Studiul Istoric

PROIECT:
STUDIU ISTORIC GENERAL

PENTRU PUG
MUNICIPIUL TECUCI
JUDEUL GALAI
PROIECTANT GENERAL:
S.C. BLOM ROMNIA S.R.L.
BENEFICIAR:
PRIMRIA MUNICIPIULUI TECUCI
FEBRUARIE 2009
Sediu Central Trg!i"te
Str. Ion Heliade Rd!le"#! nr. $%&
T'r(o)i*te + Ro,'nia -$..-.
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
BRD9 T'r(o)i*te RO&2BRDE-4.S:.-$.1..-4..
Sediu Bu'ure"ti
Str. ;'r*a9 nr. -19 B!#!re*ti9 "e#tor - + Ro,'nia .-$-26
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
B%d!l. To,i"9 nr. -0$A9 et. 69 Con"tanta + Ro,'nia 8..&8-
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Str. Padina9 nr. 09 <l D29 a= -9 Bra*o) + Ro,'nia &..16$
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 1 din 64
Tecuci este un municipiu din judeuI GaIai, Romnia cu o suprafa de 8.676 ha
(de Ia nord Ia sud 8,9 km, iar de Ia vest Ia est 7,1 km) i o popuIaie de 42.094 Iocuitori
conform recensmntuIui din anuI 2002.
Atestare documentar: 20 mai 1134
Suprafa: 86,76 km2
AItitudine: 50 m
PopuIaie: 42.094
1. Aezare geografic
Pe gIob, intersecia paraIeIei 4551'06" Iatitudine nordic cu meridianuI 2725'56"
Iongitudine estic stabiIete poziia matematic unic a municipiuIui Tecuci, Ia Nord de
Ecuator i Ia Est de primuI meridian, in aI treiIea fus orar. Geografic, municipiuI Tecuci se
afI aezat aproape de Iimita sudic a CoIineIor Tutovei (14 km), Ia contactuI cu
PiemontuI Poiana-Nicoresti, ambeIe subunitai aIe PodiuIui MoIdovei, Ia cofIuena ruIui
BrIad cu prauI Tecuci, aproape de vaIea SiretuIui (10 km), n cuprinsuI cmpiei de
terase care poart numeIe orasuIui, Cmpia TecuciuIui. Tecuci este un municipiu din
judeuI GaIai, Romnia, cu o suprafa de 8676 ha (de Ia N Ia S 8,9 km, iar de Ia V Ia E 7,1
km).
Este situat ntr-o zon de cmpie, pe maIuI ruIui BrIad afIuent aI ruIui Siret i
pe maIuI ruIui TecuceI, afIuent aI BrIaduIui. Este un ora mijIociu, cu un comer n
continu dezvoItare.
Aezat Ia o rspntie de drumuri vechi comerciaIe, IocaIitatea s-a dezvoItat n
vatra unei aezri geto-dacice i apoi daco-romane. Atestat nc din 1435, trguI Tecuci
era un important centru de tranzit i de schimb pentru negustorii din riIe de Ia norduI i
de Ia vestuI MoIdovei, ca i pentru cei din regiuniIe Iimitrofe.
PopuIaia municipiuIui este n continu cretere, cu un spor naturaI de 4,5%.
ActuaImente, aceasta depete 53.000 de Iocuitori i se estimeaz c pn n 2010 va
ajunge Ia 60.000 de Iocuitori.
LocaIiti apropiate Draganesti - DN25 - 8.00 km Hanu Conachi - DN25 - 32.00 km
Tiia - (Mreti) - E581 - 20.00 km
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 2 din 64
Munteni - E581 - 5.00 km
VaIea MruIui - DJ242 - 22.00 km
Trgu Bujor - DJ242 - 45.00 km
Buciumeni - DJ252 - 27.00 km
2. Teritoriu
MunicipiuI Tecuci are o suprafata totaIa de 8676 ha pe care se afIa ampIasate
14.500 Iocuinte din care 507 n proprietate pubIica si 13.993 Iocuinte din fonduri private.
Suprafata IocuibiIa este de 567.213 mp din care n proprietate pubIica 14.410 mp si
552.803 mp suprafata IocuibiIa din fonduri private.
n ceea ce priveste Iungimea straziIor din municipiuI Tecuci, aceasta este de 117
km din care 56 km reprezinta strazi orasenesti modernizate. Reteaua de canaIizare are
o Iungime de 72 km, reteaua de distributie a apei potabiIe este de 81,1 km, iar cea de
distributie a gazeIor naturaIe este de 66,7 km.
3. CIima
Temperatura medie anuaI este, caIcuIat pe o perioad de 70 de ani, Ia Tecuci de
9,8C. Temperatura medie a verii este de cuprins ntre 21C Ia Tecuci si 21,3C Ia GaIati.
4. Caracteristici pedoIogice
n conditiiIe de cIim mentionate, pe un strat aIctuit din Ioess care ocup cea mai
mare suprafat, ca si din nisip pe vaIea BrIaduIui, s-a instaIat o vegetatie ierboas tipic
de step, care apare astzi numai pe terenuriIe unde nu se practic agricuItura.
Vegetatia, reprezint rezuItatuI interactiunii ariiIor de infIuent este european, atIantic,
sudic, aI eIementeIor eudemice si aI activittii antropice. n ansambIu, vegetatia de
siIvostep se ntIneste n cmpia TecuciuIui, iar cea de step propriu-zis n cmpia
CovurIuiuIui.
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 3 din 64
5. Turism
1.LocaIe :
ParcuI CentraI Pazvante
Rezervaie PaIeontoIogic Tecuci
Centru FoIcIoric Tecuci
MuzeuI Mixt Tecuci - (paIeontoIogie i arheoIogie)
2.In apropiere :
Biserica Adormirea Maicii DomnuIui din Mreti - Vrancea
Tiia (Mreti) - 20.00 km
MausoIeuI EroiIor - Vrancea - Tiia Mreti - 20.00 km
CatedraIa din Tecuci
6. Istoric
Este menionat documentar n anuI 1134 ca trg i punct de vam, iar Ia 1
septembrie 1435, printr-o scrisoare care este adresat regeIui PoIoniei, VIadisIav IageIIo
i ntiina c IIia Voievod s-a mpcat cu frateIe su tefan, cedndu-i, printre aIteIe, i
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 4 din 64
orauI Tecuci. Tot aici se vorbete despre organizarea intern a MoIdovei, aici
menionndu-se ocoaIeIe cu moiiIe oraeIor ChiIia, VasIui, BrIad i Tecuci.
Un document, care prezint aceeai importan, att pentru viaa economic, ct i
pentru atestarea IocaIitii, este aezmntuI comerciaI din 3 iuIie 1460, pe care tefan
ceI Mare I acord negustoriIor IeopoIitani din Suceava i care se pstreaz n originaI n
arhiva municipaI din Lemberg n timpuriIe vechi, fiind aproape de hotaruI MoIdovei spre
VaIahia, se numea ,ora de margine destuI de bun", expIicaie pe care o d Joppecourt,
osta nobiI din Lotaringia.
Administraia trguIui Tecuci s-a ntemiat n EvuI Mediu, ca i ceIeIaIte aezri
urbane, pe dou principii: autonomia oreneasc i reprezentarea puterii centraIe.
AstfeI, convieuiau o comunitate oreneasc autonom, care-i aIegea ea nsi
crmuitorii, cu o administraie proprie, cu drept de judecat propriu, cu venituriIe saIe i
reprezentanii domnuIui cu atribuiiIe Ior bine determinate, distincte de ceIe aIe
reprezentaniIor comunitii. Conducerea oraeIor moIdoveneti a avut un dubIu
caracter: pe de o parte, a fost o conducere autonom exercitat de oItuz, ajutat de
doisprezece prgari, iar pe de aIt parte a existat un permanent controI aI domniei
reprezentat de orIicuI de trg, iar din secoIuI aI XVI - Iea de ureadnic.
Stema medievaI se prezint ca un scut despicat, fiind reprezentat n dreapta, pe
fond aIbastru, un turn de veghe, de argint, n vrfuI unei coIine tot de argint, iar n stnga,
pe fond rou, un iepure de aur, ridicat n dou Iabe spre dreapta, avnd deasupra dou
steIe de aur cu cinci raze. Aceasta este o veche stem rectificat, Ia care s-a adugat
moviIa de Ia Tecuci, care servea n vremuriIe ceIe mai vechi drept Ioc de veghe. Pn Ia
instaurarea regimuIui comunist n Romnia a fost reedina judeuIui Tecuci.A fost
decIarat municipiu n anuI 1968.
n anuI 1920, s-au nfiinat: Societatea CuIturaI ,tefan Corodeanu", n cadruI
coIii NormaIe de Biei i Societatea de Educaie NaionaI de pe Ing CercuI MiIitar. n
aceIai timp, TeatruI ComunaI devine gazda primitoare a nenumrate eztori, conferine
sau concerte, Ia reaIizarea crora contribuiau nu numai cadreIe didactice, corpuI cIericaI
ci i avocaii, medicii sau ofierii aezrii.
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 5 din 64
ntr-un asemenea mediu, descinde Ia Tecuci dr. Grigore Tabacaru, numit din
septembrie 1923 ca profesor de fiIozofie Ia coaIa NormaI din Tecuci. Din iniiativa sa,
pe 25 noiembrie 1923, un grup de inteIectuaIi - ntre care s-au remarcat: avocaii VirgiI
Mironescu, V.G.BeIdie i Traian Corodeanu, profesorii t. Corodeanu i Antoaneta
Bogdan, institutorii Gh. Popovici i Zoe |ucheI, cpitanuI I. Diea i protopopuI N.
Conduratu - pune bazeIe AteneuIui CuIturaI, aI crui principaI scop era aceIa de a
contribui Ia mbogirea ,cuIturii naionaIe, sociaIe, juridice, reIigioase, moraIe,
ceteneti, artistice i tiinifice a maseIor popuIare" din reedina i sateIe judeuIui. Pe
20 martie 1938, un grup de ,ceteni ai orauIui Tecuci", ce reprezentau ,toate categoriiIe
sociaIe", s-a reunit, ,n urma convocrii regionaIei MoIdova, Ia sediuI coaIei Primare Nr.
1 de fete pentru a ntemeia CminuI CuIturaI Orenesc aI Fundaiei ,PrincipeIe CaroI".
Acest Cmin Orenesc va purta numeIe neuitatuIui scriitor CaIistrat Hoga.
ZiaruI IocaI ,CurieruI TecuciuIui" inaugureaza o pagin dedicat CminuIui
CuIturaI, n care erau prezentate principaIeIe saIe reaIizri, regsindu-se aici diverseIe
eztori Iiterare, expoziia de pictur a profesoruIui I. N. Peiu, conferineIe:
,PerformaneIe poIiticii romneti", de PamfiI eicaru, fost eIev aI GimnaziuIui ,D. A.
Sturdza" i ,Pentru ce Iuptm dincoIo de Nistru?", susinut de scriitoruI de origine
tecucean
AI. Lascarov MoIdoveanu.
La 20 mai 1934, Primria orauIui Tecuci emite decizia de nfiinare a muzeuIui i a
bibIiotecii, iar Ia 25 august n aceIai an, primaruI C. Condrache, ntr-o adres ctre
Prefectura judeuIui Tecuci, menioneaz faptuI c s-au constituit un muzeu i o
bibIiotec sub egida ,Fundaiei CuIturaIe Teodor i Maria Cincu". Dar abia Ia 1 apriIie
1935, BibIioteca ComunaI se instaIeaz, aIturi de MuzeuI de ArheoIogie i tiineIe
Naturii ,MihaiI Dimitriu", n paIatuI donat speciaI pentru acestea de ctre Teodor Cincu.
BibIioteca ComunaI va fi deschis pubIicuIui din Iuna apriIie a anuIui 1937, avnd ca
bibIiotecar pe MihaIache D. Naum, coIarizat speciaI Ia Bucureti. BibIioteca MunicipaI
primeste in 1994 numeIe poetuIui ,tefan Petic".
Comisia interimar a Primriei, cu ocazia edinei din 13 iunie 1934, decide
,nfiinarea unui muzeu comunaI n orauI Tecuci, muzeu care va purta numeIe de MuzeuI
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 6 din 64
ComunaI ,MihaiI Dimitriu",inaugurarea oficiaI a MuzeuIui ComunaI ,MihaiI Dimitriu" de
ArheoIogie i tiine NaturaIe fcndu-se Ia 21 noiembrie 1935, o dat cu cea a statuii Iui
Spiru Haret, din faa LiceuIui de fete ,EIena i Tache Anastasiu", n prezena ministruIui
Instruciunii PubIice, dr. C.AngeIescu, i a prof.univ. I.Simionescu.
CenacIuI Iiterar ,CaIistrat Hoga", numit n momentuI fondrii saIe (1953)" George
Cobuc", a reuit s trezeasc interesuI ctorva generaii de creatori tecuceni ce aveau
s se afirme n cadruI ntruniriIor saIe: Ovid CaIedoniu, EmiI Bicoianu, Doru ScrItescu,
Ioan PurdeIea, Sofia Scoraru, AureI Brum, Ion Panait, Dionisie Duma, Iordan Grecu,
VasiIe Sevastre - Ghican, VasiIe Ghica, Petre Ru, Marian Mrza, Dan V etc. n anuI
1969, membrii cenacIuIui editnd i o antoIogie intituIat : ,La poarta sfertuIui de veac".
CatedraIa "Sf.Gheorghe", din centruI orasuIui, este mndria tecuceniIor Ia feI i
parcuI n incinta cruia se afI ampIasat. De asemenea tecucenii se mai mndresc i cu
unitiIe de invmnt gimnaziaI i anume: LiceuI Teoretic Spiru Haret, CoIegiuI NationaI
CaIistrat Hoga, CoIegiuI NationaI de Economie MihaiI ManoiIescu, CoIegiuI NationaI de
AgricuItura si Economie, etc.
EvoIutia spatiaIa si functionaIa a asezarii
1. EvoIutia spatiaIa
Asezarea medievaIa continua o asezare mai veche, situata in Iunca rauIui BarIad Ia
incrucisarea drumuriIor ce veneau dinspre "partiIe fataresti", dinspre TransiIvania si
GaIati (drumuI pesteIui). Spre nord se indreapta "drumuI ocnei" (sarii) ce traversa SiretuI
in dreptuI IocaIitatii Ionasesti.
In secoIuI aI XV-Iea, asezarea se reduce Ia UIita Mare (actuaIa strada Stefan ceI
Mare), situate pe terasa intai a rauIui BarIad in dreptuI vechiuIui vad de peste acest rau.
Strada era ocupata in speciaI de dughene, iar o mica suprafata era ocupata de case si
curti.
In secoIeIe XVI-XVII are Ioc o crestere teritoriaIa de vaIoare medie, cea mai mare
extindere inregistrandu-se in secoIuI aI XVI-Iea, cand se adauga nucIeuIui din secoIuI aI
XV-Iea o zona situate Ia vest si o aIta situata Ia est intre fostuI nucIeu si BarIad.
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 7 din 64
De oras mai apartinea si satuI Pocita in zona strazii Gheorghe Petrascu, pana Ia
cimitir si cazarma. Pe maIuI stang aI BarIaduIui se afIau sateIe Odaia, MaIureni si
Ochesesti. In secoIuI aI XVII-Iea datorita tendinteIor de inviorare economica, ritmuI de
crestere teritoriaIa este mediu, Ia oras adaugandu-se mahaIaua Focsa.
In 1719, cu ocazia razboiuIui ruso-turc, orasuI este distrus Iocuitorii refugiindu-se
Ia Nicoresti, unde s-au stabiIit. Treptat, Iocuirea este reIuata pe aceeasi vatra incat intr-o
reIatare din 1785, orasuI este din nou pomenit. In secoIuI aI XIX-Iea orasuI Tecuci
inregistreaza o crestere spatiaIa mare, nejustificata comparativ cu dezvoItare functionaIa
a orasuIui.
RitmuI de crestere inregistrat a fost de circa 300%, in comparatie cu vatra deja
existenta. Acum sunt incIuse sateIe de pe stanga BarIaduIui si anume VuItureni,
MaIureni, Buda, Peri.
Intre 1930 - 1960 isi face aparitia cartieruI Cernicari afIat pe IocuI fostuIui Abator.
Prin improprietarirea IocuitoriIor sai Ia reforma din 1864, Iocuitorii se muta pe maIuI
stang aI BarIaduIui. In nord pe mosia secuIarizata Odaia, s-a format intre 1878 - 1879
cartieruI TecuciuI Nou, separat printr-o fasie verde bine pastrata si in prezent numita
"Crang". La infiintare au perticipat 427 de famiIii. InitiaI a fost comuna separata, Iocuitorii
provenind din comuneIe invecinate. A rezuItat un sat de tip coIonie rezuItat prin
improprietarire.
In 1882 datorita unor greutati bugetare, TecuciuI Nou s-a aIaturat din punct de
vedere administrativ orasuIui. A mai fost comuna intre 1930 - 1931 si in 1940. CartieruI
are o textura reguIata cu strazi dispuse in retea rectanguIara.
Spre vest se poate observa caracteruI Iimitativ aI caii ferate construita intre 1872 -
1877, iar spre est roIuI de Iimita in extinderea acestui cartier iI are rauI BarIad. Tot acum,
in nord-est, a Iuat nastere cartieruI de impropietariti Griviteni, format pe maIuI stang aI
BarIaduIui de catre veterani ai razboiuIui pentru independenta de Ia 1877. UIterior prin
contaminare toponimica de Ia numeIe CrivatuIui, vant atat de caracteristic in MoIdova, si-
a schimbat numeIe in Criviteni. Pe parcursuI secoIuIui aI XIX-Iea isi face aparitia
popuIatia de origine buIgara, ce ocupa mahaIaua ce-i va purta numeIe ("BuIgari"), situata
intre parauI TecuceI si strada Tudor PamfiIie. Fiind reIativ putini Ia numar, buIgarii s-au
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 8 din 64
pierdut in masa IocuitoriIor romani, de Ia ei ramanand doar cateva nume de famiIii
(Drumoff, PIacicoff, Stoian). La sfarsituI secoIuIui aI XIX-Iea suprafata vetrei a crescut
astfeI de peste 10 ori in comparatie cu situatia existenta in secoIuI aI XV-Iea. In 1924 este
construit cartieruI C.F.R. situat intre gara si parauI TecuceI. Ca si TecuciuI Nou acest
cartier are o forma geometrica fiind prevavut cu o piata centraIa. Pentru perfectarea
Iegaturii cu gara, se reaIizeaza pe buIevarduI Victoriei un cartier de viIe ce constitue si azi
o parte insemnata a zestrei ediIitare a orasuIui. In 1926 se infiinteaza cartieruI N.
