NUME

PRENUME
GRUPA

Le completezi tu)
TIMIȘOARA
DATE GEOGRAFICE

• Timisoara este asezata in sud-estul Campiei

Panonice, in zona de divagare a raurilor Timis si
Bega, intr-unul din putinele locuri pe unde se
puteau traversa intinsele mlastini formate de apele
celor doua rauri, care pana acum doua secole si
jumatate acopereau in fiecare primavara suprafata
campiei subsidente dintre Campia Buziasului si
Campia Vingai.
• Relieful teritoriului administrativ al orasului si al comunelor periurbane face
parte din Campia Timisoarei si cuprinde urmatoarele unitati principale:

a) in partea de nord si nord-est se afla Campia inalta Giarmata Vii -

Dumbravita, cu inaltimea medie de 100m.

b) in partea de nord-vest se intinde Campia joasa a Torontalului, cu inaltime

medie de 88m, care intra in contact cu vatra orasului prin campia de la
Cioreni;

c) in partea de est se intinde Campia aluvionara a Begai, cu altitudine medie

de 90- 95m si soluri nisipoase si argilo-lutoase, afectate de gleizare.

d) in partea de sud se afla Bega-Timis, cu altitudini ce scad pe directie nord-

est si sud-vest, de la 96 m, la 91 m.
SOLURI ȘI RESURSE DE SUBSOL
• Învelișul de sol din zona Timișoarei este de o foarte mare diversitate,
numeroasele tipuri și subtipuri încadrându-se în clasele cernisoluri,
luvisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, hidrisoluri, pelisoluri, vertisoluri și
protisoluri. Câmpia Banatului este dominată de solurile cu fertilitate
ridicată (cernoziomuri, calcarice cambice și argice, preluvosoluri
molice etc.), fără limitări în exploatare, constituindu-se astfel într-o
importantă resursă naturală pentru dezvoltarea
producției agricole intensive.
• Sunt valorificate resursele de apă termominerală și termală de la
Timișoara și împrejurimi. În perioada postbelică au fost exploatate
hidrocarburi, petrol și gaze naturale, cu centre de exploatare în nord-
vest și vest, în Câmpia Vingăi și Câmpia Arancăi.
• Sunt exploatate resursele de energie solară și fotovoltaică, nivelul de
dezvoltare din acest domeniu menținându-se foarte ridicat, în special
datorită eficientizării și introducerii de tehnologii avansate, existând un
potențial substanțial de creștere a utilizării acestor resurse în viitor.
FLORĂ ȘI FAUNĂ

• Spațiul timișorean se încadrează, din punct de vedere geobotanic, în zona

pădurilor de stejar În prezent, cu excepția arealelor împădurite cu cer și
gârniță (Pădurea Verde, Pădurea Giroc, Șag), teritoriul se încadrează în
silvostepa antropogenă ce caracterizează întreaga Câmpie Panonică.
Peisajul este diversificat și de apariția vegetației de luncă de-a lungul
principalelor râuri în cadrul căreia predomină arborii de esență moale. De
remarcat este prezența parcului dendrologic de la Bazoșu Nou: rezervație
forestieră cu o suprafață de cca. 60,4 ha, situată la cca. 10 km SE de
Timișoara, pe teritoriul constituit din rezervația propriu-zisă (17,8 ha) și
zona din jurul rezervației. Zona din jurul orașului este formată
din câmpie, păduri și ierburi. Se găsesc plante rare cum ar
fi doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a.
• Fauna pădurilor cuprinde mamifere , reprezentate
de insectivore și rozătoare. Păsările sunt numeroase, având importanță
cinegetică . Fauna de silvostepă și stepă, prezintă un număr mare de
specii de interes cinegetic ( potârnichea, fazanul etc.).
HIDROGRAFIE

