directorul nostru de congtiinfd".
Cei vreo doudzeci de tineri care veneau inspre profesor fdceau parte
dintr-o familie in care ,,drumurile perionale rim6neau totuSi
distincte gi singuratice, dacd nu se intdmpld uneori
adverse". Compararea lui Nae Ionescu cu Giovanni Papini sau -cu
Gide este beneficd, in sensul unei tensiuni, a unei temperaturi
interioare 9Te guvemea?h scrisul gi viala ,,noii generafii": .,Sunt,
cred mlrturise$te Sebastian pufini tineri pe care scrisul gi
vorba-lui Nae Ionescu si nu-i fi marcat."
- Rispunsul pare sd il dea Virgil Ierunca, a clrui pdrere este ci,;elevii
O imagine aproape apoteoticd a profesorului este creionati cu
luciditate gi nu fdrd mtrmrrisit orgoliu in postfata la culegerea de
anicole Roza vknturilor de insugi alchruitorul ei, Mircea Eliade. El
vorbepte desprg un adeverat moment spiritual creat gi formulat de
Nae lonescu: ,,In istoria culh-rrii romdnegti modeme, o singuri mare
personalitate a avut o influenld aseminitoa^re asupra contempora-
nilor mai tineri. A fost Mihai Eminescu. In timp ce insd Mihai
Eminescu a creat un curent de simlire gi gdndire eminescianl prin
opera sa scrisi Nae Ionescu exercitd o influienld socratic5, de la
om la om, de la-suflet la suflet (...). Destinul s5u socratic ii domind
5i justificd toate gesturile; venit si inve;e pe tineri drunlul chtre ei
inqiqi, s5-i invete dragostea pentru treirea interioarx Nae Ionescu
nu se putea contrazice <<publicind> cdrli de filozofie, - texte moarte
pe carc ei si gindeascd gi pe care si gi le insugeascl."
... Socratismul lui Nae Ionescu s-a vddit in principal in iucercarea
sa de-a crea o atmosferd spiriruali, un climat deschis dialogului.
Sub bagheta sa nevXzutd de dialectician s-au strdns mulli din cei
mai dotali reprezentan[i ai generaliei anilor treizeci. A existat,
pare-se, o adeviratd confrerie, o adeviratd qcoald a st5rilor de spirit
in care prezenla profesbrirlui fusgse url adevirat ,,noroc poate
nemeritat" pentru tineri, cum avea sd rematce Mihail Sebastian:
,,Era qi in scrisul lui qi in viala lui o continud silinli de-a comunica
direct cu ceea ce este viu, spdrgAnd tiparele, formulele 5i schemele."
Sfidand ftadifia universitari, profesonil a refuzat si scrie gi str
publice tratate de metafizicd docte; el prefera si publice doar scurte
lrticole de ziar, implicdndu-se astfel in'rhodul cel mai direct cu-
putin{d in ndvalnicul guvoi de evenimente cotidiene. Filozofia, dupd
t4
Cazul Nae lonescu sau triumful spirltului socratic in cultura romane
Nae, nu se invalX decdt in Agora, catedra fiind un fel de mormAnt
al filozofiei. Este potivul pentru care pi-a risipit intreaga vervi gi
intregtrI talent pedru a invhta pe al;ii sI fie ei ingiqi. Deqi deosebili
intre ei, ,,beneficiarii" miracolului numit Nae Ionescu erau incl din
studen;ie personalitili distincte,,atrtori cunoscuti, comentati, aflali
in atenlia mass-mediei romdneSti. I-am numit pe Mircea Eliade,
Emil Cioran, C. Noica, Octav Onicescu, Mircea Vulcdnescu, Mihail
Sebastian, D. C, Amzdr, George Racoveanu, Vasile Bdncild.
DacI leclia profesorului a rodit in fiecare din aceste
personalitili, i5 veclem care sunt roadele acestei invifdturi socratice
pentru intieaga pleiadd de discipoli 9i colaboratori strilucifi.
au invi[at de la profesor mult mai mult decit o tehnici a
cunoagterii: o voingd de-a fi 9i de-a rdmAne oameni pe senin gi in
furtnnl, printre semeni qi sub istorie". Dupi moartea sa, in martie
1940, unii au apucat dmmul exilului, allii au rnudt ca martiri in
inchisorile comuniste, allii au supravieguit haosului exterior prin
voinla de-a fi gi de-a rimAne in cosmosul spiritualitilii romine;ti.
Precum Platon sau Xenofon in Antichitate, un Eliade, un Cioran,
un Mircea Vulcinescu sau un C. Noica au depus mirturie pentru
posteritate pentru acest triumf al spiritului socratic in cultura
romineasci, fiecare dupi puterea voinlei 6i a minlii sale. Dincolo
de aceste mhrturii subiective, imaginea lui Nae lonescu, a chrui
legendi ,,sperie, indigneazi sau intrigi", a cerui inteligengi a iscodit
marile intrebiri ale lumii dintotdeauna, rimdne vie gi astdzi. El nu
a fost niciodati preocupat de succes, de chiverniseali, insi,
paradoxal, i-a pl5cut si triiascd aidoma unui aristocrat. A.avut nu
numai prieteni, ci gi dugmani, adversari politici, dar gi adversari in
spaliul universitar. Un astfel de temperament eruptiv, o astfel de
personalitate care indriznea sI inculce tendinlele psihologiste gi
pozitiviste ale universitdlii romAnegti din epoc5, conferenliind
despre filozofia religiei, despre incapacitatea omului de-a iubi in
chip absolut, despre ,,problemele personale", despre posibilitatea
mdntuirii prin credinld, despre experiengh ca sursd a unei vieli
spirituale absolute, nu mai pot fi ignorate ori tratate superficial.
Personalitatea sa nu poate fi reconstituiti astizi fdrX a face apel la
mirturiile ,,apostolilof' s5i intru simfire. Sd spicuim, agadar, c6teva
dintre cele mai semnificative: Vasile Btrncili afirmd ci ,,a dat, prin
15
Gab el stinescu

Dreleseri, conlerinte, articole sau disculii particulore, nenumdrate

'-"tlu. ri indemnuii, care s-au transforniat hdesea in lucriri sau in VALERIU ANANIA
u-Uirii iustinute de ascendenli spiritualtr". AtAt Vasile BdncilS, cdt
*i M'i.""u 'Vulcinescu 'comdare momentul Nae Ionescu cu cel
inaioi"scian. ,,Cum vom puiea noi cere, de pildd, vreodatd juni- Aminttrri
t"iitiio. iupravieluitori sE inteleagd ctr, pentru cei dintr-o generalie
cu inine, ..i zis Nae, insemrieazd acelagi lucru cu ceea ce insemna
o"ntt ., <zice Maiorescu"?" se intrea6i Mircea Vulcdnescu intr-o
,,... M-am pomenit intr-o zi cu Cioculescu cd vine la mine, m[ ia
-- "i' dine 1934.de presupus cum ar fi aritat
ionferintd de bral gi mi intreab5:
n sisur. e.reu "tanira
generalie"
Unde este, aici la dumneavoastri, o zugr{veall care
ae ta tgiO fdri covarqitoare a profesorului Nae Ionescu'
influen-ta -
infXgigeazd iadul?
inuiitltur^ sa se resdseite insl in mai toate faptele de culturd ale L-hrn dus in tinda catedralei*, in fala rAului de foc prin care
.i"uilo. sii, oricAt"de diferit s-au manifestat ei ulterior in istoria miguni diavolii, chinuindu-i pe picitogi. Cioculescu a dat o roa0i
iulturii. Pentru ci, nu intAmpldtor, cultura adevirath a prin fost
cu ochii peste ei. apoi a pus degetul pe unul din incomorali, cu
de profesor ,,operi de addncire personald 9i' plofil tiios qi cu bdrbuli.
"ontiAit"tt
urmare, de diferenliere". Asta e, a exclamat el, sigur, el el
Gabriel Stdnescu
- Cine, domnule profesor?
- fr[4s [sne56u, nu-l recunoqti? E leit, nu-ncape nici o-ndoial6.
- Nu l-am v[zut niciodat[, irici mdcar in pozi.
- Cine e zugravul?
- p1g5s4 e cea veche, originali, dar a fost restauratl de
M u Ilumiri unndtorilor:
-
Belizarie.
;:i'f.";;;if,fi6;';ffii. Mac Linskott Ricketts, Pror' Gheorghe Cineva mi-a deconspirat cI pe o zugriveali din Bucuregti se
-
afli Nae Ionescu sub chipul unui drac. Desigur, Belizarie nu va fi
Dr5-sulin. Prof. Andrei 'NaeDr.
Plesu, Gheorghil5 Geani, Gabriel
Mircea avut nimic cu el, dar un dugman al lui Nae l-a pus cu sau fir[
tiGunr. Eueen Popescu, Antonescu,
(B.A'R')'
Handoca,
'lvlarta Petreu, plati sa-l imortalizeze in ceata lui Scaraolchi. -
Nl"of". galtelDan Dungaciu, Gh. Parusi - Razand
- de.aceastd descoperire, criticul a addugat:
u*iOuide-a prelui unele articole din publicaliile pe care le-
Iu'"Oitui.ou le edit6azd 5i pentru ajutorul documentar liri de care
""n,- -
Ce vrei, de cAnd sunt $omer, m-am deprins sd umblu din iud
in iad..."
aceasta carte nu s-ar fi pritut edita'
l

Fragment din Rotonda plopilor uprhgl,

ed. a II-a, 1995, editura Florilc Drlbo,
p. 55, cap. ,,Tudor Arghozl"
(dialog intre autor gi Tudor Arghozl)

-EsG de Biterica Patriarhiei (n. ed.)

"orba

16 t7
 Eo'
ici si colo in cAteva inimi 9i capete curate' e cu {otul-altceva'
ARSAVIR ACTERIAN l-" oIi"r"'i"i,:iri*Le, a. oiainuT duriurui. $i niciodatb o aspiragie
"
i;iliiilG ;;';;uii iruutl se rreace, sr se prefaciintr-o mtscore
nolirici. E cum ar ur.u ,u p."iuii piumbul in aur" Cel mult il
po-
'l.iesti cu o noighitd sublire qi xteta loL'
Mdrturii despre Nae Ioneseu Si cle'uide vine aceasfd aspira{je' culn Il spul '.
-: B;" ;;;i#;i;'i-;;;;'o'l s''"' Din set'ea de adevir' de
f*;t:;" .il;;;;,' & i""1i""'4" toate radicale le metafi zice din
Gdndul, ag zice esen;ial, al viziunii filosofice a lui Nae Ionescu plf,rniclit omul
care e nu out*nii' Dar, ce trece dincolo de ideal'
--
a.fost adevXrul creStin considerat ca un absolut. Pdni gi unele ;;;G'; ia o formh sociald. e trSdat $i se colce;te'
incursiuni politice ale lui Nae (cum i se iicea pe scurt profesorului Dar unde s[-l gisim Pur?
universitar gi gazetarului de la ,,Cuvdntul") videau subiacent un - f# ;;;d;otiiitut, inii-o carte fdr'a edilii' in Zerrdirveste' in
simbure spiritual ortodox luminat cu incandescenfd. Iati, pentru Evanshelii.
fundarea acestor afirmagii, cdteva rAnduri dintr-un documerrt, mai RJsele se uitd strimb la el'
acolo a luat Codreanu cdpitanul'
mult duhovnicesc, cu unele referinge politice date in vileag acum
cffliva ani in ,,Revista Institutului de Istorie gi Teorie Literar6".
-b."A:;;l El' iiu"uitoli, e un hibrid de cuzism' de nazism' de
Acest document il datordm marelui poet al Sorefelor (numai '* - -DAsi comunism?
fascism chiar de comttnism'
aparent shakespeariene, de fapt cu tdlc crettin), gtiind ci Vasile - 6;. 5i;;. e;munismul purcede tlin aceleagi. pure 5i sacte tz-
Voiculescu a fost un bun prieten al lui Nae Ionescu. E vorba de o
, -
"; ;;i;i;;Fl;;;ii;;i"i
convorbire cu regele de atunci:
;;;nesc. E cer m'ai'irustru exempru
,,(...) Ai citit pe Toynbee? ;;;;i;;i;'"a"d u."i .*a -'"iii"iii'n'in^'-']ll'l::1*:#'ff.i'if::
ra'
Da,- Sire. E deschis mereu pe lnasa mea, Toynbee. Da, ar- hinele oublic. Nu poti decit pe al tdu ProPrtll' ln.slllea
aproapelul.' e$rl dlcrator'
- culturilor din preistorie pAni mai acum au fost religiile. eul din'tine asupreqte libertatea
mitura Asa iudeci aurnn"uto ?iJittuilii $i' t'i"o. tnperi^oari ii,
ie5i
Triinicia popoarelor s-a intemeiat pe ele. Dar nu pe orice frunzuligI - Aoiatt i;i dete seama cd mustala regelul nu--e ea camea lntAmPlator
de ialbd risdritl intr-o primdvar5, ci pe trunchiul arhisecular inainte.
.r-il"a .o.togolul adinc de strb nas' ff,ri
intemeiat incetul cu incetul. La 23 de culturi, cdte num5rd el cd au "ntii"il.-n"
lriii uiril""i"tit.a un bol in taga prea plind'
rezistat, au fost mii gi sute, Sire, punAnd la noi cultura in frunte. E
""': ii;.';; i;i"* iitnti..i". Z"loa't'i' putea l-i $i rege' S-a mttl-
ca gi cum ai pune carul, pe care abia il lucrim, inaintea boilor pe pe regele Gustar 5i si-i strecoare pravrla sa'
lumit sa inspili
care nu i-am pirdsit incd.
'-"but.r'ir 'ur.rilt" p'i"r.lut in rumtrt ligrrii' care ii da un aer de
Dar gardismul, cu mistica lui sdngeroasd, de ce prinde?
- Sire, gardismul nu mai este o misticd, este o pornire * 'i.,,
edndire.
-"' minunea- inmtrllirii
-
organizatd de politic[, de opozilie $i ca atare molipse;te pe toli ';;lii-d
rsa lisus. indati dupd ce a sivf,rgit
enruziasmati .a- uitat de .predica
nemul{umilii, neindemdnaticii, pofticiogii de putere. "ni"ir.i"ii"iliiii;;'
i".iaiiilJii li.arit p" el, apucandu-l cu sila sdl facr rege' A scdpat
Ziceai ci sunt nigte derbedei, nigte haihui. t,..,ii' asdunde aceasta' sd.treci de la
- Dar ce sunt in fond politicienii de meserie, Sire, de cAnd iiJ';,]Ju:'il;;i'i;fiili'"
- a ajuns cea mai ugoarl ,si rentabil5 profesiune? ;:.r';;ilr; iliuliuroie la carma intru perfeclionalea obgteascr'
politica ' unde ai citit asta?
Regele i9i resfir[ buzele cdrnoase intr-un hohot care il ur69i. - Cltati Evanchelia lui Ioan' capitolul 6' paragraful l5 Unul
Dar si nu ne ingeldm, urmd Boran. Sunt dator sd previn pe - .;i;i"u.etit 9i n-a izbutit deCit sd ducd 'tara la dezastnt'
-
Maiestatea Voastrd ca adevdratul, radicalul gardism, care incollette ringu.
I
19
t8 !
I
Arsavir Acterian
Cine? $i regele igi ascufi o cutl lntre sprAncene.
-
Tutancamon?
dupb
Nu, spuneam.
- el gi a cercat si$tie
Maiestatea Vopstrd istoria. Acesla a urmat
repare dezastrul, Il cunoa5teli, dar sub nume
grecesc. Amenophis al IVJea, pe egiptene$te Ahnoton, bucuria
Soarelui-
ce a fiicut?
- $i
A realizat o mare reformd, fetnitd din vana aspiralie a ade-
- in spiritul siu. $i apoi, a vrut si fericeascX tot poporul egip-
virului
tean cu ceea ce suflbtul pi mintea lui gdsea admirabil.
. Nu-mi amintesc. Ce?
- Ideea ci e un singur Dumnezeu, Aton, pornind rdzboi impo-
- tuturor celorlalli . zei la care se inchinau mullimile. Legi,
triva
decrete, perseculii, temniEi. Pdni la urmd, a pierit inibugit sub
ddrAmdturile operei lui restumate gi lumea s-a intors la ale sale.
Platon, divinul Platon gregegte cAnd incerca si faci politici, micar
ci numai scrisi. Ca s-o puni in viagd ar fi trebuit sA se preschimbe
in cel mai grozav tiran. El dd afard din republica lui tot ce are ome-
nirea mai prefios, poeli gi profegi. Iar maestrul 1ui, care propoviduia
secretul perfecliei lduntlice in pia1i, a plitit aceasti profanare, cum
qtili, cu viala. Sunt lucruri care i;i fac incet drumul gi dac[ le tul-
buri, se rf,zburrd... Experienla legionarl, urmd ca pentru sinc, nu
trebuie sd se rdspdndeascd dincolo de cercul tainei. Transfbrmati ?n
armi publici, va dezllngui un, nu Ftiu cum i-ag zice pe romanette,
tn choc en retour, o ricogd teribilX, care va izbi ca un tr5znet de
sus-.."
in textul pe care 1-am transcris mai sus, numele lui Nae Ionescu
este inlocuit cu nurnele de Boran, dat fiind ci textul aplrAnd cu ani
?nainte, in timpul guvemdrii ceaugiste, numele gi chiar inilialele
numelui lui Nae Ionescu erau excluse. Convorbirea de mai sus pune
in deplind lumini concepfia lui. Nae Ionescu despre Istorie gi
transistorie, ce-i ingdduit omului s[ realizeze pe pdmdnt gi ceea ce
ii este interzis. Taina rdmAne,_ trebuie sd rimdni tain[ orice ai face.
De aceea, e gi inefabild, de resortul leuntricitd{ii, in cel mai bun caz.
t..l
,).lae Ionescu (1 890- 1940)",
vot. por ete fi *ei:#r,irii{if,liirir{it,a
20
Ce ne-a ouc€rit gi am admirat la Nae lonescu
ea ne-a cucarlt fi an sdmtrat la
Naa,lonescu
Mulli admiratori gi multe admiraroare a avut Nae lonescu, dnr si
mulli dugmani. lnsinudri gi suspiciuni s-au fdcut fald de unele idii
pe care Nae Ionescu le-al fi importat gi popularizai la noi. Astfcl,
unii au citat gi numele unor Spengler, Max Scheler, Iacobsen cn
surse inspiratoare a cdtorva afirma[ii qi consideragii debitate dc
profesorul in ca'uzd. Este adevirat cd n-l fost pus pd doutr coloane
pentru a se atesta indubitabil un plagiat, cum au pdfit alli profesori
universitari sau a se preciza mdcar sursa, pentru ch insinulrile sa
poatX fi verificate gi si aibX deplind acoperire.
Este foarte probabil, este chiar firesc ca un profesor universitar
cu pretenpii sd epuizeze pe cit posibil bibliografia disciplinei pe
care o pred6. Nu gtiu precis in ce a constat gi dacd se poate vorbi de
originalitatea de gAndire a filozofului de care ne ocupim. Nici nu
am pregdtirea necesar5 spre a veriflca intrucat sunt intemeiate
suspiciunile cdrora s-a dat glas. Cert este ca, ascultanduJ pe Nae
Ionescu, nu, puteai si nu admiri darul acestuia de a transnite oral
gindurile lui gi ale altora, ca gi cum atunci le gAndea gi le adnncea,
imprimdnd expunerii o captatorie elocinli despre caie s-au depus
nenumirate nrdrturii, dintre care mi se pare elocventi 5i aceea a
Marucii Enescu, solia marelui violonist gi compozitoi, nlscutl
Rosetti, cu care Nae Ionescu a fost intr-o vreme bun prieten. Din
portretul inchinat filozofului profesor vom cita mai departe c{ltovo
frdnturi destul de caracterizante. Nu gtiu cit pret dddea Nae lonEsctt
,,originalitdlii" in materie de filozofie, dar ce pot eu spune esto cll
acest om reugea sd trdiascA ideile pe care .le comenta nraicutic,
asemenea lui Socrate, punAndu-gi insi intrebdri 9i rispunzflnd tot el.
Mircea Eliade il asemuiegte pe Nae cu filozoful antichittrtii grece$ti,
ca unul care n-a scris nici o carte, folosind pe deasupm ,,metoda
socratici" de care am amintit. Am spus cX Nae Ionescu ?gi tr[ia
ideile, de unde gi calificativul oarecum depreciator (5i nu qtim de
ce) de ,,trdirist" ce i s-a decemat.
Octav Onicescu (coleg gi prieten cu Nae lonescu, bineinleles ca
profesor la MAnistirea Dealului gi unul din colaboratorii gazetei
Arsavit Acterian Ce ne-a cucerit Si am admirat la Nae lonescu

,,Cuvintul'r al cirei director a, fost Nae lonescu_.mul1i ani), in pe .vremea directo-

..Juxta Crucem"), ,'Predania" 9i altele' lncd'de, dumi-
volumul ll al Memoriilor sald (apbrut in 1984 la Editura $tiinliticd ;ili; il;-il;;.iii"l' ru ziarul',,Cuvdntul" n-a lipsit in liece
qi Enciclopedicd) di o seamd de relalii pu;in cunoscute asupra gioase'
;t#;;;;;l;i d"' ivu" Ionescu. inchinar probiemelor
i"GGa u"tiuitute' publ icistiid il deo-sebegte
rel i

intr-un
itudiilor fEcute de Nae Ionescu la Miinchen, unde igi pregfttea o tezd ilili; ;;;i;i Mirc'ea Eliade'
de doctorat in filozofie. La izbucnirea primului r[zboi mondial, fel ne Nae lonescu de so..ut.]J"'"oit l-a apropiat sd scrie ci4i 5r
cetilenii romdni afla1i atunci in Germania au fost internali aproape :;#;;;bll;;;;;;i;;: E ;a"ux'ut
'a
n-a'ap'!cat
tocmii cind scdrbit de
cinci ani intr-un lagdi, iar doctorandul nostru a flcut patte ,,dintr-un *l,iii'r^ so a. un-i, in ts *in-i"-igao'ro i" -
lagEr d9 intelectuali" prizonieri ai rizboiului. Marele nostru savant ";;;ii"'i: ari,';;; ; .;;;7oie s 4 ;i sd-ei materiarizeze
r'it" intr-o cane.ce s-ar fi
mitematician Octav Onicescu se referX la diploma de doctor i"tpi"
in scris viztuneu ,u .p,r,,.,uii' -s-c.ris
obginuti de Nae Ionescu la Miinchen, teza fiind ,,scrisd in limba intitulat Cddetea in C-osmos'-'t in schimb un studiu despre
latinh", tratlnd dupX cate $tiu despre probleme de_ statisticl, Kant. ca introducere lu o ti"i"ti" a lui Amz5r 5i Visan duPi
!o.un. mii
io-""ut de ani
- Se pare cd -in lagin:l german, spiritul asculit iliiiiii^iiilii i,iiii". ei o pi"iu]i'iu
D9
matematica si lilozofie. in-publicistici.{:
,,socratic" ai doctorandului romAn s-a exercitat intens in discuJiile al lui Mihail Sebastian, "uti'I'iiiL-iontat a fost un vorbrtor cu o I":
pe care le suscita;i le alimenta, incdt catolicii care se aflau acolo, i"."i.ii. i" lifii .cuuintut'' Nae Ionesctt
irpreciind cuno$tintele filozofice, dar gi teologice.ale lui Nae p i. i" a" ca p ra re m asner
f *"li: ii.?"?ilx l: 1$iH' r11 3,llii | ;:,1 i I
Ionesctr, I-au te'corirandat pe acesta prcolilor catolici care vizitarr in" scris. nePrecuPellndu-$l lrt 'a-'pioUt"metor'
lag[rul ca pe un bun cunoscdtor al literaturii ecleziastice. A fost canacitatea de slntetlzare si de adAncire a
vizdnd miezuI lucrurilor discutate '
so'iicitat atunci sX facd referate asupra ce4ilor de teologie catolicd, """"iii.i"iiit".
in vedelea aprobirii (ori nu) a imprimatului cerut de autorii acelor
lucrili. in uitimii ani de lagdr, Nae Ionescu, de$i ortodox, a fost I

folosit de autoritd,tile bisericii catolice pentru redactarea unor piind maturitate in

referate obiective;'care prin r^igoare 9i ascu;itX judecath erau Ndscut in I 890, Nae lonescu a murit in-
*;i;16;0.'d- "t] ur"it"*" tulitagi a" inteligenli' Nae Ionescri' I
apl€ciate pentru scopul amintit. iiacest fel. timpul petrecut ?n lagAr de propria.lui viziune' adop-
a trecut mai usor si in chip folositor.
;#d;;1; alena-poliricS. a greqit lali de pildd, u'ele_campanrr
in volnmul'de hmintiri-mai sus citat; Octav Onicescu ptectzeazi
ii.i'"r.i" "iit"dini contradicrdrii. A dus. de i aprrea in prim plan'
I

;?il.;i;;. A;;iiil"ii.ie pe
-fost profesor universitar de logici militar
ch inainte de a ajunge ti metafizica, au venit nalional-ldrhnistii la putere'
il';ild;;'a;;; pii' rszs, '-'uiioia-"^n" I

Nae Ionescu a director de studii la Liceul de la

;^;""iitt;il;;"in ,,couantut'i'l'i-o o|tir diept rnullumire un loc
Mdndstirea.Dealului gi cum in. aceeagi vreme -a intemeiat revista in guvern, p" t-" tio iu'utt"ptor' Vasile Plrvan ficuse I
de ministru
,,Ideea europeani" irirpreuirl cu Rhdulescu-Motru- $i Constantin mai de mult acela|i lucru, "*il" i","*"ierea Parrid.uhri Nalional-
Beldie ca redactor-sef. Nae Ionescu a colaborat la ziarul ,,Cu- tfra"-"*' i i-iti;tqeii a pattiau tui A utorul M e mo ri a l e l or n - a v rut I
vdntul", al cXrui director a devenit dupX moartea lui Titus ;',i$'ii"^ia rili.i r"ia" r" ioiruiit* lui de om de culturtr' de
Enacovici. Mihail Straid, in Diclionarul de pseudonime (apdrut in "h ton"'"I iata u pti*i vreo funclie politicd in
1973 la Editura Mine-r'va) indicd unele pseudonime ale lui Nae
ii.irr# i.t'J.r;i. Nu. gut"-tli ti tttiir ca sfetnic' politicd activi'
I

stat, a fdcut un timp, pildl iluptind vajnic

Ionescu: Calicles (in ,,Ideea europeani'l gi ,,CuvAntul"; Scytes sau "u
crr care filozofia n.', pr"u tatt' de I

Skvtes in aceleasi publicatii); Mihai Tonca in l9l2' 1916 la "Noua ;:""ft";i;;;Cutiii ulBr n-rea in lard Pe acesta insl-nu-l interesa
"on''uiu:L-;
drept
Revisti RomAnht', precum gi impreuni cu Dem. Theodorescu, Nae Yiii'"iriri,"Tiro7oii"a. ,"ii." in lare se se imbogileascd, I
lonescu a semnat Nae gi Mitici in 1912la ,,Insula". De asemenea, ;# l:;ild;il;;;;'N;' ron""u' ih"onjurdndu-se db oameni de
a colaborat la revisteli: ,,Est-Vest", ,,Gdndirea" (un singur eseu, afaceri. Nu avea nevore o"'""-iifoiof Lare ii inculca propriile l

I
22
 Argavlr Acterlan
treburi. Nae Ionescu a incercat si-l detron€ze, dar n-a reugit decit
dupd moarte. I-a plXcut omului sX joace mai mult un rol de eminengd
cenugie, ceea ce a fost de narurd s-tr-i creeze nepltrceri ce s-au soldat
cu o moarte pretirnpurie, Unii, printre care ii petre pandrea, in
portretul inchinat profesorului stru multiubit, ad Iisat sd se infeleasd
ci ar fi fost otrdvit. Se zice .ctr, avdnd gripd, Nae Ionescu a ihem-at
pe. doctorul siiu perconal. in schimb,-s-a pomenit cu alt docror,
chipurile trimis Chiar de doctorul ce fusese chemat. Doctorul in
cauzX l-a pipiit, l-a cercetat pe bolnav cu mare atentie si i-a f?icut o
injecgie care a fost fatali marelui filozof.
Profesorul de filozofie Nae Ionescu era cu mult mai interesant
decdt gazetarul politic gi decit eminenla cenu5ie. L-am ascultat la
Facultatea de Filozofie, linind cdnd un curs de MetafizicX, cind
unul de Logici.
Totdeauna irnpecabil imbrdcar, sobru totugi in finutd, Nae (cum
i. se zicea) intra oarecum solemn in sali. se a$eza pe scaunul
catedrei, iq;i scotea ceasul din buzunarul vestei gi-l punea pe catedrd.
Atezat comod. rotea nifte ochi sfredelirori prin toattr sala, parcd
mdsurdnd fulgeritor pe ascult[torii pl'ezenli. Apoi se interioriza o
clipl iuainte de a profera primul cuvAnt. SaIa era totdeauna arhi-
plini, nu numai cu studenli, ci gi cu multd lume strdini de studen-
lime, veniti si'l asculte pe profesor. Se dusese buhul de strilucirea
lui Nae. Mulli veneau sh se verifice ca la un spectacol liudat. Apoi
profesorul incepea s5. vorbeasci-
-{.rgumentele se inldnguiau, desfoliind tema printr-un dialog cu
publicul, cum am mai spus, rhspunzind el insu5i la intreberile ;e le
punea. Ca intr-un dialog platonician, ideile subtile se impleteau cu
referiri la realitili concrete, uzAnd ades de plastice comppralii sau
parabole pline cu tilc. Nu trebuia sh faci un efort deosebiide dtengie
ca si fii subjugat de expunerea clari, de multe ori fascinanti, a
acestui profesor .care transforma orice subiect ar-id intr-o
emolionanti demonstralie ce-[i suscita interesul Si te lega de cele
spuse ca un cle$te. Sala asculta ilrcremenit5. Nae ltia cu hlsurh sb
pignicrrteze prelegerea, adesea dificili ca problematici, cu cAte o
glurn6, destinz6nd diu cAnd in cind atmosfera grea de ginduri gi
descreliud frunlile asculttrtorilor'. Ce md atrigea gi mi impresiona ia
24
Ce ne-a cucerit $i am admirat la Nae lonescu
acest conferenliar universitar (atAt era in anii in care l-am audiat)
erau preocupirile dramatice de cdutare a unui absolut in noianul de
relativithli istorice, preocuptrri ce-5i aflau cum am mai spus _
expresia intr-o maieutici, cu pendirliri intre - intrebdri gi rdsp:unsuri
ce revelau ades o paterici lupri Si cazna de a gisi soluiiile c'ele mai
apropiate de esenta lucrurilor. Ca dascil de filozofie, eia extrem dc
interesant, .vidind prospe.time in gAndire, pitoresc in prezentarea
loellor mar greu de sesrzat, o cugetare pe viu, o cerceture ln
adAncime.
_a
problemelor, degaidnd- concluizii surprinzltoarc prin
indrXzneald gi originalitate. Profesorul vorbea ca si cunr ar fi Tost
pus in. situalia de a q6ndi pe loc pentru prima 6artr, exprim{lnd
aceastd gandire ce se desligura in fala ta, dlnd astfel lectii'dc cum
trebuie sI cugeti $i sI comunici rezdltatul unei meditalii'la obiect.
Aga vorbea gi in calitate de conferenliar. Am apuca[ si-l ascult
vorbind la Fundalia ,,Carol" despre Spinoza, desprir filozofia ciruia
susfinea ch romAnii, prin aprofundarea sistemului spinozist, nu-l pot
inlelege decAt parlial, dacd nu deloc. L-am ascultai de asemenea^ in
Sa-la . Dalles, conferenliind despre ,,Imperialismul romdnesc.., cu
referinge la rolul jucat ile macedoromhni in Balcani.
. Solia lui Enescu, Maruca (fosti Cantacuzino) face in niste
pagini de jumal un port,€t fizic, intelectual $i moral al lui Nae
I
Ionescu. Citez cdteva crAmpeie: ,,Profesorul foioseqte rar cuvdntul,
dar atunci, cu cdtE gtiinld, cu. cati m[iestrie gi ndmai penrru a-li
sugera, a-li ard,ta calea spre sferele
ale'ideii puri gi penrri.r
a-ti comunica un fel de ameleali, o -eterice
-
limpede begie...
TXcerea lui m-a vrhjit din clipa in care'a inlrat in palutul
Cantacuzino, alituri de Matyla Ghika, plin de haz si interesant
(care, spre deosebire, nu prea tace).
(...) La Tescani, intins pe puful mare galben de la picioarcle
divanului, cu ochii privind lintd la flhctrri, profesorul risiundea in
surdin5, cu vocea sa dureroasi, de mare rdnit, la intrebirile pe care
i le puneam despre Platon, Pitagora sau Sachia-Muni, suSiectele
noastre obignuite pe vremea aceea.
.
(...) Era un demon cu _aripi,negre, avea frumuselea incoruptibild
a lui Lucifer gi orgoliul aceluia care dupd ce a prea slivit pe
 Aryavit Acte an i
i
Ce ne-a cucerit gi am admirat la Nae lonescu
Dumnezeu se mdsoard. cu El gi il sfirFazd. Avea
care, cAnd se oprea pe tine, te pdrrunati.". '."Li j"if"t...
aceeagi ciutdturh,
12. l.ogica colectivelor, 1934-1935 (stencgrami dupi cAteva
prelegeri).
* 13. Logica colectivelor, 1935-1936 (stenogrami dupi cdteva
^ Ce
Se
rdmAne de pe urma activitdtii plurivalente
a lui
intreba (mur1i'ani dupi moanea acestuia) intr-o Nae Ionescu?
prelegeri).
convorbire cu 14. Manual de logici, l94O (fragmente in manuscris).
Ion Vinea, Miroh Radu duraschiu.rcu, ai"laf i'p"ei;'i Eu retin cd Nae Ionescu a linut Si un curs despre Faust $i altul
ae jumat au
fost tipxrire pa(iat Ia eari* ae
-l-a' Virgillt;-n#i;tftil concepliitor despre Rlnagtere, care constat tI nu'figureazd pe dga de mai'sus gi,
l"ljll..i,:,
comun. ca
admirar .pe Nae i*i-iiLrii"irrl"Tut
$r pentnl spirirul lui de diruire."euiorul ieetu a;n
de asemenea, o brogurd in care trateaza despre ,,Sindicalism", o
conferinlX linut[ la Funda;ie in ciclul ini;iat de Dimitrie Gusti.
C itecelor
lisdnesti deihigea. faptbt ;r-."l"iiii;;"ia'",i pilil,
"l 9 Arn v,azit id i s_a. oter;rajunge
lara.noastrl nici mhcar ministru. iittit
in
ae
nrinistru, dar el a refuzat. S-au scris multe despre profesorul qi gazetarul Nae Ionescu, pro
__ Sub ingrijirea lui Constan-tin Noica, Mircea Vulcdnescu, Octav 9i contra. O interesantd caracterizare mi s-a parut a fi dacd irni
Btrncitl, AtiCe Borez 5i alli cdliva
roi wu" reamintesc bine cea ftcuti de Ernil Cioran in revista- ,,Vremea"
Ionescu, .din care n-ai, fo'st air. in "r;;;;ti!;;lri;uir"
d.elli,,ril".t?riri"u r.. *; intr-un portret al - propriului slu profesor de filozofie gi logicd,
U;;r;;p'#
..Merafizica. It" si ,.Istoria rogicii;. "ir"ug
Si'"ii"[,'aJi creionat cu luciditate gi nu lipsit, cel pulin pa4ial, de adevdr,
tragedia rizboiutui a pus caphi planurir"r a" ;;#l;j.
I tfd, rranscrisa probabil dupl o revisri _
"' intigi;indu-l pe Nae Ionescu drept un ginditor sceptic, dublat de un
^--lnrr-ogdsesc o lisri cu ci4ile care-probabil nu_mi aminresc mistic Ei preocupat de probleme religioase, nu lipsit ins[ uneori gi
care
- urmau ii apari dupi de un fascinant cinism- S-ar putea si gregesc.
jji:EJ1t::",ihi';5:1:lt*ilttiminlrjffi Tot cam pe atunci, mi s-a cerut la revista ,,Vremea", unde am
[[ti:[
fige: l:{ lucrat un timp ca.secretar de redaclie, si fac ce ttiu ;i sI public un
interviu cu Nae Ionescu. Drept ca|e, in acest scop, l-am cunoscut
1.. Dialogistik, Versuch einer neuen Mathematik, personal pe directorul ziarului ,,CuvAntul", intr-o perioadd in care
suslinurd la Universitarea din Miinchen, ." B;;;;i;;j. 'l9l9
(tez6,
ziarul acesta fusese suspendat. Am fost primit intr-o odaie goali a
. 2. Comentarii la un caz.de intrunsi"nlx ; - " - -''-' " marema_
tice, p-u-bl icate in,.Gazeta Matematici.., iTZ).-";;;;;;i.,
redacliei. Pusesem pe o coalS multe intrebxri, la care eram tare
curios sI vdd ce o si-mi rispundd profesorul. Din cdte imi amintesc,
Noti asupra unei clase de judecdii, in ,h"Urtu il intrebam pe Nae Ionescu ce-ar fhce daci ar qti cX va muri peste o
nr- 2, pag. 98, iunie-sepiembri i igZi. - "-' --
.3.
vol..IX, de filozofie..,
zi sau doud; dach are intenlia si scrie o carte de filozofie in care si
4. l.s.roria logicii ,192{-1925 @urs litografiat). enunle propria lui viziune filozofica; dactr socotegte cA o atare
5. tsilozofia qra-pa,qi9ii, inrroducere ?n jogice, l-923_1924. viziune trebuie sd fie in concordanld cu concepfia sa religioasi
o.
,rsrona togicii, 1924_1925 (curs lirogrdiiat). (ascultasem cu cdteva shpthmini inainte o predicd pe care o linuse,
/. Loglca cu specrata privire asupra Stiin{elor exacte , 1926_1927 cu subiectul strict religios, la biserica Sfentu Anton de ldngd Piaga
(curs Iitografiat). - de Flori piatd desfiinlati astdzi); daci i s-ar cere si recomande
8. Cunoagterea imediatd, l92g-lg}g (curs litoerafiar). zece cdrli- (intrebare de care s-a abuzat in publicisticb), la ce anume
9.- Istoria'logicii, I 92e- I 93o Gu;lit;;;fi;i\:"""""' autori 5i'titluri s-ar opri in alegerea sa; daci ar inceta suspendarea
10. tstoria metafizicii ca apologie a iulturii, l93O_1931 (curs apariliti:i ziarului al cXn:i dilector era, ce anume idei politice
litografiat). intenlioneazi str afi;;eze gi sd promoveze etc. Cdnd profesorul a
I l. Logica generalb, 1934.1935 (curs litografiat). intrat in odaie, i-arn irrtins foaia cu intrebdri. A citit-o cu mare
l

atenlie $i mi-a inapoiat-o; spunandu-mi cd dacl ar fi sd rlspundd la

i
26
I
Arsavir Acterlan
asemenea intrebdri n-ar mai avea ce facc ln rcstul zilelor ce i-ar mai
fi fost date. Sdl scuz, ca atare, ctr md rcf'uzd $i-mi std oricdnd la
dispozilie cu altd ocazie. A fost singura mea intiilnire cu el. Era prin
1936.
Ingenios insd, cum m-am dovedit rarcori, nevrind sd-mi fac
cunoscut insuccesul, am ticluit un ntrscocit interviu sub titlul (de nu
gregesc) ,"Profesorul Nae Ionescu ne vorbe$te..." in care, la unele
din intrebirile de mai sus, am publicat rdspuirsuri culese din ziare gi
reviste de Mircea Eliade in volumul Roza vAnturilor.
. La inmormdntarea lui Nae Ionescu a participat lume nespus de
multi: au fost nu numai admiratorii lui, lrecuri gi mulqi colegi de
facultate, printre care se afla 9i Rddulescu-Motru, care fl atagaie la
inceputul profesoratului pe Nae Ionescu ca asistent gi pe urmd
conferenliiu la. catedra pentru logictr gi metahzicd, ceea ce nu-i
impiedicase, la un rnoment dat, si se sfEdeasci pe anumite ches-
tiuni. Au lost, de asemenea, prezenli nenumilali profesori gi admi-
ratori, chiar gi unii oponenli politici, ca de pildd Pamfil $eicaru gi
Nicolae Carandino, care au gi scris rdnduri de admiralie in scurtele
nec^roloage apirute in ziarele ,,Curentul" gi ,,Facla".
Inclin sd cred cd daci profesorul Nae Ionescu n-ar fi alunecat pe
ghe;ugul politicii, in care domeniu n-a fost totugi lipsit de strf,lucire,
dar nici de unele erori care l-au costat scump, cultura romineasc5.
s-ar fi putut glorifica cu o operi filozoficd fdr5 egal pe meleagurile
noastre, poate gi pe alte meleaguri. E de-ajuns sd citegti citeva din
cursurile mai sus citate (dintre care unele tiplrite), ca gi.,,Juxta
crucern" sau prcfata la traducerea Criticii ragiunii practice a hJi
Kant, ca sn-ti dai seama ci supozi;ia noastri este departe de a fi
gratuith'
,,Echinox", nr.7-B-9/r99r
2t
Profesorul
Proteeorul
Iiiscut !n I 89O, Nae Ionescu a murit in plini maturitate (unii
sustin cX a fost ucis), in luna martie 194O. A gregit, deslgur, intiffnd
rrl are!? pohtrca; a retuzat, totusi, totdeauna si oficieze in prim-
plan. Cdnd a pledat cu succes in ziarul ,,Cuv6ntul", al cirui diiector
devenise, venirea la putere a Partidului Nalional-Jdr6nesc, i s-a
oferit profesorului de filosofie un post de'minisiru, iar el n-u
acc.eptat. De asemeni, cAnd i-a suslintt pe legionari, acegtia au vrut
'sd-l numeasci intr-o asociagie a
susEinhtorifor migctrrii' legionare,
dar Nae lonescu a refuzat acesL ,,titlu'de onoare".
Ascultdnd cursurile lui Nae lonescu, erai captat de elocinta si
addncimea cu care erau infd;igate problemele fiiosofice, inlesninh
in acelagi timp intelegered firi- dificultate a esentei temelor
propuse.
Nae Ionescu a scris gi sub_diferite pseudonime la ziare gi reviste.
Profesorul de filozofie Nae Ionescu (-Nae, cum i se ziceaj oficia la
catedrd intr-un chip nespus de gaptatoriu. Intra oarecum solemn in
sali, se agez.e pe un scaun, igi scotea ceasul din buzunar gi-l punea
pe catedri. Rote_a,nigte ochi sfredelitori prin toath sala hrhipline,
parcd mdsurdnd fulgerdtor pe ascultitori. Apoi se interioriza o clipl
inainte _de-a enunla.primul curint. Erau in sali gi mulli audit6r'i
striini. Se dusese buhul de strdlucirea cursurilor lui Nae. Pr.of'esonrl
incepea si vorbeascd in deplina tecere a sdlii ticsite de auditori.
Ideile subtile se impleteau cu referiri Ia realitili concrctc, uz{irrd
ades de plastice compara{ii sau parabole pline de idlc. Nu trcbuiu sl
faci un efort de atentie ca str fii subjugat de expunerea clar.ll, du
multe ori fascineurti, a acestui dasctrl care transforma orice subicct
arid intro emolionantX denonstralie ce-!i suscita irrteresul cclor
spuse. Ce md atrdgea gi rnd inrpresiona la acest confercnliur
universitar (atdt era in anii in care l-am audiat) erau preocupliile
dramatice de ciutare a unui absolut in noianul de relativitili
istorice. $i absolutul lg era un cuvAnt in vdnt, ci credinp iir
Dumnezeu. Axa centrald a gdndirii lui Nae Ionescu a fost orice
s-ar zice creltinismul ortodox. Parcd-l gi vdd odatd lratind - un
- religios la Biserica Anton cel Mare de ldngi Piala de
subiect strict
Flori (pia1i desfiinlati nu ,stiu de ce), linind o predicd, "oficiirid cu
sobrietate in crcdinla intru Christos.
,,Apostrof', anul V,
nr. l0- l l-12 (53-54-55y1994
 Nae lonescu. Cum l-am cunoscut
I

cursurile extrem de vii 9i surprinzdtor de personale^ ale lui Nae

D.C. AMZAR i;;;;. Spre d.osebire'ite toli colegii lui, hai in v6rstd sau mai I

tineri, Nae^Ionescu nu se mullimea sE expund mai.mnlt sau mai

nutin nersonal ce-au spus'altii, ci disiuta el - insu;i problemele'
- ici 5i colb de pbzilia cutlrui sau cutbrui. filoso{' cu
I

Nae lonescu. eum [-am eunoscuf lttiin,ina.lt t"sr.,

iaiili-it sia a'fi iter tu, dar flire a se lisa cople;it de mdrimea
""i.
I

si autoritatea vreunuia din ei.

' FdrE sh rezolve intotdeauna problema in discrrlie, Nae Ionescu
_ Cind, in 1941, m-a vizitat la Berlin; pentru prima. datd, Ghild
Racoveanu, fgeit ae curdnd din ;ar\, ai vorbii despre moartea deschidea ochii 5i mintea sludenliloi asupra soluliilor posibile. gi
I

neagteptatd a Profesorului, cum i se spunea curent in cercul elevilor inJi.u atu-u.l dL gAndire' Uneofi oferea el insuqi solulia'.c6nd .o I

pi colaboratorilor lui, propunindu-i id aqtearnl c6t mai repede pe avea. dar nu dispunla totdeauna de solutii gata fdcute' I)e obicel le
hartie tot ce-a auzit mai de seamb de la ei in decursul anilor-, c6t i-a cluta .u., sdfd"eu cd le cautd in faga noastr[' qi in aceasta I

fost_ colaborator la ,,Cuvdntul". N-a fost nevoie de prea multb consla -in
-- janiit"u primul rind mliestria lui -
de pedagog inn5scul'
I

pledoarie: Ghifd a acceprat propunerea mea pi, plecdnd li Miinchen, F. proprie punea el prel $i-la eiamene' li aici intervine
prima "mea amiritire per.sonald despre neuitatul meu dascil' Nu mai
I

s-a a$ezat pe lucru. Dupi cdteva luni mi-a trirnis un manuscris

insolit de o prefagh, in caie se referea la sugestia mea. intre timp iin minte ce m-a intrebat 5i nici ce i-am rhsptlns' $ltu numal ca nu
i-;;;i;t riipuns ,,din cirte" qi nici din cuisul lui,tras ci ,,de la mine"' I

gi anume dupd rizboi Racoveanu a priblicat cdteva din acieste - pulin inapoi
Fapte,gi,cuvinte, cum le - denumise el, in diferitele foi ap5rute sub ;;;:;;;ic'6;i in acel moment. Profesorul s-a
mi-a
*i-' J""a". it'-u o.iuit o clipi cu oarecare surprindere' spus: I

direplia lui.
In cele ce urmeaz5., voi incerca sd adaug gi eu cdteva ,,fapte gi ' Dorirnule Amidr, dar de unde ai D-ta acest rdspuns?..
cuvinte" la conturarea unei imagini cdt mai apropiate de realiiate-a -'Bin",
L-orn p.itit gi eu o secundd nedumerit 9i. a.poi. am siltat ugor din
I

celui care a fost, generalii de-a rdndul, indrumdtor gi generator de umeri, cisemn ch,,n-a; putea spune de.unde"l . . - .
Sa-ti spun eu: l-ai gandit acum, aici. pe loc: Mullumescl
I

gind gi faptl rom6ncascd gi umand. Se ingelege ih, in pulinul timp

ce-mi sti la dispozilie, nu voi pulea atinge; de data aceasta, dec5t -Acesta mi-a fost tot examenul!
aspecte mai mult sau mai pufin periferice ale personalitdtii L"i"L"p"i .t -l-i* auii"u."i aaci ,,tr,ecusem" sau. ,,cdzuseni"' dar'
l

excepfionale a marelui nostru maestni, de Ia a cdrei na;tere se nl-"- i"iii" a"ci cu gindul sd pdrXsesc sala, cum..se ob^ignuia'
;ir;;'I" uJa seminanilui, m-ana^ rdzgdndit 9i am rdmas in picioare'
implinesc anul acesta, la 16 iunie, 80 de ani, iar de la moarte, la 15
martie, 30. li ted cum procedeazd cJ cel care venea dupb mine' Eu
^li""ta"i
i,]r"'..* oii-ur si am irezut cd studenlii sunt chema[i Ia examen in
1. Nae Ionescu ili;;;if^b;ii.i. Sp." surpriza mea, Profesorul n-a continuat s[
;i universitatea
.ir.-. J""e "if"bet, ci dupi mineincepea a venit la rAnd un coleg' mai in
a""^at mine, al cdrui nume cu litera P I'a intrebarea
Cdnd am ajuns la universitate, in 1926, Facultatea de litere gi
-- "aitia
lui. Nae Ionescu pe care de asemenea n--o - mai 1in minte
filozofie era gi a rimas inchisS, 9in cauza grevelor studenlegti, pAnI
-
a rdspuns fiarte doct, citAnd filozofi gi bameni de gtiinEd'
-
la inceputul anului urmltor. In toamni am ascultat..o serie de ".i"n"fp.
prelegeri de la Facultatea de drept gi economie politicX, spre a trece oe c"are-i stia pe dinafard. Profesorul l-a ascultat atent un trmp
'our""ut", apoi l-a intrenrpt, intrebandu-l:
apoi, pentru restul anului gcolar, la cursurile de latini, fitologie
romanicd gi compalath, filosofie gi sociologie. Incepdnd cu anul $i'Dlta ce crezi? intrebare la care P' n-a putut sau n-a vrut
urmdtor, m-am fixat definitiv la filosofie, atras in primul rdnd de -
sd rdspundS. -

30
 l

I
D.C. AnzEr ir
]t\
Nae lonescu. Cum l-am cunoscut
Domnule P., a continuat Profesorul, D-trt e$ti ,,tobi de carte",
dar-lucrurile astea Ie gtiam gi eu, de accea pc mirie m-ar fi interesat O.altd T9y"ti9 a fost introducerea paragrafelor numerotate ln
mai mult ce gAndegti D-ta. Ai vtrzut pe cel dinaintea D-tale: eu sunt rexr tr a subtruurrlor corespunzdtoare din fruntea fiecirei prelegeri,
sigur ce nu $tie cat ttii D-ta, dar gEndepte personal, gi asta e prima
condilie pentru cine vrea si facd filozofie! $i cu asta s-a terminar fl":ii_li g
f.ii ,i1l.r generat
oe-a lntesnl studentilor
pentru inrreaga prelegere, 6u s"6pui
inlelegerea materiei resDective.
examenul gi pgntru P., care de-atunci n-a mai dat pe la cursurile lui DupE ce-a virut prima fascicull Litografiatd, l_am intrebat dacl
Nae Ionescu. In schimb eu n-am pierdut nici o ori de curs gi nici observalie.sau vreo. dorinli. ,Nu; e bine ai prociaai
una de seminar; nici o conferinl5 nu mi-a scipat neascultatd, nici un S"-_yi.".^
A
P-qi" doua Si ultima datd cdnd a mai fbst vorba ""mde felul cum
articol necitit. rlgnlesq eu aparitia cursurilor, profesorul s,a referit la subtitlul
,,panlogrsmul hegelian.. din Istoria Metafizicii, intrebindu-mtr
Ani de zile am adunat articolele din,,CuvAntul", cu gAndul de-a prin ,,panlogism... La
le avea la indemAnd gi a propune, cindva, mai tdlziu, Profesorului f_"d^1,3'j"]l!:leg meu, a dat ugor:
oln cap in semn de aprobare. Acesta a fost ^rdspunsul
al doilea examen sui
sd le publice in volum. Acelagi gdnd l-a avut, se vede, gi Mircea generis al meu. la Nae Ionescu, inainte de examenul cle licenll cu
Eliade, din iniliativa gi sub ingrijirea ciruia. a apdrut apoi volumul lucrarea, propusi de el: ,,presupoziliile metafizice ole j"aecaiil ae
Roza vdnturilor. Din coleclia mea, care se va fi pierdut in !ard, am predicafie".
salvat intdmpl5tor cateva articole, dintre care unele au intrat in
compozilia vofumagulul Indreptar ortodox, realizat abia in refugiu. Dupi moartea lui in 1940, un grup de prieteni gi elevi au
constituit, la Bucrrregti, un comitet de ;aitars a opereior lui Nae
O.alti problemi care mi s-a pus destul de repede a fost aceea a lonescu. Primele volume, dintre care numai pe unul l_am vizut,
ingrijirii cursurilor Profesorului. Acestea erau editate de mai mulli ' daci nu m^h-ngel, la.Ghi;d Racoveanu, au fosi cAteva _ cel puEin
ani de un stenograf de la Senat, care reproducea prelegerile cuvdnt q.y_" din cursurile ingrijite de mine. Dupi cum arn aflat be'la
cu cuvdnt, aga cum vorbea Profesorul, Ceea ce m-a deranjat din C.N.,-cu ocazia unei vizite la Berlin, Co^mitetul, in frunte cu
primul moment a fost punctuatia complet arbitrard pe care o regretatul Mircea Vulcinescu, a renuntat la paragrafele si
introdusese stenograful. I-am atras atenlia Profesorului asupra subtitlurile introduse de mine. Unul din acesie volume selncheic cii
acestui aspect al cursurilor, Stiind ce gi el era sensibil in aceasti o,postfald a mea, pe care rni-a cerut-o C.N., la Ooiinta Conritctulrri
privinli (ii citisem articolul celebru despre ,,Virguln!"), propunf,n- editorial. In ea am dat cAteva limuriri tehnice in legXturi cu editrtrcu
du-i sE mi ingrijesc eu de acest lucru, ceea ce Profesorul a acceptat cursurilor gi, dacd-mi aduc bine aminte, mai ales cu privirc iu
imediat, cu viditi satisfaclie. L-am intrebat, firegte, dacd vrea sh punctualia lor.
vadd prelegerile dupd ce le voi fi pus eu ,,la punct". Mi-a rdspuns cI
nu e nevole.
Stenograful imi preda deci de la ord la orh textul fiecirei . lAnd am plecat ln strein5rate, in ianuarie 1931, i-am ftrcut o
vizitd, de rdmas-bun acasi. La despirfire, mi-a oferit o sumd dc tei,
prelegeri, pe care eu i-l restituiam ,,corectat" in ora urmdtoare. Zic destul de importantd pentru buzunarui meu studenfesc, rugAndu_md
,.corectat", pentru cd, o datd pornit la lucru, am constatat cd anumite s-o accept ca un mic ajutor
intorseturi de fraz , de mare efect in vorbire, deveneau superatoare _pentru primble nevoi in dermania,
pe ru cA ea reprezintS. echivalentul
in scris. Am luat atunci mai multe texte publicate de el pi am vdzut miei de lei pe care o.primise ei
cd in scrisul propriu-zis al Profesorului lipseau intorsituiile de efect
de la. fostul lui profesor, P.P- Negulescu, atunii cand a ptecat ta
din prelegeri. M-am hotirit deci si le elirnin gi din cursuri, evident: studii, tot in Germania (1913).
in miisura in care stilul vorbit o permitea, adicd fEri a schimba Mia aceea a fost cu noroc; am mai dat-o $i altora in amintirea
esenfal caracterul prelegerii vorbite liber.
-
generosului. gest al lui P.P. Negulescu, 1i-o dau gi D+ale gi_1i urez
drum bun qi succes la studii!
32
 I

lonescu iniliatorul
D.C. Anzdr I

in august 1933 m-am intors in !arI, pentru a md ingriji de mare de hdrtie rulatd, pe care incepe s-o intindi-pe biroul din I

publicarea Criticii raliunii practice, pe care o tradusesem intre timp cancelarie, lntrebdndu-mi: Ai v5zut vreodath o diplomi'{e doc-
impreund cu fostul coleg de studii Raoul Vigan, el ficAnd torat? Atunci -
vezi si D-ta cum arati o diplomb de doc-
--Nu! -
torat din Germania! Am privitlo indelung. citind-o de sus pAn[jos:
I

traducerea brutd, iar eu confruntdnd-r: din nou cu originalul gi

dindu-i fonna definitivd (pe care, in treacdt fie zis, a.stdzi n-o mai diploma de doctorat oblinutd de el la Miinchen! i

consider definitivd!). Dupd cum.se gtie, in fruntea volumului Se intelese cd Ia prima ocazie cind l-am \'5zut pe Gusti, i-am po-
respectiv se afld o inffoducere a lui Nae Ionescu in etica lui Kant $i vestit cal de" impreiionat am fost vdzand pentru prima dati o di-
plomi de doctorat din striindtate' De unde, a cui? A colegul-ui
o notitd biografici a lui C. Rddulescu-Motru despre marele filozof - - Altfel
german. Volumul a ap5rut in coleclia de etici'gi politicd a bv. Nae Ionescu! Cum, gi-a dat intr-adevdr doctoratui?
cum i-ar fi -
eliberat universitatea din Miinchen -
diploma?
I

d1un6i Motru a-Ai

L.rstitutului Social Rom6n, condus de Dimitrie Gusti. fost
Cum am ajuns eu la acest teamwork, cum s-ar spune ast1zi, intre citit-o? Da! in ce limbx? Latind! r1

ace$ti trei profesori, care de la un timp nu se mai inlelegeau ;i nu eiesit -

informat! - Nu mai -
incape nici o -
indoialMu acest episod
!

mai colaborau? Raporturile ,?ncordate dintre 9i erau cunoscute -

i-a incheiat conflictul, din fericile nu pentru Nae Ionescu, care
studentilor gi mulli regretau aceastd situalie, dar nimeni n-o putea
-
n-ar fi avut de ce sd se teamd in faga uneicomisii, ci pentnr fostul
I

schimba. Avdnd Critica raliunii practice gata de tipar, mi-am lui profesor Riclulescu-Motru, care, onl de totali bund--credinli, se I

propus sh cer fieciruia o contribulie la aparigia ci4ii, fhrd sd gtie lisase indus in eroare de vreun adversar intrigant al lui Nae'Ionescu'
unul de altul. Felul contribuliei l-am fixat tot eu, fEri sI mi consult I
in prealabil cu vreunul din ei. Lui Gusti, cu toate cd era profesor de ,,Prodomos", nr. lO/ l97O

eticA, i-am cerut si pliteasci tiparul, pentru cd in procurarea de I

fonduri se pricepea mai bine decAt in gtiingi; introducerea in morala
kantiand am cerut-o lui Nae Ionescu, care, cu toate cA nici lui nu-i
lipsea abilitatea de-a organiza subvenlii, era un gdnditor autentic;
Ianescu iniliatarut I

lui Ridulescu-Motru, la care lineam nu numai pentru gtiinla lui Nu fiIozof "de meseie", agaPt de cine ttie ce chesti- I
onesti gi fbrd pompd, dar gi datoritd omeniei lui, i-a rdmas, in planul uni tehnice, fie ele cAt de cup'riizdtoare; ci om' stand citic
meu, si scrie despre omul Kant. in faSa exiitengei gi ciutAdi-;i locul de impicare cu sine
/nsufr. I
Mare le-a fost surpriza cdnd, la aparilia cirgii, s-au vdzut alituri,
fird voia lorl Cearta dintre. ei, in special dintre Nae Ionescu gi Nae Ionescu desPre Kant i
RXdulescu-Motru, igi atinsese apogeul in afirmalia acestuia cf, Nae
Ionescu s-a intors din Germania fere doctorat, ci examenul de
docenld depus la Bucureqti s-a intemeiat deci pe o presupozilie falsl
incercdnd sd prind, intr-un singur cuvint. ce insemneazX Nae I

Ionescu in lume;' rosturilgr lui, ce rAnduiall i s-a O1t 9i--c31 go

5i cd, irin urmare, nici numirea la universitate nu mai poate fi con- indeplinegte, nu , .rm putut spune mai cuprinzdtor decht INIIATO-
iideraii juridic valabili- In consecin;d, se impunea reexaminarea de incepuiuri,. deschizdtor de orizonturi, indru-
I

cazului de cdtrb o comisie speciald a Facultdlii. Decanul era pe RUi,

""i""iator
mXtor. Ca Socrates in istoria cugetului european, ca Titu Maiorescu
atunci Dimitrie Gusti, care impdrtlgea reprogul curent ce se ficea I

lui Nae Ionescu ci nu publicase nici o lucrare ,,ttiinlific[" propriu- la noi.

zisdl C)m de o intinsd 9i temeinicd culturd, in cele mai variate I

in aceastd situatie, Nae Ionescu a recurs la o micd stratagem5. domenii: filozofie $i te6logie, matematici-,si $tiinfe pozitive,.artX ti
intr-o zi, inainte de-a intra Ia curs, vdd cI scoate din geanth o coald literaturd; suflet dt,o bogatd plinetate liuntrich: cu nevoia ori- I

34
 D.C. Anzet
indreptarul nostru
zonturilor cuprinzitoare, cu un uimitor sirnf al ad6ncimilor gi al Descartes a spus inci din 1924 (,,Ideea
marilor rezonanle spirituale, cu un foarte fin sim; al esenlialului; l,.l9i: !lg:p|"i -.despre
European:l-').lucrun_pe czrre eu le_am ascultat in l93l la un'filosof
minte de o strdnsd, netoyditoare $i necruldtoarc disciplini; cu vaste
posibilitdli de legare a lucrurilor. In rAnduiala lor etemi, ca gi in :"^.$,:?^o,it"]: jll lttottr.. -: in filosofia culturii gi istoria
metaltztcu, ln definitia filosofiei insdgi g.a.m.d. Lucruri care au
-" -r;.f5
1d3:s- in cugerarea iomdneasch., o i""i6i-",
mer3ul lor istoric, cu neprefuitul dar de-a spune mult in cuvinte
pufine, intr-un stil cu totul personal * Nae Ionescu nu e, in nou6, o
gi o deslele_nire a minlilor care. pana u.u-,l" gtrseste. e
cugetarea sa, un sec potrivitor de idei, sau un meditativ filozofic lrdm.an^targ
orepr, .rnca ln prlma 1az,6,, va9i, neorganizata. primeidioastr
liric, qi nici, in scrisul siu, un compilator de cd4i. Ci, in cel mai prin victimele pe care le lace1rt tinere"t, aar, p"'nt u-u'iitor, nu6hiar
mai
.propriu inteles al cuvdntului, un cercetetor filosofic. puIin rodnicS.
Orientat. precis in domeniile in care lucreazd; informat intot Ca si avem insb acel viitor, Nae Ionescu ne rdmAne dator cu un
deauna direct de la izvoarele prime ceea ce il scute$te sd fie ,,la si{rgur lucru: Restdltndcirea criticd cu Descanei, iagAOulta in :-924
curent" cu lucrdrile ,,despre" el -igi indreapti gdndul, de o rarX CRomdnia Jund Carrea semicentenarului'.j, i?i iu..
puritate de pdtrundere, nu spre- probleme abstracte gi artificiale, ci -
romi.nesc iqi va limuri puncrele de piecere proprii.:Iitu
"rg"tut
spre lucruri concrete gi fireqti, reduc6nduJe, spre a le inlelege fjgpfl:
rvlatorescu. prrn acttvitatea lui gi a elevilor care l_ru -continuat, a
principiul. Ia schemele lor fundamentale. la temeiurilc gi tormat acest cuget; Nae Ionescu are datoria sd_i dea de lucru-
inceputurile lor prime. In orice domeniu igi poarti gdndul cercetdtor
in lurnea cugetului omenesc (logici, teoria cuno$tintei), in ,Credinfa,,, Anul III, nr. 359, l0 februarie 1935
-domeniul faptelor omenegti (istorie, politicd, filosofia culturii) sau
in cirnpul intdmplhrilor lumii (metafizicd), Nae Ionescrr igi pune
intotdeauna problemele din nou qi de la inceput. In studiile indreptarul nastru
filosofice, in articolele politice ca gi in lecliile de la Univelsitate.
De aci vine caracterul oarecum popular, in inlelesul de simplu gi Cca mai^mare
elenrentar', al prelegerilor sale, chiar cdnd trateazd problemele cele ^parte..a Srj,;.gl^e1o^r culegerii de faqi au apnut ln
. mai grele gi rnai aride insugire pe care n-a avut-o la noi decAt
ziarul ,,Cuvintul" in anii 1926- lg33 $i ace"stea ou fort r"rrlodusc _
- Nae Ionescu se deosebegte pdntr-o linutd cu indreptirile impr'.se de gramatici'gi sens din voirlnrul Rr;za
Maiorescu, de care totugi uantuntor^(tsuc ure$ri, 1937). -
mai naturalA, mai pugin studiatd (care igi are gi ea, e drept, uneori Ititn:ll doud art^icole, publicate aici,
pentru lntala oara ln vo.lum. sub titlul comun ,,ln loc de prefatd.,. urr
neajunsurile ei). Aga se ldmuregte cd lucrurile spuse de Nae Ionescu apdrut in 1938 tot in ,,CuvAntul* pi au fost ."pr6au*i' Aipii
se impun intotdeauna cu fo4a adevirurilor elementare, de bun sirnl: ,,tiieturi" din arhiva editorului. pentru primul imi'lipse;te du'tu
5i prind, rodesc in spiritele ascultdtolilor sii. (E adevdrat ci uneori exactd a ap_ari1iei, care cade, sigur. Ia inc6putul anului, 'probabil in
dau roade greqite, nedorite d21 sarg semdnitor seamind tebruane. Pentru celelalle rexte am indicat in note loiul gi data
numai in pimint- bun?) Aga se - explicl faptul ci, de la 'Iitu aparjliei. precum gi izvorul irnediat din care pr.ovin.
Maiorescu, el e singurul dascdl de filosofie care a fbcut gcoall.
-exceplia primelor doui articole, caie limuresc chestiuni
Cu
Cite idei n-a pus in circulalie Nae Ionescu, luminind atAtea
lucruri centrale p6ntru vremea noastrl qi pentru noi, romAnii? in F:Tli9 j"r*"jode.,roate
ln
celelalre trareazi.probleme religioase gi
..tnrrod,ucere" am grupat o serie de texte card priverc
politic5, domeniu in care s-a exercitat, mai ales in ultima vreme, 9ll.rlllltl:
raportul preliminar dinrre ,.gtiin1h qi religie.', ratiune si ciedintl_
ocliiul sf,u cercetdtor (problema monarhiei, a partidelor politice, a cunoa$terea intelecualX $i trlirea religioasd. Ultimul teit clin acisi
statului etc.), in invb[[rndnt (organizarea liceului qi UniversithliD, in ca-prtot clefrmiteazi, cu precizie clasicd, domeniul moral de cel
logici (problemii analogiei, ajudecdlii, a logicii insdgi ca qtiinfd), in rellglos, atat de utor de confundat pentru omul ,,modern...

36
D.C. Anzer indreptarul nostru

Corpul propriu-zis al volumului l-am impX4it in dou[ grupe de : Nae Ionescu", care a publicat, dup[ cursurile- editate de mille' trei
texte. fiecare cu subimpdrgirile ei, a cdror ratiune e u$o.r de inleles. ;;1";;. t; prin anii'194t utt .ugerat untti fost colaborator al lui
in cadrul fiecdrui capitoi am respectat, pelcat posibil, ordinea Nae Ionescu de la;,Cuvdntul" sd noteze, cit poate de exact; "con-
cronologicd de aparilie a textelor, cu toate cA aceastd ordine nu vorbirile'l acestuia, la care fusese Ei el de fi1h,^in care neuitatul
trideazX rlimic sigur asupra genezei ideilor respective in mintea *u".t.,, rostise cuvinte vrednice de reqinut' (In prefagae manl- vorba
r".i."t"i -iu prezentat^ ptin 1942, hutorul- de care
- Gruparea nostru.
96nditorului
sistematicb a textelor mi s-a pXrut posibil5 9i necesard: mentiona"a acest aminunt.) in ultimul timp ( 1956)' au apxrut' in
posibilS din punctul de vedere al autorului; necesar[ in interesul
cititorului. 'pi.iiA1 ain exil, cAteva din acele insemndri.
doil"u *otiv pentru care am crezut cE e bine sd grupez textele
Nae Ionescu, ca gi Titu Maiorescu, degi profesor de filosofie, n-a a. iuie itrtr-o ordin^e sistematicd e de natlrrd, at zice, pedagogicd'
fost un gdnditor di: catedrd, ci unul militant. El nll gi-a expus F;blil;i;-", id*i" i t. adreseaza in primul privi
rind acest volumag'
lucrurile mai ugor
niciodatd in intregime sistemul de gdndire ti numai rareori ,i-a 9i felul'nae-ionesc ian de a-
explicat metoda de lucm- N-a avut nici timpul necesar * Nae
"^ "ti-if"la"i.
in ordine sistemaiicd decat in cea cronologicd'
Ionescu a plecat dintre noi la 50 de ani neimplinili dar nici n-a Pentru a ugura gi mai mult lectura.gi studiul acestor-texte' am
linut s-o ficd. Gdndul reprezenta pentru el nu un -
obiect mort de socotit util sd idnot'ez, cu explicalii suplimentare' unele pasaglr mal
muzeu siru de expozilie in cadrul unei c54i ci element viu' srele. aluzii de actualitate' autori mai pulin cunoscutl etc' Dln
-
armi de luptX, incepui de faptd. Cuno;tin1a nu -
rlm6nea la el un bun iceleasi motive am introdus in text stelugele $i parantezele drept-
cAgtigat, on.""rr* slatic gi decorativ, ci iobora dilramic in vial[.9i i.if...-
-"i;;";i;;; de cele rotunde. care sunt ale autorului'
geneia atitudini, gesturi, acliuni. De aceea Nae Ionescu n-a vorbit
"r"f "fat"ri comentarii sumare asupra unor 'aspecte speciale
iecdt alunci cAnd i s-a cerut sau a fost provocat provocat de alelilosofiei lui Nae Ionescu am vrut si iidic, pe de o parte' sursele
oameni gi mai aleS de evenimente n-a spus -
mai mult dec6t pi"uiuir. at i"tpiralie, iar pe de alta ggneryl ei cu evolulia.cuge-
9i ierii stiintifice c6ntemporan-e, pe care filosoful romAn a antrclpat-o'
trebuia iX spund, in acel moment, -
pentru ldmurirea problemei in intre filosofi a
discutie. Chiar cursurile de la Universitate erau departe de a fi ;;'; !i;;,'ri ;;te, in Iin i i te ei'esen1 iale' Dimpotrivl' ateu
filosofice logica, i"-it-ii' nou.t.", exisienlialismil Yi -nihilisr' 9i
n.r*u'i sistematicd a unei discipline
"*pun"."a istoria metafizicii etc. - "-ti"-ii
organologic 5i profund cre$lin al lrti Nae Tonescu nu
teoria cunoqtinlei, ci aveau totdeauna un "*"ii^ii=-tt omul nu e o simpld
caracter cle vie'actualitate. Nici aici Nae -
Ionescu nu spunea 9i n-a ;;;,i;;; ; Ji?iiot. fe dtnictura. Duph el'joc.atomic inteligent'
it*l,.are, o imanenl5 ra!ionala, un
spus tot ce-a avut de sPus.
' Cu toate cd nu gi-:a eipus sistemul de g6ndire, Nae Ionescu ".iti"ttr^
o uu"ni"ta intamplitoare a evoluliei cosmice, ci o esenld perma-
nentd, a cdrei caiacteristicl fundamental5 e raportul cu transcen-
Doseda un ase-"nea sistem, pe care-l complela necontenit 9i din J"niu s; ete*itatea, intr-un cuvAnl: cu Dumnezeu; o exislente care'
care-si alimenta, lotdeauna nou 9i captivant. cursurile universitare, in .l",ita provine de Dincolo 9i este aici' pentru ci va li Dincolo
conferintele publice si scrisul cotidian. Socotesc ci a venit timpul "i.
i'ilii;;i;;"x, omul accepte 'tau nu.acesl sistem de
si inceri[m a reconititui acest sistem. in primul rdnd prin edilii -.ooiaonu." 9i locaiizard.teol o gic6 tj. teonomichl ugi:i'-il t-1f ?"1-:l
"on$ti"nt'
critice in cadrul operei.lui scrise. Culegerea de fald reprezinte o ;#;f;;;;i-iiiuit cuprinsul intresii existente
rl absilut ilinDrtmnezeu
asemenea incercare. ti"t*"aroi., n.i-n"t"rr. Iar nu e, pentru-Nae
Pentm cursurile universitare intre anii 1928 9i 1937, acestea "xiiri"
i"t*i&] Oiti"it"tea anonima a filosolhlui theist sau deist' ci Tatdl
-
au apErut steno- $i litografiate sub ingrijirea m6a acesta a Mdntuitonrlui nostru Iisus Christos, care ,'s-a intrupat
fost inceput in 1.9qt, de cdtre ,,Comitetul pentru -'hr6ntl
tipdrirea operei lui ""r*ii Sia"i-fi Ji" tnlo'iu
;;il';J;;i ^t Fecioara, 9i s-a rrcut om"'

J8
D.C. Amzdr

Din punct de vedeie religios, textolc acestei edifii constituie cel N. BAGDASAR
mai bun indreptar tennenul provine din v6cabularul nae-
ionescian pe care- ni-l putem dori noi, romanii ortodoc$i. ll
recomand -nu numai pufinilor no$tri P.S. Episcopi gi C, preofi, ca un Nae loneseu
ajutor omiletic, dar gi marei mase de credinciogi
necredinciogilor!
gi chiar
- vdrstele,
de toate categoriile sociale gi de toate
. fr e" Anteniade
il recomand mai -cu seamd. pirinlilor cu copii de €ducat ca un
mijloc'sigur de orientare in mediile atat de diverse din -punct de ,^^f^11T.":qrar
daca.n-am
qe,care am ficut-o pdn6 aici nu ar fi insf, completi
adiyga alti cafiva ginditori care merittr sf, iiJ
vedere nalional gi cont'esional, in care ne gisim imprSgtiafi pe fala tnreglstraF. Uet cllntar care meriti sd fie pomenit e Nae lonescu,
pdmintului. $tiu ci nu toate textele vor fi deopotrivi de accesibile, NXscur Ia Brdila, in anul 1888,' Nae lonescir, Jufl ce termintr
dar gi cel mai neinvifat dintre noi va gXsi pagini pe infelesul lui, in liceul
in oragul naral, urmeazi Fitosofia ta UnlveriitiLa-a-i" nr""i"gti,
special in prirnaparte: MAntuitorul. Pentru toli insi, clrturari gi mai . apoi pleaci in Germania, unde rimdne mai mulgi ani. intors in l919
pulin clrturari, Indreptarul oftodox vrea si fie, in intenlia gi nu i.rl tar5, ql e_ste numir mai inrai asisrenr, apoi ..infere"flur gi
mai pulin in speranga editorului, o razd de lumini din - cerul din urmi fhcut profesor la Facultatea al" niloroii. ii Litere din
iniete
- iubigi compatrioli $i frati de refugiu, gi
Rominiei, noastre. Primigi-o,
dali-o mai departe: lumini din luminS, inv5l5turi adevirati din lucuresti, strabitand astfel roatd ierarhia universitarl. 'Nae Ionescu
tFa nsrptt o
)r-a- nslplr o^bunA pane din
Duna parte drn energia Iuilui gi
5i din inleligenta
inlelisenta lui
invifdturi adeviratd... Cici Nae Ionescu reprezinti una din cuhnile toslorescenti in articole ,lo revisti gi de ziar, 'neajunglnd i"nsd sd_qi
gindului rominesc, gi va fi cindva m6ndria naliei noastre de a fi dat : concentreze
ideile intr-o t"".ao a.'irrrlgt;;G;;."i;;esrar cu
un asernenea om. Exilul trebuie sd giJ insugeascE plofund gi pitrunzitoare pgterg d9 analizd gi cu ui spiri^t dialectiC dintre celeo
integral, pentru ci el este cu noi gi suferd alituri de noi. dispundnd de.bogate reJurse stilisiice pi punana proUleme
:I T1 u,_rl
care raspundea! nevojlor spirituale ale vremii lui, Nae Ibnescu a
Prefa;X la vol. indreptar ortodox, de Nae Ionescu
' Fr5[ia o|todoxd, Wiesbaden, 1957 I lost
L,sl rr o l,€rsuualrlare
personahtate vle,vie, care de$tepta
degtepta mteres
interes pentru probleme Si si
i1d9.mna pe elevii s6i la cugetaie -proprie. a,i""rrui 'a-io.-Jf ,l"
reprezentant al rinei'filosofii u ut-gi u tiUir-il
l_qrf,.^9"^,"_iC?lf:,
proDtemelor lrtosoflce, disprefuind tendinlele spre sisiem, 9i
caro
--iralionolu'i
dupd el inseamnd moariea' gindirii, lccepiana
cunoatterii cat $i al existengei, ptcaana pentru^o intoaicdio"lo -o
ortodo-xle actlva.$i militanth, Nae Ionescu imbrlfiga cu viziuno
losotrca domenlt vanate, de la abstracte qi uscaie'probleme dC
19e196 pa^ge h- addnci probleme religioase, de la actufle problem-
de filosofia culturii, la semnificativ.e-probleme de ntosofie pofiiicX.;
AJituri, de alli gdnd.itori.romdni, el era adversar A p"iitiliismuiui,
aclca al acetet doctnne ftlosotice care nu mai vede nimic dincolo de
, rdprr-.ir. qe
fapte-.qi. de raporrunte lor tegate
raporturile tor $i ta il;;;;;;i'pJ
tegale $t pus accentul pe tenointele
tendintele
merartztce,.-aJ utand trnenmea universitari sd participe la maiile
_

, p.obt:-g trtosol rce '. Indeosebi filosofia religiei a cdp5tat prin el un

impuls dintre cele mai puternice.

40 41
 ,ii
I
i,
i
N. Bagdasar Nae lonescu 9i C. Antoniade
i i

Firul vielii lui Nae Ionescu s-a rupt lnsl la o vArstd cdnd omul cnre le-au f6cut qtiinlele- pozirive^i1
poate desfx$ura, mai ales in filosofie, cea mai fecundX activitate. nrocreselc de-a dreptul uimitoare pe
i;il;i;';;;";i. l* rluroni iut'ire de-nlelepciune, este ratronata
'ca
are
Discipolii lui au hotirAt sd-i adune studiile gi articolele gi si le ::il".i#;ffi;;;^ d"-i""' u't" n""oi" it" &""ecategoriale'
publice, ficindule astfel accesibile publicului cititor. E cel mai nu
',riit1'"ii"
pJui" iiip-"n* J" Ea existdsau cade cu
nevoie.de noliuni; ... "t"' in care lucreazd cu
frumos omagiu de recunogtinEd ce i s-ar putea aduceo. "u
aceste forme... Filosofia
'"
exnrimabil:i predicabil u;';;;;t -;;:;tlf * lg veracitate'" ( reorja
"""'iirJtin!-it-mdsura
fragment dia vol. Scnez, Ed. Eminescu, 1988. edifie ingrijitd, "*"
Note
note ti introducere de Gh. Vlddufescu iJfu #:'""#L',.:ri:r*.ttii:'r*:yt:'"'t"ti+1,,*''i'ii:ll;:l
dLsch s qi . t tFi'
.io. ai * ui {t;iltift ::, ll'U::. ; t'lfol' !ill:
i

' Moare in anul 1940 (n. ed..1 (;l*':Ti'#i*ill",i';a'ii^i"

"er "
u,up'u iotu'ii "p'i*"joioo'"" u
'? Limitdndu-se la semnalarea dominantelor filosofiei lui il,ffil,
Nae Ionescu
(activitatea politic[ nocivi nt i-o analizeazd), N. Bagdasar o fdcea din iiJ..l'""ilin,"nio'.,.u,,ti-stiinliiiiTii:* ifu i;1":;;;'H.ilil*:iJ:':;
doud motive, sau, oricum,.din doud principale. Cel dintdi era acela al qi.de aici' 5i ''ta-
absenlei operei. scrierile filosofice .(cursuri universitare) ale lui Nae :i""*qT:.',1?"i'ti'?';iiJll!iillr''i:i;rf iiio'dt;""' 'c'i'i
Ioncscu fiind publicate de fogti elevi ai sii dupd ce aceastd Istaie a
filosofiei tomineSti fusese redactatd $i tipdrita. Al doilea. mai puternic, t;l::i;iTii:r1'1*, "=*'lillli!ft
:?f iilhi+f"ffi r :.lin'"lfil;".frlontra ,
filosofiei Stiinlifice" este prtmel-
vcnca din inaderenla, chiar opozi;ia. lui Bagdasar la o lilosofie ,,a vielii si .tific in genere". apo', ,,ol tn"uu- deturndnd lineretul'
a triirii problemelor filoscfice" gi a irafionalului. ,,Ratiunea, minunatul dioasd in ordinca unet, '9" ''taio'Jtaiso!ii-to"l^t"Or avem o absoluti
instrument de care s-a servit totdeauna cultura europeand, gi no;iunile clare mai cu seamd, d. lu tott"'t"- tii"'uuiEnt?t" "noi secolul
-ii[ttii tin-erelului"
fi distincte sunt jertfite, pentru ca in locul lor sI se instaleze afectivitatea nevoie de rdspandirea 'p""u'ui"ftiiniiiii'i"
rrt^*"ltll nostru o edu'ca1ie in spirit
cu tendinlele ei vagi gi obscure", scrisese cu cAliva ani in urmd Bagdasar. in care traim trebui" ta tr u'5"uita"ii"J anti-$1iin!ifici" ce vrn cu
Substituiti.rafiunii, ,,aceastd trdire a viefii" nu duce insA; ,,cum se crede, la stiintific". Dar in locul acelieia' jn.l"n:':"1*lx'JllfJJ'l'f
"titosofii
spiritualizarea vielii in genere, ci la degradarea ci, c[ci sufletul se alege din rru uuP4 rurr.
aceastd filosofie tocmai cu pierderea <.cuprinsului s[u obiectiv>" (Din 5li.""it r"riunii' Sd ne prrni direct in lala mlsteruiur'
i'i:,r"*'"1{:1,,,i1:'iF":;"i}, <Eu'
'

problemele culturii europene, in volumul de fald, p. 395). Filozof si"itinuli de mana' ^s;ii;;;;
i; i;;it"
a-abstrac!iei'
arida
ocoiuri um aiuns sd-nti construlesc "'"i!:
rationalist, N. Bagdasar se impotrivea oricdrei incercdri deia nega sau intr-o noapte. prin,'-o tttu'uig"io;d"-i-agin"i' Pascal' ca 5i
numai limita rolul qi importanta raliunii in reconstruclia teoredca ti sistemul hlosofic', i*i *atiilt?" JJ# rl"ut ionesiu' 'Ca'si
tiehuie si fie'';
aq" aqa
plactic[ a lumii. PAnd qi ira;ionalul (,,bine inleles, un iralional provizoriu" mulli alti mislici. n-am "ttii:'i;;;il"i"' "ao;
pe care, adici, raliunea ,,nu a reugit inci sd-l pdtrundd, dar pe care in cele oriie
orice drscu - '-""T,glif
Fundallllor
y:i'"',."::::UX, ,,",,,f"1ft
esre IIr zirudr' ":#R;;ale::,
disculiee estc
Kegale ' ;Arr /^' iulie
rurr! 1943, :X'i
i ' I' ! nr.' 7,.'{.'\:y:\l
p. 123 Sl
'din urni[, va reuqi si gi-l supunl puterii ei eficace"), pini 9i absurdul stiintific, in ..Revista
(,,absurdul insugi noi il cunoa$tem ca alate cu ajutorul 9i pe baza organic' direblitrnea ei fiind
principiilor logice") reconfirmi universalitatea ra;iunii.,,Numai intr-un "T'].$,ati].,. faptul primar privit ca un cecreltinism 5i iudaism' despre
destinul. La curs' filoso[ul Li't"i'uiio"tp*
singur caz, principiile logice s-ar ardta ineficace: cAnd ne-am hotdri si "t
renunlim ^la orice cunoa$tere, cAnd am suspenda orice activitate a
gdndiiii". Ins[ cazul este ,,ipotetic" gi, oricum, ,,n-ar dovedi nimic" (Teoria
iunoStinsei, 1941, p. 68,76-77). Ir;tionalism ul, agadar, nu e in mesurd sd
t"+-li!.srii:{diuqq#liW**iru"L'l,l"tl.d'";:ji
fie nici chiar filosofie a iralionalului, cdzAnd din condilia filozofiei
autentice tocmai prin ceea ce contest[ gi pentru a contesta raliunea 9i, o
datd cu ea, exerciliile acesteia, acelea care au dat $i vor da sens omului.
Caci, ,,acestei credin[e rafionaliste (cunottin]a universal valabilS izvor[qte
ft*1'figit-g1fr *'iWt3'{tffi
t::il!
i"'i.: ;;i;;' stea metanzicd' urmdrind
sr
din g6ndire) de care au fost sHpan{i oamenii de ttiinld, se datoresc $'"TJi'?"tl' iJljl:l
inaintca orlcirel
;
ttg'"it"ti""i'
ner in i
fiiosofice trdirea problemelor'
prouoace

42 43
N. Bagdasar

exoerienta. aventura-': .....Nae Ionescu nu construia un sistem, ci propaga VASILE EANCILA

i"tiunJ. al clrei proer;; rdm8nca morsu in alb Din teoria <trXirii>, el
" in.,it"tia la iavEnturllo..." (C. Ctrlincscu, Istoria literatuii romene'
".oai"
Eoii".rVfinitnu, 1982, p.953). Si se rnai vad[: N' Gogoneald, Trdiismul'
iiiit"ai iiioit"i rominegti,'llt Gh. Al' Cazan'
rom6ne$u (n. ed.)
Fi.los ofia trdirii,in Istotia Nae toetescu
filosofiei
-;;a;mGul pen[u tipirirea operei lui Nae lonescu" v-a lngriji aparilr3.,
i" enoce. u "utt'urilot saie; Istoria locicii (1941). Metafrzica, I' 1942' lI La 15 martie 1940, a murit prof'esorul Nae lonescu, inainte dc-a
(iii+1, L"sica (1943).ln 1937 ii fuseie editati o parte-din publicistici sub
iitlul iioz{v nturilor Postfa;i de Mircea Eliade (n. ed.) fi implinit vdrsta de cincizeci de ani.
Moartea lui, neatteptate gi neverosimilX, pune incd o datl
problema daci noi, romdnii, avem lndeajuns parte de oamenii
II excepfional dotali, pe care ni-i diruiegte nalia noastfi. El vine sX se
adauge la acea serie de bdrbali ajungi in plini putere de crealie, dar
dispdruli inainte de a-gi fi implinit opera: Lambrior, Bogrea,
PArvan, Vdlsan, Matei Nicolau... pentru a nu vorbi de seria inci gi
mai lungi a poetilor, romancierilor, nuveligtilor, seceraii in pragul
vie;ii creatoare sau in prestigioasi maruritate.
) Afali de aceasta, cu dispari;ia lui Nae Ionescu se pune capdt
uneia din cele mai originale, mai interesante gi mai patetice
existenle din istoria intelectualit4ii rominegti. Cici regretatul
profesor gi ziarist, profesor de vocalie gi ziarist de rash, a avut
' sentimentul marei aventuri gi resu^rsele de toate t'elurile pentru a o
scrvi intr-un chip impresionant. Intr-o societate in care cei mai
mulli trdiesc cvasivegetativ, pe linii mai mult etnografice gi mai
mult biologice, sau in care se trdiegte mica gi banala aventultr
exasperati a arivismului de toate nuanfele sau mai degrab[ llt'[
nuanfe, Nae fonescu aducea setea interioard gi nobilI a avcnturil
dramatice, organice, cu implicalii metafizice, cu strilucire ffti$ticl
gi cu coerenld religioasS. Poate numai un Panait Istrati, brtrilcunul
cu c:ue are $i alte note comune dar mai multe diferenfiale, a mui
adus in peisagiul vielii noastre spirituale aceastd tulburlltourc
pasiune de aventurd majori, pe deasupra conformismelor, pe
deasupra oboselilor, pe deasupra misticii caftanului. Niscut intr-o
societate care pestreazi incd, in parte gi in addnc, structura
patriarhalf,, dupi care omul uu-gi construie$te singur viata, Nae
Ionescu a dat conalionalilor sii exemplul unei vieli de mare
indrizneal[ ;;i de stil personal. Iar celor care il irrlocuiesc pe
Dumnezeu, morala, familia, prietenia gi chiar neamul cu rangul

/U
 Vasile BdncitE
:?_"':lFT g"t acegtia
olnrtete_nctre
un exemptu de cerbicie dubi pAnd Ia martiraj, pe care
nici nu_l pot pricepe. -
. De altfel, un astfel de om esie greu dL ingeles si, pentru cei ce nu
l-au cunoscut foarre de aproape,-r.rebuie ii cunoascd
roane _cle cleparte pentru a inlelege ceva "s1Jpi5la:l
ciin- autenticitatea si
se,mnrl icalia 1ui- CAnd
.timpul, care iste cel mai bun silogism, v'a
a_duce sporul lui de. inqelegere, se va limuri mai upo-r figura
sprntuali a unui astfel de singular trecEtor prin strania 5i sacra sdend
a vielii. P6ni atunci, noi trebuie sh ne mulgumim mirirmui p,r1in,
Aceastd greutate de a-l inlelege vine mii .u ."u-e
",., Jin varietatea
resurselor luispirituale gi ae via1E. AvAnd o inteligenli ce constituia
o permanenta surprizl gi care in viaqd a fost in1u5'irea care i s_a
aprecrat cel mai mult, fiind ridicath la nivel l de ,,facult6
maitresse*: av6nd un putemic sentiment al eului propriu, a chrui
tirie era insd interiorizati pdnh la maximum si tel' mai adesea
inviluitd chiar in fluidit81i domoale gi inir-o ,uraina ,uo
transfigurare, care uneori meigea pdnl la uhilinlE creptind; avdnd,
dacl nu un oprimism ner, daa- o mare credinih in bosibilirdtile
viitorului, credin,ri care linea de temperamenrul |ri eia ii;;r;, L';;
-
tatal sI aibe o carierd spiritualX gi siheseneze o traiectorie ca acelea
pe care le-a reprezentat timp de doud decenii.
;i inclinali-ile lui.nu se opresc aici. Ca la togi
^^_D-11,.::u^"le
oamen.n de exceplie, ele se afirmh gi se diversificd intr_un complei
rle antinomii, al cdror joc tainic gi numir covdr,sitor au constltuit
porenlialul siu de viagh. Putere logicd. dialecticl, ii torusi un anume
Itrism de.lbnd: filiagii gi vizdr-i rnetafizice, qi.totti5i apreciind viala
ce socretate; un oarecare dogmatism de ultime tezerve, de ma:ri
cenitudini. ti totu$i un relativism fle o rarX capacitale de mlldiere;
tenacitate...Ei suhtilitate sau intransigenli ii abilitare taclica;
indr5zneald neobignuiti gi modesrie-duid Lneori pinX la un
tulburdtor anonimat: p5gfinism gi ascetism, ceva'de om de
R.enagtere gi torugi ceva de cruciat; om de societate, uneori chiar de
viagd monden[, gi rotugi , simlind o singurXtate ultimd, pe care
credem cd a incercat-o la rXsiimpuri: optimism 5i torugi 'o bnni
dispozilie care citeodari se hrbnia.din 'melancolii; preicupat de
v.iitor.gi torugi istoricist in chip organic ti deliberar; uni^versal ia om,
frrnd mteresant gi sugerAnd adesea simpatii chiar in taberele cele
mai adverse, gi torugi autohtonizant; ceva nefixat, de ,,neglijentI..
.t6
Nae lonesiu
care e a vieEii.insSgi gi de fonnuli vegnic deschisf,, gi totugi
posedind anume stele polare; degajare, dactr nu disprel pentru
erudigie, gi totu$i avand o informalie pdtrunzdtoare mai in toate
domeniile; simlul momentului, dar nu ,,impresionist"; liric, dar
contra oricirui melodramatism gi ,,schwirmerei"; istoricist dar nu
evolu,tionist; iubitor al preciziei, al faprului conturat gi just depistat,
gi totugi antipozitivist; om de teorie, artist, $i totu$i avdnd bucuria gi
aptihidinea organizlrii, a gospoddriei... iatd numai o parte din
':
aspectele, coardele gi ecourile acestei personalitafi- Desigur, irnele
din aceste antinomii se pot reduce la unitate, altele i;i condi;ioneazd
reciproc termenii gi toate s-ar putea ierarhiza pAnX la un punct. Dar
enigma rXmdne, $i aceasta era Nae fonescu. Atdtea fo4e diferite,
unele ' contradictorii, nu formau o unitate existenliald atat de
organicd gi de strArrs structurati, dar in acelagi timp supl5 Ei
degajatS, decdt prin arta de viafa a purtdtorului lor. Sunt oameni I
complicafi, adeseori supdrdtor de complicali, dar i'iri a fi deloc
complecai. $i oricdt ar pirea de ciudat, sunt uneori chiar oameni
complecgi fdri a fi complicali. Nae Ionescu era ?nsA gi una gi alta.
$i aici e una din pricinile aerului gi haloului de mister gi de excelare I
ca exemplar uman care aD caracterizat aparitia ti istoria lui. S-a
abuzat de o vorbd celebrd, spunandu-se despre prea mulli cd $i-au L
pus talentul in operi gi geniul in via16. Afirmalia aceasta e insi
foarte potriviti pentru Nae lonescu. Ce e mai insemnat intr-un I
suflet se aratd la unii oameni in opera lor; la al1ii, in viala lor nu
e la toli la fel. $i mai sunt oameni la care opera insigi face parte - din I
viala lor cu acelagi titlu ca alte manifestiri ale acestuia. Pentru
profesorul nostru, un prieten, o disculie cu oarecine, o 1upt5, un 1
articol, o prelegere erau la fel de lnsemnate. Ceea ce-l interesa era
viala integrali, ca supremX aventuri adusl ofrandi cregterii vielii
generale, $i nu se selecliona pe el lnsugi, ceea ce implicX
1
intotdeauna oarecare artificialitate,. pentru a se manifesta intr-un f
anume fel, cum nu era in ansamblu. A primi un cunoscut, a ateza
!
cd4ile in rafturile unei biblioteci, a face ordine la un ,,oficiu de
t
i libririe", a cerceta registrele gi rulajul unei mari institulii financiare
L erau pentru Nae Ionescu fapte tot atat de importante ca gi a cunoagte I
o cane de filosofie ori a stabili jaloanele unui studiu. Totul avea pret
pentru el doar prin echivalenga de via;d de spirit, gi in aceasti
privinEi viala sa a. avut un fel de egalitate, fdrd a fi fost niciodatd
I
I
47r
 l

Vasile BdncilE Nae lonescu

epald cu aceea a oamenilor obisnuili. Peste complexitatea lui se transforma de la sine ln iniliator gi luptAtor pentru noua structurA
alatrita din atdtea antinomii consiitulionale era deci 9i,un fel de istoricd ce va veni gi care iricepude cfiiar se se arate, indirect gi
;;;;;t omogenitate, care imprima viujl gi.dinamis.m.de viall i1 discret, ln lucruri, aga cum soarele igi trimite lumina cu mult inainte
-^rii"itaii. 5.*."u, oricAt ir incerca-spiritele analitice sd pund de-a apare el insugi la orizont. Acestui viitor i se ddruia Nae
oialne definitivd si sb sdseascd sensuri complete in aceastd leseture Ionescu, atat in viata generali cdt gi in cea personald, care, de altfel,
iun"i"ur"x ao*iriatd di acelaSi suflu al vielii 9i de un acelagi-inleles erau strdns unite, formdnd adesea un singur act. Pentru a inlelege $i
al valorii in toate gesturile pe care le fzicea, credem cI destinul lut a sluji mai direct gi mai autentic viitorul, el spunea cAteodatil: ,,eu
Nae Ionescu s-ar-vIdi cel mai apropiat nu intr-o expunere pur rup puntile cu trecutul." $i o fdcea ln adevhr, pdni la o limittr pe
uUtir*tA, ci lntr-o ,,via16", intr-unloman, intr-o istorie' N-ar avea care o vom vedea. Nu-gi tolera nimic din ce ar fi putut se-i opreasclt
;;;;i; d nici o romarilare 9i de niciceea un element addugat aceasti
ce a tost' avdntul sau sX-i falsifice trdirea in func1ie de timp. E aici o cauzd
" '6;.-;;"[
..viatd". Ar fi destul s[
atunci, si
arate
dacd
adecvat
se va grsi vreodatd scriitorul care sh pentru care nu s-a gribit sb scrie cbr1i, pentru care cartea ii aplrea
oarecum ca un ferpar de inmormdntare, pentru care nu fXcea
,iue Ji"itui.i i" optbpi" de viala lIi Nae lonescu, rimAnem tot la rezumate, nu lua note, nu oprea timpul gi nu se fixa funebru cu
;;;JJi;;i modlst,'desi nepoirivit' al desprinderii de sensuri' In
ajutorul alfabetului ori al invengiei lui Gutenberg. Mergea chiar
Ii."iu ali""ri", fiecare ia vedea altceva - 9i va
de
vedea parlial'
variat' incdt pdnd acolo incAt uneoli recitea ceea ce in ajun scrisese numai cu
;;iAG^i.-il;mentul de vial5 in chestiuneUnii e ?tat
vor vedea in acest scopul de-a se imprieteni mai mult cu o idee, de a-i prinde toate
uor not" pentru preleriniele fiecdruia'
.- r"i*rti"xt6r
"i-i.tu al viilii nefaisificate, mereu inedite,- fatale' sancte configura;ia qi apoi distrugea totul. Dar acest ,,viitorism" al lui Nae
;;;;';ffi;ta"itbtile li si ingrele fond nemuritoare. A\ii vor vorbi de Ionescu avea un ,,pendant", dupi cum ,tm spus: legitura organic5,
Lur" isi"crea obstac6le pentru a le invinge ori pentru^a subcon$tientE in primul r6nd. insi 9i doctrinari cu trecutul. Nae
lunta. Unii lor aminti
"rnul de efortul de a se depa$r mereu pe srne rn lonescu era doar un traditionalist! $i inci unul dintre cei mai deciqi,
i;i;GJ';;-";"* Ia altceva care sd nu opreasie viala pe loc ori sx mai critici gi mai lucizi, fXcAnd parle din categoria ginditorilor gi
il ;1"*;; funebre, altii vor insista asupra rigorismului sdu militanlilor pentru tradifie, din istoria contemporanl a societllii
-ii"ii rrauze
ili;. !e n"i op.i asuira ,,scepticului"' al1ii, asupra "fana-
de revolufio-
romdnegti. $i tocrhai de aceea viitorismul siu era atat de substanliul
ii"ir'i,ii'l u.iiloiu-bi de iiovatorui, de inilialoiul,
va.putea vorbi
gi de integrat in lucruri, intr-un destin in fond de ordin contunital.
;;l ;"irit";I, ullii d"tpt" pizitorul legii' Toraga se De aceea a dat un tip de revolulionar fhrd elemente spectacu loasc -iii
ffi;'#;;J?; lria"iti"i- lui, de ,.i-ronia" sd specificd, de felul romantice, dar cdruia in esenli greu i se poate gdsi perecho. In
;A;i" ;;;;";;''i de ,'disponibilitate" pe care.l-a.construit' de epoca moderni existi un fel de revolugionarisrn epidenric. El cstu
#;;"i:'A;i*aineaprofesorul, fafe de problema mo4ii a.vielii'
ti splnrual de i insi mai mult personalist ti nu se intereseazX de trecut. E urr sport
linceritatea lui, de pedagogul tl agltatorul ;

orgolios sau prezumlios in vid istoric, care alteori igi aliaztr bucuria
oredestinat care erau in e1... 9i de o sumI de alte lucrun' distrugerii pentru distrugere. Nu aga era la profesorul nostru.
'--intn.at ne prive$te, subliniem, din tot ce am ardtat sau sugerat ,,Tradi1ia"gi ,,revoluiia"nu erau opuse la el, degi modemii gi chiar
in treacat, dou[ trdsxturi. rnul;i sociologi le opun. Ci ele se confundau in elanul istoric. N-a
^"'ir,ai,-'"""^ numi viitorismul lui' Pe Nae Ionescu il fost la noi om care sd fie mai obsedat de viitor, dar n-a fost altul
int"^i"tu'intoiA"auna".-om intr-un mod superlativ felul.cum poate sX arate care sI blameze rnai incisiv ,,pagoptismul"de atitudine, nu atat
liiii-i;i. Era la el o voluptate. intelectuala de o rard pa$optismul care a fost, ci acela care este. $i toate acestea fiindcd
"il'r"r"i
;;;it^t iu a adulmeca cind prevedea
sernnificafiile vietii care are.sX vind pentru Nae lonescu era ficut sd serveasci devenirea istoricd adeviratd. A
omenire gi pentru neam' $i ceva' c'tnd annclpa ceva' fbst un servitor al istoriei.-
Vasile Bdncild Nae lonescu

Al doilea, subliniem o trdsiturd care e pe deasupra istoriei. Am din aceasti lume. Dar dincolo, itr lumea cea mai reali 9i cea mal
vdzut ci Nae Ionescu nu poate fi inleles ln afari de timp, de istorie. ideali, totodati, rrerfecfiunea e maximttl de trlire, e actul suprem'
E la el o filosofie a timpului 5i a istoriei care a intrat in insd;i viala e""i"'t"n tlii ii'totupi totut viazd, acolo sunt esenlfle ;i lurninile'
lui gi i-a determinat-o. Aceasfh filosofie ar fi interesant de stabilit gi fatl de care luniina diir lumea noastrd e ca noaptea fal6' de zfud'
--'b;;a;
in jurul ei s-ar putea reface in mare parte viala gi intelege noima fi aiuns Nae Ionescu la aceasti ancorare metafizicd'
.existentei acestui om. Ceea ce iI determina in chip obignuit, ddndu-i ";
nu sti- sini.inu d neuoi" sA ftim toale. Dar cele-doub respiralii ale
dinamiimul patetic de aventurd in stare pur5, pr"iu- ji implicalii pi iri.- iioiicis*ut si metafizicismul aremporal, ii completeazd in
repercusiuni suprapersonale era acest istoricism revolulionar al sdu. ;;;.;;tt misura fizionomia lIuntricd. Ele sunt ca doud branhii
Cu toate acestea, era in sufletul acestui sernen a1 nostru, atdt de ;;iriil;i";i
-f nu o dati se vor fi suslinut reciproc 5i il vol l'i ajut3t.sd-
pulin asemenea cu cei mai mulli dintre noi, un strlt sau o raltune ri i""e. ,1oia"a, viala pdnd la ciplt. in iontemplagia metafizicX'
mai adinci ori mai inaltX, un prund ultim Fi tainic. Aceasta il ridica lX.* . supanh rreniru' amdrdciunile din lumea noastri,istorici' penfnt
deasupra tururor relativitililor gi, in cele din urmi. il izbdvea chiar !"frrr", lui spiritualizat: icr in conlemplxlia
de rnarea lui.obsesie: istoria. Poate cd inainte de-a inchide ochii, la vedea semnele esenlelor uitime, transcendentale, divine,' care se
"pr'i"iirrn1utui
aceasta s-a gnndit. $i poate cA o parte din linigtea pe,care de atdtea rnanifesti eradat si fiagmentat in timp. A;a ci, istoricism putemic'
ori a avut-o in mijlocul furtunilor se datoreazd acestui ultim fond al ;;;i;.;;; unit-" fona de eleatism' Heraclit unit cu Palmenide
lui, acestei viziuni de cea mai purd metafizice qi de acolo unde ::i;i;i;;r;iqti rermeni intr-un inleles foafle general' nrai mult
rnetafizica se une$te cu religia... Nae Ionescu era un metafizician gi p".ini i" ut"- sd spunetn sinte-tizeazi formuld de
un credincios. Vedea viala dezvoltindu-se cu sete in timp. $tia cd ""."g".ri"
ia"atI si de via1d, de care n-a-fost sliein - profesorul
-o
Nae Ionescu'
timpul, gi anume timpul organic, e condilia realizdrii viefii ;i cd tot O".i in'otit"ul cai si pentru ochii rroqtri mai mult empirici a fost un
in timp e dath ecualia gi drama luptei de mAntuire a omului. Dar mai
gtia c[. dincolo de aceasta, e o perfecliune atemporald. care are
r"r"itl.'.i iitori.l,'in al doilea'caz ;i pentrualintuiliile
melsl
;i
lzlcll'
nresentimentele noastre mai adanci. a fost un servltol'
esenlele gi voinlele ei, care, fiind pe deasupra condiliilor timpului, ''-irii" i.i".i". a vizut mai ales comunitatea etnic5' neamul'
e intr-un lel statici gi veEnicd, in aceeagi mlsurl in care e gi vie.
Ceva din Platon, ceva din Parmenide, cu multd culoare crestin5 si $i in rnetafizicd, mai ales pe Dutnnezeu'
crr multX precizare cregtin-ortodoxi, n"-^. ajuta sd inl6legem i)eci, in ceea ce a un"tt -ii bun, profesonrl Nae Ionescu a fost l

aceastd intuilie de ultim temei a lui Nae tronescu, ce era Ia el idee

.,. ;";;ii;;.l;;iiei tui 9i al divinitdqii. Poate fi un scop in via15 mai
dar si suhstanti vocational5 de cel mai mare reazem si de cea mai inalt?
-'--8,
adevdrat, in felul acesta, s-a servit 5i pe-el' ArrI vizut ce
I

mari discreliel Dacd pateticul vie{ii lui e in legdturX cJ istoria, dztci

pentru aceasta s-a nAscut gi tot pentru ea a murit, dar cea mai nur".ni" sentiment al eului propritr av'ea Nae .lonescu' Cu
irii,ri"""," ]"i i-traordinarS. dacr'in sufletrrl lui n-ar fi tbst in I

iainuitd a lui mdngdiere $i retragerea lui din urmd erau pe acest inteligen!f,, pu.rtitorul lor
liman, pe aceasld vjziune a esenlelor gi desdvirgirilor lbri nagtere gi ;;;;;"";ffieta,.; di"at u"est eu 9i aceasti
;;i f.rt; o* pout" pierdut 9i poate demonic' Dar spiritele mari I

Ilri moane, deci fdri istorie... PAnd la un punct foanp inaintat, totul !'ar.." itl"raii tompllxitatea'lor elemente de salvare 5i mai ales
era pentru el devenire continud, istorie, panta rhei. Insd dincolo de scot tn
si aplicl in chip instinctiv o lege a co$1pen-sattet'
I

aceasta era un vad de ultime inSelesu;i Si un fel de albie fixd, la care El"
s:e rapoartd. toatd istoria noastrd. In lumea noastrd, fixitatea e ;;;ilE; .;';-"i"r.".x
"unot" ^^
soirituale din sufletul
ideal acele elernente spirituale
^..,i--'x i;;i'"ltaztr ca iileal I
artificializare, e moarte, gi nimeni n-a sim;it aceasta mai putemic i;;;'..it"';ii';a.omenirii care le 9o3 da 9 11-3,lll:f-,""-'^^:':i]:
decAt Nae Ionescu. Dar in lumea cealalti, lumea ultimelor coor- ;;;^i;; rl;:uiiiitot. vitald 9i lonescu
istoricr maxim[' Mergind pe.calea
s-a aplicat in servirea din ce
donate, fixitatea e via1I. in lumea noastrd, perfecliunea nu existi gi ptt"rnic al lui Nab I

ce se apropie de perfecliune se apropie de moarte, fiindcd iese astfel ^..lti",.,ji

iti tnli intLnsl a unor realitdli obiective: viala generali i;i mai ales
"" I

50 I
Vaslle Bincili
comunitatea etnicd, $i vitlapetrunscendcntului.-9i - mai
ales
comunitatea bisericii. S-a salvat pe allii'
cl sulv0nd invers.
9i
Ce au folosit societatea gi culiuru noastrl din aceasti jertfd, din
aceast[ ardere si din aceasid chimie de transfigurare personali, e
ceea ce va aved de stabilit in primul r0nd istoria noastrd viitoare.
Lisdm cu incredere sd spund ac-easta istoricut ce va veni, cici istoria
e un sac.erdo(iu gi e adevlrata magistraturl. Noi' cei de azi' nu
putem fi dec0i cr6nicari. $i ca modeqti cronicari, care am luat parte
Ia faote. trebuie si sDunem micar atat:
S'ocietatea romdnlasci a avut intaia rena$tere o dati cu sfArqitul
secolului al l8-lea gi inceputul celui urmitor. Aceasti renagtere a
continuat si s-a coniolidai pAnd pe la sfirgitul rizboiului mondial'
Ea a avut un caracter cultural, politic ai juridic. A doua renagtere
ronrdneasci, a doua mare intoisltufx a istoriei noastrc a inceput
acum aoroximativ douizeci de ani. Ea e mult mai addncd 9i se va
urma multd vreme. Caracterul ei este iu prirnul rAnd spiritual gi
metafizic. E votba acum si fim noi inSine' sd vertim cu absolutul
structurii etnice in felul de organizarc a fenomenului vielii' S-a mai
inthmplat, ceea ce a fost o coincidengd fericitd, cI paralel cu aceasti
inaturizare a noastrd ca popor, cu trecerea de la enla-nciparea
oolitici si seneral-culturaie 1a emanciparea pur spirituald, sI se
lfinne iri o intoarcere la spiritualitate inalE, /a
"iltuto "o.op.ani
etn;.icism specific, la r6ligie Si metafizicd. Iu aceastd conjuncturi a
spiritului eutopean, era mai irgoard intrurea in noi inqine'
' Dar despre aceste doud aspecte, despre renagterea romineascd
addncl gi d'espre primcnirea spiritului culturii europerle, ceea ce a
fonnat ia uoi conceptul de noud spirltualltate despre care s-a
di."utut atdt, au vorbii in primul rind patru oameni: Va-sile Pdrvan
.i N". lon"tiu. dintre cei irlecati' Lucian Blaga qi Nichifor Crainic,
iint." cei in viatd. Mai aies lor Ii se ^datoreazd esenlialul in noua
of"irt-" a spiritirlui culturii romAne' Inainte ca Lucian Blaga.s[-;i
fi lunrot faituoasele lui trilogii, Nae lone.scu a lucrat direct'
oilntr-"u invitXmant oral, asupia conFtiiniei filosofice a tineretului
'""ii-. oroautand o elitd gdhditoare cal'e avea si se manileste
ih publicisticd 9i in crearea de opere. Cercul lu.i de activitate
oioiii"rt.ant "u sup.ifrlx, dar ecoul a iost cu atat mai mare' Astizi
""ia".f
.tti- .- utut tlc idLntifibat la mulli tineri gAnditori 9i autoricare un
anume fet'dc-a ptrnc problemele 9i anume intorsituri de frazi'
52
Nae lonescu
sunt ale fostului lor profesor. Activitatea la catedrd a lui Nae
Ionescu a produs chiar, intr-un rdnd, un fenomen, un curent
asemin5.tor cu cel al lui Maiorescu sau zrl lui PArvan. Despre el se
poate,spune ci a fost cel mai viu invildmdnt filosofic de dupl
rdzboi in fara noastr5. Nimeni n-a informat despre ceea ce e in
adevir nou, despre virtualitigile gindirii filosofice actuale gi nirneni
nu a sugerat mai mult gi mai pasionat decit cl. Intre aliele, l-uu
ajutat pe Nae Ionescu doud calitdli pentru a indeplini acest oficiu: o
mare generozitate gi o permanend tinerete de spirit. Acest om a dut,
prin prelegeri, conferinle, articole sau discu;ii particulrrc
nenumlrate motive gi indemnuri cal€ s-au transfonn t adesca in
lucriri sau in ambiJii suslinute de ascendentd. spirituali. li cra totuna
daci era citat sau nu. $tia cd nu el este sfirqitul, dupi cum nu el cste
inceputul qi cd spiritul e pretutindeni gi n-a.re nevoie de certilicatul
.de botez. Cele mai insemnate gi mai personale gAnduri 9i
descoperiri ale lui, qi le-a spus adesea nu nun,ai fbrl nici b
disimulare, dar cu bucurie. Ce deosebire dc cei care igi au parci
ideile numllate, care i;;i pistreazi documentele in seifuri ;i care,
cAnd intri in camera lor de lucru, dau fuga si-gi acopere fi;ele! Iar
tinerelea lui Nae Ionescu a constituit un adeverat ririracol.
Indrizneala ingenui a gdndului a pistrat-c pini la umrl. S-a
bucurat tot timpul de exerciliul ideii cu o incAntiue de adolescent.
N-a f?icut niciodatX caz de ,,generalie", dar a vorbit cu proprietate in
numele unei alte generalii a spiritului, izbutind si rdntint\ fiuittteit
chiar a celor care se ndscuserd dupd el. Desigur, n-au lipsit
cirtitorii. Aceia mai ales dintre universitad s21g spuntrau ctl
- se invagi carte", cum au spus
la Nae Ionescu ,,nu - i;i desplc P0rvln
gi cum ar fi putut spune de atatea ori despre Iorga. La profesorul ?n
chestiune nu se lnvdlau in adevlr anurne manuale gi nici un munuttl,
dar se fbcea ceva mai mult 9i mult mai mult: se dezvolta pasiurrcu
pentru probleme, se insugea o metodd, se nAgteau oameni vii pcntnt
viala duhului gi uneori se ajungea chiar la formarea unei conltclii
spirituale. Pentru aceasta din urnrI, profesorul aducea un sul'let de
prieten devotirt gi de tovard; ,,ir toute €preuve". Studenfii simleau ctr
profesorul joacl in lbrrd un rol greu, degi cu multi indemAnare gi
voie buni, simfeau cd li se d[ruiegte gi cd nu jongleazd cu ideile,
curn i;i inchipuiau nerozii, ci ci ele sunt totul pentru el, bucurie de
via1d, astizi, putinll de tragedie, miine.
 Vasile BdncttE

.. Profesorul Nae Ionescu a murit primivara. Orizontul se

pa.urJ""r.,rui il;;;, sd cante
limpezea, mugu_rii.se deschideau, C. BELDIE
TPT1,,I! uj"lu$l r'l'p, in casa jumdrate boiereasci, jumhtate
manastlreasci de la Bineasa se istovea un om, care n_i fost
ca
ceilalli, dar care a realizat at6t de muli d;;-;-;;;;i'A
contrast dureros.
fost un Rhetoru I
, - Dar poate ci aceastd moarle in primdvard a fost si un simbol. (Pagini de memorii)
Moanea e. o nouh na5tere. Una metafizicn, J"isl
Ideile
proresorurut, <lrnamismele lui, elevii lui, suferinga""^'iJilrici.
lui, vor fructifica. Constantin Beldie ( 1887- I 954) a fost ceea ce se nume$fe un om de pre-
9^,9.:::-::,.":9.r6rea lui in plmant, un trup si, cu har scriitoricesc, pe care nu-l l.isa sd iasi la lumind. Cele douil volu-
nelnsufleflt, ci.un germene de viald a"'';-;;;b';rar''nuilai
fost pus, de un destin aspni, mage ._ C/ossa spititului cdrturdresc (1927) Si Ce vrem, Catehismpentru
in solul culturii noastre. suflete nehofiAte ( I9l9), revelatoare, nuJ reprezintd decat pa4ial. In epo-
$i totugi,.ceea ce putea face el insugi in chip direct nu o va mai ci fusese cunoscut pentru rostul sdu fundamentarl, ca secretar de redaclie
ryj:1 f":" nimeni. Ajuns i1 parrea din urmi a'vielii, se-gAndea la
d". a-$i consemna in chip definitiv ideile. Ceei ce pdnl
al publicaliilor Iui C: R6dulescu-Motru, ,,Noua revisti romind" (1910
l9l6) gi ,,Ideea europeand" (1919-1928). Cunoscuse multi lume gi avea
::]911" apiruse ca ceva iustificai, acum, in t'a1a inevitabilirtu i, prieteni de mare suprafagd (C. Rddulescu-Monu, Tudor Vianu, T. Arghezi,
llll:t"ly-i
putea tr luar in consid-era1ie. Intocmise planul c5rliior lui, incepuse Perpessicius, Nae Ionescu, Cora Irineu, Ion Trivale, $erban Cioculescu,
tmtatul. de_ logici. Fhri sh mai vorbim de ce ar fi V. Voiculescu, Tit Simedrea, H. Sanielevici, A.P. Bdnu[, Emanoil Bucula,
burut face in'alre Vladimir Streinu etc.). De prin 1940 a inceput str-f i redacteze memoriile.
domenii. Posibilirili pierdure. Nu e oare i.roii,ri i-anii"r in bun5
parte clmlrtrul posibilit5;ilor pierdute? Revolta n_are nici un sens in $erban Cioculescu, apreciindu-le valoarea ti stdruind pentru publicarea
lor, in care scop a redactat qi o prefali (n-a apdrut se putea? decdt pre-
Iala morFt, ttrndcd moartea e ceva metafizic metafizicegle toate fala), considera ci se afld, aici, ,,pagini de memorii- cum nu s-au mai scris
sunt bune. Dar totul nu e metafizic in noi, cbiai5idaci este LsLngialul. la noi, de o totald sinceritate, dincolo de bine gi de riu, cum spunea
Avem dreptul mdcar si ne doard. De aceea, ta u.eartAa.ipa4ile, un Nietzsche". Reproducem din aceste memorii, aflate in manuscris. un prim
fost elev nu. poale face alrceva decit si localizeze propriile cuvinte, fragment, relevdnd darurile de portretist ale autorului.
p-e care el insugi le-a spus la moartea lui Vasile p6irvan:
sd_i fie
$arana u$cara, atat de utoard, pe cit ne e nou6 de mare durerea.

,,Se moquer de la philosophie, c'est vnimgnt

. prefa[i la cursul ,rrrr,^ t.r,",i
ttilir]?tf,
'philosopher."
Monitor.ul Oficial gi Imprimeriile Statului, 194i, ,,Diseur de bons nots, mauvais caractere".
republicat in ,,prodomos'., nr. lDll97O, Freiburg, Pascal
Germania
. ,,Mare este Alah in ceruri 5i mare bste un artist pe pimint, cAnd
cu o caracatiltr, un melc fi oei pere $tie s[ tacl un pltrat perfect."
,,Mdsuri Ia periferie; se poate ingriji de dunga pantalonilor gi de
nodul cravatei, |ii aceasta in mod teorctic Ai in mod practic. DacX se
neglijeqzi cumva, aceasta nu-l schimbd, cdci o va face tot cu in-
grijire. In suflet, oarecare agitalie conlinut[, care ar putea sd-i devie
suptrritoare cu tinrpul 5i care nu ajunge la suprafall. Se luptd cu sine

54
 C. Beldie
Flhetorul

in multe privinli; vrea sd fie scrupulos pi rcu$o$te. lnrugina;ie cu outintdcadinrealitateaactual[,arspune.unteolog,aacestuiomde

tenacitate gi voinF de a vroi, cdci; ln prdcdctr,' iritcnsitatia felul #Hil;;il"iliiJ"uil gili' moia""ri prea lunregti' si se' iste'o
voinlei sunt.schimblcioase: poate sd asi:ultc pi sd ponrnceasci,9i si se iJl#ja'i";I'u-prlri""ti ii'"rp"ttutd',deformitorie 9i abia
inzestrdri care i-au atras' intre
grhbeasci gi si aibi rtbdare multd, str supoitc. Aspiratiuni de a fi ii',?iiiliili^il'ai'iiir."i prin Lnumdtin""t lrsat in voia soartei de
artjst.precis al g6ndului. Degi poate str z0rnbcrlsctr, ihirir si rddn, il ;it""i::;i,"il;"J"itiiprofetiul'ti""i
ne_liniqtegte o
.oarecare - indoiali ltruutrictr, o preocupare vagi; ii;i V:-6;; N- Iorga' i trecutului nostru'
. Ne va fitt de aceea gt"ol'ittt"r o"cititorilor
g'"u- explictrm 9i sl
mlsoari fo4ele ti nu intotdeauna are incrcdire in'sine. c6iar il "u.sh
de acuma ai acestor
incurci gi ii face umbrh un gAnd pe care ar voi si-l alunge... :rrtiitai. i"ti-tn-i"i ouit"ui"' nu atit
l)espre aceasta insi.nu povestette nilnic, aga ci nicigrafologii nasini. cdt noua rnsrne, martorilor din acea vreme' vogu '\uu
asiLi'caricaturald' a lui Nae Ionescu: cttm 9t
nu vor spune nlmrc mat mult. i#;e. A';; -n!'*ioii-ila i"."i"uta de acest .sceptic $i mizantrop
Ja. r.eu;i oare nremorialistul lucrurilor mirunte sI spunir ceva ;Hff; an jurul shir' nccredincios in
mai mult decit grafologul Nemo, diagnosticianul scr.isuliri lui Nae ili'li.Jia,ili il .i". in
!i 'ii'.''*"
i;';;i; adhugdm ei atribuinr in plus
Ionescu, in ,,Ideea Europealtd" din ianuarie 1924? ffil};ffiltii:e!--"i.'r] '" u"nei frurnoase inteligengi
pt't' i"-inaoi"tile
Dar mai intAi de toate, se ne g6ndim putin ta eititorii eventuali, acestei vieti, nesrgur tt
de.peste treizeci-patruzeci de ani de aci inainte, ai paginilor de fagi l#lirllir"J,'.ilr""*ia'r"ra ti, de aceea, negarivist 9i nihilist al
gi la va spune lor.acest simplu nurne auZit pentri intdiagi daii trunurilor morale 9i intelec;;i;, ;;"*ual
iau i,ndrogin- ienorant al
personagiu improvizat din
^ce -le
gi neint6lnit pe vreun titlu de carie: Nae Ionescul.. chinurilor 5i bucuriilor maritoi crralii; fo tl.":..T^iii cu minimul
Nae Ionescu?... Migu Niculescu?... Costici Dumitrescu?... paradoxe Ei butade p*t"-p';;ti;:;;il
conttiillld' cu acea umbrd
Miticd Constantinescu?... Nunre cu re2onanle atat de comune pane 3iu de con;tiinld, cu slmulacrul sA"u de in locul cireia descopereat
mai_acum douizeci gi cinci de ani gi chiar asidzi, dar-car.e, incepAnd #;;;;;iii a irnei conqtiinle absente 9i
.*oialg@3, P:'a'Ci-'Ji,s,i:it"re noastre'
cu descilecatul din Briila cea cu lume rnult amestecat5, al omului iliiliii,liiil" ;rnii-ur, ti'
ono u tu"u^6Gu I l'i totu 9i fam
ard' in sin u an
cu masc[ gi schime descifrate iurevoie de grafolog printre baretele, lil."r,ri" tit? a"- il" iIi

cdrligele, punctele gi unduirile unui scris de carte pogtald, au o"tStiXYl;;" de o tindrd 9i

devenit dintr-o dath nume pultltoare de destine impevizibile, de acestea Nae lonescu a fost promovat.
ei 5i nu nu-
prodigioase gi subite reputagii culturale, de tenebroase qi complicate
*'* "'i"iiiiara'
ca
"invalatorul"
uiii^ain]." invdpiei, Mircea E'liade
-
intrigi politice, de material viu peutru judecata viitorului asupra "r"I'"iiJi"',aii"'iit'
hai al ei, ci, cum ioli' ca un mare al
iii
ncu'
Vasile Bdncil6, qi "invtrfdtor
unei epoci ca aceea in care disparigia bruscd a lui Nae Ionescu va
trebui s[ coilcid[, aproximativ, cu cea a retorilor din viala culturali ;illii'."'ii;;i "u- "t"i"uu
hi.."l
"r
l;fi;;il;
Iorga" ei "moetenitor spirituul
al lui V. Pdrvan" in sena ituttia "Bm-ints'cu-Ha9.deu-lorgu-
' politici
si -Nae a acestei lAri.
lonescu; peisonalitate totugi tragiid in unele privinli, sofist
un
PArvan-Nae Ionescu"; oJ"i"i"i'"ph "a via-1a "revoltilionar"' "zirli-
civili a RomAnici"'
al uner ctil*'a 9i
sau retor, adicd om-cdmrrar de o verbozitate, de o facilitate qi tor" sau ,,ctitor" "d;;;1"
,''li',r.; care a s^tr5bdtut atateu
frivolitate intelectuali in afarl de comun, de o magistrali sterilitati, eooca ,,nae-ionista.. sau ''u"'tirul
lt'ptut cu atatea filosofii";
de o captafie quasi-feminini gi cu succese rapide, col;uros. si ,,temutul rogt"iin "ui"'t-a tena
'de
cruciat'; 'indrumdtor
pe acest retor, convertitul de mai "irlturi"
..ceva de om al Renagtenili 'lt"si
negricios Ei pdros ca un diavol spirituate;i meretie de destin
-
tirziu al ,,valorilor vitale", l-au dcscoperit colegii, plietenii gi frdtesc al tineretutui' oe a caluiiiat'urx
lel ci qi de de poveste a
camarazii inci din anii, sunt patruzeci de atunci, ai studenliei sale andvoie ne putem oa seama;i la "tdria
dificultoase, 9i zbuciumului siu mai mult #!J,i,i,r;ff ;g:_"jt?'{:ff jX
boeme, al debutulilor
decit
sale
interior, dar catc, fapt uimitor!, a ficut totugi cu de cdtre lumea neagra a ct
ff L1i3i"5,"t#'ili.,tj";"1*;
exterior

56
 Rhetoru I
C. Beldie I

un biet l

clientela. libertinului cochetdnd cu ortodoxismul gi misticismul retor Dlictisit de slrdcia mijloacelor lui de pAnI atunci: "Sunt
jurul lui
(aceastd aberagie a sentimentului religios) gi vorbind studenlilor de ;"#:#;;#ilil't;i;ilt"L"u u".rtu ""
a" '"
petrece in
inlft"gere nu se creazd
9i-care
decdr 1

,,mdntuire" gi de ,,sfinlenie", dar culc0ndu-se peste noapte cu !iitoa- isi dI seama ci instrumentui 'stdruitoare aproximare
a
rea lui evreicd Charlotte gi lds0ndu-gi propriii sdi bdiefi nebotezali i*;;il:" umilh
"""ia'93'7 \' 9i
era, cit pe-aci, Doamne feregte ! sd fie urcat, Anti-Christ in came vie{ii..." ( "'i"ir:.
RoZa v\nturilor' 1
-9i oase, pe scaunul de patriarh al $r:ii, ca restaurator al marilor RAnduri in.care surpnnit- (au"A sunt cu bund-crtdittl .:t^l'^: !l
iu,t ui.iirna expiatorie a afectaliei' a osteltati::.1:a
l

tradilii gi realizator'al autocraliei monarho-sinodald.:. Presupus, r" i;;i;;;;

agadar, de toti ace$tia gi de allii inch, a fi in stare acest tanir filo- i"-""?i i.i-*i" lpo"rite, pro'st disimulatd ry! ." bonomie 5t.umt-
sof dezabuzat si procreeze, sX dea viagd, - printr-o simpli ;;i;"#H,;, ;.;'ila;'Ei;;;dnd propria lui ignorangd ei nxs-
-
impovdrat
- adicd numai cu vorba gi nu cu scrisul, unor mari
,,tehnic6" socraticd, il'f ii^ii:;il ".*pi"-JJ
at'"u*palnire ale acesrui
;;Gii{t*i
om
de temeritrl i excerbate pri n
curente de gdndire creatoare care ne ficeau, dintr-o datd, il;'.i;liil,';; o'"ri*"e'i,
fanatizdri ii idolatrii' sau
I

,,contemporanii Europei", indrumAndu-ne de aci incolo gi ntrmai ;"Ji;";i;;;;;"1-..oii'-1"'i'it'p6

,,prin intervengia lrotdrAtoare a lui Nae.Ionescu", spre noi gi alte culpabil de indilerenld 9i tolerantd' incapabil de
motluri de existenll spirituald, fundate pe ,,trXire" qi.pe ,,trlirism", Si oe ldnsd u.ru. ,-po'"n| i"tie5' "oosit congenital' -ad
aclictr pe ,,experienEele organice, risc gi aventurd"- ,,marea, i si
;;i3 r;?";;i ;i;i ;;;;; ;' -'';ragostesau'paiiune'- icatiei Ia munc x ;
supremtr aventuri" ! iar nu, ca pdnd acum, pe ratiune gi cumpitarc "b"*fi vreo -;;; ;;i"t"lti^" in afarx de
necunoscdndu-i-se obli-
cuminte sau pe sterpe - indeletniciri cdrturiregti. metresele si comperii ,uu to-piitii luiin
combinalii necurate;
mprov izate
l

* ;;Hili;';i,;' liii l"pr'' it i'i'"uiiu'ir" sale totdeiuna i

de o
si a scrie, rot mal rar y tot tnui y"it' cdte un.articot g:lylii
de sazetd'
ln fala acestor tineri fEri mdsurd gi pudoare * fanatizali pAni la
l

indobitocire sau, poate, alintali de gAndul unor rdstumhri posibile gi irltimd manierl totdeauna imiru'm'uilti u-pranou-lipolilis(e :P*l
cu situalii noi in perspectiVi, toleragi insd de ,,inv51Itorul" 1or, prea ;;;;;.;;;""" existenlea"i"'iuruta' t,.' l""rutu romanelor $r cu
sceptic ca sl-i creadi gi prea istel si li se-ncreadd ce va fi gindit a ferneilor nici tinere 9i nici
tovhrdsia, nimeni n-a ;ri"t cu
oare, in sinea lui cea mai intimd gi nevetdmatd,- Nae Ionescu al i.;ffils!;;;;i;;i"d'r-$i, 'a-iz;c'm: cariera' la fel cum debutase
in
galerie-i'-dar nu ca
tinerelelor noastre comune, al celor de la ,,Noua Revist[ Romdnd" treizeci de ani in urma, "" ,;;i;iq;; 9" g1aqyt studentilor a lui
gi de la,,Idec.a Europeand", atat de aspri gi de sgveri, pe'acea vreme, iiililr i"'.Ji'ii*iai""^J"mie dinixptiria
afa-
cu noi ingine mai int6i gi apoi cu ceilalgi?... Caramiciu, "*l;i^
ci, cum spunea pieo i"1et"prut Eiicur' "in temnita
i''i tttatiouitu be clegte a veqnicei lui
Sigur este insd cd oricare dintre noi gi din acea clipd a noastri de ;#i.t'ii'l'piii,i*i""pti"t t"tt^i" a'pe "franci" 9i dlpi "bigtari""
"u
acum treizeci-patruzeci. de ani, cresculi cu vervi spiritual5, cu bun impecuniozitdgi, a goaner
siml 5i teamd permanentd de ridicol, am fi gtiut prea bine ce avem, cum le spunea' u.*p"ot"n*i- de lat
zi la alta 5i a luiului pe ve-
nu de gdndit, ci de fEcut, in locul prietenului nostru Nae Ionescu
- t"ttfu,r, nalio-
cu ciomagul deasvirlita dupd toate acestejavre gi potli care in[bu9d qi cabotin al piruetelor. gi 1l :p91:tt-?^-Illosofice'
nuti.t-t.," i.liiti"naliste, mistice fi ortodoxel
teoretician
cu litratul lor adulatoriu gi infestant cele mai libere 9i mdndre
ui i'guiitdlii "de drept - "pour
di'-in" instalatd ca
talente, depravdnd caracter6le cele mai neimbldnzite 9i abdtdnd din ffi;':;d:;;irovi"; pe im^posrurd 5i pe
calea lor dreaptd acfiunile lor nobile gi generoase!
Dar,Nae Ionescu n-a fdcut aga! N-a putut sI facd a;a! Iar
;#i;".,,""i"'i;;*u;"-i;;;?;;'li ei.p'optit
dictaturd: posesor 9, -un'**nt dibici' al'unJi "flair"
subtil li
rigiditate 9i
artrr;iioi' g; miirinclrilor: de_o pornitd
timididtile lui de om prea repede sdltat, nici el nu gtie cum gi pind indisoensabil ruturor a'se
unde, sau nelinigtea precaritdlii lui pe care nu gi-o ignora, i-au pus iil#ffi;;";;ii, ."."i"tx r""""i"i a vdntului 9i a tururor tentaliilor
tpunr' ttatinotl; inc.ovoiatd'
in gur[, drept r5spuns, aceste cuvinte de mortificare, ca ale unui ;ld"b"ili":il;ilil
s9
5t
 C. Beldie
Rhetorul
Iumegti: existenla quasi-faburoarl rroutorie
-
purtatr c6riva vreme ca o.tegcndtr p9 $i a rui Nae lonescu, 'tl,' -.Molte lume, din publicul cel mare, contaminatl la rnndul ei, nu
dupd disparifia lui prematuri ;l;i,;;;; i'ii'c"put, .u.ana
";;j;;1ii'.iJ".a $tiuse nici mdcar atdt: cine este, ce. este $i cum arate la fald eroul
$i s;b
evenrmente care au fezit de aninci pe u uno. icestei legende; gi incd mai mul;i erau cei ce se intrebau, ani dupi
mui1i, ,i;pare; i";fafi, ,disparitia lui subitd: ,,E adevtrrat cd Nae Ionescu a murit otrdvit?"
despuiatd. de zdrengere de mare r"ii ;i, ,,N-aveli'nici o team[!" le-ag fi rispuns acestor colportori de
Truculenla Iui verbald, u"*a ti "rl"-rJjJ"lilii#ilin",nou.".
?imtriiiiiii oil"u'.nau." uaura
forosite toate ra catidri, i; ;;J;;t",'", pdetenii fabule naive, ,,Nae Ionescu a murit, bdnuiesc eu in imaginafia mea
:,'T.f."ryI_:?p'ne,
gl cu clracr, nu mergeau deloc cu aunga totirpi libenin5 ri dupd cAte am aflat, la cipdtaiul cadavrului inci proaspdt,
pan taton i lor lu i, de care "vorb"tt"-iiurotgir'i'iiJ_ll' leipind a cum e mai blne sart cum e mai prost: intre bralele vegtede ale
ii I i.i c u o mut doamnei Cutare, uratx gi de vdrstd canonicS."
rase { si inci mai ramase je in,i n"u l,i ii'"u -
:1:y,
ca un _::i: 9"bu
reftnut. ca un neincrezltor in facultdlile lui. ba .hi*.u
un"rirn*ii, AdevXrul este cA Nae Ionescu murise de mult, de cdnd l;i reze-
mase soarta lui de cele mai falacioase dintre reazeme: Regalitatea qi
:?T -r.f-T$it", "o.-:$i 4"."? pr;n rszol
nlcl cu economia lui fiziologicl. foarte soU.e,
i;?;;t;d, ;" merseau
u.,
Biserica, cum gi pe o dubld aventur5, dinastici gi politici, repede
dupX gusturile lui culinare .;uOd"hiia fie chiar lichidate amindoud; ba Hsandu-se sb cadi prosteqte gi cu anticipalie
.cge sg opreau la pdtldgelele rogii in disgralia unui om sensibil la cele mai plate lingugiri 9i inconjurat
umplute cu orez, mAncarea lui favorit[,
iila ,.i"f,*'"i
truculenfa, verva qi ,n,la-.ii" r,ii, ""?.J u".lund"r, de curteiri mai pulin dibaci gi nu mai fbrd de scrupule decdt
9u "pa. .u brlileanul ingrijat de dunga pantalonilor gi de nodul cravatei, cum
^..,,!i^,:!ylit
grua o mas la anlmald modestd in exiqenlele
5i capacitilile ei, Nae bine il intrevXzuse grafologul.
Ionescu a furur cuceri un rinerer qli"
birbati trecufi de vdrsra ?;;;frJ'$;TJ!l#uri, .a1i",
ia;;"; ;;#j' Spre confuzia noastrd (a detractorilor gi a fanaticilor)_ nimeni nu
ingenuitililor;'cum ;i citeva"r"a,iltri1,i, rnrpropru i-am-cunoscut lui Nae Ionescu, atat in '/iafa lui privitX de aproape,
pozitii;heie ;i; o'..u1'ra"iu.a gotu p"
dri-uiasci oricum si ori.ui, .u _ainlrJrr.-prl.qi cdt 5i in cea paraleli, mult diferitd gi exterioard, vreo trdsdturi de
1"""e;Jfif;.'f,,:e orgoliu, de amor propriu, de vanitate, cele trei mari pdrghii ale
Iar succesul acestui om Eului social, dupi Balzac.
fale tle lurnea care_i curro;rea Omul Ssta nu era nici mlcar un ambigios, dintre acei ambiliogi
lin11]e_1i na93tele. cit si falr-,atat
de cea-ciie;;;;;#;;umele lui
esre se.rnnrtlcattv tl putea.fi nefast, fiindci dovedea politici sau altfel, mari sau mai rndrun1ei, care viermuiau in epoca
-rnte.lectuali gi morali a epocii.
declderea iui, cXci puterile lui proprii furi intotdeauna m6surate, iar frica,
tn ori$ice epocd de anarhie ;i de.mizerie intelecruali gisim frica vindt[ o pastra inci intactd, acolo, in oasele lui, tot tilnPul
o ascensiunei sale nebunegti ce urrna infracfiunii, ridicol inceputll ;ii
T:lTi^T maladie sau epidemie m,orali, cum a fost flno.rr"nul
eprdemre repede jugutarh, e drept, dar nu fiindcd
nae_ terminath, despre care voi pomeni mai incolo.
lll"T_.]ll-
rnramptnar vreo rcaclie in organismul epoc-ei, ci a intr-o ureme, Nae Ionescu intrase in parlament, unde tot din
de insdgi vina aceeagi fric[ (pAn[ gi gazr,tele din. Sdrindar, care gtiau ce ;tiau,..ll
rnorbului epidemic. adici a er6ului, *."
ii_o .o_pfLi,,nairmut,.
siu (bun-riu,- pseudo-fi losofic_ sau pseudb_religio'r, teroriiau, cu povestea cunoscuta a imprudentului slrit proste'te ditl
succes ini[ial in lumea.tinereru lui, cea in.-. iJi-!"ula
O-' tu,rrut baie) nu scosese o vorbd, remarc6ndu-se discret doar pe culozrrele
"o
cte obicei Camerii 5i pe la bufet, laolaltd cu gazetarii 9i cu politicienii rnai de
glonue oe ctnema. anlle fredonate pe strdzi gi creme.le
trecEtoarele conjuncruri politice h" ru n,li ,; '"i'"riif
de ghetel, cu la perileiiile politicii de atunci, a politicii, cum i s-a spus, de
a"ni,u,"u
a exrsrenfii.lui indoielnice, triviale. 'intr_un cuvant,
. perioane $i numai de persoane, impotriva c[reia prea putini
ilql!9"*
lonescu.n-a $tlut sa triiasctr pi sd sfirqeascd.fi losoficegte,
Nae morali5ti ci: o pand in mAni protesiaseri in zadar.
consolidirii gi durabilittrlii legendei sale ndisre.
in profitul Ca pallanrcntar, Nae lonescu n-a reugit ;i nici n-a incercat
mlcar, cu toata steaua lui ascendentd ;i cu tot farmecul lui
60
 Rhetorul
C. Beldie

bucurestenilor. intr-un minister de concentrare dar mai ales cu

cuceritor, sd adune in jurul lui sau al vreunei idei politice, sociale -
sau culturale, cdteva tinere energii mai in contact cu lara Si cu ;;i;i: ;"it *ai nefutt la vremea lui, al seclturii regale de Puiu
realitdlile ei, dec6t era el, ceea ce l-ar fi completat in oarecarile lui iju-it."r"", simplu licengiat.cu tarif minimal al -veseler.facultdgi de
lipsuri, printre care gi lenea sau oboseala pomenite, ar"pi a" fu'faql,'ajuns, phntr-o intAmplare cq f9ry-el 9i fotoqrafii,
O legendi curentd a exagerat, mai mult decdt ii trebuie unei secietarul, insf iratorut gi complicele lui Carol al IIJea la jefuirea
legende, rolul lui de p5pugX-fetig printre ,,chmlgile verzi", unde Nae iarli si fi ti.eioqirea vi6gii noistre publicel omul venit Ieinmiri de
scaun:
Ionescu a preferat mai degrabd sI se lind intr-o pozilie echivocd, inAe, aar car" puneu inaili dregdtoii, deputali qi -ministri
prostindu-i pe ,,bdielii din centre" incremeni;i cu gura chscatd la el, inairiari m6ravuri dudioasel in jurul ieruia bazeiau. ca muqtele
p" un "u bancheri. gatetui, mari furnizoli qi intermediari'
cE din motive de inaltd tacticd este necesar ca el sd stea deoparte. iar
nu printre militangi (ca sd vadd, cu alte cuvinte, cam ce-are se iasA
"*"."..nt,
I-r,iii"-i; nolitici sj militarilla un loc cu veneticii hripelnici venigi
din tdrhgenia asta!). Om firi nici un fel de credinle, cum l-am J" o.jtr.l hbtare in'aceasti larh lipsit5 de st[pirnii ei adevdrali: -
;ti;;" urmare,'siincd o avinturr cam ca a lui Nae lonescu' dintre
cunoscut, privea la fenomenul gardist cu destuld obiectivitate gi dintre cele dour
nedumerire naivd, cind imi spunea: ;,Md, ce zici tu de bdielii 5gtia, ;;";fu;i" miri caracteristice pentru epoca ii citesc aceste
care executh orbegte cAnd li se ordon[ sd ducd o scrisoare la rdzboaie (,.epoca'de pleavi", cum o nume$te, cAnd
Constanla, fdrd ca sd cearl bani de tren sau de tutttn?" (Lucru nasini. orofisorul S. Mehedinli) 5i a cXrei poveste, de necrezut
;;;;hii"; noastre de azi, va irebui s-o a$tern aci, nlrnerrt pe undeva'
curios! Dupd atalia ani gi dupd lecliile usturAtoare ale Istoriei, inci a se
se mai glsesc adevbrali partizani, credinciogi trup Si suflet ai inreeistratd dupd mdrturia fideld a prietenului care s-a
memoriei, de care insd eroul nostru n-a $tiut a se folosi pentru vreo i"ia*ptitor, in primele sfiluri ale acestei comedii cu

ispravl vrednicd de aceastd bunl memorie ce i se pdstreazh.)

^ii^l
;;"*ii 6ufone dut iu rdsunete finale care sd copleqeascd de

Rolul politic ce se atribuie lui Nae Ionescu se reduce agadar mult '-
tntristar6 si rusine orice congtiinld limpede'
gi se contundd aproximativ cu cel jucat de atAlia alli avenrurieri D;;d;t;; a fost nici mlcai un a-bilios dintre cei intdlnili, Re
tout" a--".if" qi potecile sau la rdscrucile politicei 9i afacerilol,
sc dali in ndmolul politicii qi al afacerilor dintre cele doui riz- a" i ujon, Nu6 Iott"."u, v-ali putea intreba. sA se salte, totu$r'
boaie, hdicali peste nbapte la oaregicare situa;ii efemere 9i dispdruli ""- in
fdrd urme, ca inghiEili de propria Ior mocirld: Mihai Manoilescu, ;i;;.1; ;;T A; condilia lui natuialh in care l-am cunoscut tofi 9i un
;;;; ; zbdtut-t-^i pana idrziu, ba puftand,inca. a:uT' Pe.frunte'
retorul bun de gur5, cochetdnd politicegte di.n tartila lui obezi 9i
trldAndu-gi prieienii de zile grele cum ar fuma o figari, feciorul a"""fti 1" fl crezut indelebil? Cdci mai intdi de toate, Nae
institutonilui din Hu;i, debutdnd czi inventator rerealizat de tunuri i;;;;;";";" timid, un modest, din firea lui cea mai addncd' ba
de toate aceste cusururi sau complexe- grave de care
si trezit. duod ministeriatul lui la Industrie si Comert, cu mine de "tri*
idrbuni'in Ardeal 5i cu o banc[ in Bucu're$ti: l.G. Stoian, zis incerca a Se scutura anevole 9i cu multe, multe opinteli 9i grimasuri'
"Lngtl"nt
b;;;";;;i"i ilagtepta de'laposibilitdlile lui (nimeni ca el nule
,,Bdncu1d". zis,,stropitoare", electorul de periferie bucureitea-nd precare!), cum de la qansele acestel vletl (care nu-l
stia cat sunt de 5i
trimis iir parlament de neamurile mele proaste di1 Jar-a Oltuluil,' iingt iuc*' s[ naibiide
amdgite cri vedrele lui de rachiu in$irate de-a lungul goselei pe sub Ir.ar"i" patl ai;ncij aecat un . scape.odatX
s[rEcie ! Aga cum, la urma urmelor, incerc eu
;i $i dumneata 9l nol
arcuiile de triumf din cetind de brad ce singur Ei le indlla gi le plhtea,
aiuns acum proprietar de bancd in Bucuregti gi castelan pe locurile tori
'-''in.5
!

fimiliei de nbbili romani PuEcariu, de la Bian.; Scarlat Bdluli, zis 9i si aici intervin e acea ,,ocazie" fiumoasd, unici'
-
n"pl"uX^ta, 'n"sperar[, insesizabili ti totu$i de. atAtea ori.prins5'
,,Ldbuld", cel care fura din tainul biiefilor de la ;coala unde eram
eu profesor iar el intendent, ajuns acum bdrbat politic pe l6ngd neiliiatd sau sc[patn printre degete. ocazia.care-tl trece zamDlno pe
116 ia-ra u t" pricepe oricinJs-o tragb biniSor de fuste 9i sd-i faci
ma;ele naiv Nicolae Iorga- 5i desemriat de acesta, spre hazul "i.
62
 C. Beldie
Rhetorul
cu ochiul _ insd, zicean .

'. Cum vedeli, nici zece pogoane din aceasti larb a noastri, scur-
tatd, Spre comoditatea operatiilor, la cAteva ziduri gi caldarAmuri
fi *-**tri*?g**,,'i,r*ruf*,jli"'.d.",i,"9'ili:# printre care migunau profitorii acestei mari natii de o culrurd nu de
izi, de ieri, ci ieaogdi primordiald gi care resfird, cui ii este dat sd
#;,it?11,j;;#'fir#{'fi;jtr;i:*1,'#ffi i*":l,*i o,asculte, prin fiecare piatrd gi copac al ei, Ei prin lirAna ei strd-
veche; natie cu o rostuiald a ei proprie gi originalh, cu o deprindere
iur,:t{*::glq""r*tril,H'rHiii:'+li.;#li la munca cea mai grea gi care nu minte pe nimeni, a pimdntului
uriagul zumzet albindresc al acestei ldri cu antice rdsunete de mun1i, -
de ape, de codri, de agezbri gi care nu cere astdzi decAt si fie ldsut[
.tenesDoar sfdrpirul sdu ieoedg u":?.
beneficiar 'conjuncfii 1o pund caprir acesrei sirualii de
in pace ca si se ridice prin mintea gi bralele ei, fdr[ concursul
at unei raJoruiii#il ii,:i intanrpr*u, retorilor gi al libertinilor educatori ai tineretului, al sinroniacilor din
preajma altareloq al gmecherilor, al gperfarilor gi al pezevenghilor
ffi ffi:,fff ii:!s:T:,':,l::':i'""rg"i'i"-.ii'ie:iiecuraturuiiei
lu u.ma t;t*otiinceald: altminteri' o- ri din cluburi, din.presd, din bincile gi intreprinderile strlinilor ;i din
i.piini;f,u':; "aiut
p'ani separeurile unde se innoda^ g! se deznoda, pe acea vrcmc, soarta
ma.u,uM-"iui"i"".i;*i,_:i,lff*iji:,:",::H,"Jilfit,* milioanelor noastre de romani.
Nae.Ionescu a ingeles, mai abitir decAt toat[ seria de retori ce l-a
ft:,::'::lt'Jli,:-tr'^':*tr'.iti*p*uri"i"i"1i6*oinurui'at precedat, acest adevir cumplit in asprimea lui: cX lara de care
.""r;;;;ir ;l.,i#;;il:",?'/e sare: homme oue Iu io'tunJ
"Toutloujours, pomenirdm, cea veche de cAnd lumea gi intinsd pe sute ti mii de
temps,
remps, un particuliei -- presque
oarticrrtier ridicule..; rrvvYsv rv.IJuurq' aiec un
avec peu de
de kilometri, este prea departe gi prea greu de linut de coame, avindu-
"",^,,1iYltnt gi rnintea gi judecata ei strdina de a noast|i, a tirgovefilor, gi
o'"'iJil##'lT#;:.Tffi::: fost po:ibiri pi s-a desnsurat.pe un neputdnd rdspunde decit rar de tot $i,,atunci, apdsat!:
astfel seama, Nae Ionescu foarte de timpuriu c[ mai -degrabd un
ddndu-gi
i,""ifi *?ita.,ii:;#:J:'r,!li{i:il';l!?,,',:Hf; H:fJ;*l
.ii jtr
oncrne nu avea ce pierde -ci
jl, picdlici de retor Ei sofist, un bucfhra;. de cifturar cu cAteva buchii
,totut a" "*rig:ii un a"_.nt din cir{i abia frunzdrite ti strecurate apoi mai departe, cu verva lui
iridJ.1il:,!'ti:f *g'r,-*,ru;llm.airu:#,,,:*ri
provinciali gi zelul arivist de Rastignac, prin golulile inculturii gi
pun6ndu-i si defileze Odn1rj_. ,,_- credulitilii unui mediu suprapus gi ingust, dar inc[ a-tot-putirrlc
singurNae
spunea in inrimitarea lor orepuelnicil,lari"a (,,Tata Noe.., cum ii prin poliiicd, finan1i gi presd va putea amdgi gi prosti o luurc, dur
Liji.i"-si. ascultare in
urechite regat-e targ ptecaie la g.rpt"'fii"""iii?"
-
mai ales o progeniturd de ,,ndigti"de care avea s5. abuz,czc.
(J aventure unici. dush ii'C,l*. Pe care i-a gi amdgit gi prostit!...
gjyjliijf, ,"it:tii"fi #,i'ffi i,ll:,l,iEHil:; j,."".lj:,yt Dar iati cd, deunizi, profesoml Codin Mironescu, l'iul
&rgareuiriet.rut-iuriiJtJii?F:"ilf colonelului cu care ne vom lntdlni mai incolo, elev sau discipol,
din pasajut Victoria: continuith.dirp! ,ft!:;fl:fi ::i!t'fi,#g: cum ni se spunea, al ,,invdfitorului", se leapidd acum inaintca mea,
ffi;i' il,;;aciia,,Ideii ardtdndu-rnlse nu ca un elev sau discipol, ci numai ca;;colar
u,,'c"n Gii'ciari:iu ; i B;;; obligator al cursurilor profesomlui Nae Ionescu.
F,Hfi :tr;; tt|;iT;;, _*:ru*r
r

" Iar Constantin Noica, alt elev sau discipol clzut pe brdnci
inaintea magistrului, se ridicd astdzi, dupX atAgia ani, se scuturi pe
t+r"t;#i:+iti#nft i"tu$,TtdytrLH*,*d*{f pantaloni de plaful idolatrilor, aruncdnd umbrei elizeene sau peste
ceea ce a mai rdmas din aceasti umbri,.epitetul de necrezut
urechilor:,,un escroc"!...
C, Beldte

Valoarea culnrral[ a lui Nae Ionescu, cum 9i influenla lui, sunt

cu multd-credinp gi informalie criticd gi cu ro reald cunoagtere a MARTHA BI
fenomenului gi omului, expuse la pagina 868 din Istoria literaturii ..1
romdne de G. Cdlinescu, scriitor avizat gl altfel lndrituil decit
memorialistul mdrunligar al cusururilor grosolane gi prea aparente ,,Af lu cd a rnurit Nae lonescu" '
ale contemporanilor lui dintr-o jumitate de secol, a celui mai
frdmdntat secol; gi avdnd numai meritul de-a fi supravieluit multora
dintre acegti contemporani de-ai lui gi de-a avea astdzi regazul $i ;
Paris. 30 martie 1940
mai ales ndravul de-a infrunta, cu o pand abia asculitd, buna ilff';;';;il;' N"" Ionescu' imi povestea; cu o'-lulidd
convenienld din jurul lui, gi afecliunea lui migcati pentru un trecut intelisenti, via(a li moaden tle"-eraiuruit f iziconducerea
Cantacuzitro [1869-
miscirii
plin totugi de suvenirurile vArstei eroice. i.i;;:;il' af'pii. ^r lui'"Codreanu,'la
,,Sentimentele noastre fald de prietenii defunc1i..* spune insi l.-i;il;i. urii'iu rui spovedanie:
'""'""'ilirlt;.'Eu o-'fott ;'p;tt toati viafa meace5ieram
o luil 1til
filosofrrl grec de acum peste doui mii de ani trebuie sd ni le am sa
manifestlm nu jeluindu-i, ci meditdnd asupra lbr." - fr"."a"t"u UAiggilor Ayia tineri,-legionaridini'porc
Ceea ce gi incearcd si facd aci memorialistul, ingirind mai mor erou.
departe ca o ilustralie vie a judecdlilor de pdni acum, atat de
aspre
--cdteva amintiri din cunogtinla foarte de aproape, din
- sau tovdrdgia lui de lucru cu Nae Ionescu, omul de
prietenia
""il:ii!:?.i!,iJ;,'l'*i;
,,agitalie conlinute", cum il nurneqte grafologul.

