Cronica Ghiculestilor Moldova Vol V - 1965 PDF

,
li j/ 3:·J'J � . '·
https://biblioteca-digitala.ro
CRONIC fi
I
GHICULe5.TI LOR
Anvelopa şi coperta de Ttt. BocOI
C R O N I C I L E M E D ,I E V A L E A L E R O M Â N I E I
ISTORIA MOLDOVEI ÎNTRE ANII 1695-1754
TEXT GRECESC îNSOŢIT DE TRADUCEREA ROMÂNEASCA

CU P�EFAŢA, INTRODUCERE, GLOSAR ŞI INDICE
EDIŢIE îNGRIJITÂ
DE
NESTOR CAMARIANO ş1 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

BUCUREŞTI, 1965
P RE F AŢĂ
Cronica pe care o prezentăm aici vede acum pentru prima dată lumina tipa
rului. Este o cronică referitoare la istoria Moldovei de la sfîrşitul secolului al
XVII-lea şi pînă la începutul jumătăţii a doua a secolului al XVIII-lea. Manu
scrisul a aparţinut bibliotecii metohului Sf. Monnînt din Constantinopol, unde
D. Russo - care l-a descoperit - a copiat cronica cu dori nţa de a o publica.
f ntr-un scurt studiu asupra acestei cronici, lucrat cu multă migală şi scrupu
lozitate, D. Russo a arătat importanţa ei, dind şi cîteva extrase 1 • Dorinţa
sa de a publica cronica în întregime a fost însă zădărnicită din motive indepen
dente de voinţa sa.
Ca un omagiu adus memoriei savantului, care a trudit în munca grea de
arhivă, şi ca o datorie pentru progresul ştiinţei istorice româneşti ne-am
străduit să ducem la îndeplinire planul iniţial al lui D. Ruso de a publica
această cronică.
D. Russo şi-a închinat întreaga viaţă studiilor privind relaţiile greco-române.
A cercetat pentru aceasta bibliotecile şi arhivele de pe toată aria de difuziune
a culturii greceşti şi a întreţinut corespondenţă cu anticarii din marile centre
culturale europene; a întreprins astfel cea mai anevoioasă şi cea mai migăloasă
dintre toate muncile disciplinei noastre. Depistarea materialului documentar, risipit
pe întinderi mari, a necesitat adesea călătorii obositoare, sforţări istovitoare pentru
sănătatea sa şi sacrificii băneşti.
Manuscrisul Cronicii Ghiculeştilor se află astăzi în ţară, în biblioteca
Muzeului româno-rus din Bucureşti, sub cota 167 (fost 150, iar mai înainte 691 ) ,
aşa că am avut posibilitatea să colaţionăm copia lăsată de D. Russo.
Î ntrucît D. Russo a tratat în studiul său privitor la Cronica Ghiculeştilor
în chip temeinic problemele « în ce limbă s-a scris cronica » şi « cronica şi izvoa
rele ei » şi întrucît considerăm că aceste capitole îşi păstrează şi astăzi.. valabili
tatea, le reproducem în introducerea noastră după studiul lui D. Russo, cu unele
prescurtări sau completări.
1 D. Russo, Cronica G hiculeştilor. Un nou letopiseţ al Moldovei (1695-1754 ), Bucureşti,

191 5, extras din «Buletinul Comisiei istorice a Rom�niei », voi. II.
VI CRONICA G H I CULEŞT ILOR
D. Russo a intitulat acest letopiseţ Cronica Ghiculeştilor, titlu consacrat

în istoriografia romană; l-am păstrat şi noi, fiind cel mai potrivit, căci conţinutul
letopiseţului probează că este o cronică oficială a domnilor Ghiculeşti.
fndreptarea ortografiei textului grecesc, traducerea, introducerea, notele,
glosarul şi indicele ne aparţin. Bineînţeles, am utilizat traducerea fragmentelcr
publicate de D. Russo.
fndreptarea ortografiei şi a punctuaţiei textului grecesc, traducerea textului
grecesc de la p. 595 -876 şi introd ucerea au fost lucrate de Ariadna Camariano
Cioran, traducerea de la p. 876 -1158 şi notele de N estor Camariano, iar cola
ţionarea textului grecesc, glosarul şi indicele au fost făcute de amîndoi editorii
cronicii.
I N T R O DUCERE
Pentru studierea trecutului ţărilor române avem un bogat material docu,

mentar grecesc. Pe lingă numeroasele documente aflate în bibliotecile şi arhivele
ţării, mai sînt şi multe izvoare narative, scrise direct în limba greacă sau traduse,
cum sînt de pildă Poemele lui Stavrinos şi Palamed, Istoria lui Matei al Mirelor,
Cronicile lui Pseudo,Amiras, Afenduli, Mitrofan Grigoras şi Chiparissa, Efe,
meridele dacice ale lui Daponte, Istoria lui Mihai Cantacuzino, Istoria lui
Dionisie Fotino şi altele.
O astfel de scriere păstrată în limba greacă este şi Cronica Qhiculeştilor, o
cronică inedită a Moldovei, cuprinzînd un material bogat şi variat referitor la
răstimpul dintre anii 1695 şi 1 754, epocă în care se intensifică exploatarea ţărilor
române de către Imperiul otoman şi în care se instaurează regimul turco,fana,
riot, care reprezintă perioada de maximă exploatare turcească 1• Manuscrisul
- in folio mare - a fost scris pe la sfîrşitul secolului al XVI IJ,lea. Se pare
că această cronică a fost concepută de autor în două volume, dar ceea
ce ni s,a păstrat în acest manuscris este numai a doua parte a primului volum.
M anuscnsu1 1ncepe cu pagina 595" : A u'6zv-rLoc
. •
·
- ' -rc.u '
- 'A v·no:x_c.u R '�
t-'cooc,
-
uLou TO•J
- '
Kocne:µlp �6ooc (Domnia lui Antioh vodă, fiul lui Cantemir vodă), şi se sfîr,
şeşte cu p. 1 158 : K!XL 't'IXU't'IX µe:v E7tL
\ - ' -
'rOU
\ '
itocprJVTc.i:;
\ '
7tpro-rcu '
-roµou, TOC' OE
�\ '
e:voc,
(.( , �
, ,
...
T.Gr.EL<.p
. , ...
e,EV't'IX XIXL O:XOr.GIJ
- .
eIX 't'01ji:; EV't'OCU
-eoc 't'pLx_pr..iVLoci:; 'r01J
,
, t-'oooc
- M IX'rOCL"fJ 7tEpLypoc<.pov-
't'IXL di:; TOV oe:uTe:pc.v -r6µov. Tt/.oi:; -:oiJ 7tpwTOu -:r'.iµou -r�i:; M0Ma/31K�c;, ·1aropiac;.
(Acestea în întîiul volum de faţă, iar cele ce au rămas din domnia de trei ani
a lui Matei vo�ă, precum şi cele ce urmează sînt descrise în al doilea volum.
Sfîrşitul primului volum al Istoriei Moldovei.)
Aşadar, textul pe care îl edităm acum, precum arată şi paginaţia manu,
scrisului, cuprinde doar partea de la mijloc a cronicii : ne lipseşte începutul,
precum şi sfîrşitul. Ştim sigur că a existat un început, deoarece autorul repetă
cie mai multe ori că unele evenimente le,a povestit în prima parte a cronicii
sale. De pildă, amintind de Gheorghe Ghica, care a domnit în Moldova între
anii 1658 şi 1 659 şi în Ţara Românească între anii 1659 şi 1660, spune că a
vorbit despre el în istoria sa la locul cuvenit, adică la epoca' respectivă : 't"OiJ
1 Vezi Istoria României, vol. III, Bucureşti, Edit. Acad. R.P.R„ 1964, p. 340 şi urm .
: Trirr.iterile la textul Cronicii au în Ye .ie· e ra:!inile manus< risului grece ;c.
VIII CRONICA G H ICULEŞTILOR
07tOLOU rEwpylou rxlxoc �68oc "t'�V EV"t'ocu6a: a:u!kv·da:v 8t"l)y�e"l)µEv EV -rîj O"Etp�
p. 768 (domnia de aci a lui Gheorghe Ghica vodă am povestit-O
-rlji:; lcr"t'oploci:;,
în cursul istorisirii). .
Întrucît partea păstrată începe la p. 595 cu anul 1695, înseamnă că prima
parte a primului volum, de 594 de pagini, cuprinzînd şi epoca la care se referă
cronicarul, ne lipseşte. Nu este exclus ca această parte a Cronicii Ghiculeştilor
să fie rătăcită prin vreo bibliotecă din ţară sau de peste hotare şi cu timpul să
i asă la iveală 1•
Nu ştim dacă cronicarul a scris şi volumul al doilea al Cronicii Ghiculeştilor,
în care promitea să încheie domnia lui Matei Ghica, întreruptă în anul 1754
şi să povestească şi cele întîmplate după această domnie. Dacă într-adevăr a
scris acest al doilea volum şi dacă se va găsi vreodată, va fi de un real folos
pentru istoria Moldovei ; va fi un izvor preţios pentru o epocă lipsită de
izvoare narative.
Textul păstrat al Cronicii Ghiculeştilor este în parte o compilaţie după
diferite letopiseţe româneşti, cum sînt de altfel mai toate cronicile moldovene
scrise în acea epocă, şi în parte o contribuţie originală, căreia nu-i corespunde
ca prototip nici unul din letopiseţele româneşti cunoscute.
Deoarece textul cronicii ni s-a păstrat trunchiat,

nu cunoaştem nici titlul şi nici numele autorului ei,
Care este titlul cronicii?
care probabil figurau la începutul manuscrisului. Dar
cuvintele cu care se încheie cronica : Tf>..oi:; -rou 7tpw"t'ou -r6µou -r�i:; MoMaP1Kfic;
'fuwpiac; (Sfîrşitul primului volum al Istoriei Moldovei) ne îndeamnă să
presupunem că titlul ei a fost : MoA8oc�Lx� •Jcr"t'oplcx (Istoria Moldovei).
Din conţinutul cronicii reiese clar că autorul a

Unde s-a scris cronica? scris istoria sa în Moldova, şi mai precis la laşi. lată
cîteva pasaje din letopiseţ, care probează afirmaţia noastră:
MEptxol. ăpx_oVT<:c; BMx_ot 8"1)Acx8� o "t'OTE µeyoci:; �tcrTtcXp"l)c; KwvcrTocvTivo:; Bocxcx
pfoxouÂoc; µE: 8uo oc8EA<poui:; "t'OU �t.eov &8w de; T�V Mot.8oc�locv 7tpoi:; TOV
rp"l)yoptov �68ocv 8toc vii "t'OV 7tOCpCXXLV�O"OUV vii AcX�7J "t'�V ocu6EVTLOCV T"Îj:; Bt..ocx.loc�,
p. 818 (Cîţiva boieri munteni, şi anume marele vistier de atunci Constantin
1 În timpul deselor năvăliri şi jefuiri ale ţărilor române de către tun:i, tătari, austrieci
şi alţii, s-au pierdut multe cărţi şi manuscrise. E îndeobşte cunoscut că nu o dată au fost
atacate oraşele şi mănăstirile din ţările române şi s-a prădat tot avutul lor. Cînd în anul 1 7 3 7
turcii, năvălind î n Tîrgovişte, a u descoperit tainiţa mitropoliei, în care boierii fugiţi îşi ascu·
seseră cuferele cu tot ce aveau mai de preţ, au luat, pe lingă giuvaeruri şi alte obiecte preţioase,
şi căruţe întregi de cărţi, pe care le-au trimis peste Dunăre. Vezi Const. Daponte, Ep hemerides
daces, ed. E. Legrand, vol. I. p. Kt' şi Cronica G hi culeştilor, p. 674.
Mai tirziu, prin transportarea unor biblioteci întregi de către călugării greci, cînd au
fost secularizate averile mănăstireşti, s -au pierdut de asemenea multe manuscrise preţioase
referitoare la trecutul Jării, sau au ajuns în bibliotecile de peste hotare. Astfel se explică faptul
că versiunea greacă a lnvăţJturilor atribuite lui Neagoe Basarab se află la Sfîntul Munte (textul
slavon la Sofia) Istoria lui Mihai Viteazul de Palamed la Londra, Efemeridele dacice ale lui
Daponte la Atena, Cronica lui Atanasie Comnen lpsilanti la Cairo şi cine ştie cite manuscrise
cu conţinut 1referitor la trecutul ţărilor romine se mai află prin diferite biblioteci ale Orien·
tului sau Ocţ identului şi aşteaptă să 6.e descoperite (cf. O. Russo, Cronica Ghiculeştilor, p. 9).
I NTRODUCERE IX
Văcărescu, împreună cu doi fraţi ai săi, au venit aici în Moldova, la Grigorie

vodă, ca să,l îndemne să ia domnia Ţării Româneşti 1•
IT
În altă parte, autorul spune : pbwv e:IvocL voc &voccpepwµe:v 7tolouc; e:Ixe:v
ăpxovTocc; &ow de; T"�V Mot..Ooc�locv, de; T�V OE:UTEpocv TOU ocu6e:nlocv, o NLXOAOC"t) �6oocc;,
p. 728-729 (Se cade să amintim şi care au fost boierii lui Nicolae vodă aici
în Moldova în a doua lui domnie). De asemenea, cînd vorbeşte de un eveni,
ment petrecut în capitala Moldovei, autorul menţionează mai totdeauna : aici
la laşi: "EO"TE:LAE:V e:u6uc; TOV �Tocupov ... EOW de; TO rLocO"L, p. 86 1 (A trimis
îndată pe Stavros . . . . aici la Iaşi). 'Exlv"t)O"e:v &x T"Îjc; BJ.ocxlocc; xoct �pxe:•o &oc7i
de; -ro rLOCO'L, p. 864 -5 (A pornit din Ţara Românească şi a venit aici la laşi).
'Axol.ou6wvTocc; T�v µe:ycil."t)V O"TpocTocv, �TOL Tou M7toupl.ocTlou, OLE�"IJ oc7to To
PoUO'LETO'L xoct �J.6e:v EOW de; TO rLOCO'L, p. 1001 (Urmînd drumul cel mare,
adică al Bîrladului, a trecut pe la Ruşieci şi a venit aici la laşi). Cf. şi
p. 861, 862, 865, 991 şi multe altele.
În lunga sa povestire, cronicarul nu prea vorbeşte

Autorul este moldovean despre el însuşi. Din analiza operei sale aflăm totuşi
unele lucruri despre el. Citatele de mai sus ne,au dovedit
că autorul a scris letopiseţul la Iaşi ; din alte pasaje afl ă m că el nu este grec .
Astfel, scriind despre alegerea mitropolitului Moldovei Iacob, spune că acesta
a fost nevoit să cheltuiască 30 de pungi ca să înlăture pe un contracandidat
străin, care prin bani şi prin toate mijloacele posibile a încercat să ajungă în
scaunul mitropolitan al Moldovei (p. 1 072) 2•
De asemenea, el nu este muntean, fapt care rezultă din context. Astfel,
acolo unde este vorba de evenimente petrecute în Ţara Românească, autorul
cronicii spune: « Să lăsăm. . . să le povestească muntenii » (p. 1 053 ). De altfel
face o critică destul de severă boierilor munteni, acuzîndu,i că sînt oameni
nestatornici şi că le place să schimbe mereu pe domnii lor (p. 1 143). În cronică
găsim însă destule probe care ne dovedesc că autorul este moldovean. La
p. 1 009, după o lungă incursiune în istoria Rusiei, unde povesteşte urcarea
pe tron în 1741 a Elisabetei, fiica lui Petru cel Mare, cronicarul spune: "A.;
E:no:vo:M�cuµe:v oµ.wc; ol.lyov T�V aL�Y"IJO'LV OLOC voc dnwµe:v TOC T"Îjc; TO'ocpo:c; µo:<;
(Să reluăm însă povestirea şi să vorbim despre întîmplările din ţara noastră).
În altă parte, fiind vorba de nişte negustori turci din Moldova, autorul cronicii
adaugă: Ot 7tpocyµo:Ts:uToct ToupxoL onou e:uplO"xCJvTo &ow de; oA"IJv T�v TO"ocpo:v
µoe�, p. 634 (Negustorii turci, care se aflau aici în toată ţara noastră).
În sfîrşit, într,un pasaj de la p. 998 -999, cronicarul mărturiseşte în modul
cel mai categoric obîrşia sa moldovenească. Povestind călătoria sa cu Grigore
Ghica la Constantinopol, după mazilirea acestuia din scaunul Moldovei, în
1741, el spune: '0 oE: rp"t)yopLoc; �6ooc;c &n=tjye:v de; 'ro l\foTO"tVL, &xol.ou6ouµzvc.;
' \ ii- , I \ ,, , \ IT'"\ ' · .,.
x e>: yw' , e:r.e:w·r,
,
....
I!!
�'
U7t0 7t0/\/\WV E:VT07tLWV XO:L e:wc; <:Le; T"t)V e:v OLc; 1J7t"fjpx.ov
„
O/\"'f)V,
1 Acest lucru se petrece după moartea lui Nicolae Mavrocordat, cînd se ivesc neînţe
legeri între boierii munteni cu prhire la alegerea noului domn, căci unii dintre ei voiau ca domn
pe Grigore Ghica, alţii pe Mihai Racoviţă, iar alţii pe beizadeaua domnului decedat, pe Con
stantin Mavrocordat, care a şi izbt•tit să ia domnia Ţării Româneşti pentru cîteva zile.
2 Cf: şi D. Russo, op. cit., p. 1 1 .
CRONICA GH I CULEŞTI LOR
(.dj ouvciµ:;:vo� voc O"TEplJ8W 'î(ILfJU'îOV cX:v6EV't"lJV, E7tpoxpLVIX voc µcxxpu8w µc:pLXOV WH -
' ' \ \ '� µc.u, XCXL\ OV't"W
•f I I
' ,_ I , I
pov CX7t0 't""f,V 7tCX't"p �uOC yc:voµs:vo<; CXU't"07t't"lJ<; "t""f)<; 'TE 7tS:pLcp"tjµou EXEL'.rr;�
I "I ' - I I ' - , ?:' I o ..-o , I ' ,
R cxvTWV 'îO'îS: EXELO"E "fj i.., LCUVlJV cxuvL<; , ou µovov vcx IY.. 7t0/\0CUO"W
"I I
T.01\S:W<; XIY..L 't"WV o-uµ l"'
-r�v 7tcxTptooc µc.u, &J..J.oc . xcxt voc lcr-rop�crw &m:p doc,v (Jar Grigorie vodă s-a dus
la Măcin, urmat de mulţi pămînteni, care l-au însoţit chiar pînă la Constantino
pol. Printre aceştia am fost şi eu, căci neputînd să mă despart "de un asemenea
domn, am socotit că e mai bine să mă depărtez pentru cîtva timp de patria
mea. Şi astfel, după ce am văzut cu ochii mei acel vestit oraş, precum şi în
tîmplările de acolo, m-:am învrednicit iarăşi, nu numai să-mi revăd patria, dar
şi să povestesc cele văzute) 1•
Din aceste mărturisiri rezultă nu numai că autorul cronicii este moldovean,
dar şi faptul că el era printre intimii şi devotaţii lui Grigore Ghica, de vreme
ce şi-a părăsit patria (Moldova) pentru a-şi însoţi domnul mazil la Constan
tinopol. În timpul şederii sale la Constantinopol, .el n-a neglijat să noteze e\·e
n imentele al căror martor ocular a fost şi să le povestească apoi în cronica sa.
Dorinţa domnilor ţărilor române de a transmite

Autoru l a fost cm de posterităţii faptele lor, oricît de neînsemnate ar fi fost
încredere a! Ghiculeştilo r ele, a dat naştere cronicilor româneşti cunoscute su b
numele de cronici oficiale domneşti.
O astfel de cronică oficială credem că este şi Cronica Ghiculeştilor, scrisă
din porunca domnilor din familia Ghica de către un om devotat acestei familii.
Această părere a noastră se bazează pe constatarea că autorul insistă cu multe
detalii asupra vieţii lui Grigore şi Matei Ghica, asupra faptelor lor şi asupra
evenimentelor petrecute în timpul domniilor lor. Domniile lui Grigore, ca şi
a lui Matei Ghica sint urmărite pas cu pas de autor, chiar atunci cînd aceştia
domnesc în Ţara Românească. Autorul cunoaşte foarte multe lucruri din viaţa
acestor domni pe care cu greu le-ar fi putut afla dacă nu ar fi trăit în anturajul
şi chiar în intimitatea lor.
Cronicarul a fost alături de domn, a trăit în mijlocul evenimentelor şi
descrie fapte la care a fost martor ocular : « Din cite am văzut cu ochii noştri,
putem spune . . . » (p. 868). A însoţit pe Grigore Ghica la expediţia împotriva
tătarilor şi ne descrie în mod amănunţit ordinea în care înaintau trupele domnului
Moldovei (p. 792 ). A fost alături de el în deplasările sale din timpul războiului
din 1736-1 739. Cunoaşte convorbirile care au avut loc relativ la solul Rusiei,
Vişniakov, între marele ,·izir Silihtar Seid Mehmed-paşa şi Grigore Ghica ,
precum şi sfaturile pe care acesta din urmă le-a dat marelui vizir pentru elibe
rarea. solului rus (p. 879). Cunoaşte ordinul confidenţial primit de Ghica în
1 7 38 ca să invadeze Transilvania (p. 899) 2•
Cronicarul este iniţiat în diferitele faze ale intrigii care a avut ca rezultat
mazilirea lui Grigore Ghica în anul 1 74 1 şi ţine s-o povestească în toate amănun
tt:le ei, ca să arate că protectorul său a fost victima 'vicleniei lui Constantin
Mavrocordat 3•
1 Cf. şiO. Russo, op. cit., p. 11.

2 Ibidem, p. 1 2 .
3 Ibidem. Ghiculeştii acuză pe Constantin
Mavrocordat c ă acesta, aflîndu-se în 1 74t
în faţa iminentei lui maziliri din Ţara Rom· nească, capuchehaiele sale au călcat Înţe-
I NTRODUCERE . \ l
Cronicarul, ca devotat al lui Grigore Ghica, îl însoţeşte după mazilirea

lui din 1 74 1 la Constantinopol , precum am văzut 1!1ai sus, şi ne descrie viaţa
de mare lux pe care domnul mazil o ducea acolo. ln special ne povesteşte pe
larg onorurile deosebite pe care i ţe făceau marii demnitari ai Porţii, vizitele
dese ale patriarhilor şi mitropoliţilor şi multe altele (p. 999 - 1 008) 1•
Favoarea Porţii era deosebită pentru acest domn. Marele vizir l-a îmbrăcat
cu blană de samur, pe care obişnuia s-o dea numai paşilor cu trei tuiuri (p. 775).
Cronicarul, căutînd în toate felurile să proslăvească pe Ghiculeşti, descrie
cu multe laude şi operele de edilitate construite în timpul acestui domn. De
pildă, ne spune că Grigore Ghica a pus de s-au clădit casele seimenilor, a ridicat
un turn înalt la poarta curţii domneşti şi a aşezat acolo un ceas mare, care
să bată orele şi să se audă în tot laşul (p. 7 78). Dă o descriere ·amănunţită,
care nu ne e cunoscută din alte izvoare istorice, despre zidirea vestitului palat
Frumoasa din laşi, reşedinţa de vară a domnului, precum şi precizarea de ce
s-a numit Frumoasa. Din ordinul acestui domn s-au zidit şi trei fîntîni în faţa
curţii, cu apă potabilă, de care laşul ducea mare lipsă pînă atunci (p. 804).
Se aminteşte de asemenea că Grigore Ghica a făcut şi mănăstirea Pantelimon
din Bucureşti, care a servit de spital, avînd medic, spiter şi spiterie. A adus
ş i aici apă potabilă pînă la poarta spitalului. Începuse �lădirea m'ănăstirii încă
din. prima sa domnie şi a terminat-o în cea de-a doua. Nu departe de acest
spital a ridicat biserica Sf. Visarion, care servea de refugiu pentru ciumaţi
(p. 1 053).
După moartea lui Grigore Ghica, cronicarul cîştigă bunăvoinţa fiului acestuia,
Matei , şi-şi continuă cronica oficială, fiind ţinut la curent acum de noul său
protector. Aflăm, astfel, că înainte ca Matei Ghica să ajungă domn, Poarta
ceruse de la tatăl lui - pe cînd acesta domnea în Ţara Românească - să trimită
la Constantinopol pe unul din fiii săi ca să-l facă mare dragoman şi că Grigore
Ghica a socotit ca cel mai potrivit pe fi.ul său mai mic, Matei. Cronicarul rela
tează că acesta şi-a îndeplinit aşa de bine înalta funcţie încredinţată, incit Poarta ,
drept răsplată, i-a acordat titlul deosebit de « alesul între marii demnitari » ,
pe cînd ceilalţi dragomani purtau pe cel de « alesul între fruntaşi ». Ni se
legerea scrisă încheiată între Mavrocordat şi Ghica, au oferit pe ascuns o mare sumă de bani şi
au reuşit ca domnul lor să treacă în Moldova prin mazilirea lui Ghica (vezi Acad. R. P.R., m s
grec 1 069, f . 4 1 şi 47). Dar tot din acest manuscris rezultă că de fa pt c;ipuchchai<'le lui
Mavrocordat au oferit 250 de pungi marelui vizir, 100 de pungi chehaid şi 1000
de galbeni secretarului chehaiei pentru ca Mavrocordat să nu fie mutat din Ţara Româneasc
Însă dintr-un raport al ambasadorului francez la Constantinopol, de Castellane, află m că toc mai
Grigore Ghica a călcat Înţelegerea sa cu Mavrocordat ; el se aliase cu cuscrul său Mihai Racoviţă
împotriva lui Mavrocordat şi ofereau 1 000 de pungi pentru ca acesta să fie mazilit şi să ia
Mihai Racoviţă domnia Ţării Rom�neşti, dar Mavrocordat, cîştigînd cu 300 de pungi pe
marele eunuc al haremului sultanului, acesta a propus ca Mavrocordat să fie mutat în Mol
dova (vezi Hurmuzaki, Dornmente, Supl. I/ 1. p. 565).
1 Afirmaţiile cronicarului sînt confirmate şi de capuchehaiele lui Constantin Mavro
cordat, care scriau că într-adevăr Grigore Ghica a fost primit cu toate onorurile atît de demni
tarii Porţii , cit şi de elita Fanarului (cf. Biblioteca Acad. R.P. R., ms. grec 1 069, f. 36' şi 42 ) .
·
Dar nici capuchehaiele, nici cronicarul nu ne dau un amănunt interesant, anume că bunăvoinţa
demnitarilor Porţii a fost cîştigată cu 600 de pungi, căci după omorîrea fratelui său, drago manul
Alexandru Ghica, Grigore Ghica, temîndu-se să nu cadă în dizgraţia Porţii, a cheltuit această
sumă, dar puţin i-a folosit : peste un an tot a foi:,t mazilit (vezi Hurmuzaki, Documente, Suri.
1/ 1 , p. 564).
X 11 C RONICA G H I CULEŞT I LOR
mai spune că şi reprezentanţii puterilor străine îi acordau titlul de « chiarezza »

(p. 1 050 - 1 051).
Cronicarul oficial al noului domn povesteşte cu amănunte necunoscute
1in alt izvor mişcarea orăşenească din Bucureşti pusă la cale de mitropolitul
Ungrovlahiei Neofit din Creta şi de Constantin Dudescu, la care s-a raliat şi
poporul, după spusele cronicarului, în « chip forţat ». Rezultatul acestef mişcări
este mutarea lui Matei Ghica în Moldova în anul 1753 (p. 1 083 - 1 087).
Despre domnia din Moldova a acestui domn cronicarul ne dă o serie de
informaţii preţioase referitoare la măsurile fiscale introduse acolo 1, la diferitele
măsuri administrative, la izgonirea lazilor din Moldova, precum şi multe alte
ştiri necunoscute din alte izvoare.
Mai este, în sfîrşit, un fapt care împreună cu cele spuse mai sus arată în
mod hotărîtor că avem de-a face cu o cronică oficială a Ghiculeştilor. Croni
carul intercalează în cursul povestirii documente pe care numai Grigore şi
Matei Ghica puteau să i le pună la dispoziţie. Din cele 22 de acte oficiale, cîte
conţine cronica, numai patru nu au legătură cu Ghiculeştii, şi anume : 1. o scri
soare a sultanului Ahmed către Petru cel Mare (p. 651) ; 2. răspunsul acestuia
către sultanul Ahmed (p. 653) ; 3. o scrisoare a lui Stanislav Leszczynski către
Nicolae Mavrocordat (p. 7 10) şi 4. un arzmahzar al lui Constantin Mavro
cordat către hanul Crimeei (p. 1 059). Toate celelalte, în număr de 18, emană
de la Ghiculeşti sau se referă la Grigore. şi Matei Ghica şi la evenimentele
petrecute în timpul domniei lor.
Din aceste 18 documente, 9 se referă la Grigore Ghica : 1. un zapis din
1728 al tătarilor bugeaclii către Poartă, în care ei făgăduiesc să nu mai prici
nuiască niciun rău Moldovei (p. 796 -798) ; 2. firman de confirmare şi de
reînnoire a domniei lui Grigore Ghica (p. 806) ; 3. o scrisoare a noului vizir
către Grigore Ghica (p. 806) ; 4. un hoget din 1729 al lui Mengli Ghirei, hanul
Crimeei, referitor la diferendele tătarilor cu Moldova (p. 811) ; 5. un zapis
al tătarilor din 1731 privitor la diferendele lor cu Moldova (p. 8 13) ; 6. firman
de reînnoire a domniei lui Grigore Ghica în 1730 trimis de noul sultan Mahmud
(p. 824) ; 7. firman de laudă către Grigore Ghica pentru că a soluţionat dife
rendele cu tătarii (p. 836) ; 8. firman de mulţumire, trimis lui Grigore Ghica
după încheierea păcii cu ruşii (p. 951) ; 9. firman de mazilire a lui Grigore Ghica
în anul 1741 (p. 995).
Alte 9 documente sînt din timpul domniei lui Matei Ghica : 1. o carte
domnească din 1753 adresată de Matei Ghica întregului popor, prin care anunţa
schimbările fiscale şi administrative pe care le introducea în ţară (p. 1 092-
1 097) ; 2. firman împărătesc de laudă către Matei Ghica pentru că a redus
impozitele şi s-a văzut rezultatul : a început populaţia risipită în ţările vecine
să se întoarcă în Moldova (p. 1 099 - 1 100) ; 3. un zapis dat de 50 de negustori
turci, care aveau încuviinţarea să rămînă în Moldova după izgonirea lazilor
(p. 1 112) ; 4. firman de reînnoire pe trei ani a domniei lui Matei Ghica (p. 1 118);
5. firman de confirmare pe trei ani a domniei lui Matei Ghica (p. 1 119);
1 Vezi Cronica G hiculeştilor, p. 1 092 - 1 097, unde este dat documentul reformei fiscale
a lui Matei Ghica, necunoscut din alti parte; cf. şi Ariadna Camariano-Cioran, Mdsuri fiscal e
şi admi nistrative în Moldova (1753-1754 ) , în Studii şi materiale de istorie medie, vol. V,
Bucureşti, Edit. Acad. R.P.R., 1 962.
I NTRODUCERE X III
6. firman de reînnoire a domniei lui Matei Ghica (p. 1 131) ; 7. fi.rman de confi.r
mare pe trei ani a domniei lui Matei Ghica (p. 1 147) ; 8. firman împărătesc
de exilare a lui Dimitraşcu Sturza, care a complotat împotriva lui Matei Ghica
(p. 1 151) ; 9. firman împărătesc de eliberare din exil a lui Dimitraşcu Sturza
obţinut prin intermediul lui Matei Ghica {p. 1 153).
Pe lingă aceste acte, pe care autorul cronicii le dă în întregime, mai sînt
şi cîteva pe care le rezumă. De pildă, firmanul împărătesc prin care se dă poruncă
lui Matei Ghica să pedepsească straşnic pe acei ţărani care se ascundeau în
satele boiereşti, încercînd prin această măsură să stăvilească obiceiul, dăunător
vistieriei, practicat des de ţărani în această epocă, de a se ascunde în satele
boiereşti şi de a se eschiva de la plata impozitelor.
De asemenea, se dă în rezumat şi hrisovul prin care Matei Ghica regle
menta veniturile boiereşti.
Ţinînd seama că e vorba de o cronică oficială, că autorul Cronicii Ghicu
leştilor este omul de încredere al familiei şi că exprimă punctul de vedere al
protectorilor săi, trebuie să admitem că în istorisirea domniilor acestor domni
autorul este părtinitor. Avînd în vedere şi poziţia sa de clasă, el nu poate decît
Să apere interesele clasei stăpînitoare. Deci prin condeiul lui va fi. exprimată în
genere concepţia domnului şi a clasei privilegiate al cărei reprezentant era.
Deoarece cronica s-a păstrat fără început şi sfîrşit
În ce limbă s-a scris
cronica1
şi îi lipseşte titlul cu numele autorului şi cu alte lămu
riri, nu putem şti sigur dacă ea s-a scris în limba greacă
sau dacă avem de-a face cu o traducere din limba română. Numai pentru partea
de la început, cuprinzînd răstimpul anilor 1695- 1730 {p. 595 -8 18), există
dovezi convingătoare că este o traducere din limba romînă. Căci comparînd
această parte a cronicii cu cronicile atribuite lui Nicolae Costin şi Amiras 2,
cu Letopiseţul Ţării Moldovei editat de C. Giurescu şi cu Cronica lui Axinte
Uricarul, constatăm că e compilată şi tradusă din limba română. Dar dacă tra
ducătorul a fost în acelaşi timp şi compilatorul cronicii sau dacă el a folosit
o compilaţie în limba română, pe care s-a mulţumit pur şi simplu s-o traducă
în limba greacă, aceasta e o chestiune la care nu se poate răspunde deocam
dată cu certitudine 3•
În ceea ce priveşte însă a doua parte, în care se istorisesc evenimentele de
la 1730 la 1754, pentru care nu avem o povestire asemănătoare în limba română,
problema e complicată şi foarte greu de rezolvat. Şi iată de ce : cînd cineva
e născut şi crescut într-o ţară străină, numai dacă posedă anumite însuşiri sti
listice şi are o cunoştinţă temeinică a limbii sale poate s-o scrie corect, altfel
în scrierea sa apar străinisme la fiecare pas ; acelaşi lucru, ba chiar în mai mare
grad, se întîmplă aceluia care scrie direct într-o limbă străină o lucrare origi
nală. Un grec născut sau crescut în ţară, istoricul Fotino de pildă, chiar cînd
nu traduce din litnba română, ci scrie direct în limba greacă despre lucrurile
1 Capitolul este reprodus după D. Russo, Cronica Ghiculeştilor, p. 14-17, la care am

făcut unele completări.
2 Cronicele Romdniei sau l etopiseţele Moldovei şi Valahiei, ed. II de M. Kogălnicean u,
tom. II, Bucureşti, 1872, p . 1-117, şi tom. III, Bucureşti, 1874, p. 9 9 - 1 80.
3 Cf. , mai jos, cap. « Cronica şi izvoarele ei » .
\IV CRON I CA GH I CULEŞTI LOR
.şi evenimentele pe care le cunoaşte ca martor ocular, întrebuinţează aşa de

multe cuvinte şi, ce e mai frapant, construcţii româneşti, străine limbii greceşti,
încît dacă opera lui s,ar fi păstrat anonimă un cercetător puţin pătrunzător ar
fi crezut că are de,a face cu o simplă traducere din limba romînă. Cînd un român
scrie o lucrare originală direct într,o limbă străină, în limba greacă de pildă,
pe care nu o cunoaşte în toate nuanţele ei (cum e cazul cu Naum Rîmniceanu),
şi lucrarea lui rămîne anonimă, un cercetător, descoperind în ea românisme,
ar crede că s,a tradus din limba română.
Partea cronicii de la 1 730 la 1 754 o avem în limba greacă, fără ca un ori,
ginal în limba română să fie cunoscut; constatăm însă în textul grecesc cuvinte
�i expresii româneşti la fiecare pas. Cum se poate explica faptul ? Avem de,a
face cu o traducere din limba română ori scriitorul este un grec crescut în ţară,
ca Fotino, şi nu se poate dezbăra de cuvinte şi construcţii româneşti sau, în
s fîrşit, pm·estitorul, fiind român, introduce inconştient în textul grecesc româ,
nisme? Cu absolută certitudine nu se poate rezolva chestiunea decît numai
-dacă se va descoperi un orginal românesc al cronicii sau primul ei volum cu
titlul şi numle autorului şi poate şi cu alte lămuriri. Din cercetarea stilului
însă ni se pare foarte probabil că e vorba de o traducere din limba română
pentru următoarele motive :
Î n textul cronicii găsim expresia : -r o v rix�pr.·ljA. TOV EOC.UXEV Sl:'.: '":'O'J iJ,'(':1..
pr.zcrµr,v 7oiJ Kcdvcr-rixv-:[vou, p. 84 1 (a dat pe Gavriil în seama lui Constantin),
·
în loc de : TOV itO'.pEOC.)XZ 1.poc; �u),ixi;tv sau TOV eve:mcr-re:u(:hj. Sau: â[âov•r:J.:; 7r�u:;
d:; -rov A.oyixptixcrµov n,iJ rpriyc..pku � 6oix, p. 895 (pe care i,a dat în seama lui
Grigorie vodă) ; OLOO'J70'.:; Y..O'.t TOV ăv6pw7tov TOU rpriyoplou �00':1.. d:; A.c.yixpr.ixcrµov
-:r,i) r1.ozi.rp<JiJ -rc..u , p. 907 (dădu şi pe omul lui Grigorie vodă în seama fratelui
acestuia). Expresia revine des şi în prima parte care, precum am văzut mai
sus, este tradusă din limba română : 'Ecr·lixc.ucrcxv rirto -:o rtoccn -:ov re:w pyr.rJ'J
Pcucrcrhc..v , olOovd:; TCJV d:; TOV A,r,yix ptixcrµov TCÎ)V l\focrx6�c.uv,. P· 665; -rou:;
zoc.ux:::v d:; TGU �ut1.zi:.u •wv ch: p 6 oc.uv Tov J.oyixptixaµ.6v, p. 770. În amîndouJ
aceste pasaje avem de,a face cu o traducere cuvînt cu cuvînt după originalul
românesc : « au ridicat pe lordachi Ruset de l,au dat pe seama moscalilor »
(Pseudo,Costin, p. 103) ; « i,au dat în seama vătafului, de aprozi » (Pseudo,
Amiras, p. 146). "Eoc.ucrev O'.UTci Tii ouc.. , TOO'OV TO crzo)..ii.ov, OO'GV )O�t- T'� V T1J
;rr,ypoc�lixv de; J.oyixpto:.crµ.ov Tc..u µ.o:.xocplTc..u 7t11-:pr.ocpxr,u, p. 7 18 (le,a dat pe
amîndouă, atît şcoala cît şi tipografia, în seama preafericitului patiiarh).
Expresia : Y..E�ocJ.·fi ye:pupoc:; de la p. 874 şi 877 e desigur traducerea -�elei
româneşti: capul podului; cu p��r.:; vE�wv (p. 1 09 1 ) se traduce fără îndoială
expresia românească rupere de nori. Expresia aceasta nu are nimic comun cu
p�l;tc; ve�wv din Pseudo,Aristotel, Ihpt x6aµ.cu 4, 1 1 , căci cronicarul nu
cunoaşte greacă clasică, iar această expresie nu revine în greaca modernă.
To mpcheuµ.oc �TO ouoe:µtCi:; z p�crec.uc; (p. 922) e desigur o traducere literală
a expresiei idiomatice : Armata nu era de nici o treabă. În altă parte avem:
( uoe:µ.tCi:; z p·ficrE.c.uc; ăv6pc.mot (p. 922), dar greceşte se spune : oE:v dz:::v &�[ocv,
oE:v fi-ro z p�crtµ.ov. În sfîrşit exprimările: ăv-rix:; OtOC'.t'ETocyµ.E:vov ;rocpoc -:oiJ
\ - I \ \ ' l'f' I \ \ ţ\ol
(X\)
'6EVT(;U
' 7tE pt '.t'OU TOXOU voc fL'l)V OC7toyeµ.t1.,E:TCX-t i!S ptcrcro-re:pov 7tocpoc ŢG( oe:xoc
rtpoc; ow 8i::x oc , p. 858 (domnul poruncise cu privire la dobîndă să nu se
împlinească mai mult de zece în doisprezece), sau : otoc voc &7toyi::µ.lcr7J TOC ăcrrrpoc,
p. 722 (ca să împlinească banii), presupun un original românesc. Prin OC7tO'(E:µL�EtV
I N'fRODUCERE xv
s-a tradus, desigur, cuvîntul românesc a împlini; din înţelesurile însă pe care
le are românescul a împlini ( a completa, a încasa, a socoti, a executa}, tradu
=
cătorul - grec a luat pe cel nepotrivit: ocnoye:µ(�e:Lv, care în limba greacă

înseamnă numai a completa. Expresia idiomatică românească zece în doisprezece
are rostul ei : dobînda se socotea în ţară atît la zece (cum astăzi se socoteşte
atît la sută} 1; prin zece în doisprezece sau din zece doisprezece pe an, românul
din vechime înţelegea că a dat zece şi la termen va primi doisprezece (adică
2 la 10, în greceşte : Mo TOC OEXIX, itpoc; Mo TOC OEXIX sau : Mo TC.�c; ozxo:),
pe cînd nici un grec nu poate pricepe expresia : ohix r.poc; owoe:xix2•
În afară de cele arătate mai sus, textul cronicii mai cuprinde o multime
'
de ·românisme. De pildă : Ex.&!hcre: T·�v Terapixv µf: pounTix, p. 720 (a aşezat ţara
cu rupta} ; EOe:LţiX'J vwn:, p. 922 (au dat dosul} j Eeop(�ouv T"�V ixu6e:vTLX"fJV ixuA·ljv,
p. 1 04 1 (tulburau curtea domnească} ; OTL µ6v0v µE: TOC mpE�TIX oE:v �µmpd
vi Toc E�y.:X J.. ri , de; -ro x.e:<paAL, p. 1028 (că numai cu sferturile nu poate s-o
scoată la capăt} ; vii µoc:; CJYjXwcrouv &.it' he:L µE: T·�v 6/..6-rYjv, p. 8 1 6 (să ne
ridice de acolo cu totul} ; µc.vixcr-r·�pLix itpomWVYjTOC x.ixL &.itpocrxl'.ivYjTIX, p. 1 135
(mănăstiri închinate şi neînchinate} ; itlX LOLIX -rcu r'.icrm-r(ou, p . 737, sau XOitLY
-r-/;v ::dcrix, p. 791 (copii de casă) ; -rwpix ifot'e:px, p. 764 (acum în urmă} şi
multe altele.
Prin urmare, credem că nu greşim dacă admitem că textul grecesc e tradus
după un izvor românesc. E probabil că Grigore Ghica, şi mai tîrziu Matei Ghica,
au pus să se alcătuiască în limba română un al doilea corp de cronici, în
care istoria domniilor lor se leagă cu istoria Moldovei de la aşa-zisul descă
lecat, iar pe urmă au însărcinat pe tineva să-l traducă şi în limba greacă, întocmai
cum Grigore pusese la cale acea îmbinare a Istoriei Moldovei pe care a ·încre
dinţat-o lui Amiras să o traducă în limba greacă. Corpul tradus de Amiras
ducea povestirea pînă la 1 729 ; rămînea continuarea după această dată, pe care
a fost însărcinat s-o scrie autorul necunoscut al Cronicii Ghiculeştilor. El şi-a
·început scrierea de la moartea lui Nicolae Mavrocordat, a scris-o zi de zi sub
ochii lui Grigore Ghica şi a continuat-o sub Matei Ghica. Nu ştim exact pînă
unde a mers cu istorisirea sa, întrucît ultima parte a cronicii lipseşte.
Cronica şi izvoarele ei3

După o cercetare amănunţită se constată ca m
. Cronica Ghiculeştilor s-au utilizat Letopiseţul atribuit lui
Nicolae Costin, Cronica atribuită lui Amiras, Letopiseţul Ţării Moldovei editat
de C. Giurescu şi Cronica lui Axinte Uricarul.
în mod sumar putem spune că istoriile domniilor lui Antioh Cantemir,
ale lui Constantin Duca, Mihai Racoviţă şi Antioh vodă (a doua oară} par a
fi compilate şi traduse după Letopiseţul atribuit lui Nicolae Costin, Letopiseţul
Ţării Moldovei, editat de C. Giurescu şi Cronica atribuită lui Amiras ; a doua
domnie a lui Mihai Racoviţă, domnia lui Nicolae Mavrocordat şi a lui Dimitrie
Cantemir, precum şi epitropia lui Ioan Mavrocordat după Letopiseţul atribuit
1 « Dobînda să fie zăci în unsprăzeci», N. Iorga, Studii şi documente, vol. VI, p. 546.
Cf. şi ibidem, p. 244: «din zece 1 2 pe an» şi voi. V, p. 493 : « cu dobînda lor zece a doisprezece ».
2 Cf. Const. Daponte în Cronicarii greci, ed. Erbiceanu, p. 1 7 2 : «�1â1popov tri)cnov
:;pai; -rpia -ra tKa-r6v».
3 Reprodus după D. Russo, op. cit., p. 1 7 - 1 9.
\.VI CRO N I CA G H ICULEŞ T I LOR
lui Nicolae Costin 1; a doua domnie a lui Nicolae Mavrocordat după Axinte
Uricarul; a treia domnie a lui Mihai Racoviţă şi domnia lui Grigore Ghica
după Cronica atribuită lui Amiras 2• Restul, de la p. 818 pînă la p. 1 158 (anii
1730 -1754), e o contribuţie nouă, cum nu se află în nici una din cronicile
cunoscute pînă astăzi.
Traducerea greacă e făcută, în cea mai mare parte destul de fidel după
izvoarele arătate mai sus ; numai ici-colo se constată neînsemnate prescurtări
sau intervertiri. Pentru unele părţi însă traducerea pare a fi făcută nu după
un original românesc, ci după mai multe. Se vede că pentru unele domnii tra
ducătorul grec avea înaintea lui mai multe cronici româneşti, traducînd şi com
pilînd cînd dintr-una, cînd dintr-alta. La domnia lui Antioh vodă, de pildă,
începe cu Pseudo-Amiras (p. 595 a manuscrisului= p. 112,1), adaugă la mijloc
un lung fragment din Letopiseţul Ţării Moldovei (p. 595 90,8 ed. C. Giu =
rescu: „o seamă de boieri") şi recurge la sfîrşit iarăşi la Pseudo-Amiras,

cu care încheie această domnie (p. 598 = p. 112,12). Domnia lui Dimitrie
Cantemir e dată după Pseudo-Costin pînă la p. 670 a manuscrisului (care
corespunde cu p. 107 ,29 ed. Kogălniceanu : Moscalii se găteau să mai dea
„
un iurăş mare turcilor"), unde se intercalează un fragment din cronica anonimă

tradusă de Amiras (p. 119,30 120,5 ed. Kogălniceanu) : S-au sfătuit cu
= „
generalul Şeremet . . . îndată i-au dat turcii 300 care zahere", şi se continuă
iarăşi cu Pseudo-Costin (p. 107 ,40). Însă cele mai multe· asemănări Cronica
Ghiculeştilor le are cu Letopiseţul atribuit lui Nicolae Costin. Lupta de la Poltava
intre Carol al XII-iea şi Petru cel Mare şi toate urmările ei pentru Moldova
sînt descrise pe larg, într-un capitol special, numai la Pseudo-Costin şi în
Cronica Ghiculeştilor. Celelalte cronici care îmbrăţişează această epocă, cum sînt
de pildă cronica atribuită lui Nicolae Muste, cea atribuită lui Amiras şi cronica
lui Neculce, consacră numai cîteva rînduri acestui eveniment, care a avut reper
cusiuni neplăcute pentru Moldova, căci din ordinul Porţii a trebuit să suporte
cheltuieli mari pentru găzduirea şi întreţinerea trupelor regelui învins al Suediei.'
lată un pasaj din Pseudo-Costin 3, în comparaţie cu pasajul respectiv din
Cronica Ghiculeştilor, care va ilustra în ce chip a compilat şi a tradus autorul
1 E de observat că traducitorul grec a cunoscut această compilaţie aproape în forma

în care ni s-a pistrat în manuscrise. Pini şi anul greşit calculat de la ianuarie, unele din inter
polările relevate de C. Giurescu, precum şi capitolul adii.ugat de Axinte (« Cînd au luat muscalii
cetatea Brăila » ) există în cronica noastră. Vezi, de pildă, p. 610, 625, 67 1 şi 674 ; cf. şi C. Giu·
rescu, Contribuţii la studiul cronicelor moldovene, în „Analele Acad. Rom.", seria a 2-a, secţ.
ist., tom. XXX (1907), p. 292-293 ; C. Giurescu, h:voaa ele l ui Tudosie Du bău, Miron
„
Logofdtul şi Vasile Demian, în Buletinul Comisiei istorice a României", vol. I, p. 204, n. 1.
2 La p. 629 se citează şi se utilizează şi două scrieri istorice greceşti, necunoscute nouă,
o Istorie pe scurt a domnilor şi un Lexicon al domnilor, alcituite de Gheorghe Papadopol, care
a fost profesor la şcoala grecească domnească din laşi în timpul domniei lui Grigore Matei
Ghica: 1rn0cilc; qi aivE ta t Ele; niv KAiµaKa tflc; 'Emt0µflc; t'11v aU0Evt'11v JCai tou AEl;tKou tCi>v
aUtWV ai>0i::v t'11V, 67tOU crovtypa\jlE rEci>pytoc; 6 flanaS07tOUAOt; 6 tflc; ai>0EVttJCfjc; €AAT)VLKfjc;
axoA.flc; tfl c; tv 'Iacri� OlOCLO"KQAOc;, tiyEµOVEUOVtOc; '?OU ăotoiµou i;pcooc; Kai aU0evtou 'Jcoav
vou rpnyopiou rKiKa poEfţMa, tou tnovou tou autou 'AAf:l;avopou t0U €!; ănoppiitcov.
Gheorghe Papadopol este, desigur, acelaşi cu profesorul de la Şcoala domnească care
a alcătuit Ceremonialul ce se făcea la încoronarea domnului, publicat în Hurmuzaki,
Documente, voi. XIII, p. 5 3 5 .
3Acest pasaj din Pseudo -Costin, c a ş i următorul din Axinte Uricarul nu figurează în
textul luî D. Russo, ci le-am adăugat noi.
I NTRODUCERE XVII
cronicii noastre (de observat că textul este întrucîtva prescurtat în Cronica

Ghiculeştilor):
Pseudo-Costin (ed. Kogălniceanu), voi. II, Cronica Ghiculeştilor, p. 609.
p. 56-57. Mai întîi Racoviţă a stricat obiceiul
Într-acestaşi an, la veleat 7216, iară desetinei şi, călcînd orînduielile şi
de la Hristos 1708, au şi stricat Mihai obiceiurile domnilor dinaintea lui, a
vodă obiceiul desetinii şi au scos peste poruncit de au plătit toţi ţărăneşte :
toată ţara de au dat desetină ţără şi arhiereii, şi mănăstirile, şi boierii,
neşte şi mitropolitul, şi episcopii, şi şi particularii.
boierii cei mari şi mici, şi monastirile,
şi preoţii, şi toate breslele, carii au
avut scuteală pre obiceiul carele au
fost legat de la domnii cei bătrîni.
Osebit de aceasta, au mai adaos şi Osebit de acest rău a mai mărit
pogonăritul de vii într-această vară cu şi darea pe vii, adică pogonăritul, şi
un zlot mai mult peste leu, de au peste leul ce de obicei se dădea mai
dat bieţii oamenii cei cu viile cite lua şi un zlot. A mai mărit şi darea
un galben de pogon, şi tare se oftau pe vin, adică vădrăritul, luînd cite
şi se văetau şi ei nu sciau ce li se patru bani de vadră.
găta la cap. Iară cînd s-au trezit la
vremea culesului le-au eşit şi vedritul
cite 4 bani de vadră şi uitase pogo-
năritul.
După cum vedem, compilatorul Cronicii Ghiculeştilor a prescurtat pasajul
de mai sus, în alte cazuri însă el amplifică textul, completîndu-1 cu unele precizări.
O dovadă că autorul Cronicii Ghiculeştilor a folosit pe Axinte Uricarul
este următorul pasaj cu amănunte care nu există în alte cronici ale epocii,
decit numai în cronica oficială a domniei lui Nicolae Mavrocordat:
Axinte Uricarul Cronica Ghiculeştilor
(ed. Kogălnicean'u) voi. II, p. 128 -129 p. 686
Scrisu-i-au, drept aceasta, Nicolai La toate acestea Nicolae vodă a
vodă într-acesta chip: „Iubite frate, răspuns astfel : „Iubite frate, îţi mul
îţi mulţămim foarte căci ai pus nevoinţa ţumesc mult că te-ai nevoit să libe
de n-ai lăsat să piară acei boieri ; vei rezi pe boieri de minia împărătească
avea şi de la Dumnezeu plată, şi de care a căzut asupră-le, pentru care vei
la noi mulţămită". Au scris şi la Ioan avea şi de la Dumnezeu răsplată". A
Buhuş, biv vei logofăt, şi la Gavriil scris şi lui Ioan Buhuş, mare logofăt
Miclescu! vomicul, ca să fie împreună şi lui Gavriil Miclescu, mare vornic,
cu frate-său Ioan vodă să poarte grije să fie caimacami şi să îngrijească de
de trebile ţerii pînă va merge şi singur starea ţării împreună cu fratele său
în scaunul său ; scris-au cărţi şi la Ioan vodă pînă la venirea sa. A mai
toţi locuitorii ca să iasă din bejenii scris încă şi boierilor ţării, care erau
şi să meargă să se aşeze pe la casele · pribegi, să vină la casele lor fără nici
Io r şi să n-aibă nici o teamă despre o grijă şi frică.
nime .
XVIII CRON I CA GHICULEŞTI LOR
Cronica anonimă, care îndeobşte se atribuie lui

Crouica Ghicule�tilor
Amiras, a cărei traducere greacă însă e sigur că s-a făcut
fată de tr aduce re a
greacă a lui Amiras 1 de către Amiras 2, se află într-o legătură curioasă cu
cronica noastră. Domniile lui Antioh vodă şi Duca vodă
sînt în mare parte povestite în cronica noastră după această cronică, dar Cronica
Ghiculeştilor se deosebeşte de versiunea greacă a lui Amiras.
Versitmea lui Amiras, i Originalul românesc, Versiunea Cronicii Ghi-

I
(Parisinus 6, p. 432)
'E,1 s-:-zL �T.7ocxL:; XLl,L',crT<;l
(Letopiseţe, ed. Kogălni- culeştilor (p. 595)
ceanu, \'Ol. II I, p. 1 12)
I
Et:; WJTCN Tov X.JJ O'Vf.N .�ar)!
OL:>:zr,mr,lj";"(:) 7Z7ocp7� f.),- În anul 7204, venit-au -�)..8zv ocu8$v-r·l)c; T�:; Tcrcl:-
80:'1 ;, 'A·1-:-16z"tjc; �0hc; d:; Antiohi ,·odă î.n scaunul I pocc; o 'Avdoz.o:; �6aocc;. 0
-:-r,·1 �! ?0·1r,v -r·7ic; l\lc,).ao- domniei , om tînăr, ca de ul.oe; -roiJ Kav-rsµtp �6aoc, ;)
�[:>::, u·if:}pwT.r,c; vfo: (�.'." 24 ani de vîrstă, silitor 07td0c; �7Ci'V XOCTOC T�'V �
Z�Z',lj"L 70:<;1Jocpcov zpr,V(t)'J i spre chi,·erniseala ţării, şi ALY.Lzv zp0vwv dx0cn T�0-
Z'l.� foT.o:•;OZ voc X'J�Epv·ljcr·r, să nevoia ca să se facă crocp<o'I Z'l.t bnµzkî:To 7t':l.-
7;,,1 -;(,;:r,v z:>:t voc 01.L',dr;·r, asemenea următor tatme- ).oc z.::t.t E7tpei8uµd-ro 3toc •1Y.
-;r,•1 T.7.-:-z p -rr,u d: -:-f;v său la dreptate şi la bună E:�tcr<u8=;j µE: -rov .7ta-rC: p::t.
I
r)•.z-Y..VIJ•>rr,v Y.'.1.t X :Y. A "f1\I Y..'J- chiverniseala pămîntului; TO U Y..OCTOC -roc:; &ps-roc:; x:d
f'
-
I
'
\.''
·'i 'J'<:r,-:·'i= -;r,u osv
P'','.JGZ '1':!.. �ETOCZ�LpLcre-
'
1
'
1-
"" a
.,..
""
.., ' • I\.' ,...
•
·(j s� ca l ea �a�me -sau cac1 mai sµ7t ? oL,„z 7tr1r.

I
�EP'V"ljGL'J -;-r,;:) T07t (; 'J, oµw:; numai tinereţile lui nu XC/.'rOC 'r'f,•1 Y..'J�EP\l"l)GW ' ;"j
1 '
scrU'(/._CJ)- -au asat sa mearga pe 1 -rr,7tou, 'fJ vz o rr, c; oµw:; -:0•1
,,.. I I ,,
i),'oc � LOTL
\ I '
sx
\ .
� �-
zo:Lr,1;c; :-r,•;::; 'P'1it0•;::; 7'. •;:mult 1ş1 pierdea vremea Tr:t..'(L'1s-ro x-x8
_ u7t :: p� -:. ),·::1
-:-=::t.:-p/,: -:-r,u, ;�TL x:>:t 7to ). - icu \'inătoarea. Iară avînd d::; -roc xuv·�yvx xr:t..l d:; d:
/,7.zL::; �T.spvr.JUO'Z ':O'V XOCL- sfetnici buni pe lîngă sine, ăAl-'.1. Ti T�::; VS07"tjTO::; sp-
'
P'.J'.I <:Le; 7'.J Y.'J'V"fj'(L.
.. "
''"I
µ, OM.J'V tot nu l"tpsia buna ch"1- y:1.: sz0v-r1Y.::; oµw: xoc1.Ci1�; "I
, ' \
.
-:eiu-rr.J sz_rNroc::; xoc/...01'.i::; cruµ- verniseala din ţară. cruµ�r..u),eiv::; -� C:HpEAL!J.'.::;
fl.. ;1...
f.l'
' ' \
t-' r,1 /,r,u =, Xu'V'rOCI Teiu, 'IT.OCÂW1-.
XUt-'EPV'f)G'LC, cnro T'fj'V 'îlj"Cf.-

f
�· „.
•JE:'I E/,S�7'E'V 'I) XIXr."lj Y.1J-... �, ., ...
I
• •
pzv OE'I ::r.S�itS\I.
f.lE ' pv·r,r,Lc z L:;
, \
'rYJV
,
-rcroc pcxv.
t-'
În acest fragment, cele două versiuni greceşti, deşi fondul lor este acelaşi,
se deosebesc totuşi în formă ; traducătorul Cronicii Ghiculeştilor luînd pentru
1 povestirea domniei lui Antioh numai la început un fragment mic din cronica
atribuită lui Amiras, iar pe urmă traducînd după un alt text, necunoscut nouă,
n-a copiat traducerea lui Amiras {nici acolo unde se potriveau în fond cele
1 Acest capitol este reprodus după D. Russo, op. cit„ p. 20 - 22, la care am făcut unele
completări.
2 Cronica anonimă, scrisă în limba romînă şi atribuită lui Amiras , a fost publicată de
Kogălniceanu în Letopiseţe, vol. III, p. 97 - 1 80: din îndemnul lui Grigore Ghica, această cro
nică, precedată de o compilaţie de la Dragoş vodă pînă la lstr�tie Dabija, s -a tradus în limba
l greacă de către Amiras în anul 1 7 29. Părţi din traducerea greacă s -au publicat de Hase, în
Notices et extraits des manuscrits de la Biblioth<'que du Roi, vol. XI, Paris, 1 8 2 7 , p. 274 - 394,
după un ms. aflat în Biblioteca naţională din Paris (n°. 6 du supplement grec). După un alt
manuscris, cuprinzînd aceeaşi traducere şi aflat în Andros, în biblioteca medicului Campanis
(vezi Sp. Lambros, Nfoc; 'H.).rivoµvfiµcov, voi. XI (l 9 1 4). p. 1 83 - 1 85). Epaminondas Sta
matiadis a publicat fragmente în opera sa: Bioc; 'laKroj3ou BacrLÂ.lKOU (Viaţa lui Iacob Yasi·
licos), Samos, 1 894, p. 1 1 5 - 1 38.
INTRODUCERE \IX
două texte), ci a făcut una nouă, mai îngrijită ca formă .. Însă în capitolele unde
povestirea e comună ca fond în fragmente lungi, versiunea greacă a Cronicii
Ghiculeştilor e aceeaşi cu versiunea lui Aniiras, cf. , de pildă, versiunea lui Amiras,
(Hase, op. cit. , p. 378) cu originalul românesc, (Letopiseţe, ed . Kogălniceanu
voI. ' III, p. 125) şi cu versiunea Cronicii Ghiculeştilor (p. 734). Afară de deose
biri neînsemnate (ce se întîlnesc de altfel chiar în copiile care provin din acelaşi
arhetip), versiunea e una şi aceeaşi ; acelaşi lucru se întîmplă şi cu alte fragmente
mai lungi, cu versiunea, de pildă, a aşezămîntului încheiat între Grigore Ghica
şi tătari (Kogălniceanu, Letopiseţe, voi. III, p. 1 75 ; Hase, op. cit. p. 389; Cronica
Ghiculeştilor, p. 8 1 1) ; traducătorul nostru reproduce întocmai hogetul dat de
tătari după traducerea lui Amiras.
În alte locuri constatăm destule deosebiri între textul cronicii noastre şi
cel al cronicii lui Pseudo-Amiras. De pildă, textul cronicii în care, într-o digre
siune retrospectivă, sînt descrise relativ pe scurt domniile lui Grigore Ghica
în Ţara Românească între 1660 şi 1664 şi între 16 72 şi 1673, se deosebeşte de
cel al lui Pseudo-Amiras. Lipsesc din textul cronicii noastre repetatele intrigi
ale boierilor şi mai ales ale Cantacuzinilor, care îl duşmăneau pe Grigore Ghica
şi se străduiau din toate puterile să-l mazilească. Numai într-un loc, unde vor
beşte pe scurt de pîrile pe care le făceau aceştia la marele vi:ir împotriva
domnului, cronicarul spune că pe Şerban Cantacu:ind, pentru că a rîvnit la
domnie, ,,l-a însemnat cu puţină tăiere la nas " (p. 769 -772 şi Pseudo-Amiras,
ed. Kogălniceanu, voi. III, p. 145 - 1 55).
Letopiseţul Ţări i Moldovei se sfirşeşte cu prima

;;CronicaGhiculeştilor
faţă de Letopiseţul
domnie a lui Mihai Racoviţă , iar Cronica G hirnleştilor
Ţării Moldovei editat începe cu prima domnie a lui Antioh, prin urmare com
de C. Giurescu 1 pararea între cele două texte nu o putem face decît
numai pentru un scurt răstimp, comun în ambele poves
tiri, care merge de la 1695 la 1 705. Asemănările nu sînt aşa de izbitoare ca
cele dintre Cronica Ghiculeştilor şi Pseudo-Costin sau Axinte, unde zeci de ·
pagini sînt identice, totuşi sînt destul de mari ca să vădească dependenţa Cronicii
Ghiculeştilor de Letopiseţ. Dacă vom compara, de pildă, p. 595 din Cronica
Ghieuleştilor cu p. 90,8 din Letopiseţ, sau p. 597 cu p. 92, 16, sau 599 cu p. 93,5
sau 602 :-- 603 cu 94,3, sau 605 cu 97, 15, vom constata asemănări care (luîndu-se
în consideraţie şi obiceiul traducătorului de a-şi preschimba ici-colo izvodul) nu
lasă nici o îndoială că părţi întregi sînt comune în aceste două cronici. Şi ceva
mai mult : găsim amănunte în Cronica Ghiculeştilor care nu se aftă în nici una
din cronicile cunoscute pînă astăzi decît humai în · Letopiseţul Ţării Moldovei,
cum e de pildă numele comisului Ştefan Cerchezul, căruia solul lui Duca i-a
încredinţat din greşală scrisorile confidenţiale adresate lui Bogdan (Letopiseţ,
p. 93, 14, Cronica Ghiculeştilor, p. 600). Şi nu numai amănunte- referitoare la
acest incident sînt relatate aproape la fel şi în textul grecesc, ci se întrebuin
ţează, netraduse, chiar cuvintele româneşti : sucman apăresc (p. 93,2 1 ) aflate .
în · Letopiseţ : crouxµav i:XmX. pLxov, p. 600. Dar pe lîngă aceste asemănări
.
găsim în cele două povestiri şi deosebiri însemnate ; există date în Cro11ica Gh;c11-
1 Capitolul este reprodus după D. Russo, op. cit. , p . 22 - 23.

XX CRONICA G H I CULEŞTILOR
leştilor care nu se găsesc în Letopiseţ 1, precum şi lecturi greşite şi incoerenţe în

Letopiseţ care nu se află în Cronica Ghiculeştilor 2, iar ordinea în care sînt poves
tite faptele nu e aceeaşi în Cronica Ghiculeştilor şi în Letopiseţ 3• Lucrul acesta
ne face să credem ori că Letopiseţul şi Cronica Ghiculeştilor utilizează un izvor
comun, ori că Letopiseţul, în forma în care ni s-a păstrat, e o redactare pre
schimbată 4 şi întrucîtva prescurtată, nu chiar izvodul pe care l-a întrebuinţat
autorul Cronicii Ghiculeştilor, reproducînd din el cuvînt cu cuvînt sau pre„
schimbînd şi dind numai ce a crezut mai vrednic de povestit 5•
în ce priveşte Cronica lui Neculce, autorul Cronicii

Cronica Ghiculeştilor şi
Neculce 6
mlor nu numai că nu o cunoaşte (în toată cronica
Ghicule "••
sa nu se vede că ar fi utilizat-o cit de puţin), dar în multe
privinţe este în contradicţie evidentă cu relatarea lui Neculce în expunerea
faptelor pe care le povestesc amîndoi ca martori oculari. De asemenea, deose
birea dintre ei e foarte mare şi cînd este . vorba de a caracteriza persoanele
1 În Letopiseţ se spune că Antioh, căsătorindu-se, a luat doamnă de ţară, fată de boier

(p. 90, 25), pe · dnd în Cronica Ghiculeştilor se dă şi numele boierului : Ceaur, mare logofăt
(p. 5 96). Printre boierii care, fiind nemulţumiţi de Duca vodă, trec peste hotare sînt pomeniţi
şi Bujorenii în Cronica G hiculeştilor (p. 601), nu însă şi în Letopiseţ (p. 96, 33). Amănuntele
că Bogdan hatmanul fuge în Polonia la venirea lui Duca vodă (Cronica G hiculeştilor, p. 600)
şi că biserica Sf. Lazăr, zidită de Racoviţă, era de lemn (p. 607) nu se află în Letopiseţ (p. 93 ,
18 şi 100, 1 8). Numele lui Ceaur ar fi putut să-l ia cronicarul şi de la Pseudo-Costin (p. 42),
numele Bujorenilor şi de la Pseudo-Amiras (p. 113), pe care îi utilizează în alte părţi ale
cronicii, dar amănuntele că Bogdan a fugit în Polonia şi că biserica Sf. Lazăr era de lemn se
află numai la Neculce (ed. I. Iordan, 1959, p. 153 şi 172), pe care cronicarul nostru nu·}
cunoaşte.
1 Tradiţia manuscriselor în care s-a păstrat Letopiseţul au lectura greşită : « a venit om
cu trebih� sale ori cu poruncă împărătească », p. 91, 2 ; cu siguranţă lectura arhetipului a fost :
« a venit ori cu trebile sale ori cu poruncd împărătească », păstrată în Cronica Ghiculeştilor,
p. 5 96 ; cf. şi I. Neculce, ed. cit., p. 209. lată un pasaj de incoerenţă aflat de asemenea în
L etopiseţ : « ieşit-au turcii din Caminiţa, Caraiman paşa. Făcut-au Antiohie vodă multe care
din ţară, de au deşertat Caminiţa », p. 92, 8 ; vezi şi pasajul respectiv din versiunea greacă�
p. 5 98, unde se spune : « Caraiman paşa (cuvînt care în textul Letopiseţului stă în aer, fără
nici-o legături) a dat poruncă şi firman împărătesc lui Antioh vodă să meargă să deşerte
Cameniţa ». Se ştie că atunci Caraiman paşa se afla în Cameniţa, cf. I. Neculce, ed. cit„ p .
193, 195, 206, 207. Cf. ş i Letopiseţul Tării Moldovei, p. 91, 1 8 c u Cronica Ghiculeştilor, p. 5 97.
3 În expunerea domniei lui Antioh Cantemir, de pildă, după ce se dau numele boierilor
pribegi, în Letopiseţ (p. 9 1 , 12) se vorbeşte de pacea de la Carloviţ (p. 91, 18), de « deşertarea
Cameniţei » (p. 92, 9) şi pe urmă de intrigile prin care Brincoveanu a obţinut mazilirea lui
Antioh vodă (p. 92, 16) ; în Cronica Ghiculeştilor, dimpotrivă, după numele boierilor pribegi
se vorbeşte intii de intrigile lui Brîncoveanu, pe urmă de pacea de la Carloviţ şi, în fine, de
« deşertarea Cameniţei ».
' Vezi C. Giurescu, Letopiseţul Ţării Moldovei, p. 47 (introducere).
5 Autorul Letopiseţului nu redă evenimentele ca un contemporan, căci în acest caz n-ar fi.
putut întrebuinţa mereu expresia pe acele vremi, p. 81, r. 24 ; 93, r. 27 ; 94, r . 3 ; 99, r . 25 ; 100, r. 32.
Cel mult putem admite acest mod de a se exprima pentru un autor care îşi scrie memoriile
ori aşterne pe hîrtie ce a auzit de la bătrîni sau foloseşte izvoade mai vechi. E de observat
că această expresie se află atit în Letopiseţul Ţării Moldovei, cit şi în Cronica lui Neculce ::
« pe acele vremi era vezir Rami », Letopiseţul p. 94, 3 ; Neculce, ed. cit., p. 227 ; Cronica Ghicu·
leştilor, p. 602 : Ele; t Ktivouc;; toilc;; Kaipouc;; y1v6µ&voc;; fhCipT)t; 6 Paµftc;; . Cf. şi p. 93, 27 din
Letopiseţ : «pre acele vremi era pace în ţară» cu p. 600 din Cronica Ghiculeştilor : Kat'
EICEiVOV tOV Kaip6v 'fltov EiPTtVTI µ3'ycUT) Ele; llAT)V n;v tacipav.
• Acest capitol este reprodus după D. Russo, op. cit„ p. 24 - 25, la care însă s-au făcuc
multe completări.
INTRODUCERE XXI
sau de a aprecia măsurile administrative sau fi.scale luate de cutare sau cutare
domn. Din acest punct de vedere privită, Cronica Ghiculeştilor e preţioasă fiindcii
putem să auzim şi părerea altora ; nu mai sîntem constrînşi să ne bazăm numai 1
pe spusele lui Neculce fără alt control. Şi se ştie cit de personal şi de părti
nitor pentru boierime este Neculce, exponentul clasei boiereşti, ori de cite
ori vorbeşte de domnii care nu-i sînt pe plac sau de măsurile care lovesc în
privilegiile clasei boiereşti. Acelaşi lucru se poate spune şi pentru autorul Cro
nicii Ghiculeştilor ; fiecare avea simpatiile şi antipatiile sale. Ceea ce este lăudat
.şi apreciat de unul, este criticat şi condamnat de altul.
Pe cînd Neculce se pronunţă pe faţă împotriva boierilor greci, urăşte pe
Grigore Ghica şi recurge la satiră cînd este vorba de Constantin lpsilanti, cro
nicarul nostru e favorabil dregătorilor greci, nu are decît numai cuvinte de laudă
pentru Ghiculeşti şi vorbeşte cu admiraţie de lpsilanti. Neculce osîndeşte cu
asprime măsurile fi.scale ale lui Grigore Ghica, în schimb cronicarul Ghiculeşti
lor vede o « eră nouă » după măsurile de uşurare pe care le introduce în ţară
« buna chiverniseală » a lui Ghica. Se înţelege că între aceste două extreme,
cercetătorul, bazîndu-se şi pe ştirile şi aprecierile date şi de alte izvoare, com
parînd afirmaţiile cronicarului nostru cu relatările lui Neculce şi invers, va sta
bili mai precis adevărul, conştient denaturat în multe privinţe şi de unul şi
<le celălalt, decit dacă ar fi luat în considerare numai critica duşmănoasă a unuia
sau laudele exagerate ale celuilalt.
lată cîteva exemple care dovedesc că nu există nici o contingenţă între
Cronica lui Neculce şi Cronica Ghiculeştilor sau care arată modul cu totul deo
sebit în care cei doi cronicari prezintă aceleaşi fapte.
De exemplu, perioada domniei lui Dimitrie Cantemir este tratată pe larg
<le Neculce în Cronica sa, dar şi în relatarea acestei perioade Cronica Ghiculeş
tilor se apropie de Nicolae Costin. Chiar de Ia începutul capitolului ne convin
gem de acest lucru. În drum spre Moldova, Dimitrie Cantemir se întîlneşte
la Galaţi cu domnul mazil Nicolae Mavrocordat. Acest amănunt este numai
în Cronica Ghiculeştilor şi în Cronica lui Neculce, dar în aceste două cronici se
relatează subiecte deosebite de convorbire între cei doi domni. în Cronica
Ghiculeştilor se spune că trimiţînd Nicolae Mavrocordat teşcherelele cu soco
telile tributului la Constantinopol, acestea au fost luate pe drum de Dimitrie
Cantemir şi de aceea Nicolae Mavrocordat a ţinut să se întîlnească cu el ca
să-l roage să i le restituie. Neculce însă spune că Mavrocordat l-a rugat pe
Cantemir să nu dea crezare spuselor boierilor moldoveni şi să-l pîrască la Poartă
şi că el din partea sa i-a făgăduit lui Cantemir că nu-l va pîrî cit va trăi (Cronica
Ghiculeştilor, p. 644, Neculce, Cronica, ed. Iorgu Iordan, p. 259).
lată şi citeva exemple din domnia a doua a lui Grigore Ghica, care ilus
trează modul cu totul deosebit în care cei doi cronicari prezintă aceleaşi fapte.
Neculce spune că Ghica s-a dus la Cartal, unde era marele vizir, cu gîndul să
ceară mutarea sa în Ţara Românească, dar nu numai că n-a putut să obţină acest
lucru, ci chiar a ·fost ameninţat de marele vizir că dacă va continua cu intrigi,
va pierde şi Moldova, şi abia după ce Ghica a dat mari sume de bani marelui
vizir şi hanului a putut să se menţină în scaunul Moldovei 1• ·
1 Ion Neculce, Letopiseţul Tcirii Moldovei, ed. Iorgu Iordan, Bucureşti, 1 959, p. 339·
'X X I I CRONICA GH ICULEŞTI LOR
După Cronica Qhiculeştilor, marele vizir, cunoscînd inteligenţa lui Ghica,

l,a chemat ca să,i ceară sfatul. După ce l,a primit cu onoruri cum nu se făcu
seră altă dată nici unui alt domn (l,a îmbrăcat cu blană de samur cu postav
verde, a · pus la dispoziţia lui unul din corturile sale luxoase, îi trimitea la prînz
şi seara mîncăruri pregătite în bucătăria vizirială etc.) şi după ce · s,au consfătuit
ca doi prieteni, la plecare s,au despărţit în modul cel mai afabil (p. 875 -877).
În ce priveşte scaunul Ţării Româneşti , cronicarul nostru ne asigură că
Ghica l,a refuzat categoric în două rînduri, cind i s,a oferit cu alte ocazii,
scriind fratelui său Alexandru să facă tot posibilul să evite transferarea (p. 8 1 9
ş i 960).
Neculce spune că deşi Poarta îi trimisese 50 de pungi ca să facă oaste,
Ghica şi,a însuşit banii şi a luat în mod gratuit din ţară toate cele trebuincioase
pentru armată (p. 3 74 ), că orbit de lăcomie a scos dări peste dări, stricind aşeză
mintele predecesorilor săi (p. 363, 364, 382 şi 395 -396). Cu totul altfel sînt
expuse de autorul subiectiv al Cronicii Qhiculeştilor măsurile fiscale pe care
le,a luat Ghica pentru uşurarea ţărănimii (p. 987 -989). Cronicarul Ghi
culeştilor prezintă pe Ghica ca un «tată» grijuliu pentru popor. Spune că « soli
citud inea » lui pentru cei nevoiaşi era aşa de mare, incit în timp de foamete
a trimis de a cumpărat din Polonia mălai şi secară şi le,a împărţit poporului
(p. 963 ). Fără îndoială « mila » lui Grigore Ghica era dictată de interesele
domniei. Se ştie că în epoci de foamete, populaţia nevoiaşă ameninţată îşi
părăsea căminele şi fugea peste hotare. Prin această măsură de « generozitate »,
domnia a vrut s ă preîntîmpine o risipire a populaţiei, care ar fi periclitat veni
turile ei.
Din spusele lui Neculce şi din cele ale autorului Cronicii Qhiculeştilor se
ilustrează în chip convingător cit de părtinitori erau cronicarii, care îşi expuneau
punctul de w:dere prin prisma intereselor lor sau pe cel al protectorilor lor.
Nu încape îndoială că autorul Cronicii Qhiculeştilor se străduieşte să prezinte
cîrmuirea lui Grigore Ghica în cele mai frumoase .c ulori, dar şi critica lui Neculce
pare să fie pătimaşă. Pentru prima domnie a lui Grigore Ghica, Neculce are
numai cuvinte de laudă, pentru cea de,a doua însă , el schimbă tonul, pentru
că între timp a intrat în conflict cu domnul, care, bănuindu,! de sentim�nte
antiotomane, l,a ţinut citva timp închis. Cele de mai sus ne demonstrează că
opinia unui cronicar este mai totdeauna discutabilă şi că pentru stabilirea ade
vărului istoric ea trebuie controlată şi cu alte izvoare istorice contemporane.
Aşadar, pentru urmărirea adevărului, cercetătorul nu trebuie să ia ca reale
cele spuse în Cronica Qhiculeştilor fără să recurgă şi la Cronica lui Neculce,
nici să se întemeieze pe Cronica acestuia fără să,J controlez.e cu Cronica Qhicu
leştilor, care cuprinde în plus foarte multe şi importante ştiri care nu se află
la Neculce.
Constatarea făcută pentru Cronica lui Neculce este valabilă şi pentru Cronica
lui Canta şi cronica lui Pseudo,Jenachi Kogălniceanu ; între cronicile acestora
şi Cronica Qhiculeştilor nu se constată nici o legătură de dependenţă 1 •
1 Cf. şi D. Russo, op. cit. , p. 26.

I NTRODUCERE XXIII
Alte izvoare
În afară de letopiseţele moldoveneşti, autorul Cro
nicii Ghiculeştilor utili:ează şi izvoare din Ţara Româ
nească. La un moment dat spune : y p x criz � ;J � /.,ciz Lx oc; X P '- V �y p ci cp oc; p. 768
(Letopiseţul Ţării Româneşti scrie).
Cronicarul, urmărind activitatea protectorilor săi Grigore şi Matei Ghica
şi în Ţara Românească, ca să istorisească de asemenea domniile lor de acolo, se
foloseşte şi de informaţii orale furnizate de contemporani : «Cît despre domnia
lui Grigorie Ghica în Ţara Românească lăsăm pe munteni să scrie mai pe larg ;
noi vom povesti pe scurt numai ce e vrednic de pomenit din ceea ce am aflat
de la mulţi munteni» (p. 857). Deci , pe lîngă faptul că utilizează cronicile muntene,
culege ştiri şi de la contemporani. Şi în altă parte consemnează : « Precum
am fost încredinţat de la oameni vrednici de încredere » (p. 1 0 1 7). La p. 650
se spune : K ov•oc de; ,i:Y., ă.vw p "f)8lv7i:t., cr "(j µE LC:1\10 µc:v x cd. 7CU"t"O xoc"t"i:Y. •·fiv µs:•ci -
, , ' \ I � -
'f' poccrl\I (, rrn u EKUfUt.µE'J 'rE"t" poco!X.

' \ I f
OC7t0 XOCTIC LOC -;u-rr w µE\IOC pwcrOCLX"ljc;
•• - "
OLOC ),EX"t"(
' u
(Pe lingă cele spuse mai sus, notăm şi următoarele, pe care le-am tradus după
nişte cărticele tipărite în limba rusească). E vorba de două scrisori , una adre
sată lui Petru cel Mare de către sultanul Ahmed, iar cealaltă este răspunsul
trimis de Petru cel Mare sultanului. Aşa cum se exprimă cronicarul s-ar crede
că el a folosit direct izvorul rusesc, de fapt însă acest pasaj, ca şi scrisorile, sînt
luate de la Pseudo-Costin (p. 93 ) : « lară pre lingă aceasta, iubite cetitor, să
ştii că am mai adaos la această istorie şi nişte răspunsuri din nişte trătaje moski
ceşti tiparnice, precum au scris împărăţia turcului la împăratul Moscului şi
apoi şi împăratul Moscului la împăratul turcesc . . . ».
La Pseudo-Costin, după această precizare, urmează două scrisori ale sulta
nului către Petru cel Mare şi un răspuns al acestuia ; cronicarul nostru a luat
numai pe cea de-a doua scrisoare a sultanului, precum şi răspunsul 1 •
Cronicarul se mai foloseşte, precum am spus mai sus, şi de două scrieri
istorice greceşti, o Istorie pe scurt a domnilor şi un Lexicon al domnilor, alcătuite
de Gheorghe Papadopol, care a fost profesor la şcoala grecească domnească
din laşi, în timpul domniei lui Grigore Ghica : xoc8wc; cpoclvE"t"OCL de; -r�v x)..( µocx'l.
-;J;c; Eitl"t"C µ 7,c; ';W\I Au8E\l"t"W\I X.O".L ":' O U AE�LXC;U 7W\I ocu-rwv ocu8EVTWV, 07t(;U cruvey poc9z
'I- , - -
rz w
, py v:, c; ,
(J n OC7!0C0 07tCU/\O
„
c; , ,
() - c; oc u· e E\l"C"LX"fJc;
ni - .„ „
E/\/\"f)\ILX"fjc; O"XO „l\"f)c;
,
E'J , ' occnc.p
,
alOOCO"XCCÂOc;(p. 629 ) 2•
Dar partea cea mai importantă a cronicii este aceea care se bazează pe izvorul
intern contemporan : viaţa politică, socială şi economică desfăşurată în Moldova
în zilele sale. Cronicarul ne relatează despre o mulţime de întîmplări, mai mult
sau mai puţin independente de activitatea protectorilor săi domni, care privesc
boierimea şi poporul : necazurile şi suferinţele maselor, apăsările fiscale, exploa
tarea nemiloasă şi abuzivă a marilor feudali, precum şi rezistenţa poporului,
care şi-o manifestă prin acte de violenţă şi prin revolte împotriva exploatatorilor,
fie împotriva domnilor, fie numai împotriva sfetnicilor lor. Dar arma de luptă
1 În « Arhiva societăţii ştiinţifice şi literare din Iaşi », an. VI ( 1 895), p. 465 , se preci·
:ea::ă că aceste scrisori sfot luate după Linnig, Litterae procerum Europae, pars. III. Răspunsul
lui Petru cel M are este intercalat, după o altă versiune grecească, şi în Afenduli, 'Icnopia
- ,;_ v cruµf3uv-rcuv •ii°' p1yy i :E�f:Kcr Kap6Â.tjl (Istoria celor întîmJ?late regelui Suediei Carol) , nz i
H u r mu :: a k i , Documente, voi. XIII, p. 53 - 5 4.
2 Vezi O. Russo, op. cit. , p. 1 9 - 20, notă.
X X IV CRON I CA G H I CULEŞTI LO R
cea mai obişnuită a poporului, la care recurgea deseori din cauza exploatării,
era fuga, spargerea satelor şi risipirea populaţiei. Acest lucru aducea prejudicii
economiei ţării şi obliga pe domn să-şi schimbe vremelnic politica de apăsare
fiscală, introducînd măsuri mai blînde, fie fiscale, fie administrative, pentru uşu
rarea maselor asuprite şi pentru a le apăra de abuzurile aparatului administrativ,
încercînd să oprească în felul acesta fuga şi rezistenţa ţărănimii.
Aşadar, Cronica Ghiculeştilor este în parte o compilaţie, în parte o contri:::---
buţie nouă. Partea compilată, în unele locuri, este mai scurtă decît izvoarele
utilizate, în altele mai amplificată şi îmbogăţită cu noi amănunte. Povestirea
retrospectivă a domniei lui Grigore Ghica în Ţara Românească este mai redusă,
în altă parte însă textul Cronicii Ghiculeştilor este mai dezvoltat decît cronicile
româneşti. Pentru epoca lui Dimitrie Cantemir avem amănunte mai bogate în
Cronica Ghiculeştilor decît în cronicile atribuite lui Amiras sau Nicolae Costin.
A doua domnie a lui Nicolae Mavrocordat în Moldova însă este relatată mai
dezvoltat la Axinte Uricarul decît în Cronica G hiculeştilor.
Din cele spuse mai sus se pot admite două ipoteze :
1 . că această cronică a fost compilată şi alcătuită mai întîi în limba română
de un moldovean şi apoi s-a tradus şi în limba greacă şi că noi cunoaştem
pînă astăzi numai traducerea în limba greacă ;
2. putem admite, cu mai puţină probabilitate, că Cronica Ghiculeştilor
s-a scris direct în limba greacă. În acest caz autorul este în acelaşi timp compi
latorul şi traducătorul izvoarelor utilizate.
Întrucît este sigur că autorul cronicii este moldovean, ni se pare mai pro
babil că el a compus opera sa în limba română, pe care apoi altcineva, sau
poate chiar însuşi autorul, a tradus-o în limba greacă.
Pînă nu se va descoperi un original românesc al acestei cronici sau cel puţin
primul volum al textului grecesc, în titlul căruia credem că s-ar găsi indicaţii
despre autor şi despre originalul cronicii, problema rămîne încă nerezolvat�.
Valoarea cronicii
Cronica Ghiculeştilor este un izvor preţios pentru Î
cercetarea trecutului Moldovei, fiind o cronică amănun- :
ţită, cu multe ştiri militare, politice, sociale şi economice. În 564 de pagini de
manuscris, de format mare, se istoriseşte cu toate amănuntele un răstimp de
./
59 de ani. Contribuţia cronicarului Ghiculeştilor este importantă, pentru că
relatează despre cele întîmplate în Moldova în acest interval, în mare parte
fapte văzute şi trăite, evenimente la care a participat sau a asistat, mai ales
faptele care sînt legate de Ghiculeşti, în anturajul cărora trăia. Deşi autorul
este subiectiv, totuşi multe din afirmaţiile sale sînt demne de încredere, pentru
că sînt întărite cu documente oficiale puse la dispoziţia sa de Ghiculeşti, pe
care le intercalează în cronică 1• În nici o altă cronică nu găsim atîtea acte oficiale
ca în Cronica Ghiculeştilor. Convenţii, scrisori, :firmane de numire în domnie
şi de mucarer, ordine de exilare, arzmahzaruri etc. pe care cronicarul le dă
de cele mai multe ori în întregime, alteori în rezumat.
După cum am arătat mai sus, Cronica Ghiculeştilor este în parte o compilaţie
după diferite letopiseţe româneşti şi în parte o contribuţie originală, căreia
1 Multe din afirmaţiile sale sînt confirmate şi de rapoartele capuchehaielor lui Con•
stantin Mavrocordat cuprinse în ms. ir. 1 069 din Biblioteca Acad. R.P.R.
I NTRODUCERE xxv
nu-i corespunde c a prototip nici unul d in letopiseţele româneşti cunoscute.

Cronica este preţioasă nu numai pentru partea originală, dar şi pentru cea compi
lată, deoarece compilaţia a fost întregită şi completată cu multe amănunte
şi ştiri furnizate cronicarului de domnii din familia Ghica. Cu atît mai valo
roasă este partea originală, care îmbrăţişează intervalul 1 730 - 1 754, cu cit pentru
această epocă nu avem alte izvoare narative. Pînă la 1 743 se întinde cronica lui
Neculce, dar, cum am văzut, autorul Cronicii Ghiculeştilor nu a cunoscut-o şi
nu a utilizat-o şi de multe ori este în contrazicere cu ea, ceea ce face ca valoarea
ei să sporească, putînd fi folosită în mod comparativ. În ce priveşte cronica
lui Ioan Canta şi cea atribuită lui lenache Kogălniceanu, sînt aşa de scurte,
încit nici nu pot fi socotite drept cronici.
În partea a doua a Cronicii Ghiculeştilor, după cum am spus, autorul dă
multe ştiri interesante, pe care nu le cunoaştem din altă parte. Fireşte, ca toţi
cronicarii, şi el este preocupat în primul rînd de faptele domnilor şi de-ale
boierilor.
Cu privire la aplicarea reformei lui Constantin Mavrocordat în Moldova
în 1741, autorul cronicii spune că atunci cind domnul a adus la cunoştinţa
boierilor intenţia sa de a trece pe toţi ţăranii în listele contribuabililor şi de
a introduce sistemul sferturilor, boierilor nu le-a convenit acest lucru, dar Mavro
cordat nici nu le-a dat timp să-şi spună punctul lor de vedere : « Iar ei, văzînd
gîndul hotărît şi nestrămutat al domnului, n-au îndrăznit să spună nimic »
(p. 1 009 - 1 0 1 0). Au fost orînduiţi boieri să meargă în toate ţinuturile pentru
a întocmi catagrafia oamenilor.
Reforma lui Mavrocordat a fost primită cu ostilitate şi de ţărănime, întrucit
Grigore Ghica, predecesorul lui Mavrocordat, pregătise terenul pentru intro
ducerea sistemului sferturilor şi anunţase prin cărţi domneşti că fiecare căsaş
va da cite opt lei pe an, iar holteiul cite patru. Grigore Ghica, fiind mazilit,
n-a avut timpul necesar să pună în aplicare reforma sa, iar Mavrocordat cerea
cite 2 1/2 lei la sfert atît de la căsătoriţi, cit şi de la holtei, adică 10 lei pe an.
Deci « văzînd împovărarea cea mare făcută de Constantin vodă la darea lor,
s-au tulburat mult şi foarte mulţi dintre ei s-au pregătit din multe părţi să fugă »,
mai ales din ţinuturile mărginaşe. Constantin Razu, care fusese trimis acolo
pentru strîngerea sferturilor, nu îndrăznea să se întoarcă la laşi după ce a strîns
banii, ca nu cumva să se risipească populaţia. El a stat acolo pînă ce i-a silit
pe ţărani să are şi să semene, socotind că în felul acesta ţărănimea este mai
legată de satele ei (p. 1 010) 1• Autorul Cronicii Ghiculeştilor nu este de loc
favorabil lui C. Mavrocordat, îl critică aspru pentru purtarea lui autoritară
faţă de boieri, că a vrut « să-i umilească şi să-i sperie pe toţi şi de aceea ori
de cite ori vreun boier spunea ceva, îl mustra ». « Aproape pe toţi boierii îi
mustra mereu, mai ales din pricina catagrafiei oamenilor ». Dacă se găseau
oameni neînscrişi, pe aceştia îi pedepsea dindu-le pecetluituri duble, iar pe boierii
lor îi mustra aspru (p. 1 0 10 - 1 0 1 1). « La început nu iertase pe nici unul
din acei care se aflau în slujba boierilor, ci pe toţi i-a pus la dajdie ; mai pe
urmă însă a dat cite treizeci-patruzeci de oameni boierilor mari şi cite două-
1 Cf. şi Condica tfistieriei, în N. Iorga, Studii şi documente, voi. VI, Bucureşti, 1 904,
p. 3 14 - 3 1 5 .
X X VI CRON I CA G H I CULEŞT I LOR
zeci şi cite zece celorlalţi ca să facă să înceteze puţin vuietul care se produsese »
p. 1 0 1 2 ) 1•
Constantin Mavrocordat era un domn favorabil marii boierimi, el repre�
:enta interesele clasei exploatatoare, întrucît însă abuzurile acestei clase
erau foarte multe şi necurmate, domnul era îngrijorat de starea de nemul
ţumire din ţară şi de aceea a luat mai multe măsuri în vederea frînării abuzu
rilor comise de boieri pentru preîntîmpinarea mişcărilor ţărăneşti. Politica internă
a lui Mavrocordat reiese clar dintr-o corespondenţă� capuchehaielele sale din
Constantinopol. Rezistenţa dîrză a ţărănimii îi dă mult de gîndit. De teama
risipirii contribuabililor el se opune îndemnurilor capuchehaielelor sale de a
desfii nţa aşezămîntul sferturilor şi de a percepe din nou dările desfiinţate prin
reformă. E drept că el n-a desfiinţat aşezămîntul sferturilor, dar ca să facă faţă
cererilor nemăsurate ale Portii a majorat sau a înmultit sferturile. Rezultatul
accentuării fiscalităţii s-a văz� t imediat. În 1 742, un nu�ăr de 4 568 de ţărani,
neputînd suporta apăsarea fiscală, fug peste hotarele Moldovei. Autorul Cro
n icii Q hi cul eştilor nu ne spune nimic din toate aceste frămîntări din rîndul ţără
nimii exp!oa:ate. El relevă numai nemulţumirea boierilor, care « nu mai aveau
obraz » 2•
Mai departe autorul cronicii ne informează despre cîrmuirea nepricepută
a lui Ioan Mavrocordat (1 743 - 1 747), despre certurile şi neînţelegerile care
se iscau între boierii săi, despre apăsarea fiscală şi despre văcăritul atît de greu,
din care a strîns însemnate sume, dar şi despre cheltuielile mari pe care le făcea
acest domn cu mese şi petreceri şi cu dărnicia lui faţă de demnitarii turci care
treceau prin ţară, aşa că, deşi strîngea însemnate sume de bani şi deşi a găsit
ţara în prosperitate, cu un număr de 50 OOO de contribuabili, totuşi din cauza
risipei şi proastei administraţii era împovărat de datorii grele. Creditorii săi,
veniţi din Constantinopol în Moldova ca să-şi încaseze creditele, îl puneau de
multe ori în situaţii neplăcute. Neputînd achita datoriile, a fost cu totul discre
ditat şi astfel, nemaigăşind creditori, nu şi-a mai putut plăti mucarerul anual
şi a fost mazilit 3•
1 Neculce dă în cronica sa un număr ceva mai mare de scutelnici ; 50 -60 pentru boierii
mari, iar pentru boierii mazili cite 20, 1 5 sau 5. El spune că domnul a mai dat şi jupîneselor
sărace cite 10 sau 1 5 scutelnici (Letopiseţul , ed. I. Iordan, Bucureşti, 1 95 9, p. 383). Sub Ioan
Mavrocordat, urmaşul lui Constantin Mavrocordat, numărul scutelnicilor a crescut conside
rabil : fiecare boier avea cite 1 00 - 1 50, iar satele lor se bucurau de absolută imunitate,
slujbaşii domneşti neavînd voie să încaseze nimic de la locuitorii acestor sate (Cronica
Qhiculeştilor, p. 1 045).
2 Vezi Cronica Qhiculeştilor, p. 1 0 1 1 şi Ariadna Camariano-Cioran, Rapoartele i nedite
ale capuchehaie!dor lui Consiant in Ma vrocordat , « Studii », an. XIV ( 1 96 1 ), nr. 4, p. 954,
956 şi 964.
3 Neplata la timp a mucarerului sau a haraciului constituia o vină gravă faţă de Poartă,
Cllre proceda imediat la mazilirea domnilor, cf. Eugen Stănescu, Studiu i ntroducti'-', p . X X I X
la Cronicari munteni, ediţie îngrijită de Mihail Gregorian, Bucureşti E.S.P. L . A . , 1 96 1 . Şi Con
stantin Mavrocordat a fost mazilit î n 1 749 pentru neplata mucarerului. Poarta cerea 300 de
pungi pentru reînnoirea domniei, dar, după spusele autorului Cro11 icii Qhiculeştilor, domnul
nu putea strînge această sumă, ţara fiind secătuită. Boierii ii sfătuiau să scoată văcărit, dar
el răspundea că preferă să fie mazilit şi chiar exilat decît să ia şi puţinul ce le-a mai rămas
locuitorilor Moldovei ca să-l dea lacomilor demnitari ai Porţii, pe care îi aseamănă cu butoi I
fără fond al Danaidelor (vezi Ariadna Camariano -Cioran, o p . � 1 , „ p. 950).
I NTRODUCERE X .\ \ II
Autorul ne descrie mai departe scurta domnie a lui Grigore Ghica ( 1 74 7 -

1 748), « bucuria care � cuprins poporul » la auzul acestei domnii şi strîngerea
populaţiei risipite, « buna lui cîrmuire » şi liniştea ce a domnit în ţară. lată
cum autorul, ca om al Ghiculeştilor, descrie în mod vădit părtinitor efectul
pe care l-a produs în ţară vestea reluării domniei de către Grigore Ghica : « Boierii
şi poporul din Moldova, care erau încă mîhniţi de surghiunirea lui Grigorie
vodă, au primit cu foarte mare bucurie vestea numirii sale în scaunul Moldovei,
deoarece căpătau iarăşi pe părintele lor obştesc şi pe ocrotitorul lor domn ,
de care au fost lipsiţi multă vreme. Ş i acei care se risipiseră şi pribegeau în lume
au început să-şi caute ca păsările cuiburile lor. Încă înainte de a sosi în scaunul
său domnesc, peste cinci mii de supuşi fugari şi pribegi s-au întors, fiindcă
Grigorie vodă era nu numai un părinte şi un binefăcător, dar şi un foarte bun
apărător al săracilor » (p. 1 048). Astfel de aprecieri elogioase şi părtinitoare
sînt frecvente de-a lungul cronicii, şi tocmai în aceasta constă partea slabă a
cronicii. « Cînd e vorba de ceilalţi domni - spune D. Russo - , lauda este
împletită cu critica, nu tot aşa însă şi pentru Ghiculeşti ; cînd vorbeşte de ei,
cronicarul nu are cuvinte de critică, nu are altă părere decît a patronilor, nu
vede decît însuşiri sufleteşti neobişnuite şi binefaceri fără seamăn. Crede că
n-au cîrmuit Principatele decît ca trimişi de pronia cerească în timpuri tulburi
pentru a ocroti interesele boierilor şi a alina suferinţele norodului. Pentru
această părtinire vădită , pe care de altfel o întîmpinăm în toate cronicile ofi
ciale, ştirile trebuie utilizate cu precauţiune, lauda nemăsurată, povestirea ten
denţioasă sau tăcerea intenţionată trebuie controlate cu celelalte izvoare con
temporane » 1•
Autorul se ocupă şi de mutarea lui Grigore Ghica în Ţara Românească şi
de domnia lui de acolo, pe care, scriind cronica oficială a Ghiculeştilor, soco
teşte necesar s-o intercaleze în cronica moldovenească. De asemenea, vorbeşte
de urcarea în scaunul Ţării Româneşti a lui Matei Ghica după moartea tatălui
său şi descrie pe larg mişcarea orăşenească din timpul scurtei lui domnii de acolo.
Autorul, care totdeauna este favorabil Ghiculeştilor, acuză în modul cel
mai grav, ca nestatornici, sperjuri şi nerecunoscători, pe iniţiatorii acestei mişcări,
care au tulburat liniştea protectorului său şi au pricinuit mazilirea lui, şi anume
el acuză pe mitropolitul Neofit şi pe marele vornic Constantin Dudescu. Spune
că ei au silit poporul cu ameninţări şi cu bătăi să se prezinte capugi-başei şi
să se plîngă. Dar puţin mai jos se contrazice cînd afirmă că marele ban Barbu
Văcărescu şi fratele lui Ştefan, marele logofăt, şi alţii, deşi erau mulţumiţi de
domn, totuşi, văzînd avîntul mulţimii, de frică au trecut şi ei de partea celor
mulţi. Dar pentru ca reputaţia protectorului său, Matei Ghica, să nu fi e atinsă
de acest eveniment, cronicarul spune că toţi strigau în gura mare că erau mul
ţumiţi de domnul lor şi că se plîngeau numai împotriva sfetnicilor lui, în special
împotriva hatmanului Iordache, a lui Nicolae Rusăt şi a agăi Dimitraşcu Balasachi.
Cronicarul aminteşte că în timpul celei de a treia domnii a lui Constantin
Mavrocordat (1 748 - 1 749), hanul a încercat să introducă un obicei neexistent
pînă atunci (obligaţia pentru Moldova de a da hanului nou-numit un avaet
de 1 OOO de galbeni), dar Constantin Mavrocordat a refuzat să-l pl.1tească, tri
miţînd un arzmahzar, prin care arăta situaţia economică grea a ţării, în special
1 D. Russo, op. cit. , p. 32.

X XVI I I CRON I CA G H I CULEŞTILOR
.a ţăranilor, care « abia îşi puteau hrăni trupurUe ». Cronicarul mai adaugă că
Mavrocordat, pentru a înlătura abuzurile clericilor, a instituit un tribunal ecle
.siastic, iar transmiterea datoriilor de la un egumen la altul nu mai era admisă.
Autorul dă multe amănunte şi despre izgonirea lazilor din Moldova de
către Constantin Mavrocordat, deoarece aceşti negustori turci comiteau multe
nedreptăţi şi abuzuri, dar şi pentru că ei făceau concurenţă negustorilor pămîn
teni. Laudă atitudinea dîrză a lui Mavrocordat, care, fiind îndemnat de boieri
să introducă darea văcăritului, a refuzat, ca să nu împovăreze poporul, temîn
.du-se de risipirea lui 1• Neputînd plăti nici el - ca şi fratele său Ioan - suma
mucarerului, a fost mazilit şi exilat în insula Lemnos.
A treia domnie a lui Constantin Mavrocordat este caracterizată numai
prin cuvinte de laudă. Pe cînd în domnia . precedentă, cum am văzut mai sus,
îl critică pe Mavrocordat cu asprime pentru purtarea lui autoritară faţă de boieri
şi pentru « umilinţele » la care îi supunea, pentru următoarea domnie a acestuia
însă nu găseşte nimic reproşabil. Poate că între timp autorul cronicii să se
fi bucurat de vreo favoare din partea lui Mavrocordat şi în urma acestui fapt
şi-a schimbat atitudinea faţă de el. Pentru a treia domnie a acestui domn autorul
-dă o mulţime de amănunte de mică importanţă, dar nici un cuvînt nu spune
-despre reforma lui socială. Nu ne putem explica ce l-a determinat pe cronicar
să treacă sub tăcere un eveniment atît de important impus de lupta de clasă a
ţărănimii 2•
Pentru primii doi ani din domnia lui Matei Ghica, autorul consacră vreo
·60 de pagini, relatînd toate amănuntele acestei domnii : ce măsuri fi.scale şi admi
nistrative a luat pentru reorganizarea ţării şi pentru strîngerea populaţiei risi
pite 3 ; intervenţiile pe care le-a făcut la Poartă ca să obţină diferite firmane
1 Între anii 1 748 şi 1 749, cînd domneşte Constantin Mavrocordat, Moldova trecea
prin multe greutăţi : epidemie la vite, care a pricinuit moartea a unui mare număr din ele ;
secetă, care a distrus semănăturile ; invazie de lăcuste, care au bîntuit ţara pricinuind mari
stricăciuni. Aceste calamităţi ale naturii, adăugindu-se la exploatarea nemiloasă exercitată
de clasa stăpînitoare, au determinat pe mulţi dintre locuitori să-şi părăsească satele şi să
-emigreze peste hotare. În asemenea împrejurări Mavrocordat nu avea curajul să perceapă
văcărit, căci populaţia s -ar fi risipit şi mai mult şi s-ar fi agravat situaţia economică a ţăr i i prin
î mpuţinarea contribuabililor.
2 Reforma socială a lui Const. Mavrocordat, « impusă de lupta de clasă a ţărănimii şi
de condiţiile economice ale vrem.ii », prin care se desfiinţa rumînia şi vecinia, «a fost ultima
şi cea mai însemnată dintre reformele » acestui domn. Cf. despre această reformă Istoria
României, vol. III, p. 438 - 446.
3 Matei Ghica, fiind mutat în scaunul Moldovei în urma mişcării ce a avut loc la
Bucureşti împotriva lqi, se arată « binevoitor » pentru ca să preîntîmpine o nouă ostilitate

din partea poporului moldovean. De altfel, această politică de « bunăvoinţă » a domnului
era dictată de interesele economice ale domniei : era necesară o vremelnică uşurare fiscală
pentru reîntoarcerea fugarilor, întrucît din 5 0 OOO de contribuabili cîţi erau cu cîţiva ani
în urmă, în 1 7 5 3 , cînd Matei Ghica a luat domnia Moldovei, nu rămăseseră decît 1 8 OOO
şi prin urmare veniturile vistieriei scăzuseră mult. Rezultatul uşurării fiscale se vede neîn·
tîrziat ; se întorc 4 OOO de fugari (p. 1 100). De altfel, scopul reformei fiscale a lui Matei
Ghica rezultă clar din finalul cărţii domneşti adresată locuitorilor tuturor ţinuturilor : «Numai
să căutaţi să vă adunaţi la locurile şi la căminele voastre, şi dacă mai înainte aţi avut
fu muri în cap pentru că nu ştiaţi cum se vor orîndui dlrile vistieriei, să le alungaţi din
închipuirea voastră, pentru ca, cîştigînd, să vă puteţi plăti dările voastre după putinţă şi
după dreptate, precum am spus mai sus» (p. 1 097 ). Acest final este atît de edificator,
Jncît lămureşte pe deplin politica de « bunăvoinţă » şi de « milă » a lui Matei Ghica.
I NTRODUCERE XXIX
pentru a stîrpi neajunsurile pricinuite ţării de către demnitarii turci în trecerea

lor spre cetăţile turceşti, precum şi obţinerea unui firman pentru a opri tăinuirea
ţăranilor în satele boiereşti.
Cronica Ghiculeştilor cuprinde ultimii cinci ani ai secolului al XVII-iea şi
prima jumătate a secolului. al XVIII-iea, perioadă cînd se constată, bineînţeler
încă în chip timid şi embrionar, apariţia primelor elemente capitaliste în Moldova,
cînd creşte comerţul cu produsele agricole şi deci marii feudali încep să-şi
valorifice întinsele lor domenii. Dar pentru această valorificare se resimte lipsa
braţelor de muncă, ceea ce a dus la o intensificare a exploatării celor existente.
Este perioada cînd exploatarea Moldovei de către puterea suzerană merge în
mod crescînd, cînd cererile în bani şi în produse sînt tot mai mari. Cererile
Imperiului otoman intensifică apăsările fiscale şi prestaţiile în muncă ale ţără
nimii Moldovei, necesare pentru ducerea războaielor puterii suzerane. Este·
epoca domniilor fanariote, cînd domnii sînt aleşi şi numiţi de Poartă nu după
calităţile şi meritele lor de cîrmuitori, ci după cum sumele oferite sînt mai mari
sau mai mici.
Consecinţa acestui procedeu de numire a domnilor este ştirbirea presti
giului şi scăderea autorităţii lor. Acest lucru se constată încă din a doua jumă
tate a secolului al XVII-iea cînd domnul « este redus la nivelul unui simplu
dregător turc » şi este lipsit de autoritate faţă de marii boieri. Decăderea domniei
este ilustrată prin mai multe aspecte în a doua jumătate a secolului al XVII
lea 1 ; acest fenomen se accentuează şi mai mult în epoca fanariotă din cauza
instabilităţii şi nesiguranţei domnului. El era la bunul plac al lui cîzlar-aga
sau la cel al lui hechim-başa, mazilirea lui depindea de favoarea sau de disgraţia
cutărui paşă de serhat sau chiar de pira unor boieri ostili lui. Se constată şi o
oarecare intensificare a conflictelor între domnie şi boierime, pe de o parte,
şi între boierii pămînteni şi boierii greci veniţi împreună cu domnii fanarioţi�
pe de altă parte. În linii mari era colaborare şi înţelegere între domnie şi marea
boierime pentru apărarea intereselor lor comune în vederea exploatării ţării şi
a poporului, totuşi se constată şi multe conflicte între cutare domn şi cutare
grupare boierească sau boier, care aveau la bază ambiţii, invidii sau nemulţumiri
pentru neprimirea dregătoriilor dorite.
În cele ce urmează arătăm diferitele aspecte sociale, economice, politice şi
militare oglindite în Cronica Ghiculeştilor.
În Cronica Ghiculeştilor găsim relatate numeroase

Aspecte sociale ş i po li-
tice interne
fapte interesante pentru cunoaşterea dezvoltării vieţii
sociale şi economice, precum şi a evoluţiei politice
interne a Moldovei în acea epocă : conflicte între domnii celor două ţări sau
între domnii în activitate şi cei mazili, intre domnie şi boierime, între facţiunile
boiereşti, intre boierii români şi cei greci, precum şi unele aspecte care reflectă
crunta asuprire şi exploatare a poporului de către clasa dominantă. Se ştie·
că poporul asuprit nu rămînea pasiv la exploatarea nemiloasă exercitată de clasa
stăpînitoare, ci el depunea o dîrză rezistenţă ; lupta de clasă a acestuia împo
triva clasei dominante se manifesta prin fuga şi spargerea satelor şi chiar prin
mişcări ţărăneşti 2• Se poate urmări creşterea şi descreşterea populaţiei după
1 Vezi Eugen Stănescu, op. cit., p. XXVII, XLI, XLII şi XLIII.
1 Istoria României, voi. III, p. 439.
X XX CRONI CA G H I CU LEŞTI LOR
cum cresc sau descresc apăsările fi.scale, după cum se acceptuează exploatarea
socială, şi nu mai puţin în raport cu robirile făcute de turci şi tătari. Cronica
este, aşadar, nu o simplă naraţiune a evenimentelor politice sau militare, ci
şi o înfăţişare a modului de exploatare a poporului, a necazurilor· şi a suferin
ţelor sale. Sînt arătate abuzurile şi stoarcerile nemiloase exercitate de domni,
de boierii mari, precum şi de aparatul fiscal şi administrativ.
În cronică găsim ştiri despre intrigile pretendenţilor şi mijloacele între
buinţate de ei la Poartă pentru dobîndirea domniei. Intriga, lipsită de cel mai
elementar s�rupul moral, era arma obişnuită atît a domnilor, cit şi a boierilor
pentru satisfacerea intereselor lor imediate sau îndepărtate, pentru obţinerea
sau menţinerea postului dorit. Lăcomia de bani îi făcea pe domni şi pe boieri
să se acuze reciproc pentru sustrageri de sume din veniturile ţării ; pentru a
se dezvinovăţi sau pentru a aduce probe împotriva adversarilor lor - care
uneori erau rude apropiate - recurgeau la pîri nedrepte bazate pe fapte născocite
şi mergeau aşa de departe, încît falsificau chiar acte oficiale ale ţării. De exemplu,
boierii rnoldO\·eni pîrăsc pe Nicolae Mavrocordat la Pcartă cu acte falsificate :
in registrul în care erau trecuţi banii birului ( µrcc:hn µ;-. lpc.uA.ouyL) ei au
scris banii bairamlîcului ( µ.-rcl.vL µmx·l po:µA.[yc.uA.c.uyL ) . Din această falsificare
rezulta că Nicolae Mavrocordat a strîns banii bairam-peşcheşului şi nu i-a
trimis Porţii (p. 682 ).
Pentru a-şi asigura o domnie mai lungă, lipsită de riscul mazilirii, sau
rentru a înlătura o veche duşmănie, domnii recurgeau la tot felul de compro
misuri : învoieli cu jurămint, înrudiri prin logodne, dar a căror valabilitate era
de scurtă durată etc. Între Antioh Cantemir şi Constantin Brîncoveanu se
făcus� în 1 695 o înţelegere cu jurămînt ca să nu uneltească unul împotriva celui
lalt. ln curînd însă Brîncoveanu a uitat şi de înţelegerea făcută şi de prietenia
stabilită între ei şi a contribuit la mazilirea lui Antioh Cantemir.
Brîncoveanu nu era în raporturi bune nici cu Constantin Duca şi căuta
prin diferite intrigi la Poartă să-l mazilească. Dar şi Duca uneltea la rîndul
, său pentru mazilirea lui Brîncoveanu ; acesta însă ieşea de cele mai multe ori
I învingător, pentru că avea o armă puternică împotriva adversarilor săi : sumele
mari de bani, pe care le dădea cu multă dărnicie demnitarilor Porţii ca să-şi
atingă scopul. Cronicarul îl critică aspru pe Brîncoveanu, care, cu puterea
, banilor săi, făcea atîtea intrigi la Poartă, dăunătoare Moldovei.
Înţelegere scrisă şi întărită cu jurămînt s-a încheiat şi între Constantin
Mavrocordat şi Grigore Ghica : să domnească în deplină armonie şi să nu
recurgă la intrigi şi uneltiri unul împotriva altuia 1 ; dar nici această înţelegere
nu a dăinuit mult. De altfel, asemenea înţelegeri nu erau pe placul Porţii, ei
ii conveneau conflicte între domni, intrigi pentru mazilirea domnilor şi schimbări
în domnie, pentru ca în felul acesta să poată stoarce sume tot mai • mari ; de
aceea căuta să zădărnicească orice înţelegere între domni.
1 Î nţelegerea scrisă între cei doi domni a fost încheiată la începutul anului 17 41 prin
mijlocirea marelui dragoman. Ea cuprindea 6 articole, al căror cuprins, pe scurt, este :

I . cele două părţi să fie în deplină înţelegere, să se ajute reciproc şi să nu caute prin
daruri ca unul din domni să ciştige bunăvoinţa Porţii şi a demnitarilor în detrimentul celui
lalt, ci prietenii unuia să fie şi ai celuilalt ;
2 ei să fie cu mare băgare de seamă ca să nu intervină o a treia persoană · pentru
luarea domniei, căutînd s -o păstreze cei doi domni. Dacă se va propune din part!la Porţii
I NTRODUCERE XXX I
Una din multele cauze pentru care s,a dat domnia Ţării Româneşti în 1 74 1
lui Mihai Racoviţă a fost ş i dorinţa Porţii s ă strice înţelegerea între cei doi
domni, şi într,adevăr a reuşit pe deplin. După Cro nica Ghiculeştilor, Constantin
Mavrocordat, văzîndu,se mazilit din scaunul Ţării Româneşti, îşi calcă legă,
mîntul, supralicitează la Poartă şi obţine scaunul Moldovei prin mazilirea lui
Grigore Ghica (p. 989).
Interesele momentului îi determinau pe domni ca, tot aşa de uşor, să strice
şi logodnele. Constantin Mavrocordat logodise pe sora sa cu Ştefan Racoviţă,
fiul lui Mihai Racoviţă, dar tocmai în momentul cînd totul era pregătit pentru
nuntă, Mihai Racoviţă găseşte mai convenabil să strice această logodnă şi să
se încuscrească cu Grigore Ghica, căsătorind pe fiica sa cu Scarlat Ghica. Acest
lu_cru l,a mîhnit mult pe Mavrocordat, deoarece în felul acesta Grigore Ghica
şi Mihai Racoviţă se legau între ei nu numai cu prietenia , dar şi prin cuscrie,
şi puteau deveni adversari de temut (p. 867).
�reori se întîmpla ca între domnii celor două ţări române să fie înţelegere
şi armonie, pentru că adeseori domnul Moldovei rîvnea la scaunul şi la veni,
turile Ţării Româneş tll
Nici atunci cînd domneau cei doi fraţi, Ioan · şi Con,
stantin Mavrocordat, primul în Moldova şi al doilea în Ţara Românească,
n u au încetat intrigile, deoarece sfetrţicii lui Ioan îl îndemnau să facă demersuri
b Poartă pentru mazilirea fratelui său din Ţara Românească pentru a,i lua
locul (p. 1 040). Duşmănia între ei crescuse într,aÎ:îta , încît atunci cînd Ioan
a cerut ajutorul fratelui său pentru achitarea mucarerului, Constantin Mavro,
cordat i,a trimis următorul răspuns : « Să ajute cineva un domn sub a cărui
stăpînire suferă întreg poporul este un foarte mare păcat şi conştiinţa lui cea
dreaptă nu,l lasă să,şi asume un astfel de păcat » (p. 1 043).
Dacă nu exista înţelegere şi armonie între domnii în activitate, cu atît mai
mult nu putea exista între mazilii care aşteptau la Constantinopol ocazia potri,
vită pentru luarea domniei şi cei aflaţi pe tron. Un domn mazil, cum ajungea
la Constantinopol, începea uneltirile şi pregătirea terenului pentru recîştigarea
domniei ; la rîndul lor, domnii în activitate se simţeau mai uşuraţi cînd mazilii
apucau calea exilului. De multe ori exilarea unui domn mazil o cereau la Poartă
domnii celor două ţări cînd nu se simţeau în siguranţă, cum a fost cazul lui
Mihai Racoviţă, pentru exilarea căruia Grigore Ghica şi Constantin Mavrocordat
mutarea, s-o refuze, iar dacă va fi vorba de mazilire să intervină cu forţele unite ca să înlă
ture primejdia ;
3 . marele dragoman să ajute în măsură egală pe cei doi domni prin intervenţiile sale
la Poartă şi, ca răsplată, să primească 6 OOO de lei de la Constantin Mavrocordat, care sumă
va .fi trimisă trimestrial ;
4. întrucît Mihai Racoviţă se afla la strîmtoare, fiecare domn să-i dea cite 3 OOO de
lei anual pentru nevoile lui, iar dacă va cere domnie şi îi va tulbura, această sumă să fie
cheltuită unde va fi necesar pentru înlăturarea pericolului din partea lui ;
5 articolul 5 se referâ la o poliţă pentru griu, dată în timpul cînd s -a făcut permutarea
·celor doi domni ;
6. cînd se vor duce agale şi ciohodari la un principat şi va fi vorba să treacă şi la
celălalt, domnul principatului respectiv să aducă la cunoştinţa celuilalt domn ce daruri a c.. a t
demnitarului turc, pentru ca şi celălalt să-i dăruiască în egală măsură şi în felul acesta
să fie evitate cheltuieli inutile.
Aceste şase articole le-au acceptat a rrtîndoi domnii, dar durabilitatea lor a fost foarte
··
scurtă (vezi Constantin Daponte, Ephemerides daces, ed. E. Legrand, vol. I, p. 306 - 309).
-
XXXII CRONICA G H I CULEŞTI LOR
au trimis arzmahzar la Poartă şi au reuşit astfel să obţină trimiterea lui la

Mitilene.
Porţii, precum am spus mai sus, îi conveneau desele schimbări în domnie,
căci fiecare domnie nouă era un izvor de însemnate ciştiguri oficiale şi neofi
ciale pentru demnitarii ei. Dar erau şi cazuri cînd schimbările se făceau la
intervale aşa de scurte, incit aduceau mari perturbaţii în cirmuirea şi în eco
nomia ţărilor române. Atunci Poarta, pentru ca să asigure un oarecare răstimp
de linişte celor două ţări, căci dezordinea şi anarhia produceau crize economice
şi împuţinarea profiturilor ei, proceda la exilarea tuturor domnilor mazili cu
oamenii lor, citeodată şi cu soţiile lor, pentru ca să înceteze intrigile şi cei doi
domni să domnească în siguranţă. în acest scop au fost exilaţi în 1 744, în acelaşi
timp, Grigore Ghica şi Mihai Racoviţă, primul la Tenedos, iar al doilea la Miti
lene (p. 1 035 - 1 036).
� Cronica Ghiculeştilor sînt oglindite şi raporturile dintre domnie şi marea
boierime, conflictele dintre marii boieri, precum şi duşmăniile lor pătU;naşe.
Domnii fanarioţi, nemaidepinzînd de alegerea şi de sprijinul politic al boierilor,
ar fi trebuit să-şi întărească puterea ; şi totuşi, întrucit la schimbările lor dese,
care aveau drept cauză aviditatea şi dorinţa de cîştig a demnitarilor Porţii,
contribuiau foarte mult şi -intrigile urzite de boieri, fie pămînteni, fie greci, ei
şi-au pierdut din prestigiu� Nesiguranţa şi nestabilitatea domniilor contribuie
la slăbirea autorităţii lor. Schimbările dese ale domnilor pricinuiesc şi ţării
mari pagube. Clasa boierească ajunsese în această epocă la cel mai înalt grad
de corupţie. Certurile şi împăcările între boieri sau între boieri şi domni nu
erau motivate de nici un principiu. Numai interesul material îi făcea să fie prieteni
sau duşmani.
Noul domn avea mai totdeauna grijă să distribuie devotaţilor săi dregă
toriile ţării. Domnii fanarioţi veneau de cele mai multe ori din Constantinopol
urmaţi de oamenii lor de încredere. Preferarea acestora de către domni nemul
ţumea, cum era şi firesc, pe boierii pămînteni şi, ca urmare a nemulţumirii lor,
izbucneau o serie de conflicte între domnie şi boierime sau între boierii pămîn
teni şi cei greci. Rezultatele acestor conflicte erau desele schimbări în domnie,
care ruinau ţara şi pauperizau masele populare, deoarece domniile se luau cu
cheltuieli mari şi ca atare primul gînd atît al noului domn, cit şi al dregătorilor
săi, era îmbogăţirea, stoarcerea în scurt timp a unei sume cit mai mari, întrucit
nu se ştia cit va rămîne în scaun.
Autorul cronicii critică cu asprime pe boierii care unelteau împotriva
domnilor, tulburînd liniştea ţării. Nu face nici o deosebire între boierii pămîn
teni şi cei greci. După părerea lui mulţi domni ar fi cirrnuit ţara cu blîndeţe
dacă n-ar fi fost înconjuraţi de sfetnici hrăpăreţi şi fără inimă, dacă ar fi lipsit
intrigile acestor boieri, abuzurile şi lăcomia lor pentru ciştiguri şi situaţii mai
bune, sau sfaturile şi îndemnurile lor dăunătoare ţării şi poporului.
Urmărind în cuprinsul cronicii raporturile dintre domni şi boieri, vedem
că mai toţi domnii aveau duşmani în rîndurile boierimii, fie din pricina purtării
lor prea autoritare, fie din pricina intrigilor şi abuzurilor sfetnicilor lor. Antioh
Cantemir, spune cronicarul, s-a arătat aspru şi dispreţuitor faţă de boieri din
îndemnul sfetnicilor săi şi mulţi boieri moldoveni, fugind în Ţara Românescă,
au reuşit cu ajutorul lui Brîncoveanu să-l mazilească (p. 595 şi 608). Nici Con
stantin Duca nu era în raporturi bune cu boierii. Cînd a luat domnia pentru
I NTRODUCERE XXXIII
a doua oară ( 1 700, prima lui grijă a fost să trimită din Constantinopol scrisori
caimacamilor săi să supravegheze, pentru a nu fugi, pe boierii care aveau gînduri
duşmănoase împotriva lui ; vroia să se asigure în special de persoana hatma
nului Bogdan şi a vistierului Iordachi Rusăt. Dar scrisorile, căzînd chiar în mîi
nile hatmanului Bogdan, acesta a fugit imediat în Polonia, ca şi lordachi vistierul
(p. 600). Alţi boieri moldoveni, în număr mai mare, au fugit în Ţara Româ
nească. Constantin Duca, neavînd linişte şi siguranţă în scaunul său atîta timp
cît boierii erau refugiaţi în Ţara Românească, căci în orice moment se putea,
prin reclamaţiile lor la Poartă, să fie mazilit, a scos firman de la Poartă, ca
să-i readucă în Moldova, dar nu a reuşit, căci s-a opus Brîncoveanu cu alt fir
man împărătesc (p. 601 ).
Cantemir se ridică împotriva oligarhiei boiereşti, căci planul lui era înlă
turarea regimului nobiliar din Moldova şi eliberarea ei de sub dominaţia oto
mană 1• Pentru ca planurile sale să nu fie descoperite de boierii mari - majo
ritatea turcofili - Cantemir i-a îndepărtat de lîngă el printr-o stratagemă inge
nioasă şi s-a bizuit numai pe mica boierime. Numai cu tinerii săi sfetnici domnul
se sfătuia, spune cronicarul (p. 657). Pe hatmanul Antioh Jora · îl mazileşte,
pretextînd că a primit ordin în acest sens de la seraschierul Benderului, şi dă
hătmănia lui Ioan Neculce. Pe Dimitrie, aga darabanilor, se preface că îl izgo
neşte cu minie din cortul său poruncindu-i să nu mai apară în faţa sa ; în reali
tate însă îl trimite în taină să îndemne pe ruşi să grăbească venirea lor.
Multe conflicte a avut cu boierii şi Nicolae Mavrocordat. Îndată după
ocuparea scaunului Moldovei, a închis cîţiva în urma intrigilor lui Iordache
Rusăt (p. 632). Dar nici Iordache Rusăt nu se bucură mult timp de încrederea
domnului. În curînd, fiind demascată firea lui intrigantă, cade în disgraţie şi
este închis (p. 640).
Cu lordachi Rusăt intră în conflict şi Dimitrie Cantemir, întrucît, după
spusele cronicarului, acesta s-ar fi opus succesiunii Cantemireştilor la scaunul
Moldovei. Cantemir l-a reclamat aliatului său Petru cel Mare, care l-a ţinut
mult timp închis (p. 664 -665).
Nici Grigore Ghica nu era pe placul unor boieri, care au conspirat de
repetate ori cu tătarii ca să-l mazilească, oferindu-le sume mari de bani (p. 786
şi 839 -840).
Mihail Racoviţă, în a treia sa domnie, s-a purtat rău cu boierii, dînd toate
boieriile rudelor sale. Duşmanii săi din rîndurile boierimii au încercat să-l predea
austriecilor, aşa cum făcuseră muntenii cu domnul lor Nicolae Mavrocordat,
dar nu au izbutit (p. 731 -732).
În timpul domniei din Ţara Românească ( 1 741 - 1 744), Mihai Racoviţă
a nemulţumit într-atîta pe boierii munteni, încît după mazilirea sa « boierii şi
multă mulţime » s:au dus la Constantinopol şi s-au plîns pentru nedreptăţile
pe care le făcuse. ln urma acestor plîngeri, sultanul l-a exilat la Mitilene
(p. 1 033 - 1 034 ).
Împotriva fiului acestuia, Constantin Racoviţă, boierii moldoveni au orga
nizat o adevărată conspiraţie. Peste 50 de boieri au fugit din Moldova cu gîndul
să trimită arzmahzar de plîngere la Poartă şi la hanul Crimeei (p. 1 069 - 1 07 1 ).
În urma acestui conflict ţăranii au avut o oarecare uşurare, spune cronicarul,
1 Istoria României, vol. III, p. 214 şi urm.
X X X IV CRONI CA GH ICULEŞTI LOR
deoarece cîtva timp ei nu au fost constrînşi să-şi îndeplinească obligaţiile faţă

de stăpînii lor feudali.
Am înfăţişat mai sus numai cîteva din aspectele numeroaselor conflicte
din prima jumătate a secolului al XVIII-iea, care se iscau între domnie şi marea
boierime. Aparent aceste conflicte porneau dintr-o diversitate de cauze, dar
mobilul era, în fond, unul singur : puterea ca mijloc de îmbogăţire.
Conflictele dintre domni şi boierime erau dese, întrucît autoritatea domniei
:fiind redusă, ea nu putea impune respect şi ascultare boierilor, ea nu putea
opri abuzurile boierimii, deoarece ea însăşi comitea nedreptăţi. Dar mai era
un fapt care a contribuit în această epocă la reducerea autorităţii domnilor şi
la întreţinerea conflictelor : uşurinţa cu care se obţinea mazilirea lor, chiar
printr-o simplă pîră a boierimii, dată :fiind venalitatea înalţilor demnitari turci.
La rîndul ei marea boierime, socotindu-se de multe ori nedreptăţită pentru
felul cum se distribuiau dregătoriile şi pentru a-şi putea satisface interesele,
se împărţea în facţiuni nestatornice, care susţineau cînd pe un domn, cînd
pe altul. Cînd un domn nu era pe placul boierilor, întrucît nu le îngăduia abu
zurile şi asupririle de tot felul, ei încercau prin toate mijloacele mazilirea lui.
Un exemplu grăitor est� atitudinea acelui faimos mare stolnic, Vasile Ceaurul,
şi a partizanilor săi, care în 1 7 16, dorind să înlocuiască pe Mihai Racoviţă, au
adus trupele austriece în Moldova, cum făcuseră şi boierii munteni, care au
predat austriecilor pe Nicolae Mavrocordat. Alţii chemau contra domnilor
pe tătari, cum i s-a întîmplat lui Grigore Ghica, deşi ştiau foarte bine că venirea
acestora era mare nenorocire pentru ţară.
Dacă prin diferitele lor încercări ei nu reuşeau să mazilească pe domn,
atunci recurgeau la fugă. Prin pribegirea lor, boierii îşi manifestau politica
de opoziţie faţă de domn. Acest lucru era foarte periculos şi dădea mult de
gîndit domnului, care ştia că aceşti fugari erau duşmani de temut, căci în orice
moment puteau să trimită plîngeri la Poartă şi să ceară mazilirea lui. De aceea,
grija domnilor era să împiedice cu orice preţ pribegirea boierilor. Unii domni,
îndată ce luau domnia, trimiteau chiar din Constantinopol poruncă devotaţilor
lor să fie cu băgare de seamă ca nu cumva să fugă peste hotarele ţării boierii
bănuiţi că ar avea intenţii duşmănoase ; pentru cei fugiţi făceau apeluri stărui
toare să-i readucă în ţară.
Cronicarul condamnă cu asprime nesupunerea boierilor care, prin unelti
rile, prin pîrile şi prin fuga lor, pricinuiau atîtea tulburări în ţară. El condamnă
aceste conflicte, deoarece, după concepţia lui, în statul nobiliar trebuia să dom
nească ordinea şi buna cîrmuire. De aceeaşi părere sînt mai toţi cronicarii ;
nu se putea închipui statul feudal ca o « grădină fără grădinar ». Lipsa de disci
plină faţă de autoritatea de stat din partea celor ce alcătuiau dasa fundamen
tală a regimului boieresc era socotită ca o crimă 1•
În al doilea rînd, autorul, ca un feudal mistic, crede că domnul este hărăzit
ţării de Dumnezeu şi deci boierii trebuie să i se supună.
Dar nu numai conflictele dintre domnie şi boierime erau păgubitoare ţării,
ci şi conflictele dintre facţiunile boiereşti, deoarece neînţelegerile şi duşmăniile
dintre ele pricinuiau de multe ori mazilirea domnilor. Boierii care se bucurau
de favoarea şi bunăvoinţa domnului erau duşmăniţi de cei căzuţi în disgraţie.
1 Vezi Eugen Stănescu, op. cit., p. LII şi LIII.

INTRODUCERE X X XV
Aceştia din urmă se străduiau atunci cu orice preţ să înlăture de la putere pe

favoriţii domnului, care aveau mai multe posibilităţi de îmbogăţire. Acest lucru
nu se putea obţine însă decît prin înlăturarea domnului. Pentru ca să-şi atingă
scopul, ei nu se dădeau înapoi de la nici o faptă nelegiuită : cereau concursul
domnului Ţării Româneşti, al hanului sau al trupelor străine şi cu ajutorul lor
se străduiau să aducă în scaunul Moldovei un domn care să fie pe placul lor
şi să le îngăduie nedreptăţile şi împilările făcute poporului.
În cronică ni se înfăţişează luptele pătimaşe şi intrigile dintre facţiunile
marii boierimi pămîntene, pentru menţinerea sau aducerea în scaunul ţării a
domnului care le era pe plac. Se descriu de asemenea şi conflictele dintre
boierii pămînteni şi cei greci care le luau dregătoriile, sursele lor de îmbo
găţire. Un conflict mai serios de felul acesta s-a iscat în Ţara Românească în
timpul domniei lui Constantin Racoviţă ( 1 753 - 1 756), cînd boierii români,
în frunte cu Văcăreştii, au alungat din Ţara Românească pe toţi boierii greci.
Cronicarul, deşi român, dezaprobă această purtare a boierilor români şi spune
că le-au intrat Văcăreştilor alte fumuri în cap să alunge pe boierii greci : « Şi
aşa a u izgonit pe boierii greci cu forţa în timpul acelei ierni foarte aspre . . . ,
încît multe din slugile lor era cît p-aci să îngheţe pe drum din pricina gerului
prea aspru ». Atunci boierii pămînteni au reuşit ca şi postul de capuchehaie
să nu-l mai deţină boierii greci (p. 1 142 - 1 143).
Autorul Cronicii G hicul eşti lor, ca şi ceilalţi cronicari

Aspecte
economice-financiare
ai epocii care au scris cronici oficiale domneşti, este
preocupat în primul rînd de protectorii săi Ghiculeşti
şi într-o măsură mai mică şi de ceilalţi domni. Vorbeşte de fiecare cu aprecieri
favorabile sau defavorabile, · relatează multe ştiri despre clasa privilegiată, dar
nu uită în naraţiunea sa nici masa mare a poporului pe care o cuprinde sub
denumirea generică de « ţară ». Ca un leit-motiv repetă « biata ţară », «neno
rocita ţară » şi « bietul popor ». Autorul descrie suferinţele acestuia, precum
şi formele de rezistenţă ale maselor, fuga populaţiei şi spargerea satelor.
Cronica G hicul eştilor ne înfăţişează crîncena exploatare la care era supusă
ţărănimea. În rîndurile ei se oglindesc apăsările fi.scale, precum şi uşurările vre
melnice, exploatarea nemiloasă exercitată de domnii lacomi de înavuţire, precum
şi cea exercitată de dregătorii mai mari sau mai mici. Ici-colo întîlnim şi cîte
o măsură de uşurare (impusă de împrejurări şi de lupta tot, mai dîrză a ţără
nimii) 6.e fi.scală, fie administrativă, care aducea poporului o mică păsuire vre
melnică. Uşurarea nu putea fi. de lungă durată pentru că urmaşii domnilor care
o aplicau nu o mai respectau. Aceştia veneau mai totdeauna încărcaţi de datorii,
de unde nevoia urgentă de bani. În acest scop domnii recurgeau la înăsprirea
regimului fiscal existent. De multe ori se întîmpla ca împreună cu domnii
să vină şi creditorii lor pentru a-şi încasa creditele acordate. Sînt şi cazuri cînd
creditorii începeau să se agite în jurul domnului chiar înainte de plecarea lui
din Constantinopol la scaunul său 1• În asemenea împrejurări domnii grăbeau
1 De pildă, cînd Mihai Racoviţă afost numit domn în Ţara Românească în 1 74 1 , îndată
ce a îmbrăcat caftan, creditorii lui vechi au şi înaintat arzihaluri la Poartă, cerind creditele
lor, vezi Biblioteca Acad. R.P.R. ms. grec. 1 069 f. 36r.
X X XVI CRONI CA G H I CU LEŞTI LOR
strîngerea de bani prin stoarceri nemiloase, pentru ca să scape cit mai repede
de aceşti oaspeţi supărători.
Ne dăm seama de starea poporului din relatările pe care cronicarul le dă
cu privire la situaţia economică şi fiscală a ţării, cu privire la pagubele pe care
le pricinuiau ţării războaiele purtate pe teritoriul Moldovei şi cu privire la
asuprirea şi exploatarea exercitată de puterea suzerană.
Cronicarul nu uită să amintească la fiecare domnie schimbările . fiscale
intervenite, din care ne putem imagina cu aproximaţie dacă în epoca respec,
tivă poporul a fost mai mult sau mai puţin împovărat. Căci regimul fiscal nu
era permanent acelaşi, ci varia după cum nevoile pecuniare şi datoriile fiecărui
domn erau mai mari sau mai mici şi după cum pretenţiile puterii suzerane
erau mai mult sau mai puţin urgente. Deci, pe lîngă achitarea datoriilor, exi,
genţele Imperiului turcesc determinau pe domni să înăsprească regimul fiscal
şi să reînfiinţeze unele dări, pe care predecesorii lor le desfiinţaseră cu hrisov
şi cu blestem patriarhicesc, cum erau de pildă văcăritul, ţigănăritul, prisăcăritul,
pogonăritul, fumăritul şi altele. Văcăritul era un venit însemnat pentru vistierie,
ştiut fiind că Moldova era renumită pentru boii ei, dar această dare cădea foarte
greu asupra ţăranilor, aducea prejudicii vitelor cu care îşi ciştigau existenţa
familiile lor. De multe ori, pentru ca să evite plata acestei dări, ţăranii îşi tăiau
vitele. În situaţii grele, Constantin Mavrocordat a fost sfătuit de boierii săi
să reintroducă văcăritul, dar a refuzat pentru ca Poarta să nu aibă motiv să,şi
m ărească pretenţiile (p. 1 063 - 1 065).
Fumăritul, cite doi galbeni de coş, dare nouă, introdusă de Mihai Racoviţă
în 1 707, a înspăimintat într,atîta pe ţărani, încit « bieţii oameni » dărîmau
unii coşurile, iar alţii chiar casele pînă la temelie şi fugeau în lume (p. 610).
Unele dări sînt majorate, iar altele micşorate. De pildă, goştina, care era
1 1 parale de oaie, Matei Ghica o reduce la 5 parale. Uneori anumite dări erau
luate la fel şi de la boieri şi de la ţărani, cum era desetina, pe care de citeva
ori au plătit,o boierii şi mănăstirile « ţărăneşte », adică aşa cum se percepea
de la ţărani. Mihai Racoviţă, în a doua sa domnie, a luat desetina « ţărăneşte »
(p. 609), iar mai tîrziu îl imită şi Constantin Mavrocordat, pe cind prede,
cesorul acestuia , Grigore Ghica, stabilise ca boierii să dea numai jumătate din
cit dădeau ţăranii (p. 850). s,a întîmplat ca desetina să se încaseze şi îndoit.
Ioan Mavrocordat nu numai că a luat desetina de la toţi, şi de la boieri şi
de la mănăstiri, dar a perceput,o şi îndoită (1 022 - 1 023).
Cu toate că pe timpul lui Ioan Mavrocordat a fost o fiscalitate excesiva,
totuşi , din cauza proastei cirmuiri şi a risipei, datoriile sale se urcau la sute
de pungi. Creditorii săi fiind turci, persoane cu putere şi fără teamă, au venit
în Moldova să,l silească, cu scandaluri şi ameninţări, să le achite datoriile (p. 1 042).
Acest domn îşi pierduse cu totul creditul, încit nu se mai putea împrumuta
decît în condiţii foarte grele. Pentru 10 pungi împrumutate trebuia să dea şi
pentru alte 10 pungi : unt, brînză, oţet şi altele (p. 1 040).
Cronica mai cuprinde date interesante şi cu privire la repetatele încercări
de grupare a dărilor în ruptă şi la introducerea sistemului « sferturilor ». Acest
sistem - cum se ştie - era preferat de tărănime, căci în felul acesta ştia fiecare
:relativ contribuţia sa anuală. Spunem r� lativ, căci lăcomia domnilor şi exploa,
tarea feudală, precum şi cererile neîncetate ale Porţii determinau domnia să
desfiinţeze sistemul sferturilor sau să le înmulţească.
INTRODUCERE X X XVII
Reformele sau uşurările introduse d e domni î n situaţii cnt1ce financiare

erau un mijloc de ademenire pentru ţărănimea asuprită. Prin ele încercau, pe
de o parte, să oprească emigrarea peste hotare a populaţiei, iar pe de altă
parte să readucă pe cea fugită. Dar întrucît uşurările fiscale sau chiar refor
mele nu erau totdeauna respectate de urmaşii celor care le puneau în aplicare,
ele nu dădeau rezultatele durabile dorite nici pentru domni şi nici pentru popor.
De multe ori se întîmpla ca nu numai urmaşii, ci chiar cei care puneau în apli
care uşurările fiscale sau reformele, fiind siliţi de necesităţi urgente, să le calce.
Este caracteristic cazul lui Constantin Mavrocordat, care, scurt timp după apli
carea reformei sale în Moldova, este nevoit, din pricina cererilor neîncetate
ale Porţii, să ia patru sferturi în şapte luni, spre marea nemulţumire a po
porului (p. 1 0 1 2) 1•
Unii domni nu numai că aplicau o fiscalitate excesivă, dar de multe ori
recurgeau şi la mijloace sălbatice pentru strîngerea dărilor 2• La acestea se adăugau
şi abuzurile oamenilor aparatului fiscal, care îşi creau noi venituri din supra
cotele pe care le încasau de la contribuabili. « Ciocoii », adică strîngătorii
dărilor, comiteau atîtea abuzuri, incit la începutul secolului al XVIII-iea au
devenit o plagă. De aceea Matei Ghica, ca şi Constantin Mavrocordat, introduce
unele măsuri severe pentru stăvilirea abuzurilor acestora.
La exploatarea nemiloasă exercitată de marii feudali şi la apăsările fi.scale
poporul nu rămînea pasiv, ci răspundea cu obişnuita sa armă de luptă : fuga.
Emigrarea populaţiei dezorganiza economia ţării, reducea veniturile vistieriei
şi punea domnia în situaţii financiare grele. Mavrocordat raporta Porţii că
60 OOO de locuitori ai Moldovei au fugit şi au întemeiat sate în ţări străine şi
că este pe punctul de a se risipi şi restul populaţiei (p. 1 065).
Autorul cronicii ne povesţeşte şi de o emigrare în masă întîmplată în Ţara
Românească în februarie 1 744. Atunci, din cauza văcăritului pe care îl strîngea
Mihai Racoviţă, trei sate de peste Olt au vrut să fugă la Vidin, peste Dunăre,
dar s-a rupt gheaţa şi s-au înecat 700 de oameni (p. 1 029).
Populaţia Moldovei se împuţina mult şi din cauza robirilor pe care le
făceau oştile turceşti şi mai ales cele tătăreşti venite « să apere » ţara. Numai
în 1 7 1 7 tătarii au robit 40 OOO de oameni (p. 745). Dar numărul locuitorilor
nu scădea numai din cauza miilor de oameni pe care turcii şi tătarii îi luau
în robie, ci şi prin faptul că ei, temîndu-se de robire, fugeau în ţările vecine cînd
auzeau de venirea trupelor turceşti şi tătăreşti, iar după plecarea acestora numai
puţini din cei fugiţi se întorceau la casele lor pustiite.
Pentru repopularea ţării şi pentru redresarea ei economică, domnia era
de multe ori nevoită, precum am văzut mai sus, să aplice o politică de « bună
voinţă ». Silită de împrejuran, lua cîteodată măsuri pentru îmbunătăţirea
situaţiei ţărănimii, acorda chiar uşurări fi.scale vremelnice. Uşurările fiscale
1 Constantin Mavrocordat nu încasa suma unui sfert o dată, în întregime, ci în două

sau în trei rate. Nu putem deci şti sigur dacă într-adevăr acest domn a luat mai multe sfer
turi, cum spune autorul Cronicii G hiculeştilor, căci adversarii lui Mavrocordat socoteau
fiecare rată de sfert drept un sfert. Din Condica visti eriei nu reiese că a luat mai multe sferturi.
Vezi Ariadna Camariano-Cioran, Rapoartele inedite ale capuc hehaielor lui Constantin Mavro·
cordat, în « Studii » an. XIV ( 1 96 1 ) , nr. 4, p. 956.
2 Pentru măsurile sălbatice şi abuzive folosite de Mihai Racoviţă în Ţara Românească,
vezi Ariadna Camariano-Cioran, op. cit. î n «Studii » , an. XIV ( 1 96 1 ), nr. 4, p. 959.
XX XVIII CRON I CA GH I CU LEŞTILOR
erau o momeală pentru populaţia risipită. De multe ori domnia îşi atingea
momentan scopul : repopularea şi redresarea economică a ţării, căci măsurile
de uşurare determinau pe locuitorii pribegi ai Moldovei să se întoarcă în satele
lor. În felul acesta creştea numărul contribuabililor şi în raport direct şi veni
turile ţării. Astfel, în 1 74 7 se întorc 5 OOO de oameni (p. 1 048), iar în timpul
domniei lui Matei Ghica ( 1 753 - 1 754), după aplicarea reformei :fiscale, 4 OOO.
În :firmanul de mulţumire pe care îl trimite Poarta lui Matei Ghica pentru
« buna cîrmuire » a ţării, îl felicită că a redus dările şi în felul acesta a început
să se adune raiaua, întorcîndu-se oamenii din părţile Hotinului şi ale Poloniei
(p. 1 100). Dar aceste uşurări, precum am văzut mai sus, erau de scurtă durată.
Lăcomia de bani şi nevoile urgente îi făceau pe domni să se întoarcă la fisca
litatea apăsătoare.
Scăderea numărului contribuabililor nu se datora însă numai cauzelor
amintite mai sus, ci şi faptului că mulţi ţărani, ca să scape de apăsările :fiscale
excesive, se refugiau în satele boiereşti şi - cum se ştie - chiar sate întregi
se închinau boierilor.
Această refugiere a ţăranilor în satele boiereşti sau închinarea satelor libere
era foarte frecventă în secolul al XVI II-lea şi se făcea din îndemnul marilor
feudali, care, ca să atragă cit mai mulţi ţărani în satele lor şi să folosească
braţele lor de muncă, de care se simţea mare lipsă pentru valorificarea dome
niilor întinse, le făgăduiau condiţii mai bune de trai. .
Populaţia asuprită a Moldovei mai avea şi un alt refugiu : satele timario
ţilor turci din cetăţile turceşti. Feudalii turci, pentru a folosi braţele de muncă
ale ţăranilor moldoveni, îi luau bucuros sub protecţia lor. Numărul acestora
se ridica la mai multe mii. La reclamaţiile domniei, feudalii turci au recunoscut
o dată că aveau în satele lor 4 OOO de moldoveni, pe care însă au refuzat să-i
restituie (p. 755). Dacă ei au recunoscut că aveau 4 OOO, desigur că numărul
lor trebuie să fi fost mai mare. Ne putem da seama ce viaţă de asuprire duceau
ţăranii moldoveni dacă ei preferau să stea departe de patria lor şi să îndure
exploatarea turcilor, decît să înfrunte nemiloasa asuprire a domniei şi a apa
ratului fiscal. Rare sint cazurile cind emigranţii se întorceau de bunăvoie în
ţară. Acest lucru se întîmpla numai în perioada de uşurări fiscale, pentru ca
la prima înăsprire a fiscalităţii să fugă din nou.
Din pricina acestor strămutări vistieria ţării pierdea mult, iar ţăranii fugari
nu cîştigau mai nimic, căci în scurt timp ei trebuiau să îndure de la noii stăpîni
feudali, care le făgăduiseră tot felul de uşurări, o exploatare şi mai cruntă
decît cea de pînă atunci.
Tăinuirea persoanelor izolate sau închinarea satelor au repercusiuni grave
nu numai asupra vistieriei, ci mai ales asupra satelor neînchinate, care vor
trebui să suporte tot greul regimului fiscal (p. 978).
Depopularea Moldovei şi stările economice grele provenite din fuga ţără
nimii nu nelinişteau numai domnia, dar şi puterea suzerană, căci cu cît veni
turile vistieriei erau mai bogate, cu atît mai mari erau şi pretenţiile înaltei
Porţi. Iar cînd veniturile scădeau, atunci şi Poarta era nevoită, cîteodată , să
renunţe vremelnic la cererile ei sau să păsuiască plata haraciului.
De aceea puterea suzerană încuraja uşurările vremelnice fi.scale, iar pentru
stîrpirea obiceiului ţăranilor de a se tăinui în satele boiereşti şi de a se eschiva
de la plata impozitelor către vistierie, trimite în timpul domniei lui Matei Ghica
INTRODUCERE XX XIX
( 1 7 53 - 1 756) un firman prin care se cere pedepsirea straşnică a celor nesupuşi,

care pricinuiesc tulburare în ţară şi pagubă şi greutăţi în strîngerea veniturilor
împărăteşti (p. 1 1 10).
În prima jumătate a secolului al XVIII-iea, dominaţia

Dominaţia otomană
otomană devine din ce în ce mai apăsătoare, exploatarea
se intensifică, dependenţa faţă de Imperiul otoman devine insuportabilă. Pe
lingă altele, se adaugă şi o serie de sarcini grele impuse de turci cu ocazia răz
boaielor purtate împotriva ruşilor şi austriecilor sau împotriva altor popoare
mai îndepărtate. Aceste războaie au avut repercusiuni grave asupra economiei
ţării. Fiecare campanie turcească aducea Moldovei poveri excepţionale, iar
cînd războaiele erau purtate cu vecinii Moldovei şi teritoriul ei era transformat
în teatru de luptă, atunci ţara era complet ruinată prin jafurile comise de trupe
şi prin robirea în masă a populaţiei.
Pentru ducerea campaniilor, turcii cereau aprovizionări masive cu cereale pentru
armatele lor, în afară de cele necesare aprovizionării capitalei imperiului şi cetă
ţilor turceşti din jurul Moldovei. După fiecare campanie urma de obicei foa
mete, pentru că recoltele nu puteau fi strînse, semănături noi nu se puteau
face, iar rezervele de cereale, ba chiar şi strictul necesar, erau luate pentru
aprovizionarea trupelor combatante.
Pentru campaniile sale, puterea suzerană mai avea nevoie de cai şi căruţe
pentru transportul proviziilor şi muniţiilor şi fiind luate de la ţărani, aceştia
erau lipsiţi de inventarul lor agricol. Pe lingă acestea se mai cereau şi tot felul
de corvezi pentru repararea drumurilor, podurilor şi cetăţilor. Toate acestea
la un loc, precum şi darurile neoficiale date demnitarilor Porţii, reprezentau
de multe ori valori mult mai mari decît obligaţiile băneşti fixe, adică haraciul 1•
Cerinţele mereu crescînde ale Imperiului otoman au urmări dezastruoase
pentru ţărănimea din ţările române şi pentru tîrgoveţi, care suportau greul acestor
cerinţe, căci domnii şi boierii, ocrotindu-şi propriile interese, aruncau totdeauna
aceste greutăţi pe umerii păturilor asuprite. Deci toată povara dominaţiei oto
mane cădea asupra maselor exploatate, care sufereau atît asuprirea puterii suze
rane, cit şi pe cea a marilor feudali.
În Cronica G hiculeştilor găsim multe amănunte cu privire la diferitele exi
genţe, la abuzurile şi la stoarcerile nemaipomenite ale asupritorilor turci. Cronica
reflectă corupţia, lăcomia de bani, despotismul şi nedreptatea ce domnea în
Imperiul otoman. Pentru cea mai mică vină sau numai bănuială de vină, demni
tarii Porţii erau destituiţi, exilaţi sau chiar decapitaţi şi averile lor confiscate
de atotputernicul padişah. Marii viziri erau înlocuiţi la scurte intervale, ca şi
ceilalţi înalţi demnitari. Tot aşa şi domnii ţărilor române. De multe ori la cea
mai mică pîră împotriva lor, întemeiată sau calomnioasă, Poarta proceda la
schimbarea domnilor, la mazilirea, ba şi la exilarea lor în insulele Mării Egee ··
sau în Anatolia, de obicei la Brusa sau Trapezunt.
1 Pentru obligaţiile ţărilor române faţă de Poartă vezi M. Berza, Haraciul Moldovei şi
Tării Româneşti în sec. XV -XIX, în Studii şi materiale de istorie medie, vol. II, Bucureşti,
1 95 7 ; idem, Variaţiile exploatării Ţării Româneşti de către Poarta Otomană în secolele XVI - XVIII
« Studii », an. XI ( 1 958), nr. 2, şi Ariadna Camariano-Cioran, Rapoartele i nedite ale capu
chehaie� dor lui Constantin Mavrocordat (august 1 741 -
decembrie 1 742), « Studii », an. X IV
( 1 96 1 ), nr. 4.
XL CRONICA G H I CULEŞT I LOR
Schimbările în domnie erau foarte împovărătoare pentru masele populare,

pentru că fiecare nouă domnie costa citeva mii de pungi, care apăsau de ase
menea asupra acestora.
Dar tot aşa de costisitoare pentru ţările române erau şi schimbările făcute
în rîndurile marilor demnitari ai Porţii, pentru că bunăvoinţa şi favoarea noului
mare vizir sau a oricărui alt înalt demnitar cu influenţă trebuiau ciştigate cu
multă generozitate de către domn, dacă voia să evite mazilirea. Cronicarul
relatează că al doilea an de domnie a lui Matei Ghica a fost foarte greu din
cauza înscăunării altui sultan ; noul sultan Osman a schimbat în zece luni multi
viziri şi alţi demnitari. Cu ocazia schimbărilor marilor viziri şi ale celorlalţi
funcţionari turci, se spune în cronică, «se cheltuiesc multe pungi, şi aceste sume
de unde ? De la sărmana raia a ţării, deoarece domnul nu are alt venit pentru
a face faţă acestor cheltuieli ; căci neamul otoman nu se înduplecă cu vorbe,
ci cu bani, fiind nesăţios ca butoiul fără fund, cum spune proverbul » (p. 1 1 57).
Întrucit domnii se schimbau des, nestabilitatea şi nesiguranţa îi determinau
să fie totdeauna pregătiţi pentru orice eventualitate. De aceea primul gînd al
lor, cum luau domnia, era să strîngă printr-o exploatare nemiloasă a populaţiei
şi într-un timp cit mai scurt sume cit mai mari, cu care să achite datoriile
făcute pentru obţinerea domniei şi să aibă totodată şi rezerve însemnate de
bani pentru epoca de mazilire, pentru a obţine eliberarea dintr-un eventual
exil sau închisoare şi pentru a ciştiga din nou favoarea şi bunăvoinţa marilor
demnitari în vederea reluării domniei. Exploatarea exercitată de puterea suze
rană în această epocă se intensificase aşa de mult, incit domnii ţărilor române
trăiau mereu în acelaşi cerc vicios din care nu reuşeau să iasă : făceau datorii
ca să ia domnia, luau domnia ca să-şi achite datoriile 1•
Erau şi cazuri cînd domnii doreau mazilirea : nu le conveneau mai multe
domnii în continuare, deoarece atunci erau consideraţi de puterea suzerană
ca posesori de averi mari şi, în consecinţă, pretenţiile Porţii creşteau (p. 997).
Datele furnizate de Cronica Q hiculeştilor asupra diferitelor aspecte ale domi
naţiei otomane în Moldova sînt preţioase. Găsim informaţii despre obligaţiile
băneşti ale ţărilor române faţă de Imperiul otoman. Haraciul pe care poporul
român a trebuit să-l plătească în decursul veacurilor era o grijă permanentă a
domnilor. Cea mai mică întîrziere a trimiterii la Poartă a acestui tribut sau a
celorlalte obligaţii, ca mucarerul, bairam-peşcheşul şi altele, periclita situaţia
domnului, îl punea în primejdie să fie mazilit sau chiar exilat în vreo insulă
din Marea Egee. Mai mult chiar, neplata acestor obligaţii faţă de Poartă era
motiv « pentru alcătuirea unor proiecte de transformare a ţărilor româneşti
în paşalîc » 2•
Dar şi Poarta avea grijă să reamintească mereu domnilor că întîrzierea exe
cutării obligaţiilor va avea urmări neplăcute. În documentele oficiale publicate
în cronică, emanate de la Poartă, se repetă mereu : « să strîngi la timp mali
miria » sau : « să trimiţi la timp obişnuita mirie, ca să te bucuri de mila mea
1 Multe a mănunte asupra colosalelor cheltuieli făcute de domnii ţărilor române pentru
luarea domniei şi apoi pentru cîştigarea protecţiei marilor demnitari ai Porţii în vederea
consolidării lor se găsesc în rapoartele capuchehaielor lui Constantin Mavrocordat cuprinse
în ms. grec. l 069 din Biblioteca Acad. R.P.R. (vezi Ariadna Camariano-Cio9an, op. cit.).
2 Vezi Eugen Stănescu, « Studiul introductiv » la Croni cari munteni, ed. cit., p. XXIX.
I NTRODUCERE X Ll
împărătească » sau : « să îndeplineşti poruncile noastre împărăteşti, strîngînd

la timp şi trimiţînd mali-miria » (p. 1 1 19, 1 1 20 şi 1 1 49). Uneori Poarta se
arăta « mărinimoasă » şi acorda domnului păsuiri pentru plata haraciului, pentru
ca Jîlla i tîrziu să încaseze cu vîrf şi îndesat sumele păsuite. O astfel de păsuire
de cîţiva ani a obţinut Mihai Racoviţă după războiul din 1 7 16 - 1 7 18 (p. 754 -
755). Avem şi cazuri cînd domnii erau obligaţi la plăţi suplimentare cu totul
arbitrare, cum este cazul lui Brîncoveanu : Poarta, cunoscînd posibilităţile lui
materiale, a găsit nimerit la un moment dat să-i ceară să plătească şi haraciul
Moldovei, întrucît socotea că Brîncoveanu, prin intrigile sale, a ruinat această
ţară ; Brîncoveanu însă nu s-a supus.
În sfîrşit, în Cronica Ghiculeştilor găsim amănunte preţioase nu numai despre
haraciul ţării, dar şi despre mucarer, bairam-peşcheş şi alte obligaţii oficiale.
Dar, precum se ştie, ţările române supuse Imperiului otoman, pe lingă
obligaţia de a plăti puterii suzerane taxe mai mult sau mai puţin fixe, erau con
strînse să facă şi foarte multe cheltuieli ocazionale, şi acestea din urmă întreceau
de cele mai multe ori taxele fixe.
Pentru a răspunde cererilor otomane, domnii recurgeau de multe ori la
înăsprirea regimului fiscal, la majorarea dărilor existente şi la introducerea altora
noi 1, « născoceau obiceiuri noi », care erau o povară grea pentru masele ţără
neşti, de la care se percepeau aceste dări, căci boierimea şi mănăstirile se bucurau
de tot felul de scutiri şi privilegii.
Formele de exploatare otomană erau multiple şi variate. Unul din aceste
aspecte era şi trecerea demnitarilor turci prin Moldova. Întrucît Imperiul otoman
avea în partea de nord şi de est a Moldovei mai multe cetăţi, cum erau : Came
niţa, pe care a stăpînit-o vremelnic, Hotinul, Benderul, Cetatea Albă şi Vozia ,
mulţi demnitari turci treceau prin Moldova spre aceste cetăţi sau spre Crimeea.
Pentru aceste treceri, ţările române erau nevoite să cheltuiască enorme sume.
Multe supărări a avut Antioh vodă (1695 - 1 700) din cauza .deselor veniri ale
turcilor, atît « seraschieri, cit şi sultani, care trecînd pe aici prin ţară mergeau
de duceau la Cameniţa zahereaua ». Cu ei era obligat să se ducă şi Antioh vodă. ·
Pentru ca să facă faţă acestor cheltuieli, domnul Moldovei a fost nevoit să
1 De exemplu, în decembrie 1 74 1 , Poarta cerea de la domnul Moldovei o havalea de

60 de pungi pentru plata ienicerilor benderlii. Domnul Moldovei, Constantin Mavrocordat,
a scris ispravnicilor de ţinuturi să-i găsească bani cu împrumut de la negustori sau de la
prieteni, cu dobîndă de 1 0 lei la pungă (vezi Condica vistieriei lui Constantin Mavrocordat,
în N. Iorga, Studii şi documente, vol. VI, p. 35 1 ). Peste citva timp însă scria din nou isprav
nicilor de ţinuturi să ia în contul sfertului viitor « cite şase potronici de om pentru lefurile
ienicerilor de la Bender » (ibidem, p. 3 70). Î n aprilie 1 742 Poarta cere ca Moldova să dea
pentru reclădirea cetăţii Vozia o anumită cantitate de cherestea, 800 de salahori şi 1 5 0 de
căruţe. Îndeplinirea acestor porunci determină pe Constantin Mavrocordat să ia al treilea
sfert, care trebuia să fie perceput în luna mai, deci cu o lună mai devreme (vezi Ariadna
Camariano-Cioran, Rapoartele inedite ale capuchehaielor, p. 95 2 şi 953). Pentru achitarea
unui mucarer cerut înainte de timp, domnul Moldovei, Constantin Mavrocordat, a luat un
sfert special de 3 lei de contribuabil, iar domnul Ţării Româneşti, Mihai Racoviţă , a luat
cite un leu de fiecare om (vezi Condica vistieriei lui Constantin Mavrocordat, p. 394 - 3 95
şi ms. grec 1 069 Clin Biblioteca Academiei R.P.R., f. 1 64r).
Astfel de cereri neprevăzute ale Porţii îi sileau pe domni să înăsprească exploatarea
poporului.
XLII CRONICA GHICULEŞTILOR
scoată vacant, « dar pe urmă, făcîndu-i-se milă, l-a ridicat şi mulţi ani după
aceea nu s-a mai scos » 1 •
La 1699, după pacea de la Carloviţ, Poarta cedează Poloniei Cameniţa 2
în schimbul altor cetăţi pe care le ocupaseră polonezii. Antioh vodă primeşte
iarăşi ordin să meargă la faţa locului să evacueze cetatea de zaherea, de muniţii
şi de altele şi să le transporte la Cetatea Albă, Bender şi Chilia. Cu evacuarea
Cameniţei, Moldova a fost supusă din nou la multe cheltuieli (p. ·598).
Cînd se schimba paşa de Hotin, domnul Moldovei trebuia să primească
cu alai pe noul paşă în trecere spre cetate, ca şi pe fostul paşă, care, părăsind
cetatea , trecea spre Constantinopol. Pentru aceste deplasări domnia făcea o
serie de cheltuieli cu cai de poştă, trăsuri, alimente, daruri şi altele.
Ca să ne dăm seama de cheltuielile făcute de Moldova cu ocazia trecerii
acestor demnitari, dăm un singur exemplu. Pentru Suleiman-paşa, care se ducea
muhafiz la Hotin, cînd a trecut prin Moldova, Ioan Mavrocordat (1 743 - 1 747)
a cheltuit pentru daruri şi întreţinerea lui 60 de pungi { 30 OOO de lei) numai
=
pentru patru zile cît a stat la Frumoasa, pe lingă alte cheltuieli făcute la celelalte
conace 3• Pentru a putea face faţă atîtor cheltuieli, domnul a luat « împrumute »
de la boieri şi de la negustorii turci din Moldova (p. 1 03 1 ).
Se ştie că acelaşi lucru se întîmpla şi cu hanii Crimeei. Cînd treceau spre
Constantinopol sau înapoi, şi acest lucru se întîmpla foarte des, domnul Moldovei
trebuia să-i primească cu bogate daruri şi să suporte toate cheltuielile trecerii
lor, ceea ce apăsa foarte greu pe umerii poponiţui (p. 910 -91 1 ). De multe ori
se întîmpla că hanii, socotind că darurile nu erau la înălţimea lor, refuzau să le
primească. Acest refuz pricinuia domnilor mare tulburare : se temeau să nu
cadă în disgraţia hanului, care putea interveni la Poartă pentru mazilire, iar pentru
a înlătura orice nemulţumire din partea lui, la prima ocazie, domnii se arătau
mult mai generoşi.
Pentru evitarea unor astfel de cheltuieli s-a încercat de multe ori oprirea
trecerii demnitarilor turci prin Moldova. De pildă, Matei Ghica (1 753 - 1 756),
prin stăruinţele depuse la Constantinopol, a reuşit să obţină un firman împărătesc,
în virtutea căruia nici un paşă care mergea sau venea de la Bender, Hotin sau
Vozia nu avea voie să treacă prin ţară şi să supună poporul la cheltuieli 4• Printr-un
alt firman se interzicea amintiţilor paşi să trimită porunti în Moldova sau să
facă ihzar, adică să cheme la judecată pe boieri şi pe dependenţii acestora.
Printr-un alt firman se hotăra că nimeni nu avea voie să ia menzil (cai de olac)
1 Cronica G hiculeştilor, p. 595 - 5 96 ; Pseudo-Amiras, Cronică anonimă a Ţării Moldovei,
ed. M . Kogălniceanu, voi. III, p . 1 1 2 .

