)[) r · Â.

I
d·ctcr: . 'I G

diţi r : lizată du ă v rsiunca comică

pu Ii acă ni rs i tat a T I Aviv
ln$ itutul cJc ere t·ir a Di · sp re1,
ntru I G n- · lcJ ·tei 11.

© Edi tur· hs fer a . . .R.

I. li Hp. 9

ISB l)7 - 9_ • - ~9-1

-
-= T •hn r ·t hl tar· · mput ri-z: 1l" :
- = ........iiiiiiil 11
I :RS : 'I ·1, W : I
rn
Tip r Îl la
~ ·. I< ) I . \I( l'l .,· 1~1 .' .\ .
l'cl _ ,, I ), I· 1 : - I I ·- 7. ••
Bu ·11r · ;1i
r

Ilustrațiile au fost realizate după materiale de arhivă

Ilustraţjîle
aparţinând: Arhivei au fos.
t realizate
Centrale după a
de Istorie materiale
Poporului de
,u-hivă
Evreu aparţinând:
- Ierusalim; Arhivei istorice
Arhivei a Aliantei
Centrale de Israelite
Istorie a
Universale
Poporului - Evreu Paris și- Arhivei istorice
Ierusalim; a evreilor
Arhivei din
istorice
România
a Aliantei ' - Bucureşti. Autorul aduce mulțumiri
Israelite Universale - Paris s.i . Arhivei
acestor
istoricedistinse instituții.
a evreilor din Ro1nânia - Bucureşti.
Autorul aduce mul ţu1niri acestor distinse
i ns titu ti i . ,.:..
,.
;
' ";
_\ 1

''\ \._ i
-JO

·~. \
I
.
•' .•
i·
. ;\. \
' :

! -""
~

. ;

:
Carte
C.1rteeditată
edita1;ţcu
~usprijinul
spriji;1ulGuvernului
GuvernuluiRomâniei,
României,
Departamentul
Departamentu pentru
I pentruProtecția
Pmtec1iaMinorităților
Minorit~ţilor.Naționale
NaJionafc

.. ' ~
~· .
i
I
I

.l
În memoria părinților mei,
SELMA și MARCU ROTMAN
101
 spiritual al Comunităţii Templului Coral care a
entoru1 1. I. .
Jîl . at în întregu 1nterva 1stonc cercetat, ca un motor
00 ' .., . . · · ·
funcPdernizarn · . ·s
v1eţ11 cvre1cşt1 .
al J1J:i va fi unul_ clin ~arten~rii pr~ferati în contactele cu
„ oroanizaţ11
·rnall 1e o .
evre1e, t1 din Occident care găseau în el
. .] . I , . ,. .
irit apropiat concepţ11 1 or dctr ş1 1n contactele cu
un sp ,.
toritătilc de stat r 1nane.
au Acti~itatea a se înti ncle pe o perioadă foarte ]ungă, din
JS73, când îşi începe directoratul la şcoala de băieţi a
Comuntăţii Ten1plului Coral şi până în preajma primului
război n1ondial. Dintre cei care au orientat activitatea învăţă­
mântului evreiesc în Bucureşti şi Craiova este deja amintitul
bancher Moscu Ascher. Fără să fi fost vreodată „om de
catedră" el este un lider comunitar·cu preocupări active în
domeniu] scol •
ar .
Aşa cum amintea1n 1nai sus, Moscu Aschcr era unul din
corespondenţii principali ai Alliance Israelite Universelle
la Bucuresti.
În J877 înfiintează'
la Craiova.
un comitet local al Alliance
Israelite Uni verse fle, comitet care era în acelaşi timp o
sucursaJă a societăţii Ezra Bezaruth6 . În acelaşi an îl găsim
pe Ascher în Bucurestî ' '
ca membru al comitetului bucur , tean
al Alliance7 . Din initiativa '
sa iau fiintă câteva i1nportante
.
societăţi legate de scoala evreiască. Astfel, în l 883 înfiinţ ază
Societatea Munc;t, cu scopul mărturisit: ,, ... încurajarea
artelor şi industriei nationale"; 1nai concret, pro1no, 'irea in-
văţământul ui profesio~al pri nLrc .evrei. S( ci t·1tea întreţi~c_a
un nuinăr de tineri evrei la scoli de n1cs rii s·\tt C'l ucenici,
la ct·iverş1· patroni8. • .
O altă societate patronată de Moscu \:c~er a 0 ~!
Pro oore su l·, care avea ca scop sa. ., sp1 .·tJJne
!
·· 1·111 e1·11 evrei sci
urineze şcoli . superioare de stat. Societatea beneficia de 0

