XVI

MISTIC MAGIC
Am afirmat o foarte lntr
de azi ale n genere rezultate!!
de activitatea din timpuri mult mai vechi
dect ne putem nchipui. am rezultatele la
care ajunge - psihologia n - snt foarte
aproape n orice caz nu prea mult cteva
fundamentale, pe care mistica le-a mai
de vreme. suprapunere de rezultate ale
misticii n epoca se poate ve-
rifica, altfel : ntreaga este preo-
mult mai mult de activitatea misticii dedt
veacul al XIX-lea, ceea ce ca rezultate
ale unor pozitive, nu face dect venfice o
preocupare ceva mai mai mai
zice, dect unghiul de vedere, pe care ni-l
asupra fn cu necesitate
de ntoarcere nspre misticism, noi sntem obli-
facem de la nceput cteva preciziuni.
Ceea ce numim noi azi nu este in-
totdeauna misticism., pentru nu tot ceea ce are de-a
face cu transcendenta sau cu n sens ilans-
cendental, n kantian al cuVintului, este misti-
cism. Din acest punct de vedere, trebuie tragem o
linie de intre ceea ce -este
ce este magic, deoarece, caracteriStic
td fi pentru natura spiritului m -diieiit-ele re-
g{dni ale globului in diferitele
mai mult faptul magic dect faptul
Evident oi a vorbi la 1929 despre magie- fapq
P98te:d ca un lucru foarte ciudat. oricitii
a
d. . - nu1 'llci ffl< Pm hteraturt.J., achc.l ne .- rea a CcJ. <
sa c . n t sint dm dr1memul r ali ul,u. t:l
.ar 1J d l ucr u n ce _ ,. ,
P
arn e t"t 1-. i mult cu c1t mchlpUl r \ no tra,
oc.:u -
1
cu a 1 n u
dl lnchipUlrl .' n nece!)itatea et de a dep<.t')l f;:a Ir
toctncJ. l t . L dlt" rare se Dc.l'j. t e , cakcl dr u.l ur w ' - . o n u n a '--
. depa<;>l c .
1
u sterioase. Eu. vur oesc des-
neclare S l 1 . . d 1 ; t
d'n acestea . t entr u ca nu ma 'jperu e e . s.n
faptul maglc, care ne este frica ne uc.upum,
p de luc;u le em, pentru de cele ma1
oentru nu le- - g a te de o multime de elemente lC\-
p ' ntil 1ncarc . - ..
ori ni se prezi t" . l dar care tind cu timpul sa
turalnice, esen ,la tului. se cu ..
deasca mag, numaidect
Cnd va mchlpUh . l a mijloc, pentru mag;>! tre-
este ceva escroc poarte o abra-
cbu:e umble cu_ o_ ar. a - 1. clu' date nu contact
- 1ba ' -
sa d nu aceasta este magia, pentru ca
cu lumea ' arb - diferitele practici oculte, la care
re se 1m raca d - urn
hainele cu ca . . lucruri maglel, upa c
se dedau n:agu, ?u este filozofiei. :)p':lne
jargonul l . f l n care fiecare om de bun
mai mult : ca I? ace cel tot att de
facE' filozofie ataca _P i mai grozavi profesori de ftlo-
si cun: atfcf. om face n lui
n fe A tlec domeniu de activitate al lw,
f . e om ln r-un l . e
. , formu e . '- -
al persoane! pro buie fie deosebit n chip
Faptul magic tre f' o formula.
. t' Daca ar l sa . t'
de faptul mls lc. t deosebi magic mls lc,
care nu este a mea,. ru n aceste raporturi,
spune magia ia lea de o parte de a da, de a
de a lua, de a_ dintre
emana pe de s ntr-un
macric cel mls lC. t t cu o ncercare de a ne amurt
l
n :ltul, avem de-a fac:_ o. m tot cu o ncercare- tne-
" jlocul <:are1a , .pe.
m ml_ . persoanei noastre numat .ca.
de mistic,
ctnd In cazul fap ... face printr-un act de
a
m se .. ._.; ...
spune ... limitele su':' 'il
:act 1l'l :re - in cazul actului magtc
ea in noi
rea, a de.
L1 un fel
tre, prin metoda reali pen t.ru no
1
.
I t 1 f d V
111
..,
1
ne
n

nOI tne V aceste1 reali ta

aceas a rea 1 e, pen ru ca sa o penl .
V t 1 . f' t 1 . ru ca
sa o
1
. put emd v:a on Ica ;. u mag1c,
e ea .noi pentru o
o Introducem 1n noi. De aceea spuneam faptul mao .'
caracteristic pentru anumite din vret;lc,
t
V
1
te . t 1ea
noas ra mai a es carac ns 1c unor anu1nite forrnul
de din vremea este o continuar e a
forn1ule mai vechi. Faptul magic este pentru mine un
punct ultim, un moment al panteist , cJ. re
ncepe prin epoca ; este o foarte n1are ana-
logie ntre punctul de vedere magic punctul de vedere
apusean asupra iubirii lui Dumnezeu, de care vorbeam
in una din prelegerile trecute. In faptul magic
pe de o parte, o identificare a universului cu mine si:
pe de alta, un fel de transformare a mea ntr-un cent;u
e Resortul fundamental al acestei ma-
tice este In actul mistic, resortul cel mai de
este identificarea se face n
cu Ull f-el de a mea n realitatea din
de mine.
pentru ceea ce numesc eu fapt
tnagic, activitate din timpul nostru, eu spune
ei teozofia este o activitate tot e noua gn-
dire din America Anglia, sau francmasoneria, Rose-
Croix, toate aceste tinznd la un fel de
11 la un fel de precizare din ce n ce mai
a 'i un fel de a
aisf in. realitate, cos-
e,ste magic. La baza de-
. .uului liberal,
de indivi-