2 Stăpînirea Cameniţei nu era avantajoasă pentru turci, d e aceea a u cedat-o. P . B. Voz
nicyn, ambasadorul Rusiei la congresul de la Carloviţ, îi scria lui Petru I de la \ iena, la

1 8 februarie 1 699 : « acum e clar de ce au pierdut Cameniţa : fie de frica polonezilor, fie
pentru faptul că e departe ,de ei şi nu aduce nici un folos, l a chiar le cauzează pierderi »
(vezi G. S. Ardeleanu, Ştiri privitoare la istoria ţărilor române în corespondenţa împăratului
Rusiei Petru I, în « Studii şi cercetări de istorie medie », I, Bucureşti, ( 1 950), p. 1 98).
3 Cf. şi Const. Daponte, Ephemerides daces, ed. cit„ voi. I, p. 349, unde se spune că
pentru agale şi alţi funcţionari care au venit în Ţara Românească cu diferite porunci s -a
cheltuit într-un interval scurt de numai două luni colosala sumă de 200 de pungi.
4 Se pare că şi Grigore Ghica avea ur.. firrran prin care se îrit nzicea t J e c e e'I demnit arilor
turci ţ rin Moldova (vezi Const. DaFonte, Ep h err. eri d es daceţ, e d . cit„ voi. II, p . 99).
I NTRODUCERE XLIII
din ţară 1 , decît numai cu firman special, iar cine va lua menzil fără firman, să
plătească ugeret (taxă), aşa cum se obişnuia în Imperiul otoman.
Cu toată hotărîrea Porţii de a opri trecerea demnitarilor prin Moldova,
totuşi erau şi paşi recalcitranţi, care nu voiau să se supună acestei porunci.
Atunci domnia recurgea la alte mijloace pentru oprirea trecerii lor. Evacua
satele pe unde trebuia să fie conacele lor şi, în felul acesta, ei erau nevoiţi să
nu mai treacă prin Moldova. Aşa s-a întîmplat cu Mehmed-paşa Ki.ipri.ili.ioglu,
care primind ordin să meargă de la Vozia la Babadag, ca să ierneze acolo, a
vrut să treacă prin Moldova. El a trimis ordin căpitanului de Greceni să-i pregă
tească conace după lista pe care i-o trimitea. Domnul, vrînd să împiedice trecerea
acestui oaspete costisitor şi să cruţe populaţia de neplăcerile găzduirii lui, i-a
răspuns că trecerea prin Moldova este interzisă prin firman împărătesc. Pe de
altă parte, el a scris locuitorilor satului Greceni, sfătuindu-i că dacă paşa va persista
în ideea sa de a trece pe acolo, ei să fugă temporar din satul lor. Paşa , găsind
satul pustiu, a trebuit să se întoarcă din drum şi să aleagă altă cale, nemaitre
cînd prin Moldova (1 102 - 1 103 ). Asemenea măsuri de uşurare a ţărănimii
Matei Ghica le-a luat pentru ca să strîngă raiaua risipită şi să repopuleze ţara
în care se redusese mult numărul contribuabililor.
Dar ţările române nu cheltuiau numai pentru demnitarii turci care treceau
pe aici, ci şi pentru solii sau diplomaţii puterilor străine care se duceau sau
veneau de la Constantinopol trecînd prin ţările române. Pentru toţi aceştia, atunci
cînd ei se aflau pe teritoriul românesc, Poarta, considerîndu-se gazdă, socotea
de datoria ei să le facă o frumoasă primire, bineînţeles cu cheltuiala
poporului român.
După încheierea păcii de la Belgrad în 1 739 şi reluarea relaţiilor ruso-turce,
Romianţev a fost numit ambasador al Rusiei la Constantinopol. Cînd trebuia
să treacă prin Moldova spre capitala Imperiului otoman, Grigore Ghica a primit
ordin să trimită 100 de căruţe, care, împreună cu cele luate din Bugeac , să
ducă bagajele şi suita acestuia. De asemenea, domnia a primit ordin să dea
100 de viţei şi 50 de boi pentru hrana ambasadorului rus şi a suitei sale (p. 955).
În 174 1 , acelaşi Romianţev, plecînd din Constantinopol, a trecut prin Mol
dova, ducîndu-se în ţara sa, iar ambasadorul turc se îndrepta din Petersburg
la Constantinopol. De data aceasta Moldova a suportat nu numai toată
greutatea găzduirii, dar şi a transportului. Nu au ajutat, măcar pentru cheltuielile
1 Felul cum erau organizate menzilurile în Moldova arată exploatarea nemiloasă a maselor
populare de către clasa stăpînitoare. Caii pentru menziluri erau luaţi de la ţărani fără plată.
Caii de multe ori mureau pe drum, iar stăpînii lor rămîneau fără nici o despăgubire. Adese
ori se întîmpla ca sate întregi să se mute departe de drumurile pe unde treceau menzilurile
pentru ca să se ferească de aceste obligaţii. Alexandre-Maurice d ' Hauterive, secretarul lui
Alexandru lpsilanti, în Memoriu asupra vechii şi actualei stări a Mol dovei, prezentat lui Alex.
lpsilanti, domn al Moldovei la 1 787, Bucureşti, 1 902, spune la p. 1 0 1 , 103 : « Moldova este
singura ţară din lume unde menzilurile sînt o sarcină neplătită ; norodul suferă de pe urma
ei, fiindcă e nevoit să dea fără nici o plată cai şi surugii. Singurul profitor este boierul însăr
cinat cu supravegherea lor ». Alexandru lpsilanti, către care d'Hauterive adresa memoriul
său, organizase cu zece ani în urmă, prin hrisov domnesc, menzilurile din Ţara Românească.
În acest hrisov se stabilea ca atît caii, cit şi hrana lor să fie plătite de domnie (vezi' At.
Comnen lpsilante, Ta µeta tTiv liA.rocrtv (Cele intîmplate după căderea Constantinopo
lului ) , ed. Aftonidi, Constantinopol, 1 870, p. 598 - 602). Pentru Moldova probabil că nu
s-a gîndit nimeni pînă la aceea dată să facă ceea ce se făcuse pentru Ţara Rominească.
X L I \' CRONICA GH ICULEŞTI LOR
de transport, mc1 Bugeacul şi nici Benderul. Cheltuielile făcute pentru aceşti

ambasadori sînt de data aceasta neînchipuit de mari. Prin firman împărătesc
Poarta porunceşte să se pregătească pentru Romianţev, de la Tulcea pînă la
hotar, 200 de căruţe cu cite 4 boi şi pe deasupra încă 800 de boi şi 400
de cai. Să se pregătească 30 de conace şi la fiecare conac să se dea zilnic cite 100
de chile de stambol (de Ist.ambul) de orz, cite 20 de căruţe cu lemne, cite 10
căruţe cu fin şi 1 500 de cîntare cu paie 1 • Iar pentru ambasadorul turc, care
se întorcea la Constantinopol, să se pregătească 25 de căruţe cu cite 4 boi
şi în fiecare zi să i se dea cite 2 OOO de pîini de 100 de drame, 250 de ocale
de carne de oaie, 300 de chile de stambol de orz, 60 de căruţe cu paie, 20 de
căruţe cu lemne şi 15 căruţe fin 2•
Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei, spune cronicarul, pentru a
putea face faţă unor asemenea cheltuieli a fost nevoit, din octombrie 1 74 1 şi
pînă în aprilie 1 742, să scoată patru sferturi. « Cu multă greutate şi chin sărmanii
au îndeplinit această poruncă », tot poporul fiind nemulţumit din pricina greută
ţilor mari ale sferturilor şi ale corvezilor (p. 1 01 2).
Un alt aspect al exploatării exercitate de puterea suzerană era repararea,
întreţinerea şi aprovizionarea cetăţilor turceşti. Satisfacerea acestor cerinţe era
foarte costisitoare pentru Moldova. Pentru repararea cetăţii Hotin în fiecare
zi soseau « porunci foarte grele pentru căruţe, salahori, zaherea şi pentru
multe altele şi necontenit treceau agale şi ciohodari, unii în sus, alţii în jos,
pentru care se făceau multe cheltuieli » (p. 7 1 3 -7 1 4).
În timpul domniei lui Grigore Ghica (1 739 - 1 741), voind Poarta să reclă
dească cetatea Vozia, a cerut de la domnul Moldovei căruţe, salahori şi lemnărie
în cantitate aşa de mare că locuitorii ţinuturilor moldovene mărginaşe, care
trebuiau să taie şi să pregătească această lemnărie, s-au speriat într-atîta, incit
au părăsit casele şi satele lor şi au fugit majoritatea lor în Bugeac, iar ceilalţi
în alte părţi (p. 985 -986) :i.
Dominaţia otomană supunea ţările române şi altor cheltuieli. Mult a avu t
de pătimit Moldova de pe urma aliaţilor şi protejaţilor Porţii, oaspeţi costisitori ,
care erau găzduiţi acolo, cum a fost cazul cu trupele suedeze ale lui Carol al
XI I-iea şi cele ale hatmanului Mazeppa, care s-au refugiat pe pămîntul Moldovei
şi au fost întreţinute aproape doi ani pe cheltuiala ţării.
1 Cond ica vistieriei lui Constantin Mavrocordat, în N. Iorga, Studii şi documente, voi. VI,
p. 327. Amănunte interesante şi la Ion Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei, ed. Iorgu Iordan,
Bucureşti 1 95 9, p. 384 - 385 .
2 Condica visti eriei, în N. Iorga, Studii şi documente, voi. VI. p. 327.
3 Reclădirea Voziei începuse încă din toamna anului 1 7 3 8 cu multă împovărare pentru
Ţara Românească şi Moldova. Î n aprilie 1 742 lucrările de reclădire reîncep şi totodată şi

cererile Porţii. Moldova va trebui · să dea 800 de salahori, 1 5 0 de căruţe şi o cantitate de
cherestea. Pentru a satisface cererile Porţii, Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei,
percepe al treilea sfert cu o lună mai devreme (vezi Condica vistieriei lui Constantin Mavro·
cordat, în N. Iorga, Studii şi documente, voi. VI, p. 3 5 4 - 355 şi 368 ; cf. şi Ion Neculce, Leto ·
piseţul Ţării Moldovei, ed. Iorgu Iordan, Bucureşti, 1 959, p. 3 84). Şi consulul francez în
Crimeea, Ventura, scria în toamna anului 1 74 2 că « le prince de Moldavie continue a faire
travailler sans relâche aux reparations d ' Oczakow dont il a ete charge par la Porte » (Hur·
muzaki, Documente, Supl. I/ l , p. 5 75). Despre alte cheltuieli ale Moldovei făcute pentru
reclădirea Voziei vezi Biblioteca Acad. R.P.R., ms. grec. 1 069, f. 245r.
I NTRODUC E R E X LV
Pagubele cele mai mari însă le,a suferit poporul moldovenesc în tot timpul
asupririi otomane din partea trupelor turceşti, dar mai ales din partea celor
tătăreşti, care veneau să « apere » ţara, dar care după plecarea lor lăsau numai
ruină, pustiiri şi foamete. Rezerva turcilor împotriva oricărui inamic erau tătarii.
Aceştia erau oricînd bucuroşi să pornească la orice expediţie, căci totdeauna
se întorceau încărcaţi de prăzi şi de robi, ceea ce determina pe unii aliaţi ai Porţii
să refuze ajutorul lor. Aşa a procedat şi Republica Confederată Polonă. Sultanul
a promis polonezilor ajutor tătăresc, tătarii s,au oferit să,i ajute, dar ei au refuzat
categoric ajutorul lor, ştiind că ajutor tătăresc însemna jaf şi robire (p. 747).
În Imperiul otoman era obiceiul să se dea voie soldaţilor să jefuiască ora,
şele inamice cucerite. Acest lucru se făcea pentru ca în speranţa prăzilor să se
exalte avîntul războinic al soldaţilor. Deci, pentru cea mai mică bănuială de
nesupunere a domnului sau a boierilor, turcii puneau în aplicare acest obicei
şi în ţările române, pe care veneau « să le apere ».
După retragerea lui Dimitrie Cantemir cu trupele ruseşti, marele vizir a
dat voie trupelor turceşti şi tătăreşti, pentru a pedepsi Moldova « hainită »,
să jefuiască şi să robească toată Ţara de Jos : « Ţara de Jos a fost robită toată
pînă la Hîrlău, ca pe vremea lui Vasile vodă » (p. 672 -673) 1•
Cîţiva ani mai tîrziu, tătarii veniţi să dea ajutor domnului Moldovei ca
să izgonească cătanele nemţeşti din mănăstirea Caşin, l,au părăsit pe domn în
mijlocul munţilor, au jefuit şi au robit pe cine au întîlnit în calea lor, aproape
40 OOO de oameni 2, şi s,au întors în Bugeac (p. 745 -746) 3•
-
-
< Domni� �--în.��rcarde multe ori, cu firmane şi mumbaşiri, să elibereze pe
cei robiţi, dar nu reuşea să scoată din mîinile tătarilor şi turcilor decît o neîn,
semnată parte, pentru că tătarii îi ascundeau pe cei luaţi robi, sau pînă să se
îndeplinească formalităţile destul de complicate pentru eliberarea lor, stăpînii
robilor aveau tot timpul să,i vîndă în pieţile Anatoliei. Vinderea lor o puteau
face foarte uşor, deoarece se pare că cereau preţuri modeste, dacă pe comandantul
oştilor austriece s,au mulţumit să,} vîndă lui Mihai Racoviţă cu 200 de lei
(p. 720).
1 Pentru jafurile comise de tătari în timpul lui Vasile Lupu, la 1 650, vezi Miron Costin.
Letopiseţul Ţării Moldo vei de la Aron Vodă încoace, ed. P. P. Panaitescu, Bucureşti, . 1 944.
p. 1 2 5 şi 1 28.
2 Şi Dimitrie Cantemir este preocupat de numărul mare al robilor luaţi de tătari, dar ,
se pare că dintr-o eroare aceste date nu sînt identice. Într-o scrisoare adresată ţarului Petru I, /
datată din ianuarie 1 7 1 8 , Cantemir spune că « anul trecut au fost luaţi în robie 80 000 de \
suflete ». Într-un al doilea memoriu însă numărul celor robiţi este redus la 8 000 (vezi
Şt. Ciobanu, Dimitrie Cantemir în Rusia, în « Analele Acad. Rom. », secţia i storică, seria \
a II-a, tom. II, memoriul 5 , p. 20 şi 102.
3 Pentru prădăciunile comise de tătari în Moldova în timpul domniei lui M . Raco
viţă, Pseudo-Muste dă următoarele amănunte : tătarii, după obiceiul lor, « au prădat şi au
robit ; şi, fiind iarnă mare, omeţii mari, nu s -au putut ascunde bieţii oameni, şi s -au umplut
de robi şi de dobitoace ; cum erau saniile cu bejăniile, aşa le aduceau încărcate de muieri şi
de copii » (p. 62). Iar mai departe acelaşi Pseudo-Muste spune : « Aduceau pe bieţii oameni
ca nişte oi, cu muieri, cu copii » (p. 64). Şi generalul Steinville recunoaşte într -o scrisoare
din 6 octombrie 1 7 1 7, adresată lui Eugeniu de Savoia, că Moldova a fost complet pustiită
de tătari (vezi C. Giurescu, Material pentru istoria Olteni ei supt austri eci, voi. I, Bucureşti,
1 9 1 3 , p. 2 26). N. Chiparisa precizează numai că mare stricăciune şi pustiire au făcut tătari
încît n-a rămas sat nici mănăstire peste Siret pe care să n-o fi prădat (vezi Cronicarii greci,
ed. Erbiceanu. p. 72).
X LVI CRON ICA G H I CULEŞT I LO R
Domnia lua de multe ori de la tătari angajament scris şi semnat de mîrzacii

l or că nu vor robi şi nu vor jefui populaţia Moldovei, dar în faţa prăzii ei uitau
şi de promisiunile date şi de angajamentele luate (p. 744).
Multe supărări a îndurat Moldova şi de la negustorii lazi, care în cele din
urmă au fost izgoniţi de Con�tantin Mavrocordat (1 748 - 1 749) în urma obţi
nerii unui firman împărătesc. In felul acesta Moldova a fost curăţată şi de acei
lazi care erau aşezaţi acolo de mai bine de 30 de ani şi aveau case şi cirezi de
vaci şi stupi, ca şi boierii pămînteni.
Constantin Mavrocordat nu a îndrăznit însă să izgonească pe lazi şi din
părţile răsăritene ale Moldovei, deoarece erau acolo mulţi ieniceri lazi, iar
domnul se temea să între în conflict cu ei. Dar ceea ce nu a îndrăznit să între
prindă Constantin Mavrocordat, a dus la îndeplinire Matei Ghica (1 753 - 1 754).
Printr-un firman împărătesc, acesta i-a alungat de peste tot şi n-a lăsat în
Moldova decît numai 50 de negustori turci, cu angajament scris că nu vor face
odăi şi cîşle, nu vor creşte vaci şi oi pentru prăsilă şi nu vor avea stupi (p. 1 06 1 -
1 063 , 1 1 1 1 - 1 1 1 5).
A. Ubicini dă cea mai succintă şi mai precisă caracterizare a stării de exploa
tare a ţărănimii : « Victime de l'etranger qui envahit son territoire, victime
du boyard qui s'approprie des fruits de son labeur, il les hait l'un et l'autre » 1•
Din cele expuse putem trage concluzia că asuprirea otomană în ţările române,
care a dăinuit cîteva secole, a îmbrăcat mai multe forme, s-a prezentat sub diferite
aspecte şi a pricinuit poporului român multe suferinţe. Exploatarea Porţii ,
alături de cea a domniei şi a stăpînilor feudali, au adus masele populare la cea
mai neagră mizerie.
Dominaţia otomană a fost o piedică şi pentru apariţia producţiei capita
liste ; a frînat exploatarea solului şi a subsolului, precum şi dezvoltarea comer
ţului, deoarece pe lingă faptul că monopolul turcesc a stăvilit mult schimburile
comerciale, nici negustorii nu îndrăzneau să întreprindă schimburi de proporţii
mari pentru că nu aveau siguranţă nici pentru marfa şi nici pentru persoana lor.
Ca exponent al clasei dominante însă, care în majoritatea ei era filootomană,
şi mai ales în calitatea sa de cronicar oficial al Ghiculeştilor, autorul nu putea
să ia poziţie făţişă împotriva stăpînirii otomane, căreia protectorii săi îi datorau
domnia, şi nici împotriva domniei, care, în alianţă cu marea boierime, înde
plinea fără şovăire cererile neîncetate ale Porţii prin exploatarea poporului.
Totuşi, nu-şi poate ascunde amărăciunea faţă de pretenţiile Porţii şi faţă de
jafurile şi robirile trupelor turceşti şi tătăreşti, care ruinau ţara şi poporul.
Atitudinea antiotomană a autorului cronicii se manifestă în repetate rînduri.
Deplînge situaţia de mizerie în care a ajuns poporul din cauza cererilor neîncetate
şi mereu crescînde ale puterii suzerane. De multe ori repetă că satisfacerea
cererilor nesăţioase ale stăpînilor determina domnia să împovăreze poporul
cu tot felul de dări. Ca un refren se repetă în cronică : multe dări dădea ţara
la Poartă şi multe cheltuieli avea din cauza ei.
1 A. Ubicini, Provinces danubiennes, 1 856, p. 203.

I NTRODUCERE X LV I I
Cronicarul · ne dă ştiri ample despre evenimentele

Ştiri politice-mil itare politice,militare petrecute în Moldova, despre conflictele
politice şi motivele care au provocat campaniile puterii
suzerane împotriva ţărilor vecine, despre pregătirile militare ale Imperiului
otoman, despre luptele ce s,au dat pe teritoriul ţărilor române şi despre multe
altele de felul acesta.
Domnia lui Dimitrie Cantemir şi războiul ruso,turc sînt relatate pe larg
în cronică. Autorul ei arată cauzele acestui război, precum şi urmările lui. Cro,
nicarul scrie că ţările române, ca vasale ale Imperiului otoman, au îndurat, ca
întotdeauna, multe greutăţi şi au suportat cheltuielile acestui război.
Sînt arătate legăturile lui Dimitrie Cantemir cu Petru cel Mare, toate sub,
terfugiile la care a recurs domnul Moldovei pentru ca să,şi ascundă legăturile
cu Petru cel Mare şi să nu fie bănuit de trădare de către marele vizir, aflat în
tabăra turcească. Sînt descrise cu foarte multe amănunte intrarea trupelor
ruseşti în Moldova şi întîlnirea cordială dintre Petru cel Mare şi Dimitrie Can,
temir. Se istorisesc pe larg toate mişcările trupelor ruseşti, turceşti şi tătăreşti,
luptele care s,au dat, prădăciunile făcute de turci şi mai ales de tătari şi, în
sfîrşit, cum s,a încheiat pacea şi cum Dimitrie Cantemir, văzîndu,şi spulberat
visul de a elibera Moldova de sub dominaţia otomană, a trebuit să plece cu
armatele ruseşti, împreună cu cîţiva boieri rusofili, ca să scape de urgia turcească.
Faţă de marele patriot Dimitrie Cantemir, care a încercat să elibereze ţara
de asuprirea seculară a semilunei, autorul cronicii păstrează la începutul eveni,
mentelor o atitudine nepărtinitoare, neutră. Descrie faptele fără să le comenteze,
pe urmă arată însă că îi pare rău de nereuşita ruşilor.
Războiul din 1 7 16 - 1 7 18 este descris de asemenea în mod amănunţit.
Autorul judecă aspru pe boierii moldoveni care au conspirat împotriva domnului
lor Mihail Racoviţă şi au adus trupele austriece în ţară, pricinuind atîtea pagube
populaţiei.
Cronica G hiculeştilor se ocupă foarte pe larg şi de războiul ruso,austro,
turc din 1 736 - 1 739, arătînd şi contribuţia Moldovei la acest război în furnituri
sau în efective militare (p. 8 7 1 -948).
Adeseori autorul nu este obiectiv cu privire la politica Rusiei faţă de
Poartă şi de ţările române. Subterfugiile diplomatice ale Rusiei sînt criticate,
cele ale Porţii însă sînt trecute sub tăcere.
Deşi Cronica G hicul eştilor este o istorie a Moldovei,

Ştiri despre ţările
vecine
totuşi autorul îşi întrerupe de multe ori povestirea ca să
intercaleze şi informaţii în legătură cu cele ce se petrec
în Ţara Românească şi Transilvania sau în ţările vecine : Rusia, Polonia, Austria
şi Turcia. Dar digresiunile sale nu sînt atît de prolixe ca la ceilalţi cronicari şi
evenimentele povestite sînt mai totdeauna în legătură cu subiectul său, sau pri,
vesc de aproape repercusiunile pe care acele evenimente le,au avut asupra
istoriei Moldovei.
Trebuie să precizăm că în privinţa Transilvaniei autorul face o gravă con,
fuzie ; pe lîngă termenul de Ardeal (p. 136, 147, 156, 157, 1 74 şi altele), între,
buinţează adeseori şi termenul de Ungaria (p. 107, 150, 1 54, 155, 282 şi altele)
unde e clar că e vorba de Transilvania .
X LV I I I , CRON I CA G H I CULEŞT I LOR
Cronicarul acordă o deosebită atenţie evenimentelor petrecute în Ţara

Românească, mai ales cînd sînt legate de domniile Ghiculeştilor. Ne povesteşte
intrigile Cantacuzinilor împotriva lui Grigore Ghica, răscoala împotriva lui
Matei Ghica, apăsările fiscale şi fuga poporului, precum şi multe altele.
Evenimentele din Rusia îl interesează de asemenea de aproape. Povesteşte
pe larg luptele lui Petru cel Mare cu Carol al Xii-lea. Aceste lupte ruso-suedeze
sînt relatate în cronică cu atîtea amănunte şi precizie, încît avem impresia că
autorul ei a participat la aceste lupte şi a notat fapte văzute chiar la fata locului,
în timpul desfăşurării bătăliei. Întrucît aceste amănunte există şi În Letop i
seţul atribuit lui N. Costin, credem că autorul cronicii le-a luat de la
Pseudo-Costin.
După descrierea luptelor, autorul arată pe larg şi repercusiunile bătăliei
de la Poltava, care au fost foarte costisitoare pentru Moldova, întrucît a trebuit
să găzduiască şi să întreţină vreme îndelungată, din ordinul Porţii, trupele regelui
învins al Suediei. Cronicarul descrie pe larg pagubele şi prădăciunile pe care le
făceau în ţară trupele suedeze, precum şi trupele lui Potocki şi ale lui Mazeppa
(p. 646 -647, 691 -694, 696 -697). Autorul cronicii îl critică foarte aspru
pe voievodul Kievului, Halicki, care a pricinuit multe rele, atît ţării sale, cît
şi Moldovei. (p. 709). Se povesteşte pe larg şi despre şederea lui Carol al Xii-lea
la Varniţa , lingă Bender, şi despre ridicarea lui cu forţa de acolo. Se relatează
despre urcarea pe tron în 1 74 1 a Elisabetei, fiica lui Petru cel Mare, prin
înlăturarea lui Ivan al VI-lea (p. 1 009).
Tot aşa de mult îl interesează pe cronicar şi situaţia din Polonia. Neînţe
legerile polonezilor pentru alegerea noului rege ocupă un loc important în
cronică, deoarece conflictele dintre nobilii polonezi, ca şi intrigile lor, aveau
repercusiuni serioase asupra situaţiei Moldovei. Nemulţumiţii sau adversarii
lui August, susţinut de unii dintre nobilii polonezi şi de trupele ruseşti, fug
în Moldova, unde din ordinul Porţii sînt găzduiţi şi întreţinuţi, supunînd ţara
la multe cheltuieli. În Moldova vine şi contracandidatul la tronul Poloniei,
Stanislav Leszczynski, care spera să obţină regatul Poloniei cu ajutorul lui
Carol al Xii-lea şi cu cel al nobililor polonezi refugiaţi în Moldova.
Şi moartea lui Carol al VI-lea, împăratul Austriei, precum şi maşinaţiile
diplomaţiei puterilor europene pentru a împiedica succesiunea la tronul Austriei
a fiicei acestuia, Maria Tereza, se bucură de o amplă dezvoltare în Cronica
Ghirnl eştilor (p. 968 -974).
Însă cele mai bogate ştiri în privinţa unei ţări străine sînt cele referitoare
la Imperiul otoman. Acest lucru este firesc, pentru că evenimentele interne şi
externe ale puterii suzerane erau strîns legate de istoria Moldovei. Schimbările
de demnitari turci la vizirat, la diferite paşalîcuri, în hanatul Crimeei etc., demi
terile, exilările şi decapitările sînt relatate în cronică cu multe amănunte, mai
mult sau mai puţin precise, cu motivele care au provocat aceste schimbări şi
cu urmările pe care le-au avut atît în Imperiul otoman, cît şi în ţările române.
De pildă, mazilirea hanului Crimeei Mengli Gherei şi numirea lui Caplan
Gherei, de care se ocupă pe larg cronica, a avut ca urmare noi tulburări şi
pretenţii ale tătarilor, care abia stabiliseră o înţelegere cu Moldova. Mazilirea
marelui vizir lbrahim-paşa Cambaculachi şi viziratul lui Topal Osman-paşa
( 1 73 1 - 1 732) aduc mazilirea lui Mihai Racoviţă şi numirea în scaunul Ţării
Româneşti a lui Constantin Mavrocordat (p. 84 1 -843).
I NTRoquCERE XLIX
În mai toate ţările, în epoca feudală intriga juca un mare rol în relaţiile
dintre state sau dintre înalţii funcţionari ai statelor ; în nici o ţară însă intriga
nu ajunsese aşa de departe ca în Imperiul otoman. Dacă cineva avea influenţă
şi trecere la sultan sau cîştiga încrederea şi se bucura de bunăvoinţa puterni
cului cîzlar-aga, ceilalţi înalţi demnitari puneau imediat la cale tot felul de uneltiri
pentru ca persoana favorită să cadă în disgraţie, să fie destituită, exilată sau chiar
decapitată (p. 1 0 1 7).
Pentru cea mai mică vină, marii viziri erau destituiţi, exilaţi, decapitaţi sau
înecaţi în mare. De cele mai multe ori însă cădeau în disgraţie fără motiv, numai
dintr-un capriciu sau din lăcomia marelui padişah, pentru ca averile lor să intre
în posesia sa. Peste puţin timp însă sultanul îşi dădea seama de greşeala comisă
şi îi rechema pe exilaţi, pentru a-i repune în slujbele avute înainte.
În Cronica G hicul eşti lor găsim ştiri şi despre nemulţumirile poporului
turc faţă de cîrmuire, despre răzvrătirile ienicerilor, despre adevărate răscoale
populare. Cînd poporul turc era nemulţumit de cîrmuirea ţării şi de nedreptă
ţile marilor demnitari şi ale marilor lptifundiari, manifesta, ca şi poporul român,
rezistenţă, dar pe cînd arma de luptă a poporului român era fuga, cea a poporului
turc era cu totul specială : incendiul. Cînd izbucneau la Constantinopol incendii
repetate sau concomitent mai multe în aceeaşi noapte, care transformau cartiere
întregi în cenuşă, era semn că populaţia capitalei Imperiului otoman era nemul
ţumită. În luna iunie 175'2, în interval de numai cîteva zile, au izbucnit la
Constantinopol peste 40 de incendii, care au transformat în cenuşă o treime
din capitală. Pentru potolirea furiei populaţiei, vrînd să producă diversiune
şi să arate că pedepseşte pe cei vinovaţi pentru asuprirea poporului, sultanul
a destituit şi a ucis mai mulţi demnitari (p. 1 073 - 1 074). Mai departe, croni
carul vorbeşte şi de un alt incendiu întîmplat la Constantinopol, care a mistuit
mai multe mii de case (p. 1 1 50).
Uneori însă nemulţumiţii organizau adevărate răscoale. O astfel de răscoală
din capitala Imperiului otoman a fost condusă de un oarecare Patrona Halii.
Ac eastă răscoală a avut urmări şi în ţările române, şi anume schimbări în domnie.
Constantin Mavrocordat, care abia fusese numit în Ţara Românească, este
înlocuit cu Mihai Racoviţă, iar în Moldova, în locul lui Grigore Ghica, con
firmat numai de patru zile, este numit un oarecare lenache Buţucachi 1• Această
numire a căzut ca un trăznet asupra fanarioţilor din Constantinopol şi mai
ales asupra marelui dragoman al Porţii, Alexandru Ghica, care a fost obligat,
prin funcţia pe care o deţinea, să asiste la ceremonia învestirii celui care lua
locul fratelui său. Cînd s-a aflat în Moldova de această neaşteptată numire,
căci noul domn nu făcea parte din nici una dintre familiile domnitoare din
care se alegeau de obicei domnii, indignarea în rîndurile boierimii a fost generală.
Boierii şi mitropolitul, în semn de protest pentru această alegere şi ca o mani
festare a opoziţiei lor faţă de noul domn, care nu le era pe plac, s-au pregătit
să părăsească ţara la venirea lui. Dar lenache Buţucachi nu a apucat să se aşeze
în scaunul Moldovei, pentru că protectorul său, Patrona Halii, văzînd că
· numirea lui a stîrnit o generală nemulţumire atît în rîndurile înalţilor dregători
ai Porţii, cît şi în rîndurile boierimii moldovene, şi-a retras protecţia şi Buţucachi,
1 Cf. şi D. Russo, op. cit . , p. 2 9 şi 64 - 65 , notă.

L CRON I CA G H I CULEŞTI LOR
nemaiavînd sprijinul acestuia, a fost închis, iar apoi decapitat (p. 820 -829).
Ştirea că domnia lui Buţucachi a fost înlăturată a produs la Iaşi, spune croni
carul, atît de mare bucurie şi entuziasm, incit s-a tras cu tunul.
Cronicarul acordă o deosebită atenţie nu numai evenimentelor din ţările
vecine şi din Imperiul otoman, dar şi celor petrecute în ţări mai îndepărtate,
dacă aceste evenimente au avut o cit de mică urmare asupra ţărilor române.
De pildă, vorbeşte de expediţia turcilor împotriva Moreei pentru că şi ţările
române, ca vasale, au fost constrînse să dea ajutor, să trimită căruţe şi sala
hori. De asemenea, se ocupă şi de neînţelegerile şi conflictele turco-persane
(p. 1 0 14 - 1 023).
Concepţia cronicarului despre stat şi societate este

Concepţia politică şi
socială a autorului
ca şi a celorlalţi cronicari ai epocii sale. După părerea
sa, în statul feudal român trebuie să fie « o turmă şi
un păstor », un domn căruia să i se supună toţi : şi clasa privilegiată, şi poporul ;
altfel domină anarhia, care periclitează interesele domniei şi ale boierimii.
Clasa privilegiată, boierii şi clerul, îl preocupă în primul rînd. Găseşte că e
normal ca boierimea şi aristocraţia clericală să se bucure de tot felul de privi
legii, iar masa ţărănească să suporte toate greutăţile statului. Fireşte, el nu poate
depăşi concepţiile epocii sale, el este exponentul clasei privilegiate, din care
desigur că făcea parte. Ca şi ceilalţi cronicari ai epocii feudale, şi el laudă faptele
vitejeşti sau calităţile domnilor şi face aprecieri apologetice în favoarea marilor
latifundiari. Referitor la popor, care este numit în cronică de cele mai multe
ori prin termenul generic de « ţară », autorul nu face decît să constate starea
ui de mizerie şi să-l c o mpătimească pentru greutăţile pe care le suporta .
Cronicarul apreciază cîrmuirea unui domn în primul rînd după regimul
fiscal pe care îl aplică. Pentru fiecare domnie, autorul are cuvinte de laudă sau
- de ocară, după cum noul domn a redus sau a înmulţit numărul dărilor, a micşorat
sau a majorat pe cele existente, a acordat sau nu privilegii clasei boiereşti. Cu
ocazia impunerilor se învederează în mod clar poziţia de clasă a autorului. Nu
poate admite nedreptatea ce se face claselor privilegiate de unii domni, care
cer şi de la boieri şi mănăstiri să plătească desetina « ţărăneşte ». Mihai Racoviţă
« a ruinat casele boiereşti » luînd desetina « ţărăneşte » (p. 777), Laudă pe domnul
care a făcut « mare milă » ridicind dajdea pe care trebuiau s-o dea arhiereii,
preoţii şi mazilii (p. 850) sau pe acela care a făcut « deosebită milă » scutind
pe vorniceii ţinuturilor (p. 909).
Autorul se bucură de scutirile acordate claselor privilegiate ; i se pare
normal ca toate impozitele să fie plătite de ţărani, dar în acelaşi timp deplînge
împovărările poporului. Orice fiscalitate excesivă este aspru criticată. Croni
carul laudă şi descrie cu căldură faptele « bune şi milostive » ale acelor domni
care au ţinut seama de nevoile ţării, au căutat să uşureze poverile insuportabile
ale poporului şi s-au arătat cit de cit sensibili la suferinţele lui.
Fireşte, laudele neprecupeţite ale autorului sînt în primul rînd pentru
Ghiculeşti, socotind că ei au introdus uşurări fiscale, au hrănit populaţia în
timp de foamete. Dar şi pentru alţi domni el are aprecieri favorabile. Laudă
pe Constantin Mavrocordat pentru că a preferat mazilirea decît să împovăreze
poporul cu plata deselor mucareruri. Aprobă răspunsul acestuia dat fratelui
său Ioan, care-i solicita ajutorul pentru achitarea mucarerului.
I NTRODUCERE LI
Pe de altă parte, judecă cu asprime pe domnii lacomi şi nesăţioşi care « născo

cesc obiceiuri noi », adică pun dări noi, sau procedează la majorarea celor
existente. Deplînge cu multă compătimire suferinţele poporului în timpul
campaniilor care pustiau ţara, în timpul secetelor, invaziei lăcustelor şi al altor
calamităţi, care pricinuiau foamete şi mizerie în ţară.
Domnul, după concepţia mistică şi idealistă a autorului feudal, este stăpînul
hărăzit ţării de Dumnezeu şi, prin urmare, i se datorează ascultare şi supunere,
"trebuie slujit cu devotament. Concepţia autorului despre puterea absolută a
stăpînului, întemeiată pe ideea autocraţiei medievale, merge foarte departe.
Domnul poate omorî fără judecată pe boierii care uneltesc împotriva lui. De
multe ori găseşte că domnul a fost chiar prea îngăduitor faţă de unii boieri ,
că trebuia să-i pedepsească mai aspru.
Critică purtarea vornicului Lupu şi a lui Antioh Jora, care, fiind eliberaţi
de la închisoarea din Vidin, se duc la hanul Crimeei, autorul considerînd că
pentru obrăznicia lor li se cuvenea o pedeapsă straşnică, dar că Nicolae Mavro
cordat, fiind domn « milostiv şi îngăduitor », i-a iertat şi le-a dat şi dregătorii.
Condamnă fuga celor 50 de boieri moldoveni în timpul lui Constantin Racoviţă,
faţă de care spune că domnul a arătat multă răbdare atunci cînd s-au întors,
primindu-i cu bunăvoinţă.
În general, cronicarul este împotriva oricărei nesupuneri a boierilor faţă
de domni. Judecă cu cea mai mare asprime pe acei care fug din ţară, care uneltesc
împotriva domnilor, care se aliază cu puterile străine pentru ca să-şi atingă
scopul, care fac pîri la Poartă pentru mazilirea domnilor.
Autorul este împotriva deselor schimbări în domnie, pe care le provoacă
boierii cu intrigile şi uneltirile lor, pentru că desele schimbări aduc ţării şi poporu
lui numai nenorociri.
Căutînd să apere autoritatea domniei, el nu face deosebire între boierii
greci şi români ; pe toţi îi condamnă deopotrivă, dacă ei periclitează situaţia
domnului. Nu ia atitudine împotriva boierilor greci, dar scoate în evidenţă
lupta boierimii pămîntene împotriva celor caţe veneau cu domnii fanarioţi
şi le luau dregătoriile, însă nu aprobă ostilitatea boierimii pămîntene faţă de
boierii greci. Fapt explicabil dacă se are în vedere că înşişi protectorii săi, domnii
Ghiculeşti, proveneau din cercurile fanariote.
Deşi concepţia politică a autorului este că boierimea trebuie să se supună' \
domnului, totuşi el nu aprobă nici purtarea autoritară a unor domni faţă de ,
boieri. Pe Antioh Cantemir îl critică pentru că s-a purtat aspru şi dispreţuitor \
faţă de boieri, deşi socoteşte ca nechibzuită fuga acestora în Ţara Românească,
de unde unelteau pentru mazilirea lui. Nu aprobă atitudinea lui Dimitrie Can
temir, care a trimis sol la ruşi « fără să se sfătuiască cu nimeni ». Condamnă
purtarea dictatorială a lui Constantin Mavrocordat faţă de boieti, care nu
î ndrăzneau să ridice capul în faţa domnului sau să se opună voinţei lui. Critică
pe Mihai Racoviţă că a dat mai toate boieriile rudelor sale, nemulţumind prin
aceasta pe boi erii pămînteni.
Autorul cronicii, ca toţi feudalii de la începutul secolului al XVII I-lea,
este om mistic şi superstiţios . Textul abundă în expresii mistice şi elemente
religioase. Autorul consideră drept o mare virtute evlavia şi religiozitatea dom-
LII CRONI CA GHICULEŞTILOR
nilor. Îi laudă pe acei care citeau cărţi religioase, care se duceau la slujbele bise
riceşti. Dumnezeu este invocat la tot pasul. După concepţia lui mistică, toţi
cei ce au săvîrşit fapte rele vor primi pedeapsa « cea dreaptă » de la Dumnezeu.
Ostaşii lui Gruzinski, staroste de Rava, care era sub comanda voievodului
Halicki, au făcut multe rele în ţară, dar şi Dumnezeu, spune autorul, i-a pedepsit
şi au murit mulţi de frig (p. 646 -647). Decăderea şi înjosirile pe care pînă la
urmă le-a îndurat regele Suediei de la turci, care l-au ridicat cu forţa de la Varniţa
de lingă Bender, a fost, după concepţia autorului, tot o pedeapsă de la Dumnezeu�
« E vrednică de admirat judecata lui Dumnezeu, precum s.:.a arătat, şi pentru
regele şvezilor » (p. 708).
Toţi cei care după părerea autorului nu s-au purtat cum trebuie faţă de
domn sau faţă de popor au primit pedeapsa cuvenită de la Dumnezeu : « Jude
cata dumnezeiască i-a pedepsit fără zăbavă » (p. 741). Dumnezeu s-a miniat
pe boierii lui Grigorie Ghica, spune cronicarul, pentru că s-au arătat nerecu
noscători şi i-a pedepsit (p. 782 ).
Tot bigotismul îl împinge să creadă şi povestea uciderii copilului din
Oniţcani de către evrei, fapt cu totul de necrezut şi inventat desigur de Mihai
Racoviţă şi de slujbaşii săi din dorinţa de a găsi un pretext în baza căruia să stoarcă
de la negustorii evrei din laşi mai multe pungi de bani.
Conform concepţiei lui mistice, dacă faptele rele au fost pedepsite,
dimpotrivă oamenii drepţi sau faptele bune au fost răsplfl.tite de Dumnezeu.
Autorul ne povesteşte şi următoarea întîmplare « miraculoasă », ca un lucru
ciudat şi extraordinar. În tabăra turcească de la Isaccea se afla în timpul războ
iului din 1 736 - 1 739 şi marele dragoman, Alexandru Ghica, căruia un trăznet
i-a făcut cincizeci de găuri la calpac şi a ieşit prin papucul lui, rănindu-r mimai
uşor la piept (p. 874 -875). Potrivit concepţiei sale mistice şi idealiste, autorul
şi-a explicat acest fapt prin intervenţia factorului divin, care a salvat pe marele
dragoman fiindcă era om bun ! În concepţia autorului nici o acţiune nu reuşeşte
fără ajutorul lui Dumnezeu : « Dacă Dumnezeu însă nu pune temelie; în zadar
se ostenesc ziditorii » (p. 838).
Superstitiile ocupă un loc însemnat în expunerile autorului. O serie de
evenimente sînt explicate prin prisma concepţiei sale superstiţioase. Astfel,
cînd Petru cel Mare a trecut Prutul, s-a înecat un măscărici al ţarului ; acest
lucru, după părerea autorului, era un semn de cum avea să se termine războiul
(p. 662). Faptul că în 1 7 1 6 a fost iarnă grea şi nu s-a făcut recoltă bună, croni
carul l-a socotit un semn prevestitor, şi anume că aveau să se abată nenorociri
asupra ţării (p. 730). Un cutremur, întîmplat în Moldova, prevesteşte mari
nenorociri, între care ciuma care a bîntuit după puţin timp laşii (p. 904 ).
\ Pe lingă Dumnezeu, autorul crede că şi diavolul se amestecă cîteodată în
treburile oamenilor pentru a pune stavilă faptelor bune sau pentru a le răsturna
pe cele săvîrşite : « Diavolul, pizmuind starea bună a Moldovei, a făcut ca
Grigorie Ghica să fie mazilit.»
Din cele arătate mai sus se vede limpede, cum de altfel este şi firesc, că şi
autorul Cronicii G hiculeşrilor, ca de altfel toţi cronicarii feudali, abordează
problemele sociale şi politice de pe poziţie idealistă.
I NTRODUCE R E LI I I
Limba cromcn este greaca modernă scrisa a seco-

Limba cronicii lului al XVIII-lea amestecată cu multe forme şi cuvinte
populare, de multe ori şi cu barbarisme şi solecisme.
8ouviX�ou (p. 858) în loc de 8ouviX�e:cuc;. !2p yf.cr6ri o �otcrL/..e: uc; cxu-r6v (p. 864)
•
în Ioc de wpyf.cr6ri evotv-r(ov 't"OU . ' E �6:;tw c; OC7t0 't"OV "J..OC VYJV (p. 668) în loc de
, • , , ,
e:x-roc; ot7to -rov "J..OC VYJV 1 . ' E xoc' 6e:-rov e:tc; -ro ' :>'o' µe:voc; m 1oe d e .: ( 7t:pocr-
•
• ' rLotcrL crx.YJµot-rL.,, •
7toLouµe:voc;) 7tc'uc; oE:v � �e:upe:L (p. 638). ME: -ro voc µ�v ��e:upe:v o de; u7tE:p -rou lif..f.o . u
în loc de OLOC 't"OV ă.AAOV 7tOU um:X.ye:L (p. 669). Foarte des se întrebuinţează forma :
-rou cruvE�"'fj în Ioc de -rou cruµWri· 8E:v �6e:f..e: -rou cruvE�YJ (p . 679) ; cpo�ouµe:voc; vo c µ �
-.ou cruvE�YJ (p. 692) ; cpo�ouµEvo� €K toutou va µiJv cruv&�TJ (p. 698) . Ilpo�Â.&îtovta�
µi:ptco� xoct cruvE�"'fj 786 ) , �t' oc t-rf.ocv -r�c; ocu6e:v't'dotc; o7tou foupe: (p. 807) în loc de :
ex 't'�c; 07tOtotc; U7tEcpe:pe:. "Ocrov XotL de; 't"OC � pcu'Lxa (p. 1 046), în loc de OLOC 't"OC
�pcu'LxiX. Bf..E7tov-rocc; 't'�V �/../.e: . � �Lv 't' � c; "J.. A OYJC, xoct cr-re: vo x.ţ.U pf.otv -r� c; l7tmx�c; (p. 9 13),
în loc de : -rou l 7tmxou, probabil a tradus 't' �C, l7tmx�c; influenţat de forma
feminină : călărimea. Multe cuvinte din textul românesc sînt traduse greşit,
ceea ce face ca textul grecesc să devină confuz. De exemplu cronicarul traduce
iiX,LpLou Î n loc de iixoupLou (p. 994) j xe:cpiXAotLOV În loc de XE cpiXAL : OEV dxe:
&7toµe:Lve:L xocvtvoc xe:cpiXf..oc tov &7to 't'ouc; µe:y& f..ouc; iipz0v"t'otc, (p. 675). Textul
grecesc n-are nici un sens, numai cu ajutorul textului românesc îl putem înţe
lege : « nici un cap de boier nu rămăsese, nime » (Pseudo-Costin, p. 1 1 1 ) 2 •
Printr-o altă greşală de traducere, vechilii din textul lui Pseudo-Amiras devin în
traducerea grecească naÂ.at6v y&vo� (neam vechi) : « prin mijlocirea vechililor
neamului nohăesc » (Pseudo-Amiras, p. 1 76), otoc µe:crri-re:Locc; "t'e: 't'WV µup�iXocuv
o7tou dvotL &7to 't'o 7totAotLov yEvoc, 't'wv Toc,&pcuv (p. 8 12).
Textul cronicii este împestriţat cu foarte multe cuvinte străine, în special
turceşti şi româneşti. În afară de denumiri de instituţii, ca ciohodar, silictar,
schemne-agasi, capugi-başa, casap-başa, bostangi-başa, ienicer-agasi, capigilar
chechaiasi etc., sînt şi o mulţime de alte cuvinte turceşti, care ne-au îngreunat
foarte mult traducerea. lată cîteva exemple spicuite din noianul lor : mytocvtn,
x.tµocytht, 't'E't'7tf.pt, µe:pxocµht, vix�&pt, µouxocof.-rYJc;, L't'/..iX xt, 't'ocxpf.xt, vt�ocµt,
xoc"CoL, Xotcrotµ7tocoe:c;, L7tXocc;, m:voEVLot, ooocc,, ytouµnpoux-rcr�c;, -rocp�L, xiX�ocOL cre:potcrEpL,
't'OCX,�tAL, XotAEµ7tEV't""'fjC,, LLAOCµL, )'.,O't'�E't"L, crocp't'Lot, 't'otA)'.,LcrL . Traducătorul a format
şi verbe greceşti din cele· turceşti : E:µ7touytoupof.cr6ri, E:ytocvoccr-rricre:v, E:crxEv't'�E�ocv
şi multe altele.
Cuvintele' româneşti sînt de asemenea extrem de numeroase. Toate denu
mirile de dregători şi de dregătorii sînt redate în textul grecesc prin forma lor
românească : f..oyo6h"'fjc; şi /..oyo6i::'t'crf.oc , �6pvtxoc; şi �opvt't'crf.oc, cr-r6f..vtxoc;
şi cr't'oAvt-rcr (ix, µ7tocvoc; şi µ7tocvf.oc, ăyocc; şi (h� f. oc etc. La fel şi toate denumirile
de dări : yocr't"LVot, 7toyovocpf.'t'ov, XOVL't'crot, crof..otpf.'t'OV, oe:crhtvoc, �otopotpt"t'OV,
pe:croupoc, pou7t-roc, xtpµocpf.-rov, �ocxocpf.-rov, 7tE't'cre:-.f..ouhov etc. În afară de insti
tuţii întîlnim şi foarte multe alte cuvinte româneşti ca : /;aÂ.oµna, 7toc7toupov,
(.LEp't'crot, 7ttµVL't'crot, ope:v't'ouytocAot, 't"crotpocvLxot , crxoc-rou/..xoc , �f.yf..oc , cr't'poc�ot, croc·c�ocvTL,
xoccroccrrioe:c;, 't'f.'t'of..ot , µocf..ocyL, 7tOC7tOUcroyL, -re:cr-rocµtv-ro, TEµVL't'crot, ' cpoi:cr6ptov, 7tOXAo
VOUA cr't'ocyouf..ouyt, 't'crox6ytot "t'OU 't"crLVOU't'OU, cr><OU't'EAVLXOL, xixf..otcr't'ot"fov şi multe
altele.
1 Vezi D. Russo, op. cit., p. 3 3 .

2 Ibidem
LIV CRONICA GHICULEŞTILOR
De multe ori două cuvinte sînt împreunate şi cu multă greutate poate cineva
să ghicească părţile componente ale noului cuvînt creat. De pildă, în textul
grecesc găsim cuvîntul lxci:ALot, cuvînt compus din o l şi xoc :ALot (cei halea).
Românismele şi cuvintele luate din lexicul român sînt aşa de frecvente, încît
cine nu ştie limba română cu greu ar înţelege acest text grecesc. Împrumuturile
lexicale ale traducătorului Cronicii Ghiculeştilor nu se reduc numai la cele din
limba turcă şi română, ci el recurge şi la alte limbi, ca franceză, italiană, ger
mană, şi de la :fiecare ia cîte ceva. De pildă întrebuinţează forme ca : E:xcrT pot
o poLvoc p Lot , xo p pEITTtovoci poucrLv, &ouTo p LToc, TcrE pEµovLot, tvTEÂLXtXTot, tµ7tE pocTw p,
lµ7ti: p Lov, pe:yi:vTE, µovcrw.J, XLot pETO'Lot, pE7tOUfL7tÂLXot, xovcpEOE pOCTot, p LTL potTETO'ot etc.
Cuvintele germane, destul de numeroase, în majoritatea cazurilor sînt aşa de
deformate, încît cu greu se poate ghici originea lor. lată cîteva exemple : �OCXTE
µ ( crTE p :Ao p (\Vachtmeister), x�ot pTEµLcrTpo<:; (Quartiermeister), ÂE"iµ7tcxci pTLot (Leib
garda), crcpÂLÂT�ELX µE°LcrTE P (Feldzeugmeister) şi multe altele. Întîlnim şi cu
vinte de origine slavă : 7tOÂ 7tOÂXO�VLXOL, 7tOÂ 7t0 pOUO'VLXOL, pouµ7tÂLot etc.
Traducînd textul grecesc, am căutat, cît a fost cu

Cum am făcut tradu-
cerea
putinţă, să nu ne depărtăm de original. Acolo însă unde
o traducere :fidelă ar fi dat un text greoi şi confuz, am
preferat să ne depărtăm puţin de original prin adăugarea unor cuvinte necesare
redării sensului originalului. Cînd în te x tul grecesc am întîlnit mai multe sinonime,
am renunţat la unele din ele pentru evitarea unor pleonasme şi repetări
obositoare, căutînd astfel să dăm textul traducerii cît mai clar şi curgător.
Fiindcă e vorba de traducerea unei cronici, am socotit că e bine să păstrăm
formele din textul grecesc pe care le întîlnim şi în cronicile româneşti ale epocii
şi în special la cronica lui Neculce. Am păstrat formele vechi : pentru M c crx6� o L,
moscali, pentru AE:xo L, leşi şi pentru L�e:xo ( , şvezi. De asemenea am păstrat
şi denumirile vechi ale localităţilor. Cînd în textul grecesc am avut 'O�ou,
am adoptat în traducere forma veche Ozu şi nu Oceacov, iar cînd pentru Egipt
am avut �fr cr ( pL, am întrebuinţat forma Misir, care există şi în cronicile
româneşti ; la fel şi pentru ' EoE p\li: , Edeme în loc de Adrianopol. Trebuie
adăugat că am utilizat şi formele modeme ca Egipt, Adrianopol şi altele, cînd
erau în textul grecesc sub forma A!yu7tTO<:; , 'Ao pLotV G U7tOÂL<:;. De aceea
cititorul va găsi în traducerea noastră atît moscali, cît şi ruşi, Misir şi Egipt,
Edeme şi Adrianopol. Bineînţeles că ştirile referitoare la aceste forme vor fi
totalizate la i ndice în forma modernă, cu trimiterile necesare.
Cu privire la numele de persoane, ne-am condus tot după cronicile româ
neşti şi am păstrat şi noi formele Iordachi Rusăt, Manolachi sau Costachi etc.
Traducerea s-a făcut foarte anevoios, dată fiind împestriţarea textului grecesc
cu tot felul de străinisme, precum se vede din capitolul precedent « Limba
cronicii ».
O dificultate foarte mare am întimpinat în redarea numelor de persoane,
a gradelor militare şi a regimentelor din armatele suedeză şi rusă care s-au luptat
la Poltava. Denumirile acestea sînt foarte stîlcite în textul grecesc : adeseori
două cuvinte sînt împreunate sau un cuvînt este despărţit în două, încît ne-a
fost greu să reconstituim forma lor corectă, şi nu ştim dacă am reuşit pe deplin.
Referitor la aceste denumiri, de mare folos ne-a fost lucrarea lui M. Kogăl
niceanu : Fragments tires des chroniques Moldaves.
I NTRODUCERE LV
Cu privire la notele din subsol, menţionăm c ă ne-am mărginit să lămurim

sau să completăm unele date referitoare hi persoane sau la fapte amintite în
cronică. În ce priveşte termenii turceşti, în special termenii instituţiilor, care
sînt destul de numeroşi, i-am păstrat în traducere. De altfel, unii dintre aceşti
termeni sînt explicaţi chiar de autor în textul cronicii, ceilalţi nu au fost expli
caţi în subsol , ca să nu fie prea încărcat. Cititorul va găsi însă toate expli
caţiile necesare în glosarul care urmează după traducere.
Nu ne îndoim că lucrarea poate avea unele lipsuri. Sperăm totuşi că munca
noastră va fi. apreciată de cititori, avîndu-se în vedere dificultăţile pe care le-am
întîmpinat în traducerea unui text de multe ori confuz, cu construcţii sintac
tice defectuoase, uneori eliptice şi cu numeroase cuvinte străine.
C R O N I C A G H I C U L E S T I L O R ,
Istoria Moldovei înire anii f695 şi 1754

AYE>ENTIA TOY ANTIOXOY BOLiA YIOY TOY KANTEMIP BOLiA 1 595
1695 Eic; OUîOV îOV xpovov ,t�cro' ÎJA0EV au0€vn1c; tfjc; tcră.pac; 6 AVîioxoc;
,
p6oac;. uioc; toU KavtEµip P6oa, 6 67toioc; ÎJîOV Kaîa îÎJV ÎJA1Kiav xpovcov
ElKOcrt îEcrcră.pcov Kai tmµEAEÎîO 7tOAAa Kai E7tpo0uµEito Oia va E�tcrco07)
5 µf: îOV 7tOîEpa toU KOîa tac; apEtac; Kai Kaîa îÎJV KUPEPVTJO"lV îOU î07tOU,
ft vE6tTJc; 6µcoc; tov tµ7t60tsE 7toA.A.6., 016n tKarayivEto Ka0' un:EppoA.iJv
de; ta Kuvftyia Kai de; ta ăA.A.a ta tfic; VEOîTJtoc; i:pya. "'Exovrac; 6µcoc;
KaA.ouc; cruµpouA.ouc;, ft cbcptA.1µoc; KUPEPVTJcrtc; 07t0 îÎJV tcră.pav of:v EAE17tEV,
Kai EsOUO"E KaA.a de; îOV 9p6vov îOU µf: ayă.7tTJV 7tpoc; touc; ăpxovtac;. , Arco
I o tf:c; tcră.tEc; 6µcoc; tcilv A.q1Kcilv crtpatwµă.tcov evcoxA.Eito 7toA.A.6., 016n o{
Atxo1 of:v EAE17t0V �mo îO va KOUpcrEUOUV îÎJV tcră.pav. 'EvcoxA.Eito OKOµTJ
Kai 07t0 tac; cruxvac; EAEUO"Etc; tcOV ToupKCOV, t6crov a7to toi.ic; crEpacrKEpTJ
OEc;, 6crov Kai 0.7to toi.ic; crouA.ttivouc;, 67tou ci7tEpvoucrav 0.7to eocil a7to tÎJV
tcră.pav Kai En:ftymvav de; tÎJV Kaµ1vitcrav 01a va Pă.A.ouv tOV sax1pf:v µt-
1 5 cra, µf: toi.ic; 67toiouc; cruvE7tOpEi>Eto Kai 6 'Avtioxoc; pooac;, 01' aitiav tcilv
67toicov crtEvoxcopftcrECOV epyaAE Kai PaKapito de; tÎJV tcră.pav. �YcrtEpov
6µcoc;, K<iµvovtac; EAEOc;, to ecrt;KcocrEV Kai µEta tauta de; 7tOAAouc; xpovouc;
7tAEoV OEV epyfi1rnv.
Ttvf:c; tcOV O.pxovtcov, acruA.A.oyicrtcoc; Kai xcopic; nvoc; aitiac;. µ6vov
20 01a vei cpavouv mi>.; dvm a7to to µtpoc; tou Kcovcrravtiv LiouKa P6o:i, i:cpu
yav de; tiJv BA.axiav de; tov M7tayKopă.vov, µf: €A.7tioa 7tcb<; ovtac; 6 M7tpay
Kopavoc; 7tEv0Epoc; tou Kcovcrtavtiv LiouKa P6oa 0tA.Et Katop0rocrEt vei tou
oo0ij 7tUAlV ft ai>0Evtia, O.A.A.' EYEAă.cr0TJcrav, 016t1 6 M7tpayKoP6.voc; EiXEV
de; li 6 pyiJv tOV Kcovcrtavtiv Liol>Ka P6oa µf: to va µiJ tOV ÎIKOUEV de; ocra 59 5
25 tOV ecruµpouAEUEV. Ele; tOV 67tOÎOV M7tpayKoP6.vov 6 'Avtioxoc; P6oac;, Ka-
0cilc; eyuptcrEV ă.7tO tÎJV Kaµ1vitcrav, 7tapauta EiXE crtEiAEt n:ptcrpuv tOV
M7toyoeiv xă.tµavov, tOV yaµpp6v tOU, Kai EKaµav cruµp1pacrµouc; o{ ouo
au0EVtCll Kai opKOV Ota vei µiJ cruyxu�COVtCll av<iµEcr6v touc; de; tac; ai>0Ev
tiac; tCOV, Kai µiJv ÎJ�EUpOVtE<; oi cpuyă.OE<; ăpxovtE<; autov tOV opKOV, Eq>U-
30 yov de; rov M7tpayKoP<ivov (roc; Eq>TJµEv), touc; 67toiouc; cpuyaoac; ăpxovrac;
toi.ic; EKp<itTJcrEv EKEt µf: A.6youc; 0.vEVEpyt;touc; Kai u7tocrxecrEt<; 0.tEAEtcOtouc;.
1 La începutul paginii 595 se află următoarea notă : Kai •6Se acptep©9Tl el� •t'Jv
13113J..1 09iiKTIV 'tOU n. Tacpou 1tapa 'tOU apx1µavSpiwu IC . repµavou 'tOU Acp9oviSou tv
'
•
ftEl ,ciom' '0Ktooj3piou y . Astăzi ms se află la muzeul Romino.Rus din Bucureşti,

nr . 167 (fost 1 50, iar mai înainte 69 1 ).
\.fc�d�.,-. '. �
...
595 DOMNIA LU I ANTIOH VODĂ, FIUL LU I CANTEMIR VODA
Într,acest an 7204 a venit domn al ţării Antioh vodă, fiul lui Cantemir t69S.
vodă, care era în vîrstă de 24 de ani. El se îngrijea mult şi se nevoia să
se asemene cu tat5 l său la virtuţi şi la chivernisirea ţării. Dar tinereţea 5
îl împiedica mult, căci se îndeletnicea peste măsură cu vînătoarea şi cu
celelalte treburi ale tinereţii. Avînd însă buni sfetnici, nu lipsea buna
chivernisire din ţară 1 şi o ducea bine în scaunul său, purtîndu,se cu dra,
goste faţă de boieri. 11 supărau însă mult cetele oştilor leşeşti, căci leşii 1 o
nu încetau de a jefui ţara. Mai avea supărări şi din pricina deselor veniri
ale turcilor, atît ale seraschierilor, cit şi ale sultanilor care, trecînd pe
aci prin ţară, mergeau de duceau zaherea la Cameniţa, cu care împreună
mergea şi Antioh vodă. Din pricina acestor greutăţi a scos văcărit în ţară, I ;>
dar apoi, făcîndu,i,se milă, l,a suprimat şi după aceea mulţi ani n,a mai
scos văcărit.
O seamă de boieri nechibzuiţi şi fără vreo pricină, numai ca să arate
că sînt de partea lui Constantin Duca vodă, au fugit în Ţara Românească 20
la Brîncoveanu, cu nădejdea că Brîncoveanu, fiind socrul lui Constantin
Duca vodă, va izbuti să i se dea iarăşi acestuia domnia, dar s,au înşelat,
596 căci Brîncoveanu era 11 supărat pe Constantin Duca vodă, deoarece nu asculta
de sfaturile lui. Iar Antioh vodă, îndată ce s,a întors de la Cameniţa, a
trimis sol către Brîncoveanu pe Bogdan hatmanul, cumnatul său, şi cei 2&
doi domni au făcut învoială şi jurămînt să nu se supere între ei în domniile
lor. Boierii pribegi, neştiind de acest jurămînt, fugiseră la Brîncoveanu,
precum am zis. El îi ţinea acolo pe aceşti pribegi cu vorbe neîmplinite 30
şi cu făgăduieli fără sfîrşit.
1 Printre măsurile luate de Antioh vodă pentru îmbunătăţirea situaţiei ţării a

fost şi desfiinţarea văcăritului. Hrisovul lui, dat la 1 martie, 1698, e publicat în Melchi
sedec, Chronica Romanului, Bucureşti, 1 874, part. I, p. 3 1 3 - 3 1 4.
4 CRON ICA G H ICU LE:;il'i LOR
"08Ev au8EVîEUEV 6 'Avtioxo� P68a� EOW Ei� îOV 8p6vov îOU µf: µE
y6.Â.TJV EÎpÎJVTJV. "O� 8EÂ.0Vîa� µEta muta va U1tav8pw8ij, ESÎJîTJO"E µiav
t&v SuyatEpwv rnu M7tpayKoP6.vou Kai a7towxrov tfj� ahi)crEw�. E1tfj pEv
cm' €8& a1to •iiv tcr6.pav •iiv SuyatEpa tou Tcraoupou, µEyaÂ.ou Â.oyo8Etou.
5 Tip6îEpov oµw�. µf: µucrnKOV tp61tOV Kai xwpi� ElOÎJO"E(l)� îOU M7tpayKo
P6.vou, u1t6.v8pwcrE tov a8EÂ.<p6v rnu �TJµTJtpacrKov P68a µf: •iiv KOPTJV
tou :I:EpµmJ.v P68a, Kai cruvoµtÂ.ouvtE� Kai cruµ<pwvouvtE�, tiiv E1tfjpEv EKEi-
8Ev . Kpu<piw� Kai •iiv E<pEpEv e8& Kai EKaµav tou� yaµou� Kai ucrtEpov
1698 toil� EO"îEtÂ.EV Ei� Kwvcrrnvn vou1toÂ.tv.
10 Ei� îOV autoV XPOVOV, , 1;crt.;' 6 �TjµTjtpacrKO� P68a� EUptcrK6µEVO� µa-
t.;i µf: rnu� ToupKou� Ei� tov 7t6Â.Eµov 61tou Eixov Ei� to TEµtmpapt1, TtÂ.8E
f;8& Ei� îO rtacrt µf: µEvt.;iÂ.t 1tpo� îOV UOEÂ.<p6v îOU îOV 'Avtioxov P68a,
xropi� va ÎJSEUPlJ nva� îÎlV aitiav îOU €pxoµou îOU, µf: 1tpocrtayiiv Pacrt
Â.tK ÎlV TtÂ.8Ev, � 8ta XPEiav EOtKÎJV îOU. ·o M7tpayKoP6.vo� oµw� €µpfjKEV
1 5 Ei� U1tO\jliav 1tc0� 1tEpt1taîEi Ol.a va îOV µat.;tÂ.EUO"l.] U1t0 îÎlV BÂ.uxiav Kai
dxE µicro� KaÎ autou, 8t6n €Â.aPE Kai 8ta yuvaiKa îOU îÎlV KOPTJV îOU
�Epµnav pooa µf: µucrnKov tp61tov Kai ăvEu 8EÂ.Î)µat6� rnu. T6tE EKpa!;E
rnu� <puya8a� ăpxovta� M1toy86.vou�. OTJÂ.a8ii tov NtK6Â.aov Kwvcrtavti
vov xatµavov, îOV , Avîioxov Z6pav xa.µavov, Kai BacrtÂ.acrKOV Kavta-
20 KOUsTJVOV, µEyav crnaSapîjV, li Kai 'IwaVVTJV Kwcrîivov crEp8apîjV Kai îOU� 597
Â.Ot1t0U� Kai îOU� d1tEV : va ÎJSEUpEîE ăpxovtE� 1tc0� €yro Kai 6 ,AvttOXTJ
P68a� €xoµEv opKOV avaµEcr6v µa�. 8ta va µiiv cruyxut.;ffiµE8a El� ta� au-
8Evtia� µa� 1tUVîEÂ.W�. E1tEl0Îl oµw� 6 , AVLlOXTJ� P68a� µEta îOU aOEÂ.<pOU
îOU �TjµTjtpacrKOU 8f:v µf: a<pt1vouv Ei� EÎPÎlVTJV, aÂ.Â.a 1tEpt1taîOUV Ota va
25 µf: µat.;tÂ.EUO"OUV, Olu îOUîO 1tÂ.EoV Kai eyro a8EîW îOV OpKOV µou 01tOU Et
xaµEv avaµEcr6v µa�. îOV 01tOÎOV îcOpa cră� îOV E<pavEpwcra, Kai 1tacrxw
ocrov 8uvaµm 8ta îÎlV µat.;tl...E iav îOU. T6tE o( <puya8E� ăpxovtE�, 1tl1tîOVîE�
Ei� îOU� 1t68a� tOU, tOV E1tapaKaÂ.oucrav EK Kap8ia� va 1tacrxicru 8ta va
Â.UPTJ îÎlV au8Evtiav 6 Kwvcrtavtiv �OUKQ P68a� 6 yaµpp6� îOU, îOV 01toi-
30 ov 6 tE M1tpayKoPavo� Kai oi 8Eiot rnu tov eµtcroucrav Ka8' U1tEppoÂ.t1v.
�ta va Katop8wcru Â.Ot1tOV tiiv 8EÂ.TJO"lV îOU Kai îÎlV U1tOO"XEcrtV 6rtou
EKaµEv Ei� tou� ăpxovta� oia tilv µat.;tÂ.Eiav tou 'A vtt6XTJ P68a, f:crtEtÂ.Ev
Ei� tiiv Kwvcrtavnvou1toÂ.tv tov 8Eiov rnu MtXUÂ.TJV, µEyav cr1ta8apTJV, tov
KavtaKOUSTJVOV, Ota va 1tacrxicru µf: o&pa 1tOÂ.Â.a 1tp0� tOU� µEytcrtavou�
35 tfj� TI6pta� va µat.;tÂ.EUO"l.] îOV , A VttOXTJV P6oav Kai va îOU oo8ij ă8Eta
va EKÂESTJ auto� aUSEVîTJV tfj� M7toyoavia� 01t01.0V fj8EÂ.EV 8EÂ.ÎJO"El. ·o
PEt.;i pTJ� oµw� îOU îOîE Katpou Kai oi tfj� TI6pta� µqtcrtăvot 8ta va µat.;tÂ.EU
crouv îOV 'Avnoxriv P68av EKÂ.tvav 8t' aitia� îWV 1tOÂ.Â.WV oropwv, aÂ.Â.a va
îOU owcrouv ă8Etav Ota va EKÂ.EST.] Kai va Kaµu au8€VîTJV 01t01.0V t]SEÂ.E, of:v
40 îO €crtEp1;av. "08EV îOU cl1tEKpi8ricrav OUt(l)� : Civ 8EÂ.1.] va ytvu au8EVîTJ�
tfj� M7toy8avia� 6 Kwvcrtavtiv �ouKa p68a�. StÂ.ouv µat.;tÂ.EucrEt tov 'Av
ttOXTJV P68a. T6tE 6 M1tpayKoPavo�. Kata tiiv 7tapotµiav : 8uoiv KaKoiv
1tpOUtE8EVî(l)V, îO µii XEipov aipEîcOîEpov, E1tp6KptVE Ota va YEVT.] aUSEV-
1 În ms Eic; to µunpapt.
DOM N I A L U I ANTIOH VOD..\ 5
Aşadar, Antiob vodă domnea aci în scaunul său în deplină pace,

şi, vrînd mai tîrziu să se însoare, a cerut pe una din fetele lui Brîncoveanu,
dar neizbutind în cererea sa a luat de aci din ţară pe fiica lui Ceaur 1,
mare logofăt. Mai înainte însă a căsătorit în taină şi fără ştirea lui Brînco- 5
veanu pe fratele său Dimitraşcu vodă cu fiica lui Şerban vodă. După ce
au vorbit şi s-au înţeles, a luat-o de acolo în taină şi aducînd-o aci, au
făcut nunta şi pe urmă i-a trimis la Constantinopol.
n acelaşi an 7207, Dimitraşcu vodă, aflîndu-se împreună cu turcii 1 0
1698
la tabăra de la Timişoara, a venit aci în laşi cu menzil la fratele său Antioh
vodă, fără ca cineva să ştie pricina venirii sale, adică dacă a venit cu poruncă
împărătească sau pentru treburile sale, Brîncoveanu însă a intrat în bănu- 1 5
i ală că umblă să-l liazilească din Ţara Românească şi avea ură împotriva
lui şi pentru acest lucru, dar şi pentru că luase de so�ie pe fata lui Şerban
vodă în taină şi fără voia lui. Atunci a chemat pe boierii moldoven i care
erau pribegi acolo, adică pe Nicolae Constantin hatmanul 2, pe Antioh }ora
597 hatmanul, pe Vasilaşcu Cantacuzino, mare spătar, l i pe Ioan Costin sărdarul 20
şi pe ceilalţi şi le-a spus : « Să ştiţi, boieri, că eu şi Antioh vod ă avem
jurămînt între noi să nu ne atingem de loc unul de altul în domniile noastre ;
deoarece însă Antioh vodă cu fratele său Dimitraşcu nu mă lasă ' în pace ,
ci umblă să mă mazilească, pentru aceasta nici eu nu voi ţine jurămîntul 25
pe care-l avem între noi şi pe care vi l-am destăinuit acum şi mă vo i
sili, cit îmi va fi cu putinţă, să-l mazilesc». Atunci boierii pribegi, căzîndu-i
la picioare, îl rugau din inimă să se străduiască ca să ia domnia Constantin
Duca vodă, ginerele său, pe care însă atît Brîncoveanu , cît şi unchii săi
îl urau peste măsură. 30
Aşadar, pentru a-şi putea îndeplini voinţa şi făgăduiala pe care o

făcuse boierilor cu privire la mazilir� lui Antioh vodă, a trimis la Constan
tinopol pe unchiul său Mihai Cantacuzino, mare spătar, care, dind daruri
multe înalţilor demnitari ai Porţii, să se străduiască să mazilească pe Antioh 35
vodă şi să i se dea voie lui Brîncoveanu să aleagă ca domn al Moldovei
pe cine ar voi el. Marele vizir din acel timp şi înalţii demnitari ai Porţii,
pentru darurile cele multe, au primit să mazilească pe Antioh vodă, dar
n-au consimţit să i se dea voie să aleagă şi să facă el domn pe cine ar voi,
ci i-au răspuns că dacă el vrea să fie numit domn al Moldovei Constantin 40
Duca vodă, vor mazili pe Antioh vodă. Atunci Brîncoveanu, după zicala
« între două rele ce se ivesc, trebuie să alegem răul cel mai mic», a preferat
1 E vorba de Ecaterina, fiica lui Dumitraşco Ceaur ; în Pseudo-Costin găsim unele
amănunte despre nunta lui Antioh vodă, vezi M. Kogălniceanu, Cronicele româneşti sau
Letopiseţele Moldovei şi Valahiei, ed. a II-a, voi . II, Bucureşti, 1 874, p. 42.
2 E vorba de Nicolae Costin.
6 CRONICA GHICULEŞTILOR
TTt<; -ri'jc; Mîtoyoaviac; 6 Kcovarnv'tiv �ouKa P6oac;, 6 yaµpp6c; rnu, µ' oÂov
61tOU 'tOV tµtaoOaE, µ6vov va µEstÂEUCTTJ 'tOV 'Avn6XTI pooa, -ro 61toiov
Kai EKa-r6p0coaE, Ka0cilc; 0e)..o µEv -ro cpavEpcilaEt de; -rov ă.pµ6sov-ra -r61tov,
acpoO 'tEÂEtcilacoµEv 'tÎ\V OtÎlYTtatV EICElVCOV 'tIDV cllCOÂOU0Ttaciv'tCOV 1tpayµci-rcov
5 Ei<; 'tOV Katpov -ri'jc; au0Ev-riac; îOU 'Avn6XTI p6oa.
1 699 Eic; 'tOV xpovov , saTI', µEîcl -rouc; 1tOÂÂouc; 1tOÂEµouc; 61tOU EKaµav oi
ToOpKot µf: rnuc; Neµ-raouc;, acpoO E1ti'j)'EV 6 Kapci-Mouarncpac;-1taaac; Eic;
'tO MîtEîCTt, Kai µE-ra -rac; 1tOÂÂac; li viKac; 61tOU EKavav o{ Neµ-raot de; rnuc; 598
ToupKouc;, Kai oi Aexot 6µoicoc; de; rnuc; PamÂtlCOU<; 't01touc; to& Eic; 'tÎ]V
10 Mîtoyoaviav, Em1t6vcoc; oi ToOpKot tsil-rTtaav -ritv 0.yci1tTtV -r6aov -rrov NEµ
-rarov, oaov Kai •rov AExrov, Kai oihcoc; tauva0poia0TtKav oi pamÂtKoi EÂ-
-rai'jOE<; de; 'tÎ]V KapÂoPiLaav, cl1t0 rnuc; 61toiouc; EIC µepouc; 'tOOV ToupKOOV
Tirnv 6 'lµ1tpaÎ]µ1-1taaac; Kai 6 AM�avopoc; t� a1topp"1-rcov -rfic; pamÂEiac;,
•
6 61toioc; Otci •Tiv µEyciÂTtV rnu cpp6VTtatV Kai 1tOÂU1tdt.piav 61tou EÎXEV de;
1 5 -rac; PaatÂtKcic; imo0EaEtc; ECT'tcl0Tt 'tO opyavov -ri'jc; dpilvTtc; Kai ft auxaaav
'tel paaiÂEta. , A1to of: 'tO µepoc; îOU Kaiaapoc; Kai 'tIDV ÂOl1tOOV PaatA.EtOOV,
1toiot Tirnv 1tpeaPEtc;, 1tpoc; fiµăc; dvm O.yvcilpta-rot. T6-rE, de; -rTiv -rEA.&ico- ·
atV •fie; 0.yci1tTt<; eocoaav oi ToOplCOl 'tÎIV Kaµ1vhaav 61tiaco de; rnuc; AE
xouc;, Kai o{ Aexot eocoaav de; rnuc; ToupKouc; rnuc; 't01tOU<; -ri'jc; Mîtoyoa-
20 viac; 61tou f:Kparnuaav, •<'> Kcia-rpov OTtÂaOTi -roO Ntciµ-raou, -rTiv I:op6Kav,
'tÎIV I:ouîacipav Kai 'tO Kouµ1tOUÂOU)'ICt Kai ăÂÂac; tJCKÂTtaiac;. �tei va aOElcl
aouv oµcoc; 'tO Kcia-rpov •iic; Kaµt viîaac;, 6 Kapaµav-1taaac; E1tp6ata�E
îOV 'Avn6xTt P6oa µf: q>Epµcivt PaatÂllCOV va 1tTlyaivu Kai va CTTtKcOCTTJ 6-
Âa îcl ELlpE0EVLa EICEÎCTE 1tpciyµata îIDV ToupKOOV, av0pcil1touc; 0TtÂaOil, 'tCTE1t-
25 xavEOE<;,2 -roma Kai ăÂÂa. ·o 61toioc;, 1topw6µEvoc; Ka'ta TÎIV 1tpoarnyitv
µf: rnuc; av0pcil1touc; îOU Kai µf: liÂÂouc; Otcoptaµevouc; BA.cixouc;, 'tÎIV 0.0Ei
aaav, Kai •a EKEîaE Ei>pE0evrn 1tpciyµa-ra, ăÂÂa µf:v E1tfiyav Eic; •o BEvOE
pt, liÂÂa of: de; îO 'Aa1tp6Kaaîpov Kai {i}..}..a Ele; îO KEÂi . Ele; taUtTIV 'tÎIV
im60EatV •iic; KEVcOCTECO<; -ri;c; Kaµtvhaac; ÎlKOÂOU0TtaE µEyciÂTt sTtµia de;
30 •Tiv -racipav.
ME-ra rnurn, de; -rov Katpov rnO XEtµrovoc;, oi Ta-rcipot oi Mîtou-rsa
KA.i'jOE<; tcrTtKc00Ttaav tvav-riov îOU �op)..f:'t rEPETI XclVTt, îOU u{oO îOU :EE
ÂÎ!µ rEPETI XclVTt, µTiv a-repyov-rec; îOV Oia XclVTtV rnuc; Kai STtîOUV'tE<; va
PciA.ouv aurni âv ii0EÂOV. 'H PamÂEia oµcoc;, µTi 0eÂovrnc; va KclµTJ 'tO 0e-
35 ÂTtµci rnuc;, E1tp6arn�E 'tOV �oPMt rEPETI XclVTIV Kai 'tOV aEpacrKEPTIV 'I
aoucp-1taaci, 61tOU Î)îOV Ele; 'tO BEVOEpl, Kai rnuc; au0evrnc; Kai -ri'jc; B)..axiac;
Kai MoÂoapiac; vei Kciµouv a-rpa'tEuµarn Kai va KlVÎlCTOUV Kaîci 'tOOV Tatci
pcov Otel va rnuc; tpyciÂouv 0.1to 'tO MîtOUtsciKt.
,·o Avn6xTtc; P6oac; ÂOl1tOV EKaµE a-rpci-rwµa Kai Eîti'jyEv ecoc; de; îO
40 cJ>aÂ-rai, oi of: Ta-rcipot EK'tU1tTtaav to 'IaµatA. Kai to Pevt Kai îcl 1tEpl�
EICEÎVa xcopia Kai tel KatEKOUpawaav Kai tel KatEKauaav, Kai JCa0ciJc; ÂE-
1 Şters şi îndreptat pe deasupra în Paµn .

1 In ms. 't�EµxavtoEc;
DOM N I A LUI ANT I OH VODA 7
să se facă domn al Moldovei Constantin Duca vodă, ginerele său, cu toate

că,l ura, numai ca să mazilească pe Antioh vodă, ceea ce a şi izbutit, precum
vom arăta la locul cuvenit, după ce vom sfîrşi cu povestirea faptelor petre,
cute în timpul domniei lui Antioh vodă. 5
În anul 7208, după multele războaie pe care le,au făcut turcii cu 1699
nemţii, încă de cînd a mers Cara,Mustafa la Beci, şi după biruinţele cele
598 multe l i pe care le,au cîştigat nemţii asupra turcilor, precum şi leşii în locurile
împărăteşti aici în Moldova, turcii au cerut cu stăruinţă să încheie pace 1 0
atît cu nemţii, cît şi cu leşii. Şi astfel, elciii împărăteşti s,au strîns l a Carloviţ,
printre care din partea turcilor erau : lbrahim,paşa 1 şi Alexandru secretar
de taină al împărăţiei 2 , care, pentru marea sa înţelepciune şi priceperea
pe care o avea în treburile împărăteşti, a fost mijlocitorul păcii şi s,au 1 5
liniştit împărăţiile. Care au fost elciii din partea împăratului nemţilor
şi a celorlalte regate noi nu,i cunoaştem. Atunci, la încheierea păcii, turcii
au înapoiat leşilor Cameniţa, iar leşii au dat turcilor locurile Moldovei
pe care le ţineau, adică cetatea Neamţului, Soroca, Suceava, Cîmpulungul 20
şi unele biserici 3• Dar, pentru evacuarea cetăţii Cameniţa, Caraiman,paşa
a dat poruncă cu firman împărătesc lui Antioh vodă să meargă şi să ridice
de acolo tot ce era al turcilor, adică oameni, gephanele, tunuri şi altele.
Acesta mergînd, după poruncă, cu oamenii săi şi cu alţi munteni orînduiţi, 25
au deşertat,o şi, din lucrurile găsite acolo, unele le,au adus la Bender ,
altele la Cetatea Albă, iar altele la Chilia. Cu această deşertare .
a Cameniţei
ţara a avut multă pagubă. 30
După aceea, în timpul iernii, tătarii bugeaclii 4 s,au ridicat împotriva
ui Devlet Gherei hanul, fi.ul lui Selim Gherei hanul, neprimind să le fie
han şi cerind să pună ei pe cine voiau. Împărăţia însă, nevrînd să le facă
pe plac, a poruncit lui Devlet Gherei hanul şi seraschierului lusuf,paşa, 35
care era la Bender, şi domnilor din Ţara Românească şi Moldova să strîngă
oşti şi să pornească asupra tătarilor ca să,i scoată din Bugeac.
Deci Antioh vodă a strîns oaste şi a mers pînă la Fălciu, iar tătarii
au atacat Ismailul, Reni şi satele dimprejur pe care le,au jefuit şi le,au 40
1 Îndreptat pe deasupra de altă mină în Rami. Se ştie că Rami a fost pe atunci

reis-efendi şi a participat la aceste tratative. De adăugat însă ·că şi lbrahim-paşa a fost
unul din delegaţii turci la tratatul de pace ; el a fost trimis, după încheierea păcii cu
germanii, în calitate de delegat extraordinar, la Viena pentru a ratifica pacea ; la întoar·
cere el a fost numit guvernator la Belgrad. Vezi D. Cantemir, Istoria Imperi ului otoman,
trad. de los. Hodosiu, II, Bucureşti, 1 878, p . 7 3 9.
2 E vorba de Alexandru Mavrocordat Exaporitul.
3 Nu încape îndoială că în originalul românesc folosit de autorul prezentei cronici
se spunea că s-au dat îndărăt cetatea Neamţului . . . şi mănăstirile, ceea ce traducătorul

grec a redat cu txxl..71a[1XL ( biserici) ; se ştie că şi mănăstirile, fiind înconjurate de
=
ziduri, erau ca nişte cetăţi, în care se refugiau în timp de primejdie locuitorii învecinaţi.
4 Tătarii din Bugeac.
8 CRON ICA G H I CULEŞT I LOR
youcn, av Î)tOV Kai 6 douvap1c;; IJ naycoµEvoc;; , fi9EÂ.av cmEpacrEt Kai de; tÎJV 599
d6µ7tpltCTQV Va tÎJV KOUpCTEUCTOUV.
'Hp:;(EtO Â.011tOV 6 X.CtVTJc;; ano to Kpiµ1 Kai Cl1tEpacrEv ano tÎJV 'Ot;ou
µE: noA.u Kai ănE1pov CT"tpatwµa &vavtiov t&v Mnoutt;aKA.ftocov. Oi crtpa-
5 î10Jtat tOU oµcoc;; eyup1t;av de; ta OrttCTCO arto OÂ.iyot-OÂ.tyot Kai f:µEtVEV 6
:;(clVTJc;; µ6vov µf; tEcrcrapEc;; x1A.1aOEc;; , EVOCTC9 va <p9acru Etc; to MrtEptt;EVl.
'EKEi OE, cruvartaVtTJ9dc;; µf; touc;; NoyaTJOEc;; Kai PHrtovtEc;; oi NoyaTJOEc;;
tÎJV oÂ.1y6tTJta tOJV crtpancot&V îOU, îOU avncrta9TJKaV Kai OSV tOV ă<pTJcrav
va f:A.9u rtEpat tEpCO. BA.Ertovtac;; Â.011tOV 6 :;(CtVTJc;; moc; of;v Katop9rovEt tino-
! O tEc;; , EyuptcrEV de; ta Orticrco, oi OE NoyaTJOEc;; snfjyav de; ta crnina t(J)V
xoopic;; va Kaµouv Kaµiav <p9opav de; tÎJV tcrapav. TiJv &mcrtpO<pÎJV t&v 6-
rtoicov aKouovtac;; tTJV 6 'Avnox 11 P68ac;; , rtpocrEn Kai tÎJV Katartmxnv t&v
Mrroutt;aKAÎ)OCOV, eyuptcrE Kai autoc;; de; tOV 9p6vov îOU . Kai artavwxai
vovmc;; to EÂ.EOc;; Kai tÎJV nµiJv arto tÎJV pacr1A.Eiav Ota tÎJV OOUAEUCTlV OrtOU
1 5 EKaµEv de; tÎJV Kaµtvitcrav, Î)A9E pacnA.1Koc;; ayac;; Kai tOV Eµavt;iAEUCTE Kai
tOV ErrfjyEV Etc; Kcovcrtavn VOUrtOAl V Kai avt' autou E<pEpEV au9EVtTJV 'tOV
Kcovcrtavtiv dOUKU P68a Ota ti'jc;; cruvopoµfjc;; Kai t&v rtOÂ.Â.OJV E�6ocov îOU
Koovcrmvtiv MrtpayKoPavou Kai aU9EVtEUCTEV 6 , Avn6xTJ P68ac;; xpovouc;;
rtEVtE.
20 dEYTEPA AY0ENTIA TOY KQNI:TANTIN dOYKA BOdA
1 700 Kara t6, t;cr9' Etoc;; i1 A.9EV EK OEUtEpou au9tvtric;; de; tOV 9p6vov
I
rt;c;; MoA.oapiac;; 6 Kcovcrtavtiv dOUKU P6oac;; Ota ti'jc;; cruvopoµfjc;; îOU 1tEV-
9Epou îOU Mrracrapaµrta P68a, Kai au9EVtEUCTE ouo ilµ1cru xpovouc;; , ta
T]9YJ oµcoc;; 07tOU EÎ:;(EV de; tÎJV 7tpcOtYJV tOU au9EVttUV 7tQVtEÂ.CiJc;; OEV tel ăA-
25 Î-a�EV. "09Ev, <pop&vmc;; to pacnAtKOV Kapaot, 1tapw9uc;; ECTtElAE eva îOU
ăv9pcorrov µE: tOV CTKEµVE-ayacrft , de; tOV 6rrofov EOCOCTE ypaµµata OUl va
ta 8wcru de; touc;; ăpxovmc;; Ka"iµaKaµYJOEc;; 6rrou dxE KaµE1 E8& de; 'to
rtcicn npo toU epxoµou toU, Ot' WV touc;; btp6crta�E on va <ppovticrouv
µE: µEyUAYJV rrpocroxiJv Kai va <puA.a�ouv EKEivouc;; touc;; ăpxovmc;; 6rtou
30 U1t(1)7ttEUOVîO rrwc;; 8E:v 9EAOUV KaptEpÎ)CTEl tOV Epxoµ6v îOU, aA.A.a 9EAOUV
pouA.ri9ii va <puyouv, Kai µciA.tcrta PYJt&c;; touc;; li Errp6crtat;E va <pUACttîOUV 600
KaA.a tOV Mrroy8av xatµavov Kai tOV r1oopyaKTJV PtcrnapT)V.
Toutoc;; 6 ypaµµatoK0µ1crtiJc;; tou Koovcrmvtiv douKa P68a <p9avov
rnc;; E8& µE: tov crKEµvE-ayacriJ1 Kai KÂ.Eiovrnc;; tsc;; rr6ptEc;; 'tfjc;; KouptT)c;;
.3 5 de; tÎJV 6rroiav Î)crav OAOl oi ăpxovtEc;; cruva9potcrµEVOl, xcopic;; va yvcopi
CTlJ touc;; KaîµaKciµT)Of:t; Kai tOV Mrroy8av :;(Cttµavov Kai ruopyaKTJV p1crna
PTJV, EOWCTEV acruA.A.oyicrtcoc;; tel au9EVî1Kcl ypaµµata de; KU7tOlOV :EtE<pavov
TcrE:pKEt;YJV, µEyav KOµtcrov, 6 6rroîoc;; , ovmc;; aypaµµatoc;; Kai cruyKa9ftµE:voc;;
µE:ta tOU Mrroy8av xatµavou, EOCOKE tel au9EVnKa ypaµµata 6 p119dc;
40 K6µ1croc;; de; tOV Mrroyoav xatµavov, 6 6rroîoc;; avay1yvwcrKOVtac;; ta Kai
PA.Errovrnc;; tÎJV Kat' autou au9EVî1KÎJV Evavtiav rrpocrrnyftv, Eu9uc;; 'tel Eppl-
1 In ms. âyucn.
A DOUA DOMN I E A LUI CONSTANTIN DUCA VODA 9
599 ars şi, precum se zice, dacă Dunărea li ar fi fost îngheţată, ei ar fi trecut şi
în Dobrogea ca s-o jefuiască.
A venit deci hanul din Crimeea şi a trecut prin Ozu cu oaste nume
roasă, mergînd asupra bugeacliilor. Dar ostaşii lui, puţini cîte puţini, 5
se întorceau înapoi şi pînă ca hanul să ajungă la Berezeni, a rămas numai
cu patru mii. Iar acolo, întîlnindu-se cu tătarii nogai şi văzînd aceştia
numărul cel mic al ostaşilor lui, i s-au împotrivit şi nu l-au lăsat să înain
teze mai departe. Văzînd dar hanul că nu izbuteşte nimic, s-a întors înapoi,
iar tătarii nogai au mers pe la casele lor, fără să pricinuiască vreo stricăciune 1 0
ţării. Antioh vodă, auzind de întoarcerea lor, precum şi de potolirea bugea
cliilor, s-a înapoiat şi el în scaunul său. Şi în timp ce aştepta milă şi cinste
de la împărăţie pentru ajutorul dat la Cameniţa, a venit un agă împărătesc,
care l-a mazilit şi l-a dus la Constantinopol, iar în locul lui a. adus domn 1 5
pe Constantin Duca vodă, care a fost numit cu ajutorul şi cu cheltuielile
cele mari făcute de Constantin Brîncoveanu. Şi a domnit Antioh vodă
cinci ani.
A DOUA DOMNIE A LU I CONSTANTIN DUCA VODĂ ZO
fi În anul 7209 a venit iarăşi domn în scaunul Moldovei Constantin 1 100
Duca vodă cu ajutorul socrului său Basarab vodă 1 şi a domnit doi ani
şi jumătate ; purtarea însă pe care o avusese în prima sa domnie 2 n-a
schimbat-o de loc. Deci îndată după ce a îmbrăcat caftanul împărătesc 25
a trimis împreună cu schemne-agasi un om al său cu scrisori ca să le dea
boierilor, pe care-i făcuse caimacami aici în laşi înainte de venirea sa. Prin
aceste scrisori le ponmcea să aibă grijă şi să păzească cu mare băgare de
seamă pe acei boieri pe care îi bănuiau că nu vor aştepta venirea lui, ci 30
600 vor încerca să fugă, şi anume le-a ponmcit categoric li să păzească bine
pe Bogdan hatmanul şi pe Iordachi vistierul.
Acest curier al lui Constantin Duca vodă sosind aici cu schemne-agasi
şi închizînd porţile curţii, la care se aflau adunaţi toţi boierii, fără să cunoască 35
pe caimacami, pe Bogdan hatmanul şi pe Iordachi vistierul, a dat cu nechib
zuinţă scrisorile domneşti unui oarecare Ştefan Cerchezul, mare comis
Acesta, neştiind carte şi şezînd alături de Bogdan hatmanul, a dat scri
sorile domneşti lui Bogdan hatmanul, care, citindu-le şi văzînd porunca 40
domnească împotriva lui, îndată le-a aruncat din mînă şi a fugit de-a dreptul
1 Constantin Brîncoveanu.
2 Duca vodă a domnit prima dată din aprilie 1 693 pînă la 8 decembrie 1 695.
IO CRON I CA G H I CULEŞTI LOR
l;Ev mm ta<; XEipa<; tou Katro Kai E<puyE Kat' Eu9Eiav E1<; tÎJV AExiav. ·o
of: nropyUKll<; p1anap11<;. Â.aµpavovta<; Ei'.011mv, EKpuP11 Kai auto<; Ei<; tÎJV
KOUPtllV Ero<; EO'îtSpa<;, tÎJV of: VUKta, <popsaa<; EVa O'OUKµav1 (maptKOV,
µf: tÎJV O'UVOpoµÎjv îOU 'HAia KavtaKoul;;11 vou naxapviKOU, tfl<; îtEplKUKA(l)-
5 9Eia11<; O.no tou<; aEîµsv110E<; Koupt11<; EPYflKEV i::1;ro Kai n6.pcw9a lnflyEv
Ei<; to xropiov tOU, XayKOV A&y6µEVOV, Kai EKEi9Ev, µf: av9pcimou<; tOU 'H
Aia KavtaKoul;; 11vou, E<pUyEV Ei<; tÎJV AExiav. "Ornv of: ÎJA9Ev 6 Krovarnv
tiv AouKa P6oa<;, EO'tElAE ypaµµata 7tp0<; îOU<; 8Uo autoi><; Kai µE9' o pKOl,)
tOU<; Eypa<pE Oia va EA9ouv Kai of:v 9SAOUV EXEl Kaµiav EVOXAllO'lV. 0{
1 o 6noîo1 €µmatw9svtE<; Ei<; ta ypaµµarn, ta µE9' o pKou yEypaµµtva, Eatp6.
cp11aav Ei<; ta 07tl0'(1), Kai tij aA119Ei� of:v EV(l)XA1i9110"aV tEAEiro<; U7t0 tOV
au9svt11v, µ6.AtO'ta of: Ettµ1l911Kav Kai µf: apxovtiE<;.
Kat' f:KEivov tov Kmpov ÎJtov Ei pfiv11 µqaA11 Ei<; 0A11v tÎJV taapav,
Kai Ka9tva<; EUptO'KEîO Ei<; to xropiov îOU acp6Pro<;, ooaiµata oµro<; papu-
1 5 tata Î)tov Ei<; ti)v taapav, Ka9w<; Kai Ei<; tÎJV npcin11v tou aU9Evtiav, 01'
aitia<; îOU 7tEV9Epou îOU Mnaaapaµna PoEP68a, 6 6nofo<; Ota va napu ta
ăanpa 07tOU EÎXEV &1;0016.0'El Et<; tÎJV 7tpcin11v Kai OEUtspav au9Evtiav tOU
yaµppou tou, tov enapaK1vouaE Kai f:PaAE npouµoutE<; µEyaAE<; El<; tou<;
ăpxovrn<;, Kai EPyavE Kai ooaiµarn avun6<popa Ei<; to A017tOV 7tAf19o<;
20 Kai O.auvi}910'ta. Kovta Ei<; ta 6noia ÎJtOV Kai auto to KaKOV eh<; 7tAEO
val;;o v, µf: to va µi)v lµmatEUEîO 011AaOÎ) Kavtvav U7t0 îOU<; ăpxovta<;"
81' aitiav t ft<; cmoia<; aut ou li amatia<; Kai tcOV 7tOAAcOV oomµatrov tOV eµi- 60 I
a11aav na)..1 v OÂ.Ot oi ăpxovtE<; Kai E7tp6Kptvav va U<pÎ)O'OUV ta 0'7tlt1U îOU<;
Kai ta<; µouaia<; tOU<; Kai va <puyouv U7t0 tÎJV E7t1KpUîE1UV îOU. "09Ev oi
25 f:yKpttciltEpo1 Kai nµ1ciltEpo1 O.no tou<; ăAÂ.ou<; f:cpuyav Ei<; tÎJV BAaxiav, if
Ei<; îÎJV EîtlO'KE\jll V îOU Mnaaapaµna p6oa, l1; rov ftaav : 6 BaaiA.11<; Krov
O'taVtlVO<; p6pv1Ko<;, 6 AounouÂ.o<; Mnoyoav p6pv1Ko<;, Kai 6 'Avn6x11<;
Z6pa<; xatµavo<;, Kai 6 M1xaAUK11<; PaKopiLaa<; 0'7ta9ap11<;, Kai 6 'Iroavv11<;
naAUîll<; PtanapT}<;, Kai oi Mnol;; o upavot Kai ăAAOl Katrotspa<; t6.1;Ero<;.
30 <1>9ciaavtE<; EKEi Â.otnov tou<; lotxell 6 MnpayKopavo<; µf: µEyaA11v
OEl;iromv. Kai Myoum va ÎJtOV 7tUAlV 6 MnpayKoPavo<; aitia tfl<; <puyfl<;
trov, Ot6n a<pou E<p9aO'EV 6 Krovatavtiv AouKa P68a<; Ei<; tOV 9p6vov tOU,
7tapau9a ăpx1aE va tapattu tOV MnpayKoPavov Kai va OEiXVlJ 7tp0<; EKEÎ
vov axaptatiav KiltT}yOpcOVta<; tOV clKOµT} Kai El<; tÎJV n optav Kai 01apaA-
35 Â.ovta<; tov. Ta<; 6noia<; Kat11yopia<; µav96.vovtm; 6 MnpayKopavo<;, ăpx1-
0'E 7tUA1V va em PouÂ.EUEtal Ota va µal;;tAEUO'lJ tOV yaµpp6v tOU Krovatav
tivov AouKa pooa. ·o of: Krovarnvtiv AouKa P6oa<;, cruÂ.Â.oy11;;6µEvo<; nMov
ti va Kciµu , EO'tElAEV Et<; KrovataVttVOU7tOÂ.tV tOV Ilavay1rotaK11v µtyav
7tOO'tSÂ.VtKOV Kilt gpyaÂ.E <pEpµav1 Ota Va 7tclp1J tOU<; <puyaOa<; ăpXOVta<;
40 cino tÎJV BAaxiav. Mav9civovta<; Â.omov touto 6 MnpayKopcivo<;, 01a tÎJV
nµi}v tOU Kai Ota va µi)v <pOVEUO'lJ toi><; EKEÎO'E cpuycioa<; ăpxovta<; 6 Krov
O'taVtiv AouKa p68a<;, EnclO'XlO'EV 6 MnpayKopavo<; µf: ouvaµtv ă.anprov 1tOA
ÂcOV Kai EKaµev ăAAO <pEpµcivt Kpu<piro<;, OO'OU<; 3eAÎ)O'Et va OcOO'lJ Kai o
O'OU<; 3EAÎ)O'El va KpatÎ)O'lJ EKEÎ. To 6nofov OEUtEpov q>epµcivt aut6, 6 Krov-
45 O'tavtiv AouKa p68a<; of:v to 'f11;wpEV, Kai outro<;, µeta tauta EO'tEtAEV 6
Krovatavtiv AouKa pooa<; Kai el;;i} tT}O"E toi><; ăpxovtci<; tou Kata to paatA.t
KOV <pEpµcivt. ·o of: MnpayKoPcivo<; tOU cl7tEKpi911 µf: tp61tOV 7t0AlîlKOV
Otl va O'tElAlJ 6 Krovarnvtiv AouKa P68a<; Ei<; to Cl>ro1;6.vt toi><; ăpxovta<;
A DOUA DOM N I E A L U I CONSTANTI N DUCA VODA li
în Ţara leşească, iar Iordachi vistierul, prinzînd de veste, a stat ascuns

la curte pînă a înserat. Noaptea, îmbrăcînd un sucman apăresc 1, a ieşit
cu ajutorul lui Ilie Cantacuzino paharnicul din curte, care era împresurată
de seimeni, şi s,a dus îndată în satul său anume Hangu, de unde a fugit 5
în Ţara leşească împreună cu oamenii lui Ilie Cantacuzino. Iar cînd a

venit Constantin Duca vodă, a trimis către amîndoi scrisori şi cu jurămînt 10
le scria să vină c ă nu vor avea nici o supărare. Ei, încrezîndu,se scrisorilor

scrise cu jurămînt, s,au înapoiat şi într,adevăr n,au fost de loc supăraţi
de domn, ba chiar au fost cinstiţi cu slujbe boiereşti.
Pe acea vreme era pace mare în toată ţara şi fiecare şedea în satul său
fără frică, însă erau dări foarte grele în ţară, ca şi în întîia sa domnie, 15
din pricina socrului său Basarab vodă, care, c a să,şi ia banii pe care,i
cheltuise cu întîia şi a doua domnie a ginerului său, îl îndemna să pună
împrumute mari pe boieri şi dări de nesuportat şi neobişnuite pe norod.
Pe lingă acestea, se mai adăuga şi răul că nu avea încredere în nici unul 20
601 din boieri şi din pricina llneîncrederii sale şi a dărilor celor multe l,au
urît iarăşi toţi boierii şi au preferat să,şi lase casele şi moşiile şi să fugă
din ţară. Aşadar, cei mai de frunte şi cei mai de cinste dintre ei au fugit 25
în Ţara Românească ca să capete ajutorul lui Basarab vodă. Printre aceştia

erau : Vasile Constantin vornicul, Lupu Bogdan vornicul, Antioh Jora
hatmanul, Mihalachi Racoviţă spătarul, Ioan Paladi vistierul, Bujorenii
şi alţii din rangurile boiereşti mai mici.
,. Sosind deci ei acolo, Brîncoveanu i,a primit cu mare cinste. Se zice 30
că tot Brîncoveanu a fost pricina fugii lor, căci cum a venit Constantin
Duca vodă în scaunul său, îndată a început a,l supăra pe Brîncoveanu şi a,i
arăta nerecunoştinţă pîrîndu,l chiar la Poartă şi uneltind împotriva lui.
Brîncoveanu, aflînd de aceste pîri, a început iarăşi uneltirile pentru a mazili 35
pe ginerele său Constantin Duca vodă . Iar Constantin Duca vodă, cugetînd
.
ce să facă, a trimis la Constantinopol pe Panaiotachi, marele postelnic,
de a scos firman ca să ia pe boierii pribegi din Ţara Românească. Aflînd
Brîncoveanu de acest lucru, pentru cinstea lui şi pentru ca nu cumva 40
Constantin Duca vodă să omoare pe boierii pribegiţi acolo, s,a nevoit

şi cheltuind mulţi bani, a scos în taină alt firman, ca să dea pe cîţi boieri
va voi el, iar pe cei ce nu va voi să,i înapoieze să,i ţină acolo. Constantin
Duca vodă nu ştia nimic de acest al doilea firman, aşa că el a trimis 45
şi a cerut pe boierii săi, potrivit firmanului împărătesc. Brîncoveanu însă

i,a răspuns cu chibzuială, adică să trimită Constantin Duca vodă la Focşani
1 Sucman pe care îl purtau aparii, adică aducătorii de apă, sacagiii.

12 CRONI CA GHICULEŞTILO R
LOU, 6µou Kai tOV µîJtp07tOÂ.ttTJV, Kai 6 MnpayKoP<ivo� 6µoiro� va an:iA.u

EKEi8Ev µEp1Kou� tou ă.pxovta�, 6µou Kai tov µîJtponof...i tTJV Kai tou� E
KEiaE <puya8a� ă.pXOVta� Kai Va O'UVEUpE00UV Kai Va O'UVOµcOO'OUV 81a va
µTiv tOU� KaK07t01ÎI0'1J 6 Krovatavtiv �OUKa P68a�, Kai outro� va tOU�
5 8cilau va iif...0 ouv E8ro d� Mof...8 a piav.
�00Ev li 6 Krovatavtiv �OUKa P68a� an' E8& EO'tElAE tOV µ11tponof...i - 602
tTJV tfl� Mo/... 8 opf...axia� Kup Mlaaij f... , Kai tov NlKOÂ.UTJV, µeyav f...oyo0EtTJV,
Kai tOV Mfitpav p6pV1KOV , Kai tOV 'Iro<iVVTJV xatµavov , Kai tOV KousTiv
ana0<ipTJV, Kai EKEi0Ev 6 MnpayKoP<ivo� EO'tElÂ.E tov EniaKonov tou Mnou-
10 sfou Kai tOV KopVEO'KOV, µeyav µn<ivov, Kai tOV MlXUÂ.TJV, µeyav 0'7ta0ro�av1, µeta tTiv auvoµ1/... iav tOU�,
EKaµav opKOV oi EVtEU0Ev ă.pxovtE� EK µepou� tOU aU0evtou Krovatavtiv
�ouKa p68a nro� oi <puya8i:;� ă.pxovtE� , yupisovtE� Ei� tTiv Mof...8 apiav, 8ev
0EÂ.OUV pA.a<p0fl, µfitE Kata ta 7tÂ.0UtTJ tOU�, µfitE Kata tÎ!V srofiv tOU�.
15 Kai outro, tÎ!V 8eutepav Î)µepav, µEplKOi Kai µaf...1 ata U7t0 tOU� KatrotE
pou� Ti A.0av E� to evtEU0Ev µepo� tfj� Mof...8 apia�, oi 8E: nµ1ciltEpo1 Kai
µqaf...u tEpo1 Kata ta 6<p<piKia eatpa<p11aav naf...1 v d� tTiv Bf...axiav, 811f...a8Ti
6 BaaiÂ.ElO� 6 KroatUKTJ� p6pV1KO�, Kai 6 Mnoy8<ivo� xatµavo�, Kai 6
MlXUATJ� PaKopitaa�. µeya� 0'7ta0<ipTJ�, 6 07t0l0� UO'tEpov E<p0aaE Kai au-
20 0EVtTJ�, Kai 6 'H/...ia� reVUKTJ� O'tOÂ.VlKO�, o{ 07t0to1. dxov Kai to KpU<plOV
EKElVO <pEpµ<iv1 07tOU dxev K<iµEl 6 MnpayKopavo� 81a OO'OU� SEÂ.El va
a<pfiau va ef...0 ouv e8&, Kai OO'OU� SEAEl va K patfiau EKEl, Kai OtaV
EµEÂ.Â.av va yupiaouv Ei� ta oniaro, to e<paveproaav 7tpo� tOU� E81,
Kou� µa�.
25 TautîJV tTiv 7tOVTJ piav toC MnpayKopavou pi:;pairo0Ei� 6 Krovatavtiv
�ouKa p68a� Kai auf...f...oy1s6µEvo� nro� Se/...i:; 1 tou c1Kof... o u0fiai:;i µEta tauta
KaKov EK µepou� tou MnpayKopavou, TitoiµaaEv ăpxovta� n1atou� ţtou:
tov NlKOÂ.UTJV Nt6v1taov, µeyav f...o yo0EtTJV, Kai tov TaoKapf...<i vov p6pv1-
KOV, Kai tov 'Iro<ivv11v Bf...a at6v, µeyav noatef...v 1Kov, Kai tou� eatElÂ.Ev
30 Ei� tTiv pamf...Eiav bia va Kaµouv ayroyTiv Kata tOU MnpayKopavou Oîl a-
8tKEl tTiv Mof... 8 apiav Kai KpatEi tou� ăpxovta� EKEi avaitiro� Kai <paivE
tat c1nE10Ti� tf'I� pamf...E ia�. 0{ 6noio1, <p0aaavtE� Ei� tTiv Krovatavnvou
nof...1 v Kai EVEpyiJaavta ; ta� au0EVî11Ca� 7tpoatay<i�, va Katop0cilaouv ti-
7tOtE� 8E:v Tiµn6pEaav Kai iiµE1VEV 6 MnpayKopavo� naf...i v Vl.KlltÎI� Kai
35 o:x.1 µ6vov tOU� ăpxovta� oE:v f8roaEV Ei� tOV Krovatavtiv �OUKa P68a,
af...f...a UKOµll Kai CÎ7t0 tÎ!V au0Evtiav tOU tOV eµavstÂ.EUO'EV .
• H 6noia tOU µas1Â.Eia EO'ta011 outro�. El� EKEivou� tOU� Katpou� y1v6-
µEvo� PEsip11� 6 PaµiJ�, 6 6noto� Titov n p6tEpov pEts-e<psvt11� Kai ÎJ�Eu
povta� of...a� li ta� navoupyia� tcOV Bf...ax&v Kai ta� Kata8poµa� Kai a/...- 603
40 f...aya� tcOV au0svtrov tfl� Mo/...o apia�, 6nou EKaVEV 6 MnpayKopavo� µE:
tTiv 8Uvaµ1v t&v ăanprov tOU d� tOV Kat.pov tfi� unatEia� tOU, E7tp6ata�E
Oîl µE: 81Katoauv11v 6 Mnaaapaµna P68a� ElVat XPEcOO'tll� va 1tA11Pc00'1J
Kai to 86mµov tfi� Mof...o apia� Kai C>f...11 v îÎ!V ;·mapav va 'tÎIV cpep1J el�
'tÎIV O'îclO'lV 6nou Ti tov 7t p6tEpov, E7tE10Tt Kai 01· altiav îOU acpavia011
45 ft taapa.
Kai E<paiVELO 6 Paµi) pe�ip11�. µE: auta ta f...6y1a, ex0po� 7tp0� îOV
MnpayKoPavov, ft oui va LOU <payu ăanpa 1tOAÂ.cl, ft Ol.a tl)v ayan11v Kai
A DOUA DOM N I E A LUI CONSTANŢI N DUCA VODA 13
pe boierii săi împreună cu mitropolitul, că va trimite şi el de asemene

acolo cîţiva dintre boierii săi împreună cu mitropolitul şi cu boierii pribegi,
care să se întîlnească şi să jure că Constaritin Duca vodă nu le va face
nici un rău, şi aşa să-i dea să vină aici în Moldova. 5
602 Aşadar, !!Constantin Duca vodă a trimis de aci pe mitropolitul Moldo-

vlahiei chir Misail, şi pe Nicolae, marele logofăt, şi pe Mitrea vornicul,
şi pe Ioan hatmanul, şi pe Cuza spătarul, iar de acolo Brîncoveanu a
trimis pe episcopul de Buzău, şi pe Cornescu, marele ban, şi pe Mihai, I O
marele spătar. Ş i întîlnindu-se c u toţii l a Focşani, după ce a u stat de
vorbă, au jurat boierii de dincoace, din partea domnului Constantin Duca
vodă, că boierii pribegi, întorcîndu-se în Moldova, nu vor avea nici un
neajuns, nici în ce priveşte averea lor şi nici în ce priveşte viaţa lor.
Şi aşa, a doua zi, cîţiva dintre boieri, mai cu seamă dintre cei mici, au 1 5
trecut în partea de dincoace a Moldovei, iar cei mai de cinste şi c u slujbe
boiereşti mai mari s-au întors iarăşi în Ţara Românească, adică Vasile
Costachi vornicul, Bogdan hatmanul şi Mihai Racoviţă, marele spătar,
care pe urmă a ajuns şi domn, şi Ilie Ienachi stolnicul. Aceştia aveau şi 20
acel firman tainic, pe care-l făcuse Brîncoveanu ca să lase să vină aici sau
să oprească acolo pe cîţi boieri va voi, şi cînd era să se întoarcă, l-au
arătat boierilor noştri.
Constantin Duca vodă, aflînd de acest vicleşug al lui Brîncoveanu 25
şi gîndindu-se că mai tîrziu va avea de suferit din partea acestuia, a găsit
cîţiva boieri credincioşi, pe Nicolae Donici, mare logofăt, şi pe Ciocîrlan
vornicul, şi pe Ioan Vlasto, mare postelnic, şi i-a trimis la împărăţie ca să dea
jalbă împotriva lui Brîncoveanu că nedreptăţeşte Moldova, că opreşte acolo 30
pe boieri fără pricină şi se arată nesupus faţă de împărăţie. Sosind la
·.
Constantinopol, boierii trimişi au îndeplinit poruncile domneşti, dar n-au

izbutit nimic şi � rămas iarăşi Brîncoveanu biruitor. Şi nu 'numai că acesta
nu a dat lui Constantir:i Duca vodă pe boierii pribegi, dar şi din domnie 35
l-a mazilit.
Mazilirea lui s-a întîmplat astfel. Într-acea vreme, ajtmgînd mare
603 vizir Rami 1, care fusese mai înainte reis-efendi, şi cunoscînd toate l i unel
tirile muntenilor şi prigonirile şi schimbările de domni din Moldova făcute
de Brîncoveanu, cu puterea banilor, a orînduit în timpul viziratului său, 40
cum că Basarab vodă pe drept este dator să plătească şi haraciul Mol
dovei şi să aducă şi întreaga ţară în starea ei de mai înainte, deoarece din
pricina lui ţara s-a prăpădit. 45
Cu vorbele acestea, marele vizir Rami se arată duşman faţă de Brînco
veanu, fi.e ca să-i mănînce mulţi bani, fie de dragul lui Constantin Duca
1 Rami-paşa a fost mare vizir de la 25 ianuarie pînă la 23 august 1 703, despre
viaţa lui zbuciumat! vezi nota biografică dată de D. Cantemir, op. cit., II, p. 747 - 748.
14 CRON I CA GHICULEŞTI LOR
tac; 7toA.A.ac; KatT]yopiac; wu Krovcrrnvtiv douKa j36oa, 67tou eKave 7t poc;

tov auwv PtsipTJv oui tov M7tpayKoj3avov.
909ev µE: cpepµavt j3acrtÂ.tKov ecpepav tov Mnacrapaµna j36oa ele; tilv
j3acrtÂ.tKÎJV I16ptav µE: np6<pacnv OUl va <ptÂ.ftO'TJ 'tel iXVTJ 'tOOV j3acrtÂ.tKOOV
5 7tOOOOV. ·o O'K07t0<; 'tOU oµroc; 6 Ka9oÂ.tKO<; ÎJîOV Olll va îOV µa,
stÂ.EUO'lJ .
Il poyvropisovtac; 'tO Â.OtîtOV 6 MnpayKo j3avoc;, 7tpOîOU va <p9U0'1J tic;
tTiv AoprnvounoA.t v, 6nou Î)wv ft j3acrtA.Eia, tot6p9rom: tac; imo9tcretc; tou
•
µE: 8Uvaµtv 7toA.A.rov ăcrnprov Kai tµetatpt\j/E tiJv tx9ptKÎJV yvroµT]v wu Pa-
l o µ'fl 13tsipT] 6 onotoc; µtta tauta, cicpou EÎOE 'tOV MnpayKoj3avov, 'tOV tnai
VEO'E Kai tic; tov j3amMa. Kai tic; tÎJV tprotT]crtv 6nou tou eKaµev 6 j3acrt
A.euc; ornti tov ecpepev de; tiJv 'AopiavounoA.tv, wu aneKpi9TJ 6 PesiPTJc;
O'tl, ovtac; ăv9pronoc; <pp6v1µoc; Kai cruµj3ouA.atrop ă!;toc; Kai 7tÂ.OUcrtOc;, µE:
'tO va XPEHisroVtal Kai tic; 'tOlOU'tOU<; Katpouc; îE'tOtol ăv9pronot KOV'tU de;
1 5 îÎIV j3acrtA.Eiav, 'tOV E<pepa, Kai µaA.tcrta autoc; µE: tnapaKUÂ.tcre va 'tOV
<pEpro, Otel va acrnacr9ij îÎJV j3acrtÂ.tKÎJV crac; xA.aµuoa. Meta tauta OE, cru
x.vasovrnc; 6 MnpayKoj3avoc; npoc; 'tOV 13tsiPTJV, Kai µero tac; 7tOÂ.Â.ac; 6µt
l..iac; tprotroµevoc; 7tapa tou PesiPTJ oia tiJv cp9opav t'flc; M7toyoaviac; Kai
îÎ!V <puyiJv 'tOOV apx.6vtrov, 'tOU Ct7tEKpi9T] 6 MnpayKoj3avoc; O'tl 'tOU't(J)V a-
20 7tclV't(J)V ainoc; Elvat 6 Krovcrrnvtiv dOUKa j36oac;, 6 au9EVîT]<; t'flc; Mnoyoa
viac;. Ilpoc; ov Ct7tEKpi9T] 6 l3tsipT]c; O'tl civicrroc; Kai 8Uvatat va KUj3tpvftcrlJ
Kai îÎJV Mnoyoaviav, va 'tOU îÎ!V orocrouv Ele; îÎ!V tmcrtacriav îOU Ota va
tiJv 01op9rocru .
· o OE: MnpayKoj3avoc;, µE: OÂ.OV 07tOU îÎJV ft9tÂ.EV, Katu 7tpcOîT]V ap-
25 x.Tiv enapaKaÂ.EO'E 'tOV l3tsiPTJV va. 'tOU OcOO'lJ Katpov el; l)µepac; va O'UAÂ.O
ytcr9ij Kai µeta tac; el; ftµepac; 9eA.et 'tOU OcOO'El cl7t0Kptcrtv. · o O'K07t0<; OE:
ti')c; civaj3oA i')c; 'tOOV El; ftµeprov Î)îOV Otel va A.aj31J cruµ li PouA.iJv cino 'tOV 604
9etov wu crt6A.v1Kov tov KavrnKousTJv6v, 6 6notoc;, µE: cinooti!;etc; Kai
Â.oyaptacrµouc; <ppoviµouc; 'tOV tµn60tcrtv, va µiJv E7ttXEtptcr9ij îE'tOtOV
30 npiiyµa. Kai napeA.9oucrrov trov ftµeprov trov &!;, tnfjyev 6 M7tpayKoj3avoc;
de; 'tOV PesiPTJV Kai 'tOU EO(J)O'EV Ct7tOKptcrtV on oE:v 8Uvatat va AUj31J îÎJV
<ppovtioa tnavro 'tOU µtiic; 'tOtaUîTJ<; a<pavtcrµEVT]<; tcrapac;, UÂ.Â.a cXV 9EÂ.1J
fi j3acrtÂ.tia va Otop9cOO'lJ îOV 't07tOV tKEÎVOV, 1t pE7tEt VU clÂ.Â.U/;TJ tţanav
îO<; 'tOV Krovcrrnvtiv dOUKa j36oa Kai va KUµlJ ăA.A.ov au9EV'tTJV. Kai ou-
;35 troc;, 6 µE:v MnpayKoj3avoc; tyuptcre 7tUÂ.t V au9EVîT]<; de; 'tOV 9p6vov 'tOU,
npoc; OE: 'tOV Krovcrtavtiv dOUKU j36oa ecrtetÂ.EV 6 13tsipT]c; j3acrtÂ.tKOV ayav
Ota va 'tOV µastÂ.EUO'lJ . ·o 6notoc; cp9avovrnc; Ele; îÎ!V au9tV'tlKtlV KOUpîT]V,
eKÂ.etcrt 1tapau9a tE:c; n6ptec; Kai tµasihucre tov Krovcrtavtiv douKa j36oa,
Ka9roc; toi6pise to pacriA.tKov cpepµavt.
-40 Mav9avoucra A.omov fi tcrapa tTiv µas1A.Eiav tou, tcruva9poicr9T]Kav
6A.ot oi ăpxovtec;, µtKpoi te Kai µeyaA.01, nlicrTJc; ta!;eroc;, de; tTiv KouptTJV
Kai E<provasov tac; KUKiac; Kai aOtKiac; 'tOU Krovcrtavtiv dOUKU j360a, tac;
6noiac; CtKOUOVtac; 6 au9EVîT]<; Kai <poj3ouµevoc;, EO(J)O'f:V ăcrnpa 1tOÂ.Â.a eic;
'tOV j3acrtÂ.tKOV ayuv Kai ecruµq>cOVT]O'E µet' aU'tOU O'tl va Kpli!;l] wuc; ăp-
A DOUA DOMNIE A LU I CO!'JSTANTI N DUCA VODA 15
vodă ş i din cauza multelor pîri pe care acesta le făcuse marelui vizir împo
triva lui Brîncoveanu.
Aşadar, vizirul a adus cu firman împărătesc pe Basarab vodă la Poarta
lmpărătească, sub cuvînt să sărute pulpana sultanului ; gîndul lui adevărat 5
însă era să-l mazilească 1•
Brîncoveanu, presimţind acest lucru, înainte de sosirea sa la Adria
nopol, unde se afla sultanul, şi-a tocmit treburile cu puterea banilor şi
a schimbat părerea duşmănoasă a marelui vizir Rami, care pe urmă, după
ce a văzut pe Brîncoveanu, l-a lăudat faţă de sultan. Iar la întrebarea t o
sultanului : « D e ce l-a adus la Adrianopol » , marele vizir i-a răspuns :
«Deoarece e om înţelept, vrednic sfetnic şi bogat, şi în astfel de vremuri
e nevoie ca împărăţia să aibă pe lîngă ea ase.menea oameni. L-am adus,
ba chiar el m-a rugat să-l aduc, ca să vă sărute pulpana împărătească » . 1 5
După aceasta, Brîncoveanu s-a dus des la marele vizir ş i după multe con
vorbiri, fiind întrebat de acesta cu privire la ruinarea Moldovei şi la fuga
boierilor, el a răspuns că pricina tuturor acestor rele este Constantin Duca
vodă, domnul Moldovei. Marele vizir i -a spus că dacă ar putea 20
să cîrmuiască şi Moldova, să i -o dea pe seama lui, ca s-o îndrepte.
Iar Brîncoveanu, cu toate că din capul locului dorea acest lucru, totuşi a
rugat pe marele vizir să-i dea răgaz şase2 zile să se gîndească şi după şase zile îi 25
604 va da răspuns. Scopul amînării cu şase zile a fost ca să ceară llsfatul unchiu
lui său Cantacuzino stolnicul, care cu dovezi şi socoteli înţelepte l-a oprit
să primească acest lucru. După ce au trecut cele şase zile, Brîncoveanu 30
s-a dus la marele vizir şi i-a dat răspuns că nu poate lua asupra-şi grija
unei asemenea ţări sărăcite, însă dacă împărăţia vrea să îndrepte acea ţară
trebuie negreşit să schimbe pe Constantin Duca vodă şi să pună alt domn.
Astfel, Brîncoveanu s-a întors iarăşi domn. în scaunul său, iar marele vizir 35
a trimis la Constantin Duca vodă un agă împărătesc ca să-l mazilească.
Acesta, sosind la curtea domnească, a închis îndată porţile şi a mazilit
pe Constantin Duca vodă, precum poruncea firmanul împărătesc.
Aflînd dar ţara de mazilirea domnului, s-au strîns la curte toţi boierii 40
mari şi mici, din toate rangurile, şi strigau răutăţile şi nedreptăţile lui
Constantin Duca vodă. Domnul, auzind acestea şi înspăimîntîndu-se, a
dat mulţi bani agăi împărăteşti şi s-a înţeles cu el să cheme pe boieri să
1 Din cele scrise de At. Comnen lpsilanti, vedem însă că Brîncoveanu a fost chemat
la Adrianopol nu ca să fie mazilit, ci ca să mărească suma haraciului de la 280 de pungi
la 400 ; după ce a admis un adaos de 1 20 de pungi, el s -a întors în scaunul său . Vezi
Atanasie Comnen lpsilanti, Tli µe:<oc <1)'11 ii:>.. w cn'll (Cele intimplate după căderea
_
Constantinopolului ) , Constantinopol, 1 870, p. 2 3 3 - 234. Cu privire la sporul admis

de Brîncoveanu, care, după alte izvoare, a fost mult mai mare, vezi M. Berza, Haraciul
Moldovei şi Ţării Româneşti în sec. XV - XIX, în Studii şi materiale de istorie medie,
Bucureşti, II ( 1 95 7), p. 4 1 .
2 Cu privire la termenul cerut de Brîncoveanu ca s ă se Înţeleagă cu unchiul său
Constantin Cantacuzino stolnicul, cronica noastră se deosebeşte de celelalte cronici.

16 CRONI CA G H I CULEŞT I LO R
xovtm;, Kai va touc; otaPacru to cpepµavt to pacrtÂ.lKOV, Kai va touc; EtîtlJ

moc; 6 au0EVtT]c; OEV etvai µasiÂ.T]c;, UÂ.Â.U sTJtEitat OLU va 1tTJYUlV1J de; îtpO
O"KUVT]O'lV tfjc; pacrtÂ.eiac;, Ka9roc; Kai 6 MnpayKopavoc;. Oi 6noiot, Kata
tÎ)V îtpOcrtayiJv tOU ayă, cruva9potcr9evtec; de; tÎ)V KOUptT]V, acpou touc;
5 Nhapacre to btinÂ.acrtov f:Keivo cpepµavt, muc; EKÂ.etcre eic; to µtKpov crrti
n, ES cOV Tiv 6 reropyUKT]c; Procrcretoc; popVtKoc;, 6 UOEÂ.cpoc; tOU 6 MavoA.a
KT]c; nocrteA.vLKoc;, 6 AounouA.oc; KrocrtUKTJc; popvtKoc; Kai 6 I:appac; crna9apTJc;.
·o 6rtoioc; autoc; EVtexvoc; tp6noc; tOU KAEtcriµatoc; t&v apxovtcov
eytve napu tou ayă Ota tfjc; cruµpouA.fjc; tou au9evfou, Ota vă. cpopT] 0ouv
1 0 oi AOlîtOl Katciltepot ăpxovtec; Kai va OtacrKopmcr9ouv 6 Ka9' svac; de; ta
0'1tlttci t(J)V. , A A.A.a, yvropLs6µevoc; 6 tp6noc; autoe; Otl ÎJtOV 'lfEUOÎ)c;, „ KO
AOU9T]CTEV ucrtepov to X,ELp6tepov, 8t6tt oi EVa1tOAEt<p9Evtec; ăpxovtec;,
µetu muta i:cpuyav de; tÎ)V BA.axiav Kai EVro9evtec; EKEi µE touc; îtpcOT]V
cpuyaoac; ăpxovmc;, srrfjyav de; tiJv 'AopiavounoA.tv oLa tfjc; 7tapaKLvi)creroc;
1 5 toU MrtpayKoPavou rrpoc; otaPoA.iJv tOU Krovcrtavtiv dOUKa P6oa, OO'W;
µeta taUta, CTX,T]µans6µevoc; 7tcOc; OEV EÎVat li µasiAT]c;, f:µpfjKE µ.EO'a de; îÎJV 605
Kapeta tOU µasi µE tOV ayav Kai fofj pev Kai touc; KAELO'µevouc; ăpX,OVtac;
KL' OAOV to clA.ciyt tfjc; KOUptT]c; Kai EKlVT]O'E µE ta au9evttKa opyava, 'Iou-
ouwouJ 24 A.iou KO I KUîU to ,sO"La'1 hoc;. , Acpou OE €cp9acrev eic; to raA.atO'l, EO(J)O'f:
20 Kai UpX,OVîtW; de; µeptKOUc; OUi VU µl)v KataJ.. a pouv tî)V µas1AelUV tOU KUl
outroc; arrepacre tov 8ouvaPtv notaµ6v.
0YO'îEpov oµroc; îtOAAOi U1t0 touc; µasiAT]OEc; EtoLµacrS11tav Otel va
îtT]yaivouv Kat6m touc; de; tÎ)V 'AoptaVOU1tOA1V, va tOV OtaPaA.ouv de; tÎ)V
pamA.eiav Oia tac; rroA.A.ac; ao1Kiac; 67tou muc; €Kaµev. TTiv 6pµiJv tâl v 6-
25 rroirov µav0avotac; 6 Krovcrtavtiv douKa pooac; eu0uc; EO'tEtÂ.EV de; îOV
'Icroucp-rracruv îOU Bevoepiou liv9prorr6v toU Kai µE o&pa îtOAAcl tOV KUtE
îtELO'E OLU va eµrroOiO'TJ îcl rtotaµ1Ka Kapapta va µl)v arrepacrouv m�pav îOU
douvaperoc; o{ µasiA.11oec; ăpx.ovtec;, cruÂ.A.oy1s6µevoc; µE auto nroc; SeA.et
to\Jc; cpopicret Kai 9EAE1 touc; yup{cret de; ta 01tLO'(J). ' EKeivo1 oµroc; f:I;
30 E:vavtiac; €orocrav eto11mv de; tov MrrpayKoPavov Kai f:Keivoc; muc;
E7tp6crtal;e va îtT]yaivouv de; tl)v tcrapav tOU Kai va 7tEpacrouv tOV
8ouvaP1v 7tOtaµov arto to PoucrtO'OUKl. Oi 6rtoiot oihroc; Kat EKaµav,
Kai f:rtfjyav Kai cirtepacrav Kai cp9acravtec; de; ti;v 'AoptavourtoA.tv,
Evw911crav µE muc; A.ot7touc;. ·o OE Krovcrtavtiv 8ouKa p6oac; oA.ov etxe
·
35 µasi tou muc; p11Sevmc; KA.etcrµevouc; ăpxovmc;, muc; 6noiouc;, otav foA.11-
criacre Kai autoc; de; tÎ)V 'AoptaVOU7tOAtV, touc; ă<pT]O'E Kai €ytvav OAOt
oi ăpxovtec; 6µoyvcilµovec;. Kai oioovtec; avacpopuv de; tî)v pacrtÂ.eiav Oia
tÎ]V cp9opuv Kai tac; ciOtKiac; 6rtou touc; EKaµev, napauea tOV E:l;roptO'EV ii
pacnÂ.eia eic; tÎJV KapaÂ.Â.av, o{ OE lipxovtec; tfjc; Mnoyoaviac; E:nfjyav de;
40 EVU xropiov ,ApvaOUîKlOyt, îtÂ.T]O'lOV tfjc; 'AoptaVOUîtOAE(J)c; Kai ecruµpou
Â.EUOVtO îtOioV Va sTJtÎJO'OUV au9EVtT]V.
1 ln text este greşit, ,�cnj3'.
Astfel, în Letopiseţul Ţdrii Moldovei (editat de C. Giurescu, Bucureşti, 1 9 1 3 , p. 95)

c vorba de cinci zile ; la fel şi la Ion Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei, ed. Iorgu
Iordan, Bucureşti, 1 95 5 , p. 227. Numai în cronica noastră e vorba de şase zile şi nu
putem spune că este o greşeală a copistului, deoarece se repetă încă de trei. ori.
În continuare, cele două cronici a mintite mai sus vor fi citate astfel : Letopiseţul,
c d. Giurescu şi Neculce.
A DOUA DOMN I E A LUI CONSTAN T I N DUCA VODA 17
le citească firmanul Îill.părătesc şi să le spună că domnul nu este mazilit,

ci este chemat să meargă pentru închinare la împărăţie, precum făcuse
şi Brîncoveanu. Aşadar, strîngîndu-se boierii la curte după porunca agăi, .
acesta le-a citit acel firman plăsmuit şi i-a închis în casa cea mică ; printre 5
ei era lordachi Rusăt vornicul, fratele acestuia Manolachi postelnicul,
Lupu Costachi vornicul şi Sava spătarul.
Închiderea boierilor într-acest chip meşteşugit s-a făcut de agă după
sfatul domnului, ca să se sperie ceilalţi boieri mai mici şi să se împrăştie 1 0
pe la casele lor. Dar boierii au priceput c ă a fost o uneltire şi de aceea
a urmat ceva şi mai rău, căci boierii rămaşi au fugit în Ţara Românească
şi, unindu-se acolo cu boierii care fugiseră mai înainte s-au dus, din îndemnul
lui Brîncoveanu, la Adrianopol pentru ca să pîrască pe Constantin Duca 1 5
605 vodă. Iar Constantin Duca vodă, prefăcîndu-se că nu este 1 1 mazilit, s-a
urcat în careta sa împreună cu aga, a luat şi pe boierii pe care-i închisese
şi tot alaiul curţii şi a pornit cu muzica domnească la 24 iulie, anul 72 1 1 1 • 241 70l
iulie
Ajungînd la Galaţi a dat şi cîteva boierii, ca să nu priceapă că e mazil , 20

şi astfel a trecut Dunărea.
Mai pe urmă însă mulţi dintre boierii mazili s-au pregătit să meargă
în urma lui la Adrianopol ca să-l pîrască la împărăţie pentru nedreptăţile
cele multe pe care le făcuse. Constantin Duca vodă, aflînd de plecarea 2S
lor, a trimis îndată un om al său la Iusuf-paşa de Bender şi cu daruri
multe l-a înduplecat să oprească corăbiile fluviale 2, pentru ca mazilii să
nu treacă dincolo de Dunăre, socotind că în chipul acesta îi va speria şi
îi va întoarce înapoi. Ei însă, dimpotrivă, au dat de ştire lui Brîncoveanu, 30
care le-a poruncit să se ducă în ţara lui şi să treacă Dunărea pe la Rusciuc.
Boierii, făcînd întocmai, s-au dus de au trecut Dunărea pe acolo şi, ajun-
gînd la Adrianopol, s-au unit cu ceilalţi. Iar Constantin Duca vodă tot
avea cu el pe boierii pe care-i închisese şi nu le-a dat drumul decît numai 35
cînd s-a apropiat de Adrianopol. Atunci toţi boierii, înţelegîndu-se între
_
ei şi dînd jalbă la împărăţie pentru stricăciunile şi nedreptăţile pe care le
făcuse domnul, îndată împărăţia l-a surghiunit la Cavala, iar boierii Mol
dovei s-au dus la Arnaut-Chioi, un sat lingă Adrianopol, unde se sfătuiau 40
pe cine să ceară ca domn.
1 În textul grecesc este dat greşit : 7 2 1 2 .

2 Textul grecesc are 't'O: 7t"O't'IX!J.LXiX xocp iX.�LIX =
corăbiile fluviale, adică şlepurile ;
nu încape îndoială că traducătorul grec a redat greşit un cuvînt românesc, probabil
vadurile. Desigur, el a avut înaintea ochilor săi un text ca cel următor : « Iusuf·paşa
de Tighina . . . au prins toate vadurile să nu poată trece din boieri Dunărea, socotind
că cu aceia va speria pribegii şi ţara de se vor întoarce », Letopise � u t . �d. Giurescu, p. 97.
18 CRON I CA G H I CU LEŞT I LOR
Ka-r' SKEÎVOV 'tOV Katpov ECHJKc00T]KUV Kai sopµmiOE<; Kai €pyaÂ.av

'tOV crouhav Moucrmcpa rmo 'tOV PacrtÂ.tKOV 3p6vov, 6µou Kai 'tOV Paµitv
PesipTJv, ecrK6-rrocrav Kai 'tov µoucp-riJv LOU -ro-re Kmpou Kai u\jfrocrav pam
Â.f:a 'tOV crouhav ,AxµE'tT]V, aOEÂ.q>OV 'tOU O"OUÂ.'tclV Moucrmcpă, 6 07tOÎO<;
s fKaµe PesiPTJV 'tov 'Axµf:-r-7tami, 7tpoc; -rov 67toiov tcruxvasov oi ăpxovn:c;
OÂ.Ot 'tfl<; M7toyoavia<;, OiOOV'tE<; 'tOU avacpopav Kai STJ'tOOVLE<; 'tOU au3EV'tT]V .
'Ev µ1� of; 'tOOV ftµeprov, KU'tcl 'tUXTJV KU3 T] µEVOU tOU pacr1Mroc; E�(J) Ct7t0
'tÎJV 'Aop i avou7toÂ.1v µf: 'ta 'tcraoipu i t0u, KOV'ta Ei<; -rov TcroÂ.aK-Tcrecrµev,
Kai PÂ.Eîtovm<; 'tOO"OV 7tÂ.f13oc; apxov'tffiV 07tOU S7tiJymvav Ei<; 'tOV lksipî]V,
I o SpcO'tTJCTE tOU<; 7tEpi UU'tOV : Li ăv3p ro7tot dvm aut0i ; li Kai µav3avovw<; 606
ă7t' EKElVOU<; on dvm oi ăpxov'tE<; -rii<; M7toyoavia<; Kai ftÂ.9av EÎ<; 'tO
EÂ.EO<; -rii<; pamÂ.Eia<; Kai s T]tOUV va 'tOU<; OcOO"lJ ii Kpa-rma PacrtÂ.Eia au-
9EV'tT] V, E7tElOÎJ Kai 'tOV au9EV'tT]V tOU<; Otel 'tel<; aOtKia<; 07tOU tOU<; EKaµvE,
'tOV e�roptcrEV 6 O"OUÂ.'taV Moucrmcpa<; . El<; 'tÎJV KapaÂ.Â.a -rii<; MaKEOoviac;,
1 5 eu9uc; 6 pacrtÂ.EU<; S7tp6crLU�E 'tOV PesipT]V va tOU<; EÎ7tij va EKÂ.E�OUV Ct.vu
µecr6v tOU<; ov ft3EÂ.OV Kai va 'tOV 7tpocrcpepouv EÎ<; 'tÎJV pacrtÂ.Eiav va 'tOV
cpopEO"lJ Kapaot. Kai oihro<; oi ăpxov'tE<;, cruµpouÂ.eu6µEVOl avaµecr6v tOU<;,
€KÂ.E�av -rov M1xaiJÂ. PaKoPhcrav, µeyav cr7ta3apTJV ovm 't6-re, Kai 7tpo
crcptpov-re<; tOV Ei<; 'tÎJV Pacrt Â.Eiav, 'tOV Eq>6pecrav Kapaot -rii<; au9ev-ria<;.
20 Me't' OÂ.iya<; of; ftµepa<;, 7tOpeu9EicrTJ<; -rii<; PacrtÂ.Eia<; Ei<; Krovcrtavnvou-
7tOÂ.tV, cruva7tf1Â.9E Kai 6 au9EV'tTJ<; µasi µf; 'tOU<; ăpxov-ra<; tOU Kai EKEÎ, Pli
Â.OVLU<; Ei<; 'tU�lV KUAÎJV OAU<; 'tel<; imo9tcrEt<; 'tii<; au3Ev-ria<; 'tOU, ecp6pEcrE
Kai 'tÎJV KOUKUV, KU'tcl 'tÎJV cruv iţ 9EtaV, Kai et01µas6µevoc; fiA.3ev EÎ<; M7to
yoaviav.
25 A YE>ENTIA TOY MIXAJ\H PA KOBITEA BOEBOL\A
1703 Ka-ra tOU<; , scrta'1 xpovouc; sytVEV au9EV'tT]<; -rfl<; -rcrcipa<; 6 MtxaiJA. P6-
0a<;. M7t6yoavoc; KU'tU 'tÎJV q> UAÎJV, KULCt of; '[0 ytvoc; PaKoPhcrac;, ocrn<;
KU'tU 'tÎJV 'lfflcpov '[OJV apxov-rrov 07t0U eupe911crav Ei<; 'tÎJV 'AoptaVOU7tOAt v
ecp6pEcrE 'tO Kapciot -rii<; au9ev-riac;. 'E7tU<JXtcrEV oµro<; 7tpO'tEpov 6 ,AvnOXTJ<;
30 pooac; µf; 'tO µecrov tOU ytaVlL<JUpaya OUI va A.uPu -rt;v au9ev-riav, UAÂ.a
OEV 1)µ7tOpEO"EV.
Outo<; 6 au9t Vt T] <; Eq>UVT] Kata 7t pc0tî]V apxiJv µf; iA.apO 't T] LU Ei<; OAOU<;,
Kai OAOl exaipouvtav Ota tÎJV au9evtiav tOU Kai µaA.tcrta Otati EAEU3E
pro911crav Ct7t0 'tU<; xeipa<; tOU Krovcrtavtiv pooa, Kai EÎ<; tOV Katp6v tOU
35 ey uptcrav OAOl oi cpuyaOE<; ăpxovtE<;. 'EµPflKE of; de; to rtacrt Kata to
1704 , smP'2 EtO<;. Eha KUtU ttiv cruviJ9EtaV EOWKE ta<; apxov-ria<; , Ka9ci:lc; EKpt-
1 Î n text este greşit dat : ,Ccnj3'.

2 Î n text este greiit dat ,�al'y'.
DOMNIA L U I M I HA I VODA RACOVIŢA 19
În acea vreme s-au sculat nişte zurbale de au scos pe sultanul Mus

tafa 1 din scaunul împărătesc, precum şi pe Rami, marele vizir, au omorît
pe muftiul de atunci şi au ridicat împărat pe sultanul Ahmed, fratele
sultanului Mustafa, care a făcut mare vizir pe Ahmed-paşa. La acesta 5
se duceau des toţi boierii moldoveni, dîndu-i jalbă şi cerîndu-i domn.
Iar într-una din zile, pe cînd sultanul şedea din întîmplare cu corturile
sale afară din Adrianopol, lîngă Solac-ceşme 2, a văzut o mulţime mare
de boieri mergînd la marele vizir şi a întrebat pe cei din jurul său : ce
606 oameni sînt aceştia ? li Şi aflînd de la ei că sînt boieri moldoveni, care 1 0
au venit la mila împărăţiei şi cer puternicei împărăţii să le dea domn,
căci pe domnul lor, din pricina nedreptăţilor pe care le făcuse, sultanul
Mustafa l-a surghiunit la Cavala din Macedonia, sultanul a poruncit îndată
marelui vizir să le spună să-şi aleagă dintre ei pe acela pe care îl vor şi 1 5
să-l aducă la împărăţie ca să-l îmbrace cu caftan. Astfel boierii, sfătu
indu-se între ei, au ales pe Mihai Racoviţă, care era atunci mare spătar,
şi, ducîndu-1 la împărăţie, l-a îmbrăcat cu caftan de domnie. După cîteva
zile, ducîndu-se sultanul la Constantinpol, a mers şi domnul împreună 20
cu boierii săi. După ce a pus acolo în bună rînduială toate treburile dom
neşti, a îmbrăcat şi cuca, după obicei, şi, pregătindu-se, a venit în Moldova.
DOMNIA LUI MIHAI VODĂ RACOVIŢĂ 25
În anul 721 1 3 s-a făcut domn al ţării Mihai vodă, moldovean de neam 1 703
din familia Racoviţă, şi a îmbrăcat caftan de domnie dup� ce l-au ales
boierii, aflaţi la Adrianopol. Mai înainte însă încercase Antioh vodă să
ia domnia, prin mijlocirea lui ienicer-agasi, dar nu izbutise.
30
Acest domn arătă la început blîndeţe faţă de toţi şi toţi se bucurau
pentru domnia lui şi mai cu seamă pentru că scăpaseră din mîinile lui
Constantin vodă, şi în timpul lui toţi boierii pribegi s-au întors. A intrat
în laşi în anul 7212 4• Pe urmă a dat, după obicei, boieriile, precum a găsit 1�04-
1 Sultanul Mustafa a fost scos din scaunul împărătesc la 23 august 1 703, vezi
M. Guboglu, Paleografia şi diplomatica turco-osmană, studiu şi album, Bucureşti, 1 958,
p . 96. Mai departe nu vom cita lucrarea lui Guboglu, dar să se ştie că toate datele cu
privire la sultani, mari viziri şi hani întîlnite în subsol, au fost scoase din această lucrare.
2 În textul grecesc avem Tcro)..ax 't"cre:crµE:c; (Tzolac ceşme), în loc de �o)..ax Tcre:crµtc;
(Solac ceşme), forma pe care o întîlnim în Letopiseţul Moldovei atribuit lui Nicolae
Muste şi în Cronica anonimă a Moldovei, atribuită lui A. Amiras ; vezi M. Kogălniceanu,
Cronicele româneşti sau Letopiseţele Moldovei şi Valahiei, ed. II, vol. I II, Bucureşti, 1 874,
p. 2 9 şi 1 1 4. Forma Solac-ceşme o întîlnim şi la Radu Greceanu, Viaţa lui Constantin
vodă Brîncoveanu, Bucureşti, 1 906, p. 1 3 3 .
Solac-ceşme, adică fîntîna lui Solac, era situată între Constantinopol ş i Adrianopol
şi a primit această denumire de la arhitectul care a construit-o, vezi D. Cantemir op.
cit. , II, p. 75 8.
3 Anul este dat greşit în textul grecesc : 72 12.
• Şi acest an este dat greşit în textul grecesc : 7 2 1 3 .
20 C RON I CA GHI CULEST I LOR
VEV EUÂ.oyov, rnuc; OE µa/;iÂ.TlOE<; touc; Eix,ev eic; nµÎ]V Kai KaS' f:vac; µi: e
Â.EU9epiav eµpatvE de; to naÂ.an tou.
Kai 7tapau9a µE: tOV epx,oµ6v tOU eµeyaÂ.UVE tÎ]V EKKÂ.Tlcriav tfjc; KOUp
tîl<;. Ka9roc; q>aivetat µEx,pt tfjc; criJµepov. l i 'EcriJKrocre Kai to Kaµnavapeiov 607
s 6nou ÎJtov 7tÂ.Tlcriov tfjc; EKKÂ.Tlcriac;, npocrEn ecrÎ)Krocre Kai tilv q>uÂ.aKÎ] v
t&v KÂ.Ent&v, 6nou i]tov unoKatro tfjc; EKKÂ.Tl criac;, de; tilv 6noiav ecruviJ-
91/;av oi 7tp0 autou au9EVtat Kai Eq>UÂ.UKOOVUV touc; KataoiKouc; Kai asiouc;
SavatOU livo pac;. IIpocrEtt, 1tÂ.îlO"lOV de; ta 7tatptKU touc; 6crnina, ev9a
EÎVat to paµa criJµepov, EKUµE Kai µiav EKKÂ.Tlcriav suMvtav de; nµÎ]v
1 0 Kai Msav tfjc; civacrtacreroc; îOU ayiou Aal;cipou. ·oµoiroc; Kai ÎJ Mµva tOU
ii Avitcra eo16p9cocre tÎ}V 1tUÂ.atav µîltp67tOÂ.tV 01tOU Tirnv Kata 1tUVta E
,
p„µoc;.
Ele; tov Katp6v tou oE:v eÂ.ernav oi eÂ.tcrfjoec; rnu MnpayKoPcivou
7tpoc; autov Kai Btati eq>av„ va ÎJîOV rocrav tcrtpciKt tOU MnpayKopavou
1 5 Kai Btati dxav Kai cruyyEVEtav rmo to µîltPtKOV µEpoc;. 'Ano tac; Kata
opoµac; oµroc; 01t0U îOU EKaµve 6 'Avn6xîlc; p6oac; de; tÎ}V Krovcrtavnvou-
1tOÂ.tV, tOV eµa/;iÂ.EUO'EV ÎJ PacrtÂ.da OyÂ.Î)yopa. Ei.c; OE tOV Katpov tfjc; µa
/;tÂ.dac; tou, fl pxeto npEcrpuc; eic; autov Kai 6 0roµiic; 6 KavtaKout;„voc; 6
µEyac; crna9ap„c;, 6 07toioc; oia tOV cp6pov tOU 'Avn6xîl P6oa ecpuyev de;
2 0 ta pouva Kai EKEi3EV eyuptO'EV de; tÎ}V BÂ.ax,iav, x,ropic; va tOV avtaµrocrlJ .
'EcruyxucrS„KaV 7tOÂ.Â.a o( ăpxovtec; ota tÎ]V µa/;tÂ.dav îOU, E7tEtOÎ] Kai

eytVEV clVattiroc; Kai 6yÂ.Î)yopa, µ' OÂ.OV 67tOU ilswpav tOV 'AvttOX,îlV P6oa
07tOU Tjrnv KUA07tpoaipernc;. Touc; 67toiouc; ota va µÎ]v Kciµouv KUVEVa
at6n„µa Kai cpuyouv, Katci. tÎ}v cruviJSe1av rnuc;, µi: u7tocrxecretc; KaÂ.ac; rnuc;
2 5 Eµ7tOOlO'EV 6 Mnoyoav xcitµavoc;, 6 yaµppoc; tOU 'Avnoxîl P6oa. M6voc;
OE: 6 IIavay1rotUKîl<; 7tOO'îEÂ.VtKO<; CÎ><; 7ttaiCJtîl<; Eq>UyE, µE: to va tOV EÎX,E
aq>Î)CJEt de; tÎ}V µa/;tÂ.dav tOU , Kai îOV µEv MtxaÂ. p60a ÎJÂ.9ev ayac; pacrt
AlKO<; Kai tov ecrÎ)Krocre 7tavo1KEi Kai tov t7tfjyev de; tÎ}v Krovcrtavnvou-
7tOÂ.t v, avt' autOU OE ÎJÂ.Sev 6 'Avn6xîlc; p6oac;. li
�EYTEPA AY0ENTIA TOY ANTIOXH BO�A 608

30
1 705 KATA TO , ZI:Ir' ETOI:
7HÂ. 9E Â.Ot7tOV auSEVtîl<; EK OEUîEpou 6 'AvttOX,îl P6om; Ei<; tOV 3-p6-

vov t"f'j c; MoÂ.oapiac;, otaq>opoc; 7tOÂ.Â.a Kata ta fiS11 01tOU EÎXEV de; tÎ]V
7tpc0tîlV îQ\) au9evtiav, Oît Eq>UVll O'KÂ.llPO<; Kai Kataq>pOVîlîÎl<; t©V apx,6v-
35 tOOV, ta 67tOÎa autu KaKa eÂ.attffiµata ta Ct7t6Kt11CJE ota cruµpouÂ.i\<; îOO
IIavaytrotciKTl, toO µeyciÂ.ou 7tOcrteÂ.viKou tou cpuyciooc;, Kai 'H)...i a Kavta
Kout;„voO tou p1crnap„ .
A DOUA DOM N I E A L u i ANTIOH VODA 21
c u cale, iar p e mazili î i avea în cinste ş i fiecare avea libertatea să vină

la curtea sa domnească.
Îndată după luarea domniei, a mărit biserica curţii, precum se vede 5
607 pînă astăzi. li A stricat clopotniţa care era lingă biserică, precum şi temniţa
tîlharilor care se afla dedesubtul bisericii şi în care domnii dinaintea lui
obişnuiau să închidă pe acei care meritau moartea. A mai făcut lingă casele
sale părinteşti, unde este astăzi vama, o biserică de lemn în cinstea şi slava
învierii sfîntului Lazăr. De asemenea şi doamna sa Aniţa a refăcut vechea IO
mitropolie, care fusese cu totul pustiită.
În vremea lui nu lipseau elciii trimişi de Brîncoveanu la el, şi pentru
că s,a arătat a fi. un cirac al lui Brîncoveanu, dar şi pentru că erau înrudiţi
după mamă. Însă din pricina uneltirilor pe care le făcea Antioh vodă la 15
Constantinopol împotriva lui, împărăţia I,a mazilit curînd 1 • Atunci cînd
a fost mazilit, venea ca sol de la el Toma Cantacuzino, mare spătar, dar
care, temîndu,se de Antioh vodă, a fugit în munţi, şi de acolo s,a întors
în Ţara Românească fără să,l întîlnească. 20
Boierii, măcar că ştiau că Antioh vodă era cu gînduri bune, totuşi
s,au tulburat mult de mazilirea lui Racoviţă, căci s,a făcut fără pricină
şi atît de repede. Pentru ca nu cumva aceşti boieri să facă vreo faptă
nechibzuită şi să fugă, după obiceiul lor, Bogdan hatmanul, cumnatul lui
Antioh vodă, i,a oprit cu făgăduieli bune. Numai Panaiotachi postelnicul 25
a fugit, fiindcă greşise, părăsindu,! în timpul mazilirii lui.
Iar pe Mihai vodă, venind aga împărătesc, l,a ridicat cu toată casa
608 şi l,a dus la Constantinopol, şi în locul lui a venit Antioh vodă li .
A DOUA DOMNIE A LUI ANTIOH VODĂ 30

ÎN ANUL 7213 1705
A venit dar pentru a doua oară domn în scaunul Moldovei Antioh

vodă, mult schimbat însă în purtarea sa. Nu mai era aşa cum fusese în
întîia sa domnie, căci acum s,a arătat aspru şi dispreţuitor faţă de boieri.
Aceste deprinderi rele le căpătase din sfatul lui Panaiotachi, mare postelnic, 35
cel pribegit, şi al lui Ilie Cantacuzino vistierul .
1 At. Comnen lpsilanti (op. cit., p. 264) susţine că Mihai vodă Racoviţă a fost
mazilit din cauza uneltirilor lui Constantin Brîncoveanu, domnul Ţării. Româneşti,
care n ura.
22 CRONICA GH ICULEŞTILOI�
Etc; îOV Katpov tiic; OEUîEpuc; îOU uu9evîiuc;, 90„ovtuc; fi pacnÂ.eiu

oui va KUµlJ îO KUO'îpov îOU Bi::v oepiou, btp6crm!;e touc; ouo uu9Evmc;,
tiic; BÂ.uxiuc; KUi MoÂ.oupiuc;, ota va 7tflyuivouv µE civ9pcimouc; eic; OOUÂ.f:U
mv îOU KUO'îpOU. Kui 6 µEv < M >îtpUyKoPavoc; µE îÎ)V ouvuµw trov ăcr-
5 7tprov U7tEµetVE KUi OEV E7tiiye, EO'îf:lÂ.E OE µ6vov O'UÂ.UXOPflOE<; µE EVU tOU
ăpxovta. 'O of: 'Avnoxri P6ouc;, µT) 9EÂ.ovtac; va f:!;oo1acru, Eîtiiye KUta
tÎJV pucrtÂ.lKÎjV 7tpOcrtayÎ)V µ6voc; tOU KUt µE touc; av9pcimouc; tOU etc; tÎJV
oouÂ.eumv îOU Kacrtpou. Kui avtuµro9eic; µE tOV 'Jcroucp-7tUO'aV crepUO'KE
PflV, Eîtp6crcpi:: pev eic; UUîOV EVU ăA.oyov eutpemcrµE:vov µf: oA.u ta avuy-
1o KUÎU O'îOÂ.lOlCl. T6tE KUi 6 crepUO'KEPTt<; ecp6pi::cre KuPiiot KUi îOV uu9EVtflV
KUl OAOU<; îOU<; f:yKpitouc; ăpxovtac; KUta tÎ)V O'UVÎ)�ktav.
Kuta ti)v PumA.tKÎJV Â.omov 7tpocrmyi}v, ăpxmuv Kui ToupK01 Kui
Tmapot KUi BA.axo1 va O'KU7ttOUV. 'O OE 'Avnoxri P6ou;, µT)v EXOVîU<;
cruA.uxoprioec;, 01a 7tpocri:uyiic; tou crepamctpri epyaA.e touc; av9pro7touc; tiic;
15 KOUpîfl<; toU KUl touc; ă.pxovtac; îOU, µasi µE touc; 07tOlOU<; KUi UUîO<; O
i'.Owc; EO'KU7ttEV de; ta xuvoaKta. 'El; evavîiac; OE ăA.A.ot eic; tÎJV Krovcrmv
îl VOU7t0Al V EO'KU7ttaV Oi' UUtOV KUi evepyoucruv tÎ)V µus1Â.eiav îOU. 'O 6-
îtOto<;, euptcrK6µi:: voc; eic; tÎ)V pumÂ.lKÎ)V OOUÂ.EUO'lV, EÂ.oyiuse moc; OEV EXf:l
KUVEVUV cp6pov. Kui oouÂ.euovtac; Â.OlîtOV EKf:Î oA.ov to KUAOKUipt, eic; tac;
20 elKOcrt îOU 'louÂ.iou µrivoc; tOV eµusiÂ.eucrev Îl PumÂ.Eia KUi ota pacrtÂ.tKiic;
2 0<;�g��iou 7tpocrtayiic; t6v f:cri}Krocrev 6 'Icroucp-7tucrac; Kui tov EKÂ.e1crev eic; to Bi::vot
pt. Kui drn, O'îEAVOVtac; EVU îOU ayav Soro ele; îO rtam, EO'Î)Krocre KUi
tÎJV o6µvav toU Kai touc; u{ouc; îOU KUi touc; E7tiiye KUi autouc; eic; îO Bi:: v
OEpl Kui f:Ki::i9ev touc; ecrti::1Â.i::v de; Krovcrtavnvou7toÂ.tv. Touc; oE ă.pxovtac;
25 tOU li KUi O"Ei:µE:vriotc; îOU touc; ăcpricre Kai tlÂ.9uv Soro eic; îO rtam KUi avt' 609
ClUtOU TiA.9i::v 7tUÂ.tV EK OEUîEpou uu9EVtfl<; 6 MtXUÂ.flc; PuKo Pitcrac; poep6ouc;.
âEYTEPA AY0ENTlA TOY MIXAHA PAKOBITI:A BOEBOâA
1 3 N o7EµPp ou
1 07 i Kuta to ,smc;' etoc;, Noi::µ ppiou ty', i}µtp� TIE:µ7tt1J, ev {l f:7tavriyupi
si:: t o i} µvÎ)µfl tou ayiou 'lroavvou wu Xpuaocrt6µou, Î)Â.9ev a7t6 Krovcrtuv
;30 îlVOU7tOÂ.EO)c; uu9Evtric; 6 M1xuiJÂ. PuKopitcruc; poep6ouc; . I:riµeiov OE KUi
7tpOE1KOV10'µU trov KClKCOV 07tOU eµeÂ.Â.e va KUµlJ eic; îOV Katpov tfjc; OEUîE
puc; îOU uu9evtiuc;, ey1ve îOUtO. Eic; îOV nproîOV x povov tOU epxoµou îOU
TtÂ.9ov aKpioec; t6crec; civapi9µriti::c; Kui ă.ne1pec; eic; OÂ.flV îÎJV Mnoyoaviav
eic; t6crov, 6nou cbcrav ta vtcpT} eµ7t601sav tiJv J..aµnp6tT}ta tou fiJ..iou,
35 ecp9i:: t pav OÂ.ouc; touc; KUpnouc; KCli ta yevvftµata tfjc; tcrapac; KCli fopo!;E:
VflO'ClV µeyaÂ.T}V 7tEÎVClV eic; touc; KUtOlKOUVtac; Soro oÂ.ouc;, KCli EO'îU9T}KClV
xpovouc; teacrapouc; eic; tOV î07tOV.
'ExaÂ.ucre 7t protov tiJv cruvft9e1av tolJ ooaiµawc; tiic; oi::crtnvac; Kui
ci9i::trovtuc; wuc; opouc; Kai Kav6vuc; trov npo ClUtOU au9E:vtrov, E7tp6crta!;e
40 Kai E7tÂ.ftprocruv OÂ.01 tcrupavtKU, KUi o{ apx1epeic;, KCli ta µovacrtft plCl,
Kai oi ăpxovtec;, KCli o{ iOtrotat. Eita OE, µf: au9evnK6V îOU xpucr6PouÂ.Â.OV,
EO'Î)KO)O'f:V UUîOV tOV napaÂ.oyov î p07tOV toU oocriµatoc; Kai µE OpKouc;
KUi ă.cpoprnµouc; l>7tOO'XE9T} moc; de; to e!;f\<; 9f:Â.et cpuÂ.a!;et îÎJV 7tUÂ.mav
auvft9EtClV tOU t07tOU KUi trov uu9EVî(l)V, O.A.A' UO'îEpov, ă.9etrovrnc; KCli îO
A DOUA DOM N I E A L U I M I H A I VODA RACOVJŢA 23
În timpul celei de-a doua domnii, vrînd împărăţia să refacă cetatea

Benderului, a poruncit celor doi domni, din Ţara Românească şi din
Moldova, să meargă la cetate cu oameni ca să lucreze. Brîncoveanu, cu
puterea banilor, a reuşit să nu se ducă ; a trimis numai salahori cu un boier 5
al său. Antioh vodă însă, nevrînd să facă cheltuieli, s-a dus în persoană
împreună cu oamenii săi ca să lucreze la cetate, potrivit poruncii împără
teşti, şi, întîlnindu-se cu Iusuf-paşa sel"'aschierul, i-a dăruit un cal împodobit
cu toate podoabele cuvenite. Atunci şi seraschierul a îmbrăcat cu caftan I O
p e domn ş i pe toţi boierii mai de seamă, după obicei.
Aşadar, după porunca împărătească, au început să sape şi turcii şi
tătarii şi muntenii. Iar Antioh vodă, neavînd salahori, după porunca
seraschierului a scos la lucru pe oamenii curţii şi pe boierii săi, împreună 1 5
cu care săpa şi el însuşi la şanţuri. Pe de altă parte însă, alţii la Con
stantinopol îl săpau pe el şi puneau la cale mazilirea lui. Aflîndu-se în
slujba împărătească, el socotea că nu avea de ce să se teamă. După ce a
lucrat deci acolo toată vara, la 20 ale lunii iulie împărăţia l-a mazilit şi 20 . .
20 1uhe
după porunca împărătească Iusuf-paşa l-a ridicat şi 1-a închis la Bender. < 1 707 >
Trimiţînd pe urmă un agă al său aici la laşi, a ridicat şi pe doamna şi pe
fi.ii lui şi i-a dus şi pe aceştia la Bender şi de acolo i-a trimis la Con-
6(19 stantinopol. Iar pe boierii l i şi pe seimenii lui i-a lăsat să vină aici în
laşi ; în locul lui a venit iarăşi domn pentru a doua oară Mihai 25
vodă Racoviţă.
A DOUA DOMNIE A LU I MIHAI VODĂ RACOVIŢĂ
În anul 72 16, 13 noiembrie, într-o zi de joi , cînd se prăznuia pomenirea 1 3 �0j��br i<.
sfîntului Ioan Hrisostom, a venit domn de la Constantinopol Mihai vodă 30
Racoviţă. Ca semn şi prevestire a relelor ce avea să facă în a doua sa domnie
a fost aceasta. În primul an al domniei sale au venit aşa de multe şi nenu- ·
mărate lăcuste în toată Moldova, incit ca nişte nori opreau strălucirea
soarelui. Lăcustele au rămas patru ani în ţară şi au stricat toate roadele 35
şi bucatele ţării, pricinuind mare foamete tuturor locuitorilor de aici.
Mai întîi Racoviţă a stricat obiceiul desetinei şi, călcînd orînduielile
şi obiceiurile domnilor dinaintea lui, a poruncit de au plătit toţi ţărăneşte 1 :
şi arhiereii, şi mănăstirile, şi boierii şi particularii. Pe urmă a desfiinţat 40
cu hrisov domnesc acest nesocotit chip de plată a dajdiei şi cu jurămînt
şi blestem a făgăduit că în viitor va păstra vechiul obicei al ţării şi al
1 Adică aşa cum plăteau ţăranii.

