Masonii de la ,,Junimea" si secretele unei societati literare-mamut.

Cine au fost
,,farmazonii junimisti" si de ce nu i-au acceptat pe Creanga si pe Eminescu
Cosmin Patrascu Zamfirache,

Societatea literara ,,Junimea" a fost populata cu ,,farmazonii" Iasului din secolul al XIX-lea. Erau acceptati doar
cei cu inclinatii literare si stiintifice. Insa in spatele intrunirilor oficiale ale ,,Junimii" se aflau ritualuri secrete la
care participau aproape toti membrii cenaclului. Mai putin cei care nu erau considerati suficient de ,,rasati"
pentru a face parte din acest cerc elitist. Creanga si Eminescu faceau parte din ultima categorie.

Francmasoneria, o societate secreta aparuta in forma ei actuala in Anglia secolului al XVIII lea si bazata pe
principii bine stabilite, ritualuri, juraminte si o organizare concreta, a prins radacini in Tarile Romane inca din
secolul al XVIII-lea, spun istoricii Radu Serbanescu si Jaques Pierre. Simbolurile sale bine cunoscute,
,,echerul", ,,compasul" si ,,volumul Legii Sacre", dar si organizarea in loji au fost intalnite si in Iasul din ,,Belle
Epoque" sau, mai precis, ,,Iesii" secolului al XIX-lea.

De altfel, dintre membrii societatii secrete au facut parte multi intelectuali care au scris pagini importante in
istoria literaturii romane, dar si a filosofie sau stiintelor. Practic, cenaclul literar "Junimea", cel care a strans
laolalta marile genii ale Romaniei in secolul al XIX lea, era o asociatie dominata de masoni. Mai mult decat
atat, mare parte din evolutia stiintifica si explozia de capodopere literare din acel secol, spun istoricii, se
datoreaza principiilor progresiste, purtate si puse in practica de masonii junimisti.
Iasiul, locul de nastere al francmasoneriei romanesti

In Principatele Romane, francmasoneria, conform datelor oferite de istoricii Radu Serbanescu si Jaques Pierre in
lucrarea "Dictionarul francmasoneriei" din 1991, a luat nastere la Iasi in 1748, cand prima loja a fost intemeiata
de italianul Antonio Maria del Chiaro, venit in Tarile Romane ca si secretar al domnitorului Constantin
Brancoveanu. Fenomenul a prins in lumea elitista a Principatelor. Boierii si oamenii cu stare au aderat la lojele
masonice. Pana in 1830, in diferite colturi ale tarii aparusera deja sase loje masonice.

Cea mai renumita a fost insa ,,Steaua Dunarii", intemeiata de pasoptistii plecati in exil. A luat nastere la
Bruxelles si a aduat toata "crema" culturii romanesti de la mijlocul secolului al XIX lea. In jurul anului 1850,
loja masonica ieseana ,,Steaua Romaniei" a reusit sa adune mare parte din notabilii ieseni. "Inaugurata solemn la
21 august 1868, in prezenta plenipotentiarului Marelui Orient, negustorul francez stabilit in Romania, Auguste
Carence, intrata la putin timp in adormire, loja ieseana s-a redeschis la 14 mai 1875", scrie in revista "Cultura"
istoricul si criticul literar Constantin Coroiu. Din loja facea parte boieri autohtoni, burghezi bogati, patroni si
bancherii care finantau intreaga societate.

,,Desi secreta, Loja ieseana tinea portile deschise pentru cei ce doreau sa intre in ea, avand un puternic caracter
internationalist", adauga in aceeasi publicatie Constantin Coroiu. De altfel, un alt specialist in literatura, Liviu
Papuc, in lucrarea "Marginalii junimiste", spune ca erau primiti membrii din tari precum Franta, Germania,
Polonia, Italia, Cehia,Rusia sau Grecia si chiar multi evrei ca un simbol al tolerantei si al umanismului.

