Sunteți pe pagina 1din 30

Curs 1

Obiectul si
importanta
biochimiei.

Materia vie.
Conf. Dr. Ioana Lacatusu
1. Obiectul si importanta
biochimiei
Cuprins
2. Materia vie

2.1. Caracteristici generale


2.2. Compozitia chimica
Obiectiv Curs 1
Bioelemente
Biomolecule Intelegeraea notiunilor
legate de MATERIA VIE si
principalele sale
caracteristici biochimice.
BIOCHIMIA 1. Obiectul si
Studiaza materia vie din punct
importanta
de vedere al organizrii
moleculare.
biochimiei
Pune n evidenta transformarile
biochimice care se desfasoara
ntr-o celula vie.

Scopul principal al BIOCHIMIEI


CHIMIA VIEII
Sa determine cum interactioneaza
moleculele nevii (ex: Proteine, Glucide,
Lipide, Acizi nucleici) din organsim
(materia vie) pentru a realiza, mentine
si perpetua starea vie.
1. Obiectul si
importanta
Intrebari la care BIOCHIMIA
biochimiei
poate raspunde:

Care este compozitia organismelor vii (ex: structura


1. chimica a principalelor componente din materia vie)?

Cum se asambleaza componentele simple pentru a


forma structuri supramoleculare organizate (ex: celule,
2. tesuturi, organisme)?
Cum sunt controlate i reglate r. chimice din celulele
3. vii?

Cum poate extrage materia vie energie din mediul


4. nconjurator?

Care sunt corelatiile dintre structura chimica a


organismelor si functia biologica?
5.
Etc.
1. Obiectul si
importanta
biochimiei
BIOCHIMIA studiaza materia vie din
2 perspective:

1. Organizare 2. Transformari
moleculara biochimice

Compoziia chimica Procese de degradare cu


a biomoleculelor generare de energie
(CATABOLISM)
Constituia
biomoleculelor Procese de biosinteza cu
consum de energie
Asamblarea (ANABOLISM)
biomoleculelor
Corelaiile dintre
biomolecule
2.1. Caracteristici generale 2. Materia vie.

MATERIA VIE:

Formata din molecule nevii


(Proteine, Enzime, Glucide, Lipide,
Acizi nucleici).

Moleculele nevii izolate si


examinate individual se supun
legilor fizice si chimice care
guverneaza intreaga materie.

Are proprietai specifice care NU


caracterizeaza materia nevie.
2. Materia vie
2.1. Caracteristici generale

Materia vie Materia nevie


Grad inalt de complexitate si Este formata din
organizare a diferitelor tipuri de amestecuri de compui
molecule componente (Biomolecule). simplii, cu organizare
structural redus.

Fiecare Biomolecula a unui organism viu


are o functie specifica (valabila atat la
nivel macroscopic, cat si microscopic).

Organismele vii capteaza i utilizeaza


NU poate utiliza energia
energia din mediul nconjurtor pentru:
din mediul nconjurtor
sinteza de molecule simple pe care pentru meninerea
le asambleaz n biomolecule proprii organizrii sale structurale.
cu structur complex; Prin absorbie de energie
locomoie i transport intercelular. extern (cldur sau
lumin), materia nevie se
descompune.
2. Materia vie
2.1. Caracteristici generale

Materia vie Materia nevie


Organismele vii sunt sisteme deschise,
care se afla n schimb permanent de
materie, energie i informaie cu mediul
exterior.

Capacitatea de reproducere (de NU se poate


autoreplicare) n forme identice (masa, reproduce in forme
forma, structura interna) de la o identice de la o
generaie la alta. generatie la alta.

Aceasta caracteristica este chintesena


starii vii.

Unitatea de baza, structurala si


functionala a tuturor organismelor vii (a
MATERIEI VII) este CELULA.
2. Materia vie
CELULA
Componenta:
Membrana
Principalele functii ale CELULEI:
Citoplasma
Nucleu
de miscare,
de transport,
Caracteristici:
Organismele vii : ~ 1014 celule; metabolice,
Forma celulelor: sferica, cilindrica, prismatica, stelata; de diviziune celulara.
Dimensiunea celulei animale: 20-100 mm (exista si celule
care au < 5 mm bacteriile);
Masa celulei = de ordinul 10-9 g.