Fragment din Oameni vizuli de aproape

(1900- 1950),,Romdnia literarS", iulie 1990

67
66
 ASa va fi "CuvAntul"

TRAIAN BRAILEANU toate suferintele' dar si toate bucuriile 9i nddejdile noastre sd se

zbatd, sd e"ahe si s[ sirige in paginile ,,CuvAntului"' ,
"-T"'i"*i u."it,ii .to,t ,i-- se ioiaduna toli scriitorii legionari' toli
cei ie'vor sd aiute cu scrisul lor marea operi de temeinicA atezare.a
. Aga va ft uCuv6nlut \ ie.ii-v" n ilt'lt ,,Cuvflntul" de la un hotar al ldrii ta.altul 9i peste
it.i-" .ai-t" puiea pdtrunde, aducdnd lumind'- nhdejde' imbtubd-
,,Cuvantul.. profesorulu,i Nae fonescu inseanurtr ;;6; r. ffiii"ii"u
""loi
scrise in cartea destinului neamului
inceput de innoire a scrisului ziLiJ;;##;:T"i.veni nu numai un nostru.
ziarul conducdtor. nein in cur6nd
pFft 4,":&;il,Ji;i1T;",,',T$':':'fl"fl ,,Cuvantul", nr- 1/14 octombric 1940
di:J';,1,:3l'""*1il:::l
lui rnai'bun sfhruitor_ ca seca.iea Oirtr_" JltA
pustiu ucigitor de viald. izvor irtr_un
"',i"ui
Nu mult inainte de'izbivirea
prire, inlepeni pe veci mAna ldrii de sub cea mai intunecatd asu-
9e purtase condeiui cu atata mAiestrie.
I"_g_TiT,*i
candva
ripsi;i de un"r ai"i.e
fiara noastri.
,Jil#;;i )iLi9tt ." i_a avut
Grele probleme au de dezlegat asthzi oamenii
invilmiseala luntei ei u,, n"uoi.t" nogtri politici. ln
4uiJ;t;;i';;:"
gnndul gi sd-l grie tilmici pentru mu-lfime.- sii le gtie
"are
)1, rn ctlpele de fhtd. e. mai ales ndvoie
a opiniei publice in 'potirica. git.rna.-gi de o neincetari limurire
t.i,"l"'9i
probleme. scrisul orofisorutui Ni" itn"J"u-;ju.li in celelalte
fotos. Sd,nu ne tdsim inri.opi.q4ia1";;;il.jd", adus nepreluit
pierderi.. Reaparilia ,,Cuvdntului;, e un i" durerea marii
semn Ae,JilzA lotarare ce_au
luar-o discipolii profesonrlui a. u
definitivd. Stim ce ei a,, Dasrrar in "o"ri"u"l"riil Ja", la biruinta
,rfl;i"bir;Jfiaffii#;dil,,t;
astfet ci zi dru l,,cuvan trit- t"r JJru]^riiJ iln"r"u uu ti.
Nu numai rdvnir neobosiri "i-pi.i.-.
aJ u ,1";i n*a jir'ii ,"
vedea problemele, in felul ae a Ie inmgiga-ru,i"il"6nlrirrgifelul cle a
regdsi suflet din sufletul. maesrrului. ' breapii''cu-ripani.e,ci vom
indrdzne:td, timpezime, oar nu tifsiia a"-J[uirra"iii'r*iil, .Ja, si
pendenld dar impreunatd cu severa disciplini i fidij
!a"J"ii,
m expu se probt.mere in',,bu G;;;F'l" pe
-.P:t:*l :-l _ea:i acuma. "5i?rn^iirt
vrem uri,
tr aSa rl vrem Sr U_l legionar in siat legionar
TT"":.!l-Oian
iati ce atrep(Am gi ce agteaptd toota turn"u-.i: d" .,buventut..l
- Tor zbuciumul legionar, ae.fa prim-eie incep"trri
zvacnirea inimilor de eroi cari ai, iuf.rntof p.ri*ialo ia"a azi, toatd
g, moartea,

6A
69

EMANOTL BUCUTA
,,L-&M plznuit pentru d'ragastea
pd care o stdrnea"o
I9 j9, Mlercuri,_6
decembrie
r#"thlkf,'$;';,;3.1i,ru[;h:3',';fsf"1:txtlT'J;
$iit.$iHfifi$,:#f$'*$jfrHHf#ffi
'#ai;'::";';";x'::f
5:"lt["l;r,-r":#iff ;,lffi
oamenii, s;L;;;;;#';5":I9:::t Aceasta e ziua pi-acestia sunt
" rprlve$te $i a$teapti'
Luni' 2s^decembrie
pizmuit pentru dragostea pe care o stArnea"
"L-am
Pentru el m[ chemau. E mai cioldnos qi cu sprdncenele albe, ca
nipte streagini cu brumd deasupra ochi'lor juclu;i. Am poftl de
vorbd, poate prea mult5. Mi simt ascultat. Mi las cu totul in voia
acestei pdcdtoase degenhciuni. Ar trebui strl las sI vorbeasci el ca
sd md dirmiresc despie ce e qi ce vrea- Parch n-ag gti, gi nu de-acum,
ci de doudzeci de ani. Vorbind despre cartea lui Cioiulescqdespre
'Caragiale, md prind amintind de Cella Delavrancea. Ii simt
I
stinefieriti. Rdd'la mine, preft.uii gi apteaptd speriali. Luiza' e'
tdcuG gi ingiduitoare. TriieSte nenbrocita sub farmecul lui Nae. Sel
opre'te la mine, cu maqina lui de 2 milioane. pentru un ,,Volkischer'
Beobachter",.cu un articol despre el. i
Joi, 7 martie i
Pentru intdia oari de c6nd am pierdut-o, Eufimiar mi s-a ardtat'
azi-noapte in vis. Era ea, rdzdtoare, intr-un fel de kimonou ln5
culoare galbenl cu flori. Aveam in casd pe Nae Ionescu, care-9i!
cduta niEte cimdEi prin dulapuri. Se vede cd eram intr-o jumXtatq
xi,:L"#;:*"'; trezie, pi:ntru cd gtiam rot;ce aveam de fdcut in acea zi. Am plecat=
al6turi,-in odaia iroastrd. Ii spuneam cd o crezusem moartd 9i ci6
iatd, mi p-aintors. Ea rddea cu toate gura gi mi se dhdea. Draga meaF
[...] Ii povestesc lui Pandrea cd un om, pe care il cunoagteng
u-A",ioi, ;''"iil;;i ; ;iln;;rii,"o"'il i"i" ii'i-c"t"'"i,;iF

*+if;*#qx{*i'ixrtl**l*:}:*f
ca n--a_avur dreptate.

*,Xtif
Slb m m
:15",1-l#i,HfiX:l'd::i"','!Xf li.i;1ilitT,.'iElSr!;
privindu--l p-e Comediantul.de l^a Inte3e_.r Venea llr, Minister lntr-E
zi cu peful de cabinet. $eful se impiedici gi cade. El se apleacd st
ajute, dar, pentru cd umbld totdeauna cu miinile in buzunare, cat
gi el. Vine altA lume, ii ridicd pe amdndoi, ii duce la Minister. gq
i-a lovit la tdmolh si nu mai iecunoaste nici casa, nici oamenii. Sg,
crede incd subiecrLtar de stat in gJvemul Maniu. Nae lonescr#
pentru cX de el e vorba, ii spune atunci: ,,Dar e un adevdrat ci
lre40I iomdnesc Dechanel." Doamna zice: ,,Aq ! Dechanel iscilt
frTliri, 24 februarie Napoleon." Iar Nae de colo: ,,Parcd Gafencu nu iscilea Ministru <

Exteme!" E ciudat cI Pandrea, fdrd sd-i spun cine mi-a povest

m-a intrebat numaidec6t, flri nici o leghturd: ,,Nu gtii ce mai far
*#,;."jTfi sii::#iffi l#,:itTf i"**ffi :""i,j$[ Nae?" Ce legdturi tainice se pot face fulger5tor intre doi oamer
care vorbesc fbri sd-gi spunX gindurilel
Miercuri, 6 martie Joi, 14 martie
[...J md duc Ia Onicegti. Tocmai coboarX 1...i Duotr-amiazi Soimescu vine mai devreme ca si mb ia
la masi. E gi Nae. gealnf cte.'programe dL la Radio. Facem inlAi o plimbare la $ose
70
 Enanoil Bucula ,,L-am pizmuit p€ntru dragostea pe care o starnea"

Nu ptiu ce-mi vine. de la podul cel nou

do lu Blnoura, s[_i zic sX o
mi dor. Descopdr in ele o riutate care nu-mi face prea mare cinste
ia pe utifa cea mare a satutui,.".n
fi;;;;fi,;i]i;1,
un semn? Firesre ci n_o gisim, a*,""aiti ronescu. Era
ca bilbat. L-am pizmuit, nu pentru gtiinfa sau biruinla lui, ci anume
pentru dragostea pe care o stdrnea. Farmecul lui md ajungea gi pe
cu tainete ei rdmdne. oi-i""ugu o i"eibii cfro;;d;t";lrl
il1;i;i i;;; mine, dar nuJ inlelegeam. Din ce era ficut? Ar fi trebuit sI nu
telefon ci nu poare dorrni d^e ne cearti la rdmdn atdt de nrult eq in fafa lui. Asthzi toate sunt zadamice. Poate
Nu era gi ei cocogul mo4ii? ""do9"r,J.ii,-pi Jiil'iii.r nu_t avem. tocmai aceasth chelruire in intregime in fiecare clipi, lipsa de plan
q;i de rezerve de orice fel in via1n. El putea si plect oricdnd dintro
Vineri, 15 martie iroi, aga cum a plecat. Era oricdnd gata. Putea si mai fac6, firegtc,
. t...1 Mi ducrla Oficiul cte_Turism la deschiderea expozi;iei.
[...]
ceva, mult, dar altceva gi fird legituri cu ceea ce mai f6cuse. Nu sc
Onicescu [...] a avut tipp t...J ,e_;t:pfi;;L-uili.irn", "rezema pe nimic, din trecut, nici pe el insugi. Schimbdrile lui de
a murit azi-dimineaga. il inire-b Nu" indeletniciri, de prieteni gi de femei, aceasti invertunare ti nu
numai un semn diri umeri care9"prit,
5;1";;.ttn'a"tur.arxf ,,fit
"a fac"
tridiri gi socoteli de mai bine. Acum s-a oprit. Poate atunci cind s-a
te lasi si blnui orice. Bietul Nae!
Acum opt zite, c6nd arn mtncar t*p;;;;t;i';;rla a"-"iri,'"i"" inecat, i-a pdrul riu, omene$te, dar spiritual nu s-a pl6ns. Era inci o
faptl, ceva mai nou[, pentru ci n-avea sX mai aibi nici pereche, nici
h,;i,';,,d;
s_-arfi purut gdndi? il vad inci
i;ou? jri!',,vorur"r,",
plin' in .uln, unl"-,a.i,i.JT'"lpi ,ingql.. urmare, dar semina cu marfa, rnai mult decAt orice, pe care o dddea
P,::-o*nl:1..: !11. $i se a$tepta de la el, neaSteptatx gi improspdtdtoare, de incredere
pirgu. parci ar fi vrut sd intre prin iniunerici
lill"i.9l,.1..,^yi'F_lq1 ipi
sa $tre nici el, rlmas_bun de ld o casd unde'mui 6und, prin aceasta cX lumea nu e imbdtranitA gi e in stare si mai
ly_1,- lara fusese ucuil
spere, i5 bucure sau sh doard. $i-a mai fbcut cea din urmi piruetE,
...:i'^tf,j^^.:t l1'l!11?"". ani,din ugacorrului. Avea 33 de ani $i-rie la un orizont de iumind ca o rampd pe care il urmdream. gi s-a
..1:]T^11,:" var$a tur trsus pe care o ajunsese qi el. Ailturi, irr Lcel prdbusit
iurutrenc. era clneva care_i goptea si vie gi_i vorbea - dincolo.
de lumea tle Gregisem ulita alaltaieri, cdnd md impitrsese nu gtiu ce nevoie,
dur-9oto.. ascutta gi nu'iri1elege". d;;, ;;;1i impreuni,
^EI
Eufirnio! Intreabd_i de mine. parcxl.,I d";;hi;;.;;;,i"me glasul, cu un inleles pe care atunci nu l-am prins, cd omul se pre-
adu-cd_inrreg aminre de mine si si oibi c. sa_.;i;;;;r;;;;. "'--t'
ca s5_ri
idteste peste cAleva ceasuri de plecarea fhrd intoarcere. E un drum
ifirpreuni [cu Ciof)ec I' Betdi;]'9i-ipi;ri*pe orun, i-rai !p.,i aerodrorn, acum tiiat peste cdmp gi cu proprietlgi mai bine
^. t...J*t9giry
Pia(a Palatului, dupa ce le. spun de nroaft;; l;i N;, pcnrru in inerddite pe dreapta qi pe stdnga de bucuregtenii care se gAndeau sl
vorba despre el qi ahinteau a" ,uon"i"a ul! sd
ci tragi aicf noaptea de forfota ora;;ului, ca si se odihneascl 9i s[
-lgo:"l"fe_
un mrntster. ,,Are si i se dea un loc la Bellu... prietenul lui i se dea cugete. Ce va fi gandit Nae cdnd ii spuneam, in legltul cu
j,n.u'1u,a ra .ale Caiaction, cd dacd mI b.ineinleleg cu marii ortodocfi, md infelcg
:1"^:':L:t
pana dupa 1, ":f j:Tg.
rniezut
liglri de roi, ;uca
nopt , i_a fi.int inima! eah 5-i numai cu cei dogmatici. pentru cI cei practicanli, Stiindu-sc in
legiturd de-a dreptul cu Dumnezeu, nu mai pot fi ajungi? El sigur
Sem^bdt5, 16 martie nu era practicant. Ortodoxia lui era pdmdnteascd, de logici, in care
I.J.l telefoneazd Onicescu ci Ia cinci se face o slujbd la cele mai bune leclii le-a dat totdeauna Mefistofeles. A avut cel_ putirl
Nae
acasd.-Ii spun c[ i-am cdutal aceastd casi cdnd era ,riu, gi n_"rn
"IJni cdtiva ani aceastAcurte largd br6ncoveneascii, cu o casi la mijloc de
izbutit s.-o Tr-ece ej sd mi ia. Ca si_i uaa p"'UGi"f boier de 1ar5, cu un foiqor pe stAlpi de lemn, cu ferestrele mai mari
n-apuc decdt -desgopir.
sd-mi schirnb cinrarsa albatr.I-",
N"" de ios aphrate de o impletiturd de gratii gi cu ferestrele de sus largi
iiOi gi sa_m
o cravat[ de pe_vremea doliului pentru Eufimia. "nuSunii,', m"gindlun si iibere. Pe care va fi intrat ieri moartea? Std in sufrageria lui
Luiza gi cu Nuta.. Nu _le_ vorbesc. Sunt . mnhnii.- p-rlcidite cu O"
vestitd, cu lurnAnlri aprin_se gi inf[gurate in vdl negru, pe un catafalc
nemutiumlre ^'impotriva lui Nae gi vorbele cu care_l loveam, aproape de trei trepte cu flori gi intr-un sicriu scump, cu un giulgiu de

72
Enanoil Bucula pizmuit pentru dragostea pe care o starnea"
"L-am

mdtase albd lucrat. Ce mand de femeie, intr-o ultim[ fapti de iubire, loasx si otriviti care m-a stricat pe vremuri cu. generalul
i l-a cusut sau i l-a a$ternut in patul lui vepnic? E negru la fa1h, b"ui?t.""uli'' p"i"a-"t chemat-o qi pe ea din anonimatul Bu-
pentru cA a murit inhbugit, cum imi spune Luiza Onicescu. Altfel .".L.tifot intAlnirile mele cu. ae faigd sicriul iui Nae' cu unchiul
'acela5i general Panaitescu. [...]
are fata lui senind, fdrl nici o mirare de ce s-a intdmplat, birbia sdu,
putemici, buzele strAnse cu incipdlinare, sprAncenele groase qi
albe, ca o streagind sub care vrea sd se ascundd pentru totdeauna. Joi, 28 martie
Preolii c6nti cu grij5. Petrescu6 i;i stipane$te notele joase, care ar t...l
bu'oa-amiaza Soimescu vrea sd iegim mai dcvreme' ca.sI
ne
face sE tremure cutia de metal gi omul intins drept in ea gi intdia stngura
oari ticut in atata lume. Pl6ng bErbalii imprejurul lui. Femeile se rlucern outin la aei. Ne abatem pe la casa lui Nae lonescu'
portic
uitb gi nu pot. Cine l-a pierdut in adevdr? li"i'iirSiii'iririrl""r'"at"p"iti' iu prispa ei acoperitd' ca un pe stilpi
t ..1 B;{,i"oLn;;:.,d;;il.J"t-p'd4i td ctiairii ei cu .foi^eorul
de abyr pdn
a. i.r"". stdp6nul nu't"'uu mai pliniba' decAt
Duminictr, 17 rnartie il;il" ;.iffi;i.#$;i-;
"" "itae
si lo:u rnoa.tut io4ii, ""lor
care l--ar vedea'
seamdnd atat de mult cu
ca
a
amintire'
noastrtr de
am
Ia
Citesc dimineaga din Sebastian, romanul 1ui Accidentul. Md "it
gAndesc, fdri si vreau, la Nae. Acest Hetterel'fEcea parte dintre sil;#;;S;C iaie'duce in grxdind, Ei sd pun sa o ateze la intrarea
credinciogii lui. A invifat si scrie gi si iasi cu obrdznicie in lunre, cea mare. [... ]
ca metodd de viati, la ;,Cuvdntul". [...]
Acasd [...] Nole'se grdbegte ca sd plece la cinematograf. Eu md Vineri, 29 martie
preghtesc sd md duc la inmorm6ntarea lui Nae. un prilej de
Ajung pe la 3 gi 5 sau gi 10- E plini gi piala dinaintea capelei, nu h-lurn uou.ua de lstoria filosofiei deHtiffding' E capsihologie la
numai capela. Scirile sunt vii. Md strecor gi eu pe pargine gi ajung i;';;n
..":t'i,i. e care [sic.!] am invdlat
"-tLr"-i.' puia ciam ramai pe roc ei ctr
pAni la ugd, de unde viea sA mA scoat5 un polilist. Imi fac loc peste ;fi;Hd;.X;; p-.;;;itnpoqqoiindu-ma 9i putre,zindu-mi: Se
anii
prag ln lumea inghesuiti dinduntru gi ascult slujba. RIsun[ iarSgi ;;'"1;;;;-.1"",
vegnica pomenire ! Vid pe biiarul lui, pe Rdsvan, aplecdndir-se prbghtiri pentru romanul anclr-onescu' sn
fotrivesc aioi t<iate ca un nou
linigtit peste el pentru rdmas-bun; pe Ghiberigone nhpbdit de iana. din zilele noastre cariincearcl sd afle prin filosofie pe- a\ii'
i.ii"i"-ii si 1drii. Aq p.,t"u fontiapta
aici 9i pe Nae Ionescu 9i
lacrimi. Apoi ' sicriul pome;te. Abia iqi deschide cirare printre au cizut infrdnfi'
oameni care nu se migcd. Ldngd rnine se ateazd intre ceilalli, nrde, ;;;; ;i;;"'dt .a ittipi.t.u.[a cri gdndul 9i
ucenici gi cuno$tinte, care il poarti, gi VulcEnescu. Umblu in r0nd i...1
cu ei, ca gi cum ag fi un umlr de schimb. Sunt acolo Mircea Eliade;
doui, trei capete pline de o durere addnci. De la o parte urmdre$te Luni, I aPrilie
totul Vasile Bdncild, cu fafa suptd gi nasul ascutit de ofticos. La L-l asa am rlmas cttrno din prefala lui Nae Ionescu la traducerea
rispintia spre groap5, sicriul e lhsat jos gi giulgiul cel lucrat de l"i X;i#;i;'Eli,iiirlir";i 1i^ctiie' pinh la 8 9i un sfert ["']
mitase tras peste fa;i. Nae Ionescu gi-a lncheiat vdleatul. ;
Marti, 23 aPrilie la Visarion'
Lunl, 18 martie ffi; i,u-c- J5- dimineup la parastasul ies
.lui .Naecd4i'
-de plec nu mai
[...] Mergem astdzi .cu Maria Cantemir'o la concertul lui Dil;;;dg^t" a" t"uirra 9i p"nt^ din
Hermann Bohr [...] In rAndul de scaune dinaintea noastr[, cu pdrul ;"lt; ie;;;;;n ceas inainti' biserica"aera goald' numai cu sfinli 9i
vopsit rogu, doamna Herbri, gazda mea de la Sulina, patroana f5- |"ti"-a"aii. Nt mai e biserica veche' tn care am copildrit' in anrt
75
74
 Enanoll Bucula pizmuit p€ntru dragostea pe care o starnea"
"L-am
Testament. Frate-sdu e scriitorul Dominic 9i ea intAia
dragoste
fragezi cind credeam copilSrepte. Asttrzi g0ndul stl aldturi gi fliciri pe
gAndegte. Iisus_ insugi ca si intre pltrtegte vum[. Un cBntlrel cintd ia ffi;;;-ailul a lui Nae. O vdd la
a
Pgl.t9','l-9o.ptul
iubirii' Nu-t era ru$rne nlcl
un pupitru sub Pantocrator. Ferestrele gi gcornurile groase sunt snate- in toatl obraznicia tinerelii 9i
gade- mal
galbene gi soarele pdtrunde umplAnd cu o pulbere de aur golul turlei r'n-rnci. si-i stdtea bine, 5i nu-i e ru;ine nici acum' tr-l
in care Iisus gi ingerii puterilor prind viald gi se mi$cd. Nu e nimeni ;;fr:'Ii:";;; gandegti fhrd s[ vrei unde au rdmas
cunoscut.l Incep si cred cb m-am ingelal. Mai agtirpt $i md duc la iii" "#
SJrJi'ir,.',iJit "auti''r"
. i.#ut bdrziunul negru 9i noduros al lui
altar ca sd intreb pe popa Petrescu dacd intr-adevtrr face o slujbd N;ilil;il-iipi"io-s"r. *b rochie ca si-fmai simttr daci mai
pentru Nae. Face. Tot nu-mi dau seama cd sunt de vini. Md cert ch i' r#ri,i iJili' n&u'^ 9i rasul c lipsr de liml'i:.ry e nic[ieri
ii
am rdmas cu ce-arn citit acum doui zile gi nu m-am uitat^$i astezi Margareta.rr"Sau tlu e o zi a legiuiielor, ci a'Magdalenelor 9i
va fi
#'i"itt.iilr"tib caut si-i ip.tn tt'n cuv'dnt' Nu se vede' Se
pe anunt. Poate cd au schimbat ora, la doudsprezece. Intdi mi abia acum doud-trei zile
miraSem cd slujba de Sfintu Gheorghe se incheiase atat de repede. i"?i',ii'?"*iriul E u"r*"af em vlzut-o ducindu-se la o masi' cu
Acum mi-aduc aminte ci Sfantu Gheorghe a suferit gi el o dati o i;'#i i;";"d, cu bralele pline de viorele
mutare gi ci a fost sdrbdtorit o dati cu Bunavestire, zi de bucurie, ;;;;";'t;;"ru in'"ortor
..ii,'i#;r;'" buzelor' care e poate mai mult o
-J""ai'."-nul
nu de jale. In sfArgit incep si soseasci oameni. Biserica se umple ";iii obignuit de bunlstare lduntricd'
Ee"lin N" md cunogtea biiatul sau.se face vinovat
incet incet. Sunt cele mai multe fete necunoscute de tineri. Poate b;;;;;; l6ng[.el
studen;i, poate gardigti, care vin ca la o zi a MigcXrii, oricine ar fi a'J *ni.-i L-am vXzut ii la inrilor*antare' $edeam 9i
pomenit. Nae insugi s-ar uita la ei firi sd-i gtie. Se aratd gi bdtrdnul "i"*ie"i"z
i]u-d'.,"n o--iE"ot" ca'sd md descopere' Mi-l recomandi pe
7-elea- Codreanu, Zelinski din anii mei de studenlie, pe care l-am i.r;;;. E ,tn uaiot lrnsan 9i blond, cu o politeEe cu capul -mereu
auzit lindnd o lecgie model, la intAiul congres al profesorilor de ;#;#,i-a-i i.E-pL E rjorba sd se scoziti u' volum de Nae' Ar
vrea si vie De la mrne ca sa identilicim articolele qi not(ele lui
din
limbi strdine de la Craiova, prezidat de Haret, la Teatrul Nalional. aud^ci unele-sunt
Leclie de teatru'atunci gi viali de teatru acum. E tatdl Cdpitanuluil il;&;il;. Ma utet gutu'goptesc
-i;:". l" Spaima tor cand
intre el $i^se.ttrtorc sa ma
A5a calcd, aga igi face cnrce, aga aprinde lumdnirri la icoane. E ;;; coiaborare. Se duc,
?mbricat 9i aci aga cum l-am apucat, iu cioareci gi cu sumanul pe ;;ffi";; b-o-t"tis irnpoiti"i cu altc-ineva- Ii^ linigtesc' Erau
casi'
l'"ii"'r"-iii"cie, Jin-alscirlii intre noi' Md duc incet spre
umeri, incheiat numai la gdt, ca sd nu cadi. Lumea igi dA coate fi
gi-l arati. Ziresc gi pe Lluiza Onicescu, in mare doliu, ingenunche tXind soarele cd o ariPE. [..'l
gi-gi face cruci mari la citirea Evangheliei. E numai din recunottinti
. pentru serviciile itcute, amintiri de necazuri impirfite pe din doui, '"s:,'":",,::';lll"Y';lJ-?;';1"'.'""f,?;il,lilii
sau mai mult? Femeia din ea, imbrdtitad odatd, nu mai poate sd
uite? E de la inim[, din cap sau numai dintre coapse? VId o femeie
blondS, cu o p5lit ie inillatl in fund gi cu un ciucure lung llsat pe Note
i Et'n.,un,in Beldie, ziarist Ei memorialist' priet'en de o viall cu- Nac
ceali. Mi se pare cunoscutl. Am cunoscut-o mai tdndri. Nasul s-a
ficut mare, dupd ce carnea nu mai e pufoas6, ca in tinerele gi gura 1""";;',;i:;i;s"J;'"d;;iit"'l el la "Noua rcvisti romind" 9i "ldccu
euroocan6".
---;Luiru
e fir[ buze gi tdioasS, ca o fasole fuciri cu age. Se uitd ?n dreapta gi Onicescu, solia lui Octav Onicescu'
in st6nga, nu numai ca si vadi dar gi ca sd fie vizutd. A gisit pe t Eufimio, prima soli! a lui Ernanoil Bucula'
Paleologu, gazetarul albit 5i chelit de care ne spunea $tefinescu- ' Nouclrctte Gaf encu
Galati in clasa a gasea ci are frunroase rime, gi ii pare bine cd are cu ministru de Interne in 1939 - l94o'
'u bi""i,^iiiiain"il-Gltel-"g"anu,
Visarion'
cine vortri gi ci nu e singurtr gi nelalocul ei in bisericE. Md cdznesc Prcotul dc la Biserica
s[-mi aduc anrinte de rrurnc.r2 Vine, in tot cazul, din Vechiul 'b" i"-f*if' A""rrter' adevirutul nume al lui Mihail Sebastian'
77
76
 Enanoil Buiula

j Tf *:.rl Bucula. liut cet mai mic at scriitorului.

rll:..T o"."on_lonescu, aclor, frdtele lui Nae Ionescu.
,o

r o GHEORGHE CALCIU
lilln iffi iTil,"J,. j,::"
L i
desem ne az, pe
". '"';:il:.;::xT'J31',"";;
vasue panartescu. medic militar, cistrtorit cL Antoaneta, sora lui Nae
lonescu.
'1
13
Charlotte Dominic. Ortadoxla lul Nae laneseu
Elena Margareta fonescu, so;ia lui
Nae Ionescu.

A vorbi despre ortodoxia lui Nae lonescu este ca Si cum ai cduta

sE demonstrezi intr-o noapte cu lunh, cd. luna este pe'cer. pentnr cd
Nae Ionescu este ortodox, tot atat de organic cum este Nae.
Dar pentru ci este nevoie de o demonstrafie, vreau sd precizez't
cX nu existh aproape articol sau curs universiiar.in care el-si nu fi.
licut mdcar o aluzie Ia credinga lui cregtini gi ortodoxl Aga cX, I
intr-un studiu ca acesta este foirte greu id incirrsionezi in indreaga I
lui operI, pentru.a-i.depista toate fJrmele prin care gi-a manifesiit
i
atatamentul la Biserica RAsiritului. :

'De
aceea ne vom limita numai la indreptarul ortodox. I
Voi incepe printr-o mdrturisire:
Desigur, ;tiam destule lucruri despre Nae Ionescu, inc[ din
liceu. Prin profesorii nogtri care ii audiaseri cursdrile gi nu nu-
mai cei de Filozofie -
prin studenlii care ne aduceau cursurile lui, .
aga c5, imediat dupd-cel de-al doilea rdzboi mondial, Nae Ionescu .

incepuse sI fie citit $i se cotrtura in inlelegerea noastrd cu dimen-

siuni de legendd. Era atunci la modi ex istenlialismu I qi noi il soco-
team ca pe un precursor al lui in lara noastrX. C54ile care circulau
in tainl printre noi erav. Logica, Roza vdnturilor, fragmente din
cursul lui de Metafizicd etc. Ca elevi, Ie citeam cu deliciul fructului
tntefz ls-
Cdnd am intrat in inchisoare, figura lui s-a conturat printre noi, I

cei tineri, cu mai multd precizie,. dar legenda a crescut, cdci toatd I

generalia de intelectuali pe care am intdlnit-o, qi era, cu adevirat, o j

generalie de aur, se socoteau elevii lui, chiar dai5 unii erau ingineri, ]
algii contabili, al;ii mllitari etc. Toti vorbeau de.el cu pietate. O I

generatie superbd de intelectuali puqi dupi gratii $i sonili fdrd gre; I

extermindrii, pentru a face sE disparh elementele de culturi I
.,burghezd" din memoria comund a unei naliuni. Toli igi trdgeau I
seva intelectual[ gi preocupXrile filozofice, ca gi ancbrarea in I
idealul cregtin gi romdnesc de la Nae Ionescu.
78
 Gheoryhe Catciu

Togi acegti oameni de e Ortodoxia lui Nae lonescu

-lg,l*r*g*fr} ili'"*,hl'djrli,*rTl,,i# cuno.tteam

Mulgi dintre ei
. au-
:,,.*1'"ry*l;*,ii#-;*ti*;l;:*;:;sr;#*i:#':*ii..
Dupi elibel.area din
u*t pt';uiiiritJ;;'il:"jiq"^*9.-
^decat
ortodoxie, in
in, term€ni yagi pozilia acestui fiiozof fali de
special,, gi fap de cregtinism, in general (abia dupd
aceea mi-a chzutin mAnd Indreptarul ortodox) gi eram constemat de
ir faptul cd eram influenfat de cineva pe care nu-l-cuno$team sub acest
aspect.
Dupd cdteva clipe penibile de tdcere, am lngdimat ceva, probabil
neconving5.tor. Mi-am mirturisit firi jend ignoranta in privinla
1

ei mai tirziu trdirismului. ndeionescian gi am afirmat ci, dacd m-a influenlit

tr mpu r riecventar;
intdlni
lor c::-31i,
c'u ;##ir'iiG lJ##,lti cineva,-apoi atunci trebuie sI se meargd la Crainic gi Steniloae. $i
nu cred cE va exista cineva care sd poati acuza pe Pfu.intele
ru;*'":#;;iTiii,Trf#ilf .',",i"'i',f
"fi. ""oTul,ff I#,;l St5niloae ci se abate micar cu o iotl de la linia ortodoxiei. Atunci
insd mi-am dat seama c[ gi Nae Ionescu se glsea pe drurnul
j;!l; ?"j pusin in ascun s.
ii.:' ES*.:r *;j adevera@i brtodoxii, dacf, lucrurile stAteau a$a cuin mi i-a spus, gi
'*#iiLl.i",'",$l1f; arn decis si-l citesc-
i:ilt#:l?ijjgxr:T,I1{i.11:?T#f ,::"1",H:ii?}:y;{ Cred cE m-am despi4it cu oarecari bdnueli reciproce de
:::e iJ..il"
unere.atirudini'"iii"ffi;iil:|ii3lL?|311?i a. interlocutorul meu: eu mi simgisem oareculr supus unei anchete pe
ll predicile
atunci si de acum, t" i3i-.1'"-'.Iji"",-^'1o.."u,'T mele de care el nu avea dreptul s-o faci, el, cb am avut ceva de ascuns.
Realitatea este c5. am fost luat total pe nepregitite ;i eu nu am o
iHr*":",;ff#,s*iiq;f1iffi,=t:{il:jji,:,ffi tr prezenld de spirit str ucitd... Daci ars fi fost pregitit cdt de cat
asupra subiectului discugiei, ag fi fost prompt.
Vreau sd spun cI md simt atAt de liber in spirit, ?ncit nirueni nu
,t##:ffid;:'r{:*;;,i:,.',f#U"lk,:,ti,1i""x
rnrruentar et. Ce6a ce imi
mi mai poate pune dupzi zdbrelele eticheteior: nici prietenii, nici
mand l;
i;;inte
disparate, alir .ui"
;;.;"r: de.
numai-
cdzuse
lucruri intampliloare in
ji riuvoitorii. Nu m[ tern de nici un fel de calificativ gi nu nrl poatc
nimeni impiedica sd citesc ceea ce md intereseazi gi str-mi spun,
cu ""*ili;,"3:
{st 1n3i9uEi"-" i.#Hlr"f,iffi$:Tj:i o"u
"i,"a!"""i,i sii
eventual, o plrere pozitivi despre cineva, chiar daci acela ar l'i r.rn
uln .l 985, de cdnd am v ciumat pentru al1ii.
Nu rdvnesc la nimic altceva, decdt la o viagb curatl gi dedicutl
,n:*":rj**,:1ffi*;.*,,d:JftL%€iT$ff : jJiTilg lui Hristos gi semenilor mei; este adevdrat cd. inain(e de ul1ii,
etichetirile fAcute de unii indivizi, de buni credinld sau ingelali, nu
mI sperie. Merg pe drumul pe care Iisus mi-l ingirduie, mcrg
ir#rxff.l:tFrn*m$;*s :1,"1; ilfi ff ii# iti:r? ;;chiopdtAnd gi cotit, dar cu ochii finta la rnodelul blrbatului
Eraevreuu_"r"t,"rii.i"i#$iiilj:#,:lT.::,:i,:riiLfr jf
desdvirgit care este Hristos $i prin al cdrui har viez.
ti?'fl tut de rrec fr Am constatat la Nae Ionescu o inlelegere profundd gi umild a
ili' i,o,i, 9,: ;fl 1 "
v6 n t i n""iir.i" r",','"i{""e r ones c u, cregtinismului gi a poziliei omului in lume, -raportat neincetat la
"
Dumnez.eu. Pentru el, fiinla umand nu este doar o existengd de
,""*fi ,,lu#ilTl; jx,tf T"i::.i'#iHl;f.,,11ff ,f rnoment, chiar daci rafionali, in aceastd lume supusi stricdciunii $i
HJf ,i"?:1KT mo4ii, nu cste un stadiu in cursul evoluliei materiei gi al vielii pe
acest pimAnt, ci este un dat metafizic permanent, in sensul durdrii
Et)
 Gheoryhe Catciu
Ortodoxia lui Nae lonescu
spirituale. F-iinla umand..are valoare.
lJurnnezeu, fa;d de care. fiecare numai in raportul ei cu formele lui ,:ele mai autentice 9i omenirea a avansat in planul
din noi ,"'riilr"urni,"ongrienr, sau gdndirii simbolice pdnd Ia treptele ei cele mai inalte.
li:ill'ifi "t:, ff '.'i
fi
r i"' "
iliiii ir
Abstraclie fXcAnd de anumite aspecte pe care materiali;tii, de
HTgu- "
Autonl au numil culegerea de afl.icole
"n't "'';;l;;i;
d
bunl credinli, qi rafionaligtii le invoci azi pentru a nega cultura
puncr de vedere at magistjrutui fndreptar ortodox. Din medievald, aceasth perioadtr a insemnat sensibilizarea spiritului
prerenfros, cici biserica nu gi_a
;G;;;;:;ii'r?#.r," puEin cam uman la transcendent, a;a cum nici o epoci nu a mai fdcut-o.
d_at gi.jl r" ,."."ririnui indreprar. IiSrd acea perioadi de fertilitate spirituali, Renagterea gi secolul
Dar' pe de artd pane. nu am gdsit-vr-
cre$tIna 5i ortodoxd in crrprinsuT il;il; ie ra credinla luminilor ar fi distrus total orice zbor al sufletului omenesc, orice
scarl spre indllimi duhovnicegti rivnite ;i ar fi transformat
vedere, a5 putea spune ci o :,;1";;tiii.'?ii
carte a" inuilaru#.".ira-a"
i"rt pun"t a. mecanismuI sufletesc in simplc resorturi logice.
adesea un impacr mai nurernic un lui" ar"
credincios $i la necredincios , ;
d"";; ;;-;;; ll un ct"ric, la ^In Este adevirat cA, din c6nd in cdnd, sufletul oprimat se rizbuni.
tehnicitatea vrenrii noastre, de pild6, tenclinfa spre n.risticism
", d;";;;ri-;ii[li"urui
iu, taii
int"ngiu
incepe sb se manifeste tot mai pregnant, sectele prolifereazd in
liJl,ll-Xll'i,ll,i;fl )iff |;i'^::, :..:'p".'u.u.iu, agresivitute,
forme mistice, pentru ci dorinfa unora de a fi in contact cu meta-
fizicul este atit'de mare, incdt'biserica traditional5 nu-i mai poate
::t";l,ii;';,mfi;:J;":i''J::xij:;"','x'J.'ff '.1i:#1'.',#;'il satisface gi atunci recurg la sectele clasice, siu creazi ei altele noi.
Imi aduc aminte cd. in j1^1!i1oarg, Costache In urmi cu zece ani, in Romdnia comunisti incepuserl si se
Marr infeles din Hegel ej.act Oprigan spunea ctr
Jume^tate; pe de alin dezvolte grupurile de rneditalie transcendentaltr intt-un ritrn atat de
marxrste spun cd Marx a desbrdlat
-a fane, tratatele rapid gi atingind categorii de oameni ai partidului comunist atet de
samuiiere-ieleiiiri ae coa.la lui sus puse, incit Ceaugescu a fost obligat sd ia misuri speciale de
:9:iHi redindu
orvagafre
_r in regral g6nd
iri i ;;;;;i;ili;."#,iacut
penrnr cf, ceva siriilar ." gd.,.;i; a.easrr arestare a unora dintre indivizi gi combatere oficiali a .,devia1iei".
^i;';oiurnut
incepurul lui' in articoltil ..in d. n" De ce membri ai comitetului central comunist, sau prof'esori de
i"TJrXT'r;l,ff,ta "o."
1""'i"'i..iute". i{;; marxism gi srudenli intoxicali de filozofia mater:ialisti au alergat ca
mei md u:y1 d" <organicism>, negtiind la o sursi de aph proaspiti la aceste meditalii tmnscendentale?
ca ::l:"j{l"rlii
^_ eu am trecur pe acolo acum u.eo t.eiZ."iJe-ani, probabil Pentru c[ sufletul lor se rdzbuna. Pentru cA ei nu aveau curajul sd
vv qrtr' m'li._aca,
ri'rd .r__i
scot Pblbria." I
vini la bisericile tradilionale, oficiale, controlate direct de poligie gi
Dupd cum se vede, .,oreopinen1ii..
au inleles numai pe jumdtate
care renunlilserd la practicile mistice, din orclinul partidului
arrrmaliite filozotului. s.,..,tind comunist. Meditalia Transcendentali em, fdrd indoiall, o erezie, dar
drept 9i.._;t"G
ou. .r ghna.f ;;;;';ii"
i-n;ffiffi;iJi aduce din acesta a fost fenomenul gi el trebuia inregistrat de un observator
I:l:gj" .absorute_
mrstrca fi credinla umilh, nu cu superbia Mediu, cu hnpa4ial. Aceste asalturi ale spiritului apar de fiecare dati in istorie
oprnenfu, n.n.) trdiesc incd in formeie ,.nu.."nti.ii. ,,Ei (pr"- in perioadele de oprimare politicd, sau snb presiunea exageratl a
mr-a aJurar. Dumnezeu o" d.;;;l;;i;i$nagter;i:
jii-_ii,j, mie rafignalismului, a ateismului triumfhtor etc.
momennrl in care Dumnezeu .l:_T lichidit dupd In articolul sdu, ,,Sufletul mistic", Nae Ionescu descoperi
a inceput sa f" fi"iiilele",r.and
din istorie..
(p. lo). aceastd renastere a sufletului mistic intre cele doud rizboaie gi ataci
La acest punct, imi eale;1_o- ade;drarh coiespondenld analiza psiho-sociologicd prin care Rddulescu-Motru ciuta si-i
teascx qi intetectuatd cu Nae.ronescu sufle_ explice recrudescenla. Motru credea c6. este o mod5 socialS, ci
cd Evul Mediu a fost. Denrru istoria
i;il;;#;#l;".r de parere negustorii de idei ,,comercializat' fenomenul spiritual, in sensul
omenirii, una Ainl"pocite cete speculaliei gi deci, a$a cum afirmd Nae Ionescu, el confunda
mai fecunde, in care simbolis.ur
,_u' j"lrrl-liu'i u"r""no"nt in efectele cu cauzele.
"."giin
82
 Gheorghe Calciu

Ortodoxia lui Nae lonesor.r

universitate pentru a ajunge la adevXruri generale. Teologia este

fi#i+Hiti1,pg$#t{tiffi:;""*"#rir,.,rin1i? singura gtiingi adevirati, pentru ce ea htcreaz| cu adtvdruri
"**l;i:*l#:ffi :,i,,*T,i:#',,?fJ:Tifi ii:lfi :tJ,.Ji:fi
absolute."
Pozilia aceasta, cu corecturile respective, o are gi Nae Ionescu,
casd bund irrl.^aj!#"Tutut 5r cei din Apus- irr fir^ a$? 9um o avem gi noi to1i. In perioada anilor imediat premergdtori
""
est e u na absurdd,
rari unea -"9'-'::'l e'Ti.., ffi ;til#:.Hf;XT; celui de-al doilea rizboi mondial, teologia ortodoxi romdneascd, nu
pentru a'" 9eDu rnnezeu, l"'"i."ri",
n,i""oij'i" i",;l#"^,i'"?:lj:lx carj-d-de. in totalitatea ei, incerca sd se puud de acord cu gtiinla, pirdndu-i-sc
ci anumite descoperiri revolugionare noi puneau religia in umbrtr,
.p.* .unougt.,'"i-ili,'il;X ;;:::T
st inceput in a-i,ii Profesorul se ridici impotriva acestui servilism involuntar al
dcspr-ins n ic i odari a. i,i ga*"rl"iii.;r#,iil, ician, n u s_a
combitur absolurizarea rationatrsmului,
"l teologilor fa1[ de gtiin;i: ,,Aceasti atitudine care dezonoreaztr teo-
n"onttl11, -!vq !L
un prolesor de logicd. ceea
"ll,,l?f
ce i,',; ,;"ili.yinli
rtrrr ptT ,; u
e un eroism logia, pentru ci o atinge in demnitatea ei de gtiinl5 de sine
11 stitdtoare, cel pulin tot atAt de curatd ca toate celelalte Stiinle gi care
inlbligeazi pe ostdnitorii respectivi, nu numai ca uegriutori, dar'gi ca
'ri:ilf*# :;.i j:?1*';
,,:::;g:r:.."ii:?!.ff 3;ili".,i"'lTEiiili+x,i.#if neconvingi ai teologiei, este fundamental falsi" (p. 30).

,lr,;; ll*niT'l'
Tofi ace$ti teologi care incercau sI refaci acordul cu ;tiinga
ilnilil,.*."lf
;
*, ru*l* sucombau in moralism, socotirrd cI religia este, in primul rdnd, un
cod de comportament moral supedor orichrei alte etici. Nae Ionescu
t'"n[1"l"J":t""r";i,ff:,toate ciile prin care lumea moderni cauri sr a sesizat exact pericolul gi se ridici irnpotriva lui. Acegti teologi
afirmau, opus chiar prdpriei lor intengii, ci religia s-a perimat gi ci
i,:ilT:li;i,,,"j",ti,.""Jtiil;j;i#*Sfi
F#f $r|ffi.ta alli numai morala rimdne etem valabili, ceea ce constituia nu numai un
Llrc.rr sfinti birir ,H:t:il nonsens, dar qi o abdicare de la pomncile divine.
Nae Ionescu face o distirrclie netd intre religie gi morali, in arti-
ret_tgroase, bine inchesate Xf
colul cu acest titlu. El constati cd un om religios adevirat este $i un
moral, dar moralitatea lui este rrumai o consecinfi a religiozittrlii
;ruttrnmiid".,,il,:i+l{i:"i:L;i+"fffi :; sale.

#ifr *ifi1p:lt+p$Htt;:ffi;{jql}i"?,"*:#
ji ,,A inlocui religia printr-o predici moral6 spune prol'esorul
inseamnd a crede... cd religia poate fi redusd-,la morali. Ast ln$|l
-ne-ar indepirta de la adevXratul sens al ortodoxiei gi ne-ar aruncu
mana un rniue
inrai-airiii"i'ri;;;' n" filozof si ," roJi"iu'o"J iremediabil in lagdrul unui <<protestantism care a luat campii> (pen-
tru a intrebuinta chiar termenul domnului Profesor Iorga" (p. 32).
imi aduc hminte ci profesorii mei de teologie] in" special
",:r'r;;*il1T#,ilr:.d{::ii,:!?JTifid:','#ri;;; pdrintele Rezug care preda Teologia Fundamentald, subliniau gi ei
aceastd distinctie neti, intre morald gi religie, pe de o parte, gi intre
religie gi gtiinld, pe de alta. El ne spunea la cursul lui care inlocuia

n****t****rrfi*r+ffi Apologetica de altd datA: ,,Punerea de acord a religiei cu gtiinga este

un fapt istoric depdgit. Ea apa4ine sfdrgitului Evului Mediu qi
Renagterii. In prezent, ftiinfa este aceea care trebuie si se pund de
acord cu religia."
 6heorghe Catciu
Ortodoxia lui Nae lonescu
Mi se pare un fapt foarte adevirat.
l)ar nu acesta trebuie sd fie lucrul existengiei omuluj, o trdsitud aproape stnrcturali lui, din clipa
credinli, cici griinfa este o c.realle umanhcel mai imponant pentru
care pi_a inrobit creatorul
cdderii in phcat. Intr-o scurti incursiune in gdndirea filozoficX gi
pe care l-a fIcut, in cet mai brin caz, teologicd a lumii, el analizeazd pozilia acestor pcoli gi curente falii
,i,"_-n]'"i ii,"i c6nd nu l_a de durere.
transformat in vicrimh. pentru ortodbii" " iiaili-ir'Jrnul
Pirinli ai Bisericii, cunoarrerea raporrului ?;d sfinlilor Budismul a;;eazd durerea chiar la baza existenlei, afirmdnd prin
chestiunea esentiald. Acest rapor-t d;'d;*n"zeu esre aceasta caracterul ei de necesitate absoluti. Din aceastd stare, omul
-- unul ae umilin6, aupX se smulge prin negarea existenfei, adicd prin transgresarea din
modelul.umiting6i desivdr;ire, li;;";.".te
Ortodoxia vorbegte des:pre Kenoza lui Dumnezeu. realitate, saltul la Nirvana. Dar, aceasti iegire este un salt in gol.
Kenoza este Nirvana este nonexistenla.
un cuv6nr foarre'comnlex: il
im_plici
de slavl, adici exact ce a ficut iirr. "-iiir1-i,
l.i,."r.i*, dezbrdcare Recunosc6nd inteligenla gi frumusefea construcqiei filosofice a
i,J.q,il', le^ ,. inr_p"r" moralismului negativ budist, autorul se intreabd retoric: ,dacd
pentru noi, (Icdndu-se subiect al k"";;. "a"j ^- E;;;;u'a-.o, nu u_
intiitnir cuvinrut kenozr L Nu" i;;;";;;;;fi"#;;il aceastA subtill gi conl'uzb dialecticd, infdligatd sub forma nnei exa-
lipsesc <lekrc la cl.
"i nu
kenotice gerate cosmogonii, este, cu adevhrat, mai impundtoare decdt recu-
Textul de la care au olecat.teologii ?n aceastl privinfl. noagterea simpld, dar tragicd a durerii, aga cum o face cregtinismul".
Filipeni 2:6-t0. Va trebrii .a este la Nici o culturi, nici o filozofie h€cutd ti prezentd nu a putut
cregtini, chiar inrelectuali de "ii",
i,it"grrt;;;;;#;;."ne pulini ignora suferinla gi durerea qi a cdutat s-o rezolve intr-un anumit fel:
frunte, ;ii;;i;,;;; ,,... cu.". in
chipul I)umnezeu fiind, nu '" ;;';i inrocmai cu
lumea greach, dincolo de estetismul ei senin gi de hedonismul
P^iiTi:,,
_rdpire
'ui Ci S-a deeertaip" si,i;;;h,;;;i.u "";;i; r,aii, ficdndu_se afirmat, era profund micinat6 de prezenla durerii in lume, prezenEd
asemenea oamenilor gi la infdEiSare afldndu_se.u u,l oni pe care filosofii chutau s-o explice, s-o accepte, sau s-o evite. Erosul
pe Sine, ascutrd.ror frcdndujsl f"tafri-la"a ii'm"oarre S_a smerit
grec era infr5lit cu moartea, hedonismul era, de fapt, ,,expresiunea
moanea pe cruce. penrru aceea, d;;.;;;i_i 5i in"a unei dorinti crescute gi imputernicite de golul rece al durerii"
$i
diruit lui llume care este mar presrrs de cot numele: ca irrpr#natgat 9i l_a (p.16).
llristos rot gcnunchiut sh ie ptece, ul ;"i;;-;;;";ti, ut lui numele
Impotriva acestui estetism festiv gi fals, cinismul grec era o
pdmente$ti gi al celor dedesubt. .etor
$i .i ilirt*ir"u.J'tlto,l
Domn esre iisus Hristos, intru stdua iui-ouri""^,i limba ci sfidare a suferinlii, fdrd sd fie o rezolvare a ei. Cinicul nu aducea o
rliir... solugie umanitltii indurerate, ci se insingura, se impuuea printr-un
lung, dar necesar. No" lon..""-to!mai despre prestigiu Ce orgoliu qi de dispre! fald de ceilalli. Nici o solulie. Pe
-^-1.1:.1^:::rat
,:d9$9nure" vorbe$te, care este o subliniere. orrodoxd. Caio_ de alti parte, epicureismul, pe care vulgul ?l inlelege gregit ca pe o
ll-..n1!1
nctr au rnsrstat De sul-erinrX gi pe gloria Miinruitorului, petrecere continuA pentru a evita suferinla, era un sistem de
j,.$::.:l:1'j,Iryy:, d;' k.;o; ;;;,"Jiui-oil"il
pe aspecrul
p"ri". purificare prin pltrcere, pAnd se ajungea 1a ataraxia lui Epicur, care
rrcrresorul, carua nu i_a scdpat nimic din sensurile-'"i insemna o evaziune in fala suferinlei gi care frebuia sX ducd, in
spune:
ortbdoxiei,
consecinlele ei ultime, la sinuciderea teoretizatd gi practicatd de
act al vielii lui a fost de umilin;i gi de supunerre. Hegesias cel intunecat.
-.__,,Primul
cunoscut natura plmdnteascd, atAta vreme ciit nu_i dosise inil $i_a re_
sul; gi a acceprat legea firii in care," fri-pirr,-r"pLg"ana cea_ Acest faliment al gfindirii grecegti dovedegte cE ceea ce
ce era dumnezeesc in El abia mai tarziu tre'bula'Ji;;.?; .x urmireau grecii cu ateta stbruinta, izgonirea durerii din lume, era o
"."u
G.;-0; imposibilitate gi cd dincolo de seninul artei gi gAndirii grecegti, sta
Toatd aceasrh kenozd este inso-giti de d;;;;;;;.inii. NJ" ca o sentinel[ neagrd gi terifiantd suferinfa, ,,care se strecoard
Ionescu cunoatte qi recunoaSte sufLrinla d;;f;;;;;anent al pr-ehrtindeni, acolo unde nevoia fericirii se face simlitE' (p.47).

86
,l
l Gheorghe Calciu
Ortodoxia lui Nae lonescu
Spre deosebire de toate
creprrnrsmut consideri r,,...::Tj"-:ttludlrrj, Prczentute plnd aici,
jiii,lil.","ir',ii":i,1*1u":::
;::tJl:1i$'":?##:ldurereacap''i-' filozofie gi se bagl in treburile teologilor? Nu cumva vrea si le dea
. ,,De la rdsrignire a Ionescu _ turnea leclii de dreaptd credinld?"..
';:*ff:"i; i.l:yl.li":t otuiiio-ore ;ria cd nu
p.,'il i.ur.,in1o Nae Ionestu este un filozof cregtin. Ca,tofi filozofii, -este gi el
f,X:il:: ';,Lli::' 'unt perio'al
,ou preocupat de problemele esenliale ale gAndirii gi destinului uman:
spi.irruri o"iar*Ji rfi' ffi ',i".t,ll r!ii" ita tca noastr:t Sxistenlh, mo^arte, salvare, Dirmnezeu-qi lume. Fiind un filozof
.rr rcrur acesla. or,o",'
conuingerea pr.oilnd cre;;lind cle$tin,'este normal sd dea rispuns la toate aceste probleme ln
clestin,'este
clurerea insiqi poate devenr :jT^g:_li
izvor. d^e nesfargiii bucurie,
ci sen'sul religiei crestine si, mai mult, al celei ortodoxe. Sd nu uitltn
_urr dacd se
;6;;'i',ilil ci unele clrente ih teologia moderni au fost suslinute, in cea mui
HffiJ;,Xi5"1ll;':r:'.:Jgiii ''n sens in de a arinse mare mdsdrd, de filozofi.-Aga este cazul neotomismului.
p-oi.i'"I r,iii; "dl#f o dczlceaIe dutnrtezeeascd-a
i{:j{reste Este normal ca pentru eil, problema mdntuirii gi a cdilor de a
aiunge la ea, via1a, hoarlea qilnvierea si fie preocuparea cea rnai
.-i,l,:ll="'jnJl'J";',1,fff ,ln:::'-
rt u a i n vocar' i c i
oda ti, i' aceas i r
imperioasi. Atagdt total la oriodoxism, el cautd si-gi explice carac-
psihologia ",'.--'r'i.l"l l" ,lumc' cortexiutt"o .i "aaii.i l,i teristicile cele mai specifice ale ortodoxiei 5i si nu lase nirnic din
",,1"["1."",, ceea ce este mai imp-ortant in teologie gi praitica noastr5. Uneori, el
li:llllfu irug.,"ih[-",yqlfii:,fi
-il'oti ilff :i:;rT'i'JliiS; este pulin cam prea polemic, in special fale de protestantism, dar
nimehi'nu ii poate reproga manifestarea sentimentului lui de
Li,r;H :iil-'T I
de ven t struc( urald
pi.,'r 5;
i
dupi. .aa.LuJii
jsr. atatament.la biserica din^care face parte. El nu era un simp^lu teo-
a" o"."pio;" ;:;;";]]:1'-consecin[r a atitudinii
1i rliirlr. retibian, ci trdia credinta in toatA intensitatea ei. Cine crede in ceva
-J"ii.'..ir
:; n:
plScere.
:'j.ti .,U :l!, I I ;i :l i* i: Hliil
pra."*r"iiit
q'""iI til
5i fuge de ea' tefugii,rdu-se il
devine propagator al ciedinlei lui. Cel mai adesea cauti sd explice
filosofii gi piihologic deosebir.ea .dintre cele trei.culte principale,
i."i;,r,1:=uu'"'" fireste. cu asertiun-ea superioritilii ortodoxiei. Dacd nu cre^ in
b,tiul l'ug. Julrr*"rit""llJ"1t' co'rsumitli' na5tc c'lurerE' ;,i otu,,"i tal'e, atunci' nu-!i rdmdne decAt s-o ptrrdsegti.
ascendcrir pii".ri .J,,1;!i1i,' j#;j 'inainte de biserlcii
suplrioritatea
a ataca studiile lui despre ortodoxie, catolicism gi
gi u5ir, "L
din pticere in a,,1e1.9, i;,'i;.{;fr;,:?,i r.JJ'[;:, Drotestantism, vom cduta si vedem- cum inlelege el noliunilc
pragut rnor-gii 5i al disoeririi $1 ai" ou,"i* ;i"Jtil;:,
ajungi
iusotur", .ilpu "in,-iii" i,,1"l.giin tundamentale ale cregtinismului, ca: iertarea, iubirea, predaniu, suu
frrgii de durer€, roiut salvaror al * *-C'on.-iJ"r
tradilia etc.
l;r.ijji,"^, rufer.inlei. Dar esre prel trudiul lui despre iertarea cre$rind este foarte bun, ln
Sfinlii plrinti au vorbir desl.ry. o dizolvane a fiinfei
"a
luDta dintre relip,ie si filosofie, dintre necredinli Ei credin15, cel nrui
noas(re in Hr.istos_sufcrind, 111eu despre ..girir* "tiii"i,noor,r. ad'esea s-a afirni'at ia religia creqtinX este biruinla celor slhbi asupru
lnvrerea Domnului. in crrvinle. pbplii, celor tari. Nietzsche este reprezbntantul cel mai putemic Ai cel mai
acelapi, lucru de pe pozi;ia tu i,'de ' Tvr. 1.,#rJl.,''orirn,i in periculos, prin arta demonitraliei, dintre toti acegti sus;inltori ai
5i "t
dogmeror cre$rine: ..t_um'ea;5bylgfitozoF-cr""}iin ) i,ior"a,o. ur
-i'ar..ciiil teoriei.
destlame in El, si renunte in si tina-a et, ,i ," Nae Ionescu scrie: ,,Religia celor slabi? Religia sclavilor? A, nu!
la rrtnla ei 5i totul va reintra Mai degrabd a eroilor" (P. 62).
in echilibru.,irr pt.niLuoin.,. din nou
vor frl Aoo-i continui sd araie c[ numai omul care nu mai cere nimic
. rasa ta unnd probrema i'v_ier.ii, ara-c^um
st vor prezenta celelalte tenr, o vede Nae Ionescu pentrir el este un adev5.rat cre$tin. Cine nu mai existi pentru el. cine
i gloiiii"-ri"i iii!,:l;i' ii;,ntn
t m ca sr incununim
acest studiu ii-a omordt ambiliile qi poftele trupe;ti, acela este cu adevirat
" "i, "
creqtln.

8E
Gheorghe Calciu
Iertarea cre$tini igi are doui surse: una in invdldtura lui Iisus,
care a spus sd iertdm de gaptezeci de ori clte $apte, ceea ce ar
echivala, in sjmbolica iudaic6, cu un numdr infinit gi, a doua sursd,
in atitudinea practicd a Mantuitorului care, pe cruce fiind rdstignit,
gi-a iertat chinuitorii. Aceastd atitudine nu este una de sclav, ci de
erou. Sunt de acord cu Nae Ionescu. RIul se face cu ugurinli, fdrb
efort, binele il faci cu sacrificiu, cu renuntare. Renunlarea implicd
eroism. Practica de fiecare zi confirmi adevdrul teoriei profe-
sorului, nu mai este nevoie de argumentare teoretici.
Citez:
,,Cici tocmai asta este gi sublim tn religia noastri: desriddcina-
rea subiectivismului gi a sentimentalismului, obignuit si centreze
toate intampldrile asupra noastrd ingine gi punerea noastri absolutd
in slujba unei realitdli transcendente nou6" (p. 63).
Cred c[ nu este eroism sd ierti atunci cind o insensibilitate
accentuatd te face s[ nu simli jignirea; eroismul incepe acolo unde
firea este intiAnti, durerea fndbugitS, jignirea anulati cu efort gi ura
transformatd in iubire. Incercali sa iertafi gi sI iubili pe vrdjmag 9i
vd veli convinge. Personal am incercat gi incerc mereu. Este foarte
greu, de multe ori imposibil. Este aceaste strddanie atitudinea unui
om slab? Poate fi ea consecinga unei neputinle, sau a unei vitejii?
Iertarea este un act moral poruncit de Iisus, afirmi profesorul
mai departe, dar ea este, totodatX, gi o bunb metodd terapeutici
pentru prelucrarea noastrA. IJn eroism cu consecinfe personale gi cu
imense consecinle sociale.
- Legati de iertare gi ca o cauzi adAncd a ei, este iubirea. Nae
$i
Ionescu face distinclia dintre iubirea ca eros 9i iubirea ca agapy.
Prima se referi la iubirea dintre un birbat $i o femeie, nu neap[rat
la cea sexuald, cea de-a doua este de naturd profund cristicd. Este
iubirea care L-a determinat pe Dumnezeu sd se intrupeze, care L-a
fAcut sd se r[stigneasci pentru noi oamenii gi despre care El insugi
a spus: ,,Aceasta este porunca Mea: sd vd iubili unul pe altul precum
El v-am iubit pe voi, Mai mare dragoste decat aceasta nimeni nu
are: viala lui sd rsi-o pund pentru prietenii sii" (I. l5; 12-13). Iubirea
este o poruncfl divinb absolutd. Ea face parte din comandamentele
tuturor biserici lor cregtine.
Ceea ce aq vrea sd vedem impreund acum este modul in care Nae
Ionescu inlelege ortodoxia, cum o consideri el in raport de celelalte
Ortodoxia lui Nae lonescu
confesiuni cre$tine, care este criteriul lui de cvaluare a ortodoxiei,
'pe plan sentimental $i obiectiv.
'r{rticolul de care'ne ocupbm este intitulat chiar ,,ortodoxia'. El
Dorneste de Ia o intdmolari traeictr, incendiul de la Biserica din
bosteiti-Arges, chiar iri ziua dJPagti. Atunci, pe ldngd lacrimile
vArsatL, au Toit invocate gi unele rriinuni care au avut loc, dintre
care, cda mai imponantd era consideratd faptul cd Evanghelia nu a
ars.
Nae Ionescu pleacd de la cdteva considerente .negative care ar
duci la blamareilui Dumttezeu: de ce a ars tocmai Casa Domnului
.i d" tocmai in Zfta de Pasti? De ce si fie arSi in chinuri copii
"" bdrbati si femei, tocmai atunci cdnd ei venisertr la biseric[
inocenti.
si cel'e'breze 'bircuria invierii lui Dumnezeu? Minunea cu
- Evanshelia care nu a ars, nu este o minune adevdratd, deoarece
cirtilS.eroase, mai ales cele cu coperte metalice, nu ard decat foarte
er"[. P""nt^ un om cu credinld siabi. pentru unul care iqi sprijintr
ielatia .lui cu Dumnezeu pe piincipiul avantajelor reciproce. pe do
ur dLs. lucrul ar pdiea de nei-nteles si chiar scandalos.
Caiolicismul te intemeieaid mai mult pe rapofful juridic dintre
-aducind
Dumnezeu si om. Respectdnd porunca diiinl, ofrande 9i
iiaina spita'te sau alti: instituiii bune, Dumnezeu te risplitegte
nroDorti6nal cu valoarea materiali a binefacerii.
' -Fioi"itunti.*ul, pe de alta pa(e, cauta sd.explice ralional
deciziile divine, pendu cA el s-a ndscut ca o confesiune care a ciutat
sd utnanA in raliunile divine..
-- introducd raliunea forme
..i*i"un"i'.a in rationale a existenlei a fost extinsh pAnd
Ain6oto ad limitele veacului ii omul are pretdnlie -si impund. legea
lui de inlelegere a Absolutului, incadr6ndu-l in cele patru princrpu
ale 1p. 69).
^logicbi"
in ceea ce oriveste onodoxia, el vede ci noi ne intemeiem pe:
,,Neintetese suht ca1il" Tale, Doamne", acceptitrd cu .o inlelegere
catme si seninl, dar nu resemnattr, ci activS. deciziile luI
Ou-n.j.". Oflodoxia nu se sprijind exclusiv pe mintrne, ci pe
p*re"ti iui Dumnezeu in iniini omului. Umili 9i conving.i cd
iatiuniie divine sunt altele decdt cele umane, cre$ttnll ortodoc$l
u"'"""ta i"""t"Arile la care Dumnezeu ii supune cu bonvingerea cd
'
gi ii'incea."a pe cei pe care ii iubegte 9i fai din-incercdrile la care
sunt supu$i scird pe care Dumnezeu, irilostiv, le-o intinde pentru
inaintarba'ctrtre lerusalimul ceresc.
 Gheorghe Catciu
.",Y,.:d':3"T:lf;q:1",#l1j,din
g*ny*+*i;#*:$*if,:r,,#rnItd*:Ih:#
:nU$t1u6,:T:,t#if;':'f i:1f::H*ai.":':,.:irl*i
^ L-, tnvafahtra, mai ales
Ortodoxia lui Nae lonescu
bisoricu orrort0xtr, c6t din
si cea Antinornia este urmarea despicdrii universului prin raliune; iar
impEcarea gi unitatea lui cea noud nu se inf?iptuieite decdt dincolo
de aceasti rafiune insigi" (p. 24).
. Nu. este aga ci este extraordinar? Cine ar fi putut spune aceste
lucrun mar concrs?
Kant este primul care a formulat antinomiile intr-un mod actual.
ua AtAt rta Dar antinomiile lui sunt nefericite; el i1i lasi posibilitatea dc a
^^,-_r^.,x -, _

accepta, sau a respinge acelagi adevir, cu egali soigi. Solu;ia lui csto
;; JiFfi #i'ffii?iftf i!Hl'iJi,!,,':':i1.:T ::,':
:i'H:i[i'fr" solugia credingei.
Antinomiiie cregtine iunt adevEruri divine revelate, 9i ele se
i#liflJis'f, 'J'j"ll"TiTJfi'i:fi ii3:fi:J:"";n';xtnH acceptd prin credinF veniti de sus, nu din neputinla mintii, sau din
weun imbold interior. Acest adevhr care solufioneazi antinomia
:,,:::.,1:,yJ;F;'J:il":,,:,.01i;;,.1"_H'r',:*,;?,'oa"o,uria'eoril
a se evira o cre$rer6 strimr,i ;;;;;;;:i'':",:-"-'ur- !.,e aceea, pentru este dogma, o descoperire divind, o formulare care ne este revelatl.
Dogma incepe acolo unde antinomia lucreazd.. Unde inceteazX
r*, s iriurii:*: #l * iFfil;ij{yijffi nn::,;tr antinomia, inceteazd gi dogma.
*:n j:.:itllli''"#,i.lh1'oo"l!".,1"
arsu
l'::lHh#T*'ff :,", l; Am spus mai spre inceputul acestui studiu ci voi l6sa la urmi
problema invierii Domnului, pentru a putea incheia cu un triumf
divin lucrarea de analizi ilceputi. Pentru ca Iisus si moar[ gi s6
X"1"1'"';,n* X; :'n':::l X m e n te ze. vat oa rea r rad i
1i e i : lnvieze, a trebuit mai intdi sd se nasc5.. Nici acest evenirirent
extraordinar din istoria mdntuirii nu a rEmas in afara preocupirilor
filosofului romdn.
l'rll#,l':F'"t1;igJh,il*F:"di,"i?,';itljffi t: ,,I\agterea lui Hristos arat6 momentul in care Dumnezeu S-a
;::t;,r;j: j:#:i;t::?-,r*f,"T.ixtxTxlhTr:Jr*,t"';
respund cu adev5rul credirrlei,
ftcut om. Iar aceastl aparilie a lui Hristos, anunlatd irr legea veche
in zeci gi sute de moduri este faptul fundamental al adevtrratci
adevrrata ei inlelegere- sau- cri antropologii ca inlelegere a omului" (p. 37).
Nae Ionescu esfc chinuit_de r.aponuI Aceasti lumini aruncatd asupra antropologiei constituie o rnnt.o
.iil."i*
u,i' -"
dintrc credinli^. pi raliune.
p' i t' uii ).i' "d, iJ n..,",a biruinfd: Iisus-Dumnezeu, devenit om deplin, biruie ptrcatul 5i
ir:l F''dijil :9:
';rrffi
ui
"- - ri. moartea gi innoiegte intreaga flpturd: Hristos-noul Adam. Prin lisris
,'g"i'efii l;*ir"i" Jj li'-li'i "'Iogica 9i' ca un rilosoica,J
ni se rdveleazi dumnezeirea, dar, in acelagi timp, gi tot prin El,
m i sr in
rei, .l ;;;;
ic ar cred ilf
;"d,lt.Hji,
Ra;iunea estb analitic5 si analiza
airn.rg".'f.f
ilLtiil[; il .n+;r omul se_ridici la cunogtin;a esentei lui divine. Omul este agezat mai
presus-de ing_eri, cdci el va line scaun de judecati pentru ingeri, a;a
ceva fdrd a-l descomoune il elemenrele ui""iJare analiza cum afinni Sf. Apostol Pavel. (1 Cor. 6:3)
echivaleazd cu clisrruger"a i,,t."gulri
lul%;Jft"t gi aceasri Filosoful analizeazd, procesul de antropocentrizare a intregului
:ie*?a Sr,iil?li,lk cea care univers, inceput Ce Renagtere gi continuat, in forme schimbate, in
' epoca modernl. In felul acesta, fiinla umani a fost integratd intr-un
u"r;txl'iffi
"iJ..i"
riol',1,","i'' r,l'i9yc'dtE
1e 5 te
-un
i ve rsul : ea des race 5 i sistem simplificator, migcarea pe o singurd linie, care este cea a
o,"it, r, i, ;l;i:il#:,f:'i1",1,i:fi:fi,i::,:: lr:m:l:*,i materiei. Dunnezeu, chiar dacX nu este negat, este scos in afara
lurnii spre a nu tulbura spiritele simplificatoare. Este foarle gr-eu
92
 Ghaorghe Calciu
Ortodoxia lui Nae lonescu

fi"Jjh::1YL:"" illi Lll f tru ri I osoru I ra1 i on ar t d ad mi td Filosoful lasd locul credinciosului gi aceastd modestie a unei
"- l'-p:," is s
inteligenle deosebite care qtie str-5i recunoascH neputin[a este foarte
meritorie. El inlelege deplin gi ftrrtr opozilie disperrra din partea
***1r,:.:p:ri,:*i6!1;,ii,1'ry{:rnnx,;
t"upta ii.;;;
mrntn. cA Hrrstos este Mdntuitorul nostru si cd jenfa Lui este faptul
l"ill'
qi
lh;:i .o;;fl i:,i* "
rrumos
uiu a
D:,:,"o
5i just ceea ce spune
"
"'.u.autorul.
hotdrAtor al mintuirii noastrc. lrrvierea Lui eite cea in ererniiate,
viafa ve;nicd in 5i cu Dumnezeu.
T-r,n "'.,',. "jr";i""i;;;flJ" Articolul: ,,Pa5tele gdndului 5i celelalte pasre" are un confinut
- Marturisesc iEri ieni cd am cetit^de
"r.i mai multe ori anicolele I

de-a dreptul zguduitor. Pagtele gAnclului este-ac;la in care ,.re supui '
ff."'# s ;;' #'[ ,j".;l[,*;
T,Y::',i J i, Xj:iT- ::,.-
in ;e eg
-
r
un
- r.i
r ceari moale ;i receptivh .- tututror sugestiilor transcendenlei;
-cdnd te pregdtegti pentru coborArea harului, l5sindu-te purtat pe
i
eipenqu;;$;;;;,$I:piifrll;F,"T,T1".:ffi
rnexacrita(e. unda caldh gi inviluitoare a cultului minunatd propedeuticlla I
Dar nu a r"st posi6it. enii,.iJri,i.ipiJi"viere, 5i ca deschiderea cerurilor" (p. -56). -
;'"{ili!,';:#h'mia,iili',T;'ilil?"",ff;fl ',q,"p,o;auireei Sunt cuvintele lui Nae Ionescu. Minunate cuvinte. Ele par rostite
i
de un plrinte al Bisericii, de un trditor in pustie. Cu pietate roste$te
pe care ir aflam la inceputur cuvintele; cu pietate gi tristege constatA cum un duh protestant ucide I*
"*,J.ll,il.i",o,i.;;fL ilJlt:'iyingstor
JUnA sacerdotar. parcSa ie$it,preorur din artar cu rumanarea in noi pagtele gdnduliri pentru a-l inlocui cu o celebrare a unui erou,
aprrnsi anunlind ?nvierea.
Si mii aloart", sau supraom. .t
*
Tendinla contemporanA de a face din Hristos un erou Si din
:*J&rll',itT',",1#,"."jldli:ii li noi aiunci cdnd vor suna trambiEere procesul gi rdstignirea Lui un fel de ,,afacere Dreifus" este rin pe- [
d u ri r e i arce ri i v ;;; il; i:?'i::$fftfii::1!,i11'^Uil #:.T; i; ricol mai mare decdt necredinfa. Pentru ci necredinga neagd near- -
gumentat gi brutal, pe chnd aceast6 rdsucire a Pastelui gdndului spreI
il?tl;.xl#)Jlllx,#ir;*l'#lutu.:l"x;ri,*t*li- alte patte, inlocuiegte un adevir printr-un mir. $i oamenii sunt
amatori de mituri, cu at6t mai amatori, cu cat sunt inai cultivali. I
Nu se poate sd nu mai citez un fragment. Nu vreau sX priv6z pe
5i. rh1i- rep I cd' A de vdratd,
n::::ff S1^T3, :,Y','5 li" i
cititor de o bucurie aga de mare inchisd in cAteva propoziEii. As-E
"'uo'il'#'!:
mrracole divine care o"$-ll'-"''l'. -oartea, invierea. toate suni cultaqi:
no u, t,., .u i i ;';" ;;';, r;,13i::: jl,l ,,4 rdsunat in mine joi seara strig5rul sfdgietor al crainicului:S
decAt pdine gi vin, realitatr "tJ,',"j:i,iil,,;t:,; ?.;: " ; ;; <astdzi S-a spinzurat pre lemn, cel ce spdnzurd pimdntul pe ape>> qi
e te trupu r i . a,u"
s
r" E. iliif s-a intors in mine sufletul in seara de vineri, la cdritarea de5
intre-obiecru t nvesti gatie i .i iilfjlr'::: f i;" I ;T*Tj?f ;:l;
s
i
metoaa-aJiirll, igut iJlii"uu,a lu i, prohodire, care mdrturisea ci in mormdnt fu pusi, prin pogorArea_
,,Insearnnh ci exiiri mai mufte planrrri lui Hristos, inshSi via1a."
hecare din acesre domenii, noi rre6uie-ia a" "ii.i*ja li ci penrnr 4
oe rnvestrgafie. Cd. nu nntem sa inlelege; ;;#;;i;1". specifice Mi-ar fi pl5cut se pot scrie gi eu o asemene a frazd. Ea Iove$te nu_
decdt numai ce.a ;iin".rug"iilr"o noort.a numai in sensibilitatea esteiicd a fiecdruia dintre noi, dar rierg*
cad" inliuntru.l ueicului mult mai departe, la fiinfa noastrd misticd, la cununia noastrd de_
"e cE pentru
!!'.*'i'rl",i?o'$]lui' uu" n""oi' o' iiiJi#;;;;"n",
"..i^i;li in spcld, taind cu Hristos ristignit.
Cum izbegte in inimd propozilia: ,.Astdzi se spdnzurl pre lemn-
E
cel ce spAnzurlt p.lmdntul pe ape". lq
94 lEl
95
 Gheorghe Calclu Ortodoxia lui Nae lonescu

Numai in aceste clipe de lipsd de aplrare a suflctului nostru in

fa;a dulcei violenle a harului inlelegem; inlelegem ctr nu esle vorba Va fi citarul final 9i finalul studiului de fali:
de simbolul mo4ii lui Iisus in acest momentr ci de moartea Lui rea- ,,Aceasta (coincidenfa istorice dintre nagterea 9i cregtinarea
li, de atunci, care este aceeagi cu cea de acum, altfel, deosebitil gi noastrtr ca popor) explic6 de ce ortodoxia noastre fdrenea-sc5 nu este
totu$i, aceeagi. Ingelegem ci patimile, moartea, rdstignirea gi in- .ta, o i.fig'i", biserici chezdguitoare a credin;ei, c6t, mai ales'
vierea nu sunt simboluri, ci fapte. Ele nu,,inseamnll", ci,,sunt", cici
"u'o
lrn f"t a" iosmologie, ln care eleinentele de dogmd strict ortodoxe
Pagtele sunt dincolo de gAnd, in inima fiecdruia, bucurie (p. 58). r" ttip"tturiu"a i"n realitali concrete; de ce, cu. alte cuvinte'
'noi
Sunt multe probleme pe care profesorul le atactr $i toate legate a cobordt la in realitilile imediate ale zilei,
de cregtinism, in general, gi de ortodoxie in special. Acest mic "r.rlif,i.rnotla crearea unui univers specific romAnesc, obiectivot
volum de numai o sute de pagini cuprinde o largi tematicd "."'triU"ina
aga de caracteristic in folclorul noastru'" (p' 74)
religioasi, cu care autorul nu a glumit deloc, pe care a tratat-o cu
seriozitate gi credingd gi care zguduie sufletul cititorului. Coleclia Institului Romin de Cercctiri lstoricc,
Numai faptul ch un laic gi care nu a fdcut teologia, ci doar San Diego, Calilbrnia, nr' 3' 1990
filosofia gi logica, se preocupd atat de adanc de problemele de Volum omagial ,.Nae Ionescu", IOO de ani
credinlS este de naturd sd dea de g6ndit. Cregtinul de astizi, scdldat de la naqtere: 1890- 1990, 5O de ani*
de toate apele indiferentismului gi impuns de gocurile crimelor, sau llrn:!;;
de excesul de sexualism, privegte religia cu o ugoard note de
scepticism. sau, in cel mai bun caz, de agnosticism gi crede cd
Dumnezeu existi, dar undeva foarte departe gi credin!a, chiar dacd
nu e un lucru perimat, este ceva greu de atins.
Daci citegte insd aceasti carte care este Si un studiu
antropologic, nesistenatic, dar real gi de pe pozi;ii net cregtine, va
incepe si gAndeasci in alt chip, igi va pune intrebdrile cu alt tol gi
va cduta rdspunsurile cu altd sdrguingi decit cea de pAnd acum. Sunt
de acord ci aceastd carte poate fi un indreptar ortodox, o clliuzi
, spre cunoagterea lui Dumnezeu gi a propriilor adAncimi; sunt de
acord cd impactul ei asupra celor cu o sensibilitate, alta dec6t a
amatorilor de senzalional, este puternic. De aceea o gi recomand
celor care nu o cunosc, pentru a inlelege de pe pozilii striine
apologeticei pe care ar fi fdcut-o un teolog, problema credintei. Nae
Ionescu nu este un autor care poate fi biruit ugor de un sceptic, sau
de un iutelectual agnostic.
. Voi incheia cu un adevdr care imi este foarte drag gi pe care l-arn
afirmat totdeauna, nu ca pe o descopedre petsonall, ci ca pe o
ase4iune cdreia m-am ral iat ftrd rezerye; aceea cE poporul romAn
este ndscut cre$tin, ce aceastd increstinare a coincis, in linii mari, cu
insdsi zEmislirea neamului nostru $i ci, datoriti acestui fenomen
foarie ral in istoria na$terii popoarelor moderne, creqtinismul este
structural sufl etului romanesc.

96 97
 ION CANTACUZINO
De ta el am invdfat.,
Azi, mai ales, simlim lipsa lui Nae Ionescu.
Pentru o intreagtr generafie, el a fost ,,profesorul... Omul de la
:-T: :: rlr"ld
raptete--
rosrul lucnrrilor. Omut care iit-lc"gt" inta-pthrite
De Ia e_l am invalat.sa g6ndim prin propriiie noastre mijloi_ 9i
ce $i s-a n_u ne_ lXsEm ingelali de ,,idoli... De ia ei am invdiat cI
nlmic
nu se lntampla ferd un sens $i cd tot ce se petrece, se petrece asdel
tundclastfel trebuia sd fie, fiindcd nu putea l-i altl-el. ialcul ascuns
al evenimenrelor el gtia str-l scoatd la iveald, gi invdla gi pe allii si
cerceteze. li sE inleleagl. Sd se orienteze
Si'sd se'hdthiasctr. De
aceea, not rnai ales, simgim lipsa lui Nae lonescu.
,,Pan", An I, nr. 3/l-15 aprilie l94t
(,,In memoriam',)
98
MARUCA CANTACUZINO
Silhauette
Existenfa unui manuscris al Marucdi Cantacuzino Enescu despre Nae
Ionescu estl cunoscutd inci din perioada interbelicS. Mircea Vulcinescu il
citise inainte de a-gi redacta cariea sa despre Nae lonescu, paraftzztnd ca
memorabiltr scena de la,,Lumini5", a metamorfozei denronjce a lrri Nae
Ionescu (v. M. Vulcdnescu, Nae l6nescu. ASa cum l-an cunoscut, p' llI),
La rindul siu, in 1947. Mircea Eliade a prihit chiar din miinile Marucii
un manuscris despre Nae lonescu, cu tiilul SlTlroueffe; comentindul in
Jttrnalul s',ru, istohcul religiilor observi c[ fosta iubitl a profesorului
,,accentueazd demonismul l-ui Nae" Si ,,mxrturiseite ci adesea vedea in el
pe Diavol" (Jumal,I, p. 130).
il re roduiem provine din arhiva personald a lui Arqavir
Textul pi
Acterian agi "u."
fost transcris cle acesta; credem cd este doar un fragment din
manuscrisul Maruc[i Cantacuzino.
NIafta Petreu
Siluetd finI. Bine propo4ionat, imbrlcat la cel mai bun croitor,'
cu umerii lati. pasul mandru ii hotIr6t, cu miScdri iuli ca flacdra, dar
sobre $i chiirzuite. Atitudineh asprd a gdndiiorului, a celui deprins
si trdiascd cufundat in taina universului liuntric.
Phrul negru, stufos, striat cu fire arginrii; fata adalc br6zdati4
frdmdntattr J'e belgugul vielii lduntrice 9i de intensitatea fanaticd a
credingei sale.
Un'glas dureros, indoliat, dezvdluind o tristete tainicd, fbrh de
leac iar vorba cutezXtoare, aprig[, pusi in slujba unui spirit
-"
dominator si a unei inteligenle sclplrtrtoare.
Privirea'albastrtr: unedri addnci' nelSmuritl ca cerul pe inserat,
alteori ager[, precisd, oglindind fdrd gre9. un suflet nd-praznic, bine
Jisciolin'at. delprins de Jine insu$i, dai chinuit de problema salvirii,
haluiinat de reliunile cele mai iiralte ale Spirirului, de ideea Abso-
lutului.
99
 Maruca Cantacuzino
Silhouette
Ireductibil in credinra sa fali.de_dogma
$i dc cultul or.rodox. mai lumina. Partea de sus a frunlii se ficea pltratd ti netedi, nasul
3:"::'il'f,T";""'."#'fl l":gqEj"iriSt''iiir';'ilil""r;;"i; se subgia, se lungea nemtrsurat, gura nu mai era decit o gaurd plini
rya"r p..iril.i;E;H
tacere _ :i?'Ji;?'lrTl,',,?ii,llil,l' il#'i"*::f "a de umbrd... Aveam ln fata mea un chip animalic, o Himerd gotice...
Iar urechile de faun lungi gi ascutite se ingustau, prefbcAndu-se
ag spune de cuioarea iiuirtra iilii,ira a fiop;ii...
-
care afund[ pe cet ales in ptin infinif
in'piriiii"t,*rcil,...
tacere treptat, treptat in coama in care le ghiceai, ascunse in intuneric.
Protesorul fotoseste rar'cuvintul i_-#;. Aceastl ardtare, in fala cireia orice cregtin igi face semnul crucii,
;;;,;;:;r:'cari gti;n1i, cu am vdzut-o cu ochii mei gi m-am cutremurat. Intiia oard era lu
i#i,Tiilliii?,;"t',lJ,T? .ryryv "-'i G;;;;';-ii t'it, .o r". Tescani, pe inserate. Mergeam alituri de el, pe drumul ce duce lit
li-;:;"';:li"p"t" $r pentru "pi.
a-1i comunica un fel'de conacul fratelui meu, la,,turnul sdu de fildeg" pe cate Pyuxr i;i ctt
"-Li."rl
Ticcrea" lui'm-a ai" clipa. in care a inrrar in palatul rnine il poreclisem ,drumul convalescen;ilor". Alti datl eluur lit
cte"vrurylu-dr,i.o, ii""$f 'pii" de haz
Cantacuzino, aldturi "iaiii' Sinaia Ei ne intorceam pe foseaua de llngi calea feratd. $ittelc
inleresant, 5i care. snre deosebire..nu prea ti.e. 5i strilucehu sub lumina lunii- $i deodati vizui cu repeziciunea f'ulge-
radioasi dc iunie, cu mir.csme de tiliai;; E.i inii_o climineali rului,,masca inspiimdntltoare" substituindu-se chiptrlui Profeso-
asra mi ducea cu candul depar(e. il ;,ii
d;;i.I. i"ii..i,. Ticerea rului Nae Ionescu, de o paloare siderald. In aceeagi clipd sirnleanr
;;;id.#i ,rrli", to u,=rnu_
rile cind o atri tiiere, t.t ita-i j"-pi#;;i;;iJr:","i."rea cum privirea sa, lintiti stdmitor asupra mea, se topea, se dizolva, ca
meu, Dimitrie lLosetri Tescan i,.tr€zea in mirie, rariirui sub puterea unui acid, in tinrp ce doud licdriri fosforescente se
muzica sferelor ceresr i _ metaf izi"" t."ti,' rl incd Ain l"agIn. aprirrdeau iu nrasca desple care nu se vorbegte..
sldindu-le addnc in slfienrl meu.
r-"iil.'ir.Iis.end"n ta 1", - Iar intr-o alti troapte de sfirgit de toamnl, in salonul de culoarea
Si-mi fie ingiduit si poveste-sc aici cum in jurul acelui hurului vechi, in timp ce vdntul zguduia obloanele tlase 9i vuia
in diminetilc insorire. in dup5_amiezil" leagln, sdlbatic in lurul ,,Luminigului"'?, iar focul pdrAia. in cimin, aruncdnd
pa,.;;;;' ii in ,roplite scdntei verzi gi rogii, [Pynx] vdzuse lirnpede, din colprl untle i;i
insteta(e alc Tescaniului i^runtliiiiirpi.", 5Jtrir".l]',"ra
tenut siu vasite Conra, uuto^i r"oifii iriiiil:i'irri*1.sa!s sr pr.ie_ fuma ligara, chipul fird nume agezindu-se in lo,cul celuilalt 5i
tladusi de rara iji cireia ii ."il";e;i ; _ luindu-l in batjocurd pe el, [pe] Pynx. Intins pe puful nralc galbctt
i;;;il;# pretala _ de la picioarele divanului, cu o ligard de lux iu gulii, ctr t.rchii
[purtau unl discur.s firi sfdr;it desprd C"u;" .
sa, mama, cu degetele sale ilbe db-piauistd p. ,iti;iitiii.,o. pr.t.u privind linti in fliclri, Profesorul r spundea in surdind, cu voco.l lill
a*ir"lfriA, p" iureroaid de mare rdnit, la intrebdrile pe care i le puncattt tlcsprc
Iter-deplin[ "ai Jiuib,=r.
de,viagh gi de-pasiurre, fi"eo sx risuu!,
tntreagi dc unde sorrore. Valuri de muzici ," paiuatao.,, Platon, Pytagora sau Cakya-Muni subiectele noastrc obitrnr.lilc
"ou
se revir_ din vremea aceea. Mai thrziu, cufundatb - in bldnurile de pe divatl. ctt
sau. se r.ostogoleau prin oddi, rispAndind ioipa,ii i"
indepllratc unghere... Mozan, Be^ethoven, "_;oS"h;il;._ dar "_i" "i"i un tricotaj in mind, nu rnai simgii nimic in seara aceea, cu gtndttl
mai ales nu atat la cuvintele sale, cit Ia glasul acela jalnic-dureros, oglindirrd
LisztSi Ctropin, a6t.de prefuigi de l"-;';;;;il;'1"
l,ar ca sa revenlm Ia profesorul Nae Ionescu gi itun"ir un suflet chinuit peste rndsurd, ros, sfhgiat im bucili de inteligcrtla
ciuddleniile sale, la partea ,,unheirrliih::- a fi."i"",i";la una dirr sa.
sonalitd!i. voi adduga ci, inrr_o.arnumira fumiun _"J.'iifai, sale per_ Afarl crivdpl urla, gemea, guiera prin ^burlanul-vetrei.
serat,- sau l-a pAlpditul cande.lei _ fa;a sa
pJi"_ in noaptea aceea ca deseori cdnd Profesorul era sub
asemlnare insplimdntitoare biue cunotcuta..."Apatu
A-i,it _o Oata o
acoperigul nostru -- Faust- primea vizita lui Mefisto 9i pecetluia
seama, ceea ce licea fanrul sii pari
ie didea legitura tlainicl cu sAngele sdu.
;;i mai straniu."e;-"u_gi
iii funOul orbi_ -
Alt[ infl{igare stranie a legeturilor mele metatizice cu profesorul
telor addnci incepeau sr riciroasci n;i.-aiii.ri-"ri"nil.
bo.o"ur nu Nae lonescti: la sunenrl vocii sale, la expresia intunecate a privirii
r(n }t3?55 101
 Maruca Canlecuzlno

(.m€ninlare? sau- vestea, poatc, a unci

trageclii cc avea str vini?) mi
slmfeam crrprinsi de o compasiun-e, ae o
iritn n.,.t.stti;ita pent* NICOLAE CARANDINO
Blestemarl Btestenrat u inrilinl;;
atetea ori substiruindu-se "l*i ild;';'uizure_ "el
trisiturilor lri N;:. b;; ,iita. c_r.i"a, .1"
de
ciudat ar pir-ea si-i fie cniva mili de ,"g"i"rf
tii,i"
singrrr de
U"iii,'ie vesnicul
r"i. il;;;I"
;;
Anll studenleFti
Yl:-T';j.:l::::l:g,.o,:s,:
mar aprig decat il urisc ceilalli. Asupra "iiciruia atArnI
ll^r^l*Llirlrit
groaznlca latalttate a riului,. pe care nu poate
sh nu-l infdptuiasci, Atracgia cea mare o exercitau asupra mea insi profesorii de la
el insu;i fiind Rirul. A cEn-ri'bucurie i"fli""ia"t#" z#e
riul pe care-l seamXni, il rhspAnde;te, ii .;";r.e'lir;n nu.nui capit
in
in
Filozofie: Rddulescu-Motru (psihologie), Dimitrie Gusti (so-
altul al lumii. ciologie), Mircea Florian (istoria filozofiei), Nae Ionescu (logicd),
G.G. Antonescu gi I. Pogoneanu (pedagogie), P.P. Negulescu
nemirg i niri cdt Uni versut ! dii nuie5te mai mu lrl (enciclopedie filozoficX).
,-^"U,"111:.'.llt,:' I
Care nu^_fi poare. gdsi sclparea decdt infigdndu_se...
:,":jl,:^.:".1 Toli aveau prestigiu gi calitate. Nae Ionescu fXcea insi caz
lr .gnrnlon... pe vecie, in inima, in nervii ;i in creieru I ict ime lor-v
aparte gi ne solicita la cursuri atenlia intrcagi gi gdndul cel mai
..n'= nu-5i a.fld odihna decAr in rntdcirea suhli*]r"i,
:.-:l:f .sc,irnbari ula (-e o rreze$te "^r"
,. asculit. In acea epoci nu lunecase incd spre ratlcirile de mai tdrziu,
ill;.]ll::r,.: !' :]r
pane din
9i cu rdrldetegite ce le Publica in ,,Cuvdntul", in ,,Ideea europeand" arlicole spiritualiste qi
;llll,]rjl.,f,,l,i"d Cosmos de ta iriceputul inceiururilor? neortodoxe, dupd ce, cu egald pasiune, se manifestase sindicalist,
d:::ltlll l"l]:qa!iune si ca.arare nimicind pretutindeni fie opera Iui
L-runrnezeu, I te intruchipirile sale trecdtoare.
sorelian gi ateu. Pe lAngi cursul de Iogici gi de teoria cunottinlei.
linea in fiecare an gi cursuri facultative, de metafizici, de filozofia
religiei, de gramatici (sau de lingvisticX, aga cum s-ar spune astizi).
Note Ceea ce spLrnea avea pentru tineretea noastri un accgnt de noutate
I Pynx 9r.a porecla fanriliard a Iui C. Enescu. soqul Marucii Enescu.
-,,LunlrnrSul"
captivanti; mdnuia ideile cu violen;a, sfida dmmurile cunoscute,
esre vila din Sinaia a Marucdi gi a lui C. Enescu. infrunta convenfii qi academisme. Nae Ionescu ldsa impresia c5,
vorbind, improviza, ci gdndea pentru intdia oard in acel fel asupra '
' ,,Apostrof', anul V, nr. l0-ll-12 (53-54_55\/1994 temei propuse gi ci noi, ascultdtorii lui, aveam astfel ;ansa de a fi
martorii unui nou miracol socratic pr€zenli la descoperirea unui alt
cogito decAt cel cartezian.
Nu era frumos, in conformitate cu canoanele clasice. Foarte
brun, cu fruntea scurt5, u;or bombatd spre arcade, suplinea prin
insistenga privirii neregularitatea trdshturilor. Colegele noastre, cu
osebire cele sensibile la altceva decdt la filozofie, igi ciutau loc in
primele bdnci. Dar cine le observa ptezenta lumeasc.l gi
profanatoare? A;a, cel pulin, il vedeam noi atunci pe Nae Ionescu.
Erarn, studenlii cei mai buni, la curent cu migcarea ideilor
apusene, cu rena$terea thomistd, cu avatarurile spiritualismului
bergsonian i;i cu toate excesele in perspectivd ale unui nafionalism
inci neSovin ;;i nerasist. Nae Ionescu aducea in sprijinul ortodoxiei
sale meditalia teologilor de la Kiew gi de la Atena, gindirea lui

102
103
 Nicolae Carundino Anii studentesti

Dostoievski gi a lui Rozanov gi mai alcs cgvo din mistica lui Tema aleasd a fost existenfa lui Dumnezeu.
Chestov gi a lui Berdiaev. Vorbea catolicul gi aducea argumentele lui, ca siptdmdna
. Cdnd plecam de la cursurile lui, discutam cu [prindere pe stradA, urmitoare Nae Ionescu, viitorul ortodoxisL se le ddrAme. Uni-
t'^T::1 gir_"1llile noastre au.ou.pa"X noallcalai"iu. e.a,i, a"pu.t" versitarii din Louvain erau foarte interesali de acest duel oratoric
oe-a accepta orbe$te punctele lui de vedere. Ne dddeam
seama de atat de riscant pentru ,,propaganda fide" ! Cine ar fi zis cI ateul
caracterut_ totu$r exterior al unui farmec tl"tral,
cend nu era pur invergunat va ajunge peste cativa ani apologenrl ortodoxismului?
retoric- El aducea insd un ferment de_ spiriiualiiate intr_o vil1e
universitari care mai rar ne angaia si suReie"G. -'---
Nopli albe gi zile negrc,
Mai tdrziu m-am trezit, firesc-, in tabere irublicistice diferite de Editura Eminescu, l99l
ale lui. L-am atacat uneori violent, nu insa firA aeierenfd.
Nu mi_a
rdspuns personal. desigur din considerente tactice.
... foarte mulgi ani, dupi ce Nae Ionescu murise, mh aflam
^ Pupa Ia ni$.te prieteni. din preajma Bucuregtilor. La cini,
ll=Y!if;g"d,
n,no cu tol ,-am vo-rbir despre oragul nosrru'naral gi despre
:111,:nl care tuseserd-
oamelllt Se ldsase noaptea. Femeile se culcaseld'de
mult. Vara era destul de ricoroasd ca si ingiduie consumul
bduturilcr tari. Conversalia. a trecut pe nesimgite"la capitolul Nae
Tofi,aveam amintiri. despre'el. fiindid togi int'ampldtor ii
l9n1scu.
cunoscusem. Nu-mi aduc aminte tot ce s_a spus cri acel prile.l, dai
nu voi.uita r-riciodati conturul pe care_l .up5ti din mdnurisirile
unuia gi ale altuia personaliratea iontrad ictori,e a lui N^. i;o;;;;;.'-
Unul, care ii fusese coleg in armatd ne_a povestit cum il asculta
v-orb^ind solda(ilor despre drapel gi despie pdm6nr.
,,soldatii
rimineau cu gura ciscatd, aga cum sfui ca iemAneuli u";, iu
Cele mai interesante lucruri le_a povestit inse irmatorul"r.r1;:Bibi
Darriel, care, deportat in primul rizboi mondial impreund cu lamilia
tul Nae lonescu in Germania, la Rricklin, i_a fost mereu de ajutor.
Ba chiar, depi evreu, i-a botezat copiii!
In acelagi lagir a fost adus gi corpul profesoral al Universititii
catolice din Louvain. Unii dintre.-depbrtagi obignuiuo .a
liri-a^
preleg.eri pentru instruireal per^rtru delectarea ,u., p"nt* captarea
colegrlor. de^ suferin!5. Astfel, intrr perioadd au vbrbit .Apfi;a";
de-a r0ndul ln contradictoriu cdlugdrul Janvier, care urma si devind
predicator vestit la Ndtre-Dame din paris, gi Nae Ionescu, in acel
lnoment fard altd strilucire decAt a ginilului gi oratoriei sal,e
deosebite-

ltM n5
 ,,...avea fn toate firea lui ceva machiavelic..."
CAROL AL IhLEA
nu din dragoste deosebiti, ci din nevoie. SE nu fiu nici nedrept, sunt
unii care sunt prieteni siguri, dar a5a de pufini sau fdd energie.
Nae Ionescu s'a ar5tat mai hotdrit. Sunt departe de a-mi face
,,.,.avea in toatd f irea Iu I ceva iluzii. Sunt dugmani puternici care 1in sforile in m6nd. Madgearu s-a
machiavelic...,, pus contra, impins de $tirbey.

3 aprilie [930] (ioi), Paris.

Paris, miercuri, 16 octornbrie Rdceala m-a izbit tare de tot, stau in pat. Dupd amiaz,
(... ) [1929] Manoilescu vine sh vorbim. Face' un raport' compldct asupra
aduc frum_oase afiicole. despre mine, rotdeauna situatiei. Vorba lui Averescu e intolerabil5. Regenga a pierdut orice
,^..1ii:..I-S Nae prestlgiu, Guvernul gi-a pierdut popularitatea] cici riu Si-a linut
"pii#"1:,l,ll;,.ff fhgdduinlele, n-a adus imbundtdlirile, nu m-a adus pe mine. Face
ii,'.r*l:,x"fi f +,m'1,*il"li"",,lJ:gdii
str aducii felicitlri. imnieund .u' p.i--FiuJ;';;i'; impresia cd gi-a pierdut capul. Madgearu domind, gi el face parte
situalic, nimica nou. iricurujez.i,i puUIi"" ceva despre din cArddgia $tirbey. Nae', cu care Mcanoilescu> s-a imphcat,
colul explicativ ar rui Nae. to-ne^scu, promit in p?.o"frun""ra urri trimite voibd ii Maniu tinde hotbrdt inspre iepublicd. (...)
Marrra gi-a.jucat ci4ile pe tagi, toarie'rau. "' sh
v'l! ie
re facr
rdw'r tot efortur.
Luni, 5 februarie tf 9z()l
Paris, joi,-24^octombrie (...)
II 929] Pe urmd, vine Ghelmegeanu, cu un raport general asupra
ZI proastd, Duduia excdsiv d-e enervatd, rdceala,
rochii etc. prin sirualiei politice. Maniu devine, din ce in ce, mai izolat qi, pe l6ngi
::i.fl: qI
gard, conrinuarea campaniei tui
revlrrment general in presa noastrii (...) Nae.
- Se
- .' -- observd un el, intransigenli mai sunt Dinu Br5tianu 9i imbecilul dla, cu fumuri,
de Gheorghe Brhtianu. Problema mai gravd gi mult mni interesanti
Paris, luni, 4 noiembrie [1929] este a fogtilor gardi5ti, cu care ministrul are conversaliuni. Sperd sd
(...) ajungh, cu unii dintre ddngii, cum <e> de pildd, Nae, Ionescu sau
Sosegte Jenv. ne Doveste$te de accident. Dr. Noveanu, la un apel de raliere la o noui stare de lucruri, deci la
Elle a echap6 belle. un apel care si fie clar qi fdrd inconjur; dupd aceasta ar urma, bine
,Adugel scrisolre de'la Mih;i,
pazd. Cet mai ahriar contra mia
c;e;t;;i';# ffi il_ o..",ru_ controlatd, inscrierea individuali in F.R.N. (...)
lost cumpirat de Guvem si i.nceteze"rr"-Mil;.-fi-fli -ln
si"le Nae ar fi
atmosfera e buni, chiar dintre^Lru.iari
cairpania (?i g.ne.al. Luni, 4 martie [940]
rn campanie electorald. cu iuii';;;ff,iv:;r""
precand (...)
cu;i.;;'M;i"-i- j'i,i pri:ncipere Urmeazi Ghelmegeanu, care md pune in curent cu tratativele ce
rii"irtal3i:H'.3',i'fifi?,'; ;flf:"."t le duce cu legionarii $i care sunt pe un drum bun. Acei care au
I ia.nuarie, miercuri. [1930] vorbit cu el au fXcut un manifest in care fac apel la ralierea
Co€sme imprejurul ^regimului gi o confesiune cdtre mine, care-i foarte
(...) frumoasd. In aceastd acliune a ldsat la o pane toatd gleahta de
Guvemul no,stry, profitori, cum sunt <$tefan> Zdvoianu gi chiar Nae Ionescu. (...)
toat5
__
man aere va trebui sh.gu _vorberia sa amabild, nu mI (...), cu
|
actiols2s, sau eu ii ai, ai"i ii"i. Sid;ifi;;
lara'pare a fi destur de grivi, .p." Vineri, 15 martle [940]
u i-f".iiJi,itJu.""."u *"u, Fapt important, azi de dimineald a murit Nae Ionescu. Ca om,
""." imi plre rlu, cllci, cu toate def'ectele lui, a fost o Personalitate
I

106 ,

r07 |
 Carol al lllea
lnteres^antd gi, in zilele cind
fblos. Insd, !e zi ce trecea. ;inea la. mino, mi.a fost de un mare GEORGE CAUNESCU
ieeitrot-;l*,irii"-i""?!i-i j!ffiXtJi#1.,:,:f,Ut,i#i#fjlJj
lucea la ilogicd, in toc de a
drsecdtor,
fi;"
,pirii;;;fr;ili,i"u.nir" unrt
destrucri v : ave-a in d"tl-iG;"ili--"iil-i'u"t
Devenise foarte inr.eresar ia. in iuu"ti". /Vae fotreset*
"tiimii'iii,'A;ile
carda de Fier. cu nana,ir._11g,11-a{ le tegase de
J'n gi",fi{i,t""ondu"eror,
devenise din ce in.cJ mai rau. gl mar dulmAnos.
azr un mare serviciu tdrii- c Moartea lui aduce
O inr6urire acuti, dacb nu profundd, a avut-o asupra tinerei
r"gionu,iioi.-i,,ri,i."i*riii'{:i"',i'HH,9:",,llHj"f,i"f_:,*#,r',",fl generalii de scriitori card au frecventat Facultatea de litere din
suferea de mulrii vreme_ av6nd. o f
ii.alp"nt*
fu'"oia, u""i Bucuregti, profesorul Nae Ionescu, care zl putut s[-gi ldrgeasc6 sfera
care erau in. cur.nt
"u
Fie-i ldrdna ugoar5!
,t*.u lui ;_;T;.;;i.;;;;il.l"#
"riu"" de activitate prin ziarul ,,Cuvantul", in redacgia cdruia au lucrat
studenlii sli cei mai credinciogi. Ca gi Vasile Pdrvan, pe care-l imiti
Note
qi continui in'chip invederat, Nae Ionescu (ajutat $i de nigte
iprdncene mefistofelice gi de un rictus distant ironic) se iefugiazfin
'Nae Ionescu (4 iunie I g9O, Brdila
plotesor.universirar si ziarisr. oupa .tuJ ._ 15 manie 1940, Bucuresti),
i p.irn"u;';';i";;;;." ta Br.iita,
mitul personalitdgii sale, preferind si-gi insceneze in penumbre
filosofia. in faga unui grup de fanatici, evitdnd sistematic lumina
"#illJ crudi a ci4ii. In necunogtinta cursurilor sale, e greu a da o opinie
gcoalelor. conferentiar sii31:.'ilxli:,f,*B:i,"1,*ii[::,,#jl,J::l
lli::,.#"t1i,43,f an6i -i.jjl#;"ilerafizici
prsgs5ll- definitivi asupra sistemului, dar se pot urmiri ecourile (singurele
Universi(area din Buturesii (incepdnd rd; la
de altfel interesante aici) in literatura ciracilor, pentru care Nae
cu 1922);u i8o, ."il.ru^..f_ogf,or.. si
zrarut..cuvanrur..: in mdi rsrr b ror.ar""Li';i;;;;;iili"gxrut Ionescu e un ,,geniu", un factor fhrX de care nu se poate explica
Miercurea Ciuc, unde [inea con de ta
fos r rezu m a, e d. .ir,;' ,.via!a civild a Romdniei moderne".,,CAnd se va scrie istoria pro-
;;;;;i"i!lTiii;f; iiJ
constantin papanacc: iccent. 6roqura"a ili:.lili$ :,f;.ltl:l *F,li blemelor filosofiei romdneqti, se va vedea cd vreme de 15 ani de
Fanomenul legionar. BucureEti, arircr xx i"n
;"il11;;G1." iiu, !or"r"r, zlle, noi am fost contemporani Europei numai prin cursurilc
Fressli;93, ;i p:"
profesorului Nae lonescu". Nae Ionescu nu e un filosof, el e cu gi
Regele Carol ol.II^l:3. intre datoie Isus. un ,,inv5!htor'", un Socrate al Romdniei. $i-ntr-adev[r (sprrn
Si pasiune. insemndri
zilnic,'. vol- I ( t9o4-..1939 ),.edif p O" lviir!"iiju1#i"rru elevii) ,.invdfItorul" aplicd la curs tehnica socraticl. El vortre;tcr
ciu"l si fdrd nici un 6istem in vedere, in scopul de a produce in asculttlior
. ^Narcis.Dorin lon. Editura s.ir"*.'eu"ui"ii, I'gi'sl"rliir. Il ( t939_
1940), edifle de]\{arcel_Dumjrr; bi";lii.il.;f o.io ton, nelinigtea metafizicd, urmirind s6.provoace inaintea orictrrei orgu-
de Edituri qi presd ,,gania.: SnI-, Ei.u."lti, Cu.o nizaliuni filosofice,,.trdirea" problemelor,,,experienla",,,avcn-
fS9?
tura". Cdnd ceva i se pare nelimurit, profesorul igi nrdnurise;tc
nedumerirea, aqteap^ti ca problema sX rodeascd singur6, sd se
deslege de la sine. Inv6gitorul pornegte de la conceptul de viagi,
socotit[ ca o dramf, istorici a umanitilii, ca suferinld, qi-i scruteazd
finalitatea pe cale o descoperi in mdntuire (soteria) prin omenirea
intreaga (simpatia). Viala este faptul primar privit ca un ce organic,
direcliunea ei fiind destinul. La curs, filosoful ar fi vorbit despre
cre$tinism gi iudaism, despre Renagtere (pare-se) gi despre
Reformi, ar fi amintit de Origen. Izvoarele acestu.i program se
108
109
 George Cdllnescu
Nae lonescu

Sfari de aceea cuprinsd in hotirdrea de a prirni directive de la viagd.

In locul individualului pune colectivul, in locul absolutului,
relativul istoric. Filosoful se amestecd anonim printre oameni 5i
f m#u+*nfi
porne$re
a"
*H""+l#*p'u:;'i=lilffi
;'J?]-li""
I"
lui wilhelm- Dilthev. Acesta
triiegte toate contradicgiile, nedeosebindu-se de semenul siu decdt
prin facultatea,,de a formula, cdt mai circulabil gi deci cit mai
rodnic, sensul vremii qi al intdmplbrilor pe care le triiegte". Deci
"""".i*r (hegelianism reinviat pentru uzul politicianului) nu .filosoful
;xn:mlffi iiif
; F. #*:#.:",r*-;Hi"-1'.i',1'#l*'ldt'f
gdndegte ci istoria gi a trhi istoricegte eite a merge impreun5 cu togii
r c.sto rr
#i'.!ffi +,?F#.l"tiffi*:, ti : * l,ji
No ii uni r
",
i spre mAntuire. Ca individ, filosoful are o singurd satisfaclie, aceea
de a experimenta (indif'erent de rezultate), de a rata. Cit riai multe

iir*r.r#*,'tn.'l*ru!J"l"ifi '*":$f;?l;:1ffi ill rathri inseamni cdt mai multe triiri, deci o maxim[ supunere la
mersul istoric al colectivitatii spre liman. ,,Omul e singurul animal
care-;i poate rata viaga... Rdla rimdne ra15 orice ar face..." Cum nu
[T.,.",ijllf i"l"q*..ynj;{::.it.:;:t#:r;i,lnfl:"1** poli fi filosof, dacd nu te supui colectivului, dac[ nu faci politici, gi
yi , :1g1Xl:;?,,ff",:l'lll";;..:f cum nu pofi ,,m6rge" adicd trhi toate ipostazele istoriei, dacd nu te
trro,'.ii,',l:'" t'
,,.".*1.,* 4rc gatotlclsmulut lui Massis'",'i
Franla reinviazi f,il*::*.,,.,fl in schimbi, dupd colectiv, inconsecven;a in politicd e ridicatl la gradul
de principiu filosofic: ,,...fbrd sens e problema schimbdrii de
:;'"'.X;rtrl;l:,;*if ir:i'{iit{41;6:}nf i",1'11;'"'s}ili atitudine. Eu nu gtiu daci in activitatea mea gazetdreascd, se gbsesc
.gq, p;ffi ."i,,i schimbiri de atirudine. Nu gtiu, pentru cI nu m-am gdndit incd la
:._. r
i r r!
*1""!ffi lll ts h:l,
"
m*il gf n asta. $i nici n-am sh md gdndesc." Filosoful igi intituleazd, cu
secretd malilie, un volum cu termenul nautic Roza vinturilor,
inlelege: in bltaia tuturor curentelor. De notai cd acest volum este
cules gi ingrijit de un admirator. Un alt elev avusese intenlia gi el sd
;llllt*lry"gu*ro*i*^srr, facd o culegere. De unde se poate deduce cd,,invd1dtorul" fuge de
sistem, el insugi neavind nici unul, gi inviti pe ciraci sd ,,triiascd"
acele din experienlele sale, perimate sau in curs, care le convin.
--_ace,riite;-;l,i;::tJq!',T",',1"iil;lTj,iJ:T,l:ffiT*:"?:; Folosul practic al unei astfel de filosofii mai este gi acela iegit din
naivitatea adepgilor. Prin faptul ci gdnditorul formuleazi mai bine
i[,:llgl^"&],;1ru:,r*x",**:,,".,:Xi]ihilfrfJtlffiill
propaga o acfiune, ot .u."i,.rrrrrurn
.xrnhn*..J.J""i.n momentul, el e mereu cdpetenia spirituali a momentului. Cd elevii
alb. Din n-au inleles subtilitatea doctrinei, se vede din aceea cd. evreii atragi
li;l3;;[i' l]#..j?tt#Il;J'i ru,,u_u"n ru d;. Ei", ir,ai . nt ,'u i u de srudiile sale iudaiste gi de vechea lui politicd libertard (a vorbit
I" .unt u".rrt.a 7;;;;-#i,j: ::iiIiald""'problemd",,,.*p.ri.ngal; chiar la cbminul sionist) sunt surpringi de contradicgie, in vreme ce
,ii,ffil"jf ortodocgii nalionaligti il cred de al lor. Filosoful a pgtut trece prin
::uypeo""ai""Ji#i",1,'"f,5;fj:1q!{il,,':.ff atirudinile cele mai opuse cu o candidd disinvolturh, sus;inAnd
"Tjj
j""x;*:kt"ll;s.:efl1"',:''iil odata statul ca instrument tehnic, in afara conceptului de natiune, gi
rti+iTll{::"i,i"="=!:rrt!1li:Fii
ponegn rrlosofia contemplitivd pi_i altddati statul nalional ortodox. Un evreu scrie o carte despre
ia.de Urq f"."a""ii""spre a
cu er ,,experien1e.'. Et nd ur" p"i.onul face problema rasei sale gi invdlhtorul ii d[ o prefa;d scandaloasd. Evreii
9i fiiJl#;:ii"
firosofie, o socotesc antisemittr, unii ortodocgi se tem ca geful lor sd nu fie
110
111
 George Cdtinescu
gf*iji1i-$5"*,'j*if;ii;i,,,,,rl"{
##H##l:#fiHfiH#i#+ffi
;.T#,'ihq{:i:.H:lfrT*fr:lii.'"f
**Nffi#**ffi
'";:J::::":ili,:tf[#^i:"!:fi,f::,:,,:,,:g;;
112
j*tt***;f* EMIL CIORAN
Nae lanesecr gf drama tuctdttdlil
Am inceput sd descifrez turburarea ce o inspir-i Drezentn
protesorului Nae Ionescu cdnd mi-am dat seama'cd. existtr iLr
anumili oameni iradieri. personale cdrora ai vrea si Ie cazi victiml,
l'l:ffi ;Eh:1ff sa nu mar tu tu. sA mori in viata altuia. infinitul de vraji personald
[e face, si abandonezi orgoliul 'individuaqiei qi incerci s]d cllvii turul
in altul. Aga ceva va fi simgit Nietzsche in piezenla lui Wagner, pe
care I-a atacat mai tdrziu nu din gelozie,-ci din'instinct i" con_
servare. Pentru ceea ce trebuie sh d6venim fieciue, oamen.ii cei mai
primejdiogi sunt aceia pe care-i iubim mai mult.
De cite ori, in vibrante accente de afecliune, Nae Ionescu mi_a
pdrut singurul ory. pentru care se poare renunga! Tentalia, adici, de
rrdi viala fj nesincer, ilaci n-,ag spune ch suit arAlia inrre
3.-i Lqi. $t^"t
trnen care tratesc'in el. Lumea care nu_l cunoaste decdt sulerticial
vorbe$te de ,,denronie", ca gi cum Nae Ionescu d-ar sili sd ne clistire
admrratla pe,ntru a ne anul:r. $i ce ugor i-ar fi fbst! N_avea decit iil
dea,,drum slobod" indoieliloi gi chiirurilor sale. Dar de cite ori n_a
consimlit la eroare numai din sl6biciune penrru viali gi poate 5i clin
faptul cE n-a existat pAnd acuma nici un irrofesor AL iirabieti. '
Farmecul existen;ei igi are, insd, un temei mai aclAtrc si nrui
paradoxal. Cdci alituri de tendinga aceastu de a te pierde in ej, ctc u
lq19ca pg toate conflictele lui n-am cunoscut ilt om carc sl te
obli.ge_a fi mai m-ulr.tu insugi. O- alternangi srranie de tendin;e, caie
explich de ce fErd el nu mai putem trhi. Cali dintre noi am'fi avut
curajul atAtor negarii gi singurhtdti, daci nu ne-ar fi precedat in
relele cunoagteli gi n-ar fi fost invechit in elel
Scdrbit de istorie gi de cunoagtere, mb gAndisem odatb la Berlin
si scriu o tezd de doctorat despre lacrimi. $i am fost de acord cu
atdlia p,rieteni, ci .singuruJ profesor din Univers care ar primi_o, ar
fi Nae Ionescu. Din paradox? Din rragedie pi luciditate.
Am auzit spundndu-se: bine, dar nu crede in nimic. Ce naivitate!
El gtie c[ a crcde nu e totul. $i oamenii vorbesc de nihilism.
 Emll Clotan
Nae lonescu 9i drama lucicJitdlii
Obiec;ia care i-ag face_o eu
sa creadd. Sh nu fi ,.u. cr a gdsit in lumea asta ceva in ce na;te dintr-un conflict insolubil o decepfie metafizicS, a cdrei
crede ctr n,
,ltij:l:
concluzii? Ce n_ap Au .a pot ii e,i consecinfd imediatd este: pasiunea in imanengd. Numai aga pot
"."a".in ,i#,runtle sd-mi explic dorinfa de putere a lui Nae Ionescu gi echiv.ocul straniu
. Omul .u." u ...i., .sl,
al pasiunii sale politice. Orientarea spre concret, spre realitdli
istorice, otrsesia Romdniei, nu sunt Ia el fnrctul instinctului.
l.;f u'trti[,*ir,+t-{i=-:+-:;"::
a rosr cona a,n;'ai i, i ;;iliL
Unii din prietenii mei gregesc cdnd explicd prin aderenli
organicd la neam gi sol, pasiunea lui pentru Rominia. In realitate,
J;:i\T,?,ff i ;:J ff :,1"1 Xll lTl
asupra dramei de a gti. Este
ce prerdere mare e cunoasr"r...
singurul p-f".". a" i"."are am H {i Nae Ionescu este mult mai interesant, pentru a putea vedea in el
numai un patriot instinctiv. Un metafizician care face politicd, iatd
invdlat
iy.n6i"i p.in un fenomen care nu e atdt de simplu. Ce te face sd te degradezi ,,in
Hil'il "Jiiii,.il,iio.igino.
aih ri in sa p';;;;;;i;''e"'lri
.1";: ||:9:1. " nt rru c te' are lume", ce te scoboarh. ln imanenli? O sensibilitate metafizicd este
un dispreg continuu al temporalului. Atunci cum se na$te la un
- Dar derniurgi'a umanl este rrlr a\/4hr
at'1'an", ii l"j ffi ""Tj:,i;i: ruil#:.J,ffi metafizician tentagia timpului, adicl bucuria cbderii, participarea
1 ::.:T .f,,1,?.'6?[: voioasl la picarul de a fi, la imediat gi la devenire? Egecul in
experienfa absolutului este izvorul pasiunii in imanen16.
*4:ill-.l;l*';'""fl f .;":,,1,,,,,,,,:ii-,i:ij4i"'.slTief iili.l#ilTfl Cdnd Dumnezeu nu te-a luat in bra1e, te consolezi cu dezmigul
E'ff .il',1til:',"$',i'#:H1iTjif; ::'!fl temporalitdgii. Ticerea divinl duce pe oamenii torturagi in politici.
:';:lxll'.lfl l'iffi ff :"#,..! Rispunsurile transcendente la chinurile gi intreblrile noastre,
intArziind, ne pierdem rbbdarea gi ne hotdrAm pentru lucrurile
!fr f*i;lff il'.',:,::ffgl'i"#'.',TiT;lt"Hiii#hl'i;f
t esen;ial de a $ti ci trdiEgti qr prin T trecitoare. Decep$h metafizich ne face ziarigti, oameni politici,
nationalisti etc... Si nu fie aici cheia soartei lui Nae Ionescu? El
a nu mar putea trei! asta
insugi pare a fi afirrnat cAndva ce mort este metafizicegte de cdnd
,r",)ffi,1:T;Tiff-i.o:i.;.-." c.i penrru a trri rrebuie srJi in$eti
libru":
face politicd.
gi Dumnez.r, holiun. Dorin;a de putere la astfel de oameni nu este atat de afirmare, cAt
etc...
^,i"r,""""
iiiii :;i1"^d:..::Il
aceste'meleagu;:'; ;;ri;'^-tar luclzi oam-eni. care au exisrat pe de distrugere. Vreau sd zic de autodistrugere. Togi adversarii lui
.ffi Nae Ionescu suslin acelagi lucru: este un om inteligent, dar
umbrinaus-i.Jffi ;;;t;X*;i*",".f"? j:"'"I",:f
1.1n"!oj11r"l
ant
iar nu prin tnrr,l:l ;tf
.g*P,,"u de ce a srar in ultimii zece
ln centrul vietii noastre polltrce,
; destructiv. Acegtia nu in;eleg nimic din famecul tulburdtor, din
straniul lui irezistibil. Cdci el nu vrea sI distrugi pe nimeni gi nimic,
mult decal atat. fiindctr totdeauna a fost mai ci doar sd-gi consume ciderea in timp, intr-o cumplitl aderenf5 gi
inaderengd la lume.

'"i ea::t:lfi',:: f;1,':,t;l#:lieri,insp^irasi' Iati de ce Nae ronescu Greu ag intdlni un al doilea om, care si nu-gi fi pus destinul in

p*Ji::i:: ;
g mie si ;;;il ; ;'"'al{ ilffi
;iF,:"u
:ii":lii ;i ;;;;;r;."r,,'.
tu9id, lumea existd'prfi m l; in*
problemd mai mult decdt el. Nu atdt tortura subiectivithfii, cat
patosul existenlial, chinul monumental al fiinlei sale, l-au interesat
9m pdni la obsesie. $i cand vorbea odatd de ,,garpele demiurgiei" ag
:,,t'.]!ifi':,ff
a
8,"#':l,"li^:iilf; ::'iiifi .""T,.,.;llrary#?;
rransformat absolutul intr_.o
vrea sd gtiu dacd l-a mugcat pe cineva mai mult dec6t pe el. Un
cregtin Nae lonescu? Ii iubesc prea mult orgoliul pentru a-l crede
_ru-nc1ii-a:;6##..ir"a pulini
mu*o' pot trdi in pace 5i bunivoi.6 numai atat. $i apoi in toate prelegerile lui, Paradisul n-a fost
ou-ni"-"i"u. $i urun"i ." niciodati o realitate, ci numai Judecata de apoi. Iar eu eram un elev
"u
114 I

Ils
 Enil Cloran
,Nae lonescu reugea sd creeze o colosald intimitate in gAndire"

,'"""ffi :lil,""qTl*Fi#l'j"*,T3.,#,ffi ",ff avea o formalie intelectuali perfectd sau vast6. Citise mult in
$&H:"ffi si nu existl
Paradisului --ui'l.o-ui-f"" T,l'Tl tinerefe,^in Germania, iar cursurile lui se bazau pe ce inmagazinase
_senuAe
Toate lucidithlile sunt. crimtnate... ,ill* judecatd... atunci. InsA omul avea un farmec nemaipomenit. Era cuceritor.
t)acA Nae Ionescu ar fi un temperament Interesant era ci igi pregatea cursurile numai pe jumitate, pentru ce
drama care o lrdierre ar fi pr"u nervos gi exploziv, totodati era gi jurnalist gi nu avea timp, din cauza asta improviza
"ula-"iriili'i,rlr'"""Iiiuilf,.
aparent ii di, insi, gravitate pi ireparabit. catmut mult, fXcea un mare efort gi gAndea chiar in timpul cursului, gi
bA;;;;;;"
umana ca: naufragiu, c,jaitrofh',- pdcar -:-c;;;;iJ" de condigia atunci te prindea cu el in elaborarea asta. Efortul pe carel ficea rii
uu put.ti" se transmitea gi noud, in aga fel incit tensiunea era reciprocd.
i:llli, $i parcii s-a rducir un pia,i, a" Intrai cu el intr-o problemi gi avansai o dati cu el. Foarte rar
IOgICa... "t.p;;"'i;;_r, rratar de intAlnegti un asemenea profesor. Reugea sX oreeze o colosaltr
Gestul inspirat al lui Mircea.Eliade, de_a
intruni intimitate in gdndire. Venea de la jumal
d:n articolele, profeso*tui, .ai_e c J,it;;;;iililintr_un volum o scria destul de nrult
lalre
o epoci, a venir chiar la riscrucea R;;;l;;. momenr, ci articole in presi -
gi dintr-o datd punea o pro,blemi nretafizicb sau
i;';cisti
decide tot. CAnd aoroarre-t"1i int.i""tu"fii '._Ju'"l"rat ani se va religioasd. De multe- ori ne intreba chiar pe noi despre ce sI
vorbeasci la cursul viitor. La un moment da1
I
cunnezisut, Nae londsc, r"ri-pi"'r.,rt"i,i
Rorninia nu este decdt un mi;r6c a" '"
de_a
Cd ideea -
a vorbit despre ingeri. Dupi ce a terminat
cre<l cd eu i-arn dat
cursul, m-a luat
renuntare la tine sau ci ea eite_dimpotrivi'o ;#;:"
"J",i"i'h.,rrdniei.
fi'; i'su1i, de deoparte - gi mi-a spus: ,,$tii la ce m-am gdndit tot timpul cand
demiurgici", este o alrd socoteald. N"_i-""."j p" ;;"A.;;;il; vorbeam despre ingeri? Dacd si-accept sau nu sd devin geful
purin pesimist, incit si considere p. ou-"ni'ott"JJo ru-."tfJiescu arat de Poliliei." Prin campania pe cale o flcuse, Nae Ionescu avusese un
l"cat pret"xte rol decisiv la revenirea regelui Carol din exil gi, odatd reinstalat pe
ti cu ei toara istoria. De to_"j u;,i;;i;;;;;;il",":; o cddere si tron, acesta l-a propus imediat la Interne.
crne nr-ar purea opri ,a ,rog_.:gnllria'"i
sc-oput ulJlii este chinul, G.L.: La Nae Ionescu a existat o trecere directd de la filozofie ltt
autotorlura, voluptatea satanici. Este drept,
menili unei aufodistnjgeri
inii, ci- iu
"" tori am fost politici sau erau doud lucruri contplet separate?
frumoase si p"!L;;ft. E.C.: Mai degrabd separate. Era in el o laturi de aventurier ',si ii
pliceau chestiile tulburi. Toate contradicliile balcanicc' erau
,,Vremea", Anul X, nr. 490, 6 iunie i937. intrupate in el. Am scris atunci despre el un articol, care a aplirut ln
,,Vremea" gi care nu prea i-a pldcut. Spuneam ci la gradul lui dc
inteligenld;i de luciditate este imposibil si te identifici cu ccva 5i
sd crezi in ceva. Pentru un personaj atat de subtil, viala era un.joc
,,Nae tonese u reuFea sd ereeze prca complex, care nu putea fi simplilicat la nivelul unei singure
a colosatd intimitate fn g6ndire,, idei.
G.L.: Pe dumneavoastrd, cei tinei de atunci, v-a influenlat
GabrielLiiceanu: Vi nro^pun sd direct in opfiunile politice?
care, in epocd, a marcat vnta .vorbim .despt:e un alt personaj E,C.: Da, evident. Mai cu seaml pe Eliade. Uitali cum s-au
ltnei ilttrgqi
poate cel mai controversat ditt perioad-a pe!.er!ti,i. personajul
iutetEericii'de Ia noi: Nae
petrecut lucrurile. La inceput, Nae Ionescu era personijul cel mai
Ion1;cu., C_um era? L-a1i avut piofesor? Ciii';;;;;;" " important dupi rege, adicl avea influenla cea mai mare. $i la un
Emit Cioran: Mai multi aii, 5i t_am.;;or;i;;';;rrnnal. moment dat, nu gtiu precis din ce canz5' a rupt cu regele, sau regele
dar seama destul de repedc ca nu era un om rearmerrte Mi_am a rupt cu el. Din clipa aceea n-a avut decat un singur gAnd: sd se
curtivat. Nu rlzbune.
116
117
 Enll Cloran
,,Nae lonescu reugea sd creo?6 o colo8ald lntimitate in g6ndire"
Aga se- face ci s-a apucat sd susgintr
Garcla de Fier. Aceasti
angajare a fost in primur rhnd-una p*tffii$'i'iTaiioireo
rdnd una
G.L.: Veneau mu$i sndenli Ia cursurilo lui?
politici. Cert este ci ne_s aphsnir irr a;;i;;; E.C.: Mul;i, da, dar el nu venea intotdeauna, ba I'enea chiar
jocut lui poliric a avut ar"pt iui pe.son"tx, iar
foarte_ rar. Intr-o zi ne-a spus: ,,Poate vll lntrebali de ce eu nu vin re-
"itl*-rnobi';#[;il;"l
rmpica cu ideea ci el, care'l_a.adus p" Nu se purea
acuma si-l sape si g6ndrrl Ssta l-a'pierd"ut,
."g;_.'siil;;l ;;ni-;;;
lri gulat la cursun. Pdi e foarte simplu: cEnd n,am irimic sd vd spun, nu
in iin urmd, l_a vin."
lichidat. Ceea ce md"fas.ina pe mind era-tut.u.liri'iu"nturoura,
"El. G-L.: Era un bun orator?
de o parre fitozof. pe a" ,lta iuceriio-r;ji, p"
femei. dineuri... Cheltuia.no.- d.
.,;;#J., om de lunre, E.C.: Nu era orator, dimpotrivd, era direct, hsta era farmecul lui,
i_ii,,ii ierd scruprrte. ar fi putut si facd cursurile intr-un salon. Era o figurd de civilizalie
de.la. indiferent cine. lVli_a spus Ia -ulii-il""i5
,n j^,
,lio"ielri' decadentS.
imi d5"'\si arridari:.,N-a' putea zice cd iau bani .,1"" de la cine G.L.: Sd ingeleg cd dumneavoastd, spre deosebire de Eliade,
el c.eva de.grec, eia..olnul de ra un sfinr...
I:l_to
reprezenrantul unei civilizaEii in^declin, ";;;'i;"il;;11eae in nimi", aveali o distanSd fayd de el?
inrr-o
.artt;;;il;;"Util;tatea qi E.C.: O, enormi. $i-a dat seama ctr eu nu sunt un admirator naiv
sarmut. rari banruiri,fu;;i;;
neindoietnic un Dersonai. pe. lalgt-ii,
;;'iri;iiiiiiut.. n ro., al lui. Articolul pe cire l-am scris despre el in ,,Vremea" era un
crrltate ficeau fieurX de i5rani naivi. Oricum,
..ir"iji'pr.f"'J.ri de la fa_ elogiu perfid.
morat ta.el s-a inqerar cbmptet, bliade, raport6ndu_se G.L.: Dar Noica? Cum se raporta Noica la Nae lonescu? En
lL'per, o instanfi. un carilcl il;*;';'Iir;'iJ,ii#u nu .ru ,n oarecum la mijloc, ?ntre privirea distantd, care spune{i cd vd carac-
o i p r p'ai" *i' #" teriza, Si devogiunea lui EliadeT
p. lggi el :,,Domnutr: ^:
ftt
E; ;T' :j iiiS;l,T ;#
r
fflli; i L Xl.ll"i,!i, E.C,: Nae fonescu nu putea s5-l suporte pe Noica. Uneori nu-l
profesor, il"m,iu le ;;;f.;;;.:.:1"
r_t.L.: t\u e oare normal, de vreme ce Eliade accepta la seminar, un seminar care, sigur, nu semhna cu semi-
era asistentul lui? nariile obignuite. ,,Nu, nu, zice, dumneata sd nu vii mdine."
. .4.9., Nae Ionescu n-avea dr"pf sa;td;d*, fiina"a.,u uu"u
titlul de profesor. Nu era doctor... G.L.: Dar de ce? Nu inSeleg.
E.C.: Erau intre greci!
..9.L., ,Scandalul cu Rddulescu_Motru. I s_a cerut sd arate
diploma de doctor din Germania... G.L.: Nae Ionescu et'a grec?
E.C_.: Nu se Stie dacl a avut-sau nu titlul E.C.: Era balcanic, cum si vX spun... Mi s-a spus ci e turc, dar
il^,are, dar nimeni nu i-a vhzut diploma. de doctor. EI afirma cX
nu mai 5tiu. In tot cazul, n-a mers deloc intre ei. Nae Ionescu nu
Dar mi se pare cd v-a ardtat_o la un moment dat putea sh-l sufere.
? -9:*.t dumtlea_
voastrd, cetor apropiali de et
;;j;;';;;ei G.L.: Insd Noica nu-| admira pe Nae Ionescu? Doar a fdcut parte
nu a$ avea diplomd de doctor,.si _sn-yn6nd: ,,Ui;". susSin-id din colectivul de redactare a cursuilor sale. Iar Ia moafiea lui Nae
nu am sd md umfiisc"sd le-o ardt,
dar.voud v-o-ardr.,,Nu a avur'Ibc iiiii irti'i'
E..C.: Nu griu, eu n_am vhzut_o, Jui-p"- rnin"
Ionescu v-a scris o scisoare
care expdma patetic Socul -dumneavoastA
era{i deja la PAris
produs de dispariyia a.cestuia, Si care
.
cfiesria asra. Mi-era indiferent aaca iv^ea sl" i,, nu mA interesa -se incheia cu cuvintele: ,,Pentru cd nici tu nu ftii cflt de mult siferi.,,
ii,r"ia"
cermania pdnd gi ,tes concidrsesit il. i;;;";;;;jiuJion.r"u..u i"l#. ii E.C.: Pesemne cd Noica nu gi-a dat bine seama ci.Nae Ionescu
detestat de toli profesorii. nu-l suportd. Cert este ci dinspre Nae Ionescu treaba i-a mers.
G.L.: Din cauza succesului pe care_l avea -Ia studenti? G.L.: Spuneli-mi, domnule Cioran, tonul acesta de a scrie filo-
E.C.: Probabil. Oricum,. .,i "n
p..ionul .u.Ji'llji'"u."nt in ,ofi" dumneavoastrd, Si Eliade, gi Noica ali adus in filozofia
universitdgi, o figuri non-unl versttara. -Si un mod non-aiademic d6 a scie, direct, visceral
romineascd
tonul acesta personal, autenticist, nu Nae Ionescu vi l-a trecut? -
118
1r9.
 Emil Ciotan
,,Cum am putea exprima acest om"
E.C.: intr-un anumit fel, da. poate.
oEt" zcci timentul cd ne apasd un blestem gi ci nici o intdmplare nu-mi putea
dc ani, acsiunea rui,
"'Efg;io'f"f:"8!:ii;:# 1i:/ sdrdci mai mult fiinp de romin ca aceasta.
Am avut in acelagi timp norocul gi nefericirea s6-l vdd mai mult
".,pt;t";i,
P"f" f,tli,"j, i :gy.: y-l ton- ou ln vers re. Mi-e
n
.
uni i ta
in ultimul timp. Mergeam la el in fiecare luni seara si lu[m mesele
o iinag;ni rampr;i. f iti#liXifi#li ji:l,i1;prrrer mi-arriillai
'
(n-am fost decdt in doub luni) gi l-am cunoscut ata cum, omenelte,
nu-l cunoscusem in anii de pani acum.
L-am auzit injurAnd gi era mare. L-am v6z,ut vulgar, poate voit
vulgar, l-am auzit repetindu-se, jignind, birfind gi era tot mare.
;i,,li,Ti",+T,1ii"i;l?31i?,ltii1;."iiil;
Luceanu cu E.M. cioran f sjl-ir;i""i6idj
r Atingi limitele oriclrui om atunci cdnd il vezi rizdnd cu hohote, dar
veselia lui extraordinarX in fala anecdotelor risuflate ale lui Mircea
V. il lisa intact. E singurul om a cdrui masci mortuar5. ag voi-o. E
,,,Cum am putea exprlma singurul om care mi-a dat din viald sentimentul legendarului.
Ag fi voit si.nu-ti anunt tocmai eu vestea asta. Mi gdndesc cd
acest om,, pentru tine era singurul om care te obliga in ce privegte 1ara. $tiu
Dr agd bine cdt ai sd suferi, dar gtiu la fel de bine cit ai si te detagezi de
Dinu. cele de aici. $i eu incep sd mi detagez. Am sd-mi revin probabil
De citeva zile s_a reluat
_cole_spondenla intre fosta Fran;i peste cateva zile dar acum c6nd md gdndesc la tot ce a pierdut
;liT3#il:::;j"::',t;':1"^" ": -a'pti "JiLl" oj'l*",r". cici veeii5i logos-ul rominesc (ce caraghios imi sund), chnd gtiu tot ce are sd.
i,rin o.otuiLlr'Ja""ii b"t^"^:':."lturalizare" a lirii ani pri.ii a"li rimini nerostit, neinchegat, negAndit in ce privegte nalia asta gi
rosturile ei, simt cI chaosul e prea mare ca sd mai intdrziem aci.
3;Tbn',:nrX#lr*i:;'J*i1i!T4"fiff il"i""'ff i*t[:fi Pentru intdia oard incerc sentimentul tiu al exilului gi al of'elinatului
gi al nefiinlei romdnegti. Pind acum totul semdna cu trecutul, aga
re i oii?' i,, Ji'",!ii |5, J :l*ii il#,.f
{rmsrmt :ii_ilSrili:. b:
i
rnl e
"at "
ineficienla, Ia el m.d g;in<.lesc,.sirnbif
cum ag fi voit sdJ pdstrez, sau s5-l duc mai departe. Cum are str fie
a" ii.i".i""iriAile 9i de de-acum inainte?
$i-acum, abia acum, simt ch aveii dreptate sd vorbegti clc
frTr,{f; f##:11Hi jf lri:'.,,i,*+!iT::?i.tr;;T""_^,r,r,,ffi:,r;
qi cet mai intiriror ;$.;;;;
posibilitatea de a supravielui numai prin amintiri. Vom scrie ctrr1i
carc si ne irnbaibd(em i"ajijrill','" despre el gi alte lucruri, vom scrie c Ji, dar nu vor fi dectt ctrr1i.
Peste doui zile n-am sd-!i mai dau iardgi dreptate, gi am si plcc
s,,i,oo," u tf,fffo','3=.!::rc undeva sI muncesc mai sdlbatic, mai exasperat. Dar astizi simt ctr
l?:!" e ceva care sfdrgegte, o aventurl dincolo de care totul e cu putinli,
afard de repetilie.
,,E singttru! om care mi_a dat dtn viald . Te imbriligez intru Nae, te imbrd;igez pentru ci gi tu suferi gi
se nti mentu t teg e n da ru I u 1,, nlcl tu nu ttll'
Dinu
Emile draei- l6.III.l940 Sinaia
Mi
pregiieam sd-ti rrimil o- aj trj, scrisoare.
Dar a murit Nae gi
asta schimb:i rotul. Mi duc rniinc la C. Noica, intr-o scrisoare cdtre Cioran
in mor-ma-nlarlu,,l,u,, (Ambele scrisori au fost publicate in ,,Dilema",
,"n_
"u Anul III, nr. 129130 iunie - 6 iulie 1995
120
 lonescu
MArturii desPre Nae

cazul-meu in nostnr"'
ALEX. CONSTANT m-a indemnat dupi aceea s[ incadrez 'tcg1l
din care a facut
dincareaf un morrrq.Irr 'rr urrv! ere'----
dcutunmoment"i;"J';!"""11"f :::::::;lg'#lii}lt?
-1,
inalt[, a

Mdrturli despre Nae lonescu Fqfr.tlfi ll#:l",ffi

acolo cu sentimentul restabll ;hH','*ffi 'iTi;J$
Profesorul Nae Ionescu a fost al generagiei noastre, intreg. Prin
anicolele din ,,Cnvintul", pe cari le invilam pe de rost in liceu, prin
prelegerile inegalabile de la Universitate, cari ne revelau perfecliu-
nea arhitecturii logice, ana gdndirii filozofice gi frurnuselea efor-
tului intelectual propriu, prin conferinlele de la Fundafie, unde, ;;ry$fr r,ffi ;1$55tl3ge.,i':ffi
studenli, ne pldcea sb-l urmdrim construind logic pe tema orto-
doxismului, prin articolele din ,,Vestitorii", unde ne mAndriam sim- :'#,'if ,:'ffiT"H'f'#:S::ilgg:"ff*-*.t:ili,.ry
findu-l aldturi, prin procesele in care devenise martoru I permanent mului slu nu sincronizat p:J;; auzitde moartea'ab-
pentru justrllcarea existenlei noastle ca genera{ie cu o misiune
il;;;i;;am
proprie, prin lupta, prigoana ti moartea lui indurerat6... A fost al ,".tf 11,.T#,1ff fi iib.ffi .:'d,*f+*',,lil,ll,X:,*i9?;
generaliei noastre, pe care a inples-o, a plhmddit-o in bund'misur6,
a girat-o gi a cinstit-o murind pentru gi in credinla misiunei ei. *::*U"li:'i3i:liliJ$il; ;;;il;m iar a intu ilie a
ei sen
Pentru foarte mu\i dintre noi, Prof. Nae Ionescu reprezintd, pe Zele-a codreanulan
iuiC"-.riu granili de
plan intelectual, cheia de boltd, certitudinea, a$a cum Corneliu si oa.cnt n-a cunoscut u"
f frt:' ff :*:Til l;'' il a:"ip i" i'o' oe dru m in i-sto'i''
t:"
Zelea Codreanu reprezint[ pe plan spiritual, etic Ai politic cealaltd
decisivd certitudine. Cuvinte definitive despre acest mare dascdl de ".Yi
"*'a. ii un
A"t"af ionfident.de generatre'
noastre intreg'
generatie gi epocd istoricd se vor pronunta mai tarziu, cand vre- iJ.t ur generaliei
murile noastre dramatice vor putea fi .privite in perspectiva I' nr' 3/l-15 aprilie.l94l
timpului. Acum ne indreptEm cu evlavie gi cu sufletul plin de dorul -.Pan", An
("In Memoriam")
spovedaniilor spre confidentul generaliei noastre; spre limanul
certitudinei de altbdatd, topit in negura incertitudinei de dincolo. $i
am vrea sd mdrturisim despre el pentm cei ce vor veni gi pentru
mulli, care ne-au aSezat pe uursa publici a disecliilor nemiloase...
Mi-aduc amintc... Era dupi 1934. Un vAnt dugmdnos ne rivlgise
g6ndurile, prieteniile gi orizonturile. Plutiam ftri lintd intr-o lume
ostilA gi pulin intelegdtoare. Mi se distrusese, ca multora al1ii,
rosturile vielii gi tr[iam chinuitor con$tiinta inutilitdlii. Cineva m-a
indrumat atunci: mergi la d. Profesor. M-am anuntat gi mi-a dat o
orh dupd amiazi. I-am mhrnrrisit f2[rd inconjur tot ce-mi stetea pe
inimd. A ascultat, fixAndu-md cu privirile-i agere de neuitat, m-a
ajutat chiar, cu socratica lui phtrundere, str mI l5muresc complet gi

123
122
 ,,Nae lonescu stApAnea o inteligenle sclipitoare gi rece..."

NICHIFOR CRAINIC ca urrnag, avearn scuza cd afacerea era un simplu zvon, pe care l-am
crezut ri.utbcios. Nae Ionescu, in situalia grea pe care o avea gi pe .

care n-o cuno$team, a primit cu o bucurie fulgerdtoare propunerea

,,Nae lonescu stdpdnea de a md inlocui la ziarul ,,CuvAntul". S-a declarat carlist, ceea ce nu
o in I r e e n f d ptiam, gi jura ch abia a$teapti si m[ intorc la ziar gi sd reincepem
,
"i,v
i t o u rE
i,- 2 i"i "I .
lupta pentru cauza Pringului. Rubrica ,,Duminici" a inceput-o
printr-o mdrturisire cd nu va ieqi niciodatd din liniilc trase de mine.
",.,.t Ca ziarist ortodox a sfdrgit prin cdgtigarea increderii celor din
. Cind am primit sec redactie gi mai ales a lui'Titus Enacovici. Cam in acelagi timp am
pus bazele revistei internalionale de filosofie ortodoxd ,,Logos",
sub direclia lui gi cu fonduri suficiente acordate de mine de la
g;i$**ffiF#Hd[#frH4tT*ffi minister. Duph nqmai doud numere, fondurile s-au epuizat ca prin
farmec. Nae Ionescu stip6nea o inteligen{i sclipitoare gi reci, o
judecat6 liberd, liberi mai ales de orice scrupul moral. Figum de
Unii erau de phrere ascugiguri rnefistofelice qi ochii strdpungitori sub groase sprAncene
pe Tudor A.r'gh
opus, Arghezi
ri-d, t.aoutlt^*"t:+ turcetti imprumutau acestei judec5li accente de magie neagld.
tru
pe n as d ru ri i. il,'i':.c.i'; ?, i"# ; il rt€:ff i. *t
e r b c ;#".XT In scur.t timp el deveni omul de incredere al lui Titus Enacovici
a" .p*. oriii.#ltl lj-1,"".i!_-d1. lu promovar ca
.ac
indrumdror
lnventtt verbale sunt g;ar- ,.- '.- 'T's" dr-easta, lngenioasele lui in locul lui Pamfil $eicaru. Bruschelei temperamentale a acestuia,
el opunea tactul calculat gi insinuant al omului carc ttie ce vrea,
nu gi*o'" ffi .;: ;+T;,T";,i:":;"i,a
r recand:ipe Ia cafeneaua
fl::l,l .'"4 r,"u,# dincolo de orice piedici de congtiinl5. In cele din urmd, $eicaru,
Eoen de ziaristici care rdmdsese axa gazetei gi care, drept vorbind, il preluia pe
adus aminre c{ el a ,r,,n9,uliu-oi" -tlriip.'i1""'
i i" - la""o """.;'#ll:t::,:i;' Nae Ionescu a fost eliminat din rcdac1ie. O datl cu el a plecat 5i
'
eserurare in upr,a1"o' o.?li.T ili: Cezar Petrescu, legat in mod pasiv de $eicaru. Nae Ionescu 5i-a
atins o primd 1inti. CAnd eu am plecat de la minister, nici vorbtr stt
mai fiu primit irr^redacgie: se opunea, atoatotrotdrAtor, cel pe cnrcr ll
##g;il}4i;ryIi1i$$i$h'3'i#}ttrffi
rnt|e el gi Banca Blank.
ar,
Se
Cenr,arei d;r;,';.;,;;;ji!#':::,;l
jirecror c-irj:.al-e_de
fdcusem ziarist. In ce privegte carlismul, s-a tinut de cuvfurt. Zinrul
a devenit dintr-o datd furios de combativ. Apoi a ticut brusc. Peste
,1: ge,,erar cdtiva vreme a rqinceput campania gi a fbst suspendat timp de opt
zile. La o intrebare in Cameri, ministrul de lnteme a rlspuns c:ir ii
cumpdrase ticerea cu un milion gi jurnitate, dar dupl incasarea
banilor, ziaml a mai pretins inc[ pe atdta. gi atunci l-a suspendat.
n$'g5#Hd{ffi5rffiilffi$
putea fi oricare
-Blltt uu rn"i ou.". Dar eauza
Ceea ce e curios e c6, fald de aceasti groaznicd acuzatie, ziaml
,,Cuvfintul" n-a scris absolut nici o vorbd de apirare sau dezminfire.
-lat6,
ce-a ajuns carlismul inaugurat de mine la ziarul intemeiai de
"i,r-a"iii.il,1l]l1ll:^ noi: obiect de trafic ! Dupi moartea nea$teptatl a lui Titus
fi ::'i1;'":'.'fi
m i on i,"
lf
I:f ,lii.g,.y!'iitfi nli':,T;,^,i::fl :ij;'l?$ Enacovici, prin abilitili nedemne de cuviinia condeiului, Nae
is;,a; ;;;il;l'Jii li[:, i#:fi
# i:: j:_1%";61: Iongscu devine proprietarul ziarului .,Cuvdnru[". [...]
i i
e
"'t Inctr din varh intervenise o riceald intre mine gi Comeliu
 ,,Nae lonescu stdpAnea
o inteligenfd sclipitoare -si
rece -
Nichifot Cruinic -.-- f;
jffi ';1'#il
Codreanu, adic[ din clipa cdnd Nae Ionescu cu ziarul sdu a l:"',X?*f T?l1l #':::3':?""4Hil?i:'LT";l''f
imbretisa;..Garda de Fiern. PAnI atuhci, Nae Ionescu fusese spiritul
metafizic ai camaritei. in articolele din ,,Cuvdntul", fdcuse teoria
restauraliei, filosofia ,,Stdphnului", adicd a Regelui dictator, apirase
francma'soneria, ironizase legionarismul, combituse cu ultima
energie pe Iuliu Maniu gi pe I.G' Duca, sineFii. adversari politici.ai
meziliantei de pe Tronirl'tdrii. Inteligent 9i inigiat in combina{iile
secrete, Nae Ionescu 9i tovarhgul sAu Puiu Dumitrescu gi-.au {3t
fj*"dou;i*q*+**'#t*"{i'nHffi
;;i# F;,j;;;zut 9i intrelinea
o alLa pleiada a".uJ-'lt:l: un buget
H
seama ci venirea liberdlilor la guvem va insemna eliminarea lor din un seneros ,,binelicdtor"' ch"aii"*l'^ reapirut' el avea
ptttt'.,^ vrernea
-
de'l!
it lucru ce s-a iitimplat fdrd intdrziere. Cum ,,Garda tunir de cinci milioa.ne' t":;;;1;;-ful.ito't aielaqi timR 9i
'de-ipafatuf"i - pe primul plan il viegii politice, ei s-au aproPiat *'9'u''i'?";i';o?"';;"i"'
Fiir" se ridicase at'nci. Filosofut *
Je bomeliu Codreanu it"ntru i cddea pe b platformi-putemich' Din iinantatorul ei. ca-n 'i::::ti::"rlJi'JuJponii e revisra ,,Predania". -
vlra anului I 933, ,,Crivdnrul" a imbidligat cauza legionarilor cu -*'i'j de ven it' peste noapte E
iniufletire subitd. Simultan, Comeliu C6dreanu mi-a comunicat cd ,,"Y,1,"H"[5 il#ti,iiliil'1;;;'' ^ ""'
iin noii"ut" Ratly, omul de incredere al lui Puiu Dumitrescu, i-a ;ililiil;,scea1ta:.1'1i,1.{i?0"?l'1":?U:l:ii*i:la*?.'in
cerut din partea icestuia sd se despartd de mine 9i astfel lVligcarea Ftecare nuntat 4u,"""::i-;,i-;;"
nrofesor 5i teolog' rie facultate,
-.
Leeionartr' va fi agreati la Palat--I-am rispuns lui Codreanu. cb 5;;;'fi ;'p-;;;;?t;:,:::"::"i:*g';f ?j",?Lffi
intiarea lui in sfJra lui Nae Ionescu va insemria nenorocirea ^?!"i;;:;;;;r
legionarismului gi cX din acel moment e liber si fac[ dup6 crm !i1i:xis"rjri'+ii:i[+*tui*r]*::;:ri$::;*ffi:l:'
oo?i"it". Aproape doi ani, Codreanu nu intreprinsese nimic fhrd
!a-.i ..uth sfittrl, declarase public ch. neavind doctrinl- 9i if i3:*'x!'J?:i1ii$i"qgffifi
oion.oa. ceea ce scriam eu
-era
doctrina 9i programul lor' sc[oasem familia din mrzet
iilry",..":ftilirxTiS'
ban"alizaiem un izvor 9i izvorul ajunsese fluviu' Miqcarea nu
sivirsise nici o violentd si se bucttra de un admirabil prestlgru'
t
:"r *:',de.9
#ffil;';hL-amp' rchemat p3t: T fi' :i:,'.'?'ii i!""ilu-i.
9'31^T.',1 il' I
i:l nu -11='::'i;^;;;
Canitalei. Pe Nae
Fot"u. u"urn s-o distrugd intrdnd in aventirra diabolicd a lui Nae fii,id.a ni.i Nae lonescu nici '," mine.
ma pot dobgq-q:'i'iji;'i.,"r., ;;f
lui At-ttl1o-:
i"""i"u. Cocreanu, diri nenorocire, nu m-a crezut' Era migulit de ilj"Jt*'"1r.' rntre altele' tilhdrise banii
j;i:i:,m:;*:i,il3'l'"tff
oieste noi relalii ,jnalte", fdri sd observe cd se face unealtd a unor i:iff ;^;;i"i*"ti-'""-{#ft
ambitiosi
-' dizgratiali. 1...1 salvasem oarecum dln lncurcatura 'iu
ril.-,' r""6 ioirti iurios, Nae lonescu . scris-ese in ziarul ["'l '' pe codreanu. 1a .aceast[ atirudind[
,,C"uant"t;; n"gru pe alb cl I.G. Duca va trebui asasinat 9i
totu;i in "cuvantul"'
Cine l-a indemnat -^ Lorrrcrru..v",]il"l.
comeliu .i stuoid calculatl
comunicat t.t,, iigniu autor moral. Eig".3-' in^schimb, en' zla I i*p"#i,"n.!"r"i,slf -:*ii;f K,l'!ilr^tti.;'3#f,,;i.i,-",Ji
,,Calendaru1"
"a fiindcX il socoteam
niiiodat[ n-a atacat pe I'G'-Duca,
ii" r- iia.git politicegte. DimpotrivS, a fost lhudat de citeva ori 9i
ae mi'nei pentru'cartea lui de portrete. politice!. Nae Ionescu a 'ril#;i::r'"'"Ht-t'-1,ff#..':g?,,f#Ff"3,ltijffi
sa redfistige gralia Pterout
ioii ui"ttut nu'la Jilava' ci Ia Coisiliul d' Rdzboi,
"niar
zilnici
singur intr-o
tacticd:'Pe de o Pane' rnot
;;;,-; i""*ti ua".'" de acasd, pe hrand -de-
acasd. 9i
;;;il; iib".tut" sil viziteze oricine. Am vezut apoi la dosar 9i o
;:.i::111ff"ffff'f'J'ill
;;;; ia ca si fach baie la domiciliu! in tinrpul instrucliei' a
127i

. 126
 Nlchifor Ctainic

pe tavi",- ei(p.resia
9 ? lli ,,Garda de Ficr,,. Adicl: te scap de CELLA DELAVRANCEA
-
aceasti primejdie dacd imi acorzi din nou gralia, Lucrul acestd, pe
gre .il ggnqgteam bine, mi l-a confirmai tritr.o scard generaful
Gavrild Marinescu, int6lnit in casa prietenului meu, arhitectul I.D.
Enescu. Nae fonescu ii frcuse Regelui de mai multe ori aceasti Praf esotwt
ofertd, intre allii, prin Gavril6 Marinescu, Pentru a-si satisface
ambiliile personale rdnite, Nae Ionescu nu s-a dat la'o parte sf,
expund nimicirii insdgi Migcarea Legionad. Palatul i-a r[mas Anide-arandulrn311ef :$Ti'Ii:*ffi 'ff i:e;ffi,ti'ff];i3
inchis. Jocul n-a izbutit decat sA nimiceascd pe Corneliu Codreanu
gi pe fruntagii ,,Girzii de Fier". S-a lmplinit, din nenorocire, vorba
pe care i-am spus-o lui Comeliu, la despi4ire, in toamna anului
*"e'1?:i#:5i:-t--l***t****$il*1fr
zimbet de mulgumire curatt
1934: ,,Spiritul diabolic al lui Nae Ionescu, pe care nu-l cunogti, te si ii era drag si vorbrm
va duce Ia pieire!"
. Fragmente din Zile albe zile negre. Memoii, L
-tdrii. Bun6oar6, violete = tt
ii-i .ltt.eam Plante balsamr
fr
c"' -
" "ot'"'l?1i, ;?fJ$j ff h"r$:Ji"'*"l3ll; Ui.; ;;;;
de
t"-"*1'"1 Y".orx,"iff ilor", n u de i arbd mare, rrdxci n 6
Sfdnrulr* j']l::T:l'.x--"*t'i
$i obicei bdtrinesc'
aromatd, cu care se "*11.Yft111",i'a;;i;iilt di' albastrul
De acum nu-i vom mat ' 'u;ila
d";;i;i;hibt - Prolesorul odihnegte
,,Apostror,, anul,|1{!
l?;} i;}?

