METABOLISMUL Biomoleculelor

Curs 8

Conf. Dr. Ioana Lacatusu

 CUPRINS
A. METABOLISM – aspecte generale

B. DIGESTIA alimentelor – aspecte generale

C. Metabolismul PROTEINELOR.
Digestia si absorbtia Proteinelor din ALIMENTE
 A. Metabolismul celular. Aspecte generale

Totalitatea REACȚIILOR CHIMICE ale compuşilor organici

ce se desfasoara intr-un organism viu = METABOLISM.

METABOLISMUL este caracterizat de reacții:

1. Anabolice
2. Catabolice

Reacțiile ANABOLICE = reacții în care se sintetizează substanțe cu structuri

complexe pornind de la molecule simple.
Exemplu: Aminoacizii se asociază între ei pentru a da naștere la Proteine.
Reactiile anabolice de regula necesita ENERGIE.

CATABOLISMUL se bazează pe principiul invers:

Moleculele complexe sunt degradate în molecule simple.
Prin reacții catabolice tubul digestiv degradează ALIMENTELE pentru a putea fi
asimilate de organism.
Reactiile catabolice de regula elibereaza ENERGIE.
 A. Metabolismul celular. Aspecte generale

ENERGIA eliberata in r. catabolice este utilizata pentru desfasurarea r.

anabolice).

ENERGIA necesara desfasurarii reactiilor chimice este stocata sub

forma de acid adenozin trifosforic (ATP*).

*Structura ATP optionala.

 B. Digestia ALIMENTELOR. Aspecte generale

DIGESTIA ALIMENTELOR – totalitatea

transformărilor mecanice, fizice şi
chimice, prin care alimentele trec în
TUBUL DIGESTIV.

Celulele umane au Aprox. 50 de molecule

Toate substanțele
capacitatea de a crea NOI vitale (Ex: Glucoza) NU
prezente în ALIMENTE
MOLECULE, pornind de la pot fi obținute decât
sunt utilizate de
substanțe deja prezente în prin alimentație.
organism (care extrage
organism, dar această
molecule asimilabile).
activitate de sinteză este
limitată și insuficientă pentru
buna funcționare a
organismului.
 B. Digestia ALIMENTELOR. Aspecte generale

In SISTEMUL DIGESTIV are loc transformarea ALIMENTELOR și degradarea

lor în MOLECULE SIMPLE, care pot fi asimilate/absorbite la nivelul
intestinului şi ulterior utilizate de către toate CELULELE din corpul uman.

Procesele sunt realizate de către ENZIME specifice fiecărui compus organic:

PROTEINELE – se tranformă în AA sub acţiunea

Enzimelor proteolitice.

GLUCIDELE – se transformă în glucide cu

moleculă simplă de către Enzimele glicolitice.

LIPIDELE – transformate sub acţiunea enzimelor

specifice – Lipaze.
 B. Digestia ALIMENTELOR. Aspecte generale

Transformarea ALIMENTELOR în compuşi simpli (absorbabili şi

asimilabili) are loc în mai multe etape, pe tot parcursul tubului digestiv.

• ALIMENTELE sunt procesate in functie de etajul

tractului digestiv in care se afla (Fig. slide 7).
• Prin demararea functiilor secretorii si motorii ale
organelor implicate are loc DIGESTIA.

• Digestie bucală
1

• Digestie gastrică
2

• Digestie intestinală (intestin subţire) - majora

3

• Absorbţie intestinala
4
• Digestie la nivelul intestinului gros - minora
5 (Defecaţie)
 B. Digestia ALIMENTELOR. Aspecte generale
Metabolismul ALIMENTELOR
implica participarea organelor
specifice din organism.

ORGANE DIGESTIVE:
1. Cavitate bucala
2. Faringe
3. Esofag
4. Stomac
5. Intestin subtire (Duoden, Jejun si
Ileon); Diam.~3 cm; Lung.~5-6 m)
6. Intestin gros; Diam. ~6.5 cm; Lung.
~1.5 m)

 Ficare organ digestiv are rolul şi

importanţa sa în desfăşurarea
procesului de DIGESTIE.

 Reziduurile neasimilabile sunt

eliminate la nivelul ultimului segment
al tubului digestiv (rect).
Schema generala a sistemului digestiv
 B. Digestia ALIMENTELOR. Aspecte generale
DIGESTIA la nivelul intestinului subtire

 Miscarile executate in urma ingestiei de ALIMENTE au ca rezultat

transformarea bolului alimentar in “CHIM GASTRIC” (alimentele sunt
aproape dizolvate formarea unei “paste” omogene).

