LEGENDELE lui VASILE ALECSANDRI

Consecvent promotor al celebrei Introducii a Daciei literare (1840), el

nsui !ondator al"turi de #o$"lniceanu si %e$ru&&i , 'asile (lecsandri a
considerat ca !olclorul si istoria naionala ca surse de inspiraie, dau nota de
ori$inalitate literaturii romane at)t prin subiect, cat si prin e*presie+ In poe&ia de
inspiraie istorica, poetul roman preia te,nici stilistice si motive de la romanticii
!rance&i si le auto,toni&ea&"+ -relucr)nd motive din le$endele populare romaneti,
din care percepe o anumita simbolistica, asum)ndu.si te,nici de con!i$uraie a
persona/elor din literatura eroica populara, (lecsandri creea&" in 0e$ende un
univers medieval proiectat in mit+
1mpreuna cu ciclul -asteluri , volumele 0e$ende si 0e$ende noua
alc"tuiesc piatra de re&istenta estetica a liricii lui (lecsandri+
-ublicate succesiv, intre 1823 si 1824, le$endele au caracter istoric, !antastic
sau etiolo$ic+ C,iar printre Doinele sale, poetul paoptist introduce si c)teva
balade( (ndrii -opa, 4ro&a, 5"tarul, (ltarul monastirii -utna , 6arioara
7lorioara), la care se adau$" inca cinci in volumul 6"r$"ritarele+ Din 1889, este
st"p)nit de ideea unui proiect epopeic, dup" modelul 0e$endei secolelor de
'ictor :u$o+
;alade ca <te!an.'oda si codrul sau <te!an.'oda si Dun"rea(182=) au
pre$"tit marele poem istoric in 8 pari Dumbrava roie+ (ceasta le$enda este
cel mai important !ra$ment de epopee din literatura romana, superior din toate
punctele de vedere !ra$mentelor de acelai !el ale lui :eliade si ;olintineanu ( (l+
-iru, <ur)&"torul (lecsandri+)+
(cestui poem istoric di eroic, (lecsandri i.a ad"u$at> Dan, c"pitan de plai? Cu&a.
'oda? @da statuiei lui 6i,ai 'itea&ul ? A"&bunarea lui <tatu.palma? 4rui.<an$er?
5oamna tesatoare? -o,od na <ibir? 0e$enda cioc)rliei? 0e$enda randunicai+
0e$enda randunicai
. <crisa la 6ircesti in 1824 si publicata in volumul -asteluri si le$ende
in 1829, este dedicata d.nei %BCa -etre 4radisteanu
. -relucrea&" un te*t !olcloric re!eritor la metamor!o&a unei tinere prinese
in pasare pentru a respin$e iubirea Dbur"torului+ Ca sa scape de
imbratisarea nedorita a !"pturii demonice, !ata si.a abandonat vesm)ntul
protector si s.a trans!ormat in !loarea denumita roc,ita.randunicii
E*plic)nd re$resiunea pe scara biolo$ica a unei !iine omeneti intr.un element
ve$etal, le$enda culta are un caracter etiolo$ic, ca si basmele prelucrate de (l
@dobescu si inte$rate in structura eseului erudit -seudo.Cine$etiCos
1mbin)nd mitul !olcloric propriu.&is cu cel al eroului supranatural si male!ic,
(lecsandri le.a inte$rat in splendide tablouri descriptive diurne si nocturne,
nrudite cu spectaculosul natural din pastelurile sale+
0e$enda este precedata de un moto, care reproduce un !ra$ment de c)ntic
poporal re&um)nd nucleul epic al intamplarii e*traordinare+ -oemul le$endar
evoca, in 4 !ra$mente succesive, copil"ria , adolescenta si devenirea spectaculoasa
a unei !rumoase !ete intr.o vietate destinata spaiului celest+ Eroina este o copila
1
dra$alasa av)nd un nume predestinat .A)ndunica+ -er!eciunea trasarurilor sale o
!ace comparabila cu &)mbetul de soare cu albul unui crin, cu str"lucirea unei
stele pe cer+ Frsitoarea ii menise o soarta e*ceptionala, ca va ramane venic t)n"ra
si !ericita, atr"$)ndu.i pe numeroii muritori prin !armecele ei+ I s.a mai o!erit o
roc,ia alba, esuta din ra&ele lunii si brodata cu stele in !orma de altie+
Cromatica sublinia&" castitatea si puritatea morala pe care copila le respecta+
Frsitoarea a averti&at.o ca !rumuseea ei va atra$e si ncercarea male!ica a
Dbur"torului de a.i casti$a iubirea si de a o am"$i prin simularea unei a!eciuni
reciproce+ D)na i.l descrie ca pe o !"ptura nestatornica, super!iciala si in!idela, care
simulea&" dra$ostea, incapabil s.o tr"iasc" de !apt+
Eroul !antastic mim)nd doar condiia umana nu are pre!erine sentimentale, ne se
poate d"rui unei iubiri unice, nu pretuieste !eminitatea in sine, ci in stadiul ei
primar, nepri,"nirea+ Copila asculta ndemnurile protectoarei divine si nu se las"
am$ita de in!lcarata declaraie a persona/ului demonic+ Cuvintele lui de dra$oste
anticipea&", prin impetuo&itatea lor romantica si bo$ata !i$uraie retorica,
dialo$urile erotice din Calin (!ile din poveste)+
Aespins de !ata si av)nd un caracter r"&bun"tor, precum cel al &meului din
poveste, Dbur"torul pandeste momentul propice pentru a.i !ura !etei ce se scalda in
lac roc,ia protectoare+
-astelistul (lecsandri se vadeste in le$endele sale, ima$in)nd un seduc"tor
tablou nocturn+ -entru prima oara in lirica romaneasca, un poet indra&neste sa
picte&e in cuvinte nudul !eminin, trupul !etei !iind comparat cu o dalba !eerie si
divina nc)ntare+ (pariia ei de vis tre&ete elementele de natura personi!icate,
care se comporta ca nite virtuali indra$ostiti+ %atura n&estrata cu atribute
sen&ual.omeneti ia parte la eu!oria eroti&ata+
Ieind la mal, in!ioarata de adierea nopii estivale, !rumoasa copila se
contempla ca %arcis in o$linda acvatica+ %emai!iind ap"rata de ,aina vr"/ita,
prinesa isi pierde unicitatea si norocul in lume, incalcand promisiunea !"cuta
&)nei bune+ C)nd Dbur"torul, si$ur de i&b)nda apropiata, a vrut sa o cuprind" in
braele sale, !ata s.a metamor!o&at instantaneu intr.o r)ndunica, sc"p)nd
imbratisarii !atale+ @ data cu ea, se nalta in v)nt si straiul !ermecat din care au
c"&ut pe pamant !lorile ce vor purta de atunci numele pas"rii > @doare.a
primaverei> Aoc,iti de r)nduneleG

3