729

128
 ,..91 un cuvant al editorului
MIRCEA ELIADE
destinului istoric al neamului nostru.,cn ln ultimii ani.
undeva scris ca neamul romAnesc slt mai indure un'aI $i daii std
doilea
,..Ft un auvent at edltarutut pagoptism, apoi_ de la aceasti pripitX inrpnrmutare cle ternleni va
porni,el._Cici, dyp{ c.urn pagoftigiii veacului trecut se grdbeau si
rntlodu^cd fraze,.idei gi gestuii imlnrmutatd luminilor di.-n Apus _
tot ata intarziafii de astdzi,.ca sd fie in pasul vr.enrii, vor imprumuta
t".*ii#;l: ;,'3?L.ii rosate
- a c'rei tiphrire
a
fbrmulele,,destinului istoric.'. Cu aceli5i rezultatl cici nrr cuvintele
'noerpte,
tinerelea .- irt ;.i;';.;[1
"iii'jll.^::-+:
llutttgtutt.ttucurii din cdte miia aaruii Ei preocupirile exterioare. impmmutate pesfe consumd
giindirea si i"pi" i" rala'tt;:,gftu td scriu aga t" Gpl" taptul revolulionar 5i deschid drumul destinului.
profesoru "u.n "uuin" despre Intq-u1 timp ciind minlile rornAne$ti se risucesc incl pe
in te rven
1iL';'h;;#;i;,: iy'^:f I Nae lonescu.
'' si viala civils o no.a"i"i'aJ
aupi razbor. Ni;;i;i.:;.'i
pr..""t^jri
illde.lete.
?l]T'1
s--o rac tlltr-o zi cit de crrrdncl
trunchiuri streine e firesc ci o rnare intlligenld, care incearci ii
judece de-a. drepnrl realitilile qi sI le inlele"agd'cu puterile
N"'"
coplc'gitoare, in;;;' ;;;jP^"":cu a fost'. 9i - continui ii..-.;; ;; pari .,stranie", ,,paradoxali'. pi ,.singurat ici-.'. M;hi oameni nu
sale, sd
utdi 5i
transfigurrt a"';;; #"i:l^-:au ' .o intins de-a'a lu^ngul ldrii inleleg nici astizi de ce Nae ionescu-,,vrea sd se singularizeze,..
ji J:ijil: Fird sX bage de seamd un aminunt esenlial: ci Nae-Ionescu se
n, *tl;,"I Xli: ilT"".:#K" i!#::
i?g:[f ,,singularizeazi" intr-o ceatd care judecir drip5 tipic sau care refuzi
shjudece gi cd. dimpotrivd. ,,ideile.'lui ipr-oipe ch nu mai sunt
,,ale lui",-intr-atat sunt de impersonale, de o6iective. Aici std
LitTi1ffi ,tiffr ft ftfii,f i1:.:ilii?,.ffi
pta profesorului xqln4*
Nae Ionescu. Dar. de
ldmulirea sentimentului de n6confbrtabile miru.e, pe care il
do-vedesc anumili oameni cetind arlicolele Iui Nae Ionesiu; articole
asemenea, nici un cdnirrar
mai inrdl;ir oe la Nicolae Iorea incsnss atit de contrarii ,,opiniei curente.,, atdt de ,,paradoxa_1e., gi scrise
;;J;;";';;:.. 'in
masura tn .-'are ea s-a oou"dfl 5t a inl electualii-or deopotriva,
- '-t torugi cu linigtea unui orn cat€ observd un lucru evident, cu
t tor.
u.ovutr de Nae Ionescu. s.rgu^ranta modesrd ;i sfioasd a crriva care i5i cld seama ci nu spune
"or"-triilr," ;;;ilurt'-o decAt lucruri la mintea omului. Adevdrui este cd niciodatd'Nae
Ionescu.n-a .avut timp sh fie paradoxal. De.cdrrcl scrie, a intdmpinat
i"tffi
ra '1?.',:?#,xFii:,H'#f,'FH1'j:il;:.1'?."::ii#,!::'.';,,1: atata uluit5 stupoare e drept, rdscumpdratd cte buiuria
ra p sa, . - lU i, ;d;' i"J T.:'* Hoo",ffi I l$h:l ji, comuniunii cu un intreg -tineret
^; Tdl,*'"* i inc0t va mai trece multb vreme
i" -
pAnd si dep;{Seasci stadiul ,,adevirurilor
illli'lh. fi"li.i,i T".T::?l f3il,ii: t' l'e
""-ti"'" "" j ddece
i
le simple, elementare.r.
Marea revohilie adusi de Nae Ionescu in scrisul iotidian rorndnesc
L:x;lL:;i:t;T:Li",.Tf"J'"r=il""i#",'"1x"1'il::m:;l a fost tocmai aceastd familiaritate cu adevlrurile elementare, cu
exerciliu a" ..i.i t.:#i# lll:"q'"uli de ele' Ar filLn admirabil faptele simple, aceasti excesivE modest.ie a lui de a nu vorbi dec6t
despre Jucrurile la mintea oricdrui om shnitos; modestie care i_a
t*:fft*,'...J,T 1?fi .::$;i"t#iif".$i,i,;T, lilFt ;',:?,,.", ff creat, intr-o culturl ,,conrplicati.. ca. a noasf5, celebritatea
niciodatima.tuii,;l*.a.'-;"I;i,i:oof i.".",i,Xlj,;li,',#fl ,,s-azetarului paradoxal". Este drept ce pentru mirlli oameni vioi
de terminotogie. Niciodatd nu s_a..vorbii'a"til
i;
!l*iii,,f; celebritatea aceasta le-a oferit o agreabilh clasificarJ: Nae Ionescu
;;ft.;" Fste ux ,,filozof in gazetirie -- 5i un ,,gazetr'. in filozofie.
I
vrasa potiticd romdneascd de
.,r;lirili;;-d;;;"ili*,i depresa 5i
,,tinia Intr-adevdr, judecatd mai de aproape, 'clasificirea aceasta Iemurqie
I
mai int6i ,,singularizarea" lui Nae Ionescu in toatX activitatea'sa
I

131 t
 Mircea Eliade

publicd. in al doilea r6n.t p_^ri^x _! ., - -.....'....-..- ... gi un cuvAnt al editorului

a r"" git..'r"r! iri'i'ilJfln4 upr oupc i ndiscretE
.exnlica,,simplitutou" studenfi care i-au audiat cursurile in ultimii cincisprezece ani. Aici
. .4pa{ine pout" a, a fost lntotdeauna ascultat...
',invatdtorul"
*
_...incepAnd din anul1922, studenlimea bucuretteanA triiegte sub
influenfa spirituald a plofesorului Nae lonescu. Influenld iare se
exerciti ;i dincolo de zidurile Facultdlii de l-itere la inceput prin
cursurile la care participau foarte mulgi studengi -de la Teologie gi
$tiinte, apoi prin ASCR, mai tirziu prin articolele din ziaril
nlii:',:jll --'T,:#fi*#*#}*dt*,u,.'{,.i:Hl]$ ,,CuvAntul", iar acum in urmi prirr cursul de logica colectivelor. Nu
avem a ne ocupa aici de risunetul pe care l-a avut qi de rezistenlele
atatea culturi
5i s_a lun pe care le-a intAmpinat gindirea gi acliunea piolesorului Nae
t5 il'ilif ill,xli#itJ:: Ionescu in viaga civili a Romdniei moderne. Paginile de faql sunt
acade,nici unii tlintre c inchinate numai profesorului, omului care a condus de pe catedr'5,
rreiite, lucr6nd cu timp de cincisprezece ani, orientarea spirituald a tinerbtului. Este

ffi
-t insd ugor de ghicit qi tot aga de ugor de verificat cit de mult
j#fr .,.;,""l$t"";til -
datore$te profilul actual -
al Romdniei prezenlei profesorului Nae
i+il,i'i,i:,ti:..,.,,li;;
pedeapsa r;; ;, ;";;" " ici prec
Ionescu. Critica anumitor forme economice gi politice romdnegti
intrate in descompunere critica exercitati de profesolul Nae
^t: :tuF " lu i Naeizie
Y. .-"-r rr-rtri" ii. ririj
le
lonesctr. Ionescu cu zece ani in urmi - este astdzi verificati de o serie
deza.sirc or p* i"l-t'-tme L a ru ruror - de un numi.r irnpresiorrant de
intleagi de fapte ^ qi acceptati
I s

fli:ere; * ;;_;;;"';
r r

"?."11'",
|'lx::n :T,i *r :,,
oeciit o infimh parte *
cunoa$te terneinic metor
,lt?iii;"*,iiil,lu::,";$g"4gp4;,._g[ffi
gandrea lui Nae fonescu
nu s-au mai scris in presa
iil::,j,,,|""J1, i"
';:,f"": "i"; "i,'1,1, tehnicieni gi oameni politici. Formele noi de viali econonricir ;i
civili, pentru care militeazl profesorul Nae Ionescu ?ncep a l'i
presimlite qi dorite de masse compacte, dinamice, rominegti. FIr il l
5p,"3Tl*,t,l*1_*ii..i:.l,*i',,id fi popular, Nae lonescu a cAgtigat intotdeauna dc parte.l su
elementele dinamice, creatoare, eroice. Structura influen;ei salo sc
r€cunoa;te in toate planurile in care s-a exercitat, oricAt ar fi elc clc
diverse.
in viaga universitari, profesorul Nae Ionescu se situeazl clc la
inceput ca un urrna$ dilect al lui Nicolae Iorga gi se recunoa$te ca
unul dintre elevii sXi cei mai ,,puri"; crescuii adici in realisnrul
istoric, fenomen romAnesc dinamizat de N. Iorga. Cronologic, Nae
Ionescu apare totugi ca un ,,mogtenitor" al lui Vasile PArvan. Cici,

;r'rttlffi***rfi-rr*ffi
tradeazd, ope ra sa u
.il.j
de la 1926 incoace, el are in fala sa o massd de studen;i care
crescuseri slb magia lui Pirvan gi care nu-gi mai gdseau acum nici
un sprijin viu, nici un maestru spiritual- O genera;ie de studenli nu
"."r"ui-,", "*
i i;,,;""":,"": ::fuT ;i:: se apropie intotdeauna de profesorul cel mai eficace. Studengii nu
cautd la Universitate numai o buni gi precisi invdidturii. Cauti, mai
 Mircea Etiade
...9i un cuvent al editorului
ales, o metodtr de viarl si de g6ndire; un maestnt spiritual,
adicd un profesorului Nae lonescu. Structurtr antioratoricd, el introduce in
om de sincei ia sd'nu. $;"at.";;il;Iu,jL zaaamicia
.destut Universitate tehnica socraticX a lec;iilor familiare, calde,
l:':l*i,gJnenerri,.$i desrur o. uiu'ca .i'nuli"'ra'i'iirl.r9i,
copre5it dramatice. Creazd repede un stil, -pe care il imitd studenlii: vorbire
oe con$runfa acestei zbdimicii. Nu
este aeioJiiil,ipiito. t."i directd, fraze scurte, exemple frivole. Elev al lui Nicolae Iorga 9i
profesori care au condus
"Bne.agi;t" a-e ltui.,iii'ili'ii"isoo"aincoace
Nicotae lorga, Vasire Fa*unl
".i continuator al lui Pfu'van, profesorul Nae Ionescu se deosebegte
-t19t o cony.iinld tragicd a existenleiua.lo;;;,_:"#;dnurisit
pi; #-.it ,"d; ,in sens eroic toli totugi hotdrit de acegti doi mari invtrldtori. Ironic in loc s[ fie
profetic, familiar in loc si fie solemn, Nae Ionescu nu domind ca un
aceste t,. ex istenle, care trebure
acceptath $i rodith. Nu esle oracol, nici nu emofioneazd ca o Pythie. Vorba lui cuceregte
rntamptitor ca rocmai in iuru I acestor
irei l"*aii ._ir-iiunar tinerii. gdndirea lni turbur5. - 5i
Frecare din ei a mhrturisit
rorea.er,;;;;ffi i: j;F1q:i:!jfl.J?l3l',lll1l,,li'""iji,):$?
durcrea nesfir5irb a omrrlui, sirir.e.lr"rlr.'"".iicl.tJr
j Cea dintdi etapi, gi cea'mai facinantd, din influenga pe care
profesorul Nae Ioneslu a e'xercitat-o asupra studentirhii a fost
ca sa line aceastd tehnica a nelinigtirii. Unii au $i vdzut in ea o mare
Iunrc'a vie 5i rodnici. Vas;re Farvan,
lrtcsrenut singurita{ii. Nue_ t"n.s",i ei;ii"_ili5'iorbit despre ,,primejdie teoreticd". Sdrii intregi de siudengi au fost invitali
unut dinrre paradoxele, hleStemele.qi
;:; ilffi;; a.clllato.itor ni.i sistematic cum sb. nu creadl in cd4i, in teorii generale, in dogme.
d;il;i;';;;il;i
in recliite 5i c"nfe.i,igeie a".Jil, iJ,l,lirt umane. gi Dimpotlivd, paradoxul 9i aventura era incurajat5; deznidejdea ;i
:i ::i':ll::.''"',
ar neamutur noastnr _ invdleroii
ari af.lat genbralii inrregi Je'Jruaenqi,oa-"_
exasperarea erau privite cu simpatie; sinceritatea era promovatA
pretutindeni. La Universitate, pe stradd, in redaclia ,,Cuvdntului"
:.l:i.,_i. 1".
trrani spiriruati 9i run8orn.niur.;'l;S;.ild"." unei vieti profesorul Nae Ionescu pdstla totdeauna ochiul viu asupra tAnhrului
autenrrce si crearoare. Este una ai"
m6ne5ti moderne aceasttr congtiingl-trag "".a"r.iit-t"iiJ lrili"ir',.1j
care se apropia de el, nelimurit, nelinigtit, desperat. Nu respingea
i"a u (Eminescu dec6t doud categorii de tineri pe cei nesinceri gi pe cei inlelepli.
-- Ha5deu pdrvan-_'N^. "iiii.nf.;
i;;;il;';;;;i;'inga A manifestat intotdeauna panicd - sau prudenld fai6 de tinerii care igi
se -.Iorga -
neagd pe sine, totusi. in sau scefticisii-.'fo1i"u."
n,
a.egri aveau sistemul lor de filozofie la 19 ani. O vorbi pe care o spunea
_despdrare
cre.ator.i de valori romdne;ti au acceptat
condilii u*uni, ou _un.it adesea, era aceasta: ,,Ca sd poli ndddjdui ci vei inlelege ceva in
$r au rnreNenit in istoria heamutui ;._a*;;;,;;;;rd prin scrisul via1d, trebuie sEli dai seama 7 ani ctr nu vei intelege nimic."
si vorba tor o extraordinurx
mai glorioasd soarra neamuluf
l;;ilF":.
"upa"itui. Nil;ni n_a vtrzut Momentul spirirual pe care l-a fbrmulat, daci nu chiar l-a
.o;-a-"o; ,il"iii""., ri ,i*gi"i... creat Nae Ionescu -cerea o iegire din formule, din c64i, din
situarea lui Nae ronescu, ,1 ;1;[_tJn,y9ir,?iii"ii.ii.u."y.n., -
lucruri inviigate. Rdzboiu^l pusese din nou problema omului a
elev al Iui Nicolae Iorsa si c
"u libenSgii 5i mintuirii lui. In Romdnia intregitl, aceasti problemd - se
. r ip.ii i ;;';';;.,,. riX',li.ii,
rf"lilrl:lJ:iJ#lLyffi[IiT,?;l: incadra in acea gravi qi surdi lupti de reglsire a sufletului
pi dionosiac al tui Nicotae r;;s;
apolinic al tui Vasite pf,rvan .I_- ,^;-;,fi;;Ii,'Ji'",',ii'L",uriri" 9i romilnesc, autentic. Nicolae Iorga luminase, cel dintdi, aceast[
exerciti profesoml Nae Ionescu-inci;i;
ir*ril;;-;;il"a'p" o intuilie fundamentali a unor virtuli romdnersti prin care existd
il;;iJ;# cursuri
caplti o vatoare foarre nrecisd in _;;dd;';ldlii "ur"lqi istoria neamului nostru, gi fhr6 de care crealia e mincinoasd gi viala
ziddmicie. Vasile Pdrvan cAutase mai departe, .in protoistoria
rntr-adevir, Nae ronescu ;" ;x.#r;i;';! .ornun.pr,.
socratic: impotriva omtoriei, ,"';;*pi,, ca un tip thraci, izvorul unor virru;i mai eroice gi mai universale. Momentul
unei .impotriv.a profetismulli, impotri.,ra spirirual pe care il alirnenteazi necontenit lecliile gi articolele
.metafizici exrerioare. El riadu;e,i;;;;i;j:;"il'puncrut profesorului Nae Ionescu apa4ine unui alt ciclu. Se cere, inainte de
;: t"i.i-rli.r."j
ei
inilial: cunoa5terea de sine D" l;
probtema fiingei va rhmAne centru'l d"
p";;';i;il toate, o totalil sinceritate fald de sine gi fagd de ai tii. Nu ttii decat
;;;;dri"teoretice al ceea. ce tfiiefti !u; nu rodegti decdt in misura in care te descoperi pe

I
134
135
 llircea Etiade
... gi un cuvAnt al editorului

universitari. Dupi cdte gtim, nimeni n-a fdcut totugi pane acum un
asemenea examen. Profesorul Nae Ionescu a rdspuns anticipat
il!,fr1*5ft'*iri"E;:{:;#.,dr*i:'*,1,',i,,*,:."" .,, ,oriciror bdnuieli, publicdnd stenograma cursuriior sale. 6ar
continui str refuze publicarea lor in volum.
Este oare atdt de greu de inleles de ce? Tip socratic, Nae Ionescu
na*:-lmr#*i'";"1;,g3'T:!l-j-*.fri'1""%xxl,ffi i;-t: nu crede intr-o filozofie fbcuti de departe, prin ci4i. Cursurile sale
sunt litografiate numai pentru folosul acelora care l-au auzit, care au
-.'.,r..;x-k=;?tii:;i";:il["t$!r:l#[T;ffi stat de vorbd cu el: sunt scheme mnemonice, pentru orientarca
intr-o lungd conversa,tie avutI acum un an, sau acum cinci ani. Stu-
cu rrne pri n cr(i, prin ;i.1', lttlprtn
""*pt.i"nl":.'i.irt
ideile altuia' ca ?Yrl-"X'trXL,X: dengii care ii urmXresc lecliile alcituiesc laolalt5, o mare comunitate
Li-l.y:,^ o.iunal,, i;#'jl:"'9"9' 'I;;l'';ffi;; de dragoste gi gAndire, gi numai pentru aceastA comunitate folosesc
la ceva cursurile. Nae Ionescu, prin tot ce este gi gdndegte el, nu
poate invita lumea sX dezbath problemele fiinlei gi ale g6ndirii,
departe de el; gi-ar trXda, altminteri, insigi structura sa socratici.
;gggp:++*r*+*x-f.:i,ffi Departe de el, departe adicd de ,,gdndirea care se na$te", cititorul e
in primejdia sX creadi prea repede, si accepte prea repede, si
devind dogmatic, primind un adevir din afar5, intorcAndu-se, deci,
t".,|u".'JL,"o'?,i'"i'"1,,i1,'iJ,,ll":::':-decdt un singur rucru: si rii ru la ,,presocratici"...
inairire de
"
ii;;;;i#:'h: iT*:'"" ::ste o-.pioblemi
""i"r.ei"i Daci influenla Iui Nae Ionescu este atAt de fertili, daci in loc de
a face ,,elevi" el gi.a fbcut prieteni Ei colaboratori de toate vdrstele
."":.-?,ffi miracolul se datoregte tocmai acestei tehnici socratice, care nu
flit-,1;;;dii''ffi -influenteazd automat, din afard, prin cuvAnt scris, prin maieutici.
I,H{f-'i:lliJir,# De aceea se gi explicd de ce fogtii ,,elevi" ai lui Nae Ionescu sunt

i**!*--ErmAai{tifi$ffi
metoda personald, iocratici
atAt de personali, atdt de rotunjiri sufletegte, chiar dacd atAt de
deosebi;i intre ei. Toli au cdteva note comune: realigti, antioratorici,
antidemocratici. Dar ce deosebire intre un Mircea Vulctrnesou,
bun5oarl, gi un Emil Cioran intre un G. Racoveanu gi Mihuil
'Sebastian!... -
vreme.si pubrice cr4i
u' de rirozonc, in istoria culturii rorndnegti moderne, o singurd mare pet.so-
"')#l:fi:iXfir'::T:'.S:l': de aici inainte. S-arl
si iste;eexflicai;i-;;il;';iY1:.9r i.i,iuil nalitate a avut o influenld asemdndtoare asupra contemporanilor
ca lecf i ile p..r.l"-iri'r..i"!ruoate- s I ngulariziri' S-a tp" "4"'
r, rr,
"l*ri, mai tineri. A fost Mihai Eminescu- In timp ce, insI, Eminescu a
nu rndraznette sd le clea tr'::::tg nu sunt "originaie''. creat un curent de simtire gi gAndire eminescianh prin opela sa
onsrnare ca a noastr.d. uno. !31: int'-o
.u ilr" ,"." .iiti"iilir',l]'-$rcrle poate'uri'tiii-iiil;.i:l"ltfJT:
face o c rte a" rr"llr]"
.,i,"f
scrisi, Nae lonescu exercitd o influenfd socratici, de la om la om,
de la suflet la suflet. De aceea, nu se mai repeti rigiditatea gi
tl'i, iliii;',i,:
ade vd r.. c i u da
i"'.':'.fff ;l:*l.l pare i n rr- idolatria vulgari a eminescienilor gi eminescoizilor. Influenla prin
Ittografiate in I 6 mari *rrr1rr.- .i""i,-lj-,":: sunt toruEi operd, prin cir;i, are marile ei primejdii mai ales intr-o culturd
-tll"l.u..
,.infr uenle;;i,:,;p;i;"';;.i;'il,?lli:i,l'"i:"!;T$Xi:.A":ff;1f,,: -
tAndrd, ca a noastri, lipsitd de influenfe paralele. Cartea, oricat ar fi
ea de buntr, e numai o gdndire moarte; ea exprimd un lucru care a
 Mlrcea Eliade ...9i un cuvant al editorului
fost viu ?ntr.-un anumit ceas, fafi de anumite probleme, alhturi pierdut. Orice rigiditate, orice impietrire poate fi insd fatald. De
de
anumili oameni._ O influenld eiercitatd pri" ,iarti iir"e str creeze aceea, groaza pe care o mdrturisegte Nad lonescu-. fald. de orice
Ilpufl ln sene; nscA. mai ales, si. se exercite Ia intdmolare. poti fenomei de ,,iroarte in viagd", de oprire pe loc; fie el fenornen
rnlelege cum vrei tu cartea unui oln; dar dacl omul'acela individual, trddat prin sterilitate fizi-d gi spirituald, fie fenomen
este
p:r_mlanent alhruri de tine, corectarea se face necontenit gi nesimfit. social, trddat prin descornpunerea formelbr de via;i civild care i se
Nae lorrescu este un autor foarte ciudal peDtru subsumeazd.. Nimeni, in afard de Mihai Eminescu, n-a scris cu atata
lara romdneasid:
opera lui e vie, e aldturi de el, s-ar putea ipune .hiui nu e incd emotie si atata severitate despre ,,moartea in via1d", despre bleste-
desprins[ de el. Destinul shu socratiic ii dohind si'ii'lustince
"A toate mul nerbdirii, ca Nae Ionescir. in lecliile sale uriiversitaie, in arti-
g:.::Tl]:i ":llj-si-iinvege pe tineri drumut cxrre ei inqigi. si_i inveEe colele sale de la,,Cuv6ntul", fenomenul de sterilizare, de impietrire,
dlagostea pentru lreirea interioard, Nae lonescu'nu se putea apare intotdeauna ca un destin tragic, care nu love$te intotdeauna la
conrrazice ,.publicAnd..ci4i de filozofi", r"*t" nimereal5. Cel care std de partea vielii impotriva mo4ii, de partea
gandeasca gt pe care si gi le ?nsugeasch. -oirt" pe care ei sa istoriei impotriva visului igi are rdddiinile fiinlei sale adAnc infipte
.brtr-Nu se p_utea contrazic'e adicd nu acceptd sd moard. tntr_o cele_ in realitat6 ti ffSiette sub' semnul rodirii. ,,Organicul" inseamni,
leclie de deschidere a sa,- Nae Ionescu,'r.mira.rpi.,,;;.;;;i. pentru Nae ionescu, nu numai a fi viu gi creator
-
ci a-fi integrat
lrll)zolic. ca. despre piatra de mormAnt a filozofului. Omul care a istoriei, comunitAlii de dragoste din cari: faci parte, 9i prin aceasta,
rnlcres $t a.lusttl lcat tot. care a izbutit si se impace cU lumea gi de a puiea ndddjdtii in mAntuire. Problema mdntuirii este o intrebare
cu
Dunrnezeu nu mai are nimic de_ invifat de la via1d. Viaga nu_i'mai g.av8, la care creftinul poate rAspunde ,dupd multd .g-indire ,si
Experien;[. Dar un l'ucru es-te sigu.r: Ci problema m6ntuirii incepe de
Poltg ggu:g nici o surprizi, nici un risc; nu mai L nici dramd, nici
lndorala. El a intrat in moarle, fiind incd in viali. Caci viata este '- viatI. !i se oune numaia"pi
la oamenilor vii...
.continud prefacere. Nu e vorbh .r"'prefacerei
o ,,""61rJi.; v.i;6i;Jd;antui." ce am vorhit de ',istorie", am rdmas
:::lili=t"qir",
nestzir$rta, gl de bergsoniana curgere in lume. tot in cadrul problematicii-profesorului Nae Ionescu.. Doud sunt
ryc^i gi
g:9iT1 rl yf"q jnseamn5, inainre de toate, certitudinea suferinge'i. chemirile intri care se zbate suflerul omului: sympathis yi sorena:
,,simpatia", apropierea, contopirea cu oamenii
lraresc, decr sular; sufEr, deci ndddjduiesc in mAntuire, in odilina
cereascd. Drama omului are un rost: m6ntuirea lui. fii.tuirtu de oimini. cdutarea'lui Dumnezeu, contopirea- 9i.,,mdntuirea",
in Fiinga
$i'experienla
suferinlei inghduie omului sd nddijduiascd in mdnt'uire. Numai divind. Pe de o parte. dragostea, istoria, drama; cdci omul zadamic
se apropie de ali om, sirtgur: zadamic ndddjduiegte ce-se va puteit
moarlea are dreptul-si opreascd pe loi necontenita curgere a durerii,
expenenla umand. I'lumai murind omul igi gdseSte lin-istea. Dar e o pierhe ire sine 5i va putel trece ?n celdlalt. prin actul dragostei. O
'd.uno.t" intre d'oi oameni, in numele lor, opleqte viala pe loc qi
lrnr$le plinl de nddejdi, aceasta trecere dincolo. LiniStea de aici, aici, taina chsdtoriei -care
impdcarea cu totul gi cu Dumnezeu fiind incd in viald __ impdcarea in cile din urmd, viala se rdzbund. tDe
-
aceea.supremd. pe care o aduce sistemul de filozdfie _ poate fi uneste sufletele ?n abiolut, chci in viali laptele se consumi, oamenii
primejdioasl. Poate fi o ispitire a lui Dumnezeu. pentru cd 6mul nu se drefac necontenit.) Pe de altd parte loteria, adicd ie;irea din
istorie. umilirea vietii (valorile ei trec pe un pla-n secundar), incer-
are dreptul, atata timp c6t rXmdne in condilia lui umand, sd se carea omului de a d6veni cehtrul preocupXrilor serle, neglijAnd orice
linigteascd pe deplin, sd ajungh asemenea lui Dumnezeu.
Verweile doclr / ,,Opregte-te!"
alt instinct in afard de instinctul perfectei supravietuiri in viafa
aceasta este cea mai statornicl mantuitI de dupd moafte. (Au fost bameni care au osandit soteria,
porunc5, pe care Mephistopheles-o adreseazd de mai multe ori lui ca o preocupare ,,egoist5": in India buddhistd, a5a numilii
Faust. . Linigtirea filozoficl, impbcarea cu lumea este o ispitd boddhi'sattva nu voiau-sA fie ,,mintuiti", ca si nu phrdseasci lumea
impgtriva lui Dumnezeu. Oprirea pe loc este o ispiti impotiiva aceasta de durere 9i ignoran;[, ca sd poatd ajuta mai departe pe
vielii. Atdta timp cdt egti incd in via;d, cAt egti viu -j nimic iu este oamen i.)

I3E 139
 ... Fi un cuvant al editorului
Mircea EIiede
compromil[tor se crezi
sunt pozitii de mult deplsite, cd nu e deloc
S-ar putea reduce toate eforturile do viu;[ gi de gdndire ale i;"bffi;;;' rl'i'Jii"'t*lii"adomind iin
nou veacul al
profesorului Nae Ionescu la aceste doufl fundurnentale chemiri: romdnetti'
sympathia Si soteria. Problematica aceasta, care e veche de cind
Xx;;;. ea"J'.."a"" t"tit itto-tiu'ftobte*"lor filozofiei
noi am fosr c-ontemporant
;;;il;d*^"a de 15 ani de zile
lumea, dar care a fost dramatic pustr pentru cregtinltatea risdriteand
il;;p;i;;; "."r""
prin cursurile profesorului Nae lonescu'
de cdtre Origenes, qi pentru lumea laicd occidentald de citre Este drept, nu*t piol"tirul Nae lonescu 'i9i
puleq perm'it3
Goethe, in Faust profesorul Nae lonescu a fdcut-g vie in con- i sm' *ittl:a t i dogmaticl
generalici -al
^cdrei
invd$tor spiritual este. ln anii c6nd riU"iui.u*0"'u' uo.u i at Jpt" i"iGie' crettin timp un temut
$tiinra ii i" "ii"'J." ae meturiirca' Pe"ntru c6'cra in acelaqi
domina problema fiitfei, in aceiagi ani Nae Ionescu dezbitea in fala iiiot"rio Stiinlti' qi i9i-trecuse teza de
studentilor drama mAntuirii. Ontologie-soteria prinat al spiri- ^'i^t63ika'
loeician, 5i t'dcea "u"oii-al t':
-
tualului. Era momentul cdutirii cu oii." prel a fiinlii, a realulii, a f
al?ffi i J,, p -t r"'"a S u{^,'"^
" 9,';q1t:"-.lt','"1'
po.t"' ri bdnuit de patetism' deI
vielii spirituale autentice. Problema mdntuirii, adicd autonomia gi ::"i:JH;J"f#iil'"i"i'ni"Nu
diletantism' AEa ci lecliile 'sale de filozofie ctt
a rc-
plinetatea fiinlei umane trebuia sd urmeze cu necesitate pro- ,,*itri"i.. I de prtvtte cu'n"in'ct"d"tt dar in acelagi timp
blemei ontologice. Ca sd -ajungi la fiingd, Nae Ionescu te invila sa ligiilor au fost. -
te intorci 1a marile tale sinceritdgi organice, sd accepgi aventura, sa timiditate- rr-^ r rlu fl-a
nu fugi de deznidejde gi nelinigte. Ce inceput arzXtor gi dramatic *J';il;; in universitate ca un revolulionar' Nae.Ionescu
pentru o inteligenld tdndri, pentru un suflet nedesficut! $i cu toate pt t-" o avea fa15 de elevii sf,i a nu
xf;iiliti"t*,'lurigotiu ""nii;diticultalile'
de
d.t, t-:: in fala
acestea, adeviratele paradoxe gi nelinigti nu se iveau in calea mislui realitateu' ot u ni -;-ovbi
tinirului decdt cdnd iqi punea qi cealaltd problerni, a mdntuirii. Aici fost' 9i a rimis profesorul Nae Ionescu'
ad;;a-il. Gtiu,tiona':u l"i'iiit"ti*t"' Rareori un prolesor i5i
se vedea gi mai bine profunda cregtinf,tate a gAndirii profesorului chiar prin turburdtoarea
Nae Ionescu- i]liiillirlir"l" tulu .,ua*6tor shi limira inlelegerii _9i.a cunoE-
. Si vorbepti despre creqtinism ;i filozofie crettind in Universitate iiii;iliti; ca"J'ino. o"'iieoi sa triqezi'.'and e atit de incintrtor
"tati-"rt,, iqi mbntrrisegte_cu tristcle lot cceu
era, prin 1921. o adevirati revolulie.
- -'Sk=;.rb"gii .ii"#r""i""ri - cuuoaSteri nelrmuritc incii
despre,,m6ntuire",',,sfinlenie",,,ortodoxism",,,ere- ce inii nu inlelege' 2'#ea' acistei -Gt"o'l
zie" in cursuri de metafizich gi logici insemna si te abali de la .i,J""'a ii iaimeia p"";;d";ti' :1:-':..:;1;"ff:l"',ll,l'l:l
idealism gi pozitivism. Problernele de metafizici 9i filozofie reli- ib".-o*ti Jut" se zbaie in lupti cu un adevar lllvl
gioasi fuleseri de mult excluse din preocupirile universitare. Pto- ^""""0j." i""a,-.ii." r or"ii. t"mpleta i perfcctf, .De5i permuncn I
g .
^Nu" it'ntt"u a totugi s[
iesorul Nae lonescu a pus cel dintAi
-
cu competenla gi origi- iemultumit de sine' p;i;;tJ -izbritit
nalitate aceste probleme in centrul lecfiilor sale. Religia mai iiiozotie original6,romineascd'
:i;#;il;"; dintdi fil;;ii;
- o Jilozofie; adici o metod[ dc
tt
fusese mengionate de pe catedra de Filozofie, fbri indoiali. Dal Nu un sistem d"
fusese menlionatd ca o etapd de mult trecuti a cunoagterii omenegti, -ii
i'[:i:.;,':Ji:i3*:'U:"'*:*"3l5iio,"
ca o ,,falsA iau irnperfectd filozofie". Vasile Pdrvan, singur, a vorbit "d;'"';;ri;;;";f o mai rnare
despre istoria religiilor cu sirnpatie, cElduri 9i intelegere. Ca un elin "r'i*i'u"i acordd
adevdrat precursor, profesorul Nae Ionescu nu s-a sfiit, insi'
deschidd iel dintdi curs universitar cu o leclie asupra dragostei. Au
.si-9i iffi iliie'v*il*:,:5iyiil,:"*1": j:::ff l:l?'[H:Jf i:
".'nfiffX'3":""i::de,3##i:ffi;:
urmat, apoi, cursurile de F-ilozofia Catolicismului, de Filozofia iii,?lti iti,l'. Ji": ::F H ;;:ii' i"-e,ori,"'ce*ues(e
i adesea'd' re d'a-
i

altceva dragostea
sp

Protestantismului, despre ,,Faust f i problema mdntuirii" etc. Mult ooste ca instrument oJ littoust"r".
mai tirziu au aflat profesorii gi gAnditorii nogtri cd problemele j
E""at mai pet{ecti formd a sympatnlel
religioase se punettu ilill tlott olnului, ci pozitivismul 9i idealismul ".o

1/t0
 I
Mircea EIiade ... $i un cuvant al editorului I

Iar in activitatea depusd la ASCR a dovedit cd orlodoxia

incearcd sd uneascd aceite doui mari drumuri spiriruale
mdntuirea, in conceplia cre$tindtdtii rdsdritene, se -
cdci
cucereqte
^,-ffi1
mdsura in care participd la viafd, adiczl-la o rea.lrtate
jiir#,x'::"*??J,lf iT#':T::"'i::Jl*;':::f Jl':n;l
care
'l P,t::t::
inlduntrul comunitilii d'e dragoste, la6laltd cu ceilalli oameni' Atdt ;',
de mult a fost pdtruis profesorul Nae Ionescu de acest adevir, incAt itlti'f;; iti;;i. -'.la.i istoria se face' sub semnu.l lui Dum.1ezzu
uneori a vorbit de apbkathastasis, de acea infioratd nidejde a lui i""rt JJi"Jri. dut ," face laolalt[ de toli oamenii' cu mo4u care
Origen, cX oamenii nu se pot mAnrui decdt toli odat['.. i-au "rprecedat si cu viii care vor veni'
'" de toate' o
Frin ortodoxie, prin via;a creftind cu marile 9i ascunsele ei E!;;;i;;; a.rniJajJuitn, aceasta' Dar este'.inainte
indoieli -
a ajuns tin nou-Nae Ionescu la istorie, la aceastd mare t"g" antieuroieand (dacd referim
ne la Bu^ropa care s-a
-
comuniune de dmgoste gi destin care este neamul.. Cind spun ,,a orpanizat duni Renastere si i="f"-ttil Niciieri,.nu intilnim ale(a
"i"yini.
;ifif,i;6;";#1;;:;;;;;; J omurui izorat, rupt din comunitatea de
aiuns din nou", inteleg: a stdruit, i-a acordat intAietatea preocu-
n"drilor sale. Pentiu ia intotdeauna a fost viu in con5tiinla ;;;;;;[';i;ti.'i o.gJtirrt d99 w :in in pdcarul lucire.ic'
profesorului Nae Ionescu sentimentul tragic al existenlei istorice, al
-.ii
r.ti ot*nEr"u, al asemdndrii
" cu Dumnezeu
-
nu e mal

farticipdrii la o anumitd structurd etnicd 9i spirituald. In ultimii ani, r infrAnt ca in aceastd conceplie creltirli'
"ilSoititii
*'ffimul^;;;;"
a"riiitl
?ii'1a in""p"l'ln'ii-o -d* crutare,-de sine' dar
instl, a fost preocupat mai ales de problemele.. istorlce, adicb de 'a'" '-in",
destinul neamului r^ominesc, de rnarile sale linii de desf4purare Si rraiq.ii.'titi"ro i'n bu-n"t"u (soteia) sau in istorie
rodirc. A fi.viu, si a rodi acelea$i criterii care orientau proble- (svmnathi . Autenrr crtatea. flri cle care nimic ntr.e valabil' iEi cere
matica omului domind gi -
istoria unrii neam. Omul se verificd prin :"";'fi""i;;;i -'i"t i."ritana-o. r" recuno5ti dincolo de tine
'"nlii"u. iiloti"l'-iiuta-te
gi
viala capacitatea sa de rodire 9i poate nlddjdui mdntuirea prin
;iJi":L; pe tine instrli
- cu sinceritate'
in a.rtr farte declt in tine:
sinieiitatea sa fald de sine. Tot - agl' un neam supravieluiegte prin :i"ffir#L;H:li;;i';;;;;irD;;;;;'
ru
';ti
iau addncingropat aldturi de
sinceritatea fali sine, prin curajul siu de a se cunoagte a9a cum ;" umbra lui
prin
de
Dominantele gAndirii lui Nae Io-nescu sunt ";i;;;;:;b
X--iirili. eii'i"l"i l;;;;'
pii'a rii bdrbat' nu r' lbsa pdcrlit de
este; autehticitate.
o dezbate. El rXmAne. iiiliil;T,;'ie..':;;i;i;'! - dus in ispiti' ei v.ei vedea ci in
tusor de regisit, in orice problemd pe care ii in ,imilitea or.g..9liu.lgi
iritotdeauna, realist, organicist, ,,fatalist". (Ceea ce se num-elste nutin'tatea om.lui sti marel lui - vrednicie,

,,fatalismul': sdu este nuinai un exceplional instinct ohtologic' Nae ;i; ;#jil;' ;il";;;
l,"i'lJ
a"
;al e' vi aqa o mur
iilrAmpldri
ui e dezndddj du i td'
d.al atAta timp
Ionescu stie cA ceea ce este nu poate iicontestat prin dialecticE, nici irii":a a.'ptii"":;ii, surpata pout" "ioti
5i
de -
centrul fiinlei sale '$i
De atunci cdnd igi pune problema cdt e viu 5i srncer. o*ot upiopia
suDrimai Drin decrete.)
'rom6resc. ei
aceen,
cA acest neam nu existd prin legi 9i
'"
il"u r" "itrt" i.oividuala f iu[.t"it^ ltiltui este numai libertatea lui
neimului Stie r"l de libertate' spirituald: aceea de a te
lratate, ci prin sinceritatea lui fagl de propriul..sdu destin^.qi prin ;3';#;';i ..iiialt"i '"i'to'ia i'o*'niunei cle dragostel in loc de
sa de rodire. Nu poli <ipri u" 1*T din drumul firesc al ;'d"Hj;;;i;;;.-u ur.g"
luxurla' "
istoriei sale: Itoli. cel mult, inthrzia etapele de cre$tere. qi aceastd
"apa"iiateu a alige miartea (oprirea pe loc' imptetnrea;
intirziere se plite;te intotdeauna. Ceea ce se numeste ,'politica" t '- volumul
Posrfatd la - Nae lonescu, Roza uinturilor'
practic al eternei
f.oi"sorul.,i Nae I6nescu este numai un exerciliupr-evedea Editu.u ,,Cultura Nalionald"' I9'37)
irobleme ontologice: a vedea ceea ce este, a destinul
Formelor istorice*care se nasc, a formula legile realitdlii in termeni
accesibili tuturora, a da o mdnd de ajutor celor care nu vXd' Omul
nu creazi nimic in istorie aceastd deznddejduitd gi eroici lege o
-
repetl necontenit profesorul Nae Ionescu. Omul nu e creator, in
143
142
 Mircea Ettade

Profesorul Nae lonescu

prof,eserul Naa lonoscu
care-9i dau seama ci se afld incd in viald dupi plecarea lui Nae
togi acei care r-ou cunoscur Ionescu. Cici, in asemenea imprejurlri, nimeni nu mai poatejudeca
yr,?:##:l,i',"il'j"lij'-ry"tru si r-au impersonal. Nimeni nu poate avea tfuia si judece moartea unui om
din punctul de vedere al celui care pleacS. $i toli cei care l-am
$;f :i!l';"t,';'##,Tfi
rrunmezeu
f
pe pdmlnt un om mai 'H'il:4l.* cunoscut gi iubit pe Nae lonescu, toli cei care ne obiqnuisem si-l
identificim cu insigi Viala izbutim sX in;elegem, astdzi, ctr moartea
srmf irea tui, g6ndirea lui
y;315g
"',:J;":ili:l;,:}xfi
";;i-.afriil"ii
t."t-" i"
tui intreagr,
jtJrr"ir;indu_se, lui este totugi o noud, degi inmhrmuritoare, biruinld a Viefii; cd
sub semnul Vielii. Asra ir.J, trebuie si judecim in termeni impersonali, ddndu-ne seama cX
accepta_pdmarut bioJogicutui
""
1u inseamni, f:."Si",,J1 Nae Ionescu desdvArgirea unui om se implinegte de obicei intr-un chip tragic,
Lel care i-au urmirit crrrsrrrilpyu ," iiri
-,,_i.ll_:-" i;;ilt
lleziile
"'' . viratiste. coplepind in durere pe ceilatli, din jurul lui.
llu ".r-
conrerinlere :';,r,:litlli!fq"ji,,JJit:;lll'3, ;:'rffii$ Nae Ionescu n-a voit sd-gi clideasci un sistem filozofic Ai nici
':ff
I ;.i$f i;"ji"illliX,"oi,'"^l:'li, i"r,"i"i,ii"""riilii".io^r"i. -rii"lij n-a pretins vreodati ci are un arsemenea sistem. Pentru el, orice
sistem filozofic perfect inchis, definitiv era semnul suprernei opriri
pe loc; sau, cu neuitatele lui cuvinte de la curs, ,,orice sistem
::::ceFt,iil'"ii,ii"i,l"iiff:?.f
con$trrnla elevilor sdi. se identifica T#|':i;;'il1?::'":".:.,''fi filozofic este piatra de mormAnt a ginditorului". Pe un asemenea
trenezie. cici a fi viu in ordine. N-a"Gi.."u nu inr"mnu om, viaga nu-l mai poate invila nimic
"u
spi.ituula'"1"u.t-#i?ir""uu gi nici Dumnezeu nu-i mai
ingddui primatul formelor vrelu
organice.
o""ar u poate revela nimic. $i cel mai mare - bun al vielii, dupd el, era
."llliiatea ninlei. capacitatea de a irrvdla: capacitatea, adici, de a suferi gi de a rodi.
r.#'1!"',Xffi#:;l:":?^ sale;
,$i .de aceea
cu propriile sale legi, Ia't;;; InvdgOnd el insugi, pdnd in ultinrul ceas al vieqii sale, n-a obosit sd
iaro a"1;;i"":li:":3rate invele pe allii; invXgdndu-i, mai ales, singurul lucru important in
li.i::f ,:#*T*",:n,:
"r*iita
jr,r*,:IlffiJi#.:,:*"*,f l"'f orice indeletnicire filozoficd: metoda gi pasiunea de a filozofa. Nae
Ionescu a restaurat tradilia iinperiali a inviiiturii filozoficc, ciue
in"a.p.tirfr ur"i'noffi::e:.ii;,i;;'r?9':ii"'ji#::'it,it*..t inseamnd gindirea riguroasi a problemelor pioprii, iiu nu gindirur
este_lnca o dovadi a autentrcltat[ pe cirlile altora. De aici nepisarea lui fali de caltea de filozol'ic,
acestei v6.rrii disprelul .lui faid de ,,filozoful tipXrit". Ir4arile schirnbtrri alc
t;'"?r lt:' #:Jff j!i||:f ':X: ::" "p'u' - oJ*'u ocestu i o m, c are omenirii, revoluliile spirituale care au transformat lumea de trei rrrii
""
ur-oaili,"iauu-;ff 3""#ifl de ani incoace, t6ate au fost implinite prin cuvdntul viu. lntotclcaunir
de viald numai penrru cei care rdrirAn:
ll},:,""ifiSflTJ:'jt.iffiffi j: intr-o mare crizd a istoriei universale, lumea a uffnat pe cel cnrc tl
moartea inseamnd o nona na$tere, "a"i p"ntniLi iare se duce, vorbit gi a lnvifat pe oameni cum si gdndeascd asupra propriilor lor
pri-.u
"ei'.ill5i u- rein tegririi probleme. Buddha, Socrate, profelii, Sfdntul Pavel, Mahomed
iL I i' "tupa- tr,.i
;'J.'#:,';l
:3i:'J}lij rifl, .l'-i""r u,,- p, r toti acegtia au vorbit omului fa,ti citre fagd; chiar textele care -au
circ;itui';;;;;;r'rLi"i'i"."iffi"Tli";, j;Hif ,:;.:T.:'fJf rimas de la ei sunt discursuri sau fiagmente dictate in inspiragiile
j;Hl""ff :'j:J,J: :*" r'" iti.l lti
.I lor suprafirei;ti.
3ll :Xlji "-"
nL
-angaiu p" Faptul cd Nae lonescu a fost profesorul universitar cel mai iubit
.u."oin..p"il;;#;fi fr x,T;J#l#ffi?"T::'."J,::*,ij gi cu cei mai mulli elevi se datoregte tocmai acestui amdnunt: cd el
a invdlat pe tineri cum si gdndeasci qi i-a incurajat sb-$i gandeascd
tainh de neprrruns. g i in acea.srr," i,,1'i,a.'i.#"r!'ii i,lil."o *"to.u problenrele lor petsonale. ,,Problemele personale" sunt, de cele mai
multe ori, foartc sinple gi cam totdeauna aceleagi: iubirea,
1lu -
 lonescu
Funcliun€a socratice a lui Nae
Mlrcea Eliade

moartea, mdntuirea. Numai cand omul renunfd de a fi el insugi putea schimba

incepe si se deosebeasci de ceila\i. Numai prolilemele care nu sunt nind acum ci nddejdea cd' prin crestinism' s-ar
perconale devin din ce in ce mai numeroase, cu cdt inaintim in insa'i Pozilia- oryl:],i1::tfftii,T,u*, No" Ionescu a murit mult
. vialA. Nae Ionescu a debutat in cariera lui universitard cu o lec;ie ... Pentru nol, cer care i
inainte de vreme- $i u'tu tpun"-rnui
mtllt decat tot ce s-ar putea
celebra: ,,Iubirea ca act de cunoa$tere". Problema aceasta
impreund cu problema mdntuirii a rdmas in centrul preocupirilor- spllne.
-
sale filozofice p6ni in timpul din urmd. Tragedia omului, de la ,,Universttl literar" [L'
Adam incoace, Nae Ionescu o gisea intreagi in acest episod: iit' l3' 23 martie 1940'
incapacitatea omului de a iubi in chip absolut, incapacitate care se
soldeazi cu neputinla lui de a cunoa;te in chip absolut. De aceea
sfinlii sunt singurii care se pot apropia de Dumnezeu gi-l pot Func,tlunea sacratied
cunoa$te, pentru cd numai dragostea sfinlilor se apropie de o
dragoste absolutd f5.rd ca, totu$i, s-o poati vreodatd atinge. a Iui Nae Ionescu
- o acorda Nae lonescu vielii se datora in primul
Valoarea pe care
rend capacitilii de iubire pe care o pistreazd oricare viagl. Nicio- pu*"o
a caftigat intotd:u,:11 d"
dattt nu poli despera de un om care rdm6ne viu din punct de vedere Fdrd a fi popular.- Nae Ionescu sale
spilitual. Numai omul a cdmi inimi se impietregte gi a cdrui viald se sa elementele dinamtce, "t""io"it'
ttib"] St'u"tutu infltrenleiir fi
opregte pe Ioc este un om, spiritualicegte vorbind, pierdut. Nici o se recunoaste in toate p'unu'i'rl'in''ti''i'']o
t*tttlt"r' oricat ele 1

experienid gi nici o gregeal5 nu.e decisivd, atata timp c t via1:a

spirituali nu e impietritd. Sterilitatea este semnul morfii, gi sterilita-
tea este un pXcat impotriva iubirii. Pe Nae Ionescu nu-l inspdimdnta
:' t"tliit *' :::i:r; J. :ii'flll [?i"'SlftTlca1e,113s1usern
E : l:1',:i: 1; i e
sub
moartea fizici, adicd trecerea omului intr-o alttr condilie cosmici. l$::::."3'XlJ1l'l'flHt ii^'? [";i;4";1i nici un sprijin viu'
gA"nt' u"t!*
Moartea aceasta, pentru el, era o desivArgire, cdci insemna o apro- masia lui Pirvan 5i t*" nu-'i'it'-"i de studenli nu se apropre
iii:i';;"#;il'ip-irituat' ci ntn"iutit
prolesoru ci hii"iliilt *u a"
piere a omului de Dumnezeu. Cumplitd era insd pentru el moartea ptidugogul
in via1d,,,oprirea pe loc", impietrirea inimii; plcatul impotriva intotdeauna de
nu cauta ta iiniu"rsitut" n'lT3i buni 5l "-"-t-::i
prectsa
iubirii, adicd cel mai mare picat impotriva Vielii. eficace. Studenlii -?
Iubirea aduce dupd sine rodnicia. $i pugini romdni au fost mai
rodnici ca Nae Ionescu. Pulini oameni se puteau mAndri, ca el, cu
;;;fi;; ;*t::d.l *: i
';-e;.'u' ry 1 =" f: i.5i
*:l n #i#
ge-sru|{e viu cd
;: ! J':
sr nu
ata{ia fii spirituali. $tiu ci voia, in ultima vreme, si tini un curs illTlfi.ili:'::t#?ii.i,i,lGi;,1".J""l
cie con5tii n1a acestei zddtrmtctt'''
universitar asupra SfAntului Pavel, stiruind rrrai ales asupra ;iffi';ffi.;$|coplegit
capacitilii
fii spirituali,
promovatd de cregtinism pe intAiul plan de a nagte
- de a imbogili Firea cu creafii vii. Taina- creagiei l-a ::ffi n*:'H;l'l'"'d{ti*rtji*"r"1"?Tl=it$'*lt""Jlg'
dramele condilrij gmang:.
obsedat pe Nae Ionescu de totdeauna, iar in cursul siu asupra lui il,.ii". ui"ti-.-'iiele 9i
viald Universitllii
' bucure$tene
"-:^..- nu e
sitrrarea lui Nae lonescu'in
,,Faust gi problema mAntuirii" a cercetat indeosebi problema omului itI^ se^mni fi:*:"
I i psitri de. o anunr
modem de a crea direct in viala spiritual5 a aproapelui iar nu a
- uriag5 it:-tJ:;" profesoru I Nae Ionescu
crea, mijlocit, prin forme de cultur5. Numai un om cu o fo4i
de iubire igi putea pune asemenea probleme, in centrul cdrora ,;.i:T'il;i'T::il".1ffd"i;';Eift .i"'1i*'9-l:1n-"precisdin
romane$tl' inttluOtiat' Nae lonescu
se mXrnrdse5te
mijegte nu un ,,sistem" oarecare aga cum sunt cateva zeci de mii evolulia culturii
- 147
146
 Mircea Etiade
Funcliunea socratica a lui Nae lonescu
j,:irf,r,ri,,lu$il:,r:r:
h1,ifiT#,;.1.1i:i:id:i1ii:iTi, pe
-sine firh drame, fhrd egulri, ftrd ,,experienge". Nu te puteai
if ':f"f Ht'#H;tlH';,y1Ei.*fi ;^iffi :"r;iL;:.ff':?il:il; intAlni cu tine insuli prin cd4i, prin nletode, prin ideile altuia.-Ca si
poli-ajunge undev^a, oriunde, trebuie lnainte de toate sd fti tu insuli,
*-t...j,,?li*f ::jltii:Il?:"'':;:,fi :9ff ,.,lll"ii.tfi :Ji:Ti
rerrnrca socraricr _ a lecliiioi_i;ttil:
sd fii autentic. In aceasti dramatici gi necesarb lupti pentiu
autenticitate fdrd de care nimic nu !e poate crea profbsorul
catae, aramar_i.;..8..;;
*'p,,::,0:1"",i.;;:-;:f"::%:^"."#i".ll jJ.:":^"*tri.iii.t"I"i[ii Nae lonescu-a jucat rolul de frunte. In timp ce alli - cirturari pi
scriitori se grdbeau sd ,,sistematizeze", el igi continua conversagiile,
or,i]?li?liTi"i:f:l:ll1 ca u1 Qracor, ni"l uu ",,,o1ioneazi ca o lecliile, fragmentele.
Pe Nae Ionescu nu-l interesa decit un singur lucru: si fii tu
.:.T?flTj1'.'"':t*T:f:.T#.Fift1iifi'J,:il#ffi insuli. Problema sufletului rom6.nesc este o problemi ontologictr
tl ,

rci a ne n
reh n Iii. u. :i'i-l1tq q'pii ","a"'i lilii i';Jl:"":::;
sr r.i
i i
vizut in ea o ma,e ,.g'i*.iJi"
teoretici'i.S"liirliiil'-i ;J11.3- q1 au
inainte de a fi una istoricd. De aceea, in lecfiile pe care le-a ficut
studengimii, profesorul Nae Ionescu a stinrir 12 ani asupra pro-
fost invitati sisrematic curir blemei fiinlei, ca si poati trece, de abia in ultirnul tirnp, la problema
nu i, ;;tl;".Ltud"n1t si fiingei romAnegti. Nu putem vorbi despre ceea ce nu suntern inci.
".oJa'in-"i.f
dsxursinu*ntu_'"iu-i,i"iifj:tr'il:*1.fl
prvrte cu simpatie; sinceriiar.ea
t;-ir-;i;
;S#:,".,lfjltlil*;
"fliutinaeni. Nu putern dezbate rcalitd{ile rorninersti plni ce nu intdlnirn realul.
Drumul citre real a fost tinta tuturor cursurilor profesorului Nae
*d' ;;t
"* g*l; I_a
Ionescu.
' *xii:'"'jiL{"-@"
r

l:#'gg#+i; Nae Ionescu a refuzat sd publice cirli de filosofie. S-au adus

felurite gi istele explicagii acesior ciudate singularizdri. S-a spus,
bundoarl, cd lecliile profesorului Nae Ionescu nu sunt ,,originale" qi
ca atare nu indrlzneEte s[ le dea la tipar. Intr-o culturl filosofici

lfrn+ll;t*tfi*'ryfiiffi'-'lffi
spiritual p"
atdt de originali ca a noersri, unde olicine poate face o cat1e de
filosofie cu alte zece c5rli inainte, refuzul acesta de a publica pnre
intr-adevdr ciudat. Cursurile profesorului Nae Ionescu sunt totu$i
litografiate in 16 mari volume gi nimeni nu e irnpicdicat sd cuutc
9-or",r_iioii;;i;.:.il; nu chiar t_a crear
",-yg::ilil
i;ffi'i"-:"t"'
cerca o iegire din ronnur"l il"-.i?ri"ar" ftil"ii ,,influen1e" qi ,,lipsd de originalitate" in aceasti rodnicl activitutc
universitarl. Dupd cAte gtim, nimeni n-a fdcut totugi pdnl ucum un
o" i',f,"fr;!,1i:,t:.*"?:i";-',totald sinceritate fald de sine ei fali asemenea examen. Profesorul Nae Ionescu a rlspuns anticiput

1t131,"".,,"*:1i:r:;:Ti".,f if l!1T:,il?:"#:9.,r:;l
jn*i oricdrol bdnuieli, publicdnd stenograma cursurilor sale. Dar n
continuat si refuze publicarea lor in volum.
Este oale at6t de greu de inleles de ce? Tip socratic, Nae Ioncscu
",c;;'i;;i.;;il",'l',.i,iii,.l'.tff
sa
Hlju*ijLflT:,#fi : f Jiffii?
r autentlc, sd nuli trddezi fiinla-soiritrra ll: nu crede intr-o filosofie frcutl de departe, prin ci4i. Cursurile szrle
15 sunt litografiate numai pentru folosul acelora care l-au auzit, care au
:l,,tniU,mLtii:,tffi ,IT'."g*ff ,,1;:.,1: stat de vorbd cu el: sunt scheme mnemotehnice, pentru orientarea
:ii"??lll'!fr
rafia tiiniri" in acba vr intr-o lungl conversatie avutd acum un an, sau acum cinci ani-
Studenlii care ii urrnXresc lecliile alcltuiesc laolaltd o mare con)u-
,.ohoaoxia,,.ori",r,iii,i,",i.i"nll', --,. "experien1a",,'avent-ura", nitate de dragoste qi gindire, gi numai pentl'u aceastd comunitate
ideire proresoruill r.i; r;;l_;;jtXii;i;fil#1f ,#;;$
Ti ilff folosesc la ceva cursurile.. Nae lonescu, prin tot ce este $i ce
gdndegte el, nu poate invita lumea si dezbati problemele fiinlei qi
14E
 Mltcea Ellade
PrefafE la culegerea de texte Convorbiri;1951
ale gdndirii. departe de ele gi_ar trdda
altminteri insd;i structura sa
socraricd. Departe de et. deiarte Viata nu-i rnai ooate aduce nici o surDriztr. nici un risc; nu mai€ nici
cetrlorul e in primeidia^.a' se narte... draria, nici ind'oial5. El a intrat in nioarte, fiind inczi in viald' C[ci
".qi"r;;:..gA;:,1;;;'"ur.
p."u- ;Ei"i.,'la accepre prea
-;;;;""a.
repede, sd devinl -dogmaric, "r.uda- viatra este continuA rodire, continutr prefacere. Nrt e vortia de o
pri;rina -
intorcAndu-se. asrfel, Ia jp..ro.ruii.i..... - ' *"' din afnrd, ,,evblu1ie" nesfdrsitd, qi nici de beigsotriana curgere in lume.
Lraca tnlluenla lui Nae lonescu. este
atat de fertild. dacd in loc de Prefac6rea si ordiriea in'viati inseamnllnainte de toate certitudinea
a race
'.erevi" er si-a fhcut p_ri"reni $ cJiuoiuiori'at'ro*. virsrere, sufbrinlei. Trf,iesc, deci sufdr: sufXr, deci nidljduiesc in mAntuire,
mrracohrl se darbreste roimai acdsrei
t.t iii"i'ro-"iut,"e, in oditina cereascd. Drama omului are'un rost: m6ntuirea lui. $i
! i{l:::!:rii a,,tomai,_din arara. prin cuul"i'i"rii, p'.i" care nu exDerienta suferintei insdduie omului sd niddiduiasci in mdntuire.
-necontenita
t-le aceea se si exDlicS rte ce fo.ftii majeuricd. Nrimai nioartea ari dreptul sX opreasch pe loc cttrgere a
,.elevi.; ai
atar de. personali, ht6t de .otu".iiii ;;ft;i;;,", lr;'i,i; lone."u-srnt durerii, experienfa unra-nh. Numai mtrrind omul iqi gdselte lini;tea.
;;;;;;4, de deosebiri
eu cireva n o r" .,iri,,,ni-,' i.-uii qi i.'"iii J.iilii. Dar e o Iiniste plind de nddeidi, aceasth lrecere dincolo' I-inistea de
lll.: "j,
mocrattct.
To,' #f
; a,.,i; ;;i,i;;;;;;H;;r.dfii';; o"*'ii"' fii"a incd in vibl.a
In istoria culturii rornflns$ti moderne, o singuri impdcar6a aceea supremd pe care o aduce sistemul de filosofie -
nalirate a a'rt o iniruenfd il;il;;;;;;i ;uiJl-ioXt",.nporunilo. mare perso_ poite fi primejdioas:5. Poaie fi o ispitire a lui Dumnezeu. Pentru -ci
nra_i. tiner.i. A
fosr Mihai lminescu. in ririrp ce. insi, Mihai bmul nu-are dieptul, atAta timp cAt limdne in condigia lui uman[, sd
bmrnescu a crear un curenr de s;mgire,si ganJii! se linigteascA pe deplin, sd ajungX asemenea lui Duntnezeu.
opera sa scrisl. Nue lonescu exg1611i . orin
lhn'*"f a ...i";i;i,
Ia om. de Ia sufler ta suflel. D" u.;;;,;;';;;:ii,.:#,:
"lriln.s.lana
;" i#i; ,,Pan", An I, nr.3,1.15 aPrilie 1941
idolatria vutgarh a cminescienilor rigiditatea 5i
pli
ii ._i"iJ"Jt1id.'influen1a prin
cd4 i a re..mari le. . i pii ni"1Jii _"il;';Y;;'t
n r._o .ul t,,.i
ranara ca a" noastri. liosiri de irifluenle paratete.
:p_"_.3
Cariea, oricit ar fi MIRCEA ELIADE, GEORGE RACOVEANU
-"ortl; '"i " *prir11-i ui lu"_
ea de bunh. e numai 6 cindire-
fbst v.iu inrr-un anumir"ceas, rala
a.numili cameni. o influengi
ae' ani,i.iii"ir..6f i_", alijruri
;i;r;ir#';;;Ji'.ti'iil", "u."de
o
Pretald Ia eulegerea de texte
llqi,ri i" serie: riscl. mai dtes, ," .*6i"li" ju*'iniimptnre.
.i
rnletege cum vrei ru cartea unui om; d;;;;";
si creeze
,u""1" pori
e onvorbiri, l95l
permanent aliruri de rine q61g61at-s2 s. ornul
fa"e ne"onienir gi nesimlit. ""," Acegti unsprezece ani cate s-au scllrs de la trecerea Profesorului
Nae Ionescu. esre un a.ror a;;;; ;;;;.n','i"1'Jli".o_an.ur.a, Nae Ionescu din viala aceasta se numAra printre cei mai cumpligi ani
opera lui e vie, e alefuri d e-et, s_ar putea
.. , .er' r-"*"fi I'ii' spune chiar cd nu e incd
';iiltiiiu"rlfii3 ai neamului nostru- Nu e de mirare deci ci apele inci nu s-au
desprinsd
^a.-;_^xvenit de el. Destinur ;#ffi
sd invele pe. tineri dl"q,li ;;G;;#qisi,'sa_;
limpezit pi inci nu s-a putut scrie adevirata ,,istorie" a gindirii 9i
$::lTl:: pentru
oragosrea triirea interio.ari, _.Nae ton.si"'-ii,l se inuege fapiei lui Nae Ionescu. Dar va veni o zi cAnd patimile vor amuli Si
contrazrce ,.puhlicAnd.. cdrri de filosofi.., purea griqelile se vor ierta; va veni o zi cdnd judecata 'istoriei se va mir-
gindeascd gi pe care sI lL rnsugeasca. t.*t" *iiit.'p? care ei sd iuriii de la sine, firesc, aproape pe nesimlite. Noi, elevii 9i colabo-
.Nu se putea conlrazice
5i
adici- _nu acceptd sb moari. intr_o
ratorii lui Nae Ionescu, cei care am mai rimas in viald' a$teptdm
cetebri tec1i9 de-.deschidere- u .u,-r,ru" i;;;ffiT ijlioi, a".or. fdri teamd ziua aceea, chiar dacd ea va veni tArziu de tot, cdnd nu
,,srstemul" filosofic ca desnre piatra de _orrnanl ;il|;r;ilf,,i; vom mai fi pe aici ca s-o cunoa$tem.
Omul care a inteles si a iustificai tot, .ur. .i.uuii'ii Pantr atunci, lnsd, vom continua sX mdrturisim pentru Profesorul
l.'impa." .u
lumea gi cu Drimneleu, n,,
-ii'il ;il;;il#dff:I" la viagi.
Nae Ionescu. Str spunem, adicd, ce-am invSjat de la el, 9i cum ne-a
?nvitat. Opera sciis[ a lui, ce-a fost mai pre]ios, mai viu 9i mai
150
151 )
 Mircea Eliade, George Racoveanu PrefatA la culegerea de texte Convorbiri, 1951

rodnic.din geniul.Profesorului, a trecut in ,,viu1[,,- uclictr in lecliile
gi seminarele de la Facultatea d9 Li19re, iti corivorbirile ou prietlnii
gi elevii, in unele scrisori din ultimii lui uni. Stinr c0t cle rriult i s_a
reprotat aceastd lipsd de ,,seriozitate,,;c[, adich, n+r scris cll.gi, ci s-
a mulgumit si le gdndeascd, gi mai ales sd inve[c pc allii itim si
gAndeasci gi cum si scrie cir;i. Dar vreosuttr dc'voiurne'au iegit in
. deodsit compleiele de inferioritate care, ' de la Titu Maiorescu
ultimii douizeci de ani din ,,atelierut.. lui Nae Ionescu, gi ioate
poarti, intr-un fel sau altul, pecetea geniului sau in vitdturii'lui. Iar
daci e adevdrat ci lui Nae Ionescu nu i-a fost inglduit si-gi scrie
singura care ar fi fost cu
gi culotul a lui, fiind
- piatra lui de mormAnt nu totul
,,cartea"
totodatX gi e mai putin adevirat cA din
cursurile. conlerinlelc, prefclele gi- ar.ticolclc lui se vor xlcilui
inteo zi^ciirli desrule. Munca aceasra de culegel.e nurL.a ii tipirire a
textelor Profesorului incepuse in tard. .gi Trei volurie de'filozofie au
apirut inainte de ocupaf ia rusi, atte cinci erau gata de tipar.
Dumnezeu singur;tie cAnd va putea fi reluatl munia aceasti de
_
Nae Ionescu a fost cel dintEi profesor care, intr-o vreme cand
pozitivismul si agnosticismul 'domneau inc[ in universitdlile
iomAnesti, a aidtat"validitatea metafizicii 9i a vorbit cu inlelegere
despre misticd $i despre experienfa religioasd. Se Poate chiar spune
^datoritd
ci, in'primril rAnci eforturilor lui, filozofia romAneasc[ a
in6oace, o pAtttuu intr-o dependenld completi de gcolile filozofice
apusene. inaint" ca interesul pentni experienga religioas6 sd se facd
simlit in cultura apuseani, Nie Ionescu a linut cursuri de filozofia
reliiiei, dupi curir tot el a familiarizat auditofiul universitar cu
pro6lemele-existentialismului, intr-un timp cdnd acest curent era
ioroaoe ienorat in Occident'
' inhloZofi", Nae Ionescu a fost un realisr.' pentru el, crealiile- 9i
valorile spiritului erau, inainte de toate' reale. De aici interesul lui
nentru reilitdlile de tot felul 5i in primul rAnd pentru realitelile
'istorice. De aiti pasiunea cu care a eialtat ,,ortodoxia" ca lormd de

viale istoricA a Risdritului si, deci, qi a neamului romdnesc' De aici

difuzare a.textelor lui Nae lonescu. Deocamdati se cuvine ca mlcar
crit'ica pdtnrnzdtoare la care a supui felurite.specii de ',modernism"
o parte din ele si redevini accesibile r.onrAnilor care se gisesc astizi politic, sau religios. A dimascat ,'f tien,tismul" ca fiind unul
dincolo de granigele tIrii. Pentru a implini aceastd ,;voie a fost ""1t"*i,
din comilexele de inferioritate ale teologiei ortodoxe romAnegti; a
tipiriti blo;ura de la1a. aGs atentia asupra incapacitilii teologiei oficiale de a gindi-;;i
_ _
Multe am^fi avu.t de spus cititorului despre felul cum ingelegea orbbl.*ele teologice,jh tenneni actuali"; din carc pricinl
Nae Ionescu filo^zol'ia ,si metoda prin care socotea el ci puteainvila "*oon"
iif"ulurlu valorilor vieliirel igioase - singurele in misurll sd dea
pe cei tineri si filozofeze; despre pr-oblen.rele centrale ale gandiiii gi viloare universali este impiedicutfl'
lui.; despre in.rportanla pe care o acordc el dragostei, vielii reiigioase ---S" "outt " addncirii
""tt".li e -
viu
int.."tu in primul iand de ceea ce. 9i creator in. viultt
;i istoriei, 9i despre atatea alrele. Dar arn preierat si-i Iisim l-u i cit istoricd a neamului romAnesc. spre deosebire de cei-care, pornind do
mai multe din paginile acestei cirgnlii. Celor care n-au avut insi i" abstracte, le-ar fi vrut cu orice preg aplicate, 9i cOt rnui
nolocul sd-l asculte, celor tineri rnai ales, tot trebuie si le spunem "iontu-"
i.rjiai i" organizarea vielii romdne,qti. Istoricismul lui Nae loucscu
ceva din ce-a insemnat Prof'esorul pentru cei care, intre l-922 gi i-i li impdcarea iu destinul istoric al neamului rornAnesc'
I 938, i-au fost elevi. "o"oot siunea el, nu poate intervgni. in. istorie; nu poate
bmul, singut,
'..sraliniri"
- Nae Ionescu ne-a invilat sir gdndim. Geniul lui era, in primul' decat ce"a ce aprins sdm6nld 9i viali de la Dumtrezeu'
grijl era sI
rind, de strucluri socrarici, nc ajuta si ciutinr gi si scoatem iirrguri
la ivealit adevlrul. Nu ni-l didea de-a gata; nu ni-l irnpunea.-Ne
b" u".Eu, tatd de elevii qi studenlii lui, marea luiajutdndu-i in
shi"rascd si id incurajeze'inclindriie lor personale'
obliga sI judecim, noi, cu ntijloacele noastre, si tr:rgc.m singuri de
irimul rind sf, se dezb-are ',ticurile" invdlate din cd4i'
con-clu.zia propriilor noastre eforturi. lncepea intii cu gran-ratic;
$i '- Co ia, trecea timpul, cu atat Nae Ionescu i;i preciza mai fem
cu lexicul clci irvea oloare de tcnnenii inrproprii Si de betia d'e adevAratul lui rol in'cultura romAneasci: acela de fnvdldtor 9i de
cuvinte; de- limbajul aproxirnativ. Ne invS[a iuni si titim url text arbitru. Era inzestrat cu un dar unic de a creqte ti invd,ta oamenii 9i
filozofic, Ei ne indemna si'r nrergern intotdeauna la izvoare: ne avea ca nimeni altul simgul judec[torului 9i al arbitrului: gtia si vadd
interzicea c[r1ile de.spt'cr un l'ilozol' sau de.ipie un sistem de filozofie.

152
 Mircea Eliade
Prolesorul Nae lonescu. 30 de ani de la moarte
clar datele esentiale ale nroblemei,
,tia sA cumpAneasci $i ne invila
cum. sr ingelegem,,pi'cetntali-pJn;;.;[;'r;-, pdni la moarte? Cine era acest om?, am tot auzit intreb0ndu-se.
cuprinde realiratea in iotalitarea.i Oo"i ? ra prt".
plicut s-o faci. Nae Ionescu ar tl putul scrie* il or-ulti.p gi de i_ar fi
Ce-a ftcut? Ce-a scris?
cea mai obiectivd ._ Nae Ionescu n-a apucat sd scrie ,,cltr1i;'. Pentru ci, spuriea, cdr-
qoma19;1r -od;d",-;"i;o",lii",i"i organich lile unui filozof pregdtesc qi prezintd ,,sistemul" Iui personal de
i)::: i:::l':1li:i
ra un anumtt stll de viatd spirituald nu_i micSora
-io,in"- intru
-nimic gAndire: dar filozoful nu-gi formuleazh ,,sistemul" decdt in clipa
de inletegere'a r,rruror cetortatt. cand a infeles cd via;a nu-l mai poate invdla nimic- Orice sistem de
tT1!:!litl f
necrulator decal cu oseudor66fs2ele gi cu hibr.izii.
r"ot"; n, .,o
Acest ortodox a
filozofie, repeta adesea Nae lonescu, este piatra de mormdnt a
yo1lit cr1. simpatie.pi inlelegere ;;;i ;;;pr-"'"ator;cir*, filozofului.
protestantisrn 5i iudaism. dar gidespre ",1islamiim gitraaf,i._, gi E drept, au fost tiphrite citeva r,'olume dar trei din ele (,,Istoria.
unut din cei mai adinci cunoicdrori p".;;;-i:;;;;,liii -
Logicei", 1941; ,,Metafizica", I-II, 1942-1943) au apdrut posrum gi
ai misticii iudaice.
r<"uot.i"iu
pt cuprind cursuri editate de cdliva din fogtii lui elevi. Cdt privegte
fi niscut Si.ar.fi trdit intr_un sat, cu un veac, douh in coleclia de articole de criticX dranraticd, teologie qi filozofia
..__?rt.*:
urma, t\ae tonescu ar fi r5mas toata viara un plugar; culturii, publicate sub titlul Roza vinturilor (193-5), cartea a fost
stelele $j cdntecele; gi-ar fi crescur fecioiii in iredlnta
ar fi iubit alcehritd la sugestia Profesorului Al. Rosetti, Directorul Editurei
gi gi_ar fi ,,Culrura Nafionald". Dar nu cred cd lechrra acestor volume, la care
senin,.ca sfernic qi;ra""at"i,'i"i*',i.'u,rll.ii r;"n;
illllil,:l'",", u; s-ar putea adduga gi teza de doctorat de la Miinchen, ,,Die Logistik
als Versuch einer neuen Begri.indung der Mathematik" ( 1919),
existentd doar in cAteva exemplare dactilografiate, ar putea explica,
. Iunie l95l sau justifica, ,,legenda" Profesorului Nae Ionescu. Poate numai
(Republicat in,,prodomos.,,
nr. lO/19.10, Freiburg, Germania) cineva cdruia i-ar fi accesibile multele sute de articole publicate,
sub semniturf, si pseudonime,' in ,,Cuvdntul", ,,Predania" gi alte
cdteva publicalii periodice, poate numai un asemenea cititor
norocos ar putea lnlelege in ce a constat fenomenul cultural Nae
Ionescu.
MIRCEA ELIADE Ar descoperi, in primul rdnd, cit de surprinzdtor a anticipat
Profesorul filozofiile ajunse la modd dupi 194-5, el care igi invlla
Pratesorul Nae lonescu. stuclenlii si filozofeze plec6nd de Ia ,,imediat", de la intdrnplhri
personale, ;i le amintea cA un ganditor igi poate ingddui orice.
30 de ani de la moarte libertate in speculaliile lui in afard de libertatea de a nu line seama
de Viatd. Chiar felul lui de a-gi organiza conferinlele ti lecfiile
universitare gi de a-gi scrie articolele evocd mai degrabd stilul anilor
Cu.c:t trec anii, cu atdt apare mai misterioasd ,,legenda., profe_ 1950-60 decdt epoca 1925-1940. Riguros iiri si fie dogmatic,
sorului Nae Ionescu in ochii celor nu l_au cuii"irt gi n, i_* fascinat de stringen,ta gi transparenla angelicl a proceselor logice,
ascultat lecliile de Logici, Teoria "ar"
Cunoagterii gi Metafizici de la dar pasionat de ireverenla compactd a concretului, de inepuizabila
Facultatea de Litere dii Brrcure.$ti. Cr- ii.-pf ill ua-111liogiu
up.ou_
creativitate a ,,sistemelor vii", de la morfologia vegetald la
f, j::,":li"g,, devotamen ru r, iu 6i."u .u ;;' ;'I;;i iilonjurat, in instituliile culturale, Nae Ionescu cerea studengilor, la seminar, sX
pnmut rand de studen;i, dar nu numai de descifreze gi sI justifice chiar cele mai secrete aluzii in Regalae ad
ei, incepand ain flZi gl
directionem ingenii, dar linea leclii de deschidere despre
154
 Primul examen cu Nae lonescu
Mircea Eliade
putea gandi
,,Dragostea ca instrument de cunoastorc", ,,Moda in Filozofie", . SfAntul Toma, ci pentru c[ ar[lase in ce rens se ar fi apucat sx
filozofic, in chip cread, Jtn-i-ii1tp-")
D.-111
,,Faust 9i problema mdntuirii", ,,Mign!:nolo lui Nietzsche". profesori.de rilozofie' nu
De asemenea, interesul lui fald dc problcmcle religioase qi ii,!iJi.ji.J'd;-:iti, "a1l iirozJrl ei chiarioaemirarea a
teologice, degi reflecta in parte momentul istor.ic 1920- 1930 l-ar invidia, u"t ,,, p"ntru:n-Juioiii 9'r "stilistica"
- ()%*.
atdta timp cat textele rimin inaccesibile'
voga neotomismului, inceputurile teologiei diulcctice, popularitatea
crescindX a lui Martin Buber, descopeiirea lui Kierkegaard se "bii:t-:f}"il,;.'l'lilg""Sffii:n:ffIi'il;;!
evident,
\ncadreazd mai cur6nd in problematica religioastr specificd epocii- ,';#li"':ffi
1945-1960 (bunioard, pasiunea Profesorului pentru Origen gi *ir"rs,. "u .iiiuui'a mui
rll"iii,""'"1,i-iii"cut
apocarastazd,, pentru Kabali gi misticii renani, pentm liturgiile ill;1",l'lti,"'"lH' 3o de ani de la mourtea
,,populare", simbolismul religios etc.). li"n,til. bli * lu".u estJiiili' a" lui sd inceaptr a
In ce privegte felul de a scrie al lui Nae Ionescu, el a insemnat o lui Nae lonescu' 5, ,n ,or "u"'"rliul
"0" rr ,gadirea
prod-ucliei anilor 1925-
rupturd fagd de tradilia academicd rom0neascl, gi intr-o anumiti reintesra tot mai vizibil ""'t="if "p""f'"ai oi'iginalitatea 9i bogrlia'
mdsurd chiar fald de cea europeand. Mai intdi, faptul de a ,,filozofa" l940,Jsi precizeazl,o i tniiJiti"a' "tjutatea'
uutot t" prelungeqte 30 de ant
in articole (scurte!) de ziar, aga cum nu fhcuse pind atunci decdt Nu se sbune cd ,.pu'gutotl;i: "tititi
Unamuno gi Ortega y Gasset. Dar mai ales emanciparea fald de l,.fi;:;:H";-'{ifiS;l:nl'1ru';Sltl'3:$".3lii,iiJi'lii:fl
p.uT
jargonul academic (,,eu scriu ca un bdcan", mlrturisea) gi ignorarea dacr opera :::::',:d':;;il;:';i;;;luiz"in acJst. tirnp, cdli
daci are sau nu ;anse
ceremonialelor retorice tradilionale, care au dus, fatal, la t"tiiloiii-"u'"peni' atdt de' ponulari astizt'
iii',?"-ga"ii,.iiii'E-
,,compromiterea" lui Nae Ionescu in ochii multora din colegii lui.
,,Nu e serios", se spunea; ,,nu e ttiinlific" insemnAnd, in i'l.a,,n-","ru'p"'.^::r,31,*:*Uitlmmm",i'J;'J"'j"u'o'
ln zr'
acest caz, note erudite, bibliografie gi citate-,,$tiinla"
in mai multe limbi. $i actuali Pe cat este,
tot atat de cornplomigdtoare apireau, in ochii ,,;tiinlificilor", Chicago, 28 tebnraric 1970
meditaEiile gi comentariile lui in legdturd cu ,,teme triviale", adic5. ,'PritJomos"' nr" l0/ 1970
intimpldri de toate zilele.
Dar de la al doilea rdzboi mondial incoace, ginditorii, criticii,
scriitorii cam asta fac'. medileazd asupra intAmpldrilor de toate
zilele, comenteazi ,,teme triviale". $i nu govdiesc sd colaboreze la
ziarele de mare tiraj, sd participe la campanii politice, sd intervini Primul axamen c'u Nae tronascu
in orice fel de manifestalie publicd. Filozofi de prestigiu, MiT:1Fl'-:T:1'T"*t"t$:l::
credinciogi sau agnostici Heidegger, Jaspers, Gabriel Marcel, Pe atuncr' r\.e Ionescu
atunci, Nae
cdliva ult^
"'il titiG;;ii"te' Preda Logica 9i Mcta-
rurr'ruu el?, c-1$i
Ricoeur etc. -
dezbat probleme religioase intr-un fel cal€ nu rentrar de sdlrl/,l
de-abia oc
renliar de-aDta -'i,'i;;i; r ^-i.ii p_rm
,^.^-,- i;;iiii. N-tm sd ult niciodrrd
sa uit niciocl ttr
amintegte pe Sf. - Toma sau Bergson, nici mdcar pe^Schleiermacher fiziba gi linea un semtfa.r 9t,^ ^^-^ -m acicraf Anuntase un curs
tLiii!"a"".'"i""li'i'au.::,'.""^fl
sau Rudolf Otto, ci mai degrabl pe Nae Ionescu. Intr-adevir, mai i,ffi
5'J$ti}lf ,ff arrt -?,','ji*'"+T3li;"t;;:S:
,ffi;ffiil;i'#'**f***:1,,::,*yil"fi
putin de un an inainte de moarte, Profesorul se hotirase si scrie un io" :#;
in furrd, tocmai in ultima
doui cd4i: un Comentariu la Epistolele Sf6ntului Pavel gi Cdderea ll
era afnlplln -:1, li,il'i.r'J
in Cosmos, aceasta din urmir alcituiti dintr-o sr:rie de scrisori, ::*n
banci. T'
;:L3l:'X"t*1ffi un;::.1:*:l,Li*;;t,i1ii1i"JiiTff l:#*i::
A i'lintrat1n
negre, stuloase'
inrancenerc rteE,r'
sprincenele
majoritatea citre o prietenl. (Nae Ionescu socotea pe Sfantul Pavel 's'|vqv-' roUiinult ,ro
olellt' n(^^L:--,,ir cincl igi
cnlinirori: cdnd
de sclipitori; isi repezea
cel mai important ganditol' cre$tin nu pentru cd ar fi avut mai &ri',;";biu"'il
rrn albastru sutnbru,"?'$";if,Tl'liL.ill.i'
it'Xff:ll"':,I"'i;h' 9?-'"^\'3.
oint'"-ii''ri"i"t"in alful' :i"*
:l"li
parcd ar
lepezel
fi fulgerat
rrult geniu fil<-rzofic declt, buniroari,- Sfdntul Augustin, Origen sau ;ffi;i+;;;i"!iuG
 Mircea EIiade
Primul examen cu Nae lonescu
in amfiteatnr. Era slab, destul de inalt, imbrdcat sobru, deveni mai intime. Dar asta se va intampln mai tArziu, cdnd voi intra
dar cu o
etegantd; 9i avea cele *;i ?.,;;;;;i-,iai expresiu"
lTl!":la
marnl pe care le-am vizut. cu degeteie fungi,
,suujiri, in redacgia ,,Cuvdntului". Cdt ar pdrea de curios, entuziasmul cu
care descoperisem cursul lui Nae Ionescu nu mi-a dat indrdzneala
.vreodati"
nervoase. CAnd vorbea, mAinile ii ,iroa"lau-
lanaiiea,* suUtiriiau si md apropii de el. Ii urrnam cu regularitate plelegerile de logici,
nuanle^le, anticipau dificulrilile, semnele
a" i"t€fii..- degi md atrlgeau mai pu1in, pentru cd in acel an profesorul preda un
A rost pnmit, cum se obignuia pe atunci, cu aplauze; dar Nae
,lonescu curs de logicd matematicA. La seminar nu m-am inscris. Se comenta
le-a contenir, ridicAnci Urus6 U.utiil,- ' Regulae ad dircctionem ingenii, text care, pe atunci, nu mX interesa.
,,DacI aveli dreprul de a aplauda, nela spus, ar trebui sd_l.ave1i In preajma Crhciunului nu mai dldeam pe la Universitate decAt
qr pe acela de-a huidui c6nd.nd v_o place pentru lecliile lui Nae Ionescu. [...]
o leilie. 6ai legea va lnrer_
zice huiduiala in sdlile UniversitAiii. Ap ,A,"?rg"rd nu aplau_ La examenul de logici, m-am prezentat cu oarecare emolie. Nae
dati..." "al Ionesctr nu dddea lucriri scrise, ci se mulgumea cu un examen oral.
S:a a$ezat pe scaun, gi-a rotit ochii p6nh in fundul amfiteatrului Mi-era pulin teami pentru cd nu mai fusesem la cursuri in ultimele
, a
$r incepur sd vorbeasci. D_eodati lisat o linigtJ neflreaica,
'nu'u'o.r"u luni, gi nu citisem Tratatul de logicd al lui Goblot, cu care se
q1lgI toli 5i-ar fi ginur .rdsuflarea. Nut -s_h
i;;;-r; .u un luptaseri tofi colegii mei. Nae Ionescu avea obiceiul si intrebe la
prorcsor, nu ltnea o lectie, nici o conferinli. lncepuse inceput ce carte ai citit. Cand mi-a venit rArrdul, am rdspuns:
o convorbire
drrect. flecAruia in pane, parcd ar fi povestir ,,Logica lui Croce qi Sisrema di Logica come teoria del conoscere a
ilIr 'l_:"_ 1o.r9ro
prezental o serie de fapte, propunhndu_ne o intemretare u.
""uo, si lui Giovani Gentile." Profesorul m-a privit cu interes. ,,Dar nu pot
l$:l^,::d^,ar-o_r
colenpri it b no'asrre. A;.;i l-;;;;;'Ja*r"" gi. spune cd am inleles tot ce am citit", am adiugat prudent. ,,Nici eu
e ctoal.o parte di,ttr-un dialog, ci fiecare din nor era nu pot spune asta",. m-a consolat Nae Ionescu. $i dupd ce m-a lisat
lltleaga
t"il1l?i.; tnvttat
Ia_drsculie, sA_Si mdrruriseasci pdrerile la sf6rgitul oiei. sd spun ce-am infeles din sistemul de logicd al lui Gentile,
Jrmleal ca ce spune Nae Ionescu nu se gdsea in nici o iarte. asigurdndu-md ch, pentru varsta mea, ,,nici nu e aga de riu", mi-a
Era
:._:o^1?1,,ry^o1.-p11 ea,1<ti1 ;i organizat ac6lo, in fala ra, pe catedrd. pus aceasta intrebare: ,,Dumneata cuno$ti povestea cu |Iewton,
E-ra o ganotre. personald stAnd in gridini gi descoperind legea gravitaliei universale, dupi ce
$i, dacx te interesa acest fel'de edndire. stiai
ca nu o pureal lntatnl altundeva, cd trebuie sd vii aici s_d primesti a vdzut cum cade un mdr. Ce operalie logicd s-a intdmplat in mintea
de
la izvor. omul de pe catedrd 1i se iai"sa Ji;;;;," il"$;;f,il;; lui, care i-a permis sI inqeleagd ch mIrul acela, adicd un obiect
pro-b].er.ne gl te iinvila si le rezolvi, te silea sd particular, ilustreazd o lege universald?"
edndesti.'
n. u* $riur cum au rrecut cele.cincizeci de *inute. Dupd cateva secunde i-am rdspuns cd nu pot rispunde pe loc,
f.1.1
^, nu tuasem nore. Dar m_am rrezit la sfer$itul orei hd4iit Aproape
ca de dar dacd lmi dd rdgaz poate am sh md apropii de soluf ie. ,,Nu e nici
intre.biri p.i probleme: se lisa.se oare Goetlre iiiitit de antropiologia o grabd", m-a incurajat el. ,,Am citit de curAnd o carte a lui Lucian
maniheisti a atator secte medievale, .u.. .up.u\ri"1ui."ra Blaga, Fenomenul oiginar", am inceput eu. Profesorul a cldtinat
problema rautui. a'piCuri o se-aesprindea
"air.,ulite mulqumit din cap. ,,Egti pe drumul cel bun", mi-a spus. ,,Mergi
f "i,li.r:y
ea our faus/,. iLR:n4$rere?
era _gre;it pusd gi, deci, iiezolvabili in 'cadrele inainte".
tJglrronale, sau. presxpunea o altd problematici I-am spus ce m-a impresionat in faptele citate gi interpretate de
:19-ror.l.t,
cerea dczbatutA pe un_alt plan? gi multe alte intiebdri de acest'fel. $i se
Blaga. Anumite minli vdd elementele de unitate in naturi sau in
prilejul sd vorbesc de Nae lonescu despre culturd, vdd ceea ce e esenlial, fundamental, gi asta le ingdduie sd
.^. ^v..: ll:_^_l::ontenit ;i
::::."_:':Tlg1t g! q"n1* tinerelea rr.re.a.. Dar, evident, nu ioi puiea descopere structurile..." ,,Asta e rdspunsul, m-a intrerupt Nae
orscura atct gAndlrea_ $i lui, nici influenla pe care a avut_o Ionescu. E vorba de o structurh. Operalia logicX efecruatd in mintea
q:l.tulier mele. -opera
Mi v-oi mulprm.i cu inierindri sumare, pe lui Newton asta a fost: a surprins stnrctura fenomenului gravitaliei
TYlilte vol completa pe mdsurd ce relaliile mele
care cu Nae Ionescu vor universale."

15E 159
 Mircea EIiade in gazetAria romAneasce o dimensiune europeani"
,,El a introdus

S-a uitat apoi lung la mine. Nedormit, cu ochii frnp[ienjenili sub

lentilele groase ale ochelarilor, netuns, negliicnt lmbrlcat, nu rului si nu pot decide asupra judec4ii unei opere Ei a unui om' E
i.*ri'*.* iL ""tbit despie ei. Dunineata imi spui -ch in lard el^e
ardtam prea atrigitor. ,,Acum vine vacarrla, a nddugot el, mai uitd-te vrea si inleleg-asta in
gi la cer. Ce-ai de gind si faci vara asta?" ,,Urc pc Bucegi, $i de ;;;Jid;;;i,.tn f"l d" simbol al rXului. A9
acolo. pe Piatra Craiulmi." ;;;i;t; demoni", luciferic in ei, cd era Faust 9i Mefisto
' i"^ t""f"li iimp, "iuuDar acest'demonism flcea parte. din inarea lui
Nae Ionescu piru oarecum surprins de rtrspunsul meu. Probabil
cX ii era greu si mi vadi cdldrdndu-mtr pe Piatra Craiului. oersonalitate, foarte complexd. A rimas dar aceastd imagine'.Este o
,,Bund idee, volbi in cele din urmd. Dar urctr+e ftrrd cd4i." I-.-n-i* |""i,*itd in bunl parte, pentru cI oricdt ar.ficare.e.prlma de adevtrrat
un aspect al unei personalitili puternice' Stlr
Memorii, I, Editura,,Humanitas", 1991 ilfi;lr;i.;;;;"iuia".p.L
"u ""dout el: unii l-au cunoscut 9i l-au citit, allii
'nu i-au citit textele' (Acettia folosesc ai
n"'f ---"uuot.ut 5i nici
repeti cateva imagi n i-c I igee' )
' A,.P.z Dacd u- tpri" cd opera unui profesor este nlundrul .Si.
,,Et a introdus fn gazetdria "iiJii
ai*OJitii Itii' ts putei sd.vd inieb in cediscipolii
iioi iiniui an acest pu'nLt de vedere? cine sunt
'"iL
c.onstd,opera.lui
aceluia
romeneased o dtmensiune i'ien t"", pe limbajul pe cate |-am auzit de la dumneavoastrd'
"*MiE.;-sd P ndeaschcdPe tincri?
eutropeand" rlezvdta
F-babil toti cei ce au fhcut filosofia intre anii
'2^5 qi

Adrian Piunescu: Ea ptiu cdte ceva din lucrurile acestea pentru 'ls.'oi;teri-si-ai*cipotii lui de la ,'Cuvdntul" (Sebastian' lui Paul
st"iiiti, rra- v,il"an*sdu' Dan Botta, Raco'zeanu), de dar influenla s-
cd am fost fericit.sd primesc de la duntneavoastrd un volum de ot"pra intregii generatii de filosofi 9i profesori care l-
amintiri. Dar trebuie sd fac din nou pe inocentul. Dumneavoastrd . ittv[1at'
"i"t"iiui gener"agie"care afost formatd de el' El ne-a
'
evocali in Amintiri momentul Iorga. Ditt cdte lin minte, pentru "r"tit^t "t""fi, cTtim cd4i despre' ci sS.mergetnla.izvoare' el nc-u
"il;;;a;t;t
articolul dunneavoastrd s-au supdrat Si Nae Ionescu gi toSi cei de la
,i"tuetut de anrrmite supeistilii'icd religia e un fel de.cercetl$ic suu
,,Cuvintul". Vreau sd vd fac o mdrturisire, pentru cd agi pomenit ce meiafizica a fost depdgiti de pozitivism)' Lucrurlle acestcu ltlc
numele lui Nae lonescu; in gard se Stie despre Nae Ionescu cd a fost tirrctc clc
un tip sunbru, el e pentru noi, cei tineri de azi, un.simbol al riului- iiri"-oi" l"r,tra a.elo'r ini' $i in plus a dat genera{iei
l'nportanle clllur lll
Itunci culaiul de a pune problemele^ ccle^mal
ASi vrea sd incerca{i sd ldmu li figura lui? '"ir.. in spectacolele dramuticc
irii"J" J. Ne_i invaiat sd descifrdm
Mircea Eliade: E foarte greu de vorbit despre un autor a cirui 'gdndiri' sd considerhm teatrul ca o
operi e necunoscut5- El era un profesor extraordinar, excepfional, J*ri".ii ale adevdratei
pe linia Maiorescu Iorga Opera lui de profesor e nu- *a.airii: ne-a Tnvhlat si privim strada altfcl; ne.inv[1a
- -.Pirvan. ca profesor nu-i pot
"r5""*ie "
.xlifiti* tti'-a;ira- privind odmenii nu uitAndu-ne la.pomi Ne-a
mai in parte editati. Cei care nu l-au ascultat
citi nici operele. A doua activitate a lui a fost cea de gazetar. El a il"#i";f';;J"m i'i literutura ceea ce anticipai' fle Toate
gandirea
aceste
introdus in gazetdia romdneascd o dimensiune europeani. Scria riti"i"^,i.i, fie experienlele fu ndamentale.ale .vieli
cum scria lJnamuno, discuta intr-un articol de ziar probleme de i,;;ilri - i;-;d it ii a" .i,9i ele fac parte din stilul acelei seneralii'
filosofie, de etic6, de teologie. Acum 40 de ani lucrul era foarte nou. A. Piunescu, Sub semnul inttebdrii,
Aceasti activitate jurnalisticl a lui e, la fel, necunoscutX. Se ;;tiu (cap.,,Mircea Eliade"),
despre el probabil numai simpatiile lui in anumite imprejuriri Editura,,Cartea romineascl", 1979
politice, care ca toate evenintentele politice aparlin efeme-
- -
r60 161
 ,,Nar oonlldentul, (...) omul Palatului"

derea vielii noasffe publico: ,,Guvolnul e un instrument de execulie

GRIGORE GAFENCU progranrul ce trebuie lmplinit nu trchuie sil fie nurnaidecit al sdu,
-trebuie sd fie al t5rii, gi atAiu vrclno c0t guvernul va executa intoc-
mai programul tdrii (l), nu e nici un lnoliv ca el sd fie concediat. Cu
,,Nae conf identul, (__.) alte cuvinte, atata vreme cnt guvcrnul va fi sluga plecatd gi va
csculta de poruncile pe care le prime5te, va fi menlinut. Va putea
omuN palatutul,,
. Eine Ei doi ani cum se laud[ bietul Mihalache. Singura condilie.
si nu conceapd- i;i str execute..."
-
15 decembrie 1930 f4 martie l93l
BILANTUL ANULUI POLIT]C IntAlnesc Ia Camerd pe Nae. Nae confidentuf filosoful mis-
Carol pe.tron, Maniu in civil, Mironescu prim-ministru, Nae ticismului monarhic, omul Palatului, Nae Ionescu. Ii cer informalii.
consilier politic, Aristide consilier financiar, tesianu Dinu, mi_ Ii ar'5t ci nu mai pricep nimic. ,,CuvAntul" anunEi trna gi alta se in-
nistru la Paris: regimul nou. tdmpli. ,,CuvAntul" spune cI irnprurnutul nu se face qi impmmutul
t...l se face. ,,CuvAntul" veste$te plecarea guvemului ;i pleaci gu-
*. 4. ,,Prietenii prinlului": Manoilescu, Cesianu, paul Teodorescu. vernatorul Bdncii Nationale. Ce s-a intimplat gi ce ne facem dacd
Planurile lor de restauratie acttunea lor asupra lui Carol. La nu ne mai putem bizJi pe
a:g5tia se adaugX -
N-ae Ionescu 5i ,.Cuvdntui.., oficiosul mis_ Nae zdmbegte satanic. "Cuvdntul"?
Lni cliduse pe vremuri informafii bune.
trcrsmuJui monarhic, - Grigore Filipescu gi ,,Epoca.', oficiosul De o uimitoare gi deconcertantd exactitate. Era in septembrie trecut,
vladlepismului. Ralionamentul lui Nae: s-au'sleit ioate fondurile si reveneam de la Sinaia, unde fusesem primit de rege intr-o chestiune
toate credinlele trebuie credinfi noi, productive, deci: Carol. de serviciu. Nae se urcase in compartimentul meu gi mi-a. vestit
Ralionamentul lui - Grigore: jos $tirbei, d-eci jos regina, deci sus c[derea lui Maniu: Va pleca Maniu, va veni Mironescu. De ce
Caiol. [...] Mironescu? Fiindci regimul nalional-lirinesc trebuie compromis
Stdpdnul insd cum zice Nae se pregdtegte sd stlpdneasch. definiciv. Va fi un provizorat. Apoi, va ven i 'I'irulescu. De ce
- - . Titulescu? FiindcE trebuie comprorni;i qi toli falgii semizei. Alt
2 ianuarie 1931 provizorat. Apoi ochii adAnci ai lui Nae scAnteiau vom veni
Szembeck nlt e incantat de el gi spune ci-,,pdrerea generald...a -, pare sX fi
noi! Prima paite a- programului s-a implinit. Partea a doua
polonezilor e cd trebuie numaidecai sA fiu eu. imi zice ci u, suferit unele modificiri.
,,seriozitatea" problemei.regelui gi cd doregte sd giseascd pe "*prrne
ciireva ,,Sunt numai modificiri imi zice Nae modificf,ri ce nu
care si-i sugereze_numele meu. Ce ag gdniti dac-d el, Szeirbeck, ar -
schimbl programul. S-a intimplat -,
un fapt neprevdzut: Mironescu
insdrcina pe- Nae Ionescu cu aceasti 'nisiune? Refuz cu energie gi s-a luat in serios. Era menit si fie o fantoqd provizorie. S-a crezut
indignare. Nu am pentru l.{ae nici stimI, nici increclere ! indreptilit sd fie o fanto5i definitivd. $i ce e mai ciudat e cI
Mihalache s-a solidarizat crr el. Mihalache gtie de ce a venit
5 ianuarie 1931 Mironescu gi ce inseamnd Mironescu. De ce;i-a legat oare soarta
A dat Dumnezeu gi am restabilit gi regalitatea. Avem din nou de el? De ce s-a inclpdlAnat pe chestia imprumutului? Acuma vor
Curte..camaril5.;i ,.prieteni". Avem pe NaE, indriznel, insinuant ;i cddea cu totii impreuni. Sau poate crezi cd au ca$tigat panida?
autoritar. Dar nu mai avem Brltieni ii Stelian s-a pot6iit. Madgearu se crede biruitol: realizarea imprumutului, debarcarea lui
Burileanu snnt triumfuri. In realitate, niciodati guvernul nu a fost I
23 ianuarie 1931 mai aproape de cddere decit azi. Cdci nu-gi inchipui cumva cI
Teoria lui Nae e de un cinism in care se oglindegte toatl deci- Mironescu a fost ales ca sd guvemeze, pour de bon ton?" I

162 163 i
 Gtigorc Galencu
,,Nae conlidentul, (...) omul Palatului"
Cam aga grdiegte Nu:
nrmentele par a fi scdoar del- *udreptul lns[ ctr z0rnbcsc pi eu. Eve_ partide, bdrbali de seaml, legdturi exteme, ce se ridic[ in calea unei
-a'IJ*i.dul'p".t.a ,,priete_
nilor". planul care a inldturat p"{"1iu]tliiriio-iiffiir"
fr4fniu a" ,,lumi noi". Ce e aceastfl lume nou5? Tirania inleleaptX a unui rege,
Mironescu. gi aceasta, cu at6t m-!i;il;
mut de ,,conu' Georges.....Dar
;":diil#;i nu "up
s_ar fi te_
stApan de drept divin, cum std scris in unele articole? Sau o anarhie
_utt, .in care, dup5 ce regele, unealtd supremi de anarhizare, va cddea,si
cdnd e vorba sd vie sT sd stea la"onul-G'e;;d
e vorba sd plece. ;fi";"
putere i-;";il "',ilI.in1"r"g"
nimic cdnd
el dupd ce va fi distrus celelalte fo4e organizate, vor veni in sfdrgit
fortele ,,noi", pe care le viseazd Nae in aventurile sale mistice...?
..,,.ToTti, Nae nu . poare renunfa la_ privilcgiul de a Toati starea de spirit a lui Nae, a$a cum reiese din articolele sale
vutorut. ,.Ai prevedea
^ auzit de sosirea Iul'fituteicui;li'gii.,o"
.
megtegugite $i pedante, pare ci goviie intre absolutism gi"anarhie.
Titulescu?" Nae: ,.Actul ai a"lf"ol;'-"""' - ""' uin"
- "" Singurul fel de a-i concilia teoriile ar fi urmdtorul: spre anarhie, plin
absolutism. Se poate ca gustul amar, dizolvant pe care il au teoriile
18 iunie l93l sale monarhice sd fie un farmec mai mult pentru r'ege, care datoregte
in politica noastri exteme. un,,malaise..in ascendenlei sale slave o tendinli deopotrivd de mare pentru
ori|u:t't" r.elaliile cu
autocrafie gi dezordine. Nu e oare regimul de azi o oregltire pentru
Comentariile presei franceze cu prilejul
au suplrat cercurile oficiale gi, *A li"ii
formdrii noului guvern o liberd desfdgurare a acestor doui elemente: un giivern petsonal,
c'"rieu. tu"'iorr".",r, ori_ compus din prieteni personali ai regelui, de o parte, qi, de alta, a
ciosui Palatului; rdzbuni onoarea p.i.t""ilo.
lui Nae: i.,ru avem datorii de ,:d;;il;;Ad;;i.;rt",oiJ.ini"Franla. Tema curlii in plin[ anarhie socialX gi moral5? Doctrina lui Nae e o
ajr,ta1i, am ajutar, sunrem ctut. Nu ;';?" am fbst sintezd a lumii celei noi: Argetoianu gi Puiu Dumitrescu. E firesc ca
illilni'Jotigaga
pisrra rordeauna o alianri daci nu ili;;;;;;;i;Ti;;."" a" a- sdgelile ,,doctrinarului" si se indrepte, in prin-rul rdnd, impotriva
A3esre-legqii fac pahe aint._rn ii.r"il. SirllLJii.i"rnii omului lumii celei vechi, impotriva democratului ,,cinstit in viaga
-
transtbrnri". Ne rrebuiesc alli oarneni. ulr. p-ur"tla",-oli;;i;;i,,t..ce se privatd gi dezinteresat in viaga publici"
-
impotriva lui Maniu. [...1
r.ealitare e o act.iune nesativh ae aist-rugeie,f i;; Maniu presimlea guvernarea personald dictatura. El
insh;i
il:.; in fiingi. a presimlea mai ales cAnnuirea bunului plac: capriciile - Curlii gi
-temetiei
irrganizar"liei
noastre extenli nu Doare fi _1,:u"1,".
d. .:;i. i" ;; on*r" politica domnia doamnei Lupescu. $i a priceput de asemenea ctr prinrele
moment mai riu iecai cet ae azi,
cind in afari de Franra intreaga Europi c ales, i"-
lovituri vor fi indreptate impotriva lui. Nu avea de altfel dec0t sll
prtbupi, pentru a ataca
sistr
fj.I-"ia;" de a se citeasci pe Nae gi il citea pentru a cunoa$te de rnai lnuintc
5#;t"fiif"".;';ff l#T'il*"1'"T,ilri".llflE:"*::T*,,:,ly -
desfbgurarea intregului program.- Cu o candoare cum nu se nrni
gdsegte decat 1a conspiratori tenebro$i qi la machiavelli din cei rrrni
25 iunie t93l giregi, Nae ldmurea lumea, prin ,,Cuvintul", despre ce se va face gi
Banda Lupescu descoperise in Maniu, cu. buni pentru ce se va face. [...]
dreptate. pe ccl
mai primejdios adversar'al gt _ un om cinsrit, geful Nu ired ca regele si fi pirisit cu totul ,,doctrina pentru Ardeal",
puternic parrid, reprezenrantul netlgEdui r ;,;;i'Li;;; celui mai pe care Nae Ionescu a preg5tit-o suveranului, ca atatea alte doctrine,
provincii,
"l
hotdrat sd arate reselui ce stmte_$r ce gAndegte
lara in chestia
gi pe care a suslinut-o in CuvAntul dupi primele ciocniri dintre rege
pr-inlese i Etena. pe i'dned ura,femei ldr, gi Maniu. E doctrina .,inevitabilelor transformdri politice" doc-
Ma;iu' ;;;istJiirporri ua Iu i
$i ftiria ,,doctrinaritor..INae.Io,r"r"ulira,ui'tJ*i ,.jiiriJlt palatutui, trina ,,Vremii noi", care cere' ,,inl5turarea cadrelor istorice,- inve-
vedea in Maniu un obstacol serios la i"J"pflri*" chite in ap[rarea unei tradilii gi a unor drepturi nalionale pe care azi
pl"n'u.ito. ,u1".
Sistemul lui Nac? Desfiinfarea tutur.or ientreioi'de rezistenle: nimeni nu le mai contest[ gi inlocuirea acestor cadre prin elemente
noi, oameni tineri, care sd nu aducf, in politica noul a Rom6niei
164
165
A gotc dtlencu

intregite amintiri regionaliste, ci numai un spirit nou, orientat spre MONAHUL GUCON
viitor, gi acelagi ln toate linutudle romAnegti".
10 iranuarie 1934
Starea de asediu, cenzura, represiunea... Intr-o noapte, dispar Nae lanescu' Teolagul
tofi fruntagii nationalismului extrem, Zizi Cantacuzino, Nichifor
Ciainic, Diagog Protopopescu. A doua zi, dispare,Nae ridicat de
polilie, arestat, ascuni, Ca nn simplu mujic sub Ohrana - larist5. Ce Dacr te or o g * "l"i1lii:Til3:i':iiT: itr K'S',Hi.'"""'H'l
Face'regele. in tirnp ce i se aresteazi cel mai credincios gi devotat
prieten?
- Camarila Regele nu-me;te pe Gugi Thtdriscu prim-nrinistru! [...]
se scinda3e in doui, de o parte, creEtinii care cochetau
prin Nae cu Garda de Fier, pe de alta, jidanii, gata sd sprijine
politica a d-lui Titulescu. [...]
kt#il5*ft*i+!tkrL'il+.;11;ii*.ti $;
- Privitdantigardistd
din acest punct de vedere, criza Titulescu a dat tot ce Ni'*f .*,i"'rl;*i'ii;:x"!"*fu silE'fr :Yl.+"Ji:'5i
putea da. Titulescu a lovit pe toli pe care vroia sd-i.loveasci. A :;i:;"'":f"'#'irhy.m,,,-
;btinut indeptrrtarea lui Puiu si arestarea lui Nae, intdrirea ltti Gugi H,H"t1ii:*rt"':'.tfi
i';:S;fi
pri'n prezenla sa in guvern, dai slibirea lui G..u1X. fa$ rle el, Ministru
cle Eiterne iu condilii, cu rezerye gi cu privilegii. Fagd de sine 9i de
poli(ica sa, Tirulescu a flcut un pas inainte. [...]
;*i
j:fl
:fi , :*i'1".?"i1':i::"'"l?:aiituiuia""a'
' Tare gi indriznel cind calcd uzanlele- lolitice, e slab. 5i timid
cind e vbrba si-;i ipere prietenii indeosebi prietenul cel mai
"l.:.,:sli:*'"""'iJi"^:3i:::$t.ri:"::?l:l"c"'"organicia
supus ;i cel mai devbtat. Arestarea - lui Nae provoaca shtpoare 9i '-*ti;EsJl;nfl{+:i:ii"";K,li:ilil13#t",:;tff ;'i'i,'i
iniligndre. Daci e unul pe care regele era dator sd-l acoper-e e Nae puternica intutlte
addpat, - l]i'::"ir'xli'ii.i..tice.
"T: posibilitl1i 1]"1""^"#;i;;;l;;i; punctele
t-eoretic:ianul fanatiC al restauririi, carlistul de zile rele, apo- ii ine[duie sE inf6[r9eze'. cu mai mari
-logistul de vremi trandafirii. Totu$i, la prirpa c€refe, la prima ortodoxu rn nar
;.;'f"A; aL cerbi mai "hab.otnice"
telegrami, se zice, a lui Titulescu, Nae e sacrificat. Iorga exprimE ;t.G;;it i"tigio^'" 3:TitilHlte;; domnului Nae lonescu in
de mirrune nedumerirea generalX intr-o telegramd trimisd regelui,
i"^: ;''di il.q nu i" x -o'a
i n
cu urmdtontl cuprins: ,,Rbg pe m.v. sd intervie^pentru p.rofesorul o.#:lji', ;::;ti'!11"' crrtenr ?, Jfi :"' #1":
t

iX*ii. i"*r^ aEzordine' de-a fi stcbilit unele

i

Nae lonescu, pentru tot ce a flcut pentru ea. Intr-o lar5 in care
TitXrdscu are fregedinlia, profesorul Nae Ionescu.poate si aibd, cel ili,iiii-*.r"ei',""r1.1-,".[Jli].'d;T"i*r,f f.r'r?:'#i::!#
Dutin, libertate;.:"Nae iAmlne insE inchis, fdr6 ca justilia militard sI
iroitd formula vreo acuzafie precisS. $i lumea nu mai ingelege lf ;,i,[?l',11";"""'i?Fi,lTgd;i$"..:""]_.:';rum,q;-q;]
nimic.
h1 ;';;lu
-
i'' de hotdrari le' ob oare o r s r

l99l
:L%Iriff :Po';,.p""?ff
p'"oon'"' iJ
i
"i't n".:"tar cu Sf6-ntul Potir'
insemndri politice,,,Humanitas", ecumenice' d" "o"niu"*i din iarna lui
Putem afirma po#ri"*liiit"ilii" dezbatere
"'
te2'e";'iil;;;t*ll:#fu
Necum care-s cnterttle
fhlil";i';zu'iff ffi':"ui'""J:l;
167
166
 Monahul Glicon

mare dezbarere publicd, insd, studenfii. domnului Nae Ionescu OCTAVIAN GOGA
auziserd de la profesor de scrisoarea patliarntfoiiUsniii"ni.
cunotrinre.despre o eclesiologi" oriodoi[. -3it"lnli"r" $i aveau
fdcutd in
,T#:,'fr ,ill':":,:"'Ji,i%"::,ffljiljt;5;_uit:#**1,,,,,rr Nae loneseu
rodit bogat:'profesorul Nar
_^_9u
,otij".tria 'ror avea de furcd, ,rai*, f"""iii'gdndului
cu_
cernrc, uscdturi le protestante. 4 anrilie 1931
Tatd de ce nevoitorii spre reinvierea Dis'-de-dimineati, d-na Pruncu m-a scos din baie: ,,M-a
trecutului
credinlei romAnepri drept-credincio"r", ;l;;i;i*;;-de mireni
mdndrie al - Regele
trimis Maruca [Cantacuzino] sa-[i spun ch ai avut dreptate.
isi e un sldbinog. Foate era mai birie s[ nu vie in !ard' Cu Nae a mai
cu recunopringi qi cu dragoste nefdlamicd ganaoi ,pi"
11.1,"_"914 sldbit-o."
spre marete teolog ar Bisericii drtodoxe"r.omaneiti
RTliJ;lXi;
6 aprilie 1931
Matinald ca totdeauna, d-ra Pruncu s-a prezentat: ,'Maruca e
,,Credin;a", Anul III, nr, 359, 10 februarie 1935 -
loarte trist5", incepe sd-mi gopteascl, cu aerele de.comunicativitate
ale fetelor bdtrine] mica proxenetd. Destiinuirile ei se ingiri pe rind
ca mirgelele de chihlimbar in miinile unei- -starele- vinovate: -
--Maruci se olimbi prin casd si ofleaz5:- "Carol? c'est la pourriture'>
irrnian a losi ieri si si-au plAns'reciproc. El era foane violent spunand
cd au gregit c[ l-au adus in lard pe rege -9i c[ lon Brltianu a fost
sinsurll om mare care a vhlut limpede. Maruca a trimis azi flori
sen"eralului Averescu. "Sa voisine toujours proche>>; am vizut
i..i.our"u, sirop si sumisiune abso1ut6. Cit despre Nae, el e cam
ni.t. intt"uUa aici intri in guvem sau ba. Maruca e amirAtd: <Dac6
colorit totdeauna lucrurile 9i abia asttrzi v[d
--"i ini"fit. Nae! Aiincheie
ud"nA.dl.""'P-ncu misterios: ,,Furtunicd' aga ii zic eu
M"-"ttii, are flac[rd in sufletul ei, degi e cam mocirliti azi' Sd gtii
cd isprdvegte cu Nae."

' Jurnal politic (7931) (fragmente)'

ln vol. Precunbi, Editura Minerva, 1989

169
16E

VIRGIL IERUNCA
Leclla netermlnatd
a lui Nae laneseu
Trecerea lui Nae Ionesctt prin societatea romdneascd investegte
aceasti societate cu atributele ateniene. $i mai precis: Romdnia
devine, prin existenta lui Nae Ionescu, un fel de polis valahd.
Noul Socrate nu mimeazi destinul modelului, il reinventeazd
gi-l retrhieqte autentic. SituaEia, contingenlele sunt de altfel altele.
Altele, v-alorile de sprijin existenlial. Al1ii, contemporanii, tiranii 9i
sofigtii. ln mijlocul lor Ei impotriva lor, Nae Ionescu inaugureazl
neoiedagogia riscului. Riscul de a fi inteligent intr-o urbe de
,,cleitepf', riscul de a suferi adevdrul intr-un, peisagiu in care
adei,druiile se poartd, nu se suferi, riscul de a cultiva paradoxul pe .
pielea neaogi a proverbului. Dar, mai ales, riscul-cel-mare de a
incerca sd impui romdnismul printre romAni, intr-o vreme in care
ace$tia, de-abia fdcdnd ochi in istorie, privesc lacomi de culhrrd
$i d;: luminl -
in afara hotarelor ldrii. Rom6nismul lui Nae Ionescu
-
e un fel de opozi;ie indlrXtnicd fa;d de acest impon de lumind. De
aici. tdria 5i irairiLicia lui de izvoi. Ldngd romdnism- ca spaliu- de
intrebare sufleteascl vatrd necontenit d<igordtd de propriul ei
-
foc, Nae Ionescu aSeazd alt orizont 9i alt apel: ortodoxia ca limbaj
aulohton al credinlei.
in aceastl dubld armurX, a rom6nismului gi a ortodoxiei, urzitii
din zalele in veci necinite ale omeniei, cavalerul acesta sceptic, dar
vizionar, purcede la asaltul dificil al faptelor. La Universitate, predd
logica si indoiala, examineazd certitudinea, lnvagd virtutea'
Prlmeniior de sisteme, el tranformd cursurile in oracole. Catedra,
ceva intre alee gi altar. Pentru prima'oard, uuiversitatea devine
academie 5i ateli6r. in ea, cuvAntul dobdndpgte ceva din puterile lui
originare. Cuvdntul e din nou Ia inceput' In prestr ]r{49 fe1656tr
est6, ca si Eminescu, Hagdeu, Iorga, 9i ziarist ia -
in rlspir rutina'
se rhzb6iegte cu edilii invArtelii -
invdrteala ca institulie
- -
170
Leclia net€rminatd a lui Nae lonescu
pledeazd, pentru metamorfoza politicianismului in ,politic, a
demagogiei in noimd, a ideologiei ln idee, a personajelor in
persoane. Prin el, gazeta trece din senzalional in neccsar.
Editorialul devine invh16tur5, faptul divers parabold, cronica
eveniment, istoricitate aprinsi.
In ,,forum", Nae Ionescu so migcd insolit, contradictoriu.
Aristocrat al distan;ei, el irith pe ,democrafii" improvizali; plebeu
subtil, el igi indepirteazd pe boierii get-beget, care confundd pe ,,a
fi" cu,,a avea"; mare singuratic, el trimite ,,masselor" ochiade de
indiferenl5 activi; elegant ca un concept, refuzi pitorescul de
bagtind. Totdeauna in centrul esengelor, Nae Ionescu exaspereazd
accidentalul gi pe slujitorii lui. Poate de aceea, viala lui e serios
accidentali. I se disputi, necontenit, locul gi rangul, vocalia, casa $i
masa.
Nu insd gi posteritatea. Nici unul dintre daschlii universitSlii
romdneqti n-a avut discipoli atat de vrednici de statura spiritual5 a
maestrului. Care dintre universitarii nogtri se poate mindri cu o
pleiadi de urmagi ca cea care strAnge laolaltd pe Mircea Vulcdnescu
cu Constantin Noica, pe Mircea Eliade cu George Racoveanu gi
Emil Cioran? Iorga a fost o vijelie a cugetului care gi-a mhturat int6i
gi-ntdi discipolii. Vasile Pdrvan s-a infigurat in singurltatea lui
tragicd 9i orice mogtenire ar fi luat forma unei sfidhri. Singur
Maiorescu gi-a agezat, oarecum, catedra peste timp. Paradoxal insd,
spiritul maiorescian a diinuit mai mult prin discipolul siu indirect,
E. Lovinescu, decdt prin urmagii lui direcli, P.P. Negulescu, Ion
Petrovici, S. Mehedinli.
AIta e insd posteritate:i lui Nae lonescu. Elevii au invilat de la
profesor mult mai mult decdt o tehnicd a cunoagterii: o voinli de a
fi 9i rXmdne oameni pe senin gi in furtunh, printre semeni gi sub
istorie. Nu e o inthmplare cA rezistenla romdneascd de azi impotriva
puhoiului ruginii se confundd cu moartea lntru sfinfenie ti eroism a
lui Mircea Vulcinescu gi cu ingroparea de viu, in suferinfd pi
onoare, a \'i Constantin Noica.
Leclia Invhliitonrlui a rodit peste incercare. Leclie neterminatb
istoric.
,,Cuv6ntul in exil", februarie-martie 1965
171

VLADIMIR IONESCU
" ,V aa lanlsau
Ce greu e sd evoci figura unui om! Chiar dacd eqti rudd sau
prieten cu el, chiar daci ai lucrat ani de zile la aceeagi treab5, chiar
daci e vorba de cineva simplu, deschis gi fird complexe. Cdci
fiecare dintre noi avem un coll secret interzis oricui. Suntem, in
fond, fiecare, o enigmi pentru celdlalt. Nu te cunogti cu adevi.rat pe
tine insugi. De unde pretenfia de a cunoa$te pe celdlalt?
E lesne de inchipuit cu cdt mai dificil este si definegti perso-
nalitatea unui om ca Nae Ionescu, filozof gi om politic, piofesor ;i
gazetar, cu r-nultiplele fafete ale unui spirit pemlanent sedus de
aventurd, permanent ciutitor de rispunsuri la nenumiratele
intreb[ri ale existenrei, temperament pasional, prompt la cele mai
nea;teptate leacfii in fala evenimentelor mari sau mici ale zilei sau
ale epocii.
. Degi rudd de sdnge cu Nae Ionescu, nu l-am cunoscut decdt in
7926, cdnd a venit la ,,Cuvffntul" si ia succesiunea lui Nichifor
Crainic pentru acea rubricX intitulati ,,Dumineca" qi consacrati
problemelor credinlei 9i bisericii. Teolog qi poet, Crainic a cXutat
sd-gi conving6. cititorii de valoarea de nepreluit a credintei, si linX
prezenti in mintea lor tradi;ia ortodoxiei, si puni in lumirri nu
numai meritele ci gi neajunsurile sau erorile ierarhiei bisericeqti,
valorificdnd aceste teme prin acel dar de transfigurare care este al
poetului.
Ce avea sE facd din aceastd rubrici succesorul lui, care nu era
nici poet gi nici teolog? Ei bine, in scurt timp Nae Ionescu avea sX
se dovedeascd in stare si potenfeze sensul acestei rubrici printr-o
adAncire a problemelor tratate gi chiu' printr.o formulare, poate mai
pulin poeticd, dar care avea o tnisterioasd putere de a convinge sau
de a captiva.
DupI citcva luni, puscsc asupra ziarului pecetea puternicei lui
personalitili.
172
Nae lonescu
Ne-am intdlnit lntAia oar[ ln camera secretariatului de redaclie.
A intrat pe u$d un om de statur[ mijloiie, care s-a apropiat de noi
cu pagi mdsriragi gi elastici. Chipul lui era pregnant. Fata avea
triseturi aspre Ei colguroase, cu un nas putermc, cu och verzl'
pitrunzbtori, iscbditoii, ve$nic in Trgcare- sub sprdncenele ne-gre 9i
itufoase. Ne-am recunoscut dintr-odati, instinctiv. Ne-am
imbrdii$at.
in'vremea aceea, Nae lonescu nu mai era un necunoscut'
Numele lui circula in cercurile universitare, in r6ndurile tineretului,
in publicisticd. Eu $tiam de la fratele meu 9i de la colegii lui care il
avriseseri profesor'gi director de studii de Ia Mdnhstirea Dealului
cat de Dretuit si de iubit era de elevi.
. Am vrut sd verific in ce mdsuri elogiul 9i admira;ia juvenild ale
acestor tineri erau indreptdtite gi m-am dus sd asist la cdteva din
lectiile lui Nae la Univelsiiate. Am rimas fermecat. Vorbea cu o
siniplitate gi cu o naturalele cuceritoare, evitAnd ^o terminologie
s.re6^ie. Vbrbirea lui era iotodatX spontand ;i gAnditI, . organ ic
iesatd. Recurgea adesea Ia exemplul concret, comun, uneori aparent
oiadoxal. pdntru a face de inteles mai lesne ceea ce era prea
ffi;;;. c,ira;iut iui
"'u
linistit' fEcea din cdnd in cind cite o
elumd si-$i arunca lugar ochii pe o hArtiuld, pe carc i;i insetnnasc
nunctele orincipale ale leclici. Era ascultat nu nulnal cu al'enllc' dtlr
tu un fel'de ardoare. Rar mi-a fost dat sd vhd la cineva o at0( dc
uin".oute putere de a comunica cu oamenii gi indeosebi cu
tin"eretul. Eia dascdl in cea mai nobili acceplie a cuvdntului, nltscul
de a trczi 9i
rJli. p.of"to. prin darul de a zgilgii curiozitatea, de a gindi prin
,,r.',*..'r aDetitui cunoa$terii, de a a1A1a pofta
irooriite miiloace in fiecare dintre elevi; ii indemna si fie ei in ce
'ni"i".. si fic, si nu primeasci nimic de-a gata, sd treacX tot ce vine
fin ufu.a prin -sita siirituloi critic li sd supuni totul meditatiei 9i
intrebiri
^----i* i.
*"t".iu dac[ o putem numi astfel - ii plicea, se vedea
bine, ii dddea -mari satisiac,tii 9i-i prilejuia o extraordinard expe-
rientd
"-- nu numai pedagogici' ci qi umani' -..
6" l-u fdcut cieci i- -nu
s-o plrdseasci, fiindci a continuat sI-$i
preJea-"ursnrile la Universitati:, ci sX se,dedice 9i-altor^ activitdfi,
'nestrdnd si in acestea ceva din atitudinea lui de profesor?
'--6" ,Aipun.ul la atare intrebare depinde o serie intreagl de
173
 Vladlmlr lonescu
explicalii p€ntru atitudinea lui de mai tirziu, pentru contradicliile
lui, pentru intreaga lui aventurd spiritualh, pentnr destinul lui.
Omul acesta in stare sd urce voinicegte cltre piscurile cele mai
prlpdstioase ale abstractului, in necesitaiea lui de absolut, riminea
in acelagr
acelasi timn excentional
gi timp exceplional de sensihil
exceptional sensibil la toate nhernXrile
sensibil reelititii ci
chemXrile realiti;ii
chemdrile
isnitele vielii.
la toate ispitele vietii. Existenp
Existenta era desisrrr nenfnr
desigur pentru el o n
problemi cie
filozofie.. Dar era totodatd spectacolul fascinant, aventura inega-
labilh, la care nu se voia doar spectator, ci actor, interpretdnd-o ca
atare gi participdnd la ea dupi natura lui de om.
Contradictoriu cu vocatia lui de filozof? N-ag zice. De altfel,
pentru Nae Ionescu contradiclia este in insdgi natura lucrurilor gi,
intr-un anumit sens, definegte existenta.
Legea compensaliei trebuia sd joace gi la el. Setea lui de abs-
tr.rct, de absolut, de ceea ce e ,dincolo", trebuia sh afle compensatia
in pofta lui de concret, de imediat, restabilind, poate, un fel de
echilibru instabil dar indispensabil.
$tiu, s-a spus de vrdjmagii lui gi avea destui cd Nae
Ionescu era un ambilios, un om care - voia sI ajungd, un
- om care
r6vnea beatitudinea fotoliului ministerial. Era un ambilios?
Probabil, dar nu pentru asemenea joase treburi. Clci a putut sd fie
in mai multe rdnduri ministru gi a refuzat. A fost deputat, dar n-a
incercat nici o clipb sd facd din tribuna parlamentartr o trambulini
politicd, degi lucrul ii era la indemdnd.
Allii socoteau ci Nae Ionescu ar fi n[zuit sd fie un fel de
eminenld cenugie, un inspirator, delinhtor efectiv al puterii reale gi
nu nominale. Asta e o ipotezd care ar avea poate so4i sA fie mai
aproape de adevir. Nu gtiu. Dar fntr-un anumit fel, inspirator el a
fost. Cdci a dat politicii gi culturii romAnegti idei noi gi un imbold
citre creagia originald, proprie geniului nalional, a invilat pe unii sd
g6ndeasci, ial altora le-a biciuit pofta faptei. Era un om viu, un om
care voia sd trdiascd viala sub toate fomele, un om exceplional prin
fo4a gdndirii, prin talent, prin cultur6, printr-o inteligenld indriz-
i nea;5, printr-o sensibilitate de artist. Avea totdeauna ceva nea;teptat
in modul de a gindi, in felul de a rosti, in reacliile lui surprinzi-
toare. Gata s[ se ca]ere pe culmile abisale ale Absolutului, era fer-
mecat de o femeie frumoasa. De la cele mai inalte preocupdri meta-
fizice, trecea brusc la o stare de admiralie in faga unei cravate
frumoase, a unui costum bine tiiat, a unei magini de linie inediti.
Nae lonescu
Frecventa saloanele ca un monden oarecare? Desigur, gi o fEcea cu
plicere, cici ii pldceau interioarele cu gust mobilate, era sedus de
femeile frumoase, de toaletele elegante, de rafinamentele inaltei
societiti. $i cu toate aceste ,,slIbiciuni", izbutea sd rdm6nd filozof,
gi profesor, personalitate aparte, apari;ie stranie gi originali a acelei
societdli bucure$tene de acum aproape o jumltate de veac.
In politicd, el era acelagi neobosit explorator al realitigii gi
autenticului, cum era gi in culturd. A criticat totdeauna statul roman
democrat 9i liberal, fiindcl iL socotea nepotrivit istoriei, tradigiei gi
realitdlii romAnegti. fdrhnimea spunea el era marea gi
cvasiunica realitate romdneasci, iar - gine in afari de
- statul romAn se
ea. Imitat gi copiat in instituliiie ca gi in spiritul tui tle modelul
occidental, acest stat era o construclie anormald 9i hibridi in raport
cu realitatea rom6neasci. Cred cd l5r6nismul in faza lui
revolufionari din anii imediat dupd primul rdzboi mondial a fost
singura mi;care politicd in stare s5.l atragd pe Nae lonescu.
Dar leghtura lui de mai tArziu cu legionalii, mi s-ar putea obiec-
ta? Asta e o afacere cam tenebroasd qi complicatd, a cdrei explicalie
ar depdgi cadrul acestei evociri.
Avea de plitit cuiva un act de felonie? Probabil. In clipa c6nd
fdgdduia legionarilor sprijinul sAu, acest sprijin nu mai valora mare
luOru pe planul propriu-zis politic. Cdci igi pierduse poziEra pe care
o avusese pe [6ngd regele Carol al Il-lea gi era privit ca un vrdjma;
al acestuia. In aga fel incat a infundat in mai multe rAnduri
inchisorile. Delinut fhrd proces gi liberat tot fbri proces, adicd fbri
indeplinirea celei mai elementare proceduri juridice.
Ce experienfi teribild gi totodate fecundl va fi fost pentru el
aceasta ultimd, sinistra aventurd care, ruinAndu-i sdndtatea, i-a
pecetluit destinul !
Mircea Eliade a scris cd Nae Ionescu a fost un inv5l6tor ti un
arbitru in culruqa 5i societatea rom6neascd de acum aproape
cincizeci de ani. lnvi;trtor, negregit, cici pistrase in toate variatele
lui activitdli atitudinea de dascdl. Arbitru? N-ag crede. Nae Ionescu
era un pasional. Atunci c6nd igi insugea o carzd, o apdra gi-o
sustinea cu logica lui at6t de stranse, cu o bogatE argumentare, cu
un adeverat lux de cunoqtinte, dar ti cu o ardoare firi limitd. Se
ddruia intreg cauzei, deci nu numai cu judecata ci gi cu pasiunea lui.
Aga fiind, pozilir de arbitru ar fi fost incomodi gi oarecum
 Nae lonescu
Vladimir lonescu

nepotrivitd cu temperamentul lui pasional do luptltor, in ciuda de a eandi prin propria noastrl minte'
ceea ce era eroare sau
in
efortului pe care-l frcea pentru a inlelege gi u te face sd inlelegi gi . ;;"?;;i#';'ir.ii uunilG' i'nl*'"utut"' in cega,ce a puLu! {i
,,celilalt punct de vedere".
Ca filozof, cum l-am putea situa pe Nae Ionescu? Eu nu-mi
fi#rilffi; "a."i'ii;ioJ;;:;-;J'piu ""u "" am luat realitdlii
romdnesti.
recunosq cdderea dela mi rosti. Mircea Eliade ll socote$te un '""i?'rJ"""i." insd la Nae lonescu ca filozof' Rea/' isr'
aqadar'
-dup[
nu eputza
realist, adicd un om pentru care toate creafiile gi valorile spirituale ,,r"j'.;;"i:;'i;;i t sFelucit elev' Dar realismul
sunt inainte de toate reale. De aici spune tot Mircea Eliade sandirea lui Nae lonescu'""r "i
fi;ii;it; sever' adesea necruldtor..9i
pasiunea cu care a exaltat el ortodoxia,- in care vedea forma de viali
- f#"#il;;.i;;;t.J, tot ce a scris el'.A supus acestur
tot a$n
istorici a Rds[ritului, gi deci gi a neamului rom6nesc. In aceastd ;;;";;il;outd',i't"m"i" "uto"tttit"ozi9i roate doctrinele.filozofice' instrgi'
t*otJtl"u"nirnint"rt zilei sau.isloria
pasionatd exaltare a ortodoxiei, Nae Ionescu a mers atat de departe :ffiftil;;o.Juio;i tut" piitu J"iiste intre felul lui de a gAndi
incdt socotegte ortodoxia determinantd pentru ,,romdnie" cum Indiferent de legatura
- sisteme filozofice' Nae Ionescu
zicea el gi ne anexeazd prin ea Rdsdritului. il#;;i;i^t;, !i i"'.r" aG'ii"io' tttling" pt socratic
Dar -atunci trebuie sX admitem ci din primele momente ale accepti unele din enunlarrrJioi 9i lll"^f;:Ritit
cdtd alirmi cd nici
cregtinismului, acesta a luat doui forme istorice de viaJi, una a cr structurd' el nuJ cru1i nr"i pe'Soc'itt'-utunci cumpinitr qi sincer[" a
Risiritului gi alta a Occidentului. Cum rimdne atunci, insi, cu
credinta universal aceeagi a crettinismului? Componenti a
Siffiffi;;';;; ;"''asui'il' addnc
pirtrosut Hedo-
atestuia nu scapi a" '"tot't'iut-li "]9t:,l|H1"""or' idealisnrul'
identitdgii rominegti, da. Nu insi singura determinantX a personali- ralronaliimul' cartezianismul'
nismul, epicureismul, cu care are puncte de cotl-
tdlii noastre. Latinitatea noastrd, influenga culturii greco-romane, heeelianisrnul, si ctriar exrsGniiuiitrttul de la faptul
sunt gi ele componente cel pufin tot atat de importante a1e r ac-t nu-i satisfac complet
-*iiiitt,"it tiitirtralc "Plec6nd lonescu
scrie Nae
,,Romdniei" noastre. Altfel nu se explicd gesrurile Domnilor nogtri ::;;,'"1 d";;;i inoividuatJ' 'oioanlimut -
ao"" cosrrrici' o rrurtroasit ;i -
de apel la Papd, sute de ani dupi schismd, gi chiar la regii gi ;;#;;i;;;;''""'i;.i"[^ i"t'-'i'r"r
ttt: llndire'
't" de.sigur' Din nelel icire' treccreu
principii catolici ai Apusului. Nu se explici cel pulin in parte cutezAtoare
-
nici unirea unei pdrfi din romdnii din Transilvania -
cu Biserica irr Nirvana nu "on,t''t"1't
e decit"' salltll ln gol'
acestuia in fa-1u fritnrilntllrii
Romei. $i mai ales, nu se explicd revenirea in avalangd a noastrd Nici Kant nu e crular' Atii"Eit"t
cdtre Occident, pe care l-am imitat, l-am copiat, din care am rnetafizice o socotcste """*o'aa'
Gn"la $i ?t9:l:.1::-l:' F'xalt[ insll
imprumutat cu furca gi adesea fdrd o buni alegere, reguli de viafd marea intuilie de alllst a rui Goethe' -tuitiare ilescoperl-ctrncdincolo r'lc
itrtctzicc
natula noastr:i
sociali, institulii, forme de organizare, idei gi principii. NiciodatX Tot, mai existh insa t:"u'* "a-tit
noi nu ne-am intors cdtre R[slrit pentru a-i cere ajutorul, pentru a-i dar. sigtrr', i'1clc-
iniprumuta valorile ori chiar instituliile. In lupta istorici impotriva "*Et#l; r'etafizica creg{inf, merge ins' instinctiv,
elanul lur'-.Cdci- Nae [oncscu a
puierii Semilunei, noi n-am f6cut apel niciodatd la sprijinul Rusiei, serea lui Nae loncscu, stmputi'"qi a'a cum crcdeau Stl'itbunii
marea putere ortodoxd. Ce inseamnd asta? Inseamni ci anurnite Fost un crestin cur. .r"d"a-i'n Dumnezeu
afinitdti latinitatea. cultura greco-romanA etc. ne cilAuzeau iri.er"ii. ;Ji;a umil qi t*J'ifirrrd complicalii'
citre un -Occident de la care am luat multe lucruri,9i - bune gi rele, .. ..Sd mirturtsr* tt'Jiniu no"ttt'i nestrin)utati: Si a
care ne erau, insl, asirnilabile, pe cand de tot ceea ce fusese sau irrviai a treia zi dupd Scripturi'" Uu cre5tin perm"".gl' !j::
.' putuse fi influenld rdsdriteand am cdutat cu atdt rnai radical si ne Nae lonescu o ro" ogoJ'ii u'I cleltin' totodata de pustr rtoarea
ilezb[rdm, cu c6t mai mult se afirma identitatea noastrd nalionali. *i,'l:"#;i;,Ju' nuttjru*rui' dal hi4uit
intr-un
Nae Ionescu a criticat inclinarea noastrd cdtre Occident, dar nu L:,;# il;;;io pri."rii" ui"iii qi trui*tui. Mi-l aminrea. din rurburitorul
in ea insdgi, ci irt ceea ce ovea exagemt, in ceea ce reprezenta o lene fe[, pe accl stranru tl otu'''uiil abate bonissant'
177
176
 Vladinir lonescu
roman al lui Bemanos, Sous ,le Soleil de Satan. pe acest abate
Donissant, Nae Ionescu il considera un sfAnt care conviefuiegte cu
diavolul.
L-am vdzut viu pentru ultima oard intr-o rece $i furtunoasb zi de
F inceputul lui martie 1940. Doud ore de conversalie despre fel de
fel de lucruri. Aproape totul a fost un discurs al lui, scdnieietor de
inteligenld, greu de judecdfi pertinente asupra evenimentelor,
oamenilor sau simplelor ?ntAmpliri. Pbrea plin de speranfd gi de
optimism. Am rimas insb cu impresia ci in dosul cuvinteloi, dede-
subtul minricii gi a privirii lui cercethtoare, stiteau pitite, undeva in
adfinc, o tristele gi o resemnare. Sd fi fost doar preiimlirea mo4ii?
Cinc poate ;ti? Nu peste multe zile, igi dhdea, la 15 martie, sfdr-
git 1...
rr
Mort, figura lui severi plrea iluminatd ca de un extaz.
Gisise ,dincolo" rhspunsul la toate nelini$tile gi la toate intrebd-
rile cAte il frdmintaserX ,,dincoace"?
,,Ethos", nr. 311982
178
NICOLAE IORGA
Nae lonescu
lJn ziar taxeazd de,,asasin moral" pe domrrul Nae Ionescu,
profesor la Universitate, director al ziarului .,,Cuvantul", care a fost
arestat gi e linut de citeva zile in prevenlie ca gef, deopo'trivd cu
zdpiceala merituosului general Cantacuzino Grdnicerul, al unui
complot de omor.
Va fi desigur undeva un alt Nae Ionescu decdt acela pe care-l
cunosc de ani de zile, care mi-a fost elev gi coleg, qi prieten. gi cu
care chiar acunr vreo lun6, dou5 vorbeam despre gteutilile prin care
trece lara ti care nu se biruie prin aceea c[ ne-am bXgat la bagcd unii
pe al1ii.
Nae Ionescu al mieu e un briilean focos, plin de talent la vorbl
5i unul din marii rne5teri ai scrisului gazetiresc. El e.gi un cugetitor
original. de concepfii largi ;i de o logicd prin care mul;i au fost
stringi in chingi. E un profesor pe care elevii sii il iubiau pentru
puterea convingerilor sale.
Convingeri, ca aceea ca trebuie sX facem un ,,Stat ldrinesc" qe
care $i l-a insusit acum filosoful de la Topoloveni 5i inovatorul de
la Bdilcin, pe iare si md fereascd Durlnezeu sI le impirt.{;esc. Dar
el crede, gi unul care crede meritl respect.
Mai aies insi am admirat la dAnsul fanatismul cu cal€' zi de zi'
confiscat, ameninfat, gata se intre la inchisoare, cerea restituirea in
drepturile sale a tinui prinl cdruia, sd fi cdutat cu lumAnarea, nu-i
gdsiai atunci zece prieteni gi care era pentru d0nsul -stipdnul" de
drept divin, de la care la inchisoare n-a cerut micar subsecretariatul
de stat al oricirei.lavre de club.
Uite ce aveam de spus gi eu despre omul care ini s-a infd;igat ,
totdeauna gi la nivelul moral al inteligentei sale.
,,Neamul romAnesc", XXfX, 9 ianuarie I934
179
 Nlcolae lorga

,,FltasofuI Nae lonegcu, IONEL JIANU

un rcvotutrtoou, iiJii"
t. Nae Ionescu
Restaurarea. prima crizi de guvern
C.dnd, acum doi ani- Nae Ionescu a exercitat o influenJi imensl asupra tineretului in
.
prinrutui'ca.oi,'";";";:;"-T- s-a anurrlat in faptul zitei epoca dintre cele doud rdzboaie mondiale. Preda Logica ;i
sosirea
e d'''ua-zi,-ba-;;;,i:;"::i-:,: calitate li cu ce gdnd uin".i-i-' Metafizica la Facultatea de Filozof ie a Universititii din Bucuregti gi

i:'"TI;* jlt;
.
cursurile lui atrigeau o mare afluenld nu nunrai de studenli, dar 5i
R:Titl;.;1i#:[tf"'.".f,"'j[J:lii::1"Aff de alli tineri. Am asistat gi eu in anii 1928-1931 la cdteva din
lerii, .sunt $i ,;;;';;;f nou;
i-€til':t cine aiscura in"iire-iJsii
sunr in rupte inil
prelegerile sale gi am fost puternic irnpresionat cle feiul siu de a
g6ndi gi de a-gi rosti cuvantarea. $tia si creeze un cadm de ticerc
ddn5i i : sedi,nsa ;; ;;,i;;,;:";?""i::"ITlTilj, in care vorbele sale aveau o rezonan!5 deosebit5. Impreuni cu Petr-u
Cor.narnescu am fost singurii diri taniua generalic care uu ne-am

Cdteva luni de oportunism

il. lisat cuceriEi de tezele Iui Nae Ionescu gi in disculiile avlrte cu el
i-arn replicat de pe poziliile noastre. Lni amintesc curn. vorbind o
datf, de^diferenlele dintre derrocra,tie ;i dictaturi, Nac Ionescu ne-a
in sfiir,sir, cum, in ,,Cuvi spus: ,,In dictaturl, dac[ vreau sI te suprim, trec imedixt la {apti ;i
nu anr de dat socoteali niminui, pe cind in democrirlie trebuic sir ter
::XT"'.',#J.:ff-*iN#:t","*i:,:iJi:ilfi"ilif i,H1 triniit in fala instanlelol judecitorefti, si las sir treaci vltro ciilivir
protesrarc se produce' rl'i,flif'"'jj^^-:|ipa,l'' Lr regerui. o ani pinf, ce se ia o hotirdre definitivi;i in cele clin urnrir sii tt,r
intregin ani intregi intr'-o inchisoare, pentru ci la voi nu cxistii
:ii':"":Hily*'#'l':1,Itl":1"*-il';iil"liil'r.i"i,,'llll'"Ji;l
lad rnort pedeapsa cu moartea. Diferenla dintre dictaturir qi derntlcralic c
rnvra nrcrodati. lepe;. pentru ca ,A lr" porii eficacitatea in acliune. $i nu uita ci istoria o scriu invingirtoriil"
Nu-mi amintesc ce am replicat, dar mirturisesc ci algurrrcn(ul
O viald <ta ont a€a.(.un a cficdcitiliiela serios, degi nu nr-a cortvins.
rrdr tura
tbst. Adrlcnda.
Mircea Eliade il descria astfel in Antintiri: ,,un bdrbat brun,
,,Minerva.,, l9g4 palid, cu tirnplele descoperite, cu sprincenele negre, stufoase,
arcuite meiistofelic gi cu ochii rnari de nn albastru strrnbru, olelit,
neobignuit de sclipitor; cind i1i repezea privirile pe neaSteptate,
parcir ar fi fulgerat irr amfiteatm. Era slab, destul de ?nalt, irnbricat
sobru dar cu o neglijenti eleganli; gi avea cele mai fmmoase gi mai
expresive nriini pe care le-am vizut vreodatl, cu degete lungi,
subliri, nervoase. Cdnd vorbea, miinile ?i rnodelau gdndirea,
subliniau nuanlele, anticipau dificultitile, semnele dc intrebare."
180

181
lonel Jlanu
_
Ceea ce m-a impresionat m6i mult pe mine la Nae Ionescu a fost
privirea lui care te pitrundea, vr6nd parcb sd descifreze tainele tale
cele mai ascunse, sI te cucereasci gi sI te supuni vointei sale. Nu
era- o_ fo4i hipneli2alout" in privirea sa, dar o excdplionald gi
maleficA strllucire care te nelinittea. Ne-am inleles totugi foarie
bine de cite ori ne-am intelnit !i am stat de vorb[, amdndoi fiind
congtienti ci ne afldm pe pozigii diferite. Rezistenla mea la farmecul
inteligengei slipitoare a lui Nae Ionescu era datoratd in buni parte
faptului ci in seminarele lui C6lestine Bougl6 sau ale lui Capitant
la Paris imi insugisem o disciplini a gindirii filozofice temeinicd in
dezbaterile unde aveam ca oponenfi colegi de talentnl unui Edgar
Faure, care va deveni in cursul anilor un prim-ministru al Frangei.
Nae Ionescu s-a interesat activ de aventura lui Mircea Eliade in
India gi de aceea numele lui revine des in scrierile mele. La 20
februaiie 1929 ii comunicam lui Mircea: ,,Am aflat azi de la tatil
tiu ci a oblinut o bursi pentru tine, ci Nae Ionescu a fost foarte
indatoritor, cd renumele tdu persistd qi c{ speranqele ce se pun in
tine devin din ce in ce rnai numeroase!" In altX scrisoare din iunie
193O:,,Am vorbit cu Nae Iclnescu care mi-a spus c[ 1ia trimis
c61iva bani 5i mi-a promis ch va scrie qi el un articol asupra lui
,lsibel. Perpessicius.a vortrit la radio despre romanul tlu fi agtept sd
apard qi cronica. Sevastos a decretat o dugmdnoasd coaligie a tdcerii
pentru'cd l-ai insultat cindva pe Zarifopol ! ,,GAndirea'i binein;eles
i omis si anunle aparilia. Cezar Petrescu e in Italia ti prea fericitul
Bldnuth nu te simpatizeazX indeajuns."
. Fragment din lonel Jianu gi opera lui,
American Romanian Academy of Arts and Sciences, 1990
782
MIHAIL MANOILESCU
Naa lonescu
Partea a V-a.
Lupta pentru Carol: Epoca eroic , iunie-decembrie 7927
Extrem de-interesante era atitudinea lui Nae Ionescu
Acliunea acesrui om, care ajucat qn oarecare rol in epoca lui, n-a
fost dezvelitl niciodati de nimeni. Intr-un articol din,,Cuvdnrul"
(27 octombrie U9271), intitulat ;,Arestarea dlui Manoilescu", vor-
bea de ,,persoana fugoasi a nelinigtitului conspirator", a cirei nese-
iozitate definitivi ,,e fixati", despre ,,o ridicol5 conspiralie de ope-
reti ridicate la rangul de complot" pi-gi exprima teama ci de pe ur-
ma acestui proces eu voi putea castiga o situalie morald 9i politici
prea frumoasi! ,,Erou o dati, prin lipsa de indeminare sau prin
bundvoinia guvernului care l-a arestat, dl. Manoilescu ar deveni
erou a doua oard prin trecerea d.sale in fala instan;elor de judecatd
. militard."
Nae Ionescu era angajat astfel de Duca, sd bagatelizeze acfiunea
mea intr-o note de altfel inteligentl, care-i dAdea un aer degajat falh
de guvern.
Ce dedesubt avea aceasti atitudine se va inlelege mai tdrziu.
Acum consemnez numai faptul ci Nae Ionescu, care in 1930,
printr-o scurtd campanie de presd in ajunul revenirii devenite
inevitabile a prinplui, gi-a creat un nume de ,,carlist", era in 1927
aldturi de cei mai invergunali dugmani ai Pringului.
Partea a Vf-a.
Lupta pentru Carol: ani de a;teptare gi de pregdtire
(1928, 1929 gi 1930, pAnd Ia Restauralie)
Viala politictr a continuat, fiird nimic insemnat pdnd in octom-
brie can{ a inceput campania carlisti a,,Cuv6ntului". Nu gtiu nici
 Nae lonescu
llihail Manoilescu

acum ce l-a determinat pe Nae Ionescu cafc [vusese o atitudine

negativA ln timpul procesului meut -
sd dcvind curlist. ;:[t:"J;:l''in"€l.i""ilseJierintimputpiocesului'
""'IE""tlni,ir:;. p"6ri""iittGioiiit" "i"t" utupra renun[ariiManiu' prin-
-
La 16 aprilie era inci in rindul dugmanilor prinlului gi mi araca
: tului. precum $i extraordi;;;i;'JJit"t+i fdcut6 de: lorsi'
pe mine prin ,,Cuvdntul", ?n legXlurtr directtr cri curiza lui. es-te cr Nae
Iatd insl
latA insd cd acum
acum ia dreDf pretext n
drept nretext Dnci Eli-.
n Dnei Mtral?rche' Mihai eopolili"I M-J;;'"ru-' 9**:: acelea ale lui
<r:ricn:rre a
o scrisoare
Britianu,'cdtre ziaristul William Martin (care afirmase
r
Eliza I. t"pioi""a 9i teclaragiile cau5 rifi-gT:^|TI
r" Ionescu este obligat sap"ili'iJ"tr'ri'iMunoil"t"o'. rdcut rrrtr
cum era i:H::.#:? fi tost
as ?ift
lorsa: -.Daci il iM*oir"s" u'.as
qdev.ail ci prinful -
fusese alungat de Britianu), p"nt- rvqtv '"t'-'- 'ru.1;iJ"ur'ru
^- pe toati linia.impotriva-dugrnanilor pringului. Nu pot
deschide focul
u
ffi ;*;i.si";liis.ai:.1':"3"-'-:*,"^1",;;::**IT:*ITJ^',
s(tvil's --
&eclaralia lui Ion MihSla oh"t "Pentru
dl' Manoilescu n-am decat
general al tdrii "
sA nu recunosc ci lunga
9eri9 de articole,'publicati la inceputul'lui respect; d-sa repreztnm t;";;li'j;";';tentimentul'
octombrie in,,CuvAntul", in favoarea prinlului Carol,- a fost publicarea u""r,o, o"r,iiriu]riu ia""t o senzali; de neinchipuit.
indruinatd cu abilitate 5i cu talent, producind un efect din ce in ce
mai adinc gi mai riscoliror in opinia publicd. ..d;#l;i:;;;;i;r;;';i;;;nq*:'"-l:""XfT*if Hl
.Nae Ionescu confirmi. intre altele (,,Cuv6ntul.., 4 octornbrie),
ceea ce relevasem gi eu la proces, ci ,,existd intre hartiile tragicei
.'fikF,:d'i5l+i:r"***ldi=Tf.t"":*,}'{#,#:ffi
:ff
precipitiri de Ia 4 ianuarie un raport al Inspectorului generil al piinqului Carol'"
aeronauticei, principele Carol, citre r egele Ferdinand, C-onrandant itii,t"f. "t"tedtii
suprenr al armatei". Acest rapolt nu a fosl publicat in trista carte
verde a abdicdrii. Infeleg de ce: in el se aiitau anumite stiri de Partea a YII-a'
lucui de apartenenli politicl qi de natur-i a nu conveni regizorilor i n ceputwi I e o " ^" *ij:i-16;! s i d ezamdgi r i I e ei'
sugrumirii de la 4 ianuarie. Sunt acolo prevdzute multe dinlricinile
care au dus [a abdicale. $i din citirea lor lutnea ar fi putut sI
inleleagi cum s-au petreiut in realitate lucrurile. Deii, acest Dar,undecamaril^0"*ltt*l""tliliJlJi"t:$i:,1%:ll$il:
docurnent nu s-a publicat. a fost in chestiunea imPrut
La 9 octombrie, Nae Ionescu destlinuiegte o sceni de o impor-
tanld istofici, peh-ecuti itrtre pringul Carol gi-I. Britianu, citdr.a vre-
me inainte de renunfare. Britianu, terndrrdu-se de o crizd trecltoare
ce se ivise in senitatea regelui Ferdinaud, ,,s-a simlit indatorat sd
dea principelui Carol indicaliuni, ceva canr indiscrete, peutru aceea
ce trebuia si facl atunci cind va fi rege". Prinlul i-a rispuns ritos:
,,Domnule Britianu, ingrijigi-vn, vd rog, de cfiestiunile pe care le
*ffiffi+'j{*n+;trfig;*stnffi
tB:l: de
comporti ceasul de fa1i. Pentru ce se va intimpla cdnd voi fi Eu " llli,tffi;)"" se sinchisea de condiliile imprumutului $i
rege, mi voi ingriji Eu."
Dar punctul culminant al campaniei lui Nae Ionescu a fost atins
in ziua de 9 octombrie, cind ,,Cuv0ntul" a publicat pe 9 coloane
;Hrfi:rii:llli!:i+gnlg*'ltm:tllpgr**l*:t
d9s p3nq ta uil-i ae rapa
declaraliile mele gi ale f'runtagilor politici, fXcute la procesul meu. l,Ki:,tt"'itti;"ii't, "-" tgtlot^0"
""SiHil:;ilhtelui
a
lumea financiari
mostenirea sdu'.
. Degi Nae Ionescl avuscse.in tinrpul plocesului meu - atet lald
de mine cat ti fafl de ?nstrgi cluza pe care o reprezentam straine; in schimb,
"iru;;'iliT;
t"uytJti'Jupo'e pe Puiu Dumitrescu qi pe Nae
o
atitudine urdtX, totuli eu rni-lnr cirlL:at pe inimi -
in interesul Ionescu.
- 185
Mihail llanoilescu Nae lonescu

La 3 februarie, regele, montat de camarili, imi spune cd este rind: Alexandru Constantinescu-Porcul ctlruia i s-a zis cum i s-a
contra imprumutului, iar eu, recunoscAnd condiliile penibile in care zis. Dentru cd nu i se putea zice altfel -I.G. Duca, Vaida-Voevod,
se fdcea, ii arit totuqi cd trebuie sA ne resemndm. Grigore Filipescu, -,
Iuniin. Grieore Filipbscu si atAtia al1ii, in timp ce intre directori se
influenpt de Aristide Blank, il monteazd qi pe guverlatorul Bhncii intdlneau, d'e asemdn.a, figuri'din f lan politic ca lon Rdducanu,
Nalionale, Burillianu, ca sd. saboteze imprumutul. In fine, la l0 Nae Ioneicu (nu director ai bdncii, ai al :sociedlii care-i apa4inea
martie, imprumutul se realizeazL, iar camarila nrnd gi fulgerd! integral acesteia,,,Culrura Nalional[".) [...]
Palatul di semne vizibile de nemulgumire impotriva guvemului, iar
lumea incepe sd inleleagd ci supirlrea vine numai fiindcl n-a fost in mijlocul problemei bancare, care domina . actualitatea, un
satisfacut Blank! singur ev'enimeni a reu5it sX mai relinl atentia publicd: audienla lui
La 12 martie, sotia mea noteazd]. ,,Nu-i admisibil ca regele si Ma"niu la rege. A stat tiei ceasuri gi'jumitate la rege ca.sd-i faci un
apard prins in mrejele lui Blank gi ale lui Nae lonescu... Tare mi-e exDozeu asuDra slnlatler europerie- Si sI dea un asalt impotriva
frici cd toati aceastd domnie, care ar fi trebuit si fie o paginl de Pentru el, c'amarila 6onsta'din Puiu Dttmitrescu, Blank'
glorie in istoria glrii gi ar fi putut fi astfel va iefi rlu gi inecati "ui"u.lt"i.
Nae lonescu, Cesianu gi Manoilescu (!). [".]
- din cauza sistemului
in mediocritate gi scandal - inaugurat de ei, de a
alunga;;i de a indepirta sistematic pe toti acei care, cu mintea gi cu [n1 si semnificativd coinciden!6! - 9i de data
6s1i645I
sufletul lor, ar pulea fi de folos regelui gi ldrii." 1...1 aceasta.-ca si in 1927 dlp6 achilarea mea, aldruri de $eicaru'
apdreau iardii Nae lonescri gi Cezbr Petrescu. Trei talente, trei
ei cu furie!)
ili;;; in urtara de serie (carti, altfel, se detestau intre pentru
Zilele de6 qi 8 iunie, prima aniversare a domniei regelui, au fost
sirbitorite foarte potrivit. Trecind peste interdiclia camarilei, i" iitiiifui" Jin nou solibari in a md diminua. Era mine
semnut' ia, intocmai ca in 1927 9i acum cigtigasem un mare
regele a dat, pentru prima oard, prietenilor care au luptat pentru
orestisiu in opinia publicd, dar, tot' ca Ei atunci' nu aveam cum sa
intoarcerea lui o satisfaclie, invitAndu-i la dejun, in ziua de 8 iunie,
pe to[i, in frunte cu mine. Participa asezat in fala regelui lix- r"rar.- n"f"and' alhturi de mine ri.ronstruosul instrument de
-
prinlul Nicolae. Eu, protocolar, la dreapta -
suveranului, iar duptr falsifitari a adevXrului care se cheamh presa! [...]
aceea urmau generalul $ugu, generalul Dumitrescu, Nae lonescu,
colonelul Precup, colonelul Paul Teodorescu, colonelul Benoniade, ,,CuvAntul" lui Nae Ionescu- (2 d-ecembrie. I19301), sub titlul
colorrelul Oriqanu, colonelul Marinescu (prefectul poliliei), Puiu sau cum piere dl. Manoilescu pe limba lui"'
.-Cine seamdnh vant,'declaraliild
Dumitrescu, Gatosky, Aurel Theodoru, cipitanul aviator Oprig gi ;it";;e ;';;t"ptate unui deponent de la Blank' Ioanid'
irit*-i"t aiestuia, qate ipune desprd mine: ,,Asasinul nostru nu
Cantacuzino Pagcanu. [...]
lii-.* ai
l,iiJ "l iana. inngti culirul; soarbe singele victimei cu
Afacerea Blank ;;";;it;;ti*i ipeaza pe"fitnte o noud coroand de spini':' ["']

Banca Mannorosch Blank, infiintati, mi se pare, la 1874, aw- .i' Ziarisrul Bacalbasa denunla in ,,Universul" din l7 iulie J 19321
sese o ascensiune frumoasi in lumea capitalist[ a vremii, mai ales ci o anumiti sazeta i:^ 600000 lei lunar din fonrlurile sgcrete pentru
sub conducerea omului simpatic Ai respectabil, bltr6nul Mauriciu . l ii; ilil;"-g"tuil i"ata lumea gtia ci e vorba de ,,CuvAntul" lui
Blank. Dar, dupA moartea lui, survenitd in 1929, banca rdmdsese Nae lonescu. [... ]
sub conducerea' cabotinului siu moqtenitor, Aristide, a ungurului ' .,;
Sztiepkes pi a fostului profesor de matematici, Nicolae Tabacovici. ,,
in afard d'e aceasu, banca igi afillase pe toti rnarii politicieni ai
j
vremii, in chip direct sau indirect. tn co'nsiliul bdncii iiguraser[ p.

