CONTRIBUŢII LA CUNOAŞTEREA UNOR NECROPOLE CREŞTINE

ALE TOMISULUI (Il)

C. CHERA-MARGINEANU, V. LUNGU

Continuarea lucrărilor de construcţii efectuate în oraşul oConstanţa

în a nul 1982 în arealul ocupat de necropolele tomitane, ne-au oferit
posibilitatea continuării săpăturior de salvare, care au pus în evidenţă
un important material arheologic provenit din complexe funerare roma-·
no-bizantine. Aceste morminte vin să se adauge altor 50 de lăcaşu ri
sepulcrale săpate şi cercetate în anul 19811. Menţionăm că descoperirile
în cauză sînt localizate pe bel. Republicii (curtea spitalului vechi),
bel: 1 Decembrie 1918 (bl. L52A) şi în incinta poştei noi.

TIPURI DE MORMINTE

Acest aspect a fost amănunţit analizat într-un alt articol2 şi de

aceea ne mulţumim aici a le aminti numai :
A. Morminte în firidă cu cameră de acces.
B. Morminte simple.
C. Mormînt cu prot e cţie de ţigle.

Descrierea complexelor funerare

1. Bd. Republicii (spitalul v echi).
M1 . Dimensiunlie firidei: L =2,00 m, l = 0,90 m; dimensiunile
camerei de acces : L = 1,50 m, l păstrată = 0,40m ; A = 1,50 m ;
ţigle la capătul firidei. Schelet deranjat, în sicriu, orientat NE-SV (cap).
Fără inventar.

1 V. Lungu, C. Chera-Mărgineanu, Pontica, 15, 1982, p. 175- 199.

2 Ibidem.
:21!l C. CHERA-MAROINEANU ŞI VIRGIL LUNOU

M2 . Dimensiunile păstrate ale firidei : L = 1,10 m, 1 = 1,20 m ;

camera de acces excavată; A = 1,90 m; firida conţinea două schelete
întinse pe spate, unul cu mîinile pe lîngă corp, iar celuilalt nu i s-a
putut constata poziţia mîinilor în r aport cu corpul. Orientarea a mbelor
schelete : NV (cap)-SE. Fără inventar.
M3 . Dimensiunile păstrate ale firidei : L = 1,80 m, l = 2,30 m ;
dimensiunile păstrate ale cam erei de acces : L = 0,30 m, 1 = 1,20 m;
A = 2,80 m. Fără ţigle la capătul firidei, car e conţinea 4 schelete fără
sicr ie, toate cu mîinile pe lîngă corp, orientate V-E (picioare). Inventar :
cataramă din bronz (Inv. 31.289), găsită l a umărul drept al celui de-al
doilea schelet, dinspre N ; brăţară din bronz (Inv . 31.290) la încheie-
tura mîinii stîngi a celui de-al treilea schelet, dinspre N.
M4. Dimensi\UlilHe ~Păstrl:Lt~ . ale _firjdei .: •L ' -r \ 1100 m, l : 0,65· m,
î = 0,45 m ; camera de i a~ces exc~v;atil ; A = 2,40 m. Firida conţinea
oasele răvăşite ale unui singur schelet, fără sicriu. Orientarea m ormîn-
t,q!u~ : NV-SE. Făr,ă )invent<:r. ,
M5 . Mormînt simplu. Dimensiun ile gropii : L păstrată : 0,80 m,
1 = 0,90 m; A= 2,00 m. Oase răvăşite, fără sicriu. Orientarea mormîn-
tului :V-E. Fără inventar .
M6 . Dimensiunile firidei: L = 1,80 m, 1 = 0,90 m ; Dimensiunile
camerej de acces: L = 1,90 m, .1 = 0,70 m. Fără ţigle la capătul
firide i, care conţinea un schelet cu mîinile pe lîngă cor p, or ientat V-E.
Inventar : brăţară din bronz către genunchiul stîng ; fragment inel din
bronz la mîna stingă .
Mr. Dim ensil.mile firidei : L = 2,00 m, 1 = 1,30 m, î = 0,70 m;
dimensiunile cam erei de acces : L = 2,10 m, l = 0,90 m. O ţiglă bloca
intrarea în firida care conţinea un schelet cu oasele răvăşite, orientat
V-E (picioare). Inventar: cataramă din bronz cu inscripţie (inv . 31288)
găsită către mijlocul scheletului. '