Celule eucariote: a. Celula animala. b. Celula vegetala


2. Materia vie

A. Citoplasma

Masa celulara fundamentala ce se gaseste


intre membrana celulara si nucleu.

Alcatuita din:
a) Citosol (citoplasma fundamentala)
b) Organite celulare (citoplasma
structurala)

a). Citosolul

Lichid (de consistenta gelatinoasa) in care se gasesc suspendate alte structuri


citoplasmatice (ex: organite celulare, diferite incluziuni).

Contine 90% apa si 10% substante organice si anorganice


(Ex: Proteine; Enzime; ARN; molecule organice mici: aminoacizi, glucide, acizi
grasi, nucleotide, vitamine; ioni anorganici; saruri; diferiti metaboliti (intermediari in
reactiile de biosinteza sau in cele degradative).
2. Materia vie
a). Citosolul
Functiile biochimice ale CITOSOLULUI:

Este sediul unor procese metabolice (ex: Glicoliza*, Sinteza


Citoplasma
acizilor grasi; Anabolismul si catabolismul Glicogenului).
Majoritatea activitatilor celulare care necesita consum de Organite
energie au loc in citoplasma.
Nucleu
Proteinele din citosol:
joaca rol important in procesul de Glicoliza.
formeaza Ribozomii (organite celulare care realizeaza Membrana
sinteza Proteinelor). plasmatica

Enzimele din citosol:


transporta si desfac biomoleculele, astfel nct
organitele individuale sa le poata folosi la nevoie.

b). Organitele celulare Au structuri complexe si manifesta functii specifice.


Exemple: Reticul endoplasmatic, Ribozomii, Mitocondrii,
Aparatul Golgi, Lizozomii, Neurofibre, Corpusculii Nissl etc.

Functii biochimice:
Majoritatea r. chimice prin care se elibereaza Energie au loc in mitocondrii (generare ATP).
Producerea ATP = metabolism aerobic = respiratie celulara.
Metabolismul aerobic in mitocondrii produce ~95% din ATP-ul necesar pentru a mentine o celula vie.

*Glicoliza = proces metabolic de oxidare a monozaharidelor (Ex: descompunerea Glucozei


in ficat si muschi, cu formare de Piruvat) cu eliberare treptata de energie.
B. Nucleul
2. Materia vie.

Componenta celulei specializata in


coordonarea si reglarea activitatii celulare.

Este centrul de comanda al celulelor = trimite


directii catre celula legate de crestere,
maturare, divizare sau moarte.

Are forma sferica sau ovala (diametru ~ 10 mm).

Continutul fluidului din nucleu = nucleoplasma.

Functiile nucleului:

Contine ,,setul complet de gene compus din


ADN (pastrat si replicat).

Prin ,,informatia genetic se transmit


C. Membrane plasmatica
caracterele ereditare de la o generatie la alta.

Constituie invelisul extern al celulei.


Are rolul de a separa si proteja celula de mediul extracelular.
Controleaza schimbul de substante dintre celula si mediul extern.
2. Materia vie

2.1. Caracteristici generale

In CONCLUZIE

Materia vie
Este caracterizata printr-un flux triplu de:
materie,
energie,
informaie.

Este UNITARA din punct de vedere


material (desi exista ntr-o mare
varietate de forme) la toate formele de
viaa.

Compoziie chimica i organizare


biochimica similara pentru toate
formele de viata.
2.2. Compozitia chimica
2. Materia vie.
Organismele vii sunt formate din:
Bioelemente (de natura anorganica)
Biomolecule (de natura organica dar
si anorganica)

Compozitia chimica a
organismelor vii este diferita
de cea a mediului in care
traiesc.