24 CRONICA GH I CULEŞTILOR
xpucr6PouÂ.Â.6v 'tOU Kai 'tOU<; 5 pKouc; Kai 'tOU<; cicproptcrµouc;, 1tUÂ.tV touc;
E1tfj pEv oÂ.ouc; 'tcrapavtKa.
Kov'ta de; afrro 'tO KQKOV ausT}crE Kai 'tO 06crtµov 'tOOV ciµ1tEÂ.icov, 'tO
1toyovaphov 011Aaol), Kai i:Jtavco Etc; 'to yp6crt 61tou tcruvfi0tsav Kai Eot-
5 oav, i:Â.aµpavEV clKOµT} Kai ăÂ.Â.T}V µiav soÂ.6'taV. AusT}crE Kai 'tO o6crtµov
'tou Kpacriou, 'to paopapitov Â.Ey6µevov, Kai i:1tfjpev Etc; to µetpov tecr
crapa ăcr1tpa.
Ilpoc; touto1c; Â.ornov EpyaÂ.E «ai cpouµapitov, 1tpayµa cicruvit�hcrtov
de; OÂ.T}V îÎJV tcrapav, va 1tÂ.T} pcOV1J OT)Â.aoiJ 6 ăv3pco1toc; 0.1to Mo <pÂ.copia
10 de; ocrouc; Ka1tvoo6xouc; EXEt de; to cr1titt tou. T6te oi oucr'tuxicrµevot ăv-
3pco1tot, ăÂ.Â.01 li €K 3eµeJ..i cov i:xaÂ.oucrav ta 6cr1titta trov Kai ăÂ.Â.01 touc; 610
Ka1tvo06xouc; tCOV Kai E<pEUyav EV3Ev KclKEi3Ev, µiJv ÎlSEUpovn:c; ti va KU
µouv, E1tElOÎJ Kai de; 'tOV Katpov îOU X,Etµrovoc; epyaÂ.EV auto to o6crtµov.
IloÂ.Â.oi cicpavicr3T}KaV cl1t0 ahiav autou tOU oocriµatoc; Kai îOUta OÂ.a Eyt-
15 vav de; îOV 1tprotov XPOVOV tfjc; Î)yeµoviac; toU.
Not p w
Kata OE to ,sms' hoc;, de; îOV OEUîEpov xp6vov tfjc; ftyeµoviac; îOU,
1�0: � ci1to oE xpicrrnu , Q.'1'3'1 hoc; to cp31v61tcopov, Noeµppiou ovtoc; µ11v6c;, i:µpfj
KEV Kai 6 KapoÂ.oc;, 6 pfiyac; 'tOOV rcpetcrrov, µE oÂ.ac; tOU tac; ouvaµetc; 'tac;
1tOÂ.EµtKac; de; îÎJV KasaKiav Kai i:sex.Eiµacrev µE crK01tOV va KUptEUcrlJ 'tÎJV
20 MocrxoPiav. ·o OE i:pxoµ6c; îOU eytvE, Ka0ci:>c; icrtopoum, ot' ahiav îOU
Mase1t1ta, xa'tµavou 'tfjc; KasaKiac;, Kai t&v autou 1tOÂ.KoPviKcov. Toutoc;
6 MasE1t1tac; U1tEpepT} OÂ.ouc; touc; 1tp0 aUtOU xatµavouc; tfjc; KasaKiac; Kai
Eic; 'ta 1tÂ.outT} Kai de; t1)v ttµfiv, 016tt 6 IIEîpoc; 'AAestoPitcrT}c;, 6 pam
Â.euc; trov Mocrx6Pcov, tov dxev de; µqaJ..11 v ttµl)v Kai 1ticrttv, pepaiouµE-
25 voc; de; touc; o pKouc; tOU, Kai i:pacrtasE tÎJV xa'tµaviav EtT} dKomouo.
Outoc; 6 MasE1t1tac;, cicpoO i:µpfjKE µtcra de; tl)v KasaKiav 6 pfiyac;
trov :Ecpe'tcrli>v oia 'tfjc; i:mpouÂ.fjc; 'tou, Kai i:Â.oyiacre 'tOV fout6v tou i:J..eu-
3epov Ct1t0 tl)v i:ţoucriav îOU Ile'tpou pamJ..Ecoc;, eu3uc; i:ouvaµcocrE KaÂ.a
to Kacrtpov tfjc; M1tmoupvac;, 61toi> i'jtov 6 3p6voc; tou, µe 1toÂ.Â.a 1t6Â.Kou- -
30 pa KasaKCOV, crEpVtEVtsfiocov Â.Eyoµevcov, E1tUVCO de; tei 61toia EPaAEV apx.TJ
youc; E:va 1tOAK6Pv1Kov, TsetsEA J..q6µevov, Kai E:va yevepaÂ.TJV Neµtcrov,
cJ>peoep1Kov 6v6µan. ·oµoicoc; i:ouvaµcocre Kai ăJ..J..a 'tou KacrtpTJ µt 01tÂ.a
1tOÂ.Eµ1Ka Kai µt tpocpac; civayKaiac;, Kai Eococrev de; i:KEivouc; touc; 6µoyvc0-
µovac; tOU 1tpocrtayfiv, touc; otoptcr3evtac; OT)Â.UOÎJ clPXTJ'YOUc;, 1tcil<; va µ1)v
35 cicpficrouv OTJÂ.aoiJ crtpatwµa µocrx6PtKov va Eµ1t1J µecra. Ele; oe tov Kot
vov Â.aov i:Kfipuţe 1tcO<; EX,El 1tpocrtayl)v cl1t0 tOV IlEî pov pacrtÂ.Ea va 1tT)
yaiV1] Kata t&v i:x3p&v. Kai outro, Ktv&vtac; Kai ci1tepvrovtac; tov 1totaµCtv
Nticrva Kai crx.TJµatts6µevoc; 1tci:>c; 1tÂ.TJcrtase1 µe xoJ.. eµ1Kov tp61tov Kata
t&v rcpetsrov, fopocrKUVT)O"E tOV KapoA.ov, pfiya tfjc; :Ecpetsiac;, Kai t6tE
40 i:yvroptcrav oÂ.ot o{ µet' autou on i:1tipouÂ.oc; Î)'tOV 6 Mase1t1tac; X,atµavoc;.
TiJv i:mpouA.iJv tou 61toiou pepaico3Eic; Kai 6 Iletpoc; 6 pamÂ.euc;, 1ta
pau3a ecrtEtÂ.E E:va tou yevepliATJV KvesTJV MtsÎJK J..ey6µevov µt crtpa li
teuµa cipKetov de; to Kacrtpov tfjc; M1tatoupvac;, 6 61toioc;, cicpou i:1tÂ.TJcria- 6 l l
cre, Ecrte1J..ev de; tov TsetseJ.. 1toÂ.K6PVtKov Kai c1>p1Mp1Kov yevepaJ..11 v,
45 toi>c; ă.pxTJYOU<; tOU KUO"tpou, oui va. civoiţouv tac; 1t6ptac; va Eµ1t1] µecra
1 Anul ,aljl9' trebuie îndreptat. ,a'lfll '

A DOUA DO.� N I E A L U I M I H A I \'ODA RACOV!ŢA 25
domnilor. Dar, apoi, călcînd şi hrisovul, şi jurămîntul, şi blestemul, a

luat iarăşi de la toţi ţărăneşte.
Osebit de acest rău, a mai mărit şi darea pe vii, adică pogonăritul,
şi peste leul ce de obicei se dădea, mai lua şi un zlot. A mai mărit şi darea 5
pe vin, adică vădrăritul, luînd cite patru bani de vadră.
Pe lingă acestea a mai scos şi fumărit, lucru neobişnuit în toată ţara,
adică fiecare om să plătească cite doi galbeni de fiecare coş pe care-l avea
610 pe casa sa. Atunci bieţii oameni, l lunii îşi stricau casele din temelie, alţii 10
numai coşurile şi fugeau în lume, neştiind ce să facă, căci această dajdie
a scos-o în timpuliernii şi mUiţi s-au ruinat din pricina ei. Şi toate acestea
15
s-au făcut în întîiul an al domniei sale.
În al doilea an al domniei sale, în toamna anului 72 1 7 de la zidire, noiembri<
1 70J
iar de la Hristos 1 709 1 , în luna noiembrie, a intrat şi Carol, regele Suediei,
cu toate oştile sale în Ţara căzăcească şi a iern�t acolo, cu gîndul să cuce
rească Ţara moschicească. Venirea lui se datoreşte, precum se spune, 20
lui Mazeppa, hatmanul căzăcesc, şi polcovnicilor acestuia. Acest Mazeppa
a întrecut pe toţi hatmanii căzăceşti dinaintea lui, şi în bogăţie şi în cinste,
pentru că Petru Alexeevici, ţarul moscalilor, îl avea în mare cinste şi cre
dinţă, încrezîndu-se în jurămintele lui ; el a tinut hătmănia timp de 22 de ani. 25
Acest Mazeppa, numai după ce prin trădarea sa regele Suediei a
intrat în Ţara căzăcească, şi numai după ce s-a socotii! liber de stăpînirea
ţarului Petru, atunci a întărit bine cetatea Baturina, unde era scaunul său,
cu multe polcuri de cazaci numiţi serdengeşti 2, peste care a pus căpetenii :30
un polcovnic, anume Cecel, şi un general neamţ, anume Friedrich. De
asemenea, a întărit şi alte cetăţi ale sale cu arme de război şi cu provi
ziile trebuincioase şi a dat poruncă acelora care erau de aceeaşi părere
cu el, anume căpeteniilor orînduite, să nu lase ca oştirea moschicească
să intre înăuntru, iar norodului de jos i-a declarat că are poruncă de la 35
ţarul Petru să meargă asupra vrăjmaşului. Şi astfel, pornind şi trecihd
rîul Desna; şi prefăcindu-se că se apropie în chip războinic de şvezi, �înd
a ajuns la ei s-a închinat lui Carol, regele Suediei. Atunci au înţeles toţi
cei" ce erau cu el că Mazeppa hatmanul era trădător. 40
Încredinţîndu-se şi ţarul Petru de trădarea lui, a trimis îndată .la

6 1 1 cetatea Baturina, un general al său, anume cneazul Menşikov, l i cu destulă
oaste, care, după ce s-a apropiat, a trimis vorbă către polcovnicul Cecel
şi generalul Friedrich, căpeteniile cetăţii, să deschidă porţile ca să intre 45
1 Anul 1 709 trebuie îndreptat în 1 708.

2 Despre serdengeşti, diplo matul Tott spune că sînt «Espece de troupes turques
dont le nom designe des enfants perdus, des volontaires determines ă vaincre ou mourir ;
mais il ne leur arrive jamais ni l'un ni l'autre» (Memoires du . . . sur Ies Turcs e: I es
Tartares II, p. 1 8 . Amsterdam, 1 785).
26 CRONI CA GHICULEŞTILOR
Kai touc; tcpavepcovev on 6 Ma/;;e7t7tac; €y1vev a7tocrtcitT)c; ti'jc; pamA.Eiac;.

Oi ()f: tvavncoSevtec;, Kai 7toMµou cpopepou yevoµevou, tviKT)crev 6 KVe
sTJ<; Miv/;;tKO<; yevepciA.T)c; Kai tµpaivovtac; µecra de; to Kcicrtpov c5ui 1tpocrta
yfjc; tOU PacrtHcoc; Iletpou, oA.ouc; touc; EKEÎ avSpcimouc; Eq>OVEUcrE Katci nă-
5 crav tcl�lV, tOU<; tepei'.<;, îOU<; yepovtac;, tOU<; ăvOpac;, tac; yuvai'.Ka<; Kai au
tcl tei µ1Kpci ppeq>T) Kai tEAEUtai'.ov Kai oA.ov to Kcicrtpov µf: tac; OLKOOO
µac; Kai oA.ac; tac; EKKAT)criac; to KateKaucrav. IloA.A.oi t6tE U1t0 touc; 1tOA
KoPviKouc; 67rou Eixev 6 Ma/;; e7t7tac; µal;;i tou, ft aKouovmc; tilv cruµcpopciv
ti'jc; M7tatoupvac;, ft foci. tilv nicrnv 6nou Eixav n poc; tov pamA.fo touc;,
I o €cpuyav Kpucpicoc; Kai t;A.Sov 1tclAl V de; OOUAEUcrt V tOU pamMcoc; autrov Ile
tpou. Oi OE EVa1tOAEtq>Sevtec;, ou'L vei µilv cpuyouv, E1tp6crta�EV 6 Mat;;Eît-
1tac; Kai touc; nep1tp1yup1crev trov ::Ecpetl;;ro v to crtpciteuµa, 6 67toi'.oc; µetci
tou pT)yoc; trov ::Ecpetl;;rov tµpfjKEV Ele; tei Kcicrtpa trov Ka/;;ciKcov Otci vei �e
xe1µâcrouv. ·o OE pamhuc; Iletpoc; €crtetAE ta crtpat:euµatci îOU Kai EcrÎ)-
1 5 KCOcrEV o A.a ta 1tepL� xwpia EKEi vcov tOOV Kcicrtpcov Kai touc; EîpciPTJ�EV de;
tei tvo6tepa µepTJ tfic; MocrxoPiac; Kai ăA.A.ouc; 7tciALV €crtELAE Kai Kate
Kmov ta 6crni na, ta xoptcipta KO.i oA.a ta îtpoc; t pO<f>ÎlV avayKai'.a . •Arte
µe1 vav oµwc; µepLKa xwpia, µ11 npoq>Scivovtac; va ta crT)KcOcrlJ o/...a, Kai
tµPfiKav de; autci ta tOOV ::Ecpetl;; rov crtpateuµata OLa vei �EXEtµcicrouv· E�
20 rov, ăÂ.Â.Ot µf:v c'me9VT)crKOV OLU tOV rtOAUV XELµrova, Kai ăÂ.Â.OL OLU tilv 1tEÎ
vav, Kai ăÂ.Â.01 EKaiouvtav µecra de; tu 6crrtina, avci7ttovtec; ta oi Mocrx6-
Pot, oi 6rtoi'.ot 7tavtax6Sev f:crtevoxropoucrav ta trov ::Eq>etl;;rov crtpateuµata
Kai tu Kateq>Setpav. Kai naipvovtec; Eîl Kai EÎOT)O"LV moc; EPXEtat crtpci
teuµa arto touc; artocrtcitac; Aexouc; rtpoc; poi)Setav tou pT)yoc; trov ::Eq>Et/;; rov,
25 cruvtpoq>Lacrµevov µe oeKaf:� XLÂ.tcioec; crtpciteuµa crq>Eî/;;t Kov, E1tcivro Ele; to
6noi'.ov t;tov yevepciA.T)c;, 6 AePexaou1tt1 Â.ey6µevoc;, €xovtac; µal;;i tou Kai
OKtcO XLÂ.tcioec; ăµci�ta yeµăta arto 0pocpuc; Kai Ct1t0 tel. îtÂ.OU'tT) 01tOU Eîtatp
VEV 6 pi)yac; trov ::Eq>Et/;;ro v oSev artepvoucrev, cbcrciv U1t0 n\v Il6hl;;av, U1t0
ti)v Aitpav Kai a1to tilv KoupÂ.civomv, li Kai 6pµrovtec; oi Mocrx6PoL Kat' 6 1?
30 aimov Kai SEi� ouvaµEL îtOÂ.EµoOvtec;, touc; EVlKT)crav t6crov îtOÂ.Â.ci, de; t6-
crov 6rtou µetuc; Kai µf: ta KoupcrTJ.
Tote 6 pi)yac; tiic; ::Eq>etl;;i ac; KcipoA.oc;, PH7tovtac; tov fout6v tou rtav
tax6Sev îtEpLtpLyUpLcrµevov Kai µciÂ.Lcrta Ct1t0 to omcrSev µepoc;, U1t0 to
35 OîtOÎOV Î)Â.m/;;E va îOU EPXEtUl KUi t;; a xepEc; KUi PoiJSeta crtpateuµcitrov,
CtîtEq>cicncrE va �EXELµacru Ele; tÎ)V Ka/;;a Kiav, de; to Kcicrtpov 01tOU eupEST),
AciA.tl;;t Â.ey6µevov, tÎ)V o& îtpcOtT)V ăVOL�tV va 1tTJYUlVTJ de; tÎ)V IloÂ.tciPav,
Kata ti)v cruµq>roviav 6nou Eixe µf: tov Ilhpov pamÂ.fo trov Mocrx6Prov,
OLU vei îtOÂ.Eµi)crouv. Ele; tOV avaµeta�u oµroc; 1Catpov îOU XEtµrovoc; Ecrto-
40 xat;; ouvtav 6 pi)yac; trov ::Eq>Et/;;ro v Otu va KtU1tÎ)crlJ to 'A/;;ciKt Kai va Kau
cru t&c; q>Epycioec; Kai tu yaÂ.ouvta trov Mocrx6Prov. Ele; auti)v tÎ)V yvci:>µT)V
dxe cruµq>rovouc; Kai touc; /;;a 7topol;; civouc;, touc; a7tocrtcitac; tou Iletpou pa
mA.eroc; AÂ.Â.U o&v ÎJµ7t6pecre va KatopSrocru tiîtOtE<;, 816n<; crteA.vovtac; touc;
. •
/;;a 7topol;;civouc; Kai KtU1touµevot µet<i trov Mocrx6Prov, EVLKÎ)ST)crav, Kai µi)v
1 ln ms. /..t13&v ylOOUK.

A DOUA DOMNIE A LUI M I HAI VODA RACOVIŢA 27
înăuntru ; el le-a destăinuit că Mazeppa se răzvrătise împotriva împărăţiei.

Dar ei împotrivindu-se şi făcîndu-se război înfricoşător, a biruit generalul
cneaz Menşikov, şi intrînd în cetate a ucis, din porunca ţarului Petru,
pe toţi oamenii de orice rang care se aflau acolo : preoţi, bătrîni, bărbaţi, 5
femei, pînă şi prunci, şi la urmă a ars şi cetatea întreagă cu toate clădirile
şi toate bisericile. Atunci mulţi dintre polcovnicii pe care îi avea Mazeppa
cu dînsul, fie din pricina că auziseră de nenorocirea întîmplată la Baturina,
fie pentru credinţa pe care o aveau faţă de ţarul lor, au fugit în taină şi
au venit iarăşi în slujba ţarului lor Petru, iar pe cei rămaşi, ca să nu fugă, I O
Mazeppa a poruncit să-i împresoare oştile şvezilor, pe cînd el şi regele
şvezilor au intrat în cetăţile căzăceşti pentru iernare. Pe de altă parte, ţarul
Petru a trimis oştile sale de au ridicat toate satele ce se aflau în jurul acelor 1 5
cetăţi şi le-au tras în părţile dinăuntru ale Rusiei, iar pe alţii i-a trimis de
au ars casele, fînul şi toate cele trebuincioase pentru hrană. Rămăseseră
însă cîteva sate, căci nu apucaseră să le ridice pe toate ; în aceste sate au
intrat oştile şvezilor ca să ierneze. Dintre şvezi însă piereau mulţi, unii
de ger, deoarece iarna era foarte grea, alţii de foame şi alţii ardeau în 20
casele pe care le incendiau moscalii, strîmtorînd astfel din toate părţile
şi nimicind oastea suedeză. Prinzînd de veste că mai vine în ajutorul
regelui şvezilor o oaste de leşi răzvrătiţi, împreună cu o oaste suedeză
de şaisprezece mii de oameni de sub comanda generalului L6wenhaupt, 25
care avea împreună cu el opt mii de care pline cu provizii şi cu bogăţiile
pe care le luase regele şvezilor de pe unde trecuse, din Ţara leşească 1,
612 de pildă, din Lituania şi din Curlanda, !!moscalii au năvălit asupra lor
şi, luptîndu-se, cu ajutorul lui Dumnezeu i-au biruit aşa de rău, încît abia 30
au scăpat trei mii ; le-au luat şi toate carele cu armele de război, proviziile
şi prăzile lor.
Atunci Carol, regele Suediei, văzîndu-se împresurat din toate părţile
şi mai cu seamă pe la spate, pe unde nădăjduia să-i vină provizii şi oaste 35
în ajutor, a hotărît să ierneze în Ţara căzăcească, în cetatea în care se afla,
anume Lalgi, iar în primăvară să meargă la Poltava ca să se bată, după
înţelegerea 2 pe care o avea cu Petru, ţarul moscalilor. În timpul iernii
însă, regele şvezilor se gîndea să atace Azacul şi să ardă fregatele şi gali- 40
oanele moscalilor. Pentru acest plan era în înţelegere şi cu cazacii zaporojeni,
care se răzvrătiseră împotriva ţarului Petru. N-a putut însă să izbutească
nimic, deoarece zaporojenii pe care i-a trimis, bătîndu-se cu moscalii,
1 În textul grecesc avem II 6'A't'�<X, la Pseudo-Costin : Polscea (M. Kogălniceanu

op. cit., II p. 5 9), probabil s-a transmis greşit în loc de Polsca (zămli), cf. Neculce
(p. 245) : «că jăcuise Ţara Leşească şi Sacsonia».
2 De această înţelegere vorbeşte şi Niculae Muste în Letopiseţul Tării Moldovei :
« Şi au dat parola precum este tocmeala oştilor temeinice de-şi pun zi de bătaie, iară
nu fără de veste şi cu înşelăciune », vezi M. Kogălniceanu, op. cit., III, p. 38.
28 CRONICA G H I CULEŞT ILOR
EXOVîE<; aÂ.Â.OU 1tOU va 7tpocr8paµouv iiA.9ov Kai E1tp00'KUVT}O'UV Etc; îOV

xav11v îOU Kp1µiou, 6 6noîoc;, U1tOOEsaµEvoc; aut0uc;, t0uc; SOCOO'E 't01tOV
Kai EKatoiKT}crav.
IlOAEMOr TOY KAPOAOY PHror THr :E<l>ETZIAr KAI IlETPOY TOY

5 BADAEQr THr MOrXOBIAr OilOY ECTNEN Elr THN IlOATABAN
20 ·��o�iou Kata îO 1 /;crtl;' Etoc; cl7t0 Aoaµ, Ct7t0 OE XptO'îOU , �'1'9', de; îÎJV dKo-
•
O'îÎJV t0u 'IouA.iou µ11v6c;, fiµtpuv KuptaKftv, cl.ntpacrEv 6A.ov to crtpateu

µa t&v Mocrx6Pcov tov notaµov B6pcrKÂ.a Kai €crtci911 µaKpav ana to
crtpciteuµa îWV rcpctl;&v EVU µiA.t. Meta îUUta, 1tAT}crtcil;ovtac; ecoc; eva
IU KclpîOV tii� &pac; 7tpoc; touc; EX9pouc;, Ota Va µÎ)V 6pµÎJO'OUV oi r cptt/;Ot Ka-
îU t&v Mocrx6Pcov, Eu9uc; EKaµav oi Mocrx6Pot de; to tciµ7toup6v touc;
xavOciKta Kai îÎJV KaPciA.A.av îOU<; tÎJV spaA.av de; to 0ES10V µtpoc; civci
µEcra de; to oacroc;, f:µ7tpocr9Ev tt;c; 67toiac; EKaµav Kai µEtEpil;ta, 810pi
�ovtEc; de; auta li O'tpancinac; Kai 1tOÂ.EµtKU 07tÂ.a, îWV 07tOicov OÂ.COV aut&v 613
J .'5 8t0tKT}tÎ)c; €crtlKouvtav 6 µnpaya8ft p11c; Auyoucrt0c;. Eic; oe tÎJV dKocrtiJv
7tEµ7ttT}v Kai EKtT}V fiµtpav tou autou µT}v6c;, fop6crtasEv 6 Ilttpoc; 6 Pa
crtÂ.Euc; va dvm Et01µ01 OÂ.01 7tpoc; 1tOAEµov, OlOîl îÎJV dKOO'tÎJV epo6µ11v
iJµtpav Î}îOV cruµcpcov11µtvo1 o{ ouo pamA.Eic; Ota va 1tOÂ.EµfJcrouv. Oi rcpt
tl;ot oµcoc;, a9EîOUVîE<; îÎJV OtcoptcrµEVT}V Î)µtpav Kai 9EÂ.OVîE<; va npoÂ.ci-
20 pouv, npoc; îO s11µtpcoµa, VUKtoc; Eîl oucr11c;, ropµ11crav µe OÂ.T}V îOU<; îÎJV
ouvaµ1v, 7tE/;oupa 6µou Kai KaPaA.A.a €vavtiov EKEivou tou µtpouc; 67tou
Î}tov ft KaPaA.A.a t&v Mocrx6Pcov· Kai 7toMµou crcpoopou yEvoµtvou, Kata
rrpcOîOV €cpav11crav wc; V\KT}tai oi :Ecpltl;ot Kai E1t'ii pav Kai 8Uo µetepil;ta
t&v Mocrx6Pcov, ucrtEpov 6µcoc; tv1Kft911Kav Kai es µ7tataA.iEc; tiic; 7tE/;ou-
2.'5 pac; îWV :!:cpEt/;&v µE µEplKCl cpÂ.aµnoupa tflc; KapaA.A.ac; aut&v, xopt/;6µEVOt
(mo to Â.ornov cr&µa tou crtpateuµat6c; tcov, scpuyov npoc; to µtpoc; tou
oacrouc;. To OE Â.OlTCOV O'îpateuµa KQîEO'KOp7ti0'9T} µe cp9opciv, Ct7t0 îO 6-
1tOÎOV 1JxµaAci.lteucrav o{ Mocrx6Pm OEKattcrcrapa cpA.ciµ7toupa Kai crtcivtapta,
VlKWVîE<; Kai îÎJV KapaÂ.Â.aV îWV rcpct/;Ci>v.
:30 Ele; EKEivov tov n6A.eµov EA.apc0911 Kai €vac; yEvEpaA. 11c; t&v Mocrx6-
�cov, ovoµa1;6µEvoc; Ptv, ft OE Â.Ol7tÎJ 7te/;oupa t&v Mocrx6Pcov, euptcrKoµt
VT} de; îU xavociKta, OEV itµ7topo0crav va Po119fJcrouv îÎJV KaPciA.A.av touc;
Kai A.ornov sy1vEv 6 7tOÂ.Eµoc; a7to µ6v11v tÎJV KaPaA.A.av Kai a7t6 EKEivouc;
67tou dxav paA.9ii f:µ7tpocr9ev ti;c; KaPaA.A.ac;, Ka9wc; avcotlpco f:cpT}µev. Eha
:35 E86911 7tpocrtayÎJ 1tapa wu pamHcoc; Illtpou, µeta EKEiv11v tÎJV 0A.iy11v
ViKT}V, cpuyftv te Kai avaxwpT}O'lV îWV rcpctl;&v, ele; tOV M m iop yevEpUÂ.T}V
Oia va PciAlJ tÎ)V Ka�ciÂ.Â.av 1tpoc; ta µetEpil;ta ti;c; 1te/;oupac; Otll va eUplJ
ăOEtav Kai „ 1te/;oupa va EPYlJ f:sco. Kai OUîCO Kata tÎ)V pacrtÂ.tKÎ)V 7tp0-
crtayftv, pat;ovmc; tÎJV KapciA.A.av 6 Mrrciop yevepaA.11c; de; KUKÂ.tKÎJV crt<i-
40 crtv 01a va i:PYlJ ii nel;oupa ssco, &pµ11crav nciA.tv ta crtpateuµata t&v :Ecpe
tl;&v KUîCl ti;c; auti;c; KaPciA.A.ac; t&v Mocrx6Pcov, t0uc; 6noiouc; 7tpoi.inav
tc0Vtac; touc; fi nel;oupa t&v Mocrx6Pcov µe tec; A.ouµnapoec;, t0uc; anEoicosav
µe cp0opav Kai acpavl0'µ6v. <l>Euyovtec; OE oi r cptt�Ot 'tOîe Ota va µr, t0i>c;
cp96.vouv îU t6ma tcOV Mocrx6Pcov, Eµ7ti;KaV µtcra de; îO ocicroc; 01tOU Î)cra.v
45 Kai o{ np6tEpov cpuy6vtEc;. Kata tc'Ov 6noicov €otopicr911 ano tov Illtpov
li �acrtA.fo napeu9uc; 6 Kvt�ric; Mtvt/;tKoc;, 6 yevepaA.11c; Â.eîttvavtoc; PEî�eÂ., 614
A DOUA DOMN I E A LU I M I HAI VODA RACOVIŢA 29
au fost înfrînţi şi, neavînd unde să se ducă în altă parte, s,au dus de s,au
închinat hanului Crimeei, care, primindu,i, le,a dat loc de şedere.
LUPTA CARE A AVUT LOC LA POLTAVA ÎNTRE CAROL, REGELE

SUEDIEI, ŞI PETRU , ŢARUL Ţ ĂRII MOSCHICEŞTI 5
În anul 72 1 7 de la Adam, iar de la Hristos 1 709, la 20 ale lunii iulie, 20 iu lie

1709
într,o zi de duminică, toată oastea moscalilor a trecut peste rîul Vorskla
şi a stat la o depărtare de o milă de oastea şvezilor. După aceea s,au apropiat
de duşman pînă la un sfert de ceas şi, ca nu cumva şvezii să se năpustească 1 0
asupra moscalilor, aceştia au făcut îndată şanţuri la tabăra lor şi au aşezat
călărimea la dreapta, între păduri. În faţa călărimii au făcut şi metereze
6 13 şi au aşezat acolo !!ostaşi şi arme de război, iar peste toţi a fost orînduit
drept căpetenie brigadierul August. Iar la 25 şi 26 ale aceleiaşi luni, ţarul 1 5
Petru a dat poruncă ca toţi să fie gata de luptă, căci cei doi suverani se
înţeleseseră să dea lupta la 27 ale lunii. Şvezii însă, neţinînd seama de ziua
sorocită şi vrînd să înceapă ei războiul, s,au năpustit în revărsatul zorilor,
pe cînd era încă întuneric, cu toate forţele lor, cu pedestrimea şi călărimea, 20
înspre partea unde se afla călărimea moschicească. Şi încingîndu,se o
luptă straşnică, se părea la început că şvezii sînt biruitori, căci luaseră
două metereze ale moscalilor . Pe urmă însă au fost biruiţi şi şase ba ta,
lioane de pedestrime· ale şvezilor, împreună cu cîteva steaguri de călărime, 25
despărţindu,se de corpul oştirii lor, au fugit înspre pădure. Iar cealaltă
oştire s,a risipit cu pierderi, de la care moscalii au capturat paisprezece
steaguri şi stindarde, biruind şi călărimea şvezilor.
În acea luptă a fost rănit şi un general al moscalilor, anume Ren. 30
Pedestrimea moschicească rămasă în metereze nu putea să dea ajutor
călărimii, şi astfel lupta s,a dat numai cu călărimea şi cu cei care fuseseră
aşezaţi în faţa călărimii, precum am spus mai sus. După acea mică biruinţă,
fuga şi · retragerea şvezilor, ţarul Petru a dat poruncă generalului Baur să 35
aşeze călărimea înspre n:ieterezele pedestrimii, pentru ca să poată ieşi
afară şi pedestrimea. Astfel, după porunca împărătească, punînc1. generalul
Baur călărimea în mişcare de roată ca să iasă pedestrimea, oştirea suedeză
a dat iarăşi năvală asupra călărimii moschiceşti, dar pedestrimea moschi, 40
cească, primind pe şvezi cu bombarde, i,a izgonit, pricinuindu,le mari
pierderi şi nimicire. Fugind dar şvezii, ca să nu,i ajungă ghiulelele masca,
lilor, au intrat în pădurea în care se aflau şi acei care fugiseră mai înainte.
6 14 Ţarul l lPetru a trimis îndată împotriva acestora pe cneazul Menşikov, 45
pe generalul,locotenent Renţel, pe generalul Ghenşih şi pe generalul
6 yevepciÂ. reÂ.criÂ.oc; Kai 6 yevepaÂ. PEµ\j/EÂ, µf: 1tEVtE 1tOÂKOUpa tfjc; Ka
paÂ.Â.ac; Kai µf: 1tEVte µ1tataÂ.Â.16vac; tfjc; 1tE/;oupac;. Kai cpMvovtec; touc; eîi;
to 8acroc; Kai 1tOÂ.eµouvtec; µet' aut&v, touc; tviKT)crav o{ Mocrx6Pot. Kai
tov µf:v yevepaÂ. µay16pov, 6voµas6µevov I:Â.f µ1teµ1tax, tov tcrKÂ.aprocrav,
t
5 6 8f: yevepaA. TJ<; µay16poc; P6sev t&V I:cpets&v eupe9eic; ele; eva Â.6cpov tfji;
imropeiac; îOU pouvou, tpaÂ.ST) de; KUKÂlKÎlV O"tUO"lV Kai t81aq>EVtEUEtOV µf:
touc; 1tEpi autov crtpancinac;, îtpoc; tOV 01t0ÎOV EO"tEtÂ.EV Eva O"OÂ. tCtîOV 6
Â.ei'.nvavrnc; PttseÂ yevepaÂ.T)c; Kai tou elîte 81ci va 1tpocrKuvftcr1J, ocv SeÂ.lJ
vei )'ÂUtcOO"lJ îÎlV sroftv îOU. Kai outro µetci µmliv &pav f:ppt�E ta ăpµata.
I O Kai fopOO"KUVT)O"E.
Eîc; EKeîvov tov Katpov tpyfjKe Kai fi 1te/;oupa t&v Mocrx6Prov a1to
tei xav8aKta Kai EKÂ.E�av t� aut&v t peîc; µ7tataÂ.Â.16vec; Kai tac; EO"tEtÂ.av
µf: tOV 1tOÂK6PvtKOV roÂ.0 Pits1 de; eva UVT)cpOpUKl 6µou Kai evav yevepli
Â.TJV, I:Kopo1tacrÂ.TJV Â.ey6µevov, Kai ăÂ.Â.ov yevepliÂ.TJV µai'.6p, 8i8ovtec; touc;
1 5 i:� 7tOÂ.Koupa 8payouvrov Kai i:� 1tOÂ.Koupa tfjc; KaPliÂÂ.ac;. Oi 67toîot 1cep
v&vtec; rmo to OE�lOV µepoc; Kai 1tT)yatvaµevo1 U7t0 to omcr9ev µepoc; tfjc;-
7tEsoupac; trov, EO"taST)crav Ele;- to ciptcrtepov µepoc;- Kai outroc; tpaÂ.ST)crav
eic; KaÂ.Î)v ta�1v Kai ho1µacriav 1tOÂ.eµtKÎJV. 'E� tvavtiac; 8f: Kai oi I:cpe
tso1, cruvaSpo1crSevtec; Kai tpyaivovtei; ci7to to 8acroc;, tpaÂ.9T)Kav Kai t-
20 KEÎV01 Eli; t6.�1v Kai Eto1µacriav 7tOÂ.Eµ1KÎ)V eµ1tpocr9ev tOOV µocrx.1KffiV crtpa
teuµO.trov. Kai µeta tauta 7toMµou crcpo8po0 yevoµevou, &pµT)crav o{ I:cpe
tso1 µf: µeyaÂ.T)v ciyp16tT)ta Kata trov Mocrx.6Prov Kai ci7to tov 1toMv Ko
v1optov Kai Ka7tvov tli>v 1tt>pop6Â.rov o1tÂ.rov, BEv tyvropil;eto ci7to ăÂ.Â.o n
7toîoc; dvai MocrxoPoc; Kai 1toîoc; dvai I:cpetsoc;, 1tape� ci1to ta crT)µeia 6-
25 1tou E{xav Eli; tei Ka1tEÂ.a wuc;. Kai trov µf:v Mocrx.6Prov ta Ka1teÂ.a Elx.av
fva ÂOUÂ.OU01 xaptEVlOV tOOV OE I:cpetsrov eixov cix.upou craÂ.µata. Kai 1tE
ptcrcr6tEpov U1t0 ouo ci>pEc; 8f:v Î}µ1t6pEcrav va crta9ot:iv o{ I:cpEtso1 Ele; îÎ)V
cpronciv îOOV Mocrx.6Prov, QÂ.Â.ci tcrtpU<pT)O"QV Etc; cpuyiJv, touc; 61toiouc; eu9uc;
oi Mocrx6Po1, µt µeyaÂ.T)V t6Â.µT)V, ăpx.tcrav vei touc; OlcOKOUV eroc; Ele; îO
30 1tÂ.T)criov tKeivo 8acroc;, Katacr<pasovtei; touc; µf: tei; cr1tayec; trov Kai µt
tf:c; li µ1touyiaveuc;, 61tou ex.ouv Ele; tei; Kopucpec; trov toucpedrov touc;, Kai 615
µf: ta KOVtapta. Muci taOta 8f: 8f:v Î}µ1t6pEcrav 1tAEOV o{ I:cpetsot va paÂ.
SoOv Ele; tO.�tv 1toÂ.qnKliv Kai t6te 6 yEvEpaÂ.T)c; µai:op l:taKeÂ.µ1tepx., Kai
6 yevepciÂ. µai'.op raµEÂ.t6v, Kai 6 PevcrEÂ. <pEptµacr1aÂ., Kai 6 1tpevt/;11t BE-
35 XtEµ1tEÂ.K, Kai ăÂ.Â.01 1tOÂ.K6pv1KOl Kai apx.T)yoi Kai O<p<p1K16.Â.Ot µ8 tei 1t6Â.
Koup6. touc;, 1tt/;oupai; Kai KapaÂ.Â.ac;, t1tpocrKuVT)crav Ele; touc; Mocrx.6Pou;.
·o piJyac; Â.omov tfjc; I:cpet/;iai;, Ka0roc; tvtKÎJ0T) tîtv n:Â.Eutaiav viKT)V,
of:v tcpp6vncre îtÂ.BoV Otci va KCtµlJ ăÂ.Â.OV 1tOÂ.Eµov µt touc; Mocrx.6Pouc;
Kai vei 1ttp1µ6.cr1J tei crtpan:uµata tou, aÂ.Â.. eU0uc; µ8 toi>c; m:pi aotov EKÂ.t
-40 vev Ele; cpuyiJv· ocrot 8f: 88v eupe0T)Kav µal;i tou EKUVT)YÎJ0T)crav a1to toui;
Mocrx.6pouc; froc; fva 'fiµtcru µiÂ.t t67tov.
0{ Kaµ1t01 ton: OÂ.01 Kai tel OUO"T) tcpaivouvtav 1tc0<;; va civ0o()crav ox.1
1tAEOV Q1t0 Â.OUÂ.OUOta aÂ.Â.cl Q1t0 ta crroµata trov cpoveu0evtrov, t6crov l:cpe
t/;li>v ocrov Kai Mocrx.6Prov, Kai ap10µouµEva EUpB0T)crav cpovEuµevo1 I:cpet/;ot
45 EKEi Ele; îO oacroc; t pEic; X.1Âta8Ec;, Ele; of: tel x.av8aKta tvvfo X.tÂ.1a8Ec; Kai
8taK6crt01 ElKOO"t îEO"crapEi;. "Ocro1 OE I:q>Et/;01 alx.µaÂ.roticr0T)O"QV Kai ocra
7tUpop6Â.a o pyava autffiV tm1p0T)crav Kai <pÂ.aµ7toUpa Kai Â.ltlippEc;, Katro
tepro �eÂ.oµEv ta cpavEprocrEt µal;i Kai tei trov Mocrx.6Prov.
A DOUA DOMN I E A LUI M I HA I VODA RACOVITA
Rensel cu cinci polcuri de călărime şi cu cinci batalioane de pedestrime.

Moscalii, ajungîndu-i în pădure şi luptîndu„se cu ei, i-au biruit. Generalul
maior Schlippenbach a fost luat prizonier, iar generalul-maior şved Rozen,
aflîndu-se pe o movilă, la poalele muntelui, s-a pus în mişcare de roată 5
şi se apăra cu ostaşii . din jurul său. Generalul-locotenent Renţel a trimis
către acesta un ostaş şi i-a zis să se predea, dacă vrea să-şi scape viaţa, şi
aşa, după o jumătate de oră, el a pus armele jos şi s-a predat. IO
Între timp ieşise şi pedestrimea moscalilor din şanţuri, din care

pedestrime au fost alese trei batalioane şi au fost trimise pe un urcuş cu
polcovnicul Galovin împreună cu generalul Skoropadski şi cu un alt
general-maior, cărora le-au dat şase polcuri de dragoni cu şase polcuri de
călărime. Aceştia, trecind pe partea dreaptă şi mergînd pe la spatele pedes- 15
trimii lor, au stat la partea stingă, şi astfel s-au aşezat în bună rînduială
şi pregătire de luptă. De partea cealaltă şi şvezii, strîngîndu-se la un loc
şi ieşind din pădure, s-au aşezat şi ei în rînduială şi pregătire de luptă în
. faţa oştilor moschiceşti. După aceasta, încingîndu-se o luptă aprigă, au 20
năvălit şvezii cu mare furie asupra moscalilor şi de praful şi fumul cel
mult al armelor de foc nu se putea recunoaşte care era moscal şi care
şved, decit după semnele ce le aveau la bonete, şi anume bonetele mosca- 25
lilor aveau o fi.oare de hîrtie, iar ale şvezilor paie de secară. Şvezii n- au
putut să ţină piept focului moscalilor mai mult de două ceasuri şi s-au
pus pe fugă. Moscalii au început îndată să-i urmărească cu mare îndrăz„
neală pînă la pădurea din apropiere, înjunghiindu-i cu spăngile şi cu li 30
615 baionetele puse la vîrful puştilor şi cu suliţele. După acestea, şvezii n-au
mai putut să se aşeze în rînduială de luptă şi atunci generalul-maior Stac
kelberg şi generalul-maior Hamilton şi feldmareşalul Rensel şi principele
Wiirttemberg şi alţi polcovnici, căpetenii şi ofiţeri, s-au predat moscalilor 35
cu polcurile lor de pedestrime şi călărime.
Deci, după ce regele Suediei a suferit această ultimă înfrîngere, n-a
mai căutat să-şi strîngă oştile şi să dea şi altă bătălie cu moscalii, ci îndată
a luat-o la fugă împreună cu cei din jurul său ; iar cei ce nu se aflau cu
el au fost urmăriţi de moscali pînă la o depărtare de o milă şi ju- 40
măta te.
Atunci toate cimpiile şi pădurile păreau a nu mai fi acoperite de
fi.ori, ci de trupurile morţilor, atît ale şvezilor, cit şi ale moscalilor. Şi
făcindu-li-se numărătoarea, s-au găsit ucişi acolo în pădure trei mii de
şvezi, iar în şanţuri nouă mii două sute douăzeci şi patru. Cîţi şvezi însă 45
au fost luaţi prizonieri, şi cite tunuri de-ale lor au fost capturate, şi cite
steaguri şi litavre, le vom arăta mai jos, împreună cu cele ale mos„
calilor.
32 CRON I CA G H I CU LEŞTI LOR
TautT}V titv viKT}V 6nou EKaµav oi MocrxoPot Kata trov I:cpetsrov,

i:ytve Kata nprotov /.. oyov U1t0 µ&poc; tfjc; SetKfj<; navtoouvaµiac;, Kata oeu
tepov (mo ti'j<; ăKpac; <ppovftcrecoc; Kai. Kupepvftcrecoc; îOU eucrepouc; pacrtAECO<;
TI&tpou ,A/..e �tUOT}, 6 6noîoc;, Ota va OcOO"U Ka/..o v napaoetyµa Kai. to/..µ T}v
5 de; muc; O"tpanc0rnc; îOU, µovoc; îOU E1tp01topeueto ele; tOV no/..e µov Kai
OtetT} pft8Tt a.pt..a Pitc; U1t0 Ka8e Kivouvov, tij Sei� 1tUVtoOuvaµi�, µf: o/.. o v
6nou Kai Eva po/..t toucpeKiou trov f.xSprov f.KtunT}cre to Kant/..o v rnu Kai. to
Otentpacre, Kai Kata tpitov /.. o yov UKOµT} eytve Kai U1t0 touc; Ka/..ouc; Otot
KT}tac; apxtcrtpatftyouc; Kai ocpcpttcrta/..o uc;.
IO Meta to eutUxf:c; tt/..oc; rnu noHµou, de; f.KetVT}V titv ftµtpav Ecrta/..-
ericrav npoc; E0"1tEpav Ota va OtcO�OUV muc; EX8pouc; 6 yevepa/.. 1tpanoptsft K,
Kai 6 1tOAKOPVtKO<; tfjc; papotac; KVEsT}<; ra/..ft tstvoc;, Kai 6 yevepa/.. 1tO-
poutstKO<; Mnaop µf: ta li opayouvtKa no/..Koupa. 616
Tîj OE E1tauptov, f.v tij dKOO"tij oyoou fjµtp� tOU 'Iouviou1 µrivoc;, f.crta/..8 1'}
1 5 Kai 6 KVEsT}<; MtvstKO<;. Tij of: t ptaKOO"tij fiµtp� EKlVT}O"e Kai auto<; 6
Tittpoc; 6 Pacrt/..euc; µf: 1tOAATtV f.mµt/..etav Kai oyÂ.T}yopOtT}ta Ota va cp8a
O"U tov pftya trov I:cpetsciJv KapoA.ov. Kai cp8acravtec; oA.ot oi anocrtaA.etv
te<; Kovta de; titv Tiep1 poA.6crvav, T}Opav de; titv t'.m<:Opetav evoc; oucrK6Â.ou
A.oyyou µeptKov EX8p1Kov crtpateuµa, to 6notov Kate�oumasovttc; to, e-
20 Aapov 1tap' autou ElOTJO"tV on 6 pftyac; trov I:cpetsrov, ă.cpftvovrnc; to papoc;
01t0U dxe µasi îOU, CÎ.7tEpUO"E µf: µeyciÂ.TJV Piav tOV nornµov Ninpov, exov
ta<; µasi rnu noÂ.Âa oÂiyou<; crtpanc0rnc; Kai ouo yevepa/..E ouc;, tov I:nap
Kai tOV J\ayepKOV. Tov of: J\eptyKO yevepciAT}V, µf: to EVU1t0Aetcp8f:v O"tpci
teuµa, tov ăcpricrev d<; to f.ociJ8e µtpo<; npoc; tTtV KasaKiav, µf: to va µitv
25 euptericrav tote 1tAOÎU apKetu Otel va U1tEpacrouv o/.. o t.
notot Kat' ovoµa fttov oi aixµaÂconcretvtec; U1t0 EKeîvov to f.xSpt
KOV O"tpciteuµa, 01tOU T}Upav 1tATJO"lOV de; titv nept PoA.6crvav, St/.. oµev touc;
.cpavepc0cre1 7tapaKcitco de; titv ta�t v tciJv ă.ptSµciJv 6nou StA.oµev Kciµet
O.ci. mivrn.
30 ·o of: U7tOO"tUtT}<; Mastnnac; 7tpCOtutepa U1t0 tOV pftya tfjc; I:cpetsiac;,
µf: µeptKouc; 6µoyvc0µovac; tOU eixe nepcicret tOV 1tOtaµov Ninpov Kai ano
autouc; oÂouc; touc; cpeuyovtac; f.xSpouc; ECO<; OtUKOO"tOt f.cpoveu8T}O"UV U1t0
muc; OlcOKOVta<; Mocrx6Pouc; Kai ECO<; OtUKOO"tot Kai t�fjvrn aixµaÂcoticrST}
O"UV. Tote 6 yevepciAT}<; tci:>v I:cpetsci:>v ă.vtfttcop 6 ovoµacrtoc; EO"KÂ.apc08T},
35 Kai cruv autcp KUl ăAAOt 7!0Â.Â.Ot oµotoi îOU. li
TI EPirPA<l>H T!lN AIXMAA!lTII:0ENT!lN KAI <l>ONEY0ENTflN 61 7

L<l>ETZ!lN, OMOinr KAI T!lN AOYMTIAP.i::\!lN AYT!lN KAI <l>AAM
MTIOYP!lN !lN EJ\ABON OI MOI:XOBOI
Kai A ' nepi rwv aixµakiJrwv.
40 ·o ypacp Titn&p, np&toc; tfjc; pouA.fjc; tou pT}yoc; t&v I:cpetsrov.
·o creKpetaptoc; Tsevtepx&A.µ.
·o creKpetcipT}c; tciJv XPTlµatcov.
KavtstA.t&pot ouo.
'O yevepaÂ.T}<; cpf:pt µacrciÂ, cruµpouA.oc; tou PTJYO<;, ov6µan ypacp PtvcreA.
l Î n text este iunie în loc c e iulie.

A DOUA DOMN I E A LUI M I HA I VODĂ RACOV IŢĂ 33
Această biruinţă, pe care moscalii au cîştigat-o asupra şvezilor, se

datoreşte în primul rînd atotputerniciei lui Dumnezeu ; în al doilea rînd
marei Îf!ţelepciuni şi bunei chivernisiri a cucernicului ţar Petru Alexeevici,
care, spre a da bună pildă şi încurajare ostaşilor săi, mergea la luptă el 5
însuşi în primele rînduri şi prin atotputernicia dumnezeiască a scăpat
teafăr din toate primejdiile, cu toate că un glonţ de puşcă al duşmanilor
i-a lovit chipiul şi l-a străpuns ; în al treilea rînd biruinţa se datoreşte
şi căpeteniilor pricepute, generalilor şi ofiţerilor.
După sfîrşitul norocos al războiului, în aceeaşi zi au fost trimişi spre 1 0
seară s ă urmărească p e duşman generalul Praporgik ş i polcovnicul de
6 16 gardă cneazul Galiţin şi generalul porucic Baur cu li polcurile lor de dragoni.
A doua zi, în a 28-a zi a lunii iunie, a fost trimis şi cneazul Menşikov,
iar în a 30-a zi a pornit însuşi ţarul Petru cu multă grijă şi în mare grabă I s
ca să ajungă pe regele şvezilor Carol. Şi sosind toţi cei trimişi lîngă Peri
volosna, găsiră la poalele unei p2duri greu de străbătut puţină oştire duş
mană. De la această oştire, după ce au prins-o, au aflat că regele şvezilor,
lăsînd tot ce avea mai greu la el, a trecut în mare grabă rîul Nipru, avînd 20
cu el foarte puţini ostaşi şi doi generali, pe Sparre şi pe Lagerkrona, iar
pe generalul Lăwenhaupt l-a lăsat cu oştirea rămasă în partea de dincoace,
înspre Ţara căzăcească, deoarece nu s-au găsit atunci vase îndeajuns ca
să treacă toţi. 2.5
Cine pe nume au fost cei luaţi prizonieri din acea oştire duşmană
găsită lîngă Perivolosna, îi vom arăta mai jos, cînd vom da cifrele pentru toate.
Cît despre răzvrătitul Mazeppa, acesta trecuse rîul Nipru, înaintea 30
regelui Suediei, cu cîţiva părtaşi ai lui, iar dintre toţi duşmanii care au
luat-o la fugă, vreo două sute au fost ucişi de moscalii care îi urmăreau,
şi vreo două sute şaizeci au căzut prizonieri. Atunci a căzut prizonier şi
vestitul general-auditeur al şvezilor, şi împreună cu el şi alţi mulţi ase-
menea lui. li 35
ENUMERAREA ŞVEZILOR PRIN Ş I ŞI UCIŞI,

l /7
PRECUM ŞI A TUNURILOR Ş I STEAGURILOR
LUATE DE MOSCALI
Mai întîi despre cei pri nşi :
Contele Piper, preşedintele parlamentului regelui Suediei. 40

Secretarul Sederhjelm.
Secretarul tezaurului.
2 secretari.
Generalul feldmareşal contele Rensiăld, sfetnicul regelui.
I'evepaUoi µai"6po1:
·o l:Â.iµm:pµnax, 6 l:tmceÂ.µm�px, 6 P6s, 6 "EvcraÂ.t.
Oi nobc6PvrKol:
·o KVEsTJ<; NteppepµnoupK, 6 A6pv, 6 'Am:Â.ypilv, 6 n:µevt6vo<; Kai.
5 fva<; KanpaÂ.T)<;.
Oi noJ. noJ.K6Pv1K01:
·o Lacro<;, 6 ·AvtoÂ.q>t II6Â.µ, 6 'louÂ.to<; M6vte, 6 l:mvil<;,
6 <l>ptof:ptKo<;, 6 rtvopeµ Ptµmtstotp.
"Eva<; ppayyeÂ.o<;.
Io Oi µay16po1 :
·o rt0yciv BtoeµttpTJ<;, 6 Ptinep.
Poxµicrtpot otKa Kai f1;.
Kanmivot otKa Kai OKîcO.
L\apaµmivtsTJOE<; nf:vte.
1 5 Kopvtt6pot Kai cpÂ.aµnoupapot oeKat!;.
Aytoutcivtot nf:vte.
•
Kpapteµicrtpot trov noÂ.Kouprov El;.

IlopOUO'VtKOt îtEVfiVta tvvf:a.
'Ano tKeivou<; OE 67tOU ovoµasovtat O'îclp 6cpcptîstapo1, xropi<; îOO yevepa-
20 Â.TJ, ooo XtÂ.1aoe<; t7ttaK6crt01 tpooµfivta tpet<;.
'EK 'l'â)v âJoKiµwv ei, 'l'TJV noÂ.EµlKfJV 'l'iXVTJV.
"0µ7tep Kpei<; Koµ1crap. 1
Tf:crcrapot Kpei<; Koµ1crapo1.
·o Kpixcrou 9ilcrKaÂ.. li
25 'EK 'l'WV âµa8wv wiJ KVKA.ov : 6JIJ;

µi crtpanrotm tfi<; t�itvttsm; Kai tlilv ăÂ.Â.rov imo9f:crerov Kai ci.7to tKEivou<;
07tOU ovoµa�OVîat pouÂ.evtipot OOO X,tÂ.taOe<; OKîaKOO'lOt ElKOO'l EVa<;. Au-
toi dvm ci.7to tou<; dµa9ei<;.
Xwpi, wv� 0.vw'l'ipw ye)1paµµivov� t tKeivov� (mov alxµaJ.wTia811aav O.no 'l'O
30 naJ.ci'f1 wiJ p1Jy6� :
a' Kaµapyep KapÂ.OU revtil p.
a' crt6Â.VlKO<;.
a' tatpO<; µeOitsTJV, ftyouv 'XEtpoupy6<;.
a' îtVEUµattKO<; toO pT)y6<;.
35 a' crtcit q>EÂ.t µtotKO<;.
a' cimeKap toD 7taÂ.atiou Kai toO Kaµnou, fiyouv crnetstcl.pTJ<;.
a' cpeÂ.t KaµcipTJ.
P' KPan:µiepot toii p11y6i;, ftyouv KovaKtsf'joec;.
a' Kaµap l:tp1y1µnf:p, fiyouv ypaµµanK6<;.
40 t9' tpouµnetcipTJOE<; Kai Â.acrKot Kai Kol>tsepot Kai Ka9e Â.oyf\<; µoumKoL
a' cpoun:pµaO'laÂ..
1 Toate numele ofiţerilor suedezi sînt deformate.
A DOUA DOM N I E A LUI M I H A I VODA RACOVIŢA
Generali-maiori :
Schliopenbach, Stackelberg, Rozen, Onschold.
Polcovnici :
Cneazul Wurttemberg. Hoorn, Appelgrun, Hamilton şi un caporal. 5
Pol-polcovnici :
Sas, Adolphe Pelm, Julius Mode, Spence, Friedrich Gendrich, Ribender,
un vranghel ( ?)
Maiori : IO
lagan Weidemer, Reiper.

16 rohrniştri.
18 căpitani.
5 darabani.
16 gornişti şi stegari. I
15
5 aghiotanţi.
6 cvartir-maiştri de polcuri.
59 de porucici.
2 773 dintre acei care se numesc stab-ofiţeri, în afara generalului. 20
Dintre cei neinstruiţi în arta războiului :
\
\
Înalt comisar de război.
4 comisari de război.
Vistiernicul războiului. li
Dintre cei neinstruiţi la roată : 25
6 18 45 de ostaşi de jitniţă şi de alte orînduieli.
2 821 dintre acei care se numesc volintiri.
Aceştia sînt dintre cei neinstruiţi.
Cei prinşi din suita regelui, în afară de cei arătaţi mai sus : 30
1 camerier, Carol Gunter.
1 stolnic.
1 medic, adică chirurg.
1 duhovnic al regelui.
1 medic de stat-major. 35
1 apotecar al palatului şi al campaniei, adică spiţer.
1 feldcamerier.
2 cvartir-maiştri ai regelui, adică conaccii.
1 Kammerschreiber, adică secretar. 40
19 trîmbiţaşi şi lachei şi birjari şi tot felul de muzicanţi.
1 mareşal pentru furaje (Futtermarschall).
36 CRON I CA GHICULEŞTILOR
µ' ci/.„6ptsT}8Ei;.
t8' crtavtaptm tfji; KapaA.ai;.
K8' cpA.aµnoupa t&v 8payouvcov .
.< y' cpA.aµnoupa tfji; nesoupai;.
5 crt' cpA.ciµrcoupa ano îÎ)V Aei:µnoxcipna, îU 6nota oA.a Kaµvouv pµp<.
8' A.ouµmipoei;.
8' A.ttappei;.
'E8& ypacpoµev n6crov crtpă.twµa t&v KasciKcov EnpocrKuv11crav eii:;
toui; Mocrx6Poui; , omv wui; Ecp8acrav di; tÎ)v I1EptPoA.6crvav , nA.11criov
10 îOU Ninpou, Kai KOVîU eîi; autoui; ai'.xµaA.coticr811 Îl aA.îEÂ.apia îOU p11 -
y6i; , ilyouv ta xpems6µeva tou tsenxavt. 'Oµoicoi; Kai crmvtcipna Kai
ăA.A.ot yEVEpaÂ.Ol .
'O yevepaA. TJi; ti'ji; Pt1yai; Kouµnepvcitop ypacp Aepeyyoount.
I'tvtpaAior µai"opor :
1 5 ·o KpEi'.tsTJi; K pous, 6µoicoi; yevepaA.11i; wu cpeA.t µapcraA., aywută.vtTJ8ei;

ouo a8tÂ.cpUl 6 ypacp �ouyÂ.tcrî]i:, 6 ypacp Mn6vtE, yEVEpaÂ. cl.ouVtTJîOp :Et&p
VlîSl.
Oi ă.p10µoi rwv 7rOAKOVpWV rwv pai"rap„Jwv :
Tou AeµnoupeyeµÎ)vt a'.

20 Tou Nteocrt&pyotKa y'.
Tou :EcpEtsEi; , A Vtacrcpa V e'.
Tou NteoµnoHvtsKa s'. li
Tou Ztvt11 pm6vetsKa 3' . 6 19
Tfji; MoHvtsKai; P'.
25 Tfti; AecpHvteA.op 'Avtovcrcpav crt' .
Tiii; TtKop&vtsKai; 8'.
Tiii; Ntevo8epcrK6vts•Kai; 11'.
Tiii; 'IyK&vtstKai; •'.
llo).xovpa ăpa}'OVVIKa :
30 Tou VîEÂ.aµp6pyta opayKOUVOl.

Tou TA.ouµnou:
Tou 'AA.cpevtt1vt.
Tou Meepeµ <l>eA.vti'j .
'Ano Bep Nepcrrt1vcrKa.
'Ano Ky&A.crKa.
45 Tou Pts11reA. <l>&A.wuA.ouî.
Tou TieµnaxouA.ouL
Tou NnK&pouA.ouî.
Tou rKEVtEV :Een&ptou.
40 Tou B&vtev Mnoupyou.
A DOUA DOMN I E A L U I M I HAI VODA RACOV IŢA 37
40 alţii de ai lor.
14 stindarde de călărime.
29 de steaguri de dragoni.
93 de steaguri de pedestrime.
6 steaguri de la corpul de gardă, care toate la un loc fac 142. .5
4 bombarde.
4 litavre.
A ci scriem c îtă oştire căzăcească s-a închi nat moscalilor, c înd i-au
aj uns la Perivolosna l îngă Nipru. Pe l îngă ei a fost prinsă şi artileria regelui, 1 0
adică gep haneaua. D e asemenea şi stindardele şi steaguril e şi alţi generali.
General-guvernatorul de Riga, contele Lowenhaupt.
Generali-maiori :
Kreutz Kruse, tot general al feldmareşalului, doi fraţi aghiotanţi : 1 5

contele Duglas, contele Bande, general-auditeur Stern.
Numărul polcurilor călărim i i :•
1 regiment din Lemberg.

3 din Oster-Gorka. 20
5 suedeze din Adelswan.
7 din Ololenska. 11
6 19 9 din Sud-Skanska.
2 din Smolensk.
6 lituaniene din Adelswan. 25
4 din Korelska.
8 din Nord-Skanska.
10 din Inlandska.
Polcuri de dragoni :
Dragonii de gardă. 30
Din Tlub.
Din Alfendiel.
Din Meerfeld.
Din W ernestett.
Din Ghelska. 35
Din Schreitenfeld.
Din Schlippenbach.
Din Diker.
Din Gildenstierna.
Din Wi.irttemberg. 40
38 , CRONICA GHICULEŞTILOR
ll6AKovpa r�� ne(ovpa� :

Tou A.ti:µJtou Kpapna.
'Am'> tÎ}V ZT}tE:p MavA.€vcrKa.
'Ano tTiv B€tsT\ IK6tcrKa.
"5 'Ano tÎ}v KapµaA.i vcrKa.
'Ano tÎ}v OuµJtA.ivcrKa Kai BEpµoMvcrKa Kai 'IouvcrKE.
'Ano tTiv B€pcrtEp Mn6tsKa.
'Ano tÎ}v B€crtE MapA.€vcrKa.
Tou 'AcrtEpy6tsT\ ·
I O 'Ano tÎ}V NmvKEpcrKav.
'Ano tÎ}v 'Evcrti}tcrKa.
Ta ov6µam roiJ arcinov orpqm(zaliwv Kai noA.KoPviKOJV :
'O <l>ov rKepa <l>EAt AEcrEptsou, 6 TouµnA.E NtfjKEp, 6 BE:p NecrtEt,

6 rtA.µou, 6 Koîµav <1>6µou, 6 'Avtap Pav Icpiptou, 6 rKaA. NtT}crtEptsT},
1 5 6 MayKvo� TioKE.
Oi noAK6Pv1Ko1 oi n6).:
'O 'Ixevtoup, 6 ' Eptcrti}t, 6 KÂa� 'Ivtsoux, 6 <l>ptîvncptA.t, o KoutsyKap

crou, 6 Kpmtan, 6 'EvtsEcrKp6vt, 6 'Avtrov <l>ov <l>ptytµav, 6 rai}, 6 TIÂat
I:ap, 6 <l>oK rpa.µnT}, 6 Mnpouv r€xt.
20 Oi µaf6po1 :
·o 'laKcoP M1tEcrtptîµav, 6 KapEÂ M1tptvts&crt€pvou. 6 KapayiayavcrtEp,

6 rKaµvlCJtEp, 6 M1toxovtse, 6 PostµKaµcpou, 6 riayav, 6 'IaKroP 'IopiK,
6 PaµtsE, 6 Mnpiv Xept, 6 X6A.oou, 6 'ABEcrtpEµcri}A.t, 6 0rov <l>pi}îµcov,
6 KocrKT}v, li 6 A6BE, 6 Pot6vsT}µ, 6 <l>ov KpiyeA., 6 'IBpiµ L\iKop, 6 ypacp 620
25 'O�ouv Ti}vcrtEA..
·o ăp10µo� rwv orprplîatcipwv, rwv oµnep KaAovµivwv:

Oi poxµicrtpOl, oi Kopvitopot, oi KPapn:µicrtpm, ol oµ1tEp ocpcpttstaA.ot,
oi Kamtavot, oi cpA.aµJtoupapot, of oµJtoucrvttsot, oi 7topo6crwrs0t, oi ci
ywutuvtot, oi oiaicrtopot, oi KovaKtsfiBE�.
:30 Karciar1xov rwv orprplî(lUAWV rwv no).eµ1KWV opycivcuv /mov Kara riJv arpi
,,1K1/V <51aAeKWV ovoµa(OV!al oµnep Kai oiJJep Kai ă).).wv arpaîlWîlKWV raeecov :
a' 1tOÂK6PvtKo� M7tivoou�, 6 67toîo� A.apco9ei� &teA.eutT}crE.
P' 7toÂ 1tOAK6PviKot : 6 TI6crtou Kai 'A7tEvµav.
, '
a µaywp.
35 O' KamtUVOl.
a' Kamtavo� nopo6tstKo�.
crt' 7topo6crvtts0t.
a' ciytOUtUVtT}�.
crt' q>Âaµnoupapot.
Polcuri de pedestrime :
Din corpul de gardă.

Din Sud-Manlenska.
Din Vest-Skanska.
Din Karmanlenska. 5
Din Uppland ş i Swermalenska ş i Junkepinska.
Din W est-Goţia.
Din West-Manlenska.
Din Oster-Goţia.
Din Dankerska. 10
Din Enstătt.
N urnele stab-o fi ţerilor şi al polcovnicilor :
Fongera, Feldleschege, Tlub Dicker, Wernestett, Helm, Kroimann
Foke, Andor Rarnsfeld, Gildenstierna, Magnus Posse. 15
Pol-polcovnici :
Jehen Durn, Erischtett, Klasinch, Freudenfeld, Kongars, Kristap, Ense,
Krone, Anton von Freimann, Saken, Platter, Von Swabe, Brunsold.
Maiori : 20
Iacob Bestreimann, prinţul Carol Stern, Carol Jagan Ganster, Gamelst

jerna, von Holtz, Rozenkampf, Jagan, Iacob lndrich, Ramse, Brinhert,
620 Hold, Ande Str6rnsj6ld, von Freimann, Koschkull, li Lode, Rotusin,
von Krieger, Indrich Dicker, contele Oxenstjerna. 25
Numărul ofiţerilor numiţi ober :
Rohmiştri, gornişti, cvartir-maiştri, ober-ofiţeri, căpitani, stegari,

obuznici, porucici, aghiotanţi, conaccii.
Catastihul de ofiţeri şi de arme de război, care în limba suedeză se numesc 30
ober şi unter şi de alte categorii de militari :
1 polcovnic Binous, care, fiind rănit, a murit.
2 pol-polcovnici : Post şi Apenrnann .
1 maior.
4 căpitani. 35
1 căpitan-porucic.
6 porucici.
1 aghiotant.
6 stegari.
'40 CRON ICA G H I CuLEŞT I LOR
Oi ariK01 y10Kap , 1/)"o vv wnr(fj&r; :
K1 m:ptt.;;i vtt.;;0 1, T]youv µmi<;-taaouaTJOE<;.

KTJ1 ma<ipTJOE<; Kai <poup1tpo1, T]youv myivtt.;;fj OE<; Kai KOVaKtt.;;fj OE<; Kat
y paµµanKoi.
5 1y' µ7toUµ7tapatt.;;fj OE<;, auv t0i<; µa9T]tai<; aim'i>v.
µS' t0µtt.;;fj OE<; auv t0i<; µa9T]mi<; aim'i>v.
�P' 7toµoav1K6Po1 Kai µivp101, T]youv Â.ayouµtt.;;fj OE<;.
a' oouÂ.01 aim'i>v.
'A no wvr; U.µaOeir; :
I o a' a<pÂ.iA.ît.;;EîX µEÎO'îEp, T]youv 1tOUÂ. TJîÎJ<; îCÎlV <payTjtCÎlV.

a' 6µ7topamµEîatEp, µtya<; K6µ1ao<;.
a' KpapîEµiatpo<;, µtya<; KovaKtt.;; fi<;.
P' 7to1µaivo1, T]youv 7tvwµanKoi.
a' aiiOTJtWp, fiyouv KpttÎJ<; tou <pÂ.aµ7toupou.
1 5 a' tt.;;E:x P<itEp, T]youv Emat<itTJ<; t&v Â.ouµ7taporov.
I • '
a tatpo<;.
a' oµnEpPax µtatEp.
o' OUVîEpO'ta ii PaxîE µiatEpÂ.op, T] youv îOntt.;; T) µnaO"TjOE<;.
I '
a vompto<;.
20 a' ouvtEp atT]t<iv.
1S' <poupttpTJOE<;, T]youv rnyt vtt.;;fjOE<;. li
rn' cino K<i9E Â.oyfj<; tEXVitm Kai cino aÂ.Â.E<; Ka-rciJtEpE<; ta�E1<;. t'2 J
îÂ.E1 CL1t0 CKEi VOU<; tOU<; uµa9Eî<;.

<pÂ.E1 K<iµvouv oÂ.01 Kai oi uvrotf:pro yqpaµµtvot Kai oi Katwtf:pro µal;; i
25 µE: toU<; uµa9Ei<;.
Ta wiv ).ovµnapJwv :
1 TJ' Â.ouµnapOE<; µn polivtt.;; 1 w:<;.

P' yaµouµnitt.;; E <;.
pKc5' arnvtaprnupa Kai <pÂ.uµnoupa.
30 pKP' 6µoiro<; En<ip9Tjaav Ei<; tov Kmpov tou noMµou.
'Ec5& ypa<poµEv n6aov atpatwµa t&v Moax6Prov E<povEu8TJ Kai
EÂ.a PciJ9TJ Ei<; tov n6/1.Eµov •ii<; II oha pa<; .
'EK rwv rpovcvOivrwv :
"Eva<; noÂ.K6 PvtKO<; .

35 y' µai6poi.
KP' KanpaÂ.ot.
t.;; ' nopOUO'VlKOl.
TJ 1 7tOÂ. nopoul;; V tlCOl Kai <pÂ.aµ7toupapOl OUVîEp o<p<ptl;;u iÂ.Ol.
poa' KU7tpaÂ.01 Kai tfj<; cipa&a<; Kai Ct1t0 aut<,.u<; tOU<; O<p<pltl;;u iÂ.OU<;.
A DOUA DOMN I E A LUI M I HA I VODA RACOV IŢA 41
Stuckjimker, adică topcii :

20 de sergenţi, adică baş-ceauşi.
21 de pisari şi furieri, adică taingii şi conaccii şi pisari.
13 bumbargii cu ucenicii lor. 5
49 de topcii cu ucenicii lor.
62 de pomoşnicovi şi mineri, adică lagumgii.
200 de slugi ale lor.
Dintre cei neinstruiţi :
1 Feldzeugmeister, adică vînzător de bucate. IO
1 Oberstallmeister, mare comis.

1 Cvartirmeister, mare conacciu.
2 pastori, adică duhovnici.
1 Auditeur, adică judecător de steag.
1 Zeugwărter, adică epistat la bombarde. 15
1 medic.
1 Oberwachmeister.
4 Unterstall sau Wachtmeister, adică topcii.
1 notar.
1 Unteradjutant. 20
19 furieri, adică taingii. 1 1
621 301 meseriaşi de tot felul şi alte categorii mai de jos.
335 dintre cei nepricepuţi.
535 fac toţi cei arătaţi mai sus şi cei de mai jos împreună cu cei neinstruiţi. 25
Despre bombarde :
18 bombarde de bronz.
2 Haubitze.
124 de stindarde şi steaguri.
122 de asemenea au fost luate în timpul luptei. 30
Aci scriem cîtă oaste a moscalilor a fost ucisă şi rănită în lupta de la
Poltava
Cei omorîţi :
1 polcovnic.
3 maiori. 35
22 de caporali 1 •
7 porucici.
8 pol-porucici şi stegari subofiţeri.
161 de caporali şi dintre cei de rînd şi dintre ofiţeri.
1 Poate e vorba de 22 de căpitani, deoarece caporalii urmează mai jos, în numl.r

de 1 6 1 .
42 C R O N I CA G H ! C U L E Ş T I LOR
'EK rwv '!CAYJ}'Wµivwv :

"Evm; yevep1iA.TJ� A.ei:vnvliîTJ�.
P' 1roA.K6PvtKot : 'JaKcoPo� Kai 6 MapîÎJV Ae6vno�.
y' no/.. noA.K6PvtKot : 6 Mtx.aiJA. NaPKitv, Kai 6 IlEîpo� IloA.tPicrve�, Kai
5 o KvEsTJ� IIouîep XopîsaPa.
8' µayt6pot : 6 ' lj}av Bivµav, 6 Maî9aio� wu OuxvtK, Kai 6 Maî9aio� 6
NeA.op 2.wunaK Kai 6 Zax.apia�.
KO'î1 KUmîaVOt 1tOpOUO'VtKOl.
t3' nopoucrvtKot Kai q>A.aµnoupapot.
I o v3' OUVîEp oq>q>tîstaA.ot.
, mKP' KanpaA.ot µasi µf: EKEivou� îfi� apci8a� Kai oq>q>tîsta!..o t.
'Aµli oA.ot oi q>ovw9EVîE� Kai A.apcoµEvot Kaµvoucrt , pocrî'.
'EK rwv <pow:vfJivrwv r;;c; lv<pavripiac; :

WEva� µnpaya8it pTJ� <l>eA.EyyEKµ.
1 5 a' noA.K6PvtKo� wu K6crA.o.
O'î1 7tOpOUO'VlKOl.
8' q>A.aµnoupapot.
a' 1tOAK6 PvtKO�.
O'î1 KU7tlî6.V01.
20 P' 1tOÂ 1tOUpOUO'Vl KOl.
X..::; u' OlJVîEp O<j><j>lîO'lUAOl î'fi� apaoa� Kai µf; Oq>q>iKta, 01tOU Kaµvoum V
'
EnîUKOO'ta 8cilOEKU.
•Ano wvc; ).afJwµivovc; :

a µnpayaîipTJ� Tii � Ilo/...6 vîcrKa�.
25 y' noA.K6PvtKot : AEsveK, 'lyKai:v Kai BoEi:K. li
P' no/... noA.K6PvtKot : KopKTJî Kai KosePEA.. 622
8' µayt6pot : AapEvto�. KosA.6p, Bnoux<'>vîs Kai Tmiµnep�.
8' KU7tlîUVOl.
TJ' nopoucrvtKot.
30 y' U"'(lOUîUVîOl.
y' KU7tlîQVOl, 7tOpOUO'VlKOl.
y' 1tOÂ. 1tOpOUO'VlKOt.
crt' q>A.aµnoupapot.
' m1mo' îfl� apa8a� Kai EKEÎVOt 6nou exouv oq>q>iKta Kaµvouow OÂ.Ot xi.A.tot
35 OKîUKOO'lOt EÎKOO'l E1tîU.
'Ano wvc; rpovevfJivrac; r;;c; â).ripzac; :

"Eva� crepvtsEîsTJ�, fiyouv µna�-tcraoucrTJ� ·
y' KUVOVtpot.
e' cpou-rm/...E pot .
40 'Ano wvc; TCA'/YWµivovc; :
13' Kav6vtpot.
O'î1 q>OUîO'tÂ.EpOt.
A DOUA DO.\\N I E A LU I M I HAI VODA RACOVJŢ,\ 43
Cei ră niţi :
1 genaral,locotenent.
2 polcovnici : Iacob şi Martin Leonte.
3 pol,polcovnici : Mihail Navkin, şi Petre Polivisne, şi cneazul
Petre Gorceakov. 5
4 maiori : Ioan Vidmann, Matei Kusnik, Matei Nelov şi Zaharia.
26 de căpitani,porucici.
19 porucici şi stegari.
59 ,de subofiţeri. 10
1 322 de caporali împreună cu cei de rînd şi eu ofiţerii.
2 076 sînt toţi cei ucişi şi răniţi.
Cei ucişi din pedestrime :
1 brigadier, Felengheim.
1 polcovnic, Koslov. 15
6 porucici.
4 stegari.
1 polcovnic.
6 căpitani.
2 pol,porucici. 20
69 1 de subofiţeri de rînd şi cei cu slujbe fac 7 1 2.
Cei răniţi :
1 brigadier din Polonţka.
3 polcovnici : Lesnek, lngai şi Voci. li 25
622 2 pol,polcovnici : Korcit şi Koşelev.
4 maiori : Larion, Koslov, Buholţ şi Ciambers.
4 căpitani.
8 porucici.
3 aghiotanţi. 30
3 căpitani,porucici.
3 pol,porucici.
6 stegari.
1 784 de rînd şi cei cu slujbe fac în total 1 82 7. 35
Cei ucişi din artilerie :
1 sergent, adică baş,ceauş.
3 tunari.
5 puşcaşi.
Cei răni ţi : 40
2 tunari.
6 puşcaşi.
:Eouµa A.ornov oA.cov t&v <pov1m9tvtcov Mocrx6Pcov cm6 te t0uc; KaPa

A.ap11oec; Kai CL7t0 tÎ)V t<paVîOUptaV µeta tli'lV nÂT)yCOµEVCOV ,OXAcrt' . 1:
·o pi]yac; Âotnov tfic; :E<petcriac; Ka9ooc; exacrev OAOV tOU to crtpcitEU 623-
µa Kai e<puye nepvrovtac; tOV notaµov Ninpov, 6µou Kai 6 Mastnnac;, Ka-
5 9ooc; avcotEpCO e<p11µev, Enp6cr<puyav de; t0uc; ToupKouc; Kai €nfiyav de; to
Kcicrtpov ti;c; 'Osouc;. "Ocrot OE Eîuxav de; tov Mnouxov µE nA.oîa, t6crov
ToupKOt OO'OV Kai KasciKOl, €ytµtcrav an<'> ă.crnpa Kai q>Âcopia otav anep
VOUO'EV 6 pÎ]yac; Kai oi µet' QUîOU, rraipVOVtac; 6 Kcl9e KQÎKtO'Î)<; de; tOV
Ka9tva cino OEKa e� cpA.copia.
10 "Ecoc; €8& <p9cicravtec; Kai OtT)YTt9Evtec; €v cruvt0µiQ. ti)v icrwpiav t&v
te :E<petcr&v Kai Mocrx6Pcov, 6rrou eytvev de; tÎ)V IloA.tci.Pav, apx6µe9a rrci
AlV va Kciµcoµev tÎ)V OlÎJYTtO"tV tfic; icrtopiac; µac;, neoe; OT)Âaoi) ucrtepov ano
ocra KaKa btpo�eviJ911crav Ota îOU MtxaiJA. PaKoPitcra Poepooa, ÎlKOAOU-
911cre KO.i ii autou µastA.Eia. Eic; EKElVOV tOV Katpov lµastA.eu9T) en Kai 6
I5 'Icrou<p-nacrac;, ti;c; 'Osouc; crepacrKEpT)c;, Kai ă.A.A.ot noA.A.oi nacrcioec; tpt&v
îOUyt&v, de; tÎ)V µastA.Eiav tCOV 6noicov OACOV aut&v ocra KQKQ ÎlKOÂ.ou911-
crav de; ti)v oucrrn x1crµtv11v µac; tcrcipav, 9tA.ouv <pavepco9fi eic; tov npo
crT)Kovta t6nov tfic; autfic; icrtopiac;, ta 6rrota EO"UVEPT)KQV 8t' ai.tiac; tfic;
µaxT)c; t&v ToupKrov Kai Mocrx6Pcov, 6nou µeta taum iiKoA.ou9T)crav.
20 THA.9e AOt7tOV C'mo tÎ)V 'Osou 6 pityac; tfic; :E<petcriac; µeta tOU ano-
crtatou Mastnrra xatµavou Kai ăA.A.ouc; apx11youc; de; to Bevotpt, E� cbv
nvf:c; f:napaKaÂ.ecrav tOV pi}ya Kai Î)Â.9av EOro de; to rtacrt, 011A.a8i) 6
"lcoavv11c; 6 AaµtK6PcrK11c;, 6 yevepaÂ 'OµnousvtKoc; µE oA.ouc; t0uc; uiouc;
tOU Kai 6 Cl>iÂ.mnoc; "'OpA.Ktoc;, 6 m crap yevepaA.11c; µs DATIV tÎlV KaVtO'EÂ.a-
25 piav Kai �llµittptoc; 6 XopA.aPK6PvtKoc; tfic; Il ptA.ouKac;, Kai ăA.A.ot noA.
K6PviKot, t0i>c; 6noiouc; t0uc; eococrev 6 MtxaTiÂ. p68ac; KatotKiac; KaA.ac;, ta
anina 811A.a8Ti trov apx6vtcov, npocrEtt 't'Ouc; EOCOCJE Kai îpocpac;.
1 2 �1tq:t;"0u Autoi oi p119tvtec; TiA.9ov de; to rtam Auyoucrtou ocooeKatlJ ucrte-
pov OE an<'> autouc; 1'A.9ev an<'> to Bevotpt Kai ăU.oc; evac; yevepaA.11c; µE
30 e�aKocriouc; :E<pEtCJouc; anocrtCIÂ.µEvouc; cino tOV pi}ya OUI Vcl �exetµacrouv
toco eîc; ti)v tcrapav, t0uc; 6noiouc; t0uc; t816ptcrev 6 Mixa.A. P68ac; de; to
tmvoOto tfic; :Eoutcrapac; Kai t0uc; €cruµpouA.eucre va. <puA.ancoV'tat 1CaA.a
EKEl eîc; tac; ăKpac; cmo tac; EAEUO"Etc; trov tx9prov t0uc; Mocrx.6Pcov. Aut0i
oµcoc;, roc; aA.as6vec;, OEV f}Koucrav 't'ÎJV aU9EVîtKÎIV cruµPouÂ.Î]V, aA.A.' li enfl- 624
35 yav Kat' eu9etav eîc; to Tcrapvao6tcrt Kai EKatoiKTIO"aV nA.11criov 't'WV Mo
crx.6Pcov.
'EKEi A.omov t6te e6ptcrK6µevoc; evac; µnpaya8ip11c; M6crx.oPoc; µE:
iKavov crtpateuµa eîc; tE:c; ăKpec; tfic; Aexiac; Kai cpuA.ayovtac; ciKptP&c; oia
va µ1' tUXlJ Kai cinepa<nJ 6 pftyac; îWV l:<pe-rcrrov Kpucpicoc; ano tÎIV tnapx.i-
40 av -r&v Aexrov Kai unayu eîc; -rov -r6nov tou Kai µav9avov-rac; -riJv eA.eumv
îCOV l:<pEîO"COV, nooc; 'Î'IÂ.9av eîc; îO Tcrapvaoutcrt, EO"TIK00911 µE: t0uc; crtpanro
tac; -rou, naipvovtac; Kai Kanotov Kcova't'av't'tvov pox.µia-rpov, Kai cintpa
aav de; -ro cruvopov -rfic; MoÂ.86pac; napavco cino 'to Tcrepveo6-rcrt Kai tK-r6-
n11cre t0uc; l:q>t-rcrouc; alfpvioicoc; xai t0uc; 'flxµaÂ.roncre, tyÂ.utcocrav of: oaoi
. 45 eupt911crav ele; 'tel xcopia t pocpflc;; EVEKa.
ToOto to cruµpav trov Mocrx.6Pcov e<p9acrev eîc; ta rota toO pamÂ.tcoc;;
tlilv ToupKroV crouA.tav 'Ax.µtt11 µe OtaPoÂ.Î}V nooc; eytVE OT)Â.QOÎ) 8t.' aitiac;.
toO Mix.ai}Â. PaKoPitcra, 8tc1 TOV 6nofov &ytve n pocrtayiJ de; Kanotov 'Icroucp-
A DOUA DOMN I E A L U I M I HA I VODA RACOVIŢA 45
Aşadar, suma tuturor moscalilor ucişi din călărime şi din pedestrime

împreună cu cei răniţi este 4 636 . 1 1
623 Deci, regele Suediei, după ce şi-a pierdut toată oştirea şi a fugit, trecînd
rîul Nipru împreună cu Mazeppa, precum am spus mai sus, s-a refugiat
la turci şi s-a dus la cetatea Ozu, iar acei care din întîmplare se aflau la 5
Bug cu vase, atît turci, cît şi cazaci, s-au umplut de bani şi galbeni, căci
la trecerea regelui şi a celor din jurul lui luntraşii luau cîte 16 gllbeni
de om.
Ajungînd pînă aci cu povestirea şi istorisind pe scurt cele petrecute I o
la Poltava între şvezi şi moscali, reluăm iarăşi povestirea noastră, ca să
·
arătăm cum de pe um1a neajunsurilor pricinuite de Mihai vodă Racoviţă

a urmat şi mazilirea acestuia. În acea vreme fuseseră maziliţi şi lusuf-paşa,
seraschierul cetăţii Ozu, şi alte multe paşale cu trei tuiuri. Nenorocirile 1 5

c e le-a pricinuit bietei noastre ţări mazilirea tuturor acestora se vor arăta
la locul cuvenit al acestei istorisiri. Aceste nenorociri se datoresc în mare
parte şi luptei ce a urmat mai tîrziu între turci şi moscali.
Aşadar, regele Suediei a venit de la Ozu la Bender împreună cu răzvră- 20
titul Mazeppa hatmanul şi alte căpetenii, dintre care unii au rugat pe rege
de le-a dat voie să vină aci la laşi, adică Ioan Lamikowski, general-obuznic,
cu toţi fiii săi, Filip Orlik, pisar-general, cu toată cancelaria, Dimitrie
Horlavkovnik din Preluka şi alţi polcovnici, cărora Mihai vodă le-a dat 25
locuinţe bune, adică case de-ale boierilor, precum şi hrană.
Cei pomeniţi mai sus au venit la laşi la 12 august, iar după sosirea 1� ,;��·
lor a venit de la Bender încă un general cu şase sute de şvezi trimişi de
rege ca să ierneze aici în ţară, pe care Mihai vodă i-a orînduit în ţinutul 30
Sucevei şi i-a sfătuit să se ferească bine acolo la marginea ţării de năvălirile
duşmanilor lor moscali. Ei însăJ ca nişte semeţi ce erau, n-au ascultat de
624 sfatul domnului, ci l ls-au dus drept la Cernăuţi şi s-au aşezat în vecinătatea 35
moscalilor.
Aflîndu-se atunci acolo la marginea Ţării leşeşti, un brigadier moscal
cu o seamă de oaste, care păzea tocmai ca nu cumva să treacă regele Suediei
pe furiş prin ţara leşilor şi să se ducă în ţara lui, şi aflînd cum că şvezii 40
au venit la Cernăuţi, s-a sculat cu soldaţii lui şi luînd şi pe un oarecare
Constantin rohmistru, a trecut hotarul Moldovei, mai sus de Cernăuţi, şi,
atacînd fără veste pe şvezi, i-a prins, scăpînd numai cei ce se aflau prin
sate după hrană.
Această faptă a moscalilor a ajuns la urechile împăratului turcesc,
sultanul Ahmed, cu pîra că acest lucru s-a făcut din pricina lui Mihai vodă
Racoviţă. De aceea s-a şi dat poruncă unui oarecare Iusuf-aga de Bender,
46 CRON ICA GHI CULEŞTI LOR
â.yav tou M7tevoepiou Kai TiA.0e µE xiA.iouc;; cmaxfioec;; e�a<pva, 6µou Kai
14 'O ma- µE: tov pacriA.iKov KamtsÎJµ7tacrTJ f.v tij oeKcitlJ tetupnJ wu 'OKtroppiou
Ppio u
<t7o9> µT]v6c;; , ele;; fiv fopt<isemt Î) µviJµTJ tfjc;; 6criac;; IlapacrKeufjc;; tfjc;; vEa<;
Kai f.criJKrocrav µet' 6pyfjc;; µey<iATJ<; tOV au8svn1v Kai tOV fofjyav ele;; to
5 BevOEpi, eic;; OE to riucrt E�aA.ev 6 PacrtA.iKO<; KamtsÎJµ7tacrT]c;; KupepviJtac;;
Kai KaîµaKuµî]oec;; tov 'lrocivVTJV M7touxoucrTJV, 7tpcOTJV µEyav A.oyo0EtTJV,
Kai tov TcroKopA.av, 7tpcOTJV µEyav popviKov, wuc;; 67toiouc;; ele;; tiva â.7tlitTJV
Kai Kl.v&uvov touc;; ecpepev, µeta taum f.pouµev.
Tote 6mv Ecri)Krocrav tov Mixa/... B6oav, 6/... o i tou oi cruyyeveic;; E<pu-
1 () yav 6v0ev KaKei0EV xropic;; va touc;; f.µ7toOisu KUVEvac;; , o{ 67toioi 7tOiOt Î}crav
Kai 7tou E7tfjyav KatrotEpro f.pouµev.
""Ac; Î]�euproµev AOt7tOV moc;; 6 Mixat.. pooac;; ele;; autiţv tÎJV OEUîEpav
îOU au0evtiav ftyeµ6veucrev EtTJ 860 Kai µfjvec;; 860. Ka0roc;; OE tOV E7tfjyav
eic;; to BevoEpi, wu f:ypmvav 6/...a wu ta 7tpuyµata Kai f.Kei0ev tov E7tfj-
1 .=i yav de;; Krovcrrnvn vou7tOAi v Kai tov f.cpuA.uKrocrav de;; touc;; ·E7tta KouA.u
oec;; Kai f.crt<i0T] EKEÎ cpuAaKroµEvoc;; µfjvec;; t7tta Kai yiv6µevoc;; PesiPTJ<; 6
Nouµav1 -7tacrac;; Ktou7tpOUAÎJ<;, tOV 6pyaA.av un:o tÎJV cpuAaKÎJV, f.crtevaxro
pEÎîO oµroc;; â.7to wuc;; oavetcrtac;; foetoiJ f.xperocrrnucre 7toA.A.a ă.cr7tpa ele;; 7to
l..ouc;; . li
20 Eic;; îOV autov xpovov, Maptiou µT]VO<; ovwc;; , â.7ts0ave Kai eic;; î O 625
M7tevospt Kai 6 MasE7t7ta<; xutµavoc;; Kai tOV 60mvav eic;; tiţv Bupvncrav,
oi OE µet' autou ovtec;; EO"Î)Krocrav to veKpOV crroµa EKei0ev, Kai to Ecpepav
ele;; to ral..u tcrt Kai to 60mvav ele;; to µovacrtft pt îOU ·Ayiou MeyaA.oµup
tupoc;; reropyiou Kai EKei0ev oµroc;; 7tciÂ.tV µeta muta, 3eiq. opyij Kai pacri-
2.5 AlKij KU'tUpQ., tOV f.�semvav o{ ToupKOt, ornv f.crKÂ.uprocrav . touc;; â.v0pciJ-
7tOU<; îOU ral..a tcriou ele;; tOV Katpov tOU ATJµT]tpacrKOU pooa, Kai îOV Ep
pt\j!UV de;; 'tO xeiA.oc;; îOU Aouvaperoc;; 7tOtaµou.
·1crrnpoucrt Ot' QUîOV mi><; va îOU eups0î]crav KOVîcl tOU µeta 0uvarnv
EKatOV E�fjvta xiA.taoec;; cpA.ropia, xroptcr'ta â.7to Ci.A.A.a ă.cr7tpa acr11µev1a, pouµ-
30 7tÂ.ta, 7t6toupa Kai Ka7tiKta Kai tcrepaeptKa Kai µaA.ayµanKa Kai â.crî]µt
Ka Kai 7tOÂ.uteA.fj pouxa. Kai â.7to -ra cpA.ropia t7tfjpev 6 pftyac;; tfjc;; I:cpetcri
ac;; crapuvm XtÂ.tcioec;; , tu OE A.orna, µeta Kai trov ăA.A.rov, 6µeivav de;; tac;;
xeipac;; tOU UVE\jliou îOU BoîvapopcrKTJ . Meta OE tOV 0avawv autou E\jlÎJ
cpicrev 6 piJyac;; trov I:cpetcrrov x1hµavov tOV ypaµµanKOV tOU MasE7t7ta
35 cl>iÂ.t7t7tOV "OpÂ.tKOV, 6 67toioc;; 6crxe Kai de;; to e�fj<; to ovoµa tfj<; xatµa
viac;; ele;; tov -r67tov wu M7tevoepiou.
1 Î ntîi a fost scris Oman, apoi B·a corectat Nouµav.

A DOLJ,\ 00.\\N I E A LUI .\\ ! HAI VODA R ACOVIŢA 47
care venind fără veste cu o mie de spahii şi cu· capugi-başa împărătesc,

la 14 ale lunii octombrie, zi în care se prăznuieşte pomenirea cuvioasei 14 �g��;r i•
Paraschiva cea nouă, a ridicat cu mare minie pe domn şi l-a dus la Bender,
iar la laşi capugi-başa împărătesc a pus cîrmuitori şi caimacami pe Ioan 5
Buhuş, biv vel logofăt, şi pe Ciocîrlan 1 , biv vel vornic. Despre aceştia
vom vorbi mai pe urmă şi vom arăta cum i-a înşelat şi i-a pus în primejdie.
Atunci cînd au ridicat pe Mihai vodă, toate rudele lui au fugit în lume
fără ca cineva să le oprească ; despre aceste rude, care au fost şi unde s-au 10
dus, vom vorbi mai jos.

Deci să ştim că în această a doua domnie Mihai vodă a domnit doi
ani şi două luni. Cînd l-au dus la Bender, au scris şi toate lucrurile lui ;
de acolo l-au pornit la Constantinopol şi l-au întemniţat la Şapte-Turnuri. 15
A stat acolo întemniţat şapte luni, iar cînd s-a făcut vizir Numan-paşa
Chiupruliul 2, l-a scos din temniţă ; avea însă supărări din partea numeroşilor
săi creditori, căci datora mulţi bani. l i
625 Într-acelaşi an, î n luna martie, a murit la Bender Mazeppa hatmanul 20
ş i l-au îngropat la Varniţa. Cei c e erau cu el însă au luat trupul lui de
acolo şi l-au dus la Galaţi şi l-au îngropat la mănăstirea sfîntului mare
martir Gheorghe 3• Dar şi de acolo, din minie dumnezeiască şi din blestem
împărătesc, a fost iarăşi dezgropat de turci, cînd aceştia au robit pe oamenii 25
din Galaţi, pe vremea lui Dimitraşcu vodă, şi a fost aruncat pe ţărmul
Dunării 4 •
Se poveşteşte despre el că după moartea lui s-ar fi. găsit la el o sută
şaizeci de mii de galbeni, afară de alţi bani de argint : ruble, potori şi
copeici, giuvaeruri şi obiecte de aur şi de argint, precum şi haine scumpe. :30
Din galbenii găsiţi, a luat regele Suediei patruzeci de mii, iar restul şi cele
lalte avuţii au rămas în mîinile nepotului lui W oynarowski. După moartea
lui Mazeppa, regele şvezilor a ales hatman pe secretarul lui Mazeppa, Filip 3.'i
Orlik, care a ţinut şi mai departe titlul de hatman în ţinutul B'enderului.
1 E vorba de Pavel Ciocîrlan, vezi mai j os, p. 49

2 Numan-paşa Chiupruliul a primit pecetea viziratului la 3 mai 1 7 1 0.
3 Ştiri interesante despre mormîntul lui Mazeppa de la biserica Sf. Gheorghe
din Galaţi, culese la faţa locului, ne dă Mihail Kogălniceanu în opera sa Fragments tin�s
des chroniques moldaves et valaque$ pour servir a l' histoire de Pierre-le -Qrand, Charles
XII, Stanislas Leszczynski, Demetre Cantemir et Constantin Brancovan, partea a II-a,
laşi, 1 845, p. 9 1 - 92.
4 Cronicarul vorbeşte şi la p. 1 1 7 de aruncarea oaselor lui Mazeppa în Dunăre.
Despre încercarea lui Woynarowski, nepotul lui Mazeppa, de a salva rămăşiţele
pă mînteşti ale unchiului său, vezi relatarea călătorului polonez F. Gosciecki în
P. P. Panaitescu, Călători poloni în ţările romdne, Bucureşti, 1 930, p. 1 42.
TIPQTH AY0ENT(A TOY NIKOAAOY AAE3AN�POY BO�A
"Ycrn:pa a7to îÎlV µa1;1A.eiav îOU MtxaiiA. PaKopiîcra PoeP68a, fi 6-

14 ��O>- noia sy1ve 'OKîCoppiou OeKUîU îeîcipîu Kaîa îOUt; x1A.ioui; btîaKocrioui;
17 09 OEKa,1 sqmyav µeptKOi ăpxovîet; îi'jt; îcrcipai; eii; îÎlV Aexfav Kai eii; îO
5 I:A.Envov, 6 AounouA.oi; 0111..a ofJ, 6 KcovcrîciKTtt; p6pvtKot;, 6 MavoA.ciKTtt;
Procrcrtrni; p6pv1Kot; îi'jt; "Avco Tcrcipai;, Kai 6 �toouA.oi;, µtyai; crna9cip11i;,
6 Kai neV9epoi; îOU M1xaA. P6oa. 'O of: �flµflîpcicrKOt; PaKoPiîcrai; xciîµa
voi;, 6 Kai auîcioeA.q>ot; rnu MtxaA. pooa sq>uyev ei.i; îftV BA.axiav eii; îOV
nev9ep6v ŢQl) îOV M1xciA.11v, µtyav crna9cip11v îOV KaVîClKOt>sflVOV, îij of:
10 OeKciîU 7tEµnn;i îOU auîou µflvoi; sq>uye Kai 6 f'ecopyciKTtt; Pcocrcrtrni;, 6
1tpc0f1V µtyai; P6pvtKOt;, îO ooxetov îOOV KUKOOV oA.cov, ei.i; îftV Aexiav 6nou
Ticrav Kai oî A.ornoi q>uyaoei;. "Eµetvav A.ornov eo& eii; îÎlV îcrcipav, 6 'Ico
civv11i; Mnouxoucr11i;, npc011v µtyai; A.oyo9Eîflt; Kai 6 7tpopp119eit; TcroKapA.ci
voi; ITauA.oi;, 6 µtyai; p6pv1Kot;, ol KaîcOîEpo1 Kaîa îO ytvoi;, îOUt; 67toioui;
15 6 ayai; 6noli TiA.9e µf: îÎlV µal;tA.eiav rnu M1xaA. pooa rnui; sKaµe li Kaîµa- 626
KUµflOet; Kilt 0101Kflîclt; îi'jt; îcrcipat;, OEV ft�eupav oµcot; îtOÎOt; µEAAel VU
i:A.9u au9EVîflt; Kai eupicrKOVîO eii; EVVOtaV µeyciA.11v.
·o MnpayKoPcivoi; of: Kaîa îO q>aw6µevov, µal;i µf: îOV 'foouq>- nacru
cn:pacrK€p11v îOU BeVOepiou, unepµaxoOcre 01a va crt>crîftcru îOV yaµpp6 îOU
20 KcovcrîaVîÎVOV �OUKCl pooav. K puq>icoi; of: EVepyoucre Olcl îOV ,Avn6x11v
p6oav µf: îO va dxev Cippapcovicret îOV PaoouKavov µneîl;a8€v rnu µf: îÎJV
Mapiav, îÎlV µeyaA.t>îEpav 3uyaî€pa îOO 'Avn6x11 pooa. ·o 67totoi; Mnpay
Kopcivoi; EOetţe Kai eva cr11µetov moi; EVepyoucre Ota îOV 'Avn6x11 P6oa
neptcrcr6îepov, 016n Ka9roi; ecrftKwcrav îOV MtxaA. P6oa Cino îOV 3p6vov,
25 mipauea scrrntA.ev ano îÎJV BA.axiav îOV 'HA.iav KavîClK001;11v6v, npc011v
µtyav Ptcrncip11v, Kai îOV 'HA.iav KaîClpl;fjv , 6µoicoi; µ€yav p1crnci
PflV, to& eii; îÎJV îcrcipav, oî 6noto1 Ticrav o{ mcrî6îepo1 ăpxovîf:t; îOU
'Avn6x11 pooa, npoi; oui; sq>9acrav Kai ypciµµaîa O.no îOV 'Avn6x11
P6oav 01a vei macrouv µeptKoui; Pcoµaioui;, 67tou Îjîov KOVîa eii; îOV
30 M1xciA. P60av, Kaîci îa 6nota emacrav eKeivoui; 6nou îoi:li; enpocrîCll;ev
6 'Avn6x11 P6oai;, eţ rov Î!îOV evai; Q7t0 îOUt; macrµ€voui; Kai 6 M1xaA.ci
KT}t; PaA.uKflt;, 6 OeUîepoi; nocrt€A.v1Kot;, toui; 6noioui; toui; scrîetA.av eii; îo
KclcrîpOV tOU Nuiµtcrou Ota q>uA.aţw. 'O of: 'HA.iai; PtcrncipT}t; 6 KaVîClKOt>
�TJVOt; Eîtiiyev ei.� to xcopiov tot>, I:epµ7t€crn 2 KaA.ouµeVOV, Kai ciq>T}crev EOOO
35 îOV 'HA.iav Katapl;fjv PtcrncipTJV vei eivm Kai auto� KaiµaKciµT}� µf: tOU�
7tpopp119€vtai; ăA.A.oui; ouo. Auto� oe EKei9eV UîtO to xcopiov tot> epeuvou
O'B Ota ypaµµatrov (mo tÎ)V BA.axiav, îftV ăpyT}tClV îi'j� au9Bvtia� toO 'Avtt
<> x11 P6oa Kai Eq>oPeitO noA.A.a va µît 7tclp1J tÎJV aU9evîiav 6 Kcovcrtavtiv
�ouKa P6oa�. Kai 01ci tov 7toA.uv q>6pov, 67tou nepi toutou eixev, enapaKa-
40 A.st tov N1K6A.aov Kcocrtiv P6pvtKov, tov yuvatKci8eA.q>6v tou, Kai ilA.9ev
EOOO ei� tO f'tcicrt KCll Va îtpOO'EXU Kaf..ro �, eÎ. µf:v TJ9BAB µci9et îtcO� E009fl
fi aU9evîia ei.i; tOV KCOVO'îClVtiv �OUKCl P68a, va toU orocru clOT}crtV EKBÎ
ei� to xcopiov tot>, 6µo0 Kai tOU 'HA.ia P1crnap11 toO Kaîapl;ii , 67tOU iitov
1 Anul 1 7 10 este greşit, trebuie îndreptat î n 1 709.

2 Î n ms a fost crepµrroucrn, «OU» a fost în dreptat de altă mină şi cu altă cer
neală în «e».
I NT f I A DOM N I E A LU I N I COLAE ALEXANDRU \'ODA 49
ÎNTÎIA DOMNIE A LUI NICOLAE ALEXANDRU VODĂ1
După mazilirea lui Mihai vodă Racoviţă, care a avut loc la 14 octombrie 1 4 octom11r1e
1 7 09
1 7 10 2, o seamă de boieri ai ţării au fugit în Ţara leşească la Sniatin, şi
anume : Lupu Costachi, vornicul, Manolachi Rusăt, vornicul Ţării de Sus, .5
şi Dedu, mare spătar, care era şi socrul lui Mihai vodă. Iar Dimitraşcu
Racoviţă hatmanul, fratele lui Mihai vodă, a fugit în Ţara Românească
la socrul său Mihai Cantacuzino, mare spătar. La 15 ale aceleiaşi luni a
fugit în Ţara leşească, unde erau şi ceilalţi pribegi, şi lordachi Rusăt, I O
biv vei vornic, matca tuturor răutăţilor. Deci au rămas aci în ţară Ioan
Buhuş, biv vei logofăt, şi sus-amintitul �iocîrlan Pavel, mare vornic, care
erau de neam mai de jos. Aga care venise pentru mazilirea lui Mihai
626 vodă îi făcu l i caimacami şi cîrmuitori ai ţării ; neştiind însă cine urma să 1 5
vină domn, e i s e găseau în mare îngrijorare.
Dar Brîncoveanu pe faţă se lupta împreună cu Iusuf-paşa, seraschierul
de Bender, să facă domn pe ginerele său Constantin Duca vodă, în taină
însă mijlocea pentru Antioh vodă, deoarece logodise pe beizadeaua sa 20
Răducanu, cu Maria, fiica cea mai mare a lui Antioh vodă. Brîncoveanu
a dat şi un semn vădit că lucra mai mult pentru Antioh vodă, deoarece
atunci cînd au ridicat pe Mihai vodă din scaun a trimis îndată aici în ţară
din Ţara Românească pe Ilie Cantacuzino, biv vel vistier şi pe Ilie Catargi, 2.5
de asemenea vel vistier, care erau cei mai credincioşi boieri ai lui Antioh
vodă, cărora le veniseră chiar şi scrisori de la Antioh vodă ca să prindă pe
cîţiva greci, care fuseseră pe lingă Mihai vodă. Potrivit cu aceste scrisori,
ei au prins pe acei despre care dăduse poruncă Antioh vodă. Printre cei 30
prinşi şi trimişi la Cetatea Neamţului spre a fi păziţi a fost şi Mihalachi
Ralachi, al doilea postelnic. Ilie Cantacuzino vistierul s-a dus în satul său,
anume Şerbeşti, lăsînd aici pe Ilie Catargi vistierul ca să fie şi el caimacam 3.5
împreună cu ceilalţi doi pomeniţi mai sus, iar el de acolo, din satul său,
căuta să afle prin scrisori din Ţara Românească de ce întîrzie să vină Antioh
vodă la domnie şi se temea tare ca nu cumva să ia domnia Constantin Duca
vodă. Şi de teama cea mare pe care o avea desprea aceasta, a rugat pe
Nicolae Costin vornicul, cumnatul său, să vină aci la Iaşi şi să fie cu mare 40
băgare de seamă şi în caz că va afla că s-a dat domnia lui Constantin Duca
vodă să-i dea de ştire acolo în satul lui şi în acelaşi timp să înştiinţeze şi
1 E vorba de Nicolae Mavrocordat, fiul lui Alexandru Exaporitul.

2 Anul 1 7 1 0 este greşit, trebuie îndreptat în 1 709.
50 CRON ICA GH ICULEŞTILO R
Ni& E i <; "C O ruicn, B u i v a cpuyouv, cpo pouµEvot "COV Epxoµov "COU Krov
O""CUV"ClV �ouKa P6Ba.
'Hrnv A.omov oi Bucr"CUxmµtvot ăpxovîE<; Ei<; µcyciA.ov cp6 pov
Kai de; noA.A.uc; cppovîiBac; Kai Bui îÎ]V au8EV"Ciav 6nou Bf:v il�su-
5 pav noto<; f:ytVEV aU8EVîT}<; Kai µciA.tcrm Btaîi muc; i1A.8E npocrmyi]
ano "CO MnEVBEpt Bui va BEx8ouv µEptKOV O"îpclîEUµa rnupKtKOV va �EXEl
µcicru EBc'i>. "03Ev cruµpouA.su6µEVOt avciµEcr6v muc; îl va Kciµouv, li T}Upav 627
EUA.oyov Kai EO""CEtA.av ypciµµaîa de; "COV MnpayKoPcivov Kai "COV Enapa
KaA.oucrav Bta va muc; cruµpouhucru îl va Kciµouv de; "CU nEptO""CU"ClKU 6nou
I o muc; UKOAOU8oucrav. , Ano Bf: "CO ăA.A.o µEpo<; EO""CEtA.av npoc; "CO\' 'Icroucp
nacrciv, crEpacrKEpT}V "COU BEVB€piou, KcinotOv npcOT}V µEyav apµcicrT}V, ăv-
8pronov �EVOV, npaK"ClKOV oµroc; de; "CU<; auAc'x.c; "COOV ToupKrov, µf: ypciµµam
Kai f:napaKaA.oucrav "COV crnpacrKEpT}V va AUnT}8ij îÎ]V Bucr"CUxtcrµEVT}V "CO"cl
pav Kai va O"T}KcOO"lJ ano aU"CÎ]V "CO O"îpclîEUµa EKEÎVO 6rcou Eµ€AA€ va �€-
1 5 XEtµcicrlJ, npo<; îOV 6notov fop6crcpEpav Kai 860 nouyyia ăcrnpa Kai µEpt
Ka np6parn. Ta 6rcota cmoA.apwv 6 crnpacrKEPTt<; 8ta rnu arcocrmA.8Evrnc;,
f:ypa'lf€ npo<; muc; ăpxovmc; Kai "COU<; f:PEPairocr€ nwc; Bf:v 8EA€l acpftcr€t
va �€XEtµcicru îOUpKtKOV UO"KEpt de; îTtV "Ccrcipav muc;.
Kaî' EKEÎVOV "COV Katpov E"CUX€ va f:A.8ouv Kai 860 ayciBE<; f:oc'i>, 6
20 µf:v arco Kwvcrrnvnvourc6hroc; µf: pacnAtKÎ]V rcpocrrnyftv, 6 of: circo "COV P11
-
8tvm 0"€pacrKEpT}V "COU BEVOEpiou Ota va nT}yaivouv µf: pacnA.tKitV npocrm
yi] v va ioouv n6crov î6rcov Errcl"CT}O"aV Ol Mocrx6Pot îfj<; "Ccrcipac; µac; O.no
"CO µEpoc; "COU Ti pournu Ero<; "CO cruvopov îfj<; Aqiac;, O"CUV i1A.8av Kai EK"CU
n11crav EKEÎO"€ muc; cpuycioac; 1:cpEîO"OU<;, de; "COU<; 6noiouc; aurnuc; f:A.86vmc;
25 ToupKouc;, EOt0picr811Kav arco muc; Ka'lµaKciµT}OE<; va nT}ya1vouv µal;; i muc;
oi rnu Kat pou f:Kdvou crîapo_crrnt rnu Tcrapvaou"Ccriou, 6 /;; T} KVtîcrtcipT}<;
Xpfjcrrnc; Kai 6 'Irocivv11c; 'Aµnal;;i'i c;. Kai ou"Cro nopw8EVîE<; KUi i86Vî€<;
"COV naî118tvrn "Corcov, f:y6ptcrav Ei<; "CU onicrro. 'Ev Bf: îij EK"ClJ iJµEpQ. "COD
6 N o&r!rf9iou NoEµppiou µT}VO<;, KU"CcL "CO , l;;m 11' hoc;, xwpi<; va EXT} cLOT}CHV nva� am'>
30 muc; EV"COrciouc; ăpxovrnc;, f:cp6p€0"€ Kapaot îfj<; au8€V"Ciac; 6 N tK6A.ao;
'AA.c�civopou E� {moppÎJîWV, ovrnc; Km' EKEÎVOV "COV Kat pov Pcl;; i pT}<; 6
'AA.iJ-nacrcic;, T1;; 6 pA.ouA.T}<; A<cy6 >µEvoc;.1 Eu8uc; of: 6rcou ecp6p€cr€ "CO KaPci
Ot, EO""C€lA€ µf: ypciµµarn EOOO de; "CO rtc1crt "COV 'IrociVVT}V ypaµµanK6V "COU,
otopil;; ovrnc; KaîµaK<iµ'tlOE<; "COV 'Irocivv11v Mnouxoucr11v A.oyo8EîT}V Kai îOV
35 'Av"Cioxov Z6pa xci"Cµavov, 6µou Kai "COV P6pvtKOV Mftîpav, ayKaA.a Kai
aUîO<; dxcv ano8ciV€t np6îEpov Kai Bf:v "COV fop6cp8acrav "CU ypaµµarn.
T6î€ 6 npoppT}8dc; 'HI.iac; Kampl;; fj <; Pccrncip11c; Kai 6 'HA.iac; KavmKou-
1;; 11voc; PtcrncipT}<;, acruA.A.oyicrîW<; Kai avatîiOJ<; ti8EAT}crav va, cpuyouv de;
îÎ)V BA.ax1av, aA.A.' 6 MnpayKoPcivoc; np6î€pov dxc npOCYîcl�€t de; "CE<;
40 ăKp€<; îfj<; BA.axia<; va µiJv acpftcrouv KUVEVU cino muc; ăpxovmc; îfj<; MoA.
oapiac; vei nEpcicrouv de; îÎJV BA.axiav, µÎ]î€ aU"COV "COV 'HA.iav KaV"CUKOU
/;; T} VOV Ptcrncip11v, "Cov cruµnt8Ep6v rnu, npoc; îOV 6rcotov i i f:ypm�E Kai ypaµ- 628
µa"Ca 6 MnpayKoPcivoc; va µiJv EXlJ KaVEVa cp6pov ano "COV NtKOAclT} P6-
oav, µ6vov va ÎJO"UXcl<YlJ, Kai µEî' oA.iyov "COU Ecp8acrav Kai m:pt1tOtT}îtKcl
45 arco "COV NtKOAUT} pooa ypciµµam, µf: "CU 6rcoia "COV EKaµE Kai KaîµaKci-
1 Cuvintele TC6pA.ouĂTJc; A(Ey6 )µEvoc; adăugate de altă mină.

T NT I I A DOM N I E A LU I N ICOLAE ALEXANDRU VODA 51
pe Ilie Catargi vistierul, care se afla aci la Iaşi, ca să fugă, deoarece le era
teamă de venirea lui Constantin Duca vodă.
Aşadar, bieţii boieri aveau mare frică şi multă grijă şi pentru că nu
ştiau cine s,a făcut domn, dar mai cu seamă pentru că le,a venit poruncă 5
de la Bender să primească o parte din oastea turcească ca să ierneze aci.
627 Deci, sfătuindu,se între ei ce să facă, \\găsiră cu cale să trimită scrisori lui
Brîncoveanu şi să,l roage să,i sfătuiască ce să facă în împrejurările ce s,au
ivit. Pe de altă parte, au trimis cu scrisori la Iusuf-paşa, seraschierul de Io
Bender, pe un oarecare biv vel armaş 1, om străin de neam, dar deprins
cu treburile curţilor turceşti, şi îl rugau să aibă milă de biata ţară şi să o
scutească de acea oştire ce era vorba să ierneze aici ; totodată i,au dat şi
două pungi de bani şi mai multe oi. Seraschierul, primind cele trimise, a J .5
scris boierilor, încredinţîndu,i că nu va lăsa să ierneze oştirea turcească

în ţara lor.
În acea vreme s,a întîmplat să vină aci şi două agale, una de la Constan,
tinopol cu poruncă împărătească, iar cealaltă de la sus,zisul seraschier de 20
Bender, ca să meargă cu poruncă împărătească să vadă cit loc din ţara
noastră, de la Prut şi pînă la hotarul Ţării leşeşti, au călcat moscalii cînd
au venit de au atacat acolo pe pribegii şvezi. Î mpreună cu acei turci, care 25
veniseră aci, caimacamii au orînduit să meargă şi starostele de Cernăuţi
din acea vreme, jitnicerul Hristea, şi Ioan Abaza. Şi astfel, mergînd şi văzînd
locul călcat, s,au întors înapoi. Iar în ziua a şasea a lui noiembrie, în anul 6 n oiem b r ie-
1 109
72 18, fără ca vreunul dintre boierii pămînteni să' prindă de veste, a
îmbrăcat caftanul domniei Nicolae, fiul lui Alexandru Exaporitul, fiind 30
mare vizir pe atunci Ali,paşa, poreclit Ciorlu 2• Îndată ce a îmbrăcat caftanul,
Nicolae vodă a trimis aci la Iaşi pe secretarul său Ioan cu scrisori, prin
care rînduia caimacami pe Ioan Buhuş logofătul şi pe Antioh Jora hatmanul ,
precum şi pe vornicul Mitrea, care însă murise între timp, aşa că scrisorile 35
nu l,au apucat în viaţă. Atunci sus,zisul Ilie Catargi vistierul şi Ilie Cantacu,
zino vistierul, din nechibzuinţă şi fără vreo pricină, au vrut să fugă în
Ţara Românească, dar Brîncoveanu dăduse dinainte poruncă la hotarele
Ţării Româneşti să nu lase pe nimeni dintre boierii moldoveni să treacă 40
în Ţara Românească, nici chiar pe Ilie Cantacuzino vistierul, cuscrul său,
628 căruia I\ Brîncoveanu îi trimisese şi scrisori, spunîndu,i să nu aibă nici o
teamă de Nicolae vodă, ci să stea liniştit. După puţină vreme i,au sosit
şi de la Nicolae vodă scrisori măgulitoare, prin care îl făcea şi caimacam. 45
1 În Pseudo-Costin găsim şi numele armaşului : lamandi, vezi M. Kogălniceanu,

Letopiseţe, II, p. 7 1 .
2 Ali-paşa Ciorlu a ocupat viziratul de la 3 mai 1 706 la 1 5 iunie 1 7 10 ; în D . Can·
temir, np. cit. , II, p. 7 74 - 7 79, găsim o notă biografi.că despre el.
52 . CRONrcA GHICULEŞTILOR
µ11v. 'AyKaA.O. Kai. 6 Seio<; tou Kcovcrtavtivo<; KavtaKous11v6<;, 6 µeyaA.o<;

crt6A.v1Ko<; tfj<; BA.axia<;, tov tcruµpouA.eucre va cpuyu Ei<; to M7tpacrop6v,
OîtOU i)v Kai 6 MavoA.CtKT]<; Pcocrcr&to<; P6pVlKO<; Kai. ăÂ.Â.Ol, oµw<; tÎjV cruµ
pouA.itv tOU Kcovcrtavtivou crtoA.viKOU tOU KavtaKOUsTJVOU oE:v tl)v llKOUO'EV ,
5 âÂ.A.a i)A.8ev EÎ<; to rtf.tcrt Kai f.crta8T] KaiµaKCtµT]<; Kata ta au8EVîlKcl ypaµµata.
"Apy11cre1 va f:A.Su 6 NtKOACtT] P6oa<; CtîtO KcovcrtaVîtVOUîtOAECO<;, µf:
6A.ov 67tou dxe cpiA.ficret Kai tl)v PacriÂ.tKl)v XÂ.aµuoa, cpop&vta<; titv cruv1181-
crµ&v11v KOUKUV Kai E7tfj pe Kai ăoeiav va EA81J . •tt oE: apyo7topia tOU ÎJKO
A.ou811cre OUL tOV eavatov îOU 7tatp6<; tou, tOU 'AÂ.e�avopou tOU f.� anop-
10 pfitcov tfj<; PacrtÂ.da<; t&v ToupK&v. 00µco<; Kai f.Kei8ev ai KaÂ.ai Kai cbcp&
A.1µm cruµpouÂ.ai tfj<; tcrapa<; oE:v EAEt'lfUV, aÂ.Â.U 7tp0 tfj<; EÂ.EUO'EOO<; tOU
µE: ypaµµata 01ropme tov 'lcoavv11v ypaµµanK6v tou Kai s7tfjyev Ei<; to
Bevo&p1 010. ta<; avayKaia<; imo8ecre1<; tfj<; tcr<ipa<;. 'E7tp6crta�EV aK6µ11 Kai
tOU<; KaiµaKCtµT]OE<; tOU va µÎj îtCtpouv Ct7t0 Kav&va paµacritcrav, OUtE va
15 tpyaA.ouv o6mµov Ei<; titv tmipav, ourn va tou hotµf.tsouv ăcr7tpa ota va
tOU crtdA.ouv, OtOîl oE:v îOU EKaµvav xpda. Kai OUtCO µeta tÎjV tacpl)v
îOU 7tatp6<; tOU, i)Â.8ev Ei<; tOV 8p6vov tou EÎ<; to ruxcrt.
Mă<; tcp<iVT] euA.oyov, îtpOtOU va OtTJYT)8ouµev tl)v 7tapata�tV OîtOU
EYlVEV Ei<; tOV f.pxoµov tOU NtKOÂ.CtT} pooa, va EÎ7touµev EV cruvtoµic:ţ îlVcl
:w Kai otO. tov 'AM�avopov tov t� a7toppfitcov, yevvfitopa tou NtKoÂ.aou
poeP6oa.
Tourn<; 6 îtEptcpavl)<; avÎ) p 'AH�avopo<; Î)tOV Xio<; to y&vo<;, CtîtO tÎjV
cpuA.iJv twv MaupoKopoatcov. 'Ecr7touoa�ev Ei<; tl)v Eupron11v Kai µaÂ.tcrta
d<; tÎJV M7tat0Pav Kai Bevetiav 7tăcrav f.mcrtfiµ11v, Ka8ro<; µaptupoucrt Kai
25 ta PtPA.ia OîtOU cruveypa'lfE. "Eµaee Kai îî)V i.atptKÎ)V µE: ăKpav tEAElOtT]ta,
dxe Kai 7toA.u7te1piav Kai Ei<; oÂ.a<; ta<; EmKparnucra<; pamÂ.tKU<; otaHKtou<;
tÎ)V apaptKfiV, tl)v 7tEpcrtKÎ)V, tÎ)V eÂ.AT}VtKfiV, tÎ)V tOUpKlKT]V, tl)V Â.UîtVt
KÎ)V, tl)v itaAlKÎ)V, tl)v cppavtcrEslKT]V Kai d<; ăA.Â.a<;, ot' ai.tia<; t&v 07tOtCOV
µeta tOV 8f.tvatOV tOU Tiavay1cotCtKT], µeyCtÂ.OU Opayouµavou, f:ytVEV li auto<; 629
.'30 opayouµavo<; d<; tOV t67tOV EKElVOU, EÎ<; tOV 07tOiov µeta Kmpov tOU €06-
811 Kai clîtO tOV crouA.tci.v Moucrtacpav tOV autoKpCttopa pacrtA.fo t&v Toup
KWV Kai auto<; 6 titA.o<; to va. A.Eyetm ec! ănopp1jrwv rije; Kparazâc; Paa1-
A.eiac; 010. tei.<; mcrtci.<; oouÂ.eucre1<; 67tou eKaµev d<; ti)v PacrtÂ.eiav. Eixe ota
yuvaiKa tou tÎ)v f:yyovov tou 'AÂ.e�avopou 'HA.tei.<; pooa Kai aVE'lftcl.v tou
35 'HÂ.ta<; 'AA.e�avopou P6oa, Ka8ro<; cpaivetat d<; tÎ)V JOJµaKa rije; emwµifc;
rwv avfJevrwv Kai tOU Aee1KOV rwv avrwv avfJevriiJv 07tOU cruveypa'lfE
reropyto<; 6 Ila7ta007tOUAO<; 6 tf\<; au8evttKfj<; eÂ.Â.T)VtKfj<; crxoA.fj<; tfj<; EV
riacri(tl OtOCtcrKaA.o<;, l)yeµoveuovto<; tOU aotoiµou ftpwo<; Kai aU9evtou
'Icoavvou rp11yopiou rKiKa Poepooa, tOU tyy6vou tOU autou 'AÂ.e�<ivopou
40 tou E� a7toppfitcov.
1 Î n ms a fost ăPXTJO't şi «X.» a fost îndreptat cu altă cerneall în « y».

lNTI IA DOMNI E A LUI NICOLAE ALEXANDRU VODA 53
Cu toate că unchiul său Constantin Cantacuzino, vel stolnic în Ţara Româ,

nească, I,a sfătuit să fugă la Braşov, unde era şi Manolachi Rusăt vornicul
şi alţii, totuşi el n,a ascultat de sfatul lui, ci a venit la laşi şi a primit să
fie caimacam, potrivit scrisorilor domneşti. S
Nicolae vodă a întîrziat însă să vină din Constantinopol, cu toate că

sărutase pulpana împărătească, îmbrăcase obicinuita cucă şi luase încu,
viinţarea să plece. Zăbovirea lui a fost din pricina morţii tatălui său Ale,
xandru, secretarul de taină al împărăţiei turceşti 1 ; dar şi de acolo n,au Jo
lipsit bunele şi folositoarele lui sfaturi pentru ţară. Î ncă înainte de venirea
lui, a orînduit pe secretarul său Ioan să se ducă cu scrisori la Bender pentru
treburile grabnice ale ţării. A mai trimis şi caimacamilor săi poruncă să
nu ia de la nimeni rămăşiţă, nici să scoată dajdie pe ţară şi nici să pregă, J5
tească bani ca să,i trimită, căci n,avea nevoie. Şi astfel, după înmormîn,
tarea tatălui său, veni la laşi în scaunul său.
Am găsit cu cale . ca, înainte de a povesti alaiul ce s,a făcut la sosirea
lui Nicolae vodă, să vorbim pe scurt despre Alexandru Exaporitul, tatăl 20
lui Nicolae vodă.
Alexandru, acest vestit bărbat, era de fel din Chios şi se trăgea din
neamul Mavrocordaţilor. A învăţat în Europa, mai ales la Padova şi Veneţia,
toate ştiinţele, precum dovedesc şi cărţile ce a scris. A învăţat foarte bine 25
şi medicina, avea mare deprindere în toate limbile care aveau precădere
în împărăţie : araba, persana, greaca, turca, latina, italiana, franceza şi
altele. Datorită acestui fapt, după moartea lui Panaghiotachi 2, marele drago·
629 man, a ajuns l lel dragoman în locul aceluia. După puţin timp, i s,a dat 30
din partea sultanului Mustafa, împăratul turcilor, chiar titlul de Exaporit a
al puternicei împărăţii, pentru că slujise cu credinţă împărăţia. A avut de
soţie pe o nepoată 4 a lui Alexandru Iliaş vodă şi nepoată 5 a lui Iliaş Ale
xandru vodă, precum se vede din Scara istoriei pe scurt a domnilor şi din 35
Lexiconul aceloraşi domni, alcătuite de Gheorghe Papadopol 6, profesor
la şcoala grecească domnească din laşi, pe timpul domniei răposatului
erou şi domn Ioan Grigorie Ghica vodă, nepot 7 al aceluiaşi Alexandru
Exaporitul. 40
1 Alexandru Mavrocordat Exaporitul, tatăl lui Nicolae vodă, a murit la 23 decem
brie 1 709, vezi Emile Legrand, Genealogie d es Matrocordato de Constantinople, Paris,
1 900, p. 1 1 .
2 E vorba de Panaghiotachi Nicusios, primul dragoman grec, care a ocupat acest
post de la 1 66 1 la 1 6 7 3 , vezi Epam. Stamatiadis, �Loypcxip(cxt Twv il:AAljvwv !Le:yiXAv
8te:pµTjv!twv TOU 06 1LCXVLXOU xpiXTouc; ( Biografiile marilor dragomani greci ai Imperiului
otoma n ) , Atena, 1 865 , p. 2 9 - 60.
1 Despre acordarea acestui titlu lui Alexandru Mavrocordat vezi Dimitrie
Cantemir, op. cit ., II, p. 735 - 736.
' E vorba de nepoată de fi.ici (!yyovlj).
6 E vorba de nepoată de soră (ă.ve:1j1t<X) .
8 Gheorghe Papadopol este probabil acelaşi cu profesorul de la Şcoala domnească
din Bucureşti, care a alcituit Ceremonialul ce se face la încoronarea domnului, publicat

ln Hurmuzaki, Documente, voi. XIII, p.535.
7 E vorba de nepot de fiu sau de fiică (lyyovoc;).
54 CRON I CA G HI CULEŞTILOR
Toutoc;; 6 t!; UîtOppÎ)'tOOV 'AM!;avopoc;; , EO"îciA.811 Kai 7tp6crPuc;; am'>

îÎJV pamA.eiav 1&v ToupKffiv sic; îÎJV KapA.opiîcrav1 µal;i µf; 1ov PaµiJ
pEÎ/;T)V icr6nµoc;; , Kai EîEAelOOO"E îÎJV µEta!;u î&V ToupKffiv, î&V rspµav&v,
1&v AExmv Kai BEVEîiKrov ·dpfiv11v. :Euva8potcr86v1rov 1&v 7tp6crPErov de;
5 îÎJV KapA.opiîcrav, Ei<; îÎJV 67toiav dpfiv11v moc; Kai oi î07t0t îfj<; M7toy
oaviac;; , 07tOU dxov 7tclpEl o{ AEXOl, e869T)KUV 7tclAl V cmicrro de; îÎJV M7toy
oaviav, îÎJV 8f; Kaµtviîcrav, 07tOU dxov 7tapEl o{ ToupKOl cl7t0 îOU<; AE
xouc;; , îÎJV EîtEO"îpE'JfUV autoic;; .
' EyEVVT)O"EV UIJîO<; 6 el; cl7toppfi1rov 'AH!;avopoc;; u{ouc;; îpEi<;, îOV
IO I:KapA.cirov, de; îOV 07tOÎOV EOOOKE OlCL crul;uy6v îOU îÎJV . EHyKav ooµvi
tcrav 10u KrovcrtaVîivou M7tacrapciµ7ta pooa, Kciµvov·mc;; µEyaA.o7tpE7tEi<;
yciµouc;; de; îÎJV BA.axiav. �EUîEpov îOV NtK6A.aov PoEP68av, îOV au9EVîEU
cravta oic;; Kai de; îÎJV M7toyoaviav Kai BA.axiav, Kai 1piîov rov 'Irocivv11v
P6oav, îOV â7ta1; au9EVîEUO"UVta de; îÎJV BA.axiav. ' EyEVVT)O"EV Eî1 Kai eu-
15 ya16pac;; Mo riJv Pro!;civopav Kai ' EA.Eviîcrav. Kai 1iJv µev Pro!;civopav 1iJv
EOOOKE 8ta crul;uyov tei> MatailJ µ7tET)/;UOE tou rp11yopiou rKiKa pooa îfj<;
BA.axia·;, ES wv eyEvvfi811 6 rp11y6pto<; rKiKa<; PoEP68ac;; Kai 'AH!;av
opoc;; 6 el; cl7tOppfi1rov. TiJv OE ' EA.Evitcmv tÎ}V EOOOO"EV EÎ<; tOV 'Irocivv11v
µeyav JtaxcipvLKov tov Procrcretov. WOrav oe 6 'AM!;avopoc;; 6 yeprov 6 s!;
20 cl7tOppfi1rov syuptcrEV de; KrovcrtUVîlVOU7tOAlV clîtO îÎJV KapA.oPitcrav, tE
AElcOVOVta<; EKEÎ îÎJV ayci7tT)V, tOV Cq>6pEcrE croµoup6youva Ota µEyaA.UtE
pav rou nµiJv 6 PacrtA.Eu<; r&v ToupKffiV crouA.tav Moucrtaq>cic;; , 7tpăyµa
07tOU OEV EYlVEV de; OUOEKQVEVU XPtcrîtUVOV , OUtE de; au9EVtT)V. li
Toutoc;; eA.ewv de; 7tpEcrPUîlKÎJV Î)AtKiav Kai µiJv ftµ7top&vtac;; 7tAEoV 630
2.5 va OOUAEUO"lJ El<; îÎJV pamA.eiav, EKaµEv de; îOV î07tOV îOU opayouµcivov
îOV ui6v tOU NtK6A.aov PoEP6voa, Oia tOV 07tOÎOV 7tapaKUtlWV etA.oµEv
KaµEt tÎJV icrtoptKÎJV Ol ÎlYTJcrtv tfj<; aMEvtiac;; tou.
WOtE OE EO"T)Kc09T)KUV oi 1;opµ7tciOE<; de; tÎ}V 'AoptaVOU7t0AlV Kai eµa
l;iA.wcrav tOV crouA. tUV Moucrtaq>av, PamHa t&v ToupKffiV, Kai EPaA.av avî
30 QUîOU îOV cl0EA.q>6v tOU crouA.tav 'AxµetT)V, ayKaAa 6 ES cl7t0ppfitrov 'AA.€
savopoc;; Titov tfi<; PacrtA.eiac;; oouA.oc;; mcrt6tatO<; Kai eupicrKEtO de; nµiJv
U7tEpµe1pov, µ' OAOV îOUtO rit..e e KUl de; Kivouvov µeyaA.ciltatOV, OlOîl acpou
ecr1ae11 de; tov 9p6vov ti'jc;; pamA.eiac;; 6 crouA.tav 'AxµEîT)<;, âl;fitTJcre 7toA.
A.a îOV , AHsavopov Oia va tOV KUK07tOlÎlO"lJ Ot' aitiac;; trov 7t0AAWV Ota-
35 paA.µci1rov 67tou toi> EKaµav oi txepoi tou Oia tov cp96vov 6Jtou tou dxov
Kai µaA.tcrta 6 PaµiJ peî/;TJ<; 6 cruµ7tpecrpuc;; , 6 µsta rnuta Kai Pel;ipTJ<; XP1'1 -
µa1icrac;; , A.eyovrnc;; 1tpoc;; tov pacrtHa 011 Ot' aitia<; toi> 'AA.escivopou eo6811
„ Kaµ1viîcra cmicrro de; touc;; Aexouc;;, 1tAÎJV 6 E>eoc;; tOV Eq>UAUSEV cl1t0 Kci9e
Kivouvov Kai c17t€9ave µE cpucrtKov 0civatov.
40 'Aq>ou OE tvtaq>iacrev 6 NtK6A.aoc;; poepooac;; tov Jtatepa 1ou 'AM-
savopov tOV ES cl7t0ppfitrov Kai EKaµev avt' (JfJtOU opayouµavov ti'jc;; pacrt
A.eiac;; tOV auta3eA.q>6v tOU 'IroaVVT)V, 07tOU exp11µancrev aUSEVtT)<; tfj<; BA.a
xiac;; , EKlV1')0"f:V cl1t0 Krovcrtavnvourc6A.eroc;; Ota va EA01J de; tOV 0p6vov
tOU de; îO ru:lcrt. Kai q>0avovrnc;; de; to raA.aîcrt, T)Upf:V EKEÎ oA.ouc;; touc;;
45 ăpxovtac;; 6rcou dxov rcT)yaive1 de; rcpourccivtT)criv tou, touc;; 6rcoiouc;; Kat'
1 Î n ms era scris «f h&vvav», şi a fost îndreptat de altă mină în «KapÂ.oJ}it�av» .

I NTI I A DO.'\\ N I E A LU I N I COLAE ALEXANDRU VODA 55
Acest Alexandru Exaporitul a fost trimis de împăraţia turcească sol

la Carloviţ, împreună cu Rami reisul, cu drepturi egale cu acesta, şi împreună
cu ceilalţi soli adunaţi acolo a încheiat pacea dintre turci, germani, leşi
şi veneţieni. Prin această pace, ţinuturile Moldovei luate de leşi au fost 5
date înapoi Moldovei, iar Cameniţa, luată de turci de la leşi, a fost înapoiată
acestora.
Acest Alexandru Exaporitul a avut trei feciori : primul, Scarlat, căruia
i-a dat de soţie pe Ilinca domniţa, fiica lui Constantin vodă Brîncoveanu, I o
făcînd nuntă măreaţă în Ţara Românească ; al doilea, Nicolae vodă, care
a domnit de cite două ori şi în Moldova şi în Ţara Românească, şi al treilea,
Ioan vodă, care a domnit o dată în Ţara Românească. A mai avut şi două
fiice, pe Ruxandra şi pe Eleniţa. Pe Ruxandra a dat-o de soţie lui Matei 1 5
beizadea, fi.ul lµi Grigorie Ghica, domnul Ţării Româneşti. Din această
căsătorie s-a născut Grigorie Ghica vodă şi Alexandru Exaporitul 1• Pe
Eleniţa a dat-o după Ioan Rusăt, mare paharnic. Cînd Alexandru Exaporitul
bătrînul s-a înt<1rs la Constantinopol de la Carloviţ, după ce a încheiat 20
acolo pacea, împăratul turcilor, sultanul Mustafa, ca să-l cinstească şi
mai mult, l-a îmbrăcat cu blană de samur. Acest lucru nu s-a făcut nici
unui creştin, nici chiar vreunui domnitor. li
630 Ajungînd acesta la bătrîneţe şi nemaiputînd sluji, împărăţia a făcut
dragoman în locul lui pe fi.ul său Nicolae voievod, a cărui domnie o vom 25
povesti mai departe.
Cînd s-au sculat zurbalele la Adrianopol şi au detronat pe sultanul
Mustafa 2, împăratul turcilor, şi au pus în locul lui pe fratele acestuia,
sultanul Ahmed, deşi Alexandru Exaporitul era slugă foarte credincioasă
a împărăţiei şi se bucura de foarte mare cinste, cu toate acestea a trecut 30
prin cea mai mare primejdie, deoarece după ce s-a urcat pe scaunul împărăţiei
sultanul Ahmed, acesta a căutat mult să-i facă rău lui Alexandru, din pricina
pîrilor celor multe pe care le făceau împotr,ivă-i duşmanii din pizmă pentru 35
el, şi mai cu seamă Rami reisul, tovarăşul său de solie, care mai pe urmă
a ajuns şi mare vizir. Acesta îi spunea sultanului că din pricina lui s-a
dat Cameniţa înapoi leşilor. Dar Dumnezeu l-a ferit de toate primejdiile
şi a murit de moarte firească.
După ce Nicolae vodă a înmormîntat pe tatăl său Alexandru Exa
poritul şi a făcut în locul său dragoman al împărăţiei pe fratele său 40
Ioan, care mai tîrziu a ajuns domn în Ţara Românească, a plecat din
Constantinopol ca să vină la laşi în scaunul său. Şi sosind la Galaţi,
a găsit acolo pe toţi boierii care veniseră întru întimpinarea lui, pe care
1 Este Alexandru Ghica, mare dragoman, care a fost decapitat în februarie 1 7 4 1 ,

vezi Ep. Stamatiodis, op. cit., p . 1 22 - 1 23.
1 Sultanul Mustafa a domnit de la 6 februarie 1695 pînă la 23 august 1 703.
56 . CRON I CA GHICULEŞT I LOR
ovoµa va touc; AEycoµEv EÎVat 1tEptu6v, Kai SKEi'.9Ev, epx6µEvoc; µf: au0Ev
't1KÎ]V 7taparn�tv, tPymvav 1tOAAOi cm<'> 'tOUc; µosftKouc; Kai µasiAT)OEc; tCOV
ă.px6vtcov Kai SîtpocrKA.aiov'tO Ota tac; ă.OtKiac; 61tOU tA.apov Kai OAOl eot-
s ·1a;;��ioo KatcOVOV'tO. Tij of: dKOO'Tij 1tEµ7tt1J tOU 'Iavouapiou µ11v<'>c; eµpfjKEV de; tOV
<
5 0p6vov tOU µf: µEyUAT)V OO�av Kai 1tapcha�tV. Ilp6tEpOV oµcoc;, Ka'tU tTtV
cruvi)0Etav, S7tfjyEv Ele; tov "Ay10v N1.K6Â.aov Kai EUÂ.oyft0TJ 1tapu tou Kup
rEOEcOV, µT)tp07tOAi'tOU tfjc; tcrapac;, Kai EÎta eµpfjKEV de; tTtV au0EV'tlKTtV
KOUptT)V Kai eoiapcicr0T) svci>mov 7tUVtCOV to PacrtAlKOV q>Epµcivt, titv of:
KuptaKÎ)V, µEtil titv AEttoupyiav, sµoipacrE tac; ă.pxovtiac;. Tov 'IcociVVT)V
JO M7touxoucr11v tov tKaµi:: µEyav A.oyo0EtT)V, tov NtK6Â.aov Kcocrtiv µEyav
p6pv1Kov tfjc; Kcitco Tcrcipac;, tov 'Icocivv11v l:toupsav µEyav p6pv1.Kov tfjc;
y Avco Tcrcipac;, 11 t<'>v 'Avtioxov Z6pav xci'tµavov, tov 'H),iav Katapsfjv 631
µEyav cr1ta0cipT)V, tOV rEcopyhcrav 'A1t6crtoÂ.ov µSyav 1taxapvtKOV, tov
'H/...i av KaV'taKOUST)VOV µEyav PtcrncipT)V, Kai tac; A.omuc; ă.pxov'tiac; ava-
15 Â.oywc;. M1m1 of: 6A.iyac; fiµEpac; fA.ey�E µEptKouc; µEyciA.ouc; ă.pxovtac;, oia
'ti roc; ă.Jto ai'tiav 'tOUc; ă.OtKÎ)0T)crav 1tOÂ.Â.oi, OtO'tl xcopic; tfjc; 7tpocrtayfjc;
tOU Kai 7tpo 'tOU Spxoµou tOU EOCOcrav ăOEtaV autol de; crA.ouµmicrT)OEc; Kai
eµciscovav Eva 86mµov 67tOU EÎXEV epyaÂ.El 6 Mixa.A. P6oac;, Kai touc; S7tp6-
(J''ta�E mile; ocra ăcr7tpa tµacrav Ct7t' SKEÎVO to o6mµov va.� tel oci>crouv 6m-
20 crco de; 'tOUc; ă.v0pc07tOUc;, tiof: µit 0EAE1 'tOUc; 1tat0EUO'El. .!\1' autel ta ăcr7tpa
EKÂ.Etcrt mipau0a tov l:tEq>avov AouKav PtcrncipT)V Eic; titv Ptcrnapiav
Kai µt syyuT)tac; tOV tPyaÂ.E 010. va ta OcOO'lJ 07ticrco.
Etc; µiav tc:i>v Î}µtpc:i>v, tuptcrKOµEVCOV tc:i>v ă.px6vtcov de; titv au0tvn
KÎ]V KouptT)v, ÎJÂ.8Ev 6 otutEpoc; ă.pµ6:cr11c; Kai SîtfjpE tov 'Icoavv11v l:toup-
25 sav p6pVtKOV Kai tOV 'HA.iav Katapsfiv cma86.pT)V Kal touc; EKÂ.El<J'EV de;
'tOUc; crtîµEVT)Otc; Otel 1tapao6crncoc; 'tOU recopyciKT) (3opviKOU PcocrcrE'tOU, 6
67toioc; !v Kai va µitv etxe Kaµiav ă.pxov'tiav, lSµcoc; 6 NtKOAclT) (36oac; tOV
Elxi::v roc; 1tpc:i>tOV tc:i>V apx6vtcov Kal S�EtacrtitV tCOV i:mo0Ecrtcov ti'jc; (3tcrna
piac; Kai tOV S1tiO"ttUO'E AEYOV'tac; 1tpoc; tOV au8EVtT)V moc; au'tOi o{ ouo
30 dvat 67tOU tapauoum 'tOUc; aUStvtac; . • H opyît oµcoc; SKEivou Îl au8EV't1KÎI
f1tEO"E Kat' autoO 'tOU recopy6:KT) popviKOU, Ka0cilc; 0EÂ.El q>avfj 7tapaK6.tco,
016n UO'tEpov, yvcopisov-rac; tîtv KaKiav tOU recopyclKT) popviKOU 6 aU0EV
tT)c;, 'tOuc; f PyaA.i::v (mo tîtv cpuA.aKîtv Kai 'touc; focoKev 61ticrco Kai µEptKa
ăcr7tpa OîtOU etxav oci>crEt de; 'tÎ!V (3tcrnapiav 67t6mv tq>uÂ.aKc0811crav. "H
35 cpuA.aKÎ] autc:i>v Îl oypftyopoc; EOCOO'EV ai'tiav Kai q>6pov Kai tic; ăA.Â.ouc;
ăpxovmc; Kal fq>uyav de; titv Aexiav, 6 IlaOA.oc; OT)Â.aoft Pousivac;, 6 1tpc011v
KÂ.outcruipT)c;, Kai 6 AouKac; (3tcrn6:p11c;. 'E� ă>v 6 µf:v AouKac; P1crnap11c;
µtmvoftcrac; 1tOÂ.Â.a 810. 'fitv <puritv 67tou tKaµi::, Otel µtmtEiac; 'tc:i>v ypaµ
µ6:tcov 'tOU, tov ecruyxffipTJcrE 1tCtÂ.tv 6 NtKoÂ.ciT) P68ac; Kai Î) Â.0tv de; titv
40 tcrapav Kai SK6.0T)O't xcopic; nvoc; aU8evnKfjc; tvoxÂ.ftcrEcoc; , 6 of: O"Â.OUSlclpT)c;
Pousivac; S7ti'jyEv tic; 'fitv MocrxoPiav.
23 <1710>
'A•in).iou Mt'tel of: 'tO Ilacrxa• •AîtptA.iou Ky'' ÎJA8EV de; to ruim Kai Îl o6µva
toO NtKoA.6:ou Potp6oa µf: aU8EV'ttKÎ!V 1tap6:'ta�1v Kai 1tpol>1taVtT)mV. ·E-
tuxe t6tE va EA01J Kai fvac; 1tpEcr(3uc; 'tc:i>V Cl>pavtcrEscov 6voµa�6µi::voc; Map-
45 Kf:� .!\e�aÂ.6pi::, de; 1tpOIJ7t6:V'tTJ0"1.V 'tOO 67toiou t(3yf1KE Otel 1tpoatayf1 c; li aU8Evn- 632
lNTllA DOMN I E A LUI N I COLAE AL EXANDRU VODA 57
e de prisos să,i spunem pe nume 1 • Apoi, venind de acolo cu alai

domnesc, mulfi dintre mojici şi dintre boierii mazili ieşeau înaintea lui
plîngîndu,se de nedreptăţile ce li se făcuseră, şi tuturor li se făcea dreptate.
Iar la 25 ianuarie a ajuns în scaunul său cu mare slavă şi alai. Mai înainte 25 5
lanqarie
însă, s,a dus, după obicei, la biserica Sf. Nicolae, unde a fost blagoslovit < 1 7 1 0 >
de chir Ghedeon, mitropolitul ţării, şi apoi a intrat la curtea domnească,
unde s,a citit în faţa tuturor firmanul împărătesc ; duminica, după slujbă,
-- .
a împărţit boieriile. Pe Ioan Buhuş 1,a făcut mare logofăt, pe Nicolae I O

Costin mare vornic de Ţara de Jos, pe Ioan Sturza mare vornic de Ţara
631 de S �s, \\pe Antioh Jora hatman, pe Ilie Catargi mare spătar, pe Gheorghiţă
Apostol mare paharnic, pe Ilie Cantacuzino mare vistier ; celelalte boierii
le,a împărţit după cum se cuvenea. După puţine zile a mustrat pe cîţiva 1 5
boieri mari cum că din pricina lor au fost nedreptăţiţi mulţi, căci fără
poruncă şi înainte de sosirea lui ei au dat voie slujbaşilor să strîngă o dajdie
pe care o scosese Mihai vodă ; le,a poruncit să dea înapoi oamenilor toţi
banii ce strînseseră din acea daj die, iar de nu, îi va pedepsi. Pentru aceşti 20
bani a închis îndată la vistierie pe Ştefan Luca vistierul şi numai cu chezaşi
l ,a scos ca să dea înapoi banii.
Într,una din zile, pe cînd boierii se aflau la curtea domnească, a venit
armaşul al doilea de a luat pe Ioan Sturza vornicul şi pe Ilie Catargi spătarul
şi i,a închis la seimeni, din îndemnul lui lordachi Rusăt vornicul, care, 25
cu toate că nu avea nici o boierie, totuşi Nicolae vodă îl avea ca pe cel
dintîi dintre boieri şi ca veghetor al treburilor vistieriei şi a dat crezare
spuselor lui că aceşti doi sînt cei ce tulbură pe domni. Dar acea minie 30
domnească a căzut apoi tocmai pe Iordachi vornicul, după cum se va vedea
mai jos, căci mai pe urmă, domnul şi,a dat seama de răutatea lui Iordachi
vornicul şi i,a scos din închisoare ; le,a întors şi o parte din banii ce dăduseră
la vistierie cînd au fost închişi.
Î nchiderea grabnică a acestora a făcut pe alţi boieri să fugă de frică 35
în Ţara leşească, anume : Pavel Rugină, fost sluger, şi Luca vistierul. Dintre
aceştia, Luca vistierul, căindu,se mult de fuga sa, a cerut iertare prin seri,
sori, a fost iertat de Nicolae vodă şi s,a întors în ţară de a şezut fără să
aibă vreo supărare din partea do mnului ; slugerul Rugină însă s,a dus 40
în Rusia.
După Paşti, ia 23 aprilie, a venit la laşi şi · doamna 2 lui Nicolae vodă 23<��g;e
şi a fost întîmpinată cu alai domnesc. s,a întîmplat atunci să vină şi un sol
al francezilor, anume marchizul Desalleurs, întru întîinpinarea căruia a 45
1 Nicolae Costin aminteşte patru dintre boierii care au ieşit în întimpinarea lui
Nicolae Mavrocordat la Galaţi, şi anume : paharnicul Ioan Sturza, vistierul Ilie Canta
cuzino, biv vistierul Gheorghiţă Apostol şi comisul Manolachi Hrisoverghi, vezi M. Kogăl
niceanu, op. cit„ II, p. 74.
2 La Nicolae Costin este şi nu mele doamnei : Pulheria, vezi M. Kogălniceanu ,
op. cit., II, p. 76.
5� CRON ICA G H I CULEŞT I LOR
Kii<; 6 N1K6.A.aoc; Kcocr•iv, µtyac; P6pvtKo<;, cbcrav 6nou Tiwv eior1 µcov •ii<;
A.anv1Kii<; 8wA.tK•ou Kai <ptpoVîa<; •ov µe nµflv µeya.A.riv eic; •o rtacrt •ou
EOCOO"e Kai KOVUKt ava.A.oyov •ii<; nµii<; îOU.
Ei<; au•ov •ov Kmpov El'.>ptcrK6µevoc; 6 Pam.A.eu<; îcOV Mocrx6Pcov µe
5 îa O"îpan:uµa•a îOU ei<; îÎlV Aexiav acpou EVlKT]O"e îOU<; Atxouc; Kai Lq>E
îO"OU<; ei<; îÎlV Ilo.A.îapav, scruva9poicr9T]Kav OAOl oi Atxot ei<; îO BapcraPt
81a va Kaµouv cre'îµ1 ilyouv cruµpouÂ.ÎjV, îOO"OV EKeÎVOt OîtOU ÎJîOV UîtO îO
µtpoc; îcOV rcpeîcrciJv ocrov Kai EKeîvot 6nou ÎJîOV O.no îO µtpoc; îcOV Mo
crx6 Pcov. Kai µt cruvwµiav wu A.6you oA.01 8ta •ov cp6Pov •wv Mocrxo-
1 0 Pwv l8tx8r1 Kav 8tci. pliyav îOV Auyoucr•ov. M6vov 8f; 6 'Icocrfl<p Iloî6crK1oc;,
6 poeP68ac; îOU K16 pou, 8f;v eupt9T] EKeÎ eic; îO creîµ1, chcrav tnipouÂ.o<;
OîtOU ÎJîOV, 6 OîtOÎO<; dxe îtEO"El Kai de; îa<; xetpac; îcOV Mocrx6Pcov
Kai µe 80A.16•11 m dxe y/.uîCilcrei, O.A.A.a np6•epov dxe cpuyet etc; •flv Ouy
ypiav ei; îOV PaK6PcrKTJV µe µeptKouc; 6µoyvcilµovac; îOU Ouyypouc;, tvaVîi-
1 5 ouc; îOU Kaicrapoc;. ' E8cî'.> oµcoc; ei<; îÎlV îO"Upav µac; ÎJîOV îtOÂ.Â.oi ă.pxov
îE<; veµtcrTJ8e<; Ouyypot cpeuyawt 8ta •ov cp6pov •ciJv NeµîcrciJv, ăA.A.ot O.no
•ov Kmpov •ou MlxaA. P68a Kai ăA.A.ot O.no •ov Katpov wu 'AvnoxTJ P6-
8a, wuc; 6noiou; 6 NtKoÂ.aTJ P68ac; •ouc; dxev eic; nept1t0iricriv, µfl A.aµpa
vovmc; cmo auwuc; ouof; Kavtva 06criµov de; ocra EîttXetpliµam EKaµvav
20 81ci. Kuptpvricriv wuc;. Tov npoppri9tvm nptcrpuv îOV <l>pav•crt�ov, <ptp
vov•a<; wv ei<; av•aµcocriv wu 6 N1K6Â.aoc; PoeP6v8ac;, •ov EO"îelÂ.e µeîa
rnurn ei<; îO Mnev8tp1 µe nµflv npocrliKoucrav.
'O 8f; 'IcocrflÎjVOVîU<; îOU<; av9pcil-
7tOU<; wu onicrco ei<; îO Tcrapvaou•crt, oi 6noîot t1crav 7tepinou îcOV îptciJv
x1A.1a8cov, UUîO<; µ6vov µf; crapavm av9pro7tOU<; Kai µf; îOV Mnpou�OUVO"KlOV
crnipocrrnv îii<; PaPac; Kai µE µeptKouc; 6<p<p1K1aA.ri8ec; TiA.9ev t8w de; îO
ruicrt Kai îOV unoatxeri 6 NtKOÂ.UT] P68ac; µeîa îii<; îtpOO"T]KOUO"T]<; nµii<;
30 iWl îOU E8COO"e Kai KOVclKl Kai OÂ.a îOU îU XPetro8ri Kai îtpO<; xmpencrµov
Kai xapav îOU €pxoµou îOU EO"îelÂ.e npoc; UU'tOV îOV NtKOÂ.UT]V KcocrîiV,
P6pv11cov li •ii<; Ka'tco Taapac;, cbc; ei8iiµova îii<; Â.eXlKii<; 8taMKwu. 633
Tij tnaupLvV 8f:, 9f:A.ovmc; 6 'Icocrflµopq>OO"îOÂ.lO"µf:vov Kai EKaPaA.iKeucrav 6µou Kai ouo
ă.AÂ.01 Oq>q>ttO"lUÂ.Ot îOU Kai µ€ OÂ.T]V tflv au9eVîlKÎlV napata�lV ll PXeîO ei<;
tflv KouptT]V.
Kai Ka9ci>c; Eq>9aaev ei<; to µeya.A.ov O"îttîl îOU au9eVîlKOU 7taÂ.atiou,
epyfjKe Kai 6 NtKOÂ.UT] PoeP68ac; ei<; 7tpOU7tUVtT]O"lV îOU ecoc; ei<; tflv crna-
40 9apiav Kai pavovta<; îOU 9p6vov 7tp0<; to aptcrtepov µf:poc; îOU NtKOÂ.aou
PoeP68a µeta OÂ.iyriv &pav Kai µeta 7t0Â.Â.a<; tcrtptµoviac; OîtOU EKaµav ava
µecr6v wuc; Kpatcî'.>Vte<; eî<; tac; xetpac; tcov 'ta KaÂ.7taKta wuc; €Ka9ricrav,
6 µev NlKOÂ.aT] p68ac; de; 'tOV a09evnKov 9p6vov, 6 8f; PoeP68ac; wu K16-
Pou de; tov 9p6vov 6nou wu dxav paÂ.et 7tpoc; ta apiatepa µf:pri wu
45 aUSf:vwu. 0H 6µ1A.ia wuc; €yiveî0 µe A.anvtKflv 8taA.eKîOV. "Omv 8f; chµt
Â.oucrav, i:: pyaA.av oA.ouc; E�co. Kai µetil µiav &pav, 9f:Â.ovta<; va 7tT]yaivu
ei<; to KOVUKl tOU, tOV €cruµ7tpop68taeV 6 NtKOAUT] P68ac; m�Â.lV ecoc; de;
tflv crna9apiav Kai EKeî9ev, µf; oA.ouc; îOU<; ă.pxovta<; Kai µf; OAT]V îÎlV
INT l l A DOi\lN I E A LU I N I COLAE ALEXANDRU VODA 59
632 ieşit, din porunca lldomnească, Nicolae Costin, mare vornic, ca unul ce
cunoştea limba latină, şi, ducîndu-1 cu mare cinste la Iaşi, i-a dat şi
locuinţă potrivit cu demnitatea lui.
Într-acea vreme, Ţarul moscalilor, după ce învinsese pe leşi şi pe şvezi 5
la Poltava, se afla cu oştile sale în Ţara leşească şi s-au strîns toţi leşii la
Varşovia, şi cei ce erau de partea şvezilor, şi cei ce ţineau cu moscalii ,
c a să �acă seim, adică sfat. Şi ca să nu 1 ungim vorba, toţi, de frica mosca
lilor, au primit să le fie rege August. Numai Iosif Potocki, voievodul Kie- 1 0
·
vului, ca viclean ce era, nu se afla acolo la seim. Acesta căzuse ş i în mîinile
moscalilor, dar scăpase prin vicleşug şi încă înainte de ţinerea seimului
fugise în Ungaria la Rilk 6czy cu cîţiva părtaşi ai lui unguri, potrivnici ai
împăratului.
Îar aici în ţara noastră erau mulţi nobili nemeşi unguri, pribegiţi de 1 5
frica nemţilor, unii din vremea lui Mihai vodă, iar alţii din vremea lui
Antioh vodă. Pe aceştia Nicolae vodă îi avea sub oblăduirea sa şi nu lua
de la ei nici o dare pentru îndeletnicirile pe care le făceau pentru chiver
niseala lor. Nicolae vodă, după ce s-a întîlnit cu sus-zisul sol al francezilor, 20
l-a trimis la Bender cu cinstea cuvenită.
Iar voievodul Iosif Potocki, după ce a petrecut puţină vreme pe lîngă
Rak6czy, a trecut apoi munţii şi prin Cîmpulung a venit fără de veste aci
în ţară. Şi lăsîndu-şi oamenii, în număr de vreo trei mii, la Cernăuţi, el 25
a venit aci la laşi, cu numai patruzeci de oameni, cu Gruzinski, staroste
de Rava, şi cu cîţiva ofiţeri şi a fost primit de Nicolae vodă cu cinstea
cuvenită, dîndu-i şi conac şi toate cele de trebuinţă. Pentru a-l saluta 30
şi în semn de bucurie pentru venirea lui, domnul a trimis la el pe Nicolae
633 Costin, vornicul l lde Ţara de Jos, ca unul ce era cunoscător al limbii
l eşeşti.
A doua zi, Iosif Potocki, voievodul Kievului, voind să meargă să salute
pe Nicolae vodă, i s-a trimis un cal domnesc frumos împodobit şi a venit 35
călare la curte cu tot alaiul domnesc, împreună cu alţi doi ofiţeri
de-ai săi.
Îndată ce sosiră la casa cea mare a palatului domnesc, ieşi şi Nicolae
vodă întru întîmpinarea lui pînă la spătărie, punîndu-i-se un scaun în stînga 40
scaunului lui Nicolae vodă ; după puţină vreme şi după multe ceremonii
ce şi-au făcut unul altuia cu calpacele în mînă, s-au aşezat, Nicolae vodă
în scaunul domnesc, iar voievodul Kievului în scaunul pe care-l puseseră
de-a stînga domnului. Convorbirea lor s-a făcut în limba latină şi în timpul 45
acestei convorbiri scoseseră pe toţi afară. După un ceas, voind voievodul
să se ducă la conacul său, Nicolae vodă l-a petrecut iarăşi pînă la spătărie, iar
de acolo l-a trimis la conacul lui cu toţi boierii şi cu tot alaiul domnesc ;
60 CRONI CA G H I CULEŞTI LOR
aU0Evtucitv 1tap<irn�tv, tov f:crtEtA.av Ele; _to Kov<iKt rnu Kai to tax.u tou
EO"tEtAEV 6 aU0EVt1lc; 1tEO"KEO't EVU ă'A.oyov EKÂ.EKtOV. 'Eq><iVTl oµroc; µEta
îUUîU ax.<iptcrtoc; 1tpoc; tOV au9evtî1V Kai KUîTlYOPOc; Ka9roc; 9eÂ.Et q>avfl
Katrotepro.
5 Eic; titV tEt<ipt'TlV fiµepav µEta tOV epx.oµov aurnu (moi> EKaµEV EOffi
Etc; to rt<icrt, . ÎJÂ.9EV Evac; ayac; cl1t0 to BEVOf:pt µasi µf: svav ăv9pro1tOV
rnu PTlY<'>c; tflc; I:q>Etcriac; Kai Eîtflpav autov tov PoEP6voa rnu Kt6Pou Ele;
to BEvoept. 'O 61toioc; µEta 'tOV 1tî1Yatµ6v rnu, ăq>TlO"EV EOffi de; tÎJV tcr<i
pav tac; 7tpopp1l9Eicrac; t pEic; xt'A.t<ioac; Aex.ouc; Kai At1tK<ivouc;, otfi tpo-
10 <pÎJV tffiv 01t0lO)V E1tapaKaÂ.EO"E tOV NtK6A.aov PoEP6voa va îOU OcOO"lJ µiav
1tocr6t1lta ă.cr7tprov fi x.i'A.rnc; ayEA.aOEc; Kai <p9<ivovrnc; Ele; to BEvOept 9eA.Et
rnu a7tooci>crEt ta oavEtcr9evrn. 'O Of: NtKoÂ.<iTl PoE(36oac;, µT)v ftµ7topffivtac;
va Kaµvu oÂ.a îOU ta s'Tltftµarn Kai µ<i'A.tcrta µitv E:x.ovrnc; PacrtÂ.tKÎ)V îtpO
crrnytiv, ăpxtcrE 7tA.fov EKEivoc; Kai EX,9pE6Eto 'tOV aU0evt1lV Kai tov EKa-
15 t'TlyopoucrE. Oi tpEic; x.tA.t<iOEc; A.omov oi ăv9pro1toi wu, µEivavtEc; EOffi Ele;
tfiv tcrapav to KaÂ.oKaipt Kai to q>9tv67tropov 7tpoc; to µepoc; tflc; Ktp'A.t
yarn6pac;, EKavav µEy<i'A.ac; s'Tlµiac; Kai KÂ.E\jlfoc; Ele; toi.le; EVî01tiouc;. "EKÂ.E-
1tîUV OTlÂ.aOit P6ota, ayEÂ.aOta, µEÂ.icrma, li \j/IDµi, x.oprapta Kai ă'A.A.a Ot<i- 634
<popa 1tpayµata. Ele; toi.le; 01tOlOUc; Opyij 9Eiq. 1tl1tî0Vtac; Kai Â.OtµtKTt U0"9E-
20 VEta, oi 7tep1crcr6tEpo1 a7te9avov. âu1 tac; aOtKiac; tffiv 67toirov 6 N1KoA.6.Tl
P6oac; EKaµev avaq>opav de; titv paCJtÂ.Eiav Kai µf: îtpocrrnyitv paCJtÂ.tKitv
EOWCJEV ăOEtaV wuc; cr'A.ous11t6p110Ec; tOU xatµ<ivou Kai o'A.ouc; toi.le; av9pci>-
1tOUc; îOU 1tasapiou Kai EK!UîtOîlcrav µf: �6Â.a wuc; Aexouc;, o{ 61toio1 µf:
<pUCJtKÎ!V t peA.'A.av Kai acrrox.acriav EîtEpmawucrav 1tUVîOtE µE9ucrµevot Kai
25 EK!UîtOUO"UV toi.le; a9'A.iouc; Mîtoyoavouc;, wuc; cmoiouc; Mîtoyoavouc; 1t0AÂ.a
rnuc; aU0EVîEUEV 6 N1K6Â.aoc; PoEP6voac;. Kai 01a va. <pavij Îl OlKatOO"UVTl
tOU, epa'A.E Kai Kplîac; Kai cl1t0 touc; Aex.ouc; 01a va. P'A.EîtOUV ta KaKa Kai
tf:c; a01Kiec; 01tOU Kaµvouv oi cnpanffitat wuc;. Ka1tot0c; oµroc; M7tpousftv
O"K1lc;. CJtapocrrnc; P<iPCJKTlc;. pEµEvtap'Tlc;. wc; µropoc; Kai O'KUVOUÂ.01t0\0c;,
30 eypaq>E 1tOÂ.AUKtc; ele; to BEVOEpl 1t poc; tOV XaA.iCJKTlV, PoeP6voa K16Pou,
Kai pftya tflc; I:<petcriac; Kai EKat11yopoucre 1tOÂ.Â.a 'tov NoK6Â.aov PoeP6-
oav, 6 01tOioc; aU�TlO'E îteplO'O'Oîepov titv ex9pav îOll PoEP60a K16PCJK1l
7tpoc; tov N1K6Â.aov poEP6oa, to teA.oc; tflc; 67toiac; ucrtepov 9e'A.E1 <pavij .
Km' f:KEivov tov Katpov o{ 7tpayµmwrni ToupK01 67tou eupicrKovrn
35 eow ele; o'A.Tlv titv tcrapav µac;, 01a t<'>v <popov wu N1Ko'A.<iou pooa aq>e-
9î1Kav cm<'> ta ă01Ka KEP01l Kai wuc; t6Kouc; 61tOU Eîtatpvav cm<'> wuc; EV
î01tiouc; tcrapavouc;. Il poc; wuc; 61toiouc; autouc; To6pKouc; µiav tWV fiµ.e
pwv, xwpic; va EX,OUV EÎOTlO'lV, Kpasovt<ic; touc; Ele; titv au9eVîlKÎ)V KOUPîTlV,
rnuc; €016.PacrEV sva paCJtAlKOV q>Epµav1 010. va. 1tÂ.Tl PcOVOUV Kai eva OOO't-
40 µov KOpvaphov Â.EyoµEVOV, tO 01tOiOV auto 06crtµov tO ElX,EV epy<iÂ.El O
,A VîlOXTl pooac; : 01t0\0c; ayopaset poota 010. îtpayµatEiav va. Ol01J Ele;
tO Ka9E KE<J>clAl tva ypoO'l . 0{ 01tOiOl îtpOtEpOV EVaVî\OllVîO Kai OEV 'f19e
Â.UV va OcOO'OUV. Ilpocren EîtpOO'îUSE to PacrtÂlKOV <pEpµ<iv1 Kai îOUîO, Oîl
1tUVîEÂ.ffic; oi ToupKOt va. µit Kaµvouv autitv tÎ)V îtpayµateiav tWV scilrov.
45 Eic; EKEiVOV tOV Katpov epyaÂ.EV 6 N1KOÂ.U1l pooac; pOU1t'tUV ele; OÂTlV
titv tcrapav Kai eo16p1CJE Kai wuc; ăpx.ovrnc; 010. va 1t1lYOivouv E�O) Ele;
ta tOlVOUîU Ota va. P<i'A.ouv de; ta�t V wuc; av8pc01touc; Kata 'tÎ)V Mvaµtv
61tOU ElX,EV 6 Ka9evac;.
TNT T I A DOMNI E A LUI N ICOLAE ALEXANDRU VODA 61
a doua zi dimineaţă domnul i-a trimis î n dar u n cal ales. Mai p e urmă
însă, Potocki s-a arătat nerecunoscător faţă de domn, ba chiar l-a şi pîrît,
precum se va vedea mai jos.
Î n a patra zi după sosirea lui aci în Iaşi a venit un_ agă de la Bender, 5
_
î mpreună cu un om al regelui Suediei, şi au luat pe voievodul Kievului
la Bender. Acesta, plecînd la Bender, a lăsat aci în ţară pe cei trei mii de
teşi şi lipcani de care a fost vorba mai sus. Pentru hrana acestora, el
a rugat pe Nicolae vodă să-i dea o sumă de bani sau o mie de vaci, iar după 1 0
sosirea s a l a Bender î i v a înapoia cele împrumutate. Deoarece Nicolae
vodă nu putea să îndeplinească toate cererile lui fără poruncă împărătească,
Potocki a început să-l duşmănească şi să facă pîri împotriva lui. Deci cei
trei mii de oameni ai lui, rămînînd aci în ţară în timpul verii şi al toamnei, 1 5
spre partea Cîrligăturii, pricinuiau multe pagube pămîntenilor ş i făceau
634 furtişaguri, adică furau boi, vaci, stupi, l i grîne, fin ş i alte f�lurite lucruri.
Dar drept pedeapsă, din mînia lui Dumnezeu, a dat ciuma peste ei şi au
murit cei mai mulţi. Pentru nedreptăţile lor, Nicolae vodă a făcut jalbă la 20
împărăţie şi, primind poruncă împărătească, a dat voie slujitorilor hatma
nului şi tuturor oamenilor tîrgului să lovească cu ciomege pe leşi, care cu
nebunia şi nechibzuinţa lor firească umblau mereu beţi şi băteau pe bieţii
moldoveni, pe care moldoveni Nicolae vodă îi apăra mult. Şi ca să se 25
vadă că domnul face dreptate, a pus judecători şi dintre leşi, pentru ca
aceştia să constate relele şi nedreptăţile pe care le făceau ostaşii lor. Însă
un oarecare reimentar Gruzinski, staroste de Rava, ca un smintit şi scanda
lagiu ce era, scria deseori la Bender voievodului Kievului Halicki şi regelui 30
Suediei, pîrînd pe Nicolae vodă. Acesta a făcut să crească şi mai mult vrăj
măşia voievodului Kievului pentru Nicolae vodă ; iar sfîrşitul acestei vrăj
măşii · se va vedea mai pe urmă.
Într-acea vreme, negustorii turci, care se aflau aci în toată ţara noastră, 35
se lăsaseră, de frica lui Nicolae vodă, de cîştiguri nedrepte şi de cametele
pe care le luau de la ţăranii pămînteni. Pe aceşti turci, chemîndu-i Nicolae
vodă fără veste într-una din zile la curte, le-a citit un firman împărătesc,
care poruncea ca ei să plătească o dare ce se chema cornărit. Această dare 40
o scosese Antioh vodă ca oricine va cumpăra boi de negoţ să plătească
cîte un leu de cap ; atunci însă ei s-au împotrivit şi n-au vrut să plătească.
Firmanul împărătesc poruncea încă şi aceasta, ca turcii să nu mai facă de
loc acest negoţ de vite.
Tot atunci a scos Nicolae vodă ruptă pe toată ţara şi a orînduit pe 45
boieri să meargă afară pe la ţinuturi să rînduiască pe oameni să plătească
fiecare după puterea sa.
62 CRON ICA GHICULEŞTI LOR
Ton: Kanowc; I:appac;, µsyac; µnavoc;, 010picr8Eic; de; TTJV I:ou·rcrapav,

