Timișoara Monografie

05.10.
2020 Timișoara - Wikipedia
Timișoara
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Timișoara (în latină Timisvaria; în maghiară Temesvár; în

germană Temeschwar, alternativ Temeschburg sau Temeswar; Timișoara
în sârbă Темишвар, cu alfabet latin: Temišvar) este municipiul
— municipiu, reședință de județ[*] și oraș
de reședință al județului Timiș, Banat, România. Se află în vestul
României, aproape de frontierele cu Ungaria și Serbia, pe malul mare[*] —
râului Bega.
În anul 2011, Timișoara avea 319.279 de locuitori[3] și era al

treilea oraș ca populație din România, fiind printre puținele orașe
care au înregistrat o creștere de la cifra înregistrată la
recensământul din 2002. Zona metropolitană Timișoara are o
populație de 468.162 de oameni, pe când populația zonei urbane
funcționale (ZUF) numără 508.037 de locuitori [7].
Timișoara este un centru industrial, comercial, medical, financiar

și universitar important pentru România. Numele localității
provine de la cel al râului Timiș, combinat cu substantivul
maghiar vár, „cetate”, adică Cetatea Timișului. Situat pe râul
Bega, orașul este considerat capitala regiunii istorice Banat. Din
1848 și până în 1860 a fost capitala Voivodinei sârbești și a
Banatului timișan. Cucerită în 1716 de către austrieci de la turci,
Timișoara s-a dezvoltat în următoarele secole îndărătul Timișoara
fortificațiilor și în nucleele urbane situate în jurul lor. După ce
fortificațiile și-au pierdut utilitatea în lumina avansurilor
tehnologice din domeniul militar, cetatea a fost în mare parte
dezmembrată și zonele recuperate au fost valorificate. După
Primul Război Mondial Timișoara a intrat în componența
României. În 1989, orașul a fost focarul Revoluției Române, care
a îndepărtat regimul comunist. Stemă
Clădiri emblematice ale orașului sunt catedrala ortodoxă și Opera Poreclă: „Mica Vienă”[1]
Națională din Piața Victoriei și catedrala romano-catolică din „Orașul trandafirilor”[1]
Piața Unirii. Printre obiectivele turistice se numără Castelul „Orașul parcurilor”[1]
Huniade, Palatul Baroc, Muzeul Satului Bănățean și Grădina
Zoologică.
Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii în anul 2023.[8]
Cuprins
Istorie
Timișoara timpurie
Atestarea documentară a castrului Tymes Wikimedia | © OpenStreetMap
Timișoara medievală, în Regatul maghiar (până în 1554)
Răscoala lui Gheorghe Doja (1514) Timișoara (România)
Atacul otoman (1552) Poziția geografică în România
https://ro.wikipedia.org/wiki/Timișoara 1/60
05.10.2020 Timișoara - Wikipedia
Timișoara otomană, vilaietul (1552–1716) Coordonate: 45 ° 47′58 ″ N 21 ° 17′38 ″ E

Răscoala antiotomană (1594)
Tentative de recucerire
Țară România
Cucerirea Timișoarei de către habsburgi
Județ Timiș
Timișoara în Imperiul Habsburgic
Timișoara, oraș liber regesc
SIRUTA 155243 (http://colectaredat
Colonizarea germană
e.insse.ro/senin/classificatio
Comandanții cetății Timișoara
ns.htm?selectedClassificati
Canalul Bega
on=SIRUTA_AN_2015&acti
Epidemiile de ciumă și holeră
on=search&resetCount=tru
Revoluția de la 1848
e&firstOperator=%3D&item
Capitală a Voivodinei sârbești și a Banatului timișan Code=155243&locale=ro)
Timișoara în Regatul maghiar (1860–1918)
Atestare
Secolul al XX-lea 1212/1266[2]
documentară
Primul Război Mondial
Numit după Râul Timiș
Republica bănățeană
Unirea Banatului cu Regatul român
Reședință Timișoara[*]
Timișoara interbelică
Componență Timișoara[*]
Al Doilea Război Mondial
Timișoara sub regimul comunist
Timișoara în timpul ocupației militare sovietice Guvernare
Eliberarea de comunism - Primar Dominic Fritz [6] (2020)
Geografie
Soluri și resurse de subsol Suprafață
Floră și faună - Total 130,5 km²
Hidrografie Altitudine 89 m.d.m.
Climă
Premierele Timișoarei Populație (2011)[3]
Demografie - Total ▲ 319.279 locuitori

Migrație internă și magnetism - Densitate 2,556 loc./km²
Structura etnică - Densitate
192 loc./km²
Structura confesională metropolitană
Politică și administrație - Metropolitană ▲ 468,162 locuitori[4]
Organizarea administrativă - Zona urbană
Sistemul executiv ▲ 508,037 locuitori[5]
funcțională (ZUF)
Zona metropolitană
Conurbația Timișoara–Arad Fus orar EAT (+2)
Internațional - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Economie Cod poștal 300001–300789
Sectorul financiar
Prefix telefonic +40 256/356
Sectorul industrial
Parcuri industriale
Publice Localități înfrățite
Privat - 20 orașe înfrățite listă

Industria automotive Plăcuțe de
TM
Sectorul imobiliar înmatriculare
Segmentul office
Segmentul rezidențial Prezență online
Sectorul comercial site web oficial (http://www.primariatm.ro)

Sectorul agricol GeoNames (https://www.geonames.org/833479
5)
Infrastructură
OpenStreetMap (https://www.openstreetmap.org/
Transportul rutier
relation/6927733)
Transportul public
Facebook Places (https://www.facebook.com/pag
Autogări
es/-/107982459236366)
Transportul feroviar
Transportul aerian
Transportul pe apă
Transportul alternativ
Turism
Patrimoniul arhitectural
Lăcașuri de cult
Împrejurimi
Cultură
Muzee și galerii de artă
Centre culturale Localizarea Timișoarei în județul Timiș
Festivaluri
Târguri tradiționale
Parcuri și spații verzi
Educație
Învățământul preuniversitar
Filiere educaționale
Învățământul superior
Cercetare științifică
Sănătate
Calitatea vieții
Mass media
Televiziunea prin cablu
Presa scrisă
Presa audio-vizuală Localizarea Timișoarei în Europa
Posturi de radio
Posturi de televiziune Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=
Timi%C8%99oara&action=edit&section=0)
Presa electronică
Sport
Fotbal
Baschet
Rugby
Arte marțiale
Infrastructura sportivă
Stadioane
Sala Sporturilor „Constantin Jude”
Proiecte
Agrement
Relații diplomatice
Orașe înfrățite și partenere
Personalități
Notă
Bibliografie
Vezi și
Legături externe
Istorie
Articol principal: Istoria Timișoarei.
„…Sunt convins că, în perspectivă, Timișoara va

Istoria apartenenței statale
avea soarta tuturor celor care au avut curajul să
România 1919–
determine istoria înaintea altora…”
—Octavian Paler Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor[*] 1918–1919
Regatul Serbiei 1918
Timișoara are o istorie îndelungată care începe cu antice Republica bănățeană 1918
așezări umane pe actuala vatră a orașului și mai apoi cu Austro-Ungaria 1867–1918
apariția primei cetăți fortificate, în jurul secolului al XII- Imperiul Austriac 1804–1867
lea. Cetatea a trecut prin diferite stăpâniri care i-au Imperiul Habsburgic 1718–1804
marcat profund cursul dezvoltării. A început să se Imperiul Otoman 1541–1718
dezvolte sub stăpânirea ungară a lui Carol Robert de Regatul Ungariei Răsăritene 1529–1541
Regatul Ungariei 1030–1529
Anjou, în secolul al XIV-lea, devenind pentru scurt timp
Dacia 100 d.Hr.–106 d.Hr.
și capitală a regatului ungar. Cetatea a fost apoi cucerită
de otomani, în 1552 și pentru aproape două secole a Daci liberi 2 d.Hr.–4 d.Hr.
devenit un important bastion militar turcesc. În 1716
istoria Timișoarei ia o puternică întorsătură, când cetatea e cucerită de Imperiul Habsburgic și începe
reconstrucția și dezvoltarea orașului drept capitală a Banatului. Colonizarea Banatului face din Timișoara un
adevărat centru multicultural și multiconfesional. Construcția canalului navigabil Bega dă un avânt puternic
dezvoltării economice și a comerțului. Orașul cunoaște o perioadă de înflorire fără precedent, ajungând să
primească numele de „Mica Vienă” ca recunoaștere a importanței și frumuseții lui. În 1919, Banatul se unește cu
România și în Timișoara se instaurează pentru prima dată administrația română. Ocupația sovietică postbelică
marchează începutul perioadei comuniste, perioadă care ia sfârșit în 1989 odată cu revoluția anticomunistă:
revoluție pornită tocmai din orașul de pe Bega.
Timișoara timpurie
Vezi și: Lista siturilor arheologice din județul Timiș.
Primele urme umane existente pe teritoriul de astăzi al Timișoarei datează din neolitic, mai bine de 10.000 de
ani în urmă. Poziția geografică a vetrei pe care s-a dezvoltat orașul Timișoara, în centrul unei zone delimitate de
trei artere importante de circulație (Mureș, Tisa, Dunărea), fertilitatea câmpiei bănățene, luncile și mlaștinile
întinse din preajmă au oferit încă din vechime condiții favorabile de hrană și viețuire a oamenilor.
Articol principal: Palanca Mare.
În cartierul Fratelia au fost descoperite vase ceramice aparținând culturii Vinča, iar în altă locație, un complex
de locuințe și ceramică. De asemenea, au fost descoperite obiecte aparținând acestei perioade (anul 4000 î. Hr.)
în cartierele Cetate, Mehala și la Pădurea Verde.
Referitor la perioada bronzului, cea mai relevantă descoperire este o necropolă de incinerație în cartierul
Fratelia, unde arheologii au scos la lumină 300 de morminte și 600 de vase. Această necropolă susține ipoteza
că aici exista o așezare stabilă. Au mai fost descoperite urme din epoca bronzului și în siturile din cartierele
Fabric și Mehala.
Epoca fierului, legată de înflorirea civilizației geto-dace, este și ea reprezentată. Au fost descoperite ceramică,
monede romane din aur și bronz, precum și un cuțit la Pădurea Verde. Din perioada romană au fost descoperite
monede, fibule și un vârf de lance în cartierele 1 Mai și Mehala. În vatra orașului este atestată o continuitate și
după retragerea aureliană. În cartierul Freidorf au fost găsite fragmente de râșniță, semințe carbonizate, gropi
de aprovizionare, toate datând din secolele III–IV și care atestă practicarea agriculturii și creșterea animalelor,
iar resturile de vânat indică practicarea vânătorii. De asemenea, în situl de la Cioreni s-a descoperit ceramică
autohtonă, dar și romană aparținând secolelor II–IV, iar locuirea așezării se prelungește până în secolele VIII–
IX. Tot în acestă așezare a fost identificată o necropolă aparținând feudalismului timpuriu din care s-au cercetat
50 de morminte. Este vorba de același lucru și în cazul cercetărilor de la Dumbrăvița, unde materialul ceramic și
celelalte obiecte descoperite au dus la concluzia existenței unei așezări daco-romane datând din secolele II–III.
Atestarea documentară a castrului Tymes

Vezi și: Cioreni.
Se presupune că în secolul al IX-lea, cneazul Glad domnea peste aceste locuri. El a acceptat suveranitatea
ungară. Totuși, până acum nu a fost descoperit niciun document care să dateze din acea perioadă. Prima
atestare documentară a localității Timișoara este destul de controversată, aceasta fiind plasată de specialiști fie
în 1212, fie în 1266. În această perioadă, cetatea ocupa o suprafață dreptunghiulară, iar fortificația consta dintr-
un val de pământ cu palisadă care era apărată din trei părți de brațe de apă, iar pe a patra latură de un canal.
Așezarea care a evoluat în această zonă nu dobândise până atunci o importanță politică, economică, socială sau
religioasă, pentru că rolul dominant în zonă, în plan politic și spiritual, îl avea Cenadul. În 1175 este menționat
comitatul Timiș, dar sursele nu menționează care este centrul economic și administrativ al acestuia. În
momentul atestării sale, acesta făcea parte din comitatul Timiș, o unitate administrativ-teritorială a regatului
ungar. Teritoriul cunoscut mai târziu ca Banat, cu centrul administrativ în Urbs Morisena (apoi Cenad) fusese
cucerit de către maghiari în jurul anului 1030 și încorporat regatului ungar.
Timișoara medievală, în Regatul maghiar (până în 1554)
Fiind așezată într-un punct strategic, de unde putea fi controlată o mare parte a Câmpiei Banatului, atât
Timișoara cât și funcția de comite de Timiș devin din ce în ce mai importante. Timișoara primește un impuls
deosebit în timpul domniei regelui Carol Robert de Anjou care în urma vizitei sale din 1307 ordonă construirea
unui palat regal, pe locul unde este acum Castelul Huniade, construit de Iancu de Hunedoara, iar în timpul
anarhiei feudale, acesta chiar își va muta capitala la Timișoara. Stabilirea curții regale în acest loc a determinat o
creștere demografică a așezării, dar importanța ei devine și comercială și politică. Timișoara devine capitala
regatului ungar pentru o perioadă de opt ani, între 1316 și 1323. Carol Robert de Anjou va mai reveni la
Timișoara în 1330 când pornește de aici împotriva lui Basarab I, domnul Țării Românești. Palatul regal a fost
ridicat cu meșteri italieni și era organizat în jurul unei curți dreptunghiulare având un corp principal care era
prevăzut și cu un donjon sau un turn.
Timișoara va juca un rol important și în lupta cu noua amenințare de la sud: turcii otomani. În 1394, turcii
conduși de Baiazid trec pe lângă Becicherecu Mare și Timișoara în drumul lor spre Țara Românească, unde vor
fi înfrânți de către voievodul muntean Mircea cel Bătrân în bătălia de la Rovine. Timișoara va servi din nou ca
punct de concentrare a forțelor armate creștine, de data aceasta în vederea confruntării de la Nicopole. După
înfrângerea creștinilor, turcii vor devasta Banatul până la Timișoara, de unde vor fi alungați de către comitele de
Timiș, Ștefan de Lossoncz (Lossonczy István).
Numirea lui Iancu de Hunedoara în anul 1440 în funcția de comite de Timiș marchează un capitol aparte din
istoria Timișoarei. Iancu va fi cunoscut în întreaga regiune pentru reputata victorie de la Belgrad asupra
otomanilor, fiind considerat în acea vreme apărător al creștinătății. El va transforma orașul într-o tabără
militară permanentă și în domiciliul său, pentru că se mută împreună cu familia. Astfel, cetatea va rămâne în
posesia Corvineștilor până în 1490. Iancu de Hunedoara se ocupă și de refacerea vechiului castel, cu ajutorul
unui arhitect italian. După moartea lui Ladislau al V-lea, regele Ungariei, Matei Corvin, fiul lui Iancu de
Hunedoara, este ales suveran al Ungariei (1458). Acesta este considerat de către istoriografia maghiară drept
unul dintre cei mai mari regi din istoria Ungariei. Odată cu extinderea teritorială a Imperiului Otoman în
această parte a Europei, Timișoara, prin poziția sa și prin forța garnizoanei sale, devine cheia unui întreg sistem
defensiv ce asigura partea sud-estică a Ungariei. Din această cauză încercările de cucerire ale turcilor devin din
ce în ce mai insistente. Astfel, tentative de cucerire a cetății au loc în anii 1462 și 1467, dar toate aceste expediții
au eșuat. În anul 1478, Matei Corvin numește în funcția de comite de Timiș pe Paul Chinezu.
Răscoala lui Gheorghe Doja (1514)
Un episod deosebit din istoria Timișoarei îl reprezintă asediul cetății de către

oastea țăranilor răsculați condusă de Gheorghe Doja. Războiul țărănesc a
pornit din Transilvania, după ce Gheorghe Doja a fost numit comandant al
cruciadei antiotomane, inițiate de Papa Leon al X-lea. Acesta promisese
iobagilor participanți la cruciadă eliberarea, însă cum războiul nu a mai avut
loc, nemulțumirea maselor oprimate a dus la transformarea revoltei într-o
răscoală. Armatele răsculate, formate din iobagi români și unguri au înfrânt
mai întâi nobilimea condusă de comitele Ștefan Báthory și episcopul Nicolae
Csáki, dar au fost înfrânte lângă Timișoara de comitele Ioan Zapolya.
Gheorghe Doja a încercat să schimbe albia Begăi pentru a se putea apropia mai
ușor de cetate, dar nu a reușit și a fost înfrânt. Se spune că locul unde Doja a
suferit o cumplită moarte, fiind pus pe un scaun din fier înroșit și ars de viu,
este marcat de statuia Sfintei Marii din piața cu același nume a cartierului Iancu de Hunedoara în Chronica
Iosefin. Totuși, ultimele ipoteze susțin că torturarea lui Doja a avut loc chiar Hungarorum
lângă castel, de unde nobilii au putut urmări macabrul spectacol. Deci este
mult mai probabil ca locul execuției să fie undeva în fața Hotelului Central de
lângă Muzeul Banatului.
Atacul otoman (1552)

Articol principal: Asediul Timișoarei (1552).
După moartea lui Ioan Zapolya, Transilvania și Banatul, împreună cu

Timișoara, vor ajunge în mâinile habsburgilor. După un asediu eșuat în anul Execuția lui Gheorghe Doja
1551, turcii se regrupează și se întorc cu o nouă strategie. La 22 aprilie 1552, o
armată de 160.000 de oameni sub comanda lui Ahmed Pașa pleacă de la
Adrianopol, iar peste două luni ajunge în fața Timișoarei, înconjurând-o în
două zile. Se construiesc poduri peste râu, iar mlaștinile sunt acoperite cu
lemn și scânduri. Luptele au continuat 25 de zile, iar cei 160.000 de turci
atacau cetatea apărată de numai câteva mii de creștini. Lovitura de grație este
distrugerea Turnului de apă care făcea legătura între oraș și castel, iar cei din
cetate rămân fără apă pe o căldură dogoritoare. Așadar, comitele Ștefan de
Losoncz nu mai are altă soluție decât să negocieze predarea cetății și reușește
să obțină promisiunea că trupele creștine decimate și civilii din oraș vor putea
trece cu tot avutul lor, lăsând cetatea în mâna turcilor. Astfel, la 30 iulie 1552,
soldații, civilii și răniții ies din cetate încrezători în vorbele pașei, însă acesta
își încalcă jurământul și toți supraviețuitorii sunt măcelăriți cu cruzime de
către ieniceri. Rănit grav, Ștefan de Losoncz, comandantul garnizoanei, este
adus în fața lui Ahmed Pașa și decapitat. Orașul este apoi prădat, devastat,
bisericile creștine sunt transformate în geamii musulmane, iar clopotele,
aruncate din turnuri.
Asediul Timișoarei (1552),

Timișoara otomană, vilaietul (1552–1716) miniatură turcă din Palatul
Pasiune: Evliya Çelebi . Topkapı
Transformarea Timișoarei în capitală de vilaiet otoman, sub conducerea unui

vali (guvernator) sau beilerbei (uneori cu rang de pașă sau chiar de vizir), schimbă mult orașul, în primul rând
în ceea ce privește compoziția etnică. Musulmanii privilegiați (și odată cu ei și primii evrei, de rit sefard) vin aici
și, pe lângă agricultură s-a dezvoltat mult și comerțul. În această perioadă, o parte din Banat este organizată de
către turci în vilaiet. Aceasta cuprinde șase sangeacuri: Timișoara, Cenad,

Lipova, Jula, Moldova Veche și Orșova, dar reședința vilaietului rămâne la
Timișoara, care avea atunci același statut cu Buda și Belgrad, unde conducea
un supus direct al sultanului, un beilerbei. Orașul va fi împărțit în patru
districte, iar suburbiile în 10 mahalale. Casele au fost construite din lut și
Desen al Timișoarei otomane, acoperite cu țigle din lemn, străzile fiind pavate cu lemn. Apa folosită pentru
1663 spălat și băut provenea din râul Bega (numit din greșeală Timiș), dar tot aici se
aruncau și gunoaiele. Orașul avea un caracter policentrat, din cauza condițiilor
geografice (foarte multe canale și mlaștini). Din necesități de ordin militar a
fost nevoie ca fiecare cartier să fie fortificat. Fortificațiile, în afară de castel, sunt realizate din lemn și pământ.
Cu excepția unei perioade de la sfârșitul secolului al XVI-lea, orașul nu va mai suferi asedii până la sfârșitul
secolului al XVII-lea. Dar rolul său militar și strategic rămâne foarte important prin implicarea garnizoanei
turcești în acțiunile desfășurate în alte zone de interes pentru Poarta Otomană. Puternica garnizoană va fi mereu
prezentă în confruntările dintre partidele nobiliare ardelene, dintre pretendenții la tronurile Țărilor Române.
Vreme de peste o sută de ani cetatea și orașul cunosc un permanent du-te–vino de oști, căpetenii (inclusiv
sultanul), de suite militare sau nobiliare, solii străine. La Timișoara s-au refugiat și au căutat să obțină sprijin
militar diferite căpetenii nobiliare turcofile, care râvneau la tronul Transilvaniei. Tot de aici încercau să
primească ajutor și unii pretendenți la tronul Țării Românești și chiar al Moldovei. Ca reședință de vilaiet,
Timișoara va fi unul dintre cele mai importante centre ale stăpânirii otomane și un punct-cheie în această parte
a Europei.
Răscoala antiotomană (1594)
În 1594, Banul de Lugoj-Caransebeș, George Palotici (George Palotić de Ilidia) declanșează o răscoală
antiotomană în Banat, având centrul la Becicherecu Mare. După patru eșecuri consecutive, beilerbeiul de
Timișoara, Hassan cel Mic, a reușit să o înfrângă doar după ce a adunat o armată de 30.000 de oameni și o
puternică artilerie. În urma unei puternice ofensive transilvănene conduse de Georg Borbély, armata creștină a
cucerit cetățile Bocșa, Șoimoș, Cenad, Nădlac, Pâncota, Arad, Făget, Lipova și Vârșeț, dar Timișoara a rămas
neatinsă.
Tentative de recucerire
O primă încercare de recucerire a orașului are loc în 1596 când o oaste a lui Sigismund Báthory, împreună cu
4.000 de soldați trimiși de Mihai Viteazul și 4.000 de creștini din Banat, încep asediul cetății, iar mai târziu în
sprijinul asediaților vin și 10.000 de tătari. După 40 de zile de eforturi zadarnice asediatorii se retrag. O nouă
oaste transilvăneană revine anul următor, dar și de această dată încercarea se soldează cu un eșec. Din timpul
revoltei antiotomane a țărilor românești mai este de menționat un raid al soldaților lui Mihai Viteazul, care
devastează mahalalele în 23 februarie 1600, iar apoi încercarea lui Gheorghe Basta și a lui Radu Șerban de
eliberare a cetății în anul 1603, ale căror armate însă nu ajung nici măcar sub zidurile orașului.
Nici imperialii nu subestimau importanța Timișoarei, din moment ce principele elector Friedrich August von
Saxen intenționează în repetate rânduri să asedieze cetatea (1695 și 1696). Pe de altă parte, zădărnicirea acestor
planuri prin intervenția trupelor otomane conduse de însuși sultanul Mustafa al II-lea, fuga acestuia la
Timișoara în urma înfrângerii suferite la Zenta (1697), dar și reconstruirea fortificațiilor din porunca noului
sultan Ahmed al III-lea (1703), demonstrează importanța cetății în planurile otomanilor.
Cucerirea Timișoarei de către habsburgi

Articol principal: Asediul Timișoarei (1716).
După 17 ani de relativă liniște izbucnește un nou război austro-turc. După victoria de la Petrovaradin (5 august
1716) asupra oștilor otomane, prințul Eugen de Savoia decide cucerirea cetății Timișoara, pentru a pune
stăpânire pe această importantă poziție strategică. În urma unui asediu de 48 de zile, însoțit de bombardamente
repetate, care au distrus în mare parte clădirile din interiorul cetății, la 12 octombrie 1716, Mehmed Pașa,
ultimul comandant otoman al Timișoarei, acceptă capitularea, iar garnizoana turcă părăsește definitiv orașul. La
18 octombrie 1716, prințul Eugen de Savoia își face intrarea triumfală într-o
cetate grav răvășită de violentul asediu. Garnizoana otomană se retrage în
sudul Dunării, iar după 164 de ani cetatea intră din nou sub stăpânirea
europenilor.
Timișoara în Imperiul Habsburgic
În 21 octombrie 1716, prințul Eugen de Savoia adresează împăratului Carol al

VI-lea propunerea ca Banatul să fie organizat și guvernat astfel încât să aducă
folos Casei Imperiale. În 12 iulie 1717 generalul-conte Mercy înaintează
Camerei Aulice de la Viena „Proiectul modest de organizare a Banatului
Timișoarei”. După aprobarea proiectului s-a întocmit „Comisia de organizare
a Țării Banatului”, care va funcționa sub conducerea contelui Mercy. În
sfârșit, la 28 iunie 1719, Împăratul a semnat Decretul care numea
Administrația Banatului și stabilea sediul acesteia la Timișoara, care devenea Portretul ecvestru al lui Eugen de
astfel capitala unei provincii importante a Monarhiei Habsburgice și Savoia, circa 1700–1710
reședința principalelor structuri administrative. S-a creat însă un aparat
administrativ stufos, care impunea treptat o nouă mentalitate în viața
orașului. Până în anul 1751 Banatul a fost guvernat militar. Începând cu anul 1751 și până în anul 1778, când
Banatul a fost reîncorporat la regatul maghiar, administrația a fost una civilă. O schimbare, de ordin
administrativ, survine în anul 1778, când Banatul, cu excepția graniței militare, este reîncorporat regatului
maghiar, fiind acum divizat în trei comitate. Timișoara pierde statutul de reședință a unei provincii imperiale,
devenind un oraș provincial în regatul maghiar. În administrație a fost introdusă limba maghiară.
Timișoara, oraș liber regesc
Un moment important în existența Timișoarei intervine în anul 1781. Prin Diploma din 21 decembrie 1781,
emisă de împăratul Iosif al II-lea, Timișoara dobândea statutul privilegiat de „oraș liber regesc”. Va fi reînnoit în
anul 1790 de împăratul Leopold al II-lea. Beneficia de acum de o serie de avantaje importante care vor îngădui o
dezvoltare mai accelerată a activităților urbane. Era scos de sub jurisdicția comitatului (reînființat în 1780);
trimitea reprezentanți proprii în Dietă; își alegea proprii dregători și jurați; percepea vamă la intrarea și ieșirea
mărfurilor; avea dreptul de a organiza târguri anuale și săptămânale, de a-și stabili bugetul propriu de venituri
și cheltuieli anuale; era scutit de anumite obligații fiscale; avea dreptul la o stemă proprie etc.
Colonizarea germană
După cucerirea Banatului, autoritățile imperiale de la Viena au început un amplu proces de colonizare, folosind
în special germani catolici din Württemberg, Suabia, Palatinat, Luxemburg,Hessen, Alsacia, Lorena, Elveția,
Austria,etc, inclusiv foști hughenoți convertiți, între timp, la catolicism. Acești coloniști, care nu erau la origine
numai șvabi, au devenit cunoscuți sub numele generic de șvabi bănățeni. Clima neprimitoare a dus la o rată
crescută a mortalității, mulți dintre imigranți murind de malarie la 2–3 luni de la sosire. De aceea, pentru o
vreme, creșterea populației a fost asigurată doar din procesul de imigrare. Ca rezultat, ponderea germanilor
catolici a ajuns la un moment dat la 50% din totalul populației.
Fiind buni meșteșugari, germanii au dezvoltat industria și comerțul. În Timișoara, șvabii s-au stabilit mai ales în
Fabric, unde au dezvoltat puternic meșteșugăritul. Datorită nevoii de a asigura condiții bune de viață populației
colonizatoare, autoritățile austro-ungare au început o reorganizare a tuturor satelor din Banat, clădind în același
timp altele noi. Astfel, regiunea a devenit o rețea organizată, ordonată și cu o structură compactă. În cetate nu
au fost acceptați decât catolici. Populația sârbă și românească locuia în suburbii.
Comandanții cetății Timișoara

Franz Paul, conte de Wallis (1677–1737) – comandant între 1716–1729
Johann Friedrich Edler von Spring (d. 1732) – comandant între 1730–1732
Franz Anton Leopold von Engelshofen (1692–1761) – comandant între 1732–1740