187
 Mihail Manoitescu

. partoa a VIII.o.
t*".r,-I:1,:#,!,,i:,rf PETRU MANOLIU
f,zll::ff;rs32_rs4o.
. Intre cei arestali o dati
G&nduri pentrel prefesaFut
nmli,u,,"m,#:i""ffiJ:ii":,i!:16j*!n'I,::;:ti,:. ae laneseu
11,1s"1,'9;1a1:ii;'"il';;;Ii#,#;"f, li:::}iTffi fJie,i}ri.T.r;
n*rriil1r.".*ti'J:;';rgf$,ry61,,,*1,gt1t# De ce profesorul Nae Ionescu nu scrie c6rli? Este el impotriva
expresiei ca atare? Considerd profesorul Nae Ionescu actul
reprobat cregtinegte asasin;
cer vtnovali,,.dar'numai comunicirii g6ndului prin scris drept o falsiticare a gAndului? Nu,
cei Am terminat aceasta pane deoarece scrie, totugi. Dat ce anume? In cultura romineasci, acest
un up.t -ip.iioi, :,ii;i;;j.Y'l-"va1t"' cir
scu r il;;
ripi n ici il ; ilj,llf : j,1fl "jffi :"ff trHff :.:::i1i
fenomen s-a mai intdmplat. Vorbim de T. Maiorescu, omul care nu
gi-a construit sistemul sdu, motivdnd aceasta prin starea inapoiate a
culturii romdne$ti contemporane cu el. Cu alte cuvinte, Maiorescu
Anut 1936 nu era in contra sistemelor filozofice. El le recunogtea valoarea.
Arrii 1935, 36 qi 37 au fosr Credea in ele. Europa filozofici dela mijlocul veacului trecut era
5,If
.,'i'", natlonalisri
ezrre nalionat i sii. aat;r,,;
rit ri ,^p:lqu politica
i"'"_.ri"f "#i romdneasci ani de pentru Maiorescu tipul ideal de gindire. Kant sau Spenccr, Hegel
Uarda de Fier, se ridicarr :r.,,- .r^_^ sau Platon sunt mari prin sistemele fhurite. Maiorescu era convins
fii.figrfi,:il:fi",.iiifi H:ffifl
*f" lif | !;
- i"
rr" ci un filosof trebuie sd aibi un sistem al sdu. Profesorul Nae
Ionescu nu crede in valoarea gi realitatea sistemelor. El consideli\
:'f;#ii:'r,ffi
l3'3""#,ltrri,iiiiiTi:it;f;f"#i:;*,i|
,urrssc'
jyls"i'#!'::l'::i:
,q, r,os *i:f:?'[",,s!ryx,,.rr[i:,ri::i::l: sistemul insugi ca o eroare. Viafa nu e staticd, iar filosofia nu c
viu -:: lgate Jpune_ci in aceSti fr. i onl-roi
politicegte $r nrar ac(rv intelectrra
ir..."r^ i- ^_xr:_
unealtd. Unealt6 e gtiinla. De aceea, gtiinfa e bunh pentru tofi lntr
il3.^ ;h;l lT1
11._:,^: i'f
il:',?ff 'ffiti;.?,T'il L:l f ",,"T;t
dreapta.J
i;"'rt'i''g'iilii""'
I
un moment dat, pe cAnd filosofia e bund numai pentru unul singur
[...] insd pentru totdeauna, C[ci: ,,Nu e activitate omeneasci mai leguld
Menorii, vol. I-II. Edjtura Enciclopedicd, de personalitate decit cea filosofici. Adevdrul acesta e funda-
1993-
cot.,,B i blioreca ea"ili r.i"iiu"." i"i : mental. Orice idee nu trdiegte cu adevdrat, in forma ei purd, decfft
intr-un singur orn." Iar intr-unul din cursurile sale, profesorul, vor-
bind d. e metafizicd, spunea: ,,Cursul de metafizicd e altceva. Acesta
nu se adreseazi propriu-zis spiritului dumneavoastrd sau calitdgii
dumneavoastri gtiinlifice ti nici tehnicii pe czre ar trebui sd o
c[pdtali intru minuirea problemelor filosofice. Cursul de metafizicb
se adreseaz:d spiritului dumneavoastrd in totalitatea lui, necesitifilor
dumneavoastri spirituale, tendin[elor fiecdruia dintre dumneavoas-
tri de-a vd fixa, de-a vd preciza, gdsi gi defini pe dumneavoastri in
raport cu intreaga existenli."
r88
 Petru Manollu
GdntJuri pentru prolosorul lrlae lonescu
Apadar, profesorul Nae Ione^scu
nu crede ci metafizica nu are ce
c ta inc h in preocu pdri I e
du in fala cd4ii, ori autorului ca4ii necititc. Accasta este o glumi
atrrma cd metafizica-nu ..o-a"".1i eiolirliri''i?J' r.""scu insi -
ieftini pe care cercetdtorii nogtri.in ale filosofici nu o meritd. Ci de
qi nu.p"ateli;;';:t".fi: Merafizica
".te
un act viu, de inresrali resporisa-biliiateilia, e importanla excesivi pe care o acordim gfindului scris. Ghndul scris
omutui. ;;;renldtotald a este ultima realitate asupra chreia se poatc exercita filosoful romAn.
protesorul?ar, chiar si cu a"Lste lb_ri;1,l,ri;;;;#;;roare de ce Dincolo de acest material nu mai e nimic. Un Pascal, al cirui bagaj
Nae Ionbscu nu.scrie ca4i? Vedelii i,filtr..h" .pun.u, istoric-filosofic mai-mai cd se mhrginea la Montaigne nu ar putea
:?j+:il1l;'_* THi
sorul Nae Ionescu socoate.
|,.#:.li ,::?uj:},
":t,':.ca un om
carte,.iar gcoala nu are nici valoare. prefuie$te.mai
-pi..f"..i*f '"."L
* "^ii
mult decat o
sI fie astizi decdt un diletant care <<literaturizeazi>." Agadar, iati
denungarea scolasticismului, teroarea imita;iei. Deoarece profesorul
Nae lonescu declarh: ,,In filosofia noastri[ lucreazd pentm moment
,o
numar comnniunea spirituatd merita susline ci doctori gi profesori. De multe ori eminenfi unii gi allii. Res-
.srstemetor si a scoarei.
truJio"m;;";r:;. Impotriva -
pectabili adesea, in cel mai cald inleles al cuvAntului. Dar totu$i
n. i;;;-e.';;;"iii".ii,??"Iur socrates, -
l,]gTtut rrebuie ii
pund"rpe
ace$tra au mai intim si mai -nemXrturi.ii.
"umeni O
in tiiu-i;ff"i, in ceea ce
gi in primul rAnd, doctori gi profesori. Oameni cu un anumit facies
intelectual, a cirui cea mai de seamd caracteristici este livrescul."
nu poare folosi dec6t acelura "'qtJ'nr".#cd adevdratE Iati circumscrisd atitudinea profesorului Nae Ionescu. Domnia-sa
poate ajuta Ia nimic, deoarece "are ici;..1;"J';;#ilia nu ii mai
a
spune rispicat: ,,Filosofia romdneascb., in forma ei cult5, nu existl.
.".11,,f
carte este o experienli trecutaj un ".t" "onrui,iiJ, iir,.ai"ur".
fap;;;;;;i;U; O
i';cru. ci4ire $i e probabil ci nu va exista inci multd vrerne de acum inainte."
Aga de pugin favorabill ii este deocamdatd conjunctura!.. Dar de
LTl:1"1';.:i"::;:'Ji.1'l-Tiarlii'$i'aiciseiii'"'-ihi.''lr;t*i;# ce nu existd filosofie romAneascd? Pentru cd existi doctori gi
profesori care imitd gAndirea Apusului, care promoveazd in cultura
T..,:,i';;i:;;"a;:J;'T"::,:1'f,T*',."Trff
convrngerea I'lX"?1"*,.:;
cd at6t cartea cAt gi sistemul .rri f"iriii.iri noastie valori strdine, care deci sunt livregti. De aceea ,,noi doar
ale vielii glosdm. Pe ideile altora". Dar pomit de la aceast[ constatare, care
spirituate. Fitosofut nu trebrid ,il;,iJ.il;:
prezent in conptiinla oamentlor. "j'"J'ifrieut .a ri" era sau trebuia si fie norma de conduiti a profeson:lui Nae
Ionescu? Sau ce solufie oferea domnia-sa pentru o salvare din
Profesonrl Nae fonescrr aceastA tiranie a doctorilor, profesorilor gi imitatorilor? Profesorul
yjn-e pe linia domnilor Nicolae Iorga pi Nae Ionescu spune: ,diplomele gi decretele trebuie ldsate la
Rddulescu-Motru, la care insd * ta""ed ;i;"-"niu, n'"Etiut fu noi
ca. act viu^ dinamic garderobl." O vom putea face? Noi, rominii, mai pulin gi mai greu
anume o,sete d"e ,i";;;iril, ;;;utentic, de
onglnar. Inaintasii 9i domnier_sate $t,au sau simEeau ci decit allii. $tiinga europeand exercitd asupra spiritului nostru un
normali viala romdneasci. Fiecare ie impotriu"o nu este miraj aproape hipnotic. Ea orbegte gi terorizeazd. Ca lumina unui
ii Jontru sclerozei far care te-a prins in raza lui. ($tiu pe cineva care a vAnat iepuri
noastre, in iont ra scotasti c i s nru'iu i;r;ili;;;fi;;;;Jii1
de imitalie..Dar nici unul din er nu. gtia cum i I n ou.tr. noaptea cu... automobilul.) Evident, atitudinea sceptici a
incepe o
sunt condiliile ei fundamentat". sdg"-i';;;;-i"u'uiiintuitiu,careculturh, profesoru'lui Nae Ionescu se justificd prin obiectul adus in disculie.
acum are $tiinta acestui inceput estg piot"sorui iu. Insd independent de acest scepticism, mai existh un altul. Ceci
Nae-toiescu. Numai domnia-sa formuleazi adevdratele condilii fundamentale ale
el a^ tr[it toate contradicli ile cu lturii ;.";i;;'J;
rnrr-un studiu publicat in Semicentenarat
;;;;:"' culturii romAne. Cum? AplicAnd aceste condilii filosofiei,
in t 924, profesorul na. roneilu s;ffi;: nomaiiii June de la profesorul Nae Ionescu spune: ,,Filosofia romhneasc5 nu va incepe
.viena,
lard europeani gdndul scris pi mai ales ;il;__-;;;
,ff;i;.d in nici o sd se constituie decit din clipa in care va pitrunde ideea cd o
l_ nu ,".o- filosofie, valabiltr pentru toli gi totdeauna, nu e buni de nimic."
nzeazl pe cugetdtor mai muli decAt la noi. Nu uo.ill"-de
respectul Agadar, o filosofie nu poate exista decdt in planul unei singure
DO
191
 Petru Manoliu

congtiinfe. $i mai departe: ,,Filosofia este rozultutul unei operalii

prin care noi ne deosebim de ceirdin junrl nostru. Este nevoia PERICLE MARTINESCU
noastri de a ne defini pe noi, de a ne.descopcri o unitate specificd
gi statomicd in univers; de a ne cerceta pe n6i; de a ne cunoagte; de
a ne afirma pe noi; peste tot gi toatef p8n fntr-atat incdt 'nu ne Neo 1anaecu * Prafesarul
cdpetdm linigrea adeviratd decat atunci cdnd 5i daci jzbutim
sd. ne construim universul nostru, al fiecdruia -din noi. -
Nu existh un univers; existi atitea universuri a Universit6;ii^din Bucuregti
c61i oameni
- hecare cu Facultatea de Litere 9i Filosofie ireisp.reze-ce sau paisprezece
disounea, prin anii *"tt"ti'ii""tl!
sunt. Colaborare cum? intr-o activitate ln care suntem
- Mai singuri decdt in artd; mai singuri decat in
noi ingine. Singuri. ;; ;::lX
religie chiar." $i a_poi: ,,Dar in filosofie? Ttr, singur, in proporlii
imense, proiectat deasupra totului." ,,Pentru un singur lucm suirt
;i5il;L titlu
veritabii
i t" uu. u, a" o p i ! iu"d"ii
de $,t1"-%;.ilf
*J :,-u-ir,,"r" t: i::?l;lr?'lil
d-oa. cdteva nume
Am avut
fl',l,,L'$iil1*'!^";nil"G p' "u* e "'^:i
oamenii impenetrabili: pentru idee. E un domeniu in care nu se 11:
cunoatte adopliunea. Aici nu poate fi vorba decdt de zimislire. ::ffil':
Proprie."
Puneli in_locll _cuvdntului filosofie acela al culturii. $i trage;i F::[#;ri''s"tt*Tiqr'stTli:l'i'ff *:ln!*piU&"!:
concluziile. Veli ajunge la premisele fundamentale ale cirtturii iir
concepfia profesorului Nae Ionescu. Iar aceste principii sunt
'
urmdtoarele:
$*ilf "=,e*-;*itt**,ilffi l*i*bri$*
Ji'l'i?"-,"."'"riedidactica's'Jles1;tf Ll"tt:e1gi3"qi5;ft!['J.1;
1) indoiali fald de orice valoare scolastici;
invilicei ce trecea! p:^:::,H;iil;;ie nu s-a
umaristice
2) trdirea actului cultural; deci realizarea culturii in cadrul unor
Bucureqti |i relerxrrrrur;;il d"siuaii
mA
capacitlli -
profcsorale cc
expresii individuale; nrAndrit cu - un asemenea"l""il;; qI-.traiu."o.i prin opcrele .,si
3) cultura ,,este rezultatul unei operafii prin care noi ne deosebim formau un "oT ltol:I]i.?i^ii pe care le coirduceau'
de cei din jurul nostru. Este nevoia noasrrd de-a ne defini pe noi, de activitdlile lor de la :'::;';;ii ';.-;i;;ci
".,;ar"rtra tontribuit, dit'cct suu
a ne descoperi o unitate specificd gi statornici in univers, ca neam."
Agadar, o culturi romAneasci nu e posibill dec6t in cadrul unei
o mare inflorirea-curl"il;;;;;';b'*iuai
pane-dintre T?-.iiti;;u;;Eti pe plan nalional si aintcr'-
indirect' ia fost
Ei social car6
expresii de viald romAneasci. in acea penoagirJ.
nalional ri.l" aJ-" doua iumfltate a ei.
,,Credinga", Anul III, nr. 359, 10 februarie 1935 "p5fi TjJl"ff f; .llStil*1,#lfri:X,'"'*ff iT,tt"Ji*"fi
unnuTg:^:r;liJri"'ri.i1","*pldtoare'
sus lipseste E vorba de o
Nae ionescu' Ot"'t::l:-uri';;nJi acum
figuri
ii "ontrou.t atd.qiprin modalitatea
controversata ;riil"il.ti^ia
- prin structura sa a"tsebite li
di"stingea
il;i;:'; adesea goiau gi intotdeauna
.,e.rsonali de a-qi tlne ct
fo l. de Lo g ic d di n
"tili-lj"fii' Hlti'JlTl' n'0, c dnd i-a deschce Putea
is

[ ^fitttaie nu-c'rsu
-e s[ sune ca un
acel an, Nae lonescu t a'J"it";";;;i;i dar era decat un lel de
oprobiu intt-un atnttteaf

192
 Perlcle Martinescu
Nae lonescu - Protesorul
credo al.profesorului de Ia catedrd:
nu. vreau sd ,,S_unt pus aici ca sd vd mint, dar ($i vreau s[ precizez aici c[, dacl e vorbn de culturd, nu se de-
fac lucrul ace
oriciar,ar.progia;;il;il;;f i;ds;a;:ffi clara nici pe departe un adversar al ei, ci dir:rpotriv[. Citea mult, era
a generaliitor noi pe cate,de h_li ifi :Lu',XT;*;:i*,lli la curent cu migcarea de idei din lume, dar nn fhcea paradi de
pilla.l,i.;J;d""i"
g_rame. gi tot arunci, facand
de,.tril;;;";;io"..it1ripiu acere
rn care se afla lumea in acet moml,it-i;"-;;d#"p"sre
pro_
in"oraora
erudifie, tindnd si aibd ideile lui personale. Odati, l-am v[zut iegind
din Librlria Francezl aflattr pe Cnlea Victoriei, vizavi de
inarmiri, de crize sociale. cte revod;i;;");,
;#a'ftu_se rinerilor
tor de Ateneu, unde se inalli acum- zidul masiv al Muzeului de Artd cu
sd i auditori, deb itase aceasta,rraza
pillr"ii"f; JJ rrJi,i!
-
bratele incircate de ctrrti, indreptdndu-se spre magina care-l a$tepta
apor o confirmare nrnraznicd: rnui in stradS.)
versitarea. Dar cei ce^vor ,,Dr.;.;;;;.1-.d-u"ii "up"t"uni
i."rrninu La catedrd venea intotdeauna de unul singur, fhri -aparat"
yor mai rermina. Aga cred """i a;;Fl;;;Ja.;;#H in aceste sdri auxiliar (asistenli, lectori etc.) cum era regula la alte discipline,
1.-o
au. 'Li-'J_i,ls u"""u,
"u...inr._iJ"uii,"Juraijaupa
rntervenir. evenim6ntele cumplite intr-o linutd vestimentard impecabill la t'iecare leclie, sdptd-
unrvcrsitar din sdlile de studii' gi- f_",i- *i" tinererul mAnal, apirea in alt costum, de obicei de- culoare deschisi, gri, cu
pirjolul
-prigoanetor". ar pupciriiror gi .a,'lip"riii. "ii""it'in
ililffi din rdzboiur
cdmdgi din material fin, cu cravate eclatante se ageza pe scaun,
ce s-a dec I ansat nec ri: tiror. piofesoru
"r i arunca mai intdi o privire vultureascd asupra -,
sdlii, ca intr-o gedinli
ce se u'a intampta
ii"rli"i. cir"oi*truo.a i nara
o i'e;i;;;i,;;""mod ferm de exorcism, apoi igi incepea cursul. Dar,,cursul" e un fel de-a spu-
lff:X;il:.*"4 ei ei ne, ctrci totul se transforma in nigte improvizalii de o rnare inge-
Ace.st stil lucid de a preda.se datora faprului nuitate. Prelegerile, spontane in aparenlh (dar 6u cred cd, oricum,
venea la catedrd. cu un'baga; de.acumuldri cd Nae Ionescu nu
pi teme ,.clasice,., ci protrlemele erau oldonate in mintea sa inainte de a veni la curs),
punea in circularie oroht-erie a" oroin--"iirtJ"jr"i luau incetul cu incetul tumura unei convorbiri cu cei din faga lui,
fenomenele istoriie imediate sau previzibil" i;tr;;';;p apropiat.
i;g"t'a; insl, de fapt, singurul interlocutor era el, profesorul,. care formula
In acest sens, el se situa ne-o porilgi. airtlnontl"i,i o.iliungu intrebiri ti tot el rdspundea, av6nd drept partener ceasornicul (de
lalli .profesori amintili mii i"u'i;a;l ;;: ;';;';' ..1o._
ai;,';",,anriuni_ buzunar, cu lan{) pe care-l punea totodeauna pe pupitru (probabil
versrtar"- presat de timp) gi-l mdnuia apoi ca pe o amuleti ce l-ar fi ajutat sd-;;i
Definea catedra de Logici, apoi pe aceea de Metafizici, . construiasci. ingenioasele metafore metafizice. Lumea din
infijntatd chiar de dhnsul. amfiteatru il asculta amuJiti, ca sub bagheta unui vrdjitor, sedush de
Inci de la inceputul carierei sale universitare s-a relevat racursiurile dialectice ce se derulau din expunerea sa colocviald,
ca o per_
independentd din perspectivd didacticl, prin caracterul altfel bine controlatl ca imagini 5i idei. Asocialii insolite de
:glllit^t:,
pro^Dr_ernetor.ndrcate la prelegerile lui gi mai
ales prih fascinagii pe concepte, pigmentate cu ironii, sarcasme, paradoxuri gi silogisme
asupra. asculrdtorilor. Veneau sd_l isculte nu
Llli^::l"r:r,u
sruoenlu. dar Sr mul(i oameni in vaJsti, caprivagi numai create ad-hoc, unele grave gi caustice, altele picante sau glumefe,
de elocingi gi fbceau gi mai colorat verbul sdu sclipitor. Tonul era totodeauna
":,."9p11 ci de viziuni gi i;
u p..or";o..u t u i. G"tiif,'lu'i' n o-!ru vorba de
T.^!iljl:pl,,scolastrce..,
cnesrtunr interpiethri absolut personale,
mlsurat, fdri patetisme gi retorisnre, fdrh acea morgd aulici folositi
de allii. Impresia care se detaga era ci Nae Ionescu nu tinea sA
::_lllfr pentru
oezDarere
prima data intr-o'uuta u[ua.-i"i]l,Ii,' aduc"a in
sublecte de ,,culturi.. generali, culese din tratate gi
epateze, dar era evident ci voia si incite, str neliniSteasctr (,;Mon
me de gAndire consacrare, aga c-um se obignuia gi-ie'Jiea .iite_ r6le: inqui6ter", cum proclamase Andr6 Gide), sd creeze dileme in
versitate, ci probleme de celb mai diferire';;;;;;iip-"""u."la Uni_ congtiinta ascultitorilor. NiciodatE insd nu evada din actualitatea
I" imediat5, totdeauna rlm6nea ancorat in realitate.
p:::13T_:l"yl ptan adoptat mai dinainte, inii_i ?orma riaera, "*_ Imi mai anrintesc ci, intr-o zi, pe c6nd in amfiteatrul arhiplin
sponrana, rnsa desla$urata cu un patos ce cucerea sala.
domnea o linigtr" profundd gi toate privirile erau afintite citre_ vor-

194
Pericle Mertinescu
' ruae lonescu - Profesorul
:'
activitdli
ri foarte regulat (avea' multe
bitorul de la catedrd, o voce din fundul s6lii spursc doodatd 6cerea,
nemaiputdndu-gi stdpini entuziamul, strigAnd:,,Sunteli formidabil, *1r"3::ti,:,T"
j:ltt*i,***ii+T*;1!i*t{+il:tq*
domnule profesor!" La care Nae Ionescu, flrfl n da vreun semn de suPlinea N. F"g4l*lt Li 1
.il'J:Hil.i"?f;
tulburare, replici pe loc: ,,Eu nu sunt formidabil, domnule. Formi- $i'f i""aT5,iJ:11,:"^';fi ;run":6ry;;4q
dabil e Bodola." (Bodola era pe atunci un as al fotbalului romd-
'"'1"i""i'i"'""i
pu*'l 1li"ir".'"Holi
acesta
lTr"H; i'iio.itt
a tost cer :i^- ij-:"i;:;ii-a"J.
*;r! rt-;1.1,^
nesc.) Aceasti replicd indica spiritul in care preda profesorul, in ale Faiultilii,
:--;,-ar nrai lralnlc rn
-"mori"' in -*ftlqilf":;fr1-i-
primul rdnd.' circumstan-
Pllt]-,r
cdrui prelegeri se imbinau realitatea cu fantezia, chestiunile
concrete la ordinea zilei cu noJiunile cele mai abstracte de filosofie.
O plastici definilie a gdndirii lui Nae Ionescu arn intdlnit-o la unul
i $qift i*a.i$tt'Tffi
td uu veni la Fu'u1111';"ii""l?#J .;-;;
la. Locicd. Au fost
^ ""',,tror

din discipolii lui (Petre Tulea): ,,Meditatia metafizica, mutata la ituoentii. Nu erau-.mullt, de obicei
cite 5ase-;apre candldaF,pe"zi.
nivel cotidian." $i ca si accentuez libertatea pe care gi-o lua intocmite, totuti' hste cr jr[i]
8'"!i*il;T J:^:Xi''lditil"li 3"1*:
magistrul in conferingele sale, vreau sd reproduc un alt episod, "-'o *eerx' nxindu-se
povestit de un prieten al meu, ceva mai tdnir, care fusese martor
ocular la intdmplare, prin 1936 sau 1937. Profesorul finea; la Galali, f':'*it*lxT-;';.;iliii'*'rulti;'s',xl;i#
;:"?;ft;a, o i'digestie f9''1 T-ii*:'ll "3:i;i"*"a tuturor
o conferingl cu tema: ,,Senrne gi simboluri." Sala era tixiti de lume. -A*
^o3Ji.uliiu,iil:-i-*i*, i"
Se aflau acolo prefectul, primarul, episcopul, generalul gi amiralul iani.,t. ua!"ql-l! din1i. i-am dat
$i toate celelalte notabjlitali ale oragului. Vorbea liber, fhcind tot
lelui de digresiuni ce ambalau publicul. La un moment dat, ca si
potoleasil ropotul de aplarze ce se dezldnfuise in sald,
::,:q"iilllft*'#*;ntrm"*;'E:'J-'.T'.i;*',,.^'"
conferenliarul declarX: ,,Afla1i ci eu nu sunt singurul Nae Ionescu vi deranjeazd...
vd deranjeaz6" ' . ,e. ce s_a inrirmpraljI';i.jllili:""lTl;,
din Tara RomAneascd. Mai este unul la Buculegti. Il cheam[ tot Nae i*'-t-::I,u d.
Ionelcu. Dar a e cXrufag. Pe el nu-l urmdregt6 poliiia. Pe mine r,rd ti,iai""i'L
nffi JIi?l'iT""1;'
r-^1"ipl:1:3il".[*T
p"
'"ui"'
ro o
ra examerr in
"6;;i':i f, l:::of T:"t
urmiregte." Ficea aluzie Ia o stare de fapt, ceci cizuse in dizgtalia qt datf, pcn trtr
factoruiui constitulional (regele Carol al llJea), ceea ce avea si-i iiil :I"if"a m-u,n p, -
:' I:T:fr i:\.'l;S' ol, JI',i^l'
c
.
aducI, nu mult dupi aceea, sfArgitul zilelor, la cincizeci de ani.
Prin natura problemelor qi prin fervoarea cu care le aborda, prin ;:lUiln";*;'"*itj5:'fi
privire tiioota
}:J[*3:'i[;"$,f,4;,:'[";Ultl
influenla ce-o avea asupra auditoriului, Nae Ionescu devenise t"
cu o !i;1lu!,, " .. ...*.r unui exanrcn rlc
t-rafnnrrt? 1...
iu telefonultl
promovatorul unui curent, aga-zis al trdirismului, cu mare audienli "j';J'*";";;".$,iali
;-"';icateva'minut" d" ":l9i:'.T,u'if1;::T nu avea ulr curs
la tineretul universitar gi cu ecouri largi asupra intelectualilor tineri,
in general. Termenul era adesea luat in derddere, dar ,,trdirismu1"
propagat la Universitate de unii exponenfi ai genemtiei tinere de
,"$S,13!f ti::*i:k*l'ff
tinfi'ir 5i nici nu liluse-'
cu
',::,-""11"ff;,:X,JJ,,":J'1""i]i,
atu[c-l'.:::])i;^;;;; iui coutot' pe care-l
Tratatul de Log'"1-ul1u::
atunci era o experienll psihologici gi intelectuali cu efecte estetice ililJtii,it"t" r" legdturl "l
5i morale reflectate in literatura timpului, gi abia mai pe unnd, dupd
1936, apelativul s-a degradat in slogan politic. $i intr-o fonni gi in
;jtiff5:xdl;?::*l+;lt5xr:s$*rri'"*T:::n
a1ta, acest curent i s-a atribuit lui Nae lonescu, lucru pentru care el :hifr;' ;re sr?irqit' sau ca incheiere
a
"exanu'4r '
a trebrrit sd pliteascl cu viala accast5 paternitate, a$a cum*am ";;T;it';b^," care traim cu
l"p-t"1?3|it1io"
ce cl conduce lumea asta in
amintit. ----': Dumneata
L-am avut profesor de LogicI la Universitate. lli cu toate cd in tolii: lJcea sau Fo4a?

196
 Peficle Martinescu Nae lonescu - Profesorul

. intrebarea, spun drept, nu m-a fistdcit. Cu pulin timp lnainte ci- felul, de la profesori universitari, directori de nrinistere $i institulii
tisem cartea lui Georges Sorel, R6flexions sir'la violence Si m culturale, studenti, ziarigti, pAnd la oameni de mahala ce se inghe-
aflam pe un teren oal€cum avizat. Dupd o clipd de gdndiri, am suiau si-l vadd fentru irltima oard sau sd-l vadi 9i ei,- pur 5i
rXspuns cu desruld siguranld in glas: simplu, mdcar mbn pe acela despre- care se vorbea atet de mult
_. - Ambele merg impreund. A9a ne arate toatl istoria omenirii. si eia atftt de pufin -
vizibil in timpui din urmd. Slujba religioasi a
Ideile se impun prin fo4h. iar forja e propulsatb de idei. Revolufia inceput la ora 3 <iupd masd. Aleea'largi din fala capelei era-plini de
tranceza, de_exemplu, a fost pregdtitd de idei, dar s-a realizat piin mulfimea ce asteDta scoaterea sicriului si p6nrirea spre locul de
fo4q. _La Je! gi revolugia bo\ev1ci gi toate celelalte evenimente veci. Era un t6utL de primhvard. rece. iispandind o luminh vie,
cntciale din istorie. tutelAnd parcd ceremonialul acesta ce iegea din comun. Polilia 9i
La care profesorul m-a completat: jandarmii se aflau la datorie, cu oclrii llintigi de jur imprejurul
. . - Asta 9ary a$a e. Ideea fird forfd rimdne utopie, iar fo4a firf, incintei. Pe la ora 4, purtat pe umeri de vreo zece b[rbagi (in frunte
idee devine barbaiie. cu Mircea Eliade), fu- scos din capell 9i, firl sd fie pus pe cdrucior,
aserliune cu sunet aforistic mi s-a intiparit in minte fu condus astfel pdnd la groapd. Lumei da buzna pe c6rarea ingustd,
-picioarE,
_ -Aceasti
adiinc pi pentru totdeauna! La urmd mi-a cerut cameiul de studii si cilcAndu-se pe imbrAncindu-se. impingdndu-se ca sd
rni-a ttecut nota in el. aiuns[ fis'cari cdi mai in fat5. Cordoanele de poliligti incercau si
De nu gtiu dacd o sd ai nevoie in via1i, dar nota asta . ,i"nilnX ordinea. dar era'imposibil. Cdnd a aiuns li groapi, sicriul
poa(e- ch-ti.Logi,cd
va folosi la ccva. u io'it u.""ut pe marsine pentru a fi..- sigilar. Unul din bdielii
N-am gtiut niciodatd dacX imi refinuse numele gi dacd citise J"nlnctutui, care se pi"erdus^e de familie, incerca sl-;i faci loc mai
unele articole pe care le publicasem prin reviste cu titluri, af uo.ouoa si slriga. chiar ldngd mine, cu accent de revoltX 5i
zice, cam tipdtoare: ,,Elogiul anarhiei", ,,Europa - in comi", J'".naia.:,i. citrE polilisrul ce--i tdia calea: .,Dd-mi voie' domnule,
,,Primatul politicului" etc. ti chiar un medalion festiv pe care-l ce, nici'aici nu md tiEi sd-l vdd pe tata!" Acest strigdt al fiului
-evenimentului
scrisesem despre el chnd igi - deschisese cursul de Logic6 din anul iezuma intreaga semnificalie a morgii lui Nae
respectiv, $i dace acestea au contribuit la fixarea notei, acordati cu Ionescu, insolit pdnx la groapd de poli{ie 5i supravegheat cu
oarecare generozitate. i"u"iitut" din 'teama de-a riu se intampla ieva. Se putea spune cd
De atunci n-am mai avut nici un fel de .contingenti cu Nae aiest om a murit intr'-un moment neprielnic, creAnd chiar 5i prin
Ionescu. moartea lui dificultdqi celor din capul 1drii. a$a cum.a lAcut tI in
Dar peste cdliva ani aveam sX asist ia plecarea lui din aceasth viatX. Ce stranie mi i-a pdrut soarta omeneasci in clipa c6nd am
lume. In zina de 15 martie 1940, o $tire laconice de doui rAnduri, z.Ait orin seamul de sticld al sicriului fala palidd, pentru totdeauna
prizdritd intr-un colg obscur al unui ziar de seard (,,Ordinea"), ti;;it, ; Tui Nu. lonescu, ;i grija celor- din jurul, trui.ului ar fi fost
sdu
viu
anunta moart_ea lui Nae Ionescu. Vestea a c1z\t ca un rlsnet gi a n"in.un"tit, atenti la fiecare mi;caie, ca cum gi mortul
.
produs stupef-actie, cu atat mai mult cu cdt profesorul nu implinise si ar mai fi putut influenfa in vreun fel mullimca.
inci 50 de ani gi era in deplinltatea puterilor sale fizice. Eveni-. ' 'Oo..oti. coborArii in' eroapd a durat aproape un ceas' Trupul
mentul a stAmit imediat un noian de comentarii gi.interpretdri, cdci fuses'e pus intr-un sict'iu de lemn imbricaf .in alt sicriu, de metal'
moartea aceasta care dovedea multe era privitE ca,,suspecti", cu Acesta'avea in dreptul capului doul ferbstruici de sticld prin care se
dedesubturi politice gi cu implicalii ,de sus" ce nu aveau permi- pur"u bine iigura hecedatului, a$ezatd acolo ca in carl.inga
siunea si tie date in vileag. ""4"u
inrl uuion, pregltit ;I-$i ia zborul spre 6temitate. Capacul sicriului
Nu m-am dus acasd la el, Ia Bineasa, si-l vid pe catafalc, in Je metat a fost-sigilat bu plumb topit de unul care se pricepea la
schimb am fost la inmorm6ntarea sa, la Betlu. Lume imensd, de tot astfel de treabl. Dup]t aceea a fosi aqezat deasupra capacului de

19E 799
 Pericle Martinescu - l**-=;-;;-"
lemn al sicriului obisnuic. ne
pu$tr ptrhria defunctului,
fI totul a fost coborat i" ;..ti:-*[:1fo$ BAZIL MUNTEANU
cobor6t,, n ** l'"' Lj3p3; T, I?3ojl!l l, "qtl d co;c-i u gu r era
"o -l
rri;i:T*,,ff ""i
fr ,iif;j,t': j:i:":*u#illHi:i?r.#1#
hrubd. (Sigilat! Zidit! Ce de,precauliili
e'dii
C"
"
i.""i"
filra, lupi ce Nae tona$cu, fllosaf eraqtln
i5ll;i'i":X'i,i:H'",T .H:gqL iis.;p;ii'ioiinui r.ag"ou
.?::0,:r,Ji;;-#ilf; ;t"i"'ii1l,#:tlli""'[ili;li:**::
unur mrc ;i cocoqar. Linistea ce Profesor gi publicist, domnul Nae Ionescu gi-a fb^cut studiile in
ao,nni." pinl 'In
de un ceas, c6t durase op".ll,l o.,u"nr"i, o'pr""p. ,irnp Germania gi predX la Universitatea din Bucuregti. cele citeva
mrca rumoare. CocoSatul gi_a :tt1,iiit ;_1.dffi:;r,ra prinrr_o studii scrise de el deoarece Nae Ionescu desconsider[ ideea de
lu-ar r.a"grr"l i",i"ial u" - publicului opera, despre care se spune cX este
a-gi pune la dispozilia
accldent, gi s-a pierdut
_ in ctmltlr, duc6ndu_se mai departe u".rt
treburile lui. la extrem de bogati gi in numeroasele articole pe care le-a publicat
Astlel s-a incheiar existenla pSalSnteasci in cotidianul sAu,- ;,Cuvantul", el proclaml falimentul ragionalis-
Ionescu. ,,omut reeelui..cjndva, a celui ce fusese Nae mului pozitivist, se ridicd impotriva ingerinlei raliunii umane in
gi indezirabit, era Jupravegheur
a.r""ir" i,i,ir,iili ;"_p jncomod explicarea lumii gi condamnd jocul amigitor al abstracliunilor 9i al
i,,a"opio#i
rar la moartea lui s_au lua.t. misur.i l""l'io^tiri, roa",, sistemelor. El. susfine cI lumea este guvernat[ de fo4e potrivnice
i.^.G ;t.i.,",'iini sigitot in facultigilor noastre de cunoa$tere; cd natura posedi virtuli latente
d" rneral..in presi nu s_a sc_ris.nimi" despre a cdror des{bgurare este zadamic si avem idei preconcepute;
::::,:_c pcrsonaliriri.
ascmenea l..p?'u1rpu"1;o rn"i
Sinqur pamiif geicaru a-riu|;i.l cd viala este o izbucnire spontan6 pe care e pueril str o indiguim gi
articot, dar IErd si fie anurrtir pe afigut puUfi". un
se proceda de fieccre alta'.cind'. ,peil" li".i"il,C"J""iit,.,
'r,li' ogo "u* sd o traducem in date rationale. Unica tilosofie posibild constd
direcrorutui. Vreo rrei femare la serruretura intr-o supunere desdvArgitd fali de obiect. Mdrginindu-se la
, u,ii'*,=ir.: "J"-" stabilirea unor corelafii 9i paralelisrne modeste intre fenomene,
relinut ci in acea vreme ,io-r li'i,,ilTo ni..,i". o"
.,c"uaniu.r.:;;; ;ild#ile cenzuri ! filosoful va renunla la orice explicagie cauzal aceast[ stupidl
- cAt mai fidcl
prezumgie a pozitivigtilor gi gindirea sa va prelua
,.Rorndnia literari.., nr. 4g, decembrie
1993 cu putir4d forma realitdlilor- existente.
Aceastd credinli in primatul vielii asupra inteligenlei, al
obiectului asupra subiectului conduce la credinfa religioasi. Intr-
adevir, doar pre.zenla gi interven;ia lui Dumnezeu in fenomene ;i
evenimente pot inlitura caracteristica de anarhie absurdi a lumii ii
filosoful i;i va limita efortul la surprinderea gi interpretarea
gesturilor lui Dumnezeu. Domnul lonescu ar fi deci un filosof
cregtin gi, mai exact, un filosof al ortodoxismului. Avdnd o inalti
competenld in dogma gi istoria religiilor din toate timpurile, centrul
'preocupirilor lui rhm6ne cregtinismul oriental, pe care se sfid-
duiegte si il legitimeze printr-o exegezA savanti gi s6-l transpuni in
viafa poporului siu. Iniliativele sale in aceastd direclie sunt nume-
roase, una dintre cele mai remarcabile constitdind-o revista

2(N
Bazll Munteanu
,,Logos", pe care o. editeazd (1928) in limba francezl gi care
dezvdluie un intreg program de ,,sintezi cregiind ortodoxd".
Antisemit, doctrinar, adversar declarat il rafiunii abstracte, al
filosofiei ,,Luminilor", al principiilor Revoluliei franceze gi al
liberalismului in general, domnul Nae fonescu'se ridicd la rindul
siu impotriva direcfiei pe care o urmeazd. statul romen de la I 848
incoace, veste$te decXderea individualismului burghez, demons-
treazd inexistenta noliunii de ,,progres", sterilitatea ,,spirirului cri-
tic" gi zidimicia viselor unui ,,oarecare J.J. Rousseau". El opune
principiului democraliei pe cel al autoritdlii, iar drepturiloi in-
dividului pe cele ale maselor. Orator prestigios, dialectician
-
versat in tainele subtilitdEii, domnul Nae Ionescu exercitd asupra
tineretului ;Irii sale o influenli intr-o oarecare mdsurd magnetici,
pe care ar fi gregit si o evaluhm prin simpla enumerare a putinelor
salc scrieri.
Panoiama de Ia littdrature roumaine'contemporaine,
Editions du Sagittaire, Paris, 1938.
Il-dme partie:,,L'effort createur d'aprds-guerre",
Cap.Y , 2,,,Pour la crdation de valeurs roumaines.
Le r6le de la philosophie"
(Versiunea romdnl apa4ine redacliei)
202
CONSTANTIN NOICA
Profasorut Nae loneseu.
Ce invafd ,,tllosafli" de ta
Nae lonescu
Trebuie si parh foarte curios multora faptul ch profesorul Nae .
Ionescu n-a ghsit altceva mai bun de ficut, in ultimul timp, decAt sd
scrie la o ,,revistd de criticl teologicd", aga cum se subintituleazd
singuri excelenta revisti ,,Predania", de sub conducerea domnului
C. Racoveanu. Nu doard cd teologia n-ar fi un studiu pentru oameni
de ispravd. Dar sd n-aibd unele spirite luminate de azi lucruri mai
urgente de fhcut dec6t criticd teologica?
Iati cI n-au. $i si nu se aducX explicatia cum cd, de vreo trei ani,
semnhtura lui Nae Ionescu nu mai e ingiduiti in josul vreunui
articol prea strdveziu politic. Cici, sd-i fie inglduite oiicAte libertdli
profesorului Nae Ionescu, e probabil ci tot prin a face criticd
teologicd ar sfdrgi.
Faptul acesta, dacd reprezinti un scandal pentru mentalitatea
omului politic ce are a face teologia cu politica? se intreabi,
aproape indignat, - insul unei astfel de mentaliteti reprezinti cu
atat mai mult un scandal pentru lumea filosofici. Nu - s-a mai sfirgit
cu teologia? Nu am cigtigat lncd dreptul de a filosofa dincolo de ea?
Vor cumva s-o ludm iardgi de la inceput, ca prin timpurile Evului
Mediu?
Ceea ce te surprinde de la inceput in gdndirea profesorului Nae
Ionescu este cX ea se indeletnicegte cu justificdri, cu distincgii din
acelea frumoase dintre planul unei ttiinte ti planul alteia, dintre
cuprinsul unei discipline qi cuprinsul alteia. Oricine, inainte de a se
apuca sd vorbeascX despre teologie, ar avea grijd si discute
,,raporturile dintre teologie gi metafizici" sau ,,conflictul dintre
teologie gi gtiinll" ori ,,apropierile teologiei fald de arti". Dar
profesorului Nae Ionescu i se par desigur tare grele chestiunile
 de la Nae lonescu
Constantln Noica Proiesorul Nae lonescu' Ce lnvat6 "lilosofii"
nu-;i tti^i":l:*::
El nu se va m[sura cu ele; ci go v! u{ozu tlc-a dreptul in filosofrc din iluziile sale' Nimeni' desigur' nascuse
acestea- poate cine gtie ce lucruri'-Darhse
miezul celor ce are de spus. ".["i^'"a-iif"tofia
$i un lucru, mai ales, are de spus: accls c[ problema mAntuirii, i,iiffi a*"sa.a"i,r'_t"11rl,il.;il,*.1::"ffi t?ttl,l$lSHi,:
ca froblemd centrald a omului intrucAt o om, nu sc poate pune decdt
in iuprinsul religiei. Poli si intorci un sistem filosofic cum vrei, :i""'itLlii$ir{ili}:":iltT:niji:!jitirt*1tr:rl";**l;
ea nu aduce ln
stiinte. DacA
poli se dezbati problemele eticii sau ale antropologiei laice oricAt ,ii,tii'iEi ganaina, cer-cetdtorii in rle
vr6i, n-ai sd ajungi niciodati nu str dezlegi, dar nici mlcar sd i,_ri uu trebui sd oau"a *ui ui"ne probl'emele eticii' sd facl
formulezi problemele adevirate ale omului. hi:;d; ,.
"p"Jtao""aan""uiii
ru ptiioilgi"' J iuia rit"tona civilizaliei 9i
Iar aga ceva, profesorul Nae Ionescu nu se sfieite s-o spund in metafizicd pornind disciptina.noud-a filosofiei
orice imprejurare. O .spune de pe catedra^ universitari, dupd cum o filosofia culturii, in statg't'sX'iiee)e ristante'.printre care sti
pioUlemete
spunea gi o va mai spune, nddijduim, in curind prin articolul existentei, toate in nddejdea ca Dar nu
- not
;;p.i"d;i'.a,,d;root""'i o^uio'i' isitontt"ti-la chpdta cezlesarea'
-
u-nei gazeti:. Dacd nu ne ingel6m, dorutia-sa este intaiul mare gazetd qi simli ci a;a
gazetir care sX discute astfel de probleme intr-o foaie zilnici. De si-b capdti. O spune prol esotiti-t'i"J apendice, n^-ai dezlegat mat
iceea, cititorul neptevenit al ,,CuvAntului" era uneori uluit de-a i:ste' Ai citit tratate g,ou,"' .u not".gi 9i
c[ te face sX
nimic. Articolaqot p'ot"soiilui- ii"--i"net"t' fare
binelea cdnd d[dea cu ochii de cdte un articol cu teologie. $i tot de
aceea Roza vantu lor, culegerea de articole frcutd cu atata dragoste o"ft"tf::lt" curios, acesta al unui ganditor care spune ln chip
si pricepere de Mircea Eliade se incepe' iartr;i spre uimirea ,rii"a"i u u"nit ul'uu"' c9 el mai bun de
i,iti-torutli neprevenit, cu o serie de insemnlri privitoare la 3re in drept'
nroblemele ortodoxiei. "#;;il;;a
sous. Multh vreme ne-a t";;;
"1"'
-
fata t-o ardtdm celor
lucruri mai bune
' Dacd cititorill de rdnd nu este cu nimic tulburat de atitudinea nici vorbi s4lol u""""i !aiiit"'i-" - avea (nu
aceasta, e treaba lui. Cel care se indeletnicegte insd cu filosofia nu
- aproape togi
de scris decit
"gdnJitotii din sud--estul. european
s-ar
citi rindurile acestea
Doate sh treacl lesne peste ea 5i nu poate, daci igi ia in serios ;;ril;; i.n ii#a"ii' fiiridc"e oricineN;ar vrea sh scrie'pur si simpru'
meseria, si nu rdmind-pe gdrrduri. Pini acum mai toath lumea ii :ffi;;;li"*;i;fii;" ';;-";;;' g1X1"5"',ijioacele str-5i
sDusese. si incepuse si el s-o creadd de-a binelea, cd gtiir4a Nu-i lipsegte n,rn,", nu-i Dir iip"t-"t"
-it1;i
daci nu vrea si scrie tratate?
aieverati 'despre' otn i'-o di filosofia. Acolo, doard, e vorba de dolreascX tratatele, pare-se'
' qi .-". nrrfea s[ fie un'aestin qi u""ttu' de a sta in tnaugincu
osihologie. de-sociologie, de eticX; ba inci, spre a pune 9i mai bine
i"""ntrT pe om, filosoful a $tiut sd niscoccascd termenul de ;'
na,,lirilt'1";; i i; ;;;si'ii*'i i;;a f iioso fiei constituite' in marg i nea
uun" pe. ceilalgi' Dar ni se pare ci
antropololie antropologie de un fel sau altul. Dar autorul nostru
- pdrere cu -ei mul1i. ,,Via1a religioasE 9i bunurile ei iJ'1ii, ir;;;iia; a invdla
Nae ionescu 9i in via[a
nu e le aJeeasi iot de acelaEr destrll are putie ptof"s"tl
. 561in Oe oitai ddnsul, recent de tof intr-un articol al revistei publicd.
---Predania" i- constituiesc un domeniu in toate felurile mult mai
,,Vremea", Anul X, nr. 490, 6 iunie
1937
iare decdt cel al moralei"; 5i a reduce religia la o.,predici morali",
fie"si ,,cu exemple luate tiin vielile sfinlilor", inseamnd a inlesni
aluriecarea insire o nroralll laicir (inspre o francmasonerie
oarecare), a pierde ,,settsul adcvlrat al ortodoxiei 9i .a ignora
nroblemi mflrituirii, cutc, oricc .lr orede oamenii luminali, rdmdne
Lroblema centraltr a ontultli c.l oltl".
' O dc ntttttt'u llcctlstil vine si scoatd pe cercetltorul
"onuingere
205
2lM
 ,,Am avut dreptate"

OCTAV ONICESCU Ca viziune individuali, Nae Ionescu era lascinat de tipul de om

al Rena;terii, ata cum fusese intruchip.lt de Goethe, om implinit in
veac, in cosmos, intreg izvordt din legile naturii $i mai ales fixat de
ele: ,,Er stehe fest und sehe sich herun." La aceasta il ducea cultura
Naa taneseu lui europeand, occidentali. Dar lungul gir de generagii carel
legaserE de gesul Briilei, ca o expresie tipicX lor, l-a smuls acestui
demon al culturii occidentale gi l-a invrednicit sh treacd pragul
_.i:^ i.j9tu
vielii spirituale a neamului nostru, Nae
acelei u;i citre Dumnezeu, pe care, dupd spusele sale, Goethe
imnlm.il ' '*-
.,
ugura ca una din realizdrile lui cele mai lonescu va
insugi a deschis-o, mAnat de subterane indemnuri venite clin Orient.
oritulbule, d".uGil #';ilnaioasa pe care G6ndui siu, supus lucrurilor, impletind urnil cea mai curati
,r'll.Rl"rif"iftatea doudzeci de ani l-iavut p"
a
soldat, interpret luminos. -uttot, tradilie ortodoxi, cele mai clare aspiralii de romAn, cu regulile aspre
Au luptat in aceastl vreme. loate fo4ele active. "i ale filosofiei, catd o formd de realizare de sine, de implinire, pe care
valuri succesive, pentru a cuceri ar.phi.l-ln"."u!"iale naliei, in nici metafizica, nici lupta proprie nu i-o putea da. Fascinat de
i.ro.iu. Nu" construclia arhitecturald, perfect6, luminoasd, solemnl a muzicii lui
tonescu era in rdndut intei at fiecdrJi
i$;;,#ilillgi
lelurile, adesea asa de inrunecat",_ sllino'_o '.i- precizand Bach, cea mai completd implinire gi-o gisea insd in Brahms, carel
drumurile pure gi grele at. oestinuiui * i;il;;"
-' n"''. numai pe purta dincolo de lume, pe calea pe care o presimEea deschisd
noltir. destinului sdu glorios gi nefericit.
rncordat sd presimtl rosturile existenlei
-, - ^,_tt9..u
sespnns aceste.drumuri din nebuloasa noastre, el a Pe aceastd cale a implinirii a intdlnit pe Codreanu gi Legiunea,
l"-a fe"ut
Iumrnoase qi obligatorii cong,tiin(ei "t;;";iit{il";'pi
noasrre. Nu di;';;i;L rri a,j
expresie tumultuoasI, concretd a aspiraliilor neamului rominesc ai
tealizarea deplind, definitivd a unei misiuni care pentru el se ter-
rmpune tegea, ci din umila inleiegere
;;l;il"il';;ui. ," "_ii
.,_1"o minl in acordurile finale ale unui triumf netemporar.
ii.Lil[1j][1"r mdna ,e
"ui"
ru-i"",i,;i;';;il.il !i.n,, ueu
"u.n l, t4 octombrie 1940
Istoria nu era Dentru Nae lonescu o sumi jndivi- ,,Cuvantul", nr.
duale, la care ar fi'voit sh adauge p" u ,u, de aventuri
nalionale inscrise in formele it*ituiur.' "i-iuitlr-uieu unor aestin"
;il;ifi';;pterate cu
ndzutrlele spirituale gi religioase prin care
spre Dumnezeu.
nalia iSideiJiiiae a.umut ,,Am avut dreptate'"
Servind ace-stor destine, el n_a cunoscut orgoliul
curmezisul cdilor istoriei nropriite ce pune de_a Partidele politice, marile partide, a$a cum au rdmas azi, ;in si ne
sinrplitaie 5i cu hotdrire. i"sifle1it "di,
.i;r;;i ;ii""_i inruqit convingi, in fiecare zi mai insistent, ci ,,au avut dreptate" in cauza
;;'";;il## ,riiii"i u in1"_
"u care s-a deschis la 4 ianuarie 1926 gi a luat sfdrgit la 6 septembrie
i!,ii;i;'#; ;il,.
legeri i concrere care purea aa s ; ni,ura-s
nrrna tuptelor sale era scrisul, dialectica aceea temutd 194O, duph 14 ani lungi gi grei in care au uitat, in perioade
coletor sale, care dezarma, caruia,iu i-ai!;'i;;;;;;;:bar a afti_ alternative, aceast[ dreptate actuala.
tica..lui Nae Ionescu era numat un procedeu dialec_ Ele ,,au avut dreptate" fa15 de ,,Cuv6ntul" gi de Nae lonescu, in
-pl de luptd. Adevtrrul primul rAnd; pentru cd punctul lor de vedere a izbdndit.
credinletor sate, sisuranta lo.
"*r' "-aiii!ii.
contemptdrii si inreleeerii strucrurate'di?eci":;i;;;;
;#ffi; de greg a . ,,Au avut dreptate" fagl de suferinla, fali de sacrificiul cel mare
in curs de impliniie. - ;.ati[alifoi al prietenului nostru, fate de aceastd gazetd desfiinlati, hulitd cu
insinudri dezonorante, la care atAta au colaborat gi ele.

2(M
 Octav Onicescu ,.,, amicul meu Nae lonescu"
.
$i totugi, amintirea lui Nae loncocu, crl c0t! ,y'I.o nvut dreptate,. iese din lupti 9i lupta s-a pronunlat' Nici un drept trecut' nrcr o
este azi steag de raliere pentru afmat6l6 loglonuro ule Vicioriei.
,,CuvAnrul", a cirui luptd nu era do prrl€o drbptllii, este azi ziarul
,,Migchrii legionare",6are a luptat, iaro o sufoiit ienrru a instaura
nalia in drepturile ei, gi a invins. ;l;'tir;{[;,l:.:ryfrfr'Fiti,#ji$fr'ffi 3tj+lt-*",}ttilll
A izbdndit oare nedreptatea, gi marilo portide i$i rezervX iar rolul !"-i'l"J,^-vieliilelei*r-'#|X"d:""fl'"ffi .',l,''l,iil'.1'Jirffi ;
cel frumos al apdritorilor drepttrtii? Suu noliuneir aceasta e nepo- liiillill'if;r1t;;;*"iJ;l;;il"au'"""'JuJtu"orl
trivitd pentru politicd gi intrebuintat[ numai pentru a indep5rta h";"""'J:Tff
inlelegerea adevirati a poziliilor pe care ne gtrsim? nr' 5' 18 octombrie 1940
"Cuvdntul"'
Nu. au nici un rost ,dreptatea" sau ,,nedreptatea" in lupta politicd
a unei nagii, care-gi cautd drumul sdu cel mai natural, cel mai po-

,'.", am:icul meu Nae |onescttr'"

trivit aspiragiilor sale, drumul pe care sd-gi poatd indeplini misiunea.
,,Cuvdntul" a urmirit fir[ abatere aceste cii ale istoriei, presim-
lindu-le direcfia, cdtdnd sb se desfacd din tesutul posibilitililor de rigoare (1919)' amicul
pentru ca participarca noastrA la ele sd fie ficuti cu demrritate, cu S-a reintors in 1ard, duod tratativele
mcu Nae lonescu, tot" t'ot'-''"' volens-nolens' -ai clllcl
aqrofP^e anl ln
ingelegere. Acestor drumuri de care el s-a 1inut, credincios gi supus,
Germania, intr-un lagdr i""i"t"i"ti""f
l' prizonieri rhzboiului'
partidele. politice au atezat, pentru mdntuirea lor imposibilb, cele
mai arbitrare obstacole, cu iluzia, poate, de a servi interesele fdrii. ' erau ple-
erau locuri. cdci mulli proresori
. Istoria insi nu se oprette din mers. Obstacolele s-au intors im- ""ETi#J.i,131?ilii; st"liiie- uttii chemali' de nevoile rnonen-
potriva celor ce voiau si le foloseascd gi au gribit lichidarea unui
proces care nu cunoatte intoarcere. ""iJa:;1i;;"il;i
iif il n no t. un ers
u r i i v i tili
;,",nt5l *ni3frt ?'TU;';i"i: t"
Procesul era al partidelor politice, al celor ce-gi cauti, azi, j"i;;M;t*cu"'-a'iJ'"u's"t
dreptatea inutili. El reprezintd o mare revolulie, in forma de viali a -,"1.i,u+""#""%,f ;i'?*1':;'i;iiil
soaietdlii noastre, in organizarea gi problematica statului, in A;"'i";;;"i"r:eliil',JJ,li;l';n:*':f ;:frHfr ??ii::liilu
s-a qoptit cl n-ar lr
viziunea despre lume gi viald a celor chemali si reprezinte naliunea, "].Y'i;i'#;" ii*J""] uarauir, nic-i
trecut la Bucutegtt nu m
numireu
sd l^upte pentru ea, s-o realizeze. o comisie a fa:y-ltilli si reexamtttezc
in tofacest timp, partidele politice au preferat, cum era. de altfel, Universitate. Se cldea.oeJic'a convitts zvonurile sunt
cazul. Decanu[, Dlm'ttrJ'dutti' "t" -i5,
natural pentru ele, si stea in posturile comode ale agteptdrii sau ale
. adevdrate 9i ii reproq^a ut
pf"i f"i-ftf * Ionescu faptul ci tru publicase
ci in sinea
colaboririi cu statul anti-istoric al ultimilor ani, in vleme ce pe Nae' am gtiut
legiunile de tineri, in revoltS, iqi duceau suferinla gi speranga ne- nici o luctare gtlrnlrrrca' Jffiil;h-i 'n"ao-"rire 'a unora' P'P'
zdruncinate in inchisori sau pe drumurile strdine ale surghiunului. lui a luat "u un o'u"'[]*""n-iut"u acestea' dar R' Mottu
Nesulescu nu s-a lasal tii"""G a" i"onurile
Aceste partide au demonstrat astfel, istoric, absenla lor, neactualita-
tea lor, incetarea lor de-a participa la existenfa politicd a nafiunei. j'i"#lK":-'xr'*Ht'f,lf ii,'1tr#"j'#'#lt:
Iar ,,Cuvintul" din temni;a lui Nae Ionescu, din inimile noastre, Il:t"i!:',l;
oblinurl a" ti iltin"[ln qi t"4ta'
b.ineinteles' in limba
a rimas credincios istoriei aga cum se desfhgura, urmSrindu-i doctorit "' rau,roitor _ s-a potolit: Nae
mersul, m6ngAindu-se de a-i sta, cu con$tiinfa lirnpede, alituri. latind. Scismul a""r*pia'"'iiti"'!ii"'te
Suferinla $i lupta nu se pot judeca cu ,,dreptate", ci cu dragoste, cu i:"#;"";;;;t""y:'.:fl
Vorbitor este i l;,:;fl i"l'ili#iti;:::$$lt'C;*;t
inlelegere, cu credinftr. Vulourca lor nu se sprijini pe drepturi. Ea filosofie.
iiir""*-v"r. nntscu' Constanti tr Noica'

208

Octav Onicescu
Dar viaga mai rezerva surprize. in lagdrele germane, Nae
,tonescu
a cunoscut numerosi preoli catoliciji proteitanli de mare
!ulF.ll printre. care
_9i monieniorul Chica. iiri.irs in-furi, u..rt, u
:orq:f g":p-1. el, ca despre o personalitare romdneascd, in cercurile
tamrlrei "tsileanu-Apostol, rude qi ale lui Nae, prin cdsitoria un_
chlulul siu, Alexandru Apostol cu Marie Bileanu. Maruca
Can-tacuzino. gi ea rudd cu i4arie Bileanu, a devenii-curioasX sx
vadl c,u arA.ta un om d.espre care se vorbe$te cu atata admira!ie gi,
curand, T
Nae Ionescu a lost invitat. A rezultat o puremicd prieienie.
. ^Curilf am primit pensii,
de la Nae, care ,ria cd deirenisem pregedinte
al Casei Generale de o misivd ielarivi la o ioitd guv6rnanti
a casci Rosetti Telcanu, avand toate dreprurile legale-de a cere
pensie. Chestia sc impotmolise in arhivele Casei] Era o cerere
simpld gi legali. I s-a dat curs, gi ceaiul la care am fost invitali a
marcat inceput"ul unei prietenii.
Pe parcurs, viala lui Nae Ionescu se amplificase, prin colabo_
rarea la ,,Cuv;jntu[", de curdnd infiintai de ineinerul Titus
Enacovici. Avea acum aldturi, in afari de iit" O"u""ii, de care nu
s-a mai
.despdrlit.p6nd Ia sfArgirul vielii, pe tumulruosul gazeLar
Pamfil $eicaru' 5i pe ciudatul gAnditor, teolog qi poet Nichifor
Lra-rnrc.',uompanla nu a durat mult timp. Titus Enacovici a murit
curdnd, dupd o b^anal5 gpera;ie; pamfil
$'eicaru gi-a creat gazeta lui,
.,Curentul", urmAnd o Iinie foliticd persbnalh; Nichifor Crainic si_a
ficut o cetate din ,,Gdndirea.'. In felul acesta, ,,CuvAntul..a rdmai in
proprietatea lui Nae lonescu. ca director,
ii fitus Devechi, ca
administrator ge_neral. FdrE interese particula're de apdrat, nici ale
unuia, nici ale altuia.
Interesul p^ublic qi lelurile supreme ale politicii gdrii celei noi
consttturau.suf tclente griji pentru filosoful nostru. peniru a le asocia
cu. aceeagi tAcut5 seriozitate care atrigea ld cursurile sale
unrversltare o pafte din elita tinererului thrii.
Activitatea politicd a gazetei era 'caractenzatl prin dorinta
marifestd cu orice preg a revenirii la obligaliile constiiulionale. pe
Irnra aceasta a gi mers, fdrd concesiuni personale.
culruiald a profesorului Nae Ibnescu era manifestati prin
. Operagazetei clq9 o conducea, prin cursurile filosofice, de
tinuta. _p_e
Logicd gi de Metafizici, ca supreme^ discipline, n"""rur"
rominegti din acea epoci. -infii
,,... amlcul meu Nae lonescu"
DupI moartea lui Nae Ionescu primeso printr-un cunoscut un
mesaj,^ pe care gi acum il consider- ptietenos, - al rnare-galului An-
tonestu. MA ruga sd pun capht tiptrririi curstrrilor lui Nae Ionescu,
de care se c,c,ipa un grup'de filosofi sub conducerea mea (M'
Vulcdnescu, C. Floru gi C. Noica). Am inlcles cu tolii cA era ceva
important qi imediat um in""tut sf, ne ocupdm de aceste publicalii
strict filos6fice: doud volume de ,,Istoria Logicii" gi un volum de
,,Logicd" tipdrit la Torougiu, atteptand explicaliile care n-au mai
venit.
Mai ap5ruser5 prin iniliative diferite 9i unul sau doud volume de
. ,,Metafizic5", ce au dispdiirt repede, flrii nici o legituri cu cele de
mai sus. De altfel, acesi"u a., fost singurele cirli sub iscilitura lui
Nae Ionescu gi, trebuie si adaug, nerevizuite de el insugi.
Note
'Pamfil $eicaru (1894-1980), unul dintre cei mai cunosculi ziarifli din
perioada inierbelici; ziarul s[u, ,,Curel]tul",.a demascat adesea politica
guvernamenta'll, dar, ?n general, a avut o orientare de dreapta' Nu a fost
iider politic, dai a fost piezent, ca independent, in mai multe legislaturi
parlamentare. Plecat din fari in I 944, a publicat mai multe.cer{i, intre care-
'tlniunea na;ionald, itleei fa,td a Rominiei modeme in perspectiva istoricd
si in comnlexul politic european (Madrid. 1959) 5i Istorla panidelor
'narional.
tArdnist ii narional4drdnist,2 vol. (Madrid, 1963t' in ultimii ani
ai 'vielii a scos la Miinchen o noui serie a ziarului .-Curentul", in care
critica politicr interni a regimului socialist din Rominia.
'Ni;hifor Crainic (1899-1972),piofesor pseudonimul lui Ion Dobre; poet,
filosof, ziarist gi nnl poiiti". A fost la Universitilile din Chiginlu
si Bucuresti: membru al Academiei Romine. A incercat, prin revista sa,
,'Gndirea", si acrediteze un nou sistem filosofic - gAndirisrnul - de
esent[ traditionaliste. A contribuit, in 1935, la fuziunea Partidului
Nati;nat-asiar tO. Goga) cu U.A'N.C. (A'C. Cuza) 9i formarea Partidului
Naiional-Cilstin. al cdiui vicepr.'$cdinte a fost pentru scurt timp Deputat
in mai multe jeeislaturi, minisirul' Propagandei Nalionale (iulie 1940-tnai
l94tl. in ultimii ani rri vie;ii, eliberat.dupi o lungd detenfiune, a colaborat
la revista,,Glasul Patriei""
Metnorii, vol. Il,
Editura $riinlificd 9i Enciclopedicl, 1984
.
211
 Nae lonescu 9i ,,Cuv6ntul" de ast6zi
P.P. PANAITESCU
Cu gAndul sflu urmirind mereu realitatea gi presimlind-o, gi-a
. dat seama ci acei ce reprezentau nagionalismul luptdtor, cu toate
Naa.Ian@sct, ,, idealurile seculare ale acestui pdmAnt, erau numai legionarii. $i
gX ,rCuv6ntul," de astdzl ., astfel, intr-o zi de ianuarie, figura mindrd a Cipitanului a urcat
.' scdrile redactiei ,,Cuvdntului", ca sd strAngd mdna lui Nae Ionescu.
A fost o lntdlnire intre doi oameni care nu s-au cdutat, ci s-au
- Ce a insemnal Nae I . intdlnit pentru cd drumurile viefii lor se intdlneau. Foarte deosebili
nrtlix*m, :l* * j":j{,.}iit tfli:ttxl jffi "ffi ;: ca fire, unul simplu gi putemic, de neam din codrii Bucovinei,
celdlalt complicat gi plin de nuanle, iegit din mediile universitare,
unul instinctiv, profet al dragostei, celilalt ralionalist gi cerebral,
r-i'+ii*-[*i:i#-fi rtlr;.f*#*flitffi
viala in -
u..u in a"riii,L.i j"Elt1,u-1.-"reu nou5 ca
amdndoi cu mijloacele lor deosebite au avut viziunea rnarei
revolulii care va transforma din temelii acest neam, ca gi cutremurul
ce a despicat catzipeteasma templului.
ai"",..ginii,;-;,;ii,l$.,,"":y:L{;i{:lt*1"1iif,,,,,,,.,7 $i Clpitanul a fost acela car.e a cucedt pe profesor. Cine ar fi
rntcreagi, dar, inlelegind, sd crezut cA ganditorul delicat, omul catedrei, al vielii sociale alese, va
prcvadi. ,,Nol .,i conducirorii suferi alituri de toli luptitorii cei tineri, va izbuti sb stea neclintit in
"JiiJ. suferinfd, devenind una din cele rnai nobile figuri de jertfd pentru o
i;:11'"".?;j::#lJ:ff iHiilt",:,.",J$'#h:::::,11:fl fl ! credinlS?
lx"1;,:!:TSH:;":r,',5:m,;,',:l*G;;iT;Ti1ff i,atendin1e,or Gdndirea vie a lui Nae lonescu a fost ddruiti intreagi
A
vazu(, cel dintdi. intreq ncn_,,r -^*.a-, ,,CuvAntului". Tribund de inaltd cugetare nalionald, cu seriozitate,
t"u."a, ulo''.i,"*illi'#::"Jeamrtl romdnesc in firnga sa sufle- decengX, sobrietate, ,,CuvAntul" a fost un educator al romdnirnii, o
pregdtire spiritualx pentru viala cea noud gi sever'[ ce avea str vic 5i
i:ti!fi Iffi l,T"*:i.#iiii4!,li;f ilil:x;;:,.Tl,il"ii;.i- pe azi o avem ?n flagi.
- careacum trebuie si inhodim firele ce au fost rupte. lnlelegern ctr
$i
:t.s:Et[#l+kHiry"i:1.ilTi[;.]il,:.::*1*j,,.i'i'Jl;
o ortodoxie romdneascd, r"rur-iol trebuie sd fie iarngi acelagi lucru, aga cum a fost gi totugi simlinr ctr
manest de ;i;;;t;;;ffi'T* mai este gi altceva. Aripa mo4ii a trecut peste noi fXr[ a rre indoi
sufletele, dar a vhrsat in ele un simpmant de rdspundere; suntem
iU:"i:X,*T: ;l;:"i"l;#?J'i'u,oi,i,i*i Jilf."":i:::1,t":::"* mai pufini gi avem sd ducem gi partea celor mai buni dintre noi, care
nu mai sunt.
,u *;;":!u;"::tri'; i u n ui popor n u -I impied ica S-ar putea spune cI $i altd schimbare male s-a produs, o
;i['iJ:l::li
"',"rI a
etnici a i.*ii,ir"., gtr";::.i-"="tiTl'i' malei' imensa vitaliraie schimbare politicd ce ar situa altfel pozilia ,,Cuvdntului". N-arn mai
dati, peste un secol,
cincizeci o" .lii"i*
o"';;f:1"
ca neamurile decizute. uo,rt9n,,
vom insemna in Eurona "ana
uu"ili
mai mult
putea fi intre luptdtorii pentru o schimbare radicali, statul national
legionar s-a implinit gi ziarul este organul miqcdrii legionare, care
conduce Rorninia de azi. S[ nu uitf,m ci RomAnia legionard nu std
,**,*.,t**ffi
in"?i,t ;;;;;;'
i'['{}rliH;n:l':^fj*", ", I, p'oi i ot
in forme, ci in suf'lete; pAnb nu vom cuceri toate sufletele pentru
noi, nu o vom avea, si nu uitam cA lupta pentru implinirea idealului
".i ;;lv;" r ;: li;i:Iyj., 3; ,.;'l:lri, in
""
r,ii
Cdpitanului cere inci multe jertfe gi toate ostenelile noastre. Nu ne
putem agadaf socoti apdratorii unei stdri de lucruri in fiinld, ci tot,
212
P.P. Panaltascu
ca gi mai inainte, luptltori pentru cucerirea viitorului. Cele ce s-au
intdmplat de cur6nd sunt numai un popas ln lupta noastri, popas
care trebuie depdgit.
Rolul ,,CuvAntului," rolul presei legionare rimdne acelagi, sd
cdgtige pe toli cei sinceri gi de buni credingd, si-i lumineze asupra
directivelor mipcdrii. Zianrl migclrii legionare nu este un organ de
partid, el estc, prin migcarea legionari, organul tuturor celor ce cred
;i vor un viitor mai bun, al ldranilor gi al muncitorilor cinstili ai
acestei tIri, al negustorilor ,si al slujbagilor care igi fac datoria 9i el
sti dirz impotriva lumii vechi a plutocragiei fhrd munci gi
necinslite, strhine $i instrdinate. In aceastd privinl5 nu s-a schimbat
nimic din clipa cind Nae Ionescu a fost cdgtigat in intregime de
sufletul Iegionar.
Dar cealaltir schimbare, sentimentul de mai addnci rdspundere
in_ fala lipsei tinerilor cclor buni gi ncbili, care ne-au fost rhpigi prin
silnicie, sentiment de pulinitate $i umilinl[ pentru noi, cei rimagi, o
socotim o schimbare reali. Grozava ispdgire care a venit ca o
urmare direct5 a acestor fXrddelegi, ruperea tinuturilor romdnegti
din trupul fdrii, granilele noastre care nu mai sunt grani;e, ci r[ni
deschise, sd ne creeze o edcA noui, o trdire mai serioasi a viegii.
Fiecare dintre noi avem partea noastrl de vin5, avem datoria si ne
coborim in congtiinga noastr5, sE ne revizuim rostul nostru in
societate ;i atitudinea ?n via15. Ziarul trebuie si fie ecoul sufletului
unei societl1i, ziarul migc[rii legionare in primul rdnd trebuie sd
cuprindd aceastl notd de gravitate.
Nldejdile noastre nu sunt mai mici ca ale lui Nae Ionescu,
viziunea noastrd a Rominiei de mdine nu este mai putin splendidd,
credinJa noasrA in transformarea neamului nu este mai pulin
statomici, nimic nu s-a frAnt in suflerul nostru, dar intrc sus-
pendarea ,,Cuvdntului" lui Nae Ionescu gi reaparilia lui de azi s-au
scurs acei doi ani gi jumbtate, cei mai grei din istoria noastr5. De
aceea, cAnd incepem un lucru nou gi cdnd innoddm firele rupte,
g6ndul nostru se indreaptd ca o datorie gi o. ruglciune in primul rAnd
cXtre mo4ii nogtri.
,,Cuvfintul", nr. l, 14 octombrie 1940
214
ZAHU PANA
Nae lonescu tt Legiunea
Complexa personalitate a profesorului Nae Ionescu 5i atagarea
sa totald fald de Migcarea Legionarl a creat mul(e _ semne de
intrebare peitru cei caie ii cunogteau 5i persoana 9i modul de vialb
monden.
Cum a ajuns Nae lonescu in contaot cu Legiunea, voi reda mai
jos amintirile celor care l-au cunosctlt sau au fost' martori Ia
intdlnirea sa cu Corneliu Codreanu.
Prima mdrturie apa4ine comandantului legionar Petre Jocu,
fdcutd intr-o celuld din lnchisoarea Jilava in anul 1949, iar a doua
face parte dintr-un studiu mai lung despre Nae lonescu, apa4inand
Dr. Serban Milcoveahu. -
S'punea Petre Jocu: ,,Incepuserd lucrdrile de construclii la Casa
Verde din Bucuregtii Noi. ViaEh asprd de tabdrX db munc5. cu
alimente procurate din economii gi materiale de constrocgie. din
donaliile fdcute de camarazi gi unii prieteni, oameni cu venituri
modeste.
intr-o seard qeful gantierului raporteazd Cdpitanului cd nu mai
are ciment decat pentru o singurd zi de lucru. Urma ca tabdra sA se
?nchidd pdnh se vor strAnge noi fonduri.
Chpitanul l-a ascultat gi dupd o scurti tdcere a spus: <<Nu vom
inchide tabdra ! Dumnezeu ne va ajuta cu puterea Lui, pentru ci tot
ce facem este pentru slava Lui gi a Neamului Romdnesc. Acum
toatd lumea la odihnd, pentru ci maine mai avem de lucru>.
A doua zi cind gantieml era in plin6 activitate, o maginb luxoasd
s-a oprit in dreptul lui gi din magind a cobor€t un domn elegant, care
:
a intrebat de domnul Comeliu Codreanu. Legionarul de serviciu il
anuntd pe Cdpitan, care se afla in bordeiul ce-i servea de birou gi
dormitor, gi domnul strdin este primit cu respectul pe care Corneliu
Codreanu il dddea celor mai in vArstd decdt el.
Dupd scrrrta convorbire dintre cei doi, Cipitanul iese impreuni
cu noul sosit, adund pe legionari in front gi il intreabh pe geful
215
 Nae lonescu 9i Legiunea
Zahu Pand
ziduri' Am dep'r1s
leeionari cum fEceau cdr[mizi qi ridicauca domnul comeliu !a Z'
gantierului: <<Ce am vorbit aseari camarado?D <V-am'raportat ;?;ffi"-J;^Je a" uiziti"cu inuitulia
spune geful ;antierului
-
cd nu mai avom clmcnt gi va trebui sh in- - bH;ffi j tii- "iri.""' r' jo-itiii"'a-doua
ca intrevcderea
la ora 5^dup6-
'i' dureze o ora'
sd
chidem tabira 9i sd lncetdm lucrtrrile gi Dvs. u1i spus cd Dumnezeu itiii"a.'-iti-r'iiogtu;it"- un banchet
va avea griji de noi>. ;ffiffi;';;t[, aEo*""" tu o-tu s t"gtu eram invitat-laComeliu
cu Z'
<<Camarazi a 1slg21 Cdpitanul vtr prezint pe domnul Pro- la doamna Mdriuca Cantacuzino' intrevederea
atat ae u'i"ii li^adt
- - deJ'-t"-"='Tti incat am
fesor Nae Ionescu. A venit si ne cunoasctr. A allat 9i nevoile noas- e;#;;-^'i; atn iit"utal impreune toatd seara 9i toatd
tre gi a fdcut o don:-rlie speciall de un vagon de ciment. Ii mullumesc ,""i""it"i.-u"""t
in numele tuturor $i Lui Dumnezeu cd ne-a ajutat. Rupeli rdndurile
gi continuali-vl lucrul>>."
"i-9i
1",*ltll;r,;l,1l,x,i*l;Y;,ili*'lX:;jfi_%:il#,'il jl
;"i#;';B;d. Legionarii acettia sunt insdgi naliunea 9t eu
Aceasta este prima declaralie a unui martor ocular care a fost la
constructia Casei Verzi dih Bucuregtii Noi gi care era casierul
ffi :ffiil
eAndire, mi-a spus:
l
-
lni; ":i ;*""-'L'sl';$:,
r
"t"il
-Uu!a-ie
in ranadrite:?!i:iffi"t,J;3
'tor.qi
vom vedea
central al Legiunii.
Urmeazi acum un extras din studiul Dr. $erban Milcoveanu hiiffi""li*ff#T#ffi :lf:giJri#i'u?.$:,TH''i;
meu >
intitulat ProfesoruI Nae Ionescu in dilema Democra;ie-Dictatute a :#.;;;;;- Prezenta
"-i
raPortul
anilor 19i3-1940 editat in martie 199O. La pag. 38, Dr. $erban Sfarlitul citatului '
Milcoveanu ne redi declaragia fdcuti de Nae Ionescu arestat
in celula spital de la Spitalul inchisoirii din Bragov, -
martori -
fiind
economistul Grigore Pihu, inginerul Virgil Ionescu $i autorul, Dr.
Serban Milcoveanu:
' ,,in Septembrie 1933 Profesorul Nae Ionescu este chemat la ,p"iid"o-r"ioi..-,u"r""::i;ff
Palltul Reeal, uude aLe loc unnitorul dialog, pe cale dinsul ni l-a ' H;:lU;;^;:t'""*'*1::":"u:'.
''H;**tr::'ff':[',#fi*'H'tr#t+ii't'"if.i'l,i
ilnpo'tuni"' ere riintr
desvdluit iil aprilie 1939 la Spitalul Militar Bragov- ::gT$*mtt""'liiiH';;t'i*-'1'1'r
*iilrt'frotttlt Ni" Ion"'scu"omul zilei in
Ex-Regele Carol al Il-lea: Ce gtii tatd Nae' de legionari gi de explicalia faptului
aceasii Gardd de Fier? - ""-
anii 1933-193+, u ulun' "iiii95u'*"u-i"!io*'a-ut*::
ot corneliu
legionar",
Profesorul Nae lonescu: Nu gtiu decit ce scriu ziarele' N-am Z. codreanu. tn .onr"r,nt"i"'.u1" d"."pt" ,,f9no5ne,nul
nici o informatie
Ex-Reeele
vom
Petsonali'

institui
-
'Calrot at ll-lea:
-
dictatura,
Am nevoie de ei' Ne pot fi de
va trebui o mullime care sl
'gg",r*
iatiunii
ki"..
mai precrs'
+* itt* * -ilt*i1iei ; *fi l"t' "qu r{"iill
este nir:lt mai amplu"'
fotos. CaiiA
pe strizi 9i care sI ovalioneze noul regim'
'Am este
redat mal sus
"i""a*f
ioua'itto"d autentice- despre contactul
defileze
Profeiorul Nad lonescu: !!1.
-giln"g"t" - ln consecinli bagd-te printre ei -$i
Carol al ll-lea:
ra -i-i u8u"i la Palat pcntru-ca si Ic spun ce trebuie sd facl in
coritinuare.
SfArsitul citatului.
!:li*$til;hqili'itttrftt*:;:t$.,lf{;ffi
a",p'" u'*o'Jit"latul,$gi:ii::T"\XffitTtT:iii
Ca,
Fr"i!."*t Nae loncsou colttittttil relatarea: <De lav[zut
Palatul Regal """ri"i".
legionari, arestarea sa tl
*-u* au" cu automobilul ln l3trcuregtii Noi' Am 9i eu pe
217

216
 Zahu PanC

bolnav Ia Spitalul Militar rlin

Brago.v, este o confirmare a faptului
cd fbsrul rege nu numai cb nu
t_a ,]ritit;, J".
dovadi cI in jurnatut lui scria.la iiii;;;fii;"
minte, ca
azr de_dimineald a murit Nae
is _trti"-l sa6,.l,ilo'i ,rnpor,un,, PETRE PANDREA
tonescu.... i" ,it.t; ;;;l;i;ea
ta mine,
iar in urtimii-an-i;";;"#;,:: regase
a;-;",T:E#Ti ?ji,.;i de
Nae lonaseu
a_.u"ni,.ain'1"#d;;i;".1i{r,,i:f
rnrma nu I-a mai rinut. suferea ,L:,lfJ,T,ij,ffi (Amintlil) .

cord, incdt penrru cei care erau

de
'n"I;i;r;;,';aij
.;;;;;"; i r.uiun" lu
s u rprizd ".
?" ,'r#;ilil : rbst nici o
';"8;ii
,.Moartea subiti.. a lui Nae- Ionescu n_afost La cdsiva ani dupd moartea tulburtrtoare qi profund enigmaticd
de ta palar, dar a sumrins neroti o surprizdpentru cei (pAnd la liziera criminalisticii) a lui Nae lonescu, apar, r6nd pe r6nd,
ce.i ;ii.. r_i, ."""ii,1i1lnr._un cdrlile sale, ingrijite de discipoli. DLrpA Isb a'Logicif se adatgd
capitot at tucrdrii domnurr'i or.'g"iuan utt
atntrnuntele care duc la asasinaiea ririlJJ'i,^iii"i,l,li dare roare prelegerile de Metafizicd-
ciltre camarila regali. Nu inramifato, proferorulri'iiJ"]
-ci;"r'ir- ion"r"u, a" Et in Arcadia ego!...
prolesorului, Carol al Il_lea noteazi ,,il" $i eu am fost elevul lui Nae Ionescu. Elev la liceul militar, la
la f"-
grup ul legionarilor la polirica regelui. ----*vr
"".""9;
,i'"
!r u rv!
f1.., ^.aii
raliar un Mdndstirea Dealului, unde ne-a predat limba germanX, incep6nd din
clasa a patra, pinh aproape de absolvenld. Ne-a fdcut cdteva lecfii
de logicd, in ultima clasi a liceului qi 1asf, not least profesor
,,x,r,,il%;,
-
la Universitate. Sd mai amintesc de colocviile - gi cores-
berlineze
pondenfa din sejour-ul Parisului? Am fost cu Nae Ionescu in cele
,0,,
"li l!,tlllii J?'ff ff:3 mai-strAnse legdturi, in legdturi de la daschl la ?nvi1dcel, de la.
creditor la debitor filosofic, de la amic mai vdrstnic la prieten
admirator chemat la sfaturi gi taifas...
Nici pdnd astdzi nu pot crede in moartea lui gi de cAte ori
eiaminez aceasta posibilitate, sunt cuprins de o panicd amestecata
cu o sf6gietoare nostalgie dupi prezenga bunului d4scdl. Mi se pare
o imposibilitate cd n-am sd-l mai v{rl niciodatd, cb n-am sd-i mai
citesc vreodati comentariul zilnic asupra evenimentelor politice
inteme gi intemafionale, ci n-am sd-i mai comentez cu prietenii mei
gi foqtii sXi elevi ultima Eotie sclipitoare, ultimul gest, noutatea
senzationala a faptei sale.
Moartea .lui Nae Ionescu este ca moartea celui mai scump
membru al familiei, oricAte divergen;e ideologice te-ar fi despir;it,
oricAte certuri in familie ai avut cu el. Intristarea te cuprinde ca o
bolbotind, cu api spumegAndd, cu pericol de inec Ai asfixie.
Prezenga lui in sAnul micei noastre familii intelectuale romdnegti
era indispensabiltr, aga cum nu s-a mai intAmplat cu nici o alti
prezentd.Ionel Brdtianu a avut dreptate cdnd considera pe oameni,
in genere, qi pe oamenii politici, in specie, ca boabele de fasole,
21E fi-rngibili qi interganjabili.
 Nae lonescu (Amintiri)
Petre Pandrea

Enigma filosofarii $i a,metodei

lui Nae Ionescu aici trebuie |'
Pentru geful Partidului Liberal, nici Tomu Steliun gi nici Istrate
Micescu, marii avocafi ai 1irii, nu erau indispcnsabili la Depar- .a'"*i'a?u""*"*:'::r:":t:llltXl3i:*'3J5lltT5:"Jili:i;
tamentul Justifiei. I-a inlocuit cu Jean Th. Florescu sau cu Stelian
Disner[rile metatrzlce ll trterior la alte concluzii' vene-
j

*"""#iiit'r,nt"""tt"" r-"1"
"i"Jti dar la concluzii ir

rabile in sinc sau stupide, h;;;Gil;tmalice,

Popescu, iar catapeteasma templului Dreptdlii n-a crtrpat. Templul I

cu rogii talere gi cu zarafi mai mult sau mai pufin neru$inali $i-a ttaio. farmecul i ndelebil al li

continuat viala sa majestuoasi duptr ritualul procedural gi dupl acceptate di n di sperare't"i^ii"''i'Ji-ii' din disperarc
dosnlratisrnului inaderent oig"ni",
ai dogmatismului
implacabil.
*"-iafizici' Pozilia religioa#;il;ttttt J;ata conscrvatoare nol1f I
N. Iorga gi Nae Ionescu se dovedesc, in perspectiva timpului,. cucerite pri'- nastere' pr I n
singurii oameni indispeqsabili gi nelnlocuibili in peisajul culturii gi il"iff ff;;; ;; i-au ft"" pozil i i ori gi nar
ros'ititl 1n'ottagi' atunci cdnd a pornit
in
viegii loastre publice. In simfonia uneori cacofonici gi strident nredeslinare 5i nu
wagneriand'a ultimilor doub decenii, Nae Ionescu gi Neculai Iorga iume din Portul briilean' suflet
detineau instrumentele centrale. Muzicalitatea vie[ii publice a. Aceste pozigii reprezentau fortdrelele "l!ltT^:-Y . """i

initial rurmentat rnterlor i;r iilt"ii

p".lututa exterio^arh '
dei,enit melodicd, din simfonici, s-a pauperizat pdnd ia monotonie -sociologici
uitt" oihilitt' anarhist-gi coroziv-critic'
'Nae Ionescu u i"""pttt. -t';A;";-l;tiituliilor
de cimpoi monocord. (Aniirttirile au fost scrise pe timpul dictaturii firnd'rmentale ale
fascisto-antonesciene.) adicd pe latura nega!-runt' p"tit" a ajunge -- firi aderenl[
Nae Ionescu s-a declarat deseori elevul lui N. Iorga. Dupd societitii 5i alc dogmetor "^Jt"+i .u- spune versul lui
impresir mea, timbrul fundamental al acestor creatori rom6ni se un liman a. t'n"i.il'i''ipi"*...' constructivl a unet
-.u ',lu lfit'nltou'" 9i
deosebegte radical. Essenin, la latula po'"tu'il
' cleate ;i
Dech'ar fi s5. continulm comparaliile cu marii mae$tri ai muzicii, ,spiritualitatf -conservatoare-Marlnheim a- fumizat cerce-
Sociologia aporetrca "' fti k-tA" arme teoretice prin care polr
'
am spune cd Neculai Iorga era din familia romanticilor, era un
Berlioz si un Verdi. tatorilor de ultimd o" ot"l uiit"uf p*" vhlul zeil-ei Maya firr ir sit
Nae ionescu a adus un freamit nou: gdndirea sa ela din ciclul obline discriminari' pop il'i;; detirsitrc
modem al lui Debussy ;i Stravitrsky. Ravel 9i Honnegger' orbesri, f?iri s[ re inaln,.tlri. ugti ^r"1S"
fti"*'i
!u,1"::_::ni'fi
Jocialc inccnrliLrre sittc it'it
Ca sI precizim !i'sa fixlm in timp- ;i--spa!iu: gdndirea gi cdnd poli vorbi despre o-a*""i 9i
sensibilitatia lui Nao lonescu surlt irrdisolubil legate de curentul ;;';;";;;, rdrd p ato s, ra"ri^ i.j?l ,;i,1' #:X," l,l'fl.'.l;o t, d asc ir. nr - a i

literar al simbolismului din RomAnia ti Franta, in geneza 9i for- iu ina.'na* anilor tipici de
rnatia sa culturail. ,",I"T J:':;T;ll'##]:ru;i:;p"' ili"uri"i"""-r"i selec(ionati' adusd
besfdgurarea activitdlii sale s-a fbcut ulterior sub steaua cubis- lcctura infometut' 9t ttpJiuirc'i strdine, indicatiile atenle
acasl dintt.-un decenru i!"uniuersitali
mului si expresion istnu lui european.
Nae lonescu este filosolul icelei qcoli literare romAne aldt de ;:;ils;;ii;" ;" o"* "f i. .ffi*S:l,m:lH;lltlii
rodnice unde se subsumeazl Tudor Al'ghezi' Bt6Lncu;i. Adrian
Maniu, Minulescu, Papadat-Bengescu, Lucian Blaga gi Pallady *:l'il::::i il":;"'Lfti";ii;i"rt J" ron"'"u mi -a roif ii pr"i"s6r
i"=i udu"tt:rt' l-am birfit 5i tn-a
Nae Ionescu a potriit de la lirica denumiti peiorativ .9i inglst rni-afost ultet'ior prreten";;;
..decadentd" 9i din pictura -
cubistd. Anii sdi hotdritori de for- *i-u iott niciodatd"'
ffiftr:il "'aoua -a'J
indiferenl','----,
^. am ajuns la
- in boema bucuregteani a ',anului lit" t'"tttut" a acestui om'
matiune spirituali se iticadleltz.it in circa a"cenr, pedagog 9i de
uoJ rni" nbui sute opt inli l) l!", crttn sunf, versui minulescian-9i in
".'nchrz.ia
c[ vocalia lfi;;;il;; aceea 'de
boema piciorilor si ioctiloi clin tuvernele
-
noile trrmple modeme i^""J.i' a" pdstor al sufletelor tinere'
ale ora$ului bavaluzilc pc ttrarginea Isarului, Muenchenul'
-
220
 Nae lonescu (Amintiri)
Petrc Pdndrca
Din sfial[ fatd de viatl si realiznrcu pcrl'ccliunii ei a rezultat o
A fost incontestabil unul dintre invdttrtorii RomAniei. Avdnd iii.llirii" "..utoutd (desi nici trri nlt filosof n-afbcrrt-o
imprxqtiat,
vocalia de.pedagog gi_cu meseria aleasd ia atare, i s-a pus de tim_ """-iia
,n ua""ftat nabab, sugestii'9i idei, a9a- cum a Nae
punu lnrebarea mrstuttoare: "o
lonescu) si aoolosia auten-ticittrtii, evlavia'fald de minune 9i de
Ce voi invdga pe gcolarii mei? via15. Se foaie vo"rbi de un anuirit concretislil teoretic al acestui
. -
Nae lonescu era profesor prin meserie gi vocalie, adich prin filosof.
cinste sufleteascd gi profesionilism, fiindcd nu poti invdla pe ni- Al doilea aspect era aspectul sociologic: un baca'la.ureus faustic
menr mar mull decat ceea ce efti ti decat ceea ce crezi intirn gi si oimiriu olec'ase din portul Brdila li Bucure;ti 5i Muenchen,
organic. Transmiterea invdl5turii se
-face
prin efluvii incandescenie ir't.!i"'"i a. L familie cu^ doi copii, in vagabondaj de srudii' fdri
mai mult decd_t prin vorbe. Transmiterea invdfdturii se ob;ine prin i"i"ii" triind din bursi:, subsidif vagi 9i mai mult la voia
atitudini c3re {a9 comurafiuni misterioase gi mai addnci O6cat prin
"*t"ii.l",
i"ia-ptiiii, ca pdsdrile cerului 5i ca imperialiicrini ai cdmpului' A
prelectiuni seci de pe catedri.
;,;l'il;t ;; ;t insel, aproaire un deceniu la Muenchen 5i la
Cottinsen. De timD de rdzboi, internat in lagir, lector, secretar la o
Cind a venit in 1919 la Mdndstirea Dealului pentru a incepe Jiria-i"ii*x, riag ziarist 9i cetdlean imp-hmiLntenit iu ob|tea de
profesoratul de filosofie gi directoratul de srudii, Nab Ionesc'u era pe ane veche si acute irdmintiii a Muenchenului.
cale de lichidare a unei drame pustiitoare qi atroce. Am priceput'-o in a""asi5 epoci se plaseazd $i o trecere la catolicism!
tarziu gi am reconstruit-o pe trepte. cLiiiricitete' ae bote'2, exibatd, pare-se. in fotocopii de advelsari
.. D-.upu avea doui aspecte gi noi, copiii din cursul superior al ."nilni"iiiu"t" pe latura polemiii 9i infemali' Ptntru definir-ea
liceuluL am intuit-o parci de ld inceput, dar n-am infeles-o gi n-am r"riti.iirt. i.ils'iou." .a-hn" de corisemnat faprul ci dascilii sdi
reconstituit-o dec6t sporadic. . fir;;;;d;;;i;;;"; ciiolici, cd filosoful romAnde aacest iucrat in tin-erele la
o editurl catolicX 5i cd punerea problemelor soi s-a fhcut cu
. A.spectul de dezechilibru psihologic era urmdtorul: vtata
interioari a lui Nae Ionescu a pendulaf intre evlavie si satanism. ;.h;i;;-$i;; ind"-Anu.e piofeionald catolicr. si. aici a fost
tui p.ouoiat printre valahi i i elin i i duniren i "'
Ajunsese,,penibil, la evlavie, dupX o indelungatd inigiere gi oficiere i-a:*o.iaE
-- 's*i"1"*i" sCanoJu -9

a liturghiilor negre.
Nae Ionescu nu putea sd fie un credincios, degi dorea minunea
din toate fibrele fhpturii sale. Rdmbsese in indoiall. Evlavia 1ui era
acceptarea sincerS. a pariului lui Pascal gi toati credinga lui era o
credinfd torturati in sensul pascalian
Fusese in tinerele un atent cercetdtor al luiPascal.
Primele cXrfi pe care ni le punea in m6nd la 15 sau la 16 ani erau
Provincialele gi GAnduile pascaliene, urmate de indelungi gi
invergunate controverse pe tema Pascal-Luther:. catolicitatea
jansenistd gi protestantismul evanghelic.
Setea de absolut a lui Nae Ionescu gi dezamdgir€ir de a nu ajunge
la. esen;e il duceau la evlavie fa$'de minune gi povegtile ii
minunate gi fa15 de vial[ pentru care avem un cult evlavios qi fbrd
margini.
Tot ceea ce era viald (virtute sau pdcat) era aproape absolvit in
ochii lui, dddea absoluliunea o datd cu admiralia.
i"rmatiel adolescelnlei 9i tinereli i'stud ioase a lui Nae
I"";;;;?;;, i""i, a. tont.mnut titapa ni6iliste briileani, cind
;;;;; st iotnintu pe Stimer, IacAndulgi concomi(ent exerciliile
ioiritualb ale lui Ignatiu de Lojola, pauperlsmul prtoresc -$t
irimanfisist cu rezolv-are'a de om de port a acestor -dil icu ltall ' -La
"Bucuresti:
cercul de poeli simboligti 9i vaga rutela splntuala^a
cercului ,,Noua Revisid Romdn[" fondatd de e-uropenrzantul u'
naa"i"r"ii-tvtotru, care va fi reluatb duph 1920 prin ,,Ideea
il"i"".*i'l La lvluenchen intra in hverna anarhistd cu pictori,
noeti. socialisti si catolici.
"*$'o;;,i;;6il"Liue-soll"loei"e a acestui studiosus era aceea de
famelic: un infometat dupd artd. filosofie, phine, Stiinli'-
--
,q,""""tJt al doilea al dramei lui Nae lonescu, lichidatd cam in
anului 1919 si 1920, era de nature pur intelectuali'
"'-d"irt-inii.i
"r"iirfiu acest'om era, tipologic, uri ascet 9i un insetat de
sfinpniJ gi abnegalie in sdmburele cel mai ascuns hl personalitdlii
sale.

222
 Petre Pandrea Nae lonescu (Amintiri)

Exteriorizdrile ulterioare, care ar dovedi un tip umun lnsctat de

Anarhismul lui initial l-a indemnat sd ia o pozilie aparent bizar-[
somptuozitate materialA, erau inaderente cu cosmosul slu intim.
Frdmdntirile cele mai acute gi mai arzfitoare, ucel sisifism l" ;;;tti.; politicl r6mAneasc6, dar cu o st9a :polari permanenti:
J".nera-o.6a formelor rnoarte ori factice' dinamitarea lor' iubind
subiectiv de care a suferit erau in legitur[ cu butoiul danaidic al i p-.i pi. ferizdnd 9i ridicAnd fanaluri de noutate.g i rd"Jtdltl:
dogmelor religioase. Fragii catolici care au aruncat colacul de ^"ii? inarhism, ce se poite inlelege din doctrina politici a lur Nae
FdrA
salvare pentru' un .sfudrbsus romAn, cu corabia naufragiatd la i;;;*"t Nu-1'putem-cobori riicila rangul de comentator al feno-
Muenchen, cu doi copii gi so1ie, pe timp de rlzboi, cu lagdr de jumltate fumist intelbctual'
-""ufui politic, iumdtate stipendiat 9i
prizonieri gi de cetdleni ai statelor inamice, cu stipendii sistare au ;;;;; ;;;; ffi ii; cazuri in iurnaiisiica cu Numai pro;tiiromdnf,'
fAcut cea mai senzafiona16, achizilie sufleteasci, poate, nu atat Dot Dune in aceeasi oald pe Nae lonescu $elcaru $t.numal
pentru o edituri catolici efemer6, cdt pentru problemele eternitilii ii .onfunda ci Crainic sau Doamne feregte ! cu
eclesiastice care s-au dezbitut douizeci de ani in Rominia-Mare,
litt5G"li pot
doctontl Ilie Rddulescu.
- -
gralie acestui nou famulu* Cronica orald consemneaz5 o intdlnire Deosebirea este mare: Nae Ionescu n-a lins unde a scuipat' ci a
decisivi in acetti arii intre Jacques Maritain gi Nae Ionescu. imbr51i5at. Nae lonescu n-a fost marlevrat' ci a
="uioJ"unJ" u a fost'posibil)' Nae Ionescu n-a fost un lacheu
Cert este c5. nada aruncatd de cdlugbrii catolici a scos definitiv t"^it["i"i Gr
din taverha muenchenezd pe un anarhist cu vechime, pe un estet al ci un tactician politic al anarhiei'
- ''i-uratitatit"
stiDendiat,
cubismului, pe un filosof din tagma lui Stimer care evolua fatal spre lui erau reci $i detusate, a;a cum este deta9at;i re^c-e
(la 5l'
Sorel gi Marx. Conferinta din 1923 la Institutul Social Romdn orice anarhist. Nae Ionescu a vorbit in cluburile soclallste
ho-
despre ,,Sindicalism", atAt de omogen5, at6t de informatd, atdt de ' i."liaj,'" ii""t ufotogiu statului ldrdnesc 9i a fost.impediment
cu domnul Ion
rotunjiti, ca o bili de cristal, este o perlX scoasd din scoica durerilor ;;a;; i" o "^p"ri"nli pol iticX a ',statului ldrenesc"
conser-
gi anilor de taverni. il?itt"tn"it" ca prim-mirristru, a co,ntribuit. la. exPerienla
Cum a ajuns Nae Ionescu de la tavema simbolisti gi stirneriani , sub etichetir de tehnicieni "Iorga-Argetoia-nu
la sdnul bisericii strdbune? ""i.^i" ""-"flitA
il;;;;i;;;i;-R;;"1.'i-stepan $i s-a certat -9u. s.gplnyl PTll".a !l
Activitatea lui in mijlocul comunitilii religioase a neamului sdu alungare. a vorbifin cluburi evreieqti despre Kabala $l chaslclsm fr
a fost enigmatici gi aparent scandaloasd, a provocat dueluri a lidicat antisenlitismul pe culrni teoretice regretabllc' u
teoretice, zarvd gi acuzaliuni plate, tocmai pentru cd nu se tine cont
"" "?*a
loJina potiti"X onlogend qi-coerenti a.lui Nae lonescu nu se poate

_de epoca infernald a tinerelii sale anarhiste gi de poarta catolicd pe

construi. asa cum se poate inminunchia inlr-o unitate sistematici
i..iii* f"i-Kogilniceanu, Aurel C' Popovici penibil sau Nicolai Iorga'
care a intrat in glddina bisericii r5slritene.
Enigma lui Nae Ionescu poarte un nume: anarhia, de care nu's-a Nae lonescu- a avut un punct de deharaj 9i ingrozitor'
cum nu s-a intdmplat cu alte capele polltlce $l
vindecat interior niciodatd, dar pe care a lepddat-o din nldejdea anume, anarhia. a$a
certitudinilor care n-au sosit niciodata. teoretice
'- - de la noi.
Tehnica lui de gindire gi de punere a problemelor poartd o dubl6 Eneruia tlepusi pentru a ieqi din aceste smircuri mazuriene l-a
.".;i;i;;;i;'Lutia putt" din crealie' El era ca Balaoo' maimula
pecete: simbolismul gi catolicitatea. care evocat-o' candva' lntr-un pamrlet
Cu aceste trei el'emente: I ) anarhism, 2) simbolism franco- din romanul lui Rosny, pe a
ririiii.. *'"i*"iu "u i6i,"n 9i haine englezegti' trdind in confort de
roman si 3) catolicitate muenchenezi se rezolvi, probabil, enigma
personalitdlii proteice a lui Nae lonescu. i..d';i ;illil;r, clai pe tire o apucau' ndaptea' nostalgiil.e dup[
Este o ipc'tezi verificabill in toate domeniile de gdndire gi de
;;;.t s;;" l";tiiaiile ^pe.fe"t" de lac ale omului
a lui
de ordine se
Balaoo' adicd
It"t"i* f"U" piit"rniia, primitivh 9i p[roash
activitate a1e filosofului rornffn.
pofta libertdlii dcPline'

224
 Petre Pandrea Nae lonescu (Amintiri)

De ce era Nae Ionescu anarhist la origine? natriarhali desorinsd de centrii motori $i organici .esle o lume
Era anarhist prin destin, fiindc[ nu origicui ii este dat anarhismul
in leagin. Oarrrenii se nasc in serie, ca bilele gi popicele. ;;;;i;;.- ["iloo.""t"" in fantomcie tiecuitrlui
';;.ht.; pur. lir:tnesc
.,,r A;a a fost -cazu.l contcltii. Leo
Anarhismul nativ a avut o dubli ancorare in sociologia familiei ""rtir"i".rzi' de unde ieqise i;i
sale: liran dc pe Birigan crescut pe maidanele unui port de Dundre.
N..f^i"ti"l iot.ioi, gehial negatoi al latifundic'i
ur.gft"zii in6lectuaie'unde era invitat s[-,si ocupe locul de
Despre anarhismul firenesc a atras mereu atenlia Maxim Gorki, "i't*frli
''"s;;;fi;;tinele
rese necontestat.
romancierul rus, iar acele pagini meriti si fie comenlate, verificaie de lac ale saloarrelor cu grelele ciubote de
5i conf'runtate cindva cu jacqueriile lirinegti din istoria universald. *";;. i;l;i; ,.i-a.aluat sufletul cle la pustiire 9i dezaxare ln
Nepotul lui Stroie Ivafcu simlea acest filon de gdndire i;i gatiaii"u Ei arta ultimelor decenii irle vielii sale a ilustrat un caz tlplc
conrportare anarhisti, a$a cullr il simte orice ldran liber li aurentic, o"
sau descendentii lor. Anarhia prin destin gi ereditare firlneascl a frHll?fr;" anarhiei sunt in mentalitarea tirrineasci anarhisti 9i
li)st potenlatil la Nae Ionescu in anii de maidan prin ulilele portului in .sliuatia spiritualr ,p""iii"x a inteleciuatului nevoit sit-5i
clunitrean 5i in rni.jlocul atrnosferei lipovene5ti din nrahalalele ;;d.;;;H";[;ii. ""a*'i,n" gusturile
pentru a-;i croi altele' dupir
Brllilci, atrnosfcra de Comorofca, de Briilila;i Baldovine;ti. obscure ale individualitilii deslinluite'
Mctliul casei Iui Nae Ionescu 5i ascultarea con$tienti de mediu """N"" r"""."t otop".t dupe mbdelul.'.,si in-buni pafle inspirat de
pentru ir dc.vcni exponen{, cind s-a cristalizat personalitatea, a fost -
un vetoLategoric fiiosofiei' poJiticii culturii
Tolstoi si Gandhi
-.. -f.,." o comparalic intre premizele f'ilosoficc'
',si
rrrccliul de t:'lrani transplantali la periferia cet.ililor. Orgoliul lui Nae
Ionescu era de a gindi ca un llran autentic, adicl de-a gdndi in "*iaa"l"f..-n*i polirice diri coieclirr cle hrticole de ziar a lui
.Jli.iii. riii""lititilc
cadrele realismului metafizic, crr repudierea oricirui nominalism Iti;;;;"'b;;iiil'l,ipiin.i in voltrmul Lt jeune Inde' cu o prefals
lni Nae lonescl ttin Roz';t
hrrrghez.
Nu a fost o frondi, cum au crezut Si mai cred rnitocanii bu-
;;'ii;;;-R;iunal li ziaristica
situalia spirituali
cure;teni ;i ;,Domnu Goe" provincial din rnica;i marea burghezie
- i;itiritor. se vedeir apropierile derivale din
pot
(Nirvana t'sle
-ii iiti anrrhismut polit
-i;i;;J;"';"a ico-filosofie comttrt
. romirreascf,. Gindirea lSrXneasc5 este singurul cesmos organizat "rr"..riie
i#;;l';il;;i ;i anarhiei spiritua.re) Buddhism.r
filosofic in categoriile noastre sociale. Restul claselor;i categoriilor i;;;.t#i-d" dminescu, Titrr Maiorescu ri de toti schopen-
noastre sociale cu excep{ia nruncitorimii gindesc parcelar iiu,l"iizuntii romAni este reactia fireascr (a$ spune.aproaPe lonrc-
amorf, hrSnindu-se - din l'irirnituri invechite qi -noutili nedigerate, din$i J;;;;;i ;l;;iio' rpu."n. 5i orientale invadate de apele tulhuri
superstitii rnorale 5i divagafii intelectuale, fhri ethos formulat gi ale caoitalismultti aPttsean.
firrir nici o noimf,. Este caracteristic ci, in limba romdnd, norma ''';;;;;; ;;;'i;;;" in inteligenlh $! P9'19 seriozitatca atit de
filosol'icI sau norma juridicl s-:rr putea traduce cu aproxima;ie prin rlramatici uneoii, nici porlretul moral al lui Nae lonestu ntl scapa
cuviintul popular ,.noim5", aderent cu.,fbri noimi" gi ,,ndimit". O il'b;i;;;;;i^gi^r"'^..i. in nromentele cele mai fcricite' Nae
lunre de,,ndimi{i" n-au lronre de gdndire $i de comportare clasici i n C i;mi gi tt'
i."J*t'i"u-inte5G i rezi stibi I pe reporteru I in format ^d
eticir: lumea mic-burghezi $i mare,i burghezie nalionali. h";.i %"*ii""". garda civici 5i ipocalipsa de cafenea Aceste
lntelectualii autentici iegili din [drlnime sau cu legdturi de accente nu sunt accente personali. ci accentele clasei .lntelectualul
rubedenie cu tdranii au preferat, atunci cand ideahirile lor intime au r..dit-r" s-u uflot la remorca Pdrtidului Liberal'
venit in conflict cu normele occidentale" burgheze, unde au triit anii "p""tilsis-rd:s
O"-oniu reformistd care nu incipea in aceste cadre. stringente 5i de
lor de studiu 5i de fonnalie, si fugl din lumea bqrghezi in care erau .,.r"t"ntd mediocritate 5i-a clutat 5i alte cflmpuri de actlvltate po-
obliga{i sI triiascd profesionalmente pentru a ancora curajos in 1i,ffi, i;;.;,i"J io"1i,,ni qi panide. iormule 5i doctrine opozilioniste
strirveclrile valori rnetafizice $i morale ale. (irlnimii. Lumea *,i".".nt"ui ih d. uptoop" un secol, intelectualitatea
"^ri"i".'E
226 227
Petre Pandrea
romdn5.se aflI in conflict Iarvlt
sau ld1i5 cu Purtirlul Libcral. infipt
in centrul vielii publice ca rhr ghelar pcslc curc tlcc zadanric
lurtunile 5i de care se spqrg nivile titanicc.
Temperatura joasi a ghelanrlui curmtr clunuri fcbrile, iar fo4a de
stAnci bancar-industriali, cu factura rnonopolist[, zdrobe;te orice
inrpotrivire.
A fost cavalcr al Apocalipsului, dc o fervoarc magnifici,
pribupitl in sdnge, teroare, dezordine 5i rdznrerill. Apocalipsa lui
Nae lonescu s-a dovcdit :rpocalipsir de caflon, apr>,:alipsi de cafe-
nca dupai un tcrnrcn pus in circulalic tle i;colarul siru Argintescu-
-
Anrz.a, fiindc:ir fb4ele clasei sale nu depirpeau orizonturilc Si po-
tcrrlialul cafcnelei. Evident, in Sud-Est ;i in Orient, caf-cncaua se
confundir.cu agoraua, adici este insi5i piala publicir. Dar, agoraua
firrl bancir 5i industric este oloagi in cpoca nroderni.
Chial Heracles iqi pierdc atletisnrul printre snrArcuri.
Lupta politici atAt de pitoreascit s-a soldat cu disparilia
prcln:rtuta a rrnui ginditor. 7,ece ani de tniiturilatc s-au risipit ca
zece pirpidii cu lulgii q;i sernrrrlele irnprir5tiate in cele patru puncte
card in a le'.
Nae Ioncscu a lost l:t rindul lui asasitrat itr crealia sa 5i poate
- ire-
chiar in fiinfa fizicl. Giindirea rornini a sul'erit o pierdele
-prrabilir. Cu zirnbct nrcflstotblic. Nac lonescu s-r pierclut in neguri,
plstrindu-;;i enigtna deopotrivl la1ir de cci pt' care i-a iubit ;i pe
carc i-a ut itl.
,<
Dc ce n-a fost i;i Nae lonescu pensionarul urrui ideal?
S-a repro;at lui Nae Ionescu zigzagurilc sale politice. Adicl, de
ce n-a fost, cu alte cuvinte.;;i Nae Ionescu pettsionarul unui ideal
rrolitic in carc sl se ancorezc dirr frageda tinerele ca un viermc in
brinzi, de la care sI pritrteascit sugestii pemlanente ;i substanli
ideologicir?
Evident cI nitrtic lru este tnai u;or;i mai comod spiritualtrrente
clc-cit si{i alegi in prima tincrclc, dc obicei intrc ltt-22 de ani. unul
dintre acele idealuri politice sau atitudini spirituale care stau cu
zccile de-a qatir l)rclucrirtc, lu itrtlcntitna slicntului necesitos. cunr
stru c,rsrutnil* vi:chi la Taica Luzitr, in garderoba bogati a istoriei
ideolosice.
Cuil sc explicli ilc(:stc lill)tc ale lui Nae lonescu?
228
Nae lonescu (Amintiri)
Prin extrema sa libertate spiritualtr care mergea, asa cum esre
natural pentru orice om realmente liber, pAntr ta irart iim.
Ionescu a fost primul anarhist siitematizai fuacX acegti aoi
.-_fae.
terrnenr nu sunt cumva o contradictio in adjecto) din Romdnia.
lae Io.nes.cu l-g puluJ fi un pensionar al vreunui iaeal loiiiic sau
-, vreunei,
at aritudini spirituale din cauza anarhismului seu inilial gi
dln cauza libenelii critice a intelectului sdu.
O haini ideologicd, oricAt de hipermodernd, se demodeazd duptr
^
cdliva,ani. O etichettr nu putea cuphnde sp-iritul siu vast gi fiU"..'-
ce nu l-a putu ierta niciodati filisteanul romhn a fost
_Ueea
retuzul pemanent de a fi,,omul..cuiva, iobagul unei ,,mhrimi.. la
ordinea zilei, iobag pe toata vjala. O colaborarE cu cineva nu presu_
punea abdicarea de la tematiciL specificd 5i unictr pentru daicilul
unic. Aga ceva este o gravd infracliune in iodul siniplismului inte_
lectual burghez, care are interese simple de aDirat.
Politica propriu-zisi gi chiar politi6a cultuialE in Rom6nia are un
v€sel aspect clientelar, ca la patricienii Romei. Clientul se duce in
fiecare dimineaie la patron, purtdnd cogul gol la sublioari, unde i se
strecoari merindele, duph ce a ficut salamalecurile de rigoare;i s_a'
.
interesat de prelioasa shnitate in anticarnera stdpAnului.
Nae Ionescu n-a suportat ,,iobagii.. qi nici',,mirimile... ca rrn
perfect anarhist. Iubea libertilile inGriorire duse pdnh la nonJl pi
libertinaj. Triind printre omenire gi urmind linia'generaltr a vicl'li
publice, colabora cu ei pe tennene scune. ca jucd*torul Oc
pionii, soldalii, caii, regele $i forteretelc sale. - aafi iii
Aceastl distanli enerveazd, provbacd suspiciuni si adversitnti.
Pe Nae Ionescu nu l-au iubit gi gustat decdt amatorii ibcului de sih
9i gcolarii lui, pe care.i-a inidlar libertdlile interioaie, frumus"'1ea
rodnicX a singuritdtii gi tainele
'colectivelor.
La sivdrgirea din viald a lui Nae lonescu, la o distantd de cdteva
zile. am v[zut plAngdnd pe fostul servitor ardelean al'vilei de [a
B-alcic ai pe fostul tipograf evreu al ,,CuvAntului..: acesta din unntr
plnngAnd cu lacrimi fierbinli gi cu sughiluri pe ,,profesor... desi
profesorul r[mtrsese dator evrdului cu cateva hilioane, aegi Na'e
Ionescu trecuse in rindurile du;manilor rasei sale. fascinalia tui
Nae.Io-nescu exercitd asupra dugmanilor ca gi asupra profesorilor,
fiindc[ Nae -se lonescu n-a fost niciodatd prins in flagraritul-delict al
egoismului brutal gi al vreunei lipse de delicatele pErsonali.
229
Pcttc Prndrca
Inhibiliile, auto-critica 9i sevdra sdpiaveghere a gesturilor au
fost arta gi grija supremh a acestui om intr-o lard unde desmdlul
personalist este aproape obligatoriu gi unde ldfdiala egotistd nu mai
cunoa$te margini.
Mi-amintesc cum doi dintre elevii sdi cei mai iubili, sosili de la
studii din strhinetate, au nimerit, ?n practica lor, in redaclia unui ziar
de partid: ziarul ,,Dreptatea", reorganizat in ultima fazi de foaie
l indicibil al acestui portrct. Aparilia sa in cetatea politictr romA-
doctrinard a statului ldrdnesc.
Nae lonescu militase pentru acest partid, dar ajunsese prin anii
1932-1933 intr-un violent conflict ideologic cu conducerea pe care
o acuza de incapacitate gi osificare.
Era epoca veseld cdnd Nae Ionescu fdcea ,,teoria Stepanului".
$colarii sdi nu acceptau nici un fel de ,,stdp6nire" Si pomeau de
la premizele unui materialism istoric pe care incercau si il aplice
,,sui generis" intr-o lume politici de ;irani, nellijAnd invigdmdntul
suprem cd lardnimea este un,,sac de cartofi" din punct de Vedere
politic ai ci niciodath nu poate fi determinatd sd se solidarizeze
pentru a ajunge un bl6c de cremene. Nae lonescu a transformat
duelul intr-o apoteozX deghizatd 5i profesionali a gcolarilor, din
solicitudine 9i dragoste.
Nae Ionescu era un adversar redutabil, cu atat mai periculos cu
cdt pdstra cu strictele regulilejocului gi ale duelului politic. A atacat
mulli oarneni politici, dar cu eleganll gi pe zona exclusivd a
activitltii lor politice. Zona privati il ldsa indiferent, avand opinii gi
admiragii curioase in istoria universali.
Admira pe Cezare Borgia gi pe toate marile inteligenie depravate
gi rdzvrdtite. Era, incontestabil, un eleat conservator, dar ca toli cei
care vor si pdstreze esenlele, era un rgvolufionar, se punea de-a
curmezigul formulelor factice; formule bare impiedicd, dizolvi sau
numai cariazh viala substanliald. Inteligenla sa avea aspecte de
nihilism spiritual nietzschean cateodatA, temperate de dogmatismul
ln care ancorase din disperare metafizicd: aga se niscuse evlavia
omului celui mai indrhznel intelectuaf mente gi umilinla franciScani
a unui orgoliu care p[rea f?ir[ margini. Dup[ drama cunoagterii, din
care iegise zdrobit gi infrdnt, Nae Ionescu a avut curajul gi misiunea
s[ spuni fragmentar 9i persuasiv c6teva din aceste peripelii
intelectuale. S-a ridicat repede in zona torid6, care dA dreptul cuiva
sh fie numit ,,pedagog al naliunii", ata cum fusese Vasile Pdrvan gi
xn
Nae lonescu (Amintiri)
N. Iorga, fiindc5 avea tripla calitate: iubirea adAncd gi neogoiatd a
tinerilor, evlavia fali de realitilile umane gi fald de destin, infor-
mafia gi indeminarea tehnici. A ales pentru aceasti misiune calea
prelegerilor universitare sau publice gi jurnalistica, fiindcl
jurnalistul este un comentator al istoriei, dar gi un creator de istorie.
Nae lonescu a creat istoria in doutrzeci de ani de viald public[,
intr-o goani caleidoscopicl gi plini de pitoresc, care face farmecul
neascl gi in orice cetate provoca efervescenle, schimbdri, adoralii gi
repulsii.
Este aproape o ironie crunte faptul cE cel mai de seami rXs-
pdnditor de teologie ortodoxi din Rominia a avut o educalie teolg-
gicd eminamente catolicd. N-a fost o intimplare pur biograficS. In
catolicism au intrat de predileclie simboligtii convertti. Nae
lonescu a cultivat gi alte discipline stranii qi esoterice: s-a ocupat
indelung de mistici 9i magie, yoghism gi istoria francmasoneriei.
Renunlarea Ia ,,nout61i invechite" gi optarea pentru experienla
seculari a bisericii strdbune, dupd mo{elul cuceritor al lui
Huysmans, Cocteau, Maritain, Baudelaire, Bemanos gi alti artitti
francezi n-a echivalat cu limitarea perspectivelor intr-un tradi-
lionalism de facruri neosembndtoristi gi de un organicism lipsit de
dialecticl, a$a cum s-a intamplat cu alli literali provenili din
teologia ortodoxd.
Acegti literali romdni de formalie sufleteasca semXndtoristd-
iorghistd qi-au potrivit arta cu comandamentele nafional-patriotice
ale unui soi de ortodoxie care seamdnd cu un fel de comisariat
polilienesc: e maculatura imundd gi festivd de slrbitori, lipsiti de
fiorul sincerit5lii gi de comandamentele artei.
Semdndtorismul n-a dat pdnX acunr nici o figurd sau figurind
autentic religioas5, poate fiindcd semdndtorismul este nalionalism
zoologic Ai pdgAnism vital lipsit de nimbul sacralitXlii. (O singurh
exceplie: poetul medic V. Voiculescu.)
Simbolismul romin a dat; in schimb, pAnE acum patru figuri de
artitti pentru care experienla religioasi formeazd o coordonat5 "
principald in portretul artei lor: Gala Galaction, I.M. Ragcu, Nae
Ionescu gi Lucian Blaga.
Gala Galaction evoca in 1944 pe Sar Paladan, pe care-l mdr-
turisea ca pe un fel de icoanl qi medalion la inceputul activititii sale
poetice.
2:tr
 Pctra Pandrca Nae lonescu (Amintiri)

' Fumistul francez simbolist deschidea ugilc lmptrrltegti ale altor facturi net catolici (I.M' Ragcu), i3r una de facturd..catolicizant[
in curenrul
eXperienle grave religioase ;N;l;;";j' ioate cele patru eipehenle neincadrabile
arumuri proprii (Gala
- Nit se poate vorbi, degi ar fi ispititor, despre Nae Ionescu ca l,ili"i"iii.'ir;;;a in
"iiou'",
u'rmanair-ei
despre un Sar Paladan romdn, fiindcd faza fumist-esoterictr a ldsat Galaction",run."a,o,accentevanghelic'umanitaristgi
in curs' care rEmine
prea putine urme in portretul personalitdgii sale. ; io"i* ntugo cu o experienli
;#;;;,, discutati).
Sar Paladan n-a insemnat mare lucni in istoria ideologicd sau a 'fir ulterior
literarX a Franlei gi. a coloniei sale intelectuale dunErene. Pilda
: j"-r.""-o, coordonatele portretului lui Nab Ionescu ar putea fi
magnifich gi de o mare rezonanle a fost intrarea lui Huymans in schilate in urmetorul tabel sinoptic:
catolicism, conversiunea estetului simbolist qi anarhist la invildtura a) eleatism (esenle);
Vaticanului- Uj (drama cunoaqterii 9i indoiala rezultat[
Huymans gi poate Iron Bloy sunt cei doi ctitori ai "g-t.t*ii- "Jtetizant
-' -Ii si sublimatd); (tehnica economici agrariani)'
draoatl
- pilduitori gi pentru Romdnia. Nu este
- in Fran{a,
renagterii religioase
vorba de influente, ci de pilde, adici de drumuri indicate, pe flgagul ""i-ioio"ratism
;#;;";;;;itu, b"t""'eu a creat pe om dupi chipul-9i
cirora se fac experienlele intime gi experienlele artistice. "e in anumite suflete cdte
aseminarea lui, daci este adevArat cA a pus
In orice caz, analiza grupului de artigti romini Galaction i
."?"i.iJ-ar;i;a' ut"n"i Nae lonescu avut divinul intr-adevir in toati
Ragcu Nae Ionescu Blaga va trebui si porneasci de -la "if i"ii t" af ;in 9i ceva magic' Diabolicul 9i
se impleteau
- simbolistd care- a luat calea catolicitdlii.
experienla ""t.suPerioari arrnonle'
Mi se pare simptomatic cd nici Gala Galaction, nici Nae Ionescu in el intr-o
gi nici Lucian Blaga n-au putut rimdne gi nici nu s-au putut incadra Ponrete Ei controverse' vol' l'
?n grupul tradilionalist, naiionalist gi ortodox al ,,Gindirii", de unde ' S'A'' 1945
au plecat, rAnd pe rdnd, simlind o incongruenld intre arta gi gdndirea ' "Bucur Ciobanul'
Bucuresti'
(col'
lor gi arta ;i gAndirea acelui grup influent, prezidat de Nichifbr 'Meridiane")
Crainic.
Enigma acestor despd4iri nu se poate afla dccdt in geneza
variatX a acestor grupiri. Sirnbolismul catolicizant, modernist gi
sacral, hieratic ai artist, nu putea fuziona cu neosem5.ndtorismul
vital (recte pigAn gi zoologic), nu se putea impdca firesc cu un
tradilionalism nedialectic Ai lipsit de ori€e tentativi revolu;ionarX
sau novatoare, nu se putea degrada la rolul de unealtE a unei clase
dominante burgheze gi funclionlregti, putredd gi necreatoare, care
formeaz[ principalul impediment in viafa spirituald gi chiar in viaga
biologici a poporului nostru. Experienlele mari, cu.adevhrat
spirituale gi in concordanle cu temele tragice ale acestui popor se
fac in alte albii gi pe alte zone de geografie intelectuald gi de
sensibilitate autentictr.
- Fiindcd aici facem o schi1tr dc istorie ideologici, vom consemna,
deci, ci sinibolismul romBtr pe latura filosofici gi poeticd a
inregistrat gi cAteva expericnlo religioase autentice, din care una de
2:ti
 CuvAnt introductiv

exouseinoasinileceurmeazdarputeascrvi,lntnareparte'cabazd
CoNSTANTIN PAPANACE #ffi ;;?i"i: r"gi"t"ia ti.iefr atizatd' Trcbu-ie sl-relevlmPc insd
una
5a .1i", ".i ia"-i?*" n-- cu linia Clp,ltanllui'
;i.:;$";ail;ii"'.!
"ai"t" . *r*a. ln mod deosebit' fiindcx
"oncorda se exattd

Cuv6nt Introductlv *'1C#;',';fi;iiunii

soiritul imperialist.
spune Nae Ionescu e ofensiv 9i iTP:-
-
rialist prin excelenld, adici un organism care nu poate -
lral decat ln
;;;;;{i;;. ;i;ia. hii'u-i'-. s-ui putuu obiecta iare pozi;ia fa16
e
Din citirea conferinlelor reproduse*'se poate observa clar *
de'alte neamurii Ireductibilitatea naliei'
factura gindirii lui Nae Ionescu, cu dialectica ei caracteriStici. ttuiiun" vie' in ofensivd' cipe ele'
Totugi, rineori, parcd se simte o contradiclie bruscd in cursivitatea
;tN;;ffiii..r"uta p" *int,
Sd aranieze ele, cum Pot, cu mlne'
gdndirii, determinatd, probabil, de vreo lacunh in notarea cirvintelor "" se
i\ ir"r'i.ii--in iit.i.i"'uni" Ltt" pxcat, vegnicS.lupte' und€
iostite de conferenliai. Pe de alti parte, trebuie linut seami c5, in r"b:ii.:; #;#;;;.pru1 iu e*i.t"'nie prin vrednicia noastrx'
timpul cdnd conversa sau rostea vreo conferinli, pe lingi dialectica di"pt"r a""iitt"n!d, am h in acest caz ingeri 9i nu
lui indrXcitd, Nae Ionescu degaja gi o vraid specificX, care capta pe
U;;"";";it,e
picat in istorie!)
auditor. Spre deosebire de ;l!l ion fereiiliaii,- care obignuiesc sd """d;il;;;;ai'uta
sub
inl"legere a lumii in istorie' A p"T-llt!
pro$tl sau
citeascd sau si recite un text elaborat cu multd trudi acasi, Nae o.ol'r'#u-Ltt" o dobitocie, iei ce o suslin suntpesau nu
Ionescu gdndea pe loc. Prin aceasta nu numai cd antrena pe auditor i,irr"fiii. pii",rma.e, cel care vrea sa_l realizeze Dumnezeu
in procesul de gAndire, dar il fZcea si guste gi deliciul ei, aga cum ;1;i;;^;;; in uru'x' strdngand ae g?1 ry altul' deci
se iimte aroma painii calde abia iegitl din cuptor. De aceea, daca in """"ii"a
natiunea e dinamicd, ..r. uiup of"ntivX-;i imperiatiste'i Nu existd'
rdndurile redate dialectica.lui speiificd rlmAne adinc impregnatd' ;fi ;i;'i;;ii"i;;'i
;ft|;r";i'," u d in nui ionaiism' cdc neamurile
vraja conferenliarului insd lipsegte. $i aceasta face ca textul sd apard il;."1;;;; ;-litfet be te-i' po'i1i', chd in robie"'" (Conferinta
mai schematic. p.3O-31).
Trebuie si menliondm cd profesorul Nae Ionescu a linut mai - IV-a,
a - Clpitan
ec"iste idee a luptei necruletoare o ghsim exprimatd de
multe conferinle in'leghturd cu Fenomenul Legionar. In ,,Buletinul l" ;itt" ;;;.i triniise Congiesului St-ude-n1esC linut la Brlila' in
Informativ" in3[ nu s-au publicat decat aceste patru pe care le toamna anului 1930. Scria arunci Clpitanul:
reproducem, intrucat, cu num5rul 7 din l3 septembrie_ 194O, cdnd a -1,:::ffi;il;ii; l;Jt.il;i;ie toite ralselevdte.orii ale faleilor
avut loc repatrierea legionariloi refugiali, Buletinul gi-a incetat li paciiisii' care tind si dezarmeze s-ufle-
^""t,"1;;;;;ii""sti b proprietate-q3re.se spri-i inr pe rorti'
aparilia.
' Di aceea, in conferinlele ce reproducem, se trateazd mai mult tJi;: N'; i;i; ;; iii,frui
;
Din idaircul mdrii- 9i pin[ in inhllimile
In lume oamenrr se rupn'".!.
probleme mai generale, ir-renite insd a servi ca bazd la ex-plicarea
la conferinlele ;;;;;h,i-;;-t d;cat ; lupie in care animalel6 se devoreazd unele
ienomenului i-egionar propriu-zis. Notele de # piu"t"rJt, in nurutx' in prduri qi pe,cdmpii' acolo
succesive-nu le-am avut la indemAni. "j;;:il'il;.u
ffi;;;#i;';;;il;t goit" pu'"u' nu este' in rbalitate' decat o
Nu gtiu daci profesorul Nae Ionescu ;i-a dezvoltat aceste idei 9i .;;A ;i-";;rutatoarJ pentir viaia' voiesc sdspun cx nu exist[
in alte ionferinle sau scrieri de ale ddnsului. In situalia de acum n- d;
in naturi pacea pe care o tol pi'etii ri literalii' nu existi declt
am avea posibilitatea sd verificim, fiindci nu avem la dispozitie tnldi' iuiet6a' rAzboiul N^eumurile care
o sinsurd realitate, rnu,., "{nia
toate artiiolele. conferinlele sau lucrdrile lui. Problema ar prrtea fi min i i' inconj u ra1 i d e
i"ili ;? ;; ;;,-;;;;ii lix #'"' C" r"i " lie p i e r' Ro invadali
ldmurith de citre aceia care sunt mai la curent cu activitatea porte mari ei induntru de
profesorald sau pulrlicistici a ilustrului gAnditor. Oricum, ideile il5;",?#;l;;;;'rj;ii '*
235
2y
Constantln Pdpanace Cuvdnt introductiv

dugmani care ii sldbesc gi le macintr sistematic pplerile de rezistenld Poate Nae Ionescu si fi dat aceastd explicalie in conferin;ele
gi de via1d, nu vor putea rezista in viitor decfu dacd vor inlelege id desore Fenomenul Legionar ce au urmat si Care, din cauza incetdrii
-informativ",
pe pdmAntul lor trebuie si creasci soldalii ca brazii in pddtire. De la aoahtiei ..Buletinului nu s-air mai publicat. De aceea, 1

acest adevir fundamental gi in aceasttr direclie spirituald trebuie sd iriainie de a recurge la alte scrieri de ale lui, vom cduta chiar in
conlinutul conferiilelor reproduse elemente care ar putea schila
I

pomeascd intreaga noastrd activitate. Viata acestei Patrii milenare

va fi asigurati..." (Citculdri, p. l4). ouniea de apropiere a acestor doui conceptii deosebite.
ln Pentru legionari, gase ani mai tdrziu, Ctrpitanul, fdri a renunla
' ,,Nationilismul secolului al XX-lea spune Nae Ionescu ih a
la principiul luptei naliunilor active, ii di, totu$i, o mai mare viziune IV-i sa conferin@ pleaci de la popor, - trece la popor' Pentru.a
cre$tind, .care formeazi. partea cea mai origirrali gi patetici a -
aiunge la Dumnezeu. euvAntul lui Hriitos este unul in cer, pe linia
doctrinei legionare. o"erfJctiunii. dar noi, oamenii, care treim in istorie, il inlelegem
felul final al neatnului * scrie el este via;a? DacI este via1a, h.os"dit, deci relativ, dupd naliunea din care facem parte, altfel am
ii inseri.'Asadar, fiecare bm trhieqte cuvAnrul lui Dumnezeu in felul
atunci nu intereseazi mijloacele pe care - neamurile Ie intrebuin;eazi
spre a gi-o asigura. Toate sunt bune, chiar qi cele mai rele. Se pune siu-Zonforin cu colectivitatea suiremi absoluti' in istorie. care este
deci problema: Dupi ce se conduc nafiunile .in raport cu alte nutiun"u. in lumea Rdsdriteantr existd un siml mai dezvoltat al
naliuni? Dupd legea pegtilo^r din rnare sau a fiarelor din pidure? t=iitatii. faDt care ne deosebe$te de Apus, unde domind.simful
n.n"iittatii] al abstractiunii. Deci aici, in Risdrit, existi deja
Jelul final nu este viata. Ci Invierea. Invierea neamurilor in numele iuante in irdirea lui Dumnezeu. Daci nalia realizeazd pe Dumnezeu
Mintuitorului lisus Hristos. Crealia, cultura, nu-i decit un mijloc, od-ant. oe mine nu mi intereseazd dgcAt Dumnezeul pe care il
nu un scop, curr s-a crezut, pentru a ob;ine aceasti inviere. Este ""
rodul pe care Dumnezeu l-a sddit in neamul nostru, de care trebuie
i;ii";; ;''ti;; ute*ii, francezii etc. in Napoli aproaft fiecare
stradd are Madona ei, ceva al strlzii; aceasta insemneazd nece-
si rispundem. Va veni o vreme cind toate neamurile pimdntului iiiatea locatizirii, indiviCualizlrii, nalionalizirii lui Dumnezeu'
vorinvia, cu tofi morlii gi cu toli regii ;i implrafii lor. Avind fiecare bl"i"u sunt da(oi lui Dumnezeu numai in nalia meaomul Or, cum nalil
neam locul slu inaintea tronului lui Dumnezeu. Acest mornenf este cel mai important cerc colectiv in care trticqte in istot'lc.
final, ..invierea din mo4i>, este lelul cel mai inalt;i mai sublim eu n-am decit rin singur tribut de plitit irr via1d, fa1[ de Dutnnezeu:
citre care se poate inilla un ncarn..." nutie. Dac[ Dum-nezeu nu este numai Dumnezeul meu, clactr nu
In lumina citatului de mai sus, teoria imperialismului gi a ".i"
Irii" un'b".n"zeu singular, ci este 9i al ungurilor, francezilor elc''
expansionismului de esenld amorald vine in viditX contradicqie cu aiunci eu n-ap mai fi romAn 9i n-a5 mai putea pleti lui Dumnezcu
linia cregtini adoptatd de Cdpitan pentru Miqcarea Legionari tributul prin nalia mea."
Fdrd indoiald, mai nrult ca oricare, Nae Ionescu trebuie si fi - -iO."umeurelativitdlii' in veac, adicdin istorie' la care se referh Nae
observat aceasti disonanfl. Ar fi extrem de interesant de rptiut ce tone"i" ta in""putLl paragrafului citat mai sus este subliniatd 9i de
anume explicafii a gdsit el pentru a rdmine, nu numai atafat de Cioitan.
-l'p^..-
Miqcarea Legionari, dar 5i de a mi."trturisi o nestr5.mutatl increderc o mare deosebire scfie el intre linia pe care
in ijestinul legionar chiar gi in eveutualitatea dispariliei fizice a -
nl"ii"* n"i gi linia Bisericii Cre;tine" -
(P-e.ntru Legionari' p'-393-)'
Cipitanului. Incit din l9-16, probabil dupl aparilia cd4ii Pentru --Lin"ia istotich este una: aceea pe care o trdim noi' Ctrci noi trdim in
Iegionari, mlrturisea unui discipr>l de-al sdtt: ,,A crede cd odati cu r"u". l-iniu Bisericii este cu mdlt deasupra noastrd' Cdtre ea tindem'
dispurilia lui Comeliu Codreartu sc vu nlnti gi opera lui ar insemna O"i n"-i"itiia* decdt putin- Pentru cI tlaim sub condamnare qi sub
si ne facem o slabl idce tlcsprc ttdlirrcinrea acestei opt:re. Minunca riutii o" moarl a piiatdlor noastre, a lumii 9i.a moti-strdmo-tilor
pe care a fdcut-o Corneliu Cotltcitttu c a,,sa de mare, ci de-acum il i*tii. n""unoasteh cd suntem pecitosi: aceasta este atitudinea
depiqegte 5i pe el."' iegionari fali de Biserici )' (Circuldri, p' lO9)

2i6
 Constanttn Papanace
CuvAnt introductiv

-. $i totugi,-acel pulln care.se realizeaz| in veac dinntrzuinfa creE_ a Migcdrii, pr:odus al unui popor.carc; cum aratd intreaga lui istorie,
trna pentru invierea neamului foarte mui Jail's, compara
-este totdeauna a fost cu ,,frica lui Dumnezeu".
tendinta generald dominanth i" .o"i"iui"u'"orl!il'po-r_a de a "u se RomAnii, care s-au aplrat ou invergunore cfind au fost atacali, au
comporta, exaltdnd lepea iunglei, a ,,peftilor din repudiat organic cultul pdgAn al fo4ei de ,,a strf,nge de gAt alte
t":: mi[-sau a liaretor
"omenie rornineasctr
arattr ca nxzu inla popoare" spre a se afirma in istorie. De aceastd atitudine constanta
",::ly::' :,s-p_:"ifi:" a finut seame Cdpitanul cind a fonnulat principiile doctrinei sale:
;::$1.:::ii:?T'."""'#,'r?fl";".'ff if ilflil#.:f
oar n-a.pacatult ca alte popoare, ,,strdng6nd de gdt pe
*il,'$
altul...
daci in ,,lupta necrulitoare pentru via1d... spre a putea rezista in
viitor, trebuie ca pe pdmAntul lor sd creascd soldalii ca brazii in
ljeslgur, pentru cei care au. cultul pdgdn al To4Li materiale, phdure", pentru a valorifica ,,talentul pe care Dumnezeu l-qsddit in
cu
.de- purere gi rendinle Ue Aom'inilie i.f.liuli.ta, u""u.ta neamul nostru" trebuie ca ,,1elul final al neamului si fie Invierea.
se-te
cregtini ar. pdrea ca o mare deiiciental Cepitanut insa Invierea neamurilor in numele Mentuitorului Iisus Hristos".
lillilli
consldera ca un titlu de noblele istoricd a pbpo-f'ui cr
in aceasti perspectivd integrald se impaci atat spiritul combativ
romdn. pe
.rceas,ttr linie orienra et gcoala llgionard, eroic preconizat pentru apdrare, in ,,lupta necrqtitoare" din aceastE
merennetor lmDrimate de dominaf ia fanariotd -dii,-;;;; vindecarea viale, cat gi lupta sfdnti cu p.liatul, pentm ,,Invierea din morfi",
de; ldrii
.
acestera un mare
.
tip de
ii potenlarea
iomin.poate acest moment final, lelul cel mai inalt qi mai sublim cdtre care se
]fnutilor,,sd
oln ea ceva mare, cum n_a mai fost, care ii frAngd in
sd ias6
poate inella un neam. Prin acegti doi poli, primul situat pe pimAnt,
doud intreaga
n-oastrd isrorie 5i sI pund temeliiie in""putul,ii
unri alte istorii in clocotui vielii acestei lumi, gi secundul transpus in cer, in lumea
t_",m3n9$!t,. ta.care acest popor are dreptul, datoritd
suferintelor si
cealalti, trece axa verticalA d doctrinei legionare fixati de Cdpitan.
raooanr tur mrlenare, precum gi curdgeniei Dar, pe l6ngi aceasti explicalie de ordin oarecurn idealist-
$ nobtelii sale sufl"t rii. transcendental, mai existi gi o justificare de ordin strict conjunc-
s.tngy11! qopoy din lume care, in toatd istoria sa, n_i
"-1ll
cunoscut"x", ?o-ut",
pacatut robirii. incdlcdrii sau nedreptdgirii altor popoare,, tural. Privind problema raporturilor intre popoare printr-o prismd
(Pentru Legionari, p. 2871. romAneascd strict politic5, adicd a ,,triirii in veac", vedem cd
Desigur,.gi. aceasta ndzuinld va pdrea celor imbibali de conceD(ia concepf ia Cdpitanului apare mult mai oponund Si mai realistd decdt
in politicd ca ceva nerealistic, daci nu chiar utopic. aceea etalatd de realiStii care vor sd justifice cultul fo4ei. Teoria
3::_oTrrsmxtur
r-rar $l ace$tra trebuie si lini seam6 ci marile av6nturi amoralitdlii in politica nalionald gi mai ales intema;ionaltr ar avea
rstone n-au-pornit din tehnica excesivd _a calculelor dozate in
sau salturi interes sd o propage popoare mari (in sens de numeroase) ca ru9ii,
in germanii, americanii, chinezii etc. Dar ar fi o mare impruden16, ca
specularea fo4elor sau a pasiunilor- ci
asplraFa spre inalte -constituite
umane,
idealuri, uneori adevdrate utopii. in fiecare om
ain sd nu spunem neghiobie, dacd ea ar fi etalatd gi justificati de
popoare mijlocii sau mici. Cdci s-ar oferi, in mod stupid, a/iblul
:i::,X:::1.9 j"1'djnl1 de evadare, intrelinutd de aiavila nostargie a pentru hrepxretii lor vecini! Popoarele mici nu pot concura intr-un
paraotsurul pterdut. Numai asemenea tendinle pot desfunda
zdctrrninte de energie morald care stagneazd'iri aaAncui oamenilor
mirile climat politic dominat de conceplia luptei amorale. Insipi existenla
sau al colectlvltali lor umane.
lor fizic[ este permanent ameninlatd. De aceea, ele au interes sa
propdv6duiascd toleranla intre indivizi sau popoare. $i sd fie adepte
.Poporul. rom6.n, sufocat de o peturd suprapusd decrepiti, ale acestei doctrine daci la baza ei std o conceplie creqtini sincerb
sediment al unei mixturi,.eterogene
nevoia e'up;ie_1.spre culmi tot mii inaire !i nesanetiai!, ii-1"u oaan" pi nu calcule interesate ,,ale falgilor apostoli umanitarigti gi pacifigti,
,"nini. 5i aceste cutmi i care tind sd dezarmeze sufletegte" pentru a putea mai ugor sI-gi
re-a tndlcat Capttanul prin .Migcarea si sa inspiraid de cea mai intindl stdpdnirea lor spoliatoare gi asupritoare.
aurentrca $t sdnitoase. trad ilie rom6neascd. Oricum, atiudinea de Cdt privegte afirmarea in istoie, ea trebuie cautati gi pe alt teren,
toleranla rezulti in mod firesc ca o expresie a dimensiunii crerti;e in afara fo(ei materiale.