Eîti'jpE tÎ)V yuvaîKa îOU Kai 6cra ămtpa ftµn6pEcr& va µacru au8&VîtKU Kai
E<puy&v ⁣ tÎ)V AExiav xropic; li va EXlJ Kaµiav au8&VîtKÎJV 7t&ipa�iv. ·o 6- 635
noîoc;, 6tav fiA.8av EO& oi Mocrx6Poi, EyupicrEv onicrro µat;;i touc;, Ka8ooc;
5 8sA.oµEv to q>avEpciJcrEi ⁣ tÎ)V au8Evtiav tOU �11µ11tpacrKOU P68a.
Kat' EKEîvov tov Katpov Eµat;; iA.Eu811 Kai 6 pet;;i p11c; AA.iJ-naaac;, 6
•
onoîoc;, � oia va uvanaulJ tÎ)V yvc0µ11v tou crouA.tă.v 'AxµEî11, noA.A.ouc;

namiOE<; nA.oucriouc; E8avatrocrE, � oia ti)v A.mµapyiav tou, Kai Eni'j pE ta
7tAOUt11 touc; Kai ta spaA.Ev de; tOV PacrtAlKOV xat;;v av, Ka8ooc; µ&ta tauta
J O Kai ⁣ tÎ)V µat;;t A.Eiav tOU epaA.811Kav Kai ta EOtKa îOU. Ele; tOV Katpov
îOU Îl PacrtA.&ia t&v ToupK&V oucra EVOEÎ)<; cm<'> ăcrnpa, autoc; tÎJV E7tAOU
îUV€V. MEtă. toutov f:yiv& PEt;; i p11c; 6 Nouµav1-nacrac; K10unpouA.Tic;, de; to
yEvoc; tou 6noiou Ka8ooc; icrtopoucri Kai oiKatocruv11 q>uA.attEtat Kai crna-
8i PacrtAlKOV OEV EµpaivEt. Toutoc; 6 Nouµav1-7tacrac; PEt;; i p11c; EO't&lA&V eva
1 5 ayav, MExµst11v 6voµat;;6 µ&vov, Kai €t;;11 toucr& PacrtAiKOV 86crtµov, 6nou
OEv to EÎXE nA.11pc0crEi 6 Mixă.A. p6oac; µE µiav EninA.acrtov 6µoA.oyiav, ti)v
onoiav 6 xmpsKaKoc; 6A.cov recopyUKTt<; p6pviKoc; 6 Procrcrstoc;, (mat&Vta<;
touc; ăA.A.ouc; ăpxovrac;, ti)v sOcoKav ⁣ tac; XEîpac; tou Kamtt;;Ti µnacr11 €
KEivou 6nou EixEv f:A.8Ei Kai &µat;; iA.eucr& tov Mixă.A. p6oa, ti'jc; 6noiai;
20 ti)v KatacrK&UÎJV out& 6 PEt;;i p11c; 6 i'.8toc; OEV ti)v fj�&UpEv.
·o 7tpopp118Eic; rEropyaKTt<; P6pvtKO<;, Î!�Eupovtac; nooc; OEV E06811 to
PacrtAlKOV 06crtµov Kai 8sA.ovtac; va paA.u touc; Â.ornouc; ăpxovtac; eii;
Kivouvov, tOV OE Mt:xaÂ. P6oa moc; tOU Kavei KaÂ.6v, ecruµpouÂ.&UO'&V EKf:Î
vov tOV ayav 6nou sµat;; iÂ.&UO'f: tOV MtxaÂ. P6oa Ota va Kpa�u touc; ăp-
25 :xovtac; Kai va touc; &Îîtij 1tOÎOl t&V apx6vtcov Eq>uyav Kai 7tOÎOt (msµei
vav, Kai 7t pocrsn va touc; t;;11 tTicru tac; imoypaq>ac; Kai tE<; PouÂ.Â.€<; tCOV
Ota VU q>aV&pcOO'lJ &Î<; tÎ)V pacnÂ.&iav 7tOÎOt tWV ap:XOVtCOV dvat 7ttO'tOi OOU
Â.Ol ti'jc; PacrtÂ.&iac; Kai 1toîo1 a1tocrtatat. Kai outco µ&ta taîlta 7tpocrKaA.&
craµevoc; 6 ayac; tOU<; ăpxovtac; Kai KOl VOÂ.oy&vtac; ta OOÂ.ta EK&iVa cruµ-
30 pouÂ.&uµata tOO recopyaKTt popVtKOU, cl1tUtÎj8TtcrUV o{ ă8Â.t0t ăpXOVt&<; Kai
eococrav tac; imoypacpac; Kai tE<; pouU.&c; tCOV ⁣ Eva eyypacpov xapti Kai
sypacp11 toupKtcrti EK&ivo, 6µoÂ.oyia tOO oocriµatoc; tOU PacrtÂ.tKOO Kai oxt
ypaµµa 61tOU va µaptupij 1tOÎOt ăpXOVt&<; &UptO'KOVtat KUt 1tOÎOt ECj>U"(aV.
„ Ap:xovt&c; OE Kat' EK&ÎVOV tOV Katpov Titov 01tOU U1toypacp11crav ⁣ au-
35 tT)v li tT)v 06J..1 ov Kai a1tat11nKÎJV 6µoÂ.oyiav 6 'Icoavv11c; M7touxoucr11c; Â.o- 636
yo8st11c;, 6 IlauA.oc; TcroKtpÂ.avoc;, 6 recopyitcrac; 1taxapvtKO<;, 6 Poutt;;ivac;
CJÂ.Outt;;t ap11c;, 6 I:avoouÂ.oc; Kpou1tEVCJKTt<; 6 sT1KVttt;;t ap11c; Kai ăÂÂ.Ot. 'Ep
xoµ&voc; Â.Ol1tOV 6 aycic; 6 pacrtÂ.tKO<; µE autÎ)V tÎ)V OOÂ.tOV Kai a1tat11îtKÎ)V 6µ0-
Â.oyiav (Ka8cilc; avcotspco Spps811) 1tpoc; tOV NtK6Â.aov pooav, E"(tV& 1tp0-
40 crtayÎ) au8&VîtKÎ) Kai sµat;;c0x811Kav OÂ.Ot o{ ăpxovn:c; cl1t0 tÎJV tcrapav.
E<p&pav aK6µ11 Kai tOV Kptniv ti'jc; M7tpaÎÂ.ac; Kai Sp&uv11c; µ&yaA.11c; yevo-
1 în ms era «Oµav», şi a fost îndreptat de alti măni în «Vouµclv».

t NT T I A DOM N I E A LUI N I COLAE ALEXANDRU VODA 63
Într-acea vreme, un oarecare Sava 1, mare ban, fiind orînduit la Suceava

pentru strîngerea ruptei, şi-a luat soţia şi banii domneşti pe care a putut
635 să-i strîngă şi a fugit în Ţara leşească fără l isă aibă vreo supărare din partea
domnului. Cînd au venit aci moscalii, s-a înapoiat cu ei, precum vom arăta
cînd vom scrie despre domnia lui Dimitraşcu vodă. .5
În acest timp a fost mazilit şi marele vizir Ali-paşa 2, care, fie ca să
intre în voia sultanului Ahmed, fie din pricina lăcomiei sale, a ucis multe
paşale bogate, le-a luat averile şi le-a dat vistieriei împărăteşti, precum a
fost pusă acolo şi averea lui, după ce a fost mazilit. Î n vremea lui, împărăţia lll
turcească fiind în lipsă de bani, el a înavuţit-o. După acesta s-a făcut mare
vizir Numan-paşa Chiupruliu, al cărui neam, după cum spune istoria,
păstra dreptatea şi de aceea nici sabia împărătească nu-l. atingea. Acest
Numan-paşa, mare vizir, a trimis un agă, anume Mehmed, să ceară birul 15
împărătesc pe care nu-l plătise Mihai vodă. Aga a adus un zapis plăsmuit,
făcut din îndemnul lui lordachi Rusăt vornicul, cel mai rău dintre toţi.
Acesta, inducînd în eroare pe ceilalţi boieri, ei dăduseră acel zapis
în mîna lui capugi-başa, care venise pentru mazilirea lui Mihai vodă. De
această plăsmuire nici chiar marele vizir n-a ştiut. 20
Sus-zisul lordachi vornicul, ştiind că nu s-a dat birul împărătesc şi
voind să pună pe ceilalţi boieri în primejdie şi să lase impresia că face
un bine lui Mihai vodă, a sfătuit pe acel agă care a mazilit pe Mihai vodă
să cheme pe boieri şi să-i întrebe care dintre boieri au fugit şi care au rămas 25
şi încă să le ceară semnăturile şi peceţile ca să arate împărăţiei care dintre
boieri sînt robi credincioşi ai împărăţiei şi care răzvrătiţi. Şi astfel, chemînd
aga după aceea pe boieri la dînsul şi aducîndu-le la cunoştinţă acele sfaturi
viclene ale lui lordachi vornicul, au fost înşelaţi bieţii boieri şi şi-au dat 30
iscăliturile şi şi-au pus peceţile pe un act scris turceşte, care era zapisul
birului împărătesc şi nu scrisoarea doveditoare anume care boieri au
636 rămas pe loc şi care au fugit. Iar boierii care au iscălit !! atunci acel zapis
plăsmuit şi înşelător au fost : Ioan Buhuş logofătul, Pavel Ciocîrlan, 35
Gheorghiţă paharnicul, Rugină slugerul, Sandu Crupenschi jitnicerul şi
alţii. Deci venind aga împărătesc cu acel zapis plăsmuit şi înşelător {după
cum s-a spus mai sus) la Nicolae vodă, s.-a dat poruncă domnească de s-au 40
strîns toţi boierii din ţară 3, fiind adus încă şi cadiul Brăilei şi făcîndu-se
1 Marele ban, care fusese orînduit la Suceava pentru strîngerea ruptei, se numea,
după Nicolae Costin, Savin Zmucila, nu Sava, M. Kogălniceanu, op. cit. , II, p. 79,
şi mai j os p. 1 1 7.
2 Marele vizir Ali-paşa Ciorlu a fost mazilit la 1 5 iunie 1 7 10.
3 Nicolae Costin aminteşte numele unor boieri care au fost de faţă la divanul
domnesc şi anume : «Lupul Costachi, ce a fost vornic mare la Mihai vodă, de Ţeară
de Gios, şi Ioan Paladi, vistiernicul, şi Başotă, ce fusese vei vistier la Mihai vodă »,
M. Kogălniceanu, op. cit., II, p. 80.
64 CRON I CA GH ICULEŞTI LOR
µtv11i; di; to au0EVttKOV vnpavL Kai 1tapp11criC1, t PEPatro011 moi; to Pacrt

ALKOV o6crtµov ft tcrlipa to EOOOcrE tOU MLxaA. pooa Kai 1tpocrtn tPEPatro011
rrro:; ai U7toypacpai m3tat Kai PouA.A.ei; o&v €06811Kav EKEivov tOV Katpov OLU
auriJv tÎjV tm60EcrtV tOU PacrtA.LKOU oocriµaro:;, aA.A.a OLU aitiav tfji; avoo-
5 rtpoo 1'.mo0tcrEoo:;, tcl>V tE EUpLcrKoµtvoov Kai cpuyaooov apxovtoov Kai arrE
cpacricr0T) tOtE Ct7t0 tOV KpLtÎ)V tfj:; M7tpaîA.ai; auro to PacrtA.tKOV o6crtµov
va s11r110ij cl7t0 tOV MLxaA. P68a Kai va µÎjv cl0LK110ij 6 payLai; tOU Pa
O"LAEOOi; Kai oLa tfji; cppovricrEoo; tou NLK0A.a11 P6oa eA.Eu0Epro011 ft el.SA.ia
tmipa Kai a7to EKELVTJV riJv a8LKiav.
10 "Ycrrepa U7t0 oA.a aura ta cruµpavra Ti0tA.11crav µEpLKOi ăpxovtEi; Ota
VCt 7tT)yatVOUV VU 7tpOcrKA.aU00UV Eii; tÎ)V pacrLAEtaV Kai Ot' autÎ)V tÎjV at
tiav Kai rrpocrtn Kai OLU tai; ăA.A.ai; x pEiai;, iltOL a8tKiai; 67tOU toui; EKa
µEv 6 M1xaA. P6oai; di; rov Katpov rfj; oeurtpai; rou aU0Evria;. 'AA.A.' 6
N1KoA.a11 P68ai;, eh:; ăv0poo7to:; cp p6vLµo; Kai cr7touoaioi; Kara rrăcrav fot-
5
1 crri)µT)V, roui; tµ7t60tcrE µ& KU0E A.oyfj:; îp07tOV, U1t00EtKVUOVtai; Eti; autoui;
rrro:; îOUîO îO 7tpOcrKA.a6crtµov 07tOU 0.ya1tăîE va KliµEtE di; tÎ)V PacrtA.Eiav
OLU toui; au0tvra:;, 1tEptcrcr6tEpov PA.li1tîEl îOU A.6you crai; rrapa toui; au-
0f:vrai;, Kai µ6.A.tcrta cpaiVEîat rrro; va îO KUµVEîE µ& µquA.11v acrroxacriav
C:it6tt rrpocrK/...at6µEVOl, a7tOOElKVUEtE Kat' eva tp01tOV îÎjV tcrapav cra; 7tî00-
20 xiJv, KUîU 8' ă/.. A. ov îp07t0V rroA.A.a 7tAOUcriav, 016n MyovtEi; rrroi; crăi; E1tfj
pEV O aU0EVî11i; t6cra 7tOUyyia, cOCJUV îl /... o yuisEtE VCt crtO:;(USEîat ft pacrL
/...E ia ota Ecrăi; ;
�00Ev µ& Ka0E A.oyfj:; rp67tov rou; Eµ7t6otcrEv ci7to eKEivT)v riJv 6pµiJv
OIU vu µÎj 1t1lyaivouv va 7tpOcrKA.au0ouv di; îÎjV PacrtA.Eiav U7t0 îOV Mixa.A.
25 P68av, Hyovrai; roui; 7tpoi; rouro1i;, on li t7tEtoTi Kai EPEPmci>011 7tro:; ro 637
PacrtA.tKOV o6crtµov t7tlip011 cl7t0 îOV M1xaA. pooa, dvm ouvatÎ) ft PacrtA.Eia
va KUµlJ µEt' EKELVOV Ka0ro; 0EAE1, � va îOU to mipTJ , � va tOU to acpi)cru
Kai ourw:; EKata7tpulivav ol ăpxovrei; .
.::\ 1' aura îcl cruµpavra tvavnouµEvo:; 1tpoi; îOV N lKOAUll P6oa 6 Z6-
30 pai; XUtµavo:; Kpucpioo:; Kai acru)..). 6ytcrta Kai µav0aVOVtai; îÎJV UVttAoyiaV
tOU 6 NtKOAUll P68a:; îOV tµasiA.EUcrEV ci7tO tÎ)V xarµaviav Kai to 7tEptcr
cr6tEpov Otati ÎJtOV ăv0pco7to; avas10;. Kai acpou tOV tµasiA.EUcrE, tOV E<pU
AUKOOcrE Kai di; rqv Ptcrnapiav 01a µEptKa ăcr7tpa 67tou experocrtoucrEv Ei;
îÎJV autÎjV Ptcrnapiav.
35 ' EµicrT)crE 1tpocrtn Kai îOV reoopyliKllV P6 pvtKOV Kai OLU tel ăA.A.a au-
îOU &A.uttci>µara Kai µaA.tcrra 01a riJv altiav tfji; 7tpopp118Eicr11i; tKEiv11;
6µoA.oyiai;, 016n eyvci>ptcrEV 6 NtKOAUll P6oai; 1tOAA.a KaA.a 1tci>i; µ11xavoup
YTJµa EOtK6v rou l)rov, Kai t pitov oia tÎJV cruµ7tE0Epiav 6rrou EÎXE KaµEt
µ& îOV 'Avn6x11v Z6pa tOV xarµavov, Kai to tEAEUtaiov Otati 6'AM-
-40 savopoi; 6 ts U1t0ppi)trov, 6µou Kai 6 auto; NtKOAclll P68ai;, EÎXE µicroi;
7tpoi; toui; Kou7taptcrr11oei; 1taA.m6v, ayKaA.a Kai OEV îO U7tEOElXVE, Oiati
Î)îOV 7tOAÂ.Ct <ptA.otapaxot autoi oi Kou7taptcrr11oei;.
TtA.oi; 1tUVtOOV 6 N1KoA.a11 P6oai; E<pUAclKOOcrE Kai tOV reropyclKT)V P6p
VlKOV Procrcretov di; rov ovrav tou paraxou tcl>v cmpoooov Kai tov avE-
45 'l't6V îOU ml.A.iv reropyliKllV KaA.ouµEvov, tOV xp11µaricravta ăyav îOU Mt
xaA. pooa Kai yaµppov îOU 1tpopp110tvroi; Z6pa xarµavou Kai ot' aîtiav
rcl>v civoortpoo aincl>v Kai µahcrta 01a rftv pTJ011croµtv11v.
TNTT I A DOMNI E A LUI NI COLAE ALEXANDRU VODA 65
mare cercetare la divanul domnesc, s-a adeverit că birul împărătesc îl

dăduse ţara lui Mihai vodă, şi pe deasupra s-a mai adeverit că aceste iscă
lituri şi peceţi nu s-au dat atunci pentru birul împărătesc, ci pentru pricina
amintită mai sus, şi anume care dintre boieri au rămas şi care au fugit. 5
Şi s-a hotărît atunci de către cadiul Brăilei ca acel bir împărătesc să fie
cerut de la Mihai vodă ca să nu fie nedreptăţită raiaua sultanului. Şi astfel,
prin înţelepciunea sa, Nicolae vodă a scăpat biata ţară de acea nedreptate.
�
În urma tuturor acestor întîmplări, cîţiva boieri au vrut să meargă 1 0
s ă se plîngă l a împărăţie ş i pentru această pricină, dar şi pentru alte nevoi
sau nedreptăţi pe care le făcuse Mihai vodă în vremea celei de-a doua
domnii a lui. Dar Nicolae vodă, ca om înţelept şi învăţat ce era în toate
ştiinţele, i-a împiedicat în toate chipurile, spunîndu-le : « Această pîră ce 1 5
vreţi să faceţi la împărăţie împotriva domnilor pricinuieşte mai mult rău
domniilor voastre decît domnilor, şi mai ales arătaţi că procedaţi cu multă
nechibzuinţă, căci plîngîndu-vă, dovediţi pe de o parte că ţara voastră
este sărăcită, iar pe de altă parte, spunînd că domnul v-a luat atîtea pungi, 20
o înfăţişaţi foarte bogată, şi cam ce credeţi că va gîndi împărăţia despre voi ? »
Deci în tot chipul a căutat să potolească acea pornire a boierilor şi
să-i împiedice să meargă şi să se plîngă împărăţiei împotriva lui Mihai
63 7 vodă, spunîndu-le şi acestea : că llo dată ce s-a dovedit că birul împărătesc 25
a fost luat de Mihai vodă, împărăţia are puterea să facă cu el cum va voi,
adică sau să i-l ia, sau să i-l ierte ; şi aşa boierii s-au domolit.
Dar, la toate aceste întîmplări, Jora hatmanul împotrivindu-se lui
Nicolae vodă într-ascuns şi în chip nechibzuit şi aflînd Nicolae vodă de 30
împotrivirea lui, l-a mazilit din hătmănie şi pentru împotrivirea lui, dar
mai mult pentru că era om nevrednic. După ce l-a mazilit, l-a închis la vis- .
tierie pentru nişte bani ce datora vistieriei.
Domnul mai avea ură şi Împotriva lui lordachi vornicul şi pentru ;,�.
celelalte cusururi ale lui, dar mai cu seamă din pricina acelui zapis pomenit
mai sus, despre care Nicolae vodă ştia foarte bine că se făcuse prin unel
tirea lui ; în al treilea rînd, îl ura pentru încuscrirea pe care o făcuse cu
Antioh Jora hatmanul şi, în sfîrşit, pentru că Nicolae vodă ca şi Alexandru 40
Exaporitul, avea ură veche pentru Cupăreşti, cu toate că nu o arăta, deoarece
Cupăreştii erau iubitori de tulburări.
În sfîrşit, Nicolae vodă a închis şi p� Iordachi Rusăt vornicul în odaia
vătafului de aprozi şi pe nepotul acestuia numit tot lordachi , fost agă al 45
lui Mihai vodă şi ginere al sus-pomenitului Jora hatmanul şi pentru pricinile
arătate mai sus, dar mai cu seamă pentru cele ce vom spune mai departe.
66 CRONICA GHICULEST I LOR
THA.8Ev EKEivoc; 6 ciyac; cino tov KiounpouA.iJ PEsiPTJV µf: tiJv npop
pTJ8Eicrav EKElVTJV 6µoA.oyiav. TiJv aitiav îOU spxoµou îOU 6noiou µiJv
Îl�Eupovtcic;; îTJV 6 rEropyclKTJ<;; ProcrcrEîoc; p6pvtKoc; Kai Â.oytcisovtac; moc;;
dvat µastA.Eia mu NtKOÂ.clTJ P6oa (ciyana noÂ.Â.a tf:c; µastÂ.EiE<;; îCOV au8Ev-
5 îCOV, a{ 6noîat dvat cupavtcrµoc;; îOU tonou) EO"îEtÂ.E îOV UVE'lflOV îOU rErop
yciKTJV ăyav, îOV yaµppov îOU Z6pa xmµavou, 6µou Kai muc; OOUÂ.ouc;;
mu Ota va nTJyaivouv de;; îÎJV KOUpîTJV Kai va spwvilcrouv, îl EÎVat ft ai
tia mu Epxoµou mu ciyii EKEivou wu pamÂ.tKou. 0{ 6noîot, Kata tiJv
napayyEÂ.iav îOU nopEU8EVtEc; de; îÎJV KOUpîTJV au8aoroc; Kai EpEUVCOVîE<;;
10 îÎJV aitiav mu spxoµou mu PacrtÂ.tKOU EKElVOU ciyii, Kai µav8avovtac;; tac;;
EpwviJcrEtc; trov naÂ.tv 6 NtKoÂ.ciTJ P6oac; ota µ€crou ăÂ.A.rov npoootrov, Eu-
8uc;; muc;; E<pUÂ.clK(l)O"E Ka8ci:Jc; civrot€pro E<pTJµEV" îO KÂ.Eicrtµov li îOU 6noiou 638:
sxapTJcrav noÂ.Â.a oi ăpxonEc; Kai µEt€PaA.ov tiJv Â.UnTJV 6nou Eixav 6tav
îOV ltPA.Enav nci:Jc; EÎXEV El'.crooov Kai de;; îOV NtKOÂ.clTJ P6oav, de; xapav
15 un€pµEtpov, wuc; 6noiouc; ăpxovtac; npocrKaÂ.EcrciµEvoc; 6 NtKoÂ.ciTJ p6oac;;
µt� îCOV Î)µEprov, muc; E<pav€procrEV 6A.a ocra îOU EÂEYEV 6 popVtKoc; rErop
yciKTJ<;; oi' aumuc;, Ota va touc; cmoµaKpUVTJ cino îÎJV aycinTJV îOU, oi. 6noiot
EUXOptcrtOUVtE<;; îOV, cbcrav 6nou OEV îOV fiKOUO"EV de; tac; ompoA.ac;, µf:
8appoc; tOV EîtapaKUÂ.Ecrav µ6vov oia îOV Z6pav xatµavov OUl va îOV cruy-
20 xropE<rlJ . TiJv OETJO'lV îCOV 6noirov µiJv ci8Etrovtac; îT}V 6 NtK6Â.aoc;; P6oac;
EU8uc; snp6crta�E Kai tov E<pEpav fµnpocr8€v tou Kai tov f:KaµE naÂ.t v
xatµavov. I1p6tEpov 6µroc;; îOV epaA.Ev de;; OpKOV OUl va µiJv EXlJ Kaµiav
EV(l)O"tV µf: îOV rEropyciKTJV p6pvtKOV.
'ExapTJKav t6tE oi ăpxovtE<;; nci:Jc; fi µEcrttEia touc; of:v f:µEtvE Kcitro,
25 6 OE rEropyaKTJ<;; P6pvtKO<;; 6 Procrcr€t0c;; eµEtvE KAEtcrµ€voc;. âf:v E1taUEV
6µroc; Kal EKEîOEV ano îÎJV <pUÂ.aKftv, ilic;; navoupyoc;; , va EVEpyfj Kai va 1ta
paKtVU Kai ăpxovtac;; va <pEuyouv µe 'tel E�ooa îOU Eic;; &va Kai ăÂÂ.O µ€
poc;; , Kai touc;; ToupKouc; touc;; 1tpayµatEuoµ€vouc;; EOID va 1tTJyaivouv de;;
Krovcrtavnvounol..t v vei npocrKl..airovtat Eic;; tÎJV PamA.Eiav Otel. tTiv KaKiav
30 tou NtKoÂ.aou PoEP6oa. To 6noîov Kai EKaµav, Ka8ci:Jc;; Kai Eic;; ăA.A.ouc;;
Katpouc;; aU8€vtrov EnapaKiVTJO"E îtOÂ.Â.ouc;; Kai E<pEUyav Kai auto<; EKCt8EtOV
.Eic;; îO ruicrt, crxTJµans6µEvoc;; nci:Jc;; of:v ÎJ�EUpEt tinotE<;; , Ka8ci:Jc;; to Eµaptu
PTJO"E Kai 6 A.oyo8EîTJ<;; AouKac;; 6 cpuyac;; , OtaV syuptcrEV ano îÎJV AExiav,
&µnpocr8Ev tOU l&i.ou NtKOÂ.aou pooa, nci:Jc; ano îÎJV napaKiVTJO'lV tOU rEropya-
35 KTJ ProcrcrEtOU E<pUyEv Kai roc; ano attiac;; ti'jc;; tOtaUîTJ<;; autOU µapwpiac;; E
O"îEtÂ.EV 6 NtKOÂ.UT} pooac; de;; îO crnin îOU rEropyciKTJ popviKOU Kai îO
sncitTJ<rE Kai toO TJUPE ypuµµata ouicpopa, de;; tei 6noia Eup€8T}crav noA.A.a
Kai tou MtxaA. P6oa, Kai toO aoEA.cpou wu I:KapA.atliKTJ Procrcr€tou. Ta
6noia PTJîID<;; &ypacpov nci:Jc;; 8f:v KOtµiitat, aA.A.ei 1tEpt1tatEi 8tei îÎJV µastA.Eiav
40 wu NtKoÂ.aT} f.\68a Kai nci:Jc;; xropic;; ăA.A.o 8€A.Et mipEt tÎJV aU8Evtiav 6 Mt
xaA. P68ac;; .
Tauta ta ypaµµata A.aµpavovtac;; de; XEipac;; tou 6 NtKoÂ.aT} pooac;;
Kai Kpa�ac;; oÂ.ouc;; wuc;; ăpxovtac;; Kai tTiv tcrapav de; to vnpavt, tei av€
yvrocrE nap li pîjcri�, ano tei 6noia PEPatro8€vtE<;; oÂ.ot oi. cruva8potcr8€vtE<;; 639
45 nci:Jc;; 6 NtKOÂ.UT} P68ac;; tx8poc;; nÂ.fov dvat îOU rEropyaKTJ pop viKOU, ăp:;:t
crav îOîE OÂ.Ot 6µo8uµu80v Kai EKÎl PUHUV sx8pona80'.>c;; Kai µqal..o<provroc;;
tÎJV KUKiav îOU rEropyaKT} popviKOU, 7tpOcrKÂ.at6µEVOl de;; îOV au8EVîT}V
I NTI I A DOMNI E A LU I N I COLAE ALEXANDRU VODA 67
Tocmai venise acel agă de la marele vizir Chiupruliu cu zapisul pomenit

mai sus, şi Iordachi Rusăt vornicul, neştiind pricina venirii agăi şi crezînd
că e vorba de mazilirea lui Nicolae vodă (căci îi plăceau mult mazilirile
domnilor, care sînt pieirea ţării), a trimis pe nepotul său Iordachi agă, 5
ginerele hatmanului Jora, împreună cu slugile sale să meagă la curte şi să
iscodească pricina venirii acelui agă împărătesc. Aceştia s,au dus, după
porunca lui, la curte şi cu îndrăzneală au cercetat despre pricina venirii
agăi, dar aflînd Nicolae vodă, prin mijlocirea altor trădători, de iscodirile Io
lor, i,a închis îndată, după cum am spus mai sus. Boierii s,au bucurat
638 mult de închiderea lllui Iordachi vornicul şi părerea de rău ce aveau din
pricina că vedeau că acela avea intrare liberă şi la Nicolae vodă, ca şi la
ceilalţi domni, s,a schimbat în bucurie fără margini. Ca să facă pe aceşti
boieri să nu mai ţină la vornicul Iordachi, Nicolae vodă i,a chemat într,o 15
zi la el şi le,a destăinuit toate cîte spunea acest vornic despre ei. Aceştia,
mulţumindu,i că nu dăduse ascultare pîrilor lui, l,au rugat cu îndrăzneală
de un . singur lucru : să ierte pe hatmanul Jora. Nicolae vodă n,a trecut
peste rugămintea lor ci pe dată a poruncit de l,au adus înaintea lui şi 20
l,a făcut iarăşi hatman. Mai întîi însă l,a pus să jure că nu va mai avea
nici o legătură cu Iordachi vornicul.
Boierii s,au bucurat că mijlocirea lor n,a rămas fără rezultat, lordachi
Rusăt vornicul însă a rămas închis. Dar nici de acolo din închisoare, acesta, 25
ca un viclean ce era, n,a încetat uneltirile. El îndemna pe boieri să pribe,
gească cu cheltuiala sa unde vor. Îndemna şi pe negustorii turci de aici
să meargă la Constantinopol să se plîngă la împărăţie de răutăţile lui Nicolae
vodă, lucru pe care ei l,au şi făcut. De altfel, şi în vremea altor domni 30
el îndemnase pe mulţi de au pribegit iar el a stat la laşi, prefăcîndu,se
că nu ştie nimic. Despre aceasta a mărturisit înaintea lui Nicolae vodă
logofătul Luca, pribeagul , cînd s,a întors, din Ţara leşească, spunînd că el
a pribegit din îndemnul lui lordachi Rusăt. În urma acestei mărturisiri 35
a lui Luca, Nicolae vodă a trimis de au călcat casa lui lordachi vornicul
şi au găsit acolo felurite scrisori, între care erau şi multe de,ale lui Mihai
vodă şi de,ale lui Scarlatachi Rusăt, fratele lui lordachi, în care se spunea
că el nu doarme, că umblă după mazilirea lui Nicolae vodă şi că domnia 40
o va lua negreşit Mihai vodă.
Avînd în mîinile sale aceste scrisori, Nicolae vodă a chemat pe toţi
639 boierii şi ţara la divan şi le,a citit în faţa lor. !! Toţi cei ce se strînseseră
acolo, încredinţăndu,se că din pricina acelor scrisori Nicolae vodă va fi
de acum încolo duşman al lui lordachi vornicul, au început toţi într,un 45
glas să spună cu vrăjmăşie şi în gura mare răutatea lui lordachi vornicul,
68 CRON ICA G H ICULEST I LOR
oui Tel<; KOlVcI<; clOlKia<; 07tOU EKavev di; TÎlV Tmipav OÂ.T)V µE Tel<; crnxva<;
svaÂ.Â.ayci<; TWV au8EVîCOV 07tOU syivovrn Olcl tfi<; smpouÂ.fi<; îOU, Kai crnvopo
µci<; Tffiv sOEÂ.<pmv rnu Kai Tei<; Katci µEprn; ciOtKia<; 6nou f:Kavev ei<; rnu<;
ăpxovta<; Otci tei<; npooocria<; 6nou tou<; eKaµvev ei<; rnu<; au8Evta<;.
5 UOÂ.a autci 6nou EKÎ) puttov oi cruva8pol0'8Evte<; ăpxovte<; Kai iOt&Tat
ei<; TO au8evnKOV Olpavl, Tcl EsÎJîT)<JeV 6 au8EVTT)<; va Tcl OcO<JOUV Kai sy
ypci<pco<; Kai îOU Tel eypmjlaV Kai îOU îel EOCOKUV Kai eypa<pe TO KO\VOV 00-
8EV yp6.µµa 7tp0<; îOV au8EVîT)V Otel ŢQV recopyă.KT)V Pcocrcrernv OUTCO<; : ·o
recopyciKT)<; p6pvtKO<;, OVta<; ăv8pco7to<; /;EVO<; soro, µE îO µEcrov TWV aoeÂ.-
1 0 <p&v îOU 07tOU eupicrKOVîat KamKexaîă.Oe<; el<; tftv PacrtÂ.lKTtV I16ptav, ecp8el
pev OÂ.T)V µa<; tftv Tcrapav ' clÂ.Â.al;ovta<; cruxvciKl<; îOU<; au8evta<;, µl)v clKO
Â.ou8ouvte<; TftV yvroµT)V îOU Kai KUVOVta<; e/;oOa papUtaTa xcopi<; elOT)<JtV
tfi<; Tcrcipa<;. 'EKata7tclîll<Je Kai tKata<ppOVT)crev OÂ.a Tcl clPXOVîtKel crnina,
lino Ta onoia ta neplO'cr6n:pa Katci Kplirn<; Ta Î)<pavlO'ev.
15 Autci oÂ.a ta ypa<pEVta, µE OÂ.OV 07tOU ei<; ŢQ OtP6.vt tei Î}Koucrev 6
reoerov µT)tp07tOÂ.ltTJ<;, 6 NtKOÂ.UT) p6oa<; oµco<; tOU dne vei KUttal;u ei<;
tov v6µov ti anocpacril;et Oia E:va tOlotJrnv cp8opfo ăv8pconov µtă<; OÂ.o
KÂ.Î) pou tcr6.pa<;. ·o OE reoerov µT)tp07tOÂ.ltT)<;, µEtcl tl)v 3ecopiav 07tOU eKa
µev ei<; îOV v6µov, eypmvev io10xeipco<; 7tp0<; tOV NtKOÂ.clT) p6oav OUtCO<; :
20 on 6 v6µo<; tOV cmo<pacril;Et Ota 36.vatov. "EcrtEtÂ.e µEtcl tauta 6 NtKOÂ.UT)
P6oa<; ta<; 7tpoppri8dcra<; oo8dcra<; npo<; autov ava<popci<; tfi<; tcr6.pa<; Ola
va ta<; lofj 6 recopyă.KT)<; popVlKO<; Kai Otel vei U7tOKp18fj ei<; EKeiva<;. ·o
07tOÎO<; � (mo aÂ.al;ovdav, � cl7t0 EÂ.7tlOU tfi<; ouvă.µeco<; t&v UOEÂ.<p&v îOU
07tOU ftîOV Ei<; Kcovcrtavn VOlJ7tOÂ.l V, U7teKpi8T) 7tcO<; auta oÂ.a dvat 'JIEUµata
25 Kai ci81KiE<;. Tl)v 6noiav autftv acruÂ.Â.OYlO'îOV clîtOKptcrtV clKOUcra<; 6 Nt
KOAUT) P60a<; . EU8U<; µetci 8uµou µeyă.A.ou eKpal;E tOV µnci<;-µ7tOAOUKµ7ta
O'T)V li Kai tOV E7tp6crtal;E vei 7tT)yaiv71 va KO\j/7) tl)v yJ.O)crcrav îOU EKEÎ ei<; 64J
tl)v <pUAaKl)v 07tOU EupicrKEîO. TtvE<; oµco<; t&v apx6vtcov t&v Pcoµaicov Kai
7tAEoV OtKetaKWV îOU au8EVîOU, E7tp6cropaµov 1tUÂ.1V Kai E7tapaKUAEcrav va
30 µiţv tou Kciµu autiţv nlV 7tatOeiav.
I:uyKataveucra<; Â.017tOV 6 au8EVtT)<; El<; tOU<; Â.oyou<; tOU<;, EOCOKE 7tclAtV
OEUîEpav npocrtayîtv va µ1) KO\j/OUV tftv yA.&crcrav toU. T6tE KU7t010<; Xopoµ
t1;6.vo<;, µeya<; Kamt6.vo<;, µE ăÂ.Â.ou<; noÂ.A.ou<; Kai tpeA.A.ou<; 6µoyvroµov6..;
îOU, s<proval;av µeyaÂ.o<provco<; 6µo0, � va µă<; tOV OcOO''IJ 6 au8EVîT)<; tOV
35 recopyă.KT)V p6pv1KOV vei tOV Â.18opoA.iJcrcoµev, � 3eÂ.oµev tcraKiO'El tftv KAel
oapiav Kai SeA.oµev tOV <poveucrEt EKeî µecra El<; tftv <puAaKÎ)V. Tou<; 6noi
OU<; aurnu<; Otel tl)v au86.oe16.v îOU<; tou<; E7taiOEU<JEV, îOV OE rccopyă.KT)V
P6pv1KOV tOV E<pUÂ.UKCO<JEV ei<; ăÂ.Â.O µepo<; tii<; KOUpîT)<;, 01a va µ1) tUXU
Kai îOV <j>OVEUO'OUV UÂ.T)8&<;. El<; tftv 6noiav taUtT)V <pUÂ.aKl)V scrt6.8ri ECO<;
40 6nou tµa1;1Â.eu8ri 6 Nix:oÂ.aT) P68a<;. Tourn<;, tÎJV nprotriv Tiµepav onou tov
E<pUÂ.aKcocrev 6 au8EVîT)<;, EO'tEtÂ.E Kpucpico<; µiav crKatOUÂ.KaV µE tei tl;EPa
EptKU îOU El<; eva apxrnnicrK07tOV 'Axp1o&v, rpriy6p10v 6voµa1;6µevov, Olcl
vei îOU tei KpU\jllJ . 'O 6noîo<;, cb<; ă.cruveiOT)tO<;, snfiye Kal tÎ)V E7tp6cr<pepEV
ei<; tOV NtKOÂ.UT) p68a. ·o OE au8EVtT)<;, cb<; EUcrEPi)<;, ă.voiyovt6.<; tT)V Kai
45 PÂ.E7t0Vta<; ta oÂ.a, îOU tei eOCOO'EV 6nicrco cr&a. "'Eva Katacrnxov oµco<; 6-
îtOU riupe µEcra µE tTiv pouÂ.Â.av rntJ MtxaÂ. pooa nro<; tnfipev ano tTiv
tmipav OeKa7tEVtE x1Â.1a8E<; <pÂ.copia, 01' aitia<; rntJ 7tEtcrEtÂ.ouîrnu, totJ E7tf\
pE OcOOEKa nouyyia Kai tei eococre 7tUÂ.lV El<; x.pdav tfi<; tcrapa<;.
I NTIIA DOMN I E A L U I N ICOLAE ALEXANDRU VODA 69
plîngîndu-se domnului de nedreptăţile pe care le pncmuia ţării întregi

prin schimbările dese ale domnilor, făcute prin uneltirile lui şi cu ajutorul
fraţilor lui, şi de nedreptăţile pe care le făcea în parte şi boierilor prin
pîrile pe care le aducea înaintea domnilor împotriva acestora.
Toate acestea cite spuneau boierii şi ceilalţi, care erau adunaţi la 5
divanul domnesc, domnul a cerut să i le dea şi în scris. Le-au scris şi i le-au
dat ; şi iată ce cuprindea scrisoarea dată în comun domnului despre Iordachi
Rusăt : Iordachi vornicul fiind aci om străin de ţară, cu ajutorul fraţilor săi,
care erau capuchehaiele la Poarta împărătească, ne-a ruinat toată ţara, I O
schimbînd des pe domnii care nu-i erau pe plac, făcînd astfel cheltuieli
foarte grele, fără ştirea ţării. De asemenea a călcat în picioare şi a nesocotit
toate casele boiereşti, ruinînd cu totul pe cele mai multe dintre ele.
Deşi mitropolitul Ghedeon auzise la divan toate cele scrise mai sus, 1 5
totuşi Nicolae vodă i-a zis să cerceteze ce hotăreşte pravila pentru un astfel
de om, care ruinează o ţară întreagă. Iar mitropolitul Ghedeon, după ce
făcu cercetare în pravilă, a scris cu propria sa mină către Nicolae vodă
astfel : « Legea îl osîndeşte la moarte ». După aceea, Nicolae vodă a trimis 20
mai sus pomenitele jalbe, date de ţară, să le vadă Iordachi vornicul şi să
răspundă la ele. Acesta, fie din trufie, fie din nădejde în puterea fraţilor
săi, care erau la Constantinopol, a răspuns că toate aceştea sînt minciuni
şi pîri nedrepte. Nicolae vodă, auzind acest răspuns necugetat, a chemat 25
64 0 îndată cu minie mare pe baş-bulucbaşa llşi i-a poruncit să meargă acolo
în închisoare unde se afla să-i taie limba. Însă cîţiva dintre boierii greci,
mai apropiaţi de domn, s-au dus iarăşi la el şi l-au rugat să nu-i aplice
acea pedeapsă. 30
Cedînd rugăminţilor lor, domnul a dat o a doua poruncă să nu i se
taie limba. Atunci un oarecare Horopceanu, mare căpitan, şi mai mulţi
bezmetici părtaşi de-ai lui au strigat cu toţii în gura mare : « Sau ne va
da domnul pe Iordachi vornicul să-l ucidem cu pietre, sau vom sparge 35
lacătul şi îl vom ucide acolo în închisoare ». Pe aceştia domnul i-a pedepsit
pentru obrăzncia lor, iar pe Iordachi vornicul l-a închis într-altă parte a
curţii, ca nu cumva să-l ucidă cu adevărat. Î n această închisoare, el a
stat pînă cînd a fost mazilit Nicolae vodă. În prima zi cînd l-a închis domnul, 4 0
Iordachi vornicul a trimis în taină o scatulcă cu giuvaericalele sale unui
arhiepiscop al Ohridei, anume Grigorie, pentru ca să le · ascundă. Acesta,
ca om fără conştiinţă, s-a dus şi a înmînat-o lui Nicolae vodă, iar domnul,
ca om cucernic, deschizînd-o şi uitîndu-se la toate, i le-a dat înapoi neatinse. 45
Găsind înăuntru însă un catastih cu pecetea lui Mihai vodă cum că acesta
luase din ţară cincisprezece mii de galbeni, din pricina acestui pecetluit,
a luat douăsprezece pungi şi le-a dat înapoi ţării pentru nevoile ei.
70 CRON I CA G H I CULEŞTI LO R
Miav t&v fiµi:: p&v, Epyaivovtac; 6 au9EvtT}c; d e; 7ti:: p t8taPacnv îtpoc;

tov Ko7tov Kai yupil;ovrnc; 61ticrro, oA.ot oi crA.oul;t t6po1 tou xatµavou Kai
ăya i::u pE9T}Kav cruva9potcrµEvot de; Eva t67tov µf: ta ;uA.a de; tac; xi::î pac;
6rrou EKîU1tOUcrav wuc; AExouc;, Ka8c0c; UVOltEpOl €Î'.7taµi::v, 8ta va îtpOcrKA.au-
5 eouv de; îOV au9EVîT}V 8tati touc; l:: PaA.av oi ăpxovti::c; de; po(mtav Kai
7tmc; 8f:v îO UîtOcpEpouv, aA.A.a 9EAOUV O'T}KOl9ij Kata t&V apx6vtrov. T6t€
6 NtKoAaT} P68ac;, cpopouµi::v oc;, E7tp6crta�i:: Kai a7ti::Ki::cpaA.mav 7tapau9a tov
µmic;-µ7touA.ouKµ7tam)v touc;, li IlapacrKwăv A.i::y 6µi::v ov. 641
Ele; îOV autov Katp6v, U1t€pV&Vîi::c; o{ craA.ax6po1 tfic; BA.axiac; arco
o raA.atcn Kai µi::9uovrnc; EKEÎ, EKaucrav Kai îO 1tal;apt, EKOupcrwcrav
Kai µi:: ptKu cr7tina. ·o of: NtKoAaT} P68ac;, ypacpovrnc; rrpoc; tov M7tpayKo
pavov, EKaµi:: tl)v 8t6p9rocrtv Kai i::u xaptcr:n19T}Kav ol l;T}µtro9EVt€c; raA.atcna-
vot.
Mi::t a îOV eavatov îOU 'HA.ia KavtaKOUsT}VOU PtcrnapT}, EKaµi:: KU-
15 îtOtoV ri::ropyitcrav 'A7t6crt0A.ov, îtpcOT}V µEyav 1tUXUPVtKOV, mcrtov OVta îOU
NtKoĂaT} p68a, tov 67toîov µi::t ci Katp6v, 7taipvovtac; wv A.oyaptacrµov tfic;
Ptcrnapiac; Kai i::u picrKOVtac; îOV XP€cO<JîT}V, îOV Eppt�€V de; muc; A.oucpEOEc;
Kai îOV Eq>UAUKOl<J€V. Kai tcrta9T} EK€t Emc; 67tOU eµal;tA.i::u 9T} 6 NtKOAUT}
pooac; Kai avt' autou EytV€ PtcrnapT}c; 6 rpT}y6ptoc; Z6pac;.
20 Kata to ,t;cne' l::r nc;, rrpoc; îO cp9tV01tOlpOV a7tEpacri::v 6 KOUî<JOUK-Îµîtpt-
1710
xopT}c; 6 pacnA.tKoc; 7tpoc; to K piµt 8ta va crT}KcOO'lJ tov NrnPA.Et rKi:: p ET}
XUVT}V Kai va îOV cpEplJ de; t1)v KrovcrtaVîtVOU1tOAtV 8ta va YEVU cruµpou
A.i] KOtv&c; Kai va crnocpacrtcr9ij Kai 6 tp67toc; îOCi îtOMµou 01tOU dxav UîtO
cpacricri::t oi ToupKOL va Kaµouv Kata t&V Mocrx6Prov, 1tapaKtv&vtac; touc;
25 Katci 7toA.A.a 6 pityac; t&v 1:cpi::tcr&v, 67tou i::u picrKi::t o de; to Bi::v 8Ept. Ilpo
tfic; 67toiac; cruµpou).fic; ăA.A.a�i::v ft pacnA.Eia Kai tov Nouµav 7tacrav Pi::si
PT}V, îOV KtOU1tpouA.l)v Kai EKaµi::v avt' autou pi::t; ipT}V îOV Mi::xµf:t-1tacrav
tov M rraA.tatsitv.
Bi:: Pmro9€ic; A.omov 6 NtKoA.aT} P68ac; mile; l::cp9acri::v de; tÎJV Krovcrtav-
30 nvou7toA.tv 6 Nw pA.f:t rKi:: p ET} xavT}c; x:ai yvropi/;ovtac; îOV mile; dvat 1ta
tptK6c; îOU EX9poc; ăKpoc;, f:ypmjf€ 1tpoc; touc; ăpxovtac; Ka1ttK€XUYtUO€c; tOU
on civicrroc; Kai Î)9i::A.av yvwpicri:: t mile; 6 XUVT}c; 1t€pt7tat€t Ota va tOV µal;t
A€UCT1J va µ1)v Eµ7to8icrouv t1)v u7t69i::c nv µf: E�o8a x:ai µf: cpiA.ouc;, aA.A.a
iic; Kciµu 6 xcivT}c; Ka8c0c; 9EA€t, 8t6n 6 NtKOAUT} pooac; aya1tOUO'€ t1)v µal;t-
35 A.Eiav tOU Kai 8tci tl)v a8uvaµiav 01tOU dxi::v Îl tcrapa, x:ai 8tati Ecrtoxa
S€î0 mile; 6 poi:: P 68a Kt6PcrKT}c;, ovtac; f:x9p6c; îOU, µf: to µEcrov îOU pT)yoc;
tfic; 1:cpi::tcriac; tOV EKatatpf:X€V de; tl)v pacnA.Eiav x:ai ftµ7topoucri:: va tOV
pA.a\jflJ Kai Kat' ăA.A.o, 8t6n oi AEXOl Eµi::A.A.ov va �€XEtµacrouv €8& de; tÎ)V
tcrapav µf: ta E;ooa tfic; tcrapac;.
o woei::v EV µt� trov fi µi:: p&v, tij €tKO,crtij tOU Noi::µ ppiou µT}voc; li x:a9T}- 642
1i�
<
cr!>p lou µEVOU îOU NtKOAUOU P68a de; to vnpavt Î) Â.9i::v eva K01tlA VîEV x:cicra Kai
cbµiAT)CJ'€ Kpucpiroc; îOV PaµaOclVT}V, µEyav 1tOO'tEAVtKOV, i:: ic; îO auti, A.Eyov-
1 Mai sus (p. 62) a fost oµciv şi s-a corectat Nouµav, care este forma corectă.
! NT ! I A DOMNI E A LU I N I COLAE ALEXANDRU VODA 71
Într-una din zile, domnul s-a dus să se plimbe la Copou. Pe cînd se

întorcea, a găsit sttînşi la un loc pe toţi slujitorii hatmanului şi agăi, ţinînd
în mînă bîtele cu care bătuseră pe leşi, cum am scris mai sus. Ei s-au strîns
ca să se plîngă domnului că boierii i-au pus la ruptă, că ei nu primesc acest 5
lucru şi că se vor răscula împotriva boierilor. Atunci Nicolae vodă, temîn
du-se de acest lucru, a poruncit să se taie capul baş-bulucbaşei lor, i i
641 anume Paraschiv.
În aceeaşi vreme, trecînd salahorii Ţării Româneşti prin Galaţi şi
îmbătîndu-se acolo, au ars tîrgul şi au prădat şi cîteva case. Dar scriind 1 0
Nicolae vodă lui Brîncoveanu, acesta a făcut îndreptarea cuvenită şi gălă
ţenii păgubiţi au rămas mulţumiţi.
După moartea lui Ilie Cantacuzino vistierul, domnul a făcut vistier
pe un oarecare Gheorghiţă Apostol, fost mare paharnic, om de încredere 1 5
al lui Nicolae vodă. Dar după cîtva timp, luîndu-i socoteala v1st1ene1 şi
găsindu-l dator, l-a închis la lefegii, unde a stat pînă la mazilirea lui Nicolae
vodă ; în locul lui a numit vistier pe Grigore Jora.
Î n anul 72 19, către toamnă, a trecut chiuciuc-imbrohorul împărătesc î�110
mergînd în Crimeea ca să ia pe Devlet Gherei hanul şi să-l ducă la Constan
tinopol pentru ca să se sfătuiască cu toţii şi să hotărască cum trebuie să
se facă războiul pe care turcii au hotărît să-l ducă împotriva moscalilor.
La aceasta îi îndemna mult regele şvezilor, care se afla la Bender. Î nainte 25
de a se ţine acest sfat, împărăţia schimbase pe marele vizir Numan-paşa
Chiupruliu 1 şi numise în locul lui pe Mehmed-paşa Baltagi.
Deci Nicolae vodă, fiind încredinţat că Devlet Gherei hanul a ajuns
la Constantinopol şi ştiind că acesta fusese un duşman neînduplecat al .10
tatălui său, a scris către capuchehaiele sale că în caz că ar afla că hanul
umblă să-l mazilească, să nu caute să împiedice acest lucru cu bani sau
K
prin mijlocirea prietenilor, ci să lase să facă hanul cum vrea. Nicolae vodă
dorea mazilirea şi pentru slăbiciunea în care se afla ţara, dar şi pentru că 35
se gîndea că voievodul Kievului fiindu-i duşman, îl pîra la împărăţie prin
mijlocirea regelui Suediei şi putea să-i facă rău, iar pe de altă parte şi pentru
că leşii trebuiau să ierneze aci cu cheltuiala ţării.
642 Într-una din zile, la 20 noiembrie 2, l lpe cînd Nicolae vodă stătea la 2400 aoaem b r1e. .
divan, a venit un copil de casă şi a vorbit în taină la ureche lui Ramadan, < 1 7 10 >
1 Îndepărtarea marelui vizir Numan-paşa Chiupruliu a avut loc la 1 7 august 1 7 1 0 ;
vezi o notă biografică în D. Cantemir, op. cit., li, p. 782 - 783.
2 Cronicarul nostru spune că mazilirea lui Nicolae Mavrocordat s -a făcut la
20 noiembrie 1 7 10, iar la 2 2 noiembrie a plecat la Constantinopol. Nicolae Costin
(p. 86) spune că mazilirea i -a sosit la 23 noiembrie, iar la 26 noiembrie a plecat din
laşi. Aurelian Sacerdoţeanu şi Constantin C. Giurescu, care au întocmit liste crono·
logice de domni, nu pomenesc nimic cu privire la ziua mazilirii lui Nicolae Mavrocordat,
ci ne dau numai luna : noiembrie ; vezi Aurelian Sacerdoţeanu, Liste de suverani, Bucu
reşti, 1 94 1 , p. 29 şi Constantin C. Giurescu, Istoria românilor, ed. Cugetarea, Bucureşti ,
1 944, p. 5 3 2 ; iar I. Ionaşcu adaugă : « noiemb. 23 (cînd îi soseşte la laşi firmanul
de mazilire) », vezi Elemente de cronologie în Documente privind istoria României, lntro·
ducere, vol. I„ Bucureşti, 1 956, p. 493.
tac; tOU moc; Î)Â.9av Mo ToupK01 KaÎ au9sîav 01tOU Î)V qmÂ.aKwµtvoc; 6 rs
wpy<iKT1<; popvtKO<; Kai EtCHlKtcrav 't'll V 9upav Kai eµnflKav µEcra. Tournuc;
touc; Â.oyouc; Â.Eyovtai:; touc; 6 1tOO"tEÂ.V1KO<; sic; tOV au9EVtTIV, 1tUÂ.tV Kpu
cpiwi:; de; to vnPavt, su9uc; 6 NtKOÂ.UTI P6oac; EO"TIKffi9ri xwpii:; va Â.aPu µs-
5 taPoÂ.Î)V fi 0\jl1<; tOU Kai µst' oÂ.iyov epyaivovtai:; U1t0 tÎ)V cpuÂ.aKÎ) V 6
rscopyaKTI<; popVtKO<;, UVEYVCOO"S ta ypaµµata tflc; vfoc; au9sv·tiac; tOU LlT1-
µ11tpclO"KOU P6oa i::µ npocr9sv t&v apx6vtcov, 6 6noioc; eot6pt�SV U1t0 Kwv
O"taVttVOU1tOÂ.tv KaîµaKaµTjoS<; tfl<; aU9svtia<; toU, autOV tOV rswpy<iKllV
p6pv1KOV, tOV 'Avn6x11v Z6pa xatµavov Kai tOV LlaPit�a naxapVtKOV.
10 ·o rswpyaKTJ<; oµcoi:; popvtKO<;, OEV Î)tOV t6crov xapouµsvoc; ota tÎ)V
au9svtiav tOU L'.l11µritpacrKOU P6oa, µ' OÂ.OV 6nou sixsv i:: pyst Kai U1t0 ta
oscrµa, ot6tt eyvropt�S moc; 6 L'.l11µ11tpacrKO P6oac; OEV tcruµcpcovoucrsv sic;
tÎ)V yvroµ11v tOU. T6ts tpyflKSV U1t0 muc; crsîµtv11osc; Kai 6 rscopyitcrac;,
6 npro11v µtyac; P1crnapric;. T&v OE eÂ.96vtcov EKslVCOV ouo ToupKCOV, 6 evac;
15 Î}tOV xpicrttavoc; Kai OOUÂ.O<; tOU 'Avnoxri P6oa tOUpKtKa cpopsµtvoc;, tOV
6noiov Ka9roc; ÎJÂ.9sv 6 L'.lriµ11tpacrKO<; P6oac; napauea tOV EKaµsv ăyav.
Tij E1taup10v i::cp9acrs Kai 6 PacrtÂ.tKO<; ayac; µE to cpspµuvt tfji:; µa�tÂ.sia�
tOU NtKOÂ.aou P6oa, 6 6noioc;, ovtai:; ăKpoi:; cpiÂ.o� tOU NtKOÂ.aou pooa,
OEV ft9€1..ri crs va otaPacr9fj to cpspµavt de; to vnpavt napp11cri<;i, UÂ.Â.a to
20 eococrs µ6vov tOV au9€vt11v Kai to EotaPacrs. Torn 6 Llapit�ac; naxapvt
KO<; Otel cruµpouÂ.flc; tOU rswpyaK„ popviKOU, enfjysv de; tÎ)V au9svttKÎJV
Kaµapav Kai OlCL va napu ocra ăcrnpa i)rnv µtcra Kai ota va tÎ}V. pouÂ.ro
O"lJ , onsp µa9rov 6 NtK6Â.aoc; posP6oac; Kai nl..t1 pric; 9uµou ysv6µsvoc;, t
nfjps to t01tOU�l de; ta xtp16. îOU Kai E1tpo9uµsito va nriyaivu Kat' aurnu
25 Kai Civ tov suptcrKsv sic; ti}v Kaµ<ipav vei tou cruvtpi'VlJ ta nÂ.supa tou.
MscroÂ.aµpcivovtai:; oµwi:; 6 Paµaoav11i:; 7tOO"tEÂ.VtKO<;, Kai tOV aU9EVtTJV U7t0
tov 9uµov eKata7tpauvs Kai tov LlaPit�a 7taxapv1Kov a7to TtlV Kaµapav li
U7tEPaÂ.s ot' siot1crswc; Kai t&v Â.Ot7tWV KaîµaKciµ11owv. 643
Msta muta €to1µas6µsvoc; 6 NtKoÂ.6.11 P6oac; 7tpoc; Kwvcrtavnvou-
3u 7tOÂ.tv, Nosµppiou KP' t1µ€p� EKiVT)crs· npo oE til<; Ktvt1crsroc; tou, nappri-
22 NJoc7 111P0 >piou
•
cri� 6 rswpy<iKTJ<; popvtKO<; sl7tS Â.6youc; tvavtiouc; npoc; aut6v, ota touc;
6noiouc; OÂ.Ol tOV EljlS�av. Etc; tÎ)V cruµ7tpop601crtv toU au9€vtou tpyflKav
oÂ.01 oi ăpxovrnc; µE crÂ.ou�ttopfouc;, µE I:cpE'tcrouc; Kai Ka�aKouc;, 6nou su
picrKouvtav to& de; to rtacrt. Ma�i µE autoui:; E:pyflKS Kai 6 rswpyciKTI<;
35 popvtKO<;, tOV 07tOÎOV µtcr&vtai:; tOV 6 au9EVtTI<;. i:: paJ..s v EKSÎVOV tOV Pa
crtÂ.tKOV ayav, 'lcroucp-ayciv1 KaÂ.ouµsvov, Kai tOV f:yuptcrs, Ost:XVOVta<; 1tp0<;
EKSÎVOV cpavspov µicroc;. ·o 6noioc; auto<; pacnÂ.tKO<; ayac; EKÂ.Stcrs tOV
Mnouxoucr11v Â.oyo9€triv Ka9roc; ÎJÂ.9s µ€ to cpspµavt tflc; pamÂ.Eiac; a7to
aitiav tOtaUtllV, ot6n autoc; Î}tOV EKSivoc; 6 i:Btoc; 6nou ÎJÂ.9sv Kai tµa�i-
40 Â.sucrs tOV MtxaÂ. P6Ba, Kai ota ti'\c; 7tapaKtvt1crswc; tOU Mixai.. P6oa 6
M7touxoucr11i:;. roc; 7tp&toi:; t&v apx6vtwv, µa�i µ€ ăÂ.Â.ouc; cbµoA.6y11crav
eµnpocr9€v tOU 1tcO<; tO pacrtÂ.lKOV o6crtµov EµStVSV st<; tÎJV tcrcipav Kai Ota
tfjc; 7tOVTJ pi'ic; cruµpouÂ.fj<; Kai napaKtvficrswc; tou rscopy<iK11 popviKou i::Â.a
ps tOtE 6 ayac; J(Ul tE<; pouÂ.Â.E<; Kai tmoypacpE<; tWV IÎPXOVtCOV Kai µE 00-
1 î n ms a fost «7tUaciv» s-a îndreptat pe deasupra în «dyav».

INT l l A DOM N I E A LUI N I COLAE ALEXANDRU VODA 73
mare postelnic, spunîndu-i că au venit doi turci, care, ducîndu-se direct

acolo unde era închis Iordachi vornicul, au spart uşa şi au intrat înăuntru.
Aceste cuvinte, spunîndu-le postelnicul domnului tot în taină la divan,
Nicolae vodă s-a ridicat îndată, fără ca faţa lui să se schimbe. După puţină 5
vreme, ieşind Iordachi vomicul din închisoare, a citit în faţa boierilor scri
soarea noii domnii a lui Dimitraşcu vodă. Acesta orînduia din Constanti
nopol caimacami ai domniei sale pe acest Iordachi vornicul, pe Antioh .
Jora hatmanul şi pe Dabija paharnicul.
Iordachi vornicul, deşi ieşise din închisoare, totuşi nu era prea vesel IO
de domnia lui Dimitraşcu vodă, căci ştia că Dimitraşcu vodă nu avea

aceleaşi păreri cu el. Atunci a ieşit de la seimeni şi Gheorghiţă 1 , mare
vistier. Iar din cei doi turci care veniseră unul era creştin, slugă a lui Antioh
vodă, îmbrăcat turceşte, pe care Dimitraşcu vodă, cum a venit, l-a făcut 15
agă. A doua z i a sosit şi aga împărătesc cu firmanul de mazilire a lui
Nicolae vodă. Acest agă, fiind bun prieten cu Nicolae vodă, n-a vrut ca
firmanul să fie citit la divan de faţă cu toţii, ci l-a dat numai domnului
să-l Citească. Atunci Dabija paharnicul, după sfatul lui Iordachi vornicul, 20
s-a dus la cămara domnească ca să ia banii ce erau înăuntru, dar şi ca să
o pecetluiască. Nicolae vodă, aflînd de acest lucru, s-a umplut de minie
şi, luînd buzduganul, se pregătea să meargă asupra lui şi să-i şfărî me coastele 25
dacă l-ar fi găsit acolo. Intervenind însă Ramadan postelnicul, a potolit
mînia domnească, iar pe Dabija paharnicul l-a îndepărtat de la cămară li
643 cu ştirea celorlalţi caimacami.
� · · 22 noiembrie
D upa acestea, pregatmdu-se pentru drumu1 la Constantmopol , Nico1ae < l 7 l O >
� ·
vodă a plecat la 22 noiembrie. Înainte de plecarea sa însă, Iordachi vornicul 30

i-a spus, de faţă cu toţii, cuvinte potrivnice, pentru care cuvinte toţi
l-au mustrat. Pentru a-l petrece pe domn, au ieşit toţi boierii cu slujitorii,
şvezii şi cazacii, care se aflau aci la Iaşi. Împreună cu aceştia ieşise şi Ior-
dachi vornicul, pe care însă domnul, urîndu-1, a pus pe aga împărătesc, 35
anume lusuf-aga, de l-a întors înapoi, arătîndu-i ură vădită. Acest lusuf-
aga împărătesc, cum a venit cu firmanul împărătesc, a închis pe Buhuş
logofătul, din pricină că acest agă era acela care venise de mazilise pe Mihai 40
vodă şi, din îndemnul lui Mihai vodă, Buhuş, ca cel clintii dintre boieri,
Î mpreună cu alţii au dat atunci mărturie în faţa acestui agă cum că birul
împărătesc a rămas în ţară şi, din sfatul şi îndemnul viclean a lui lordathi
vornicul, a luat atunci aga şi peceţile şi iscăliturile boierilor care au fos t
1 E vorba de marele vistier Gheorghiţă Apostol, vezi mai sus p. 7 1 .
A.tov tp67tOV epciA.0ricrav xaptV XPEWcrttKiic; 6µoA.oyiac;, Ka0wc; civrottpro

eppE0TJ. Meta OE tulita 6 autoc; M7touxoucrric; Â.oyo0ttTJc; µE titv µaptupiav
tOU, de; tOV Katpov îOU NtKOÂ.clOU P68a, Kciµvovtac; 7tclÂ.tV svavtiav µaptu
piav, 7tc0c; to 86mµov ft tcrcipa to EOrocre Kai 8Ev dvm focivro tTJc;, civai-
5 pecrev autitv titv 6µoÂ.oyiav Kai cmi:OEtSE tp07tOV nvci tOV ciyciv îOV Pacrt
Â.tKOV 'lfEUO"tTJV Kai (mo aUtTtV tTtV aitiav tOV EÎX,E KÂ.EicrEt OtUV ÎJ Â.0E Kai
OEUtEpov Kai Eµa/;; iÂ.eucrE tOV NtKOÂ.UT) P68a. Kai otav Tj0EÂ.E vei 7tT))'UlV1J
6 ciycic; µE tOV au0i:VtTJV Etc; titv KrovcrtaVîlVOU7tOÂ.tV, Pi:Pma EÎXE CJlC07tOV
vei 7tclp1J Kai tOV M7t0UX,OUO"T)V Â.oyo0i:tT)V µat;;i tOU. 'O M7touxoucrT)c; oµroc;
10 Â.oyo0i:tT)c; dxe q>uyet ci7to tÎJV q>uÂ.aKitv Kai sKpi>PTJ 7tpotou vei µ1creucr1J 6
PacrtÂ.tKoc; ciycic; Kai Etcrt syA.utrocrev U7t0 ta xtpui tOU, K pU7tt6µevoc; eic;
titv MupocrÂ.cipa.
Ktvwvtac; Â.omov 6 NtKOÂ.UT) P68ac; µE tOV pamÂ.tKOV ayciv Bui titv
Krovcrtavnvou7toÂ.tv, E Pymvav de; titv crtpcitav oi µol;;i Kot Kai µciÂ.tcrta
15 oi stvot 07tOU dxov EA0Et U7t0 ăÂ.Â.ouc; t67touc; de; tOV li Katp6v îOU Kai 644
E7tpOcrKÂ.aiovtO Eic; tOV ayuv Myovtec; Oîl µeyciÂ.TJ aOtKia E)'lVEV de; fi µac;
EnEtOTt Kai ft pamÂ.Eia sµa/;;iÂ.EUcrEV autOV tOV au0i:VtT)V, 6 (moioc; µac;
EKupepvoucre µE: ăKpav OtKatocruvT)V.
'Aq>oli OE Eq>0acrev 6 NtKOÂ.clT) P68ac; Eic; to raÂ.citcrt, SKcl0T)crE ouo
20 ftµepac; ic:roc; 07tOU Eq>0acrE Kai 6 L\T)µT)tpcicrKoc; P68ac;, ayKaÂ.ci Kai auto
OEV ÎJîOV apecrtov Eic; tOV L\fJµTJtpcicrKOV P68av· µat;;i µE tOV 07t0ÎOV, cruvo
µtÂ.&vtac; iKaviJv &pav, E7tapaKaÂ.ecrEv 6 NtKoÂ.ciT) pooac; tov L\T)µT)tpcicrKo
P68av Otu va îOU 8cimu t0uc; tEcrKEpi:8ec; tOU 8ocriµat0c; tiic; tcrcipac;, t0i>c;
67toiouc; touc; dxev mcicret 6 L\T)µT)crtpcicrKoc; P68ac; Eic; îÎJV crîpcitav, crîi:Â.-
25 Â.ovtcic; wuc; 6 NtKOAciTJ P68ac; de; Krovcrtavnvou7toÂ.1v. L\tci wuc; 67toiouc;
7tpoq>acrt1;;6µevoc; 6 L\fJµT)tpcicrKoc; pooac; Otaq>6proc;, eu0uc; 6 NtKOÂ.clT) P6-
8ac; EcrîEtÂ.Ev Etc; îOV crEpacrKEPTJV .t0u BEVOEpiou Kai EÂ.apev ăÂ.Â.ac; a7to-
8eise1c; pamÂ.tKuc; 7tc0c; enMprocrE To pacrtA.tKov 86mµov. Kai Ka0cilc; a7ti:pa
cre îOV L\ouvaPTJv 6 NtKoÂ.6.TJ pooac;, wu Eq>0acrav ypciµµma c17to wuc; q>i-
:�o )...ouc; îOU 6nou EÎXEV Etc; îÎJ V PacrtÂ.tKitv Il6ptav Kai wu Eypaq>av 8tci vei
µit Â.Uîti;tat 8tu îÎJV µa/;; tÂ.eiav îOU, 8t6tt µEîcl EVU xpovov 7tclÂ.lV 0tA.ouv
îOU îÎJV aÂ.tPEPVîlO"El tÎJV au0EVîiav. Tout0v îOV Â.6yov îOV EÎXEV El7tEÎ
Kai 6 PacrtAtKoc; aycic; 7tpoc; t0uc; ăpxovtac; OtaV îOV eµa/;;iÂ.EUcrEv.
'O NtKOÂ.UTJ P68ac; Î)t0v Ka-tu îO Kopµi µEcraioc;, Kai crEPcicrµtoc; Ka-
:35 îU îU fJ0ri · dfrf)µrov Etc; îÎJV i:Â.Â.T)VtKÎJV 016.Â.EKtOV, dx.E Kai 7tOÂ.U7t&tpiav de;
îcl icrt0ptKci, Ka0cilc; îO µaprnpEi Kai îO PtPJ.. i ov 07tOU ETU7t(l)O"E nepi rwv
KaO„Kovrw v Kai îU flapep-/a roiJ <1'1).oOiov 67tou aK6µT) OEV EîU7tc00T)crav,
Kai ăÂ.Â.a noA.Â.a avi:Koom. 'HseupE yÂ.cilcrcrac; noÂ.Â.cic; µE ăKpav îEÂ.Et6tT)
ta Ka0wc; Kai 6 7tan) p wu 'AMsav8poc;. THt0v EKKÂ.T)crtacrnK6c;, q>uÂ.aKTitc;
40 îWV 0eirov evtoÂ.CiJv, U7tEX,6µEvoc; t&v cruµnocrirov, sÂ.EÎ)µrov de; wuc; 0eiouc;
vaouc; Kai Eic; 7ttroxouc; Kai xiJ pac;. 7Htov oµroc; 6sU0uµoc; 7tOÂ.Â.ci Kai µci
Â.tcrta 7tpoc; EKeivouc; 67tou ciOtKoucrav îÎ!V Ptcrnapiav, 7t poc; sKeivouc; 67tou
aOtKOlicrav t0uc; 7ttroxouc; Kai de; EICElvouc; 6nou OEV iiKOUOV tcic; 7tpocrtaycic;
wu. Il pocri:n, l)wv ăypu7tvoc; li de; îc'tc; imo0i:cretc; Tiic; tcrcipac; Kai 7tpo0u- 645
45 µ6taîoc; de; to va îEÂ.ElcOO"lJ tcic; PacrtÂ.tKuc; 7tpOcrtaycic;. EuEp)'EîOUO"E 7tOÂ.
Â.a SKeivouc; 07tOU eyvcilpt/;;E 7tc0c; tOV OOUÂ.EUOUV mcrîci Kai µE smµi:Â.EtaV.
Eic; tov Katpov ti;c; aU0evteiac; tou Kaµia vta cruviJ0eta 8Ev E)'tVEV,
ciH.ci µciÂ.tcrta Kai tc'tc; 7taÂ.mcic; a7tprnetc; scrÎ)KrocrEv. THwv oÂ.ot x.a pouµe-
TNT T I A DOM N I E A LU I N I COLAE ALEXANDRU VODA 75
puse în chip viclean ca dovadă a datoriei, cum s-a spus mai sus. Iar după
aceea, acelaşi Buhuş logofătul, prin mărturia contrară pe care o făcuse
pe timpul lui Nicolae vodă cum că ţara a dat birul şi deci nu mai este
asupra ei, a anulat acel zapis şi într-acest chip a scos într-o oarecare măsură
mincinos pe aga împărătesc. Pentru acest lucru aga l-a închis de îndată 5
ce a venit pentru a doua oară ca să mazilească pe Nicolae vodă. Cînd aga
era să plece cu domnul la Constantinopol, avea de gînd să ia şi pe Buhuş
logofătul cu el. Buhuş însă fugise din închisoare şi se ascunsese înainte 1 0
de plecarea agăi ş i astfel, stînd ascuns la Miroslava, a scăpat din mîinile lui.
Pe cînd Nicolae vodă şi aga împărătesc mergeau la Constantinopol,
ieşeau pe drum mojicii şi mai ales străinii, care veniseră pe vremea lui
644 de prin alte locuri, şi se plîngeau li agăi zicînd : « mare nedreptate ne face 1 5
împărăţia cu mazilirea acestui domn, care n e cîrmuia c u mare dreptate ».
După ce Nicolae vodă a ajuns la Galaţi, a stat acolo două zile pînă ce
a sosit şi Dimitraşcu vodă, cu toate că acest lucru nu era pe placul lui 20
Dimitraşcu vodă. Vorbind cu acesta vreme îndelungată, Nicolae vodă l-a
rugat să-i dea teşcherelele birului ţării pe care, trimiţîndu-le la Constanti
nopol, le luase Dimitraşcu vodă pe drum. Deoarece Dimitraşcu vodă adusese 25
diferite pretexte despre aceste teşcherele, Nicolae vodă a trimis îndată la
seraschierul Benderului şi a luat alte adeverinţe, cum că a plătit haraciul
împărătesc. După ce Nicolae vodă trecu Dunărea, i-au şi sosit 'Scrisori 30
de la prietenii săi, pe care îi avea la Poarta împărătească. Ei îi scriau să
nu fie mîhnit pentru mazilirea sa, căci după un an i se va da iarăşi domnia.
Acest lucru îl spusese boierilor şi aga împărătesc cînd îl mazilise.
Nicolae vodă era de statură mijlocie, iar cit despre moravuri era
vrednic de toată cinstea. Cunoştea limba greacă veche, avea multe cuno- 35
ştinţe şi în istorie, precum dovedeşte şi cartea : Il E p i xixfhp<.6v-.wv, pe care
a tipărit-o, şi <l> LA.o6fou 7tOCpEpyoc, care nu e încă tipărită 1, şi multe altele
de asemenea nepublicate. Ştia multe limbi în chip desăvîrşit ca şi tatăl său
Alexandru. Era om bisericos, păzitor al sfintelor porunci şi se ţinea departe
de ospeţe ; era milostiv faţă de sfintele biserici, faţă de săraci şi de văduve. 40
Era însă foarte iute la minie şi mai ales împotriva acelora care păgubeau
vistieria sau care nedreptăţeau pe săraci, precum şi împotriva acelora care
645 nu-i ascultau poruncile. Era încă şi veghetor li la treburile ţării şi cu multă
tragere de inimă în îndeplinirea poruncilor împărăteşti. Făcea mult bine 45
acelora pe care îi ştia că-l slujesc cu credinţă şi cu grijă.
Î n vremea domniei sale nu numai că nu s-a făcut nici un obicei nou,
ba chiar a ridicat şi pe cele vechi care erau vătămătoare. Toţi locuitorii
1 În portretul lui Nicolae Mavrocordat prezentat de Nicolae Costin (M. Koglll·
niceanu, op cit., II, p. 88) nu sînt amintite aceste două opere ale lui Nicolae Mavro·
cordat. Se ştie că prima a apărut la Bucureşti în anul 1 7 1 9, în timpul cînd trăia autorul,
iar a doua mult după moartea lui, în 1 800, la Viena.
VOl oi &vi-6ntol Ei<; 't"OV Katpov Tije; au8evtiac; 'tOU Kai eu8uvia µey1iJ.:r1 EU
picrKE'tO Ei<; oÂ.a i-a npayµata. M6vov of: Ei<; tov Katp6v 'tOU EÂ.Unouvtav
EKEiVOl 6nou of:v ilµnopoucrav va O.otKftcrouv. ·Hyeµ6veucrev 6 NtKOÂ.UTt
pooac; xpovov EVU.
5 A YE>ENTIA TOY L\HMHTPA:EKOY KANTEMIP BOL\A

mo KATA TO ,Z:EIE> ' ETO:E
• tt au8evtia tOU L\11µ11tpacrKOU P6oa EYlVE ot' ahiac; totautric;. Auto<;

ittov ă.v8pomoc; npaKnKo<; Kai eioftµcov Ei<; ta wupKtKa ypaµµma Kai tpa
youfoa aut&v. 'H�eupe va naisTJ KaÂ.li. CtK6µ11 tÎlV Kt8apav, fttol to taµnou-
10 pl. ' EKaÂ.EiîO nUVîO't"E Ei<; ta<; eu8uµia<; tWV µeymtavcov OlU titV yÂ.UKUtTt
ta tou µEi...ouc; onou dxev Kai titv &mtrioet6trita wu nm�iµatoc;, Kai µaÂ.mta
cruxv6-repov enpocrKaÂ.eiw O.no Kanotov Ntaouh 'Icrµaiti..-0.ya, KantKexaytli.v
ovta wu Nwpi.. h rKepETt xavri. Touto<; A.omov 6 NtaoutÂ. 'lcrµmi)„-ă.ya<; 1,
j3i..E novta<; tOV xavriv 6nou dxev ă.vnna8etav Ei<; tOV NtKOÂ.Ull j36oa Kai
15 moc; EµEÂ.Â.E OlU va. tOV µastÂ.EUO"lJ, 'tOU fop6mpepe tOV L\11µ11-rpacrKOV p6oa
crucrtaiVOVtU<; tOV Kai Â.Eyovta<; npo<; tOV XUVTtV mi><; dvm UtO<; au8EVîOU,
îOU Kavteµip P68a, îOU mcrtou OOUÂ.OU tfl<; PacrtÂ.eiac;, Kai n pocrEn moc; 6
�riµritpacrKO<; P6oa<; dvm Kai ăv8pconoc; npoKoµµEVO<; Ei<; năcrav emcrtit
µriv. Ei<; tli. onoia îOU Â.oyta Katanem8ei<; 6 XUVTt<; Kai ă.vacpEpOVtU<; ta
20 npoc; tOV pami..E a µf: napaKaÂ.ecrtV, eu8uc; 6 PacrtÂ.EU<; &µasiÂ.eucre tOV Nt
KOÂ.UTt p68a Kai toii eococre titv aUSevtiav. ·o 6notoc; L\11µ11tpacrK:oc; P6-
oa<; il�eupovta<; tftV pepaiav an6cpacrtv tWV ToupKWV mile; EXUÂ.acrav t'itV ă.
yam1v µf: wuc; Mocrx6Pouc;, xcopi<; apyonopiac;, acpou ei..a pe titv aUSevtiav,
li s Kivricre µf: µEvsftÂ.tKa ă.Â.oya, 6µou µf: tov crKEµvE-ă.yli.v tov pamÂ.tKov 646
25 Kai ft !.;8ev Ei<; to rtacrt, µTiv EXOVta<; µasi îOU OUtE cravtsUKl pamÂ.lKOV,
OUtE wuyta, OUtE taµnoui..xavav, ta 6noia ucrtEpov îOU iti..8 ov. '''Ot av of:
Ecp8acrev Ei<; to raÂ.atcrt Kai avtaµc0811Kav µf: tOV NtKOÂ.UTt p6oav, Ka8roc;
10 A q&jl LOU
EinaµEv, ej3yflKaV Kai Ei<; autov oi ăpxovtE<; ei<; n pounavtricriv îOU, Katli.
<�IO: to e8oc;, Kai tîj OEKUtlJ ftµEp� îOU L\EKEµppiou µrivoc; eµPflKEV El<; to na-
30 crt Kai. 0.cpou :tou EotaPacre titv eux.itv tfl<; au8Evtia<; 6 KUp reoEOOV µritpo
îtOÂ.itTt<; Ei<; tOV �Aytov NtKOÂ.aov, civEPTt Ei<; tei au8EvnKei naÂ.ana Kai .
aveyvcim8ri &vcilmov navtcov to PacrtÂ.lKOV q>Epµavt. �y crtepa cino to 6noi-
ov Kai 6 L\11µ11tplicrKO<; p68ac;, roc; crnouoaioc;, EKaµE 011µ11yopiav, A.Eyovta<;
npo<; OÂ.OU<; µEtei noÂ.Â.ei Kai toUto : oui vei exouv nicrnv npo<; tOV au-
35 8EVtTtV . Kai ayaft11v civaµecr6v toU<;, toi><; YEPOVta<; Katei titV TtÂ.tKiav ăp
xovta<; îOU<; EOlOE ttµitv natp6tTtîO<;, îOU<; of: cruvoµftÂ.tKOU<; toU, tou<; Eot
OE nµitv 0.oEÂ.q>OtTtîO<;, tou<; of: VECOtEpouc; ciyan11v natpo<; n poc; u{6v, Kai
l1 A „ p . OUtW Eq>OpEO"E Kai Kapach EU;(Uptcrtia<; îOU<; KaîµaKaµ11oe<; îOU, OlOOVta<;
<�1io:"'u Kai -rci.<; apxovtiac; Katci. 't"O OOKOUV. Tij OE ElKO<Hij t phu toC> L\EKEµppiou
40 µ11 v6c;, Ecp8acrEv UîtO Kcovcrtavnvoun6Â.ECO<; Kai Îl o6µva îOU, Kamivopa
Â.eyoµEVTt .
Km' EKEivov tOV Katpov dxav EÂ.8El to& Ele; to nam neptcrcr6tEpot
cim'> -rpEî<; xti.. tlioE<; AExo1 wu j3oep6oa Xai.. itcrK11 , µeµtyµEvot µe AmKa-
1 In ms. deasupra cuvîntului «aycic;» este adăugat de altă mină «tq>EVtT)c;» .

DOMNIA LUI DIMITRAŞCU VODA CANTEMIR 77
erau veseli în vremea domniei sale şi era ieftinătate mare la toate lucrurile.
În vremea lui erau mîhniţi doar cei care nu puteau să facă nedreptăţi.
Nicolae vodă a domnit un an.
DOMNIA LU I DIMITRAŞCU VODĂ CANTEMIR 5

ÎN ANUL 72 1 9 1710
Dimitraşcu vodă a domnit din următoarea pricină. El era om c u deprin

dere şi cu ştiinţă de carte turcească ; cunoştea şi cîntece turceşti. Mai ştia
să cînte bine şi :din chitară, adică din tambură, şi era totdeauna poftit pe
la petrecerile marilor demnitari pentru dulceaţa cîntecului şi pentru înde- IO
mînarea jocului său, ş i mai ales era poftit mai des de un oarecare Daut
lsmail-aga 1, care era capuchehaiaua lui Devlet Gherei hanul. Deci, acest
Daut Ismail-aga, văzînd că hanul avea antipatie pentru Nicolae vodă şi
că avea de gînd să-l mazilească, a dus pe Dimitraşcu vodă şi l-a prezentat 15
· hanului, spunî.ndu-i că este fiu de domn, al lui Cantemir vodă, care a fost
slugă credincioasă împărăţiei, şi că Dimitraşcu vodă este şi om învăţat în
toate ştiinţele. Hanul, înduplecîndu-se de cuvintele lui, le-a spus cu
rugăminte sultanului, care a mazilit îndată pe Nicolae vodă şi a dat domnia 20
lui Dimitraşcu. Acest Dimitraşcu vodă, cunoscînd hotărîrea sigură a turcilor
646 de a strica pacea cu moscalii, cum a luat domnia li a şi plecat fără întîrziere
cu cai de menzil, împreună cu schemne-aga împărătesc, şi a sosit la laşi,
fără sangiac împărătesc, fără tuiuri, fără tabulhana, care toate i-au venit 25
mai tîrziu. Iar cînd a ajuns la Galaţi şi s-a întîlnit cu Nicolae vodă, precum
am spus, i-au ieşit şi lui, după obicei, boierii întru întîmpinare şi la 1 0 10
< 1 7 10)
dece mbr ie
decembrie a intrat în laşi. După ce mitropolitul chir Ghedeon a citit rugă- 30

ciunea domniei la biserica Sf. Nicolae, s-a urcat la curtea domnească şi
s-a citit, de faţă cu toţii, firmanul împărătesc. După aceea Dimitraşcu vodă,
ca om învăţat, a ţinut o cuvîntare şi a spus între multe altele şi acestea :
pentru ca ei să aibă credinţă faţă de domn şi dragoste între ei, pe boierii
mai bătrîni îi va cinsti ca părinţi, pe cei de o vîrstă cu el ca fraţi, iar pe 35
cei mai tineri îi va iubi cu dragoste părintească. Apoi, drept mulţumire,
a îmbrăcat cu caftan pe caimacamii săi şi a împărţit şi boieriile după cum
a crezut de cuviinţă. Iar la 23 decembrie a sosit din Constantinopol şi doamna 40
23
t7 IO>
d ecemhrie
sa, anume Casandra. <
Într-acea vreme veniseră aci în laşi peste trei mii de ostaşi leşi ai voievo-
dului Halicki, amestecaţi cu lipc�nii, cu tătarii şi cu cazacii rînduiţi de
1 La Nicolae Costin numele agăi este Daul Ismail, vezi M. Kogălniceanu, op. cit. ,
I I , p. 89.
vouc;, µE Tatapouc; Kai Kat;a.Kouc; Otroptcrµtvot (mo tÎ)V pamÂEiav va �E

X,Etµacrouv so& µE E�ooa tflc; tmipac;. Liucrwx.ouc; OE OUcrT]c; tflc; tcrapac;
EÂapov oi ăp:x,ovti::c; ămcpa oavi:: taKa a7t6 touc; ToupKouc; Kai EOcoKav i:: i c;
touc; Atx.ouc; Bui va 0.yopat;ouv ta 7tp6c; to t;;;v avayKaia, ocra OE KaKa
5 EKaµav to& de; tÎ)V tmipav, dvm O.ouvatov va ta 7tEptypa\jllJ nvac;. Tij
1 •E11.'7°1;u:'°u OE 1tpcinu tou <l>i:: Ppouapiou µT]voc; 01a 7tpocrtayflc; pamÂ1Kflc; EKivT]crav oi
<
AEX,Ol Ota va 7tT]yaivouv de; tOV Nicrtpov 7tp6c; to tO"lVOUtOV tflc; rop6-
Kac; 6µou Kai 6 M7tpout;i)vcrKT]c;, crtapocrtac; PaPcrKTJc;, 6 1tpoi::crni:>c; trov,
u1toKi:: i µi:: voc; de; tov Poi:: p ooa XaA.itcrKTJV Kai EKaµav JtoÂÂa KaKei
1 0 de; îOV Opoµov. Kata 0Eiav oµcoc; EKOiKTJO"lV 7tOAAoi li (mo autouc; 647
ă.Jtt0avov µE to va EYlVEV evac; paputatoc; X,Etµcilv Kai \jlUX,pa U7tEpµi::t poc;.
T6ti:: JtaA.tv E7tpocrta:x,0T]crav Kai oi Tatap01 tou M7tout;aKiou µE tov KaA.-
yei crouA.tcivov touc; Otei va 7tT]yaivouv a7t6 to 7t&pa µtpoc; tou Nicrtpou µE
PacrtAlKOV <pEpµavt. 'EKEÎVOl oµcoc;, cbc; U7tEt0Etc; 07COU i::Ivm 7tUVîOtE, a1tE-
1 5 pacrav ă.Jto to îcrtVOUto tflc; AE7tOucrvac; Kai 'Op:x,dou Kai l:op6Kac; Kai
it<p0i::1 pav Kai ÎJ<pavtcrav 6A.a tKi::tva ta x.copia Kai oifrco µi::t a tauta EKEt
vot oi Tatapot Kai îOUîOl 07COU E1tf\yav U7t0 tÎ)V MoA.oapiav de; tÎ)V ro
p6KaV, ftvco0tvti::c; de; îOV Nicrtpov Eµ7tf\Kav de; îÎ)V Aqiav, ovtac; µa�i
µE tov KaA.ya crouA.tavov Kai 6 poi:: pooac; XaA.itcrKTJc;. Tiva OE KaKa EKa-
20 µav EKEÎ ac; tei OlTJYTJ00UV oi At:x,ot, ta OE crtpati:: uµata t&v Mocrx.6Pcov
Tjcrav de; tu sv06ti:: p a µtpTJ tf\c; Ai:::x, iac;, ăA.A.a µEv de; tÎ)v AitPav, ăA.Âa
of: de; tÎ)V Pi)yav µE tOV ri:: p EµEtT]V, autoc; OE 6 Ilhpoc; 6 PamÂi::u.; fttov
de; îÎJV ravKt0µ7topyy. TotE OO"Ol Kat;ciKOt OEV d:x,ov U7tOO"tatiiO"El a7t6
riJv pamÂEiav t&v Mocrx.6Pcov, aKouovti::c; tÎ)v dcrooov t&v Tatcipcov 67tou
25 EKaµav de; ti)v Ai:::x,iav, ltpaPTix.0TJK:av 7tpoc; to µtpoc; tou K16Pou 01a tov
qiopov t&v Tatapcov, ci:icreiv 67tou crtpati::uµata µocrx6P1Ka OEv i::u picrKouv
tav a7t6 tov Nicrtpov ecoc; de; tov Ni7tpov.
Kat' EKEÎVOV tOV Kmpov Kai 6 NtoPA.Et rKEPETJ xavT]c; tOU K ptµiou
µE 1CÂ.f\0oc; 1COAU Tatapcov, Kat;aKCOV îE Kai Za7topot;avcov U7tOO"tat&v sµ-
30 Pfl1rnv Etc; tOV t07tOV t&v MocrxoPcov, de; tÎ)V xci:>pav tÎ)V KaA.ouµEVT]V Xap-
1copav, emKpatouvtoc; 0.KoµT] tou xi:: tµ&voc; Kai t&v i>Oatrov 7tE7tîJyµtvcov
ovtrov icai µTiti:: EKEt i::u pt0T]Kav crtpati::uµata µocrx6P1Ka. Tauta µa06vti::c;
ol Mocrx.6Pot µi::t ei tauta, foi::tOit Kai autoi sA.oyiat;av 7tc0<; µEta�U Toup
ICWV icai aut&v dvat aya7tî], Eu0uc; E0t6ptcrav crtpati::uµata Kai tOV rKopo-
35 JtatO"KTJV, :x,atµavov t&v Kat;aKcov, tov 6Jtotov µi::t a ti)v aJto<puy..;v toO Ma
t;tJCJta tOV EKUµE :x,atµavov Ilhpoc; 6 PamA.i::u c;, ta 61tota a<pou E<p0acrav
de; tiJv XapKopav, 6Jtou Tiv 6 :x,civT]c; µf: wuc; Tatapouc; Kai i::U0uc; ăp:x,mav
vei 1toÂ.i:: µ ouv Kai vtKCilvtac; touc; oi Mocrx.6Po1, touc; 0.Jti::Oico�av €Ki::t0i:: v.
rE<puyav oµcoc; oi Tatapot de; to Kpiµt µ!'; 7tOÂ.Aei KOUPO"TJ, O.v0pci:>7tCOV Kai
40 7tpayµatrov JtoA.Â&v. ·o OE KaA.yac;, crouA.tavoc; tou M1tout;aKiou, 6µou Kai
6 XaA.itO"KTJc; poi:: pooac; tOU K16pou, li EX,OVtEc; t ptavta x1A.1aoi::c; crtpati::u µa 648
µat;i wuc;, EO"TJKW0îJKav ă.1t6 îÎ)v N1µTi popav 6Jtou EKa0ovrn Kai 0.Jto ta
ăÂ.Â.a 1tal;apia Kai e7toÂ1opKîJcrav to Kacrtpov tflc; M7t€Â.a TcrtpK<pac;, de;
to 07COÎOV EKatoiKOUV µecra 1COAÂ.ei oÂ.iyot crtpan&tat Mocrx.6Pcov, Kai 7t0-
45 Â.Eµouvti::c; îO iicavac; ftµtpac;, of:v Î) µ1t6pi::crav vei to KUptEucrouv. Mi::tei taUta
of: EÂ.0ci>v de; Poii0Etav toO Kacrtpou 6 raA.itcrtvoc; yEVEpUÂ.T]c; µf: OKtcO
DOMNIA L U I D I MITRAŞCU VODA CANTEMI R 79
împărăţie să ierneze aci pe cheltuiala ţării. Şi deoarece ţara era în lipsă

de bani, boierii luară cu împrumut de la turci şi dădură leşilor ca să cumpere
cele trebuincioase pentru trai. Iar cite rele au făcut aceştia aci în ţară este
cu neputinţă ca cineva să le descrie. 5
La 1 februarie, leşii au pornit din poruncă împărătească spre Nistru, ca 1 februa r ie
<171 1 >
s ă meargă î n ţinutul Sorocăi, împreună cu căpetenia lor Gruzinski, staroste
de Rava, care era sub porunca voievodului Halicki. Ei făcură multe rele
64 7 pe drum, dar şi ei fură pedepsiţi de Dumnezeu şi au murit mulţi li dintre 1 0
ei, căci fusese o iarnă foarte grea şi un ger nemaipomenit. Atunci au primit
poruncă cu fi.rman împărătesc şi tătarii din Bugeac să meargă cu calga
sultanul prin partea de dincolo a Nistrului ; aceştia însă, ca nişte oameni
neascultători ce erau totdeauna, au trecut prin ţinuturile Lăpuşnei,
Orheiului şi Sorocăi şi au stricat şi au prăpădit toate satele de pe acolo. 1 5
Pe urmă, tătarii de acolo, unindu-se la Nistru cu aceştia care se duseseră
din Moldova la Soroca, au intrat în Ţara leşească ; era împreună cu calga
sultanul şi voievodul Halicki. Relele făcute acolo de ei, lăsăm să le povestească 20
leşii ! Oştile moscalilor se găseau în părţile din interiorul Ţării leşeşti,
unele în Lituania, altele la Riga, împreună cu Şeremet, iar ţarul Petru era
la St. Petersburg 1• Atunci cazacii care nu se răzvrătiseră împotriva împără
ţiei moscalilor, auzind de intrarea tătarilor în Ţara leşească, s-au retras
de frica lor în părţile Kievului, deoarece de la Nistru şi pînă la Nipru nu 25
erau oşti moschiceşti.
Într-acea vreme şi Devlet Gherei, hanul Crimeei, cu mare mulţime
de tătari, cazaci şi zaporojeni răzvrătiţi a intrat în Ţara moscalilor, în oraşul 30
numit Harkov, cînd iarna era încă în toi şi apele îngheţate ; dar nici acolo
nu au găsit oşti moschiceşti. Moscalii aflînd de acest lucru mai tîrziu -
căci ei socoteau că între ei şi turci era pace - îndată au trimis într-acolo
oşti şi pe Skoropadski, hatmanul cazacilor, pe care ţarul Petru îl făcuse 3.5
hatman după fuga lui Mazeppa. Aceste oşti, după ce au ajuns la Harkov,
unde era hanul cu tătarii, au şi început îndată să se lupte şi biruindu-i
moscalii pe tătari, i-au izgonit de acolo. Tătarii au fugit însă în Crimeea
cu multe prăzi şi oameni. Iar calga , sultanul Bugeacului, împreună cu 40
648 Halicki, voievodul Kievului, li avînd cu ei o oaste de treizeci de mii de
oameni, s-au sculat de la Nemirov şi din celelalte tîrguri unde stăteau
şi au împresurat cetatea Bila Ţerkwa, în care se aflau doar foarte puţini
ostaşi moscali, şi, atacînd-o mai multe zile, nu au putut s-o cucerească. 4 1
După aceea, venind în ajutorul cetăţii generalul Galiţin cu opt mii de
1 În textul grecesc avem forma �civxTo µ7t6pyy (Sancto borg).

80 CRON I CA GHJCULEŞTI LOR
:XtÂ.uioec; Mocr:x6 Pouc; Kai µE µeptKouc; MoÂ.oopcivouc; µm9roµevouc; KaPa

Â.apfouc;, Kwrr&vtac; rr p6tepov tac; piyÂ.ac; t&v Tatciprov Kai vtK&vtac;
touc; , dta cp9cicrac; Kai de; to Ka9oÂ.tKov crtpciteuµa t&v Tatci
prov Kai KîU1tc0Vtac; touc; touc; Î]q>clVtcrE. 'E:xci8T1KUV oµroc; Kai 1tOÂ.Â.oi
s µm9roµevot KasciKot, oi 6rroîot Ecrtpacpricrav 7tciÂ.tv (micrro de; to Bevoept
Kai de; to M7tousciKt µE 1tOÂ.Â.a KOUpcrri Kai µE 1tOÂ.Â.ouc; O"KÂ.cipouc; op9o-
86�ouc; (m' EKEÎ. Auto to acrePEc; Epyov i::ytVE Ot' aitiac; mu XaÂ.itO"KTI poe
p6oa Kt6PcrK11.
T&v pri9evtrov 7tcivtrov Evepyouµevrov de; tt)v Aqiav, 7tpocrtayit Î}Â.-
10 eev (mo tt)v PacrtÂ.Eiav tcOV ToupKcOV, t6crov de; tOV aU9EVtTIV tfjc;
BÂ.a:xiac;1 tOV M7tpayKopcivov, ocrov Kai de; tOV �riµritpcicrKOV P6oav tOV
aU9evtriv tfjc; MoÂ.oapiac;, oui va Emtµcicrouv UÂ.TIV �UÂ.TIY Kai va Kciµouv
yecpupt Errcivro de; tov �ouvaPtv 7totaµov de; to '0µ7tÂ.oucroutcrt, iimt Eic;
tt)v l:ciKtcrav. Il pocren Î}Â.9e Kai ăÂ.Â.TI 7t pocrtayt) de; tov �riµritpcicrKov
15 P6oav Ota tOV piJya tfjc; Ouyypiac; PaK6PcrKriv, Ota va µitv tOV ciq>iJcru va
7tEpcicrlJ cl7to u)v MoÂ.oapiav Kai imciyu de; tov PacrtHa t&v Mocr:x6Prov,
EKEivoc; oµroc; cirro ăÂ.Â.O µepoc; a1tepacre Kai imfjye Ka9roc; i19EÂ.E. K ai tauta
µEV 1tEpi tOUt(l)V cipKOUcrt.
•Hyeµoveurov OE b �riµritpcicrKoc; p6oac;, :xcopic; vu cruµpouÂ.eu9ij µE
20 KUVEVUV, EO"tElÂ.E KU1tOlOV IlpoiKOV Kamtcivov µE ypciµµata de; muc; Mocr:x6-
pouc;, q>aveprovovtac; Ota t&v ypaµµcitcov mu 1tpoc; EKEivouc; tt)v yvroµriv
tOU, 1tc0<; avicrcoc; Kai 0eou 9eÂ.ovtoc; iî9EÂ.OV KlVÎJO"El oi Mocr:x6Pot Kata
tcOV ToupKcOV, autoc; dvm EtOtµ�; .;a IÎ1tOO"tatÎJO"lJ ci1tO tt)v pamÂ.Eiav
tcOV ToupKcOV Kai va U1tOta:x9ij de; tt)v PacrtÂ.Eiav muc;. Il pocren muc; i:ypa-
25 q>E Kai 'tOU ro, Ka9roc; tpepmro9ricrav llO"tEpOV, 1tc0<; avicrroc; Kai fi9eÂ.OV tOU
OcOO"El ăcrrrpa, iJµîtopei va Kciµvri KUi crtpâ.teuµa KapaÂ.Â.ac; E(I)� ElKOO"l. :Xl
Â.tcioec;. li Autu OE ta ypciµµata mi.ic; ta EO"tElÂ.E otav 6 :xavric; eu picrKEm de; 649
'tÎ)v Xâ.pKoPav, tov t61to \ t&v Mocr:x6Prov, Kui 6 KaÂ.ycic; crouhâ.voc; µasi
µt tov XaÂ.itcrKriv, poep6oa Kt6Pou, Eic; titv NtµiJpopav. ·oµoicoc; Kai 6
30 Mîtacrapâ.µ1tac; p6oac; d:xe ypci\jfet ypâ.µµata îtpoc; muc; Mocr:x6Pouc; 1tprotu
tepa ciîto t<'>v �riµri tpâ.crKo P6oav, 6 C 1toioc; d:xe Kai KamKe:xaytav EKEi
de; touc; Mocr:x6Pouc;.
Taumc; tac; E:mpouÂ.ac; t&v ouo aut&v aU9evtcov 6 pamÂ.euc; tciJv Toop
Krov OEv fi�eupev, aÂ.Â.u &cpp6vnse µ6vov de; to va cruva9poisu crtpateu-
35 µata va tu O"telÂ.lJ Katu tCÎJV Mocr:x6Pcov µasi µE tOV Pesipriv Me:xµf:t 2
1tacra tov MîtaÂ. tatsiJv, Ka9roc; Kai ecrtetÂ.e 1tEpi1tou trov tetpaKocrirov :xt
Atciorov, :xcopic; tciJv Tatâ.prov. Ilpoc; youv tov �riµritpcimcov P6oav Î}Â.9ev
ci1t6Kptmc; cl1t0 tOV nttpov, tOV PacrtMa tCÎJV Mocr:x6Pmv, 1tc0<; va hotµci
sEtal Kai ptpma 9eÂ.Et tOV EXEl 1tÂ.EoV OLU EOtKOV tOU Kata tac; aitiJcretc;
40 61tou toli EKaµe.
1 ln ms. a fost «4:xiai:;», s -a îndreptat de altă mină şi cu altă cerneală « J3 Âaxiai:;»

2 ln ms. « 'AXµt't», o altă mină a adăogat pe deasupra «Mexµf:'t», fără să � teargă
pe «'Axµf:T».
DOMNI A LUI DIMITRAŞCU VODA CANTEMIR 81
moscali ş i cu o seamă de lefegii moldoveni călări, a atacat mai întîi străjile

tătarilor şi le,a biruit. Apoi a ajuns şi la grosul oştirii tătarilor şi, bătîndu,i,
i,a nimicit. Au pierit însă şi mulţi dintre lefegii cazaci, iar cei rămaşi s,au 5
întors la Bender şi în Bugeac cu multe prăzi şi cu mulţi robi creştini luaţi
de acolo. Această faptă nelegiuită s,a făcut din pricina lui Halicki, voievodul
Kievului.
Pe cînd în Ţara leşească se petreceau cele spuse mai sus, a venit poruncă
de la împărăţia otomană şi lui Brîncoveanu, domnul Ţării Româneşti, şi 10
lui Dimitraşcu vodă, domnul Moldovei, să pregătească material lemnos
_şi să facă un pod peste Dunăre, la Obluciţa 1 , adică la Isaccea 2• Lui Dimi,
traşcu vodă i,a mai venit şi altă poruncă cu privire la craiul Ungariei Râk6czy3, 15
şi anume să nu,l lase să treacă prin Moldova să meargă la ţarul moscalilor.
Acela însă trecuse prin altă parte şi s,a dus, aşa cum a vrut 4• Dar despre
acestea ajung cele spuse.
Cînd domnea Dimitraşcu vodă, fără să se sfătuiască cu nimeni, a trimis
pe un oarecare Pricopie 5 căpitan cu scrisori la moscali, prin care dădea 20
.in vileag gîndul său că adică, dacă moscalii ar porni cu voia lui Dumnezeu
· asupra turcilor, el este gata să se răzvrătească împotriva împărăţiei turceşti
şi să se supună împărăţiei lor. Le mai scria încă moscalilor şi aceasta,
precum s,a adeverit mai tîrziu, că dacă îi vor da bani, el ar putea să pregă, 21
649 tească şi oşti călări, pînă la douăzeci de mii. li Aceste scrisori le,a trimis
cînd hanul se afla la Harkov, în ţara moscalilor, şi calga sultanul cu Halicki,

voievodul Kievului, la Nemirov. La fel şi Basarab vodă trimisese scrisori 30
la moscali înaintea lui Dimitraşcu vodă şi avea şi capuchehaie la ei.
Sultanul turcilor nu ştia de aceste fapte viclene ale celor doi domni ;
el se îngrijea numai să strîngă oşti şi să le trimită asupra moscalilor împre,
ună cu marele vizir Mehmed,paşa Baltagi, precum a şi trimis cam vreo 3 ;-;
patru sute de mii de ostaşi 6, afară de tătari. Iar lui Dimitraşcu vodă i,a
venit răspuns de la Petru, ţarul moscalilor, să se pregătească şi, desigur,
îl va socoti de aci înatnte ca om al lui, după cum îi ceruse.
1 În textul grecesc este 'O µrtl.oucrou-rl;L (Oblusuţi).

2 În textul grecesc este :Eiix-rl;ot (Saccea), pentru Isaccea.
3 E vorba de Francisc Răkoczy II principe al Transilvaniei.
4 Francisc Răk6czy II a găsit totuşi alt drum, şi anume la lavorov, vezi N. Iorga,
Francisc Rdkoq;:y al II-lea, învietorul conştiinţei naţionale ungureşti, şi românii, Bucureşti,
1 9 10, în « Anal. Acad. Rom. », seria a I I-a, tom. XXXIII, p. 2 1 .
5 Î n textul grecesc numele căpitanului este Il poîxoc; (Pricos), iar mai jos (p. 90)
acelaşi căpitan e numit Il pox6rtLoc; (Procopios). În Nicolae Costin (p. 92) întîlnim
forma Pricopie ; am rămas la ultima formă întîlnită în cronica românească şi care ni
se pare mai probabilă.
6 Cronicarul spune aici că sultanul a trimis patru sute de mii de ostaşi, dar ceva
mai jos (p. 109) reduce numărul la două sute de mii ; Nicolae Costin spune (p. 92)
că oastea turcească se ridica « ca la 1 50 OOO » şi adaugă că « alţii zic că a fost şi mai mult ».
i\Q?ll\O'{ i\Q?l rox '3i\} g3w l)OdllriD'{ 1nx 'ŞX3W 001\Şri.omA.IJ. 31 QOl SQ3'{1.0 s�
-ng 'lDli\l)Oi\OX.OOdlL l)OD'{ \)Ol OO'{Q 'dnlt QOlL9 'i\(l)lt91 t\(l)}Al} 1nx t\CQIDT;>l j\(l)
-}rill 1nx i\rod1.0J;>X t\rot\şril.tA.o'{Q3 Q03E) i;i dnu 1nx t\rorlJ1d3ltQ t\Q?l C!JA.3 ,
·SodpdJomuodi 3i o111 pu 9 '11pX 1?rlX3JV goi SqJa •su11pX i?rlXv, 11ţw(a0.7'
NUROX'.IOW NUl V3VI'.IYQ 'NHVVIS3VV NOdl3 ll NOl '.IOdll

r g9 NU)JdAOl NUl '.IU3VI'.IVQ 'l3 WXV NVlVAO'.I AOl HV0l'.Illl3 Ot
'
li " i\Dd J;>.Ol t\ l,tl J}3 Q?g? 1og9X.oow }O t\009'{?. ţii\ l)OlOdlL t\D.Ol.t99o'{OX�
ţllQD D!OlL9 ţll 't\D.OD'{T;>X? t\l,tl i\CQlT;>ririndA. �ng t\l'{T;>ll JQ?ll i\Od31.0!) 1n:x t\UlL
-T;>k9 t\ndş101rodlL Al,11 t\D.OCQ}Dg3g� 1n:x t\Q?:Xdooi t\Q?l D?"{t.ong i\Ql Sp /\rog
-9X.oow AQ?l SQ3'{t.ong 9 1n:x Arog9X.oow AQ?l nnwng AQl Sp i\Q?:xdooi i\Q?l
SQ3'{t.ong 9 t\3/h.ndA.?. l,tgn'{l.tg SQ?lt 'oouş'{mg S!J.:xw.orod 'nAşrirolL01 ngnd1ş1 Sf:
D\Oltl;>)l Qll'Q i\3rlDriT;>:X� QOlL9 t\t.ondd>J;>13rl t\l,tl ţllD)l 011)01 1n:x i\3rl0t\(913TI
-l.t.o n1Aş9l.td CQt\!;) ţ11 Sp ţll.t\O )J " t\OgodT;>I . 91 Sp i\D}X3y A l,11 Sp 013:X.OJdQ3
SQ3'{1.0Dg 9 Sod1ş11 şg 9 'SD}t\Drld3..J S!J.1 SQ3'{1.0Dg 9 'Sog'{Olt9 3 V d>l,t.oro1 . 9 llLI
OOr'(\dl<V, 9
1n:x 3t\D9?ll� ' , 1.0 OO}"{ldlty, 'SOl?. , 91.DJ ' c;u ţllD)l t\Oi\<;>dX i\Q1 t\QlQD S1 3
" D } 3'{1.0Dg IJ. JOO'{Q 13.0J;>ri3d:X JQOl 3'{39 Y. 'ng9g OO:X.OJ;>d1l.triltv QOl DJ.O Of:
-D1.00lL'Q l.t 13gT;>'{Odlt JQOl 3'{39 IJ. 1n:x !3:X? m9.op t\0'{39Y. t\� ll<;>tg 't\D.Oltd <;>lL
-oA.d'Q t\Şg !3:X? QOlL9 t\ l,t'{D:X t\UX91 t\DXp }D)l i\D}t\DgA.ouw J}3 t\D.Old<)A.? JDl
-l.tA.d-g 03t\"Q Sndşri(J. SnA.n<? ,13ri 101ou9 10 'S31ou11 S31A0Xd?;1 }O t\OOriT;>:x 001
ţii\ t\D.03d<;>lLriiţ AŞg 1n:x 001 S13.oş9ouq Sţ11 3.oro9d91g� 'l.tdJJ3g !J.J1D1'{DltW
QOl t\O.OŞri ţltg 'şg t\Od31.0 Ăa · Ltg9d:X? i\QdDJL Ql ţllD)l S139l.tgod> JO!OlL9 9 S 6
'lAJ;>g llt\ t\Q:Xl'{t.ong 91 Sp l'.L dşd> t\Q1 ţii\ 1n:x Ang9g ltT;>'{O:XlN t\Ql u.ov1u ţii\
Alt.onu.09on.01 t\Ql 3�n1.09du? Sţ1dod>Dt\1;;l Sţ11 ţ113ri SQ3'{t.oDg 9 SQ9Q3 1n:x
mnri931nd1.o ţ11 şr1 t\l'{Olt<)Oi\ntdgAy, Al,t1 Sp 13J..g ?, t\3Xp ţ1'{'{1;;l 'Al'{Oll<)Ot\11
-t\Dl.Ot\(1))1 t\l,t1 Sp SltdJJ3g 9 l.t9şdq3 t\Şg t\Qdtn:x t\Ql şg t\Ot\!3)l� ,1D )J
·3.011\T;>d>'Q SQOl SC!Jlt ng9g ltî;>'{O:Xl N t\Ql QlL� 011\0JD'{:X.Oodu� 1nx /\rol JT;>'{Dd>3:x 0 6
og9 Sţ11 Sp Sn9T;>Jh. JDt\ŞriTIDt\'Q şri D?"{l.ODg t\Ql J}3 t\D:X!J,A.g� 11 'ltdşx.ond3.0 Q01 1Jd'9 Ql
şri 1n:x Snd J;>.01 S!J.1 Sţ1dod>Dt\1;;l S7::11 şri i\l'{Oll<)Ot\llt\Dl.Ot\(1))1 Sp ng9g oo:x.o
-T;>dll.triltv QOl i\l,tA.m.oodlL t\l,tl ţllD)l J3li\OXd!;) }O t\QlllO'( J3lt\D.OT;>S<l> "t\3d
-!J.lL? 1n:x t\O!Oll9 Ql 'ng9g ltî;>'(O:XlN QOl ţllD)I 1Jdp t\Ot\!3)l� ,ll1;;1 1n:x lidî;>ll
ţii\ ţ11g 'Al.tdş:x.ond3.o ţ1.onu-1şriX3W ţ1dD)J t\Ql Sp ngo�?. şri 1dşgA3g Ql Sp S I
t\Od31<;>dll 13'(J3l.O 3Xp t\Ql 't\O:Xtt\d<;>g t\DA.Şri 't\U:XJ;>l.OCQ)I t\O'(OOll<)O V şg i\Ql
· u11d1 lll1;>)13g 001dnoodg3<J> 'Soodş1ro1n" SOO'{'(!I !D" t\UdJ;>t.ol tt\'(3g3ri t\O'( no!d�� n
-00)1.0Ş.03llriDX t\013'{}.0DQ t\Ql 'Al.tdJ;>ll.Olg t\U(!ldlL 1t\D.OlJA.dro3..J t\Ql 't\Ot\T;>llri
DJJllriDV t\Ql !D)I 11\0)llt\d<;>g t\DA.Şri t\U(!ldll 11\0lŞ.O.OCQd i\ U)ll;>'(Ot\DW t\Ql 'Snd
-T;>.Ol (l)lT;>)J S!J.1 t\0)1 1 1\d<;>g t\DA.şri 't\DJ1d<)01'.I l,tgD'(l.tg t\UT;>'(O)llN t\Ql ·sn1gng O I
-'{OW S!J.1 t\DdJ;>.01 Al,tl 3.ott\T;>d>'Q SC!JlL S3lt\OA.Ş'( 'ng9g UJ;>'(O)llN t\Q1 Qll1;;1 i\Q09
-OD'{X.OOdlL ţii\ ţ11g t\l'{OlL<)Ot\llt\D1.0t\(l))J Sp JDlt\OXd-g JQ0)11d3r1 Q?g? ,lL'Q t\3'{
-131.03 't\Dlih.OJLO t\DlriD)I
"� " ;, ' - "
0010D '
lD)I i\OOX3 /\Uri Di\ 't\Od3l0.0.0ld3JL
" .„ ' ' " "
U.OUlDlLD
SQ01 ţii\ ţ11g Sn1t\0'{?8 t\QlltO'{ Soo"d9oi SQ01 SQOlQV ·Soo)ld9oi SQOl Sp
t\3d>ndA.?. c;>1 'Soog9X.oow SQ01 Qll'J? t\3t\D9AT;>ri� ll'Q 1n" Soog9X.oow SQ01 s
J}3 t\3d>ndA.?. 91 Soo"d9oi SQOl Qll1;;1 t\300)11,i. ll'Q 1D" Soou9d1 SOOJ'{Og 3.0
-1Xd9 't\OlLŞdlL Q1 ţllD)I 13.0l;tdrorill t\Q1 t\0'(39IJ 1D)I lO)ldQOl }O 13.0J;>lll t\Q1
A0'{39IJ Arog9X.oow AQ?1 oorioXd? QOl Qdll Sro.01 !D)I li.01;t1n1.00JL1? ţii\ ţ11g
AQlLO)l.0 13X?. SC!Jll Sng9g 0)1.0T;)dlltriuv 9 Srorig !j.9.01drot\A. l,trl ţii\ ţllV
H01I.LS310:> I H !::> V:>INOH:> (';8

DOMNIA LUI DIMITRAŞCU VODA CANTEM I R 83
Dimitraşcu vodă însă, ca să nu se dea în vileag că are de gînd să se

hainească şi să fie prins de turci înainte de venirea moscalilor şi să fie
pedepsit după cuviinţă, începu uneltiri viclene ; el scria moscalilor ceea
ce auzea de la turci şi acestora ceea ce afla de la moscali. Şi ca să înşele 5
şi mai mult pe turci şi să nu aibă nici o bănuială asupra lui, a trimis la
13 februarie la Constantinopol o seamă de boieri de aci ca să se plîngă 13 :g��r ie
împotriva lui Nicolae vodă şi să spună că a prăpădit ţara Moldovei. Anume
el a trimis pe Nicolae Sturza, mare vornic de Ţara de Jos, pe Manolachi 1 0
Rusăt, biv vei vornic, p e Dabija banul, pe Gheorghiţă, biv vistier, pe Vasile
Hăbăşescu medelnicerul şi pe alţi boieri mai mici. Iar pe Lupu Costachi,
mare vornic, îl trimisese mai dinainte cu cheltuiala sa la Bender, ca să ia
şi de la Cara Mehmed-paşa seraschierul arz împotriva lui Nicolae vodă, 1 5
p e care arz l-a ş i luat. Ajungînd dar l a Constantinopol după porunca lui
650 Dimitraşcu vodă, cu jalbele ţării şi cu arzul seraschierului, li boierii au
ieşit înaintea sultanului cu rogojină aprinsă pe cap şi s-au plîns împotriva
lui Nicolae vodă că i-a ruinat. 20
Pe vremea aceea, marele vizir nu se afla la Constantinopol, deoarece
plecase cu oştirea la Adrianopol. După ce au dat jalbele, sultanul a poruncit
îndată lui ceauş-başa să prindă pe Nicolae vodă şi să-l ducă la divanul
împărătesc. Nicolae vodă, temîndu-se, se ascunsese atunci, pe urmă însă, 25
prin mijlocirea lui Baltagi, marele vizir, îşi aranjă treburile, aşa că boierii
nu au putut să-i facă nimic şi fără zăbavă, după cîteva zile, ei s-au întors
în Moldova. Şi au avut noroc că nu au mai zăbovit pe acolo, deoarece
dacă i-ar fi apucat acolo răzvrătirea lui Dimitraşcu vodă, împărăţia i-ar
fi spînzurat pe toţi. 30
În vremea aceea, în anul 72 19, aprilie 6, a murit Iosif Leopold, împă- 6 apr ilie
17 1 1
ratul Germaniei, iar ţarul Petru se găsea în Ţara leşească la Iavorov. Pe
lîngă cele spuse mai sus, notăm ş i următoarele, pe care le-am tradus după nişte
cărticele tipărite în limba rusească, cum adică sultanul turcilor a scris către 35
ţarul moscalilor şi ţarul moscalilor către sultanul turcilor de au întărit
pacea de mai înainte şi cum mai pe urmă iarăşi prin scrisori au stricat-o.
Toate acestea s-au petrecut înainte de venirea moscalilor aici în ţară. l i
651 SCRISO�REA SULTANU LU I AHMED, Î MPĂRATU L TURCILOR, 40

CATRE PETRU ALEXEEVICI, ŢARUL MOSCALILOR
Sultan A hmed han, fiul lui M e hmed han, pururea birnitor
Eu, împăratul preacinstitelor şi de Dumnezeu blagoslovitelor cetăţi

şi al cinstitelor morminte şi sfintelor locuri unde toate neamurile se închină
şi al sfinţitei Meca şi strălucitei Medina şi al celorlalte sfinte cetăţi ale 45
CRON I CA G H I CULEŞTI LOR
aytOOV KUCHpoov, -rfic; '1EpoucraÂ:t1µ, C�oumacr-ri]c; Kai µovap:xTJc; 'tOOV t1t\0U

µ11 -r &v -rpt&v µEyaÂ.oov Kacr-rpoov : Kcovcrrnvn voun6Â.Ecoc;, •Aopiavoun6Â.Ecoc;
Kai Mnpoucr11 c;, Kup1oc; •iic; BapuÂ.oovoc;, �aµacrKoiJ, AiyunLOu, Apapiac;, •
XaÂ.Eniou, ·AvnoxEiac;, XaÂ.oiac;, IlEpcriac;, "Axcrac;, �aÂ.mac;, PuKiac;, Me-

5 cronornµiac; Kai ăÂ.Â.CllV -r6ncov, Baviac;, KuÂ.Â.lKim;, rK10up�iac;, MeÂ.E'tlVTJc;,
µqaÂ.TJc; 'ApµEviac;, I:EpacrLiac;, Kapaµaviac;, Mnapµnapiac;, A Uhoniac;, Ta
paµnÂ.oucriou Kai -r&v v11cricov, P6oou, Kunpou, Kavoiac; Kai -roov Â.omoov •îic;
-rE Maup11c; Kai 'Acrnp11c; 0aÂ.acrcr11c;, •îic; 'Ava-roÂ.flc;, ÎJLOt •îic; MtKpiic; 'A
criac; Kai -rî;c; PouµEÂ.TJc;, Tarnpiac;, KEq>f:, Mn6crvac;, TEµrn papiou 'tE Kai
I O MnEÂ.lypaoiou, 'tWV ovoµacr-roov Kai icrxupoov Kacr-rpcov Kai npoc; 'tOU'totc;,
BÂ.axiac;, MoÂ.oapiac; Kai faf:pcov noÂ.Â.oov fomvurov Kai OEOo�acrµf:vcov 'tO
ncov Kai Kacr-rpcov, pamÂ.Euc; -roov pamÂ.f:cov, Ka'ta noÂ.Â.a tÂ.EÎ]µcov Kai icrxu
poc; crouhavoc;, uioc; crouhavou, µovapxTJc;, uioc; µovap:xou, crouÂ.'tav ·Ax
µf:-r11c;, uioc; crouhav Mqµh pamHcoc;, avE'l't<'>c;1 LOiJ crouÂ.-rav 'Iµnpax.i}µ
1 5 PamMooc; .
•ttµEic;, ii µqaÂ. TJ OTJÂ.aoi} COlKÎ] µac; pamÂ.Eia, cmou TJUpaµEv 'tOV U'l'TJ
Â.OV, 60coµav1KOV, pamÂ.lKOV, µovap'.;(lKOV 'tE Kai unf:pnµov 0p6vov µf;
acrq>UÂ.ElUV Cino 'tOV EU'tU'.;(tcrµf:vov clOEÂ.q>OV µac; crouÂ.-rav Moucrtaq>a Pacrt
Ma 6crnc; EupicrKEtat de; tov napaoEmov (tq>' âv si11 EÂEOc; Kai ăq>Emc;)
20 ypaq>oµEv npoc; crf:, 'tov oEoo�acrµf:vov Kai oiaÂ.eyµf:vov ii.no LOuc; U'l'TJÂ.ouc;
aU0f:vrnc; Kai fiyEµ6vac;, Kai 'tOV OUVatOV ano OÂ.ouc; touc; OUVaLouc; t�OUcrta
cr-rac; onou mcr-rEuouv de; t6v Mecriav 'I11crouv, aU0f:v-r11v li Myco a�1onpE- 652
nf:crta'tOV Kai pamMa 'tOOV au0f:v-rcov tflc; Mocrx.oPiac; Kai OÂ.TJc; •îic; Pcocrcriac;
Of:tpov 'A)..e �tciOTJV (ăµno-rec; va eu-ruxijc; Â.aµnpooc; de; 6oouc; crCO'tTJ ptcOOEtc;)
2 5 Kai q>aVEprovoµsv oui tÎ}V aycinTJV tcOV t pU.iKOVta X.POVCOV 6nou npOEOtopi
cr0TJ Kai anEq>acricr0TJ napii tou Eurnx1crµf:vou uOEÂ.q>ou µac; crouÂ.tav Mou
crtaq>ă pamMcoc;, µErn�u tcilv ouo pamutrov LOutcov, Ka0roc; tyvcopicraµsv
an<'> ta um:pÂ.aµnpa Kai tmPEPatconKu ypciµµarn tîic; pamÂ.Eiac; 'tOU, 6nou
tÂ.apoµEv uno -ruc; xEipac; LOu lvo6�ou tÂ.tcrfl crac;, crtoÂ.viKou Ilhpou 'Av-
30 O ptf:Pttc; rKp6crouÂ., O'tl Kai fiµsic; 0f:ÂoµEv 0E:X0f\ Kai avaverocrEt tÎ}V dpfi
VTJV taUtTJV µf; anapacraÂ.SUtOV o pov. Oepi ti'jc; cmoiac; q>aveprovovtac; Kai
OTJÂ.ono1Ci>vrnc; Kai 01a. �rocrTJc; q>covi'jc; de; 'ti}v pamÂ.eiav µac; 6 7tpciltoc; tf'jc;
pouHjc; Kai Eni'tpo7t6c; µac;, tKÂ.aµnp6taLOc; PE�ipTJc; •AÂ.Î}-1tamic;, of;v tÂ.Ei
\j/aµEv va q>UÂ.U�COµEV unapacraÂ.SU'tOU<; tac; cl1tOq>cLCTEl<; Kai cruv0fiKac; tf'jc;
35 µEtil tou aOEÂ.q>ou µac; crouÂ.tav Moucrtaq>ii pamMcoc; dpi]vTJc;, ti}v 6noiav
avaveouµsv Kai i]µsic; an<'> Â.oyov sic; Â.oyov µf; auto to EOlKO µac; U\j/TJÂ.OV
Kai oeoo�acrµf:vov cr11µeiov, OTJÂ.aoi} ta tcrq>paymµf:va 1tapa tf'jc; pacr1Âeiac;
µac; ăp0pa, 01a va eivm UKÂ.OVTJtoc; Kai atapax.oc;, Ka0roc; Ecruµq>covfi0TJ Kai
aneq>acricr0T) Kai U1t0 tOV 1tpoppT)0f:vta SUtUX,tcrµ€vov aoeÂ.q>OV µac; crouÂ.tav
40 Moucrtaq>av, ev te!'> X.lÂ.tOcrtc!'> EKa'tOcrt<j'l OCOO&Katcp Et&l, tij SÎKOcrtfj fKtlJ
tOU q>eyyapiou Mou:xaptµ, paÂ.Â.OVtac; µciptupac; EV 1tprototc; tOV oupavov Kai
'tÎ}V yi'jv Kai tOV nOtT)ti)v tOUtCOV 0e6v, EnStta tOV µf:yav 1tpoq>fitTJV tcilv
1tpOq>TJtOOV Mcociµe0 Moucrtaq>civ, nroc; 0f:Â.et q>UÂ.ax.0f\ UKÂ.OVTJtOc; it aytl1tT)
µac; Kata tei tcrq>pay1crµf:va tf'jc; PamÂ.Eiac; µac; ăp0pa de; t ptaKovta x.po-
4 5 vouc; Katu ti}v EOtKÎ]v µac; Ka0apav cruvi]9eiav Kai tcrteµµf:vT)v µovapx.iav,
1 În ms . « UVE\jft6c;», o altă mina a scris pe deasupra « Eyyovoc;» fără să Şteargă

pe « UVE\jf t6c; » .
DOMN I A L U I D I M ITRAŞCU VODA CANTEM I R 85
Ierusalimului. Stăpînitor ş i domn a l celor trei mari cetăţi jinduite : Constan

tinopolul, Adrianopolul şi Brusa ; stăpîn al Babilonului, Damascului,
Egiptului, Arabiei, Halepului, Antiohiei, Haldeei, Persiei, Ahsei, Dalsiei,
Rychiei, Mesopotamiei şi al altor ţinuturi, al Vaniei, Ciliciei, Georgiei, .'i
Melitenei, Armeniei mari, Sebastiei, Caramaniei, Barbariei, Etiopiei,

Tarablusiei şi al insulelor Rodos, Cipru, Creta şi al celorlalte aflate atît
în Marea Neagră, cit şi în cea Albă, 1 al Anatoliei, adică al Asiei Mici,
şi al Rumeliei, al Tătăriei, al Kefeului, Bosniei, Timişoarei şi Belgradului,
cetăţi vestite şi puternice, şi încă a i Ţării Româneşti, al Moldovei şi al lo
altor multor ţinuturi şi cetăţi lăudate şi vestite, împărat al împăraţilor,

prea milostiv şi puternic sultan, fiu de sultan, monarh, fiu de monarh,
sultan Ahmed, fiu al sultanului Mehmed împăratul, nepot al sultanului
lbrahim împăratul. l .'i
Noi, adică marea noastră împărăţie, care am căpătat întărit înaltul
şi preacinstitul, împărătescul şi monarhicescul tron otoman de la fericitul
frate al nostru sultanul Mustafa împăratul, care acum se găseşte în rai
(fie milostivire şi iertare asupra lui), scriem către tine slăvitul şi alesul dintre 20
înalţii domni şi stăpînitori şi puternicul printre toţi stăpînitorii puternici
652 care cred în Iisus Mesia, domnitor li prea vrednic de cinste şi împărat
peste domnitorii Moscovei şi al întregii Rusii, Petre Alexeevici (fii cu
noroc strălucit pe căile aducătoare de mîntuire) şi-ţi facem cunoscut cu
privire la pacea de 30 de ani, care s-a rînduit şi s-a hotărît între aceste 25
două împărăţii de fericitul nostru frate sultanul Mustafa împăratul, precum
am aflat din preastrălucitele scrisori de întărire ale împărăţiei-sale, pe care
le-am primit din mina slăvitului elciu al vostru, stolnicul Petre Andreevici
Grosul, că şi noi vom primi şi vom reînnoi pacea aceasta cu hotărîre 30
nestrămutată. Cu privire la această pace, după ce primul sfetnic şi ajutorul
nostru, preastrălucitul marele vizir Ali-paşa, a adus la cunoştinţa împără
ţiei-noastre despre această pace şi prin viu grai, noi am păzit întru totul
neclintite hotărîrile şi condiţiile păcii încheiate cu fratele nostru sultanul
Mustafa împăratul. Această pace, adică articolele pecetluite de împărăţia- 35
noastră, o reînnoim şi noi cuvînt cu cuvînt cu acest al nostru înalt şi slăvit
semn, pentru ca să fie neclintită şi netulburată, precum a fost încheiată
şi hotărîtă de fericitul nostru frate sus-pomenit, sultanul Mustafa, în anii
1 1 12, la 26 ale lunii Muharem. Luăm drept martori în primul rînd cerul 40
şi pămîntul şi pe făcătorul acestora, Dumnezeu, apoi pe marele profet
al profeţilor Mohamed Mustafa, că, potrivit cu articolele pecetluite de
împărăţia-noastră, pacea noastră va fi păstrată neclintită timp de treizeci
1 E vorba de Marea Mediterană.

86 CRON ICA GHICULEŞTILOR
fcoc; oi) of:v 1tpof:A.9Et ah16v îl µax11c; EK µtpouc; crac;. âui îÎ)V 61toiav au
n)v avaµeta�u it µ&v ciyci1tTtV, 1t pootcisEt it PacnA.da µac; K:ai eic; oA.ouc;
touc; t�oucnaotac; K:ai nµiouc; sa1titTt0Ec;1 Kai OAOV îO tp01tatO<p6pov otpci
n:uµci µac; K:ai oA.ouc; touc; de; itµăc; U1tOKEtµf:vouc; vei µÎ)v <pavij K:aµia
5 tvavn6t11c;. li
EillLTOAH TOY BALIAE!'ll: IlETPOY IlPO:E TON :EOYATAN 653

AXMETHN, BALIAEA TQN TOYPKQN
'AyKaAci K:ai itµeic; 1tpoqpci'l'aµEv 1tpoc; tÎ)V U'l'TlAÎ)V autfjc; OOUAta

viav2 Kata to x1A.t0otov E1ttaKocnootov of:Katov 1tapeA.9ov hoc; ovo f:m-
IO crtoA.cic;, tÎ]V µiav µf:v eic; tac; OEKaE1tta tOU 'IouA.iou µ11v6c;, îÎ]V o' ăA.A.11v
de; tac; OEKaoKtcil tou 'OKtcoPpiou µ11voc; 1tEpi tou p11yoc; t&v :E<peto&v,
61tOU <pUÂ.UttEîat t6oov 1t0AUV Katpov eic; tOV î01tOV tfjc; pacnA.eiac; t11c;
µasi µf: touc; xaîv11oec; touc; EO\Kouc; µac; KasciKouc; K:ai µf: touc; cl1t00tci
t«; tou p11yoc; tfjc; Aqiac; Kai to1K:ou µac; ouµµcixou, K:ai t<paveprooaµev
15 tij pacnA.dq. t11c; 01ci tov p119f:vta piJya t&v I:<pets&v vei tov 1tpootci�1J
va 011KC09ij cl1t0 tOV t01tOV tfjc; pacnA.dac; t11c; K:ai va 1tllyaivu de; to Pll
yătOV tOU XCOpic; Kaµiav avaKcitCOCHV Kai oUYXUCHV tfjc; avaµEta�U itµffiv
ciyarr11c;, Kai rrcilc; Civ 9EAl] it paotA.da tllc; va 1tEpciou 6 p119Eic; ptiyac; arro
îÎ]V Aexiav, Î) µrropouµev Otci to U'!'Oc; tfjc; pacnA.dac; t11c; va oex9ouµev
20 ti]v 9f:A.11oiv tllc; taUtTtV, 1tAÎ)V µf: µ6vov tpEic; XlA\UOE<; otpcitwµa iîtm
KOV va 7tEpciOTJ , tcŢ> of: EÂîOU µac; E1tpootci�aµEv vei. <paVEpcOOl] tij pacnA.dq.
'tll<; rrcilc; Î) µ7topouµev va Kata1tEiocoµEV îOV piJya tfjc; Aexiac; Kai oA.ouc; touc;
ouµpouA.ouc; autfjc; Va Otf:p�OUV îÎ]V Otcipaoi V îOU Kai µf: 1tEVtE XlA\UOE<;
crtpcitwµa. •tt pacrtA.da tll<; oµcoc; Kaµiav a1tOKptotV OEV ÎJ9EA1l<J'E 1tEpi
25 tffiv îOlOUîCOV va µăc; OcOO'l] . â1a îOUîO Kai aU91c; ypci<pOVtEc; 7tpoc; îÎ]V pacn
A.Eiav t11c;, <pavepci>voµev 1tcili; av PouA.119ij ti pacnA.eia tllc; va îOV ompaou
cirro îÎ]V Aexiav µf: ouvaµiv 1tEp1croou otpateuµatoc; ouvacrttKffic;, of:v 9f:
J..oµev U1tO<pEpEt to îO\OUtOV, OUtE . fi µeic;, OUtE 6 pfiyac; tfjc; Aexiac;, rocrav
6rrou itxoµev xpfoc; Kai OEcriµata ouµµaxiac; avaµEta�u µac; Kai de; auto
30 OEV 9f;J..oµEV <pavfj Î) µEic; att\01 tfjc; KatapyÎJOECO<; tfjc; EÎpÎJVTl<;, OUOE 1ta
papcitat tffiv µeta�u fiµ&v iepffiv ouv911Kmv. Kai ocv tUXlJ EK îOUtOU va
ouvf:PTt Kai aiµatoxuoia av9pci>1tCOV, 6 0eoc; 9f:A.Et clVtl1tOAEµfioEt tOV ai
nov tiic; KataJ..ucrecoc; tfjc; dpiJv11c;, trretoi] Kai 6 piJyac; tffiv :E<peto&v ÎJ µ7to
pEi vei rrepcicrlJ Kai Cl1t0 ăA.A.ouc; t01tOU<; Kai O p6µouc; 67tOU OEV 7t p0�EV00V
35 ol>yxucn V Kai tapaxi]v tfjc; dpiJv11c;. •tt of: 01cipaoic; îOU cl1t0 îÎ)V Aexiav
µf: ouvaµtv crtpateuµatoc; of:v dvat li ăJ..A. o, 7tapE� 7t p6�evoc; U1tO'l'iac; µe- 654
yciATl<; Kai tapaxfjc;, Kai îEÂ.EUtaiOV, civatporrfjc; tJic; civaµEta�U Î) µffiv ayci-
1tll<;· Kai de; autci oA.a ox1 µ6vov of:v µăc; ci.1tEKpi911 fi pacnA.da t11c;, aA.A.'
OUîE cl1t0 îOV p119tvta EAîOÎJV µa; of:v tA.apaµev Kaµiav do11cnv 01' EKEi-
1 In ms «CmttCiiotc;», altă mină şi cu altă cerneală a îndreptat în «Ca7ti'tTIOtc;».

2 In ms «crouA.taviav», altă mină şi cu altă cerneală a scris pe deasupra
«Pacr1A.tiav».
DOMN IA LUI DIMITRA$CU VODA CANTEMI R 87
de ani, după obiceiul curat al încoronatei noastre monarhii, pînă cînd nu

se va ivi vreo pricină de luptă din vina voastră. Pentru această pace dintre
noi, împărăţia-noastră porunceşte tuturor cîrmuitorilor, şi cinstiţilor
noştri zabiţi, şi întregii noastre oştiri biruitoare, şi tuturor celor supuşi
nouă să nu se arate din partea lor vreo împotrivire." 1 1 1 5
653 SCRISOAREA ŢARULU I PETRU CĂTRE SULTANUL

AHMED, Î MPĂ RATUL TURCILOR
Măcar că scrisesem către înalta voastră împărăţie două scrisori mcă

din anul trecut, 1 7 10, una la 17 iulie 2 , iar cealaltă la 18 octombrie, cu Io
privire la regele Suediei, care se ascunde de atîta vreme pe pămîntul împă
răţiei-voastre, împreună cu cazacii noştri haini şi cu cei răzvrătiţi împotriva
regelui Ţării leşeşti, aliatul nostru, şi făcusem cunoscut împărăţiei-voastre
pentru sus-zisul rege al Suediei să-i poruncească să plece din ţinutul împă- 15
răţiei-voastre şi să meargă în regatul lui fără nici o tulburare a păcii dintre
noi ; că dacă împărăţia-voastră vrea ca sus-zisul rege să treacă prin Ţara
leşească, putem, pentru înălţimea împărăţiei-voastre, să admitem această
dorinţă a ei, dar să nu treacă decît numai cu trei mii de ostaşi călări ; 20
iar elciului nostru i-am poruncit să arate împărăţiei-voastre că putem să
î nduplecăm pe regele Ţării leşeşti şi pe toţi sfetnicii lui să îngăduie trecerea
acestuia şi cu cinci mii de ostaşi. Î mpărăţia-voastră însă n-a voit să ne dea
nici un răspuns despre acestea. De aceea scriem iarăşi către împărăţia- 25
voastră şi vă facem cunoscut că dacă împărăţia-voastră ar vrea c·a el să
treacă prin Ţara leşească cu forţa şi cu mai multă oaste, acest lucru nu-l
vom îngădui nici noi, nici regele Ţării leşeşti, întrucît avem îndatoriri
şi legături de alinţă între noi. Şi atunci nu vom fi noi pricină de stricare 30
a păcii şi nici călcători ai sfintelor tratate existente între noi. Şi dacă de
pe urma acestui lucru se va întîmpla şi vărsare de sînge, atunci Dumnezeu
va pedepsi pe acela care a pricinuit stricarea păcii, deoarece regele Suediei
poate să treacă şi prin alte locuri şi drumuri, pe unde, dacă va trece, nu
va produce nelinişte şi tulburare a păcii. Trecerea lui prin Ţara leşească 35
654 cu oaste nu e li altceva decît pricină de mare bănuială şi tulburare şi la
urmă de stricare a păcii între noi. Şi la toate acestea nu numai că împă
răţia-voastră nu ne-aţi răspuns, dar nici de la elciul nostru nu am primit vreo
1 Scrisoarea sultanului Ahmed către ţarul Rusiei se află şi în Nicolae Costin,

vezi M. Kogălniceanu, op. cit., II, p. 95 - 96.
1 În Istoria clucerului Afenduli este 7 iulie , vezi Hurmuzaki, Documente, voi.
XIII, p . 53.
88 CRON ICA GH ICULEŞTILOR
va 01tOU toU e1tpocmi�aµev va Et1tij Q1t0 crt6µa-roc; tij f3amA.ei� tT)c;. Ma
A.tcrta OE CtKOUOµEV Q1t0 OAa ta µf:pT) moc; Va sf3aA.8T) Q1t0 tÎ]V f3acrtA.Eiav
tT)c; Kai de; qiuA.a�tV, Ka8roc; EYlVE yvrocrtov Kai eîc; oA.ov to 1tA.fj8oc; tfjc;
Krovcrtavn VOU1t6A.eroc; e1tEtOÎ] EO'tElAE ou µ6vov de; tEc; liKpec; oA.ec;, ciA.A.a
5 Kai de; touc;; Tatcipouc;; 7tpocrtayi]v 8ta vei µa�rox8ij crtpateuµa Kai vei Elvm
&totµov foci 1t6A.eµov Katci tfjc;; Aexiac;; Kai Ka8' ftµrov. "'08ev Kai ev8uµi
�oµev TI'Jv f3amA.Eiav tT)c;; 8tci tfjc;; 1tapoucrT)c;; ft µrov lmcrtoA.fjc;; tcic;; cruµqiro
viac;; Kai cruv8i)Kac;; 01tOU tOV U1tEpacrµf:vov xpovov µE o pKouc;; q>of3epouc;;
Katci TIJV 1tlO'tlV uµc'.i>v smf3ef3airocrEV Tt f3acrtA.Eia tT)c;; vei q>UAcl�TJ de; t puiv-
10 ta XPOVOU<;; µE ftµăc;; dpÎ)VT)V Kai ciya1tT)V citapaxov xropic;; Kaµiav 1tp6-
q>acrtV. Tcic;; 61toiac;; cruv8i)Kac;; Katci tcic; faoiµacriac;; Kai Ktvi)µata 61tou f3A.E-
1toµev 1tc0<;; KciµVEl ft f3acrtA.Eia tT)c;; , Civ OEV A.af3roµev EVtoc;; oA.iyou U1t0Kpi
O'Etc;; Ka8apac; U1t0 ti]v f3acr1A.Eiav tT)c; Otci to atapaxov tfjc;; civaµEta�U
ftµrov ciyci1tT)<;; , 8f:A.oµev yvropicrei 1troc;; f3ef3airoc;; tac; 1tapf:f3A.E\jfE Kai Etoiµ<i-
1 5 �Etm 1tpoc;; 1t6A.eµov Ka8' ftµrov, ev cŢ> Kai ocrT) aiµawxucria ft8eA.ev EîtaKo
A.ou8i)cre1 8f:A.oµev dcr8m Î)µEic;; Eµ1tpocr8Ev tOU 0EOU a8root Kai de; oA.ouc;;
8f:A.oµev qiavfj 8iKat01 ci1to to toioutov 1tapaA.oyov KivT)µa 61toU ft f3am
A.Eia tT)c;; Kaµvet Ka8' ftµrov, ci1toppi1ttovtac;; Kai ci1tocrKuf3aA.i�ovtac;; tac;
1tpo µtKpou µe8' o pKou smKupro8eicrac;; cruµqiroviac; Kai cruv8i)Kac;; tfjc;; ava-
20 µem�u ftµrov ciya1tT)c;; .
'Hµeic;; E(J)c;; teopa Mv eocilcraµEv Kavf:va ainov tfjc;; µaxric;; , aA.A.' OUtE
8f:A.oµev OcOO'El, µciA.tcrta OE xropic;; nvoc;; o6A.ou KpatofiµEv Ct1tapacraA.eutroc;;
tcic;; ev6pKouc;; avaµeta�u iJ µrov yevoµf:vac;; cruv8i)Kac;; tE Kai cruµqiroviac;; , tac;
(moiac;; Civ 8EAÎJ0'1J VU q>UAcl�lJ Kai Îl f3acrtA.Eia tT)c;, 8f:A.oµEV EÎpT)VEU8fj Kai
25 q>tA.tro8fj Kai µeta tou priyoc;; tfjc;; I:q>etcriac;; µE tov tp61tov 61tou ci1tmtei
to oiKatOV µac;, xropic;; cruyxumv l i 1tOAEµou Kai OEV 8f:A.Et U1toµEivEt Kaµia 655
U1tO\jfia avaµEta�U tiµrov Kai uµrov. Kai iiv ta crtpatEuµatci µac; EupicrKOV-
tat 1tapacrKEUacrµf:va de; tac; 1tapaxetµacriac;; , Kaµiav oµroc;; f3A.cif3riv OEV
EnpO�EVT)O'aV, aÂ.A.' OUtE ainov µaxric;; EO(J)CJaV rocrav 01tOU OEV dvm OEKta
30 Eic;; tOU A.6you µac; ta toiauta. "08EV Kal A.aµf3avovtac;; xropic;; ăpyT)ta tac;
tEA.Eutaiac;; 1tEpi toutrov ci1t0Kpicre1c;; a1to ti]v f3amA.Eiav tT)c;; , 8f:A.ouv t pa
f3tx8ii EU8uc;; Kai tU crtpatEUµata µac; 01tt<J(J) Kai Tt ciyci7tT) µac; 1tpoc; tÎ]V
f3acrtA.Eiav tT)c;; µE 1ttO"t T)V 8f:A.Et otaµEVEt.
Tauta y pciqirov, cic; uyiaivu ft f3acrtA.Eia tT)c;; .
35 �l· autu 6A.a ta civrotf:pro pT)Sf:vta, ovtac;; 6 eA.tcrii c;; KAEtcrµf:voc;; de;
qiuA.aKi)v, A.qoµf:vriv 'E1tta KouA.<i8ec;, oEv s1tfiYE Kaµia ci1t6Kptmc;; 1tpoc;;
tOV f3acrtA.fo Ilf:tpov Kai µciA.tcrta tOV autov Katp6v, 1tT)yaivovtac;; Kai oi
Tatcipot va KOUpO"EUO"OUV touc;; t61touc;; tou, ciyKaA.a Kai touc;; U1tEOiro�E,
eyvcilptcrEV oµroc;; �lE f3ef3at6tT)ta O f3acrtA.Euc;; Ilf:tpoc;; 1tc0<;; clVEtpU1tT) Îl µetci
40 tc'.i>v ToupKrov ciy<i1tT) touc;; .
DOMN I A LU I DIMITRAŞCU VODA CANTE M I R 89
ştire despre cele ce i-am poruncit să spună prin viu grai împărăţiei-voastre,
ba chiar auzim din toate părţile că el ar fi. ţinut sub pază de împărăţia
voastră ; de asemenea, întregul norod al Constantinopolului cunoaşte că
împărăţia-voastră a trimis poruncă nu numai pe la toate marginile împă
răţiei, dar şi la tătari, ca să se strîngă oştire şi să fie gata de război împo- 5
triva Ţării leşeşti şi a noastră. De aceea, prin această scrisoare a noastră
amintim împărăţiei-voastre învoiala şi tratatele pe care le-a întărit în trecut ,
împărăţia-voastră cu jurăminte înfricoşătoare, după credinţa voastră, să
păstreze timp de treizeci de ani pace netulburată cu noi, fără vreun pretext. I O
Dacă nu vom primi în scurtă vreme răspunsuri lămuritoare din partea
împărăţiei-voastre cu privire la păstrarea netulburată a păcii dintre noi,
şi judecind după pregătirile şi mişcările pe care vedem că le face împără
ţia-voastră, vom şti în mod sigur că a trecut cu vederea învoielile şi se
pregăteşte de război împotriva noastră şi că deci pentru toată vărsarea 1 5
de sînge ce ar urma noi vom fi. nevinovaţi faţă de Dumnezeu ş i lipsiţi de
vreo vină faţă de toţi pentru o astfel de faptă necugetată, pe care împărăţia
voastră o face î mpotriva noastră, înlăturînd şi lepădîndu-se de învoielile
şi tratatele de pace dintre noi, întărite de curînd cu jurămînt. 20
Noi pînă acum nu am dat şi nici nu vom da vreo pricină de război,
ci, fără nici un vicleşug, păzim neclintite tratatele şi învoielile făcute între
noi cu jurămînt, pe care de va voi şi împărăţia-voastră să le păzească, ne
vom împăca şi împrieteni şi cu regele Suediei, în chipul cerut de dreptul
655 nostru, fără pricinuire 11 de război şi nu va mai rămîne nici o bănuială 25
între noi şi voi. Şi măcar că oştile noastre se găsesc pregătite în tabăra

de iarnă, totuşi nu au pricinuit nici o pagubă şi nici nu au dat vreo pricină
de război, deoarece asemenea fapte nu sînt încuviinţate de domnia noastră.
Aşadar, de vom primi fără întîrziere din partea împărăţiei-voastre ultimele 30
răspunsuri despre acestea, oştile noastre se vor retrage îndată şi pacea faţă
de împărăţia-voastră va fi. păstrată de noi cu credinţă.
Scriind acestea, urăm sănătate împărăţiei-voastre 1•
Deoarece ţarului Petru nu i-a venit nici un răspuns la cele spuse mai 35
sus, pentru că elciul lui era în închisoarea numită Şapte-Turnuri, şi deoarece
în acea vreme şi tătarii veniseră să prade ţinuturile lui, deşi îi alungase,
totuşi ţarul Petru a înţeles în chip neîndoios că pacea cu turcii era de acum
stricată. 40
1 Scrisoarea e publicată în Nicolae Costin (p. 95 - 98) şi în Istoria clucerului

Afenduli, vezi Hurmuzaki, Documente, voi. XIII, p. 53 - 54 ; aci se dă şi data scrisorii :
6 ianuarie 1 7 1 1 .
90 CRON I CA G H I C U L E Ş T I L O R
IlOAEMOr META:::'.Y oenMANQN KAI MOrXOBQN

KAI TIEPI TOY nnr APXIrAN NA KATEBAINOYN
TA rTPATEYMATA TQN MOrXOBQN
'Acpou /..o mov clvmpE0TJ fi clylinTJ, tKiv11cmv Kai tu a"tpan;uµarn t&v

5 Mocrx6Prov cln' EKEi 67rnu E�ExEiµasav Kai µEp1Ku µEv 01EPTJcrav ano 'tÎJV
Kaµtvitcrav tov Kati)cpopov, ă/../..a OE ·a.no tÎJV N EµÎ)popav Kai outroi; fi/..0 ov
Eroi; di; to nEpav µEpoi; ti'\i; rop6Kai; di; 'tÎJV TstKav6PKav Kai EKEi 0.V'ta
µcil0TjKUV. ·o OE B6pti; I:EpEµE't11i; tpxoµEvoi; KU't01tt E016ptcrEV an' EKEi
cino 'tÎJV Ts1Kav6PKaV EVUV noÂ.K6PvtKOV Otu va unayu oµnpoi; µE OÂ.OV 'tOU
JO to n6Â.Koupov, roi; npocpuÂ.mciJ, napu tÎJV ox0TJV 'tOU Nicrtpou no'taµou Eroi;
di; 'to PacrKopov Kai tKEi vu KliµlJ ytcpupav tni 'tOU Nicr'tpou nomµou
oui vei nEpUcrlJ µEptKOV crtpatwµa Eii; 'tO tow0E µtpoi;, 'tO o' ăÂ.Â.o, O.no
to EKEi0Ev µtpoi; tou Nicrtpou, vu KattProcrt Kat' Eu0Etav di; 'to BEvotpt
Kai di; to MnoutsliK1 01<1 vu tu noÂ.EµiJcrcocrt.
15 Ma06vtEi; ouv oi ToupKot 'ta rntau'ta, E<J'tEtÂ.av µf; 'tUXUtTJ'tU Evav
nacruv µf; x1t..i oui; ToupKoui; O.no 'tO BEVOEpl 81u vei nacrxicru l i v a tµno- 656
oicru rnui; Mocrx6Poui; vei µiJv Kaµouv Eni 'tOU N icrtpou nornµou 't ÎJV yt
cpupav. L\f;v EOuviJ0TJKUV oµroi; vu Katop0rocrouv 'tinotEi;, clAA' OUtE icrxu
crav va. rnui; tµnoOicrouv cino to 'tOlOCltOV, µaÂ.t<J'tU of; noÂ.Â.oi E� aut&v
20 tWV ToupKrov EXU0TJKUV EKEÎ. �00EV Kai PAEnovrni; ncili; OEV ouvavrnt va
wui; i:vavnco0ouv ft vu rnui; PAU\!IOUV, tyu ptcrav cmicrco. Oi OE Mocrx6Pot,
ucpou EKaµav to YEq>Upt foi 'tOU nornµou Nicrtpou, OtEPTJ µEplKOV crtpa
twµa di; to i:ow0E µEpoi; Kai Civ f)0EÂ.av unayE1 Katu tiJv npciltTJ V pouÂ.iJv
Kai <JKonov 6nou dxav OlU to BEVOEpt Kai Mnout�UKl, icrroi; vu EKaµvav
25 Kai Kaµiav VlKTJV Katci. tWV ToupKWV EnEtOÎJ Kai Î)KOUE'tO O.no rnui; Ta
'tapoui; 'tou Tsaouµ µ1psii Kai ă/..Â.oui; nwi; f)0EÂ.av imornx0ii µE nicrnv Eii;
EKEÎVOV 6nou f)0EAE VLKÎ)<JEl.
·o piJyai; OE t&v I:cpEtcr&v µEtu tou 'OpÂ.ÎJK, xatµavou t&v KasâKrov,
Kai Il ptÂ.OUt<JKTj noÂ.KopviKOU, Kai Aaµ1K6PcrKTJ oµn6'tsVlKOUÂ. Kai µ& ăÂ.-
30 A.ov Kamtavov to1K6v rnui; ecpuyEv O.no 'to BEVOEpt Otu 'tOV cp6pov 'tWV
Mocrx6Prov Kai tnf\yav di; to Kclcrtpov KEÂ.i. 'Oµoicoi; Kai oi Tatapot clno
autf:i; tEi; ăKpEi; Enf\yav tai; yuvaiKai; 'tCOV Kai tel nmoia trov Katei to
rK16Â.oup1 di; tai; <JKTjvâi;, omcr0Ev 'tOU AcrnpOKclcrtpou, npoi; 'tO µEpoi;
•
ti'\i; Maup11i; 0a/...a crcrTJi;.

