Biblioteca Judeţeană ”Gh.

Asachi” Iaşi
Seria „Oameni ai Cetã`ii”

Al. Husar - 85

Iaşi, 2006

1
Coperta şi grafica:
Tehnoredactare şi corectură: Florin Busuioc

Lucrare alcătuită de:

Catinca Agache

În colaborare cu:
Adriana Maftei
Irene Brodoceauu
Gabriela Pricope

2
Oameni ai Cetãţii

(1)

3
4
”...întâlnirea cu laşul a fost de natură să mă lege încă şi mai adânc de
Moldova.”

Al. Husar
(Gr. Ilisei - Portrete în timp,
Iaşi, Editura Junimea, 1970)

5
6
 Nota ediţiei

Volumul de faţă s-a dorit să fie, în concepţia autorilor, un

omagiu adus profesorului Al. Husar. Într-o societate în care subcultura
tinde să prolifereze, necesitatea unor repere culturale, susţinute
instituţional, se impune mai mult ca oricând. În ultimul deceniu, s-a pus
frecvent întrebarea: mai are tineretul de astăzi nevoie de modele?
Suntem convinşi că da, profesorul Al. Husar reprezentând, fără
îndoială, unul dintre modelele care pot fi urmate. Din acest considerent
a pornit şi demersul nostru: apariţia editorială a unei serii de bibliografii
elaborate în cadrul programului cultural ”Oamenii cetăţii”, demarat la
începutul anului 2002.
Lucrarea cuprinde, aşadar, o bibliografie a operei şi a studiilor
critice consacrate acesteia, în identificarea, selectarea şi ordonarea
cărora s-a implicat profesorul însuşi.
Volumul se deschide cu un Profil de autor semnat de acad.
Constantin Ciopraga, din aceeaşi strălucitoare familie a universitarilor
de vocaţie. Alte câteva cuvinte, rostite cu prilejul lansării volumului
Anti-Gog, la Târgul de Carte de la Bucureşti (1996), o fişă
biobibliografică, reprodusă din Dicţionarul scriitorilor şi publiciştilor
ieşeni contemporani de Nicolae Busuioc, o listă a cursurilor ţinute, a
participărilor, aprecierilor, precum şi o sumară selecţie din reflecţiile
gânditorului, esteticianului Al. Husar sunt inserate tot în partea de
început a lucrării.
Volumul se încheie cu o selecţie din autografele primite de
autor de la nume de marcă ale culturii româneşti.
S-a ales, firesc, ordonarea cronologică a materialului
bibliografic pentru a oferi imaginea clară a evoluţiei operei şi a
receptării ei culturale.
Lucrarea se constituie într-un instrument de informare şi, în
egală măsură, într-o invitaţie de a cunoaşte opera şi activitatea unui
scriitor, estetician, gânditor român, care, cu siguranţă, şi-a câştigat un
loc în galeria celor reţinuţi de istoria literaturii române.

Catinca Agache

7
8
 PROFIL: AL. HUSAR

Constantin Ciopraga - Un umanist modern: Al. Husar

Vizibilă imediat la omul de cultură ieşean e delicateţea. Alte

trăsături vin să-i puncteze, la rândul lor, personalitatea: entuziasm şi
apetenţă pentru Frumos, totodată luciditate de gânditor (cu studii
sistematice de filosofie), perpetuă năzuinţă spre rigoare. Identificăm în
devenirea sa intelectuală fuziunea unor impulsuri varii, din afară: - linii
de forţă ale pământului transilvan (în care se năştea la 26 aprilie 1920,
la Ilva-Mare), ecouri ale Liceului din Năsăud (prin care, anterior,
trecuse Coşbuc), rezonanţe ale stagiului academic la Bucureşti (student
la filosofie, impresionat de Tudor Vianu) şi în special însemne
modelatoare determinante, legate de Iaşul cultural, spaţiu privilegiat în
care, ca profesor al Universităţii ”A1. I. Cuza”, a modelat, la rându-i
(după 1960), numeroase promoţii de tineri. Acestora le-a împărtăşit idei
şi atitudini; i-au apreciat elocinţa, harul de frumos-rostitor toţi cei care
l-au cunoscut; participant la reuniuni ştiinţifice, în ţară şi nu numai,
profesor asociat la ”Universitatea San Marcos” din Lima (Peru - 1975-
1976), pretutindeni a militat consecvent, hotărât, pentru un umanism
activ. Frapează în demersurile sale o sinceritate cuceritoare, o căldură
ataşantă emanând dintr-o trăire intensă a convingerilor. A-şi asocia
auditorii din amfiteatre, a face din colocviile pretenţioase ori ocazionale
prilejuri de încântare, a comunica spontan, neprotocolar, cu cineva
necunoscut – toate acestea intră firesc, organic, în structura definitorie a
cărturarului comprehensiv, care, privind spre alţii, se observă
necontenit pe sine.
Adâncirii în pământul natal i se alătură deschiderea spre
universal. Admirând la alţii munca, efortul transpus în edificii felurite,
magistrul este, el însuşi, un muncitor înverşunat; zilele sale,
programatic destinate scrisului, se măsoară în pagini, în texte, în cărţi.
În ultimul deceniu – aproape anual câte o carte! Cultul prieteniei şi
umbletul pe jos (în căutare de orizonturi ori de sugestii), iată modalităţi
de a fugi de împunsăturile singurătăţii. Pe de altă parte, el caută
solitudinea pentru a se limpezi, pentru a face măsurători exacte asupra
Eului propriu.

9
 Orice studios, oricât de personal, e marcat de anumiţi
modelatori. Universitarul ieşean Al. Husar se consideră înnobilat de
Tudor Vianu, mentorul său de estetică la Bucureşti, la care, în 1945,
prezenta teza de licenţă. Doctor în filosofie, tot la Bucureşti (1972),
acţionând sub semnul valorilor umane durabile, Al. Husar, modelator la
rândul său, avea, de timpuriu, efigia unui umanist monden. L-a
impresionat, ca tânăr asistent la Cluj (1951-1959), modelul Blaga, de
unde tendinţe şi preocupări congenere, cvasi-identice cu acelea ale
marelui transilvan. Aşadar, cele cincisprezece volume semnate de Al.
Husar învederează idealul de construcţie rotundă, polifonică. În
viziunea sa complexuală se interferează, se întregesc reciproc, se
întreluminează miraje, pulsiuni şi partituri vizând modalităţi felurite dar
ţinând de o finalitate integratoare. De la un comentariu critic despre
Creangă (scris la douăzeci de ani – în 1940), el trece nestingherit la
poezie, se apropie strategic de Goethe, iar ca filosof al artei glosează,
bunăoară, despre secesionism. Panorama cărţilor sale pune în clar
diversitatea tematică:
- Evocări (sau reverii) istorice (Dincolo de ruine – 1959,
Cetăţi de pe Nistru – 1998) alternează cu pagini de atitudine (Lecţiile
istoriei – 1995), vizând apărarea fenomenului românesc basarabean,
sau făcând un Periplu prin memorie, text chemând la raţiune.
- Esteticianul îşi face un nume în domeniu, metodic,
perseverent, cu volumele Ars longa (”Probleme fundamentale ale
artei”, 1980), Metapoetica (”Prolegomene”, 1983), Izvoarele artei
(”Ad fontes”, 1988), Tradiţii naţionale (2001).
- Un substanţial volum cu interludii sociologice este Ideea
europeană sau Noi şi Europa; investigaţie pluridisciplinară, în Istorie,
Cultură, Civilizaţie (1993).
- O remarcabilă sinteză despre Mioriţa (”De la motiv la mit”,
1999) supune unui examen critic riguros cercetările mai vechi sau mai
noi despre nemuritoarea baladă.
- Opinii, analize, note de lectură şi evocări antrenante sunt de
găsit în Întoarcerea la literatură (”Printre clasici”, 1970), culegere de
Studii, articole şi eseuri, şi În întoarcerea la literatură (”Aplicaţii”,
2000). Suita de comentarii şi studii Pro Eminescu (2001) reuneşte
exegeze la obiect, trimiteri şi identificări de aspect comparatist.

10
 - De menţionat două volume de versuri, Irenikon (1990) şi
Poeme de odinioară (2000). Unul, mai degrabă de nuanţă subtil
gânditoare, altul, curat liric, sentimental şi romantic.
- Cea mai reprezentativă operă a lui Al. Husar e însă Anti-Gog
(”Replică la Gog de Giovanni Papini”, 1997), carte inclasabilă, în fond
un credo ontologic, o autobiografie travestită, cu remarcabile virtuţi
narative. Farmecul acestei construcţii ţine de dualitatea real-fantezie.
Transpar în Anti-Gog aspiraţiile unui gânditor alert, tentat de
generalizări, efuziunile unui poet discret şi suferinţele unui perfecţionist
mâhnit. Structurat pe şaptezeci de fragmente, în care Eu alternează
frecvent cu El, cu interlocutorul, Anti-Gog devine o replică la cele
şaptezeci de secvenţe din Gog, acest personaj-rappel de care noul
narator se departajează neîncetat în numele unei filosofii melioriste,
antisceptice, antidogmatice, antiindividualiste.
- Să nu uităm traducerile din alte literaturi: franceză, italiană,
spaniolă, germană. Toate – tălmăciri în versuri.
Putem formula acum o privire rezumativă. Coloana de sprijin a
edificiului zidit de Al. Husar e, vădit, filosofia. În viziunea gânditorului,
frumosul e un catalizator polivalent, un mod al armonizării prin
excelenţă cu lumea, cu natura, cu cosmosul. Dedicându-şi existenţa
Frumosului, Culturii şi Omenici, aprofundării fenomenului românesc în
integralitate, Al. Husar, ostenitor fără odihnă, şi-a construit pe
coordonate ca acestea o biografie luminoasă.
Opera universitarului de la laşi configurează un destin realizat.
Reflectă o viaţă şi ratifică un crez.

11
Gheorghe Grigurcu - Profesorul poet

Unul din acei oameni pentru mine deosebiţi, era un bărbat înalt
şi distins, cu o frunte amplă, cu o vorbă caldă şi persuasivă, cu ochi
neobişnuit de intenşi, calm-orgiastici, asemănători, nu ştiu cum, cu cei
ai lui... Blaga. Ne-a făcut cunoştinţă chiar Blaga! Numele său:
Alexandru Husar. Profesorul Husar, târziu transplantat la Universitatea
din Iaşi, cu care aveam prelungi conciliabule de tânăr literat, căruia-i
citeam din versurile mele, în majoritate nepublicate în acele
circumstanţe. Receptivitatea şi rectitudinea comportării, pe care le
dovedea într-o vreme de restrişte, m-au cucerit şi m-au fermecat. Era un
pedagog şi un confident ideal, contopiţi într-o singură fiinţă, cu un
parfum ”vechi”, ce-mi purta gândul înspre epoca antebelică, în care, de
altminteri, s-a format. În preajma marelui poet şi filosof, întreţinând
relaţii şi cu alte personalităţi de seamă, precum Tudor Vianu şi
Vladimir Streinu, mi se înfăţişa ca o foarte bine venită punte între
generaţii. Nici o complezenţă faţă de puternicii zilei, nici o şovăire în
faţa nedreptăţii, nici o cochetărie cu falsa formulă literară ce se ţesea pe
atunci sub oblăduire oficială, precum o pânză de păianjen, nu i-aş fi
putut reproşa. Şi nici o urmă din acele defecte ale poziţiei ”superioare”,
ce atât de dureros sar în ochii unui învăţăcel, compromiţând relaţia de
încredere, şi pe care le-am constatat, mâhnit, la destui din scriitorii
locului şi ai momentului, ca şi la dascăli de-ai mei: nici o urmă deci de
vanitate, ipocrizie, inconsecvenţă interesată ori dispreţuitoare. Un
intelectual de clasă, dublat de un suflet leal, pururi deschis spre a
răspunde vibraţiei semenului tânăr, în aşteptare...
N-am ştiut multă vreme, deşi, aş fi putut bănui, că esteticianul,
istoricul, pătimaşul iubitor de literatură este el însuşi poet. Volumul
Irenikon (Ed. Dacia, 1990) îi fixează şi această nobilă calitate
întregitoare. Versurile sale îmi confirmă imaginea unui om cu vocaţia
trecutului, care nu se poate regăsi cu adevărat decât în amintire, o
amintire deopotrivă a formelor ”tradiţionale”, însuşite cu bun gust, şi a
experienţei afective proprii, presante până la obsesie. O melancolie
paseistă ţâşneşte dintr-un ciorchine zdrobit: ”Miroase a in şi-a cânepă
pe sate./ A must fierbând în căzi, a prune şi-a gutui./ Cum alergăm prin
Ţara de Jos tot mai departe/ De-nfriguratul Nord şi de oraş sătui.//
Grădini, livezi şi vii se-nşiră-n zări,/ Sub ochii mei, alei monumentale/

12
de plopi foşnind uşor,/ Când în lunec lin,/ Mă duc spre satul tău.//
Acolo, spui, ne-aşteaptă pâine caldă,/ Pui fript în ţiglă şi vin roş
promiţi,/ În timp ce-un aparat cântând romanţe/ Din alte vremi, la
pieptu-mi ţin,/ Vom fi, surâzi, bine primiţi” (Spre Lehancea). ”Stilul”
său e al unui impecabil cavaler de odinioară, ce se constrânge la
protocolul eteric: ”Fată frumoasă, fată din vis,/ Pe lună, prin canatul
deschis/ Urcând, scări de lemn/ Sub grinzi de lemn,/ În odaia ta cu
mobilă stil/ Şi fotografii de salon -/ Cu luna albă pe geam/ La miezul
nopţii trezit/ Pe lună, pe ger./ La tine-am venit.// Nu, nu visăm,../
Privind din prag/ Chipul tău drag/ Aş vrea să-ţi spun/ Dar cum să-ţi
spun/ Fecioară-n alb/ Nu te ridica/ Voi săruta/ Cast mâna ta/ Şi voi
pleca” (Sonata lunii). Citesc şi recitesc mişcat cu emoţie paginile sale
închinate emoţiei, pe care o pune în abisul trecutului şi, într-un rând,
cutează de a proiecta în viitor. Fără precauţia vreunei poetici laborioase
ori disimulatoare, a arabescului verbal ori a ironiei care să acopere
chipul uman. Erosul este invocat cu o simplitate sensibilă, cu energia de
dincolo de cuvinte a unei fatalităţi: ”Ea s-a născut. Ea există! De mult/
Undeva-n ţara mea, aşa cum e scris,/ Ca o apă cântând în valuri spre
mine/ O aud, uneori parc-o văd, o ascult/ Aievea cum vine, urzind acest
vis -// Visul meu să vie o femeie frumoasă/ Cu mâinile calde, să-mi sară
de gât,/ Unde-ai fost? Să mă-ntrebe, să strige la mine/ Te-am aşteptat
atât!// Iarna-n zăpezi. In chilia mea de sihastru/ Veghind între cărţi, îmi
spun cu ea-n gând -/ Pe străzile Clujului, prin parcul oraşului,/ Vara pe
câmpuri şi văi alergând -/ intr-o bună zi/ Ea va veni!// Într-o seară
cândva - o minune cerească -/ Aşa cum de ani şi ani cred, negreşit,/
Cândva târziu, fi-va să se-mplinească! Visul meu să vie o femeie
frumoasă/ Cu mâinile calde, să-mi sară de gât,/ Unde-ai fost? Să mă-
ntrebe, să strige la mine/ Te-am aşteptat atât!” (Cantus firmus). Vădind
o ţinută pasională de nedezminţită puritate şi demnitate, poetul
Alexandru Husar nu-mi trădează încrederea pe care am avut-o în
profesorul Alexandru Husar.

Familia, 27 (127), septembrie 1991, nr. 9 (313), p. 4

13
Adrian Voica - Vârstele templierului

În anul de graţie 2000, mai precis în luna aprilie, concomitent

cu împlinirea vârstei de 80 de ani, distinsul estetician şi hermeneut
Alexandru Husar a fost prezent în librării cu o nouă carte, intitulată
Poeme de odinioară, apărută la Editura Augusta din Timişoara.
De la Goethe încoace miracolul înfloririi la o vârstă când alţii
se consideră apăsaţi de vreme şi vremuri a cunoscut interpretări variate,
fără a se ajunge însă la esenţa fenomenului care permite spiritului târzii
dar viguroase irumperi de seve creatoare. Ultimul model, în acest sens,
îl constituie V. Voiculescu, autorul unor sonete celebre, în care erosul,
frumuseţea şi poezia apăreau îngemănate - într-o viziune dominată de
calmul olimpian al senectuţii.
Poemele ”de odinioară” semnate de Alexandru Husar se
întâlnesc, prin atmosfera creată, cu multe sonete voiculesciene, căci,
atât la un poet cât şi la celălalt, elegia şi meditaţia se întrepătrund,
răspunzând astfel mai bine întrebărilor existenţiale acumulate - mereu
mai pline de sensuri.
Deşi titlurile alese pentru a denumi cele trei cicluri ale cărţii
sunt dinadins lipsite de orice fior liric, ele refac cu fidelitate traseul
vieţii sale: I. Bucureşti - Năsăud ; Deceniul patru; II. Cluj etc. Deceniul
cinci; III. Iaşi etc. / Deceniul şase şi următoarele.
Pretutindeni pe unde 1-au purtat paşii, un peisaj, un profil
feminin, o întâmplare banală capătă acum o cu totul altă semnificaţie,
într-o încercare de rememorare a timpului, regăsit doar prin intermediul
poeziei. De factură proustiană, întâlnirea cu propriile vârste prin
intermediul artei se bucură de sprijinul nemijlocit şi constant al
judecăţilor estetice. Dragostea, de pildă, înnobilează peisajul,
producând un miraculos transfer al calităţii, perceput ca atare de ochii
pătrunzătorului estetician. Cele două strofe ale poeziei Anagnoza
surprind nu numai schimbarea de optică, ci implică şi o judecată de
valoare: ”Pe când era ea,/ Când eram cu ea,/ Zarea era ea/ Şi pădurea
ea,/ Era ea Zamora/ Şi Prahova toată/ Şi calea ferată/ Şi calea ferată.//
Cum nu mai e ea,/ De când s-a dus ea,/ E zarea o zare,/ Pădurea o
pădure,/ Zamora Zamora,/ Prahova o apă/ Şi calea ferată/ O cale ferată,/
O cale ferată”.

14
 Deşi cu Carmen magicum autorul vorbeşte despre ”bulgării cu
sens metafizic” rostogoliţi peste ”inima mea de flăcău tomnatic,/ inima
mea aproape de plante/ dar niciodată deşertată de zei”, iar în Eheu!
Fugaces... clamează: ”Stea a iluziilor, unde eşti?”, Alexandru Husar
ştie că ea 1-a călăuzit întotdeauna. Exemplul cel mai convingător
provine dintr-un text circumscris tot liricii erotice. Titlul acestuia -
Axion - probează atitudinea autorului faţă de sentimentul menit să-1
înalţe pe om, indiferent de vârsta biologică: ”Măcar un sărut!/ Dar nu, o
nu, m-aud zicându-mi/ În templul clipei -/ Ea este, ea,/ sfânta Cecilia,/
Sfânta mea”.
Totuşi, textele din Poeme de odinioară nu presupun abordarea
unei singure teme - cea erotică - şi nici evadarea din real, ci asumarea
acestuia, ţinându-se cont de principii estetice şi reguli poetice. În multe
creaţii este evidentă tematica acumulării progresive a detaliilor, astfel
încât impresia de realitate consumată aievea să facă şi mai pregnant
sensul poetic, aparent urmărit în subsidiar. Astfel, în Duminica Mare -
poezie cu versuri albe -, fiecare detaliu este semnificativ în compoziţia
realizată pictural. Cităm primele versuri: ”Ne vom duce, deci, la
lipoveni acasă,/ Vom bea vin alb sau roşu (ni-e totuna) -/ Vom prăznui
ca-ntotdeauna.// Bătrâna va ieşi desculţă/ Iar el, cu barba lui Walt
Whitman/ Şi ochii lui Verlaine, la poartă/ Ţinând un câine-n lanţ”.
Acutizarea întrebărilor existenţiale - în raport cu cele din
Irenikon, volumul său anterior - determină (în plan poetic) un amestec
sugestiv de elemente aparţinând elegiei şi meditaţiei, pe linia lui
Eminescu, Ion Pillat şi V. Voiculescu. Titluri precum: Psihograma, Pe
gânduri, Fata morgana, Nimic mai mult, In memoriam - toate grupate
spre sfârşitul cărţii - depun mărturie în sprijinul unui spirit elevat pentru
care viaţa înseamnă mai mult decât trecerea implacabilă a timpului.
Pusă în slujba artei şi umanismului declarat, ea devine pildă şi model de
urmat, cu atât mai mult cu cât consideraţiile poetice respective aparţin
deopotrivă unui ascet şi unui dârz luptător.
Structural, Alexandru Husar este un învingător, un ”templier” -
cum îi place să spună. ”Cruciada” la care participă acest modern
călugăr militar este îndreptată împotriva condiţiei sale umane, menită
să zădărnicească marile sale elanuri. Tocmai de aceea, ultima poezie
din volum, refuzând un titlu oarecare - care ar da impresia de finit -,
capătă alte conotaţii din perspectiva la care se gândeşte poetul. O cităm
în întregime: ”un adevăr/ tot voi găsi eu până la urmă// fie şi-atunci/

15
când nu voi mai fi/ sau când voi fi/ cine ştie unde/ în nopţi lungi/
veacuri lungi/ sub ierburi şi ploi/ departe de voi// un adevăr/ tot voi găsi
eu/ până la urmă.”
Această atitudine în faţa vieţii şi a morţii nu poate stârni decât
admiraţie.
La mulţi ani, maestre!
Cronica, nr. 5, 2000, p. 9

16
Grigore Ilisei - Al. Husar

- Cum v-a părut atmosfera universitară a anilor '60, cine au fost

cei care socotiţi că au lăsat urme adânci în sufletul şi spiritualitatea dv.?
- Mi-a plăcut întâi, mult, Iaşul de atunci, aşa cum era, aşa cum
îl văzuseră - în gândul meu - ochii lui Sadoveanu, Eminescu şi Creangă,
ale căror urme le mai auzeam parcă noaptea pe străzi şoptind sub paşii
mei. Întâlnirea cu Iaşul a fost de natură să mă lege încă şi mai adânc de
Moldova. Oraşul de atunci, aşa cum mă învăţase să-1 văd un fin
arhitect, ”păstra totuşi frumuseţea unui mare decor şi demnitatea unui
mare trecut, recâştigând prin pitoresc şi prin mândria siluetei lipsa lui
de organizare şi excesul lui de hazard”.
Viaţa mea - în triunghiul curs-bibliotecă-casa universitarilor -
se lega de vechea tradiţie academică intens evocată în anul
Centenarului Universităţii. În primele luni, citind tot ce s-a scris, s-a
predat aici în domeniul esteticii (de la cursul în manuscris al lui Simion
Bărnuţiu la valoroasele lucrări ale lui Al. Dima), am refăcut traiectoria
în care mă înscriam cu un grav simţ al răspunderii şi conştiinţa clară a
obligaţiilor ce-mi cădeau pe umeri. Urme adânci au lăsat în sufletul
meu lucrările lui C. Leonardescu, Ion Pop Florantin, C. Fedeleş, G.
Ibrăileanu şi M. Ralea, recitite integral cu acest prilej, în vederea
situării muncii mele pe un suport demn de cea mai veche universitate
românească din ţară. Condusă de unul dintre cei mai vechi decani, prof.
Gavril Istrate, Facultatea de filologie a Universităţii din Iaşi era în
centrul atenţiei, cu un impozant număr de studenţi, receptivi şi sensibili.
Dacă mă refer doar la cei ce nu mai sunt printre noi, port în suflet
umbra de brahman, austeră, a lui Th. Simenschi. Nu uit demna figură a
lui N. I. Popa, pletele leonine ale lui Petre Caraman, cu intervenţii
memorabile la şedinieţe Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice; îmi
amintesc de admirabilul coleg Turcuş, care, cu un sfert de plămân,
respirând greu, mai putea fi simpatic, generos şi optimist până în ultima
zi când 1-am întâlnit şi de care, de câte ori mi-aduc aminte, îmi zic: Vai
ce uşor ni-e nouă să uităm! De o princiară nobleţe, Victor Condurache,
unul dintre cei mai profunzi moldoveni pe care i-am cunoscut, preda
aici Istoria artei. Se distingeau, la filosofie, Ernest Stere şi Petre
Botezatu, oameni sensibili la arte, gânditori de vocaţie, în buna tradiţie

17
a şcolii maioresciene, cultivată de Ion Petrovici şi Ştefan Bârsănescu şi
alţii, şi alţii.
Urme adânci au lăsat în sufletul meu serile la Casa
Universitarilor, unde la o masă, alături de N. Ţaţomir, pe atunci decan
la Drept, om de un foarte fin spirit (totdeauna cu o floretă nevăzută în
mâini) sau N. Barbu, bonomul Octav Tcaciuc ori N. Gostar, retrăiam ca
la Paradis general ori la Pavilion, în Iaşii de odinioară, într-o caldă
confrerie cu scriitori ca G. Lesnea, Florin Mihai Petrescu şi alţii,
prelungind discret vechea boemă ieşeană până în zilele noastre. Îi
mulţumesc şi azi maestrului Ţaţomir pentru acele seri lângă un sfert de
vin (d-sa o optime) ce nu se pot uita.
- Aţi fost unul dintre profesorii apropiaţi de studenţi. Pot să
depun mărturie în acest sens. Nu vă lipsea nici o anume originalitate, ce
nu strica deloc, dimpotrivă, făcea bine şi plăcea studenţilor. Examenele
la Estetică, cu ”maestrul'', cum obişnuiam să vă spunem, se susţineau
adeseori în grădina Casei Universitarilor, ceea ce era, trebuie să o
mărturisesc, de-a dreptul fermecător. Şi totuşi, o reală comunicare nu se
stabilea şi nu se stabileşte în general decât rar între profesor şi studenţii
lui. Care să fie explicaţia, stimate Alexandru Husar?
- Mi-am încheiat, de bine-de rău, o viaţă de om închinată
catedrei, care a fost pentru mine adesea un altar. Terorizat de gândul de
a nu pierde o oră fără un câştig real (sau cât de cât real), pentru evoluţia
lor intelectuală (un autor pus la punct, o operă de artă explicată în
esenţă, un concept fundamental lămurit), m-am bazat pe ideea că
studenţii nu sunt vase care trebuie umplute, ci făclii care trebuie
aprinse. Nu pot ascunde ce a însemnat, în acelaşi timp, pentru mine
îndemnul lui Tudor Vianu adresat sieşi: ”Dar fereşte-te de tonul şi
mijloacele captaţiunii. Ai nevoie de consensul unor spirite critice, de
acordul cu ei şi cu tine al unor oameni întregi... Nu căuta să fii admirat,
ci crezut. Tinerii aceştia s-au adunat pentru a învăţa ceva şi tu eşti dator
să le oferi atâta cât ştii şi poţi afirma, dezvăluindu-ţi izvoarele,
însumând toate rezultatele tale cu cea mai perfectă bună credinţă...”
Timp de un sfert de veac, la Universitatea din Iaşi, în mijlocul
studenţilor mei, n-am făcut în fond altceva. Mi-am zis: eu nu exist,
pentru ei există Baumgarten, există Kant, există Hegel, există o ştiinţă
Estetica, există valorile mari ale artei universale, chintesenţa culturii
umanităţii. Eu nu exist ca om, ca dascăl - în ochii lor - decât prin
valorile pe care le pot impune, spre care-i pot înălţa cu ochii deschişi.