ZR
 Constantin Papanace Cuvant introductiv

asupra
Cum am aritat gi cu alt prilej ', toate frtrrn0nttrrilc distructive ale noastre p[mAntegti. Ne preocupdm 9i ne plac.victoriile
firii
omenirii provin din faptul cd este predominonttr conceptia ;il;;li;;- ti; I
ui"toft it* i-nipotrivd Diaiolulu 9i -p[catului' -To1i
. demoniacd cu arzdtoarea ei sete de stlpAnire. Poporul romAn n-a ;il;ii;;i;it-iia' i.;
v oe az,i: Napoleon' Mussolini' Hitler
fost turmentat de aceasti pasiune gi mulli au considerat acest lucru #:;"^ili;;"upiii *uihult de ac-este
-biruinti'
Miecarea
ca o deficienti nafionald. Dar afirmarea in istorie nu poate avea insufrc.ient' $i de biruinla
^.ri, Ga.;J ilartu iri i iudar
Lesionard face exceplre, o"uphoJu-t",
i. rnsuf icienr ! Rispunderea
numai acest aspect oarecum material, erupt din stratul primitiv al irltii"iri i;
sufletului uman. Elementul spiritual va trebui intr-o zi si fie mult
mai apreciat. ln aceastb perspectivd, poate tocmai absenga in
il:ii';"iiffi;;J; i;;"-;;;- El nu trebuie sr.delecteze ochii
ri*i"ii- pa"idntegti' neprcgitindu-le in acelaqi
#;;i;;;il ""- J""iti"a' din care sufletul fiecdruia se poate
manifestiri a elemenhrlui demoniac amintit, care, culn am spus, ;#il;;d-lrit" ve;nic["' (p' 59)'
dupi conceplia actualX, este conside(at ca o deficiengd" s[ constituie incununa cu blrurnla veqniciei sau infringerea
mdine, intr-o societate mai evoluatd gi cu adevlrat civilizatd in sens "."i;]i;.;;,noilo"ia*t" se va afirira masiv.in istorie 'lu pe
cre$tin, ur mare merit. pasiunilor umane' ci croindu-ei prin
Cipitanul a intuit acest adevir de bazd, cAnd legitimeazd "eifiHff;;ile;i;;.u';t.,t etullui
il;""i;;;;;'op.,''p!'l"irrltile-spiritualep-ecaiesufl
afirmarea masivd in istorie a neamului romAnesc, invocdnd marea il''i*;;;la-inia i" p[-ti'plt s]remoeilor ,'y"l ry1"::"::.i
Pentru aceastii aflrnrare maslva
hi omenie" Aceastd concepfie afirmatd intr-o lume abrutizati de i"*"i"" "p"i de credinla cregtind'.
creeze "un mare tip de
materialism gi sete de dominare (prepotenfd) constituie Dn ,,mare i;l;;;;;, i; drum nou. h capitunul
moment de iluminaSie" pe care insd mul;i nu-l infeleg. Ea ins[, pe
'" -:;:;-'r;;udiind "*i
pe oamenii ilabi' fird
-str respiralie lung5' satt
lAngi indllirnea morald, este pdtrunsd gi de.un realism politic: noi, ;'#G;';ilJ','*'9 i''"t c19 ;31 T:".ci ::*,,-T"t:fi:1Xl:
romdnii, ci popor mic, avem interesul ca Iegile junglei, care domind ;""ffilff;;l;;aieriate, sau-arivisnie de -tot felul' Acesta este
un polor iare vrea si fie cu adevdrat cregtil'
astdzi rap-orturile intre popoare, si fie inlocuite Si ln fapt cu legea 5ir-tri
'^"ffi; itiitit i"nt-
cre$tind. Incercarea popoarelor mici sau mijlocii de a concura pe .tteitiinea de aproape' se poate- vedea ctr' in
;';;;;Jt"ure
t5rdmul fo(ei materiale le-ar pune in postura ridicolX a broattei este .i.mpir-tigiiu !i g",^Tu" Ionescu'
f"";:;;;t,a'"""""pfi"cre.tini".
umflate din fabultr. Prin conceplia Cdpitanului se pot tdmedui $i ii"i.iiJ"-r"la .,Iertaida- Nae Ionescu scne:
acele complexe de inferioritate, cu nimic justificate, care se observd
la unii cdrturari romdni, care cred cd neamul romAnesc a fost mai .J;d$$x1:lif ;*€-l *:"uJ.t#itli,,::ll':,::,":l
care nu
;,'*ll I
mai sunt
mult un obiect decet subiect de istorie, O dovadF s-a avut cu a celor care
si anonimi; infrattt [" ei'.a acelor.
excentricul scriitor Emil Cioran, addnc chinuit de un asemenea :i t^. -i '-a" Cin. nit mai cere nimic pentru el'
qi lrri T)umnezeu. e
complex de inferioritate. Cand a reflectat addnc ins[, s-a dezmeticit ll'#i;."ti1j"'i'";;i";;i;'d p'in creetin' cine s-a omorat in
si a mdrturisit: ;#;i'il^i; "t' "
9i poiietg tui, dar trhiegte
in spiritul 9i leg.ea
' ,,... Il reste que s'il fut un temps on j'6tais honteux de faire partie aceasta ci un crelttn
il]fiJn'";;;"'"u'ur"
*Jiui t.6yi' lnseamnf, insd
nu existd, nu cere ntrn'", no *"u nimic' .lupt6 pentru
nu nimic?
d'un peuple mineur, il n'en va plus de m€me maintenant. Du moins
6cartee lT{istoire, en tirera-t-il la fiertd de n'avoir pas commis les ii"ffi:Ei"G, hptd ei cere imprin',i:i"ftt1;tW,:,ii" ) t"
forfaits qui v conduisent" (,,Preuves", nr. 14' avil 1952)- Confruntind acest text ^
Marei viziune a istoriei contemplatd de Cdpitan apare 9i mai ."pio'a',LJ,,iii'in*s*:f
clard in insemndrile de la Jilava. Scrie el in aceste intunecate Pare ca resplr li;ffiZ'"#!.?:"tr:i,:2#';:,?!'iti,!
-;p;re
natiunii, care Ionescu se
i{i'.';;;il, o dis<inanli' $i
momente: -evicl^entd "yT..\u" cu toatd
,,Caracteristica timpului llostl'u: Ne ocupim cu lupta dintre noi mdrturise$te un proruno creqtin Si.crehe'.i" Si 91!ilTtl'
gi aigi oameni, nu cu luptu clintrc pomncile Duhului Sfdnt gi poftele Hfi;il f;%;;'ii nt t"iii i, trebu ie redi
ui mensionat sensul acelor

24t)
Constanlin Papanace
citate. Aceasta cu atdt mai vdrtos, cu cdt Nae Ionescu cum era gi
-
fires_1; respinge teoria lui Nietzsche privitoare la cregtinism.
,,Nietzsche scrie el a crentt. cd, poate arunca suprema
-
insultd crestinismului, -
considerdndu-l drept o morali a sclavilor. E
o eroare: chiar dacd ea vine de la un om de netdg[duit geniu... De
sclavi nu poate fi vorba atunci cdnd se cumpine5t? struciura intimi
a Evangheliei; c5ci recunoa$terea drepturilor la existen;d a durerii
nu duce la luptd impotriva ei e drept; dar nu drice nici la
resemnare... Cre;tinismul primegte - duterea ca o realitate, dar nu o
neagd, ci o valorificd.,. Astfel durerea insdgi poate deveni izvor de
nesfdrgitl bucurie, daci ea indeplineqte un rost ;i i;i capiti un sens
in incordarea noastrd inspre mdnruire." (op. cit., p. 47 -48)
Am reprodus in extenso toate aceste pasaje, spre a se putea
vedea mai bine c5, in substanga ei addncd, gindirea lui Nae Ionescu
merge pe aceeagi linie cregtinl ca a Cipitanului. Discordanla ce se
observ[ intre teoria ,,imperia]istd" gi ,,iertarea crertini" ar fi carn de
aceeaqi naturi ca aceea semnalati mai sus, cdnd am comparat
circulara Cipitanului ct ,,lupta necnqdtoare pentru existenfd" Si
,,!elul final al nearnului".
' Primul concept ne !ine ancorali in miezul realitdlii, unde trebuie
s6, ne ,,apdrdm sdrdcia Si nevoile Si neamul" pentru a subzista; al
doilea ne indici un 1el sublim, dumnezeiesc, atrdgAnd expinsiune
(,,imperialismul nostru"), pe linia verticalA ce duce spre nepie-
ritoareie valori cregtine. Chci, dacd popoarele mici rdmdn handi-
capate pe terenul plat (orizontal) a1 materialismului, caracterizat
prin cantitate, in schimb se pot valorifica cu mai mult succes pe cel
vertical, al spiritualitdfii, unde se cere calitatea. Numai prin aceste
doui concepte juxtapuse se poate avea o viziune integrald a intregii
realithli, dAnd Mipcdrii Legionare o complexitate fascinantd.
Nu este exclus ca tocmai aceastd complexitate sd-l fi atras pe
Nae Ionescu sprc ,fiilitanlii revoluliei nalionale", cum scrie el
(vezi prefala la Crez de genera;ie), mdrturisind incredere deplini in
durabilitatea Migcirii Legionare, asiguratX prin ,,trdire intensd" Si
,,moat7e de martiri".
Apropierea lui Nae Ionescu de Migcarea Legionar6 a f6cut sd-i
creasci simpatiile atdt in opinia publicd romdneasc5, in general, cdt
gi a studenfimii in special. Cdt de mare a devenit in scurt timp
242
Cuvant introductiv
aceastd apropiere se poate vedea din faptul cd, in ziua plecirii spre
Spania, I'on i!'Iota i-;Hsat in pdstrare mai multe scrisori sigilate 9i
ud."rut. pdrintilbr, sotiei, copiilor, cend vor fi mari, 9i Cdpitanului.
cu rugdminteide a fi inmindte numai in cazul mo4ii sale. Poate ce
aceaJti incredere gi stim[ deosebitd a fttcut pe cei care au editat
documentele dipldmatice secrete germane si noteze. pe -raporhrl
ministrului ger;an la Bucuregti, Fabricius, din I7 mai 1938, unde
se anunta gi-a.".t-"u lui Nae lonescu, cd el e-ste ,,Lgc1iitorul Con-
ducitonilui Gdrzii de Fier, Codreanu" (,,Stellvertreter des Fiihters
o
der Eiseme Garde, Codreanu").
Fdrd indoiald, cei care au ftcut aceastd notd au comis o eroare.
Nae Ionescu a fost un mare gi sincer prieten, ,,din vremuri grele", al
Misclrii Lesionare. Dar niciodatd n-a delinut calitatea ce i se atri-
buiL in noti amintitd. Mai mult: el proi6cta noliunea de legionar
intr-o lumind atAt de purd,
-Ca
incdt nu se ionsidera vrednic de a fi chiar
un simpln legionar. unul care trecuse prin lumea veche, lunde
plstra fncd multe leglturi, el se considera ca un om pdtat $ m r.
iurisea in gura -are-a"..t lucru, tocmai spre a pdlmui cu pilda lui
atatia arivi-sti, care dddeau din coate spre a-$i face loc in primele
rdnduri, in'loc sh se tin5 ,,pe linia a doua", ium recomanda Cdpi-
tanul.
Reversul simpatiilor atrase de Nae Ionescu pentru apropierea de
Miscare era ura iamarilo-politicianisti gi pizma anumitor ,,prieteni
ai llgionarilor". Voi releva un caz din cdtegoria ,,prietenilor", fiind-
cd rii se pare mai semnificativ in legdturd cu pozilia lui Nae
Ionescu raDoflata si la situatia acruald.
imi aniintesc 'cu triste;e de o rlbufnire ranchiunoasd a lui
Nichifor Crainic impotriva Iui Nae Ionescu, pe cind ne gdseam
inchisi la Jilava (ianuarie 1934), dupd cazul Duca. Intr-o noapte,
fiind'de planton amAndoi in incdperea subterand diri reduitul
central, deinumitd eufemistic ,dormitorirl doi", unde am fost ingrd'
mdditi toti cei care faceam parte din primul lot de arestali, a venit
vorba de Nae lonescu, despie care s-a aflat cd fusese arestat. Cum
a auzit pomenindu-se de acest nume, faEa buhditi, de culoare
oimAntie'a lui Crainic parci a inceput sd devinX verzuie. A spus cu
b acrealX de pizml c6clitl: ,,Aceit om este un impostor! Toate
ideile in leetrturlt cu ortodoxia 5i problema nationald cu care se
impduneaztr-le-a luat de Ia mine. Acum cdnd il vdd cI dd t6rcoale
 Constantin Papanace
legionarilor, iqi pro{uce scdrbi. Este un tip poriculos. Eu nu voi
putea sta aldturi de el. Voi spune aceasta $i luiConreliu.,.,
Am rlmas uluit gi indureiat. Nu blnuidm utOta runchiuni. M_am
mirginit sd spun: ,,Dacd a fost inchis pentru cauza legionari,
inchisoarea ya constitui o incercare gi ptrcaiele despre care se spune
ci le are se vor purifica prin suferinidJ,Apoi am s:chimbat u<rrba.
$i apoi, chesriunea ,,ideilor ori6iinale.? este foarte discutabili:
extrem.de.pugine sunt in istoria culturii ideile cu adevdrat originale.
In mod obignuit, originalitatea const5 mai mult in felui nJu sau
specific.de pr€zentare a unor idei vechi.
._In cazul nostru ins5, problcma se simplifici pi mai mult, dat fiind
stilul de grndire gi exprimare diametral opus al acestor doi rivali
culturali. Intre ei deosebirea nu era numai de metodd, dar gi de
strucfur5. Pentru Nae lonescu, Nichifor Crainic trebuie si fi avut gi
el ,,incapacitatea de a se impdca fie numai teoretic
- (oi.5i cit., p. 9). Si viceversa.
cL
metoda sa de cercetare a int6mplirilor" - meu, punAnd in aceste vremuri grele pentm noi pe acest om, cdruia
De altfb!, aceastA diferenfi:e putea o6serua i toi uiat in confe-
rinteie publice sau prelegerile universitare, cit gi ih scrisui 1or coti-
dian de la ,.Calendaru[" gi.,CuvAntu[".
,,Articolele domnului Crainic scrie Cdpitanul
erau
adevirate lovituri de tun care- fdceau ravagii in- lumea
antiromAneascl." (Pentru legionari, p. 41 l). Ele erau impecabile ca
f,ormi, dar se simlea tnrda grea cu care elau elaborate, pe canavaua
unui numdr l:stlAns de ide.i, devenite nlonotone pr-i;: repetilia lcl.
Elau gustate. dar gi greu digerate.
Dimpotrivi: varietatea gi efervescenla ideilor lui Nae Ionescu,
valorificate printr'-o dialecticd indrdciti gi unici in felul ei, conferi
acestor idei un farmec deosebit. Prospelimea de gindite le ficea sd
tie ciutate ca ,,pAinea calcii". $i acest fapt ficea si dospeasc[
nesecata pizmi a lui Nichifor Crainic.
Dar diferenla nu se mirginegte numai la acest aspect. Apro-
pierea lor de lVligcarea Legionari s-a fdcut cum s-a putut vedea
cu trecerea timpului - In carac'teristica lui
din rnobiluri deosebite.
-
infumurare, Crainic mauif'esta pretentia de afi doctrinarul, daci nu
chiar ntentorul Migcdrii Legionare . Era o dovldi cd el r.r-a infeles
nimic din fenomenul legir:nat'.
De pe o pozilie diarnetrirl opusir, porne$te Nae Ionescu. Cu luci-
ditatea gi onestitatea ltti in g{indite. el mdrturisegte, chiar cu
2zU
Cuvdnt introductiv
umitin15, cd s-a apropiat de Migcarea Legionari spre a cunoagte gi
trai acest fenomen spiritual gi politic romAnesc, unic prin origi-
nalitatea lui. Felul pdtrunzitor cum Cdpitanul intuia esenla lucru-
rilor gi rezolva problemele cele mai complicate ii starneau uimire gi
admiralie. Cdt priveEte doctrina legionard, Nae Ionescu a precizat,
cu marea lui autoritate, ch ea ,,se creazd pin fapta de fiecare zi a
Legiunii, a1a cum se desprinde ea din hotdrArea celui aSezat de
Dumnezeu in locul in care se porunceSte".
Gradul de sinceritate al acestor apropieri de Migcarea Legionar[
s-a verificat urmdrind traiectoria evolufiei lot ulterioare. Lipsit de
credinlX sinceri gi tirie de caracter, Crainic a alunecat repede in
rdndurile adversarilor Miqcdrii.
Scrie Cdpitanul aceste rdnduri pline de amirXciune qi dezgust:
,,Mullumesc lui Dumnezeu cI mh pedepsepte pentru picatul
eu i-am acordat prietenia mea, gi prietenia vitejiei gi gloriei voastre,
ca sd md insulte astdzi qi sd md loveasci, in ceasul greu cle acum, cu
ciocanul in moalele capului, alXturi de grupa iudeo-cuzisto-liberalo-
mason6, in care toli vrijmagii naliei romdneqti gi-au pus ultinra lc-rr
- Cu totul(Circuldri,
speranfd." P. 47).
alta a fost traiectoria evolufiei lui Nae louescu: a stnt in
lagdre li inchisori, nu cu aer de om deprirnat sau itrtrat in panicr't,
as-a cum am avut prilejul sd constat'la Crainic, ci cu setlittltatea pe
cire o poate da numai o mare credin96. Trdia intens fenontenul
legionar gi, prin exemplul lui, rdspindea incredere, chial cind
siiuatia ar]5rea disperati. Erau momente cAnd, dupd conceptia lui
proft,ind irestind, -durerea insX;i poate devcni izvor rJe rresfdr;iti
bucurie, dacd ea indeplineqte un rost 5i i9i clltatrl ult setrs in
incordarea noastrd inspre mdntuire"'
Aceastl idee transformat6 in atitudine in vrenuli grele, Nae
Ionescu n-a luat-o de la Nichifor Crainic, fiindci acesta n-a avut-o.
Iar in cazul cA a avut-o, s-a codit sI o trf,iascl'
De aceea, laun pdtrar de veac de la asasinarea Cdpitanului' cdnd
acela$i nenorocit de Crainic preamfiregte ',concepfia pociti a
bolsei'ismului" o denumea el altidati 9i denigreaz[
,,co'nceptia integrald a spiritualismului", -
improgcind cu ',bale de
Clpitanului a ttlturor Manirilor nogtt'i. arlr g[sit
venin"'memorii $i
neceszn s[ reproduo-enr aici giirrdurile filosofu]ui-ntartir in legltur[
 Conslantin Papanace
cu fenomenul legionar, exprimate acurn douizeci gi cinci de ani, in
vremuri de cumplitd prigoand.
Este un semn de omagiu gi pentru memoria lui.
Exil", 3O noiembrie 1963
_ _ ,,ln
Introducere 1a Fe nomenul Legionar,
Editura ,,Armatolii", Cetatea EternE, 1963
Note
*Cele patru conferinle
linute de profesorul Nae Ionescu in mai 1938 in
fala legionarilor, in timpul interndrii sale in lagdrul de la Miercurea Ciuc.
(n. edir.)
' Vezi ,,Legea", anul II, nr. 3-4, iunie-iulie 1957, G. Racoveanu, Nae
Ionescu. ,,Fapte gi Cuvinte". Inedit. $i,,Orientiri", nr. 13, octombrie 1958.
' A se vedeir in ,,Orientiri" notele: ,,Afirmarea in istorie", nr. 25,
octombrie 1959 9i,.F-duritorii de istorie", nr.60. septembrie I962.
' Nae lonescu, Indreptar ortodox, Wiesbaden, 1957, p. 62 (edigie
ingrijitd de D.C. Amzhr).
a
,,Document 19881441 005-056', reprodus ln briginal ln ,,Orientdri
pentru legionari", nr. 12 din septembrie 1958.
246
MIRON RADU PARASCHIVESCU
*,..un ratat, an vlsdtar,
up himerlc,,,"
. 27 septembrie
' [940]
t...1
Eu n-am fost gi nu pot fi nicicand un om politic. Fiindci asta
pretinde o supleli, o adaptabilitare la realitilile de fapt, care duce,
necesar, la ceea ce Iorga numea ,,marea conrupere a ideilor". Or,
fanaticii ideilor sunt doar personalitdlile. O personalitate e ea insdgi
gi nimic altceva, oricdnd, oriunde. Intotdeauna ea insigi. Egali
siegi, refuzdnd organic orice deviere, orice abatere de la ,,linia ' ei.
Compromisul politic (atat de necesar) ii este prin chiar firea ei
inaccesibil. De aceea un luptltor politic gi care e-n acela$i timp o
personalitate, nu poate dec6t si rdmdnd-n umbri sau sA se salveze
in moarte, implinindu-gi astfel drumul pAni la capdt. $i-mi vin in
minte, cdnd scriu asta, ata de-a valma: gi Bllcescu, gi Stere, gi Nae
Ionescu, ti Trolki $i Mota. Toli mari, togi personalitdli. Dar roli, capi
de oaste; nici unul executant; sau, nici unul bun executant. Pot eu
sd mX.ngirui l6ngl ei? Desigur. O personalitate micd sau mare,
asta e o chestie de cantitili rdmane, oricum, o-personalitate. [...1
-
5 ianuarie [1941]
t...1
Recitesc totul gi mI cutremur. Dumnezeule! Nu. sunt exact pe
pozilia lui Nae Ionbscu? $i el vroia sd creeze $i n-a l5bat in urma lui
nimic decat fragmente.
, Dar Nae n-a fost singur. El a fost slab fiindci a cdutat societatea,
tovarAtia ad-hoc, aplauzele oamenilbr, tocmai spre a-gi dovedi cd
poate crea. Eu sunt tare, in singuritatea mea.
Miron Radu Paraschivescu un ratat, un visAtor, un himeric..."
"...
A,jung, in concluzie, la afirmafia lui Exupdry pe care, mi se insdgi, ne-repetabile ca 9i o operl de art6. De aceea se 9i pun sta-
pare, am mai insemnat-o o datd in acest jumul - mai mare lux tuile, ca sd o marcheze.
e acela al relagiilor dintre oameni". [..,] - ,,Cel Si totusi. un raport, o relalie intre acest frumos revolulionar
=i
-
rri:ea oiicti"a. sen3-ibila, trebuie hotrrAt. Convertirea Revoluliei,
13 ianuarie [941] e;";-;-F;;;tlui in ilapt cotidian 9i material, convertirQa saltului
Imi vine in minte, statornic,ameninttrtor, scrisoarea lui Nae inti-o .*itte. E fatie. E sine iua non Dar nu md intereseazd'
Ionescu cXtre iubita lui; cet5 dorinltr de a c^rea la omul ista care nu "i*"
cum nu l-a interesat nici pe Nae Ionescu 9i nici pe vreun mare poet
mai putea crea fiindcd nu mai putea iubi! In mic, triiesc inceputul cum a fost Esenin 9i Maiakovski' De-aia a 9i trebuit ca
aceleiagi drame. Nu vdd nici o posibilitate de a mX rcaliza cdth. "ii"r.ftri"i,
ei sinucidX, dup[ triumful Revoluliei'
-- sX se tp"""i-
vrerne'nu am o femeie care si mI iubeasci gi pe care s-o iubesc la Si-i lui'Vinea: ,'Dar nu te pdtrunde,- dolrurule' f ptul
fel. Piesa agteapt[ in sertar; degeaba, nici un indemn s-o reiau, nici asti nuG rulburd gdndul cd Nae lonescu, care-a fost, dacd vrei' in
o ispitS, niai o fo4A dinlduntrul meu nu mb impinge. Incep si fiu seniul comun, un iatat, un visdtor, un himeric, este prezent intre
inert; mi gdndesc la copii ag dori sf, am unul, si-mi justific Ai ;;i.;;um, liaoi ani ti mai bine dup[ n.roarte? Nu vezi cd astdzi
-
si-mi indreptilesc intr-un fel viaga. $i mai am credinga ci dacd nu ;;;i fui": care n-a fost nici rnhcar ministru in lara in care Guii
printr-o iubitd
-
printr-uh copil m-ag putea realiza. Dar cum s[ am iiix.ai"t'si D.R. Ioanilescu au putut sd fie,. planeazi inci'
un copil cu o femeie pe care n-o iubesc? Ar insemna sh mi iubesc ;;.i;i;t'de prezent? iati: un articol, o scrisoare de-a lui'
doar pe mine in el, cdnd eu vreau sd vid intr-un copil al meu toati iuUfl.'uta int"o gazetula ca <'Evenimentul,' lui $eicaru' po-ate
stirni
lumea. 5]r.t",tn cu mult' zidurile redacliei! Cunr i1i explici'
asta,?" ""i".tJpaqe;de,
17 ianuarie [19421
t...1 30 octombrie [1945]
Vorbii, tot aseard, cu Vinea despre Nae Ionescu pe care, zice, cd &;d ;il';i';tintreb ce inteligenie reprezetttittivcr sttnt itt
l-a cunoscut indeaproape. $i-mi spunea, prostul de el, ci,Nae nornaniu ie azi, mA simt cam incurcat: mi gindesc' birroirrlelcs' ill
iubea Revolulia pentru forma ei, pentru frumusetea ei, de ;ri;;J;ilJ h titerati, dar nu nirmai lacuvdnt'
ei' lvld gdndcsc 5i l$ oarrlctrii
Revolu[ie, iar nu pentru finalitigile ei". nu-gi didea seama #;;;ix: ;;";enii polirici 5i' cu la oatncnii dc.cartc ;i
- (sau cu inima de argat, ti cu$icondei de poet) c[ ii
trn
acest p6et-argat de noto'rierate. Suntbulini 9i ce e mai grar'-- foarle pullnl-f I pc
aducea, astfel, lui Nae Ionescu, cel mai mare elogiu cu putintA; clci -
o1,=upta mult mai si#uti'calitativ' fa$ de cci de-acum lo-15 anr'
Revolulia nu pre[uie$te mare lucru prin finalitalile ei obiective. Pe atrinci, intr-o enumerare rapidi, intr-o conversalie' cdnd itveai
Astea sunt treburi foal'te complicate gi foarte hotirAtoare, de. ta'"it"ri cAteva nume' iii veneau oricAnd in lrrinte un Stere'
organizare a cuceririi. Dar unic in toate rimine momentul prim al """"i"
iot*, fi*1"."u, IVtadgearu'
"o
i\ae loncscu' Pdrvan' lon Barbu'
cuieririi, saltul, efortul care duce la ocuparea poziliei. Acesta e un e.Ft !"i... 3X fi" out" deformalie specifici Ei inerentd virstei?
mod estetic al lumii $i vielii singurul integral, fiindcd el singur il"oii" i"it i tanesc 9i mE uit in urmd cu acea melancolie paseislh'
cuprinde qi forme 9i -
cauzalitlli pi finalitdli gi perspective adunate "a
sifrultan intr-insul. Revolulia, asta insumeazi suma qi piscul.
Post sau pre-revolulia, sunt date organizatorii. Necesare dar ianuarii uglzl
nu sublime. Durabile, hotllrlitoarc chiar, dar ne-permanente. - 15
t...1
Tocmai starile din intc ai dc dupi revolufie sunt cele tranzitorii. fiioitea. Mi se punc foarte serios in fald perspectiva urmitoare:
Eterne, unice, fixatc, inllicnubile, rimAn doar clipele Revoluliei sau, vreau s[ fiu un^om care se bucur5 de publicitate 5i suprafaJl'

2lftt
 Mircn nadu paraschivescu
,,IEcAnd frumos" cu ,,politicii., care_mi
sd fiu eminenla cenugie, inspiratorul ai.
_
_sunt superiori, sau prefer
Ionescu?
u_ta gi'ra mor ca Nae
Md tem cd o sd prefer acest drum.
Dar ce verificdri oot avea in al doilea caz?
Totu$i, Richelieu a
fost, pdnd Ia urmb, un Richelieu public.
. .$i doresc mai ales un lucru:.e fiu mare, in sensul cel mai bun.
Adicd, sd simr arunci chnd stau. d" ;;.bi
oricare dintre oameni, cd el se sr-t"
;';"""fi"a" orn, .u
-ui" p" aT fr-rrSf'f" prezen a
mea, fdrd ca eu si md pon sau sd fac ;;;;;";;lru'asta. 1...1
Jumalul unui cobai,
Editura Dacia, Cluj, 1994
EO
PERPESSICIUS
Nae loneecu
,,Cuv6ntul" de mai acum cateva luni nu mai era ziarul lui Nae
Ionescu. C6t de actuald ,era cugetarea lui politici, 9i cdt de
acaparantS. o bdnuiam desigur cu mult rnai putin, reflectata cum o
vedeam in oglinzi deformante $i lipsid de farmecul dialecticei lui,
dar cit de originald ii era gAndirea, cat de nesecatA gi intremitoare
conversafia, cat de revelatorie inteligenta, acestea le gtiam din anii
junegii dintAi, din lungile preumbldri nochrrne pe bulevardele
Briilei, intr-o vreme cAnd el nu era decAt un tandr invdtdcel de
Universitate. Cici dupX clasicism gi dupi dascdlul de Iatine$te, care
preda gi filosofia veneratul nostru profesor, d-sa domnul Ion
Bretescu -
de la ddnsul am invifat cum se ascultd gi cum se poate
gAndi, fbrd - ostentafie. ,,Cuvdntul" lui Nae Ionescu a fbst una din
cele mai probe gcoli de ziaristicd, unde lucrul cel mai modest, dar
frcut cu dragoste gi cu mdrturisirea limitatei lui importanle. prequia
mai mult poate decdt sistemul economic cel mai la mrrdd, ca si nu
mai vorbim de cele filosofice- Poate cX in aeml de umilin;X cu care
se inconjurau atdtea din faptele de cultrrrd ale gazetei din vremuri,'
intra $i o bund dozd de orgoliu. Poate, dar era aga de elegant gi fdcea
atat de bine sufletului, ,,Pulindtatea mea" era una din expresiile lui
favorite (ce-i venea de la Eminescu 5i de la Nicolae Iorga) gi oricAtd
cochetdrie ar fi ascuns intr-insa. ea nu era mai putin, ti pentru cei
din jur, un indemn gi o normd. In cele literare, ,,Cuv.Antul" a dat
pilda celei mai mari liberti;i, c[ci se putea scrie despre orice autor,
indiferent de vdrsti, de gcoald literard sau de celebritate gi niciodatd
cronicarul, c.are am fost gapte ani incheiali, n-a avut sd se plingh de
cea mai micd irigerinli, de cea mai vagd recomandalie. De
altminteri, Nae Ionescu era prea lndrdgostit de literaturi, cunogtea
mult prea bine literatura romAneasci 9i ne potriveam prea adesea in
gusturi gi judecati, ca sd mai poatd fi vorba nici chiar de umbra unei
silnicii. Iar nedreptatea, in cele literare, maginatd gi servit?i ln doze
progresive, cum se obi$nuiette ici gi colo, ti cu atat mai pu;in
251
 Peryessicius
atitudinile. iconoclaste, fird.de temei nici.mlcar cu
,i scuza tempe_
ramenrului, nu l-au ispitit niciodard. putini inii, Jiniie profesionisri
cnlar, cuno$teau mai temeinic ca dEnsul, pc clalici. outini
in inregralirarea:qgre_r lgr, pe Nicoiad lorg" p; fiili;ii
:li:ffl".
Jadoveanu, rar entuziasmul slu in fala unei capodoplrdaii scrisului
rom6.nesc, ata cum s-a intdmplat in cazul 'niiiiitri, ne lhsa
totdeauna cu mull mai prejos...
gi desigur gi la noi, cei de althdath, mtr gdndeam cu cdreva
,Iunll-lln"1,ufnra. ln vremea recentului interegn, ce suprimase oricare
libeftate. de gindire, alta decat u"""u iu.t" ilri La el mb
gdndearn. in timp ce se edictau in ziarul"6 lui'_ 5i mi refer la cele
lrterare- sentinle de. felul aceleia dupd care intreaga literanrri de
clupa tazhol- Itu s-ar 1l lost tidicat peste nivelul comun. Nu vd voi
spulre numele acestui feroce.inquisitor, pentru cA, degi era singurui
legislato al Parnasului, judeclta lui ieflecta opinia unaniird a
noului Duh. $i aici sti picarul. Cdci daci ar h fost vorba de
niscarcva idci originale ale cine gtie cdrui mizantrop izolar, lucrul
n-ar fi prezentat nici o gravitate. Astfel de cazuri sr_itt frecvente la
toate. ginlilc, gi ele irrtrelin buna dispozilie a Iireratorilor. Nu.
Sentrnla exprima o stare de spirit obgteasci. Tabula rasa cu doui_
zeci de ani €le literaturd de cea mai birn5, mai variati gi mai origi_
nalir litelaturA, pentru marea vini, de bund seamh. ci n-asculta-se
decAt dc propriile ei legi de creatic iari ce predica. Si cuvAnrui
de ordine era pdzit cu sfinlenie. Cici-dacd foile5i revist6le aruncau
la maidan intreaga literahrri de dupX rdzboi, in 5coli, micile
comitete de rev,olugionari interziceau profesorilor si G vorbeascd,
necurn sif le exalte, virrulle scriitorilor de lume veche, care trebuiau
si mullumeasci Cerului c5-gi por ronfAi in linitre (!) dreprurile de
autor ( ! !).
Jurnal de lector. Completat cu Eminesciana
(Fraglnent din cap. ,,La inceput a fost cuvantul..),
Casa $coalelor, 1944
252
CAMIL PETRESCU
Nad Ioneseu
30 iunie [1931]
e---iuit masa ta,.Parcul Veseliei", cu Bagdasar. Mi-a spus cb o
conferintd a lui Nae lonescu la Fundagie era in iniiegirtle luati din
Soenslei. Ci a irrterzis cu furie ca vorbiria sd-i fie stenografiatir'
T^oatipresa a liudat apoi addncimea de gdnduri a lui N'I'
Marti 22 sept. [1931]
. Interesallte'convorbiri cu Sebastian. Nae Ionescu apare un tip
foarte viu qi personal. Vine la el Petru Marcu Balgrca si obfin[ ca
Aladar Imre' si nu fie omordt.
Foarte bine, dar atunci dafi-ne altul.
-
-t?Sigur... Pe unul tot trebuie si ni-l dali!
-
-!?Avefi si voi interesul 5i avem 9i noi. DacI nu Aladar, alnll .'
- nc e indiferent. Voi avegi nevoie de un martir, ttoi avctn
Noui
. nevoie sd dovedim mAni tare.
Note
r Petru Marcu Balq (1904-1968), cunoscut sub.pscudonimul Petre
Pandrea, iurist si filosbf, autor a numeroase lucrdri politice 9i social-
filosofice, precum gi a unei monografii despre Brdncugi.
' Imre^ Aladar, ^tamplar, activist comunist,. mult timp secretar al
Sindicatelor Unice. in 1931 a fost printre cei cinci deputali ai Blocului
Muncitoresc-Jirdnesc, impreun[ cu Lucreliu PAtr d$€anu'_Apoi a emigrat
in URSS, unde a murit. (notele apartin editorului Mircea Zaciu)
Note zilnice (1927 -1940),
,,Cafiea fomaneasci", 1975
253
 Nae lonescu

MtHAtL POUHnONTADE

lUae lonasou

admiralie mutb gi oarecum temdtoare fali de omul care indriznea si

se atingd de celebritAlile noastre universitare, prietenul meu s-a
oprit deodati.
nrooos. am v6zut insl un tip
A propos, tiD epatant, extraordinar! Un
-
tdndr cu fala slabi gi negricioasi gi cu ochii sticlind line un curs i
Nae Ionescu?
liber de ,,Filozofia Religiei" gi mi se pare cd e conferentiar- la
-Vrernea", 28 martie 1929
,,Logic5", il cheami Nae Ionescu. (.Medalioanele Vremii")
Domnul Nae Ionescu nu era pe atunci decAt confetenliar uni-
versitar.
in aceeaqi siptimdnd, se strecura in sala XVII. in urma unui
falnic srudeirt in anul I. un tinerel slIbul care ciuta sX ascundi
stingdcia de licean gi si apari domnigoarelor ce impestri;au cu
rochiile lor amfiteatrul, student, cel puiin student in anul I.
Aga l-am cunoscut prima oari pe domnul Nae Ionescu. Era
toamna, in luna lui Noiemvrie, afarb ripiia ploaia gi induntru, intr-o
atmosferA grea, imbAcsiti, cdteva sute de biieli 9i fete urm[reau

255
 Profesorul Nae lonescu

in 1934, Nae Ionescu a primit un av-ertisment' fiind arestat

EUGEN POPESCU p"*- "n.Ju.tii*p 9i rl"*t siu desfiinlat' La oartr,
al doilea avertisment
si ultimul. Nae lonescu u iort u.Jttot a'clorta in apr'ilie 1938'
liu*i ,iri"anrul" desfiingat din nou, o.date crr desfiinlarea.tuturor
a urmat'
Frofeeor$t Nae lonescu *'iil;;U;;l';5;-ie3t
"rttil"iot -din care
oolitice si pregitirea dictaturii regale
l-;; elibetat lagir' un emisar al
n"""fui'ilu acasd 5i i-a spus c[ Regele doreqte si ia legdtura
Au rdmas pulini printre noi care l-au cunoscut pe profesorul de il:i;i'"",tilI t;"aotat ia-do'eo'"1 p";leiul rriului Nou ca sd-i
-ra"-i "r"Ti"i,..-l:"'.tg"t"ildeea
'd;1; p.as sx-l facd el'
filosofie Nae Ionescu de la Universitatea din Bucuregti, fie fogti iJri 9a primul
studenli la cursurile sale de Logici gi Metafizicd, fie colaboratori la addueAndu-i cd: ,,Regele e Rege 9i apol ' a lnvlns'-
ziarul ,,CuvAntul", condus de el din 1926 pdnl in 1938, fie fogti ' Nie Ionescu i-a trimis o telegramd cu urmatontl cuprlns: ^.
beneficiar
auditori ai conferingelor sale publice. :,il;ili;, U" vechi gistito?nic slujitor al Domniei'
h e;; ;ild;" ur a."p,iiii-Jo"-"9ti''ureazh' prea -plecat' MXriei
Cu 47 de ani in urmd, la 15 martie 1940, profesorul a trecut spre dugmanii naliei
viala vepnici, inainte de a implini vdrsta de 50 de ani. Tale sd triiascd ,pr" u .'"i"u-in-g"nrincneali pe io;i
romAnesti. Nae lonescu
'"' C. il;;;;t-beneficiar
ln vremea aceea. moartea lui a fost trecuti sub semnul indoie- "' in doui rAnduri al dreptalii domneqti"?
lilor de a fi fost o moarte natural5, de citre cei apropiaii casei 9i aratat telegrama' Nie ii r[spunde:
ii.i"l"t "itti" i-a'ui-"u
. familiei sale. S-a refuzat autopsia cerutd de familie. -;i*eitffi
5;;'e.u",lffi,'i6ii qi ibjsj' cq'dublu inleles din tele-
Vestea mo4ii sale a cdzut ca un trXznet peste cei ce-l cunoscu- qram6 i-a pecettoit ,oa.ta iuiNu" ion"t"o' Peste scurt-timp' maiorul
seri ;i ii erau prieteni. "d#ffiil"i:;'lt*it"i i" p*,ul de jandarmi Brneasa printr-un
iar icolo maiorul.Dinulescu i-a
56 gtia ci intre 1928- I 930, Nae Ionescu a scris o serie de articole s-;-fi;'
a. luniui.i'
in ,,CtivAntu1", in care demonstra necesitatea Restauraliei Monar- .'.,,c' T)omnule nrofesor' talog "^ ori de c6te ori plecati de-acasd
"'r.iliit"i*
hiei, prin agezatea pe tronul Romhniei a Prinplui Carol Caraiman, l9',i;;'i""#i,ilii',i;?;i:. ;.;E o -i'u'x por i rgnqryce^ e i n i1 ic
1

refugiat din 1927 la Paris intr-xn exil liber ales, dupd ce fusese ;lt;;;;i;;;?spunderea 5i nu vreau sd Peste risc nimic"' Profesorul nu
depdsedat de dreptul de mogtenitor la tronul RomAniei de citre tat5l mai avea voie sd plriseasch domiciliut' doud zile' la poarta
s[u, Regele Ferdinand, ca unnare a declaragiilor sale de abdicare la poirlli.i-aut-i' Nu se mai putea intra'
i,il"ir"'r oclrii pen-
tron. A mai"ii trecut un - 9t pioi"to't Nae Io-nescu.a inchis
reci
9i s"t privirile ale
Prin ma;inagiuni politice 5i financiare, Carol Caraiman a revenit ,* iiii.^t""'lt-li-p"i ,'ot-"*i; "Mdriei
in tard, cu un avion particular, in iunie 1930, 5i apoi proclamat rege Sale".
al Romdniei cu numele de Carol al Il-lea. La cdteva zile dupd Primuls6ucurslaFacultateadeLiteregiFilosofiedinB.ucuregti
sosirea lui, a intrat in jari gi Elena Lupescu, venind de la Paris, unde L^ il;;i"" lbiz,-riina ; asisteni la catedra profesorului
";;;j;t itatea.. l"ti l or n aturii' "
trdise aldturi <le Caroi Caraiman. S-a intAlnit cu Carol la Sinaia, a;a Rddulescu-M ot-, trutancl'oJJif t" "un i fottt'
cum pldnuiserd gi de atunci a inceput domnia Elenei Lupescu ,
I-au urmat alte t S Oi-n"aitie'n; ii" r"r"turit i"i i f.ilogici i' toate
"u"t"i iipxrit' in -l e40'
asupri destineloi Romdniei. Prin perfidie ti ajutatd de Carol al' it,;;;iffi;; fiae"1ii sal.'Foqiii-sri studenli i-au
t-ogi"o' toate celelalte au
Il-lea, ea a qtiut si indepirteze din jurul Regelui pe cei ce nu-i erau il;??il:;;.ir"de litografiere'
.h"'Jw't^ii'i"u 5i
orintrc care pe Nae IIonesctr, Puiu Dumitrescu, fbst secretar
olac. printrc
oe plac,
pe
'-'ffi;in forma
idmas
;;; cel de-al doilea arest al s[u' s-a pre-
F"; .iiuE'oi ai"
intrerupte. A gdsit sala
zentat la catedrd ca ,a-gi"on1inu" cursurile
 Eagen popescu
ffi+i-N*mll'11}'ffi
s'g1um*;fif *gn'*nq**#tff'J,ffi
Irt*tt"-;;t'fiitillh*if it""t:''tri:l[$ffi
*ffitritmffin*fi''gffi
#rflHt,lt-r+qi,gf
rnretrgenfa Iui Nae Ionescu
r,t e-ste considerat ca unul z
romiine$ti gi meritd toati pre
,,Cuvdntul Romdnesc.., Canada,
25t
Prolesorul Nae lonescu, filozof 9i ziarist
Frefesoral Nae lenaseu,
ftlazaf pl ziarlst
i' Am fost un modest colaborator al profesorului Nae Ionescu la
ziarul sdu ,,Cuvantul" iltr-o scurtd perioadi de timp, din ianuarie
odnd in aprilie
pdnd fn aceasti lun6,
aorilie 1938. In
disnozitia Regelui
sunrimat din dispozilia
suprimat
lunE- ziarul ,,Cuvintul"
Reselui Carol al Il-lea,
--Cuvintul" a fost
Il-lea- odati cu suprimarea
sunrimarea
9i a altor ziare, cum gi a tuturor partidelor politice din Rom6nia, in
scopul instaurlrii dictaturii regale, care a urmat. In aceastti calitate
scurtl duratA al profesorului Nae Ionescu,
de colaborator de scurte Ionescu. mi-am
luat curajul si vorbesc in fala Dvs. despre acest filozof gi ziarist
rom6n, degi pregdtirea mea universitard nu a fost filozofia, ci
economia politic[.
Nae Ionescu s-a nescut la 6 iunie 1890 in Brdila gi a murit la 15
martie 1940 la Bucuregti. A fhcut primele studii la Brdila (liceul
real), apoi Universitatea la Bucuregti (1909-1913), dupd aceea gi-a
continuat studiile de filozofie la Goettingen gi Miinchen, intre
1913-1916, unde gi-a luat doctoratul in filozofie. Dupi oblinerea
diplomei, a revenit in lard unde a fost numit conferenliar universitar
suplinitor, la 1 ianuarie 1922, la catedra de Logicd gi Metafizicd,
deflnitivat in 1926 9i apoi titular.
#
In teza sa de doctorat, cu titlul: ,,Die logistik als Versuch einer
neuen Begrundung der Mathematik", Nae Ionescu a prezentat
originale rezolvdri de probleme filozofice cu ajutorul unor formtrle
;4g".t1;*,g;:h:,fi matematice. Pentru el logistica, sau logica matematici, este o ttiinfa
formald care se ocupd cu formele gAndirii, nu cu continutul gAndirii
gi dacd este doar o posibild ordine, nicidecum nu este o ordine
necesarE. Avdnd un exemplar din teza de doctorat a lui Nae
Ionescu, voi incerca s[ fac posibil o traducere a ei in limba romdni,
martie lggg care va insemna prima traducere a tezei in limba romAnd, cu un om
de specialitate, pentru a fi push la dispozi$a celor interesali.
Traducerea va apare tipiritA cu ocazia aniversirii a l0O de ani de la
na$terea profesorului, adici in anul 1990.
'Dupd
inapoierea de la studii din Germania, intre 1919-1922 a
indeplinit funcfia de director al liceului militar ,,MAnistirea Dealu"
gi apbi subadministrator al Casei $coalelor. In adolescenla sa, Nae
Eugen Popescu
Ionescu a fdcut. parte din Societatea. ,,AvAntul., de la Brdila,
societate care a insemnat etnicism qi religiozitate gi ca ,,avAntean..,
Nae Ionescu a mers toata uuqu p" ul.ii" "a;; li;ii;pi,,iilr. F.itJ
fi un scop de viald mai inalt? inlstorie a vdzut mai alis comunitatea
etnicd, Neamul, iar in metafizicd a vdzlL mai ales pe Dumnezeu.
. CealSlaltd activitate a sa, ca ziarist, o incepe in 1926. c6nd de-
vine redactor gi apoi director al ziarului ,,Cuvdnful.., pe care il con-
duce pdnd in 1928. cdnd ziarul a fost desfiin;at din p-oruncd regald,
pentm a nu crea tulburdri de opinii proaspetei dictaturi a
monarhului. O selec-tia a articolelor sale din-,,Cuvhntul", scrise intre
1926-1933 au fost aianiate intr-un volum iniitt at Roza V nturilor,
{e c1tr9 unul din srudengii sbi de seamd, Mircea Eliade. gi a fost
tipdrit in 1937 , cu prefali de Nae Ionescu.
In cuprinsul comunichrii voi analiza activitatea de ziarist ;i apoi
activitatea lui de profe^sor universitar de LogicE qi Metafizici,
inceputd in anul I922. In aceasth calitate a condus de la catedrh,
tinrp de 15 ani, orientarea spirituald a tineretului romAn. Crono-
logic, apare ca mogtenitor al lui Vasile Pdrvan, de la care a mogtenit
o masd de studengi crescugi sub magia acestuia. Cei 3 profesori,
Nicolae Iorga, Vasile PArvan gi Nae Ionescu, au condus spiritual
generaliile de studenli de la 1900 incoace, Nae Ionescu fiind
considerat elev al lui Iorga gi ca mottenitor al lui Pirvan.
Activitatea lui ca profesor de filozofie a inceput-o in 1922 cl o
prelegere inauguralh despre ,,Dragostea, ca instrument de cu-
noa$tere". A continuat cu prelegeri despre ,,Uniformitatea legilor
naturii" (1922- 1 923 9i 1923-1924).
Foqtii lui studenli i-au adunat 53 de studii gi publicalii, ale cXror
titluri se gdsesc in ,,Introducerea in cursul de Istoria Logicei" din
1943, din care vom reda titlurile cursurilor universitare (16) care au
fost litografiate de studenli, dupd cum urmeazS:
2 cursuri de Istoria Logicli (1924-25 gi 1929-30)
I curs de Filozofia Gramaticii (1923-'U)
1 curs de Logicd, privind $tiinfele exacte (7926-27)
2 cursuri de Logic[ Generald (1927 -28 gi 1934-3-5)
I curs de Logica Colectivelor (1935-36)
2 cursuri de Teoria Cunoagterii Imediate (1928-30)
I curs de Istoria Metafizicii (1930-31)
1 curs de Metafizici (1936-37)
Profesorul Nae loneecu, filozof 9i ziarist
2 cursuri de Filozofia Religiilor (1920-21, lL)23-24 Si l9'U-25)
I curs de Filozofia Protestantismulni (1927 -28)
I curs de Filozofia Catalicismulrri (1928-29)
1 curs de Problema Salvdrii ln F'aust al lui Goethe (1926-n)
l6 cursuri litografiate, in prezent tipdrite paqial.
:. Fostii lui stuJengi i-au irai adunat alte siudii, conferinle 9i
articoie din domeniui filozofiei, dupd cum urmeaz[:
. 7 texte comentate in seminir din Schopenhauer, Locke,
Aristoteles, Descartes etc.
8 conferinle publice din domeniul'filozofiei mo-rale 5i politice
7 conferinie privind Filozofia Culturii, despre: Walter Rathenau,
Spi noza, Virgiliu, Cal vin, fi lozofia romantismu lui etc.'
' tS stualli -articole filozofice publicate in diferite reviste de
specialitate
53 total publicafii.
Opera sa filozot'icd e foarte bogatd' era tot aga d^e-bogati in 194O'
'
sub darol al Illea, c6nd o legd a fost anume fdcuti pentru a;l
inldtura din inv6timantul univeisitar' pentru motiwl ci n-ar fi avut
o actiuitate Stiiniificd recunoscutl. Pentru aceea foqtii lui studenli
au decis si-'i'tipd'reascX o parte din cursurile sale, sau pe toate' daca
va ii poslUif, p"nt- u dovedi acti-vitale-a $tiintificl a profesorului
1or, acel Socrate romdnesc, care a fost Nae lonescu'
--
'Voi incerca sd analizez ceva din activitatea profesorului Nae
Ionescu, in continuare, ca ziarist, metafiziciarr -qi logician, in mdsura
in reugit sd inleleg g6ndirea acestui filozof romdn pe care
"ur" "*
si-a exDrimat-o in cei i5 ani de profesorat'
'- in u'."ii ti-p $i-a invdlat studlnlii sXfilozoFeze qi Je-a disciplinat
gaJi."u,- pt"gitindu-i p6ntru muitiplele dornenii de cercetare tn
viala lor publici viitoare.
Ziaristul Nae Ionescu
in anul 1937 a apdrut volumul Roza VAnturilot; cu o culegere de
articol,e sirise de f"lae Ionescu in ziarul ,,Cuv6ntul" in perioada
liil-iS. Culegerea articolelor a fost ingrijita de Mircea Eliade,
 Eugen Popescu Prolesordl Nae lonescu, filozof 9i ziarist

pe el de Saptezeci de ori cdte $apte' N-ai nici un drept.sd-l osindeqti'

care a scris gi o postfali a cd4ii. ln prefala ctr4ii Nuc lonescu face
precizarea c6: ,,un articol de gazettr eslc scris in trepidagia caci: cine te-a pus judecittt {"iitpti" ta cauz6? 9i de undq vei lua
hoterarei si exec'1i"?.
intimpldrilor cotidiene gi nu poate fi ln;eles ln toutd dreptatea de66t
de cel care il citegte in aceastd trepidalic".
*;l#il";il;;'.""'?ipi[^i
"ri.r.J.i ".ilaeqii 9i a" fie t9n91c1 intr-un mod
. sb ispiteascl'.nu s-a intors cetre
interesant- Diavolul, "anA a''voitp'ntru
-. Totuti articolele sale au sens gi vor putea fi ln;elese chiar in
lipsa trepidafiei in care au fost scrise. Articolele au fost grupate de ft"#.J;; i;;i* o' "er c[ el gtia cd femeia nu va
trebuia sl
rezista ispitei. eu -ui,r"ua, i* daci a gregit, ea
editorul Mircea Eliade in pataru mari grupe: cronica ortodoxiei,
politica externi, culrura politicd gi diferite foiletoane.
".u
sreseascd. Posibilitatea fi";;G freexista
i; oh' el trebuia sd
de'iarbd e inchis in saminlx'
Vom analiza cAteva articole privind ortodoxia, pentru a urmiri ild;ffi; r"
"j"i"r
r.'
"{;;;l
Cit despre mantulre, N-u"'iontt"u scrie ci Iisus Christos a fost
gdndirea profesorului in acest domeniu. Articolele despre ortodoxie nu atat ca prin suferinla lui
din cartea Roza Vdntuilor ari fost repetate de Dr. D.C. Amzdr in spdnzurat pe cruce 9i a tuit'it o*"n";te'
si ne mAntuiasca pe nor, ;;; $ti; toli' ci ca pru1^pildq lui'sd' ne
brogura sa -indrep tar ortodox,in care aideug.t gi alte articole ale lui
Nae Ionescu apdrute in^alte reviste ale vremii. Ne vom folosi in ilJ{"'fiffi ;ilI':&*if m:"',,"*,'";;';; 1;fi ,T1"ii#'i"
analiza noastrd de acest Indrcptar ofiodox editat de Dr. D.C. Amzdr. O observaltune cu mt ";ii";tlt
in articolul ,,Misticism", Nae Ionescu scrie cd intre ortodocqi gi nescu in februarie e2;'i;
t :ul -:l:.lg^.:."ii:""?:":,iil
:ff;J.'l[' i?#ff"d# "i;;#;; R;a' i i" e'a"a
a o1
9""'' ra srareitur
protestanli deosebirea este fundamentald: noi intrebarn daci trebuie Unire
veacului al XVII-lea, Uil;;;
au aceptat aceasta
si gdndim aga, ei, dacd pot sA gandeasci aga. Drumurile noastre
merg pe la Ghetsemani, prin gr[dina jertfii acceptate (Credo quia vo on
63"/0
83 din preoli, uar
preulr' dar
""ii- nn ai", iy:l:, ^"^'"ll::i':t*i l1;:
.rltorii dreptei
absurdum a spus-o Tertulian, ,,cred cu toate ce este absurd" re- ;;;;J;;i; i fost,oi"t* pi""iil' liu t"il'lc^':"'S6:l
in acele imprejurdri
8-8q" rhmaqi credinciogi
peti Nae Ionescu), adici in materie de credinld, in domeniu - credinle? Cei 83Vo
in-iiiu totaneascd pentru a-Ei aducc
supranatural, ratiunea care se conduce.dupE regulile elementare ale iJil'^i-"lni-ir uo t'""ui Vorbind de rnarele
de-acolo Episcop "ou p"nt' i"g"u ""t la protestantism in I 5l 8'
veche?
logicii, nu ne poate spune nimic sigur. trecut
num6r de germani catorrci-clre?u
,,Putin;a omului de aici", de a pitrunde ,dincolo" in chiar aceas- a'iott p"tiUit ca e'i s6^ I'devenit efectiv
viatd, scrie Nae lonescu, constituie experienla misticd a fiecdruia Nae lonescu se intreanal
td
dintre noi. Pitrunderea,de dincolo in viala de aici", constituie ffii":Htfi ;;i111rr'?iii'*i-;;'o'"i::tlr3if itJ"tff :i:l
drePt este s[ sPunem ce
in[elegerea misticd a existenlii. Cin'e contestX misticismul, contestA
totdeauna protestanF, ot"-ui"i" fot*tte de,v-r,1i;Slritual6 nu se
inldti existenta religiei. Cel care injurd de Dumnezeu, spune Nae pur sl slmplu'
se nasc'
Ionescu, e niai aproape de mAntuire decAt cel care neagi pe iiansmit gi nu se impun' ci ele
"''Ziilfiin;" Ion"r"o'u fott un ortodox profund' atat ca meta-
Dumnezeu, pentru cd cel dintdi il mdrturisegte, pe c6nd cel de-al l*Jin1a., c.a' o1c.e simnlu credincios'
doilea, degi el poate duce o viafl firi il
de picat, neagi pe fizician, cit qi prin ti*it r"i iomani care si
Probabil ca ln alte imprej;t#
;;t-;&i alf clrturari pentru a fi mai
Dumnezeu.
mai profund t"iiit.i^'rti Nu"'
Ion"t"rr'
Nasterea lui Christos, scrie Nae Ionescu, indicd momentul is- znaliz'eze
toric iri care Dumnezeu s-a flcut om. Nae Ionescu descrie in citeva - bine inPles de toli' a fi"'bun romAn" 5i ce in-
As dori sd explic aci ce inseamnd-
cuvinte esen[a cre$tinismului' Cregtinismul este religia iubirii,
amilei ti a ierterii. Religia celor slabi? se intreab[ profesorul? Nu!, ."umhe a n ,,romdn", i;!;;#dilf;: td*::*"-'l:"t'fi:1:
ci mai de grabl a eroilor umili 5i anonimi, care nu cer,nimic, ci cer i:1*13t1#,";;?3j.liiF;;ii;5;uuii"uto,inta-pinare'chiarin
de opinii' prin care se
implinirea-legii lui Durnnezcu. De-;i va gregi aproapele tiu, iafiA-l HirrT.'cu;affii', in caaruf unui^ schimb
26it
262
 Eugen Popescu
Profesorul Na€ loneecu, filozof gi ziarist
intreabd dacd un ..catol ic,..poate, sau
nu poate fi un,,bun romAn..,
Nae_ fonescu ii, rhspunde ch la
prima vertere are dreptate, dar de ce mentul sdu: ,,vezi, scrie Nae Ionescu, un om li-a tirrat ciciula. $i s-a
nu se opre$te la intrebarea mai.simpld, daca
un -"!iii;;.; poa;; bucurat de ea o bucati de vreme, p6n[-ntr-o zi c6nd ai prins omul
,,romdn"?, cdci, a fi ,,bun rom6n..;E ;q;;;.,ilit"i"
mai pulin decdt a fi ..rom6n..pur.gi simptu. 'Nae 9i spiritual,
la str6mtoare gi 1i-ai luat ciciulalnapoi. Ornul ce sd faci? A pomit-o
I;;;" timuregte prin vecini spundnd cd, uite, mi-a luat clciula pe care o purtam de
y:lb^t1i ridicatd de profesorur' F.;ll; l;'iJrui'
roman" este o noliune foarte vagd, foarte complicutA
_
ini,ator,,,uun zcce ani, este adevirat cA este a lui, dar eu flrh clciuld nu pot trei,
gi fourt" capht guturai. Dar tu ce faci? Vrei sd pleci ,,si tu pe la vecini? ce si
contuzd. Ea inchide un etement ;'"'r;;fi";;;''_i.aa, spui? Cd e cdciula ta? Asta o $tie toatd lumea. Tn, deci, nu faci
incadrare potirica unul de
si in ultimd ;r"li;,^;;;j ?i'ipu.t"r,"n1a nimic. Cel mult dactr i1i indegi ciciula pe cap, iar tn buzunar faci
spirituald. mdna pumn. Dar sili faci."
.' A fi ,,romAn" inseamnd a avea o anumitd plhmidealA,
decurg cu necesitare absoluttr *r*i;; ;-r-i'tudfii9i*jJJ*.i.din care
Astdzi; scria Nae Ionescu in 1932, vecinii no;tri umbli pe la
toate po4ile, pl6nghndu-se. Pldngindu-se impotriva a ce?, gi cui?
noastrA nu are nimic de zis in aceastii impre-iu.lr"l-Nu" v.in1u Impotriva istoriei gi lui Dumnezeu? Al Dacf, ar f-i la mijloc un act
rdspunde pe scurt profesorului. Frollo, Ionescu
desigur sunteqi. Sunreli insa gi ,,romani;i"p."'a"'?'"ineva fi gi
,.Uulrl-'.orni"i; puteli arbitrar, sau de violen;I al romdnilor. Noi n-am cucerit Ardealul cu
,,bun armele, n-am cucerit nimic. S-au desftcut incheierurile prost lipite
romdn" ltrd ca_neaphrit sa riei ,,iornan;i iJl.;;; ale vechii Monarhii Austro-Ungare gi s-au tras toate neamurile la
destul de
grea,. zice Nae lonescu, pentru c{ et ar
treUui sa aiaJcn noti n si matca lor. Noi nu ne-am cucerit fralii, ci le-am inlesnit putinla de a
carorrc $r roman, asta este insd mai greu de dovedit. problemi hotlri ei asupra destinelor: unirea Ardealului cu vechiul Regat, pe
Nae Ionescu_gi. Frollo a durat mult, 5 articole di;
intie
4 orn partea lur Nae Ionescu Nu s_au convins unui pe
;;.;;l;l-F;b :; baza principiului autodeterminhrii.
altul, dar Nae Filozoful Nae Ionescu, in activitatea sa de gazetar, de cronicar al
I:::::,l-:y:111 n^" 5'o_t to,^9u_ arsumenr ete .ur" iogi.", teotogice . eveniinentelor, a suslinut ideea fdrdnismtrlui, inainte 5i in timpul
Sr metaflzlce, aftrmand cX a fi ,,bun romAn.. e una gi -a fi cind lirf,nigtii conduceau fara, cu un Parlament nrajoriterr ;i favora-
alta.
,,romAi.. e
bil lor. Programului partidului nalional ti ldr[nesc de la conducerea
Vom analiza unele articole ale lui Nae Ionescu din domeniul Statului nu a fost realizat pentru ci a lipsit o politici potriviti.
politic, publicate in ziarul ,,Cuv6ntut.., p""", ;; d;;;.aceea Profesorul Nae Ionescu ingelegea ch politica este un exerciliu
sh
vorbim pe scurt de Nae Ionescu metafizician gi fogiciL, penrru practic al veEnicei probleme ontologice: a vedea ce este, a prevedea
a
completa schema comunicdrii mele. destinul formelor istorice, care se nasc, a formula legile iealitigii in
Din numirul mare de articole de politich externd. pe care le_a termeni accesibili tuturora gi a da o mAni de ajutor celor care nu
scris Nae Ionescu intre 1926-33, vom analiza f iili., ii vid. Nimic din toate acestea nu se gd.seau printre virtulile oamenilor
legiturh cu polirica externd a Romdniei in lgai, N;ione.scu
"i". igi nogtri politici. Astfel de pireri ale lui Nae Ionescu iau fbcut pe unii
exprimi pdlerea intr-un articol ch._ este timpul s[ int."*p"_ sh fie sup[ra1i, allii revoltali gi iati cd in jurul lui au inceput si se
48-ist in potitica externh qi si nu'facem nici politicX-
::.:illtj-rl
Iranc.ezA, nrci germand, nici englezh, ci, aga cum e noimal, lese intrigi.
- Mir-cea Eliade, editorul cd4ii Roza vinturilor, scrie in postfala
o
politicl romdneascd. cd4ii: invd;dtorul meu, profesorul Nae Ionescu a avut o intervenlie
_ In articolul ,,Cumpina dreaptd.. din I Decembrie 1932, Nae
Ionescu scrie cd nu crede in- utilitatea acliunii . revizioniste a
hotiriti in cultura gi viala civild a Romdniei de dupd rizboi.
Pretutindeni unde se vorbegte de Nae Ionescu e prczentl legenda
vecinilor nogtri unguri gi nici nu o intelege. 'Sa urmarim rationa- sau ura; 5i una gi alta mdrturisind, cu aceeagi prisosinld, tdria de
poveste a acestui om, care de 15 ani preface gi clhdegte o lard. Pufni
 Eugen Popescu
birbali se pot mdndri cd au :fost cinsti;i cu at0te uld, cAt a adunat
g6ndul sau fapta profesorului Nae Ionescu,
Incepind din anul 1922 studentimea bucurcgteantr a triit sub
influenla spirituald a profesorului Nae lonescu, $i, continui Mircea
Eliade: dupirmomentul profetic Ai dionisiac al lui Nicolae Iorga qi
dupd momentul metafizic ai apolinic al lui Vasile PArvan, func-
funea socraticd pe care o exercita profesorul Nae Ionescu inci de
la primele sale cursuri igi capdtd o valoare foarte precisd in evolugia
culturii romdneqti. Nae Ionescu mdrturisegte incl de la inceput, ca
un tip socratic: impotriva oratoriei, impotriva profetismului,
impotriva unei metafizici exterioare. El readuce netafizica la
punctul ei ini;ial: cunoagterea de sine.
Filozoful Nae Ionescu
in ceie ce trmeazd, in puline cuvinte, vom incerca si il facem
cunoscut pe filozoful Nae Ionescu cercetand cursurile sale, adici
sd-i cgnoa5tem cat de ,pulin gdndirea gxprimatd in fafa studenlilor,
aga ci.rm a rdmas inscrisi in cursurile litografiate de studenlii sdi.
' in anul 192E Nae Ionescu a predat doud cursuri paralele: unul
de metafizicl propriu-zis gi altul de filozofia catolicismului- Inci
de-atunci le spunea studenlilor sii cd funcliunea unui curs de
filozofie nu este de a preda anunite adeviruri fundamentale, ci mai
ales de a te indemna sd gAndeqti in legdturd cu anumite probleme
fundamentale, este mai mult un curs de probleme filozofice, decit
un curs de solu;ii filozofice. Nae Ionescu invagh studenlii ci
metafizica este un adevirat cod de trdire 9i de valorificare a
reali6lii, in raport cu anumite necesitdli 9i probleme proprii ale tale.
Poiitivismul, sau agnosticismul rccunosc cd existd o preocupare
metafizic[ la oameni, iar August Compte atatd cA existi o fazd
teologic5, o fazd metafizicd gi o fazd pozitivd in. cunoalterea
realititii. Aristotel a scris mai intii fizica qi apoi a scris metafizica'
iar contemporanii sdi au interpretat c[ Metafizica a apirut
calendaristiC dup[ Fizicd 9i c[ ea se ocupi cu lucrurile care sunt
dincolo de domeniul fizic, adictr tnetafizic. Nae Ionescu spune cd
Metafizica este $i h€buie s[ fie o';tiinld a absolutului, pentru cd
absolut inseamni necondilionat, 9i necondi;ionat inseamnd vetnic,
iar vegnic inseamni ceeu ce nu ounoaite timp, pentru cd vegnicia nu
266
Prolesorul Nae lonescu, filozof gi ziarist
este infinitatea timpului, nu este timpul prelungit Ia infinit. Tirnpul
prelungit la infinit ne di ceea ce nume$te religia,,in veacul yea-
cului", dar nu vegnicia, pentru cX vegnicia depdgegte ,,veacul vea-
cului", care are chiar el insugi, in religie, un sffuqit. Agadar, spune
Nae Ionescu, Metafizica este o incercare a con$tiintei noastre de a
dep59i timpul gi spaliul gi de a se instala de-a dreptul in ve$nicie. Ca
atare, metafizica este o incercare de cunoagtere absoluti a realitiilii.
Nae lonescu a luat pozilie impotriva celor ce considerau
metafizica o activitate de prisos, pentru cA nu stA in putinta omului
sd rezolve problemele pe care metafizica le pune, iar el a ridicat o
intrebare: de unde gtifi cd misiunea metafizicii este de a rezolva
probleme? De ce nu admitem ci rostul metafizicii in viala
sufleteasqd a omeniiii este de a crea unele nelinigti in sufletul
omenesc, de o coDtinud frdmdntare a vielii noastre spirituale? Este
adevxrat, spune profesorul, ci matematica gi fizica afirmi lucruri
exacte, de pildd cn suma unghiurilor unui triunghi este egald cu 2
unghiuri drepte 9i nu, de pild[, cu 182 de grade? Metafizica es^te
posibild pentru cd are un instrument de lucru, care este ra{iunea, In
cursul de MetafizicA I, profesorul Nae Ionescu ihcearci si explice
o sumd de lucruri, cum ar fi: trdire $i cunoattere, despre tipuri dc'
gdndire mistic, logic Ai mixt, despre iubire ca instrumelrt mistio
de -
cunoaqtere, despre misticd gi magie, cu cele trei tiput'i do
exprimare ale misticilor tipul pelerinului, tipul mitelui mistic 9i
tipql sfintului, care tinde - spre o perfeclionare a vielii.
ln cursul de Teoria cuno$tinlei metafizice culloa$terca me-
diatd, aqa cum au precizat editorii in volumul - Metafizica ll' Nae
Ionescu' traleazd problema epistemologica a ,,Existen9ii", despre
categoriile existenlei, problema rnetafizicl a existenlei, despre
problema universuiui etc. Pe cAnd in cursul de Metafizici I, Nae
lonescu cerceta posibilit tile cunoarterii imediate, intuitiv-mistice,
in al 2-lea curs de metafizicl el cerceteazd. cunoaSterea mediat\
rationalX. ln anul 1934 Nae Ionescu spunea ci pentru a incheia un
curs definitiv de metafizicl proprie ii mai trebuiau 7-8 ani'
recunoscdnd cd mai sunt probleme pe cale nu le-a solulionat.
in cursurile sale de metafizicd, Nae Ionescu a vorbit adesea
despre dragoste ca instrument de cunoagtere. El a izbutit sd cld-
deaice cea?intdi filozofie romdneascd, nu un sistem de filozofie, ci
 Eugen Popescu Profesorul Nao loncocu, lllozof 9i ziarist

o filozofre, adicd, o metodd de cunoagterea realitdfii

r nleacddelat,:orii,sauprincipii,cinumoiclelurenlitateagAndirii
$i o tehnich de ,,;
a
- formula
.",...1",. aea4r.zr
aceastd Lurt(r4'trrir,
cunoagtere, turla
cunoastere, scria rvltrc:Ela Eliade qespfg
l\4ircean t::lla(lg invdld-,1
despre Invala_: Lmenesti fomtulate, este pererea profesorului Nue lonescu'
"^^ti,'Hi;;"i;;;i,e
torul sdu. Nae Ionescu a deschis. primul sdu curs universitar cu o J'pi"e Nie lonescu u devenit un curs de
p. Panaitesctt, pen^tnl:[ izbutise s[
' p.
lecgie despre dragoste. A continuai cursurile de: Filozofia catolicis- :,, fii";;ii" ;;turii t"'i" pior. de gindire intr-o
mu]ui. Filozofia Drotestanti
mului,. smrrhri -- desnre
protestantismului; Farrsf gi
despre ,,Faust si Prnhlema
Problema l.:. ;;^J;.-.- t.;ica - disciplina fonnelor -'
ceva' Ca
mAnruirii". Numai el putea vorbi despre rEIigie, creprinism, misticl l;i;i;;;iJ* "N;poti J};;'i iiiozorie' <lacd n-ai de spus
qi
5i dogmatic5
dogmaticd de la catedra de Metafizici, Dentru ci
Metafizici. pentru cd era in acelagi
acelasi U'Hii;;?'iti,.":u,i* "' ii.iG"nii" la"*p'i'nore' Numai atunci
timp un deosebit logician, fdcea cursuri de filozofia gtiinEei qi
tlmp gi ipi .,, il iffi';;"'1t;f;i;;ii' ;;J 'ne'gi e uniormulare' srune,]\11
bun necesar' nol ne
trecuse teza de doctorat in filozofie cu o problemi de matematicS, i;;;.;;. El ,,,, spune despre culturi
cd
realitdfii.este un lucru de
scrie ?n continuare Mircea Eliade. Dutem lipsi de culrurf,, au. iuioiiiilo."a in
#;:1.i"#;il"il'i-'su"i ii"i tipuri speciale de c*lturd' si baroc'
Nae fonescu, logician i;;;';;;";;;G de a prinde absolutul: rontanti.c'-ctasic
,,Logica Romdneascd" este cursul la care lucra Nae Ionescu #;"';H;;;'
roli epigonii in filozofie i:.1;i ll:1:f'1Ti:":
spune nimic' pentru ca
il;;t'";?" barocd, deoarece oamenii nlr au a
ei vorbesc despre ce u .pttt tutut"' "e spun
ei"nu auzi-niciodatd' iar
filozofiei'
putea face el insu;i in chip direct, nu o va mai putea face nimeni. u"rl,'",-Jca 6 formula cea mai caraghioash.a cursul siu
Vasile Bincil5 scria in 1965: ,,ideile profesonilui Nae Ionescu, , "i""J#" a vorbi studengitor sdipiofesorut
'continua Nae tonescu 1a

dinamisrnul lui, elevii lui, suferinlele lui, vor fructifica. OdatX cu de Logica Cenerald.
cobordrea lui in pimd5rt, nu s-a coborit numai un trup neinsuflelit, -
Nu este cu putlnla ca ^rn aceastd scurtd comunicare
la Congres'
ptof"torului Nae
ci un germene de viald a fost pus de un destin aspnr in solul culturii si ldreim analiza asupra ga-"Jilidar pres'p'n"t,"r t" ]:Y:iJ"tl
vor gasr
noastre"" il;:fi;i'i;;;iisau MetaTizicii'
i""tp" el 9i
Cel clin urrn5 curs de Logici Generali predat de Nae Ionescu la ,
#il';;;;iltt uai ,ru4""9i loi"
"o'
a scrie despre
Universitatea din Bucureqti (1934-35), impreunb. cu Logica special5 invdldturile sile.
cu privire la gtiinlele exacte ;i cu cel de Logica colectivelor for-
meazd planul unui adevdrat sistem de logicd, insX moartea l-a Conctuzii crezut tl"-o
surprins pe profesor in martie 1940. Nae Ionescu a tbst un tip socratic' nu.a ill:::11?
pti" prin viu grai'--prin comunlcarr
Nae Ionescu a fost mai intii un logician, el se ocupa de o ra""ia"a" r^ J*tunia' "ani' "ii-i invnlat 1i filozoreze' 5i le-a
filozofare asupra problemelor de logicd, o^prelucrare a acestora din :H;;";A;tp'rii''xi limiia d;;;"
punct de vedere a filozofiei generale. In cursul lui de Logica iil"ir.itri, ;i;61;'. inlelegerii 9i acunogtin;elor sale'
Generald, Nae lonescu afirmd cd gtiinla Logicei este o $tiinf5 foarte "'"ffiil;;i u,ii oi ui'1i; i;;;;'?;"i'"t mai ales'de ce
problemele
prr:cisl. Nu e o $tiinli aprioric5, ci,o $tiinfi care are materialul dat, ^-
ir,";;.;;';;i;r J" it'til'or'Ntuniului ceea ;tie Nae
ea nu intrd in apr6ximafii, pentru cA nu e o gtiinfi materiali
'otan"''
piin dialectici' scrie despre el Mircea
Ionescu nu poate ri tont"ttui un Neam din drumul
Eliade, nici suprimal pttn OltI* Nu foli
propriu-zisI, ci rimdne o gtiinld pur formalS, ata cum a spus-o opti
poli cel mult Tnrlrzia etapele de cre;tete Et
Aristotel pi intreaga scolasticd. Pe cAnd cercetarea ttiintifici duce la i#* ;l'i";.ti sale,pldte$te
adevhrud relative, dar obiective, cercetarea filozofici duce la aceastA intnrziere se
t otdeatttta'

adev5ruri absolute, dar subiective. Nici o gtiinj[ nu lucieazd cu Nae lonescu a creat o s"ouril i"tan"nscx de gdnd.ire' P" Pil *
sale de rnetafizicS' de logic6'
rezultate definitive, ci numai cu rezultate obiective. Logica nu u"iliii'J,ii" i*" ^t"trt"t'p'"I"ee.ile
268
 Eugen Popescu Frofesorul Nae lonescu, tilozof 9i ziarist

de filozofia culturii, de filozofia religiilor, i.a lnvdlst s[ gAndeasch; primul ran!, aniversarea a 100 de ani de la-natterea acestui titan al
i-a invdlgt sd filozofeze gi a scos riin ei'clrturarl 5i gd'nditori de
seami. ai culturii rominegti, cum ar fi: D.C. Amztrr, Ion Biberi,
, intelisentei'romAne$ti, cu care ocazie sA fie publicate articole 9i
studii-cAt mai compiete despre viafa 9i opera sa.
Mircea Eliade, George Racoveanu, Mircea Vulctrnescu, Horia fi. istoric,
Ar fi, istoric. nedrept ti peste acest om, autor a
neinteles, ca p€ste
si de neinfeles,
Stamatu, Axente Sever Popovici etc., etc. 16 cursuri universihrd, n'enumirat6 studii din domeniul filozofiei
,,Naeronescuinaugureazdneo-pedagogiariscului.Risculdeafi . culturii, sau aa,..:-+^+-t
filozofiei politice, autor de comentarii din
inteligent intr-o urbe de degtepli, riscul de a incerca si impui S"tt"p"nttu.t"., Aristotel, T-ri.^-'+ac
D6scartes etn
etc.' l.reqfnr
creator de scoalX de
de 'gcoali
romdnismul printre romdni, intr-o vreme in car.e acegtia privesc, gindire romdneasci, sd se ageze vdlul cemit al uit[rii, in timp ce
lacomi de culturd gi de lumind, in afara hotdrelor gdrii. Innoruntu $i mediocritatea
" O neindurdtoare fac progrese in iara noastrl de departe'
,,RomAriismul lui Nae Ionescu e un fel de opozilie ind[ritnicd fatd lege a istoriei ne-a ardtat ci un om mare, atezat
de acest import de lumind. De aci tiria gi irdinicia lui de izvor?', O" J"iii" i"ti-o pra rirlca, poate demonstra toate calit[tile sale de
scria Virgil Ierunca in gazeta ,,Cuvdntul in Exil", in martie 1965,|a mdrelie, dar nu va cdgtiga niciodatd recunoaqterea'
aniversarea a 25 de ani de la moartea lui Nae Ionescu.
' Profesorul Octav Onicescu scria despre Nae Ionescu: ,,a spus el Comunicare prezentate la Congresul al Xlfi-lea al
insugi, Nae lonescu, gAnditorul cel mai putemic al generaliei Academiei RbmAno-Americane de Arte 9i $tiinle'
noastre: gAndul meu este o mifturisire. Fundamentui acestei
- desfagurat la Universitatea Portland'
Orego4 in mai 1988
mdrtuisiri, de-atitea ori verificatd de istorie, este iubirea."
Dacd ar fi si citdm pe Dr. D.C. Amzir din Wiesbaden-Germania
de Vest, fost student al lui Nae Ionescu gi cel care s-a ingrijit de lito-
grafierea cursurilor universitare ale profesorului intre 1928-1937,
am spune odati cu el, cd ,,Nae Ionescu reprezintX una din culmile
gindului romAnesc Ai va fi cdndva mindria nagiei noastre de a fi dat
un asemenea om".
Mircea Vulcinescu, unul din studenlii lui Nae Ionescu, ?ntar-
ziind la o conferinle a acestuia despl e ,,libertate gi liber-schirnb", nu
a mai putut intra in sald, dar nu a plecat acasd, ci a privit pe fereasri
urmirind expunerea $i a infeles solutia la care se oprise profesorul,
numai din jocul mdinilor sale, mirturisise Vulcinescu lui Eliade a
doua zi dupd conferinld. Atat iti iubea profesorul incdt il in;elegea
din_priviri gi din migcarea miinilor.
fir tard,'sub regimul comunist. nu s-a sct'is nirnic despre pro-
fesorui Nae Ionescu gi nu i s-a publicat nici unul din cursurile sale
universitare, sau din strdlucitele sale articole de ziar din perioada in
care le-a scris, 1926- 1937.
Consider cI este o datorie motali a fogtilor sdi studenJi, cola-
boratori Ei prieteni, afla1i itr lixil, de a aduna material dQcumentar
despre gindurile gi ideilc profesorului exprimate la catedri, sau in
preia 9i de a sdrb[tori pcstc (loi ani, in 1990, prin festivitlti de
277

GEORGE RACOVEANU
Metaf izielanal
PAnd la v6r'sta de 49 de ani, cdnd A trecut pragul vegniciei, Nae
Ionescu nu-gi tipirise Metafizica lui. In 1934 imi spunea ci pentru
Metafizicb,,ii mai trebuie ;apte-opt ani"; ci mai sunt probleme pe
care incd nu le-a solufionat. DupA moartea lui, elevii gi prietenii au
tipirit, din cele 4 cuisuri de Metafizicd - unele litografiate, altele
numai stenografiate cursul din 1928-1929 (,,Teoria cuno9tinlei
-
metafizice" li,,,Cunoagterea imedi atd"). R5zboiul gi ocuparel ;dhi
au curmat activitatea de tip6rire. Acum, la implinirea unui sfert de
secol de la moartea acestui ,,sluiitor al istoriei $i al rnetafizicii", noi,
cei care i-am fost aproape, ne socotim datori a inf5liga pe cit se
poate qi celor care n-au avut norocul sd-l asculte, - sau sd-l
- rirdnica lui gAndire. Evident c[ lucrul nu poate fi ficut
citeascX,
altfel decdt in pafie.In scurta expunere ce urmeazi md voi conduce
dup[ statomica lui prcocupare la catedrS: aceea de-a inldtura
confuzia: de a spune lucruri precise.
Metafizica. (meti th fysikd) spune Nhe Ionescu este o in-
cercare a con$tiintei noastre de - a depagi categoria- timpului 9i
spatiului si de a surprinde momentul in care realitatea sensibild ia
na$tere; este, aqadard, o incercare de a surprinde resortul insuqi in
virtutea cdruia aceasti realitate sensibild ia nagtere gi se desfigoard
in timp qi spatiu. Prin depd;irea categoriei timpului 5i spaliului,
rnetafiziia tinde sd stabileascd anumite adevdruri care nu sunt
valabile in cadrul concretului, al istoricului, al psihologicului.
:
Metafizica este o incercare de a cunoagte absolLrtul ptr 9i simplu.
272
Metafizicianul
rdfuiald cl tine insufi gi cu punctele do vodere deosebite. Intervine
insi in activitatea nba3tri spiritualA un moment in care cd4ile pe
care le citirn nu mai prezintd nici un inlercs le citim ca sI afldm ce
se mai petrece prin lume; le citim din indatorire profesionalA; le ci-
tim ca sI nu se ipund cd nu suntem ln curent. Dar atat. Ce descoperd
acum acest citii nu poate sX mai joace penhu echilibrul nostru
spiritual rolul de rdstumdtor al acestui echilibru. In momentul in
cire se ivegte aceastd indiferenld spirituald pentru produsele culturii
poli ataca problemele de metafizicS, pentru ci dovedegti cI unitatea
ia ipirituald s-a inchegat, are o formulare organicd. Pdnh arunci, nu.
PAnX atunci pogi si faci cel mult dialecticd; poti sd faci construciii
de interes esti:tic, sau de interes logic; dar nu construclii cu
semnificare metafizicS.
. DouX sunt poziliile de echilibrare metafizic5:
a. pozilia ac vA, corelatd cu panteismul;
b. pozigia contemplativd, corelati cu dualismul.
Dbbse6irea dintre cele doul poziEii decurge din deosebirea de
structutd spirituald. in fond, ea si t do"e la o-atirudine deosebitd a
subiectului in fata existentei. Atitudinea activX este analoagl'atitu-
dinii divinitilii, 'atitudinii' creatoare. Nae Ionescu inldturd pozigia
activA ca putinld de echilibrare metafizicd, fiindcX nu e potriviti
structurii noastie spirituale. Pentru el nu exist[, metafizic, putinle
de echilibrare in afarb de formula transcenden;ei; adici nu existd
putintA de echilibrare decdt prin ceva in afari de tine insufi. Orice
incer6are de echilibrare prin tine insuli nu duce nicbieri.
in cadrul pozigiei contemplative, care, ?n aflarea unei formule de
echilibru, urmiregte depdgirea individului, Nae Ionescu deosebe$te
doue metode diferite:
a. metoda logicd
b. metoda misticd
' Mistica gi logica nu reprezinti doub tipuri de existenli ieald; ci
doud elemente constitutive ale conStiingei. Aceste elemente se
amesteci, in propo4ii deosebite, in fiecare individ 9i dupl dozarea
lor rezultd tipurile: logic sau mistic.
, Problema crucialX in toati metafizica este, in scurt, aceasta:
,'. sau nu existl alti cale de contact cu ceea ce este in afari de noi
decdt calea cunoa1terii logice, conceptuaJe. sau existd posibilitatea
de trdire a existenlei, care depdgegte individualul.
 Metafizicianul
George Bacoveanu

Prin urmare, problema cunoagterii metnfizicc sc deslace in douS: cunoaste este intr-o continuA prefacere: se preface, pe rdnd' in toate
-;;;"
dephsirea noastri prin inglobarea realittrlii extclne intr-un anumit ;l;"tl'l; ii
sunt date ipre cunoagtert' Aceastd depigire a
identificare cu
siitein de concepte: sau dephgirea noastrd pe linizr trdirii realiti(ii iriitia""ni"i, aceasti iegire din noi ingirie 9ihreaceasti
pentru noi funcliune
' ;il;i";;-;
sunt daie spre cunoagl"re
din afard. gnoseologici.
glloseologlca.
Dacd singura cale de contact cu realitatea esle cunoa1terea " Daca iunoagterea nu este un act de inregisttarq ci un act de
losicd, atwci inlduntrul ei se deschid doutl perspective: ia.tiiiii i itbiectului cu obiectul, atwci-funcliuneg. Snoseolo-
''l. bacd cunoa$terea logicd este calea adecvatl realitdlii (caci -incepe
iiii"i'iitiii sa capete sens' Prin actul de iubire se face
s-arputea s'a lie siigura, darrru gi cea adecvntf), .atu-nc i prin cunoa5- ii"",ili,li""' ;;l.i;""4 o'bi""te puse in prezenld; al celui cdre
terea losicd noi lulm contact cu o altd tealitlte decdt cea adevdrati' ;;;;t" si;l iel,ri "u.e trebuie cuioscut' Iiientificareacu .tJt:"*l
2. Dici cunoaqterea logicd nu este adecvati reali6(ii. aturtci prin iri^"ni-il,iuiiii timp trdirea obiectului iubirii tale'!o3
in acelagi
ea noi luim contact cu o alti realitate decAt cea adevXratd' tu esti absorbit"it"
de obiecrul iubirii tale' Nimic din ceea ce se.mltca
lnainte de a cunoaste realitatea, noi trdim aceasti realitate' in iiir" nu alituri de acest obiect. fiinta intregii tale activitdti'
intrebarea este: aceastb triire a realitdlii este posibild numai pentru i;";.4; "ua.
ta de fiecare moment se indreaptf, spre acest obiect
fiecare existenlA in pafle (adice tot ce trX-im $i.$ttm constltule un a" orientare a tuturor puterilor tale' Tot ceea ce existd este -
i*i*.. in"f-tit,'in afird de care nu mai existi nimic), sau procesu-i ""nt*
."6."*ut oblectului iubirii taie 9i tot ceea ce-mai cunogti de-acum'
rriire poate extinde, pirn depdsirea noastrd? La aceasti aqa fel, incht' intors
,;" ""iit obi"ct "unoSti' Pe acesta il lrdieFti' aiin trdit,
i"ertu O" se
ai posibilitatea
irtr""U-" Nu" loneicu rispunde aiirmativ: ilepdgirea este posibili in f,i" ,".".ia iatatorie d'e identil-icare, tu. care
exoerienla mistjcd; in trdirea realitdlii'
"""t
ii ai trhi t atunci sd dai in formule cunoa7tere' Nuti oice
conceptuale,; trdire
-lriffa;t;;T eite iaentiticare a subiectului cu obiectul' .prin "u
traductibild in formule conceptuale este cunoagtete
ai""iiii'iinstiinth a subiectului in obiect' Individul pasibil de :. ---E^'p"ri.ntudar posibild de a fi tradusi
conceptuald:
misticd este un fapt
in Iimbaj concePtual'
cdruia nu i te poli sustruge'
misticd lace parte din slructura ta spiritualX'
iiJ"il"-"i*a"t constiinia se dizolvi in acest absolut'.Daci misti- atunci cend irdsitura
:i#;i""ff;;i.""-tiui.it"r"i de cu obiectul, insemneazd "i i" 1:.t"- H*o..i"ntu misticd nu este o activitate teoreticd; ci practiid' Ea iSi
circula-
nu o cunoaftere rece. ire'origiriea intr-o necesitate mai addncd decdt necesitatea
,ii"i"^ *ir,i"x existx o actiune cuno $tereiDin. contopirea subiec- tiei cui'oa$tintelor. Activitatea misticd poate fi rodnicd pentru me-
;i;';i;; ; realitatii in care te-ai
in
dizolvat'
subiectul se iafizici nrimai intru atat intrucat este indreptate asupra unui dome-
iiril f iui""i"rl'intamptata activitatea.misticd'
niu de realit5ti deosebit de domeniul realitilii sensibile. Poate fi
iil;;J,".*'.it."ip!rien1e-cuanumitecuno5tin1e rodnici deoari:ce se poate orienta asupra esen(ialului: asupra unor
sunt fiaducfibjle ?n limbaj conceDtuat' realitati care sunt resirrtul intim, esentra tealitdtii sensibile'
"*t;;;spot r" q" tuno,oqt"t" obignuitf, obiectul care
Un'mistic nu va fi niciodath satisfdcut cu eiprimarea experien;ei
""tti 1-n ;;i;if" cunoa;tere mistic[ - in
trebuie cunoscut tttt p"''u'
"e r fXcute de el. Existi intotdeauna o discrepanJd intre.exptesia expe'
:x'erlctrld rrrrJt'vq '"'-:i
experienlamisrica-our-1;,ty!*":-*::""::*iil:Ht".'.t"l;hx
neinglduie sil cunoa;tem
't"i noastre;
deicopeii,. garecY1:::.:r$:,!:'
qi ne ajutd l" fi;t;#;.,' ;;,;;i; " ;;;;; i;,;. "
"'l:3:.1"^t::.::.,.,,,
r#f -:
:TH,:Si[:3lp"tl,1-:ll*,:j:n"j{1il.];;?f
Axa tntregtt Prvururrrv
n"s:-t:llt,,i.o"* ceea ce !tim'. ca. nu iffif ;i
Plt"*llLin
nu \tim
""*. !: ^ ,*..'r.sr"
dech\ numar ca& avem

Tli"$,:f, ffi$IJJ$t\\li-;'lH:l':p:TkrH'""*-:qi""e"o"
George Racoveanu Metafizicianul

in noi a unei stiri de spirit analoagd cu obiectul pe care el il rcpre- b. in actul religios realitatea uttim[ e cevu colcref (concret nu in
zintd. inlelesul de contingent, ci in acela de existcnt), ceva personal, viu,
Limbajul mistic este, intr-o oarecare mdsuri, de aceeagi naturd frdif. Actul religios se sprijini pe credinltl. Credinla este afirmarea
cu limbajul poefic, pentru cd starea in care un mistic tr[iegte unei existenle independent de lnlelegerea acestei existehle.
realitatea este analoagi stdrii de inspiralie poeticd. Credinfa duce la anumite adevlruri fixe, dogmatice; la adeviruri
Av6nd drept punct de plecare realitatea istorici (sensibilul, care nu se mai pot, in nici un fel, schimba. A crede insemneazi a
concretul), valorificarea metafizici a existenlei se face intotdeauna afirma chiar impotriva evidenyei.
in funcfie de personalitatea celui care face valorificarea. Solu;ra Principiile fundamentale ale metafizicii, care se impun cu
metafizicd este prin uftnare o solugie personald. necesitate gi care sunt evidente prin ele ingile, sunt douS:
1. existd o realitate ultimX;
* 2. aceast6. realitate ultimd este cauza a tot ce existi-
Confuzia intre metafizici gi religie strdbate ca un fir rogu aproa- De aici incolo, metafizica nu mai posedd nici o afirmagie
pe intreaga istorie a gdndirii omenegti. Nae Ionescu aratd atat falsi- evidentd prin ea insdgi. De indatd insi ce in metafizicl numai doud
tateir punctului de vedere gnostic (care vrea si infigigeze religia ca sunt problemele a chror solulie este evidentd celelalte probleme
un limbaj simbolic pentru .metafizicE), cdt gi falsitatea punctului de stand sub categorii -
gi cizdnd in domeniul ipoteticului gi
vederc tradigionalist (care, impotriva filosofiei iluminismului probabilului insemneazi cd ea se deosebe$te fundamental de
Aufkliinrngsphilosophie infitigeazi metafizica drept un fel -de - nu poate fi ipotetic Ai nimic nu poate fi probabil.
religie, unde nimic
reflex al religiei). - Ci totul necesar gi evident.
Punctul de plecarc al actului religios e deosebit de punctul de
plecare al actului metafizic: ..CuvAntul in exil", martie 1965
a. In religie pleci de la o durere;
b. In metafizicd pleci de la o nedumerire.
Pe cdnd in metafizicd vrei si inlelegi anumite raporturi in re-
ligie cauli sd inlituri anumite dureri- Aceasta e deosebirea - funda-
mentald, pe care o constatim plecdnd nu ds la obiectele de
-
cunoaFtere, ci plecand de la atitudinea personalitdfii umane fald de
realilatea ultimd.
2. Obiectul de cunoaFtere: realitatea ultim6.
a. Pentru metafizici realitatea ultimd este problema de ajungere;
problematica metafizici este diferitd de cea religioasd. Pentru meta-
Fizicd este absolut indiferent daci realitatea ultimd are caracterul
divinitdlii sau nu; este absolut indiferent pentru problematica meta-
fizicd dacd fiinla supremd este activi fatd de noi; este absolut
indiferent dacl ea procedeazX prin emana;ie, sau daci este inchisi
in ea insdgi; dacd este complet staticd; dacd exerciti vreo acliune
asupra noastra, sau daci lucreazd asupra noastrd prin simpla ei
prezen!4.

276 277

C. RADULESCU.MOTRU
,Arice disaulle esfe fn Eadar, duPd
Nae tonegcu"
Veriim, in sfar$it, la ultima serie de argumente ale ofensivei.
Filosofia gtiintificA este lipsiti de poezie. Este sc-risi fird abundenld
de imagini metaforice; n-are stil tineresc. Filosofia unui popor tAnir
trebuiJsi rdsard din seva graiului prins pe rldlcinile sufletului.
intelesul filosofic sd tAsneasci direct din metafori. Si fie un joc al
imaginatiei, iar nu un'produs chinuit al ratiunii. Si ne pund direct in
falalnisierului: nu duid Iungi ocoluri gi Einu;i de mAnd si ne trezim
in'losica aridi a abstracgiei! ,,Eu intr-o noapte, printr-o strSfulgerare
de imagini am ajuns !A-mi construiesc sistemul filosofic", imi
mhrturiiea odati fostul meu coleg si prieten, Nae Ionescu. ,,Ca 9i
Pascal, ca Si mulli alli mistici, n-am nevoie de verificare. A;a vddl
asa trebuie sd fie." Orice discutie este in zadar, dupi Nae Iortescu'
,,iJonvingerile mele se potrivesc ctl tipul minlii mele, gi cu aceasta
iotul eqteiterminat." Pe Spinoza il inletege acela care arc tipul minfii
de evreu; cine nu are aCest tip' nu-l inlelege. $i intr-adev[r, la o
conferinli publici a Societilii Romdneqti .de Filosofie' in care Nae
Ionescu avi.a sd expuni filosofia ralionalistd dupd Descartes, spre
uimirea mea gi a publicului din sall, el a trecut asupra lui Spinoza,
dAnd ca cd pentru inqelegerea acestuia ii lipseqte
"*ftl"i1l.,
mentalitatea de evreu.
M drturisiri, Editura Minerva, 1990
27E
AL. ROSETTI
Nae lanescu
Iosif Hechter, un bdiat timid care iqi terminase snrdiile liceale la
Briila, se prczenta, sfios, la examenul de bacalaureat din oragul sitt
natul.
Presedinte al comisiei de bacalaureat frlsese numit profesorul de
filosofie de la,Universitatea din bucureqti, Nae Ionescu, publicist
care isi fdcuse uri nume in presa zilnici 9i in conferinle publice,
-CAnd cu talent
expundnd probleme de logici gi de doctrind ortodoxd.
pregedinteli comisiei s-a intors in clas6 cu tezele sub bra!,
intreaga isisienlX agtepta cu emolie rezultatul examenului scris.
Teza lui Iosii Hechter a fost socodtA excep;ionald: chemat la ca-
tedrd, Nae Ionescu l-a sfbtuit pe tAnirul lauteat s5 scrie; mai tirziu"
cdnd s-a prezentat la Bucuregti, la redaclia ziarului ,,Cuvdntul" ca
student la Facultatea de drept, a fost angajat imediat ca redactor.
Sebastian purta o vie recunogtinli lui Nae Ionescu, de|i o barierll
. de netrecut ii despdrlea: Sebastian era un spirit profund progresist,
care se orienta spre stanga migc5rii socialiste, pe cdnd Nae lonescu
: era un reprezentant calificat al migcf,rii de dreapta qi un stegar al
,, ortodoxiei, ridicate de el gi de o seami de intelectuali la rangul de
doctrind de stat.
i.l (Frau primele simptome ale migcdrii legionare, care era sd se
:. dezvolte mai tArziu, cu sprijinul or6nduirii naziste din Germania.)
,' In momentul c6nd Sebastian igi scria cartea De doud mii de ani,
I
, in care a redat drama acelor zile de represiuni antisemite, situafia nu
era incd destul de lbmuritd ca Nae Ionescu sd fie socotit drept un
' exponent al antisemitismului.
, Prefala lui Nae Ionescu la cartea lui Sebastian a l[murit insd in
mod brutal situalia. Fraza ,,Iuda suferd gi trebuie sd sufere" (subli-
nierea e a autorului), scrisi in prefali cu cinism de noul apostol al
' ortodoxiei, a cdzut ca o loviturl de trdsnet gi a sipat un abis intre
. autorul romanului gi prefafator.
Al. Rosetti

Duph aceastd grea lovituri, Sebastian gi-a revenit ln fire, cu su-

fletul r5nit, dar cu mintea ldmuriti asupra drumului pe care il avea FR. ANDRE SCRINNE
de urmat.

Cartea albd, cap. ,,Mihail Sebastian, II",

Editura pentru literaturd, 1968 Cuvinte tdrzil Fl napatrlvite despre
Nae lonescu
indemnul de a vor6i despre Nae lonescu cind nu l-ai cunoscut.
personal, n-ai g,ustat inriuriiea lui directi
compui un studiu nu ugor de_deslui;it. S-ir ;i nici nu e;ti pe cale sI
9 putea chiar ca, pentru
unrr cel pufin, un istfel de indemn iA purceidi intr_un fei bcolit,
aproape ambiguu: cine e.acest om in a$a rnisuri pizit pinb astdzi
oe venera^lta pne(enrlor qi ucenicilor inciir, apropiindu_fe de el din
arara. conl rener, incerci simgimintul stingheritor al intrusului? Mai
rnscne et o?Le, pentru atenlia noastld prevenitd impotriva miturilor
$r ln parte liberatd de vanirarea succeselor (gi chiar n e;ecurilor)
seT.n indestul de viu 5i de original ca sd ne nrai ,.ernigioneze".
l-Tll
lara9r clt dtn nou l De unde s-ar putea rcince1>e azi prenrirea rostului
qi plezenlei lui Nae lonescu daci, pe de o pirte, ."p"tX., nu ai trlit
irr trmpul gi-preajma lui. iar pe de alti pane. schemele pas.se-pa!.tout
ale consacririlor nagionale gi culturale nu te mai mul'luinesc? Aici
,,rnlrusul" se preschimbd in intrebbtor ;i _ tot atit de convins cI
intrebarea ltti ginte_pte in;elesul, nu rispunsul, pe cAt cel care ar putea
raspunde ,,rstonc" va recu oagte, credem, ci eventualele sale pre_
cizdri.nu. istovesc ,,intrebarea"' isi va aicat"i grairii Jin mdrtirrii,
amintiri indirecte, lecturi reinnoite, 'spafiul c[utiiii sale.
Nae Ionescu se numeste, mai int6i, 6 calitate cu totul cleosebitd
a amintirii, stlruind in cei chrora le-a fost invdJltor si indrumitor.
Acest^simplu fapt nu poate sd_nu atragi luarer aminte. El ne obligd
si ne intrebhm ce s-a intdmplat cu acegti oameni vii pentru ca, pe
langa eul lor propnu, sa perpetueze in ei _ dacl putenr vorbi astfel
un ego transcendental,
-o datd ni s-a intimplat acel al ,.profesorului..... De altminteri, nu
.,1! nogA, abia ieqit din aclotescengi in
Bucuregtii anllor 1946-1947, sI insolim prieieni mult mai in v'drstd
pe o Cale a Victoriei subit. deveniid_ p.enlry ei, fogri studenli ai
generatiei ionesciene, un fel de itinerariu inigiatic jaloirat cle trecerea

281)
281
 Fr. And16 Scrima
istorici pi intelecfuali a profesorului: ,,Uitc, uici,, (virrina unei
catenele) ,,am.pus.la cale cu profesorul Nac Ioncscu un proiect de
reabilitare a lui Origen"... ,.Imi aduc aminte cum, usezCndu-ne aici..
(banchetele unui restaurant in care tocnlai inirisern;
,,intr-o zi
prof-esorul ne-a spus: biieli. comandati ce vreli. eu astdzi Dostesc. Si
a stat pAnd Ia r:rmd neatingAndu-se dd m6ncaie, vorbind
$i gtu-ini
cu noi ce ne. infruplam copios din gritarele epocei..... pies-imleam
parcd, atunci, dincolo de episgdul vdrstei universitare petrdcute
intre prestigiul unui mare daicdl gi duiogia amiciliei imp[ridgite, un
fel de lucrare ampld, totali, care intrelin6a in cei ie beneficialeri de
ddnsa grafie profesorului Nae Ionescu unicitatea prezentei sale.
Atat ;i ar fi deajuns pen-tru a inrriga idoloclastul ce,'nidbjduim, va
rimAne mereu (reaz in fiecare din noi. Cdci daci pentru "cei ce au
primit-o nemijlocit, transcendenla lui Nae Ioneicu e oarecum
evidenti, univocd (nu mult deosebiti de aceea a ,,pdrintelui..),
pentlu noi ea e reald. numai intrucdt oblici, ,,transversaid", ca si
reluim cuvAntul lui Nietzsche. Nou5, celor de azi, ea ne vine de-a
curmeziEul unui folklor, a unui ,picaresc" iouescian, am fi ispitili
s[ adlugf,m nu pentm a ingusta punctul de vedere (ditirambul gi
ponegrirea sunt deopotrivl de neinteresante pentru adevf,r sau
-
pentru dorinla de adev[r), ci pentru a ingelege gi astlzi plinhtatea
ieald a unui personagiu viu, tributar la un moment dat de timpul 9i
mediul sdu, restituit dupd aceea veqniciei in care credea. (Ceea be
poate alcdtui totuti un alt tip de epitaf decdt clasicul ,,Victor
ipartine literaturii 5i Hugo destinului".)
' Acestea fiind spuse, intlebarea se addncegte: 9i daci de fapt, sub
Dretextul obiectivitilii, nu incercim decit sI inldturim ameninlarea
irnei seductii? Deoatece Nae Ionescu a fost un seducdtor $i, poate,
intr-un anumit sens. prima victimi a propriului sbu farmec. $i
totu$i... Personagiul ,,dandy-ului" sub care profesorul i;i plimba (nu
firi, credem, o invincibill intenlie de provocare lansatd nenu-
mdratelor jalnice plastronbri oficiale din jur) dezinvoltura de a fi el
insusi, ne aproape obligi si presimfim astXzi (cu riscul acceptat de
a ne'inselal o -pudoare" nu atat morali cdt existenfialX: cum sI
.,porti" altcum in afari (dandy-ul, se ;tie, ,,poartd": vegtminte ele-
einti, orchidee, cuvinte de spirit...) cumplita felurime de talente gi
iuteri ce clocotesc inliuntru'l Cum sI le faci cu adevirat rodnice fn
iinul unei societdli romineSti ce te imbie necontenit sd le risipegti
28:2
Cuvinte tarzii gi nepotrivite despre Nae lonescu
in arivism gi uguritate? (S-ar cuveni si citim in aceasti lumini de
pildi articolul din 1931: ,,Tot despre prejudecata inteligenlei",
reprodus in brogura Convorbiri, Freising, 1951, ca sA intelegem
exasperarea indreptAfitb gi travestitd in insolenld a ,,autorului" fafh
de insensibilitatea opacd a epocii sale.) In chip necesar intrepi-
trunse (dar niciodati confundate) pentru rafiuni metodologice dar gi
dintr-un fel de higieni a respiraliei spirituale intr-o atmosferl
indbugitoare, paradoxul, zeflemeaua, seriozitatea consemneazi
,,dificultatea de a fi" a lui Nae Ionescu gi, totodat5, neblnuita gra-
vitate cu care el a acceptat-o.
Dar dacd (intrebarea contlnui), noi resimJim ?n acest fel, astdzi,
,,personagiul" Nae Ionescu, va trebui sA recunoa$tem cf, locul lui in
cultura neamului sdu se rAnduiegte sub semnul singularitdtii $i nu al
exemplaritilii sociale. Evidenga faptelor gi a destinului o confirmi:
,,liber". cum aproap€ nu mai era ingdduit si fii faEi de cariere gi
onoruri aparente, singularitatea ,,profesorului" a fost condigia fe-
cundit5lii sale. PAni la urnr5, s-ar putea spune,'Nae Ionescu a rlmas
mai degrabd admirabil decat imitabil.
$i totu;i... Aici, trebuie s-o spunem deschis, intrebarea ezit:i
intre sfiald (deoarece se cuvine mai presus de toate si inlitudrrrr
irnpresia de a judeia, banal gi moralist, pe cel ce sutrzistir cte acunr
inainte sub o alti, nepArtinitoare Judecatd) qi luciditate (dat Iiind clt
nu se cuvine sd abdicdm de la aceasth gravd ascupime a percepliei
tocrnai fagi de cel ce o mAnuise in maestnr). Personagiu ,,istoric'i pi
in sensul inevitabil al interdependentei de triitul ambiant al vremii
gi mediului slu romAnesc, ,.profesorul" n-a consimlit el oare la
ispita putgrii gi,a vanitd;ii pe care a rinut-o atir de mireE departe de
opera sa filoso^ficd gi de lucrarea sa de educaror? Si nu fi deslugit el
oa.rg, j-ntre fosforescenlele putride ale acelei zodii romAnegti, ihad-
misibila minciund a instanlelor puterii gi strllucirii, de la palatul
regal pdnd la o anumitd formd de culturS,.trecdnd prin politiciinism,
opulen;d materiald, prestigiu social? Sau, poate, o ultimi -- nebd-
nuitd prinh gi d." r]
- intenliedetragici
urm[, restaurAnd unitatea
a rdscumpirat totul in clipa din
destin a omului gi sensul dript al
trecerii lui prin viald? Ci vhzut din afar.d (9i de unde altun^deva
porne9te privirea noastrd dintdi asupra a tot ce se int:impl5?), Nae
Ionescu a.propgs epocii sale, sub acest aspect, un model mai degra-
bi imitabil decdt admirabil.
2E3
Fr. Andr6 Scrima
Oarecum implinitd, gi inci mereu disponibild, amintirea face loc
aici pentru noi unei alte forme de durat[: Nae Ionescu se nume$te
atunci o cu neputinli de tdgdduit calitate a infdptuirii.
A lncerca sd obiectivezi astAzi aceasteinfdptuire atat de organic
intreEesutd cu existenla omului qi cu involburdrile vremii sale, nu e
desigur ugor. Cu atdt mai putin u$or cu cdt, in relalie ,,constituant5"
fali de cultura timpului siu romAnesc, el semnificl mereu alte
inlelesuri, originare: tirimul culturii propriu-zise, riguros gi nblu-
citor totodat5, se videSte atunci pentru el drept locul unei lucrdri de
,,temelie". Si riscim sI nc-o apropiem chemAnd-o, aici gi acum, cu
citeva nume precare. Cel care ni se oferi in primul rAnd ne pare a
fi o ,,cotttplicitate cu tinerelea". Nu necesarmente cu tineretul. De la
dcscurnpinirea de zodii consecutivX primului rizboi mondial, nu
vdrsta defirrea in Romdnia tinerelea, ci, pentru prima dath (aga cum,
poate, la nrult mai largd scarf, o presimlim peste tot astlzi) p[rimirea
reinceputuli lor: cum e cu putintl lumea? Cd, practic vorbind, tine-
rele generalii se vor distribui dupi aceea la dreapta, la stAnga, la
mijloc, alituri, in chutare de implinit[ sau alienanti de via15 gi de
moarte, e istorie cunoscutA ti unanim-omeneasci. Demnd de a fi
indelung meditatd ni se pare ins6 prezenla lui Nae Ionescu la
aceastd suire spre propriu-i destin a unei tinereEi ce-gi glseqte in el
un complice exemplar. Intr-un anumit sens, am putea spune ci Nae
Ionescu diinuiegte penrru gi pn)r tinerele. Printre pontifii m6nuitori
ai culturii romAne de atunci, adesea savanli distin$i $i de mare va-
loare dar sacrificdnd riturilor universitare ale unui veac nu cro-
nologic ci spiritual invechit, ,,profesorul" face contestatar loc aces-
tei tinere;i recunoscute astf'el ca interlocutor'gi partener deplin in
avennlra cunoagterii reinnoitoare. Ce exceplionald economie de
timp in trezirea ,,pedagogicd" a discipolului! Ce inteligentd gi pa-
sionantd inigiere la libertate 9i la nemaigtiutele ei rigoril Dincolo de
oricE veleitate de paternalism, cu o certitudine deloc banald la un
,,responsabil" al sistemului universitar, ,,profesorul" impune un res-
pect grav gi plin de incredere pentm alegii tinerelii qi il impune mai
intdi lor ingile. Prin ei, s-ar spune, el slujeSte literalmente,. intr-un
inleles quasi-sacral al cuvdntului, menirea vegnici a triirii crea-
toare. (De altminteri, ne amintim cum nu de mult, la Chicago, intr-o
convorbire avand pdrtlfie cu noaptea gi cu exilul conatural
memoriei, prietenul Mircea Eliade cita acest cuvdnt ltrsat cindva de
2t4
Cuvinte tdrzii gi nepotrlvlto despre Nae lonescu
,,profesor" tinerilor lui prieteni: ,,biliefi, fiecare din voi va avea de
.dus la un moment dat in spinare un mort, cltlugilrul din cl". cu alte
cuvinte, donrl viu dar neimplinit dupd absolut. In aceasti aproape-
mdrturisire de sine gi in altele asemdntrtoare, ni se ingiduie poate sb
surprindem taina intimei lui coniven;e cu o tinerete in care Abso-
lutul igi descdnti neostoit, gi pururi ca din nou, vraja lui echivoci gi
ttuT{i')uo.oo,"rn
astfel de Nae Ionescu ginditor acrual nu prin
adecvare la vremi, ci in virtutea actului insupi de a gAndi. Iatl-ne,
atunci, inci o dati in fata dificultdtii ctasice de a situa o gdndire ce
se infdptuiegte dincolo de canoanele ei clasice. Mottenirea scrisI a
,,profesorului" de la ?nceput postumi fali de intensitatea
spiritului sdu viu- 6i destinatd viitoarelor rodiri impersonale --._ nu o
epdzeaid bineanteles, dupd cum nu ar defini-o corect nici
conceptualizhrile stricte imprumutate diferitelor curente, gcoli san
categorii de filosofie. O analizd statistic[ a noliunilor focale din
opera lui Nae Ionescu ne-ar permite poate, e adevdrat, sI distingem
printr-un efect spectrografic bine cunoscut structurile matriciale ale
gAndirii lui ii str-i atribuim astfel un loc oarecare in calitate de
,,precursor". ,,Profesorul", de fapt, a rostit multe noime ce le vom
intdlni mai tdfziu in elaboriri filosofice sistematice ;i aproape
degradate prin popularizare: structuri, de pildd, sau persoand, sau
inc6 anumite intuilii precise despre sfatu/ul filosofic al lintbajului.
Dar un asemenea studiu revendicativ ni s-ar plrea phnd la urml
irelevant pentru o scrutare riguroasi a actualitilii ,,profesorului".
Calculul diferengial, se ttie, a fost descoperit tle cdte 2 sau 3 savanli
cam in acelagi timp, submersibilul ;i telefonul inventate de
nenumdrate ori, iar America nu a incetat si fie descoperiti pentru
prima datf, de la fenicieni la Amerigo Vespucci... In universul
spiritului, asemenea potriviri, ritmuri gi coincidenle explicd in chip
normal anumite ,,invenfiuni" personale ce anunll doar, pur;i
simplu, constituirea in curs a unei viziuni filosclfice formale sau a
unui adevft' $tiintific definit. Paradoxal vorbind insi e vorba de
un paradox aparent a fi ,,precursor" in acest- sens, prin crista-
lizarea unei ambianle- treptat saturatd de convergenfe intelectuale, e
tot ce podte l'i mai pulin ,,original" in inlelesuI puternic, solidar de
origo, al cuviintului. Printr-nn parador de data asta real deci
revelator am l'i ispitili sd salutlm astdzi originalitatea -lui Nae
--
 Fr. Andr6 Scrima
Cuvinte tarzii gi nepotrivite despre Nae lonescu
Ionescu sub modul ..impersonal.. al unui puler celui Viu in veac, nu confesionalism
si a neantizdrii Dumnezeului
TAlcuire.de ,,scripturi.: orirenegti- pi ai"iii, .f"lJif"u.igrammaticus. ,dd de gAndit" unei gdndiri
sensului lduntric (arcanr noetici ai, gl t".iulf vivifiantl a li.i""-ooriiii ,,orsanicul" e cel care
.t! J""",=,il a realului al clrui rost nu- se m ginegte la voinfa de a-l reduce conceptual sau
istoric, intuire a locurilor primo.aiatli
(gramm€) vremii si ale Ddhului in tot ""a"',"*i,i.".".*azd semnele iihni". Desigur, intre6arei despre afinitdlile, p!a!9 enigmatic-e- 9i
-;;l;:.., destinal qi inegale, dar In acelagi timp eseniiale 9i de netlgiduit ale lui Nae
eschatologic. peniru un neam, o durutl, """o "J
;;l';;i;;" 'Ortodoxiei i5s[ritene rdmdne ?nc5 deschisi
existenfd,
'rr,"i Ioniscu cu valorile
,,profesorul" a irnplinit credem in ,-i,"irui' .ii'ia"a";"i" studiului. (lntAmplitor, prin anii 1950, ne-a fost dat si ludm in
herrneneut: ceea ce renrezinti func.liuneli primire cele pesta 150 de volume ale Patrologiei grece Migne, ale
limuregte natura_inrauririi lui temeinite orr,r.u
grindirii 5i
".iginard-'u
finl.iio. sli elevi Si i,d^i po."tot: particular, caz probabil unic in RomAnia, ilsese Nae
nu. mai pulin caliratea sensibiliulii ,ol"
ori gllal.a sp re intrepri nderi le-ae
,,;;;;;;::;;.;;i;';ilJ Ionesiu: 150 de volume masive, somptuos legate gi cu filele aparent
intacte...) in orice caz, gi in aceastd privingd ,,profesorul" va rdmAne
realittr;ii (togica rnaremarici, fitosofiit"';;;l;;1;;;i,
gdndire e'i n terprcr ar.ea
"",ffi iiJntativete de mereu pilduitor, o atitidine de inqelegere gi de toleran;i,activA a
reinnoire ale tradi!iei crertine) gi pr"u"nina,--ru.b,i,
(urarxismulde pildd) viitorul omu'lui. .ou utopi" insotit in permanen[i. toate manifestarile spiritului sdu, altminteri
ifot pe aiunci. riJpou".,"o un polehic intr-un chip superior. (Replicile lui usturitoare la adresa
ll:':,1:r .
marror ocular,
auauemtce romane, lntampina -un .srrilucii ..i;;;;l;;;'""t fitosofiei unor ,,corespondenli" catolici rom ni vizeazd doar anumite expresii
literalmente cu hohote de rds mirginite gi agresive ale catolicismului timpului slu,)'
ultimele studii ale cercetirii f"no*"not-ogi""- tlrrJr.rti"n" O aceeigi organicd intrepdtrundere intre cuv6nr gi dezvdluire de
prinrele scrieri ale lui Heidegger...).. D" *uu
-uiri".iJi'in
'utt ";;;;;;.;J;, sens ne izlieqte Ei cAnd ne apropiem de graiul ,,scris" al ,,pro-
sglfyri; Ju!..Ng" Ionescu e d1* un o.ain, "orrerenqa
or,"" fesorului". La drept vorbind, chiar ,,scriind", ei pdstreazd o curioas[
,,stsremutur". In ea se rostegte organicitatea in virtutea cdreia "az fluenli de rostire vie, genuini gi nu construitX ca atare,- in care s-ar
viu sparge efectur de ogrincra'al ."n".fi"i ruuie.i-ouiect putea intrezdri (fird sd vrem sd facem un sistem din efortul nostru
ce-r
farcul unei cunoa;-teri f osofice 'al-ii'ii.- ii se afirmi
^spiritul in
incliide de lnfelegere) acelagi paradoxal aspect de ,,impersonalitate". Nc
drept veghe liberi ce nu ne mai ingiauie si ultlmlolu'l originar gisim in faga cuiva care agrdeSte necontenit (si traduceln astf'cl
al
oricirei cunoag.reri- Lui Nae IonEscu, ga"aii"., lli*tort aot ,e icest cuvdni romdnesc: inierpeleazd Si-l face sd se deslugeasctr)
l.tsunlci ca noimi 9i si ndmdnl in acelagi timp libei inlelesul ce se descoper[ numai in felul acesta: de unde impresia
1I^,:^11:=^_C^r:l-" rrpulur
l::j.?"
lspru 11, transpunent
sdu temperamenral, poate halarduliri; de
!"r1. llnco_rationale uiei distanldri (Grigorie de Nyssa vizuse demult in diastima
in(r_un sistem de consumarie categoria d6cisivb pentru sensul cunoagterii) intre el insugi gi ceea
curentA. Sub acest mod fundarnental, stilrl! ae ganAire organic,gi ce se rostegte prin el. Nici megtegug de stil, nici artificiu de intengie:
hermeneu(ic al lui Nae Ionescu ne evocd, farX ei'ies de compararii dimpotrivd, in acesl ,,loc" al prezenlei lui, prin meditalia unei
deplasate, formula isiha;;rilor veacului XIV bi;;nr;, ousiotes superbe ihteligenle mereu in act, Nae Ionescu adulmecd tdcerea 9i
energen energie tiin;iali in desflgurare: formi caracteristicd de ne ing[duie sd presimlim ce autenticitate il b6ntuia.
arrrrnare tn - contemporaneitatea culturali a celor care. tntr_un fel sau
altul,.de^la sec. XIX slav pini la sec. XX,o;;;,'tin de aceasrd
rraot!te. Japt, uu pu(enr ornitc (deoarece e vorba de o trislturd insdildri grdbite, aceste cuvinte tdrzii dar gi, cum se intimpl5
marcanti) -tnde
a menliona,.fic ;i numai in treacit, coneiiunea intimd adesea, venind inainte de vreme, nu vor si spuni mai nimic. Cel
:1ljf^-"],.T_",i!y].d-e,organicir.'rc
a.gindirii lui Nae Ionescu pi tradilia mult sd ,,nascd" din nou astazi lntrebarea (act prin excelenfd
orto4nxa tnlauntrul clreia, in qhip. surprinzbtor,, ,,profesorul., !e personal) despre un Nae lonescu menit si numeasci, intr-un fel sau
tntgca, gandegte, respnt. ln Ortodoxic _ matca a inriltei cunoag(eri altul, gi o anumiti componenti viitoare a culturii de limba rom6nd.
 Cuvinte tarzii gi nepotrlvlte despre Nae lonescu
Fr. Andrd Scrima

institulionale gi patosul nalionalist facil, confuz pe de alt6 parte.

Ceile bdtute ce duc spre o asemenea reintoarcere sunt cunoscute: Dupd M. Eliade, ,,profesorul" rlm0nea cler $i cu fermitate atatat
studii, cercetXri istori,ce, influenle, polemici, preciziri, puneri la
- aspectelor esenliale ale Ortodoxiei (sensul Absolutului viu prezent
punct S.a.m.d. Nimic deosebit. De aceea poate staruie in noi
a;teptarea unei ,,intAlniri" undgva, cdndva cu un Nae Ionescu 5i iriit in fiinfa-ei, de pildi) ti nu lua ln considerare contingenlele
- om viu trdind 9i
aitniinteri semr.rificativ in -,,normalitatea" lui chiar:
devenirii sale istorice.
murind intre deqertdciune gi crealie. C6nd l-am evocat in treacdt pe Ion Barbu (cineva imi trecuse
tocmai o frumoasd carte semnatd G. IvaScu, Lucian B|aga' Poezii,
Bucuregti, 1967, unde apdrea citatul ce urmeazd) ce criticase odat[,
Paris, 24-26aPrilie 1970r ca de la sine inleles, ortodoxismul ,,Gindirii" inci de la inceputul
,,Prodomos", nr. IOl197O', acelui ciclu de culturi (24 februarie 1929!) in ,,Ultima ord":
r€ptiblicat in ,,Dilema", nr- 129/1995, ,,Patriotismul, pentru poeli, constd in a scrie o poezie cdt mai pulin
cu urmitorul Post-scriPtum: coruptibili ?n a lega destinele limbii de viata superioard 9i puternice
a verturilor lor. Cied cd porlile lirdnegti, iile, balaurii, felii frumo9i'
La pulin timp dupl aparilia prezentului articol (in ,,Prodomos" mozaicurile qi zugrdvelile bizantine conduc poezia la un stil pastiS
nt. tOt\giO, Paris) iirtr-una din convorbirile noastre la Paris cu M. sau pestril (...) Stitul poeziei domnului Blaga nu trebuie sd fie
liliade, acesta imi confirma achizilia, deloc banali, dc cdtre Nae . universal in sensul imperial al catolicismului, ci intemporal 9i
lonescu in anii 1938-39 a celor 150 de volume masive ale colecliei :, ceresc, ca Iemsalimul Ortodoxiei, care in nici un caz nu s-a
patristice (greaci) Migne. El insu;i (Eliade), pentru un timp in '"1 , . -
refugiat in funda1iile <GAndirii>"). M. Eliade n-a ezitat sd - apropie
iiominia li acea. epoci, fusese pus la curent cu acest proiect al ,::,
-colec{iei de iceasti opinie viguros exprimatd felul de. a vedea al
,,profesoru lui". inire prirnirea complete, adduga el, ;'
instalarea ei. pleparati\t;le in vederea unei noi legdturi in piele etc.,
. ,.profesorului".
profesortl Nae ionescu deceda (aprilie 1940):.ceea ce explicd ': NotA adeugatd la republicarea articolului in ,'Ditema", 1995
lspectul intaculat al filelor. $i ceei ce, in subsidiar, ar exonera
afirrnatiile noastre de vina numitd cu savuroasa flancezi a sec' i.
XVI1-XVIiI (tintind necuviinla -
esteticd precdt 9i etici) ,'un p6ch6
de jugernent'i6m6raire"... (Cit despre soarta u.lterioard,^ colecfia "
MignJ Nae lonescu a fost cumplratd in anii 1948-49 pentru
bibTioteca Minhstirii Antim din Bucuregti de citre P. Benedict
Ghiu$, staretul de atunci al acestui aSezdmdnt intre altele qi ca un
gest de geniroasi inlelegcre penttu starea -
dificili in care se gdsea
Dna. Nae lonescu).
Post-scriptum atligionat. Deqi oarecum gribit in intocmirea lui, . .
numIrul din ,,Prodoriios" consacrat lui Nae Ionescu a prilejuit, ne
uJu".rn aminle, disculii reinnoite intre colaboratori gi' mai 1:lg']tt i.
cercul celor apropiagi. Astfel, intr-o altd convorbir-e cu M. .F.liade,
l-am intrebat 6uni priuea Nae Ionescu, oitodox declarat ;i, desigur,'
situati complexi a Bisericii Ortodoxe Romdne din acea' '
t"- situatia
,,luminat",
vreme, i-pn.liti lluntiic intre trn legitimism politic al vdrfurilor
289
288

MIHAIL SEBASTIAN
,,Se.poartd admira'Att cu mine,,
De altminteri, mai curAnd de iunie I 931 eu nu cred ci mI intorc.
.$i atunci incd poate nu-mai pentru vacanti, cXci daci voi incepe la
toamni si-mi prepar, in afara doctoratului in drept, o licenld la
Sorbona, atunci voi mai avea incE cel pulin doi ani de strhindtate.
Sper cI Nae Ionescu nu mi-i va refuza. Se poartl admirabil cu mine.
Chiar dacd uneori sau de cele mai multe bri intArzie, sau uitd, sau
amdni, in fond imi poaftd_o afectiune pe care nu $tiu cirui lucru o
datorezlt nu uit ci prin el l-am crinoscut pe minisirul Mironescu, a
cirui proteclie e discretd, ingelegdtoare gi... profitabil [...]
- despre folclor, vreo doui despre poezia populard scandinavi, nu
Fragment dintr-o scrisoare citre Camil petrescu,
27 iulie 193O, Pensions ,,Les Marquisats..,
Annecy (Haute-Savoie).
in: Sczsori cdtre Canil Petresctr, vol.ll,
Editura Minerva, l98l
Nae loneseu
Iar dacd d- Nae Ionescu mi_ar fi rdspuns grav
ca un protbsor, dacd ar fi incercat sd-mi iacd t;orii
gi sd-mi schileze o predicd soletnnd, i-aS fi spus...:
dracului, Se[ule! Sd nu md duci cu zdhdre]ul,
-Las-o cd nu se pinde! Vezi de altul...
Tudor Teodorescu-Branifte
Pe profesorul Nae Ionescu l-anr vlzut prirna oard la Briila prin
1923 sat tr924,la o confcringii. Vorbea, intr-un ciclu al ,,Ideii Eu-
ropene", despre criza re ligiousil irr Germania, daci 1in bine minte.
'
290
Nae lonescu
Eram in clasa a cincea de liceu ti toate astea mi se par astiizi
*'fl:*1?i19:fffi1";",
ani mai tdrziu, ra examenut meu de
bacalaureat, ca pregedinte al comisiei. Prezenla lui in acest liceu, de
unde cu vreo i5 ani lnainte fusese eliminat pentru ,,republicanism
national", producea acum printre profesori 9i elevi un val de
rumoare.
Cel pulin pentru noi, care il a;teptam in bdnci, in fala colilor
albe, cu atata fricd, dar, mai ales, cu at6ta curiozitate, intrarea lui
Nae Ionescu in clasi era un fapt rdzbundtor. Ni se pirea ce acest
tAnir, ciruia bara energici a sprAncenelor ii didea nu ttiu ce privire
aprigd, era ,,aliatul" nostru.
Ne-a dictat subiectul lucrhrii de limba romAnd gi am intrat in el
ca intr-o pddure: ,,poezia liricd rom6neasci". Dupd dolrd ceasuri,
-scrisesem
cAnd mi s-a luat tocul din mdnd, vreo lO coli mari, dar
abia ajunsesem la Alecsandri. Mi simleam pierdut. Md rdticisem,
vorbisem de cdte in luni gi in soare, uitasem subiectul. Doui pagini
$tiu cate alte ndzbatii... De unde le scosesem, Doamne!
Am crezut ci e o glumi cAnd, a.doua zi, bunul meu profesor d.
Gheorghe Banea m-a oprit pe stradd. ,,M-a chemat Nae Ionescu
si-mi arate teza ta. I-a plicut mult, dar zice ci egti un mare ztrpicit."
Un nrare zilpdcit? Numai atita? Eram salvat.
Un an mai tirziu, in argvst 1927, cind trimiteam la ,,Cuv6ntul"
prirnul meu foileton, il trimiteam la intAmplare. $tiam bine ci un
manuscris intr-o redaclie este mai putin decat o piciturd intr-un
ocean. Cu ce ugurinl5, cu ce plictiseali, cu ce indiferenli se arunci
un plic uneori inainte de a fi deschis. O clipb, fusesem ispitit sd-l
trimit lui Nae Ionescu. Dar omul mi intimida. La gindul cd vor fi
citite de^ el, paginile mele mi se pdreau dintr-o datd puerile, fird
interes. Ii lineam minte privirea gi mi temeam.
Am trimis articolul ,,Redacfei Cuvintul", f6ri nici un alt adaos,
semnat cu primul pseudonim gisit. Ar fi fost de ajuns sd nu aparl
pentru ca ace$ti Sapte ani de viald sA se fi petrecut altfel. Altfel,
cum? Nu gtiu.
Dar a apdrut.
Am aflat mai tirziu cd era cineva in redaclie care se interesa
indeaproape de acele plicuri galbene ce veneau de la Brdila,
Mlhell Sebestian
aducAnd lungi foiletoane confuze: Nae Ionescu. M[ lntreb cu since-
ritate ce anume il putea interesa in scrisul unui bdiat de l9 ani, obse-
dat incd de lecturile sale de adolescent.
tin foarte bine minte prima seard la ,,CuvAnrul". Venisem ne-
Iini$tit, nesigur, plin de inirebdri, pe care ftiam bine ch nu voi avea
rx i""p"iti intimidat de acefe lumini care mi se pf,reau ireale,
"".i.|"i
de acei oameni pe care ii credeam legendari. Totul mi se pirea
extraordinar in jurul meu, totul transfigurat de tot ce o copildrie
petrecutd intre if,4i visase despre acest lucru miraculos: o redacgie.
Din col1ul de fereastri uride mA refugiasem in a$te1tarea pro-
fesorului, ired cd nici n-am tresbrit cdnd l-am vXzut. A venit spre
mine cu acel zimbet grav, pe care mai tdrziu aveam s5-l cunosc in
atatea clipe fericite sau traglce, a venit spre mine fird surpriza de'a
descoperi in Mihail Sebastian pe fostul sdu elev de la examenul de
bacalaureat Hechter M- Iosefl.
Mi-a spus foarte multe lucruri in seara aceea 9i toate mi se pd-
reau mari, decisive, coplegitoare, ca intr-un ceas in care se pecetlu-
ieste o soartd sau se desciride un drum. Vorbea cum vorbeqte tot-
ddauna: animat qi inchis, cu acea stdpaniti tensiune care ii s-tribate
ca un fir de foc inqelitoarea lui nep[sare.
Am cobordt in itradd uluit, absent, cu sentimentul cd toatX strada
lumini, vitrine, trisuri, fsrngi trecea pe ldngd mine stinsA, cu
- pe care o trdisem.
-vocile acoperite de strigitul revelaliei
Vetri suride poate citind aceste lucturi. Mi-ar pirea rXu si nu
surAdegi. Ar insemna c[ le-am povestit prost, ci le-am evocat
i""il;i;l;
o" rinerii care n-au intilnit la timp, in viaga lor, un.astfel
de om in iare si creadi, un om in state sd-i pasioneze pAnd la a le
rnodiflca viala. E un noroc pe care meriti s5l plXtegti cu toate entu-
ziasmele, orib6t ar pdrea ele de'excesive, imprudente sau ridicole in
ochii strdin ilor.
Nici Jacqtres Rividre nu cred cI s-a despirlit altfel de Paul
Claudel, cdnd l-a cunoscut intAia oar6.
Ierta,ti-mi apropierea. O fac pentru Claudel, cu care Nae Ionescu
,
are multe trlsituri comune, Ei nu pentru Rivibre, care nu e pentru.
mine decit un indeplrtat gi inaccesibil model.
Sunt unii oameni destinali sd comunice direct cu ^--
tinerii,
1:. ^-.:,: prin
-.: -
anumitevaloripecarelerea|izeazdvia1alor,prinanumitesensuri
'ro',
Nae lonescu
de sAndire sau de sensibilitate De carc lc exnriml scrisul lor.
in1""l"g"t"u intre generafii este airohpe totclenrina grea, dacd nu
iniposibiH. din lipsa de lenerozitite a biltrlnilor 5i din exccsul de
fervoare al tinerilor. Este ceva oriac intre ei, este o incapacitate
reciorocd de a se intelese- ceea ce ionstituie uneori un conflict surd,
doniol qi suportabil. diLr'duce alteori spre foarte grave gi adAnci
lupte.
-
Oamenii care pot birui aceste eterne rezistenEe sunt pufili. A
vorbi tinerilor, a-i ingelege $i a te face inleles de ei este un lucru
dilicil ri rar. Trebuie'si iie lineva purt[torul unui mesaj personal,
pundto;ul unor experien{e capabile sd lttmineze tlu numai plopria 9a
via1d, ci qi viala celorlaili, trbbuie sI triiasci el insugi o dramd de
idei sau <ie paiiuni, pentiu ca glasul sirr sh treacd dincolo de sine,
cdtre ceilal11. Claud-el, P6guy, Gide au realizat, pe planuri de
sensibilitate, deosebitl gi in direclii sufletegti opuse, acest miracol.
Nu sunt singurii, dar sunt cei mai aproape de noi- Fiecare dintre ei,
intr-un cerd descris ;i limitat de inteligenla 9i simfirea lui, a
exercitat si continud sh exercite asupra tinerilor elite fianceze sau
europene Lrn control de valori morile care ficeau din fiecare un
adev'Arat,.director de con;tiin1h".
E o funclie spiritualS Lare nu gine de talerrt nici de inteligen!5'
nici de geniu, poate, Val6ry nu o va inrplini niciod.ati, Anatole
France nlci vor6d ce nu. Ea cere o anumitl acuitate intimX, anumit[
vehemenli a viefii interioare, anumiti inclinare de a gdndi viu
asupra pioblemelor morale si a face din ele veritabile drame' Ea
;"; ;"i iles altceva: curajui de a lua viala in serios, de a o lua in
foane serios.
Gluma si ironia oot fi fermechtoare atitudini in lurne. Dar nu
prin ele se'pot nrigia tinerii. Prance e un mare nist, mai mare
ilesigur dec6l Gide,-dar France nu va abate riiciodati o vialI de om
din mersul ei, nu va ridica o intrebare esenlialf,, nu va revela
nimdnui o durere, o neinlelegere sau o atteptare.
Tinerilor nu le-au pli-cut niciodatX oamenti -- oricdt ar fi ei de
geniali care s-au dezinteresat de marile intreb[ri. ,
- - dracului, Sefule, vezi de altul" este o prea mare ugurinEh
,,Las-o
de a rezolva dificulthgile pentru ca ei s-o primeasci. Nici unul din
cei care au insemnat vreodati ceva in congtiirrJa unui timp n-au
profesat o asemenea invdfdturl; care, prin comoditatea ei, il
mlc$oreaza pe orn.