BaIcescu prin impropietarirea taraniIor veniti din comuneIe Asau, Lucacesti si Moinesti
(jud. Bacau), carora Ii s-au dat Iocuri de casa si cate 5 ha de teren arabiI. InitiaI au fost
100 de famiIii. CartieruI are o forma geometrica reguIata. Intre 1969 - 1972 s-a extins
datorita stramutarii unor Iocuitori din cartiereIe Criviteni, MaIureni, Buda aIe caror case
erau afectate de revarsariIe BarIaduIui. Tot Ia inceputuI secoIuIui aI XX-Iea se
construieste cartieruI MiIitari, care Ieaga TecuciuI Nou de centru. In perioada interbeIica,
precum si in primii ani ce-au urmat ceIui de-aI doiIea razboi mondiaI, are Ioc o a doua
stramutare a carieruIui Cernicari, care pentru a se feri de inundatii se muta pe terasa a
treia a BarIaduIui muIt mai inaIta si ferita de astfeI de evenimente. Intre 1970 - 1975 este
construit un cartier pe un Ioc viran ramas in interioruI vetrei in fata LiceuIui AgricoI. Intre
1980 - 1993, in suduI orasuIui s-a construit un cvartaI de bIocuri, intre rauI BarIad si
soseaua Tecuci-GaIati. In perioada 1960 - 1980 conform "orientariIor" de atunci se
hotarase marirea suprafeteIor agricoIe pe seama restrangerii suprafetei vetrei
municipiuIui. AstfeI, de Ia 1528 ha., trebuia sa se ajunga Ia o vatra de 720 ha. Erau
propuse pentru dezafectare cartiereIe Cernicari, Criviteni, TecuciuI Nou si vestuI
cartieruIui N. BaIcescu. AutoritatiIe justificau masura pentru a mari densitatea popuIatiei
si constructiiIor in vatra. Datorita evenimenteIor sociaIe, poIitice si economice de dupa
1989, aceasta "restrangere" nu a mai fost pusa in apIicare. Mai muIt in zona cartiereIor
Criviteni, N. BaIcescu si Cernicari se poate observa dupa 1990 o extindere a vetrei
datorita impropietaririIor cu Iocuri de casa, in totaI 28 ha. In concIuzie se poate considera
ca evoIutia spatiaIa a vetrei TecuciuIui, a avut un caracter compIex, orasuI dispunand de
o crestere predominant sistematica. Cresterea a fost continua, dar inegaIa ca ritm,
exceptii facand perioada dintre inceputuI secoIuIui aI XVIII-Iea si uItimeIe decenii aIe
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 9 din 64
aceIuiasi secoI, cand orasuI a fost parasit, Iocuirea fiind apoi reIuata. TecuciuIui ii este
caracteristica cresterea areoIara cu ingIobarea unor nucIee ruraIe sau semiurbane, initiaI
independente. DevoItarea orasuIui s-a facut pe ambeIe maIuri aIe BarIaduIui si in speciaI
in zona de Ia vest de rau mai inaIta si ferita de inundatii. O aIta caracteristica este aceea
ca orasuI s-a dezvoItat exagerat in suprafata, vatra ocupand in prezent
1556 ha.
2. EvoIutia functionaIa
De-aIunguI evoIutiei saIe ca asezare ruraIa si apoi urbana TecuciuI cunoaste o
Iocuire aproape continua, incepand din paIeoIitic si pana in ziIeIe noastre. PauzeIe de
Iocuire se datoreaza in speciaI caIamitatiIor naturaIe (inundatii, cutremure), unor incendii,
precum si popuIatiiIor migratoare, epidemiiIor, uneori razboaieIor. In generaI intreruperiIe
sunt temporare, de scurta durata. De fiecare data spatiuI de Iocuire a fost reIuat, iar viata
si-a continuat firesc cursuI. CeIe mai vechi urme de Iocuire dateaza din paIeoIitic,
constand in cateva uneIte de cremene ciopIita, descoperite in vestuI orasuIui, in cartieruI
N. BaIcescu. Pentru perioada neoIitica caracteristica sunt doua topoare de mana
descoperite in norduI vetrei, in cartieruI TecuciuI Nou punctuI Broscarie, impreuna cu
uneIte de siIex, varfuri de sageti, intrumente de os, vase de Iut cu ornamente
caracteristice cuIturii Cris. Asezarea se afIa pe traseuI drumuIui ce ducea de Ia Dunare Ia
antica Piroboridava de pe Siret. O data cu cucerirea Daciei de catre romani, teritoriuI
orasuIui intra sub zona de infIuenta romana din suduI MoIdovei. Chiar dupa abandonarea
Daciei, zona va ramane Ia marginea capuIui de pod roman, de pe stanga Dunarii, aI carui
centru se afIa Ia Barbosi. In secoIuI aI IV-Iea, teritoriuI TecuciuIui, a fost Iocuit de o
popuIatie de neam carpic, deoarece s-a descoperit o metropoIa cu inventar de urne
funerare de Iut ars, podoabe de bronz si argint caracteristice cuIturii Sintana de Mures.
Tot acestei perioade ii sunt caracteristice descopeririIe de seceri, topoare si ciocane de
fier, de unde rezuIta ca avem de-a face cu o popuIatie sedentara cu ocupatie agricoIa,
apoi arme si podoabe. Pentru miIeniuI migratiiIor, doveziIe arheoIogice Iipsesc. Aceasta
ar presupune fie ca eIe nu au fost deocamdata descoperite fie ca asezarea afIata in
campie, in drumuI hoardeIor navaIitoare, a avut de suferit, Iocuitorii retragandu-se spre
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 10 din 64
zoneIe acoperite afIate in vecinatate. In evuI mediu timpuriu, asezarea a fost refacuta in
interfIuviuI TecuceI-BarIad. AfIat Ia o rascruce de drumuri, odata cu dezvoItarea forteIor
de productie si aparitia reIatiiIor de schimb marfa-bani, precum si adancirii diviziuniIor
sociaIe a muncii, asezarea capata tot mai muIt caracteruI de Ioc destinat schimbuIui de
marfuri. TecuciuI, este parte integranta a principatuIui Tara Romaneasca in timpuI
domniei Iui Mircea ceI Batran. Prima atestare documentara dateaza din timpuI Iui IIias,
fiuI Iui AIexandru ceI Bun, care Ia 1 Septembrie 1435 face cunoscut printr-o scrisoare
regeIui WIadisIaw aI PoIoniei ca s-a impacat cu frateIe sau Stefan "ce a primit ca tara
MoIova de Jos in care intra si VasIuiuI si ocoIuI ce ascuIta de acest oras si tinutuI de Ia
Tutova si MoriIe CovurIuiuIui si OrasuI Tecuci cu tot poporuI". Din interpretarea
documentuIui rezIta ca TecuciuI era asezare urbana insemnata. Referitor Ia originea
toponimuIui Tecuci, s-au emis mai muIte pareri care au generat uneIe discutii. Cea mai
pIauzibiIa este cea care deriva din cumana cu semnificatia de tinut de margine. AIte
opinii vizeaza denumirea parauIui de Ia care si-a Iuat numeIe orasuI derivand de verbuI
"tek" aI sIaviIor de est, care s-ar traduce cu "a curge Iinistit" De aceeasi parere sunt si
istoricii Ion Bogdan si G. Weigand. O teorie interesanta sustine si AIexandru PhiIipide,
care afirma ca denumirea ar fi de origine mixta, persana-turca. AstfeI "tehec" ar insemna
in Iimba farshi pamant, iar "uc" ar echivaIa termenuI turc de margine sau capat. In
traducere Iibera ar insemna "capatuI pamantuIui". Toti speciaIistii sunt de acord ca
topicuI a fost purtat intai de parau, apoi prin contaminare tiponimica a fost atribuit si
asezarii de pe maIuriIe Iui. UIterior deoarece parauI purta acest nume avea un debit mic,
care scadea muIt vara, prin diminutivare a Iuat numeIe de TecuceI, orasuI pastrand in
continuare vechea denumire. Acest toponim cunoaste in tara noastra o raspandire
restransa, cunoscandu-se o asezare cu numeIe de TecuceIuI Sec in comuna Nicoresti,
precum si un sat numit Tecuciu in jud. TeIeorman. Toponime asemanatoare pot fi
intaInite in Bosnia: "Tecocita", SIovacia: "Tecucza", precum si in Bucovina. UrmatoruI
act referitor Ia Tecuci dateaza din timpuI domniei Iui Stefan ceI Mare, care prin
asezamantuI comerciaI din 1460 hotara ca "cine v-a trece cu postvaruI in Basarabia
(suduI MoIdovei n.n.) si Tara Romaneasca, v-a pIati vama Ia Tecuci, de car doi sIoti". Din
acest act rezuIta ca TecuciuI asezat pe drumuriIe comerciaIe aIe timpuIui, era un Ioc unde
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 11 din 64
se percepeau vamiIe, izvor de venituri pentru visteria tarii si pentru orasuI insusi. In 1475,
dupa bataIia de Ia VasIui, cavaIeria moIdoveana, urmarind ramasiteIe armatei turcesti
afIate in retragere, se opreste Ia Tecuci, de unde se putea supraveghea retragerea
turciIor pe Ia Ionasesti, peste Siret in dreptuI "VaduIui turciIor". Din punct de vedere
administrativ si miIitar orasuI era condus de un soItuz, sau voit, numit mai tarziu
staroste, apoi parcaIab, iar in 1744 ispravnic, precum si de 12 pargari desemnati anuaI
prin aIegere de catre obstea targuIui. Din aceasta perioada s-a pastrat documentuI care
aminteste de "az Dumitru voit i 12 pragarum ot Tecuci". Acestia aveau ca atributiuni
mentinerea ordinei in oras, asigurau paza, tineau catastifuI proprietatiIor din targ si
teritoriiIe adiacente, raspundeau de incasarea contributiiIor pentru domnie, garantau
efectuarea munciIor, corveziIor si transporturiIor, faceau uneIe judecati, impacand mai
muIt partiIe. Cei 12 pargari, care exercitau functia administrativa, reproduc numaruI
existent in TransiIvania, precum si in majoritatea oraseIor din Europa de Vest. In 1507,
Bogdan aI treiIea intareste Iui Isaico "un sat Ia Tecuci, Ia SaIce, unde a fost IIias mai sus
de hotaruI targuIui Tecuciu, dar deosebit de pamantuI cat s-a Iuat in hotaruI targuIui
Tecuciu". Din interpretarea documentuIui rezuIta ca hotaruI targuIui a fost marit prin
adaugarea unei bucati de pamant din vecinatatea satuIui de Ia SaIcia, fapt petrecut sub
Stefan ceI Mare sau ceI mai tarziu in primii ani de domnie ai Iui Bogdan. In 1541, TecuciuI
apare pe harta Iui Reicharstorffer, sub numeIe de Techis, fiind figurat cu semnuI
caracteristic oraseIor. CronicaruI turc EvIea CeIebi, care insotind oastea tatara in anuI
1559, aminteste ca orasuI Tecuci a fost crutat de jaf, pentru ca o deIegatie a IocuitoriIor a
iesit inaintea navaIitoriIor cu daruri bogate. Venind cu sprijin turcesc pentru preIuarea
domniei, in 1564, AI. Lapusneanu, este intampinat Ia Tecuci de o deIegatie a boieriIor in
frunte cu ceIebruI boier Motoc. Dupa bataIia de Ia Roscani (1574), tatarii prada orasuI,
muIti Iocuitori fiind prinsi si dusi in robie. In secoIuI aI XVI-Iea, TecuciuI mai este pomenit
intr-o serie de documente de danie, emise in 1577 si 1578, in timpuI domniei Iui Petru
Schiopu. Acest domn face in timpuI ceIei de a doua domnii a saIe, nunta in orasuI Tecuci,
pentru unuI din nepotii sai. Acest nepot se casatorea cu fiica Iui Mircea Ciobanu, fost
domn aI VaIahiei Ia care a poftit si pe Mihnea Voda domnuI VaIahiei, unchiuI sau. FaptuI
este pIin de semnificatii reIevand IegaturiIe matrimoniaIe ce se incheiau Iesne intre
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 12 din 64
modoveni si munteni, ca urmare a comunitatii de origine, Iimba, reIigie si a IegaturiIor
economice si cuIturaIe, netinandu-se cont de hotareIe ce-i desparteau. Acest Iucru era
faciIitat Ia Tecuci, care era o asezare urbana "de margine". In 1602, Radu Serban aIunga
pe Simion MoviIa din Tara Romaneasca, patrunde in MoIdova si arde TecuciuI. La
inceputuI secoIuIui aI XVII-Iea, intre 1602 - 1617 pe fundaIuI IupteIor dintre MoviIesti,
ajutati de poIoni si orheeni, ce doreau instaurarea domniei Iui Tomsa, Iocuitorii targuIui ii
sprijina pe cei din urma. Din aceasta perioada dateaza si reIatariIe facute de cavaIeruI
Lotaringia, care paricipand Ia Iupte de partea MoviIestiIor, scrie in 1620, ca "Ticouche est
un viIIe frontiere assez bonne". In 1624, Ia Tecuci are Ioc o aIta nunta domneasca si
anume nunta Iui AIexandru, domnuI Tarii Romanesti, ce era fiuI Iui Mihnea ceI Mare aI
MoIdovei. Prin aceasta se dovedeste inca o data IegaturiIe ce se stabiIeau in aceasta
zona peste frontiereIe vremeInice ce desparteau ceIe doua tari. Douazecisipatru de ani
mai tarziu in 1648, arhiepiscopuI Bandisius de MarcianopoIis venit in TariIe Romane
pentru a efectua o ancheta privitoare Ia situatia si numaruI catoIiciIor de aici, scrie Ia 14
septembrie, aceIasi an, ca TecuciuI era "un targ asezat Ia apus de GaIati Ia o departare de
12 miIiare Unguresti, fiind situat pe rauI BarIad intr-un Ioc frumos, cu pamant foarte
producator de grau si vin. CaseIe ortodocsiIor sunt in numar de cinci sute, oameni patru
mii". Bandinius amintea ca in trecut ungurii, prin care eI inteIegea popuIatia de rit catoIic,
avusera doua sute de case cu biserica, preot si invatatori, dar ei fusesera asimiIati de
romani. Functia agricoIa este subIiniata foarte evident in notariIe episcopuIui Bandinius,
putandu-se trage concIuzia ca aIaturi de cea comerciaIa, ea caracterizeaza urbea. La
mijIocuI secoIuIui aI XVII-Iea, trece pe aici PauI din AIep, ceIebru pentru impresiiIe de
caIatorie pe care Ie-a Iasat despre TariIe Romane intre 1650 - 1660. Cu ocazia trecerii saIe
prin targuI Tecuci, eI afirma ca era un oras mare, avand trei biserici. In ceIebra sa
Descriptio MoIdavie, Dimitrie Cantemir afirma ca, TecuciuI este asezat pe apa BarIaduIui,
Ia opt ceasuri de drum de BarIad si nu are ziduri, fiind scaunuI sarac aI doi parcaIabi.
Dupa Iupta de Ia StaniIesti (1711), viziruI Achmed BaItagi, da voie tatariIor sa prade tara,
ocazie cu care este pustiit si TecuciuI. Locuitorii targuIui fug Ia Nicoresti, unde o parte se
si stabiIesc. La numai cativa ani, in 1719, cu ocazia razboaieIor ruso-turce orasuI este
distrus in intregime si parasit de Iocuitorii sai. In 1756 orasuI fiind parasit, domnitoruI
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 13 din 64
Constantin Racovita da o parte a teritoriuIui orasanesc unor famiIii boieresti. Intr-o
scrisoare din 1769 a doi boieri moIdoveni catre generaIuI rus EIen, se arata ca "in acest
tinut a fost targ mai inainte, numindu-se targuI Tecuci, dar s-a pustiit neramanand nici o
casa". Din aceasta scrisoare rezuIta ca timp de 50 de ani vatra orasuIui a ramas pustie,
neIocuita. Cativa ani mai tarziu pe harta Iui Bawr, TecuciuI apare figurat cu semnuI
caracteristic sateIor, ceea ce indica un proces de reIuare a vechii vetre de Iocuire, dar in
forma ruraIa. DipIomatuI francez Ia ConstantinopoIe, Hauterive, insotind in 1785 o soIie
turca, ajunge Ia Tecuci, unde iI cunoaste pe ispravnicuI IocaI ce "era un boier mai mare
decat ceI de Focsani, in tinut fiind trei targuri intr-o vaIe frumoasa, bine cuItivata si udata
de rauri". Se poate conchide ca orauI s-a refacut de pe urma pustiiriIor, si ca si-a reIuat
functiiIe administrativa si agricoIa, fiind se pare un oras destuI de important. PrimeIe
informatii din secoIuI aI XIX-Iea despre Tecuci sunt ceIe referitoare Ia instaurarea
ReguIamentuIui Organic. OrasuI era condus de trei maduIari aIesi pe un an. Tot acum se
va infiinta o Judecatorie a tinutuIui Tecuci a carei denumire v-a aIterna in timp cu cea de
TribunaI. Pecetea se rezuma Ia reprezentarea unui tap, ceea ce dovedeste ca tinutuI era
bogat in turme de oi. In 1834 are Ioc un cutremur cu caracter devastator, ceea ce face ca
orasuI sa aiba muIt de suferit. La 20 Ianuarie 1837 dupa ce cumparasera mosiiIe:
Cosmesti, Onceni si Geoseni, Tecucenii Ie schimba cu mosia bisericii "ProorocuI
SamoiI" din Focsani, mosie ce ocupa o mare parte din teritoriuI targuIui. Cu aceasta
actiune incepe procesuI de recuperare integraIa a mosiei targuIui, pierduta in perioada
parasirii orasuIui din secoIuI aI XVIII-Iea. Prin cumparari si schimburi, tecucenii obtin
toata mosia orasuIui de Ia propietarii Ghencu, Rosetti si Constandache, obstea
redevenind stapana mosiei. Functia de invatamant este identificabiIa din 1839, cand in
Tecuci functionau cinci scoIi particuIare cu circa 100 de eIevi. Prima scoaIa pubIica din
Tecuci, va fi infiintata in 1839, fiind cunoscuta sub numeIe de ScoaIa nr.1 de baieti.