2. Bel. 1 Decembrie 1918. (Bl. L52 A).

Ms. Mormînt simplu. Dimensiunile gropii : L = 2,20 m, l = 1,30 m ;
A = 3,20 m ; ţigle la picioarele scheletului, aşezate vertical. Schelet
aşezat direct pe pămînt, întins pe spate, mîinile pe piept, orientat SV
(240°) - N E (260c) picioare. Inventar : unguentarium cu corp fusiform
şi bulb la mijloc găsit în regiunea gambei drepte, ir ecuperabil (L =
0,25 m ; d. bulb = 0,025 m).
M9 . Dimensiunile f iridei: L = 2,10 m, l = 1,65 m; dimensiunile
camerei de acces : L = 2,00 m, l = 0,75 m ; A = 3,00 m. Ţiglă la capă­
tul firi dei, care conţinea două schelete, fără sicrie, orientate V-E, în
poziţie întinsă pe spate, mîinile pe lîngă corp. Inventar : unguentarium
cu corp fusiform şi bulb la mijloc, găsit la glezna piciorului stîng al
primului schelet, dinspre sud (ir ecuperabil) ; inel din aur cu chaton la
mîna stîngă a sch eletulu i dinspre N. (Inv. 31854) ; monedă mică, ilizi-
bilă, găsltă în r egiunea capului scheletului dinspre nord.
M 10 • Dimens~unile firidei : L = 2,20 m, l = 0,90 m, ·î = 0,60 m ;
A = 3,00 m ; camera de acces excavată. Ţiglă la capătul firidei, în care
CONTRIBUŢII L A CUNOAŞTEREA ·UNEI 1'-:ECROPOLE CREŞTINE A TOMISULUf (ff) 219

..
1 NV E NTARU_L . MORMINTELOR
.... 3 § .y<>
-~
5
2w w
,_ S T1 Cl  (. :. T.:.. R;. "" i:. 8 R .i.. :AR .. ;...r--a,-.r: : :. [ ... (

o=a go (" !
o
...J
=>
"oc::
e c
.... ~

i ~ o
<~

~
:::>
~~ ~
J o c
z w ,..\. · .~:H:
Pl
::;:

"'4
-0..
.... "'
o
-
~

::;: "' "'z

o 8 po? 1

1
1-- r~ORMiNT
e 1
2 CU FIRIDA ŞI CDe 2
J
• •
l - CM!,ERĂ 1 1
3 DE
ee L 1
l - ACCES - ee
1.

5 SIMPLU
I'.ORMÎNT
6 U FIRIDĂ SI <D 1
e 1
e 1.

•
1

1
'

•••
J '1

•
l - CA.'IERĂ.
7 CE ACCES· e 1

~
8

10
'---
11
f-
SiMPLU

12 t-\ORMÎNT
<DCD

m
e
<D
1 1

2
1

8
1
•• ., 1
1
t

• <UZ!iJ.cĂ_
1

• -
1-- CU FtfroĂ ŞI
13 CAMERĂ
e 1

• ·-
l-
11. DE ACCES ~e 3

•
1--
15 ee 2
l-
16
l-
17
f--
18
(!)(!)

e
e
2
1

1 • 1 1
1
1
• ·-

·-

·-

l- ·-
c
19 E
'· ') T A F

--

,.
Coc .:io!..rt~l.:s U
20 SIMPLU e 1

•
1

21 ~IRI,OĂ <D }
! 1 --
>'ORMINT
22 NEIJEN~i:'O U,! 1 i.
? r-:CRt-'i:Ni
- 3 ifl TiGLE 8 1

••
e lERA~~,;~T; CD r.fl;r m..~ ~ :..i;-ocA t:OR?' e M:INILE f'E tAZ.N~ 1 MÎIN!LE FE PIEPT; CJ o t-'1NĂ 1!-.:0::::tT.\
N . ~ F-E p,;or, 'AR '~EALA~TĂ Oi: ·A LUNG'J'- COR?vl'JI ;ll'IJSCHcLET iNT 1 ~S PE P,\RTE:. CHEA?T~.C~
·-
-- -

•rrc
f·~~t-.A ~·;!~.:GĂ SUB Sf,R:31E 1 1.A.R DREAPTA Î:\7i:-.::Ă P2 LÎN3Ă CCfţP. 1' \) ,
> .
220 C. CHERA-MARGJNEANU ŞI V IRGIL LUNGU

