ANUL VI. No. 20 (290) Un număr 10 bani.

17 martie 1914

ABONAMENTE DD, ABONAMENTE

si:
Pe an. . 8la. Pe an $ lei
Pe 6 luni. 4, Pe 6 lun . 4»

RY
ANUNCIURI e ANUNCIURI
Pag. IV 20 b. rândul LJ Pag. IV 20 b. rândul
» IIL 30 » »

ZIAR INDEPENDENT
» III 3 0 » »

Imserțiuni şi reclame e țiună şi reclame

50 bani răndul. „90 bani rândul.

RA
Rmame în fie-care lesa

LIB
Bulgarii ca şi hoţul
naşe
ei, şi ori
ale noastre,
cât vor
nu
mai
ale Bulgari-
cheltui Bul- Moni consiliu Ba caută să dovedească că totdeaunaa
ținut cu noi, ba că, de hatârul nostru,
va da iraților noștri foafe drepturile ce
garii cu presa străină, simpla de- li se cuvin ca stăpâni băștinași ai pro-.
numire de Dacia, Auwreliană va fi Consilierii comunali, din nou aleşi, au vinciilor în cari se ailă, ba că ni-a fri-
Bulgarii se vaicără mereu că stă- cea mai puternică dezminţire con- mis ca ambasador pe un dușmănit de
fost convocați pentru mâne, luni. 17 mart,
pânim Dobrogea lor, că am furat tra lor. ora 2 p. m., spre a se coustitui şi a a- Unguri, ete. etc.
pământul bulgăresc al cuadrilate-

TY
„The ill waman“, adică lemeea cea
lege viitoarea administraţie comunală. bolnavă din Europa, cum o denumesc
vului.
[i ne par în această privinţă Pancis-Multa Sarcina noilor edili e grea, căci moşte- Englezii pe Austro-Ungaria, încearcă în
nirea ce le-a lăsat-o d. Matei Cantacuzino realitate să se rădice de pe patul ei istră-
ca şi hoţul care strigă puneţi mâ- Tragica întâmplare din juit de îngerul cu coasa. Statul ei major
e cam anevoie de descurcat-
na pe talhar. capitala Franţei este as- general îormează două corpuri nouă de
Străzile, mai toate sunt o ruină, unile

SI
De unde-au luat-o ei că Dobro- tă-zi evenimentul cel mai armată, batalioanele ei le sporește în
emoţionant din întreg uni- servicii dezorganizate şi financele comunei
gea, cuadrilaterul sau chiar toată . „versul. efectiv, repară cetăţile, Parlamentul acordă
Arald-Aişcarea. încurcate, întru cât d. Matei Cantacuzino . împrumuturi de sute de milioane, iar
țara dintre Dunărea, Marea-Nea-
Cum ? afacerea Calmette 's'a grăbit a face unile exproprieri pe cari presa ei ne îndeamnă să reintrăm în a-
gră şi Balcani e a lor de baştină? lianța cu Austria și să ne ferim de ali-

ER
nu le-a plătit.
Inainte de a fi ei acolo, a fost Dacia Universu'ntreg o ştie?
Aurelhană, locuită şi stăpânită de Afară de aceasta s'a promis funcţiona- ele sunt Francia
anța cu
perfide.
și Rusia, pe motiv că
Ce mai îndrăcit record, rilor comunei o sporire de salar, pe care
Neamul nostru. Şi, ca dovadă de sinceritatea şi buna-
Atinş prin astronomie|. ei o aşteaptă cu o legitimă nerăbdare, cu voința ei cătră noi, răspândește ştiri ialşe
Bulgarii, năvălind ca barbari în D.
N

atât mai justificată, cu căt traiul se scum- asupra unor chestiuni pur familiare a Dina-
această, ţară, au cotropit-o, şi a- sfiei noastre, cum sunt logodna Principe-
peştepe fie-care zi mai mult.
IV
ceasta numai în parte, locuitorii Economiile Mitropolitului sei Elisaveta cu moștenitorul tronului Gre-
Ploi nu putem întâmpina noul consiliu
băştinaşi rămânând pe loc pe toată şi pe viitoarea administraţie comunală,
ciei şi logodna Principelui Carol cu îiica
întinderea, acelei Dacii. Obrazul subţire: se ţine cu cheltuială— ori-cine vor fi acei ce vor constitui-o, de
Țarului.
“Cu toate acestea Bulgarii îndrăz- Intrigantul intrigant moare; asta e de
zice 0 zicătoare românească, nu fără drept “cât cu urarea românească:
UN

când lumea.
nesc să mai pretindă că ţară e de cuvânt. ” | Spor bun la muncă Dar fot de când lumea, infrigantul
baştină a lor. . singur îşi croește drumul pedepsei şi al
Aşa, Mitropolitul Pimen, care'i o înaltă Şi ne vom face datoria a le: urmări din
Pot, ast-fel şi Turcii au “cotro- şi subţire faţi bisericească, e silit să facă scuri activitatea ce vor1. is fEgura-o. peirei.
pit-o în trecut şi au stăpânit-o pă- cheltueli însămnate cu neamurile şi cu re-
Cu foafe acestea oficialitatea din Vie-
nă la 1877—"T8, dar ar fi ridicul na și Buda-Pesta nu încetează să nea-
zidența'“i în Bucureşti, şi lefuşoarui de fragă în alianța ei; în acelaș timp, însă,
ca ei să pretindă această ţară ca
de baştină a lor.
peste trei mii- de lei pe lună, bez Viaşca Midas, ţi se vâd urechile! pe sub mână, dă Bulgariei fot ajutorul
AL

şi Teleormanul, nu'i ajunge să facă faţă posibil s'o râdice în picioare şi s'o aţiţe
După norma lor ipocrită, ar ur- atâtor cheltueli. confra noasiră.
ma ca toate ţiuile pe cari le-au [n învălmăşala Ştirilor războinice de De altă parte, prin presă, ştie, pe ne-
In consecinţă, P. S. Părinte e nevoitsă prin gazetele sfrăine, se discută diverse simțite, să strecoare îndirect îndemnuri
cotropit în năvălirea lor, începând jecurgă la mici economii — ca să nu zic combinaţii de alianțe între marile puteri, ne mai pomenile, ca România să rămâe
din stepele asiatice, prin Europa, meschinării—lăturalnice. în vederea marelui (!) război european, cu Austria, la un eventual război.
TR

pănă'n Dacia Aureliană, să fie Duc credincioşii lumânări la hranul S-tei cel aşteaptă. Cu această ocazie presa Când toate acestea sunt cunoscute,
proclamate de baştină bulgăreşti. Paraschiva, Mitropolitul le transformă în mondială caută'n cărţi, ca şi babele, să când tot trecutul, chiar cel mai depărtat,
Au intrat ei prin acele ţări stră- gâcească dacă România va merge cu ni arată că Austria era fofdeauna duș-
sloi de ciară şi le pune din nou în comerț. Tripla sau cu Triplicea. mană şi periidă nouă, ce să zicem când,
ine lor, dar le-au şi părăsit, după Dau credincioşii parale la disc, -Mitro- “ Toată lumea ştie că Țara noastră a întrun ziar foarte cunoscut, găsim un
cum au intrat în Dacia Aureliană, politul îşi face partea leului, din suma a- iost adânc jignită de purtarea periidă a şir de articole de fond, cari, la urmă,
pe caxe-au început s'o părăsească,
EN

dunată. Austriei, în timpul celor două războaie se încheie asf-iel:

şi o vor pirăsitoată, dacă vor ră- Dă Statul lemne suficiente pentru încăl- balcanice” din 1912 şi 1913. Că diploma- „Cu Austria sau .cu Rusia ?“
mânea barbari cum au fost şi cum (ia austriacă a căutat să înşele buna „Răspunsul este, că trebue să mergem
zitul Disericei Mitropoliei şi a palatului noasiră credință în lealitatea aliatului şi hotărât numai cu Austria.“ *
mai durează de a fi, Nomazi au mitropolitan, credincioşii sunt lăsaţi să bunului nostru amic de la Viena, dând Nu putem zice de cât că scriitorul a-
fost şi nomazi vor fi şi'şi vor face tremure de fri în biserică, iar lemnele Bulgariei tot concursul pe sub mână, în celor articole, în buna lui credință,a
drum prin înconjur, pănă vor a- se păstrează în dosul palatului, de la an timpul războiului întăi, şi pe față î căzut jertiă neştiinței depline a istoriei,
/C

junge de unde-au plecat, de la o- la an, pentru că aprovizionarea să nu în- cursul conferențelor de la Londra şi pe- ear celor sau celui care se bucură de
bârşie. li vor păţi ca şi Turcii, tersburg. această jertiă, plină de talent Şi de pa-
Shiță întreaga sumă dată de minister în Scopul Austriei era să creeze o Bul- friotism, li spunem: |
cu deosebire că Turcii merg îna- acest scop. garie mare şi pufernică, s'o lese să ni Midas, ți se văd urechile ! |
inte, ca să li arăte drumul de în- Și, mai de ici, mai dc colea, ciupind în eie Dobrogea și ast-iel, slăbindu-ne, să Auziţi ? Pentru scăparea noastră nu
toarcere. Iar câţi dintre actualii dreapta, ciupind în Stânga, sfântul Pă- ne aibă la cheremul ei. este altă cale de cât alianța numai cu
Bulgari sunt asimilajţi cu ei în cur- rinte izbuteşte a'şi acoperi trebuinţele. Contrariul însă s'a întâmplat, mulţu- Austria, cu acest stat perfid, bolnav,
SI

sul emurilor, însă, din Neamul * mită conștiinței noastre naţionale şi ho- slăbit şi aproape de desfacere totală?
tărârei întregei Națiuni de a se emancipa Dar Germania nu există ? Este ea prea
nostru, aceştia, lepădându-se de a- „In Statele Mitropoliei figurează şi ur- de tutela neiastă o așa zisei noastre aliate. slabă să îim numai cu ea?
ceastă asimilare, se vor trezi şi se 'mătoarele nume : Antuaneta Sebestini, Ma- Am pus piciorul în prag și am intrat Poate că Germania "i ințeleasă cu
vor recunoaşte 'că's Români şi vor
IA

ria Maniţiu şi Toma Silvestru. în Bulgaria, care, spăriată de armatele Rusia pentru desiacerea Austro-Ungariei,
îi bucuroşi să fie uniţi cu noi. De cea întăi se ştie că e o' persoană noasire, a cerui aman de la noi prin su- a acestui stat din centrul Europei, care,
Acesta er: ăspunsul nostiu la văi-: cam gheboşică, ce îngrijeşte de hrana P. mețul ei rege. La București i-am dictat prin unelfirile lui, amenință continuu
condiţiile de pace. pacea şi liniștea Europei, și, în acest caz,
cărările Bulgarilor, în ce priveşte. Sfântului, care-o poartă de-a sita la cu- Şi ast-iel, cu fot ajutorul Austriei, Bul- tot numai, cu Austria trebue să mergem,
Dobrogea şi cuadrilaterul, cari sunt mătra, de la laşi la Bucureşti, şi de la garia, din mare ce vroea să devie,ară- chiar confra înfelegerei germano-ruse? .
U

țări din ţara băştinaşă a Neamu- Bucureşti la laşi, după cum şi Părintele mas micșorată în teritorii, slăbită în for- Presupunem că autorul acelui şir de
lui nostru, şi pe care-am început Mitropolit îşi are reşedinţa în una sau în fele ei militare și sleită de bani. Am dat trei articole crede în toată sinceritatea
so luăm înapoi, eliberi ând-e-0 de co- alta din cele două capitale ale Ţărei. Bulgarilor o lecţie pe care vor ținea-o gazetele austriace şi pe cele franceze
BC

tropitorii ei. minte, dar lecţia cea mai strașnică i-am că Țarul rusesc va face război Germaniei
De Maria Maniţiu şi de Toma Silvestru, dat-o Austriei, care, ruşinată că i-am ca, bătută și de Francia, dinastia Hohen-
Cerem Parlamentului şi guver- cu toate silințele ce mi-am dat, ram pu- smuls masca de pe obrazu-i periid, a zollern să îie rostogolită de pe tronul
nului ca denumirea de cuadrila- tut găsi pe la Mitropolie nici o urmă. înghiţit hapul în râsul lumei șia trebuit din Berlin şi apoi Germanii socialişti,
ter şi Dobrogea să dispară, făcând Pentru cari servicii sunt plătiţi aceşti să se coboare, din rolul de mare putere, ajutaţi de victoria Franciei, să proclame
loc numelui “de Dacia Aureliană, doi indivizi ? Cine iscăleşte statele pentru la rolul de putere decăzută. Republica germană ?
Intrigantul, îndată ce'i dovedi, face Dacă o crede, să n'o mai creadă, ci,
iar prin acest fapttoată lumea cul- ei, şi, -mai cu samă, într'a cui buzunar
pe pocăitul şi caută priri promisiuni să înainte de a se expune cu sfatul lui dat
tă se va deştepta, amintinduşi că, intră sumele plătite de Stat pentru dânşii ? se înbuneze cu jertia ce i-a scăpat din Țărei, să mai studieze realitatea stărei
într'adevăr, acele ţări sunt . băşti- | Sfiştoc mână, Tof ast- îel şi Austria îață de noi. lucrurilor din Europa.: |
 2 FPULGERUL
Ce-ar
până
îi dacă ne-am înarma bine
la limila celor mai mari
le noasfre, fără să ne
siorțări a-
aliăm cu nimeni?
şi
MOARTEA ŞI NEMURIREA pănă în oase
Mănăstirea
de
ce-o
focul
luase acum
cu toate ale ei, s'a silit din răsputeri, aşa
dragostei cătră
în . primire

Cărei puteri vecine, Rusia sau Austria, 4 , că,- în mai puțin de-un an, a limpezit-o
i-ar plăcea atunci să ne zădărască şi N'am scris de multă vreme şi credeţi că sânt mort, desăvârşit de cele 80 merţe de popuşoi,
să ne silească să îim contra? Dax Moartea s'atinge de numele cel port.
nu hrana călugărilor, primite pe samă şi a-
Putea-va Austria să îndemne pe Bul- dunate an cu an de fostul superior, ose-
Ea poate si'mi răpească, să mi smulgă prin tortură