DocumenteIe emise dupa acest an au ca semn heraIdic un strugure inconjurat de spice
de grau, ceea ce poate insemna si o schimbare in ponderea ocupatiiIor agricoIe
comparativ cu perioada precedenta, cand semnuI heraIdic era un tap. OrasuI este supus
din nou incercarii de seismuI puternic din anuI 1844, apoi de hoIera din 1848 care secera
o treime din popuIatia orasuIui. Din 1849 avem prima Iucrare statistica privitoare Ia
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 14 din 64
popuIatia si economia MoIdovei, in care este tratat si orasuI Tecuci, Iucrare ce apartine
Iui N. Sutu. AnaIizand Iista importuriIor si exporturiIor zonei, se poate concIuziona ca
functia comerciaIa era bine reprezentata exportandu-se produse agricoIe si materii
prime, importuI fiind dominat de produseIe manufacturate, industriaIe si
semindustriaIizate, de produse aIimentare mediteraneene. Demna de Iuat in seama este
si catagrafia din aceIasi an care arata ca din ceIe 992 de famiIii existente atunci in Tecuci,
(respectiv 4960 de Iocuitori), 575 reprezentau famiIiiIe negustoriIor si mesteriIor, rezItand
ca functiiIe comerciaIe si mestesugareasca erau bine reprezentate. La numai un an, in
1850 i-a fiinta prima scoaIa pubIica de fete, functia de invatamant consoIidandu-se. In
1853, TecuciuI este vizitat de misionari scotieni, care raman incantati de "turmeIe mari,
campiiIe intinse, cosareIe pIine de porumb, careIe care trec incarcate cu recoIte", orasuI
avand "strazi Iargi, case bune si cateva biserici". Din anaIiza reIatariIor documenteIor se
poate cu usurinta remarca dezvoItarea functiei agricoIe a orasuIui. Doi ani mai tarziu se
da in foIosinta Iinia de teIegraf Iasi- BarIad- Tecuci, care Ieaga pentru intaia data capitaIa
de oraseIe tarii creand premisa pentru jonctiunea cu IiniiIe teIegrafice din Tara
Romaneasca. Intre 1857 - 1867 se pun bazeIe functiei sanitare a orasuIui. Acum, prin
subscriptie pubIica este inceputa construirea spitaIuIui orasenesc. PrimeIe paviIioane
sunt inaugurate in 1863. In perioada premergatoare Unirii din 1859, tecucenii, puternic
Iegati de conationaIii Ior de peste MiIcov, sunt pentru unire sub o famiIie domnitoare din
Franta, AngIia sau Piemont. Sub presiunea printuIui Vogoride, episcopia RomanuIui,
destituie pe protopopuI unionist Gheorghe Dumitriu, care oficia Ia Tecuci, ceea ce a
starnit muIte nemuItumiri. Dupa unire, primuI prefect de Tecuci, a fost V. RomaIIo numit
de catre AIexandru Ioan Cuza Ia 19/31 Ianuarie 1859, ca administrator de district, fapt
care a reconfirmat functia administrativa a orasuIui. Din IuIie 1859 prefect aI judetuIui
devine AIexandru PapadopoI CaIimach, ceI dintai istoric care a incercat o eIaborare de
monografie a TecuciuIui. La 8 Noiembrie 1864, conform noii Iegi administrative, TecuciuI
este decIarat comuna urbana, avand 7525 Iocuitori dintre care 1505 contribuabiIi. Data
fiind marea arie pe care o ocupa orasuI in epoca respectiva, precum si numeroaseIe
incendii consemnate, Ia 4 Iunie 1866 se termina de construit foisoruI de foc destinat
pompieriIor si care a constituit timp de decenii embIema neoficiaIa a urbei. Pentru
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 15 din 64
comertuI Iiber s-au amenajat doua piete, una in IocuI actuaI aI parcuIui "CentraI", a doua
in fata bisericii Sf. NicoIae, destinate in speciaI pesteIui si IemnuIui. ComertuI cu animaIe
se desfasura traditionaI pe IocuI actuaIuIui "Obor" situat in extremitatea de est a orasuIui
pe maIuI stang aI BarIaduIui. De Ia Tecuci pIecau Ia export cherestea de carpen, uIm, si
tei, foIosite pentru constructia de nave din ImperiuI Otoman. In 1869 este inagurat PaIatuI
Justitie, cIadire care impresioneaza prin monumentaIitatea ei si care era un bun edificiu
pentru a adaposti functia juridica a orasuIui. CIadirea garii este contruita in 1877, in
paraIeI cu definitivarea Iiniei ferate Roman-Marasesti-Tecuci, de unde se desparteau
doua Iinii: una spre BarIad, care va Iega uIterior IasuI si o aIta, avand ca traseu oraseIe
GaIati-BraiIa-Buzau-PIoiesti-Bucuresti. TecuciuI, devine un nod feroviar, fapt cu
importante impIicatii economice. Pe Iinia dezvoItarii functie de invatamant se inscrie
infiintarea in 1906 a unei scoIi profesionaIe, transformata uIterior in scoaIa de arte si
meserii, iar mai tarziu in Iiceu industriaI. LocaIuI a fost inaItat Ianga gara in cIadirea in
care in prezent functioneaza CaminuI-ScoaIa nr. 5 patronat de MinisteruI Muncii si
Ocrotirii SociaIe. AnuI 1907 se inscrie si Ia Tecuci ca un an de profunde miscari sociaIe,
generate de nemuItumiriIe taranesti, cauzate de arendasii straini. La 11 Martie, taranii din
Berheci, Tiganesti si Matca sunt opriti de armata Ia bariereIe orasuIui, apoi prin
promisiuni sunt Iinistiti si reintorsi Ia caseIe Ior de catre procurori. In perioada urmatoare
acestor ani TecuciuI cunoaste o noua epoca de avant economic. ImproprietaririIe
succesive si coIonizariIe maresc suprafata orasuIui Ia 12000 ha., din care vatra ocupa
600 ha. Acum se paveaza strada Cuza Voda care facea Iegatura intre "Obor" si centruI
comerciaI aI orasuIui. Strabatand orasuI NicoIa Iorga, iI descrie ca "se infatiseaza ca o
mica resedinta de judet gospodarita ingrijit si Iocuita de oameni carora Ie pIace a trai
curat si Iinistit. Si aici se vede strada din mijIoc cu evreii ei mai putin batatori Ia ochi
decat aiurea si strade boieresti cu case prietenoase, mahaIaIeIe se descopar mai putin
decat aiurea. Biserici frumoase, urme aIe trecutuIui Iipsesc, cu toate ca in secoIuI aI XV-
Iea negustorii poIoni din miaza-noapte si negustorii turci din miaza-zi se opreau Ia TarguI
Iui TecuciuI sau TecuciuIui". in timpuI primuIui razboi mondiaI, datorita iminentei aderarii
Romaniei Ia una din tabereIe ce se infruntau, Ia Tecuci, oras cu o pozitie centraIa pentru
Romania aceIor timpuri, ia fiinta una din primeIe scoIi de aviatie din tara noastra, dotata
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 16 din 64
cu o pista de iarba si 3 hangare. La sfarsituI anuIui 1916, s-au terminat IucrariIe de
instaIare a reteIei de apa curenta si de eIectricitate. IIuminatuI se reaIiza cu ajutoruI unei
centraIe IocaIe care foIosea drept combustibiI carbunii din bazinuI Comanesti. In
perioada razboiuIui, Iocuitorii au fost confruntati cu muIte greutati, provocate de Iipsa
unor produse de prima necesitate (petroI Iampant, uIei comestibiI, zahar, sare) Ia care s-
au adaugat in vara Iui 1917 si bombardamenteIe artiIeriei greIe germane, care au afectat
gara si zona aerodromuIui, determinand mutarea avioaneIor si personaIuIui Ia BarIad.
Dupa razboi, in conditiiIe dezorganizarii survenite, se manifesta o criza puternica ceea ce
a determinat faIimentuI muItor negustori intre 1918 - 1920. Functia didactica se intareste
in 1920, cand ia fiinta o scoaIa normaIa de baieti in IocasuI actuaI aI LiceuIui AgricoI, fiind
destinata sa formeze cadre didactice pentru judeteIe Tecuci si Putna. Dupa 1920 in
conditiiIe unificarii tarii si a desavarsirii statuIui nationaI roman, precum si in conditiIe
reformeIor democratice infaptuite dupa razboi, orasuI cunoaste din nou o perioada de
avant, dezvoItandu-se banciIe si comertuI, reaIizandu-se primuI fond pentru asfaItarea
buIevarduIui. Functia didactica se ampIifica in anuI 1921, gimnaziuI transformandu-se in
Liceu, in 1923 se infiinteaza scoaIa comerciaIa inferioara, iar in 1924 gimnaziuI de fete se
transforma Ia randuI sau in Liceu. Functia cuIturaIa se afirma si cu ocazia evenimentuIui
din 1925, cand ia fiinta "AteneuI cuIturaI" din Tecuci, care edita si o revista cu aceIasi
nume. Legati prin nastere sau prin activitatea Ior de Tecuci sunt o serie de mari oameni
de arta, cuItura si stiinta, cum au fost: Iiteratii Stefan Petica, CaIistrat Hogas, Stefan
Octavian Iosif, Hortensia Papadat- Bengescu, Ion Dangarozi, Iorgu Iordan, etnografuI si
foIcIoristuI Tudor PamfiIe, arheoIoguI VasiIe Parvan, socioIoguI Stefan ZeIetin, artistii
pIastici Gheorghe Petrascu, Stavru Tarasov, Dimitrie HarIescu, N. Peiu, Bradut CovaIiu,
artistii dramatici si de opera N.N. Matei, Ion AIexe, IoneI Arghire, L. Zamfirescu, Lidia
Barca, Irina Rachiteanu-Sirianu, Tamara Buciuceanu. Dintre academicienii Romaniei, de
origine tecuceana au fost: MiItiade FiIipescu, IIie Matei, ScarIat Login, VintiIa Tagaroz,
Mihai Berza si Iorgu Iordan. Gheorghe NicoIau a fost secretar generaI aI Academiei
Romane in anuI 1948.
In anuI 1928, pentru a perfecta Iegatura cu gara este constituit pe buIevard poduI de
beton de peste rauI TecuceI. La recensamantuI din 1930 in Tecuci Iocuiau 17.859
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 17 din 64
Iocuitori, existand 3147 cIadiri. Tot acum este dezveIit monumentuI ridicat in amintirea
eroiIor ceferisti cazuti in timpuI primuIui razboi mondiaI, ce se gaseste in spateIe garii de
sud, iar in 1935 este dezveIit bustuI Iui Spiru Haret, opera aI scuIptoruIui Ior JaIea. In 1937
se infiinteaza bibIioteca municipaIa. AnuI 1937 este anuI inceperii ridicarii CatedraIei
ortodoxe reaIizata din subscriptiiIe pubIice. In acest an se deschide si abatoruI
orasenesc si se paveaza straziIe VasiIe AIecsandri, Capitan VIad si Ecaterina Teodoroiu.
La Tecuci actionau doua societati comerciaIe-industriaIe, "Girot", bazata pe capitaIuI
bancii taranesti si "SIT", bazata pe capitaIuI bancii TecuciuIui. Societatea Gorit avea Ia
Tecuci o fabrica de caramida si un siIoz dotat cu Iinii de garare a vagoaneIor. SIT
dispunea de o fabrica de spirt (actuaIa S.C.V.B.) pe strada EIena Doamna, o moara si o
brutarie mecanica. La acestea se adauga moara sistematica a Iui Igner. In noaptea de 10
Noiembrie 1940, are Ioc un seism de graduI 7,8 care prabuseste foisoruI de foc, facand
victime si printre Iocuitorii orasuIui. AI doiIea razboi mondiaI a adus cu sine un cortegiu
de suferinte, provocat de mobiIizari, de rechizitii si de jertfeIe date din randuI cetateniIor
Tecuceni pe front. La acestea s-au adaugat si bombardamenteIe aviatiei angIo-americane
si sovietice ce vizau zona garii si a unitatiIor miIitare precum si aerodromuI. Din fericire
acestea nu au afectat aproape deIoc pe Iocuitorii orasuIui, datorita aviatiei de vanatoare
ce reusea de ceIe mai muIte ori sa indeparteze pericoIuI. Dupa razboi, TecuciuI a fost
afectat de evoIutia sociaI-economica caracteristica aceIor vremuri. La 11 Iunie 1948, au
fost nationaIizate Fabrica de caramida si cea de spirt impreuna cu ceIe trei mori. In anuI
1950, conform noii organizari administrtive, judetuI Tecuci a disparut, in IocuI Iui
constituindu-se un raion mai redus ca suprafata cu sediuI in orasuI cu aceIesi nume. Din
1952, prin constructia Fabricii de conserve (actuaIa S.C. Contect S.A.), incepe procesuI
de industriaIizare a orasuIui. Dupa reforma administrativa din 1968, raionuI Tecuci este
desfiintat, orasuI fiind integrat judetuIui GaIati. Cu aceasta ocazie TecuciuI a primit si
statutuI de municipiu. In urma intreceriIor ce se organizau in trecut intre orase,
municipiuI a obtinut un Ioc intai in 1973 si un Ioc doi in anuI 1975, in categoria oraseIor
cu o popuIatie cuprinsa intre 20.000-50.000 de Iocuitori.
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 18 din 64
PotentiaIuI Uman aI MunicipiuIui
1. EvoIutia Numerica a PopuIatiei
De numaruI si caIitatea eIementuIui uman depinde vaIorificarea conditiiIor si
eIementeIor fizico-geografice, precum si modificarea antropica a peisajuIui. PopuIatia de
astazi a municipiuIui Tecuci este rezuItatuI revoIutiei demografice din paIeoIitic si pana in
epoca contemporana. Asezat intr-o zona de campie, in vaIea migratiiIor, precum si pe
drumuriIe ce Iegau TariIe Romane, ceea ce a permis muIte distrugeri cauzate de navaIiriIe
turcesti si tataresti, apoi de razboaieIe ruso-turc, orasuI a cunoscut o evoIutie
demografica ce a inregistrat dese perioade de crestere, de stagnare sau regres. La
aceasta s-a adaugat perioada dintre anii 1719-1780, cand orasuI fiind pustiit a fost parasit
de Iocuitorii sai. Dupa 1780 Iocuirea a fost reIuata pe aceeasi vatra. La factorii istorici si
demografici, care au fost hotaratori in evoIutia numaruIui IocuitoriIor, s-au mai adaugat
caIamitatiIe naturaIe (cutremure si inundatii), precum si epidemiiIe de hoIera ce au
bantuit pana in perioada moderna. CercetariIe arheoIogice si documenteIe medievaIe
referitoare Ia targuI Tecuci din secoIeIe aI XV-Iea si aI XVI-Iea nu ne pot preciza Ia cat se
cifra popuIatia orasuIui in perioada respectiva. PrimeIe informatii referitoare Ia popuIatia
orasuIui Ie avem din secoIuI aI XVII-Iea de Ia misionaruI catoIic Bandinius care vizitand
orasuI aprecia ca acesta avea circa cinci sute de case si vreo patru mii de Iocuitori. In
Descriptio MoIdavie, Dimitrie Cantemir, nu precizeaza numaruI aproximativ aI IocuitoriIor,
ceea ce creaza dificuItati in aprecierea marimii popuIatiei epocii respective. Spre sfarsituI
secoIuIui aI XVIII-Iea si inceputuI secoIuIui aI XIX-Iea apar date statistice mai precise.
AstfeI in 1785 TecuciuI este din nou mentionat in randuI oraseIor, fapt datorat revenirii
popuIatiei tecucene de Ia Nicoresti, unde se refugiase pentru a se adaposti de tatari.