Ex: Siliciu - element cu


abundenta terestra mare
(28%), NU este prezent in
organismele vii.
2.2. Compozitia chimica

2.2.1. Bioelemente 2. Materia vie.


Procente de masa ale elementelor
din corpul uman*:

O 65 % Ca 2% Abundenta O si H in organismele
C 18 % P 1% vii poate fi corelata cu rolul
H 10 % S, K, Cl 0,2 % major al APEI pentru organism.
N 3% Na 0,1 %
Ca, Mg, Fe, Corpul uman este format din
Zn, Co etc. < 0.1% 60-70% H2O (functie de varsta,
sex, etc.).
Bioelemente comune oricarei forme
de viata:

1. Sextetul de metaloizi (~ 97%


din totalul Bioelementelor):
O, C, H, N, P, S
2. Heptetul de metale:
Na, K, Ca, Mg, Fe, Co, Mn
* % pot fi usor variabile.
2. Materia vie.
Apa si Mineralele din organism*

APA

constituentul major al tuturor org. vii (repartizata in


vasele sanguine, vasele limfatice, spatii intra- si
extracelulare etc.).

in organism este repartizata:


~50% in compartimentele extracelulare;
~20% in compartimentele intratracelulare.

MINERALELE

substante anorganice (Ca, Mg, P, Fe, Mn, K, S, Cl, I,


Zn etc.);

elemente nutritive necesare organismului (preluate


din produsele alimentare);

sunt esentiale pentru functionarea corecta a


organismului (au rol in activitatea celulara, in cea
enzimatica si in cea hormonala; asigura echilibrul
apei din organism si sanatatea sistemului osos etc.).

reprez. 4-7% din greutatea totala a corpului.


* OPTIONAL
2. Materia vie.
2.2. Compozitia chimica

Macrobioelemente O, C, H, N, P, S (sextet de metaloizi)


(plastice): Na+, K+, Ca2+,
Mg2+, Fe2+, Cl-

Microbioelemente Zn2+, Mn2+, Cu2+, I-, Co2+


BIOELEMENTE /Oligobioelemente:
(functie de Ultramicrobio- Sr2+, Ag+, Ba2+
abundenta lor elemente:
naturala) (cantit. f. mici)

COMPOZIIA Apa
CHIMICA
Saruri minerale:
Anorganice: fosfai, bicarbonai, sulfai, cloruri

BIOMOLECULE
Organice: Glucide, Proteine, Lipide
(rol plastic i energetic)
Enzime
(rol catalitic)
Acizi nucleici
(rol informaional)
Vitamine, Hormoni
(rol de reglare)
2. Materia vie.
2.2.1. Bioelemente

Elemente importante ce se regasesc in celulele vii:


Casute rosii: cele mai abundente elemente (sextetul de metaloizi);
Casute mov: ionii esentiali din organism;
Casute albatru inchis: elemente ce se regasesc in cantitati foarte mici (urme);
Casute albatru deschis: elemente mai putin intalnite.
2.2. Compozitia chimica

2.2.1. Bioelemente 2. Materia vie.


Elementele C, H, O, N sunt foarte
importante pentru materia vie datorit
capacitaii lor de a forma:
LEG. COVALENTE si LEG. DE HIDROGEN.

Capacitatea atomilor de O i H
Stabilitatea leg. C-C si posibilitatea atomilor de a forma leg. de hidrogen
de C de a forma legaturi covalente simple, permite crearea unor structuri
duble si triple (cu atomii de O si N) explica moleculare tridimensionale, cu
varietatea de compui chimici ntlnii n funcii biologice importante
materia vie (Tabel). (Ex: Proteine, Acizi nucleici etc.).

S element important n compoziia


proteinelor.
P rol esenial n structura acizilor
nucleici, a fosfolipidelor i n metabolism.
Ca, Fe, Zn, Co etc. rol esenial n
structura unor vitamine si enzime.
2. Materia vie.
2.2. Compozitia chimica

Structuri generale ale unor


compusi prezenti n materia vie:

a. Compusi organici,
b. Grupari functionale,
c. Legaturi uzuale in biochimie.

R = grupare alchil, CH3 (CH2)n

*In majoritatea mediilor biologice:

Acizii carboxilici exista sub forma


de anioni carboxilat:

Aminele exista sub forma de ioni


de amoniu:
2.2.2. BIOMOLECULE

BIOMOLECULE = Molecule sau 2. Materia vie.


ansambluri de molecule (in general
de natura organica) prezente in
organismele vii*.

Asigura organizarea biochimica


structurala si functionala specifica
organismelor vii.

BIOMOLECULELE din organism sunt foarte


variate si de o complexitate structurala
ridicata:

Macomolecule: Proteine, Polizaharide,


Lipide, Acizi nucleici;

Molecule mici (Metaboliti):


Aminoacizi, Mono- si dizaharide,
Vitamine; saruri minerale, apa etc.