RY
gari să ne atace, ca noi s'o atăcăm apoi bit recolta anului aceluia. Din dragoste
pe ea, cu marea putere a armatei noastre,
Şi sângele, şi trupul, şi 'ntreaga mea făptură, încă, cele 300 litruri de ţuică, provenite
rămasă după trimiterea a .2-3 corpuri de - Să nimicească lutul acesta 'n Univers - din fructele livezei Mănăstirei, s'au eva-
armată contra Bulgarilor în sprijinul Ser- Şi n faţa Nemurirei — cu sufletu-i pervers—, porat călugăreşte, fără să se ştie nimic
bilor, Muntenegrenilor, Albanezilor - şi | Să, stee pironită, căci e stăpina humei de capătul lor. Patru mii cinci sute de
Grecilor? lei, adunaţi de călugărul Teudosie, cu
Ce ţine coasa'n mână, iar nu stăpâna lumei. condică în regulă vizată de Mitropolie,

RA
Liber e acel autor să scrie ce crede, *
dar şi noi sunfem liberi să'i arătăm gre- şi numărați în mâna stareţului Evghenie,
şala că nu cunoaşte realitatea în poli-. Din humă scoatem sucul, din humă ne hrănim de sigur că şi-au luat zborul cătră sferele
tica mondială şi, decât să deie siaturi Şi, tot ce-avem în viaţă, tot humei datorim; înalte, unde nici rugina, nici moliile şi
greşite în politica noastră exfernă, “mai Dar huma noastră care-i atât de roditoare nici furii le sapă şi le fură. Saltelele de
bine'i să se ocupecu literatura frumoasă, pe la paturi s'au înjumătățit, s'au simpli-
pentru care are chemare şi'n care ne-a
Şi 'mpodobeşte Firea, ce-ar face fără Soare ? ficat,iar restul de material se păstrează

LIB
smuls admiraţia noastră şi a întregului Guma poţi să crezi că Moartea domneşte-aicea jos, în deosebi, tot din dragoste, în vederea
Neam. Când ştii că tot atârnă de-un astru luminos, altor timpuri mai grele, ce-ar aduce vii-
Incă o unică observaţie: La ce folos De-acea, putere mare, putere-adevărată, torul nepătruns de mintea omenească.
peniru Neamul nostru acel aufor atacă Mai toate obiectele de bucătărie şi mai
Putere ?naltă, sfântă, nemărginită, dreaptă
pe Francia, de dragul tezei lui că trebue ales acele din sufragerie, ca : farfurii, cu-
să mergem: hotărât numai cu Austria ?
Pe cure-o vezi acolo, acolo sus pe cer țite, furculiţi, pahare, şervete, etc. s'au
Nu cunoaşte el tendința actualului pre- Şi spui-că sânt mistere, când nu-i nici un mister? înstrăinat, datorită nouăi organizări ce
şedinte al Franciei de-a împaca popoa- s'a năpustit asupra acestei Mănăstiri, prin

TY
rele latine din Europa, cari prezintă peste Dar omul-lut socoate, că neagra stăpănire, Mitropolitul: Pimen şi ciracul seu.
140 milioane de suilefe ? Nu cunoaşte Se. 'ntinde pretutindeni aicea 'n omenire, N'a rămas din această Mănăstire, altă
el demersurile făcute la Madrid, la .Li- Şi nu'şi dă samă lutul— cu slabele-i păreri,— dată bogatăîn de toate, de cât „urâciu-
sabona şi chiar la Roma ? nea pustiirei““, asemenea unui cremit slă-
Şi când Francia se întoarce acuma. ca moartea nu-i putere pe lângă mari puteri Dit, nutrit cu legume şi rădăcini, în ase-
cătră noi, reparând trecutul ei îață de Si că Seninul nostru nul. spulberi ă mormântul, mănare cu un mare Mitropolit, ghiftuit

SI
Țara noastră, şi când vrea să strângă Guma spulberă nisipul ce ni la dat pământul. de icre negre, păstrăvi şi alt peşte ales,
legăturile de rasă, e bine, de dragul Aus- Vor trece mii de secoli şi versul lui Homer chiar şi în postul S-tei Mariei, şi anume
triei periide, să loveşti în aceste fendinți cu ocazia acelei vizite canonice, fapt ob-
ale surorei noastre mai mari? E bine să Va, străluci pe lume ca stelele din Cer,
servat de credincioşii asistenţi, spre a
Căci el e Zeul nostru din sferile senine,
ne războim contra îrumoasei politici de
a realiza Uniunea Țărilor latine? De si-
gur că nu, şi nici Neamul nostru no
vrea,
Les'o mai demol, sau chiar cu totul,
autorul cu încercări de politică externă
a
Lumina. Poeziei, lumina din lumine,
Ce 'n dreapta lui Apollo domneşte liniştit,
Ca steaua iucitoare din largul Infinit.
ER lor edificare sufletească!...
Şi cu toate acestea "părintele Veniamin
Piticariu fusese drăguţ şi nu avusese nici
un cusur chiar şi în purtarea sa faţă de
nepoţii|. P. Sfântului.
Fără a mai pomeni de Petrică şi de
şi, cum l-am sfătuit, rămâe la scrierile alţii,cari-au vizitat mai des chinoviile
IV
sale literare, cari sunt de mare valoare, E. Calognom-Eus. de la poalele munţilor din Eparhia Mol-:
sau iacă mai întăi studii obiective asu- dovei, vom înregistra de data aceasta
pra stărei reale dinire statele europene vizita unui nepot mai simandicos, d. C.
10.din dragoste creştinească
. . Da. ARE
şi a chemărei statului nostru. 'Pineritul care respectă şi iubește bă- A. Medianu, care şi-a făcut apariţia în
UN

trâneţa va găsi cu uşurinţă. calea cea M-rea Râşca în ziua de 6 august. 1911,
dreaptă, care duce spre fericire, așa că
Scrisori î căteă Astra cea mai mare cinste se răsirânge asupra |
Incă unul dintre fericiţii muritori, asupra
tot în timpul stăreţei P. "Cuv. Piticariu.
Adus cu multă slavă, cinste şi alaiu
VII familiilor în cari -cei mai bătrâni sunt din Mănăstirea lui Lăpuşneanu în chiar
căruia dragostea ierarhului Moldovei s'a
Dragă Astra, consultaţi ca un oracol de câtră cei ti- a ei caretă şi întovărăşit de faimosul
neri, în toate păsurile vieței lor. ”
revărsat cu prisosinţă, este şi P. Cuvio-
De sigur că toate vrâstele "și au fa: sul Arhimandrit Veniamin Piticariu, fost Varsanufie Ionescu — potlogar ordinar
Am făcut mult haz de reflecţiile tale şi stareţ de mănăstire, căruia i sa reţi-
mecul lor. Cea mai plăcută, însă, e. bă- superior al M-rei Râşca din judeţul Su-
trăneţa, pentru că ne înpădue să ne bu-
relativ la <aparenţe,» ceava timp de mai bine de.15 ani, chel- nut jumatate din salar la Ad-ţia financi-
AL