18
Am fost ani în şir un mijlocitor, un mesager al frumosului. Şi dacă am
stabilit cândva o reală comuniune cu ei (în ore pe care eu nu le uit
niciodată), ea a fost nu cu mine, ci cu valorile mari ale spiritului. Van
Gogh a trecut o clipă printre noi, sau Rodin, sau Brâncuşi. Bach,
Michelangelo, Goya au fost în mijlocul nostru. Şi ceea ce n-am putut
face la curs (cu dv.), am încercat ani în şir la seminar, cu un aparat de
proiecţii, fixând sub ochii lor, pe un ecran iluzoriu, tot ceea ce-i putea
interesa, în cea mai deplină libertate de spirit (nici o lucrare, nici un
subiect la alegerea lor n-a fost refuzat). Şi - ceea ce aş mai avea eu de
spus - i-am privit adesea ca oameni şi nu ca studenţi, ca intelectuali,
adresându-mă intelectului lor. Am devenit eu însumi prin ei mai om,
mai aproape de oameni şi de viaţă şi - nu în ultimul rând - mai aproape
de artă, de arta popoarelor, cu care m-au obligat să ţin pasul ferm, să nu
ostenesc a le-o face iubită şi înţeleasă, spre a-i ajunge din urmă, an de
an, menţinându-mi ei înşişi iluzia că am aceeaşi vârstă.
- Deşi vă puteţi socoti ieşean prin adopţiune, am impresia că în
egală măsură aţi rămas năsăudean. Greşit-am, oare?
- Nu, deloc... Acolo e mica mea patrie originară, acolo m-am
format. Acolo am învăţat cu glas tare poezii de Coşbuc şi Eminescu,
acolo am debutat cu poezie şi proză în revistele Vatra şi Solia, acolo am
scos, ca elev, reviste şi am visat cărţi. Acolo am muncit poate ca
niciodată în viaţă. Acolo am apărut ca poet, ca orator în faţa mulţimilor
şi acolo am iubit, prima oară, la modul romantic, o fată între flori de
iasomie. Acolo am învăţat să dansez după tactul tangoului „La fereastra
unde doarme o pisică”. Acolo am început să fiu om, şi acolo, câţiva ani
alături de foştii mei dascăli, în aceeaşi cancelarie cu foştii lor dascăli,
dascăl de română şi filosofie eu însumi, acolo am fost om. În sufletul
meu răsună şi azi Oda liceului, în metrul safic al odei lui Horaţiu:
Integer vitae: Dacă romanii, domnitorii lumii,/ În maica noastră, acea
veche Romă/ Zidiră altare şi temple măreţe/ Sacrei Minerve/ Azi
strănepoţii, ţie, o Minervă,/ Ţie-ţi consacră brava sa junime/ Ea va fi ţie
auriul templu/ În Dacia veche...
- Cartea dv., Metapoetica, în germene lucrarea de doctorat, a
fost încununată de premiul Academiei. Este cartea vieţii dv.? Prin ce
credeţi că a atras luarea-aminte?
- Deşi o purtam în gând din facultate (eram student în anul doi
când i-am formulat titlul), Metapoetica nu este cartea vieţii mele.

19
 Cartea vieţii mele ar fi (sau cel puţin aş vrea să fie) alta, la care
de mai bine de 30 de ani mă gândesc în cele mai grele şi uneori mai
elevate clipe ale vieţii. După Ars longa, care s-a bucurat de o
neaşteptată înţelegere în presă, finalizând sinteza anunţată acolo,
Metapoetica a atras, cred, luarea-aminte prin documentaţia care o
susţine, dacă nu prin tăcuta bătaie a unor aripi în zbor.
- După retragerea de la catedră ştiu că vă petreceţi cea mai
mare parte a timpului într-o casă de ţară, undeva în preajma Iaşului.
Cum se trece vremea în acea sihăstrie? E un loc mai prielnic scrisului şi
realizării proiectelor ce le aveţi înainte?
- Fără să-mi fac o clipă iluzia că pot fi mai mult decât ceea ce
sunt, mă leg de o frază a lui Iorga, care spunea: „Şi o inteligenţă mică
poate folosi dacă lucrează cu disciplină într-un câmp potrivit cu dânsa;
ea poate chiar apleca până la sine arborii cei mai înalţi prin vârfurile de
jos ale ramurilor.” La o vârstă când, vorba lui Goethe, „nu e încă iarna,
dar toamna minunată a tuturor rodirilor” - de când răsare soarele până
apune - trag zile în şir ca un tâmplar la rindea. Fericesc ziua în care am
scris două-trei pagini asupra cărora nu mai revin. Căutând un cuvânt
indicat, adecvat, între cei patru pereţi cu mormane de fişe; mă zbat
uneori ca o fiară într-o cuşcă, dar, ştiind din liceu că Improbus labor
omnia vincit, privesc cu încredere în viitor.

Grigore Ilisei - Portrete în timp, Iaşi, Ed. Junimea, 1990, p. 110-113

20
Gh. Bulgăr - Anti-Gog, de Al. Husar

Prietenul şi colegul nostru, ilustrul profesor Al. Husar, ne

prezintă o carte ieşită din comun, Anti-Gog.
De ce Anti-Gog? Pentru că dacă este un Anti-Gog este şi un
Gog.
Acest Gog este cartea lui Giovanni Papini, apărută în traducere
în 1940. Autorul acestei cărţi care a făcut deliciul intelectual al
generaţiei noastre, un om sfârşit, pentru care Mircea Eliade a învăţat
italiana, pentru a putea sta de vorbă cu Giovanni Papini, şi apoi a
istoriei Vieţii lui Iisus şi alte opere care sunt în curs de publicare.
Gog al lui Giovanni Papini este o carte virulentă şi o analiză
critică sarcastică a epocii, printr-un personaj odios fizic şi moral, cum
ne spune el, prin prefaţa acestei cărţi şi care, analizând epoca, oamenii,
evenimentele, ne dă o perspectivă sumbră şi cumplită asupra unei
societăţi care era frământată de mari contradicţii, păcate şi neajunsuri.
Este o viziune sumbră, pesimistă şi foarte critică a lui Giovanni
Papini.
Această carte, în juneţea sa, i-a sugerat lui Al. Husar o
meditaţie (pornind de la această carte substanţială).
Giovanni Papini era un scriitor reprezentativ, una din marile
mărimi spirituale ale primei jumătăţi a acestui secol.
A murit în 1956 şi a sugerat un răspuns, o replică la această
carte.
Al. Husar, studiind de mulţi ani, i-a luat un răstimp de 40 de
ani, ca să facă o carte de răspuns la Giovanni Papini, din perspectiva
unui om care crede în perspectiva valorii şi care vrea o reabilitare a ei,
în această epocă a noastră.
A pus în paralel cele 70 de eseuri şi de aceea (face parte din
romanele sec. XX) este o carte de profunzime, de orizonturi culturale,
de filosofie.
Cele 70 de teme, puse pentru a da o replică din punct de vedere
al unui umanist, gânditor, scriitor care, stăpânind moştenirea spirituală
a Europei, se simţea obligat şi a fost silit să adune material timp de 40
de ani, pentru a ne da paralel o replică (se vede în cuprinsul cărţii) unde
sunt puse pe două coloane tema lui Papini şi răspunsul lui Al. Husar.

21
 Este o carte de eseu, de gândire, de analiză critică, morală
literară într-un stil ales şi o mare experienţă a scrisului, în care temele
acestea chiar prin titlurile lor evocă răspunsul dat lui Papini.
O sinteză asupra spiritualităţii contemporane privită politic,
filosofic, din punct de vedere literar, ştiinţific, fiindcă, în această carte,
analiza eseului se îmbină cu dialogul.
Dialogurile lui Al. Husar sunt surprinzătoare, absolut uimitoare
pentru cititor, fiindcă ele sunt realizate cu mari personalităţi. O vizită la
Nehru, o întâlnire pe Acropole cu Heisenberg, o vizită lui Papini, o
vizită la Toffler, o vizită la Eugen Ionesco, o vizită la Lucian Blaga, o
vizită la Soljeniţin.
Printr-o strictă documentare, foarte instructivă, am comparat
vizita pe care a făcut-o Papini la Lenin prin anii 1920 cu cea a lui Husar
la Gorbaciov.
Convorbirea dintre Giovanni Papini şi Lenin este absolut
sinistră: ”Urăsc ţăranii, răspunse Vladimir Ilici cu o strâmbătură de
dezgust; urăsc mujicul idealizat de acel ramolit occidental care era
Turgheniev şi de acel faun convertit care era ipocritul de Tolstoi.
Ţăranii reprezintă tot ce urăsc mai mult: trecutul, credinţa, ereziile şi
maniile religioase, lucrul manual. Îi tolerez şi îi cultiv, dar îi urăsc. Aş
vrea să-i văd dispărând pe toţi până la cel din urmă. Un electrician
valorează pentru mine cât o sută de mii de ţărani”.
(Gog - Giovanni Papini, p. 103)
Replica lui Al. Husar când face o vizită lui Gorbaciov: ”- Iată,
domnule, am ajuns la concluzia că această ideologie schematică,
iraţională, nedreaptă şi până la un punct criminală, trebuie să fie
înlocuită cu principiile umanismului, să eliberăm societatea şi să dăm
libertate şi demnitate omului”.
Dialogul este o antologie de peste 5 pagini în dialog cu
Gorbaciov care a reformat Rusia şi a făcut posibil tot ceea ce s-a
întâmplat în Europa în 7-8 ani de zile.
Toate dialogurile sunt de această calitate, de un calibru
superior, şi o surpriză pentru cititor dintre cele mai neaşteptate şi mai
instructive, în acele probleme care ne frământă astăzi, acele aspecte ale
gândirii politice, sociale, probleme ale culturii şi literaturii (capitolul
despre poezie, în care este vorba despre simbolism, despre toată poezia
modernă).

22
 Toată cartea se citeşte cu o efervescenţă a intelectului, cu o
participare şi o surpriză la fiecare pagină şi nu fac o hiperbolă când
vorbesc de profunzimea analizelor, a conceptelor, de exemplu, concepte
aduse în analiză.
Pentru că A1. Husar este estetician, gânditor şi scriitor de primă
mărime, un om care de 40 de ani a adunat materiale pentru a ne da o
carte de sinteză de 300 pagini, ne recunoaştem epoca, speranţele
noastre de mai bine.
Experienţa pe care a făcut-o Al. Husar în această carte cu
Giovanni Papini, ziceam că a făcut-o M. Eliade.
Mircea Eliade care mărturiseşte în amintirile lui că 1-a tulburat
tot încât a învăţat italiana.
O experienţă reeditată şi un paralelism între doi români, între
doi scriitori care ne-au dat, pornind de la acelaşi autor italian, Papini,
cărţi, şi care sunt semnificative pentru epoca noastră.
Felicit editura şi curajul de a tipări această carte. Al. Husar
trebuie să continue să persevereze pe această cale a înnobilării gândirii
şi a literaturii române.
Căci, dacă este adevărat ce a spus Eminescu tinerilor, la
sărbătoarea lui Ştefan cel Mare, la Putna, în primăvara anului 1871,
punând pe steagurile tineretului această inscripţie: ”Cultura este puterea
popoarelor”, asemenea acte de cultură sunt puterea omului.

23
 Onofrio Cerbone (prof. la Universitatea din Bucureşti, catedra
de limba italiană) – Anti-Gog, de Al. Husar

În prima jumătate a anilor '80, am locuit la Iaşi în aceeaşi

clădire cu domnul profesor. Prietenia noastră a fost sinceră, profundă şi
de durată, am văzut ieşind la lumină multe cărţi, am văzut cum punea în
ordine fişele şi manuscrisele, cum le corecta şi relua materialele, asaltat
de multe îndoieli.
În acei ani am discutat mereu în seri contradictorii, în timpul
iernii, seratele se desfăşurau în casă, primăvara şi vara, în plimbările
noastre, într-un oraş făcut pentru ca să te plimbi şi să discuţi, cum era
Iaşul.
Am văzut născându-se multe cărţi, dar acum, după publicarea
lui Anti-Gog, îmi dau seama că în discuţiile noastre era întotdeauna
prezentă umbra unui manuscris, am vorbit şi discutat de o singură carte
şi acum înţeleg cum, de multe ori, de-a lungul acelor discuţii, rolurile se
inversau până a nu se distinge care dintre noi era Gog şi care Anti-Gog.
În faţa mea atunci profesorul A1. Husar era un filosof care
oscila sau mai bine zis pendula între Kant şi Hegel şi mai precis între
critica judecăţii şi filosofia spiritului; în orice caz era temeinic
susţinător al unui realism metaforic, în mod permanent ispitit de
înăuntru şi de realitatea istorică, de un alt tip de realism, în întregime,
relativ şi pragmatic, de care eu, personal, mă făceam uneori susţinător
din punct de vedere al unui iluminism negativ cu dorinţa mărturisită
acum a totalităţii.
După o îndelungată uitare, până a dispărea din antologiile şi
textele de şcoală, în ultimii ani au fost republicate operele lui Papini.
Destinul lui Papini este singular şi de asemenea ecoul său în cultura
română, unde se pare că opera lui Al. Husar e o mărturie că această
influenţă a lui Papini nu s-a stins.
Papini a fost demolatorul constant, spărgătorul de geamuri,
cum a fost denumit, demolatorul constant al tuturor miturilor
triumfaliste, fie că erau filosofice, politice, umane, epistemologice, în
prima jumătate a sec. XX.
Acum, Papini suscită interesul în ceea ce este numită societatea
post modernă şi post ideologică, societatea de la sfârşitul oricărui

24
proiect şi a oricărei previzibilităţi, şi a oricărei utopii, societatea de la
sfârşitul centralităţii subiectului în sens filosofic şi a fracturării sale.
În această realitate, şi mereu dându-i dreptate lui Gog, apare o
carte Anti-Gog, care, dincolo de a insera dreptul dezbaterii intelectuale,
pare a realiza ultima dorinţă a lui Papini exprimată în ultima carte,
înainte de a muri.
Ultima frază a lui Papini: ”Eu sper că Dumnezeu mă va mântui
în ciuda tuturor erorilor mele să ajung în ultima zi cu un suflet integru”.
Foarte probabil în noi există un Gog care se confruntă cu un
Anti-Gog sau invers.
Profesorul Al. Husar a demonstrat cu această carte capacitatea
de a fi cucerit o bătălie pentru un suflet integru, oferindu-ne, dincolo de
convingeri şi de discuţii pe care opera le ridică, o speranţă.

25
M. Crihană – Anti-Gog, de Al. Husar

Îmi este foarte greu să mă refer la apariţia de azi a domnului

profesor.
Domnul profesor este şi el emoţionat, emoţia se transmite, ea se
poate traduce ca o umilinţă faţă de semeni, adică tu eşti ”firişorul de
nisip care zboară de colo, colo - Al. Husar”.
Această umilinţă ne stă bine tuturor.
Profesorul Al. Husar este în cultura română o apariţie
deosebită. Îmi vine greu să mă opresc la un domeniu, deoarece în toate
a excelat. Când se lansează o carte, se naşte un copil al nostru, al
tuturor.
Domnul profesor Husar este un umanist, care înţelege să
îmbrăţişeze toate ramurile, în ceea ce priveşte interpretarea şi creaţia.
Domnul profesor Bulgăr aminteşte mai multe laturi ale
personalităţii domnului profesor Husar, dar a scăpat din vedere faptul
că el este şi poet.
Opera profesorului Husar este vastă şi scrisă sub semnul
calităţii estetice, trebuie să scrii frumos ca să placi, iar domnul profesor
are această şcoală solidă şi ne-a învăţat şi pe noi să trăim tot timpul sub
semnul adevărului, sub semnul frumosului.
Nu este uşor, apar astăzi cărţi care nu ţin cont de aceste
deziderate, sau dacă vreţi de unul singur care le include pe toate, şi de
aceea îl felicit pe domnul profesor că are această viziune totală asupra
întregului, care nu scapă din vedere cele trei laturi ale gândirii şi simţirii
omeneşti.
Un volum de poezii (cred că nu vă aşteptaţi ca la lansarea cărţii
unui estetician să vin cu un volum de poezii).
O poezie care aş îndrăzni să spun că este ca o fabulă, Năvala
lăcustelor:
”Au vuit lăcustele,
Cenuşii ca pustele
Multe ca atuncea,
Când trăia Neculcea.. . ”
O poezie de dragoste deosebită este Canticum sacrum:
”Femeie bună, adevărată,
Vino odată!

26
 O femeie bună, adevărată.
Poate nici n-am iubit niciodată.”
Unii scriitori din ziua de azi ocupă un firmament exterior (ceva
ce străluceşte şi se vede de departe), domnul profesor este un scriitor de
firmament interior (lăuntric).
Dar, eu vă asigur că acel firmament lăuntric este mai puternic
decât celălalt...

27
 Marilena Rotaru – Anti-Gog, de Al. Husar

Îmi exprimam îndoiala faţă de energia care s-a cheltuit în

scrierea acestei cărţi, şi după bucuria extraordinară pe care mi-a
provocat-o, mi-am pus întrebarea ce-o să mai scrie în continuare şi a
venit răspunsul domnului profesor şi regretul meu că în emisiunea de
ieri nu am pus faţă în faţă şi cele două motouri (ale lui Papini şi ale
domnului Husar).
De aici, probabil, Anti-Gog, poate dacă am fi explicat pe
îndelete lucrurile, lumea ar fi fost mai informată.
M-am gândit după emisiune că după ce a scris Gog, Papini,
copleşit de toate aceste păcate ale veacului, pe care le-a arătat, asupra
cărora a pus accentele foarte apăsat, a mai scris o carte care s-a numit
Diavolo (care a fost sancţionată de Vatican).
Acest paralelism sper ca domnul profesor să-1 ducă mai
departe, până în pânzele albe, şi să scrie o carte şi despre iubire şi
Dumnezeu.
”Cu modestia-ţi exemplară,
Un Anti-Gog ai zămislit.
Papini s-a născut a doua oară,
Privindu-ţi replica uimit.”
(epigramă de Adela Iancu Becleanu,
prim redactor al cărţii Ideea
europeană)

28
Al. Husar

Fericirea mea ar fi fost dacă Papini ar fi trăit să-i pot trimite

cartea şi să fie chiar tradusă în italiană.
Am avut norocul să trăiesc 40 de ani de la prima clipă de când
m-am gândit la această carte.
Mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a dat această vreme, în care
cartea a putut să apară. Nu ar fi putut să apară cu 3 sau 5 ani înainte.
Manuscrisul ei stătea închis în arhivele statului de la Năsăud, unde
fişele mele aveau siguranţa că nu pot fi violate de nimeni şi îmi
asigurau liniştea sufletească, pentru că, dacă ar fi fost descoperite,
soarta mea nu ar fi fost aceea de a vă vedea astăzi aici.
Ţin să mulţumesc din tot sufletul înalţilor mei prieteni,
domnului profesor Bulgăr, care deşi critic literar, istoric, astăzi s-a
dovedit un hermeneut, un analist, un gânditor.
El m-a privit într-o optică mult mai largă decât aceea de istoric
literar şi pentru asta îi sunt profund îndatorat.
A privit cartea cu simpatie, cu ceea ce numim noi în estetică,
empatie, şi pentru aceasta îi mulţumesc.
Facem parte din aceeaşi generaţie, din rândurile căreia noi nu
uităm şi păstrăm recunoştinţă unor prieteni ca I. Şiugariu, Coriolan
Gheţie şi celorlalţi, în mijlocul cărora ne-am format şi cărora le datorez
orientarea mea spre Papini, în direcţia acestei replici pe care o pregătesc
de atâtea decenii.
Mulţumesc colegului, un foarte bun prieten al românilor, un
gânditor, Onofrio Cerbone. A mărturisit şi a spus despre carte lucruri la
care nu mă aşteptam, înţelept, lucid, înţelegător. Şi-i mulţumesc
doamnei Sanda Anghelescu, care a găsit replica sa în limba română,
atât de prompt şi atât de inspirată.
Sunt aproape strivit, umilit de vorbele care s-au spus, a căror
căldură le-o înţeleg şi le explic prin prietenie şi nu atât prin analiza rece
şi severă.
Mă recunosc în Anti-Gog, nu am încotro, şi, trebuie să
mărturisesc, am pus în această carte poate mai mult decât credeţi din
fiinţa mea.
Datorez cerului recunoştinţă că m-am întâlnit cu un scriitor,
care mi-a oferit până la urmă prin revers cunoaşterea unei epoci şi

29
înţelegerea ei.
Sunt fericit după atâţia ani, de când cultiv această carte în
clipele grele ale vieţii mele, şi – înţeleg – cerul m-a răsplătit cu prezenţa
dumneavoastră. Sunt sigur că aceşti oameni din Anti-Gog urmăresc
acelaşi ţel al înnobilării şi spiritualizării omului, la un nivel superior al
evoluţiei unei civilizaţii, spre o ţintă pe care o dorim cu toţii.
Nu am să uit nici o clipă să mulţumesc doamnei Marilena
Rotaru pentru binecuvântarea acestei cărţi, căci elanul ei, vocea, mâna
ei s-au aşternut asupra destinului ei şi, sunt convins, într-un ceas bun.
Nu pot să închei fără să mulţumesc Editurii Agora care, cu o
promptitudine şi o disponibilitate surprinzătoare, cu un interes asupra
cărţilor cu mare risc, a înţeles că trebuie să meargă pe o singură cale,
aceea a înălţării omului, a educării unui public care trebuie orientat pe o
linie superioară. Vă felicit şi vă sunt profund recunoscător pentru
sensibilitatea pe care aţi avut-o pentru această carte, pentru
promptitudinea cu care i-aţi dat drumul în lume.
Fie ca soarta să vă răsplătească pentru acest efort.
Vă mulţumesc.

Cuvinte rostite de autor cu prilejul lansării volumului Anti-

Gog, la Târgul de Carte, Bucureşti, 1996 (Înregistrare audio)

30
 Lucian Săcrieru

Date biobibliografice

HUSAR, ALEXANDRU s-a născut 26 aprilie 1920, Ilva Mare,

jud. Năsăud. A urmat studiile liceale la ”George Coşbuc” din Năsăud,
Facultatea de Filosofie şi Litere, specialitatea filosofie, de la
Universitatea din Bucureşti. Obţine licenţa în estetică şi critică literară
(1945). Este doctor în filosofie din 1972. A fost profesor la Liceul din
Năsăud, apoi arhivist la Arhivele Statului din acelaşi oraş (1946-1950).
În perioada anilor 1951-1959, asistent la catedra de filosofie, apoi la cea
de istorie de la Universitatea din Cluj. Se transferă la Iaşi unde cunoaşte

31
toate treptele ierarhice de învăţământ superior la Universitatea ”Al. I.
Cuza”. A fost preşedinte al Comitetului de cultură şi artă al judeţului
Iaşi, secretar al Asociaţiei Scriitorilor Iaşi. Este preşedinte al Comisiei
de Istoria şi Teoria artei, filiala Iaşi a Academiei. În 1975-1976,
profesor asociat la Universitatea San Marcos din Lima (Peru). Ţine
numeroase conferinţe în ţară şi străinătate. Debutează cu versuri şi note
de călătorie în reviste din Năsăud. De-a lungul timpului, colaborează la
numeroase reviste de specialitate (Analele ştiinţifice ale Universităţii
”Al. L Cuza” Iaşi, Limba şi literatura română, Revista de filosofie,
Revista de istorie şi teorie literară), reviste literare şi culturale
(Convorbiri literare, Iaşul literar, Secolul XX, Cronica, Luceafărul,
Ateneu, Dacia literară, Revista română, Steaua, Viaţa, Viaţa
Românească etc.). Publică volumele Dincolo de ruine, Cetăţi
medievale (1959), Întoarcerea la literatură (1978), Ars Longa
(1980), Metapoetica. Prolegomene (1983), Izvoarele artei (1988),
Irenikon (versuri, 1990), Ideea europeană (1993), Lecţiile istoriei
(1995), Anti-Gog (1996), Periplu prin memorie (1998), Cetăţi de pe
Nistru, în colaborare (1998), Mioriţa, de la motiv la mit (1999),
Întoarcerea la literatură (2000), Poeme de odinioară (2000), Pro
Eminescu (2001), Tradiţii naţionale în estetică şi filosofia artei
(2001). Deţine Premiul Academiei Române (pentru Metapoetica,
1985), Premiul Uniunii Scriitorilor (1995), Premiul Salonului de Carte,
laşi (1993), Premiul Salonului de Carte, Chişinău (1995), Premiul de
excelenţă acordat de Asociaţia Scriitorilor Iaşi (1999). Din 1985, este
membru corespondent Academia internationalis de hortis et naturabilus
prospectibus, Roma, în anul 2000 1BC Cambridge îi oferă The
Twentieth Centwy Award for Achievement. Un an mai târziu, este
declarat International Personality of the Year 2001. După un an, prin
Decret prezidenţial i se conferă Ordinul Naţional ”Serviciul credincios”
în grad de ofiţer (2002). Este membru al Uniunii Scriitorilor din
România. Traduce din lirica franceză, italiană, spaniolă, latino-
americană, engleză şi germană. Cultura şi învăţământul ieşean îi
datorează mult profesorului, scriitorului, esteticianului şi filosofului Al.
Husar.