O parte

dintre membrii impozanti ai societatii literare ,,Junimea" au fost francmasoni

Totodata masonii ieseni au intemeiat si un cenaclu literar, o asociatie care a ocrotit marile genii ale literaturii
romane, precum Creanga, Eminescu, Slavici, Caragiale. Este vorba bineinteles de "Junimea", dupa cum spun
specialistii, o creatie 100% a masonilor ieseni, printre care pot fi enumerati Titu Maiorescu si Iacob Negruzi.
Din aceasta perspectiva era o "Junimea" cunoscuta si o alta secreta, la sedintele careia luau parte doar initiatii si
unde nu se discutau doar chestiuni stiintifice.

Prin membrii ei, masoni de frunte ai Iasiului, numiti ,,farmazoni", societatea literara ,,Junimea", in spiritul
principiilor societatii secrete, dorea sa-si impuna ideile progresiste. Istoricii si specialistii in literatura spun ca nu
exista nicio indoiala privind caracterul masonic al ,,Junimii".
In ,,Junimea" erau aproximativ 150 de masoni. Bineinteles, era latura stiintifica si artistica a masoneriei iesene",
spune Dan Jumara, cercetator la Muzeul Literaturii Romane din Iasi.

Pe langa Titulescu si Negruzzi, printre cei care au pus bazele Junimii la 26 martie 1863 s-au mai numarat Petru
P. Carp, Vasile Pogor si Theodor Rosetti. Iacob Negruzzi a devenit Maestru al lojei masonice iesene in 1867, la
doar cativa ani de la intemeierea "Junimii", dupa cum reiese din diploma conferita de Marele Orient al Frantei,
pastrata astazi la Muzeul Literaturii Romane din Iasi.

,,Farmazonii" junimisti si ritualurile lor ascunse

Daca bancherii si boierii foarte bogati erau finantatorii, junimistii erau teoreticienii si cei care incercau sa puna
in practica principiile masonice. ,,Am izbutit, in fine, sa adun in jurul meu, intr-o unitate, cele mai viabile
elemente din Iasi: Rosetti, Carp, Pogor, acum si Negruzzi", se arata intr-o scrisoare din 1863 a lui Titu
Maiorescu catre sora sa.

Liviu Papuc in lucrarea sa "Marginalii junimiste", spune ca junimistii au vazut in francmasonerie o modalitate
de "a facilita progresul si prosperitatea, de a-si impune ideile sociale si politice - care nu erau decat benefice
pentru tara". Specialistii in literatura spun ca erau urmate tot felul de ritualuri masonice, inclusiv la banchetele
junimiste. Acestea erau recunoscute doar de membrii masoni. "Avea loc intalniri secrete intre masonii din
Junimea, asta este clar. Convorbirile de la cenaclu era una si ritualurile masonice erau altceva, la care participau
doar initiatii. Bineinteles, ritualurile, ca si juramintele, erau secrete. In aceea perioada, masoneria era secreta, nu
doar discreta", spune Dan Jumara.
Iacob Negruzzi a fost un maestru al lojei masonice iesene

Anul trecut, un document descoperit in arhivele Muzeului Literaturii Romane de la Iasi s-a dovedit a fi un act
misterios despre care unii au spus ca era juramantul masonic al junimistilor. "Jur pe onoare si constiinta/ Ma leg
pe suflet si pe Dumnezeu/ Sa lucrez din toata inima pentru ridicarea neamului romanesc/ Sa respect si sa execut
toate hotararile luate de comitetul din care fac parte. Si sa pazesc secret absolut./ Asa sa-mi ajute Dumnezeu si
Sfanta Cruce", se arata in acel document, semnat de 12 junimisti, printre care Neculai Culianu, un mason
recunoscut, Nicolae Gane, un alt membru al lojei masonice, si Ion Creanga. Unii specialisti spun ca este un
juramant masonic.