161
 ..',

)Ct t·1t a Juni,nea , ap1rut încă din nii ·70 . i a

6
uw1 di~. primele şcoli evreie.. ti moderne din Iaşi.· Ea~;:
't:-z·tt·t 111 cart1erul Podu] R ~ caractenzL t ca .. uburbia
n1·1i 111are şi 1nai populată cu evrej din Iaşi'" 6 . Pentru începcea
I Ut
organizatorii săi vedeau în aceasta .:c a a
V V

tranziţie <le
. ,., h .1 1a
vechea scoală•
pur evreia ·ca - euer - către scoaJ,
• ( d
ro 1nână"37. Era o concepţie cu caracter general în lumea
evreo-ro1nână a epocii. Şcoala se va dezvolta iar Societatea
Junhnea, condusă într-o primă etapă de dr. Karl Lippe, avea
să se prezinte în ultin1ul deceniu al secoluţui ca o reacţie la
"'
noua situaţie creată ele legea restrictivă clin 1893. In fruntea
ei aveau s~ activeze p e rsonalităţi ca deja a1nintitul M.
\Vachtel, 1nare industriaş, 0111 de ·afaceri şi poate cel mai
i1nportant donator evreu al perioadei, bancherul Jacques
Daniel, dr. I. Niemirower, partizan al concepţii lor sioniste
şi rabin cu vederi liberale (~are va fi rabin-şef al României,
în perioada interbelică). Şcoala primea sprijin din partea
societăţii B 'nei Brith; aceasta i~a ~locat, începând cu 1901,
o subventie . anuală 38 .
Societatea Cultura a fost înfi intată
•
în 1894 ca o replică
promptă la prevederile legii şcolare din 1893' şi avea,, ... ca
singură menire de a procura c9pHlor israeliţi ceea ce li s-a
prohibit prin lege ..." 39. Aşa cum se arăta într-un raport ~l
epocij ,, ... ieşenii, în urma iniţfativei luate de câţiva fruntaşi ,
au răspuns cu entuziasmul obişnuit apelului făcut pentru
crearea a Jouă şcoli prj1nare cu· o organizaţie 111odernă, cu
un corp diJactic ales şi cu un program identic cu cel ~tl
tatului" 40 . Demnă de se1nnalat răn1flne rcferinta, încă din
faza de început a şcolii Cul!ura, la caracterul ,,;nodcrn'· al
învăţământului. Si într-adevăr scolile rctclci ie. cne Cu/Ilira
' ' 11 ' I

au devenit un sirnbol al scol ii evreiesti n1odcrnc. .

Această societate sc~)lară a ben~ficiat de un puternic
• •• , 1• • t ··1Fi a
spnJ1n utn partea elitei evreieşti ieşene. Figura ccn 1' '

172
 . , . ·tei fiind încă o fonnă de .sincronizare între
. . (Tf'1l11(1], , " . "
sociale, ro111an ş1 evrco-ro1nan.. · · ..
uP
~riţ1a o . iri
1 cot pt L

cele dou,. arătat şi faptul că în lun1ea evreiască exista 0

frebtnc "' "' " t l · t ·· · ·
. Y tnditie a învaţa1na11 u u t pcn ru copu 1n1c1, prin
puternice\ l '. 1<{ri,nilor ~i a Taln1ud 1'ora. Aceste fonne
: ·('t1ta 1cH. . • . . 1· .
~1s_ ·.. xclusiv 1nstruct1c1 J e 1g1oasc erau frecventate
trs11natc ~- .
,· Jc ba1 lt.
nunNi,n(. Ut·,t''n
l vl
,~răd initei în lu n1ea evrei ască clin Rornânia
.:, ,

r,zi \:1 111 ct nţinutul_ său laic şi în adoptare~\ unor fo:m~ noi
1
în -u~ire a cuno ,t1nţelor can~ se bazau pe JOC, ca pnnc1pală
f mi ă de receptare a lor. De asemenea, aceste forme erau
~ ., hi e atat băieti1or cât şi fetelor. Şi în Iurne.a .evrei ască
a ari .ia învăţă1nântului preşcolar este legată în primul rând
e pr cesul e1nanci pării fe1ne.i i. I • , , ••