După Nicolae Busuioc - Scriitori şi publicişti ieşeni

contemporani, Dicţionar, Ed. Vasiliana
'98, Iaşi, 2002

32
 Activităţi. Participări. Prezenţe. Aprecieri

• În ţară

Debutează, ca elev, cu Note de călătorie, în Anuarul Liceului

”George Coşbuc” din Năsăud, iar cu poezie, în Solia (Rebrişoara -
Năsăud) şi în Vatra (Năsăud), în 1937,cu proză, la revista Vatra (în
1937 şi 1939), cu poezie şi eseu în Curierul elevilor năsăudeni (1938)
şi în Răboj năsăudean (1939).
În 1937, secretar, în 1938, vicepreşedinte, în 1939, preşedinte
al Societăţii de lectură ”Virtus romana rediviva” a elevilor Liceului din
Năsăud, totodată, preşedinte al Asociaţiei ”Prietenii ştiinţei” şi membru
al societăţii ”Congregaria Mariană”, elevul Alexandru Husar participă
cu studii şi comunicări în cadrul acestora.
Ca student (1939-1945), colaborează cu poezie, traduceri şi
eseu la Decalogul, cu eseu, la Meşterul Manole, cu proză, la Curentul
literar, iar la revista Albatros, cu poezie (traducere), la Universul
literar, cu poezie şi eseu, la Tribuna (Braşov), cu eseu şi recenzii, la
Pagini literare (Turda), cu poezie şi eseu, la Revista Fundaţiilor
Regale, cu însemnări, la Pământul Românesc, cu eseu, Vestul
(Timişoara) şi Voinţa Transilvaniei, cu poezie.
Devine membru al asociaţiei AGRU şi al cenaclului studenţesc
Collegium de la căminul Asistenţa Universitară.
La 1 octombrie 1945 este angajat ca profesor de limba şi
literatura română şi de filosofie la Liceul din Năsăud, unde a predat la
toate clasele, iar disciplinele filosofice (istoria filosofiei, psihologia,
sociologia, logica, etica), economia politică, dreptul şi - paralel - limba
franceză şi filosofia, la Liceul de fete din acelaşi oraş.
Ocupă şi postul de arhivist, începând cu data de 1 septembrie
1946, la Arhivele Statului din Năsăud (fiind absolvent al Şcolii
Superioare de Arhivistică şi Paleografie din Bucureşti), calitate în care
va contribui la îmbogăţirea şi organizarea întregii arhive. (De altfel,
încă din 1945, el a lucrat voluntar la salvarea fondului arhivistic răvăşit
de trupele horthyste în retragere.) Iniţiază şi organizează valorificarea,
în cadrul unor expoziţii permanente, a materialului arheologic, istoric şi
etnografic aparţinând aceleiaşi direcţiuni a Arhivelor Statului până la

33
înfiinţarea muzeului din Năsăud ca instituţie aparte şi a trecerii
întregului inventar la Aşezămintele Culturale.
În tot acest timp ţine conferinţe sau lecţii publice cu varii
ocazii, lansează şi pregăteşte proiectul redactării unor manuale de
istoria literaturii române pentru şcolile medii.
În martie 1950, este transferat la Direcţia Arhivelor Statului din
Cluj, unde, între anii 1946 şi 1947 şi 1947 şi 1948 urma frecvenţa la
doctorat în filosofia culturii şi estetică, la Lucian Blaga şi Liviu Rusu.
Paralel cu o intensă muncă de depozit, va îndeplini şi numeroase
deplasări în diferite centre arhivistice din Transilvania ale căror
depozite depindeau de Direcţia regională a Arhivelor Statului Cluj
(Carei, Satu Mare, Baia Mare, Gheorghieni, Odorhei, Miercurea Ciuc,
Târgu Secuiesc, Sfântu Gheorghe etc.), muncă începută, de altfel, la
Direcţia Arhivelor Statului din Năsăud. Are astfel posibilitatea să
cerceteze arhivele maramureşene şi arhivele vechi mai importante din
fosta regiune Rodna. La Direcţia Arhivelor Statului Cluj lucrează la
clasarea materialului mai multor fonduri arhivistice şi la regestarea
documentelor de limba germană şi latină din Arhiva oraşului Baia Mare
(aflată aici), traduce o lege a Arhivelor Statului din limba germană şi
organizează două expoziţii documentare, de mare interes privind istoria
Transilvaniei medievale.
La data de 17 februarie 1951 e numit asistent la Facultatea de
Filosofie a Universităţii ”Victor Babeş” din Cluj. În această calitate
adună material pentru un curs de Istoria filosofiei moderne şi ţine
lecţii de Filosofia Renaşterii, la catedra condusă de prof. D. D. Roşca.
În toamna anului 1952, desfiinţându-se Facultatea de filosofie a
Universităţii din Cluj, Al. Husar e încadrat la Facultatea de Istorie a
aceleiaşi Universităţi, unde a funcţionat ca asistent la Catedra de Istorie
a României, alături de prof. Ştefan Pascu şi prof. David Prodan. Ţine
seminarii de Istoria medie a României la anul II şi seminarii speciale la
anul IV, lecţii de metodica predării istoriei şi lecţii la cursul general de
Istoria României (despre Ştefan cel Mare şi Petru Rareş), lecţii de
paleografie română etc. În vara anului 1953, ia parte la campania de
săpături arheologice de la şantierul Moreşti; adună material în vederea
unei Crestomaţii de texte privind istoria medie a României. În 1959
publică lucrarea Dincolo de ruine (cetăţi medievale), în colecţia
„Pagini de istoria patriei” a Editurii Tineretului.
În aceeaşi perioadă colaborează la ziarul Făclia cu articole

34
despre Dimitrie Cantemir, Ştefan cel Mare, Răscoala lui Horia, Cloşca
şi Crişan, Muzeul memorial ”Avram Iancu”, Muzeele din Cluj, Muzeul
Ion Pop-Reteganul, Muzeul memorial ”Emil Isac” şi articole despre
George Coşbuc, Liviu Rebreanu, Magda Isanos şi Ştefan Luchian. Îşi
face reintrarea în literatură, după un deceniu de tăcere, cu traduceri de
poezie publicate în Scrisul Bănăţean şi în Luceafărul de ziuă.
Transferat la catedra de literatura română a Universităţii din
Iaşi, în noiembrie 1959, Al. Husar revine efectiv la literatură. Publică,
începând de acum, studii, recenzii şi diverse articole, studii de istorie şi
critică literară sau poezii, traduceri, iar, în anii din urmă, proză şi eseu,
în reviste (Iaşul literar, Viaţa Românească, Ateneu, Luceafărul, Secolul
20, Convorbiri literare, Cronica, România literară, Manuscriptum şi
altele) sau în volume (la editurile Univers, Minerva, Junimea, Institutul
European, Spiru Haret, Cronica ş.a.).
La Universitatea ieşeană predă studenţilor de la toate secţiile
(română, franceză, engleză, germană, rusă) cursuri generale şi speciale,
succesiv, între care:
• Cursuri generale
- Introducere în ştiinţa literaturii (studenţilor secţiei română
istorie şi română-pedagogie)
- Istoria ideilor estetice (anul V franceză)
- Teoria literaturii (anul V română)
- Istoria literaturii universale (studenţilor de la fără frecvenţă)
- Bazele esteticii (anul IV franceză-rusă, germană, română,
engleză)
- Istoria critică a esteticii (anul IV toate secţiile)
- Cele şapte arte (anul IV, toate secţiile)
• Cursuri speciale
- Curs special de poezie română contemporană (anul V română)
- Curs special Tudor Arghezi (anul IV română)
- Conceptul de poezie în literatura română (anul V română)
- Istoriografie şi critică literară (anul IV română)
- Posteritatea ”Daciei literare” (anul IV română)
- Critica literară (anul IV română)
- Teoria artelor plastice şi literaturii (anul IV română-franceză)
- Curs special de stilistică (anul IV română)
- Imaginea artistică (anul IV română)
- Genuri şi specii literare (anul IV română)

35
 - Probleme fundamentale ale artei (anul IV toate secţiile)
- Curs special de poetică (anu11V germană)
În toamna anului 1960, este încadrat, prin cumul, la Catedra de
filosofie a Universităţii din Iaşi (unde a funcţionat până în 1964) şi a
predat cursul de Istoria esteticii studenţilor anului IV-V filosofie.
Paralel, ţine an de an comunicări la sesiunile ştiinţifice ale
Universităţii (Omul în lirica lui Demostene Botez, Poetul în
concepţia lui Mihai Beniuc, Posteritatea ”Daciei literare”, Epitetul
arghezian, George Coşbuc - Poetul, Magda lsanos). Colaborează la
principalele reviste de specialitate din Iaşi, Analele ştiinţifice ale
Universităţi şi Buletinul Filialei Academiei (Studii şi cercetări
ştiinţifice), şi la cele din ţară, Buletinul Societăţii de Ştiinţe Istorice şi
Filologice, Limbă şi literatură, Studii si articole de istorie, Revista de
istorie si teorie literară, Revista de Filosofie, cu studii de estetică şi
teoria literaturii, istorie literară etc.
În acord cu planul de cercetare al Catedrei (Monografia
”Daciei literare”, Curente şi publicaţii ieşene etc.) a scris despre
gândirea românească în estetică, învăţământul şi istoria esteticii la
Universitatea din laşi, despre gândirea estetică a unor scriitori ca Mihail
Sadoveanu, Mihai Eminescu, George Topârceanu, Otilia Cazimir sau
gânditori ca Ştefan Odobleja, I. Găvănescu, Eduard Gruber, Dimitrie
Gusti ş.a. A cercetat, de asemenea, problematica (sau viziunea) culturii
şi civilizaţiei noastre în concepţia unor scriitori şi gânditori români ca
Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, A. D. Xenopol, Eugen Lovinescu,
Lucian Blaga ş.a. în vederea realizării unei lucrări cu titlul Noi şi
Europa, apărută sub titlul Ideea europeană, în 1993, la Iaşi.
În cadrul unor sesiuni ştiinţifice ale Institutului de istorie şi
teorie literară ”G. Călinescu” sau ale Institutului de Filosofie al
Academiei Române a prezentat comunicări ca Structură şi strat, la
consfătuirea cu tema ”Metodologia istoriei şi criticii literare” (30
octombrie 1966) şi ”Metoda dialectică în studiul literaturii” (1966).
Pe linia Societăţii de Ştiinţe istorice şi filologice (ulterior
Societatea de ştiinţe filologice) participă la sesiunile ştiinţifice din ţară
cu diverse comunicări: Comicul lui Caragiale (Iaşi, 1962), Eminescu
azi (Botoşani, 1963), Eminescu despre artă (Bacău, 1963), Cultura
lui Coşbuc (Năsăud, 1966 şi Cluj, acelaşi an), Poziţia lui Maiorescu
în problemele culturii naţionale (laşi, 1967), Lumea lui Bacovia
(Bacău, 1967), Rolul lui Kogălniceanu (Bucureşti, 1968), C. Negruzzi

36
şi problemele culturii naţionale (Suceava, 1968) etc.
Cu prilejul ediţiei a III-a şi a V-a a Festivalului de poezie
”Mihai Eminescu” din Iaşi, în cadrul sesiunii dedicate creaţiei
eminesciene, prezintă comunicările Noi şi Eminescu, Emineseu în
epocă.
La „Zilele culturii călinesciene”, ediţia a VIII-a, a prezentat
lucrarea G. Călinescu, clasic?, susţinută cu prilejul deschiderii festive
a sesiunii.
La Zilele ”Mihail Sadoveanu”, ediţia a VI-a (Paşcani, 5
noiembrie 1977), a susţinut comunicarea Autohtonie şi europenism în
opera lui Mihail Sadoveanu. La ediţiile următoare, a prezentat, de
asemenea, comunicări, precum: Dascălul Deceneu, Hanu Ancuţei,
Baltagul ş.a., la Iaşi, Paşcani, Roman, Fălticeni etc.
O vreme, secretar al secţiei de literatură a Consiliului Regional
Iaşi a SRSC, Al. Husar a ţinut conferinţe cu succes la public despre
Dezvoltarea ştiinţei şi culturii în România, Centenarul Universităţii
din Iaşi, Mihail Sadoveanu, Lirica patriotică a lui Mihai Beniuc,
Tudor Arghezi, Otilia Cazimir. De asemenea, la Iaşi şi în diferite
localităţi din Moldova (Slănic, Ruginoasa, Vaslui, Huşi, Tecuci, Vatra-
Dornei, Piatra Neamţ, Bacău, Hârlău), ca şi în perioada clujeană (la
Cluj, Sighet, Gherla, Bistriţa, Năsăud, Tg. Mureş, Baia-Mare etc.) a
ţinut conferinţe pe teme de istoria patriei sau de istoria literaturii
române şi universale.
În cadrul Universităţii Populare a conferenţiat, la Iaşi, Vaslui şi
Bucureşti, în ciclul ”Momente din istoria patriei noastre”, despre
Cultura română în secolul al XVIII-lea, Războiul de independenţă, A.
D. Xenopol, M. Eminescu, G. Coşbuc, Octavian Goga etc.
La Casa Tineretului, la ”Clubul Artelor”, a ţinut conferinţe cu
proiecţii despre arta modernă şi contemporană, în special despre
Impresionism, despre Lucian Blaga etc.
În 17 iulie 1972 îşi susţine teza de doctorat la Facultatea de
Filosofie a Universităţii din Bucureşti, iar în 5 iunie 1973 i s-a eliberat
diploma de doctor în Filosofic. Din acelaşi an e numit conferenţiar la
Universitatea ieşeană.
Conduce catedra de literatură universală până la contopirea ei
cu catedra de limba română.
Între 1975 şi 1976, este numit profesor asociat la Universitatea
de Stat San Marcos Lima (Peru), unde a ţinut cursuri de limbă,

37
literatură şi istoria românilor. Începând cu 5 decembrie 1975 susţine un
ciclu de conferinţe despre poezia română, cu deosebire despre poezia
lui Eminescu, George Bacovia, Lucian Blaga şi Tudor Arghezi, la
Institutul Naţional de cultură din Lima. În 19 martie 1976, sub
auspiciile Consiliului districtual Lince (Lima) şi ale Ambasadei
Române din Lima, în cadrul actului cultural ”Omagiu primei Uniri a
poporului român” conferenţiază pe tema La Union del pueblo
rumano, realizada por el Principe Miguel el Valiente.
În 1976, în colaborare cu Dora Bazan, profesor la catedra de
romanistică a Universităţii San Marcos, traduce din poezia lui Lucian
Blaga. În acelaşi an publică în presa peruană articole despre sculptura
lui Brâncuşi.
Întors în ţară, susţine, în cadrul Colocviului consacrat
aniversării a 160 de ani de teatru românesc (11-12 decembrie 1976),
comunicarea cu titlul Teatrul românesc şi conştiinţa de sine.
La simpozionului ”Mihai Codreanu în faţa timpului”, organizat
de Filiala Iaşi a Academiei (26 ianuarie 1977), expune prelegerea
Elemente filosofice în sonetul lui Mihai Codreanu.
În ciclul Prelecţiunilor populare ale Junimii (Casa Pogor), cu
prilejul sesiunii ”Ion Creangă”, prezintă comunicarea cu titlul
Paremiile lui Creangă.
Cu prilejul festivităţilor prilejuite de bicentenarul Liceului
pedagogic din Năsăud (27 mai 1977) prezintă comunicarea Sandu
Manoliu în conştiinţa contemporanilor.
În acelaşi an, la Institutul Politehnic, la Institutul agronomic din
Iaşi conferenţiază despre Războiul de Independentă şi despre Prima
monografie românească apărută la Graz (opera unor dascăli
năsăudeni) cu prilejul centenarului lndepcndenţei de stat a României.
Cu prilejul simpozionului organizat de oraşul Tg. Neamţ în colaborare
cu Societatea ”Mihai Eminescu” din Freiburg, prezintă comunicarea
Idei actuale în prima monografie a Războiului pentru Independeţă
a României.
La aniversarea ”Tudor Vianu” din 13 decembrie 1977, în
cadrul Societăţii de ştiinţe filologice, susţine comunicarea Etic şi
estetic În viziunea lui Tudor Vianu, publicată în volumul
Întoarcerea la literatură.
În mai 1978, participă la manifestările prilejuite de dezvelirea,
la Bistriţa, a statuii poetului George Coşbuc, prezentând comunicarea

38
Centenarul Coşbuc, iar la sesiunea ”Primăvara arădeană” (7-13 mai
1978), este prezent cu lucrarea Octavian Goga şi Unirea. Iar la ”Zilele
Sadoveanu”, ediţia a VII-a (3-5 noiembrie), printr-o altă comunicare:
Evocări - momente din viaţa lui Mihail Sadoveanu, susţinută.
la Casa memorială din Vânători Neamţ. Participă la „Colocviul naţional
de poezie” de la Iaşi, inclusiv la unele şezători literare organizate cu
acest prilej.
Timp de 15 ani este preşedinte al Societăţii de Ştiinţe istorice şi
filologice, ulterior al Societăţii de Ştiinţe Filologice (3 ani), unde
desfăşoară o activitate susţinută.
Din 17 februarie 1968, este numit preşedinte al Comitetului de
cultură şi artă al judeţului Iaşi (până la data de 1 noiembrie 1972, când
este eliberat, la cerere, din această funcţie pentru a prelua conducerea
Catedrei de literatură universală). În această calitate, organizarea
Festivalului de poezie ”Mihai Eminescu” la Iaşi, susţine reluarea
prelecţiunilor populare ale Junimii, ca şi organizarea Muzeului
Literaturii, şi a Muzeului Teatrului Naţional din laşi, a Casei memoriale
”Otilia Cazimir”, a Casei memoriale „Costache Negruzzi” de la
Trifeşti, a Muzeului ”Mihail Kogălniceanu”, a Muzeului ”Dimitrie
Anghel”, a Casei „Dosoftei”, a Casei memoriale „Mihai Codreanu”
(Vila „Sonet”) şi demarează proiectul fondării la Ruginoasa a Muzeului
”Al. I. Cuza”.
După înfiinţarea Filialei Academiei Române (11 decembrie
1984), în calitate de membru şi curând (după prof. George Pascu)
preşedinte al Comisiei de istoria şi teoria artei, prezintă comunicări în
cadrul ”Zilelor academice ieşene” sau al unor sesiuni ştiinţifice şi
simpozioane organizate de aceasta, precum: Locul lui Constantin
Stere în cultura românească (Simpozion „C. Stere”, 1987), Orientări
moderne în interpretarea textului literar (13-14 noiembrie 1987),
Tradiţie şi inovaţie în analiza operei literar-artistice (26 noiembrie
1988), ”Dacia literară” în cultura natională (Simpozionul ”Dacia
literară” - 150 de ani de la apariţie, 21 aprilie 1990), Ideea unităţii
naţionale în cultura şi arta românească (1992), Arta românească în
perioada interbelică (1993), Valori universale ale literaturii şi artei
româneşti şi Arta lui Constantin Brâncuşi (1994). La ”Zilele
academice ieşene”, din 25 octombrie 1990, prezintă comunicarea Titu
Maiorescu în cadrul culturii naţionale. Contribuie, an de an, la
organizarea sesiunilor ştiinţifice ale Comisiei, uneori în colaborare cu

39
Institutele ”Al. Philippide” şi ”A. D. Xenopol”. Cu concursul secţiei
respective a Academiei Române, se preocupă de organizarea unor
acţiuni paralele în municipiul Bacău, în colaborare cu Centrul
Internaţional de Cultură ”George Apostu” Bacău şi Universitatea
”George Bacovia” din Bacău, uneori cu invitaţi din ţară şi specialişti de
prestigiu din Cernăuţi şi Moldova de peste Prut.
În cadrul seriei lunare Prelegerile Academiei, susţine, la data
de 29 ianuarie 2005, conferinţa Un nou ideal (cf. Academica, revistă de
ştiinţă, cultură şi artă editată de Academia Română. Anul XV, nr. 35
(172) februarie 2005, p.77).
Membru al Uniunii Scriitorilor din România, o vreme secretar
al Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi, membru al Colegiului redacţional al
revistelor de literatură şi cultură, apărute în aceşti ani - Symposion
(Braşov), Viaţa (Iaşi), Revista V (Focşani) - colaborator al revistelor de
profil din Iaşi, Bucureşti, Cluj, Năsăud, Focşani, Bacău şi din Chişinău
(Republica Moldova), Al. Husar este o prezenţă activă în viaţa literară
şi culturală a ţării.

• În străinătate

− 1-23 octombrie 1964 la Moscova; 23 octombrie - 19 noiembrie, la

Leningrad; 19-30 noiembrie la Kicv – participare, în cadrul
programului de colaborare culturală al Ministerului Învăţământului
− 4-18 noiembrie 1969 - vizită în Italia (Roma, Segni, Veneţia,
Florenţa, Napoli etc.), prin Consiliul de Stat pentru cultură şi artă al
Ministerului Culturii
− 1970 - Bursa DAAD Deutsche Akademische Austauchdienst
(München, Heidelberg, Tübingen)
− 28 august - 2 septembrie 1972 - participă la cel de al VII-lea
Congres Internaţional de Estetică, Bucureşti, unde prezintă
comunicările Die Metapoetik şi L'Esthétique dans une impasse
− 30 august - 3 septembrie 1976 - participă la Congresul Internaţional
de Estetică din Darmstadt, ediţia a VIII-a, expunând comunicarea
Art et language
− 11-14 octombrie 1977 - participă la Colocviul ”Ideea Independenţei
de stat a României în conştiinţa europeană” (Freiburg), prezentând

40
 comunicarea Eminescu şi Independenţa de stat a României 2-6
iulie 1979; participă la cel de-al II-lea Congres al Asociaţiei
Internaţionale de Semiotică, Viena, susţinând comunicarea
Symbole et signe dans l'art.
− 25-31 august 1980 - participă la al IX-lea Congres Internaţional de
Estetică organizat la Dubrovnik (Iugoslavia), prezentând
comunicarea Techné et Poiesis (publicată în Actele Congresului)
− august 1983 - călătoreşte în Bulgaria, Grecia, Turcia
− 1985 - participă la Festivităţile Kochanovski de la Lublin (Polonia)
− august 1985 - participă la Conferinţa internaţională de estetică de la
Cracovia
− iulie-august 1985 - călătoreşte prin Italia, Germania şi Cehoslovacia
− 17-24 noiembrie 1987 - ca preşedinte al Comisiei de Istoria şi
teoria artei a Academiei Române Filiala Iaşi, în cadrul prevederilor
acordului de colaborare dintre Academia Română şi Academia
Ungară de ştiinţe, a efectuat o deplasare în Ungaria pentru
documentare
− iunie 1990 - mai 1991 - deplasări în Republica Moldova
− 1992 - Este invitat de Institutului de relaţii cu străinătatea din
Stuttgart la conferinţa pe tema Eminescu în conştiinţa europeană
− 9-26 octombrie 1995 - la invitaţia Asociaţiei Culturale Române din
Aachen şi a Centrului Român de Cultură din Köln, susţine o
conferinţa despre Vintilă Horia şi prezintă Ideea Europeană

• Distincţii

− 13 august 1969 - i se conferă Ordinul Muncii, clasa a III-a

− februarie 1982 - Revista noastră (la 70 de ani de la fondare şi 10
ani de la reluarea tradiţiei, redactor-şef prof. Petrache Dima) îi
conferă Diploma de onoare pentru contribuţia adusă la apariţia
acesteia
− 2 octombrie 1985 – i se acordă Premiul Academiei Române
”Bogdan Petriceicu Hasdeu” pentru lucrarea Metapoetica
− 31 decembrie 1985 - i se comunică alegerea sa ca membru
corespondent al Academiei Internationalis de Hortis et Naturalibus
Prospectibus din Roma
− 1987 – i se înmânează Medalia revistei ”Convorbiri literare”, cu

41
 prilejul împlinirii a 120 de ani de existentă a revistei
− 22 ianuarie 1990 - Uniunea Scriitorilor din România (preşedinte al
juriului Florin Muscalu) îi acordă o Diploma cu prilejul aniversării
a 5 ani de existenţă a Revistei V
− 30 ianuarie 1992 - Arhivele Statului (director general Ion Scurtu) îi
acordă Diploma de onoare cu prilejul împlinirii a 160 de ani de la
înfiinţarea Arhivelor Statului ”pentru merite deosebite în păstrarea,
protejarea şi punerea în valoare a documentelor din fondul
arhivistic naţional al României”
− 21 mai 1993 - Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română
şi Cultura Poporului Român (Despărţământul Năsăud) îl declară
Membru de onoare
− 12-14 octombrie 1993 - Salonul Internaţional de Carte
Românească, ediţia a II-a, Iaşi, îi decernează Premiul ”Danaster”
pentru volumul Ideea Europeană
− 27 august 1994 - Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura
Română şi Cultura Poporului Român (preşedinte prof. univ.
Dumitru Acu) îl declară Membru de onoare
− 29 august 1994 - Societatea Culturală ”Ginta Latină” (preşedinte dr.
Vlad Bejan) îi conferă titlul Membru de onoare pentru promovarea
valorilor spirituale şi a demnităţii neamului românesc
− 2 decembrie 1994 - primăria oraşului Tg. Neamţ (primar ing.
Serafim Lungu) oferă Diploma de ”Cetăţean de Onoare” al
oraşului Tg. Neamţ
− 30 august - 1 septembrie 1995 – primeşte Premiul ”Hai să dăm
mână cu mână”, decernat pentru punerea în circuitul naţional a
lucrărilor şi autorilor de pe ambele maluri ale Prutului, la Salonul
Internaţional de Carte Chişinău, ediţia a IV-a, cu prilejul lansării
volumului Lecţiile Istoriei
− 29 septembrie 1995 - Consiliul Local Ilva Mare îi acordă Diploma
de ”Cetăţean de Onoare” al comunei Ilva Mare
− 14 octombrie 1995 - Consiliul local Maieru acordă o Diplomă lui
Al. Husar „în semn de preţuire a muncii dvs., din partea locuitorilor
comunei Maieru, jud. Bistriţa Năsăud”
− 2 noiembrie 1996 - Societatea Română de Radiodifuziune acordă
Diploma pentru merite deosebite în promovarea valorilor
radiofoniei româneşti d-lui Al. Husar (cu prilejul aniversării a 55 de
ani de la înfiinţarea Postului de Radio Iaşi)
− 30 mai 1997 - lansează volumului Anti-Gog la Muzeul Literaturii

42
 Române Iaşi, prezentat de Constantin Ciopraga, Gavril Istrate,
Mihai Ursachi
− 20 decembrie 1997 - Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura
Română şi Cultura Poporului Român, despărţământul Iaşi
(preşedinte prof. Areta Moşu), îi acordă diploma Astra ”în semn de
adâncă preţuire pentru interesul şi contribuţia sa la edificarea
culturii şi civilizaţiei româneşti, pentru dragoste şi devotament
dovedite faţă de România şi împlinirea Idealurilor Neamului”
− 9 mai 1998 - Fundaţia ”G. Coşbuc” Năsăud (preşedinte fondator
Ludmila Găzdac) îi acordă Diploma de Membru Fondator de
Onoare al Fundaţiei ”G. Coşbuc”
− 1998 - revista ”Limba Română”. Casa Limbii Române (redactor şef
Al. Bantaş) îi acordă Diploma pentru ”colaborare fructuoasă şi
contribuţie permanentă la promovarea limbii române”
− 22 ianuarie 1999 - Centrul Biografic Internaţional din Cambridge
(director general Nicholas S. Law) comunică proclamarea sa ca Om
Internaţional al Mileniului (International Man of the Millenium)
− 10 septembrie şi 26 noiembrie 1999 - Centrul Biografic
Internaţional (International Biographical Centre) Cambridge
(Anglia) (director general Nicholas S. Law) confirmă
nominalizarea sa ca International Man of the Year for 1999
− 31 decembrie 1999 - Centrul Biografic Internaţional Cambridge
anunţă nominalizarea sa ca Om internaţional pentru 2000/2001
− aprilie 2000 - Societatea culturală ”Plai mioritc” (preşedinte prof.
Ioana Irimia) îi acordă Diploma de onoare, având în vedere
”activitatea deosebită de susţinător al culturii şi unităţii românilor”
− 17 aprilie 2000 - Biblioteca ”Gh. Asachi” Iaşi organizează
Momentul aniversar ”Al. Husar - Ion Miloş”; având ca invitaţi pe
acad. Constantin Ciopraga, prof. univ. Gavril Istrate, prof. univ.
Dan Mănucă, criticul literar Ioan Holban, poetul Cassian Maria
Spiridon, criticul şi istoricul literar Victor Crăciun, poetul şi
publicistul Ioan Baba
− Biblioteca Judeţeană ”Gh. Asachi” (director prof. Nicolae Busuioc)
îi decernează Diploma de excelenţă pentru ”prestigioasa activitate
literară şi constanta colaborare cu instituţia noastră”
− aprilie 2000 - Institutul Naţional pentru Societatea şi Cultura
Română (preşedinte dr. Cătălin Bordeianu) acordă titlul de Membru
de onoare d-lui AI. Husar pentru ”întreaga activitate artistică,
culturală şi ştiinţifică depusă în slujba nobilelor idealuri ale