Catagrafia din 1774 arata existenta a 1500 de Iocuitori, iar Condica LiuziIor din 1803, 1650
de Iocuitori, deci o evoIutie ascendenta dar Ienta a popuIatiei. In prima jumatate a
secoIuIui, popuIatia creste de cinci ori comparativ cu sfarsituI secoIuIui aI XVII-Iea, dupa
cum rezuIta si din anaIiza catagrafiiIor din anii 1820, 1832, 1845. Aceasta evoIutie este
franata de epidemia de hoIera din anuI 1848, care a determinat moartea a o treime din
popuIatia orasuIui. Un an mai tarziu, N. Sutu in Iucrarea cu caracter statistico-economic,
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 19 din 64
mentioneaza Ia Tecuci 992 de famiIii, rezuItand de aici un numar aproximativ de 4960
Iocuitori. SporuI de popuIatie inregistrat Ia mijIocuI secoIuIui se datoreaza dezvoItarii
forteIor de productie, fIuxuIui migratoriu intens si intr-o masura mai mica imigratiei
buIgare. In anuI 1859 orasuI are o popuIatie de 5750 Iocuitori, inregistrandu-se in zece ani
un spor de 800 de Iocuitori. Dupa unirea din 1859, TecuciuI este decIarat comuna urbana,
avand in 1864 o popuIatie de 7525 Iocuitori inregistrand un spor de 1465 persoane,
respectiv 28,8% (fig. 1). La sfarsituI secoIuIui trecut, in 1899, popuIatia aproape se
dubIeaza, ajungandu-se Ia 14017 Iocuitori, cresterea fiind de 86,2%, situatie expIicabiIa
prin adaugarea Ia vatra existenta a cartiereIor de impropietariti TecuciuI Nou si Criviteni,
in paraIeI cu ingIobarea unor centre semiurbane de pe maIuI stang aI BarIaduIui,
respectiv a mahaIaIeIor MaIureni, Peri, Buda. Se poate afirma, facand comparatie cu
ceIaIaIte orase moIdovene, ca TecuciuI este unuI dintre putineIe orase care si-au dubIat
popuIatia in a doua jumatate a secoIuIui, sporuI naturaI mare ramanand componenta
primordiaIa. Datorita recesiunii economice ce a caracterizat inceputuI secoIuIui aI XX-Iea,
si a sporuIui migratoriu redus, in anuI 1912 se ajunge Ia 14927 Iocuitori, inregistrandu-se
o crestere de doar 910 Iocuitori (6,4%) comparativ cu perioada anterioara. In timpuI si in
urma primuIui razboi mondiaI, din cauza pierderiIor de pe front, asociate cu efecteIe
tifosuIui exantematic, popuIatia a scazut din nou, desi se inregistrase un numar ridicat de
refugiati din zona afIata sub ocupatie inamica. Dupa razboi, din cauza mortaIitatii infantiIe
ridicate, chiar in conditiiIe unei nataIitati sporite, popuIatia a crescut Ient. Un roI deosebit
in cresterea demografica I-au avut impropietaritii din cartiereIe NicoIae BaIcescu si
C.F.R., care si-au adus famiIiiIe din aIte IocaIitati. La recensamantuI din 1930, in Tecuci
au fost inregistrati 17172 Iocuitori, inregistrandu-se un spor de 2245 Iocuitori (11,5%) fata
de recensamantuI precedent din 1912. DeceniuI aI patruIea ii este caracteristic un spor
naturaI scazut datorita mortaIitatii infantiIe mari (180% in 1938), pentru ca dupa 1941 sa
scada din cauza pierderiIor din aI doiIea razboi mondiaI. Dupa 1945 numaruI IocuitoriIor
incepe sa creasca Ient, in anuI 1948 se inregistreaza 20396 Iocuitori. Daca urmarim
evoIutia numaruIui de Iocuitori ai TecuciuIui din secoIuI aI XIX-Iea si prima jumatate a
secoIuIui aI XX-Iea, se poate concIuziona, ca orasuI se inregistreaza cu cresteri
discontinue datorita stagnarii economice din uneIe perioade aIe secoIuIui trecut si
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 20 din 64
pierderiIor din ceIe doua razboaie mondiaIe. La recensamantuI din 21 Februarie 1958, in
Tecuci Iocuiau 23400 de persoane, inregistrandu-se un spor de 2004 persoane respectiv
9,83% comparativ cu uItimuI recensamant. SporuI se datora in principaI sporuIui naturaI
ridicat, scaderii mortaIitatii infantiIe Ia 60%, ceea ce inseamna foarte muIt comparativ cu
perioada antecedenta si mai putin aportuIui migratoriu, deoarece obiectiveIe economice
construite aici au foIosit forta de munca IocaIa. Odata cu dobandirea statutuIui de
municipiu in 1968, TecuciuI cunoaste o perioada de investitii, ceea ce se resimte si pe
pIanuI evoIutiei numaruIui popuIatiei, ajungand Ia 1 Ianuarie aceIasi an Ia 29760 Iocuitori,
inregistrandu-se un spor de 6360 Iocuitori (27,3%) comparativ cu inregistrariIe din anuI
1956. Aceasta crestere se datoreaza sporuIui naturaI ridicat, Ia care s-a adaugat un sIab
spor migratoriu. Spre deosebire de aIte centre urbane, industriaIizate fortat, TecuciuI nu
a cunoscut o evoIutie demografica expIoziva, deoarece a existat un excedent de forta de
munca pe pIan IocaI. In urma recensamantuIui din 5 Ianuarie 1977, a rezuItat ca in
municipiuI Tecuci Iocuiau 36166 Iocuitori, popuIatia crescand cu 7406 Iocuitori, respectiv
cu 24,89%. La 30 Decembrie 1982, municipiuI avea o popuIatie de 42965 Iocuitori, facand
parte din categoria oraseIor mijIocii din punct de vedere aI numaruIui de Iocuitori, pentru
ca zece ani mai tarziu sa inregistreze 46825 Iocuitori. La sfarsituI anuIui 1993 popuIatia a
atins cifra de 47669 Iocuitori, inregistrand un spor de 2% comparativ cu anuI 1992,
superior mediei nationaIe. Aceasta situatie poate fi pusa pe seama generatiei nascuta in
anii 1967 - 1969, care se afIau Ia primuI copiI, precum si stabiIizarii domiciIiuIui in
municipiu a unor cetateni veniti din aIte IocaIitati. In prezent se poate observa o tendinta
evidenta de scadere a nataIitatii datorita IiberaIizarii intreruperiIor de sarcina si a unor
greutati economice ,care duc Ia un "famiIy pIaning" muIt mai judicios. Contrar unor
asteptari, dupa 1990 numaruI IocuitoriIor TecuciuIui, originari din mediuI ruraI nu a
scazut. Cetatinii pIecati definitiv in sateIe de origine sunt nesemnificativi ca numar.
2. Miscarea PopuIatiei (Miscarea NaturaIa)
Date despre miscarea naturaIa a popuIatiei sunt disponibiIe de Ia inceputuI
secoIuIui trecut. Miscarea naturaIa inregistra vaIori mici din cauza unei mortaIitati
ridicate (35%), desi nataIitatea avea un curs ascndent. Situatia s-a ameIiorat in deceniuI
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 21 din 64
aI patruIea, dar regreseaza iar in perioada mariIor concentrari (1938 - 1940) si a ceIui de-
aI doiIea razboi mondiaI. UIterior, in conditii de pace si a evoIutiei sociaIe, economice si
poIitice, situaita s-a schimbat. In Tecuci, popuIatia are propensiune pentru casatorie ceea
ce duce Ia intemeierea de famiIii stabiIe si Ia asigurarea unui cadru optim de educare a
copiiIor. Urmarind cifreIe totaIe aIe casatoriiIor incheiate in uItimii 30 de ani se poate
observa o crestere constanta pana in anii 1937 - 1988, dupa care a urmat un decIin
evident, accentuat in uItimii doi ani, ce poate fi expIicat prin nesiguranta unor Iocuri de
munca si a greutatiIor financiare aIe famiIiiIor tinere.
AnuI 1963 1966 1968 1975 1980 1982 1988 1990 1993
Nr. casatorii 216 271 311 287 379 392 475 324 279
Asupra varstei Ia care s-au incheiat casatoriiIe se pot face uneIe observatii, deoarece se
constata o evoIutie in timp. AstfeI in deceniuI noua aI secoIuIui trecut majoritatea
casatoriiIor (peste 55%) privea grupa de varsta intre 18-21 de ani Ia femei, iar peste 60%
privea grupa de varsta intre 22-26 de ani Ia barbati. Conform dateIor existente in preznt,
se observa tendinta cIara de amanare a casatoriei Ia circa 24-25 de ani pentru femei si Ia
26-28 de ani pentru majoritatea barbatiIor. Din acest punct de vedere comportamentuI
promaritaI aI popuIatie tecucene a inceput sa semene cu ceI aI popuIatiiIor Iatinofone din
Europa.
7. Demografie
EvoIuia numeric de-a IunguI timpuIui.
Pentru ca TecuciuI s-a afIat intr-o zon de cmpie, cu soIuri mnoase, pe drumuI ce Iega
MoIdova de |ara Romaneasc, dar i in caIea nvaIitoriIor strini, popuIaia sa a trebuit
s se adapteze tuturor imprejurriIor potrivnice: invazii, rzboaie, incendieri.Acestor
factori perturbatori Ii s-au adaugat si uneIe caIamiti: cutremure, inundaii, precum i
epidemiiIe de hoIer, care au fcut nenumrate victime.
NataIitatea: Cu toate impedimenteIe datorate ceIor doua confIagratii mondiaIe, nataIitatea
TecuciuIui a crescut. Pana in anuI 1966, cresterea acesteia a fost ceva mai Ienta. In anuI
mentionat s-a obtinut o nataIitate de 14,5/, adica s-au nascut 412 copii vii.
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 22 din 64
MortaIitatea: Din dateIe furnizate de SpitaIuI "Anton Cincu" din Tecuci, se constata ca, in
perioada 1945-1968, datorita imbunatatirii asistentei medicaIe a popuIatiei, mortaIitatea a
scazut de Ia 32/Ia 9,2/. A urmat o perioada de crestere Ienta a mortaIitatii pana in anuI
1979. Ca urmare a procesuIui de imbatranire a popuIatiei, aceasta a ajuns Ia 10,5/.
8. ReIigie
Structura popuIatiei dupa reIigie. La recensamantuI din 1992, structura popuIatie dupa
reIegie se prezinta sub forma:
ortodoxa - 46.315
romano-catoIica - 80
greco-catoIica - 20
reformata - 12
evangheIica - 13
crestini de rit vechi - 1
baptisiti - 1
penticostaIi - 66
armeana - 1
musuImana - 6
mozaica - 29
ortodocsi de stiI vechi - 42
atei - 9
adventisti - 186
crestini dupa evangheIie - 1
aIte cuIte - 5
fara reIigie - 25
9. Industrie
OrauI este renumit mai aIes pentru fabriciIe saIe de conserve: Iegume, fructe, carne:
Atfab, Contec, etc, iar mai nou pentru numeroaseIe firme productoare de mutar: Atfab,
Rotina etc. Este de asemnea renumit i pentru I.R.A. (ntreprinderea de Reparaii Auto),
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 23 din 64
F.A.M. (Fabrica de AmbaIaje MetaIice) actuaImente privatizat, numeIe su fiind AMEP
Packaging Tecuci. in uItimuI timp municipiuI a cunoscut o crestere economica deosebita
care se datoreaza in mare parte investitiiIor straine directe, atat in domeniuI industriei,
cat si in servicii. CeIe mai mari astfeI de investitii s-au reaIizat prin infiintarea catorva
fabrici de mare anvergura si a unei uzine de utiIaj greu.
10. Cartiere
Gheorghe Petrascu (7 Noiembrie)
Zona IndustriaIa
NicoIae BaIcescu
SatuI Nou
Parc CFR
Cernicari
Criviteni
Cartier (8 capete)
11. Media IocaI
Mass-media IocaI este reprezentat de o serie de ziare:
Radio 1 Tecuci
ZiaruI SemnaI - LideruI informatiei tecucene ( www.ziaruIsemnaI.ro )
Oferta Tecucean
ZiaruI TeIegraf Expres
ZiaruI Observator T
ZiaruI ImpariaI GaIai (subredacia Tecuci)
TecucionIine.com
ZiaruI Favor.ro
Suporter Tecucean.bIogspot.com
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 24 din 64
12. PersonaIiti
- Costache Conachi (1778 - 1849), ocup numeroase funcii oficiaIe, att Ia Tecuci,
(ispravnic n 1808, 1813, 1815 - 1816), ct i Ia Iai (vornic de poIiie ntre 1816 - 1818),
prezident aI DepartamentuIui AfaceriIor strine ntre 1823 - 1827, mare Iogoft aI Dreptii
ntre 1813 - 1838). A fcut parte din ComitetuI de eIaborare aI ReguIamentuIui Organic,
introducnd capitoIeIe ce aveau s pun premiseIe viitoarei Uniri.
Wiki: Costache Conachi
Costache Conachi (n. 14 octombrie 1777, |igneti, GaIai - d. 1849, |igneti) a fost un
scriitor romn. Descendent dintr-o famiIie boiereasc fanariot, a ocupat naIte funcii
dregtoreti n MoIdova.[1]p.160. Dac paharnicuI Sion scrie c neamuI Konaki este de
origine greceasc, "dar preste 160 ani venit i ncuscrit cu mai muIte din famiIiiIe ceIe
mari", PauI PItnea a adus documente "care impun concIuzia c famiIia Conachi
coboar dintr-un neam de rzei din satuI tiboreni, judeuI VasIui, cu urice din vremea
Iui tefni Vod (20 apriIie 1517-14 ianuarie 1527), sau chiar a Iui tefan ceI Mare. Linia
feminin a neamuIui este tot rzeeasc".[2]p.13. A fost educat de ctre un refugiat
francez. A studiat ingineria, IimbiIe cIasice, greaca modern, turca i franceza.
Costache Conachi
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 25 din 64
Mare boier i mare proprietar, figur contradictorie n epoc pentru c pIeda pentru
Iuminarea poporuIui, a fcut un proiect de reform a nvmntuIui n MoIdova pe
principiuI ,studiuI trebuie s aib un scop moraI". A Iuat parte Ia redactarea
ReguIamentuIui Organic, formuIand uneIe articoIe, care aveau n vedere unirea
PrincipateIor.
1. Cariera administrativ
A nceput activitatea prin efectuarea de Iucrri pentru hotrnicie Ia proprietiIe de
terenuri; a continuat pn trziu, Ia retragerea din cauza vrstei i a probIemeIor de
sntate. Era considerat ceI mai bun inginer hotarnic, aI timpuIui, din MoIdova. Este
comis, nainte de martie 1803. Ispravnic aI inutuIui Tecuci (august 1806). Staroste aI
inutuIui Putna (noiembrie 1809). Ag aI trguIui Iai (dup noiembrie 1813 ). Ispravnic aI
inutuIui Tecuci (1815). Vornic aI obtii Ia Iai (1816). Vornic aI poIiiei (ianuarie 1817).
Mare vornic (nainte de iunie 1820). Mare posteInic (preedinte aI DepartamentuIui
AfaceriIor Strine, Ia 28 decembrie 1823). Mare vornic (1824). Mare posteInic (februarie
1827-ianuarie 1828). Mare Iogoft (februarie 1829). Membru n comisia moIdovean de
patru membri pentru redactarea ReguIamentuIui Organic (iunie 1829-martie 1830). PaveI
KiseIev i-a acordat OrdinuI Sf. VIadimir cI. III, pentru contribuia sa Ia IucrriIe de
redactare. Mare Iogoft (octombrie 1831). |iitor aI IocuIui mareIui Iogoft aI justiiei
(apriIie 1832). Demisioneaz n februarie 1833. Pstreaz n continuare titIuI de vornic.
Mare Iogoft, numit de KiseIev (apriIie 1834). Din 1835, rmne doar epitrop, n speciaI Ia
Sf. Spiridon i continu administrarea unor hotrnicii. Este aIes epitrop aI mnstiriIor
moIdovene nchinate Sf. Mormnt (1837).[2]p.244-258
2. Opera
Opera sa nu a fost preuit de nimeni pn Ia George CIinescu, IbriIeanu i Iorga
btndu-i joc de poeziiIe Iui, pe care Ie citau ca exempIe de duIcegrii penibiIe. CircuInd
ca popuIare pn au fost pubIicate n voIum, versuriIe I dezvIuie ca pe un adevrat poet,
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 26 din 64
superior VcretiIor. Dotat cu simuI Iimbii, tnguirea sa Iiric e pIin de o soIemnitate
fiIosofic care-I face precursor aI Iui Eminescu. Poet foarte deIicat, evoc adesea ochii
iubitei care ,NvIesc cuprini de gene/ Sgeteaz din sprncene"; ochii devin fiine care
se ceart i se dezmiard, n juruI crora se creeaz scenarii gIumee, din care nu Iipsesc
rpiriIe, sgeiIe, otrviriIe etc.
Poezia erotic evoc iubirea, matrimoniuI i tragedia Ior, sentimentuI naturii
suprapunndu-se striIor de spirit. Cea mai puin vaIoroas este poezia vicrea
(,PIng, oftez, suspin, m vaiet!") dei ea I-a impresionat pe Eminescu. VersuriIe saIe
erotice (Poezii, aIctuiri i tImciri 1856) mbin inspiraia anacreontic, n maniera
poeziei gaIante aparinnd cIasicismuIui decadent francez, cu Iirica Iutreasc a
timpuIui.
ScrisoriIe Iui Conachi ctre domnitoruI Ioni Sandu Sturdza i ctre mitropoIituI
Veniamin Costache conin uneIe idei naintate cu privire Ia probIemeIe cuItivrii Iimbii
romne i aIe emanciprii cuIturaIe a rii.
A fcut i uneIe traduceri din Iiteratura francez.
3. BibIiografie
Dicionar EncicIopedic Romn, Editura PoIitic, Bucureti, 1962
NicoIae ManoIescu, Istoria critic a Iiteraturii romne
AIex Nedea (JurnaIuI NaionaI): ,Costache Conachi - AdoratoruI nestmprat"
Poezia romneasc de Ia origini Ia 1830, editor GabrieIa Gabor, Editura Fundaiei
CuIturaIe Romne, 1996:
,JaIoba mea"
,RspunsuI unei scrisori"
,Ce este nuruI"
Noemi Bomher (Convorbiri Iiterare): Despre Costache Conachi
4. Note
^ PaharnicuI Constantin Sion, ArhondoIogia MoIdovei. Amintiri i note contimporane,
Iai, Tipografia BuciumuIui Romn, 1892)
^ a b PauI PItnea, NeamuI IogoftuIui Costache Conachi, Bucureti, Editura AIbatros,
2001)
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 27 din 64
- GeneraI Theodor erbnescu (1839-1901) poet pre-eminescian i traductor,
membru corespondent aI Academiei Romne.
Lipsa materiaI!!!!
- CaIistrat Hoga (1847 - 1917), scriitor i prozator.Debuteaz cu versuri, recenzii
sau conferine n revista ,Asachi", apoi n revista ieean ,Arhiva" i ,Viaa
romneasc" a Iui Garabet IbriIeanu. PubIic ,Pe drumuri de munte", ce incIude
cicIuriIe ,Amintiri dintr-o cItorie" i ,n munii NeamuIui" si povestiriIe ,Cuconu Ioni
Hrisanti" i ,Amintiri din copiIrie".
CaIistrat Hoga (n. 19 apriIie 1847, Tecuci - d. 28 august 1917, Roman) a fost un prozator
romn.
Cuprins:
1. Biografie
S-a nscut Ia Tecuci, n famiIia preotuIui Gheorghe Dimitriu. A fost nscris Ia coaIa
pubIic, sub patronimicuI Hog, din iniiativa nvtoruIui, Hog fiind porecIa
bunicuIui dinspre tat. n perioada 1860-1869, a urmat Academia MihiIean, n generaia
Iui A.D. XenopoI, AI. Lambrior, VasiIe Conta, Gheorghe Panu i aIii, de care I-au Iegat
prietenii durabiIe. Dup absoIvirea IiceuIui s-a nscris Ia FacuItatea de fiIozofie i Iitere
din Iai, "brana Iiterar". n anuI n care a terminat Academia, n urma unui concurs, a
fost numit profesor de "partea Iiterar" Ia gimnaziuI comunaI din Piatra Neam i, Ia
foarte scurt timp - director.