MihailSehastian
Nae Ionescu a fost directorul nostru de conptiinl[,
Noi eram vreo douhzeci de tineri care venisordtn spre ,,profesor"
(cum ne-am obignuit si-i spunem scurt), fiecare pe alf drum, fiecare
atteptand rdspuns altor intrebdri, strAngi fntr-o familie, in care
drumurile personale rimAneau totugi distincte gi singuratice, dacd
nu cum se intdmph uneori
adverse.
-Scrisul lui clarifica pentru -noi unele lucruri esentiale, pe care
fdri el le-am fi gdndit confuz. Prezenfa lui ne ajuta sd ducem pind
la capit un control intim, care altfel ar fi fost lipsit de criterii. Era
un om care vorbea cu simplitate despre iubire, despre vialX, despre
moarte, ca despre nigte lucruri reale gi decisive. Era gi in scrisul lui
.
gi in viala lui o continui silinli de a comunica direct cu ceea ce este
viu, spirgdnd tiparele, formulele gi schemele. Era, in sfdrgit, un om
dramatic, ferd certitudini asupritoare, fird intoleranle, gata sI
ingeleagX o viali de om in toate indoielile gi umbrele ei.
Tinerii veneau din instinct spre el. Nu numai noi, care il cu-
no$team indeaproape, printr-un noroc poate nemeritat, dar multi
prieteni necunoscuti, rAspanditi in cele mai depirtate colluri de 1ar[.
Zona de radiere a gdndirii lui Nae Ionescu trece cu mult dincolo de
orizontul celor doud sute de oameni agitali care alimenteazd astdzi
,,cultura romdnS" cu polemicile, confesiunile, ideile qi obsesiile lor.
Sunt, cred, pulini tineri pe care scrisul gi vorba lui Nae Ionescu
s[ nu-i fi ,,marcat". Existenla lui este un fapt ce nu se poate eluda.
Pogi lupta cu el, i te poli opune dar nu e cu putinld si treci cu
ochii inchigi, pe alituri. - umbrd, de unde comindi complicate jocuri de idei 9i
Nu toli tinerii italieni'sunt cu Papini, nu toti tinerii francezi sunt
cu Gide, dar nu e unul care sI nu fi simEit aplsarea acestor doud
esenliale momente de congtiinfi, fagd de care orice atitudine e
posibild, nurnai indiferenfa nu. Nae Ionescu este din familia lor.
Nu voi vorbi despre valoarea acestui om, care mi se pare
exceptionalA in toate domeniile in care a lucrat. N-am ciderea s-o
fac Ai, in orice caz. n-aq face-o aici, unde m[ pregitesc si spun o
serie de lucruri foarte triste.
De altminteri nu valoarea culturalir sau politic[ a lui Nae Ionescu
determini profunda noastrd leglturi cu el. E un om care ne-a
invilat foarte multe in filosofie, in economie politici gi in artd'?.
Sunt lirh numdr probiemele pc carc le-a ridicat, cd4ile pe care ni
294
Nae lonescu
le-a pus in m6nd, prejudecdlile pe care.ne-a silit sd le lichidlm'
i"-itir-"t ia dit'priielul ta m"iitere 5i si scrie asupra celor mai
utp""t" ae iia1i, in toate aduchnd nu numai o armdtur[
"oiiut
ao."*"nti.X complet5, dar, mai ales, o viziune personali, noui 9i
organicA, ce surprinde in cele mai obignuite - fapte. marile linii de
,ttir.u." ale vietii. Din scrisul lui zilnic de-a lungul a opt ani, s-ar
pot"u dn vast diclionar de termeni' noliuni 9i idei' un fel de
"ontt-i
],explicalie a timpului n6stru" cuprinzdtoare ;i sintetici' Este o
ii.JUa va febui ficuti intr-o zi fi pe care imi pare riu ci nu mai
am drepful".] s-o fac.
Dar, vI spun, nu prin ce ne-a invifat este Nae Ionescu ,,pro-
fesoruli'nostru, ci prin sensul pe care il dd el prcpriei sale viefi'
IJn om care nu propune viegii sale o drarni de-rezolvat este un
absent. Nici intelig6n$, nici erudilia nu pot.suplini aceast[ flacbri'
spun. e o6stt*t, ceea ce face e indiferent'
- ceIdn.t"o,
Ceea
Na" asemeni lui Papini, asemeni lui Gide, asemeni lui
P6guv. aduce, inainte de.orice, mdrturia unei drame personale'
n"it.it fhri importanld. intr-adins am luat un nume de anarhist,
unul de"hughenoi gi altirt de catolic P9"-try
ci e fdri importanf['
-
r.ir ir-atXtit, lor ii tace virulen.ti 9i activi in lumea de tineri carc ii
t .,-.noult" dreDt directorii ei'de con$tiinle, ci tensiunea lor'
i"-p.rui"tu interioard, de la care vorbesc 9i care le arde dirr adduc
-scrisul gi via1a. gi aclversari, Nae lonescu esle un
F.ni- tttaini .personaj
enismatic. un fel dd periculos regizor al vielii publice, inchis intr-o
ou-."i, sthpinindu-le resorturile cu o mind finl 9i ascunsi'
"ofint-a
Leeenda lui lperie, indigneazh sau intrigd'
?entn, noi, adevdratul Nae lonescu era insd dincolo de acest joc,
un om nelinigtit, puftand, mai sus de victoriile lui' o inim6.9i o
intelisenti ihpnitite intre mari intreberi personale, cdrora
,,ro""Etotl' sau ,i,insuccesul" nu le putea rlspunde in nici un fel'
,,O s6-gi frAngi gdtul", am auzit spunindu-se pe furi' despre
Nae
Ionescu, iir vrern-ealn care lumea, ne$tiind bine ce se va intAmpla in
viitor, nu avea deocamdatd curajul sl-l injure pe fa!d'
Da, o sd-gi frAngd gdtul. $i l-a frdnt 9i, desigur, ;i-l va mai frdnge
de citeva ori.
Nihail Sebastian
Mi intreb daci omul acesta e fEcut pentru victorii. Probabil c[
nu. Victorii a avut, gi inci foarte mari. Dar le-a lSsat pe toate in
drum 9i s-a dus s[ caute altceva, mereu altceva.
Nu e un om infailibil. E probabil ci a fEcut mari erori, e probabil
ch va mai face. Dar asta nu md intereseazd. $tiu cd luptele lui,
victoriile sau clderile lui nu sunt esengiale. $tiu cI dincolo de ele,
triumfitor sau invins, rimine un om frxmAntat, un om trist, un om
singur.
Despre acest om vorbesc, in acest om am crezut.
Note
I
Mai este oare nevoie si spun cd pe eroul c[4ii De doud mii de ani nu-'l
cheamd Iosef Hechter, cI niciieri in decursul romanului acest nume nu
cste scris, ctr aducerea lui in disculie este ori o dovadi de lectull neglijentd
gi a cilrlii, gi a prefelei, ori o simpld armd polemicd? Vezi anexa VII.
' t Aveam intr-un rdnd intentia si-i strbng intr-un volum cronicile qi
sturliile sale de teatru din 1927 si 1928. Sunt acolo unele pagini de o
aclAncime criticd fdri egal. Dar timpul a descurajat acest proiect.
Nae trone$e{t Fr1 ludaismatr
- Cdnd m-am intors, in 1931, de la Paris, unde m[ trimisese el sd
studiez, primul lucru pe care i l-am spus profesorului a fost acesta:
,,scriu o carte evreiasci."
"--V"rt"^
f-a surprins. Nu suportasem niciodatd nici o umbrd de
""
echivoc asupra calit[1ii mele de evreu. Nae Ionescu o ttia prea bine,
el, care detesta orice compromis gi, indeosebi, pe acesta.
1931 era, dupl c6te line1i mirite, un an neantisemit. Dispozilia
publici era mai mult slre stinga, hitlerismul era un stri,goi mai
degrab[ ridicol decAt primejdios, evreii, in sfArgit, erau ldsali in
paL. Era unul din rareG moirente de odihnd ce le-au fost sortite de
la
-_rdzboi incoace.
-urt." p" care o incepusem nu avea dgadar obiective sociale. in
nici un caz nu voia sd fie o carte de actualitate. E adevdrat c[ timpul
gi-a luat sarcina de a-i deplgi intenliile gi de a o arunca peste trei
ini, intr-un moment de surescitare generald.
296
Nae lonescu qi iudaismul
De ce ii ceream profesorului Nae Ioncscn o nrefarl?
Presa a rdspuns furI greutate: I ) pentru ca sli-mi trXdez neamul;
^ pentru ca sd cAgtig bani; 3) pdntnr ca sd atrag intr-o cursd.
2).
Jldoveasci pe un luptbtor al romdnisrnului. -
. Voi rep.roduce, in_capitolul urmdtor, o micl antologie din aceste
rnlerpreliri, extrem de interesante.
. E o lecturd plind de invatAminte gi nu mi-ai iclta si. nu v-o
^ lesnesc.
in
. .La drept vorbind, cred totugi ci pentru alte motive ceream incd
in 1931 aceaste prefat5. Se polte sI fiu inSelat de o peiversd
-iulie freudiste (rot un jidan qi
refulare Freud ista!). dai, in mdsuri in care
pot rAspunde de faptele mele, am impresia ci nici pentru bani, nici
pentm ffadare, nici pentru bucuria de a-mi compromite profesoml
in rAndui apostolilor gardigti gi cuziqti nrr. l-am rugat si-mi scrie
paginiie pe care mi le ttsgiduia cu atfila bunhvoie.
Mi se pirea, in prirnr.rl rind, foarte firesc s.l cer omului care inii
cdliuzise primii ani de tinereEe o judecatd direct[ asupra unei cd4i
ce trebuia s5-mi ldmureascd, cel putin ?n intenfia mea, o sumi d'e
infebiri hotdrAtoare. Am agteptat. de mulre' ori cu ernolie gi
incordare cuvintul profesorului asupra lucnrrilor pe ca'r.e te
gAndeam, dar niciodatd cu atata pasiune..
. Acests[motiv strict personal ajunge poate pentru a explica de ce
linqsem am in frunrea cd4ii o prelagd a sa.
In altl ordine, insA. ;i cu totul in subsidiar cum se zice in
jrrstitie nlddjduiarn poate cd prefaga va fi un -- act de intelegere ;;i
un act de - pace, care va trecg gi dincolo de literaturi. Nde Ionescu
era dintre foan^e pulinii oameni capahili. gi prin gdndirea lor,
pozi;ia lor. si faci un asemenea act. Simparia lui pentm problemele
;i prin
iudaice era cunoscutd, justificarea lui de a vorbf in aceasti ordine
era fird tigadh.
AstXzi, gi cu atAt mai mult in iunie 1934, a-i cere profesorului
--
Nae Ionescu o prefall la un roman evreiesc pare, in principiu, un
lucru ciudat, dacd nu de-a dreptul provocator. in l93l insl nimic n-
ar li lost mai normal ;;i, desigur, nimeni n-ar fi fosl surprins.
Iudaismul a fost o veche preocupare intelectualb i d-tui Nae
Ionescu. Antiscmilii gardigti 9i cuzisti fab foarte bine cd uith astdzi
acest detaliu suptrritor. Dar de ce oare il uiti si bvreii? De ce nu e
nici nnul intre ei care sd-gi aducd aminte cd in 1928 l-au adus pe
 Mihail Sebastian
profesorul Nae Ionescu si le voibeasctr 1a... ctrrninul sionist? Nu e o
glumd. Antisemitul Nae Ionescu a tinut atunci invitat mi se pare
de ,,Asocialia femeilor evreice" -
o admirabild conferinld despre
spiritualitatea iudaic6. - realitate cultr:rali. DistincJia aceasta este decislivd. Ea anileazd'5i
Dar nu e singurul lucru uitat. Se trece cu neptrsare sau cu simpli
incongtienld peste cafiva ani de precizare a unei atitudini de
inlelegere, de simpatie gi de cunoa;tere obiectivd a fenomenului
iudaic in aspectele sale politice, dar, mai ales, pe latura sa spirituald.
Coleclia ,,Cuvintului" de la 7926 pdnd in toamna anului 1933 este
martord. Pe vremea aceea, Nae Ionescu era probabil ,,vdndut
jidanilor".
Cre$tin ortodox, de un cregtinism care n-a fost,,o firmi pole-
micd gi politic5", Nae Ionescu purta in insigi credinla sa obligalia
de a iubi neamul Vechiului Testament, de a-i iubi pe aceqti evrei
care ,,nu sunt necr-edincioqi, ci credinciogi intdrziali pe drumul
mdntuirii", cunr spunea dupX devastirile de la Oradea Mare, in
,,Dumirrica", pe care o gisigi reprodusd in anexi.
Nu doar c[ ar fi sperat intr-o convertire a lui Israel la cregtinism,
convertife pe cale o qtia gi imposibili, gi regretabili.r Dar, ca orice
cre$tin veritabil, in;elegea cf, propfia sa credinld rdmAne stinghera,
ca un copac retezat, in clipa in care ea neagi, batjocore$te sau
oprimi ridlcinile spirituale din care se trage. Cregtin, Nae Ionescu
trdia direct drama spiritualf, iudaism-cregtinism, care, orice s-ar
'spune, nu se reduce la ,,canonul l1 al Sinodului al Vllea Ecume-
nic". RXmdne, dincolo de acest canon, destul loc pentru iubire gi,
mai ales, pentru respect in faga unei vechi invdtdturi. pe care se
sprijini gi astdzi axOle mari ale lumii. Noi nu ne pricepem in
teologie, dar profesorul Nae Ionescu se pricepe qi, spundnd aceste
lucruri, nu facem altceva decdt sd-l citim pe el.
Atitudjnea lui Nae Ionescu fa;h de evrei nu se oprea pe acest
plan strict religios. Ea ela la fel de fermi gi fdrd echivoc pe planul
politic.
El a preconizat mereu o politicd de largi libertiti publice gi cul-
turale pentru minoritXfi. Pentru toate lninoritdtile, gi mai ales pentru
evrei (cici problen.ra.se punea rnai des gi mai acut in privinta lor).
Toati politica lui Nae lonescu gi a ;Cuv6ntului" in aceasti
.. _materie se sprijihea pe o distinclie esenriald: stat ;i n:tfiune. Statul
Nae lonescu gi iudaismul
gi naliunea.nu erau in sistemul de gdndire al profesorului doud
valori ir{entice gi nici doui noliuni suprapuse, cijdimpotrivd" doul
realitigi de nah;rd deosebiti. Statul, o-rejlitate politicd, natiu;ea, o
face imposibil orice govinism, oricare ar fi eufemismul sub care s'e
ascunde:,,natiune exclusivd",,,nafiune dominante.. etc.
. ,,Iati de ce am pirisit pe d. Cu2a cel cu teoria natiunii exclu_
stve -
nu am avut nici un entuziasm pentru teoria natiunii
- gi l-am urmat pe. d. Iorga, care s-a-fEcut la noi campionui
domina.nte
drepturilor spirituale ale minoritdiilor... (Nae Ionescu, ,,De ce nu te
botezl?" art. cit.)
- la colsecinlele ei ultime, aceastA distinctie dintre stat
Dusd pdni
gi nagiune
iustifici o libertate egald-gi completi inrre toate nafiunile
unei_ gEri. Statul nu devine in mod logic becdt un factor teirnic a
cirui primi obligalie este si creeze caclre de vialX tuturor naliunilor
componente, dAndu-i fiechreia posibilitatea de a se realiza pe sine gi
de a crea.
Dar nu e nevoie sd comentez. E suficient si. transcriu: ,,... noi _
generalia lui 1906 am inteles cd naliunea nu este un instrunrent
- Cd o nagiune nu are dreptul
politic, ci unul cultural. sI oprime sau
sd distrugd un izvor de crealiuni spirituale, a cdrbr promovare estc
cea mai inalti indatorire a ornului. $i ci statul, insirument telrnic,
adaptat cu totul altor scopuri, tre.buie sd gini el insugi .onJd"
imperativele culturii."
. Qpunegi, vi rog, formula ,,stat instrument tehnic.. formulei ,,stat
totalitar" qi ve,ti inlelege ce adAncE pripastie trebuje sdJ desparti pe
Nae Ionescu de toEi hitlerigtii globului.
SA nu se creadi ci aceasti formuli este o simpld figurl de stil.
un accidcnt de scris, o_expresie abstract5, fErd consecinle, un cuvdnt
intAmplitor de care abu.zez. Sd nu se creadi, mai al6s, ci este o
afirmalie gratuitd, bun6 pentru un erticol de consideralii generale qi,
i1 reaiitate, lipsid de continur politic. Nu. intreaga*politicf, ' a
zizrului ,,Cuv6ntul" fafd de minoritifi gi in spegi fali de evrei
se rezuma pe aceastd idee fundamentald. - ,,CuvAntul"- a cerut in
decursul anilor de nenumdrate ori pentru evrei fi pentru minoritari,
in genere, drepturi gi libertSli pe care poare ei iligigi ar fi ezitat sd le
ceara.
299
Mihail Sebastian
Ag putea cita in.acest sens pagini inuegi. Md opresc insi la un
singur articol, cu deosebire semnificativ prin imprejurarea in care a
fost scris.
Era in primdvara anului 1928, in timpul marii campanii na;ional-
tdrhniste pentru resturnarea liberalilor. La Cemiufi, in plini
fntrunire pbliticd, au vorbit c6giva minoritari, fiecare iir limba lui.
Intre ei. a fost gi un evreu, Rapaport, care a linut o cuvintare anti-
liberali in... idig. Guvemul liberal, care se gtie reprezenta pe
atunci,,reactiunea congtiinlei nagionale - -
impotriva jidanilor
cotropitori", a protestat cu violengx. Viitorul s-a grdbit sd-i denunge
pe na[ional-1irin igti drept,,vAndu1i evreilor" (evident!) 5i sI declare
alarrnat cd discursul in idiS de la Cemiuqi pune in primejdie bazele
stltului ronrdn.
. I- irceasta a rXspuns Nae Ionescu. Articolul sdu se chema
,,Uneltiri incongtiente" 5i a apXrut in ,,CuvAntul" cu nr. 1032, de la
I martie I 92ti.
,,Va si zici, guvernul e de plrere ch achrl de a te exprima sau de
a ingidui exprimarea in limbi matemi intr-o adunare publicd
constituie o uneltire inconStientl impotriva unitlgii statului.
Veniti de la un ;ovinilt iresponsabil, o asemenea aforisticl de
stat nu se putea sd fie consideratd decAt o aberalie. Tipdriti in
oficiosul guvenrului, ea apare ca declarafia programatici a unei
politici de huligani. agitatoare, atalltoare 5i oprimantd...
- igi inchipuie
minisirut de inteine.-. ci teoria statdlui nalional mai
sti in picioare chiar in absurditilile ei poliliste?
Nol stim ce insemneazl nationalitate. Cunoagtem marea ei
putere ciezrtoare in domeniul spiiirualului .;isunteni cei. dintdi, cei
mai sinccri ;i rnai convingi aphrltori ai ei. Dar, tocmai pentru cX
suntem incr6dinlati de realitatea naliunii ca unitate spiritualA fi
eticd, nu putem asista impasibili la o politich de strangulare a
nationalitdlilor. Fuga polemicd a snruls guvemului declaralii
aberante. Sh le regrete in chip formal gi explicit- Nu e nici o rugine'
Ci ar fi o declaragie care ar linigti lara -_ pe noi, romdnii, care nu ne
dorim soarta Ungariei in prirnul rind qi care ar convinge gi
-
strlindtatea cd guvernele romane nu sunt striine de elementara
deosebire intre culturi gi politici.
Iar pe viitor mai multb pazd la gur[."
300
Nae lonoacu 9i iudaismul
Mai \impede, urai \oia\, mai ca\d cted c[ nu sQ \roate \otbi.
Nu vreau s6 insist prea mult asupra aspectttlui politic al ches-
tiunii. El e luminat complet, cred, de a(icolele pe care le-am citat.
Nu existd aici posibilitate de echivoc sau rdstltlmlcire.
Dar atitudinea profesorului Nae Ionescu dep[gea in cunoalterea
iudaismului planul politic. Dac6, pe acest plan, el rcvendica drep-
ruri largi pentru evrei, in cadrele statului romAn, spunhndu-gi cuvdn-
tul in cele mai speciale chestiuni de viali evreiascX,r problemele
generale ale iudaisrnului il interesau cu atat mai mult.
Metafizica iudaici este o problemd familiari ginditorului Nae
Iongscu. Pulinii ebraizan;i din Romdnia cunosc poate acest lucru.
In conferinle, in scris, la cursuri, incidental sau direct, el a
schilat de multe ori prbblema, fie in ea insfui, in datele ei proprii,
' fie confruntdnd-o cu punctul de vedere al gAndirii risdritene (cum a
fbcut de cate ori a fost vorba despre Spinoza). E cu totul sem-
nificativ cd ?n primele sale articole din ,,CuvAnnrl", intre primele
probleme pe.care le-a atacat de la debut, se vorbegte tot despre
anumite aspecte de spiritualitate iudee. M[ refer, ?n specitrl, [a trei
tbiletoane din iulie 1926: 1) ,,Criza iudaismului" (,,Cuv6ntul", nr.
509), 2) ,,Criza iudaismului II" (,,CuvAnhrl", nr. 512), 3) ,,Alte
perspective" .(,,Cuvdntul", nr'. -5 l4). Vom reveni asupra lof cAnd
vom discuta prefala la De doud ntii de ani.
IatX cui ceream aceastd prefale. Nu nuntai profesorului meu. nu
omului care ani de-a rindul reprezentase cel mai rtman qi mai
' numai
loial punct de vedere fali de problerna pol itici evreiasci, ci, inainte
de orice gi rnai ales, unui pasionat cercet5tor al spiritului iudaic.
Ce s-a intAmplat din iulie 1931, cdnd aceastd prefall a fost
cerutd ti promis5, pdnd in iunie 1934, cind ea a fost scrisd gi
tipd^riti? O totali lunecare a Europei spre dreapta.
In mai pulin de trei ani, toate iluziile ce sprijineau continentul
s-au destrdmat. toate rezervele gi formulele democraliei au c zot,
toate punctele de reper ale picii s-au pierdut. A fost un adevdrat
mdcel, in care au sucombat qi spiritu.! de la Locarno, gi conferinga
dezarmXrii, qi Societatea Nagiunilor. In aceasti dezagregare rapidi
a tuturor iluziilor sau ipocriziilor europene, forfele socialiste gi
301
 Mihail Sebastian
democrate intrau intr-un groaznic declin, in titnp ce llscismele de
tot.soiul cuno$teau un brusc reviriment Si o lbb'rtt dintre cele mai
19liue, pu Viena, la Madrid,.la Berlin, la Bruxelles. adicl in patru
din cele mai serioase redute ale ui.;-;;i;l_a;ilocra1ia se
oescompunea. Steaua aventurii se lumina singurtr ne
descompunea. oe acesr
acest cer
european sumbru. Guvemul Hitler din primtr-vara inului 1933
incororra carasrrofai seria de disolulii gi prlbugiri europene. Dupi o
strlveche obignuingi istoricl, evreii dveau sI pliteasci ei delirul,
demenfa gi disperaiea tuturor.
Dac6, 1937 fusese un an neantisemit, 1934 se pregdtea sd fie un
an huliganic._ in_ deschizaturo o"".t,]i p."for;
prolesorului Nae Ionescu. ";-;d-i;;;;"
. ,,Qyynntul" nu. plttea privi cu simpatie acest val reaclionar. El
ltia ci fas,cismul italian nu csre o revblulie;i qtia. cle asimeni, c:j
hitlerismul nu poate fi una. Hitler era pentru'.,Cuviintul.. un corsar
in ventat.. plitit ti
.susfinrrt de marea ihdustrie germani impotriva
:^ilo: il u:::, sens, la nisfAr.git
s.indicatelo.r muncitoregti.
4t
din coiecliile ziarului pe anii .p^*9u
1931. l9l2 si 1933.
. . Nu .q interesanr jocul ..de-a contradicliile.. ;i nu mi ispitegte
deloc. Vreau doar si amintesc pentru id toath lumea a oitur _
-
ci ziarul ,,Cuv6ntul" a fost anrihitleiist gi cd pind in noiembrie 1933
atitudinea sa nu numai c5. n-a cunoscut iri aceasti privinti vreo
schimbare, dar s-a afinnat cu o violengd polemicd dintr.e cjle mai
c'runte. Arn avur roli cigi scriam_in pagina intdi a ziarului dreptul,
libertatea gi bucuria de a srudia farsa germani si de a o denunir iri
toate formele ei politice camuflate. $i vi asigur cd de acest drepi am
J7.ilt-
Noiembrie 1933! Aici se despart drumurile si aici se afld nodul
tristei intdrnpldri de cale vorbim.
, Veneau liberalii la guve^rn. Era o grea lovituri. Era o tbarte gr.ea
dezamigire-,Cu^vdntul*.a fosr mereq din primul siu ceas ae via1a,
entilibelal. Era in antiliberalismul siu rnai mult decat o noziiie
politicd: era o necesitate organicl. prin (ot ce a 96nclit,,Cu,ianr,.ii;
in viala romAneasch, prin tot ce a inleles li expliiat in istoria tir.ii.
el se opune_a.liberalilor, partid de banci, parrici de oligarhie. plnid
de poligie. l,iberalii reprezentau sumar ,,iumea veche].. Nu'fiumai
ideea.de revolugie, dar ideen de viali modenrd este sufocatd de
Iiberalismul romAn.
302
Nae lonescu si iudaismul
Din ianuarie 1926, marele partid liberal intrase intr-o serie de
convulsii agonice, pentru ca, dupd patru ani gi jumitate, in iunie
1930, sd pari de-a binelea mort. ,,Cuvdntul ,,avea dreptul si anunte
. un ,,nou curs" in existenta statului romin, o ,,noui ordine", un ,,nou
regim". Partidul bdncilor, partidul poliliilor decedase.
' ,,Noul curs" nu s-a realizat insd. ,,Noua ordine" a rdmas o iluzie.
in noiembrie 1933, liberalii veneau la putere totul era pierdut,
. totul trebuia reluat de la capat. -
Agteptam din partea ,,Cuvdntului" o actiune antiguvemamentale
necrufdtoare. Nu era numai legitimd: era de-a dreptul obligatorie.
era. in acel mornent.
..Cuvdntul" era, sinsura forti
moment, singura [or15 capabild dede o
serioash opozilie. National-1fuAni$tii ostenili gi compromigi nu
interesul. nici calitatea sA atace. Cat priveste
aveau nici interesul, privegte aga-zisele
asa-zisele
,,partide mici", mofluze, picllite gi indignatc, nu le rimAuea decAt
poarta tuturor situapilor desperate: antisemitismul. Eram convlns ca
Nae Ionescu gi ,,CuvAntul" nu le vor urrna pe acest drum. El, care
' scrisese gi luptase pentru o lume noud, nu se putea sprijini pe
aceastd mizerie veche. Impotriva liberalilor, slavd domnului, nu
lipseau nici arme, nici argumente. Mai era oare nevoie in plus de o
diversiune antisemite? De diversiunea aceasta se putea servi
oricine, numai ziarul ,,Cuvdntul" nu.
S-a lansat atunci vechea, eterna, infailibila formuld pe care, la
vremea lor, liberalii o aruncaserd opoziliei, pentru ca acum opozilia
si ie-o arunce lor: liberalii vAnduti jidanilor.
Care liberali, oameni buni? Nu cumva liberalii care intretir.ruseri
zece ani in universitdli bataia sistematici pentru a justifica starea de
asediu? Nu cumva liberalii care subvengionaserdin 1927 devastdrile
de la Oradea Mare? Nu cumva acegti libera.li care au fost statornic,
de la 1848, fo4a antisemitX cea mai tenace, la guvem prin ei ingigi
gi in opozilie prin cuzigti? Nu cumva acegti liberali ,,huligani,
agitatori, alaFto,:i gi oprimangi" pe care ii denunga profesorul Nae
Ionescu in martie 1927?
Hotdrat, gluma era prea simpld, chiar pentru o societate
obisnuitl cu glumele sinrple gi sinistre.
N-am crezut de aceea nici un moment intr-o orientare antisemith
a ,,CuvAntului". Nu puteam crede. I se opunea intreg trecutul siu, i
se opunea, mai ales, intregul sdu sistem de gdndire politici.
 Nao lonsscu 9i iudaismul
Mlheil Sebastian
Totul a durat gase sdptdm6ni gi totul s+r surlrrt, in cele din urmh,
Luota care incepea era, desigur, cel pulin in primele ei faze' printr-un act de teroare. Restul il cunoo$lcli.
.qi' mai ales'
de
.#fr;;i.'"-;;;;t^,;-;" p.im"jaioa'e echivocuri ziirrul
;#;iltfi;;;i"'';p"rta
uiiun1".' etu"i convins insd cd "Cuvintul"
;;'i;';; gi c[ va pune repede ordine. in acliunea. lui' .,,CuvAntul" suprimat, Nae Ionescu inchis, valul antisemit in
restabilind hbtarele ce l-au despd4it totdeauna de aventurlerl'
oe
plini ascensiune si recunoagtem ci\ tinrpul nu era prielnic
i;l;i;ili ;;;;"r"1i""'*ii,,pbti1iei in peSoa-n1"'
ie pat6 ;i astdzi
Un
un"cuvantul"
lucru strict
-
. romanului, care se apropia de sfdrgit.
naidist de iier mi se pireo Ei'-i Aparilia lui, normal5 in 19-31 , devenea acum, prin acumularea
-
imnosibil. Nu din sbntimentalism. ci dintr-o exacti
- cunoa$tere a
atator mici gi mari catastrofe, un fapt de scauclal.
qi
tretutului acestui ziar;i a liniilor politice spirituale lntre cafe s-a
Antisemilii a;teptau prefaga profesorului ca pe un manifest
misc:rt actiunea lui.
""'F;il;i, politic. Evreii, ca pe un cuvAnt de inlelegere. $i unii, 9i allii, o
;-in"e..at de dou.l ori sd ldmuresc lucrurile' O datd' un a$teptau cu temeri diferite.
rl";|.a. (Eia in diminea{a in care aplruse ciudatul articol
mai "$i un
mult Nu luam parte la aceste temeri. Erarn sigur ci Nae Ionescu nu va
i:;;;'i;;;;";;' - ns;i11611e r%4 profe-sorului care pdrea
a" Iizboi.) I-am spus deschis - tot.ce aveam pe scrie nici pentru prieteni, nici pentru dugn.rani, ci pentru carte. Eram
primit nn rispuns sigur ch-mi va scrie prefala din 1931, ca pi cum nimic nu s-ar fi
-iiri","ti i-"* cerut dczlegarea de a
"iiuitrt pieca' Am
intdmplat de atunci, cdci, orice s-ar fi intdmplat, nu avea dreptul s5-
imi tlidea de rtlline toate ezitirile. toate indolehle'
'-':;e;;t;*l;'antite-it?
cale
fascist? Nu simli cd e i modifice gdndirea asupra unei drame ce nu e nici de azi, nici de
'<Cuvdntul>> ieri, ci de totdeauna. Aceasti gandire o cunotteam, 9i orice surprizi
*"P;,"
absurd?" mi se pdrea exclusi.
citeva zile, publicam in pdma -pagind' spre stupefac'tia Trebuie sd recunosc astXzi: m-am in$elat.
antisen iiiio., articolul despte Ion Trivale' Situalia mi se plrea
acum
pe deplin clari.
' Ci'ne nrivea din afar[ toate acestea putea sd fie nedumerit sau Note
' ,,Astizi insi d. Iorga indeamnd pe un evreu si se boteze... ca si poata
;rainnot.'g O" ei.", in toiul unei hrpte politice' s[ distingi o' crea in ordinea culturii. E cea mai categorici negare a crezului nalionalist
",o
i"-^rii, .x.Jior"u"yi un strigit de alt-strigrt' sX despa4i ttn
pe care l-a reprezentat pdnd acum. Cici sau trecerea Ia cre$tinisrn este
"itii.
fi;L';;;. ;li"t. io"it'',tii" cad orb.-egte' frrd Si aleagd^prea m'tlt' pentlu un evreu in fond imposibild ceea ce noi credem gi atunci
Striedtele rezumd lapidar' silbatic, cele mai ilnposlblle
lmpreunarl comitem cu buni -
- gtiinEi un fals in domeniul - fafd de
spiritual, mai grav
-- i-dei, cele mai stranii alian,te.
de
A.i"otu* cu inima strdirsi, dar cu o certitudine neclintit[
sufletul nostru decat toate falsurile posibile, sau evreul se poate desprinde
efectiv de iudaisrn qi atunci daci leoria naliunii licuti de d. Iorga gi
*." ,,cuuantur" va face tlcere in juml lui 9i va vorbi insugiti de generafia noastra-e adevirafa el nu va fi decat o sinistrd
-.;i;'iJi;; -
epavi spirituali, corcitd qi condamnati sterilitilii." (Nae Ionescu: ,,De ce
rispicat.
' VX asieur ci nu era o asteptare naivi ln trecutul siu' "CuvAntul" nu te botezi?", ,,Cuvdntul", 19 august 1928).
ori aceit luraj El ;i-a lichidat.silgur victoriile' '1 Surprinzitor, de exemplu, articolul sEu ,,1ntre Sefardimi ;i
^"";;"d-.;d;ua tl fie creitoare de contuzii' Fuseserd vechi Eskendzini" (septembrie 1928), in care discuti legea cultului a d-lui
;;;;a"d;;.p".u Lapedatu, indicindu-i critcrii de legifelare pentru evreii sefarzi.
i"getuti a" tupti, pe care le t[iase scurt, sacrificdnd totul unei I Nu
puieam crede ci va suporta multa v.reme groaznica ttiu prin ce mister detec{iv, d. I. Ludo a luat pafie la aceasti con-
siriratii clare. Nu vorbire, pe care o re zunri in cartea sa, dupi cum urmeazd: ,,La un moment
;;,i":;';;;"t"'" poiiti"u romaneascl in noiembrie qi decembrie dat, c6nd Hechter, speriat de unele semne ciudate pe cerul arian al
;3T. ;;-ilt" ul"u." disperate, intre acele epave fdrf, busold' pur5lului, a vrut str dca hir cu fugilii, d. Nae Ionescu i-a calmat suferinfa,
intre acele aventuri flri sens.

304
Mihail Sebastian e acest scump Nae lonescu"
'TAnAr
urcAndu-i salariul cu doui mii de arginli de nichol, Do uici, plobabil, i-a 9i am cetit gazete, am vorbit politicd, ne-am amuzat cu o fetil[ care
venit lui Hechter ideea s6-Ei intituleze romonul: Dc doud mii de ani. intrase in"vorbd'cu noi. La lirdila, eu am coborft 9i ne-am inl6les ce
Tocmai pe tocmai: un an, un leu, un an, un lou. La at0t a apreciat d. Nae ne vom revedea seara in tren, la intoarcere.
Ionescu suferin{a milenari a lui Hechter, $i trcbuic str recunoasten ci n-a intr-adevdr, ne-am gisit seara in acelagi compartiment. Era cu
fost prea zgbrcit-" noi si prolesorul Vechiu, geful argetoian igtilor briileni. Am mincat
Cum am devenit huligan, toti'Elirei in vasonul-restauiant. Nae a dat o sueti politicd teribili.
Editura l{umanitas, 1990 a pornii miscarea lui Vaida. (Acum 2ece 2ile mi asigura de
exact co^ntrarul.) El Ei Garda il vor sprijini, fdri sd colaboreze. Re-
cunoaste cI, in fapt, ..numerus valahicus" e o platformd de agita;ie,
in nici un caz un program. Recunoa$te cd e inaplicabili. ,,Chestiile
,,TQndr e acest scump aste[a] n-ar putea veni decit cu titlul de consecinfe, intr-o
Nae lonescu" schimbare generald de cadru."
Planul lui e foqrte simplu. Menginerea deocamdatd a lui
Tltdriscu la guvern. IncX sd zicem trei luni, pfuri ce mipcarea
tMarfil, 12 februarie 1935 lui Vaida vaiApita -
consistenld gi -
cadre. Atunci, un guvern Vaida,
(...)
Aseard trebuia sd vorbeascd Nae la fundafie, despre ,,Solida- care va trebui.la dea 60 de' deputali gardigti gi cate 10-25 din
ritatea nalionali". Conferinla i-a fost interzisi de guverl.' Studengii celelalte partide, asa incdt ,,opozilia Majest[1ii Sale s[ fie Garda".
au fost masali pe trotuarul dinspre palat, unde au huiduit, au zbierat,
in mod logic. la ldderea acestui guvern Vaida, succesiunea va
reveni gardigtilor.
au cAritat. Pe unnd au fost impinpi mai departe, pdnd in piala Nu gtiu cdte $anse sunt in planul dsta. Le cred reduse gi il cred
Ateneului, unde Nae, ridicat pe umerii lor, le-a vorbit, cu capul gol fantezist. Destul de logic, evident.
gi in paltonul lui cu bland de lup. Ce m-a deprimat putin pentru Nae a fost tonul cu care povestea
Era frumos Nae, povestea Nina.'z totul. Combinard. gmecher, ,,teribil". Ce i-a spus el lui Averescu,
-Au fost bitdi, lovituri, petarde. Se povestea cd s-ar fi tras 9i salve cum l-a tras pe.sfoard George Britianu, cum s-a rifuit la Bragov cu
in aer. Vaida...
in ziarele de azi, nici un cuvdnt. I-am pus cu curul pe ghea!6.
-Hotdrdt, il prefer in sala de curs.
Dezgustdtor numXrul pe care l-a inchinat ..Credinga' lui Nae. Pe- Impresia, numai vag jenati, s-a transformat la intoarcerea in
tru Manlotu, Sandu Tudor gi Zaharia Stancu, despre Nae Ionescu!3 compartiment intr-un sentiment penibil. Cdt poate fi de cabotin
O trnii gi pe asta! omul dsta! Erau in compartiment doi colonei. A intrat in vorbi cu
(...) ei gi le-a tras o tuete ,de i-a tAmpit". ii vedeam biruinfa pe buze,
triumful c -i epate zd. Unele lucruri uluitoare, din acelea cu care
lDuminicSl, 17 martie [1935] gtie sA deplaseze in surpriza speriatd a ascultdtorului o
12 noaptea - locali la o problemd universald, de istorie.
disculie de la o chestie -
Vin dela gard, obosit (azi-dimineali la 6 m-am sculat ca sd plec Se vorbea despre eventualitatea unui rdzboi franco-gerrnan.
la Brdila, acum mA intorc). Dar nu vreau si las pe mdine insemnarea
, Prostii. Tot nodul e la Singapor. Acolo igi joacd Europa
asta, pc care din tren mi-o fagdduiam sd [o] sctiu'
-
cartea. Poate s-o joace fdrd Germania. Asta e!
Am cdldtorit cu Nae Ionescu. Se ducea sd gie o conferinld la _ La Singapor? Poate_. Dar iat[_oricum pAni si controlezi pro-
Galafi (despre ,,Setnne 9i simboale"). Dimineata, nimic interesant: blema un fulger definitiv in discufie. -
-
3M
Mlhall Sebastian ,T6ndr e acost soump Nae lonescu"

Coloneii schimbau priviri de admira,tie, de uluialtr'

priviri subit orice posibilitate de reacfiune este anul8ttr. Nulirrne se cheaml un
se complicea in
n"tii"i'i" a'"-i"""i-"a'ua."aJui, Nu"'tito1"u 9i colectiv care ?nchide in sinb ideea de rllzboi. O naliune se definegte
prin. ecuagia.prieten-dugman." $i aga mai cleparte... .
"-i;i;;;";;^.
cdldura asta.
a povestit tot ce gtiam de la el: cum a trdit revolulia A9 fi vrui sd-i spun ce monstruoase contraziceri cu sine insugi
d" la M;;"-h;;, clm le mcea iiicuisutite minigtrilor revolufionari' debiteazi, dar era grdbit gi dupd curs a plecat numaidecdt.
I"'- *""l,iiit a incetat o datd cu fabrica de bani depelacare' Dachau' cum Toatd erezia lui porn6gte de la o atistraclie grozavd, silbatic5:
cu ani in
:;i#il'ffi; A;;;'$i;;;; "i''' 't'Lucruri
'^ ,,colectiv". Mai rece, mai sumatd, mai artificiald decdt abstraclia
-' 'p. le
urml, ascrtltasem. prronrt J; f"rete' in biroul lui'.la*'.C":?lltl ,,individ". Uit[. cd vorbegte despre oameni..Uiti cX oamenii Sgtia au
,'rna a trecut li rucru1]1,1ec;lletlllru?',1 t?^Y"fi:J:il l-i
Radek r-a
pasiuni, au, orice s-ar spune, un instinct db libertate, au con;tiinga
,our-"a." u*ooi*a de Germania e necesard' Lui Karl Berrin i-a existenlei lor indi viduale.
l'.lir"'i ;H';,i;;;:;;i r;iiiili;; ri-a;.st' Khan' La
$i ci: e mai deprimant e cX toate teoriile astea pornesc de la un
ifii* unui general.'. [-a ardtat unui ministllt " wlgar calcul politic. Sunt convins cd, daci ieri a vorbit a;a cu
' -- Do."o" Hitler il cunoasteli personal? atatea iluzii politice,gi atit de penibil hitlerist - cE,
a fost pentru
,t';ii'#;^'il;i;;; ;;#i 'i cdzut in focul peroraliei $tiam in primul rdnd, printre ascultitori se afla un-,gardist de Fier, in
nu-l vdzuse niciodatd pe Hitler' Ne-a spus-o rrtos 5r atAt
anur
uinJ ii tl rrttv u-l
q Otto*agi pe colonelul
costum nafional. Simleam ci vorbe$te pentru el.
trecu(, $i
trecrrt, ln vari.
9l in ou. put"u
val . uiar PllL'/4 'o
de admirativ.) Luni, 17 iunie [I935]
"iigtt
Da. L-am vizut. Mare om politic, domnule V-ezi.d-ta'
Trolk1 (...)
- Jnt.i* i. destept, si stJlni."," t un prost"' (Linie schimbatl i-am vdzut vineri pe Nae. intrevedere cu'totul nepoliticd. Mi-a
""r" "
:il'".,.lffiH. il;ilfi"joi-iniiu"u a rdnias' minciunx de simpl[ vorbit despre ultima lui leclie la facultate, de la car-e am lipsit gi care
;;;'}ffi.;;H.;;;i.indurds6scad[cevadingloriaincareS-a pare sd fi fost extraordinarS. O revolu{ie in logici, o revizuite
ffi;il.i;,6;-"ibi;;i.;;i"-uiia'"i.',Vec[iuil,intreab19i completi a disciplinei. Ceva epocal... Logica colectivelor devine
el: fagl de logica forrnalX ceea ce fizica lui Einstein este fal6 de
Hitler? Newton! Mi-a vorbit mai bine de un ceas, refdcAndu-mi intreaga
- L-ai vdzut Pe I
.*itil;.;il;;;.4 aute,.da'', rrecdnd insd.repede mai departe' lecgie, cu acel zdmbet amuzat si de neglijenll ugor simulatl, care ii
lrebui si
n,-,'iriu-Of.X din ienl sau'din plictiseala de ial nrr std a;a de bine.
irnalineze prea muit in chestia asta') A tbrt o dupi-masb frumoasd ;i in orice caz m-am bucuret cd cel
j la
Aver aerul pe care, o.tt* t ani' trebuie ch-l avea "Capqa"' pufin in partea finald a pirisit politica;i gardismul de Fier. '
dend $uete. Tdnir e acest scump Nae Ionescu' Este fAli indoiali cel mai interesant gi mai conrplex om pe care
l-am cunoscut. Asta in ciuda tuturor celor ce s-au intimplat ;i se vor
So martie
SAmbiii. 30
SAmbiCn, marue 1935ryr5 , ,:, r^ E:^. mai intimpla in stare si mX edifice asupla valorii lui morale, dar
i$iiffi'; i#'; ii' i N u.-u. r"'t sufoc antr'
*?ll9' ::,
G-ard i:1-- d" -
nu gi sd mi dezamdgeasci in ce privegte calitltile lui de inteligenti.
sa obligalia
.n.i*a o stare de luPi6. Un Partid i :T.ltll?.1
--noliticd
Miercuri, 27 [noiembrie, I9351
a"-u'li ..,pri*a pe toate celelalte'ex ry -.rr"t^Yb :ltl:t pll"i' ; (...)
i"H"d"" :';' ;b;iai ii".' N"-p. ^* ist decdt o
-
cucerire
a
1, I Ar trebui si spun un cuvAnt. gi chiar mai multe. despte leclia de
; ;"i ;i . on ronai.'"u
I
-

;' :;;fi cu
partidului t93t1 deschidere a lui Nae. Va face anul Ssta un curs de ,.logici politic5".
';.
il;:ffi;i;;;'i;;;"i exist'd decdt gospodirie'"9lt::ill111
de vteme ce ' Deocamdatl, introducerea a fost o rnici profesiune de credinf6
 Mihail Sebastien e acest scump Nae lonescu"
"TAnAr
gardistA. $i-a mdgulit studenlii o insisten;tr elcctoruld. A fdcut La iegire, Nae, care ascultase gi el am6ndoui concertele (ce cap
elogiut ,.g'enerariiior potitice;t .cu de leu gAnditor avea in timpul audiliei !), m-a strigat din noua lui
$t r" ; fiitfillirirg"l"iie .,gen".agir"
t, au u n. ma6 ptrcat : s u ni c irr u rires ti. po_ magini Mercedes Benz, un milion qi m-a chemat la el la
ii,li 11,.""Jji-,-:T::,'-,_":o_
luca rnseamna acfrune. viald, 9
realitate, contact cu existengu. Carrea mzrsa. - -
e:bstractd. Deci bine faceit'ce f^";ii,';J;;;;il ii,'uo,, ura, ura, Am dejunat cu el gi cu bliatul lui, Rizvan, 9i am tot discutat vreo
doui ore.
La sfdr5it (erau de faf4 qliti": de un zdr_obitor Nu am chef acum, dar ar trebui si insemn tot ce mi-a spus,
Vasile Bnricili), i-am amintit inicolul lui-Ain 'moi'mutism. jiZ8, .,Ce Mircea,
rispunzAnd intrebdrilor mele despte cursul lui. Armura lui logic6
gdn_
j111"-lj1:ril".r", in car.e..discutana iu petrori;;.;fi;, ci sensul are o mie de fisuri. $i pe urmii e prea comod sd ridici din umeri,
generatrer rurere nu trebuie ciutar.pe stradh,
un.ti iunt agitaroiiili cdnd se strdnge intrebarea gi i1i cere si spui da sau nu.
:l::Tlg.ii de geamuri, ci in bibtibreci-""t"'r""i Nu inlelegi imi spunea ci teoria mea a colectivelor este
zentatrve- "a"fi1"
i"p.J_
o fugi - o incercare- tragicd de a iegi din insingurare.
- de singurdtate,
_ , P^u: a$a era atunci, a rispuns el imperturbabil. Acum e cu Ba da, inleleg. Dar atunci sd nu mai vorbeascd despre drepturile
totul altfel. Arunci era un momdnt spirituat'_-aciril absolute ale colectivului, ci despre importanla absolutd a indi-
Bietul Nae! Ce repede coboard #"pa;G:.. e unut politic. vidului.
$i, pe urmd, mi intreb daci nu trebuie suspectat putin acest
SAmbitn, 14 martie 1936 tragism, care se rezolvi in diverse teorii, ficute sXjustifice valoarea
(...) metafizicd a termenului de ,,Cipitan", superior termenului de
' Ieri n-am mai fost la cursul lui Nae. ,,Duce" sau,,Fiihrer".
A inceput sd md plic_
j,il'n".uu'r"
tiseasci. Ultimele l""iii
",, i"ii
facitita.ea.lor potitici,' reeditdri
,.Jia.i, alr,,lT prin
Nu are Nae Ionescu humor? Cum poate lua in serios asemenea
glumX?
- Duminica trecutd, la Nenigori, "l;;il;il;;i"ii"li",.
f",j.i
VLnu'ili_l-ii"ut inir._un
de cejas procesul lui Nae.
"; ;"lr;;;'vijenla
sfert, Joi, 14 [mai 1936]
vocabular). Ii contesti orice o^riginalirate. ii tnu ae (...)
u" i"i."zenranr al
lui Spengler gi al inci vreo ciigi-va
din tirnp, flrd si indice sursele.
,i-li "i"0. Fv vqri r_a utitizat
r ""t""Iffi'cile
------'
Citesc
-
in bibliotecd
nu gtiu de ce cu atdta intdrziere, cdci o aveam de mult
Anndes d€cisives de Oswald Spengler. Surpriza de
Se poate. Nu stiu. Dar e ceva_ demoniac in Nae _ -
a gdsi fraze intregi, formule, idei, paradoxe din cursul lui Nae. Tot
ci omul ista poaie fi anulat printr_o .riticl uniu"iritli.a. 5i tru pot crede cursul lui de anul trecut (politicd interni gi externd" pace, rizboi,
definilia naliunii), toate ,,loviturile" lui (Singapor, Franta care
Vineri, 20 [martie 19361 moare, Rusia putere asiatic[, Anglia in lichidare), totul e in
(... ) Spengler cu o inmd.rmuritoare asem[nare de termeni.
Lecgia lui Nae de azi, penibill Resturi din cursul $i incd n-am terminat...
anului trecut,
resturi de aflicolc, resruri de iiucri in pi;;ar";;;;;solarre
fi glu_
Alaltiieri, la Bragov, la procesul studenfilor gardigti, Nae a
me, care incercau sL orovoacc sirnpritiite i:nei ieii,*irirrt declarat (i-am citit depozilia in ziare) cd nu orice asasinat e interzis
Cum e posibil? distrati. de religie gi ch deci in mod firesc studeniimea se solidarizeazE cu
asasinii lui Duca.
DuminicS, 29 lmartle, l9J6J Cred cd nu md voi mai duce la cursul lui. Nu ca sd dau ,,sanc-
Am ascultat vineri scara, la Ateneu, pasiunea lui loan, iar 1iuni" impotriva lui. Dar, foarte sincer vorbind, Nae Ionescu ?ncepe
dimineal5 a lui Matei (,..\ azi_
sA nu mai fie interesant. E prea simpld schema lui.

310
Mlhail Sebastian "Tanar
e acost scump Nae lonescu"

Marfi, 26 [mai 19361 M6, eu sunt un om terminat, ctrzut, ratat. Viala mea se fringe
( -..) - pdni Ia 5 iulie 1933 gi de la 5 iulie 1933. PAni-n ziua aia
in doul:
i.rr! .i-u inchis cursut vineri dupd-masd' Am fost' Leclie sobrhleclle eram un om tare. De arunci nu mai sunt nimic.
t"u-un s'inzur moment de cabotinaj - 9i incl nu.exagerat)' Ce s-a inthmplat la 5 iulie 1933? Cred c[ e ziua despdrlirii lui de
i;;";'f#;;il,
'-d;;;;;ii .;; tiia".a. uuira, o
",' 'o*a
uineri ui"it"'pre
de fericite formule'
ea, poale ci a9 fi rezumat-o in
Maruca Cantacuzino.
din
ir"In'i-..'riui n-am avut cl.teial nl-ic til"l" din lrm6' Ieqind SArnbiti, 2 ianuafie 1937
sala Ee curs, Nae mi s-a adresat: (...)
Pentru tine am mcut le4ia asta' De doi ani te uili
la mine Joi seara in ultima zi a anului * l-am vizitat pe Nae, pe care
- Ei, acuma ce zici?
chioris.
' "'iittti"'i.".amdatb nu-l mai vdzusem- de mult, Potriveali cal'e n-a avut nimic simbolic.
nimic' Lecli a a fost intr,-adevrr remarcabi lX Mi intreb daci Nae nu-gi pierde complet controlul de sine. .

inr solutia lui pentru problema individ-colectivitate esle' nlcl Acces de megalomanie, orgoiir exaspe.at de inltingeri sau pur 9i
- i^",;[;";ri laeqi simt sofismul, fbrd sd-l pot peitru moment simplu o fazX de misticism acut'? Il gdseam alt5datI. in asernenea
nreciza). Dar toate ,.t"u nu-i-i-pitdi"A.p"
",,rhli, Naesi fie gardist de ocazii, pitoresc; incepe insi sd fie ingrijorltor.
ffi;. .5,';J;;iilou"e ut ri cu adevdrat, sincer 9i hri calcule' asta'
O ori, cit am staala el, nu mi-a vorbit decat de politich externi:
Ei, ili place cum ne-au lucrat sArbii? au fost qrimele lui
11 octombrie [1936]. Duminici
- - Da'cd-eu strig de trei ani cI trebuie si facem ingelegerea
cuvinte.
s?t1"ii.ii"l" ' l"l-' st"iiun Foptt"o la -
Arenele Romane'
directX cu bulgarii nimeni nu vrea si md auili' $i uite ci acum
,*'l]ci;i;;;;ii".
Pemessicius imi sPunea aseard:
uaaugu' cea mai ruginoash zi din Romania
s-au inleles saibii cu - ei gi ne-au llsat in aer. {-am -spls-o regelui'
$i de at0t6a ori: n-a vrirt sd-mI infeleagi' Acuma' daci ar funcfiona un
de dupd rdzboi. tribunal revolufionar, l-ar pune pur gi simplu la. zid Cite ocazii
( ...)
lui 9i al pierdute ! Acurn un an nemlii imi fdceau proprrneri ertraordinate ca
i,t'# Ion"..u i-a telegrafiat ieri' felicitandu.-l in.numele. ii ne inlelegem cu bulgarii. Mergeam la Adiianopol. ficeant ttn
.,c"v?;i;li;il. t..di; '? fi;d"trimat? Mai degrabr nu' Ar trebui imperiu.'Acim doi ani ilam adus Fegelui coroana Pbloniei pe tavd.
sh-l vhcl si si-i spun: "Acuma' iomnule profesor' nu mai e nici o N-i vrut sI mi. audX. Acuma o si fim siligi si ne clim nemlilor pe
l-.d.*la i-a o}itii" a"r. ".te o eroare' Numai printr-o terihilI eroare nimic. Altfel vorbeam eu cu ei altddatd qi altfel o si ne vorbeasci ei
;;,;iiii aiaiu; a" Steiiar Pooescu'"
t'"'M*;i;;;;"cd, cel puqin el nu
acum. Le cldem in mdnd pe nimic.
in sinea lui, Nu" Ionescu - - Dar Franla? intreb eu, timid.
se simte Prost. - Franta merge gi ea cu Germania. lu le-am spus nemlilor: me
- trebriie sd fac6li pact cu francezii. Altfel nu merge. $i atunci
bdiefi,
Miercuri, 14 loctombrie 1936] publicatd Schd,cht s-a dus la Paiis. Uite, am s5-!i spun una care o si te
ili.ti"*" i"TNu" Ion"r",iiuperut in ,,Universul" - uluiasci. Dar bagi de seamd: nu trebuie si treaci nirnic dincolo de
1"";iL€s;il;-ri'i iiunauti"tcu-Nimdegti 9i a lui Muche' Nu e o ace$ti patm pereli. Eu am tratat pentru francezi cu Germania. Am
simpld intAmPlare. E o sanctlune' avut mandatitr tratez. $i $tii de la cine am avut mandat? De la L6on
Blum. Si incd cu L6dn Blum merge mai greu dar cdnd s-o
Joi, 22 [octombrie 1936] constitui guvernul Daladier chestia e -
tran$atii. Uite. am aici
(...) scrisoare de la Daladier, cI cum o - veni prim-ministru si plec la
b irazh din disculia cu Nae, duminicd: Paris.

312
 Mihall Sebastian
Vineri, 5 [februarie 1937]. Bucuregtl
Asearh, festival de dans Kreutzberg. (,.,)
Intr-o loje, Nae Ionescu. Am stat de vorb[ cu cl ln untract. A fost
sdptdrnin4 trecuti la Vargovia gi Lemberg, unde a linut vreo doud
prelegeri pentru studenti. Le-a vorbit despre RomAnia noutr,
plecdnd zicea el de la jertfa lui Ion Mo1a, care s-a dus in
- ca si lupte,
Spania ,,nu - ci ca si moartr".
Era in loja-lui gi o jumalistd pariziand Odette Arnaud
veniti in Romdnia sd fqgd o anchetd. Am luat - rendez-vous cu -ea
pentru miine dimineafd, cdci vrea un interview sau a;a ceva.
Nae ii vorbea despre casa lui, care e,,cea mai frumoasE din
Bucuregti". Ne-a vorbit despre rnobilele florentine pe care le-a
cumpirat, despre doui fdntdni aduse nu gtiu de urrde-.. Avea ceva
ostentativ, ceva indiscret in aceasti laudd. $tiu cdtd copildrie intri
intr-asta, dar mi se pare ci e gi pu;inI bdddrdnie. O simleam mai
ales in tovdrdgia acestei pariziene, modestd 9i gralioasd, fErd si
caute, fhrd si vrea...
Vineri, 12 [februarie 1937]
(...)
Nae n-a tinut curs, desigur in semn de doliu- Mircea nici el nu
va line maine curs. [Pe motivul inmomrdntirii lui Mola gi Marin,
n. ed.l
Bucuresti. Luni, 22 [februarie 1937]
(...)
Vineri, dupd cursul lui Nae (leclie recapitulativi despre spaliu),
in cancelaria lui. Posescu ii comunica nu $tiu ce teorii recente care
confirmd, se pare, punctul de vedere expus in timpul lecliei. Nu
eram prea atcnt la convorbire gi nu gtiu care era in mod exact
chestiunea dar Nae s-a intors bucuros spre mine gi mi-a spus cam
netam-nesam: -
Yezi, domnule Sebastian, de asta are dreptare Hitler.
- inleles revolulia nalional-social isti."
Duminici, 2E [martie 1937]
(...)
Ieri, la Consiliul de Rtrzboi, unde se judecd procesul.gardigri lor
care l-au sechestrat gi sr:lrirrgiuit pe studentul liberal Aurblian
314
'TAnAr
e acest scump Nae lonescu"
Rddulescu ln camera de execulie a sediului gardist, Nae lonescu a
depus pa martor. Transcriu din ziar rdspunsul lui: ,,D. prof. Nae
lonescu, rdspunz6nd la intrebarea pusi de d. avocat Vasiliu-Cluj,
face o teorie a corpurilor constituite, care au sensibilitate proprie, in
virhltea cireia ele au dreptul de a reacliona impotriva unei acfiuni a
cirei consecinlh apash asupra acelui corp.
. ...martorul rAspunde arAtand cd in centrele studenfelti apusene,
la Oxford, la Cambridge, bltaia ca un corectiv e des aplicatd in
asocialiile studengegti.
...Martorul rdspunde, incercdnd sd justifice din punct de vedere
educativ bitaia pe care declarl d-sa a primit-o deseori gi cu
folos." - -
Vineri, 7 lianuarie I93E]
M-am ferit si scriu despre..vizita mea de alatiieri, la Nae. Am
plecat de acolo cu sentimente imp54ite: simpatie, iritare, indoiald,
dezgust.
Un moment, in imensul lui birou, la masa aceea, lungd, neagri,
sub lumina scezud de seard, cu capul albit, cu orbitele parcir mai
adincite, cu sprincene care gi ele ?ncep si fie sure, cu figura lui
severd gi tristi pentru cd tocmai imi spunea un cuvent ce ptrfea
desprini textual-din romanul lui Charles Morgan (,,nirnic nu estc
mai gol, mai sterp, decdt ironia -
viala e un lucru prea serios ca sli
- impresia ci-l am inaintea mea pc
fim'ironici cu ea"), am avut brusc
Sparkenbroke in persoani. Nu m-am putut feri sir i-o sputt, ctt
oarecare emotie.
' Dar mai tArziu l-am regisit pe vechiul meu Nae Ionescu, lirnbut,
abil, copiliros, 9i din cdnd in cdnd gmecher.
Tocmai le ziceam la Berlin... Vorbeam cu un ministru al lor.
I-am- explicat cu de-aminuntul care sunt caracterele regirnului
hitlerist. M-a ascultat omul in ticere gi la urmd s-a ridicat in
.
picioare gi mi-a spus: ,,Domnule profesor, mi duc chiar asttrzi la
Fiihrer s6-i comunic cd am stat de vorbd cu singurul om care a
Pe urml mi-a povestit o sumd de ,dedesubturi", despre guvem,
despre suspendarea Adevdrului, despre divergi minigtri, despre
situalia extemi (toate se inlelege noi"), in sfArgit,
-
despre perspectivele viitoare. - ,,intre
Mihail Sebastian ,,TAnAr e oceet scump Nae lonescu"

Misurile antisemite ale lui Goga il revolt[: Sunt batjocoritoare' Foarte bine, ag fi vrut sd-i replic lui Nae. Dnr cdnd spui asta de
intr-un spirit barbar, de zeflemea' pe terasa unei magnifice vile la Balcic, cfind te agteaptd afari un
-sunt neserioase, sunt fdcute poate afirmi despre o intreag^dlategorie de Mercedes Benz, cAnd hainele fi le aduci de Iu Londra, rufele de la
C"m, aomnule, se
-
ceteteni romini cd se ocupd cu traficul de carne vie? Dar asta e o Viena, rnobilele de la Floren!a, articolele de toaletd de la Paris, toati
calo'mnie si orice cetltean'romdn are dreptul sd dea in judecatl pe teoria asta este teribil de reacfionar[. Nu cumva este un incongtient
;iri;,- f"nt* u".utie defdimare. Cum, domnule, .e posibil sd
pune
act de apdrare?
oUiigi fa sinucidere 9i la declasare un milion de oameni, fdrd a
-'-'.t.
in primejdie insegi liazele statului romdn? Miercuri, 11 mai [1938]
i.t""t"^t 's1-1 linigtesc ai sd-l asigur ci. lenta sau chiar Nae Ionescu arestatr. N-am putut clpdta de nicdieri preciziuni.
u;oientn asasinare a evfeilor mi constiruie o chiar atit de gravd Mircea nu telefoneazh. gi nici eu nu pot face insistenle, care pot sl
mai ales ci Garda de Fier nu va proceda nici ea altfel' pari. in imprejur.drile de azi, indiscrete.
''-- "-X.
"i.Uf ii;i"pi; da, dar in spirit mr, a fost replica lui Nae' Pentru c[' Se pare ci. arestarea a avut loc semb5tl' dirnineata. Ce se va
<lraeul nlcd. oricdt ai taie ru' intre un om care te omoar[ din intAmpia mai departe nu Stiu. Este intr-adevir la' Miercurea-
i;;,tj-.*.,.t, pi altuI cate face acelaqflucru, dar cu durerea in suflet - Ciucului? Va avea acolo domiciliu for'gat? Va fi implicat in procesul
e o mllle deosebire. lui Codreanu? igi va pierde catedra?
Etc., etc., etc. Pot rezuma o couvorbire cu Nae? Un milion de lu- Sunt dezolat de ce i se intdmpl;i. Straniu destin !
.iit-*iiit" cle sentinle, naivitXti, preziceri, ameninldri, soluqii'
"*.i,
exolicatii. SAmbiti, 10 [decembrie 1938]
'Din ioate astea nu am ales nici un indicitt penrru mine' (..)
Nae a semnat o declaralie de soli<.larizare cu cei 3l8 ,,camarazi
Balcic. SAmbiti, 30 aPrilie [1938] de la Vaslui". Textul a apirut in facsirnil, in toate ziarele <ie azi-
(... ) dirninealii. Anr avut un sentiment nedeslugit cd lucrurile astea md
Cum drumul meu spre
l iost Nae Ionescu, in zilele de Pagti' (Mi.se privesc pulin gi pe mine personal, v[zdnd in cli;eu scrisul lui Nae,
p; tntlgn't'ila lui, l-am vizitit. pare ci era chiar pe care il cunosc atat de bine, scrisul lui clar, decis, parcl tipografic.
""";;;;;
in nrima zi asosirii mele, adicd sAmbita lrecuti')
"N.t.f,i*U",, eiern Nae! Brusc' fIrX pregitire, fdrd tranzilie' mi-a Joi, 9 [februarie 1939]
oovcstit tot i-u zis lui Nicholson' de l-a pus se ingelege in Alaltlseard au fost la mine Nina gi Mircea. Ca gi cum nimic nu
""
iur. tnintitabitul lui accent de modestie -
degajati! Cdt e de -
copiliros' s-ar fi intimplat... Ca Ei cum n-ar. fi intre noi un an de uilare... .
O" *utt u."u si epateze;i cit de multd pldcere imi.face sd-l
ajut' Multe lucnrri pitoregti despre viata lui de lag5r la Ciuc ai mai
;; ;*i nreu de admiralie iritcrzisl. de mirare
"ai perpetuh' de aqteptare ales despre convieguirea cu Nae, pe care l-a evocat cu atita cildtrrd,
iumtint,i, intrigatd. CopilXria asta a lui e unul din ultimele lucrun incdt mi s-a fXcut deodati dor de e1... CAt de riu imi pare cX n-am
p"nl* .or" imi este inca drag. apucat si-l vXd inairite de rearestarea luil
""'l.ti Si"rt.f.*" (tJeputartrl"labu rist care a fost acum 2.siptimini
h Bucuresti) i-a spus ti nu va inlelege nimic din RomAnia, daci pe va Miercuri, 2l [iunie 1939]
r"i ie o :iro"". crl criteriul "libehafii individuale'' E. o valoare Suchianu imi povestea inci de acum vreo doul s5prlrnAni ci
nu 6 cunoa$tem, pe care am ir:nprumutat-o. de aiurea 9i peste , Nae Ionescu l-a ,,inrplorat" pe Arnrand Cilinescu si-i acorde c
care evolutia organiCl, fireascd, a neamului romanesc trece
"ar" audiengl qi ci la aceasti audienti ,,s-a aruncat in genunchi",
nesocotind-b oblifatoriu. cerAndu-qi iertarc perrtru tot ce a fxcut.

376 317
 llihail Sebastian e acest scump Nae lonescu"
"TAnAr

Povestea mi s-a pdrut stupidi gi nici mdcur nu nti-um dat oste- ' ' cabina ei. in ,,tof i copiii de^la
'b"-lacrimi, zicea cdde Ciuc" au fost
'intre
neala si o tin minte. iiftJ"J'ti. cei ia Vaslui' ei' .B.elg-ea'
Aflu insX acum prin Mircea ci totugi Nae u fost lrr Bucurcgti, c[ "t""i""i'
6ai'Jiit"ltir.-patta ii"*i se da ca sigurd impugcarea lui Nae'
a avut intr-adevir o conversafie cu Armand, conversa[ie care a
i il;;iil;';";;;.;;;t la-camil, o c6nfirma.-Abea mai tarziu'
decurs ?n mod foarte violent gi in care se pare ctr Armand a fost ;;6;, -iu tJtiro"ut id totugi Nae e in viaf5, acasd la el' bolnav
foarte calm gi stlpdn pe sine, in timp ce Nae igi pierduse controlul in pat, dar viu.
de sine. Urma sd mai aibe loc a doua zi o noud ?ntrevedere, dar,
conform unui ordin de sus, a fost contmmandatl, ial Nae chiar in Luni, 26 lfebruarie 1940]
cursul nopgii retrimis la Ciuc. In momentul de fafl e la Bragov, in (...)
spital.' i.tu" ton.."u intilnit sdmbltd seara la Ateneu (foarte frumos
Nu pot $ti care e adevirul, dar din toate astea inteleg cA bietul w;1,*bies"ting)' Mi-a frcut mare pldcere sd-l vdd 9i ne-
profesor, departe de a a$tepta calm ,,desfigurarea faptelor" ceea
".;";
am inleles s[-l vizitez intr-o dimineala'
ce ar fi insemnat cd mai crede in soarta lui - din
se zbate sd iasd
punctul mort in care se afli. - Vineri, 15 martie [19401
Teribil destinul omului dstuia gi nu mi pot opri si me A murit Nae Ionescu.
gAndesc lbane des la el. -
SAmbEtS, 16 [martie 1940]
F6;;;;";;,'i*po.iuir de stxpAnit, ieri-diminea;5' intrind in
SAmbdtS, 23 [septembrie 1939] doui ore dupd ce a murit'
Asasinii (lui Armand Cilinescu, n. ed.) 6 sau 9, nici pAni -- lui Nae Ioncscul
casa
intreagi perioadi din viafa mea' acum acum
Se duce cu el o
acuma nu gtiu - locul crimei" gi pe
au fost ,,executagi chiar pe definitiv inchisS. -
urmi ldsali acolo, - pe trotuar, o zi gi o noapte, cu o placardi [a -- abea
de -iou.ta
C" - stranie a avut omul ista extraordinar' care moare
cipdtai: triditori de garl! n"i^ptinit, nerealizat, invins 9i dacd nu miar fi greu s-o spun -
(...) ratat. -
Ce s-o fi intAmplat oare cu Nae? Rosetti a intrebat si i s-a spus ^*"fti" atat de drag tocmai pentru cd a avut a;a de pulin noroc' Ce
ci e ,dispirut de doub zile". ,,Dispdrut" ce insemneazi? Fugit? Dus in.o'r^eni, l.- iignii"i -i s. pire s,t"cetul altori! $:i-tuy "
sdndtos'
in alti parte gi linut sub pazX? hnpugcat? bogat gi triu-mfbtor. Manoilescu va fi mlnlstru' I amrascu e prlln-
Am telefonat la Mircea, ingrijorat gi de soarta lui. Mi-a rispuns -lfiirt*. Herescu este prolesor definitiv- gi.pregedinte la S S'R'
chiar el la telefon gi i-arn vorbit despre corectura unui articol al lui Co*.ii" fnfofaovanu are-premiul nalional de liieraturd 9i dd quete la
peutru Rev.rite. Dar ce voiam sd aflu, aflasem: triiette. ---bar Victor Eftimiu dd receplii"'
cafenea.
Nae Ionescu moare la 49'de ani, neluat in serios' infrent'
Luni, 25 [septembrie 1939]
(...) Luni. 27 ianuarie [1941]
La RAmnicu Sdrat, Migu Polihroniade, Tell gi ceilalgi, impugcafi il-l* t-i."iuf"oiiie pe Nae lonescu'-El era directorul liceului
noaptea la 2 (,,cu mitraliera", zice Nina) gi pe urmi aruncafi ih (diqi
.li.tii;iiil.-E;,-;1w aceeagi varsti ca acum)' I{-a opri-t
ivand
curtla inchisoiii, ca si-i vatli lumea. in toati ora5ele. acela5i lucru. iot. ain stanga cancelariei' fi mi-a. strins-mdna' Pe urmd
i" rufu d" ,Sd;u
lCel pulin ata se spunc: Constlndache, Onicescu, venili diir locuri fi-;;;; te miriqi si nu te supdri dacd se -va intAmpla uneori
dif'erite, spun
- mereu prirr Nirra
--cA au vezut cu ochii lor). ;ii;i.p;"d ii talut' ci oricdrui ali elev' Dar visul era mai lung'
alte personaje'
Marietta Sadova, ierr, ln tcpctilia spectacolului de la ,,Studio", in mai coniplicat, cu nenumarate

318
MIhail Sebastian ,Taner e acrat eoump Nae lonescu"

Duminicd, 16 martie [1941] SAmbiti, 10 octomvrie [1942]

' (...)
Ieri, un an de la moartea lui Nae Ionescu. Parastas la Biserica
Visarion, intereant ca adunare de oameni, dar trist prin amintirea Aristide imi aratl intr-o carte a lui Eftimiu, aptrruth zilele
atdtor lucruri, la care te silea sI meditezi. Acum dou[ luni, inainte acestea, cdteva rdnduri impotriva mea, Sunt ,,colaborator roqcat al
de ,,rebeliune", eroarea politicd a lui Nae Ionescu, inutila lui unei gazete ortodoxe", ,,evreu nebotezat ln slujba ortodoxului Nae
aventurd, incX nu era atdt de ratatX cAt pare azi. Figuri vechi de la Ionesiu" etc. intr-o zi Eftimiu va fi
un campion al extremei
,,Cuvdntul": Onicescu, Devechi, Voglberg, Alexandru Devechi, democrafii, iar eu tot un huligan. Cu cAt imb[trdnesc, imi dau seama
Pretorian. Toli imb6trdnigi. Aveam impresia c[ e mai mult cd malentendu-urile sunt irevocabile. ,,Cuvhntul" rdmAne in viala '

parastasul lor. mea o chestiune etern deschisS. Nimic n-o va inchide nimic, nici
Pe urmi citeva figuri vizibil legionare: bdrbi recente, cdutdturi scrisul meu, nici viala mea. -
misterioase, tineri disperali cu p5rul vulvoi, Undeva, in primul plan,
sofia lui Codreanu, citre care se imbulzea divers[ lume, ca si Note
preziute ornagii. Ce ciuta Nae Ionescu intre oamenii Igtia? Ce avea t Dupi asasinarea lui I.G. Duca de cdtre legionari, la 3O decembrie
cornun cu ei'/ 1933. aciivitarea publicd a lui Nae Ionescu era supravegheatd de autoritdfi,
iar ziarul siu, ,,CuvAntul" (la acea date, de orientare prolegionar[), fusese
SAmbdtS. 3l rnai [94] I suspcndat.
'r . . Nina Mareg, prima sofie a lui Mircea Eliade.
''
Joi seara, reuniune la Vianu, cu Ralea, Papilian, Pippide, Eugen ' I Cu un an ini urml, redactorii ziarului ,,Credinla" cu deosebire
Ionescu. Lungd disculie riespre Nae Ionescu, care pentru Ralea gi .. Sandu Tudor, Zaharia Stancu gi Peru Manoliu purtaseri - o 'campanie '
Vianu nu cra decat un stalp de cafenea, un blrbier, un farsor, un - ,'Criterion"' din care
violentS impotriva lui Nae Ionescu qi a asocialiei
,,9ef '. M-am amuzzrt sA le spun ci pentnt mine Nae Ionescu era fecuse parte gi Sebastian.
diavolul. 't Gheorglie Racoveanu, publicist, autor de eseuri de teologie crestin6--
Nae Ionescu a fost internat in lag6rul de la Miercurea-Ciuc, in cadd
Miereuri, 16 iulie [1941] misurilor de represiune impotriva G[rzii de Fier. DupI o .luni va fi
Vis complicat aste-ncapte. Nu-mi aduc aminte decit un singur inlernat $i Mircea Eliade.
moment. Eram cu Nae fonescu la Briila. Mergeam amandoi spre un
fel de ;ezitoare, unc.ie el trebuia si lind o conf-erinli, iar eu sA Jurnal, 1935-1944,
vorbesc despre el. Cred ci-mi cerea sX fiu foarte elogios... Editura Humanitas,.1997

Vineri, 10 octomvrie [941]

( .)
Zissu imi dE intr-un plic 10000 lei. Imediat, cobordnd de la el,
gdndul de a-i da inapoi banii. Va trebui neapdrat si-i pot intr-adev5r
inapoia gi cit mai repede. Sumele mici sunt umilitoare, mize-
- Zissu ii dddea lui Nae sute de mii de lei, cu siguran;i
rabile. Cdnd
ci nici prin gAnd nu-i trecea cd face o binefacere. Nu vreau s[ poati
deveni atdt de ieftin binefdcdtorul meu.

321
320

H.H. STAHL
Curente dlversianrisfe pr: def ac,tluni
ln ,,ciza" de care ne ocupdm acum nu era insi vorba numai de
o ,,imprf,5tiere" a vechilor colaboratori, ci gi de o pdrisire, uneori
discreti, alteori declarath, a punctelor de vedere ale ,,gcolii". Ceea
ce se datora, in bund parte, gi faptului cX ;coala sociologicl din
Bucureqti se desfigura intr-o atmosferi generali, culturali gi
politicd, ostild, resimlindu-se apdsitoare pentru cei care nu erau de
acord cu ea, dimpotrivi ispititoare (din picate) pentru r-nulfi din
rindurile tineretului.
Pentru a exemplifica aceasti situalie, ag alege doui cazuri
exemplale, pentru doui tendinle care se cristalizau atunc^i, una de
naturd ,,filozofici", alta pur politicd, de caractel legionar. In plimul
rind, deosebit de important gi de tulburdtor a fost itinerarul spiritual
al lui Mircea Vulcinescu, pe care toii il socoteam, pe buni dreptate,
ca unul dintre cei rnai dotaEi din cei care activaserl in rdudurile
,,monografiilor". Mircea VulcXnescu, incepdnd inci din 1931, a
incetat sd ia parte activi la lucrdrile de teren ale Seminarului. Ceea
ce ajunsese a-l pasiona, din ce in ce mai exclusiv, erau problemele
de ,,filozofie" gi ,,teologie", potrivit felului de a gAndi al profe-
sorului Nae Ionescu.
Pentm mine a fost o mirare sd vdd cum crette in mod v[dit priza
pe care acest prqfesor o avea asupra nu numai a unui mare nuntdr
de studenli, ci gi asupra unui mic^gr-up de gAnditori ai ,,tinerei gene-
ra[ii". cum le plhcea si-gi spund. In jurul acestui profesor, cdruia toli
ii spuneau doar,,Nae". se grupaseri oameni de valoarea cerdi a lui
Mircea Vulcinescu, Mircea Eliade, C. Noica, Virgil Bogdan, ba
pdni Ei Mihail Sebastian, in ciuda antisemitismului feroce al lui
,,Nae". Atat de depalte mergea acest grup cu iubirea fanatici a
profesorului 1or, incAt Mircoa Vulcdnescu, intr-o conferingd tinutd
'in 1934 despre ,,Tendinfele tinerei gdheraiii", nu s-a sfiit a scrie
aceastd. frazd surprinztrtoate: ,,Cum vom putea noi cere, de pildi,
vreodatd junimigtilor suprovicluitori, si infeleagi c5, pentru cei
322
Cursnte diversioniste 9i defecliuni
, dintr-o generalie li cu mine, ..a zis Nae> insemneazd acelati lucru cu
pentru ei <<zice Maiorescu>>?" Cdt despre credin;a
"""u
ci
^x el ".in."*ita
ci
-l gi grupul I'i; fnrrnarr t^nXra
--,^,'l lui formau ,,tan[ra. seneratie"
gene_rati".' ar
g Iifi multe de sous.
spusi
Vrhd;d;;:il;f
Vulcdireicu, erimAhniidq
in tot cazul, era mAhnit de^ faptul ci'
c6' in ce mi
ma privegte,
pn-ve.tte'
. refuzam sd iac parte din ,,generalie". iin broqura-in care conferinla
mai sus pomeiite a fosi tipdiiti, Mircea Vulcdnescu a pus
' o.-atour"i dedicalie: ,,Lui Ricu (Stahl),.intru indeplinirea unei
urmXtoarei
indatoriri fraleqti, cu toate cd <<chestia>> nu-l intereseazd"'
(9.XrI.1934)
' M-am inirebat deseori in ce consta secretul marelui prestigiu pe
care il avea Nae Ionescu. Pentru a md l[muri, am urmirit 9i eu
multe din prelegerile lui. ,,Nae" era departe de-a fi un ',oarecine",
unul dintrE pro-fesorii ;terti, care umpleau citeva din catedrele
noastre uniiersitare. Sinipla lui prezenJd era impresionantl'
iutocmai ca si fratele s[u, actorul Ghibericon, ,,Nae" avea un
deosebir taleni in folosirea glasului, a gestului, a mimicii' in special
a nrivirii. astfel cd reusea si pund in scend un personaj deloc banal:
cel al unui ..g6nditor" care. la catedrd' nu reciti o,leclie de-a gata
ores[titi. ci s*e afli in plind ttansd a muncii de gAndire. Spectacolul
bfefit eradeci acela al ,,filosofului in curs de filozofare", nicidecum
ce1 al ,,profesorului de filozofie"' diferenla dintre ',filozofi" 9i
,,profesohi de filozofie" fiind rle altfel deseori fdcuti de ^el insugi.
tineori, expunerea sa era pitoreasci, 9i surp- -rinzdtoare' Astfel, avAnd
a dezbate iroblema ,,cauiei" 9i ,,efecrului". a- incepu.t leclia prin a
sDune ex abruptoi ,,Daci invirt comutatorul electric de pe perete' o
sd se aprindl iampa. Dar intrebarea este..." etc. Sau' intorcAndu-se
dupd dlungi absengi, intre timp stand la inchisoare pentru motive
ooiiti... a idsit sala arhiplini de studenfi. venili sX vadh cunr 9i
b"rpr" .. v"a vorbi Nae ioncscu. S-a mullunrit si- inceapd astfel:
..Dupa cum vd spuneam in prelegerea trecuti...". atitudinea aparent
neteitrali fiind de fapt un exemplu de mare virtuozitate dramaticX'
in ce mlsuri in aCeastd artl de a ,,spune" 9i a ,'personifica" intra
si cabotinai? E greu de hotirAt. Paralela pe care arn de gdnd s-o fac
intre Pirvin si ,,Nae" va putea s[ pard multora paradoxalX, poate
chiar supdritdare. Totugi imi pare ldmuritoare. Avusesem, cu.mu\i
ani inainte, o atlmiralie-fIrX margini pentru. Vasile Pdrvan' $i la el
arta oratoricd era deiivArgitd' Dar personajul pe cale realmente il
intruchipa era tragic. Cdnd intra in sali, 9i ea arhiplin[ de fanaticii
 H.H. Stahl
lui, vedeai un om imbricat in negru, in haine ca de pastor luteran,
strecurindu-se incet, de la uqd la catedrd, stand aici in picioare,
ridicAnd o mAni gi spundnd: ,,El s-a nlscut in Galileia!", pentru ca
apoi sd se ageze gi sd continue a analiza gAndirea cregtini in conflict
cu cea a fiiozofiei pdgAne. La Pirvan nu puteai insd avea nici o
indoiall cd proceda aga pentru ci aga simlea. Nici o bdnuiald de
n'o put"ui'av^ea vaznndri-l gi 'ascultAndu-I. in mod
"uUotino.;
paradoxil aveam totugi certirudinea cd Nae Ionescu furase de la
Pirvan tehnici puneriior in scend, numai cd ceea ce infdliga el nu
mai era un erou tragic, ci un actor de comedie; de la Eschil, ne
cobor6sem la Aristofan. Cu greu sd nu-gi aduci aminte de butada lui
Marx, care afirma ci istoria se repete; prima oarl e tragic6, a doua
oari, grotesc5.
Nirneni nu-gi poate inchipui ci Pirvan s-ar fi putut preta, ca
,,Nae", la scene! d-e umor, cum a fost, de pildi, cea a,,recitalului"
oferit studenlilor^ lui, cu prilejul examenului de confirmare in postul
de conferentiar. In fala Comisiei de examinare, compusd din cdteva
personaje, fbarte gruue gi pitmnse de inalta lof misiune, Nae
ionescu a lansat cirteva din paradoxele logisticii. Un profesor
iegean, cu totul derutat de problem5, a insistat sd_afle ce lucrare
. ,,ciasicl" de logic[ cunoagte. 9i Nae, cu un ton timid, ca;i c6nd i-ar
fi fost teami si nu fac{ iine gtie ce gaf5, a spus: ,,Goblot. poate?"
Ori Coblot era cartea pentru incepdtori, fhri de cunoagterea cireia
nici nu puteai indrlzni sI intri in seminariile lui. Venind vorba
despre ,,individualitate" gi ,,totalitate", Nae Ionescu a intrebat dacd
i sepermite sE plece de ia un exemplu concret; ceea ce Gusti, care
prezida comisia-, i-a ingiduit. An:nci Nae a scos din buzunar o cutie
de chibrituri, a luat un chibrit 6i a inceput sd vorbeascd despre ce
pirere avea Aristot despre probiemi, fZcdnd deci de fapt ceea ce in
jargon studenlesc se numea,,A face teoria chibritului", provocdnd,
'd".:g".,
i;;&, p.intt" stuiengii care ii fXceau public, mai mult.
decdt o sadici bucurie; asta, spre nedumerirea comisiei.
Dar prin asemenea rnijloace nu puteai cAgtiga decdt masele, nu
Eielita,.adiciacelgrupiestr6nsdeoameni'cuadeviratsuperiori'
iare il admirau. Pe acigtia ii cigtiga Nae Ionescu prin temele pe . '
care le ataca. Nu venea iu o erudilie deosebiti, ci cu b capacitate de ::
analizd ctr totul exceplionald. In adevdr, urmdrindul pe Nae
Ionescu aveai ce invdp din me$te$ugul jongldrii cu ideile. Ternele
Curonl€ dlversloniste gi defectiuni
pe :ap...!e punea in disculie avcau, tontc, un iz de actualitate
,,politic5", cle nuanld din cd in ce mui c lar.' ,,leeionaia... Ca temd
era a|easi ,,nafiunea.. gi ,,orrodoxia.., vtrzu'ie metafizic, dar gi
I_r,1Jgra
DIKa lui pirere, cine -se ntrscuse in. Birdgan nu purea
l:Iil"_-
lnletege pe. Descares,. precum nici cine nu s_a.niscut aiolo nu putea
prrnde,,duhul" specific al romfinismului gi mai ales al
,,ortodoiiei...
Leea ce pentru mine, care nu md ntrsctrsem in Blrigan gi fusesem
era prea ispiriror. Cu.*urit" lui J.ipie ,,teotogie..
!,r,:1i,::r*",nu
sr ,,tllozotle" erau urmdrite gi de ciliva preo!i, ba chiar gi de paitori
luterani. Ceea, ce spunea in'curs era cleiigui intei".ant. profeso.rrl
Lrusu rnsa aruncase o vorbi, in Seminarul sdu, anume de interesul
l;alputea avea pentru noi citirea lucrdiii Dre Heilige alui
1e--ca1e
ott-o- Rudolf, pe czue o adusese in biblioteca Seminarului
astfel se 19 spgnn ci Nae Ionescu nu fdcea aecai sa repete cele
vr6nd
spuse de filozoful gerrnan.
. Carg 3 fost pin6 la urmi soarra acesrui ,drac impieligat.., adici
^
.,,intruchipat". total lipsir de buni_credinte, aii aeruit cu o
rl
rnteltgenlA exceplionale, se $tie Si nu e locul si vorbim aici.
Repetem insl mirarea cd Mircea Vulcinescu, iird a deveni
-
,,legionar", a putut totugi, o anume vreme, sb creaclh in Nae Ionescu
ca intr-u,n profet al gindirii rom6negti filozofice. A ficut_o insd
sa opuna curentulul sociologic gustian o negare f}li;d; ci cel mult
liri
una de simplS ,,frondd".
Spre deosebire de alli disidenli, acegtia curat ,,legionari.., dar
mult mai pulin dotali, arar ca puterc de-judecati, cdigi ca buni_
credinli.
I,
Amintiri pi gindLm, jtura Mirierva, I98 I
Ed
,"
325

HORIA STAMATU
t 878-t LVB: independenld, ll hertate,
cutturd (t)
in 1978 s-au implinit o sutd de ani de la independenla de care
s-au bucurat oamenii nomaniei reate, pana la d'esfiingdrea ei, ln
1947, cAnd a lost ihstauratd o altl lard, pe un calapod 9i mdsuri
striine de istoria gi firea poporului romdn.. Dar.. in prealabil,
Romdnia suferise o-grav5 mutilare in 1938, prin lovitura de stat a
lui Carol II, firi de care nu ar fi fost posibil nimic din ce a urmat.
ln iarna anr-rlui 1938, au fost desfiinlate drepturile politice ale
rominilor si astfel a fost suprimatd o mare parte din presa de atunci.
Printre ziarele suprimate a lost 9i ..Cuvdntul"' care de la aparilia lui
in 1924 se impusese prin independenfd, fdri tocmeali, 9i prin
exceDtionalele articote trle celui ce, cAliva ani dupd aceea, avea si
fie dirbctorul ziarului, Nae Ionescu (pdni in 1937, cdnd a fost numit
titular de catedrd la Catedra de MetafizicX, Logicl 9i Teoria
cunostintei la Facultatea de Litere si Filozofie din Bucuregti).
--'Fiir'ii,i"a-r*ii;,
No" ton"."n iidi"a pt"*u romaneascx, pentm
orima si ultima oari, la nivelul ,,Timpului" din epoca Eminescu'
bar,,isioricii" literari de azi falsifici tot trecutul cultural romAnesc
si mers oftnh a scrie de ,,CuvAtrtul" ci intre 1938 5i 1940 ar fi fost
l-".nori 'at miscirii legionare" (vczi Dumitnr M icu. ,.Studiu
intr6ductiv" la'volumuf Ma itrey. Nuntd tn cer de Mircea Eliade,
Bucuresti. EPL. 1969, pp. VII-IX) din care citlm textual:
,,in ifarA <te PArvan,-dn profesor dintre cei mai audiali a fost Nae
Ionescu. Dispun6nd de o putere fascirratorie emanatd ?n buni
mdsuri din afaratul exteriotf zrccesoriu. al expunerilor, el cornbitea
rationalismui, vorbea despre apocataslazi. teoretiza "nelini$teao'
.,riiintu irea,r, ..evadarea din lrtme>. prin aceasla inlelegdnd
evadarea din pravili, sfidarea oticirei morale constituite "dispo-
nibilitateao pernianentl pcntru otice fel <.de faptd"' <actiune>,
..aVenturI>, .,experienllu. <Sit trecem Tissa in virtualitate'
- -
326
1878-1 978: indspendenle, libertate, culturi (l)
adich sd iesim din existenta aceasta.>Mai spunea cd omul, prin firea
lui, e menii ratirii. <Omul e singurul animal care-'i poate rata viala'
RaEa rimAne ra!d, orice'ar flce.r, Prin ratiri succesive, omul
p-.ntg" tot ataiea <<experiente> 5i <aventuri> c-are ii pt'ocurh
.' ientimintul trdirii plenare. Cu asemenea teorii' Nae Ionescu avea sX
ajungd in a.doria jumetate a deceniului { pa1mlgq.- ideologul
, -
cLlei" mai sinistre or:ganizaiii politice din istoria girii noastre, iar
<CuvAnrul>>, acum zilrul snl, dvea s[ devini in cea de-a doua serie
a lui (1938-1940) organ al miScdrii legionare.'' ,
Dir din feriiire existd mdrturii valabile ale unora care l-au
cunoscut de aproape 9i pe profesorul 9i pe directorul de ziar Nae
Ionescu, gi caie voibeJc de el in spirit de cinste omeneasci rsi adevir
rstorlc.
. in primul rdnd, Nae Ionescu nu a fost nici un fel de ,,ideolog" 9i
nici ,,ieoretician':, $i atat ideologia cAt 9i teoria erauprimejdii ale
gdndirii de care inviga pe tineri cum si se fereasc[. De aceea nici
iu u,rea cum sd fie ,,id6ologul" vreunei grupdri politice, iar ziarul
,,Cuvintul", de la aparilia lui pAnI la suprimarea din 1938' a fost' ca
Ji ..Ordin"a" lui Mihai Burileanu, un qxemplu de independenli
2iuri.ti"a fald de orice forli politici. lrr ianra lui 1938 a fost
suorimat ..Cuv6nrul", iar in'martie I940, directorul ziarului, Nac
. Ioirescu, a'murit. Cum putea fi in acest timp un ziar care nu ap rca,
*Abia vreunei miScdri?
organul
in septembiie I94A, deci la o jumdtate de an dupd moartco
lui Nae lonescu, reapare .,Cuv6ntul". sub direclia Iui P.P.
Panaitescu, istoric. scoi din Facultate de comunigti, autorul unei
mari cdrti, Introducere la istoria culturii rominepa, apirutd in
ultimul riroment al ,,destinderil*, in 1969' inainte de ,,intinderea"
din 197O-1971. Mircea Eliade era in misiune diplomatici in Anglia
. si n-a oublicat in presa de atunci nimic. Nae Ionescu, acuzat mereu
ile misticii mariism-leninismului de ,,iralionalism", sau, mai
concret, de ,,incapacitate de a percepe 9tiinfa", i;i trecuse doctorahrl
la Miinchen, in I 9 19, ct o tetd consairati unei probleme de logicd
matematicd, deci deloc din domeniul ,,ira1ionalit61ii": ,,Die Logistik
als Versuch einer neuer Begrundung der Mathematik"-
,,Istoricul literar" citat de noi nu igi susline injuriile aduse lui
Nae Ionescu prin nici un citat din care sd se vadl cd marele ginditor
ar fi fost un pi'opagator-al ,,imoratte!ii", al ,,fbrddelegii*, al haosului
, intelectual,
'penlni cd asemenea citate nu au de unde fi scoase, nu
Ho a Stamatu
sunt de gdsit nici in cursurile lui, nici in sutele de articole publicate.
A stat weodatd de vorbd acest D. Micu cu Nae Ionescu, i-a atzit
vreuna din conferintele sale sau vreun curs? Sau i-a transmis prin
spiritism cine ,stie id.i ,,".i-inale"? Dar nu trebuie sh ne mii'dm
prea mult, pentru",icd ,,gtiinta" numitului D. Micu este ,,ttiinla"
marxismului leninist", care, numith qi ,,socialism gtiinfific", arate de
preferinld ce nu au g6ndit gi nu pot sd gAndeasci oamenii cu mingile
normale (,,bona mens")-
Din fericire insd, in 1951, deci cu mult ?naintea acestor rdfuiri
partinice, reluate la fiecare cdliva ani ca nu cumva sd fie uitate, a
aplrut o brogurX: Nae lonescu: Convorbii, publicatd la Freising, in
Germania Occidentall, de Mircea Eliade gi George Racoveanu.
Mircea Eliade, din grija de a nu se risipi cele scrise de Nae Ionescu,
a scos o culegere de articole intr-un volum, Roza vdnturilor, editat
de cea-mai selecti editurA romdneasci. de atunci, ,,Cultura Nalio-
nald". ln broqwa Convorbiri,32 de pagini format mare tn quirto,
sunt republicate articole din Roza vdntuilor, din ,,Gindirea", din
revista scoasi de Racoveanu, ,,Predania" gi fragmente din cursurile
de ,,Istoria logicii ,,gi de ,,Metafizic5", publicate in l94l-42 de
Mircea Vulednescu, alt elev exceptional al lui Nae Io.lrescu, prieten
al lui Mircea Ellade, ucis in inchisoare in anii '50. In timpul rdz-
boiului, cenzura antilegionard era totald, aga cd, dacd volumele de
filozofie ale lui Nae Ionescu ar fi fost ,,ideologice", nu ar fi aplrut.
Dar pentru marxittii-leninigti din Romdnia, tot ce nu este marxist-
leninist trebuie s[ fie legionar, ca prob[ cd scriitorii care se urisc
unul pe altul se denunli ci,,legionari", ceea ce este egal cu erezia
,,cre$tini".
Culegerea Convorbiri este deschisd de o introducere semnatd de
Mircea Eliade gi George Racoveanu, menitd si r6mdnh in istoria
scrisului romdnesc ca una dintre cele mai bune pagini de g6ndire gi
bund simlire din aceste vremi in care gdndirea qi simlirea sunt.lot
mai feroce mobilizate in serviciul minciunii qi al urii. De aceea,
meritd sd fie reprodusl in lntregime, dupd cum gi brogura ar merita
sd fie retipirit5, impreund cu ce nu se repetd in volumul scos de
D.C. AmzXr mai tdrziu: (Nae lonescu: Indreptar ortodox, texte
alese, culese Si adnotate de D.C. Amzdr, Editura ,,Fr5tia ortodoxe",
Wiesbaden, I957).
Citim din textul scris, af adar, de Mircea Eliade gi George
Racoveanu:
32t
1878-1978: independenld, libertate, cultura(l)
--Acesti unsore zece ani care s-au scurs clc la tlecerea lui Nae
Ionescu ilin viaia aceasta se numllrtr printre cci mai cumplifi ani ai
neamului nostru. Nu e de mirare deci c[ apcle inctr nu s-au llmpezlt
si incl nu s-a putut scrie adevtrrata .,istorie" a giilldirii 9i faptei lui
jrlae Ionescu. bar va veni o zi cind prllirnile vor amuli 9i grefelile
se vor ierta, va veni o zi cdnd judccaia istoriei se va rndrturisi de la
sine, firesc, aproape pe nesimlite. Noi, elevii 5i colaboratorii lui Nae
Ionescu, cei iare ini mai rdmas in vialil, a$t;rptdm fdrtr teamd ziua
aceea, chiar daci ea va veni tdrzitr de toi, ciira nu vom mai fi pe.aici
ca s-o cunoa5tem. P6nI atunci, insi, votn continua sd mdrturisim
pentru Profesbrul Nae Ionesctt. Si spunem, adici, ce anl invilat de
ia el. si cum ne-a invdtat. Opera icrisl a ltri Nae Ionescu. de;i
importlnti; reprezint[ numai d infimi panc din .'crerlia> lui. Ce-l
fost mai-pie1iis, mai vitt;i nrai rodnic din geniul- Profesorului a
trecut in .lviiti>> adici in lectiile si serninariile dc la Facultatea
-
de Litere, in ionvorbirile cu prietenii ;i elevii. in unele scrisori din
ultimii ani. Stim cdt de nrult-i s-a reprosat aceastl lipsi de <serio-
zitate>: cd, a'dici, n-a scris c5r1i, ci s-a mtrllumit sI le gindeascX. ,,si
mai ales ri inu"t" oe altii cum si gindeasci 5i cttln si scrie cirli'
Dar vreo suti db volume au iesitln ultimii douileci de ani din
<<atelierul>> lui Nae Ionescu, si aoate Poartn, intr-un fei sau altul,
oecetea seniului sau invititurii Iui. Iai daci e adevlrat ci lui Nae
ion.t.u fiu i-a fost ingdduit s5-1i scrie <(cartea>'- 5i11gut'1 carc ar fi
fost cu totul si cu totrll a lui, fiind totodatl 5i piatra lui tle mormint
nu e mai riutin ader'5rat ci din cursurile, conferinlele 9i articolele
-lui se vor pi:tda alcitui intr-o zi ci4i destule- Munca aceasta de
culegere $i^ tipirire a textelol' Profes'onllui incepuse in Iard' Trei
volu"me di filirsofie an aplntl inainte de ocupalia nrsi' 5i alte cinci
erau gata de tioar. Dumnezeu singur stie cdtrd va putea fi reluatX
munci aceasla'de clifuzare a textei-or lui Nae fonescu. Deocamdatd
se cuvine ca mi.car o parte din ele si redevind accesibile romanilor
care se gisesc astirzi dincolo de grani,tele 1irii. Pentru a implini
aceasti ;evoie a fost tipdritd hroqrrra de fa1i.
Multe am fi avut d6 spus citiiorului despre felul cum in;eleg.ea
Nae Ionescu filosofia si nietoda prin care socolea el cd putea invdla
pe cei tineri str filosodeze, despie problemele centrale ale glindirii
iui. desnre imr)ortantr care o aiordl el dragostei, vielii religioase 9i
istorieiigi desirre atiiiea altele. Dar am preferat sd-i llsdm'lui cit mai
Ho a Stamatu 1878-1 978: independenld, libertate, cultura (l)

multe din paginile acestei cdrgulii. Celor care n-uu trvut ?ns[ norocul la prosrame abstracte, le-ar fi vrut cu orice prel aplicate, 9i cAt mai
sd-l ascult^e, ielor tineri mai iles, tot trebuie s[ lc spunem ceva din reiedi, in organizarea vielii romdnegti. lstoricismul lui Nae lonescu
ce a insernnat Profesorul pentru cei care, intre 1922 Si 1938, i-au l-d condus li imBicarea iu destinui istoric al neamului rominesc.
fost elevi. Omul, singur, spunea el, nu Poate interveni in istorie; nu poate
Nae Ionescu ne-a invilat sd gdndim. Geniul lui era, ln prirnul decdt ceea ce a prins sdnrAnli gi viap de la Dumnezeu.
rand, de structurl socraticd: ne ajuta sI cdutdm 9i str scoatem singu-ri "grddinirii
De aceEa. falh de elevii Ei studengii lui. marea lui grijd era si
Ia'iveald adevdrul. N'; ni-l did-ea de-a gatni iLu ni-l impunea. Ne ghiceascE qi si incurajeze incUnlrile lor personale, ajutdndu-i in
oblisa sd iudecdm, noi, cu mii.loacel-e noastre, s[ tragem singuri primul rdnd sd se dezbare de <<ticurile> invdlate din cirfi.
conc"luzia lTopriilor noaslre ef6rturi. incepea intAi cu gramatica $i Cu c6t trecea timpul, cu atat Nae Ionescu igi preciza mai ferm
cu lexicul.'- iici avea oroare de termenii improprii 9i de belia de adeviratul lui rol in cultura romdneascd: acela de invd;dtor si
cuvinte: de limbajul aproximativ' Ne invdla cum sA cidm un text arbitru. Era inzestral cu un dar unic de a cregte gi invdga oamenii 5i
filosotic si ne indenina sd mergern totdeauna la izvoare: ne avea ca nimeni altul simful judechtorului gi al arbi trului: $tia sd vadX
despre un sistem filosofic'
interzicea'cirtile despre ^cel un filosofsau clar datele esengiale.ale problemei, Ftia si cumpAneascd gi ne inv6la
Nii Ion".".t'a fost dintii -domneaucare, intr-o vreme cdnd
profesor cum sI inlelegem <gi celilalt punct de vedere>,, ca sh putem
nozitivismul si agnosticismul incd in Universitdtile cuprinde realitatea in totalitatea ei. Dacd ar fi avut timp pi de i-ar fi
iom6nesti, a aif,tat-validitatea metafizicii 9i a vorbit cu inlelegere pl5cut s-o faci, Nae Ionescu ar fi putut scrie cea mai obiectiv[
desore riristici si despre experienta religioasX- Se poate chiar spune
'datoritd istorie a civilizaliei romAnegti moderne, cdci adeziunea lui !a un
c5, in primril rdnd efortirrilor lui, filosofia romdneascd a
anumit stil de viafi spirituald nu-i micpora intru nimic posibilit5file
Jeoesit complexele de inferioritate care, de la Titu Maiorescu
de infelegere a tuturor celorlalte forme reale, nu era necrufltor decet
ini"dc". g pist o, intr-o dependen(d completi de.Scolile filosofice
se facl cu pseudomorfozele gi cu hibrizii.
uour"n". iniint".o inreresui pentnt experienla religioash sX
Acest ortodox a vorbit cu sirnpatie qi ingelegere nu numai despre
ii"iiii in ettropeani. Nae lonesiu a linut cursuri de filosofia catolicism,.protestantism gi. iudaism, dar ;i dc'spre budhism- 5i
ietieiei. "uttura
aupi cum tot el a familiarizat auditorul universitar cu islamism, gi era uuul din cei mai adinci cunoscdtori pe care i-arn
pio6lernele' existenlialisrnului, intr-un timp cAnd acest curent era avut a Kabalei gi a misticei iudaice. DacX s-ar fi ndscut 9i ar fi trdit
-'^in'nf ienorat Nae
ioroaoe in Occident. ' intr-un sat, cu un veac, doui in urmi, Nae Ionescu ar t'i iimas toattr
uEoti., lonescu a lbst un realisl.' p€ntru el' creagiile. gi viaga un plugar; ar fi iubit stelele gi cAntecele; qi-ar fi crescut feciorii
spiritulrri erau, inainte de toate, reale' L)e alcl lntercsul lul
valorile-riltintite intre.<oameni buni qi bitrrini" "
o"ni* de tot lelul 5i in primul rlnd pentnr realititile
fiili;". il;;:;-putlun*u "u caie a eialtat rominesc' <<ortodoxia>,, ca forma'de
De aici critica _. iunie l95l
u"i"tle o naratirulii si, ,.leci, ;;i a neamului _
;;;;ai;;;" la caie a sipus felurite specii de. '<rnodcrnism"
i"i'*i^I, pJi. sau religios. A d"mas.at <qtienlismul'' ca fiind unula "*,YJ'i:ifJ:f,?
ai,i de inleiioritate ale teologiei ortodoxe romAne;li; Aceste r6nduri, datbrate unui mare invelat Si scriitor cu renume
"t*tif.*"t"
iGs otenlio asupra incapacitalii teologiei oficiale. de a gindi 5i
'actuali,': mondial, gi unui teolog, mult mai rnodest dar de o mare onestitate"
..in tenneni din care pricind circularce egalati doar de a fbstului siu coleg de redac(ie mai tdnir, sunt cAi
;;i;;l;i vGrii eligioase - singurele misurX si dea culturii
"r,""n" "rirUt.-ele in se poate de bine cumpdnite. $i tocniai pentru cd exprcsia este
noasiie
'"- aOaniimi gi- valoare univCrsali - este.impiedicatX' cumpiniti gi gindirea riguroasd. ele fac neputincios v:eninul din
5" ini"i.t" iri pr:imul rind de ccea c-e. e viu qi creator in. viala propaganda De altfel. aceastd propagandd nici nu
istoricl a neamului romducsc, sple deosebire de cei care, pornind de -proletculturii.
poate fi altfel, pentru cI religia, gAndirea personald, realismul,

331
 1878-197a: independcnl[, llbortate, culture (l)
Hofia Stamatu

creatb de o Aceasta este filosofia: valorificat'e n cxistenlei, formularea

adevarul istoric, organicitatea vielii. intr-o. societate. valorificdrii existenfei. O asemenea formulnre conline totdeauna o
ir." t"ii-".'milEniu de'civilizllie originald sunt considerate 'un
"i notd caracteristici, fel de tendinl[ inspre absolut. Mai toati
iii #"i'i' "[."iirti'"i'**ii"t-i.nin4iii"t' c"are de gdndirea 9i
tug
filosofia este propriu-zis o acliune, sa un drum spre absolut' inspre
.iirntirea normali ca dracul de t[miie' ceva in afard de noi, imuabil, incoruptibil, deoiebit de noi' ideal
tiil"i;';il;
"' a"-Jioiii 2", iiiitilor
aintr-un curs de'Jstoria
penrru fiinta noastrd spirituali. Din acest punct de vedere, filosofia
l.;ii'; din esen$alul pe care
;; i; loarte puline rinduri cevadespre caiacter' gandire Lste la aceiasi nivel cr] arta; ca si aceasta, antncd in afari de fiinga
'"1,?'i
ita:iii""i"';;;""tn i;iNu" Ion"'"", spiritualX existenlele absolute. brice opertr de artl reprezintd, in
filosolicd Si crealie artisticd: intentia si in stnictura ei formali, nu'o tealitate, ci o existenlX
caJacter? Un om de
,,Si transpunem: ce rnsemneazh un omindeacelagi fel. calacterul absolutl.'Aceasta insemneazl cd in zadar se tot clznesc esteticienii,
caracter este cel care rrr"."uril ini"ta"auna .ra1a
se invdrtesc ca pisoii in jurul oalei cu terci fierbinte, 9i nu gtiu sd
;;i; r.i'i";;il;i..i-a" ttapatiie' de'"a"giun' in .realits$lor'
din congtiinla acEiunii mele' spuni ce este opera de aiti in sine, nepiet'itoare. Opera de arth nu
vasllzich decluc existenla eite nepieritoar6 in ea inshgi, ci pomeqtb din tendinla omului inspre
it.':l;: "uiutt"tt't"i
- -tiiiti";.;irre'spliir'are'
-u's' Cine ar6 vreme 5i tragere de
nepieritor.
fiffi].j# $T";;;t;,;;;; uita Ia ce se-petrece in el' cu 'C)pera de artE, ca gi sistemul filosofic, este un rezultat al
'nai
;1;".';; ;i-ri uu.li u.*ita linta spirituala foarte bine 9i s-o
ii;ili nu sulrtetr neces'itilii noastre de abiolut qi reprezintfr, pentru,fiecare din noi, in
J"ii".*'ii In chip precis' Eu insX' -dhcd
fiinle.-
d-voa-stre.
lucru care vi pnveste eu felul nostru, un absolttt, dar care este un absolut al nostru, subiectiv,
conuinsi de existenla acestei - adich este fixctul necesitdgii universal umane de absolut, dar nu
ooslulez, in consideraliile ntele' existerla. acestei
fllnlelspirituale 9i
absolutul 'insu;i. '9i
in artd filosofie n-ai .sd- gisegti niciodati
indicalii' din realitatea-obiectivd este
ii.'-;; ;e rlsfringe. cu absolutul. Ca i5 mergi la ibsolut, trebuie sd depSge,sti li arta ti
;;;;;i;;;"A;'"; riinla spirituali l-T9u' fi: dupf, felul in care filosofia. si si treci in religie.
^""uita existenla' Prin urmare
ilirio tnliit.^fa reactioneaza, noi valorifictimvalorincarea Aceaith insemneazi fi-iosofie: valorificarea existentoi, impinti
existenlei'
;, ::,;"uo[;;,;;;i ;"'J";;tiere, ci dxisteDga' ;i.de de necesitatea noastrd de absoltlt. Deci am cunoqtinla, am
Iar in momentul in care uuioin"arn atunci cdutim .;i o valorificcrea aceslei cunottinle in raporr cu mine insumi .;i am
lelui nostru de a reacliona
;ili;fi;;;;-;t expr:ime in ctrip general formularea acestei vaiorifiihii. Acestet sunt elementele constitutive
in fala exi stenlei. ale vietii spilituale omene5li in general. pe planlrl realitllii
AceastX formul5. care exprimh in chip general
felu.l nostru de a sensibili', cu limitele cele mai ridiCate. metafizicei prin urmare
.""4;.* i;'i;,;;;i;i"t;'" """o '"
i"-n"*'?:'"r1:'?!: ^9:':: l activitatea spirituald avdnd, ca cel mai larg cadru, .perceperea
metafizici. Jbcul acestor elemente constitutive ale viefii spirituale
auzitid.voastrepeoametrtiaceiacareigiincruntd.lala'l:|laSeaza
.inli"iii'p"l^t ia' sa uotu"as"a de filosofia $riinlificd' sx vi urtalr determini anumite tipuri de valorificare, anumite. tipuri formale de
rri"" f" vedeli ce uot 'tn tpuna, pentru-cl 9i eu m-am -uitat-la valorificare a activitalii spirituale."
"itXi'" ii,si"'
iij."r'iiii' iirli'ria'etiinlificd hu el!stx' Filosofia
";*i"'
Jii"'r"'i,it* r.urt" p"r.onui, "tinu'r'*r" iubiectiv' Ea nu poate si y2 66pfing4
decaita lirica' Filosofia este un fel de lirici' - - ;
ri"-.*ii",a c[ este pasibild de
E" ," "" "ir"eia
iie studiat[ obiectiv, dec6t pentru ,,Drum: Revistd de cultuld romineasc5",
cu alte cuvinte Pittsburgh, USA,
"""L-J ii,nt tot*ui" tipice de iilosofare'
Anul XfV, nr. l-3, ianuarie-septembrie 1978
^T-illi""i.l",]',t'.a
;:liii,;';k';;ii;'*ui" iipi"" gi ceei ce se.num€tte, cu undetermen
de iiinle spirituale' Numai aceea
|ri". i"l .a stucliem filoiofia
lhracadabrant, istoria filosofiei'
333

t878-t *78 : lndepandanld, ilbartate,
culturd (tt)
,,tn definitiv, poli .t1g9 filozofie
a.ceasta este valabil
pentru artd. este valabil - Si in genere, nu pentruSi
pentru culturit
.
civilizalie Si nu pentru religie nu poli si faciVlosofic daci nu ai
-
de spus ceva. Facultatea sau necesitatea aceasta de a tbnnula are ca
suport o anumitd conStiinSd pe carc tu o ai: adici s-au asez-ar
Iucrurile in tine. Tot ceeh ie ai primit ca indicagii ,jin limea
obiectivd se aSeazd in tine gi face ca rtn fel de droidie a ra. Trebuie
sd ai drojdie poli sd spui ceva. Si cbnd spui, nu spui
.aceastd
oecal ceea ce exlsta rn
.sh
^cafine.
Filosofie ;i artd se pot [ace in toate teluri]e; dar aceasta rlu este
filosofie, itici artd, ci numai exerciyiu anluzant pe ntarginile abso-
Iutului.
Filosofia gi arta, cultura propt'iu,zisd, nu se pot face decit acolo
unde existd un precipitat al confruntdrii noastre spirituale cu
re al i tatea. " o identitate indiscutabild de structurd intre cele doui totalitalisrne
A spune marxist-leninigtilor ch filosofia este o punere in valoare
a,,existenEei", nu a.,produ61iei", ceea ce face tot mlterialismul isto-
ric, qi cd existenga ,,formuleaz5" acest lucru in loc si ,organizeze,,
produclia este efectiv o mare jignire. Acum vreo l2 ani, numitul D.
Micu, citat mai sus, scria Ei publica o carte dcspre romanul romA-
nesc impd4iti in capitole in felul urmltor: romane din cimpul mun-
cii industriale, romane din cAmpul muncii agricole, romane din alte
cimpuri ale muncii. Nu e deloc o invenfie a noastri, caftea existd.
_A mai -spune ci prin formularea valor.ificXrii existenfei se dez-
vlluie un.f-el de ,,tendingd inspre absolut", nu spre un gef lau partid,
este iardgi o mare jignire adush ,,alegilor" marxism-lei.rinismului. A
?ntiri aceasta spundnd ci filosofia este o ,,acfiune", un ,,drum" spre
ceva incoruptibil, de dincolo dc tiinga noaltri, dar care poatd fi
intuit_ prin ce.e_spiritual ln fiinla noasrri.. este ceva imoral pentru
marxist-leniniqti, este, curn spun dAngii, fdri,,legitate" (cuvdnt
oribil inventat de neg0nditolul G. Cdlinescu) gi la urma urmei
334
1 87 8-1 978: independenli, libertate, culturd (ll)
aceasta este corupfie de minori, atentat la bunele moravuri ale
sooietdlii socialiste, cu munca ei socialistd, cu morala gi socialisti,
cu rezultatele ei socialiste ,,gtiinlifice", deci din pdcate',,pipiibile",
nu ,,triiriste", pentru cA e vorba de un materialism care, prigonind
spiritul, o lncurcd total cu... materia.
O altd injurie gravi adusX ,,socialismului" este afirmagia cd ope-
ra de artd, in loc si fie rezultatul ,,condiliilor obiective", este rezul-
tatul unei ,,subiectivit6li" in care se citegte ,,tendinla ornului spre
nepieritor". Aga ceva se cheaml in jargonul leninist rugine
,,idealisth".
Din ultimele rdnduri ale citatului se inlelege cd ,,arta" gi ,,filo-
sofia" pot fi scoase cu pulin5 abilitate dintr-un buzunar sau altul,
nazist sau comunist, la infinit, cum vedem in lumea proletculturilor,
dar cultura ca mediu de art[ real6 cere altceva dec6t ,,conformism",
gi anume cere o ,,confruntare" a fiingei spirituale cu realitatea,
condusd numai de fiinla spirituald in cauzi, nu de vreun sistem, iar
rezultatul acestei confruntdri este un precipitat care este opera de
gAndire sau de artd. Dal in lumea ,,totalitard", cum scrie Nae
Ionescu in ,,Cuvdntul" prin 1937, nu e admisd nici o confruntare,
ci doar o fatalistl supunere la colectiv, gi astfel Nae Ionescu gdsea
antagonice, nalional-socialismul gi comunismul. Din aceste
constatiri reie$ea pentru cititorul de atunci, ca gi pentru cel ce ar citi
astdzi, cd Nae lonescu nuprevedea nici un fel de totalitaism pen\u
Rom4nia, qi daci era total opus degenerdrii marxiste a hegelia-
nismului, pe atata era de opus idealismului in genere, inclusiv deci
hegelianismului original, gi nu avea nimic de-a face cu alte forme
ale idealismului, cum era morfologia culturii, dupd cum nici rasist
nu era. Iar despre structura poporului romdn, in nici un fel potrivite
cu nici un fel de socialism, Nae Ionescu scrisese ani de zile in
,,Cuvdntu1". De aceea nu e greu si descifrdm limbajul marxist-
lenini;tilor, pentru care ,,corupfie morald", iegire din lege, antipa-
triotism, antiumanism inseamni cu totul altceva dec6t in limbajul
normal. Nae Ionescu a ,,corupt" serii de intelectuali, in sensul cd
le-a dat ceva mai convingdtor pentru ei decdt marxismul, care
pentru marxist-leninigti gine loc de lege a naturii, de nafiune gi de
patrie, de umanitate. De aceea trebuie condamnat fdri inbetare-Nae
Ionescu, pentru ch tineretul de azi trebuie sA invete cu totul altceva
Ho a Stamatu
decdt pe vremea lui Nae Ionescu, gi anume cd toat[ cultura nu are
voie sh se fach decdt lErd nici un fel de confruntare a fiin1ei spiri-
tuale cu orice ar fi, din simplul motiv ci se contest[ existenla unei
,,fiin1e spirituale" gi nu se admite decdt un ,,spirit al colectilului"
prin iare ,,culturalii" admigi de partid trebuie sI-gi verifice neincetat
ioate actele gi g6ndurile exprimate. ,,Partidul", adicd -,o parte",
stabileste ce este ,,spirit al colectivului", deci ,,tot". Din aceste
motive nu va iesi din oala marxist-leninisti nici un alt Mircea
Eliade. in literatura $i arta sau filosofia tutelate azi de marxist-
leninisti este imposibil de recunoscut operele ,,urmaqilor" vreunor
,,inaintasi". Ce maestru al gindirii aifiA azi vreunei personalitdgi
promiliioare sX se dezvolte. cun a fost ajutat in tinerege lui Mircea
i:tiaae ae Nae Ionescu, pentru ca la maturitate sI ajungd pe cea mai
innlth treapttr a cunoagterii 9i a gAndirii personale?
Este foarte sigur d6 crezut cA tocmai intr-un exemplu aga d9 fru-
mos, si ar mai fi si altele, dacd nu mdcar cel al lui Mircea Vulc6-
nescu, tretruie clutat misterul urii marxist-leninigtilor impotriva
unui om care a murit aproape acum 40 de ani? Nae Ionescu nu este
nici azi iertat cd el a aj utat multor tineri si vadi ci in fiecare
persoan5 este un ,,absolui", in fiinla ei spirituald, 9i ci tocmai dorul
ie absolut al acestei fiinle spirituile o face si tindd cdtre originile
ei $i care sunt deasupra istoriei, de mai inainte ei 9i dupi ea, 9i in
ele trdieste fiinla noastrd spirituald. Este ceea ce Nae Ionescu spune
prin termenul batjocorit, de toli funclionarii, ',trdire", dar de care in
acelagi timp este plin5 presa cAnd 9 volb_q de ,sef ;i parrid. Acum,
cind bmul'este obiigat sd se tragd oficial din mairirulX, plus Marx 9i
Lenin in treimea cea Ce-o antifiinld, o gdndire ca a lui Nae Ionescu
nu poate fi consideratl decdt ,,huliganism", dupd.c-um demonstreazE
dl.b.Micuintr-ocartedepesteomiedepaginiimpotriva,,gdndi-
rismului", care de altfel nici nu a existat, dar plachia era necesard ca
arate 'cd
sd se araie
sA ca ,,ortodoxlsmul-
,,ortodoxismul" $l fi llnul
,,nazismuli' ar rl
Ei ..nazlsmul unul ;l acelagi
9i acelaiil
lucru. Aga ,.gdndeqte" dl. D. Micu, dar el nu este el. ci colectivul
;;;.;ila:_;ui.di"pi".i.taco1ectivitateapentrucareseface
proletcultura, cu ajutorul idealismului materialist marxist-leninist. .
' Nae Ionescu ii inv51a pe tineri cd in ultimd instanli
.,
qi
-,,gAndire"
,,caracter" sunt una. Azi, interzicerea gAndirii proprii duce ine-
vitabil la disparilia gi dl. b. Micu'nu este singurul
"u.u"t"*lui
exemplu din atAtea mii de capete de intelighenfie.
1878-1978i independenltr, llbortate, cultura (ll)
Caracterul este consecvenla cu sine lnsusi, iur aceastl consec-
venfd e posibilX prin prealabili clarificnre a hii cc este ,,sine insugi...
Deci nu.e consecven[a cu un sistem ideologic, al cllrui;el azi este
toJmar drstrugerea oricdrui ,,sine fnsugi", Legea este a realitdlii a
cErei complexitate culmineazi ci fiinla .spiritualil. Realitatea tre6uie
s-o inlelegem, pe,ntru cd altfel ne zdiobe'gte, iar prin legea realitXlii
se face pactul rodnic intre realitate si sini:.insusi. Cind insi un si's-
tem ideologic trebuie sd linh loc d6 realitate, ie ajunge Ia lirdde-
legea nelimitatd, iar caracierul se dizolvh in pactul dintie sine insuqi
gi antirealitatea impusd de fdridelege. De aceea familia D. Micri,
atunci cand spune ,,iegire din leget', spune ,,rdzvrdtire impotriva
Itrddeleeii", gi ca rdzvidtit impotiva ftiAdelegii, Nae Ionescu este
un premergdtor local al unui r5:zvrdtit universal de azi, cum este
Soljenilin.
Am vdzut cd Nae Ionescu deosebegte intre ,,culturi" qi
,,civllizalie", gi ?ntre amdndoud gi religie. ,,Cultura" se naqte din
confruntarea cu lumea obiectivd, ca expresie a rezultatului acestei
confrunthri. Chiar daci existd gi surse de cunoa$tere pentru
confruntare in incongtient, actul creator de artd $i gandire este un act.
con$tient, care dezvdluie intre altele gi rezultatele confrunthrii cu
visul, de pildi, care este ti el pentru fiecare din noi qi reaiitate
obiectivi. ,,Civilizajia" insX, in care intrb stilul de vial[, inclusiv
morar.trile, nu este o creafie spontani, ci reanltatul unei precipitiri
in timp a spiritului relafiilor dintre oameni, gi dintre oameni 5i
naturd-spaliu gi cosmos. Este o indelungati operi, mai mult sau mai
putin anonimd, pe cdnd arta gi filosofia, in congtiinla la care s-a
ajuns in lumea civilizafiei occidentale pind azi, sunt creafii
spontane, subiective, rezultate ale unei confruntiri persona.le cu
toate realitafile, comunitate, cosmos, n4tur[, vis, gandire formulatd
', in vreun fel direct sau indirect, pe de-a parte, gi pe de altd parte ale
:
impulsiei umane fundamentale de a provoca prin e,xpresie prezen[a
absolutului, sau intuirea lui. Religia insA este numai in parte operd
umand, tn expresia ei rituali gi in miturile ei, dar originea ei,
inclusiv a miturilor, este ceva venit de dincolo de uman gi cosmic,
e ceva suprauman gi acosmic, interzis raliunii noastre discursive,
dar accesibil prin revelalie, credinld gi o. sumi de virtugi.
Ca pentru orice cregtin, gi pentru Nae Ionescu existd dincolo de
,,tot" ince ,,ceva", inaccesibil raliunii, dar nici rezultat al vreunei
337
 Horia Stamatu ,,Roza vanturilor"

,,irafiuni*, pentru ca o credinli religioasd tru cste expresia vreunui .

'"'problema ,innoirii" crettinismului prin acrualitate' Punerea
-
,,iraf ionalism", dupi cum creatie artisitictr si e0ddire nu sunr iioblemei este valabild peiltru tot^ceea-:"-p^t,
manifestdri ,.licen;ioase", ,,cilciri de pravili,., cum zic energumenii i,nui oopor in parte si
":lt^",:i{1:P::i,1
a rimanitdtii in total. Formula lui Nae Ionescu
marxism-leninismului, fdrd sd gtie ce ipun, pentru simplul riotiv ci deoslbire
'profundh: ,,innoire nu poate si insemneze
nu mai g-tiu nimic.-Pentru ace$tia, ftrtregul culturd-civilizafie-religie 'i"tti*U-"
".t.-o*
"u pur li sim^piu, ci cregter-e fireasci." I-ra {S $ gi al!?-":
a fost inlocuit de marxism-leninism cu conglomeraful umlan r]u *6tt idevai parcd luit din ,,cartea ch4ilor", Romdnia a
respectiv, numit pe nedrept ,,societate", pentru c[ nu mai este nici ui"n" L un fel de ,,culme" a innoirii prin distrugere, cum profetic-o
una, gi de aceea nici cultura cepei gi a cartofilor nu funcqioneazd, ;";;i.d N; Ionescu in.aqgsi articol: ,,8acacrescut 9i cy1, p","lll 1l
nici crealia irr artd gi g6ndire nu dau nimic sd transmiti fioiul uman ;l;t.i r; bob s.au, si
d. plrdndu-ti-se cd riu, ai v4ea sI
al nev.oii de absolut, dupd cum nici erzaful de bisericd, partidul, nu ln.ri"li .."st"t"a. ii... s[ t6 intorci Ia bobul neincollit'". Aceasta o
face decdt si indrepte pe tofi oamenii unul impotriva altuia, in loc "^"-." u"i
.o"n"u l.rr,..cir vorbind despre
Nu,i lonesc'u desore revolutia protestantd,
revoluEia protestantA' dar e un
si-i uneasci intr-o comunitate. realX de iubire pentru apr.oape gi JOevar vataUit pentru orice ,,fundamentalism revolulionar"' care a
consens Iiber. in aceste condigii, este nornal ill. O. nficu iA fie
"a intelighentie" din.
ti tn [oit aniu in cei 37 de ani pe care i-a ar'ut.la dlspozilie
expresia impecabili a ,,miilor de capete gi iJuoiutiu uots"uici. numitd acum ',socialism real"' orice ,,innoire"
"odr.t
conglomeratul actual ce.gine lolde slietate na:iune. Lii. o i"t,-iti" dac[ nu se face pe baza unei tradilii pr-oprii' in care
:i este felul specific de a trbi in lume 9i de-a concepe al unul popor'
,,Drum: Revisti de culturd romdneasci",
pittsburgh, USA,
iui i" u""ti'i."ol mai ales, ,,revolufie"' s-a ardtal a fi tocmai desfiin-
' Anul XIV, nr. 4, octombrie-decembrie 1978
iui* o.i"e."i tradilii, provocarea unei ,,sotu1ii de continui(ate" $i
lstfel instituirea, cel puiin principiall. a unui, om care nu a cate mal
ni";oaota, ap-iisirl ,.om nou", in sensul de^ un alt om'
"*iriut
;;;;;",-;;;; ii dclioneaza altfel decAt s-a fbcut in cursul lntregii
*'-l;1i culrurii 9i civilizalieiinunui popor'
istoriih
,,Raza vdnturllor" iuue tgzo apir6a ..Crivanrul" articolul ,,Sufletul mis-
in
' tic': orovocat de un 6seu al lui Redulescu-Motru, ce apdruse
1931 1982 ?arilt"r:- ii in care fostul profesor al lui Nae lonescu vorbea
- iJr"il' ."*l-,"rul comercial" probabil in sensul editurii' al
intr-un articol ulterior vom vedea de ce anul 1932, deci anul de ."iJ"*f ti neomistic de dupd primul rXzboi m-ondial'arNae fi
Ionescu
provocat'
acurri exact o jumitate de secol, a fost un an de foarte rnare im- ro"ii" ll modd, snobism sau comercializare
portanli gi in istoria lumii gi in istoria romAnilor. Acum anivers5.m "ti"ati
in iurul unui nou misticism trebuie sd insemne ceva'
cei 45 de ani de cdnd Mircea Eliade, ajuns ?n acest timp o somitate "Iil;r;; utii"i t-* fi comercializat altceva, iluminismul' de pild6'
o#il;
gtiinfifici de importanli mondiald, a adunat intr-un volum o Dar nu se cerea. De ce? Pentru cd vremea de duph
i;;;";;".--""aial,
culegere de texte ale lui Nae Ionescu, apXrute intre 1926 gi 1937, in iarJ..f constatA Nae Ionescu, era o vreme de lichidare a
,,CuvAntul", ,,Gdndirea" gi ,,Predania". Aceastd culegere a salvat cel .r,i.rJit*"ili cartezian, insd,,nu ina cearalionalismului adevdrat cu
pufin o mici parte din scrisul lui Nae Ionescu de la prdpidul adus a trdit intotdeauna mai rodnicd pace"'.
de materialismul gtiinlific, sau dialectic; sau istoric, deci negtiin- "ui" -iiii"it*ul
-*;;;;;itii;hidare a ultimelor consecinle ale cartezianismului se
m"iu ui"iUita in filosofie, in art[. in viaga religioas5 in in cate se
1ific. monist Ei aistoric. politicd'
Din anul 1937, an de rdscruce al istoriei romlinilor, avem in iJmi"*i"" i"t mai mult diversele ,.religii naturale"'
aritmetic' La
acest volum un articol intitulat ,,Ce e predania" gi in care era pusl t?- giip" din ce in ce mai riu parlamentarismul
""d'"
i38
Ho a Stametu
,Roza venturilor"
noi, in politicd, aveam falsul ra;ionalism care tot voise sd scoati
bobul din pdmdnt gi sd-l opereze ca s[ creasch dupd aceea altfel, Deci ,,Semdnitorul,. nu a. fost. doar un curent
literar, numit chiar
ceea ce nu se reugise, dar ne procopsisem cu o societate hibridX. De ,,piEunism" de isnoranrii isroriei rorndney;, ;;;h;i;
in addnc era o riigcare'spi.it"iia'l't ;"t;i;,i;';;;
aceea, acest ultim reflex cartezianist era combifut de generalia piiiH il;fi Nae tonescu
nouX, cum spunea Nae Ionescu, ,prin indreptarea intereselor citre opune ,.culruralisniului.., in^c^are_ ctr inrrlt 9i t.r r"l"ii?,nili,i:
$tim
formele vii ti concrete de gospodirire; prin prefuirea din ce in ce estetisre, ,,spiritua Iitatea:..
mai accentuatd in trebile publice a omului de meserie gi .de nu mai este nevoie si insistrm. 9at qJ ""iral "..iJ ""laii opozigie azi,
sineqryl care a gdndit ,.organic,,.E-i;.;;il
,p;;;N;'i"""scu, a fost
specialitate; intr-un cuv6nt, prin precumpdnirea concepliei organice asupra soci"tegii, ;;;;r" potiticii 5i
asupra celei contractuale". Cu alte cuvinte, Nae Ionescu definea statului romanesc. dar n_i awr rimi.str ajungtr
tineretul romdn din vremea lui, care in 1927 avea sd-gi intemeieze el.a v-enit Iorga: ,,primul, deci, care a izbutit
ti ;;fij;til;:-ilpt;
si arunce fundamentele
o mi;care nu ,,antiraliune", ci ,,anticartezianism", nu ,,antiumani-
tartr", ci antirousseauistX, hu ,,antisocial6", ci antimaterial istd 5i
adevirare^i civitizalii
?ntreprinsi -romdnesti
u ro,ilioi;.;;ij;;;;, gi anume in
3:jlyi:i la <Seminitorul,i. Ei asriei am'aflat cd sratul
anticontractualA, adici organici, fireascd, substantiald, nu formald, romanesc St civilizalia rominrasci nJ se pot ridica dec6t fe
copiattr dupi al1ii. Dar dupi 1937, cdnd cenzura a scos din acfiune aulohtonism. adicE pe punerea in valoaie .1fi*ifi"r'f
critica lui Nae ionescu, in Romdnia parlamentarismul cartezian a sr nu au decdt un izvor de alimentare.. .tas"
ri romAnesc,
gi',.in.ai"a... $i imediai
fost inlocuit mai intdi cu nigte dictaturi colonialo-balcanice Nae Ionescu arati cum .-, iui;ilril;,;ii;i!a p" ,r.m"re
neparlamentare, gi ulterior cu ,,socialismul real", creat de cei p.atry Iui
Fminescu, devalorizdnd_o p.i, ;il,ii;f"1"'".irunut. ol"
"*proitoi
thraci, geto-dacoiroman i , deci valahi curati: Marx, Engels, Lenin gi gs_t-uU{u]ui secol XIX: ,,Mipcarea ie ta Semii}iorul a deviat insa.
Stalin. Dacd faza carteziand. a cirei criticd exhaustivd o fdcea Nae _r."*,3 tl matnt te igtilor de la iagi, ea a luat forma hibr.idi
Ionescu, era o ajustare a plantei mai mult dupi ce ie;ise din pdmdnt, a unut larantsm ,poporan
incadlat ?n formele denrocraliei conlractual;
in faza thracic6-marxist-leninist-stalinistl planta a fost smulsd din lplse_ne, cu puternice reflexe din lumca materiaiisrnului istoric...
pdmdnt ;i i s-a altoit alt[ ridlcind. Progresul a mers de la,,partida (,,De la <Semindtorul>, la noul srar ,.o"ran.;, iiuuguri'is:ol.
rogie"
'in de caie vorbea Eminescu, la partidul stacojiu, cu ,,revolufia". Trugedia lui Nae ronescu este o incorpoiar e a'tiagediei
rorna_
'ic)2.b, Nae Ionescu, vorbind de-o noui orientare spiritual[,
definit propria generaiie ca,.proHolia istorich
spunea: ,.De-abia suntem la poalele muntelui; gi iati de ce sd l,"jil.,:ril:Il. 5i-a
l,?tgu". $l cl at3r.e: ,,Ce reprtientim? pr-imhtut spiri_
il:?.Y,,.i1..
incerciri.r de a bf,nui perspectivele care se deschid in vArf mi se par nralulur" Mar exact: .,Depipirea economicului prilr spiritual.,.
Deci
premanlre." Gdnditorul, vorbind de ttn,,munte", oferea imaginea ,,oepagtrea.., ceea ce nu este altceva dec6t,,negarea existenEei eco_
greu, de mari sfo45ri. pentru a se ajunge._la o limurire,
irnui uroug'actstui
hnaginea urcug avea s-o dea tineretul migcXrii romftnegti de l^"Ii.^ylr, : A"ela;i
avea sA spuni,
lucru. pe_ ur.mele uto.' efiiir"r.-,i, Iorga, Nae
'|SZZ,
rena-$tere moral[ prin.ceea ce ea numea ,,muntele suferin]ei", pe
i?1T..1 lonescu igi ^in I 935. gcneraqia care apdruse lZ
:111d,.Nu" incepea cursurile la Universitate: ,,prin
care avea sd-l urce ca pe o Golgotl intregul neam, 9i, de asemenea, atrtudtnea noasrri indrizneafd noi ne desolidarizhrn de mentalitatea
o mare Darte din omenire. ce domind secolul. Noi uciclearn in noi inpine o tume
rreiitru a riaica
in t 6-lO^ criza partidelor de la noi ;i a statului era mai mult decdt alta, inaltd
^pini
la cer. Domnia absolutl'a rnot..i"i [ia rAstumata,
evidenti, iar opoz.ilia fald de statul liberal invechit gi fa;n de pentru a fi inlocuitd de aceea a spiritului
;i a valorilor morale. Noi
partidele neputincioase si facd o metamorfozi, Nae Ionescu o' nu neghm gi nu vom nega niciodati rolul ri-rareriei in lume,
dar vom
inseriazd istbric: ,,lupta care se di astdzi nu e decit punctul de nega intotdeauna dreptul ei de clomina!ie absoluti..,
ajungere al unui intieg proces de transformare spirituald, iniliat li?S"-OiU lui- Nae lonescu, gi impiicir a Romdniei, a fosr cI
Ccum treizeci de ani, gi anume de d. Iorga, prin <<Semdndtorul>'1.. " d.rt rc'rtc nc-au. gisit fdrd oameni superiori la grrvenr. pe
Al:.J_urlllt.
masura dttrcultillilor l{onr:irriei de_a fi Romdnia, gi astfel realitat'ea
.340
 Horia Stamatu
romdneascd nu a biruit in istoria romAnilor din acest secol. Aceastd
biruir4i era posibili, gi gdndirea lui Nae lonescu, dupl a lui Iorga gi
Eminescu, cea mai justi gdndire moderntr ronrhncasc5, cerea
oa5neni de acliune de alte proporfii in lumea guvernanfilor din
decadele 1920-194O, cAnd s-a irosit ,,Rom6nia Mare". Oamenii nu
au corespuns nevoii noastre cu guvernele loL, nu erau pe misura
gindirii profunde, gi de aceea Nae Ionescu, solicitat cu ldcomie de
politicieni, nu s-a angajat intr-o acfiune de stat, ci a rdmas doar
gAnditomJ marilor posibilitili romane$ti. Pe urmele lui Eminescu gi
Iorga, recunogtea care era baza neamului romfutesc: ldrinimea, caie
intre cele doui rizboaie mondiale era peste patru cincimi din
populalia RomAniei. Aceastd firinime, spunea Nae Ionescu,
trebuia, in sfArgit, printr-un partid organic, sI ajungd la conducerea
15rii, ceea ce gi Eminescu ceruse, c6.t se putea atunci. Dar partidul
,,ldrdnesci' a devenit o copie a partidului liberal, care era osificat in
fbrmalismul de imprumut prin care fusese ,,incdl1ati" RomAnia
Moderni, deci ceea ce se voise un ,,partid revoiulionar.'. Nae
Ionescu va^constata ce nu poate sd scbatd Romdnia diir regimul de
oligarhie. In politica extemX, constatA Nae Ionescu, Romdnia.
rimdnea un v4sal de mAna a doua, ciruia i se prescriau la Geneva
tot felul de ,,in1elegeri", care mai de care mai ,,micd" sau mai
bXllatd, firi ca Romdnia e d fie in nici un fel intdrird qi aptd sd-gi ia
deciziile ei, cdnd avea o granith aga de mare tocmai spre R6shiitul
ofensiv prin revolulie.
Renapterea ortodoxd, pe care o credea posibild Nae Ionescu in
Romdnia,'ajunsi dupd prdbugirea Bisericii din Rusia cea mai
importantd ;ard ortodoxd din lume, nu a fost posibili cu un patriarh
putred gi cu o ierarhie cu .totul inferioari nivelului care i s-ar fi
cemt. Dar peste toate, ti ca replicd [a inexistenga vreunui om de stat
la guvernare, RomAnia a mai avut gi pe Carol II, care nu venise
deloc pentru o ,,restaurare", cum sperase Nae Ionescu, ci si se
u-mple de bani, cum a gi fticut, asasindnd gi jefuind ca in codru timp
de zece. ani.
Tragedia lui Nae Ionescu nu a fost aceea a unor nenorociri
per.soriale, degi chiar se crede-ctr a fost asasinat, ci a fost o tragedie
a vizionarului, contrazis de cele ntaijosnice caractere care se puteau
intdlni la un loc in conducerca RomAniei. Prin ,,restauraref. Nae
Ionescu infelesese un Rege dc vlrsti majori, in locul unuia incd
,,Roza vanturilor"
rr.unor pe multd vreme, prin renagterea Bisericii ingelegea un cap al
ei demn de o mare misiune, iai printr-un partid care efectiv sd
leprezlnte masele 1drlnegti lnlelesese altce-va decdt o ceati. de
. hdmesigi la pricopseald. Aga ci'in scurti vreme a fost fundamental
ii:: contrazisA
contrazisd viziunea de un fel de ..Bizant
,,Bizant romAnesc, ln secolrrl
romAnesc- situat ?n secolul
'. xx", de. un nou. Fanar, cu un aiabotic ,,'fi;ip"-;;;;aurat, cu nigre
surtucari ..1drdniqti" departe de realitiEile lErlnegti ca gi toli vechii
ciocoi, cu niqte metigi ai meseriei politicianiste, e drept rrataii de sus
cu ,,retragenle
,.retragerile ta Bdddcin", dar ce fblos,
la BadAcrn':, pentm cd tofi au dat mand
folos, pentru mani
cu mind ca sI instaleze dictarura din 1938, cu o echipli condusi de
cineva despre care Iorga spusese la Senat ch ,,d'aci mai zice
vreodatd despre el ce-a mai zis, ii scoate pi celdlaltcelilalt ochi, dar
'
deocamdati nu spune de cine e vorba", iar Nae Ionescu ii ficuse
portretul intr-un articol in care vorbga de ,.virgula holerei",
personajul fiind cam ca o virguld (mic, cu capul mare).
Nae Iirnescu a fost un gdnditor care n-a crezut in .,transformarea
gtiinlifice" a istoriei printr-o ..teorie", degi era foarte iniliat in
secretele gtiinlelor $i avea perfectd dreptate, pentru cd aga cum se
vede azi, societdlile ,,socialismului gtiingific" nici nu au-cum sd se
hrdneascd normai, nici chiar dupA 65 de ani ,,ttiintifici". in ,,Religie
gi psihanalizd" (1926), Nae Ionescu avea grijl si facd o profielie:
,,Cei mai aprigi apiritori ai gtiinfei au fost intotdeauna analfabe;ii."
Dar aceasta nu inseamnd apdrarea ignoranlei, ci e vorba de mitul
,,gtiinfelor aplicate" la oamenii inc-ul1i care vor sd pard cul;i. Dactr
istoria nu este opera ,,ttiintelor aplicate", cu ,,inginerii" lor, ea nu
este mai pulin opera celor ce-i cunosc realitdlile, gi aceasta a fost
noutatea lui Nae Ionescu: a ardtat semidoclilor politicianismului ch
ignorau. tocmai cele mai elementare realitEli ale istoriei, ale culturii
gi ale ethosului romdnesc. De unde a venit ;i dezastrul RomAniei
Mari, pe care nimeni in anii in care scria gi vorbea la Universitate
Nae Ionescu, deci cam pAni la sfdrgitul hti 1937, nu l-a binuit atAta
de mare pe cdt a fost. Dar, in orice caz, gi gAnditorul Nae Ionescu,
gi tinerii migcdrii nationale de atunci au prevenit cu prisosinti
primejdia, dar au fost rAspldt4i cu asasinatele care-au urmat in anii
lichiddrii.RomAniei, 1 938- 1 940.
Lu6nd permanent in-cercetare criticd politica zilei, Nae Ionescu
gOndea, cum. am spune mai exact, ,,istoria romAneascd in curs", pe
care o socotea dependentd in primul rAnd de ,,firea romineascd" gi
 ,Roza vanturilor"
Ho a Stanatu
editat antolosia despre care.vorbim, $i drcpt lncheicre a volumului
de,, raport urile .i9u :lP'iii Tl"a,Tt1i [,i,"^::iii "B'"1 I "
" i#:il ; ;;.i.;;"i?ini.e'iet" mai frumoale esitrri de istorie a culturii
fi r,l' r,,i iii" i;-"i i"iai a"'11',11ii
tate" ei de rom6nesti contemDorane. Dacd Nae Ionescu ar fi fost un scelerat'
[*"i]x'i. J . ff LT::
;;""tica poriticii nul interesa cum ar irutea fi altiel acela ce-l laud[? I)ar oricum, Mircea Eliade a
;il*'ff :;t"::i?":":; "h;il; dat atAt6a examene in cei 45 de ani care au trccut, incat tot mai mult
il credem pe el decAt pe un propagandist de care n^u se Stie.dacd a
avut vreodatd in viala iui vreo fdra-ma de bu:r sim[' In l9]17, Mircea
fl*#,:ir,t.*':iqt*tiii$ii1$ii{':i'yft11,"r1'H . Eliade exprima cultalentul lui ceea ce gAndea un intreg tlneret '

?i"i_iJ.r".., nici ciriar,desti- a"sp.e Nat Ionescu, gi astfel a llsat in urm-I' in qari, una dintre cele
lfi:Tl,:ti..H$lf;,:::,';i#:, il.omdnia aljceva: ,,Spre un mai prolunde scrieri ale lui, intitutati in cad-nrl volumului ,""9i un
nele RomAniei... Ci ar cuvAht al editorului". Tipirirea acestei ch11i, spune Eliade' ,,a in-
'. ""'iiiJ'i*
Daza'"';"";;;1;fiii
rilosoric, cu baza
sistem filosotrc' "t;::F ;i!P,'.: :^t-l':1,"*ftl'*:';:T$
conrinuitate, timp de doi semnat una din cele mai tt"aSteptote bucurii dln cete mi-a ddruit
l; #-il:, .l.'i,i;';i"iiii' int :::: gi'd * rd'4
u tineretea".
l'" iXliliJi
-i, . d" i,. i
?'i
*,.,1T_ :
"ili;:"li*
i*! "t-"1
ru;' r,* : i##li
S6'fie aceasta bucuria unui ,,gvadat din pravili", a unui scelerat
,,sfiditor al oricirei morale"? ,,Imi este foarte greu", spunea mar
"., "], "Ul, ieparte marele viitor savant, ,,si scriu ata cum se cuvine despre
::lij#"[lfr ii'k,!T""Jlr?;'*'tilf j.;A*';3"1"!'. saildirea si fapta invdthtorului meu. profesontl Nre Ionescu. despre
{-in-acest miez de firt".ue.,ti'a si lrotirAtbare in cultura si viata civili a Rortriniei de
spirituall uniJa ii?tiJ'ii ,o;5ns56'
intelecruald 5i"fr din dupX rilboi. (...) Pulini bdrbali se poi mAlrdri ci atr-fbst cinsrili-cu
Umilinla iup o" t"-a""t"' cregtin
intr-o atdta url", scrie mai ileparte discipoltrl, fbri sA ftie aat era de protet'
secol. "*iitt'i '$i'elropean
til^n'ici"ptnt* a mai lir-nyJi
aceste scrieri dlnt'-o rupta -p"niru L"-gnt
ceva
care Si orofet se aratd Eliade si mai depane: ',Rareori o epoci;r im-
lume tot mai pe dos 'ut9"lT=11*a"ilor
lu volumul pr.imutut cn mai multd bu6urie 9i mai firesc idei' strge:tii. lornule
nu au cum sd ajunga"rnunr^ t"tfiiit p"tiicalii' 9i nici Td:'1t
av.and acces la ii lozinci de Ia un singtrr om (...j nicicdatl lru s-a vot'bi1 in ;rresi.r 5i
#'l-I!driitii.t6u" care,
Roza vinturilor. u* 'u,u Jttpi" a:j:ste scrieri' pline de o
i,iata oolitici romAneisci de realititi, de revolulie, de Iinia istorici
vechile publicalii, a scns a*' "tiifi a nlamului nostru ca in ultinrii ani.': $i acum piolegia: ..$i d.rcl sti
undeva scris ca neamul romdnesc si mai indure un a[ doilea
pagoptism, apoi de la aceastl pripiti imprumutale de temeni va
h:*iri'r.ffi til-it**itt:y*il-r'ffi il'f, lfff {a""r ioini el. Caii oupd curn pa;optigiii veacttlui lrecut se-gribeau sE
dintre cei mar au'
nrofesor
'outere fascinatoti" matuta din aparatul extenor' introduc[ fraze, idei qi gesruii impmmutate luminilor din Apus
"*unuii*inluna
expunenlor' ;i ;;ff;;;;lionalismui' vorbea despre tot asa intirziatii de aStizi, ca sd fie in pasul vremij, vor imprumuta -
iccesoriu' al
formulele "desiinului istoric>>. Cu acelagi rezultat: cdci nu cuvintele
si preocupirile exterioare, imprumutate peste noapte, consumi
tr,''"'*l#ii-*if i*gn.'*" ,ll*tfi'*"i':fi *f iap'nrl rev6lutionar si deschid dlumul destinului." Dupi zeci de ani'
adicd in zilel6 r)oastre, begia de cuvinte a patriotardismului-paqoptist
cea Eliade, MaitreY' N este de-a dreptul amefito'are, 9i astfel s-a ajuns Ia o devalorizare a
BucureEti'-1969)'
' ---^ Nae Ionescu ar li fost un fel de- agent termenilor de care nu .se gtie cum se va mai vindeca limba romdni.
'il;'.:|Jx'i:;i;1"ui;'!l;;a;i'ir"f ::'-:-'strarulitur Uneori mai rdzbat chiar $i termeni de care ,,rafionali$tii" iti blteau
",.o,;:lif ioc. cum este cu,,tt'Aileat', termen foafte serios dacl este folosit la
':F#$HliJ'""!",iil'',I"'ff.%liil1it'"*li3i?l'iu''io:i"l iocul lui, care in ttici un caz nu poate fi allnrri de ,,infbptuirile
 ,,Roza vanturilor"
Horia Stamatu
Nae Ionescu
socialiste", cum scria o tovarE d in ziarul partidului, cerand E normal ca pentru ',fbctrtorii gtiinlifici d9 Ftorie"'
. neapirat ca oamenii sd
,,hAiascA Ia alb" imperatlvele momentului, .x fr.';;;;;-a,is-*u[ p;;;ipi' Mircea Eliade rezumb perfect
ce. se nume$te
care in acel anotimp erau... seceripul. Sd ne lnchipuinr secerdtorii lui i,la.i""*' .Jri"",a''i;d;f d; I'iae lonescu: "Ceea practic. al
Alecsandri, ,,triind la alb" chinul 3eceratului sub soarele care roarni *i'ir"i,,:i'.l5i"
"ir"ir.i." lJ""i"" "ii.
nnmui..tn exerci;iu
foc. :i#;i #ffi;;';;,;r;;i"". a vedea ceea ce este.' a prevedea
Daci ne-am intors la nevoia altui Maiorescu gi-a altui Caragiale, il,"J"i"r'ri,i"i"iir; i;il;;-;;; J" n^'"' aa"formula legile realitilii in
ajutor celor,ce nu se vxd.
termeni accesibili tuturora, o J.
ce si mai spunem de nevoia altui Nae Ionescu ! Dar Romdnia a
i;ffitil;;;;;.t nimic in i.i"i" "--ana
aceastd-<lezndddjduitx.gi eroicd
ajuns azi o fard in care nu mai este suportat nici un om exceptional,
;;;;';";;it';e.o,'tenit profesorul Nae Ionescu' pryt, $ *l:
nici un gdnditor, nici un Maestru, pentru cd de toate acestea iin loc coptt
Secretarul General al Partidului, sau, cum ar spune Carigiale, i,.-..t* iri'"i-a'J" tirnlt"t" ti"fei sale' Un om poateo face - 9til
realitate care
viceversa. De altminteri acest refuz al excepliei qi al gdndirii este de inci. in mdsura in putiffia la viala' adici la
inteles cAnd mediocritatea absoluti conduce, cum se spune,
"ur"
ilil;';i;L,ipan.9t'i' Dar'un orn nu poate face-legi -- l9e'i1"
iliin li el doar le vede 5i le formuleazd un
,,masele". Cum arati qi Eliade, influenla gdndirii este mult mai 5;:;;;f;" tloritat''
:;";, ;;"- iace istorie --'"aii ittotiu sc face' sub semnul lui
mare decdt s-ar crede: ,,Este insd u;or de ghicit gi tot asa de ugor cu
de verificat cat de mult datoregte profilul -actual al i{omAniei il##J"l;'?i de
a"tii""r"i' dar'se face laolaltd("') toli oamenii'
orgoliul
-
prezentei profesoiului Nae Ionescu. Critica anumitor forme #liiffi;
:;;;;; d;t -..i,i,."J"&lr "'uliii"o'"
om in iicatul
vor veni nicf,ieri
luciferic' al.ispilirii.lui Dumnezeu'
economice gi politice romdnegti intrate in descompunere, critica nu este mai definitiv infrint ca in
exercitatd.de profesorul Nae Ionescu cu zece ani in urmi este astdzi ;^"'H;'#; "6 fi il#J;;--- Nimic nu ne ajuti mai bine si
verificatd de o serie intreagi de fapte gi acceptatd de un numir [#;iliT;;"pti."vorl'"gtina"'
mateiialiltii atei cu ,.umanismul" lor. Adici
impresionant de tehnicieni gi oameni politici. Formele noi, de viatd intelesem ce tot
;;;'rE ie ,-uuiiii"i" ou-n"'"iiii' si faci "lege" 9i astfel ce vor cu
economicd gi civild, pentru care nailite.azd profesorul Nae Ionescu t"-ii prin dictaturi unei concentrtrriin
incep a fi presimlite gi dorite de masse compacte, dinamice, ;;;#ij d.;.,.inx ioutte;l se vdd' pentru . ultitna oartr
romdnegti. Fdrd a fi popular, Nae Ionescu a cAgtigat intotdeauna de X""""i"iiltJ;r*ici'. Rezultatele din pimant 6at vezi ^c-u ochii' Iar in
partea sa elementele dinamice, creatoare, er-oice. Structura t^.iu"o'-ir",i;J; hnrcile cieii pildd in Polonia' Sfargitul acestui
' influenlei sale se recunoa;te in toate planurile in care s-a exercitat, ;;:";;;?';-vede altfel,-de
:';:"Jttl^i"J"-"r r"i'eii"at 6ste de-a dreptul exp'eiia celei rnai
oricit ar fi ele de diverse." utlui Maestru
Cum a caricaturizat nigte lucruri de extremd seriozitate un mic adanci revolutll splrrruale' ca rezultat al inlelegerii individuali
daci in
:#;i ;'"r"i'tt.lhul to-anesc: ,,$ilui de a picirui' existi inci
viaga
energumen bolqevic, se p6ate vedea prin urmitoarele spuse ale lui
Eliade in legituri cu problema fundamentald a gAnditorului Nae ir"u!'ril,"'.1*ir;i;;i.;;; libertaieh legilor' de a alege
. Ionescu: ,,S-ar putea reduce toate eforturile de viafd gi de gdndire #;;ft;ilff;, tpititula' aceea de a te integra
ale profesorului Nae Ioneqcu la aceste doui fundamentale cliemiri: ISTORIA(comuniuneade.dragoste)..inlocdeaalegemoartea
sympathia Si soteria (...) ln anii cdnd dornina problema fiinlei, in (oprirea pe loc, impietrirea, luxuna)""''
aceiagi ani Nae Ionescu dezbdtea in fafa studenlilor drarna Iln qf,nd Drotuncl, pentru ci oricare ar fi ea ea' stagnarea este
a puterii care se
l"-;;",";i;J;1"i"-o"ipuu"tii voluptuoase' fie
mdntuirii! Ontologie-soteria (,,fiir$", ,,mintuire", rr.r.) prirnat al
spiritualului (...) CAnd se va scrie istoria problennelor - filosofiei *x"a"ii p"."rnsd;i' cdm vede* uii in lumeabdtutdcu" "$tiinta"
romAnegti, se va vedea cI vreme de 15 ani de zile (1922-1937) noi t'u'tlllltiJ;t, in care Mircea Eliade a editat acest volum' a fost
am fost contemporanii Europci numai prin cursurile lui Nae
lonescu." rfti*"i'f.-"t'L "t rnui P"t"u s[ apard' A fost ultimul an in care

346
Ho a Stamatu
poporul roman in totalitatea lui a mai putut sd spuntr ceva, cu
prihele gi ultimele alegeri corecte la care s-a ajuns prin -pactul de
iespectaie a jocului stabilit ?ntre cei trei leaderi politici mai
importanli din acel moment. Ceea ce a urmat a fost tragedia unui
,,hybris", a unei sumegiri luciferice a oamenilor care s-au crezut
ddtatori de lege impotriva oricirei legi a firii. Gdndirea lui Nae
Ionescu desigirr c[ este greu de prezentat azi intr-o lume atAta de
haotici sub toate aspectele, gi la Apus gi la Risdrit' Mircea Eliade
in nici un caz nu gi-a uitat Maestntl care l-a aju^tat sd se pregateascd
aga de bine pentru o mare carierd gtiinfificd. Il aminte$te in ;jur-
nirlele" sale, publicate in limba romdnd sau in vreo limbi str[in5, l-a
arrrirrtit pe iarg in disculiile lui cu Rocquet. (Entretiens du
Labyrinth). Intr-un minuscul rezumat al culturii romAne9ti prin
sclii, aga cum i-au cerut condiliile impuse de editurd, Virgil
leru nca,' singunrl care a g5sit undeva un loc in care si tie amintit 9i
marele gAnditor romhn, a folosit o foarte reugiti forrnuli: ,,Vasile
Pdrvan rer,eleazX la inilgimea tragediei prestigiile t5cerii 9i ale
morlii. Socraticul Nae Ionescu predd nelinigtea, logica ;i iubirea'" '
Tenirenul ;,nelinigte" nu trebuie sd-l interpretim proste$te, ca sala-
horii ,,gtiingei" marxiste, ci in sensul lui real in contexnrl filosofic:
nelinisiea in fala nerezolvarului, pe care gdndirea se luptd sd-l
rezolie. Bineinleles gAndirea liber5, peniru c[ in ,,soiietatea
socialistd gtiinlifici" totul a fost rezolvat tn prealabil de ,,partid".
Iemnca pune in aceeaqi ordine ca gi Mircea Eliade pe cei doi mari
profesori gi ginditori, Maegtri, care fuseseri preceda{i de lorga, de
la care Nae Ionescu se revendica in numele generaliei lui'
Cum am spus la inceput, un anumit ,,grup" de articole ale lui
Nae Ionescu urmeazi sd fie discutate ulterior in marele context, il.l
sensul extinderii, al istoriei contemporane.
Note
' Nae Ionescu, Roza vinturilor, colecgia ,,Omul nou", Miinchen, 1973.
z
Virgil Ierunca. ,,Litterature R6umaine", in Histoire des litterature1,2,
Encyclopedie de la Pl6iade, Paris, 1957.
,,Cuvdntul RomAnesc", Hamilton,
Ontario, Canada, august 1982
348
ZAHARIA STANCU
Qmul urslt ed f la trddat
Fle,care om se nagte cu un blestem deasupra cregtetului. Unii
surt blestemati s5-gi poarte fdptura goaltr gi ieftinl, inveghnantatd iD
fhloase straie, prin toate m5ririle, prin tbate onorurile. Altii srmt
nevoiti s5-5i ascundl luceferii liuntrici sub negtiute gi neinfelese
ticeri. Plofesorul Nae Ionescu a fost lovit de soana cea mai greu de
suporlat: aceea de a fi trddat.
Intr-o vreme in care lagitatea generalS ineca inimi 9i suflete, iar
neamul nostru era pdr.rdit de mii de primejdii, Pr<jfesorul Nae
Ionescu a fost singurul pudAtor de condei de pe aceste meleaguri
care nu gi-a vindut virful penigei ;i gi-a spus, in cuvinte rispicate,
crezul. Ctwintul de foc al Profesorului Nae Ionescu a creiat
curente. A fost un timp cAnd in casa modestx a acestui birbat, gefi
de populare partide politice romdnesti veneau sI li se dea sfat gi
. imbdrbitare. Cine dintre cei ce s-au imphunat mai tarziu cu anumite
pene n-au trecut pe sub glasul Profesorului Nae Ionescu? Omul
acesta care a scos din neant nigte nume spre a le impune e azi un om
singur. E omul cel mai singur dintre noi. A fost tridat rAnd pe rdnd
de oamenii politici cirora le slujise de indreptar. Ceasul in care
Profesoml Nae Ionescu a fost trXdat de Iuliu l\{aniu nu era usor de
trecut. Ardeleanul cu chip de sfinx gi guler de mucava fusdse un
lung gil de ani simbolul pe care Profesorul Nae Ionescu il ar.dta cu
degetul ca vrednic de a fi urmat. La cea dintAi ingepiturd, simbolul
Iuliu Maniu s-a tras indirdt si a trEdat.
Acelagi lucru l-a f5cut, n'r, pr"u tdrziu dupl Iuliu Maniu, teore-
ticjanul statului fArdnesc, invil5toml pensionar Ion Mihalache. Dar
nu l-au tridat pe Profesorul Nae Ionescu chiar oameni ceva mai
m5run1i decit acegtia? S-au vdzut cAteva cazui triste c6nd cei ceJ
trXdaserd au avut nememicia sd-l atace pieziq. Profesorul Nae
Ionescu n-a ie$it din vizuina in cale inlelepciunda lui l-a indemnat
sd se retragi. S-a implinit luna trecut5. un an de cdnd Profesorul Nae
.Ionescu nu-$i mai roste;te cuvdntul.
349
Zaha a Stancu

Profeliile lui se implinesc. Cine se indoie$te, sil r.[sfoiasctr ziarul DUMITRU STANILOAE
pe care Profesorul Nae Ionescu l-a condus. Pnrtidele politice se
macin5 intre ele, se sparg gi sar in ltrnd[ri. Oameuii politici se
vopsesc.unul pe altul cu vdsc Ai m6zgX, in vlzul qi spre hazul
mullimii. Nu mai e un om politic in care opinia publicX sd se Naltonatismul sub asPPGt moral
incread[. Nu mai e partid ori grup.are in care cettrlcanul obijduit si
creadd gi si niddjduiasci. Vechile valori s-au uzat. Valori noi nu
s-au mai iscat. Plevugca politich (aga-numitele tinereturi ale in olind varl (i937) s-a incins in publicistica- romffneasc[
extrem
o
de
partidelor, adevirate adundturi de plegcari), va fi curdnd luatd de air"uti!' i".pt" iaportut' intre onodoxie-9i nalionalism'
ape.(...) i"i"*'irrna 6ii" faptul ca problema a losi atacatd dintr-o lature cu
.,Credinlr", Anul lll, nr'. 359. l0 lebruaric 1935
"'iu'Jit""ti"
totul noud.
au luat parte domnii Nae Ionescu, Radu Dragnea 9i
Dragoq ProtoPoPescu.
Vom face un rezumat at punctelor de vedere sus;inute c{e cei trei
oreopinenli, addug6nd [a urmi o serie de observaJll ce nl se
pal
h"""iat" pentru cat mai deplina lamurire a adevarulul'

Domnul Radu Dragnea afinn6, avdnd 9i asentimentul d-lui

p.i"s 'i;iir,"p.pescu, "ci ..a fi nationalist este, o grea cidere in
;i;"-;"d;;;;"iiax.;aui*unei a ne mdntui in onodoxie'" Domnia-sa
lecunoaste cd ,,a apa4ine na;iuni e un fapt firesc' de la care nu
;:;; I;-;il "I "i"i o" odatd la n;$tere sau d6 a avea prrinli"' dar
natioiralismul]nu s-a ndscut cu naliunea' c.l este un adaos' ca
itatea cre gti n[''..
' Cu alte iaj,iii
i'lti*I'i"' .ar" atttet a s [ZrAmat'ecumenic
cirvinte, existenfa naliunii' ca un grup omenesc deoseDlt
a" ufLi", un fapt natuial 9i in aceasta.nu e n-imic.picdtos' aga
;; ;;i;,;i; "tt" indivizilor' ca fiinle aparte ti caracteristice' nu poate
in care un
i, ;;;i;e;;;n!x"ut' Picatul sb adaugl'dinemomentul de celelalte
;;;;; ,;'i;; i;""p" ia. "ugete la fapiul cd deosebit
de
qnrnrrri si sa se lase oat"",-inut iir acliunile. sale aceasti
li,idiii"ti u-ait,iniii.i sale, lindnd la ea 9i lup{end pentru
;:iii#[" "i ." "i"il. n- avea aci un fel de egoism al grupului'
in
ilHu;'t l;i ;-;;'i in pacat fiindcd nu -mai cu.prind. ei
lui omenirea intreagi' sau chiar dacd o cuprind' nu
"t."i"ta.if.
l""i odt dctasa accste preocupiri de obsesia cd apa4rn unul grup
iJljr5ii,i"'iil:r.c'r'ofr"ni'li'
'p.nt..i ortodoxia ne race si gandim 9i sd
iri"-iern -"a intreaga omenire, ecumenic' nepreo.cupali de
l".frii"f i^"em p*arte dintr-un neam' Orice operd' in care

i50
 Dumittu Stdniloae
autorul nu se gindegte sf, arate prin ea specificul- nafional 9i. sd
promoveze na.tfunea ia, e ecumenici, chiar daci nu in sens ortodox
si deci mdntuitor, cici existd 5i alte planuri de ecumenicitate. Sunt
icumenice poeziile lui Arghezi 9i- cenzura transcendentd a lui
Lucian Blaga, pentru cX nu se afle in ele nici o preocupare de
natiunea nroorie din Dartea aulorilor-
'Naliunea'pur
5i simplu existentd, fir'[ adaosul nafionalismului,
ar fi ca individul existent ca fapt natural, fbri ca aceasta sd formeze
pentru el un obiect de reflexiune cu urmdri serioase in comportarea
ia. CdtX vreme diviziunea existi numai ca un fapt natural, nu e
picatt dar clin rnoment ce facetn caz de ea picdtuim, mdrind-o. De
iina acestui picat care e, nti se pare dupd insugi dl. Radu Dragnea,
ceva inevitabil astf,zi, ne minruie' oliodoxia. Micar prin ea sii
irnbritisinr ecumettic, cu depXsirea hotarelor confesionale ;i
politicii pe to(i oamenii, indifeienr de naliorralitate 9i de religie,.in
aceasi drip-oste si in acelasi interes. Ortodoxia n-ar putea fi agadar
in nici un taz favolabilir nilionalismului. (,,Bunavestire", Nr'. 77 ;i
141, 193'7).
Cred ci aqa trebuie si se in,teleagf, teza dlui Radu Dragnea'
Domnul Nae Ionescu, rdspunz6ncl dlui Dragnea, a sns[inut o
pf,rere mult deosebitX. l)omnia sa repro,;eaz.i dlui ^Radu Draglga
i.onvingerea ci ne putem n.rtntui incl ,,aici, pe.pimint, in istorie"'
Acest lucru este iniposibil, precum este irnposibil si depiSim inci
. aici in veac ltotatele confesionale 5i politice- Aceste hotare nu pot fi
deDf,site Delttl'l-l ci lru se pol{e ,'anula realitatca lbmrelor de viald
,,.i.i * le-l lhsat Dumneieu" si ,,pentru ci istoria tot de Dumnezeu
e'l.icuti''. E drcpt cI nalionalismuinu e tocmai una din aceste forme
de viati lisate tle Dumnezeu. Atlibunl acesta se poate da numai
natiunii, dar nationalismul este consecinla fireascl a na,tiunii'
.,Ljrci'r, deci. up"ti.n""1a la o nagiune e un fapt firesc, naliona.lismul
'fireasci
iiebuie sn fie'gi el o htitudine 9i nicidecum o cdderq in
pica^t."
' (in parantezd, dl. Nae Ionescu mai fac-e observa;ia: ,,c[. na;iunea
.
ca realitate istoric[ e o consecinll a picatului originar' prin care s-
a inceput istoria, prin cate noi ani cdzut in istorie, asta e alti
chestiune.") Iar nilionalismul nu angajeazd numai.un sector al
activititii noastrc fild de carc sS fie posibild opozilia vreunui alt'
Nallonallamul sub aspect moral
sector, bundoar[ a celui ortodox, ci ,,ncopcril tot o$a de bine sectorul
spiritual sau economic, sau politic, sau cultural-estetic". Ne
revendicl total intrucat ,,nafiunea ne dcfine$te pe fiecare din noi,
locul, cadml gi principiul intregei noastre icliuni $i ekistenle in
veac".
Ortodoxia, in special, nu poate fi nici ea liberl de pecetea
nationalA, ca irn sector de viald nedeterminat de naliune gi deci
indiferent sau defavorabil nalionalismului, intrucat in istorie nu
avem cuvdntul lui Dumnezeu in forrna absoluti, ci trdit de oameni.
Nimeni nu poate iegi din determinantele istorice, pentru a tr6i
cuvdntul lui Dumnezeu cum e in sine, ci la fiecare se influenleazi
aceastA treire gi se coloreazi prin insugirile produse de naliune. ,,Cu
alte cuvinte, nu existh in chip normal in istorie feluri individuale, ci
numai feluri nafionale de a trdi cuvdntul lui Dumnezeu." Urmarea
este cd Biserica se acoper6 cu neamul, cuprinde pe tofi membrii
unui popor gi se intinde pdnd acolo unde se intinde un popor. ,,De
aceea comunitatea de iubire a Bisericii se acoperh structural gi
spalial cu comunitatea de destin a natiei." (,,Predania", nr. 8-9,
1937)
in discutie a intervenit gi dl. Dragog Protopopcscu, apdr6nd
impotriva dlui Nae Ionescu teza dlui Radu Dragnea, dar intr-o astfel
de formd gi cu astfel de argumente, incdt a fdcut-o extrem de
vulnerabil[ gi ne mirim cum dl. Radu Dragnea, .revenind in discufie
cu cAteva ldmuriri, se declard intru totul de acord cu ceea ce a
suslinut dl. Dragog Protopopescu. Acesta, exprimAnd un gAnd
nemirturisit atat de brutal de dl. Radu Dragnea, susrine cd
nationalul (deci nu numai naqionalismul) e purd biologie.
Spiritualul (gi deci gi ortodoxul) este atunci cu totul altceva decAt
nationalul. Ultimul, ca biologie, este inchis in ,,hotare confesionale
gi politice", ,,dar spiritualul e prin definilie ecumenic, depdgitor de
hotare gi na{iuni, dincolo de na{iune". ,,Nationalismul e profund
biologic-.. Nu e nici o acoperire structurale gi 'spa1ial6 intre
nafionalism Si spiritualitate. Cu aret mai pulin intre nationalism $i
ortodoxie." Nalionalismul fiind ,,o aprigd iniliativd a omului intru
apdrarea grupului sdu etnic", trebtie si meargd ,,pdni la urd gi
vdrsare de sAnge". ,,El e luptd pe'via1I gi pe moarte intre spete...
 Dumitru Stdniloae Nationalismul sub aspect moral

Dlui Nae lonescu, care susline ctr na1iu, de5i p[cat, e de la neamului, nu ne poate nici ea mAntui. Dar atunci de unde $im ci ne
Dumnezeu, ca .gi consecinla _ ei fireasctr, nuf iotiulismul, gi prin
urmare nu trebuie si tindem a le deptrgi, dl. Drdgoq pr.otopopes6u ii
r"- -anioi mic^ar in veacul ce va s{ vie? dupd care criterii triind,
puiem nndnjdui mintuirea ln veacul ce va si vie? Pentru care motiv
rdspunde ci admiEdnd concluzia aceasta, ,,dcviri indifirejrte rJin i:nii se vor
"mantui
gi al;ii nu? La ce mai e bund atunci ortodoxia?
punct de vedere morad E;i a ucide gi a provoca avort i;i a trii;a, fiindci Pentru o func1ie pur nalional-pdmAnteascd? G-Andirea dlui Nae
gi acestea sunt de la Dumnezeu" qi picate ca 5i aci:lea. Chiar dacd ion.""u, oricdt i-aipXrea ittrel, i pulin cregtind- Ea indeamnd la cel
sunt de la Dumnezeu, rdspunde dl. Dragog Proiopopcscu, trebuie si mai deolin indiferintism moral. Cel pulin dace ar sustine ce
Ie evitim, pentm ci Dumnezeu ,,pundnilu-le iir calea omului, le m6nruiiea o vom ob$ine in baza triirii noastre in granilele. ontolo-
purie nu mai pu;in ca picate, adicd interziclndu-1e", ca un fel de
ni le-a impui destinul. Am gti ceva, am avea un criteriu de
,tgesturi ascunse ale lui, pentru a irrcerca sau ispiti pe om". E "i"" ""
Erienture. (Las-cd teza cd ne mdnruiin numai in veacul ce va sd vie,
limpede prin urmare ci nagiunea gi na;ionalisrnul ji bidlogia sunt,
dupi pirerea dlui Dragog Protopopescu, Iucruri tot a5a de plcitoase cd nu incepe de aici mintuirea noastr[ de p69a1e, imbunhtiJirea
ca gi a ucide, a-provoco avort, a triga gi a fura. Ca yi dC picatele noastrA, cd^ istoria nu se resimte intru nimic de jertfa S! invierea
enumerate la sfirgit, tot ata $i de cele dintii ne absolvB numai Oo-nuiui, e, cum am mai amintit, dogma clasici 9i fundamental5
spiritualul (pentru dl. Drago$ Protopopescu e indiferent ci. acest orotestanti.t Atdt in sustinerile dlui Nae Ionescu cet 9i in ale dlui
spiritual e ortodox sau nietzclreian sau francmason). bragoE Proiopopescu se bitegte printre rdnduri tendinta de a inlltura
Dsa in-sisti asupra ideii cd naEionalismul ca biologie trebuie din calea nalionalismului romdnesc orice scrupul' once preocupare
socotii printre cele mai grele picate. ,,Nalionalismul nu e numai de discernimAnt moral' [...]_
tragerea corisecin;elor ingiduite, dar gi neingdduite din faptul firesc
Ortodoxie Si rominism,
al apartenenfei la o naliune. Mai mult: pretind ci nafionalismul riparur ripograrr",
incepe cu aceasti mici neingiduinli... Duph cum membrii unei ".nid;il:iil";
familii pot cidea in picat (in mod firesc, dar nu mai pufin
neingdduit!) dugmdnindu-se gi omor6ndu-se intre ei, aga gi naliunile
pot (ba pretind cA au chiar obligaEia, 9i de ai'ci incepe
nafionalismul!) de a extermina pe celelalte din raza dreptului lor la
via;h-,..cu toate c.d_lucrul e de neingiduit intre membrii aceleiagi
familii mari a lui Dumnezeul" Observaliei dlui Nae Ionescu ci nu
ne putem sustrage nafiei, ii rdspunde iarigi dl. Protopopescu: ,,Bine,
dar tot aga nu te-ai putea sustrage nici beliei!" $i incheie gAndul
acesta declardnd nafionalismul .,o belie de la Dumnezeu ldsati".
(,,Bunavestire" din 30 iutie-1 august 1937.) [...]
Dl Nae Ionescu impdrtitelte cu dl Radu Dragnea pdrerea ci
triirea in ciclurile naturale ale vielii nu ne mdntuiegte, ci mdntuirea
e in funcfie de trdirea in universalism, Dar intrucdt socote$te ci
iegirea din aceste cicluri nu e posibill, conclude de aici ci nici
mAntuirea nu e posibili in veacul de acum, in istorie. Prin urmare
un fatalism gi un pesimism absolut. Ortodoxia inslgi fiind pi ea un
ciclu limitat, o spiritualitate ce,,pu depigegte spiritualitatea

i54 355

N. STEINHARDT
ttn rdspuns desPre Naa loneseu
Ioan Pintea: Bdnuiesc cd ali avut drept dascdli cAgiva dintre
oamenii nostri de seamd. Vreti sd-mi vorbili despre unii dintre ei?
N- Steiihardt: S-a scris rirult despre Iirrga' Vianu, Chlinescu,
Ridulescu-Motru, Simion Mehedinli-9i al;i profesori ai FacultiFi
de litere si filosofie. Despre cei de ia facultaiea de drept mult mai
putin. A; fost totugi 5i printre acestia oameni minunagi. $i unii
biritrc ei ne-au 5i ldiat'in- domeniul lor de specialitate d6rngnlu
limitat prin fo4a lucrurilor [ucrdri remarcabile, - cum ar t'i
-
Contenciosul adhinistrativ al lui Constantin Rarincescu, un studiu
de sintez5, aproape desdvdrgit, sau Cursu,l de procedurd civild
(consacrat fbrmblor juridice.l al juri stului-scriitot Eugen
Herovann...
Dar pentru cb m-a!i intrebat despre dascili, despre dascdlii din
vremea iinerelilor meie, ag vrea si vd vorbgsg mai pe lalg despre
unul dintre cei mai conteitali, de nu 5i huliEi. Vreau sd vi-l evoc
numai ca profesor ;i ca vofbitor, ldsAnd cu totul la o parte
imnlicatiile'oolitice l'egate de numele sdu. SI v[ spun agadar ce
simtea'un bar".are iuditor, un nedinainte .sedus, nedinainte
Drevenit, auzindu-I pe Nae Ionescu (deoarece, agi ghicit poate, de el
fste vorbn). Simgea ieva foarte ciudat si foarte eialtant: ci nimic nu
este mai insemnit in lumea aceasta 5iin viala oamenilor, chiar 9i a
celor mai de rdnd qi mai nesofistica,ti decAt ndravul culturii. Nu era
un orator de talia lui lorga, Goga, Titulescu' Duca, Istrate Micescu
(i-am ascultat delectat pe toli;' Dar pe to!i ii intrecea, pe toli ii l6sa
cu multe lungimi in urmS-prin darul acesta. incomparabil de a
transmite, a divedi absoluta-convingere cd nimic nu este mai de
actualitate, mai utii, mai stringent, mai pasionant, mai bogat .in
consecinle orasmatice decAt cullura 9i chiptrl ei paroxostic:
filosofia. Nime"ni ca el nu trdia cu atdla intensitate 5i foc
problenrele, dilemele, implicaliile. capcanele' chem[rile culturii.
tlum adici, nrh veli intreba? lntr-o facultate in care predau Iorga'
356
Un rAspuna despre Nae lonescu
Gusti, Ridulescu-Motru, P.P. Negulescu, Constantin C. Giurescu,
Simion Mehedinti, numai el sau, ln orice caz, mai ales el
provoca senzatia cordialit['ii cu 9i clependen;ei de cultur[? Da, -vh
-
rdspund. Da, cutez a spune. Numii el, ori mai ales el. Nu pentru cd
$tia mai mult ori pentru cA vorbea mai frumos, ci pentru cd era mai
dramatic. Cultura pentru Nae Ionescu erzr o treabi pe viald gi pe
- moarte, urgentd, capitalh, decisivx 6i practicd, de teate zilele!
Devenea pentru cei ce-l ascultau pe dascdl un soi de opliune
definitivd intre bine gi riu, lntre ineplie gi discemXmdnt, o aventurX,
. un risc. Chiar gi ceilalli, oricAt de gtiutori, de competenli gi megteri
in ale expunerii, erau in comparatie cu el reci gi abstracli. Chiar 5i
Iorga se dovedea ci e mai ales artist $i mare povestitor. Nici umbri
de academisme gi de profesorat sco4os (ori gi bonom) la Nae
Ionescu. Nici urmi de rigoare pedagogich, de politele doctoralh, de
irnperturbabilitate magisterici. Ci numai flac5rd gi patimi,
ingrijorare, nernilostenie, tehnic6 detectoare. Era crud gi usturdtor
cu sine, cu auditorii, cu doctrinele. Atunci, pe loc, in anii 30, nu mi-
am dat seama. Abia mai tdrziu, mult mai tdrziu, dupd moartea sa, pe
la sfAr;itul celui de-al gaptelea deceniu al veacului, am puftrt ltla
. aminte la ce reprezenta un ceas petrecut in raza de actiune a privirii
qi glasului profesorului Nae lonescu, abia atunci noua teorie
sociologicX ;i regizorali era un happening. Ca gi genul acesta de
teatru, cu totul deosebit de al trecutului, cursul profesorului cobora
de pe catedrd in sali, de nu gi in strad5, in viala gi in cugetul
negcol5resc al ascultdtorilor. Happeningul pdrlsegte scena ;i se
amestec6 in traiul concret al spectatorilor, devenili gi ei acum actori.
Nu se mai $tie ce este ficliune gi ce este veridicitate. Lecgia predatd
inceta gi ea a fi sistematizare gi explicatie, sXrea peste bInci, te lua
de bra!, te zga\ ia, te apostrofa. Scdpare pentru auditor nu incipea:
Kant, Hegel, Descartes, Schelling, Husserl incetau a fi nigte
doctrinari ,,interesan1i", ase4iunile lor se preficeau in puncte de
rlscruce gi margine de hiuri: n-aveai incotro, trebuia sd alegi, sX te
alegi, sd apuci pe un singur drum. Mai bine decit oricine, Nae
Ionescu a priceput, inainte ca existenlialismul si fi devenit o mod6
gi o doctrini cvasioficiald, cd suntem cu totii osandifi la libertate qi
la alegere, cd in filosofie insul gi duhul se iau Ia trantd pe rdpunere,
cd disciplina aceasta zisi teoretici ili stX nu mai pulin aproape decit
ingerul pizitor ori diavolul ispititor, ci din pluralitilile ei nrr poli
 N. Steinhadt
Un r6spuns despre Nae lonescu

iegi decdt printr-un act de curaj, bdtdnd mai curand spre temeritate.
axiomele, metaforele $i metonimiile lui preferate, proporlia
P6ntru labirintul reflexiv nu existi un fir al Ariadnei. Tlebuie sl personald dintre limbajul ttiiniific Ai limbajul iconic, stilul slu
prophvdduitor, poate gi.fixaiiile lui, mercu aureolate gi atenuate de
rdzbali de unul singur, singur cu tine $i cu fiinfa tu, tot atat de
necunoscuta 1ie qi celor din jurul tdu. Lampadofor nu [i se dd altul
itrilucitoarea-i degteptlciune, de verva-i captivanta. $i nicicind
agresive sau expuse cu ostentalie. Prea subtil $i prea istel pentru a
decdt pe tine insufi. Nae Ionescu n-a predat Logica sat Menfizica,
practica o maieuticd aga rudimentard, a lisat cu precidere exemplul
a piedat cultura ca antirefugiu, antichietudine, antiizolare, ca stare
de tensiune. Nu te lua. de mAni, nu te silea, nu-fi rezolva problema, unui foarte erudit, iritant 9i cuceritor dascdl de neliniqte 9i de profet
aidoma lui Gide (ii semina, ii semdna ln ciuda aparen;elor al ideii cd nu cultura este un produs al vielii, sl 161dsauna
viata e o consecingd 9i o amprentd a unei modalitl1i - -
culturale.
contrare), te lisa liber, nu te pova$ia decdt pentru a te constrange
sd inlelegi ci nu-i de gagi ;i de amAnare, ci facultatea de filosofie
Aniintirea mi indeamni s[ vdd in prelegerile lui universitare mai
e unil din locurile cele mai fierbinli qi mai primejdioase din lume,
curAnd nigte convorbiri ale sale in faga auditorilor s[i. Se producea
unde fhptura d5ruit[ cu minte gi put'era de juaec at6, (t]fteilskrafA nt) un fluid pe care nu cred cd-l pot nurri mai bine, nu fhrd nilic5
vine sd ia notige gi sd buchiseasc[ un numir oarecare de volume teatralitate, nilici nostalgie in cuget gi nigicd ir-rcertitudine in
groase, ci sd-!i limpezeascd gdndirea qi sd se trezeascd din ascunzigurile Sinei, decAt patos cultural grefat pe torent viu.
iomnolenld. El, deci, nu preda un sistem, ci o libertate. Tot aga c,red thdoiald nu incape cd stilul pedagogic gi cogitativ al profesomlui s-
cE s-a intAmplat cu Alexandru Paleologu ca elev al lui Noica. $tiu a tmnsmis cu putere la cei mai importanii dintre elevii sdi. Mi
gdndesc la Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Petre
ci unii au fbst scandalizali de titlul unui text al lui Paleologu,
intitulat ,,Despirfirea de Noica", republicat in volumul Ipotezg d,e
lucn-i, N-au drefrtate ! Pentru cd Noica, in exilul interior de la
fueea. ,i"5;i#,"#ft#:3i$:*:1f
Cdmpulung. nu l-a invhlat pe Alexandru Paleologu numai germana,
iff,l
greaCa gi filosofia, ci gi dreptul (de nu gi datoria) de a-gi fduri un
mod pr6priu de gAndire. Nae Ionescu te certa, te ingfdca, te cucerea,
iti puneC cultura la indemdn5, ca pe o prdjiturd minunatX, ca pe un
venin. ca pe un filtru al lui Merlin vrijitorul, ca pe o spadi cu doui
rdisuri, ca pe un vdrtej. Un lucru este sigur gi de aceea a fost Nae
Ionescu un profesor-unicat: nu te ldsa apatic 9i indiferent. Plecai,
elev sau simplu auditor, altul decAt la intrare, ca gi Menalque al lui
Gide, ca gi Nathanael: aveai impresia c[ gi pe tine te zXrise, nu sub
smochingf. nu. acolo in banci, perplex, ahtiat, frdmdntat gi tu; plin
de nddejde gi aprehensiuni, rdnit, irevocabjl rinit, ca fi eroul lui
Wagner, specie de mErunt rege-pescar, de biet om prins de clegtii
angoasei, imbdtat de libertatea 1ie hdrdzitd. Nae Ionescu avea sd
ev6lueze cdtre, ori mai curind sA cocheteze, cu doctrine fataliste,
increzdtoare in predestindri psihobiologice, insd proprie
caracterului sdu, agerimii sale cerebrale, era libertatea spiritului
si deci, a optiunilor 5i eu a;;a l-am audiat, ca pe un povituitor de
-
-
neatAmare-ii un avocal al invtrltrturii ci adevdrului ii prinde bine
libertatea. Avea. firegte, Si d$nsul, ca orice pedagog gi orice orator,

is9
. 35E
 Nae lonescu

PAMFIL gEICARU $i toate aceste imperecheri stranii de tcndinli se imbinau intr-un

om, ce avea totul, pentru a insemna un mnie nume in cultura
romdneascd; dar farmecul vorbei, toatd acea seduclie a expunerii
orale l-au ripit rhgazului creator at unei opere de duiath.
Nae Ionescu _ Minus participarea lui la frdmAntaren 'politicl, trecerea lui Nae
Ionescu prin viaga universitarE amintegte barecum figura lui Coco
Dumitrescu-Ia5i.'
O moarte nea$teptath pune un punct tragic sbuciumatei existenfe Pentru
a lui Nae Ionesiu.-O fascinantd inteligenld, comunicativ pAnd la ,coniimporani, rlmdne,doar seduciitoarea figuri a viegii
noastre politice 5i gazetdregti, realizatx in tot ce amintiiile fiecbruia
seductie, cu un minunat dar de desfdpurare a ideilor, ddnd logicei o vor pds(ra cu o delicatl emotivitate.
suplelh persuasivd, s-a risipit in ldclii audiate cu asiduitate de
studeirlii cari il admirau, in articole de ziar sau de revistd, pentru a ,,Curentul", l8 martie 1940
nu afla rdgazul unei opere de sintezd,
Ptrstrei amintiri mai vechi din indepdrtagii ani cdnd in paginile
,,Cuvintului" am scris impreund manifesrul Statului Corporatist,
anticipand procesul de descompunere a partidelor 9i vin acum sd
adie frinturi din gdndurile ce se infiripau in nopgile de controverse,
cu sclipiri de paiadoxe, cu adevdruri fulgerate printr-o ironie, in
atea cidenti vioaie a unei generoase tinere{i. $oaptele trecutului
coboard cu'o und6 de melancolie, ingdnl pireri de rdu pentru ceea
ce s-a Sters in deplrthri, pentru anii cdnd sufletul spuma ca o cupi
de samoanie.
i\ui lon*."o, una din cete mai inzestrate minli, igi incheie exis-
tenta. Pentru tot ce inseamnl oarecum scdzut, socoteald mdruntd,
intransigenla lui are panagul romantic al unei tinerefi ce nu se di
invinsd in fata asaltului anilor.
Avea Na6 Ionescu prieteni de trainici credinli, avea admiratori
fanatici 5i avea adversari; trlia cu intensitate pasional5. viala, lovea
si primei lovituri, cddea qi se ridica in acea succesiune capricioasd
a unei existenle sincopatd de temperament, de ciudilenie interioard
a sufletului hii aga de complicat. Amestec de rigid realism gi de
utopie, logic Ai a6surd, entuziast gi sceptic, liric, ca peste lirism si
svArle o afectare mefistofelic5, Nae Ionescu rezuma o personalitate
cu totul neobicinuiti.
Avea o notd de individualism, cu izbucniri de negafie ce pirea o
remiiiscenld din anii de studentie, cind Max Stimer ii pirea ultimul
cuvdnt al fiiosofiei. $i izbutea iE dea logicii rafinamentul de dialec-
tici a sofismului, spie a justifica un paradox, spre a uimi un prieten.