43
 propăşirii culturii şi civilizaţiei româneşti”
− 17 aprilie 2000 - Fundaţia Prietenii Palatului Culturii Iaşi conferă
titlul de Personalitate reprezentativă a Culturii Române, cu ocazia
aniversării zilei sale de naştere
− 15 mai 2000 - Întreprinderea editorial-poligrafică ”Ştiinţa”
Chişinău îi decernează Medalia comemorativă ”B. P. Haşdeu - 125
de ani de nemurire”, pentru merite deosebite în promovarea unei
imagini reale a valorilor spirituale susţinute în activitatea de
repunere în drepturi a adevărului istoric şi de combatere a falselor
adevăruri care macină spaţiile româneşti din afara ţării
− 20 mai 2000 - Senatul Universităţii ”Al. 1. Cuza” Iaşi (rector prof.
Dumitru Oprea) confirmă titlul de Professor Emeritus ”pentru
îndelungata şi valoroasa activitate didactică desfăşurată în cadrul
Facultăţii de Litere, pentru realizările şi contribuţiile importante în
domeniul esteticii, al teoriei şi istoriei literare”
− 25 mai 2000 - Liga Culturală pentru unitatea românilor de
pretutindeni (prof. univ. dr. docent Constantin Marinescu) îi
decernează Diploma de onoare pentru ”contribuţia adusă la
dezvoltarea relaţiilor cu românii de pretutindeni”
− 2 iunie 2000 - primarul municipiului Iaşi, dr. Constantiu Simirad,
oferă titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Iaşi, d-lui Al.
Husar pentru întreaga activitate culturală
− 6 octombrie 2000 - primarul oraşului Năsăud, ing. Dumitru
Mureşan, îi acordă titlul de Cetăţean de Onoare
− 14 octombrie 2000 - primarul municipiului Iaşi, dr. Constantin
Simirad, oferă Diploma de onoare cu medalia ”Pro amiciţia - Pro
fidelitate”
− 14 octombrie 2000 - primarul municipiului Iaşi îi acordă Premiul
Pogor, ediţia 2000, pentru ”excelenţă în activitatea culturală”
− 27-29 noiembrie 2000 - Biblioteca Judeţeană ”Nicolae Milescu
Spătarul” Vaslui (preşedinte al juriului Ovidiu Drimba) îi acordă
Diploma Salonului de Carte, ediţia a XII-a, pentru ”o apariţie
editorială de excepţie” (Anti-Gog)
− 1 decembrie 2000 – Preşedintele României conferă Ordinul
naţional ”Pentru Merit”, în gradul de ofiţer, pentru realizări
artistice şi pentru promovarea culturii
− 1 decembrie 2000 - Asociaţia Scriitorilor din Iaşi acordă domnului
Al. Husar Premiul de excelenţă 1999 pentru cărţile apărute în 1999
− 2000 - Cercul Literar Şcolar ”Luceafărul” - Mogoşeşti, Iaşi, acordă

44
 Diploma de onoare prof. univ. dr. Al. Husar, cu ocazia împlinirii a
20 de ani de la apariţia revistei şcolare ”Luceafărul” (anul 2000 -
anul Eminescu)
− 2000 - International Academy of Culture and Political Science
acordă titlul de Doctor Honoris Causa în Filosofie şi Ştiinţe
Politice
− 2000 - Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni,
Fundaţia ”Mihai Eminescu - 150” (preşedinte spiritual Patriahul
României P.F. Teoctist, preşedinte de onoare Zoe Dumitrescu-
Buşulenga şi preşedinte executiv Victor Crăciun) acordă Diploma
Jubiliară ”Mihai Eminescu - Veronica Micle” pentru promovarea
valorilor spirituale româneşti
− 2000 – Centrul Biografic Internaţional Cambridge îi oferă Premiul
Secolul XX pentru realizare
− 17 august 2001 - Institutul Biografic American ABI (preşedinte J.
M. Evans) comunică nominalizarea sa ca Om al anului 2001
− 2 noiembrie 2001 - Societatea Română de Radiodifuziune Radio
Iaşi (director Valentin Ciucă), cu prilejul aniversării a 60 de ani de
radiofonie publică în Moldova, îi acordă Diploma de onoare pentru
”contribuţia de prestigiu la promovarea valorilor democraţiei,
spiritualităţii şi culturii naţionale prin intermediul undelor hertziene”
− 9 noiembrie 2001 - Institutul Biografic American (American
Biografic Institute) anunţă nominalizarea sa pentru Medalia
americană de onoare (American Medal of Honor)
− 28 decembrie 2001 - Institutul Biografic American (preşedinte J.
M. Evans) anunţă nominalizarea sa ca Man of the Year - 2001
− iulie 2002 - Institutul Biografic American (preşedinte J. M. Evans)
comunică nominalizarea sa pentru prestigiosul titlu Man of the
Year - 2002
− 6 octombrie 2002 - Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura
Română şi Cultura Poporului Român ”Astra” acordă Diploma de
Merit a Astrei Năsăudene d-lui Al. Husar pentru ”activitatea
deosebită în domeniul literar, ştiinţific şi organizatoric al Astrei
Năsăudene”
− decembrie 2002 – Centrul Biografic International Cambridge îi
comunică nominalizarea pentru 21-st Century Award for
Achievement
− 29 mai 2003 – Fundaţia Internaţională ”Ştefan Lupaşcu” pentru
ştiinţă şi cultură Iaşi acordă Premiul ”Ştefan Lupaşcu” pe anul

45
 2000 prof. univ. dr. Alexandru Husar pentru ”ataşamentul
remarcabil faţă de spiritualitatea ieşeană” şi pentru ”slujirea
exemplară a ideii europene în literatura română”
− 2004 – Laureat cu Premiul „Opera Omnia” al Revistei „Ateneu”
(Festivalul Naţional „George Bacovia”, ed. a XXV-a, Bacău, 26-27
decembrie, în „România literară” se menţionează acest premiu
− 13-17 aprilie 2005 – Târgul Naţional de Carte „Librex” conferă
domnului Alexandru Husar Premiul „Opera Omnia”
− 22-24 aprilie 2005 – la „Zilele Convorbiri literare” ediţia a IX-a i se
oferă domnului Al. Husar Premiul de Excelenţă (redactor şef
Cassian Maria Spiridon)
− 11 iunie 2005 – Rectoratul Universităţii ”Al. I. Cuza” din Iaşi
exprimă Domnului Profesor Al. Husar întreaga recunoştinţă a
Universităţii ”Al. I. Cuza” pentru „toate împlinirile din cei 85 de
ani, şi cu convingerea că Domnia Sa le va amplifica în anii ce vin”
(Rector Dumitru Oprea).
− 27 septembrie 2005 – Asociaţia Română pentru Patrimoniu
(preşedinte executiv dr. Artur Silvestri) acordă, în semn de
recunoştinţă obştească şi continuă aducere aminte, domnului
Alexandru Husar, pentru ansamblul activităţii de estetician şi istoric
al culturii, Premiul de Excelenţă
− 1 octombrie 2005 – Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi (Prefectul
Judeţului Iaşi, Vasile Radu Prisecaru) conferă domnului Alexandru
Husar, pentru întreaga activitate literară, Premiul „Opera Omnia”
− 10 decembrie 2005 – Premiul „Opera Omnia” al Filialei Iaşi a
Uniunii Scriitorilor din România (Preşedinte Valeriu Stancu,
vicepreşedinte Cassian Maria Spiridon) se acordă domnului
Alexandru Husar
− Premiile Asociaţiei Române pentru Patrimoniu (Ediţia a II-a
Bucureşti, 2005): D-lui Alexandru Husar – pentru ansamblul
activităţii de estetician şi istoric al culturii. Viaţa de pretutindeni,
revistă de cultură, istorie şi performanţă a românilor de pretutindeni
şi a prietenilor lor, an I, nr. 9-10-11, octombrie-decembrie 2005, p. 3-4
− 2006 – Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni
(Preşedinte Victor Crăciun) conferă Diploma de excelenţă prof. Al.
Husar pentru ”excepţionala contribuţie adusă la propăşirea idealului
de unitate a spiritualităţii românilor de pretutindeni”
− 2006 – Premiul Opera Omnia acordat de Salonul Internaţional de
Carte Românească, ediţia XV, 9-11 octombrie.

46
 Mărturisiri (Selecţie)

”În două locuri, omul nu poate face răul pe lume: într-un

templu şi într-o bibliotecă.”
Al. Husar - Candelă a culturii. În:
Pagini de istorie, Iaşi, Biblioteca ”Gh.
Asachi ” Iaşi, 1995, p. 17

”Mă recunosc în Anti-Gog, nu am încotro, şi trebuie să

mărturisesc că am pus în această carte poate mai mult decât credeţi din
fiinţa mea.”
Al. Husar

”Dintre toate materiile predate acolo m-a atras cel mai mult
estetica (patru ani curs cu Tudor Vianu şi, paralel, doi ani cu Mihai
Ralea) atât pentru faptul că era strâns legată de ceea ce visam eu să fac
în viaţă, cât şi pentru faptul că am avut norocul unor mari profesori fără
de care nu-mi pot imagina ce-ar fi astăzi estetica în cultura noastră.”

”Opera de artă autentică, da, depăşeşte estetismul, fronda etc. în

stare să înfrunte veacuri; prin frumuseţea ei corelată unui sistem de
valori, ea dăinuie - este o obsesie a mea - în timp.”

”Sentimentul că acest popor are un cuvânt în lume, o stea a lui

printre stelele cerului, mi-1 dă de atâtea ori, calm, ponderat, fără
prezumţii, fără infatuare, gândirea lui Blaga.”

Cred că da, cultura (şi uneori îmi spun: numai cultura) îl poate
salva pe om din impasul de azi. Cultura îl situează pe om în umanitate,
în sfera înaltă a valorilor. Cuceririle omului în domeniul tehnicii, care-l
prefac într-un suveran al planetei, la ce-i folosesc, dacă în loc să-i apere
fiinţa, îl aruncă brutal în pragul dezastrului?”

”Se poate vorbi de o ”estetică a lecturii” în sensul profund în

care o vedeţi (refăcând «pe cont propriu un sistem de valori»). Şi sper
într-o lume ce va da din nou cărţii cuvenita ei pondere tocmai pe acest
plan. Şi chiar într-o estetică ce ar putea formula noi şi înalte principii de

47
înţelegere a artei cuvântului pornind de aici. Nu cred în omul care,
citind, nu devine mai om.”
Al. Husar. În: Nicolae Busuioc -
Oglinzile cetăţii. Dialoguri ieşene, vol.
1, Iaşi, Editura Omnia. 1993

”Am fost patru ani elevul lui Tudor Vianu, mi-am dat licenţa cu
el.”

”În aceiaşi ani, Lucian Blaga a însemnat pentru mine o oază de

pace şi reculegere într-un veac agitat. În Biblioteca Centrală a
Universităţii din Cluj lucram zi de zi în sala profesorilor de la parter.. .”

”Întâlnirea cu Iaşul a fost de natură să mă lege încă şi mai

adânc de Moldova.”

”La o vârstă când, vorba lui Goethe, «nu e încă iarna, doar
toamna minunată a tuturor rodirilor» - de când răsare soarele până
apune - trag zile în şir ca un tâmplar la rindea. Fericesc ziua în care am
scris două-trei pagini asupra cărora nu mai revin. Căutând un cuvânt
indicat, adecvat, între cei patru pereţi cu mormane de fişe mă zbat
uneori ca o fiară într-o cuşcă, dar, ştiind din liceu că ”improbus labor
omnia vincit”, privesc cu încredere în viitor.”

”Mi-am încheiat, de bine de rău, o viaţă de om închinată

catedrei, care a fost pentru mine adesea un altar.”

”Viaţa mea - în triunghiul: curs-bibliotecă-Casa universitarilor -

se lega de vechea tradiţie academică intens evocată în anul
Centenarului Universităţii.”
Al. Husar. În: Gr. Ilisei - Portrete în
timp, Iaşi, Editura Junimea, 1990

48
 I. Opera

1. în limba română

• Volume

Dincolo de ruine... Cetăţi medievale. Cuvânt înainte de Camil Mureşan;

coperta de Trofin Brânză. Bucureşti, Editura Tineretului, 1959,
203 p.

Întoarcerea la literatură. Printre clasici. /Studii, articole, eseuri despre

Mihail Kogălniceanu, Alecu Russo, Mihai Eminescu etc. /Iaşi,
Editura Junimea, 1978, 200 p.

Ars longa. Probleme fundamentale ale artei. Bucureşti, Editura

Univers, 1980, 336 p.

Metapoetica: Prolegomene. Bucureşti, Editura Univers, 1983, 399 p.

Izvoarele artei: Ad fontes. Bucureşti, Editura Meridiane, 1988, 336 p

Irenikon. /Versuri/. Coperta de Maria Blaga. Cluj-Napoca, Editura

Dacia, 1990, 92 p.

Ideea europeană sau Noi şi Europa: (istorie, cultură, civilizaţie). Iaşi,

Editura Institutul European pentru Cooperare Cultural-
Ştiinţifică; Chişinău, Editura Hyperion, 1993, 392 p.

Lecţiile istoriei: O, tempora! Iaşi, Editura Institutul European, 1995,

128 p.

Anti-Gog (replică la Gog de Giovanni Papini). Iaşi, Editura Agora,

1996, 315 p.

Periplu prin memorie: O tempora!... Iaşi, Editura Institutul European,

1998, 264 p.

49
Cetăţi de pe Nistru. În colaborare cu Gh. Gomţa şi S. Chicu. Chişinău,
Asociaţia culturală ”Grai şi Suflet” - Cultura naţională ”Limba
română”, 1998, 212 p.

Mioriţa: (de la motiv la mit). Iaşi, Editura Universităţii ”AI. I. Cuza”,

1999, 252 p.

Întoarcerea la literatură: Aplicaţii. Iaşi. Editura Spiru Haret, 2000, 260 p.

Poeme de odinioară. Timişoara, Editura Augusta, 2000, 160 p.

Pro Eminescu. Iaşi. Editura Junimea, 2001, 298 p.

Tradiţii naţionale: (în estetică şi filosofia artei). Iaşi, Editura Cronica,

2001, 360 p.

Printre contemporani: oameni şi cărţi. Iaşi, Editura Convorbiri literare,

2003, 210p.

Întoarcerea la literatură: Sugestii. Iaşi. Editura Cronica, 2004, 198 p.

Avem o misiune. Redacţia Publicaţiilor pentru străinătate, Bucureşti,

2004, p. 418.

O tempora. Iaşi, Editura Alfa, 2004, 166p.

Anti-Gog, ediţia a 2-a. Iaşi, Editura Alfa, 2005, 250 p.

• Cursuri universitare

Curs de estetică. Iaşi, Editura Universităţii ”AI. I. Cuza'', 1978, 251 p.

Curs de estetică I (ediţia a II-a). Iaşi, Editura Universităţii ”AI. I.

Cuza”, 1980, 251 p.

Curs de estetică II. Iaşi, Editura Universităţii ”AI. I. Cuza”, 1980, 251-
544 p.

50
• În volume diferite

Poezii originale, în: Ion Popescu, ”Caiet de poezie (compendiu)”. Iaşi,

Casa judeţeană a creaţiei populare, 1968, p. 16

Poezii originale şi traduceri, în: Ion Popescu, ”Poezia ieşeană

contemporană. Antologie”. Prefaţă de Virgil Cuţitaru. Iaşi,
Casa judeţeană a creaţiei populare, 1968, p. 263-269
Moldauerkreuz (Crucea Moldovenilor), în ”Omagiu lui Iosif Constantin
Drăgan”. Vol. 2. Roma, 1978, p. 77-96

Craiul munţilor, în ”Literatură şi sentiment”. Antologie de Anatol

Ghermanschi, Bucureşti, Editura Eminescu, 1979, p. 69-75

Ecran interior de Constantin Ciopraga, în ”Constantin Ciopraga – un

eveniment din viaţă”. Iaşi, 1981, p. 31-39

Etica artei, în: Gheorghe Stroia, ”Artă. Morală în istoria gândirii

estetice româneşti”. Bucureşti, Editura Eminescu, 1983, p. 335-
343

Eminescu şi Transilvania, în ”Eminescu sens, timp şi devenire

istorică”. Volum îngrijit de Gheorghe Buzatu, Ştefan Lemny,
Ion Saizu. Iaşi, Editura Universităţii ”Al. I. Cuza”, 1988, p.
823-830

Eminescu în conştiinţa europeană, în ”Eminescu sens, timp şi devenire

istorică” (II). Volum îngrijit de Gheorghe Buzatu, Stela
Cheptea şi Ion Saizu. Iaşi, Editura Universităţii ”AI. I. Cuza”,
1989, p. 219-232

Estetica lui Odobleja, în ”Cibernetica. Consonantica în relaţie cu

ştiinţa contemporană”. Contribuţii româneşti la dezvoltarea
ştiinţei (Lucrările celui de-al IV-lea Simpozion), Iaşi, 13-15
iunie 1986. Milano, Editura Nagard, 1989, p. 98-102

51
Introducere, în ”De la Viaţa Românească la Ethos, publicaţii literar-
culturale ieşene (1900-1950)”- contribuţii monografice. Iaşi,
Universitatea ”Al. I. Cuza”. Facultatea de Filologie, 1989, p. 9-59

Omul literat, în ”Gheorghe Asachi”, studii. Coordonatori: Marin

Aiftincă, Al. Husar. Bucureşti, Editura Academiei Române,
1992, p. 60-66

Viorica Toporaş, în ”Viorica Toporaş la Dalles”. 1992, p. 1

”Arhiva Someşană” - locul şi rostul său în viaţa culturală a

Năsăudului, a Transilvaniei şi a ţării, în ”Arhiva Someşană
(1924-1994)” Târgu Mureş, Editura Tipomur, 1994, p. 131-139

Candelă a culturii, în ”Pagini de istorie”. laşi, Biblioteca ”Gh. Asachi”

Iaşi, 1995, p. 17

Poezia lui Cătălin Anuţă, în ”Robit Eternităţii”. Iaşi, Editura Nord Est,
1996, p. 14-15

Seara de clor, în volumul ”Casa glasurilor noastre”. Radio Iaşi – 55 de

ani. O culegere de gânduri şi sentimente de Gloria Lăcătuşu
Iaşi, Editura Cronica, 1996, p. 119-120

Concepţia despre artă a lui Eminescu, în ”Estetică şi moralitate.

Omagiu profesorului Ion Ianoşi la 70 de ani de viaţă”. Volum
îngrijit de Marin Diaconu. Bucureşti, Editura Crater, 1998, p.
397-410

Eminescu şi Transilvania, în ”Eminescu – pe mine mie redă-mă”.

Contribuţii istorico-literare între anii 1940-1999. Antologie de
Cristina Crăciun şi Victor Crăciun. Chişinău, Bucureşti, 1999,
p. 396-403

Portret în timp (David Prodan), în ”L-am cunoscut pe Academicianul

David Prodan”. Volum îngrijit de Nicolae Edroiu, Ioan Ciocian
şi Ioan Drăgan. Zalău, Editura Dacia Porolissensis, 2002, p. 59-64

52
Revista Meşterul Manole (Vintilă Horia), în: Marilena Rotaru,
”Intoarcerea lui Vintilă Horia”. Bucureşti, Editura Ideea, 2002,
p. 304-305

Floare albastră, în vol. Albastru – Prin artă şi informaţie în Europa,

Iaşi, 5-6 mai 2004, p. 64-72

Poetul Unirii, în ”Octavian Goga în memoriam şi conştiinţa critică

românească”, Bucureşti, Editura Grai şi suflet românesc –
Cultura naţională, 2004, p. 668-685

Un om reprezentativ, în ”Timp şi răstimp Victor Crăciun '70”. Cu

prilejul aniversării a şapte decenii de viaţă. Liga culturală
pentru unitatea românilor de pretutindeni. Editura Semne,
Bucureşti, 2004, p. 27-30

Un nou ideal, în ”Prelegeri academice. Academia Română, Filiala

Iaşi”, vol. IV, nr. 4, Iaşi, Editura Pim, 2005, p. 9-20

Poveţe de la un pustnic, în ”Cuvinte pentru urmaşi, Modele şi exemple

pentru Omul Român”. O ”carte de învăţătură” concepută şi
îngrijită de Artur Silvestri, Bucureşti, Carpatia Press, 2005, p.
249-251

Scriu pentru oameni câţi sunt şi vor mai fi, în ”Mărturisirea de credinţă
literară”, vol. I. Scrisul ca religie la români în preajma anului
2000, Bucureşti, Carpatia Press, 2006, p. 220-222

O confesiune, în volumul Podgoria Cotnari, coordonator Valeriu D.

Cotea, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2006, p. 556-
557

• În periodice

Note de călătorie cu ocazia excursiei celei mari, care s-a făcut între
zilele 14-25 ale lunii iulie 1936. Anuarul liceului ”George
Coşbuc” din Năsăud, anul 1935-1936, p. 19-67

53
Valea Haţegului. /Fragment din ”Memorial de călătorie” scris cu
ocazia excursiei din 9-26 iulie 1937/. Anuarul liceului ”George
Coşbuc” din Năsăud, anul 1936-1937, p. 35-54

Luna-mi pare. /Poezie originală/. Solia, II, nr. 5-6, 1937, p. 27

Meditaţie. /Poezie originală/. Mortului ce n-a murit (I. Tomuţa) / Vatra,

III nr. 6, iun 1937, p. 251

Cascada. /Schiţă/. Vatra, III, nr. 7, sep 1937, p. 291-296

Gând. /Poezie originală/. Solia, II, nr. 7-10, 1937, p. 5

Noapte. /Poezie originală/. Curierul Elevilor Năsăudeni, I, nr. 5, 18 feb

1938, p. 1

Dragostea de muncă. /Reflecţii privind munca creatoare/. Curierul

Elevilor Năsăudeni, I, nr. 7, 10 mar 1938, p. 1

Ceva despre prietenie. Curierul Elevilor Năsăudeni, I, nr. 9, 1938

Un an de la moartea prof. Ion Tomuţa. Curierul Elevilor Năsăudeni, I,

nr. 12-13, 1938, p. 3

Taina. /Schiţă din viaţa de elev/. Vatra, IV, nr. 8-9, sept.-oct. 1938, p.
141-145

Predoslovie. /Prezentarea publicaţiei Răboj Năsăudean a elevilor

Liceului ”George Coşbuc” din Năsăud/. Răboj Năsăudean, I,
nr. 1, 15 mar 1939, p. 1

Rânduri de sărbători. Răboj Năsăudean, I, nr, 2, 15 apr 1939, p. 1

Alexandru Vlahuţă. /Articol comemorativ scris cu prilejul împlinirii a

20 de ani de la moartea lui Vlahuţă/. Decalogul, IV, nr. 104, 1
dec 1939, p. 3

54
Crăciunul şi pacea. Decalogul, an 4, nr. 105-106, 25 dec 1939, p. 2

Culturale şi artistice. /Cronică/. Decalogul, V, nr. 107, 1940, p. 2

Ion Creangă. /50 de ani de la moartea lui/. Decalogul, V, nr. 110, 1 mar
1940, p. 4-5; cu aprecieri în Decalogul, V, nr. 112, 1 apr 1940,
p. 45

Întoarcerea la literatură. Decalogul, V, nr. 113-114, 25 apr 1940, p. 7-8

Un poet din munţii Pindului (poetul Gheorghe Perdichi). Decalogul, V,

nr. 116, 15 iun 1940, p. 6-7

Răzbunarea. /Nuvelă/. Curentul literar (seria a II-a), II, nr. 100, 1 mar.
1941, p. 7-8

Antecedente critice. Meşterul Manole, III, nr. 1-4, ian.-apr. 1941, p. 27-29

Structura poeziei. /Eseu/. Universul literar, L, nr. 41, 4 oct. 1941, p. 3

”Cu Stelaru, împreună cu Negreanu”, extras din Jurnal intim,

23.XI.1941, publicat în ”Dimitrie Stelaru aşa cum l-am
cunoscut” de Lucian Teodosiu, Editura Junimea, Iaşi,
1998, p.45-46

Ne vine rândul. /O critică a crizei literaturii din preajma celui de al

doilea război mondial şi prefigurarea unei noi linii de
orientare în cultură şi artă/. Meşterul Manole, III, nr. 5-6, nov.
–dec. 1941, p. 33-36

Constituţia romanului. /Eseu/. Universul literar, V, nr. 12, 21 mar.

1942, p. 3

Luceafărul şi Meşterul Manole. /Paralelă/. Meşterul Manole, IV, nr.

1-4, ian.-apr. 1942, p. 17-26

Psihologia romancierului; Universul literar, an 51, nr. 16, 18 apr 1942,

p. 6

55
Ion Şiugariu: Paradisul peregrinar. /Recenzie/. Convorbiri literare,
an 30, nr. 11-12, nov.-dec. 1942, p. 811-813

Simion Bărnuţiu. Tribuna, nr. 2, 14 ian. 1943, p. 2

În jurul unei variante a Mioriţei. Revista Fundaţiilor Regale, iun.

1943

Să ţi-o spună greierii... /Poezie/. Claviaturi, II, nr. 3, 1943, p. 14

Nostalgie. /Poezie/. Claviaturi, II, nr. 4, 1943, p. 19

Fabulă. /Poezie/. Pagini literare, IX, nr. 6, 1943

Alecsandri. /Poezie/. Universul literar, an 52, nr. 26, 20 sept 1943, p. 4

Tablou. /Poezie/. Pagini literare, IX, nr. 9-12, 1943, p. 213

Binecuvântare. /Poezie/. Vestul, 15 oct 1944, p. 2

Ardealul protestatar. Pământul Românesc. III, nr. 17. 1944, p. 29-30

Înserare. /Poezie/. Voinţa Transilvanici, II, nr. 18, 22 ian 1945, p. 2

280 de ani de la naşterea lui Dimitrie Cantemir. Făclia, VIII, nr.

2199, 1 nov. 1953, p. 5

Aniversarea a 450 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare.

Făclia, VIII, nr. 2404, 3 iul. 1954, p. 2

Cinstim pe Coşbuc. Făclia, VIII, nr. 2405, 4 iul. 1954, p. 2

170 de ani de la răscoala lui Horia, Cloşca şi Crişan. Făclia, IX,

nr. 2506, 31 oct. 1954, p. 3

Sala ”George Coşbuc”. Făclia, IX, nr. 2520, 17 nov. 1954, p. 3

Bibliotecile din Cluj. Făclia, IX, nr. 2534, 3 dec. 1954, p. 3

56
Din activitatea Arhivelor Statului din Cluj. Făclia, X, 8 mar. 1955,
p. 2-3

Casa-muzeu din Reteag. Făclia, X, nr. 2683, 29 mai 1955, p. 2

Mihail Sadoveanu. Făclia, X, nr. 2814, 30 oct 1955, p. 2

Un imn închinat vieţii: Poezia Magdei Isanos. Făclia, X, nr. 2844,

4 dec 1955, p. 2

Muzeul memorial ”Avram Iancu”. Din activitatea muzeelor noastre,

1955, p. 35

Casa memorială ”Emil Isac”. Făclia, XI, nr. 2874, 8 ian 1956, p. 2

Rebreanu şi problemele literaturii. /Însemnări/. Scrisul Bănăţean.