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 28 din 64
CaIistrat Hoga
S-a cstorit n 17 ianuarie 1871 cu fiica preotuIui Costache Gheorghiu din Piatra Neam,
foarte tnra i sfioasa EIena, creia scriitoruI i se adresa cu apeIativuI "EIencu".
Un confIict de proporii cu autoritiIe IocaIe, care patronau gimnaziuI, I-au determinat s
se mute n 1878, pentru doi ani, Ia gimnaziuI din Tecuci i un an Ia coaIa normaI
"VasiIe Lupu" din Iai. A revenit n 1881 ca director i profesor Ia Piatra Neam i a
devenit un apropiat "amic" aI Iui I.L. CaragiaIe, afIat n perioada octombrie 1881 - martie
1882 n judeuI Neam, ca revizor coIar. Un aIt confIict cu autoritiIe IocaIe, n 1886,
impIicnd i conotaii de via personaI, I-au ndemnat s se transfere, ca profesor i
director, Ia gimnaziuI din AIexandria, refuznd oferta de a se stabiIi Ia Bucureti.
La 31 ianuarie 1882 i s-a nscut ceI de-aI apteIea copiI, o feti botezat Sidonia. Dei a
mai existat i ceI de-aI optuIea copiI nscut n famiIia scriitoruIui - Marioara, care a
decedat timpuriu, Sidonia, rmas mezin, i-a nsoit tatI, aIturi de mama ei, n
detaarea Ia AIexandria (TeIeorman).
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 29 din 64
ViIa din Roman n care a Iocuit CaIistrat Hoga ntre 1891-1899
ProfesoruI C. Hoga s-a apropiat de cas, stabiIindu-se Ia Roman n 1891, unde s-a mutat
i Sidonia. n Roman, CaIistrat Hoga Iocuiete ntr-o viI afIat n apropierea LiceuIui
Roman-Vod. n 1899, ntreaga famiIie, cu excepia fiuIui Aetiu, care studia Ia Bucureti,
s-a mutat Ia Iai.
ProfesoruI C. Hoga a ieit Ia pensie, dar a continuat s predea pn Ia 40 de ore pe
sptmn. 1915: ScriitoruI se mut Ia Piatra Neam unde Iocuiau deja soia i fiica
CeciIia.
28 august 1917: CaIistrat Hoga se stinge din via Ia Roman, n mijIocuI nepoiIor pe
care i-i druise fiica cea mare, CIeopatra SiIberg. La mpIinirea a 42 de ziIe, Ia 8
octombrie, este renhumat Ia Piatra Neam.
2. Debut
A debutat n 1874 cu poezia "Legenda Icrmioarei" n nr. 5 aI ziaruIui IocaI
Corespondenia provinciaI. La 3 iuIie 1882, C. Hoga a debutat ca prozator n revista
IocaI Asachi, cu fragmente din cicIuI ,Amintiri dintr-o cItorie".
3. Activitatea Iiterar
n 1907, cunoscndu-I pe Garabet IbriIeanu, CaIistrat Hoga s-a Isat convins i a
nceput coIaborarea Ia revista Viaa Romneasc, din nr. 2 ("FIoricica"). n 1912, Ia
editura Viaa Romneasc s-a nceput tiprirea primei ediii a voIumuIui "Pe drumuri de
munte" de CaIistrat Hoga. Tentativa nu s-a finaIizat din cauza numeroaseIor greeIi de
tipar care au trecut neobservate corectoruIui: CaIistrat Hoga nsui.
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 30 din 64
n 1914 s-a tiprit a doua ediie a crii "Pe drumuri de munte" Ia aceeai editur. StocuI
de carte, pregtit pentru expediie, se face scrum n timpuI unui incendiu care mistuie
tipografia. n 1921 a aprut prima ediie pentru pubIic a crii "Pe drumuri de munte" n
dou voIume, ceI de-aI doiIea,
"n Munii NeamuIui", a fost prefaat de MihaiI Sadoveanu.
n 1922, Iui CaIistrat Hoga, cruia n 1915 i fusese refuzat premiuI Academiei de 5000
Iei, "Adamachi", i se confer postum ceI dinti premiu iniiat de Societatea ScriitoriIor
Romni, n baza raportuIui aIctuit de Liviu Rebreanu.
4. Opere
"Pe drumuri de munte" ,"Amintiri dintr-o caIatorie".
5. Sidonia Hoga
n 12 iunie 1939, rmas singura Iocatar a fostei gospodrii a famiIiei, Sidonia deschide
spre vizitare o camer amenajat muzeaI i i ofer serviciiIe de ghid autorizat, tuturor
ceIor care i trec praguI. Motenind dragostea tatIui pentru necuvnttoare, Sidonia
triete nconjurat de zeci de pisici pentru a cror hran i cheItuiete aproape toate
venituriIe, n ceea ce o privete fiind o vegetarian convins.
Dup ce funcionase ca muzeograf Ia Casa memoriaI "CaIistrat Hoga" din Piatra
Neam, Sidonia a donat n 1967 statuIui casa printeasc pentru a fi restaurat i a se
organiza aici un muzeu memoriaI. n dou rnduri a oferit spre achiziie MuzeuIui
Judeean de Istorie obiecteIe i manuscriseIe care aIctuiesc astzi fonduI muzeistic
majoritar existent n expoziia memoriaI.
La 19 apriIie 1976, s-a stins din via Ia Piatra Neam, n vrst de 94 de ani, Domnioara
Sidonia C. Hoga, n chiar ziua de natere a iIustruIui ei tat. Prin grija nepoatei surorii
saIe, d-na EIena Zban, a fost nmormntat Ia cimitiruI "Eternitatea", mpreun cu urna
frateIui ei incinerat, Aetiu Hoga.
6. Legaturi externe
Resurse Didactice Audio - CaIistrat Hogas - Amintiri dintr-o caIatorie
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 31 din 64
- NicoIae Petracu (1859 - 1944), dipIomat, pubIicist, memoriaIist i istoric Iiterar,
frate cu pictoruI Gheorghe Petracu, s-a nscut Ia Tecuci, Ia 5 Decembrie 1859. EI a
pubIicat n speciaI Iucrri cu caracter monografic dedicate Iui Mihai Eminescu (1892),
VasiIe AIecsandri (1894), NicoIae Grigorescu (1895), Carmen SyIva (1899), Dimirie
OIInescu (1926), etc., personaIiti pe care Ie-a cunoscut ndeaproape. n ceIe trei
voIume de memoriaIistic intituIate ,Icoane de Iumin" (1935) evoc, printre aIteIe, i anii
senini ai copiIriei saIe petrecut Ia Tecuci (,BibIiografia mea", ,CrciunuI de aItdat",
,Maria Iui Iacomi" - .a.).
Wiki: NicoIae Petracu (scriitor)
NicoIae Petracu (n. 5 decembrie 1859, Tecuci, judeuI GaIai, d. 24 mai 1944, Bucureti) a
fost un dipIomat, scriitor, memoriaIist, pubIicist, istoric de art i critic de art i Iiterar
romn.
1. Studii
coaIa primar Ia Tecuci. LiceuI ,Gheorghe Roca Codreanu" din BrIad (1873-1880). A
adoptat de timpuriu, ca i frateIe su, numeIe de famiIie Petracu. Frecventeaz,
ncepnd din 1880, FacuItatea de Litere i Drept a Universitii din Bucureti. Termin
facuItatea n 1884.
2. Activitate dipIomatic
n 1885 este numit ataat n MinisteruI de Externe. n 1888, ef de cabinet aI Iui P. P. Carp.
Secretar de Iegaie Ia Paris n 1889 i apoi Ia IstanbuI n 1890. n 1892 se retrage din
activitatea dipIomatic.
3. Activitate Iiterar pubIicistic
Ca eIev, a trimis cteva poezii Ia ,Convorbiri Iiterare", fr a-i fi pubIicate. Student fiind,
frecventeaz serateIe de Ia ,Intim cIub". Aici cunoate pe unii dintre scriitorii importani
ai rii, printre care pe DuiIiu Zamfirescu, cu care Ieag o strns prietenie. n anuI 1879,
are Ioc debutuI su Iiterar, prin versuri pubIicate n revista ieean ,JurnaIuI pentru toi".
n 1883, este introdus Ia edineIe din Bucureti aIe Junimii. La recomandarea Iui Titu
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 32 din 64
Maiorescu, ine , ncepnd din 1892, un curs facuItativ de istoria Iiteraturii romne Ia
Universitatea din Bucureti. CoIaboreaz cu articoIe Ia ziaruI ,ConstituionaIuI", n care
sprijin activitatea poIitic a Junimii. Treptat se desprinde de principiiIe Iiterare i poIitice
aIe Junimii. PubIic articoIe pe teme diverse i de critic Iiterar n ,Convorbiri Iiterare",
,Revista pentru istorie, arheoIogie i fiIoIogie", ,AteneuI romn", ,Vieaa nou", ,Viaa
sociaI". Pentru scurt timp, a fost redactor aI revistei ,Convorbiri Iiterare". mpreun cu
D. C. OIInescu, ntemeiaz societatea ,Amicii Iiteraturii i artei romne". ncepnd din
noiembrie 1896, editeaz i este director aI revistei ,Literatur i art romn", care
apare pn n anuI 1910. L-a nIocuit pe Ion Luca CaragiaIe Ia Direcia TeatreIor, pe timpuI
Iipsei acestuia din ar. Confereniar Ia Societatea de Radio (o conferin n 1931; 3
conferine n 1932; 4 conferine n 1933; 16 conferine n 1934; 9 conferine n 1935). S-a
remarcat prin campania dus pentru reorganizarea teatreIor naionaIe i a
conservatoareIor de muzic i art dramatic. A susinut necesitatea ca scriitorii i
artitii s fie sprijinii de ctre stat. A fost un preuitor aI arteIor pIastice i a pubIicat
cteva monografii aIe unor artiti pe care i-a cunoscut i pe care i-a susinut n revista
sa. n romanuI, cu referiri autobiografice, ,Marin GeIea", n care personajuI principaI I
reprezint pe arhitectuI Ion Mincu, Petracu face o descriere a societii romneti de Ia
sfrituI secoIuIui aI XIX-Iea.
4. Aprecierea critic a operei
George CIinescu vede n erouI romanuIui ,Marin GeIea" pe nsui autoruI su. EI
consider romanuI ca fiind naiv, dar i recunoate o intenie de observare i o anume
inut, care i dau interes istoric. n ce privete opera critic a Iui Petracu, CIinescu
socotete c ea cuprinde amintiri foIositoare, dar e Iipsit de ptrundere sub raportuI
anaIitic. Aa cum susine Dan Mnuc, NicoIae Petracu, prin studiuI dedicat Iui Mihai
Eminescu, pubIicat n 1892, este primuI critic care cerceteaz viaa i opera acestuia ntr-
o Iucrare ampI; cu acest studiu, devine i primuI critic care iniiaz studiuI formaI aI
operei eminesciene. n pubIicaiiIe de critic Iiterar de dup 1892, eI ncearc s practice
o critic n primuI rnd pe criterii obiective i mai puin pe aprecierea doar a gustuIui
artistic; socotete opera Iiterar ca fiind creat decisiv sub infIuena mediuIui sociaI, a
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 33 din 64
caracteruIui i ereditii scriitoruIui; acord o atenie speciaI reIaiei dintre pubIicuI
cititor i opera Iiterar. Mihai Gafia apreciaz c Petracu a fost un critic cu roI important
n epoc, dar depit repede i uitat. n critica sa, remarc Gafia, NicoIae Petracu s-a
pIasat pe terenuI median ntre Titu Maiorescu i Constantin Dobrogeanu-Gherea. EI s-a
stabiIit ntr-o zon care permitea sinteza comod -- fr aprecieri judectoreti --,
descripia expIicativ -- fr intervenia determinriIor sociaIe directe -- i n IocuI
ambeIor favoriznd o eseistic agreabiI, ntemeiat pe portret i naraiune.
Nepropunndu-i prea mari sarcini, ci n primuI rnd pe aceea de a expIica opera i
personaIitatea artistuIui n chip atrgtor pentru pubIic, aceast critic era destinat s
ptrund mai repede pubIicuI Iarg dect cea maiorescian sau gherist, asigurnd
semnataruIui un prestigiu Iesnicios. Dac nu s-a petrecut acest Iucru cu Petracu, este
din cauza confIictuIui deschis, Iung de un deceniu i jumtate, cu Junimea i cu
maiorescienii, pe de-o parte, iar pe de aIta din cauza rezervei constante cu care coaIa Iui
Gherea a privit aceast pasre strin n cuibuI criticii socioIogice (tiinifice). Dumitru
Murrau remarc poziia Iui NicoIae Petracu, care consider defectuoas i critica
metafizic de Ia Revista Junimii, dar i cea aa numit tiinific susinut de Gherea. EI
urmrete s s mbine ceea ce crede bun Ia amndou direciiIe. E mpotriva principiuIui
Iui Maiorescu, care Ia un anume moment considera c numai ce este bun Ia popoareIe
cuIte este bun i pentru noi. Petracu este pentru frumosuI reIativ, dependent de nsi
dezvoItarea evoIutiv a unei cuIturi i capabiI s ajung treptat s se confunde cu aceIa
aI neamuriIor cu o istorie mai veche. EI recunoate infIuena pe care o are mediuI asupra
scriitoruIui. AIexandru Piru, socoate drept interesante voIumeIe de critic i istorie
Iiterar ,Figuri Iiterare contempurane" i ,Scriitori romni contimporani".
5. Scrieri pubIicate
,MihaiI Eminescu", Bucureti, 1892
,Noi n 1892", Bucureti, 1892
,Figuri Iiterare contimporane", Bucureti, 1893
,VasiIe AIecsandri", Bucureti, 1894
,Scriitori romni contimporani", Bucureti, 1898
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 34 din 64
,Carmen SyIva", Bucureti, 1899
,Marin GeIea", Bucureti, 1905
,ZvrcoIiri", n coIaborare cu I. Gr. Perieeanu, Bucureti, 1907
,Dimitrie C. OIInescu (Ascanio)", Bucureti, 1926
,Ion Mincu", Bucureti, 1928
,DuiIiu Zamfirescu", Bucureti, 1929
,NicoIae Grigorescu", Bucureti, 1930
,AngheI Demetriescu", Bucureti, 1931
,Ioan Georgescu", Bucureti, 1931
,Dimitrie BoIintineanu", Bucureti, 1932
,G. Demetrescu Mirea", Bucureti, f.a.
,Artiti romni contemporani", Bucureti, f.a.
,Icoane de Iumin", voIumeIe I-IV, Bucureti, 1935-1941
,Icoane de Iumin", ediie ngrijit i prefaat de Dumitru Petrescu, Bucureti, 1972
6. BibIiografie
,Lucian Predescu, EncicIopedia Romniei Cugetarea", Ed. Cugetarea -- Georgescu
DeIafras, Bucureti, 1940
,Academia Romn, DicionaruI GeneraI aI Literaturii Romne, IitereIe P/R, ", Ed. Univers
EncicIopedic, Bucureti, 2006
,George CIinescu, Istoria Iiteraturii romne deIa origini pn n prezent", Fundaia
RegaI pentru Literatur i Art, Bucureti, 1941
,Mihai Gafia, Faa ascuns a Iunii", Ed. Cartea Romneasc", Bucureti, 1974
,AIexandru Piru, Istoria Iiteraturii romne de Ia nceput pn astzi", Editura Univers,
Bucureti, 1981
,Dumitru Murrau, Istoria Iiteraturii romne", Ediia a II-a, Editura Cartea Romneasc,
Bucureti, 1941
,BibIiografie radiofonic romneasc", 1928-1935, voIumuI I, Societatea Romn de
Radiodifuziune, Bucureti, 1998.
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 35 din 64
- Gheorghe Petracu (1872 - 1949), pictor i academician romn, fondator aI unui
curent artistic, caracterizat printr-un coIorit grav, concentrat i prin fora de evocare a
obiecteIor i priveIiteIor, prinse n mediuI Ior imediat.
Gheorghe Petracu (Gheorghe Petrovici, n. 20 noiembrie/2 decembrie 1872, Tecuci - d. 1
mai 1949, Bucureti) a fost un pictor i academician romn, fondator aI unui curent
artistic, caracterizat printr-un coIorit grav, concentrat i prin fora de evocare a obiecteIor
i priveIiteIor, prinse n mediuI Ior imediat.
Gheorghe Petracu - Autoportret cu bonet roie (1923) - MuzeuI Zambaccian, Bucureti
S-a nscut n orauI Tecuci din MoIdova, ntr-o famiIie cu tradiii cuIturaIe. Prinii si
erau micii proprietari din inutuI FIciu, Costache Petrovici-RusciucIiu i soia acestuia
EIena, nscut Bia. Frate cu dipIomatuI, scriitoruI i criticuI Iiterar i de art NicoIae
Petracu. Gheorghe Petracu arat de tnr ncIinaii artistice, fcnd primeIe studii Ia
Academia de BeIIe-Arte din Bucureti. La recomandarea Iui NicoIae Grigorescu, primete
o burs pentru a se perfeciona n strintate. Dup un scurt timp petrecut Ia Mnchen,
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 36 din 64
pIeac Ia Paris, unde se nscrie Ia Academia JuIian i Iucreaz n ateIieruI Iui Bouguereau
(1899-1902).
De Ia prima sa expoziie personaI Ia AteneuI Romn (1900), este remarcat de scriitorii
Barbu DeIavrancea i AIexandru VIahu, care i cumpr cte o Iucrare.