“Da „lincreța eternă“. e unica preocu- ară de Suceava, pentru hoţomăniile să-
curăm în linişte de viaţă. tuind, în ultimul timp, tot: avutul seu
pare a unor oameni, ba pot zice că: face vârşite la M-rea Cecoş, tot sub oblădu-
Nimic nu'i mai frumos pe lume de cât pentru restaurarea şi înfrumusețarea aces-
cel mai nostim capitol din viaţa lor. irea P. S. Pimen — întovărăşit de acesta,
o bătrâneţă respectată. tui monument, dovada pietăţei unor vre-
A ști să fim bătrâni de tumpuriu e Și când te gândești la toate acestea, muri când credința creştină licărea cu nepoţelul a fost primit în mod cu totul
atunci vezi clar. ecă adese-ori zbuciumul. mai multă înfocare în sufletele credin-" deosebit şi prezentat vizitatorilor aflaţi
mare merit. nostru ara câteodată nişte pricini ridicule »C. Aedianu nepotul |. P. Sfinţitului, la
TR

Un lucru e de remarcat, la care nu ne cioşilor.

șI asta pentru: că „deșărtăciunea“. joacă.
putem gândi fără să zimbim : 'Loţi oa-
cel mai mare rol în viaţa unor oameni.
„menii doresc să trăiască mult, dar mulţi
Tu te întrebi mereu unde-am putea
nu vor... să îmbătrănească şi mijloacile
găsi limiștea.
cari le întrebuinţează pentru aşi musca
Când n'o găsim
numărul anilor nu ajută la altă-ceva de
folositor s'o mai căutăm aiurea.
EN
Ultima vizită făcută Mănăstirei de cătră auzul căror cuvinte cei de faţă au izbuc-
nit în hohote de râs. De şi cam cu du-
Mitropolitul Pimen, în august 1911 —
hul dormitând în el acest nepoţel, totuş
întovărăşit de călugărul pribeag Soro-
ceanu, mâna dreaptă a Mitropolitului, a fost cât se poate de bine ospătat şi
în noi înși-ne, e nNe= găzduit, iar starețul Veniamin se dădea
care simpatiza în ascuns pe favoritul seu
Evghenie Ungureanu — a fost nu tocmai. în două, căci vorba scripturei: „sluga

cât a li face bătrâneţa mar vădită,

Fii încredințată că nimeni nu este la. norocoasă pentru părintele Veniamin, care-a cunoscut voea stăpânului şi ma
Acei cari nu mai sunt tineri ȘI Vor să
adăpostul furtunei în calea vieţei. care, târât pe la Mitropolie şi ameninţat îndeplinit-o. se va bate mult.“ Şi ast-fel
pară ca atare, perd din consideraţie.
Vai! multe zile frumoase au sări u- acest nepoţel Medianu, îndopat cu din
Părul alb și eutele feţei sunt podoabele „cu duh de blândeţă... s'a demis din stă-
bătrâneţei, când ştie cineva cum să le
râte,
reție, făcând ast-fel loc susținutului lui ce M-rea în vremea accea avea maibun,
facă a Îi preţuite. Cu dragoste de soră. Soroceanu, Evgehenie Ungureanu, care, şi-a luat tălpăşiţa a doua-zi spre M-rea
Dolores. Neamţ, aşezat de-a dreapta P. Cuv. sta-
Povaţa bătrânului e sfatul înţelepeiunei. după multă activitate păstorală dezvol-
/C

Căile înspre cari ni călăuzeşte paşii sunt tată în Canada (America), se întorsese reţ Veniamin şi tot cu trăsura Mănăstirei,
căile prosperităţei şi nu sunt fructe mai /, Cermăteseu triumfător în M-rea Neamţ, unde petrecea In Tg. Neamţ sa descoperit că nepo-
dulci pe lume de cât cele ale experienţei VOGA fără nici un rost de câştig. țelul Mitropolitului era chiar fiul după
bătrâneşti. Strada Sfi. Teodor 40. Om cuvios, acest din urmă, şi pătruns trup al d-nei Ana Medianca, prietena de

«ropate sub omăt, în lungul acestui neno- — Marie, nu eşti frumoasă uşa,
Cantinievele s'au dusi cantinierele Revoluţiei şi ale Imperiului !
Dorangey, cântăreţul popular, a nemurit rocit calvar, care, în anul 1812, sa întins Maria îi răspunde, încercând şi ea să
SI

toate epizoadele mari ale istorici l"ranciei, de la Moscva pănă la apa Niemenului.! zimbească :
De datu aceasta, irevocabil; acele brate le-a cântat în unul din cele mai îrnmoase O altă seapată din Rusia, numită Maria — Se poate, dar mă pot lăuda că sunt
şi generoase femei franceze, cari duceau cânturi. Pete-de-Bois, a fost omorâtă.la Waterloo, fiică, femeie, noră şi văduvă de bravi.
cu le, pe cun purile de răsboiu, poezia, Mai ales în timpul lungilor şi sânge- acolo unde sa încheiat, — cu unul din Şi, fără altăĂ explicaţie, îîși dădu sufletul.
IA

bravura şi pruia lor, aut încetat de a e vroaselor răsboaie din Spania şi în timpul cele mai dureroase epizoade — marea
xista în mod le val, memorabilei retrageri din Rusia, aceste epopee napoleoneană. Au fost brave şi aspre femei, cantini-
Deabhmini rela aceasta reiesă dintro decla- cantiniere au avut «le suferit şi au ară- Această cantinieră număra Li campa- erdle din timpul Imperiului al doilea în
ruție facută în Camera franeeză, Zilele a- tat pănă la co înălțime poate să se râdice nii şi u tras deseori ca singură gloanţe. Crimeea, în Italia, în Mexic; în timpul
etsteu, de ministrul de răsboiu, Cantini- eroismul unei femei. Se cunoaşte în des- [a se căsători cu un wrenadier, care a războiului din 1570, ele sunt văzute pe
tul, şi e rămasă celebră istoria Caterinei rămas pe câmpul-de luptă de la Mont- câmpurile de luptă, neobosite, devotate,
U

erele! cv cmintiri vesele, înluioșătoare,

dramatice evocă ele în suflu tele franceze!. Rohmer, o viguroasă Alsaciană : tatăl seu miriuil. Fiul seu, tobozar de zece ani, a eroice cu şi predecesoarele lor.
Pictori cu latu Charles, ellangt, a murit în timpul expediției din Calabria căzut atins de moarte la apărarea Parisu- De câţi-va uni, documentele militare
au imortalizat în pânzele lor, rămase ela- şi mama ui a fost omorâtă, ca adevărată lui, în ISI. Mama sa, ducânda-se săi nu mai făceau menţiune de trăsurile can-
BC