VII, nr. 1 (22), ian 1956, p. 95

Un important factor de răspândire a culturii în mase (Muzeele

din Cluj). Făclia, XI, nr. 2898, 5 feb 1956, p. 2

Câteva date istorice despre oraşul Cluj. Făclia, XI, nr. 2993, 27
mai 1956, p. 4

Gorki şi tineretul. Făclia, Xl, nr. 3015, 21 iun 1956, p. 2

Despre viaţa unui mare artist: (Ştefan Luchian). Făclia, XI, nr. 3022,
30 iun 1956, p. 2

Rebreanu, al nostru. Făclia, XI, nr. 3110, 13 oct 1956, p. 3

Muzeul din Năsăud. Activitatea muzeelor, 1956, p. 40-44

500 de ani de la urcarea pe tron a lui Ştefan cel Mare. Făclia, XII, nr.
3265, 12 apr. 1957, p. 2

Rebreanu printre noi. Făclia, XII, nr. 3307, 2 iun. 1957, p. 2

57
Aiudul cultural. /Scurt istoric/. Făclia, XII, nr. 3337, 7 iul. 1957, p. 2

Muzeele memoriale din U.R.S.S. Din experienţa muzeografiei sovietice.

Probleme de muzeografie, Sfatul Popular al regiunii Cluj,
Secţiunea de învăţământ şi cultură, Cluj, 1957, p. 165-174

O nouă instituţie culturală la Năsăud. /Biblioteca Filialei Academiei

R.P.R. din Cluj/. Făclia, XIII, nr. 3543, 1958, p. 2

Amintirea lui Aurel Vlaicu. Făclia, XIV, nr. 3918, 30 mai 1959, p. 3

Andrei Băleanu. Conţinut şi formă în artă. Studii şi cercetări ştiinţifice,

Academia R.P.R., Filiala Iaşi, Filologie, X, fasc. I, 1959, p.
179-183

Ideile lui Sadoveanu despre arta literară. Iaşul literar, XI, nr. 11, nov.
1960, p. 81-86

Marcel Breazu. Cunoaşterea artistică. Studii şi cercetări ştiinţifice,

Academia R.P.R., Filiala Iaşi, Filologie, XII, fasc. 1, 1961, p.
130-135

Omul în lirica lui Demostene Botez. Limbă şi Literatură, V, 1961, p.

315-326

Poetul în concepţia lui Mihai Beniuc. Analele ştiinţifice ale

Universităţii ”Al. I. Cuza” din Iaşi (serie nouă). Secţiunea III.
Ştiinţe sociale, tom VII, 1961, p. 115-131

Comicul lui Caragiale. Iaşul literar, X11I, nr. 6, iun. 1962, p. 38-43

Jurnal de Tudor Vianu. Studii şi cercetări ştiinţifice, Filologie, XIII,

fasc. 2, 1962, p. 253-259

Epitetul arghezian. Iaşul literar, XIV, nr. 5, mai 1963, p. 52-61

Pe marginea unor idei ale lui Eminescu despre artă. Viaţa

Românească, XVII, nr. 4-5, feb. 1964, p. 197-206

58
Zilele Mihai Eminescu. Mesajul patriotic în opera poetului. Apărarea
Patriei, XX, nr. 139 (5532), 14 iun. 1964, p. 2

Eminescu azi. Analele ştiinţifice ale Universităţii ”Al. I. Cuza” din Iaşi
(serie nouă). Secţiunea III. Ştiinţe sociale, C (Limbă şi
literatură), tom X, fasc. 2, 1964, p. 221-226

Reluând o tradiţie. /Publicistica Otiliei Cazimir/. Iaşul literar, XV, nr.

2, feb. 1964, p. 85-88

Alecsandri în diplomaţie. Iaşul literar, XVI, nr. 7, iul 1965, p. 31-36

Eminescu şi etica fericirii. Revista de filosofie, tom 12, nr. 4, 1965, p.

455-465

Învăţământul esteticii la Universitatea din Iaşi. Analele ştiinţifice ale

Universităţii ”Al. I. Cuza” din Iaşi (serie nouă). Secţiunea III.
Ştiinţe sociale, C (Limbă şi literatură), tom XI, fasc. 2, 1965, p.
171-183

500 de ani de la ctitoria Putnei. Viaţa studenţească, XI, nr. 26-27, 23

iul. 1966, p. 6-7

Madame de Staël. Ateneu, III, nr. 8, aug. 1966, p. 13

Coşbuc – omul. Luceafărul, IX, nr. 38 (229), 17 sept. 1966, p. 7

Coşbuc printre contemporani. Iaşul literar, XVII, nr. 9, sept. 1966, p.

56-59

Centenarul Coşbuc. Ateneu, III, nr. 10 (27), oct. 1966, p. 1, 6-7

Lucian Blaga. Gândirea românească, în Transilvania. Iaşul literar,

XVII, nr. 12, dec. 1966, p. 55-58

Anii de şcoală ai poetului. /Fragment din studiul ”Cultura lui Coşbuc”/.

Tribuna, X, nr. 37, (502), 1966, p. 3

59
Metoda dialectică în studiul literaturii. Revista de filosofie, tom 3, nr.
6, 1966, p. 737-746

Opinii despre poezie. Revista de istorie şi teorie literară, I, tom 15,

1966, p. 126-134

Orizontul lui Coşbuc. Secolul 20, nr. 9, 1966, p. 6-13

Posteritatea ”Daciei literare”. Limbă şi literatură, vol. XII. 1966, p.

137-169

Tudor Arghezi şi funcţia poeziei. Analele ştiinţifice ale Universităţii

”Al. I. Cuza” Iaşi (serie nouă). Secţiunea III. Ştiinţe sociale, C
(Limbă şi literatură), tom XII, fasc. 1, 1966, p. 95-98

Erasmus. Elogiul nebuniei. Ateneu, IV, nr. 1 (30), ian. 1967, p. 7

Bacovia. Ateneu, IV, nr. 2, 30 feb. 1967, p. 8

Ibrăileanu, gânditorul. Cronica, II, nr. 9 (56), 4 mar. 1967, p. 7

Poziţia lui Maiorescu în problemele culturii. Iaşul literar, XVIII, nr. 3,

mar. 1967, p. 28-33

Proiectul unei grădini botanice la Iaşi. Ateneu, IV, nr. 3, 20 mar. 1967,
p. 17

Artă şi natură. Ateneu, IV, nr. 8 (37), 20 aug. 1967, p. 16

150 de ani de la naşterea lui M. Kogălniceanu. M. Kogălniceanu,

eminent bărbat de stat. Iaşul literar, XVIII, nr. 9, sep. 1967, p.
33-39

O carte despre Flaubert. Analele ştiinţifice ale Universităţii ”Al. I.

Cuza” din Iaşi. Secţiunea III. Literatură, tom XVI, 1967, p.
115-161

60
Stilul lui Delavrancea. Iaşul literar, nr. 6, iun. 1968, p. 72-76

Sympozion. Cărarea pierdută. /Poezie originală/. Astra, III, nr. 7 (26),

iul. 1968, p. 10

Marginalii la nuvela ”Alexandru Lăpuşneanu”. Iaşul literar, nr. 8, aug.

1968, p. 60-62

O sărbătoare a poeziei. Cronica, III, nr. 41 (142), 12 oct. 1968, p. 3

Baudelaire, critic de artă. Analele ştiinţifice ale Universităţii ”Al. I.

Cuza” din Iaşi (serie nouă). Secţiunea III. Ştiinţe sociale, C
(Limbă şi literatură), tom XIV, fasc. 1, 1968, p. 111-118

Cultura lui Coşbuc. Revista de istorie şi teorie literară, tom XVII, nr.
2, 1968, p. 255-264

Mihail Kogălniceanu şi Europa. Studii şi articole de istorie, XII, 1968,

p. 66-77

Seară de singurătate. Interludiu. /Poezii originale/. Iaşul Literar, nr. 4,

apr. 1969, p. 40-41

Gravură. Ananmesis. Seara la Criş. /Poezii/. Cronica, IV, nr. 36 (187),

6 sept. 1969, p. 6

Unter den Linden. /Poezie/. Cronica, IV, nr. 41 (192), 11 oct. 1969, p. 7

Negruzzi şi problemele culturii naţionale. Limbă şi literatură, nr. 21,

1969, p. 63-72

Structură şi strat. Metodologia istoriei şi criticii literare, Editura

Academiei R.S.R., 1969, p. 171-179

Palinodie. /Poezie originală/. Convorbiri literare, 1 mai 1970, p. 44

Acolo şezum... /Poezie originală/. Astra Literară, nr. 4, apr 1971, p. 2

61
Toamna la N. /Poezie originală/. Almanahul literar al Uniunii
Scriitorilor, 1971, p. 221

George Lesnea. 70 ani. România literară, V, 30 mar. 1972, p. 13

Criza esteticii occidentale. Viaţa Românească, 7, XXIV, iul. 1972, p.

96-105

Estetica fenomenologică. Cronica, VII, 32, 11 aug. 1972, p. 9

Structuralismul în literatură, în dezbaterea „Estetica – o ştiinţă

modernă.” în Ateneu, an IX, nr.8, aug. 1972, p. 4-5 (comunică
Ion Neacşu)

O carte la timp (”Personalităţi ieşene'', de Ionel Maftei, Vol. 1).

Îndrumătorul cultural, XXV, nr. 11 (299), nov. 1972, p. 55

”Poetul” de G. Coşbuc. /Analiză/. Limbă şi literatură, 2, 1972, p. 133-140

Privind viaţa. Analele ştiinţifice ale Universităţii ”Al. I. Cuza” din Iaşi.
Secţiunea III. Literatură, tom XVIII, 1972, p. 101-103

Starea de noapte. Cronica, 21 iul 1973, p. 4

Baumgarten şi conceptul de estetică. Revista de filosofie, tom 20, nr. 8,

1973, p. 919-925

Magda Isanos. Proză inedită. Analele ştiinţifice ale Universităţii ”Al. I.

Cuza” din Iaşi. Secţiunea II, tom XX, 1974, p. 139-150

Magda Isanos. Siluete din ”Oraşul cu minuni”. Manuscriptum, 1974,

3, p. 33-34/42

Podu-Înalt. 500 de ani de la marea bătălie. Cronica, X, nr. 3(468), ian.

1975, p. 4-5

Războieni - 500 (file de istorie: 1476 - 1976). România literară, IX, nr.
30, 22 iul 1976, p. 12-13

62
Noi şi Eminescu. Convorbiri literare, nr. 9 (93), sep 1977, p. 1

Menirea poeziei. Cronica, nr. 42 (664), 19 oct. 1978, p. 3

Omagiu lui Mihai Codreanu. Un discurs al lui Camilar. Almanahul

literar 1978, Editat de Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, p.
137-138

Moldauerkreuz, în Mitropolia Moldovei şi Sucevei, ”Revista Oficială a

Arhiepiscopiei Iaşilor şi a Episcopiei Romanului şi Huşilor,
anul LIV, nr. 1-2, ian.-feb. 1978, p. 133-140

Al. Dima şi estetica literară. Convorbiri literare, nr. 4(112), apr. 1979,
p. 2

Honoré Daumier. Cronica, nr. 20 (694), 18 mai 1979, p. 8

Athleta Christi. Mitropolia Moldovei şi Sucevei, LV, nr. 7-8, iul.-aug.

1979, p. 503-529

Recitind ”Getica” (I). Cronica, XV, nr. 16 (742), 18 apr. 1980, p. 2

Recitind ”Getica” (II). Cronica, XV, nr. 17 (743), 1980, p. 2

Cântec de stea. /Poezie originală/. Cronica, XV, nr. 24 (750), iun.

1980, p. 4

2050: Dimensiunile istoriei: Zamolxe redivivus. Convorbiri literare, nr.

6 (126), iun. 1980, p. 2

Geţii nemuritori. România Literară, XIII, nr. 27, iul. 1980, p. 4-5

Dascălul Deceneu. Mitropolia Moldovei şi Sucevei, LVl, nr. 6-8, iun.-

aug. 1980, p. 482-498

Casa Perdich - încă o locuinţă eminesciană din Bucureşti.

Manuscriptum, XI, 1980, nr. 1 (38), 1980, p. 188-189

63
Disocieri (dezbaterile ”Cronicii”. Ştiinţă, Filosofie, Artă). Cronica,
XVI, nr. 14 (792), 3 apr 1981, p. 2

Octavian Goga şi ideea unirii. Cronica, XVI, nr. 15 (793), apr 1981, p. 5

Magda Isanos. 75 de ani de la naştere. Opinia (serie nouă), II, nr. 321,
18 apr. 1981, p. 1-2

Adela, laborator de creaţie, Manuscriptum, an XII, nr. 4(45), 1981, p.

26-32

”Direcţia” Lovinescu. Convorbiri literare, nr. 10 (142); oct. 1981, p. 2

Casa Perdich - Noi date despre acest popas bucureştean al poetului.

Manuscriptum, XII, nr. 3(44), 1981, p. 15

Laborator de creaţie, Variante la romanul Adela (2), Manuscriptum,

XIII, nr. 1(46), 1982, p. 119-124

Eminescu în epocă. Flacăra Iaşului, XXXVIII, nr. 10973, 16 ian. 1982,

p. 3

Omagiu. (David Prodan, istoricul şi opera). Cronica, XVII, nr. 8 (838),

19 feb. 1982, p. 8

Critică şi metodă. Cronica, an XVII, nr. 14(844), 2 apr 1982, p. 2

Magna Charta... (Istoria Literaturii Române de la origini până în

prezent, ediţia a II-a). Convorbiri literare, XXXVIII, nr. 6
(1150), iun 1982, p. 2

V. Copilu-Cheatră - bardul moţilor. Astra, XVII, nr. 4(129); iun. 1982,

p. 13

Sincronismul. Analele ştiinţifice ale Universităţii ”Al. I. Cuza” din Iaşi.

Secţiunea III. Literatură, tom XXVIII, 1982, p. 27-38

64
Sincronismul azi. (Fragment din studiul ”Sincronismul”). Revista
noastră, XI, nr. 88, 89, 90, oct.-dec. 1982, p. 1516-1528

Subiect-obiect la Eminescu. Cronica, VIII, nr. 2, 14 ian 1983, p. 1-2

Pământul unde zac oasele domnilor noştri... Pagini Bucovinene, II, nr.
6 (18), iun. 1983, p. 1

Eminescu şi ideea independenţei României. Viaţa Românească,

LXXVIII, 12 dec. 1983, p. 49-52

Cultura în vremea lui Cuza. Viaţa Românească, LXXIX, nr. 1, ian.

1984, p. 17-22

Domnia lui Cuza Vodă. România literară, XVII nr. 3, 19 ian. 1984, p.
14-15

Luceafărul din nou. Ateneu, XXI, nr. 1, ian 1984, p. 15

Vlad Sorianu – Al. Husar. Metapoetica, în Ateneu, XXI, nr. 4, aprilie

1984, p. 7

G. Ibrăileanu - Alte variante la romanul Adela. Manuscriptum, XV, nr.

1 (54), 1984, p. 145-150

Metamorfozele lui Hyperion. Cronica, XIX, nr. 30, 27 iul 1984, p. 6

Pavel Bellu: ”Lebăda solară”. Convorbiri literare, XCI, nr. 4, apr.

1985, p. 13

Liviu Rebreanu în Valea Ilvei. /În colaborare cu Pompei Boca/.

Tribuna, XXIX, nr. 47 (1509), nov. 1985, p. 5-6

Destin şi vocaţie. Cronica, nr. 48, 1985, p. 1

Cuvânt înainte, Collegium, nr. 1, 1985, p. 5-8

65
Prea vestitul şi marele voievod Mircea. Viaţa Românească, LXXXI, nr.
9, sep 1986, p. 8-13

George Coşbuc: Omul. Contemporanul, nr. 44 (2085), 31 oct. 1986, p.

8

Ultimul Decheneu. Collegium, Buletinul SSF Filiala Iaşi, nr. 2, 1986, p.

31-30

Timp literar – timp istoric la Eminescu, Collegium, nr. 3, 1987, p. 25-34

Viziunea timpului la Eminescu (I). Convorbiri literare, an 131, nr. 6,

iun. 1988, p. 7

Octavian Goga şi Marea Unire. Plebiscitul Ardealului (2). Cronica,

XXIII, nr. 48 (1191), 25 nov. 1988, p. 4

Gh. Asachi în cadrul culturii naţionale. Collegium, Buletinul Societăţii

de Ştiinţe Filologice, Buc. 1988, p. 42-47

Omul literat, Gheorghe Asachi. România (Revista Comisiei Naţionale a

României pentru UNESCO), XXX, nr. 1, 1988, p. 62-66

”Mai am un singur dor” – o reinterpretare. Collegium, nr. 4, 1988, p.

27-36

Mitul Luceafărul. Cronica, nr. 24, 10 iun 1989, p. 5

Arta lui Creangă. Revista noastră (serie nouă), XV1II, nr. 149-151, oct.
-dec. 1989, p. 2980-2982

Arta prozatorului: Ion Creangă, clasic al literaturii române. Cronica,

XXI V, nr. 51 (1247), 22 dec. 1989, p. 1, 6

M. Eminescu: Mai am un singur dor (analiză), Limbă şi literatură,

1989, p. 218-223

66
Cuvânt de salut. (Patru decenii de la înfiinţarea S.S.F.I.). Collegium,
Bucureşti, 1989, p. 17-18

Al. Husar, Introducere în volumul De la Viaţa Românească la Ethos,

Iaşi, Facultatea de Filologie a Universităţii ”Al. I. Cuza” din
Iaşi, 1989, p. 9-50

Omul deplin. Collegium, 1989, p. 10-14

Mioriţa. Revista V, X, nr. 3 (126-128), 15 ian. 1990, p. 7

Spaţiul mioritic. Transilvania, an 19, nr. 5, mai 1990, p. 3-5

Eminescu şi programul ”Daciei literare”. Lui Eminescu, publicaţie

editată de Liga culturală ”M. Eminescu” (serie nouă), I(5), nr.
3-7, iun. 1990, p. 1 şi 7

Eminescu actual?.. Symposion (serie nouă), I, nr. 1, iul. 1990, p. 10-18

Octogenarul Pompei Boca - Omul. Minerva (literatură, cultură, artă),

1, nr. 7, iul. 1990, p. 6

În memoria lui Iacob Mureşanu. Symposion (serie nouă), I, nr. 2-3 nov.
–dec. 1990, p. 20-23

Un îndemn. Dintotdeauna Cetatea... Târgoviştea (serie nouă), nr. 1,

1990, p. 9

Eminescu şi istoria naţională. Mihai Eminescu, an 2, 1990, p. 34-35

Am văzut... /Poezie originală/. România literară, XXIV; nr. 15, 11 apr.

1991, p. 3

Poet al neamului (fragment George Coşbuc). Plaiuri Năsăudene, 4-6

oct. 1991, p. 2

Optica lui M. Kogălniceanu. Revista noastră (serie nouă), XX, nr. 161-
169, ian.-dec. 1991, p. 3071-3073

67
Don Quijote. /Versuri/. Jurnalul Literar, XVIII, nr. 1-2-3 (37-38-39),
1991, p. 9

Eminescu şi cultura germană. Dacia literară (serie nouă), V, nr. 13 (2),

1991, p. 55-58

O vizită lui E. Ionesco. Literatura şi Arta, nr. 49(2417), 5 dec. 1991, p. 6

Mioriţa. Sinteză a spiritualităţii poporului român. Mioriţa, II, nr. 1 (3),

mar. 1992, p. 3-7

Creaţia poetică, Revista V, an III, nr. 2, iun 1992, p. 1,6

Creaţia poetică (urmare), Revista V, an III, nr. 3, sep 1992, p. 1,6

Pagini din ”Anti-Gog”. Noocraţie. Reînnoirea omului. Însemnări

ieşene (serie nouă), nr. 1, 1992, p. 52-55

Viorica Toporaş la Dalles. Cronica, XXVIII, nr. 1 (129), ian. 1993, p. 7

Estetica lui Odobleja (Pagini de estetică în lucrarea lui Ştefan Odobleja.

Psychologie consonantiste. Paris, 1929). Ateneu, an 20, nr. 5,
mai 1992, p. 5

Remember (despre nuvela lui Matei Caragiale). Echidistanţe, nr. 3-4,

22 mar. 1993, p. 7

Coşbuc a trăit... Tribuna ideilor, I, nr. 1, apr. 1993, p. 3

Ideea Europeană. Echidistanţe, nr. 3-4 (22-23), mar.-apr. 1993, p. 7

Romanizarea Daciei. Curierul ”Ginta Latină”, I, nr. 1, iun. 1993, p. 4

Mihai Viteazul – 400, Permanenţe ale istoriei noastre. Cronica,

XXVIII, nr. 18, 15-30 sep 1993

68
Cronică de veac (Adrian Andoniu: ”Fascinanta carieră a domnului
Alexandru Fulga”, Chişinău, 1992), Cronica, an XXVIII, nr.
20, 16-31 oct 1993, p. 8

Banchetul lui Sadoveanu. Neamul Românesc (serie nouă), I, nr. 11, 6

nov 1993, p. 5

Ortega şi omul-masă(urmare), Revista V, IV, nr, 4(57-58-59), 1993, p. 1,7

O nouă înflorire (a artei). Viaţa (serie nouă), nr. 1, dec. 1993, p. 1, 5

Poezia românească a Basarabiei, Neamul românesc, II, nr. 3(16),

1994, p. 12

Eminescu şi cultura germană, Dacia literară (serie nouă), V, nr. 13(2),

1994, p. 55-58

Cultură şi civilizaţie. Viaţa (serie nouă), nr. 2, nov. 1994, p. 1

Mitul ontic. Mioriţa (revistă de cultură folclorică), IV, nr. 1-2 (68),
23 dec. 1994, p. 19-23

Mitul Luceafărului. Neamul Românesc, II, nr. 6 (19), 1994, p. 10-11

Oraşul viitorului (fragmente). Vitraliu, III, nr. 5-6, 1994, p. 3

Heisenberg la Atena. Cronica, XXIX, nr. 23, 1-15 dec. 1994, p. 14

Sinteza Eminescu. Opinia, VI, nr. 1350, ian. 1995, p. 1

Lucian Blaga despre stil. Revista V. VI, nr. 2, 1995, p. 6

Procesul cel mare. Revista V. VI, nr. 4, 1995, p. 5

Revista ”Meşterul Manole” şi ”Ideea Europeană”. Dacia literară

(serie nouă), VI, nr. 18 (3), 1995, p. 2, 3

Nicolae Turtureanu – Învăţăturile lui Al. Husar către Mircea Snegur

69
 în Cartea ”Revistei Române”, Astra, Iaşi 1995-2000, p. 262-
263 (din ”Revista Română”, anul I, nr. 2, oct. 1995, p. 3

Din cuvântul rostit la Năsăud de profesorul universitar Alexandru

Husar. Ecoul, nr. 1282, 6 ian. 1995, p. 3

Mioriţa. Noi consideraţii. Mioriţa, VI, nr. 1(11), 23 mar 1996, p. 21-23

O vizită la Alexandr Soljeniţîn. Convorbiri literare (serie nouă),

CXXX, nr. 4, apr. 1996, p. 18

Sculptura lui Brâncuşi. Rostirea românească, II, nr. 3-4, 1996, p. 14-17

Amfiteatru cu poeţi. Steaua. XLVII, apr.-mai 1996, p. 30-33

Lucian Blaga şi mitul. Convorbiri literare, an 130, nr. 5, mai 1996, p. 16

Eminescu şi programul ”Daciei literare”. /Fragment/. Revista română, II,

nr. 2, iun. 1996, p. 3

Sacra Via. Convorbiri literare (serie nouă), CXXX, nr. 9, sept.

1996, p. 27

Exponenţi simbolici: ”Byron şi Puşkin în lumina romantismului

european” de Neonila Negură. Cronica, XXXI, nr. 19-20, oct.
1996, p. 19

O dinastie. Convorbiri literare (serie nouă), CXXX, nr. 10, 1996, p. 14

Patosofia. Convorbiri literare (serie nouă), nr. 11, nov. 1996, p. 27

Eheu! Fugaces... cu o prezentare S.U. (Sever Ursa). Cuibul visurilor, I,

nr. 6-7, nov.-dec. 1996, p. 2

Academicienii Năsăudului. Studii şi cercetări etnoculturale, I, 1996, p.

9-18

Procesul cel mare. Revista V, an VII, nr. 1, 1996. p. 5

70
Un mit al permanenţei, Dacia literară (serie nouă), an VII, nr. 23(1),
1996, p. 5-8

Un suflet frumos (Constantin Ciopraga, poetul). Limba Română, VI, nr.

2 (26), 1996, p. 85-89

Ducele Tomasi de Lampedusa. Convorbiri literare (serie nouă),

CXXXI, nr. 1, ian. 1997, p. 11

Intervenţie în cadrul zilelor Ilvene (ediţia a 4-a), 1996. Răsunetul, IX,

nr. 1792, 9 ian. 1997, p. 4

Miracolul public. Convorbiri literare (serie nouă), CXXXI, nr. 3, mar.

1997, p. 19

O vizită la Wiener. Convorbiri literare (serie nouă), CXXXI, nr. 4, apr.

1997, p. 6

Universul candorii. Convorbiri literare, CXXXI, mai 1997, p. 22

Cetatea blestemată. Convorbiri literare (serie nouă), CXXXI, nr. 6

(18), iun. 1997, p. 23

Unchiul Ion. /Versuri/. Cuibul visurilor (Maieru), II, nr. 4(11), mai-iun.
1997, p. 2

Cetatea Albă. Convorbiri literare (serie nouă), CXXXI, nr. 8 (20), aug.
1997, p. 27

Nana. /Poezie originală/. Sinteze, VII, nr. 35 (238), 12 sept. 1997, p. 7

Ion Miloş – drama alterităţii. Convorbiri literare, an CXXXI, nr. 10,

oct. 1997, p. 19

Pledoarie pentru casa Mureşenilor. Răsunetul, IX, nr. 2009, 11 nov.

1997, p. 4-5

71
Inspecţie de grad. /Poezie originală/. Sinteze, VIII, nr. 47 (250), 5 dec.
1997, p. 1

Arta în concepţia lui Tonitza. Dacia literară (serie nouă), nr. 24, (1),
1997, p. 22-26

Eminescu şi programul ”Daciei literare”. Dacia literară (serie nouă),

VIII, nr. 25 (2), 1997, p. 34-36

Ideea unei filiaţii. Dacia literară (serie nouă), nr. 26 (3), 1997, p. 33-34

Cetatea Hotin (I). Limba Română, VII, nr. 1-2 (31-32), 1997, p. 221-
228

Cetatea Hotin (II). Limba Română, VII, nr. 3-4 (33-34), 1997, p. 214-224

Cetatea Hotin (III). Limba Română, VII, nr. 6 (36), 1997, p. 134-140

Problematica timpului la Eminescu. Revista română. III, nr. 1 (6),

1997, p. 1, 10-11

Lucian Teodosiu: ”Planetă la marele bal”. Cronică. Revista română,

III, nr. 2 (7), 1997, p. 10

Eonul dogmatic. Analele ştiinţifice ale Universităţii ”Al. I. Cuza” din

Iaşi (serie nouă), Literatura română, an 43, supliment 1997, p.
77-78

Academicianul Florian Porcius. Cuibul visurilor, III, nr. 1-2 (16-17),

ian.-feb. 1998, p. 3

Mirele unei flori (Petre Got, Poeme), Editura Viitorul Românesc,

Bucureşti, 1997. Viaţa Românească, an 93, nr. 1-2, ian-feb
1998, p. 134-137

Raţiunea poeziei. Revista V, IX, nr. 3, 1998, p. 7

Cine este Eminescu? Viaţa Românească, an 93, nr. 6, 1998, p. 10-16

72
Viziunea timpului la Eminescu (1). Convorbiri literare, an CXXXII, nr.
7, 1998, p. 7

Viziunea timpului la Eminescu (2). Convorbiri literare, an CXXXII, nr.