35 , Aµi) ti va EinouµEv, icrroi; Îl KUKÎJ tUXTJ autf\i; 'tf\i; EOtKi'\i; µai; tcrâ-
pai;, oui vu µiJv yÂ.utcO<Jl] cino to KOUpcrwµa Kai tÎ)V aixµa/...co criav (Ka0cili;
Kai tcruvEPTJ) ăÂ./... a�E tÎ)V yvcilµTjV Kai 'tOV O"Kon6v rnui;, 'tf\i; 6noiai; µEta
poÂ.f\i; a'inoi; EytvEv 6 L\TjµTjtpamcoi; pooai;, 6crni; OEv enauE tpwvwv-rac;
µucrnK&i; tu t&v Mocrx6Prov, exovtai; anEcrtaÂµEVOV di; aurnui; wui; Mo-
·10 crxoPoui; Kai toV Il poK6mov Kamtavov, Ka0cili; Kai npcotUtEpa EÎXE crtEi
Â.Et Kai tOV rtEcpavov AouKa A.oyo0E'tTjV Eii; autov tOV pacr1Â.Ea IlE'tpov,
EV 'tij AEXieţ, di; to r1apop6p1, Kai EKEÎ 'tOU tPEPairocrE µE0' OpKOU tui;
µucrnKui; pou/...ui; Kai imo0tcrE1i; wu Kai 't6aov tnapaKiVTJcrE tov PacrtÂ.fo
DOMNI A LUI D I M ITRASCU VODA CANTEMI R 91
RĂ ZBOIUL D INTRE TURCI Ş I MOSCALI

ŞI CUM AU ÎNCEPUT SĂ COBOARE
OŞTILE MOSCALILOR
Aşadar, după c e s-a stricat pacea, a u pornit ş i oştile moscalilor de

acolo de unde iernaseră şi au trecut, unele de la Cameniţa pe povîrniş 5
în jos, altele de la Nemirov, şi astfel au venit pînă la partea cealaltă a
Sorocăi, la Ţikanovka, şi acolo s-au întîlnit. Iar Boris Şeremet, venind
mai tîrziu, a rînduit pe un polcovnic de la Ţikanovka să meargă cu tot
polcul lui de strajă înainte, de-a lungul rîului Nistru pînă la Raşcov şi 10
acolo să facă un pod peste Nistru ca să treacă o parte din oaste în partea
de dincoace, iar cealaltă să coboare de partea cealaltă a Nistrului drept
la Bender şi în Bugeac, ca să atace oştile turceşti.
Aşadar, aflînd de acest lucru, turcii au trimis în grabă de la Bender 1 5
656 un paşă cu o mie de turci pentru a căuta li să împiedice pe moscali să facă
un pod peste Nistru. Nu au izbutit însă nimic şi nici nu au avut puterea
să împiedice aceasta ; dimpotrivă, mai mulţi dintre aceşti turci au pierit
acolo. Văzînd dar turcii că nu le pot sta împotrivă moscalilor şi nu le 20
pot face vreun rău, s-au înapoiat. Iar moscalii, după ce au făcut podul
peste Nistru, au trecut o parte din oastea lor dincoace şi dacă, potrivit
cu gîndul şi scopul pe care-l avuseseră la început, s-ar fi dus la Bender
şi în Bugeac, poate că ar fi cîştigat vreo biruinţă asupra turcilor, deoarece 25
se auzea spunîndu-se de tătarii lui Giaun mîrza şi de alţii că ei s-ar fi supus
cu credinţă biruitorului.
Între timp, regele Suediei împreună cu Orlik, hatmanul cazacilor,
cu Prilucki polcovnicul, cu Lamikowski obuznicul şi cu încă un căpitan
al lor au fugit din Bender de frica moscalilor şi s-au dus în cetatea Chiliei. 30
De asemenea şi tătarii din aceste margini şi-au dus soţiile şi copiii la Ghio
luri, aşezînd corturile în spatele Cetăţii Albe, înspre Marea Neagră.
Dar ce să spunem ? Poate soarta rea a ţării noastre, ca să nu scape 35
de prădare şi de robire (precum s-a şi întîmplat), le-a schimbat moscalilor
gîndul şi scopul. Şi pricinuitorul acestei schimbări a fost Dimitraşcu vodă,
care nu înceta de a iscodi în taină mişcările mo�calilor, avînd trimis la
ei pe Pricopie căpitanul, după cum trimisese mai înainte şi pe Ştefan Luca 40
logofătul 1 la însuşi ţarul Petru în Ţara leşească, la lavorov prin care îl .
asigura cu jurămînt de gîndurile şi treburile sale 2• Şi atît l-a îndemnat
1 Ştefan Luca logofătul a fost cumnatul cronicarului Ioan Neculce, vezi Ioan
Tanoviceanu, Un document istori c, în « Arhiva » din Iaşi, IV ( 1 893), p. 336.
\ 2 E vorba de tratatul încheiat între Dimitrie Cantemir şi Petru cel Mare ; despre
acest tratat se ocupă pe larg P. P. Panaitescu, în Dimitrie Cantemir, viaţa şi opera, Bucu- -
reşti, 1 958, p. 1 05 - 108 ; textul tratatului într-o traducere românească din limba rusă
se publică la D. A. Sturdza şi C. Colescu-Vartic, Acte şi documente relati ve la istoria
renaşterii României, vol. I, Bucureşti, 1 900, p. 15 - 1 8.
92 Cl<O N I CA GH ICULEŞT I LOR
Ilttpov Kai rov :Eepeµfrr1 v, 6nou rouc; eKaµe Kai ăcp11crav ri)v 7tpcOtTJ V rouc;
pouA.i}v Kai clîte<pUO'lO'aV va îtepacrouv tOV Nicrtpov Kai va eÂ.0ouv Katci
rov Ilpoutov Kai de; ro rtacri.
'O L\T}µT}tpacrKoc; pooac; Â.om6v, exovtac; npocrtayi)v cino tov crepa-
5 CJKEPT}V îOU BeVbepiou MexµEî-nacrav <iici tfjc; îtOcrtayfjc; tOO Pe�ipT} va
Kivi}crlJ li to 'YPTJ'YOPcOU:pov <iici tOV îtOÂ.eµov, El>picrKetO ele; µeyaÂ.OV cp6- 657
Pov, µi}moc; Kai f:A.0ouv o[ mmxfi<iec; Kai tOV napouv x:ai xcopic; tÎ)V 0E
ÂT}criv îOU. Kai de; aura eUpicrK6µevoc;, eµasiÂ.eUO'e x:ai tOV 'Avnox11v Z6-
pav xfrrµavov Kai EbWKe tÎ}V xarµaviav t{fl 'IcoavVlJ NtKOUÂ.tcrq. cma0ap1J x:ai
10 EK tOUtOU tlîtOîe ă/..Â. o o&v eyvcopicr0T}, îtUpe� 6 L\T}µT}tpacrKoc; P6oac; elîte îtpoc;
touc; ăpxovtac; mi:>c; taxa tov sµasiÂ.eucrE: oia npocrtayfjc; tou nacrii cino to
BevoEpi µ& ro vei rov f:ypa\jfe mi:>c; eKataÂ.apsv on 6 'Avn6x11c; Z6pac;
f:ypa\jle npoc; touc; î'EVepaAT}OE<; tWV Mocrx6Pcov. To ai'.nov oµcoc; Î}tOV ăÂ.Â.o.
:EuµpouA.eu6µEvoc; A.omov 6 L\11µ11rpacr1Coc; poom; µ6vov µ& touc; vfouc;
15 touc; cruµpou/..atopac; tOU Kai yvcopisOVta<; moc; OEV Î}µ7tOpE:i tEÂ.EUtaiOV µe
autouc; touc; tp6nouc; vei KPU'l'lJ tei<; totautac; (mo0ecrsic; Kai KtVÎ}CJE:t<; tOU
ci7t6 tE rouc; ToupKouc; Kai rouc; µeyaA.ouc; ăpxovtac;, enp6crra�s tov 'Icoav
v11v, OEUtepov crarpap11v, Kai EîEvtcocre teic; crKT}vac; Kovra de; 'to Mna
X.Â.ouî, cino ro Katco µepoc; rwv tppai:KCilv µv11µEicov, Kara ti)v f]µtpav tfjc;
20 îtEVtT}ICOO'tfjc;, exovrac; CJKOnov va epyaÂ.lJ tÎ)V OEUtEpav i}µtpav Kai tei tOU
yia EKei, tei 61toia autei EKaµve oiei va µi)v tUXlJ Kai . tOV KataÂ.apouv o{
ToupKoi moc; dvm cinocrtCttT}c;.
Kai EV µt� tWV Î}µEpwv, ît poc; to OE:iÂ.iv6v, sni'jye Kai µ6voc; tOU EKei
de; to OpOi, de; OE to pacriÂ.euµa tOU Î}Â.iou ecp0acrEV evac; 1CaÂ.apacrT}c; am)
25 tOV Ilpoutov Ei<; tÎ)V au0E:VîlKÎJV KOUptT}V, Kai µi)v E:Upicrx:ovtac; 'tOV L\T}
µT}tpacrKOV pooav, €opaµE:V E:u0uc; ele; tO opoi Kai EOCOKEV autc'ii tÎ)V ElOT}
O'lV moc; EPXEtat evac; ciyac; npoc; autov µE EÎKOO'l Toup1Couc; Kai mi:>c; Eq>0a
O'eV eic; tOV IlpoOtov oia va 7tepU0'1J to eoCil0ev µepoc;.
'AKouovrac; 6 L\T}µT}tpaO'KO<; P6oac; tOU ciyii tOUtOU tOV epxoµ6v,
30 eu0uc; un01tîeU0T} µi}ncoc; Kai epxetat Ota va tOV µasiÂ.EUO'lJ, Kai µ& taxu
tT}ta yupi�ovrac; eic; tÎ}V KOUptT}V Kai hotµas6µevoc; oia va f: PYTJ E�CO, EOCO
O'EV ElOT}O'lV Kai eic; touc; ăpxovtac;, Kai EtO't EK tOUtOU eytvE µia µeyUÂ.T}
KOiVÎ) O'U'YX.UCJT}<; OAT}<; tfjc; ayopăc; µ& tO vei EÎXE VUICtcOO'Et x:ai 6 Katp6c;,
Kai tpexovtac; oi ă0Â.tot ăv0pconoi cino rov 7toÂ.uv touc; cp6pov, µE tac; yu-
35 VaiKac; tCOV Kai ta 1tatOia tCOV Kai µf: o,n Î}µnopo()crav Va O'T}KcOO'OUV, de;
tei µovacrtit pta, µ& µi::yal..11 v crtevox.copiav fµnmvav, ano to 7toÂ.u 7tÂ.fj0oc;
OîtOU de; KU0e µovacrtit pi E1tÂ.UICCOO'EV. To ai'.nov oµcoc; ti'jc; tOtaUtT}<; ta
pax.fic; Kai cruyx.ucri::wc; µi)v Î}�eupovtac; Kavtvac; clîtO autouc;, clÂ.Â.. OUtE clîtO
touc; ăpx.ovtac;, Kai 0EÂ.0Vtac; o{ µeyaÂ.oi li tWV apx.6vtCOV Vcl µa0ouv tÎ)V 658
40 aitiav taUtT}V, epcOtT}O'UV tOV au0EVtT}V. �00EV Kai cl1tatCilvtac; touc;, toi>c;
ci1te1Cpi011 mi.>c; tOU ÎJ A0Ev EÎOT}O't<; (mo îOV Il pourov, Oîl EPXEtat evac;
ciycic; µf: îtEVtÎ}lCOVta ToupKouc; oiei va 1tUP1J scrăc; wuc; ăpxovtac;.
'AKouovtac; to tOtOUtOV o{ ăpxovtec;, tlv&c; µ&v E� autCil V eKiVT}O'UV
ta anina tcov ri}v vuKta EKeiv11v 7tpoc; to Tupyo Cl>oupµ6c;, ăA.A.ot OE de;
4Ş ăÂ.Â.a µepT}, Ka0' oc touvft0TJKOV, x:ai µ6vov 6 p6pvtKoc; recopyaKT}<; 6 Poucr
O'Etoc; fµEtVEV (Hyoum OE mi.>c; auroc; ft�eupE tÎ)V aîtiav taUtT}V).
'EKiv11cre Â.ornov 6 L\T}µT}tpcicrKoc; p6oac; cicp' scrntpac; µE tov 'IcocivvT}v
NtlCOUÂ.tO'U xarµavov Kai µE tOV M7tavap11v, µeyav 1CU1tltcivov, touc;
D O M N I A L U I D I M ITRAŞCU VODĂ C A N T E M I R 93
pe ţarul Petru şi pe Şeremet, incit i-a făcut să părăsească gîndul lor de

mai înainte şi să hotărască să treacă Nistrul şi să vină spre Prut şi la laşi .
Dimitraşcu vodă, avînd ordin de la seraschierul Benderului, Mehmed-
65 7 paşa, din porunca marelui vizir, să pornească li cit mai de grabă ' Ia război, 5
se găsea în mare teamă ca nu cumva să vină spahiii şi să-l ia fără voia lui.
Aflîndu-se în asemenea situaţie, a mazilit pe Antioh Jora hatmanul şi a dat
hătmănia lui Ioan Neculce spătarul, fără ca să se afle pricina. Doar Dimi- I O
traşcu vodă a zis către boieri că l-a mazilit din porunca paşei de Bender,
care i-ar fi scris că a aflat cum că Antioh Jora a trimis scrisori către gene
ralii moscali, dar pricina a fost alta.
Deci sfătuindu-se numai cu sfetnicii săi cei tineri şi dindu-şi seama 1 5
că nu poate pînă la urmă cu astfel de meşteşugiri să ascundă de turci şi
• de boierii cei mari faptele şi mişcările sale, Dimitraşcu vodă a poruncit
lui Ioan, al doilea şătrar, de a întins în ziua de Rusalii 1 corturile lingă
Bahlui, în jos de mormintele evreieşti, avînd de gînd să scoată de acolo 20
a doua zi şi tuiurile. Toate acestea le făcu ca nu cumva turcii să înţeleagă
că el este hain.
Într-una din zile, pe la chindie, s-a dus el însuşi acolo la tabără, iar
la asfinţitul soarelui a sosit la curtea domnească un călăraş dinspre Prut 25
şi, negăsind acolo pe Dimitraşcu vodă, alergă îndată la tabără şi îi dete
ştirea că vine la el un agă cu douăzeci de turci, care a sosit la Prut pentru
a trece încoace. 30
Auzind Dimitraşcu vodă de sosirea acestui agă, bănui îndată că poate
vine să-l mazilească. Întorcindu-se de grabă la curte şi pregătindu-se să
iasă afară, a dat de ştire şi boierilor, şi astfel s-a produs o mare tulbura-
re în întregul tîrg, şi din pricina aceasta, dar şi a întunericului, căci 35
se înnoptase. Bieţii oameni alergau înspăimîntaţi la mănăstiri cu femeile
şi copiii lor şi cu tot ce puteau lua cu ei. Dar cu mare greutate intrau
în mănăstiri din pricina mulţimii prea mari care le năpădise. Pricina acestei
tulburări n-o ştia însă nimeni dintre ei şi nici boierii. Şi vrînd boierii
658 cei mari li să afle pricina, au întrebat pe domn, iar el, păcălindu-i, le-a 40
răspuns cum că i-a sosit veste de la Prut că vine un :i.gă cu cincizeci de
turci ca să prindă pe boieri. Auzind boierii aceasta, unii dintre ei şi-au pornit
casele chiar în noaptea aceea la Tîrgul Frumos, alţii în altă parte, după 45
cum au putut ; doar vornicul Iordachi Rusăt a rămas {se zice că el cunoştea
pricina).
Pomi dar Dimitraşcu vodă de cu seară cu sfetnicii săi : Ioan Neculce
hatm� şi Bănariul mare căpitan, şi cu vreo sută de slujitori. Ei s-au dus
1 Rusaliile au căzut în acel an la 20 mai, vezi M. Kogălniceanu, op. cit. , II, p. 99.
94 . CRON ICA GHICULEŞTILOR
cruµpouÂ.ouc; tou, i':xovtac; Kai cbc; f:Ka-rov crÂ.ousîJtopfouc; Kai Enfjyev eic; to
µovacrtÎ)pt îOU 'Apov p6oa, Kai cm' EKei, E�etasovtac; oui touc; ToupKouc;
EKeivouc; Kai µav0avovtac; aKptPmc; moc; va sµetvav Emivco eic; tl)v I:tiyKa,
EOCOKe npocrtayl)v Kai touc; EKtU7tTJO"aV KOtµcoµtvouc; Kai ouo E� aut&v
5 tvavnouµevot, t0avatffi0TJcmv. Touc; o' ă.Â.Â.ouc;, mavovtac; touc;, touc; s<pe
pav eic; tov ATJµTJtp<icrKov p6oav. Acpou Â.ornov to1apacre tac; tnpacpouc;
•
7tpOcrtayac; 07t0U dxov Kai Eyvffiptcre moc; 6 tpxoµoc; aut&v ÎJtOV Otel ti;v
altiav µeptKffiv ToupKmv Kai Tatapcov tou µnahsiJ µnacrTJ Kai sn nvrov
yiavvncrapcov 6nou elxe ypa'ljlet Îl U'ljlTJÂ.6tTJc; tou npoc; tov n acrav tou Bev-
1 0 oepiou tac; a7tet0eiac;, apnayac; n; Kai tapaxac; 07t0U EKaµvav EOffi eic; to
rtacrt, Otel va O"tf:lÂ.lJ va touc; O"TJKcOO"OUV, tµpfjKeV eic; µeyaÂ.TJV EVVOtav Kai
7tOÂ.UV O"UÂ.Â.oytcrµov Otel to Â.a0oc; tOU epyou 67tOU EKaµev Kai µ' OÂ.OV 6nou
rnuc; eîpTJV07tOlTJO"f: Kai touc; E�icracre µf; ouvaµtv cicrnpcov Kai µf; ă.Â.Â.a xa
picrµata, E<popeito oµcoc; µi; tUXlJ E� autrov Kai tOU cruvtP11 ii µast'A.eia.
15 "00ev sxovtac; tOV tOlOUtOV cp6pov, EOCOKe Kai EK oeutf:pou µeya'A.u- '
tf:pav Kata7tÂ.TJ�lV eic; OÂ.ouc;, Â.Eyovtac; Plltffic; moc; E7tÂ.TJO"iacrav Ol Mocrx6-
po1 Kai µeta tOUîO tpyfjKe µf; OÂ.TJV tOU ti;v KOUptTJV Kai µf; ti;v o6µvav
tOU eic; t o µovacrtfJpt Tcratatcroui:a, Îl of; tmipa EO"K0p7ticr011 µecra eic; touc;
Â.onouc; Kai 07tOU EOUVÎJ011Kf:V E7tfjyev 6 Ka0eic;, oi ăpxovtec; oµcoc; neptcr-
20 CJOtEpcoc; de; ta pouva. ·o of; AoU7tOUÂ.O<;, µtyac; p6pvtKoc;, µf; touc; clVf:'ljltOuc;
tou E7tfjyev eic; to µovacrtfipt M7toupcroutcrt.
Oi ToupKOt a7to tTiv Keppacrapiav, µeptKOi ÎJtOV eic; to riapµap6Kt
tOU TeKOUtcriou, EKEÎVOt of; 07tOU ÎJtOV li eom eic; to ruicrt, P'A.E7t0Vtec; tei 659
ylV6µeva Kai cpopouµevot µfi7tcoc; Kai touc; tUXlJ Kavtvac; Kivouvoc;, Ka0ci
2 5 1cai O"UVEPTJ, EKiv11cmv Kata tOV douvap1v. ·o of; MqµEt-E<pEVtTJ<; 6 yta
s ttsiic; Kai µf; ă.Â.Â.ouc; EKÂ.EKtouc; ToupKouc; sµet vav EOffi, Kai crtoxas6µevot
tei KtVÎ)µata tOU au0f:vtou Kai U7t07tteu6µevot, E7tfjyav 7tOÂ.Â.clKtc; 7tpoc; tOV
dTJµ11tpcicrKOV P6oav eic; to Tcratatcrouîa, Â.eyovtcic; tOU moc; <paivetm vei
dvm xaîv11c; E7tf:t01) Kai OEV KlV� de; tOV 7t6Â.eµov. ·o of; A11µ11tpcicrKoc;
30 P6oac;, 7tpO<pams6µevoc; Kai OtKatOÂ.oyouµevoc;, t0uc; EÂ.eyev moc; Îl tmipa
EXQÎVEUCJEV, Kai OXt auto<;, Kai moc; EnEtOT) SXaÎVEUO"f:V ii tcrcipa Kai OEV
EXEl µt 7tOtouc; va U7tclY1J ele; tOV 7t6'A.eµov, auto<; µ6voc; 0EÂ.Et paÂ.et t o Pa
CJlÂ.tKOV cravtsclKl eic; tOV KOÂ.7tOV tOU Kai 0EÂ.Et unciyet 7tpoc; tOV Pesip11v,
Kai EtO"l rmatrovtac; touc; µE autci, µ' OÂ.OV 07tOU Kai S7tÂ.TJO"iacre Kai 6 Mex-
.'35 µh-nacreic; M7taÂ.îatsTic; Pesip11c; ele; tOV Aouvap1v, eic; to yecpupt, oev fJµ7t6-
pecrav oµcoc; va KataÂ.apouv KataÂ.e7ttffic; nffic; dvm xaîVT}<;, µe to va µTiv
E7taue n p o c; µev tOV PesiPTJV y pci<povtac; clOtaK07tCOc; moc; elvm hotµoc; oui
tov 7t6Â.eµov, eom OE eic; tiiv neotcioa tou MnaxÂ.ouîou epyfjKe µE: to op
oi Kai µE: ta touy1a 'A.Eyovtac; moc; 0EÂ.Et va 7tT}yaiV1J 7tpoc; tOV Pes iPTJV .
40 'Acpou OE EKatciÂ.ape moc; E<p0acrev 6 I:epeµEîT}c; µE ta crtpateuµatci tOU eic;

îOV Nicrtpov, Ka0iJµevoc; de; tTiv au0evnK1)V tEVtaV, SKei eic; to opoi, Kai
7tp00"7tOtoUµevoc; Kata tOU A11 µ11tpiou, ă.ya tffiv oapaµ7tcivcov, opyi;v au0ev
ttKT)v, tov it<pepav sµ7tpocr0tv tou µE: piav &cr7tep KatciOtKov Kai Ktt>7t&vtac;
tOV µe to au0evnKOV t07tOUst µe 0uµov cpopepov Kai uppisovtci<; tOV, tOV
45 ă.neoico�e, Â.Eyovtac; va µii <pavij 7tÂ.EOV eic; to opoi.
BMnovtec; oi ToupKOt to tOlOUîOV touc; E<pUVT} moc; va dvm to 7tpăy
µa tij UÂ.TJ0&i�. aµti 6 AT1µ11tpclCJKO� P6oac; U7t0 to ăÂ.Â.O µepoc; tOV SKi
VT}CJE Kata 7tOÂ.J.. a µucrttKU Kai µe taXUîllta eic; îOV :EepeµEtT}V Ota va tOU
DOMN I A L U I D I M I TR A Ş C U VODA CANTEM I R 95
la mănăstirea lui Aron vodă şi de acolo cercetînd despre acei turci şi afl.înd
sigur că rămăseseră mai sus de stîncă, a dat poruncă de i,au atacat pe cînd
dormeau. Doi dintre ei, împotrivindu,se, au fost ucişi, iar pe ceilalţi,
prinzîndu,i, i,au adus la Dimitraşcu vodă. Dar, după ce el a citit poruncile 5
scrise pe care le aveau la ei şi a aflat că venirea lor era din pricina unor
turci şi tătari ai lui balgi,başa şi a unor ieniceri despre care înălţimea sa
scrisese către paşa de Bender că săvîrşesc aci la Iaşi nesupuneri. jafuri IO
şi tulburări şi s ă trimită să,j ridice, a intrat î n mare grijă şi îngîndurare
pentru greşala pe care o făcuse. Şi cu toate că pe aceştia i,a împăcat şi i,a
potolit cu puterea banilor şi cu alte daruri, totuşi se temea ca nu cumva
din pricina lor să,i vină mazilirea.
Avînd deci Dimitraşcu vodă o astfel de teamă, le,a pricinuit tuturor 15
şi mai mare uimire spunîndu,le hotărît că moscalii s,au apropiat. După
�ceea a ieşit cu toată curtea şi cu doamna la mănăstirea Cetăţuia, iar ţara
s,a împrăştiat prin păduri, ducîndu,se fiecare pe unde a putut, boierii
mai ales la munte. Lupul, marele vornic, s,a dus împreună cu nepoţii săi 2Q.
la mănăstirea Bursuci.
Dintre turcii de la cărvăsărie, unii erau la iarmarocul de la Tecuci, iar
659 cei ce erau li aci în Iaşi, văzînd cele ce se petreceau şi temîndu,se ca nu
cumva să cadă în vreo primejdie, precum s,a şi întîmplat, au pornit spre
Dunăre, iar Mehmed,efendi iazigiul cu alţi turci mai de frunte au rămas Z5
aci şi, iscodind mişcările domnului au intrat la bănuială şi ducîndu,se de
mai multe ori la Dimitraşcu vodă la Cetăţuia , i,au spus că pare să fie hain ,
deoarece nu porneşte la război. Iar Dimitraşcu vodă aducea pretexte şi
se scuza, zicînd că ţara s,a hainit, nu el ; şi, deoarece, spunea, ţara s,a 30
hainit şi nu are cu cine să meargă la război, el singur îşi va pune în sin

sangiacul împărătesc şi va merge la marele vizir şi aşa îi înşela cu aceste
vorbe. Şi cu toate că se apropiase şi Mehmed,paşa Baltagi de podul Dunării, 35.
totuşi ei nu au putut să priceapă bine dacă el e hain, deoarece pe de o
parte nu înceta de a,i scrie marelui vizir că este gata de război, iar pe de
altă parte a şi ieşit cu tabăra şi cu tuiurile aci în cîmpia Bahluiului, spunînd
că vrea să meargă la marele vizir. Iar cînd a aflat că Şeremet a ajuns cu 40
oştile sale la Nistru, pe cînd şedea cu cortul domnesc acolo în tabără,
a arătat minie domnească prefăcută împotriva lui Dimitrie, aga de darabani ,
a pus de l,au adus înaintea lui cu sila ca pe un puşcăriaş şi lovindu,! cu
buzduganul domnesc cu minie înfricoşătoare şi ocărîndu,l, l,a alungat zicîn,
du,i să nu mai apară prin tabără. 45..
Văzînd turcii aceasta, li s,a părut că este cu adevărat. Dimitraşcu
vodă însă l,a · pornit pe Dimitrie în mare taină şi în grabă la Şeremet ca_
-D.X ţ>l. Sp i\ClOi\ }lL ţ>l. l?" i\DDl Xdţi 'ŞID<lO"{ QOJ. DdlLDţl ţ>l. lDJ.CLlll.D dl.D 101\ţlEf
-o�norf JO i\QlLlo"t Sni"o"dJDll ·"l.J.1C?und1D 39ţ1:x Sp Di\\J,rf i\QJ. Dl"{lLrf<;\Od
31.i\ŞlL ţ>i\ţ> JDli\OgJg 'i\91ro9D1rf Drf<l3lţldlD i\ClO�ţli\ClD ţii\ ţ11g J<lO:X}i\Ef o:x
-"{ou lli\rfţi:x ţ1i\ Sn1i\o'XdJ;> s0od:x1rf s001 QlL'Q Sng9Ef So)IDJ;>diurfuv 9 i\3mX St'
-dţi i\lţĂ.DlDOdlL i\ lţ)l1"{1DDEf i\ lţl ţ>lD)I i\DdŞrflJ. i\Ul}dl i\lţl ţ>l3rf !D)I Dl"{lLrf\\Od
n1i\nn1D l.J.dJgnJ.ndurf 2ou9d )I 001 r.ng nod1ş11 Sronwng 001 ţ>dnu ţ>l
!D:X <;!}lQD JDJ.i\Og}g 'i\UdJ;>llDlg /\DĂ.ŞTI 3rfD)I?. i\Ql !D:X i\ Ul:J90Ă.O"{ n:x9oy i\DID
199 -;i1:r i\Ql 3Durf11� li SQ9Q3 Sng9g So:xDJ;>d11.J.rfuv 9 1,JlQD Sn1i\oi\J;>grfny
" i\l}.ro] i\lţ1 Sno1 i\ U"{Q ,9n:x 01r
QOl.QD i\OlDi\1?9 i\Ql. 1_) 13rf <101 i;ngmu 1_)1. 1n:x ţl"{"{l,;I 'J91QD i\Oi\9rf QO '1?"131
-Oli\DlL ll93J.i\39QD ţ>i\ Ql Sp 'i\O"{"{nog9DndX no1 JDJ3"{1DDg S\J,1 i\Q)lll(l)lDg
-3g1u� 1n:x nd \J,i:xndnX i\Q.Xl"{lDDg i\Ql �rf 1n:x Sno9n Sn01l}.rf111"{0lL �rf i\01u
-'{9)1).� i\QDCldX Di\?, i\Odl?ll D:J"tlDDg i\Ql QlLţ> n g9g ci>:XDJ;>dl l.J.rfuv <;91 DlDrfD
-JdnX 1n:x Sn1i\odşd> '513DJd.xou1,;1 Sţ>.xl"tlDDg S7;11 �rf Sl.uş90J.o"t Soi\nd>ş1:r Q sr
!D.X 'i\Odl?ll nnwng i\Ql QlLl,;I '1g9dogD1.J Ql QlLl,;I 139'{?. i\3Xp i\lll<)Dl. i\Dd
-şrf l}. "'-11 ţ>l3ri 1n.x lţg13u� 'noi\şrlno9ou 001 3DroJ�� i\Ql. SC!JlL 1n.x noi\9g" 1.x
Qod3god> no190101 QOl 3Drodş9n3"{� i\Ql SC!JlL <;!_)39 ci>JĂ.1? ci>rfJ;>i\Clgo1i\DlL 01
S\J,Xnth. 51.J."tQ �1 i\DJ1mdnXQ3 1n.x i\n�9g 5mi\og1g 'l.J.dJ,>X� i\lţ"{ogd3lL<) .9D)I
'rodş1roi\ţ1 i\3rfoup 5q> 'i\3Xp QOlLQ i\og9d> i\Q"{OlL i\Ql QlLl? i\Od3993"ti! li. li\J,llL Of:
noi i\91nnş i\Ql 1n.x 5no1 t;>1nrf931nd1D ţ>l �rf i\O.XMg9:x"{OlL 51�.Xl.X.J i\Ql 1n:x
i\UdJgnJ.ndJLri 2ou9d )I i\QJ. 5ng9g 5o:xDJ,>d11.J.riuv 9 i\QlLtO'{ 5n1i\OlL:J"tH
· 5ng9g 5o.X DJ,>dlltriuv 9 ţD:X
ţllQD �ri nrfn3r9d1D li.riJ,>:X l?" r,ng Dl"{lLrf9od 5ngJ;>l"{lX S1_):x1d3rl !DX i\Dg9g
i\O)IDJ,>d1ltrfuv i\Ql 59du i\od1;i11 n;i"twng i\Ql QlLl) 5ltdrnnJ.nduri 10u9d)I 5139 si
-ud 9 Sn1i\odşd> (i\DJ3"t1Dng i\ lţ:x1i\nrlro9Q "'-11 Qlll) 5ng9g 5o)IDJ,>d1ltrfuv 9
i\3DUlJ,llD3lL1,;I J(!Jll ndJ;>Dl IJ. 1n:x J3li\OXdp JO lO"{Q i\DDldC!)i\Ă.� 3191) 'Sno1
i\9dnourfJ;>l Ql ţn:x i\n�n1ş1n.x 13:.XiJ 1n:x '11Dşrioi Ql 5p 'OO!OO"{Xnuw 001
ngJ;>1g3u i\ lţl 5p 5o:xli\g9:x"{OlL S1�:x1:x.J Q ţn:x Slt d 1gnJ.nd11ri 2ou9d)I 9 !D:X
3DD9ID?. non lJ. QOl DTI<l3"{JDDg Ql şg ţ>lD)I (" i\OEfD"t?. i\llgJ,>"tEf i\ llĂ.}"tQ :XQO 06
DlQDl ţ>l3rf Q l. /\<!_> �?) i\DDllllJ;>g� Sq>:xunrf l.J."{39 500"{Yfl ţn:x i\DD(l)lţli\D9�
i\Şrl JQO"t"{OlL 5no1ou9 5001 QlLl;? 'S901Qn ,1g ltdşri ţ>l D"tQ 5p 10şdo11]nO'{D
JO i\DDlli\}:X� l?" Ql. şri mdJ,>JDlL D"t"{!> ţ11 Sp ţn:x 31\tĂ.?. Sro1orlodnu QlQD
i\01ou9 Ql 'Sno1 ndllD!> ţ>l i\<lODl}.Ă.o"tori9 l?" Sno1 51,lli\Oi\dŞg '5"Qdo.tţi SIJ1
Snorl9dg 5001 QlLJ;> 5noi\Şri3g i\n]1d9.l1d11d3u 5001 'i\DDDJlL? Sno:xd9oi SnoDQ SI
ţn:x '/\q>:xdnoi i\(!>1 Dl:XJ;>i\O:X ţD:x 53JdnDngd3:x 5�1 5p i\DDll9şd93 DDQ D"{Q
i\DDnud lJ 'ml.J.J.d !} i\D}rin:x 5ţdroX 'i\lt19n1 i\lţĂ.mDodu i\lţ1 l)lD:x ţn:x i\390�
"i\l}.Ănud1} i\ClOrfJ,>:x ţ>i\ QOlL9 5nOi\J,llllLD:X 5001 5QdlL i\lţĂ.nlDodu ţn:x nrll.J.'{?9
li.D<?g l?" ci>Aţ1ri1nX UMJ?roi . 01 3�DlD9du� Aţ1do.lţ1 A'-11 şg 513 ·i\rog9XDOW
i\C!)l i\C!)lQD i\1DU1Al;>lL<lOdlL 5}3 'i\OlQOdII i\Ql 5p ADJli\ţ1dnJ.nz i\'-11 ţllD)l Ol
3Dlti\}:XiJ 'S9Altrf C\O}i\<lOJ. QOl Ul<!JdlL ' Q. <l3:XDDdnu ndşri l}. Q. lQD Q.1 'Sng9g n�!��
. .
.I
0 99 5o:XDJ,ld11.J.rluv 9 5Q9Q3 'i\ŞID<lO"{ şri li lOAţ1gog"tOW i\011} i\Ol0lL9 Ql 'i\odno:x
-"{9lL no1 i\9.x1uu1 Q1 şri 5o:xMg9:x'{OlL �1Ş:XDt.J 9 ţn:x 5nog9XDOW 53g1;>t"ttX
513d1 şrl SltdJgDĂndurf 51.J."{}Dng 2ou9d)I Q i\OlQOdII i\Q1 513 i\3DDJDU"tlL?
SC!Ju i\01 5J,>1i\OAC!Jd3i\Dd> 1n::>1 An99g i\O:XDţ1d11.J.riltv i\Ql S9d11 "wlt gp "'-11 �ri s
i\u1şrl3d3:r i\Q1 QlLl,;I i\(l)i\ţ1urlndng i\C!)l 5n.tp 501d1l}.riltv 51391.J.d 9 5n1i\oi\
-ţ19d> '5ndşrl l}. i\QlLlO"t 5n.<.n9 513 · 5no1 i\9dnourlţ11 Ql Sp i\n}g şri /\nod
-J,llL i\Q1 ţn:x 10:.xdooi i\<l09"t?. 1n:x 5roul}.ri u1şrl3d3:r 01 5n1i\odşd>ni\i;> 'i\o:x
-1g9XDorf nrfn31ţ1d1D i\Q:Xtd3rl lDl;>l.J Ql 5p q>giJ i\Od3l<!Jdo.tltd.t Ql U"{J31D
M 0 1 11S310'J I H D V :J I NOM'J . 96
DOMNI A LUI D I M ITRAŞCU VODA CANTEMI R 97
să ceară să-i trimită cit mai în grabă aici la laşi o seamă de oaste moschi
cească, spunînd lui Şeremet că se teme ca nu cumva să vină turcii şi să-l ia cu
sila în tabăra lor. Deci, peste cîteva zile, întorcîndu-se zisul Dimitrie, aga de
darabani, de la Şeremet cu ştirea către Dimitraşcu vodă că Kropot Vasile 5
brigadierul s-a apropiat de Prut cu trei mii de moscali şi Ghigheci polcovnicul
660 cu polcul lui de călăreţi, alcătuit din moldoveni li lefegii, Dimitraşcu vodă
a pornit îndată, chiar în aceeaşi zi, într-o vineri, 1 iunie, la Zagarancea de pe l iunie
<171 1 >
Prut, întru întîmpinarea acestor moscali. Iar lui Ioan hatmanul i-a poruncit I O
să dea voie şi poruncă căpitanilor să facă jaf în tîrg. Aşadar, potrivit cu
această poruncă, fără vreo zăbavă, au jefuit tot ce s-a găsit în cărvăsăriile
şi conacele turcilor şi pe toţi turcii pe care i-au prins îi purtau legaţi pe 1 5
străzile tîrgului, bătîndu-i c a s ă mărturisească banii lor. Acelaşi lucru s-a
făcut şi în alte tîrguri, căci slujitorii au pornit în toate părţile după ei.
Pe mulţi dintre aceştia i-au ucis, iar pe alţii i-au botezat de bunăvoia lor,
din partea cărora au avut însă mai tîrziu multă pagubă. Pe la asfinţitul 20
soarelui a sosit şi Kropot brigadierul şi Ghigheci polcovnicul în cîmpia
Bahluiului, la Tomeşti, şi şi-au aşezat acolo tabăra. Atunci au priceput ton
'
boierii şi poporul că Dimitraşcu vodă s-a hainit de la Î mpărăţia otomană.
Zisul Kropot brigadierul îi aducea lui Dimitraşcu vodă din partea ţarului 25
Petru şi cîteva mii de ruble pentru ca Dimitraşcu vodă să pregătească oaste.
Văzînd dar Dimitraşcu vodă că Kropot brigadierul şi Ghigheci polcov
nicul au sosit cu oştile lor şi că el a scăpat cu totul de ceea ce se temea 30
mult, precum am spus mai sus, s-a bucurat foarte mult, slăvind şi mulţu
mind din toată inima atotputernicului, bunului Dumnezeu că l-a mîntuit
de această primejdie înfricoşătoare şi că l-a fuvrednicit să aibă ce dorise.
Şi într-adevăr, a doua zi a venit de la lavorov, din partea ţarului Petru,
Ştefan logofătul, aducînd lui Dimitraşcu vodă răspunsul împărătesc şi 35
daruri : un medalion de aur cu pietre scumpe şi cu chipul împărătesc,
şi un hrisov de întărire a domniei, ca Dimitraşcu vodă să domnească pe
viaţă, precum şi copiii lui, după moartea sa. 40
-J6J Î ndată după primirea acestora, Dimitraşcu vodă 11 1-a cinstit pe Ştefan
Luca logofătul, făcîndu,l mare vistier, şi i-a dat şi rublele trimise de ţarul
. Petru prin Kropot brigadierul. După trei zile, potrivit cu porunca împără- ,
tească, a început Dimitraşcu vodă să facă polcovnici dintre boierii cei mici 45
pentru ca ei să strîngă oaste de lefegii, dind cite cinci ruble pe lună fi.ecărui
ostaş. Luînd dar ostaşii moldoveni banii soldei, au început să bea prin
98 . CRON ICA GH ICULEŞTILOR
1tllAELa Kai µe8uovtec;, EKaµvav îtOA.A.ac; Kai µeyaA.ac; cip7tayac; acpo\1 EVU
KtCOVEV, Kai Eic; tf:c; crtpatec;, Kai de; touc; µ7tesevap11oec;, Kmax.aA.&vtac;
Kai touc; µeA.tcrcrffivac; tffiV apX,6VtCOV Kai µovacrt11 picov (t010Ut11<; A.oyfjc;
t� cipx.fic; de; cp8opav Kai µeyaA.ov cicpavmµov Bîpqav ta tfjc; tcrapac;.) ·o
5 OE l\11µ11tpclcrKO<; f360a<;, ypacpovta<; Ei<; oh.a ta KU011AlKta Kai ăKpa<; tOU
t67tou, 7tpoc; touc; EKetcre syKatoiKouc; ăpx.ovmc;, µ1Kpouc; te Kai µeyaÂ.ouc;,
Kai de; 6A.11v tÎ]V tcrapav, (µi] q>Epovmc; tEÂ.Eicoc; de; tOV vouv tOU to toO
7tpo<pritavaKm<; 67tou eic; tov A.a' \j/aÂ.µov Â.Eye1 : crKWÂ.11� dµi Kai ouK ăv-
8pco7to<;) EOtOE îtpoc; autouc; tÎ]V ei011crtv moc; a7to<pacricr811 1tapa tfj<; f3acrt-
I O Â.Eiac; tffiv Mocrx.6f3cov au8EVtTj<; 7taVtOtElVO<; tfj<; tcrcipa<; tciUtll<; Kai 7t po
crht EOLOEV de; aumuc; cpof3epcl.v Kai cl1tELÂ.11îLKÎ]V îtpOcrtayfJv, mb<; 01t010<;
E� aiitffiv OEV i18EÂ.E KlVÎJO"El to ypriyoprotepov va EÂ.81J de; tOV îtOÂ.Eµov
Kata tffiv acref3&v ToupKCOV, fi8eÂ.EV ucrtep118ii Kai tfjc; scofic; tOU, Kai tffiv
imapxovtcov tou, Kai 'tffiv µoucri&v 'tou.
15 ToOta îtpoc; aumuc; ypcicpovtac;, itA8E Kai 6 l:epeµEtll<; q>Ep't µacraÂ.11<;
de; tov Il poOtov µf: tov l\oÂ.yopouK11v yevepaÂ.11v Kai µf: ăA.Â.ouc; yevepa
A.11oec;, EXOVta<; µasi muc; 'tplclKOVta x1A.1aoec; cr'tpclteuµa. Kai Katata�a<;
tKEL ei<; 'fitv Zayapcivtcrav 'tO 'tclµ7toup6v mu, ef3yfjKE Kai 6 l\11µ11'tpclcrKo<;
f36oac; µeta tOU 'lcocivvou NtKOUÂ.tcra xa'tµcivou Kai KcovcrtaV'tlVOU PoucrcrE-
20 tou, µeyciA.ou 7taxapviKou, uîou mu recopyaK11 f3opviKou, Kai l:tecpavou
Aoi>Ka, µeyaÂ.ou f3mtepviKou, de; 7tpoU7tciV't11crtV au'tffiv de; tov Il poOtov,
Kai cruvoµ1A.fJcravtE<; 'tel ofovta µetcl. îOU l:epeµE'tll Kai mop Eaf3f3a, îtpO<;
'tO f3acriA.euµa 'tOU f)Â.iou E<p8acre Kni 6 navv11c; YEVEpclÂ.11<; µf; �ex.coptcrtov
crtpciteuµa. Mf: to µEcrov 'tOUtou tou crio p l:af3f3a, evfi py11cre 'tel<; u7to8Ecre1c;
25 tautac; 6 l\11µ11'tpcicrKO<; f36oac;, 6 OîtOLO<; auto<; crtop l:af3f3ac; EKU'tcl'YEîO
ci7to to l\of3pof3eve'tiKt, ăv8pco7to<; f)oovtKo<; Kai u7tepÎ)cpavoc;. Kata of: 'tÎ)V
24<�\71v>iou dKOcr'tÎ]V 'tEtaptllV toO autoO µ11VO<; 'louviou li cp8avovta<; Kai 6 f3acrtÂ.EU<; 662
IlEtpoc; µf: to taµ7toup6v tou de; tov Il poutov Kai µf: touc; cpeuyatouc;
ăpxovmc;, t6v te Ecif3f3av, µEyav µ7tavov, Kai IlaOÂ.ov Pousiv11v crA.ous16.-
30 PTIV Kai ovtac; 6 l\11µ11tpcicrKO<; f36oac; de; 'tO tciµ7toupov îOU l:epeµEtll,
ef3yfjKE µ6voc; 6 reoeci>v µTjtp07t0Ah11<; µera îOU recopycIK11 f3opVlKOU Kai
ăU,cov Eîl apxovtcov EÎ<; 7tpOU7tclVt11crtV tfjc; f3acrtA.Eia<; îOU Kai Ka8ci>c; a7tE
pacrev fi f3acrtÂ.Eia îOU QîtO 'tO soroee µEpoc; îOU Il poutou, tOtE Kai 6 µri
tp07toA.it11c; reoeci>v µf; 'tOV 'tiµtov crtaupov 'tOV 11uA.6y11cre Kai µf; 'tO ciyi-
35 acrµa 'tOV tpcivncre. Kai O.cr7tas6µevo1 o{ ăpx.ov'te<; TI)v f3acrtÂ.tKÎJV mu
x.etpa, fococrav 'tÎ)V ocpe1Â.oµEv11v 7tpocrKuv11criv 7t poc; . 'tÎ]V f3acrtÂ.Eiav tou.
Eic; OE 'tÎ]V 01af3acrtv tOU Il poutou E<pclVll evac; oîcovoc; 'tfj<; 'tpOîtfj<; 67tOU
€µeÂ.A.ov 7ta8etv, E1tE10Î} 8EÂ.0Vta<; evac; alto muc; f3coµoÂ.ox.ouc; 'tOU f3acrtÂ.ECO<;
IlEtpou va Kaµu 'tel yeA.otOîtOta auto\1 7tmyviota, E1tViy11 tKEL de; 'tOV Il pou-
40 'tOV.
, A<poO Â.OlîtO V avtaµc0811Kav oi ăpX,OV'tE<; µetcl. toO f3acrtÂ.ECO<; Ilhpou,
x.copic; 0.vaf3oÂ.Î]V KmpoO, 'tÎ}V auti]v Î}µEpav Kai &pav, EKiv11cre îtpoc; 'tO
ruicrt, µ6vov µf; tÎ}V f3acrtÂ.lKÎJV îOU auÂ.Î)V. Kai <p8avovtac; de; to f3acriÂ.euµa
'tOU ÎJ Â.iou de; tÎ]V au8EVîlKÎ]V KOUpt11v µE'tcl 'tWV aVCO'tEpCO pT)8EVtCOV ap-
45 x.ovtwv, Î)Â.8E Kai ÎJ f3acriÂ.tcrcra îOU, 'tÎ)V µiav &pav 'tfjc; VUKt6c;. Meta mu
ta OE €cp8acre Kai 6 dT)µT)tpacrKoc; f360ac;, avtaµrovovtac; tOV f3acrtHa IlE
tpov Ei<; 'tÎ]V aueevnKÎ)V crKaA.av, yupisovta aîtO 'tO Â.Outp6v, Kai EKEL Ka
'tE<pLÂ.TJO"E tÎ]V f3acrtA.tKÎJV mu xetpa, 6 OE f3acrtÂ.EU<; 'tÎ)V KE<paÂ.Î]V autou.
DOMNIA LU I DIM ITRAŞCU VODĂ CANTEMIR 99
cîrciumi, şi, îmbătîndu-se, făceau de cum se înnopta mari jafuri pe drumuri

şi la bejenii ; mai stricau şi stupăriile boierilor şi ale mănăstirilor. Aşa
au mers de la început treburile ţării spre pierzare şi mare distrugere. Iar
Dimitraşcu vodă a scris către toate ţinuturile şi marginile ţării, către boierii 5
mici şi mari care locuiau acolo şi întregii ţări (fără să ia aminte de ce spune
regele-proroc în psalmul 3 1 : vierme sînt, nu om), vestind că a fost rînduit
de împărăţia moscalilor domn pe viaţă al acestei ţări şi în acelaşi timp I O
dînd poruncă înfricoşătoare şi ameninţătoare că cine dintre ei nu va porni
cit mai de grabă la război împotriva necredincioşilor turci îşi va pierde
şi viaţa, şi avutul, şi moşiile.
Pe cînd Dimitraşcu vodă scria acestea, sosi la Prut şi feldmareşalul 15
Şeremet împreună cu generalul Dolgoruki şi cu alţi generali, avînd cu ei
treizeci de mii de ostaşi, şi aşezară tabăra acolo la Zagarancea. Dimitraşcu
vodă a ieşit întru întîmpinarea lor la Prut, împreună cu Ioan Neculce
hatmanul, cu Constantin Rusăt, mare paharnic, fiul lui lordachi vornicul , 20
şi cu Ştefan Luca, mare vistier, şi s-au sfătuit cu Şeremet şi cu sinior Sava
despre cele cuvenite. Către asfinţitul soarelui sosi şi generalul lanăş cu oaste
deosebită. Prin mijlocirea siniorului Sava1, Dimitraşcu vodă a isprăvit 25
treburile sale. Acest sinior Sava era de fel din Dubrovnik şi era om dedat
662 la plăceri şi trufaş. La 24 ale aceleiaşi luni iunie l i a sosit la Prut şi ţarul 2:1 ;��
Petru cu oştirea sa şi cu boierii pribegi, adică cu Savin, marele ban, şi cu
Pavel Rugină slugerul şi, deoarece Dimitraşcu vodă era în tabăra lui Şeremet, 30
au ieşit întru întîmpinarea împărăţiei-sale numai mitropolitul Ghedeon
cu Iordachi vornicul şi cu alţi boieri. Şi cum împărăţia-sa a trecut Prutul
dincoace, mitropolitul Ghedeon l-a blagoslovit cu cinstita cruce şi l-a
stropit cu aghiasmă, iar boierii, sărutîndu-i împărăteasca mină, i-au făcut 35
cuvenita închinăciune. La trecerea Prutului însă s-a arătat un semn de
felul cum erau să decurgă lucrurile, căci un măscărici al ţarului Petru,
vrînd să facă glumele sale, s-a înecat în Prut. 40
După ce boierii s-au întîlnit cu ţarul Petru, acesta, fără zăbavă, chiar
în aceeaşi zi şi în aceeaşi clipă a pornit la Iaşi pumai cu curtea sa împără
tească şi a sosit către asfinţitul soarelui la curtea domnească împreună
cu sus-zişii boieri, iar la ora unu din noapte a sosit şi împărăteasa. După 45
aceea a sosit şi Dimitraşcu vodă şi întîlnind pe ţarul Petru la scara dom
nească, pe cînd se întorcea de la baie, i-a sărutat acolo împărăteasca-i mînă,
1 Sava Vladislavovici Raguzanul a fost unul dintre cei mai activi agenţi ai lui
Petru cel Mare în Turcia, care, din porunca ţarului, îndemna la răscoală popoarele
ortodoxe din Imperiul otoman, vezi P. P. Panaitescu op. cit., p. 1 03
"t\ro"(91.oolly, /\roJA.V, t\Q;ll /\urll}.t\rl t\l,J.l 1D)I 3.0DldC!J�
1n)I 0019odl1 QOl Sod;irl t\Dd?JL 91 001 /\9doourlv1 91 Sp !3)1� t\3i\13rl?. Sod1
-?li SQ3"(H>Dg �g 9 '1.oVlJ Ql Sp <;!?g1 ng9g oo:>1.ovd1urluv QOl ţ>l3rl S3l/\OX
-d� }O i\Dffi3dl.O?lL<) i\Dd?rll,i. i\Dd?lCl3g �g i\l,ll 'Snl/\oXdr> JQOl JOO"(Q �rl i\Dg9g
/\o)l.ovd1unuv /\Ql Sod1?u SQ3"(H>ng 9 1n)I !3"1 /\3.0Cl3"(Jd>� SQi\url Qo1Qn !)01 o�
li.9gA.9 !J.1.00"!3 Q.1 !D)I '0019odl1 !)01 i\Dd?JL i\011} QOlLQ 001 i\9doourlv1 91
S13 i\l"(VJL '/\n.0.01"(1.ong i\l,11 �rl 3.01.i"l" � 'oon t,i. !)01 nrlo3"(J.ong 91 �g S13
"/\UldC)O)I /\l,J.l Sp DlQDl ţ)l3rl !D)I i\OD"(9)11N i\0 1).yQ i\Ql J! 3 D1"(9.1
Ql QlLl) !DX 'D1"(9.1 ld l}.l.ODi\Orl Ql Sp /\l"(OJL9d11..t rl i\l,ll QlL"Q !D)I '3.0Ui\\})l.OOdlL�
1DX JCIO'!Q �rl i\l"(OJL9d1url i\l,J.l J}3 /\3A YlL� �g "3013)13, · ng9g (10)1.0Vdlurfuv Sf:
{}Ol A'-1-A.Dl.oodlL /\'-1-l ţ>lD)l (101 10?X Ql i\ţ>d 13.0 J;ll'D)I i\D.O!JO"(lcD1 lO"( Q 'Sodl? U
SQ3"(toDg Q i\<;!?lQD AO.O?rl Ql QlLţ> SDli\Q;li\d3JL 1nx 001d u1.oni\orl QOl Smd9u
Sy1 i\39n)�?. i\l�Vl ţ>lD)I JDli\O"("(Vg JCIO}OlLQ JQOl 'Dl"(lLrl<:\Od 7_))11"(1.0Dg Dli\?"(
-n1.o ţ>l �rl t3TfV)I 3Xp QOlLQ 'Sooi\vgog"(ow SQ01 Soo)l}i\go)l"(OlL SQ01 Soo"(g
� Sng9g So:x.ovd1urfuv 9 !Dx 39"(1} n1nn1 ţ113w ·1"?li\3A. i\o/\3t19A.3"( 11.ot:11 or
-dCIOl 'CIOl i\9Xli\l<;>goJL Ql �rl (IOl }O)ll"(QD JO !D)I /\D.On9d>j! 'i\Ol3i\3TfCloA.l.t Ql
J}3 Sn1i\O/\Jngn/\ţ> 1nx l,J./\31)1� i\l,11 1nx i\n.orop"(311 QOlLQ Sro� Sn1.ou"()l)IŞ SIJ1
Sod>ng?. 91 Sp ro1v)l 013)1?1.0� ,"("("'? '91QD Sp li.090)1DlL<) 7!" i\ou9d1 Di\?gQo
,1nx Srorlg /\3.oli'!?Sl.L /\ Şg '/\o/\9d a /\QX1l/\39QD i\Ql Sp li g?"l.? 1;>" i\od1? ll D?"(t.o
-ng /\Q1 13"('9)13dDlL '/\C!J3g3.J JUlJ"(OlLOd1ut1 Q !D)I !3)1Ş JDli\Q !D)I ·SnpgD"(Q3 gc;
Sl.J.1.01A.3rl J;>l3rl S(JC13:X.ODdDll SDJ.OQ Sy1 i\Oi\Dffi}3"( i\OlAJ} Ql !D)I OlD.O�U.Oiţ 'Jni\
-9)1}3 JD}Al} Sţl1 Snli\Q;li\(l)l.QOdlL !DX i\Q;IXdDd3J. i\Q;lldl i\Q;ll t d l}.l.ODi\OTI Ql Sp
i\3A.Y,u1 '001do0Xţ1 Q01 An1d9u Al,11 QlLJ;i 'i\u1d90)1 i\l,11 QlL"I;? i;>:xu.oorl SQ3"(H>Dg
Q SDli\O/\}DA.g� '/\C,>AdCIOlL Ql /\Dd?lC13V i\l,tl 1014 'i\Dd?rllJ. /\ltd31C)3g i\'-1-l
"/\�/\DX"(CIOlLTIDl /\Q)l1l/\39QD i\Ql �Tf JQ;l)ll"( Ol
-t.ong i\Dd?Tf l,i. i\l,tl Al,J.lQD /\U"(Q J31/\QOt1C19Q3 'A9d )llTf Ql J!3 /\D.0.01"{!.0Dg Al,tl
�Tf Di\rl9g �g l}. '111u.o /\O'!�J..3Tf Ql S}3 D.o?rl 'Sli]?und1 SIJ1 Sod?rl i\Qd31.o
-tdţi !D)I /\Q1�3g Q1 QlLJ? /\'Qd 13.0 J;llD)I !OlLlO"( J O !D)I ' ng9g ng�dn.ong {lOlQD
QOl So.01Tf9)1 Q 'S9i\mA.do1.on){ S01A.dC!J3.J 9 AQ1QD , 1311 1nx 'ng9g ngvdn.ong
001 Sudvenu.o SDA.?Tf 9 'S"Qrlro9 9 D?"(H>Dg i\Ql ţ>l3rf 1nx Sodl?ll JQ3"(1.0Dg SI
899 9 i\3.0 USV)IŞ 'ng9g /\O:X.0� 01 1.irluv /\Ql li 'Ql3W " i\9t1.onlL.Oţ> i\QlQD /\Ql mdlţl
-ou DlQ;ldlL J;>l Sp !DX Sro1orlodnu Smi\oATfV)I '001 A l}."(Dd>3x i\l,11 SQ3'!H>ng
şg Q ' 001 ld?X Ql i\OlQ;ldJL 3.0U"(}d>� • u.o l}.9nx 7_)/\ J(l)?"(H>Dg QOl Al,LA.m.oodJL
Al.i-1 J;>1nx Sn1/\o/\1nA.1..t u A390Q · u.ol}.en)l J;>/\ Ang9g /\o)l.o�d1urfuv /\Ql Sod1
-?li 9 i\3�n1.09dlL? '/\o/\9d9 i\Q)ll'!t.onff /\O/\?TI.Oldro1g /\Ql Sp Sod?rl AQ1�3g Q1 OI
� g Sp 'Aco"(91.oouy, i\CO}A.V, /\Q;ll DJ31.0U/\ lţ i\011} ţ>/\ 91 �rl ' Sn?dx 3J..ro d1
-� i\�g Soi\9rl SQlQD So1ou9 9 '/\ l}.g o"(OX "( l,ttdgn.J 001 i\UdJJ3g i\Ql i\OJ3lL
-�dlO'!Dcf>3)1 Q1 Sp Sod1?ll SQ3"(t.oDg Q i\3{'.Dg?. 'S3gli'!Vd3i\3A. SDl/\(,>Xo1 SQ01
1n)I Aodl?ll nnrnng AQ1 u.oc;rn'!1d> t:>" J;>tg Sng9g So)l.ovd1urluv 9 i\n'j3lL
-vd1 JDli\O/\TfV)l !D)I '-1-)IDldCl)I JD1/\Q '/\UllLrl?lL /\ l,11.ooxp Al,J.l �g ţ>lD)I g
·Su1 A9rlm"( AQl Sp 01 sv1/\o"("(�g 'Sooen So01l}.Tf
-llCl"(OlL �rl /\OllL'!9)1A? i\Q.OCldX D/\if D.O.Dl"(}.ODg I.). /\3.0tdVX� S(J1 '/\D.0.Dl'!}.0
-ng i\l.i-1 Sn1/\o/\9Tfn1/\ţi i\Qdmx /\QlQD /\Q1 Sp 'n/\rl9g I.). 1n:x Sro1orlo, · roi\VJL?
Sro?, i\D)lUij ?i\1) ' S C)3"(H>Dg 9 i\01 Sv1AOJ}'!D)IA. lti\� '/\9rl.onu.01) /\Ql �g J;>l3 W
liO'll.lS::nn::>IHO V ::> I NOM::> . 00 1

DOMNIA LUI DIM ITRAŞCU VGDA CANTE M I R 101
------- ------- -- -- -- -
iar ţarul l-a sărutat pe cap. După ce l-a sărutat ţarul l-a îmbrăţişat şi s-au
urcat sus. De asemenea şi doamna a întîlnit în · acelaşi timp pe ţarină, care
i-a dăruit un medalion de aur cu pietre scumpe, punîndu-i-1 la gît.
Iar la 25, fiind duminică şi făcînd Dimitraşcu vodă masă ca să ospăteze 5
pe ţarul Petru şi pe generalii care erau de faţă, ţarul Petru a pus în capul
mesei pe « vizirul » său Gavriil Golovkin, singurul care nu mînca carne
deoarece era atunci postul sfinţilor apostoli, iar în scaunul rînduit în partea
dreaptă pentru ţarul Petru, acesta a poftit pe Dimitraşcu vodă să şadă. 10
Deci, mergînd acesta s ă şadă, după invitaţia ţarului, i-a sărutat mai întîi
mîna, iar ţarul l-a sărutat pe cap, făcînd acelaşi lucru şi la primul pahar.
663 După J J Dimitraşcu vodă a stat ţarul Petru, iar după ţar Toma, marele spătar 15
al lui Basarab vodă 1 , iar după acesta Gheorghe Castriotul 2, comisul
aceluiaşi Basarab vodă, şi ceilalţi la rînd, la dreapta şi la stînga mesei, pusă
în casa cea mare. Iar doamna cu împărăteasa erau în casa cea mică şi s-au
desfătat toată ziua împărăteşte cu tabulhanaua domnească. 20
A doua zi, adică luni dimineaţă, ieşind ţarul în taină de la curte pe
poarta grajdului, s-a dus la mănăstirea Trei Ierarhi şi, închinîndu-se la sfintele
icoane, a sărutat, cu mare evlavie, şi sfintele moaşte ale cuvioasei Paraschiva.
Fiind acolo şi mitropolitul Ghedeon, l-a rugat pe ţarul Petru să se urce 2s
în scaunul domnesc, dar el n-a vrut în nici un chip să facă acest lucru,
ci a stat în picioare jos, pe pardoseala bisericii, pînă cînd s-a terminat şi
ectenia. Apoi, urcîndu-se la stăreţie, au sosit şi curtenii săi cu povodnicul
numit pe turceşte iedec. După aceea veni şi Dimitraşcu vodă cu toţi pol- 30
covnicii moldoveni, pe care îi făcuse cu rublele trimise de ţar, şi punîndu-i

în rînd afară de poarta mănăstirii şi trecînd ţarul Petru prin mijlocul lor,
toţi pe rînd îi sărutau mîna, după porunca lui Dimitraşcu vodă. De aci 35
ţarul s-a dus cu toţii la mitropolie de s-a închinat, iar de la mitropolie la
mănăstirea Golia şi de acolo la Sf. Nicolae şi apoi s-a înapoiat la curte.
La asfinţitul soarelui, ţarul a plecat cu ţarina iarăşi la tabăra sa, care
era dincolo de Prut, iar la 28 ale aceleiaşi luni a ospătat şi el acolo pe Dimi- 40
traşcu vodă cu toţi boierii. A doua zi boierii s-au întors cu Dimitraşcu

vodă aci la laşi, iar ţarul Petru a rămas acolo la tabăra sa, care era de
partea cealaltă a Prutului, unde a serbat şi ziua sfinţilor apostoli.
1 E vorba de Toma Cantacuzino, care a trecut la ruşi fără voia şi ştirea domnului
Ţării Româneşti, Constantin Brîncoveanu ; el a fost văr al lui Brîncoveanu şi ocupa
postul de mare spătar, de aceea fuga lui a pricinuit mare supărare domnului muntean,
vezi Istoria Ţării Româneşti de la octombrie 1 688 p ind la marti e 1 7 1 7, ed. Constantin
Grecescu, Bucureşti, 1 95 9 , p. 1 1 .
2 Radu Grecean u spune că domnul Ţării Româneşti, Constantin Brincoveanu, a
trimis la ţar pe « Gheorghe Castriotul biv vei comis, om cuvios, învăţat şi intru toate
iscusit carele şi mai den nainte era ţarului cunoscut» ca să lucreze pe faţă « pentru
înnoirea păcii », iar « într'ascuns pentru chiverniseala pămîntului », vezi Ştefan
1 02 CRON I CA G H I CULEŞT ILOR
·o Boptc; Iepeµtî11c; µE 6A.ov îo îaµ1toupov wu cHpan:uµmoc; wu em:

pmaîet Ka.0' EKUCHllV fiµtpav cmo îO îtEpav µtpoc; îOU Ilpouwu, Kmapai
VOVîU<; UîtO l:: va µiA.t li î01tOV, Otel îÎ]V EÂ.AEl\j/tV îcilV xopîapicov Kai OUl 'tO 664
1toA.u 1tA.fj0oc; î&v ciKpiocov, 61tou dx.av Kat"a�llPă.vet Ka0e î61tov. Oi OE Ta-
5 îlipot, EPXOµEVOt îO KUî01tt ai'.lî&v, ropµ11crav aiq>VtOicoc; de; 'to 'tă.µ1toup6v îOU
f:coc; 61tou EîtATJcriacrav de; 'to µ1tapKavt, f)îot 't�UpKtq>EAEKt, Kai eîti îtOA.u
tvox;4..TJ 0EVîE<; E� atncilv î&V Tmă.prov, f:pyfjKEV 6 1tOAK6PvtKO<; rp11yopacrKoc;
'IPavti:Koc; µt wuc; poxµicrîpac; 'tOU Kai UUîcilV Kai KUîUOtcOKOVîU<; wuc; µt
îO µoA.oopavtKov 1tOAKoup6v wu, oi Tmă.pot, ci>c; 1tavoîipyot, i:orocrav vroîCl
I o Kai 1tp00"1tOtouµevot îtW<; q>euyoucrt, EKpuP11crav UîtO 'tel<; ox0ac; "[(Î)V EKeicre
aµîteA.irov i:roc; ouo XtA.tă.oec;. Ainoi OE KUîUOtcOKOVîE<; wuc; q>atvoµtvouc; ci1te
ptO"KE1tîOO<;. OVîE<; Kai îtEptcrO"OîEpov µe0ucrµtvot, epyfjKaV oi KEKpuµµtvot Ta
'tcipot îO omcr9ev µf;poc; Kai yupisOVîU<; Kai oi OtCOKOµEVOt, 'tOU<; epaA.av eic;
îO µtcrov.
J5 ·o ouv rp11yopacrKoc; 'IpavtîKoc; 6 1tOAK6PvtKoc;, µf: wuc; poxµicrîpac;
rnu, pA.EîtOVîa.<; îOV EmKeiµevov aurnic; Kivouvov, roc; ăv0pro1toc; ci.vopeioc;,
µt µeyaA.o\j/Uxiav wuc; clVîtîtOA.Eµ11cre l::roc; OîtOU €A.eu0epci>911Kav ci1to "CO îtEpt
Ki>droµa îO Ktvouv&oec; OîtOU eupicrKOVîO, Eîtf:tOÎ] Kai µ6vov îOV 'lroavv11v
Mouvîă.vov, 'tOV q>A.aµ1toupap11v wu Kai µf: lKaîov cr'tpanci>t"ac; ci1t6 îO auîo
20 q>A.ciµ1toupov f:crdaprocrav. �Ev ii1taucrav oµroc; oi Tmapot µt au'to µ6vov,
ciA.Mi Ka9' EKUO"î11V fiµEpav îtEptO"O"Oîtproc; wuc; evoxA.oucrav µf: 'tO va E1tATl
cria.Se Kai 6 PesiPTJ<; de; îO O"î6µt0v îi'j<; I:apă.t"ac;, µt 6A.11v îÎ]V ouvaµtv 'tIDV
CTîpan:uµaîOOV îOU KUÎ µf: îOV XUV11V.
TOUî(l)V oiiîroc; EXOVîOOV, ciîtoq>ă.crtcre Kai 6 pacrtAf:uc; Iltîpoc; va Ktvftcru
25 îOV KUîtlq>Opov îOU IlpouîOU îtOt"aµou, KU't01tt QîtO 'tOV fa:peµf;'tTJV. �f:v Î) �eU
poµev oµcoc; ii ci1t6 ăA.A.rov cruµpouA.fiv, ii a1to q>opov, ăq>11cre îOV O"K01tOV Kai
îÎ]V ci1t6q>acrtv îfjc; 6oomopia.<; t"a.UîTJ<; Kai eU9uc; ciîttpacre µf: 6A.ov wu -ro
'tciµ1toupov de; îO f:o&0e µtpoc; 'tOU Ilpournu. 'Oµoiroc; Kai 6 I:epeµEîll<;, Ka
µvovt"ac; ytq>upav Eîtl îOU Ilpournu 1tO"t"Clµou îO U1tOKUî009ev µtpoc; 'tfjc; rou-
30 pac; Zista.<;, ăpxtm: Kai auîoc; Kai Eîtepvoucre µt OAOV 'tOU "CO CTîpU'tEUµa. ·o
oe �11µTJîplicrKoc; pooac;, ho1µas6µcvoc; oia 'tov 1t6A.eµov, of:v iJ�eupoµev ci1to
îtOiav ahiav EOtaPaA.e 'tOV reropyliKTIV Poucrcrhov, µtyav p6pvtKOV li 1tpoc; 665
îOV PacrtA.fo IltîpOV. w00ev Kai xropic; ăpy11îCl, O"îEAAOVîU<; 6 pacrtA.euc; Ilt
îpoc; 1tEVîtlKOVt"a opay6vouc; µeîa rnu NtKoA.ciou, µeyaA.ou ci.pµacr11, îov � crft-
35 Krocrav ci1to îo rtă.crt Kai 'tov Eîtfjyav ele; 'to Kă.crîpov 'tfjc; I:op6Kac; Kai oi
oovîă.c; wv de; îOV A.oyaptacrµov trov Mocrx6Prov 61tou Eq>uA.anov to Kil-
D. Greceanu, Viaţa lui Constantin vodă Brincoveanu de R a du vei logofăt Grecianu , Bucu·
reşti, 1 906, p. 1 98 - 1 99. Iar mai tirziu, la 1 2 martie 1 7 10....J:}rincoveanu a trimis pe
acelaşi Gheorghe Castriotul ca să salute pe noul domn alVcl'ă ovei Nicolae Mavrocordat,
drept răspuns la solul trimis de Nicolae Mavrocordat cu citeva -săptămîni inai.nte ; ·
i bidem, p. 1 93 . Despre Castriotul ca trimis al lui Brîncoveanu la ţarul Rusiei vezi şi
C. S. Ardeleanu , Ştiri privitoare la istoria ţărilor romdne în corespondenţa împăratului
Rusiei Petru I, în « Studii şi cercetări de istorie medie», I ( 1 950), p. 1 90 şi acelaşi, Legă ·
turile intre Petrn cel Mare şi Const. Brincoveanu, în «Studii», III ( 1 950), nr. 3 , p. 1 74.
Gheorghe Castriotul a trimis în 1 706 şi în 1 707 patriarhiei din Ierusalim 2 650 de galbeni
şi a depus la banca din Veneţia peste 13 OOO de ducaţi, ca din dobînda lor să fie între·
ţinute şcoli în Ierusalim şi în oraşul său natal Castoria, vezi E mile Legrand, Recueil
de documents grecs concernant Ies relations du patriarcat de Jerusalem avec la Roumanie,
Paris, 1895, p. 5 8 - 63 şi 81 - 84.
�OMNI A LUI D I M ITRAŞCU VODA CANTEMI R 1 03
Boris Şeremet înainta cu toată oastea sa de partea cealaltă a Prutului ,

664 coborînd în fiecare zi numai cîte o milă, li din pricina lipsei de nutreţ şi
a marii mulţimi de lăcuste, care uscaseră tot locul. Iar tătarii, venind în
urma lor, s,au repezit pe neaşteptate asupra taberei lui pînă s,au apropiat 5
de părcan, adică cearchifelec 1• Şi deoarece moscalii erau hărţuiţi mult timp
de aceşti tătari, a ieşit asupra lor polcovnicul Grigoraşcu I vanenco cu
rohmiştrii săi şi i,a urmărit cu polcul său moldovenesc. Tătarii, ca viclen i
ce sînt, au dat dosul şi, prefăcîndu,se că fug, s,au ascuns cam două mi i 1 0
din ei după malurile văilor2 din acea parte. În timp ce oamenii lui Ivanenco,
care erau beţi, urmăreau cu nechibzuinţă pe tătarii care se vedeau, cei
ascunşi le,au ieşit pe la spate şi întorcîndu,se şi cei urmăriţi, i,au împresurat .
Grigoraşcu Ivanenco 3 polcovnicul cu rohmiştrii săi, văzînd primejdia 1 5
ce,i ameninţa, ca bărbat curajos ce era, s,a luptat vitejeşte pînă ce au
scăpat din primejdioasa încercuire în care se aflau ; tătarii au robit doar
numai pe Ioan Munteanu, stegarul lui, şi o sută de ostaşi din acel steag.
Dar tătarii nu s,au mulţumit numai cu aceasta, ci în fiecare zi ei supărau 20
pe moscali tot mai mult, pentru că se apropia şi marele vizir de Gura
Sărăţei cu toată puterea oştilor sale şi cu hanul.
Aşa stînd lucrurile, a hotărît şi ţarul Petru să pornească în josul Pru,
tului în urma lui Şeremet. Nu ştim însă dacă din sfatul altora sau de frică 25
a părăsit hotărîrea de a urma acest drum şi a trecut dintr,o dată cu toată
tabăra sa în partea de dincoace a Prutului. La fel şi Şeremet, făcînd pod
peste Prut, mai jos de Gura Jijiei, a început şi el să treacă cu toată oştirea 30
sa. Şi Dimitraşcu vodă se pregătea de război, şi nu ştim din ce pricină,
665 a pîrît pe Iordachi Rusăt 4, vel vornic, I! la ţarul Petru. Deci, fără zăbavă,
ţarul Petru a trimis cincizeci de dragoni cu Nicolae vel armaş de l,au ridica t
din laşi şi l,au dus în cetatea Soroca. Cei trimişi, dîndu,l în seama mosca, 35
lilor, care păzeau cetatea, s,au întors înapoi. Unii spuneau că Dimitraşc u
1 Părcan şi cearchifelec sînt sinonime şi înseamnă : întăritură de lemn ; părcanele

se puneau de obicei împrejurul taberei ; de aceste două cuvinte se ocupă pe larg O. Russo
în Cronica Moldovei de N. Chiparissa 1 716- 1 71 7 ; vezi Studii istorice greco-romdne
vol. II, Bucureşti, 1 939, p. 479 - 480. .
2 În textul grecesc avem « viilor » ; credem însă că este o greşeală şi că ar trebui
« văilor », forma pe care o întîlnim şi în· Nicolae Costin (p. 103).
3 În textul grecesc avem 'l[jocvt"Lxo� (lvaneico) ; atît la Nicolae Costin (p. 1 02),
cit şi la Neculce, ediţia Procopovici (p. 3 20), avem lvanenco, iar la Neculce, ed. I. Iordan
(p. 297), lvaneţschii ; ne-am oprit la forma lvanenco, ca cea mai probabilă.
4 Vel vorn·cul lordachi Rusăt era cuscrul lui Dimitraşcu vodă Cantemir, vezi
Nicolae Costin, p. 103.
1 04 CRONICA GHICULEŞTILOR
crtpov, tyupicrav oi crtaMvn:c;. "'EM:yov of: µeptKoi moc; tov 01tpaÂ.ev 6 8T1-
µT1tpacrKoc; P6oac;, on autoc; taxa of:v f:crtepye µetil tOV 0avatov tOU 8T1-
µT1tpacrKOU P6oa va µeivouv ouiooxo1 tf\c; au0evtiac; ta 7tatoia tOU. "00ev
SKU0Tlcrev SKei KÂ.e1crµtvoc; ecoc; ou, yupil;;ovtec; o{ Mocrx6Po1, tOV S7tf\pav µa-
5 l;;i touc; Kai 7toÂ.uv Katpov tov tKpatT1crav tKei eîc; <puÂ.a�1v. "'H ci7to tautl'lv
oµcoc; tÎJV ahiav, ÎJ u7to iiÂ.Â.T1V, tou tcruvEPTI to totoutov. •Hµeic; ci<pfivovtec;
tÎ)v 7to/...uÂ.oyiav, tic; sÂ.0coµev 7taÂ.1v eic; tiJv \m60ecriv µac;.
Ilepv&vtac; Â.omov 6 pacriÂ.euc; Ilttpoc; Kai 6 l:epeµEîl'lc; eic; to to&0e
µtpoc; toU Ilpoutou µf: OÂ.OV touc; to crtpateuµa, ovtac; Kai 6 8T1µT1tpacrKoc;
IO P68ac; µal;;i Kai 1tTIYaivovtac; ecoc; eic; tÎJV MoPiJ..av Peµ7t6y1, EKei tcrta0T1KUV
67tou sKaµev 6 8T1µ11tpacrKoc; P68ac; tov l:aPPTlv µ7tavov µtyav 7tocrtEÂ.V1Kov
Kai tov IlauÂ.ov Pou/;;iVT1V, µtyav K6µ1crov.
0{ of: ToupK01 Kai o{ Tatapot, Ka0ci:Jc; TtKOUeto Kai Ka0ci:Jc; Î}tOV to
7tpiiyµa tij d/...T1 0ei�, Kata 7tp&tov µf:v µeya/...coc; t<popouvro ci7to toi>c; Mocrxo-
15 pouc;, ci<pou Of: sµa0av 7tci:Jc; U7tEpacrev oÂ.ov to crtpan:uµa trov Mocrx6Pcov
eic; to to&0ev µtpoc; toO Ilpoutou, 8tevvofi0Tlcrav 7tci:Jc; a7to tov <p6pov touc;
va 01tP11crav oi Mocrx6Po1 tOV Ilpoutov Kai eu0uc; ftvopiv0T1crav Kai ăpx1-
crav Kai autoi µt toi>c; Tatapouc; U7t0 ăÂ./...a µEPTI îOU Ilpoutou va 7tEpvouv
Kaj3a/...6.pT18Ec; Kai oiOovtec; aKata7taucrtcoc;, SVOXÂ.TI0"1V µeyaÂ.TIV eic; touc; Mo-
20 crx6Pouc; Kai cip7ta/;;ovtec; civ0pcimouc; Kai l;;wa, E7tEcrtpeq>ov 7tUÂ.1V to 7tEpav
µtpoc; tou Ilpoutou.
To1outotp67tcoc;, tvoxJ..rovtac; oi Tatapo1 Kai ToupK01 touc; Mocrx6Pouc;
Kai 7tEp1KUKÂ.OlVOvtac; Ka0e î07tOV Kai mavovtac; Kai touc; 8p6µouc; OÂ.ouc;,
of:v l)µ7topoucre 7tAEOV nva.c; va 1t1l'Y«iV1J µt l;;axepf:v eîc; to µocrx6PtKOV ta-
25 µ7toupov Kai 00'01 ci7tet6Â.µT1crav va umiyouv ota KEpooc;, scrKÂ.apci>0T1KUV ă.7to
touc; Tatapouc;. Kai eic; tOCJ'TIV EÂ.Â.Et\jltV tpocpf\c; eupicrKovto o{ Mocrx6Po1,
07COU scp0acre to craKi îO aÂ.eupt OEKa pouµ7tÂ.ta, ci7to tÎJV 07toiav EÂ.Â.E1.\j/1V
tf\<; tpo<pf\<; ăpx1crav Va ciouvatOU0'1. Kai Ct7t0 îÎJV 7tEÎVUV Va CtppCOO'îOU0'1. µt
to va µÎ}v EUptcrKav va ciyopacrouv. Kai lr.yKa/...a el li xav 7t6.pe1 oi Mocrx6- 666
30 Pot Ct7t' to& îll eupe0eVta Ele; tÎ)V tcrapav toUpKtKa /;;& a Kai Elxav ă.yopa
O'El ă.K6µT1 Kai ăÂ.Â.a 7tOÂ.Â.a 7tpoc; autapKetaV îcOV crtpateuµatcov touc;, E7tE
crav oµcoc; oÂ.a Eic; tac; xeipac; 'tcOV Tatapcov µal;;i µt touc; civ0pci>7touc; (mou
ta trn;ymvav eic; to µocrx6P1Kov tciµ7toupov. Ma06vtec; BE: oi Mocrx6Po1 to
.
t0100tov, e7tp6crta�av tov rtavec; yevepa/...Tl v Kai tov NtavcrK.TIV 7tOÂ.K6Pv1-
35 KOV µt µEp1.KOV crtpateuµa Kai µt OÂ.iyouc; Ka/;;aKouc; 86vcrKT10E<; Btil va 1tTl
yaivouv va xaMicrouv îO ye<pupt 07COU elxav KaµEt o{ To0pK01. S7tl tOU Ilpou
toU 7tOtaµou Ele; to crt6µ1ov tf\c; l:apatac;, Batpacr6y1av Â.ey6µevov, acpou of:
xaJ..6.crouv to yeq>up1, va crta0ouv EKEÎ vei. tµ7tooi1;;ouv îOU<; ToupKouc;, 01.ll
vei. µTiv ftµ7topouv vei. 7tEpvouv ei.c; to to&0e µtpoc; tou Ilpouwu.
40 TTiv auti}v ftµepav t81aÂ.E�EV 6 PacrtÂ.EU<; IlEtpoc; foci. tÎ)V M7tpaîÂ.av s-
vav yevepaÂ.T1V, ovoµacrtov Eic; t0uc; 7tOÂ.Eµouc;, ov6µan Pf:v M7tOOUÂ., µi: oci>
OEKa x1Â.1aoec; KaPaÂ.Â.apfouc; Kai t6v EcrtetÂ.E µal;;i µf: tov cr7ta06.pT1V t6v E>co
µiiv KavtaKou/;;Tlvov �ha vei. 7toÂ.eµficrcocri tÎJV IlpaîAav Kai 7taipvovtac; tT1V,
va 7tEpacru eic; to 7tEpav µepoc; toO 8ouvapecoc; Kai va xaÂ.6.crlJ îO yecpupt
DOMN I A LUI D I MITRAŞCU VODA CANTEMI R J OS
vodă l,a pîrît din pricina că el nu ar fi primit ca după moartea lui Dimi,
traşcu vodă copiii acestuia să rămînă moştenitori ai domniei. Aşadar, lor
dachi a stat închis acolo pînă cînd, întorcîndu,se moscalii l,au luat cu ei
şi l,au ţinut multă vreme în închisoare. Dacă din această pricină l,a pîrît 5
sau din alta nu ştim, dar acest lucru s,a întîmplat. Să lăsăm însă la o parte
poliloghia şi să revenim la subiectul nostru.
Deci, trecînd ţarul Petru şi Şeremet cu toată oştirea lor în partea de
dincoace a Prutului şi fiind cu ei şi Dimitraşcu vodă, au mers pînă la Movila
Răbîiei şi s,au oprit acolo, unde Dimitraşcu vodă a făcut pe banul Savin I O
mare postelnic şi pe Pavel Rugină mare comis.
Iar turcii şi tătarii, precum se auzea şi precum era şi adevărat, la început
se temeau mult de moscali ; cînd însă au aflat că ei au trecut toată oştirea 1 5
lor dincoace de Prut, s,au gîndit că de frica lor au trecut moscalii Prutul
şi îndată au prins curaj şi au început şi ei să treacă Prutul călări prin alte
părţi şi, după ce îi hărţuiau neîncetat pe moscali şi răpeau oameni şi vite, 20
se întorceau iarăşi dincolo de Prut.
Hărţuind astfel tătarii şi turcii pe moscali, împresurînd toate locurile
şi ocupînd toate drumurile, nu mai putea nimeni să meargă cu zaherea
în tabăra moschicească ; toţi care au îndrăznit să meargă pentru cîştig, 2::>
au fost luaţi robi de tătari. Şi într,atîta lipsă de hrană se găseau moscalii,
încît sacul de făină ajunsese zece ruble. Din această lipsă de hrană, deoarece
nu mai găseau ce cumpăra, ei au început să slăbească şi de foame să se
666 îmbolnăvească. li Moscalii luaseră de aci vitele turceşti aflate în ţară şi 30
cumpăraseră încă şi multe altele ca să fie îndeajuns pentru oştile lor, însă
toate acestea au căzut în mîinile tătarilor, împreună cu oamenii care le
aduceau în tabăra moschicească. Aflînd dar moscalii de aceasta, au dat
poruncă generalului Ianăş şi polcovnicului Tanski să meargă cu o seamă
de oaste şi cu cîţiva cazaci de la Don să strice podul pe care îl făcuseră 35
turcii peste Prut la Gura Sărăţei, anume la Vetrişoaia, iar după ce vor fi
stricat podul să stea acolo şi să oprească pe turci de a mai trece dincoace
de Prut.
Î n aceeaşi zi, ţarul Petru a ales un general vestit în războaie anume
Ren Bour 1 cu douăsprezece mii de călăreţi:! şi l,a trimis, împreună cu
spătarul Toma Cantacuzino să atace Brăila şi, după ce o va ocupa, să treacă
1 Numele generalului rus în te;. tul grecesc este 'PC:v l\In-6ou),. (Ren Boul), la Nicolae
Costin Ren Bour (p. 105), în Istoria Ţării Roma neşti ed. C. Grecescu (p. 1 1 1 ) este,
simplu Ren, iar la alţi istorici întîlnim forma Ronne ; ca să nu ne depărtăm prea mult
de textul grecesc am rămas la forma Ren Bour.
2 De asemenea şi Nicolae Costin spune că oastea generalului Ren era de 1 2 OOO ;
în Cronica anonimă (ed. Grecescu, p. 1 1 l ) însă se spune că generalul Ren a venit la.
Brăila « cu vreo 8 mii de moscali ».
1 06 CRONICA GHICULEŞT I LOR
'tWV ToupKroV Bui va µi}v Î)µnopouv nA.fov oi ToupK01 va cp()youv 'tO ntpav
µtpo�, µft'te ano 'tO ntpav µtpo� va sA.eouv 'tO e8&9e. Kai Ka9ro� Tt'tOV EK&i
vo 'tO O''tpa'teuµa 8taA.eyµtvov, ft9eA.e 'tEAElcOO'El Kai 'tÎ}V npocr'tayi}v xmpi�
Kavtva eµn6810v, Ka9ro� 9tA.oµev 'tO 1t&p1yp<i'1'E1 napaKa'tm, ei� 'tÎ}V apa8av
5 'tfj� imo9foem� rnu noA.tµou rnurnu.
Kavtva npăyµa, 'tij aA.T)9ei� Btv fJ9eA.ev P"-<i'l'Et 'tOU� Mocrx6Pou�, µa
A.tcrm 8E Kai V1KTJ'tal fJ9eÂav cpavfi, av Btv ft9eÂav µ01pacret 'tel O''tpa'tEU
µa-ra 'tOU� ei� 1tOAAcl µtpTJ, Ka9ro� npoeinoµev. Ei� 'tÎ}V l:op6KaV etxav acpft-
0'&1 crtpa'teuµa, e8& ei� 'to rtam 6µoim� dxav 81opicret 'tOV 1tOAK6PvtKOV
1 0 riyYKapov µe9' EVO� µay16pou, 01tOU sµe1vav Kai 'tpei� X1Âta8e� Mocrx6Po1,
01tOU Ka't6m ftJ.9ov µE l;axepEV Kai OEV Ti8uvft9T)crav 1tAEOV va 1tT)yaivouv
d� 'tO µocrx6PtKOV 'tclµnoupov, ano 'tO 1tEplKUKÂmµa Kai 'tO 1tAfi9o� 'tWV Ta
'tclpmv. Tov OE rKtKEî� 1tOAK6Pv1KOV, µE OAOV 'tOU 'tO 1tOAKOUpov, 'tOV EO''tEt
A.av d� 'to µovacrtftp1 Mnoupcroutm Ota cpuÂa�tv 't&V µnel;evă.pT)Omv, 'to ne-
1 5 ptcrcr6tepov oµm� Otel 'tOV P6pvtKOV AounouÂov Kai 'tOU� a8eÂcpou� 'tOU Kai
CÎVE'l'lOU� 'tOU Kai 01' liAAOU� lipxovm� 'tfi� Kcl't(J) 'tcrapa�, µ& 'tO Vcl µiJv dxav
nicrnv li d� autou� OUîE oi MocrK6Po1, OU'tE 6 �T)µT)'tpacrKO� 136oa�. Oihm� 667
ouv Oiaµo1pacr8tvte� liJ.J.01 d� liAÂa µtpTJ, Ka91i. npoeMx9TJ, 6J.iyov sÂEt'l'E
va KlVOUVEUO'OUV ei.� 7taV't&Afj cp9opli.v Kai acpavtcrµ6v.
20 ·o p6pVlKO� AounouA.oi;, 1tpOîOU va cp9acru 6 rKlKE't� 1tOAK6Pv1KO�,
etxe YPU'l'El t(i'> �T)µT)tplicrK(!) poo� avacptpovta� au't(i'> nro� 'taxa sypa'I'& npocr
KÂmoµevo� npo� 'tOV pet;ipT)V 1tc0� OEV dvm o{ lipxov'te� xaîVT)OE�, a'AX ou
'tE .., 'tcrapa, Kai 1tc0� Otel 'tOV cp6pov 'tWV Mocrx6Pmv EKpucp9T)KUV Kai ecruva
x9TJKaV d� 'tE� µnel;tv1e�. Kai au'tO µE: KaA.i}v O''toxamv 'tO EKaµe Kai eypa-
25 'l'E 'tOlOU'tTJ� Âoyfi� d� 'tOV pet;ipT)V Otel va µi}v KOUpcreu0ij .., 'tcră.pa ano 'tOU�
Tatapou�, fi 6noia em� ei.� 'to ucr'tepov otv eyA.UTmcre. Au'ta evepyrovm� 6
AounouA.o� popVlKO�, ecp0acre Kai 6 rKtKE't� 1tOAK6PvtKO� µE 'tO 1tOAKOUp6v
wu €Kei d� 'tÎ}V µnel;tv1ă.v rnu. �oeev Kai PA.foovrn� 'tov fou't6v 'tou nept
'tptyupmµtvov cmo 'tOU� Mocrx6Pou� anpocrOoKft'tm�, Kai xmpi� 'tÎ}V 9EATJO'lV
30 'tOU U1tEKAi9T) d� au'tOU�, Kai Otel 1tlO''t(J)crtV 'tfi� U1tOKAicrecil� 'tOU, EO''tEtAE Kai 'tOV
u{6v 'tOU rempyaKT)V chcrli.v EVEXEtpov 1tp0� au'tOU�, au'to� OE EµEtVE µe'tli. 'tOU
pTJ0EV'tO� 1tOAKoPviKOU EKEÎ d� 'tÎ}V µnel;tviav. Kai Otel va oei�u nepumo
'ttpav nicrnv ei� au'tou� 'tOU� Mocrx6Pou�, µeptKcl cpopaota 't&V Ta-rapmv 6nou
etxav 1tEO'El ei� 't� xetpa� 'tOU 1tpO'tOU va apxicru 6 n6A.eµo�. 'ta EO''tE1AE
35 Kai 'tel enpocrKUVTJO'EV ei� 'tOV l:epeµE'tîJV, Otel 'tel 6noia cpopaota 1tOAAÎ\V nocr6-
'tT)'ta ăcrnpmv ErtAftpmcrev Îl a0A.ia 'tcrapa µ&'ta 'tÎ\V eipftVTJV Kai 1tOAÂ.Oi 1tOÂ.
Â.� pacravou� erta0ov E(J)� 6rtoi> va yivu .., 'tEAeta au't&V 'tWV l;cilmv artonA.ft
pmm�. 0{ OE KOOpEVOt 'tOU K6opou rKtKE't�, PMnoV'tE� 1tc0� E1tAT)O'iacrev 6
Pel;ipT)� Kai 6 xavT)� µE 'tli. CJ'tpa't&uµa'ta 't(J)V' enp6cp0acrav eu0u� npo� 'tOV
40 xcivT)V Kai enpocrKUVTJcrav Kai µE: aO'tO E"(Â.U't(J)CJav Kai Ct1t0 'tO KIJUpcreuµa
Kai Ct1t0 'tllV crKÂ.apiaV.
DOMNIA LUI D I MITRAŞCU VODA CANTE M I R 1 07
de partea cealaltă a Dunării şi să strice podul turcilor, pentru ca ei să nu

mai poată fugi dincolo, şi nici de dincolo să vină încoace. Aşa cum fusese
aleasă acea oştire, ar fi. îndeplinit porunca fără nici o piedică, precum vom
povesti mai jos la locul cuvenit cu privire la acest război. 5
Într-adevăr, nimic n-ar fi vătămat pe moscali, ba dimpotrivă ei ar
fi ieşit şi biruitori, dacă n-ar fi împărţit oştirea lor în mai multe părţi,
precum am spus mai sus. O parte din oaste o lăsaseră la Soroca ; aci
l a laşi orînduiseră de asemenea pe polcovnicul Gîngavul 1 cu un maior, I O
unde au rămas ş i trei mii de moscali, veniţi mai pe 1).tmă cu zaherea şi
care nu au mai putut să meargă la tabăra moschicească din pricina împre
surării şi a marii mulţimi de tătari ; pe polcovnicul Ghigheci, cu tot polcul
lui, îl trimiseseră la mănăstirea Bursuci ca să păzească pe băjenari, dar
mai ales pentru vomicul Lupu şi pentru fraţii şi nepoţii acestuia şi pentru 1 5
alţi boieri din Ţara de Jos, deoarece nici moscalii şi nici Dimitraşcu vodă
667 nu se încredeau li în ei. Aşadar, risipiţi astfel, unii într-o parte, alţii
într-alta, cum s-a spus mai sus, era cit pe-aci să fie cu totul distruşi ş i
nimiciţi.
Înainte de sosirea polcovnicului Ghigheci, vornicul Lupu îi scrisese 20
lui Dimitraşcu vodă, aducîndu-i la cunoştinţă că ar fi scris. marelui vizir
plîngîndu-i-se că nici boierii nu sînt haini şi nici ţara şi că de frica mos
calilor s-au ascuns şi s-au adunat în băjenii. Şi aceasta a făcut-o
cu bună chibzuială, adică a scris în felul acesta marelui vizir ca 25
să nu fie ţara prădată de tătari, de care lucru pînă la urmă tot n-a scăpat .
Pe cînd vomicul Lupu punea la cale acestea, a sosit şi polcovnicul Ghi
gheci cu polcul său la băjenia lui. Acesta, văzîndu-se împresurat pe neaş
teptate de moscali, li s-a supus fără voie, şi pentru ca ei să se încredinţeze 30
de supunerea sa, le-a trimis ca zălog pe fiul său lordachi, iar el a rămas
cu sus-zisul polcovnic acolo în băjenie. Şi ca să arate şi mai multă cre
dinţă faţă de moscali, a trimis în dar lui Şeremet cîteva iepe ale tătarilor 35
căzute în mîna lui înainte de începerea războiului. Pentru aceste iepe ,
biata ţară a trebuit să plătească după încheierea păcii o mare sumă de
bani şi mulţi au îndurat nenumărate chinuri pînă la achitarea întregului
lor preţ. Iar codrenii din Codrul Ghigheciului 2 , văzînd că marele vizir
şi hanul s-au apropiat cu oştile lor, s-au dus îndată înaintea hanului de
s-au închinat şi cu aceasta au scăpat de prădare şi de robire.
1 ln Nicolae Costin (p. 105 ) numele polcovnicului este : Gîngaul.

1 Codrul Ghigheciului este amintit de Miron Costin ; acesta, vorbind de ţinuturile
răpite de turci adaugă : « o părticică a acestui ţinut a rămas la moldoveni, numai pădurea
de fagi », vezi P. P. Panaitescu, Miron Costin, Opere, Bucureşti, 1958, p. 240.
TIEPirPA«l>H THE IlO:EOTHTO:E TQN :ETPATEYMATQN

KAI TINI TPOTIQ KAI TIOY ECTNEN O TIOAEMO:E E3 AM«l>OTEPQN
TQN MEPQN KAI TIEPI TH:E EIPHNH:E
L\ui to crtpcin:uµa to µocrx6PtKOV, Ka8ci:>c; EPEPau:i:>StiµEv, µ6A.tc; vei i)tov

5 EVVEVÎ!KOVta x1A.1a8Ec; µf: touc; aµa!;ap118Ec; µasi Kai µf: touc; npayµatEUtU8Ec;,
to 8f: toupKtKOV li crtpcitwµa i)tov nEpinou trov 8taKocricov x1A.ta8cov, E1;6- 668
xcoc; ano tOV XUVTJV 6nou iitov Kai autoc; µf: 6/...ouc; touc; Tatcipouc; tOU tE
Kp11µiou Kai MnoutsaKiou. Oi 6noîot mi nA.11macravtEc; de; to crt6µ10v tfic;
:Eaparnc;, 'IouA.iou tp86µu , fiµepq. :EaPPatov, EcrtaA.811 Kai 6 rtavEc; yEvEpciA.TJc;,
1 0 Ka8ci:>c; avcotepco f:prt8TJ O.no to f:8ro8E µtpoc; tou Tipoutou, nA.11criov tfic; yt
cpupac; trov ToupKro\, Oia va nacrxicru va xaA.acru titv ye<pupav. �08Ev Kai
Ka8ci:>c; f:K6vEucrEv, npi v va Katatasu Kai vei nEpt<ppasu to taµnoup6v tou.
oi ToupKot Kai oi Tutapot touc; nEptEKUKA.cocrav Kai 6A.TJV titv vuKta touc;
f:8coKav n6A.Eµov Kai EVOXATJcrtV 0.8tciKonov ano 6/...a ta µEpTJ . Kai f:nfipav
1 5 Kai µEptKa s&a ES autrov, µf: touc; <pUAaKac; autrov trov sci:>cov, 810 Kai PH
novtE<; nci:>c; BE:v iJµnopQuv vei Katop8ci:>crouv tinotEc;, µciA.tcrta 8f: Kai nci:>c;
KtV8UVEUoUV, EtpaPiJx811KaV Kat' 6A.iyov-6A.iyov ecoc; EÎ<; to tciµnoupov tQ\}
I <·:;�iiou :EEpEµitTJ , titv 8f: KuptaKÎJV, 'IouA.iou 6y86u , anepacrE Kai 6/...Tj ti Mvaµtc;
> trov ToupKcov Kai Tatapcov Eic; to f:8ro8E µepoc; tou Tipoutou Kai f:8coKav titv
20 autitv t1µepav Kai titv L\wtepav, 'IouA.iou EVVUtlJ, µEyUATJV EVOXATJcrtV de; to
tciµnoupov tOU :EEpEµEtTJ µf: n6A.Eµov aKatanaucrtov de; titv rKipA.a tOU BA.a-
8iKa. 'EKEi epyfiKE Kai 6 L\11µ11tpa<J1Coc; P68ac; µf: 860 µ6vov XlAtU8Ec; MoA.
oopavouc; Kata trov ToupKrov, Kai oioovtac; oi ToupKOt Kai oi Tatcipot n6-
AEµov Kat' autrov, Eu8uc; touc; Et<JclKtcrav Kai KataOtcOKOVtcic; touc; de; eva
25 Katfi<popov, oi nEptcrcr6tEpot EKpîJµvicr811Kav µf: ta ăA.oya touc; Kai E<J1COtci:>-
811Kav, ăA.A.ot of: cino tei KOVtcipta trov tatcipcov t8avatci:>8TJKaV, 6 8f: At1tKa
yaITT} c; emacr811 scovtavoc; Kai nîjyaivovtcic; tOV de; tOV PEsipTJV, tOV anEKE
<paAtCJ'EV.
To1out11c; A.oyfic; A.omov 8tcoK6µEvot napu trov ToupKrov Kai Tat<ipcov
30 o{ MoA.8opavo1, µÎ)tE o{ Mocrx6Pot 8f:v iJµn6pEcrav vei touc; PoTJ8t1crouv.
EnEt8it iiv i;8EA.av 8ci:>O'El <pcotiav Kata trov ToupKrov, i;8EA.av xa8fi Kai 6A.ot
oi MoA.80Pavo1, ci:>crav 6nou i;pxovto 6µnp6c;. BA.EnovtE<; oi Mocrx6Pot tov
fout6v muc; Ele; totaUtTJV KaKotoniav Kai ev6xA.TJcrtV, tKiv11crav titv vuKta
npoc; to 1;11µtpcoµa tfic; TpitTJc;, µf: 6A.ov touc; to t<iµnoupov cSta vei nTJyai-
35 VOUV de; EUpuxopci:>tEpOV t6nov, Kai <iv i;8EAUV KlVTtCJ'El cicpou i;8EAE STJµE
pci:>crEt µf: to t<iµnoupov to OEµevov, BE:v ii8EA.av pA.acp8fi tEA.Eicoc; cmo touc;
ToupKouc;, a/..X tnEtcSit EKlVTJO'aV VUKta, f:A.oyiacrav oi ToupKOt nci:>c; <pE0-
youcrt. "08EV li Kai KataOtcOKOVt<ic; touc;, lnfipav eva YEVEpUATJV µf: 6A.11v tOU 669
titv Koµ<ivtav, 6µoicoc; Kai ăA.A.ouc; UKOµTj nEptcrcrouc; tOU crtpatEuµatoc;, ano
40 to noA.iJ CJ'KOtoc; tfic; VUKtoc; Kai niv µEyUATJV UVaK<itcocrtv 6nou f:yivEtO de;
to crtp<itwµa touc;, µf: to vei. µitv i;l;EUpEV 6 Ele; imf:p tOU ăA.A.ou nou un<iyEt
Kai ecoc; 6nou va <p8<icrouv de; to :EtavtA.fott, noA.A.iJv sTJµiav Kai µEy<iATJV
cp8opav f:A.apov O.no tE touc; ToupKouc; Kai Tat<ipouc;.
'Acpou of: EOEcrav oi Mocrx6Pot to t<iµnoup6v touc; µE: <ppayµov de; to
45 :EtavtA.Ecrtt, t6tE enA.TJcriacrav Kai oi ymvttcr<ipot Kai tniaaav cSui µEtEpist
titv B<iA.Â.E Ptytrocra Kai to B<iÂ.A.E TipoutetcrouA., Kai EKEi f:PaÂ.av Kai tac;
µqaÂ.ac; A.ouµncipcSac; Kai cSiOovmc; cino to cSuttKov µtpoc; n6A.Eµov µf: oÂ.ov
DOMN I A LUI D I M I TRAŞCU VODA CANTE M I R 1 09
DESCRIEREA MĂRIMII OŞTILOR,

ÎN CE CHIP ŞI UNDE S-A DAT LUPTA
ÎNTRE CELE DOUĂ PĂ RŢI ŞI DESPRE PACE
Oastea moschicească, după cum ne-am încredinţat, a fost abia de

vreo nouăzeci de mii, împreună cu cărăuşii şi cu negustorii, iar cea tur- 5
668 cească li era cam de două sute de mii, în afară de toţi tătarii din Crimeea
şi din Bugeac care erau cu hanul. Aceştia, apropiindu-se de Gura Sărăţei
la 7 iulie, într-o zi de sîmbătă, a fost trimis acolo şi generalul Ianăş,
cum am spus mai sus, din partea de dincoace a Prutului, aproape de podul IO
turcilor, c a să se străduiască să-l strice. Dar îndată ce a poposit, înainte
ca el să-şi fi rînduit şi întărit tabăra, turcii şi tătarii i-au împresurat, ata
cîndu-i şi hărţuindu-i toată noaptea neîntrerupt şi din toate părţile ;
le-au luat şi cîteva vite împreună cu paznicii lor. Deci, văzînd că nu pot 15
reuşi nimic şi că sînt chiar în primejdie, s-au retras încet-încet pînă la
8 iu l ie
tabăra lui Şeremet. Iar duminică 8 iulie, a trecut şi grosul oştilor turceşti <1711>
şi tătăreşti dincoace de Prut, pricinuind chiar în ziua aceea şi luni 9 iulie 20

mare tulburare în tabăra lui Şeremet prin lupta necurmată de la Gîrla
Vlădicăi. Acolo a ieşit şi Dimitraşcu vodă numai cu două mii de mol
doveni împotriva turcilor. Turcii şi tătarii, atacîndu-i, i-au zdrobit îndată
şi urmărindu-i la o pantă, cei mai mulţi s-au prăvălit cu caii lor şi au 25
murit, alţii au fost ucişi de suliţele tătarilor, iar aga de lipcani a fost prins
viu şi dus la marele vizir, care i-a tăiat capul.
Cînd moldovenii erau urmăriţi într-acest chip de turci şi de tătari
moscalii nu au putut să le vină în ajutor, căci dacă ar fi tras foc asupra 30
turcilor, ar fi pierit şi toţi moldovenii, deoarece ei mergeau înainte. Mos
calii, văzîndu-se într-o astfel de strîmtorare şi hărţuială, au pornit în noaptea
de luni spre marţi cu toată tabăra ca să meargă într-un loc mai larg. De 35
ar fi. plecat cu tabăra legată, după ce s-ar fi. luminat de ziuă, n-ar fi. suferit
nici o vătămare din partea turcilor, fiindcă au pornit însă noaptea, turci i
669 au crezut că ei fug şi li urmărindu-i, au prins un general, cu toată trupa
de sub comanda lui, precum şi încă mulţi alţi ostaşi. Din pricina întu
nericului prea mare al nopţii s-a produs învălmăşeală mare în oştirea 40
lor, deoarece nu ştiau unul de altul unde merg. Pînă să ajungă la Stăni
leşti, au suferit multe pagube şi mari pierderi de la turci şi de la
tătari.
După ce moscalii şi-au legat tabăra cu întăritură la Stănileşti, s-au
apropiat şi ienicerii şi şi-au ales drept meterez valea Rîioasei şi valea Pru- 4 5
teţului. Acolo şi-au aşezat tunurile cele mari şi atacînd dinspre apus cu
CRONICA G H ICULEŞTILOR
tov 7toA.ucip18µov crtpat6v touc;, Kai pix.vovmc; aomK67troc; A.ouµ7tcipoac; Kat'

autrov trov Mocrx.6Prov, µeyciA.11v cp9opeiv E7tpO�EVOUO'QV eic; autouc;. ·oeev
PM7tovtac; 6 pamA.euc; Ilttpoc; tOV E7t1Ketµevov autoic;1 cl7tpocro6KlltOV Kiv
ouvov a7to t1)v 7tEp1KuKÂ.rocrtv 67tou eix.av, Kai crtox.as6µevoc; µiJ7troc; Kai f:7ta-
5 KOAOU0itcre1 Kai 7tQVteA.1)c; acpavtcrµoc; eic; autouc;, f:pyfjKE µ6voc; tOU µf: tÎjV
cr7tciyav, fito1 0"1tci811v, eic; teic; x.eipac; Kai f:7tp6crta�e touc; 6cpcp1K1ciA.11oec; trov
ypavatEp11orov vei spyouv Katei trov ToupKrov, 010 Kai 7tapeu0uc;, Katei tTiv
7tpOcrtayit v, EKiv11crav Kat' autrov. Kai 1tA1l O'UlO'QVtE<; eic; to µetepisl trov
ToupKCOV, Epp1�av froc; tpeic; ropec; ypavcitec; Kat' autrov trov ytaVlîO'ciprov,
10 oînvec; µil ouv110Evtec; vei imocpEpouv E7tt 7tAEoV tÎjV cprotiav trov ypavatiprov,
ăcp11crav to µetepisl touc; µetei trov A.ouµmiporov Kai scpuyav Kai cl7t' EKEi
&7tfjpav oi Mocrx.6Po1 7tEVtE A.ouµ7tcipoac;. AEyoum OE, mile; vei f:crKotro011crav
€7ttei x.1A.1cioec; ymv1tcrcipo1 a7t' &Keiv11v t1)v cprotiav trov ypavatrov. Ka9cbc;
oµroc; f:pepmc0811 7tap' cl�l07ttO't(J)V, 7tEpl7tOU tOOV elKOO'l X,1Alcl0(J)V EX,cl011KQV,
15 Kai tOUtO pepmoutm Kai EK tOU spyou, E7tE10Îj x.ropic; ăpy11mv roc; 7tpOECj>11-
µev cl7tEµaKpuv011crav cl7t0 to tciµ7toup6v touc;, of:v E7taucmv oµroc; µiJte EKet
v11v tÎjV Î)µEpav 7tOAEµOUVtE<; E� aµcpotEprov trov µeprov, µiJte tÎjV OEUtEPllV,
fine; Tiv tij Tetpaori Eroc; tov Kmpov tou yeuµatoc;. Meta to yeOµa OE, pepmro-
9Evtec; acrcpaÂ.roc; o{ ToupKOl on EKUpteu811 „ M7tpaîA.a cl7t0 tOV Pf:v yevepci-
20 AllV, Katei 7tOAAei ecpopiJ911KQV, KQl cruµpouAEU0EVtE<; µUO'îlKCO<;, cl7tECj>clO'lO'QV
vei crteiA.ouv 7tpoc; touc; Mocrx.6Pouc; 7tpEcrpuv Btei va slltiJcrouv aya7t11v. ·o
of: pacr1A.euc; trov Mocrx.6Prov IlEtpoc;, µ1)v it�eupovtac; ta tfjc; M7tpaîi..ac; Kai
tOV Katai..ap6vta touc; ToupKouc; cp6pov, Kai Pi..Eîtovtac; 7tcbc; li at6v11crav tei 670
crtpateuµatci tOU cl7t0 tÎjV EÂ.AEl\j/lV tfjc; tpocpfjc; , ayKaÂ.ei Kai Î)to1µ<iseto vei
25 OcOO'TJ Kai OEUtEpav cpopeiv 7tOÂ.eµov Kata tCOV ToupKOOV roc; Kai 7tp6tepov,
EKpa�EV oµroc; eic; cruµpouÂ.1)v OÂ.ouc; touc; 6cpcplKUlÂ.110E<; toO crtpateuµatoc;,
6µo0 Kai tOV �11µ11tpacrKOV pooav, Kai eprotrovtac; touc; ti 7tpEnEl vei KUµ1J,
vei OcOO'TJ 011i..ao1) Kai OEUtEpov cruyKponcrµov Kata tCOV ToupKCOV � va
s11titcr11 eipiJv11v. cl7tEKpi911KaV OÂ.01 KOtvroc; 7tcbc; KaÂ.utepov dvm va sll-
30 tÎJO'TJ cl'Ycl1t11V µf: ocra Kai liv fi9eAf:v 7tpopciA.e1 6 Pesip11c;. 7tapa vei OcOO'TJ
7t6Af:µov E7t1Kivouvov.
'Ecpav11 ouv apEO"tÎj fi to1aut11 cruµpouÂ.Î) 7tpoc; tov pamMa IlEtpov
Kai EU0uc; EO"tcIA011 7tpoc; tOV Pesip11v 6 M7tapov Z<icpe1poc;, slltCOVtac; ayci-
1t11V, o{ o& ToOpKOl, roc; 7tp0et7toµev, ovtec; 7tEcpoptcrµEvo1 Kai eto1µ01 va sTJ-
35 îÎJO'OUV autoi tÎ!V cl'Ycl1tl1V, µi: 7tOÂ.Â.Î)V x.apav E0EX,011KaV eu0uc; to 7tp6PA.11µa
tf\c; elpfiVTJc;, 7tpopaA.A.ovtec; oµroc; t01aOta sTJniµata. Ilpti'.>tov µi:v va OcOO'TJ
6 pamÂ.euc; Iletpoc; to KclO'tpov 'AsciKl, Ka9roc; to E7tf'lpE, OEUtepov o& vei
xaA.aITTJ ta KUO'tpa 07t0U EKaµev ele; to µEpoc; tf'jc; Maup11c; E>aÂ.acrcr11c;, iitol
to Taiyciv1 Kai tTiv !aµapav Kai KaµcivKav Kai 7tpocrEn oute SÂ.tO'Î)c; tou
40 vei µi)v crtaA.9ij 7tÂ.tOV ele; KroVO"tQVîlVOU7t0AlV, aA.Â.ei µÎ)tE va crta9fj 7tAEoV
O"tpciteuµa µocrx.6P1Kov eV; tl)v Aex.iav. Kai ăÂ.Â.a 7tpoc; touto1c; �T)fÎJµata,
ta 67toia oÂ.a µeta x.ap� ăoex.811Kav oi Mocrx.6P01. Kai ftm eu9uc;, îÎJV au
tl)v Î)µEpav, EK11PUX.0TJ ii ayci7t11 Kai µeta taOta, 01a 7tpocrtayfjc; toO pe�ip11,
&06811crav ele; touc; Mocrx.6Pouc; tptaK6ma ăµa�1a �ax.ep&c; 01a tÎ)v ITT patav.
1 In ma «tOV tmKt:iµt:VOV ai>toti; Kt:iµt:VOV ai>toii; anpoaS61Cll tOV».

DOMN I A LUI D I M I TRAŞCU VODA CANTEM I R 11l
toată oştirea lor cea numeroasă şi trăgînd fără încetare cu tunurile lor
asupra moscalilor, le pricinuiau mare stricăciune. Aşadar, văzînd ţarul
Petru primejdia neaşteptată ce,i ameninţa, din pricină că se aflau împre,
suraţi, şi temîndu,se ca nu cumva să urmeze nimicirea lor totală, a ieşit
el însuşi cu şpanga, adică cu sabia în mină, şi a poruncit şi ofiţerilor de 5
grenadieri să iasă împotriva turcilor ; aşa că ei au pornit îndată asupra
lor, după cum le,a poruncit. Şi apropiindu,se de meterezul turcilor au
aruncat timp de trei ore cu grenade asupra ienicerilor, care nemaiputînd
îndura focul grenadierilor, au părăsit meterezul şi tunurile lor şi au O
fugit ; de acolo au luat moscalii cinci tunuri. Se spune că ar fi pierit
şapte mii de ieniceri de acel foc al grenadelor, dar după cum au confirmat
oameni vrednici de încredere, au pierit vreo douăzeci de mii. Acest lucru
se întăreşte şi de însuşi faptul că fără întîrziere, cum am spus mai sus,
ei s,au îndepărtat de tabăra lor, dar lupta între cele două părţi nu a încetat
nici în ziua aceea şi nici în cea următoare, care a fost miercuri, pînă la
vremea prînzului. După prînz însă, încredinţîndu,se bine turcii că Brăila
a fost luată de generalul Ren, s,au înspăimîntat mult şi, sfătuindu,se în
taină, au hotărît să trimită un sol la moscali ca să ceară pace. Pe de altă
parte, ţarul moscaiilor, Petru, neştiind nimic despre cele petrecute la
670 Brăila şi despre teama ce cuprinsese pe turci şi văzînd că li oştile sale au
slăbit din lipsă de hrană, cu toate că se pregătea să atace din nou pe
turci ca şi mai înainte, totuşi a chemat la sfat pe toţi ofiţerii oştirii, precu 25
şi pe Dimitraşcu vodă, şi întrebîndu,i ce trebuie să facă : adică să atace
pentru a doua oară pe turci sau să ceară pace, toţi au răspuns într,un
glas că e mai bine să ceară pace, oricare ar fi propunerile marelui vizir, 3
-
decît să dea o luptă primejdioasă.
Acest sfat i,a plăcut ţarului Petru şi îndată a fost trimis la marele
vizir baronul Şafirov, să ceară pace. Turcii, cum am spus mai sus, fiind
înspăimîntaţi şi gata să ceară ei pace, au primit îndată cu multă bucurie 3
propunerea de pace, formulînd următoarele cereri : întîi ţarul Petru să
predea cetatea Azacului, aşa cum o luase ; al doilea să strice cetăţile pe
care le făcuse înspre Marea Neagră, adică Taganrog, Samara şi Camenca
şi să nu mai trimită elciu la Constantinopol şi nici oştire moschicească 40
să nu mai staţioneze în Ţara leşească. 1 În afară de acestea, turcii au
formulat şi alte cereri, pe care moscalii le,au primit toate cu bucurie,
şi astfel, chiar în aceeaşi zi, s,a anunţat pacea, iar după aceea, din porunca
marelui vizir, s,au dat moscalilor trei sute de care cu zaherea pentru drum.
1 Textul tratatului de pace de la Prut, din 2 1 iulie 1 7 1 1 , prin care Rusia dă Turciei
cetatea Azacului, este publicat în A. D. Sturza şi C. Colescu-Vartic, op. cit., vol. I,

p. 97 - 98.
1 12 CRON I CA GHICULEŞTI LOR
Ilpo îOU cruyKpottcrµou oµco� Kai tfi� aA.ci:>m::co� tfi� MnpaîA.a�, EÎXE
cp9acrs1 Kai 6 'lcoav P6oa� d� tÎJV MnpaîA.av, O.nscrmA.µtvo�, eh� O.vcottpco
dnoµsv, EmtpomKro� O.no t<'>v Psl;ipTJV d� tov t6nov LOu dîJµT)tpacrKou P6-
oa Kai Eu9u� EypmjfE an' EKEÎ an<'> tÎJV MnpaîA.av np6� tE tOV npav Kam-
5 tavov Kai npo� îOV KcovcrtaVtÎVOV ayav Kai Ei� tOV NtaA.aµnEcrKOV Kai d�
CiA.A.ou� UKOµT) ăpxovta� 6nou ÎJîOV d� îO µovacrtÎ]pl douµnpaPf:t� Kai oi
oovta� UUîOÎ� tÎJV ELOT)crtV tfi� E1t1.îpOmKfi� îOU Kai npocrtal;ovta� tOU� va
nT)yaivouv npo� auî6v. AuLOi 6µco�, eh� av6rit01, i::xovîE� tA.nioa mi>� 9tA.ouv ,
KUplEUCTEl Ol Mocrx6Po1 tÎJV Enapxiuv "CUUtTJV, of:v ft9EATJCTE îlVU� va unayu
10 d� aut6v, 69sv Kai EK tOUîOU ECTUVEPTJ to nEptcrcr6tspov ft cp9opa KUi ii
crKA.apia tfi� tcrapa�. EuptcrK6µsvo� of: 6 'Icoav p6oa� d� îÎJV IlpaîA.av Kai
npocrµtvovm� tou� pri9tvm�, li EA.apsv dOTJcrtV napu LOU 'IPav Kanstavou 671
6tt nA.îJcrtlil;u EKEî Kai 6 Pf:v ysvspaA.TJ� µf: tov 0coµă crna9apTJV, nT)yaivovm�
Kata tfi� MrrpaîA.a�, Kai i::cpuys ntpav LOU douvapsco� nomµou. <l>9acravts�
15 A.omov KUta tÎJV OCOOEKUîTJV îOU auîOU µT)VOt; 'IouA.iou 6 Pf:v YEVEpUATJ� µEtU
tou 0coµă crrra9apri rrpo� to pacrihuµa LOu ftA.iou, EPaA.av to crtpatwµa
6A.ov d� ta!;1v noA.tµou Kai Kata rrprotov µf:v ECTtU9TJKUV avopEico� oi Toup
KOl, ucrtspov OE, µiJv itµrroprovta� va urroµsivouv tÎJV UKatarraucrîOV Kai cpo
pspav <pCOîlUV tcDV ypavatipTJOCOV, KUtaKatOµEVOt ă.vOpE� tE KUl yUVUÎKE�, a-
20 nscpacrtcrav va rrapaoo9ouv. To l:appaîOV A.om6v, avatEAAOVîO� îOU fJA.iou,
naps869T)crav. 'Arro LOU� 6rroiou� supt9TJKUV crKotcoµtvo1 €rrtaK6crto1 tEcrcra
paKovm tpEî�, arro of: îOU� Mocrx6Pou� nEVtÎ]KOVta tpEî�. Tr)v of: Kupta
KÎJV tOU� Eîtp6crta!;av va EPyouv O.no to Kacrtpov µf: ta� yuvaîKa� t(J)V Kai
ta nmoia t(J)V Kai va nspacrouv to 1tEpav µtpo� îOU douvapsco� notaµou,
25 oioovta� ăOEtaV d� autou� va mipTJ 6 Ka9Ei� O.no to tinotE îOU ocra itµno
pEcrTJ Va CTTJKcOCTTJ Kă.VtE acrÎ]µt, Kă.VtE µaf...ayµa, KăVtE pOUXlKa Kai VU nspa
CTOUV Ei� to ntpav µtpo� tou douvapsco�.
'EPyfiKav youv o{ ToupKOl, <poptcoµEVOl cm<'> tO Kacrtpov Kata tÎJV npo
crtayiJv trov Mocrx6Pcov va nspcicrouv to ntpav µf:po�. Oi Mocrx6Pot oµco�,
30 nsp1tp1yupil;ovta� toU�, toU� tyuµvcocrav Kai îOU� Enfi pav ocra Kai Civ dxav,
acpi]vovta� tOU� µ6vov µf: to unoKaµicr6v toU�. Kai OUt(J), paA.A.ovta� îOU�
Ei� ta KaîKta, tou� O.rrsoico!;av d� to ntpav µtpo�. Autoi BE, tµpaivovts�
d� to Kacrtpov, tyf:µicrav O.rro nA.ournv Kai EL01µcil;ovLO va nspcicrouv Kai
Ei� to nf:pav µtprn; LOU douvcipsco� nomµou, Kata tr)v npocrmyl)v LOU Pa-
35 cr1A.Eco� Ilf:îpou, oui. va xaA.cicrouv to yscpupt tcDV ToupKOOV. Tl)v dEUtEpav 6-
lS<'l10101�u µco�, 'IouA.iou OEKcltlJ nEµ7tt1J nspi oucriv ftA.iou, E<p9acrEV &va� a:ya� Toup
KO� arro t<'>v Psl;ipTJV, O.rrscrmA.µf;vo� µal;i µf: tou� Mocrx6Pou� Kai i::ococrs tl)v
ElOTJCTlV tfi� ayci7tTJ�, Kai sU9u� oi Mocrx6Pot, µsta tl)v ElOT)crtV taUtTJV, 6-
crou� crKA.cipou� dxav Kpati]crs1, 6A.ou� tou� i::ococrav 6nicrco, Kai µ6vov &co�
40 €Pooµi]Kovm rrmoia O.vi]A.1Ka Kai Kophcria i:: Kpu\jfav O.no LOu� ToupKou�,
18< 'lo7 u>..iou ta (moîa Kai Eîtfipav µal;i îOU�. TiJv of: TEtciptTJV, 'IouA.iou OEKUtlJ 6y861J,
1 11 > EKlVTJCTE Kai 6 Pf:v YEVEpciA.TJ� an<'> tÎJV MrrpaîA.av Kai nspvrovta� to l:1pf;n
Ei� to Ma!;1vf:v1, f:nfiys Kat' su9sîav d� to Xoîiv1 Kai f:KE'L 0.nf:pacrs tov Ni
crtpov notaµov li Kai f:µrrfiKav d� tl)v Asxiav µf: noA.uv nA.outov Kai µf: vi- 672
45 KTJV E7tatVEtfiv.
DOMNI A LUI D I M I TRAŞCU VODA CANTEMI R 1 13
Dar, înainte de a se da lupta de la Brăila şi de a fi cucerit acest oraş,

sosise acolo şi loan 1 vodă, fiind trimis de marele vizir, cum am spus mai
.
sus, drept caimacam în locul lui Dimitraşcu vodă. Acesta a scris îndată
de acolo către Ivan căpitanul, către Constantin aga, către Dălăbescu şi 5
către alţi boieri aflaţi la mănăstirea Dumbrăviţa, dîndu-le ştire de căimă
cămia sa şi poruncindu-le să vină la el. Ei însă, ca nişte nesocotiţi ce
erau, nădăjduiau că moscalii vor ocupa acest ţinut şi nimeni nu a vrut
să se ducă la el. Distrugerea şi robirea ţării se datoreşte în cea mai mare 1 O
671 part e acesteî pricini. Deci, pe cînd Ioan vodă se afla la Brăila, aşteptînd
pe cei amintiţi mai sus, li a primit ştire de la Ivan căpitanul că generalul
Ren cu Toma spătarul se apropie, mergînd asupra acestui oraş şi de aceea
a fugit dincolo de Dunăre. Generalul Ren şi Torna spătarul, sosind la
12 ale aceleiaşi luni iulie 2 pe la asfinţitul soarelui, au aşezat oştirea 1 5
toată în rînduială de luptă. La început turcii s-au împotrivit cu bărbăţie,
dar pe urmă, neputînd îndura focul neîncetat şi înfricoşător al grenadie
rilor, căci erau arşi atît bărbaţii cit şi femeile, au hotărît să se predea.
Aşadar, sîmbătă, la răsăritul soarelui, s-au predat. S-au găsit şapte sute 20
patruzeci şi trei de turci şi cincizeci şi trei de moscali ucişi. Duminică,
moscalii au poruncit turcilor să iasă din cetate cu femeile şi copiii lor
şi să treacă de partea cealaltă a Dunării, dindu-le voie să ia fiecare din 25
avutul său tot ce putea ridica : fie argint, fie aur, fie haine.
Ieşiră deci turcii din cetate încărcaţi, aşa cum le porunciseră moscalii,
ca să treacă dincolo de Dunăre ; moscalii însă, înconjurîndu-i, i-au des- 30
puiat, luîndu-le tot ce aveau şi lăsîndu-i doar cu cămaşa. Punîndu-i aşa
în corăbii, i-au alungat dincolo, iar ei, intrînd în cetate, s-au umplut de
{
bogăţii şi se pregăteau să treacă şi de cealaltă parte a Dunării, după porunca
ţarului Petru, pentru ca să strice podul turcilor. Dar luni, 15 iulie, către 35
asfinţitul soarelui, a sosit din partea marelui vizir un agă turc cu cîţiva 1�1
moscali, care au vestit pacea. Îndată după această ştire, moscalii au da
înapoi pe toţi robii pe care-i luaseră. Numai vreo şaptezeci de băieţi nevîrst- 4
nici şi fete de turci au tăinuit, pe care i-au luat cu ei. Iar miercuri, <
18 iulie, a pornit şi generalul Ren de la Brăila _şi trecînd Siretul la Maxi-
672 neni, s-a dus direct la Hotin ; acolo a trecut Nistrul li şi a intrat în Ţara
leşească cu multe avuţii, după o biruinţă vrednică de laudă. j
1 E vorba de Ioan Mavrocordat.

2 În timpul acesta Constantin Brîncoveanu ducea o politică de şovăire şi de aceea
la 13 iulie 1 7 1 1 generalul Ren i-a· trimis, de Ia- tabăra din faţa Brăilei, o scrisoare în care
ii scria în numele ţarului Petru I, între altele, « de a nu mai amîna sosirea în tabără,
ci prin prezenţi personală de a aduce cauzei un deosebit interes al înălţimei voastre,
punînd la cale împreună cu mine modul în care am acţiona împreună împotriva duşma
nului comun al creştinătăţii ». Iar mai departe generalul Ren îi scrie să nu mai amîne
« sub nici un cuvînt oarecare unirea vorbită », vezi Scarlat Callimachi. Un document
inedit din anul 1 71 1 pri vitor la colaborarea militară româno-rusă, în· « Studii », I I I ( 1 950),
p. 1 7 8 - 1 7 9.
1 14 CRONICA GHICULEŞTI LOR
'A<pou Â.omov EytVEV fi ayam1 avaµEm�u ToupKroV Kai Mocrx6Prov Ele;

to I:taVtÂ.Ecrtt, Ka9roc; avrotEpID tppe811, 6 PacrtÂ.Euc; Iletpoc;, 6crov tsenxavt
Eixe Kai 6cra ciµa�ta uaÂ.tva Kai 6cra texvacrµata U\jlT'JÂ.0. Kai noÂ.EµtKa Kai
opyava nupopoÂ.tKa, OÂ.a tO. €ppt�E µecra de; tOV IlpoOtov 1tOtaµ6v. Aeyoucrt
5 nvtc; nroc; taxa va €orocrav oi Mocrx6Pot tcp Pesipu Kai. µiav 1tOO'OtT')tCl ăcr
nprov , of:v dvat pepmov oµroc; to tOtOUtOV.
Ilpo tOUtIDV of: Etc; to rtacrt, EKtU7tT')O'aV o{ Tatapot, titv 11Eµ1tt1')V 7tpoc;
to 0EtÂ.tv6v, 'louA.iou OIDOEKUtlJ , Kai 1tOÂ.Â.ouc; av8pcimouc; EO'KÂ.aprocrav a7to
to Tatapacrt, ovtac; oi liv8pID7tOt aµeptµvot Kai EÂ.1tisovn:c; Ele; touc; Mocrxo-
1 o pouc; Kai oaa sroa T')Upav Ele; titv 1tEOtaoa tOU M7taxA.ouîou Kai de; titv ăKpT')V
tfic; ayopăc;, oÂ.a ta E1tfipav Kai. Civ of:v fJ8EA.av tUXEl ppoxf:c; payoatec;, Pe
Pat6tata fJ8EÂ.av KUtaKaucrEt Kai CJKÂ.apcimEt OAT')V titv ayopav, Ka8roc; tµap
tUpT')O'QV OUo Tatapot 6nou Eixov macr8fi 1tp6tEpov, oi 1tEptcrcrf:c; oµroc; ppo
xf:c; touc; i')µn6otcrav.
15 Meta muta oe, 6 Pesip11c; Mexµf:t1 M7taÂ.tatsitc; Ka8roc; tcpaveprocre to
µeta muta 6 Ma�out11c;, KamKexaytac; tou âT')µT')tpaO"Kou p6oa, eKaptep11ae
touc; ăpxovrnc; tfic; tcrapac; otel. vei 7tayouv vei 7tpocrKUvf]crouv 7tpoc; toO Â.6-
you tOU fiµepac; 1tEVtE. Autoi OE, cpoP118evtEc; a7tO titv paatÂ.tKÎlV opyitv Kai.
KpuP118evtei;; de; touc; A6yyouc;, of:v i')8EÂ.T')CJE nvcic; va 1tpocropaµu de; 7tpo-
20 O'KUVT')O'lV tOU PesiPT'J Kai µnÂ.tO'tQ oxt µ6vov nroc; Of:v E7tfiyav Etc; 1tpOO'KU
v11criv tou, aÂ.Â.a Kai. µeptKoi µ7tesevap11oec; MoÂ.oopavot, eupicrKovtac; µept
Kouc; KaµT')Â.UpT'JOEc; tOU PesipT'), µitv EX,OVtac; ElOT')O'lV 7tEpi tfic; ayanT')c;, EU8uc;
hpE�av Kat' autrov Kai KîU1tWVtac; touc;, Eîtfipav 6,tt Kai av Eixav, 1tÂ.T'JYcO
VOVtEc; Kai µeptKouc; E� autrov. 'Ano touc; 67toiouc; KaµT')Â.CtpT'JOEc;, µav8avov-
25 tac; 6 Pesip11c; tOUtO to auµPEPT'JKOc; Kai PM7tIDV Oft of:v ÎJÂ.8E Kai ouoeic;
troV clpXOVtIDV tfic; tcrapac; �hei vei tOV 7tpOO'KUVÎJCJ1J, µeyaÂ.roc; t8uµffi91'), Kai
cl7to tov 8uµ6v tou tov uneppoÂ.tK6v, Eoroaev ăoetav Kai 8ei..11 µa de; touc;
Tatapouc; Kai de; touc; ToupKouc; otci vei O"KÂ.aprocrouv OÂ.T'JV titv Katro Tcra-
16 lou:Uou
.
. . tOu:'t 1-'E�lpT'J,
A r· '\ .
·1OU/\.tOU s:: • „ .
<1711>
.
pav. E'Ueuc;
· l'.0t7t
'\ 6V, Kata tT')V 7tpOcrtayT')V uEKQtlJ EKfîl
30 ăpxtcrav Kai tcrKÂ.aprovav oi ToOpKot de; oÂ.a tO. µep11 µasi µf: wuc; Ta
tapouc;. li
·o OE â1')µ1')tp6:0"Koc; pooac;, Ctcpou fytVEV fi ayan11 Kai 1tpOtOU va Kl- 673
vf]crouv oi Tatapo1 de; titv ltp7tayf]v, PM7tovtac; 7troc; tov yupei>ouv oi ToOp-
KOl de; fÎIV ay<l1t1')V cl1t0 touc; Mocrx6Pouc;, titv 11Eµ1tt1')V 1tpoc; to �T')µEproµa,
35 tpyfjKev cino to taµnoupov to µocrx6P1Kov noÂ.Â.a Kpucpa µf: oÂ.ouc; touc; crtpa
nrotac; tOU Kai tpxoµevoc; 7tpoc; to nacrt, auvanavîli81'J µf: touc; Tatapouc;
6nou dxav 1tUpEl tOV saxeptv µasi µf: touc; cpuÂ.aKac; Kai eu8uc; C1tp6crta�E
touc; crtpattcOtac; touc; MoÂ.oopavouc; \'el orocrouv 1tOÂ.Eµov Kata trov Tataprov
EKEiVIDV. "08ev &pµ11crav avopeiroc; Kat' autrov trov Tataprov Kai ci>c; t6crov
40 touc; KatEtp6nrocrav, 6nou ăpxtcrav Kai va touc; KataK61ttOUV. BÂ.E7tOVtEc;
o�v ol Tatapol nroc; KlVOUVEUOUV vei xa9o0v OÂ.Ol ano tac; xEipac; trov MoÂ.
oopavrov, ăcp11crav Kai touc; CTKÂ.apouc; Kai tOV saxeptv OÂ.OV µt ta âµa�ia
Kai E<puyav, Kai µf: auto cyÂ.utrocrav ol ă8Â.t0l ăv8pID1tot cl1t0 titv CTKÂ.apiav,
Ti ot Katro Ttcr<lpa, Ka8roc; 1tpoEinaµev, OÂ.T'J CO"KÂ.apc0811 froc; de; to X1pA.fov
45 ci>crciv ele; tov Katpov toO BacrtÂ.Eiou pooa.
1 In ms «'Axµew, îndreptat pe deasupra de altă mină şi cu altă cernealil în

« M EXµETTI �» .
DOMN I A LUI D I M ITRAŞCU VODA CANTEM I R 1 15
Deci, după ce s-a încheiat pacea între turci şi moscali la Stănileşti,

precum s-a spus mai sus, ţarul Petru a aruncat în Prut toată gephaneaua
sa, toate caretele de sticlă şi toate invenţiile meşteşugite pentru război,
precum şi tunurile. Se spune că moscalii ar fi dat marelui vizir şi o sumă 5
de bani, aceasta însă nu e sigur.
Dar, înainte de acestea, joi 1 2 iulie, pe la chindie, tătarii au atacat
laşul şi au robit mulţi oameni din Tătăraşi, deoarece erau fără grijă,
avînd nădejde în moscali ; de asemenea au luat şi toate vitele pe care le-au
găsit în cîmpia Bahluiului şi la marginea tîrgului şi, de n-ar fi fost ploi
repezi, cu siguranţă ei ar fi ars şi robit tot tîrgul, precum au mărturisit
doi tătari prinşi mai înainte, dar ploile cele multe i-au împiedicat.
După acestea, marele vizir Mehmed Baltagi 1, precum a destăinuit 15
mai tîrziu Macsut, capuchehaia lui Dimitraşcu vodă, a aşteptat cinci zile
pe boierii ţării să vină să i se închine. Aceştia, temîndu-se însă de minia
împărătească, stăteau ascunşi prin păduri şi nimeni n-a voit să meargă
să se închine marelui vizir. Şi nu numai că nu s-au dus să se închine, 20
ci unii băjenari moldoveni, găsind nişte cămilari ai marelui vizir şi neavînd
ştire de încheierea păcii, s-au repezit îndată asupra lor şi atacîndu-i, le-au
luat tot ce aveau, rănind şi pe cîţiva dintre ei. Marele vizir, aflînd de
la cămilari cele petrecute şi văzînd că nici unul dintre boierii ţării nu 25
vine să i se închine, se minie peste măsură şi dădu voie tătarilor şi tur-
cilor să robească toată Ţara de Jos. Îndată deci, la 1 6 iulie, din porunca 1� 1;�•;e
1
vizirului, turcii au început împreună cu tătarii să robească lumea din 30
toate părţile. li
673 Iar Dimitraşcu vodă, după ce s-a încheiat pacea şi înainte ca tătarii
să plece după jafuri, văzînd că la încheierea păcii turcii îl cer de la moscali,
a ieşit din tabăra moschicească în mare taină, joi în revărsatul zorilor, 35
cu toţi ostaşii săi şi, venind spre laşi, s-a întîlnit cu tătarii care luaseră
zahereaua cu paznici cu tot ; îndată el a dat poruncă ostaşilor moldoveni
să-i atace. Năpustindu-se dar moldovenii vitejeşte asupra acestor tătari,
i-au biruit pînă într-atîta, încît începură să-i şi măcelărească. Tătarii, văzîn- 40
du-se în primejdie să piară toţi de mina moldovenilor, au lăsat şi pe robi
şi zahereaua toată, cu carele cu tot, şi au fugit. În chipul acesta bieţii
oameni au scăpat de robie. Ţara de Jos însă, precum am spus mai sus,
a fost robită toată pînă la Hîrlău, ca pe vremea lui Vasile vodă. 4)
1 În textul grece�c a fost scris Ahmed Baltagi (aşa este şi în N. Costin, p. 109) ;
dar 11-a îndreptat de altă mină şi cu altă cerneală în Mehmed Baltagi. În tabelele de mari
vi1.iri publicate de M. Guboglu găsim trecut pe Teberdar ( Baltagi) Mehmed, 1 7
=
auiust 1 7 10 - 1 3 noiembrie 1 7 1 1 , iar î n Hammer, Geschichte des osmanischen Reiches,

vo ( VII, Pesta, 183 4. , p. 623 pe : Baltagi Mohamed-paşa, 7 august 1 7 1 0 - 20 noiembrie
1 7 1 1 . Ne·am oprit la forma Mehmed Baltegi.
1 16 C RON I CA G H I CULEŞTI LOR
·o ouv �T)µT)ŢpUcrKoc; P68ac;, µEŢU ŢitV avopaya9iav ŢaUŢT)V, Î)A9E KClŢ.

Eu9Eîav, Ţti OEKUŢlJ ŢEŢUPŢlJ ŢOU 'Iou/...iou, ftµf:pqt �app(lŢov, npoc; 8Ucr1v ft-
1 4<��;��iou
A.iou, µf;cra Eic; ŢitV au9EVîlKTtV KOUpŢT)V Kai EKU9T)crE Kai ŢitV KuptaKitV eroc;
67tou ftm1µacr8T) Kai ŢQ OEKUUJ enu ŢQU at)ŢQU µT)VO<; îtEpVOOVŢac; 6 pacrtAEU<;
5 Tif;Ţpoc; cino ŢOV Ti poumv ŢO E8cil9Ev µf;poc; µf: o/...o v mu ŢO crŢpaŢwµa, EKivT)crE
Kai 6 �T)µT)îpacrKoc; P68ac; µf: o/...ouc; muc; E01KOU<; mu Kai µf: µEptKouc; ăp
xovrnc;, muc; 6noiouc; EÎXE cruµpouA.aîOpac;, flmt ŢQV 'IroaVVT)V NtKOUAŢ(l"f:
XUîµaVOV Kai ŢQV �ap1v LµOUîsi/...a, µeya/...o v 7t0Cl"ŢEAV1KOV, Kai ŢQV rEropyi
ŢO"aV, µeyaA.ov crna9apT)V, Kai ŢOV LŢf:cpavov Aol>Kav, µf:yav PtcrnapT)v, , Kai
10 ŢOV �avoouA.ov Lîol>pîsa, µf:yav crî6A.v1Kov, Kai ŢOV TiauA.ov PousivT)v, µf:
yav K6µ1crov, Kai ŢQV rEropyaKT)V 'Apicrrnpxov ŢQV KrovcrŢaVîlVOUîtOAhT) V,
µf;yav OUcrtUpT)V, Kai ăA.A.ouc; 7t0AAOU<; clîtO muc; OtKeiouc; aumu Kai avrnµro-
9f;vŢE<; µf: ŢQV PacrtA.Ea TIEîpov ele; ŢOV Tipoumv, anf:pacrav ŢOV Ninpov no
rnµov KOVîa de; ŢO Kiopov.
15 Ele; EKEÎVOV ŢQV Kmp6v, s816p1crEV 6 PacrtA.euc; ŢQV �T)µT)ŢpacrKOV P6-
_
8av de; ŢO XapKopa, 6nou EupicrKeîat KOVîa ele; ŢO KUcrŢpov ŢOU 'Al;aKiou.
MEî' oA.iyov OE Katp6v, O"TtKcOVOVîU<; mv an' EKEÎ, clîtO ŢQ XapKopa, ŢQV E<pe
pE µEŢU µeyaA.T)c; nµfjc; ele; îTtV LŢQA\Ţ(l"ClV. YOvrnc; oµroc; EKEÎ Etc; ŢQ XapKO-
pov 6 �T)µT)Ţpamco; p6oac;, i::cpuyav OAOt li oi µeŢ' aumu ăpxovŢec; cl7t0 KOV- 674
20 ŢU ŢQU.
,Acpou A017t0V cmfjA.9Ev 6 �T)µT)ŢpUcrKoc; P68ac; clîtO ŢQ rtacrt KCli 6
Pf:v yEVEpUAT)<; cl7t0 îTtV Mnpaî/...av, ăpx1crav o{ T(lŢapot va crKA.apwvouv
ŢitV KUŢ(J) Tcrapav, UîtO muc; 6noiouc; µEptKOi evro9EVîe<; µEŢU ŢOOV Aasrov
ToupKrov, xropic; îTtV ăOelClV mu PEsipT) , EKŢU7tT)Cl"ClV ŢQ raA.UŢO"l Kai EO"KAU-
25 procrav o/... ouc; muc; av8pc0nouc; OîtOU Î)mv KEKAEtcrµf;vo1 µf;cra Etc; ŢQ µova
Cl"îÎJ pl mu ·Ayiou rEropyiou, naipVOVŢac; Kai o/...a ŢU EV Ţcp µovaO"ŢT) plql
7tpayµarn. Kai ayKaA.a îtOAAE<; Kai ăAAE<; cpopf:c; EKaŢCl7tClŢÎ)9T) 6 ŢQ7tO<;,
OEV i:: na9Ev oµcoc; ŢQ raAUŢcrt 7t0ŢE mlClUŢT)V crKA.apiav Kai ŢEmlOV îtClVîE
A.fj acpavtcrµ6v, E7tEtOit Kai ox1 µ6vov mile; EcrKA.apcocrav muc; pT)Sf:vrnc; XPl-
30 crnavouc; KCli SÂ.ET)AUŢT)Cl"ClV Kai ŢU ŢOOV µovaO"ŢT)picov, ciµit ăvo1yav Kai ŢU
µvT)µEîa ŢOOV VeKpcilv, U7t07tŢEU6µEvo1 µiJncoc; Kai i:: K pmvav oi ăv8pcono1 ŢU
npayµaŢU îOU<; EKEÎ, Kai ŢQŢE ăvot�av Kai ŢQ µvT)µeîov mu MasE7t7tCl x((Ţ
µavou 07t0U l)mv µf;cra de; ŢQV Aywv rec0py10v Kai i:: p pl\j/ClV ŢU KOKKClAU
�
mu ele; ŢitV iiKpT)V îOU �ouvaPEcoc; îtOîClµou.

35 or OE ăv9pW7tOl îOU Mnoup/...a oiou, <pel>yovrnc; 7tp0 Î)µEprov KClŢU ŢQ
<l>co�av1 de; muc; A.6yyouc;, syÂ.UŢ(J)O"ClV cino ŢÎIV crKÂ.apiav, ŢQ Ţsapcri oµcoc;
oi..o v ŢO Kaîf:Kaucrav. AuŢf:c; Ţf:c; KaA.wcruvec; snpo�EVT)crEv 6 �T)µT)îpacrKoc;
p68ac; de; ŢTtV a9Â.iav îClUîT)V ŢO"Upav, µf: ŢTtV UO"ŢOXClO"îOV KO.i pialOV
yvciJµT)V ŢQU, 6 07tOÎO<; au9EVîEUO"e µ6vov µfjvac; e�.
DOMN I A LU I D I M I T RAŞCU VODA CANTE M I R 1 17
4 iu li e
După această faptă vitejească, la 14 iulie, într-o zi de sîmbătă, Dimi < 17 1 1 >
traşcu vodă a venit către asfinţitul soarelui drept la curtea domneasc ,

unde a stat şi duminica pînă să se pregătească de plecare. Iar la 16 al
aceleiaşi luni, trecînd ţarul Petru din partea de dincoace a Prutului c
toată oştirea sa, a pornit şi Dimitraşcu vodă cu toţi ai săi şi cu cîţiv
boieri, pe care îi avea sfetnici, şi anume : Ioan Neculce hatmanul, Savi
Zmucilă, mare postelnic, Gheorghiţă, mare spătar, Ştefan Luca, mar
vistier, Sandu Sturza, mare stolnic, Pavel Rugină, mare comis, Iordac
Aristarh constantinopolitanul, mare uşer, şi mulţi alţii dintre boierii 1
mai apropiaţi. Şi întîlnindu-se cu ţarul Petru la Prut, au plecat şi au trec
Niprul pe la Kiev.
Ţarul Petru a trimis atunci p e Dimitraşcu vodă l a Harkov, care se 15
află lingă cetatea Azacului, iar după puţină vreme, ridicîndu-1 de l a Harkov,
l-a dus cu mare cinste la Stoliţa. Dar pe cînd Dimitraşcu vodă se afla
674 acolo la Harkov, au plecat de lingă el li toţi boierii care erau cu dînsul. 20
Deci, după ce au plecat Dimitraşcu vodă din Iaşi şi generalul Ren
din Brăila, tătarii au început să robească Ţara de Jos. Unii dintre ei,
unindu-se cu turcii lazi, au atacat oraşul Galaţi, fără încuviinţarea marelui
vizir, şi au robit pe toţi oamenii care erau închişi în mănăstirea Sf. Gheor- 25
ghe ; au luat şi toate lucrurile pe care le-au găsit acolo. Cu toate că acest
ţinut a fost călcat de mai multe ori, totuşi oraşul Galaţi nu a suferit
niciodată o robire şi distrugere totală de felul acesteia, deoarece tătarii
nu numai că au robit pe zişii creştini şi au jefuit avutul mănăstirilor, 30
dar au deschis şi mormintele, bănuind că poate oamenii îşi vor fi. ascuns
lucrurile acolo. Atunci au deschis şi mormîntul lui Mazeppa hatmanul,
aflat la mănăstirea Sf. Gheorghe, şi i-au aruncat osemintele pe malul Dunării.
Locuitorii Bîrladului, care fugiseră cu cîteva zile mai înainte în pădu- 3 5.
rile dinspre Focşani, au scăpat de robie, tîrgul însă a fost ars în întregime.
Aceste binefaceri a făcut Dimitraşcu vodă pentru nenorocita ţară cu fi.rea
lui violentă şi lipsită de chibzuială ; el a domnit numai şase luni.
1 18 CRON I CA G H ICULEŞT I LOR
TIEPI TOY TIQE EETAA0H O KOYPT M EXMET-IIAEAE

ME TON EEPEMETHN AIA NA EBr AAH TOYE TOYPKOYE
TOTI IIPArMATEYTAE OIIOY EEKAABQEEN
O .âHMHTPALKOE BO.âAL KAI IIQI: TO META TAYTA
s HA0EN E.âQ EU: TON E>PONON TOY rIAI:IOY.
Autoi; 6 Koupt MExµet-namii;, ovtai; Mnocrvuivoi; Kai ÎJ�Eupovtai;
îÎ)V crA.oP<ivtKT}V y/...oocrcrav, tOV EOtUAE�EV 6 PEl;; i prii; ano to opoi Kai tOV
f:crtEtAE µ& tov !:EpEµEîriv Kai Oia cp6/...a �1v tou µocrx6P1Kou crtpatEuµatoi;
Kai Oia vei EPy<iA.u toui; ToupKoui; npayµatwtcii; 6nou EixE crKA.aPcimEt 6
10 .âriµritpacrKoi; P6oai;. Eii; to rt<im li o& Titov 0/... 0 1 oi liv9pomot µf:cra di; 67 5
tei µovacrtti pta KEKAEtcrµf:vot rmo tOV no/...u v cp6pov 6nou dxav, EnEtOÎ) Kai
o&v EÎXE cmoµEivEt Kavf:va KEcp<i/...a wv ano toui; µq<i/...oui; ăpxovrni; Kai
µ<i/... tcrta 6nou OEV ÎlKOUEîO noioi; 9f:A.Et vei au9EVtEU0'1J . ·o ouv µnEcrA.ti-
0.ycii; tOU .âT}µT}tpacrKOU P6oa µ' o/...o v 6nou EÎXE panncr9fi ano toui; Mo-
15 crx6Poui; cbcrciv 6nou EKat<iyEtO ano tÎ)V <pt>AÎ)V tOOV AEXOOV, pA.tnovtai; tei
totauta, anEt6A.µricrE Kai tnfiyE Kai EK<i9T}crEv t�oucrtacrttii; di; ttiv aU9Evn
KÎ)V Kouptriv µ& ouo ToupKoui; A<il;;oui; 6nou dxav yA.utc0crE1 ano ttiv crKA.a
Piav µf:cra di; toui; Kpt>\jl&vai; tfii; Kouptrii; Kai EU9ui; lipx1crE vei Kaµu
KaKocruvai; Kai cipnayeii; EOOO di; ttiv ayopeiv µf; µEptKoui; O'EÎµEVT}OEi; 6nou
20 Î}tov Kai µ& tov µnou/...o uK-nacrriv tov 'Apanriv. I:toxa1;;6 µEvo1 A.omov o i
npayµatEt>tai Kai o i Î)youµEVOl tOOV µovacrtT}ptoh1 moi; nT}yaiVEl to n pă.yµa
di; EKPacrtv KaKt;v, tnfjyav 0/...0 1 µf; 6pµtiv di; TI) v KouptT}V, cpopEpil;;o vtO:i;
îOV moi; 9f:/...o uv tOV O'KOtcOO'El Kai µe auto tOV anEoico�aV Kai spa/...a v Eii;
ttiV KOUpîT}V tOV Xpficrtov p6pvtKOV oui vei dvat E7tltT} PTtttii; OAT}i; tfii;
25 0.yopăi;, eroi; 6nou vei EA91J lino tOV PEl;; i pT}V KUpt0i; E�Ot>crtacrttii; Kai au-
9f:VtT}i; tOU t6nou. MEtei taUta OE PA.f:novtai; Oît apyonopEi vei sA.9u nveii;
O.no tOV PEl;;i priv Kai cpopouilEVOt ano ttiv crKA.apiav, sypa\jlaV ypaµµata
npoi; tov PEl;; i priv Kai tei f:crtEtA.av µf; ouo KaA.apacrT}oEi; napayyf:A.A.ovtf:i;
toui; vei tei nriyaivouv di; tov PEl;; i priv ft di; tov Aounou/...o v p6pv1Kov. Oi
30 6noiot EnEpt7tUtT}crav µataicoi; E�T} fJµf:pai;, µtiv Î}µnop&vtai; Kat' ouof:va
tp6nov vei nriyaivouv EKEi, µf; to vei Eixav oi Tat<ipot, Ka9cili; npof:cpT}µEv,
OAOV tOV t6nov nEptKUKACOµf:vov. 909EV Kai µEtU teii; E�T} iJµf:pai; eyupt-
1 'lou1 A.iou crav onicrco ănpaKtOt. Eii; OE ttiv dKocrttiv npcOtT}V tOU 'Iou/...i ou, iJµf:p�
• l7 J >
I:appcitQ), scp9acrEV 6 npoppri9Eii; Koupt MExµ&t-nacreii; to& di; to ruicrt
35 µf; EÎKOO'l ToupKoui;, toO 6noiou tOV &pxoµov µa96vtEi;, epyfjKav di; 7tpou
navtT}O'lV autou, Kai PMnovtai; tOV µf; Î)µEpOtT}ta, µEyaA.coi; EXUPT}Kav
01ci tov cp6Pov 6nou Eixav vei µtiv tUXTJ Kai toui; crKA.aprocrouv. ·o ouv
Koupt-nacrai;, EupicrKovtai; µ6vov tOV rpriy6pT}V Mnol;;atl;;ti v paµEO"T}V Kai
tov Xpficrtov P6pv1Kov Kai tov 'Avacrtacrriv P6pv1Kov, socoKe n pocrtayTiv
40 di; autoui; vei cppovtil;;o uv Otei tei taîvui tot>, o{ 6noiot ttpapoocrav no/...u v
K6nov, µf; to vei µtiv eupicrKOVtO tei XPEta1;;6 µEva. Kai eli; t6crriv crtEVO
xcopiav i1A.9ov O.no tTiv \j/El>Of\ Î) µEp6tT}ta li 6nou EOEl�E, 7tpWtOV 6nou oev 676
Î}µnopoucrE vei E PYlJ nvcii; E�(J) ano tTiv ayopciv xcopii; un6ypaµµa EOlKOV
tot>, Oît Kaµvovtai; m:poapT}V tOU 'OpxEîou tOV I:tf:cpav Mniou/...ov, ecrteÂ.ve
45 toui; av9pronoui; tOU, 6µo0 µ& toui; ToupKoui; tOU nacrii di; tei; liKpei; 'ti\i;
DOMN I A L U I D I M I TRAŞCU VODA CANTEM I R 1 19
CUM A FOST TRIMIS CURT MEHMED,PAŞA

Î MPREUNĂ CU ŞEREMET CA SĂ SCOATĂ PE
NEGUSTORII TURCI PE CARE ÎI ROBISE
DIMITRAŞCU VODĂ ŞI CUM DUPĂ ACEEA
A VENIT ACI ÎN SCAUNUL !AŞ ILOR 5
Pe acest Curt Mehmed,paşa, fiind bosniac şi ştiind limba slavo,
nească, marele vizir l,a ales din urdie şi l,a trimis cu Şeremet şi pentru
paza oştirii moschiceşti, dar şi pentru ca să scoată pe negustorii turci
6 75 pe care îi robise Dimitraşcu vodă. La laşi, li toţi oamenii erau închişi în
mănăstiri de frica cea mare pe care o aveau, deoarece nu mai rămăsese I o
aci nici un boier de frunte, şi mai ales pentru că nu se ştia cine va lua
domnia. Atunci beşli,aga al lui Dimitraşcu vodă, cu toate că fusese botezat
de moscali pentru că se trăgea din neamul leşilor, văzînd acestea, a îndrăznit
să se ducă şi să se aşeze ca stăpînitor la curtea domnească cu doi turci 1 5
lazi, care scăpaseră de robie ascunzîndu,se în tainiţele curţii, şi au început
îndată să facă aci prin tîrg răutăţi şi jafuri, împreună cu cîţiva seimeni,
care erau cu buluc,başa arapul. Negustorii şi egumenii mănăstirilor, văzînd 20
că lucrurile se înrăutăţesc, s,au năpustit cu toţii mînioşi la curte, ame,
ninţîndu,l că,l vor ucide, şi aşa l,au alungat şi au pus la curte pe Hristu
vornicul 1, ca să fie supraveghetor peste tot tîrgul, pînă să vină de la
marele vizir adevăratul stăpînitor şi domn al ţării. După aceea, văzînd
că întîrzie să vină cineva de la marele vizir şi temîndu,se de robire, ei 25
au scris scrisori către marele vizir şi le,au trimis cu doi călăraşi, cu porunca
să le ducă la marele vizir sau la vornicul Lupu. Aceştia au umblat în
zadar şase zile, dar nu au izbutit în nici un chip să se ducă acolo, căci 30
tătarii, cum am spus mai sus, împresuraseră tot locul acela. Aşadar, după
şase zile s,au întors înapoi fără nici o ispravă. Iar la 2 1 iulie, într,o sîm, 2�11��·ie
bătă, a sosit aci la laşi sus,zisul Curt Mehmed,paşa cu douăzeci de turci.
Aflînd de sosirea acestuia, negustorii şi egumenii au ieşit întru întîmpinarea
lui şi văzînd că era om blînd s,au bucurat mult, căci le fusese teamă să 35
nu fie robiţi. Acest Curt Mehmed,paşa, găsind dintre boieri numai pe
Grigorie Bozagiu vameşul, şi pe Hristu vornicul, şi pe Anastase vornicul,
le,a dat poruncă să îngrijească de tainurile sale. Ei se trudeau mult, deoa,
rece nu găseau cele trebuincioase. Şi la atîta strîmtorare a ajuns lumea 40
676 din pricina prefăcutei lui blîndeţi li arătate la început, încît nimeni nu putea
să iasă din tîrg fără un pecetluit dat de el. A fâcut serdar al Orheiului
pe Ştefan Biul 2, care trimitea noaptea pe oamenii săi, împreună cu turcii 45
1 Numele vornicului la Nicolae Costin (p. 1 1 1 ) este Cîrstea.