• Cea mai mare parte a DIGESTIEI se desfasoarea la nivelul intestinului

subtire, debutand in momentul in care CHIMUL GASTRIC patrunde in duoden.

• La acest nivel sunt secretate 3 LICHIDE/sucuri care intervin in procesele de

DIGESTIE:

• Sucul hepatic sau Bila – secretat de glandele biliare; neutralizeaza aciditatea si

emulsioneaza lipidele (cu ajutorul Sarurilor biliare) pentru a favoriza absorbtia
acestora.

• Sucul pancreatic – lichid produs de acinii pancreatici; contine enzime

(Ex: Amilaza pancreatica, Lipaza pancreatica,Tripsinogen, Chimotripsinogen) si HCO3-
.

• Sucul intestinal – secretat de glandele intestinale; contine enzime

(Ex: Aminopeptidaze, Tripeptidaze, Dipeptidaze, Maltaza, Lactaza, Zaharaza etc).
 C. Metabolism PROTEINE

I. Notiuni generale

II. Digestia proteinelor din ALIMENTE

 Enzime proteolitice necesare procesului de digestie
 Etapele procesului de digestie

III. Absorbtia Aminoacizilor si a Peptidelor

 Mecanisme de absorbţie
 Notiuni generale

DIGESTIA PROTEINELOR = „Proteoliza” =

hidroliza leg. peptidice dintr-o proteina (in
prezenta ENZIMELOR proteolitice).

ENZIME proteolitice:
 Proteaze = Proteinaze = orice enzima care realizeaza Proteoliza.
 Sunt secretate sub forma de precursori enzimatici inactivi = Zimogeni sau Proenzime
(pentru a nu se autodigera si pentru a nu digera proteinele tisulare).
 In Zimogeni, situsul activ al enzimei este mascat de o mica regiune a lantului peptidic
care este indepartata ulterior pentru a permite activarea enzimei (figura).

Procesul de activare a ENZIMEI este realizat prin hidroliza enzimatica specifica

a Zimogenului sau, care are ca rezultat eliberarea peptidei care bloca situsul
activ, cu expunerea acestuia pentru reactii ulterioare.

Digestia proteinelor din dieta rezulta ​în obtinerea

de peptide mici (ex: di -, tri- și tetrapeptide) precum
și de aminoacizi liberi (produsi finali de hidroliză).
 Notiuni generale

Segment peptidic
(format din 44 AA)

pH<5

Pepsinogen Pepsina

Activarea Pepsinei, prin hidroliza specifica a Pepsinogenului

(Hidroliza enzimatica specifica la pH < 5)

Observatie: Prin denaturare și hidroliza, sunt eliberate de asemenea, vitamine,

glucide, lipide și minerale care sunt legate de proteinele alimentare.
 I. Digestia PROTEINELOR din alimente
I.1. ENZIME proteolitice necesare procesului de DIGESTIE
 Proteinele alimentare sunt hidrolizate la situsuri specifice, in
prezenta enzimelor proteolitice.
 Exista 2 mari clase de ENZIME proteolitice implicate in procesul
de digestie al alimentelor:
1. Endopeptidaze
2. Exopeptidaze
Endopeptidaza

 Endopeptidazele si
Exopeptidazele prezinta
specificitati diferite legate
de AA implicati in leg.
peptidice pe care urmeaza Exopeptidaze
sa le hidrolizeze.

 Primele ENZIME care

actioneaza asupra
proteinelor alimentare sunt
Endopeptidazele din sucul
gastric, urmate de actiunea
Exopeptidazelor din
intestinul subtire.
 I. Digestia PROTEINELOR din alimente

I.1. ENZIME proteolitice necesare procesului de DIGESTIE

I. ENZIME secretate la nivelul stomacului (sub forma de Zimogeni):

 Pepsina (pH ~ 2)
 Gastricsina (pH ~ 3.2) ENDOPEPTIDAZE
 Chimozina/Renina (pH ~ 3.5)

Enzimele gastrice produc digestia parțială a proteinelor alimentare.