6, 1998, p. 10

Raţiunea poeziei. Convorbiri literare, an CXXXII, nr. 10, 1998, p. 18

Pericopă. /Poezie originală/. Sinteze, IX, nr. 9 (261), 6 mar. 1998, p. 7

Arta lumii de azi. Sinteze critice sociale, IX, nr. 14 (266), 10 apr. 1998,
p. 7
Eleusis. /Versuri/. Cronica, XXXIII, nr. 6(1470), iun. 1998, p. 22

Mioriţa din nou. Limba Română, VIII, nr. 1-2 (37-38), 1998, p. 168-177

Chilia şi Cetatea Albă. Limba Română, VIII, nr. 4 (40), 1998, p. 134-140

Apostolul Românilor. Limba Română, VIII, nr. 5 (41), 1998, p. 51, 55

Sensul civilizaţiei în gândirea lui Eminescu, Europa, vol. VII-VIII,

Academia Română, Filiala Iaşi. Centrul de Istorie şi civilizaţie
europeană. (1998-1999), p. 3-14

Eminescu precursor. Limba Română, IX, nr. 3-5, 1999, p. 57-63

Cultura vechilor greci. Concepte actuale. Cronica, an 34, nr. 5, mai

1999, p. 22

Simion Bărnuţiu. Revista română, IV, nr. 2 (12), 1998, p. 8

Popas în munţi. /Poezie originală/. Revista română, IV, nr. 3 (13),

1998, p. 11

Eminescu - precursor. Dacia literară, X, nr. 32, ian.-mar. 1999, p. 23-24

73
Constantin Dimitrescu-Iaşi - 150. Viaţa Românească, XCIV, nr. 3-4,
mar.-apr. 1999, p. 182-188

Estetica lui Leonardescu. Convorbiri literare (serie nouă), CXXXIII,

nr. 4 (40), apr. 1999, p. 27

Orizontul poetului (Dimensiuni temporale. Dimensiuni spaţiale).

Cronica (scrie nouă), XXXIV, nr. 4, apr. 1999, p. 10

Apostolul Românilor. Glasul adevărului (serie nouă), X, nr. 101-103,

apr.-iun. 1999, p. 69-77, articol reprodus din revista Limba
Română, Chişinău, VIIl, nr. 5 (41), 1998

Eminescu şi teatrul. Dacia literară, X, nr. 33, apr.-iun. 1999, p. 23-25

Spre omul Eminescu. Convorbiri literare, V, 133, nr. 6, iun. 1999, p. 10

Dimensiuni spaţiale (2). Cronica (serie nouă) XXXIV, nr. 7, iul 1999,
p. 10

Pe nedrept uitatul Eduard Gruber. Dacia literară, X, nr. 34, iul.-sept.

1999, p. 13-15

Rugă de leat. /Poezie originală/. Cuibul visurilor, III, nr. 20-21 (35-36),
aug. – sept. 1999, p. 2

Poeme de odinioară. /Versuri originale/. Convorbiri literare (serie

nouă), CXXXIII, nr. 9 (45), sept. 1999, p. 13

Concepţia despre artă a lui Eminescu (1). Cronica (serie nouă),

XXXIV, nr. 11, nov. 1999, p. 10

Concepţia despre artă a lui Eminescu (2). Cronica (serie nouă),

XXXIV, nr. 12, dec. 1999, p. 10

Un umanist memorabil: Constantin Fedeleş. Dacia literară, 10, nr. 35,

oct.-dec. 1999, p. 10-12

74
Omagiu Gavril Istrate - 85 ani. Revista română, V, nr. 1-2 (15-16),
1999, p. 1, 3

Rugă de leat. /Poezie originală. Revista română, V, nr. 3 (17), 1999, p. 5

Dum licet... şi Iluzii pierdute. /Versuri/. Izvoare, nr. 2-3-4, 1999-2000,

p. 25

Eros şi Thanatos. /Despre Eminescu/. Convorbiri literare, 134, nr. 1,

ian. 2000, p. 20-21

Versificaţia eminesciană: /recenzie la volumul cu acelaşi titlu de

Adrian Voica. Iaşi, Editura Junimea, 1999/. Viaţa Românească,
XCV, nr. 1-2, ian.-feb. 2000, p. 193-195

Poeţi din Panama: Ana Isabel Iluca – Absenţa amară, Ochii tăi.
Demetrio Korsi – Glosa, Post umbra. Josè Franco – Arborele
bătrân, Cântecul de indian, Romanţa verii. Alvaro Menedez
Franco – Buletinul informativ al indianului, Ateneu, an 36, nr.
10, oct. 1999, p. 12

Concepţia despre artă a lui Eminescu (III). Cronica (serie nouă), an

XXXIV, nr. 2, feb. 2000, p. 10

Influenţa greacă în principatele române. Cronica (serie nouă), nr. 2,

feb 2000, p. 24

Eminescu şi trecutul. Dacia literară, XI, nr. 36, ian.-mar. 2000, p. 15-18

Sinteza lui Eminescu. Viaţa Românească, XCV, nr. 3-4, mar.-apr. 2000,
p. 133-135

Marusia. /Proză/. Cronica, XXXV, nr. 4, apr. 2000, p. 12

Cine este Eminescu? Dacia literară (serie nouă), XI, nr. 37 (2), apr.-
iun. 2000, p. 11-14

75
Vama. /Poezie originală/. Bucovina Literară (serie nouă), nr. 5-6 (111-
112), mai-iun. 2000, p. 21

Spre Omul Eminescu. /Eseu/. Convorbiri literare, CXXXIII, nr. 6 (42),

iun. 2000, p. 10-11

Palimpsest. Poiana Raiului. /Versuri/. Dacia literară (serie nouă), XI,

nr. 38, iul.-sept. 2000, p. 42

Epagomene. Inscripţie pe un clopot. Anul poetului. Versuri/. Viaţa

Românească, XCV, nr. 10-11, oct.-nov. 2000, p. 87-88

Casa Mureşenilor de la Braşov. Studii şi cercetări etnoculturale, 4-5,

2000, p. 9-10

Eminescu şi poemul dramatic ”Mureşanu”. Studii şi cercetări

etnoculturale, 4-5, 2000, p. 65

Un nou Eminescu. Dunărea (revistă de cultură), seria a III-a, III, nr. 2,

2000, p. 11-12

Mitul Luceafărului. Limba română, nr. 6-12, 2000, p. 83-87

Agenda culturală(moment aniversar Al. Husar-Ion Miloş la Bibl. Gh.

Asachi). 24 ore, nr. 10(2982), 13 aprilie 2000, pg. 5.

Aniversarea Husar-Miloş la Bibl. Jud. Ziua de Iaşi, nr. 6/3, 13 apr.

2000, p. 8

Doi prieteni – două aniversări. Al. Husar – Ion Miloş (sărbătoriţi la

Bibl. Jud.). 24 ore, an 10, nr. 2987, 19 apr 2000, p. 9

Un stat de cultură în gândirea lui Eminescu (I). Convorbiri literare

(serie nouă), CXXXIV, nr. I (61), ian. 2001, p. 9

Un stat de cultură în gândirea lui Eminescu (II). Convorbiri literare

(serie nouă), CXXXIV, nr. 2 (62), feb. 2001, p. 9

76
Moment poetic. /Versuri/. Cronica, V, 36, nr. 3, mar. 2001, p. 1

Ovid Caledoniu. Gymnasium, nr. 1, mar. 2001, p. 1

Poem de martie; Moment Poetic. Cronica. XXXVI, serie nouă, nr. 3

(1503), mar. 2001, p. 1

Prezenţe culturale. Revista română, VII, nr. I (23), mar. 2001. p. 1, 9

Un stat de cultură în gândirea lui Eminescu (III). Convorbiri literare

(serie nouă), CXXXIV, nr. 3 (63), mar. 2001, p. 40

Mihai Viteazul - 400. Revista română, VII, nr. 2 (24), iun. 2001, p. 1-9

Spre noua Europă. Viaţa Românească, XCVI, nr. 5-6, mai-iun. 2001, p.
1-9

Mesajul unui roman. /Cuvânt rostit la lansarea romanului ”Numai

tinereţii i se iartă totul” de Ion Ţăranu/. Convorbiri literare
(serie nouă), CXXXV, nr. 7(67), iul. 2001, p. 44

Crezul artistic al lui Goga (I). Convorbiri literare (serie nouă),

CXXXV, nr. 11 (71), nov. 2001, p. 40

Crezul artistic al lui Goga (II). Convorbiri literare (serie nouă),

CXXXV, nr. 12 (72), dec. 2001, p. 39

Poeta fuit (Nicolae Labiş). Dacia literară (serie nouă), XII, nr. 40, (1),
2001, p. 11-12

Constantin Ciopraga - poetul. Dacia literară (serie nouă), XII, nr. 41

(2), 2001, p. 5-8

Creştinismul în Dacia. Dacia literară (serie nouă), X1I, nr. 42 (3),

2001, p. 10-12

Artă şi etnic în gândirea lui Blaga. Dacia literară (serie nouă), XII, nr.
43 (4), 2001, p. 8-10

77
Eminescu actual. Cronica, XXXVII, nr. 1, ian 2002, p.10-11

Estetica militans: Liviu Rusu - 100. Viaţa Românească (serie nouă),

XCVII, nr. 3-4, mar.-apr. 2002, p. 203-209

Nicolae Titulescu. Revista română, XVIII, nr. 1 (27), apr. 2002, p. 1, 10

Ideea Romană. Tribuna ideilor, nr. 33, ian.-iun. 2002, p. 3-4

Idealul nostru. Revista română, V11I, nr. 3 (29), sept. 2002, p. 1, 8

Pro Eminescu, în Porni Luceafărul…, 2002, p. 2

O iniţiativă istorică. Arhiva Someşană (serie nouă), nr. 2 (30), 2002, p.

31-34

Actualitatea clasicilor. Un stat de cultură în viziunea lui Eminescu.

Divanul înţeleptului, revistă românească de cultură, anul I, nr.
1, nov. 2002, p. 1-2

Palimpest. Cronograf. Poezia, IX, nr. 1(23), 2003, p. 18

Visul universalităţii (I). Convorbiri literare, anul CXXXVII (serie

nouă), nr. 7(91), iulie 2003, p. 54-57

Misiunea culturală (I). Dacia literară, anul XIV (serie nouă), an XIV,
nr. 49 (2/2003), p. 5-7

Misiunea culturală (II). Dacia literară, anul XIV (serie nouă), nr. 50
(3/2003), p. 5-8

Misiunea culturală (III). Dacia literară, anul XIV (serie nouă), nr. 51
(4/2003), p. 4-7

Avangarda latinităţii (I). Tribuna ideilor, revistă de cultură editată de

Fundaţia ”George Coşbuc”, Năsăud, nr. 34, 2003, p. 41-42

78
Poesis. Vânt de seară (Poezii). Litera Nordului, revistă de cultură, anul
I, nr. 1, 2003, p. 13

Confesorul ochiului (vol. ”Sintagmele ochiului” de Vasile Popa

Homiceanu). Cronica XVIII, nr. 3(1527), mar. 2003, p. 10

Pe valurile Purgatoriului (în memoria lui Cătălin Anuţa). Convorbiri

literare (serie nouă), an 137, nr. 5(89), mai 2003, p. 54-55

Poetul în zale (despre Ion Hadârcă). Poezia, an. 9, nr. 25, (iul-sep
2003), p. 233-239

Ex voto: La geam (versuri). Poezia, an. 9, nr. 25, (iul-sep 2003), p. 29

Postmodernismul în creaţia artistică. Vitralii, periodic al Centrului

Cultural Internaţional ”George Apostu”, Bacău, Anul XII, nr.
3(18), dec. 2003, p. 12-14

Concepţia lui Rebreanu. Litera Nordului, revistă de cultură, an I, nr. 2,

noiembrie 2003, p. 3-4

Avem o misiune. Mişcarea Literară, revistă de literatură, artă, cultură,

serie nouă, anul II, 2-3 (6-7), 2003, p. 60-63

Poesis. Vânt de seară (poezii). Litera Nordului, revistă de cultură, an I,

nr. 1, octombrie 2003, p. 13

Gavril Istrate – Filologul. Litera Nordului, revistă de cultură, anul II,

nr. 2 (5) februarie 2004, p. 2-5

Avangarda latinităţii (II). Tribuna ideilor, revistă de Cultură editată de

Fundaţia ”George Coşbuc”, Năsăud, nr. 35, 2004, p. 23-24

Academicienii Năsăudului. Litera Nordului, revistă de cultură, anul II,

nr. 3(6) martie 2004, p. 1-7

Raţiunea poeziei (eseu). Poezia, an. 10, nr. 29, (iul-sep 2004), p. 205-208

79
Cartea de căpătâi (recenzie la ”Spiritualitatea morală a poporului
român”, Stelian Baboi, Iaşi, Edict, 2002). Dacia literară, an 15,
nr. 56 (sept-oct 2004), p. 56-57

Arte surori. Poezie în coutex (I). Dacia literară, an. 15, nr. 57, nov-dec,
2004, p.42
Arte surori (II): (eseu). Dacia literară, an. 15, nr. 53, mar-apr, 2004,
p.46-47

Sub flamura culturii. Ateneu, revistă de cultură, an 41 (serie nouă), nr.

11-12(423-424), nov-dec 2004, p. 16

Arte surori. Poezia în context (II). Dacia literară, anul XVI (serie
nouă), nr. 58 (1/2005) ianuarie 2005, p. 5-7

Un nou ideal (II). Dacia literară, anul XVI (serie nouă), nr. 60(3), mai
2005, p. 19-21

Un nou ideal (III). Dacia literară, anul XVI (serie nouă), nr. 64(4),
iulie 2005, p. 13-14

Mărturisirea de credinţă literară: ”Scriu pentru oameni, câţi sunt şi

vor mai fi”. Argeş, revistă lunară de cultură fondată în 1966,
(serie nouă), IV(39), nr. 9(279), Piteşti, sep 2005, p. 4

Sadoveanu 125. Studii şi cercetări ştiinţifice. Seria Filologie.

Universitatea din Bacău. Nr. 15, 2005, p. 21-23

Alt Sadoveanu, în Vitralii, , periodic al Centrului Cultural Internaţional

”George Apostu”, Bacău, Anul XIV, nr. 3-4(22), dec. 2005, p. 23

Vai celui singur (I-II) de Lidia Popiţă Stoicescu. Porto Franco, revistă
de cultură a Societăţii Scriitorilor ”Costache Negri”, anul XVI,
nr. 4-5-6(110) serie nouă aprilie-iunie 2005, p. 42-43

Visul lui Eminescu. Revista română, anul XI, nr. 2 (40), iunie 2005, p. 1-7

80
Caracterul de autoritate a sacerdoţiului critic. Interviu realizat de
Iancu Vasile. România literară, anul XXXVIII, nr. 29, 22-28
iunie 2005, p. 16-17

”Pe studenţii mei nu i-am trădat niciodată” (despre Zoe Dumitrescu-

Buşulenga). Viaţa de pretutindeni, anul I, nr. 7-8, august-
septembrie 2005, p. 3

Magul cuvântului (volumul ”Semnele şi înfăţişarea” de Nicolae

Panaite). Viaţa românească, anul C (100), nr. 10-11,
octombrie-noiembrie 2005, p. 221-223

Toamna la N. (poezie). Muza someşană, anul II, serie nouă, nr. 2 (35),
Năsăud, 2005, p. 12

Avangarda latinităţii (III). Tribuna ideilor, revistă de cultură editată de

Fundaţia ”George Coşbuc”, Năsăud, nr. 36, 2005, p. 8-11

Alternanţe (poezie). Convorbiri literare, anul CXXXIX, nr. 1(121), ian

2006, p. 48

Chipul poetului (Viaţa cărţilor) Lucian Teodosiu. Privilegii. Revista

română, anul XII, nr. 1(43), mar 2006, p. 58

Monolog (poezie).Bucovina literară (serie nouă), anul XVI, nr. 5-6

(183-184), Suceava, mai-iun 2006, p. 10

Un nume nou (Elena Floareş Cojenel). Cronica, anul XLII, nr. 7, iul
2006, p. 7

Stafia vremii. Tribuna ideilor. Revistă de cultură editat de Fundaţia

”George Coşbuc”, nr. 37, 2006, p. 6-8

81
 2. în alte limbi

• Volume

Tul a romokon. /În limba maghiară volumul Dincolo de ruine/.

Bucureşti, Editura Kriterion, 1961

• În volume diferite

Die Metapoetik, în ”Actes du VII-e Congrès International

d'Esthétique”, Editura Academiei, 1976, p. 981-984

Symbole et signe dans l'art, în ”Proceedings of the Second Congrees of

the international Association for Semiotic Studies”, volume III.
Vienna, 1979, p. 1329-1333

Kunst und Realität, în ”Kunst und Realität im Spiegel Europäischen

Denkens, Festschrift zum 95. Geburtstag von Walter Mönch”.
Herausgegeben von Maria Hülle-Keeding, Romain Rolland
Gesellschaft in Deutschland, Bonn, Romanisticher Verlag,
1991, p. 101-108

The Mioriţa: A Synthesis of Romanian Spirituality, în ”Mioriţa, an icon

of romanian culture”, editată cu o introducere de Ernest H.
Lathanm Jr., Iaşi, Centrul de studii române; Oxford, Portland,
1999, p. 13-18

The Meaning of Civilization in the Thought of Mihai Eminescu, în

”Culture and Freedom. Romanian Philosophical Studies”, III,
editat by Marin Aiftincă. The Council for Research in Values
and Philosophy, Washington, 2000, p. 81-95

Breaking Horizons, în ”Mihai Eminescu in the waves of time 1850-

2000”. Berlin, Propeller-Verlag, 2000, p. 43-55

82
Spre noua Europă, în ”Romania, A Crossroads of Europe”, edited by
Kurt W. Treptow. Iaşi, The Center for Romanian Studies;
Oxford, Palm Beach, Portland, 2002, p. 29-42

• În periodice

Ein alterlöser Troubadur. Rumänische Rundschau, XXI, nr. 3, ian.

1967, p. 108-109

The ageless Troubadur. Roumanian Review, an 21, nr. 3, 1967, p. 97-98

Perpessicius. Opere I. Revue Roumaine. Rumänische Rundschau şi

Roumanian Review, XXI, ian. 1967, p. 105-106

Un trouvère sans âge. Revue Roumaine. XXI, nr. 3, 1967, p. 105-106

Mihail Kogălniceanu. Rumänische Rundschau, nr. 2, 1968, p. 109-112

Eminescu ob isskusstvo. Analele Universităţii din Bucureşti, Estetică,

XV1II, 1969, p. 89-98

Die Metapoetik... Analele Universităţii din Bucureşti, XXI, 1972, p. 82-84

Die Metapoetik. Analele ştiinţifice ale Universitării ”Al. I. Cuza” din

Iaşi, Filosofie, tom XIX, 1973, p. 85-89; vezi şi Actes du III-e
Congrès International d'Esthétique, Bucarest, Editura
Academiei R.S.R., 1972, p. 981-984

Brâncuşi: el más grande Escultor rumano. Extra (diario de la

comunidad educativa) Lima, nr. 3467, 6 apr. 1976, p. 8-9

Brâncuşi, padre de la escultura moderna. Nueva estampa (revista

dominical de Expresso) Lima, 15 apr. 1976, p. 16-17

L'esthétique dans une impasse. Analele ştiinţifice ale Universităţii ”Al.

I. Cuza” din Iaşi, Filosofie, tom XXII, 1976, p. 15-18

83
Strukturen und Schichten. Analele ştiinţifice ale Universităţii ”Al. I.
Cuza” din Iaşi. Secţiunea III. Literatură, tom XXIII, 1977, p.
43-51

Arte y lenguaje. Analele ştiinţifice ale Universităţii ”Al. I. Cuza” din

Iaşi, Ştiinţe filosofice, tom XXIV, 1978, p. 111-113

Blaga par lui-même. Dialogue, revue d'études roumaines. Université

Paul Valéry-Montpellier, nr. 2-3, 1979, p. 81-88

Mihail Sadoveanu. The Golden Age of Roumanian Prose, Romania

Today, nr. 11 (312), 1980, p. 60-62

Signe et symbole dans l'art. Analele ştiinţifice ale Universităţii ”Al. I.

Cuza” din Iaşi, Ştiinţe filosofice, tom XXVI, 1980, p. 89-92

Structure and Stratum. Revue Roumaine des Sciences Sociales. Serie de

Philosophie et Logique. Tome 24, nr. 1-2, 1980, p. 139-148

Tekhné et Poiesis. Analele ştiinţifice ale Universităţii ”Al. I. Cuza” din

Iaşi. Secţiunea F (Literatură), tom XXVI, 1980, p. 43-47

Vers l'art en soi: l'artisticité. Analele ştiinţifice ale Universităţii ”Al. I.

Cuza” din Iaşi. Secţiunea III B (Filosofie), tom XXXII, 1986,
p. 53-55

Odobleja's Aesthetics. Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 2,

1987, p. 106-110

Gheorghe Asachi and Roumanian Culture. Analele ştiinţifice ale

Universităţii ”Al. I. Cuza” din Iaşi, Filosofie, tom XXXV, fasc.
1, 1989, p. 8-11

Victor Iancu's Phenomenology of Art. Analecta Husserliana. The

Yearbook of Phenomenological Research, vol. XXVII, 1989,
Dordrecht, Boston, London, 1989, p. 355-367

84
Eminescu et la Transylvanie. Cahiers roumains d'études littérairers, nr.
2, 1989, p. 111-113

Creangă's Proverbs. Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 4, 1989,

p. 82-91

Symbol and Meaning in Art. European Journal for Semiotic Studies,

Semiotics in Romania, Wien, Barcelona, Budapest, Perpignan.
Vol. 2-2. 1990, p. 265-274

Eminescu und die deutsche Kultur. Analele ştiinţifice ale Universităţii

”Al. I. Cuza” din Iaşi, Filosofie, tom XXXVII, nr. 1-2, 1991, p.
73-75

Muzicieni. Les Cahiers (Caietele) Tristan Tzara, Réalisés et publiés par:

L'association Culturelle et Littéraire ”Tristan Tzara”, Moineşti,
Roumanie; L'institute de la Recherche de L'AvantGarde
Roumaine et Européene, Bucarest, nr. 2-4, 2000, p. 145-146

Le rêve d'Eminescu. Synergies Roumanie. Revue du Programme de

diffusion scientifique francophone mondial en réseau (Gerflint,
Groupe d'Estudes et de Recherches pour le Français Langue
Internationale), Numéro 1, Année 2006, p. 136-138

II. Prefeţe, coordonări

HUSAR, Al.; DULGHERU, Georgeta. Coşbuc văzut de contemporani.

Bucureşti, Ediţie îngrijită, prefaţă şi cuvânt înainte de Al. Husar
(p. V-X). Bucureşti, Editura pentru literatură, 1966, 294 p.

POPA, Şt. N.; FLOREA, Pavel. Legende populare din Moldova.

Prefaţă: (Legende populare din Moldova) de Al. Husar: Iaşi,
Editura Casei de creaţie populară, 1968, p. 3-10

85
CARMAZINU CACOVSCHI, V. Peisajul estetic vitalizant. /Cuvânt
înainte: prof. Al. Husar, Bucureşti, Editura ştiinţifică şi
enciclopedică, 1978, 192 p. 5-8

IBRĂILEANU, Garabet. Adela: /roman/. Prefaţă de Al. Husar, Iaşi,

Editura Junimea, 1983, 160 p.

GH. ASACHI: Studii. Coordonator: Al. Husar, alături de Marin

Aiftincăi. Bucureşti, Editura Academiei Române, 1992, 152 p.

RUGA poeţilor. Vol. I. Din adâncimi de suflet, Doamne. Antologie de

poezie creştină. Ediţie îngrijită de N. Ciudin şi Aurelia Ciudin.
Cuvânt înainte de prof. univ. dr. Al. Husar. Iaşi, Editura Helios,
1995, p. 5-10

APETROAIE, Constanţa. Ana lui Manole. Prefaţă de AI. Husar. Iaşi,

Editura Viaţa, 1996, p. 3-11

GHEŢIE, Coriolan. Veac luciferic. Prefaţă de AI. Husar. Iaşi, Editura

Agora, 1996, p. 5-17

POPA, Constantin. Teroarea clepsidrei. Postfaţă: Dialectica timpului

de Al. Husar, Iaşi, Editura Cronica, 1996, p. 241-245

HERŢANU, Petre. Liviu Rebreanu, ctitor al romanului românesc

modern. Prefaţa: Omagiu romancierului de Al. Husar, Iaşi,
Editura As'S, 1997, p. 7-16
MILOŞ, Ion. Imagini de rouă. Prefaţă de Al. Husar. Iaşi, Editura
Institutului Naţional pentru Societatea şi Cultura Română, 1997,
p. 5-12

ŞIUGARIU, Ion. Ţara crinilor. Cu prefaţă de Al. Husar: Locul lui

Şiugariu. Iaşi, Editura Agora, 1997, p. 5-17

CIUREA, Ion. Nelinişti, Editura Junimea Iaşi, 1998 – Postfaţa

(supracopertă) de Al. Husar.

86
TEODOSIU, Lucian. O zi din viaţa mea: 33 de poeme = Une journée –
ma vie: 33 poèmes. Prefaţă: Al. Husar. Editura Viitorul
Românesc, Bucureşti, 1999, p. 6-15

CÂRCIULEANU, Ion. Predici. Cuvânt înainte de Al. Husar. Iaşi,

Editura BIT, 2000, p. 5-6

OSTAP, Constantin V. Parfum de Iaşi. Prefaţă de Al. Husar. Iaşi,

Editura Tehnopress, 2002, p. 5-7

POPA HOMICEANU, Vasile. Sintagmele ochiului. Cu o prefaţă de

Al. Husar. Iaşi, Editura Universitas XXI, 2003, p. 5-10

VOICA, Adrian. Deschiderea cercului. 2. Introducere de Al. Husar.

Iaşi, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, 2003, p.5-8

TIMOFTE, Ion. Personalităţi ieşene, vol. X, Editura Pim, Iaşi, 2004,

Prefaţa Al. Husar

SORIANU, Vlad. Biobibliografie – Un act de cultură. Prefaţă de

Alexandru Husar. Bacău, Editura Studion. 2004, p. 5-8

HUSAR, Al. şi ŞERB, Ioan. Octavian Goga în memoria şi conştiinţa

critică românească. Ediţie îngrijită. Bucureşti, Editura Grai şi
suflet – Cultura naţională, 2004. 719 p.

COROIANU, Liana. Vlad Sorianu, Biblioteca ”C. Sturdza” Bacău.

Bibliografie, Bacău, Editura Studion, 2004, p. 5-8

Revista ”Meşterul Manole”, în volumul Meşterul Manole, antologie

literară, studiu introductiv de Al. Husar, Bucureşti, Editura
Fundaţiei Culturale ”Memoria”, 2004, p. 3-14

Meşterul Manole, antologie literară, studiu introductiv de Al. Husar,

Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale ”Memoria”, 2004, 332 p.

Eminescu, M. Poezii = Carmina. Ed. Ars Longa, Iaşi, 2005, 191 p.