Obs: Intr-o CELULA din org. vii se gasesc simultan foarte multe tipuri de BIOMOLECULE (ex sute de tipuri de biomolecule).
2. Materia vie.
2.2. Compozitia chimica
2.2.2. BIOMOLECULE

In ORGANISMELE VII au fost identificate


~1012 Proteine si ~1010 Acizi nucleici, dar sunt
cunoscute structurile pentru numai ~106.

Se cunoaste structura exacta a unei proportii f.


mici din totalul BIOMOLECULELOR existente in
organism.

In organismul uman se gasesc ~10 000 de


tipuri diferite de Proteine.

Exemplu: Bacteria Escherichia coli contine:


~3 000 de tipuri diferite de Proteine,
~1000 de tipuri de Acizi nucleici.

Escherichia coli
2. Materia vie.
2.2. Compozitia chimica

2.2.2. BIOMOLECULE

Imensa diversitate de MOLECULE ORGANICE


din organsimele vii se reduce in cele din
urma la o simplitate surprinzatoare:

In PROTEINE se gasesc numai 20 de tipuri


de Aminoacizi diferiti, dar ei sunt aranjati
in secvente variate, formand astfel o
gama foarte larga de tipuri de proteine;

In ACIZII NUCLEICI se gasesc numai 8


Mononucleotide (componente ale acizilor
nucleici ADN si ARN), identice pentru
toate speciile;

In POLIZAHARIDE sunt ~ 8 Monozaharide.


2.2. Compozitia chimica
2. Materia vie.
2.2.2. BIOMOLECULE

MOLECULE SIMPLE dintr-un organism viu


prezinta cateva trasaturi caracteristice:
- fiecare indeplineste mai multe functii
biologice in celula,
- sunt extrem de adaptabile,
- joaca mai multe roluri:

Exemple:

Aminoacizii pot fi:


Unitati constituente ale Proteinelor,
Precursori ai Hormonilor, Alcaloizilor,
Porfirinelor, Pigmentilor etc.

Nucleotidele sunt:
Componente ale Acizilor nucleici,
Molecule ce pot stoca energie chimica.
2. Materia vie.
2.2. Compozitia chimica
2.2.2. BIOMOLECULE
BIOMOLECULELE organismelor vii sunt organizate
intr-o ierarhie de o complexitate moleculara
progresiva.

Toate biomoleculele deriva din precursori


foarte simpli, cu masa moleculara mica,
obtinuti din mediu (ex: CO2, H2O, NH3).

Precursorii simpli sunt transformati de catre


materia vie in compusi organici cu masa
moleculara mai mare (Biomolecule de baza
sau Unitati constituente),

Biomolecule de baza se asambleaza formand


MACROMOLECULE cu funcii specifice.

Macromoleculele diferitelor clase se asociaza


intre ele formand sisteme supramoleculare:
Lipoproteine (complecsi ai Lipidelor cu
Proteine);
Ribozomi (complecsi ai Acizilor nucleici cu
Proteine).
2. Materia vie.
Ierarhia organizarii
moleculare a biomoleculelor Celula
Nucleu
Mitocondrie
Organite celulare Cloroplaste
Corpusculi Golgi
Ribozomi
Sisteme supramoleculare Complexe enzimatice
(M = 106 109) Sisteme contractile
Microtubuli
Acizi nucleici
MACROMOLECULE Proteine
(M = 103 109) Polizaharide
Lipide (Obs. considerate
arbitrar drept macromolecule) Nucleotide
BIOMOLECULE de baza Aminoacizi
(M = 100 350) Mono- si oligozaharide
Acizi grasi
Gliceroli
Piruvat
Intermediari metabolici Citrat
(M = 50 250) Maleat
3 fosfatul gliceraldehidei

Precursori din mediu Dioxid de carbon


Apa
(M = 18 44)
Amoniac
2. Materia vie.

Tipuri de legaturi in biomolecule

Biomoleculele de baza se leaga intre ele prin legaturi covalente formand


macromoleculele proprii celulei, cu mase moleculare relativ mari (Figura).