360
361
 Profesorul meu, Nae lonescu

Cdt privegte efectele retodce,.nici ele nu-$i ?Y91P locll la cursul

MIHAI SORA lui, daiA lislim de-o parte o anumitd (inimitabili!) inflexiune in-
i"it"rtita a vocii, cire-i incheia fraza 9i-i aducea in privire o
scin"teie pe cue auditoriul o recepta instantaneu ca pe un qunct
Mihail
Prafesorul meu, Naa lanagcu.." i-.ronani in articularea argument5iii.
S;6;;il"'; r',nui aint.. mii tinerii
A;a cum
prieieni
bine
ce-i
spunea
stdtuserfl mult in
(lru?>) ca
oreaimh: ..Vorbea-.. tlraginat 5i se intrerupea uneori cu un
Ori de cAte ori gdndul md poarti in urmd cu o jumdtate de secol ;;;";;i;. foc." (Tdrdidnat'e. totuqi' prea.apa-sat spus De fap.t'
si mai bine, sprc Prolesorul meu intru cele filosofice5ti. mereu uo.6"u lara gtabi. pentril ci addsta lini5tit. de;i inco^rdat' la pinda
aceeasi imagine ?mi risare in minte: a unui om liniqtit 5i sigur de el, tocniai atunci ttecea pe acolo. ca si-l inhale' $i firi
cAnd insogit de c61iva tineri pe cate nu-i cunotteam inci iqi
"a"a"l"i
Eres il inhita, in timp ce sala stdtea cu sufletul la guri, in asteplarea
"utE
ficea -iltrarea in amfiteatrul ,,Titu Maiorescu" de la etajul intai - al i"ui;t"i .ou nereuEitei, rhsufl6nd u$urali cand delnoltstralia de
Facultf,tii de Litere', tezeryat pe vremuri, in mod exclusiv, precizie reusea
'---g mai b'dtrirr 5i ea reuqea mereu.)
cursurilor de -filosofie. Odatb agezat insE la catedrd. totul se - dLcAt aratd 9i mai tdnXr decdt-este: 35 de ani" tot
schimba: un gind mai adinc,;i poate mai nelini;tit. c[uta parcd Sebastian a spus-o, in acelaqi loc. Cdnd l-am intAlnit eu' avea cu
mereu si rizbati (liri a fi ajuns vreodatd sd fie spus pAnX la capXt) 2."" unl mai^mult, dar raportul ,,rnai bitrin/mai tanar" rimisese
de-a curmezi;ut mulqimii de gAnduri limuritoare pe care ni le aieiasi: capului hArsit de incerciri de tot felul (intelectuale, fireqte'
impdrtd$ea ldinulindd-5i-le siegi chiar alunci, in fala noastri, gi in oiii"uf r'and) care-l puneau mereu in gardl (9i doar se gtie cd,,Un
gdiindu-gi chiar atunci cuvintele cele mai potrivite.3dicd cele mai nofi-" ou..ti en vaut dcux")' ii rdspundca. pe de alti parte, un
o inge-
iiguros exacte, pentru a ne cotnunica fdri putinld de ristdlmicire nuitate a inimii pentru care aicdtuirea lumii constituia nesecat
ce-ea ce tocmai iflase. G6ndul acela mai adAnc (gi mai nelinigtit) ii ;;; d; iu.prirL, iar fa1[ de acestea din urmi eranurnirului de-a dreptul
viza desigur pe to!i accia dintre noi care erilu ei in5igi muncili de un a*"uttrrut. Iniicele lui d6 tinereEe era echivalentul de
gAnd mai nelini;;lit (pi poate mai adinc). pe care nici unul nu intreb5ri ce-i dideau ghes.
i-zbutise (et pour cause!) si-l aduca la lumind 9i care dacb l-am fi Oricine-si poate, dred' irnagina impactul pe care-l putea avea'
prins atunci'in ndvod - ne-ar fi plasat fhrX intdrziere, - pe fiecare in un.i minti tinere in plinf, efervescenSd, o inteligenli
^parte,
pe axul plopriei noastre fiinle gdnditoare ;i ne-ar fi trasat pe "rr.,r^
..eJa.itour., care contittua totusi si se migte printre in(reblri ;
ioc prdpriul nostru itinerariu in hiligul intrebXrilor de tot felul, care oieium inuaticeii insili o ficeau (dar din neputinle' ace$tia)' In
ne asaltau din toate pi4ile.
-nimic Ii."u ro. era'asadar iJ mult mai tanar decit pdrea, pentru bunul
Nimic ce1os, patetic in expunerea (nudd) a profesorului. hilbduia prirr lume cu buzunarele doldora de rispunsuri
(Nudd, dar deloc seacI. Cu muchiile bilre marcate, dar cat se poate -oiiu ie no pentru orice fel de intrebdri posibile, ci era cu adeverat
sata ficute
de miezoase in litrntrul volun.tului circumscris.) (Spun: ,,volumu- i-"ins Oe li spate de intrebdrile netmcate pe care mersul lumii (9i
lui" pentru cX, intr-adevir, in toate cele trei dimensiuni ale gdndului oi t'u i o auta i le punea, intAi 9i-ntii pentru a-i desluqi mersului
era tiasati: nu numai in indlfime 5i adAncime, culn era de agteptat, pricina "u'"a)
obirgia gi frilejurile, iar mai apoi pentru a-i intrevedea
ci si in cuorindere.) cu
'Gesticirlatia din capul locului sever limitati prin simplul fapt deznodimantul.
ci statului in -
picioare. ii prefela ilgezarca pe scaun era, in ceea
ce-l priveste, cit se poate - aducere. ditt
de pat'c irrtolt ioasS: o simpli Cineva. De care il pretruiesc in mod deosebit, 9i care citise recent
cAnd in cind, a mdinilor in drcptul piepttrlui, cu degetcle rdsfirate un curs de l,ogic[ al Profi:sorului meu de pe vremuri (fiind e-l insugi
puse cap la cap, ca pentru u incltitlc circuitul unui gAnd. in situalia de-a practica disciplina respectivd cu inaltd profesiona-

362
Mihai Sora
litate), mi-a pus, deunizi la o intors[turd nea$teptate a
convorbirii noastre purtend ^asupra - deceniului al patrulea al acestui
secol intrebarea-cheie: ,,In fond, care era pregdtirea in materie a
-
profesorului de logicd Nae lonescu?". mdrturisindu-mi in
continuare cd lui, personal, i se pirea destul de firavd. Pe moment,
intrebarea m-a blocat. I-am rdspuns, firegte, cu teza de doctorat
riguros formalizatd. W care Profesorul o sustinuse in Germania-
inairrte de a i se oferi,- de citre profesorul sAu Constantin Rddulescu-
Motru, postul de asistent la catedra acestuia, de ,,Psihologie, logicd
5i metafizici" din cadrul Facultdlii de Filosofie gi Litere a propria-i bibliotecd) (uluitoare!) 5i, in gencral, sh-abordeze fhrl tea_
Univer.sitdlii bucurettene. Dar imi dau seama acum ci nu acesta
trebuia sii fie rlspunsul. Trebuia, dimpotriv5, sd-mi aduc aminte cd,
examininel, Nae Ionescu punea indeobgte intrebdri puncruale din
ansanrblul materiei logice aga cum se configurase aceasta in
gdndirea de orientiri diferite, dar intotdeauna gi de-o notabild
anverguri- a unor autori, mai noi sau mai vechi, care abordaserl
probleme de - logici, de la Russell-Whitehead, sau Maritain, sau
Wundt, sau Croce, sau Poincar6. sau Boole, pAni la (mergdnd
de-a-ndlratelea) Leibniz, sau Occam, Duns Scotus, Abelard gi
Toma d' Aquino, sau Chrysip, Aristotel ori Platon eventual
Prantl, pentru istoria disciplinei, la care lirnbile invilate -in liceul din
acea vreme (cu precddere franceza, italiana sau germana, dar gi
latina in parte, qi chiar ;i rudimentele de elind absorbite in ultimele
doud clase secundare) ne dideau cat de cat acces, dach ne puneam
fi mintea la contribulie. Oricum, nu din cursul predat de el ne
examina Profesorul. (Cursul acela apdrea, intr-adevir, in fascicule,
pe mXsur[ ce, contra cost, bineinleles, stenograful reugea sh-l treaca
pe curat gi si ni-l pund la dispoziJie; dar de soarta lui, dupi ce-l
pronunlase eliberdndu-se de el, Profesorul nostru nu se mai interesa
cdtu.gi de putin.) (O remarcX, in treacdt, pentru cititorul de azi al
unui asemenea curs: nimic mai de inEeles, in atari condilii, ca un
nume oarecare, pronunlat fdrb a insista de omul de la catedrd ,,E
unul pe care-l chema Amauld" de pildd -
si mr fie transcris corect
de dactilograf, sau pur gi simplu si -fie ,,sdrit" dacd ortografia
respectivului nume ?i era necunoscut[ acestuia.) (Asta, pentru ca sd
5tim in ce cheie anume trebuie solfegiatd aria ,,plagiatului".)
' Agaclar, nu clin cursul predat de elne examina Frofesorui. DacI,
intr-adevlr, la intrebarea inevitabile, in cazul sflu su 6aps igi
- -
364
Profesorul meu, Nae lonescu
ilgepea intotdeauna examinarea: ,,Dumncata, ce carte in materie ai
citit?"
-i -se rdspundea:
fErl-ntArziere:
,,Cursul dumneav6astr.A.. riposta venea
,,Fii drdgug 9i vino Dumneata la toamni, dar nu fdrd
sa tl crtrt ceva in problema care cu adevllrat te preocupi; in ultimd
rnstan(d, tre St o carte de poezie!..
acrima, mh intoic la intrebarea ce mi-a fost pusd deunizi,
voi.Daci.
rispunde cd, de ptiur, $tia bine logica roati care se elaborase
pini in acei ani, ch d6 altfel qi ;inea m"ult ca tineiii lui invd!trcei si
se familiarizeze cu rextele ii cinzd, (put6nd fi sisite indedbste in
mI textele. de ba-zi ale gAndirii fiiosofiEe, adici sd nu se opreascd la
comentarii, oricdt de savante ar fi fost acestea (Karl Voriindel., cle
pildd, pentru Immanuel Kant) gi in nici un caz si nu se declale
mulgumi;i cu rezumatele pe care'le puteau giisi in tratatele de istoria
filosofiei. De.$tiur. ;tia deci. Dar nu din b'ulimia inmagazindrii cu
orice preg. ci din setea limuririi de sine. Cdci nu era un'sac. Era un
rnetabolism. Nu un depozit. Un foc mis{tritor. (rSi ascuns!)
Iati de ce. la cursirl lui, el nu ne preda cinostinSe je logicir.
(Atare cunogtinfe de logicd, bine articulite, apu"as"- noi sd pri"mim
in uttrma sau penulrinra clasi de liceu, din excelentul manual
-
al profesorului Valeriu.).EI- re-gindea, pentru noi desigur, dar in
acelagi tinrp in mod aurentic.gi pentnr el insuSi, luindu-rie;i pe noi
pirraSi .la .aceas.ti re-gindir'ef el re-gindei, deci, de ia',ero,
ansamblul .logicii ca ansamblu de reguli ale gindirii formulate (nu
ale gdndirii inventive, nu ale gindirii crearoaie, nu ale gindirii pur
;i simplu, ci doar ale gdndirii formulate), ar6rinclu_ne, ciiar aturici,
tn Iala noastri. cd aga stau lucrurile. Asa _ si nu altfel.
Nu e desigur cazul si insist aici, acum pe lema asta, dar
nu rnd rabdl inima sI nu amintesc - o primd igi-radicali) rdstumare
de perspectivh. DupI cum bine se qtie-, manuilele de logicl clasice
(dar nu mai pulin $i sofisticatele manuale de logici
flguros tormalrznte) se deschid asupra concepftrlui _"ori.-po.an",
ciririida cle
bazi conlinui cu judecata gi si: incheie tu rationamentul. Un
demers -, clasic, de Ja -simplu complex, prin metode comhinatorii,
_la
operatorul ales fiind verb auxilibr,,a fi.. investit cu func1ia sa
copulativi gi-privat de firnctia, sa existengiali. Clar, nu? Ei'bine,
primnl curs de logicd pe caie l-am audiaf eu in amfiteatrul ,,Titu
Maiorescu" de la catedrh vorbindu-ne Nae Ionescu, incepea cu
 Mihai Sora Prolesorul meu, Nae lonescu

judecata (virtual creatoare de concept, prin simplu reiterare neobo- aici. (Cici din toamna lui 1937 pAnS in noiembrie 1938 am purtat
site a actului predicativ, aplicat cu perseverenf , din perspectivele uniforma militarX a Regimentului I Artilerie din Timigoara, ca
cele mai diverse, unuia gi aceluiagi substantiv suu ad.jectiv, sau soldat cu termen redus, iar la Universitate nu mai veneam decdt
altd parte de cuvdnt luat drept unic -subiect al tuturor pentru sesiunile de examen.)
- incepea agadar cu judecata $i repunea
propozi;iilor astfel oblinute); - Se-n;elege de la.sine cd neutru n-a fost niciodati: o filosofie bine
concomitent in toate drepturile, uzurpate ln ultimele trei secole, rotunjiti mereu aceeagi rdzbdtea farl-ncetare de-a curmezigul
funcgia propriu-zisi existenfiali a acestui verb prirnordial care este - siu, gi anume: -ci g6ndul omului (functiondnd in regim
discursului
,,a fi" ardtindu-ne, printre altele, cX existd judecd;i absolut tefere, de strict[ autoiomie, adicd in stereotipia inevitabilelor reguli
cirora deci nu le lipsegte nimic pentru a funcliona ca atare, dar care, tautologice ale primelor trei principii pur formale de care
nedispunAnd de,,p64i" atribuibile una alteia, sunt lipsite de copul[. atarnd univocitatea comunicdrii umane: - identitatea-inghelatl,
Exemple: ,,ninge" ,,ploui" ,,tund" ,,fulgeri". Copulativul poate deci riguroasa non-contradic;ie gi excluderea neiertdtoare a terlului); ci
lipsi dintr-o judecati; existen!ialul, nici o singuri dati. gindul acesta o poate lta razna daci-i lipsegte, cum s-ar spune
Demersul acesta, dinspre intimitatea actului judicativ spre su- astdzi, feed-back-ul Realului; c6, altfel spus (chiar cu vorbele lui),
prafafa lui exprimatd gi nu invers demersul acesta ,,g6ndul omoard via1a, ori de cAte ori, orgolios, se ridici deasupra
,,dezviluitor", acest ,,Ia -
sd vedem noi dacd e -,
vreun miez in vorbele ei, vr6nd sd o stdpdneascd, in loc de a i se supune si a o sluji". E
[stea cojoase qi sin-randicoase cu care. am fbst obignuili sd operhm limpede cE, in spatele logicii strictissim binare a mecanis-
fdrE a le cbuta in mdruntaie!" ps14 i-a cucerit desigur (gi i-a qi - -
mu[ui, a MaSinii 1in care Totul se reduce fhrd rest suma pd4ilor,
la
-
rnarcat) pe cei.ce stdteau in blnci, asistdnd intens participativ la iar pdrlile igi sunt exterioare una alteia), el intrevedea o logici a
discursul, mlddios degi articulat cu maximd rigoare, prin mijlocirea viului, cu pa4ile intrepdtrunzAndu-se gi oglindind, fiecare in felul
ciruia cel de la catedrl ii fintea pentru a-i trezi la propriul lor g6nd. ei, Totui care le invdluie. Spus cu doud cuvinte: o viziune organicd.
,,Cnci ii invdla pe ei ca unul care iu€ putere, qi nu ca invdgalii lor". (Dacd acestei sintagme ii mai adbugim gi atributul de comunitard,
(Mt, 7, 29). Eu, in orice caz, pentru asta ii sunt recunoscltor. iati-ne intorcindu-ne cu fala spre rhdlcinile istoriei contemporane
romineqti gi aritdndu-i cu degetul pe Iorga gi, mai in spate, pe
Desigur, Nae Ionescu nu era total reductibil la latura aceasta de Eminesi:u. ambii propb
Eminescu, aceluiasi tip de viziune.)
oroodviduitori ai aceluiagi
,jmpirtigitor altora, mai tineri decit el, a mijloacelor de a-gi gdsi N-as
N-ag vrea s5
sd fiu riu
rdu ingeles. E motivul pentru care revin asupra
propria cale" intr-un cuvant: de ,,maestru". Mai era in el gi ..omul celor spuse, reiterind sintagma viziune organicd gi apdsdnd asupra
de lume"; mai- era gi,,birbatul cuceritor"; mai era gi bravada iui de ambelor ei componente: cici e vorba de o ,,viziune" adici de o faptd
self made man (,,neqot al lui Stroe lvagcu, din Balta Briilei"), degi vie a gdndului in ceutare de expresie, nicidecum de o ,,ideologie"
trecut prin toate gcolile; mai era gi ziaristul cu cea mai acuti privire alcituiti din idei gata ricite gi combinate dupi nevoile cauzei. Degi
din intreaga presd romdneascl; mai era in acest om profund ,,organic" aga cum gi era de atteptat, Nae Ionescu nu propdvdduia,
smerit in faga Realului (qi a Dunrnezeului - pravoslavnic in care de la catedr6, organicismul. C[ci organicismul este o ideologie, iar
Realul se intemeia) gi vanitosul care se bucura de preluirea Nae Ionescu nu era un ideolog; el era un metafizician, adicd un om
- era, in sfArgit, qi omul amestecat pdni peste
lumii, ba o gi cduta. Mai a cdrui instanfd de referingi e, in fond (degi nemirturisitd ca atare)
cap in hiligurile politicii romAnegti ale vremii lui. Toate aceste Absolutul. Dar nu absolutul cucerit aga-zicAnd ,,de jos in sus" in
chipuri se strivedeau cumva prin ipostaza de .,maestru" (intru cele manierd carteziand (gi tot in manierd carteziand instrumentalizat)
ale minlii $i intru cele ale viefii) ale omului care ne vorbea de la (ca garant, anume, al feluritelor deduc;ii), ci un Absolut dezviluin-
catedri. Dar politici militantd, de la catedri, n-a ficut nici o datd du-se pe sine, oarecum,de sus in jos" in comunitatea de dragoste a
cel pulin in acegti ani \1934-[)37) despre care aduc eu mlrturie - bisericii, ca Dumnezeul cel Viu al dreptei credinle. De aici, din

366
llihal Sora
acest sdmbure, ii venea desigur toatx linittea lui de fdpturl bine age-
zatd in centrul ei gi bine cumpdnitl din toate p64ile. $i tot de aici,
din acest sdmbure, ii venea fhrd-ndoiald gi toati nilinigiea lui de biet
om supus tuturor ispitelor (pe mlsura propriilor lui fabuloase
inzestriri) gi harltrit de lume din toate pd4ile.
In concluzie (cdci trebuie sd ajungem gi la o concluzie), Nae
Ionescu n-a propdvdduit discipolilor lui o doctrini anume. S-a
mul;umit sl-i a1dge, ca s[-i invefe a gdndi pe cont propriu. Iati de
ce, ajungi la deplindtatea lor maturd, cei ietiti de sub pulpana lui nu
seamdnd deloc intre ei: nici Mircea Eliade cu Emil Cioran sau cu
Mihail Sebastian, nici Cioran cu Mircea Vulcdnescu sau cu Vasite
BIncild, nici Constantin Noica sau Mircea Eliade cu Bellu Silber
et j'en passe... - weuna, de-a lungul srudengiei mele bucure;tene) se suprapun una
$i totugi... Oricdt de diferili ar fi in orientdrile lor ulterioare, toli
au un aer de familie, care aduce cumva aminte de pirintele lor spi-
rirual. Cdci tofi au rdmas vii gi vibranfi, nici unul (nici mdcar Eliade,
sub Himalaia lui de h6rgoage citite gi citate) n-a sucombat, nici n-a
depus armele, ci a continuat si-gi punI, tineregte, marile intreblri
legate de rostul lumii gi de soarta lui in lume.
CAt despre mine, ce-mi rdmdne de spus?
Et in Arcadia ego... ,,$i eu am fost in Arcadia."
- diversificatd) sau aflate in c54i sirise de algii (degi,,gtiinla lui d'e
Note
'. Actualul amfiteatru ,,Nicolae B cescu".
1 culeasd direct de la sursd si mai exacti decAt a multor,,erudi1i" care
Cf. Mihail Sebastian, De doud mii de ani...,Bucuregti, ed. Humanitas,
1990.
,,Dilema", Anul III, nr. 129, 30 iunie-6 iulie 1995
uNae tronaseu a avut curalut
sd regdndeased pa aent' pFoprlu".."
Marin Mincu: Stimate domnule Mihai $ora, ali fost studentul
IuiNae Ionescu; cum v-a rdmas ln memorie lecSia sa7 V-aS solicita
sd zdbovigi mai mult asupra figurii reale pi apocife a filosofului
i68
"Nae lonescu a avut curaiul se regendeascd pe cont propriu..-"
triirismului, decedat in imprejurtlri misterioase. in ce a constat
,i1tv1gdryn* filosofului? A foit acesta un adevdrat Socrate pentru
discipolii szii? Credeli cd Nae Ionescu a avltt vreun rol in formaSia
Dvs.?
Mihai $ora: Stimate domnule Mitrcu, prima dumneavoastrd
intrebare e de fapt o ingiruire de intreb?tri. lncercdncl sd rispund
celei dintii dintre ele, ?nii dau seama cu surprindere ci nu izbutesc
deloc si-mi aduc aminte de prima leclie pe Care am auzit-o. Cu alte
cuvinte, ru'am prezentd in minte o primi impresie de intAlnire cu
Profesoml care mi-a marcat atat de piofund, nu doar anii studenliei,
ci gi pe cei atat de numerogi! ce s-au scurs de atunci ?ncoace.
Intr-adev5r,- lecliile pe care le-am - audiat (gi nu cred sd fi lipsit la
peste alta gi formeazi o singur5 imagine giobali. Ce C paradoxal
insi e faptul ci imaginea asta globali nu se lasi redusb la schemi,
ci e o imagine tot atat de plind de aminunte gi de viafd ca gi cum -
s-ar fi.produs mereu. pentru intdia oar5. Dacb 6 sd caut o explicalie
plauzibili a acestei extreme prospelimi a imaginii globale a
,,lec!iei" lui Nae lonescu, cred eu cd ag putea-o gisi in faptul cd.ceea
ce-li spunea omul de la catedra nu erau simple -unogtinl-e punctuale
auzite.de la algii (de;i viafa lui relaEionali era incredibii be'intinsd gi
carte" cu atata discrelie datd pe fa[d, era mult rirai intinsE, mai
brrchisiseri indelung simile comentarii, savante cdt cuprinde, insi
doar comentarii la operele fundamentale ale marilof autori), ci
gdnduri vii infruntdndu-se atunci, acolo, in fafa ta Si iscdnd via1i.
structurata in noianul de gdnduri ce tocmai te strdb5teau pe tiie'
auzindu-le pe ale lui. Termenul de ,,autenticitate" extras din
panoplia terminologicd a lui Mircea Eliade, el insupi - format in
cercul de tineri de care era mereu inconjurat profesorul i s-ar
potrivi deci mult mai bine decit acela de ,,triirism" prin - care,
privind oarecum ,de sus" de pe piedestalul Rafiunii impersonale,
$erban Cioculescu ardta cu degetul distanldndu-se- de ea gi
denunlind-o ca iraliona-listtr -
inspre generalia din care, fie gi do#
prin vdrstd, el lnsugi fdcea-parte. Nu, nu; Nae lonescu, in ce-l
privegte, nici mdcar ,,niist" n-a fost, necum sd fi fost ,,triirist... De
altfel, sufixul acesta nu-i poate designa decdt pe aparlenenlii la
 Mihai Son ,,Nae lonescu a avut curajul sa regandeascd pe cont propriu..."

diverse ,,isme" adici la curente de opinie deja lncrcrnenite in cite o empatic implicati in autoproducerea iaurtului, aga zicAnd din.
ideologie. iar.Nae^ Ionescu era viu, spontan gi, precum viala insigi. propria-i intimitate iaurtogena (scuzaE fie-mi inevitabila siluire a
ptrn de.surpnze. lntr-o facultate de Filosofie ca cea bucuregteani
din acei ani, in buni parte tributard neo-Kantianismr"rlui oficillizat, . (chiar aga: din zbor, comme si de rien n'6tait) clipa cea repede- (9!
ba chiar neopozitivismului ,,Cercului vienez" 5i rtrrnasi in felul :, ACLIM!)!, in
neiertdt6are: ALUNf
nelenatoafe: ln Cafe urrna Sa
care UfTna si lntervrna
intervind punctual,
Pullcluill, iuulluallu
aruncdnd
acesta in coada secolului precedent. Nae Ionescu a avut curajul sd ,. in masa lichidd, tgcmai atunci apti de a prinde chiag, pldmddeala
. regdndeasci pe cont propr:iu, ata cum de altfel se fdcea gi in iestul i' care s-o inchege. ihtrebat de un curios care se nimerise 9i eI acolo,
Europei, dupd catastrofa primului rdzboi rnondial, problemele pe r, prin ce metodi anume reute$te sd determine, hai si zicem 9i noi: in
care i Ie punea, omului ffAitor in ea, lumea in car.e, de bine de rdu, ,' inod riguros, momentul acbli hotdrdtor agadar, pentru a reveni la
acesta apucase si trdiasci iat in cazd ce ne intereseazi. pe noi termenul ce figureazd in intrebarea dumneavoastri:- care anume-i
aici, omul cu pricina igi trdia- problen-rele cu adevdrat, adici in mod :, ,,inv5![tura" pe care ar preda-o unui eventual ucenic domic de a-i
plenar. gi asta pe toate planurile. prelua me$te$ugul? iaurgiul nostru, care nu apucase sX se
M-atri rnai intrebat gi in ce anurne consra ,,invi(Arura" sa. pun6.nd gaindeasc5, analitic. la -,ocupalia lui inscrisi in ordinea firii ca la o
ilv4Flltrq asta intre gh.ilimele (cel pugin eu unul a;a am resimfit-o, insumare metodisi standarde punctuale insumate, a inceput sd
metodicl de standarde.punctuale
din inflexiunea dubitativi a vocii cu care mi-a1i adiesat intr-ebaiea), ingairne: ,,Pdi, vezi dumneata, c6nd incepe vdnnrl sd adie dintr-
m-ati pus cumva gi pe mine in incurcdturX. DLci prin ,,invd1iturh.; acolo iqi arita qi el, intr-o doari, cam din ce direclie urma sd vind.
se inlelege c sistematicd a rdspunsurilor la intrebdrile posibile sau ' adierea), iar vri:mea nu-i nici caldi nici rece gi e aga ca un fel de
la un set consistent de asemenea intrebdri (formulate ca atare chiar . abureald prin preajma ta, atunci trebuie sb arunci plimada; da' vezi
dinainte de a ajunge sd fie puse), ei bine, atunci el nu dispunea de I si nu fie irici prea mare, nici prea mic[..." Aicea-i aici! Cum anume
nici o inv51ituri. Dacd insd prin acest cuvant ingelegern u^n anumit . sd te descurci in continuum-ul invhlmigit al fiinldrii universale,
fel de a pune intrebirile gi de a le cduta rhspunsui-ile cele mai potri- dac6. vezi lucrurile doar din afara lor gi incerci sd 1i le explici
vite, atunci da, el avea o invitdturi, pe car6 o putea prinde din zbor punandu-le pur tr simplu cap la cap intr-o
ti srmplu lnr-o lncatenare secven{ial[ ce
incatenare secvenFala
oricine avea gi organ pentru asta. Vedegi, imi aduc chiar acum iine loc de Cauzllitate gi nu incerci gi tu, acolo, sd te implici ln
aminte ca de un mic exemplu in acest sens de o anecdotX (o , elc cAf
i:le cAt de c6r intrAnd -
crrmva
cdt, intrdnd cumva in consonantl
consonanla cu bdtaia inimii
rnimii lor?
simp15 -anecdoti, dar cu valoare de apolog) pe - czue ne-a spus-o, ,. Acuma, ce si spun? In incercarea mea de a o evoca,
evoca, aceastd
absolut in treacet, celor ce-l ascultam din bdncile amfiteitrului anecdotX-apolog s-a revirsat intr-o doldord de cuvinte, pentru ci nu
,,Titu Maiorescu" de pe vremur.i (actualul amfiteatru ,,Nicolae m-am priceput eu s-o spun percutant. Dar profesorul ne-o spusese
Bdlcescu" de la etajul I al Facultdlii de Litere). Era vor.ba in acea sec (gi ag adiuga: iluminant) fi poate de-aia mi-am gi amintito
anecdoti despre un mare megter iaurgiu. Dar in ce anume era amir.rtindu-mi inlelesul pe -
care l-am prins atunci din zbor, chiar
megter acel ,,mare me$ter"? si fi fost cumva in fabricarea (evident, -' dacd vorbele prin care intrase el atunci in mine au fost altele (mult
subin,teleg: a iaurtului)?; nu, chci fabricarea presupune seria, iar mai puline qi cu siguranld mult mai exact imbucdndu-se pe inlelesul
seria, la rindul ei, presupune o retet5-standard sustrasb pe care-l vehiculau). Cdci oratoria de catedrd a profesorului meu de
circumstanlelor -
al cirei efect agadar, in intregime automat, logicl qi de metafizici era o oratorie de substanld, nicidecum una de
inevitabila reiterare- tautologicd a identicului, prevdzut de lasibun fie
efecte facile (gi efemere). Cuvintele lui aduceau cu ele o ,,in-
inceput. Si fi fost atunci mefter in proclucetea aceleia (de fiecare vifXturi", insd una care nu putea fi rcprodusd de discipol, ci doar
datd unicd gi nerepetabild intoclnai, degi profund asemindtoare)?; rcinventatd. Simplu ,,reprodusd" ea nu insemna nimic; a fi ,,niist"
nici asta nu, cdci, producerii aceleia, nu el ii era cu adevdiai dacf, nu erai chiar Nae in came gi oase, nu insemna nimic, dar
autorul!; hai sd spunem deci: male me$ter in asistareit atentd _ absolut nimic: un simplu psitacism la nivelul ticurilor verbale

370
Mlhal gora
,,Nae lonescu a avut curajul gd regendeasce pe cont propriu...,,
(,,Nu?" ,,8i, gi?") sau al comportamentelor celor mai siritoare in
ochi: o_ caribaturi, nu o fiingi vie. A-l fi avut pe Nae lonescu pro. mele de om care nu ia de nicdieri lucrurile de_a gata,
ci le trece prin
fesor cAnd erai tdndr, tulbure gi risipit intre atAtea gi atdtea chemiri Si prin sita pe care de la str|lbuni, prltr pa.iai,'f"
:l1r..I
nedeslugite, dar c6nd ?n pldmada fiingei tale era pitit undeva firavul r,\ae ronescu aJucat rolul hotirator al cclui
ce m_a stamit"r"_r, ""rr.",
gi nu m_a
s6mbure germinator al inalienabilului tdu destin propriu, irrsemna a lEsat sd dorm. (...)
fi nimerit tocmai acel periculos cAt cuprindel varte; de foc ce
te putea consuma daci- erai mai slab de inger, dar-in care, sau lAngi Intervju realizat de Marin Mincu,
care, sau cu prilejul cdruia i1i putea fi dat gi str te ldmurepti (in sensul ,,Paradigma", Anul IV, nr.7-B-9, 1996
biblic al cuv6nrului), daci iu te pierdeai iu firea. in cdteva cuvinre,
asfa, gi nu alta, a fost invdgdtura lhsatd de Nae Ionescu tinerilor
(discipolilor?) care i-au stat mereu in preajml: s5-gi desfeleneasch
mintea (!i fiinfa!) de tot intampldrorul care d apucat sd prindi acolo
rtrdbcini, si simtd gi sd gAndeascd pe cont propriu, astrmdndu-gi
riscurile unui atare demers. $i acesta e gi motivul pentru. caie
operele ulterioare ale acelor tineri aveau sd-si croiascd vaduri atdt
de personal caracterisitice qi inconfundabile. intr-adevir, Mircea
Eliade nu seamlnh nici cu Mihail Sebastian, nici cu petre JirEea,
Emil-Cioran e la antipozi fali de Mircea Vulcdnescu, degi simfinhu-
se atat de apropiali unul de celdlalt, Constantin Noica nu are nici in
clin nici in mdnecE cu nici unul dintre ei (este, de altfel, 9i singurul
dintre toli care igi fixase drept gintd s5-gi fasoneze dis'cipolii, in
conformitate cu un model dinainte stabilit bare lui i se plrea nu doar
optim in imprejurdrile date, ci chiar unicul posibil). Rdspunzdnd
acum ultimei dumneavoastri sub-intrebiri, .voi rispunde: da, Nae
Ionescu a fost un adeverat Socrate pentru etevii idi; cu aceastd
precizare, firegte, cd Socrate istoric e unic 9i irepetabil, cd modul lui
propriu_de a-qi stArni inrerlocutorii nu se lasi redus la stereotip, gi
cI Nae Ionescu a fost Socrate tocmai pentru cd nu i-a maimutdrit
aceluia procedeele, mul;umindu-se pur gi simplu -
- s[ apar'[ in lume sub chipul qi infd{igareas6sa,fieincbnfun-
i se brodise
aga cum

dabile- Cu acest singur retug: cd gi-a scurtat numele canonic.de

Niculae, purtat ia inceputul carierei, nu transformandu-l in
diminutivul Nicu, ci prin suprimarea mijlocului reducdndul
la esenlial: Nae. - -
Iar in ce mI privegte pe mine personal gi cu asta rdspund la
ultima dumneavoastri sublntrebare din m[nunchiul - cu care mi-agi
prilejuit aceastA rememorare ei bine, da: la inceputul formhrii
-,
372
373
 Portretul profesorului in creion

observa gi in Vest, acolo insd este menlinuti in cadre normale,

MARIANA 9ORA datoritd unei foarte putemice tradilii democratice; md gAndesc la
partidul lui I e Pen, la neonazigtii din Gernania sars n-au, totugi,
- din Est, asta este,
o aprobare din partea intelectualitdlii. Or, in glrile
gisesc eu, deosebirea. E normal ca anii postcomunigti sd fie marcali
Portretul Profesorulul fn cralon de reaclia impotriva comunismului de stat, cu intreaga lui ingerinll
totalitarl in toate domeniile vielii, dar rnai ales.in viala intelectuald.
Reaclia impotriva ideologiei impuse este, repet, fireascl, gi atunci
d" 9 vremc incoace - trcptele intririi
dinspre
La Universitare tineretul merge spre contrar, adicd, dacd iEtia de stdnga au fost ceva
;,l,i, !i",i-,i":,: - ";;l{"Flril groaznic, inseamni cd dia de dreapta au avut dreptate, ceea ce,
u,r
".'*1t,l, i1it*ij.,",ii,15',ff ;ffi&,'": bineingeles, este o judecati naivi- De pildi la noi, in 199O, lucrurile

:#Ht*:iff*:4e
.ardtau cam la fel ca in Gennania anilor 1946-1947, unde tOnira
generalie igi dezavua pnrinfii, tot aga negtiind la ce sd se intoarcd.
fi,'ffi1,
i,ri Nae lonescu' aparuta ul l'Jlel"ii."
ulf Mi-e teaml cd in Romdnia se petrece un fenomen analog gi tonrgi
intrucdtva diferit: am impresia cd tdnlra generagie este incd gata de
i"rrijise. Mircea Eliade nota: ,.In
postfala ediliei in111' de apartlrata'-"
',",.,:#lntiX:,;:"f i-,"i"'p-#o"^f i,"re a avul. o influenld a-i elimina pe aga-zigii pirinEi care gi-au dat adeziunea vruti/ne-
vrutd, mai intensd sau mai discreti.la comunism gi ii iau in brale pe
iii.di:X-""#'j:;il;il;;;;",emporanirormai anteriori, punind accentul pe atitudinea lor politicl. De a'ceia
tineri' A tost Miltt cmtngl"Y'ini in care
martorii oculari ai acelei epocistrilucitc
Sunt din ce in cc -mat pullt ili':'.':.,:ii*"
vedem cum o serie de gdnditori foarte interesanli in sine, care con-
ir" cele mmai
misurd una dln
t r,l].i'un-ui'p,of"sor fascina ink-a5a ""t" teazd fie ca ortodocgi, fie ca oameni de dreapta, r'unt .iOi"i1i irtri,,uri
cam nediferengiat. $i astfel, toati lumea, dar in special tiireretul, e
ttr:x;lf rlHlJ3l"xl?'.,'"rt eseisti, traducatoare.si
autoare a unui '
ani in gata si te intrebe numai de Nae Ionescu, numai de Mircel Eliadc,
u ''"''l'"iiJiii" Jt"uiri* de r'ai mulli numai de primul Cioran, cel cu Schimbarea Ia fagd a Rom niei,
votum de menrorii'
Ge.mania, este unul dintre ace9t]a degi Cioran, siracul, s-a schimbat radical gi a gi declirat-o, ori e ga-
ta sA te intrebe, mai pugin mi se pare totu$i, de Mircea Vulcdnescu,
Miqcarea de Pendul despre care. niciodati nu am auzit ci ar fi fost un prieten al legio-
narilor, degi, vagamente; il putem incadra intr-o tendinia de drealta.
stirnatidoamnd.M-aiani,l::i:,'#;,i:"::',:',nl'i.;:"{,i: Nu
-crede;i
cI asta se intAmpld fiindcd spiritualitat6a de dreapta
banali si mai actualavizitei
"ailiiiotroJrt
a
Ia Bucuresti?. .1..:^
se confundi uneori, automat, cu tendinla politicd?
a in unna sd .Stiti' dar o si O concepgie si zicern organicisri a lumii este, de obicei, corelatd
Nu-e p'i't'u *"o viziil' re'buie -x cu o terrdinfd de dreapta. Dar aici fac eu o diferenliere: in practicX
Mariana $ora:
^,#,li;-"'
,.a :': Il !ul3.1i#jl' *"*:ti*:"tru
ni*'i u o o "c are u imi re cr
$tt
in ter'ec -
aceasti corelalie existd, dar in teorie nu e necesard. Exemplul cel
mai bun ar fi Goethe: poti sd fii- foarte bine organicist gi totugi si fii
:il Ji'dl?ttHl ;ft?i:X"fi '"i'o " un spirit universal, am reflectat la asta, gi, dupi pdrerea mea, ivlircea
iliii'6;i;""'aT"erl,p...,il'J,"tidf ::'X."":UUi:"i;,T":,^1?;1i Vulcdnescu pe cAt s-a afirmat ca romdn, ca patriot, a fost in acelasi
dTp. spirit universal.. Ca gi Eliade (cu toate ,,naivitiilile.. Itii
ne*l * 116l *hl,# I ::H ll',ffi ,f l ;: :;w:!ilii
* "l gi asta chiar inainte de a se afirma,
politice) ln exil, ca savant.
(Cdnd s-a-putut, prin anii taizeci, in carte a mea Unde gi interferenle,
:?:Ht:fi ff'ff''iiftllrilJ'tl'3i;l;;'*;;i'drecrudescenlrsepoate

374
 Portretul prof esorului in creion
Mariana $ora
venili de la Litere, de la Drept, de la Teologie, poafe, dar nu-i cu-
am subliniat cat de folositor i-a fost el culturii romdne' prin nofteam, gi mai venea gi cuconet, fin minte o doamnd foarte fru-
pildd prin el l-am cunoscut pe
il;":il;ffi";lt uuroti ain Amrs- de moasl, elegantd, adevdratd aparigie, care se a$eza totdeauna in
banca intdi, nu gtiu cine era. Mai tdrziu am aflat cI profesorul avea
'*tli'd"f +iX;ffi t"T":l,t"l;;::J::.',::ii",.H""'ii:f
Ion""o*]l-i-n-v"t"mea'tineretii
,
sale acesta din
mult succes la femei, dar asta nu era genul cle lucmri care, atunci
si C, Noica 5i Eugen sau acum, sI md intereseze qi sd le dau importangi. Venea multd
I'r.-a un om de sti:tl;$;t"W; fffl"rgfi.:L": lume la cursul lui. Nu ca la Iorga instr, acolo hrmea stdtea ciorchine,
"* "oisiaeiat
democratiei romAneqtil vorb se inghesuia in cadrul ugii deschise sau pe coridor, printre studenli
se amestecau oameni maturi, probabil profesori secnndari sart
ffr:ff T^ilr'"T,th;1";i"1t"i;Trl;[r*3;t'];1"*Tft
Membrii acestei generalii au
*' admiratori politici ai lui Iorga, intr-a<levir merita, acolo era un
spectacol. Formidabilul mim care a fbst Eugen Ionescu il imita Ia
ni:],"i
rlirr nu ne putem dispensa tt #;';;*;;;"
criticd' pentru perfectrie pe lorga, rula r-ul gi construia discursuri cu fraze lungi...
n-au trdit "d regtm
intr-un
;ii"iJf;;,1.,;;;;'iiintilnai'tutubile ei nici ei La Negulescu, degi se invhla carte serioasir, nu prea se venea, cum
dc idolatrizare. nici la Motru, fiindcd ,,psihologia erperinrentali" ne plictisea
mortal, plrAndu-ni-se de o mare platitudini f'elul cum era
Profesorul vizut de studenfi prezentatd - crt ceea ce se
probabil ci aga gi era, in comparalie
petrecea la-- tilosofie, la cursurile lui Nae Ionescu. Rolul lui a fost
faima profesontlui in ale- absolut remarcabil, dar eu fac o departaittre irrtre prr:fesor: ;i
Cet a contat pentru dumneavoastrd
gerea facultdlii? - e:u Ei colegii
politician sau gdnditor.
'"'ii,r, Dar sigur cx' odat6 ajunqi in Bucureqtt' extrem de Ali vrca sd incerca{i o schild de poftrct?
^.i;;.ne-am repezrt l;*uis;i
mei ardeleni *n*it"tttdJ logici'.un curs
E rizibil sIl descriu, cdnd fotografia lui se giise;te pe ccpertele
desfre Nae lonescu' dar nu
lrecventat 5i pe drept rnot'u c54ilor sale trou apirute. Dar nn pot sZ nu spttn cir, in prirnul rdnd,
L"i.r'"i' "'r.i"sem'Factt ltatea de Filosofie ce'. nl|, ulme$le T:T conta pezenfa lui fizici. S-a spus ci avea o figurh nrefistof'elich, aga
rusesera
!liJ'""a. a"l#ii-unoi preteeeti de filosofie a religiei' care era, irr sensul interesant al cuvAntului, cu nigte colnile pe fntnte,
;,i,i;,:i;";;;;. ;;.|111":Tfjil;rilJffil',if J,X",,Tl"}",,1.lI[:: Ji
,
foarte addncite: un facies mai degrabi slab, osos, ochi pirtrunzitori;
de la distanfi pareau foarte inchigi la culoare 5i foarte vi i. La cursuri
sau nu vrearunelparat
fi",Xll":Hl3"tfi.pJg,l,,? #'i;*;;;-u* d"
""
;i;"'-;;ft-;i"Pl,ryI psihologic 5i sosea intr-o magind deschisd, carc ar corespunde itzi unu'i Porsche
s-o combat, dar, pentru termeni' In ultra lux, era elegant la perfecEie, venea cu cdnr6;i de mitase ale
nentru toat[ sensibiiitatea *t^""i "t*
o coniradiclie'in cdror rnanqele impecabile ie;eau misurat din rninecii. asta relin
unui cinic' degi l-am
ie mi oriveste, Nae to"e'cti-tst" in"otpot-"u probatril din cauza gesticulaEiei lui, care era deosebit cle inteligent5.
il#;"I';ii1; sutdfete phnl la un moment dat' - pe pto' M6inile sale foarte grditoare, explicau, suslineau ceea ce spunea
Veneau multe atuici ta Fitosofie? Cum il piveau -
avea talent, cred; mai tirziu am aflat cd era fiatele unui actor de
fttK,1 bdielii' din -la Nalional, Ionescu-Gh ibericon. Aparilie impunhtoare,, fdrd si fie
u,u,"u ca la I.itere' la noi majoritat"u-oun!l'l9.l11u
dar 5i bdieli de prea inalt. cu un mers de mare siguranld; cdnd l-am ctlnoscut pirea
medii diferite, ain protrpe'Juii'uu"itt9t"unh' Dintre fetele de la cam spre 45-5O de ani. Este de subliniat de o mie de ori ci aceastl
tdrani foarte mode$ti' "-t i-^ti-r"J"*t'mizerie' a fost Alice Botez impresie de perfectd stipanire a subiectului nu verlea nttmai din
hilosofie, cdteva erau '"tnui|#il"]i"1" ""--in" cluta si se faptul cd nu citea, ci din vorbire, care parcd inventa pe loc cele
si Jenv Acterian, ?t-u?i" ii'ti"iig""ta dar nu pr-ea spuse, iar mintea lui pirea cI se invArtea chiar atunci pe nigte rotige,
"ut" tttaiiiiii"i"'^r?
Pe Iingd "tu a" curs se implea 9i cu cei
iemar-ce 9.a.

376
Ma ana Fota

fapt. Unii colegi au intrat in amfiteatru salutdnd chiar cu ,,trXiascd ICOLAE TATU
Girmania!" inicele zile. Nae a linut atunci un curs' nu mai- Still cu
ce titlu, in care discuta problema naliunilor sau a -nafiunlt $l
demonsira prin A + B, in riraniera lui foarte abild 9i seducdtoare 9i
up.oup" coirvingdtoare, dar 5i cu ni;te sofisme ta bazd, ce unitate Amintlrlla unul student
l6rmeLa natiu;ea aici intervenea acel organicism, dar nu cel
-
id"i g"n"toase umanitare' ci era un organicism in
"u
sensul lui Chambe-rlain 9i Gobineau, adicd ras.ist 9i demonstra"'
"ornbinut Bogdan Ghil: Domnule Nicolae Tatu, v-a1 tuga sd ne oferiti
acum nu mai stiu care eriu dezvoltdrile, dar a ajuns la un.punct in
circvi date despre dumneavoastrd.
iui" u tput ,.iir jurul fiecXrei naliuni" , -fAcAn{' a9a, o. migcare, cq Nicolae Tatu: Am fdcnt liceul la Sibiu Iiceul ,,Gheorghe
bratele. ia inchi2dnd un cerc ,in iurul fiecirei naliunl sunt zldun Lazir" $i dintre colegii mei ii pot aminti -
pe Ernil Cioran 5i-pe
-
de la pimdnt;i pdnd la Dumnezeu"' Ei bine, aici eu am un poet,--dispXrut, pe nume Ion Bilan. Din clasa noastrd, noi tiei
"oi!:-ltg Nae Ionescu nu mai este aveam pr€ocuplri literare. Eram o clasl cam anarhicd, de aceea de
iii gr,io,"nu mai *arg"Z, pentru mine rolul unui profesor de c6-teva ori am fos] pedepsiEi: am fost, de exemplu, inchigi tn clasd la
iir care si cre<i; nu admit' nu este
sfirEitul orelor. DupI terminarea liceului, am venit la Bucuresti o
"iit.in
iiio.sotic .si-r facii sranite intre naliuni in loc s[ predice intelegerea;
daticn Cioran, cu c^are am fost coleg Ia facultatea de filosofie, rincle
poti s[-!i plstlezispeci licul 5i totu;i sd I'ii deschis Asta a lost $r cu
am urmat aproximativ aceleagi cursuri. La facultatea de filosolie
--' am'lerminat cuetoatd
ista admiralia.
din Bucuregti existau cAteva figuri de profesori cu prEstigiu de
r:" ,iii.ti. nsai posibil/n""isa, un asemenea tip de profesor? asta 5i veniserXm, Cioran pi cu mine, la Bucuregti. Aici predan -
O figurd tu o clraiismd 5i un talent cum avea Nae Ionescu nu se Rddulescu-Motru, Tudor Vianu, P.P. Negulescu ;i, nu in riltimul
,roare c"omanda. se iveste iau nu se iveqte Dar momentul istoric rhnd, Nae Ionescn, al cXrui scris il cunogteam incd de pe bdncile
iil; ;; ;t;Gt" por ri u it, pentru cd laromhnii'-ca qi.alte- popoare-di'
cultur[ generali ;i liceului. Si vd povestesc curir am aflat ed de Nae IonesCu. Aveam
esiul Europei, rrebuie si tieacd de faza de
obiceiul, inrpreuni cu Cioran; sd ne comenthm lecturile. Eu
ti iultura bazath pe specializareddja 9i profunzime' pe
ftinclionam cr bibliotecar al clasei, lineam, adici, legiltura crr
^*"i*"-i
.ir"^i." i6"tax;i ;i ;" stiinli di caite. Avem printre cei mult
bihlioteca licerrlui. Pe Cioran il aprovizionam masiv. cra un mare
ca
m"ai tineri ca noi, ie un Tonia Pavel' un Sorin Alexandrescu - ci{itor...
.i no*"." doar ddi dintre cei realizali; acestn' cre'l-, dr. fi bine sd fie
B.G.: Ce citea mai cu seamd?
tlnui ae rrrofesor cat€ 1r putea da'un impuls vie-lii intelectuale N.T.: Literarurh, pe ahrnci. Tolstoi qi Dostoievski, in primul
.irnh*rti ,liiJe. Noi n-aitt fost a;a, de fipt am mine, fost cre.scugi in rdnd. Iar dintre reviste, ,,GAnd irea" $i ,,Via1a Rornineascd".
,ti,t*iii-iit"i,iritismultr i, nu vorbeic numai de diletantd
Mi-aduc aminte foarte clar de ziua in care, plecdnd de la liceu
i.*irJ'"ilil'ir*oia, ci a! mulli din generalia mea; ce ar-fr devenit'
fi impreund cu Cioran, am luat ,,CuvAntul", pe care de asemenea il
il;;;;il;. illln s"t it""' siu intreba' pe bund dreptate' de la
Ion-FIunz6tti dacd s-ar luat
citearn gi comentam. Lui Cioran ii pldcea foarte mult Mircea Eliade,
in"ip"t i'n serioi- ne-am'putea gi mie imi plicea, dar cel mai mult mh interesa o rubricil de pe
Interviu realizat de Tita ChiPer fiagina intdi intitulati ,.Dumineca", senrnafi Nae Ionescu, despre
care nu $tiam nimic, dar care imi plhcea mai mult decit Mircea
,,Dilema", Anul III, nr' 129' 3O iunie-6 iulie 1995 Eliade. Ce md impresiona cel mai tare era logica lui, modul lui de
argumentare. Eliade ern un liric, un efuziv, in scrisul lui Nae
Ionescu se impunea, in schimb,.logicianul. _Dupi aceea, la univer-
sitate, i-am urmat, vreme de trei ani, intre 1928 gi 1931, cursurile.

3t0
 Nicolae Tatu
La sfdrgirul studiilor, Cioran s-a intors la Sibiu si o stat in familie:
nu a avut njqi_oda1e o profesie. Mergeam, deci,'in mod regulat la
cursurile lui Nae Ionescu, care insi -nu venea lntotdeauna ia curs:
eraprins fie de gazetdrie, fie de treburi politice.
...8,.G.: Aducea vorba, in timpul cuisurilor, de actualitatea po_
Iiticd?
N.T.: Nu, nu amesteca lucrurile. Flcea cursuri de losici si de
metafizich.aga cum trebuie, curat. La cursurile lui, studenlfi e.url nu-
mai ochi gi tirechi. Audienla era loarte mare. Era profesorul cel mai
cXutat, cel mai frecventat din facultatea de filosbfie. Era o figuri
intru totrrl originald. Ridulescu-Motru avea cursul tipirit si n"u se
abitea de la e[. P.P. Negulescu era atAt de monoton, incit ie ador-
mea, gi igi avea gi el cursul tipdrit. Nu avea rost si-l asculgi. Numai
Nae Ionescu suscita interesul, prin problematica pe care o bborda si
prin modul de. e.xpuqele, Nu i:ra atit de orator,'c6t un original ia
catedri: fdrd nici un fel de notite, venea, se a$eza in fotoliul.
B.G.: Era elegant?
N.T.: Fcarte elcgant.
B.G.: Pulin dandy?
N,T,: Da. Era un model pentru studenqi, aparigia lui era deosebit
de personali. Stipdnea perfect materia, insi o int6rpreta original, gi
de multe ori cred ci improviza.
B.G.: Cum nota? Cum se comporta la examene?
N.T.: Am dat un examen cu Nae Ionescu. Avusesem indriz-
neala tinereascl sd-l atac intr-un foileton gi mX telneam si nu se
rizbune pe mine la examenul de logicl. Cum am dat examenul?
Ne-a chenrat, trei ingi, in cabinetul slu gi nu ne-a intrebat nilnic
referitor Ia logicl. Nici vorbi. Ne-a intrebat ce am citit din Kant 5i
cum am putea caracteriza cAt mai succint cu putinli gandirea
acestuia. Nu gtiu cine a fost primul gi nici ce-a rispuns,.dar dupi el
a uffnat Cioran, care s-a avantat: ,,Eu cred ci filosofia kantiand
trebuie urmdriti in idealismul transcendental..." Nae Ionescu l-a .
intrerupt qi s-a uitat la mine. Nu-i plSceau discursurile cu pretenfii.
Am spus cd filosofia kantiani este inainte de toate un criticisin.
,,Asta este!", a exclamat. Asta voia s[ audi. Nici gdnd, a;adar, sd se
. rizbune pe mine.
.[vl-am simlit incurajat de aceasti atitudine, astfel incat am avut,
personale cu prol'esorul Nae lonescu. Am fost
ulterior, legzituri
-de
acasi la el citeva ori. La vila lui, superbd, cu o grddind imensd,
3E2
Amintirile unui student
din apropierea aeroportului Otopeni, viltr despre care se spune cd. ar
fi fost un cadou din partea lui Malaxa. Nu gtiu exact.
Prima datd m-am dus cu o propunere d6 subiect pentru teza de
doctorat. I-am spus ci vreau sd atac o temd de filosofi-e romdneascd.
,J-a cine te-ai gAndit?" m-a intrebat profesorul. ,,M-am gdndit ci un
creator de sistem filosofic este, la noi, Rddulescu-Motru." Nae
Ionescu nu a fost prea incdntat de propunerea mea, dar eu am
insistat, aga ci mi-a zis: ,,Fh-o, mE!" Nu am putut, insi, str lucrez la
tezd pentru cI evenimentele s-au precipitat: am fost foarte multd
vreme concentrat pe zoni gi nu am mai avut rdgazul necesar
elabordrii unei lucriri de doctorat.
Cu altd ocazie cdnd l-am vizitat la el la vili, mi-a spus la interfon
sA a$@pt putin. Am atteptat gi l-am vdzut ieqind pe doctorul
Noveanu, unul dintre frunta$ii MiScdrii Legionare. Mladuc anfnte
ci, in acel moment.
ci. regele Carol al Il-lea urmhrea sd devind seful
moment, reeele geful
Migcdrii Legionare, gi infiinlase in acest scop strejeria, pentru a
abate sprc el tineretul, angajat pe linia nalionalistl a Migcdrii Legio-
nare. I-am spus profesorului Nae Ionescu, cu ocazia acelei vizite, c[
regele i-a pus gAnd rlu lui Codreanu. ,,S-a fdcut primul strdjer, a
fhcut uniforme..." Profesorul mi-a rdspuns: ,,Nu se mai poate. Cu-
rentul Mi$cerii Legionare a p[truns p6nd 9i in saloane. E stipin pe
situaiie." Eu am insistat: ,,Regele i-a pus gAnd rdu lui Codreanu. Nu
incap doud sdbii in aceeaEi teacl." Aceasta a fost una din intre-
vederile mele cu Nae lonescu.
8.G.2 O alta?
N.T.: intre timp, Nae Ionescu fusese inchis. CAnd l-am vizitat
am fost impresionat de felul cum arXta: era aproape negru la fald de
suferingd. Se vedea c[ suferd, avea ceva la stomac. Nu i-am adus,
evident, aminte de ce-i spusesem la anterioara noasfiA intrevedere.
Am.stat, de altfel, pu1in.
B.G.z Dupd detenlie, cLnd s-a intors la catedrd, se schimbase,
rdmdsese la fel?
N.T.: Era ceva mai obosit. L-am mai intdlnit o datd, intdmplitor,
in dreptul cafenelei Capga. Iegise de la redaclia ,,Cuvdntului", care
se afla vizavi de Palatul Telefoanelor, 9i se ducea spre facultate.
M-a invitat la o cafea. Cu acea ocazie a iegit in relief inclinafia lui
teatrali: l-a imitat pe Culh TdtArdscu, foarte afectat de moartea
celebrului Brunetidre. Parci-l aud pe profesor, cu vocea profundi,
cu ochii dati peste cap, imitdnd: ,,A murit Brunetidre!"
Nicolae Tatu
Ultima datd cAnd l-am vizut a fost tot din intAmplare. Md aflam,
impreund cu Bagdasar, acasd la Rddulescu-Motru, unde se mai
aflau $erban Cioculescu Si Vladimir Streinu, venigi pentru o reco-
mandare ih sprijinul intrdiii lor, ca profesori, la Uiriiersitate. Erau
infazade captatio benevolentiae. Li un moment dat intrd femeia de
serviciu si anunfd: ,,Domnul profesor Nae Ionescu." Faptul era cu
atat mai nea$teptat cu cf,t, cu pulina vreme inainte, avusese loc o
polemici foarte violentd intre Motru gi Nae Ionescu.
B.G.: fe ce problemiT
N.T.: In jurul filosofiei ,,$tiinlifice". Motru scrisese un articol
destul de tare despre -qfglsiva impotriva filosofiei ;tiinjifice", in
care erau vizali Blaga gi Nae Ionescu. Or, Nae Ionescu ironiza tot
timpul filosofia .,qtiin1ific5", ,.$tiintificii" erau incontinuu ironizali
de cl. ,.Ce-i aia filosofie .<Stiingificl"? Filosofia e filosofie. Este sau
nu este." Dupi ani de zile in care nu se mai vizuseri si mai ales
clupi polerni6a amintitd, Motru a fost foarte surprins d6.vizita lui
Nae lonescu, care a avut loc cu pulin timp inainte de moal'tea
acestuia. Nae Ionescu, cu un guler gi o cdciuld rnare din bland albd,
a intrat in incdpere, Motru s-a ridicat gi i-a fEcut semn sd se ageze
- se vedea ci era impresionat. .,Domdule profesor, am venit sb vA
vhd." Ne-am asezat cu to!ii. fi cei doi au inceput sd discute. La un
moment dat, ldri nici o leghturd cu cele discutate, Nae Iottescu
spune: ,,La inceput, Blaga promitea si fie un mare ginditor. Mai
tArziu, m-am convins ci dacll strAngi de aproape gi a fhcut un
gest cu degeteie nu rhmdne mare lucru." Eu- am interpretat
Iceasti bmici referire- la Blaga ca o replicd la un articol a.l meu din
,,Vrernea"', in care, in scopuri polemice, il situam pe Blaga in
filosofie la nivelul lui Eminescu in poezie. La plecare, Nae Ionescu
luat, pe mtne
ne-a luat, mine gisl pe Bagdasai, ma$lna (aveil
t'agoasar, cu ma;ina ullil foarte
(avea una l oi.tl te
luxoasi). Aceasta a fosi ultima intdlnire a mea cu profesorul Nae
tonescu. La o lund dupi aceea, a murit. Se spune cX ar fi fost-oirivit
ilin ordinul regeiui Cdrol al Il-lea, dar nu se-;tie cu precizie. Ultima
dat6 l-am vdZut pe catafalc, in casa de [a Otopeni' O- moarte
il;;# -';;i;"[i,ial
susDecta De lrontul ce iiii'r'i'
E,sI, ln ii"io
llnla i"tai
lnlal
doi^fii ai -lui'Nae lonescu, Radu, care studiase - u-u".iiel"""i
a avut sl ullul g!"-;9i
ulll ctrl
- econoiria politicd in
3A
Amlntirile unui student
sfetnicii lui Codreanu. Cht privegte vizita uccco nea5teptatl a lui
Nae Ionescu Ia Motru, s-a spus debpre en ctt Nne venisb, intr-un fel,
pentru a-;i cere scuze peniru polemico l)urtatii, Nu a fAcut acest
lucru in mod explicit, simplul fapt cll venise era un gest implicit de
impicare. Nae Ionescu ii era foarte lndatolat lui -Motru, care il
fdcrrse un iversitar.
B.G.: De ce a avut Nae lonescu o alftt de matre prizd asupra ge-
neraliei tinere a deceniului trei?
N.T.: Nae Io'nescu spunea, $i pe buntr dreptate, ci varsta de l8-
19-2O de ani este cea mai interesatd de marile plobleme metafizice.
Nae Ionescu a fost singurul care a ridicat probleme metafizice in
cursurile lu!. Din aceasti pricini a f,ost foarte criticat de P.P.
Negulescu. In cultura romdnl a acelui moment, predominante erau
spiritul qi qcoala lui Maiorescu. Aproape tofi profesorii de filosofie
erau maioiescieni: postkantieni. evoluiioniltili pozitiviqti in genul
lui Spencer. Aceqtia erau filosofii ,.gtiinlifici" de care igi bilea joc
neincetat Nae Ionescu.
B.G.: De Ia ce maeStri se reclama Nae lonescu?
N.T.: Gdndirea lui este atat de personald, incAt identificarea
surselor este dificil5. Cunostea foarte bine filosofia medievalX,. de
exemplu. Dar gi pe cea mbdemi. Era un gdnditor esentialmente
cre$ti . Un filo'so'f al religiei. El a inleles sletea tineretuliri penrru
. rdspunsuri la intrebArile ltndamentale ale metafizicii.,.$tiinEificii"
erau evident antimetafizici. Negulescu, de pildi, l-a criticat
intr-un consiliu profesoral pe Nae Ionescu ci este profesor de- o
-
stiintl care nu'existd: metafiri"u. 'feza era aceea'a lui Kant:
itr"tdfiri.u nu poate fi gtiin1[. Cine, insa, ar putea se conteste
real itatea preocupIrilor metafizice?
B.G.: Avdnd in vedere aceastd influenld asupra tinerilor, poate
fi Nae Ionescu considerat un ideolog al lt[i;cdrii Legionare? Sau
mai curind un catalizator?
N.T.: A fost vorba de o intilnire intre Nae Ionescu 5i Mi5carea
Legionar[. Dar el a fost acuzat pe bund dreptate, cred eu ci a
De exemplu, afirmalia ..a fi romdn inseamni a fi ortodox gi a fi
- lui.
lost un sofist. Existd, categoric,- q.i trisdturi sofistice in spiritul
ortodox iirseamnd a fi romdn" este, negregit, un sol"ism.
B.G.z Care ar fi. agadar, locul lui Nae lonescu in istoria spiri-
tualitdtii, a spiritului public romAnesc?
- N.f.: Na6 Ionescu a fost un mare desclrizdtor de drumuri. A fost
un trezitor la gandifea filosofici, a cdrei expresie esentiali este
38s
i Nicolae Tatu

i metafizica- A fost un indrumitor jcurt,si un director de constiintc Dcntru CICERONE THEODORESCU

generatia tandrd a anilor 30. pe o personalitutcj
i complexh: ziarist foarte virulent (semndtririle cele rnni dcrjsiUit Ae
ctrutarc din
intreaga presd intelectuali erau ale lui Nae lonescu si Mir.cea
i' Eliade) deSi criticabil (inarnic al lui Maniu si sustintrtor ai lui Carol Prlctenul tlneritor 9l Prate$er{r,
al Il-lea), profesor foarre influent (numai la i:l si li Vianu erau silile
; pline).^O figurd, repet. complexi, o personaiitate rulburitoare. A
de ttnerele
avut, insa, $i unele rrisaturi sofistice gi altele de-a dreptul
mefistofelice. Spunea odati: ,,Sunt acuzat ci md contrazic, cd cdam
; spus intr-o leclie contrazic Despre un Nae Ionescu, mare 9i sincer prieten 9i mai ales prieten
in alta. Ei si? Natura nu se contrazice? al tinerilor ag vrea sa scnu.
Ieri a plouat gi astdzi e soare!" Dar asta nu e contrazicere! Altadati.
intr-o diminea;i insoriti, le-a spus studenlilor: ,,8u, in Iocul Asa l-am'cunoscut si asa mi-a rdmas in memorie'
dumneavoastrd, in loc si stau inchis aici. m-a;'duce sd mi plimb la bii.i*i - ii sunt turh ar fi o tristele de cAnd nu i-am mai
-
vizut fisura de ialm olel negru 9i de neuitat.
$osea." In atmosfera predo-minanr pozirivistd, evolulicinisti gi Si toi atatia de cAnd n-am mhi stat in fata ochilor aspri aspn ^9r
cvasi-materialistA a momentului, un om care venea, aseinenea lui,
cu deschideri spre problematica metafizici nu avea cum sd nu aib6
fier6inti, cdr6ra dac[ (Ei mai de grabl) nu le-a tubrt' nu 9ttu crne in
url rXsunet excepfional, cum a g! avut. A fost un gdnditor religios. oice €az nu le-a preguit, stripungerea lu(e' de lama atuncl scoasa
El chiar spune undeva: ,,Scopril suprem nu este-cultura, ci idn- otn/I;r"-"u ii
tuirea." Vina. lui, dacd a fost una, a fost apropierea acestui tip ,,cuvintului", pe care am cunoscut-o ti -eu 9i c6ruia
cam
sluieam cu devolie chit c[, imi 4du9 aminte 9l surad'.ata a
profund religios, ortodox de gdndire de activitat6a politicd, care i ciricea roatd la cdruld- necnezau
o nAstrugnlca herghelte de manJl
putut
- B.G.:sa constituie temelia gnui soi de fundamentaliam ortodox. in -
iurul oizitorului indrumitor.
"''iitil;-ddisti
Vd mullumesc. (inainte de-a pleca, domnul Nicolae Tatu redaclia luminoasd a ,,Cuv0ntului",. toli
ix in
a linut sd-mi arate, fdrd urmd de [eiSism, un gros volum. De Deo . tinerii la care mi eendesc, cici md aflam printre er' erau ',artlcllerl--
Uno. Commentarium in Primam Partem S. Thomae, Desclee de ;i';i;i;;;i';;-at,inci, nu'invxlase secret'ile 4levf,rate ale ziarulu.i'
Brouwer, 19j8, de Reginaldo Garrigou-Lagrange - cu insemndrile, lail?'il" ii'i"nie*tii) si profesorului le-aflori
uortia scurtd, fdrd 9i fanta cu diclie
In latinegte, cu un scris ingrijit, ale profesorului Nae lonescu), rece si tXcerba c ugfueaicd a servlt treptat o leclle
de muncd i-dcutd, de incordare nezgomotoasa-, de serlozltate
Convorbire realizatd de Bogdan Ghiu, "iuctlca
iliii'^"ii"{'AC".ti era Ei a rdmas desigur prietenul Nae lonescu'
,,Dilema", Anul III, nr. 129, 30 iunie-6 iulie 1995 iiiJ"iliiileriior. fera drmd, fErd lirismesbnori"ale, flrd accente
'a"
-"ii*a. Sobrietatea lui era a unui -metal nobil ti era.aceasta $r
calitatea prieteniei lui, care.cinstea ti terttltza' Plt"!:lYl trnerllor -
dar mai este ceva care tlne galgcg.m de^ pedagogie'tdcerii in sensul
Jlrtiniitaiii ititei, vii, cu hrmele ideii, punin-d zivoare unei
;#;;;;;;ip"nt*'u o pdstra, inmul1i 9i dinamiza, Nae Ionescu
profed-or de tinerele' sunh incd
H{ril;i;;;".i;'"t un nembiintainit
;;!;;;iute
i;'ffii, :-
melodicd pe. caie
ne-o mai surprindem' - in
'"1*dryqyJ
plez€nla
Et:?li:
prolesorulul Nae
ioate zilele rar
iii;:fi.-ilt di;iii noastre nd mai au astazi, cirm nu au avut ateta
i';;il, d;"at
"toul'
Prezenla lui a fost nestemate'

. ,,Credin!a", Anul III, nr' 359, l0 februarie 1935

386
3g/

SANDU TUDOR
Un trezitar de congtltnle.: profeserul
Nae Ionescu
Acum, ajuns in ceasul ln care trebuie s[ leg, intr-un singur mare
snop, atAtea 5i atdtea spice de gdnd risipite, pe care le-am avut
despre acest omt sI duc la moara cugetului grdul greu al gdndurilor
adunate; 5i si fac, din el, o roatA de azimd bund pi caldi. Din pdinea
accasta a omeniei lui hrdnitoare impart azi altora cAteva f5rdme.
$i clac?l omului nu ii este dat str cunoascE deshvdrgit pe un alt eu,
scmenul stru, pentru ci fiecare igi fduregte in sine o libertate gi o
tainil ltruntrictr vrednicX de respectat, in schimb, gtiu ci poate s5-l
cuprindtr bine, sil oglindeascd in inim[, ca pe un ,,chip", un semn
folositor sau vitdmhtor, ca pe o heroglifb.
$i omul meu, acest Nae Ionescu, e o ciudatd slovd, sau, cum se
spune in glai vechi, un cinstit obraz.
Vreli id vI bucuraii. cu ochii minlii, de marea lui fagi? PulinX
inchipuire naiv5, culoire poeticd, e trebuincioasd.
Srlb stdnca prdplstioasd a frunlii inalte, . doud pdduri de
miracinipuri stufoase, ca doul mefistofelice sprdncene. sub care se
aciuiesc cdte o luminip de lup: ochii inteligenlii lui. Restul: ironia
unui nas mare, care doarta, liaintea tutulor, nu gtiu. ce lumind de
humor al departdriloi gi al cerului unei Pallas Atena necunoscutd
incd. Iar peste toatl fala o umbrd de cugetare mereu PrczentI, in
care b.inriieqti ceva din amurgul adevdrurilor viitoare: clipele. Aud
5i acum accintrrl pulin cam pielios al acelei voci profunde care li se
irdrgseazi cu bunivoinlX gi bun[cuviinli darnicd.
intAlnirea cu omul icdsta te izbepte, te opre$te locului. Cu toate
ctr ,,Nae Iorrescu" nu a fost niciodatd contimporan, e in el ceva care
il furl rnereu ,,dincolo" s 1e16lgsun6 actual. Nu e contimporan,
-
totusi nu e nici ornul trecutului, nici orrul viitorului. RirnAne omul
clipii esentiale, unica noastrd punte spre veqnicie Din pricina
ac,iasta Nae Ionescu e unul din cei mai mari gazetari de azi. $tie, ca
nimeni altul, si strecoare, in banalitatea faptului poliqic divers,
picituri de roul limpezi dintr-o logici a cerului ideilor. In tot ce a
38E
Un trezitor de congtllnle: prolosorul Nae lonescu
sc_riszilnic, de o claritate 'construit[, totupi fireascl, stdpdnit de
luhina de gheap a gAndului in carc sc ionle oglindi, au toate
acestea, cdldura'poeziei integrale. De aceea eferneridele lui sunt
antologice, gi plstreaz5 in ele ceva care nu poate pieri.
Dar contradicfia aceasta a clipei care r[n18ne in ve;nicie, gi care
e semnul adevlratului ziarist, l-a fhcut sd nu scrie niciodatd cdrgi, el
care a scris amt de mult $i cu atatea posibilitifi minunate. Cartea
modernd e ceva numai al trecutului sau numai al viitonrlui, adici
neant, ceva artificial, anume fticut ca sh pari ci este, nefiind inch.
$tiu sigur, insd, ci dupd el ar rdm6ne destule mhrturii scrise care se
vor putea aduna intre scoa4e de bucoavnli.
Profesorul Nae Ionescu i adus printre noi, reinviati, strlvechea
mentalitate a rdsdriteanului, care trebuie sI fie orice rumhn e
nefiresc si fie cdrturar, fabricant de cd4i, dar e totdeauna un bun
dascdl, un trezitor de congtiinle. Poarti leva profetic in el. Chipul
lui de a vedea este, de fapt, viziunea unui,,ev meditt ceresc",
vedenia voievozilor;i cilugdrilor nogtli, care chinr cirrd se numeau
Neagoe Basarab sau cuviosul Gheorghe de la Cernica rlnrAneau
numai slujitorii cuviinciogi ai prezentului, cu slova lor. Din pricina
aceasta trecutul nostru rimAnesc nu e cultural 5i nici ziaristul gi
profesorul Nae Ionescu ,,un cultural". Sunt numai smerilii lucrhtori
ai ,,unei treceri mai departe'', vegnic prezente aici.
Onrul de care mi-e dat si vorbesc sti azi la chindia viegii lui, la
toal5 bArbbfia, qi preEul prezent printre noi, gi noi nu ?l cgnoagteln
sau rnai bine nu il recunoa$tem. Ala sc intimpltr cu toli oarnenii
..clipei ve;nice". Nu-i vedem 5i nu-i ingclegem din pricina
sldblciunii noaslre decit dupi ce se duc. Nae Ionescu, totu;i. e un
trezitor de congtiinle.
De cit folos ar fi pentru tara aceasta dacX am inc:erca sI ne aflhm
.,oamenii". Purtim in fnrntea 5i in slova noastri paiate.
E totuti ;i un bine cd nu sb poate spune totul, ii ne mai rImAn
nidejdi ascunse.
,,Credin1a", Anul III, nr.359, l0 februarie 1935
389
 ,,Eu gandesc ca roman"

PETRE TUTEA )6, ss vorbea chiar de o scend ce a depdgit- comicul lui

-
TInase: Iorsa iesind de la Palat si amenintind cu dmbrela Palatul
De toate disianta'pe care se afla cledirea de'-a lungul CIii Victoriei.
in schimb, Vairiri a fost un opozant de o extraordinard indirdtnicie-
*Eu gdndese ca rom6n" iar ideea ia de protest, cigtilat[ in exerciEiul luptei transilvane, a
devenit o trdsAture caractdris-tice 5i in Romdnia Mare' 9! poate cd
tocmai aceastd sarcini grea, de op<izant antiaustriac 5i anliungar, l-a
(Fragmente) imniedicat si se realizeze.
\ie lonescu era mult mai nrirel in vorbire 9i democra;iegenlul decdt
irr scris: el ar fi outut afirma, ca mulli allii, ci: ,,5i-ii consumat
la soarta generagiei culturalizate, aS indrdzni in iJnueirarie $i talentul in scris". Misterul mo4ii sa,le, 1e pare cd
vd intreb ce pdrere aveSi despre 'aSa-numita ,,epoci Noica*,
:sd -Reintorcdndu-ne i;l;a;.aG 6 ddzleeare: Manha Bibescu, ca agerit al lui Carol. i-ar
tigdrile.- Asta pentru c[ Nae lonescu. dintr--un. agent
-de
l:ermen vehiculat de-stul de des. in ultitna vreme, cdtre unii fi &ravit i-"prin
oameni de culturd? in pofida faptului cd am avii, incontestabil, ce ;";;ha ,,Cuvintul" el a lost un factor esential in bXtXlia
invdsa de la Noica, mi se pare cd aici se exagereazd. ilitiuiuii"i lul c-ot al Il-lea a trecut ulterior pe o pozilre prin
Povestea asta este intr-adevdr atdt de umflatd, incat sparge. care cdJta sd purifice Palatul'- care, din cauza Lupeascii 5i cltctt
Noica- a fost o personalitate, dar I !nun9 ,,epoca Noica" e se ca qi crim sale. se transf6rmase intr-o prdvdlie; chiar eu l-am auzl( spun'ind:
ai spune,,epoca Ghili Popescu". Nu a fost ,,epocd Nae Ionesiu", cu ..Trebuiesc curllate grajdurile lui Augias."
toate cd el intr-adevdr putea face epoc6. Cu Nae Ionescu am t lnterviu realizat de Raluca Barac,
colaborat la,,CuvAntul"; am scris gi eu acolo niqte fleacuri. Avea, .,Acu rn,.,r r r,;"1orl'i".rff
pe drept cuvAnt, o mare putere de seduclie; il ghseai in biroul lui - ol li
scriind un punea o virguld gi dupi ce plecai continua intre Dumndzeu 5i neamul neu,
propozi;ia. ^articol.
In conflicrul cu Iorga nu a avut dreptate, dar in cel cu Fundagia Anastasia, 1993
P.P. Negulescu da, deoarece acestq din urmd era doar un simplu
dascil ce nu se putea mdsura cu el. In ceea ce privegte articolele in
care, ulterior, l-a atacat pe Maniu, acolo a fost vorba de un simplu Burlcut Pdmdntulut
capriciu; poli spune despre Maniu cd a avut momente cdnd nu a
putut fi un bun guvemant, din cauza unei conjuncturi nefavorabile, - (Fragmente)
dar nu pogi miniaturiza faptul ci el intruchipa simbolul luptei
transilvane. Maniu a fost om de stat fbri si fie savant, iar Iorga a Dutea renunla la politici, revenind Ia filosofie"' $tiu cd
fost savant fird sd fie om de stat. N-a fost nici micar,,epoca Iorga"; -Am
I-ati cunoicut pe profesorul Nae lonescu' mentorul sptflLual aI
'"Zi.ii;"i-iirrii"ioastrd' Ce vd amintigi despre Nae^Ionescu?
semindtorismul lui a marcat, dar nu a ficut epocd, ci poate fi comiortamental, in sensul ci a
',considerat doar un eveniment. Plecarea sa de la putere, insd, a ldsat ""'l-ft-* roir"J"" iiJuuiedeaefinit din RomAnia' N-a
in urmh un vid. uuut o u[La]n" iustX fup toate evenimentele
gi totupi, Iorga, guvemdnd intr-o perioadd de crizd, a incercat sindit insd iust ibtotdeauna.
-
sd rcziste, in ciuda faptului cd se afla intr-un pennanent conflict cu
'-'--iiatiar. in ce mdsurd I'ali apreciat?'
Carol al ll-lea; se spune chiar cd aproape dupd fiecare ihtevedere
i:;;;;;;"iirmii mutt htituainat, nu ideologic' Nu-l prefer
- iotiii-C Ni" ion.t"u, pentru cd.nu, $tiu, de$i am fost cola-
Ia Palat, cAnd ieSea, igi expedia Soferul Si naSina ministeriald pe "" "-it
6i#;i6ffi;t ii Juvantui", cum gdndea ordinea in stat' Aveli
motiv c d demi si on e az d. vreo dovadi desPre asta?

390
Pette Tutea ,,Prezenla mea e deflnltd dc contemporanii mei"

Nu, insd ptlu cd, la un moment dat, a intrat in conflict cu mo-

- 'Monarhul
narhul, cu Carol al [I-lea... ,,Frezenla mea a dallnltd de
stiti cine e? Monarhul e monarhia' Eu gtiu cd contemporanll mel"
- zice: ,,Cdnb rlnul conduce e bine-"
--'-'D;;;i;iii
Homer
e siigrr 9i conduce, Si nu conduce bine, poate fi
inlocuit cu alrul? (Fragmente)
I in democralie. da. in monarhia constitulionald 'este
nu se poate
intAmola uzurDarca puterrr, fiindcd monarhul 9ef suprem al bdtut...
.i"t il,ii .i-i"f '.""*tii it -matei. Si cAnd o ia anap6da cu corpul -V-au
Sigur. Nici nu gtiu cine era.
*-:tuii:;ii;A;;i,i[',*tlit.
social inierline principiul iuridic. - ei tot rom4ni se numeau?
lusea, un episod petrecut la tedacgia -$i$tiu eu? Cum sunt eu nafionalist fanttic credeam cI sunt
ziantlui,,Cu vAntu 1".. -
minoritari. Nu admiteam cI sunt romini. Ha, ha. Err, dacd mi bate
--: -

N;tl.;ii , le ,icea ,rnora ca ar trebui sd facd aga ca i1a, ari- tun romAn, mi consider maghiar sau evreu. Nu pot ofensa neamul
tana .it Ole.iul cdtre mine. Da, zice, Xla ne va conduce in viitor"' meu in nici un individ. Pentru mine, toti rominii sunt egali romdni.
Si- intr-uA&a., i-am condus pe tofi.'. la puqcirie! A fost o operatre Nu Stiu dacl sunt inieles. Rom6nii n-au nici un viciu d"upd mirre 5i
foarte
' -- folositoare. Ce sd fac, aqa a fost." sunt egali. Sentimentul Ista al egalitXtii mi l-a creat i;i influenJa pe
Eii"i{*t Ciorun't-i itonizat pe Nae lonescu' cind acesta c&re a avut-o asupra mea, ca tanir nrai ales, Nae lonescu. Nae
*'"--
a fost inchis? "d lonescu a fost urr om foarte mare.
N" tlu" in[eles. Se aritau cu degetul unul pe altul ' Cioran ii a murit el?
datoreazl insd mult lui Nac Ionescu' -Cum
Se spune cd a fost otrXvit. I s-a otrivit mf,ncarea- Eu nu.'
fapl, intreaga generitii-a anitor 3O ii datoreazd enorm -
|-ui
indriznesc sb spun cine e bEnuit, pentm c[ n-am nici o certitudine.
-De
N"" I;;r;;:u:'..' Aii FStt 7u
"""-:ffi;;i#;;;;;;;r;d*.
a" metafizicd ate profe sorutui?
Se spunea despre amanta lui cI l-a otrXvit la ordinul lui Carol al
"iiliii, M-am dus in schimb ra el acasd Illea, fiindcd Lupeasca s-a enervat cI Nae Ionescu ---- care era un
si am discutat de ciicizeci de ori"' om aga de extraordinar a trecut aldturi de Iuliu Maniu in bitdlia
' Ce itnoresie v-a fdcut? curAtirii grajdurilor lui- Augias de murddria iudaici, impotriva,
- 6'itiiLfi!"tiix a.u-oiau"ta. Mult mai inteligent decat dla care a Lupe;tii qi a ji-dovilor care ii invadaserX pulqtul. $i a lost ucis, se
aodrut... spune. pnn orravrre.
'v"'!'ir"ti ,d ,puneli cd eta mai inteligent decet ?nsnSi gazetarul de '' Nae'Ionescu e dintre oamenii mari ai neamului nostru. E ttn orn
la ..CuvAntul"? i-are a murit pentru credinga lui. Sd fii autor principal al regenlei, al
''' jj ii".'.*,i^ordinar de inteligent' Era- sPontan' Nu-;i pregdtea
restauraliei rcgelui 9i... restauralia. retragerea lui din singuritate, a
de-la o premisd pe care o
*.*rn"i'liiiii r" iaa li vorbeafomind lui Carol al II-lea, a avur drept agent principal ,.CuvAntul" Iui Nae
'l'i]l'ut;ttut
demonstra.
Ia cursul de filosofie a religiei? ,
Ionescu. $i sd fie apoi ucis de regele care a fost restaurat pe tron de
e1...
I-rlr- in 1925 sau 1926.Eta printre pnmele I
--frrTi"^;.",.
*r*t ifi.f
ii',,ri,i"tTriii"J;.u- {""*r"r:*r?.?*i1,".':Jti#H},i'"
b-uirltoiofia religiilor e o impietate'

392 39i
Pete fuva
Eu qtiu asta.
- Ia noartea lui a scris ce a fost un otn tld,u.
-$iCine?
- in ,,CuvAntul" a scris.
-Brdtianu.
Eu am fost colaborator la ,,Cuvdntul". Nae lonescu e un om
- mic fald de Ionel Brdtianu. Nae Ionescu a condus ziarul
foarte
,,Cuvdntul", nu? $i Ionel Brdtianu a fdcut Rominia Mare. Ha, ha.
Inginerul ista a fdcut Romdnia Mare. Domnul inginer Ionel
Britianu. E o mici diferenld, nu?
cd Nae lonescu ii vedea pe liberali ca pe o...
- $tiu
...pacoste. Domnul Nae Ionescu a foSt captivul unor
-
prej udepd6i .
In primul rdnd. capitalismul bancar. $tigi dumneavoastrd, cu
- liberalilor...
bdncile
Nu. A fost un sectar. Asta e viclul gdndirii lui. A fost un
- Unde mutim Romania modem6? Inainte de liberalism? Cine
sectar.
a creat Romania modern6? Vd rog si-mi spuneli.
Liheralti-
- Liberalii! Suntem impotriva Rom6niei modeme? Pdi, el trdia
-
in cdrufi, nu in tren. Nu se poate. Eu eram un foarte radical burghez
si scria Mihail Sebastian, zice, ,,citesc ,,CuvAntul" numai c6nd scrii
tu, si scrii destul de des. Imi place foarte mult cA scuipi in ciorba lui
Nae!." Nae Ionescu a fost una din marile inteligenle ale Romdniei gi
irni confirmi mie un lucru, cd inteligenla, oricit de mare, nu e
suficientd pentru a te curdla de prejudec5fi.
Asta aSa e!
- Cu cil inteligen;a e mai mare. cu atat prejudecata e mai
- fiindc[ ai aparat s-o justifici.
voinici,
El era bliilean, nu?
- Da-
- Din ce familie era?
- Nu stiu.
- A iitrodus 5i un nou stil publicistic in presd.
- Da. Stilul 'lui Nae lonescu. Definilia lui Nae lonescu
- meditatia metafizicd mututi la nivel cotidian. Ridicarea
aceasta:
cotidianului la nivel filosofic. Nimeni n-a ficut asta in presd pdnd la
el, nici Eminescu. Totupi, cel mai mare j-urnalist tot Eminescu este
Desi a fost un foarte maire gdnditor, n-a lilosofat in publicistici.
'-Duod pdrerea mea, Nle lotlesctr a avut ambilia teribild de a
revigora'stricturile populistc din Rotttinia. Avea dorin!a de a ridica
394
,,Prezenla mea e definitd de contemporanii mei"
anonimatul ,,in vedere": [fuan ...
pi omul comun, viguros gi credincios.
-...1iraniie constructia lui asta? Existd un astfel de on? Spunea
-Nucd figun bitierului de Sard, afa clun o avern noi, este
cineva
c on stru c t i a s dmdn hto ri S t i lor.
Da, a$a este.
- aceste figuri existd?
-Oare
E o idealizare.
- Poate cd nici nu existd, poate ci un curent, ,,Cuvintul", a
- un fel de Sdnn. ,,Sdmdndtoml"-.-
ldcut
Nae Ionescu il co,rcepea pe rorndn ca pe un !5ran invafat,
dens - de credinld. Pii, nu e realitate.
I - Nrci nu existd. poale.
Pdi, cum putem muta un om in cioateci in Academia
-
Romdndl Nu gtiu. $i eu am triit zhpdceala asta. Nu poli absolutiza
1[ranul. poti iubi ci e viguros 5i e romdn autentic. Dacd eu, cd
Tl
taic5-meu a fost popi, qi mama lxrancA, gi tot uri indoiesc ci sunt
romdn, dar de un !5ran in cioareci nu trebuie sh te indoie;ti, di-o
incolo de treabd. AIa e romdn prin defini1ie. Ala duce cioirrecii la
ii dd certificat de ro;nan.
'nrimhrie siimi e cuntva strdind gonceptla asta. Cred ci preotul.
-Mii si notarul carc au fost tot in sal nu credSici ctau nt Si-t
dascdlul,
pulin ron;eni decit -gdranul. MinSile luminate,- carc Ia noi sunt marii
'rebrezentanti
ai siidirii roministi, cei ntai mulli cdrtunri ai noSlri,
ai iesit din'tamllii de preoti, de'dascdli 5i de ldrani. Spiritul rotni-
nesc'si-a fdcul loc si in oameni care au ieSit din fatnibi care sunt
:tttele decAt de tdrani; $i a fost trdit aulentic.
Pdi, eu md eandesc la [[ran, bio-istoric. Pentru ci el e purti-
torul - bio-istoric aI romdniloi. Fdri cioarecii lui, aici trdiau tdtarii,
pe-cenegii, cumanii, turcii, maghiarii, germanii... Pe cioarecii lui
stam.
Da. Poate cd asta e caracteristica lui Nae Ionescu, absolu-
-
e tizarea.
Are Nae Ionescu un articol, ,,RomAni 5i buni romAni".
- l-ani citit. Care e ideea din el, cd loate l-am citit, dar nu
stiu-Nu
titlul.
' Articolul e genial. Zice, domnule, un ovrei sau un neaml,
-
orice, care e soldal viteaz, care e un cethlean corect, i$i satisfacb
obligaliile fall de fisc, de stat.$i de.popor, cere nu e triditor 9i care
e cr;dincios' idealurilor romane$ti, e bun tomdn- $i o javrd cu
 lon Vinea
intr-o lume refractard problemelor, inclinattr cltre propoziliunea
colgrati dar de$arrd, citre cuvdnrul agresiv.
In aceasti lume, dezorientard de.consecintele rtrzboiului, Nae
Ionescu a adus o preocupare pentru probleme qi el a $tiut s-o faci
cu un netegeduit tiilent qi cu alel secrbt al sugeitiei, care elimina in
soirirul lectorului indoiala.
' El nhscocea astfel o situatie, din nou, ciudattr, anume aceea a
omului care oferd certitudini. degi in propriul sdu atelier intim
indoiala rdmAnea fermentu I creator.
Dacd, in. asemenea condigiuni, vor dispare, pentru unii, din
articolele lui Nae Ionescu garanliile pe care nu Ie poate confirma
decAt convingerea dusA c?nd e nevoie pini la absurd nu e mai
-
Dutin adevertt ci aceleasi atticole, in care a fost investita-o uluitoare
intbligengd, vor fi totdeairna mdrturia unei superioare in felul sXu,
am Dutea sDune unice inzestrdri. - notdm cui datorim aceasta-
frebuie'insd -sd addughm, djncolo de rezervele 9i interpretirile
posibile, ci Nae lonescu este acela care ne-a descoperit filonul
br(odox al aulenticitifii noastre spirituale, c?-re q avut ill aceasti
nrivintd o viziune nu humai profundi si subtild' dar dcschiz5toare
be drumuri care vor trebui strdbitute pdnd Ia capit.
Activitatea si influenta gazetaruluf se cer implinite cu acelea ale
nrofesorului. pbntru cd Na-e lonescu n-a fost un simplu oficiu de
llistribuire a uiror bunuri scoase, cu aplicagie de arlrlvai. din rafturile
ci a fost si in aceastd calitite uri neliniqtit al gdndurilor.
"*ditiei.
F.l'a inteles bine sau e riu, aceasta e o altA chestiune
-'e ntr ca o obligalie de a transmite o disciplini, -ci
de brofesor
"u.ieia
.r. o ouiiun. Den(ru alat de rara indeletnicire de a gindi.
."-'ivru;
- lnulte g6neralii de-a rdndul 9i-au dat astfel seama ch filo-
.ufiu nr este o"meserie, ci insu;irea hepreguitd de-a despica inefa-
bilul, p.".u* au avut strania sitislacgie de-a constata cI dacd ele
ttiiit"'., sunt in stare si gdrtdeascd. nu e totugi lipsit dc farnec a
nrivi oe altul sandind pentru allii.
'-'- d,r'u-u""utti o priveii$te rarl 9i de neuitat: iar.in cultura noastrd
fie-ne inedduifa o spune un adevdrat pnvlleglu'
- iiisfarsit"- si lucruie departe - de a fi lipsit de importanli Nae
lonescu a marcat cu putere cateva spirite.alese ale trneretulul -nostru'
;i;;;;: il;rcm siguri - vor codttibui ca urma lui si nu fi fost o
personalitate a lui Nae
la.a p" rirlp. Frin eil credem noi, arzdtoarea
Tonescu va blrul vremelnlcla.
,Facla" , 25 martie 1940
j9E
MIRCEA VULCANESCU
GAndlrea filesofled a domnatwl
Nae Ioneseu
RAndurile de mai jos nu sunt scrise din oportunitate. Substanla
lor se gdsea in cartoanele mele de cinci ani; exact din anul ieqirii
mele din universitate. Ele sunt prilejuite de acea operaliune de
contabilitate interioari, care ne cere ca, ori de cAte ori trecem de la
o activitate la alta, si rezumd.m aceea ce am cagtigat din ea gi sX
Publicarea acestor rdnduri, este drept, se resimte de imprejurd-
rile actualititii.
Se gtie cd o polemicl de ordin cultural s-a iscat in ultimul timp
in Universitate, de cind profesorul Rldulescu-Motru a deschis
cursul sdu de psihologie, in acest an, printr-un atac direct impotriva
curentelor mistice, obscurantiste, manif'estate in cultura romdneascd
Ei addpostite chiar gi in Universitate. Yizat, d-1 Nae Ionescu a
replicat in lec!ia sa de deschidere, precizAndu-5i atitudinea fafd dc
atacul de mai sus gi arhtdnd semnificagia gi so4ii de neizbAndd a
opoziliei bdtranilor fa1[ de succesul crescdnd al orientdrilor
spiritualiste in tAnira generalie.'
Disculia a deviat apoi pe terenul prgpriu-zis cultural, aga cd aici
nu ne mar rntereseaza.
: Personalitatea filosoficd a Domnului Nae Ionescu prezinti, fa$
de comunul filosofilor rom6ni, o serie de trisituri care-l singula-
rizeazd.
' I ) O activitate filosoficd exclusiv didacticd.
intr-o vreme in care majoritatea filosofilor au un fel de
superstitie respectuoasa fald de scrisul tipdrit, d-l Nae Ionescu a
sciis rar de tot filosofie propriu-zisi, mai mult ca sd-gi insemne cu
jaloane rdspAntiile gdndurilor proprii, decdt ca sd infonneze
,,publicul mare" asupra informaliei acestui gand.
- Intr-o vreme
in care toli P.P. Ionegtii gi Bagdasarii pot tipdri
toate stupiditdlile, botdrdrea unui filosof de a nu publica nimic pdnd
la faza clefiniiivd de maturizare a unui gAnd dovedegte o inaltd
MIrcea Vulcdnescu
Gindirea filosollcA a domnului Nae lonescu

constiinta a responsabil itdtii fatA de gflndul aqtemut, sub specia

?nsd de naturi a impinge puternic minlile spre gdndul propriu.
Profesorii de filosofie sunt ispitili sd nunieascd aceasta ,,paradox".
;;r;;;;;;. d. u'.. menlinL exilusiv Tn cadrul didactic, vorbind Noi preferlm sd o numim ,,filosofie".
numai
-- celbr alesi, in mlJurd sh urmlreascd.'
i!-;rt"i a-iui' Nae Ionescu trebuie considerat ca un semn de O astfel de conceptie asupra naturii gi rostului filosofiei nu poate
Oestruitie aristocratici nu singurul semn de acest fel! al unei
-
;"t.tie"';t. care altfel abundd in-manifestdri zilnice de -
consistenla rEmdne fhrd consecinie in toate ramnrile filosofiei, din moment ce
bonomd bine accesibild.
toati gandirea filosoficd a unui ins constituie un tot organic, legat
de resorturile addnci ale personalitlgii sale.
Adversar hotlrat al istoriei filosofiei' ingeleasd ca proces Cu aceeagi desivArsith libertate he coordonare fald de poziliile
.oniinu"'ai organicd pi progresivd a gindirii-omneqti, d-l infhtisate de' sistematiba filosofici, indiferent de timp, d-l Nae
Nae lonesctt denuntind presupoziliile invdluite abllin dosul unel
"u"luiie lonescu abordeazd o serie de probleme speciale de filosofie.
-io"""p1ii,
- Mai intii, in logici. D-l Nae Ionescu a lbst conferenliar de
ur"rn"n"n pt -;i- confuziile Si jumatelile de idei
cllrorir le dd nastdr'e --i n1 ",i-
6 adrlrite decdt ca 6 tipologie a spiritului Logici qi teoria cunostinlei, p6nl a se prcocupa de Istoria acestel
,iirari, din contingenlele de timp 9i spaliu' o''if
- F;i ctesp.insn
tru 'domnia-sa ttu la dreptLil vorbiira, o f^ilosofie' Ci 1T*"t;'l,o;-fi,fit't i""1.." a uat o pozili u ne rzli q n-eoreat i str.
r

"iistd,
il o activitate deosebitd de a lor: filosofarea' Existl rupdnd-dcu traditia universitarh romAne?rsc5, care, de la Maiorescu
"r,""i'iifotofi
;;'il;;;;i"#,tiii titosori, inrudite fie dupi problematica' tie ?nioace, instauraie, spre nenorocirea tinerelor capete cu€ietdtoare,
sistematiclr fiiosofiei lor. no4inalismul pe catedrd, cu faimoasele lui cercuri juciupe.,
""'i;";";;;;;-in*oii'
dunb
ni' subsumeazh pe filosofi, fdcdndu-i si in aceasta, ^d-l Nae Ionescu es(e, cu cel ptrlin un slert de veac,
.o*rrni"" in aceeasi realitate. Ele sunt numai Psihologtce' tempe- mai nou dec6t restul preocupdrilor de logici -manifestatd de pe.
;;;;;il'^:'fiifiailia; material de construciie, sau de neliuigti' catedrele rominesti de'filosofie. Tendinlele sale se desfhsoarX in
de filos,rfare, fiecare ginditor.e singur' De aceea' acelasi sens cu actllea infdtisate in Germanja de Husserl qi discipolii
i;';;il;it"t;.; sii. iri Franta de Jacques Maritain, in Anglia de B. Russell. sau de
orisinalitatea are in filosofie un sens deosebit ha nu lnsemneaza
a
-unui Losky bundoar[.
;h'ili';;;'il;-t'*ii eenai, pini acum' ci numai. a-gAndi direct' Alexander, in Rusia de institulionalismul
5i fbce ci cultura filosoficr nu- folosc;te Consecvent, d-l Nae Ionedcu rdstoarnd primatul mecanicist al
iiitiiii,.. pilrnii,i. e.i*ftto conceDtului asupra iudecdlii, asezand pe acesta in rolul de elemenl
Si"tairi"riri fiiosof la mar6 lucru. CIci- singurul ro<1 al lecturilor' ftrndainental al' operaliilor dd gdndire, intemeiat pe caracterul
p.it" ingelege e ceea ce dl din sine'
"""Fii.t""iti'rnii.
"".oi. %tt"t nrr ca o disciplin-r care "tinde si se intentional al oredicatiei.
.";-ii;';;; iiii"ia"' ii ia o funcliune superioari de echilibrare a Pisinile ce'le mai dddnci ale gAndirii sale logice sunt desigur cele
Hi'--ililii,iiii ';;il;,;r;; i; iupon'.u lurnia intreagx a experien{ei .ur" ohu"sc oroblema fecunditilii a5a-numite[or nretode inductive.
#'.ilii;i;i;'"i; ..*;ni., ci'o activitate aristocraticd' de lux' a Atacind problema pe altd larurd dec6t Jacques Marilain, pentru care
|ii;;;;-. incapabili sx se echilibreze altiel' fecundita:tea cunoa-sterii mediate se datora identificdrii necontenite
"-l;;;4iii;i;atrnite
";;^;i. in istoria rtu.."lbi,"l,i.l:.1,:.,."-.-l-"i]::i.:,T*: a doud elemente a iIror identitate nu depinde print-r-un al treilea, in
o juxta.punere a9 a!ty,ai{
;ii.;';;;.;ifi;'J."i.li"' de"i vocabular contradicf ie cu Goblot, penlru care functiunea ralionamentului era
'".,"Ix"'ili'i; De identitatea a uner.epocr' ca transoomil de certitudin'e de la premise Ia concluzie. Nae Ionescu.
r?Ja"iiri a6iisebite.
"" anumit
iidJ"ot o..-o"t*ta unui sistem intr-un imprejurarilor moment lstorlc nu duod'ce a deosebit procesul de invenlie de procesul de expunere,
*:;J;"ti#ri;lii"..ii"t, ii sociale care r' . aiulnse la concluziirni sinqulare, arate felul in care' chiar in
""i."iarea
dio nu5t".. utrui anume tip sniritual' ritio"namenrul inductiv, fecundiratea se datoreste lIrgirii cdmpului
E evident ci o as"m.nei'"ott-ip1ie-usupra.naturii. ;i rostului exberientei. nu din iocul mecanic al iudecigilor. Prin aceasta,
fil;fiei erudlllel ea esle
nu poate realiza didactic specimene de gdildirea'sa se orienteizd cdtre un staticism confemplativ, de esenl[

400
 Mircea Vulcdnescu
metafizicd, direclie pe care Nae Ionescu o unrrtrrcpte in cursul
ultimilor ani cu rnulti perseverenli.
De aci vin incursiunile sale tot mai dese in domeniul filosofiei
ttiinfelor naturii $i contribufiile sale rodnice in acele domenii.
2) Intelesanta teorie metafizicd asupra naturii simbolice a
cauzalitdlii, opusd cauzalitdfii funcfionale a gtiinlei modeme, care
pierde orice semnificalie explicativi, reducindu-se la o ordonare
sistematicd a constatdtii Ior.
3) Interesanta criticd a presupoziliilor agnosticiste ale pozitivis-
mului.
Dacd ar fi si facem inventarul datoriei cu cale trebuie si
inscriem pe d-l Nae lonescu la pasivul spiritual al tinerei generalii
filosofice, ar trebui sA scriem fhgig cd-i datorhm:
1) Dezrobirea de primatul gnoseologic al kantianismului, prin
evidenlierea contradicliilor inchise in rnodul de agezare a problemei
cuno$tinlei gi a realului de cdtre lmmanuel Kant:
2) Diezrobirea de agnosticismul pozitivist al lui Auguste
Compte;
3) Dezrobirea deopotrivi de evolulionismul spiritualist gol al
Hegelianismului, ca isi de prejudecdfile evolugionismului ma-
terialist, cu consecinlele sale dogmatice ra!ionaliste;
4) Dezrobirea deopotrivd de conceplia mecanicistd, dar gi de
explicalia teleogismului imanent.
Iar pozitiv:
l) Restaurarea inteligengei in funcgia ei de orientare in realitale
cu toate limitdrite impuse de o criticd metafizicd sinitoasi a
facult6tilor cunoa$terii.
Criticism, pozitivism, evolu,tionism, mecanicism, nominalism,
democralie, toli aceqti ,,idola fori" ai generaliei filosofice care ne
jDrecede, care ired in ele ca-n putetea unor dogme;
2) N.t"rit"o terenului. in sensul unei reorienthri in sens simultan
realist, intelec t ual ist, mistic,
sfaOg substantialist, transcendent.
Afirmatiile la cursul de deschidere ale prof. Rddulescu-Motru,
precum gi declaraliile sale r.epetate la.cqts_' n: impliciinsi numai pe
d-l Nae lonescu, ci toata dlreclla mlstlca' ln care ma numar tl eu
parte.
402
GAndirea filosolice a domnului Nae lonescu
Cursuri facem si noi, si, aga cum este obiceiul peste tot, la
atacuri de idei fail de studehlii irogtri am rezistat pe tiramul ideilor
cum se cuvlne.
Cum d-l Rddulescu-Motru ia de data asta pozilie prin presd, ne
simtim datori sd intervenim qi pe aceastd cale.
MAmrrisim cd dezbaterea ce va urrna ne doare. Ne doare pentru
ci obicinuim si considerim pe prof. Rddulescu-Motru ca pe unul
de ai noptri.
Din ioattr peneratia sterilS intelectualiceste de elevi ai lui Titu
Maiorescu. pr6f. Rhdulescu-Motru ne apirea fecund.
Totul pdiea la el izvordt din gAndire 9i contemplaliune proprie,
nefiind nici nearticulat, amorf, nici compilat, ca la al1ii.
GAndirea lui Nae Ionescu apare la o intorsdrurd a cugetdrii ro-
minesti. Ea se manifesti intr-o perioadi in care inteligenla cugeta-
'romdneascd se sileSte, rtisufldnd din greu, sA Feacd peste
toare
-.ruinele materialismului", pundnd la contribulie pe Bergson.
' SI nu t2ieiduim.
Maidritatea profesorilor nogtri de filosofie
trecuti de 50-db ani vor6esc de ,,metafizicI" incd cu oroare, sub
-
infl u6nta criticisrnului.
t."Uuie sA recunoastem ci aceasti pozitie e lnvechitd cu cel
putin un sfert de veac.'$i ci stu-denfii nogtri, care citesc 9i ^lucriri
Itrhine. cu sreu mai pot face credlt unor argumente carora ganolrea
colectivh
-- le--a sunat de mult ceasul de moarte.
Uin primut moment, de la ins65i formularea intrebdrii, Nae
aceste eforturi' deschizAnd el insugi drumuri 9i
tones"u ?.pdg"gt"
-'-Ai""JiDersDective.
asezAnd
ia^nd conferinEele SoclieEliil de- Filosofie discutd despre
,,prittot"gi"m* ca desprd o noutate' Nae lonescu deschide primu-l
3io tuii."rotui.d de diagoste ca mijloc de cunoaqtere ;i-l continud
i,"iUiro'0" influenla p-sihologismirlui 9i desprb condiliile unei
gAndiri pure de Psihologie.
" Gan.ii.ea sa'are desigur 9i rddicini romAneqti; luate in ordine:
Rddulescu-Motru, Vasi le Pdr-van, Nicolae Iorga'
^-
Ci"-Aii". * impreuneazd doud din cele mai sinltoase r[dlcini
--- culturii romdnesti:prin dl C. Rddulescu-Motru, 9i
ale
il iJunimismull,
2i Sdmdndtorismul, prin d-l Nicolae Iorga'
F! tli,itt internatiorial, gdndirea sa se aleazd in aceeagi direclie
cu evdlutia recentA'a gdndirii francezilor Blondel f r- Maritaln' a
germanilbr Husserl. Scheler' Heidegger $i N' Hartmann' a
Mircea Vulcdnescu GAndirea filosotlcA a domnului Nae lonescu

englezilor Russell Ei Pierce sau Alexander, a rugilor Losky, fiecare incepe opera datd mereu cu sine insugi, ca gi cum n-ar
Florensky, Karsarov [?], Berdiaev sau Bulgakov. mai fi existat nimeni inaintea lui:
in filosofie, omul e totdeauna singur, n-ale colaborator, n-are
Afluenta tineretului 1a cursurile sale de filosofie, dl Nae ajufor: toli cei din jurul nostru nu ne p-ot ajuta cu nimic.
Ionescu o ionsiderd ca un semn al unei schimbhri de mentalitate, de Filosofia nu se invatS:
ii rece la ,,caracterul peisonal al preocupdrilor vremei ,,Sd inveti filosofia este o absurditate";
in "Li"itltit^t..
ziua de azi... carc se manifestd, intre altele, prinir-o trecere la ,,fot ceeh ce se scrie in filosofie nu este de inveFt, ci este de
irrdecat din noll- este de Drelucrat din nou".
actiune.
' Elementele componente ale spiritualit[1ii contemporane sunt
' Nu existl nbsibilitat'e de culesere a cunostinlelor filosofice.
Elementele undi stiinte se pot face:nu elementei de'filosofie, <cdci
-_ decdt erau inainte de rdzboi.
altele existd o seometrib si bxistd o multime de l'ilosofii''.
El" nn sunt de naturd strict intelectuali, ci inchid in ele germenii Nu nfrmai ca ntt'se poate gti ccj s-a scris in filosofie. dar nici nu
unei luDte sufletesti care pentru noi nu existl"' este necesar sd st ii.
De hici. faotul cI preocuparea metafrzicd, filosoficd in genere, Ceea ce dorifi Dv. nu este capital de acumulat, ci stimulent
in irtt"".iEt a de aii muld mai frecvent5. mult mai largd 9i mult pentru gAndit.
"*t"
rnai bine precizatd decdt era inainte. ' SCriEleat ,,Cdnd ai sAndit, bucuria gdndului nu este completi
decit aLunci cAnd e6ndiiea este complet formulat5".
FILOSOFIA: De la lbrmularE la scriere deose6irea e mic5. Mul(i formuleazi
Valorificarea realit5tii pentru necesitilile personalitllii umane' scriind.
Viziune de ansamblu a realitdlii .. Crezi insd c-ai imbog5lit lumea?
ndscutd dintr-o nelinigte interioarA' Nu.
dintr-o neoutintl de-a ne inc'hide in noi in;ine'
dintr-o ruiere de echiiibru intre tot ce existd Puncntl de olecare al filosofiei: conftiinla existenlei proprii
din afari' (dar si a existentei lumii deosebitd de mine) risfrlngerea mea -
si *it" i.it"*i, de indatd ce mi deschid impresiilor (cunosc,
tu scopul: iiup.i -eo insumi, existenfa constiinfei' a dublului sunt
ae acord a tot ceea ce existx cu realitatea concret[' cunoscut).
"irn"tii
indivicluald si ncrePetabild
Vnd. imi dau seama cd vhd.
Filosofarea nu e legati de formularea scrisi'
a personi,litatii gand itoare.
N5;;ili;;.:ilizuoi dintre eul gdnditor 9i relaliile din afard b;-;ail eiista filosofare, sistemelt' se succed neconlenit?
(Platon, Aristotel, Descartes). Cd-1i filosoti' ataL'a sisterne'
care-i asalteazd necontenit, aceastd viziune de ansamblu constltule Matematica se-ncepe cu Euclid.
il j;,;;;;* in iensut id md depa;eqte, nu.in sensul cx existd 'Filosofia - cu Kant si cu oricarc alt filosof.
incleoendi'nt de mine. odath qi la fel pentru toata lumea'
"-i'I;;;;;il'i""0.*i"i^ia biisti Jotaine irevtl:rsibild in activitatea Stiingificn ;i nu existd o
a filoiofiei apare ca o incercare de ordine ireversibild in activitatea fi losofici.
si tarc a ginditonrlui in existenld' -'-arirt"t outea sa fie ca viziune de ansamblu, oricdnd, Platon,
D";;;i;;$; Kant, ne cdnd, firX Euclid. Riemann nu ee c,u putinla'
Eclrilibrul se realizeazl: Ordinea succesi nii sistemelor de filosol-ie nu dlctata de
ri ott" *nun"tea eului indicaliilor realitIf ii; continutul lor.
'"'Ai.'ffil,;;i
ij 5;i; i;J;;i;u a" u a"ro'*h real itatea''spre a o acorda so4ii' existe o ordine de succesiune, dar nu una ideoJogicd'
Foltt" ot"u cea dintii. a doua mai u;oar5 . - ^ , A;6i.-ir; iistem filosofic se poate concepe de, oriunde: (cu
-piittotogio,
;,tl;;;fi;;;; "i"nJi.ut" se trece din mdnd in mdntr, de la unul -.iufiiiiul iu gi chiarin nretafizicl unttl cu sine, alrul
la altul, e ceva care se ireoaz[ de la-nceput; cu Dumnezeu).

4M
 llircea Vuhenescu GAndirea filosofici a domnului Nae lonescu

Pe cAnd, cdnd face geometrie, secventa e delimitat[ de ierarhia
obiectivb a obiectelor: punctul precede linia, plarrul,
[sic !]
dar definilia punctului.
Existi ierarhizare de obiecte, probleme gi epoci in istoria unei'
$tiinle, nu existd ierarh[ie] cu'v'aloare pldntrili toaitr lumea, in
filosbfie.
Cauza: legdtura cu subiectul.
$tiingei ii ajunge inteligenla. Filosofia cere o mare sensibilitate,
' ndvoiri
o de a ie p"une de a"corb cu tine.
rupere de echilibru intre eu gi lume,
care cautd a pune de acord tot ceea ce existd.
La rdscrucea drumurilor care vin din relativism, vom r[mdne
deci pe drumul care ne-a fost descurcat de Nae Ionescu, atat dmp
cdt adversarii nostri din cel5lalt clan dg eliss virstX
-
apdrindu-pi poziliile zdruncinate, vor rdspunde -,
cu ,,compitimiri"
.sau cu ,,suiAsuti", in loc sd rdspundd cu argun)entc.
' Cdci si ,,compitimim" 9i sE ,,surddem" putem desigur gi noi, 9i
mai cu temei, ascultdndu-i.

Faptul dezbdrdrii sale de,,superslilia" scientisti. Note

' O tezi nctipirita cunoscute numai de cdliva rari iniliali asupra
Lecgiile sale inchinate criticei agnosticismului pozitivist. supozitiilor -
rnateriile ale- logisticicnilor, un sludiu subslanlial asupra lui
Faptul - fiecare curs are alt caracter - apare gi pentru felul in care ,,descirtes", in,.ldeea Europ?ani", cu prilejul centenarului;dt'ui studii de
inge^lege D-sa si faei filosofie. un fapt caracteristic. .-Comentarii asupra urrui ca2 de intran3igenld a conceptelor matematice".
In filosofie e foarte greu sd spui de doui ori acelagi lucru. fublicate in .,Gizeta Malematici", o prefa;d asupra Individualismului
Pentru cA, in filosofie, spre deosebire de orice alti activitate enslez IM.V.l
intelectuald, in'Lrd intotdeauna in calcul un anumit element "'Tensiunea dintre C. Rddulescu-Motru qi Nae Ionescu este mai pu{in
subiectiv, personal. una de ordin personal (vezi scrisoarea-concept a lui Nae Ionescu cltre
Cdutdtorii unei filosofii facute bund odatd pentru totdeauna Rddulescu-Motru, din decembrie 1925. publicali in ,,Viap Rornineasc6",
nu a lost ispita sa. - an LXXXX, nr. 3-4, martie-aprilie 1994, pp' 100 102) cit.mai ales una de
- Crearea unit5lii organice a sistemului pe 2 cdi: ordin ideatic, fiind in dialog, in confruntare doui tipuri de a concspc
| ) prin clasificarea unor adeviruri,
iilo.*to, un tip, pentru care filosofra este indeosebi filotofie, ca rczultat al
aeui"..utui raiio'nat intemeiat pe ttiinl6. 5i un alt-tip. care vc,l ljlosofitt
2) brintr-o perspectivl ini!iali. *ui al". ca filosofale, ca rAire, ca nelinigte metafizicd, ca mijloc cu rost
de dobdndi un echilibru cu cosmosul.
-- aEite
Adcvirul uorba asadar de un accent axiologic in demersul filoso[ic' arnbele
vopsind totul cu verde eu am inverzit-o ca sd-mi apari verde tinuii fiind indrdptalite, dintr-o perspectivi ralionalist-dialcctici.
-'' -oiutonut
puirind ochelari verzi - ea imi pare verde fird sd fie dinire'profesor $i' asiitent. lnai apoi docent. conlerenliar,
- imblacd i-a un moment dat forrna polemicd. Declangati public in toamna
qtiinla lird"i lsid, p,in cursurile predaie de cei doi universitari, polemica se
filosofia continui gi in Presi.
t...1
i+"cum vedem. in polemicd se ang4leazd qi Mircea Vulcinescu'
intrebarea realitifii $i cea a valorii e..asia aneuia." tine atdt de conlinutul i-deatic aflat in dispuld [ "] cit ri
Criteriu obiectiv de temoera-m-entul vulcanic al lui Mircea Vulcdnescu. Se ttle ca atuncl
Concretul nu e Posibil de rePetarc. .a"J bi,"itri" Gusti a fosl' atacat de D. Bodin. M ircea Vulcinescu este ccl
i*. u-rX.punt atacului nedrcpt (1932). Atunci cind [' Brucir a fhcut unele
Filosofia ,,valorificarea rcalititii pentru necesitdfile perso- lui Nae lonescu la traducerea realizatl, de D.C. Amzdr qi
-
nalitdtii umarre".
"l'l""iii
n^riViiir "".frtei
a'Criticii ragiunii practice alui Kant, tot Mircea Vulcinescu a
Vi'ziune de ansamblu a realitdlii, Itiscutd dintr-o neliniEte in- iaio"ni- prir ,,Revisti de'filosofie" (1934).. A-tunci -cAnd. G-eorge
terioard, dintr-o neputinli de a Ili: inchide irl noi ingine, dintr-o i{;il;;;nl i-" aiacat pe Mircca Eliade pe chestia iudaismului (plecdnd de

4M
Mircea Vulcdnescu
Amintiri universltar€. Ulysse printre sirene
la PrefaSa lui Nac Ionescu la cartea lui Mihail Sebastian, De doud mii tle
ani), iar Eliatle n-a Stiut ce str mai rlspundd,.a intrat in rol prietenul celor
doi combatanli Mircea Vulcinescu. Iar la nevoie, atunci cind polemica
Amlnilrl unlversltare.
-
de idei era coborAti la nivelul pamfletului cu atac la persoani, Mircea
Vulcdnescu era in stare (qi fizicul il avantaja!) sd treacd qi la dispute...
Ulysse prtntra slrene
pugilistice ._ (cum a procedat cu Sandu Tudor, iertindu-l pe Zaharia Era in primdvara anului 1934.
Stancu, care-l atacase pe deplin neintemeiat pe- Dimitrie Gusti prin Nae Ionescu isi redeschidea cursul. Atnfiteatrul
,,Credinla", la slhrqitul lui 1934). plin pen6 la retuz.'Studengi piciglre'sti,il,"ffi[i;;i. ,,Maiorescu..,
Angajarea in polemica de idei a lui Mircea Vulcbnescu ?qi are iivorul in V."-i*.e]
gi in faptul ci erau atacate (adesea pe criterii extraspirituale) personalitefi !a imbulzeald, sd-qi mirtunseasctr bucuria pentru slobozirea oro_
care, prin opera lor, inrAuriserd substanlal chipul lui spiritual [...] {e99q !u i rsl poare sa- -e'tu.i s-eai",i
r\grralre. li" i!i' ili,?r,:ii"ia,ii.ilr'il.
Dupd ce ?n decembrie 1926, la Paris, Mircea Vulcinescu a schitat uantece. f,ortotA mare. "ru|a se deschide gi apare
.De_odati,
in.q1ag, rung, mai uscat ca cre ouicei-imiril;ii;;;;r"
GAndirea filosoficd a domnului Nae lonescu. Note pentru un comentar sure ca si
lvezi in grupajul de fagn), el revine la inceputul lui 1931 asupra gdndu.lui
elan. cuprinsese sala. Di n' mijt,oc"I .i,' i,nii".il
-;fl;i.,.
ochii tui: Nie lonescu. eplaur".-Delll.'f."pta"'f iii il;;al;"ar"e'd;
metaJizii al lui Nae ionescu. De data aceasta; sub impresia polemicii simream
smulgi din noi inpine 5i furu1i ae eniuilirmuf
dinqre RSdulescu-Motru qi Nae lonescu. sJ;;r.'F.
In continuarca insemndrilor din 1926, Vulc{nescu scrie doue texte.
Prohabil ctr mai intai a conceput pe cel de mai sus; poate nesatisfecut de :lyli'_il.
sa propavadu 11. 1&p
i r de
:",{: rascd,,naf " 11,
iuni
i, {,rir i.",ii;;i n" :;ffi ;: $i I ;;;;;
i.. ca "5i Fichie odiriioari. "
;
";ffiiJ
conlinutul Ei de fbrma lui, reface prima pagind qi elaboreazi un alt text, cu IJar nu. Prof-esorul a venit li catedrd, a rinras in picioale
acelaqi titlu: ,,Cdndirea filosofici a d-lui Nae Ionescu", pe care il publicd ridir:a1 41"uo,u in sus, cu un gest pe 5i a
in ,,Eiloca", an [I], nr. 600, 30 ianuarie 1931, pp. l, 2. In acest din urmi ruio t-i i,ii"rp,"rut un
,,salut"; dai care in realitare Era <i poruncd "o.e a" opiii". S_a uitat "u in
text, iutorul angajat in polemici vrea s[ dovedeascd influenla puternici a jurul lui 5i.a spus_cu un glas pe
oAndirii lui Nie Ionesiu asuDra tinerei ceneratii, orientar6a filosofului nlii ui:',''So,-li,tcsc ci v_ari
Sitre activitatea didactic5, concretizatd i numiroasele cursuri predate, de rnulli. spre a vi "ur.i,i"i
mirnrrisi bucuria de a reveCea p,e
*:lll1r^1:,.*ta]
rrotesorut l)umneavoastrh de Logich... A aplsat pe acest cuvint'si
dintre care I l au fost ingrijite 9i litografiate de studenli, refuzul acestuia a continuar schimbdnd tonul: ,,NJ rimises6 Al;i;;[-*-;;";;;;i;
de a tiplri lucrdri de filoiohe, ,intr-o vreme ?n care toli pro$tii pot tipdri
bazacdniile lor. ca ..opere> filosofice, l?ir6 a intflmpina vreo criticd din si vi ardt deosebirea ce exisrd intre stnrcru;;.;"iii,i;i-,-;il;;
oartea filosofiei oficiale." ulu i matemat icie.n i tor.'. gi, rp." n,"'r"i .,i,";i;;;;; ;
' Textul tindrit in ,,Epoca" este unul mai degrabb publicistic, accesibil l,1Llg]yli,:put'
ceror mutll, a tdcut o leclie de riguroasE linutd abstr.:riti asuDra
publicului laie, urmdri;d crearea unei anumite opinii. Iar textul pe care l- suDrectutur propus. O singuri aluzie, Ia uh momerrt dat. asuilra
i abandonat ipre a fi publicat in prese, este unul in care mai ales se lf^pult-utyl
nostru". care, ii^ anumite_momenle, .,poare fi irrgusr.i, a
prezinti pozi;ia, viziuriea, coordonatele gindirii filosofice a lui Nae stamlt oarecare rumoare in sali. Dar profesorul a potoiit_d cu
lonescu.
i!gl?S-i g..t fhcu( cu mdna dreapri, care, 'cle astiaati,-a iobdndir, in
Desigur, cititorul, cercetetorul, omul 4e culturi interesat de gdndirea ochlr tutrtror, sensul precis de porunci-
lui Nae l"onescu. ca si cel care vrea si inlcleagi modul de valorizare a unui r,eni[.de la alte treburi, gi care igr inchipuiau ci
filosof (si nu unul'oarecare) de citn! Mircea Vulclnescu, trebuie sf, __^f_s_9ul!,5lorii,
Frolesorul te_vfl vorbi despre lucruri mai cdncrete mai :rp'roape de
cunoasca'ambele texte cici dou[ sunt $i nici unul nu este varianta ale lor, au rhmas nedumerigi. Au aplaudat, ;i
celuilalt lnci ti -
notele de comentar din 1926. .fircgi_e, la sidrgii. Au
t"'l -, Marin Diaconu sraqant,sa 9hia1
9.X{911L D_a1 au pte6at desaindgifi, pi .n,1t1i nu s_au putur
nu-$t martunseasc5- mirarea, dacd nu, f5gig, deceplia.
. ln cttpa.acc'ea.insA, eu am in;eles ce va sd zicl riri om rai6. Si ce
deosebtre de,,soi" era intre acest om gi marea massi a celoilalri
,,Manuscriptum" , ff. l-2, 1996
. oc^upanfi. ai arenei viegii
noastre public'e. Gestul lui a"rriin,,io
reluz aristocratic al seducliunilor u;oare: oroarea confuziei "ii de

..,u8
Mircea Vulcdnescu, Constantin Noica
lntroducere
Publicdndu-i cursurile care ne-au format spiritul propriu, cdutim 0 incercare de.sistematizarc provizorie
deci, in primul rAnd, o justificare a noastri. Ideile- pe care le rn tata unui material oral sxllgrn'6!;il;; a acestei opere ne pune
^_
folosim, cu care lucrim astdzi ca bunuri comune, le restituim, vddit cu caracrerul ilil;;sar,
in conrrasr
printr-asta, celiri de la care le-am dobdndit. De n-ar aduce aceast[ i.iiipiili ft
"."agi11i- c i'iu'"s tin i ai - ;lt;i:iil.,
.or", care au,
rcstituire necesarl dec6t fixaiea rdsp6ntiei de la care urmeazd a fi fl 3!!?X',,'?11?;, l;,:' l:L:i.l:;:+ I ;!' i- ;;;.. i ;;G
judecat efortul filosofic al intregii epoci urmdtoare, gi incd . lirn cele doud serii d" g.,.riyli pe.care le_a fdcut
publicarea acestor cursuri ar fi de un interes netdgdduit. $i, dac[, trecare an. incepdnd din anul-1920, aproape in
intreprinzdnd postum tipdrirea cursurilor lui Nae Ionescu avem ii
fj"ir.i.l,rt." din Bucur.e5ri:
pirerea de rdu care izvorigte din cunoa$terea lacunelor pe care le va ll,.tl o. Logicd-, celdtalt ae uetaiiiici"ii'Firijii'rl'a
varrrnd necontenir orohtemele Ji.;;;;"''$i';;#i'i.;"d",;"#pt* relisiei _
rvea opera lui tiplritX fald de ceea ce a fost opera lui vie. avem rhctura cursutui. ori ite c6re.ori jiarliii ii ,.prn.", .e
totnqi bucuria ci. salvAnd chiar fdri voia lui din acea operd reia aceleasi ".*i,tai;I
numai unere-iu i"'iilri";iii"Ll
ceea ce s-a putut salva de - la pierzanie, restituim -culturii romAnegti lgTe -,
o pane existd in stenoorame, parte tr-anscrii,
-""
parte
Din cetetatre,
nefranscrise;
gi celor.care vin dup[ noi gi care nu l-au putut asculta cea mai vie alti^ parte nrr exisrd decir irr notble studentii.,. ..;i
figuri a culturii rornAnegti din al doilea pdtrar al veacului.al XXlea. .In.af'ar1 cursurilor, e-r*.-1 gt:" fir;i;;p".&1" in numeroasete
articole. cdteva conferinte
3. Publicarea acestor curcuri insi mai urmdregte un scop:
- adevdratelor rapolturi dintre umbt'e. Noi, elevii lui Nae
restituirea pt*ff:lg:,o_"9lor
;i;:i;:il
_ Ad " ; ;; ;' ; t- e-e gi-au asumat
1"""'",'j:i',,?'fi lji.:,?l"X%,l1iil j 3 " -'-
n,,,,,.
sarcina a" o_i ri#.i o1,".o.,
Ionescu, nu uitXm cd douh decenii de activitate intelectuali, intensi L, srmpta pnvrre asunra- acesteia ni_l
qlqta p" nlosof iiingjnd cu
qi rodnicl, au fost contestate nu numai in valabilitatea lor arrpa g6nduiui s,iu Loare domeniile
.firi;.;;gflnd apoi, in
totdeauna diseutabill , dar 5i in existcnfa lor. - analiza fiecirui amhnunr. comoara"rg.reiii";i p-erspecti velor ddH";it;"il;;
in pot iau avertismentuldi siu, dupi 'care lipsa de respect fagi dti re fleclia pdtru n zdt oare u*, pru ruf
i. ioi .:i.,i, Ur'i"" iii", oir l e acesr e
o ca*e buni e o dovadd de prostie, iar respectul fald de orice catte domenii. Lucltl e, fireste,.l_e natr'rrd sd u,.inl. o ltlmin;
tiperit[ o dovadi de analfabetism, o lege a fost fbcuth'anume pentru asupra temeiur.i lor gi iz Joar-eJor iali*irl"'*i, lti"'iin";a. c,eosebiti
; l* tu i ure,
a-l inlitura din invdldmAnt, sub pretext cb n-ar fi avut o activitate de originale. care _
rostire in presa zilnic5-"n,".i
- nr i iveau'oior.n1u uno,
ar i nrd in i de circu ms(r piriJ*"i.,
gtiinlificn recunosctiti. Iar unul din' revizuitorii acestui.text i$j.
ele erau rodur unei ascririte"olr
il" j.t i,., rca I ilare,
amiriteste cum ostenea atunci, din raft in raft,' sA stabileasci pati"ra"ii'"
-iirii, ,iri'ilrii; de aparenfe
bibliog'rafia, totugi posibild, a ,,lucrdrilor ;tiinfifice" ale lui Nae
Ionesiu gi anumi a lucrdrilor pe care le tipdriserd unii sau allii'
-i.;i;;;;;i'ii;I;;i;;."'"
;i de prejud^:-cr;i. pdnn ih
u ctastllcare cu totul provizorie a operei profesorului Nae
din -
matericlul pe care ni-l impdnXgise profesonrl la cursuri Iolrescu ne pune in fali urmatoarele:
-,
gindind ci, in acest fel, dacd oamenii vor tdcea' pietrele vor striga ISTORIA LOGICII
in locul lor. I;tori.a I ogicei. 1924/1925 (curs litoerafiar).
!. t.stona
Cu aceste cursuri pe c4re le vom tipdri treptat gi in care Nae t. rogicei, 1929/1930 (curc litogTafiat.t.
Ionescu isi poarti spiritul asupra tuturor problemelor filosofiei /FILOZ]OFTA GRAI\4ATrCI
culturii cont6mporane, de la Logicd 9i Teoria cunottinlei pdni la 3. Filosotia srantaticei SI tOGICA
Filosofia politici, n6d5jduim si instituirn, cel pulin pentru 1923/ l_924 (inseirnhri "oniicteratS-
ii- introducerc in logicd,
dupd curs).
posteritate, o infirmare a tlgadei. 4.
.
(curs *ogici,
cu speciald
litografiat).
-
pivireLsupra Stiingetor. exacte, lg26/lg2i
4. intr-adevdr', opera filosofich a lui Nae Ionescu e foarte 5, Irogiga formali, 1927/lg2g (curs liroerafiat).
-
bogatl gi acoperd aproape douhzeci de ani de activitate profesoral[. 6. Logica generatE. 1934/1935 (.rr.* ai@;ii;;j.

412
 Mitcea Vulcenescu, Constantin Nolca lntroducere

7.. Logica colectivelor. 1934/1935 (stenograma catorva prele-
gen).
8. Logica colectivelor, 1935/1936 (stenograma c0torva prele-
geri).
9. Manual de logicd, 1940 (fragmente, in manuscris).
lO. Notd asupra unei clase de judecdli, publicuttr in ,,Revisra de
filosofie", vol. IX, nr. 2, iulie-septembrie L-923, pp. 98-99.
25. Juxta _Crucem, publicat ln ,,Gdndirea,,, 1927.
26. Ce e Predam a 2, in ,,Predania*. Ig3i.
27 - Inactualitatea catolicismului ", idem, 19i7.
28-. ,.gtiinlificii" 9i teologiaT, idem, 193j.
29-. NaSionalisnt ii ortod-oxie., idem, lg37 .
3O. Dragostea ca instrument de cunoastere ', idem, 1937.
31 . Cdderea in cosntos, 1938/ 1939 ischsorij.