Don Joan, conte de Escotti/Scotti (d. 1747) – comandant între 1740–1747
Emanuel Lorenz, baron de Vogtern/Voghtern (d. 1770) – comandant între 1747–1751
Franz Leopold Ludwig, conte de Thierheimb/Thürheim (1710–1782) – comandant între 1751–1752
Johann Sebastian, conte de Soro (d. 1761) – comandant între 1752–1761
Alexander, conte de Villars (d. 1767) – comandant între 1761–1767
Johann, conte de Soro (1730–1809) – comandant între 1767–1791
Canalul Bega
Dacă inițial apa a jucat un rol important în apariția așezării, dimpotrivă, în secolul al XVIII-lea, mlaștinile erau
considerate principala sursă a molimelor. Cele mai importante realizări teritoriale au ținut de hidrotehnică:
regularizarea debitelor râurilor și asanarea mlaștinilor. Între 1728 și 1732 cursul râului Bega a fost regularizat,
creându-se un canal navigabil între Timișoara și cursul inferior. Astfel, orașul a fost conectat, prin intermediul
râului Tisa și al Dunării, la rețeaua fluvială central-europeană, devenind apt să facă față transporturilor masive
înainte de apariția căii ferate. Prin urmare, lucrările de regularizare a cursului Begăi și Timișului și desecarea
mlaștinilor au schimbat radical imaginea orașului.
Epidemiile de ciumă și holeră
Orașul este lovit în martie 1738 de o cumplită epidemie de ciumă, care face un mare număr de victime
(aproximativ 1.000 din totalul de 6.000 de locuitori). Un incendiu devastator distruge aproape tot vechiul
cartier Palanca Mare, cel mai grav afectat de epidemie. Epidemiile de holeră și ciumă s-au repetat la diferite
intervale. Cimitirul înființat în 1723 ajunge neîncăpător și în anul 1749 este sfințit un nou cimitir, pe locul
actualului Parc Central. Și acesta se umple până în anul 1771, când este închis. În 1831 și 1836 o nouă epidemie
de holeră se abate asupra Timișoarei, împuținând ulterior numărul locuitorilor.
Revoluția de la 1848
Vezi și: Asediul Timișoarei (1849).
În 1848 izbucnește revoluția în Europa. În Imperiul Habsburgic aceasta a

avut un caracter preponderent național, maghiarii vedeau momentul
oportun pentru a ieși de sub autoritatea Casei Imperiale, în timp ce
minoritățile din regatul maghiar doreau să folosească momentul să se
desprindă de regatul maghiar. În acest an, trupele revoluționare maghiare
înfrâng trupele imperiale austriece din Transilvania și Banat, asediind timp
de 114 zile cetatea Timișoarei, fără a o cuceri. Totuși pierderile de vieți
umane și pagubele materiale au fost semnificative. Revoluția a fost
Armata ungară condusă de József înnăbușită în Banat și Transilvania prin intervenția trupelor imperiale. Ca
Bem este înfrântă de trupele o urmare directă a revoluției, Ungaria a fost pusă sub o administrație
imperiale aflate sub conducerea militară, unele provincii intrând, ca domenii ale coroanei, sub jurisdicția
mareșalului Julius Jacob von Haynau nemijlocită a Casei de Habsburg, printre acestea numărându-se și nou-
în bătălia de la Timișoara, 9 august înființata provincie „Voivodina sârbească și Banatul timișan” cu reședința
1849. în Timișoara.
Capitală a Voivodinei sârbești și a Banatului timișan
Anii 1849–1850 au însemnat pentru românii bănățeni și ardeleni anii protestelor. În această perioadă a fost
elaborată „Petiția generală din 13 februarie 1849”, semnată de șapte reprezentanți ai Transilvaniei și trei
reprezentanți ai Banatului, prin care se cerea unificarea tuturor românilor din Imperiul Habsburgic, cu o
administrație proprie. Însă, prin Constituția din 4 martie 1849, bănățenii au fost scindați în Voivodina sârbească
și Banatul timișan care aparțineau de Austria. Noua provincie imperială, a cărei existență fusese consfințită și
prin decretul imperial din 18 noiembrie 1849, era condusă atât militar, cât și civil, iar limba oficială era cea
germană. Timișoara a fost desemnată drept reședință a guvernatorului, iar orașul își menținea privilegiile
obținute ca oraș liber regesc. Prin desființarea vămilor interne, dar și prin vămile protecționiste impuse țărilor
vestice dezvoltate s-a creat un cadru favorabil dezvoltării economice din Imperiu, dezvoltând puternic zona și
favorizând un impuls economic ce va ajuta la reconstrucția suferită după revoluția de la 1848.
Timișoara avea acum diverse manufacturi (fabrica de bere, mori, fabrica de țesut mătase, săpun, covoare) și era
bine aprovizionată cu produse agricole din zona de câmpie a Banatului. Ca și consecință imediată, este introdusă
o linie de telegraf, iluminatul stradal cu gaz și orașul este legat prin cale ferată de rețeaua din Imperiu și de
portul de la Baziaș. În numai câțiva ani, aici se deschid bănci, se înființează Camera de Comerț.
La 15 noiembrie 1857 a fost deschisă calea ferată Timișoara–Seghedin. Călătoria de la Timișoara la Budapesta
dura 26 de ore, iar de la Timișoara la Viena 36 de ore.
Timișoara în Regatul maghiar (1860–1918)
În anul 1859 se întâmplă două evenimente importante, Unirea Principatelor

Române și războiul austro-franco-piemontez soldat cu înfrângerea Austriei,
fapt care a determinat o apropiere a împăratului de aristocrația maghiară.
Fruntașii români au aflat despre tratativele dintre austrieci și unguri în
privința Banatului, ca regiunea să fie trecută sub administrare maghiară.
Andrei Mocioni a cerut o audiență la împărat, a arătat că în Banat nu este Piața Domului, actuala Piață a
motivată o administrație maghiară unde populația este predominant de Unirii, în 1860
naționalitate română, apoi sârbă și maghiară. Între 18 și 19 noiembrie 1860, la
Timișoara a avut loc o întâlnire tot pe această temă, dar încorporarea
Banatului la Ungaria fusese deja decisă la Viena și era una din condițiile
pentru o mai strânsă apropiere de Ungaria, respectiv de aristocrația maghiară,
de care împăratul avea atâta nevoie pentru succesul politicii sale. Astfel, nici
memoriul din decembrie 1860, semnat de peste 12.000 de intelectuali,
negustori și meseriași din Banat, nici jalbele și doleanțele sârbilor nu și-au
gasit ecou. Prin patenta din 27 decembrie 1860, împăratul Franz Joseph I a Gara Timișoara-Iosefin, una din
decis anexarea Banatului la Ungaria. cele mai frumoase gări din
perioada Belle Époque
Pe data de 16 februarie 1868, se dau noi legi prin care se dispune ca limba țării
și a regiunii să se folosească în scris la toate dezbaterile judecătorești și
comunale, în școlile primare, medii și superioare. Comunele puteau să dispună liber asupra pășunilor comunale.
Orașele în care nu erau comunitați militare urmau să se organizeze ca și comunele grănicerești cu primari și
consilieri comunali. Ca primă măsură a fost evident o politică de maghiarizare, dar, totuși, pentru Timișoara
această epocă a reprezentat o perioadă de înflorire, sub aspect economic și demografic. Instituțiile de credit
investesc sume importante în dezvoltarea industriei locale, la trecerea în secolul al XX-lea aici există numeroase
întreprinderi: două fabrici de spirt, o turnătorie de fier, o fabrică de chibrituri, o fabrică de cărămizi, o fabrică de
gaz, o fabrică de lanțuri, o fabrică de pălării, o fabrică de ciocolată. Prin intermediul canalului Bega Timișoara
era legată, prin Tisa și Dunăre, la sistemul fluvial al Europei Centrale.
În data de 6 aprilie 1871 a fost dată în folosință calea ferată Timișoara–Arad. Durata călătoriei spre Budapesta se
reducea simțitor, față de ruta Timișoara–Jimbolia–Seghedin (inaugurată în 1857). Odată cu inaugurarea căii
ferate Timișoara–Caransebeș la 23 octombrie 1876 Timișoara devine nod de cale ferată.
Tot în această perioadă a fost introdus tramvaiul cu cai, telefonul, iluminatul public electric, s-au asfaltat
arterele mari de circulație. În 1899 s-a introdus la Timișoara tramvaiul electric. În timpul primarului Carol
Telbisz s-au dezvoltat inclusiv suburbiile cetății, unde existau manufacturi și meșteșugari pricepuți. Pentru că
Timișoara și-a pierdut importanța militară și deoarece era nevoie de o lărgire a spațiului, a avut loc
defortificarea cetății. Au fost demolate rând pe rând vechile porți ale cetății, au fost construite bulevarde de
legătură cu suburbiile, iar acestea au fost înghițite rând pe rând de marele oraș.
Secolul al XX-lea
Primul Război Mondial
Anii Primului Război Mondial au adus multiple greutăți în viața populației timișorene. Nivelul de trai a scăzut
rapid datorită creșterii masive a prețurilor. Spre exemplu, prețul pâinii a crescut de patru ori în timpul
războiului, al făinii de șapte ori, al cartofilor de 14 ori. Inflația accentuată a redus drastic veniturile reale ale
populației. Din cauza repetatelor rechiziții, rațiile alimentare puse la dispoziția locuitorilor au fost mereu
micșorate, devin insuficiente și aduc numeroase familii în pragul foametei. Pe baza unor legi excepționale sunt
suprimate aproape total și puținele libertăți cetățenești existente. O parte a întreprinderilor industriale a fost
militarizată și orientată spre producția de război. A sporit durata zilei de lucru și s-a extins utilizarea muncii
femeilor și copiilor în fabrici, în locul bărbaților trimiși pe front. Până în ianuarie 1918, din Timișoara au fost
mobilizați și trimiși pe front 12.832 de bărbați, dintre care mulți nu s-au mai întors la familiile lor. Mii de femei
au rămas văduve, mii de copii au rămas orfani. Pe fondul acestui tablou sumbru, marcat de numeroase lipsuri și
pierderi de vieți omenești, nemulțumirile acumulate izbucnesc în agitații de stradă, în frământări sociale. În 2
decembrie 1917 peste 4.000 de oameni au ieșit în stradă și au cerut încheierea imediată a păcii, încetarea
războiului.
Republica bănățeană
Sfârșitul Primului Război Mondial a văzut populația Timișoarei într-o stare extrem de tensionată. La 31
octombrie 1918 are loc o mare demonstrație de stradă la Timișoara. În aceeași zi, în sala cazarmei militare are
loc o întrunire a celor mai importante personalități politice și militare locale și se înființează un Consiliu
Național al Banatului, cu reprezentanți ale celor mai importante etnii din Banat: români, sârbi, germani și
unguri.
Cu o zi înainte, Otto Roth, membru în conducerea Partidului Social Democrat din Ungaria și locotenentul
colonel Albert Bartha, șeful Statului Major al Comandamentului Militar Timișoara, au participat, în Budapesta,
la întrunirea liderilor politici maghiari. Întorși la Timișoara, au convorbiri, în seara de 30 octombrie, cu fruntașii
maghiari locali și decid ca la adunarea populară din ziua următoare, care încheia demonstrația de stradă, să
proclame Republica Banat, un stat ce urma să fie organizat urmând modelul elvețian și să înființeze Sfatul
Poporului din Banat. Lider avea să fie Otto Roth, iar comandant al armatei Albert Bartha. La adunarea din 31
octombrie, Otto Roth proclamă Republica bănățeană. În martie 1919 Otto Roth îi propune comandantului
trupelor franceze Franchet d'Esperey, crearea unui Banat independent, sub protecția Franței. În 1919 Banatul a
fost împărțit între România și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (numit mai târziu Iugoslavia). Mai târziu,
o ultimă încercare de independență vine din partea germanilor din Banat, care în data de 16 aprilie 1920 trimit o
petiție la Conferința de Pace de la Paris, cerând reinstituirea republicii, care ar fi inclus nu doar Banatul, ci și
regiunea vecină Bačka. Noua republică urma, după planurile germanilor, să fie împărțită în cantoane care să fie
administrate de grupurile etnice majoritare din fiecare canton. Conferința de Pace de la Paris a refuzat însă
această propunere. Republica Banat, însă, nu era agreată de o parte a românilor care doreau unirea Banatului cu
Regatul român. Aurel Cosma, liderul românilor din Banat, a răspuns deciziilor lui Otto Roth astfel: Noi,
românii, nu putem primi propunerea domnului Otto Roth. Aspirațiile neamului nostru ne îndeamnă să
urmăm altă cale. Vom constitui Consiliul nostru național. Fruntașii românilor părăsesc consfătuirea și, într-o
întrunire separată, alcătuiesc Consiliul Militar Național Român, având ca președinte pe Aurel Cosma.
Tot în ziua de 31 octombrie s-a constituit Sfatul Național Militar al Șvabilor din Banat, având ca lider pe
locotenentul colonel Albert Fuchs. În seara de 31 octombrie, mii de români din Timișoara și satele învecinate
participă la o impresionantă adunare națională în Piața Libertății. Aprobă cu ovații cuvintele rostite de Aurel
Cosma: De astăzi înainte s-au rupt pentru totdeauna lanțurile robiei națiunii române. Consiliul Militar
Național Român se impune încă din primele zile cu o importantă forță politică, iar prin Comitetul Executiv a
susținut interesele locuitorilor români și va acționa cu hotărâre pentru unirea Banatului cu România. Va avea o
contribuție majoră la impulsionarea procesului de instaurare a conducerii politico-administrative în localitățile
bănățene. Într-un comunicat adresat populației arată că s-a atașat Consiliului Național Român Central de la
Arad și va recunoaște numai dispozițiile acestuia. Era o declarație fermă prin care respingea ideea autonomiei
Banatului sub forma Republicii bănățene și totodată o exprimare limpede a voinței de unire cu România.
La mijlocul lunii noiembrie situația din Timișoara se complică și mai mult. În baza unei Convenții Militare
semnate la Belgrad, armata maghiară trebuia retrasă la nord de râul Mureș. Teritoriul evacuat trebuia ocupat de
forțele aliate. Pe acest temei, unitățile militare sârbe intră în Banat și la 14 noiembrie 1918 ocupă Timișoara.
Comandamentul sârb preia administrația militară, dizolvă Gărzile naționale, iar mai târziu preia și administrația
civilă.
Unirea Banatului cu Regatul român
În 28 iulie se instalează administrația română în Banat, iar în 3 august

1919 intrau în Timișoara primele unități ale armatei române, în ziua
următoare Regatul român încheind tratatul cu puterile aliate în urma
căruia Banatul intra în granițele României Mari. În urma măririi
considerabile a teritoriului, România devenea un stat multietnic în care
procentul cetățenilor de altă naționalitate decât cea română era 24%.
Deși majoritatea locuitorilor Banatului era reprezentată de români, în
Timișoara situația era alta în această vreme. Un alt aspect important,
care ar trebui cercetat, este încadrarea orașului în sfera culturală
românească, dat fiind faptul că locuitorii Timișoarei trăiseră atâta timp 3 august 1919 – intrarea armatei române
în Timișoara
într-o alta sferă culturală, caracterizată printr-un alt set de valori.
Se poate constata faptul că, după unire, a avut loc modificarea structurii etnice a orașului cauzată de noile
drepturi de stabilire a tuturor românilor mărginași Timișoarei, în cadrul noului oraș, din cauza desvoltării
orasului și înglobării comunelor adiacente sub forma de noi cartiere (Mehala, Iosefin etc.). Astfel, dintr-o
populatie de aproximativ 9% (1910 – populația totală: 72.000 de locuitori), populația românească ajunge până
în 1990 la 82% (populația totală: 351.000 de locuitori). În anii care au urmat unirii s-a avut în vedere asigurarea
unui cadru economico-financiar, administrativ și legislativ comun întregii Românii, majoritatea locuitorilor
germani, maghiari, sârbi integrându-se în structurile sistemului social-politic românesc. Astfel, după unire,
România a devenit un stat multietnic, în 1918 24% din populație fiind de altă enie decât cea română.
Timișoara interbelică
Perioada interbelică a însemnat pentru Timișoara o etapă de remarcabil progres economic, edilitar, cultural,
spiritual. Integrată în România Mare, aflată pe coordonatele unui regim politic democratic, Timișoara se
impune ca un centru urban modern, cu o viață publică complexă și dinamică, în care buna înțelegere etnică și
confesională s-a asociat cu un spirit creator, cu un interes mereu sporit pentru cultură și valorile civilizației
europene. Datorită respectării libertăților cetățenești, înscrisă în Constituția din anul 1923, Timișoara s-a definit
în societatea românească ca un model de conviețuire a locuitorilor, ca un exemplu de participare
nediscriminatorie și efectivă a oamenilor la activitățile orașului. Se menține și se accentuează spiritul de ordine,
bazat pe muncă și moralitate, pe disciplină și respect reciproc, grăbind integrarea deplină în structurile
regimului social-politic românesc. În peisajul economic apar zeci de întreprinderi industriale, unități
comerciale, bancare etc. Zeci de instituții școlare cu limbile de predare română, maghiară, germană, sârbă,
ebraică asigură instruirea, fără opreliști, a tinerei generații. Zeci de asociații culturale și confesionale fac posibilă
manifestarea nestânjenită a tradițiilor naționale și dezvoltă un model de civilizație europeană modernă.
Anii interbelici au fost marcați de multiple împliniri pentru locuitorii orașului. La 15 noiembrie 1920 Timișoara
devine centru universitar, prin Decretul semnat de Regele Ferdinand I, întemeindu-se Școala Politehnică. În 11–
13 noiembrie 1923 timișorenii fac o primire sărbătorească Regelui Ferdinand I, Reginei Maria, prim-ministrului
Constantin I. C. Brătianu. În octombrie 1925 Timișoara găzduiește cea mai mare expoziție zootehnică organizată
până atunci de Regatul României. Prezentă la eveniment, familia regală pune acum și piatra de fundament a
Bisericii Ortodoxe Române din Mehala.
Populația orașului se manifestă plenar pentru apărarea integrității statului național român, a valorilor și
instituțiilor democratice. Au fost organizate impresionante adunări populare pentru condamnarea intențiilor
revizioniste. În 16 decembrie 1934 s-a desfășurat adunarea inițiată de Liga antirevizionistă din România.
Participă zeci de mii de locuitori. Mulțimea depune jurământ solemn că „se leagă în fața lui Dumnezeu să apere
cu orice sacrificiu fruntăriile României întregite”. O semnificație aparte are marea întrunire antifascistă din 24
mai 1936. Și acum participă zeci de mii de oameni. În 4 octombrie 1936 s-a desfășurat altă adunare populară
antirevizionistă. Potrivit relatărilor vremii, au fost prezenți 40.000–50.000 de oameni, alături de Iuliu Maniu,
Ion Mihalache, N. Lupu, Sever Bocu, Mihai Popovici etc. Se aprobă acum o moțiune prin care se proclamă
„voința neclintită pentru păstrarea și apărarea în orice fel a hotarelor de azi ale României, statornicite pentru
vecie potrivit poruncilor Dreptății”. Populația orașului a contribuit în anii 1938–1940 cu mari sume de bani
pentru dotarea corespunzătoare a Armatei Române și fortificarea graniței de vest.
O preocupare importantă s-a orientat spre afirmarea Timișoarei în plan cultural și spiritual. În 18 ianuarie 1922,
din inițiativa Primăriei orașului, elita intelectuală pune bazele Comitetului Artistic Regional care va milita
pentru afirmarea valorilor culturale ale Banatului. O contribuție majoră are Sfatul Parlamentarilor Bănățeni,
constituit cu scopul să susțină construirea Catedralei Ortodoxe Române în Timișoara; înființarea Asociației
Culturale a Banatului, înființarea Universității de Vest, a Academiei de Agricultură, reconstituirea Mitropoliei
Banatului etc. Stăruințele, mereu repetate, ale locuitorilor orașului s-au materializat în valoroase și
semnificative acte culturale. În 21 noiembrie 1934, mii de oameni au luat parte la dezvelirea bustului
luptătorului național Vicențiu Babeș, monument așezat în Parcul Central al orașului. În 13 septembrie 1936 s-a
dezvelit bustul lui Alexandru Mocioni, una dintre cele mai importante personalități ale Banatului. Monumentul
a fost înlăturat mai târziu de autoritățile comuniste. La 20 decembrie 1936, în cadrul unei ceremonii solemne, în
prezența a zeci de mii de oameni și a președintelui Senatului, Alexandru Lapedatu, episcopul Andrei Magieru
sfințește piatra fundamentală a Catedralei Ortodoxe (Mitropolitane) Române. A fost un moment de emoționantă
sărbătoare pentru populația orașului. Peste doi ani, la 28 august 1938, episcopul Andrei Magieru a sfințit, în
prezența unei mari mulțumi, cele șapte clopote ale Catedralei, simbolizând cele șapte taine ale Legii celei Noi.
Tot atunci sfințește și crucile care vor împodobi turlele Catedralei, simbolizând îngerii păzitori și ocrotitori ai
comunității timișorene. Strădanii importante, rămase însă neîmplinite în perioada interbelică, au fost depuse
pentru construirea Palatului Cultural, înființarea postului de radio Timișoara, înființarea Universității de Vest, a
Academiei de Agricultură.
Al Doilea Război Mondial
Progresul general al municipiului Timișoara și prosperitatea înregistrată

de o parte importantă a populației în perioada interbelică vor fi simțitor
afectate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Anul 1940, cu
gravele pierderi teritoriale suferite de România, provoacă în rândul
românilor timișoreni profunde nemulțumiri și permanentă contestare a
nedreptăților impuse țării. La 3 septembrie 1940, o mare demonstrație
populară organizată în centrul orașului, întrunește peste 10.000 de
oameni care protestează împotriva Dictatului de la Viena.
Prizonieri de război macedoneni în
Intrarea României în război în iunie 1941 aduce asupra populației orașului tabăra germană din Timișoara, mai
o serie de neajunsuri. Mii de bărbați au fost mobilizați și trimiși pe front; 1941
sute de familii sunt îndoliate; o serie de întreprinderi sunt obligate să-și
orienteze producția spre cerințele războiului; numeroase fabrici
întâmpină mari dificultăți în obținerea materiei prime. Deși Timișoara nu s-a confruntat cu lipsuri majore la
produsele de consum, iar populația a fost aprovizionată ritmic cu produse alimentare, cerințele războiului au
obligat Primăria să adopte măsuri de raționalizare a consumului.
În iunie 1944 războiul se răspândește până la Timișoara. În noaptea de 16/17 iunie 1944 are loc primul
bombardament efectuat de Aliați asupra orașului. Au fost aruncate atunci doar bombe incendiare. Locuitorii,
instruiți din timp, s-au refugiat în adăposturi, suferind pierderi minime. În zilele următoare, bombardamentele
se repetă cu intensitate sporită; se aruncă bombe incendiare și explozive, fiind provocate pierderi materiale și
umane. Bombardamentul din 3 iulie a fost cel mai violent și devastator. În valuri succesive, bombardierele
aruncă sute de bombe asupra orașului. Centrul municipiului, Gara de Nord, Mehala, Iosefin sunt puternic lovite,
provocând sute de morți și răniți și mari distrugeri. După 3 iulie atacurile continuă, dar de mică intensitate. În
noapte de 30/31 octombrie 1944 Timișoara este lovită de aviația germană, fiind distruse 188 de imobile
particulare și uciși 10 oameni. Sute de imobile au fost distruse și peste 4.000 de locuitori au fost sinistrați în
urma bombardamentelor din vara și toamna anului 1944.
După lovitura de stat din 23 august 1944, Timișoara trece prin alte momente dificile. Ca nod feroviar și rutier, cu
potențial industrial însemnat, orașul avea valoare strategică pentru forțele militare hitleriste. În 26 august 1944,
personalul Comandamentului german din Timișoara, luat prin surprindere de ostașii români, s-a predat fără să
opună rezistență. Însă, începând cu 11 septembrie 1944, timp de o săptămână, unitățile hitleriste și cele
maghiare declanșează acțiuni ofensive repetate pentru a se apropia și ocupa Timișoara, apărată de Divizia 9
Cavalerie Română. Cu mari pierderi în tehnică și oameni, se apropie de periferiile orașului. În 16 septembrie,
tancurile germane intră în Chișoda, Giroc, Ronaț, Mehala, Freidorf, Fratelia. Un cerc de foc se strânge în jurul
Timișoarei. O parte din populație se refugiază spre Lugoj. Apărătorii români rezistă, resping asalturile inamice
cu sacrificiul a 352 de ostași și ofițeri. Timișoara nu a putut fi cucerită. Luptele au continuat și în zilele
următoare, dar bătălia pentru Timișoara a fost câștigată definitiv de Armata Română. Din septembrie 1944 și
odată intrarea trupelor sovietice în oraș, cursul istoriei Timișoarei va lua un alt drum timp de patru decenii și
jumătate.
Timișoara sub regimul comunist
Timișoara în timpul ocupației militare sovietice
După terminarea războiului, Timișoara intră sub ocupație sovietică pentru aproape 14 ani (1944–1958).
Unitățile militare sovietice se instalează în cazărmi și în cele mai spațioase imobile. Sunt ani marcați de mari
lipsuri materiale, de terorizarea fizică și psihică a populației, de umilire și frică, de anulare a drepturilor
cetățenești. Încă din toamna anului 1944 se impune orașului un statut de ocupație militară. Deși Guvernul
României a precizat clar (29 septembrie 1944) raporturile dintre populație și unitățile sovietice, în realitate
militarii sovietici au pătruns de nenumărate ori în casele locuitorilor și în magazine particulare, și sub
amenințarea armei au luat importante bunuri materiale.
Ca oraș la granița de vest a țării, cu o numeroasă populație de origine etnică germană, ca oraș bine cunoscut prin
tradiția democratică, Timișoara va suporta din plin metodele „puterii roșii” și consecințele ocupației sovietice.
Începând cu 28 septembrie 1944 s-a trecut la confiscarea întreprinderilor, magazinelor, autovehiculelor,
bunurilor aparținând locuitorilor germani din Timișoara. A urmat deportarea femeilor și bărbaților de origine
etnică germană în lagărele de muncă din URSS. În locuințele acestora se instalează ofițeri sovietici. În 29
decembrie 1944 s-a înființat Comisia pentru purificarea administrației municipale și a unor întreprinderi
timișorene. Se declanșează de acum un val de epurări, arestări și o violentă propagandă de „demascare” a celor
cunoscuți pentru convingerile lor democratice, propagandă care devine o preocupare zilnică a celor care
considerau „marele prieten de la răsărit” ca salvator al României. Prin Decretul Lege 1640/1945 numeroși
timișoreni (bărbați între 17–45 de ani, femei între 17–30 de ani) au fost ridicați și deportați în lagăre de muncă,
iar în întreprinderile industriale și comerciale sunt numiți administratori de supraveghere. Profesori
universitari, medici, ingineri, avocați, artiști, tehnicieni, muncitori, funcționari, precum și legionari sau membri
ai partidelor liberal și național-țărănesc sunt trecuți pe liste cu „dușmani ai clasei muncitoare” și persecutați.
Perioada 1948–1958, până la plecarea trupelor sovietice din țară, s-a identificat cu procesul de sovietizare, cu
aplicarea metodelor staliniste și cu terorizarea brutală a mii de locuitori ai Timișoarei. Au fost ani de umilințe,
suspiciune și teamă, de enormă încordare și tensiune psihică. În plus s-au adăugat drastice măsuri de
restricționare a bunurilor de consum, motivate de cerința trimiterii lor în URSS, potrivit Convenției de
Armistițiu.
Eliberarea de comunism
Spre sfârșitul anului 1989, îndeosebi în vestul României, populația aflase, de la posturile de televiziune externe
(maghiare, iugoslave) și emisiunile în limba română de la Radio Europa Liberă și Vocea Americii, de schimbările
din Europa. Așa a fost posibil ca un eveniment aparent banal (evacuarea arbitrară a pastorului timișorean al
Bisericii reformate László Tőkés fixată pentru data de 15 decembrie 1989) să devină pretext pentru o revoltă
populară în Timișoara, transformată apoi, prin radicalizare, în revoluție.
În data de 16 decembrie 1989 la Timișoara s-a declanșat revoluția care

avea să ducă la înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu și a regimului comunist
din România. Inițial s-a format o mișcare de protest împotriva mutării
forțate a pastorului reformat László Tőkés. Atât enoriași, cât și trecători s-
au adunat în fața parohiei acestuia în semn de protest. La scurt timp însă,
protestul s-a transformat într-unul împotriva întregului sistem și s-au
scandat pentru prima dată lozinci anticomuniste. Mișcarea a luat rapid
amploare și în centrul orașului s-au adunat zeci de mii de revoluționari.
Protestatari pe strada Emanoil
Pe 20 decembrie 1989, Timișoara a fost declarată primul oraș din România Ungureanu în timpul Revoluției din
liber de comunism, în urma unor confruntări sângeroase soldate cu 126 de 1989
[9]
morți și alte câteva sute de răniți. Aceste evenimente au dus la căderea
regimului ceaușist o săptămână mai târziu. Schimbările care au avut loc la
nivelul clasei politice au dus la noi proteste din partea timișorenilor, proteste ce au culminat cu redactarea
controversatei Proclamații de la Timișoara, în martie 1990. Cerințele timișorenilor se sintetizau în punctul 8 al
proclamației, prin care se cerea ca foștii activiști ai PCR să nu mai poată candida la funcții publice în stat. Acest
punct însă nu a fost pus niciodată în aplicare.
„…Ce s-a petrecut în decembrie '89 n-a fost o revoluție, ci o restaurație: geniul politic al poporului
român a atestat reașezarea în ordinea naturală. Asta s-a întâmplat atunci: o restauratio magna.
Fără să ignor jertfele de la Timișoara, mă opresc la manifestația din fața Comitetului Central, când
mulțimea a huiduit tiranul. Atunci s-a întâmplat un fenomen fundamental: reintrarea în ordinea
naturală a poporului român. Când mulțimea îi refuză tiranului încrederea, ăsta calcă în gol..…”
—Petre Țuțea
Geografie
Municipiul Timișoara este așezat la intersecția paralelei de 45° 47' latitudine nordică cu meridianul de 21° 17'
longitudine estică, aflându-se, ca poziție matematică, în emisfera nordică, la distanțe aproape egale de polul
nord și de ecuator și în emisfera estică, în fusul orar al Europei Centrale. Ora locală a orașului (considerată după
meridian) este în avans cu 1 h 25' 8" față de ora meridianului 0, Greenwich, dar se află în întârziere cu 34' 52"
față de ora oficială a României (ora Europei de Est).
Timișoara este așezată în sud-estul Câmpiei Panonice, în zona de divagare a râurilor Timiș și Bega. Privit în
ansamblu, relieful zonei Timișoara este de o remarcabilă monotonie, netezimea suprafeței de câmpie nefiind
întreruptă decât de albia slab adâncită a râului Bega (realizată artificial, prin canalizare). În detaliu, însă, relieful
orașului și al împrejurimilor sale prezintă o serie de particularități locale, exprimate altimetric prin denivelări,
totuși modeste, care nu depășesc nicăieri 2–3 m. În vatra orașului Timișoara cea mai înaltă cotă se află în partea
de nord-est, în cartierul Între Vii, la 95 m, iar punctul cel mai coborât la 84 m, în vestul cartierului Mehala.
Soluri și resurse de subsol
Învelișul de sol din zona Timișoarei este de o foarte mare diversitate, numeroasele tipuri și subtipuri
încadrându-se în clasele cernisoluri, luvisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, hidrisoluri, pelisoluri, vertisoluri și
protisoluri. Câmpia Banatului este dominată de solurile cu fertilitate ridicată (cernoziomuri, calcarice, cambice
și argice, preluvosoluri molice etc.), fără limitări în exploatare, constituindu-se astfel într-o importantă resursă
naturală pentru dezvoltarea producției agricole intensive. Sunt valorificate resursele de apă termominerală și
termală de la Timișoara și împrejurimi (Călacea, Buziaș, Ciacova, Ivanda etc.) În perioada postbelică au fost
exploatate și resursele de hidrocarburi, petrol și gaze naturale, cu centre de exploatare în nord-vest și vest, în
Câmpia Vingăi și Câmpia Arancăi.
Sunt exploatate resursele regenerabile de energie solară și fotovoltaică și energie eoliană, nivelul de dezvoltare
din acest domeniu menținându-se foarte ridicat, în special datorită eficientizării și introducerii de tehnologii
avansate, existând un potențial substanțial de creștere a utilizării acestor resurse în viitor.
Floră și faună
Vezi și: Lista rezervațiilor naturale din județul Timiș.
Spațiul timișorean se încadrează, din punct de vedere geobotanic, în zona pădurilor de stejar. În prezent, cu
excepția arealelor împădurite cu cer și gârniță (Pădurea Verde, Pădurea Bistra, Pădurea Giroc, Șag), teritoriul se
încadrează în silvostepa antropogenă ce caracterizează întreaga Câmpie Panonică. Peisajul este diversificat și de
apariția vegetației de luncă, de-a lungul principalelor râuri, în cadrul căreia predomină arborii de esență moale:
sălcii, plopi, anini. De remarcat este prezența parcului dendrologic Bazoșu Nou: rezervație forestieră cu o
suprafață de cca. 60,4 ha, situată la cca. 10 km SE de Timișoara, pe teritoriul constituit din rezervația propriu-
zisă (17,8 ha) și zona din jurul rezervației. Zona din jurul orașului este formată din câmpie, păduri și ierburi. Se
găsesc plante rare cum ar fi papucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a.
Fauna pădurilor cuprinde mamifere, reprezentate de insectivore și rozătoare. Păsările sunt numeroase, având
importanță cinegetică. Fauna de silvostepă și stepă prezintă un număr mare de specii de interes cinegetic
(iepurele, căprioara, prepelița, potârnichea, fazanul etc.). Timișoara dispune de singura grădină zoologică din
vestul țării. Deschisă pe tot parcursul anului, aceasta este amplasată în partea de nord-est a municipiului, în
Pădurea Verde, pe o suprafață de 6,34 ha de teren. În anul 2007, Grădina Zoologică a fost modernizată, cu
această ocazie s-au amenajat 16 habitate care adăpostesc 29 de specii și un număr de 144 de animale.[10]
Hidrografie
Teritoriul zonei Timișoara dispune de o bogată rețea hidrografică, formată din