Grăd iniţele pentru copiii evrei apar pe două căi: rezultat

a ini,iativei individuale,.ca forn1ă privată de învăţământ sau
·a iniţiativă con1unitară. În an1bţle cazuri, grădiniţele pot fi
forme de învăţă1nânt de sine stătătoare sau prlfţi ale unor
t
.
u uri .c lare, de obicei la initiativa '
conducerii scolii '
care
m~ nţiona pe <le o parte să uşureze munca cu copil ul în
pr 11 na cla · ă pri1nară, în sensul pregătirii acestuia p ntru
efonu1 ,11·na·u ce st"'ac Iasa, pe Jc a1...,
ta parte , a.., o t··ere c p1·11.
V
u u1
n c· u- .
"~. ..u organi zat p daoooic b b
supraveoheat
t,
în r 1 u1 ' U't;
P J li fUL\ I· l . l t· l·\
r · t n1unca; cu a te cuvinte ·a gas as ' 'l st u.tt; '-
V V V ...,

v·t:~. 1 a care v ni s un cliseu ot s siv p ntru l ad 'rii

·~ .vr _i ~ti, c ·: ,,a 01 ii lor 1~o~lri r'ltă · s' I' stnzi".
în ., i.l 01 prin ·l 1 rr li1 it vr i sti st 1nfiinţ · \t~11 n l~ -',
ll\:
t lll ru \ I . .
) 11- l ·
. , .
:J „
. . . . l ~
.. 1 st1l ll Iu I Pin sk d in ial a\ 1, t r · 'vl: '' t 1t • l L - .
. , v l' · t·\\Ul
Sit,i. · - i1 l ·~a i, în 188. , st ·ous 1\11\'\ta ..!,r·\l \lH · .
1

sn linu , l' . . . . .~C' n ·tk

·nrpu1 l\1~."'..) ltn , în r)onunul b
·1r~tatut1 ·1 ,uu .. "
lJn ·. · r ·t
1l1tîi . ~lp ll structură ,nixtă 0ţ>dhliniţa- ~coală·' ·t. o..
nttlta h î . " . '-' " . " ·upnndc:1.\
lcuci, în 1883: ~coala fro~bcliana c1.u e c

Jl9
grădiniţa şi prima clasă pri~nar.ă şi unde ·ac~~ntul se ~unea
pe învăţarea a diverse jocun. ~trecto:ul şcolt1 era Beniamin
Grill, absolvent a patru clase g11nnaz1ale. Şcoala era urmată
de 41 de copii, 26 băieti şi 16 fcte. 4 · ·
La Bucure~ti în cartierul evreiesc· Văcăreşti-Ducleşti, ,:J

functiona în ·mii '90 grădiniţa Annei Olivenbaum, pe care

' şi institutore la şcoa la 1sae
o găsirn • 1•1to-ro1nana.5 A V

La Galati,
, în cadrul Institutului de fete condus de
Charlotte Segalescu, s-a înfiinţat în 1902 şi o .clasă de copii
inici - între 3 si 7 ani -· condusă de Deborah Frohlich,
'
absolventă a · şcolii secundare şi a unui curs special pentru
conducătoare <le grădiniţe de copii (Kindergarten) de la
Viena.6 În 1895, la Brăila un anume Benedict Acselard cere
autorizaţie pentru a deschide o grădiniţă pentru 50 de copii.7
În 1896, Emma ·Neumann înfiintează la Botosani un
institut de domnişoare ·şi o grădiniţă d~ copii.8 La G~laţi, în
februarie 1901, Cecile Herscovici deschide o „şcoală pentru
copii mici" .(4-7 ani)9. ; · . .
După cum se vede, în ; perioada de început a învă­
ţăm~ntul u~ preşcolar evreiesc este preponderentă iniţiativ_~
particulara. După 1900, simultan cu consolidarea şcolu
israelito-române, apare şi grădiniţa ca parte a acesteia fi~
~ub ~ rma „clasei elementare" pentru copii de 6-7 ani. ~e 1
in aJunul şcolarităţii, fie a unor scoli n1aternale~ Ul fapt
grădinjţ "· '
r~J.iniţ de copii preşcolari devine cu ti1npul parte a
~tr t 1şcolar a învă\an1ântulni 'Vr i s, 111 d rn. În 1t? .,
01

intr-un articol apărut în „f nstitutorul vr u,, M. h ·oDY k"t

elev a] c )) N( · , I 1 1
1· 1· . .· 1-- b~,1eP
u Pnns, dtr ·tor ·,I ~co 111 t t ·
I
. . • H ll1,l
d I n Piatra N · t· 1· ,n d~
,. .. , . , ,.
1nvata1 ant· D 111
t , · ·
a~ , sli . \ 1n 1n1 port an ta ac 'st 1 ~ • ii ° :'I

· · ,, xp 11.· nta"' n1-a1n 'onv1ns

.
ca. , .lcei L:OPl
4

care sunt deţinuţi ~i chinuiti la heder vin intr-o stare t :1

. ""I b . . . ' purei
sc1n1-sa at1c1 ş1 aproape incorijibili .... Pentru a se

320
.4
L