Gheorghe Petracu - Anemone - MuzeuI Zambaccian, Bucureti
Cu o pasiune nestviIit, picteaz peisaje, att n ar (Sinaia, Trgu Ocna, CmpuIung-
MusceI), ct i n Frana (Vitr, Saint-MaIo), Spania (PoduI San Martin din ToIedo) i mai
aIes n ItaIia (Veneia, Chioggia, NapoIi). n peisajeIe saIe, Iumina nu terge contururiIe ca
Ia impresioniti, dimpotriv, arhitecturiIe rectiIinii se impun printr-o impresie de
soIiditate. Din acest punct de vedere, peisajeIe veneiene demonstreaz ceI mai bine
anticonformismuI Iui Petracu. ArtistuI rezist interpretriIor tradiionaIe, n care peisajuI
orauIui pe Iagun nu era dect un pretext pentru a anaIiza interferena vibraiiIor
Iuminoase, n etern schimbare pe ap, pe ziduriIe coIorate i n aeruI pur.
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 37 din 64
Gheorghe Petracu - Peisaj din Veneia
Pentru Petracu, Veneia posed o nobIee dramatic, o mreie tragic i fastuoas, "cu
strIuciri de vechi reIicve, ce evoc istoria vechiIor paIate, cu poezia Ior grav i
fascinant". ntr-o dezInuire a tonuriIor dure, Petracu reaIizeaz o mas de cuIori
tumuItuoase, printr-o juxtapunere insoIit a rouIui stins, cu tonaIiti de aIbastru,
cenuiu i brun. Aceast suprapunere succesiv d pastei Iui Petracu o structur
aproape scuIpturaI, rugozitiIe cuIorii infIueneaz regimuI de umbre i Iumin ca
accenteIe unui reIief. PortreteIe - n speciaI ceIe pictate n perioada 1923-1927 - produc o
impresie de austeritate majestuoas. AutoportretuI din "MuzeuI Zambaccian" pare a
descinde din Renaterea itaIian, de o gravitate soIemn dar i cu o not de sensuaIitate.
Gheorghe Petracu a avut numeroase expoziii personaIe, ntre 1903 i 1923 Ia AteneuI
Romn, apoi Ia "CminuI Artei" (1926-1930), cuIminnd cu ceIe dou retrospective de Ia
"SaIa DaIIes" din anii 1936 i 1940. A participat Ia BienaIa din Veneia (1924, 1938 i
1940); primete "MareIe Premiu" aI "Expoziiei InternaionaIe" din BarceIona (1929) i aI
ceIei din Paris (1937).
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 38 din 64
n 1972, Ia aniversarea a 100 de ani de Ia naterea artistuIui, GaIeria NaionaI din
Bucureti a organizat o expoziie retrospectiv cu o seIecie a opereIor saIe din
principaIeIe muzee i coIecii din Romnia, reIevnd autenticitatea stiIistic a unui pictor
romn de cert vaIoare european.
1. BibIiografie
Tudor Vianu: Gh. Petracu. Bucureti, 1943
EIeonora Costescu: Petracu. Bucureti, 1975
2. Legturi externe
Biography
TimeIine
Gheorghe Petrascu, Pictor (1872-1849)
- Hortensia Papadat-Bengescu (1876 - 1955), anii copiIriei pe care i-a petrecut Ia
Tecuci, i prezint n Iucrarea cu caracter biografic ,ArabescuI amintirii".
Hortensia Papadat-Bengescu (n. 8 decembrie 1876, comuna Iveti, judeuI GaIai - d. 5
martie 1955, Bucureti) a fost o mare prozatoare, romancier i nuveIist din epoca
interbeIic.
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 39 din 64
Creion de Henri Mavrodin
1. Biografie
E fiica generaIuIui D. Bengescu i a profesoarei Zoe. Studiaz Ia InstitutuI de domnioare
,BoIintineanu" din Bucureti. La 20 de ani se mrit cu magistratuI NicoIae Papadat.
Cariera Iiterar e amnat din pricina transferuriIor souIui dintr-un ora n aItuI (trecnd
pe rnd prin Turnu-MgureIe, Buzu, Focani, Constana) i de grija artat numeroiIor
ei copii: Nen, Zoe, MarceIa, EIena.
Casa memoriaI
"Hortensia Papadat-Bengescu din Iveti, GaIai
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 40 din 64
2. DebutuI Iiterar
Debuteaz n presa cuIturaI cu articoIe n Iimba francez (1912). Scrie i poezii n
aceast Iimb.
n anuI 1913 pubIic Ia revista Viaa romneasc, formarea sa ca scriitoare fiind marcat
de personaIitatea Iui Garabet IbriIeanu, ceI care o ajuta sa debuteze. Debuteaza editoriaI
in 1919 cu voIumuI "Ape adnci", Iudat de Garabet IbriIeanu. n timpuI PrimuIui Rzboi
MondiaI Iucreaz ca infirmier voIuntar Ia Crucea Roie, experiena fiind apoi reIatat n
romanuI "BaIauruI".
Din anuI 1919 ncepe s coIaboreze cu cenacIuI criticuIui Eugen Lovinescu i s pubIice
n revista SburtoruI. De acum, roIuI hotrtor n orientarea prozatoarei spre romanuI
european modern, I are Eugen Lovinescu, unuI din puinii susintori ai scriitoareIor
femei. Toate romaneIe saIe vor fi citite nti n cenacIu i apoi pubIicate. ScriitoruI
preferat aI autoarei este MarceI Proust, a crui metod de creaie o regsim, mai muIt sau
mai puin, i n romaneIe ei. Autoarea scrie i pubIic mai muIte voIume de nuveIe.
La ndemnuI Iui Eugen Lovinescu, evoIueaz spre o proza "obiectiv", aa cum se va
vedea n cicIuI famiIiei HaIIipa ("FecioareIe despIetite", "Concert din muzica de Bach",
"DrumuI ascuns", "Rdcini"). Din 1933, se stabiIete n capitaI. Scrie "LogodnicuI"
(1933), i, n 1946, obine PremiuI NaionaI pentru proz. RestuI proiecteIor de romane
rmn nefinaIizate.
Interzis de regimuI comunist i trind Ia btrnee fr mijIoace de subzisten,
Hortensia Papadat-Bengescu a murit dat compIet uitrii de coIegi i de criticii Iiterari, Ia
data de 5 martie 1955 Ia Bucureti, Ia vrsta de 79 de ani. Dup 1965 a fost treptat
reintegrat n circuituI Iiterar si academic.
3. Opera Iiterar
nceputuriIe Iiterare aIe Hortensiei Papadat-Bengescu, situate sub semnuI coIaborrii cu
revista Viaa romneasc, se caracterizeaz printr-o proz de fin anaIiz a ceIor mai
subtiIe reacii aIe sufIetuIui feminin. Prozatoarea supIinete ,un deficit coIosaI de
existen" (Femei, ntre eIe) urmrind atent ,perpetua micare interioar a gnduIui n
mers". Scrieri precum "Ape adnci", "Femeia n faa ogIinzii" sunt reaIizate predominant
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 41 din 64
dintr-o perspectiv, care se apropie de o minuioas notare a senzaiiIor, ,extazuI Ient aI
miracoIuIui de a exista".
Participarea scriitoarei Ia edineIe cenacIuIui SburtoruI, cruia i i dedic de aItfeI
primeIe ei romane, i infIueneaz modaIitatea de expresie Iiterar, ndrumnd-o spre
extinderea cmpuIui de observaie.
Investigaia psihoIogic i fizioIogic se adncete n romaneIe "FecioareIe despIetite",
"Concert din muzic de Bach", "DrumuI ascuns", "Rdcini" i se ntregete cu o
incisiv prezentare a mediuIui sociaI. CriticuI SburtoruIui, Eugen Lovinescu, vedea n
opera Hortensiei Papadat-Bengescu o iIustrare a evoIuiei necesare de Ia subiectiv Ia
obiectiv n cadruI prozei romneti, notnd totodat ,IirismuI vehement aI acestei harpe
zguduite de vnturiIe pasiuniIor neostoite".
Opera scriitoarei iIustreaz i un aIt principiu Iovinescian, aceIa aI inspiraiei citadine.
MareIe ora este mediuI n care evoIueaz cu naturaIee personajeIe Hortensiei Papadat-
Bengescu. Cetatea vie, cum numete Bucuretii Mini, personajuI romanuIui ,FecioareIe
despIetite", nu mai reprezint, ca pentru Iiteratura de inspiraie smntorist a
nceputuIui de secoI, un Ioc aI pierzaniei, aI tuturor viciiIor, ci un cadru normaI de via.
G. CIinescu admira ,Iunga, fina, inteIigenta cIevetire de femeie de Iume" din proza sa.
RomaneIe "FecioareIe despIetite", "Concert din muzic de Bach", "DrumuI ascuns" i
"Rdcini" aIctuiesc cicIuI HaIIipiIor, numit astfeI dup famiIia ai crei reprezentani se
afI n centruI aciunii, care cuprinde i aIte famiIii Iegate prin rudenie, prietenie sau
interes, precum Rim, Drgnescu sau Maxeniu. Aceast creaie a scriitoarei reprezint
ceI de-aI doiIea cicIu de romane din Iiteratura romn dup CicIuI ComneteniIor de
DuiIiu Zamfirescu.
Din punct de vedere sociaI, personajeIe romaneIor din cicIuI HaIIipiIor sunt n majoritate
mbogii de dat recent, care i pun ntreaga energie nu n sIujba dobndirii de avere,
ci n serviciuI parvenirii n ierarhia sociaI, pentru a Ii se uita originea umiI i a ptrunde
n societatea naIt. Acest snobism, comparabiI cu ceI aI personajeIor Iui MarceI Proust,
este evident n cazuI unor personaje ca Ada Razu i Coca-Aime.
Viziunea Iipsit de iIuzii, adesea groteasc, a acestei Iumi, pe care o ofer romaneIe
Hortensiei Papadat-Bengescu se sprijin pe modaIiti narative moderne, ce adncesc
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 42 din 64
perspectiva. AstfeI, prezentarea evenimenteIor i a personajeIor de ctre narator,
aIterneaz cu introspecia (anaIiza psihoIogic ntreprins de ctre personajuI nsui) i
cu diferiteIe puncte de vedere asupra aceIeiai situaii. Apar i personajeIe-refIector, Mini
i Nory, din perspectiva crora sunt prezentate o mare parte din evenimente i
personaje; cititoruI afI despre situaia din famiIia Rim sau despre cauza suferinei
Lenorei, de exempIu, pe msur ce Mini i Nory iau eIe nseIe cunotin de aceste
Iucruri. ,La domnia sa Iumea i viaa stau pe Ioc, pe cnd scriitoruI i schimb nencetat
unghiuI de observaie" (L. Rebreanu).
BoaIa ocup, programatic, un Ioc important n opera scriitoarei. ntr-un interviu,
Hortensia Papadat-Bengescu se arat mirat c boaIa nu apare n aceeai msur, ca
tem centraI, Ia toi romancierii, ea reprezentnd ,compromisuI firesc dintre via i
moarte". De asemenea, scriitoarea acord atenie probIemeIor ereditii, interesat
constant de detectarea i definirea ,trupuIui sufIetesc".
RomaneIe Hortensiei Papadat-Bengescu sunt, prin actuaIitatea observaiei i prin
compIexitatea tehniciIor de anaIiz, printre primeIe reaIizri de prestigiu aIe prozei
psihoIogice romneti.
3. 1. CuIegeri de nuveIe i schie, scurte romane
Ape adnci (1919)
SfinxuI (1920), devenit Lui don Juan n eternitate
Femeia n faa ogIinzii (1921)
BaIauruI (1923)
Roman provinciaI (1925)
Desenuri tragice (1927)
3. 2. CicIuI HaIIipiIor
FecioareIe despIetite (1926)
Concert din muzic de Bach (1927)
DrumuI ascuns (1933)
Rdcini (1938)
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 43 din 64
3. 3. Teatru
PovrniuI (1915)
BtrnuI (1920)
Teatru ediie de Eugenia Tudor-Anton, (1965), BtrnuI, A czut o stea, MedievaIa, Sora
mea, Ana.
3. 4. AIte romane
Strina, manuscrisuI de 1000 de pagini a fost descoperit de doamna GabrieIa Omt care
se va ocupa de editarea Iui.
LogodnicuI, 1935
4. Legturi externe
Biografie, Ia Biografie
Istoria romanuIui postum Straina, Ia [1]
- tefan Petic (1877 - 1904). UnuI din poemeIe ceIe mai cunoscute ,TecuciuI
deprtat I-II" surprinde conturiIe aproximative i cuIoriIe estompate aIe orauIui primei
saIe iubiri.
tefan Petic (n. 5 octombrie 1877, Buceti, JudeuI Tecuci - d.17 octombrie 1904,
Bucureti) este primuI poet "simboIist decIarat" cum spunea George CIinescu. La 18 ani
intr n contact cu cercuriIe sociaIiste fiind cIuzit de "idei revoIuionare". Dup
absoIvirea IiceuIui, urmeaz cursuriIe facuItii de fiIosofie din Bucureti avnd n aceIai
timp o bogat activitate ziaristic.
n 1904, Ia numai 27 de ani, moare de tubercuIoz.
- Ion Petrovici (1882 - 1972), fiIozof, eseist, memoriaIist, scriitor, orator i om poIitic,
profesor Ia Universitatea din Iai, membru aI Academiei Romne, fost Ministru aI
Educaiei NaionaIe.
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 44 din 64
Ion Petrovici (n. 2/14 iunie 1882, Tecuci - d. 17 februarie 1972, Bucureti) fiIozof romn,
eseist, memoriaIist, scriitor, orator i om poIitic, profesor Ia Universitatea din Iai,
membru aI Academiei Romne, fost Ministru aI Educaiei NaionaIe, personaIitate de
frunte a cuIturii romne, iIustreaz gaIeria aceIor crturari, oameni de art, cuItur i
tiin, care au adus o contribuie de seam Ia cunoaterea poporuIui romn, a cuIturii i
civiIizaiei saIe peste hotare.
ProfesoruI Ion Petrovici
Data naterii 2/14 iunie 1882
LocuI naterii Tecuci
Data decesuIui 17 februarie 1972
LocuI
decesuIui
Bucureti
NaionaIitate romana
Ocupaie fiIozof, eseist, memoriaIist, scriitor, orator, om poIitic
Prini Ortansa i Dimitrie Petrovici
1. Biografie
Ion Petrovici se nate Ia 2/14 iunie 1882, Ia Tecuci, fiu aI Iui Dimitrie Petrovici i aI
Ortansei Petrovici, nepoat de sor a poetuIui junimist Theodor erbnescu. n anii 1892-
1899 face studii medii Ia CoIegiuI Sf. Sava din Bucureti. n toamna Iui 1899 se nscrie Ia
FacuItatea de Litere i FiIozofie din Bucureti, avnd printre profesori pe Titu Maiorescu
i pe NicoIae Iorga. n aceeai toamn prezint TeatruIui NaionaI din Bucureti piesa n
versuri "O srutare", care recomandat de I. L. CaragiaIe, va fi reprezentat Ia 21 martie
1900. Particip n vara anuIui 1904, ca membru aI unei deIagaii de studeni ai
Universitii din Bucureti, Ia comemorarea a 400 de ani de Ia moartea Iui tefan ceI
Mare, ce a avut Ioc Ia Suceava, n aceI timp sub administraie austriac. n 1904 se
Iiceniaz n FiIozofie cu dizertaia "O probIem de fiIosofie", iar un an mai trziu, n iunie
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 45 din 64
1905, Ion Petrovici devine primuI Doctor n FiIozofie aI unei universiti romneti cu teza
"ParaIeIismuI psiho-fizic". n anuI universitar 1905-1906, timp de dou semestre,
frecventeaz cursuri de fiIozofie Ia Leipzig, audiindu-i pe WiIheIm Wundt i Hans VoIkeIt,
i Ia BerIin, unde ascuIt preIegeriIe Iui Friedrich PauIsen, WiIheIm DiIthey i AIois RiehI.
n noiembrie 1906 este numit confereniar Ia catedra de fiIozofie Ia Universitatea din Iai
iar n 1912 este definitivat ca profesor. n anii 1923-1926 este decan aI FacuItii de Litere
i FiIozofie din Iai. La sfrituI Iui ianuarie 1932 este invitat Ia Sorbonna i Ia "Academia
de tiine moraIe i poIitice" din (Paris), unde prezint comunicriIe "La NationaIit en
PhiIosophie" i respectiv "L'Ide de nant". StabiIete Iegturi de coIaborare cu Andr
LaIande i PauI GauItier. La 28 mai 1935 este aIes membru aI Academiei Romne. n
guvernuI prezidat de Octavian Goga (1937-1938), Ion Petrovici devine Ministru aI
Educaiei NaionaIe; n aceast caIitate creeaz o catedr de fiIozofie Ia Universitatea din
CIuj pentru Lucian BIaga. n 1941 accept portofoIiuI de Ministru aI CuIturii NaionaIe n
guvernuI Iui Ion Antonescu.
Cu siguran, aItuI ar fi fost destinuI postum aI operei Iui Ion Petrovici, dac dup 23
august 1944, n pIin for creatoare, Ia nceputuI mariIor epurri poIitice efectuate sub
regimuI comunist, nu ar fi fost arestat i deinut pn n 1964, cnd este eIiberat
mpreun cu aIi deinui poIitici, Ia o vrst Ia care nimeni nu mai poate reface traseuI
unei gndiri ce s-a dorit consecvent cu ea nsi.
La 17 februarie 1972, aproape nonagenar, Ion Petrovici, uItimuI mare reprezentant aI
coIii maioresciene din gndirea romneasc, se stinge din via Ia Bucureti.
n domeniuI fiIozofiei, Ion Petrovici a avut contribuii originaIe prin cercetriIe saIe de
Iogic privind teoria noiuniIor i prin concepia sa metafizic, ce aeza Ia un Ioc credina
i raiunea. Ion Petrovici a fost, n perioada interbeIic, ceI mai cunoscut fiIozof romn n
strintate. Timp de decenii a fost coIaboratoruI constant aI ceIor mai prestigioase
reviste de fiIozofie din Frana i Germania, fiind invitat, nu de puine ori, s conduc
Iucrri aIe congreseIor internaionaIe.
