Juramantul lui Ion Creanga nu este masonic.

O ipoteza de lucru:
apartenenta la una dintre organizatiile secrete din care facea
parte Eminescu: Societatea Carpatii, Balcanii sau Matei
Basarab. DOCUMENTE via RONCEA RO
April 17th, 2014
- Panule, tii tu c n lumea asta nu este nimic mai interesant dect istoria poporului nostru, trecutul lui, tot,
tot, este un ir nentrerupt de martiri. Mihai Eminescu (Gh. Panu, Amintiri de la Junimea din Iai, Edit.
Adevrul, Bucureti, 1908 via Theodor Codreanu, Dubla sacrificare a lui Eminescu)
Oamenii politici ai roilor nu au nici o pricepere pentru cestiuni naionale, n-au avut-o nluntru, n-o au n
afar: Fraza au repetat-o pururea: vorba naionalitate au fost nscris-o pe drapelul lor; esena ns n-au
neles-o nicicnd. De vorb s-au servit gonind popularitate, dar n fapt s-au dovedit a fi intelectual strini, a
nu pricepe nimic din tot ce constituie viaa proprie a unei naionaliti. Despreuind biserica noastr
naional i njosind-o, atei i francmasoni cum sunt toi, ei ne-au lipsit de arma cea mai puternic n lupta
naional; dispreuind limba prin mpestriri i prin frazeologie strin, au lovit un al doilea element de
unitate; despreuind datinele drepte i vechi i introducnd la noi moravurile statelor n decaden, ei au
modificat toat viaa noastr public i privat n aa grad nct romnul ajunge a se simi strin n ara sa
proprie. -
[14 august 1882] Mihai Eminescu, (Timpul, Opere, Vol 13. P 168-169)
Pe 15 aprilie a.c., Muzeul Literaturii Romane Iasi a dat publicitatii un document descoperit in arhivele sale,
semnat de 12 literati ai sfarsitului de secol 19, intre care si Ion Creanga. Institutia l-a intitulat pe pagina sa de
internet un juramant misterios. Diverse personaje au inceput deja sa acrediteze ideea ca ar fi un juramant
masonic. Nu este. Il redau pentru a intra direct in subiect:
Jur pe onoare i contiin.
M leg pe suflet i pe Dumnezeu
S lucrez din toat inima pentru ridicarea
neamului romnesc
S respect i s execut toate hotrrile luate de comitetul
din care fac parte.
i s pzesc secret absolut.
Aa s-mi ajute Dumnezeu i Sfnta Cruce.
In aceeasi zi de 15, spre seara, corespondentul local al ziarului Adevarul l-a prezentat putin grabit sau poate
editorii de la Bucuresti? sub titlul Document de arhiv descoperit la Iai. Opt mari oameni de cultur jur s
execute hotrrile unui comitet misterios. Nu sunt 8, sunt 12. Intre acestia, prin semnaturile care au fost
descifrate, sunt urmatorii: Ion Creanga, N. Culianu, N. Gane, A. Lambrior, A.C. endrea, I. A. Darzeu, C.
Corjescu, D.A. Anghel, unii din ei membri ai Junimii dar si ai Lojei masonice Steaua Romaniei.
Cine sunt acestia: N. Culianu (1834-1915) a fost
matematician i astronom, membru al Societii Junimea i al Academiei Romne, rector al Universitii din
Iai (1880 pn n 1898), iniiat n loja masonic Steaua Romniei. N. Gane (1828-1916) a fost scriitor,
magistrat, avocat i om politic, ministru, membru fondator al Societii Junimea, membru al Academiei
Romne, iniiat n loja masonic Steaua Romniei. A. Lambrior (1845-1883) a fost filolog i profesor,
membru al Societii franceze de lingvistic, al Societii Junimea i membru corespondent al Academiei
Romne, venerabil al unei loji masonice din Iai. A.C. endrea a fost un jurist de excepie, profesor la
Facultatea de Drept a Universitii ieene, membru al Societii Junimea. I.A Darzeu a fost nvtor, un
remarcabil pedagog, autor de manuale colare, membru al Societii Junimea. I. Creang (1837-1889, foto
dreapta) a fost preot, scriitor, membru al Societii Junimea, clasic al literaturii romne, prieten cu Eminescu,
pe care il insoteste si prin moarte, in acelasi an cu omul deplin al culturii romanesti, jurnalistul militant
pentru proiectul Dacia Mare.
Din partea Muzeului ni se explica: Textul la care ne referim, prin totalitatea elementelor sale, se nscrie n
categoria jurmintelor de credin fa de patrie i popor, avnd ns un mare neajuns: sunt absente indiciile
lmuritoare cu privire la organizaia creia i-ar aparine misteriosul Comitet ale crui hotrri urmeaz s fie
respectate i executate.