i!flii fel de
:-. .........
AJ treilea principiu fundamental al magjei este d ,
t
It t d. E na
ura m:'=l1 mu me o .I:a .. d': de lre=
cere, d1n lumea sensibile m l umea . -
t
A d d . , Prtn-
r-o 1ncor are e vmn .a.
Atitudinea este o atitudine de cunoastere .
atunci magia zice : eu vreau trec di n ;e
sensibile n lumea n-am dect o
posibilitate, anume cultiv Prin

problema problema
magiei este metoda de cultivare a car e ia diferite
forme. Metoda dr. Coue, ceea ce numim noi auto-
sugestie, este tot o De asemenea metoda
taumaturgilor, acei oameni care vindecau, era tocmai me-
toda de sugestie autosugestie. Se n istori3. ma-
gei vindecarea prin magie a unei boli cum este
holera. Cazul nu este de extraordinar pentru noi ,
pentru d-rul Coue n
vindece prin sugestie. Metoda lui este spui n fiecar e
nu bolnav, atunci se
o asupra care contravin func-
normale a organismului te vindeci. Este ntr-ade-
o chestie de ncordare a Un om poate s3 fie
numai prin faptul nu vrea fie boln::1 v,
eu cunosc cazuri foarte precise n care, atunci cnd
a fost omul s-a In definitiv
este o stare, o de echilibru, care depinde foarte
mult de ta, depinde de ca toate
elementele constitutive ale organismului n-
tr-o nu anurne ca un elen1ent
IA se dezvolte prea mult in 113guba altuia, pentru
atunci fOrmill de ecllilibm se..distr\lge nu mai

. ducare a tale. auzi.\.
. al dotl ea
0
le n anumit rituat al irancma-
il1tei se ce u :-
1
te ntr -o
\ ro :
1
dil ca . tr
0
carner c. ,
de pl .. . te duct : n - cosciug cu o masca
t e urei n tn,n
. . =-lri cobor p t 13 sau 17 oamem acol o
J' - el sec. ' =- unde sin . . .
urei tr ciudata, . de acestea. Omul senos zice
o carn . lte lucrun . . d r'ara
intr- juri a . r . dar nu este nlcl ecum - -
te pun sta este caraghiOS iC 1 la ncercar e este un
aces a se pune .
ca pentru ca . a tan.
ghiosllC. 'loc de care de m.ult
prin1 .rnlJurrnare, prin act.ele pe care le
Pt heria, n-are l l care a]ungt.
ctl f ci prin e a u punctul de vedere
absolut nimic teozofiei
Eu t oate tri e . t ' cu acest punct de
sl cu de Slmpa le -
rnaglC . nici o l ega ura te r ecun osc ca este
n-atn nu ma b' nu
etc., . easta 1nsa . . i ceea ce se o -
vedere 1 n sau a magicienilor nu
ceva seno i escrochena magl. . lu un fel de tera-
t
a se num . : pur s1mp d .
e l escrocherte, el :-' . ..... forme ciudate, ar a
t de oc poate sa lu t d:-
es e ..... :- care . hiar aceasta me o a. . .
peudca. face parte dln f dumental
clU a ..... re al treilea pune . utn o a
p in urmu l pnn r-
1 ;.giei este c,\, printr-o poten\arc
a . printr-o ntarlre a t tre;e din lumea ln
vo1 ' se poa e 1
f yoluntare, . (;.ti ceea ce este esen la
ac lV t 1 y po l sa cuno.,. . -
lumea as ra a, -
. " copul cu-
n realitate. . d' In s
atltU tne, f' a punc.-
a patra a lrm d'
rezu . i anume afirmarea in 1
tului de vedere t la individ, reducerea pro
tntregn exls en blemei
reducerea pro
. sensibile
prin nglOhBt!&
.. ........ t
ma
gic, aveti la . -
ce mina
este egocentris acest eri teri u .
trism este mi t este magic, t ot ce precis : tot c
Oinul este t ot .ce:a ce conduceea lce es.te

afirmatia Sie_ pentru a

are n ' . rara, ca on1ul pent mmtui ""'t
' ev01e de t ' ru ca '' e
aceasta t . ? . sa se ll'n
Prin de j
snt di a, .departe de a fi do :nea n-.a-
' bine d b. ua l ucn.l .
eose 1te. n
XV Il
MISTICA, FAPT DE