1 Serdarul de Orhei la Nicolae Costin este Ştefan Beiul (p. 1 1 1 ).
1 20 CRONICA G H I CULEŞT I LOR
ayopă� tÎJV VUKta taxa �hei q>uA.al;tv Kai autoi mavovn:� îOU� ei� tÎJV a
yopciv tpxoµEvou�, bmtpvav tei ăA.oya Kai ăpµata tou� Kai 6,n KaA.ov
rrpilyµa Eixav Ei� tou A.6you tou�.
Tei îOtaUta EVEpy&vtai; 6 Koupt-rracra�. ic:crtttA.e Kai avaq>opciv ei�
5 tOV Pesipî]V 1tW� eupicrKetm EOW ei� tOV 9p6vov Kai 1tW� 9EA.et EmµeA1181i
vei µasrosu tOV paîav U1t0 tE� µrresEVte�, Kai Oît Ka9w� tOV npocrta1;e1, 9E
Aet Kci.µet Etcrt, Kai µeta tÎJV avaq>opav rrpo� tOV Pesipî]V ăpxicrev EOW ei�
to rtci.crt vei oiOu Kai apxovtie�, Kai tOV µEv rp11y6p11v MrrosatsiJv tOV
EKaµe µEyav rrocrtEAVlKOV, tOV OE Lici.pe10v L\6vtt� xatµavov, tOV LityeVÎJV,
1 0 µEyav K6µ1crov, îOV reropyci.KT]V µeO EAVttcrtci.pî]V, µEyav oucrtapî]V, tOV Ba
criAT]V 'Aoci.µT]v, ăya Kai Kaµtvci.pTJV. 'AµiJ tiJv oeutep11v Î)µEpav tou� gpa
A.e Kai ic:orocrav crq>Eptov arro E;1;fjvta1 q>A.ropia. T6te Kai tÎJV autiJv Î)µEpav
EKO\j/e Kai tOV uîov tOU r1ci.VKOU Karretci.vou, Eq>UAci.Krocre OE Kai tOU� îtyou
µEVOU�, AEyovrn� nw� îOtaUtT]V npocrrnyiJv ic:xet Ota va tOU� CrtelAlJ ei�
1 5 tOV Pesipî]V, Kai µE îOUtOV tOV tp6nov q>opepisovtci.� tou�. oui 06crero�
1t0AAWV xp11µci.trov Kai xaptcrµci.trov, µ6A.t� tOU� ic:pyaA.e U1t0 tÎJV q>UAaKftv.
Toutrov OUt(I)� y1voµEV(l)V EVtau9a ei� rtci.crt, ftKoucrev . 6 Pesipî]� Otel
tov AounouA.ov p6pv1Kov nw� Î)tov rnµnoupoµEvo� ei� to µovacrtÎJ pt Mnoup
croutcrt µasi µE tOV rKtKEî� nOAK6PvtKOV, Kai EOOOKe ei� tei� xeipa� tOU
20 MrreKÎJ p-ayă, PacrtAlKOU av9pwnou, q>epµci.vt Kai µeptKOU� ytavttcrc'.tpou�
Kai Tatcipou� Oia va n11yaivouv vei nci.pouv îOV AounouA.ov p6pvtKOV Kai
vei tOV n11yaivouv. TiJv 6noiav npocrrnyiJv tOU Pesipî] UKOUOVîU� eva� µup
sa�. q>tAO� naAatO� tOU AounOUAOU popviKOU, KUtcl tÎJV eiKOCTîÎJV npcOîT]V
îOU 'IouA.iou µ11v6�. eu9u� µE îUXUîT]tU Enfjyev d� tOV A9.unoUAOV J36pvt-
25 Kov Kai rnu ic:orocre tiJv do11mv rnutî]V, Myovtci.� tov vei µiJv tUXlJ Kai
crrn9ij Evavno� d� to q>epµci.vt Kai tiJv n pocrtayiJv li tou PesipTJ Kai npo- 6 77
îOU va tel..e1c0cr1J îÎJV nepi tOUîOU 6µ1A.iav 6 µupsa�, ftA.9e Kai EÎOT]crt� nw�
E;rrA.11criacre Kai 6 p118Ei� MneKiJp-ayci.�. To 6noiov aKouovrn� 6 p6pvtKo�
AourrouA.o� Kai ovrn� Kai npovou9etî]µEvo� O.no tOV µupsci., tOV q>iA.ov tOU,
30 EV rnutcp tpyfjKe d� npounci.vt11criv tou Kai tov EOEX9TJ µE tane1viJv npo
crKUVTJ crt V.
�oeev PHrrovrn� 6 MrreKiJ p-aya� tiJv to1aut11v oouA.tKÎJV un6KA.tcrtv
Kai ei>nei9ewv d� to q>epµci.v1 Kai tiJv npocrrnyiJv tou PesipTJ, ic:oe11;e Kai
auto� µeyci.AT]V npa6tTjta, Kai µEVOVîU� EKei ei� t o tci.µnoupov tÎJV VUKta
35 EKelVT]V, to rnxu tÎJV KuptaKÎJV EKaµev 6 AounouA.o� P6pviKo� tpci.nesav
µeyci.A.11v Kai E;cpiA.wcre tov pTJ9Evrn MneKiJ p-ayav µasi µt tou� oq>q>1Ktci.
A.11oe� îOU� Mocrx6 Pou� Kai µE tOV rKtKEî� noA.K6PvtKOV Kai îÎJV dWîEpav ,
'IouA.iou dKocrtij tpitu, f:Kiv11cre µE tov MneKiJ p-ayav Kai µE tov L\aµni
sa naxci.pvtKOV, îOV KaA.ouµevov NEypov, Kai q>9ci.vovrn� ei� to opoi rrpo�
40 to oe1A.1vov tiJv oe0tep11 v ftµEpav, TiA.9e Kai 6 'Iroav P6oa� 6nou Titov 0100-
ptcrµEvo�, Ka9ro� rrpoEq>T]µev, O.no tov Pesip11v ota KaîµaKci.µ11� tou tonou,
EXOVta� îOV UUîOV crKonov nci.A.1 V va f:vepyiJcru ei� îOV Pesipî] V va EA.91J
KaîµaKci.µTj� ei� îOV 9p6vov. 'O Pesipî]� oµro�. clq>OU EKpa!;e tOV Aounou
AOV J36pv1Kov, µetci tou� noA.A.ou� f:Myxou� 6nou tou EKaµe Kai µeta tiJv
45 q>oJ3epav arretAÎJV 6nou tOU EOmcre Ota tÎJV anocrtacriav 01t0U EOe11;ev, tOU
EÎne Va oex9ij tÎJV au9evtiav ti'j� taci.pa�.
1 In ms a fost «60 :l(LALclOEi;», dar cuvîntul «:l(LALclOE<;» este şters pr ntr-o linie.
DOMN I A LU I D I M I T RAŞCU VODA CANTEM I R 121
paşei, l a marginile tîrgului, chipurile pentru pază, dar ei prindeau pe

cei ce veneau în tîrg şi le luau caii, căruţele şi tot ce aveau de preţ la ei.
În timp ce Curt-paşa făcea aceste lucruri, a trimis şi o anafora la
marele vizir că se găseşte aci în scaun, că se va îngriji să strîngă raiaua 5
din băjenii şi că va face aşa cum i-a poruncit. După trimiterea anaforalei
către marele vizir, a început să dea aci în laşi şi slujbe boiereşti. Astfel,
pe Grigore Bozagiu l-a făcut mare postelnic, pe Darie 1 Donici hatman,
pe Dighenis 2 mare comis, pe Iordachi medelnicerul mare uşer, pe Vasile 10
Adam agă ş i p e căminar 3 • A doua z i i-a pus d e au dat, drept sfert, cîte
şaizeci de galbeni. Î n aceeaşi zi a tăiat capul fiului lui Iancu căpitanul şi
a pus în închisoare pe egumeni, zicînd că are poruncă să-i trimită la marele
vizir. Înspăimîntîndu-i în chipul acesta, abia după ce au dat mulţi bani şi 15
daruri i-a scos din închisoare.
Pe cînd aici în laşi se petreceau aceste lucruri, marele vizir a aflat
că vornicul Lupu este cu tabăra la mănăstirea Bursuci, împreună cu Ghi
gheci polcovnicul, şi a trimis pe omul împărătesc Bechir-aga cu firman 20
şi cîţiva ieniceri şi tătari să meargă să-l aducă la el. Auzind de această
poruncă a marelui vizir, un mîrzac, prieten vechi al vornicului Lupu, s-a
dus îndată în grabă la el în ziua de 2 1 iulie şi i-a dat această veste, spu- 25
677 nîndu-i să nu cumva să se împotrivească firmanului şi poruncii li marelui
vizir. Dar înainte ca mîrzacul să-şi fi isprăvit vorba despre aceasta, a ş i
venit ştire că s-a apropiat zisul Bechir-aga. Vornicul Lupu, auzind de acest
lucru şi fiind sfătuit de mai înainte de acel mîrzac, prietenul său, a ieşit
îndată întru întimpinarea lui Bechir-aga şi l-a primit cu smerită supunere. 30
Bechir-aga, văzînd această slugarnică plecăciune şi supunere la fir
manul şi porunca marelui vizir, a arătat şi el multă blîndeţe. Şi rămînînd
acolo în tabără în noaptea aceea, duminică dimineaţa, vornicul Lupu a 35
făcut masă mare şi a ospătat pe Bechir-aga împreună cu ofiţerii moscali
şi cu Ghigheci polcovnicul, iar luni, 23 iulie, a pornit cu Bechir-aga şi cu
Dabija paharnicul, poreclit Negrul, şi cînd a doua zi pe la chindie au
ajuns la tabăra turcească, a venit şi Ioan vodă 4 , care fusese orînduit de 40
marele vizir, precum am zis mai sus, caimacam al ţării, cu scopul să
stăruiască pe lingă marele vizir să vină iarăşi caimacam în scaunul domnesc.
Marele vizir însă, după ce a chemat pe vornicul Lupu şi i-a făcut multe
mustrări şi după ce a pronunţat · grozave ameninţări împotriva lui pentru 45
nesupunerea arătată, i-a spus să primească domnia ţării.
1 În textul grecesc avem Llci.p8ov Ll 6vL-r�7J (Dardon Donici) ; am tradus cu Darie

Donici, fiindcă aceasta este forma corectă, pe care de altfel o întîlnim mai departe
(p. 1 8 1 ) şi în cronica noastră.
2 De menţionat că în textul greces � avem LlLye:v�c; (Dighenis), iar la Nicolae
Costin (p. 1 1 2) Diani.
3 Numele căminarului pe care nu-l dă cronicarul nostru îl aflăm la N. Costin
(p. 1 1 2), este « Nicolae neguţitorul, vameş mare ».
4 E vorba de Ioan Mavrocordat.
1 22 CRON I CA G H I CULEŞT I LOR
·o Of: AoUîrnuA.oc; P6pv1Koc;, 7tl7tt0Vtac; Katci. yfic;, EOe1�e moc; o&v dvat
ă�10c; tfic; tOtaUtT)c; a�iac; Kai µaA.tcrta µetci. OaKpucov t<pavEpcocre moc; Îl tcra
pa, Ka9cbc; EO'KA.apw9T) Kai EKOUpcreu9T) CtîtO touc; Tatapouc;, OEV dvat a�ia
Otci. au9EVtT)V µ& to vei eµe1ve teA.eicoc; EpT)µT) . 'O OE Pel;;i pT)c; Eîtp0-
5 0'7t01ÎJ9TJ 7tc0<; OEV exe1 elOT)O'lV tOU tOlOUtOU 7tpayµatoc;. Kai eu9uc;
a7teKpi9TJ 7taA.1v 6 Aou7touA.oc; p6pv1Koc; 7tpoc; tov Pel;; i pTJV Kai e<pavEpcocre
7tcO<; Kai tO opOi OAOV tfi<; µeyaA.etOtT)tO<; toU dVat yeµătoV Ct7t0 O'KAapouc;
MoA.oopavouc;. Tote 6 Pel;; i pTJc; eu9uc; tOV E<p6pecre Kapao1 Kai tOV EKaµe·
KaîµaKUµT)V de; u;v tcrapav, 7t pocrtal;; ovtac; toV µ& <popeptcrµouc; va EîtltT)-
1 o pij oA.a ta xpetcOOTJ tiic; tcrapac; Kai va teAetcOVlJ µ& îtlO'tlV tac; pacr1A.1Kci.c;
7tpOcrtayac;. Meta of; tftV 7tpOcrtayiJv taUtT)V, tOU eococre Kai <pepµav1 µ&
/;;a 7ttO'ftV pacrtAlKOV OlU Vcl epyaA.lJ OAOU<; tOU<; crKA.apouc; 07tOU Kai UV �-
9eA.av eupe9fi . li Kai 7tp00'Etl Ecrte1A.e Kai de; oA.ec; t&c; ăKpec; Kai tei. 7tepa- 678
crµata av9pc07touc; PacrtAlKOU<; Otel va µiţv Î)µ7tOpEcrouv oi ToupKOl KUi oi
1 5 Tatapo1 va <peuyati)crouv touc; av9pc07touc; OîtOU EcrKA.apcocrav CtîtO titv
tcrapav.
'A<pou A.omov &pyfiKev 6 Aou7touA.oc; P6pv1Koc; a7to tov Pel;; i pTJv, Eîtfi
ye Kai t7tpOO'KUVT)O'e eic; tOV �oPA.Et rKepETJ XUVTJV Kai A.aµpavovtac; Kai
7tap' autou tA.Eyxouc; Kai <popep1crµouc; 7tep1crcrotEpouc;, eµe1vev EKei de; to
20 opoi ÎjµEpac; îtEVte Kai µf; titv UîtepµaxTJO'lV 07tOU EKaµev epyaA.e CtîtO tac;
xet:pac; tC:Ov Tatapcov crKA.apouc; 7tept7t0U tac; ouo x1A.1aoac; Kai EîO'l µetci.
tac; îtEVte Î)µEpac;, 7tai pvovtac; ăoe1av rmo tOV Pel;;i pTJV, EKlVT)cre µ& tOV
M7teKit p-ayav Kai µ& tov Mqµ&t-t<pEVtTJ V tov y1a1;;1 tl;;i) v Kai iJA.9ev loro
3 1 �17u>..iou ele; to rtacrt tij tptaKOO'tij 7tpc0t1J to.U 'louA.iou µT)v6c;. ·o OE 7tpoppT)9eic;
< 1 1 >2 5 Koupt Mexµ&t-7tacrac;, µav9avovtac; ta 7tapci. tou Aou7touA.ou popviKou
7tpoc; tOV Pel;; i pT)V evepyT)9Evta, tO'T)Kc09TJ a7t' eo& CtîtO to nacrt µ& îtOAUV
7tA.outov Kai crKA.apouc; Mocrx6Pouc; 7tep1crcrouc;.
·o Kcovcrtavtivoc; Bacrapapac; pooac;, ayKaA.ci. Kai va iJtov Kai autoc;
ele; titv cruµpouA.iţv taUtTJV Kai de; titv u7t6KA.1crtv t&v Mocrx6Pcov, o&v l<pa--
30 VTJ oµcoc; UîtOO'tUtT)c; eic; tKeivov tOV Katpov µ& tÎJV KUAÎJV KUPEPVTJO'lV 6-
îtOU fa::aµev eic; tftV PacrtA.eiav t&v ToupK&V, t7te10it Kai eic; oA.ac; tac; 7tpo
crtaycic; tOU Pel;; i pT) E<pUVTJ eu7te19fic;, µ& to va EteA.eicove oA.a tei. pacr1A.tKcl
7tpocrtayµata Kai to1outotp67tco.;, Kupepv&vmc; ta 7tavm µ& KaA.ov crtoxa
crµ6v, Kai crtoxa1;;6µevoc; ta 7tpayµata eic; ti eKPacrtv 9EA.ouv f:A.9e1, E7tp6-
35 cr µeve cruvet&c; 01a va ioij to tEA.oc; 7tou µEA.A.e1 va Katavtficru . "09ev Kai
teA.eutafov µa9cbv Kai PePatco9eic; 7tcbc; f:y1vev ayU7tTJ avaµeta�u ToupKOOV
Kai Mocrx6Pcov, eu9uc; EKelVTJV tftV &pav Ecrte1A.ev OKtcb ăpxovtac; µ& µeya
A.a ocopi) µata 7tpoc; tOV Pel;; i pT)V Kai 7tpoc; îOV XUVTJV Kai lo16p9cocrev de;
oA.a ta µEpTJ Ka9e im69ecriv toU Kai µetci tauta E<puA.a�e Kai tÎJV tcrapav
40 a7to titv crKA.apiav Kai lcruµp1pacr9TJ Kai µ& touc; ToupKouc; touc; M7tpaîA.fi
oec;, pixvovtac; oA.ov to 7ttatcrtµov t7tUVCO de; tOV 0coµăv cr7ta9apT)V. IJ
DOMN I A LU I D I M ITRAŞCU VODA CANTEMI R 1 23
Vornicul Lupu însă, căzînd la picioarele lui, îi zise că nu este vrednic

de această cinste şi mai ales îi arătă cu lacrămi că aşa cum a fost robită
şi jefuită ţara de tătari, nu are nevoie de domn, căci a rămas cu totul
pustie. Marele vizir se prefăcu că nu are ştire de acest lucru, dar vornicul 5
Lupu, răspunzînd, i-a arătat că şi urdia întreagă a măriei-sale este plină
de robi moldoveni. Atunci marele vizir l-a îmbrăcat îndată cu caftan şi
l-a făcut caimacam al ţării, poruncindu-i în chip ameninţător să vegheze
pentru toate cele de trebuinţă ale ţării şi să îndeplinească cu credinţă 1 0
poruncile împărăteşti. După această poruncă, i-a dat şi firman şi un zapciu
678 împărătesc, ca să scoată pe toţi robii, oriunde i-ar găsi. li Pe lingă aceasta,
a mai trimis şi oameni împărăteşti pe la toate marginile şi vadurile, ca
să împiedice pe turci şi pe tătari să treacă peste hotare pe cei luaţi robi 1 5
din ţară.
După ce vomicul Lupu a ieşit de la marele vizir, s-a dus de s-a închinat \
şi lui Devlet Gherei hanul şi a primit de la el şi mai multe mustrări ş i
ameninţări. Lupul a rămas acolo în tabără cinci zile şi, străduindu-se
pentru eliberarea robilor, a scos vreo două mii din mîinile tătarilor. 20
După cinci zile, luînd încuviinţare de la marele vizir, a pornit cu Bechir-
aga şi cu Mehmed-efendi iazigiul şi a venit aici în laşi la 3 1 ale lunii J<l 1 7iu1 1l i>�
·
iulie. Iar zisul Curt Mehmed-paşa, aflînd ce s-a petrecut la marele vizir, 25
a plecat de aici din laşi cu multe avuţii şi mulţi robi moscali.
Constantin Basarab vodă, cu toate că se sfătuise şi el cu moscalii şi
arătase închinare către ei, totuşi nu se dovedise atunci a fi răzvrătit, mul
ţumită chivernisirii bune pe care a făcut-o pentru împărăţia turcească. 30
El s-a arătat supus, a îndeplinit toate poruncile marelui vizir, a orînduit
totul cu bună chibzuială şi, cugetînd asupra rezultatului, aştepta cu înţe
lepciune să vadă care va fi sfîrşitul. Aflînd pe urmă şi încredinţîndu-se 35
că s-a făcut pace între turci şi moscali, a trimis chiar într-acel ceas opt
boieri cu bogate daruri la marele vizir şi la han şi şi-a aranjat astfel
treburile în toate părţile. Î n chipul acesta, el a ferit ţara de robire şi
s-a împăcat şi cu turcii brăileni, aruncînd toată vina asupra lui Toma 40
spătarul. li
124 CRON I CA GHI CULEŞTILOR
IIEPI TOY Ilffi: EETA0H KA-I·MAKAMH:E O 679

AOYIIOYAO:E BOPNIKO:E M ETA TOY MIIEKHP-ArA,
KAI M ETA TAYTA IIQ:E EKATHNTH:EEN
"Ovtm;; 6 Aounou/... o� P6pvtKo�, Ka8oo� civcotepco Etnaµev, Ei� to 6p8i

5 wu Pesip11, t<'>v dxe Kpa�Et µf; qnA.tKov t p6nov 6 'Icocl.v p68a� Ei� wu Â.oyou
tOU, cbcrcl.v 6nou Em8uµoucrE auto� va. EÂ.81J Kai:µaKaµ11� f;8& Ei� îO nacrt.
Kai Civ f}8EAE Utep�El Ei� îOUtO, 8f;v f}8EÂ.E tOU cruveP11 EKEÎVO 6nou E7ta-
8E an<'> tiiv pacrtAlKÎlV opyi)v. �E8Et�EV oµco� U'lfTtq>rtcriav, tiiv 6noiav PM
novta� 6 'Icocl.v P68a�, wu EsÎJtrtcrE tecrcrapa nouyyia ăcrnpa, tel. e�o8a
10 6nou f:Kaµe d� tTiv MnpaîA.av Kai d� ăÂ.Â.a µep11, cino tov Kmpov 6nou
e8topicr811 napa wu PesiPrt Kai:µaKaµ11�. tel. onoîa unecrxe811 va. tel. nÂ.rt
pcilUTJ acpou EÂ.81J d� to nacrt. Kai EnEt8ii Î)tOV va. 8rocru 6 Aounou/... o �
P6pvtKO� d� tOV PesiPrtV e�fjvta nouyyia 8tcl. to xapatcrt tfj� tcrapa� Kai
µTiv eupicrKovw� ăÂ.Â.TtV µove8av e8& d� tiiv tcrapav, e�co cino tel. µouxo-
15 PtKa KaniKta, µ61.. t� e8uviJ8rt Kai f:utetf..E v d� tov Pesip11v µ6vov 8ci:>8eKa
nouyyia. ·o 8E Kcovcrwvtîvo� MoucreA.iJµ11�. 6nou Î)tov anEcrtaÂ.µevo� an<'>
tov 'Icoav P68a 8tcl. tel. tecruapa nouyyia, µTiv ÎJµnopmvw� vcl. napu tel.
· ăcrnpa, eyuptuEV onicrco ănpaKto�.
'Ano ta ahta A.ornov tal>ta, €va µf;v noo� 8f;v ecrtctAE tel. ăcrnpa d�
20 t6v 'Icoav P68a, ăÂ.A.o Be noo� 8f;v EcrtaA.811 Kai ii nocr6trt� t&v €�fjvîC1
nouyyicov d� tov Pcsip11v, 11upav Katpov Kai tov e8iapaÂ.av d� t6v Pcsi
p11v, Kai npo� wutot� 8e, 8ev ÎJ�EupoµEv tL texv11v f:Kaµav Kai oi KamKE
xayta8e� tOU Btcl. îOU� O"KA.apou� 6nou epyavav, Kai ovta� 6 PcsiPrt� 8u
µcoµevo�. EO"tEtÂ.EV cUSu� Kai eniacrav tOV rtavv11v Kp11navov tOV Kam-
25 KEXciyteiv Kai q>epvovta� îOV €µnpocr8ev tOU, µEtcl. tOU� noÂ.Â.OU� f;Myxou�.
tOV anEKEq>clAlO"E. ·o 8f; rccopyciKrt� ăya�, u(o� tOU AacrKapclKTt, OVîC1� Kai
auto� KamKcxayta� Kai yvcopisOVîU� noo� µef..A El va. UO"tEprt8iJ tfj� smfj�
îOU, Eq>UyEV an<'> to oup8i d� tTiv Touwpa, d� to xcopiov Toµecrn. 'AÂ.Â.U
Kai EKE"i Katatpexovta� tov oi pacrtA.tKoi ăv8pconot 8tcl. va. tov macrouv,
30 i::xovta� 8f; cpuA.aKa� Kai naipvovw� Ei811mv, i::cpuye Kai µ6Â.t� EyA.utcocrE
nes<'>� µecra d� wu� A.6yyou�. li
Toutcov outco� ytvoµevcov, 8f;v f:nauov 8taPaA.A.ovtE� tov Aounou/... o v 680
P6pvtKOV d� tOV Pcsip11v. noo� taxa, µascOVOVîU� ta ăcmpa an<'> tTiv tcra
pav, 8eÂ.Et vei cpuy1J Kai auto� µf; tOU� ă/.../...ou� ăpxovta�, to 01tOÎOV ciKOU-
35 ovta� 6 PcsiPrt�. f:crtEtÂ.Ev cu8u� €vav :EeA.Tiµ-nauav Kai eniacre tov Aounou
A.ov P6pvtKOV Kai tOV 'Avn6x11v Z6pa xatµavov Kai tOV Ma�OUtrtV nocrteÂ.
VlKOV Kai tOU� EnfjyE crt811 po8Euµiou� d� to oup8i Kai cin' EKEÎ, 8tei 7tp0-
crtayfj� tou Pesip11, ecrtaA.811uav Ei� tiiv Bapvav. Kai paÂ.Â.ovta� tou� d�
tov A.mµov 6.A.ucrou� Kai ci� tel.� XEîpa� Kai n68a� ui811 pa, tou� ecpuf..ci.Kco-
40 uav d� €va O"KOtElVOîUtOV t6nov EKEÎ. Oi 6noîot an<'> tiiv 1tOAÂ.ÎlV tupav
viav 61..i yov EAEl'lfEV a8A.ico� vei ano8avouv, Civ 8f;v ft8cAEV O"tclAEl 6 Kcov
O"îUVtÎVO� MnpayKopavo� ci� îOU� EKEÎO"E aya8E� ToupKOU�, ÎKavitv 1t0-
u6trtta ăcrnpcov, µf; îU 6nota îOU� EKatanEtO"E Kai ayKaA.cl. tOU� dxav nci.
AlV ei� cpu/...a �tv, wu� ÎJA.cu8epcocrav CSµco� an<'> tTiv nm8Eiav 6nou tou� f:Kaµ-
45 vav.
DOMN I A L U I D I M ITRAŞCU VODA CANTE M I R 1 25
679 DESPRE CĂIMĂCĂM IA VORNICULUI LUPU

Î MPREUNĂ CU BECHIR-AGA
ŞI CUM A AJUNS PE URMĂ
Pe cînd vornicul Lupu se afla în urdia marelui vizir, cum am spus

mai sus, l-a chemat Ioan vodă prieteneşte la el să-i spună că dorea el 5
să vină caimacam aici la Iaşi. De ar fi consimţit Lupu vornicul la aceasta,
nu i s-ar fi întîmplat ceea ce a păţit mai pe urmă din mînia împărătească.
Ioan vodă, văzînd că Lupu nu ia în seamă dorinţa sa, i-a cerut patru pungi
pentru cheltuielile făcute la Brăila şi în alte locuri, cînd fusese orînduit IO
de marele vizir caimacam. Lupu a făgăduit că va plăti aceste pungi după
ce va veni la Iaşi. Lupu mai trebuia să dea şi marelui vizir şaizeci de pungi
drept haraci al ţării şi, deoarece nu găsea altă monedă aici în ţară, afară
de copeici ruseşti, abia a putut să-i trimită douăsprezece pungi. Iar Con- 15
stantin muselim, care fusese · trimis de Ioan vodă pentru cele patru pungi,
neputînd lua banii, s-a întors fără să fi făcut nimic.
Deci, din aceste pricini, pe de o parte că nu trimisese banii lui Ioan
vodă, iar pe de altă parte că nu trimisese nici suma de şaizeci de pungi 20
marelui vizir, unii au găsit prilej să-l pîrască la marele vizir. Şi pe lîngă
aceasta, mai era şi încă ceva. Nu ştim ce mijloace întrebuinţau capuche
haiele vornicului pentru eliberarea robilor de la turci, dar de felul cum îi
eliberau s-a supărat marele vizir, care a trimis îndată de au prins pe Iani
Critianul 1 capuchehaia şi, aducîndu-1 înaintea lui, după ce i-a făcut multe 25
mustrări, i-a tăiat capul. Iar Iordachi agă, fiul lui Lascarachi, fiind şi el
capuchehaie şi ştiind că şi el este în primejdie să-şi piardă viaţa, a fugit
din urdia turcească la Tutova, în satul Tomeşti. Oamenii împărăteşti
l-au urmărit şi acolo, ca să-l prindă j avînd însă el oameni de strajă şi prin-
zînd de veste, a fugit şi abia a scăpat, mergînd pe jos în pădure. li 30
680 Pe cînd se petreceau acestea, Lupu vornicul era necontenit pîrît la
marele vizir cum că strîngînd bani din ţară vrea şi el să fugă cu ceilalţi
boieri. Auzind acestea, marele vizir a trimis îndată pe un oarecare Selim
paşa de a prins pe LuP,ul vornicul, pe Antioh )ora hatmanul şi pe Macsut 35
postelnicul şi i-a adus în fiare la urdia turcească, iar de acolo, din porunca
marelui vizir au fost trimişi la Vama. Punîndu-le lanţuri de gît şi cătuşe
la mîini şi la picioare, i-au închis într-un loc foarte întunecos. Erau cît 40
pe-aici să moară acolo în chip j alnic de chinurile prea mari la care îi
supuneau, dacă nu trimitea Constantin Brîncoveanu o însemnată sumă
de bani agalelor turceşti de acolo, cu care le-a înduplecat, aşa că, cu toate
că erau ţinuţi şi mai departe în închisoare, totuşi au scăpat de suferinţele
de mai înainte. 45
1 lani Critianul a fost mai înainte capuchehaiaua lui Dimitrie Cante 111ir (vezi
mai jos, p. 87) şi purtătorul corespondenţei secrete între ţarul Rusiei şi amf;asadorul
Tolstoi, închis la Edicule (vezi I. Minea, Dimitrie Cantemir, laşi, 1 926, p. 3 5 8) ; probabil
de aici a pornit minia sultanului şi l-a decapitat.
126 CRONICA GHICULEST I LOR
IIEPI TOY Ilill: HAE>EN O IQAN BO�AL E�Q

EIL TON E>PONON EIIITPOIIOI:
l:ca:n11Ppiou
<1711>
MEta tl)v e�opiav 'tIDV P110EV'tCOV apxoV'tCOV, 01copicr811 Kai:µaKciµ11c;
Ei.c; Tl)v Tcrcipav 6 'Icoav p6oac; Kai cp0civovtac; I:EmEµppiou EiKocr'tij EK'tlJ,
5 fiµ&p<ţ TEtclp'tlJ eo& Ei.c; 'tOV 0p6vov, Kata 7tOÂ.Â.cl excip11Kav o{ EV't07tl0l,
EÂ.7tt/;OvtEc; moc; 0EÂ.El vei aU0EV'tEUC11J 6 UOEÂ.q>oc; 'tOU 6 NtKOÂ.ci11c; p6oac;, 6
07tOîoc; 'Icoav p6oac; EU0uc; EOCOKE 7tpocrtayl)v Ei.c; OÂ.ouc; wuc; . /;Â.O'tclCJllOEc;
07tOU eµcil;covav 'ta oocriµarn E�CO Ei.c; 'tel Kao11A.iKta va acpficrouv 'tO tmfi
KOOV de; Ei.pfiv11v, ypcicpovrnc; de; OÂ.ouc; wuc; ăpxovrnc; Â.oyouc; EÂ.KUCJtl-
1 0 Kouc; Kai 0appuvnKouc; Otel va i:: pyouv va EÂ.0ouv eo& de; 'tO rtcicrt. Etc; OE
Tei ypciµµatci wu i::ypaq>E TiTA.ov wiouwv : ·1cocivv11c; MaupoKopociwc;, µ&yac;
opayouµcivoc; 'tfic; Kparntiic; pamÂ.Eiac; Kai Eîti'tpo7toc; 7tcicr11c; MoA.oopA.axiac; .
EOElXVE OE 7tOÂ.Â.l)v 7tpa6'tll'ta Kai ayci7t11V 7tpoc; oA.ouc;, ăpxov'tci<; 'tE Kai
•
apxoµ&vouc; Kai ECJ7tOUOa/;E 'tl)V KaA.l)v Ka'tcicrtacrt V 'tf\<; 'tcrcipac;. ,AA.A.' <iic; >
1 5 smcrtp&\vcoµEv oA.iyov avcotepco va 0111y110roµEv Kai 'tl)V l;col)v 'tOU NtKOÂ.Ctll
p6oa, µETa TÎJV evtEu0Ev µa/;11..Eiav Tou. li
II EPI THI: MAZIAEIA:E TOY NIKOAAOY BO�A 681

KAI THI: B' AYE>ENTIA:E AYTOY KAI IIEPI
THI: KATA�POMHI: AYTOY OIIOY EKAMEN
20 KAT AYTOY O �HMHTPAI:KO:E BO�AI:
KAI OI APXONTEI: THI: TIAPAI:
'AcpoO eµa/;tÂ.Eu011 6 NtKOÂ.Ctll<; pooac;, i::A.aPE 'tÎ)V au0Ev'tiav 6 �11 µ11 -
'tpcicrKO<; pooac;, roc; 7tp0Eip11'tm. ·o OE NtKOACtll<; P6oac;, Ktv&vrnc; cm' eo&
a7to TOV 0p6vov µal;iA.11c;, i::cp0acrEv de; TÎJV Kcovcrrnvnvou7toA.1v Tl)v ftµepav
25 Tf\<; X ptcr'to u yEvvficrEcoc; Kai µ' oA.ov 67tou Î}tov µal;iA.11c;. ft KOUP'tll wu o
µcoc; ftwv ă.VOlK'tÎI, ci:>crav tvoc; au0evtou vfou, Kai de; 'tOCJllV nµl)v EUpicrKE
'tO, 67tOU Ka0' CKcicrt11v Kai o{ ehcrf\OE<; ECJ'tEÂ.vav wuc; opayoµcivouc; tOU<;
Kai tOV e7tap11yopoucrav va µl)v AU7tfl'tat Ola 'tÎ)V µal;tA.Eiav tOU.
·EcrTEtÂ.E Kai 6 PE/;ip11c; Kai TOV i:: Kpa�E µe TÎJV 7tpocrrnyi)v wu pam-
30 A.ecoc; Kai oia va 'tOV 7tap11yopficr1J, E1tElOÎJ Ka0ci>c; avcotepco EÎ7taµEv OEV Î)tOV
Îl µa/;tÂ.Eia tOU µfi'tE µe 'tO 0eJ.. 11 µa tOU PEt;;i p11. 'tO 7tEptcrcr6tEpov oµcoc; 07t0U
'tOV EKpa�E, ftt0v 7tpOcr'tayl) tOU pamMcoc; Ota va 'tOV e�E'tCt�lJ Ota au'ta
'ta µ&p11 . Kai µ&vovrnc; 6 pe!;ip11c; Kata µ6vac; de; eva µepoc; µe 'tOV NtKO
J.. Ct.11 p6oa, 7tp&t0v µev Tov e7tap11y6p11crE KaTa 7toJ..A.a, MyovT<ic; wu 7tci>c;
35 Îj�EupEt 6 pamÂ.Euc; TÎJV mcrti)v oouJ..eucriv 67tou i::KaµEv de; TÎJV pam/... eiav
Kai va µl)v AU7tfirnt oia 'tÎ)V µa/;tÂEiav tOU, Otl de; OÂiyov Katpov 0eÂ.El
tOU oo0fi 7tUAlV Îl au0EV'tia. ME'tU 'taOta tOV epci>t11CJE Otel 'tel Ktvfiµarn Kai
'ta crtpatEuµata 'tIDV Mocrx6Pcov Kai ovtac; UK6µ11 de; aµcpipo/...iav Îl Kata
t&v Mocrx6Pcov µax11. ecruÂ.A.oyi/;EtO 'tl va ă.7tOKpt0ij 7tpoc; 'tOV Pel;ipT)V,
40 µl)v Îj�Eupovtac; de; ti EKPamv 0EAEl va EÂ.01J fi tOtaUtT] U7t00Ecrtc;. Ka0cilc;
oµcoc; EK 0EOO ecpcoticr0T], EOCOKE Tac; ă.JtoKpicrEtc; µe µeyaA.11v CJ'toxamv, Tac;
cmoiac; UKOuovrnc; 6 PacrtÂ.Euc; ă.Jto 'tOV PE/;ip11v, Ka'ta 7tOAAU tOU ăpecrav.
0{ au0&vtm Â.Ol7tOV pJ..e7tOV'tE<;, OXl µ6vov oi µat;;iA.110Ec;, a/... /... a Kai o{
au0EVtEUOVn:c;, 'tÎJV 'tOCJllV EUVOtaV 07tOU EixEv U7t0 'tl)V pacrtAlKÎJV II6p'tav
45 6 NtKOÂclll pooac;, ăpxtcrav va 'tOV Ka'ta'tpexouv µe KU0E 'tp07tOV. Kai 7tp&-
A DOUA DOMN I E A LUI N I COLAE ALEXAND RU VODA 1 27
CUM A VENIT IOAN VODĂ CAIMACAM

ÎN SCAUNUL DE AICI
După surghiunirea zişilor boieri, a fost orînduit caimacam al Moldovei

26
Ioan vodă şi, sosind într-o miercuri, la 26 septembrie, aici în scaun, 5 septembrie
< 17 1 1 >
norodul s-a bucurat mult, nădăjduind că va veni domn fratele său Nicolae
vodă. Ioan vodă a dat îndată poruncă tuturor zlotaşilor care strîngeau
'
dările afară în ţinuturi să lase pe oameni în pace, iar boierilor ascunşi le
scria cuvinte atrăgătoare şi încurajatoare, ca să iasă şi să vină aici în Iaşi. I O
În scrisorile sale îşi scria titulatura aşa : « Ioan Mavrocordat, mare dra
goman al puternicii împărăţii şi caimacam a toată Moldovlahia ». Acesta
arăta multă blîndeţe şi dragoste către toţi, fie boieri, fie ţărani, şi se străduia
pentru bunăstarea ţării. Dar să ne întoarcem puţin înapoi, ca să povestim
şi viaţa lui Nicolae vodă după mazilirea lui de aici. l i 15
68 1 DESPRE MAZILIREA LU I NICOLAE VODĂ

ŞI DESPRE A DOUA SA DOMNIE,
PRECU M ŞI DESPRE PRIGOANA PE CARE
AU DEZLĂNŢUIT-O Î MPOTRIVA SA
DIMITRAŞCU VODĂ ŞI BOIERII ŢĂRII 20
După ce Nicolae vodă a fost mazilit, a luat domnia Dimitraşcu vodă,

precum s-a spus mai înainte, iar Nicolae vodă, plecînd de aici din scaun
mazil, a ajuns la Constantinopol în ziua Naşterii lui Hristos. Şi cu toate
că era mazil, totuşi curtea sa era deschisă, ca aceea a unui domn nou, 25
şi se bucura de atîta cinste, încît în fiecare zi elciii trimiteau pe dragomanii
lor şi-l mîngîiau să nu fie mîhnit pentru mazilire.
Din porunca sultanului, a trimis şi marele vizir de l-a chemat pe
Nicolae vodă ca să-l mîngîie, deoarece, precum am spus mai sus, mazi
lirea lui nu era cu voia marelui vizir, dar mai cu seamă l-a chemat pentru 3
că sultanul îi poruncise să-l cerceteze despre situaţia din părţile acestea.
Şi rămînînd marele vizir singur cu Nicolae vodă, mai întîi l-a încurajat
mult spunîndu-i că sultanul ştie că el a slujit împărăţia cu credinţă şi
să nu-i pară rău pentru mazilire, căci în scurtă vreme i se va da iarăşi 35
domnia. După acestea l-a întrebat despre mişcările şi despre oştirile mosca
lilor, şi fiindcă sfîrşitul luptei împotriva moscalilor era încă îndoielnic
se gîndea ce să răspundă marelui vizir. Dar, fiind luminat de Dumnezeu,
a dat răspunsuri cu mare chibzuinţă, pe care răspunsuri, auzindu-le sul- 40
tanul de la marele vizir, a rămas foarte mulţumit.
Deci domnii, nu numai cei mazili, dar şi cei care domneau, văzînd
că Nicolae vodă se bucura de mare favoare din partea Porţii împărăteşti,
începură să-l prigonească în tot chipul. Mai întîi Dimitraşcu vodă, sfă-
1 28 CRON ICA G H ICULEŞTILOR
îOV 6 �T)µT)îpacrKoi; p6oai;, cruµpouA.im6µevoi; µE EKEivoui; rnui; ăpxovrni;

îi'ji; îO"apai; 6rrou sxOpeuovrn li îOV NtKOAUT) p68av, cmecpacrtcre va O"îEiATJ 682
µeptKoui; ă.pxovîei; Ota va îOV EyKaMcrouv di; îÎJV pacriA.Eiav moi; f:xaA.acre
îOV î07t0V Kai acpavtcrE îOUi; ăpxovrni;, Kai EîO"l, µEîa îÎJV cruµpouA.iJv 'îau-
5 îT)V, E:ot6ptcrev di; îÎJV oouA.imcriv îOU taUîT)V îOV MavoA.aKTJV ProcrcrEîOV
p6pvtKOV Kai îOV 'Iroavvriv :Ernupsav P6pvtKOV Kai îOV reropyitcrav naxap
VtKOV, di; îOOV 6rroirov îai; xeîpai; EOOOKE Kai ta Katacrnxa îi'ji; Ptcrnapiai;,
6rrou E:cpavEprovav oA.riv îÎJV nocr6îTJîU î&v ăcrnprov 6rrou f:n � pev 6 NtKoA.a-
11i; p6oai; ano îÎJV îcrapav, Kai E:s auî&v î&v Kaîacrîixrov; îa ouo ftrnv E:x-
1 0 8po8&i; Kai f:sro îOU npErrovrni; Kai rnu Oeiou cp6pou yeypaµµEva, E:net81)
îO Eva E:cpavEprove µiav µeyaA.riv nocr6îTJîU ăcrnprov moi; va f:nfj pe îaxa ano
rnui; ăpxovrni; npoµourni;, îO 8' ăl.A.o f:ypacpe 8ta îa ăcrnpa î&V cruvri8t
crµEvrov 8ocriµaîrov îi'ji; îcrapai;, Kai EKEÎ 6rrou f:ypacpe µnavt µnipouA.ouyt,
îO f:Kaµav µmivt µnai:paµA.iKouA.ouyt.
15 Ilrnaivovrni; A.omov oi p118tvîei; ăpxoVîei; di; îÎJV Krovcrrnvnvouno-
A.tv Kai avrnµro8EVîEi; µE îOV 1tpoppî]8EVîU '1Uvv11v KpT) îtUVOV, KamKexa
ytav îOU �TjµTjîpUO"KOU P68a, îOU f:cpavEprocrav oA.oui; rnui; KUîcl îOU Nt
KOAUTJ P68a O"K07tOui; Ţ(J)V. Kai Eî0tµas6µevoi; îOîE 6 PesipT)i; Otel va f:Pyu
KaîC'.t îOOV Mocrx6 Prov, f:orocrav avacpopav npoi; UUîOV, 6 6noioi; rnui; clîtE-
20 KpiOT] moi; 8EAEl rnui; OlKatOOO"El. MEîcl OE 1tEVîE ES ÎJµEpai;, tpyaiVOVîai;
6 PesipT]i; di; îO �ClOUî-Ilacra Oia va €rntµacr8ij , f:rrfjyav Kai EKEi 1tUAlV
oi pTJ8Evîei; ăpxovîei; Kai 0.vîaµrocrav îOV Pesip-KexaytacriJ Kai f:netîa îOV
Pesip11v npocrKA.m6µevot Kai oeuîepov ou'.t î6v NtKoA.a11 P6oav. ·o Pesiprii;
oµroi;, yvropisovrni; moi; naOTjîtK&i; îOV EYKUAOUO"l Kai îOV KClîaîPEXOUO"t,
25 toui; U1tEKpi811 va JtT)yai vouv di; îÎJV ,AoptaVOU1tOAl V Kai EKEi 8EAEl îOui;
napet A.oyapwcrµ6v. Kai K<iîa np&rnv µEv f:oeisav mi>i; f:crîepsav, µua of:
îÎJV arroo11µiav îOU PesiPTJ di; îÎJV ,AoptaVOU1tOAl V, yvropisOVîEi; îÎJV n poi;
îOV NtKOAUllV p68av EUVOtaV îOU PesiPll Kai Oîl OEV t1µnopouv va tOV
pA.a\jlouv îinoîei;, anecpacrtcrav Ota napaKt viJcreroi; îou p118tvrni; rtavvri KpT)-
30 navou KamKqaytă va ooocrouv di; tOV tOlOV PacrtMa avacpopav. Kai Eîcrt, EV
µt� îOOV fiµep&v, f:px6µevoi; 6 PacrtA.eui; cm<'> îO :EKournpt, tpyfjKav f:µnpo
cr8Ev îOU µE avaµµtv11v \jlta811v di; îÎJV KEcpaA.iJv Evoi; li ES UUîOOV Kai f:orocrav 683
îÎJV avacpopuv di; îai; xeipai; tOU. BH7t0Vîai; rnui; 6 PacrtA.eui; µE îÎJV civaµ
µtv11v \jltU8 1lV, EÎ1tE îcŢl µJtOO"îUVîsij-µJtUO"lJ : UUîOL eivat KaKOL ăv8p007tOt.
35 Ilaipvovrni; A.omov 6 pacriA.eui; îÎJV avacpopav Kai PA.tnovrni; îa EV
auîij Kaîu rnu NtKoA.a11 p6oa yeypaµµtva, f:np6crwse îOV Kai:µaKaµ11v
ou! va 7tpOO"îUS1J îOU NtKOAUTJ P6oa va f:Pyu di; îO vnpavt. ·o Kai:µaKa
µT]i; oµroi;, cpopouµevoi; µiJnroi; Kai Kpucp8ij 6 NtKOAUTJi; P6oai; A.aµpavov
mi; tÎ)v Ei'B11m v Kai ucrîepov Kt vouveucr·n clît<'> îOV pamMa, E:np6crîase îov
40 îO"aoui;-µnacrT,v va 7tT)yaivu xropii; ElOT]O"lV va tOV macru Otel va µ1)v Kpu
cp8ij. Kai ovrni; 6 NtKOAUTJ P68ai; di; îO , ApvaOUî-K t6yt di; îU 6crnina
tOU aoeA.cpou îOU, îOU 'Iroav P68a, E7tfj pev 6 îcraoui;-µnacr11i; Kai Evav xa
O"LKÎJV µasi îOU Kai Eîcrt µiav auyiJv f:nfjyav Kai f:µnfjKaV µ€cra µE OAOV rnui;
îov îai:cpav Kai f:yupimav tov NtKoA.ari p6oav, ocrni;, naipvovrni; e'i011mv,
45 f:µPfiKEV di; EVCl ooav, tOV 07tOÎOV EKAEtcrav Esro8ev. Kai acpou EKOiîasav
oi pTJ8EVîE<; di; oA.a îa µEpî] îOU crapayiou, ESÎJîllO"ClV va avoi;ouv Kal
'tOV ooav EKEivov, µeptKOi OE µnoytaptvacr11oe.; 01tOU EîUXClV, rnui; U7tEKpiOri
KClV moi; îOV EXEl 6 µEyai; _opayouµavoi; KAEtcrµEVOV Kai moi; îa KAEtOia ta
A DOUA DOMNIE A LU I N I COLAE ALEXANDRU VODA 1 29
682tuindu-se cu acei boieri ai ţării care îl duşmăneau, l i a luat hotărîrea să

trimită o seamă dintre ei să-l pîrască la împărăţie că a prăpădit ţara şi a
ruinat pe boieri. Astfel, după acea sfătuire, Dimitraşcu vodă a însărcinat
cu aceasta pe Manolachi Rusăt vornicul, pe Ioan Sturza vornicul şi pe 5
Gheorghiţă paharnicul, în mîinile cărora a dat şi catastifele vistieriei, care
arătau suma de bani luată de Nicolae vodă din ţară. Două din acele cata
stife erau scrise cu multă vrăjmăşie, altfel de cum se cuvenea şi fără frică 10
de Dumnezeu, căci unul arăta că Nicolae vodă ar fi luat de la boieri o
mare sumă de · bani drept împrumute, iar celălalt scria despre banii dărilor
9bişnuite ale ţării şi acolo unde era scris : «banii birului », s-a scris « banii
bairamlîcului ».
Mergînd dar zişii boieri la Constantinopol şi întîlnindu-se cu sus- 15
amintitul lani Critianul, capuchehaia lui Dimitraşcu vodă, i-au destăinuit
toate planurile lor împotriva lui Nicolae vodă. Ei au prezentat o anafora
marelui vizir pe cînd se pregătea să plece asupra moscalilor şi acesta le-a
răspuns că le va face dreptate. După cinci-şase zile, mergînd marele vizir 20
la Daud-Paşa 1 ca să se pregătească, s-au dus acolo şi zişii boieri şi au întîlnit
pe vizir-chehaiasi, iar apoi şi pe marele vizir, cărora li s-au plîns pentru
a doua oară de Nicolae vodă. Dar marele vizir, ştiind că îl pîrau şi îl pri
goneau cu patimă, le-a răspuns să meargă la Adrianopol şi acolo le va 2)
cerceta plîngerea. La început, ei au arătat că consimt, dar după plecarea
marelui vizir la Adrianopol, ştiind că marele vizir este binevoitor faţă
de Nicolae vodă şi că nu-i pot pricinui nici o vătămare, au hotărît, din
îndemnul zisului capuchehaia Iani Critianul, să dea o anafora chiar suita- 30
nului. Astfel, într-una din zile, pe cînd sultanul venea de la Scutari, i-au
683 ieşit înainte cu o rogojină aprinsă pe capul unuia li dintre ei şi i-au dat
j alba în mînă. Sultanul, văzîndu-i cu rogojina aprinsă, a zis lui bostangi
başa : « Aceştia sînt oameni răi » .
Luînd sultanul jalba şi văzînd cele scrise în ea împotriva lui Nicolae 35
vodă, a dat ordin caimacamului să poruncească lui Nicolae vodă să iasă
la divan. Caimacamul însă, temîndu-se ca nu cumva Nicolae vodă, aflînd
de aceasta, să se ascundă şi pe urmă să fie el expus faţă de sultan, a poruncit
lui ceauş-başa să se ducă fără de veste să-l ia ca să nu se ascundă. Si 40
pe cînd Nicolae vodă era la Arnăut-Chioi în casele fratelui său Ioan Vodă ,
s-a dus într-o dimineaţă ceauş-başa împreună cu un hasechiu, au intrat
înăuntru cu toată taifaua lor şi au că"utat pe Nicolae vodă. Acesta, pri
zînd de veste, a intrat într-o odaie pe care au închis-o pe dinafară. După 45
ce ei s-au uitat în toate părţile seraiului, au căutat să deschidă şi odaia
aceea ; cîţiva boiernaşi însă, care s-a întîmplat să fie acolo, le-au răspuns
că odaia o închisese marele dragoman şi că cheile erau la el. Astfel aceştia
1 Daud-Paşa este un palat lingă Constantinopol şi tot Daud-Paşa a fost numită

prima geamie ridicată de turci în Cosnstantinopol, vezi At. Comnen lpsilanti, op. cit. ,
p. 1 7 2 şi D. Cantemir, op. cit., p. 70.
g89 SJ?l 1n:x 3.onoxg 't\D}1t\39QD t\�1 Scm1 9 SD1t\OJJlL"(3 , · !j.9d>nd:x J?h l i 3.0QodolLrflţ
1D:X ClOJ.03X.03lL-rfJ?d3A.DlLrf Q01 D}HClOlL D1t\lţt\3lL J?l ll.olţ1lt] Q01 J?h D}3'{
-rnng l,t, 13'{?9 SC!JlL t\1Dltg13 t\3.orog?. 001 SJ?1A.nX3:>1 S139ltd 9 J?'{D)IĂ.t;J 1D)I 3.ororf
-1)11t\t;J t\Ql 1D)I Sng9g Slt"9'{0:>11 N 9 t\3Ă. l.J. lL? 't\rog9X.oow t\Q?l J?lD)I 3rlD:>1?. \10lL9 s�
Slt :>l}t\ S!.J.1 S13.olţgp SJ?l şrf D?'{lDDg t\Ql SQdlL 001 t\1)11Ă.DX3)1 t\Ql SltdJJ3g
9 Sn1t\O'{'{?l.O 1?'l'l1? 'D10lLJ1 t\ClO.OC!JSdOlD)I J?h Srorf9 t\D.03d91Lrf IJ. t\Şg 'Sno1
t\Ult\?9QD r.i1g t\ng9g U-9X1w t\Ql Sn1t\cri1lt] SndJ?.01 S!.J.1 S31t\0Xdp JO 10'{9
t\D}3'{1DDg t\�1 Si:>dlL hJ?dOd>Dt\J;l 13rf"9)1 t\DXp t\QdlD)I t\Ql t\Ot\!3)1? SEJ:
· Y,9.om.oltddnlL J?h l?'l'lt;> 't\O?"{lL m1lt1lL o�
-9d)I t\�rf J?h 001 lO'{Jd> JO t\D.OD:>IĂ.J?t\"Q t\Ql 1n:x t\399 'SClO'{'{ţi Sp 1X g 1n:>1 i:J g
-9g ll"9'{0:>11 N c.9 1 D}1t\39QD l,t, Y,9og J?h 13lL?dlL SC!JlL t\DĂ.3'{;'! SQ?t\ 10:>1 10'{9 1D)I
ng9g UJ?'{O)llN 001 5D}3'{1JDrf S!.J.1 D}l}D t\3t\1Ă.?. \IOlL9 t\Ut\J?X t\Ql t\D.OQodoA.lu
-D:X? 10'{J?Ă.3rf 1D)I 31 JOd)l1rf 1o)ldooi JO 10'{9 1D)I Sro1orfodnlL 'hng9g ltJ?'{O:>I
-lN t\Ql 3.0Cl3'{JJDrf? }1ntg Sro?'{l.ODg 001 Ut\1)ld>O)ID)I? 'J?'{'{OlL 1n:>1 t\390� ·Sng SE:
-9g So)l.0J?d1ltrfuv 9 ll.01,J.1n1.oolL"Q J?h t\QlL0:>1.o �gn'{ltg 13X?. SC!JlL '001 t\D}3'{1D
-ng t\�1 SQdlL 13.0C!Jg 3Xp \IOlL9 '001 t\1)ldod>Dt\t;J t\�1 Sp Sng9g U"9'{0:X1N 9
13.thJ?dA. 3Xl3 c:ioIL9 t\oA.9'{ t\Ql Lt91,trfn9t\� sc:ieQ3 1n)I ng9g no:x.ovd1ltrfuv 001
t\D}.ODl.OOlL"Q t\�1 J\13"{1DDg 9 t\39Drf?. 1D)I SQdlD)I J\l"{OlL 3.0Dd?lL"Q t\ŞV
"t\DdJ?.01 t\�1 J}3 Q?g? t\D9'{1} OE:
101.otdC!Jt\Ă.t;J 1D1?. 1n)I 't\Qo9mdrot\A. �rf J?h J?lg t\Q?1n31nrfA.ndlL nrf!.J.X.o Sp Syd
-lt� J?lg Şg lO"{"{ţl 'JU.0.01)l"{D9 ţng t\Şrf lO"{"fQ '1)1)111.0Clrf J?'{'{OlL t\ l'{OlL<)Ot\ 11t\D1.0
-t$1))1 t\�1 QlL"Q t\DĂ.Cld>j! 't\ l,J.J..d Q t\�:Xl"{l.ODg QlLt;J 13.0C!JlCl"{Ă. t\Cl 0'{?9 t\Şg t\O!D1Cl3"{
-31 SC!JlL J31t\OJJdrot\A. 1D)I 'S'QdOd>Dt\t;J nnt.ong t\Ql J}3 Slt.op9og ng9g UJ?"{O:X
-lN Q01 ţ>dDlL Slt1c;m101 S!.J.1 1d3lL J31t\QXd"Q JO t\QlLlO"{ S31t\Ot\1)19t\DW se;
' 13.0 l,J. :>11gi;> 13'{?9 t\QlQD 31 QO '3.0U)l}gt;> t\Şg Dt\?t\D:X Cl01 DJ3"{1DDg
I;! SC!JlL S1.otd)l9lL"Q lt19mo1 3)1!.J.A.d? Q01 t\390� "t\D}3"{t.oDg t\�1 QlLt;J li..ol,J.1ni.o
-OlLt;J ţii\ SOt\!3)1? t\QlL0:>1.o llX?. ţ>t\ 91 şrf t\D}1t\39QD t\�1 t\l"{J?lL Sng9g S lt J?"{O)I
-l N 9 lldJ?lL 1n)I SrolLl,trf not\?rfnogod> 'ng9g no)l.OJ?d1ltrfuv 001 n1nrfl,J.A.dnot\
-nXltrf 1D"{9 lDt\}3 1D'{ogmg JD 119 1D)I 'Snp'{t.oDg S!.J.1 SJ?A.n1.oodlL Sţ11 SD'{9 oe;
1D)I Sn1t\Ot\C!J13'{31 'SndJ?.Ol S!.J.1 n1nrf1.oog J?l D"{9 t\3.orod l,t "{ lL� '3.0Cl31t\?9QD
\IOlL9 S3t\l.J.rl D?M? Sc:io1 Sp 119 Sn1t\O<)t$113golL"Q '1DCl0'{'{1)lgntg t\Ql Scrign3.fh
101QD SC!JlL iD)I Sodgt\D�?"{V, t\ro11,J.ddolLt;i �? SnA.?rf 001 Snd?lDlL 9 1n:>1 SQ1QD
!D)I t\D}3'{t.oDg t\�1 Sp t\3rfD)IŞ. \IOlLQ t\ 1DCl3"{<)0g t\�1.0llL t\�1 3t\(l)d?t\Dd>? 1D)I
fr89 nnt.ong t\Ql SQdlL t\ţ>dod>Dt\t;J t\3.thDdĂ.;'! Sng9g UJ?'{O:XlN 9 li 'SOt\3rl9Mddn9 sI
-Dt\J;l QlV "t\ng9g UJ?"{O :>llN t\Ql S31t\0Xd!} JO t.oClO"{"{J?gmg Sro)l}g"Q 119 D?"{
-rnng t\Ql SQdlL 1D)I SornrlrlJ?dA. ţ11g 3.orod?t\Dd>? 1n:>1 t\0100101 91 llrlJ?:X ţ> t\ 3lL
-3dlL?. t\Şg SC!JlL 'SC!J)lll)IU"{ lLllL? Sq> ţ>t\11 t\OlL9d1 't\ltrlJ?:>1nrf1n:>1 t\Ql SQdlL 3.fhndA.?.
·SltdJJ3d 9 i;>'{'{Oll J?lD)I S139rorfn9 n1ou9 J?l J?lV t\rot\?rlot\ 1A. t\Q?l t\ro'{9 t\rnltg13
·
smt\og1g 't\ltdJJ3d t\Ql s1 3 1n)I 001 t\9d>"{3gi;> t\Ql t\ng99 hJ?roi. t\Ql s1 3 sc:ieQ3 01
t\3.thndA.?. 1n)I Snd?rfl;t SJ?)lld3rf lt9d>9d)I? 'lt\1)lg11t\ t\Q:Xl"{t.ong 91 Sp Sno190101
Sc:io1 şrf !Jeni.o t\"g 't\01.01nu"Q niou11 li.d?M.O t\�rl ţii\ Sot\3rf9]nX01.o 1n)I 1d
-1)lt\D Ql Sp 1D)I lĂ.91)1-1\IODt\dy' Ql Sp 1D)I SQl)!Clt\ t\QdlD:X Sp t\DCl3d<)A.?
t\Ql Scriu SDlt\OlL?"{g 'Sng9g UJ?"{O)llN şg o, " t\ l,J.A.n1.oodu t\�:>ll'{t.ong t\�1 Qll'Q
m 131u9d)I 11mg 3.olt1C!Jd? '!3)1? lDt\}3 t\� Sot\3rl9]nX01.o 1D)I 1d1)lt\D 91 Sp s
t\3Xp \IOlL9 ng9g UJ?"{O:XlN Q01 1A.J?dn.o Ql S}3 1n:x Slt.OJ?llrf-Sc:ion.01 9 t\3A.
-l.J.ll? 't\Dd?rfl;t t\Ud31<)3g şg t\�l "t\U.OJ?llrl-�Jlt\Dl.OOllrf t\Ql J}3 t\D.0(1))11)1'{Cld>Ş
Sno1ou9 Sc:io1 'ntt\1)l"{A.o.011 09g 1n:x S3glt.01)lt\1dmA.ourf 09g Sno1 }JDrf t\Ot\9rf
JDlt\Ot\d}DlL '101:>1DdlL'ţ} (l).O}lLQ t\D.Old<)A.? QlQD şrf 1n:x 001 noA.9"{ Q01 J}3 13X?,
Ho1 1.1S::nn:>1HD V:>INOH:> OE: I

A DOUA DOMN I E A LU I N I COLAE ALEXANDRU VODA 131
s-au înapoiat fără ispravă ; a u luat însă c u dînşii doi boiernaşi şi doi icio
glani, pe care i-au închis la bostangi-başa. Iar a doua zi, ceauş-başa s -a
dus şi la seraiul lui Nicolae vodă din Fanar şi cercetînd dacă este acolo 5
a întrebat de ce se ascunde de porunca împărătească. Nicolae vodă însă,
văzînd că l-au căutat în timpul nopţii şi la Arnăut-Chioi şi la Fanar şi
gîndindu-se să nu i se întîmple ceva rău dacă va sta cu aceştia la divanul
împărătesc, a rămas ascuns cîteva zile şi a scris îndată fratelui său Ioan
· vodă şi marelui vizir, dindu-le de ştire de toate cele întîmplate. Marele 10
vizir, aflînd toate acestea, s-a miniat tare şi a scris caimacamului, mustrîndu-1
Întrucîtva şi spunîndu-i că nu trebuia să facă aşa ceva, iar sultanului i-a
arătat printr-o scrisoare că pe nedrept boierii îl urăsc pe Nicolae vodă.
684 Atunci li prinzînd curaj , Nicolae vodă a trimis o jalbă . sultanului, în care 15
arăta cum au slujit împărăţia cu credinţă, atît el cît şi tatăl său Alexandru
Exaporitul, şi cum acei boieri îl pîrăsc în chip mincinos. El dovedea că
în cele nouă luni cît a domnit, a plătit toate dările ţării şi a îndeplinit
toate poruncile împărăţiei şi că toate acele pîri erau uneltiri ale lui Dimi- 20
traşcu vodă, care se temea ca nu cumva Nicolae vodă să ia iarăşi domnia,
pentru că acela avea de gînd să se răzvrătească împotriva împărăţiei.
Nicolae vodă a primit răspuns că împărăţia n-a nedreptăţit pe nimeni şi
nici pe el nu-l va nedreptăţi.
Aflînd dar boierii de această jalbă a lui Nicolae vodă dată sultanului 25
şi dindu-şi seamă că pînă la urmă nu vor scăpa de minia împărătească,
au plecat în mare taină din Constantinopol, unii pe mare, alţii pe uscat,
îmbrăcaţi cu haine de negustori, ca să nu fie recunoscuţi, şi astfel au intrat
în ţară fără ca cineva să-i recunoască. 30
N-a trecut multă vreme şi sultanul a aflat de hainia lui Dimitraşcu
vodă şi îndată şi-a adus aminte de vorbele scrise de Nicolae vodă în jalba
pe care o dăduse împărăţiei-sale, că adică Dimitraşcu vodă are de gînd
să se hainească, şi i-a părut rău sultanului că mazilise pe Nicolae vodă. 35
De asemenea şi toţi turcii, mici şi mari, învinuiau pe han că el a fost
pricina mazilirii lui Nicolae vodă şi toţi îndeobşte ziceau că se cuvine să
se dea domnia lui Nicolae vodă, nu altora. Aşadar, prietenii lui îl siliră
să nu mai stea ascuns, ci să iasă la iveală. 40
Î ntr-acea vreme, toţi boierii ţării făcuseră o anafora, prin care cereau
de la sultan ca domn pe Mihai vodă, dar n-au izbutit nimic. Iar cînd
marele vizir a trimis pe chehaiaua sa la sultan cu ştirea biruinţei pe care
a cîştigat-o asupra moscalilor, Nicolae vodă a mers de l-a întîlnit şi, . cu 45
toate că zisul chehaia l-a înştiinţat că împărăţia îi va cere cele cincizeci
685 de pungi ale bairam-peşcheşului şi că ar fi bine li să stea ascuns, totuşi el ,
nădăjduind să obţină domnia, a ascultat mai mult de îndemnurile prie-
1 32 CRON I CA G H I CULEŞTI LOR
napaKtvfJaets t&v <piA.cov tou Kai OEv eKpuPTJ, O.A.A.a mlYaivovtas ds n)v
I16prnv, avtciµcoaE tOV KaîµaKciµT]V, OO'îts tOU EÎ7tE 7tWs dvat paatAlKÎJ
7tpoarnyiJ va OcOO'lJ ta 7tEVÎJVta nouyyia tOU µnayEpaµ-7tEO'XEO"iou, cbs avco
tEpCO Ei'.naµev. ·o OE NtKoA.ciTJ p6oas anEKpi0TJ on ta Enfj pev 6 dTJµTJtpa-
5 aKos p6oas Kai on dvm to EA.Eos tfis pamA.Eias, <pavepci:>vovtas nci>s dvm
a<pavtaµEVOs U7t0 to XPEos, µE to va µi)v E7tfj pE Eis tOUs1 EVVEa µfjvas
07tOU au9EVtWO'E OUOE to tpitov µtpos t&v E�OOCOV tOU. "00ev EÎ7tEV 6 Kaî
µaKaµT]s nw; EÎVat 7tpoarnyiJ PaatA.tKÎJ va tOV paA.u ds <puA.aKÎ)V, Kai EtO'l
tov oici:>ptae Eis tov taaouaA.ap-eµiJvTJv.
10 BHnovrns 6 NtKoA.ciTJ pooas tov fout6v tou Eis <puA.aKi)v Kai ti)v
tOO'TJV 7tOO'OtT]ta t&v ămtpcov 07tOU îOU yupEUOUV, U7tEA7tt0'9TJ Ota tÎ)V au
eevtiav Kai napÎ)yyEtAE va 7t0UATJ90UV oA.a tOU ta t/;tPaEptKa Ota va 7tATJ
pc00'1J autu tu 7tEVÎJVta nouyyia. Ilot.A.oi OE t&V E�CO EAEyav 7tWs etA.Et Ka
K07tOlTJefi 6 NtKOAclTJ P6oas U7t0 tÎ)V PaatA.Eiav. ' Ev tOO'OUtql oµcos, taUta
.
1 5 t&v KOtv&v av9pro7tCOV A.ey6vtcov, i1A.9EV U7t0 tOV Pel;ipTJV Kai U7t0 OAOUs
tOUs naaaOEs, taA.xim 1tPOs tOV PaatA.fo, Ota va O'tElAlJ Eis tÎJV aueev
tiav tfis MoA.oapias tov NtKoA.aTJ p6oav, Eîte toi) ăA.A.os mat6tepos Eis
tÎ)V PaatA.Eiav OEV dvat, µÎ)tE Ti µnopEi liA.A.os va KUPEPVÎJO'lJ tÎJV taapav
Ka9ci>s EKatÎ)VtT]O'E, <pavEpcOVOVtas Oît Kai ta oaa îOV OtEPaA.av 6 dTJ-
20 µT]tpaO'KOs pooas Kai oi ăpxovtEs ÎJtOV 'lfWOfj Kai Ota îOUîO va îOV O'tEi
AlJ ft PaatA.Eia îOU to YPTJYOPOlîEpov Ota va 7tEptµal;ro�1J îOV paytav Kai
va îEAEtcOVlJ tas PaatAtKas 7tpoamycis.
Aaµpavovms A.omov 6 pamA.eus to mA.xim, €atoxaa0TJ nci>s aA.TJ9&s
OEV dvat ăA.A.os li�tos Kai 7ttO'îOîEpOs U7t0 îOV NtKOAclTJ pooav Ota va O'taA-
2 3 9ij au0EVîTJs, Otati oi liA.A.ot µal;iA. TJOEs au0EVtat, 6 , Avn6x11 P6oas OTJAU
OÎJ Kai 6 MixaTJ p6oas Kai 6 Kcovamvtiv douKa p6oas 6nou eupiaKovto
ds îÎJV KcovataVîtVOU7t0AtV dxav ovoµa KaKOV Ota 0.7tOO'tcltat, Kai Ota
îOUîO U7tE<pUO'lO'EV Kata îO rnA.xiat tOU Pel;ipTJ Kai t&v naaaocov va oci:>
O'lJ tÎ)V au9Evtiav tcp NtKOAcllJ P6o�. Kai EO'îEtAE Kai ds îOV µou<pîÎJV
3 0 Kai EpOlîTJO'E Civ dvat auvfJ9eta va îOU oo9ij KOUKa O.no îÎJV paatA.Eiav .
AEinovtm; 6 PesiPTJs Kai ovrns 6 µou<ptÎJs <piA.os wu NtKoA.aTJ p6oa Kai
tou natp6s wu tou €� 'Anoppfitcov, O.neKpi011 npos tov pamA.fo nci>s n pt-
net Kai KOUKa Va tOU Oo9ij Kai XCOPis ăpyT]ta Ets îÎJV au0etiav li va O'taA9ij. 686
<l>tpvovtas îOV 6 paatA.Eus AOt7tOV Eµ7tpoa0tv îOU, îOV e<p6pEO'E Ka-
5
.3 Pciot tfis aueevtias, xapil;ovtas autcp Kai ta itEVÎJVta nouyyia 6nou îOU
ESTJîOUO'aV. Kai ayKaA.u cruvfJ0Eta dvat OîUV <popouv îOUs au0evtas Ka
paot, µeta wurn nT]yaivouv ds npoaKuv11mv tou pamA.tcos Kai <popouv
îÎJV KOUKa Kai îOUs npoatci/;Et 6 PaatA.Eus Ota at6µatos htpou va <puA.a
�COO't 7tlO'îtV Eis tÎJV paatA.Eiav, tOV NtKOAclTJ p6oav oµcos OEV îOV E7tp6-
4lJ O'ta�E Ota at6µatos htpou, aA.A.' autos 6 i'Otos PaatAEUs îOV EÎ7tE EîO'l :
'18ou 07tOU O'E EAETJO'U Kai aU9ts µE îÎJV au9Evtiav îfis MoA.oapias Kai va
KUîîcl�lJs va OOUAEUO'lJs µE 7tlO'îlV tÎ)V PaatA.Eiav µas. Kai EîO'L µE µeya
A.ov aA.ciyt tOV E<pEpav Eis îO aapayt îOU.
1 ln ms «tac;».
A DOUA DOMN I E A LU I N I COLAE ALEXA N D RU VODA 1 33
tenilor săi şi n-a mai stat ascuns, ci mergînd la Poartă a întîlnit acolo pe
caimacam. Acesta i-a spus că este poruncă împărătească să dea cele cinci
zeci de pungi ale bairam-peşcheşului de care am vorbit mai sus. Nicolae
vodă a răspuns că acele pungi le-a luat Dimitraşcu vodă şi că împărăţia 5
să aibă milă de el. A arătat că este ruinat de datorii, deoarece în cele nouă
luni cît a domnit nu şi-a scos nici a treia parte din cheltuieli. Caimacamul
i-a răspuns că este poruncă împărătească să-l închidă şi l-a trimis la ceauş
lar-emini.
Nicolae vodă, văzîndu-se în închisoare şi gîndindu-se la suma cea IO
mare de bani pe care i-o cereau, a pierdut orice nădejde de domnie şi
a poruncit să se vîndă toate giuvaericalele sale ca să plătească acele cinci
zeci de pungi. Mulţi dintre cei de afară spuneau că Nicolae vodă va
avea de suferit din partea împărăţiei. Dar, pe cînd oamenii de rînd vorbeau
· astfel, a sosit la sultan talhîş de la marele vizir şi de la toate paşalele ca 15
s ă trimită domn î n Moldova p e Nicolae vodă, căci altul mai credincios
împărăţiei nu este şi nici nu poate altul să chivernisească ţara în starea
în care a ajuns. Ei au arătat totodată că şi toate pîrile, pe care le-au
aruncat asupra-i Dimitraşcu vodă şi boierii erau mincinoase şi de aceea 20
să-l trimită împărăţia cît mai în grabă ca să strîngă raiaua şi să îndepli
nească poruncile împărăteşti.
Primind dar talhîşul, sultanul s-a gîndit că într-adevăr nu este altul
mai vrednic şi mai credincios decît Nicolae vodă ca să fie trimis domn,
căci ceilalţi domni mazili, adică Antioh vodă, Mihai vodă şi Constantin 25
Duca vodă, care se aflau la Constantinopol, aveau nume rău de haini
şi de aceea a hotărît, potrivit cu talhîşul marelui vizir şi al paşalelor, să
dea domnia lui Nicolae vodă. Atunci sultanul a trimis la muftiu de l-a
întrebat dacă este obicei ca împărăţia să dea cucă. Deoarece marele vizir 30
lipsea, iar muftiul era prieten cu Nicolae vodă şi fusese şi cu Exaporitul,
tatăl acestuia, a răspuns sultanului că se cuvine să i se dea cucă şi să
fie trimis fără zăbavă la domnie. li
686 Aducînd dar pe Nicolae vodă înaintea sa, sultanul l-a îmbrăcat cu
caftanul domniei şi i-a iertat şi cele cincizeci de pungi ce i se cereau. 35
Şi cu toate că este obicei ca domnii, după ce îmbracă caftanul, să meargă
să se închine sultanului şi să îmbrace şi cuca, iar sultanul să le poruncească
prin gura altuia să păstreze credinţă faţă de împărăţie, lui Nicolae vodă
însă nu i-a poruncit prin gura altuia, ci însuşi sultanul i-a vorbit astfel : 40
« Iată că te-am miluit iarăşi cu domnia Moldovei ; să cauţi să slujeşti cu
credinţă împărăţia-noastră». Apoi l-au dus cu mare alai la seraiul
său.
1 34 CRON ICA GHICULEŞTILOR
w09&v Ka9oo� 11A.9&v d; îO crapayt îOU 6 NtKoA.a11 P68a; enp6crmţ&

va y pli'IJIOUV ypaµµam e8& d; îÎ]V îcrapav. Kai µT]v ftţ&upovm� aK6µ11
noo; 6 a8&A.<p6� îOU dvat KaiµaKaµ11; Kai noo� 6 AounouA.o; 6 p6pvtKo;
Kai 6 'Avn6x11; Z6pa� xaîµavo; &upicrKOVîO KEKAEtcrµevot am'> îÎ]V pa-
5 <JtAtKÎ]V opyftv, gpaA.E <JKonov va 8t0picru aurnu; rnu; 8Uo, îOV Aounou
A.ov 811A.aoi] P6pvtKOV Kai îOV 'Avn6x11v Z6pav xchµavov 8ta KaiµaKa
µ118&� Tfj; Tcrapa;. Km&. îUX11V âµco; d; auTov îOV cruA.A.oytcrµov &uptcrK6-
µ&vo�, i:A.aPE Kai ypaµµam cmo îOV 'Icoav P68av, µf; îU 6noîa îOU E<pave
pCOVEV âA.a îU y&v6µ&va Kai noo� noA.A.a un&pµax11cr& va yA.UîcO<JTJ Kai îOV
10 AounouA.ov p6pvtKOV Kai îOV 'Avn6x11v Z6pa xci'tµavov, aµT] 8f;v ft µn6-
pEcrE. IlEpi î&v 6noicov îOUîCOV rnu an&Kpi911 6 N1KoA.a11 P68a; rn1ourn
îp6nco� : 'AOEA<pE ayan11îe, noA.A.a <JE &uxaptcrî& noo� un&pµax11cr&; va EAEU-
9&procru; îou; ăpxovîa� ano îÎ]V pacrtA.tKÎ]V opyi]v 6nou îOU; TiA.9&, ou
EV&Ka 8eA.E1; i:x&1 Kai µtcr96v nap&. 0wu. "Eypa'VE Kai d; Tov 'Icouv
15 Mnouxoucr11v, µeyav A.oyo8h11v, Kai d; îOV rappti]A. MtKAE<JKOUAOV, µe
yav popvtKOV, Ota va EÎVat Kai:µaKaµ118&� Kai VU <p pOVît/;;O UV îU n&pi îi'j;
Kata<Jîcl<JECO� îfj; î<Jclpa� µat;; i µf; îOV a8&A.<p6v îOU 'Icoav P68av, ero; 6nou
vu i:A.Su Kai 6 N1KoA.a11 P68a;. "En OE EYPU'VE Kai d� rnu; ăpxovta� îfj;
î<Japa� 6nou Î!îOV <pwyarnt, Ota va EA9ouv d; îU 6crnina rnu; xcopi; Ka-
20 µiav i:vvo1av Kai cp6pov, crîeA.A.ovm; y paµµam napoµoico; Kai d; Tou;
ăpxovrn� EKEivou; 6nou EOcocrav îÎ]V avacpopav npo� îOV Pacrt:A.Ea, 811A.co
nKa ân îOU� E<JUYXcOPT)<JE sţ oA.11; Kap8ia; Kai va fA.0ouv d� îa anina
îOU; Kai mil� et_A.Et îOU� EXEl âA.ou� EÎ; ayan11v li Kai d; EAEO�. 687
IlEpvCi>via; A.ornov 6'.A.iyat ftµtpat Kai Pta1;;6 µ&vo; ano îov pacrt:A.fo
25 6 NtKOÂ.cl11 P68m; 81&. va Ktvftcru va EÂ.91J €8Ci> d� îÎ]V î<Japav îO YP11YO-
o · o.moPp lou pcilî&pov, EKtVT)<JEV (mo îÎ)V KcovcrîavnvounoÂ.tV, 'OKîcoppiou t' Kaîa îO
1711
, t;;crK' Eîo; Kai d; îÎ]V cr'tparnv 6nou ii PXEîo, aVLaµcocr&v o:A.ou� Tou; EK
'tOO no:A.Eµou Eîtl<Jîptcpovm; nacra8&;, o{ 6noiot rn() EOCOKav µ&ya:A.11v nE
pmoi11mv Sta îÎJV ayan11v 6nou d; autov &Ixav. <1>9avovîa; oµco; d� îO
30 Xa'Va, n:A.11criov Tii; 'A8ptavoun6A.&co�, Kai µav9avovm� noo� nA.11mat;; &1 6
P&t;; i p11; d; îO xcopiov Baţ1A.a, EKiv11cr&v ano îO Xa'Va îij îEîclPîTI ro p "ţ
îfj� VUKîo; Kai snflyEV d � îO Nî&ppf;v-Kt6yt Kai an' EKEi d ; î O xcopiov
Baţ1Â.a, onou dx& cp8acr&1 Kai 6 p&t;; i p11� µ&îa rnu xav11 â&PA.Eî rK&pe11 .
'Avmµrovovm; A.otnov 6 N1KoA.a11 P68a; îOV P&t;;i p11v EKEî, îOV tBE-
;35 xSTI 6 P&t;; i p11� µf; µEycIÂ.11V 8&ţicocrtv Kai <ptÂ.iav Kai tOV Eîiµ11cr& µ&yaÂ.co;,
EXOVîU; d; aUîOV µqaÂ.11v ayan11v, µf; to va Î!îOV naA.ato; <piA.o; tOU
naîp6� tOU, to() sţ 'Anoppfttcov. ·oµoico; Kai 6 xav11; îOU EO&tţE µ&yaÂ.11v
n&pmoi11cr1v Kai nµT]v unf;p tÎ]V cruvft9EtaV îOOV npoA.ap6vîCOV au9&VîOOV.
'H ouv npcOî11 8t11m� tou NtKoÂ.ci11 P68a npo; tov P&t;;i p11v Tirnv 81&.
40 va EÂ.EU9&procru rnu; npopp118evm; îp&î; ăpxovta� an' EKEÎ 6nou Tirnv
<puÂ.aKcoµtvo1 d� ti]v Bapvav. "Exovrn� âµco; n&pi toutcov Ei'.811cr1v 6 Pa
crtÂ.&u;, rnu un&crxESTI 6 P&t;; i p11� ân n11yaivovrn; d; ti]v Kcovcrmvnvou
noÂ.tv, 8ta xaîipt îOU 9EÂ.El rnu; a9corocr&t npo� tOV pacrtÂ.Ea Kai 0EÂ.Et
rnu; EÂ.EU9EprocrEt. âf;v E<p9acr&v âµco� va n11yaivu d; tÎ]V Kcovcrîavnvou
noÂ.tV, EnEtOÎ] 'tOV dxav 81apaA.Et npo; tOV PacrtÂ.Ea o tE xav11; Kai 6
45 pftya; tCOV :!:cp&tcrffiv noo; ăv fl0EÂ.E crm9fj Kai OEV i;9EÂ.EV Ota<p9apfj µf; nÂ.OU-
A DOUA DOMN I E A LUI N I COLAE ALEXANDRU VODA 1 35
Î ndată ce a sosit la seraiul său, Nicolae vodă a poruncit să se trimită

scrisori aici în ţară şi neştiind încă de fratele său că era caimacam şi că
Lupu vomicul şi Antioh Jora hatmanul se găseau închişi din minia împă
rătească, şi-a pus în gînd să rînduiască caimacami ai ţării pe aceşti doi, 5
adică pe Lupu vornicul şi pe Antioh Jora hatmanul. Din întîmplare însă,
pe cînd el nutrea acest gînd, a primit scrisori de la Ioan vodă, care îi
destăinuia toate cele petrecute. Î i mai scria că s-a nevoit mult ca să scape
pe Lupu vornicul şi pe Antioh Jora hatmanul, dar n-a putut. La toate
acestea Nicolae vodă a răspuns astfel : « Iubite frate, îţi mulţumesc mult 1 0
c ă te-ai nevoit s ă liberezi p e boieri de minia împărătească care a căzut
asupră-le, pentru care vei avea şi de la Dumnezeu răsplată ». A scris şi
lui Ioan Buhuş, mare logofăt, şi lui Gavriil Miclescu, mare vornic, să 1 5
fie caimacami ş i s ă îngrijească de starea ţării împreună cu fratele său Ioan
vodă pînă. la venirea sa. A mai scris încă şi boierilor ţării, care erau pribegi,
să vină la casele lor fără nici o grijă şi frică. A t�imis de asemenea scrisori 20
şi boierilor care dăduseră jalbă sultanului, arătîndu-le că i-a iertat din
toată inima şi să vină la casele lor şi că va avea pentru toţi dragoste li
61?7 şi milă.
După ce au trecut cîteva zile, Nicolae vodă, fiind zorit de sultan să
pornească şi să vină cit mai în grabă aici în ţară, a plecat din Constan- 25
tinopol la 10 octombrie 7220. Pe drum a întîlnit toate paşalele care se 1 0 0��':'brie
întorceau de la război ; i-au arătat mare atenţie din dragostea pe care
o aveau faţă de el. Ajungînd la Haps a 1 lingă Adrianopol şi aflînd că marele 30
vizir se apropie de satul Vaxila, a pornit din Hapsa la orele patru din
noapte şi s-a dus la Dervenchioi şi de acolo la satul Vaxila, unde sosise şi
marele vizir împreună cu hanul Devlet Gherei.
Nicolae vodă a întîlnit acolo pe marele vizir, care l-a primit cu multă
prietenie şi cu mare cinste, fiindcă îl iubea mult, căci era vechi prieten 35
cu Exaporitul, tatăl lui. De asemenea şi hanul i-a arătat mai mare atenţie
şi cinste decît cum se obişnuia cu domnii de mai înainte.
Prima rugăminte a lui Nicolae vodă către marele vizir a fost să libe
reze pe cei trei boieri amintiţi mai sus, închişi la Vama. Deoarece ştia 40
şi sultanul despre ei, marele vizir i-a făgăduit că, după ce va merge la
Constantinopol, îi va dezvinovăţi în faţa sultanului pentru hatîrul lui şi
îi va elibera. Marele vizir n-a apucat însă să meargă la Constantinopol,
căci între timp îl pîrîseră la sultan şi hanul şi regele şvezilor; că dacă n-ar 4'i
fi fost mituit cu multe bogăţii de moscali şi ar fi stat pe loc, ar fi putut,
1 Localitate lingă Adrianop:>l ; forma corectă este Xil.ljioc (Hapsa) ; în Axinte

Uricarul este trecut greşit Hafsa, vezi M. Kogălniceanu, Letopiseţe, II, p. 1 29.
"!OJOSJJ:>snuew eauJ3Jew ei
!1U!W "!PIB ap a;ie3n!1 p e :iu1s « l,µ>DJ.t;1-d:r;i.011i\D1J. 3l.Ql SOli\�03dQ3 QOJ.» a1a1UJAO:.J 1
i\9cb"(3gţ> i\ Ql SDli\<;!}i\Dl ' şg OlQOl 'J?l3 W " lJJîl"(lţl Di\?, }D:X i\DX91>1 i\D}rf QlLT;> Sl>'
689 Sn1A0Xdr> SOO"(Jîlfarf 1n:x li 31 Sc:\Od:x1rf SoO"(Q 1\3.0ldJîlX? i\DJ"(lcb Al,J.1 ţ113rf 1n:x
' 3.003"(}cb? SQOl 'AO"(JîlĂ.3rf Ql ll}lL.O Ql Sp i\DJ3lLJîldl i\lt"(JîlĂ3rf SDli\01\TfJîl:X }D )I
·S3}li\oXdţ> Sş1 S3"(Q 1n:x 3.orog?, 'S3dşrflţ S3Ă.J"(Q S3li\Q;>i\d3JL 1n:x 'Aroli\Ş0QD <nLI>
n01 ddl130N 8
i\<;!}l i\D130l,tMl.O i\l,J.1 'J?lD)l 'i\l�DlJîldDlL Al,J.:Xlli\30QD i\lt"(JîlĂ3rf şrf i\Oi\9d9 i\Ql
S}3 Q;>g? i\30"( '11 'S9Altrf OO}dgrf30N QOl ll9gJ.. Q şg !JL "i\D}dOlL10g9 i\l,J.l i\lt"(Q 0'7
S}3 Sn1i\Q;>"(lrfoM1.o '09g 10 1n:x S3gltdJîl"(Dgn:x 1J..90"(.0DS: 91 'J?lD:X An.olti\}:XŞ
'!3:XŞ i\ndw i\D}rf Sro)i An.olt9Jîl:XŞ oocbţi }D )I ·A9rf.onJL.oţ1 i\Q)llcb"(3gţ> i\Ql ADrfD:X?.
1n:x i\n:xlt9.o}"(m1J.. lti\Ş ' ng9g ltJîl"(O)llN 001 A9cb"(3g"Q i\Ql SDli\Oi\<!JrfDli\ţ> !D:X
!3"Ş Sro?, i\DĂ. l,J. JL? i\Ql 'A i,t"("(OJL A l,J.rfu şrf !D:X i\O"(JîlĂ3rf lĂJîl"(J,;I şrf 1.01 ?, !D:X şd
-DlLTfJîllLW Ql Sp 1\3.0D}.Olt"(lLŞ QOcbţ> i\3.003)1}"(DEfD)IŞ }D)I Al,J."(Ol.O i\l,J.)11"(1.0DEf şrf Sf:
i\o:x1:xd901 i\OĂ0"('9 i\3"(131.0?. Q01 'şd-nlLrfJîllLW 91 Sp Sng9g ltJîl"(O:Xl N 9 Soi\
-şrfo3i\O:X Sn1Ag 'Sng9g i\J,;lroJ. 9 AltgJîl"(dooJLw A9rfn10JL i\Ql SDli\Q;>i\d3JL 1D )I
·001 i\}.Oltli\JîllLC}OdlL Sp i\3)1�J..g ş 1n:x lt9.0Jîlrf101 ş SQ0Q3 'ng9g ltJîl"(O)ll N 001
QOcb"(3gJ,;I QOl AQrfoXd? 1.0lJîl"(DJ 91 Sp i\Ql Sng9g A'J?COJ. 9 Sn1i\OC)O" V .
"(l)lLŞ"(g i\ l.J.1 A9rf.o Of:
-11\nd>ţi }i Sp !D" n.oltcb9 Al,J.1 i\D}XOlQ3 }1 Sp i\DdJîl.Ol i\D}"(01;;1 Al,J.1 Sp i\Oi\
-orf}O"("(V . : Sn1i\OĂŞ"( 3JDl\ Şl.ODl\ J,;I Sl"Jîl"("(OJL Sn}gdn" Aroş9ng "� QOlL9 'Snd
-Jîl.Ol S�l 1\1.DDl.OJîllD)l 3191 i\l,J.l SDli\OlLŞ"(g 01!3lLO"(� i\0.091 !D )I ·3rfD:Xj! 91
i\Şg Sltli\Ş0QD SO'{'{!> �g13JLŞ 'oOi\}DlLŞ i\01�!1 i\D130l,t"(ţi ,r n:x i\oJ..d ?. 'm.09dJ..
n1A(,ti\3JL 9JLţ1 l:XJîlAO:x 30Jîl:X S}3 i\3"(131.0?. 'Aro}:XDAo:x AQ;>l ngo�� 'J?:X 1li\30QD se;
Di\Şrf.019ltAo.o 'J?l 'J?lg SQOi\DU.01dX SQ01 ll.o(,tdroXoi\31.0 1?" SDli\0"(?0 1,J.rf }D)I
·001 "}.O ltli\JîllLC}od lL Sp 51?" 11 3:x �J..Ef ş "şg 'i\3rf ltcb?od JL SC!J9n:x '10Aşrf.01lld o".o
-31g 5311\oXdr> }O i\011,t 1?" Ql şrf '001dgro1:x o. S9Altrf QOlQD QOl Sndşrflţ D?i\ n01 .iJ��!� . 6Z
-i\31.Do:xp S'J?l Sp '1.DlJîl"(DJ 91 Sp Sng9g ltJîl"(O:Xl N 9 i\QlLlO"( Sn1i\Oi\Jîl0<1>
"i\Di\lĂ?. 001 i\}.Olt"(Ş0 Al,J.1 06
'J?lD)l D!OlL9 'J?l 'i\DdJîl.Ol i\D}"(0"9 1011J 'AD}"(Og i\�l QlLJ,;I n1nrf931nd1.o D:XlX?"(
'J?l i\OOĂgŞ. 'J?A ţ11g Şg O"("(ţ) 'i\1�Dd}3JL i\DJrfD:X i\Di\Şi\D:X Qllţl i\OOX?. Al,J.rf ţii\
'J?l!:? i\(l)li\9.Xdţi i\<;!}l 1D:X 'QlĂDd QOl 1d3lL i\Şrf Di\?, 'Dli\Jîlrfd3cb M IO"(JîlĂEf Ş ţi i\ ţ11g
�3gJîl1J..nX3:xrnn:x SQ01 1n:x 3Jf\.ndJ..?. 1n:x An1d9u "�1 Sp AltdJîll.OQO AnJ..şrf AQ1
i\3"(131.0?. SQ0Q3 'J?lQD D!OlL9 J;>l J;>lg ' li\}lOX Ql Sro?, l?Xd Q, Ql Qllţl i\DdJîl.Ol SI
Al,1.1 S!3 1D1i\O:X.OJdC)3 SC!JlL lt:x.og91)1 ng9g3og Q01 n1nrf931nd1.o 1? 1 i;>1g 1\1.oltg
-13 An:xrog?.. AQl 11?.oodJL 1n:x 'Arog9X.oow i\Q;>l AQdrn:x AQ1 Sp Anrfn:x?. QOlL9
Sn}rflt] 1n:x Si;>J..n JLdl} Sţ11 Qllţi şg 10"("('9 'Soo)ld<)ol SQ01 Sp i\D.OQ01Dro3dX?
QOlL9 SoşdX 91 Qllţl Oli\Qogocb? 10"("('9 l,J.g13JL? 'ADdJîl.Ol Al,J.1 Sp "1.oroih.?d1.o
889 -llL? l;>i\ li J3li\OXd!] 10l'QĂ03cb }O 31(,trf 'J31i\?J3llrf Sş1 QlLJ,;I llA.Ef?. 1?" DdJîl.Ol lţ Ol
13"(?0 i\Şg J(!JlL i\Di\(l)d?i\DcbŞ QOl D!OlL9 1? 1 ş rf 'Aro gltrfJîl:XDrflD:X i\COli\?0ltddodlL
i\<;!}l 1D)l QOrf 9 ' ng9g i\"J;>(l)J, 00 1 QOcb"(3gJ,;I QOl DlDrfrfJîldĂ D"("(!> 1n:x i\Qg9 , 9n:x
3EfD"(?. Altd}J3Ef i\Ql Qllţi Sng9g ltJ?"{O:XlN 9 Snli\Q;>i\1){ Srorfg Aro1901 Qdll
· 1 �.0DĂJ,;I
-di;>.0111\mĂ 3191 Souq93d<)3 Q01 ·�.onJL-cbQO.OJ. @1 3)1COg?, ng1J..n d1.o i\�:XllL s
-od11JL? şg i\�l 'i\D}3"{t.ong i\�1 Sp 001 i\OlQO"(lL i\Ql i\O"{Q 1n:x SDli\OAdJDlL
'3.003"{}Jnrfş AQl S!nogmg S�1 Slt19n1 Sn111n �ş !D){ ·Soo1 DŞ"{t.ong i\Ql
i\Q1QD şrf Qorf9 ' Soog9X.oow SQ01 SnO"{Q u.011ro"(nrfX1n SQ01 l?" 3.oQodoJLrf l.t
'An.on0cb?. QOlL9 AD}rfDMl!:?l? " �1 Sp 'Snog9X.oow SQ01 QlLJ,;I i\9.o.01d3JL i\01
H01 i.LS:nn:) I H !) V:)J NOH:l 9f: I

A DOUA DO.'-'\ NIE A LUI NI COLAE ALEXANDRU VODA 1 37
aşa cum slăbise puterea moscalilor, să,i robească pe toţi împreună cu

ţarul lor. Din pricina acestei pîri, sultanul l,a mazilit, luîndu,i şi toată
averea pentru împărăţie, şi a dat pecetea de vizir lui Iusuf,paşa 1 , care 5
atunci era ienicer,agasi.
Înainte de acestea însă, dnd Nicolae vodă plecase de la marele vizir,
a primit pe drum şi alte scrisori de la fratele său Ioan vodă, precum şi
de la sus,zişii caimacami, prin care îi aduceau la cunoştinţă că ţara nu
6 vrea să iasă din băjenii şi nici boierii pribegi l i să se întoarcă în ţară, căci
88 IO
se temeau unii din pricina datoriilor pe care le aveau de plătit turcilor,
alţii din pricina jafurilor şi distrugerilor pe care le făcuseră pe vremea
moscalilor. De asemenea îl înştiinţau prin scrisorile lor că oştile voievo,
dului Kievului se aflau în ţară de la Orhei pînă la Hotin. Pentru toate 15
acestea, Nicolae vodă a trimis îndată la Poartă p e marele uşer şi a scris
Şi capuchehaielor să scoată firmane, unul pentru raia şi boieri, să nu aibă
nici o supărare din partea nimănui, altul ca să iasă oştile leşeşti din neno,
rocita ţară. Acestea s,au făcut după dorinţa lui. 20
29 octombrie
. . 1um octom, < 1711 >
'
.
A1ungm
• d dar N'1co1ae vo d�a 1 a G a1 aţi. 1 a 29 a1 e ace1 eiaş1
brie, n,a ieşit nimeni întru întimpinarea lui, deoarece, precum am spus
mai sus, boierii erau risipiţi. Nicolae vodă, nevrînd să supere pe bieţii
oameni cu obicinuitele cheltuieli domneşti ale conacelor, a trimis la fiecare 2.5
conac cite cincizeci de lei, faptă într,adevăr vrednică de laudă, căci alt
dom'n nu făcuse aşa ceva. Şi atît de mult se mîhnea văzînd starea de atunci
a ţării, incit deseori ofta din adîncul inimii zicind : « Vai de biata ţară,
în ce bunăstare am lăsat,o şi ce distrusă o văd acum ». 30
Auzind de sosirea fratelui său Nicolae vodă la Galaţi, Ioan vodă
s,a pregătit îndată să,i iasă întru întimpinare. Cînd Ioan vodă a trecut
rîul Bîrlad, Nicolae vodă, care făcuse conac la Baba Rea, i,a trimis un
cal turcesc cu podoabe împărăteşti. Ioan vodă a încălecat cind s,a apropiat 35
de Baba Rea şi astfel cu mare alai şi multă cinste a fost condus pînă
acolo, unde s,a întîlnit cu fratele său Nicolae vodă, s,au îmbrăţişat şi
s,au sărutat frăţeşte. După ce au stat acolo cam un ceas, au plecat amîndoi
călări spre Vaslui vorbind tot timpul pe drum, iar la 8 noiembrie Nicolae 40
8 noiembrie
vodă a sosit aici în scaun cu obişnuitul mare alai domnesc. După citeva <1711>
zile a dat toate boieriile şi, făcind masă bogată in casa cea mare, a ospătat
68 9 pe boieri, iar după ospăţ Je,a dăruit tuturor boierilor mici li şi mari cite
un postav şi cite un atlaz. După aceea, Nicolae vodă a pornit pe fratele 45
1 Iusuf-paşa a stat la vizirat de la 13 noiembrie 1 7 1 1 pînă la 1 2 noiembrie 1 7 1 2.

1 38 CRON I CA GHICULEST I LOR
tOU 'Iroav j360av Ola tJiv KrovcrmvnvoimoA.tv, eypa\jfE miÂ.lV 6 NtKOÂ.clT)

j36om; Ei� tou� q>wycitou� ă.pxovta� µE0' o pKou nciJ� tou� EcruyxcilpT)crE Kai
nw� 0tÂ.Et tou� EXEt Ei� to €Â.E6� tou, µ6vov va CfT)Kro0ouv va eÂ.0ouv Ei�
ta 0Cf7tlîlcl trov KUi of:v 0EÂ.OUV EXEl KUµiav 1tEipal;tv, µt;tE ă.no tOU� X PE0-
5 q>ElÂ.EîU� trov. "00EV KUi mcrtouµEVOl µf: to va tOV ftl;,EUpUV ă.no tÎ)V 7tpcO
tT)V tOU au0Evtiav 7tc0� dvm q>lÂUAti0ri� KUi EAEt;µrov, xropi� ă.pyT)tU� TjÂ0av
oÂ.ot E:oro d� ti)v tmipav.
MEta tOUtO 7tclAlV, j3civovta� µEyUAT)V E:mµEÂElUV cSta tOU� av0pro-
7t0U�, yuvaîKa� tE Kai nmoia 6nou f:crKÂaj3ro0TJKav, € j3yaÂE q>Epµavt ano
1 0 tTiv j3amA.dav Kai yEpÂiKt ano tov xcivriv, naipvovta� npocrtn Kai Evav
µnou/1.ouK-µnacrriv µf: crEi'µtvrioE� a7to tov xuvriv Kai owpisovm� Kai eo1-
Kou� îOU mcrtou� av9pc01tOU�, E1tEpl1tatoucrav µasi µf: UUtOU� Ei� to Mnou
sUKt, KUi El� tO KEÂt, KUi EÎ� to 'JcrµaÎÂ.1, KUi El� tÎ)V M7tpUÎÂ.UV, KUi 01tOU
EiiptcrKav � ă.vopa � yuvaîKa � nmoi crKA.aj3roµtvov E\'J0u� to fompvav.
1 5 Kai µf: autov tov tp67tov noA.A.ou� eA.w0tprocrav, tou� 6noiou� Ka0' ftµt
pav f:j3yavav €µnpocr0tv tou Kai j3Mnovt6.� tou� yuµvou�, enp6crtasE Kai
tOU� EKaµvav q>optµata, tOU� of: U1tUVOpEµµtvou� tOU� EOlOEV ypaµµata
EÂ.fou; Otel va dvm acruootOl KUt aVEVOXÂ.T)tOl.
Ilpo� tOUtot� Cinam, Kl vrovta� 6 'Iroav j36oa� Otel tÎ)V KrovcrtaVîlVOU-
20 7tOÂ.l V, tOV E1tapayyEtÂ.E 1tUÂ.1 V KUi tOV foapUKUÂ.ECfE va emµEÂT)0fj µf: O,îl
tp6nov fJµ7topEcr1J vei 7tUp1J to ÎtÂUKl trov pT)0Evtrov apxovtrov, KUi aq>ou
f:cp0acrEV 6 'Iroav j36oa�, of:v E1tUUE ypacpovta� tOV va E:mµEÂT)0fj va îOU�
E:A.w0Eprocru ano ti)v j3amA.tKJiv 6pyJiv 67tou EupicrKovrn.
·o âoj3A.Et rKEpET)� XclVT)�. ayKaÂ.a fttov µtya� Kai q>oj3Ep0� d� EKEÎ-
25 VOV tOV KUlpOV Kai dXE µEyclÂ.T)V 1tUppT)crtaV EÎ� tÎ)V j3acrtÂ.dav, ayanou
CfEV oµro� Kata 1tOÂ.Â.a tOV NtKOAclT) j36oav Kai EtEÂ.EirovE ocra Kai iiv
EsT)tOUCfE Ct1t0 tÎ)V xaviav îOU, Ka9oo� 1tpOEi7taµEv Ei� tJiv EÂEU0Epiav trov
CfKÂ.aj3roµtvrov, 000Ev Otel cruvopoµfj� tOU €j3yaÂ.EV 6 NlKOAclT) j36oa� Kai.
tou� Tatapou� ano tJiv tcrapav. Kai E7tEtoi) µ' oA.ov 6nou tov dxEv 6
30 XUVT)� d� tOCfT)V ay6.7tT)V, of:v foauav 7tUÂ.l V Kai oi µoucraÎ1tT)OE� tou j3am
ÂEro� vei tov ypacpouv ota tov NtKoA.ciri j360av, 6 mA.tKtap-aya� tou j3acrt
Mro� Kai 6 tcroxaocip-ayacri) Kai 6 pEKE1ttap-ayacrJi 01a va tOV 1tEpl1t01 fj-
tUl Kai va. tOV EXlJ Ei� aycI7tT)V, µf: to li va ECftcl0T) mcrto� tfj� j3amA.da� 690
Kai auto� Kai 6 1tUtEpa� tOU f;ţ, 'AnopptitroV, Kai µf: auto T)Uţ,avEV ii 7tp0�
35 tov NtKoA.ari j360av aya7tTJ tou âoj3A.Et rKEptri Kai o,n tov esritoucrE 01a.
tJiv 1tOÂAÎ)V ayanriv 01tOU tOV EÎXEV, oÂ.a ta EtEÂ.El(l)VEV Kai Eîcrt a7tEÂ.aµ
j3avE µqaÂ. T)V ci:JcpEAElUV 6 t01t0�. flapoµoiro� OE 6 'lcroucp-1tacra� j3EsipT)�
ElXE tOV NlKOAclT) j36oav Ei� µEyUÂ.T)V EUVOlUV Kai aya7tT)V, 6 01tOÎO� cru
vqro� tOU €ypacpE µExtouma, lmcrtoÂ.a� OT)Âaot;, OXl cbcrav 13EsipT)� µf:
40 µEyaÂ.EtOtT)îU, clAA' EUVOÎKOO�, cbcrav Ei� EVU cpiA.ov tOU, to 01t0ÎOV auto Ei�
Kavtva trov npoyEvEcrttprov aU0tvtrov of:v €y1VE, E1tEtOÎJ ox1 µ6vov tov €
ypacpEv 6 j3EsiPTI� va tou cpavEpcilvu ta� uno0tcrE1� onou lyivouvtav d�
' ta foavro µtpT), aA.A.a. EsT)tOUCfE Kai cruµj3ouA.iJv cl1t0 tOV NtKOÂ.clT) j360a
Ei� eKEiva onou cruvtdvoum npo� ci:icptA.Etuv tfj� j3amA.Eia�.
45 Ta ocra A011t0V €ypa<pEV 6 NtKOAclT) j36oa�, oA.a ta E1tlCftEUEV 6 j3a-
crtÂ.EU�. EupiCJKEtO oµro� auto� Ei� µEyUAT)V EVVOlUV 01a ta tOlUUîU cbcrav
01tOU 6 µev 13EsipT)� ft0EAE vei CJtEpEro0ij ii ayanT) µE: tOU� Mocrx6j3ou� Kai
va EtpT)VEUCJOUV ta 7tpciyµata Ka0ciJ� f:cruµcprovli0T)KUV El� tOV KatpOV tOU
A DOUA DOMN I E A LU I N I COLAE ALEXANDRU VODA I 39
său Ioan vodă la Constantinopol şi a scris iarăşi boierilor pribegi, încre

dinţîndu-i cu jurămînt că i-a iertat şi îi va avea în mila sa şi că nu vor
avea nici o supărare nici din partea creditorilor, numai să vină la casele
lor. Aşadar, dindu-i crezămînt, căci U ştiau din prima lui domnie că 5
este iubitor de adevăr şi milostiv, ei au venit toţi fără zăbavă aici în ţară.
După aceea Nicolae vodă s-a silit mult pentru liberarea bărbaţilor,
femeilor şi copiilor din robie. A scos firman de la împărăţie şi ierlic de la
han, de la care a . luat încă şi un buluc-başa cu seimeni. Aceştia umblau I O
împreună cu oamenii orînduiţi de Nicolae vodă prin Bugeac, pe la Chilia,
pe la Ismail şi pe la Brăila şi unde găseau bărbaţi, femei sau copii robiţi
îndată îi luau şi în chipul acesta au liberat pe mulţi. Pe cei liberaţi îi 1 5
aduceau în fiecare zi înaintea lui Nicolae vodă, care, văzîndu-i goi, poruncea
să li se facă haine, iar celor căsătoriţi le dădea cărţi de milă, ca să fie
scutiţi de dări şi să nu aibă nici o supărare.
Pe lingă toate acestea, cînd Ioan vodă a pornit la Constantinopol,
Nicolae vodă i-a dat însărcinarea şi l-a rugat să-şi dea toată silinţa şi prin 20
orice chip va putea să obţină iertarea zişilor boieri. Şi după ce Ioan vodă
a ajuns la Constantinopol, Nicolae vodă nu înceta de a-i scrie să aihă
grijă să-i libereze de minia împărătească în care se găseau. •
Devlet Gherei hanul, cu toate că era mare şi temut pe acea vreme
şi avea mare trecere la împărăţie, totuşi îl iubea mult pe Nicolae vodă şi 25
îndeplinea toate cite acesta cerea de la înălţimea-sa, precum am amintit
mai sus cu prilejul liberării celor robiţi. Tot cu ajutorul lui, Nicolae vodă
a scos şi pe tătari din ţară. Şi deşi hanul îl iubea mult, totuşi, deoarece
musaipii sultanului (silictar-aga împărătesc, ciohodar-agasi şi rechiptar- 30
agasi) nu încetau de a-i scrie acestuia pentru Nicolae vodă, îndemnîndu-1
690 să :fie binevoitor faţă de el şi să-l iubească, căci li s-a purtat cu credinţă
faţă de împărăţie şi el şi Exaporitul, tatăl său, dragostea lui Devlet Gherei
pentru Nicolae vodă creştea, şi pentru dragostea cea multă pe care o avea 35
pentru el îi îndeplinea toate cererile şi astfel ţara trăgea mari foloase. De
asemenea, şi lusuf-paşa, marele vizir, avea mare bunăvoinţă şi dragoste
pentru Nicolae vodă şi mereu îi scria mehtupuri, adică scrisori, nu cu
mîndrie, ca un mare vizir, ci cu bunăvoinţă ca unui prieten, ceea ce nu 40
se întîmplase cu nici unul din domnii de mai înainte ; căci marele vizir
nu-i scria numai să-i trimită veşti despre cele ce se întîmplau în părţile
de sus, dar cerea şi sfat de la Nicolae vodă cu privire· la cele ce erau în
folosul împărăţiei.
Deci sultanul dădea crezare la tot ce scria Nicolae vodă. El se afla 45
însă în mare nelinişte, :fiindcă marele vizir voia să se întărească pacea
cu moscalii, aşa cum se aranjase pe vremea marelui vizir Mehmed-paşa
·001 'J?rl03ri;>d1.o Ql �rl li.o'J?rl13X33 1?" !3)1? 'S90J.. l.J. XdJ?
SQOl QlLJ? S!39D)I 9 13'(?9 OOlLQ !D)I i\Dd'J?.Ol Al.tl Sp i\Q09.0lltd0)1.0 l?i\ DlDrl931 Sl'
-nd1.o J?l 33n1.09du? SnJ.Ol3d>J: S!J.1 SnJ.. Y, d 9 Sp9cmin9 i\1.01d)l9lLJ? i\DJOlL9 Al.t1
66 9 J?l V . i\Dd'J?.Ol Al.tl Sp li wg? Soo1 'J?lDrl931nd1.o J?l i\OO.O'J?rl13X33 l.trl 1?" J?lg
Al.tJ..n 1.oodu !D)I i\Q)ll'(l.Ong 1A'J?rld3d> 13Xj! SC!Jlt l19Jd)l3ltţ> !D)I i\Dl39Y.'!1? Al.t1
li.oC!Jd3ADd> 1?" 1.J.9 .o'J?)IÂ.Di\iţ Sng9g U'J?'(O)llN �g o. ·n1D)IÂ.DAJ? J?l D'(Q 13.0'J?d
-OÂ.J? i\00'(?9 Al.trlrod 1.J. '(lt Al.t'(D)I �rl 1?'('(1? 'i\DJTIU J i\DJTID)I i\OOTI'J?)I T)i\ 13.0Y,d>l_) Ol'
J.ll i\00"!?9 i\�g SC!Jlt 10i\3rl9X.oouq 'i\Dd'J?.Ol Al.tl Sp wg? Soo1 'J?lDrl931nd1.o J?l
MO.O'J?rl13X33 1?" li.o Y. d>J? 1?" J?lg Ang9g U'J?'(O)llN i\Ql Sp Sq_J)lll.03'(D)IDdnu
i\nlh.ndJ..?. 1n)I ooX?v l.J.)l.oJ'!nx 001 J?l3rl u993'(oog3M.o '" u.o1u 1n)I "1/h.1.J.'(
-9uq i\ U'('J?Â.3rl SDJ3'(1.0ng S!J.1 Ang9g U'J?'(O)llN i\Ql SQdlt Al.tl !D)I Srorlg Sn1
-Aoung 'ADJ3'(1.ong "�1 Sp AQX.0 1 A uJ.. n <;> )IQO i\3Xp Qou9 i\O'(Q .rl S11.oo � se
'001 i\ }.Olt'(?9 Al.tl J?lD)I Dli\'J?lt J?l 011\0i\ }Â.� !D)I i\39Q 'SD}3'(1.0Dg S!J.1 lOlt
-odlJlL? JO !OlQD !D)I J.l'(YQ 'Oli\Qogod>? i\Ql S3g'J?.ODlt JO i\OA9r1 QO !D)I i\D}3'(
-wng Al.t1 Sp 01390)11.J..op AQdlD)I i\Ql i\Oi\!3)1� Sp QOlL9 AJ?.OC!J u.093'(1JDTI
i\Ql l.trl 1?" 1;ng SnJ.Ol3d>:I S!J.1 nJ.. Y, d i\Ql SJ?.ODlL-'(l.tnrl.01. 9 0113god>? 1?" 91 �rl
'i\Dd'J?.Ol Al.tl Sp DlDTI931DOl.O Dli\?91.J.d T)l i\ l'('J?lt i\Di\13rlj! 'Sl.J. d ?)l.ODd3.0 SJ?.ODlt 0€
-'(l,tnrl.01. 9 QOlQD ,lAJ? U9'('J?l.O? l.tg13u� '('(1? 'Snd'J?.Ol S!J.1 )I� nrl031'J?d1.o
•
i\O)llX?'{ Ql i\O'(Q 13'('J?Â.9? i\3'(394 DlDg?g Al.tÂ.Dl.OOdlt Al.t)ll'(l.DDg Al,tl J?lD)I

ng9g lt'J?'(O)llN i\Ql S9du 3Xp QOlL9 i\Ult'J?Â.J? Al,t1 J?lg DJ3'(1JDrl l,J. 13X91 001
i\3'(39 4 A�g "-e So1ou9 9 ''J?.ODlt-1�r1X3W J?dD){ 'ooJd3gA3g 001 Alld?)l.ODd3.o
3191 i\Ql S!3 i\3'(131.0?, Ql 'i\Dd'J?.Ol Al.tl QlLJ? Dr103l'J?dl.O i\O)llX?'( Ql liJ..9 ?. 1?" Sl
J?lg i\3X.p QOlL9 1A'J?rld3d> �g Q.L "A01g9rld7] !D)I i\Ol3gY,1rn? AQdlD)I Sourod9A!}
S9d>o.o SC? Smi\OA?rl.oodu 'DA?i\D)I Sp M'J?rld3d> i\OlQ0101 91 li.oC!Jd31\Dd> 1?"
3.ol.J.'(?91J. i\�g 'UA'J?X. QOl i\O.O?rl Ql �rl 31\lÂ.j! SC!Jlt Srorlg Smi\od9331ţ 'SDd'J?.Ol
S!J.1 i\D}.0003? Al,tl Sp i\l'('J?lL lid'J?lL J?l T)i\ Sng9g U'J?'(O)ll N 9 !D)I 1"'J?Tid3d>
13'('J?Â.9? i\3X}3 J?'(D)IÂ.J? Acp !d3lt 'UA'J?X QOl i\O.O?rl J?lg 00!3Xdo, QOl DJdroX. Ol
J?:Xld3rl SDJ3'(1.0Dg S!J.1 1"'J?Tid3d> �rl 13.0'J?l.D003? i\DX.p QOlL9 'Al.J.dDl'J?.L i\U3lLTI
-C)OD.O.L !D:X i\OX?V i\U:X.O?lMOlJ: i\Ql J?lg !D:X 01!3lLO'(? 11?.00dlL !D)I 'i\D:X9d
-o::r "�1 Sp Sro� !?Xdo, 91 QlLJ? ADd'J?.01 Al.t1 Sp wg? 013)1.0Jd<}3 QOlL9 'SnJX
-3V S!.J.1 00A'J?rl1nx ' u:x.onnx 001 nrlo31'J?d1.o 91 QlLJ? i\3X.p Qou9 Sod'J?9 91
!D:X 39DlL?, QOlL9 i\D}gD'(:X.O Al,tl Qlt"Q 1.J.rl l.J. d?, Dd'J?.Ol l,J. i\01 1} ţ)i\ Ql �rl 'S'J?Â. Sf
-n1.oodu SJ?:Xl'(l.ong SJ?l ll.OC!Jl3'(31 1?" 3.0Qodourllţ A�g SC!Jlt 0113droXoi\31.0�
169 1n:x Ol!3lLO'(? nl.Ol'('J?TI 1?'('(1? 'Sng9g li U'J?'(O:XlN 9 01393And>l.J.d3lt<} A�g QlQD
S}3 �gQO Al.t'(lt 'i\013-p oor1.onrlon9 QO'('(Olt i\Dl39Y.'!1? ,lD)I DrlÂ.!!dlt 'i\ Uli\?9Q·o
i\Q/\n11.01dX Sp Sl.t1d>oorl 9 lld>'J?dÂ. 1?" i\Ql:X3g Soo1 i\11.0JlL Al,t1 Sp lDi\}3 3100
:V.'(1? '31\lÂ.?, i\�g �lOlt OlQOl i\O!OlL9 Q.L ·Sooi\}Dlt� i\Olt9d1 i\Q)ll'(ld> �rl 3g1gj! Ol
001 n1ou9 -i;i1 �rl 'mu901X.3rl 3d>ndJ..?, 001 Sl.J.1A?d>�-�g1n]3url3, Sl.t1d>oorl 9 !D)I
QOlL9 i\Dg9g U'J?'(O)llN i\Ql DJ3'(1.DDg IJ. /\3Xp i\lih.U'(9lt<} i\U.091 Sp 1D)I SDJ.01
-3d>:I S!J.1 S9J.. lt d QOl !D)I Ui\'J?X. QOl J;ll 011\0JJÂ.O'(� i\�gQO Sp .'(YQ 'i\1;!_)13'(1.DDg
i\Q?l Q3n13rl i\l'('J?lt 1.tXndn1 1D)I S1.00XJ..9.o DJrln:x ll.0Y,9oo'(O)l'Q Al.trl 1?" ţng
i\DlOM?. Alt'('J?Â.311 Sp Sng9g U'J?'(O)ll N 9 013)1.oJd1g s
i\390� · Arog9X.oow i\Q?1 -i;i1n)I Aorl3'(9lt i\Ql "l'('J?lt 1139d u:x 1?" nnwng i\Ql
Mo.oY,Al)IDdDlL 1?" -i;i1g Dlli\'J?A? J?l D'(Q i\D1d9u Al.t1 Sp Srou9)1ntgJ;> And>ndJ..
-?. 1n:x ltlL'J?Â.J;l D.0!39Ui\(l)d>no.o i\(i)g9X.oow i\C!}l ţ>l3r1 l;t !J. 9.oD'(DX ţ>i\ i\D'(394
SDJ.013d>J: S !J.1 S9J.. 1.J. d QOl ţ>l3TI �g Sl.J.A'J?X. 9 'l.J.d}J39 !J.JDl'(DlLW "Q.0Dlt-l�TIX3W
M 0 1 I lS 3 1 f1'.) I H 9 V'.) I NOM'.) Ol' I

A DOUA DOMNIE A LUI N I COLAE ALEXANDRU VODA 1 41
Baltagi, şi să se liniştească lucrurile, iar hanul cu regele şvezilor voiau să

se strice pacea aşezată cu moscalii şi scriau neîncetat Porţii numai lucruri
potrivnice, ca să împingă pe sultan să declare iarăşi război moscalilor.
Din această pricină, Nicolae vodă avea mare grijă, temîndu-se ca nu 5
cumva să izbucnească iarăşi vreo tulburare între cele două împărăţii·
Dar cele scrise de han şi de regele Suediei nu erau luate de loc în seamă
de împărăţie, care aşa de mult îl stima pe Nicolae vodă, încît şi muftiul
Abazade-efendi îi scria mehtupuri, în care îi aducea laude în chip priete
nesc, ceea ce nicicînd nu se întîmplase şi nici nu este îngăduit de legea I O
lor c a mulftiul s ă scrie unui domn creştin, lucru într-adevăr vrednic de
691 mare mirare. Dar nici cu acest fapt nu se mîndrea Nicolae li vodă, ba
chiar se mîhnea şi îi părea rău că nu putea să îndeplinească poruncile
împărăteşti, deoarece ţara era pustiită de robirea pe care o suferise şi 1 5
d e povara p e care o avea de l a oştirea lui Halicki, hatmanul Ţării leşeşti,
care oştire se afla aici în ţară, de la Orhei pînă la Soroca. Nicolae vodă
mai era supărat şi din pricina lui Studeski leahul şi Giaum-bei tătarul,
care luaseră în stăpînire cu firman împărătesc, prin mijlocirea hanului,
cîteva sate ale Orheiului, pentru care, cu toate că scosese şi Nicolae vodă 20
firman ca să le ia înapoi sub stăpînirea ţării, totuşi, ştiind că aceasta se
făcuse prin mijlocirea hanului, n-a vrut să arate acel firman nimănui,
aşteptînd, ca om înţelept, momentul potrivit. Iar firmanul pe care-l avea
pentru scoaterea oştirii leşeşti din ţară l-a trimis seraschierului de atunci 25
al Benderului, Cara Mehmed-paşa, care, dacă nu i s-ar fi întîmplat mazi
lirea, desigur că ar fi. scos oştirea leşească din ţară, nu numai pentru dra
gostea ce-i purta lui Nicolae vodă, dar şi pentru faptul că era şi poruncă
împărătească. Deoarece însă în locul lui a fost trimis ca seraschier Ismail
paşa, oştile amintite au rămas în ţară, căci acest Ismail-paşa se temea de 30
regele Suediei să nu-l mazilească, fiindcă pe acea vreme acesta era ascultat
de împărăţie şi se temeau de el nu numai paşii, dar chiar marii viziri ai
împărăţiei, aşa că toate se făceau după voia lui. Dar cu toate că regele
Suediei avea multă trecere la împărăţie, totuşi Ismail-paşa, văzînd stima 35
cea mare şi încrederea de care se bucura şi Nicolae vodă la împărăţie,
s-a sfătuit cu Halicki leahul şi au scris lui Nicolae vodă, rugindu-l să lase
să ierneze oştile lor aci în ţară, făgăduind că nu le vor da voie să facă
nici o stricăciune, ci vor cumpăra toate cele de trebuinţă cu plată bună. 40
Nicolae vodă a fost silit să arate care era adevărul şi a răspuns că are
692 firman împărătesc şi poruncă ca oştile lor să nu ierneze aici li în ţară.
Supărîndu-se de acest răspuns, regele Suediei a poruncit ca oştile să se
împrăştie prin ţară şi fiecare dintre căpetenii să ierneze cu oastea sa unde 45
va socoti bine.
BM7tovta� 6 NtKoA.ciTJ pooa� nro� fox6pmcrav tei crtpan:uµata Ei�

OATJV ti)v tcrcipav Kai f:cp9acrav fao� d� to Proµavov Kai µciA.tcrta tei Ka
KoupyÎ)µata Kai ap7tayei� 6nou EKaµvav Ei� îOU� EV't.01tt0U�, f:ypmve 'ltpO�
tov pÎ)ya tfj� I:q>Etcria� Kai ecpavtpcocrE tei KaKci, KAE\jfia� tE Kai aicrxpoup-
5 yia� 01tOU EKaµvav tei crtpateuµatci tOU e8& Ei� tÎJV tcrcipav Kai Ei� tOV
pay1eiv tfj� pamA.da�, 7tapaKaA.&vta� tov vei 8rocrtJ 7t pocrtayi)v Ei� tou�
apxTJyou� tou crtpateuµato� Kai Ei� to crtpciteuµa oA.ov 81ei vei 7taucrouv
cl1t0 ta tOtClU'tCl. IIA.i)v µÎ)tf: µE: auto 8E:v EYtVE Kaµia 816p8cocr1� OUtf: cO
<j>EAEtCl.
IO Au7touµevo� A.omov 6 NtKOAUT) P68a� tOU� a9A.iou� EVt01tlOU� 8ta
tei µqciA.a KaKei onou hpapoucrav, ăq>TJcrE tov cp6pov Ei� Eva µtpo� E1tEt8i)
Kai i\�EUPE 7tc0� 6 PacrtAEU� dxE µqciAT)V EUVOtClV Kai ayci7tT)V Ei� tOV pÎ)
ya tfj� I:q>Etcria� Kai Eli9u� EO"tEtAEV ava<popeiv Ei� 'tÎ)V PacrtA.dav, µE: tÎ)V
6noiav ecpavtpcovEv i:va 7tpo� Eva tei KaKei onou EKaµvav Ei� ti)v tcrcipav
15 tei crtpatEuµata t&v Atxcov. "H 6noia ava<popei cp9civoucra Kai Ei� autov
tov pacrtA.fo, EU9u� E:crtEtAE xancrEpi<pt cpopEptcrnKov Ei� tov 'Icrµai)A.-7tacreiv
tOU BEV8Epiou Otei vei epyciA. 1J ta crtpatEuµata cl1t0 tÎ)V tcrcipav µiav &pav
7tpcotfrtEpa. Kai ayKaA.ei 8E:v 'f19EAEV 6 'Icrµai)A.-1tacrei� va xaA.cicru to xa
tipt tOU PTJYO� tfj� I:q>Etcria�. 8E:v iJ µnopoucrEV oµco� va KciµT] aA.Mco�, 1tci-
20 pE� vei tEAEtcOcrlJ ti)v PacrtA.tKÎ)V 7tpocrtayÎ)v, cpopouµEvo� vei µi)v tou cru
vtPu opyiJ napu tfi� PamA.da�. iiv crta9ij Ct1tEt9iJ� îOU PacrtAlKOU xancrE
pt<piou. �09EV Kai Kata to PacrtAlKOV xancrEpi<pt, µ' OAOV 01tOU s9uµro9T)
6 pftya� tfi� I:q>Etcria�, fop6crta�E VU i:pyouv ta crtpatEUµatci tOU Ct1t0 tÎ)V
tcrcipav.
25 Kat' autOV 8& tOV KC11pov 6 rpousivcrKT)�, pcoytvµetcipT)� OAOU îOU
crtpatEuµato� Kai crtcipocrtE� PouPcrKT), eµpaivovta� Ei� tÎ)V AExiav, µE:
OAOV tOU to crtpciteuµa, ăpxtcrE va KoupcrEUTJ Kai va xaA.� ta xcopia tOU
xatµcivou I:tvciPcrKT), Kai t6tE EKOUpcrwcrE Kai tei cr1tina li to\J Krovcrtavti- 693
vou ToupKouMtcrTJ, 6nou Titov 7tOAK6PvtKO� ti'j� PucrE1tOcr7t6A.tta� t&v
30 Aexrov, Kai a7t' EKEÎ E7ti'jyEv d� to rvtnvov Kai E1tcicrxtcrE µE: Kci9E tp67tOV
Va Ct1tC1tÎ)cr1J tOU� 8payouvou� 8tei vei 1tpOcrKUVÎ)O"OUV tÎ)V sciµKaV, 'f\tot tO
q>pouptov. !:l.E:v e8uvti9TJ oµco� Kai ou8tva tp67tOV, Kai Etcrt EKOUpcrEUEV Kai
a<pcivtsEV tei xcopia tOU xatµcivou I:tvciPcrKT) iKavov KC11p6v, t(J)� ou EO"tEt
AEV 6 I:1vciPcrKT)� xcitµavo� Kat' autou iKavov crtpciteuµa 8ta vei tOV av-
35 îl1tOAEµÎ)cr1J Kai va tOV cl1t08tro�1J ano tOU� t01tOU� tOU. To 6notov µav9ci
vovta� 6 rpousivcrKT)�. Eq>UyEV (m' EKEÎ Kai Ei� tÎ)V 01cipamv îOU Nicrtpou
1tOtaµou tov btp6<p9acrE to crtpciteuµa tou xatµcivou I:tvcipcrKT) Kai tou
E7ti'j pEV oA.a tei KOUpcrT) 6nou EKaµE, aixµaA.cotisovta� Kai 1tOAAOU� Ct1t0
tO crtpCttEUµci tOU, Kai Etcrt 7tUAtV eµ7tfjKEV EÎ� tÎ)V tcrcipav Kai EYAUtCOO"EV
40 Ct1t0 tOU� Kata8tcOKOVta� aut6V. 'Acpou 8& U7tEpacrav 61..iyE� fiµEpE�, epaA.E
O"K01tOV va Eµ7tl] 1tCtAtV Ei� ti)v J\.qiav Kai va 1tTJYCllV1J Ei� tOV pftya I:ta
vicrA.apov Kai Ei� tov K pa� yEvEpă.ATJV 67tou Titov µE: ta crcpEîcrtKa crtpa
teuµata 8tei vei pă.A.ouv 8uvacrnK&� tov I:tavtcrA.ă.Pov pÎ)yav Ei� ti)v AE
xiav Kai µE: autov tOV O"K01tOV ecruvci9potcrE E(J)� EÎKOcrt x1A.tci8E� crtpciteuµa
45 Kai eµpaivovta� EÎ� tÎJV AEXtClV, ăpx1crE 1tCtAtV vei KOUpcrEUlJ Kai va 8ta
cp9dp1J oA.a ta xcopia, 8i8ovta� µEyă.A.ov cp6pov d� OAT)V tÎ)V AExiav, 1tE
ptcrcr6tEpov 8& Ei� to Bapcrcip1, cmo tou 61toiou tov cp6pov ecrtci9T)crav
oi ăv9pC01t01 KEKAf.tcrµEVOt µtcra d� to Bapcră.Pt. ·o OE xatµavo� l:tvă.P-
A DOUA DOMNI E A L U I N I COLAE ALEXANDRU VOD A 1 43
Văzînd că oştile s-au împrăştiat prin toată ţara şi au ajuns pînă la

Roman şi mai ales văzînd răutăţile şi jafurile pe care le făceau păgubind
pe locuitori, Nicolae vodă a scris regelui Suediei şi i-a adus la cunoştinţă
răutăţile, prădăciunile şi faptele urîte pe care le săvîrşeau oştile lui aici
în ţară şi în raiaua împărăţiei, rugindu-l să dea poruncă căpeteniilor oştirii 5
şi întregii oştiri să înceteze cu asemenea fapte. Dar nici cu aceasta nu s-a
adus vreo îndreptare sau vreun folos.
Nicolae vodă, de milă pentru bieţii locuitori care îndurau multe 1 0
rele, a lăsat frica l a o parte, care se datora faptului c ă ştia că sultanul avea
mare bunăvoinţă şi dragoste pentru regele Suediei, şi îndată a trimis o
jalbă la împărăţie ; în ea arăta una cite una răutăţile pe care le făceau
în ţară oştile leşeşti. Această jalbă ajungînd chiar la sultan, îndată acesta 1 5
a trimis hatişerif ameninţător lui Ismail-paşa al Benderului, poruncindu-i
să scoată oştile din ţară cu un ceas mai devreme. Şi cu toate că lsmail
paşa nu voia să strice hatîrul regelui Suediei, totuşi nu putea să facă altfel,
decît să îndeplinească porunca împărătească, temîndu-se de minia împă- 20
răţiei dacă n-ar da ascultare hatişerifului împărătesc. Aşadar, potrivit
hatişerifului împărătesc, el a poruncit ca oştile regelui Suediei să iasă
din ţară, cu toată supărarea acestuia.
Î n timpul acesta, Gruzinski, reimentarul oştirii întregi şi staroste 25
de Rava, intrînd în Ţara leşească cu toată oştirea sa, a început să prade
şi să pustiască satele hatmanului Sinavski. Tot atunci a prădat şi casele li
693 lui Constantin Turculeţ, care slujea la leşi şi era polcovnic în Reci pospo
lita. De acolo a mers la Sniatin şi a încercat în tot chipul să înşele pe 30
dragoni ca să predea zamca, adică cetatea, dar n-a reuşit în nici un chip,
şi astfel prăda şi pustia timp îndelungat satele hatmanului Sinavski, pînă
cînd acesta a trimis o oştire însemnată ca să lupte împotriva lui şi să-l
alunge din ţinuturile sale. Gruzinski, aflînd aceasta, a fugit de acolo, dar 35
la trecerea Nistrului oastea hatmanului Sinavski l-a ajuns, i-a luat toate
prăzile pe care le făcuse şi a robit şi mulţi din oastea lui, şi astfel Gruzinski
a intrat iarăşi în ţară, scăpînd de urmăritorii săi. După ce au trecut cîteva 40
zile, şi-a pus în gînd să intre iarăşi în Ţara leşească şi să meargă la regele
Stanislav şi la generalul Kras, care era cu oştile suedeze, ca să pună cu
forţa pe Stanislav rege în Ţara leşească. În acest scop a strîns oaste, ca
la douăzeci de mii şi, intrînd în Ţara leşească, a început iarăşi să prade 45
şi să distrugă toate satele, răspîndind mare groază în toată ţara, dar mai
cu seamă la Varşovia, unde oamenii au stat închişi în cetate de frica lui.
lat hatmanul Sinavski, văzînd cele ce se petreceau, a trimis iarăşi călărime
1 44 CRON I CA G H I C U LEŞT I L O R
O"KT)<;, PM1t0Vta.<; îcl ytv6µi::va, EO"tElAE 1tcLA1V crtpcitwµa t1t1t1KOV Kat' autou
pF. 1tpOcrtayÎjv Vcl µEtaXEtptcr0ouv Ka0E tp01t0V Vcl tOV VlKltO"OUV. <l>opou
µi:: v ot oµm<; oi crtpan&tat tou l:t vapcrKTJ va oci>crouv 1tOAEµov µi::t ' autou
i:: î<; i::u puxmpov t61tov, tov E1tp6crµi:: vav d<; ta crti:: vci, Kovtci i:: î <; to Topou-
5 vt· Ei<; to 61toiov Topouv1 ÎJtov 6A.iyov crtpcitwµa µocrx6P1Kov Ei<; 1tapa
xi:: 1 µacria<;. Kai µa0oov 1tEpi autou 6 rpousiVO"KTJ<;, EnEO"EV aîcpvtoim<; Kat'
ClUtCOV KCli oioovta<; 1tOAEµov ex.aA.acrE 1tEptcrnou<;. YOvta<; oµm<; EKEÎ KOVtcl
Kai ăJ..A. o 1tEptcrcr6ti:: p ov crtpcitwµa µocrx.6P1Kov Kai 1taipvovta<; EiOT)crt v
îtEpi tOU rpousiVC>KTJ, ropµT)C>ClV Kat' autou 6µou Kai to crtpciti::u µa tOU
10 X,atµcivou favcipcrKT) Kai 1tEplKUKÂ.cOVOVta<; tOV rpousivcrKT)V cl1t0 to om
cr0i:: v µepo<;, tou EOmKav 7t6A.i::µ ov cpopi:: p ov Kai a1to tei Mo µepTJ. "00i::v
Kai eva<; a7to toi><; �1i::yciA.ou<; 1tOAKoPviKoui;, 6v6µan l:oA.tiK, E1tpocrKUVTJC>E
µf: 6A.a tou ta cpA.ciµ f i 1toupa i:: i i; toui; MocrxoPoui;. 694
BAE1t0Vta<; to tOlOUîOV 6 rpousiVO"KT)<;, f:cpoPt10TJ µi:: yciA.mi; Kai Ecpu-
15 YE µf: ocrov crtpcitwµa EyÂ.UîWO"E di; tTiv Ouyypiav Kai U1t0 tÎjV Ouyypiav
f:µmiKav 1tclA1V EOCO di; tÎjV tcrapav Kai ăpxtcrav va Kciµouv 1tOAAa KUKU
di; OATJV tÎjv tcrcipav.
BMîtOVta<; 6 NtKOÂ.cLTJ pooai; ta tOtaUta KaKa 01tOU eyivouvmv U1t0
tel crtpati::uµata îOU rpousiVC>KTJ Kai toD XaA.itcrKTJ to& di; tÎjV tcrapav,
20 1toA.l.a i:A.u7ti::T rn Kai di; µi:: y aA.riv E:vvoiav i:: u picrKi:: r n, f:ni:: 1 0Ti ttmµasovrn
Kai oi Aex.01, srn1µcisOVtO OLU va E:A.0ouv EOCO di; tÎjV tcrcipav Kata tOU
rpousiVO"KTJ Kai XaA.itO"KTJ. Mf: OATJV tOU oµwi; tÎjV Â.U1tTJV taUtTJV Kai
i:. vvoiav, of:v foaui:: ypcicpovrni; 7tpoi; tov aOEÂ.cpov toU µeyav opayouµ<ivov
Kai di; toui; KamKqay1aoi::i; îOU, Otu vu U1tEpµaxftcrouv va EAEU0Epci>crouv
25 toui; ăpx.ovrai; O.no tTiv cpuA.aKÎjv tfii; Bapvai;, µii OiaA.Einovtai; Kai f:oro ya
napT)yopfj Ka0' EKUO"tTJV µf: EAETJ au0i:: vnKa îE<; apxovncrcri:: i; aut&V. Kai
ayKaÂ.a of:v Ct1tEKpi VEîO 7tpoi; toui; ăpxovtai; 01tOU tOV Eypmvav 1tOÂ.Â.UK1<;
an' EKEÎ cl1t0 tÎjV B<ipvav, tOUîO oµwi; îO EKaµvE cpopouµi:: voi; va µÎjv tUXlJ
Kai 1tapam�crouv ta ypciµµata tou, f:ni:: 10Ti Kai i:: u picrKovto di; pamA.1KÎjv
30 OPYtlV, clAAcl OEV EnUUE Ka0ooi; 7tpOEÎ7taµEV Va ypcicplJ di; tOU<; KU1tlKEX,U
'YLcLOE<; îOU va nacrxicrouv µf: Kcl0E tp01t0V va toui; EAEU0Epci>crmcr1. ' Ev
îOO"OUtcp oµroi;, oi ăpxovtE<; PA.E7tOVîE<; 1t00<; 8f:v toui; U1tEKpi0TJ Kai cpopou
µi:: vo1 µt1nmi; KCli dvat 0uµmµEvoi; Kai 6 NLKOAUTJ pooai; Kat' aut&v, eypa
\j/EV 6 AounouA.o; popvLKO<; di; tOV t:lo PA.f:t rKEpETJ XCtVTJV µf: toui; Â.011tOU<;
35 81a va toui; EAEU0EpcOcr1J , tcil;ovtcii; îOU lKUVÎjV 1tOCJOtTJîCl ăcrnpmv.
�Ex.ovtai; Â.oLnov 6 xcivTJi; naA.mav cpLA.iav µf: tov AounouA.ov P6pv1-
Kov Kai PHnovtai; Kai tÎjV 1tOCJOîT)ta îOOV ă.mtpwv 07tOU toD Eta�av, eypa
\j/EV di; îOV PacrtÂ.Ea 1tapaKaAECJîlKW<; va toui; 8ci>cru to ltAUKl toui;, µap
rnp&vtai; Oîl of:v dvm 1ttaÎCJtaL Kai cmocrtatm tfii; pamA.Eiai;. "00i:: v ava-
40 <pEpovtai; cl1t0 to ăA.A.o µEpoi; Kai 6 Pi::s iPTJ<; 7tpoi; tOV pamA.Ea 7tEpi aut&v
nooi; 7tOÂ.AclK1<; eypa\j/EV 6 NtKOAUTJ pooai; OLU va eA.w0i:: p m0ouv, roi; avu-
7tEu0uvo1, E7tp6crta�i:: v 6 pamA.i::u i; Kai f:860TJ to itA.aK-cpi:: pµciv1 toui; di; roui;
KCl1tlKEX.ClYLUOE<; tOU NtKOAUTJ pooa. li 01 KU1tlKEXUYLclOE<; oµmi; A.aµpcivov- 695
tai; EÎOT)CJl V cl1t0 toui; cpiA.oui; toU au0EVîOU tffiV 7t00<; eypa\j/E Kai 6 XclVTJ<;
45 di; tOV pacrtMa 7tEpi trov apxovtrov autrov, ECJtEtA.av to cpi:: p µcivt di; tOV
XcIVT)V, oioovti::c; KCli tÎjV 7tEpi îOUîOU ElOT)CJlV Kai EOCO di; tOV NtKOÂ.clTJ
pooav, ou EVEKa Kai autoi; eypa\j/E npoi; tOV XCtVTJV ypciµµata i::u xaptcrn
KU 1tEpi ti'ji; ll1t00ECJEffi<; tClUtTJi;.
A DOU A DOMN I E A LU I N I COLAE ALEXAND R U VODA 1 45
împotriva lui, cu porunca să întrebuinţeze orice mijloc ca să-l biruiască.

Ostaşii lui Sinavski însă, temîndu-se să dea luptă cu el în cîmp deschis,
l-au aşteptat în nişte locuri strîmte, lingă Torun, unde era şi o mică oaste
moschicească pentru iernat. Aflînd aceasta, Gruzinski s-a năpustit pe .5
neaşteptate asupra lor şi, dind luptă, a nimicit mai mulţi. Dar acolo aproape
era şi o altă oaste moschicească mai mare, care, aflînd de atacul lui Gru
zinski, s-a năpustit împreună cu oştirea hatmanului Sinavski asupra lui
şi, împresurîndu-1 pe la spate, l-au atacat straşnic din amîndouă părţile 1 0
incit unul dintre polcovnicii cei mari, anume Soltik, s-a închinat mosca-
694 lilor cu toate steagurile li sale.
Văzînd aceasta, Gruzinski s-a speriat tare şi a fugit în Ungaria cu
oastea care a scăpat, iar din Ungaria a intrat iarăşi aici şi a început să -1 5
facă multe rele în toată ţara.
Nicolae vodă, văzînd răutăţile pe care le făceau aci în ţară oştile lui
Gruzinski şi ale lui Halicki, era tare mîhnit, şi deoarece se pregăteau şi
leşii să vină aici în ţară împotriva lui Gruzinski şi Halicki, era tare îngri
jorat. Dar cu toată mîhnirea şi îngrijorarea sa, nu înceta de a scrie fra- 20
telui său, marele dragoman, şi capuchehaielor sale să se străduiască să
libereze pe boierii din închisoarea de la Vama, iar aici în ţară căuta în
fiecare zi să mingîie cu milă domnească pe jupînesele lor, cu toate că
el nu răspundea boierilor, care îi scriseseră deseori de acolo din Vama. 25
El făcea acest lucru pentru că aceşti boieri se aflau în minia împărătească
şi se temea ca nu cumva scrisorile sale să se rătăcească. Dar, precum am
spus mai înainte, el nu înceta de a scrie capuchehaielor sale să se stră- 30
duiască în tot chipul să-i libereze. Î ntre timp, boierii văzînd că Nicolae
vodă nu le răs�unde şi temîndu-se că poate şi Nicolae vodă este supărat
pe ei, Lupu vornicul a scris împreună cu ceilalţi lui Devlet Gherei hanul
să-i libereze, făgăduindu-i şi o mare sumă de bani. 35
Hanul, avînd prietenie veche cu Lupu vo�nicul şi văzînd şi suma

de bani pe care i-o făgăduiau, a scris sultanului, rugindu-l să le dea itlacul
lor, declarînd că ei nu sînt vinovaţi şi nici haini faţă de împărăţie. Şi
fiindcă, pe de altă parte, şi marele vizir a spus sultanului că şi Nicolae 40
vodă a scris adeseori pentru liberarea lor, intrucît sînt nevinovaţi, sul
tanul a poruncit de s-a dat itlac-firmanul lor capuchehaielor lui Nicolae
695 vodă. l i Capuchehaiele, aflînd de la prietenii domnului că şi hanul scrisese
sultanului despre aceşti boieri, au trimis firmanul hanului, dind de veste 45
despre aceasta şi lui Nicolae vodă, care a scris hanului scrisori de mulţu
mire pentru acest lucru.
1 46 CRON ICA G H ICULEŞTI LOR
'Aq>ou Â.OtltOV EcHElÂ.EV 6 xavri<; Kai wui; ic:pyaÂ.EV U1t0 'tÎ)V Bcipvav,
cbi; cia't6xaaî01, OEv ft8eA.11crav vei f:A.0ouv EOW di; 'tÎJV 'tacipav, ciA.A.ci Eîtfj
yav di; 'tOV xavriv Kai cm<'> 'tOV xav11v Eîtfjyav di; 'tOV Bacrapcipa p6oa.
Kai ox1 µ6vov UU'tÎJV 'tÎJV cixapta'tiav Kai CÎ'lfllrtO"iav EOEt�av 1tpoi; 'tOV
5 NtKOÂ.clfl pooav, aA.A.ci Kai µE U1tEPTtclVEtaV €ypU'lfEV 6 Ao(mouA.o<; di; 'tOV
NtKOÂ.clll p6oav, U1tOOioovrni; di; 'tO ypciµµa 'tOU 'tÎJV euxapta'tiav 'tcp xavu,
KU'tU 'tO 01t0ÎOV ypciµµa, µeyciA.11 1tatOEia 'tOU fopE1tE.
YOvrni; oµwi; 6 NtKOÂ.clTt pooai; EU0"1tÂ.a:XV1KCil'taîOi; au0EV'tTJ<; Kai EÂ.EÎJ
µwv Kai µÎ)v O"UVEpts6µevoi; 'tÎJV pappapO'tTJ'tcl 'tOU<;, 'tOU<; f:ypa'lfE va €A.0ouv
J O Kai moi; 0eÂ.Et îOU<; EÂ.EÎJO"Et. Kai f:u0ui; 01tOU Î)Â.0av, Ka0cbi; wui; lJ1tEO"XE-
0rt, 'tOV µEv AoimouA.ov 'tOV €Kaµe µeyav p6pvtKov 'tfji; Kci'tw Taci.pai;, 'tOV
OE 'Avnoxriv Z6pav, µeyav A.oyo0E'tTJV, brntoiJ Kai 6 NtKoÂ.ciTJi; Kwa'tivoi;,
67tou Î)îOv µeyai; A.oyo0hT)i;, Elxev cmo0civet di; EKEivai; 'tai; Ti µepai;. Tov
OE Ma�OUîflV 7tOO"îEÂ.VtKOV aÂ.T)aµ6vT)crav vei 'tOV pciA.ouv di; îO q>epµcivt,
5
1 1tEpi ou µEîU îUUîU €ypa'lfEV 6 NtKOÂ.clT) pooai; d<; wui; KamKEXaytcioei;
Kai €pyaA.av ăA.A.o q>epµavt, µE 'to 67toîov €cr'tetA.e Evav noa'teÂ.vtKov îfii;
â.pcioai; Kai îOV €pyaA.ev cm<'> 'tÎJV Bcipvav, Kai q>epvovîci<; îOV to& eii; 'tÎJV
îcrapav, 'tOV €Kaµe p6pvtKov di; 'tO Mrtoîoaavt.
TeîOtei; KaA.wcruvei; EKaµvev 6 NtKoA.cirt p6oai; Kai np<'>i; wuwti;, µ'
20 6A.ov 01tOU îU oocriµarn Kai €�ooa 01t0U EOtOE di; 'tÎ)V PacrtÂ.lKÎJV Il6p
îUV Î)îOV 7tEptacrci d<; 'tÎJV 'taapav, oµwi; OEV €pyaÂ.E KUVEVU acruviJ0tO"îOV 06-
crtµov, µciA.tcrrn €Kaµe Kai au'tÎ)V 'tÎJV µeyciÂ.TJV euepyecriav Eii; 'tO o6crtµov
trov µeA.tcrcrrov 67tou €8toav o{ ăpxovrn<; Kai 'ta µovaaîÎJ pta 'tcrapcivtKa Kai
µt xpucr6PouA.A.6v 'tOU Kai ypciµµarn 1tU'tptapxtKU ciq>optcrnKci, EO"'i)KWO"EV
25 UUîÎJV îÎJV KUKÎJV auviJ0etav. li
Ei<; 'tOV Katpov 'tOUîOU 'tOU au0EVîOU, Elxe O"T)KW0fj EVa<; aA.cii:-µ7tETJ<; 696
µt µeptKoui; Kaµtvtîaavoui; Kai Eyupeucre cino 'tÎJV pamA.Eiav îO Kaaîpov
îfji; :Eop6Kai; µE OÂ.OV îO KUOflÂ.lKt, Kai pepaiw<; i10EÂ.E îqui; oo0fj ăv OEV
i10eA.e crrn0fi ii U'lfTJÂ.OîTJ<; 'tOU µt &�ooa Kai µt µecrov 'tWV q>iA.wv rnu, q>a-
30 v1:: pci>vovrni; di; îÎJV PacrtA.Eiav 7tcb<; civ yivu îO îOtoUîOV, 0eA.et 7tpo�eviJ
cret auy:xuatV Kai îUPUXÎJV Eii; 'tÎ)V VEWO"îl yevoµEVTJV ayartT)V. 'Qµoiroi;
Kai 01ci µiav 7taA.civKav 67tou €Kaµav o{ Neµ'tcro1 di; îOV L\6pvav Ei<; 'tOV
Katpov îWV civwµaA.trov, €ypmjfE 7tp6i; îOV KOµEV'tQîOV 'tOU Mapaµ6po<; va
O"'telÂ.lJ vei xaA.cicru 'tÎJV 7tUAclVKUV Kai vei O"TJKcOO"TJ Kai wui; Neµ'tcroui;. Kai
35 E7tElOÎJ EKeîvoi; Ertpoq>acrisE'tO 7tcbi; OEV Î) µrtopei va 'tO Kaµu xwpii; 7t pocrrn
YÎJV, Eypmvev 6 NtKoÂ.aTJ pooai; eii; 'tOV yevepaÂ.TJV wu :E1µmviou Kai îOU
E<j>UVEpWVE 7tcbi; civ OEV O"îelÂ.lJ vei xaA.acru 'tÎJV 1tUAQVKUV Kai va O"T)KcOO"TJ
rnui; Neµ'tcroui; â.7t' EKEÎ, 0EÂ.E1 oci>crEt EÎOT)crtV di; 'tÎ)V PacrtA.Eiav 7tEpi 'tfji;
îOtUUîT)<; 7taÂ.aVKa<; Kai 0EÂ.Et 'tÎJV XUÂ.acrEt QUîO<;. 'AKouovrni; Â.OtîtOV 'tel
40 'totaurn 6 yevepaÂ.TK rnu :Etµmviou, €crîEtÂ.E Kai 'tÎ)V EX6.Aacre, crT)Kci>vovmi;
Kai wui; Neµîcroui;.
A DOUA DO.'v\ NI E A LUI N I COLAE ALEXANDRU VODA 1 47
Deci, după ce hanul a trimis de i,a scos de la Vama, ei, ca oameni ne,
chibzuiţi, n,au vrut să vină aici în ţară, ci s,au dus la han şi de la han la
Basarab vodă. Ei nu au arătat numai această nerecunoştinţă faţă de Nicolae
vodă, ci Lupul a scris lui Nicolae vodă şi o scrisoare în chip semeţ, în 5
care aducea mulţumiri hanului, pentru care scrisoare i se cuvenea o
mare pedeapsă.
Nicolae vodă fiind însă un domn foarte îndurător şi milostiv şi neluînd
în seamă grosolănia lor, le,a scris să vină că,i va avea în milă 1 ; într,adevăr
după întoarcerea lor a făcut precum le făgăduise. Pe Lupu l,a făcut mare 1 O
vomic de Ţara de Jos, pe Antioh Jora mare logofăt, căci Nicolae Costin,
care era mare logofăt, murise în acele zile. Fiindcă pe Macsut postelnicul
au uitat să,l treacă în firman, Nicolae vodă a scris după aceea capuche, 1 5
haielor d e a u scos alt firman, p e care l,a trimis c u u n postelnic d e rînd
la Vama de l,a liberat şi, aducîndu,l aici în ţară, l,a făcut vornic de Botoşani.
Astfel de fapte bune făcea Nicolae vodă. Şi pe lingă acestea, cu toate
că birul şi cheltuielile pentru Poarta împărătească erau multe, totuşi el 20
n,a scos nici o dajdie neobicinuită pe ţară ; ba chiar a făcut şi un mare
bine cu privire la desetina pe care o plăteau ţărăneşte atît boierii, cît ş i
mănăstirile. El a desfiinţat acest obicei rău cu hrisoave şi cu gramate patri,
arhiceşti de blestem. li 25
696 Î n vremea acestui domn se ridicase un alai,bei cu cîţiva din Came,
niţa şi a cerut de la împărăţie cetatea Soroca cu tot ţinutul, şi desigur li
s,ar fi dat, de nu s,ar fi împotrivit înălţimea sa cu cheltuieli şi cu mijlo,
cirea prietenilor săi, arătînd împărăţiei că de s,ar întîmpla acest lucru 30
se va strica pacea de curînd stabilită. De asemenea, Nicolae vodă a scris
către comandantul Maramureşului despre o palancă, pe care o făcuseră
nemţii la Doma pe vremea tulburărilor, cerind ca acesta să trimită s,o
strice şi să ridice de acolo şi pe nemţi. Deoarece el găsea pretext că nu
poate să facă aceasta fără poruncă, Nicolae vodă a scris generalului 35
Sibiului, aducîndu,i la cunoştinţă că dacă nu va trimite să strice palanca
şi să ridice pe nemţii de acolo, va înştiinţa împărăţia de această palancă
şi o va strica el. Auzind dar acestea generalul Sibiului a trimis de a stri,
cat,o şi a ridicat şi pe nemţii de acolo .
1 După ce Lupul Costachi se întoarce în ţară, cere de la Nicolae vodă Mavrocordat
să fie răsplătit pentru că a scăpat ţara de pieire şi a suferit în închisoare, de unde a
scăpat după ce a cheltuit mari sume de bani. El obţine în 1 7 1 1 de la domn şi cu apro
barea divanului ţării jumătate din moşia Barboşi a lui Ştefan Luca vistierul, cumnatul
lui Ioan Neculce, precum şi moşia Boianul a lui Ioan Neculce, hatmanul, care pe atunci
se aflau în Rusia. După întoarcerea lui Ştefan Luca din Rusia, Lupul Costachi a fost
nevoit, din porunca lui Nicolae vodă, să dea înapoi moşia Barboşi. După o şedere de
9 ani în Rusia se întoarce şi Ioan Neculce în ţară, care reclamă de la lordachi Costachi,
fiul lui Lupu, să-i restituie moşia Boianul. Î 1 urma unui proces, Ioan Neculce reuşeşte
să intre în stăpînirea moşiei sale Boianul, vezi Ioan Tanoviceanu, Un document istoric '
în « Arhiva » din laşi, IV ( 1 893), p. 335 - 350.
1 48 CRON ICA GHI CULEŞTI LOR
Toimov OUt(J)i; €x,6VîffiV, OEV E7tUUEV 6 xcivT)i; Kai 6 pftyai; tfji; lcpE
tcriai; ypcicpovmi; Eii; îÎJV I16ptav moi; îU µocrx6PtKa crtpatEuµata OEV EPyfi
KUV ano tÎJV Aex{av Kai ăA.A.a nap6µota, unepµaxrovmi; µe Kci9e t p6nov
va xaA.cicru fi µEîU îWV M ocrxoP(J)V liyci7tT), Ota îU 6noîa autu O'îEAVOVtai;
5 6 pamA.Eui; iivav iµnptx6pT)V roi; EAtO'ÎJV Ota va EpEUvftcrlJ 7tEpi îWV crtpa
îEUµclt(J)V îOOV µocrx6PtK(J)V, &v dvm îij CtAT)9EiQ. di; îÎJV J\.qiav, Kai 7tEp
vrovrni; cm' i':oro 6 iµnptx6pT)i; 7tOAAU rocpeA.tµa îOV i':cruµpouA.EUCJEV 6 Nt
KOAclT) pooai;.
Eii; i':KE'lvov tov Kmpov dxe owptcr9fi Kai O.no t0ui; Aexoui; i':A.tcriti;
r o µqaA.oi; ota tÎJV I16pmv 6 Xaµtvt6PcrKTJi; poepooai; Mal;; o pivcrKT)i;. BM
novrni:; oµffii:; ai'.noi:; moi; dvm îU 7tpciyµata OtacpopEîtKU Eii; t0ui; Aexoui;,
E7tElOÎJ Kai µEptKOi EO'îEpyav oui pftya toui; îOV Auyoucrtov, dA.A.ot OE Î)-
9EA.av îOV ltavtcrA.cipov, apyon6pT)crEV E(J)i; îpEîi; µfjvei;.
8 ·0�;7fpiou Kata youv to , l;;cr Ka' hoi;, 'OKtffiPpiou 6y061J , ă.cpou i1A.9ev EOro eii;
1 5 îO rtacrt, îOV i':oex9TJ 6 NtKOAclT) pooai; µe µEyclAT)V napcita�tV. ·oµoiffii:;
Kai ocrei:; itµepei; EO'îcl9T) i':oro Eii; îO nam, 7t0AAÎJV nµiJv îOU EKaµE, Kai
Eii; to Ki vT)µa tov cruvwowcrev 6 NtKoA.aTJ pooai; di; iKavov t6nov µe µe
yaA. TJ v rraparn�tv. 1 1
Titv o e tEcrcrapaKocrtTiv trov Xptcrt0uyevvffiv, iiA.9av naA.w t a crtpa- 697
20 îEUµarn îOU PTJYOt; tfji; :Ecpetcriai; Kai îOU poepooa XaA.iîcrKT) soro Eii; îÎlV
tcrapav Ota va �qetµcicrouv, ta 6noîa OtEµotpcicr9T)crav di; to Xotivt, Eii;
to Tcrepvwutm, eii; tTiv loutcrcipav, di; to Ntaµtcro v Kai liffii; di; to Mna
Kfov, Kaµvovtei; µeyaA.ai:; /;; T) µiai; Kai KaKa, Ka9ooi; npoEinaµev. i:1ta ta 6noîa
EAU7tEÎîO µev 6 NtKOAclT) pooai:;, PHnovrni; OE nooi; EÎXE µeyaAT)V Mvaµtv
25 O pftyai; tfjt; lcpEtcriai; Eii; îÎJV PacrtAElUV, Kai µaÂ.tcrîU ÎJ �EUpovtai; nooi; 6
Pel;;i pT)i; 'Icroucp-rracrai; U7t0 ahiav i':OtKJÎ V îOU Eµal;;t AEU9T) µe îO va îOV i':vav
îlEÎîO, Ota va µTiv xaA.cicru it µEtcl îWV MocrxoP(J)V cruµcpffiVT)9Eîcra ă.yci7tT),
Kai O.vt' autou O.neKatEcrta9TJ Pel;; i pTJi; 6 :EouA.eîµav1-nacrai; Kai npocrtn
ÎJ�Eupovrni; noo; di; µiav. Kai îÎJV UUîÎJV yvciJµT)V TtîOV Kai 6 XclVT)t;, E7tp6-
:30 crµEtVE vu EUPlJ 7tclAlV Katpov 6.pµ60t0V Ota va cpavEpcOcrlJ ta 7tclVîU Karn
AE7tî&i; di; tÎJV PamA.Eiav.
'Acpou A.o mov i':µal;; t A.eu0T) 6 Pel;; i pT)i; 'Icroucp-nacrcii;, liyan&vrni:; 6 pa
crtA.eui:; Ota va 7tT)yaivu di; îÎJV 'AoptaVOU7tOAlV .Kai 9eA.ovrni:; va O'îElAlJ
Kai tov pt;ya tfji; lcpetcriai; di; to pT)yătov rnu, Ka0ci>i; tou unecrxe0T), EOffi-
.3 5 KE 7tpocrrnyitv Ota va cruvaxOouv oA.a îcl crtpaîEUµarn Kai µEta îOUîO i':Kft
pu�E naA.tv n6A.eµov Katci. t&v Mocrx6Pffiv, Kai tov Noeµppwv µfj va EKi
VTJcrE µe oA.ov îO crtp1hwµa di; îÎlV 'Ao ptaVOU7tOAlV. IlEpi ou, UKouovrni;
6 pfiyai:; tfji:; lq>Etcriai;, µeyaA.ffii; i':xcipTJ, µit ·crt0xa1;; 6µevoi; Eii; ti EKPacrtv
9eA.ouv cp0acrEt tei. rrpciyµarn. <l>9avovrni; A.omov 6 pamA.eui; di; tTiv ·A-
40 optavourroA.t v , E:crtEtA.E npocrrny1)v di; tov xcivT)v Kai Eii; tov 'Icrµa1)A.-nacrav
îOU BEVOEpiou Otci. vei. hotµacr9ouv µe oA.a t0ui; îcl crtparnuµata va Ota
Pcicrouv îOV pt;ya tfji:; lq>Etcriai; U7t0 îTtV Aexiav, Kai va îOV 7tT)yaivouv
E(J)i; Eii; îTtV Iloµepcivtav, Eii; OE îOV pftya tfji; lq>Etcriai; EO'îEtAEV oA.a ta
XPEta1;;6µEva tfji:; 60omopiai; µe autapKEtav Kai îOU ltypacpE va Eî0tµacr0ij,
1 In manuscris a fost scris «'lcrµaiJ A» , de altă mină şi cu altă cerneală s-a

corectat în «I:OUÂE'iµliv» .
A DOUA DOMNI E A LUI N I COLAE ALEXANDRU VODA 1 49
Aşa stînd lucrurile, hanul şi regele Suediei nu încetau de a scrie

Porţii că oştile moschiceşti n,au ieşit din Ţara leşească şi altele asemenea,
luptîndu,se în tot chipul să strice pacea cu moscalii. Sultanul a trimis un
imbrohor ca elciu pentru ca să cerceteze dacă oştile moschiceşti sînt 5
într,adevăr în Ţara leşească ; cînd imbrohorul a trecut pe aici, Nicolae
vodă i,a dat multe sfaturi folositoare.
Într,acea vreme, Ţara leşească rînduise ca mare elciu la Poartă pe
Hamintovski, voievodul Mazoviei, care, văzînd însă că sînt neînţelegeri IO
între leşi, căci unii recunoşteau ca rege al lor pe August, iar alţii voiau
pe Stanislav, a mai zăbovit cu plecarea vreo trei luni.
• . . . .c. • , 8 octombrie
D eci, m anu1 722 1 octomb ne 8 , cm
•
• d acesta a venit aici m I aşi , a 1ost 1 1 12
primit de Nicolae vodă cu mare alai. De asemenea şi în zilele cite a stat 15

aici în Iaşi i,a făcut multă cinste, precum şi la plecare l,a însoţit o bucată
bună de drum cu mare alai. li
697 În postul Crăciunului au venit din nou aici în ţară oştile regelui
Suediei şi ale voievodului . Halicki ca să ierneze. Ele au fost împărţite la 20
Hotin, Cernăuţi, Suceava şi Neamţ, pînă la Bacău şi, precum am spus
mai sus, făceau mari stricăciuni şi răutăţi. Pentru aceste lucruri Nicolae
vodă era mîhnit, dar văzînd că regele Suediei avea mare trecere la împărăţie
şi mai cu seamă ştiind că Iusuf,paşa, marele vizir, a fost mazilit din pricina 25
lui, deoarece se împotrivea la stricarea păcii stabilite cu moscalii, şi în
locul lui a fost numit Suleiman,paşa 1, şi mai ştiind că de aceeaşi părere
era şi hanul, aştepta să găsească iarăşi timpul potrivit ca să le arate toate 30
acestea împărăţiei cu de,amănuntul.
Aşadar, după ce a fost mazilit Iusuf,paşa, sultanul, dorind să meargă
la Adrianopol şi voind să trimită şi pe regele Suediei în regatul lui,
precum îi făgăduise, dădu poruncă să se strîngă toate oştile. După aceea 35
a declarat iarăşi război moscalilor şi în luna noiembrie porni cu toată
oştirea spre Adrianopol. Regele Suediei, auzind de toate acestea , 40
s,a bucurat mult şi nu s,a gîndit cum se va sfîrşi acest lucru. Aşadar.
după ce a ajuns la Adrianopol, sultanul a trimis poruncă hanului şi
lui Ismail,paşa de Bender să fie gata cu toate oştile lor să treacă pe
regele Suediei în Ţara leşească şi să,l ducă în Pomerania, iar regelui
Suediei i,a trimis din belşug toate cele de trebuinţă pentru drum,
1 Î n textul grecesc a fost scris Ismail şi s -a îndreptat de altă mină şi cu altă cer
neală în Suleiman ; într-adevăr, urmaşul marelui vizir lusuf-paşa a fost Suleiman-paşa.
"i\Dd"9.0l i\l,tl 9lLJ;> DlDrl<}31Ddl.O
mn Xş'( 1n::x l))ll.OlŞID.O J;ll D'(Q U'("9Ă9? "Qi\ u.01X.onlL ?;li\ 1n::x 001 "9::XlgŞ J;ll
şrl 1n::x n::x1::xd901 ţ11 n1nt1931nd1.o "Ql �ri 1ÂDrl ll.093::x1'(ngn::x ?;>/\ 1n::x 001 i\9::X Sv
-1gş nrlo31"9d1.o S91QD 1n::x ll�"9M.O ?;>/\ i\Dg9g ln;>'(O::XlN i\91 Sp i\Dih.ndĂ?. 1n::x
001t11d )I QOl S3glti\şri13.o 1n::x S3glJ'(.03lLri 1n::x S3g"9Ă'Q Sţ>.onu Q 1n::x Slti\"9X 9
'i\Dd"9.01 i\l,t1 Sp '<;g gş 1n::x şg i\D'(131.03 A ·nş'(rnng i\91 Sp 1n:>1 i\D.ocodşi\nd>ş
D'(Q J;llQD D!OlLQ ţll 'Sodşrl Di\Şi\D::X Sp i\J;li\11 U'fl3l.O ţii\ Q.douril}. i\l,trl ţii\
ţ11g i\Odl.0"9)1 91 i\D.0(1)'(::X <))lld3lL� 1n::x D:>ll::X d<)Ol ţll 1n::x D:>tld"91Dl ţ)l DlDrl<)3l Ov
669 -nd1.o ţ>l i\D'(D9?. uş.oodu 1n:>1 i\OllD'(<)ID? i\91 QOlLQ l i Sood"9.0lli\D1Ă SQOl
1n::x i\D.O(l)::Xlţ.oş 1n::x i\D}3'(t.oDg i\l,tl 9lL1:? i\3Xp QOlLQ 001 "911\!Dl 7.Jl i\Dih.O:>t?.
SQ9Q3 Sţ1.0DlL 9 !D)I Slti\"9X 9 319.l "i\OlL9d1 Di\Şg <} O , lD::X �1\ 1)1 i\�g S<!JlL i\l'(
-"9lL lt91d::x3lL'Q şg 9 'Slti\"9X 9 SQ9 <}3 i\3.0COdŞi\DIDŞ i\l,tl ()Ol ' lţĂDl.OOdlL l,t:>tl'(l.O
-ng IJ. l,t1Qn �g lti\şri0Xd 3 , "i\lţi\rlDXl;? i\rnng:>t?. Sp 13.0"99 <1> 13'(?9 'li.090:>1ndnu sr.
1n::x şgm 'QOlQD ,l3ri i\D::X U9.0}d01g� QOlLQ DlDrl<)31Ddl.O J;>l �rl 001 i\Ol"QĂltd
91 Sp ul\ }DĂltlL ?;li\ nd3191codu i\Dd<:'.J i\D}ri y9co::xlt.o "Qi\ /\Ol 5"9li\OÂ"91.0odu
td>Jd3.011D'X şri i\U.0"9lLrl-SQOD.Ol i\91 !D:>I 001 i\ltd9X1dlLrl} i\DĂŞrl 1\91 3'(131.0?,
1D::X SQ3'(1.0Dg 9 lt9C?rio9ş "Q::Xl'(Ogd3lL C} 'DŞ"(l.DDg i\91 S9du Slti\"9X 9 i\ 1"("9lL Sn1
-i\Oi\C?d3i\l)ID '001 i\}.Old:>t9lLi;> i\D}OlLQ i\l.t.l · u.olţi\l::X ?;li\ i\D}g şrl t.ol?. !3dourll}. or.
i\Şg S<!JlL OO}d3gi\3g ()Ol i\ţl.ODlL-'(l,tDrl.O J. i\91 Sp 1lJ:)I i\Ul\VX i\91 Sp lt9}d ::X3lL
-Dli\'Q 'i\DlOi\!)3 i\ l,t::x1"(rnng i\ndş1odu i\l,t1 Sp m13:>1.0Jd<}3 ?;>/\ S<!JlL Sn1i\OÂ}lL"(Ş
'SDJ.013IDJ: SIJ1 Sn..t.lţd şg o . ·nodm:>t i\f:i.'(ogDi\ţl S1dcoX 001 i\Ol"QĂltd 91 S!3
lli\}DĂltu "Qi\ Q.9co::xlt.o ?;li\ 3�n1.09duş i\91 i\01ou9 i\91 şrl 'i\3ih.nd..t.?. QOl Qou9
i\ŞrlDi\ i\91 9lL1:? Ui\VID? S(!J9n::x 'SD}.Ol3ID :I SIJ1 S9..t.ltd QOl "Qlll::X !j.l::XDi\DĂţl '?/\ Sl
1n::x 1Dl3<)3llLOlL<) ţ>i\ 3.01Xdp 1n::x Ol3::X .OJd<)3 i\D}i\Oriltgl;? i\U'(VĂ3rl Sp 'l:>t}"(
-nurldoÂ Di\Şi\D:>t lLg?M.O i\f:i.rl ?;>/\ 001901 ::xş Soi\3rl9ogod> 01no1 "Qlg 1n:x /\Ol
-Qo101 91 So9lJ"(lL i\91\lO::X 91 Sp 31lţ ri 'S3g"9ri3'(QO SQOl Sp 31lţrl i\9nd31.o
i\01 1} i\Şg S<!JlL 3JldC?i\ĂŞ 1n:x l;i.gl3lLŞ 'i\Orl3'(9lL i\cog9X.oow i\C,!?l "QlD::X 3.0Ui\J::X?
11mg J;l'('(OlL 3.0U9i\313rlŞ 1n:x SDJ.013ID:I SIJ1 S9..t.ltd ()Ol ţllD::X lt9C?rl09? ?;>"{ 0 (.
-'(Olt 'SDli\OÂVgmg Ui\VX QOl i\f:i."(Ol.OllLŞ i\ Ul<)Dl i\D}OlLQ i\f:i..l "i\iţĂm.oodu i\f:i.::x
-l'(t.oDEf i\f:i.l Sp SOlli\"91\Ş 01()01 ţllD)I 1Dl3:>1 ?l.O ţl'('(T;l ' li .olţi\1)1 ?;li\ 13"(?9 i\Şg
i\OlL9d1 39"9::X şrl S<!JlL 1\0l 5"9li\0'("("9EfD1g 'DŞ"(l.ODEf i\91 Sp i\3ih.DdĂ?. ' ll.Olţi\1)1
"91 ţ1i\ 3.0Qodourll}. i\�g i\DJEf şri S<!JlL Sui\vX 9 i\9u10"( Soi\3ri9ÂnX011
·oogv"(.oti\DlJ: ()Ol i\9ri0Xdş i\91 -,;i 1g s I
i\3rlDlLJ30dlL QOlLQ 91QD i\Oliţ 001 SnJdOlLoĂdi;> SIJ1 i\0111n 91 1n::x 'rJ-9.onri
-101ş ?;li\ i\D}Ef şri 1.01?, !3dourl !J. i\Şg S<!JlL lt9}d:>t3lL'Q ()Ol şg S9lQV · u.olţi\1)1
?;li\ i;i1g Q.9.onri101ş ţii\ n..t.lţd i\91 !ll)I 3.001\lţri? 'DlQDl ţll3W "i\Dd9.010.o.i i\lţl
SJ 3 5001 S9durlş ll..t.g?, ?;li\ ng9g ll"9"(0::XlN i\91 Sp 1n:x 3Jh.nd..t.?. 1n::x D1:>1"9i\O:>t
ţ11 D'(Q i\3.01d91g? '5001 001rind1nurl 001 Sndşril}. S13d1 Si;i1 i;i13rl 'Scorig Sui\ o I
-"9X O . "i\3i\3rl.09duş "91 1n::x '1dşgi\3H 91 SJ 3 cpgş i\01.01dC?i\Ă'Q lldşd> i\91 ?;li\
ţ11g i\Dli\Vd3rlou i\l,tl Sp i\0Ef"9"(.01i\DlJ: i\91 S9du -,;i:x11.oorl 13"(}31.0 3Xp i\91
869 QOlLQ 001 i\91d�13d::x3.o i\91 ţ11g i\01lţ l i SIJ'(ogn"i;i SIJ1 i\0111n �g 9.1 ·SnJdou
-0J..d ţ1 Srorig i\31\rlD:X?. '1Dl3ÂVrl101ş 119 S91QD 1n::x lt9l;1.1ou.oodu? 'i\lţ,tn1.oodu
i\f:i.::Xt'(t.oDg i\f:i.l ţlll))I i\001\}DĂUlL i\91 ?;li\ ţ11g j\l))IU9.0"9rilOlŞ n1nrl931nd1.o s
ţll 5001 D'(Q şrl QOlLQ i\ţ>.ODlL-"(l,tnrl.01. i\91 1n::x i\Ui\VX i\91 Dl.Ol'(Vri !D:X i\f:i.Ă
-m.oodu i\l,t:Xl"(l.ODEf i\ u19mo1 i\l,tl SDJ.Ol3IDJ: SIJ1 Sn..t.lţd Q SDli\OlLŞ"(g
·001 i\Ol'QĂUd 91 Sp i\udş::x.ond3.0
i\ţl.ODlL-'(l;i.Dri.01. i\91 şrl !D:X i\Ui\"9X i\91 şri Ul\ }DĂltu ţii\ !D::X 'i\D}douo..t.di;i S1dcoX
H O l l .1�31 0 '.J I H D V :J I NOH'.J OS !