Fiind vorba, de personaliti cunoscute ale culturii romneti, majoritatea afiliai Societii Junimea, am fi
tentai s ne gndim la o organizaie a francmasoneriei. Ne ofer ns un contra-argument puternic prezena
iscliturii lui Ion Creang care, se tie cu certitudine, nu a fost francmason.
Singurul indiciu cu privire la datarea documentului este furnizat de Al. Lambrior, care a decedat n anul 1883.
Deci nscrisul este anterior acestui an. Oricum, avnd n vederea statutul moral i profesional al celor care
semneaz succintul manuscris, putem considera c acetia i-au respectat jurmntul. Semnatarii ns au reuit,
fr ndoial s pzeasc secret absolut, cu privire la forma lor de organizare, dup cum s-au i angajat, a
declarat cercettorul tiinific la Muzeul Literaturii Romne Iai, Dr. Dan Jumar.
Cu toate acestea, intr-un al doilea articol, aparut a doua zi in Adevarul, respectiv pe 16 aprilie, scriitorul iesean
Liviu Antonesei, autor PoliRom si membru al PEN Club, sustine: Acest document arat, fr ndoial, ca
un jurmnt de tip masonic. Eu sunt convins de acest aspect n proporie de 99,95%. Important este, mai ales,
prin faptul c ne arat c ceea ce tiam noi, la suprafa, despre Junimea, era dublat de o activitate dac nu
secret, atunci cel puin discret. Formularea manipulatorie a profesorului de psihologie-sociologie iesean
lasa de inteles, in proportie de 99,95%, ca juramantul de tip masonic ar fi chiar masonic. In fapt este, in
primul rand, un juramant de credinta fata de tara si neam, sustinut intr-un comitet cu caracter secret. Este o
exagerare cumplita sa spui ca orice organizatie secreta ar fi in proportie de 99,95% de tip masonic. Nu. Ar
insemana ca si SRI-ul sau orice alt serviciu secret din lume, unde se depune un juramant similar, sa fie
masonic, in proportie de 99,95%. De fapt, elemente izbitoare ale legamantului semnat de Ion Creanga vin in
contradictie cu orice juramant de tip masonic, cum sunt convins ca stie profesorul Universitatii Al.I. Cuza
din Iasi.
Iata cateva:
- Nu exista referiri la Marele Arhitect al Universului
sau la Gloria lui;
- Nu exista simbolistica masonica;
- Nu sunt mentionate conceptele masonice de libertate, egalitate, fraternitate;
- Nu este mentionata nici o loja;
- Nu exista vreo referire la vreun grad sau vreo initiere;
- Nu exista practic nici o terminologie masonica;
- Nu exista nici o referire la repercusiunile drastice in cazul tradarii juramantului, specifice juramintelor
masonice ale epocii.
Mai mult, masonii nu invoca Sfanta Cruce! Spre edificare, un exemplu de juramant masonic disponibil pe
internet este cel alaturat.
Mai concret, in proportie de 100%, nu este nimic care sa para macar de sorginte masonica in acest juramant.
In plus, intre semnatari se regasesc membri a cel putin alte doua loje masonice, dintre care cea mai cunoscuta
este Steaua Romaniei. Ori aceasta are un juramant al ei propriu care nu are nici o legatura cu vreun
comitet. Spre edificarea profesorului iesean o sa public un astfel de juramant din epoca, aflat acum la
Arhivele Nationale. Pana atunci putem sa facem deosebirea intre juramantul Comitetului din care facea parte
Creanga cu un juramant masonic prezent intr-un studiu oficial al Bisericii Ortodoxe Romane, semnat de IPS
Nicolae:
Iata juramantul prestat de ucenicul Francmasoneriei ioanite: Jur inaintea Marelui Arhitect al pamantului ca nu
voi descoperi nimic, nici prin semne, gesturi sau altceva ce poate descoperi si indica ceva ce nu trebuie
descoperit. In caz de calcare a juramantului primesc sa mi se taie beregata, sa mi se scoata ochii, sa mi se
gaureasca pieptul, sa mi se smulga inima, sa mi se scoata maruntaiele din trup, sa se arda, sa se prefaca in
cenusa si sa se arunce in fundul marii sau sa se imprastie in cele patru vanturi pe fata pamantului.