TEOR I A CUNO$TINTEI MATEMATICE FILOZOFIA CULTURII

I l. Die Logistik, Versuch einer neuen Begrtindung der 32. Walther Rathenau conferinfi in ciclul ,,Ideea europeani..,
Mathematik, l9I9 (EzA de doctorat la Universitatefdin Miirichen, 1920. -
cu Baeumker, in manuscris). 33. Charles Pdguy conferinli in ciclut ,,poesis... 1926.
12. Conentarii la un caz de intransigentd a conceptelor -J4.,S^p^yoza -- -
conferinEl in ciilul Societllii lRomdnel de Filo-
rnatenlatice, publicate in ,,Gazeta matetnaticei, aiol 1922. sofie. 1927.
35. V-ergiliu conferinld in ciclul Academiei Comerciale, 1936.
TEORIA CIJNO$TINTEI METAFIZICE 36. Calvin - conferinld in ciclul Institutuft ti Fruncez, 1937 .
13. CunoaSterca imediatd" 1928/1929 (curs litografiat). 37 - tomantismului
. Filosofia conferinld in ciclul Societdlii
14. Cuitoafterea mediatd, 1929/I93O (curs litografiat). [RomAne] de Filosofie, 193b. -
, ^ 33. Na;iune pi naSionalism conferirild in ciclul U.N.S.C.R.,
METAFIZICA 1937. -
75. Istoria metafizicei, ca tipologie a culturii, 1930/1931 (curs
litografiat). FILOZOFIA MORALA $I POLITICA
I 6. Meafizica, 1936/ 1937 (stenograma cntorva prelegeri). 39. Descartes, pd.inte al democratismului contemporan, in ,,Ide-
17 . Metafizica, 1937 /1938 (stenograma cdtorva prelegeri). ea europeanii", I92I.
4O. Sindicalismu.l conferinld in ciclul Instirutului Social Ro-
FILOZOFTA RELIGIEI -
mdrt consacrat ,,Doctrinelor partidelor politice", 1923, publicatd in
18. Filosofia relieiei: Problema Dumnezeirii, l92O/I921. volumul colectiv al I.S.R. (Cultura Nationalh).
(inscmndri dupi cursit in care se cuprincle gi leclia inaugurali 41. Individualismul englez prefali la traducere a Individul tm-
despre Drugoste ca mijloc de cunoaStere'). pottiva statului al lui Spencer,- pqllqat5 in ,,Cultura Nalionali",
79. Filosofia religiei: Metafizicd Si religie, 1923/1924 reprodusi din revista,,Gindrea", 1924.
(insemniri dupi curs). , 42. Notd introductivd asupra nliunii practice prefalX la
2O. Filosofia religiei: Fenomenologia actului religios, 1924- traducerea Critica raSiunii practice de Amzdr gi Vi$an, - public.itd la
1925 (curs litografiat). ,,Casa $coalelor", 1934.
21. Filosofia protestantismului, 1927 /1928 (stenograma cdtorva . 43. PrefaSd la cartea Conducerea coaligiunilor de Budig.
44. Prefald la cartea De doud mii de ani de Mihail Sebastian,
'nreleeeri).
2i. Filosofia catolicisnului, L92811929 (insemndri dupd curs). 1934.
23. Problema salvdrii in Faust aI lui Goethe, L926/1927 (curs 45. PrefaSd la cartea Crez de genentie de Vasile Marin.
litosrafiat ).
i+. Picat picreape (stenograma conferinlei linute in ciclul Ligii PSIHOLOGIE
Culturale, 1929). 46. Psihologia gAnditii, l92Lll922 (insemndri de la curs gi

414
llircea Vulcdnescu, Constantin Noica
lntroducere
seminar,3rintre care o leclie foarte important[ despre Realitatea au awt grija tipiririi acestui curs au ciurat
viegii sufleteSti) '-^:C^":-:lf
mal aproape de cea de a doua intentie. si se lind cdt
JusLlttcarea acestui fel de_ a. proieda
TEXTE COMENTATE TN SEI\4INAN sttr in faprul ch ceea ce dd
cursurilor lui Nae Ionescu. nziSnomia' Ioi
47. Schopenhauer: Despre inpdtrita rdddcind a principiului prezenfa. necontenitl a gdndirii ;il#Jil; este tocmai
a gdnclirii in
ra! iun ii sufi;ieqte, I 922/ I 9i3 (inseinndri). _vii, a se face. O
48. Locke: Incercdri asupra intelectului omenesc, Cartea a IV-a,
reclie a lui Nae ronesc[
unui marerial gala.studiat;''u."
a"oitarEa fi;i;oiJi;:2x"i;;; cathedra, a
I 9221 1 923 (insemniri ).
ci o convorbir! ;;i;i;; unui om cu
slne ihsu$i, un fel de mdrrurisire cu glas
49. Aistotel: Iuletatizica, Cattea I, 1927 /1928. propnr gr a cdilor de risipire a lor. ta€ a nejumeririlor lui
50. Descartes: Regulae ad directionem ingenii, 1925/ 1926, ,,Vedegi iumneavoastrh !.., ,,E clar, nu?.. sunt _ ca
1926/ 1927 (insemnirii .. ^Expresii.ca:
procedeul intrebfrii socrarice
5t i'n chemhri Oi, ip.ilin ai" ganl
5l . Sexfus Enpiicus: Scurtd expunere a filosofiei sceptice, rlllui altora, verificdri pentru gradut- il';;;H;;.%e
t923il924. attut. ceea ce nu e insi aeiattn-al"i;;l;;.;;;,'i "convorbire Ia unul la
52. Ar istotel: Fizica, Cartea I, 1928/1929, 1929/1930 fefelor dindunrrul cueerulrri,.ca visul ii a
(in ser nniri). ornul e
53. Diclionar lilosofic romhnesc, 1924/ 1925 (insemniri).
"Jr,li"ililiigi.
singur, insi prin vorbX singuiarat.a lui J""i*'ifuirp-.rti.
uar tocmat Dentru cE sAndirea lui Nae Ionescu .nu era, la curs,
gata frcutd, ci ie formuta"atun"i, uie. in fa.J-a
Bibliografia de mri sus in care anii sunt indicali din memorie p4rut ca e un lucru de mare import""ti;;;;il";;ii,
irlJliiioriror, ni ,_a
;i urmeaz5 a fi conrrolaqi qi- indrepta;i nu cuprinde articolele;i a fo-st cu purinfd fxrd oboseali Jaaita
*"" tot unde
notele selruate Nemo, Niculae Ivagcu -sau N.I., in ,,Noua RevistX iirir, "iiitii'"i5'"t"-l
a pe facg, p9 constinriie irefiuix'u-i"il,ura.ii,
u".rtu
Ronrini" ;i ,,Ideea Europeand", nici articolele scrise de Nae 9:,k31_:lli.de.
revgnl-n: recl-e_hntri gi precizdri ale unei prime exoresii. prtn
lorrescu in ,.Cuvdnnrl" incepAnd din 1926. din care Mircea Eliade a formulAnd un g6nd._E vbrba de o afirmalie
publicat o culegere sub titlul Roza.vhntufiloa in 1937. gi nici ^^_r^1,3.,ip.?f,l9.tonescu
consecuttva^ altela $i corelativi altora dbud. Nae lonescu nu sovdi"
adicolele nesemnate, publicate iu revista Vestitorii, printre care cel cu: ,,Pentru cd", articuldnd, cu acest cuvant] legd_
intitulat ,,Cap, Cdpitan. Chpetenie", gi nici cele senrnate, publicate :1ln::iPltla?a
togrca intre ce. urmeazd gi ceea ce s_a spus. Urmeazd:
in,,Buna-Vestire",,,CuvAntul Studenlesc" 5i,,Est-Vest". lfl
suD_recrut comun ambelor propozilii corelate, fie ideea
te
Cei ce :i-au luat sarcina tipiririi opeiei lui Nae lonescu se de corelaiie
rnsagl car,e le v,a in capul celor de a doua si de a trdia
indreapti ci'tre toli aceia care au^insemnd'ri sau stenograme luate de -.peu$",randu-te repeta
ca pe niste tdlpi. pesre care va a'rcui propo_
la cursurile, seminariile sau conferinlele lui Ei-i roagit si le transcrie P,.3,49r-tllt:
zF e ete insele, ca pe niste Dunti de salr.
5i s[ le trimiti pe adresa dlui profesor Octav Onicescu, str. Rozelot O dare gesitl schEma, articuligia intregii fraze. in timpul chiar in
irr. 9, Bucuregti, sau dlor Radu gi Rizvan lonescu, cu incuviin;area care minrea disceme arcuirea.'ansamb-lului, i;at_i
cdrora se tipireqte opeta tathlui lor. preocupat de_ aminuntul execuliei: formularea e piea F1;;;ir;;
ienjrald? O
5. Douh cdi puteau fi alese pentm publicarea cursurilor lui lestr6nge. ;i -iatA cA o incident{ restrictivd a ,"niuiui .fil""tutul sL
rnrercaleaza ln text, uneori cu mult gup5 ce_gdndul a trecut
-
Nae Ionescu. Prima, mai pretentioasd, ne indemna si incercdm a cuvantul restrans. .$i iatd cd, in aceeagi propozifie, prima restrictie.
de
reface gindirea lui aga cum s-ar fi desfigurat in cadrul unei opere sau o alta, vtne sl restrense de astx datd preciicat'ul sau comtrile_
scrlse. Al doilea drurir, mai modest, tindeia sd restituie gdndirea lui mentul direcr.
Nae Ionescu asa cum a fost rostiti de el qi consemnath de stenograf Dar iatd ctr. in timo ce c6nditorui formuleazd o pozilie, i se deg_
in cursurile destinate a fi folosite de studenli. Adich sd reslituie teapttr ln-gand ochiul iduntiic, inaoialalae de p.op,ii-fuTii,.rnufu,6.
versinnea lui orald. unneaza un dtatog scurt lntre fbrmulatorul pozi;iei gi criticul ei. Se

4t6
 Mircea Vulcdnescu, Constantin Noica
exprimd alrernariva: ,,Zic!.,, ,,Zice!,' $i un fel de vointlt clc a se rosri
:1,_T?j I'Tply rupe in bucdli fraza,.'care a. fi putul'ur"rrri-p"e;-i
llJia ingetesurilor I i neonrogeriiturea propoii
l:lr::Flj,:.^"llcu
lngrrare n-o mar inseamni decit coniuncliile: pcntt.i cii. totusi. liilor.
atadar etc., adverbele ajungdnd uneori sI drlvintr truze: _ Bine_ __
Ieri.
Procedeu_l acesta pentru cd procedeu e
ar, lur l\ae lonescu,-cu o trecvellle imprcsionarrt:L
rcvilrc, in stilul oral
- Si mintea se
mengine pe ac,.:ste pfughii de repetitii veibalc, prirr caie trecc tle la
un g{ind la altul, _iar ascultitorului ii devine limfede felul in care se
tace lrecerea de la o idee la alta, articulatia sist6nrului.
Nu e firi analogie acest procedeu de'succesivi regilsir.e de sine
a.cugetului care a plecar si iucereasci diversitatea luimrilor iumii
dl! at?Ii cu_ procedeul .obipnuit al minlii noasrre, care. prin silo-
grsrn,.targe$te calnpul de c.unoa$tere a lucrur.ilor frin iden_
tlltciri succesive ale lucrrrilor ne;tiute cu cele din;tiute.
acest iimp. Ba,
procedeul e atdt de inrldicinat, iniAt uheor.i ,,repetitia corelativi..se
nrenline,.i\ stilul sdu oral, chiar atunci cind nue impusi de nevoia
unur echrllbru de sens, ci nunrai de o sirnetrie forniali sau numai
acustici (de pildi, reperilia cuvintelor: ,,dupi Christos'. Oe t, p. ii f .
E clar ce, in stilul siu scr-is, toate acestA incidente si restrictii ar
fi reluat locul lor propriu, indicat de sensul logic; ci nu berno-"iir"j
in care.s-au rvlt, tl este cert cd, dac-i Nae lonescu qi_ar fi scris singur
cursunle, toate aceste scorii ar fi cdzut. Lucrul acesl.a il putEm
deduce firi indoiald judec6nd dupi stilul sdu scris din care ne-au
rimas slavi Domrrului! numtroase exernple. faptul ci
-
publicim.un curs vorbit -gi nu inlelegem si ficemTotugi,
altc6va, iocmai
deoarece ,,cuvin(ul" e cel - care dd via;5 acestor cursuri schirnbi
perspe-ctiva chestiunii gi ne opregte sI facem noi ceea-ce el ar fi
ficut ftri-ndoiald.
6. Cursul cu care incepem publicarea este al cloilea curs de
Isto^rie a -
logicii, gitut iD anul-lgzgi 1930.
Inceperea tipiririi operei lui Nae Ionescu cu acest curs nu se
justificd trici prin.importanla lui in evolugia ideilor rraeionescieue,
nici prin legdtura lui cu preocupirile ceasului de fagd.
,,lstoria logicii gi Metafizici" a lost insi titulatura conlerinrei-
transformati mai tdrziu in catedrX, pe cale a 1inut-o Nae Ionescd la
Uuiversitatea ciin Bucureqti.
De aceea, ultimeie cursuri de Istorie a logicii gi de Metafizici
4IE
lntroducere
vor fi primele cu care vom incepe tipdrirea. FIcdnd aceasta,
tipirired lor va constitui, de la inieput, dovada scrisE, promisi
impotriva
-Mai tdgiduitorilor.
este- insh 9i un alt motiv: subiectiv acesra. Din toate
cursurile profesorului Nae Ionescu, cursul pe care-l publicdm. desi
n-a fost revdzut chiar de Profesor, a fost delemnat ch-iar de el sd fie
publicat de elevi, in vremea-n care aceste tegeduiri oficiale fdceau
necpsarh tipirirea unuia din cursuri.
IncepAnd publicarea cursurilor lui cu cel de fa1d, editorii au
astfel nu numai incredinlarea cd nu .se impotrivesc inten;iilor lui;
dar certitudinea ch fac un lucru care-i are incuviintarea.
Textul de la care au plecat editorii acestui'curs este textul
litografiat, revlzut de dl D.C. Amzir.
Cursul litografiat. nu infiliqa insd transcrierea literald a
stenogramei lecliilor, ci cuprindea o primi reorganizare a
materialului vorbit. Impd4irea lecliilor pe capitole, subdivizarea lor
in secliuni cu confinut limitat nu apar[ine, intr-adevdr, cursului
insupi, ci primului sdu editor. Toate aceste adaosuri au fost pdstrate
pentru ci impirfirea editorului din I930, elev de-al luiNae Ionescu,
el insugi oferh aceeagi garanlie pe care ar fi oferit-o o noui impirfire
a celor'care au revizuit textul.
Texrul de fa15 nu reprezintd insd reproducerea aidoma a cursului
litografiat, ci cirprinde unele modificdri. Pentru cd, cu toati grija
editorului, textul litografiat nu a putut da o versiune firtr greg a
cursului profesorului, cum poate cd n-o dd nici cel de fa1d.
Stenogramele revizuite in 1930, din necesitd;i de circumstanll
-
de5i reprezinti cea mai ingrijitd transcriere a cursului Profesoiului,
diri toate cele ce ne-au rXmas cuprindeau uneori lipsuri, alteori
-, curs vorbit, reprodus
grepeli, care admisibile intr-un pentru uzul
-
Itudenlilor auditori, a cdror amintire directd a -celor rostite putea
indrepta eroarea qi completa omisiunea trebuiau neapirat
implinite gi indreptate intr-un curs destinat si -vad6 lumina tiparului.
Un'ele diri ele eiau evidente, ti pentru ele n-au^ fost dificuhAli.
Altele, mai subtile, au .dat nagt-9r9 !3 controverse iqtre cei ce giau
asumat sarcina revizuirii publicirii acestui text. In toate aceste
cazuri, in loc si urmeze strict versiunea cursului litografiat, editorii
au preferat sd repund in disculie lec1lile, temd cu temi, pentru a
rec6nstitui sensufexact al pasaiirlui in'cauzd, controlffndu-sb unii cu
altii, cu notele ce s-au gdsit, qi fdcAnd, pe deasupra" un control cu
mii mulli studenli ai piofesoi'ului, care i-au audiat cursul ori i-au
urmdrit gindirea.
Mlrcea V ulcinescu, Constantin Noica
lntroducere
0 chestiune deosebit de controversat[ a fost, cum am mai spus, vorba de secvente Iogice, ci, de cele mai multe ori. rle relulri si
aceea a stilului acestor cursuri. Unii dintre revizuitorii acestor leclii precrzeri succesive ale unei aceleiaqi descrieri nemijlocite b
ar fi voit sX le lase caracterul lor brut, de exprimare nemijlocitd, e5pgrienEei gi intenliei lduntrice, peritru ci.e- ternoinrit folosit
intocmai cum au fost rostite. Cum in aceastd privint[ era insd greu ramanea, desigur, in vorbire, cel maipotrivit.
de discemut ceea ce apa4inea cu adevErat Profesorului de aceea ce
era addugat gi orice transcriptor de stenograme cunoa$te 7. Cele mai multe dintre ideile acestui curs nu mai par ast'izi
dificultatea -ne-arn tinut, peste tot, cAt mai aproape de felul -
indFznege. Sd_ nu uitdm insd ci eie a" io.ri-.oriiie a"urn ,"." un, ,,
-,
insu$i de exprimare al Profesorului, chiar atunci cdnd era evident cX ca, in decenrul care a urmat rostirii lor de la catedrd. aceste idei si_
versiunea scrisd a tecgiei i-ar fi
impus o simplificare. CAt mai au lEcut drum in congtiinta noastrd gi au devinii ,,d; ;;il;.:, ;i,i;.
aproape, insd nu aidoma. Pentru cd, trinAnd seamd de amintirile si de
ii;.;H'ii;;'i" si ilt"li. iai#iAt;i ;i-"u dai in
pentru. aceta
maftunseau, dacd.care, in clipa cdnil au fost rostite intdia oarX,
""ama "i, si nu aversiune, in orice caz neinlelegere pentru
unele cazuri, ineviiabile de altfel, este firesc ca stenogramele tllosofarea ca atitudine personall gi cereau filosofulJi ob'iecti,iitatea
cuprindi lacune 5i erori de transcriere. Scrupulele stilistice ale omului de stiintd.
unbra ne-au ficut insd sd recurgem la o ortografie cAt mai apropiati . Funclia intelecrualului rlupi Nae fonescu nu e insi aceea
de cea a Academiei. Desi Nae lonescu nu era omul care sd se de a se srngulanza, ci aceea- de a formu]a anumite- gdnduri care sunt
conformeze in vorbirea lui unui tipic, originalitatea sa de.exprimare g3ygT ,,it. u9f ' gi de a crea,. prin .aceasta, punct5 de
era prea evidenti ca sd sufere de pe u-rma acestor mici alterari rn sprntualr(area .unei_ colectivitdgi, precipitand in congtiinla
"onu.e.gengi 6i
conformiste. des-coperirea adevhrurilor proprii.
Dacd. in textul de fath, cititorul va gdsi' in locul unor lorme care Nae Ionescu o _spunea'limpede: originalitatea, in filosofie, nu
au oirut unora dintre n<ii neobisnuite in scris, ca: .,o si vedem" sau poate avea alt inleles dec6t aCela de eFort prooriu de s6ndire. de
,-d-iroastrI". forme mai obisnuiie ca: ,,vom vedea" satr ,'d-voastre", autenticitate a filbsofdrii. Lipsir de originalirat'e nu egtT pentni cd
eite oentru c5. oAnd la urmh, ne-am unit cu totii cu plrerea acelora .spu_i ce s-a mai spus; ci pentiu ci accei'1i de-a gata,fuseite oirora"
aintrL noi care^pretindeau cA acest curs este indeajuns de plin de tdrA ca aceasta si rhspundd unei nedum6riri prop-rii, uiei rditieli cri
ri"th in articulitiile lui fundarnentale spre a nu fi nevoie si se tine insuli. AdicX pe neg6ndite. Filosoficeste (si aici srd deosebirea
de.$tiinld, ale cirei eforturi sunt sumabile), efortul lui pascal, care
*.iiii"i in tont,i cazurile asemenea intbrsituri de stil obigruite redescoperi singur principiile. geometriei plane, nu e prin nimic
vorbitorului, dar care ar fi putut mira pe cititor, precum ti tiindca
rnrenor catttatlv sau mat pu(in interesant decat efdrtul Iui Euclid. Iar
formele cu care ie-au inlocuit se gdsesc 9i ele, adesea, ?n vorbtrea valoarea social5 a unei idei filosofice nu ste in adecvarea ei ultim6,
lui
^-- Nae Ionescu. ci in fecunditatea ei: in felul in care aiuti spiritelor frdmdntate alj
banA io.*"le ce nu puteau inlocui vorbirea curentd nu i-au fost vremii sd se dumireascd sau sb se echilibrez'e.
am Dreferat sd pdstrdm forma brutii. Nae Ionescu urmdrea
"ulsnuile. irnpingh simplitatea formuldrii pdn^[ la un anumit Nu trebuie deci sd ne mire dacd, in aceste cursuri, se vor gdsi
;il;;iili;t';d ln stilul curent numai uneori cu referin;e explicite.- idei sau teme ce se poiregdsi -
;;;;i.-il aceea, e*$.esTile nelo;e, dar neobignuiteunde
iii.i.ni,-"-"riibst inlocuire in iext decdt folosite chiar
ac'olo 9u Putui fl in gan-di.1e.a altor filosofi. C_elea ce importd este nurnai orghnicititea
de el, ;i integririi lor in mersul gAndirii sale pioprii, felul in care Fac bloc cu
irfi""G alte expresii tehnice echivalente,
neliniStile sale vii. izvoidnd 5i alinAndu-se din ele.
""
uiide sublinierea c^uvdntului scris dob6ndea alte rezonanla decat
Nab Ionescu obiqnuia sdli deosebeascd, in elumd, pe cei care
a cuvintului
-'-ett-"-,
aceea rostit. vorbesc ,,de" un anumit lucru de acei care vo-rbesc ..desore.. el.
iu"int"t" de tipul lui .,,vas[zicd" din care
-rr"o de leglturdrrmari totugi prezeste -insistent in Istoria oricirei discipline filosofice, constituind, de obi'cei, un
iumatatE simplu rezumat al gdndirii altora, infdli5eazd ripul caracteristic al
^-';il;i;;i
;;;ri i'#;l;. -
aipaiaetaf.lo.; 9i dacd uneori le-am inlocuit cu ,,prin
acestui fel de pseudoact ivitate filoscificd de care se lepdda
ui["t-.:lliu lucml riu trebuie sd ne inqele: nu e totdeauna Profesorul.
",i,,^cleciv',

4n. 421
Mi rcea Vu lcd nescu, Co nstanti n Noi ca ,lntroducere
pdmAnt, itri dai seama cd nu e vorba de lucruri moarte ale trecutului
Cititorii acestui curs de Istorie a logicii vor avea surpliza 9i filosofic, bi de o luptd intre vii. Cu alte cuvinte, ci nu e deloc vorba
ooate unii si deceptia si constate cd, in el, Nae lonescu- n-a de un curs ,,despre" filosofie gi filosofi, ci chiar de.un curs ,,de"
-
iezumat nici unul <iin sistemele de logici ale vreunuia din filosofii filosofie, in care insl probleniele sunt atacate piezig, cu ajutorul
de care s-a ocupat, Ei, ca atare, cititulcursului nu-i dispenseazd de materialului istoric.
indatorirea de i re6urp,e Ia cercetarea directd a texte-lor puse in
disculie 5xu i6 lips.-a lor mfisar la ,,manualul" de istorie a . purgul are deci o problematicd actuali. Scopul lui este sh pund
in lumini ridicinile qi condiliile qi sd cumpineascd 5ansel-e de
filosofiei. - - izbdndi ale incercdrilor logicienilor contemporani de a depiisi
inseamnd aceasta oare cd stridania lui -.de a face un curs de conflicrul interior, iscar intr? logica predicaliLi 9i logica retuii"l.
isrorie a loeicii e fird sens? CA cititorul nu afli nici un rod din relati vi zdnd substanla gi substanlial izAnd rela(ia.
contactul cri acesta? DimPotrivi. Obiectul logicii fiind pentru Nae Ionescu ,,gdnd irea formulatd".
. Ceea ce bautd Nae Iodescu in acest curs qi ceea ce afli de la istoria logicii infigigeazd pentru el drama incercirilor de formulare
el cititorul urmirindu-l - decdt adunare de
este cu totul altceva a acestei gdndiri. Nae Ionescu nu gAse$te in aceasti problemd o
-
material, reconstituire schematici a gdndirii cutdrui sau cutirui formuli de echilibru . stabil. Istoria logicii rdmAne pe terenul ei
losician. propriu, pentru el, o problemi deschisd.
"AtacAnd problema istoriei logicii ca tipologie a spiritului uman,
Intrebarea din care izvorlqte. acest curs nu e deci striind de
Nr; I;;;;;"';;puni
-il;;;i ednai'=a lo-gicd, a;a cum se gddegte lormulati nedumerirea meqterului pArvanic: ..Este viala tecere, sau e vorbh?"
;;:; litbriei,"unei oper-a1ii aseminitoale ac.6leia a unui Cadrul acestei probleme care e insi pentm Nae Ionescu?
iiti.^ritii*" deicrie varieialile unei anumite.spec.ii qi cauth sr Dificultetile formuldrii, care fac- obiectul acestei istorii (cici fericilii
echlllbru lntem.pe care istoii"l r.i"iele aie gdndului, sau ale formulirii? b vorba aiti
i[*ureascl sensul lor func{ional, folma Qe
:1fi;;;i;a;;;;qi r;.*ta' echilibru in raport cu rnediul in care "-iu
de un conflict izolat, sau de un caz particular al unei probleme mai
iuuiista. , : aici'
"""fi'*i itotea pozigiilor afldm dec.i
nq
^:^: cu. expunerea
vaste?
in aceastd dezbatere, Nae Ionescu ia atitudine, 9i cursul arat[
::i'li'ii"'i[h',J:i5:;';l:c*"oi]'Jl"T[i|13it**''':";{fi
j; temeiurile acestei atitudini: legitura ce existd intre predotninarea
tioului de gdndite substanlialisl, ori a celui relalionist, ti structura
illfi $rtftl-alrnb*ru""^w*,ii3:'f T""i'.',,'iPi;i.1;;'""'ilJ ---F."t^a-spiritului
sinerald ePocii.
Care carita si situeze locul acestui curs in ansamblul
"6i a lui Nae lonescu, lucrurile capate Si-un alt sens'
il:ffi H' fliliit'd*ffi ?n':*]itt$:ri's:":ii r"r: tr
eandirii fitosofice
-"Ou"a n" amintim cA pentru Nae Ionescu Cuvdntul nu e altul
nroblematica generala a epocii
corespullzAtoare ' decit Gsosul divin, a cirui dramd ne-a irrlEligat-o cdndva limpede'
' c.ea ce cautd dect' t" p t"itj; i;iil: Nut lon"t"" este sd inleleagi e un fel de a lua trup al inefabilului'^ cd, cu tot
iJ*ti ifitullu fiec[reia dintre forme "i-ior*,it*"u
ilrxiila;t"i
-lfia;;i des[u realist, Nae Ionescu i socotit aproape. intotdeauna
viata forme lor unei act'u'ta1i"ii' ;*" efortul de a desluqi maioriiatea teologiei risdritene 9i impotriva
neritru strddania tp't"u'u' J'*nJn#;i;i;ji;
iuirurile in.legdturd unele cu -urlrtoi"ili-"ioi uprri"un 9i modern l- cd virnralul este mai plin de
]."e e,t...un lucru .ou' o",,..i.p],n!. -ale universi'rlui de la putere- la act fiind o
altele" trideazr anumrte ;;Je;iii
Je'unio-blu -ii reai decit ictualul, trecerea
"^l.t"rii, mai ami.ntim ci Nae Ionescu
;i;;;L.'t" ;" adaos de fiinld; dach ne puline
tu"8'rhun.o cu Nae lonescu drama. spirituald pe care o constituie [" ultimh oarh cu zile inainte de a muri
Stic Ei ispitele : ".t-U""-iA"teori
A" -
ortodoxd, in care fafrui c.ungqqterii ar fi relerit
incercarea cugetului """;;;;;';ioir'-'uli "*6u "" "l.ei"A
i-aatre la intrupare:
pi sau ch leclia lui inaugurald a avut
;;;;';a"d":.'pi:ld:'-'^"aliitlrXi;l'";ruilti:',i;J"'.1ff l'ii "*oi.iit"
iu'"6i""t ,"oiigost'ea ca mij'loc de cunoagteie" ti, in sfar$it, ca, ori
cind t-a ripit
s?"",ii,',1i"":;ili'lioi"ilii" i "'i io"d,
I
de
Ffi lSliJ

422
'Mlrcea Vulcdnescu Nae lonescu. Aga cum l-am cunoscut

de cAte ori a atins problema,

-till'.i -i,i Nae Ionescu a infl1i;at comunitatea de spus: ,,Auzi1i, mtri, ce nebuni!^ Eu stau_.aici gi vorbesc - despre._
ii^:"?itJ^ i, Jii it".
i- Cri ca sin gu ru I si61p - I i . indrept ar .al ..ingeri> gi ei imi propun sd md fac aefhl Siguranlei! Cum de nu-gi
AdEvhrului, ne ddm seama cd Istoria logicii ca tipologte a sptntututo dau seama de primejdia la carc se expun?"
u-un n , esie dec0t o predoslovie pgn!ru o teorie a cunoattenr 9l Ca intotdeauna, cuvintele lui nu le-am inleles indat6.
metafizici teistd, din iare ne-au mai rdmas une-le.pi(r' .
"-il'ir*"liiii Nae Ionescu a continuat, r,oind parcl sh ne ldmureascd: ,,Pdi
ii cdrei sens "si i.".tu, incercdrilir-dinniinlii omenegti
bine, mii, cine are de-a face cu ingerii e foarte periculos sd fie la
d" ,-f['#;i;;J;;t;i - ;" vreme ce fac pane lumea
firii
in care SiguranlS. El e deasupra regulilor jbcului obignuit pentm apdrarea
il;;i;;:;; poiiuiiitut.u pdcatului' a abdiut tiparul
9i -deci in
sunt
oamenilor cumsecade. El nu mai este el insugi, un om singur, un om
liiiir',]'i. "ia""""ii- ""r,Giitoui" a'cosmosului'intreg cumsecade! Ce-ar p51i dgtia dac-ag primi? Daci m-a$ apuca sd le fac
;;;;;;ttd"
'*'6;"!i;;,-a-si depdsi infirmitd;ile firx contradiclie' farse, si tai barba cAte unuia sau sI dezvllui mizeriile din tdcerea
Ji.;;f""i;fli Dumneleu;
onienegti dupi ^adevdr este parta$
iai ,'indreptarea min!ii',
. cdrora igi fac prestigiul cei mai rnulli dirr ei? Nu vd inchipuili ce
intrJJutiri tuipin al firii ciire Q mult are de-a face <Siguran[a>> cu <ingerii 5i cu dracii>! SA Stii tot
i";;'i";;i""i,;ii a.- -ed"iun. 5i de lucrarea mantuitoare a lur ce se petrece cu ddn;ii!... $i sd poli sh le faci intr-adevlr lucrurile la
';fiil;;";;ii d.ldi a. ot"E"iui ri'.*" de ralionalizare matematizantd care numai te gindegti, altfel! Sunt nebuni. Ori poate ei sunt numai
i'lil';;iil;ii;';; il;;;ri;;tprin raptx, -ei
pe care. r-au substituit
rind cu ace$tra' pro$ti; iar nebuni suntem noi, Sgtia care ne ocupint de ingefi, pe
Iii^i""l"i' G.i"rtes, Spinoza, Kiant 5i primulun de cind ei ne poftesc si ne faci qefi ai Siguranlei!... Siguran1ei... (,,Ca
iii;l;Ti;;;";ffi ;;";i;r*i'.'pid,'in rand' invdlxmantul gi cum ar fi ceva sigur pe lumea asta", avea aerul sI zicd!). gi toate
Iui Nae Ionescu ' sunt aici pe o muchie de cu1it..."
la Istoria Logicii Al.doilea curs' Ni se povestea pe atunci cd, in casa domnilei Maruca
Introducere
-iioniioru Cantacuzino, intre doui sonate cantate dunrnezeiepte de Enescu,
1 929/ I
g3O' I Ofi ci ai 9i Imprimeriile Sta- Nae Ionescu gi Maniu comentau pe Machiavelli. O fi sau nu
t'rui' rmfiimiiia Nalionald' pggrlyiti' repub-licatd adevdrat? Nu stiu. Semnificalia simbolici a povegtii rimAne insi
.ut iittut tu* i" i*olrie a logicii' Humanias' 1993 intreagi.
Conflictul cu Ridulescu-Motru. Tot in aceasti epocd se urzesc
MIRCEA VULCANESCU impotriva lui Nae Ionescu intrigile care aveau sd ducfl Ia nlptura
dintre el pi profesorul Rhdulescu-Motnr, al cirui asistent fusese qi
Nae Ionescu' pentru care Nae Ionescu avea un adevirat cult, pe ciue ni-l
Asa cum:,'::::noscut iransmisese gi noud, invdlandu-ne sX-l tespectXm, ca $i pe Nicolae
Iorga, ,.cu toate pdcatele sale".
Aceastd rupturh, la care Nae Ionescu a fost adus in urma
atacurilor repetate ale profesorului Motru impotrivi-i, nu numai
[l impotriva,,misticismului comercializant", dar gi impotriva situa;iei
salb profesionale, a costat mult pe Nae lonescu. Mai ales cAnd
Nae Ionescu qi Politica
profesorul Motru i-a contestat gi posesiunea diplomei de doctor in
Despre ingeri qi a":tL""lie;;gt?,
Xl*orl?,3T'95 ;l l"' 6!i
-
filosofie.
iTl'?;51':',(;3'i.l*3#' iiffiiii.ii.-'ii" liiili
a". riiJiiri"
"
imi amintesc ceasurile acelea de necaz, in care Nae Ionescu se-
ntreba dacd putea sd nu tarasci pe fostul siu dascdl prin tribunale,
ililr i"lJ,ii, ri,i, ; G""li;f ;l;.;;5'.in *";"' Ne-a chemat in cancelarie
nestdpanita' ne-a in proces de calomnie, fhri ca totugi si lase vreo umbrd de indoiald
ii'"?ili;^, a;pn curs,'5i, ",t'on g"tiae mdrturisire asupra situaliei adev5rate a studiilor sale, gi cum ne spunea mereu:

424.
 Mircea Vulcdneecu
, ,,Bine, mdi, ?n,teleg dacd nu i-ag fi ardtat-o!"
Profesorul Motru avea insd lutoritate pentru noi, gi cuvintclc lui
I cerlatoare nu cddeau fdrh sd ne tulbure.
I Diploma dc doctorat, Mi-aduc aminte satisfac;ia pe care am
avut-o cand, intr-o dup5-masi. de vari, secretarul de atunci al
facultdlii, profesorul Popescu-Spineni, mi-a ardtat, la secrctariat,
I si le dea suport rnetafizic.
enigmatica diplomd latineasci a Universi(hfii din Mtinchen,
cd Nae lonescu, ,,natus Brailensis uibts ", trecuse doc-
' atestAnd
1
toratul in tilosofie la Biiumker, in I 919. RevId pi astizi sulul alb,
,' desfdcut, scris cu litere mari negre qi, la mijloc, pecetea in relief a
Facultdlii, pufland chipul Maicii Dorrurului!
, Adevirul care era? Anul in care Nae Ionescu igi trecuse
' doctoratul fiind imediat umrd.tor rdzboiului, qi lipsind in Germania
, hdrtia, Universitatea a scutit pe candidalii de la doctorat de tipirirea
' tezelor. Apa se'face ci qi teza de doctorat a lui Nae lonescu,
,I intitrrlatX: Die Logistik, Versuch einer Begruendung der
Mathematik, a rimas pin"a azi nepublicath...*
,I Unii din apropialii profesorului Motru. interesati sd invenineze
lucrurile, neafldnd in nici un chip teza in cataloage gi-n biblioteci,
au tras probabil concluzia cd nu existd nici diploma, f'apt cu care au
I alamat pe acesta din unnd, care, le rAndul lui, a invinuit public pe
Nae Ionescu, ftri sd mai controleze faptele.
I-ar fi fost poate, atunci, u$or hli Nae Ionescu si dea fuga la
I tArziu,'ca prim-ministru) l-au dus adeseori in linta atacurilor lui Nue
profesorul Motru ;i sI i-o arate, retezdnd din rdddcini urzelile
I cabalei.
UrmAnd insi atitudinea lui de totdeauna, care ispitea ce sunt in
I stare oamenii sd fac6, Nae Ionescu nu s-a dus, ci a rdspuns, la rdndul
'lui, agresiv, atacAnd ,,discursul d-lui Brdneanu", nume sub care toti
r au in-ieles, din text, ctr viza pe fostul .siu dascil. A f?icut-o'cu
' sufletirl impdrtit, dar nu fdri curiozitate. Intindea astfel fostului siu
,dascil o ispiti, intrebandu-se: ,,Ce va face?" Legiturile lui
' spirituale cubr<iiesorul Motru nu le-a tigdduit insi niciodatd.
. ^ in seria dE articole pe care le-am scris la vtemea aceea, in care
I modeme, pe care o detesta, in miezul triirii spiriruale a Bisericii, in
am atacat posteritatea moartd a lui Titu Maiorescu, am aritat chiar
.
I
in ziarul iui Nae lonescu, ffir-a fi dezis de el, de ce atacul
profesorului Motru contra lui Nae Ionescu gi a noastrd, care il
i ;ruAf o*.," f*"r t"ris prin l94ll42. Dc atunci teza lui a fost publicati de
itt 1943144'
noi in al doilea volun al lzvoirelor de l'ilosolic,
I
' 426
Nae lonescu. Aga cum l-am cunoscut
urmam, mi se p5rea cel pulin straniu. Ne obipnuisem s[ vedem in el
un om care, in fundul (sic!) lucrurilor, era de o pdrere cu noi,
incercarea lui sterili de a face filosofie romAneascE pe baze
neokantiene. fiind compensatA larg de paginile admirabile din
Cultura romind Si politicianismu,l ori din Valoarea silogismului,
ci4i din care am invdlat qi ce e,,ritul" gi ce este ,judecata", irr
termeni pe care Nae Ionescu n-a fhcut apoi decit sX-i addnceasci gi
Profesorul Motru a recunoscut el insugi dependenla elevului shu,
mai tdrziu, in scris, dupi moartea lui Nae lonescu, revendicAnd
cel putin fali de unele doctrine logice ale discipolului -o
ascendenli pe care acesta n-o tegeduise niciodati. (...) -
Polemica cu Patriarhul Miron. in aceastd faze culmineazi
lupta sa de totdeauna cu Patriarhul Miron. in acfiunea cdruia vedea
intruchiparea duhului nepotrivit al vremurilor celor noi, care lupta
sI ia in stipdnire Biserica romdneasci.
Patriarhul Miron a fost unul din adversarii principali ai lui Nae
Ionescu. Nepriceperea lui teologali, spiritul lui laicizant, arde-
lenesc, care-l fhcea si preluiasci tnai mult doctoratul ce avea iu
filosofie decit misiunea lui ierarhicd, spiritul lui lume;, necdlu-
glresc, atitudinile lui cezaro-crXiegti gi confuziile care-l duceau sit
Lmestece puterile $i si ia sub triatronajul Biselicii misiuni pir-
nr6ntesti compromise qi compromil5toare (atat ca regent, cit qi, rnai
Ionescu, c^are, cu aqprimea lui obignuith, nu a crutat nici un mijloc
de a-l lovi.
Ddrz.enja gi continuitatea cu czrre Nae Ionescu a atacat pe
patriarh c6t tiinp a linut condeiul in mAnI iqi afld explicalia nu in
iaptul ci ar fi iAvnit el insugi la o atare demnitate (deEi ipoteza
ac-easta nu este cu totul de inldturat. cu toate cd Profesorul era om
insurat..., dar poate tocmai de aceea!), cat in faptul cA socotea
mental ita(ea ce2aro-crdiasci, laicizantd $i protestantizanth a $efu lui
Bisericii romdneiti ca o intruziune a universului 5i valorilor epocii
comunitatea cireia el vedea tocmai lucrul care trebuia sd ne
mAntuie de riul veacului acestuia.
Nu este deci de mirare c[, la rdndul s[u, Patriarhul Miron i-a
rispuns cu vdrf gi indesat, lds6nd gi mirturie in efigie a rbzbunfirilor
sale.
llircea Vulcdnescu Nae lonescu. Aga cum l-am cunoscut

- fnteresul lntrebirii. Figutr lui n-ar avea deci relief, dacd nu am

Fresca din tinda Patriarhiei. Astfel, punAnd Patriarhul 'Miron incerca sE lXmurim si aceas"th oarte a existentei lui.
rd ; ;s.il;;iia oin-nou'iti;;;i"" Sfiniei Patriarhi! EL-":**
potrivit cireia un '['iztan
$tiu ch gi aici, cahn toate pfiviniele in Na" Ionescu a fost un
i*iiii oUlsnoir" in Renasrerea italiand - la'masd, printre nunta9i' in
catalizator.,si a precipitat antipatii 5i simpatii,
"arei orice ai spune riscd si
;.;;;;;;';;i'.. i"
'iii"iia"
la Cana,
qtergdnd vasele'.pe de latun
nu se potnveascd cu ceea ce crede unul sau altul. Fhrd a pretinde
pe deplin un aspjct penrru care imi lipses'c multe
inchipuili
"i.*E'"" Ju"*utii'1.,i "tuu I
fij;#;;iilil;;il;;; i-n dreapta chipul proqriu'
9,.^"::l.Lhlln*
erem_ente, vot incerca, cel pufin, sd-l deslu5esc dupd ce stiu.
a"u.*io .t*nelo, iomn"sti, ';iugial'it
su6 trdsdturils SfAniului Mare Nu am_. despre leghturiie 'lui cu miScarea gar<iistX. decAt foarte
laT##liiT'"8','.lii'ti'l,1131",?",?lF''T,'f putrne ammttri directe, deoarece in aceastd eoocd l-am viizut Dutin:
!11"",',iHffi?*fr 'irliitun Ti{: am totusi unele indicii suficiente. cel pulin'pentru a formuli pro-
'vlenre, Racoveanu a scns articol in aceastd privin'tX' blemele care se pun in legdturd cu acedstd inirebare.
rtacnndu-l Penlrtl asta.)
"'"iil.lloitiiii'i Bisericii, ling[ uPa de intlare' din tind[' S-a converlit Nae lonescu? Urma.sii Iui la redactia ..CuvAn-
"r"J Judecata-de Apoi,
^r cu raiul in stanga u$l' sl tului", condus dupd moartea lui de meiliocrul 1..P. Pairaitescu, au
,r"nlo *a" e zugldvitd 'mare negru' a.$ezat vizibil in lisat sd se acrediteze chiar in ziarul shu
i"iiti tit"*"i-r"'ai=uptu un diavol
-J';*p.'itiei,,in ideea unei
:;i;:"i'ii"";;;;i;te "i, picioare, iu aripile desfdcrrte' -
,,conversiur.ri" a lui Nae Ionescu - Nae Ionescu,
la gardism. Dupi ei,
etcrnul peregrin, ajuns in contact cu mi;carea legionarh, s-ar.fi fixat
;;,:;;;'pH.ii;:;;i ;il;;;iii Fil"ilan'ie. indrumand-ir spre rocur de si inregimenrat definitiv in cadrul ei.
veci.
''"i.,b '" Lucrul acesta a fost prezenrat printre gardisti, in forme fonrte
tris6turile lucif'erice ale duhului intunecat' intr-o zitein
cate
defilarein urmaunui deum' deosebite, unele chiar amuzante in's implificareei lor excesivd.
-i;Til;,;;;6;";;;a;st^t, "' ia oputnla chipul
I- l'=iaili-*.unoscdnd fd;i ae. ingclare.
- O imagine din Epinal. Astfel, in roamna anului 1940, in
;li;";..,lr;i pt"i.*"-rui Na" t"netlcu. *u-i lipsegte n-ic-i privirea
vremea in care migcarea legionarh era la putere, am fost invitat si
pe care nu. izbutesc s-o
;;il 'li]'j"iLrl";i;ifini"^ latd in margini'
-sprAncenele
stufoase' nici asist ca unul ce eram cunoscut a fi fosl dintre elevii sEi
lFil,lil'i.hi^;;;;' i"i"; l"- rip'"sc
'si nici nici .
cocoa$e' nici o- obligalie din pane-mi, la o 5edinlX de intemeiere a familiei
-
fdrir
;;;';;-#;iii;i a blrbiei nasul cel
-cu
ti"niii"'"' de care Profesorul ^trer vorbea legionare Nae Iorescu. ,.Familia" era, in cadrul legiunii, un gnrp de
-r"'J;;; A- iin i-t*
#;1;J[ti;';;i'*niroi inrlli a fi d tr-o anumiti cuiburi cu vocatie comund.
l3fti'?i ii'i ai' i.- eu" zi c in
in aceasti gehinld mi-a fost dat sA aud cum un copilandru exaltat
epocXl " care-mi fuiese landva elev la seminarul de etic'd aupa ce i
-
infdligat - luminii; n-
lumea ca o luptX intre ingerii intunericului qi-ai
a govlit sd rdstdlmdceascd o butadx a lui Petre Julea gi sd vorbeascd
IV grav de ,,frivolitatea" lui Nae lonescu, frivolitaie h care acesta ar fi
renuntat prin convertire! Vorbea de aceastd frivolitate ca $i cum ar
Legiturile cu Garda de Fier fi vorba de frivolitatea origicui. $i ea il asemdna, dupi vqibitor, cu
legiturilor nu mai gtiu care sublocotenent terorist, cdzr-rt in floarca vArstei
Vin acum la o problemd delicatl' privind ldmurirea victima urzelilor sale, sublocotenent care zicea tot vorbitorul
air'ttre Nae lonescu'5i Garda de Fier' fusese gi el ,,frivol" inainte de marea lui - jertfh, ,,la fel cu Nae -
""'[:;;;"1;'; n",li, t"u-ua*a'' ai" Nu" Ionescu'.i" lltgl^g!: Ionescu"!
.- Acest chip de a vorbi de Nae Ionescu mi se pare cu totul
;'s,lffi J.#:"1"[' :"**''*u"%;,Tfi "i"'i?ilsli]':1^i',#"1"'"3i caricatural,
l.Mig.".. legionard". Ch Nae lonescu a avut legdturi cu Garda de Fier, cd a fost

428
Mircea Vulcdnescu Nae lonescu. Aga cum i-am cunoscut

lor in Spelase in lorga, dar, dupd un an de incerciri, formula tehnicienilor

indrumdlor direct al unora dintre gardiSti in un-ele din thoteleVasire
Ui..ii;ft#t,-;;si i;';r#';i ?;';#;;'d; ton Mo1o,'cre se-dovedise neeficace: Iorga constatase cd nu e el, gi Regele fusese
silit s-o pXrlseasch. SperaJe in Regele cel nou, diraces"ta pdrea cl
Ifi;;.;;'AGi;a.l con.tunt si de Mircea Eliade)' "4
lepAdat.apol ts;,3llii ;l alunech sprc liberali, admi1And si iuporte servitutile strdinillor.
inA*rnut-tpt" scopuri de.care miScarea s-a de ucightorii lui In aceasta stare de relativh rectiptivitate, se' intAlnise, pentru
insi f?ird ca pe urma to-t pi"u*dt=utcl (vor6esc
intAia oard, pe cdile sale politice, ., rfus.*"u Cioii O" fi"r.
iieil'ilp*;'a-'"
ifi '
bi:#' :i? "rl.i^i""t iiind*'.'?to'.politi' "i'
spiritual
susp'endat .din
al lor' fdri si fdcute in timpul proce'sului asasinirii lui Duca,
iiiliii"ai,, "iii'ritii' "uincape indoial5' 9i ^Legirurile
suferinlele
_
indurate in comun, deii Nae Ionescu facea totdeauna
i"
"" t"'o.a"
db ei
-
nu
iaivxratelor sale legituri cu .aceqti cauzi aparte de ei. in acea vreme, Ei mai ales faptul ci Regele, in
E[iJ r"rt i"ta acest timp, pirea cI se leagd tot mai mult de libeiali si ci-siediise
"i-ri
.";#; $;;;; l"*"6"" i"nJ"nental' cred ci este o problemx
"ito.u
omul siu in Titiriscu. au addncit colaborarea; mai ales'cX Nae
mult mai comPlicatd. l[-murite impre- Irnescu, teoreticianul, gd.sea nenumXrate elemente in ambianla
Pentru a arunca oarecale lumini asupra ei' se cer Nae lonescn Gdrzii, care sX-l aplece c-5tre ea.
intre
i"rr;i" i;;;;'t-uu louilit'piim"l" s-au dezvoltat ulterior accste9i
c6nro"t"
Slloliij ft-t;i:;;;"1- i'i "ut* Legiturile esenfiale. Pind unde va fi mers Nae Ionescu in
contacte. apropier? de Gardi? Se va fi contopit cu ea, sau va fi pdstrat
vede ci rezerve? Nu pot spune.si_gur acest lucru, cum n-am putut spuire nici
Primele contacte. Din cele ce am spus nani 9911, se poliricii altele privind starea lui din urmi.
'" il'iiii" i-o'"Ji6ei"i g*oiti*' ci pe aciea h conjuncturii
,+l':llltli::"1+::l't,'ll*"i"""'*g\ru.$','fi S-a-ncadrat? Pentru incadrarea lui definitivi in Garda de Fier
tq$Bl,*u.".,
articolele sld faptul ci l-am surprins odati vorbind, ori scriind despre Gardi
."';il. f,,itiii'ie"a rfii raEig on'Ii"ocoti'h' expiimatain
J"tp" -i?"scartes' pirintele gi z,ic6nd ,,noi". Dar numai o singurd dati.
"lIiJ?Ett",.ii;i;i.i"'li.t'r' "i'el;'ir'
dernocratiei moderne". precum"5i in conferinla
despre "Sindica- In acelagi sens ar sta gi amintirile tovardpilor lui de luptd 5i de
in politica'sociali' un reac- lagdr, alhturi de carc qi-a primit soarta lEri sd se lepede pi al itrror
i;ilx"i;J;; iin .i, a"li b--J" tiang"
l;h;iia-potiticri' d?9i..1T,'n timp de inchisoare il organiza, luptAnd irnpotriva urAtului, ddndu-lc
tionar de extrema dreapta in "radical"'
a filnii '.Isi definise leclii de italianh.
tum in chip cu totul gttEtt i-*'i"iJtpretat a,"G6ndirii"' prin ce-i Ar sta gi pre;uirea lui--^foarte mare, zice-se pentru Ion Mofa,
doctrina, de altfel, mar oemuti'la o aniiersare care. inainte de a pleca in Spania, s-ar fi sfdruit -cu el.
fi '#,i"tilili*ill:ili;xt.'':Hlllru.itlff't',i;l3lil'#;
p"nt-, i."
$i ar sta afirma{ia Jui Eliade, cd Nae Ionescu purta mereu asupra
lui <i fotografie a Iui Codreanu, pe care ins5, in cdasul morlii, cei ta-
i,i iTi. -f iri u".a.. "e
fii"u,ffafiff t
f,::?:5,X i3J,'H'3; re au cxutat-o, n-au gisit-o. $i-au zis insd: ,,I-a ridicat-o Parchetul!"
lilor nu e sd lase liberi,dez ii"i'nutui' Nae lonescu era [a
violeze cursul firesc al o"iJiriirii
eiplesie ir:l??l,"iii lui de o Nu s-a-ncadrat. impotriva incadrErii lui, cel puEin in primele
udnda celui care va ooui'ii--J"" reaiitelii romineqti de tirnpuri, stau insd gi semne de-ndoiald.
ievolulie, c.ue nu trebura s"iit i"tai"ipiesia Mai intdi, povestea care circula la Eforie, cd, d6ndu-i odatd un
totdf,fl"lJu"1,onar,
la pdnda vitrturilor revoluliei pe car') o
vedea ordin, Corneliu Codreanu, la Carmen-Sylva, Nae Ionescu i-ar fi
rlspuns ci nu primegte ordine de la nim.eni. Poate fi poveste,
des'igur, aceasta, dar rieverosimild nu este! incadrarea desivArsith,
cu rezonanle gtice, unei miqclri sociale, nu se potriveqte stilului lui
*"f*[ ;*'ffiill *h::i ihffi:;ft "'u;fii+l"'ilJ:# Nae lonescu. Intrebarea dacd acesta igi va fi phstrat independenga de

430

lllrcea Vulcinescu
iudecati, ori dacd s-a legat definitiv, rimdne deci discutabild'
'--8, in'uiiti iins, o a"ovaae 9i de alt ordin, care poate servi de
confiirmare. Ghiti Racoveanu, care i-a fost totdeauna credincios
mte iiiniite si cdre avea partida legata cu gardigtii de mult' nu s-a
ir.".ii-i lii*i1 .}i"iui. in titis"-", dicit a d-oua li dupd moartea lui
N;;-i;;;;i.'i;ii"uni il;na,1,0" ce?"' a rispuns: ,.Eu nu vreau sd fiu
i""iiu. fu nu Duteam sd Fiu decAt aldturi de Profesor' $i dacl s-ar
ii"drt"i * ei, ii eu le-ag fi depus jurlmdnt? Ce mi fdceam?"
intAlnirea cu Codreanu qi cu Mofa. Ce va fi fost int6lnirea
di";:" tr;'I;;" gi-.i"iii" codreami? Am incercat de multe ori
s[
-- mi-o inchipui.vld intAlnirea mai uqor' Am, mai ales asupra
c;- M;i;:
-oi*toi dE"atii tui in Spania. prreri deosebite ile acelea.care au
lit"tiii it[o* "i' px.eri iare fab cadeslEtuirea lui cu Nae Iotrescu
i."liti" o" pi""ut"'th fi fost deosebit simptomatici'
Etr nu ired cd Mola a plecat in Spania pentnr. a.se^rmpule' pll
.
. Nao lonescu. Aga cum l-am cunoscut
oamenii si de a-i lSsa sd cadi cAnd nu mzri outeau folosi. Va fi
deschis hli Nae Ionescu perspectiva de mento'r politic al migchrii,
care ne Nae il va fi fhcut sd tresard. stiind ce Doafe sd-nsemne acest
lucru' pentru el? in orice caz, de ac'est lol il'vedem dezamdgit, in
rAndurile scrise desDre Machiavelli, Codreanu nu-l va fi ascultat?
Nu-i de mirare. Codieanu avea un fel de neincredere instinctivd fagd
de tot ce venea din trecutul politic apropiat, 5i Nae Ionescu se
scildase-n multe ape, cu motive nu totdeauna limpede vizibile.
Apoi. Codreand, om de instinct. cu reacf iuni simple. se temea de
prea marea inteligentd si de iscodirile ei, pe care le sbcotea drXceqti'
irlu *-a. mira, de"ci, ia brima lor intdlnire si fi lost de supraveghere
si mlsurare reciprocd, inai mult decat de contact. Va fi fost, poate,
o revizuire comind de perspective, planuri gi posibilit5li apropiate.
CAt despre povestea- cu lotografia lui Codieanu, pe care Eliade
spunea cd Nae'Ionescu o purla-totdeauna asupri-i, 5'i cu care ar fi
cLrut sX fie ingropat, mirtririsesc cd am oarecare ind6ieli asupra ei; '
asemenea feliiisfie neootrivindu-se ctr ce stiu despre Nae Ionescu.
in fapt. am spus ch, la moartea lui, fotografia cu pricina ntr s-a gisit.

Etiacie' mi-a' spus, misterios: ,,A rididat-o Pariherul." Dar asta-i

acte de eroism rrersonal, la contlucerea migcdrlt' lmpotnv,a ^lul seamdnd lui Eliadel
-- ;i nici c-a plecat spre a murl' tacand
Codreanu
- -ut"unii
cuni zic
susiecteze cd-i vrea locul
Aclevbrul e insd cd latura intelectual5 a miscXrii a avut contacte
ioi-iiiii *"ti"iu, to.ep"ie sXJ
li judecatd' La judecata lui - nerrnanente cu Nae Tonescu, s-a slttuit mereu cu el' i-a cerut teme
il*i i. "f iil. eu cred cl lvl5ta a plecat
ar fi fost fue reflectie si de luoth. Si cum nimic nu se fdcea, in mi5care. lSrI
il;il;1"b;; ;tb;';t.'tridare, uciie!.e' 51 oric6t voia con'dui[tomluj ei.'trebuie admis cd el a incuviinlat acest
;;i;;i ;; i';;ii' I i o'icdt a.- f iocotit justificar- faptul'. dacd omul
-pur"n"reu contact.
:;#; i.i1;#uii in qi sunt dovezi cd Mo,ta era Fant e insd cd unii din cei care autinut acest contact cu Nae
;;;;il"G - nu se poate cu C-omeliuca -
faptul si nu-i fi dat Ionesiu au format. mai tdrziu, latura moderatd a miScXrii 9i unii din
"aul!9,11t11"^
care ucisese pe
t-ii"t J u".ttu t-a intddrplatj-9i ^Cod.reanu, ei chiar disidenta acesteia. Dar pe atunci nu mai triia Seful lor'
o't"}".iti rtli".iu
'i" qi ca're creclincios fiind 9i el era deseori
fi fond, intri etosul lui Nae ionescu 5i al lui Corneliu Codreanu
Iia-*:i"iit iemui.an care-i-bidzdaserd fala cu o -
cutd adincd de
era o deosebire cardinald. poate chiar una d€ substanlS.
ochii
H#';il;i-i;ni;;;';'i --iur
a'-"itated lor obienuitr
- . Nae Ionescu era o fire^contemplati vd, de artist' iu o esteticd a
aIbastri.
''"ii;i; nurtlrii care il situa dincolo de bine 5i de rhu, 5i o inteligenl5
s-a dus deci la judecata lui Dumnezeu' sh lupte
pentru Iealistd. ascutiti. care pdtrundea toate c'utele 5i dedesubturile unei
Do*n.ttu sd-i facd^judecati' S-a dus n..rft"-. incir..at". .pie a-i deslusi structura. Cee,a ce domina la el'
cnrce evirlent. dar pentru
;;:il*fi;ilbenii'o'."iJ"nrl' "i Ce-i std scris? inainte de a pleca' [.u"iu roittt"i de a'fa'ce bine, era iuriozitatea, dorinla de a gti, de a
H;K;;;.-;;la Ei Ni"l b"-i vq {i sPll Nae lonescu? cine fac6 lumind: .,lucem [ene"' $i, in fond, pe planul omenesc' era un
:';;?""i' "u
;;;;i.outie? E foarte probabil ch Nae il va {i ldsat s[-;i sceptic.
intotdeauna! Dar ce e sigur bodreanu era, dimpotrivd' un intuitiv practic, o ^nature cre-
i,;;;i&i;;l-ri'ngui,
pxttiii,
u'u
"o*
a lhcut
alncioaia, ianatic'd, aplticatX spre f?iptuire, cu-orientare fundamental
J"-ti'C;A;"'
"i
. di:sprE el, o amintire 9-e;te-arsd'
i'ao co"tu"ioil;i N"'" Ionescu mai- dur! Nu-l vxd eiica, aoririnatr, in tdate, de frobleha normei de purtare, .,ce e de
mai ales tot
* "Iiiiiiiiri'ti?l
oii"rtiia"o"-giceluilalt tot sufletul 9i de
iiir' l6fii mari avea and a utiliza
fhcut", care mergea direct Ia lintd.
ffi'fii.'b:i";;i'":-f'" -
432
 Mircea Vulcenescu
Dq aceea, contactul lor nu a putut fi altul dec6t acelu dintre un
g4nditor poliic ai un politician. Adicb tocmai cel de care se ocup[
Nae in prefaga lui despre Machiavelli. li putem deci primi
concluziile asupra acestuia ca o judecatl a cazului stru propriu? Ftrra
a afirma hotdrdt lucrul. nu vdd prea bine ce i-ar putea ita fmpotrivd,
in afara viziunii qimplificate de fanatism pe care ne-o dd, despre el,
opinia candidi a acelui energumen carb-l compara cu subloco-
tenentul cel frivol, pe can€ eu n-o pot admite.
Adevdrul trebuie si {i fost, fdli indoiald, mai pufin simplu.
'vI
Ultimele amintiri
Vila de la Bdneasa. Ultimele mele arnintiri despre el sunt cu
pulind weme anterioale mor[ii sale. Si tot fie doi ani de atunci. Era
in casa lui de la $osea pe _c-are o gnndise.el dupd. planul inimii lui. 5i
a cdrei construcfie, fdcutd de arhitectul Cantacuzino, o
supgaveghease tot el, in toate amanuntele!
In casa aceasta minunatd, in care el igi aflase in sfdrgit o
incdpere, dupd ce peregrinase prin atitea locuri strXine, se parea ca
omul igi va afla un popas. Igl construise casa anume pentru asta. Nu
era o casd obi$nuiti a vremii noastre. Ci semina mai mult cu o curle
boiereascX de altAdata.
Casa era intr-adevdr- croitd pe suflerul lui. inchipuili-vd o casd
rnare, spatioasa, in mijlocul unei curli mari, iu care intrai pdntr-o
poartl -boiereascd ce-i inchidea perspecliva. Cldditi in stit
iomdnesc, dar nu in acel stil inzorzonat al lui Mincu ori al pos-
teritdlii lui arhitectonice, plin de podoabe gi accesorii tdrd rost, ci in
stilul acela simplu cu zid mare alb, ferestre drepte 5i flrd ornamente
inutile. pi cu acbperig de ligli, in care etau cldilite'casele conacelor
bunicilor nogtri de la 1ar5.
Curtea d<i intrare, inconjuratd pe doui pd4i de un brAu de plirn-
bhri boltite sub arcade, in dosul cirora te agteptai sd gdsegti chitii, ii
dhdeau aerul unei cur!i monahale, asemdnitoare ,,certoselor"
italiene.
Pe srrb poarta boltiti a intririi soseai intr-o incipele largd cu
lespezi rosii. La stdnga, inchis, uu iatao, la dreapta se deschidea,
larld, sufrhgerie. sprc fund urcai pe o scar[ la caful intai.
434
Nae lonescu. Aga cum l-am cunoscut
Pere!ii casei, nedriEcuili, erau tencuili cu var.
- In. cdmara din mijloc, in care intrai, te intdmpina un clavir,
fotolii confortabile imbrdcate cu cretoane inflorate, doud, trei mese
mi-ci,. pg :g.r-e .erag vase cu flori, gi sofale acoperite. Pe jos erau
scinduri beiluite. Lumind multd pitrundea prin ierestrele deschise,
ddnd imprejirrimii un aer viratii, inflorat, ^aerisit, in care rdsuflai
parpA ugurat de povara orapului de dincolo.
In odaia lui de lucru, iirtr-un col1, o masd mare-florentind, cu
scaunul ei. Pe masd, un bust, un vas cu flori, o carte. In fatd, o vatrd
gi, la dreapta ei, o poligi cu cAteva obiecte rare. Deasupra acesteia
din urmd, in_ mijloc, la indltimea ochiului. un singur tabiou, nu prea
mare: o Cobordre de pe cruce, de [Ell Greco, da sufletului inciperii
gravitate, Ihrd a-l impovdra, ca risunetql indepdrtat, in acest m-ediu
rustic romdne,sc, al unui acord de ory5. Intr-alt col1, pe o podea mai
Jidicatd, o sofa rotundd-n jurul unei mese de cafei, iot in cretoane.
In fpga vetrei, o .,liseusd".
In dreapta, odaia lui de culcare, al cdrei prag nu l-am trecut decAt
dupd ce a murit: un pat in stil italienesc, auster, de lemn simplu,
minunat propo4ionat, acoperit cu o cergi de pluq albastru, o masd.
de noapte, pe care am insemnat, in clipa rnorfii lui, un roman
englezesc al lui Steinbeck gi cAteva fascicule dintr-un roman
polilist, un vas de flori, un iconostas. $i-atdta!
Biblioteca lui, in fundul oddii de lucru, in partea cealalti a casei,
era plind cu rafturi pAnd sus ,si avea pe polige ci4i rare, la care te
urcai cu scara. Odaia era schldati intr-o lumind albestruie, strlt-
bituti de razele soarelui care cideau piezig. la mijloc, pe o masir de
lucru de lemn, care amintea masa de lucru a unui arhitect. Pe ea,
manuscrisul manualului de logicX, 1a care profesorul incepuse
tocmai sd lucreze.
intr-un asemenea mediu l-a fixat, cdndva, cu muit inainte de a-Ei
clSdj casa, pana asculitd a lui Anestin, intr-un desen in care-l
inchipuia imbricat in haina de giac a cdlugdrilor qi care purta
subtitlul: Pdre Joseph... $i tot intr-un asemenea cadru, dar aiurea.
l-a surprins ochiul unui fotograf indiscret, in halat gi papuci, aidoma
prefiguririi.
Nu-ncape indoiali cE intre aerul acestei case gi sufletul lui sunt
legdturi qi concordanle care ne-ar ingddui gi astizi sA depindm
aicvea firul gindurilor lui.
Cei czu'e preluiesc amintirea lui ar trebui sh faci totul ca aceastd
casd sd rdmlnl intocmai a$a cum a ldsat-o el, neatinsd, pentru ci
Mircea Vubenescu
este o icoani nealteratd, cristalizatd, a vedeniei lui despre vial[.
Visa si fac[-n jurul cu4ii din faEa casei, intr-adevdr, chilii, in
care sd stea, pentru a lucra, ucenicii lui in ale filosofiei*.
De atunci, casa a fost rdscumpXratd de stat $i _sortitd drept
locuin{i Conducdtorului, care i-a fhcut unele addugiri in partea
dinspre bibliotec6, filr6 a-i schimba insi prea mult stilul. E un bine
cd n-a trecut in alte mdini, profane.
Md gAndeam cu groaz6. care va fi parvenitul nepriceput care-i va
intra in sthpdnire. Aga. schimbul s-a llcut pe inXllimi. clrm se
cuvenea pentru o asemenea a$ezare. De cdte ori am pdgit insd pragul
ei. la aniversirile noului stdpanitor, sau la consiliile de nrinigtri, m-
am intrebat ce trai vor fi ducAnd perelii, din imbinarea ecourilor
acestor doi mari oameni ai neamului nostru, totugi atat de adanc
deosebili qi atAt de greu de apropiat spiritual unul de altul. E ciudat
de consiaiat cd, devenit[ locuinla Mare;alului aspru gi fdrd huzur,
casa s-a inveselit oarecum qi a pierdut ceva din rezonanla grava
care-i insolea altddatd simplitatea. Lucrurile au rbmas aproape toate
la locul loi ori le-au inlocuit altele asemAnatoare. Dar perelii aspri,
de care spinzura singurd Rdsrrgnircahti [El] Greco, s-au acopent cu
Andreesii. Luchieniii Grigoregti: flori gi peisagii. Iarin fund. acolo
unde u$ir dddea spre biblio-recd, s-au incastrat doi stdlpi implrXte5ti
de oiatrd. adusi din tinda vreunei biserici strdine. Acestia nu-mi
;ld;;i; .a'*i ;" p; pt"t;ngiogi ;i fiindci podoaba lbr greoaie
stricl, odatd cu fringerea bollii, sobrietatea stilului casei.
0 seari la Nae Ionescu. Nae Ionescu ieSise din lagdr 9i ne
poftise la masi la el pe cffgiva fogti colaboratori 9i studenli de-ai lui:
-Si e"t" toart" care ar trebui sA-i fie hdrAziti casei de acei care vor
"ceasta o asociatie a ,,Prietenilor lui Nae lonescu", ata cum sunt' in
alcitul candva
striin5rate. ,,Anricii lui Piscal", ori ai lui Balzac care sI se trudeascd si pestreze 9i
str f'aca s[ iodeascd tot ce s-a putut pAstra de la el. O asemenea asocialie am
proieclat, cAliva ucenici rri lui. phn 194 l. Dar ea nu a lost autorizatd; pe cAr
ti.i desi cerLrea noastri intruDla, intre altele, semnEtura mea, subsecretar de'tiu, stat
in n-rnciic. ca a dezlAntuit inrr-un consiliu de miniftri de ordinc, la care n-am fost,
J f,rrtu'id nu s-a potolit decat prin refuzul aulorizdrii. De acest refuz nu a lbst
"at. minisdului Culturii; filosolul lon Petrovici,
strdini selozia cu care m-am rhfuit nlai
t6rziu. fi un sfdrsil de $edintd de consiliu de minittri, in care a avut imprudenla, cu
orileiul rltei disiutiuni. sd-mi facd o aluzie. Ea mi-a prilejuit apoi o supraveglrere
biscieti, la toare cinferinlele ce-am fdcut, din partea Ministerului de Inteme, care;
ascultandule, s-a convins c[,s-a speriat degeaba!
436
Mircea Eliade, Pbrintele Alecu Popescu, Racoveanu, Costicd Floru,
Virgil Bogdan, Dinu Noica, Titu Devechi (nu ptiu dacd elau cu noi
5i Emil Cioran, Paul Sterian $i Terianu). $tiu insh ch domnii
Onicescu gi Ionescu Mogu au vehit ceva mai thrziu.
Tronind acolo, voltairian, in rnijlocul mesei, intre ucenicii sdi,
in sufrageria luminatS, in care pe talere scumpe se serveau mAn- .
cinrri alese, Nae Ionescu mi-a apdrut intr-o lumin5 noui.
IntAia oari il vedeam altfel dec6t in tabdra de lupt5. Era, acolo,
cap de qcoal5, intre ai lui, din care nici unul nu sem[na cu el la
gdnd, in totul, dar care lucraser5, cot la cot, sub supravegherea lui.
FirX sd vreau, gAndul mi ducea la aceste refleclii gi la privilegiul,
rar, de a-l putea vedea de aproape.
Simteai in aerul lui de lup viforos de altbdatd ceva linigtit gi
imblAniit. Ceva extrem de sbnsibil, un fel cle bucurie, necomu-
nicabild, ci se gisea dupd ce drum! gi, fErd ca sd gtiu, inaintea
cdrui altul! iarlgi in- mijlocul nostru. SimlezLi cI ne mdsura gi ne
cantdrea pe -toti $i, mullumit ci ne vede, ne lua, pe rdnd, Ia rdfuialX.
Convorbirea lui cu mine gedeam la stdnga lui 5i, ca totdeauna,
ocupat peste mdsurS, intdrziasdm- a inceput tot printr-o dojan5.
Avea impresia ch il fdcusem sa aftepte.- $i-mi da sh inleleg - nu
stiu dacimi-a spus ceva ?n acest sens, cred cd nu, dar atitudinea lui
i.ri-a rpus-o clar', a$a curn indrepta altddati pe,,ort' sau pe ,,Spinota"
cd acest lucru iu se cade. Mi-amintesc acum! Mi-a spus, cum
-
incepuserX si mindnce, pe un ton care nu era de scuzi: ,,Nu te
supeli cI ne-arn atezatrla masA!? Nu?" $i, in tonlrl acestui ,,Nu" era
dojana.
Despre Virgil Madgearu gi Toma din Aquino. Mai departe,
convorbirea lui cu mine a alunecat asupra lui Virgil Madgearu 9i a
Tomei din Aquino, Md intreba anume cum de fac eu asa de md
iruil.e si si cu Madgearu si cum tle sunt ucenic al lui ;i toru9i
".i "i ii vorbesi la Cdminul Sfintului Augustin'despie
rn&- pi.iat.r.
filosofia Tomei?
t""i;trJb;r!a;sta
mi-a mai pus-o, cinci ani mai tarziu, in ziarul
,,Semnalul", un domn Cr5ciun, care mi-a flcut trista cinlste si con-
iidere, cu regret, dlept o ,,tragedie a cultLrrii rorndnegti" admiralia
mea concomltelrti pentru Nae Ionescu 5i Madgearu. Am incercat,
ca totdeauna, s[-i idspund. ($i rdspunsul meu e valabil qi pentru
domnul Crtrciun.) I-am luat totdeauna in serios gi cele mai mici
,.;,;butade" Profesorrtlui, ;ii nu firi de folos. $i o discugie s-a incins
437

Mircea Vulcdnescu
despre unul gi despre altul. Urcdnd Ia rEdicina lntAlnirii mele inre-
lectuale cu Madgearu, i-am ardtat ce mtr apropia si ce mtr clesnirtea
de el. Vorbind, intre altele, de ,,teoria edonirmi6i ttrrtrnesri..^ a iui
Ciajanov, ca de un elenrent comun. Nae Ionescu mi-h rdspirns: ,,pEi
eu i-am dat-o!" L-am intrebat: ,,Atunci ce-ti este de mirire ci mi
inleleg cu el?" Mi-a rispuns: .,Prai vezi, ci ei o stie, dar nu o aplici.
fiindcd g6ndegte cu pablon. Si tot cu sablon sAnileste si Toma hla al
tdu, din Aquiiro. Tciate pro6lemele se succid, Ia'el,'intro ordjne
perfectd gi se rezolvd pe rdnd, ca ?n cursul de filosofie al lui G.G.
Antonescu." Iarigi discugie, daci in filosofia Tomei din Aquino este
sau nu este ,drami"? Nae Ionescu insista asupra ridicinil6r damas-
chiniene ale filosofiei lui. gi iarlgi. intrebare djn parre-mi: ,,Arunci,
ce te miri preocuparea mba de'ddnsul?" Duph-masi ne-a dus la
, biblioteci. Am revlzut, cu pldcere, in raft, volumele mari din Ori-
gen gi din Sfintul Vasile cel Mare, pe care i le imprumutasem cu
I mulfi ani in urmi gi pe cjrre mi chema mereu sd rn1 le iau, dar pe
'care nu le mai luasem. Erau aldturi brogurile ce-i imprurnutasem
tasupra [rri Jacqr.rcs Maritain, qi Nae mi-a zis, privind la unele gi la
raltele:,,Te a$teapta!"
t spirituali, religioasl. poate jusrifica comunilar.ea poliricd de dcstin,
,lne-aTot in legdturd cu entuziasmele mele prea repezi, Nae lonescu
citit un pasaj din cartea unui filosof romAn, tocmai atunci
, apdruti. pe care-l ldudasem pentn.r subtilitatea lui gi care pasaj era,
r intr-adevdr, incornprehensibil.
, Ne-a arltat apoiDiscu;ii
o minunath edilie a lui Nicolae Cusanul. pe care
Itocmai o citea. lungi cu Eliade. asupra acestuia. Ne-a
vorbit, ca totdeauna iarlsi, de bdietii lui, de studiile ltcute de Radu
lin Cermania, unde invilase elini qi ebraica, de lucrdrile lui la
Wagemann. care avuseserd mare succes. $i noi ne aduceam aminte
ide ,judecata" Profesorului din Cursul de logicd elementalh. cAnd ne
spusese: ,,Nae Ionescu e ce e; dar Radu e o floare de bdiat!"
l^
' comune de popas linigtit, de ugurare, pe care am pistrat-o de-la ele.
Creafie si libertate. Intorgi in odaia de lucru, Nae loncscu a
ldeschis
-despre
disculia despre.,bine" gi despre ..riu'', despre ,,creafie" qi
,,libertate", incepdnd sd desfl5oare tezele lui lavorite. ceea
1ce licea si se incrunte pulin teologii dintle noi. Disculia pomise de
'la arborele cuno$tintei pi, din nefericire, nu a continuat pe tdremul
lmetafizic, pentru id Eliade a deviat-o in direclia sinrbolicei
'arborelui acestuia in diferite religii gi-n folclor. Ne-am propus ?nsd
rsi-i cerem limuriri, sigur, data viitoare cdncl ne vom mai intAlni,
ce scrisesem cu ciliva ani mai
'cdnd voiam sl-i citesc siudiul
gi
I
)438
Nae lonescu. A9a cum l-am cunoscut
inainte asup.ra. Condatnndrii lui Origen, gAndindu-md la el, gi pe
carq nu-l publrcasem.
In timp.ce discutam,.a.sosit gi profesorul Onicescu gi discufia a
qrgcg! pe tiramul statisticii, cu care prilej Nae Ionescu ne-a expus
felul in care concepea statistic legdtuia dintre notele unui concepi pi
indivizii cdrora Ii se aplicd. SChila chiar o teorie a spefeloi ih
biologie, intemeiatd pe aceastd idee. $i alta, a obiectului iizic.
. Nafional-socialism gi,comunitate nafionalS. A incercat apoi sX
aduci vorba de politicd, dar disculia nu s-a mai prins. A vor.blt el!
Ne-a expus pirerile lui asupra nagional-soiiatismului, formi
politici ce i se pirea in totul corespunzitoare incerc5rii de refacere
a ,,comunitdlii- spiri!rale", prin care alunecarea timpurilol plrea ci
ar vrea sh substituie dupi el societatea aritnretizanti, a
perioadei democratice,- in agonie.-Realizarea deplini a acestei
comunitili nu o vedea ins6 posibila in Germania, unde scindarea
individului de societa(e s-a ficut pe tipul apusean 5i unde opozilia
Nordului protestant cu Sudul catolic crEeazi siavile in' cal'ea
deplinei comunitili spirituale. I se pdrea cI singurh comunitatea
;i lara unde vedea el posibild realizarea deplinl a nalionulisrnului
socialist era mai ales Rdsdritul gi Sud-F,qtui european, gi rnai ales
Rominia, unde scindarea apusedni a individului ile gruir este ?ncX
slpgrficiah gi unde se pbate illZptui o comunit-ati spiritualtr
deplini, pe plan rp.ligios, a societilii politice, poporul fiind in
intregime or(odox. Insemna, de asemeni, legdturile precursoare ale
lui P6g_uy cu national-socialismul..$i le spunea: ,,Le-am spus toate
lucrurile astea riemlilor, acolo la ei, ti au cam rdmas pe gdnduri!"
Capul de gcoal6- Amintirea pe care am pdstrat-o din aceasth
seard s-a_topit cu ,aceea a inthlnirii urmitoare, din cauza impresiei
BIielii.leseau amintiri: ,,V_i aduce;i aminte, donurule Profesor, de
leclia despre plictiseald?" Leclia aceea pe care n-o putea uita Em.il
Cioran, in care, la cursul de metafizici, plictiseala a fost iufhli$ate
ca starea creaturii rimasd singuri, faF-n fati cu ea insdSi. Dar
despre cutare, sau cutarc alt moment de lupth comun? Si plasa
amintirilor se lesca intre noi, care-i evocam unele din lucrurile cu
care am inceput aceasti carte, gi el, care incerca sA le reconstituie
ata cum le trdise el insugi.
 Mircea Vulcdnescu

l\ae Nae lonescu. Aga cum l-am cunoscut

Nae Ionescu tre^cea pe totl
lonescu trecea in revista.
toti tn revistA. ti
[i caracteriza. Ceuta
Cduta Dentru
fiecare nota justA.
rare nota iusti. fi
Il simleai fericit c[
simteai ?ericit lui. Si nici unul din noi
ch e cu ai lui,
veacului acestuia. inrrebarea e stearpat gi fdrh sens.
nu presimlea ce se pregdte$te in umbra acestei lihigti. liirigti. in cap cu
penrru ei, ,,rapteri racute, il';;'pt"t,;r; ni ii r*i ru.[t"::
Ne proiusesem sA veniril sdl vedem regulat gi n'e pregdteam s5-i
em, cu primul prilei.
cerem, prilej, ldmurirea nellmuririlor
nellmurlrilorbe pe care ie aveam in
l::p,:t,
pentru ca ,.tot ce este are un temei, care_l'scoate
din netiinti, afllef,
de ce ar fi, mai curand de"ai n_al n;f i;;bl.;;;'::;.ribititdrilor...
leglqur1
lesdrurd cu g2nduhle
sandurile iuilui si noastre- multe
gi ale noastre, multe.
Vd inchipuili cdt a fost pentru noi de dureros si afldm cd Nae daci are. penrru ei ur.un ."nr, nu_l-ui. il;a,"ffiiil'1"#,"#A;;j:,
a posibitului cu in taini exisreni.t .,i,ia1ii.,il,"
^viirorut,
Iosr pe.nrru Nle lonescu.'Cugerand la ror ce
qcea
"_-::^,"^t.1!ij
ce a vorhlf, a scris gi a fdcut Nae IoneJcu, problema aceasta,riu, din
.despd4ea numai de el in tnip, dar ne silea s[ amAnlm pdnd la
r_re
posibitutui sti in miezut'neti;i$;;i ;;i;.-""- a
Judecata de Anoi
Apoi limrrrirea
llmurirea rrnoi lucruri i*r
unor hrcnrri pe c^re nu ni li-hrn
care nrr le-ail nrrfirf
putut
ldmuri asuprd-i. narte a lor imi va sciria
asunrd-i. O parte scdfa, nrin
prin urmare, defiiitiv
rrrmare defiiritiv.
aici De pimdnt,
aICl pe Damant- totdeauna.
totdeauna-
Ceel ce intereseaz5. insi aici, dupd ce i-am evocat figura, este
, E19ce1i
oemulr,
E_xistd, intr-adevdr, intr_unul dirr cursurile lui de
o rraza sfranie care ldmlrepte multe din atitudinile lui, caie
mai
dactr gi cum am putea desluSi in tot acest complex fremdtdtor de au pirar pe alafia pi n-au limurir p6,ilirii"ll " -""'-
prohleme. 5i chiar dincolo de ele, sau progresdnd de-a lungul lor, leclie de deschid.ere sh fi fost prin 1927_ Nae lonescu.
gAndrrl omului viu? ^. -T.,r:g vremea anilor lui.de tinerele
evocand unii,ersiturd, vorbe;te despre
Cu titlul de ipotezx, voi incerca sl-l propun. studenlimea de atunci si cle rei iri li-i,li,r"".n,d"ng"or,"i.
Preocuparea .tui in friininra;ite -parriciia
si' ;i;;e;;i"'
insemnare prin acesre vorbe ciudaie:'..fil; i;;;;'roare
i" 'T""..".nt,x.. sunr
acesrea
VII mare.tucru, da-r ne plicea si vedem bum cade un om..,
Ntclodatd alirudinea lui nu a fost alta.
incercare de caracterizare !atd, sturdent in anul I, Mircea Eliacli l_a v5zut intiir oard si i_a
^r mpanasrt grav cd are ,,nedn_meriri metafizice.., pe care ru
sa r"e trmpezeasca, Nae lonescu i_a rlspuns scuri:,,Bea. Stie,cu ni
Nae Ionescu n-a fosT iin filosof de catedrx si viata si invhthtura -iarrauri
lui nu trebuiesc privite didactic, ci ca eforturi hle uriui'om vil, Ca In alte imprejur5ri, in care scriitoml u"isioi
om vlu, si surprindem secretul atitudinii.lui in existentd,
viu, va trebui sd existenld, amaracrunl. pe cale rn prieten comun credea cE Nae Ionescu ouea
le_ai
care sd n i-l restituie in'treg, dincolo de roate metamorfozele lui . putea curma c-o vor.bi, Nae Iolescu i_a rispuns acesruia scull:
lparenlq. Dach ne situdm pe acest plah, deSlugim c-6, de--a lungul ljr ce vrel sa-t tac eu'/ Lasd, md, biielii si se dcscurce sin_
gun.',D*
LJaca e ceva in ei. ies ei singuri Ia suprafilh. daci
nu, inseamni
cd degeaba te bagi !"
Altui prieten colnun, Nae lonescrr ii preciza, odatd, pe cdnd el ii
posibilului inchis in lucruri, adici impingerea lucrurilor reproga cd nu s-a fdcut ministru:
lor limith de rezistenti. trecerea lor dle la ceea ce $rnf I - ,,Nu inseamnd nimica, mXi, sI fii mihistru. Cine n_a fost ministru
in_1a_ra asta? Totut e: Sd poli ix rii
pAnda vielii !
cttn cet care sunt. Mie insd fmi ajunge!.. -iiiiiiiir. Sl'ait; ;,j " por mutfi
$i nu m-ar rnira dach. anrnci irind'unii ii vor fi impirtdgit intenlia
Ior de.a muri, Nae Ionescu le riraifiins';;a.i"ia;i'i'.i'_ tisnndu_i
si se hothrascd singuri... "a
sare in.procesut omorArii tui ron
y-!9ul ^.3:l'*,^l:f::ll:l
ln. care.raspunderea lui rnorald a lost angaiarl [G.]
^,,_t"cttrm,
unl, 9..orcal a" chi.i
.lusttllcare, acesle randuri:
/t40
 Nae lonescu. A9a cum l-am cunoscut
Mircea Vulcenescu
Aceasta este ceea ce s-a numit profetismul lui.
Trei oameni stau pe malul r6ului: Titulescu' Duca. gi Nae Pentru cdli oameni n-a jucat, oare, Nae Ionescu r-olul acesta de
l"nl]r",i. Titri;;;" vrea'sd-i dea brdnci lui Duca-n 3P{ $t3l nu Stte revelator al lor ingigi, de descoperitor de vocalii ascunse, sau de
;;"il;i.. N;;- i"n"*u ii spune sd se fereascd' Insd Duca nu-l
e arestat!
retezdtor iremediabil de avinturi fipsite de vocalie! Pentru cati n-a
ii.ljiia,'ii iliir"."'i,:i aa'L-f';d. Rezultat: Nae Ionescu fost stAlp de indreptar! $i pentru cAli n-a fost piatri de poticnire!
Eu nu rdd."
Pedagogia negativS. Am mai spus lucrul acesta. Pedagogia lui
Tehnica ziaristici qi sensul teologal al existenfei' La fel Nae Ionescu era, toad, nqgativA. Nimic nu-l interesa, decAt intru cdt
Nae Ionescu ca ziarist.
t'"ir;;'fi";;";;-inf"l"g"u
nroceda se putea susline singur! Ii placea sd ispiteascd ce zace-n fiecare gi
meserja de. ziarist numai ca niciodati n-avea remugciri atunci cAnd izbutea s[ rdstoame intr-un
ira.i"tni.ite pasivd de o cbni8-pta euenimenlele ce- se produc 9i de om ultimele resorturi. ,,Nu e nici un picat", imi spunea el, adeseori,
o l. a"soica' r'osturile, tilmicindu-le apoi limpede'. pe lnlelesul in fala unei infr6ngeri. ..DacX s-a lSsat invins, e cd nu era nimic de
iitt".o.- ii vedea in scrisul cotir.lian un instrumenl' de rnterveolle ln
direct de capul lui. Ce pagub{ atunci ci a fost dat la o pane?"
i,'irT. ii i.^t" ,iill., o .olabor*e a lui cu istoria' un mij.loc
Pedagogia aceasta e desigur foarte primejdioasb pentru medio-
#|1.J;.Ji;;il;Ii'iii"l. r"ttt in care ingelegea aceasid interveryie
mare interes pentru clne e
critate. Cici poate duce la,,frdngerea gAtului" oli la o descurajare
ii"ui."i" de evenimente e de cel mai lui personalitdli iremediabili a veleitarilor. Dar aceasti ,,curilire de teren de tot ce
;;;;; ;; t*u.pii"ae ioit"rile contemplatlvc, nu actl ve'
idinci ale prodigioasei
nu e apt si reziste" este mijlocul prin care Nae Ionescu a selec-
"-'i;.i"in
care- ultimi analizb', sunt ,
lionat, dintre elevii lui, o generaFe de oameni ca1'e merg bine,
i"a:"-i-rnli a"'tu cursurile iui, vedeam cutn Nae Ionescu -
posibilitxlilor, riu dar toli pe picioarele lor proprii!
.t.ruti", iscodind lumea vasra_ a perechi' - atitudine nu era la el numai o ispitd vagi, neldrnuriti.
"-"ib"'ili'iniai -i"LJi iui agerx 9i
Sltii.ii'ia"?it-t,i'it opundndu-le Cduta Aceastd
Nae Ionesctl era conttient de ea. Totdeauna ne spunea ci pelibadele
p"
ar')oi. intre iooteze''";* imprejurirllor' mediului'
-uipotrivitd de libertate sunt cele mai sirace-n personalitdli gi ci personalitfi1i
;ffii;i;i ;;Ai" era totd'eauna pentru el - ca .9i pentnt
".u
puternice nu se fiurcsc decAt sub stipinirea unei severe discipline.
A#nti*i; ui"r"*i" iilrrul prin car6 lucrurile.trec din lumea
i.rii]irl,atil"i
t'""C"';;;i;i, puie la-.uenim"niul aieve-a.petrecut' [a fapt[' Dac[ Nae Ionescu inte(venea in cursul lucrurilor, nu era, deci,
'Nae lonescu proceda ta fel' iscodind intocmai ca la niciodat[ sple a fo4a mersul natural al evenimentelor in sensul dorit
p"t^ioititxiitor,,pe care le trecea Pqn ?fcujifll 9: de el, ci, dimpotrivd, totdeauna atellt la virtualitilile inchise in
.r;irilil;;ti. decl mal lnlal orolne ln lucruri, el impingea evenimentele sd se realizeze in sensul
foarfec[ al intrebirii. Intrebarea lui puneaperechi Nici o deosebire' dezvolthrii lor proprii.
i"#b""ipi,tiiiiii,liil".. p. caie le rdnbuia
din acest Dullct de vedere. intre cursurile- [ui $j artic-olete lui de ziar' Nae Ionescu avea studiat, mintal, intregul eqichier al viegii
ii;;ri;i;;;i. era deosebitS' Nu insd trararea lor' noastre publice. Aga cum Balzac igi figura eroii lui nenumlrati gi-i
""'firr" ion"t.u probiernelor
'cIuta apoi. am spus, in(re pe aceea care suprima cAnd igi sfirgeau ciclul, pentru a nu-i incurca socotelile gi
-ipoteze'.
;l ;;;i;;. nuntai a" adereirle in me^9.iirl ambiant' Ambianla a nu reapare in romanele lui de mai tArziu, Nae lonescu avea in fala
; iucat rotdeauna la Nae Ionescu rolul de tlltru al poslhrlllalllor
"fd ln ochilor lui cdnd scria pe fiecare om politic, fiecare
L'J;AH.;;:"it.r" a" J" i"t' o"tp'icarea feiului in -
imprejurare, fiecare - sunt, cu situa;ia lor. cu arnbiliile
grup, a;a.cum
#;#;;;;,;r" i" iu" qi"t!i'i*"ni'
se desfac in actualitatea imediatx nu-i Si interesele lor, cu resursele [or, cu ce pot lace.
::;ii"i;il;t'i;"tigen1a iird a-l ispiti si. intervie' Alraliza lui Ceea ce deslu;ea el ci trebuie sd se intAmple izvora din contem-
i;;i;;";'il;";;;l;;* i; maxirnum iti direclia lui proprie' $i.astfel'
lrezlstlDll ln
plarea lor. din refleclia lui asupra resurselor si veleitd;ilor acestora.
-"i
nui"an'i, eveniniente, erau nu numa' -descoperl.ll $i nu de multe ori _contemplarea acestor posibilitili dezldnguia
iJJ.t"ilrr" i.i, impingi la actualiz^are' la fapt[' in sensul iminenta evenimentului.
".Cu
epuizdlii tuturor virtualitl;ilor care zicedu intt-lnsele'
/u3
tU2
Mircea Vulcinescu
. Aga era, prin 1929. <le pildd, c6nd Nae Ionescu ducea camprnie
imqotriva Sinodului. pe chestia vechiului calendar gi-a pascaliei
schimbate.
Nae Ionescu avea nevoie de un om care sd duci chestiunea in
parlament, ;i nu-l gisea. Jdrinigtii, nou venili la guvern, elau disci-
plinati gi nedoritori de certuri, pe care le socoreau sterpe. Nae Io-
nescu i;i contempla personajele: unul, altul. Nici unul nu se
potrivea. Deodatd, un gAnd: Doctorul Lupu! Fusese in carlel cu
liberalii 9i acurn era pus de-o parte. Ciuta el instrqi o platformi si
se reprrni.fn vedere. O clrcstie populari. ..Asta e biiat dc popd".
sputre Nzre Ionescu. .,Ia anunld, rnii, desearS, cd Lupu va interpela
guvernul pe chestia pascaliei." Redactorul politic, mai timid:,,Pii,
ali vorbit cr.r el?" Nae: ,,Nu. Nu e nevoie. Pregitili-i dosarul pentru
rrriiine!" Zis si itcut. A doua zi de dirnineali, doctornl Lupu carc
a{'lnse <le intJrpelar',e clin ziar - ;i
telefona lzr redaclia ,,Cuvhntului"
Nae Ionescu trinritea reclactonrl - specialist ca siJ puie la curent cu
,,chestirrnea" pentrar care,,trebuia" si interpeleze-
Acfiune qi contemplafie. Ce leglturd este intrc toate ac:este
imprejirriiri, in aparenli tirl legiturt? Ilt-o. Absolut toate plrrced
de .la o ac'eeu;i conceplie a existentei 5i a legitulii dintre ea 5i
ac(runc.
A fi, a face qi a putea. Nne Ionescu s-a explicat, mai tdrziu,
lirrrpcde.
Pentnr o rnentalitate francmasonicS, idealisti qi gpuseand, a face
e mai mult decit a fi. A fi este chiar un fel de al lui a face. ,,Anr
Anfang war die Tat", zice Faust, substituind Logosului, acliunea.
,,Voie5'te gi vei putea, lumineazd-te qi vei fi", zicea ileviza
,,Romirnului" lui Rosetti.
Un dulr demiurgic, care dupi Nae Ionescu e un dull
- -
drircesc, ispite;te pe orn, indeurndndu-l sd se substituie, intenfionat,
creatorului, s[-l inlocuiasci in treaba lui, il indeamni sX vrea si
forleze destinul firesc al lucrurilor. si creeze. CreaEia, pentru acest
dtrh, e, de la-nceput, un act de rlzvri"ttire, de opunere a omului in
fala naturii. Tot'Apustrl aga vede spiritul, protestand impotriva
conditiei firest i a omulrri.
Nimic mai gresit. Nu pofi voi Ei face nimic din ce nu e copt sd
se facd. Lucmrile,,se fitc". tru,.le [acenr". Cel mult. daci putem.sd
le ajutdm si se nasci, aducdndu-le in congtiinld, pe ele sau temeirt-
,:l/M
Nae lonescu. Aga cum l-am cunoscut
rile lor, a ceror manuire nu este posibild. Dar asta nu ne schimbx
rolul de spectatori. Problema deslvhrgirii noastre nu e si facem ci
sh stim, adicd sd putem face!
Trecerea de la fapt la posibilitate (sic) nu e un adaos de fiinfd, ci
o istovire a ei, o alunecare de Ia Dumnezeu, care este suma tuturor
posibilitdlilor, in cosmosul care este o seleclie a acestora, o alegere,
o imoutinare. o mirsinire a lor.
Alusul nu-l inlelege, ci numai omul cu men-
Lircrul acesta,.rdsiriteand.
talitate teologicd Apudul e plin de ,,ingineri" in sensul
leonardesc alcuvAntului. Descartes nume;te chiar puterea de cuge-
tare a omului ,,ingenium''.
DacX lucrurilE stau astfel, intelegem de ce, pentru el [Nae
lonescu], in atirudinea omului nu prinreazi fapta, ci contemplatia
?nlelegiioare, aceea ce un discipol al lui a delinit, cu aprobarea lui.
se nare- ca --thcere descriotivl".
Tn1"i"g.m acum care poate fi interesul lui pentru intrebarea: ,,ce
poale cu(arc?"
' Omul acesta conservator, care credea cA ,,ce este, este" $i ,,nimic
nu-si ooate depdsi esenta" - este in realitate ve5nic la pdnda realului
si a'falptei lieciniia. De'ce? Spre a-l indemna ld faptd? Nu' Ci pentru
a veriiica, prin faptd. ce e in el?! De ce e-n stare?l
..Si vedem ce-b iesi". spunea el in fala unei incerc5ri'
,,Pd."t, n-n fost riimic'de capul luit'. spunea el irr lala unei
infrdnseri.*
Chiar atunci cind Nae Ionescu trage, din umbrd' sforile de care
-Nu e muttd rtem, de cdnd C. Noica m-a acLLzat, ir\ htrnalul sdu tilosofic, cE
am --construil' aceasti pozilie naeioncsciar)tr astrpra posibjlului' penlru a-rni
ci
.ii".*u- fi aOaposrul pavilionului prol'esoral. marfa mca proprie. Nu ligeduiesc
iceasd problcrirf e uria din mareriile in care corltactul SanJirii lui Nae lonescu cu
irniu"?nrrcel mai lecund $i ca ea s-a dezvoltal. pe cont propriu. si sub-infl"uenlr
aus"at;. Cele doud foileioane' deja citate, ale lnele, consacrate in ,'Cuvanhll"
"fLi .on-i"rint" lui Berdiaev. auziti la Paris' asupra ideii de act qi de posibilitate
"""i
h il;t"t"l .si a^intemretdrii lor deosebite in Rdsdrit 9i irr Apus, sunt- d,esigur' o
Jou"ia.-Out-.lt nu est. qi pozilia limpede afirinar5 incl din 1928/29 a ltti
N;;i;;;i'.rni "."asi"
t. put" de ndsusginirt astazi. cand cilitorii lui au pitinld s5-i
controleze afi rmatiile' asu pra acestei materii' direct, in lectia fl V-a a Cursului al
Joiiia, crc-.1-" la Merifizicd, consacrat cunoallcrii mediate. in carc Profesonrl
-5iirnl
Dieelri.L
ii;'u-ril. tuncliune nierafizicii, mintuirer prin ,'trccerel in vinual"
;i;;;;;.i"i?l ieleilalie operaliuni' care e crealia: ..caderca in cosmos"' despre
i"i" iiLa poate cendva.'de isemenea, cdnd i se va prrhlica qi corespondenla'
"i,t.
gandul intreg nl Profesorului.
 Mircea Vulcdnescu
atdmd oamenii politici ai Regatului romdn, sparge cartelul european
al fierului, sau impinge un discipol cdtre iutare sau cutare gest
riscat, atitudinea lui nu este o atitudine etici, ci una contenrplarivi.
Ceea ce il preocupd mai presus de orice este sd verifice, id vadi
ce e cineva, de ce e in stare.
Reugegte? Pe Nae Ionescu nu-l intereseazd lezultatul ca atare, ci
verificarea realiti{ii care i-a asigurat succesul. Cade? Nae Ionescu
conchide ci nu era nimic in el.
Fapt e ci Nae lonescu a ispitit pe mulli gi sunt cdliva pe care i-a
scos din fire... A fost adici un dascdl primejdios, cum sunt toli
adevdrafii ddscili.
Tdcerea descriptiv5. Aceast[ tdcere descliptivi, uniti cu ceea
ce a$ putea rrurni ispita creaturalului, dau la un loc atunci cind au
rcirlitatea vie-n lala lor ceea ce am putea iard;i - rrumi: bucuria
suu, mai corect, nelinigtea- fornrelor!
De cAte ori, con(estand transformismul artificial, nu ne-a vorbit
de aceastd bog,i(ie a formelor vii, de diferitele chipuri in'care viala-
si cautd fonnele de echilibru stabil, pur, care singure sunt viabile.
Construise cu ajutorul statisticii o intreagi conceptie a cosmosului,
in care riul erir imbricat in haina artificiali a voinlei de a fi altfel
dcclt curn e5ti. Noi regiisitn aici, subtilizati, rafiriati gi ancoratd
rnetafizic, vdchea tczi tnaiorcsciatti mo;tenitd de Nae lonescu.
, irnrrotriva tuturor tlgiduirilor reciproce, de la dascilul shu, dl.
I t{trilulescu-Motlu. La acest echilibru natural al fonnelor pe care se
,| spriiinea tllosofia lui rraturalh, Nae Ionescu reducea. chiar tendinfa
care nouir ni se pltea antagonistb, a depigilii, pe care sc
"bulio,
iutemeia filosolia lui religioasl, de vreme ce scria: ,,lndatorirea de
I a tc deptrsi, iubirea, nu e decdt o lege naturald a fiingei. Legea iubirii
luu cste o'ol)lisatie de ordin etic. Ea inseamni doar: Vino-1i in filel"
I ln tor acoii freamit din jur, el cautA deci o formd de echilibru
stlbil. nu so rnullumeste sd Stic abstract, ci vrea sd,,incerce" ceea ce
I i sr: ulrc c-a al'lit, cairt5 adicd, in experienfd, in trhire, exploatarea
ultinilt u gindului sdu, urmdregte ca prin trdire sd realizeze depigirea
I uccstci tr'triri.
I Chlnrrri si perspective' intr-un desen pe care l-am fdcut, la
' t,aris, iir utemei stuciiilor mele, din memorie, incercdndu-l trisdtur[
cri tLisflturf,, intr-o zi iu care mi-era dor de el, l-am inchipuit-aga: cu
tung, osos, cu ochii cenuqii' sprAncene arcuite, ridicate 9i
"iiipiii
Nae lonescu. Aga cum l-am cunoscut
resfrante, cu gura prddatd de acelali dispref. Capul i se proiecteazd
pe o cruce inscris5 ?ntr-un cerc. SE fie reunirea simbolului crettin cu
simbolul solar tracic, din troitele autohtone? Nu. Este numai un
,,trompe I'oei|".' anagrama lui ],i" mic de tipar inscris peste ,,e" mic
de tipar, vigneta cu inilialele ,,Ideii europene". Sub chip: mdinile,
mefistofelice, cu degete lungi, osoase, seamini cu picioarele unei
dansatoare. Ii acoperi cu palma mdrra stAngi? ! Dreapta lui, cu
degetele aplecate-n jos, devine straniu de ardtdtoare cdtre ordonatul
qi blAnd supusul cap al lui Jacques Maritain, al clrui chip, dupd
Bonnaud. il strijuiegte-n dreapta, deasupra mesei mele de lucru.
,,Iati calea!", pare cd zice, aritdnd spre filosoful renagterii
medievale, spre filosoful ordinei gi autoritdlii naturii. Ridici
palma!?l Descoperi m6na lui stangA, rdsttlmatd, osoasi, cu palma
iidicati-n sus si ultimele doud degete pe jumltate stranse. Deodata,
ardtarea drumr.ilui de cdtre mAna dreaptd 1i-e luati inapoi, gi parci-1i
spune: ,,Da de ce? La ce bun?" sau: ,,Atdta e tot?", deschizdndu-se
spre chipul dezriddcinatului $estov, filosoful absolutului gi al
aibitraridlui divin, al anarhiei $i al libertetii. care il strdjuiegte, in
portretul lui Schloeser, la stdnga, pe perete, deasupra mesei mele de
iucru. ,,incoace, incolo?" ,,$i pe aici, 5i pe aici, tot acolo ajungi!"
intre rai Ei iad, intre supuirere gi rdzvritire. cuntpina inlelegerii
std-ntrebdtoare. FE cum Poli.
De acest desen apropii, {Erd sd vreau, ultima lui fotografie. E
unul din cele mai dramatice chipuri carg mi-au r[mas de la el.
Sineurul pe caie il privesc $i nu 1n5 satur. ll vld pe Nae Ionescu, la
el aias5, in cdmara-lui de hicru. In picioare, cu spatele la rafturi, se
soriiind de bibliotecd. A albit, are mAinile in buzunar 9i un aer in
abaientA degaiat- Dar chipul e dureros rivigit 9i privirea parch e in
girdd.'ParJ un lup rdnit care se apdrd de haita ciinilor ce-l
inconioard.
Dd ce, privindu-I, ai impresia stranie cA Nae Ionescu line pe
cineva in'fi1a lui in v6rful spadei? in fotoliu, adicd acolo de unde
Drivesti acuma tu.
' Pd cine prive$te Profesorul fix, cu privirea dureroasi gi dis-
nretuitoare. ie paie a fi strdpuns o taind 9i care parci spune: ,,Cum?
i'luinai
-- atatZ Adicd ce vreilCare-i noima? Pe mine?"
Vioto Dc care-a tr[it-o? Moartea pe care-o vede venind 9i c[reia'
ll fel cir Roland din legend6, ii aruncd minuEa? Ori e diavolul, care
 Mhcea Vulcdnescu
Jlli+J3,{"i5iiiTili,tr'trjTeiXTtTS1t""Sl,giproresorul
Nlmenr nu va putea rdspunde.
formelor.. Ci numai noi ingirdm, in urma lui,
,-^^I^"lin!!"1.oiefii
DoaDere pe. trr $Fncercim sh redim un chiri al existentei
lui
::l^',X.r,:9pl::l |{nd p: r6nd: firosof de catedri, so1 9i tatd, tap de
scoala, drrector cle,bance, negusto-r, ziarist, c5pitan db'indusirie,
pourrc, curtean, lllosoi de casd, indrumdtor ipiritual, umant, orn
emi_
nenld cenugie, victimi politictr, manir, totJiu,i"u t*iol, rotdeauna
ln.curs de agezare,. cu un picior aici cu unul dincolo _ viata Iui
5i
este acea necontenitl neliniStc, acea n'econteniti sete de deolii6- Je
i5.?_r,l:tl d.-"1 aringe o lormd.definitivi de echilibru, .iufa ia.e
susprna cu atat de dcs citatele, de el, cuvinte augustiniene:
,,Ttt ttos tbcisti ad Te- inequietum cor nortru"m, tlonec reqtiescat
in Te."*
Prin acest caracter nemaip_omenit de complex al viegii lui, in care
se intdlnesc: Ab6lard cu Il Cortegiano, Ignitiu ai
l.i.t"
tu pOie
Joseph. Pafngrie cu Or:igen,,socraie cu Ce-sar'Boigia, -fiugo Stinnei
cu Voltil,re, Faust cu Dolt Juan Nae ]onescu iemane un om cu
totul deosebit de oanrenii tipizali - ai vremii noastie, redusi, in
dinamica vielii lor. ja cireva irobile elemenra.". Ei;;;ct, i#;_;;
a umlt sens. pe acei oameni ai Rena;terii, a5a c m ii pliicea si se
arate. el insu;i, uneori, intcrprerdnd gliptii intreira indoituri a
nasutur sau. l)rl nu un orn al R.enagterii t6rzii, secate de orice
a{Olcime metafizicd, ci un om al acelli prerenagieri, a veacului al
XIV-lca, incli plinl de scva aspiragiilor spiritilaie' ile veacului
trecut. in care Dumrrezeu nu a alunecht incd'din centru la periferia
lumiili in care omul,.care- ? +n-s s,a se caute, fEri a ie gi.i ," .
ultat inci, cu torul, de Chipul de la care ?$i trage Asjmdnarea.
(Moment din care, de altfbl, neamul nostiu trjbuie sd-si reia
povestea, de acolo de unde firul ei s-a rupt, o dati cu c[derei tui la
marginea istoriei, prin intralea in luitl imootriva turcilor si
schimbarea drumurilor mari ale plm6ntrilui, dubi Stefan cel Maie
gi Alexandru cel Bun.) O verificaie? Nu avem. O'ar ihtf-t iar in tinda
Patriarhiei, unde_.pictorul_ adversarului sdu cesaro-crdiesJ,
Patriarhul, s-a infXtigat pe sine gi pe apropialii sii ca sfinli, in
* ,,...ne-ai ftrcut pe noi pentru Tine, nelini$ait e sufletul nostru
$i Dand ce se va
odihni in Tine." (Aurelius Augusrinus, Corfessiones, l)
448
1 lrlae lonescu. Aga cum l-am cunoscut
1
I
i
firidele Sfdntului Naos, l-a infdligat pe Nae Ionescu, luciferic, in
centrul po4ii din dreapta a tindei, adulmecAnd, spre. rdul de foc,
1 turma rltlcililor osAndili la Judecaia din urmd. .Sd fie nun,ai rrn duh
I rizbundtor? Sd fie numhi o stranie coincidenlh? Ori, poare, cumva,
,l
si strdbatd, prin ele, ceva din adevtrr? Cdti nu e'oare aceasta
l
,j impingere primejdioasX g fiecdruia spre ultima lui realizare, pe care
o regisim in cele ce a mdrturisit intoadeauna desore oicat si ireatie.
I
tocmai ..tentalia luciferich", ispita care consiituie, inir-aderidr,
esenla.vrel acestu_i cllugdr intirziat in epoca marii industrii gi a
haosului spiritual al vremii noastre?
_. Sau,- privi;i mai bine ma;ca lui ! Moartea i-a fixat trdsiturile.
i s-a deformat pulin. In expresie st5ruie insl aceeagi tdcere
^C!ip.uJ
intrebitoare.
incheiere. Moartea a intrerupt girul gAndurilor dascElului nostru
pe care-i evocim aici.
I-a fost datl aceastl stare, de a muri in mers, inainte de a-si fi
incheiat ciclul, de a se cristaliza definitiv, de a muri in sensul ipi-
ritual, de care se temea atat!
Moartea l-a fixat pe o treaptd a cdutirii? Fost-a el in pofida
incercdrilor lui de formulare, la care-l impingea poate - constiinta
destr5mfuii iminente a unui irup istovit -j 4"uns ia capdtul'per6-
grindrii? Cine alrul decdt Dumnezeu ar Dutea .sti? Faot e-ch Iiniptea
{i nelinigtea lui au trecut altora mai departe,'spre nbi in"r."o., ;,,
aventun.
1 Datoria noastrd, a celor ce l-am cunoscut 5i l-am iubit, nu este
si-i pomenim g6ndurile numai spre departi addcere arninte. Ci sd ni
le facem trup, s[ ne luptXm cu ele, pentnr propria noastri echi-
librgre.
.In lupta -p9 care o dgce neamul nostru pentru a-gi gdsi un chip
ryyilual al lui, contactul cu gn.om care a atins cu aripa vie a.g6n-
dului sdu toate apele cugetArii, toate ispitele stdrii omenegti, nu
poqte fi decdt binefdcdtor.
lmi stau pururea in minte cuvintele lui de la sfdrqitul acelei lec;ii
de deschidere a cursului sdu de /ston'a metafiz.icii, in care a vorbit
despre ,.Modd in filosofie" gi care constituie un fel de testament al
g6nditorului care a fost Nae lonescu, cuvinte care, astEzi incd, ni se
adreseazd noud:
,,Pentru cd in fiecare din noi este o luptd continui de fiecare zi.
Aceasttr luptd continud, prin faptul sentimentelor, al impresiilor, al
ideilor g.a.m.d., pdnd la sfirgit aluneci intr-un cadru care, cu timpul,
 Mircea Vulcdnescu
se fixeazi. Cdnd noi am ajuns la solufia care rcprezinttr aclevtrrul,
ne-am gi fixat, dar in momentul in c'are ne-am fixat, arn murit.
Acesta esre destinul tragic pe care il reprezinti istorice;;te meta_
fizica. Fiecare dinrre inainta$ii no$rri este'un om moft oentru noi si
nu mai poate sluji cu nimic.'C6nci privim lupta metafi2ici, sunrcm
singuri. Nimic din ceea ce a fost inaintea nbastrd nu ne ajutl. Ne
uit5.T.r. imprejur gi.tru vedem pe nimeni. Iar duph ce arn ajuirs si ne
echilibtdrn, atunci folmula definitivi a sistemillui nostru- metafizic
este in acelagi timp piatra noastre de monnant...
..,Prin unnare. eu in.teleg suphrarea. necazul, lipsa de inlelegere a
celor dinaintea noastrd pentru noi. Aceasta nu ihsemneali JI noi
(rebuie si manifestdm la[5 de ei aceea5i lipsd de inlelegere. Nu
putenr s-o tnantlestant, pentru ci noi suntem vii qi ei sunt mor!i
un om mort sti totdeauna mai rlu decit unul viu gi pentru ch
li
cd gi noi o sd.murim miine gi cerem de la cei care voiveni dupd noi
{tim
aceeagi ingXduinlA pe care trebuie s-o ardtim asrizi celor dinlintea
noastri."
Nae lonescu. Apt cun I-atn cunoscut (Fragmente)
Editura Humanitas. Bucureg-ri, I 992
;l
:l
il
f volumul Cuvinte potrivite
I adev[r'ata lui consacrare -- nu apdruse inci. Pdnd atunci, a[6t
'i
t -
450 I
t,
ION ZAMFIRESCU
Nae lone$c*
. Pi"g" profesorii mei, atdt in vremea studenliei c6t qi mai tdrziu,
de Nae lonescu m-a-m apropiat mai puEin. De ce? Vi-am pus adesea
aceastS. intrebare. Mi-o pun gi acum. Incerc, in cele ce urrireazd, sd_i
oau un raspuns.
Eram elev de liceu, la Craiova, cAnd numele lui Nae Ionescu
incepea sd fluture pe diferite buze pi in oragul nostru. Aceasta. mai
cu seami, datoritd articolelor din ..CuvAntril... Acest nr:u cotidian
venea cu altceva mai ales in noastrE, a tinerilor fagd de
ce puteau sX ne ofere- zilnic.,,plicticoasele"
-opinia
,,Universut.. -gi ,,Dimi-
neala*. Adicd mai pugini.,,informa,tie", mai pulin colporraj, mai
pulini publicitare, mai pufin ,,lapt divers"; in schimb, pircd "un aer
nou, rubrici inedite, articole semnate de nume despre iare incepea
sd se vorbeasci, lulri de atitudine, at qpune gi o mai vie pitrundire
in problematici ale vremii. itrtre acdrtea, zrtlcolele iscilite de Nae
Ionescu ne pireau ca fiind cu deosebire ddtdtoare de seamd.
lin_minte printre,altele ce impresie aparte au fdcut asupra
-
noasrA foiletoanele -
Mitul at'ghezian, semrate de Mircea Eliade.
Autorul lor era inci elev, pe bdncile Liceului ,,Spiru Har-et.. din
Bucuregti. Un elev de liceu sernnatar pe prima pagind, intr-un ziar
central de prestigiu?!... Iatd, irrtr-adevir, ceva neobiqnuit! Ceva...
flcut si.produc5.in cugetele noastre timide de ,,piovinciali.. gi
mirare. gi admiralie, poate gi o ugoari pomire invidioasd.
. Ne interesa,_deopotrivd, gi chestiunea dezbdtuti. Printre picituri,
gi noi, mai d9 departe, incepusem sd aflim cAte ceva despre poetul
in cauzd. Nu ne mirgineam. deci, Ia a lua cunogtinli di disculia
pusd in migcare; oarecum. ne gi implicam in ed. Lir data aceea,
acela prin care Tudor Arghezi a
marcat marea lui confirmare- ca poet gi de la care avea sd inceapd
numele cAt gi scrisul lui pluteau intr-un fel de imbroglio tastuos,
lucru inedit in practicile noastre literare. Un imbroglio adaug
-
lon Zamlirescu
populat cu semne de ,,eveniment", cu anunllri in stil profetic, cu
inscrieri anticipate pentru exemplare numerotate. Pe mulli, faptul ii
incdnta; alfii, insi, tl priveau mai cu nedumerire. Era oare o regie
gandita $i dorita de citre poet sau eftr o iniliativi pornitd exterior,
ca revirlare de entuziasm din partea unor admiratori? Din cAte imi
amintesc, tinirul critic nu credea in asemenea manifestdri; privea
inspre ele cu indoiald.
Era firesc, deci, ca ziarul cu asemenea deschideri se capete in
cugetele noastre doritoare de ceva nou o preFrire aparte. Articolele
luiNae lonescu, cu legenda ce putei str planeze asupra autorului
lor, ne inttrreau in acesisentimenf. Nu voi spune cd le inlelegeam in
totul; vroiam totu;i si intrirm in atmosfera lor' Sclipiri de
inteligenld; ieqiri originale din reguli ori fdgaguri bdt[torite; accente
inclrliineie $i provoCdri in consecinld: parcl 9i unele gravitdri
incitante, sa'vuioase -
inspre solu;ii sau aldrurdri paradoxale. Toate
- in noi
acestea tn orice caz o parte din ele intrelineau o
- pldcuti:
excitatie 'fronde. ne mdguleau oarecum; - -
pireau a fi in acord cu
unu*it" ale iitdilor noastre avintlri intelectuale.
Contribuiau la aceasta, cu incircltura lor fabulatorie, 9i vegti venite
din afari. Se ventilau z,vonuri 5i aprecieri de feltrl acestora: "Nae
Ionescu, azi,,continul cu strblicire catedra de logicd ilustratd pe
vremuri de Titu Maiorescu"; ,,...Nae lonescu este mentorul aDtentic
al noii noastre generalii filosofice"; ,,-..Nae Ionescu intruchipeazi
ue dimensiuni cintemporane ideea de profesof'; q.a.m.d.
' Cu n..."n"a imagini, dobdndite de la distanli intr-un-orag d.in
tari. deveneam in ioamna anului 1926 student la filosofi^e'
hstentam cu interes si nerdbdare intdlnirea cu Nae lonescu' Irr
.n'erd. lectia lui inarreurald. Nu pot spune ch aceastd primd lecgie
n1r-rir'fi dtzamigit, i-nsd, cefi, nici nu m-a cd:;tigat' .Era altceva,
Jestul de altcev{ fa;ii de ce construisem pdnd atunci in sinea qi in
-'
a$teptarea mea.
ia clata aceea, Nae Ionescu se apropia de versta de patruzeci de
ani. Staturir potrivitii alurd tinereascl' Pflnd la. un punct 9i sportivi;
figurl uscdqivh, matcatd caracteristic prin unele.proeminenle; pdrul
.t"-n* int"itt, pieptinat cu ingrijire; fnrnte deschislt' grAitoare:
Jefeiubtul ace6teii. mbrginili dE sprdncene bine desenate' doi ochi
vii, strbpungltori, siguri parcd gi pe-o putere a l-or^iactant6' oarecum
gi ptouo"utJot"; iar fala lmeadi, atit de smead4, irrcdt putea s[ lase
452
Nae lonescu
impresia ci in ziua aceea ra.so/r-ul sttrpinului rhmbsese nein-
trebuintat.
. Era in tradifla Faculttrfii de litere gi filosofie ca lecEiile
inaugurale sE decurgd cu oarecare solemnitate. Nae lonescu, insd,
nu linea la aceastd tradilie. Dovadtr, mai intAi, vestimentul. Costum
gri descfris (lesdture gen tweed); veston cu buzunare aplicate, in
croiald semisportivA; cAma$e albastri; cravati ,,papillon", de
culoare vizibil contrastantd cu ansamblul imbriclmintii. Dovadd,
de asemenea, $i linuta la catedrd. Nu stitea in picioarJ; vorbea de
jos, inscriindu-se parci inadins in spaliul limitat gi in imobilitatea
monotonS. a fotoliului- Faptul contrasta oarecum cu alura tinereasci
a vorbitorului; contrasta asa curn aveam si verific si ulterior
cu incitanla multor -
lueri de'pozigie ale gdndirii sale.' -
;i
Lectia incepea cu aceastl declaralie a profesorului: ,,Cursul de
anul acesta (un curs de istorie logicei, n. l'.) izvord;te mai mult din
necesitdli didactice decdt din preocupbrile mele personale. Din
acest punct de vedere, este evident cd eu personal sunt dezavan-
tajat..." Afirma{ia ii era profesorului ceva. strdin, indiferent, ne-
plicut? Ci aceastA ,,necesitate" era o constran€lere de naturd a-l
abate ori a-i intuneca ,,preocupirile persorrale"?
Proclama, mai departe, ci ritmul ,didactico-academic" poate fi
un irnpediment al ,,tinerelii spirituale". Din nou, ceva ficdndu-rrri
I
s.l tresar. Mh inscrisesern la filosofie in vederea unei cariere I
didactice. Ce auzeam acum, de la catedrd, punea pe aceastX carieri '
un stigmat. Protestam, in sinea mea; faptul mi gi durea oarecum. I
La un moment dat, in cursul expunerii, s-a rostit nttmele lui'
Hegel: ,,...acesta este un filosof pe care nu-l citegte nimeni 5i pe care ;
il ?nfeleg ;i mai pulini." $i, mai departe, in leglturi cu ideea de timp '
in abceplia kantiani: ,..--este o pirere pe care nu prrt s-o impir- 5
tisesc."'Stiam, din cri(X informalie filosoficl ptltusent si adun pdnd '
atunci. ci atat Kant crit gi HegeI sunt stalPi de sus,tinere ai gAndirii 5
filosofice modeme. Indvitabil, afirmalii de felul celor amitrtite'
puteau sd trczeascl in mine un sentiment de cumpdnd qi de mirare. g
-
$i mai nea$teptate, incd, aveau sh-mi pari opiniile profesorului '
desple cauzal itate. .Ulterior, cursul pe care il incepea atunci a fost E
tiDlrit. ReDroduc din acesta:
' ,....in explicarea cavzal , istoria are prctentia ci lSmtrrcqte g
cauzele luciurilor. Eu v-am spus-o gi altddntd; n-atn inEeles
L
E
45i
E
: lon Zamtircscu Nae lonescu

i niciodatd care este valoarea explicativd a cauzalittrlii; P€ntru ctr' in profesorali, eventual cu stil de ex cathedra; gi, oricum, micar in
, ;i;;t- d; o anumitd formi rietafizicd a cauzalittrf ii care este
formh incipientl, pi o redactare. Ori, in lecliile despre care e vorba
gdseam doar pulin din toate acestea. Aplrent, s-ar spune ci se
' nu existi putinfi de explicare cauzali a lucrurilor' Ceea dialoga cu cei din sali; in realitate, vorbit6rul se angaja'in exerci;ii
"[.iit"L, cauzaliiate este de fipt, intotdeauna' o corelalie intre
,Ievenimente..." dialectice pe care le purta mai mult cu sine.
""-"ir*i*
-- ".i
etapa ulterioari a Frecvent, profesorul igi presira vorbirea cu oralisme de atmos-
P;;" ;t in alt moment de via1i, intr-o afirmaf ll cu mal ferd sfltoasd. familiard: ,,vasdzic6"; ,,zic"; ,,zice"i ,,iati"; ,,vede1i..;
' formatiei mele intelectuirle, a9'psjhotogia
fi intampinat aceste
,,agadar"; ,,p.dn urmare"; ,,aga de pildd" (pleonasm?); ,,dar ca sri'siuj
*riiiitiiii a" i"terpretare. it Veneam din liceu, cu ceea
mea de atunci' insd' ele nu
ce acesta cX..."; .,ei bine!"; g.a. Contextual; toate acestea implicau persoana
orrt"au'de.at sd md contrarieze. I-a: de aici, dese intrebuin;iri: ,,eu", ,dup[ pdrerea mea",-,,nu mai
i;'t ;JTIiJiu tpitit ttiinlific, ad6nc pdtruns de princ.ipiul
o cheie hotdrAtoare in ce spui cd...". De aici, de asemenea, argumentiri de felul acesteia ce
;;";iil;tii. v"oiu"i in aiest principirlfenomenelor"'Cunoscind urmeazd:
oriveste cunoa$terea Et "xpiicar"i ,,...De aceea, si nu credeEi dvs. despre cultur5 c5. aceasta poate sX
acest enun! se profila in jude-
ffi;;i;: ";;;;revedei efeciele" - ireversibil[' a minlii omenesti' fie un ideal. Am vdzut multa lume care creaz6. din cultur-i un ideal.
;;,";;'J.; ; "u..tit" definitiv[, tot morali' <Aud cI e$ti de$tept, dacE egti degtept, de ce nu scrii, domnule?
il;fu;;;; l; adevirul lui inlogic 9i atAt-a tuncliune
nu produc De ce sd scriu? Am auzit ci gAndegti cu capul dumitale. -
i;;"",- ;;;i; nu plutegte intr-o ordine putand sa fie inleleasr la9i
haoi' Lucrurile se .
Gdndesc. - de ce nu scrii? De ce si scriu, domnuls? -
Atunci,
i"ia-;i; El.'t" iitxngli"t. ilgi - dar cultura? Ce am
Nu inleleg; - eu cu cultura! -
Atunci
il;;li;;. itt;;ipiri iJ"rurltalii' ne
si
astrel, se adreseazd 9i
incredem in aceasta 'lf
lume' 't\e dumneata gdndegti, dar nu- egti om de culturd! -
Fii sigur cd
noastre de suflet. Ne indeamni Atunci, cum?>>" (Istoria logicei, leclia:- Tipuri de viafd
;;;.;;;;;entul ch pe.acest prq?nt' pg g6ndesc!
putem
"i"tiirn' cE o nu trebuie' sd ne
cunoa$te:
strhirti ori -
spirituald Si tipuri de culturd, Buc., 1941.)
il;;; .simlim Aceste lucruri, in genere, intre;ineau in mine o st,rre dc
ffi.i;;dti.'oii, "iitt.ngJ,
iuta, auzeam rostindu-se de la catedrd venea
".i simliminte' Faprul' firegte' imi pirea nelimurire. Ce interpretare, anume, trebuia sd le dau? Pind la un
oor"i i,"pbttita acestor punct, pitorescul, familiaritatea gi naturalul lor imi spuneau ceva;
tiudot: nu putea si-mi rdmini lndllerent' ascundeau in ele un joc ce putea sd-mi pard simpatic. Totodattr,
Trec Deste aceste tmpresii de incePut' MI refer' acum' la
instr, imi semnalau gi o scddere de ton, din diapazonul filosofic la
iri'ii-i*"gi"i aitt iotalitatea o t:ostireegall' sigurb peaudiat'
lecliilor pe care le-am
".rrii
i;;i;;i"i*Ji? o ptof.sot"lui em sine' car9 asplrajn.
Intrucit materiile mele de opfiune erau altele, nu aveam de
iie-.aia".A qi firi spontaneitate; insi' prin rigoarea ei de ton'
celor din amfiteatru' Fraze trecut cu Nae Ionescu decit un singur examen parlial de logicd.
lli"i.i iaili"ir; ii-ia .irpan"o"[ aienlia in genere.cu verbiaj abstract' Acel examen mi-a prilejuit prima mea intAlnire cu profesorul. Este
..rrii" ot""ii"' corstruite economicos'
i-r"rilii,^a din loc innu-mi amintesc sugestlve_
loc cu note cu prtoresc
tl vreodatx un moment ce mi s-a fixat bine in minte; nu ag putea, deci, sd alunec
si-l fi vdzlt cu pe ldngd el cu ugurinli. Era un examen colocvial. Avea loc in
iir".i,?Jii"."v.J". rG.; cancelaria profesorului. Mi s-a pdrut si vorbesc despre regulile
H;;;; in rEa. itttt-"" fel, ii admiram. aceastr dezinvolturd;
prada unor indoieli'
in 'pdreau definiliei, Am rlspuns corect, cu ce imi reaminteam din liceu gi cu
il;ffii,
^"'tl"t;ir" in.e' ittl lrsa qi'imi
-ir.,hesorului
mai degrabl causerii decdt ce mai puteam adduga de circumstanld. Atitudinea profesorului, in
timp ce vorbeam, avea un aer neutral. Nu m-a intrerupt vreodatd;
p,+;:;it'".ti1.:i*.^.gX*.1"."";ff liE;',?;i,,ff l,'x,'",i:i darhici nu-mi didea semne cd rhspunsul meu il interesa sau cd l-ar
universitar, comPorta o maticd; o in i e fi satisficut. Agteptam sd mi se dea gi o alti chestiune. Totul, insd,
gar it .lin ur"rn. ; ex putrere s i ste I
iJi,l,"ii ii'pre
"''*d;oii
lon Zamfirescu
s-a mlrginit la atdta. I-am fntins, dupi uzan;i, cametul meu ma-
tricular de student. Mi-a inscris nota
bil6'albX intr-un chip
-
rece, parcd absent. Nu era cazul si jubilez; - oricum ag fi
cred cd
rdspuns, aceeagi noti mi s-ar fi dat.
Nu fusesem inainte ca elev, nu eram nici acum ca student, un
bucher. insd silitor, congtiincioi, in reguld cu indatoririle mele, da,
am fost gi continuam sd fiu. Aveam respectul notei; o luam in
serios. Nota imi pdrea un drept al meu; o dovadd cd munca mea este
considerati; un semn de atestare din partea socie(Ilii. In nici un caz,
nu-mi ingdduiam si vtrd in not[ o simpld formalitate. Sub impresia
cd examenul decursese placid qi cd nota primitd era in bund pafte
formali, in momentul cAnd sh mi ridic sd plec, am avut o reactiune
spontand. Nu a5 gti cum s-o numesc mai potrivit. Era in ea gi ceva
de indrdzneald, gi de brrnd-cuviinld. Trebuia, cred, sd aibl loc. A
unnat un scurt dialog. Incerc sd-l reconstitui:
Dar, domnule profesor, in timpul anului ne-agi flcut un curs
- filosofia protestantismului...
despre
V-am cerut eu si invdtali dupd el?
- Nu! credeam lnse ce aceasta se ingelege de la sine.
- Da, ai dreptate ! trebuia sd mi gindesc la acesta. Dar d-ta ai
- bine. Ji-am dat nota maximd. Vdd cd ai o nemulgumire.
rlspuns
Spune-o!
Mi-a1i dat o noti pentru lucruri pe care le gtiam din liceu...
- de Al.
Logica Valeriu," manualul nostru din clasa a VII-a...
lntAmplltor mi le-am mai reamintit...
$i?
- Vroiam ca Ia acest examen sI md simt gi student, nu tot elevul
din-trecut...
Dar, ce, lucrurile se opresc aici? Ai inaintea dumitale
-
nemisurat timp ca sd fii gi student. Crezi cd eu, acesta de pe catedrd,
am terminat cu studenlia?
Vede;i! am'fost in sald, la toate lecfiile dvs... am lual
- regulat...-am preg5tit examenul dupd ele... Cat am inleles, cat
notile,
n-am inleles, nu $tiu; dvs. v-a1i fi putut da seama.." Socotesc cd
astfel v-a$ fi fost mai putin anonim decit am sentimentul ctr v-am
fost... Cui oare le er4u adresate aceste leclii? Nu noud?
Ei bine, aflh! intre cei chrora mi adresam cred ci te presim-
- insd, era Wezen+; lui Nae Ionescu in viala noastre universitar5, cu
leam $i pe d-ta. Mi-o dovedegte mica d-tale revoltd. Sunt bucuros cd
:s6
Nae lonescu
nu mi-o ascunzi. Dac[ pot pune ln migcare o idee, o nedumerire, o
intrebare, un curaj, o contrarietate, o neippilcare ca aceasta a d-tale
din clipa de faF, atunci, sunt mulpmit. lnseamnd ci spirirualmente
fac o treabd; dar, in fond, i1i dau voie str nu-mi dai dreptate...
Dialogul nostru a decurs senin, natural, fdld ceva e4ervant ori
supdrXtor. Era, de ambele ptrrfi, o luare de cunogtinll O ghiald ce
se spdrgea; un modus vivendi; nu insd, propriu-zis, gi o promisiune
de imprietenire.
C6;iva ani mai tdrziu, in care timp nu mai avusesem vreun prilej
de a-l revedea pe Nae lonescu, ne-am rcintAlnit la un banchet dat in
cinstea profesorului C. Ridulescu-Motm, cdruia ii slrbdtoream
implinirea unui numhr de ani. Acest banchet avea loc, nu conven-
!ional intr-un mare restaurant, ci prietenos, in ambianll corespunz5-
toarer la $coala superioard de menaj ,,Filipescu". din Calea Victo-
riei. In aceastb gcoald erau pregitite viitoarele maiestre de gos-
podlrie din schema gi programa de invilirnint a ;colilor secundare
de fete. Trebuie si precizez ci mesele organizate aici aveau un
caracter'aparte. Erau, in afari de executarea unor comenzi, gi ade-
vhrate lecgii Si demonstrafii de artd in materie. Se. ;tia, intre altele,
cd in nici o operatie din travaliul culinar gcoala nu inglduia atingeri
manuale. Intreceri, deci, de me$te$ug, de preocupare esteticd, de
bun gust, de imponanl5 atribuitd acestei activitdgi. Ministerul
invIlimAnrului, ae cateori avea de onorat un eveniment academic, '
aici fgi comanda banchetele. in aceastd atmosferd, din capul locului, 1
buna dispozilie, plicerea intAlnirii, calitatea spirituale a momentului
toate acestea cdpltau un plus de cdlduri 9i relief.
- Nae Ionescu, -in perioada aceea, era un personaj despre care se
I
vorbea mult in diferite medii ale societhfi bucuregtend. I se puneau l
pe seami: relalii importante in sfere politice qi financiare, yacht pe
Iitoral, limuzind de lux la Bucuregti, regedinli seniorialtr undeva in
preajma Capitalei, prietenii notorii in Germania" via;d mondend.
I
S-a spus, untimp, ci ar fi reflectat gi la un scaun major in ierarhia
I
Bisericii ortodoxe rom6.ne. Nici nu respingeam, nici nu dideam
crezare acestor spuse; din moment ce nu puteam sd le constat ori s[ |
le verific direct, preferam sI fac abstraclie de ele. Ce md interesa,
I
reflexele acesteia in migcirile de idei ce se profilau in tard. t
l1
as7 11
lon Zamlirescu
ReintAlnirea de care aminteam mai sus s-a petrecut simplu,
obignuit, ca gi cum ne-am fi fost vechi cunottinie. M-3 oprit,
zdmbindu-mi semnificativ, cdnd cu micul gest de rigoare anr vrut sd
md prezint. Am dedus cd nu era strXin de incep0nda mea activitate
publicisticd, la'data aceea. E posibil ca
ca gi ugonrl incident de la
examenul meu de logicd sd nu i se fi gters cu totul din minte. Mai
cred ch intre noi funcfionau reciproc gi anumite intuifii, indeajuns
de articulate gi de precaute in a marca distanle firi a produce
propriu-zis gi rupturi. Am putlrt schimba, in seara aceea, nu mai
multe ci dbar cAteva fiaze. Aparent, anodine; in fond, insd, cu
pufini cheie in ele. La un moment dat, in aceste fraze, accentul a
ciiut pe ideea de generalie. Cu ugoarl, discret5, cu binevoitoare
malilie (dacd se poate spune aga) mi s-a sugerat sd reflectez: sunt
oare in pas cu generatia mea filosoficd ori in confruntare cu
aceasta?
Regulamentar, in anii mei de studenlie, obliga;ia mea fa1[ de
materia pre<iatd de Nae Ionescu se mirginea la un singur examen,
cel despre care am vorbit. La seminariile sale nu luam parte;
cursuiile, ins5, i le frecventam destul de regulat. Mi interesau mai
multe lucruri dintr-o dat6: gi cursurile in sine, gi ambianla din
amfiteatru, gi personalitatea profesorului, 9i forma de mentorat
despre care imi dddeam seama cA acesta o exercita asupra unei pi4i
notorii din contingentul filosofic al generaEiei mele.
Gdseam in aceste leclii idei, unele reflec;ii ori demonstralii
ce-mi plreau de luat in seamd. De exemplu: filosofia este ,,acLivitate
specific umaui"; ia naqtere prin ,,risfrAngerea noasre asupra nostra
insine": confirmd calitatea de roseau pensarf- ,,trestie gdnditoare"
-- pe care Pascal o atribuia fiin1ei umane. (Op. cit.,lecEia Apari;ia
preocupdrii formale). Sau: existi, in istoria spirituale a lumii,
ireLioade in care aceastd lume inlelege sd 12 cunogtinfl de ea insdgi,
si perioade in care refuzd sd facd acest lucru. Sau: nu se poate face
istbrie numai adundnd documente 5i agez6ndu-le cap la cap; trebuie,
neapdrat, intotdeauna, ,,sI pui 9i ceva din tine": istoria reclamd, nu
numai cercetdtori, ci 5i ,,oameni de intuilie" (Op. cit'' lecgia
Indreptilirea istoiei logicei). $'a.m.d'
in'alie privinle, insd, aceste leclii trezeau in mine indoieli; pe
alocuri, chiar gi'proteste. Aparent' profesorul ni se adresa noud,
celor din bdnci. Desele lui apeliri formulate ca pentru persoana a
458
Nae lonescu
II-a dvs.", ,,cum vi spuneam", ,,vasdzigd",,,e clar, nu?..
g.a. -,,vede1i
puteau si intireasci aceasti aparenf5. in realitate, insi,
-
profesorul dialoga cu el insugi. Nu ne liia imfresia ci ar fi venit iu
fala noastra cu un material studiat. Mai precis: cu un material gandit
pentru
^noi, -
studenlii, conceput la nivelul nostru aperceptiv,
cuprinzdnd in. el date- gi agregdri ferme, capabile ca in situa;ia
noastrd de minti in forrnatie sE reprezinte trcpte de integraie,
n'lomente edificatorii. Se pirea mai degrabd cd profesorul igi
construia lecgiile atunci, sub ochii noStri, pundndu-gi intrebirri, ddnd
curs nedumeririlor sale, incercdnd solulii. Nu-mi er-a ugor in a-l
urmdri. Aceasta, gi cdnd construia cu maii generalitigi ori'abstraclii
filosofice, multe din acestea depitind gradul nostru de in!elegere pe
atunci incd in fazd incipientX, gi dimpotrivd cdnd se pdrea cI prln
anume oraliz[ri de stil familiar tindea s[ alunge ceva din rigoarea gi
noblelea verbului filosofic. Pe scurt: presupunerera ci profesorul
vorbea mai mult cu sine gi pentru sine decAt cu noi, cu voia gi ftrri
voia mea mi intreginea sufletegte intr-o stare de espectativi.
Frecverrt, profesorul parcl iqi fd.cea o pldcere din a relativiza
concepte, idei ori principii in care noi, cel pulin in perioada de
formagie in care ne aflam, aveam nevoie si credem cu putere in
ceva. Citez:
,,Ceea ce prezintd istoricii in genere ca perioirde ale istoriei
universale este tot ce poate fi mai arbitrar." (leclia: Perioatlcle.istt>
riei logicei). ,,Spiritul omenesc este ata cum l-a fdcut Dunrnezeu,
odatd pentru totdeauna; posibilitatea de trecere, de la aga-rrurnitl
mentalitate evoluatd, este foarte redusi." (leclia: Indrcptisirea
istoriei logicei). ,,Trecem prin viaqd cum umbli un ciine inecat pe
firul apei; il duce apa unde vrea..." (leclra: ApariSia preocupdrii
fonnale). $.a.m.d.
Acestoia li se aldturau gi'vizibile tentalii spre paradox. Cdteva
exemp^le:
,,...In aparenld, cel pu1in, aceasta cddere a Romei este ult foarte
important fenomen istoric. Sau Dumnezeu $tie dacd a fost impor-
tant! Roma poate cA o fi cizut cu dou[ mii de ani inainte de a c[-
dea..." (leclia: Perioadele istoriei logicei). ,,...Mai degrabi s-ar
putea spune cd crealiunea in ordine spiritual5 te pierde, chci te face
si confunzi neesenlialul, epifenomenul, cu faptul esential insu$i...
O sI spuneli dumneavoastrd ce sunt nihilist. Dacd sunt: ce? Mie
-
 lon Zantirescu
imi este bine aga!" (lecgia: Tipuri de viagd spirituald Si tipttri de
c-ulturd). ,,$coala este un lucru foarte bun gi un lucru foarte rdu;
foarte bun pentru cei ce n-o iau in serios $i hicru foarte prost pentru
cei care o iau in serios" (leclia: Logica scolasticd). $.a.m.d.
Daci uneori asemenea allturiri cu chip de paradox puteau totuti
si pard ca fdcAnd parte din firuI gi sensul consecvent al unei gandiri,
alteori insd ele puteau sd denote spirit de ,,aventur[" a minlii, intr-
un fel gi cdutare de efecre. Iate o mostrI:
Stoicismul: metafizic, o gcoali ,,pu!in respectabili"; o gdndire,
,,uneori prea grosolani, alteori prea superficiald"; a convenit roma-
ruilor, pentru cd din punct de vedere metafizic aceftia erau categoric
,,nigte plogti"; faptul ci stoicismul a fost adoptat de Roma constituie
pentru el ca sistem filosofic un fel de capitio diminutio; ,,nu repre-
zint2l o etapfl
zintx snirituali": --inshsi
etanfl de dezvoltare spirituali"; forma moralX a
,jns5gi forma
stoicisnrului este inferioarl"; aceasti formd reprezint[ ,,un fel de
neutralitate a moralitlgii umane gi se incadreazi in idealul polilist al
moralitdlii in genere..." (lecgia: Logica stoicd).
Dar, dincolo de acestea, ceea ce socotesc cA a stat mai cu seamd
in calea comunicdrii mele cu Nae Ionescu era gAndirea noastrd di-
ferith, atat aceasta in sine cit ti prin raportare la realit5li romane$ti
ale vremii.
Nae Ionescu afirmi discipolii sli avea sentimentul ,,marii
-
aventuri". Antinomiile -
nu-l speriau; dimpotrivi, il stimulau in aple-
carea sa spre ,,trdire" Ei ,,via1d integralx". S-ar putea spune cd nu-l
interesa si faci selecEiuni gi sX stabileascd ierarhii in actele sale.
Respingea, chiar, ideea acestei selec;iuni. La ce altceva ar putea si
ducd, o asemenea operaJie dec6t si pund piedici gi artificii in fluxul
dinarnic al vielii? Prefera sd treacd in ochii semenilor s[i sub semne
de ambiguitate, de mister, de enigmi. Cei care l-au cunoscut mai de
aproape, insd, declard ci in intimitate gtia sd fie deschis, limpede,
cu porniri gi elanuri de sinceritate ingenul. AscultAndu-l, puteam sd
ne intrebim: discuti, din dorinla de-a ajunge sistematic la judecili
gi enunguri ferme, ori discut[ mai cu seamd din voluptate dialecticd?
Formula obieclii, filosofic vorbind, tocmai impotriva unor gdnditori
Aristotel, Descartes, Spinoza, Kant despre care in mod
-obignuit socoteam ci.logos-ul le datoreazi - momente nodale in
aducerea lui pe pdmdnt. Jinea sd proclame ci existh mai multh
gealitate in virtual decdtin ce este gi ce poate deveni actual. De aici,
| 460
Nae lonescu
astfel, nu mai rimdnea decAt un singur pas piind Ia a se proclama,
metafizic, cd trecerea de la virtualitate la act nu reprezintd un
,,adaos la fiingd", ci o ,,pierdere".
Nu era nici in firea, nici in formatia mea, sd ader la acest mod de
gdndire. Eram tdnhr profesor. lmi cbncepeam cariera sub unghiuri
gi cu criterii clasice. Excludeam ipoteza ch in cursul vieEii s-ar putea
si optez pentru altceva. Reflectam, atent, asupra liniei pe care urrna
sa o imprim personalitdlii $i acrivitafii mele la iatedrd. imi
impuneam ca inainte de orice si insuflu elevilor mei sentimentul
catorva certitu-dini gi sd-i deprind cu ideea de metodd ?n munca lor
de invlthturd. In diferite forme gi in noti generald, gi de la caz la
caz - prilejul: ba! ,,indriznelile" sunt
iubliniam de cdte ori se ived
-
bine-venite; ne pot face cinste; sunt semne de progres; dar, toate
acestea, cu condilia ca aceste ,,in drhzneli" si nu alerge la intAmplare
in aer, ci sd simtd sub ele un pimdnt sigur, adipostind in el
adevtrruri de nezdruncinat ale minlii gi ale vieEii.
De pe aceste planuri personale in legdturl cu profesiunea mea,
inlelegeam sd ridic chestiunea gi pe planuri mai largi, privind viala
societhtii noastre in totalitatea ei. lnterior, nu era linigte in 1ari, aqa
cum am fi vnrt ;i cum s-ar fi cuvenit. Fr[mintdri politice: o
regalitate arbitraii, dispush sd se abatd de la normele ei
co-nstitutionale; probleme sociale, unele deschise ef'ectiv, alte1e
urmAnd inerent si se deschidi; mipcdri de dreapta' captate ideologic
de infiltrdri fasciste, susceptibil'e de a deveni contingente de
coloand a V-a, in sfere ale unor interese ;i acliuni strdine. Din
exterior, nu mai pugin, se adunau semne de ingrijorare. Se fXceau
eforturi multe ciin acestea cu punerea in disculie a tratatelor
-
existente si cu sacrificarea lerilor mici pentru evitarea unei alte
-
conflagralii mondiale. Min;ile lucide, insi, igi dideau seama cE
aceasti c6nflagratie batea lh u$e. Se profila, in ce ne privette ca
popor, cb nu v-om'fi scutu!i de !itualii dramrrtice, de naturii a puue
toirstiinta tirii la crele incercdri 5i examene de via1d.
fml parLa evidlnt, organic evident, cX atitudinea de-.g6ndire pe
care na-o cereau aceste impreiurdri trebuia si fie una de
intelenciune asezatS, pregXtitd sh reziste oricdtor intemperii, cliditd
oe cehitudini] scruta;d
-cu necrulare in realitate, la adlpost de
ineculatii si experimentdri. Aceasia fiindu-mi starea de spirit, era
^departe poziliile fostului meu profesor:
firesc si rihrdn de multe din
 lon Zamfirescu
gi de ideea vie;ii ca,,aventurd", gi de sentimentul ,,trlirist" al exis-
tenlei, iii de ,,viitorismul" sdu cu axioma,,eu rup puulilc cu tfecu-
tul", gi de istoricismul slu cu ancordri metafizice intr-o albie supre-
mi cu inlelesuri ultime, gi de confundarea Cuvintului cu ,,Logos-ul
divin". Aveam sentimentul ch aceste pozilii de gindire, cu alter-
nirile lor pufin tulburi intre scepticism gi dogmatism, intre rigorism
logic Ai ipostazieri nristice, puteau sA aduci api la moara ideologicd
a exLrernismului de dreapta. Dupd cite Stiu, Nae Ionescu n-a apar-
linut migclrii legionare. O afinitate, totuSi, ceva de ordirr mistic sau
iniliatic..se pare ci a existat. Este intdmplitor, oare, ci adercnli de
seamd ai acestei mi5ciri il revendicau ca pe un conducltor de
con;tiinli?
In seria cdreia ii aparlin studenli la filosofie intre anii 1925-
1929 -
cei ce gravitau inspre Nae Ionescu puteau fj numdraEi:
Mircea-intte
Eliade, Const. Noica, Emil Cioran, D.C. Amzdr. hr serii mai
vechi, fuseseri: Mircea Vulcinescu, Vasile Bdncili, Virgil Bogdan,
Constantin Floru. Totul, in rostirile acestora despre magisttul lor.
risuna apologetic.
.Gisim stib semnitura lui Mircea Vulcdnescu, in studiul intro-
ductiv la volumul Istoia logicei, reconstituit dup6 note steno-
grafice:
- ,,...Restituim culturii rotnine$ti, $i celor care vin dupi noi, 5i
celor care nu l-au putut asculta, cea mai vie figurd a culturii
rornAnesti din al doilea phtrar al veacului al doudzecilea."
in es'eul sIu. tot ca deschidere la volumul amintit, Vasile BXncili
afirma:
,,...Activitatea de catedri a lui Nae Ionescu a produs, chiar,
intr-un rand, un freamdt, un curent, asemindtor cu acela al lui
Maiorescu sau al lui Vasile PArvan. Despre el se poate spune ci a
fost cel mai viu inv[fimdnt filosofic de dupl rXzboi in ]ara noastrh.
Nimeni n-a informat despre ceea ce e in adevdr nou, despre
virtualitdlile gAndirii filosofice actuale ;i nimeni nu a sugerat 9i mai
mrrlt- si rnai oasionat ca eI..."
Siiir ca aiemen ea caracterizfuri, cu ,,cel mai" gi ,,cea mai", imi
uirdau artificioase, simplificatoare,
-cu oarecum 5i intolerante. Denotau
i-iarci si putind trufie, notd discrilninatorie ca $i cu una voit
irephsdioa'rc' fat[ de ce puteam gandi 5i noi, atAlia allii din jur'
Ierarhiile in culturd sunt de alt ordin, de alti esentd: ele misoard
agregdri gi convergenle, nu ploclami suprcmatii 9i ilistan;e.
462
Nae lonescu
.- Glosatorii profesorului recunotteau cd in psihologia acesnria isi
dddeau int6lnire o serie intreagh de antinomii. De Jxemplu: cAn'd
priviri do$matice asupra lucrurilor, cAnd situdri ale aiestora in
gnghiuri relativiste; amestec de pdgAnism gi de ascezd; pe de o parte
deschideri gi plurivalenge de tip ienascentiit, pe de altd pane fehori
mlstlce de ,,cruciat"; istoricist, torugi negand ideea ile evolulie;
oscilalie previzibili, gi impreviiibild--
-.gi urcdri in metafiz-ic, totodatA $iintre
gi melancolie;
buni dispozigie
prezente teresfe hr
viafa de societate: g.a.m.d.
nu pot si aplaud o asemenea conlormalie spiritualh. O
._ .krrgn3l,
vid prinsd, cu altemdri excesive, in iocuri ale dispbnibilitltii.
Privesc c-u- totul intr-alt chip psihologia bmului investii sd urce pe
catedre. Mai tarziu, in anii lor de maturitate, cu personalitatea lbr
cons.tituitd, srudenJii de.a_zi vor fi liberi gi chiar datori sd-gi afirme
g6ndirea_ proprie.. In anii lor de formalie, insA, catedrele sunt
linute
si le infiligeze linii de-siguranfd-gi de rectirudine ale cunoagterii.
Ori, ce putem auzi in corul admiraliei amintite? Departe'de a se
ridica asupra lor un semn de intrebare, dimpotrivd, aceste antinomii
erau salutate cu exultanld gi admiratie. Fac parte se spunea
din ,,enigma care este Nae Ionescu"; ele dovedesc- ,,arti de viald..; -
invdluie 9i intre;in in jurul persoanei un halo de ,,mister'; 5i
,,excelare".
Afl6m, in studiul amintit, tot sub semnd.tura lui Mircea
Vucdnescu:
,,..-in gdndirea lui-Nae^.Ionescu, filosofarea era ceva mai viu gi
mai de prel decit filosofia, adicd formula de cristalizare a unei
gAn!iri...*
In continuare. autorul srudiului lisa a se ingelege cd sub un
lnume. ra_port sfArgitul prematur al filosofului ii slujegte posteritatea.
In ce fel? E de presupus cd in anii ce aveau sd urmeze, daci ar fi
triit mai mult, profesorul ar fi avut rdgaz pentru a-gi cristaliza
sistemul de gAndire; ar fi dat la iveald gi o carte sau mai multe cdrti.
Dar declard autorul studiului o gAndire implinit5, un sisrem
-
incheiat, o carte scrisd $i tiperitd, -
toate acestea, sunt opriri din mers,
stagndri; pot reprezenta, deci, forme de ,,moa(e spirituald". Nae
Ionescu a fost ferit de aceasta. Sfirgitul sXu prematur, impie-
decindul de a-gi duce gdndirea pAni la cap5t, l-a sustras astfel unei
asemenea ,,mo4i". E, desigur, un punct de vedere. S-a spus cX intre
,/t63
lon Zamlircscu

exaltzuea apo_logeticd $i alunecarea in aberalie ar exista un singur

pas; este posibil ca in iazul de fati acest pas'sd fi fost ficut.
Sub raport filosofic, activitat6a lui Nie Ionescu s-a a"..fe."."t
mai mult oral. Cele doud cursuri ce i s-au tipirit portu- un,ll d"
istoria logicii, celilalt de merafizicl .uni ,."oirrtituiri -duld noie
stenografice. cu adausuri gi indreptdri- presupuse de cltre comitetul
redaclio.nal ca intrdnd in modul de gdniire al magistrului. Opera sa
scrisd, in direcgie propriu-zis filoioficd, se liiriteazd la ^cireva
prefefe. Judecata obi$nuiti ar vedea in aceasta o carentd; in orice
caz, o .situalie discritabild, in cadrul condiliei gi at' indatoririi
universitare.. In cercul s5u, insd, gi acest fapi era.pr.ivit cu spirit
admirativ. Citez din eseul lui Vasiie Bdncild:
tolera nimig din ceea ce ar fi putut sd-i opreascd
^,,Nq-gi
av6ntul ^({.f,) trdirea
sau sd-i falsifice in funcfie de timp. E aici -o cauz6,
pentru care nu s-a grdbit
,sd scrie cd4i, fentru carb cartea ii apErea
oarecum ca un ferpar de inmormintare, pentru care nu iAcea
rezunnate, nu lua note, nu oprea timpul gi nu se fixa funebru cu
ajutorul alfabetulu i ori al invenEiei lui-Gut'enberg.....
_ Mlrginesc aici aceste recaiituldri. Ce am lnclus in ele sunt
impresii gi judecdgi personale. Aga cum am arbtat, l-am cunoscut pe
Nae lonescu, ca om, doar sporailic Ai de la distanld. Cred, insd, cd
dacd ar fi cxistat intre noi Ei alte forme sau prilejur'i de apropiere
de exemplu, dacX i-a5 fi frecventat si 'seminariile.'nu numai -
cursurile--- neaderenla noashA reciproiX ar fi rdmas mai departe
aceeagi. Nu pun acest fapt pe seama vreunor alergii sau refuzuri
premeditate, in starea noastrA sufleteascd gi morald;-il inscriu, ins5,
in seria.uno-r confruntiri spiriruale, pe care evenimentele din iard gi
altele din afara ei le impuneau generafiei noastre.

intAlniri cu oameni, intAlniri cu viala,

Editura,,Eminescd", 1990

Tipar:
TTPOGRAFIA
f,qr{'Jd.q9p-f
ryD - Calca Rahovei t47,
sdctor 5 - Bucurc$ti: Tcl.: 1359318: Far: :tt7-r377