se afla un schelet, fără sicriu, în poziţie întinsă pe spate, mîinile pe-

lîngă corp, orientat V (270°)-E (90~) . In\·cntar : unguentarium cu corp
globular, gît lung, cilindric şi buza inelară (Inv. 31.297), găsit în regiunea
capului, în partea stîngă.
MJJ. Dimensiunile firidei : L = 2,20 m, 1 = 3,00 m ; dimensiunile
camerei de a cces : L = 2,40m, l = 0,65 m ; A = 3,00 m . În firidă au.
fost găsite 8 schelete, toate orientate V-E, iar poziţiile lor sînt urm~t ­
t oar cle :
schelet în poziţie întinsă pc spate, mîna stingă îndoită din cot pe
piept, iar dreapta de-a lungul corpului ;
schelet în poziţie întinsă pe spate, mîinile pc bazin;
schelet întins pc partea dreaptă, cu mîna stîngă îndoiti''t elin cot şL
pusă sub bărbie, iar dreapta întinsă pc lîngă corp ;
schelet în poziţie întinsă pc spate, mîinile pe lîngă corp ;
patru schelete elin care s-au păstrat craniilc şi oase răvăşite.
Fără inventar.
M 12• Dimensiunile firidci : L = 1,70 m, l = 0,80 m; camera de
acces nu a putut fi ce rcetată ; A = 3,00 m. Două ţigle fragmentare la
capMul firidei . Schelet fără sicriu, răvăşit, orientat V (270°)-E (90:)_
Fără inventar.
M 1:3. Dimensiunile firiclei : L = . 2,00 m, l = 0,70 m, î = 0,80 m ~
dimensiunile păstrate ale camerei ele acces : L = 1,00 m, 1 = 0,70 m ~
A = 2,50 m. Ţiglă la ca pătul fir idei. Schelet răvăşit, fără sicriu, s-a
putut constata totuşi poziţia întinsă pe spate, orientat SV-NE. Inventar :
unguentarium în formă ele amforetă, găsit în regiunea cotului stîng.
Mu;. Dimensiunile firidei : L = 2,00 m, l = 1,70 m; dimensiunile
păstrate ale camerei de acces : L = 1,10 m, 1 = 0,60 m ; A = 3,00 m.
'.figlă la intrarea în firidă, care conţinea 3 schelete, în sicrie, deranjate,
orientate SV (240°)-NE (60c). Inventar : brăţară din bronz; cu capetele-
petrecute (Inv. 31.330), găsită în regiunea genunchiului stîng al celui
de al doilea schelet, dinspre NV.
M15 . Dimensiunile păstrate ale firidei : L = 1,40 m, l = 2,00 m :
cam era ele acces excavată ; A = 2,50 m. Firida conţinea două schelete
deranjate, fără sicric, orientate SV (240°)- NE (60°). In ventar : unguen-
tarium în formă de amforetă (Inv. 31.513), găsit la picioare.
M16. Dimensiunile p ăstrate ale firidei : L = 1,50 m, l = 1,50 m.
î = 1,00 m. Camera d e acces excavată. A = 3,00 m. Două schelete
fără sicrie, orientate V-E, cu mîinile pe lîngă corp. Inventar : brăţară
ele bronz cu sîrmă răsucită (Inv. 31.329) la picioarele scheletului
dinspre N.
M 17. Dimensiunile p ăstrate ale firidei : L = 1,00 m , 1 = 0,75 m,
î = 0,50 m ; A = 2,50 m. Firicla conţinea un schelet deranjat, fără
sicriu, orientat V-E. Inventar: unguentarium ceramic cu caneluri (Inv.
31.886), la piciorul stîng, jos.
M 18• Dimensiunile păstrate ale firidei : L = 0,50 m, 1 = 1,00 m.
î = 0,80 m ; camera de acces excavată ; A = 2,50 m. În firidă au fost
•CONTRIBL'1'1I L..<\ CUNOAŞTEREA UNEl NECROPOLE CREŞTINE A TOl\ti SULUI (!!) ~::!1

găs i te numai picioarele sch eletulu i, fă ră sicriu, orientat V-E. Făr ă

inventar.
M 10• Dimensiunile firidel : L = 2,50 m, 1 = 1,50 m ; dimensiunile
păstrate ale camerei de acces : L = 2,00 m, 1 = 0,75 m; A = 2,50 m.
·Orientarea mormîntului SV (240°)-NE (60=). Cenotaf.
M~0 . Mormînt s implu . Dimensiunile gropii: L = 1,80 m, 1 = 1,10;
i \ = 3,00 m. Oase răvăşite şi cuie, ceea ce indică înhumarea în sicriu .
.OriE-ntarea mormîntului V-E. I nventar: mon edă de la Constanţius II .
M 21• Dimensiunile firidei : L = 2,10 m, 1 = 1,50 m, î = 0,80 m ;
dime nsiunile came re i de acces : L = 1,65 m, 1 = 0,75 m; A = 2,20 m.
Firida era blocată c u două ţiglc, iar în s patele lor erau aşezate trei
pietr e informe . S chelet în poziţie întinsă p e spate, cu mîinile p e lîngă
·cor p. Orientare : V-E. I nve nta r: unguentarium fusiform cu bulb la mij-
loc (irecuperab il), găsit mai sus d e genunchi.
3. Incinta poşte i noi
M.,?. Mormîntul e ra tă iat şi răv~1şit ; de aceea nu a putut fi iden-
t ificat tTpul mormîntului şi nici dimensl;.mile lui. Scheletul era orien-
tat NV-SE, cu miinile p e bazin (după informaţi ile lucrătorilor) pe care
s-a găsi t o cataramă cu armătura în formă de cruce. A = 3,-lO m.
M 2:: · Mormînt cu protecţie d e ţigle, aşezate pest e scheletul unui
·copil de cea 3-'4 ani. N-au putut fi constatate dimensiunile datorită
lucrărilor care au răvăşit mormîntul şi scheletul. Orientarea aproxim a-
tiYă : NV-SE. A = 3,00 m. I nventa r r ecuperat: mărgele bitronconice
od t> culoare verzuie, cu li nii circulare ele dife ri te culori; mărgele inelare,
m ici , d e culoare galb e nă. P l. 2/15, 17.

Inventar : tipuri de obiecte

Inven tarul găsit în complexele funerare, deşi r elativ s ărac, este
·di·.-ers, cuprinzînd cerami că, \·ase de st iclă , obiecte din m etal şi de po-
l{{ oabă. Remarcăm şi de data aceasta raritatea obiecte lor ceramice, p on-
derea cea mai m are r eprezentînd-o unguentari ile d in sticlă.