A DOUA DOMNI EI A LU I N I COLAE ALEXANDRU VODA 151
ş1 1 -a scris s ă s e pregătească să meargă fără zăbavă cu hanul şi cu lsmail

paşa seraschierul în regatul său.
Regele Suediei, văzînd această poruncă împărătească şi mai ales
văzînd că hanul şi Ismail-paşa s-au pregătit cu toate oştile lor să-l ducă 5
în ţara sa, potrivit cu porunca împărătească, s-a prefăcut că se pregă-
698 teşte şi el, dar tot zăbovea. Pricina acestei zăboviri li era faptul că trimisese
în taină pe secretarul său la Stanislav, în Pomerania, ca să-l aducă travestit
aici la Bender, şi îl aştepta. Iar hanul, după ce au trecut cele trei zile ale
bairamului, a rînduit toate conacele şi a scris şi lui Nicolae vodă să le 1 0
iasă înainte la Ţuţora. După aceea a trimis vorbă şi regelui să se pregă
tească ca să pornească. Acesta însă a răspuns că nu poate aşa în grabă
să se pregătească, dar pricina era ceea ce am spus mai sus, adică aştepta
'
sosirea lui Stanislav. 15
Gîndindu-se dar c ă nu putea să-l pornească cu sila, hanul a scris
sultanului pîrîndu-1 că nu vrea să plece în nici un chip şi se împotriveşte
poruncii împărăteşti. Sultanul, citind această scrisoare a hanului, s-a
supărat mult pe regele Suediei şi s-a căit că a pornit război asupra mosca- 20
lilor, căci ştia că acest lucru nu era nici pe placul ulemalelor, şi nici
pe al poporului, şi de aceea, temîndu-se ca nu cumva din pricina aceasta
să se facă vreun zorbalîc, se găsea în mare nelinişte şi a început să aibă
bănuieli împotriva regelui Suediei şi să se supere pe el, precum s-a 2 5
văzut din naimeaua pe care i-a scris-o, prin care îi poruncea să plece
fără zăbavă în regatul lui. Iar regele Suediei, crezînd că se bucură de
bunăvoinţa împărătească de mai înainte, a răspuns la rîndul său hanului
şi lui Ismail-paşa de Bender că nu poate să plece aşa în grabă. Hanul a 30
adus la cunoştinţă sultanului acest răspuns, care s-a supărat foarte mult
şi a trimis pe marele său imbrohor şi pe ceauş-başa cu hatişerif, porun
cindu-i să plece cu un ceas mai devreme în regatul lui cu oştile ce fuse
seră rînduite să-l însoţească, iar dacă nu se va supune, va fi rău pentru 35
el. Sosind dar această poruncă împărătească, hanul i-a adus-o îndată la
cunoştinţă, iar el i-a răspuns iarăşi că nu pleacă în nici un chip. Atunci
hanul şi paşa i-au tăiat îndată tainurile pe care le avea de la împărăţie
699 şi i-au luat şi pe ienicerii l i care-l păzeau. Pe lingă acestea, au pus oştile 40
tătăreşti şi turceşti de i-au împresurat tabăra ca să nu poată trimite pe
nimeni în nici o parte. Toate aceste măsuri le-au adus la cunoştinţă sulta
nului. Apoi hanul şi Ismail-paşa au trimis aici în ţară agale, beşlii şi seimeni
din Crimeea şi au scris lui Nicolae vodă să· strîngă şi el oaste j§i, mergînd 45
împreună cu oştile turceşti şi cu ale sale, să-şi pună toată silinţa să scoată
oştile suedeze şi leşeşti din ţară.
1 52 CRON I CA GHICULEŞTILOR
Aaµp<ivovmc; ouv auîTiv îÎlV EmcrîoATiv mu n: xavT} Kai 'Icrµaiii..-na

cră, 6 N1KoÂ.<iTJ P6oac; Eu0uc; EKpa�E Tov 'Avn6xTJv Z6pav, µ6yav Â.oyo06-
îTJV, Kai îOV 'l(J)UVVTJV MmiÂ.crav, µ6yav µn<ivov, Kai îOV rE(J)pyiîcrav 'A
n6crmÂ.ov, µ6yav naxapVlKOV, KCll îOV dtaµaVîfiV, µ6yav stKVlîO'lUpTJV,
5 Kai muc; EnpocrîCl�E va hotµacr0ouv oui va nT)yaivouv µf: îc1. O'îpClîEUµa
îCl îa µoÂ.oop<ivtKa Kai în îOUpKlKCl Ota va EPy<iÂ.ouv îa crcpEîO'lKCl Kai
AEXtKa crîpaîEuµarn ano îÎlV Tcr<ipav. "Eypa'lfE Kai de; oi..ouc; îouc; µa�i
ATJOE<; îi'j<; îcr<ipac; Kai EÎ<; îOU<; mpKaA.<iµouc; Kai KCl7tlîClVfouc; va emtµa
cr0ouv Kai auToi Kaî' EKEiV(J)V. Kai µ' oA.ov 6nou Timv pacrtÂ.tKÎl npocrrn-
10 yJi, Civ lcr(J)<; Kai EVClVîl(J)0ouv, va muc; KîUnJicrouv, 6 NtKOÂ.UTJ P6oac; Oµ(J)c;
muc; f:np6crrn�E µEîci KClAOU îp6nou va muc; dnoou:i:>�ouv, aAA' oi EOtKoi
µac;, OVîE<; îUpavvtcrµEVOl cino aumuc;, ocrouc; Eniavav, noÂ.Â.E<; natOEÎE<;
muc; EKaµvav.
'Acpou Â.otnov EKlVTJO'ClV cm' to& oi Ol(J)ptcrµEVOl G.pxovîE<; µf: îa O'îpa-
15 îEUµam îi'j<; îcr<ipac; Kai µf: muc; ay<ioE<;, µnEcrÂ.fiOE<; Kai O'EîµEVTJOE<; îOU
x<ivTJ Kai1 Kai ăÂ.Â.ov yp<iµµa de; 'tov N1KoÂ.<iTJ P6oav ano îov KamKEXa
yiciv onou EÎXEV de; îO BEvo6pt, µf: îO 6noîov mu tcpav6p(J)VE nci>c; f:nia
crav Eva yp<iµµa mu pT)y6c;, de; îO 6noîov EypacpE npoc; îOU<; apxTJyouc;
îcOV O'îpClîEUµaî(J)V mu EOcO de; îÎlV 'tcr<ipav Olcl va cruvax0ouv de; EVU µ6poc;
20 Kai va EVClVîl(J)0ouv <Eii;> îcl O'îpClîEUµam îOU X.UVTJ Kai îi'j<; îcr<ipac; 6nou
nT)yaivouv KClî' ClUî&V Ota vei muc; EPy<iÂ.ouv, Kai Eîl f:ypacpE nci>c; of:v dvat
Kai µf: EÎOTJO'lV îfi<; PacrtÂ.Eiac; îO mlOUîOV. 'EcpavEp(J)VE of: 6 KClmKqa
yiuc; Kai mUîO on npomu va paA.ouv EÎ<; cpu/...a �tv îOV pi)ya, EÎXE O'îEiAEl
Kai ăÂ.AO nap6µoiov yp<iµµa de; îO rt<icrt, Oia va crrnA.0ij de; muc; O'îpa-
2.5 îTJyouc; Tou crîpaîEuµamc;. li p00Ev i:Kpa�Ev 6 N1KoA<iTJ poo.ac; Tov PEst- 700
VîEVîTJV îOU pTJy6c;, 6nou ftîOV EOffi, Kai îov ÎJ pcOîTJO'E nEpi mu miouTou
ypaµµamc;. ·o 6noîoc; dnE îÎlV ai.. i) 8E1av nci>c; îOO fiA.0E yp<iµµa, nA.Tiv To
E:crîEtAE Kaîci îÎlV npocrmyTiv mu PTJYO<; îOU de; îO TcrEpVEOUîcrt. 'Ano auîo
îO ypciµµa, naipvovrnc; îÎlV EÎOTJcrtV oi crîpannoi Kai o{ noÂ.K6Pv1Ko1, 6
.30 Zaypot;crKTJ<;, Kai 6 MnEKEpO'KTJ<;, Kai 6 Pocrox<iPcrKT}<; moc; nT}yaivouv
O'îpClîEUµam Otel va îOU<; E Py<iÂ.ouv, Ecruv<ixOTJKClV OÂ.Ot de; îO Tcrapvaou
îO'l µf: EîOtµacriav noi..E µou, îÎJV 6noiav EîOtµacriav î(J)V µavO<ivovîE<; oi
UPXOVîE<; Kai ay<ioEc; 6nou EnÎ)ymvav Kaî' ClUîCOV, lcr(J)<; O.no îOV cp6pov muc;,
i:ypmvav de; îOV NtKOÂ.UTJ pooav va muc; O'îElÂ.lJ Kai îOV MnotJx.oucrT}V XUî-
35 µavov, 6 6noîoc; Kai EOtopicr0TJ. 'Ai..i.. ' E(J)<; va KlVÎJO'lJ cin' EOcO 6 xaîµavoc;,
f:cp0acrav oi ăpxovîE<; Kai ol dy<ioEc; µf: 'ta crîparnuµma Ei<; îO Mnoîocr<iv1,
nEpi îcOV 6not(J)V µav0<ivovmc; oi noA..K6 PvtKOl moc; Î)Â.0av de; îO MnOîO
cr<ivt, EO'îEtÂ.av EVClV 6cpcptK1UÂ.TJV, î<ixa va Ep(J)îÎ)O'lJ oui noiav aiîiav f:p
XOVîCll Kaî' ClUîcOV. '0 O'KOnoc; muc; oµ(J)<; ÎJîOV OHi Va KClîClO'KOnEUO'lJ no-
40 crov O'îpUîEUµa fimv_. Oi of: ăpxovîE<; Kai ay<ioEc; cl7tEKpi0TJKClV 7tpoc; îOV
6cpcptKlUÂ.TJV ClUîOV mile; 7tpOcrîayiJ îfi<; pamÂ.Eiac; dvat va muc; EpyaÂ.OUV
cl1t0 îÎlV îcr<ipav. ·o of: a7tEKpi0T} Oîl Kai OUOEVa î p07t0V of:v tpyaivouv,
Civ of:v muc; EÂ.01J 7tpocrrnyiJ cl7t0 îOV pJiya muc;, Kai ot' ClUîÎ)V îÎ)V dn6-
K ptcrtV KClîa 7tpc'ilmv µf:v îOV epai..a v de; cpuÂ.a�tV, îÎ)V ăAÂ.T}V ftµtpav OE
45 îO mxu, cruµpouÂ.EU0EVîE<; o{ ăpXOVîE<; µf: îOU<; ay<ib&; va îOV O'îEiÂ.ouv
1 Textul aci este incoherent ; se repetă cuvîntul «Kai», dar între aceşti doi «Kai» tre
buia să fie un verb : TiA.ecv sau ccp0acrcv
..\ DOUA DOMN I E A LUI N I COLAE ALEXANDRU VODA 1 53
După ce a primit această scrisoare a hanului şi a lui Ismail-paşa,

Nicolae vodă a chemat îndată pe Antioh }ora, mare logofăt, pe Ioan Balş,
mare ban, pe Gheorghiţă Apostol, mare paharnic şi pe Diamandi, mare
jicnicer, şi le-a poruncit să se pregătească să meargă cu oştile moldove- 5
neşti şi turceşti ca să scoată oştile suedeze şi leşeşti din ţară. A scris şi
tuturor mazililor din ţară şi tuturor pîrcălabilor şi căpitanilor să se pre
gătească şi ei împotriva acelora. Şi deşi era porunca împărătească că dacă
cumva se vor împotrivi să-i atace, totuşi Nicolae vodă le porunci sa-1 JO
alunge, luîndu-i cu binişorul, dar ai noştri, fiindcă suferiseră mult din
partea lor, îi supuneau la multe ca zne pe cei prinşi.
După ce boierii care fuseseră orînduiţi au plecat împreună cu oştile
ţării, cu agalele, cu beşlii şi cu seimenii hanului, Nicolae vodă a primit 15
d e l a capuchehaia sa din Bender o altă scrisoare, prin care î i aducea la
cunoştinţă că au prins o scrisoare a regelui către căpeteniile oştilor sale
de aici din ţară, în care le scria să se adune cu toţii la un loc şi să se
împotrivea�că oştilor hanului şi ale ţării ce merg asupra lor ca să-i scoată 20
din ţară, spunînd că acest lucru nu este cu ştirea sultanului. Capuche
haia mai arăta şi aceasta : că înainte de a;.l pune pe rege sub pază, el trimi
sese la laşi şi o altă scrisoare asemănătoare, ca să fie trimisă generalilor
700 oştirii. li Atunci Nicolae vodă a chemat pe rezidentul regelui, care era 25
aici, şi l-a întrebat despre această scrisoare ; acela a zis că într-adevăr i-a
venit o scrisoare, însă, potrivit cu porunca regelui, a trimis-o la Cernăuţi.
Generalii şi polcovnicii Zagwoiski 1, Bekerski şi Rosohawski, aflînd din 30
această scrisoare că vin oşti ca să-i scoată din ţară, s-au strîns cu toţii
la Cernăuţi şi s-au pregătit de război. Boierii şi agalele care mergeau împo
triva lor, luînd cunoştinţă de aceste pregătiri, au scris, poate de frică,
lui Nicolae vodă să le trimită şi pe Buhuş hatmanul, care a şi fost rînduit 35
să meargă acolo. Dar pînă să plece hatmanul de aici, boierii şi agalele au
ajuns cu oştile la Botoşani. Polcovnicii, aflînd că aceştia au venit la Boto
şani, au trimis un ofiţer să întrebe, chipurile, din ce pricină vin asupra lor ;
scopul lor însă era să iscodească cîtă oştire era. Boierii şi agalele au spu s 40
acelui ofiţer că este poruncă de la împărăţie să-i scoată din ţară, iar e l
a răspuns că e i nu ies î n nici un chip dacă nu l e vine poruncă de la
regele lor. Pentru acest răspuns, mai întîi l-au pus sub pază, iar a doua
zi dimineaţă, după ce s-au sfătuit boierii cu agalele dacă e bine să-l trimită 45
cu scrisori la Cernăuţi către polcovnicii de acolo, au hotărît de i-au dat
1 La Axinte Uricanul (p. 1 44) intîlnim forma Zacivoiski.

154 CRON ICA GHICULEŞT ILOR
µE ypuµµata eic; to Tcrapvaoutcn npoc; touc; EKeicre noA.KoPviKouc;, tov

f;pyaA.av Kai tov EKiVT)crav µE ypuµµata OT)AffittKa tflc; PacrtA.iKflc; n pocrta
yflc; 6nou dvat oia va gpyouv ano tÎ)V tcrupav Kai moc; iiv Evavnm8ouv,
va touc; KtuniJcrouv, Kai oia tOUtO npfoei va tl7taKOUO"OUV eic; tÎ)V pacriA.i-
5 KÎ)V npocrtayi)v Kai va gpyouv ano tÎ)V tcrupav xmpic; Kaµiav pA.6.PT)V Kai
Kivouvov. Ol OE noA.K6PviKoi aneKpiST)Kav moc; Kat' ouotva t p6nov OEV
EPyaivouv, iiv oE: touc; f;A.Su npocrtayi) ano tov piJya touc;.
BMnovtac; A017tOV o{ ăpxovtec; Kai o{ ayuoec; moc; EVaVttcOVOUVtat
eic; ti)v pacriA.iKÎ)V npocrtayiJv, EKiVT)crav ano to Mnotocruvi Kai EîtiJyaivav
10 eic; to Tcrapvaoutcri, 6nou Î}tOV tote crtupocrtac; 6 rappii)A. MiKAEO"KOU
A.oc;, 6 npcOT)V µtyac; popviKoc;, ocrnc; µ· OAOV 6nou ÎJ tOV nepiKUKA.mµtvoc;
ano touc; J\.txouc; Kai eic; cpuA.al;iv, OEV f;nauev li µE µucrttKOV t p6nov va 701
napaKivfj muc; MoA.oopuvouc; Kai touc; ArnKuvouc; 6nou Î}tov µE µicr8ov
eic; touc; J\.txouc; Oia va touc; acpiJcrouv, pepairovovtuc; touc; on 6 aUStvtT)c;
15 etA.ei touc; cruyxoopiJcret. ME: tOU 6noiou tÎ)V napaKiVT)O"iv, eu8uc; 6nou
EnAT)criacrav oi ăpxovtec; µE touc; ayaoec; Kai µE ta crtpateuµata, EPyflKaV
oA.oi Kai lnpocrKuvT)crav. Kai mcivovtac; touc; Atxouc;, touc; EcrteiA.av µE
cpuA.al;iv crtpanootffiV eic; to ntpav µtpoc; eic; tÎ)V J\.exiav, µepiKouc; OE opa
y6vouc; itmc; OtaKocriouc; m;viJvta tou pT)yoc; tflc; Icpetcriac;, touc; f;cpepav oi
20 ăpxovtec; Kai oi ayuoec; µa�itouc; EOW eic; to riacrt. Kai EXcIPT) Kata noA.
A.a 6 NiKOAUTJ pooac;, itva µEv m:ilc; lA.eu8epro8T) ii tcrupa ano autouc; Kai
ăA.A.o moc; OEV f;yive Kaµia aiµatoxucria, aA.A.a µE tp6nov E7tltÎJOElOV touc;
f;pyaA.av.
'AA.A.' avaA.upooµev oA.iyov tov A.6yov oia va cpaveprocrmµev Kai nepi
25 tou eic; ta woe lpxoµou tou ItavicrA.upou, pT)yoc; ti'jc; J\.qiac;.
IlEPI TOY EPXOMOY TOY ITANIIJ\.ABOY P HrOI

E.Ml EII TO rIAII
'AKouovtac; 6 NiKoA.6.T) p6oac; Cino touc; KatacrK6nouc; tou, 6nou dxe

crtaA.µtvouc; Eic; noA.A.a µEpT), moc; taxa va EKlVT)O"EV 6 piJyac; ItavicrA.6.-
30 poc; Cino ti)v XoA.crucriav Kai cino tov MeKKA.eµnoupy µE ti)v n6crtav Oia
to Bevotpi, OEV iJ8EAT)O"E va KoivonoiiJcru to npăyµa. AEV l)l;eupoµev oµmc;
n68ev f;A.ape ti)v toiautT)V etOT)crtV Kai 6 xuvT)c;, Oia ti)v 6noiav, Sappwv
tac; moc; va µi)v tÎ)V iJl;eupu 6 NiKOAUTJ p6oac;, EO"teiA.e tOV 'Eytoun-µnEyT)V
Kai oi' autou E<pavtpoocre t<'i> NtKOAUlJ P60Q. moc; µEAAEL va nepcicru 6 piJ-
35 yac; ItavicrA.apoc; an' lom cmo ti)v tcrcipav, ypacpovtcic; tov va EXlJ tÎ)V
nepi toUtOU EÎOTJO"lV Kai EVVOtaV. ·o OE NiKOAcITJ p6oac;, µ· oA.ov 6nou
ftl;wpe tÎ)V un68ecr1 V, Ka8ci>c; npoeinaµev, cineKpiST) OLU tOU autou ' Ey10un
µntyri npoc; tOV XUVTJV, nci>c; icrooc; to tOLOUtOV va µi)v dvat UAT)8Ec; Kai
nci>c; autat a[ EioiJcreic; yi vovtm µE: noA.Mc; µ TJxavoupyiec; Acpou oµooc; EKi-
. •
40 VT)O"EV 6 'Eytoun-µnEyT)c;, f:crteiA.e npocrtayi)v Eic; oA.ec; tEc; ăKpec; ou:l va

exouv EVVOtaV, iiv tUXlJ Kai nepucru Kavtvac; ocpcp1Ki6.A.T)c; Icpttcroc; ii ăA.
A.oc;, va tOV O"tEAVOUV EOW eic; to ricicrt.
Eic; EKeivec; tE:c; i)µtpec; Ktun&vtac; Kai 6 MavoA.liKTJc; Poucrcrttoc; touc;
J\.txouc; 6nou Î}tOV eic; to MnaKfoV Kai muvovtuc; touc;, touc; E:paA.ev oA.ouc;
45 eic; ta µnoutouKta, li Oia touc; 6noiouc; f;ypmvev eic; tov NiKoAciTJ pooav 702
drumul şi l-au pornit cu scrisori, în care se arăta că porunca împărătească

era să iasă din ţară şi că, dacă se vor împotrivi, să-i atace ; de aceea trebuie
să se supună poruncii împărăteşti şi să iasă din ţară fără nici o pagubă 5
şi primejdie. Polcovnicii însă au răspuns că ei nu ies în nici un chip,
dacă nu le vine poruncă de la regele lor.
Văzînd deci că aceştia se împotrivesc poruncii împărăteşti, boierii
şi agalele au pornit din Botoşani spre Cernăuţi, unde era atunci staroste
Gavriil Miclescu, biv vei vornic, care cu toate că era împresurat de leşi 1 0
701 şi sub pază, totuşi nu înceta d e a îndemna li în taină p e moldovenii ş i
pe lipcanii care erau lefegii la leşi să-i părăsească, încredinţîndu.-i că domnul
îi va ierta. Aşadar, îndată ce boierii şi agalele s-au apropiat c u oştile lor, 1 5
toţi au ieşit din îndemnul lui ş i s-au închinat. Aceştia, prinzînd p e leşi,
i-au trimis sub paza ostaşilor dincolo, în Ţara leşească. O parte din dragonii
regelui Suediei, cam două sute cincizeci, i-au adus boierii şi agalele cu
ei aici la laşi. Nicolae vodă s-a bucurat foarte mult întîi că a scăpat 20
ţara de ei şi al doilea că nu s-a făcut nici o vărsare de sînge, ci i-au scos
în chip iscusit.
Dar să reluăm povestirea şi să vorbim puţin şi despre sosirea aici
a lui Stanislav, regele Ţării leşeşti. 25
DESPRE VENIREA REGELU I STANISLAV

AICI LA IAŞI
Aflînd Nicolae vodă de la iscoadele sale, pe care le trimisese în multe

părţi, că regele Stanislav ar fi plecat din Holstein şi Mecklemburg cu 30
menzil la Bender, n-a vrut să destăinuiască acest lucru. Nu ştim de unde ,
da� această ştire a primit-o şi hanul, care, crezînd că Nicolae vodă n-are
ştiinţă de acest lucru, a trimis pe Eiup-bei, prin care i-a adus la cunoş
tinţă că e vorba să treacă regele Stanislav pe aici prin ţară, şi îi scria să 35
ştie acest lucru şi să aibă grijă. Iar Nicolae vodă, deşi ştia de această tre
cere, cum am spus mai sus, a răspuns hanului, prin acelaşi Eiup-bei ,
că poate această veste nu e adevărată şi că astfel de ştiri se zvonesc cu
multă meşteşugire. După ce a ,plecat Eiup-bei însă, a trimis poruncă pe 40
la toate marginile să aibă grijă că de s-ar întîmpla să treacă vreun ofiţer
şved sau altcineva, să-l trimită aici la Iaşi.
În zilele acelea, atacînd şi Manolachi Rusăt pe leşii care erau în Bacău
702 şi, prinzîndu-i, i-a pus pe toţi în butuci li şi a scris lui Nicolae vodă că-i 45
1 56 CRON I CA G H I CULEŞTILOR
mi:>� '!OU� CHEAVEl EOW d� 'tO ruicn µf; '!OU� ocpcptKUlAT]OE� Kai µf; 'ta cpA.u
µ7toupu '!OU�, Kai 7tpOaEn '!OU scpavEpCOVE mi:>� d� aU'tÎJV 'tÎ)V avaKU'tCOat V
E7tiaaE 'tpEÎ� ocpcptKtUAT]OE� lcpE'tCTOU� µf; 'tEaaapou� oouA.ou� 'tCOV, OlîlVE�
'tOV em�av 7toA.A.a cpA.copia Ota va wu� UîtEpucrlJ d� 'tÎJV Ouyypiav, au'to�
5 of: wu� Eîtfi pE Kai EPXE'tat µasi wu� EB& Ei� 'to ria.01.
BA.E7tovrn� 6 NtKOÂUTJ P68a� 'ta 7tapa wu MavoA.uKTJ PouaaEwu
ypacp6µEva, EU8u� Eawxua8T] mi:>� µf; auwu� va EÎVat 6 pi)� l'tavtaÂupo�,
Kai hat µf; îaXU'tT]îa ECT'tElAE 7tp0� 'tOV MavoÂUKT]V Ota va '!OU� <pEP?J
µiav ropav 7tpCO'tUîEpa Kai d� Katpov VUK'tO�. "Oan�, Ka'ta 'tÎ)V au8Evn-
1 0 KÎJV 7tpoarnyftv, cp8uvovm� d� 'tO µovaaîft ptov '!OU raÂa'tă 'tfj 't pi'tlJ rop�
'tfj� VUKî6;, '!OU� ăcpî]CTEV EKEÎ µf: 'tOV ui6v '!OU 'tOV r'tEcpavov CT'tOAVtKOV
Kai auî6� rr.ai pvovrn� µ6vov evav U7t0 '!OU� ocp<plKlUAT]OE�, ÎJ Â8Ev EO& EÎ�
îÎJV KouptT\V . Kai µ' 6A.ov 67tou EK01µiiw 6 NtKoÂ<iTJ p6oa�, oiOov'tu� wu
oµco� ElOT]CTl V 6 µEy� 7tOCT'tEAVlKO� mi:>� TiA.8EV 6 MavoÂUKT]� PouaaE'to�
1 5 6 p6pv1Ko�, Eu9u� 'tov eKpa�E Kma µova� Kai E�E't<isoV'tu� wv KamA.E7t't&�
iKavi)v ropav 'ta 7tUVîa. 'AV'tuµcoaEV UCT'tEpov Kai 'tOV 6cpcptKlUÂT]V, 'tOV
67toîov E�E't<isovîu� wv 7t68Ev E:pxovrn1, Kai 7tOU 7tT]yaivouv, Kai 'tt ăv9pco-
7tOt dvat, Bui A.6you '!OU µf:v U7tEKpi9T] mi:>� EÎVat rcpE'tCTO�, Ota Of: 'tOV ăA.
ÂOV mi:>� dvm cl>pavt"a€so� Kai mi:>� 6voµusE'tat AaoupEVîatE M7touK KoA.0-
20 VEÂO� Kai mi:>� epxovrnt cmo 'tÎ)V TioµEpuvtav Kai 7tî]yaivouv 7t p0� 'tO BEv
OEpt, d� îOV pftya 'tfj� rcpEîaia�. �EV ft8EAT]CTE 7tÂEoV 6 NtKOÂUT] P68a�
va 'tOV E�EîU�lJ 7tEptaaOîEpov, O.A.A.a awxas6µEVO� 'tt va KUµlJ , UîtEcpuataE
va îOU� cpEplJ µEcra d� 'tO µovaaîft pt î&V Tpt&v ·IEpapx&v. "08EV, 'tÎ)V OEU
'tEpî]V Î)µEpav, E7tp6arn�EV 6 NtKOAUT] P68a� 'tOV fiyouµEVOV Ota va ic: Pru
25 U7t0 'tU fiyouµEVlKU KEA.A.ia Kai acpou E PpaoiaaE, ECTîElAE 7tUÂlV 'tOV Ma
VOAUKTJV popv1Kov Kai 'tou� f:cpEpEv d� wu� TpEi� ·IEpupxa�, îÎJV o' ăA.
ATJV Î)µEpav ECTîEtAE Kai rnu� µuanKCOîEpou� ăpxoV'tu� wu, 67tou EµErn
XEtpisErn cb� auµpouA.uwpa�, Ota va wapEuaouv auwu� µf; KU9E 'tp07tOV
Kai va yvcopiaouv ocv EÎVat 6 pftya� lrnvtaA.upo�. OtnvE� µf; 'tÎ)V arn-
30 xaanKi}v €�Erna1 v 67tou f:Kaµvav µ' 6A.ov 67tou €KpU7t'tE'tO 6 pfiya�, 'tOV
EîtAclVEaav oµco� Kai EÎ7tE : «""Av µă� PoTJ8ftau 6 0Eo� d� KaA.6v, 8EAEl
EXEL 6 NtKOAclT] pooa� cpiÂ.ou� ouvarnu� PTJYUOE� ». Ti}v 'tpi'tî]V fiµEpav,
avrnµci>vovrn� 6 NtKOACtT] P68a� 'tOV pftya lmvtaÂ.uPov li cO� KOAOVEAOV, 703
Ka8w� ci>voµua9T], EU9u� îOV Eyvci>ptaEV µf; 'tO va ÎJ�EUpE 'tOV 7ta'!Epa îOU
35 'tOV AEsiVCTKT]V U7t0 'tÎJV KcovarnvnvoU7t0AtV. �EV ft9EAT]CTEV oµco� va (mo
OEt�lJ 7tW� 'tOV Eyvci>ptaEv, aÂ.Â.a 'tOCTOV µ6vov '!OU EÎ7tE, 7tW� «€yw af; µE
'tp& îcilpa oui EVU KOÂ.OVEAOV îOU PTJ'YO� 'tfj� rcpE'taia�, aµÎ) ocv µf; Etîtfj�
'tÎ)V aA.ft8Etav 7tOÎO� daat 8EÂ.CO KaµEt 'tÎ)V 7t pE7tOUaav nµÎ)v 'tfj� a�ia� CTOU» .
AuîO� O E '!OU U7tEKpi9î] : «'Eyw dµat EVa� KOÂOVEAO� xcopi� 'tUXTJV Kai EnEl-
40 oi) E7tEaa d� 'ta� xEipa� 'tfj� au9EV'tia� aou, &v µf; PoTJ9ftau� 8EAE1� UîtO
lC'tÎ!CTEl îOV EOtKOV µou pT)ya îi'j� r<PEîaia� µEyuA.ov cpiA.ov Kai PoTJ86v. »
Ti)v Of; îE'tclp'tî]V fiµEpav, CT'tEÂAOV'ta� 'tOV CTEKpE'tclpî]V '!OU PTJ'YO� 'tfj� rcpE
'taia� d� 'tOV NtKoA.aT] pooav, wu EcpavEpcoaE 7tW� au'to� dvm 6 pfiya�
rrnvtaA.ci.Po�, Kai aya7t&Vrn� vu auµpouA.w8fj 'tU ofovrn µf; 'tOV NtKpÂUT]
4 5 pooav, €cpavEpci>9TJ 7tpo� au't6v.
, Acpou AOtîtOV EVUK'tCOCTE, 1taipvovrn� 6 pftya� rmvtaA.upo� îOV aE
K pE'tci.ptov, E7tfjyEV îE7tîfiÂt El� 'tÎ)V KOUp'tî]V. ·o of; NtKOÂ.Ctî] P68a� €pyfj
KEV d� 'tO µtKpov CT7tlît Kai 'tOV EîtpOaKUVTJCTEV cbaav pftyav Kai µf;
A DOUA DOMN I E A LUI NICOLAE ALEXANDRU VODA 1 57
702 trimite aici la laşi cu ofiţerii şi cu steagurile lor. De asemenea, îi aducea

domnului la cunoştinţă că în acea învălmăşeală a prins trei ofiţeri şvezi
cu patru slugi de-ale lor, care i-au făgăduit mulţi galbeni ca să-i treacă
în Ungaria, dar el i-a luat şi vine cu ei aici la laşi. 5
Văzînd cele scrise de Manolachi Rusăt, Nicolae vodă îndată s-a gîndit
că printre aceştia ar putea să fie şi regele Stanislav şi a înştiinţat în grabă
pe Manolachi Rusăt să-i aducă la el cit mai iute şi în timpul nopţii. Acesta,
potrivit cu porunca domnească, ajungînd la mănăstirea Galata la ceasurile 1 0
trei din noapte, i-a lăsat acolo c u fi.ul său Ştefan stolnicul, iar el, luînd
numai pe unul dintre ofiţeri, a venit aici la Curte. Cu toate că Nicolae
vodă dormea, totuşi marele postelnic l-a înştiinţat că a venit Manolachi
Rusăt vornicul. Vodă l-a chemat îndată şi stînd de vorbă între patru 1 5
ochi, l-a cercetat cu deamănuntul multă vreme despre toate. Apoi a stat
de vorbă şi cu ofiţerul, pe care întrebîndu-1 de unde vin şi unde se
duc şi ce fel de oameni sînt, acesta a răspuns că el este şved, iar celălalt
este un colonel francez şi se numeşte Laurenţiu Buk 1 , că vin din Perne- 20
rania şi se duc la Bender, la regele Suediei. Nicolae vodă n-a vrut să-l cerce
teze mai mult, dar chibzuind ce să facă, a hotărît să-l ducă la mănăstirea
Trei Ierarhi. Deci a doua zi Nicolae vodă a poruncit egumenului mănă
stirii să iasă din chiliile egumeneşti şi după ce s-a înserat, a trimis iarăşi 25
pe Manolachi vornicul de i-a adus la Trei Ierarhi. Î n ziua următoare a
trimis pe boierii săi cei mai apropiaţi, pe care-i întrebuinţa ca sfetnici, ca
să-i iscodească în tot chipul şi să afle dacă printre ei este şi regele Stanis
lav. Aceştia, făcînd cercetări chibzuite, deşi regele căuta să se ascundă, 30
totuşi l-au înşelat şi a spus : « Dacă ne va ajuta Dumnezeu, Nicolae vodă
va avea prieteni regi puternici ». A treia zi, întîlnindu-se cu regele Sta-
703 nislav, li care s-a prezentat drept colonel, Nicolae vodă îndată l-a recu
noscut, căci cunoştea din Constantinopol pe tatăl acestuia, pe Leszczynski. 35
N-a vrut însă să arate că l-a recunoscut, ci numai atîta i-a spus : « Eu
te socot acum drept un colonel al regelui Suediei, dacă însă îmi vei spune
adevărul cine eşti, o să-ţi dau cinstea cuvenită ». Iar el i-a răspuns : « Eu
sînt un colonel fără noroc, care am căzut în mîinile domniei-tale, dacă 40
însă mă vei ajuta, vei avea un mare prieten şi ajutor, pe regele meu, regele
Suediei ». A patra zi, Stanislav a trimis la Nicolae vodă pe secretarul
regelui Suediei, prin care i-a destăinuit că el este regele Stanislav şi deoa
rece doreşte să se sfătuiască cu Nicolae vodă despre cele cuvenite, de
aceea s-a dat în vileag. 45
Deci, după ce s-a înnoptat, regele Stanislav, luînd pe secretar, s-a
dus travestit la curte, iar Nicolae vodă a ieşit la casa cea mică de l-a primit
1 Numele colonelul ui francez la Axinte Uricarul (p. 146) apare Burs.
1 58 CRON I CA G H I C U LESTILOR
µeyciA.TJV nµiJv tov totx0TJ . Kai µevovn:� µ6vov oi t pet� &ro� Mo cbpe�, crn
vepouA.eu0T)Kav ti npfatet va Kciµouv, Kai T)Upav euA.oyov Oîl va orocru tÎJV
eiOT)utv wu tvrnuea tpxoµou wu ei� tiJv Il 6ptav. �oeev tKEiVTJV tiJv &
pav, &ypmvev 6 NtKoA.ciTJ P6oa� ei� tov PesiPTJV Kai ei� tov xavT)v Kai
5 EÎ� tOV nacrav îOU Bevoepiou, oioovta� tÎJV nepi îOU tpxoµou îOU ElOT)UlV. li
TI EPI TOY TI!l:E ETIHPAN �YNA:ETIK!l:E TON PHrA 704

TH:E :Ecl>ETIIA:E ATIO TO BEN�EPI
BA.Enovta� 6 piJya� tfi� :Ecpetcria� cino ta tvepyouµeva ncb� ăA.A.asav

ta npciyµata Kat' aurnu ei� to xetpov, € PaA.e Kai E7tEptteixtcrav to cra-
1 0 pai'. 07tOU EKcl0T)tO, crrnxas6µevo� 7tc0� Civ tUXlJ Kaµia ouvacrteia, va tvav
nro0'ij µf: n6A.eµov. EupicrKOVîO µasi tOU t6te 6 'IrocrT)7t0� Ilot6tsKTJ�.
poep6oa� Kt6PcrKTJ Kai 6 :EK€vtse� BtcrvoPitsKTJ� Kai 6 TcipA.o� Kai 6 Kpi
crmv, oi 07t0lot PA.Enovte� ta îOtaUta, Kata np&tov µf:v epyfiKav f:sro ei�
tOV XclVT)V Kai ei� tOV nacrciv, ucrtepov of: of:v ftseupoµev ti tcrrnxcicr0T)Kav
1 5 Kai nciA.tv eyuptcrav onicrro ei� tOV piJya. Ei� Of: tel� t ptcivta tou 'lavoua-
30 '!�;�'j>"iou piou f:cp0acrev ano tÎJV I16ptav µf: xancrepicpt tfi� pacr1A.eia� 6 'luoucp x:a
m tsiJ-µmicrT)� Otel va tOV 7tclp1J va tOV nT)yaivu ei� tÎJV E>ecrcraA.oviKT)V.
'Ecrtci0T) oµro� Kai Ei� îOUtT)V tÎJV npocrtayiJv EVclVîlO�.
'Enp6crtase A.ornov 6 XclVT)� Kai 6 nacru� Kai Etotµcicr0T)Kav 61.. ot
20 oi tcropµnat/;;fi OE� µf: toui; ytavttcrcipou� Kai Kata tÎJV npocrtayiJv îOU Xcl
VT) Kai tou nacră, ăpxiuav vei pintouv t6ma Kata rnu crapaîou rnu pT)
yo� Kai µiJv Kciµvovta� Kaµiav pA.ciPTJV ta t6ma, Enp6crtasev 6 nacru� va
orocrouv n6A.eµov Kai ytoupouut µf: tel ăpµata µecra de; to crapciî. Autoi
Of: f:vavnro0T)KaV el� tÎJV totaUtT)V npocrtayiJv, AEyOVtE� 7tc0� Of:V crT)KWVOUV
25 xept Ei� ăv0pronov onou of:v tOU� avnnoA.eµei Kai Kpcisovtec; to «aA.A.ax,
aA.A.cix» Kata tÎJV uuvfi0etciv tOU�, E:yuptuav 6nicrro. TiJv of: OEUtEpT)V iiµe-
1 111� p.fi�PlOU
.
pav, ct>eppouapiou 7tp0lt1J, fiµep� KuptaK'ij EKpase naA.tv 6 XUVT)� Kai 6

nacru� oA.ouc; îOU� tcropµnatsfioe� µf: tOV ytavttcrO.p-ayacriJ Kai oeixvovtac;
tOU� to PautA.tKOV xancrepicpt, îOU� E:protT)crav Otati Ecrta0T)Kav am:t0et�
30 îOU pacrtA.tKOU npocrtciyµato�. Autoi of: U7tEKpi0T)Kav ncb� 0€1.. o uv tOV Ka
taneicret µeta KUAOU tp6nou va unaKOUcrlJ 6 pfiya� tÎJV PautAlKÎJV npo
crtayiJ v, of:v EKat6p0rocrav oµro� tl7tOîE�.
TiJv tpitT)V A.ornov fiµepav, acpou Eîotµcicr9T)KaV Ota va orocrouv n6-
A.eµov, ăpxiuav va pixvouv nciA.tv t6ma Kata îOU crapaîou tOU PTJYO�. �f:v
3 5 EKaµvav oµro� naA.tv Kaµiav pA.ciPTJV Kai Otel tOUîO E:np6crtasev 6 nacru�
vei Kciµvouv ytoupouut. li Kai Kciµvovta� Kai ytoupouut, ouot µf: auto of:v 705
iJµrr6pEcrav va Katop0rocrouv tinota. Meta muto, E7tp6crtasE va Orocrouv
<protiav etc; ta ocrnina, Kai OlOOVta<; TCOAAUKt� cprotiav, Ol :EcpetcrOt tÎJV
f:crpuvav &roc; tpEi�-t€crcrape� mpE�. TeA.eutaiov OE, µiJv i;µnop&vtE<; nA.fov
40 VU tÎJV crpucrouv, ăVa\jlEV OAOV to O"Kfatacrµa îOU crapaîou Kai O piiya� 6-
AOV EKcl0T)to µecra Kai Civ otv -fi0EA.E tOV E:pyciA.et f:sro ouvacrnK&� &va� YE
VEpciA.T)c;, EKEÎ -fi0el..E Kafi .
' Epyaivovta� A.ornov 6 piiya� f:sro µi: tÎJ V crnciyav ei� to xept, ăp
XtcrE va opµ� Kata t&v ToupKCi'.>V, o{ 6noiot tOV lA.aprocrav 61.. i yov Ei� to
45 &va xtpt Kai ocv Otv ft0eA.e cprovciset &va� yeVE:paÂ T)c;, f:KEi -fi0eA.av tov crKo-
A DOUA DOM N I E A LUI NICOLA E ALEXANDRU VODA 1 59
cu mare cinste ş1 i s·a închinat ca la un rege. Şi rămînînd numai ei trei,

s·au sfătuit cam două ceasuri ce e de făcut şi au găsit cu cale ca Nicolae
vodă să înştiinţeze Poarta despre venirea lui aici. Aşadar, în aceeaşi clipă,
Nicolae vodă a scris marelui vizir, hanului şi paşei de Bender, înştiinţîndu·i
despre venirea regelui Stanislav. 1 1 5
704 CUM AU RIDICAT CU FORŢA PE REGELE

SUEDIEI DE LA BENDER
Regele Suediei, văzînd din cele ce se petreceau că lucrurile s·au

mai înrăutăţit pentru el, a pus de au înconjurat cu zid seraiul în care
locuia, avînd de gînd să se împotrivească cu armele în caz că turcii ar IO
întrebuinţa forţa împotriva lui. Se găseau atunci cu el Iosif Potocki, voie·

vodul Kievului, Skenţes Wisznowiecki, Tarlo şi Krişpin, care, văzînd acestea,
mai întîi au ieşit afară, ducîndu·se la han şi la paşă, mai pe urmă însă,
nu ştim din ce pricină, S·au întors înapoi la rege. La 30 ianuarie a sosit 15. .
30 ianuarie
de la Poartă lusuf, capugi·başa, cu hatişerif împărătesc ca să·l ia pe rege < 1713 >
şi să·l ducă la Salonic, dar el s·a împotrivit şi la această poruncă.

Au poruncit dar hanul şi paşa de s·au pregătit toţi ciorbagii şi ieni
cerii şi, potrivit cu porunca hanului şi a paşei, au început să tragă cu tunu- 20
rile asupra seraiului regelui. Deoarece însă tunurile nu făceau nici o stri·
căciune, paşa a poruncit ostaşilor să facă război şi iureş cu armele în serai.
Dar ei s·au Împotrivit la această poruncă , zicînd că nu ridică mina asupra
unui om care nu luptă împotriva lor, şi strigînd Alah ! Alah ! după obi- 25
• •
1 februarie
ceiul lor, s·au mtors mapoi. A doua zi, duminică 1 februarie, hanul şi < 1713>
paşa au chemat iarăşi pe toţi ciorbagii, împreună cu ienicer·agasi şi ară·
tîndu·le hatişeriful împărătesc, i·au întrebat de ce s·au arătat nesupuşi
poruncii împărăteşti ; ei au răspuns că o să·l înduplece pe rege cu bini· 30
şorul să se supună poruncii împărăteşti, dar nu izbutiră nimic.
Deci, a treia zi, după ce s·au pregătit de luptă, au început iarăşi să
tragă cu tunurile asupra seraiului regelui, dar şi de data aceasta nu au pri- 35
705 cinuit nici o stricăciune şi de aceea paşa a poruncit să dea iureş ; li dar
nici cu iureşul nu au izbutit nimic. După aceea, paşa a poruncit să dea
foc caselor, şi le·au dat de mai multe ori foc, dar şvezii îl stingeau în trei
patru ore. În cele din urmă însă, nemaiputînd să-l stingă, s-a aprins tot 40
acoperişul seraiului. Regele stătea încă înăuntru şi, de nu l·ar fi scos
afară · cu forţa un general, ar fi ars acolo.
leşind dar afară cu spada în mină, regele s·a năpustit asupra turcilor,
care l·au rănit puţin la o mină şi, de n·ar fi intervenit un general, l·ar fi
"«i\Oi\;irft3"{13\?i\�» SW Ul ,
·SDg <;> g lll?"'{ O:XlN 9 SD}3Y.. 1.0DEJ S Y,1 SO'{Qog

S91n1u l?Y..Y.. O lL J?lO.x mAp S<!)lL lt9ci>mEJ3gş l?" 91 ?rl 'AltAJ;>X i\Ql lt9cbrl?rlŞ g17
'ng9g lt r,>'{O.XlN AQl SltA7;>X 9 13Y..Y..i;> EJmg Sco:x1gl) S<!)lL SQ3'{1.00EJ 9 SDlAOJJd
-coi\J.. Ao1ou9 91 QlLT) '001 l)l lltl<;> '{lt lh.Q A Y,1 Sp c;ggş 13"(13lr> AoXp 0ou9 ''Qr>
-DlL 001 1o:x ltM;>X 001 Aouo191codu 91 i\0}3Y.. lr>Dg AY,1 Sp Sog9g lt7;>Y.. O .X1N 9
13'{}3lD 3Xp nd3191codu 10.x Y,g13uş '01ou11 i\C\ODCJ>9dorn:x l?" Scorlg i\DD3d
-9urlt.i "?V ·AodJ;>Y..D 1Ao11 AoJ.. l). d AQl llr>C!Jg l?" 3DllY..?8 lt "�g S<!)lL og9g ltry"{o.x 017
-lN AQl S01AOY..Y..'9 dmg 'A0}3'{1.0DEJ Alp Sp AT.JDDlL i\Ql �rl !JDrl 3JlmdJ.. ?. Sod
-?rl OY..Y..P Ql �g QlL V , ·SltdJJ3d Soi\?, lDi\}3 QOlL9 AJ?DDlL i\Ql m1Y.11AOAŞ Al;trl
ţ)i\ !D:X UDC!Jg i\Ql l?" 'Sl;>DDlL 9 i\Od3lC)3g !D)I llr>l).lltJ i\Ql !D)I U "{}31!> "�
S<!)lL 'Dg9g lti;>'{O.XlN i\Ql Sp lllh.7;>dJ.. J?A 3lL}3 001 'Dg<;>g ltJ;>"{O:Xl N 001 AJ?lk
-0X3)l1uo.x AQl AlY..7;> lL SD1Ao)J;>d.x 'S3dcp S13d1-09g J?l3rl Scorl oR "A<;>d3Ancb Ql gr
Sp oJ.. l). d i\Ql 3'{13lD?. A�g 1o:x Sltli\?8QO 9 i\3TIO:X?. QOlL9 i\0100101 Ql lLAJ?4>
-O'{D)l'? QOl S<!)lL 3lL}3 QOl 'i\O}"{lcb SOi\3TIC)010lLDOdlL 10)1 T;l)lll!>Orl i\T;JlÂDX3:XllL
-n:x i\Ql SltA7;>X 9 i\3�od:x?. 'Dg<;>g ltJ;>"{O:XlN 001 01orlrl9dJ.. oog7;>'{Dli\D13: 001
1d3u J?:X111d :xoul) r.i1 J?lQD Sr.innu 9 !D:x SltA9X 9 ADgD"{?. AQlLlOY.. oocby,
·oJ.. l).d ADA?. Sep 'Al).rlu i\DDOOll?dlL A l,J.1 �rl 13'{}3lD AQl 13'{?8 3191 08
1D:X DrlOAQ ,1n.x Mor>l).1lt) i\Ql l?" Soo1 9rnrlrl9dl r.i1 Sp 13lL?dlL S<!)lL AJ?DDlL
AQl Sp 1D.x AltAJ;>X AQl Sp A3cbndl;:i ll?r>odu 1n)I 'ACOlLC!Jd9M;> A(!)lLDlOll 09g
Snd13X SJ;>l Sp nJ.. l). d Di\?, llr>ci>g J?A 13dourll;L A?g S<!)lL AJ?DDlL AQl Sp 1n:x
A llAî;>X i\Ql Sp lt9Jd:X3lLT) 'A(!)lQD Soou9d 1 SQOd3"{0g SQOl SDg9g ltî;>'{O:XlN 9
SD1Ao)1dcoAJ ·DA.l). d J;>lg ScoJ3'{3l l?lQD S}3 ADAcod?ADcb? "�g 0ou9 'Soo1 J;>lDrl gz
-rlî;>dA. r,>1 ADJlmdA.;:i ADJJ..d ooi\DlL Altr>91 ?rl 10)1 "AOEJJ;>Y..D li\Dl:I DJ.. l). d AQl Soli\(!)l
9oL - l.t) 'Sco3�1;>l Slt1J;>1co1D.x Soouci>d8"l? 'Ao:xdooL l i "o"?. Sr.inou 9 10)1 Altd01"QL
ADA?. 1o:x SLLAî;>X 9 i\3'{131D?. '01Drlrl7;>dJ.. DlA?Y..DlD Dg<;>g lt"Q'{O:XlN 001 r.idoll
oogl))'{ Dli\013: S9J.. lt d 001 1d3lL r.i1 SJ;>r>OlL 9 10)1 SltAî;>X 9 Sn1AOAJ;>grloy
·S1.01d:x9llî) lţ:Xl"{l.ODEJ I.}. i\Old <;>IJ Al,J.l QlLT) O Z
ll0Y..?. l?" 0ou9 Sco?. 'So1n1dci>AJ..7;1 "t'{l;>ll ll" prlouJ;> l?" 13Jqdu 'So1n1dC!JAÂ.J:>
i\38Y.. IJ. 1o:x l,J.gt3lL? !D)I S0}3'{1.0DEJ SY.1 i\D}DOO�? AY,l Sp l?Y..Y..l) 001 i\O}DOO�?
A lţ1 Sp lDi\}3 A?g QlQO S<!)lL Sog9g ·lll;>'{O:XlN 9 Scorlg lt91d:x3lLl) AQL ·SoJ..
-l).d AJ?D qJ i\Old9lL llrlî;>:X ţ)i\ 1D)I 1}9cod3i\Dd> l?" 1;ng i\Dl3gp i\3Dltll).J? 'DlDTI
-rlî;>dA. 1,> l SDg<;>g ltî;>'{O.XlN 9 i\3'{131D?. QOcb'Q 'Sog î)l"{Dli\Dl 'l SDJ.. l). d O . g1
· AoX1319nov Ql S p 13)1? ,ui;> 1o:x AJ?lLrlonD:x s�1A3rld31N AQl Sp ADĂ.Y.ll? AQl !O)!
l,J.J..0 1nodu Y,.xt'{tr>og 38Y.. lt '" l'{OlLC)OADldgy, Al,J.1 Sp J?lAO.X Sco?, i\Ol S"Qli\Oi\
-10J.. ltlL 10)( 'Altd?l'{l.Oli\D)l d�Xow i\Ql �rl !D)l 001 A9d101 i\Ql �rl !O)l i\lt'{r;>d
-3A3A. So19d)I AQl �rl 1)orl lA7;>g1god Ql S!3 DD?rl ADY.. D d?. AQl !D)l 'S(l)J3'{3l
0131\}0cb? i\�g QOlL9 'i\Oi\?TITID80lLT) i\ţ)DC!J M <;> g/\3!> Di\?, Sp DD?rl li\Oi\?TIĂl'{ O l
-ogAŞ AO'{nJ..g ;:i i\Ql 0113lL?. !D)l i\C\O'{î;>A.d? i\Ql l? " Sco?, ADr>ltd?ldO)lŞ Andc;i:>
i\D}rf QlLJ? i\Od3l<;>DDld3lL 'S3gltdî;>'{'{DgD)l 1.01;'! !'D)l 'nJ.. l). d i\Ql i\C\ODL).i\l)l J?A
mn 001d3 n"3a 001 Sonnu-vltnrlr>I o lD)l Snnnu-Sncbn1noou1 SotOlLD:X lD)l
:s :s Q I. Y 'll
no1dnoodd31J> 9
• • - • • ' • • • • • • < EILI>
Sltd9X1durl1 S139ltd 9 i\DD03)l}"{'{DgD)I? 001dnoodEJ3<1> QOl Ul)l?, �g !!L
·DrnrlJ..i;i du J?l S9drn)l 9 131\ g
-d?d> i\1.0DlDJ;>lD)l i\ltlC)DlOl S}3 'ADDltl;>)l? D'{Q OY..Y..P 8 J?l 'S9J.. ltd QOl lî;>dOD
Ql QlL"Q i\OD09d>9dlL? "'!? !D)l DDQ i\O�Dlld!} DlQOl J?l3W "1.0J�Dllrl D}dCO'{d>
1.00)1!3 QlLT) 1D)l D)l?g QlLT;> AnJ.. Y.uş i\Ql QOll9 SoodJ;>Dlli\DlJ.. S001 Sooi\}3)!? Sp
i\3)lcog;:i So1ou9 9 'Aî;>DOlL i\Ql Sp AoJ.. Y.uş AQl 'AOl Sl))li\Oi\l;>lll i\380„ ·13r>C!Jl
H01 1 .1S31n::>JH0 · v::>J NOM::> 09 1

A DOUA DOMN I E A LUI NICOLAE ALEXANDRU VODA 161
ucis acolo. Aşadar, prinzîndu-1, l-au dus l a paşă, care dădu bacşiş ienice
rilor ce-l aduseseră cîte zece şi douăzeci de galbeni. După aceea au jefuit
tot ce au putut din seraiul regelui, iar restul a ars. lată cum se întorc
lucrurile cu timpul. 5
La 6 februarie zisul imbrohor, un oarecare Mustafa-paşa şi Ismail- 6 februarie

<1713>
paşa de Bender au încălecat ca să pornească pe rege, şi aşa călare au
aşteptat mai bine de un ceas pînă să-l scoată. Pe urmă l-au scos înfăşurat
într-un giulgiu, ca pe un mort, de nu se vedea de loc, şi l-au pus într-un 1 0
rădvan împreună c u generalul Kroton, c u medicul său ş i c u Miiller 1
cancelarul, şi mergînd pînă aproape de Adrianopol, a venit poruncă împă
rătească să-l ducă la casabaua Demirdaş şi de acolo la Demotica.
După ce Nicolae vodă a trimis scrisorile cu privire la regele Stani- 1 5
slav, acesta a cerut voie să se dea în vileag şi să aibă curte ca un rege.
Nicolae vodă însă i-a răspuns că acest lucru nu este în puterea sa, ci în
puterea împărăţiei, şi deoarece a venit în taină, aşa în taină trebuie să
rămînă pînă va veni de la Poartă răspunsul împărătesc. 20
Hanul şi paşa, primind scrisorile lui Nicolae vodă cu privire la regele
706 Stanislav, au trimis primul un tătar, iar al doilea un li turc, oameni de
cea mai de jos treaptă, cerind pe regele Stanislav ; şi cu atîta vicleşug au
scris scrisorile lor, încît nu se pomenea în ele de loc numele regelui. 25
Cunoscînd tertipurile lor viclene, Nicolae vodă a răspuns hanului şi paşei
că nu poate să dea un rege în mîinile a doi oameni de jos, şi mai scria
hanului şi paşei că trebuie în scrisorile lor să-l ceară pe nume şi atunci
îl va trimite cu cinstea cuvenită unui rege. 30
După ce hanul şi paşa au primit scrisorile de răspuns ale lui Nicolae
vodă cu privire la Stanislav, hanul a chemat în taină pe capuchehaia şi,
arătîndu-i prietenie prefăcută, i-a spus că i-a plăcut aşa cum a făcut
domnul de nu a trimis pe faţă pe rege. Dar, după două-trei ceasuri, chemînd 35
iarăşi pe capuchehaia lui Nicolae vodă, i-a spus să scrie domnului că
dacă paşa ar trimite să-l ceară pentru a doua oară, să-l dea şi să nu se
împotrivească paşei, care este un vizir. Pe de altă parte însă, a scris împreună
cu paşa împărăţiei, pîrînd pe Nicolae vodă că nu a voit să dea pe regele 40
Stanislav. Nu au izbutit însă nimic, căci Nicolae vodă trimisese mai
dinainte la împărăţie originalele scrisorilor trimise aici înălţimii-sale de
han şi paşă. Sultanul, văzînd că hanul pîreşte pe nedrept pe Nicolae vodă
şi fiind încredinţat că Nicolae vodă este o slugă foarte credincioasă a
împărăţiei, l-a dojenit pe han.
1 În textul grecesc avem M6xep (Moher), iar în Axinte Uricarul (p . 1 50) Muler.
�EV cmspacrav 1tOAAEs iiµspEs Kai EO"tElAE 1tUAlV 6 1tUO"cls EVUV ayav
Kai tov µ7tEcrA.it-Ciyam) µE µi;; p1Kous µ7tEcrAfjoEs, ypacpovrns Eis tov N1-
KoA.a11 p6oav 1tapaKaAEO"îlKcOs oui va OcOO"lJ tOV piJya I:rnv1crA.apov. T6tE
6 N1KoA.a11 P6oas, uvrnµci>vovrns tOV piJya Kai cruµpouAEUOVtUs tOV tel
5 OEKta, tOV E1tapaKiV1lO"E va 1t11YUlV1J Eis to BEVOEpl Kai U1t' EKEi tv EOK0-
18 41tPpouapiou A.i� 9tA.Et Katop9ci>crEt Ka9E im69Ecriv tou. Kai hcrt, <l>i;; p pouapiou OEKUtlJ
< 1713>
oyo6u EKiVllO"E, OtOpisOVtas Kai 6 N1KoA.a11 pooas tOV µsyav K6µ1cr6v
tOU, tOV µsyav stKVttcrtap11v Kai OUO µ7toytaptVU0"110Es Kai tOV KU1tltUVOV
tci'>V Katavcov li µE OAOUs tOUs av9pci>1tOUs îOU Otel va tOV 1t11yaivouv ECOs 707
1 o Eis to Bi;; vospi.
nA.11macras A.omov 6 PÎJYUs I:rnv1crA.<iPos Eis to BEVOEpt, tOV EO"tE1·
AEV 6 1tacras EVU ăA.oyov îOUpKtKOV, O"tOA1crµsvov Otel va KapaA.tKEUO"TJ ·
Kai tOU EKaµE µqaA.ov O.A.ai" µE tOUs uyaOEs Kai µE OAOUs îOUs ytaVttcrapous
îOU Kacrtpou, Kai ou'.t. 1tEptcrcrotspav nµitv fop6crta�E Kai €pp1�av Kai E1ttcl
1 5 t6ma. THtov t6tE EKEi Kai 6 poi;; p 6oas XaA.itcrKlls Kai 6 poi;; p 6oas B1tcrvo
PitcrK11s Kai 6 TapA.os µE ăA.A.ous 1tEptcrcrous Asxous. Eis OE titv Sîttcrtpo
cpitv tci'>V apxovtcov tOU µqaA.ou Koµicrou Kai îOU µgyaA.ou stKVttcrtUPll
tous ecp6pi;;cri;; v 6 1tacras Kapaom.
'O �oPHt rKEPEll xav11s. uyKaAcl Kai tx9pEUEîO tOV NtKOAUll P6-
20 oav, 1tp00"1tOtOUµEVOs oµco; <ptA.iav, EO"tElAE Kai tOU EsÎJtllO"EV €�ooa. �oei;;v
tou E:crtEtAE µEptKa ăcr7tpa, ta 61toia aota µ6vov tou i;;u ps911Kav ăcpou
EµastAEu911, Otei. E�OOa tfis crtparns ECOs Eis titv P6oov, E1tEl0Tt ă.VEU ăp
Ylltas E<p9acrE Kai 1) µaslAEia îOU. 'A vt' aOtOU OE €y1VE xuv11s 6 UOEA<j>Os
îOU Ka1tAcLV rKrps11s Kai µEtcl rnurn EO"tElAEV 6 PacrtAEUs evav Kamtsit-
25 µ7tacr11v oui. va 0"11Kc00"1J tOV 'lcrµaitA-1tUO"clV cl1t0 to BEVOEpt Kai va tOV
1tllYUlV1J Eis to 'AsciKt, Kai Civt' aOîOU Î)A9EV 6 'A1ttits-1tUO"cls O"EpaO"KEPlls·
Eîs oA.iyas iJµspas Î)A9E Kai ăl.A.os PacrtAtKOs Kamtsit-µ1tcicr11s Kai toO
EsÎJtllO"E tel epooµiJvrn 1touyyia 01tOU tOU EO"tElAEV ii PacrtA.Eia Olcl tei E�O
oa tfis crtpci.rns tou PllYOs tfis I:q>Etcrias, tei 61toia 1taipvovt<is ta µEta
au o0o-tpEis iJµspas TiA.9i;; Kai ă.A.A.os Kamtsit-µ7tacr11s ă1to titv PamA.Eiav Kai
tOV U1tEKE<pclAlO"E.
I:uµpaivovrns autci. tei cruµ1ttci>µata, fttot Î) µastA.Eia toO XUVll Kai
wu 'IcrµaitA.-7tacră, Ka9ci>s Kai Eis titv TI 6prnv tou tcraous-µ7tacr11 ii µas1-
AEia, 7toA.A.oi 67tou oEv ft�wpav ta 7tpciyµarn Kata pa9os Kai µaA.tcrta oi
.3 1 I:<pstcrot Kai o{ µi;; t ' autci'>V Atx01, eA.oyiasaV 1tWs 6 PacrtAEUs tei KUµVEl
Otel to xatip1 tOU PllYOs tci'>V I:q>Etcrci'>v Kai E09Us ăpxmav va U'VcOVOUVtm
Kai E:crtEtA.av ta crtpati;;uµatci tous E:ls titv tcrcipav Kai eKarnKa911crav Eis
ta tmvouta tou Xonviou Kai tou Tcri;; pvaoutcriou.
'O OE NtKOAclll P6oas ayKaAa Kai ElXEV ElOllO"lV 1tWs 6 PÎJYUs tci'>V
40 I:q>Etcrci'>v EupicrKEto oA.ov Eis to �uµ6ti;; 1 x.ov Kai OEv Î)tov Eis Kaµiav u7t6-
A11'1'tv Eis titV PacrtA.Eiav Kai EixE slltÎJO"El Kai 6 EAtO"tls tfis raA.A.ias va
âvrnµco9fj µasi 'tOU Kai OEV a<ps911, oµcos EKaµE li Kupspv11mv Kai ă.<pll O"E 708
vei. 1tllyaivouv tei. crtpati;;u µarn Eis to Xotivt Kai Eis to Tcrapvaofrm1, ci:>s
El1tOµEv, µ' OAOV 01t0U ElXE Kai q>Epµcivt va îOUs tpyaA.u OAOUs Kai va µtiv
4 5 tOUs OEX0fj 1tAEoV Eis titv tcrcipav. Aotoi OE ăpxmav va EVOXAOUV tOUs
A DOUA DOMNIE A LUI NICOLAE ALEXANDRU VODA 163
Nu au trecut multe zile şi iarăşi paşa a trimis un agă şi pe beşli-agas i

cu cîţiva boieri, scriind lui Nicolae vodă în chip rugător să-i dea pe regele
Stanislav. Nicolae vodă, întîlnindu-se atunci cu regele şi aducîndu-i la
cunoştinţă ştirea primită, l-a îndemnat să meargă la Bender, de unde îşi 5
va putea aranja cu uşurinţă treburile. Aşadar, la 1 8 februarie, 1 8 fe br u a r i e
<1713>
regele a pornit, iar Nicolae vodă a orînduit pe marele comis, pe marele
707 jitnicer, doi boiernaşi şi pe căpitanul de catane I\ cu toţi oamenii lui să-l
ducă pînă la Bender. IO
Apropiindu-se dar regele Stanislav de Bender, paşa i-a trimis un cal
turcesc împodobit ca să încalece şi l-a 1 primit cu mare alai, cu agalele şi
cu toţi ienicerii cetăţii ; pentru a-l cinsti '. i mai mult, a poruncit să tragă
şapte lovituri de tun. Erau atunci acolo şi voievodul Halicki, voievodul 1 5
Wisznowiecki şi Tarlo cu alţi mulţi leşi. Cînd boierii, adică marele comis
şi marele. jitnicer, erau să se întoarcă, paşa i-a îmbrăcat cu caftane.
Devlet Gherei 1 hanul, cu toate că îl vrăjmăşea pe Nicolae vodă, totuşi, 20
prefăcîndu-se că îi este prieten, a trimis de i-a cerut ceva bani de chel
tuială. Nicolae vodă i-a trimis o sumă oarecare, pentru cheltuielile de
drum pînă la Rodos, suma ce s-a găsit atunci cînd a fost mazilit hanul,
căci în curînd i-a sosit mazilirea. Î n locnl acestuia s-a făcut han fratele 25
său Caplan .Gherei. După aceea, sultanul a trimis un capugi-başa ca să
ridice pe Ismail-paşa de Bender şi să-l ducă la Azac, iar în locul lui a
venit seraschier Abdi-paşa. După puţine zile, a venit şi alt capugi-başa
împărătesc şi i-a cerut cele şaptezeci de pungi pe care i le trimisese împă
răţia ca cheltuieli de drum pentru regele Suediei. După ce împărăţia a 30
l uat banii, peste două-trei zile a trimis şi alt capugi-başa să-i taie capul.
Pe cînd se întîmplau acestea, adică mazilirea hanului şi a lui Ismail
paşa, precum şi mazilirea lui ceauş-başa la Poartă, mulţi care nu cunoşteau
lucrurile în adîncime, şi mai ales şvezii şi leşii care erau împreună cu ei , 35
socoteau că împărăţia făcea toate acestea de hatîrul regelui şvezilor şi
deci aceştia, prinzînd curaj , şi-au trimis oştile în ţară de s-au aşezat în
ţinutul Hotinului şi al Cernăuţilor.
Nicolae vodă, cu toate că avea ştire că regele şvezilo r se găsea încă 40
la Demotica şi că nu se bucura de stima împărăţiei, că atunci cînd elciul
708 Franţei a cerut să se întîlnească cu el nu i s-a dat voie, totuşi, după li chib
zuială, a lăsat ca oştile să se ducă la Hotin şi la Cernăuţi, cum am spus,
cu toate că avea firman să-i scoată pe toţi şi să nu-i mai primească în 45
ţară. Aceştia au început iarăşi să supere pe bieţii locuitori, dar nu ca
1 Devlet Gherei a fost han al Cri[I\eei intre anii 1 708 - 1 7 1 3 . Despre originea
supranumelui Gherei pe care îl purtau principii stăpinitori ai tătarilor vezi Memoires
du baron de Tott sur les Turcs et les Tartares, II, Amsterdam, 1 78 5 , p. 1 5 8 - 1 5 9.
"1i\9l"(IJĂ 'ŞU!W 'ŞlJt? ;:ip S!J:>S ;:i1s;:i «AOĂ.d:u:1p1» !nJnlU!AO:> t?JdnSt?;:ia l
i\QJ.. sia i\D)lue.ol,trn"(lt3"(? 0ou9 mnrlA.J?du ooi. J?)lld3ri 1;ng i\ngJ?.oi.ooJ: "lli.
QllJ? J3!?U "(}JADTI JQO"("(Oll !D)l C\O}.OlC\ODli\Dd QOJ.. AOJLO)l.O}ll? AQl !D)l QOTI9
A Ul}"(OJLOdlltri AQl 3TID)lj! Q0ll9 DAD.OJ?g J?l. J?l!? Dl.Ol"(J?TI !D)l 'i\DdJ?.Ol Alţl J}3
D.O?TI JC\OA9dX O<)!? JDli\OJJ?TI13'X3� C\OJ.. J?lDTI<)3lDdl.o J?l. ADdJ?.Ol i\lţl Sp c.!.> !??
ADTID)l?. 0ou9 SnJTilt) !D)l SJ?A.nud'9 Sn.091 SJ?l Sp 1n)l 'S<)O"("(OJL AD.Oli\J?ID7il ot
!D)l Soou9i. 5QO"("(OJL i\D.OUlJ?"(U3"(? n1ou9 J?l 'mnri931nd1.o 5�dod> 5�"("(0JL
5Dli\O"("(?l.O ' CIOl D!?}dlDll i\lţl J}3 !D)l i\3.0Ui\?�Odll� Q0ll9 J?)lD)l DlQD.OOJ.. J?l.
J?l!? Q030 C) Ol J?dDJL JOlU)l}!?)l3i\J? i\3i\13TI?. JQ?ll !O"("(Oll i\D.OQOdOllJ? 'i\DdJ?.Ol.
i\ l,l J.. 513 c.!.> !?? /\Ol� Q0ll9 ' lt)l.og91)1 ng9g3og 'U)l.Ol}"(DX C)Ol �!? !d3ll
"i\3TIDJL!3 5(!)9D)I S8
'1.0J?l.J Ql 513 Q?!?? i\3d3d>?. i\Ql So1ou9 9 ' CIO)l}i\"(Ol.O 001?.o.oood i\DID?lJ: 001
ll}ll.O Ql 513 i\Ud)l?;I i\D}TI 513 Ufft;Jl.O? 'i\COi\J?gOg"(OW i\Q?J.. J?dDJL 5001\?TIOlll
-oi. 1n)I 5Qoi\rioA. 5ooi\?riodo.o ooi. nuJ?Ti J?l. 513 J?e.ooduri? ooi. 5n1C!J11nd1.o
1n)l 500?"(Dl)l1d>d>Q S001 5mi\Q?dro39 1n)I '5ooX?V 3.0!3)1? 5001 101\J?g og"(ow
60L JO i\D.OQOJLC\l)I? Q0ll9 i\1.00XA.9.o i\l;tl 5p li (l)i\J?ll? i\3XCll?. 'i\O?)IDJLW QJ.. 513 08
i\3.0DSID?. i\DlQ l.t!?13ll? '5CIOllC!Jd9i\l? 5QO)llli\39QD 5001 5Qdll 1.0J?l.J Ql 5p c.!.> !??
i\3A3"(?. 591 0n 5C!Jen)I '"ognn1de i\Qd3god> /\Di\?. i\3!? }3 'An}gng"(ow i\l,l1 Sp
A39"( 1J.op 0ou9 SQ9Q3 'i\Q?i\Dll.otdX i\D}.00Xo1nri1n �ri 5n}X3y Sl,J.1 i\Ol"QA.ltd QJ..
ll.01gd3)l 1?" J?l!? 'n1nJi931nd1.o D)lldJ?lDJ.. !D)I D)ll)ld901 �ri 001 ng1d1nu i\l,ll
5p D}g "? llgri?. l?" 5Dli\Q?SOJL '5nA.l,td 5ogJ?"(.Oli\DlJ: 9 !D)I 5co}ori o, sz
·5oi\3�9du 31\lA?. 0ou9 i\Q?TI.Oli\DIDJ?
!D)I i\Q?)ID)I i\(l)l<)0.001 i\Q?l i\ 1.00!?<}llDli\J? i\UA}"(Q i\3gD"(?. !D)I i\DihDi\ţ> Ql <) O
JCO?, '001 wdn.o Ql 513 Dl)l?IDCIOl !D)l SngdJ?llTIC\O"( 5311\0lJL}d 'i\9d9X? 519 D})I
-dOl"(Oll i\? i\QOJ..D d)I i\Ql "fJi\ !D)I lO)ld QO.l C\Ol }Dl.01lL.ODd3JLC} }O i\C\O.OlpdOl"(
-Oll i\QJ.. l?" 3.0Uli\l,tJ..D )I? i\Ql C\Ol J}.OUll,tJ D}Oll9 H , "}OTI.011\DIDJ? 1D)l 1DADll 06
-d'9 !D"("(Oll i\D}X3 y i\lţl 513 i\(\01\}A l?" J?l!? 'CIOl i\Oll9l. i\Ql Sp Ui\}DAUll l?"
JD}X3 y 51,J.J.. J?l!? U.OJ?d3ll "fJi\ J?l!:? 'CIOl }JDTI i\(l)dJ?lD.L 1D)I JOlDTI<)3lDdl.O (\0)11)1
-d901 n1lt19.oou i\D}ri 5nA.l,td 5139ltd 9 i\3.oltii!J? 5101901 S9du 1D)I ·59oi\m1.o
-1dX 5001 Sooi\}3X? 513 5n1ri lt) 1nx 5J?A.nud'9 5J;i"("(OJL i\DTIDX?. 1n)l '5oog9X.oow
5001 Jl3 Ui\?TI13)l0JLC} /\Ol� Q0ll9 'i\Di\!DdXQ O i\lţl i\O)lldî;>lDl DTIC\3lJ?dl.O i\Q)lld S I
-3Ti 3.oltri9dg3JL? i\l"(î;>ll i\ 1.oUi\ })IDdDJL i\ t.i1 C\O}Oll9 QOJ.. �ri 'i\cog9X.oow i\Q?l
i\O}li\Di\? Sooxd90.L 5QOJ.. 11 ]193d31g "Qi\ 3CIDJL?. "�!:? '3.olti\?�OdJL? 0ou9 Sn1.00X
-01nn1n 5m9n.ooi. 5J?J.. J?l3Ti 501ou9 9 'i\Q?.Ol3d>J: i\Q?l nA.l,td i\Ql 513 1nx i\D.O
-ltM;>d>? 5C!Jenx Q030 ooi. 513.01dx 5J?l SJ?" u ll.oJ?Tione l?" i\01�9 rn"l 3
·Sl,J.Xl"(t.oDg SIJA.m.oodJL J?l!? lt9.onnd>3)13JL7i1 o I
5nd?ri!J. 1.oox13 J?l3ri l,lg13JL? '<)"(Oll 5corig i\3.0C\3JL9d J.. 1lL? i\�V " i\Ud }J3g 1D)I 5 1,J.�
-3d>? 1D)I J?.ODll-i\J;lllJLD)l 1D)I �!:? i\OA}"(Q , l3TI ' yAOAd3l.J?)I Di\?, 513 i\Oi\J?lllLD)I 3TI
-ml?. i\QJ.. 1nx 3d3d>?. i\Ql 1nx 3"(131.0?. '001 lJ?dn.o Ql Sp i\3A.IJJL? 0ou9 509 03
!D)l 'OOJ.. D1A9"( J?l. !3"(1.0Dg <91 i\D.03dp 'i\Q?"("(Oll !d3ll C)OlQD ,l3TI 5Dlt\Oi\
-pJXoi.i\o.o 1n:x 'noi. lX!D)I 91 5!3 LI.gri?. 7?" 3Xol?. 'l"(}lJL3l 5Q3"(1.0Dg 9 5DJ.. i\Q?l s
-nu1d3u !D)I 'i\1"(9ll i\ lţl Sp Sl,l.oi.)11nx /\Ol� i\Qdrnx /\Di\?, 501ou9 9 'J?.ODJL
· -ril.tndurit J?"(O W i\"fJ.ODll-i\J?llJLDX 3i.9i. i\QJ.. i\DJ�'Q i\L.txrnod1rn? i\L.t1 513 5nli\Q?l.O
-19nxouţ> 'i\J?.ODJL-i\"QJ..l JLDX 3TIDX?. i\QJ.. 1nx 001 i\9uod1}JL? i\Ql 1nx 5Q3"(1.0Dg 9
i\3.0(l)�?. '5Dd?ri!J. 5DA}"(Q � !:? J?l.3W "i\Od319du 519 5rorig 1Xg 'i\l"(J?ll 500Xro1JL
� 0 1 I lS31 n ::> I H 9 V '.:l ! NOM::> t9 1

:\ DOUA DOMN I E A LUI N I COLAE ALEXANDRU VODA 1 65
mai mainte. După puţine zile, sultanul a mazilit şi pe marele său vizir 1 ,
făcîndu-1 capudan-paşa, iar mare vizir a orînduit pe capudan-paşa de
atunci, Mola Ibrahim-paşa. Acesta fusese într-o vreme caicciu la Constan
tinopol şi, umblînd sultanul travestit, s-a întîmplat să intre în caicul lui 5
şi să stea de vorbă cu el despre mai multe lucruri. Sultanul a rămas
mulţumit de vorbele lui şi îndată ce a ajuns la serai a trimis de l-a adus
şi l-a făcut căpitan de galeră, iar după puţin timp capudan-paşa şi apoi
mare vizir. Nu a fost însă multă vreme mare vizir, deoarece după două -
zeci de zile i s-a tăiat capul din poruncă împărătească. Io
E vrednică . de admirat judecata lui Dumnezeu, precum s-a arătat
şi pentru regele şvezilor, care, după atîtea vărsări de sînge pe care le-a
pricinuit, nu înceta de a aţîţa pe turci împotriva moscalilor. În acelaşi
timp, tot din îndemnul lui, a năvălit iarăşi o mică oaste tătărească în
Ucraina, care era sub stăpînirea moscalilor, şi a făcut multe jafuri şi pagube 15
creştinilor de acolo. Pe lîngă acestea, zisul rege a cerut să i se dea un
număr de ostaşi turci şi tătari, ca să treacă prin Ţara leşească şi să meargă
în ţara sa, dar în felul acesta s-ar fi. făcut şi în Ţara leşească multe jafuri
şi distrugeri. Din pricina acestei cereri, a ajuns să fi.e împresurat de către 20
apărătorii săi turci, să fi.e ţinut aşa încercuit ca un duşman şi să fi.e atacat
seraiul său cu tunuri şi cu puşti pînă ce a luat foc şi în chipul acesta
a primit o mică pedeapsă pentru atîtea rele şi distrugeri pe care le-a pricinuit.
La fel şi regele Stanislav şi-a primit răsplata, căci voind să intre cu
forţa în patria sa cu oşti turceşti şi tătăreşti şi să · dobîndească regatul 25
Ţării leşeşti cu vărsare de sînge creştin, îndată ce a intrat în Moldova
a asistat la un teribil « triumf », precum spunea el aici în laşi oamenilor
709 domnului. Căci, cum a ajuns la Bacău, a dat peste acea li învălmăşeală, 35
cînd moldovenii băteau pe leşii de acolo, şi a văzut cum ofiţerii şi soldaţii
săi erau tîrîţi goi şi bătuţi de moldoveni înaintea ochilor săi, în timp ce
el stătea într-un colţ în casa lui Ştefan Rusăt stolnicul, care, precum am
spus, îl adusese aici la laşi. 40
Iar cu privire la Halicki, voievodul Kievului, care era aici în ţară,
mulţi se mirau cum de a rămas nepedepsit de Dumnezeu pentru atîtea
rele pe care le-a pricinuit patriei sale, căci a trimis de multe ori oşti
acolo, care au prădat multe ţinuturi şi au ucis mulţi, dar şi pentru nume- 45
roasele jafuri şi pagube pricinuite de oastea sa ţării noastre, care oaste
a iernat aici timp de doi ani, şi mai ales pentru neajunsurile pe care le-a
pricinuit mitropolitului, episcopului de Rădăuţi şi multor mazili din
Suceava pentru nişte lucruri ce i s-au furat în timpul moscalilor. Era
1 E vorba de mazilirea marelui vizir Suleiman-paşa, care a avut loc la 6 aprilie 1 7 1 3 .

-n1d>.0odu 'Q0"(3rl1u� QO 1d3u 't.md911 t.odurlD"()l?t.DJL t. l;Li S9du QOd>"(3gţi
Slu noi'9i"(ld>rlnu Qoi 1D)I Slu S9iui9"(u1'H) S�i SDJ3"(3rl1u� S�i i.ng D}d
-ou10g9 lţ Q. 9.onrl1oi� 1orl "� '131\}DĂUJL �rl ţ1t.19u"(ţ1 1D)I 'norl S90)11g� S9oi
Sp Sţiundi.oi;> 1D)I S7;1iAodg �rl t.OĂO"(!} Qi QiQD llĂ'9lLQ �rl ?;I" 11.o lp og S01kg o. ·suu'9J.i;> t.013rlu.o sp ·s�ic:in ,dnu t.odC!}g 'AoJ.o't!? n"?. t.3d ot
-3d>?. �rl 'Sui Sud'9lLC\0)1 'Su,td<!J3J Su.oi1dm1 o. ·sui S9iui9"(Utl\Q Sl:J,i i\1.03/\
-JDM.o t.l;Li �rl ut.?rlno9uog 'Soin3"('9.0ndnui;> 13t.J3rl 13"(?0 DJ30U"('Q "� 1n)I
'3.oro1ng3g� Al;Li Sui S9iui9"(utl\q s�i Sn1J.d309nJ.i;> Sn.09i �rl 1n)I 3.01d'9X�
A l;Li �rl J?)lll.Dl..Old3ll nion.ooi �rl DlOi\C)dll D}30 lţ l;Lgl3ll3 , ·sui Sui9"(Uth<) l,t
ll't'991d>rli;> ţii\ AQinMg mt.p "n QO 1d3u niui9d39m.o �rl t.ot.9rl J?dnu 'Ao.o s�
-?rl A0"("(9 �rl mi3X?glll� A�g i\ U)l l,i.9.oodu 9ou9 '" l.ODl..0'9iD)I t. l.ll.'9i.03d U"(ll
Aui9moi Sp nd<!Ji 3.on9d>?, 1?" norl Snod?rl )I� C!}ĂO"(orl9 'OJ"(ld> �rl� S9du L,t
i\Ui.0'9)1� .eo:x mi3A'9�QO Sui S9iui9"(U.th A , S�i Snod?rl )I� l;Lgl3ll:J,
NUW3JH 3.1 V.lOV H th A
"i\3TIOd>'9d,t Al;Li Q0ll9 QOg! 7;1i1]01dno:x 7;11g f\l.Dndd> Of:

-'9i3rl Al;Li Soiorlrl'9d,t no1ou9 ooi 't.9i90 S9du S3lf\9rl1d1.oi 1nx AD)'ttd> t.l;L"(
-"(Oll �rl u9Jd:X3llţl '"Q.ODll ud1:x.ood3.o QOi i;idoJL SnOi\?TI"(Dl..03llţl SooA J3X� 09g
S9oi Sp t.3.orog?. t.Qi A�g 1n:x Sog9g U'9"(0X1N 9 A3t.13i?it.J,? SC!Jll u9C!Jmg
-3g� Qod>ţ> Dl..Ol"('9rl 'og9g U'9"(0)11N AQi Sp t.3Xp 9ou9 t. Ull'9ĂJ,? AU"('9Ă3rl
Al;Li ţ11g 'S!;!dDX J;>i3rl SnJ.(,td 9 SoA3rl9X3g t.01ou9 Q.l ·t.odC!}g 't.O)ll:xd9oi Sl
OĂ0"(9 Di\?, 1D)I 3"(13i.O?. f\Qi 10)1 '1Dif\DA9g Q0ll9 Oi\!3X� Sp M0.093"(00g
AQi ţ>A 'So13"(1.ong S�i SoA'9rlooJ.ndg SnJ.1rl t.oi� 9ou9 'SUM'9rol . 001 S9d>
-"(3gi;> 9 10)1 S9i9n 10)1 Sorl1oiii mt.p SC!Jll 001 5'9it.OM!Jd3t.Dd> 'AD}rlo9odu !D)I
AUll'9ĂJ,? t. l;L"("(Oll oJ.(,td i\Q1 SQdll 3AX13g?. So1ou9 9 'Aog9g U'9"(0)11N t.91 �rl
013d>'9d,t� 'ld?gA3 S: Qi S!3 Sot.3TI9)1.0ld<)3 'Sog'9"(.01AD1'.I SoJ.1,td �g Q, Ol
·S93"(1.ong 9 Srod13Xoi90 A3.oro19)1D� AQ1
ţif\ S3i\11 J.OOOĂ?"( C)O 1d3JL 't.oi 5'91AOJJ"(Dd>3)10lLJ,? 'rll,tndllrlJ. ţl"(OW i\UdJJ3g
Ol L AQ1 QlLJ,? AD"("(Qog t.l;L:xlllod1 lll� li Al;Li 3d �lli! 10)1 SQ3"(1.Dng 9 i\3"(131D?. 'Sod
-1rllţ Sodo.o.o?i-S13d1 i;>i3rl !D)I ·1oi)lodll!] SudJ]3g !D)I Sut.'9X 3i g t.o.tl\3d1D
-?lLQ l.D1?. 10)1 'f\00"(?0 11 ' Q 13X91MD M0"(?0 f\Oi\!3)1� �rl !D)I noi f\C)"(OOg SI
-rl9D !D)I ooi f\C))llg� f\ U"('9d3t.3Ă 13"(J31D 13"(?0 'm1AroX1g f\ '!1 1?"("(1,? '13AJDĂUll
A�g SoA!3)1i! 311,trl '!3)1i! Sro?"(lDng 001 So1t.9 l;Lrl '119 u91d)l3JLJ,? SnJ.1,td 5139
-ud �g o. ·noi St3D?eouq SJ?1 f\00�'91mg J;lf\ 1o)I 001 1son Mo.01,t"(1rloM.o
i;>A Al;L)lt"(lDog Al;LJ.n1Dodu S31AOX?. 'SoJD13d>'.I S�1 oJ.1,t d AQi 1n)I !3)1� u.O?"(
-D)IDOdll J;)f\ f\U1A?d>�-]pd AQi f\D"(l3i.O?. 1D)I Dld}gOD1 1;>1 Df\!3)1� Sp i\ UA'9X Ol
AQi �rl Qorl9 A3Ă�lli! AOd?rllJ. Aud3193g Al;L1 1n)I 'Sro3"(C)lLOOAmdgy, S�1 t.30
-CO�?. md1g0Di J;))lld3rl An.ou1.o?, 1n)I SudJ]3g 9 A3"(131D?. Snd1rllţ SJ?"("(Oll QO
,13rl 'AOJdroX S�iAdlrl3iN Q1 Sp SnJD13d>'.I S�i SnJ.1,td 9 i\3Ă�lli! Qod>y,
·Snrl SC!J3Dl,i.J.ulg s�1 AOJ000''tO)lţ> Al;Li Sp "t"('9ll A3rlroe't?. s� 1n )I
"3rl0)1?, Q0ll9 J;))ID)I D1QDDOi J;>i J;>lg 3gD"(?. Q0ll9 DJ0Dlrll1Aţl l,t �f\Dd> 13"(?0 S
1u91n)I Srorlo„ ·ooi og1d1nu t.01g1 Al;L1 Sp 10)1 3rlO)I?. 9ou9 Ai;>do9d> Al;Li i;>1g
't.ng901. f\01 S?1AOJ'9rlOt.Q 't.DD11'9rl303A'Q AQ1 SC!}f\10)1 10)1 101ou9 JO '001D
-90ĂQV Q01 J;>13rl i\C.!}1 !D)I f\ODQ 'AC!}iro11nd1D C\Oi i\(l)}g} f\C.!}1 f\0.091 'f\(1)1f\'9ll
QJLQ SoA3rl90D1rl 1n)I SQd U"()ID Sourod9A9 Snit.Q 'Arog9XDOW AC.!}1 AQdlD)I
ll01 1 1S 3 1 fl :l I H D V :l l NOM:l 99 1
A DOUA DOM N I E A L U I N I COLAE ALEXANDRU VODA 1 67
om crud şi urît de toţi, atît de proprii sai ostaşi, cit şi de cei ai lui August,
care cu toţii l-au blestemat, numindu-l luda, pentru pagubele pe care
le-a pricinuit şi propriei sale patrii. Mai tîrziu însă se va vedea ·răsplata
primită pentru atîtea rele pe care le-a făptuit. 5
Dar să revenim la povestirea noastră.
La citeva zile după sosirea regelui Suediei în satul Demirdaş, marele
vizir a trimis de au întins corturi afară din Adrianopol şi a doua zi s-a
dus şi el împreună cu hanul la acele corturi şi au trimis pe reis-efendi 10
să poftească ş i p e regele Suediei, avînd poruncă împărătească să stea de
vorbă cu el şi să orînduiască treburile lui. Regele însă a răspuns că, nefiind
acolo sultanul, nici el nu merge, dar dacă primesc, va trimite pe un
general şi sfetnic al său şi cu acela să discute tot ce vor. Şi aşa s-au 15
întors atît hanul, cit ş i marele . vizir, fără să facă nimic. După trei-patru
7 JO zile, sultanul a trimis de a luat li pecetea de la marele vizir Mola Ibrahim
şi i-a tăiat şi capul 1 ; se spune că l-a omorît sultanul cu propria-i mină.
Iar regele Stanislav, aflîndu-se la Bender, avea schimb de scrisori cu 20
Nicolae vodă, care arăta către rege multă dragoste şi rîvnă, făcindu-i
cunoscut că şi el şi fratele său Ioan, care era mare dragoman al împă
răţiei, sînt gata să-l slujească cu tot ce pot. I-a trimis în dar şi un cal
turcesc, pe care regele l-a primit cu multă bucurie pentru marea dragoste 25
c�-i purta lui Nicolae vodă. Mai cu seamă, după ce s-a încredinţat că
Nicolae vodă s-a împotrivit şi nu l-a predat celor doi trimişi ai seraschie
rului, i-a răspuns cu multă prietenie şi bunăvoinţă. De curiozitate, dăm
mai jos traducerea scrisorii : 30
PREAÎNĂLŢATE DOMN,
Deoarece prietenia înălţimii-tale faţă de mine creşte în fiecare zi,

mărturisesc că şi a mea a ajuns acum la o astfel de desăvîrşire, încît nu
mai are nevoie de adaos, ci numai de statornicire, de care lucru nu poate 35
să se îndoiască înălţimea-ta. Î ntrucît pronia dumnezeiască mi-a hărăzit
această prietenie în atîtea întîmplări şi mi-a asigurat-o cu atîtea binefaceri
din partea înălţimii-tale, într-adevăr va rămîne neclintită cu ajutorul şi
cu încuviinţarea înălţimii-tale. Chir Gheorghe cuparul mi-a adus un cal
în dar din partea înălţimii-tale, în semn de dragoste. Să dea bunul Dum- 40
nezeu, ca acest cal să mă ducă ca fulgerul şi ca trăznetul la ai mei, şi
într-adevăr mă va duce, dacă mi se va pregăti calea la prea luminata Poartă
prin silinţa înălţimii-tale şi a prea iubitului tău frate.
1 Marele vizir Mola Ibrahim a fost decapitat la 27 aprilie 1 7 1 3 ; el n-a ocupat

viziratul decit numai 2 1 de zile.
1 68 CRON I CA G H I CULEŞTJLOR
CJŢaŢE npiyyurn, oui va µE Ka0unoxpEc00'1J µE wuw. IlEpi OE ŢOOV Â.011tOOV

6 E�oxci:>rnrni; yEvEpaÂ.TJi; µou Kai 6 M 1yeÂ.crKTJi; 0eÂ.ouv li dcr0at mcrwi 71 1
OlEpµT)VEUrni Ţfji; 0EÂ.ftcrEci:>i; µou, Kai µtvco 7tUVŢOŢE axc0p1crwi;.
rrnvmÂ.apoi; pftyai;.
5 Kai ăÂ.Â.a wrnurn ypaµµarn Eypa\jfEV 6 l:ŢavmÂ.apoi; pftyai; npoi;

ŢQV N1KOÂ.UT) pooav, \mocrxoµEvoi; on OEV 0EÂ.El CLÂ.T]crµovftcrEl TÎJV qnÂ.iav
ŢOU. "YCJŢEpOV oµroi; OEV E<pUÂ.a�E ŢTJV unocrxEcri V wu Kai E<pUVTJ va µT)v
dvm KaÂ.o0EÂ. TJŢiti; rnu.
MEŢa ŢQV 0avarnv rnu M quÂ.ă 'lµnpaiJµ PE�ipTJ, EµElVE KaîµaK<iµTJi;
I o 6 pacriÂ.1Koi; O'l Â.lKŢUpT)i; 'AÂ.Î)-Jtacr<ii;, 6 6noioi; Tirnv Kai yaµppoi; rnu pa
crtÂ.Eroi; Kai EOElXVE va µT)v OEXEWl ŢTJV E1t1ŢpOmKftv, Kai EŢO'l Î}rnv Kaîµa
KUµT]i; Eroi; ou EnfjyEv 6 pacriÂ.EiJi; Eii; ŢTJV TI6Â.1v, µaÂ.mrn Kai EKEi iKavov
Kmpov Tirnv KaîµaKCtµT)i;. M EŢa rnurn OE ăpx1crE va 7tTJyaivu Eii; ŢQ 01-
pav1 µE crapiK1 Ţ piKoxov, ci:>crav EKEiva 6nou <popEi 6 Ka80Â.1Koi; Enhpo-
J. 5 noi;, Kai CL1t0 ŢQŢE EnÂ.TJ pO<po pft0ricrav OÂ.01 on dvat E7thponoi; 6 'AAT)
nacrai;, 6 6noîoi; 'AÂ.Î)-Jtacrui; Tirnv ăv0pronoi; opacrnKoi; Kai 7tpOKoµµtvoi;,
µE vouv o�uv Kai JtOÂ.lnKÎ)V JtOÂ.Â.ftv, 016 Kai ŢQV ayanoucrEV 6 PacrtÂ.Eui;,
on ElXE Kai µiav ăÂ.Â.TJV apEŢÎJV, 01tOU firnv EpaCJŢÎ)i; Ţfji; OtKalOO' U VT)i;, Kai
Eii; ŢQV �mpov rnu EÂ.El\jfUV oi OEKacrµoi, EJtElOÎJ aUŢOi; Tirnv 1tUVŢlJ aoco-
20 poOOKTJWi;, Kai rnui; OEKa�oµtvoui; wpavv1Kroi; rnui; EJtaiOEUE, on Kai Îl
<pucrii; ŢOU firnv îUpaVVlKÎJ Eii; navrni;, KQŢ' E�OXÎJV oµroi; Eii; ŢQ yf.voi; ŢOOV
xpicrnavrov, Kma rnu 6noiou JtOÂ.Â.a EPOUÂ.EU0TJ , 6 0Eoi; oµroi; OlEO'KEOacrE
Ţai; pouÂ.ai; rnu.
n EPI THE A<l>AIPEl Efn: TOY XOTI NIOY ATIO THN MOA�ABIAN
25 Et i; ŢEi; oucrwxiEi; 01tOU EO'UVEPTJcrav QUŢij Ţij a0Â.iq, ŢCJUPQ. Kai ŢUi;
aÂ.Â.EnaÂ.Â.ftÂ.oui; npocrŢayui; 6nou evft pyTJcrE µE noÂ.Â.ÎJV ŢT)i; CJŢEvoxropiav
Eii; rnui; napEA.06vrni; xpovoui;, f:µEAAE va 7tpOCJŢE0ij Ola Ţai; âµapŢiai; ŢOOV
uv0pro7t(l)V Kai XElpOŢf.pa 1tATJYft, it a<paipEcr1i; ŢOU Xonviou, Îl 6noia 1tOÂ.
Â.ai; oucrwxiai; Kai papT) E1tpO�EVTJO'E Eii; ŢTJV a0A.iav ŢCJapav, aKoÂ.ou0iJ-
30 cracra rniournŢponroi;.
0Ern1µa�oµf.vri it pacriA.Eia Eii; ŢTJV 'AoprnVOU1tOÂ.lV va 7tT)yaivu Evav
ŢlOV ŢOOV MocrxoProv 01a va KEpOicru ŢQ KUCJŢpOV ŢOU K16pou li Kai Kma 712
ŢTJV emµEÂ.EtaV rnu PTJYOi; Ţfji; l:<pEŢCJiai; va U\jfC00ij piJyai; Eii; ŢQV 0p6vov
Ţfji; Aqiai; 6 lrnvicrA.apoi; µE ŢTJV 68roµav1KÎJV Mvaµ1v, npoi; ŢTJV 6noiav
35 A.tyoucriv on U1tEO'XEW va oci:>cru ŢTJV KaµEVlŢCJav Kai ŢTJV IloOOÂ.taV Kai
va dvm CLElJtOŢE O ŢE l:rnvicrÂ.apoi; Kai O piJyai; Ţfji; l:<pEŢCJtai; cruµµaxo1
Ţij 68coµav1Kij pacr1A.Eiq, EvavŢiov Ţfji; pacriÂ.Eiai; Ţffiv M ocrx6Pcov1, Eîtpocrrn
�Ev 6 pacriA.Eui; va 7tap0ij ŢQ KUCJŢpOV rnu Xonviou Kai va KaÂ.Â.comcr0ij .
1 Cuvintele «•ci'.lv Mocrx6J3rov» sînt scrise pe deasupra de altă mînă.

A DOUA DOMN I E A L U I N I COLAE ALEXANDRU VODA 1 69
Nevoieşte-te de aceasta, prea iubite principe, şi îţi voi fi foarte înda

torat. Cît despre celelalte, excelenţa sa generalul meu şi Smigielski vor. fi ! I
71 1 credincioşi tălmăcitori ai dorinţei mele.
Rămîn pururea nedespărţit

Stanislav rege 1
Regele Stanislav a mai trimis şi alte scrisori de felul acesta lui Nicolae 5
vodă, făgăduindu-i că nu va uita prietenia lui. Mai pe urmă însă nu s-a
ţinut de făgăduiala sa şi s-a arătat fără bunăvoinţă .
După moartea marelui vizir Mola lbrahim, a rămas caimacam Ali- 10
paşa, silictarul împărătesc, care era ginerele sultanului şi care lăsa să se
înţeleagă că nu va primi viziratul, şi aşa a fost caimacam pînă ce s-a dus
sultanul la Constantinopol, dar şi acolo încă multă vreme a rămas caima
cam. Mai pe urmă a început să meargă la divan cu turban cu trei colţuri,
aşa cum poartă un adevărat mare vizir, şi de atunci au aflat toţi că Ali-paşa 15
este mare vizir 2• Acest Ali-paşa a fost un om energic şi sîrguitor, c u minte
ageră şi cu multă iscusinţă, şi pentru aceasta era iubit de sultan. Mai
avea şi o altă calitate : era iubitor de dreptate , şi pe vremea lui au dispărut
mituirile, deoarece el nu lua niciodată mită, iar pe cei ce primeau îi
pedepsea în chip crud, căci şi din fire era aspru faţă de toţi, dar mai cu 20
seamă faţă de neamul creştinilor, împotriva căruia mult a uneltit, dar
Dumnezeu a răsturnat planurile sale.
DESPRE DESPĂ RŢIREA HOTINULU I DE MOLDOVA
La nenorocirile pe care a trebuit să le sufere această biată ţară şi 25

la numeroasele porunci pe care a trebuit să le îndeplinească cu multă
strîmtorare în anii trecuţi s-a mai adăugat, pentru păcatele oamenilor,
o lovitură şi mai grea, luarea Hotinului, care a pricinuit bietei ţări multe
nenorociri şi greutăţi. Luarea Hotinului s-a întîmplat astfel : 30
Pe cînd împărăţia se pregătea la Adrianopol să meargă asupra mosca-
7 12 lilor ca să cucerească cetatea Kievului li şi prin grija regelui Suediei şi cu
puterea turcească să fie pus pe tronul Ţării leşeşti Stanislav, care, precum
se spune, a făgăduit să dea împărăţiei Cameniţa şi Podolia şi să :fie pururea 35
şi el şi regele Suediei aliaţi ai împărăţiei otomane împotriva împărăţiei mos
chiceşti, sultanul a dat poruncă să :fie luată cetatea Hotinului şi să :fie repa-
1 Scrisoarea lui Stanlslav se afl.il şi la Axinte Uricarul (p. 157) în limba latină şi
în traducere românească.
1 Ali-paşa, urmaşul lui Mola lbrahim, a ocupat viziratul un timp mai îndelungat
faţă de predecesorii săi, mai mult de trei ani, pini la 3 1 august 1 7 1 6 .
"'H cruA.A.oyt�6µtvoc; moc; Kav&va Katpov 0&Â.tt XPT)crtµtucrEt µf: touc; tv au
tc'.f> '08coµavouc;, ft Otel vei tupouv autÎJV tÎJV aitiav tfic; Otop8ci>crtcoc; tOU
Xottviou Kai vei crtElÂlJ tei crtpattuµata tic; tei µ&pT) autu, E7tEiOÎJ EÎXE
KÂicrtv Kai 0&A.11mv vei O.vaKtvftcrlJ tov µttci trov Mocrx6Pcov rt6A.tµov Kai
5 ti µev crtEptco8ij it Eipftvri, vei �T)tT)8ij it onp&comc; autiJ 7tapci tOOV Mocrxo
pcov Katci tÎJV 8EÂT)crtV tfjc; PamA.Eiac;, Ei oe Kai O.vatpt8ij , vei EÎO'EÂ8ouv tei
68coµavtKci crtpattuµata Eic; tiJv Atxiav Kai vei paA.ouv piJya f:Kti tov
2:tavicrA.apov, ortou, ticrtp:x,6µtvoc; Kai 6 pftyac; tfjc; 2:q>ttcriac;, vei cruva�lJ
tei Eic; Iloµtpavtav Kai O.A.A.ax.ou crtpattuµata tou Kai tov otuttpov x.po-
10 vov vei 6pµftcroucrt Kotvroc; Katci trov Mocrx.6Pcov.
Llt' autÎJV ÂOt7tOV tÎJV altiav, EOt6ptO'EV ft pacrtÂ.Eia oÂa tei crtpa
ttuµata trie; Otel to Xotivt, 6µou Kai tOV KartA.civ rKtpET) xavriv µe oA.ouc;
touc; Tatapouc; Kai 7tEVtt 7tacraotc; t ptrov touytrov Kai. &vav µrt&11v tfjc; Ai
yimtou µe erttci :x,tA.taotc; µtcrip-KouA.ouotc; Kai ăA.A.ouc; of:Ka &�11 7tacraotc;
J .'i ouo1 touytrov, 6rtou vei crta8ouv 6A.ot tic; to Xotivt otci tiJv 3t6p8cocriv tou •
• AKOUOVtac; autci 6 NtKoÂ.aTJ pooac;, Otl 8f:A.Et vei miplJ fi pacrtA.Eia

to Xotivt, tvtKpc0811 arto tiJv A.urt11v tou Kai Eypa'lfEV tu8uc; Eic; touc; Ka
mKqaytaotc; tou, crtf:Â.vovtac; touc; Kai µqtouma Eic; rtoA.A.ouc; q>iÂ.ouc; tou,
ota va tmµEÂ.TJ8ouv µe Ka8t t p6rtov va µiJ yivlJ to totoutov, rttpi ou Eypa-
20 'lfE Kai Eic; tÎ)V II6ptav 8tpµc'i'.>c;, oEixvovtac; 7tOÂ.Â.ouc; Â.oyaptacrµouc; Otel
tÎJV avaiptcrt V tOUtOU tOU 7t payµatoc;. "Exoucra oµcoc; fi PacrtA.Eia KÂ.lO't V
vei crtEiÂ.1J tei crtpattuµata µe tov O'K01tOV 6rtou rtpoEirtoµtv, of:v f;of::x,8Tj
KUVtvoc; A.6yov, al.X EOt6ptO'E, ci>c; tlpîjtat, OÂ.a tel 7tp0Etpîjµf:va O'tpattU-
1;1 ;1i°30>viou µata Eic; to Xotivt OLU tÎ)V Ot6p8cocriv toU. Katci of: tÎ)V tt' 'louviou, O'U-
25 VtKpotft8ri µtyaÂ.ov cruµpouA.tov Eic; tiJv pacrtA.Eiav li Kai cruviJxSricrav oÂ.ot 7 13
oi Pt�tpaotc; Kai OUÂ.tµaotc; Kai oi ayaotc; trov 6t�aKicov Kai ecruµpouÂ.tU-
8ricrav rtoÂ.A.i)v &pav. VErtttta EO'tttA.av Kai Eq>tpav tov eÂ.tcri)v Mocrxo Pov
Kai cruvtq>c:Ovricrav vei µEivu 1Î tipiJvri µtta�u 68coµavtKfjc; pacrtÂ.Eiac; Kai
Mocrx.oPiac; cl7tapacraÂEutoc; Kai PtPaia. TiJv OEUîepTJV fiµf:pav, evf:OUO'EV
30 .., pacrtA.Eia µf: craµoup 6youvav tOV KartA.civ rKtpf:Tj xavriv Otel vei 7tîjyai
V1J Eic; îO Kpiµt, µttci tauta of: tq>UVTJ ei)Â.oyov vei 7tTjyaivu Eic; to Xotivt.
"'08tv eKiVTJO'E tpyaivovtac; µf: tT)v auviJSri 7tapata�tv.
30 ·��itu Tij of: tptaKOO'îfj 'Iouviou, Eq>8acrtv Eic; to M7ttVOf:pt 6 KU1tlt�TjÂclp-
Kex.ay1acri) tOU Ptsipîj, q>Epcov q>Epµavt 7tpoc; tOV , A1ttÎ)-1tUO'UV, moc; it Pa-
3 ) O'LÂ.tia tOV EKaµt crepaO'KEPTJV E1tUVCO tic; oÂ.a tei O'tpan:uµata tfjc; Ava •
tOÂ. fjc; 'Kai Llucrecoc; Kai îOV Otci>ptO'E vei rrriyai VlJ 6µou µf: tOV xavriv Eic;
to Xotiv1.
Mtt' ou 1tOÂ.Â.ac; A.omov fiµ&pac; Kai 6 xav11c; Eq>8acrev2 tic; to Btvof:
pt Kai avtaµcov6µevoc; Cirra� Kai oic; µf: tOV crepaO'KEPTJV A1ttÎJ-7tUO'U, tcru-
•
40 voµiÂ.ricrav tei O&ovta, µf: tov 67toiov xavriv O.vtaµci>Sri Kai 6 2:tavtcrÂ.apoc;
piJyac; f:�co ele; tov Kliµrrov. Kai rrtstilovtec; Kai o{ Mo, tcruvoµiÂ.TJcrav 1ta
paKaA.c'i'.>vtac; 6 pri8eic; piJyac; tOV XUVTJV vei Elvm Pori86c; tOU oui vei cl1t0-
Katacrta8ij piJyac; tic; tÎ)V Aexiav. ·o of: xav11c; tOV Ct1tEKpi8TJ Otl &coc; ou
1 În ms . a fost «'t'pt{i)v» dar s-a corectat pe deasupra de altă mină cu «Mo».

1 Cuvintul «Eq>OaaEv» este scris de altă mină pe deasupra.
A DOUA DOMN I E A LUI N I COLAE ALEXAN DRU VODA 171
rată. Poate că se gîndea că vreodată cetatea îi va fi. de folos împreună

cu turcii de acolo sau că voia să trimită, sub acest motiv al reparării Hoti,
nului, oşti în aceste părţi, deoarece dorinţa lui era să reînnoiască războiul
cu moscalii sau, de va fi. întărită pacea„ această întărire să fie cerută de 5
moscali şi făcută după voinţa împărăţiei, iar dacă pacea va fi. stricată,
oştile turceşti să intre în Ţara leşească şi să aşeze acolo rege pe Stanislav,
unde, intrînd şi regele Suediei, să adune oştile sale din Pomerania şi
din alte părţi şi în anul următor să pornească cu toţii asupra moscalilor. I O
Deci, din această pricină, împărăţia a orînduit c a toate oştile sale
să meargă la Hotin, adică Caplan Gherei hanul cu toţi tătarii, cinci paşale
cu trei tuiuri, un bei al Egiptului cu şapte mii de misirlii pedeştri şi alte
şaisprezece paşale cu două tuiuri 1, toţi să se aşeze la Hotin pentru
repararea lui. 15
Nicolae vodă, auzind c ă împărăţia vrea s ă i a Hotinul, tare s,a mîhnit
şi a scris îndată capuchehaielelor sale, trimiţîndu,le şi mehtupuri pentru
mai mulţi prieteni de,ai săi, care să se nevoiască cu orice chip să nu se
facă aceasta. A scris şi Porţii în chip călduros, arătînd mai multe motive 20
pentru înlăturarea acestei hotărîri. Dar împărăţia, dorind să trimită oştile
pentru scopul pomenit mai sus, n,a ascultat de nimeni, ci a orînduit,
cum am spus, ca toate oştile sus,pomenite să meargă la Hotin pentru
713 repararea lui. La 1 5 iunie împărăţia a făcut sfat mare, 1 1 la care s,au adunat 25
toţi vizirii, ulemalele şi agalele ogeacurilor şi s,au sfătuit mult timp. După 1� 1 ��
aceea au trimis de au adus pe elciul moschicesc şi s,au înţeles să se păstreze
pacea nezdruncinată şi sigură între împărăţia otomană şi împărăţia moschi,
cească. A doua zi, împărăţia a îmbrăcat cu blană de samur pe Caplan
Gherei hanul, ca să meargă în Crimeea, după aceea însă s,a găsit cu cale 30
că e bine să meargă la Hotin ; aşadar, a pornit cu obişnuitul alai.
La 30 iunie a sosit la Bender capugilar,chehaiasi al marelui vizir, 30 iuaie
•
w
aducmd firman catre Abd'i,paşa cum caw imparaţ1a w • 1 ww
,a facut
. h'
serasc ier
<17 1 3>
peste toate oştile din Anatolia şi Rumelia şi l,a orînduit să meargă împre, 35
ună cu hanul la Hotin.
Deci, după puţine zile, a sosit şi hanul la Bender şi, întîlnindu,se
de cîteva ori cu seraschierul Abdi,paşa, au discutat despre cele cuvenite.
Cu hanul s,a întîlnit şi regele Stanislav afară pe cîmp, unde, după ce au 40
descălecat amîndoi, au stat de vorbă şi regele l,a rugat pe han să,i dea
ajutor ca să se aşeze rege în Ţara leşească. Hanul i,a răspuns că nu,i
1 La Axinte Uricarul (p. 1 5 9) este vorba de « şapte ogeacuri de misirlii şi alţi

zece paşi cu două tuiuri ».
1 72 CRONICA G H I CULEŞT ILOR
of:v crnvax0ouv oi cnpiVT)OE<;, of:v îtµnopEi vei îOU U7tOO'XE0ij 7tEpi îOUîOU,
Elof: acpou EÂ.0ouv EKEÎVOt El<; îO BEVOEpt vei îOU Oc00'1J eyypacproc; tel STJîÎJ
µata tou.
'Ev tOO'OUtq> oµroc; clKOÂ.OU0T\O'EV Ei<; tÎ)V tcrapav 7tOÂ.ÂÎ) cp0opa cl7t0
5 tei 7tOÂ.Â.6tata j3apT), E7tEtOÎ) acpou anocpacricr0T) Îl 016p0rocnc; tOU Xonviou,
Ka0' tKacrtT)V fi pxovto j3aputatat npocrtayai Eic; tov NtKOÂUTJ j360av, ai
µf:v ot' ăµa�ta, a{ of: Otel craJ..a x6pT)OE<;, ăÂ.Â.at Otel SilXEPEV Kai ăÂ.Â.at oui
ăÂ.Â.a 7tOÂ.Â.a, Kai aOtaK07t(J)<; E7tEpvoucrav ayaOE<; Kai tcroxaoapT)OE<;, o{ µf:v
npoc; tei ăvro, o{ of: 7tpoc; tei Kclt(J), Eic; touc; onoiouc; E')'lVOVîO 7tOÂ.Â.Ct E�0-
1 0 oa, E7tEtOÎ) 6 NtKOÂ.aT) j360ac; 'f10EÂ.E vei cp1Â.00ropisu oÂ.ouc;.
'EnEtOÎ) of: Otropicr0T) vei 1tT\')'UlV1J Eic; to Xotivt Kai 6 NtKOÂ.CtT\ 136-
22 ·::��u oac;, tij EÎKOO'tfj OEUtEpQ. 'IouÂ.iou E�ftÂ.0E Kai auto<; µf: Ei)µopcp11v napa
ta�tv cino to ruicrt li Kai E7tfl')'EV Eic; O'KT\Vcl<;, ai 6noiat ÎJtOV crt11µtvat 7tÂ.T\- 714
criov tou riacriou, Katci tOV Il poutoV, tij OE t0'7tf.pq. E')'UptcrE Onicrro µ6vov
I 5 µf: t1)v Koi>pt11v tou, x:ai tij tptaKocrtfj np©t1J 'louÂ.iou, 7tT)yaivovtac; mi-
31 ·::��u Â.tV Ele;. tei<; O'KT\VU<;, EVEOUO'E µf: Kaj3aorn touc; Kai:µaKaµ110E<; onou EOt6pt
O'EV Eic; to rtacn Kai tij autfj f)µf.pq., KlVÎ)crac; EKEi0EV, tcp0aO'EV El<; tÎ)V
Zayapavtcrav. Kai t1)v OEUtEPT\V Îjµf.pav, €cp0acrav EKEÎ Kai 6 xav11c; Kai
O'EpaO'KEPT\<; Kai EO'KÎ)Vrocrav ntpav îOU Il poutou Kai tij ăÂÂ1J fi µtpq. enfl-
20 "(EV 6 NtKOÂ.UT) j36oac; µf: touc; ăpxovtac; Kai µf: tÎ)V KOUPtT\V tOU Kai av
tciµrocrE tov xavT)v Kai ovtE<; µasi Kai oi ăpxovtE<; ecpiJ..11 crav t1)v noo1civ
îOU. MEtci taUta of: EµEtvav µ6vo1 oi ouo Kai tcruvoµiJ..11 crav roc; ouo &pac;
µucrttKCÎ><;. "'EnEtta ftl..0EV 6 aycic; tOU xav11 Kai EVEOUO'E tOV NtKOÂ.CtT) j36oa
µf: KEpEKEV Kai enavro0EV tOU KEpEKE µf: Kaj3aot 7tOÂ.Â.ci Ei)µopcpov. Kai E')'Et-
25 p6µEvoc; 6 NtKoÂaT\ j36oac; vei unayu, tov €tpaj3T)�av Kai ăÂ.oyov tcrEpKt
stKov µf: O'EÂ.ÂaV Ei)µopcpT)V, Ei<; tO 07tOÎOV Kaj3aÂ.tKEUOVta<;, E')'UptO'EV Ei<;
tac; O'KT)Vcl<; tOU. MEtci tauta enflyEV 6 NtKOAUT) pooac; Kai avtaµrocrE Kai
tOV •AmiJ-nacrciv O'EpacrKEpT)V Kai touc; Â.017tOU<; îptc'.ov tOU"(lCÎ>V nacraOE<;
Kai tOV eOt x8TJ O'OV OÂ.01 µf: nµ1)v Kai m:pmOlT)O'lV 7tEplO'O'Ottpav napa 07tOU
30 EKaµav oi to1outo1 nacraOE<; Eic; touc; npo autou au0tvtac;, ouvoµ1J..ouvtE<;
µEt' autou 7t0Â.Â.ci µucrttKci Kai Otel vei J.. a pouv ElOÎJO'El<; nap' autou Kai µf:
to vei îOV E')'VcOptsav ăv8pronov cpp6vtµov Kai crocp6v.
Tfj autfj fiµepq. i:: cp0acrEV fvac; pamÂlKO<; K07tltsît-µnacr11c; µf: xattO'E
picpt npoc; tov crEpacrKtpTJV µf: to 6noiov tov enp6crtasEV fi pacnÂEia
35 vei cpuJ..ax0fj vei µ1) OIDO'lJ altiav va yivu Kaµia cruyxucnc; Eic; tftV ăKpT) V,
EnEtOft it j3acnÂEia EXEt EipÎJVTJV µt tftV AExiav, Kai tov piJya �tav1crÂ.aj3 ov
vei tOV O'tElÂ.1J Ele; to BEVOEpt, E7tEt0ft Kai autoc; µasi touc; Tjtov EKEÎ Eic;
tOV Ilpoutov, EXOVtac; Kai tftV KOUptT)V îOU µasi Kai 7tpocrµtvovtac; va
1CT)"(aivouv Eic; îO XotiVt Kai vei Katop0ouv EKEiva 6nou ftÂmsE. Kat' au-
40 tÎ)V Â.omov tt)v 7tpocrtayiJv, civtaµrov6µEvoc; 6 XUVT)<; µf; tOV O'EpacrKEPT\V,
f1Cpa�av tOV piJyav �tavtaÂ.apov xai tcpavtprocrav aut!Ţ> tTtV j3acnÂtK1)v 7t po
crtayi)v, Â.eyovtf.c; tov vei O'T)Kro0fj xai vei nT)yaivu de; to BEvof.pt. K ai
tfj e�f'jc; li fiµepq. µt to va cipyon6pT)O'E vei KlVÎJO'lJ, EO'îElÂ<lV civ0pronouc; 715
DESPRE DESPARŢI REA HOT I NU L U I D E MOLDOVA ; 173
poate făgădui nimic pînă ce nu se vor aduna şerinii 1, iar după ce vor
sosi aceştia la Bender, atunci să-i dea în scris cererile sale.
Între timp însă ţara a avut mult de suferit de pe urma numeroa
selor împovărări, căci, după ce s-a hotărît repararea Hotinului, în fiecare 5
zi îi soseau lui Nicolae vodă porunci foarte grele pentru căruţe, salahori,
zaherea şi pentru multe altele şi necontenit treceau agale şi ciohodari,
unii în sus, alţii în jos, pentru care se făceau multe cheltuieli, căci Nicplae
vodă voia să fie darnic cu toţi. 10
Deoarece a fost orînduit şi Nicolae vodă să meargă la Hotin, a ieşit
22 iulie
714 şi acesta în ziua de 22 iulie cu alai frumos din laşi li şi s-a dus la nişte < 17 13 >
corturi aşezate lingă laşi, spre Prut, iar seara s-a întors înapoi numai cu
curtea sa. La 3 1 iulie, ducîndu-se iarăşi la corturi, a îmbrăcat cu caftane 15
pe caimacamii pe care îi orînduise la laşi şi pornind În aceeaşi zi de acolo,
a sosi't la Zagarancea. A doua zi a sosit acolo şi hanul şi seraschierul şi
şi-au aşezat corturile dincolo de Prut, iar în ziua următoare s-a dus
Nicolae vodă cu boierii şi curtea sa de s-a întîlnit cu hanul, căruia boierii 20
care erau împreună cu domnul i-au sărutat poala. După aceea au rămas
numai ei doi şi au vorbit în taină cam două ore. Apoi a venit aga hanului
şi a îmbrăcat pe Nicolae vodă cu cherache, iar peste cherache l-a îmbrăca t
cu caftan foarte frumos, şi cînd s-a sculat Nicolae vodă să plece, i-au adus 25
şi un cal cerchez cu o şa frumoasă, pe care a încălecat şi s-a întors la
corturile sale. După aceea a mers�Nicolae vodă de s-a întîlnit şi cu Abdi-paşa
seraschierul şi cu celelalte paşale cu trei tuiuri. Toţi l-au primit cu mai
multă cinste şi grijă de cum obişnuiau asemenea paşale să primească 30
pe înaintaşii lui Nicolae vodă. Au vorbit cu el în mare taină, atît pentru
ca să afle ştiri de la el, cît şi pentru că ştiau că era om înţelept şi învăţat.
În aceeaşi zi a sosit la seraschier un capugi-başa împărătesc cu hati
şerif, prin care împărăţia îi poruncea să caute să nu dea pricină de tulbu- 35
rare la margine, deoarece împărăţia are pace cu Ţara leşească, iar pe regele
Stanislav să-l trimită la Bender, pentru că era şi el la Prut împreună cu
curtea sa, aşteptînd să meargă la Hotin ca să izbutească cele nădăjduite•
În urma acestei porunci, întîlnindu-se hanul cu seraschierul, au chemat 40
şi pe regele Stanislav şi i-au adus la cunoştinţă porunca împărătească,
715 spunîndu-i să pornească şi să meargă la Bender. A doua M zi, fiindcă Sta-
1 Şerinii a fost o ramură a tătarilor, care alegeau pe han şi guvernau ţara, vezi
D. Cantemir, Istoria imperiului otoman, tradusă de los. Hodosiu, Bucureşti, 1 876, p. 1 86 ;
Peyssonel spunea cu privire la şerini, că era prima şi cea mai însemnată familie dintre
cele · cinci aflate în Crimeea, iar cel mai în vîrstă din această familie se numea bei. Altă·
dată .şerin-bei era mai puternic decît hanul. Din mijlocul acestei, familii hanul îşi alegea
-
pe viitorii soţi ai fiicelor sale M. de Peyssonel, Trai� Jur. le commerce de la Mer Noire,
Paris, 1 787, p. 269 ti urm.
1 74 CRON I CA G H I CULEŞT JLOR
Kai tOV s1u:ptKUKArocmv Kai µa(rovovtm; µE cittµiav tai; O'KTJVU<; tOU, µf;
piav µsyaA.riv 'tov tKivricmv Ka'ta to BevOEpt.
Kae' tKacrtriv ouv btepvoucrev 6 N1KoA.ari p6oai; civ'tiKpu Kai E7tÎJ
ym ve di; tov crepacrKEPTJV, bteiot; OtEtpt'ljlEV EKEi 6 crepacrKEpTJi; µ& o/...o v
5 t o opOi tOU cipKE'ta<; Î)µEpai;, 1tpocrµEV0Vta<; Kai toui; /... o moi><; 1tacraoei;,
22 Auyo ucn ou oinvei; cruve/...0 6vtei; 1tllVtei;, sKivricrav tij EiKOO''tij OEUtEpc;i 'tOU Auyoucrtou
<1713 >
alto ti]v Zayapavtcrav µE to 7tEpav µEpoi; toO Ti poutou 'tov civiJcpopov,
Kai tij autij fJµtpc;i, EKlVTJO'E Kai 6 NtKOAUTJ p6oai; Kai E1tfjyev cl1t0 'tO
&vtiu0ev µEpoi; tou Ti poutou, Koveuovtai; Jtavtote civtiKpu tou toupKtKou
1 o opoiou. Tij OE eiKocrtij oy061J Auyoucrtou, OtEPTJ tov Tipoutov ci1to ti]v
2s Au you •nou Za/... o utcrfov Kai &crKÎ)vrocre di; to PocrtcrEvt. ·o OE crepacrKEPTJ<; µE toui;
< 1713>
µlO'tpA.fjoei; EO'KÎJVOlO'e 1tATJO'loV tOU Xonviou, 6µoiroi; Kai 6 xavrii; µE toui;
A.omoui; EKEi 1tATJO'lOV, Kai eu0ui; OtroptO'eV 6 crepaO'KEPTJ<; ă/...A.oui; µEv va
KU0apicrouv to KUO'tpov, ă/...A.oui; OE va O'Kll1ttOUV xavOaKai; Kai ă/...A.oui; va
1 5 OOUAeUOUV ă/...A. ai; &pyacriai; XPelcOOeti;. Tote eu0ui; f:cp0acre Kai ă/...A. oi; Pacrt
AlKO<; Kamtsi]-µJtacrrii;. cpEpovtai; vaµEv Kai craµoup6youvav EK µEpoui; tou
PacrtA.Eroi; 1tpoi; 'tOV xavriv, 1tpoi; OE tOV O'epacrKEPTJV 1tapoµoiroi; youvav
Kai cpepµavt, µE ta 01tOia toi><; imp6crtaseV 6 pacrlAeU<; va smµeATJ0mcrt
ou! va &top0cOO'OlO'l to KUO'tpov EKeÎVO to YATJ"(OpcOtepov, E1telOÎ] cp0aVel 6
20 Xetµoov Kai va 1tpOO'E'.XOlO'l va µi] OcOO'OlO'l Kaµiav ai'tiav eii; toui; AExoui;
E7tetOti dvm cpi/... 01 tfji; Pacrt/...c i ai;.
Toui; M7toyoavoui; Of: 67tou sJtfjyav EKei di; to Xotivt, di; ăA.A.riv
OOUAEUO'lV OEV toui; sµeta'.Xetpicr0riKav 7tapa va K01t't0UO'l �UAlKÎJV, Ka0ooi;
Kai toui; BA.axoui; va tÎ]V KopaA.oucrt. Oi OE 0'1taxfioei; EO'Kamav îOU<; xav-
25 oaKa<; Kai ă/.../... 0 1 &oouA.euav 6µou µ& toui; µacrt6poui; eii; 'tl)v oiKoooµi]v
tOU KllO'tpou.
�lEtpl'ljle A.omov 6 N1KOAUTJ P6oai; di; to XotiVt Eroi; tEAOU<; crxeoov
�4 'Orn•>Ppiou tou 'OKtroPpiou, tou 67toiou µrivoi; tij dKocr'tij tetapt1J f:cp0acrev EKei 6
<1713>
'tcraoui;-7tacrrii; µE; pacrtAlKOV cpepµavt, 1tpocrtasov va µeiVlJ 6 'Aml)-7tacrai;
30 cpu/...a� Kai crepacrKEPTJ<; Eii; to Xotiv1, 6µou Kai 6 Jtacrai; 'tfj<; M7tpoucrcrai;
Kai 6 µ7tETJ<; toU Mtcrtpiou µE o/...oui; toui; µtcrip-KOUAOUOei;, Kai oi y1av1-
tcr6.po1 Kai to7ttcrfjoei; Kai tKatov li craA.axoprioei; M7toyoavo1 Kai BtaK6- 716
0'101 BA.axot. Ta OE A.omu crtpateuµata va &mcrtpE\jfOlO'lV EKUO'toi; di; 'ta
iOta, Ka0' Yj v 7tpocrtayi]v s7tfjye Kai 6 N1KoA.ari P6oai; 7tpoi; tov crepacrKE-
35 PTJV vei rmoxmpetÎJO'lJ Otci va tmcrtpE'ljllJ di; to rtacrt. ·o 61toioi; O'EpUO'KE
PTJ<; EVEOUO'e µE Kapciota autov te KCii OEKa e� ăpxovtai;. Katrop0rocre OE
6 N1KOAUTJ P68ai; Kai cpepµavt OtCi va Kcl0etat 1tepKaA.aµ7toi; di; to Xoti
Vl, Ka0ooi; ÎJtOV Kai 1tp0tepov Kai va t'.maKOUOUO'l di; UU'tOV oi EVt6mo1,
E� cOV ouocii; va µi] ypacpetat eii; ta toupKtKa cpA.aµJtoupa. Kai 'tij t pta-
40 KOO'tij toU 'OKtroPpiou, EKlVTJO'e µE toui; ăpxovtai; Kai µ& o/...oui; toui; AOl-
30 '01m0 Ppiou 1toui; ăpxovtai; Kata to r1acrt, acpftvovtai; µ6vov EKatov craA.ax6pTJOei;, Ka-
<1713>
ta tÎ]V PacrtAlKÎ]V 1tpocrtayftv. Tiapoµoiroi; EKtviJ0ri Kai 6 xavrii; Kata to
M7toutsaK1 Kai cp0avovtai; di; ti]v Tcrotcr6pav, s7tfjyev 6 N1KoA.ari PMai;
di; 1tpocrKuvricriv tou, 6µou µ& toui; ăpxovmi;, 7t poi; toui; 6Jtoioui; cl1teV
4 5 6 xavrii; OtaV E7tfjyav va cp1/... ft crouv tÎ]V 1t00lclV tOU, Otl Ola xa't ipt toU
aU0EVtOU 'tOlV, OO'tl<; OEV 6µ01ase1 µE toi>i; 1tpoA.ap6vtai; au0Evtai;, 0EA(J)
KUtta�el tOV t01tOV aut6v. Kai EVEOUO'E tOV N1KOAUTJ P68av µE to auto
Kapa.01, 01tOU tOV EO'telAEV ft Pacrt/...c ia, Otopisovtai; va tOV tpapiJ �ouv Kal
A DOUA DOM N I E A LUI N I COLAE ALEXANDRU VODA 1 75
nislav a zăbovit să pornească, au trimis o seamă de oameni de l-au Împre

surat şi, strîngîndu-i cu batjocură corturile, l-au pornit în mare grabă
la Bender.
În fiecare zi, Nicolae vodă trecea Prutul şi mergea la seraschier, căci
acesta a petrecut acolo mai multe zile cu toată urdia sa, aşteptînd şi 5
22
celelalte paşale. Dupa ce s-au adunat cu toţn, au pormt m zma d e 22 august
w • • • • • august
< 1713>
de la Zagarancea în sus de partea cealaltă a Prutului. În aceeaşi zi a pornit

şi Nicolae vodă şi a mers pe partea de dincoace a Prutului, poposind
totdeauna în dreptul urdiei turceşti, iar la 28 august a trecut Prutul la IO
28 <��f�;t
Zaluci ş i şi-a aşezat tabăra la Rucşin. Seraschierul � i misirlii şi-au aşezat
tabăra lîngă Hotin şi în apropierea lui şi-au aşezat tabăra şi hanul şi cei-
lalţi. Seraschierul a poruncit îndată ca unii să cureţe cetatea, alţii să sape
şanţuri, iar alţii să facă alte munci trebuincioase. Atunci a sosit şi alt 15
capugi-başa împărătesc, aducind hanului din partea sultanului o namea ş i o
1
blană de samur, iar seraschierului de asemenea o blană şi firman, prin care
sultanul le poruncea să se nevoiască să repare cit mai în grabă acea cetate,
deoarece se apropia iarna. Le mai poruncea să fie cu băgare de seamă să
nu dea leşilor vreo pricină de ceartă, deoarece ei sînt prieteni ai împărăţiei.
Pe moldovenii care s-au dus acolo la Hotin nu i-au întrebuinţat 20
pentru altă muncă, ci numai ca să taie lemnăria, iar pe munteni ca s-o
care. Spahiii săpau şanţurile, iar alţii lucrau împreună cu meşterii la 25
zidirea cetăţii.
Nicolae vodă a stat la Hotin pînă aproape de sfîrşitul lui octombrie.
La 24 ale acestei luni a sosit acolo ceauş-başa cu firman împărătesc, în 24 octom br i e
< 1713>
care se poruncea ca Abdi-paşa să rămînă paznic şi seraschier la Hotin
împreună cu paşa de Brusa şi beiul Egiptului, precum şi cu toţi misirliii, 30
716 ienicerii, topciii şi o sută 11 de salahori moldoveni şi două sute munteni,
iar restul oştilor să se întoarcă acasă. Potrivit cu această poruncă, a mers
şi Nicolae vodă la seraschier ca să-şi ia rămas bun de la el şi să se întoarcă
la laşi. Seraschierul a îmbrăcat atunci cu caftan atît pe el, cit şi pe încă 35
şaisprezece boieri. Nicolae vodă a izbutit să obţină firman pentru ca să
stea la Hotin un pîrcălab al său, precum fusese şi mai înainte, şi să asculte
de el pămîntenii, dintre care nimeni să nu se înscrie la steagurile turceşti.
La 30 octombrie, Nicolae vodă a pornit cu toţi boierii spre laşi, 40
octom brie
lasmd aco1 o, dupaw porunca A1mparateasca,
w A w w w numai o suta sa1ahori. . De
• w 30
<1713>
asemenea a pornit şi hanul spre Bugeac şi cînd a ajuns la Ţuţora s-a dus
Nicolae vodă împreună cu boierii să i se închine. Cînd boierii s-au dus
să-i sărute poala, hanul le-a zis : « Pentru hatîrul domnului vostru, care 45
nu seamănă cu înaintaşii săi, voi avea grijă de această ţară ». Apoi a îmbră-
cat pe Nicolae vodă cu caftanul pe care i l-a trimis împărăţia şi a dat
1 76 CRONICA G H I CULEŞTILOR
11 NoE11Ppiou
< 1713>
ăA.oyov i::u tpi::maµSvov Kai tij &voi:: KatlJ Noi::µ ppiou, i:: i ai'jA.0i::v 6 NtKoA.ci11
A , s.:
1-'ouac; , i:: tc; to• rtaO'L.
,
.
•o 67toioc; 1t0AAa smµi::A.11811 Kai KatcOp0©0'E cpi:: pµavt 7tEpt tCi>V O'tpa-
tEUµcitroV 61tOU f}tov de; to Xotiv1 Otel. va. otaP&m to 1tEpav µâpoc; tOU
5 Tipoutou Kai f.v tij f.matpocpij touc; Kai otav i1A.0ov. Kai oihro E:îtâpaaav
EKEi0EV oA.01 o{ 7taacioi::c; Kai ta O'tpati::uµata. M6vov µi:: p tKOi M7tOO'VclKOt,
µt to va îttov ÎJ 7tpoc; ti)v 7tatpioa touc; 6ooc; otu ti'jc; BA.axiac;, 01âP11aav
01u ti'jc; tacipac;, 7tllyaivovti::c; µe to I1pân, Kai €Kaµav µi:: ptKac; �11µiac;
de; toi.ic; 7tt©XOU<; Kai OUt©<; (mi'j/..0 ov eroc; de; to <f>ro�aVt, 07tOU ft0EA llO'EV
10 evac; âyac;, O'taA.µăvoc; EK µâpouc; îOU aUSâvtou ti'jc; BA.axiac;, va toi.ic; f.µ7to
Oi0'1J µe to cpi:: pµcivt 01tOU EÎXE Kai 6 p118Eic; au8âvt11c; OlU va. µi)v otaP&m
O'tpati::uµata 01U ti'jc; BA.axiac;, âA.A.a va 1tllyaivroa1v de; tÎ)V M7tpaîA.av Kai
EKEi0EV va. Oiapaivroat îOV douvap1v. dev f.ouvft811 oµroc; va Katop0cOO'lJ
ti7toti::c; , âA.A.' oppi�ovti::c; Kai autov Kai EKEÎVOV 01tOU tOV EO'îElAEV, IÎK0-
15 A.ou811aav îÎJ .... 60omopiav touc; cm' EKEi 01tOU ft8âA.11aav.
Kat' autov tOV Katpov E7topi:: u811 de; tÎ)V BA.axiav 6 MaKaptcOtatoc;
7tatp1cipx11c; trov 'IEpoao l i A.uµrov K u p Xpuaav0oc;, Kai 0âA.ovmc; 6 NtKo- 7 17
A.a11 P6oac; va €A.01J ÎJ MaKapt6t11c; tOU Kai f:oro 01U va. A.aPlJ tÎJV i:: uA.oyi-
av tou Kai va f.µcpop118ij ti'jc; 7tVEUµanKi'jc; Kai 7toA.1nKi'jc; 01oaaKaA.iac; tou,
20 E1tE10ÎJ 01tA.aµ7tEV foi aocpi� wc; t6aov, 67tOU ft µ7topro va EÎ1tro Oîl 6A.iyo1
EOpiaKOVtO Kat' EKEÎVOV îOV Katpov oµotoi îOU i:: ic; îÎJV µa811mv, Kai TttoV
eµJti::t poc; Kai 7tpaKnKc0tatoc; liv0pro7toc; cbaav 67tou f.atciA.811 7tapu tou 0Ei
ou tou, 7tatp1cipxou tffiv ·1i:: p oaoA.uµrov, Kup dom0fou de; 7tEp1fty11mv Kai
1tEpti'jA.0i:: axi::o ov 0A.11v îÎJV Eupc01tllV, IÎ7t0 MoaxoPiac; µtxp1 raA.A.iac; Kai
25 Bpi::naviac;. dlU îOUîO AOl1tOV îOV eypmjlEV 6 NtKOAclll P6oac;, 1tapaKaA.Ci>v
tac; tOV va A.ciPlJ îOV K61tOV va. €A.Su Kai f.oro i::i c; tÎ)V taapav. Kai OlU
ti)v alî11a1v tou N1KoA.a11 p6oa Kai otel. va iOij Kai va. miplJ A.oyaptacrµov
tu f.vtaUSa µovaatft pta 01tOU i::Ivm 1tpOO'KUVllµEva de; tOV navciytov Ta
cpov, IÎ1tEKpi011 7tpoc; îOV NtKOAciT} P6oa Oîl µi::tcl. xapăc; 0âA.i::t €A.0i::t µi::t u
30 ti)v fopti)v trov Xptatouyăvvcov.
Mi::tu tllV fopti)v A.omov t&v 0i::ocpavEicov, eati::tA.i::v 6 NtKoA.a11 P6-
oac; tOV Krovatavtivov KroatciK11v, µtyav O'tOAVlKOV, Kai tOV OEUtEpOV 1tO
O'îEAVLKOV µe A.i:: cptiKav ele; to <l>co�civt i:: ic; 07tcivt11aiv tou Kai tov €cpi:: p av
µe µi::yciA.11v nµÎ)V Etc; to nam Kai Katu 7tOAAa f.xcipT} 6 NtKOAftT} p6oac;
35 OtU tOV f.pxoµov Etc; tÎ)V tO'apav evoc; t010UtOU aocprotcitou Kai ă.ytrotcitou
avop6c;, 67tOU fiA.0i:: v i:: ic; tOV Katp6v îOU. Kai f.ni::tOÎ) i::Ix.e CJ'KOîtOV 6 NtKO
A.a11 P6oac; va. KciµlJ ouo KaA.ci, tU 67toia of:v fttov 7tp6ti:: p ov i:: ic; tÎ)V tO'ci
pav, t}tot tUîtOypacpiav Kai axoA.i::iov, âvăcpEpE 7tEpi tOUtO)V tij MaKapt6-
tllti tOU, oanc; OU µ6vov f.JtaiVEO'E tÎ)V îtEpi tfhV t010Ut©V pouA.ftv, âA.A.a
40 Kai f.JtapaKiVllO'E 7t0AAU tOV NtKOAclT} P6oav OlU va cipxicrlJ tu totaUta
ei::apEcrta epya. Kai OUtcoc; EO'îElÂ.EV 6 NtKOAclT} pMac; Kai fcpi::p e texvi
tac; tf'jc; tUîtOypacpiac;, t6aov t&v eA.A.T}VlKOOV ypaµµcitrov, OCJ'OV Kai t&v CJ'AO
P«VtKffiV Kai, olKoooµrovtac; crnina ele; to µovacrtftp1ov toO •Ayiou Icippa,
01c0p1ae tÎJV tUîtoypacpiav EKei Kai f.Vtoc; oA.iyou KatpoO lipx1cre va tU7tc0-
45 VOUV Kai p1p;Ua. •oµoico�, ecpepe Kai OtOaCJ'KclAOU<; tfhV tE eÂ.Â.T}VlKWV Kilt
Ko1vrov ypaµµcitrov, Kai -r&v crÂopav1Krov Kai µoJ..o aP1Kli>v Kai touc; 01mp1-
cre 'tÎJV 7tpE1tOUCJ'UV 7tÂ.T)proµi)v Sui vei 'tÎJV Âaµpavoumv ătT}crfroc; b: t&v au-
9evnKli>V elcroo11µcitrov, Kciµvovtac; m:pi 'tOU't©V aU0EV't11COV x pucr6pouÂ.-: li
A DOUA DOMN I E A L U ! N I COLAE ALEXAND RU VODA 1 77
Poruncă sa,1 aducă şi un cal împodobit. La 1 1 noiembrie Nicolae vodă 11 <noiembrie

1713)
a intrat în laşi.
Nicolae vodă s,a trudit mult şi a obţinut firman ca oştile de la Hotin
să i;neargă şi la întoarcere, cum au făcut la venire, tot pe partea cealaltă
a Prutului şi astfel toate paşalele şi oştile au trecut de partea cealaltă. 5·
Numai cîţiva bosnieci, al căror drum spre patrie mergea prin Ţara Româ,
nească, au trecut prin ţară şi au mers · de,a lungul Siretului, pricinuind
unele pagube oamenilor săraci pînă să ajungă la Focşani. Acolo un agă,
trimis de domnul Ţării Româneşti, a vrut să le oprească trecerea în baza JO
firmanului p e care,l avea acest domn d e a n u îngădui trecerea oştilor
prin Ţara Românească, ci să meargă la Brăila şi de acolo să treacă Dilnărea ;
nu i,a fost însă cu putinţă să izbutească nimic. Înjurîndu,l şi pe el şi pe
acela care l,a trimis, ei şi,au continuat drumul pe unde le,a fost voia. J5
Pe vremea aceea s,a dus în Ţara Românească preafericitul patriarh
717 al Ierusalimului li chir Hrisant. Nicolae vodă a vrut ca preafericirea,sa
să vină şi aici pentru ca să,i dea blagoslovenia sa şi să,l îndestuleze cu
sfaturile sale duhovniceşti şi politiceşti, deoarece era atît de învăţat, încît 20
pot spune că pe atunci erau puţini aceia care îi semănau la învăţătură.
Era om priceput şi cu multă deprindere, căci fusese trimis de unchiul
său chir Dositei, patriarhul Ierusalimului, de a colindat aproape întreaga
Europă, din Ţara moschicească pînă în Franţa şi Anglia. Deci, pentru 25
aceasta, Nicolae vodă i,a scris rugîndu,l să,şi dea osteneala să vină şi aici
în ţară. Deoarece a fost poftit de Nicolae vodă, dar şi pentru ca să vadă
şi să ia socoteala de la mănăstirile de aici, care erau închinate Sfîntului
Mormînt, Hrisant i,a răspuns lui Nicolae vodă că va veni bucuros după
sărbătorile Crăciunului. 30
Aşadar, după sărbătoarea Bobotezei, Nicolae vodă a trimis pe Con,
stantin Costachi, vel stolnic, şi pe al doilea postelnic cu leftica la Focşani
întru întîmpinarea patriarhului şi l,au adus cu mare cinste la laşi. Nicolae
vodă s,a bucurat mult de venirea în ţară pe timpul domniei sale a unui 35
bărbat atît de învăţat şi sfînt, căci avea de gînd să facă două lucruri bune,
care nu erau în ţară, adică tipografie şi şcoală. Ded a vorbit despre
acestea cu preafericitul patriarh, care nu numai că a lăudat dorinţa lui, Ci
chiar l,a îndemnat mult să înceapă aceste fapte plăcute lui Dumnezeu. 40
.
Şi aşa a trimis Nicolae vodă de a adus meşteri tipografi atît pentru slo,
vele greceşti, cit şi pentru cele slavoneşti, şi clădind case la mănăstirea
Sf. Sava a aşezat acolo tipografia, unde în scurtă vreme s,a şi început tipă,
rirea cărţilor. De asemenea a adus şi dascăli pentru limbile greaca veche 45
şi nouă, pentru slavonă şi română şi a orînduit ca plata cuvenită lor
s,o primească în fiecare an din veniturile domneşti. Nicolae vodă a făcut
1 78 CRON ICA G H I CULEŞT I LOR
ÂOV µf: µeyă.Âa tmtiµta OUI Va µetVOUV CL1tapaaaÂWta Kai VU µav9ă.VOU<Jl 7 18

ypă.µµata, 07t0t0<; 0EÂEt, x.ropic; Kaµ{av 7tÂT) proµiJv. Kai sorom:: v auta ta
OUO, tO<JOV to CJX,OÂEloV, O<JOV Kai tiţV tU7tO)'pacpiav, de; Âoyaptaaµov tOU
MaKaptrotă.tou 7tatpt6.px.ou Oia va ta tvvotă.sEtat Kai va ta KUPEPV�, Kai
5 Otav U7tOOT)µij EVtEU0Ev ii MaKapt6tT)<; tOU, va EX.OUat tiţv 7tEpi toUt(l)V
q>povtioa o{ f:7titpo7toi tou, o7totouc; ft.9EÂE otopiaet a7to touc; fiyouµtvouc;
t&v µovaatT) pirov, 67tou dvat 7tpoaKUVT)µtva de; tov Ilav6.yt0v Tcicpov.
'E7tEtOit of: Kai ii BÂax.ia dvat oµopoc; Kai 7tÂT)crtE<JtcltT) eic; ti)v
M7toyoaviav Kai Kat' autov tOV Katpov Îl KOÂOU9T)CJEV EKEÎ EV auµ7ttroµa,
1 0 ă;wv Ol TJYÎl<JE(l)c;, iic; Ot TIYTJ9&µEV EV auvt6µqr Kai 7tEpi autou.
IIEPI TOY rYMBEBHKOTOr TOY KQNrTANTINOY BAEA

IPAMIIA BOEBOdA, AY0ENTOY THr BAAXIArJ
<1>96.vovtac; de; ta rota tOU PaatÂEroc; t&v '00roµav&v aouÂ tă.V Ax.µt
•
tT) 7tOÂÂa Kai Otcicpopa 7tEpi tOU au0evtou tfjc; BÂax.iac; Krovatavtivou Ba-
15 aapcipa, Kai µ6.Âtata ii cpt;µT) tou 7tOÂuapi0µou 7tÂoutou 67tou dx.e, sKa
µEv a7t6cpaatv 7tpo 7tOÂAOU 6 PaatÂEU<; va tOV µastÂEUalJ . dta ta 7tOÂÂa
oµroc; o&pa, 07tOU EO(l)KE tOîE de; touc; µEytată.vouc; tflc; pacrtÂdac;, Kai titv
KatptKÎlV avroµaÂiav toU 7tOÂEµou, 07t0U iltov µf: touc; Mocrx.6Pouc;, f:cruµ-
7tEpciv9T) 6 7tEpi aut0u PaatÂtKoc; crKo7t6c;.
20 'AU.: E7tEtoiţ µetei muta f:cpavepro9T)crav µf: tiţv cpuyiţv tou 0roµă cr7ta-
06.pTJ Kai of otaÂ.oymµoi tou Krovatavtivou Baaapapa pooa , BrnPÂfi9TJ
7toÂÂa de; titv pamJ.. Eiav. �oeev Kata tov Mă.pnov tou 7tap6vt0c; i:: touc;
23 rv:ff1�J�u i:: crtetl.. ev 6 Pacrtl.. Euc; crouhav 'Ax.µEtT)<; KamtsÎJ -µ7t6.crTJV pacrtA.tKov ota
vei µasthucrn tov pTJ0Evta aU9evtT)V tfjc; BJ..ax.iac; . · o cmotoc; cp96.vovrnc;
25 tfi Ky' Maptiou de; to BouKoupean , t7i owteptţ iiµtp� . fine; stuxe
µEyă.AT) TpitT) , E7tfl)'EV de; tiţv KOUptT)V Kai cruvasovtac; ot.. ouc; îOU<;
ăpx.ovtac; , t0uc; i::B et;e titv 7tEpi tfjc; µastA.dac; tou Krovcrtavtivou P68a
pacrlA.tKitv 7tpoatayt;v, de; tiţv 67toiav fină to ii pacrtl.. Eia 't'OV pT)9Evta
Krovatavtiv P6Ba , on au't'o<; i:: cr tEtAE Kai t7tfjpe titv M7tpaît..a v 6µou µf:
30 îOU<; Mocrx6Pouc; Kai ăl.. Â. a tOtaUta Kai E7tp6crtasE îOU<; EVt07tiouc; va
tOV orocrouv µf: OA T)V titv cpaµtÂ.iav tOU Kai µf: OÂ.a ta imapxovtă. 'tOU
va îOV a7tOKOµicr"{) 1 1 de; tiţv paatÂ.dav . 7 19
Tfj Of: ăA.ÂlJ iiµtp� €cp9aaev EKEî Kai 6 µtyac; pamÂ.tKo<; iµ7tptx.6pTJc;
Kai cruvax.0EVT(l)V 7tpoc; autov ol..rov t&v apx.6vtrov 1'fj<; 't'aă.pac;, spaÂE au-
35 0EV'tT)V 1'0V LtEcpavov KavtaKOUsTJVOV, 07tOU iltov µtyac; cr7ta96.pT)c;, tOV of:
Krovcrtavtîvov Baaapcipa P6oa µf: oÂa tou ta imapx.ovrn, Kai µf: tiţv 06µ
vav, Kai tei 7tatot6. tou Kai touc; yaµppouc; tou 't'ouc; EKiVTJcrE Kata 't'iţv Krov
crtavnvou7toÂtv Kai €µEtVEV 6 iµ7tptx.6pT)c; de; to BoUKOUpEcrtt, Ota va e;e
tcicru va EUpl.] oÂa 't'a E7ttÂOt7ta imapx.ovta tOU Kai 7t(l)AIDVtac; oÂ.a ta Ktfi-
40 µata t0u vei a7toKoµia1.] 't'a ăcr7tpa Ele; 1'ÎlV pamt..dav, Ka9roc; Kai f:ytve1'o.
Tov of: Bacrapapa P6Ba, a7toKoµisovtac; tov de; ti]v I16Âtv 6 Kam
tsÎ]-µ7tlicrTJc; 07tOU tov f:µasiÂEUCJE, tov spaÂEV de; îÎ]V <pUAaKÎ]V t&V •E7tta
Ilupyrov, reoi-KouH ÂEyoµEVT)V, oµou µf: OAOV to cr7titt îOU, 7taipvovtac;
oÂa tei imapx.ovta tou eic; 't'iţv pamÂEiav. Kai µe't'a µeptKov Katp6v, E:pya-
45 ÂOVîE<; tOV a7to tÎ]V cpul.. aKÎ]\' EKElVT)V tOV E:miyuv de; to oecrµrotÎ) ptov
A DOUA DOMN I E A LUI NI COLAE ALEXANDRU VODA 1 79
718 şi hrisov li domnesc cu pedepse aspre, pentru ca acestea să rămînă neschim

bate şi să poată învăţa aici carte oricine va voi, fără vreo plată. Şi le-a
dat pe amîndouă, atît şcoala, cit şi tipografia, în seama preafericitului
patriarh ca să aibă grijă de chiverniseala lor, iar în timpul lipsei patri
arhului din ţară să le poarte de grijă epitropii săi, aleşi dintre egumenii 5
mănăstirilor închinate Sfîntului Mormînt.
Deoarece Ţara Românească este la hotarele Moldovei şi prea aproape
de ea şi deoarece s-a întîmplat acolo în acea vreme o întîmplare vrednică
de povestit, s-o povestim pe scurt şi pe aceasta. IO
DESPRE CEEA CE I S-A ÎNT Î MPLAT LU I CONSTANTIN

BASARAB VODĂ, DOMNUL ŢĂRII ROMÂNEŞTI
Întrucît ajunseseră la urechile împăratului turcilor, sultan Ahmed,

multe şi felurite vorbe despre Constantin Basarab vodă, do mnul Ţării
Româneşti, şi" mai cu seamă zvonul despre marile avuţii pe care le avea, 15
luase mai de mult hotărîrea să-l mazilească. Dar din pricina numeroaselor
daruri pe care Constantin Basarab le dăduse înalţilor demnitari ai împă
răţiei şi din pricina tulburărilor acelei vremi, căci împărăţia avea război
cu moscalii, planul împărătesc a fost amînat. 20
Deoarece, după fuga lui Toma spătarul, au ieşit la iveală gîndurile
lui Constantin Basarab vodă şi a fost tare pîrît la împărăţie, sultanul
Ahmed a trimis în martie acest an un capugi-başa împărătesc ca să mazi
lească pe zisul domn al Ţării Româneşti. Acesta a sosit în Bucureşti la
23 martie, iar a doua zi, care s-a întîmplat să fie marţea mare, s-a dus 25
la curte şi, adunînd pe toţi boierii, le-a arătat firmanul împărătesc de mazi- 2�,��r>tie
lire a lui Constantin vodă. În acest firman, împărăţia îi aducea lui Con-
stantin vodă învinuirea că a trimis de a luat Brăila împreună cu moscalii
şi altele asemănătoare şi poruncea ca pămîntenii să-l predea cu toată 30
719 familia şi cu tot avutul său lui capugi-başa ca să-l ducă 11 la împărăţie.
A doua zi a sosit acolo şi marele imbrohor împărătesc şi, adunîndu-se
la el toţi boierii ţării, a pus domn pe marele spătar Ştefan Cantacuzino , 35
iar pe Constantin Basarab vodă l-a pornit la Constantinopol cu tot avutul,
cu doamna, cu copiii şi cu ginerii lui. Imbrohorul a rămas la Bucureşti
ca să cerceteze şi să găsească ce a mai rămas din averea lui, să vîndă toate
moşiile acestuia şi să ducă banii la împărăţie, precum a şi făcut. 40
·Ducîndu-1 pe Basarab vodă la Constantinopol, capugi-başa care-l
mazilise l-a băgat în închisoarea celor Şapte-Turnuri, anume Edicule,
împreună cu toată casa lui ; de asemenea a dus şi toată averea lui în împără
ţie. După cîtva timp l-au scos din acea închisoare şi l-au dus în temniţa 45
1 80 CRONI CA GHICULEŞTILOR
wu µ7tocnatl;,f1-µmicrT) Kai tov sKplitT)crav EKEt iKavov Katp6v, cpop&pil;,ov

tt<; tOV O"UVEXW<; on 9tA.ouv tOV pacravicrEt OUl va 6µoA.oyftcru tftv 1tEptou
criav tOU, Kai Uyoucrt moc; Kai va tOV tpamivtcrav.
1 5 Au17��ou
<
Tij of; OEKlitlJ 1tEµ1tt1J tOU Auyoucrtou i:: pyaÂ.EV cl1t0 tftv cpuÂ.aKftv au-
5 t6v n: Kai wuc; ttcrcrapac; uiouc; tou, s� cbv 6 7tp&t0<;, 6v6µan Krovcrtav-
ttvoc;, dxe crul;,uyov M7toyolivav, µiav KOpT) V 'tOU µEyliA.ou µmivou 'IIDliV
vou MmiA.cra, 6 OEUtEpoc; Â.Ey6µEvoc; r-t·tcpavoc;, tp�crtoucrE 7tapoµoiroi;;
M7toyoavav, tftv KOpTJV tou 'HA.ia KavtaKoUl;,T)vou PtcrtEpviKou, iln� d
XEV cl1t09UVE1. ·o tpitoc;, 6v6µan PaoouA.oc;, ftwv appaprovtcrµtvoc; µf; tftv
IO KOPTJV 'tOU 'Avn6xTJ P68a, Kai t6tE tyivEtO it etotµacria ti\i;; xapăi;; 'tOU,
6 of; MataiT)<; fiwv 6 VEcOtaîO<;, Kai auto<; oµroi;; Ele; ftÂ.tKiav apKEtfiv. Kai
7tT)yaiVOVtE<; 6µou µf; tOV 1tatepa 'tOU<; El<; t01tOV 6voµa(,6µEVOV rtaA.i-Kt6-
0"Kt, a7tEKEcpaA.tcrav 7tp&tov touc; µ7tEi'.l;,avteoE<;, Kattvavn trov 6cp9aA.µrov
wu 7tatp6c; trov, cip�aµEvot cino tou 7tpecrPuttpou µtxpi wu VEIDtepou.
15 VE7tEtta cmtrnµov tftv KEcpaA.ftv tOU µEyliA.ou 1taxapviKOU navvaKT) BaKa
pEO"KOUAOU Kai ucrtEpov EKO'l'av Kai tov ytpovta Krovcrtavttvov Bacrap<i-
pa f3oeP68av, 6 6notoi; aU9evtEUO"EV ElKOO"l1tEVtE xp6voui; µf; µEyUÂ.T)V EU
wxiav Kai KO.tEO"tT)O"E tftv BA.axiav yvrocrtftv li Kai cpT)µtl;,oµEVT)V de; 7tOÂ.Â.Ct 720
µepT) îOU K6crµou, PePatrovovta.<; EV epy� Kai auto<; to tOU ' EKKÂ.T)O"taO"tOU
20 pT)t6v : µatm6tT)<; µatatotfttIDV, ta navta. µatatOtT)<;.,
<1>90.voucra A.omov fi EÎOT)crt<; autîJ 7tpoc; tov NtKoÂ.aTJ pooav, 7toA.A.a
tOU tKaKO<pUVT) Kai tOV EAU7tT)O"E to 'tOlOUtOV cruµntroµa.
'AA.A.' �; tmcrtpbvroµEv 7tliÂ.tv di;; ti)v {crrnpiav µac;.
IIEPI THE AM<l>IBOAIAr THr EIPHNHr, O IIOY HTON OTAN

25 EAABE THN AY0ENTIAN, O NIKOAAH BO�AL EIXEN A<l>HrEI
THN �O MNAN TOY ME TA IIAIMA TOY Eir THN KQNrTANTI
NOYTI OAIN KAI META �YO XPONOYI:, A<l>OY EBEBAIQ0H H
EIPHNIKH KATArTAI:Ir, EI:TEIAE KAI TOTI: E<l>EPE.
30 MEtU tOV OEUtEpov XPOVOV tfii;; au9EVtiai;; tOU, EOEt�E 1tUÂ.tV 6 NtKO-
Â.UT) p68ai;; tov A.oyaptacrµov tfii;; p1crna.piai; tni 7tapoucri� rnu na.tptapx.ou
trov 01EpocroA.uµrov Kai 6/...rov tOOV apxieperov tf\<; tcrapa.i;; Kai t<'i>V apx6v
trov. Ka.i EUpE9T)crav miÂ.tV ta t�ooeu9evta. 7ta.p' auwu ti.i;; ta<; XPEia.c; ti\<;
tcrlipai;; 7tEptcrcr6tepa. cl7t0 6A.a. tei dcro8ftµata 61tOU cruva9potcrav Ka.i E7tf\-
35 pe Kai 7tUAL V oµoA.oyiav imoyEypa.µµEVT)V 1tapa tli'.>V clPXtEpEOlV Ka i apxov
tOlV OUl ta 7tEptcrO"Euµa.ta. auta E�OOa.
Kat' autov tOV xpovov, ayKa.Â.a va EVVOtal;,EtO 6 NtKOÂ.clT) p6oai;;
µfinID<; Ka.i 7tpocrrnx9ij vei 7tT)ya.ivu n<iA.tv Ei<; to Xotiv1, of:v wî> ftA.9Ev
oµroc; î010.UtT) 7tpocrta.yfJ, aÂ.Â.ei µ6vov 81a va O"telÂ.lJ aµa�ta Kai craA.a.xo-
-40 PTJOE<;. Mf: 6A.ov of; 07tOU EOEt�E 7tOÂ.Â.ftv tmµtÂ.EtaV Otel va oiapa.ivoucrtv
{mo to 7tEpav µtpoi;; 'tOU IlpoutOU o{ Ota.Plitl.l\ toî> Xonviou Ka.i oxi Otel
dj<; 'tO"lipa<; KO.l Eµ1t0010"f: Kai 7tOÂ.Â.OU<;, µeptKOi oµID<; OtEflT)O"aV 7taÂ.tV cl7t0
TO tvteU0ev µtpoc; µf: 7teipa�tv 'tli'.>v civ0pro7tIDV.
A DOUA DOMN I E A LU I N I COLAE ALEXANDRU VODA 181
lui bostangi-başa, unde l-au ţinut mai multă vreme, ameninţîndu-1 mereu
că-l vor pune la cazne ca să mărturisească averea sa ; se spune că l-au
şi căznit.
La 15 august l-au scos din temniţă şi pe el şi pe cei patru fii ai 1 5 ;r1'1�s�
lui, dintre care primul, Constantin, avea de soţie pe o moldoveancă, pe 5
fata marelui ban Ioao. Balş ; al doilea, anume Ştefan, ţinuse de asemene.a
o moldoveancă, pe fata lui Ilie Cantacuzino vistierul, dar care murise ;
al treilea, anume Radu, era logodit cu fiica lui Antioh vodă şi tocmai 10
atunci s e făceau pregătirile de nuntă, iar Matei era cel mai tînăr, dar
şi acesta destul de mare. Ducîndu-i împreună cu tatăl lor într-un loc
numit lali-chiosc, au tăiat mai întîi capul beizadelelor înaintea tatălui
lor, începînd cu cel mai mare şi terminînd cu cel mai mic. După aceea
au tăiat capul lui Enache Văcărescu, vel paharnic, şi pe urmă au tăiat 15
ş i pe al bătrînului Constantin Basarab vodă, care a domnit douăzeci şi
720 cinci de ani cu multă fericire şi a făcut Ţara Românească cunoscută li şi
vestită în multe părţi ale lumii. Sfîrşitul lui adevereşte cu fapte zicala
Ecleziastului : « deşertăciunea deşertăciunilor toate sînt deşertăciuni ! » 20
Ajungîr.d dar această ştire la Nicolae vodă, i-a părut foarte rău şi
s-a mîhnit adînc.
Dar să ne întoarcem la povestirea noastră.
CÎND NICOLAE VODĂ A LUAT DOMNIA, PACEA NEFIIND

ASIGURATĂ, LĂSASE PE DOAMNA ŞI PE COPIII SĂI 25
LA CONSTANTINOPOL, IAR DUPĂ DOI ANI, CÎND PACEA
A FOST ÎNTĂRITĂ, A TRIM IS DE I-A ADUS 1
După ce a trecut al doilea an de domnie, Nicolae vodă a arătat iarăşi

seama vistieriei, fiind de faţă patriarhul Ierusalimului şi toţi arhiereii şi 30
boierii ţării. Cheltuielile pentru nevoile ţării s-au găsit iarăşi mai mari
decît toate veniturile încasate şi a luat din nou domnul zapis iscălit de
arhierei şi boieri pentru aceste cheltuieli în plus. 35
Nicolae vodă se gîndea că poate va primi în acel an poruncă să meargă
iarăşi la Hotin ; nu i-a sosit însă o astfel de poruncă, ci i s-a cerut numai
să trimită căruţe şi salahori. Cu toate că Nicolae vodă a avut multă
grijă ca acei care treceau spre Hotin să meargă pe cealaltă parte a Prutului 40
şi nu prin ţară, şi cu toate că pe mulţi i-a oprit, totuşi unii au trecut
iarăşi pe această parte, pricinuind pagubă oamenilor.
1 Acest titlu n-are nici un rost, de altfel şi la Axinte Uricarul textul este în conti·
nuare, fără titlu ; l-am păstrat ca să respectăm textul grecesc.

1 82 CRON ICA G H I CU L EŞTI LOR
Kat· EKEÎVOV tOV xpovov EO'UÂ.Â.oyicr9ri 6 NtKOÂ.CtT] poom; va µit 1tE

prnatOUO'lV opevtouytaA.ec; ele; titv tcrapav a1tÂOO<; Kai cbc; etuxe Kai EKata
KCt9î]cre tÎ]V tcrapav µe pofotta, va oiou EKacrtoc; to Mmµov tOU µe mp&pta.I /
Meta tiJv Eînpepairomv tfjc; eipÎJVTJ<; µem�u tfjc; 69roµavtKi'j<; Pam- 721
5 A.eiac;1, ti'jc; te Procrcriac; Kai ti'jc; Aexiac;, ecruvtuxev fi 69roµavtKit PacrtA.eia
tOV nap· autij KatcraptKOV np&crpuv nepi tOU priyoc; tfjc; l:q>etcriac; Otel. va tOV
Ct<j>Î)O'OOO'l va Oiapij Otel. ti'jc; Ouyypiac; ele; tOV tonov 'tOU. ·oµoiroc; Kai nepi
tOU l:tavtcrA.apou, priyoc; ti'jc; Aexiac;, Oia va nepacnJ EK tfjc; Ouyypiac; ele;
tOV tonov tOU, � onou 9eA.ficru va nT]yaivu . ·Ecruµ<pcbvricrav oe Kai Otel.
1 0 wuc; poîpooac; Kai lipxovmc; A&xouc;, 6nou fitov µe tov pfiya ti'jc; l:<petcriac;,
Ota va nriyaivouv ele; ti]v natpioa wuc;.
BA.Eîtovtac; A.omov 6 Poîpooac; KtoPO'KTJ<; Oît i:µetve to 1tpăyµa va
nT]yaivu eic; tÎ]V Aexiav, ă.pxtcre naÂ.tV va aycovil;;etat Otel. va 1tÂTI PC09ij
ti]v l;; ri µiav 6nou €na9e ele; tov f:pxoµov toov MocrxoProv, enetoit tote tov
15 eixav A.eriA.atiJcret µeptKci tl;;e PaxeptKci Kai pouxtKci Kai liA.A.a npayµata
Cino to µovacrtiJ pt tfjc; routcrapitcrac;, nepi tOOV 6noirov, ayKaÂ.a Kai tote
El'.J9uc; µetci titv otaA.A.ayi]v toov pamA.etoov eixe npocrKA.au9fj 1tpoc; titv Ilop
mv Kai ecrtaA.eri µouµnacripric; µe <pepµavt Ota va f:�etacru tÎJV im69ecrt V
Kai fopocrKOÂ.Â.eîto oA.roc; Ot6A.ou tOV µritpono>.. i triv KUP reoerov Kai tOV e-
20 nicrKonov Paoaoutcriou Kup KaA.A.tcrtpov Kai nvac; ă.Â.Â.ouc; µal;;i >..ri oec; ti'jc;
routcrapac;, f;� wv noA.A.oi Eq>UÂ.aKc09T]crav. Kai µetci tOV epxoµov tOU Nt
KOÂ.Ctîl pooa, EO'tetA.e noÂ.Â.aKt<; npoc; autov, l;; ri toovtac; va cmoyeµicru titv
/;; T] µiav tOU. Kai µe to va eyupeuev imf:p tei OEKa n&vte nouyyia ă.crnpa,
of:v Î)îOV ouvatov va cruµPtPacr9ij. WOµcoc; a<po() eloev moc; 9f: va nT]yaivu
25 eic; ti]v natpioa tou Kai µetci nA.eiovoc; l;;&creroc; Kai ciyoovoc; f:ypmve, npocr
KÂ.atoµevoc; Kai au9tc; npoc; tÎJV pamA.eiav Otel tÎ]V l;; ri µiav îOU f:Keivriv.
Kai EÂ.ape <pepµavt, oxt oµroc; Kata tÎJV e&>..ri criv tou, ciA.A.a OtU va fA.9u
eooo va cruµPtPacr9ij. Kai µetci tOV epxoµov tOU, f:crta9T] emµeÂ.ooc; 6 NtKO
Â.CtT] pooac; Kai of:v tOV EOrocrev neptcrcrotepa cino n&vte nouyyia ăcr1tpa,
:io EXOVta<; KpU<pÎ]V Eiorimv napu îOU cioeÂ.q>OU tOU, µeyaA.ou opayoµavou ti'jc;
PacrtÂ.eiac;, moc; va elnev 6 Pel;; i pric; va µTiv tOV OcOO'OUV 1teptcrcr6tepa.
'Ev tOUtcp tcp xpovcp, avtaµcilvovtac; Kai 6 EÂ.tm1c; tfjc; Aexiac; tOV
pacrtMa O'OUÂ.îav Axµ&triv Kai emPePatcO\'OVtac; tÎJV µeta�U tOOV 060 tOU
•
tOOV PacrtÂ.etoov li <ptÂ.iav, Kata tac; cruv9fiKac; ti'jc; Kap>..o pitcrac;, anoxmp&- 722
;j5 tricre Kai EKivricrev ano Krovcrtavnvoun6A.eroc; Kai epxoµevoc; EVteu9ev, civ
taµrocre tOV NtKoA.ari pooav, ocrnc; tOV EKaµe Ka9e 1tpEnoucrav nµfiv, Ot
opil;;ovtai; Va 009cOcrt ta xpetcOOTI OÂ.a el<; ta KOVCtKtCt tOU, ano tO raÂ.atO'l
eroc; eic; ta cruvopa, Kai EcrtetÂ.e µet' auto() ă.pxovtac; Kai crA.oul;;t topouc;
iKavouc; Kai tOV f:cruvtpo<peucrav eroc; f:Keî.
4U Etc; tOV autov xpovov f:oe<p&voeucrev 6 NtKOÂ.CtTI pooac; titv tcrapav
Kai ano µiav ă.Â.ÂTIV l;;ri µiav 6nou Î)tOV va titv nA.ri pmcru, f:netOÎJ f:pxoµe
voc; evmuea evac; µouµnaytatl;;it -ayac; ele; tov Katpov tou Kcovcrtavtivou
�OUKa pooa Kai EXOVta<; va A.aµpavu to noOOK07tl tOU, e8avetcre Kai ăA.
Â.a µeptKa ăcrrrpa tOV Krovcrtavtiv pooav Kai f:A.apev 6µoA.oyiav nap· au-
45 tou 8ta µiav iKavoov nouyyirov nocrotT]ta. Meta nva Katpov o&, i:macre
µeptKouc; ăpxovmc; eic; ti]v 'A8ptavo6noA.tv Kai touc; i:crtetÂ.ev eic; to Kpt-
1 Cuvîntul «13amA.eiai;» este adăugat pe deasupra de altă mină.