râuri, lacuri și mlaștini.[11]
Principalul curs de apă este râul Bega, cel mai sudic afluent al Tisei. Izvorând
din Munții Poiana Ruscă, Bega este canalizată, iar de la Timișoara până la
vărsare este amenajată pentru navigație (115 km). Pentru regularizarea
debitului în limite care să îi permită satisfacerea funcțiilor pentru care a fost
concepută lucrarea, la Coșteiu a fost construit un nod hidrotehnic, a cărui Canalul Bega văzut de pe Podul
principală funcție este cea de regularizare a debitului, respectiv asigurarea Traian
transferului cantității de apă din Timiș în Bega. Canalul Bega a fost conceput
pentru accesul șlepurilor de 600–700 de tone și o capacitate anuală de
transport de 3.000.000 de vagoane.[11] Pentru a înlătura pericolul inundațiilor, lucrarea a fost completată
ulterior cu sistemul hidrotehnic de la Topolovățu Mic care, în perioadele de ape mari, dirijează surplusul de
debit înregistrat de Bega în râul Timiș.
Pe teritoriul orașului se găsesc și numeroase lacuri, fie naturale, formate în locul vechilor meandre sau în
arealele detasate (cum sunt cele de lângă colonia Kuntz, de lângă Giroc, Lacul Șerpilor din Pădurea Verde etc.),
fie de origine antropică (spre Fratelia, Freidorf, Moșnița, Mehala, Ștrandul Tineretului etc.), notabile prin
situarea lor pe linia de contact cu localitățile periurbane.[11]Fauna subacvatică din apele canalului Bega cuprinde
crapul, mreana, știuca, avatul, cleanul, roșioara, etc., constituind un suport natural pentru practicarea
pescuitului sportiv și de agrement.
Din punct de vedere al apelor subterane, se poate constata că pânza freatică a Timișoarei se găsește la o
adâncime ce variază între 0,5–4 m. Pânzele de adâncime cresc numeric, de la nord la sud, de la 4 la 9 m – până
la 80 m adâncime – și conține apă potabilă, asigurând cerințele necesare consumului urban. Apar, de asemenea,
ape de mare adâncime, captate în Piața Unirii (hipotermale), apoi la sud de Cetate și în cartierul Fabric
(mezotermale), cu valoare terapeutică, utilizate în scop balnear.
Climă
Timișoara se încadrează în climatul temperat continental moderat, caracteristic părții de sud-est a Depresiunii
Panonice, cu influențe submediteraneene. Trăsăturile sale generale sunt marcate de diversitatea și
neregularitatea proceselor atmosferice. Masele de aer dominante, în timpul primăverii și verii, sunt cele
temperate, de proveniență oceanică, care aduc precipitații semnificative. În mod frecvent, chiar în timpul iernii,
sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducând ploi și zăpezi însemnate. Din septembrie până în februarie
se manifestă frecvente pătrunderi ale maselor de aer polar continental, venind dinspre est. Cu toate acestea, în
Banat se resimte puternic și influența ciclonilor și maselor de aer cald dinspre Marea Adriatică și Marea
Mediterană, care iarna generează dezgheț complet, iar vara impun perioade de căldură toridă.
Temperatura medie anuală este de 10,6°C, luna cea mai caldă fiind iulie (21,1°C), rezultând o amplitudine
termică medie de 22,7°C, sub cea a Câmpiei Române, ceea ce atestă influența maselor de aer oceanic. Din punct
de vedere practic, numărul zilelor cu temperaturi favorabile dezvoltării optime a culturilor, adică cele care au
medii de peste 15°C, este de 143/an, cuprinse între 7 mai și 26 septembrie.
Aflându-se predominant sub influența maselor de aer maritim dinspre nord-vest, Timișoara primește o cantitate
de precipitații mai mare decât orașele din Câmpia Română. Media anuală, de 592 mm, este realizată îndeosebi
ca urmare a precipitațiilor bogate din lunile mai, iunie, iulie (34,4% din totalul anual) și a celor din lunile
noiembrie și decembrie, când se înregistrează un maxim secundar, reflex al influențelor climatice
submediteraneene. În perioada propice culturilor agricole, cad aproape 80% din precipitații, ceea ce constituie o
condiție favorabilă dezvoltării plantelor de cultură autohtonă.
Date climatice pentru Timișoara (1961–1990) [ascunde]

Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
2.3 5.6 11.9 17.6 22.8 25.7 27.8 27.6 24.0 18.1 10.3 4.2 16,5
Maxima medie °C (°F) (36,1) (42,1) (53,4) (63,7) (73,0) (78,3) (82,0) (81,7) (75,2) (64,6) (50,5) (39,6) (61,7)
−1.6 1.2 5.8 11.2 16.3 19.4 21.1 20.4 16.5 11.0 5.6 0.8 10,6
Media zilnică °C (°F) (29,1) (34,2) (42,4) (52,2) (61,3) (66,9) (70,0) (68,7) (61,7) (51,8) (42,1) (33,4) (51,1)
−4.8 −2.3 1.2 5.8 10.1 13.4 14.6 14.3 11.2 6.2 2.1 −1.7 5,8
Minima medie °C (°F) (23,4) (27,9) (34,2) (42,4) (50,2) (56,1) (58,3) (57,7) (52,2) (43,2) (35,8) (28,9) (42,4)
−35.3 −29.2 −20 −5.2 −5 2.2 5.9 5.0 −1.9 −6.8 −15.4 −24.8 −35,3
Minima istorică °C (°F) (−31,5) (−20,6) (−4,0) (22,6) (23,0) (36,0) (42,6) (41,0) (28,6) (19,8) (4,3) (−12,6) (−31,5)
Precipitații mm (inches)
40 36 37 48 65 76 64 50 40 39 48 50 593
(1.57) (1.42) (1.46) (1.89) (2.56) (2.99) (2.52) (1.97) (1.57) (1.54) (1.89) (1.97) (23,35)
9.8 9.3 4.4 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 3.7 7.2 34,4
Zăpadă cm (inches) (3.86) (3.66) (1.73) (0) (0) (0) (0) (0) (0) (0) (1.46) (2.83) (13,54)
Umiditate [%] 90 86 79 73 73 74 73 75 76 81 85 89 79
Nr. de zile cu precipitații
7 7 7 8 9 10 7 6 6 5 8 9 89
(≥ 1.0 mm)
Ore însorite 72.1 92.2 155.4 186.4 242.4 262.3 300.6 280.2 217.5 177.3 86.4 56.9 2.129,7
Sursa nr. 1: NOAA,[12] Deutscher Wetterdienst[13]
Sursa nr. 2: Institutul Național de Statistică (minime istorice, 1901–2000)[14]
Premierele Timișoarei
Articol principal: Cronologia istorică a Timișoarei.
1718 – atestarea fabricii de bere, cea mai veche de pe teritoriul actual al României[15]
1728 – începutul canalizării Begăi, cel mai vechi canal navigabil de pe teritoriul actual al României
1732 – Cartierul Fabric, prima zonă industrială de pe teritoriul actual al României
1737 - este dat în folosință primul spital din Timișoara, Spitalul Mizericordienilor
1745 – construcția spitalului orășenesc (cu 24 de ani înaintea Vienei și cu 34 de ani înaintea capitalei
Ungariei)
1760 – primul oraș al monarhiei cu străzile iluminate cu lămpi
1771 – primului ziar care a apărut pe teritoriul actual al României și totodată primul ziar german din sud-
estul Europei: Temeswarer Nachrichten
1815 – se înființează biblioteca tipografului Josef Klapka, prima bibliotecă publică de împrumut din Imperiul
Austriac[16]
{{nc|* 1854 – primul serviciu telegrafic într-un oraș de pe teritoriul României de azi
1855 – primul oraș al monarhiei habsburgice cu străzile iluminate cu gaz

1857 - primul oraș pe teritoriul actual al României conectat la rețeaua feroviară
1869 – primul tramvai tras de cai de pe teritoriul actual al României
1869 – primul oraș de pe teritoriul actual al României cu trafic fluvial regulat de pasageri și mărfuri
1881 – prima rețea de telefonie de pe teritoriul actual al României
1884 – primul oraș din Europa continentală cu străzile iluminate electric, cu 731 de lămpi[17]
1886 – prima stație de salvare din Ungaria și de pe teritoriul actual al României
1897 – primele proiecții cinematografice de pe teritoriul actual al României
1899 – al doilea tramvai electric într-un oraș din România de azi, după cel din București (1894)
1910 – prima hidrocentrală pe un curs de apă de pe teritoriul actual al României
1938 – prima mașină de sudat șine de cale ferată și tramvai din lume, invenție a prof. univ. Corneliu Micloși
1942 – prima linie de troleibuz din România
1953 – singurul oraș european cu trei teatre de stat în limbile română, maghiară și germană
1969 – primul computer alfanumeric din România
1989 – orașul declanșării Revoluției și primul oraș liber de comunism din România
1995 – realizarea fertilizării in vitro și a embriotransferului uman în România prin înființarea primului Centru
de Laparoscopie, Chirurgie Laparoscopică și Fertilizare in Vitro
Demografie
Din punct de vedere demografic, Timișoara se
definește, conform legii Zipf, ca oraș de rangul
2 la nivel național, alături de Iași, Constanța,
Cluj-Napoca și Brașov, cu funcții
macroteritoriale extinse și având cea mai
întinsă zonă urbană funcțională (cu excepția
Bucureștiului), de peste 5.000 km² și o
populație de 508.037 de locuitori.[18][19]
Populația municipiului reprezintă 45,07% din
populația județului Timiș, 16,07% din
populația regiunii de dezvoltare Vest și 1,44%
din populația totală a României.[19] Raportat
Componența etnică a Componența confesională
la populația urbană, populația municipiului
municipiului Timișoara a municipiului Timișoara
Timișoara reprezintă 25,7% din populația
Români (81,35%) Ortodocși (74,99%) urbană a regiunii și 2,61% din cea urbană a
Maghiari (4,87%) Romano-catolici (7,1%) țării.[19]
Germani (1,31%) Reformați (1,3%)
Sârbi (1,51%) Penticostali (2,04%)
Necunoscută (8,98%) După recensământului efectuat în 2011,
Greco-catolici (1,14%)
Altă etnie (1,95%) Baptiști (1,23%) populația municipiului Timișoara se ridică la
Necunoscută (9,4%)319.279 de locuitori, în creștere față de
Altă religie (2,75%)
recensământul anterior din 2002, când se
înregistraseră 317.660 de locuitori.[20]
Majoritatea locuitorilor sunt români (81,36%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (4,87%), sârbi
(1,52%) și germani (1,31%). Pentru 8,98% din populație nu este cunoscută apartenența etnică.[21] Din punct de
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,99%), dar există și minorități de romano-catolici
(7,11%), penticostali (2,05%), reformați (1,3%), baptiști (1,23%) și greco-catolici (1,15%). Pentru 9,41% din
populație nu este cunoscută apartenența confesională.[22]
Date ale Institutului Național de Statistică arătau că, la 1 ianuarie 2015, populația rezidentă a Timișoarei era de
333.613 locuitori.[23] Potrivit primarului Nicolae Robu, în Timișoara trăiesc cu 100.000 de persoane mai mult
decât arată datele oficiale, având în vedere că studenții și muncitorii nu își mai fac viză de flotant, fiind
neînregistrați.[24]
Migrație internă și magnetism
Conform Băncii Mondiale, Timișoara a fost în perioada 2001-2011 orașul regional din România care a avut cea
mai mare migrație și indice de magnetism. Potrivit datelor statistice furnizate, Timișoara reușește să atragă
anual circa 8.000 de locuitori noi, cei mai mulți venind din județele învecinate – Caraș-Severin, Hunedoara și
Arad și din județe mai îndepărtate, cum ar fi Mehedinți, Dolj, Gorj, Bihor, Vâlcea, Alba, Sibiu, Satu Mare și
Maramureș. De altfel, 46% din populația actuală a Timișoarei este formată din persoane care s-au mutat aici din
alte părți.[25]
Structura etnică
Timișoara s-a remarcat din cele mai vechi timpuri ca un oraș divers din punct de vedere etnic. La 1918, cea mai
mare comunitate era cea germană, urmată de maghiari, români, evrei, sârbi și multe alte comunități mai mici,
precum bulgari, slovaci, croați, cehi, sloveni, polonezi etc.[26] Cifrele și raporturile procentuale sunt azi mult
schimbate, însă aspectul multietnic al orașului persistă.
În municipiul Timișoara trăiesc cele mai mari comunități de germani și sârbi din România. Comunitatea
maghiară număra, la recensământul din 2011, peste 15.000 de locuitori. În ultimii ani, orașul înregistrează o
creștere semnificativă a numărului de azilanți, flotanți, refugiați, imigranți, dar și a numărului de angajați ai
unor firme internaționale, ceea ce face ca ponderea statistică să oscileze. Peste 7.000 de cetățeni străini din 124
de state ale lumii trăiesc în Timișoara.[27]
Recensământ[28] Structura etnică

Alte etnii
An Populație Români Germani Maghiari Sârbi Evrei Romi Slovaci Bulgari Ucraineni
(Nedeclarați)
1880 38.702 5.188 21.121 7.745 2.487 N/A N/A 416 N/A 29 1.716
1890 45.948 5.594 24.973 11.100 2.363 N/A N/A 332 N/A 27 1.559
1900 60.551 6.312 30.892 19.162 2.730 N/A N/A 288 N/A 13 1.154
1910 74.003 7.593 32.963 28.645 3.490 N/A N/A 341 N/A 149 957
1920 86.850 16.047 32.097 27.189 N/A 8.307 N/A N/A N/A N/A 3.210
1930 102.390 25.207 33.162 31.773 2.237 7.264 379 652 279 56 1.381
1941 125.052 46.466 37.611 24.891 N/A N/A N/A N/A N/A N/A 16.084
1956 142.257 75.855 24.326 29.968 3.065 6.700 122 575 280 56 1.310
1966 174.243 109.100 25.058 31.016 4.188 2.590 120 490 475 71 1.135
1977 269.353 191.742 28.429 36.724 6.776 1.629 1.109 404 942 299 1.299
1992 334.115 274.511 13.206 31.785 7.748 549 2.668 675 1.314 756 903
2002[29] 317.660 271.677 7.157 24.287 6.311 367 3.062 570 1.218 762 2.249
1.314
2011[21] 319.279 259.754 4.193 15.564 4.843 176 2.145 385 859 556
(28.679)
Structura confesională
Viața religioasă cunoaște vechi tradiții și o mare diversitate, municipiul Timișoara fiind reședința Arhiepiscopiei
Timișoarei, scaunul Mitropoliei Banatului.
Datorită tradiției multietnice și multiconfesionale, Timișoara este un oraș cu una dintre cele mai diversificate
structuri confesionale din România. În 2011 circa 80,6% din timișoreni s-au declarat ortodocși (marea
majoritate ținând de Biserica Ortodoxă Română, iar restul de Biserica Ortodoxă Sârbă) și 10% romano-catolici
(marea majoritate germani și maghiari). Urmează confesiunile penticostală cu 8.408 de adepți (2,6%),
reformată (2%, majoritatea maghiari), greco-catolică (în marea majoritate români) cu 4.191 de adepți. Sunt
reprezentate și diverse alte comunități mai mici, cum este cea evreiască (mozaică), cu o istorie de circa 450 de
ani, astăzi având aproximativ 300 de membri, în cea mai mare parte vârstnici. De asemenea, există în oraș un
număr mic de credincioși creștini ortodocși greci, armeni, precum și musulmani (arabi și turci). 359 de
timișoreni s-au declarat atei.
Politică și administrație
Articol principal: Guvernarea locală din Timișoara.
Municipiul Timișoara este administrat de un primar și un consiliu local

compus din 27 de consilieri. Primarul, Dominic Fritz, de la Uniunea Salvați
România, a fost ales în 2020. În 2003 au fost înființate „consiliile
consultative de cartier” ca „instrumente de participare cetățenească pentru
îmbunătățirea procesului decizional în administrația publică locală, în
scopul realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii și proiecte de
interes public local”.[30] Conform alegerilor locale din 2020 consiliul local
are următoarea componență pe partide politice:[31] Dominic Fritz, primarul municipiului
Timișoara din 2020, în seara
Partid Consilieri Componența Consiliului câștigării alegerilor (27 septembrie
Alianța 2020 USR-PLUS 13 2020)
Partidul Național Liberal 9
Partidul Social Democrat 2
PRO România 2
Vezi și: Lista primarilor Timișoarei.

Primele alegeri libere din Timișoara post-comunistă au avut loc în 1992. Câștigător a fost Viorel Oancea, de la
Partidul Alianța Civică (PAC), ulterior fuzionat cu PNL. Acesta s-a remarcat prin faptul că a fost primul ofițer
care a vorbit mulțimii de revoluționari adunați în Piața Operei. La alegerile din 1996 fotoliul de primar a fost
câștigat de Gheorghe Ciuhandu, din partea PNȚCD. Acesta a deținut patru mandate, după ce a câștigat și
alegerile din 2000, 2004 și 2008. Din 2012 până în 2020, primar al Timișoarei a fost Nicolae Robu.
Organizarea administrativă
Forma de organizare administrativă a Timișoarei în perioada

interbelică a fost cea de plasă, aceasta având numele de plasa
Timișoara, orașul fiind reședința județului Timiș-Torontal.
Astăzi, în România, nu există unitate administrativă
subdivizionară echivalentă pentru plasă, corespunzător
nivelului LAU al Nomenclaturii Unităților Teritoriale
Statistice din Uniunea Europeană.
Tradițional, Timișoara era împărțită în zece cartiere care

astăzi nu au nicio funcție administrativă.
Suprafață Nume Nume Nume

Cartier Înființare
(ha) românesc german maghiar
I 480 Cetate Innere Stadt Belváros 1723[32] Harta celor zece cartiere istorice ale Timișoarei
II 1017 Fabric Fabrikstadt Gyárváros 1744[33]
III 668 Elisabetin Elisabethstadt Erzsébetváros 1718[34]
IV 442 Iosefin Josefstadt Józsefváros 1744[35]
V 205 Mehala Franzstadt Újváros 1910[36]
VI 231 Fratelia Neu-Kischoda Újkissoda 1948
VII 156 Freidorf Freidorf Szabadfalu 1950
Kardos-
VIII 67 Plopi Kardos-Telep 1951
Kolonie
Ghiroda
IX 72 Neu-Giroda Újgiroda 1951
Nouă
Ciarda Rote
X 102 Vörös Csárda 1953
Roșie Tscharda
Pe lângă cele menționate, în secolele XX și XXI au apărut o serie de cartiere noi:
Listate în ordine alfabetică
Aradului Modern
Odobescu
Blașcovici
Olimpia-Stadion
Braytim (primul cartier rezidențial construit după
1989)[37] Plăvăț
Bucovina Ronaț
Circumvalațiunii Soarelui (construit în anii '80)[37]
Complexul Studențesc Steaua
Girocului (construit între anii 1970–1985)[37] Șagului (construit în anii '60)[37]
Kuncz Tipografilor
Lipovei Torontalului
Dâmbovița UMT
Sistemul executiv
În municipiul Timișoara își au sediul următoarele instituții publice care își exercită jurisdicția în teritoriu:
Administrația Bazinală de Apă Banat [38], Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest [39], Agenția de Plăți și
Intervenție pentru Agricultură Timiș [40], Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă [41], Agenția
Regională pentru Protecția Mediului [42], Casa Județeană de Pensii [43], Comisariatul Regional al Protecției
Consumatorilor pentru Regiunea de Vest [44], Compartimentul de Inspecție Teritorială pentru Resurse Minerale
[45], Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice [46], Direcția Regională de Drumuri și Poduri [47], Direcția
Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale [48], Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu [49],
Direcția Județeană pentru Sport și Tineret [50], Direcția Județeană pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală [51],
Direcția Regională de Statistică [52], Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Timiș [53],
Garda Financiară Timiș [54], Inspectoratul de Poliție Timiș [55], Inspectoratul de Jandarmerie Timiș [56],
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră [57], Inspectoratul de Stat în Construcții Timiș [58], Inspectoratul
pentru Situații de Urgență Banat [59], Inspectoratul Școlar Județean Timiș [60], Inspectoratul Teritorial de
Regim Silvic și de Vânătoare [61], Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor
[62], Inspectoratul Teritorial de Muncă [63], Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație
[64], Structura Teritorială pentru Probleme Speciale [65], Oficiul Județean pentru Studii Pedologice și
Agrochimice [66], Oficiul Județean pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie [67], Oficiul Județean pentru
Finanțarea Dezvoltării Rurale și Pescuit [68], Organismul Intermediar Regional Vest [69].
Zona metropolitană
Articol principal: Zona metropolitană Timișoara.
Zona metropolitană Timișoara este un proiect care vizează crearea unei unități administrative integrate între
municipiul Timișoara, orașul Recaș și alte 26 de comune învecinate.[70] Odată înființată, zona metropolitană va
mări de 18 ori suprafața Timișoarei și va avea o populație de cca. 470.000 de locuitori.
Mai multe comune învecinate cu municipiul Timișoara au cunoscut în ultimii ani o dezvoltare semnificativă.
Comunele Ghiroda, Giroc, Dumbrăvița, Chișoda, Moșnița Nouă și Utvin au ajuns suburbii ale municipiului
datorită dezvoltării facilităților, utilităților și a infrastructurii, alipindu-se teritorial de oraș. Alte comune au
cunoscut și ele o dezvoltare semnificativă, cel mai corect fiind încadrate la o zonă periurbană aflată în planul
secund față de municipiul Timișoara, împrumutând, de asemenea, caracteristici urbane specifice. Printre
acestea se numără: Giarmata, Săcălaz, Remetea Mare, Sânmihaiu Român, Sânandrei, Șag, Dudeștii Noi, Parța,
Pădureni ș.a.
La nivel național, Timișoara a fost recunoscută ca cel mai mare centru polarizator în regiunea de dezvoltare
Vest. Acest fapt a fost consemnat prin HG nr. 998/27 august 2008 pentru desemnarea polilor naționali de
creștere în care se realizează cu prioritate investiții din programele cu finanțare comunitară și națională,
Timișoara fiind declarată polul național de creștere al regiunii Vest.[71] Polul de creștere Timișoara s-a conturat
ca a doua mare aglomerație urbană a României (după București) din punct de vedere al performanțelor social-
economice înregistrate în ultimele două decenii.[19]
În ultimii 20 de ani, Timișoara și-a extins hotarele cu circa 8%, ceea ce înseamnă aproximativ 1.000 de hectare,
datorită construirii de noi cartiere sau zone de locuit la case sau blocuri – ansambluri rezidențiale.[72] Limitele
orașului au fost mutate spre exterior în anul 2006 cu aproape 6 km. Cea mai mare extindere a avut loc înspre
comuna Șag.
Conurbația Timișoara–Arad
În august 2016, primarii Gheorghe Falcă și Nicolae Robu au semnat actul de înființare a metropolei Timișoara–
Arad, prima de acest gen din România, parte a strategiei integrate de dezvoltare Timișoara Vision 2030,[73]
realizată cu sprijinul Băncii Mondiale, al Agenției de Dezvoltare Regională Vest și al Federației Zonelor
Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România.
Proiectul era în discuții încă din anul 2006 și implica unirea zonelor
metropolitane Timișoara și Arad.[74] Populația binomului atinge astăzi peste
800.000 de locuitori.[75]
Internațional
Timișoara este membră a rețelelor EU Core Cities[76], European Cities[77],

European Marketing Cities[78] și Advancing Public Transport Cities[79].
Economie
Articol principal: Economia Timișoarei.
Timișoara este unul dintre cele mai dinamice centre economice și comerciale din
Conurbația Timișoara–Arad
România,[80] cu tradiție istorică în comerț, transporturi, educație, comunicații și
turism, fiind orașul românesc cu cel mai
ridicat standard al vieții.[81] Prin
funcțiunile sale complexe, orașul Timișoara
polarizează un teritoriu mai larg, fiind cel
mai mare centru economic, științific și
cultural din regiunea de dezvoltare Vest,
concentrând 25,8% din populația urbană,
peste 30% din producția industrială, cca.
35% din activitățile comerciale și 70% din
studenții din regiune.[19]
Principalele atuuri ale Timișoarei sunt forța

de muncă înalt calificată, infrastructura
dezvoltată, competivitatea mediului de
afaceri, rata antreprenorială ridicată, piața
locală stabilă, poziția geografică, caracterul
cosmopolit și tradiția culturală.
Timișoara s-a afirmat ca puternic centru

economic în secolul al XVIII-lea, odată cu
instalarea administrației habsburgice.
Colonizarea cu șvabi, diversitatea etnică și
religioasă, reconstrucția cetății, dar și
sistemul legislativ favorabil proprietății
Vedere a ansamblului urbanistic Iulius Town dinspre Piața Consiliul Europei
private au determinat formarea unui
puternic țesut de meșteșugari și
comercianți. [19] Când revoluția industrială a început să se manifeste, Timișoara prezenta toate condițiile
favorabile pentru adoptarea ei.[19] Rând pe rând au fost introduse cele mai moderne inovații ale vremii. Micile
ateliere meșteșugărești au lăsat locul industriei mijlocii și mari. Un al doilea atu important l-a constituit Canalul
Bega. Acesta a constituit un avantaj competitiv necesar dezvoltării comerțului, permițând traficul de mărfuri pe
apă, legătura pe Dunăre și comerțul atât cu Europa, dar și cu restul lumii, prin porturile de la Marea Neagră. În
1857 la Timișoara a ajuns și calea ferată, completând astfel toate premisele necesare dezvoltării economiei
industriale moderne. Însă acest model economic specific, dezvoltat în mod organic de-a lungul a aproape 250 de
ani, a luat fine în 1948 odată cu naționalizarea, suprimarea proprietății individuale și instaurarea economiei de
stat planificate.[19] Timișoara a fost succesiv masiv industrializată, urmărind însă criterii diferite de dezvoltarea
precedentă.
După căderea regimului comunist, sectorul industrial din Timișoara continuă să furnizeze peste 4% din
producția industrială națională. Caracteristic economiilor de piață avansate, sectorul serviciilor acoperă un
procent tot mai mare din economia timișoreană.
În prezent, Timișoara cunoaște o dezvoltare economică fără precedent, datorată investițiilor străine din
sectoarele de automotive, înaltă tehnologie și IT. Într-un articol din 2005, revista franceză L'Expansion a numit
Timișoara „vitrina economică a României”,[82] referindu-se la numărul mare de investiții străine, considerate ca
o „a doua revoluție” prin care orașul trece. În anul 2016, la gala Romanian Best Cities, Forbes a desemnat
Timișoara, pentru a doua oară consecutiv și pentru a treia oară în istorie, cel mai dinamic oraș din România din
punct de vedere economic și cel mai bun oraș pentru afaceri.[83]Potrivit datelor Băncii Mondiale, municipiul a
avut cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, PIB-ul nominal al municipiului crescând de 4
ori după anul 2000. Se preconizează ca trendul să se mențină, după ce România va adera la celelalte structuri
euro-atlantice.[84]
Orașul are o gamă diversă de industrii creative cu un sector larg care cuprinde arhitectura, arta, designul, moda,
artele spectacolului, publicitatea, R&D, software, TV, radio și jocurile video, alături de facilități și instituții
pentru cercetare specializată aplicată precum și locuri pentru convenții și expoziții.
Capitalul străin investit la Timișoara provine în special din țări precum Italia, Germania, Statele Unite, Olanda,
Elveția și Franța. Timișoara are una din cele mai scăzute rate ale șomajului din țară, de doar 1,03% în 2012.
Timișoara deține un produs intern brut/locuitor mai mult de dublul mediei naționale conform datelor
Institutului Național de Statistică.
Sectorul financiar
Primele instituții de credit din Timișoara au apărut la sfârșitul secolului XVIII.