Ccrnmiccr

Din cadrul acestui tip de materi a l a fost găsit un s ingur obiect,

-anume un unguentarium cu piciorul în alt ş i instabil, gîtul lung, tubular
-şi corpul oval, acoperit cu caneluri (L = 0,129 m: d = 0,4-t m). Acest
tip ele unguentarium, găsi t în 1\th1, este destul de rar întîlnit şi are, se
p ar (', o destinaţie strict funerară , da to rit~\ inst<lbi lităţ ii sale. Exe mplare
iclcmice ne sîn t oferite de necropola callat i an~l ::. unde sînt datate la
m ijlocul ş i deceniile u rmătoare a le sec. al IV -lea E'.n., pr ecu m şi ele
si'! p~n urile de la T yras '•. Pl. 2/l-1 .

:: C. Preda, CaUati .~ . Necropol a 1·omano-bizami n :i. Bucu reş ti, 1980, p. 146.
pl. xrr. M1 G~ - M~m ·
r. P. Nicorescu, T y1·as. Dacia, 3- 4, 1930-1 9'3?.. p. 588, exempla r cla ta t în sec.
liJ-lV e.n.
222. O. CHERA-MĂRGJNEANU ŞI VI RGIL L UNGU

·.·r VII

,r.

, .r • 1
'' ::,(!(" ;..;}/ 1

11 .. , \ ,•
;

1:.1
rr, 1'~.t

•r
.!
6
,\

... , I

5
.r
,. M.7 . t-18 .
/ •. 10
•) l

j.

Mn
Planşa 1
CONTR I BUŢII L A CUNOAŞT ER EA U NEI. NECROPOLE CREŞTIN E A TONIISULUl (Il) 22J

V ase de s ticlă

Materialul v itric poate fi încadrat în trei categorii, şi anume :

Unguentarii în formă de amforetcl.. Un e xemplar. a fost găsit în M 13
(L = 0,172 m, d = ·0,38 m), iar altul în M15 (L = 0,178 m, dmax
0,38 m). Sînt des întîlnite într- o ser ie d e necropole romane tîrz ii, cum
sînt cele Ple la Callatis :;, Tomis 6 şi Karlovska (Ljubljana) 7 . Pl. 1110 ;
Pl. 2/ 12.
Ungu entarii cu corpuL fu siform şi buLb la mijloc. Acest tip este repre-
zentat prin două exemplare găsite în Ms (L = 0,250 m, dmax = 0,25 m)
şi M9 (L = 0,280 m, d max = 0,30 m), ambele ir ecuperabile. Analogii
pentru acest tip de ungue ntarii sînt destul de frecvente şi menţionăm
în primul rînd pe cele d e la Callatis s şi Tomis 9, apoi pe cele de l a
Duras-E uropos lO şi din unele colecţii muzeale H. Contextul arheologic,
cor obor at cu analogiile enumerate plasează cronologic acest tip de vas
în sec. IV e.n., mai precis căt re jumătatea şi deceniile următoare ale
acestui secol. Pl. 1/ 6, 8.
Unguentarium cu corp gLobular teşit şi git tubuLar. A fost d escoperit în
M 10 (L = 0,120 m, d max = 0,47 m). Exemplare asemănătoare întîlnim
în n ecr opola creştină de la Callatis 12, precum ş i în alte com plexe funerare
r oman o- b izantine d in sC'c. IV e.n ., cum ar fi ·cele de la Sagvar 1:\. Pl. 1/9.

Obiecte din metal

Din această categorie fac parte cataramele şi brăţăril e.

Catammă din bronz cu ineL şi armătură ovală. A fost găsit~'t în M 7 şi

ne reţin e atenţia în m od deosebit deoarece pe placa ovală se află o
insc ripţie constînd dintr-o invocaţie creştină, ale că rei litere greceşti
sînt r ealizate în tehnica punctelor incizate. Inscripţia este cuprin să într-un
chen a r oval dublu, de asemenea incizat. Investigaţiile întreprinse nu
ne-au permis identificarea unui al doilea exe mplar purtînd această
i nscripţie, deşi tipul de cataramă este bine cunoscut. Astfel, ea îşi
găseşte analogii la exemplare similare din necropola creşti n ă de la

:, C. Preda, op. cit., p. 201, pl. LXX, M 1; 8 - mijlocul ş i a doua jum ătate a
sec. I V e .n.
r. M. Bucovală, Vase antice de sticlă la Tomis, Bucureşti , 1968, fig: 261, 260,
sec. I V e.n.
i S onja Petru, A rheoloski Vestnik, 25, 1974, p. 31, pl. VIII, 2, 3.
~ C . Preda, op. cit., p. 147, pl. XIII, M 2GI·
9
M. Bucovală, op. cit., p . 152, fig. XI.
° 1
C. Is ings, Roman G!ass f rom Dated Finds, Groningen (Djakarta), 195Î,
p. 126, fig. 105.
11 J . W. Hayes, Roman and Pre-Roman Glass in the Royal Onta1·io M useum,

T oronto, 1975, pag. 214, pl. 28, fig. 461 , 462.