• Teritoriul zonei Timișoara dispune de o bogată rețea hidrografică,

formată din râuri, lacuri și mlaștini. Cu excepția râurilor Bega și Timiș,
celelalte râuri seacă adesea în timpul verii.
• Principalul curs de apă este râul Bega, cel mai sudic afluent al Tisei.
Izvorând din Munții Poiana Ruscă, Bega este canalizată, iar de la
Timișoara până la vărsare este amenajată pentru navigație (115 km).
Pentru regularizarea debitului în limite care să-i permită satisfacerea
funcțiilor pentru care a fost concepută lucrarea, la Coșteiu a fost
construit un nod hidrotehnic, a cărui principală funcție este cea de
regularizare a debitului, respectiv asigurarea transferului cantității de
apă, din Timiș în Bega. Canalul Bega a fost conceput pentru accesul
șlepurilor de 600–700 de tone și o capacitate anuală de transport de
3.000.000 de vagoane. Pentru a înlătura pericolul inundațiilor, lucrarea
a fost completată ulterior cu sistemul hidrotehnic de la Topolovățu
Mic care, în perioadele de ape mari, dirijează surplusul de debit
înregistrat de Bega în râul Timiș.
CLIMĂ

• Timișoara se încadrează în climatul temperat continental moderat,

caracteristic părții de sud-est a Depresiunii Panonice, cu
influențe submediteraneene. Trăsăturile sale generale sunt marcate de
diversitatea și neregularitatea proceselor atmosferice.
• Temperatura medie anuală este de 10,6ºC, luna cea mai caldă fiind iulie
(21,1ºC), rezultând o amplitudine termică medie de 22,7ºC, sub cea
a Câmpiei Române, ceea ce atestă influența maselor de aer oceanic. Din
punct de vedere practic, numărul zilelor cu temperaturi favorabile
dezvoltării optime a culturilor, adică cele care au medii de peste 15ºC,
este de 143/an, cuprinse între 7 mai și 26 septembrie.
DEMOGRAFIE

•
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Timișoara se
ridică la 319.279 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din
2002, când se înregistraseră 317.660 de locuitori.[ Majoritatea locuitorilor
sunt români (81,36%). Principalele minorități sunt cele
de maghiari (4,87%), sârbi(1,52%) și germani (1,31%). Pentru 8,98% din
populație, apartenența etnică nu este cunoscută.Din punct de vedere
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,99%), dar există și
minorități de romano-
catolici (7,11%), penticostali (2,05%), reformați (1,3%), baptiști (1,23%)
și greco-catolici (1,15%). Pentru 9,41% din populație, nu este cunoscută
apartenența confesională.
• Date ale Institutului Național de Statistică arătau că, la 1 ianuarie 2015,
populația rezidentă a Timișoarei era de 333.613 locuitori.] Potrivit
primarului Nicolae Robu, în Timișoara trăiesc cu 100.000 de persoane mai mult
decât arată datele oficiale, având în vedere că studenții și muncitorii nu își mai
fac viză de flotant, fiind neînregistrați.
 RECENSAMANT
Ucrainen
An Populație Români Germani Maghiari Sârbi Evrei Romi Slovaci Bulgari Alte etnii
i
1880 38.702 5.188 21.121 7.745 2.487 N/A N/A 416 N/A 29 1.716
1890 45.948 5.594 24.973 11.1 2.363 N/A N/A 332 N/A 27 1.559
1900 60.551 6.312 30.892 19.162 2.73 N/A N/A 288 N/A 13 1.154
1910 74.003 7.593 32.963 28.645 3.49 N/A N/A 341 N/A 149 957
1920 86.85 16.047 32.097 27.189 N/A 8.307 N/A N/A N/A N/A 3.21
1930 102.39 25.207 33.162 31.773 2.237 7.264 379 652 279 56 1.381
1941 125.052 46.466 37.611 24.891 N/A N/A N/A N/A N/A N/A 16.084
1956 142.257 75.855 24.326 29.968 3.065 6.7 122 575 280 56 1.31
1966 174.243 109.1 25.058 31.016 4.188 2.59 120 490 475 71 1.135
1977 269.353 191.742 28.429 36.724 6.776 1.629 1.109 404 942 299 1.299
1992 334.115 274.511 13.206 31.785 7.748 549 2.668 675 1.314 756 903
2002 317.66 271.677 7.157 26.287 6.311 367 3.062 570 1.218 762 2.249
2011 319.279 270.454 4.193 28.993 4.843 176 2.145 385 859 556 3.717
ECONOMIE