87
SIUGARIU, Ion, Scrieri – poeme, critică literară, varia. Ediţie îngrijită
de Lucia Soreanu, Prefaţă de Al. Husar, Bucureşti, Editura
Fundaţia Culturală ”Memoria”, 2006, p. 7-12

George Coşbuc în amintirile contemporanilor. Antologie, selecţie de

texte, note şi cuvânt înainte de Al. Husar, ediţia a doua, Iaşi,
Editura Princeps Edit, 2006, 412 p.

HUSAR, Al. Cuvânt înainte la volumul George Coşbuc în amintirile

contemporanilor, Antologie de Al. Husar, ediţia a doua, Iaşi,
Editura Princeps Edit, 2006, p. 5-12

III. Traduceri de Al. Husar

Auguste Brizeux, Cartea albă. /Poezie/. Decalogul, IV, nr. 105, 15 nov.
1939, p. 4

Paul Claudel, Întunecatul Mai. /Poezie/. Albatros, I, nr. 5-6, 10-25 mai
1941, p. 5

Emile Verhaeren, Primăvara anului 1915. /Poezie/. Scrisul Bănăţean,

VII, nr. 3 (24), 1956, p. 45

Emile Verhaeren, Oaspeţii. /Poezie/. Scrisul Bănăţean, VII, nr 3 (24),

1956, p. 46

Henry Longfelow, Cântecul şi săgeata. /Poezie/. Luceafărul de ziuă, nr.

5, 1957, p. 142

Jules Supervielle, Casa înconjurată. Mişcare. Iaşul literar, an XVI, nr.

8, aug. 1965, p. 46-47

Eliot T.S., Mătuşa Helen, Cor. Luna de miere. Dimineaţa la fereastră.

Ateneu, 2, nr. 8, aug. 1965, p. 19

88
Eugenio Montale (Casa vameşilor), Jorge Guillen (Sărmanii morţi),
Ateneu, II, oct. 1965, p. 14

Arthur Rimbaud, Ofelia. Iaşul literar, an XVII, 4-6 iun 1966, p. 52-53

Jacinto Herrero Esteban, Februarie; Decembrie. Cronica, II, nr. 38

(85), 23 sept. 1967, p. 11

Brecht, despre el însuşi. Cronica, III, nr. 10 (109), 9 mar. 1968, p. 12

Lirică braziliană: Alfredo Pereira Lima. Cronica, III, nr. 38 (137), 21

sept. 1968, p. 12

Arthur Rimbaud, Ofelia şi Eugenio Montale, Casa vameşilor, în

”Poezia ieşeană contemporană”. Iaşi, Editura Casa judeţeană a
creaţiei, 1968, p. 267-269

Emil Verhaeren, O seară. Cronica, III, nr. 40 (139), 5 oct. 1968, p. 9

Richard Dehmnel, Omul muncii şi Jacinto Herrera Esteban,

Septembrie. Cronica, IV, nr. 5 (158), 15 feb. 1969, p. 9

Ingeborg Bachman, După mulţi ani; Nord şi Sud. Heiniz Rusch, Poema
mea. Ulrich Volkel, Fata din timpul verii. Cronica, IV, nr. 43
(194), 25 oct. 1969, p. 9

Lirică italiană: Francesco Tentori. Luceafărul, XVI, nr. 20 (577), 19

mai 1973, p. 10

Lirică din R. F. Germană: Silja Walter, Rainer Brambach; Horst Bienek,

Britta Titel. Cronica, VIII, nr. 25 (386), 22 iun. 1973, p. 12

Brecht, Oamenilor tării mele: Emigrarea poetului. Cronica, VIII, nr.

38 (399), 21 sept. 1973, p. 12

Lirică argentiniană: Jorge Luis Borges, Elvira de Alvear, Luis de

Camoens. Cronica, IX, 8 mar 1974, p. 16

89
Poezie latino-americană: 1. Samuel Feijóo, Astrul, 2. César Vallejo,
Heralzii negri – Colibe de gheaţă, 3. Luis Cordero, Spini şi
flori, 4. Francisco A. de Icaza, Umbra, în Ateneu, X, nr. 9, sept.
1973, p. 19

Ivan Bunin, Ruinele. Almanahul Literar al Asociaţiei Scriitorilor din

Bucureşti, 1974, p. 61

Silvia Plath, Toamna broaştei. Almanahul Literar al Uniunii

Scriitorilor, 1983, p. 214

Luis Hernán Ramirez, Peru, Elegia a tu nombre. Convorbiri literare,

XC, nr. 1 (1169), ian. 1984, p. 16

Amado Nervo (Rugă; Dacă eşti bun; Frumoasa din Pădurea adormită;
Pe Pace). Viaţa (serie nouă), nr. 2, nov. 1994, p. 5

Poeţi italieni contemporani: Salvatore Quasimodo, Elio Filippo

Accrocca, Raffaele Carrieri, Siro Angeli, Sandro Penna, Alberto
Mondadori, Mario Luzi, Antonio Rinaldi, Vittorio Bodini.
Dacia literară (serie nouă), 5, nr. 14 (3), 1994, p. 40-42

Léon Negruzzi, Început, Prometeu! Prometeu! Versuri. Dacia literară

(serie nouă), 6, nr. 19 (4), 1995, p. 61

T. S. Eliot, Solilocviile lui Thomas; În Restaurant; Mătuşa Helen.

Cronica (serie nouă), nr. 17 (2), 1995, p. 11

Tristan Tzara, Volt; Regulă; Frate Lemn; Steaua. Steaua, XLVIII, nr.
4-5, apr.-mai 1996, p. 7

Tristan Tzara, - 100 Dintr-o vară neagră; Aluviuni; Calul. Cronica,

XXXI, nr. 10-11, mai-iun. 1996, p. 7

Ştefan Baciu, Tranzit prin Niagara, Rafael Arevado Martinez. Revista

română, III, nr. 3 (8), 1997, p. 4

90
Charles Vidrac, Marea pasăre albă. Cronica (serie nouă), XXXIII, nr.
8 (1472), aug. 1998, p. 27

Luis Hernán Ramírez. Convorbiri literare (serie nouă), CXXXII, nr.

9(33), sept. 1998, p. 48

Slavko Mihalič. /Prezentare şi traducerea unui grupaj de versuri ale

marelui poet croat/. Ateneu, V, 36, nr. 3, mar. 1999, p. 12

Charles Vidrac, Vizita şi Duşmanul meu e mort. Citadela, IV, nr. 1-4
(20-23), 1999, p. 20-21

Poezie columbiană contemporană: Gabriel J. Arango Toto, Angela

Garcia, Luis Eduardo Rendon. Poezia, V, nr. 7, 1999, p. 110-117

Vahé Godel, Folosirea cărţii; Mergeţi până la răscruce; Dintr-un

motiv necunoscut; Mirosul teilor în seara asta; Copilul meu
numără treptele; Drag prieten azi dimineaţă ş.a. Poezia, an 5,
nr. 7, 1999, p. 150-160

Lirică peruană: Arturo Corcuera. Poezia, V, nr. 8, 1999, p. 176-180

Samuel Vásquez, Iulian Malatesta, Edgar Trejos, Gustavo Tatis

Guerra, Pablo Montoya, Fredy Chicangana, Victor Raul
Iaramillo, Carlos Enrique Sierra, Olga Luciax Estrada, Rafael
Cadenas. Poezia, V, nr. 9 (3), 1999, p. 154-164

Poeţi din Panama: 1. Ana Isabel Illuca. Absenţa amară, Ochii tăi, 2.
Dimetrio Korsi. Glosa, Post umbra, 3. Tristan Solarte. Dimineaţa,
Înstrăinare, 4. Josè Franco. Arborele bătrân, Cântecul de
indian, Romanţa verii, 5. Alvaro Menendez Franco. Buletinul
informativ al indianului. Ateneu, 36, nr. 10, oct. 1999, p. 12

Meridiane – Panama: Aristides Martinez Ortega, Strada. José de Jesus

Martinez, Va fi fiindcă… César Young Nunez, Noaptea mă
trezeşte telefonul, Poem verticală. Bartalicia Peralta, Despre
lucrurile utile şi inutile. Alfredo Nigueroa Navarro, Lecţia
epocii. Ochoa Lopez Moravia, Sinteză. Ricardo Turner:

91
 Biblioteca, Ateneu, an 37, nr. 8, august 2000, p. 16

Carlos Bausoño, Seara Înălţării Domnului. Cronica (serie nouă),

XXXVI, nr. 5, mai 2001, p. 20

Poezie latino-americană: Julio Peonte, Jorge Luis Obando, Alejandro

Medina Bustinga, Joan Viva, Julio Chiroque Paico, Ulises
Valencia, Carlos Alfonso Rodriguez, Hugo Mujica, Elicura
Chihu Ailaf, Alfonso Chase. Poezia, VI, nr. 12 (2), 2000, p.
135-160

Lirică franceză: Charles Baudelaire. Poezia, VI, nr. 14 (4), 2000, p.

153-156

Jacinto Herrero Esteban, Poem de decembrie. Cronica (serie nouă),

XXXVI, nr. 12, dec 2001, p. 1

Din lirica francofonă: Charles Baudelaire. Lirică italiană: Sabine

Badre, Lanfranco Orsini. Lirică greacă: Kiki Dimoula. Poezia,
VI, nr. 15 (I), 2001, p. 100-106, 140-147, 149-150

Din lirica italiană: William E. Leparulo. Poezia, V, nr. 16, 2001, p.

103-108

Din lirica latino-americană: Luis Hernán Ramirez, Demetrio Korsi,

Alfredo Figueroa Navarro, Ana Isabel Illueca, Tristan Solarte,
Jose Franco, Aristide Martinez Ortega, Jose De Jesus Martinez,
Cezar Young Nunez, Bertalicia Paralata, Ricardo Turner,
Moravia Ochoa Lopez. Poezia, VI, nr. 18, 2001

Din lirica latino-americană: Robert Marteau, Albertine Benedetto,

Jean-Claude Xueres. Poezia, nr. 19, 2002

Din lirica francofonă: George Thinès, Marc Alyn. Poezia. VI, nr. 20, 2002

Din lirica francofonă: George Thinès. Din lirica arabă: Tahar Bekri.
Poezia, VI, nr. 21, 2002

92
Lirică francofonă: Juliette Aderca (poetă belgiană), Jennine Dion
Guérin (poetă franceză) şi Silvestre Clancier, Louise Herlin,
Jean Claude Villain. Poezia, VII, nr. 4(22), 2002, p. 123-131

Lirică spaniolă: Bernardo Atxaga, Manuel Garrido Balacios, Mario

Montanez, Poezia, an VII, nr. 4(22), 2002, p. 164-167

Lirică portugheză: Fiama Hasse, Pais Brandao. Poezia, VII, nr. 4(22),
2002, p. 169

Lirica italiană: Roberto Pasanisi. Poezia, VII, nr. 4(22), 2002, p. 169

Yves Broussard, Poem lui George Astaloş. Dacia literară, XIII, nr. 44,
2002, p. 22

Alain Freixe, Umbră şi zid sub cer; Jean-Bernard Moreu, Noaptea este
roşie; Denis Ermorine, Dialog interior; Cronică a scribului;
Leo Lubeit, Linia din partaj. Poezia, IX, nr. 1(23), 2003, p. 163-
170

Josè Santos Chocano, prezentare şi traduceri de Al. Husar, Poezia,

revistă de cultură poetică, IX, 2(24), vară 2003, p. 165-171

Poezie anglofonă: Andrea Moorhead, Prezenţa pământului (extrase).

Afganistan, Veghe, Absenţă, Mesaje, Desen, Poezia, X, nr.
4(30), 2004, iarnă 2004, p. 159-160

Jean-Pierre Boulic, Cerneala poetului, Poezia, X, nr. 4(30), 2004, iarnă

2004, p. 68-171

Ahmed Azeggagh, Migraţiune, Meditaţie, Intimitate, Momeală, Din

cine sunt, Intermediu. Lazhari Labter. Nunţi de argint şi de
dragoste. Maximo Simpson. Michel etc. Prezentare şi traduceri
de Al. Husar, Poezia, X, nr. 4(30), 2004, iarnă 2004, p. 171-174
şi 175-181

Triatan Tzara. Poèmes traduits en roumain: Volt, Regulă, Dintr-o vară

neagră, Aluviuni. Pietrificarea pânii, în Caietele Tristan Tzara

93
 (Les Cahiers Tristan Tzara), Revue internationale pour l'étude
des avant-gardes fondée et editée par Vasile Robciuc, président
de l'Association culturelle littréraire ”Tristan Tzara” Moineşti-
Roumanie, vols 3-4, Np Issues 5-12, 2005, p. 293-296

Poezie hispanică: Rafael Cadenas. Rămas bun, Absenţă, Ars Poetica,

Poezia, XII, nr. 2(36), 2006, p. 180-184

Tagore Rabindranath, Grădinarul (versuri), Ed. Institutului European,

Iaşi, 2006, 230p.

Pierre Tiberghien. Cum să te cultivi, Ed. Sapientia, Iaşi, 2006, 100p.

IV. Referinţe critice

1. Lucrări cu caracter general

• în limba română

- dicţionare

BUSUIOC, Nicolae. Scriitori ieşeni contemporani. Dicţionar

bibliografic. Iaşi, Editura Junimea, 1997, p. 197-199

DATCU, Iordan. Dicţionarul etnologilor români. Vol. 3. Bucureşti,

Editura Saeculum, 1998, p. 86-87

TANCO, Teodor. Dicţionarul literar 1639-1997 al judeţului Bistriţa-

Năsăud. Cluj-Napoca, 1998, p. 179-180

CLUJENI ai sec. XX. Dicţionar al personalităţilor clujene. Redactor:

dr. Irina Petraş. Cluj, 2000, p. 148

BUSUIOC, Nicolae. Scriitori şi publicişti ieşeni contemporani.

Dicţionar. Iaşi, Editura Vasiliana'98, 2002, p. 218-220

94
ACADEMIA Română. Dicţionarul general al literaturii române,
Bucureşti, Univers enciclopedic, 2005, p. 539-541

- istorii literare

ALEXANDRESCU, Emil. Analize şi sinteze de literatură română.

Iaşi, Editura Moldova, 1995, p. 364-365

ALEXANDRESCU, Emil. Analize şi sinteze de literatură română.

ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Iaşi, Editura Moldova, 1996, p.
467-468

MICU, D. Scurtă istorie a literaturii române. Vol. 4. Bucureşti,

Editura Iriana, 1997, p. 212-213

MICU, Dumitru. Istoria literaturii române (de la creaţia populară la

postmodernism). Bucureşti, Editura Saeculum, 2000, p. 764

MICU, Dumitru. Literatura română în secolul al XX-lea. Bucureşti,

Editura Fundaţiei Culturii Române, 2000, p. 358

- manuale

LITERATURA română. Ghid Bibliografic. Partea a 2-a: Scriitori (A-

L). Lucrarea întocmită de un colectiv coordonat de dr. Ion
Stoica. Bucureşti, Biblioteca Centrală Universitară, 1982, p. 447

ALEXANDRESCU, Emil. Consideraţii asupra problemelor eseului

românesc, în ”Literatura română în analize şi sinteze”. Iaşi,
Timpul. 2000, p. 545-551

ALEXANDRESCU, Emil. Literatura română în analize şi sinteze. Ed. a

V-a, revăzută şi completată. Iaşi, Tipo Moldova. 2003, p.550-551

ALEXANDRESCU, Emil. Literatura română în analize şi sinteze.

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2005, Alexandru
Husar – Ideea europeană, p. 547-548

95
 - monografii

PETRU, Ioan. Alexandru Husar la a LXXXV-a aniversare.

”Semiograma” omului şi operei. Colecţia Profiluri, Iaşi, Editura
Ştefan Lupaşcu, 2005, 162 p.

• în alte limbi

MEN of Achievement. Ninth Edition. International Biographical

Centre Cambridge, 1982

DICTIONARY of International Biography. Twenthy-Sixt Edition.

International Biographical Centre Cambridge, 1997-1998

DICTIONARY of International Biography. Twenthy-Seven Edition.

1999

DICTIONARY of International Biography. Twenthy-Eight Edition.

2000

DICTIONARY of International Biographical Centre. Cambridge,

march-april 2000

OUTSTANDING People of the 20th Century. 2000

OUTSTANDING Writers of the 20th Century. International

Biographical Centre Cambridge, England, 2000

DICTIONARY of International Biography. Twenthy-Ninht Edition.

2001

INTERNATIONAL Directory od Distinguished Leadership. Elevent

Edition, 2001, American Biographical Institute, North Carolina.
U.S.A., 2001

96
WHO'S Who in the 21st Century. International Biographical Centre
Cambridge, England, 2001

WHO'S Who in the World in l 8'h Edition Marquis Who's Who, 2001

OUTSTANDING People of the 21th Century. First Edition.

International Biographical Centre, Cambridge, England, 2002

2. Studii, eseuri, recenzii în volume

CHIHAIA, Pavel. Orizont medieval. Danemarca. Aalborg, 1996, p.

129-132

TURTUREANU, Nicolae. Cuvinte încrucişate. Iaşi, Editura Cronica,

1996

PÂRVU, Sorin. Chipul din apă între conceptual şi senzorial. Iaşi,

Editura Junimea, 1998, p. 69-72

BÎRLEANU, I. H. Cărţile înţelepciunii. Periplu prin memorie, în

”Lumini în tunelul tranziţiei”. Iaşi, Editura Sedcom Libris, 1999

BUSUIOC, Nicolae şi Donose, Vicenţiu. Biblioteca ”Gh. Asachi” '80,

o istorie de suflet şi minte. Iaşi, 2000, Al. Husar la p. 83

VLĂDICĂ, Mircea. Profesor Dr. Alexandru Husar, în Oameni de

seamă ilveni. Cluj, Editura Super Star, 2000, p. 130-131

CIOPRAGA, Constantin. O replică la Papini: Anti-Gog.

Perspective. Iaşi, Editura Junimea, 2001, p. 253-257

BUGARIU-PETRE, Dorina. Periplu prin memorie, în Alexandru

Husar în Australia. Sydney, 2002, p. 17-20

LUDUŞAN, Ana. Harul unui spirit ales, în Alexandru Husar în

Australia. Sydney, 2002, p. 15

97
ROCA, George. Alexandru Husar în Australia, în Alexandru Husar în
Australia. Sydney, 2002, p. 3-4

MILOŞ, Ion; Dedicaţii: Turnul Babel lui Alexandru Husar, în

”Aproape de izvoare”, Bucureşti, 2003, p. 40

CUBLEŞAN, Constantin. O vastă sinteză poetică (Al. Husar), în

Eminescu în reprezentări critice. Cluj-Napoca. Editura Grinta,
2003, p. 101-107

POP, Tit Liviu, Alexandru Husar, în Ex Libris, Scriitori contemporani,

Bistriţa, Editura George Coşbuc, 2003, p. 77-80

PARASCAN, Constantin. Cum i-am cunoscut…, în Portrete literare,

Iaşi, Editura Convorbiri literare, 2004, p. 265-267

ŢIGĂNUŞ, Dr. Virgil Nistru. La început de mileniu – Despre poetul

singurătăţilor celeste (Savantul filolog Al. Husar – în
laboratorul de comunicare Pro Eminescu), în volumul Lutieri şi
sunete. Semne spaţiale ale comunicării spirituale, Galaţi,
Editura Sinteze, 2004, p. 129-132

CREŢU, Stănuţa. Alexandru Husar, în Dicţionarul general al

literaturii române, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2005,
p. 539-541

GOIA, Vistian. Glasul memoriei (Cap. 8, Studenţia de la Cluj). Cluj,

Editura Napoca Star, 2005, p. 134-137

VOICA, Adrian. Mesajul unei sinteze (Pro Eminescu de Al. Husar), în

Studii eminescologice, Clusium, 2005, p. 208-219

CÎRCIULEANU, Pr. Ion. Slujire. Iaşi, Editura Pim, 2005, p. 238-239

MÂNDRUŢ, Stelian. Profesorul Al. Husar la 85 de ani, în Anuarul

Institutului de Istorie George Bariţ, Cluj-Napoca. Series
Historica. 44, 2005, p. 644-645

98
IOAN, Petru. Alexandru Husar la a LXXXV-a aniversare.
”Semiograma” omului şi a operei. Colecţia Profiluri I, Editura
Ştefan Lupaşcu, Iaşi, 2005, 162 p.

3. Studii, eseuri, recenzii în periodice

RARIŞTE, D. Florea. Dincolo de ruine. Făclia, XIV, nr. 4069, 24 nov.

1959, p. 2
DATCU, Iordan. Coşbuc văzut de contemporani. Gazeta literară, XIII,
ru. 37 (724), 15 sept. 1966, p. 2
POPESCU, Ion. Coşbuc văzut de contemporani. Cronica, II, nr. 3, 21
ian. 1967, p. 7

ANDRAŞONI, Dumitru. Întoarcerea la literatură. Ecoul, XII, nr.

1323, 14 apr. 1979, p. 6

SÂNGEORZAN, Zaharia. Redescoperirea clasicilor. România Liberă,

XXXVII, nr. 10748, 18 mai 1979, p. 2

FRIDUŞ. A. I. Întoarcerea la literatură. Flacăra Iaşului. XXXV, nr.

10194, 30 iun 1979, p. 2

ŢIRIOI, Nicolaie. Întoarcerea la literatură. Orizont, XXX, nr. 38

(600), 20 sept. 1979, p. 2

CHIFOR, Vasile. Întoarcerea la literatură. Convorbiri literare, nr. 10,

oct. 1979, p. 12

T. N. Al. Husar: Ars longa. Cronica, XV, nr. 14 (740), 4 apr. 1980, p. 7

SÂNGEORZAN, Zaharia. Un istoric al ideilor. România literară,

XIII, nr. 17, 24 apr. 1980, p. 8

ANDRAŞONI, Dumitru, Al. Husar – Ars longa, Ecoul, 8 mai 1980, p. 2

CONSTANTINESCU, Viorica S. Mimesis. Cronica, XV, nr. 26 (752),

28 iun. 1980. p. 7

99
MANIU, Leonida. O sinteză a principiilor directoare ale artei.
Convorbiri literare, nr. 6 (126), iun. 1980, p. 16

NEACŞU, Ioan. Ars longa. Ateneu, XVII, nr. 3 (143), sept. 1980, p. 18

FRIDUŞ, AI. I. Ars longa. Flacăra Iaşului, XXXVII, nr. 1064, 17 ian.
1981, p. 2

ŢIRIOI, Nicolae. Ars longa, probleme fundamentale ale artei. Orizont,

XXXII, nr. 5 (671), 5 feb. 1981, p. 2

SMEU, Grigore. Resursele unei sinteze estetice. Revista de filosofie,

tom XXXVIII, nr. 2, mar.-apr. 1981, p. 223-225

MANIU, Leonida. Ars longa. Analele ştiinţifice ale Universităţii ”Al. I.

Cuza” din Iaşi (serie nouă). Secţiunea III, F (Literatură), tom
XXVIII, 1982, p. 95-97

IDEEA europeană sau noi şi Europa (Istorie, Cultură, Civilizatie).

Supliment Cultural, 25 oct. 1983, p. 3

URSACHE, Petru. Metapoetica. Iaşi, Universitatea ”Al.I. Cuza”, iul.-

dec. 1983, p. 107-108

SIMION, George. Metapoetica. Ecoul, nr. 1575, 18 feb. 1984, p. 6

SORIANU, Vlad. Metapoetica. Prolegomene. Ateneu, an 1, nr. 4,

aprilie 1984, p. 7

PÂRVU, Sorin. AI. Husar - reîntoarcerea la literatură. Convorbiri

literare, XCI, nr. 7 (1187), iul. 1985, p. 13

VOICA, Adrian. Moment aniversar: AI. Husar. Analele ştiinţifice ale

Universităţii ”A1. I. Cuza” din Iaşi (serie nouă). Secţiunea III,
F(Literatură), tom XXXI, 1985, p. 102-103

STROIA, Gheorghe. Estetică. Izvoarele artei, 5 aug 1988

100
CIOPRAGA, Constantin. Cuvinte despre ”Irenikon...” de AI. Husar.
Opinia, nr. 238, 14 dec. 1990

GRIGURCU, Gh. Profesorul poet. /Irenikon de AI. Husar/. Familia,

XXVII (127), nr. 9 (313), 27 sep 1991, p. 4

BUZAŞI, Ion. Al. Husar: Irenikon. Symposion (serie nouă), III, nr. 1,
1992, p. 7-8
ILIEŞ, Ioan. Alexandru Husar. Minerva, III, nr. 17, 1992, p. 2

xxx. Al. Husar. Ideea europeană sau Noi şi Europa (istorie, cultură,
civilizaţie). Cotidianul, supliment cultural, 25 oct. 1993, p. 3

COROIU, Constantin. Romanul unei idei: Ideea europeană. Adevărul

literar şi artistic, 14 nov 1993, p. 6

COROIU, Constantin. Eveniment editorial – Al. Husar: Ideea

europeană. Adevărul, 15 nov 1993, p. 22

POP, Tit-Liviu. Ideea europeană. Minerva. IV, nr. 30, nov 1993, p. 3

STRATULAT, Mihai. Nota de lectură: Ideea europeană sau Noi şi

Europa. Europa, săptămânal independent, V, nr. 160, 25-31 ian
1994, p. 11

CHIHAIA, Pavel. Alexandru Husar: Ideea europeană. Observator,

München, VII, nr. 4(25), oct 1994 – ian 1995, p. 42-43

GRIGURCU, Gheorghe. În apropierea lui Lucian Blaga (2): menţiuni

biografice. România literară, 18 mai 1995, p. 10

SAIZU, I. Al. Husar: Lecţiile istoriei. Opinia, VI, nr. 1515, 29-30 iul.
1995, p. 2

GĂZDAC, Grigore. Noi şi Europa (Al. Husar: Ideea europeană).

Tribuna ideilor, III, nr. 3 (13), iun.-oct. 1995, p. 3

101
GRIGORAŞ, Ioan. Lecţiile istoriei. Cronica, XXX, nr. 19 (1423), 1-15
oct. 1995, p. 8

MANIU, Leonida. Al. Husar - 75. Artă şi transfigurare. Cronica,

XXX, nr. 1424, 16-31 oct. 1995, p. 8

TURTUREANU, Nicolae. Învăţăturile lui Al. Husar către Mircea

Snegur. Revista română, I, nr. 2, oct. 1995, p. 3

CHIHAIA, Pavel. Ideea europeană. Casa (publicaţie în limbile

română, germană, franceză şi engleză), III, nr. 1 (14), 1995, p.
27-28 şi Cronica, XXX, nr. 7, 15 apr. 1995

COPILU-CHEATRA, V. AI. Husar - Irenikon. Symposion, III, nr. 1,

1995

MÎNDRUŢ, Stelian. Ideea europeană sau Noi şi Europa (istorie,

cultură, civilizaţie). Anuarul Institutului de istorie din Cluj,
XXXIV. 1995, p. 435-436

SAVITESCU, Ionel. Lecţiile istoriei. Ateneu, XXXIII, nr. 2 (317), feb.