1 ~ C. Preda, op. cit., p. 147, pl. XIII, M
222 •
11 A. S z. Burger, A ctaArch., 18, 1-4, 1966, p. 229, fig. 122, M33.> ; p. 223,
fi g . 116, M 210·
22-! C. CHERA- MARGINEANU ŞI VIRG IL L UNG U

Mzz

20
Passim
21

Pla ll JG 2
CONTRIBUŢII LA CUI'OAŞTEREA UNEI NECROPOLE CREŞTINE A TOMISULUI (II) 225

Callatis 1\ unde acest gen de cataramă , asociată cu alte elemente de

in\·entar, a fost datată între anii 330-380 e.n. Asemenea catarame n e
sînt documentate şi în alte necropole r om ana-bizantine; ca de pildă cele
di n Pannonia, de la Sagvar 13, Somodorpuszta JG, precum şi în zona R inu-
lui, în n ecropola de la Krefeld-Gellep 17_ Zona sud-dunăreană n e sem-
nalează astfel de catarame la Gorun (Tolbuhin) 18, Varna 19, iar cea nord-
dunăreană la Span ţov ~o în Muntenia şi Leţcani 21 în Moldova, găsite
î n complexe funerare aparţinînd orizontului cultural Sîntana de Mureş­
Cerneahov. Am recur s la toate acestei analogii pentru a obţine o înca-
clrare cronologică cît mai precisă, cît şi pentru a documenta acest tip
ele cataramă în sec. IV e.n. E. Keller, coroborînd acest ti p de cataramă
cu alte obiecte găsite în complexele funerar e r omana-bizantine, fixează
cronolog ia acestora în tre anii 3-W- 380 e.n. în consecinţă, catarama
elin complexul funerar al necropolei tomitane ar putea fi datată î ntre
anii 330-380 e.n., avînd în vedere şi celelalte analogii enunţate.
Execuţia inscripţiei de pe armătura cataramei în tehnica punctelor
incizate reprezintă o manieră specific creştină, fiind prezentă şi pe alte
cataram e asemănătoare, descop erite în mormintele creştine ale necro-
polelor P ontului Stîng, Callatis 22 şi Tomis 23_
Inscripţia de pe placă este următoarea: K up ~c: Bo·f;-lhc;ov (Pl. 1/5).
Di n punct de vedere gramatical, inscripţia indică un imperativ aorist,
persoana a doua singular, ceea ce s-ar traduce prin "Doamne, ajută" !
Folosirea caracterelor greceşti confirmă, ca şi celelalte texte creştine ,
originea orientală a creştini smului din Sciţia Mică, unde tradiţia greacă
s-a păstrat - atît la Tomis, cît şi în celelalte oraşe vest-pontice - pînă
la sfîrşitul antichităţii.
Expresia "Doamne, ajută" ! apare frecvent în inscripţiile cu carac-
ter creştin elin Scy thia Minor în perioada roman a-bizantină şi se întîl-
neşte pe ziduri de incintă, obiecte mărunte, cum ar fi capace de vase,
vase, cît şi pe construcţiile funer ar e. Tot la T omis, întîlnim o astfel de

H C. Preda, op. cit., p. 149, pl. XV, M3.J2•2 ; pl. XXXV, M~6 ". 2 ; pl. LXXVIII, M 2G; ·
!:; A. Sz. Burger , op . cit., p. 215, fig. 108, M 10r,/2 şi p. 219, fig. 112/ 12, M2~3 •
te Idem, Arch.Ert., 1974, 101, p. 67, fig. 3, M lG/33.
t; R. P irling, Das rămisch-frănkische Grăbe1·jeld von Krefeld-Gellep, M 332,
fig. 14, 9.
ts I. Vasilicin, Izvestiia-Varna, 14 (19), 1978, pl. IV, 3, p. 115, într- un mor-
mînt de piat ră de secol IV e.n.
iD D . I. Dimitrov, I zvestiia-Varna, 11, 1960, p. 97, fig. 4 - cataramă din a ur
<:latată în a l treilea sfert al sec. IV e .n.
20 B. Mitrea, C. Preda, Necr opol el e de secol IV e.n. din Muntenia, Bucureşti,
1966, p. 207, fig. 3, sec. IV e.n.
21 C. Bloşiu, Arh. Mold., 8, 1975, p. 266, fig. 29/2, M r, - a doua jumătate
3
a sec. IV e.n.
22 C. Preda, op. cit., p . 176, pl. XLVI, 6 - cataramă cu placă ovală pe c are
se află un peşte incizat din puncte ş i linii î ntr-un chenar realizat în aceeaşi teh-
n ică - · sec. IV e.n. ; C. Iconomu, Pontica, 2, 1969, pag. 105, fig. 24.
23 N. Cheluţă -G eorgescu, Pontica, 10, 1977, p. 254- 260, pl. I, 1-1a, s ec. VI e.n. ;
l. Ba rnea, ATta cTeştină înRomânia, 1979, vol. I, p. 234, pl. 99/2.
 C. CHERA- MARGlNEANU ŞI VIRGIL LUNGU