sie, pe aceste lemei ale marei epopee I'ranceză, în răsboiul de la Fleurus, hă- caute corpul, a fost rânită de un glonte. tinierelor în trenurilo de luptă ale difes
nupoleoneină, masă singură, la vrăsta numaide unspre- și căzu lângă dânsul. | vitelor unităţi. Insă se credea de bună
Cine nu cunoaşte seravura lui Bilan, ani, ca refuză să părăsească regimentul Vrednica femeie sua instinătoșat, “La samă, în public, că vor fi văzute apărând
arătând pe Ni polon făcând inspecția în seu şi îl urmează până la capăt, pănă la Waterloo, ea se găsea întrunul din fai- încă .pe câmpul de luptă şi că, pentru că
cump de batae, oprindu-se Llămeă cortul sfârșitul epope ei, la se afla lu asediul moasele careuri de gardă, Un Biscaienîi şi-au perdut dreptul dea purta pitoreasca
unei cuntiniere, pe car] indică oala a- Saragossei şi la lupta de la Wagram, oăuregte balerea și coipul; ca cade stri- lor uniformă, cantinierele nu vor păstra
târnată în vârtul unui persie? Barbatul, unde a fost rânită. În timpul retragerei ind: «Lriuască rana»! mai paţin dreptul ȘI” plăcerea sublimă dq
un bătrân sropnard"* albit, își prezintă din Rusia a primit patru alte “răni si srăsi Cum se târa ea pânăla un. cadavru, u întovărăşi pe soldaţii Francezi in caimd
funia impar utului seu: mijlocul — prin ce minune ? —.să Jasă din care vroia să-și, facă „un căpătăiu, un panii,
— Sire! sunt fii moi şi soţia nea, cari cu viata din acea căsăpie, la a fost unu wlonte -rătăcit o loveşte în faţă și o des- Această ultimă, spe ranţă „trebue s"4
au văzut Piramidele și Tagele din puţinele şi rarele cantiniere cari au figurează în mod oribil. peardă toţi, şi să spue ui dureros şi în
Cantinierele, aceste femei brave şi exo- putut scăpa din dezastru. Cea mar mare “Un wrenadier rănit, întins lângă ca, se duioșător adio, un definitiv. adio braveloi
parte din camaradele sale au rămas în- ridică şi îi spune râzind: ȘI exotievlor cantiniere franceze |....
tice, au fost pretutinde ni, au vezut toate,
 FULGERUL 3 .

- Societatea Greditului Fonciar Urban Român

proape a |. P. S. nostru Pimen, după apoi, nu știe de ce, nici nu e prea dan-
um se spune, Ii sată. Ce lume răutăcioasă ! Şi când își-
Faţă de purtarea Arhimandritului Piti- amintește ea de anii duşi acum, când, în

din IAŞI —
ariu, atât ca stareţ al M-rei Râşca, cât
_—
floarea vrâstei, trecea de „crinul 'Tata-
in atitudinea sa fată de nepoţei, lumea raşului“ o apucă stanahoria.
țedumerită se întreabă pentru ce-a fost „Vai, dragă Coană Marie—o auzi sus-
ndepărtat acest stareţ din postul ce'l o- pinând—îmi vine să mă ucid, nu altă

TABLOU
upa cu atâta vrednicie? | ceva.“ | |
Intrebăm şi noi pe |. P. S. Sa ce sa Acum e suparată de când a venit gu-

RY
ăcut cu banii, popuşoiişi toate lucrurile vernul ista în cap cu Brătianu, „un om
urate în chiar începutul organizărei Mă- —zice ea— care vrea numai de cât râs-
năstirei, căci gurile răle şi fricoase şop- boi, și când mă gândesc că iarare să-mi de lista imobilelor şi apartamentelor ce sunt de închiriat
esc pe la întuneric şi spun că: popu- eie cu mobilizarea pe 'Vanasă-al meu
!' Ce
Șoii s'au carat noaptea în satul Răuceşti mă fac iar singurică ? Noroc că mai sunt | cu începere de la 25 Aprilie 1914
din jud. Neamţ, iar celelalte lucruri s'ar și de cei nemobilizaţi să maiauzi vre-un |

RA
fi aflând, parte la M-rea Neamţ, în chilia cuvânt de măngâere, diagă C. C. Mitică
fostului stareţ Evghenie, iar parte— din —o auzi pe Coana Apripina, clipind şi- Numele “imobilelor | Str. şi No. casei Felul încăperilor, şi numele actualului chrieş
dragoste creştinească — în chiliile unor ret din ochii ei stânși și zimbind cătră
ăicuţe din Agapia şi Varatec, spre C. C. Mitică,— Ah! de cât așa, mai bine-
oruşi de folos trebuinţă. . ar fi venit la putere un guvem în: cap 7, Gafencu An. Panu 65 două prăvălii ocupate de d. S. Zaltzberg
Cu numărul viitor vom începe a dala cu Daraban din Ciurchi, ori Damblagiul Nută Aclerman Stihi 6 două odăi ocupate de d. Mendel Leibovici
iveală şi alte fapte provoslavnice, petre- din Dealul Spirei“. Herșcu Edelştein |De Jos 17 întreg imobilul ocupat de proprietar

LIB
cute în de Dumnezeu păzitele Mănăstiri Şi biata C. C. Agripina, cu fesul roș Dr. Finchelștein Pomi 6 -]donă odăi, bucătărie, camară şi drept la
din Eparhia Moldovei şi Sucevei, din pe cap, pășește blând și melancolie spre pi”niţă, ocupate.de d. Haimovici |
vremea organizărei începută de Dr. Pi- apartamentele șefului soţului ei să vadă, O. Şumuleanu St. Sava 2 întreg imobilul ocupat d-nii N. şi V. Apoteker
men Mitropolitul Moldovei. miloasă cum e ca, dacă i sa pregătit! Altăr Catenberg C. Negri 84 locuinţa ocupată de d. Marcu Libel
Varachil Monahul. culcușul „bietul tânăr ! dacă n'are pe nime“ Pincu Sin Haim Stihi 13 trei odăi, drept la pivniţă şi-camară pentru
şi trece înainte. lemne, ocupate de d. Marcu Braunștein
Căp. Cantuniari C. Negn 6-8 mai multe dugieni și apartamente de locuinţă
Tipuri de la noi Răducăneni. . Coda. Jean Holtzman Cucu 58 locul ocupat de d. Şloim Zaharia

ITY
L. M. Spaier Mitropoliei 16 Baia „Diana“, deschiriată
Să-i zicem Cucoana Agripina. L, Iţicovici Aron Vodă.26 două odăi şi bucătărie ocupate de doamna
Voiţi s'o ştiţi? ”
Fraudele cu untdelemnul Şendla Zissi
Groasă ca un butoi, scurtă ca o baler- 9 —— Aron Marcovici Elena Doamna 5l apartamentele ocupate de d-nii B. Silberştein,
cuţă, cu nişte ochi mici și verzui, infun- Unul dintre articolile comestibile cu I, L. Mates și Aron Bercovici
daţi în orbite; când râde apar la iveală cari se practică frauda pe scara cea mai Rebeca Theitler | Zugravilor 19 mai multe apartamente de locuinţă și localul
întinsă, e îără îndoială untdelemnul. de brutărie
nişte dinți — ce side! — de culoarea

S
galbănușului de ou clocit. Prin urmare” Dacă Statul a luat măsuri ca să nu C. Fătu Albineţ 14 două odăi, antret, bucătărie, camară și piv-
un tip de frumușeţe! mai fie înşălat la cantitate consumato- niţă în comun, ocupate de d. IL Zamfir și
[, cucoană. Soţul d-nei, Behehe de sub rul — căruia în trecut i se dădea 700-800 trei odăi, antret, un vitraj, bucătărie, ca-
supal, e funcţionar cu reputaţie. 'Lanasă—
să-i zicem— drept 'Tanasă. E orator, a
citit la Congresul d-lor 5 rânduri dictate
de altul. Era să fie şi aplaudat, dar fa-
talitate ! toemai când să termine de citit,
grame de unfdelemn, în bidoane sau
sticle închise, drept un kilogram

greutatea
de-o parte
— impu-
nând să se indice pe fiecare recipient
conţinutului
din rău,
seu, şi l-a
l-a lăsat însă
scăpat
să
Gh.