PROTEINE
Tripsina
Chimotripsina
Lumen Carboxipeptidaze A si B
intestinal Elastaza
Oligopeptide

Citosol
Lumen = spatiul din interiorul tractului gastrointestinal Aminoacizi Aminoacizi
 I. Digestia PROTEINELOR din alimente

I.1. ENZIME proteolitice necesare procesului de DIGESTIE

II. ENZIME sintetizate la nivelul pancreasului din

precursori inactivi – Zimogeni (locul biosintezei
fiind reticulul endoplasmatic al pancreasului):

 Tripsina (pH ~ 8)
 Chimotripsina
(Chim. A: pH ~ 9, ENDOPEPTIDAZE
Chim. B: pH ~ 5)

 Elastaza (pH ~ 7)

 Carboxipeptidaze EXOPEPTIDAZE

III. ENZIME secretate la nivelul intestinului subtire:

 Aminopeptidaze
(pH ~ 8-9)
 Tripeptidaze EXOPEPTIDAZE
 Dipeptidaze
 I. Digestia PROTEINELOR din alimente

I.2. Etapele procesului de DIGESTIE

1. Debutul procesului de digestie implica existenta

unei faze initiale = “faza cefalica”.

 Are loc o secretie hormonala: celulele parietale

secreta Gastrina (hormon peptidic format din 34 AA).
 Gastrina actioneaza la nivelul celulelor parietale ale
stomacului determinand secretia de acid gastric
(HCl de concentratie 0,1N) pH stomac = 1,5-2.

Modificarile majore ale proteinelor din alimente incep la nivelul

stomacului, sub actiunea acidului gastric care modifica legaturile slabe din
proteine (modifica conformational proteina), facilitand astfel expunerea
situsurilor specifice pentru actiunea enzimelor digestive.

2. Acidul gastric actioneaza asupra Pepsinogenului, realizand activarea

Pepsinei prin hidroliza („Activare intramoleculara”).
 Pepsina formata poate actiona la randul ei drept catalizator, determinanad
formarea de noi molecule de Pepsina activa (“Activare intermoleculara”).
 I. Digestia PROTEINELOR din alimente

I.2. Etapele procesului de DIGESTIE

La nivelul stomacului incepe sa actioneze Pepsina:

 Realizeaza digestia cu ajutorul sucului gastric;

 Este o Endopeptidaza cu o specificitate larga
(prezinta multe situsuri de hidroliza la nivelul
proteinei).
 Poate hidroliza preferential lantul polipeptidic
dupa AA aromatici (Phe, Trp, Tyr) dar si dupa
Leu din proteina.
 I. Digestia PROTEINELOR din alimente
I.2. Etapele procesului de DIGESTIE

Existenta unor disfunctionalitati la nivelul

3. Generarea hormonilor pancreasului are consecinţe grave asupra
la nivelul pancreasului. funcţionării organismului uman: hidroliza
proteinelor alimentare nu mai poate avea loc.

Funcţionarea eficienta a pancreasului este datorata acţiunii

a 2 hormoni pancreatici (secretati de mucoasa intestinala):
A. Secretina
B. Colecistokinina (CCK)

A. Secretina
 Hormon produs de celulele S din
duoden.
 Stimulează secreţia unui suc pancreatic
sarac în Enzime dar bogat în HCO3-
 Stimulează secreția de Pepsina la nivelul
stomacului si secreția de Insulina.
Acini pancreatici = celule acinare de unde se secreta sucul
pancreatic.
 I. Digestia PROTEINELOR din alimente
I.2. Etapele procesului de DIGESTIE

SECRETINA
produsa in
prezenta HCl

SECRETINA
transportata de sange

SECRETINA transportata de
sange stimuleaza formarea
sucului pancreatic

Calea si actiunea SECRETINEI in stimularea productiei de suc pancreatic

 I. Digestia PROTEINELOR din alimente

I.2. Etapele procesului de DIGESTIE

B. Colecistokinina (CCK)

 Hormon peptidic (format din ~ 60 AA)

sintetizat de celulele mucoasei
intestinului subtire si secretat în duoden.

 Stimuleaza secreţia unui suc pancreatic

bogat in Enzime.

 Determina la nivelul pancreasului

secretia Zimogenilor:

 Tripsinogen
 Chimotripsinogen
 Proelastaza
 Procarboxipeptidaza
 I. Digestia PROTEINELOR din alimente
Activarea ENZIMELOR digestive din intestinului subţire

 Transformarea Zimogenilor in Enzime active se realizeaza printr-o “Cascada

de activare” = succesiune de r. de hidroliza la nivelul Zimogenilor.

 Prima enzima implicata in procesul de activare este Enterokinaza.