"Acest document arata, fara indoiala, ca un juramant de tip masonic. Eu sunt convins de acest aspect in
proportie de 99,95%. Important este, mai ales, prin faptul ca ne arata ca ceea ce stiam noi, la suprafata, despre
Junimea era dublat de o activitate daca nu secreta, atunci cel putin discreta", declara scriitorul Liviu Antonesei,
anul trecut, pentru ,,Adevarul". Specialistii de la Muzeul Literaturii Romane din Iasi, inclusiv Dan Jumara, spun
insa ca nu este vorba despre un juramant masonic al junimistilor, din cauza ca Ion Creanga nu era in mod sigur
membru al lojei. Ritualurile masonice la care participau junimistii se pare ca includeau formule speciale de
salut, forme de purificare, dar si juraminte specifice. Acesteau aveau loc de obicei in casa lui Titu Maiorescu sau
Iacob Negruzzi.

De ce nu au fost masoni Eminescu si Creanga

In ,,Junimea" au fost primiti si membri care nu erau masoni. Conditia era ca acestia sa dea dovada de progresism
si capacitate intelectuala deosebita. Culmea, in masoneria ieseana nu au fost primite marile genii ale literaturii
romanesti. Nici daca si-ar fi dorit nu avea acces.
Eminescu si Creanga nu au fost acceptati de masonerie

Este vorba in principal de Ion Creanga si de Mihai Eminescu. Explicatia era simpla, faceau parte din randul
plebei si erau prea viciosi. "Masoneria era o societate elitista. Nu era primiti decat oameni cu o anumita origine
sau stare materiala. Ion Creanga era fiu de razes, iar Eminescu, fiul unui caminar. Erau de conditie joasa. Nu
erau primiti", spune Dan Jumara. De altfel cercetatorul iesean spune ca Eminescu nici macar nu avea habar de
existenta lojei masonice iesene, secretul fiind foarte bine pastrat. "Imi este greu sa cred ca Eminescu stia de
existenta lojei la Iasi dar si de membrii ei", adauga acesta.

Specialistii mai spun ca, fara masonerie si influenta masonilor, "Junimea" nu ar fi reusit sa se constituie intrun
cuib de genii si, mai ales, "Convorbiri literare" nu ar fi avut sustinere materiala. Prin influenta care o aveau si
fata de alti "frati" "farmazoni", fie politicieni, fie bancheri, "Junimea" nu controla doar ceea se se intampla pe
plan literar si stiintific dar si in sfera guvernarii. In perioada sa de varf, Junimea, prin unii membri, a detinut
fraiele puterii, atat la Guvern, in Parlament, cat si pe plan local.
Titu Maiorescu, ,,parintele" cenaclului ,,Junimea"

Altfel spus, a avut ,,o dominatie pe toate planurile, care desigur ca a favorizat si inflorirea revistei <<Convorbiri
literare>> si a miscarii culturale junimiste in ansamblu", scrie, in revista Cultura, Constantin Coroiu. Cu alte
cuvinte, ideile vechiculate, aparute si inflorite in cenaclul de la "Junimea", erau adaptate si transmise in practica
pe canalele masoneriei, catre factorii de decizie ai Principatelor Romane.

Pentru multi specialisti apare intrebarea: cate decizii de stat au fost luate sub influenta ideilor junimisted De
altfe,l este vehiculata ideea ca junimistii ieseni au vrut sa faca si un partid politic, in 1875, de sorginte liberala,
fiind cunoscuta si apartenenta liderilor liberali din secolul al XIX-lea la lojele masonice din Romania.

Va recomandam sa cititi si:

Misterele Declaratiei de Independenta a Statelor Unite, un document uitat aproape 200 de ani la
Biblioteca Teleki-Bolyai din Targu-Mures

Francmasoneria si cultele religioase

Lansare de carte cu subiect incitant: relatia dintre Francmasonerie si Biserica