A.
ER
Stroian

I. Gheorghiu
Spinzi $

Muzelor 14
mară pentru lemne și pivniţă în comun
ocupate de d. V. Popovici
donă odăi și bucătărie ocupate de doamna
Aglae Talpă
una odae și bucătărie ocupate de d. C, Profir
ȘI trei odăi, un sub-sol şi bucătărie, des-
de emoție, se vede, a strănutat, - continue a fi exploatat şi înșălat tocmai
- - Jehiriete
IV
Dar să vorbim de dumneei. E damă cu parfea cea mai mare și mai vătămă-
cultă. A citit pănă acum Cele două mma- foare a Îraudei. Natalia Mandrea Muzelor 22 easele mari ocupate de Inspectoratul Agricol
me şi Orfuna. | [ Se debitează publicului, îie în recipi- At. și N. Popescu Săvrărie 106 una dugheană cu pivniţa ei și două odăi
„Vai dragă Cucoană Marie — o auzi ente ochioase, cu efichete aurife, purtând deschiriete
suspinând pe Cucoana Agripina cătră inscripțiunea „IHuile d'olive suriine“ şi Ghenovici și Lăpuşneanu 2 mai multe dugheni și apartamente de locu-
UN

vre-o babă (nu ştiu de ce cucoana Apri- aliele, sau chiar și cu litrul, oleuri de Berea Păcurari 1—3 inţă ocupate de d-nii H. Perlitz, A. Daniel,
pina adoari babelej— mă apucă un fior floarea-soarelui, de cânepă, de coton, de Asriel Aisen, M. H. Komer
când citesc câte aşa ceva frumos“. sesam și câte altele, drept untdelemn
E sunţitoare, și apropos, acum mi-adue pur de masline, îie că aceste oleuri sunt Direcţiunea
aminte de ce cucoana Agripină păstrează amestecate sau nu şi cu o parte de unt-
un cult cătră babe: ele singure nu-s pe- delemen.
riculoase faţă de o asemenea stea. miur- Acestei îraude, tolerată de serviciul
gărintar. cum e coana Agripina. sanitar nu șfim pentru ce motive, ar tre-
Îniormaţii ale armatei și să eie măsuri ca ele să
AL

bui prezinte toate garanţiile de soliditate; pen-

E și doamnă practică. Să nu fi fost ca, să i se pue capăt, căci, pe lângă tru ori-ce caz eventual.
de mult 'lanasă al ei sar fi dus dracu- concurența făcută de fabricanţii necins-
lui cu slujba. El nu ştie cum să trăiască. tiți, fabricanţilor cinstiţi, cari ţin ca să
Noroc de Coana Agripina. Su corăspundă eficheța ce dau produselor D. dr. Zosin va ţinea, astă-zi duminică E tare poznaș d. dr. Imervol, medicul
O vezi în fie care dimineaţa cu tradi- lor cu conținutul, se loveşte în sănăta- 16 mart, ora 4 p. m., în amfiteatrul li- dispărţirei III. |
ceului naţional, prelegerea pentru cultura la sfârşitul lui fevruar, d-se a pretins
TR

ţionalul ci fes roș pe cap, deretecând tea suferinzilor de rărunchi şi de alte

prin odaia șefului soţului ci și cu ochii generală pozitivă, despre Filosofie şi comercianților de comestibile
— nu nu-
boale, la cari medicii prescriu cura de
ei spălăciţi cătând melancolie prin gea- unfdelemn pur, iar pe de altă parfe se Știință. mai băeţilor de magazie, dar chiar și pa-
muri dacă nu care cumva e observată îrustrează şi fiscul de drepturile sale, Intravea liberă. tronilor
— să îmbrace bluze albe, când
lumea simte nevoie de paltoane și chiar
ar” e. 2

de șer. | | iuiru cât oleurile vegetale sunt impuse

„Fei ce să-i faci—o auzi oftând din ba- la o taxă vamală mai mare decât oleul S'au dat ordine prefecturilor de judeţe * de blăni.
erile iniunei
— dacă mai mai face-aşa, cum de masline. a îngriji ca toate șoselele să fie reparate De ce d. dr. Imervol nu dă exemplu
EN

|
dracu ai să mânânci o bucată de pâne? Pentru înlăturarea acestei fraude s'ar şin perfectă stare practicabilă, în termen îmbrăcându-se în haine de doc: macar a-
Numai aşa, cu momele, cu ochiade, poţi Cuveini ca ministerul comerțului să inter- de cinci zile. | cum, în mat?
să reuşeşti“, vie cu 0 lege care să impue ca, pe îie-- S'o uitat însă a se pune la dispoziţie:
De altfel Cucoanei Agripinei îi plac care bidon sau sticlă cu untdelemn ce şi mijloacile trebuitoare pentru aducerea D-na Emanuela soţia tănărului magis-
balurile la nebunie. Nu e bal să nu eie importă în fară, să se indice, sub ga- la îndeplinire a acestor ordine. trat Eug. Ionescu Darzeu a dat naştere
parte, dar dă, și-a făcui râs D-zeu-o auzi ranția fabricantului, dacă conţinutul lor unui drăguţ Rondonel.
/C

zicând— de-a asvărlit'o aice la Răducă-
neni, unde balurile sunt așa de rari și
II E CA
Cu ele vu dispărea un'element de po-
ezic, de bravură, de eroism uimitor și de.
devotament sublim, carea întovărâşit și
*
e pur sau amestecat, ba chiar s'ar putea Zilele acestea consistoriul eparhial a Să li trăiască,
impune ca,pe fie-care bidon sau sticlă judecat cauza preotului Teodor Hârliuanu,
dr DICK să se aplice rezultatul analizei chimice acuzat că ar fi pereeput taxe ilegale la. Reduta veselă care se va da, siimbătă
a conținutului; după cum ar trebui să înmormântarea unui mobilizat. 22 mart, în localul şeoalei Cultura, pen-
se eie cele mai riguroase măsuri şi Cu toate ordinile Mitropolitului, con- tru spitalul israelit, promite e avea o
contra comercianților cari vând, în detail, sistoriul, ne găsindu'l vinovat, l-a condem- reușită ce va întrece toate aşteptiuile.
consumatorilor diferife oleuri comesti- nat la admonestare. Comisiunile de doamne, cari s'au ofe-
SI