Enterokinaza
Enterokinaza
(Enteropepsidaza)
Enzima secretata de Enterocite*.
cataliza
Tripsina  Functia sa principală constă în
Tripsinogen
declanşarea procesului de conversie
autocataliza
a Tripsinogenului în Tripsină activă.
Tripsinogen Tripsina

cataliza
Chimotripsinogen Chimotripsina
Proelastaza Elastaza
Procarboxipeptidaza Carboxipeptidaza

*Enterocite = Celule epiteliale cilindrice ale

Cascada de activare a enzimelor digestive mucoasei intestinale.
 I. Digestia PROTEINELOR din alimente

I.2. Etapele procesului de DIGESTIE

4. Actiunea Exopeptidazelor.
 Carboxipeptidaze
 Sunt Exopeptidaze secretate la nivelul pancreasului;
 Hidrolizeaza leg. peptidice periferice la capatul C-terminal.

5. Definitivarea hidrolizei se soldează cu implicarea enzimelor

secretate la nivelul intestinului subţire:
 Aminopeptidaze
 Exopeptidaze secretate de enterocite (celule ale mucoasei
intestinale);
 Hidrolizeaza leg. peptidice periferice la capatul N-terminal.
 Dipeptidaze
 hidrolizeaza fragmentele peptidice mici (ex: dipeptide).
 Fosfataze
 indeparteaza fosfatul din AA fosforilati prezenti in alimente.

La nivelul intestinului subtire produsii de digestie ai proteinelor sunt

reprezentati de: oligopeptide, dipeptide si AA liberi.
 I. Digestia PROTEINELOR din alimente
Specificitatea enzimelor implicate in procesul de Digestie al PROTEINELOR
 Pepsina nu este prea specifica în partea sa de acțiune:
 catalizează digestia parțială a proteinelor ​prin hidroliza mai multor resturi de AA;
 Prefera sa hidrolizeze leg. pept. in care gr. – NH2 apartine unui AA aromatic (ex: Phe, Tyr, Trp).
 Tripsina este destul de specifica:
 hidrolizează leg. peptidice interne in care gr. –COOH apartine AA bazici (ex: Hys, Lys și Arg,).
 Chimotripsina prezinta specificitate:
 hidrolizează leg. peptidice interne in care gr. – COOH apartine AA aromatici (ex: Phe, Tyr, Trp).
 Elastaza nu este foarte specifica:
 scindează leg. peptidice dintr-o varietate de AA;
 poate prefera să acționeze în AA cu un R scurt si neincarcat (ex: Gly, Ala, Val).

Chimotripsina

Tripsina
 Carboxipeptidaze:
 Exopeptidaze ce hidrolizeaza leg. peptidice periferice la capatul C-terminal al lant. polipeptidic.
 Aminopeptidaze:
 Exopeptidaze ce hidrolizeaza leg. peptidice periferice la capatul N-terminal al lant. polipeptidic.
I. Digestia PROTEINELOR din alimente
 I. Digestia PROTEINELOR din alimente

IN CONCLUZIE ……

Primele enzime care actioneaza asupra DIGESTIEI PROTEINELOR alimentare sunt

Endopeptidazele din sucul gastric, urmate de actiunea Endo- si Exopeptidazelor
din intestinul subtire:
 Pepsina realizeaza digestia la nivelul stomacului (cu ajutorul sucului gastric);
 Tripsina, Chimotripsina si Elastaza realizeaza digestia la nivelul intestinului
subtire.

Rezultatul actiunii combinate a ENDOPEPTIDAZELOR

Formarea de Polipeptide de marime medie ce prezinta

capete accesibile pentru actiunea ulterioara a EXOPEPTIDAZELOR.
Carboxipeptidaze
Aminopeptidaze
Principalele EXOPEPTIDAZE: Fosfataze
Tripeptidaze
Dipeptidaze
 II. Absorbtia Aminoacizilor si a Di- si Tri-peptidelor

Componentele rezultate în urma procesului de digestie (AA, di- si tri-

peptide, rar - oligopeptide) sunt supuse unui proces de ABSORBTIE, prin
intermediul celulelor epiteliale (ENTEROCITE) ale mucoasei intestinale.