În secolul următor numărul lor a crescut exponențial. Printre primele
insitituții se numără Prima Casă de Economii din Timișoara, Banca de
Industrie și Comerț a Banatului, Casa de Economii Timișoara sau Banca
Timișiana, prima instituție de credit românească din Banat, fondată la 12 Sediul BRD Timișoara
august 1885 de elita românească a Banatului.
Timișoara este astăzi un important centru financiar, găzduind majoritatea băncilor de investiții și companiilor
de asigurări prezente pe piața de profil din România, precum și numeroase firme de brokeraj cu activități de
intermediere de instrumente financiare, cum ar fi Romcapital[85] sau Deloitte[86]. Nu mai puțin de 30 de bănci
cu capital autohton sau străin au sucursale în Timișoara dintre care 20 și-au dezvoltat și o rețea de agenții.[87]
Sectorul industrial
Vezi și: Listă de companii din Timișoara.
După 1989 au avut loc schimbări majore în structura activităților industriale

din Timișoara datorită proceselor de restructurare și retehnologizare,
producția industrială incluzând în prezent atât subramuri cu tradiție, cât și
unele noi, moderne și dinamice.
Din punct de vedere al dimensiunii spațiale a activității industriale, se constată

o dezvoltare a industriei preponderent de-a lungul principalelor axe de
transport care concentrează cea mai mare parte a industriei orașului, datorită Fabrica de bere Timișoreana
structurii rutiere radiale a municipiului, consolidată printr-o serie de 4 inele
rutiere concentrice. Zonele industriale centrale, care afectau coeziunea
structurii urbane, sunt în prezent în reconversie, aici dezvoltându-se în special servicii, instituții, dar și locuințe.
Principalele ramuri industriale care au cunoscut o amploare deosebită în Timișoara sunt industria chimică și
petrochimică (Procter & Gamble[88], Azur[89](ICC Industries), Linde Gas[90], Hirsch Porozell[91],
Spumotim[92], Solventul[93]); industria metalurgică și de utilaje grele (Uzinele Mecanice[94], Bega Tehnomet[95]
etc.); industria alimentară (Coca-Cola[96], Fornetti[97], Soufflet[98], Comtim[99], Agil[100], Timișoreana[101]
etc.); cea de comerț cu amănuntul (Profi, Life Care[102], Drogerie Markt, Uni Tools[103], Rus Savitar[104], KAS,
GreenForest[105], Lipoplast[106][107] etc.); construcții (General Beton[108], Demark Construct[109], Izometal
Confort, Bega Grup[110], SIRD[111] etc.); transporturi (Carpatair[112], Dunca Expediții[113], etc.).
Parcuri industriale
Publice
Parcul Industrial Freidorf[114]

Parcul Industrial și Tehnologic Timișoara (PITT)[115]
Zona Industrială Buziașului
Private
Banat Business Park[116]

Timișoara Airport Park[117]
LOG Center Timișoara[118]
Centrul logistic Dunca Expediții[119]
CTPark Timișoara I&II[120]
Parcul Industrial Monlandys Șagului
Incontro Prefabbricati[121]
FM Logistics[122]
Olympian Logistics Park[123]
Industria automotive
Industria automotive a înregistrat o dezvoltare puternică în ultimii ani, ca o consecință a necesității dezvoltării
tehnologice în cadrul unităților industriale existente, în zona Timișoarei concentrându-se firme de renume în
acest domeniu (Continental AG[124] Dräxlmaier[125], Kromberg & Schubert[126], TRW[127], Mahle[128],
Hella[129], Dura[130], Valeo[131], Autoliv[132], Honeywell[133], Litens Automotive[134], etc.). În anul 2016 în zona
Freidorf a fost inaugurat cu fonduri europene incubatorul CERC[135] (Centrul Regional de Competențe și
Dezvoltare a Furnizorilor în Sectorul Automotive) care sprijină investițiile în sectorul automotive prin
implementarea unui pachet de servicii și a unor programe de training în beneficiul întreprinderilor din sector,
cu scopul creșterii competențelor acestora, și implicit a performanței sectorului automotive la nivel
regional[136]. Acestă ramură economică are vechi tradiții, la Timișoara fabricându-se, între anii 1988 și 1991,
modelul de autoturism românesc Dacia 500 Lăstun în uzinele Technometal.
Alături de mari investitori din industriile de vârf menționate anterior, în municipiul Timișoara sunt concentrate
un număr mare de firme, mai ales întreprinderi mici și mijlocii, în domenii tradiționale – cum sunt industria
textilă și a confecțiilor, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte și industria pielăriei și încălțămintei: Guban[137],
Banatim, Moda Tim[138] sau Technic Development[139]. De remarcat că aceste domenii s-au dezvoltat inclusiv
datorită societăților autohtone, tradiționale în Timișoara, precum Uzinele Textile sau Pasmatex.
Sectorul imobiliar
Vezi și: Lista celor mai înalte clădiri din Timișoara.
Segmentul office
Piața clădirilor de birouri a cunoscut o explozie în ultimul deceniu, stocul

spațiilor office clasa A dispuse închirierii ajungând în anul 2019 la peste
320.000 m²,[140] cu o perspectivă de creștere de 20% pe an în următorii patru
ani și o rată medie de neocupare a spațiilor de sub 5%[141], în proiecte precum
City Business Centre[142], ISHO Offices[143], Vox Technology Park[144], United
Business Center[145], Bega Business Park[146], A.G.N Business Center[147] sau
Romcapital Offices[148]. Timișoara este, astfel, a doua cea mai mare piață de
birouri din țară.[149]
City Business Centre
Industria high-tech
Industria electronică și electrotehnică este o ramură de succes în industria

orașului Timișoara, mai ales datorită investițiilor marilor întreprinderi cu
activități în producția „high tech” (Flextronics[150], Bosch[151] ABB
Rometrics[152], AEM[153], ELBA[154], Ericsson[155][156], etc.), ceea ce a
determinat și o dezvoltare a societăților autohtone, furnizori sau sub-
contractori ai acestora.
Industria IT&C
Industria IT este în continuă dezvoltare. Companii de notorietate precum

Google, Microsoft, IBM, Intel, Nvidia, Siemens, Nokia, Huawei, Atos,
Accenture, Endava, Ness Technologies, BitDefender, Visteon sau Alcatel-
Lucent[157] au birouri în oraș, sprijinind – prin hub-urile și atelierele digitale
create – start-up-urile și IMM-urile din domeniu, oferind spații de muncă
colaborative pentru studenți, precum și sesiuni de pregătire specializată în
United Business Center
domeniul business-ului și competențelor digitale, datorită parteneriatului
dintre sectorul privat, organizațiile publice și universități. Acest domeniu
cunoaște o evoluție accelerată și pe fondul dezvoltării societăților locale, cum
ar fi Lasting[158] sau ETA2U[159]. În anul 2014 a fost inaugurat clusterul
Incuboxx[160], cel mai mare incubator de afaceri în IT&C din România, care
include 54 de spații de birouri adresate antreprenorilor și firmelor cu capital
autohton din domeniu.
În acord cu noile tendințe globale de sustenabilitate, Primăria a elaborat A.G.N Business Center
strategia de Smart City a municipiului, în parteneriat cu firme din sectorul
privat, ce cuprinde soluții Internet of Things (IoT) și Embedded
systems[161][162]. Printre proiectele implementate se numără management-ul
urban de supraveghere video, smart parking-ul, hotspot-uri WI-FI în locurile
publice și mijloacele de transport în comun, iluminat inteligent Smart Pillar,
Strawberry Tree - stâlp cu panouri solare pentru încărcarea dispozitivelor
mobile sau digitalizarea administrativă prin plata taxelor, impozitelor precum
și eliberarea avizelor și certificatelor urbanistice online.[163] ISHO Offices (fosta ILSA)
Alături de București, Timișoara a intrat în 2019 în Topul 500 World

Innovation Cities, publicat de Forumul Economic Mondial.[164]
Segmentul rezidențial
Piața rezidențială timișoreană[165][166], susținută de trendul economic ascendent, cunoaște un boom în ultima
perioadă.[167] În anul 2017, aproximativ 4.000 de locuințe au fost livrate pieței, în creștere cu aproape 60%
comparativ cu anul precedent, majoritatea proiectelor reprezentând complexe rezidențiale înalte, adresate
segmentului mass și middle market. De la an la an se remarcă o cerere în creștere pentru segmentul upper-
middle și premium, cum ar fi ISHO[168] sau Vox Vertical Village.[169] În primele 9 luni din 2016, potrivit datelor
Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), s-au încheiat 32.836 tranzacții de
vânzare/cumpărare, județul Timiș fiind astfel cea mai mare piață imobiliară
din țară după București–Ilfov. 87% din acestea au avut loc în Timișoara și
comunele limitrofe.[170]
Comunitățile rezidențiale suburbane reprezintă un fenomen din ce în ce mai

vizibil în zona metropolitană, găzduind locuitori din clasele de mijloc și
superioară, datorită procesului de gentrificare.
Ansamblul rezidențial Uranus
Plaza din cartierul Soarelui
Sectorul comercial
Municipiul Timișoara reprezintă o zonă Iulius Town - vedere nocturnă

importantă de atracție pentru investițiile
comerciale datorită proximității cu statele
vecine, capacității mari de atracție a
investitorilor, puterii mari de cumpărare a
populației, numărului mare de turiști etc.,
confirmându-și în continuare tradiția de târg
comercial[171].
Iulius Mall — zona atrium
Bega Shopping Center[172] este singurul
centru comercial din centrul Timișoarei și
primul din oraș, deținut de Bega Grup. Centrul comercial este structurat pe 6
niveluri, are o suprafață închiriabilă de 12.000 m², 42 de magazine și dispune
de o parcare de peste 100 de locuri și rasteluri pentru biciclete. Are ca ancoră
un supermarket Carrefour de 1.800 m² și dispune de un food-court cu o
capacitate de 500 de locuri cu restaurante, cafenele și zonă de lounge, locul de
joacă pentru copii Fabrica De Haz, evenimente și expoziții. Printre magazinele
găzduite se numără Bodo Sport, DM, Jolidon, Orange, Pepco, Steilmann,
Vodafone, UniCredit, Yves Rocher ș.a.
În octombrie 2005 a fost inaugurat centrul comercial Iulius Mall[173] construit

în urma unei investiții de 45 milioane de euro. În noiembrie 2009 a fost
finalizată cea de a doua fază a proiectului, prin extinderea centrului comercial,
în urma unei investiții de peste 60 milioane de euro,[174] investiția totală fiind
de 105 milioane de euro. Suprafața totală construită a centrului comercial
ajunge la 178.500 m², iar cea închiriabilă a fost extinsă până la 71.000 m²,
devenind cel mai mare mall din afara Bucureștiului.[175] Din 2015 Iulius Group
și Atterbury Europe investesc în extinderea centrului prin ansamblul
urbanistic Iulius Town[176], ce reprezintă o investiție de peste 335 de milioane
de euro[177] într-un proiect multifuncțional de regenerare urbană,[178]
investiția reprezentând una din cele mai mari infuzii de capital privat în
sectorul de real estate din România.[179] Astfel, doar în faza I a dezvoltării,
inaugurată în 2019, proiectul a necesitat o investiție totală de 442 de milioane
de euro, ce cuprinde printre altele o suprafață de 120.000 mp de retail,
100.000 mp office, 450 de magazine, 4.070 de locuri de parcare, centru de
conferințe cu 3 săli și capacitate de peste 1.000 de persoane, școală primară și
grădiniță cu predare după curriculum britanic, cea mai înaltă clădire din
România, un pasaj subteran destinat traficului auto și un parc suspendat de
5,5 ha.[180].
Al doilea mall, Shopping City[181], a fost deschis în Noiembrie 2015 în urma unei investiții de 84 de milioane de
euro de către NEPI Rockcastle[182]. Centrul comercial dispune de o suprafață închiriabilă de 70.000 m²,
întinzându-se pe aproape 20 ha și cuprinzând 110 magazine desfășurate pe 2 niveluri și 2.700 de locuri de
parcare terane, supraterane și rasteluri pentru biciclete. Centrul comercial are ca ancoră un hypermarket
Carrefour de 10.000 m²[183], un magazin de bricolaj Dedeman de 16.000 m²[184], cel mai mare cinematograf
Cinema City din afara Bucureștiului[185] cu 13 săli 3D[186], dintre care o sală IMAX cu cel mai mare ecran din
România[187] și o sală 4DX[188], food court cu peste 1.500 de locuri, sala de fitness Smartfit cu piscină semi-
olimpică, clubul de biliard și bowling Seven&Play Again și cazinoul Jack Slots, locul de joacă pentru copii Fun
Planet, zone de lounge, restaurante, terase, cafenele, baruri, precum și târguri, evenimente interactive și
expoziții. Dintre brandurile de top prezente în Shopping City se numără: Adidas, Benvenuti, Betty Ice, Bigotti,
C&A, CCC, Deichmann, DM, Douglas, Ecco, Editura Litera, ETA2U, Flanco, Fornetti, Gerovital, Germanos,
HelpNet, Hervis, H&M, Humanic, Inditex (Zara, Bershka, Pull&Bear, Stradivarius), Intersport, Kenvelo, KFC,
LC Waikiki, Lee Cooper, Levi's, LPP (Reserved, House, Cropp, Sinsay), Media Galaxy, New Yorker, Noriel, Otter,
OPTIblu, Peek & Cloppenburg, Pepco, Pegas, Pizza Hut, Salamander, Sensiblu, Sephora, Spartan, Starbucks,
Yves Rocher, ș.a. În primul an de la deschidere, Shopping City Timișoara a avut un trafic de peste 9 milioane de
vizitatori.[189]
Alături de magazinele specializate existente în zona centrală, au fost deschise noi supermarketuri de către
concerne naționale și internaționale precum Selgros, Metro, Lidl, Kaufland, Carrefour, Auchan, Penny Market
(Rewe Group), Mega Image (Delhaize Group)[190], Profi, Unicarm și La Doi Pași. Pe piața de bricolaj și DIY sunt
prezente magazinele companiilor Dedeman, Hornbach, Brico Dépôt, Arabesque, Leroy Merlin, Mobexpert, Rus
Savitar, Mömax (XXXLutz), Jumbo și Decathlon, parte a unor rețele autohtone și internaționale.
Sectorul agricol
Suprafața totală a municipiului Timișoara este de 12.927 ha, din care o suprafață de 4.438 ha reprezintă
suprafața agricolă. După modul de folosință, suprafața agricolă este împărțită în:[19]
arabil: 4.022 ha;

pășuni: 151 ha;
fânețe: 251 ha;
vii și pepiniere viticole: 8 ha;
livezi și pepiniere pomicole: 6 ha.
Domeniile care prezintă interes pentru investiții în sectorul agricol sunt cultivarea plantelor nepermanente,
activitățile auxiliare agriculturii (activități după recoltare și pentru producția vegetală), creșterea animalelor
(bovine, ovine și caprine) și activitățile în ferme mixte.
Infrastructură
Municipiul are acces direct la coridoarele paneuropene feroviare și rutiere care îl traversează, datorită
interconectării la rețeaua transeuropeană de transport TEN-T, lucru care asigură legătura cu principalele orașe
europene, naționale și cu centrele regionale, atât pentru transportul călătorilor, cât și pentru marfă. Localitatea
este un nod de transporturi regional, datorită poziției sale în centrul Banatului.
Infrastructura transportului Timișoarei este foarte complexă, asigurând o gamă diversă de servicii de mobilitate
urbană.
Harta sistemului de
transport în comun Harta liniilor de Reprezentare
(cu stații) tramvai și troleibuz schematică a
cale ferată sistemului de linii de
linie de tramvai tramvai
linie de troleibuz
Transportul rutier
Vezi și: Șoseaua de centură a Timișoarei.
Trama stradală a municipiului este compusă din 1.278 de străzi ce

însumează aproape 750 km, majoritatea modernizate și echipate edilitar:
carosabil și trotuare asfaltate, parcări, marcaje, spații verzi, indicatoare,
semafoare și semnalizare luminoasă, iluminat public, rețele de utilități
(apă-canal, gaz, electricitate), sistem de colectare a apelor pluviale, rețele
de termoficare, rețea subterană de cablaje și fibră optică, camere video de
supraveghere și servicii de colectare-salubrizare.[191]
Structura rutieră spațială a principalelor axe interne de transport ale Autostrada A1 în apropiere de
Timișoarei se constituie dintr-o serie de patru artere concentrice, dispuse Timișoara
sub formă de inele de circulație. [192] Rețeaua de drumuri din afara
municipiului este de tip radiar-concentric, majoritatea drumurilor din județ convergând către reședință.
Timișoara este conectată la rețeaua de drumuri europene, respectiv naționale prin următoarele căi rutiere:
drumul european E70 — spre frontiera cu Serbia prin vama Stamora-Moravița;

drumul european E671 — Timișoara - Arad - Chișineu-Criș - Salonta - Carei - Satu Mare;
drumul național 6 — spre frontiera cu Ungaria prin vama Cenad;
drumul național 59 — cu ramificația DN59A, spre frontiera cu Serbia prin vama Jimbolia;
drumul național 69 — Timișoara - Orțișoara - Vinga - Șagu - Arad.
Municipiul Timișoara este un nod rutier major în traficul

internațional de tranzit, fiind situat pe coridorul IV pan-european
Dresda–Constanța (care conectează Europa Centrală de Marea
Neagră), precum și nod al viitorului traseu transeuropean Via
Carpatia (care în plan european face legătura între porturile Klaipėda
la Marea Baltică și Salonic la Marea Egee) respectiv legăturile cu
Autostrada Transilvania și Drumul expres Pitești–Craiova în plan
național[193].
Pasajul rutier subteran Michelangelo–
Pestalozzi Orașul este străbătut în nord-est de Autostrada A1, segment ce
continuă cu autostrada M43 din Ungaria, spre Seghedin, asigurând
legătură rutieră directă cu Europa de Vest. A1 face conjuncție în
apropiere de Lugoj cu autostrada A6, aflată în construcție. Prima porțiune din autostradă, de 11 km, dintre
Balinț și Lugoj, unde se află un nod rutier cu DN6, a fost inaugurată pe 19 decembrie 2013.[194]
Proiectele rutiere în pregătire cuprind: Autostrada A9 Timișoara — Stamora-Moravița — Belgrad (via

Novi Sad) [195], completarea și finalizarea variantei de ocolire Timișoara [196], șoseaua de descărcare
Autostrada A1 — DN69 prin Sânandrei [197] și drumul de legătură Aeroportul Internațional Traian Vuia —
Autostrada A1 [198].
În plan local, transportul auto cunoaște o adevărată explozie după 1990, astfel că în 2019 gradul de motorizare
înregistrat la Timișoara era cel mai mare din România, cu un autovehicul la fiecare 1,68 locuitori.[199] În același
an, la nivelul orașului erau înmatriculate 196.486 de autovehicule, la acestea adăugându-se mașinile care
tranzitează orașul sau care sunt înmatriculate în alte județe, dar sunt deținute de persoane care locuiesc și
lucrează în Timișoara.[199] Abundența fluxului de tranzit și transport de marfă, coroborată cu lipsa unei șosele
de centură adecvate, congestionează des traficul intern, perturbând circulația în municipiu și ridicând gradul de
poluare. Din Octombrie 2019 Timișoara deține cea mai mare infrastructură publică pentru încărcarea
automobilelor electrice și plug-in din țară, Charging Plaza Hub, situată lângă Piața 700.[200][201]
Plata parcării se realizează prin sistemul de taxare TimPark respectiv aplicația mobilă T-Park disponibilă pentru
Google Play, App Store și Windows Phone Store[202]. Tarifele sunt delimitate în funcție de areal: Zona Verde (0)
- 3,00 lei/oră, Zona Roșie (1) - 1,50 lei/oră, Zona Galbenă (2) - 1,00 lei/oră, Zona Albastră (3) - 0,50 lei/oră[203].
Distanța față de câteva puncte de reper, municipii, capitale și metropole

de pe Glob [204]
în Uniunea
în județ în țară în restul lumii
Europeană
București — Berlin — New York City—
Buziaș — 31 km
540 km (335 mi 1.178 km (731 7.252 km (4.506 mi
(19 mi 462,01 yd)
951,17 yd) mi 1.716,46 yd) 323,61 yd)
Brașov — 411 km Londra — São Paulo —
Cenad — 71 km
(255 mi 675,06 1.687 km (1.048 10.290 km (6.393
(44 mi 206,54 yd)
yd) mi 445,62 yd) mi 1.600,79 yd)
Cluj-Napoca — Moscova —
Jimbolia — 42 km Seul — 8.153 km
313 km (194 mi 1.594 km (990
(26 mi 171,75 yd) (5.066 mi 69,18 yd)
860,96 yd) mi 819,59 yd)
Constanța — Paris — Shanghai —
Lugoj — 60 km (37
762 km (473 mi 1.460 km (907 8.292 km (5.152 mi
mi 496,79 yd)
853,33 yd) mi 355,41 yd) 721,43 yd)
Stamora-Moravița Iași — 633 km Istanbul — Tōkyō — 9.060 km
— 59 km (36 mi (393 mi 577,21 1.058 km (657 (5.629 mi 1.096,44
1.163,18 yd) yd) mi 722,86 yd) yd)
Transportul public
Articol principal: Transportul public din Timișoara.
Transportul public urban de călători este asigurat de către Societatea de Transport Public Timișoara
(STPT)[205]. Acesta se desfășoară pe 11 linii de autobuz, 8 linii de autobuz de tip Expres, 11 linii de tramvai, 6
linii de troleibuz și o linie vaporetto. Acestora li se adaugă 11 linii de transport metropolitan și 10 linii școlare
pentru transportul elevilor. 45% din transportul public urban este deservit de tramvaie, 22% de troleibuze, 18%
de autobuze și restul de 15% de hidrobuze și mijloacele de transport alternativ[206]. Flota este modernă,
mijloacele dispun de rampe de acces pentru persoanele cu dizabilitate locomotorie,[207][208] camere audio-
video și internet Wi-Fi gratuit [209]. Municipalitatea intenționează ca pe viitor să înlocuiască întrega flotă de
mașini cu autobuze electrice, conform noilor standarde internaționale.[210] Prețul unei călatorii este 2,5 lei,
achitabil prin ticket, cartelă de călătorie/abonament, terminal POS (orice card bancar sau gadget/device cu cip
NFC încorporat), aplicații mobile Android – IOS/Apple Pay sau SMS.[211][212] Timpii de așteptare în stații sunt
disponibili prin InfoTrafic RATT și Transport Public Timișoara.[213][214]
Timișoara deține o piață bine dezvoltată de servicii de taximetrie.[215] De

asemenea, în oraș sunt și numeroase firme de închirieri auto[216]. Adițional
există transport maxi-taxi.
Alternativ, în Timișoara operează firme private de carpooling precum

Uber[217], BlackCab[218], Free Now[219] sau Bolt[220].
Un proiect de infrastructură important pentru municipiu pentru

Autobuze Mercedes-Benz decongestionarea traficului îl reprezintă trenul urban, obiectivul fiind
Conecto în apropiere de Palatul dezvoltarea unei alternative viabile de transport de călători, care să asigure
Dicasterial, sediul Curții de Apel accesul facil între cartierele orașului Timișoara, magistrala CFR 213
Timișoara
(Timișoara–Radna) și Aeroportul Internațional „Traian Vuia”, în cadrul
proiectului privind modernizarea coridorului IV pan-european feroviar.[221]
Autogări
Transportul județean, regional și național de călători este deservit de companii

private, prin autogările din Timișoara[222]. Există, de asemenea, curse zilnice
spre destinații din Europa, deservite de companii private de transport de
călători, cum ar fi Atlassib sau Flixbus. Pentru transportul intern cu autocare
Tramvai Armonia GT4 pe linia 2 și microbuze există mai multe autogări, majoritatea amplasate în jurul Gării de
Nord și pe Calea Stan Vidrighin (fosta Calea Buziașului).[223]
Transportul feroviar
Municipiul are conexiuni feroviare zilnice

cu toate zonele din România, întreținute
Troleibuz Škoda Irisbus pe
de compania națională de transport
traseul 16
feroviar CFR Călători și CFR Marfă și
respectiv de operatorii privați Regiotrans
și Grup Feroviar Român. Acestea permit
orașului un important aflux de forță de muncă din toate colțurile județului.
Municipiul este sediul regionalei CFR Timișoara.
Timișoara, cu cea mai densă rețea feroviară din România (91,9 km/1.000 Gara de Nord
km² față de 47,9 km/1.000 km² media națională), este al doilea nod
feroviar al țării (9 direcții).[19] Orașul este străbătut de următoarele linii feroviare:
magistrala CFR 213 (Timișoara–Radna);

magistrala CFR 217 (Timișoara–Nerău);
magistrala CFR 218 (Timișoara–Cenad);
magistrala CFR 310 (Timișoara–Arad–Oradea);
magistrala CFR 900 (București Nord–Craiova–Caransebeș–Timișoara) – parte a coridorului IV paneuropean
feroviar Dresda–Istanbul (ramura sudică) – TEN-T Core;
magistrala CFR 918 (Timișoara–Buziaș–Lugoj);
magistrala CFR 919 (Timișoara–Jimbolia–Kikinda);
magistrala CFR 922 (Timișoara–Stamora Moravița) – TEN-T Comprehensive;[224]
magistrala CFR 926 (Timișoara–Cruceni).
Orașul dispune de cinci gări (Timișoara Nord, Timișoara Vest, Timișoara Sud, Timișoara Est și Timișoara
C.E.T.) și o stație de triaj (Ronaț Triaj).
Principala gară de călători este Timișoara Nord, construită în 1857 și aflată în ample procese de reabilitare
începând cu vara lui 2017,[225] prin care trec zilnic peste 160 de trenuri care oferă legături cu toate zonele țării.
De la Timișoara există legături internaționale directe spre Vârșeț, Budapesta, Viena, Belgrad și Sofia prin
InterRail. Călătorii care au utilizat transportul feroviar, îmbarcându-se din Timișoara în 2012, totalizează aprox.
1.101.988 (1.037.233 în Gara de Nord și 64.755 în Gara de Est), rezultând o medie zilnică anuală de 5.288
călători/zi (5.144 călători/zi în Gara de Nord și 144 călători/zi în Gara de Est).[19]
Transportul aerian
Timișoara dispune de Aeroportul Internațional „Traian Vuia”[226], al treilea

cel mai aglomerat aeroport românesc ca număr de pasageri (1,7 milioane în
2017)[227] și cel mai important nod aerian din Euroregiunea Dunăre–Criș–
Mureș–Tisa. De aici operează curse către 31 de destinații naționale și
internaționale 11 companii aeriene, printre care Blue Air, Lufthansa,
Ryanair, TAROM, Aegean Airlines, Air Bucharest și Wizz Air. Singurul
aeroport din România certificat EASA,[228] Aeroportul Internațional
Timișoara servește ca bază operațională pentru Ryanair și Wizz Air.
Aeroportul Internațional „Traian
Există planuri pentru realizarea unui Airport City, un concept complex și Vuia”
inovativ pentru România, prin care vor fi construite, pe lângă facilitățile de
transport aerian, rutier și feroviar, hoteluri, restaurante, magazine, centre
de conferințe și săli expoziționale.[229]
Totodată, la Timișoara există și un aeroport utilitar – Aerodromul „Cioca”, care în viitor va fi extins și
modernizat, pentru a prelua o parte din cursele aeroportului Traian Vuia.
Transportul pe apă
Articol principal: Transportul public naval din Timișoara.
Canalul Bega este primul canal navigabil construit în țară (1732). În anul 2011
Bega a fost decolmatată în zona Timișoarei și s-a realizat reabilitarea și
consolidarea malurilor.
Din anul 2018, Timișoara este primul oraș românesc cu transport public urban
de călători pe apă, realizat cu ambarcațiuni de tip vaporetto, aflate în directa
exploatare a Societății de Transport Public Timișoara (STPT)[230].
Canalul Bega văzut de pe Podul Se poate naviga de asemenea pe Bega cu șalupe, de 6 sau 12 persoane, ce
Mitropolit Andrei Șaguna efectuează curse private de agrement la cerere, între Timișoara și până la
Solventul sau Sânmihaiu Român. Activitatea nautică cu caracter sportiv este
dinamică – antrenamente și concursuri de canotaj și activitate de agrement,
desfășurată de persoane particulare, cu ambarcațiuni proprii. Pentru agrement
turistic există hidrobiciclete și bărci care pot fi închiriate.
Prin intermediul Canalului Bega, Timișoara are acces la coridorul nr. 7

Dunăre–Main–Rin, diagonală fluvială ce leagă nord-vestul de sud-estul
Europei (Marea Nordului de Marea Neagră). În anul 2017, România a încheiat
împreună cu Serbia și autoritățile Voivodinei un proiect transfrontalier pe
fonduri europene pentru decolmatarea, ecologizarea și modernizarea
Un hidrobuz/vaporetto STPT Canalului Bega și a sistemelor hidrotehnice aferente, inclusiv a Portului
apropiindu-se de stația Dacia Timișoara, în scopul redeschiderii navigației comerciale atât în Timișoara, cât
și spre Serbia și mai departe spre Dunăre. Termenul de finalizare este
neestimat.[231]
Transportul alternativ
Timișoara este orașul românesc cu cel mai dezvoltat sistem de culoare integrat pentru biciclete[232], fiind un
mijloc de deplasare tot mai utilizat. Cicliștii au acces în municipiu la peste 100 km de piste pentru biciclete[233],
inclusiv aproximativ 40 km în afara acestuia prin pista de cicloturism de pe malul Canalului Bega, care leagă
România de Serbia, asigurând conexiune directă la rețeaua europeană de rute cicliste EuroVelo.[234][235]
Timișoara este primul oraș din România cu sistem funcțional de bikesharing public automat, VeloTM fiind
inaugurat în vara anului 2015. Sistemul are 440 de biciclete în cele 25 de stații din oraș[236] și, în funcție de
sezon, este accesat de 1.000–1.500 de persoane pe zi. În viitor sistemul va fi extins și va asigura legături cu
comunele periurbane. Accesul la biciclete se face cu ajutorul unui card special eliberat de compania de transport
public.
Din 2019, s-a introdus și integrat transportul cu trotinete electrice în rețeaua municipală, denumit TroTM,
accesibil prin aplicație mobilă[237]. Contra-cost, se poate opta pentru serviciul de sharing Flow[238].
Turism
Timișoara are o ofertă bogată în ceea ce privește activitățile de turism și loisir, fiind constant în topul
destinațiilor alese de turiștii străini ce vizitează România[239]. Publicația americană U.S. News a inclus orașul
într-un top 5 al destinațiilor europene de city-break, alături de Manchester, Torino, Geneva și Valletta[240], iar
săptamânalul german Stern apreciază ca fiind „o copie a Vienei, cu fațade mărețe din perioada Imperiului
Austriac”[241].
Orașul atrage din ce în ce mai mulți turiști în fiecare an. Numai în 2015, din statisticile Centrului de Informare
Turistică, aproape un milion de turiști au venit în Timișoara.[242]
Patrimoniul arhitectural
Articol principal: Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara”.
Timișoara deține cel mai mare ansamblu arhitectonic de clădiri istorice din România (cca. 14.500), constituit
din patrimoniul urban al cartierelor Cetate, Iosefin, Fabric și Elisabetin. Acesta este rezultatul unei tradiții
îndelungate de planificare urbanistică modernă, începută încă din secolul al XVIII-lea, odată cu venirea
austriecilor[243][244]. Diversitatea arhitecturală, reprezentată de baroc, istorism, neoclasicism, Art Nouveau și
Wiener Secession, a adus Timișoarei renumele de „Mica Vienă”. Cea mai veche clădire din Timișoara este cea
care adăpostește Muzeul Banatului, Castelul Huniade. La un moment dat a fost demolat și reconstruit, dar încă
mai are elemente din fostul castel ridicat de Iancu de Hunedoara în perioada 1443–1447, dar și elemente din
perioada lui Carol Robert de Anjou.[245]
Cartierul Cetate a fost dintotdeauna „inima”, centrul cultural, administrativ și politic al întregului oraș. Centrul
Timișoarei de azi este „urmașul” cetății militare austriece construite în cea mai mare parte între anii 1732–
1764.[246] Bastionul Theresia[247] cuprinde cea mai mare parte a zidului de apărare a vechii cetăți a Timișoarei,
care s-a păstrat până azi. Mai există un fragment din zidurile fostei cetăți în Parcul Botanic și încă un fragment,
pe Calea Alexandru Ioan Cuza.
Centrul istoric al Timișoarei are un sistem format din trei piețe urbane, unice în România, fiecare piață
prezentând dimensiuni, rezolvări plastice și stiluri arhitectonice cu o importantă valoare istorică.
Piața Unirii, realizată în stil baroc, este cea mai veche piață din Timișoara. Găzduiește Catedrala Sfântul
Gheorghe, Catedrala Ortodoxă Sârbă, Palatul Baroc, Monumentul „Sf. Treime”, Casa Brück, Casa Emmer și Casa
cu Lei, pe latura sudică Casa Contelui de Mercy, Palatul Dejan și Palatul Episcopal romano-catolic, iar pe latura
vestică Spitalul Militar.
Articol principal: Ansamblul urban interbelic „Corso” din Timișoara.