a îmbărbătat „marea armată“ a epopeei bile— drept untdelemn pur de masline. N rit cu tot atâta gentileţă po câtă și bună-
napoleonecne şi pe toţi bravii soldaţi Şi controlul asupra acestui articol n'ar voinţă a distribui biletele de întrare la .
Societatea Vulturul și Casa Iuncei
francezi din toate timpurile. (rebui să se mărginească numai la biu- sunt convocat în adunare generală pen-. această petrecere, sunt primite pretutin-
Pe câmpurile de luptă, peste cari moar- rourile vamale unde, de obiceiu, împor- tru astă-zi, duminică 16 mart, ora 2 1/. denea cu aceiaș gentileţă şi bună-voinţă.
tea și desnădejdia planau suveraneşi le fatorii se duc cu o sticluță sau un bi-
IA

pm.
învăluia cu întunecimi fioroase de groază, don. de untdelemn pur, în buzunar, pen-
iru a le prezenta drept musfre de anali-
Se închiriază |
aceste cantiniere aduceau inângâere şi o!
rază de lumină în safietele deja pornite zai, ci el ar frebui să se exercite mai. Ni se spune că, la unile corpuri de
trupă, trăsurile de subzistență nu prezintă
Localul de crâşmă
spre cerul bravilor, în momentele supreme. cu samă asupra unfdelemnurilor puse în
comerţ, coniiscându-se fot ce se găseşte tocmai multe garanţii
de soliditate, întru din strada Sărăriei No. 15, în apropierea
Aceste temei, cari aduceau -poezia se-! căzărmilor Reg. 7 roșiori Cuza-Vodăşi a
cât unii comandanţi, dintrun spirit de
U

xului lor și bravura sufletelor lor, au în-. falşilical şi pedepsindu-se pe falșificatori.

economie rău înţăles, au găsit de cuviinţă Batalionului 4 vănători, având şase ca-
soris o pagină: frumoasă, şi nu una din; mere spaţioase, două pivniţi încăpătoare,
să facă reparaţiile necesare în regie, cu
esle mai puţin frumoase, în epopea na-: ogradă mare, instalaţie de apăşi lumină
poleoneană. niște cârpaci, soldaţi țigani de prin cor-
BC

purile ce comandă, foști fabricanți de clește electrică, ete. i: |

Aceste cantiniere merită să li-se slu-
Jească totdeauna cultul,în amintirea pi-!
“
i. Rechler & C. itichelsohn
" ” ” TI - | -

ŞI pirostii, Se închiriază şi pentru 'locuinţă,

Societate în nume colectiv Intru cât soliditatea acestor trăsuri e „A se adresa la proprietari
oasă și înduioșătoarea tuturora! . -:
de: mare însămnătate — după cum expe-.
a Petru T: Gâdei | „. Behtru .comereiul. de cherestea rienţa a dovedit-o, din nenorocire, în ul-:
Depozite Iaşi str. Uzinelon.
No: 11 şi 14; tima campanie "din. Bulgaria—ar' trebui: Str. Alexandri No. 9
60,000—80,000 lei | „Asortată cu lemnărie pentru construcţii:
și tâmplărie, “execută prompt 'ori-ce ! co-! comisiuine de oameni cu îndestule cunoş- De vânzare casele cele:mari
ca” ministerul de război să. orânduiascăo:
„Se dan:.cu împrumut cu prima ipotece:
menzi referitoare,: garantând! calitatea, su-; “tinţi-“techince, cari să! inspecteze :cu' de-=: :cu-2 etaje: din 'străda” Anastasie Panu 8
într'o, moșie. ,. perioară
Informaţ la “administ
CrIOari a. cherestelei, : preţuri.
OVUL convena-|
| amânuntul toate trăsurile de subsistenţă: colţ, cu „str.: Elena Doamna. 20.— Preţ mo-
ii; raţia :ziarului. - * bile și” livrare foarte “conștiincioasă. |; ua = 7 “derat-cu; înlesniri-de:plată.: co ma peroane e nm cec ea eee e
y

E NI IL Ra 7 II ra a ta Pa p-
E:
.
: pgi
.
-4
că
1" .
pt
E a
ta
o.
i see.-.
.
rsTi.
po
 FULGE BEBE L a

Banca Moldova J. BEINER „ BIRUINŢA “«

SOCIETATE ANONIMĂ,— IAŞI laşi, Strada Steian cel Mare No. 2 bis. — FABRICA MITA LURGI CA
Capital 3,000,000 Lei Recomandă bogatul şi complectul seu asortiment de:
Face ori-ce operaţiuni de Bancă. INCĂLȚŢĂMINTE Leon Horga
Emite cecuri și scrisori de acreditare Pentru Domne, Domni laşi.—Şoseaua Moara de foc No. 8
şi Gopii
tuturor orașelor mari din ţară, (Telefon No. 65)
Europa, (Rusia) şi America. Soia zilnic, peniru sezonul de primăvară din toate calitățile și de toate formele
Primește cereale spre vânzare în co- ——
Htelier mecanic. Pentru reparaţii de -
MANU ȘERIE mașini industriale și agricole. -

RY
mision pentru Galaţi, Brăila și Constanţa,
acordând și avansuri,
FRANCEZA şi ENGLEZĂ din Fabricele cele mai bine reputate. Instalaţii de așezăminte industriale...
Se însărcinează cu încasare de poliţe
te asupra întregci ţări şi străinătate, sub
şi tra-
con-
SOȘONI şi GALOŞI (adevărat, ruseşti) Btelier special. Pentru construcţii de
fer necesare binalelor, ca: grilaje, porţi,
diţiuni avantajoase,
Dă avansnri asupra ori-ce fel de efecte
CĂMĂŞI, GULERE, MANŞETE ŞI CRAVATE uși, ferestre, scări, baleoane, marchize,
de formele cele mai frumoase şi calităţile cele mai fine. etc.
publice şi ulte valori.
Turnătorie de fontă și metale.

RA
Primeşte. spre fruclificare contra UMBRELE şi BASTOANE.-OBIECTE de GALANTERIE
ŞI ARTICOLE DE. VOIAJ în depozit: Cișmele de fontă, plăci de
Librete de Economii Toate canal, hidranţi, greutăţi zecimale, co-
cu achitare la cerere, începând de la 5 cu preţurile cele mai convenabile
loane pentru clădiri, felinare electrice,
lei în sus, cu dobânda de 5%
Precum şi sume mai mari contra
pe an. Medalioane CUZRA-VODĂ etc, etc.
de argint curat, garantat Cazane și rezeruorii de tablă.
— SCRISORI DE DEPUNERI —

LIB
cu dobânda de 51/09, p. a. Preţul 3 lei bucata — Preţul 3 lei bucata Serviciu prompt, conştiincios,
Preţuri moderate.