invocaţie pc două blocuri de calcar din sec. IV şi r espectiv V-VI e~n. 2" .
Expresii identice sau similare ne sînt documentate la Histria 2'\ în
necropola romana-bizantină de la Callatis 26, pr ecum şi la Ulmetum ~ 7 .
Dacă inscriotiile trecute aici în revistă au o datare destul de relativă şi
incertă, ins'c;.·ipţia de pe catarama găsită la Tomis este bine datată şi
este posibil să fie anterioară multor inscripţii conţin înd această expresie
şi enum erate aici *.
Ccttaramă cUn bronz cu ineL ovaL şi Lăcaş pentru fixarea capăt•tLui supe-
1'ior al spinului, nrmătum cu jumătatect inferiocwii. semicirculară, prevă­
zută cu o mică proeminenţă . A fost găsită în M3, acest tip de cataramă
fiind datat în. sec. VI e.n., iar analogiile cele mai apropiate ne sînt
semnalate în necropolele tîrzii de la Callatis 28, Histria 29 şi Piatra
Frecăţei :1o. L = 0,034 m. P l. 111.
Catammă cu inel oval şi armătura sub formct unei cruci. Catarama
este prevăzută cu un lăcaş pentru fixarea capătului superior al spinului,
care la partea sa inferioară prezintă o proeminenţă. Piesa a apărut în
M2 ~ şi are o l ungime de 0,04 m. Crucea are braţele lăţite către capete,
care sînt uşor arcuite spre interior. Pe braţele crucii se află şase cercu-
leţe dispuse tot în formă de cruce. După forma inelului, catarama se
datează în sec. VI e.n., iar analogiile cele mai apropia'te, în privinţa
formei inelului, le întîlnim în necropolele tîrzii de la Histria 31, Piatra
Frecăţei 3 2 şi Callatis 33 . Cît priveşte armătura sub formă de cruce a
cataramei, o bună as emănare poate fi stabilită cu cruciuliţa ele aur de
la Histria 34 . Investigaţiile întreprinse ne-au prilejuit găsirea unei ana-

Em. Popescu, Inscripţiile din sec. IV-XIII descoperite în România, Bucu-

2"
reşti, 1976, p. 42-43, nr. 7 -bloc dreptunghiular din piatră care a făcut parte din
zidul de incintă al cetăţii Tomis şi purtînd invocaţia "Doamne Dumnezeule, ajută
cetăţii refăcute ! Amin !" - sec. VI e.n. şi p. 45 ; nr. 10 - bloc de calcar datat în
sec. VI e.n. cu inscripţie "Doamne, ajută altarului creştinilor !"
25 Ibidem, p. 158-159, nr. 128 - fragment de capac ele chiup datat în sec.
V-VI e.n. cu inscripţia "Ajută, Doamne !", lec tură propusă de I. Barnea, şi p. 156,
nr. 120, fragment de capac de vas cu inscripţia "Doamne, ajută. Amin !. - sec.
V-VI e.n.
w C. Preda, op. cit., p. 82, M 316 cu boltă şi dromos, datat în prima jumătate
a sec. V e.n. ; pe peretele de sud al dromosului se află inscripţia kU"( •)<= (3o~e(l)
2i V. Pârvan, Ulmetum, 2, p. 352-353, fig. 10 (desen) , în ARMSI, tom XXXVI,
1913-1914 - capac de lut datat în sec. V-VI e.n. şi purtînd inscripţia "Doamne,
ajută !".
* La Odessos, în necropolă de sec. VIII- XI, inel cu inscripţia KTP IE
BOH0H
28 C. Preda, op. cit., p. 164, pl. XXXIV, 3 - datată cu o monedă de aur de
Ia Iustinian.
29 P. Alexandrescu, Histria, II, 1966, p. 534, pl. 102, fig. XVI 8 - datat în
sec. VI e.n.
30 P. Aurelian, Materiale, 8, p. 580, fig. 15, 16 - datate în sec. VI e.n.
J l P. Alexandrescu, loc. cit.
32 P. Aurelian, loc. cit.
33 C. Preda, op. cit., p. 164, pl. XXXIV, 2.
3" 1. Barnea, op. cit., p. 228, pl. 96.
CONTRIBUŢII L.\ CUXOAŞTEHZ.\ t:NEI NI:CROPOLE CREŞTINE A TO:\IlSULUI (li) 2~7

logii foarte apropiate - o cataramă de execuţie identic[t elin Crim eea -

dar datată în a doua jumătate a sec. VII e.n. 33 . Pl. 2/15.
Trecem acum la prezentarea unei alte categorii de obiecte din.
metal, şi anume aceea a brăţărilor, în cadrul cărora distingem trei tipur i,
descoperite în complexele cercetate .
Brăţară cu sî1·mă răsucitu, găsită în M 16 (el = 0,056 m). Asemenea bră­
ţări se încad rează în necr opola callatiană ~r. în al doilea şi al tre ilea
sfert al sec. IV e.n., ca şi la Histria 37. Pl. 2/ 15.
Brăţară cu capetele petrecute şi înfăşumte (M 1 ~,, el = 0,0-17 m). In func-
ţie de contextul arheologic în care a fost găsită şi de anal ogii poate fi
datată în sec. IV e.n . La Callatis 3S acest tip este plasat cronologic în
al doilea şi a l treilea sfert al sec. IV e.n ., iar în Pannonia la Sagvar 30 în
acelaşi secol. Pl. 1111.