No comment
Avand in vedere ca ne aflam in perioada de dupa Razboiul de Independenta, cand incercarile coerente pentru
Marea Unire se manifestau in conditii mai speciale, ipoteza noastra de lucru, pe care o transmitem, spre
aprofundare, si cercetatorilor Muzeului Literaturii Romane-Iasi, este urmatoarea: posibilitatea ca acest Comitet
sa fie parte a uneia dintre organizatiile secrete gandite de Mihai Eminescu sau din care chiar facea parte bunul
prieten al lui Ion Creanga.

Ne referim la: 1. Societatea Carpatii - a carei activitate secreta pentru unirea tuturor romanilor in hotarele
Daciei Mari era urmarita atent de serviciile de informatii ale imperiilor tarist si austro-ungar, dupa cum o
dovedesc documentele de arhiva, in special notele informative transmise la Viena de catre baronul Von
Mayr ; 2. Societatea Balcanii a romanilor din intreg spatiul balcanic; 3. Societatea secreta Matei
Basarab.
Profesorii eminescologi Nae Georgescu si Theodor Codreanu si cercetatorii Calin Cernaianu si Dan Toma
Dulciu la care se alatura si George Ene cu noua sa lucrare, Eminescu securitatea i sigurana naional a
Romniei sunt printre cei care s-au aplecat cu acribie asupra acestui subiect ocultat mai bine de un secol.
Redau din lucrarea profesorului Codreanu, Eminescu drama sacrificarii (p 112), disponibila integral, spre
descarcare, pe site-ul nostru Mihai-Eminescu.Ro:
In mss. 2263, f. 44r, vorbeste de dou societti a tuturor romnilor, veniti n tar: Carpatii si Balcanii 204.
Prima, stim c s-a nfiintat la 24 ianuarie (zi nu ntmpltor aleas) 1882. Dar Eminescu voia una si mai
cuprinztoare, de tip francmasonic, cu numele lui Matei Basarab, ultimul nume de domnitor pronuntat de el
nainte de moarte, cu care s-a si identificat: O organizare ntre Romni asemenea societii francmasonilor i
Iezuiilor ca a bisericii catolice. Pretutindenea oameni omenosi (*), care s ie registru de tot sufletul
romnesc. Cel slab trebuie ncurajat i ludat pentru ca s devie bun; trebuie trezit dertciunea
lui, decorat la nevoie; trezite mii de operatii (*) in el, in caz de enorma nevoie ajutat chiar. S se simt c Soc.
Matei Basarab reprezint o putere enorm 205. Tinta, adauga profesorul Codreanu: unirea tuturor
romnilor si Emanciparea economic si intelectual a ntregului popor romnesc 206.
(*) Posibil sa fie alt cuvant.
Notele sunt urmatoarele: 204 Cf. M. Eminescu, Opere, XIII, Edit. Academiei, Bucuresti, 1985, p. 381.
Lectiunea gresita a editorilor care consider c e vorba de o singur societate, a fost corectat de Ion Filipciuc
(v. O pagin eminescian inedit?, n Poesis, Satu Mare, noiembrie-decembrie 1997); 205 Ibidem, p. 379;
206 Ibidem, p. 371.
Iata si fila de manuscris (Mss. 2257, f.246) pe care o public in premiera online (nu inteleg de ce Academia
Romana nu a transpus online pana acum toate manuscrisele eminesciene!):

Profesorul Codreanu mai arata, in continuarea expunerii pe aceasta tema, ca Vlahut, unul dintre putinii care
au ncercat s nteleag tragedia poetului, a mrturisit c, vizitndu-l la sanatoriul dr. Sutu, Eminescu i-a spus
cu un ton important despre un plan al lui de reorganizare social, la care se gndeste demult, o lucrare
colosal, care-l munceste si i d nopti de insomnie si dureri de cap ucigase.
Sa fie, oare, acest juramant asumat si de prietenul lui Mihai Eminescu, Ion Creanga, dat in cadrul Societatii
Matei Basarab o organizare intre romani, pentru romani? Activitate care este posibil sa le fi atras
ambilor camarazi sfarsitul, oarecum, similar (sa remarcam coincidenta perioadei in care ambii membri ai unor
organizatii secrete pentru ridicarea neamului romanesc au iesit din spatiul public, pana la moarte: 1883
1889, perioada cand, dupa cum spune Eminescu, a fost un mort viu)? Este o ipoteza care, cred eu, merita
investigata!
Lucrarea profesorului Theodor Codreanu despre drama sacrificarii jurnalistului nationalist Mihai Eminescu
este axata pe declaratia acestuia de dupa arestarea si internarea fortata din 1883, care l-a transformat in cel
mai mare detinut politic al istoriei romanesti -, facuta junimistului Petre Missir, caruia Eminescu i se confesa
n mai 1884 ca el este ein aufgegebener Mensch (un om sacrificat!).