In complecsii supramoleculari, macromoleculele componente NU sunt


legate covalent intre ele.

Exemplu: Acizii nucleici si proteinele din Ribozomi sunt unite prin:


forte slabe noncovalente,
interactii hidrofobe,
forte van der Waals.
Nivel 2 (Macro-
Nivel 4 (Celula si Nivel 3 (Complecsi Nivel 1 (Unitati
molecule)
organitele celulare) supramoleculari) monomere)

ADN Nucleodide

-
Cromozomi Aminoacizi

-
Proteina

Membrana plasmatica
Celuloza

Glucide
Perete celular Structura tertiara a unei PROTEINE
2. Materia vie.

Sumarizarea principalelor functii biologice ale BIOMOLECULELOR*

PROTEINELE (Cursuri 2, 3, 4, 5)

Rol plastic (sunt elemente structurale ale membranei celulare, citoplasmei,


organitelor subcelulare etc.);
Rol energetic (in urma r. catabolice se elibereaza energie utilizata in
procese vitale);
Rol de aparare (ndeplinit de proteinele specifice din clasa
Imunoglobulinelor).

ENZIME (Cursuri 6, 7, 8)

Principalii catalizatori ai tuturor reactiilor din


organism;
Permit desfasurarea reactiilor chimice necesare
multiplicarii celulare;
Rol esential in procesele de digestie a hranei
(fragmenteaza componentele alimentare in
vederea absorbtiei nutrientilor in sange).

* Functiile biologice ale PROTEINELOR, LIPIDELOR, CARBOHIDRATILOR si ale AC. NUCLEICI = tratate pe larg in cadrul fiecarei clase.
2. Materia vie.
Principalele functii biologice ale BIOMOLECULELOR

LIPIDELE (Cursuri 9, 10)

Rol energetic - furnizeaza organismului energia necesar unei bune


funcionri (mai eficiente dect Proteinele i Glucidele).
Ex: 1g Lipide elibereaza 9,3 kcal (Glucidele 4 kcal/g, Proteinele 4,5 kcal/g)
Rol plastic - sunt componentii structurali principali ai membranelor celulare,
organitelor celulare etc.)
Rol de transport al anumitor Proteine, Hormoni, Vitamine liposolubile etc.

CARBOHIDRATII (Cursuri 11, 12, 13)

Sunt furnizori de energie pentru toate celulele;


Servesc ca forme de depozitare (sunt stocate in ficat si muchi ca energie de
rezerva);
Participa la sinteza Lipidelor, a Acizilor nucleici etc.

ACIZII NUCLEICI (Curs 14)


Servesc pretutindeni la depozitarea si transmiterea informatiei genetice.
Bibliografie
A. Popescu, Biochimie generala, Partea I, Ed. Printech, Bucuresti, 2001;
Donald Voet, Judith G. Voet, Biochemistry, 4 th Edition, John Wiley & Sons Inc., 2011;
Laurence A. Moran, H. Robert Horton, K. Gray Scrimgeour, Marc D. Perry, Principles
of Biochemistry, Fifth Edition, Pearson, 2012.
John M. deMan, Principles of Food Chemistry, Third Edition, Aspen Publication, 1999;
Fatih Yildiz, Advances in Food Biochemistry, CRC Press Taylor & Francis Group, 2010.
H.D. Belitz W. Grosch P. Schieberle, Food Chemistry, 4th revised and extended
ed., Springer, 2009.
Y. H. Hui, Wai-Kit Nip, Leo M.L. Nollet, Gopinadhan Paliyath, Benjamin K. Simpson,
Food Biochemistry and Food Processing, Blackwell Publishing, 2012.
John M. deMan, Principles of Food Chemistry, Third Edition, Aspen Publication, 1999.
Frederick J. Francis, Encyclopedia of Food Science and Technology, Second edition,
Wiley, 2000.
Costas G. Biliaderis, Marta S. Izydorczyk, Functional Food Carbohydrates, CRC Press
Taylor & Francis Group, 2007.
John L. Tymoczko, Jeremy M. Berg, Lubert Stryer, Biochemistry (A Short Course) by
W. H. Freeman and Company, 2010.
S. Suzanne Nielsen, Food Analysis Laboratory Manual, Second Edition, Springer,
2010.