B1·ăţm·ă cu ·unul din capete lăţite (M:l> el = 0,036 m). A fost descoperită
cu o ceitaramă cer t datată în sec. VI e.n. Asemănă ri se p ot face cu
exemplare din nccropola callatiană t.o, dar datate cu două secole mai
clevre'me, ceea ce indică o lu ngă evoluţie a sa în timp. PJ.. 1/2 . T ot din.
categoria obiectelor din m etal fac parte încă două catarame, una simplă,
avînd numai inelul şi spinul, iar cealaltă păstrînd o parte din armătură.
Am bele piese se . datează, ţinînd cont ele tipul acest ora , în sec. VI e.n.
Aceste piese provin dintr-un context arheologic mai puţin clar, dar este
lesn e de înţeles că provin dintr-un mormînt ele secol VI e.n., zona
bel. Republicii fiind foarte cu noscută ca aparţinînd unei largi arii de·
necrop ole a Tomisului (limita sudică a necr opolei de sec. VI e.n.).
Pl. 2/ 20, 19.

Obiecte de podoabă

MăTgele de sticl ă, bit1·onconice, în formă de butoiaş, de culoare

verde, cu dungi circulare de diferite culori. La Tomis au ap ărut într-un
context incert, greu databil. Au fost găsite în M 23 , iar în umplutura sa
au fost descoperite două fragmente de ceramică striată de secol VI e.n.,
ceea ce ar putea constitui un element de datare. Acest tip de mărgele
se datează în general în sec. IV e.n., cum este cazul celor din necr opola
de la Callatis '>1 şi a celei de la Histria r.2. în alte părţi, ca: de pildă la
Rifnik 43, sînt încadrate cronologic în prima jumătate a sec. VI e.n-
Pl. 2/ 16.
35 S.A., 1, 1971, p. 119, fig. 7, 5 ; vezi şi I. Nestor, E. Zaharia, Materiale, 1 0~
1973, p . 198, fig. 3/5, sec. VI-VII e.n.
36 C. Preda, op. cit., p. 152, pl. XVIII.
37 H. Nubar, SCIV, 22, 2, 197.1, p. 207, fig. 6/3.
:JS C. Preda, op. cit., p. 153, pl. XIX, M 1Sfo.
275 şi fig. 120, M32s·
39 A. Burger, Acta Arch., 18, 1-4, fig. 16, M
t,O C. Pl'eda, op. cit., p. 156, pl. XXII.
r.t Ibidem, p. 181, pl. LI, M 9 •1•
"~ H. Nubar, op. cit.
43 Bolta Lojze, în Zgodnji svednji vek o Slovenji, Ljubljana, 1967, !). 89- 103.
228 C. CIIERA -:'.IARG I NE A NU ŞI VIRGIL LUNG U

Inel de aur cu clwton (el = 0,03 m), găsit. în l\19 împreună cu un unguen-
t arium cu bulb la mijloc. Acest tip de inel este cunoscut în sec. IV şi
a a pă rut pînă acum în tr-o serie de necropole tîrzii, cum ar fi cele de l a
Callatis ~" ş i Sagvar r,;, î n Pan nonia. Pl. 117.

Majoritatea mormintelor fac parte d in nccr opola a V-a a Tomi-

sului, pc car e n oi c:m identificat-o ca fiind p r ima necropolă creştină,
datată în al II-lea şi a l III-lea sfert al veacului al IV-lea e.n. t.6. Inven-
tarul funerar descr is se încadrează cr onologic în lim itele de timp pro-
puse de noi, iar m oneda de la Constantius II din M~c 1 confirmă şi ea
limit a inferioc:ră a neC'ropole i creşt ine, şi an ume al II-lea sfer t al vea-
cului al IV-lea e.n. De asem enea, caracterul creştin al necropole i este
întărit şi d e catarama cu invocaţie creştină . Refer indu-ne la caracterul
n ccr opolei, credem că fibula care are picior ul decorat cu o cruce dubl~t
şi capetele lăţitc me rită o a ten ţie deosebită şi de aceea inserăm aici
un comentariu m ai larg "7. Coroborînd analogiile cu ansambl ul inventa-
r ului funerar din care face par te fibula în discuţie - cataramă di n
bronz, mărgele din pastă cte sticlă în formă de opt, opaiţ, u nguentarium
cu cor p fusiform şi bulb la m ijloc - se a junge la o datar e a mormîn-
tului în a doua jumă tate a sec. IV c.n., elementul de datare cel mai
sigur fi ind cataram a din bronz databi lă după E. K eller î ntre anii 340-
380 e.n . Luînd în consideraţie numai analogiile en unţate, putem data
fibula cu decorul crucii in prima jumătate a sec. IV e.n., mai degrabă
către sfîrşitul acestei jumătăţi "s. Nu excludem posibilitatea ca această
pie să să fi fost confecţionată şi purtată de defunctul creşt in în prim::t
jumătate a sec. IV e.n. pînă în momentul morţii sale sur venite la mij-
locul sau a doua jumătate a sec. IV e .n. Acceptînd acest raţionament,
ar î nsemna că aceas tă pi~s ă este cel mai t impuriu obiect cu reprezen-
tarea crucii ca simbol creştin. În acest caz - ştiindu-se că apariţia
sem nulu i crucii pe monume ntele creştin e în cepe să se răspîndească de
abia în a doua jumătate a sec. IV e.n. - data apariţiei acestui semn în.
sim bolistica creştină ar trebui coborîtă în prima jumătate a acestui
s~col, poate către sfîrşitul primei jumătăţi. Pl. 2/21.
Din cercetările de pînă acum, limitele necropolei creştine de sec.
IV e.n. sînt următoarele : la n ord intersecţia dintre Bel. 1 Decembrie 1918
cu str . StabUizării, la sud Bel. Republicii, i ar la vest Bel. 1 Decem-