• Timișoara este unul dintre cele mai dinamice centre

economice și comerciale din România, cu tradiție
istorică în comerț, transporturi, educație, comunicații
și turism, fiind orașul românesc cu cel mai ridicat
standard al vieții.
• Timișoara s-a afirmat ca puternic centru economic
în secolul al XVIII-lea, odată cu instalarea
administrației habsburgice. Colonizarea cu șvabi,
diversitatea etnică și religioasă, reconstrucția cetății
dar și sistemul legislativ favorabil proprietății private,
au determinat formarea unui puternic țesut de
meșteșugari și comercianți.
OBIECTIVE TURISTICE-PARCUL ROZELOR

• După unele teorii parcul rozelor a

fost realizat prin contribuția
femeilor bogate din oraș, care au
adus pe banii lor, de peste hotare,
multe specii de trandafiri. În
1891, pe timpul Expoziției
Universale vizitată și de împăratul
Franz Jozef, au fost montate aici
10 pavilioane din lemn. Parcul
expoziției a fost realizat de
Wilhelm Mühle, și a prezentat
peste 300 de soiuri de trandafiri.
Mühle era proprietarul unei
grădini horticole cu 17 solarii iar
trandafirii cultivați de el, au fost
renumiți și în străinătate.
STATUIA SFINTEI MARIA
• Statuia Feciorei Maria se află în
Piața Libertății în fața Primăriei
Vechi. A fost ridicată în amintirea
a celor pieriți în epidemia de
ciumă ce s-a abătut asupra
orașului. Basoreliefurile la baza
statuii oglindesc scene din
perioada epidemiei. Statuia a fost
sculptată în 1740 la Viena, și a
fost amplasată în zona hotelului
Continental. În 1952 a fost
mutată în Piața Libertății. La
inițiațiva Asociației Șvabilor
Bănățeni din Germania, statuia a
fost restaurată în 1994, de Ioan
Oprescu.
PALATUL LÖFFLER
• Palatul Löffler din Piața Victoriei, a
fost construit între anii 1912-1913
de familia si firma antreprenorului
Leopold Löffler, ca sediu de firmă și
casă familiară pentru el și cei trei fii
ai săi. Este o construcție cu 4
nivele, cu spații comerciale la
parter. Fațadele de capăt sunt cele
mai frumoase. La partea superioară
sub niște ferestre ovale, se văd
câte două grupuri statuare. Imediat
sub ele pe două nivele sunt
balcoane mari. Fațada dinspre Piața
Victoriei este mult mai simplă,
părțile superioare ale părților care
ies în afară au doar niște geamuri
dreptunghiulare.
PODUL DECEBAL
• Podul Decebal, care face
legătura între cartierele Fabric și
Cetate, a fost construit în anul
1909 și era, la acea vreme,
podul pe grinzi de beton armat
cu cea mai mare deschidere din
Europa. Are o lungime de 195m
și o lățime de 9 metrii. Proiectul
a obținut Diploma de onoare la
Expoziția Internațională de la
Paris din anul 1910. Soluția
tehnică de realizare concepută
de inginerul Gyözö Mihailich a
fost tratată în lucrări de
specialitate în mai multe țări.
Podul este denumit și podul de
pe Aleea Parcului sau Podul Băile
Neptun.
FÂNTÂNA DIN PIAȚA UNIRII
• Această fântână se găsește în piața Unirii
între Catedrala romano-catolică și Statuia
Sfintei Treimi. Orașul fiind amplasat pe
teren mlăștinos, principala preocupare a
edililor timișoreni a fost realizarea unui
foraj de mare adâncime, pentru a obține
apă bună de băut, contracarând astfel
epidemiile care au decimat populația în
acea vreme. Contractul a fost încheiat cu
Seidl Gyula proprietarul unei fabrici de
mașini, expert în foraje. Oamenii lui în
1890 au realizat un foraj de 406 m
adâncime. La început a fost un foraj
artezian, apa curgea la liber, la ora
actuală se pompează. Și aspectul fântânii
s-a schimbat de mai multe ori, de la
colibă și până la aspectul actual. Apa
este termominerală, 24,5 grade C,
bicarbonată, sodică, slab carbogazoasă,
hipotonică și hipotermală.
BIBLIOGRAFIE

• https://www.welcometoromania.ro/Timisoara/Timisoara_Fantana_Unirii_r.htm
• http://www.primariatm.ro/timisoara/index.php?meniuId=2&viewCat=44&viewItem=288
• http://www.timisoreni.ro/despre/timisoara_relief/
• http://www.timisoreni.ro/despre/timisoara_clima/