Piața Victoriei, cunoscută și sub denumirea de Piața Operei, este piața centrală
Piețele din centrul Timișoarei
a Timișoarei. Pe cele două laturi ale pieței se află clădirea Operei (spre nord),
respectiv Catedrala Mitropolitană (spre sud), două dintre cele mai
reprezentative monumente arhitecturale ale orașului. Latura de promenadă
dinspre Operă spre Catedrală se numește Corso și găzduiește palatele Weiss,
Lloyd, Neuhausz, Merbl, Dauerbach, Hilt și Széchenyi, iar latura opusă,
Surogat, găzduiește palatele Camerei de Comerț și Palatul Löffler, fiind
flancate în mijloc de statuia Lupa Capitolina și fântâna cu pești.
Piața Libertății constituie elementul central, placa turnantă a sistemului urban Piața Unirii
al Timișoarei. Piața adăpostește unele dintre cele mai vechi construcții
existente în orașul actual: Casa cu Atlanți, Primăria veche, Statuia Sf. Ioan
Nepomuk, Comenduirea Garnizoanei (fostul Generalat, clădire existentă în
anul 1727), fosta Cancelarie de Război (de asemenea existentă în 1727,
formează astăzi aripa de est a Primăriei Vechi), Primăria Veche (1731–1734) și
Cazinoul Militar (construit începând din 1744, când s-a inițiat execuția
corpului de pe actuala stradă Brediceanu, la colț cu strada Mărășești), iar pe
latura vestică Spitalul și Biserica mizericordienilor și Claustrul mănăstirii
Franciscanilor. Constituie veriga pietonală de legătură dintre Piața Unirii și
Piața Victoriei.
Articol principal: Ansamblul urban „Fabric” (II) din Timișoara.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, structura urbanistică a Timișoarei a suferit un

proces amplu de modernizare. În 1904, Primăria a înființat postul de arhitect-
Piața Libertății
șef și l-a atribuit tânărului arhitect László Székely. Acesta a adus o contribuție
decisivă la remodelarea zonei centrale și la introducerea stilurilor Art
Nouveau, Wiener Secession, Art Déco și eclectic în peisajul urbanistic al
orașului, cum ar fi Palatul Dicasterial, Baia Publică Neptun, Cazarma
pompierilor din Iosefin sau Palatul Apelor. Tot datorită lui s-a conturat și
arhitectura industrială, Abatorul, centrala hidroelectrică sau turnurile de apă
din Iosefin și Fabric fiind doar câteva exemple.
Articol principal: Situl urban „Vechiul Cartier Iosefin”.
Cartierele Cetate și Iosefin păstrează intactă amprenta diversității etniilor și

meșteșugarilor care le-au construit. Se păstrează influența germană, maghiară
și sârbă. Clădirile au o arhitectură impresionantă, sunt viu colorate și foarte
bogat ornate. În cartiere precum Mehala, Iosefin și Freidorf se păstrează
trăsăturile tipice ale satelor tradiționale de șvabi bănățeni: case mari cu front
stradal, frumos ornate și cu spații verzi în fața caselor, cum este exemplul
Casei Mühle. Alte monumente istorice din oraș includ: Coloana Fidelității,
Statuia Sfântului Ioan Nepomuk din Piața Traian, ș.a.
Ultimul curent arhitectural care influențează orașul este cel românesc,

introdus odată cu trecerea Timișoarei sub administrație românească. Cel mai
bun exemplu este Catedrala Mitropolitană realizată în arhitectură tradițională
românească, în stil moldovenesc, fiind în prezent cea mai înaltă biserică din Piața Victoriei
România (90,5 m)[248] și cea mai înaltă biserică ortodoxă din lume din afara
Rusiei.
În perioada interbelică se construiesc și noi cartiere de vile în jurul centrului, unde se resimte influența stilului
modern interbelic, a stilului brâncovenesc sau chiar francez.
Lăcașuri de cult
Vezi și: Dieceza de Timișoara.
În Timișoara există aproximativ 30 de biserici și capele. 12 dintre acestea au

fost construite după Revoluție.[249] Tot aici există și trei sinagogi: Sinagoga
din Fabric, Sinagoga din Cetate și Sinagoga din Iosefin, ultima fiind cea mai
nouă (1906–1910).[250]
Cel mai mare și mai reprezentativ lăcaș de cult din Timișoara este Catedrala
Mitropolitană, finalizată în 1946. Cu o înălțime de 90,5 m, este una dintre cele
mai înalte clădiri din Timișoara, fiind cea mai înaltă biserică din România și
cea mai înaltă biserică ortodoxă din lume din afara Rusiei, fiind și una din cele Macheta cetății Timișoarei în
mai încăpătoare, putând adăposti peste 5.000 de persoane. În Piața Unirii se Piața Libertății
află Catedrala Ortodoxă Sârbă, construită între 1744–1748. Alături de Biserica
„Sf. Gheorghe”, reprezintă principalele lăcașe de cult ale comunității sârbe din
oraș. Numărul bisericilor catolice este mai mare decât cel al bisericilor ortodoxe, deși majoritatea populației
Timișoarei este ortodoxă. Printre bisericile catolice importante din oraș se numără: Biserica Millennium, cea
mai mare biserică romano-catolică din Timișoara; Domul Romano-Catolic; Biserica romano-catolică din
Mehala, făcută după planurile arhitectului Eduard Reiter; Biserica „Preasfânta Inimă a lui Isus”, din Elisabetin;
Biserica Romano-Catolică din Iosefin, construită între 1772-1774 în stil baroc; Biserica Romano-Catolică din
Fratelia; Biserica Notre Dame (deservește comunitatea catolică a bulgarilor bănățeni), construită în stil gotic;
Biserica din Elisabetin (deservește comunitatea greco-catolică); Biserica „Sfânta Ecaterina” (deservește
comunitatea slovacă catolică) etc.
Dintre bisericile ortodoxe importante enumerăm: Biserica „Sfântul Ilie” din cartierul Fabric; Biserica „Nașterea
Maicii Domnului” din Iosefin, construită în stil neobizantin; Biserica de lemn din Topla - unul din cele mai
valoroase monumente religioase din Banat, aflată în incinta Muzeului Satului Bănățean; etc.
În actuala piață Sf. Gheorghe s-a aflat cea mai veche biserică a orașului, care avea hramul Sfântului Gheorghe,
acesta fiind socotit și patronul cetății Timișoara.[251] Biserica medievală catolică „Sfântul Gheorghe” este
atestată documentar în ianuarie 1323 și era, la vremea respectivă, locul preferat de întâlnire al prelaților și al
curtenilor aflați la castel, fiind cea mai mare biserică a cetății.[251] A devenit principala moschee în timpul
stăpânirii otomane iar după cucerirea Timișoarei de către armatele habsburgice, lăcașul de cult a fost
resfințit.[251]
Împrejurimi
Complexitatea si atractivitatea potențialulului turistic al zonei din împrejurimi se materializează prin

organizarea unor trasee turistice:
Timișoara – Pădurea Bistra – Cramele Recaș – Charlottenburg – Castelele și conacele istorice – Lăcașurile
de cult – Lacul Surduc – Peștera Românești – Sarmizegetusa Regia – Valea Jiului – Munții Banatului –
Timișoara;
Timișoara – Buziaș – Rusca Montană – Parcul Național Semenic - Cheile Carașului – Cascada Bigăr –
Cheile Nerei - Beușnița – Cascadele Beușniței – Semmering-ul bănățean – Cheile Gârliștei – Peștera
Popovăț – Cheile Rudăriei – Parcul Național Domogled - Valea Cernei – Ochiul Beului – Sfinxul Bănățean –
Cheile Șușarei – Lacul Dracului – Peștera Comarnic – Băile Herculane – Izvoarele Nerei – Rezervația
naturală Baziaș – Parcul Natural Porțile de Fier – Clisura Dunării – Timișoara.
Orașul și împrejurimile sale, inclusiv din proximitatea granițelor cu Serbia și Ungaria, oferă 40.233 de paturi
pentru turiști, în hoteluri, pensiuni, campusuri, internate de școli și cămine studențești.[242]
Cultură
Vezi și: Capitală Europeană a Culturii.
Timișoara este un oraș multicultural, multiconfesional, cu tradiție culturală

istorică, influențat de diversele comunități etnice, în special de cea germană,
maghiară și sârbă, dar și de cele bulgară, italiană, greacă, franceză, spaniolă și
ucraineană. Cultura în Timișoara este reprezentată de o intensă viață
spirituală, deosebit de importante fiind tradițiile și evenimentele culturale.
Alături de activitățile de recreere specifice, populația orașului și turiștii au la
dispoziție o serie de obiective care pot fi vizitate pentru a cunoaște istoria
locurilor și a populației care trăiește în acestă zonă multietnică.
Cu cele peste 12 instituții culturale profesioniste, Timișoara este, după

București, al doilea pol cultural din țară din punct de vedere al mărimii și
diversității ofertei culturale. Timișoara este singurul oraș din Europa care are
trei teatre de stat în trei limbi diferite – Teatrul Național „Mihai
Eminescu”[252][253], Teatrul German de Stat[254] și Teatrul Maghiar de Stat
„Csiky Gergely”[255]. Din ianuarie 2019, în cadrul Teatrului de Păpuși și de
Tineret „Merlin”[256], funcționează teatrul de limbă sârbă.[257] Catedrala Mitropolitană cu
hramul „Sf. Trei Ierarhi” din
Cetate
Opera Română[258], Filarmonica „Banatul”[259] și Casa de Cultură sunt de
asemenea purtători ai imaginii culturale a Timișoarei, prezentând spectacole și
concerte de înaltă ținută artistică. Pe scenele Timișoarei au apărut nume
celebre precum Johann Strauss (fiul), Joseph Haydn, Franz Liszt, Johannes
Brahms sau George Enescu. Un eveniment cultural major în istoria orașului l-a
reprezentat premiera Traviatei lui Giuseppe Verdi la 9 februarie 1855.
Pe lângă instituțiile culturale profesioniste în Timișoara sunt prezente

numeroase alte organizații culturale, galerii de artă, muzicieni, artiști care
contribuie la viața efervescentă a orașului. Multe galerii de artă și fundații sunt
foarte active în promovarea schimburilor culturale internaționale. Timișoara
este apreciată atât pe plan național, cât și pe plan internațional ca unul dintre
cele mai influente și dinamice centre de artă vizuală contemporană din
România.[260]
Peisajul artistic este completat de nouă cinematografe dintre care se remarcă

cinematograful Capitol datând din anii 1929–1930. Activitatea literară intensă
a condus la crearea a nouă cenacluri și a cinci uniuni de creație pentru cei
peste 400 de autori contemporani. Totodată, aici activează filiale ale Uniunii Biserica Millennium cu hramul
Scriitorilor din România, Uniunii Artiștilor Plastici, precum și a Uniunii ,,Sf. Maria” din Piața Romanilor
Compozitorilor și Muzicologilor. Coexistența mai multor naționalități a creat o
populație poliglotă, literații creând, în paralel, în mai multe limbi, un exemplu
cunoscut fiind gruparea tinerilor autori de limbă germană Aktionsgruppe
Banat.[261]
Muzee și galerii de artă
Muzeul de Artă[262], situat în Palatul Baroc din Piața Unirii. Spațiul

expozițional include colecții de artă contemporană, decorativă și
europeană. Muzeul include o colecție unică de lucrări și obiecte personale
ale pictorului Corneliu Baba, cu 90 de lucrări, dar și exponate ale pictorilor
Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza.
Muzeul Banatului[263], cu sediul central în clădirea Castelului Huniade. La
parter se află Sanctuarul Neolitic de la Parța, un monument unic în
Europa. Muzeul cuprinde Secția de Istorie, Secția de Arheologie, Secția de
Biserica romano-catolică
Științe ale Naturii și Laboratorul Zonal de Restaurare. Printre exponate se
„Preasfânta Inimă a lui Isus” din
numără și cea mai mare colecție de păsări și fluturi din estul Europei.
Elisabetin
Muzeul Militar, situat în Piața Libertății, cu peste 2.000 de obiecte muzeale:

hărți, documente de epocă, machete ale unor monumente istorice, fotografii,
armament și ținute militare. Este organizat tematic, în șase săli, cinci dintre
ele reflectând perioade distincte din istoria României – Decebal, Evul Mediu
Timpuriu, Evul Mediu, Mihai Viteazul, Unirea Principatelor Române și cele
două războaie mondiale – și sala numită „Sala armelor și a ținutelor militare”.
Muzeul Satului Bănățean[264], singurul muzeu cu profil etnografic din
România care cuprinde un centru civic al satului, format din Primărie,
Biserică, Școală, Casă Națională (cu destinație culturală), în care se
desfășoară majoritatea activităților administrative-politice și spirituale ale Centru de informare turistică
satului. pe strada Alba Iulia
Muzeul de artă bisericească veche din subsolul Catedralei Mitropolitane.
Patrimoniul actual adăpostește aproape 1.000 de piese printre care un
însemnat număr de icoane pe lemn, pe sticlă și pânză, obiecte de cult
brodate, sculptate sau lucrate în metal și un important fond de carte veche
religioasă. Toate provin din biserici bănățene și datează din secolele XIV,
XVI, XVII și XIX.
Muzeul de artă bisericească al Episcopiei Ortodoxe Sârbe, aflat în Palatul
Episcopal din Piața Unirii, lângă Catedrala Ortodoxă Sârbă.
Muzeul Kindlein se găsește într-o clădire veche din zona istorică a
Timișoarei (pe strada Vasile Alecsandri) și prezintă pe baza pieselor din
colecție reconstituirea prăvăliei și atelierului de bijutier și ceasornicar a lui
Peter Kindlein.
Muzeul Corneliu Miklosi[265], aflat în subordinea regiei locale de transport
public, în cadrul căruia sunt expuse diferite modele de tramvaie, printre
care: tramvaiul tras de cai; vagoanele cu dublă comandă “Gemene”;
vagonul motor Timiș T1, vagonul Electroputere V 54; tramvaiul Timiș 2
fabricat în uzinele Electrometal Timișoara.; precum și exponate de Cunoscut inițial ca Teatrul Franz
autobuze, troleibuze și utilaje de întreținere a vehiculelor. Muzeul Joseph, Palatul Culturii
amintește de vechile tradiții ale Timișoarei în acest domeniu: tramvaiul tras găzduiește astăzi Opera
de cai rulează pentru prima dată în iulie 1869 (premieră pe teritoriul de azi Națională Română, Teatrul
al României); iar în 1899 se pune în funcțiune cel electric. La cerere, se Național „Mihai Eminescu”,
poate închiria un tramvai turistic, dedicat evenimenelor speciale. Teatrul German de Stat și Teatrul
Maghiar de Stat „Csiky Gergely”
Galeria Calina[266], situată lângă Opera Națională, este un spațiu de artă
contemporană. A fost deschisă pe data de 26 februarie 2007, primul
vernisaj fiind cel al expoziției sculptorului Péter Jecza. Dintre artiștii care și-
au expus operele aici se numără Corneliu Vasilescu, Felix Aftene, Silvia
Radu și Ion Sălișteanu.
Centre culturale
Centrul Cultural Britanic[267] Filarmonica Banatul
Centrul Cultural Francez[268]
Biblioteca Britanică[269]
Centrul Cultural German[270]
Centrul pentru Cultură și Artă al Județului Timiș[271]
Casa de Cultură a Municipiului Timișoara[272]
Casa de Cultură a Studenților[273]
Institutul Intercultural[274]
Sala Vieneză[275]
Festivaluri
Articol principal: Listă de festivaluri din Timișoara.

Muzeele Timișoarei
Târguri tradiționale
Cu ocazia sărbătorilor se organizează în Piața Victoriei Târgul de Crăciun[276]

și Târgul de Paște[277], precum și alte târguri tematice.
Parcuri și spații verzi Muzeul de Artă din Piața Unirii

Vezi și: Parcurile din Timișoara.
Timișoara este cunoscută ca „orașul florilor”[278], fiind remarcată pentru

spațiile verzi și parcurile sale. Multitudinea de parcuri de diferite dimensiuni,
precum și grădina zoologică, sunt destinații cunoscute ale Timișoarei pentru
agrement și activități recreative în aer liber.
Unul dintre cele mai cunoscute parcuri din Timișoara este Parcul Central, în
care se află Aleea Personalităților. Tot aproape de centrul orașului se regăsește Muzeul Banatului din Piața
și Parcul Rozelor, care la începutul secolului al XX-lea i-a adus renumele Victoriei
Timișoarei de „oraș al trandafirilor”. Aranjamentele florale și pergolele dispuse
pe aleile din parc numără peste 1.200 de soiuri de trandafiri.[279] Aici este și
scena teatrului de vară unde pe parcursul anului se desfășoară numeroase
festivaluri, concerte și spectacole.
Parcul Justiției, cunoscut anterior drept Parcul Consiliului, se află în centrul

orașului, având în apropriata vecinătate cinematograful Capitol și Facultatea
de Hidrotehnică. Parcul a fost reamenajat în 2015, fiind refăcute aleile,
gazonul, zonele de flori și copaci și sistemul de irigare.
Muzeul Militar din Piața Libertății
În Parcul Botanic, un parc dendrologic de dimensiuni mari, se află specii de
colecție grupate în 11 sectoare, în funcție de regiunea de proveniență a
plantei. De asemenea, pe lista parcurilor orașului Timișoara se regăsește și
Parcul Poporului, cel mai vechi din oraș, datând din 1852.[280]
Parcul Copiilor a fost reinaugurat în 2012 după o renovare completă.
Parcuri din Timișoara
Centrul Timișoarei în timpul

Parcul Botanic Parcul Central „Anton festivalului Timfloralis
Scudier”
Parcul Civic Parcul Rozelor
Parcul Regina Maria
Educație
Învățământul preuniversitar
Vezi și: Lista liceelor din Timișoara.
Învățământul școlar[281] se desfășoară în 70 de grădinițe, cu 861 de educatoare

și 9.856 de copii; învățământul primar și gimnazial este organizat în 47 de
unități, cu 3.901 cadre didactice și 46.186 de elevi; învățământul liceal, în 36
de unități, cu 1.959 de cadre didactice și 24.472 elevi; cel postliceal în 11
unități, cu 1.403 de cursanți; cel de maiștri în 6 unități cu 548 de cursanți.[282]
Rețeaua școlară mai cuprinde 2 licee speciale pentru elevii cu deficiențe, 3
centre școlare de educație incluzivă, 5 licee particulare, o școală specială
pentru ambliopi, 2 centre de asistență educațională și un centru pentru
Ansamblul liceului piarist, învățământ alternativ prin Liceul Waldorf înființat în anul 1993.[282]
inaugurat în anul 1909 de
Ordinul Piarist Specificul învățământului preuniversitar timișorean este diversitatea limbilor
de predare. Bogata tradiție multietnică a orașului s-a menținut și datorită
școlilor cu predare în limbile maghiară (Liceul „Bartók Béla”[283]), germană
(Liceul „Nikolaus Lenau”[284]), franceză (Liceul J.L. Calderón[285]), sârbă
(Liceul „Dositei Obradović”[286]), slovacă și ucraineană care, împreună cu
limba română, au o tradiție și o continuitate de aproape patru secole.
Potrivit unui clasament realizat de portalul AdmitereLiceu.ro în 2015, patru

licee din Timișoara se află în top 100 școli din România: Liceul „Grigore
Fostul liceu Israelit Moisil”[287], Colegiul Național Bănățean[288], Colegiul Național „Constantin
Diaconovici Loga”[289] și Liceul Pedagogic „Carmen Sylva”.[290]
Filiere educaționale
Numeroase unități de învățământ din Timișoara sunt centrate pe dezvoltarea și diversificarea competențelor-
cheie și formarea competențelor specifice în sistem profesional dual sau în funcție de specializare, profil sau
calificare: tehnic (Colegiul Tehnic de Vest[291], Colegiul Tehnic „Henri Coandă”[292], Colegiul „Emanuil
Ungureanu”[293], Liceul Electrotimiș[294], ș.a.), economic (Colegiul „F.S. Nitti”[295]), artistic (Colegiul Național
de Artă „Ion Vidu”[296], Liceul de Arte Plastice[297]), medical (Colegiul Național Ana Aslan[298]), teologic
(Liceul Romano-Catolic „Gerhardinum”[299], Liceul Penticostal ,,Logos” [300]) ș.a.m.d.
Învățământul superior
Vezi și: Lista universităților din Timișoara.
Învățământul universitar are o tradiție de aproape 100 de ani, odată cu înființarea Politehnicii în 1920. De
atunci și până azi Timișoara a devenit cel mai important centru universitar și academic din vestul țării, cu circa
50.000 de studenți[301] în șapte universități de stat și private. Aici există filiale ale Alianței Naționale a
Organizațiilor Studențești din România și ale AIESEC.
Timișoara este unul din cele patru centre universitare regionale, alături de București, Cluj-Napoca și Iași,
stabilite prin HG de Ministerul Educației Naționale și a Învățământului.
Universitate Fondată Facultăți Studenți Rector Adresă

Universități de stat
Marilen Gabriel Bd. Vasile Pârvan, nr.
Universitatea de Vest[302] 1962 11[303] 15.727[304]
Pirtea 4
Viorel-Aurel
Universitatea Politehnica[305] 1920 10[306] 13.756[304] P-ța Victoriei, nr. 2
Șerban
P-ța Eftimie Murgu, nr.
Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”[307] 1944 3 7.599[304] Marius Raica
2
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Cosmin Alin Calea Aradului, nr.
1991 6 6.994[304]
Banatului[308] Popescu 119
Universități private
Str. Lascăr Catargiu,
Universitatea „Tibiscus”[309] 1991 4[310] 2.000+[311] Corina Mușuroi
nr. 4–6
Str. 1 Decembrie
Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”[312] 1991 1 N/A Nu are1
1918, nr. 93
Moise-Dorel Str. Păunescu
Universitatea „Ioan Slavici”[313] 2000 2 3.500+[311]
Andraș Podeanu, nr. 144
1Este o filială a Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” din București – cuprinde Facultatea de Management Turistic și Comercial
Universitatea Politehnica, una dintre cele mai mari și renumite universități tehnice din Europa Centrală și de
Est, face parte din categoria universităților de cercetare avansată și educație, conform Ordinului nr.
5262/05.09.2011, prin care se constată rezultatele clasificării universităților, stabilite de Asociația
Universităților Europene, pe baza datelor raportate de instituțiile de învățământ superior acreditate din sistemul
național de învățământ [314]. Conform aceleiași clasificări, Universitatea de Vest, Universitatea de Medicină și
Farmacie „Victor Babeș” și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului fac parte din
categoria universităților de educație și cercetare științifică, iar Universitatea „Tibiscus” și Universitatea „Mihai
Eminescu”[315] fac parte din categoria universităților centrate pe educație.[316]
În municipiu se află biblioteci publice, municipale și universitare. Cele mai importante sunt:
Biblioteca Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”[317];

Biblioteca Centrală a Universității Politehnica[318], găzduită într-un nou sediu din 2014;[319]
Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran”[320];
Biblioteca Județeană „Sorin Titel” [321].
Campusurile studențești se află în zonele Complexul Studențesc-Medicinei (25 de cămine), Lipovei-Tipografilor

(6 cămine) și Blașcovici (2 cămine), oferind în total peste 13.000 de locuri de cazare.[322]
Cercetare științifică
Timișoara este unul dintre cele mai prolifice centre instituționale de cercetare
din România.
În cadrul filialei din Timișoara a Academiei Române[323] își desfășoară

activitatea următoarele institute profilate pe cercetarea științifică
fundamentală: Institutul de Cercetări Socio-Umane „Titu Maiorescu”[324],
Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie
Condensată[325], Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare în Sudură și
Laboratorul de Energii
Încercări de Materiale[326], Institutul de Cercetări în Construcții și Economia
Regenerabile–Fotovoltaic
Construcțiilor[327], Laboratorul de Energii Regenerabile–Fotovoltaic[328],
Observatorul Astronomic (secție a Institutului Astronomic al Academiei
Române) și Planetariul Universității de Vest.
Tot în Timișoara mai activează numeroase centre și institute naționale de cercetare–dezvoltare[329], precum și
din diferite ramuri: Centrul de Cercetări în Metode Avansate de Studiu al Fenomenelor Fizice[330], Centrul de
Cercetări în Mecatronică și Robotică[331], Centrul de Cercetări pentru Materiale Anorganice și Energii
Alternative[332], Centrul de Cercetări în Inginerie și Management etc.[333] Tot aici funcționează și filiale ale
Academiei de Științe Medicale[334], respectiv ale Academiei de Științe Tehnice din România[335].
Anual, este organizată manifestarea științifică „Zilele academice timișene”[336].
În cadrul Institutului Politehnic din Timișoara a fost dat în funcțiune primul calculator construit în România
(1961). Se numea MECIPT, acronimul de la „Mașina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic din
Timișoara”.[337] Proiectarea acestuia a început din 1956 de către un colectiv condus de matematicianul Iosif
Kaufmann,[338] inginerul electronist Wilhelm Löwenfeld[338] și studentul Vasile Baltac. La construirea sa au
contribuit, de asemenea, și cercetările profesorului Grigore C. Moisil.
Sănătate
Timișoara este unul din orașele cu cele mai bune facilități medicale din
România, potrivit unei analize realizate de platforma de imobiliare Storia.ro în
colaborare cu agenția de cercetare D&D Research.[339] Orașul are o istorie
lungă de descoperiri în medicină, premiere și inovații în tehnologia medicală și
de sănătate. Este un centru medical major, deținând unități medicale cu un
nivel ridicat al calității serviciilor, unități dotate cu aparatură performantă și
cadre medicale cu înaltă specializare, aflate în directa subordine a Ministerului
Sănătății.
Spitalul Clinic de Urgență pentru
Datorită programelor universitare de specialitate orașul reprezintă un pol de Copii „Louis Țurcanu”
cercetare în domeniul medical și al sănătății publice, existând filiale ale
Societății Studențești de Chirurgie din România[340], sediul central al
Asociației Române de Hemofilie, precum și centrul de instruire regional în medicina de urgență, efectuat de
SMURD Timișoara. În Timișoara funcționează instituții de resort importante în gestionarea și îndrumarea
problemelor de sănătate, cum sunt: Casa Județeană de Asigurări de Sănătate[341], Centrul Regional de Sănătate
Publică[342], Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului[343], Direcția de Sănătate Publică[344],
precum și un număr mare de unități sanitare. Dintre ele se remarcă:
Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu”[345] (inclus de Ministerul Sănătății în clasa I de
competență);[346]
Institutul de Boli Cardiovasculare[347](clasa I);[346]
Spitalul Clinic Municipal de Urgență[348];
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu”[349];
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș”[350];
Spitalul Militar de Urgență „Dr. Victor Popescu”[351];
Spitalul Première[352] (cel mai mare spital privat din vestul țării).[353]
Pe raza municipiului Timișoara mai funcționează, de asemenea: șase ambulatorii de specialitate integrate ale
spitalelor (patru publice și două private); trei servicii de ambulanță (unul public și două private); 494 de
cabinete stomatologice; 229 de cabinete de medicină de familie; 138 de cabinete de specialitate; șapte cabinete
de expertiză medicală și 24 de cabinete de recuperare a capacității de muncă; 39 de dispensare școlare; 11
dispensare studențești; un dispensar sportiv; 63 de farmacii și 32 de depozite farmaceutice.[19]
În 2017, Guvernul României a aprobat construirea unui spital regional de urgență la Timișoara.[354] Spitalul ar
urma să deservească toată regiunea de vest.
Calitatea vieții
Potrivit unui studiu efectuat în anul 2006 de revista Capital, Timișoara ocupă locul 2 (după București) în topul
celor mai atractive 50 de orașe din România,[355] iar în anul 2016 a fost declarat orașul românesc cu cea mai
ridicată calitate a vieții.[356] Într-un clasament internațional al orașelor europene privind calitatea vieții,
Timișoara ocupă locul 19,[357] peste capitale europene precum Zagreb (locul 23), Dublin (locul 25) sau Oslo
(locul 30). Clasamentul a fost întocmit după criterii precum puterea de cumpărare, infrastructura modernă,
accesul la servicii, sistemul medical, siguranța locuitorilor și nivelul de poluare.
Mass-media
Articol principal: Listă de publicații din județul Timiș.
Municipiul Timișoara, spațiu multicultural, are o puternică tradiție în ceea ce privește comunicarea interumană,
inclusiv prin mass-media, aici existând variate medii de comunicare cu audiență locală și regională, cu frecvență
zilnică sau periodică, cu emisiuni/ediții atât în limba română, cât și în limbile altor grupuri etnice.
Televiziunea prin cablu
Principalii operatori de televiziune prin cablu de pe teritoriul Timișoarei sunt UPC România, RCS & RDS și
Telekom.[358]
Presa scrisă
Vezi și: Tipografiile din Timișoara.
Caracteristicile presei locale sunt asemănătoare cu cele ale presei naționale, având totuși unele elemente
distinctive datorită evoluției istorice a acesteia, a specificului multicultural al spațiului timișorean.
Primul ziar apărut la Timișoara în 1771, editat de tipograful Mathäus Joseph Heimerl, s-a numit Temeschwarer
Nachrichten și a apărut în 13 ediții.[359] Între 1830–1849 a apărut Temeschwarer Wochenblatt al cărui editor
era Joseph Klapka – întemeietorul primei biblioteci din Imperiul Habsburgic (1815) și primar al Timișoarei
între anii 1819–1833. Între 1872 și 1918 apare ziarul de limbă maghiară Délmagyarország și cotidianul
Temesvári hirlap (1903–1939). Minoritatea sârbă a ieșit pentru prima dată pe piața presei locale în 1829 cu
Banatski almanah.[360] Primele ziare în limba română apărute în perimetrul

bănățean au fost tipărite la Viena și apoi la Pesta, așa cum s-a întâmplat cu
Luminatorul condus de Vincențiu Babeș.[358] Alte ziare și reviste care s-au
impus în spiritualitatea epocii au fost Gazeta poporului, Control etc. În
perioada interbelică s-au tipărit: Plugarul român (1908–1947), Gazeta
Banatului, Voința Banatului, Curierul Banatului etc. Dintr-un catalog
întocmit de Florian Moldovan și Alexander Krischan, în fondul documentar al
Bibliotecii Județene din Timișoara se aflau înregistrate la începutul anilor 1970
nu mai puțin de 143 de titluri de ziare și reviste, dintre acestea 60 erau
românești, 39 maghiare și 40 germane.[358] După 1945, dar mai ales începând
cu 1948, numărul ziarelor și revistelor s-a restrâns la câteva, toate editate sau
aflate sub controlul politic al Partidului Comunist.
În prezent, în Timișoara apar:

Ediția din 24 iunie 1772 a
cotidiane: în limba română: Renașterea bănățeană (apariție imediat după Temeschwarer Nachrichten,
decembrie 1989, continuator al Drapelului roșu); Timiș Expres (apărut în primul ziar tipărit la Timișoara
2006); în limba maghiară: Nyugati Jelen, din anul 2000; Ziua de Vest a
fost, inițial, suplimentul local al ziarului Ziua. De la începutul anului 2010
ziarul Ziua și-a încetat apariția, moment din care Ziua de Vest a devenit cotidian local de sine stătător. De
asemenea, din 2009 apare cotidianul Adevărul de seară, ediție locală a publicației Adevărul până în 2011.
1 bisăptămânal: în limba română: Timpolis, din 1990
1 trisăptămânal: în limba română: Timișoara, începând cu anul 1990. Inițial, ziarul apărea zilnic, fiind, însă,
nevoit ulterior să își reducă tirajul, respectiv numărul de apariții.
săptămânale: în limba română: Agenda, din 1990, Opinia Timișoarei, din 2008; în limba germană: Banater
Zeitung – supliment săptămânal al Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien (ADZ), editat la București
pentru județul Timiș; în limba maghiară: Heti Új Szó, succesorul cotidianului Temesvári Új Szó, apărut între
23 decembrie 1989 și 22 decembrie 1994; în limba sârbă: din 1990 apare Naša Reč, continuatorul ziarelor
Vesnik, Pravda și Banatske novine, care au apărut în Timișoara începând cu primii anii după Unirea din
1918
lunare: în limba română: Orizont, Monitorul Primăriei Municipiului Timișoara, din 2002, Agenda Consiliului
Județean Timiș
trimestriale: în limba română: Orient latin, din 1993, Anotimpuri literare, din 1992; în limba sârbă: Književni
život, din 1950
anuale: în limba română: Almanahul Agenda; în limba maghiară: Mindenki Kalendáriuma; în limba germană:
Die Stafette
periodicitate sporadică: în limba română: Revista Helion, a clubului SF cu același nume
Prin abonamente și vânzare liberă, cititorii timișoreni de presă scrisă au acces la edițiile ziarelor tipărite în
capitală sau alte orașe din țară. Cele mai bine reprezentate prin tirajul difuzat aici sunt: Adevărul, Jurnalul
Național, Gândul, Ziarul Financiar, Academia Cațavencu, Capital, Bursa, Formula AS, Revista 22, Dilema
veche, România Mare, România literară, Sette Giorni (în limba italiană) ș.a.m.d.
Presa audio-vizuală
Posturi de radio
Radio Timișoara, post public, face parte din Radio România Regional (RRR) – rețeaua radiourilor publice locale
și regionale a Societății Române de Radiodifuziune, rețea care reunește 10 studiouri regionale și locale
(Timișoara, Cluj, Reșița, Târgu Mureș, Iași, Craiova, Constanța, București, Antena Brașovului, Antena Sibiului),
dar și Radio Vacanța (în sezonul estival), Radio Antena Satelor și Radio Sighet. Posturile regionale publice dețin
emițătoare AM/FM de mare putere, acoperind peste 80% din suprafața țării.[358] Grila de programe include
multe emisiuni generaliste (bine receptate de publicul adult), cu muzică și informații din vestul țării, dar și
programe de nișă, adresate iubitorilor anumitor genuri muzicale, sportului sau anumitor categorii sociale –
pensionari, tineri, casnice.
Radio Europa Nova este un post de radio privat, apărut în peisajul radio timișorean pe data de 22 iulie 1995.
Radioul emite în FM cu o putere de emisie aprobată de 100 W. Aria acoperită se întinde pe 20–30 km în jurul
orașului Timisoara. Radioul emite și pe internet. Timpul de emisie se întinde pe 22 de ore pe zi, șapte zile pe
săptămână. Grila de programe este diversificată și cuprinde atât emisiuni de divertisment, cât și emisiuni
interactive cu invitați din administrația publică, oameni politici, sănătate, cultură ș.a.m.d.
West City Radio emite din anul 1995, când a primit prima licență de radiodifuziune din vestul țării.[358] Postul
se adresează unui public cu vârsta cuprinsã între 24–48 de ani.[361] În grila de programe a postului se
evidențiază emisiunile interactive și programele care respectã preocupările cotidiene, temele curente ale vieții de
fiecare zi, căutând, totodată, să se plieze pe spiritul și mentalitatea timișoreană prin emisiuni informative,
sociale, muzicale, culturale, sportive. Totodată, West City Radio transmite în direct dezbaterile publice
organizate de municipalitatea timișoreană și ședințele Consiliului Local al municipiului Timișoara.
Pe 89,7 Mhz, între orele 21–23 emite local Radio Vocea Speranței, iar pe 88,7 Mhz, între 18–20 emite stația
locală a Radio Vocea Evangheliei. Ambele posturi pot fi ascultate live de pe internet.
În peisajul radio timișorean și-au mai făcut, în ultimii ani, apariția numeroase stații locale ale unor posturi cum
ar fi Radio Guerrilla, Europa FM, Kiss FM, Radio ZU, Virgin Radio, Național FM, ProFM, Magic FM, Digi FM,
Rock FM. În 2009 a apărut și un post de radio al minorității sârbe, Banat Link.[362]
Posturi de televiziune
TVR Timișoara este unul dintre cele patru studiouri teritoriale ale Societății Române de Televiziune. Emite din
17 octombrie 1994 pentru patru județe: Arad, Hunedoara, Caraș-Severin și Timiș.[363] TVR Timișoara
cooperează cu televiziunile publice regionale din Seghedin (Ungaria), Novi Sad, Panciova și Vârșeț (Serbia),
surprinzând jurnalistic realitatea din teritoriul cuprins în Euroregiunea Dunăre–Criș–Mureș–Tisa, dar si pentru
realizarea unor programe în cadrul comunităților de români din cele două țări, contribuind astfel la păstrarea
identității lor etnice si culturale. Colaborează, de asemenea, și cu Radioteleviziunea Transcarpatia Ujhorod
(Ucraina), cu scopul sprijinirii redacției în limba română de acolo. Studioul este membru al Asociației Europene
a Televiziunilor Regionale (CIRCOM) din 1995.
TV Europa Nova are emisiuni de cultură, sănătate, pe teme rutiere, economice, talk-show-uri, emisiuni de
dedicații muzicale (muzică populară), emisiuni de folclor, administrație și politică, transmise în direct. Știrile
ocupă un loc important în grila postului, implicarea în soluționarea problemelor comunității locale constituind o
temă permanentă. TV EN are un procent de audiență de cca. 35%, fiind un post care are drept target populația
activă, cu vârsta cuprinsă între 18 și 45 de ani, dar se adresează și persoanelor de vârsta a doua și a treia, atât din
mediul urban, cât și din cel rural.
Teleuniversitatea Timișoara are statut de departament în cadrul Universității Politehnica din Timișoara,
obținând licența de emisie în anul 1994. Teleuniversitatea Timișoara este un post de televiziune cu obiective
educaționale, care funcționează în regim non-profit, fără alocație bugetară. Pentru realizarea emisiunilor
săptămânale, Teleuniversitatea Timișoara colaborează cu departamentul de Comunicații al Facultății de
Electronică și Telecomunicații din cadrul Universității Politehnica, precum și cu departamentul de Jurnalistică
al Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării din cadrul Universității de Vest.
Pro TV,[364] Realitatea TV[365] și Digi 24 au fiecare câte o stație locală în Timișoara.
Presa electronică
În ultimii ani, o amploare tot mai mare o înregistrează presa electronică, accesibilitatea variantelor electronice
ale anumitor publicații fiind de multe ori preferată variantei tipărite a acestora.
Printre publicațiile care au pagină de internet se numără: Agenda, Renașterea bănățeană, Opinia Timișoarei,
Ziua de Vest, Timiș Expres, Timpolis, Timișoara etc. Mai multe publicații care au dispărut de pe piața tipărită
apar în continuare în spațiul virtual: Bănățeanul și Focus Vest. Televiziunile, prezente pe internet, au început în
ultimii ani să ofere și posibilitatea vizionării programelor online. Posturi de radio care pot fi ascultate online
sunt West City Radio, Radio Timișoara, Radio Banat Link. Celelalte posturi locale nu au pagini de internet
proprii, online putând fi ascultate doar emisiunile transmise de la centru.
Sport
Infrastructura Timișoarei permite practicarea unor sporturi diverse precum: fotbal, baschet, handbal, tenis,
înot, rugby, ciclism, caiac, culturism, scrimă, paintball, bowling, tir, arte marțiale, echitație, volei, motociclism
(la Giroc), gimnastică și multe altele. Și sporturile la masă pot fi practicate: ruletă, cărți și darts (cu precădere în
cazinouri), biliard, șah sau tenis de masă.
Întrecerile sportive precum Maratonul Timișoarei, SportGuru 21K, Liberty Marathon sau Timotion sunt bine
statornicite, adunând anual mii de participanți din zeci de țări, deținând sau stabilind noi recorduri naționale,
iar turneul internațional de ciclism off-road de la Pădurea Verde sau Cupa Timișului au tradiție în agenda
sportivă a orașului.[366]
Sportul electronic capătă o amploare și popularitate tot mai mare pe fondul organizării de concursuri și întreceri
specifice.[367]
Orașul a găzduit meciuri la Campionatul European de Baschet Feminin din 2015.[368]
Fotbal
ASU Politehnica Timișoara
ACS Poli Timișoara, club fondat în 2012
Ripensia Timișoara (club istoric de fotbal, 1928–1948, reînființat în 2012), primul club de fotbal cu statut
profesionist din România
Chinezul Timișoara (club istoric de fotbal, 1910–1946), unul din cele mai mari cluburi din istoria fotbalului
european
FC Politehnica Timișoara
CFR 1933 Timișoara
Clubul Atletic Timișoara, primul club de fotbal fondat în spațiul românesc
CAM Timișoara
Banatul Timișoara
SS Progresul Timișoara
Baschet
BC Timba Timișoara (2006–prezent)
BC Timișoara (1985–prezent)
Rugby
RCM Timișoara
Arte marțiale
Uniunea Timișoreană de Karate (UTK)
Infrastructura sportivă
Stadioane
Echipa ACS Poli Timișoara dispune de al doilea stadion ca și capacitate din

România, Stadionul „Dan Păltinișanu” (32.972), depășit doar de Arena
Națională (55.634). Alte arene din oraș sunt: Stadionul UMT cu o capacitate de
10.000 de locuri, pe care evoluează FC Ripensia Timișoara, Stadionul CFR cu o Chinezul Timișoara înaintea
capacitate de 7.000 de locuri unde evoluează CFR Timișoara și Stadionul finalei cu Oradea, câștigată cu
Știința cu o capacitate de 1.000 de locuri, pe care evoluează ASU Politehnica 4–1
Timișoara.
Sala Sporturilor „Constantin Jude”
Cunoscută în trecut drept Sala Olimpia, Sala Sporturilor „Constantin Jude”

este o sală multifuncțională situată pe aleea FC Ripensia, nr. 7. Este folosită
pentru echipele masculine și feminine de baschet, volei, handbal și noua
echipă de futsal din oraș. Capacitatea sălii este de 2.500 de locuri.
Finala Cupei României 1934:
Ripensia Timișoara–U Cluj (5–0)
Proiecte
În zona stadionului „Dan Păltinișanu” va apărea în viitor un complex sportiv

ce va include o arenă de fotbal cu o capacitate de 45.000 de locuri, o sală
polivalentă de 16.000 de locuri, un bazin olimpic de înot, un velodrom, o sală
de atletism, precum și un hotel.
Agrement
Stadionul Dan Păltinișanu
Câteva ștranduri aflate în oraș sunt:[369]
ștrandul Heaven, situat lângă Stadionul „Dan Păltinișanu”;

ștrandul Termal ZHH, din proximitatea pasajului Michelangelo și a
canalului Bega;
ștrandul No Name;
ștrandul Sun Beach, aflat în spatele terenurilor de tenis de pe Calea
Buziașului; Stadionul Știința
ștrandul UMT, cu apă termală, care vine din foraje de la adâncime de
1.270 m.
Alte opțiuni pentru agrement acvatic sunt albia râului Timiș, unde există două
zone amenajate: la Șag (10 kilometri de oraș) și la Albina (15 kilometri de
Timișoara). Alte ștanduri în afara orașului, frecventate de timișoreni sunt cel
de la Sânmihaiu German (20 de kilometri de oraș, apă termală) și complexul
geotermal de la Băile Călacea, la 18 kilometri de Timișoara. Totodată, există
numeroase terenuri sportive special amenajate care permit practicarea unor
sporturi precum tenis, atletism, fotbal, handbal, baschet, tenis de masă sau Sala Sporturilor „Constantin
volei. Jude”
Relații diplomatice
Vezi și: Listă de consulate onorifice din Timișoara.
Timișoara găzduiește trei consulate generale (Germania, Italia și Serbia)[370] și 15 consulate onorifice (Austria,
Bulgaria, Cehia, Coreea de Sud, Estonia, Franța, India, Peru, Republica Macedonia, Republica Moldova, Spania,
Suedia, Tunisia, Țările de Jos și Ungaria).[371][372]
Orașe înfrățite și partenere
Municipiul Timișoara a semnat protocoale de înfrățire sau acorduri de parteneriat cu următoarele orașe:[373]
Graz (1982) Novi Sad (2005)

Mulhouse (1991) Palermo (2005)
Faenza (1991) Nottingham (2008)
Karlsruhe (1992) Cernăuți (2010)
Rueil-Malmaison (1993) Trujillo (2010)
Szeged (1998) Da Nang (2014)
Gera (1998) Lublin (2016)
Treviso (2003) Cancún (2019)[374]
Personalități
Articol principal: Listă de personalități din Timișoara.
Printre cele mai importante personalități născute în Timișoara se numără:
Listate în ordine cronologică
Iosif Ivanovici (1845–1902), clarinetist, dirijor, compozitor

Hermann Kövess von Kövessháza (1854–1924), ultimul comandant al Armatei Austro-Ungare
Margarethe Matzenauer (1881–1963), mezzo-soprană
Francesco Illy (1892–1956), contabil, inventatorul aparatului de cafea
Károly Kerényi (1897–1973), filolog, unul dintre fondatorii studiilor moderne ale mitologiei grecești
J. Edward Bromberg (1903–1951), actor
Johnny Weissmüller (1904–1984), înotător medaliat cu aur la Jocurile Olimpice din Paris și Amsterdam,
actor cunoscut pentru rolul Tarzan din filmele anilor '30 și '40
Elek Schwartz (1908–2000), fotbalist, antrenorul echipei naționale de fotbal a Olandei (1957–1964)
Ștefan Kovács (1920–1995), fotbalist, antrenor de fotbal
Ioan Holender (n. 1935), bariton, directorul Operei de Stat din Viena (1992–2010)
Ana Blandiana (n. 1942), poetă, eseistă, membru corespondent al Academiei Române
Nicu Covaci (n. 1947), fondatorul și liderul formației Phoenix
Robert Dornhelm (n. 1947), regizor nominalizat la Oscar (1978)
Florin Călinescu (n. 1956), actor, directorul Teatrului Mic din București (2000–2014), gazdă de emisiuni
Iulia Motoc (n. 1967), Profesor universitar, judecător la Curtea Constituțională a României
Dan Negru (n. 1971), prezentator de televiziune
Edina Gallovits-Hall (n. 1984), jucătoare profesionistă de tenis
Diana Bulimar (n. 1995), gimnastă medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice din Londra
Note
2. ^ Ștefan Both (20 aprilie 2015). „Prima atestare
1. ^ a b c en Rudolf J. Strutz (2013). Timișoara (http documentară a Timișoarei, controversă printre
s://books.google.com/books?id=XzdcnoX8XwYC). istorici: „Singura dată neatacabilă este 1266" ” (htt
JR-Design. p://adevarul.ro/locale/timisoara/prima-atestare-doc
umentara-timisoarei-controversa-printre-istorici--sin 12. ^ en „Timisoara Climate Normals (1961-1990)” (ft

gura-data-neatacabila-1266-1_5534aae5cfbe376e p://ftp.atdd.noaa.gov/pub/GCOS/WMO-Normals/TA
35569cbf/index.html). Adevărul. BLES/REG_VI/RO/15247.TXT). National Oceanic
3. ^ a b „Populația stabilă pe județe, municipii, orașe and Atmospheric Administration.
și localități componenete la RPL 2011” (http://www.r 13. ^ de „Klimatafel von Temeschburg (Temesvar,
ecensamantromania.ro/wp-content/uploads/2014/0 Timisoara), Banat / Rumänien” (http://www.dwd.de/
1/rpl_2011_populatia-pe-categorii-de-localitati.xls). DWD/klima/beratung/ak/ak_152470_kt.pdf) (PDF).
Institutul Național de Statistică. Deutscher Wetterdienst.
4. ^ 14. ^ „1.10 TEMPERATURA AERULUI (maxima
absolută și minima absolută lunară și anuală)”.
http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/secIV/lege_351.
(http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritorial Geografie, meteorologie și mediu înconjurător (htt
a/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/secIV/leg p://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap1.pdf) (PDF).
e_351.) Lipsește sau este vid: |title= (ajutor) Institutul Național de Statistică. 2007. p. 22.
5. ^ 15. ^ Marina Bădulescu, ed. (3 martie 2014). „MĂRCI
ROMÂNEȘTI DE TRADIȚIE: Berea Timișoreana”
http://documents.worldbank.org/curated/en/448771499322731333/pdf/116400-
ROMANIAN-REVISED-PUBLIC-Magnet-Cities- (https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2014/0
Migration-and-Commuting-in-Romania-RO. (http://d 3/03/marci-romanesti-de-traditie-berea-timisoreana
ocuments.worldbank.org/curated/en/44877149932 -11-05-47). AGERPRES.
2731333/pdf/116400-ROMANIAN-REVISED-PUBLI 16. ^ Leonard Horvath (12 februarie 2013). „Timișoara
C-Magnet-Cities-Migration-and-Commuting-in-Rom - Mica Vienă și prima Bibliotecă din Imperiu” (http
ania-RO.) Lipsește sau este vid: |title= (ajutor) s://romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/timis
6. ^ https://www.digi24.ro/alegeri-locale-2020/video- oara---mica-viena-si-prima-biblioteca-din-imperiu-2
victoria-lui-dominic-fritz-la-alegerile-locale- 93223). România liberă.
sarbatorita-in-strada-la-timisoara-1375252 (https:// 17. ^ Ilieșiu 2006, op. cit. p. 330
www.digi24.ro/alegeri-locale-2020/video-victoria-lui 18. ^
-dominic-fritz-la-alegerile-locale-sarbatorita-in-strad http://documents.worldbank.org/curated/en/4487714
a-la-timisoara-1375252) Lipsește sau este vid: ROMANIAN-REVISED-PUBLIC-Magnet-Cities-
|title= (ajutor) Migration-and-Commuting-in-Romania-RO.pdf.
7. ^ „ROMANIAN-REVISED-PUBLIC-Magnet-Cities-
http://documents.worldbank.org/curated/en/448771499322731333/pdf/116400-
Migration-and-Commuting-in-Romania” (http://docu
ROMANIAN-REVISED-PUBLIC-Magnet-Cities- ments.worldbank.org/curated/en/44877149932273
Migration-and-Commuting-in-Romania-RO.pdf. 1333/pdf/116400-ROMANIAN-REVISED-PUBLIC-
„Banca Mondială Orașe Magnet - Migrație și Magnet-Cities-Migration-and-Commuting-in-Roman
navetism în România” (http://documents.worldban ia-RO.pdf) (PDF).
k.org/curated/en/448771499322731333/pdf/116400 19. ^ a b c d e f g h i j k l Daniela Ghinea, Ramona
-ROMANIAN-REVISED-PUBLIC-Magnet-Cities-Mig Miclăuș, Mihaela Sîrbu, Maria Pantic-Telbis (2013).
ration-and-Commuting-in-Romania-RO.pdf) (PDF). „Starea economică, socială și de mediu a
8. ^ en „The European Capital of Culture 2021 in municipiului Timișoara” (http://www.primariatm.ro/u
Romania: The Selection Panel's Final Report” (http ploads/files/PID/starea_economica_2013.pdf)
s://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/site (PDF). Primăria Timișoara.
s/creative-europe/files/files/ecoc-2021-report-roma 20. ^ „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002
nia_en.pdf) (PDF). Comisia Europeană. București. - populația unităților administrative pe etnii” (http://
octombrie 2016. www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip).
9. ^ „Martirii Revoluției în date statistice” (http://irrd.ro/ Kulturális Innovációs Alapítvány Könyvtára.
wp-content/uploads/2014/05/Statistica-Revolutiei-M
21. ^ a b „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe,
arin-Valentin.pdf) (PDF). Caietele Revoluției.
municipii, orașe, comune” (http://www.recensamant
București: Editura Institutului Revoluției Române
romania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.
din Decembrie 1989: 50. 2010. ISSN 1841-6683 (ht
tps://www.worldcat.org/issn/1841-6683). xls). Institutul Național de Statistică.
22. ^ „Tab13. Populația stabilă după religie – județe,
10. ^ „ZOO Timișoara și Szeged” (http://www.carpatzo
municipii, orașe, comune” (http://www.recensamant
o.ro/25-ZOO_Timi%C5%9Foara_si_Szeged/23-Pre
zentare.html). CarpatZoo. romania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_1
3.xls). Institutul Național de Statistică.
11. ^ a b c „Hidrografia” (http://www.primariatm.ro/timis
oara/index.php?meniuId=2&viewCat=44&viewItem
=287). Primăria Timișoara.
23. ^ „Populația României pe localități la 1 ianuarie 37. ^ a b c d „Fiecare cartier cu povestea numelui său,
2015” (http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/pliant la Timișoara! Al tău știi de unde se trage?” (http://w
e%20statistice/Populatia%20Romaniei%20pe%20l ww.opiniatimisoarei.ro/fiecare-cartier-cu-povestea-n
ocalitati%20la%201%20ian%202015.pdf) (PDF). umelui-sau-la-timisoara-al-tau-stii-de-unde-se-trag
Institutul Național de Statistică. p. 3. e/04/03/2017). Opinia Timișoarei. 4 martie 2017.
24. ^ Raluca Zorfie (30 iulie 2017). „Timișoara a 38. ^ „Administrația Bazinală de Apă Banat” (http://ww
crescut miraculos ca număr de locuitori! Cine w.rowater.ro/dabanat/default.aspx).
spune acest lucru” (http://www.banatulazi.ro/timiso 39. ^ „ADR Vest” (https://www.adr5vest.ro/).
ara-a-crescut-miraculos-ca-numar-de-locuitori-cine-
spune-asta/). Banatul Azi. 40. ^ „Agenția de plăți și intervenție în agricultură
Timiș” (http://www.apia.org.ro/ro/centre-judetene-ap
25. ^ „Studiu Banca Mondiala Timisoara” (http://www.ti ia/timis).
on.ro/studiu-banca-mondiala-aproape-jumatate-din
-locuitorii-timisoarei-sunt-nascuti-in-alte-parti/19547 41. ^ „Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de
30). Muncă Timiș” (http://www.timis.anofm.ro/publ).
26. ^ „Timișoara este un exemplu pentru Europa” (htt 42. ^ „Agenția Națională pentru Protecția Mediului
p://www.timisoara2021.ro/2013/10/31/timisoara-eur Timișoara(ANPM)” (http://apmtm.anpm.ro/).
opa-exemplu/). Asociația Timișoara Capitală 43. ^ „Casa Județeană de Pensii Timiș” (https://pensiiti
Culturală Europeană. mis.ro/).
27. ^ „Cati cetateni straini locuiesc in Timis” (https://ww 44. ^ „Protecția Consumatorilor Timiș” (https://anpc.ro/
w.impactpress.ro/2018/04/11/cati-cetateni-straini-su articol/588/comisariate-regionale-comisariate-judet
nt-rezidenti-in-judetul-timis-politistii-de-la-imigrari-a ene).
u-avut-mult-de-lucru-in-primul-trimestru-din-2018/). 45. ^ „Compartimente inspecție teritorială” (http://www.
28. ^ hu Varga E. Árpád. „Temes megye namr.ro/prezentare-anrm/structura-organizatorica/c
településeinek etnikai (anyanyelvi/nemzetiségi) ompartimente-inspectie-teritoriala/).
adatai 1880-1992” (http://www.kia.hu/konyvtar/erde 46. ^ „Direcția Generală Regională a Finanțelor
ly/erdstat/tmetn.pdf) (PDF). Kulturális Innovációs Publice Timișoara” (https://www.anaf.ro/anaf/intern
Alapítvány Könyvtára. et/Timisoara/acasa/).
29. ^ „Structura etnică a populației” (http://www.edrc.ro/ 47. ^ „Direcția Regională de Drumuri și Poduri” (http://
recensamant.jsp?regiune_id=1832&judet_id=2057 www.drdptm.ro/).
&localitate_id=2058). Centrul de Resurse pentru 48. ^ „Direcția Regională Vamală Timișoara” (https://w
Diversitate Etnoculturală. ww.customs.ro/info-ue/birouri-vamale/directia-regio
30. ^ „Hotărârea Consiliului Local 195/16.09.2003 nala-vamala-timisoara).
privind constituirea Consiliilor Consultative de 49. ^ „Direcția pentru Cultură și Patrimoniul Național a
Cartier” (http://www.primariatm.ro/hcl.php?s_nr=19 Județului Timiș” (https://culturatimis.ro/).
5&s_year=2003). Primăria Timișoara.
50. ^ „Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Timiș”
31. ^ Rezultate finale 27 Septembrie 2020. Biroul (https://www.djst-timis.ro/).
Electoral Central https://locale2020.bec.ro/ (https://l
51. ^ „Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
ocale2020.bec.ro/). Lipsește sau este vid: |title=
Timiș” (http://www.dajtm.ro/).
(ajutor)
52. ^ „Direcția Regională de Statistică TIMIȘ” (https://w
32. ^ „Cartierul Cetate” (http://www.primariatm.ro/timiso ww.timis.insse.ro/).
ara/index.php?meniuId=2&viewCat=66&viewItem=
117). Primăria Timișoara. 53. ^ „Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța
Alimentelor Timiș” (http://timis.dsvsa.ro/).
33. ^ „Cartierul Fabric” (http://www.primariatm.ro/timiso
ara/index.php?meniuId=2&viewCat=66&viewItem= 54. ^ „GARDA FINANCIARĂ TIMIȘ” (http://www.prefec
118). Primăria Timișoara. turatimis.ro/doc/colegiul_prefectural/2013-05-29/Ga
rda%20Financiara%20-%20Sectia%20judeteana%
34. ^ „Cartierul Elisabetin” (http://www.primariatm.ro/ti 20Timis%20-%20Raport%20de%20activitate%20ia
misoara/index.php?meniuId=2&viewCat=66&viewIt
nuarie%20-%20aprilie%202013.pdf) (PDF).
em=237). Primăria Timișoara.
55. ^ „Inspectoratul de Poliție al Județului Timiș” (http
35. ^ „Cartierul Iosefin” (http://www.primariatm.ro/timiso s://tm.politiaromana.ro/).
ara/index.php?meniuId=2&viewCat=66&viewItem=
238). Primăria Timișoara. 56. ^ „Inspectoratul de Jandarmerie Timiș” (http://www.j
andarmeriatimis.ro/).
36. ^ „Cartierul Mehala” (http://www.primariatm.ro/timis
oara/index.php?meniuId=2&viewCat=66&viewItem 57. ^ „Inspectoratul Teritorial Timișoara - Politia de
=239). Primăria Timișoara. frontiera” (https://www.politiadefrontiera.ro/ro/struct
ura-teritoriala-timisoara/).
58. ^ „Inspectoratul Județean în Construcții Timiș - 73. ^ http://www.primariatm.ro/m/2-