Daca termenul are o trimitere masonica, atunci referirea la Matei Basarab din interogatoriul analizat de
profesorul Nae Georgescu in Texte cu cifru privitoare la biografie lui Mihai Eminescu, interogatoriu despre
care se afirma ca a fost contrafacut de masoni, are o cu totul alta semnificatie, care vorbeste despre o posibila
razbunare masonica asupra lui Eminescu. Matematicianul si profesorul de criptologie cu grad de general Ilie
Torsan, releva intr-o demonstratie stiintifica exemplara codul folosit de Eminescu pentru a arata ca stie cine
sunt cei care il sacrifica.
La doua zile dup semnarea Tratatului secret dintre Regatul Romn si Imperiul Austro-Ungar (octombrie
18/30 1883), Eminescu este trimis la sanatoriul Ober-Dbling, la Viena, arata discipolul lui Constantin Noica,
profesorul Constantin Barbu, in articolul Eminescu Istorisirea celei mai cumplite crime din Istoria
Romaniei (Revista Tribuna, Nr 249, 16-31 ianuarie 2013 PDF). n Gara de Nord, pe peronul grii l conduc
Titu Maiorescu si fiica sa, Livia Maiorescu Dymsza. Dintr-un fragment de scrisoare, pstrat miraculos
disponibil la sursa citata -, aflm ce s-a ntmplat pe peronul Grii de Nord: Cnd ne apropiarm de cupeu,
pzitorul deschise fereastra. Eminescu ntinse ndat minile afar, se puse la fereastr si, fcndu-si un
ochian din degetul cel gros si din arttorul ambelor mini ce-l tinea la ochi si rznd foarte nveselit, spuse
lui papa: Dr. Robert Mayer, marele moment, o conspiratie si colo marea domnisoar; apoi scuip de
cteva ori, ncepu s rd si se asez. Pzitorul ridic geamul si E. continu s vorbeasc, scuip apoi de dou
ori n geam. n momentul plecrii l nelinisti flueratul si sunatul si ncepu s strige Argus, nu se ridic ns de
pe canapea.
Ei bine, specialistul serviciilor secrete romanesti Ilie Torsan decripteaza fraza pe baza unui cod folosit si in
cazul interogatoriului lui Eminescu, cu un rezultat care iti da fiori: Maiorescu, Marele Mason . Iar numele
zeului cu 1000 de ochi devine Ateul! si, in acelasi timp, O stiu!. Iata cheia sparta:

Adenda: Tot Adevarul reproduce de la Muzeul Literaturii Romane Iasi o fotografie nu tocmai inedita dar
foarte frumoasa cu A.C. Cuza, Ion Creanga si N.A. Bogdan. Ce remarc eu este similitudinea pozitionarii celor
trei dintr-o alta fotografie, reprodusa, din pacate la o calitate slaba, in memoriile lui AC Cuza aparute sub titlul
Insemnari din viata si documente omenesti, Editura Oscar Print, 2011. Iat-o:

Incheiere de Joia Mare:
Nazarineanul, dulce, n deal, i are casa (Dealului Mitropoliei n.m.)
Ii poart['] btrnul rabbin Berlicoco perciunii/
Versiune: Sadun francmasonii, i fiii periciunii
Ii strnge corifeii i secta lui hidoas,
Acolo fac contorul comediei a minciunii
Calomniei, vnzrii, farnic grimas (70)
Alturea cu crucea, cu moatele din templu
De uri i infamie sunt stlpi i [sunt] exemplu
Biserica-i tro parte, negrit i strveche
Bordel d contiine fcur ei alturi
O Crist, cum nu mai vii cu biciul, cu reteveiul (75)
Hidoasele fiine ca cojile s-i mturi
S pui s se citeasc molitve ndelungate
In curte, n tmple, trepte i treceri, pe de lturi
S ias negrul spirit, hidoasa pocitur
Ce n cap clocete acolo smna lui de ur (80)
Mihai Eminescu Ms.-ul 2260,103. f
1
) 2261,157168
Hidoasa pocitura este C. A. Rosetti, initiat in masonerie la Paris, fost primar al Capitalei, presedinte al
Camerei Deputatilor si apoi ministru de Interne in perioada scrierii de mai sus, ministru al Cultelor in primul
guvern al lui Carol I (Sursa)
Si, pentru final, o Nota informativa catre Franz Josef in care se ofera si stampila cu motto-ul Societatii secrete
Carpatii: Noi prin Noi
Sursa: Victor Roncea