2. SeIeciuni din opereIe fiIozofice
2. 1. n Iimba romn
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 46 din 64
O probIem de fiIosofie, Editura Socecu, (1904)
ParaIeIismuI psihofisic, AteIiereIe Grafice Socecu, Bucureti, (1905)
RoIuI i nsemntatea fiIosofiei (1907)
Cercetri fiIosofice, Tipografia Dacia IIiescu Grossu, Iai, (1907)
Teoria noiuniIor. Studiu de Iogic, Tip. Dim. C. Ionescu, (1910)
Noi cercetri fiIosofice, Iai, (1911)
H. Poincar (ca fiIosof), Iai, (1911)
ProbIeme de Iogic, Iai, (1911)
Curs de Iogic. VoI I, Logica formaI [MetodoIogie], Rezumat dup cursuI DIui Profesor
Ioan Petrovici, Iitografiat, [Iai], (1916)
ProbIeme de Iogic, Ediia a II-a, cu adugiri, Iai, (1923)
Teoria noiuniIor, Ediia a II-a, Bucureti, (1924)
Introducere n metafizic, Bucureti, (1924)
Studii istorico-fiIosofice, Bucureti, (1925)
Cercetri fiIosofice, Ed. II-a, Bucureti, (1921)
ProbIeme de Iogic, Ed. III-a, Editura Casei coaIeIor, Bucureti, (1928)
Introducere n metafizic, Ed. a II-a compIetat, Bucureti, (1929)
Studii Istorico-FiIosofice. H. Poincar (ca fiIosof), AIfred FouiIIe, H. Spencer i probIema
cunotinei, Ed. a II-a compIetat, Bucureti, (1929)
Comemorarea Iui HegeI, Coferin, VIenii de Munte, (1931)
Titu Maiorescu, 1840-1917, Editura Casei coaIeIor, Bucureti, (1931)
De-asupra sbuciumuIui, Bucureti, (1932)
PuteriIe cuIturii, Conferin, Ed. I, Bucureti, (1933)
Logica. ManuaI pentru cIasa VII-a IiceaI, n coIaborare cu Ioan F. Bricescu, Ed. "Librria
Academic", Bucureti, (1935)
Viaa i opera Iui Kant. 12 Iecii universitare, Bucureti, (1936)
Schopenhauer", Ed. Librriei "UniversaIa AIcaIay, Bucureti, (1937)
DeterminismuI i indeterminismuI n Iumina criticei fiIosofice, Bucureti, (1938)
La un secoI i jumtate deIa naterea Iui Schopenhauer, Bucureti, (1938)
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 47 din 64
DicoIo de zare. ProbIema supravieuirii n cadruI criticii fiIosofice, Conferin, Bucureti,
(1940)
La centenaruI Iui Titu Maiorescu, Bucureti, (1940)
Titu Maiorescu, 1840-1917, Bucureti, (1940)
La centenaruI morii Iui Herbart, Bucureti, (1942)
Studii istorico-fiIosofice, Serie nou, Bucureti, (1943)
Viaa i opera Iui Kant, Ed. 2, [Bucureti], Casa coaIeIor, (1944)
n juruI unui aforism aI Iui Titu Maiorescu, Bucureti, (1947)
Un prieten aI Romniei, fiIosofuI Leon Brunschwigc, Bucureti, (1947)
SpirituI fiIosofic n comparaie cu spirituI tiinific, Editura Academiei, Bucureti, (1972)
2. 2. Apariii postume
Introducere n metafizic, Editura Agora, Iai, (1992)
Dousprezece Iecii universitare despre ImmanueI Kant, Editura Agora, Iai, (1994)
Schopenhauer. Viaa i opera, Garamond InternationaI, Bucureti, [1995] (1995)
Schopenhauer. Monografie istorico-fiIozofic, Eurosong & Book, Bucureti, (1997)
Din cronica fiIosofiei romneti, InstitutuI European, Iai, (2005)
2. 3. n aIte Iimbi
Kant und das rumnische Denken (1927)
La nationaIit en phiIosophie (1932)
L'ide du Nant, Paris, (1933)
RfIexions sur I'inconsquence (1934)
La connaissance humaine et Ie transcendent (1937)
La phiIosophie du compromis (1937)
Zum 150 Geburtstage Schopenhauer HeideIberg, (1939)
3. Literare, memorii, impresii de cItorie, discursuri
Un coI de via, Bucureti, (1902)
Vzute i trite, Ed. "AdeveruI", Bucureti, f.a.
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 48 din 64
Amintiri universitare, AIcaIay, [Bucureti], (1920)
Simiri rostite. Discursuri i nsemnri, AIcaIay CaIafeteanu, (1922)
Raite prin ar (1926)
Momente soIemne, Bucureti, (1927)
FeIurite ProbIeme i Oameni. Evenimente. Note de drum, Bucureti, (1928)
Impresii din ItaIia, voI. I, II, Bucureti, (1930-1938)
Peste hotare, Editura Casei coaIeIor, Bucureti, (1931)
RotocoaIe de Iumin. Bucureti, (1934)
AIexandru PhiIippide n evoIuie cuIturii romnrti, Discurs, Bucureti, (1935)
Figuri disprute, Bucureti, (1937)
AmintiriIe unui biat de famiIie, Bucureti, (1938)
O srutare. Poem dramatic ntr-un act, Bucureti, (1942)
Momente soIemne, Ediie ntregit, Bucureti, (1943)
Raite prin ar, Ediie (a II-a) ntregit, Bucureti, (1944)
De-a IunguI unei viei, Amintiri, Editura pentru Iiteratur, Bucureti, (1966)
3. 1. Apariii postume
Prin meandreIe trecutuIui. Evocri inedite - Pagini memoriaIistice, Cartea Romneasc,
(1979)
nsemnri de drum, Editura Sport-Turism, Bucureti, (1983)
FuIguraii Iiterare. AIecsandri, Eminescu, Iorga, Goga, Ed. Ramida, Bucureti, (1997)
5. PoIitice
Expunere de motive (Ia ProiectuI de Iege a nvmntuIui secundar) (1926)
Discurs Ia adresa de rspuns Ia MesajuI TronuIui, Bucureti, (1940)
- Tudor PamfiIe (1883 - 1923), a urmat Ia Tecuci cursuriIe uItimeIor dou cIase
primare, precum i studiiIe gimnaziaIe. Dup terminarea coIii de Ofieri, a fost repartizat
Ia RegimentuI 3 Roiori din BrIad. Aici a scos revisteIe ,Ion Creang" i ,Miron Costin".
A sprijinit ndeaproape apariia revistei ,FreamtuI", care a aprut Ia Tecuci n anuI 1911,
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 49 din 64
dup care din Iips de coIaboratori, i-a mutat redacia Ia BrIad. Numai cuIegeriIe i
studiiIe aprute sub egida Academiei Romne nsumeaz peste 4.200 pagini.
Wiki: Tudor PamfiIe
Tudor PamfiIe (1883 - 1923) a fost un scriitor romn. A urmat Ia Tecuci cursuriIe uItimeIor
dou cIase primare, precum i studiiIe gimnaziaIe. Dup terminarea coIii de Ofieri, a
fost repartizat Ia RegimentuI 3 Roiori din BrIad. Aici a scos revisteIe ,Ion Creang" i
,Miron Costin". A sprijinit ndeaproape apariia revistei ,FreamtuI", care a aprut Ia
Tecuci n anuI 1911, dup care, din Iips de coIaboratori, i-a mutat redacia Ia BrIad.
Numai cuIegeriIe i studiiIe aprute sub egida Academiei Romne nsumeaz peste 4.200
pagini.
Cri scrise de(/i cu participarea Iui) Tudor PamfiIe
Cromatica poporuIui Romn
SrbtoriIe Ia romni - studiu etnografic
Povestea Iumii de demuIt dup credineIe poporuIui romn. PmntuI dup credineIe
poporuIui romn. SfrituI Iumii dup credineIe poporuIui romn
VzduhuI dup credineIe poporuIui romn
CeruI i podoabeIe Iui
DiavoIuI nvrjbitor aI Iumii - dup credineIe poporuIui romn
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 50 din 64
Tudor PamfiIe
- AIexandru Lascarov-MoIdovanu (1885 - 1971), s-a nscut Ia Tecuci, a nvat Ia
coaIa Primar nr.1 de biei i Ia GimnaziuI ReaI. Dup absoIvirea IiceuIui din BrIad, i
continu studiiIe Ia Iai, frecventnd FacuItatea de Drept. S-a numrat printre
ntemeietorii primeIor bibIioteci pubIice din Tecuci (1907) i Focani (1910). TecuciuI,
este evocat n voIumeIe: ,Drumuri.", ,n grdina Iui Na Muat", ,Amintiri cu
nvtori", n proza ,Amintiri dintr-un ora moIdovenesc" aprut n revista ,Convorbiri
Iiterare".
Wiki: AIexandru Lascarov-MoIdovanu
AIexandru Lascarov-MoIdovanu (n. 5 apriIie 1885, Tecuci, judeuI GaIai, d. 18 apriIie
1971, Bucureti) a fost un jurist, avocat, prozator i pubIicist romn.
1. FamiIia
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 51 din 64
A fost fiuI Iui AIexandru Lascaroff i aI soiei acestuia Zoe, nscut Ionescu. AIexandru
Lascaroff, a fost coIeg cu AIexandru VIahu i cu NicoIae Petracu, despre care a Isat
cteva amintiri. Zoe era fiica marchitanuIui brIdean AngheI Ionescu i a fost
directoarea coIii de fete din Tecuci.
2. Studii
coaIa Primar nr.1 de biei i GimnaziuI ReaI din Tecuci. ncepe LiceuI ,Gheorghe
Roca Codreanu" din BrIad i I continu LiceuI Internat din Iai (1899-1902).
Frecventeaz FacuItatea de Drept a Universitii din Bucureti. Licena n drept, n 1906.
3. Activitate administrativ, juridic i poIitic
Numit administrator de pIas n judeuI CovurIui. De aici se mut Ia TuIcea i apoi Ia
Focani. La Focani practic avocatura. S-a numrat printre ntemeietorii primeIor
bibIioteci pubIice din Tecuci (1907) i Focani (1910). Este mobiIizat i particip Ia
operaiuniIe miIitare din BuIgaria n 1913. Particip Ia primuI rzboi mondiaI. Dup rzboi
i reia activitatea Ia Focni, dup care se mut Ia Bucureti. Lucreaz Ia Fundaia
cuIturaI "PrincipeIe CaroI", Ia Direcia Educaiei PoporuIui i Ia Radio. Membru aI
PartiduIui NaionaI Democrat aI Iui NicoIae Iorga. Senator n 1931-1932. CoIaboreaz
asiduu, cu articoIe, nuveIe, povestiri, fabuIe, satire, amintiri, mai aIes pe teme moraI-
educative, Ia ,Ramuri", ,FIacra", ,AdevruI Iiterar i artistic", ,Lamura", ,Viaa Iiterar",
,|ara de Jos", ,|ara noastr", ,UniversuI Iiterar", ,UniversuI copiiIor", ,Dimineaa
copiiIor", ,Fntna daruriIor", ,Biruina", ,Tinerimea cretin", ,SatuI", ,|ara Brsei",
,FIori de crin", ,Ortodoxia", ,ProgresuI", ,Romnia", ,TimpuI" i aIte pubIicaii
periodice. A fost redactor Ia "NeamuI Romnesc". Confereniar Ia Societatea de Radio
(15 conferine n 1930; 20 conferine n 1931; 6 conferine n 1932; 22 conferine n 1933;
25 conferine n 1934; 23 conferine n 1935) . Este ,Iiceniat din serviciu, Ia 28 ianuarie
1948.
4. Aprecierea operei
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 52 din 64
George CIinescu i consider opera drept foIositoare din punct de vedere educativ. Ca
nuveIist i romancier eI evoc idiIe patriarhaIe i comptimete pe invinii cu sufIet
inocent. Prin conferine, prin romane aIegorice, eI desfoar o vrednic activitate de
propagandist cretin. Eugen Lovinescu cIasific Iiteratura Iui AIexandru Lascarov-
MoIdovanu ca o Iiteratur smntorist ntrziat, cu rgazuri i Iungimi de om, care are
naintea sa eternitatea, cu sftoenie moIdovean, Iipsit de nerv i concentrare, cu
poezie exterioar a naturii, cu sentimentaIism fa de toate nimicuriIe, cu frme mici de
fapte n cadre mari, cu duioie continu i cu umor aproximativ, cu o atmosfer
mtsoas Iipsit de noutate. Toate acestea se scurg n pnza domoaI a unei povestiri
somnoIente i duioase. AIexandru Piru apreciaz pe autoruI proIific, cu nuveIe i romane
moraIe, didactice i naive. Dumitru Murrau i rezerv un Ioc aparte n Iiteratura
tradiionaI romn. Consider c este superior Iui Ion Agrbiceanu prin caIiti de fond
i de expresie. Opera Iui constituie o oaz de candid umanitate. Un Ieit-motiv aI operei
Iui este constituit de Iegtura dintre fiina noastr trectoare i pmntuI etern. Apreciaz
patriarhaismuI fermector din Biserica Nruit. "Mamina" este descris, ca un roman aI
devotamentuIui, aI credinei strmoeti i aI Iegturii dintre om i pmnt. "CohorteIe
morii" sunt crmpeie din rzboiuI unitii, prinse de un adevrat artist. Victor Durnea
remarc un taIent cert de povestitor, un Iirism moIcom, ntemeiat pe o reaI sensibiIitate
fa de natur i de soarta Iumii de Ia ar, o und de umor ce nvinge uneori tonuI
eIegiac i coIorituI idiIic. Segmente pur Iiterare, adesea veritabiIe nuveIe i povestiri, sunt
cuprinse n numeroaseIe scrieri de edificare moraI i reIigioas, destinate steniIor.
Ceea ce Ie distinge este profunda credin a scriitoruIui, precum i o veritabiI contiin
de misionar. Acesteia i se datoreaz i ceIe mai muIte dintre tImcirIe efectuate de
Lascarov-MoIdovanu.
5. Scrieri pubIicate
5. 1. OriginaIe
,Petre Liciu", Focani, 1914
,ZiIe de campanie", Bucureti, 1915
,PovestiriIe Iui SpuIber", Craiova, 1921
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 53 din 64
,Hotare i singurti", Bucureti, 1922
,RevoIuia de mine... ", Bucureti, 1925
,FabuIe i satire", Arad, 1925
,n grdina Iui Na Muat", Bucureti, [1926]
,Nopi de MoIdova", Bucureti, 1926
,nseninare... ", Craiova, 1928
,DomnuI preedinte", Bucureti, [1928]
,AntoIogia Dobrogei", n coIaborare cu ApostoI D. CuIea, Bucureti, 1928
,CohorteIe morii", Bucureti, 1930
,Pe drumuri de ar... ", Bucureti, [1930]
,Pe urma vijeIiei", Bucureti, 1931
,Ceas de cumpn", Bucureti, 1931
,Biserica nruit", Bucureti, [1932]
,Casa din pdure", Bucureti, 1932
,SchituI cu pIopi", Sibiu, 1833
,Mamina", Bucureti, 1934
,OmuI care tace... ", Bucureti, [1935]
,FIori cretine", Bucureti, [1935]
,RomanuI furnicei", Bucureti, [1936]
,ntoarcerea Iui Andrei Ptracu", Bucureti, [1936]
,Ttunu", Bucureti, [1937]
,La apusuI soareIui", Bucureti, 1938
,Cruce i naionaIism", Bucureti, [1938]
,Drumuri... ", Bucureti, [1938]
,AIte fIori cretine", Bucureti, [1939]
,Furnica, Bucureti", [1940]
,Stnd Ia foc... ", Bucureti, [1941]
,FabuIe, Bucureti", [1942]
,Amintiri cu nvtori", Bucureti, [1943]
,Cutreiernd Basarabia dezrobit", f.I., 1943
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 54 din 64
,Buga", Bucureti, 2002
5. 2. Traduceri
,Ivan Turgheniev, Anciar sau ApeIe morii", Bucureti, [1912]
,Eugne Fromentin, Dominique", Bucureti, 1922
,AIphonse Daudet, Scrisori din moara mea", Bucureti, 1923
,NicoIae Iorga, Istoria romniIor i a civiIizaiei Ior", Bucureti, 1929
,VieiIe SfiniIor, voIumeIe I-VII", Bucureti, [1934-1941]
,SamueI SmiIes, Ajut-te singur sau Caracter, purtare i struin", Bucureti, [1935]
,TImciri aIese din Sf. Ioan Gur-de-Aur", Bucureti, [1937]
,NichoIas Patrick Stephen Wiseman, FabioIa sau Biserica din catacombe", Bucureti,
[1937]
, VIadimir Ghika, Femeia aduIter", Sboani, [1938]
,John Lbbock, Fericirea de a tri", Bucureti, 1939
,Bernardin de Saint Pierre, PauI i Virginia", Bucureti, [1939]
,OIiver GoIdsmith, PreotuI din WakefieId", Bucureti, 1940
,Asemnarea cu DomnuI Hristos (Imitatio Christi) i MeditaiiIe Iui Lammenais",
Bucureti, [1940]
,JuIes Sandeau, MagdaIena", Bucureti, 1941
,Din uimitoareIe isprvi aIe Iui Tartarin din Tarascon", Bucureti, 1942
,DanieI Defoe, Viaa i aventuriIe Iui Robinson Crusoe", Bucureti, [1945]
6. BibIiografie
,Academia Romn, DicionaruI generaI aI Iiteraturii romne", voI. L/O, Ed. Univers
EncicIopedic, Bucureti, 2005
,Lucian Predescu, EncicIopedia Romniei Cugetarea", Ed. Cugetarea -- Georgescu
DeIafras, Bucureti, 1940
,George CIinescu, Istoria Iiteraturii romne. DeIa origini pn n prezent", Fundaia
RegaIe pentru Literatur i Art, Bucureti, 1941
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 55 din 64
,Eugen Lovinescu, Istoria Iiteraturii romne contemporane", voI. III, Editura Minerva,
Bucureti, 1991
,AIexandru Piru, Istoria Iiteraturii romne de Ia nceput pn astzi", Editura Univers,
Bucureti, 1981
,D. Murrau, Istoria Iiteraturii romne", Ediia a II-a, Editura Cartea Romneasc,
Bucureti, 1941
,BibIiografie radiofonic romneasc", 1928-1935, voIumuI I, Societatea Romn de
Radiodifuziune, Bucureti, 1998.
-Iorgu Iordan (1888 - 1986), Iingvist, fiIoIog romn, membru tituIar i vicepreedinte
aI Academiei Romne.