ISC” (https://www.isc.gov.ro/judet_TM.html). Monitorul_Primariei_Timisoara/10-
59. ^ „Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Banat" Consiliul_Local_Timi%C5%9Foara/2363-
al județului Timiș” (https://www.isutimis.ro/). Vision_2030_-
60. ^ „Inspectoratul Școlar Județean Timiș” (http://ww _o_strategie_integrat%C4%83_de_infrastructur%C4
„Strategia Timisoara Vision 2030” (http://www.prima
w.isj.tm.edu.ro/).
riatm.ro/m/2-Monitorul_Primariei_Timisoara/10-Con
61. ^ „Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de siliul_Local_Timi%C5%9Foara/2363-Vision_2030_-
Vânătoare Timișoara” (https://www.dsptimis.ro/atrib _o_strategie_integrat%C4%83_de_infrastructur%C
utii-servicii-publice-deconcentrate/inspectoratul-terit 4%83.html).
orial-de-regim-silvic-si-de-vanatoare-timisoara).
74. ^ „Zona Metropolitană a Aradului se va uni cu cea
62. ^ „Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea a Timișoarei” (http://evz.ro/zona-metropolitana-a-ar
Semințelor și Materialului Săditor Timiș” (http://itcs adului-se-va-uni-cu-cea-a-timisoarei-400201.html).
mstm.bvl.ro/default.aspx?pg=79e917c4-5e27-4bf2- Evenimentul zilei. 8 august 2006.
928b-471021b21388).
75. ^ Adriana, Mîț. „Conurbatia Timisoara-Arad ia
63. ^ „ITM Timiș” (http://www.itmtimis.ro/). nastere” (https://www.pressalert.ro/2018/01/de-ce-ti
64. ^ „Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici și misoara-trebuie-sa-faca-pace-cu-aradul/).
Mijlocii și Cooperație Timișoara” (https://institutii.pu 76. ^ „EU Core Cities” (http://ajuntament.barcelona.cat/
blicjob.ro/institutie/oficiul-teritorial-pentru-intreprind relacionsinternacionalsicooperacio/es/eu-core-net-
eri-mici-si-mijlocii-si-cooperatie-timisoara/). cities-platform).
65. ^ „Administrația Națională a Rezervelor de Stat și 77. ^ „EurocitiesEU” (http://www.eurocities.eu/).
Probleme Speciale – Structura Teritorială pentru
78. ^ „European Marketing Cities” (https://www.europe
Probleme Speciale Timiș” (https://institutii.publicjob.
ancitiesmarketing.com/).
ro/institutie/administratia-nationala-a-rezervelor-de-
stat-si-probleme-speciale-structura-teritoriala-pentr 79. ^ „Advancing Public Transport EU” (http://www.uitp.
u-probleme-speciale-timis/). org/).
66. ^ „Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice 80. ^ Ștefan Both (27 februarie 2015). „Timișoara are
Timiș” (https://www.ospatimisoara.ro/). cea mai dinamică economie din România. Valoarea
exporturilor a ajuns la 4.125 milioane euro.
67. ^ „OFICIUL DE AMELIORARE ȘI REPRODUCȚIE
Creștere cu 965 milioane de euro” (http://adevarul.r
ÎN ZOOTEHNIE” (http://www.anarz.eu/despre-agen
o/locale/timisoara/timisoara-cea-mai-dinamica-econ
tie/centrul-regional-de-zootehnie-5-vest).
omie-romania-valoarea-exporturilor-ajuns-4125-mili
68. ^ „Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor oane-euro-crestere-965-milioene-euro-1_54f097aa
Rurale ( OJFIR) TIMIȘ” (https://portal.afir.info/infor 448e03c0fd0bf202/index.html). Adevărul.
matii_institutionale_structuri_teritoriale_oficii_judet
ene_ojfir_timis). 81. ^ en „Quality of Life Index 2016 Mid-Year” (https://
www.numbeo.com/quality-of-life/rankings.jsp?title=
69. ^ „Organism Intermediar POS DRU Regiunea 2016-mid). Numbeo.
VEST” (http://www.oirposdru-vest.ro/).
82. ^ fr Yves-Michel Riols (1 septembrie 2005). „La
70. ^ „Timișoara își pregătește zona metropolitană” (htt deuxième révolution de Timișoara” (https://lexpansi
p://www.zf.ro/eveniment/timisoara-isi-pregateste-zo on.lexpress.fr/actualite-economique/la-deuxieme-re
na-metropolitana-3176076). Ziarul Financiar. 24 volution-de-timisoara_1374659.html). L'Expansion.
iulie 2008.
83. ^ Andrei Panait (5 februarie 2016). „Forbes Best
71. ^ „NOTĂ DE FUNDAMENTARE la Hotărârea Cities 2016: Timișoara, din nou pe primul loc” (htt
Guvernului nr. 998/2008 pentru desemnarea polilor p://www.forbes.ro/articles/timisoara-cel-mai-bun-ora
naționali de creștere în care se realizează cu s-pentru-afaceri-53902). Forbes.
prioritate investiții din programele cu finanțare
comunitară și națională” (http://arhiva.gov.ro/uploa 84. ^ „Studiu Banca Mondiala” (http://www.tion.ro/studi
u-banca-mondiala-aproape-jumatate-din-locuitorii-ti
d/articles/119757/nf-hg-998-2008.pdf) (PDF).
misoarei-sunt-nascuti-in-alte-parti/1954730).
Guvernul României. p. 2.
72. ^ „În ultimii 20 de ani, Timișoara s-a extins cu 1.000 85. ^ „Romcapital - servicii financiare” (https://www.rom
capital.ro/).
de hectare! Vezi aici în ce direcții și cum anume a
crescut orașul!” (http://www.opiniatimisoarei.ro/in-ul 86. ^ „Deloitte România” (https://www2.deloitte.com/ro/
timii-20-de-ani-timisoara-s-a-extins-cu-1-000-de-he ro.html).
ctare-vezi-aici-in-ce-directii-si-cum-anume-a-crescu 87. ^ Lista sucursale banci Timisoara.
t-orasul/25/11/2011). Opinia Timișoarei. 25 „timisoreni.ro/info/sucursale_banci” (http://www.timi
noiembrie 2011. soreni.ro/info/sucursale_banci/). Accesat în 6 iunie
2018.
88. ^ „Dalli Production România Timișoara” (https://ww 115. ^ „Parcul Industrial si Tehnologic Timisoara” (http://
w.dalli-group.com/ro/standorte/timisoara.html). www.regiuneavest.ro/locatii-investitori/zone-industri
89. ^ „Azur vopsele Timișoara” (https://www.azur.ro/). ale-publice/page/id/154/).
90. ^ „Linde AG România/Timișoara” (http://www.linde- 116. ^ „Banat Business Park” (https://banatbusinesspar
gas.ro/ro/index.html). k.ro/ro/home/).
91. ^ „Hirsch Porozell România” (http://www.hirsch-por 117. ^ „Timisoara Airport Park” (https://www.proprietati-i
ozell.ro/). ndustriale.ro/proprietati/vest/timisoara-airport-park-t
ap-1?catIds%5b0%5d=1&catIds%5b1%5d=2).
92. ^ „Spumotim Timișoara” (http://www.spumotim.ro/).
93. ^ „www.bestjobs.eu - Locuri de munca in 118. ^ „Timisoara LOG Center” (http://www.austrodach.r
o/portfolio/logistikcenter-timisoara/).
Timisoara” (https://www.bestjobs.eu/ro/locuri-de-mu
nca?keyword=&location=Timi%C8%99oara). 119. ^ „Centrul Logistic Dunca Expeditii” (http://www.regi
94. ^ „UM Timișoara” (http://www.umt.ro/Acasa.html). uneavest.ro/locatii-investitori/zone-industriale-privat
e/page/id/163/).
95. ^ „Bega Tehnomet Timișoara” (https://www.tehnom
120. ^ „CTPark Timisoara inchirieri” (https://www.ctp.eu/i
et.ro/).
ndustrial-warehouse-office-finder/romania/ctpark-ti
96. ^ „Coca-Cola HBC România/Timișoara” (https://ro.c misoara-ii/).
oca-colahellenic.com/ro/impactul-local/fabricile-si-p
121. ^ „Incontro Prefabbricati” (https://www.incontro.ro/c
rocesul-de-productie/despre-fabricile-noastre/).
ompany.php).
97. ^ „Fornetti România” (https://www.fornetti.ro/ro/cont
act.html). 122. ^ „FM Logistics Timisoara” (http://www.regiuneaves
t.ro/locatii-investitori/zone-industriale-private/page/i
98. ^ „Soufflet România” (http://www.soufflet-agro.ro/ro/ d/162/).
contact/).
123. ^ „Olympian Logistics Park” (https://www.cauta-imo
99. ^ „Comtim România Timișoara” (https://www.comti biliare.ro/proiecte-industriale/timisoara/olympian-lo
m.ro/bundegatit/). gistics-park-timisoara).
00. ^ „Agil Timișoara” (https://agil.ro/). 124. ^ „Continental Timișoara” (https://www.continental-j
01. ^ „www.hipo.ro - locuri de munca in Timisoara” (htt obs.com/index.php?ac=search_result&search_crite
ps://www.hipo.ro/locuri-de-munca/cautajob/Toate-D rion_country%5B%5D=33&search_criterion_langua
omeniile/Timisoara). ge%5B%5D=RO&search_criterion_channel%5B%
02. ^ „Life Care România” (https://www.life-care.com/R 5D=12&language=6).
O/). 125. ^ „Dräxlmaier Group/Timișoara” (https://ro.draexlm
03. ^ „Uni Tools România” (https://unitools.ro/). aier.com/locatia/timisoara/).
04. ^ „Casa Rusu - Mobila Casa Rusu” (https://www.m 126. ^ „Kromberg &Schubert România, Timișoara” (http
obilacasarusu.ro/). s://www.kromberg-schubert.com/home).
05. ^ „Green Forest România” (https://www.greenfores 127. ^ „TRW România Timișoara” (https://www.zf.com/m
t.ro/). obile/en/homepage/homepage.html).
06. ^ „Lipoplast România” (http://www.lipoplast.ro/). 128. ^ „Mahle Timișoara” (https://www.mahle.com/en/ab
07. ^ „www.jobZZ.ro - locuri de munca in Timisoara” (ht out-mahle/locations/2266.jsp).
tps://jobzz.ro/locuri-de-munca-in-romania_in-timiso 129. ^ „Hella România/Timișoara” (https://www.hella.co
ara-tm.html). m/hella-ro/).
08. ^ „General Beton Timișoara” (https://www.generalb 130. ^ „Dura Automotive Systems România/Timișoara”
eton.ro/). (http://zilelecarierei.upt.ro/firma/117/DURA-Automot
09. ^ „Demark Construct” (https://www.demarkconstruc ive-Romania-SRL).
t.ro/). 131. ^ „Valeo Timișoara” (https://ihm.ro/valeo/jobs/).
10. ^ „Bega Grup Timișoara” (https://6839-ro.all.biz/con 132. ^ „Autoliv România/Timișoara” (https://careerroman
tacts). ia.autoliv.com/).
11. ^ „SIRD Timișoara” (http://www.sird.ro/ro/contact). 133. ^ „Honeywell România” (https://www.hls-romania.c
12. ^ „Carpatair Flights” (https://www.carpatair.com/). om/ro-ro/about-us/honeywell).
13. ^ „Dunca Expediții S.A” (https://doingbusiness.ro/c 134. ^ „www.bestjobs.eu - locuri de munca in Timisoara”
ompanie/dunca-expeditii-sa-6725130). (https://www.bestjobs.eu/ro/locuri-de-munca?keyw
ord=&location=Timi%C8%99oara).
14. ^ „Parcul Industrial Freidorf” (http://www.regiuneav
est.ro/locatii-investitori/zone-industriale-publice/pag 135. ^ „Centrul Regional de Competențe și Dezvoltare a
e/id/1/). Furnizorilor în Sectorul Automotive Timișoara” (htt
p://www.cerctm.ro/ro/).
36. ^ „Centrul Regional de Competente si Dezvoltare a 156. ^ „www.ejobs.ro - Locuri de munca in Timisoara” (h
Furnizorilor in Industria Automotive” (http://www.cer ttps://www.ejobs.ro/locuri-de-munca/timisoara/).
ctm.ro/ro/). 157. ^ „www.jobber.ro - job-uri în IT Timișoara” (https://w
37. ^ „Încălțăminte Guban” (https://guban.ro/). ww.jobber.ro/cautare/Timisoara).
38. ^ „Moda Tim - îmbrăcăminte femei și bărbați” (htt 158. ^ „Lasting GROUP Timișoara” (https://www.lasting.r
p://www.modatim.ro/). o/).
39. ^ „Technic Development Timișoara - încălțăminte” 159. ^ „ETA2U - Integrator de soluții IT&C - Timișoara”
(https://www.listafirme.ro/technic-development-srl-1 (https://www.eta2u.ro/).
3434141/). 160. ^ IncuboxxTM. „Clusterul IT Incuboxx” (https://incu
40. ^ „https://www.wall-street.ro/articol/Real- boxxtm.ro/). Accesat în 3 septembrie 2018.
Estate/233351/timisoara-a-depasit-pentru-prima- 161. ^ „My Smart City Timișoara”
data-cluj-napoca-la-spatii-de-birouri.html” (https://w (http://mysmartcity.ro/).
ww.wall-street.ro/articol/Real-Estate/233351/timiso
162. ^ „Proiecte Smart City implementate - Timișoara” (h
ara-a-depasit-pentru-prima-data-cluj-napoca-la-spa ttps://smartcitymagazine.ro/2018/07/09/timisoara-s
tii-de-birouri.html). Legătură externa în |title= mart-city-proiecte-smart-city-implementate/).
(ajutor)
163. ^ „Timișoara Smart City - proiecte implementate” (h
41. ^ Timisoara-are-cele-mai-putine-spatii-de-birouri- ttps://smartcitymagazine.ro/2018/07/09/timisoara-s
neocupate-din-Romania/1545575. „Timisoara-are- mart-city-proiecte-smart-city-implementate/).
cele-mai-putine-spatii-de-birouri-neocupate-din-
Romania/1545575” (http://www.tion.ro/timisoara-ar 164. ^ „Timișoara, unul dintre cele două orașe din
e-cele-mai-putine-spatii-de-birouri-neocupate-din-r România în TOP 500 Orașe Inovatoare 2019” (http
omania/1545575). s://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/timisoara-unul-
dintre-cele-doua-orase-din-romania-in-top-500-oras
42. ^ „City Business Centre Timișoara - închiriere e-inovatoare-2019-814521/).
birouri” (http://www.business-centre.ro/).
165. ^ „Imobiliare.ro - vânzări/închirieri apartamente
43. ^ „ISHO Offices Timișoara - închiriere birouri” (htt Timișoara” (https://www.imobiliare.ro/vanzare-apart
p://isho.ro/offices/). amente/timisoara).
44. ^ „Vox Technology Park Timișoara - închiriere 166. ^ „Storia.ro - vânzări/închirieri apartamente în
birouri” (http://www.voxtechnologypark.ro/). Timișoara” (https://www.storia.ro/vanzare/apartame
45. ^ „United Business Center — UBC Timișoara - nt/timis/timisoara/).
închiriere birouri” (http://unitedbusinesscenter.ro/ub 167. ^ Timisoara-printre-cele-mai-mari-piete-
c-in-timisoara/). rezidentiale-din-Romania-cate-locuinte-au-fost-
46. ^ „Spații închiriere birouri - Bega Business Park livrate-anul-trecut/.
Timișoara” (https://www.spatii-de-birouri.ro/inchirier „https://www.pressalert.ro/2018/08/timisoara-
e-vanzare/timisoara-bega-business-park-307). printre-cele-mai-mari-piete-rezidentiale-din-
47. ^ „A.G.N Business Center Timișoara - închiriere romania-cate-locuinte-au-fost-livrate-anul-trecut/” (h
birouri” (https://www.spatii-de-birouri.ro/inchiriere-v ttps://www.pressalert.ro/2018/08/timisoara-printre-c
anzare/timisoara-agn-business-centre). ele-mai-mari-piete-rezidentiale-din-romania-cate-lo
48. ^ „Romcapital Offices Timișoara - închiriere birouri” cuinte-au-fost-livrate-anul-trecut/). Legătură
(http://www.romcapitalcenter.ro/). externa în |title= (ajutor)
49. ^ Andreea Neferu (1 august 2018). „Timișoara a 168. ^ „ISHO Timișoara” (http://www.isho.ro/).
devenit a doua cea mai mare piață de birouri din 169. ^ „Vox Vertical Village Timișoara” (http://www.voxve
țară” (https://www.newmoney.ro/timisoara-devenit-d rticalvillage.ro/).
oua-cea-mai-mare-piata-de-birouri-din-tara/). New 170. ^ „Efervescență pe piața imobiliară - câte imobile și
Money. terenuri s-au vândut în Timiș” (https://www.opiniati
50. ^ „Flextronics România LTD/Timișoara” (https://flex. misoarei.ro/timisul-in-topul-tranzactiilor-imobiliare-di
com/careers/locations/romania). n-romania-cate-case-si-terenuri-s-au-vandut/31/10/
51. ^ „Bosch Service Solutions Timișoara” (https://ww 2016).
w.bosch.ro/). 171. ^ „www.timisoreni.ro - Centre comerciale în
52. ^ „ABB Group/România” (https://new.abb.com/ro). Timișoara” (http://www.timisoreni.ro/info/shopping/).
53. ^ „AEM Timișoara S.A” (http://www.aem.ro/). 172. ^ „Bega Shopping Center Timișoara” (http://www.b
54. ^ „ELBA Timișoara - producător de corpuri de ega-shoppingcenter.ro/).
iluminat” (https://www.elba.ro/). 173. ^ „Timișoara are cel mai mare mall” (https://www.w
all-street.ro/articol/Companii/7577/Timisoara-are-ce
55. ^ „www.bestjobs.eu - Locuri de munca Timisoara”
(https://www.bestjobs.eu/ro/locuri-de-munca?keyw l-mai-mare-Mall.html). Wall-Street. 24 octombrie
2005.
ord=&location=Timi%C8%99oara).
74. ^ Timișoara are cel mai mare mall din afara 183. ^ Carrefour-deschide-primul-hipermarket-din-
Bucureștiului. „https://www.wall- timisoara-in-noiembrie-anul-2015-este-al-doilea-an-
street.ro/articol/Real-Estate/73593/Extinderea- cu-expansiune-mai-accelerata-dupa-2008.
Iulius-Mall-Timisoara-o-investitie-de-60-mil-euro- „https://www.zf.ro/companii/retail-
gata-in-noiembrie.html” (https://www.wall-street.ro/a agrobusiness/carrefour-deschide-primul-
rticol/Real-Estate/73593/Extinderea-Iulius-Mall-Timi hipermarket-din-timisoara-in-noiembrie-anul-2015-
soara-o-investitie-de-60-mil-euro-gata-in-noiembrie. este-al-doilea-an-cu-expansiune-mai-accelerata-
html). Legătură externa în |title= (ajutor) dupa-2008-14674901” (https://www.zf.ro/companii/r
75. ^ Cel-mai-mare-mall-din-afara-bucurestiului-isi- etail-agrobusiness/carrefour-deschide-primul-hiper
asteapta-clientii-la-timisoara.html. market-din-timisoara-in-noiembrie-anul-2015-este-a
„http://vestic.ro/articol_56/cel-mai-mare-mall-din- l-doilea-an-cu-expansiune-mai-accelerata-dupa-20
afara-bucurestiului-isi-asteapta-clientii-la- 08-14674901). Legătură externa în |title=
timisoara.html” (http://vestic.ro/articol_56/cel-mai-m (ajutor)
are-mall-din-afara-bucurestiului-isi-asteapta-clientii- 184. ^ „Dupa o investitie de 17 milioane de euro, la
la-timisoara.html). Legătură externa în |title= Timisoara se inaugureaza cel de-al doilea magazin
(ajutor) Dedeman din oras” (https://www.tion.ro/stirile-judet
76. ^ „Iulius Town Timișoara” (https://iuliustown.ro/). ului-timis/dupa-o-investitie-de-17-milioane-de-euro-l
a-timisoara-se-inaugureaza-cel-de-al-doilea-magaz
77. ^ Openville-Timisoara-cea-mai-mare-dezvoltare-
in-dedeman-din-oras-118872/).
cu-destinatie-mixta-din-vestul-romaniei-16394961.
„https://www.zf.ro/info/p-openville-timisoara-cea- 185. ^ „Cinema-City-Timisoara-are-cel-mai-modern-
mai-mare-dezvoltare-cu-destinatie-mixta-din-vestul- cinematograf-din-Romania/” (http://shoppingcitytm.r
romaniei-16394961” (https://www.zf.ro/info/p-openv o/cinema-city-timisoara-cel-mai-modern-cinematogr
ille-timisoara-cea-mai-mare-dezvoltare-cu-destinati af-din-romania/).
e-mixta-din-vestul-romaniei-16394961). Legătură 186. ^ „Cinema City Shopping City Timișoara” (https://w
externa în |title= (ajutor) ww.cinemacity.ro/#/buy-tickets-by-cinema?in-cinem
78. ^ La-Timisoara-se-construieste-cea-mai-inalta- a=1823&at=2020-01-15&view-mode=list).
cladire-din-Romania-de-peste-150-de-metri- 187. ^ „Cinema City Timișoara - IMAX” (https://www.cine
16163266. „https://www.mediafax.ro/economic/la- macity.ro/imax#/buy-tickets-by-cinema?in-cinema=
timisoara-se-construieste-cea-mai-inalta-cladire- 1823&at=2020-01-15&for-movie=3493s3r&view-m
din-romania-de-peste-150-de-metri-16163266” (htt ode=list).
ps://www.mediafax.ro/economic/la-timisoara-se-con 188. ^ „Cinema City Timișoara - 4DX” (https://www.cine
struieste-cea-mai-inalta-cladire-din-romania-de-pes macity.ro/4dx#/buy-tickets-by-cinema?in-cinema=1
te-150-de-metri-16163266). Legătură externa în 823&at=2020-01-15&view-mode=list).
|title= (ajutor) 189. ^ „În primul an de la deschidere, Shopping City
79. ^ http://openville.ro/home/ro. Timișoara a avut un trafic de peste 9 milioane de
„http://openville.ro/home/ro” (http://openville.ro/hom vizitatori.[6]” (https://shoppingcitytm.ro/stiri/shoppin
e/ro). Legătură externa în |title= (ajutor) g-city-timisoara-aniverseaza-un-an-de-shopping-cu
80. ^ „A fost inaugurat Iulius Town o investitie de peste -super-premii-si-un-ford-fiesta/).
400 de milioane de euro” (https://www.banatulazi.r 190. ^ Ștefan Both (21 iunie 2018). „Mega Image a
o/a-fost-inaugurat-iulius-town-investitie-de-peste-40 inaugurat primul supermarket din Timișoara. Câte
0-de-milioane-de-euro-foto-video/). unități vor mai deschide belgo-olandezii și unde vor
81. ^ „Shopping City Timișoara” (https://shoppingcityt fi primele Shop&Go-uri” (https://adevarul.ro/locale/ti
m.ro/). misoara/foto-megaimage-inaugurat-supermarket-ti
misoara-unitati-vor-mai-deschidebelgo-olandezii-vo
82. ^ Ștefan Both (31 martie 2016). „S-a deschis cel
r-primele-shopgo-uri-1_5b2b74a4df52022f755e782
de-al doilea mall din Timișoara. Shopping City a
7/index.html). Adevărul.
costat aproape 100 de milioane de euro” (http://ade
varul.ro/locale/timisoara/foto-s-a-deschis-de-al-doil 191. ^ „Nomenclatorul stradal al Municipiului Timișoara”
ea-mall-timisoara-shopping-city-costat-aproape-10 (https://www.primariatm.ro/uploads/files/nomeclator
0-milioane-euro-1_56fce2c35ab6550cb86c0061/in stradal/Nomenclator_stradal_Timisoara_actualiz_H
dex.html). Adevărul. CL_123_124_2017.pdf) (PDF).
192. ^ https://renasterea.ro/incep-lucrarile-la-inelul-iv-
de-circulatie-al-timisoarei-harta-cu-zona-unde-se-
va-lucra/. „Inep lucarile la Inelul 4 de circulatie” (htt
ps://renasterea.ro/incep-lucrarile-la-inelul-iv-de-circ
ulatie-al-timisoarei-harta-cu-zona-unde-se-va-lucr
a/).
93. ^ „Via Carpatia: Pe unde va traversa România 206. ^ „Secții ale regiei” (http://www.ratt.ro/sectii.html).
noua autostradă dintre Mediterana și Marea Regia Autonomă de Transport Timișoara.
Baltică” (http://www.economica.net/via-carpatia-pe- 207. ^ Caius Seracin (26 octombrie 2010). „Primele 10
unde-va-traversa-romania-noua-autostrada-dintre- autobuze Mercedes noi intră în pâine la Timișoara”
mediterana-si-marea-baltica_115733.html). (http://www.opiniatimisoarei.ro/n-au-trepte-si-coboa
Economica.net. 6 martie 2016. ra-la-fiecare-statie-sunt-supravegheate-video-si-au-
94. ^ Cozmei Victor. [HotNews cutie-neagra-primele-10-autobuze-mercedes-noi-in
„https://www.hotnews.ro/stiri-esential-16238132- tra-in-paine-la-timisoara/26/10/2010). Opinia
harta-interactiva-ziua-marilor-inaugurari- Timișoarei.
autostrada-care-ocoleste-sebesul-tronsonul-care- 208. ^ Roxana Deaconescu (23 februarie 2017).
termina-brusc-camp.htm”] Verificați valoarea |url= „TelVerde de la RATT pentru persoanele cu
(ajutor). Accesat în 19 decembrie 2013. Legătură dizabilități care circulă cu mijloacele de transport în
externa în |title= (ajutor) comun” (http://www.tion.ro/telverde-de-la-ratt-pentr
95. ^ „CNADR-elaborare SF Autostrada Timisoara- u-persoanele-cu-dizabilitati-care-circula-cu-mijloace
Moravita” (http://www.cnadnr.ro/ro/comunicare/com le-de-transport-in-comun/1787263). TION.
unicate-de-presa/interes-general/elaborare-studiu- 209. ^ Georgeta Petrovici (18 iulie 2017). „Wi-fi gratuit în
de-fezabilitate-pentru-obiectivul). mijloacele de transport în comun din Timișoara” (htt
96. ^ „Pregătiri pentru Centura de Vest a Timișoarei. p://evz.ro/wi-fi-gratuit-in-mijloacele-de-transport-in-c
Deputatul Drulă: CNAIR spune că lansează licitația omun-din-timisoara.html). Evenimentul zilei.
pentru documentație” (https://www.tion.ro/stirile-jud 210. ^ Renasterea Banateana. „Timisoara-va-primi-44-
etului-timis/pregatiri-pentru-centura-de-vest-a-timis de-autobuze-electrice/” (https://renasterea.ro/timiso
oarei-deputatul-drula-cnair-spune-ca-lanseaza-licit ara-va-primi-44-de-autobuze-electrice/). Accesat în
atia-pentru-documentatie-1312643/). 4 iunie 2018.
97. ^ „S-a lansat licitația de execuție a noului drum de 211. ^ „STPT Timișoara - tarife și prețuri” (http://www.rat
descărcare de pe autostrada A1 spre Timișoara” (h t.ro/preturi.html).
ttp://www.ziarultimisoara.ro/actualitate/5879-s-a-lan 212. ^ „STPT - taxare” (http://www.ratt.ro/taxare/pay_tel.
sat-licitatia-de-executie-a-noului-drum-de-descarca html).
re-de-pe-autostrada-a1-spre-timisoara).
213. ^ „infoTrafic RATT” (https://play.google.com/store/a
98. ^ „Conectare între Aeroportul Timișoara și A1 pps/details?id=ro.ratt.infotraficratt&hl=ro).
printr-un nou drum județean” (https://www.observat
ordetimis.ro/2020/08/15/conectare-intre-aeroportul- 214. ^ „Transport Public - Timișoara” (https://play.googl
e.com/store/apps/details?id=ro.mihai.tpt&hl=ro).
timisoara-si-a1-printr-un-nou-drum-judetean/).
215. ^ „Listă Taxiuri Timișoara” (https://www.taximetre.r
99. ^ a b Bogdan Marta (15 noiembrie 2017). „Robu o/taxi/timisoara/). Taximetre.ro.
anunță că sunt peste 125.000 de autovehicule
înmatriculate în Timișoara, dar a uitat ceva…” (htt 216. ^ „Rent-a-car Timișoara” (https://www.eurocars.ro/r
p://www.tion.ro/robu-anunta-ca-sunt-peste-125-000 o/rent-a-car-Timisoara).
-de-autovehicule-inmatriculate-in-timisoara-dar-a-ui 217. ^ „Uber Global Cities/Timișoara” (https://www.uber.
tat-ceva/1934632). TION. com/global/ro/cities/timisoara/).
00. ^ Gabriel Bucur (29 aprilie 2016). „Mașinile 218. ^ „BlackCab Timișoara - Servicii de transport în
electrice second-hand, o alternativă mai ieftină Timișoara” (https://blackcab.ro/partener/timisoara/).
pentru românii care vor un autoturism nepoluant” (h 219. ^ „Free Now Taxi Timișoara” (https://free-now.com/r
ttp://adevarulfinanciar.ro/articol/masinile-electrice-s o/).
econd-hand-o-alternativa-mai-ieftina-pentru-romani 220. ^ „www.bolt.eu/cities - Timișoara” (https://bolt.eu/ro/
i-care-vor-un-autoturism-nepoluant/). Adevărul. cities/timisoara).
01. ^ „Lek3.co Charging Plaza700 Timișoara” (https://bl 221. ^ Ștefan Both (22 ianuarie 2018). „Conectarea
og.lek3.co/am-inaugurat-charging-plaza-hub700-vi aeroportului din Timișoara pe calea ferată. Proiect
deo). în premieră națională” (http://adevarul.ro/locale/timi
02. ^ „TimparkTM” (http://www.timpark.ro/). soara/conectarea-aeroportului-timisoara-calea-ferat
03. ^ „TimPark-regulament” (http://www.timpark.ro/regu a-proiect-premiera-nationala-1_5a65a6a0df52022f
lament). 75c0b3fa/index.html). Adevărul.
04. ^ Distanțe rutiere Oradea (http://www.tourismguide. 222. ^ „Autogări în Timișoara” (https://www.autogari.ro/T
ro/x/distante_oradea). Accesat la data de imisoara/).
16.05.2009 223. ^ „Acces cu autobuzul” (http://www.timisoara-info.r
05. ^ „Societatea de Transport Public Timișoara.ro” (htt o/ro/infoutile/acces/autobuz.html). Info Centrul
p://www.ratt.ro/). Turistic Timișoara.
24. ^ www.caleaeuropeana.ro. „Vicepreședintele 237. ^ „Timișoara face propria revoluție a transportului