Absorbtia
Vase de nutrientilor Sectiune a INTESTINULUI
sange care Absorbtia nutrientilor
ajung la
FICAT

Straturi
musculare
ENTEROCIT

Celule epiteliale

Perete intestinal
 II. Absorbtia Aminoacizilor si a Di- si Tri-peptidelor

II.1. Mecanisme de absorbţie ale Aminoacizilor

LUMEN
Aminoacizii trebuie sa strabata
intestinal
in cursul absorbtiei intestinale 2
membrane cu proprietati diferite: Membrana
luminala
 membrana luminala
(apicala) a enterocitului
 membrana bazo-laterala a ENTEROCIT
enterocitului

Absorbtia AA liberi se realizeaza prin 2 tipuri

de mecanisme de transport: Membrana
bazo-laterala

1. Transport activ (dependent de ionii de Na+)

2. Transport pasiv – difuzie facilitata (mediate
de proteine transportor)
Circulatie
portala

Sangele transporta AA prin vena porta în FICAT. La acest nivel:

 o parte din AA participa la sinteza proteinelor poprii si a proteinelor serice;
 restul AA este distribuit prin sânge celorlalte ţesuturi.
 II. Absorbtia Aminoacizilor si a Di- si Tri-peptidelor

Membrana
bazo-laterala
• PROTEINELE transportor sunt
Membrana localizate în ambele membrane
LUMEN luminale și bazo-laterale ale
luminala
intestinal Citosol
celulelor intestinale
(enterocitelor).

• Mecanismul prin care AA sunt

absorbiti de enterocite este
similar cu cel al absorbtiei
Monozaharidelor.
PROTEINA
transportor
1. Transportul activ al AA

• Toate celulele conțin in

membrana celulara
PROTEINE ​de transport numite
POMPE DE IONI (ex: Na+, K+,
Transportul Aminoacizilor mediat de PROTEINE
Ca+2, Mg+2), care transportă ioni
transportor
si molecule de-a lungul
membranelor celulare.
 II. Absorbtia Aminoacizilor si a Di- si Tri-peptidelor

Membrana celulara
 Formată in principal din Lipide si Proteine.

 Prezinta un strat lipidic dublu (care se comportă ca o

barieră impenetrabilă pentru majoritatea moleculelor
solubile in apa.

Constituie o barierǎ selectivǎ pentru trecerea

moleculelor şi a ionilor.

 Membrana celulara este polarizată (prezintă un

potenţial de membrană cuprins între -20mV şi -200mV).

Fluid extracelular Pompa de ioni Na+/K+–ATP-aza

Ioni de K+

 Proteina de transport ce se gaseste în

membrana tuturor celulelor animale.

Pompa de
 Este responsabilă de menţinerea
Na+/K+ potenţialului membranar, dar şi de
asigurarea transportului activ al
Ioni de Na+ Aminoacizilor şi al Glucidelor.

Citoplasma Pompa de Na+/K+–ATP-aza = Enzima

membranara care scindează ATP-ul în
Pompa de Na+/K+–ATP-aza ADP şi fosfat anorganic.
 II. Absorbtia Aminoacizilor si a Di- si Tri-peptidelor

• Membrana luminala a celulelor absorbtive

contine cel puțin 4 transportatori de AA
dependenti de ionii de Na+ .

• Fiecare din acesti transportori sunt

specifici pentru un anumit tip de AA (ex:
AA cu caracter acid, bazic, neutru și cu
molecula mica).

• Transportorii leagă initial Na+ si ulterior

leaga AA.

• Transportorul încărcat cu Na+ si AA sufera

o schimbare conformațională prin care se
elibereaza Na+ și AA în citoplasmă, urmată
de reintoarcerea la forma inițială.

• Membrana bazolaterala a enterocitului

Absorbția AA este absolut dependentă de conține alti transportori specifici care
gradientul electrochimic de Na+ . transporta AA din enterocit în SÂNGE.

• Acesti transportori NU sunt dependenti

de gradienții de Na+.
 II. Absorbtia Aminoacizilor si a Di- si Tri-peptidelor

II.1. Mecanisme de absorbţie ale Aminoacizilor

Proteinele specializate in transportul AA = TRANSLOCAZE

(prezinta specificitate pentru natura chimica a catenei AA).