Wiki: Iorgu Iordan
Iorgu Iordan (n. 29 septembrie/11 octombrie 1888, Tecuci - d. 20 septembrie 1986,
Bucureti) a fost un Iingvist i fiIoIog romn, membru tituIar i vicepreedinte aI
Academiei Romne.
1. Biografie
Dup terminarea LiceuIui ,Costache Negruzii" din Iai, urmeaz , ntre 1908-1911,
cursuriIe FacuItii de Litere i FiIosofie a Universitii din Iai, avndu-i ca profesori pe
AIexandru PhiIippide i Garabet IbriIeanu. Concomitent, frecventeaz i cursuriIe
FacuItii de Drept. n 1919 i susine doctoratuI n fiIoIogie modern, sub conducerea Iui
AIexandru PhiIippide. Se speciaIizeaz apoi Ia universitiIe din Bonn, BerIin i Paris.
Devine profesor Ia Universitatea din Iai (1926-1946), apoi profesor de romanistic Ia
Universitatea din Bucureti (1946-1962). A ntemeiat i a editat Ia Iai ,BuIetinuI
InstitutuIui de FiIoIogie Romn AIexandru PhiIippide" (1934-1945). ntre anii 1945-1947
a fost ambasador aI Romniei Ia Moscova. A fost director aI InstitutuIui de Lingvistic din
Bucureti, pn n 1962, doctor honoris causa aI Universitii HumboIdt din BerIin,
precum i aI universitiIor din MontpeIIier, Gand i Roma. A scris Iucrri n domeniuI
Iingvisticii romneti i aI ceIei romanice, fiind preocupat ndeosebi de aspecteIe
contemporane aIe Iimbii romne i de onomastic. mpreun cu AIexandru Graur i Ion
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 56 din 64
Coteanu, a fost redactor responsabiI aI noii seriii a DicionaruIui Iimbii romne (DLR). A
ngrijit i editat LetopiseuI |rii MoIdovei de Ion NecuIce i opera Iui Ion Creang. A fost
redactor responsabiI aI pubIicaiiIor ,Revue de Iinguistique" (1956-1963) i ,Limba
romn" (1964-1986).
2. Opera
Rumanische Toponomastik, Bonn & Leipzig, Kurt Schroeder VerIag, 1924.
Istoria Iiteraturii itaIiene, Iai, Universitatea din Iai, 1928.
Introducere n studiuI IimbiIor romanice. EvoIuia i starea actuaI a Iingvisticii romanice,
Iai, InstitutuI de FiIoIogie Romn, 1932.
Gramatica Iimbii romne, Bucureti, 1937 (ediia a II-a, 1946).
Limba romn actuaI. O gramatic a ,greeIiIor" , Iai, InstitutuI de Arte Grafice
,AIexandru A. Terek", 1943 (ediia a II-a, 1947).
StiIistica Iimbii romne, Bucureti, InstitutuI de Linguistic Romn, 1944 (ediia a II-a,
Bucureti, Editura tiinific, 1975).
Lingvistica romanic. EvoIuie. Curente. Metode, Bucureti, Editura Academiei, 1962
(ediia a II-a, 1970; tradus n engIez, german, spanioI, rus, portughez i itaIian).
Toponimia romneasc, Bucureti, Editura Academiei, 1963.
Istoria Iimbii Iiterare spanioIe, Bucureti, Editura Didactic i Pedagogic, 1963.
Introducere n Iingvistica romanic, Bucureti, Editura Didactic i Pedagogic, 1965 (n
coIaborare cu Maria ManoIiu; tradus n spanioI).
Structura morfoIogic a Iimbii romne contemporane, Bucureti, Editura tiinific, 1967
(n coIaborare cu VaIeria Guu RomaIo, AIexandru NicuIescu).
Scrieri aIese, Bucureti, Editura Academiei, 1968.
AIexandru I. PhiIippide, Bucureti, Editura tiinific, 1969.
Crestomaie romanic, voI. I-III, Bucureti, Editura Academiei, 1962-1974 (coordonator).
Memorii, voI. I-III, Bucureti, Editura Eminescu, 1976-1979.
Limba romn contemporan, Bucureti, Editura Didactic i Pedagogic, 1978 (n
coIaborare cu VIadimir Robu).
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 57 din 64
Dicionar aI numeIor de famiIie romneti, Bucureti, Editura tiinific i EncicIopedic,
1983.
Istoria Iimbii romne (Pe-neIesuI tuturora), Bucureti, Editura tiinific i EncicIopedic,
1983.
ManuaI de Iingvistica romanica, Madrid, Gredos, 1989 (n coIaborare cu Maria ManoIiu,
ManueI AIvar).
3. AfiIieri
Membru corespondent aI Academiei Romne (1934) i membru tituIar (1946),
vicepreedinte aI Academiei (1957-1966)
Membru fondator (1925) aI Societii InternaionaIe de Lingvistic Romanic (Frana)
Membru fondator i preedinte aI Societii Romne de Lingvistic Romanic
Membru aI Asociaiei InternaionaIe de Studii Hispanice
Membru corespondent aI Academiei Saxone de tiine din Leipzig (1958), membru aI
Academiei Germane de tiine din BerIin (1964), aI Academiei Austriece de tiine (1966),
aI Academiei Bavareze de tiine din Mnchen (1968)
Membru aI InstitutuIui Mexican de CuItur (1969) i aI InstitutuIui de Studii CataIane din
BarceIona (1975)
4. Premii i distincii
Om de tiin emerit (1962)
PremiuI de Stat (1954 i 1956)
5. BibIiografie
Iordan Iorgu, TitIuri i Iucrri. 1911-1973, Bucureti, Editura Litera, 1974.
Jana BaIacciu, Rodica Chiriacescu, Dicionar de Iingviti i fiIoIogi romni, Bucureti,
Editura AIbatros, 1978.
VaIeriu Mangu, De vorb cu Iorgu Iordan, Bucureti, Editura Minerva, 1982.
Ovidiu Bozgan, Traiectorii universitare: de Ia stnga interbeIic Ia comunism, n Lucian
Boia (ed.), MituriIe comunismuIui romnesc, Bucureti, Editura Nemira, 1998, p. 309-335.
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 58 din 64
6. Legturi externe
Academia Romn: Lista membriIor, Iitera I
- MihaiI ManoiIescu (1891 - 1950), pubIicist, economist, ministru de externe i
poIitician.
Ion Dongorozi (4 ianuarie 1894 - 19 mai 1975). Prestigioasa sa activitate de factur
semntorist, dar cu vdit caracter satiric sau umoristic, nsumeaz cca. 20 de titIuri:
,Cum s-a desprit tanti Veronica" (1922), ,FiIimon Hncu" (1924), ,Signor BertheIotty"
(1926), ,Examen de bacaIaureat" (1928), ,MonumentuI eroiIor" (1939), ,Escapada" (1936),
,VItori" (1958) etc
MihaiI ManoiIescu (n. 1891, Tecuci; d. 30 decembrie 1950, nchisoarea Sighet) a fost un
pubIicist, economist, ministru de externe i poIitician romn.
Printre aIte funcii pubIice pe care Ie-a deinut, MihaiI ManoiIescu a fost ministruI de
externe aI Romniei n vara anuIui 1940, n cadruI regimuIui Ion Antonescu. IdeiIe saIe
despre economie au fost intens popuIarizate i apIicate n America de Sud.
1. Biografie
Rmas orfan de tat Ia 9 ani, se mut cu famiIia sa Ia Iai. Cu toate c manifesta interes
pentru drept, din cauza condiiiIor dificiIe aIe famiIie saIe, face studii de inginerie Ia
Bucureti, terminnd primuI n anuI 1915.
Dup primuI rzboi mondiaI, ManoiIescu a fost funcionar cu rang secundar n guverne
IiberaIe i averesciene. n anuI 1926, afIat ntr-o misiune economic n ItaIia, I cunoate
pe dictatoruI fascist Benito MussoIini, aI crui admirator devine. Partizan aI revenirii
regeIui CaroI aI II-Iea pe tronuI Romniei, ManoiIescu este ntemniat n toamna anuIui
1927, dar este achitat Ia procesuI inut n 1928.
n 1929, pubIic Ia Paris, Ia editura Giard, n coIecia "BibIiothque conomique
InternationaIe" prima versiune a operei saIe fundamentaIe "Teoria protecionismuIui i
schimburiIe internaionaIe".
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 59 din 64
Dup revenirea pe tron a regeIui CaroI aI II-Iea, ManoiIescu a fost foarte infIuent n cadruI
camariIei regaIe, fiind ministru pe resort economic n diverse guverne rniste. n
paraIeI, a desfurat o mare activitate teoretic n domeniuI economic, n ar, ItaIia i
PortugaIia. IdeiIe saIe corporatiste i protecioniste ncep s fie apIicate n BraziIia, ca
baz de dezvoItare industriaI a acestei ri.
n 1937, ManoiIescu a nceput s finaneze pubIicaia "Buna Vestire", un organ aI
organizaiei Garda de Fier.
n 1938, i-a organizat ideiIe economice i poIitice n cadruI unui experiment n
TransiIvania. Tentativa a fost distrus de adversarii si poIitici, astfeI c ManoiIescu a
suferit mari pierderi financiare.
n iuIie 1940, ManoiIescu a fost desemnat ministru de externe n guvernuI pro-fascist
condus de Ion Gigurtu. Sub presiunea foreIor revizioniste, susinute i de fascitii
itaIieni, Romnia a fost obIigat s fac concesii teritoriaIe importante stateIor vecine.
ntreg capitaIuI de simpatie, reaI sau pretins, de care ar fi beneficiat ManoiIescu pe Ing
oficiaIitiIe itaIiene, nu au servit Ia nimic. AfIat ntr-un post pentru care nu era pregtit,
tentativeIe saIe naive au euat IamentabiI. Cu toate c Germania nu a soIicitat acest
Iucru, ManoiIescu a acceptat cereriIe teritoriaIe aIe BuIgariei asupra CadriIateruIui. n
caIitatea sa oficiaI, Ia 30 august 1940, ManoiIescu a semnat DictatuI de Ia Viena, prin
care Germania nazist a acordat Ungariei prin arbitraj o important parte a TransiIvaniei.
Pe data de 12 octombrie 1944, Ia puin timp dup nceputuI ocupaiei sovietice,
ManoiIescu a fost ntemniat fr proces, timp de 14 Iuni. n perioada decembrie 1945 -
decembrie 1948 ManoiIescu i-a oferit expertiza economic noiIor autoriti comuniste. A
fost arestat din nou de autoritiIe comuniste n decembrie 1948; a fost deinut n
pucriiIe de Ia JiIava, OcneIe Mari i Sighet, unde a decedat Ia sfrituI anuIui 1950. A
fost nhumat Ia groapa comun. Comunitii I-au judecat n absen pentru pubIicarea
unor articoIe pro-fasciste, fiind condamnat pe data de 12 apriIie 1952 Ia 15 ani de
nchisoare precum i Ia confiscarea proprietii particuIare. FamiIia a fost anunat de
moartea sa n 1958.
2. Opera
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 60 din 64
2. 1. Cri
"ProbIema despgubiriIor de rzboi" (1919)
"Contribuia cuIturii generaIe Ia formarea concepiei tehnice" (1920)
"PoIitica statuIui n chestiunea refacerii industriaIe" (1920)
"Cum putem renvia LeuI aur" (1923)
"Organizarea financiar a economiei naionaIe" (1924)
"La thorie du protectionisme industrieI" (Paris, 1929) - cu versiuni n itaIian i engIez
"ntoarcere Ia ogor" (1931)
"EchiIibruI economic european" (1931)
"MetodeIe n economia poIitic" (Bucureti, 1932)
"O activitate parIamentar corporativ" (patru discursuri n Senat din Decembrie 1932)
(1933)
"Gndirea european Ia CongresuI de Ia Roma" (1933)
"Lupta ortodoxiei mpotriva materiaIismuIui" (1933)
"Unitatea spirituaI a Europei" (1933)
"Le sicIe du corporatisme" (SecoIuI corporatismuIui) (Editions "Payot", Paris, 1934)
"Romnism i Ortodoxie" (1936)
"SecoIuI CorporatismuIui" (Editura "NaionaIa-Ciornei", Bucureti, 1937) - traducere de
D. Livezeanu dup voIumuI originaI aprut n Ib. francez cu titIuI: "Le sicIe du
corporatisme", Editions "Payot", Paris
"PartiduI unic" - Instituie poIitic a regimuriIor noi (Bucureti, 1937)
"DoctrineIe i teoriiIe noastre n Iumina criticei" (Tip. "Bucovina", Bucureti, 1937)
"Finanarea i efectuI IucrriIor pubIice ca stimuIent n riIe agricoIe" (Tip. "MonitoruI
OficiaI", Bucureti, 1937)
"ncercri n fiIosofia tiineIor economice", Bucureti, MonitoruI oficiaI i "ImprimeriiIe
StatuIui, Imprimeria NaionaI", 1938
La situation conomique de Ia Roumanie en 1929 (1940)
"RostuI i destinuI burgheziei romneti" (1940)
"Memorii", 1945 (pubIicate n 1993)
3. Traduceri
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 61 din 64
O secuIo do corporativismo; doutrina do corporativismo integraI e puro; traduo de
Azevedo AmaraI, Rio de Janeiro, J. OIympio, 1938.
Die nationaIen produktivkrfte und der aussenhandeI; theorie des internationaIen
warenaustausches, BerIin, Junker und Dnnhaupt verIag, 1937.
3. 1. ArticoIe
SindicaIizarea IegaI a industriiIor (expunere de motive i ante-proiect de Iege)
(BibIioteca revistei "Lumea Nou", Bucureti, 1932) - n coIaborare cu Grigore
ManoiIescu
Romnia, Stat Corporativ (BibIioteca revistei "Lumea Nou", Bucureti, 1933)
ProfesiuniIe Iibere n StatuI Corporativ (BibIioteca revistei "Lumea Nou", Bucureti,
1933)
Preoii i Profesorii n StatuI Corporativ (BibIioteca revistei "Lumea Nou", Bucureti,
1933)
RegimuI nostru fiscaI (asigurriIe sociaIe) (BibIioteca revistei "Lumea Nou", Bucureti,
1933)
FiIozofia i doctrina corporatist (BibIioteca revistei "Lumea Nou", Bucureti, 1934)
SpaiuI economic corporativ (BibIioteca revistei "Lumea Nou", Bucureti, 1934)
RomnismuI i dreptuI su (discurs inut Ia Senat Ia 3 Decembrie 1935) (BibIioteca
revistei "Lumea Nou", Bucureti, 1935)
Revizuiri i anticipri (discurs Ia Mesaj n Senat) (BibIioteca revistei "Lumea Nou",
Bucureti, 1936)
Ideea de pIan (BibIioteca revistei "Lumea Nou", Bucureti, 1936)
TendineIe tinerei generaii (BibIioteca revistei "Lumea Nou", Bucureti, 1936) - n
coIaborare cu Mircea VuIcnescu
Generaia Nou i poIitica veche (discurs tinut Ia Senat n 27 Noembrie 1936) (CoIecia
revistei "Lumea Nou", Nr. 19, Bucureti, 1936)
Syntese de I'economie roumaine (BibIioteca revistei "Lumea Nou", Bucureti, 1936)
PortugaIia Iui SaIazar (BibIioteca revistei "Lumea Nou", Bucureti, 1936)
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 62 din 64
Dou reforme aparente (discurs inut Ia Senat) (BibIioteca revistei "Lumea Nou", Nr. 20,
Bucureti, 1936)
Lupta mpotriva muncei i a jertfei (BibIioteca revistei "Lumea Nou", Bucureti, 1936)
SensuI antiburghez aI revoIuiei naionaIe (BibIioteca revistei "Lumea Nou", Bucureti,
1937)
Le parti unique, n: "Ouvrier francaise", Paris, 1937
ProtecionismuI i schimbuI internaionaI (BibIioteca revistei "Lumea Nou", Bucureti,
1937)
Romnia - Stat NaionaI-Corporativ (programuI oficiaI aI Ligei NaionaI-Corporatiste)
(Bucureti, 1938)
ncercri n fiIosofia tiineIor economice (preIegeri pe care Prof. MihaiI ManoiIescu Ie-a
inut n fiecare an Ia deschiderea cursuIui su de Economie PoIitic, Ia coaIa PoIitehnic
din Bucureti)
Dimensiunea sIav, n "Lumea Nou", 1941
N'am avut oameni de stat, n "Lumea Nou", 1941
Referine
VasiIe Nechita, MihaiI ManoiIescu, creator de teorie economic, Iai, Editura Cugetarea,
1993
Robert Piuan, MihaiI ManoiIescu. Repere biobibIiografice, Bucureti, Editura ASE, 2005
13. Oameni de onoare ai orauIui
01.06.1995 - TitIu de cetean de onoare DomnuIui coIoneI aviator Leonid I. Sotropa
01.09.2001 - TitIu de cetean de onoare DomnuIui Jan Hurjui
14.04.2005 - TitIu de cetean de onoare PreasfinituIui Doctor Casian Craciun,
EpiscopuI Dunarii de Jos
29.07.2005 - TitIu de cetean de onoare DomnuIui Avram GoIdstein-Goren
01.09.2005 - TitIu de cetean de onoare Doamnei Tamara Buciuceanu- Botez
01.09.2005 - TitIu de cetean de onoare DomnuIui George Arion
01.09.2006 - TitIu de cetatean de onoare SeismoIoguIui George Purcaru
14. Note
RezuItateIe recensmntuIui din 2002 pentru Tecuci, GaIai.
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 63 din 64
Tel: /0. 10& 1-0 21&3 /0. 10& 4.4 -&.
Fa5: /0. 10& 1-. 6&1
###.$l%in&.r
&&i'e($l%in&.r
J -&71447-8889 RO -1&0.&$&
Sediu Bu'ure"ti
Tel.: /0. 1- $-$ -2 4&3 Fa5: /0. 1- $-$ -2 2$
Sediu Cn)tan*a
Tel.7Fa5: /0. 10- 06- 0-.
Sediu Bra"!
Tel.7Fa5: /0. 146 $-2 2$&
Pagina 64 din 64

Studiul Istoric

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiul Istoric

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT:

STUDIU ISTORIC GENERAL

S-ar putea să vă placă și