1996, p. 5

FFŞTILĂ, Aurel. S. Lecţiile istoriei, o carte rechizitoriu adresată

falsificatorilor de istorie. Nord magazin, nr. 10 (53), 4-10 mar.
1996, p. 6

FLORESCU, Gh. I. Istorie şi istorii. Lecţiile istoriei. Convorbiri

literare (serie nouă). CXXX, nr. 8, aug. 1996, p. 20

CRIHANĂ, Marcel. Al. Husar. Lecţiile istoriei. Amurg sentimental, II,

nr. 11 (19), nov. 1996, p. 5

MANIU, Leonida. Alexandru Husar: Din unghiul esteticului. Viaţa

(serie nouă), nr. 3, 1996, p. 3-5

NEAMŢU, Gelu. Lecţiile istoriei. Steaua, nr. 3, 1996, p. 38

102
MOISE, Ion. AI. Husar - Anti-Gog. Răsunetul, 14 mai 1997, p. 4

SPORICI, Dr. Vasile. Răspuns la o provocare de geniu (Anti-Gog.

Agora. 1997). Ateneu, XXXIV, nr. 7 (334), iul. 1997, p. 7

LĂPUŞNEANU, Ion. Anti-Gog. Tribuna ideilor, V, nr. 2-3 (2223), apr.

-sept. 1997, p. 10

POCOVNICU, Daniel-Ştefan. Anti-Gog şi renaşterea Purgatoriului.

Sinteze, VIIl, nr. 34 (237), 5 sept. 1997, p. 10

CERBONE, Onofrio. Pornind de la Papini. Columna (publicaţie a

comunităţii italiene din România) (serie nouă), 1, nr. 5, oct.
1997, p. 3

DRAM, Constantin. Al. Husar în faţa lui Gog. Cronica, XXXII, nr. 6,
nov. 1997, p. 9

CIOPRAGA, Constantin. O replică lui Papini: Anti-Gog. Viaţa

Românească, XCII, nr. 11-12, nov.-dec. 1997, p. 125-128

BÎRLEANU, Ion-Horia. Periplu prin memorie. Evenimentul, nr. 2020,

27 mar. 1998, p. 28

CHELARU, Marius. Periplu prin memorie. Convorbiri literare,

CXXXII, nr. 7(31), iul. 1998, p. 44

SÂNGEORZAN, Zaharia. Memorii. Viaţa Românească, XCIII, nr. 7-

8, iul.-aug. 1998, p. 180-183

MOISE, Ion. Al. Husar: Periplu prin memorie. Răsunetul, X, nr. 2195,
7 aug. 1998, p. 6

C. P. Universitarii la Salonul de carte. 24:ore, V, 8 oct 1998, p. 2

SORIANU, Vlad. Periplu prin memorie. Ateneu, XXXV, nr. 10 (349),

oct. 1998, p. 5

103
CIOPRAGA, Constantin. O replică la Papini: Anti-Gog. Dacia
literară, IX, nr. 28 (1), 1998, p. 52-53

SAVIN, Nicolae. Microeseuri colective, referiri la volumul ”Veac

luciferic” de Coriolan Gheţie cu prefaţă de Al. Husar. Vatra, nr.
1, 1998, p. 43-38

VOICA, Adrian. Neliniştile unei conştiinţe: AI. Husar. Dacia literară

(serie nouă), IX, nr. 31 (4), 1998, p. 31-32

MOISE, Ion. Periplu prin memorie. Steaua, L, nr. 1, ian. 1999, p. 40

CÂNDROVEANU, Hristu. AI. Husar: ”Mioriţa”. Deşteptarea (revista

aromânilor), X, nr. 4 (109), apr. 1999, p. 2

DATCU, Iordan. Un studiu nou despre Mioriţa. România literară,

XXXII, nr. 25, 23-29 iun. 1999, p. 7

URSACHE, Petru. Mioriţa (I). De la motiv la mit. Convorbiri literare,

V, 133, nr. 7, iul. 1999, p. 38

URSACHE, Petru. Mioriţa (II). De la motiv la mit. Convorbiri literare,

V, 133, nr. 8, aug. 1999, p. 38

MACARIE, Augustin. O zi din viaţa mea / Une journée – ma vie:

(recenzie la vol. cu acelaşi titlu de Lucian Teodosiu).
Dimineaţa, an 10, nr. 201 (22 sep 1999), p. 4

PANU, Mircea. Al. Husar, Mioriţa. De la motiv la mit. Salonul literar,

II, nr. 11, nov 1999, p. 13

URSA, Sever. Alexandru Husar - 80. Cuibul visurilor (Maieru), V, nr.

3-4 (41-42), mar.-apr. 2000, p. 3

MITITEAN, Ioan. Năsăudenii îşi omagiază fiii: Alexandru Husar la

80 de ani. Răsunetul, an XII, nr. 2637, 26 apr 2000, p. 6

104
VOICA, Adrian. Vârstele templierului. Cronica, XXXIV, nr. 1493, 5
mai 2000, p. 9

SORIANU, Vlad. Două cărti de Al. Husar: Întoarcerea la literatură.

Aplicaţii şi Mioriţa – de la motiv la mit. Ateneu, XXXVII, nr. 11
(374), nov 2000, p. 4

LĂPUŞNEANU, Ion. Expunerea de motive pentru acordarea titlului

de cetăţean de onoare al Năsăudului. Plaiuri năsăudene (serie
nouă), nr. 1(32), dec 2000, p. 2

GĂZDAC, Grigore. Alexandru Husar - omul cărţii şi al ideii. Tribuna

ideilor, nr. 1-30, 2000, p. 11

LĂPUŞNEANU, Ion. De la Metapoetica la Mioriţa. Tribuna ideilor,

nr. 1-30, 2000, p. 9-10

MOISE, Ion. ”Mioriţa”. De la motiv la mit. Răsunetul, XIII, nr. 2826,

20-21 ian. 2001, p. 6

SAVITESCU, Ionel. Poeme de odinioară. Semnal. Antiteze, nr. 4-5-6,

apr.-mai-iun. 2001, p. 35

SAVITESCU, Ionel. Prin meandrele memoriei. Recenzie la volumul

”Periplu prin memorie”. Convorbiri literare (serie nouă),
CXXXV, nr. 7 (67), iul. 2001, p. 18

CHELARU, Marius. Periplu prin memorie. Acces, nr. 8-9, aug.-sept.

2001, p. 54

MATEESCU, Dumitru. ”Poeme de odinioară”. Al. Husar. Cronica,

Iaşi, an 37, nr. 2 (feb. 2002), p. 25

OPĂRIUC, Loredana. Întoarcerea la Eminescu (recenzie la ”Pro

Eminescu”). Revista Română, an 8, nr. 11 (apr 2002), p. 21

LĂPUŞNEANU, Ion. Al. Husar: Întoarcerea la literatură. Tribuna

ideilor, nr. 31, 2001, p. 11

105
SAVITESCU, Ionel. Studii eminesciene (despre volumul ”Pro
Eminescu”). Dacia literară (serie nouă), XIII, nr. 46 (3), 2002,
p. 25-26

ŢIGĂNUŞ, Conf. univ. dr. Virgil Nistru. Cronica literară, O carte-

eveniment: Al. Husar, Pro Eminescu. Viaţa liberă nr. 3732, 1
mar 2002, p. 7

BREBU, Carlotta Elena. Eminescu din nou printre noi (recenzia

volumului ”Pro Eminescu”). Ateneu (serie nouă), an 39, nr.
9(396), sep 2002, p. 4

ILISEI, Grigore. Maestrul. Evenimentul, an 21, nr. 3578, 19 apr 2002,

p. 6

CUBLEŞAN, Constantin. O vastă sinteză poetică (Al. Husar – Pro

Eminescu, Editura Junimea, Iaşi, 2001). Viaţa Românească, an
93, nr. 8-9, aug-sep 2002, p. 208-211

POPA HOMINICEANU, Vasile. Confesorul ochiului (recenzie la

volumul ”Sintagmele ochiului”). Cronica, an 38, nr. 3 (mar
2003), p. 18

SAVITESCU, Ionel. ”Printre contemporani”. Oameni şi cărţi

(recenzie la vol. cu acelaşi titlu de Al. Husar). Cronica, an 39,
nr. 2 (feb 2004), p. 10

MARŢIAN, Ironim. Al. Husar, Tradiţii naţionale. Muza Someşană,

Năsăud, 2004, an I, Serie nouă, nr. 134, p. 48

MANTA, Marius. Al. Husar la ”Izvoarele artei”. Ateneu, anul 42,

serie nouă, nr. 2(426), feb 2005, p. 19

SAVITESCU, Ionel. Întoarcerea la literatură (recenzie la vol. cu

acelaşi titlu de Al. Husar). Oglinda literară, an 4, nr. 49 (apr
2005), p. 12-32

106
SIMUŢ, Ionl. Depăşirea respectuoasă a gândirismului (recenzie la vol.
”Meşterul Manole”). România literară, an 38, nr. 2 (19-25 ian
2005), p. 2

HURJUI, Ion. Puncte cardinale (recenzie la ”Avem o misiune” de Al.

Husar). Cronica, an 40, nr. 6 (iun. 2005), p. 10

BOGDAN, V. Al. Husar – Întoarcerea la literatură – Sugestii.

Dâmboviţa, cotidian independent, nr. 3751, 7 aprilie 2005, p. 16

IANCU, Vasile. Cărturarul Al. Husar la 85 de ani. România liberă,

nr. 4602 (serie nouă), 30 apr 2005, p. 7

ISTRATE, Gavril, Alxandru Husar la 85 de ani. România liberă, nr.

4602, serie nouă, 30 apr 2005, p. 7

ISTRATE, Gavril, Al. Husar – 85 de ani. Cronica, an 40, nr. 6 (iun

2005), p. 13

MARCU, Emilian. Vitrina cărţilor. Convorbiri literare, an. 139, nr. 4

(apr. 2005), p. 143-145

CLEJA, Aurel. Vremea de apoi de Al. Husar. Cronica literară, Porto

Franco, revistă de cultură a Societăţii Scriitorilor ”C. Negri”
Galaţi, an XVI, nr. 4-5-6(110), serie nouă, apr-iun 2005, p. 49-50

CREŢU, Nicolae. La mulţi ani, Domnule Profesor. Revista română, an

XI, nr. 2(40), iun 2005, p. 7

MĂNUCĂ, Dan. Misiunea esteticii. Convorbiri literare, an CXXXIX,

nr. 7(115), iul 2005, p. 46-48

MIHAI, Ioan M. O revistă uitată – ”Meşterul Manole” în antologie.

Nordul Literar, an III, nr. 7-8(26-27), iul-aug 2005, p. 9

SAVITESCU, Ionel. ”Recuperările istorice”. Despre Periplu prin

memorie. Dacia literară, an XVI (serie nouă), nr. 62 (5/2005), 5
sept 2005, p. 58-59

107
VLAD, Mihail. Note de lectură. Al. Husar: ”Dincolo de ruine – Cetăţi
medievale”. Jurnal de Dâmboviţa, an IV(XII), nr. 2916, vineri 7
oct 2005, p. 11

PAPUC, Liviu. Viaţa cărţilor (despre Al. Husar. Printre contemporani).

Revista Română, Iaşi, an XI, nr. 3(41), oct 2005, p. 29

Laudatio: Esteticianul Alexandru Husar. Academia Română, Secţia de

Filozofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie, în Vitralii, periodic
al Centrului Internaţional de Cultură şi Arte ”George Apostu”,
Bacău, Simpozionul Naţional de Estetică, Ediţia a XII-a, Bacău,
11 nov 2005

SMEU, Grigore. Alexandru Husar. Izvoarele artei ad fontes. Princeps

Edit. Iaşi. 2004, Revista de Filosofie, Tomul III, nr. 5-6, sept-
dec 2005, p. 1034-1036

MÂNDRUŢ, Stelian. Profesorul Al. Husar la 85 de ani. Anuarul

Institutului de Istorie ”G. Bariţiu”, Cluj Napoca, Series
Historica, 44, 2005. p. 16(644)-17(645)

POPESCU, Titu. Intelectualul şi misiunea istorică (despre antologia

”Meşterul Manole” şi volumul ”Avem o misiune”). Jurnalul
literar, nr. 7-12, apr-mai-iun 2006, p. 3

BUSUIOC, Nicolae. O simfonie a spiritului, replică la ”Gog”.

Cronica, an XLII, nr. 6, iunie 2006, p. 18

MĂNICUŢĂ, Cornelia. De ce Antigog? Bucovina literară, Serie nouă,

an XVI, nr. 7 (185), iulie 2006, p. 15-16

ŢIGĂNUŞ, Virgil Nistru.”Caut ceea ce nu pot afla şi aflu ceea ce nu

caut”. Profesorul Alexandru Husar – traducător al lui Tagore.
Cronică de carte. Viaţa liberă. Cultură, 16 aug 2006, p. 7

STRĂCHINARU, Constantin. Meşterul Manole, antologie literară de

Al. Husar. Rost, revistă de cultură creştină şi politică, an. IV, nr.
42-43, august-septembrie 2006, p. 80-82

108
SAVITESCU, Ion. Literatura sapienţială (Despre ”Grădinarul lui
Tagore”, ediţie bilingvă, traducere de Al. Husar), Botoşani.
Hyperion, septembrie

V. Interviuri

• în volume

ILISEI, Grigore. Portrete în timp. Iaşi, Ed. Junimea, 1990, p. 105-113

BUSUIOC, Nicolae. Oglinzile cetăţii. Dialoguri ieşene, vol. 1. Iaşi,

Editura Omnia, 1993, p. 53-67 şi în ediţie Chişinău, 1994, p. 61-78

• în periodice

ZALIS, H. Colocvii cu Tudor Vianu. Amfiteatru, II, ian. 1967, p. 223

BUSUIOC, N. Adevărata artă, odată cu frumosul, exprimă adevărul.

Cronica, XX, nr. 33 (1020), 16 aug. 1985, p. 1-25

ILISEI, Grigore. ”... întâlnirea cu Iaşul a fost de natură să mă lege

însă şi mai adânc de Moldova”. Convorbiri literare, XCII, nr.
2(1194), feb. 1986, p. 3

BUSUIOC, Nicolae. O civilizaţie estetică n-ar fi un simplu vis al

umanităţii. Cronica. XXIV, nr. 19 (1215), 12 mai 1989, p. 1, 2

CĂLIN, Constantin, Interviu cu prof. Al. Husar. Despre ideea

europeană. Sinteze literare-politice-sociale, supliment al
ziarului Deşteptarea, an IV, nr. 47(122), 26 nov 1993, p. 3-4

MUSCALU, Florin. O zi din viaţa şi opera lui Al. Husar. Dialog.

Revista V, an X, nr. 1, p. 3-4

109
SPIRIDON, Cassian Maria. ”Mi-e teamă de omul care n-a deschis o
carte de versuri”. Convorbiri literare (serie nouă), CXXXIV,
nr. 4 (52), apr. 2000, p. 4-5

BELDEANU, Ion. Omul se va întoarce la artă… Interviu cu Al. Husar.

Bucovina literară (serie nouă), an XI, nr. 5-6(123-124), mai-iun
2001, p. 3-5

SAVITESCU, Alexandru. Idealul vieţii mele a fost sinteza. Opinia

studenţească, nr. 126, 4-10 mar. 2002, p. 1, 8-9

DIACONU, Marin. Al Husar. Mă reprezintă ”Anti-Gog”. Viaţa

Românească, nr. 6-7 (iun-iul 2003), p. 88-94

ALINA TACU în dialog cu Al. Husar. Flacăra Iaşului, an. 6, nr. 1784,
10 aug 2006, p. 4

TACU, Alina. Al. Husar. ”Premiul Opera Omnia este mai curând
profetic” . Dacia literară, an. 17, nr. 5 (sep 2006), p. 10-14

XXX Caracterul dă autoritate sacerdoţiului critic. România literară,

nr. 38, 2005, p. 16-17

• înregistrări audio

TEODOSIU, Lucian; HUSAR, Al. Interviu acordat de prof. Al. Husar.

Din creaţia lirică a lui Al. Husar, în lectura autorului. Emisiune
radiofonică în cadrul programului „Radio Sfera”, rubrica
„Constelaţia Lirei”. Înregistrare audio. Iaşi, Studioul Teritorial
de Radio, 1997

TEODOSIU, Lucian; HUSAR, Al. Două noi apariţii editoriale de Al.

Husar: Pro Eminescu şi Tradiţii naţionale. Interviuri realizate
cu prof. Al Husar. Emisiunea radiofonică „Meridian”.
Înregistrare audio: ianuarie 2002, februarie 2002. Iaşi, Studioul
Teritorial de Radio, 2002
110
 VI. Corespondenţă

VIANU, Tudor. Tudor Vianu către Al. Husar, în. Corespondenţă, ediţie
îngrijită de Henri Zalis. Bucureşti, Editura Minerva, 1970, p.
119-122

ZALIS, H. Colocvii cu Tudor Vianu (citează o scrisoare către Al.

Husar). Amfiteatru, revistă literară şi artistică editată de Uniunea
Asociaţiei Studenţilor din R.S.R., anul II, nr. 13, ian 1967, p. 223

VIANU, Tudor. Opere. Vol. 14. Corespondenţă. Interviuri. Bucureşti,

Editura Minerva, 1990, p. 302, 346, 350, 386

CORESPONDENŢĂ cu Pavel Chihaia, în: Pavel Chihaia. Treptele

nedesăvârşirii. Iaşi, Editura Institutul European, 1993, p. 150-
151, 166-168, 191, şi în: Pavel Chihaia. Treptele nedesăvârşirii,
ediţia a II-a. Bucureşti, Editura Eminescu, 1997, p. 194-195,
198-199, 209-259, 306-307

VII. Înregistrări audio

HUSAR, Al. Despre Vintilă Horia, conferinţă în cadrul Serii culturale

dedicate scriitorului, în Germania, la Aachen. Înregistrare audio.
Aachen, 1993
SAVITESCU, Camelia; CÂMPEANU, Gabriela. „Lecţiile istoriei” de
Al. Husar – Serial. Înregistrare audio. Iaşi, Studioul Teritorial de
Radio, 1993-1994

HUSAR, Al.; VÂNĂTORU, Sorin. Metopa mioarelor. Lied,

versuri de Alexandru Husar. Muzica de Sorin Vânătoru cu
dedicaţia „Domnului Profesor Alexandru Husar, admiraţie
pentru nobilele domniei sale preocupări literare şi urări de

111
 succes în continuare”. Înregistrare audio. Iaşi, Studioul
Teritorial de Radio, 7 sept. 1995

HUSAR, Al. Avatarurile scrierii şi publicării volumului Ideea

europeană. Înregistrare audio. Köln, 15 oct. 1995

DĂNILĂ, Leonida. Avatarurile scrierii şi publicării volumului

Ideea europeană. Amintiri despre Al. Husar. Înregistrare
audio, Köln, 15 oct. 1995

HUSAR, Al.; IANCULESCU, Dinu. Ianculescu Dinu, actor şi

poet. În cadrul Serii culturale închinate actorului român, în
prezenţa acestuia. Versuri şi anecdote în lectura lui Dinu
Ianculescu. Înregistrare audio, Köln, 21 oct. 1995

HUSAR, Al. Prezentarea volumului Impasul reîntregirii de Al.

Zub, cu ocazia lansării cărţii. Moderatorii serii: Lucian
Vasiliu şi Cassian Maria Spiridon. Înregistrare audio. Iaşi,
Casa „Pogor”, 1 dec. 1995

SAVITESCU, Camelia, HUSAR, Al. Dialog cu Al. Husar.

Emisiunea radiofonică „Memoria cuvintelor”, serialul
„Drumurile Mioriţei”. Înregistrare audio. Iaşi, Studioul
Teritorial de Radio, 1995-1996

IANCU, Victor; VIZIRESCU Pan. Prezentarea cărţii Anti-Gog de Al.

Husar, sub auspiciile UNESCO, în prezenţa autorului.
Înregistrare audio. Bucureşti, Uniunea Scriitorilor, 21 mai 1997

BULGĂR, Gh.; CERBONE, Onofrio; ROTARU, Marilena. Lansarea

volumului Anti-Gog de Al. Husar, în prezenţa autorului.
Înregistrare audio. Bucureşti, Târgul de carte, 30 mai 1997

CHIHAIA, Pavel. Prezentarea volumului Ideea europeană de Al.

Husar. Emisiune radiofonică dedicată prof. Al. Husar.
Înregistrare audio. Bucureşti, Radio Bucureşti, 1997

112
SAVITESCU, Camelia; HUSAR, Al. Amintiri din prezent. Evocări cu
prof. Al. Husar. Emisiune radiofonică în cadrul programului
„Radio Sfera”. Înregistrare audio. Iaşi, Studioul Teritorial de
Radio, 2000-2001

TEODOSIU, Lucian; CONSTANTINESCU, Ion; POPESCU, Iulian.

Profesorul Al. Husar la 80 de ani şi invitaţii săi: Ion
Constantinescu, Iulian Popescu. Emisiune radiofonică „Atelier -
dimensiuni ale creaţiei”. Înregistrare audio, Iaşi, Studioul
Teritorial de Radio, 2001

SAVITESCU, Camelia; HUSAR, Al. Invitatul serii: prof. Al. Husar.

Înregistrare audio. Iaşi, Studioul Teritorial de Radio, 18 iun. 2003

VIII. Înregistrări video

HUSAR, Al.; DJUVARA, Neagu; ZUB, Al. Prezentare a serbării

mănăstirii Putna (1870), alocuţiuni rostite în curtea mănăstirii
Putna cu ocazia unei manifestări organizate de Asociaţia „Plai
mioritic”. Înregistrare video, Putna, 26-28 mai 1990

ROTARU, Marilena; HUSAR, Al. Interviu cu prof. Al. Husar, pornind

de la apariţia volumului Anti-Gog. Emisiune realizată de
Televiziunea Română. Amintiri de familie depănate de invitat.
Înregistrare video. Bucureşti, TVR, 7 iun. 1997

HUSAR, Al. Întâlnire, după 50 de ani, cu colegi ai Liceului „George

Coşbuc” din Năsăud. Lansarea volumului Anti-Gog de Al.
Husar. Slujba religioasă şi ora de dirigenţie. Înregistrare video.
Năsăud, 5-6 nov. 1997 (dr. Ioan Mândraş-Zalău)

ROTARU, Marilena; HUSAR, Al.; SOREANU, Lucia. Evocare:

Vintilă Horia şi Ion Şiugariu. Înregistrare video din emisiunea
„Memoria exilului românesc”. Bucureşti, TVR2, 7 iun. 1998
113
MIHALCEA, George. Izvoarele artei. Înregistrare video, Bucureşti,
TVR, 26 septembrie 2006.

IX. Autografe primite. Reproduceri (selecţie)

114
”Domnului Profesor Alex. Husar pentru caldă amintire.”
Tudor Arghezi

115
”Lui Alehandro Husar cu o preţuire pe cale de a degenera în mare simpatie.”
Lucian Blaga

116
”Lui Alehandro Husar cu dragoste şi mare preţuire.”
Lucian Blaga

117
”Prietenului scump, Alexandru Husar sub semnul existenţei infinite.”
Domnija Gherghinescu
1955 Toamna Braşov

118
”Lui Al. Husar – cu veche afecţiune prietenească.”
T. Vianu
februarie 1963

119
Iaşi 24 Sept. 1968
”Maestrului AL Husar « Existenţe» în pribegie al unui vechi şi
autentic ieşan sosit cîndva de mult de tot probabil din meleagurile
transilvănene - ca toţi adevăraţii Moldoveni.
Cu admiraţie, recunoştinţă şi multă dragoste”
Leon Negruzzi
120
”Tov. Al. Husar, - cu preţuire şi cu un cald început de prietenie.”
Otlilia Cazimir
Iaşi, 29 iunie 1961

121
”Doamnei şi Tov. profesor AI. Husar, prieten al culturii şi mare
animator, - prieten al poeţilor şi al poeziei. Omagiu.”
George Lesnea

122
”Lui Al. Husar, această încercare de sinteză din care nu putea lipsi
«visul vidali», cu prietenie.”
V. Horia

123
”Frumosului bărbat şi odinioară student fascinant, prin spiritul său
superlativ, Alexandru Husar pentru pîinea şi sarea pe care ni le-am
împărţit pe dreptate, ca şi pentru toate cîte am visat în această lume
teribilă, pe scara valorilor perene, cu profundă şi statornică dragoste.”
Laurenţiu Fulga
Bucureşti
124
”Lui AI. Husar, cu aceleaşi bune sentimente de prietenie şi preţuire.”

125
”Ion Miclea lui Alexandru Husar omagiu şi recunoştinţă pentru
sufletul cald şi bun, pentru tot ajutorul acordat la realizarea acestui
album. Dragostea şi prietenia sinceră pentru vorbele bune, pentni
vechea noastră prietenie!”
Ion Miclea

126
”Maestrului Alex. Husar, om de prestigioasă cultură şi estetician,
acest îuceput liric al colaboratorului domniei sale, cu respect şi
dragoste, în numele frumosului şi al poeziei.”
Corneliu Sturzu
Iaşi, ian. 1965

127
”Ţie, Al. Husar, pentru clipele cînd n-ai fost şi eşti lîngă mine,
inima ta ca un trandafir din care înfloresc, din cind în cînd,
poemele tale - această carte la care ai contribuit şi tu, prieteneşte,
dragostea nemărginită şi sincera preţuire a lui”
Ovid Caledoniu
8 oct. 1973

128
”Alex: mis poémas se tornan bellos en su idioma, su palabra, su
voz. Con gran simpatia y admiracion, para usted.”
Haydee
Lima 13/7/75
129
”Distinsului coleg şi prieten prof. univ. dr. Al. Husar - stăpîn peste
marea cea mare a culturii, voevod al substanţei şi al stilului fermecător,
omagiul sincer al autorului”
Nicolae Ţaţomir

130
”Lui Alexandru Husar, în amintirea anilor noştri petrecuţi împreună,
mîndru că sunt contemporan cu el şi mi-e prieten, preţuire şi dragoste
grăniţărească.”
G. Istrate

131
”D-lui Prof. Husar cărturar erudit al Iaşului cu deosebită
afecţiune şi respect”
Simionescu
25/ 1.95

132
”Pentru Mala şi Alexandru Husar, cu înaltă preţuire şi veche
dragoste a unui coleg de generaţie, de scriitură şi de suflet.”
Pavel Chihaia
Bucureşti 6 iunie '99

133
”Învăţatului prieten Al. Husar şi Doamnei sale - afectuoasă prietenie şi
cele mai bune sentimente.
Constantin Ciopraga
Iaşi, 5 oct. 2002

134
 CUPRINS

Nota ediţiei / 7

Profil: Al Husar /9

Date biobibliografice / 31

Activităţi. Participări. Prezenţe. Aprecieri / 33

Mărturisiri (Selecţie) / 47

I. Opera / 49

1. în limba română / 49

• volume / 49

• cursuri universitare / 50

• în volume d ferite / 51

• în periodice / 53

2. în alte limbi / 82

• volume / 82

• în volume diferite / 82

• în periodice / 83

II. Prefeţe, coordonări / 85

III. Traduceri de Al. Husar / 88

135
IV. Referinţe critice / 94

1. Lucrări cu caracter general / 94

• în limba română / 94

- dicţionare

- istorii literare

- manuale

- monografii

• în alte limbi / 96

2. Studii, eseuri, recenzii în volume / 97

3. Studii, eseuri, recenzii în periodice / 99

V. Interviuri / 109

• în volume / 109

• în periodice / 109

• înregistrări audio / 110

VI. Corespondenţă / 111

VII. Înregistrări audio / 111

VIII.Înregistrări video / 113

IX. Autografe primite. Reproduceri (Selecţie) / 114

136