Exista mai multe TRANSLOCAZE dependente de Na+, care

prezinta specificitate de grup:

1. Transportator pentru AA cu caracter acid.

Ex: Acid glutamic (Glu), Acid aspartic (Asp)

2. Transportator pentru AA cu caracter bazic.

Ex: Lisina (Lys), Histidina (His)

3. Transportator pentru AA cu caracter neutru.

Ex: Alanina (Ala), Glicina (Gly), Serina (Ser)

4. Transportator pentru AA cu M mica.

Ex: Glicina (Gly), Prolina (Pro) si Hidroxiprolină

TRANSLOCAZELE seamana in multe privinte cu Enzimele:

 Sunt sensibile la actiunea unor inhibitori;
 Prezinta fenomenul de saturare cu substrat;
 La situsul catalitic pot concura diferiti AA din grupe diferite.
 II. Absorbtia Aminoacizilor si a Di- si Tri-peptidelor

II.2. Mecanisme de absorbţie ale Di- si Tripeptidelor

 Dipeptidele si Tripeptidele din lumenul

intestinal penetreaza marginea
celulelor mucoasei intestinale.

Sunt absorbite de celulele epiteliale

intestinale prin co-transport cu ioni de H+
prin intermediul unor transportori
specifici: PEPT-1 si PEPT-2.

 In interiorul enterocitului:

 Marea majoritate a di- și tripeptidelor absorbite sunt

hidrolizate în AA liberi de către Peptidaze
citoplasmatice și exportate ulterior în fluxul sanguin;
 Un număr foarte mic de aceste peptide mici intra
sânge intacte.
 II. Absorbtia Aminoacizilor si a Di- si Tri-peptidelor

II.2. Mecanisme de absorbţie ale Di- si Tripeptidelor

 Peptidele ce contin > 4 AA in general NU pot fi Proteine

absorbite sau sunt absorbite in proportie f.
mica.
Peptide
 Peptidele cu > 4 AA pot fi absorbite intacte prin
Endocitoza, strabat enterocitul sub forma de Di- si tripeptide AA
Peptide mici (sunt
transportate de-a
vezicule (cale transcelulara numita „Transcitoza”) (cotransport H+) (co-transport
lungul celulelor
cu Na+)
si sunt eliberate din celule prin Exocitoza. prin transcitoza)

Endocitoza
Exocitoza
• Proces de internalizare de
• Proces prin care
catre celule a unor
macromoleculele
macromolecule sau a altor
sunt transportate in
celule;
exteriorul celulei
• Prin endocitoza substantele
(substantele din
patrund in celula inglobate
vezicule sunt
in anuite vezicule
varsate in afara Catre
(Fagocitoza – patrund subst. Sange
FICAT
celulei).
solide si Pinocitoza –
patrund subst. lichide) Absorbtia AA si peptidelor mici. Dupa digestie
majoritatea proteinelor sunt absorbite ca AA.
 II. Absorbtia Aminoacizilor si a Di- si Tri-peptidelor

Intestin subtire Intestin gros

Gradul de absorbtie al AA proveniti
din proteinele vegetale este mai mic
decât cel din proteinele animale.

• Proteinele animale prezinta un

grad mai mare de digestibilitate.

• In proteinele vegetale prezenta

fibrelor în cantitate mai mare
incetineste/impiedica acţiunea
Proteazelor.

Obs. Di- şi tripeptidele au valoare

nutriţională mai mare decât AA liberi.

O parte din produşii de digestie ai proteinelor, care NU se absorb în

intestinul subţire, ajung în INTESTINUL GROS (COLON).
 sunt supuşi acţiunii bacteriilor din flora intestinală (conc.
microorganismelor în colon este de 1011 mL, comparativ cu cea din
stomac si intestinul subţire, 105 mL).
 II. Absorbtia Aminoacizilor si a Di- si Tri-peptidelor

 In urma activităţii microorganismelor* şi a Enzimelor din colon asupra

produşilor de digestie ai proteinelor se formează AA liberi din care 28%
sunt ABSORBIŢI iar restul sunt transformati in alti compusi organici.
 Transformarea AA se realizeaza prin r. de decarboxilare, deaminare, oxidare,
desulfurare sau prin procese chimice combinate: deaminare + decarboxilare +
oxidare si poate conduce la compusi un caracter toxic pentru organism.

Exemple de compusi toxice ce pot aparea la transformarea AA:

1.

2.

3.

*Bacterii anaerobe: Bactenoidal, Clostridium, Streptococus, Bifiduss etc.

 II. Absorbtia Aminoacizilor si a Di- si Tri-peptidelor

4.

Observatie: Cantitatea de Indican din urină indică gradul de putrefacţie din

intestin şi starea de funcţionare a ficatului.

Aceşti compuşi toxici se neutralizează în ficat, datorită enzimelor specifice pe

care acesta le conţine (ex: Arilsulfo-transferaza şi UDP-glucoronil transferaza),
formând compusi conjugaţi netoxici ce se elimină prin urină.