grupului PPE din PE, eurodeputatul Marian-Jean cu o metodă alternativă” (https://playtech.ro/stiri/tim
Marinescu a primit votul Parlamentului European isoara-trotinete-transport-11364).
pentru facilitatea care conectează România la încă 238. ^ „Flow Timișoara - închiriere trotinete electrice” (ht
12 miliarde de euro din banii europeni pentru tps://flow.ro/).
infrastructură” (https://www.caleaeuropeana.ro/vice
239. ^ „Timisoara e in topul deatinatiilor turistice alese
presedintele-grupului-ppe-din-pe-eurodeputatul-ma
de strainii care vin in Romania” (https://www.opiniat
rian-jean-marinescu-pnl-ppe-a-primit-votul-parlame
imisoarei.ro/timisoara-e-in-topul-destinatiilor-alese-
ntului-european-pentru-facilitatea-care-conecteaza-
de-turistii-straini-care-vin-in-romania-cati-dintre-ei-c
romania-la-inca-12-miliarde-de-euro-din-b/). hiar-viziteaza-orasul/08/09/2014).
Accesat în 2 aprilie 2019.
240. ^ „Timisoara, vazuta prin ochii americanilor. Orasul
25. ^ Adrian Panduru (22 mai 2017). „Gara de Nord din
inclus intr-un top al destinatiilor europene” (https://
Timișoara intră în reabilitare totală, din bani www.opiniatimisoarei.ro/timisoara-vazuta-prin-ochii-
europeni” (http://www.tion.ro/gara-de-nord-din-timis
americanilor-orasul-inclus-intr-un-top-al-destinatiilor
oara-intra-in-reabilitare-totala-din-bani-europeni/18 -europene-de-catre-un-prestigios-ziar-din-sua/23/1
36314). TION.
0/2018).
26. ^ „www.aerotim.ro” (https://aerotim.ro/).
241. ^ „Timisoara, laudata intr-una din cele mai
27. ^ „Evoluție Trafic” (http://aerotim.ro/evolutie-trafic/). prestigioase publicatii din Germania” (https://www.o
Aerotim. piniatimisoarei.ro/timisoara-laudata-intr-una-dintre-
28. ^ Nicoleta Trifan (21 decembrie 2017). „Aeroportul cele-mai-prestigioase-publicatii-din-germania-ce-sp
Internațional Timișoara, la final de an” (http://aeroti un-nemtii-despre-noi/26/09/2017).
m.ro/comunicate/aeroportul-international-timisoara- 242. ^ a b Daniel Bălteanu (22 septembrie 2016). „Avem
la-final-de-an/). Aerotim. 1 milion de turiști pe an! Marile lanțuri de hoteluri
29. ^ „Noi oportunități pentru Aeroportul Timișoara: au ocolit până acum Timișoara. Ce urmează?” (htt
Airport City” (http://aerotim.ro/wp-content/uploads/2 p://www.opiniatimisoarei.ro/avem-1-milion-de-turisti
016/09/1.1-Brosura-TRAIAN-VUIA.pdf) (PDF). -pe-an-marile-lanturi-de-hoteluri-au-ocolit-pana-acu
Aerotim. p. 9. m-timisoara-ce-urmeaza/22/09/2016). Opinia
30. ^ „Timișoara primul oraș din România cu vaporetto” Timișoarei.
(https://adevarul.ro/locale/timisoara/foto-timisoara-o 243. ^ „Ghizi turistici Timișoara” (http://www.timisoara-inf
ras-romania-transport-comun-apa-inceput-circule-v o.ro/ro/infoutile/infoutile/ghizi-turistici.html).
aporasele-pasageri-bega-1_5b642ca9df52022f75f5 244. ^ „Patrimoniu istoric uriaș în Timișoara” (http://ww
a5ad/index.html). w.timisoara2021.ro/2013/10/31/cel-mai-mare-patri
31. ^ Vlad Petrini (22 iulie 2017). „Fonduri europene moniu-de-cladiri-monumente-istorice-din-romania-e
pentru redeschiderea navigației pe Canalul Bega” ste-in-timisoara/). Timișoara 2021.
(http://www.capital.ro/fonduri-europene-pentru-rede 245. ^ Roxana Deaconescu (16 februarie 2017).
schiderea-navigatiei-pe-canalul-bega.html). „Timișoara, construită ca un oraș ideal. Ce-l face
Capital. atât de special?” (http://www.tion.ro/timisoara-const
32. ^ „Bicicletele VeloTM” (http://www.ratt.ro/velo_tm.ht ruita-ca-un-oras-ideal-ce-l-face-atat-de-special/178
ml). 3131). TION.
33. ^ Stejărel Ionescu (28 iulie 2017). „Timișoara va 246. ^ Adina Bocicai (februarie 2014). „Fișa istorică a
deveni primul oraș din România cu 100 de kilometri municipiului Timișoara” (http://www.primariatm.ro/u
de piste pentru bicicliști” (http://www.banatulazi.ro/ti ploads/files/PUG/02%20FISA%20ISTORICA%20TI
misoara-va-deveni-primul-oras-din-romania-cu-100 MISOARA_03_2014.pdf) (PDF). p. 13.
-de-kilometri-de-piste-pentru-biciclisti/). Banatul Azi. 247. ^ „Bastionul istoric Theresia Timișoara” (http://www.
34. ^ Roxana Deaconescu (25 martie 2015). „E gata! timisoara-info.ro/ro/atracii-turistice/cartiere-istorice/
Cea mai lungă pistă de biciclete din România ne cetate/trasee/199-bastionul.html).
duce din Timișoara în Serbia, pe malul Begăi. De 248. ^ Ștefan Both (5 martie 2015). „20 de lucruri inedite
când vom putea închiria biciclete?” (http://www.opin despre Catedrala Mitropolitană din Timișoara” (htt
iatimisoarei.ro/e-gata-cea-mai-lunga-pista-de-bicicl p://adevarul.ro/locale/timisoara/foto-20-lucruri-inedit
ete-din-romania-ne-duce-din-timisoara-in-serbia-pe e-despre-catedrala-mitropolitana-timisoara-1_54f81
-malul-begai-de-cand-vom-putea-inchiria-biciclete/2 d71448e03c0fd3efe8f/index.html). Adevărul.
5/03/2015). Opinia Timișoarei.
35. ^ „EuroVelo countries - Romania” (http://www.eurov
elo13.com//countries/romania).
36. ^ „Velo TM” (http://www.ratt.ro/velo_tm.html). Regia
Autonomă de Transport Timișoara.
49. ^ „Numărul bisericilor în Timișoara s-a dublat după 268. ^ „Institutul Francez Timișoara” (http://www.institutfr
Revoluție! Vezi câte lăcașe de cult s-au ridicat în ancais.ro/Timisoara/home).
ultimii 22 de ani!” (http://www.opiniatimisoarei.ro/nu 269. ^ „Biblioteca Britanică Timișoara” (http://www.infoo.
marul-bisericilor-in-timisoara-s-a-dublat-dupa-revol ro/biblioteci/Timisoara/Biblioteca-Britanica-BF8891
utie-vezi-cate-lacase-de-cult-s-au-ridicat-in-ultimii-2 93MI.html).
2-de-ani/18/05/2012). Opinia Timișoarei. 18 mai
270. ^ „Centrul Cultural German Timișoara” (https://ccgt
2012. m.ro/).
50. ^ „Lăcașe de cult” (http://www.memoriatimisoarei.r 271. ^ „Centrul de Cultură și Artă al județului Timiș” (http
o/foto.html&album=9). Timișoara din memorie.
s://ccajt.ro/).
51. ^ a b c Liana Păun (2 februarie 2014). „TIMIȘOARA 272. ^ „Casa de Cultură a Municipiului Timișoara” (http
UITATĂ Cum au apărut primele lăcașuri de cult s://institutii.publicjob.ro/institutie/casa-de-cultura-a-
creștine din oraș” (https://www.pressalert.ro/2014/0 municipiului-timisoara/).
2/timisoara-uitata-cum-au-aparut-primele-lacasuri-d
273. ^ „Casa de Cultură a Studenților Timișoara” (http
e-cult-crestine-din-oras/). pressalert.ro.
s://ccstimis.wixsite.com/ccs-timisoara/map).
52. ^ „Teatrul Național Timișoara” (https://www.tntimiso
274. ^ „Institutul Intercultural Timișoara” (http://www.inter
ara.com/).
cultural.ro/).
53. ^ „www.eventim.ro - bilete evenimente Timișoara”
275. ^ „Sala Vieneză Timișoara” (http://www.timisoreni.r
(https://www.eventim.ro/ro/venues/timisoara/city.ht
o/despre/sala_vieneza/).
ml).
276. ^ „Târgul de Crăciun din Timișoara” (https://www.ti
54. ^ „Teatrul German de Stat Timișoara” (https://www.t
misoarachristmasmarket.ro/).
eatrulgerman.ro/ro/program/).
277. ^ „Târgul de Paște din Timișoara” (http://www.timis
55. ^ „Teatrul Maghiar de Stat Timișoara” (http://www.t
oreni.ro/despre/targ_de_pasti/).
m-t.ro/ro/?page=onepage&pid=136&introlng=en).
278. ^ „www.timisoreni.ro - Parcuri în Timișoara” (http://
56. ^ „Teatrul pentru Copii și Tineret Merlin Timișoara”
www.timisoreni.ro/info/parcuri/).
(https://www.teatrul-merlin.ro/).
279. ^ „Parcul Rozelor” (http://www.timisoara-info.ro/ro/a
57. ^ Ștefan Both (2 aprilie 2019). „Orașul din România
tracii-turistice/alte-atracii/338-parcul-rozelor.html).
care se află la un pas de Guinness Book. Patru
Info Centrul Turistic Timișoara.
teatre de stat, în patru limbi diferite” (https://adevar
ul.ro/locale/timisoara/orasul-romania-afla-pas-guinn 280. ^ „Istoria parcurilor din Timișoara. Vezi ce povești
ess-book-patru-teatre-stat-patru-limbi-diferite-1_5c au în spate locurile de promenadă din oraș” (http
a3594b445219c57efe0364/index.html). Adevărul. s://stirileprotv.ro/stiri/timis/istoria-parcurilor-din-timis
oara-vezi-ce-povesti-au-in-spate-locurile-de-prome
58. ^ „Opera Națională Română din Timișoara” (https://
nada-din-oras.html). Știrile Pro TV. 19 noiembrie
www.ort.ro/).
2012.
59. ^ „Filarmonica Banatul Timișoara” (http://www.filar
281. ^ „www.isj.tm.edu.ro - Școli în Timișoara” (http://ww
monicabanatul.ro/).
w.isj.tm.edu.ro/school_all).
60. ^ „Timișoara” (http://www.jazztm.ro/timisoara.html).
JazzTM. 282. ^ a b „Educație și învățământ” (http://www.primariat
m.ro/timisoara/index.php?meniuId=2&viewCat=11
61. ^ Observatorul Cultural. „Aktionsgruppe-Banat-
2). Primăria Timișoara.
reintoarcerea-la-Timisoara” (https://www.observator
cultural.ro/articol/aktionsgruppe-banat-reintoarcere 283. ^ „Liceul Bartok Bela TM” (http://www.bartok.ro/ind
a-la-timisoara-2/). Accesat în 4 iunie 2018. ex.php?language=2).
62. ^ „www.muzeuldeartatm.ro - Muzeul de Artă 284. ^ „Liceul Nikolaus Lenau TM” (http://www.nlenau.r
Timișoara” (https://www.muzeuldeartatm.ro/). o/ro/).
63. ^ „www.mnab.ro - Muzeul Național al Banatului” (ht 285. ^ „Liceul J.L.Calderon TM” (http://jlcalderon.ro/).
tps://mnab.ro/). 286. ^ „Liceul Dositei Obradovic TM” (http://dobradovici.t
64. ^ „www.muzeulsatuluibanatean.ro - Muzeul Satului minfo.ro/).
Bănățean Timișoara” (http://muzeulsatuluibanatea 287. ^ „Liceul Grigore Moisil TM” (http://info.tm.edu.ro/).
n.ro/). 288. ^ „CNB TM” (https://www.colegiulbanatean.ro/).
65. ^ Ratt. „Muzeul Corneliu Miclosi” (http://www.ratt.r 289. ^ „Liceul Constantin Diaconovici Loga TM” (http://c
o/muzeuCM.html). Accesat în 5 august 2018. dloga.ro/).
66. ^ „www.calina.ro - Galeria de artă Calina 290. ^ Valentin Rusu (13 ianuarie 2015). „Patru licee din
Timișoara” (https://calina.ro/). Timișoara, în Top 100 al celor mai bune școli din
67. ^ „www.primariatm.ro - Galerii de artă Timișoara” (h țară” (http://www.tion.ro/patru-licee-din-timisoara-in-
ttps://www.primariatm.ro/timisoara/index.php?meni top-100-al-celor-mai-bune-scoli-din-tara/1494459).
uId=8&viewCat=133). TION.
91. ^ „Colegiul Tehnologic de Vest Timisoara” (http://w 311. ^ a b Miodrag Hojda (8 octombrie 2011).
ww.ctvtm.ro/). „Universitățile private din Timișoara, lovite în plin de
92. ^ „Liceul Henri Coanda” (https://hcoanda.ro/). dezastrul de la Bac! Numărul studenților care au
93. ^ „Liceul Tehnic Emanuil Ungureanu” (https://eungu început anul universitar a scăzut cu sutele în
reanu.ro/). această toamnă” (http://www.opiniatimisoarei.ro/uni
versitatile-private-din-timisoara-lovite-plin-de-dezas
94. ^ „Colegiul Tehnic Electrotimis” (http://www.colegiul
trul-de-la-bac-numarul-studentilor-care-au-inceput-
tehnicelectrotimis.ro/).
anul-universitar-scazut-cu-sutele-aceasta-toamna/0
95. ^ „F.S. Nitti” (http://www.fsnitti.ro/). 8/10/2011). Opinia Timișoarei.
96. ^ „Colegiul National de Arta Ion Vidu Timisoara” (ht 312. ^ „Universitatea Dimitrie Cantemir Timișoara” (htt
tps://www.cnaionvidu.ro/). p://www.ucdctm.ro/).
97. ^ „Liceul de Arte Plastice Timisoara” (http://www.art 313. ^ „Universitatea de Științe Economice "Ioan Slavici"
eplasticetm.ro/). Timișoara” (http://www.islavici.ro/categorie.php?id=
98. ^ „Colegiul National Ana Aslan” (https://cnanaaslan 5&menuid=20).
-tm.ro/). 314. ^ „Ordin 5262/2011 privind constatarea rezultatelor
99. ^ „Liceul Teologic Gerhardium Timisoara” (http://ww clasificării universităților. Clasificarea universităților”
w.gerhardinum.ro/ro/). (http://www.dreptonline.ro/legislatie/ordin_5262_20
00. ^ „Liceul Logos Timisoara” (http://liceullogos.ro/). 11_constatarea_rezultatelor_clasificarii_universitatil
01. ^ Dana Păcală (24 septembrie 2012). „REPORTAJ: or_clasificare_universitati.php). Drept Online.
Timișoara - Circa 10.000 de locuri în cămine pentru 315. ^ „Universitatea "Mihai Eminescu" din Timișoara,
studenți, care stau la rând pentru a se caza” (http:// închisă prin hotărâre de guvern” (http://radiotimisoa
www.mediafax.ro/social/reportaj-timisoara-circa-10- ra.ro/2014/07/09/universitatea-mihai-eminescu-din-
000-de-locuri-in-camine-pentru-studenti-care-stau-l timisoara-inchisa-prin-hotarare-de-guvern/). Radio
a-rand-pentru-a-se-caza-10114356). Mediafax. Timișoara. 9 iulie 2014.
02. ^ „Universitatea de Vest din Timișoara” (https://ww 316. ^ „Clasificarea universităților din România: Care
w.uvt.ro/ro/). sunt cele mai bune instituții de învățământ
03. ^ „Facultăți” (https://www.uvt.ro/ro/educatie/facultat superior” (http://www.mediafax.ro/social/clasificarea
i/). Universitatea de Vest din Timișoara. -universitatilor-din-romania-care-sunt-cele-mai-bun
e-institutii-de-invatamant-superior-8705359).
04. ^ a b c d Raluca Pantazi (24 septembrie 2014). Mediafax. 6 septembrie 2011.
„Topul celor mai mari universități de stat. Plus:
317. ^ „Biblioteca UMF Timișoara” (http://www.umft.ro/in
Pentru multe universități particulare se pune
formatii-generale-despre-biblioteca-umf-victor-babe
problema pur și simplu a existenței” (https://www.h s-timisoara_29).
otnews.ro/stiri-esential-18173282-document-topul-c
elor-mai-mari-universitati-stat-plus-pentru-multe-uni 318. ^ „Biblioteca UPT” (https://library.upt.ro/).
versitati-particulare-pune-problema-pur-simplu-exis 319. ^ Ștefan Both (12 noiembrie 2014). „Cea mai
tentei.htm). HotNews. elegantă și modernă bibliotecă din România s-a
05. ^ „Universitatea Politehnica Timișoara” (https://ww deschis la Timișoara. A costat peste 11 milioane de
w.upt.ro/). euro” (http://adevarul.ro/locale/timisoara/foto-cea-m
ai-eleganta-moderna-biblioteca-romania-s-a-deschi
06. ^ „Facultăți” (https://www.upt.ro/Upt-Timisoara_facu
s-timisoara-costat-11-milioane-euro-1_546353f20d
ltati_151_ro.html). Universitatea Politehnica 133766a8ca2846/index.html). Adevărul.
Timișoara.
320. ^ „Biblioteca Universității de Vest din Timișoara” (ht
07. ^ „Universitatea de Medicină și Farmacie Victor
tp://www.bcut.ro/).
Babeș Timișoara” (http://www.umft.ro/).
321. ^ „Biblioteca Județeană "Sorin Titel" Timiș” (http://w
08. ^ „Universitatea de Științe Agricole și Medicină ww.bjt.ro/).
Veterinară a Banatului din Timișoara” (https://www.
usab-tm.ro/). 322. ^ „A pornit bataia pe locurile de cazare din
Complexul Studentesc din Timisoara” (https://www.
09. ^ „Universitatea Tibiscus din Timișoara” (https://ww opiniatimisoarei.ro/a-pornit-bataia-pe-locurile-de-ca
w.tibiscus.ro/).
zare-din-complexul-studentesc-din-timisoara-cat-m
10. ^ „Facultăți” (http://www.tibiscus.ro/facultati-tibiscu ai-costa-un-loc-in-camin-foto/15/09/2018).
s). Universitatea „Tibiscus” din Timișoara. 323. ^ „Academia Română - filiala Timișoara” (http://aca
d-tim.tm.edu.ro/).
324. ^ „Institutul de Studii "Titu Maiorescu" Timișoara” (h
ttp://acad-tim.tm.edu.ro/?page_id=91).
325. ^ „Institutul de Chimie "Coriolan Drăgulescu"
Timișoara” (http://acad-icht.tm.edu.ro/wp/).
26. ^ „Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în 342. ^ „Centrul Regional de Sănătate Publică Timișoara”
Sudură și Încercări de Materiale Timișoara” (http:// (https://www.insp.gov.ro/).
www.isim.ro/home.htm). 343. ^ „Direcția Generală de Asistență Socială și
27. ^ „INCERC sucursala Timișoara” (https://www.incd. Protecția Copilului Timișoara” (http://www.dgaspct
ro/despre/sucursale/sucursala-timisoara/). m.ro/).
28. ^ „Laboratorul de Energii Regenerabile - 344. ^ „Direcția de Sănătate Publică Timiș” (https://www.
Fotovoltaic Timișoara” (https://www.repvl.ro/). dsptimis.ro/).
29. ^ „Universitatea Politehnica Timișoara - Centre și 345. ^ „Spitalul Clinic Județean de Urgență "Pius
institute de cercetare” (https://www.upt.ro/Upt-Timis Brînzeu" Timișoara” (https://www.hosptm.ro/).
oara_centre-si-institute-de-cercetare- 346. ^ a b „Clasificarea spitalelor” (http://old.ms.ro/uploa
_153_ro.html). d/Clasificarea%20spitalelor.xls). Ministerul
30. ^ „Centrul de prezentare interactivă a Fenomenelor Sănătății.
Fizice” (https://www.upt.ro/Informatii_-centrul-de-pr 347. ^ „Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara” (htt
ezentare-interactiva-a-fenomenelor-fizice-expe_48 p://www.cardiologie.ro/).
6_ro.html).
348. ^ „Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara”
31. ^ „Centrul de Cercetări în Mecatronică și Robotică (https://www.spitalul-municipal-timisoara.ro/).
TM” (https://www.upt.ro/Informatii_centrul-de-cercet
ari-in-mecatronica-si-robotica_112_ro.html). 349. ^ „Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Louis
Țurcanu” (https://www.spital-copii-timisoara.info/).
32. ^ „Centrul de Cercetări pentru Materiale
Anorganice și Energii Alternative” (https://www.upt.r 350. ^ „Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și
o/Informatii_centrul-de-cercetari-pentru-materiale-a Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara” (http
norganice-si-energii-_110_ro.html). s://www.spitalul-vbabes-tm.ro/).
33. ^ „Centre și institute de cercetare” (https://www.upt. 351. ^ „Spitalul Militar de Urgență Dr. Victor Popescu
ro/Upt-Timisoara_centre-si-institute-de-cercetare-_ Timișoara” (http://www.smutm.ro/).
153_ro.html). Universitatea Politehnica Timișoara. 352. ^ „Spitalul Premiere TM” (https://spitalpremiere.ro/).
34. ^ „Academia de Științe Medicale Timișoara” (http:// 353. ^ „Investiția anului în domeniul medical s-a făcut la
www.adsm.ro/). Timișoara. Spitalul Première rivalizează cu cele de
35. ^ „Academia de Științe Tehnice Timișoara” (http://a la Szeged sau Viena” (http://www.tion.ro/investitia-a
spc.cs.upt.ro/astr/). nului-in-domeniul-medical-s-a-facut-la-timisoara-spi
talul-premiere-rivalizeaza-cu-cele-de-la-szeged-sau
36. ^ „Zilele Academice Timișene” (http://acad-tim.tm.e -viena/1914002). TION. 12 octombrie 2017.
du.ro/?p=1357).
354. ^ Ștefan Both (2 noiembrie 2017). „Guvernul a
37. ^ Vasile Baltac (octombrie 2005). „MECIPT – aprobat construirea unui spital regional la
Mașina Electronică de Calcul a Institutului Timișoara” (http://adevarul.ro/locale/timisoara/guver
Politehnic din Timișoara: Evocări și Documente” (ht nul-aprobat-constructia-unui-spital-regional-timisoa
tp://www.atic.org.ro/ktml2/files/uploads/MECIPT-IP ra-1_59fb1b9a5ab6550cb8bc6b5d/index.html).
T.pdf) (PDF). București. Adevărul.
38. ^ a b en Győző Kovács (2010). „50 Years Ago We 355. ^ Eugen Stoica (11 noiembrie 2006). „Baia Mare
Constructed the First Hungarian Tube Computer, este pe locul 29 în topul celor mai "prietenoase"
the M-3: Short Stories from the History of the First orașe” (https://www.hotnews.ro/stiri-presa_regional
Hungarian Computer (1957-1960)”. În Arthur a_arhiva-1713355-baia-mare-este-locul-29-topul-c
Tatnall. History of Computing: Learning from the elor-mai-prietenoase-orase.htm). Estrada
Past (https://books.google.ro/books?id=EzuAjubj90 Maramureșeană via HotNews.
AC&printsec=frontcover&hl=ro&source=gbs_ge_su 356. ^ Claudiu Pădurean (17 martie 2016). „Care este
mmary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false). Springer.
orașul cu cea mai bună calitate a vieții din
p. 73. ISBN 978-3-642-15198-9.
România” (https://romanialibera.ro/actualitate/eveni
39. ^ „STUDIU STORIA: Oradea, Brașov și Timișoara, ment/timisoara-este-orasul-cu-cea-mai-buna-calitat
orașele cu cele mai bune facilități medicale din e-a-vietii-din-romania-410380). România liberă.
România” (http://blog.storia.ro/2017/03/27/studiu-st
357. ^ Gabriel Barbu (6 iulie 2016). „Orașul din România
oria-oradea-brasov-si-timisoara-orasele-cu-cele-ma
în care se trăiește mai bine ca la Londra” (http://ww
i-bune-facilitati-medicale-din-romania/). Storia.ro.
w.capital.ro/orasul-din-romania-in-care-se-traieste-
27 martie 2017. mai-bine-ca-la-londra.html). Capital.
40. ^ „Societatea Studențească de Chirurgie din
România filiala Timișoara” (https://sscr.ro/ro). 358. ^ a b c d e „Mass-media” (http://www.primariatm.ro/ti
misoara/index.php?meniuId=8&viewCat=60).
41. ^ „Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Timiș” Primăria Timișoara.
(http://www.cnas.ro/cjastm/).
59. ^ Ciprian Glăvan (2011). Premisele, geneza și 368. ^ Ștefan Both (11 iunie 2015). „Începe Campionatul
evoluția presei de limbă germană din Banat între European de baschet feminin la Timișoara. Sala
anii 1771–1867 (http://www.bcut.ro/dyn_img/Analel Olimpia a căpătat un aspect civilizat” (http://adevar
e%20Banatului%20Arheologie-Istorie/Analele%20 ul.ro/locale/timisoara/foto-Incepe-campionatul-euro
Banatului%20S.N.%20XX%20%E2%80%93%2020 pean-baschet-feminin-timisoara-sala-olimpia-capat
12/21_Glavan.pdf) (PDF). Analele Banatului, S. N., at-aspect-civilizat-1_5579352fcfbe376e352ab86c/i
Arheologie–Istorie, XIX. ndex.html). Adevărul.
60. ^ sr „Банатски алманах” (http://www.istorijskabib 369. ^ Vali Silaghi (22 mai 2013). „Tot ce trebuie să știi
lioteka.com/art:banatski-almanah). Istorijska despre ștrandurile din Timișoara” (http://adevarul.r
biblioteka. o/locale/timisoara/foto-trebuie-stii-despre-stranduril
61. ^ „Despre noi” (https://www.westcityradio.ro/despre e-timisoara-1_519c8466c7b855ff56161a9b/index.ht
-noi/). West City Radio. ml). Adevărul.
62. ^ „Despre Radio Banat Link” (http://www.banatlink.r 370. ^ „Consulate” (http://www.primariatm.ro/uploads/file
o/documente/despre-radio-banat-link.pdf) (PDF). s/consulate.pdf) (PDF). Primăria Timișoara.
63. ^ „LICENȚE AUDIOVIZUALE pentru difuzarea prin 371. ^ „Consulate” (http://www.timisoreni.ro/info/consula
satelit și prin alte rețele de comunicații electronice te/). Timișoreni.ro.
a serviciilor de programe de televiziune” (http://ww 372. ^ „Consulate” (http://www.timisoara-info.ro/ro/infouti
w.cna.ro/IMG/pdf/Licente_audiovizuale_pentru_difu le/infoutile/consulate.html). Info Centrul Turistic
zarea_serviciilor_de_programeTV.pdf) (PDF). Timișoara.
Consiliul Național al Audiovizualului. p. 14. 373. ^ „Orașe înfrățite și partenere” (http://www.primariat
64. ^ „Stații regionale” (http://www.protv.ro/contact/). m.ro/timisoara/index.php?meniuId=2&viewCat=82).
Pro TV. Primăria Timișoara.
65. ^ „Realitatea TV lansează prima stație de știri din 374. ^ Ștefan Both (5 martie 2019). „Timișoara s-a
Timișoara” (http://www.radardemedia.ro/realitatea-t înfrățit cu orașul mexican Cancun. Ambasadorul a
v-lanseaza-prima-statie-de-stiri-din-timisoara/). făcut cadou filmul care a câștigat Premiul Oscar
Radar de Media. 29 octombrie 2008. 2019 pentru cel mai bun film străin” (https://adevar
66. ^ „Calendar evenimente sportive Timișoara” (http:// ul.ro/locale/timisoara/timisoara-s-a-infratit-orasul-m
www.timisoreni.ro/info/evenimente_sportive/). exican-cancun-ambasadorul-facut-cadou-filmul-cas
tigat-premiul-oscar-2019-mai-bun-film-strain-1_5c7
67. ^ Adi P. (21 noiembrie 2017). „La Timișoara va
ed62e445219c57eec855e/index.html). Adevărul.
avea loc o competiție de jocuri video. 50 de
concurenți se vor întrece la Dota, Fifa sau
Hearthstone” (https://www.ziuadevest.ro/la-timisoar
a-va-avea-loc-o-competitie-de-jocuri-video-50-de-c
oncurenti-se-vor-intrece-la-dota-fifa-sau-hearthston
e/). Ziua de Vest.
Bibliografie
de Armin Barat (1902). Die königliche Freistadt Temesvár: eine monographische Skizze (https://dlib.rsl.ru/vi
ewer/01004449430#?page=1). Timișoara.
Nicolae Ilieșiu (1943). Timișoara. Monografie istorică. Timișoara. ISBN 973-97327-2-0.
Dan N. Buruleanu, Florin Medeleț (2006). Timișoara. Povestea orașelor sale. Editura Marineasa.
Mihai Opriș (1987). Timișoara: mică monografie urbanistică. București: Editura Tehnică.
Ioan Munteanu, Rodica Munteanu (2002). Timișoara. Monografie. Timișoara: Editura Mirton. ISBN 973-585-
650-6.
Johann Nepomuk Preyer, reeditată de Adam Mager, Eleonora Pascu și Ioan Hațegan (1996). Monografia
orașului liber crăiesc Timișoara. Timișoara: Editura Amarcord.
de Else von Schuster (1996). Ein Rundgang durch Temeswar. București: Editura ADZ. ISBN 973-97541-3-
9.
Vezi și
Cronologia istorică a Timișoarei
Istoria Timișoarei
Lista locurilor din Timișoara

Lista primarilor Timișoarei
Zona metropolitană Timișoara
Legături externe
Primăria Municipiului Timișoara (http://www.primariatm.ro/)
Prefectura județului Timiș (http://www.prefecturatimis.ro/)
ro Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A. (https://archive.is/201
21213183242/lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&rec
Num=1784)
Forțiu, Sorin - Falsele denumiri ale orașului Timișoara (http://www.banat.ro/academica/Timisoara.pdf), de pe
site-ul banat.ro
Lista monumentelor de artă plastică din municipiul Timișoara (http://www.primariatm.ro/uploads/domino/atas
amente_hcl/E67DF2CF8B55ED9DC2256E66003E31BB/Anexa_1_preluare_lucrari_arta.pdf)
FOTO Timișoara acum 100 de ani, în ultimul mandat al celui mai longeviv primar (http://adevarul.ro/locale/ti
misoara/foto-timisoara-100-ani-ultimul-mandat-celui-mai-longeviv-primar-1_519f2626c7b855ff56207a77/ind
ex.html), 24 mai 2013, Vali Silaghi, Adevărul
Cum și-au primit numele cele mai vechi cartiere ale Timișoarei (http://adevarul.ro/locale/timisoara/cum-si-au-
primit-numele-cele-mai-vechi-cartiere-timisoarei-1_519df6ebc7b855ff561bf03e/index.html), 23 mai 2013,
Vali Silaghi, Adevărul
Harta Timișoarei (http://timisoara-city.map2web.eu/)
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Timișoara&oldid=13646977
Ultima editare a paginii a fost efectuată la 5 octombrie 2020, ora 20:37.
Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și clauze suplimentare.
Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

Timișoara Monografie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Timișoara Monografie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

05.10.

2020 Timișoara - Wikipedia

Timișoara (în latină Timisvaria; în maghiară Temesvár; în

În anul 2011, Timișoara avea 319.279 de locuitori[3] și era al

Timișoara este un centru industrial, comercial, medical, financiar

Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii în anul 2023.[8]

Timișoara otomană, vilaietul (1552–1716) Coordonate: 45 ° 47′58 ″ N 21 ° 17′38 ″ E

Demografie - Total ▲ 319.279 locuitori

Privat - 20 orașe înfrățite listă

Sectorul comercial site web oficial (http://www.primariatm.ro)

„…Sunt convins că, în perspectivă, Timișoara va

Articol principal: Palanca Mare.

Atestarea documentară a castrului Tymes

Timișoara medievală, în Regatul maghiar (până în 1554)

Răscoala lui Gheorghe Doja (1514)

Un episod deosebit din istoria Timișoarei îl reprezintă asediul cetății de către

Atacul otoman (1552)

După moartea lui Ioan Zapolya, Transilvania și Banatul, împreună cu

Asediul Timișoarei (1552),

Transformarea Timișoarei în capitală de vilaiet otoman, sub conducerea unui

către turci în vilaiet. Aceasta cuprinde șase sangeacuri: Timișoara, Cenad,

Răscoala antiotomană (1594)

Cucerirea Timișoarei de către habsburgi

Timișoara în Imperiul Habsburgic

În 21 octombrie 1716, prințul Eugen de Savoia adresează împăratului Carol al

Timișoara, oraș liber regesc

Comandanții cetății Timișoara

Franz Anton Leopold von Engelshofen (1692–1761) – comandant între 1732–1740

Epidemiile de ciumă și holeră

În 1848 izbucnește revoluția în Europa. În Imperiul Habsburgic aceasta a

Capitală a Voivodinei sârbești și a Banatului timișan

Timișoara în Regatul maghiar (1860–1918)

În anul 1859 se întâmplă două evenimente importante, Unirea Principatelor

Primul Război Mondial

Unirea Banatului cu Regatul român

În 28 iulie se instalează administrația română în Banat, iar în 3 august

Al Doilea Război Mondial

Progresul general al municipiului Timișoara și prosperitatea înregistrată

Timișoara sub regimul comunist

Timișoara în timpul ocupației militare sovietice

În data de 16 decembrie 1989 la Timișoara s-a declanșat revoluția care

Soluri și resurse de subsol

Teritoriul zonei Timișoara dispune de o bogată rețea hidrografică, formată din

Date climatice pentru Timișoara (1961–1990) [ascunde]

1855 – primul oraș al monarhiei habsburgice cu străzile iluminate cu gaz

Migrație internă și magnetism

Recensământ[28] Structura etnică

Municipiul Timișoara este administrat de un primar și un consiliu local

Vezi și: Lista primarilor Timișoarei.

Forma de organizare administrativă a Timișoarei în perioada

Tradițional, Timișoara era împărțită în zece cartiere care

Suprafață Nume Nume Nume

Pe lângă cele menționate, în secolele XX și XXI au apărut o serie de cartiere noi:

Listate în ordine alfabetică

Timișoara este membră a rețelelor EU Core Cities[76], European Cities[77],

Principalele atuuri ale Timișoarei sunt forța

Timișoara s-a afirmat ca puternic centru

Primele instituții de credit din Timișoara au apărut la sfârșitul secolului XVIII.

După 1989 au avut loc schimbări majore în structura activităților industriale

Din punct de vedere al dimensiunii spațiale a activității industriale, se constată

Parcul Industrial Freidorf[114]

Banat Business Park[116]

Piața clădirilor de birouri a cunoscut o explozie în ultimul deceniu, stocul

Industria electronică și electrotehnică este o ramură de succes în industria