MERSUL TRENURILOR
Sosire dinu Plecare spre Drogheria la Vulturul de „Aur
Bucureşti tr. accel. 7.50a.m. Leorda tr. pers. 5.35 a.m IAŞI, str. Golia vis-a-vis de Ad. finciiciară

ITY
Ungheni tr. mixt 10.05 a.m. Hârlău tr. pers. 5.05 a.m fecomandă Onor Public şi numergasei sale clientele
Leorda tr. pers. 10.— a.m. Paşcasi tr. pers. 6.00 a.m.
Paşcani tr. pers. 11.15 a.m. Ungheii tr. mixt 6.25 a.m |heîmprospătatul şi bogatul său asortiment de
Bârlad tr. pers. 11.45 a.m. Dorohoi tr. mixt 8.25a.m.
Tecuci tr. pers. 2.1l5p.m. Bucureşti toate articolile de. Drogherie şi Pansamente
sos
tr. pers. 7.20a.m.

Vopsele pentru dușamele, uşi, ferestre, eto,

Paşcani | ir. accel. 2.45p.m. Paşcani-Hârlău tr. accel 10.15 a.m.
Ungheni tr; mixt 5.25p.m. Ungheni “tr. mixt 12.05 p.m. culorile.

RS
Paşcani-Hârlău tr, accel. 6.00p.m. Paşcani tr. accel. 1.15p.m.
Dorohoi tr. pers. 7.50p.m. Tecuci tr..pers. 1.40p.m. Mare şi ales asortiment ae ”
Bucureşti
Hârlău
tr. pers.
tr. mixt
9.35p.m.
10.20p.m.
Bucureşti
Bârlad
tr. ex
tr. pes
s 3.1l5p.m.
4.10p.m.
Săpunărie de tualetă -i Partii erie
Bucureşti tr. expres 11.10p,m. Leorda tr. pers. _v».40p.m. în flacoane şi cu gramul, din cele mai renumite “ci franceze şi .gleze
Paşcani tr. pers. 11.20p.m. Paşcani-Hârlău tr. pers. 6.05p.m. Pentru d-nii funcţionari se acordă preţurile favricelor cu un ct s de 5%
Leorda tr. pers. 11.35p.m. Bucureşti tr. accel. 9.05p.m.
VE
MA bu, MA GASIN DE MUZ ICĂ
Noul iara'asÎn GOROAN,NA —1BAȘI—
Stefan cel Mare 4
Di PAȘERIU
Strada Mare
NI

Iaşi. Strada Ii b No. 1 A primit mari transporturi de măr |

Recomandă Onor. Public bogatul seu asortiment de furi nouă, sistem 1914.
Gramofoane ultima perfecţionare cu
———— ULEIURI VEGETALE şi fără goarne.
U

Bronzuri, Văpselării şi lacuriîn toate culorile. Plăci speciale cu opere nouă cântate
Articoie de pictură. Pariumerii și săpunării de tualetă, de Caruso şi alţi aa-
Ape minerale proaspete iiin toate sursele. tişti celebri.
Piici naţionale din sursă nouă, şi din
AL

Băcăiuie și ciocolaterie „lesie“, eic.

Toaie proaspete şi cu prețurile cele mai convenabiie. materialul cel mai
Avram B. Dichter.. perfecţionat, cu un bogat repertoriu din
operetele cele mai nouă cântate de
trupa trigoriu, cântece şi danţuri na-
Cele mai solicle şi sonore zi să ionale, cari prin claritatea şi superi-
TR
branşă în cel mai mare format şi ori- ce limbă, Precum : Jurnale, Broşurl, Reviste, Condici, Cir-
Execută prompt cu litere noui şi cel e mai moderne ori-ce lucrări atingătoare în aceast

> Primeşte comenzi şi pentru Provincie.

| oritatea lor întrec ori-ce concurenţă.

Pianine electrice sunt | "e Es Mașini de cuşui pentru femilii şi me-
A. Griinberg. — Ia,

seriaşi, accesorii şi

SUL & ALAlI Berlin i

Do. 4 (în curte).

Tipografia „PROGRESUL“ a adus un nou asor timent de litere noi şi lucrează mai e

piese de înlocuire pentru toate sistemele existente.

EN

Biciclete cu roata liberă ŞI frână automată precum Şi cu Dop-

peliibersetzung de urcat Cu uşuriuţă dealuri Mari,
Inștrumente muzicale cu coarde şi de vânt, de abanos şi alamă.
culări, Facturi, Invitaţii de Nuntă şi logodnă , Afişe mari şi de mână pentru Baluri

Representanţa pentru România

precum şi accesoriile lor pentru orchestră,
Vagasinu! Nichelsoha, - laşi şcoală
Piane
şi casă.
si Pianine din fabricile cele mai renumite şi
/C
cel Mare

Palatul Creditului Urban. Orchestrioane automate şi elecrice.

Arme de vânat. — Revolvere. Case de Bani
COMUARA — Mobile. .
|
Ceasornice,
din runumita fabrică
— Pendule, etc.
Wertheim Viena.
—
Ștefan

Cârciumarilor, birtaşilor, hotelierilor, cafengiilor Rog a se vizita magazinul meu spre convingere de superioritatea mârfurilor
SI

SUN'I Şi modestia prețurilor.

Tipografia,PRO GREBULE

Orchestiionele automate şi Serviciu prompt şi conştiincios.

Instalaţie cu Motor electric.— Strada

JACOUES CALMANOVICI
Pianele ilectrice marca „Pairia“
Ferdinand FE opelmann La Lăptăria|. Dimitriu
IA

din renumita fabrică din Boemia

DIEGO FUCUS PRAG. STR. PĂCURARI 102 — laşi Piaţa Unirei —

Incercaţi şi vă veţi convinge.

Aceste automate se pun m funcţiune prin aruncarea unei piese

Fabricant de Trăsuzi So găseşte totdeauna prâspete)
de 10 bani. Cântă foarte clar şi înlocuește
ori-ce orchestră și fanfară militarăi,
Depozitara tuturor modelelor noi şi-a ce- Lăptării şi brânzeturi
lor mai perfecţionate sisteme de trăsuri, Streino și indigene
U

Nu uitaţi că prin cumpărarea unui ase-

nenea Orchestrion automat sau Pian elec- docare etc. | Unt de calitate superioară.
|tric,
Face tot fcul de reparaturi.
vânzarea zilnică vi se măreşte, de oare
|: clientul wând o muzică bună ă, devine ATELIER COMPLECT A'tentiumne
BC

mai dispus și consumul se măreşte, Se viude şi special pentru Potcovitul cailor

în condițiuni uvantagiouse,
Aducem lacunoștinţa publicului că
Potcoave de oțel, cauciuc, etc, atunci când se va faco curățirea vre-
Cereţi catalogul la Preţuri moderate unei latrino procesele verbale adresate
Magazinul gene | de Muzică

PI EINSTEIN
Lucrătoare şi practiantec cu plată în triplu exemplar, trebuesc iscălito i-
imediată găsesc de lucru la mediat co acestea vor fi complect ro-
ori-unde.

dactate şi nici de cum iscălito în alb.

PABRICA DI CARLONAGI Aceasta pentru înlesnirea publicului
laşi—str. Lăpuşneanu 41 D. P. ORIISTEILI care poate fi indus în eroare de agenţi.
Singurul reprezentant pentr întreaga Jard. Librărie, strada Lăpuşneanu 6. Antreprenor Teitler.
laşie—' Lip. „Progresul“, A, Griinberg str, Stefan cel Mare No 1, Instalaţie cu Motor electric. Girant responzabil, C. BOTEZ