"1 C. Preda, op. cit., p l. XXV.

t,:; A. Sz. B urger, op. cit., p. 216, fig. 109, M 19;.:;b cu monede datate 355- 361 ;
p. 224. fig. 117, Mm .3b ; p. 227, fig. 120, M 32s.3•
t.G V. Lungu, C. Chera-Mărgineanu, op. cit., p. 198.
" 7 Pentru descrierea ş i analogiile privitoare l a fi bula în c auză vezi V. L ungu,
C. C hera -M ă rgineanu, op. cit., P . 191-193, pl. 6, 28. ·
t.s Numai la Apahida ne esle documentată o fi bu lă de tip Zw iebelkn opffibel
ce are decorat semnul crucii pe picior, d ar este datată în a doua jum ătate a sec.
a l V -lea e.n.
CO:-.lTRIBUŢil LA CUNOAŞTER EA U='! E! NECROPOLE CREŞ TT='!E A T0:'>1 JSUL UI (Il ) 22()

C + Str . STABILIZĂRII
...0... INCINTĂ ROMANĂ TÎRZIE
-- INCINTĂ PĂRĂSITĂ ÎN SEC .VI E.N .
...... EXTINDEREA INCINTE! PRIN CON -
STRUCŢIE ÎN SEC .VI E.N.
+ MORf'.tiNTE DE SEC . VI E.N.
•.·. MORMINTE DE SEC.IV E.N.
--LIMITELE DE E .V. ŞI S. /l.LE NE- 1----- -------<
CROPOL EI CREŞTINE DE SEC. VI
- ·- LIMITA POSIBILĂ A NECROPOLE!
CREŞTINE DE SEC. N E.N.
0 BASIUCA MARE ~ BASILICA MICĂ 1--~-----

Planşa 3
230 C. CHERA-1\IARGINEANU ŞI VIRGIL LUNGU

brie 1918. La est nu au fost încă efectuate cercet~n·i arheologice dato-

rită clădirilor moderne existente. Pl. 3.
Descoperirea unor morm inte (M·:, IVI:.! 1, M 22 ) datate în sec. VI e .n.
este ele natură să pună în lumină noi date referitoare la întinderea
nccropolei tomitanc din sec. VI e .n. Astfel, atit mormîntul în firid ă
şi cameră ele acces (M3), cît şi cele două piese (catarame) descoperite
pc Bel. Republicii v in să confirme că pe această linie se afla limita
sudică a necropolei, care este destul de aproape de zidu l de incintă
(faza a II-a a incintei tomitane tîrzii construită din temelii) t.:l. Pl. 3.
Pe de altă parte, m ormintele cercetate în curtea Poştei mari şi
datate în sec. VI- VII e .n. vin să se adauge altora datate în aceeaşi
perioadă şi descoperite în acelaşi loc :;o, oferindu-ne astfel o imagine
clm·ă a arici ocupate de necropola creştină în sec. VI e .n., car e d e la
est la vest este cuprin să între actuala gară C.F.R. şi faleza plajei "Mun-
citorul 3L" . Limita nord ică a necropolei nu a putut fi încă surpri nsă
din cauza cl~1dirilor m oder ne ale oraşului. Pl. 3.
Inventarul funerar elin mormintele cercetate - fibula cu d ecorul
crucii, catar ama cu invocaţie creştină, cît şi catarama cu armătura în
formă de cruce - vine să documenteze perioada de avînt pe care noua
r eligie, creşt ini smul, o ia în Dobrogea, mai ales după promulgarea cdic-
t.ului de la Milan, complctînd totodată numărul celorlalte descoperiri
de natură creştină elin Tomis şi implicit Scythia Minor.

CONTRIBUTIONS TO KNOWLEDGE OF A CHRISTIAN

NECROPOLE OF TOMIS (II)

Summary

The au thors present a number of 23 funeral complexes, 21 being part of the

fit·st Christian necropole of Tomis, the olher two belonging to the necropole of
Lhe 2nct cent. A. D. In the same time, thc authors try to mark topographically the
limits o[ the two necropoles . The funeral inventory of the graves documents the
period of upsu rge, taken by lhe new Christian religi on in Dobrudja especially
after the promu lgation th e Milan Edict, completing the number of Christian dis -
co\·et·ics from Tomis and Scythia Minor.

'•~ N. Chelu ţă -Georgescu , op. cit., p. 259, pl. II.

C. Cirjan, Pontica, 3, 1970, p. 383-388.
:-.t>
:.1 N. Cheluţă-Georgescu, op. cit., p. 258.