În acel an Nicolae vodă s,a gîndit că nu e bine să fie la întîmplare

orinduielile pe ţară, şi de aceea a aşezat ţara cu rupta, adică să dea fiecare
darea lui în sferturi. li
721 După ce s,a stabilit pacea între împărăţia otomană, Rusia şi Ţara
leşească, împărăţia otomană a vorbit cu elciul austriac pentru regele Suediei 5
ca să fie lăsat să treacă prin Ungaria spre ţara sa, de asemenea şi pentru
Stanislav, regele Ţării leşeşti, să treacă prin Ungaria spre ţara sa sau să
meargă unde va voi. S,au înţeles de asemenea şi pentru voievozii şi nobilii
leşi, care erau împreună cu regele Suediei, să fie lăsaţi să meargă în ţara lor. ! O
Văzînd dar voievodul Kievului c ă a rămas s ă meargă în Ţara leşească,
a început iarăşi strădaniile pentru ca să i se plătească paguba pe care o
avusese la venirea moscalilor, căci atunci a fost jefuit de cîteva giuvae,
ricale, obiecte de îmbrăcăminte şi alte lucruri lăsate în mănăstirea Suce, 1 5
viţa. Despre aceste lucruri s,a plîns Porţii ş i atunci, iar îndată după ce
s,au împăcat împărăţiile, a şi fost trimis un mumbaşir cu firman ca să
cerceteze pricina. Voievodul Kievului învinuia pe mitropolitul chir Ghe,
deon, pe episcopul de Rădăuţi chir Calistru şi pe cîţiva mazili din Suceava, 20
dintre care mulţi au fost închişi. Şi după venirea lui Nicolae vodă a cerut
adeseori de la el să,i plătească acea pagubă ; deoarece însă cerea mai mult
de cincisprezece pungi nu a fost cu putinţă să se înţeleagă. Văzînd însă
că va merge în ţara sa, a scris iarăşi împărăţiei cu mai multă căldură şi 25
stăruinţă, plîngîndu,se pentru acea pagubă, şi a obţinut un firman, dar
nu după voia sa, ci ca să vină aici să se înţeleagă. Cînd a venit, Nicolae
vodă s,a ţinut tare şi nu i,a dat mai mult de cinci pungi, deoarece fusese
î nştiinţat în taină de către fratele său, marele dragoman al împărăţiei, că 30
marele vizir ar fi zis să nu,i dea mai mult.
Î ntr,acest an s,a întîlnit şi elciul 1 Ţării leşeşti cu împăratul sultan
722 Ahmed şi au întărit pacea între cele două împărăţii, li potrivit cu tratatul
de la Carloviţ, şi apoi elciul şi,a luat rămas bun şi a plecat din Constan, 35
tinopol. Venind aci s,a întîlnit cu Nicolae vodă, care, primindu,} cu
cinstea cuvenită, a dat poruncă să aibă grijă de toate cele trebuincioase
pentru conacele lui de la Galaţi pînă · 1a graniţă şi a trimis cu el boieri
şi slujitori de ajuns ca să,} însoţească pînă acolo.
Î ntr,acest an Nicolae vodă a ferit ţara şi de o altă pagubă pe care 40
trebuia s,o plătească, şi anume, venind aici pe timpul lui Constantin Duca
vodă un mumbaegi,aga şi avînd de primit banii pentru treapădul său,
l,a mai împrumutat pe Constantin vodă şi cu nişte bani şi a luat de
la el un zapis pentru o sumă de mai multe pungi. După puţin timp, mum, 45
baegiul a prins la Adrianopol cîţiva boieri, i,a trimis în judecată şi i,a
1 Elciul polonez a fost Mozowicki, vezi Axinte Uricarul, p. 164.

tÎ) ptov Kai touc; EKaµE Kai tOV EOrocmv 6µoÂ.oyiav 1tc0<; 'tO xpfoc; auto d
vat tfjc; tcrcipac; Kai Kata 'tÎ)V 6µoÂ.oyiav EÂ.aPE Kai xotl;;ân tfjc; KpicrEroc;.
MEta tov 9civarnv rnu 61toiou µouµ7tayiatl;;fj-ayă, EOroKav ta 1tatBia tou
de; tOV PEl;;i p11v tOV 'AJ..1)-1tacrav ava<popav Ota ta 1tatptKa i;ouc; ăcr1tpa
5 EKEiva, MyovtE<; on ta txpErocrtoucrEv ii tcrapa. "09Ev 6 PEl;;i p11c; Kata tl)v
avmpopav trov 1tatOirov îOU µouµ1ta"(tatl;;fj 'AxµEî-ayă EOOOKE cpEpµcivt Kai
EO"tEtÂ.E Kai µouµ1tacrip11v Ota va cl1tO"(Eµicr1J ta ăcr1tpa ta 1tUtptKa muc;
a1to ti)v tcrcipav.
Mav9avovtac; 'tO t010UtOV oi KQ1ttKEXU"(tciOE<;, E"(pmvav de; tOV au-
10 9€VtT)V 01a va KUµlJ KUPEPVTIO'lV 1tEpi tfjc; totaUtTt<; imo9âcrEroc;, E1tElOÎ} Kai
aut11 ft U1t09EO'l<; of;v 6µ016:/;;E l µf; ăÂ.Â.ac;, Kai µciÂ.tcrta tOV lcpavâprovav 1tc0<;
dvat tlilv aouvcitrov va (moµEiVlJ clVEVEP"fTttOV tOU îOlOUtOU PEl;;i p11 'tO
cpEpµcivt Kai 1tpocrht E"(pacpav va µi)v aµEÂ.ÎJO'lJ 'tÎ)V 1tpocrtayi)v tautriv
Ola va µi) 9uµro9ij 6 PEl;;i p11c; .
15 MEta titv rniaut11v Â.omov Ei011mv, de; oi..iyac; iiµâpac; Tji..9 E Kai 6
µouµ7tacrip11c; µf; to cpEpµciv1 Kai µf; tov PEKii..11v trov 1tatoirov, touc; 61toi-
ouc; lKpcitTJcrEv lom Eroc; 61tou l li 016p8rocrE titv u7t68Ecr1v de; îOV PE�ip11v 723
cpavEprovovtac; 1tc0<; of;v dvat xpfoc; îfj<; tcrcipac;, aÂ.Â.a toîi Krovcrmvtivou
i:\ouKa. P68a., Kai i::t m 'ii i..9 E 7tpocrmyiJ owtâpa. µf; cpEpµcivt Kai lcr11Kc0811
20 6 µouµ1tacrip11c; µf; tov PEKiÂ.TtV Ka.i a1tfjÂ.9ov Kai EÂ.EU8Epc0811 ii i;crcipa.
a1to ti)v rniaut11v l;; 11 µiav µf; i:i)v Kai..i) v U1tEpµax11cr1v tou to1outou a.U9âv-
tOU .
'Acpou Â.Ol1tOV E"(lVEV ft µEta trov Mocrx6Prov ayci1tTt, ăcp11crEV ii pam
Â.Eia toi><; tlilv Mocrx6Prov 1tpâcrPEt<; Kai tov M1xaiJÂ. M1t6pEl;; , uiov toO
25 I:EpEµEtT), oioovtac; muc; ăOEtaV va îtT)"(aivouv Ei<; îOV î07tOV touc;. 'A1to
touc; 6noiou<;, 6 uioc; îOU IEpEµEtTt, acpou anâpacrav îOV i:\ouva. Ptv Ei<; îO
'foµaÎÂ.l, appcOO"TtO'E Kai EKEÎ anâ8avE, îOU 6noiou to crroµa µnaÂ.craµrovov
tac;, to lnfiyav Ei<; ti)v MocrxoPiav.
Ele; EKEivov îov Katpov tcri)KmcrEv fi pamÂ.Eia Kai îov 'Ami)-7tacrci
30 ano to Xoî{Vt, Kaµvovtac; îOV nacrav Eic; to MlO'ipl, 6 6noioc; KlVWVta<;
ano to Xotivt, tpyfjKEV 6 NtKOÂ.UTt P6oac; Ei<; 1tpOU1tUVîTIO'lV toU, 1tapcivro
rmo 'tÎ}V Zayapavtcra.v Kai dvtaµrovovta<; EKEÎ îOV na.crav, µEîa tÎ)V ava
µEta�u autrov cruvoµtÂ.iav, tcp6pEO'EV 6 nacrac; tOV NlKOAcITt p6oav Kapaot
Kai tOV txapmEV Kai tV ăAO"(OV O'îOÂ.lO'µEVOV, ă�toV OUI totoîitoV au9âv-
35 tTJV, tnE1oiJ Kai 6 'A7tti)-nacrac; dxEv 'tov N1KoÂ.aTJ pooa. Ei<; µqaÂ.11v Eii
voiav Kai Ct"(U1tT)V, Ka9ci:J<; tcpav11 tµ7tpciKtroc; on Citei îÎJV 1tOÂ.Â.ÎJV U"(cl1tTtV
6nou dxEv d<; tov N1KoÂ.a11 p6oav, €KaµE 1tOÂ.AE<; Kai. µEyciÂE<; KaÂ.rocru
vEc; Eic; tÎ)V tcrapav , îOU 6noiou 'tÎ)V EVtEU9Ev anoo11µiav ou µ6vov 6 N1KO
J.. ci11 pooac; µEyaÂ.roc; tÂ.unfJ811 , aÂ.Â.a Kai oÂ.Tt ft tcrapa.
40 Tov autov xpovov, oui cruvopoµfjc; tou MaKap1rotcitou 1tatptcipxou
KUp Xpucrciv9ou, EKUµEv OAOU<; 'tOU<; ÎEpEic; acruootouc;, O'TIKcOVOVtcl<; touc;
ta uuv118 10"µâva. ouo cpÂ.ropia, 6nou E01oav a1to tov Katpov îOîi Ka.vtEµip
P68a., E1tElOÎ} Kai 7tpo tou KavtEµip P68a foÂ.i) prova.v t� icrou µf; t1)v tcrcipa.v .
El<; 'tOV autov Katpov E8rocrEV ă8EtaV ft pacr1Â.Eia. îOV pfiya tfi<; IcpE-
45 tcriac; va 1t11"(UlV1J EÎ<; îOV î01tOV 'tOU, 6µoiro<; Kai îOV pÎJ"(U l:taVtO'Â.apov
oui va 1tTIYUlV1J 07tOU 9EÂ.El Kai EîO'l 6 µf;v pfiyac; tfjc; l:cpEîO'tm; E1tEpO.O'EV
aJto ti)v BJ.. axiav de; t1)v Ouyypiav Ka.i EKEi9Ev Etc; tov t6Jtov rnu, 6 8€
ItaVtO'Â.ciPoc; , Ktvrovtac; cl1t0 li T,O M 1tEVOEpt, TjÂ.9EV tSCi'.> de; 'tO ruxO'l Kai 724
făcut să-i dea un zapis cum că această datorie este a ţării şi potrivit cu
acest zapis a luat şi hoget de la judecată. După moartea lui mumbaegi
aga, copiii lui au dat marelui vizir Ali-paşa jalbă pentru acei bani părin
5
teşti, zicînd că ţara le era datoare. În urma jalbei copiilor lui Ahmed-
aga mumbaegi, marele vizir a dat firman şi a trimis şi un mumbaşir ca
să împlinească banii lor părinteşti de la ţară.
Aflînd capuchehaiele aceasta, au scris domnului să facă chivernisire 1 0
bună, fiindcă această pricină nu seamănă cu celelalte şi chiar î i aduceau
la cunoştinţă că este cu neputinţă să rămînă acest firman al marelui vizir
neîndeplinit. Îi mai scriau să nu treacă cu vederea această poruncă, ca
nu cumva să se supere marele vizir.
La cîteva zile după ce Nicolae vodă primise această ştire, a sosit şi I S
mumbaşirul cu firmanul ş i cu vechilul copiilor. Domnul i-a ţinut aici
723 pînă ce li a aranjat lucrurile cu marele vizir, căruia i-a arătat că nu este
o datorie a ţării, ci a lui Constantin Duca vodă. Deci a venit o a doua
poruncă cu firman de s-au sculat mumbaşirul şi vechilul şi au plecat şi 20
în felul acesta a scăpat ţara de această vătămare prin marea strădanie a
acestui domn.
După ce s-a făcut pacea cu moscalii, împărăţia a dat voie solilor
moschiceşti şi lui Mihai Boris, fi.ul lui Şeremet, să meargă în ţara lor. 25
Fiul lui Şeremet însă, după ce a trecut Dunărea la Ismail, s-a îmbolnăvit
şi a murit acolo şi trupul lui îmbălsămat a fost dus în Ţara moschicească.
Pe vremea aceea, împărăţia a mutat pe Abdi-paşa de la Hotin şi
La făcut paşă de Misir. Cînd acesta a pornit de la Hotin, Nicolae vodă 30
i-a ieşit întru întîmpinare puţin mai sus de Zagarancea. Acolo a întîlnit
pe paşă, care, după ce au stat de vorbă, a îmbrăcat pe Nicolae vodă cu
caftan şi i-a dăruit şi un cal împodobit, vrednic de un astfel de domn.
Abdi-paşa a arătat multă bunăvoinţă şi dragoste pentru Nicolae vodă, 35
precum s-a dovedit şi cu fapte, şi pentru marea dragoste pe care o avea
pentru el a făcut multe şi mari binefaceri ţării ; de aceea plecarea lui de
aici a mîhnit mult nu numai pe Nicolae vodă, dar şi ţara întreagă.
Într-acest an, cu ajutorul preafericitului patriarh chir Hrisant, Nicolae 40
vodă a scutit pe toţi preoţii, desfi.inţînd dajdia lor obişnuită de doi gal
beni, pe care o dădeau din timpul lui Cantemir vodă, deoarece înainte
de Cantemir vodă plăteau la fel cu ţara.
Într-acest timp, împărăţia a dat voie regelui Suediei să meargă în
ţara lui ; de asemenea şi regelui Stanislav i-a îngăduit să meargă unde 45
voia. Astfel, regele Suediei a trecut din Ţara Românească în Ungaria
724 şi de acolo în ţara sa, iar Stanislav, pornind de la Bender, li a venit în
-.01d3u 3.oltş"{l.t AQl p>x AltlLl)IĂ.'9 A lt''{l)IĂ.3rf şrf �mg9g ltl)l"{OXlN 9 lt9Xş gş AQ1
'S9d>o.o 1nx SDJ3B D"(Q3 So1�p 001 Slt191dmmw l}. SnlAQ 1n:x t .ol)ll.J Ql SJ3
Q;>gŞ A30"{1J. 'DA\&,rf AOlAC)OJ, AQl 'J01?. AOl}dl AQ1.00:X}3 AQl.OO:XDlg AQl.001"( �!�!�.
-lX.Ol:XDllLŞ Ql ţ)lDX 13XŞ ,lL'9 Dl13lL?. 'AD}XD"(g Aiµ. J}3 A3Ă.IJlLŞ AŞrf AOlQ;>dlL OJr
1D)I ·SltA9.oorflt3"{Ş Aldl)IX JD}lA30QD 09g S7;11 Sţ>lQD J}3 "(�OOrfD:I dQ:X SltXdi;>
-1d1nu 3191 So1n1qndnxnw 9 A30"tlJ. 'SoşdX Ao1m9dng Sp SnpdgAn�3"l V.
SIJ.1 SoA9d9 SQx1'Xdmd1nu 9 SoA3rf9:x.01dcp 'i\9dm:x AQl AOA!3:XŞ ,lD)I
"Al"{OlLC)OAtndgy, A�l Sp Al"(l)llL 3.DldC)Â.Ş 'SlL:XJA SIJ.1 Soogrf1)11d0 101'J
'Al)lrfADi\OOlA SQ3"{t.ong 9 13XŞ Sn1A0Arfl)l:x 1n:x 'Ao.DlLM9uo"{3ll A�l AU"(Q �E
A3.003Jdoxş 11Q 'ltdJJ3EJ {)Ol ţ>dnu i\1.oltgp A3BD"(?. 'Sndd?:I Sţ>l Sp JDlAOA
-1)19d> 1n:x Su.og 'S93"{1.ong 9 1n:x 3.0ltA J:XŞ Snd?rf l}. SnA 11 1)113rf 1nx Scoşdco_w
001 7;11n:x n1nrf931nd1.o 7;11 001 D"{Q şrl SltdJJ3EJ 9 A3.0UAJ:XŞ 'oon1duy, 001
llrl9ggş şg y1 '0011dnw SQAlLrl 001c:in 001 llll)IMŞ lj1.oo:xp lj1 t.. 1"{ou90An
gu -1dgy, A�l Sp An.on9d>Ş. 11 ' 1)1.0D ll-lQODlN Q l QlLJ,? t.. l.L d J �l3B AQl şrl JQ3"{t.oDg 9 OE
Sn1Acr>t.. 1 :x '0011dn_w 001 ll1q>du y1.ooxp �g [!1 'J;>.ODll-lQODlN 91 Sp mJ..9 01
7;11 D}3"(t.oDg l}. A3"{DĂ.B?. S9t.. ltrl 001dnoodEJ3 QOl ll1d 1)113l llll)l:X3g IJ.J. nOJd�JJJ:� „1
·n?dcow t.. 9 1 Sp 001 JJ
-nrl SltdJJ3EJ 9 t3dl)llL 3Xp ţ>l 1n:x � g13uş 1od319.o.01d3u JO t..n :xlt91)1Xş Sng9g
i\Dd>Şl:I 9 A3"{131.0?. QOlL9 SDJ'XD"(g SIJ.1 1oucod9A"ţ;J JO 1nx Dl�l)lrll} �g ţ>l 'SCO Ş"( se;
-rnng 001 1gd9 91 Sp An.0LL9.01do1gş �g13uş '101co1rll.i.J'9 1n:x 1ogn"(gţ> AD.o
-1d9.<.ş 'ng9g ltl)l"{OXlN 001 Scorlg Sco3.01,J.t.. d 3gox ţ>1g 'Al}.Ă.m.oodu A�:Xl"{t.oDg
t.. �l ţ>lD)I AD.OU0"{1)1l.OŞ 1nx ţ>"(D:XÂ.'9 1D)I ·Sn131nd1.o:xş JCO?dcow QOl ţ>lD:X
SY,1 ADJ3dX ţng AQ00"(Dl.O ţ>A Dl�l)lrll} 1nx DÂ.O"(!} ţ>1g l,J.J..n 1.oodu lt"{"{!} 1nx
30"!� 001A11ox 001 S3JdnxJ..v S31n19dng S3"l"lr> S�1 Sp ţ>lAox 'Arogi;>.onu 09g 00
AQ?l AC!JlQD nrl.ond?ll Ql QlL'9 1nx ndJ;>.Ol l}. lt91:9d3903"(Ş AQlLlO"( god>y,
·Sng9g Ul)l"(O:XlN 9 LteX?gŞ SQ01
SY,urlouodu 1n:x SIJrlu Slt"{l)IĂ.3rl ţ>l3rl SQOlQD Soo1ou9 SQOl 'ADA.09uw t.. �1
Sp llt..} nl.. lt u ţ>t.. 3.otd91gş AQl 001A11ox 001 Aţ>.onu-ţ>d>m.ooow �g AQl '1A11
-ox Ql Sp OO}d3gt.. 3 g {)Ol t..ţ>.0Dll-l�rl'X3W AQl 1nx 3.01d91gş 3191. ·Sro?drow S I
{)Ol ţ)lDX DlDrlC)31Ddl.O AQ00.0Drl101Ş ţ>A ltdşrl ţ>l D"{Q J}3 JDlAOJl)ll.OOdlL 1DX
OOJdEJrl3X3V ll9gÂ.Q Ull)l:X3g [!1 AOJ:X Jl3A3ij AC!>l ţ>lD:X t.. Orl3"{9lL JDlAOllC)d <tlLl>
-ltx 'S3gl}"(OO)l-ţ>llL3 . SQOl Sp A�"{QD A�l 001 t.. lt "(Q �rl 3.oco:xl,J..oş AQl Snd no1dd•13:11av 8 1
-?rl l}. �g SpĂ.J"tQ ,l3W ' Al"(OlLC)OAllt..Dl.Ot.. CO)I Sp AO?"(ll lj93dQ3 t.. l,trl ţ>A S3d?rll.t
3lt.. ?lLDx3g Sp 119 t..3 �n1.09duş AQl 1nx AOJ:X}l3A3g t.. CI>l A�.Ol"(Ş t.. 91 D}3"{t.oDg 0 1
l}. A3�Dd:X?. 'ng9g Ul)l"(OXlN 001 SD}lt..3 0QD SY,1 cl>A9dX cl>1d1)1131 �g <l>J.
'J;>Xll.Oldod>v ţ>Xl'XdntdlDlL DlDrlrll)ldĂ. 1nx AO"{"{OOEJ
-9.ondX 1nx 3rlD:X?. n1ou9 ţ>l 7;11g 'SOJ}3"{3l AOlJdnt.. o l.. o u Ql 1nx t.. 3.oro:xl,J..oş
11?.00dJL 1nx 'AoA9rl 09g ţ>l '1.ondx 91 Aod1?rl Ql Sp Ang1gŞ. QOlL9 'ndu
-.op ndn.0.0?1 ţ>l QlL'V Sng9g lt"Q"(OXlN Q A3.ocoxl,J..oş t.. ot.. 9 dX Ao1g1 AQJ. S
:IU3 dUW AOJ. VJ.V)I N UNV W U0 0 NUJ. VI3 1.Vd1.TI 3
·S13.01,J."(XOAŞ 1nx Sţ>rlodgnrn:x t.. C!>lQD Sţ11 QlLJ;> ndl)l.01 l}. Lt e

-1:9d39n3"{Ş QlQD şrl 1nx ADJ'X3V A�l Sp ADĂ.IJuş AQ?'X3V AC!Jl S3g9g3og 1 0 SIJ�
-30D:X !DX AD}.Ol3d>:I A�1 J}3 A3013:XŞ 1n:x ADJd Ă.Ă.Q O t.. �l J} 3 lLEJ?lg wgş ,lL'9
HO'll.lS3'1 0 '.l ! H D V'.l! NOH'.) 98 1

laşi şi de aici a trecut în Ungaria, iar de acolo în Suedia. Şi voievozii leşi

s-au dus la rîndul lor în Ţara leşească şi astfel a scăpat ţara de iafurile
şi supărările pe care le avea de la ei.
EXPED IŢIA OTOMANILOR ÎN MOREEA
În acelaşi an, Nicolae vodă a scăzut vădrăritul de la patru bani vadra 5

de vin la doi bani, iar pogonăritul l-a suprimat de tot şi a făcut şi hrisov
şi scrisori patriarhiceşti de blestem.
Într-al patrulea an al domniei lui Nicolae vodă, împărăţia a chemat
pe elciul Veneţiei şi i-a poruncit ca în timp de cincisprezece zile să pără- 1 0
sească Constantinopolul. După cîteva zile însă l-a închis cu toată curtea
lui la Edicule şi la 18 decembrie a anunţat război împotriva veneţienilor. 1 8< decembr
171 >
ie
4
Apoi a trimis porunci în toate părţile să se pregătească oşti pentru ca
să meargă asupra Moreei. Atunci a numit la Hotin pe Mehmed-paşa de 1 5
Bender, iar p e Mustafa-paşa de Hotin la orînduit s ă meargă în Bosnia.
Nicolae vodă i-a primit şi i-a petrecut pe aceştia cu mare cinste.
După ce ţara a scăpat şi de trecerea acestor două paşale, pe lîngă
celelalte angarale grele pentru Hotin a mai sosit şi altă poruncă, şi anume 20
să trimită cai şi căruţe pentru nevoile expediţiei asupra Moreei 1• Şi au
fost trimişi, după porunca împărătească, şi oameni şi căruţe, care însă
nu au avut de suferit, căci Nicolae vodă a avut grijă să fie orînduiţi la
urdia împărătească, pe cînd din căruţele şi oamenii trimişi de Ştefan vodă 25
au pierit o bună parte, deoarece au mers cu marele vizir în Moreea.
La 14 februarie, împărăţia a scos tuiurile la Daud-Paşa, iar la 2 1 1 � r;�:�•;iP
725 martie, pornind sultanul cu marele vizir de acolo, li au ajuns la 29 ale 30
aceleiaşi luni la Adrianopol şi la 7 aprilie a pornit marele vizir cu toate
oştile sale asupra Moreei, iar după cîteva zile a pornit şi sultanul şi cînd
a sosit la Seres a primit vestea de la marele vizir că a cucerit tot Pelopo
nesul. După ce sultanul a făcut acolo dunanma, s-a întors iarăşi la 35
Constantinopol.
Într-acea vreme, fiind scaunul patriarhicesc din Alexandria împovărat
cu grele datorii, a venit preafericitul patriarh de atunci chir Samuil în
aceste două principate pentru milostenie. Mai întîi s-a dus în Ţara Româ- 40
nescă şi de acolo a venit aici la laşi în anul 7223, luna iunie, şi fiind prea- < �;�� >
fericitul om vrednic de respect şi înţelept, Nicolae vodă l-a primit cu multă
1 Într·o scrisoare către patriarhul Ierusalimului Hrisant, din 28 ianuarie 1 7 1 5 ,

Nicolae Mavrocordat scrie că a primit poruncă să trimită la Adrianopol 500 d e căruţe
ti ada.igă că este imposibil să îndeplinească această poruncă, vezi E mile Legrand,
Recueil . • • ,
p. 1 73.
. 1 88 CRON I CA GHICULEŞTI LOR
cr6n:pov â7t' EKeivo 6nou ftÂ.mse vei Â.aPu Ti MaKap16tT}i; wu Kai Kovtci
di; to 7tÂ.oucr168copov €Â.eoi;, 67tou tov €8coKEV 6 NtKoÂ.aT} P68ai;, E7tp6crta
�e Kai OÂ.OU<; tOU<; ăpXOVta<;, µtKpOU<; te Kai µeyaÂ.OU<;, Kai OÂ.OU<; tOU<;
µavsU-118ei; Kai €8coKav tij MaKap16tT}ti tou, EKacrtoi; Kata Mvaµtv Ka9a
5 e8uvft911. Katci tux11v of; 6 Î)youµevoi; a7to to µovacrtft pt t0u X<iyKou,
'Avacrtacrtoi;, 8ioovtai; avacpopciv ei<; tOV NtKOÂ.Ull P68av Kai 7tpOO"KÂ.at-
6µevoi; cino tÎ)v p1crtepv1tcr<icrav t00 'H)..i a KavtaKousT}vou m:ili; Kpatei
8uvacrnKroi; Mo xcopia tOU µovacrt11 piou MnaÂ.tcratEO"tl Kai MnÂ.tvtsecrn,
ta 67toia EÎXEV cicptepci:icret Otel xpucropouÂ.Â.COV 6 KtÎ)tcop tOU µovacrt11 pi-
IO ou, Mupcilv M7tapv6PcrK11i; P68ai;, oeixvovtai; 6 flyouµevoi; 81' autu ta P11-
0tvta xcopia Kai xpucropouÂ.Â.OV tOU BamA.eiou P68a, EKaµe 01pav1 µeya
Â.OV 6 NtKOAU11 pooai; nepi autrov, nap1crtaµtv11i; Kai tfji; PtcrtepVltcra
crai; tou 'HA.ia KavtaKous 11vou. w00ev Kai aKp1poui; epeuv11i; Kai f:seta
crewi; y1voµev11i;, ane8eix911 on UOlKCO<; Kai ouvacrnKCil<; EsTJtOUO"eV Îl pî]SE'i-
1 5 cra apxovncrcra va KUpleUO"lJ ta p119tvta xcopia toD µovacrtî] piou. Toutou
xaptv, €06811 tcp fiyouµEVQ) tOU XayKOU, 'AvacrtacriQ), xpucr6 PouÂ.Â.OV 81a
va €soumas1J to µovacrtft pt ta pî]9evta l i xcopia roi;. np6tepov, rocrav 67tou 726
e069T]Kav cino tov KtÎ)topa toD µovacrt11 piou, Mupcilv Mn:apv6PcrKT} P68a.
·Exovtai; Â.otnov 6 NtKOAU11 pooai; ciyan11v di; tOV natplUPXTIV KUP
20 l:aµouft A., ecrtoxacr911 va npocncuvftcrlJ auto to µovacrtÎ)pt eii; tov 9p6vov
tfji; 'AA.esavopeiai;, Kai EîO"l, Kaµvovtai; cruvas1v OÂ.COV trov cipxovtcov Kai
âpx1epECOV Kai npopaA.Â.ovtai; autov tOV O"K07tOV tOU 6 NtKOAQT} p68ai;,
OÂ.Ol µeta xapăi; tOV EOEX0T]KQV Kai anecpamcrav lCOlVW<; vei npocrKUVT]9ij
eii; tOV 0p6vov autov tfji; 'AÂ.esavopeiai; Kai µeta îÎ)V an:6cpacr1v, E0"11Kci:i-
25 e „ nprotov 6 µT]tp07tOÂ.it11i;, E7telta 6 au8tvt11i; Kai oi Â.omoi apx1epeîi;
Kai UKOÂ.ou0coi; OÂ.Ol oi ăpxovte<; tfji; tcrapai; Kai ecpiÂ.11crav to xept toD
7tatp1apxou Kai tOV €napaKUÂ.ecrav vei oex9fj îO îOlOUtOV napaµtKpov oro
pov ti'ji; tcrapai;, Kai eUÂ.oyrovtai; toui; 6 natptapxTJi;, OteÂ.U0T] Îl cruvas1i;.
'Acpou Â.OlîtOV 6 Pesip11i;. roi; avcottpw ei7taµev, un:ttasev 0A.11v tÎ} V
30 IleÂ.on6vv11crov µf: tei Kacrtpa t11i;, EKiv11cre VlKlltÎJ<; Kai tpon:mouxoi;, f:m
crtptcpcov di; tÎ}V 'AoptavounoÂ.lV, onou €cp9acre tfj elKOO"tfj tetapîlJ 'OKtC0-
24 'umPpiou ppiou, tfj of; dKOO"îij ntµntlJ cmt9avev Îl paA.eotv, Îl µÎ)t11 P toD PacrtÂ.Ero<;,
<171 5 >
t .;.,. 1 v 6 7totav crte11.11.ovtai;
. ' '\ '\
6 A..,acr111.eui;
'\ •
, . '\
' Kcovcrtavnvouno11.1v,
eti; tT}V . tT}V e"9a-
\j/aV di; to l:KOUtapl.
35 Alitll fi eio11mi; ti'ji; aÂ.ci:lcrewi; toD Mcoptwi; cp0avoucra Kai eoro di;
tov aUSevtTJV, EKpasev oÂ.oui; toui; ToupKoui; Kai toui; €8wcre ta toiaDta
xaponOlcl µavtata ti'ji; VlK11<;, pintOVtai; di; O"TlµeîoV xapăi; Kai tel to- ·
ma ti'ji; Koupt11i;.
Eii; EKelVOV îOV Kmpov EO"îelÂ.eV 6 Pesip11i; cpepµavt di; tOV nacrav
40 tou Xott viou 81ci vei mipTJ u7to tÎ)v e�oucriav toD Kacrtpou oA.ov to KaOTJ
Â.iKt toD Xonviou. ·o 6noîoi; Moucrtacpa-nacrai; Eypa\j/EV di; tov NtKoÂ.aTJ
pooa vei crteiÂ.TJ Mo ăpxovtai; o7tou vei ftseupouv tei cruvopa wu KaOTJÂ.t
Kiou cino oÂ.a tei µtpTJ. Kai Katci tÎ}v npocrtayitv taUtT}V, eo16ptcrev 6 N1-
KOÂ.alJ pooai; Mo ăpxovtai;, 6nou iiseupav tei cruvopa, Kai Otopisovtai; Kai
45 6 nacrai; µeplKOU<; ciyaoei;, ESexroptcrav to Ka01lÂ.lKl tOU Xonviou Ka9cili;
cpaivetat µtxp1 tf'j<; crÎ)µepov Kai (mo tote Es1lµtci:i911 Îl tcr<ipa to tOlOUtoV
m::picp11µov Ka01lÂ.lK1 µi: OÂ.OV to eîcr6011µa tOU li xwpii; vei �entcrouv tino- 72 7
tei; cino to xapatO"l tll=· M' OÂ.OV 67tOU EPA.rnev 6 NtKOÂ.CtT} pooai; ncili;
A DOUA DOM N I E A LUI N ICOLAE ALEXANDRU VODA 1 89
dragoste şi l-a miluit mai mult decît se aştepta. Şi pe lingă dania cea
bogată pe care i-o făcuse Nicolae vodă, a mai poruncit şi tuturor boierilor,
mici şi mari, şi tuturor mazililor de au dat preafericitului patriarh, :fiecare
după puterea sa. Atunci Anastasie, egumenul mănăstirii Hangu, dăduse 5
din întîmplare o jalbă lui Nicolae vodă, prin care se plîngea de vistierni
ceasa lui Ilie Cantacuzino, cum că stăpîneşte cu sila două sate ale mănă
stirii, anume Bălţăteştii şi Blăgeştii, pe care ctitorul mănăstirii, Miron
Bamovschi vodă, le închinase cu hrisov ; egumenul a arătat pentru aceste 1 O
sate şi un hrisov de la Vasile vodă. Nicolae vodă a făcut pentru această
judecată di:van mare, la care a fost de faţă şi vistierniceasa lui Ilie Canta
cuzino. După o cercetare amănunţită , s-a dovedit că zisa vistierniceasă
cerea pe nedrept să stăpînească cu sila satele pomenite ale mănăstirii. 15
Pentru aceasta s-a dat egumenului mănăstirii Hangu, Anastasie, hrisov
726 să stăpînească mănăstirea satele pomenite, li ca şi mai înainte, întrucît
au fost date de către ctitorul mănăstirii Miron Barnovschi vodă.
Nicolae vodă, în semn de dragoste pentru patriarhul chir Samuil,
s-a gîndit să închine această mănăstire scaunului Alexandriei. Adunînd 20
dar domnul pe toţi boierii şi arhiereii şi propunîndu-le acest gînd al său .
toţi l-au primit cu bucurie şi s-a hotărît îndeobşte ca mănăstirea să fie
închinată scaunului Alexandriei. După ce s-a luat hotărîrea, s-a ridicat
întîi mitropolitul, apoi domnul şi ceilalţi arhierei şi pe urmă toţi boierii 25
ţării de au sărutat mina patriarhului şi l-au rugat să primească această
măruntă danie a ţării ; apoi patriarhul i-a blagoslovit şi adunarea s-a
desfăcut.
După ce mirele vizir a supus, precum am spus mai sus, tot Pelopo
nesul cu cetăţile sale, s-a întors biruitor la Adrianopol, unde a sosiţ la 30
24 octombrie. La 25 octombrie a murit valide, mama sultanului, şi trimi- 24 octomb rle
< 1 7 15>
ţînd sultanul trupul ei la Constantinopol, a fost îngropată la Scutari.
Ajungînd vestea despre supunerea Moreei şi aici la domn, acesta 35
a chemat pe toţi turcii şi le-a adus la cunoştinţă vestea îmbucurătoare
a biruinţei şi, în semn de mare bucurie, au tras şi cu tuilurile curţii.
Într-acea vreme m'lrele vizir a trimis :firman paşei de Hotin să ia sub
stăpînirea cetăţii tot ţinutul Hotinului, iar Mustafa-paşa a scris către 40
Nicolae vodă să trimită doi boieri cunoscători ai hotarelor ţinutului din
toate părţile. Potrivit cu această poruncă, Nicolae vodă a orînduit dol
boieri care cunoşteau hotarele şi, orînduind şi paşa cîteva agale, au stabilit
hotarele ţinutului Hotin, precum se văd pînă astăzi. De atunci a pierdut 4 5
727 ţara acest vestit ţinut cu tot venitul lui, li fără însă ca haraciul ţării să
scadă cu ceva. Cu toate că Nicolae vodă vedea că ţara este tare nenorocită,
toucrtUXTJCTf:V Îl tmipa µey6.Aro�. of;v EAE1'jlf:V oµro� va KUµ1J Kai aUtTJV

tÎJV KaArocrUVTJV, Eîtf:lOÎJ PJ..E novta� îtcO� cino ta� avroµaAia� tOU Katpou EOU
crtUXTJCTUV ai fotcrK01tai Kai ta µovacrtft pta, ta EKaµe OAa O.cruoota.
META0EI:ll: TOY NIKOAAH BOL\A El:E THN BAAXIAN
5 <1>06.vovta� 6 PesiPTJ�, eh� civrotepro tcpîJµev, d� tiJv 'AoptavounoAtv,

µey6.ATJV ttµÎ)v tou eKaµf:v 6 �amAeu� Ka0cil� fyt ve yvrocrtov Kai ei� oAov
to nAfj0o� Kai hat µf: tÎJV PacrtAtKÎJV nap6.ta�tv 6µou Kai µf: tov pacrt
Afo, fofjyev ei� KrovcrtaVttVOUîtOAlV. 'EK6.0TJcrEV oµro� E�(J) d� to 'Eyim
Kai crtftvovta� ei� µiav neot6.8a ta� crKTJVU�, forocre npocrtayiJv d� oAou�
I O va dvm îtUAtV Etotµot n)v îtpcOtTJV ă.vot�lV Katu tcOV BevetiKrov.
25 Ac KE1111PioU Kat' SKBiva� of; ta� itµepa�, ev tcp EîttaKtcrXlAtOcrtcp OtaKOcrtocrtcp
<1717>
f:lKOcrtcp tf:t6.ptCj> Etf:t, EKpa�f:V 6 PesiPTJ� tOV t\îJµîJtp6.KTJV rouAAtaVOV,
KamKexayiav tou NtKoA6.TJ pooa, 1cai tov tcp6pecre Kapaot tfj KB' t\eKeµ
ppiou, Aeyovt6.� tou eK crt6µato� : 'IOou onou 6 xpatat6tato� Îjµrov pam-
1 5 ABU� EOrocrE tÎJV au8evtiav tfj� BAaxia� tcp aU8EVt1J crou, NtKOAUlJ P68�.
Kai va 1tT]yaiV1J µiav ropav îtprotUtEpa VU xupepvftcrlJ tOV paytaV Kai VU
tf:AElcOVlJ ta pamAtKa 1tpocrt6.yµata. TiJv o· au8evtiav tfj� MoAoapia� E-
0(J)KE n6.Atv tcp MtxaiJA. PaKoPitcr� P6o�. tv8Uovt6.� tov xap6.8t. 'EPyai
vovta� A.omov cino tov PesiPTJV o rouAAtavo� Kai nTJyaivovta� µasi µe
20 îOV µEyav opayouµavov, aut6.oeA.cpov îOU NtKOAUT] pooa, tOV 'Iroav pooa,
d� to <l>av6.pt, eypmvav ypaµµata tfj� doftcrero� taUtTJ�, ta onoîa oi8ov
ta� Bi� ta� xetpa� tou MixaA.6.KTJ 'Apicrtapxou, tKivTJcrE µasi µf: tov Ka-
1 1 'Iawoua p iou mtsTJAap-Kqaytacni tou PesiPTJ Kai µf; to xapaot tf\� aUSevtia� Kai fcp8a-
< 17 1 7 > crev EOcO Bi� îO riam tfj OEKUîlJ îtpcOîlJ îOU 'Iavouapiou µTJVO�, tOU� OîtOi-
25 ou� fopoun6.vtî]crEv o NtKOAUTJ pooa� µf; µeyaATJV napata�tv. Kai cp86.
vovta� Ei� tiJv KouptTJV xai 8taPasovta� to pamAtKov cpepµO.vt, tov Ecp6-
pecrav Kai to Kapaot tfj� aUSevtia�. TiJv oeutEpTJV itµEpav, tcrtEtAEV 6 Nt
KOAUTJ P68a� µf; ypaµµata d� tÎJV li BA.axiav tov Krovcrtavtîvov TcrouKftv, 728
µeyav K6µicrov, Kai tov Krovcrtavtîvov Paµao6.vî]v, Pat6.cpov trov anp6trov,
30 µf; ta OîtOÎa tOU� tcpavEprove 1tpcOtOV tÎJV au8evtiav tOU, OEUtEpov EOtOptsE
KaîµaK<iµT]OE� tov MixO.A.T]v KavtaKousTJv6v, npcilTJV µEyav crna86.pîJv, Kai
tOV P6.00UAOV rouÂ.EcrKOUAOV, µEyav AOyo8EtT]V, Kai tOV :Eepµnavov Mno
sopavov, µEyav PtcrttapTJV, tpitov of; tOU� tcpavEprove va µ1' AU1tTJ80UV 1tEpi
tOUtOU, UAAU µ<iAtcrta va xapouv, EnElOÎJ Kai tOU� ă.pxovta� 8EAE1 tOU�
35 f:A.Eftcret, tÎIV of; tcrapav 8EAEt tÎJV xupepvftcret � natft p.
Meta nEvte Aomov fJµEpa�, f:KivTJcrev 6 N1KoA<iTJ pooa� oia tiJv BAa
xiav, aUSevteucra� soro Bi� tÎJV MoAoapiav, EV autij tfj OEUtEp� au8evti�
tOU, XPOVOU� tEcrcrapou� Kai µfjva� tpEi�. tOU onoiou tTiv µeta8ecrtv
µtKpoi te Kai µeyaA01 Kai fJyouµevot Kai iepeî� Kai o{ Aomoi navte� noA-
40 AU EAU1tÎ}8T]KUV, EîtElOÎI Ka0cil� clV(J)tEpro anap18µficraµev 1tOAÂ.E� KaArocru
VE� f:Kaµev Bi� tiJv tcrapav, Kai tcpopouvto 0Ao1 µf: tov tpxoµov toO vfou
A DOUA DOM N I E A LUI N I COLAE ALEXANDRU VODA 191
totuşi n-a şovăit s ă facă şi următorul bine. Văzînd că din pncma tulbu
rărilor acelei vremi s-au sărăcit şi episcopiile şi mănăstirile, le-a scutit
de dări.
MUTAREA LU I NICOLAE VOD Ă ÎN ŢARA ROMÂNEASCĂ
Cînd marele vizir a sosit la Adrianopol, precum am spus mai sus, 5

a fost primit de sultan cu mare cinste, cum a aflat toată mulţimea, şi aşa
cu alai împărătesc s-au dus împreună la Constantinopol. A stat însă afară
din oraş, la Eiup, unde a întins corturile într-un şes şi a dat poruncă ca
toţi să fie gata să pornească iarăşi în primăvară asupra veneţienilor. 10
Î n zilele acelea, în anul 7224, 2 5 decembrie, a chemat marele vizir 2s decembrie
< 1715>
pe Dimitrachi Guliano 1, capuchehaia lui Nicolae vodă, şi l-a îmbrăcat
cu caftan, zicîndu-i : « lată că preaputernicul nostru sultan a dat domnia
Ţării Româneşti domnului tău Nicolae vodă ; să meargă cît mai în grabă 1 5
să cîrmuiască raiaua şi să î�deplinească poruncile împărăteşti ». Iar domnia
Moldovei a dat-o iarăşi lui Mihai vodă Racoviţă, îmbrăcîndu-1 cu caftan.
Ieşind dar Guliano de la marele vizir şi ducîndu-se la Fanar, împreună
cu marele dragoman Ioan vodă, fratele lui Nicolae vodă, au scris scrisori 20
cu această veste şi le-au dat în mina lui Manolachi Aristarh , care a pornit
împreună cu capugilar-chehaiasi al marelui vizir şi cu caftanul domniei
şi au sosit aici la Iaşi la 1 1 ianuarie. Nicolae vodă a ieşit întru întimpinarea
lor cu mare alai şi după ce au ajuns la curte şi s-a citit firmanul împărătesc , 25
a fost îmbrăcat cu caftanul domniei. A doua zi a trimis Nicolae vodă pe li
728 Constantin Ciuchi 2, vel comis, şi pe Constanti� Ramadan 3, vătaf de
aprozi, în Ţara Românească cu scrisori, prin care întîi aducea la cunoştinţă
boierilor că a luat domnia, al doilea orînduia caimacami pe Mihai Canta- 30
cuzino, biv vel spătar, pe Radu Golescu, vei logofăt, şi pe Şerban Bujo
reanu, vel vistier, şi al treilea scria să nu se mîhnească de aceasta, ci
dimpotrivă să se bucure, deoarece pe boieri îi va milui, iar ţara o va
chivernisi ca un părinte. 35
Deci, după cinci zile, Nicolae vodă a pornit spre Ţara Românească,
după ce a domnit aici în Moldova, în această a doua lui domnie, patru
ani şi trei luni. De mutarea lui s-au mîhnit mult toţi, mici şi mari, egumen
şi preoţi şi toţi ceilalţi, deoarece, precum am arătat mai sus, a făcut multe 40
binefaceri pentru ţară şi toţi se temeau ca nu cumva, cu venirea noului
1 Dimitrachi Guliano a fost cuscrul lui Nicolae Mavrocordat, vezi E mile Legrand,
Recueil . , p. 1 98.
. .
2 Constantin Ciuchi era rudă cu Nicolae Mavrocordat, deoarece a doua sa soţie,

Pulheria, era născută Ciuchi ; ea este mama lui Constantin vodă Mavrocordat ; a murit
la 6 noieml:rie 1 7 16, vezi Însemnări la viaţa lui Constantin Mavrocordat, în Const.
Daponte , op. cit., I, p. 337.
3 Constantin Ramadan a ocupat mai tîrziu în Ţara Românească posturile de vistier
şi mare logofăt ; el a murit la 5 octombrie 1 737 de ciumă, vezi Cont. Daponte, op.
cit., II, p. 38.
aU0EVîOU va µitv xaÂ.6.crouv oi KaÂ.f:� Kai X,ptcrttaVLKE� KaÂ.cocruw:� 07tOU

&x:aµEv. ·Am) tov 67tofov cp6j3ov Of:v EyÂ.utcocrav, Ka0ro� 0eJ.. oµEv cpavEpcilm:t
ta ecra liKaµEv 6 MtX,aÂ. j368a� Â.E7ttOµEpro� Ei� autitv titv îpttT}V îOU au-
0Evtiav.
5 'Acpou Â.Ot7tOV EKtVT}O'EV EK îWV aut60t, 6 NtKOÂ.UT} j36oa� 1tOÂ.Â.a f:vou-
0EîT}O'E îOU� ăpx.ovta� va dvat OÂ.Ot Ei� µiav yvc0µ11v Kai va &x.ouv ăOEÂ.
<pLKÎlV ăy6.7tT}V ăvaµEta�U îOU� Kai 7tapT}yoprovta� îOU� ©� 7tatÎ)p, €cpiÂ.T}crav
OÂ.Ot titv 7tOOiav îOU Kai QVEX,cOpT}crav. IlÂ.Tjcrt6.1;;ovta� of: Ei� îO <l>co�6.vt,
Ej3y-fjKEV El� 7tpou7t6.VtTJcriv tou, Ei� tf:� yKipÂ.E� t'fj� Iloutva�, 6 BivtiJ.. a�,
10 µeya� Kamt6.vo� t'fj� ăKpTJ� µf: oÂ.ou� wu� crÂ.oul;;t t6pou� Kai µf: oÂ.a ta
crt6.youpa, El� of: îOV Â.ocpov 6nou Q1tEX,El µiav &pav el.no îO <l>co�6.v1, Ej3y'fj
KaV El� 7tpouit6.VtTJcriv tou Kai oi µEy6.Aot ă.px.ovtE� tou BouKoUpEcrtiou,
6 IlatpacrKO� Mnpal;; oyt6.vvo�, µeya� j36pvtKO�, 6 rp11y6pT}� MitaÂ.1avo�,
7tpcOT}V µeya� j36pvtKo�, 6 PaoouÂ.o� AouoecrKouÂ.o�, µeya� crna06.pT}�, Kai
15 ăÂÂ.01 µf: autOU�, Kai µE 7tap6.ta�tV µEyUÂ.TJV €µj3'fjKE tij K 13' îOU 'Javoua-
22 ' lavouapiou piou Ei� îO <l>co� ă.vt.
<1716> Ilpf:nov dvat va avacpepcoµEV noiou� ElXEV ăpxovta� EOOO El� titv MoÂ.-
oaj3iav li Ei� titV OEUîEpav îOU au0Evtiav 6 NtKOÂ.UT} j36oa�. Meyav Â.oyo- 729
0EîT}v dXE tov NtKoÂ.aT} Kcocrtiv, uîov tou Muprov Kcocrtiv, µi::y6.J.. o u J.. 0-
20 yo0ernu, nA.itv Evto� 6J.. iycov ftµi:: prov to /;; 'fj v EKµi::t pfJcra�, &Kaµi:: µeyav J.. o
yo0EîT}v tov 'AvnoxT}v Zopav, µeyav j36pvtKov tfl� K6.tco Tcră.pa� i::Ix.i::
îOV raj3ptitA MtKAEO'KOUÂ.OV, µeyav Â.oyo0EtT}V. 'Acpi::0Ei� oµco� auto� t'fj�
apxovtia� taUîT}�, liKaµE îOV Aou7tOUÂ.OV, µeyav j36pvtKOV, îOV of: MtKAE
O'KOUÂ.OV, µeyav J..o yo0etT}V, Ei� tov tonov wu AvnoxTI Zopa. BopvtKov
•
25 t'fj� 'Eitavco Tcr6.pa� f:Kaµi:: tov 'HJ.. iav Katapl;;'fj , npcilT}v µeyav j3tcrn<ipTJV,
xutµavov of: EKaµE îOV 'Ico<ivVT}V M7touxoucrriv, îOV 6noiov ElXEV Ei� µi::
y6.Â.T}V Ei.ivotav chcrav 6nou ftwv ăv8pcono� EipT}VtKo� Kai ficruxo�. Meyav
7tOcrtEÂ.VtKov f:Kaµi:: tov AT}µT}tp6.crKov PaµaoavT} v, µeyav crna86.pT}V tov
'IcolivvT}V IlaÂ.UîT}V, µeyav µmivov îOV 'Ico6.vvT}V Mn6.Â.crav, µeyav nax6.pv1-
:3 0 KOV liKaµE îOV rEcopyitcra 'AitocrtOÂ.OV. Ei� OE îOV tpitov X.POVOV t'fj� au-
0Evtia� îOU, tpxoµi:: vo� Kai 6 recopyă.KT}� j36pVLKO� PoucrcrEîo� EOOO d� îÎlV
tcră.pav, f:Kaµi:: tov u{ov tou tov Kcovcrmvtivov µeyav nax.6.pvtKov, tov
of: ri::copyitcrav 'AitOO'îOÂ.OV îOU &OroKE titv Ka7tEtaviav îOU K68pou, µe
yav of; j3tcrn6.pT}V dxi:: îOV rpT}yopLOV Zopav. El� OÂ.iyov oµco� Katpov
3) ă.Â.Â.a�av 7tUÂ.LV oi upxovtiE�, E7tELOÎJ, aito8av6vto� îOU xatµ6.vou Mnou
XOUO"T}, EKaµi:: x.6.tµavov tov MtKAEcrKouÂ.ov Kai µeyav Â.oyo0f:tT}V tov 'H
Aiav Katapl;;'fj , µeyav j36pvtKOV îOV 'Icolivvriv MnaÂ.crav, Kai uito8av6vto�
Kai îOU rpT}yopT} Zopa, µtya j3tcrnlipT} , EKaµi:: µeyav j3tcrn6.pT}V îOV Aa
pELOV Aovtt�, 6itou firnv cri:: p olipT}�.
·�
40 TPITH AY0ENTIA MIX AH A PAKOBIT1:A BOAA KAI EITIAPOMAI
TQN KAU:APIKQN EU: TE THN BAAXIAN KAI MOAAABIAN KAI
AAQ:EU: TOY NIKOAAOY BOAA
u •111vouap tou 'Ev EtEt fataKtcrX,tÂ.tocrt<î> OtaKOcrt0crt4'.> EÎ.Kocrt<î> ti::t6.ptql (mo 'Aoaµ,
1716
{mo os Xptcrtou ,a'\jn�', 'lavouapiou OEKUtlJ EKtlJ, EKivT}crEv 6 aU0evtîJ�
45 Mtx.aitÂ. j36oa� Q1t0 îÎlV IloÂ.lV (ăcpou €cp6pEO'E Kaj36.0t tfl� au8i::vtia� ou1
tÎJV li MoJ..o aj3iav tÎJV ftµepav trov Xptcrtouyevvcov Ei� tov j3i::l; ipTJV x:ai x:a- 730
A TREIA DOMNIE A LU I M I HAI VODA RACOVIŢA 1 93
domn, să se strice faptele lui bune şi creştineşti. Şi într-adevăr n-au scăpat

de ceea ce se temeau, precum se va vedea cînd vom arăta pe larg despre
. tot ce a făcut Mihai vodă în a treia sa domnie.
La plecarea de aici, Nicolae vodă a sfătuit mult pe boieri să fie uniţi 5
şi să se iubească cu dragoste frăţească între ei. După ce i-a mîngîiat ca un
· părinte, i-au sărutat toţi poala şi au plecat. Apropiindu-se de Focşani,
· i-a ieşit întru întîmpinare la gîrlele Putnei Vintilă, marele căpitan de mar-
, gine, cu toată slujitorimea şi cu toate steagurile, iar la movila care se află I O
Ia o depărtare de un ceas de Focşani i-au ieşit înainte şi boierii cei mari
din Bucureşti : Pătraşcu Brezoianu, vei vornic, Grigorie Băleanu, biv vei
vornic, Radu Dudescu, vei spătar, şi alţi boieri, şi la 22 ianuarie a intrat 15
22 ianuarie
cu mare alai în Focşani 1• < 1 7 16>
Se cade să amintim şi cine au fost boierii lui Nicolae vodă aici în

729 Moldova l i în a doua lui domnie. Mare logofăt a avut pe Nicolae Costin ,
fiul marelui logofăt Miron Costin. Întrucît însă acesta şi-a dat obştescul 20
sfîrşit după cîteva zile, a făcut mare logofăt pe Antioh Jora ; mare vornic
de Ţara de Jos a avut pe marele logofăt Gavriil Miclescu. Lăsînd însă
Miclescu vornida, a făcut mare vornic pe Lupu, iar pe Miclescu l-a făcut
mare logofăt în locul lui Antioh Jora. Vornic de Ţara de Sus a făcut pe
Ilie Catargi, biv vei vistier, iar hatman a făcut pe Ioan Buhuş, pentru care 2'>
arăta multă bunăvoinţă, întrucît era om paşnic şi liniştit. Mare postelnic
a făcut pe Dimitraşcu Ramadan, mare spătar pe Ioan Paladi, mare ban
pe Ioan Balş, iar mare paharnic pe Gheorghiţă Apostol. În al treilea an 30
al domniei sale, venind aici în ţară vornicul lordachi Rusăt, Nicolae vodă
a făcut pe fi.ul acestuia Constantin mare paharnic, şi lui Gheorghiţă Apostol
i-a dat căpitănia Codrului, iar mare vistier a făcut pe Grigorie Jora. În
scurtă vreme însă boieriile s-au schimbat iarăşi, deoarece, murind hatll,lanul 35
Buhuş, a făcut hatman pe Miclescu şi mare logofăt pe Ilie . Catargi, mare
vornic pe Ioan Balş şi, murind şi Grigorie Jora mare vistier, a pus mare
vistier pe Darie Donici, care fusese serdar.
A TR E IA DOMNIE A LUI M IHAI VODĂ RACOVIŢĂ , 40

INCUR S IUNILE I MPERIALILOR ÎN ŢARA ROMÂNEASCĂ
Ş I M OLDOVA Ş I PRINDEREA LU I NICOLAE VODĂ
16 ianuarie
În anul 7224 de la Adam, iar de la Cristos 1 7 16, ianuarie 16, domnul 1116
Mihai vodă a pornit din Constantinopol, după ce îmbrăcase caftan de 45

730 domnie pentru l i Moldova în ziua de Crăciun la marele vizir, iar apoi
1 Nicolae Mavrocordat, într-o scrisoare din 9 februarie 1 7 16, a scris patriarhului
Ierusalimului, Hrisent, că a sosit în Bucureşti în ziua de 30 ianuarie 1 7 16, vezi Emile
Legrand, Recueil . , p. 2 16.
. •
-DltŞ \\Olt<} D}l}D lţ 1D)l JD}t\DrlD'( V , S�l 1dOl1?d3ltrl} c.!?1 JD}SD!?'(OW S�l t\Olt
-91 "91 1.00J�l?lOltQ 1?" 1D)l t\Ult\?9QD "91 1.000.0<!JgDdDlt S901 J?A t\D�Dl?. S901
1D)l t\D.Ol)OĂ.ltg<p S901 101olt9 JO 'S9ogDltQ ţD)l Dl.l)DlOl Dt\DÂ.dQ t\Olt91 t\91
S}3 C,!?g� 1n)l t\odglt ll91g 'morlg J?l t\ng9g '(l,LnX1w "91 SJ3 1n:x 1.ororll?:x 1?"
Sno1 t\\)O/\ t\Ql J}3 t\O'(DS?. 't\9lQD 1d3lt /\OJlt\?93dQ3 t\C,!?l Qltţl 1n:x nolt\?9QD \)Ol Ol>
n1nrlÂ.1?dlt J?l 9lt1) 1n:x t\D}XD'(H t\l,11 J}3 J?'('(Olt t\D.On3.od9o:x� llQ 'lt1gn Sno1
D}31Ddl.O)l? lţ t\l,L'(D:X t\t.oDg)q t\3ijD'(if JC!>lL 10t\Drld3.J JO J3lt\Olt?'(8
· Sng9g SllMl?OJt noi S9cb'(3!?1)
9 t\D}XD'(g t\l,11 Sp JUlt\?9QD �9'(Dl.O 3Xp no1 t\OlL91 "91 Sp '?!? cOl<)0.001
"3, ·n.011g9dn)ou t\l,11 Sp Sltul?Â.1) Sltt\:;JrloA1Â. S�1 J?l!? t\n.orod:;J9n3'(1.t t\Ql sr
QO Sro� A3.0U91?:XŞ noltQ 't\D}'(3gd3, t\l,t1 Sp t\t.oDĂ.lţuş t\Ql 1n:x t.ond lţu� "91
ţn:x Dt\d>D�?. SnOt\l?l.D)I S901 t\Dd3cb?. 't\9dm)l S3M<;>d< p '?!? 10t\!3:X3, · Sot\rltd
-?rl"Q 01Lt91?)l? 1n:x t\Ol!2.o.onocb 91 3.on'(?lL"Q 'Sno1 1?1Â.9'( J?l Sp Slt1"?9QD 9
5D.OC)31.0llL 1.0l?. ţD)I 'Ddl?.Ol lţ 1Dl3llt1?'(9 1D)I noi l?lt\O)l !j.1nd:x 91 l,Lrl 1?"
t\o:x1:xd901 91 nrln311?d1.o 91 1n:x t\oÂ.nd>if 1od9X� 10 llQ 't\O?'(lt Sog9cb m" or
TCL -p t\�g JC!>lL J3lt\OXdp JO t\Ult\?9QD A91 t\<) O t\D.Oro}D ij3EJ3, "t\l.Orodl?lt t\91 1?"
li Dt\d>D�?. t\t.oro9'(?. 1?" SJ?t\D:XJ Snd?rllţ J?l3rl t\Ult\?9QD "91 SDlt\OJ}rlto)IOltJ;l 1D)I
f$l)t\l?lD)I nrln311?d1.o Sno1 t\ou91 "91 S!3 t\O?'(lL lDt\}3 "�!? 1n:x Sno1 t\Ult\?9
-QD A9l Sp 101.0llt 1Dt\}3 JC!>lL J3lt\OXdp JO "1.0C90U lOlL.OOdlL 1?" t\D.01.01?cb3ltţl
Sno'Xl?'(H SQOl �rl S3lt\?9n3'(nogrln.o 1n:x t\od319dlt 1D)I t\011! QOlt<} !3)1? "1'( sz
-l?lt t\DJh.3dl.O?ltQ 't\3Â.ncb?. JUlt\?9QD 9 JC!>lL J3lt\D.0<)0)lţl '}od9X? �g JO '11.0?d
-no:xnog 91 J}3 t\39'('! 'i\o:xad901 nrln311?d1.o !3)1Ş ,lL"Q "<!>SD'( 1n)l t\ogo1Â.
-cl<)Ol.J Sp t\3Â.ncb?. '11.0?dno)lnoe: 91 Sp 13J1?l.OU'(lL 1D:X t\Dij<!JlÂ.Dd)I t\l,Ll Sp "9)l
-ldD.OlD)l nrln3l1?dl.O 39'('.!- JC!>lL AC!>9Drl JUlt\?ijQD 9 t\�rl t\OlC,!?dlL J?lD)I
'Dl$DlOl OZ
D'('("Q ţD)I 'S9:x1dn.om:x Sou91 9j l3t\ pri 13'(?9 1n:x t\UM?9QD "91 13.0
-l?llt t.on0'(?9 '"9"D:XJ nrln311?d1.o t\D139lţog Sp t\1D(l)'(}31.0 S001 "N S<!>lL Sno1
S1?1AOJ1?l 1D)I S9ot\nrld3.J SQOl Sp Sno1 t\ou91 "91 S3lt\Ol11?10ltQ 'ndn.o}D:>t
"91 S}3 l)Ol.QD ,1g wx SD!'(3gd3, S�1 t\U'(1?d3t\3Ă. "91 Sp t\D'(13l.O?. '"ng9g
t\OD'(9:>l1N Sno1 t\Ult\?9QD A9l 9ltJ? t\1�Dd}3lL t.onOXif JC!>lt 10t\3rl<;>J1.0DcbodJL 'Dl S I
-DrlÂ.l?dlt D?t\ l?l 1.0C,!?ltDĂ.'Q \\Olt9 10X1?'(H �g J O 't\3.0n3.0d<)O:>lŞ ţD)l t\O:>llt\l?lD)l
01y.o.onocb t\9:x1d3rl Sn}XD'(H SIJ1 t\Dij<!JtÂ.Dd)I Al,11 J}3 t\D'(131.0?. 't\odrolt9t\19cb
91 S9du ţD)l t\D}ijDg'(OW ţD)l t\D}XD'(g Al,11 S9dlt Sno1 l?tdg J?l t.oro.O<!J'(lt1}
1?" /\D.OU'(?91.t '}Dl.U:>tlt\ t\\)OÂ. 10t\3rl9t\3.] 't\C,!?lQD ,dDlL t\Odl..Ol?:>l ldl?g.otrl3l
91 t.ond lţuş 'l)odm:x 10t\3rl1?�Ddg 1ot\nrld3.J JO 'AC,!?:Xdnoi t\C,!?l t\ro1t\9Â.ncb 1n:x O l
t\OTI3'(9lt t\91 S p lt9<!J1o:x.o? ţD:x lt9lţ)l1"Ş 'S90Anrld3.J S001 �rl Sn.olţrl3'(0lt ţn:x
M }gndng 91 Sp A3Â.�JL? Sţi.oDlt-l,L'(V , 9 't\O}.OU'(lt 91 td}D:XO'(D:X 9l
't\Olt<;>l A91 AOl.l)Ol. Sp ll.olţ9no'(O:XJ?
1?" 3'('(3rli! QOlt9 Sn1Xn1.ong S�1 md lţrl:>t31 t\Ol'.!- Dll)Ol ţn:x ' SC,!?.OOlt J?:>11drolt
ţD:X t\OÂ.}'(Q l'(?TI '3t\1Â.;:! 1d1?91d:x 1D:>l ldl?ldOX ţD:X 1d1?11D t\OA9t1 ţD:X 3t\1Â.?, S
QOlL9 ADdX9Jh. t\l,L'('(OlL t\l;ll J?l!? 1.ond)l 91 1n:x 11?'(Drl 91 JC,!?.OOlL 3t\1Â.?. "�!? \\Olt<}
Sl)o'X3M.o S�Xodg So9� '(lL 1d1n:xo'(n:x 91 3"tÂ.?. "0"9dX "91 "o"p:>t3,
't\ot\9d9 AQl.. J}3 t\3.0U91?:X? ţD)l ll 11?:x3grog no1dnnodg3cf> 1.01?1J 91 Sp
t\39'( '.!- 1n:x l'(}Jt\3rl 91 �rl 1n:x ngo�?. SroX}g (n:>t9o:x D:;J'(t.ong A91 Sp 1u91
M 0 1 1 1S31n:::> J H D V:::> ll�OM:::> t6 1

A TREIA DOMNIE A LU I M I HA I VODA. RACOV I ŢA. 1 95
cuca la sultan, şi fără să facă cheltueli, căci a plecat cu menzilul, a sosit

· în laşi la 12 februarie şi s-a aşezat în scaunul domnesc.
În vara acelui an au fost ploi multe şi neîntrerupte, încît nu s-a făcut
de loc mei şi nici vin din pricina frigului ce a fost ; numai griu, fin şi orz 5
s-a făcut, puţină miere 1, iar poame de loc. Acestea erau semne prevesti
toare de nenorocirea ce urma să se abată asupra acestei ţări.
Într-acea vară Ali paşa a mers la Varadin, unde, hătindu-se cu nemţii,
a fost învins şi a căzut în luptă. Şi deoarece turcii au fugit, nemţii au găsit IO
prilej ş i au luat de la e i cetatea Timişoarei. Deci, fiind biruitori, nemţii

au vrut să-şi întindă hotarele către Ţara Românească şi Moldova. Spre
toamnă, ei au trimis în Ţara Românească, la Craiova, o seamă de oaste
cătănească, care a prădat în părţile acelea. Iar muntenii, ca unii ce iubesc
lucrurile noi, găsind pricină că sînt asupriţi de domnul lor Nicolae vodă, 1 5
au trimis soli l a generalul Ardealului ş i prin el la împărat, închinînd ţara
nemţilor şi făgăduind că de le-ar trimite destulă oaste în ajutor, vor prinde
pe · domn şi va rămîne ţara sub stăpînirea împărătească , şi altele ca
aceastea. 20
Domnul, afl.înd că a venit oaste imperială la Craiova şi că se apropie
de Bucureşti, a plecat la Giurgiu, dar, luînd de acolo oaste turcească, s-a
întors la Bucureşti. Iar duşmanii, auzind că domnul a fugit, s-au întors
iarăşi acolo unde au fost şi mai înainte şi, sfătuindu-se cu muntenii, s-a 25
hotărît ca boierii să se prefacă că-i sînt credincioşi domnului şi să zică
că nu mai este oaste cătănească în ţara lor, pentru ca amăgind astfel pe
73 1 domn să vină peste cîteva zile, pe neaşteptate, li să-l prindă. Deci boierii
au încredinţat pe domn că nu mai este nici o teamă, că duşmanii au plecat
şi să nu mai ţină pe lingă el oastea turcească, că suferă ţara. Domnul, 30
încrezîndu-se în vorbele lor, a slobozit oastea şi şedea fără grijă. Iar boierii,
găsind prilej, au adus pe neaşteptate cătanele de l-au luat şi l-au dus în
Ardeal, unde a stat pînă după pacea de la Passarovitz, cînd a fost liberat 2• 35
Între timp, în locul lui a fost trimis domn în Ţara Romînească fratele
său Ioan vodă.
Nemţii, văzînd că expediţia lor a mers bine, că au prădat mult în
Ţara Românească, luînd atît din lucrurile domnului, cit şi din ale oamenilor 40
lui, şi-au pus în gînd să facă l a fel ş i c u Mihai vodă, căci a u găsit ş i aici
în ţară astfel de mijlocitori şi părtaşi, care îi îndrumau şi le făgăduiau
că le vor preda pe domn şi vor supune ţara Moldovei împăratului Ger-
1 Cronica Ghiculeştilor ne ajută să facem o emendaţie la textul cronicii anonime

atribuite lui Amiras şi publicate de M. Kogălniceanu, op. cit. , voi. III. Anume în Cronica
G hi culeştilor avem « puţină miere », iar în Pseudo -Amiras (p. 1 23) « puţin ele mere >»
1 96 CRONICA GHICULEŞTI LOR.
paKtVÎ)0T)crav µi:: p tKOt troV apxovtcOV Eii; µtcroi; Katei tOU au0EVtOU fttOV
aiitT).
Eii; tOUtT)V tÎ)V aU0evtiav 6 Mtxai)Â. P6oai; 8f:v scpă.VT) Ka0cili; scpă.VT)
eii; tÎ)V 7tpcOtT)V Kai Of:UtEpT)V KaÂ.oi; Kai 7tpiioi;, aÂ.Â.ei Ka0cili; fiJ..0ev, ă.Â.-
5 Â.ase tÎ)V yvci>µT)V tOU Kai teii; apxovtiai; teii; eorocrev 51..ai; crxeoov eii; toui;
cruyyeveti; tOU Kai µeptKoui; 07tOU E7tpE7tE vei exouv Kai. autoi. asiav, toui;
ciµEÂ.T)O'E Kai &Katacppovouvto U7t0 trov cruyyevrov autou, to 07tOÎOV 7tapă.-
7tOVOV E7tapaKiVT)O'E ttvai; vei tOV bttPouÂ.eu0rocrt Kai va cruprocrt Kai ăÂ.Â.oui;
eii; to µ&poi; toui;. Kai eup6vtei; tOV Katpov tOUtOV toU 7tOÂ.Eµou, E7tÎ)ya-
IO crtV di; tOV yevepă.Â.T)V toU M7tpacropiou Kai scruµcpci>VT)crav µet' autou va
tou:; OcOO'lJ µeptKOV cpoucrcriitov Kai vei €1.. 0 rocrtv Eii; tÎJV Mol..o apiav va 7tU
procrt tOV au0&VtT)V. Kai autoi. 07t0U E7tp6paJ..a v to 7tpiiyµa Î}tOV 7tprotoi;
6 Tcraoupo:;, ocrni; EKată.yeto a7to to y&voi; tOU I:tecpă.vou P6oa reci>pyT),
Kai 6 BeAicrKoi;, Kai 6 KovtcrEcrKoul..o i;, Kai 6 crep86.prii; Mupci>v, Kai 'Acr-
15 Â.UVT)i; Kai ăÂ.Â.Ot tt vei; cl7t0 toui; µe 11 yaÂ.UtEpoui;. 732
'Eo&x0TJ Â.Ot7t0V autoui; 6 yevepă.Â.T)i; Kai civ&cpepe tÎ)V U7t60ecriv toui;
di; tOV µeyaÂ.utepov yevepă.Â.T)V, 07tOU fitov di; to I:tµ7tiVt ocrni; ffivoµă.
seto I:tatvPil..Â.e, 6 oe tOU Bpacropiou papcilv Lietise, Kai. Otel 7tpocrtayf\i;
tf\i; pacrtÂ.eiai; toui;, toui; i::orocrav µeptKOV crtp6.teuµa, eroi; tptaKocrioui; Ooy-
20 ypoui; Kai €KatOV N&µtcroui;, Kai i::Kaµav Kai autoi ttvai; am'> toui; KAE7ttai;
tf\i; tO'apai; Kai µe auto tO O'tpă.teuµa spyf\KaV Eii; tÎ)V tcră.pav Kai KatE
J..a pov to µovacrtft pt0v Kă.mvo J..ey6µevov Kai i:: p aJ..av µeptKoui; crtpanci>
tai; EKEî. "E7tetta fil..0 ov Eii; to Kă.crtpov Ntă.µtcro J..ey6µevov to cp0tv67tropov
Kai to E7tÎ) pacrtv eii; TI)v &soucriav toui; Kai EKă.0ricrav di; auto, i::xovtei;
25 apxriyov tOV <l>paVtO'EO'KOV cl7t0 tÎ)V Aroppaivav Kai ocroui; civ0pci>7toUi; tOU
MtxaiJÂ. pooa eupftKaO'tV eii; to tO'tVOUtO, 07tOU &cruvasav ta crcp&pta, toui;
E7tiacrav Kai E7tf\ pav ta aU0evnKu ăcr7tpa 67tou dxacrtv, flyouv tov 'HJ..iav
Katapsf\, µ&yav Â.oyo0EtT)V, Kai tOV 'Avtci>VtOV, KOµtcrov oeutepov, Kai
MtxaÂ.UKT)V µeoeÂ.VttcruipT)V, Kai reropyă.KT)V paxnPă.vriv. Kai AopevtsÎJV
30 Kai toui; &cpuÂ.6.Krocrav Kai ucrtepov Ct7tEÂ.UO'UV tOV Â.oyo0EtT)V, toui; o· ă'A
Â.oui; EKpă.tricrav Kai eKeî &ot6p0rocrav tu EÂ.Â.et7tf\ tou Kă.crtpou Kai &cruva
sav Ct7t0 tOV t67tOV saxepf: Kai ăvotsav to 7tUÂ.atOV Kai. pa0u 7tT)yă.Ot tOU
KUO'tpou Kai eixacre tu avayKaîa oÂ.a. 0A7t0 EKEÎ of: i:: pymvov Kai EKOUp
creuav toui; 7tpayµateutcioei; di; to Pci>µavov Kai Aso6ot Kai o7tou flKouov
•
35 7tcO:; dvat ToupKOl, toui; E7tatpvav O'KÂ.ă.poui; Kal tu umipxovta toui; fi p-

7tasov. · Eîi; to <l>roscivt of: i::crtetA.av ăU.ou<; x:ai. x:at&A.apov to sKetcre µo
vacrtft pwv Kai eroi; to BoupÂ.ciOt €cp0avav a{ autrov Kataopoµai Kai. fl p7ta
sov toui; ToupKoui;, eyuµvrovav oe Kai toui; xptcrnavoui; AKoucracra OE . •
fi PacrtÂ.eia tauta, i::y pmve tCi) au0evtu va cppovtlO'lJ va OtcOSlJ EKEÎVO to
credem că în Amiras este o lectură greşită şi textul trebuie îndreptat în « puţintea miere » ;
de altfel chiar în cronică se spune că poame nu se făcuseră de loc.
2 După eliberare, Nicolae Mavrocordat s·a întors, în august 1 7 18, în Ţara Româ·
nească, unde domnea fratele său Ioan, iar de aici a plecat la Constantinopol, vezi Const.
Daponte, Ephem. daces, I, p. 337.
A TRE I A DOMNI E A LUI M I HA I VODA RACOV I TA 1 97
maniei. Pricina care a făcut ca unii din boieri să aibă ură împotriva dom
nului este următoarea.
În această domnie, Mihai vodă nu s-a arătat bun şi blajin ca în
prima şi în a doua sa domnie, ci, îndată ce a venit, şi-a schimbat 5
purtarea şi a dat mai toate boieriile rudelor sale, trecînd cu vederea
pe unii, care se cădea să aibă şi ei boierie şi care erau batjocori-ţi
de rudele lui. Această supărare a îndemnat pe unii să uneltească împotriva
lui şi să atragă şi pe alţii de partea lor. Şi, profitînd de starea de război, 1 0
s-au dus la generalul Braşovului şi s-au înţeles cu el să le dea o seamă de
oaste ca să vină în Moldova să prindă pe domn. Acei care au propus
aceasta au fost : Ceaurul, care se trăgea din neamul lui Ştefan vodă
Gheorghe şi Veliscu 1 şi Conţescu, şi serdarul Miron, şi Aslan, şi încă
cîţiva dintre boierii cei mari. li 15
732 Generalul i-a primit şi a raportat despre această pricină generalului
mai mare, care era la Sibiu ; acesta se numea Stainville, iar cel de la Braşov
baron Dettine. Din poruncă împărătească li s-a dat o seamă de oaste,
cam trei sute de unguri şi o sută de nemţi ; au mai luat şi ei pe cîţiva din 20
tîlharii ţării şi cu această oaste au venit în Moldova şi au ocupat mănă
stirea numită Caşinul, punînd acolo de pază cîţiva ostaşi. Apoi, au venit
în toamnă la cetatea numită Neamţu, au luat-o sub stăpînirea lor şi au
stat în ea cu căpetenia lor Francisc din Lorena 2• Ei au prins pe toţi oamenii 25
lui Mihai vodă, pe care i-au găsit în ţinut strîngînd sferturile şi le-au luat
banii domneşti, adică au prins pe Ilie Catargi, mare logofăt, pe Antonie,
al treilea comis, pe Mihalachi medelnicerul, pe Iordachi Rahtivan şi pe
Lorengi 3 şi i-au închis. Pe urmă au liberat pe logofăt, iar pe ceilalţi i-au 30
ţinut închişi. Au reparat părţile stricate ale cetăţii, au strîns zaherea din
ţinut, au deschis puţul cel vechi şi adînc al cetăţii şi aveau toate cele
trebuincioase. De acolo ieşeau de prădau pe negustorii de la Roman şi
de la Adjud şi, unde auzeau că sînt turci, mergeau de-i luau robi şi jefuiau 35
avutul lor. Pe alţii i-au trimis la Focşani de au ocupat mănăstirea de acolo.
Pînă la Bîrlad ajungeau cu prădăciunile lor, răpeau pe turci, dar jefuiau
şi pe creştini. Auzind împărăţia de aceasta, a scris domnului să se nevoiască
1 Cu ajutorul Cronicii Ghiculeştilor putem face o emendaţie la textul cronicii
atribuite lui A miras. În această cronică găsim că cei care au vrut să prindă pe Mihai
vodă au fost Vasile Ceaur, care se trăgea « din neamul lui Ştefan vodă, Gheorghieş
Velicico » (p. 1 24). De fapt nu este vorba de Gheorghieş Velicico, ci de Ştefan vodă
Gheorghe şi Veliscu, cum este în Cronica Q hiculeştilor.
2 Numele comandantului austriecilor, la Neculce îl găsim Frenţe (Letopiseţul,
cd. Iorgu Iordan, 1 95 9 p. 285 - 287), iar în Istoria României, voi. III, Bucureşti 1 964,
p. 464. este numit Fran�ois Ernaut.
a Î n textul lui Pseudo-Amiras (p. 1 24), în loc de Lorengi avem Vinsiţa.
1 98 CRON ICA G H ICULEŞTILOR
cpoucrcrăto îWV EX0pmv cmo îÎ]V MoÂ.oapiav, crtoxas6µEVOl oµroc; npoc; îÎ]V
îOîE Kată.crtacnv îOU au0svtou, SKată.A.apav mile; dvm aouvatov va touc;
gpyaA.u ano îOV t6nov, µT] exovtac; crtpă.twµa apKEîOV, Kai OLU îOUtO E
np6crtal;av va Eto1µacr0ij autoc; Kai va îOU oci:>crrocr1 Kai cpoucrcri'itov ta-
5 tă.ptKOV li Kai toUpKlKOV OlU va unayu µf: auto Kat' EKEivrov va touc; Oim- 733
1;u . ·Eroc; o\) va Etotµacru 6 aU0EVtT)c; crtpatwµa, EKEiVOt EKOUpcrwav
onou iJµnopoucrav de; tÎ]V tcrapav. ·o of: au0EVtT)c; Eq>UAUHEtO Kai notf:
of:v EµEVEV Eic; îÎ]V KOUptT)V tÎ]V VUKta, aA.A.a tÎ]V itµspav µ6vov npoc; 010i
KT)CHV, îÎ]V of: VUKta E<j)EU"(EV Kai n6tE µf:v de; touc; A.6yyouc;, n6tE Of: Etc;
10 tÎ)v Tcratatcrouyiav tK01µi'ito Kai ăA.Â.otE de; tov Ilpoutov Kai to taxu fJ p
XEto, to of: ppă.ou naA.tV ft de; tÎ)V Tcrotcr6pav ft de; tÎ)V �tiyyav, onou
îtµnopoucrEV. ' EnapaµEpOUCJ'E Ota Va µÎ)V Î]1;EupEtat nou EÎVm, µftnroc; KOl
tÎ)V VUKta îOV Ktunftcrrocrtv s1;aicpvou Kai tOV naprocrt. Kai EV tcjl µEta1;u tOU
Katpou, E"(palj!E µEptKOV cpoucrcri'itov , EnEtOÎ] Kai tOU EOrocrav ăOEtaV va ypă.-
15 \jllJ ocrov xpwisEtat 01' E/;6orov tije; pacnA.Eiac;.
Etc; autov îOV Kmpov dxav Otacpopac; o{ Tată.pot µf: îOV XUVT)V touc;,
îOV KanA.av rEpUT)V, Kai EKaµav avacpopav de; îÎ)V Il6ptav mile; of:v îOV
0f:A.oucn ou'L XUVT)V touc; Kai va touc; oci:>crrocr1v ăA.A.ov. Aornov Îl pacnA.Eia
touc; EOOOCJ'E îOV Kapa �EPMt rEpUT) XUVTJV, ocrnc; EA.aPE napayyEA.iav
20 napa tije; I16ptac; va oci:>cru tcp M1xaTiA. P68� de; poft0E1av crtpă.twµa rn
tap1Kov. Kai Ofitu, sA.0cilv 6 uioc; autou 6 NoupEOlVTJ<; de; îO BoutsclKl,
EO'îElAEV EVU µnouA.ouK-µTtaCJ'T)V de; tOV au0EVîTJ V µf: ypaµµata, oioovtac;
tou EÎOTJ<nV Ttci>c; TiA.0Ev de; to BoutsaKt crEpacrKf:pTJc; Kai nci>c; EÎXE npocrrn
yÎ)v U7t0 îOV XclVT)V va Eprotftcru tÎ]V Kată.crtacnv tije; MoA.oopiac; Kai va
2) µa0u tu oiapftµata îWV Ex0pmv nap' autou Kai i'iv XPEtasEtm cpoucrcri'itov
tată.ptKOV, va îOU OcOO'lJ .
THA.0Ev ouv 6 pT)0Eic; Kai EupfjKE îOV au0EVîTJV de; îÎ)V Tcratatcrou
ytav, de; to µovacrtft p1ov µf:cra cpuA.ayµsvov ti]v fi µspav t&v Xpmtouysv
vwv Kai tou EOWKE tu ypă.µµarn tou crouA.tă.vou Kai cruvoµ1A.ftcrac; µEt' autou
30 6 au0f:vtT)c; tu ofovrn, eypa\jlEV EU0uc; U7tOKptcrtV tcp NoupEOiv crouA.tă.vcp,
cpavEpci:>vovrnc; nci>c; Ol f:x0poi ETtAT)criacrav Kai Oîl EKaµE Kai autoc; 6A.i-
yov crtpă.twµa MoA.oo pă.vwv Kai 0EAE1 ano A.6you tOU va îOU CJ'tElAlJ îO
"(Â.T)"(OpcOtEpov 060 XlAlUOE<; Tată.pouc; Katu îO q>Epµă.v1 6nou EÎXEV 6 au-
0EVtT)c;, Otu va sTJtftcru nap' li EKElVOU t6crov crtpă.twµa 01a va miyu µEt' 734
35 auto Kai µf: to EOlKOV îOU va epyaA.u touc; ex0pouc; ano îO N1aµtcro Kai
ano oA.ov tOV t6nov tije; MoA.oo piac;. Kai Etcrt EOt6p1crEV 6 NoupEOtVT)<;
Kai crEpacrKEpT)c; crouA.tă.voc; crtpă.twµa rntă.ptKov Kai ecrtEtAEV de; tov au-
0svtT)V, touc; of: Kată.vouc; 6nou Î)tOV de; to ro1;avt, tpyaivovtac; µEplKOV
crtpatEuµa toupK1Kov ano tÎ)v B paîA.a, EnfjyEv EKEi Kai touc; EKtunT)crE Kai
40 touc; foiacrE crKA.ă.Pouc; Kai 01' aîtiav aut&v EO'KA.ă.pwcrav "Kai touc; pay1a
OE<; oi ToupKOl, µ' oA.ov 6nou EÎXE crtEiAEt 6 au0EVtr)c; îOV µnavov Ma
Kptiv Kai îOV AamcapaKT)V, oucră.pT)V OEUtEpov, va unT) pEtftcrroow de; tu
XPEtas6µEva tcp ay� 6nou TiA.0Ev ano îO µspoc; '!OU Moucrtacpi'i-nacră tije;
BpaîA.ac; Kai ăA.A.otc; apxT)yoic;.
A TRE IA DOMNIE A LU I M I HAI VODĂ RACOV I ŢĂ 1 99
să izgonească acea oaste duşmană din Moldova. Chibzuind însă asupra

stării de atunci a domnului, împărăţia îşi dădea seama că nu este cu putinţă
să-i scoată din ţară fără oaste destulă şi de aceea a dat poruncă să se pregă-
733 tească el şi, după ce îi va da şi oaste tătărească li şi turcească, să meargă 5
asupra lor să-i izgonească. Pînă să-şi pregătească însă domnul oastea, ei
prădau ţara pe' unde puteau. Domnul se ferea şi niciodată nu rămînea
noaptea la curte, ci numai ziua pentru trebile cirmuirii, iar noaptea pleca
şi dormea cînd în pădure, cind la mănăstirea Cetăţuia şi cind lingă Prut. 1 0
Dimineaţa s e întorcea, iar seara s e punea iarăşi l a adăpost, sau l a Ţuţora,
sau la Stînca, unde putea. Nu voia să se ştie unde este, ca nu cumva să
fie atacat noaptea fără veste şi să fie prins. Între timp domnul a scris o
seamă de oaste, deoarece i s-a dat voie să scrie cu cheltuiala îmăprăţiei
cită oaste va avea nevoie. 15
În vremea aceasta, tătarii aveau neînţelegeri cu hanul lor Caplan
Gherei şi au făcut jalbă la Poartă că nu mai vor să le fie han şi să le dea
împărăţia altul. Deci împărăţia le-a dat han pe Cara Devlet Gherei 1 , care
a primit poruncă d e l a Poartă s ă vină în ajutorul lui Mihai vodă c u oaste 20
tătărească. Atunci a venit în Bugeac nuredin 2, fiul acestuia, care a trimis
un buluc-başa cu scrisori la domn, dindu-i de veste că a venit în Bugeac
ca seraschier şi că are poruncă de la han să întrebe de starea Moldovei,
să afle de la el care sînt mişcările duşmanilor şi dac� are nevoie de oaste 2 5
tătărească să-i dea.
A venit deci zisul buluc-başa În ziua de Crăciun, a găsit pe domn
închis în mănăstirea Cetăţuia şi i-a dat scrisorile sultanului tătăresc. După
ce domnul a stat de vorbă cu el despre cele trebuincioase, a scris îndată
răspuns către nuredin-sultan 3, aducindu-i la cunoştinţă că duşmanii s-au 30
apropiat, că el a strîns o seamă de oaste moldovenească şi că doreşte ca
şi sultanul să-i trimită cit mai în grabă două mii de tătari cum prevedea
734 firmanul pe care-l avea de a cere li atîta oaste, pentru ca să meargă cu
această oaste şi cu oastea sa să scoată pe duşmani de la Neamţ şi din toată 35
ţara Moldovei. Astfel, nuredin-sultan seraschierul i-a trimis domnului
oaste tătărească. Iar asupra cătanelor, care . erau la Focşani s-a dus puţină
oaste turcească din Brăila, care le-a bătut şi le-a robit. Din pricina acestora
însă turcii au robit şi raialele, cu toate că domnul trimisese pe banul Macri 40
şi pe Lascarachi, al doilea uşier, ca să slujească cu cele trebuincioase pe
aga şi pe celelalte căpetenii care veniseră din partea lui Mustafa-paşa de
Brăila.
1 Caplan Gherei a fost han al Crimeei între 1 7 1 3 şi 1 7 1 6, iar Cara Devlet Gherei
între 1 7 1 6 şi 1 7 1 7 .
2 Cei mai înalţi demnitari ai hanului erau calga, nuredin, orbei ş i cei trei seraschieri
ai nogailor. Calga-sultan era prima persoană după han, iar la moartea hanului acesta
lua conducerea ţării. Nuredin-sultan era a doua persoană, el era faţă de calga ceea ce
era calga faţă de han ; în caz: că se întîmpla dupil moartea hanului să moară şi calga,
atunci nuredin de drept urma la regenţă. Pentru alte drepturi şi îndatoriri ale prinţilor
"Exovta<; oi5v O'KOnov 6 au8evn1c;; 6tav nÂ.rtO'UlO'COO'lV o{ Tatapot vei

KlVÎJO'lJ µE aut0u<; Kpucpicoc;; ano ăA.A.ov op6µov Kai oxt Otel. tOU rtacriou,
Ota va. µiJv µa9cocrtv oi Katavot tOV nriyatµ6v touc;; , aA.A.a va touc;; npoKa;..
ta.A.apcomv &�acpva, EKpuntE tÎJV Mov 6nou ii9EÂE va aKoA.ou9iJcrlJ . 'Ev
5 tOO'OUtQl oµcoc;; , otav fttotµasEtO 6 au9EVtrt<; Otel. va unaylJ Ei<; tÎJV EKO'tpa
tEiav rnutriv µasi µt t0uc;; Tatapouc;; va. otro�com touc;; Katavouc;; ano to Ntaµ
tcro Kai cino ă.A.A.a µEpTJ, oi Katavot, µiJv ÎJ �EupovtE<; moc; dvat Tatapot
µE tOV au9EVtT)V P o118oi Kai pA.enovtE<; moc; 6 au9evtT)<; OEV µevEt Ele; eva
t6nov Kai tÎJV v6Kta otv Kotµătat Ele; tiJv KouptTJV Kai 6 Katpoc;; nEpv�
JO Kai va tOV nuicrcocrt OEV Î]µnopoumv, epyaivovtE<; ano to Ntaµtcro, Ka
ta tiJv ELOTJOW 6nou Ei'.xamv cino t0uc;; 6µ6cppovac;; Kai c>7tao ouc;; tcov, tni]
pam tOV op6µov tOU rtacriou 01cl. va EÂ.9cocrt tÎJV ftµtpav Et<; to rtacrt, .
otav 6 au9EVtT)<; KOtµătat to an6yeuµa OÂ.iyov, tOtE Va tOV nÂ.a.KcOO'COO't
Kai va tOV 7ttfLO'COO'l .
15 K ai tÎJV ftµtpav 6nou tpyiJKamv, EKtVTJO'E Kai 6 Tcraoupoc;; Ele; to
KoxoupA.oui: Kai EO'KAaPcocrE tÎJV UOEAcpÎJV tOU au8evt0u Kai tÎJV EnfjyEV
Ei<; to Mnpacr6 Pt (69EV UO'tEpov tyA.utCOO'E) Kai eyuµvcocrE Kai to µovacrti]
pt tou 'Aoaµ, Kai µt tEt0tov crKon6v, tfj evvatlJ f:crnepac;; , Ecp9acrav Ele;
tÎJV �oµnpapa li P6crrn Kai EµE1vav EKEi. Kai ăA.A.01 EA.eyov mi><; n11yaivoumv 735
20 Ei<; To XoTi vt, ăA.A.ot OE KaTa t0Ci Moucrtacpă-nacră, 6nou t6tE ef..EyEto
moc; µEAAEl va nEpfLO'lJ cino tÎJV BpaîA.a Et<; to Xotivt Kai nEpi tOUtOU EKa
µEV EÎOTJO'lV tcp au9EVT1J 6 LUVOOUÂO<; LtOupsa<; (ovnEp EKaµEv UO'tEpOV µtyav
µmivov). To ppaou Kai TO µEO'OVUKtlOV J1A.9Ev ft ElOTJO'l<; Ei<; tOV au9eVtTJV, aµiJ
OAOV aµcptpaA.A.E, 016n EÎXE cpuÂ.aKa<; Ei<; to ToupyouA. <l>pouµ6c;; , OEKU crtpa-
25 nrotac;; , Kai EKEÎVOl Kaµiav EÎOTJO'lV OEV EOCOO'QV tcp aU9EVt1J, aµiJ OEV ÎJ�EUpEV
6 au9EVTTJ<; moc; EKElVOU<; oi tx9poi tOU<; EO'KOtCOO'UV EmopoµficmvtE<; tOU<;.
10 'lavouaplou To OE t axu , 'Javouapiou OEKUTlJ, naÂ.tV J1A.9EV ă.Â.Â.O ypaµµa cm<'>
< 1717> TOV PTJ8EVta ăpxovta moc; OT)ÂaOÎ) o{ ex9poi ptpma eni] pacrt TOV op6µov
tOU rwcriou. T6tE J1tov tpiTTJ c'.OpQ. tfj<; ftµepac;; Kai EU9uc;; epyfjKEV 6 au8eVtT)<;
30 µt tÎJ v KouptTJV t0u Kai µt t�a.Kocriouc;; KaPaA.apfouc;; MoÂ.oopavouc;;
ecoc;; Ei<; tOV Konov vu iofj EUV ptpma &pxcovtat, ovtac;; Eto1µoc;; Ele; n6A.Eµov.
'AµiJ tinotE<; OEV tcpaiVEtO, µÎ)tE ăv8pconoc;; ă.A.A.oc;; J1A.9E va tOU OcOKlJ Ei'.8TJO'lV
nEpi tWV ex8pwv nou J1tov. �tel. tOUtO, 0.cpou EO'ta811 Ei<; tOV Kaµnov ecoc;;
ODO oopE<;, µiJ imocpepovta<; nÂfov tOV nayEtOV Kai TO Kpuov onou JltOV
35 EKElVTJV TÎJV fiµepav, syuplO'aV onicrco Kai snfjyEV Ei<; tÎJV KOUptT)V µev 6
au8EVtT)<; µE tOU<; ăpxovT6:<; tOU 6nou JltOV TOTE µasi tOU, 6 µtyac;; P6pvt
KO<; Tfj<; Katco Tcrapac;; , rapp1iJA. MtKAEO'KOUÂO<;, 6 x<i'tµavoc;; PaKoPitcra
�T)µT)tp6:0'KO<;, aoEA.cpoc;; tOU M1xaiJA. P6oa, 6 PtcrtEpVlKO<; Kcovcrtavtîvoc;;
KcocrtUKTJ<;, 6 µnavo<; Ma.KpÎ)<;, 6 naxapvtKO<; Kcovcrtavtîvoc;; Pcocrcrhoc;; ,
40 6 apµacr11c;; Kcovcrta.VTÎVO<;, 6 µtyac;; oucr6:p11c;; 'AÂ.e�avopoc;; , 6 ăyac;; Kova
KT)<;, 6 OE µeyac;; crna8<ipTJ<;, yaµppoc;; tOU au9EVtOU Ila.A.6:tto<;, ÎjtOV Ele; TÎJV
TcrataTcrouy1av KÂEtO"µevoc;; cruv yuvai�i Kai tEKVOt<;, 6µou µE tov npc011v
P6pvtKOV rEcopy<iKTJV PcoO'O'EtOV Kai K ata psf\ Âoyo9etT)V Kai ăÂ.Â.01 O.no :
tătari vezi M. de Peyssonel, Traite sur le commerce de la M er Noire, II, Paris, 1787,
p. 25 9 - 260.
3 Tătarii dădeau titlul de sultan la toţi principii casei domnitoare, iar fiecare
sultan avea în anturajul său mai mulţi mîrzaci, care erau întreţinuţi de sultan, vezi M. de
Peyssonel, op. cit., II. p. 244.
A TREIA DOMNIE A LUI MIHA I VODA RACOVIŢA 20 1
Domnul, avînd de gînd ca atunci cînd se vor apropia tătarii să por:.

nească cu ei în taină pe alt drum, nu pe la Iaşi, pentru ca să nu afle cătanele
că se duc 'asupra lor şi să-i surprindă fără de veste, ţinea ascunsă calea
pe care avea s-o urmeze : În acest timp însă, cînd domnul se pregătea să 5
meargă la luptă împreună cu tătarii ca să izgonească cătanele din Neamţ
şi din alte părţi, cătanele, neştiind că domnul este ajutat de tătari şi văzînd
că el nu rămîne la un loc, că noaptea nu doarme la curi:e şi că vremea
trece şi nu-l pot prinde, au ieşit din Neamţ şi potrivit cu ştirea pe care I O
o aveau d e l a cei d e aceeaşi părere ş i părtaşii lor, a u apucat drumul laşilor
ca să vină aici ziua, cînd domnul se odihnea puţin după masă, să se năpu
stească atunci asupra lui şi să-l prindă.
În ziua cînd au ieşit cătanele, s-a dus şi Ceaurul la Covurlui, unde 1 5
a robit p e sora domnului, p e care a dus-o la Braşov (de unde a scăpat pe '
urmă) şi a jefuit şi mănăstirea Adam. Cu gîndul de mai sus, cătanele au
735 sosit la orele 9 seara la Dumbrava li Roşie şi au rămas acolo. Unii spuneau
că merg la Hotin, iar alţii că merg asupra lui Mustafa-paşa, despre care 20
se spunea atunci că era să treacă de la Brăila la Hotin. De această sosire ·
a cătanelor, îi trimisese domnului veste de cu seară Sandul Sturza (pe

care pe urmă l-a făcut mare ban), care veste a sosit la miezul nopţii, dar
domnul se îndoia, deoarece el pusese zece ostaşi de strajă la Tîrgul Frumos 25
şi de la "ei nu venise nici o ştire. Domnul însă nu ştia că duşmanii îi ataca
seră pe aceştia şi îi uciseseră.
1 0/71��rie
Iar în dimineaţa zilei de 10 ianuarie, a sosit şi altă scrisoare de la 1
zisul boier cum că duşmanii au apucat fără în doială drumul laşilor. Atunci, 30
la orele trei din zi domnul a ieşit cu toată curtea sa şi cu şase sute de călăreţi
moldoveni pînă la Coreu, ca să vadă dacă într-adevăr vin cătanele, :fiind gata
de luptă. Dar nu se vedea nimic şi nici nu a venit altcineva să-i dea de ştire
unde se aflau du�manii. De aceea, după ce a stat vreo două ceasuri pe cîmp
nemaiputînd suporta gerul ce era într-acea zi, s-a înapoiat şi s-a dus la 35
curte cu boierii care erau atunci împreună. cu el, adică : Gavriil Miclescu
v �l vornic de Ţara de Jos 1, Dimitraşcu Racoviţă hatmanul, fratele lui
Mihai ,.- c dă, Constantin Costachi vistierul, Macri banul, Constantin Rusăt 40
pharnicul, Con sta ntin at rna�ul, Alexandru vel uşier 2 şi Conachi aga.
Paf r d i , rr. arele � i: ă t ar, cumr.atul dcmr.ului , era închis în Cetăţuia cu soţia
�i cu c q :iii f ăi ]rr pc u r. ă c u I ot d H h i Rmăt, biv vornic, cu Catargi logofătul
1 Aici cronicarul greşeşte, deoarece Gavriil Miclescu a fost vei vornic de _Ţara
de Sus, iar vel vornic de Ţara de Jos a fost Darie Deniei.
2 E vorba de Alexandru Amiraş.
1,)i\ 1.oq;i9ltAn9 i\�9 1n:x 1od319.o.01d3u <i;>rf91d1? <i;>1 lDt\}3 1n:x Sroul}.rf 10A3rf9og
-oei> I.! 'Aou91 t\Ql 1.oro.0931dn::x 1?" 1n:x 1.Dro.ol}.uni::x S001 1,)t\ 1?19 !OlQD t\Dd
-3d>j! SQOl SC\Ot\î)lD)I SQOl SC!JlL t\D.OQOddn9ş ro:x t\ Ult\?0QD t\019! t\Ql SJ3 1n:x °"
SDlt\oXdp SQOl Sp t\D}ffi.OlL<) S3lt\OXj! 'Ulî)lLT;J lDt\}3 1n:x Sroul}.rf 10t\3rf9ogod>
'10d"QlD.L 10 t\D.OC\31.0}lL� S1"{9W "t\C\O.O"Q0d>odu 1?" Aod3lC!JdoA.l.J.'(A. 91 i\Oi\
-9rf 't\Ult\?0QD t\Ql 1.o(l)� J;> lLd î} TJA 1?19 l.oî)lJ Ql Sp t\1DD0'(� 101\î)lD)I JO ll
-919 O.Olrf"QlN Ql Sp t\1.o(l)A"9lL<) TJ A D}3dX 131\rfî))I i\�9 i\O?'(lL 119 '1.o"91J Ql Sp
t\1Dro0'(?. 1?" S101QD (Jup 1?" IJ19 '10d7)lD.L 10 t\Oll} 0ou9 'n99g AQdy, 91 Sf
LeL Sp SQ0Q3 t\3'(131.0?. 't\Ui\7).0DX t\Ql 1n:x 't\0t\"9lLrf t\DA?rf t\Ql 1 n:x li 't\Udî)ll.Olff
t\DA?rf �9 t\Q.l "t\Ot\?rfdDlL.0319 t\Oll;_t QOlL9 'DrfC\3l"9dl.O Ql 110'(?. l?t\ t\0.09 t\1.o
-q;i9ln'(nd> l?Â 1?19 t\Dl<)0.01n1n.o.i A l.J.1 Sp m.0 1 An.ll,J.uş 1n:x SQ0Q3 t\D.OC\3:X}'(
-ngn:x� Sno'(9 Sn1A0Xdp S001 �rf 1n:x Sl.J.1A?0QD 9 AQlLlO'( 1.J.e<?)l l.J..03 ,
"t\Ult\?0QD t\Ql 3.0Ut\lL<)�� 1D:X «1d"9ÂDlL Of
Ql S}3 t\00'(1! 10t\"9lD)I » SC\0'(9 SQdlL 3�Dd:X?. 1n:x A l.J.1d9o:x Al.J.l Sp t\3Dld9A.�
,'('(1? 'no1 ll}lL.O Ql Sp Sl.J.)l'Qt\O )I 9 t\O?'(lL 3.l l,J. u� i\�9 t\30QQ ·SoXQffi. nA.:;irf Ql
QlL'Q 10A:;irfroA.nu S3lt\Q 'A 1.oro}lL 1?" -i;n9 1.ond:x 10'('(!> 'Sno:xd90.i t\DC\3d9A.� 1n:x
1.oD:Xl}.lLrf? Dll}lL.O l?l Sp (l)lî):X l<)O'(XDg Ql l?lD:X 1D)I t\Dd<!JX Al.J.l Sp 101\î)l
-D)l JO t\00'(1! SC!JlL t\rolt\9Ă3'( 'md l}.1.onAorf l?l Sp t\Ofo3d>?. 0ou9 t\rolL<!Jd0A1? S6
t\(,!?l Aognd99 3.ono:x� 'Al.J.1d9o:x Al.J. )l llt\30QD Al.J.1 Sp t\39.oodurf?. 'ldî)ÂDlL 91
Sp t\3:Xl,J.A.Ef? SC?J en:x Srorf o� "t\Dd:;iu.o� SQdlL t\Q93X.o 1D)I Snd :;irfl}. S l,J. 1 1.J. 99.lQ
ndw t\Oll} 119 'And:;irf� Al.J.l t\Ut\}3:X? 1od0X? JO t\1.0(1)0'(?. 1,)t\ i\O?'(lL t\D.OQOd
-dn9ş "�9 11m9 'no1 121u.o 91 Sp ll A.î)lL<) 1?" 3)1 l,J..lgş S ll:x"9AO)I SnA.!} �9 o .
·sro1orf9 S31A0Xdp JO 1n:x '3X}3 0ou9 t\1�'91 A'-11 îJlD:X 'DrfQ3A. 91 7;113rf !;!91.J.rf 06
-10:x 1?" Sl.J.1A?0QD 9 t\OĂ}'(Q t\3.0D}ĂD'(lLŞ '}rfroffi. t\DĂDd>?. t\QlLlO'( Qod>y,
·So"QdlL 1n:x SolDlC!J'(D:X Sourod9Ap 'Al.J.1d9o:x Al.J.1 Sp Olt\0}3'(:XŞ 1n:x 1.o
-"QlJ 91 Sp 011\oXd � t\l'(î)lL 1n:x 1od9Xş JO m1A0Xd?. SC!JlL 0139o:xl}. t\Dl9 Snd
-:;irf l}. Sl?t\D:X ! 01Ao97):xş 1n:x 10:xdQo.I 10 Ao.ln3d>?. Ao1ou9 t\Ql Sp 'no}t\ 12ox
QOl Sl.J.d"99d31d>39 3191 t\Oll} 0ou9 'l.J.1A:;id>ş-rft.i.on )I QOl SQd>'(39'Q 'And9.01 SI
-o.oi A'-11 Sp lDt\}3 0ou9 'QO)ll'(l.DDg QOl C\O}dnurfi;i QOl Sl.J.A}rfş 'S"9.l'Q-"1'lV. 9
1n:x 1.J. 9:;id93 1n:x no1 î)lt\O:X QlLl? t\3ffi.13'( ;'! i\�9 t\D}lt\30QD A '-11 no1 t\U'(Q S}3
1n:x t\DlOA�p t\ U'("9Ă3rf Sp Sl.J.lt\?0QD 9 t\3X}3 t\O!OlL9 t\Ql 'Sl.J.t\1).0DX QO'(ĂQ,
t\ J;)rf.O Q, Y.ÂlDX SOt\3rf9A.3'( SDt\;J t\Ol l;_t SC\O}OlL9 S001 QlLl? ' 1.o1)1J Ql S}3 t\Ol l}.
0ou9 'SnoÂr;>V S001 S'QlC\3lDrfA.ndu S001 QlLl? 10:xdQO.L 10'('(0lL 1n::x Alllt\?0QD 01
t\Ql �rf t\OlH., 01\DADID?, 1D:X lO'(Q t\DÂ3lL7)dl Al.t:Xllt\30QD Al.tl SJ3 t\D.Oll01)::XŞ tD:X
nrf101?, ro1r;>:x Al;t'(QD A l.tl Sp t\Oll}. Sno1 1)ĂO'(p 1,)l I.tril? 'So1nrf93A. QOl Solt\D.O
-7)1.DU'(lL 'Al..lld 9o:x Al.tl S!3 S3lt\oXdP. S3lt\?0lld JO t\QlLlO'( t\D.ol.J.g:;iAy,
vvoa: VVXI W AO.L

H)l lN J V)I I :I IJ '.II3 N UNV.I V)I N U.I :IOVO C1>3
V s
· Q 9Dl.03J 'QI\
1,) 19 ll9l}.t\C\ 9l}. nou9 Sp 3ff1)l:X 1n:x Sno1 1)ll}lL.O i;>l S}3 t\1.onA.l}.uş 101.o1)dD'(D:X
'eL �9 JO li 'noMr;>roJ. SoA11An1.0Aro)I 9 Ao11}. 1n:x nou91 001 SnJ.o3dl.J.ug i;>19 3191
t\1'(911 A'-11 S!3 1.J.9:;id93 So:xlt\"(?l.oou SnA.:;irf �9 o . 0JO"('(OlL Snod:;i1n3g SQ01
H01 1.LS3 1 0 :J I H D V :) I NOH:J 606

A TREIA DOMNI E A LUI MIHAI VODA RACOV I TA 20 3
7.16 şi cu alţi mulţi boieri de rangul al doilea, iar Constantin Ioan, li vel postelnic ,
se afla pe atunci la Constantinopol pentru treburile ţării. Călăraşii s -au
dus pe la casele lor sau pe unde au putut fiecare ca să se încălzească.
NĂVĂLIREA CĂTANELOR ASUPRA !AŞILOR 5

ŞI BIRU INŢA LU I MIHAI VODĂ 1
Boierii pomeniţi mai sus au urcat la curte aproape de prînz , lăsînd

caii lor pregătiţi jos în ogradă, şi s-au aşezat toţi la masa domnească de
au prînzit. Împreună cu domnul erau şi mulţi dintre negustorii turci lazi 1 0
aflaţi în laşi. Printre aceştia era şi unul numit Hagi Osmanoglu Hasan,
pentru care domnul arăta multă bunăvoinţă şi în tot timpul domniei sale
acesta nu a lipsit de lingă el. Se afla atunci acolo şi Ali-aga, intendentul
(emin) hambarului împărătesc de la Ţuţora, fratele lui Casim-efendi,
care era pe atunci tefterdar la Hotin, om foarte bun şi blajin, la care se 1 5
refugiau turcii de stăteau mai multe zile cind se zvonea că vin duşmanii,
şi iarăşi se întorceau la laşi şi se închideau la curte.
După ce au luat masa, domnul s-a culcat ca de obicei să doarmă
puţin după masă ; la fel au făcut şi boierii. Iar Conachi agă a ieşit să meargă 20
acasă, fiindcă nu mai credea să vină duşmanii în acea zi, deoarece era
ceasul opt din zi, deci aproape de seară. Dar cum a ieşit în tîrg, în faţa
curţii domneşti, a auzit gălăgia oamenilor care fugeau la mănăstiri spunînd
că au venit cătanele în oraş şi că au intrat în casele dinspre Bahlui, unii 25
căutînd turci, iar alţii vin ca să bea, pentru că erau îngheţaţi de gerul cel
aspru. Deci Conachi nu s-a mai dus acasă, ci s-a întors la curte şi a trezit
pe domn strigînd : « cătanele au intrat în tîrg ». 30
Auzind acest strigăt, domnul s-a sculat, a încălecat îndată împreună
cu toţi boierii şi s-au dus drept la Cetăţuia ca să se fereasCă pînă la venirea
737 oştirii, care era risipită. Pe marele vistier, li p e marele ban şi pe Hasan i-a
trimis îndată la Aron vodă, unde erau tătarii, să le spună să vină cit mai 35
în grabă la laşi, că nu mai este nevoie să meargă la Neamţ, deoarece cătanele
au venit la laşi ca să răpească pe domn. Abia i-au crezut tătarii, care se ..
temeau să nu fie vreun vicleşug, pentru că îi bănuiau atît pe boieri, cit şi
pe domnul însuşi. Se gîndeau că poate ei au adus cătanele ca să-i lovească 40
şi să cucerească ţinutul sau se temeau ca nu cumva să fie cătanele în
număr mai mare şi să nu fie ei în stare să le biruiască, mai cu seamă că
1 În cronica lui Nicolae Chiparissa sînt povestite pe larg evenimentele întîmplate

în Moldova cu prilejul năvălirii cătanelor. Cronica s-a scris în limba greacă şi s-a tradus
de cîteva ori în limba rom)nă, vezi D. Russo, Studii greco -române, Bucureşti, 1 939,
p. 465 - 483.
'XT)Y. V. Ql. S:UAQ;>og SQOJ.QD Sp An.ororfJ.OŞ SQ0Q3 ArodT)J.D.L AQ;>l. AD130i}.M.o
Alµ ţ>J.D)l �g lD)l "1.D(l).OT)d3lL 'QA i\DAlldrg AŞg 1n.x Andnd>şA. i\�l. AOgDY.,Şl.D.X
-OdlL 1n.x lOdT)J.D.L }O i\D.OD9d>9dlLŞ UQ AOX}3 AŞg AQdlD.X ·�rfţ> 'A1.oroĂ.c;ub ţii\
AD�Dl.19.xş 1n.x 'Ql.QD Sp AD.ollg?A"Q 1n.x SnoJ. T)Ă.OYJ> 'Ql. AOJ.I}. nolLQ · 'AolL !:! t
-rfT).X AQJ. Sp (l)J.T).X AD.ollg?J.D.XŞ 1n.x 1d lţJ..ODAOrf Ql. i\D.OUd>T) 1n.x An.oll.91ţgod>ş
'A©i\}3.XŞ td3lL ADd03�ţj. AŞg QOlL9 101\T)l.D)l JO S3l.i\D.OQO.Xţl d3lLQ '«lOdT)J.D.L
'1odT)J.D.L» .\n.oll.9gş 'SnOA?rfoXdş AOJdDADlLrfD.X Ql. QlL"Q C\Ol.A?0QD ()Ol. lOlLrode
-A-p JO S3J.Aoung Sno1ou9 SQOJ. 'Andc,i;> All.J.T).X3!? Alµ 'QJ.3rf 1odT)J.D.L JO AD.o
-ned>?. 'AlLJ.A?0QD AQJ. ll.oC!Jl.OY.,Ă. ţ>A SQ30 9 SDJ.AOY.?0 Srorfo0 ·S9od9Xş SQoJ. O f>'
1.oro.oT)un3 ţ>A ţ11g Snd?J.O.o.01d3u ADJDĂ.g?. S'QArod> �rfţi 'Dqd>noJ. DA?AD.X QlL'Q
AnAX1dd?. S3AlllO '1d lţ1.onAorf Ql. Sp !3.XŞ Sţ>Ă."Q-�Y.,.03lLrf 9 1n.x noJ.A?0QD aoi
Sll.J.A?d>Ş-Aţ>g1g 9 1n.x i\OJ.H„ "i\DAT)lLrfD.X AUY.,T)Ă.3rf i\�l ADADrflţ.oş 1n.x AOd3lC!Jd
-oĂ.ll.Y.,Ă. Ql. t.oro.0T)9d> 'QA S1odT)J.D.L S101 A0!3rfll..o Sp 'AlLY.,T)Ă.3rf AngdT)lLrfnov.
AD}rf 331dd?. D.O?rf QlL"Q Sll.J.A?0QD şg o. ·SnY.,Y.,T))l.O Sţ>i S3J.AoXş1ADlL"Q 1n.x !:!E:
ltXJ3l ţ>J. 10A3rf9jnX01.o 01AoX.d lţ1d3lL 1n.x roJ.T).X Snoi T)Ă.OY.TJ ţ>l S31A0Alţd>ţ1
'lOY.,Q i\Otd lţ1.onAorf Ql. !d3lL 10J3lL AD.ollg?A"Q 'Srorlg Q3DJ.3rl c.!;>1 "3. "C\O}d
-ll.1.onAorl aoi ltXJ3l 7;11 S}3 At.orog?A"Q ţ>A ţ>tg SD'(Y.,T))l.O 1.oro.0T)rf1011 SQOl J;>A
1\DdC!JX i\�l S}3 ADY.,13Ă.Ă.T)dDlLŞ S(!m 1.DC\OĂ.?"( lD)I 't.ororlT))I J;IA Jl AD.OU0<)3Y.,C\Og3M.O
C\OlLQ D.XJY.DlLW i\�l. Sp DrlC\3lT)dl.O Ql. Sp i\D.OUd>T)dl..01 AlY.,T)lL !D)I C\OJ. llJlL.O OE:
Q l. Sp ADd QU ll'Q AD3DlLd?] '!3.XŞ AQJ.QD S3J.A9d<}3 �rl !D)l U.XT)AO)I DĂ.T) QOJ. UJlL.O
Ql S}3 1n.x 1.onA.lţlL3. "An.oro19)1.oş AQJ. SmĂ.90.orn1n.o.i SY,i roJ.T).X Sod>ng?. Ql Sp
!3.X? 1n.x 'SnoJ. A9rloX.dş AQl SnJ.Aod9331.t A�rf 'S901QD Sp A3.03lL?. 1n.x lAJl
-ox Ql. QlL"Q Andw i\�l i\UAJ3)LŞ A30Y.� QOlL9 C\Ol AlL.OT)dDY.,D)I DA;j DJ..otY.,T)rl 1D)I
ADAroJ.9)1.oş SQOl noJ.A?0QD QOJ. SnOlLC!Jd0A'Q AO)l.Old!}3 Sno.og 1n)I AOJ.DAT)0 AQl !:!6
AD.O(l)l<;IY.,Ă.Ş 1D.X An.oltg9d)IŞ 1n.x i\OĂ.nd>?. lO)ldQO.L lO'(Y.,!} }O !D)I SQOADll.OldX
l\odD3?. AD33dl?. 'A(l)l\T)lD)l
8�L A<.!}l şg SŞAl.L ·Sndnd>?Ă. SlLA?rl13.x li 13.X? SY,1 ADd?lL 'D)l}Y.,DlLW 001 l\DJ.OUY.,)I
-)IŞ A�l Sp ţ>J.l\o.x 'roJ.T).X An.olt9XT)M1.0Ş 1n.x AQlQD SQdlL 1.onĂ.lpq 'Ao1d l;l.1.0 06
-ni\orl AŞ9lld Ql Sp 1DA}3 SltJ.A?0QD Q SC!Ju S31A99nri n113u3„ "Arog9X..oow
A<.!}l AQdlD)I AQl SJ3 Sno)ld90.i SQOJ. Sp Anrin.x?. QOlL9 SnoA9d> SQOl i;>1g ng9g
UT)Y.,O.XlN QOJ. AQdlD)I AQl QlL"Q ll?. 'ST))ID'(Od> Sţ>l SDY.,Q S}3 i\Oll}. QOlL9 SDJ.
-T)J..OOlL"Q 1n.x nOJ.T)AD0 SnoX9Aş 1n.x SDJ.lL?'(.X SQOJ. Snov.g An.orod?0Cl3Y.l.t cJl.
-(\Dl AŞ 1D)l "AOrl3Y.,9lL l\Ql SJ3 tdT)gOlL Ql Sp ll.9C!JgDY.,Ş 1D.X AOd3J..0 9 QOlL9 g I
AOY.,Q .rl (3AD09lL"Q !3.X? 1n.x AOĂ.d?. Ql QlQD ,1g n.x9do:I A�l Sp Ll9.01dro3ş
Aod31.og Su.og) SnoAşrlA.3.0 SnoJ.oo.xmg şrl All1d90.x A�l lll.ll}'Y.,C\d> ţ>A Sll.J.
-A?S QD 9 A3.oltd>ţ> d3lLl\Q 'Sogdc;i:I 'SoA3rl9Ă.3Y. SOAT)lĂ.Ol'.I 'Sll.onmb9ov.nourf
-Sţ>url 3191 9 SD'(<)lL S-.;>1 S101Qn A33101\ţ> n1ll.J.9UADl\Ş S1dro'X !D.X 'AlLJ.A?0QD
AQJ. lldg3 7;1" Sn1AQ;>ddn9 '30Y.I.!- Al..l 1 d90.x l\�1 Sp n.01 SQ0Q3 SQA.ll.Xdţi Aşrl 9 o 1
!D)l "101\!3.XŞ 1D)I AD.OD()<f>;'! i\Ddc,l} ADJrf ţ)l3rl 1D.X i\C,!}lQD AQĂ.UX.dţi i\Ql Şrl llL9l.
-D.X Ol.3XdY, DrlC\3lT)d J...O O'('(T) şg Ql. 'lţ)IDY.,C\d> lLA?rl03douodlL IJ. i\Ol.l}. 'QY.'("Q
'A<.!;>lQD 3Ă.D'(T)d> IJ. UY. Q i\Ol� AŞ!? '3191 i\O ff'(IJ. QOlL9 10AT)1D )l }O 10lQV
"lDl<.!}UDdl.O C\Ol
}0)11!?? 10 1n)I 1odT)J.D.L 10 At.oroe"t?. J;IA go Sro?, LL9XT)Y.,O<hş 1n.x AmĂ.90.01n1 !:!
-D.O.L i\�l Sp i\3Ă. !J,lLŞ 1n.x i\D.OQ00C\OY.,O.Xţl AQJ.. QOlLQ OOJl.llL.OQ ()Ol. DJ!?lDlL nd
-D.O.O?l AD.OroJ.9)1.oş 1n.x Dl.X?d>noi AQlQD SJ3 Antlndd?. 'AroĂ.93<1> 'AOY.,XQ AQJ.QD
!d3lL AQl şrl C\O!ClOY.XDlLW ()Ol ld<)d>3Ă. Ql SlllA?0QD 9 SDll\<.!}Ad3lL 1D)l "ADX}3
AŞ!? lOdT)lD.L şg }O ADJlrod> l\DXp lOi\!3)11 QOlLQ DJ..Ol'Y.,T)ri '1.oro.olţlLC\l.X JQOJ..
H01 I .l S3 1 0 '.) J H !) V'.) I NOH'.) t 06

A TREIA DOMNI E A L U I M I HAI VODA RACOVI ŢA 205
ştiau despre cătane că aveau şi arme de foc, pe cind ei nu aveau. Pe cind

domilul trecea podul de peste Bahlui, fugind cu oamenii săi, cătanele au
tras cu puştile după el şi au ucis patru copii de casă care mergeau în urma
,
lui ; el s-a dus la Cetăţuia ca să se ferească acolo pînă la venirea tătarilor 5
şi ostaşilor săi.
Cătanele care au venit atunci erau numai straja ce mergea înainte ,
iar restul oştirii venea în urmă cu căpetenia lor. Peste un ceas au sosi t
şi aceştia. Căpetenia lor a venit îndată drept la curte, crezînd că o să-l 1 0
găse�scă p e domn. Baş-buluc-başa de atunci, anume Stoian sîrbul, pe
care domnul îl lăsase cu două sute de seimeni ca să păzească curtea, le-a
deschis porţile, fără vreo împotrivire. Pentru această faptă a lui, cu toate
că după aceea luase parte la luptă şi fusese rănit la picior, el a fost surghiuni t 1 5
l a Soroca ş i acolo a murit. Î n acelaşi timp, cătanele a u liberat p e toţi
tîlharii, şi pe acei care erau vinovaţi de omor, şi pe hainii care erau în
toate temniţele încă de pe vremea lui Nicolae vodă pentru omorurile
pe care 'Ie făcuseră împotriva turcilor pe timpul moscalilor. Cătanele,
aflînd apoi că domnul este în mănăstirea pomenită mai sus, au mers într· 20
acolo şi s-au adunat jos lîngă biserica Balica, dincolo de podul ce se află
738 acol�. 11 O seamă de cătane au alergat deodată în tîrg, unde au ucis doi
turci care mergeau pe strad1 şi au jefuit pe toţi creştinii pe care i-au găsit ;
ceilalţi turci au fugit şi ascunzîndu-se, au scăpat de moarte. Pe toţi oamenii
domnului pe care îi găseau îi om3rau, chiar şi pe un călăraş, care a sosit 25
atunci de la Hotin şi a dat peste cătane, neştiind de venirea lor, l-au ucis
acolo lingă Cetăţuia. S-au dus şi la casa lui Conachi-agă şi, negăsindu-1
acolo, au jefuit tot ce au g1sit în casa lui şi s-au întors iarăşi la Balica, unde 30
era oastea, şi s-au sfătuit ce să facă. Se zice că au dat poruncă în tîrg să le
pr�gătească scări ca să se urce pe zidurile mlnistirii. Între timp îns ă ,
lăsîndu-şi caii jos, s-au urcat cu toţii la mlnăstire şi dădeau tîrcoale în
j urul ei, cercetînd zidurile şi aşteptînd scările. În acest timp domnul a 35
tras dinăuntru cu tunul şi clopotul cel mare drept . semnal pentru tătar i
ca să vină cit mii repde. Erau în m1nlstire şi divan-efendi al domnulu i
şi b_eşli-aga, care descărcau cite o puşdi, dar m'li mult chioteau ca să sperie
pe duşmani. Pentru că Dumnezeu însă a vrut să-l scape pe domn, t!itari i 4 0
au sosit după orele zece, pe care 01m:!nii domnului văzîndu-i de pe clo „
potniţă venind, au strig'lt : « tătarii ! tătarii ! » Gitanele, care nu ştiau de
ei, auzind acest lucru, s-au speriat, au p1răsit mlnăstirea şi au coborît
f os la cîmp, unde erau c1ii lor. Au încălec1t şi au căutat sl fugă, dar nu 45
a� avut timp, d�3 1rece tătarii au aţm:at d � au o:u;:nt p � i'.ll şi nu-i lăsau
să tre'lcă. Tătarii s-au ap ro?iat . în:htă de ei strigînd dup1 obiceiul lor :
«· Alah ! Alah ! », fără însă să se amestece, deoarece cătanele se retrăseser ă
'AAax, ciµit of:v civaKa'tWVOVtO, Oîl EKEÎVOl lµm1KaOlV li Ei<; 7tapcha�1v U7t0- 739
KUt(I) am'> to µovacrn1 p1 Ei<; to 7taÂ.mov XEÂ.EO"taiov, owcravtE<; tftV pax11v
tou<; 7tpo<; to µovacrtft p1 Ei<; 'tOV KpT)µvmµf:vov wixov Kai E7tOÂ.Eµoucrav
µf: tOU<; Tatapou<; 07t0U cbpµoucrav a7t· 6µ7tpo<; Kai €pp1xvav cl7t0 µiav apa-
5 oa tOUq>EKta, E7tElta il PXEîO ft ăÂ.Â.TJ apaoa Kai syf:µ1t;;E v ft 7tpWtTJ tei îOU
q>EKla Kai tei<; cipaoa<; €Kaµav cb<; totxov Kai otav cbpµoucrav o{ Tatapo1
µf: tei oo�apta, autoi €pp1xvav tftV q>mtiav Kai tOU<; Eq>EUyant;;av 07tl(J"(I)
Kai lcrK6tmvav Kai µEp1Kouc;.
·o of: aU0f:VtTJ<;, Ka0ro<; ÎJÂ.0ov oi Tatapot, EKatf:PTJ Kai lnfiyEv cl7t0
1 0 i::va crt6µtov tou y1at;;o u Kai µf: to crtpatEUµa tou lq>uÂ.attE to crt6µ10v,
to 7tp0<; tftV M7taÂ.iKa, to of: €µ7tpocr0EV µf:po<; EKpatOUV o{ Tatapot. Tau
ta PAE7t0VtE<; oi KataVOl, ă.pxmav vei crupmvtat 7tp0<; tftV XÂ.ftvtcra, Katci
µ1Kpov 7toÂ.EµouvtE<;. T6tE 6 M 1xaitA pooa<; Eq>EpE tou<; crqµf:vou<; tfi<;
KOUptTJ<; µf: tov µ7touÂ.ouKµ7tacr11v I:toyuiv Kai tou<; €0EcrEv Ei<; titv pax11v
1 5 tOU pouvou tfi<; TcratatO"OU)'ta<; Kai a7t· EKEÎ µf: tei tOUq>EKta EKtU7tOUO"E
îOU<; Katavou<; Ei<; tftV PUXTJV, Kai EtO"l 1ÎKOÂ.OU0Et 6 7tOÂ.Eµo<; aut&v q>EU
yovtE<; Katci µtKpov Kai OEq>EVOEUoµEVOl EÂ.7tit;;ovtE<; va Eiipmm op6µov cl7t0
EKEîvo to µ f:po<; vei q>uymm v, ciµit o crov foftymvav, EiipmKov Â.oyyov a7to
tftV POXTJV îOU<;. '0µ7tp6<; îOU<; of: ll'tOV to peuµa, 07tOU dvm o{ µuÂ.ot
20 tou µovacrtTJpiou, Kai oi Tatapot µf: 'tOV aU0f:vtTJV Kat6m tou<;. BaÂ.Â.ov
te<; oi ăv0pm7tOl tot> au0f:vtou cl7t0 EVU µavOÎ!Â.l Kai Of:vovta<; tOV j3pa
xiova îOU<; Oia va yvmpit;;mvrnt vci µit tOU<; KtU7tWO"lV oi Tatcipot, Oîl E7tÂ.a
KCllO" eV ft VUKta, oµm<; 'iltov cbcrav ftµE:pa µf: 'tO vei huxe 7tUVO"EÂ.TJVO<; Kai
ai0pia, 01' 'f1v 'iltov Kai µeyaÂ.o<; 7tayu6<;. 'EKpatT)crev ouv 6 7t6Â.eµo<; em<;
25 titv tpitTJV &pav tfi<; vuKt6<;, Em<; ou €q>8acrav Ei<; 'tO xetÂ.o<; 'tou pEuµato<;,
to 07tOÎOV llîOV paeu Kai EO"W8T) Kai ft q>mtia, Oîl of:v dxov 7tÂ.f:OV µ7ta
poim oi Katavot.
�00Ev PAf:novtE<; t6crou<; Tatapou<; Kai MoÂ.oopcivou<; Kat6m tou<;,
E crtoxacr0T)Kav µ6vov va q>U)'WO"lV cb<; Î)µ7topoucmv, Oîl ăÂ.Â.TJ EÂ.7ti<; O"Cllt T)-
30 pia<; of:v fttov tote Ei<; autoU<;, 7tape� va 7tepacrmm to peuµa EÎ<; to 7tf:pav
µf:po c; Kai va EUprom 'tOV Op6µov va q>U)'CllOlV. 'H ox0TJ of: fttov U\jlTJÂ.ft
Kai ft civayKTJ tou<; µeyaÂ.TJ, &crte a7tE li q>amcrav Kai €7tecrov Ei<; 'to peu- 740
µa, EV a<; E7tavm Ei<; tov ăÂ.Â.ov foci vci civf:Pmm v Ei<; to ăÂ.Â.o µf:po<; Kai
ăÂ.Â.01 ăq>T)crav Kai ta ăÂ.oya tou<; Kai E7tEcrov 7tEt;; o i. "E7tet ta oi Tatapot
35 tOU<; E 7tiavav µf: ta<; 0T)Â.Eia<; 07l"OU aGtoi ovoµat;; o um KEµf:vt;; , Kai 7tOÂ.Â.U
oÂ.iyot E)'Â.UtCllO"av 07tOU of:v Emacr811crav oi of: ăA.A.ot OÂ.Ol µf: 'tOV apxTJYOV tOU<;
lmacr011crav crKA.aj301 u7to t&v Tataprov Kai 7tOAÂ.oi a7tf:8avov. 'A7to tou<;
q>uy6vtac; fttov Kai 6 BEAlO"KO<;, ocrn<; ..;ouvii8TJ Ka'tci 'tUXTJV Kai E7tf:pacrev
ei<; to 7tf:pav µf:po<; Kai eupfjKev Eva ăA.oyov 1mi €q>uye. Kai tftV VUK'ta
40 lKEiVTJV, oi µf:v Tatapot lKa811crav ei<; tov K<iµ7tov Kai 67tou ..;µ7t6pecrav
Ei<; to 7tat;; a p t , Ei<; ta €p11µa cr7tina (on o{ ăv8pm7to1 oÂ.01 etxav €µ7tet ei<;
tei µovacr,; ftpt o.) 6 of: aU0f:vtT)<; ftÂ.8ev Ei<; tftV Tcmtatcrouyiav Kai €µe1ve
Kai hm f,'tî.)..î. trocrev 6 7toÂ.eµo<; µf: 7tavteÂ.fi qi0opci.v trov Katavmv.
Tij t 1tO.\)\) lOV to rnxu, 6 au0f:VtT)<; EKatf:l3TJ cl7t0 'tftV TcratatO"OU)'taV
.f5 Ei<; titv a.uÂ.Ti v t ou Kai i::K pa�e toi><; µ1pt;;cioe<; t&v Tatapmv, cbv 6 apxTJ'YO<;
Î]tov 6 Kavteµi Q µtpt;;ci.<; Kai €qiepav oi Tatcipo1 tov aîxµaÂ.mtov apxTJyo v
trov Kat civmv, <l>paV'tO"EO"KOV, µf: crxo1vi cl7t0 'tOV Â.atµov oeµf:vov, 6µ7tp6 c;"
d<; 'tOV M1xaitÂ. j36oa, OO"îl<; 'tOV ÎJ pW'tT)O'e 'tl &yupc: ue va EÂ.0� va tOV EV"') -
A TREIA DOMN I E A LU I M I HAI VODA RACOV I TA 207
739 în ordine li la heleşteul cel vechi de sub mănăstire. Acolo s-au aşezat cu
spatele spre mănăstire, la zidul dărîmat, şi se luptau cu tătarii care năvăleau
din faţă. Un rînd din cătane descărca puştile, urma apoi un alt rînd, în
timp ce primii şi le încărcau, formînd astfel un baraj, iar cînd se năpusteau 5
tătarii cu săgeţile lor, ei slobozeau puştile şi-i respingeau înapoi, ucigînd
şi cîţiva dintre ei.
Cum au sosit tătarii, a coborît şi domnul din mănăstire şi s-a dus
la o gură a heleşteului şi păzea. cu oastea sa gura înspre Balica, iar partea I O
din faţă o ţineau tătarii. Cătanele, văzînd aceasta, au început să se retragă
încetul cu încetul spre Hlincea, luptîndu-se. Atunci Mihai vodă a adus
pe seimenii curţii cu buluc-başa Stoian şi i-a aşezat pe coasta dealului
Cetăţuiei şi de acolo trăgeau cu puştile asupra cătanelor pe la spate. În 1 5
felul acesta lupta continua, în timp ce cătanele s e retrăgeau încetul cu
încetul şi se apărau, cu nădejdea că vor găsi un drum pe acolo ca să fugă,
dar cu cît mergeau, cu atît dădeau de pădurea din spatele lor, iar în faţă
aveau gîrla, pe care sînt morile mănăstirii, şi pe tătarii cu domnul, care 20
îi urmăreau în de aproape. Cînd s-a înnoptat, oamenii domnului s-au
legat la braţ cu cîte o batistă ca să fie recunoscuţi de tătari şi să nu fie loviţi de
ei. Era însă atunci ca şi ziua, căci era lună plină şi cerul senin, din care pricină
şi gerul era mare . Bătălia a ţinut pînă la ceasurile trei din noapte, cînd cătanele 25
au ajuns la malul gîrlei, care era adîncă. Atunci a încetat focul, deoarece
cătanele nu mai aveau praf de puşcă.
Dar văzînd atîţia tătari şi moldoveni urmărindu-i, ei nu s-au gîndit
decît numai cum să fugă şi altă nădejde de scăpare nu aveau decît să treacă
gîrla de partea cealaltă, ca să găsească drumul să se retragă. Malul era 30
740 înalt, dar şi strîmtorarea lor fiind mare, s-au hotărît li şi au sărit în gîrlă
unul peste altul ca să treacă de partea cealaltă ; unii au sărit chiar fără
caii lor. Tătarii însă îi prindeau cu arcanele, pe care ei le numesc kemenz, 35
aşa că foarte puţini au scăpat, iar ceilalţi toţi, împreună cu căpetenia lor,
au fost luaţi robi de tătari şi mulţi au pierit. Printre cei care au fugit a
fost şi Veliscu, care din întîmplare a izbutit să treacă de partea cealaltă,
unde, găsind un cal, a fugit. În acea noapte, tătarii au rămas pe cîmp şi pe 40
unde au putut în tîrg, în casele cele pustii (fiindcă toţi oamenii se refu
giaseră la mănăstiri), iar domnul a venit la Cetăţuia. Aşa s-a sfîrşit
bătălia cu nimicirea deplină a cătanelor.
A doua zi dimineaţă, domnul a coborît de la Cetăţuie la curte şi a
chemat pe mîrzacii tătarilor, a căror căpetenie era Cantemir mîrza. Tătarii 45
au adus în faţa lui Mihai vodă pe Francisc, căpetenia cătanelor, care fusese
robit şi legat cu o funie de gît. Domnul l-a întrebat ce a căutat să vină
20Ş. CRON I CA G H I CULEŞTI LOR
XÂ.ÎJcrlJ . ·o OE ci7totcpt9dc; eim: 7tcilc; etcrt eixe 7t P O C?"tayitv ci7to touc; 7t poe
crtouc; va EÂ.91J va tOV mip1J, Kai Civ tOV E7tatpve, 7tUÂ.tv chcrc'tv au9eVtT)V
fi9eÂ.e tov 7t<iyet eic; tov yevep<iÂ.T)v µE tîtv nµfiv tou. ·o OE MtxaÎ]Â. f3o
oac; efae : KUÂ.Â.tOV eivat 67tOU E7tiacra sycil ecreva, 7tapa va E7tiavec; seru sµe-
5 va. TI<i1..t v tov l) pciltT)cre otati scrtcotcocre touc; tcaÂ.ap<icrT)oec; tou eic; to
ToupyouÂ. Cl>pouµoc;. Tote scrtc07tT)crev 6 Cl>pavtcrecrtcoc;, oi oe 7teptecrtO'nec;
Touptcot, 67tou Titov oi>tot 6 Xacr<ivT)c; Xatsit ·ocrµav 'OyÂ.ouc;, tcai 6 'A)..it
0.y cic;, Kai 6 toU ciµ1mpiou sµivT)c;, Kai 6 Xatsit MexµetT)c; Kai ăÂ.Â.Ot Ecruµ
f3ouÂ.eu crav tcp au 9eVt1J va e�ayopcicrl] tOV Cl> pavtcrecrKO V Kai va tOV U7t0-
I O KEq>aÂ.ÎO'lJ ota va µci9cocrtv ăÂ.Â.Ot va µÎ]V' EÂ.9cocrtv ăÂ.Â.T)V <popc'tv ei.; titv
MoÂ.oo f3iav.
"Hpecre tcp i}yeµovt 6 Â.oyoc; tcai etcpa�e tov T<itapT)V tcai etcaµe Kai
'tOU eococre tOV Cl>pavtcrecrKOV Otel OtaKOCJ"ta ypocrta, ta 67to1'.a eu9uc; ta eoco-
cre1 tcp Tat<iplJ, li tcai Â.af3wv tov Cl>pavtcrecrKov, tov tyov<increv 6µ7tpoc; tou 741
15 eic; to µttcpov CJ"7tltt tfjc; Ooµvac;, Ka9 fi µevoc; 6 au9evtT)<; eic; 'tOV 9povov
tOU Kai t OU EOCOKe Kaµ7tocrec; ypo9tEc; µE to xept toU. "E7tetta tOV E7tap<i
OCOKE tcp 'AÂ.ij-ay(ţ, 6 67toioc; tOV E7tfj pe µE tEtOtaV secrtv Kai tOV EKate
paaev ele; titv µey<iÂ.TJV 7toptav tfjc; tcouptT)c;, 67tou µovaxoc; tou EKO'Jfe to
Ke<pciÂ.t toU, to OE cr&µa tOU EKEiteto eic; to e oa<poc; 7tOÂ.Â.ac; i}µepac; . "'Ecrtet-
20 Â.e Kai eic; tov Â.oyyov 67tou Titov µepttcoi ăv9pco7tot 67tou cineµetvav ci7to
touc; Katlivouc; 7taycoµevot Kai 7tesoi ecoc; elKOcrt tOV apt9µov Kai Titov U7t0
Ka9e yevoc;, touc; 6noiouc; OÂ.ouc; Etcpeµacrev .Tov OE avet\jflOV tOU i}youµe
vou ml) Kacrtv, �T)µT)tpcicrKOV, EKaucre scovtavov. ·o 6noioc; i}youµevoc; roc;
OEtcrto aiµcov Kai ăyvcocrrnc;, ecruµ<pcOVT)CJ"e Kai autoc; µE tOV yevepliÂ.T)V eic;
25 <p9op av toO t07tOU, ăµit 6 0eoc; ucrtepov tOV 6f3yaÂ.ev EK f3if3Â.ou scOVtCOV,
Ka9 cilc; Kai 6 Tcraoupoc; tcai 6 BeÂ.icrtcoc; cine9avov ele; titv B>..axiav icai
Kavevac; ci7to muc; anocrtcitac; OEV Et&Â.ecr<poptcre, aÂ.Â.a xcopic; li pyT) tav it
9eia OtKT) muc; tnaiOeucrev.
Tote îttov Evac; ăpxovtac; µEyac; �rna9ci p T) c;, ovoµatt Kousac;, 6 67toioc;
30 EÂ.eyov 7tW<; eixe Kai autoc; cruµ<pcoviav Kai 6µovotav µa touc; sx8pouc;, Oto
tl ta nmoia tou <pavepa s7tfiyamv ele; touc; Katavouc; Kai neptfi pxovto eic;
ă.p7tayÎ}v Kai 7tOÂ.Â.<itctc; tOV foapat VOU O'EV 6 MixaitÂ. f36Bac; va crupu ta
7tatOia tOU va µTiv dvat EKei ele; to Nt<iµtcro µE muc; ex9pouc;, aÂ.Â.. EKei
VOG E7tpO<pacriseto. ·oeev ecrtetÂ.EV 6 aUSeVtT)c; Kai eniacre ouo tOU uiouc;
35 Kai touc; E<pUÂ.UKCOCJ"EV eroi; ou Î) Â.9 ov oi Katlivot . Kai 6 Kousac; ovtac; to
te ele; to rtlicrt, E CJ"tetÂ.E Ota µecrou t&v Katlivcov Kai ef3yaÂ.e tel 7tato ia toU
ci7to tOV t07tOV, 67tOU Î)tOV <pUÂ.aKcoµeva. Kai U7t07tteu9eic; 6 au9eVtT)c;, E7tet-
8it Kai tlVEc; tOU ei'.7tacrt 7tcil; eixev civta7to 1C ptcriv µa touc; Katlivouc; Kai
E)'PO'JfEV ele; autouc; tl)v Kat<icrtaow tOU au8evtou, Ka8cilc; EKatef3T) ci7to
40 nl Y Tcratatcrouyt av, ef3aÂ.e Kai tOV EKpeµacrav, tel OE crcilµata t&v CJ"KOtCO
µevcov, tcai t&v tcpeµacr9evtcov, Kai Kaevtcov, tcai crKcOÂ.COn 7ta)'evtcov, oÂ.a
E7tpocrta�e Kai ta ef3aÂ.av ele; EVa t67tOV toO )'EVOµevou 1tOÂ.eµou 7tapc't titv
6o ov tflc; 1t OÂ.ecoc; Kai E7tpocrta!;e Kai ecrcilpeucrav x&µa Kai EKaµav Â.oq>ov
e1t' auta Kai ucrtepov ciV'riKpU toi) Â.ocpou EKaµav fva li tcrapoclKt Kai e8e- 742
, ". 1 , Cuvîntul «ta fSroae» este adăugat pe deasupra de altă mină.

A TREIA DOMNIE A LUI MI HAI VODA R ACOV I TA 209
să-l supere. Iar el a răspuns zicînd că aşa a avut poruncă de la cei mari,
să vină să-l ia ; dar dacă l-ar fi luat, l-ar fi dus la general cu cinste, ca pe
un domn. Iar Mihai vodă a zis : « Mai bine că te-am prins eu pe tine,
decît să mă fi prins tu pe mine ». Şi iarăşi l-a întrebat domnul de ce a ucis 5
pe călăraşii lui la Tîrgul Frumos. Atunci Francisc a tăcut, iar turcii care
erau de faţă, adică Hagi Osmanoglu Hasan, Ali-aga, intendentul hamba
rului, Hagi Mehmed şi alţii l-au sfătuit pe domn să răscumpere pe Francisc
şi să-i taie capul ca şi ceilalţi să înveţe minte şi să nu mai vină altă dată 10
în Moldova.
Acest sfat a plăcut domnului. A chemat pe tătar de l-a convins să-i
74 1 predea pe Francisc pentru două sute de lei, şi i-a dat îndată l i suma. Apoi,
luînd pe Francisc, domnul l-a îngenunchiat în faţa sa stînd în scaunul
său, în casa cea mică a doamnei. După ce domnul i-a dat cu propria-i 15
mină mai mulţi pumni, l-a dat p e seama lui Ali-aga, care l-a luat c u mare
rîvnă şi l-a coborît în faţa porţii celei mari a curţii, unde el însuşi i-a tăiat
capul, iar trupul lui a zăcut acolo pe pămînt mai multe zile. A trimis
domnul şi în pădure, unde erau cîţiva oameni îngheţaţi şi fără cai, vreo 20
douăzeci la număr de toate neamurile, cei rămaşi acolo din oastea căta
nelor, şi pe toţi i-a spînzurat. Iar pe nepotul egumenului de Caşin, Dimi
traşcu, l-a ars de viu. Acest egumen, ca un superstiţios şi prost ce era,
se înţelesese şi el cu generalul pentru distrugerea ţării. Dar Dumnezeu
l-a scos apoi din cartea celor vii, precum şi pe Ceaurul Şi pe Veliscu, care 25
au murit în Ţara Românească. Nici .unul din răzvrătiţi nu a avut sfîrşit

bun ; judecata dumnezeiască i-a pedepsit fără zăbavă.
Pe atunci era un boier, mare spătar, anume Cuza, despre care se
spunea că şi el era în înţelegere şi prietenie cu duşmanii, deoarece feciorii 30
lui se duseseră pe faţă la cătahe şi umblau jefuind. De multe ori, Mihai
vodă îl sfătuise să-şi retragă feciorii, să nu mai fie cu cătanele la cetatea
Neamţului, dar el găsea mereu pretexte. Deci a trimis domnul de a prins
doi din feciorii lui şi i-a ţinut închişi pînă cînd au venit cătanele. Cuza, 35
fiind pe atunci la laşi, a trimis de a liberat, prin mijlocirea cătanelor, pe
feciorii . săi de acolo unde erau închişi. Domnul, bănuindu-l, deoarece
i s -a spus că avea corespondenţă cu cătanele şi le scria despre starea lui,
cum a coborît din Cetăţuie a pus de l-au spînzurat. Trupurile celor ucişi, 40
spînzuraţi, arşi şi îngheţaţi a poruncit de le-au adunat toate la un loc,
acolo unde fusese bătălia, lîngă drumul ce duce la oraş, şi au pus pămînt
peste ele, făcînd o movilă. Mai tîrziu, în faţa acestei movile, a făcut un li
m:v eva µ&ya crtaup6v, eîi; to µ&crov 7tEtplvov ev cj) 7tEpl&ypm11e to cruµ�ci.v
toUto, 1m0cili; <paiVEtat.
Tij oe tpitlJ fJµ&p� acpou EVlKT)O"eV, ilyouv Eii; teii; Oci>OeKa 'Iavoua
piou, E7tfi pE tOV Kavteµip µlp/;ci.v µt toui; Tată.poui; îOU Kai µt TO e�h-
5 KOV îOU cpoucrcrătov Kai E7tÎ)yamv ei.i; TO Nlă.µtcro oui vei. Olci>�WO'l toui;
eva7tOAElcp0&vtai; Kată.voui; a7tO EKEi. "Oµroi; EKEiVOl 07tOU eyA.utrocrav cl7t0
îÎJV KataOtKT)V EKElVT)V Kai EîtfiyaO'lV Ei.i; TO Nlă.µtcro, avfiyyelA.av autoii;
tei. yEv6µeva Kai ocrot fitov, ăcpT)crav to Kă.crtpov Kai i:;cpuyov eîi; tÎJV
'EpOEA.iav Kai ă.cpT)crav îOîE Kai toi.ii; 7tpoppT)0Evtai; av9pci>7toui; toU
10 MixaiJA. pooa, tov 'Avtci>vT)v, tpiîov K6µmov, tov MixaA.ă.KT)V µE
OEA.vttO'lapT)v, Kai rewpyă.KT)V paxnPă.VT)V, Kai AopEVî/;ÎJV Kai i1A.0ov
7tE/;oi eroi; îO fap&n Kai cl7t' EKei eîi; TO nacrt Kai OtaV E7tfiyev 6 au0&v
tT)<; µe toi.ii; Tatapoui; EKEi, oev T) UpE Kav&va cl7t0 toui; tx0poui;, aA.A.a €cppa
�e to 7tT)yă.Ol 67tOU llVOl�av Kai tOV /;axEpev 67tOU dxav µa/;ci>�El tOV eµoi-
15 paaev Eii; îO q>OUO'O'ăîOV, cbcrautroi; Kai TO Kpacri. Kai EîO'l eyuptcrev cmi-
0'(1), oi oe TatapOl 7lxµaA.roncrav ocroui; Eupov di; îO îO'lVOUto a1tO toi.ii;
M7toyoavoui; Kai E7tfipav 7tOA.A.oui; O'KA.apoui; Oia va µiJ yupicrrocrtv euKm
pot. M6vov OO'Ol dxav imayEt ele; tei; µ7tE/;Evtei; eyA.utrocrav.
'Acpou eyuptO'EV 6 au0EVîT)<; Et<; TO rlaO'l, i,;ypa\jfEV di; îÎJV Il6ptav
20 Kai EYKcIÂ.EO'E îOV Kavteµip µtp/;av Kai avă.cpepev Et<; îÎJV pacrtA.Eiav 7tc0<;
6 KavtEµipT)<;, 6v7tep EO"tEtA.av di; pofi9etav tou, ecrKA.apomE tov paytav.
"00ev ii paO'lAEia €orocre 7tp6crtayµa vei. oo9ffiO'lV oi O'KA.ap01 cmicrro, aµiJ
oev ecpavepcocrav Eti; toui; CKaîOV eva. "Ocrot oe ÎJ µ7t6pEcrav vei. cpuycocrtv,
eyA.utcocrav Kai 7tOA.A.a /;<Ţla E7tf\pav, Kai 7t0AAÎJV /;T)µiav EKaµav di; îOV t6-
25 7t0V Kai EK tffiv euyevmv µEptKoui; Kai ăvopai; Kai yuvaiKa<; E7tÎ) paO'l Kai
EO'KOîCOO'aV. 'Ecpeuyancrev 6 aU0EVîT)<; toi.ii; tx0poui; cmo îO Ntaµtcro, aµiJ
cl7t0 to Kacrt V oev Ecpuyov, µ6vov EKU0T)crav EKEi cbcrautcoi; Kai di; TO µo
vacrtÎ) ptov Mu&pa <l>coA.e6v. li
'E7taivecrev ÎJ pacrlA.Eia îOV au0EV'tT) V Ota îÎJV VlKT)V taUtT)V, OtaV 743
30 €A.ape TO ypaµµa mu Kai muc; O'KA.apoui; toui; N&µtcroui; 07tOU EO'îetA.ev,
aµiJ a7tO îÎJV ăAÂ.T)V µeptav îOV E7tp6crta�e va Kaµu 6,n Î)µ7topEi va O'îEL-
A.1] q>OUO'O'ăîOV va epyaA.u mui; ex0poui; Kai Ct7t0 TO Kamv Kai Muepa.
Ei.i; îOV autov Katp6v, µEta toU'tT)V îÎJV U.vopaya0iav, eµa/;iÂ.EUO'aV
îOV Kapa âePA.et repaT)V Kai €ococrav di; mi.ii; Tatapoui; xavT)V îOV I:E-
3) ao&î repaT)V Kai Ka0cili; clvtă.µcocre îOV Pet;ipT)V, toU EîtapfiyyetÂ.ev EK O'îO
µatoi; va poT)0Î)cr1J tov MixaiJÂ. pooa evavtiov t&v Kată.vrov. "Ocrnc; xco
pii; va epcotÎ)O'lJ îOV aU0&VtT)V Mv XPEta/;etat pofJ0EtaV, EO'îEtÂ.e yepÂ.iKt
di; tov M7tey Mtp�av 'Opouµ7tet 'OyÂ.ou Kai Eli; tov 'A ;:>0'Â.avaT)v µtp
�av 'OpaK 'OyÂ.ou, ciOeÂ.cpov îOU 'Ecrevf:K µtp/;u, va O'T)Kco0rocrt va imayco -
40 crtv di; tiJv MoÂ.oapiav.
L
A TREIA DOMN I E A LUI M I HAI VODA RACOV I TA 2 tl
742 cerdac şi a aşezat la mijloc o cruce mare de piatră, pe care a scris această
întîmplare, precum se vede 1•
A treia zi după biruinţă, adică la 12 ianuarie, Mihai vodă a luat pe

Cantemir mîrza cu tătarii lui şi oastea sa şi s-au dus la Neamţ ca să izgo- &
nească cătanele care mai rămăseseră acolo. Dar acei care scăpaseră de
acea osîndă şi merseseră la Neamţ le-au adus la cunoştinţă cele petrecute
şi toţi care erau acolo au părăsit cetatea şi au plecat în Ardeal. Atunci
au liberat şi pe oamenii lui Mihai vodă, de care am vorbit mai sus, adică
pe Antonie, al treilea comis, pe Mihalachi medelnicerul, pe lordachţ 1 0
rahtivan ş i p e Lorengi, care au venit p e jos pînă la Siret ş i d e acolo
la Iaşi. Cînd domnul s-a dus acolo cu tătarii, n-a găsit nici un duşman.
Atunci a pus de au astupat puţul pe care-l deschiseseră cătanele, iar
zahereaua ce fusese strînsă acolo a împărţit-o oastei, la fel şi vinul. Apoi 1 5
domnul s-a înapoiat, iar tătarii au prins p e toţi moldovenii pe care i-au
găsit în ţinut, luînd mai mulţi robi ca să nu se întoarcă cti mîinile goale ;
numai acei care fugiseră în băjenii au scăpat.
După ce domnul s-a întors la laşi, a scris la Poartă şi a pîrît pe Can
temir mîrza, arătînd Împărăţiei că acest Cantemir, pe care Împărăţia 20
î l trimisese în ajutorul lui, a robit raiaua. Împărăţia a dat poruncă să
fie daţi înapoi robii ; tătarii însă n-au scos la iveală nici măcar unu la
sută ; astfel au scăpat numai acei care au putut fugi. Tătarii mai luaseră
şi multe vite, pricinuind mare pagubă ţării 2, şi din rîndurile boierimii
au luat cîţiva bărbaţi şi femei şi i-au ucis. Domnul a izgonit pe vrăjmaşi 25-
de la Neamţ ; de la Caşin însă n-au plecat, ci stăteau încă acolo, la fel
şi la mănăstirea Mira, unde erau cuibăriţi. li
743 Cînd împărăţia a primit scrisoarea domnului şi pe robii nemţi pe
care-i trimisese, l-a lăudat pentru această biruinţă ; pe de altă parte însă, 30
i-a poruncit să facă tot ce-i stă în putinţă şi să trimită oaste ca să scoată
pe duşmani şi de la Caşin, precum şi de la Mira.
Într-acest timp, după acea faptă vitejească, împărăţia a mazilit pe Cara
Devlet Gherei şi a dat tătarilor han pe Saadet Gherei 3• Cînd hanul a
întîlnit pe marele vizir, el i-a poruncit prin viu grai să dea ajutor lui Mihai 35-
vodă împotriva cătanelor. Acesta, fără să-l întrebe pe domn dacă are ·
nevoie de ajutor, a trimis iarlîc la Bei mîrza din neamul Orumbetoglu
şi la Arslanai mîrza din neamul Oracoglu, fratele lui Esenec mîrza, să
meargă în Moldova. 40
1 lnscriptia de pe această cruce a fost publicată de T. Codrescu în Uri carul, 'lV

'
( 1 857), p. 3 1 1 - 3 1 2 ; s-a reprodus de N. A. Bogdan în Oraşul Iaşi, laşi, 1 9 13 , p. 330,
ti de Virg. Drăghiceanu, în « Buletinul Comisiei monumentelor istorice », VI ( 1 9 1 3),
p. 1 56 - 1 5 7 ; Cf. D. Russo, N. Chiparissa Cronica Moldovei, în Studii istorice grew·
româ ne, voi. II, Bucureşti, 1 939, p. 473,
2 Despre prădăciunile fAcute de tătari pomeneşte şi episcopul Romanului,
Paharnic : « Cînd au lovit tătarii de au prădat în Moldova .ţinutul Neamţului, ţinutul
Aomov EcrftKcocrav ocrov Âaov ft µ7t6pecrav Tat<ipcov, rocrd XtA.t<ioai;

ElKOcrt, EVOEXEtO va Î}îOV E� EÎKacriai;, Kai ÎJÂ9ov di; to nacrt. ·o of; ClU-
9EVîlli;, PM7t0Vtai; tO 7tA.i'j9oi; aut&v, e9auµacre Oton µftte µf; \jlCOµi ft µ7t6-
pecre va rnui; xoptacrlJ , µftrn µf; K pfoi; Kai UKatacrmcriai; 7toA.A.ai; EKaµav.
5 Aot7tOV 7tOÂÂa E7tacrxicrev 6 aUSEVtT)i; va rnui; 7tEptKO\jl1J Kai va toui; crtei
ÂlJ cmicrco, Kpat&vtai; µovov 860 t; tpeti; XtAtaoei;, aµÎ) of;v ft µ7topecrev Oît
Ota îÎ)V EÂ:7tt0a tOU cip7tayµarni; of;v f19eA.e va yupicru nvai; Kai µ<iÂtcrta
eyeveto 96pupoi;, Kai ocrov EK07tiacrev 6 oucrapT)i; 6 'AM�avopoi;, ti7totei;
OEV EKat6p9cocrev di; to va rnui; µetacrtpE'lflJ · M<iÂtcrîa E:xovtei; Kai oi
IO 860 yepA.iKta, EµaA.covav Kai EKtv86veue va YEVlJ 7tOÂ.eµoi; avaµem�u rnui;,
67tOU ÎJîOV roi; crapavta µtpsa8ei; µf; toui; av9pcimoui; rnui;, Myovtei; evai;
tOV ăU.ov va yupicru EKetvoi;, Kai µ1) 9eÂ.ovtai; va yupicru oMEii;, B� avay
KT)i; rnui; EKpUtT)CTEV 6 au9evtT)i; Kai rnui; EKpa�ev di; tÎ)V KOUptT)V Kai
ăpxtcre va rnui; AEYlJ : «ro ăvopei; Kai q>iÂ.ot µou, Ecreti; i1A.9ete EO& oul. va
15 oouA.eucrete tij pacrtÂ.ElQ. Kai va Otro�ete toui; EX9poui; ft7t0 tOV t07tOV îOO
pamA.ecoi;, âµit xcopii; va µe epcotftcrete 7tocrov crtpateuµa 11 eeA.co, i1A.9ete 744
tocrov 7tA.i'j9oi; 07tou of;v to XPEtlisoµm µftte ft µ7top& va to 9pE'lfCO xcopii;
tÎ)V sTJµiav rnu paytă. 'A7to to ăA.A.o µepoi; tocrov 7tÂ.i'j9oi; of;v eivm poÂ.E-
tov va µiJv Kaµcocrtv cip7tayiJv di; tOV paytav îOU PacrtA.Ecoi;, Ka9roi; EKaµEv
20 6 Kavteµip µt psai; 7tp0 µtKpou. Aomov . BUV 9eA.EtE va µf; PoTJ9ftcretE Kai
va OlcO�EtE rnui; ex9poui; ti'ji; pacrtÂ.eiai; U7t0 tOV t07tOV, 7tpE7tet va µoi
oci>crEte tmoypaµµa mi>; vu t'.mayete µovov Kata tcl>v EX9pcl>v Kai BK tcl>V
ex9pcl>v vu Cr.p7ta�etE ocrou:; t1µ7topEtte, aµÎ) tOV paytav tOU PacrtA.Ecoi; va .
µÎ)v mcA.apci>cretE.» Aurni eu9ui; E0EX9T)crav tOV Â.oyov Kai EKU9T)crav ta
25 860 autu YEVTJ 'Opouµ7tEt 'OyA.ou Kai 'OpaK 'OyÂou Kai eypa\jlaV a1tO
µiav 6µoA.oyiav Kai EOCOcrav tcp ai>9EVt1J 7tEptEXOUcrav outcoi; :
«'Hµeî; oi tmoyeypaµµevot f:crtovmi; Kai va 7tpOcrEtUX9T)µev 7tUpa ti'ji;
pacrtA.eia; vu f:A.9coµev ei:; tiJv MoA.oopiav va Otro�coµev toui; EX9poui; 07tou
7tEpteA.apov tov t67tov tou pacrtA.eco:;, cruµPori9ouvrni; tcp MtxaÎJÂ. pooq.,
30 6µoÂ.oyouµev Ota îOU 7tap6vrni; ypciµµarn:; 7tro:; va umiycoµev Kata tcl>V
ex9pcl>v Kai va rnu:; Otro�coµev E>wu EUOOKlQ. Kai PoTJ9EiQ., tOV of; paytav
va µiJv crKA.apci>crcoµEv, ELOE Kai tyyi�ooµEv tOV paytav, va eiµecr9Ev acrEPEti;
Kai ai yuvaîKe:; µa:; cl7tOAEAUµ€Vat.»
Taurn:; ta:; 6µoA.oyia:; imeypmjlaV Kai eooocrav tcp ai>9EVt1J, crq>payi-
35 cravte:; autu:; tij tataptKij crq>payi81, tai; 07tOiai; 6 ai>9EVtT)i; EcrtetA.ev di;
tÎJV pacrtÂ.eiav Kai µetu tpeîi; f) µepa:;, EµicrEUcrEv a7tO to nam µf; OÂ.ou:;
tou toui; ăpxovrn:; Kai to q>oucrcrătov rnu Kai µf; toui; Tatapou:;, Kata
µflva eppouciptov 81a va U7taycocrtv eîi; to Kacrtv. Kai ÎJîOV tocrov K puov
Kai XlcOV, 07tOU µoÂ.ti; ÎJµ7topoucre nvai; va 7tEpt7tatftcr1J . ·oµcoi; Olu va µl)v
40 dvm ouo Keq>aA.ai Kai aKoA.ou9Et otxovoia, 6 Mtxai)Â. pooai; eq>opEcre tov
,ApcrÂ.aVUTJV µtpsav KaPliot Kai tOV eicaµE crepoapT)V tOU crtpatou autcl>V, .
6 of; M7tey µtps<ii; va dvm cruvooomopo:;, aµT) va µitv 7t pocrta't't1J di; to

cr'tp1iteuµa. Avot�E Kai 6 AÂ.it-ayai;, ovtai; 6 7tÂ.EoV ST)Â.COtft:;, q>Âaµ7tOU- '
• •
Sucevei, ţinutul Baciului, ţinutul Romanului · şi pe alte locuri, atuncea mi·au luat tot :
boi, vaci, oi, iepe şi oamenii cei de slujbă şi mi-au "ars casele mitocului Timişeştii şi
eu ain: scăpat la Pocrov şi am trecut în Ţeara ungurească », vezi Melchisedec, Cronicii
Ro�nului, partea I, Bucureşti, p. 3 5 1 .
· · ·a Saadet Gherei a fost han a l Crimeei î n anii 1 7 1 7 - 1 724.
A TREIA DOMN I E A L U I M I HAI VODA RACOV IŢA 213
Deci ei au strîns cîţi tătari au putut, cam douăzeci de mii - poate

însă să fie o presupunet;e - şi au venit la Iaşi. Domnul, văzînd mulţimea
lor, a încremenit şi pentru că nu-i putea sătura nici cu pîine şi nici cu
carne, şi pentru că ei făceau multe neorînduieli. El s-a trudit mult să 5
micşoreze numărul lor şi să-i trimită înapoi, oprind numai două-trei mii,
dar n-a izbutit, căci ei au venit cu nădejdea că vor jefui, aşa că nimeni
nu voia să se întoarcă, ci făceau gălăgie ; şi uşierul Alexandru s-a trudit
mult, dar tot n-a izbutit să-i convingă. Avînd amîndoi iarlicuri, se certau
şi era primejdie să se bată în,t re ei, căci erau cam patruzeci de mîrzaci I O
cu oamenii lor şi unul spunea celuilalt să se întoarcă şi nevrînd niciunul
să se înapoieze, domnul i-a oprit de nevoie pe toţi, dar i-a chemat la
curte şi le-a spus : « bărbaţi, prietenii mei, voi aţi venit aici ca să slujiţi
împărăţia şi sa izgoniţi pe duşmani din pămîntul împăratului, dar fără 1 5
744 să mă întrebaţi cită oaste li vreau, aţi venit într-un număr aşa de mare ,
de care nu am nevoie şi nici nu pot să vă hrănesc, fără paguba raialei.

Pe de altă parte, atîta mulţime nu e cu putinţă să nu jefuiască raiaua
împărătească, cum a făcut de curînd şi Cantemir mîrza. Aşadar, dacă
vreţi să rr. ă ajutaţi şi să izgoniţ i pe duşmanii împărăţiei din ţară, trebuie 20
să-mi daţi un zapis că veţi merge numai asupra duşmanilor, că veţi robi
cîţi veţi putea dintre ei, dar r,u vqi r c bi raiaua împărătească ». Ei au
pimit îrdată � c c astă învoială şi cele de uă neamuri Orumbetoglu şi Ora
coglu ::..u �tat de au scris cite un zc.pis �i l-au dat dcmr.t:lui . Acest zapis 25
cuprir d r n ut mă te ar ele :
« Noi, c e i iscăliţi mai jos, avînd ţ oruncă de la împărăţie să venim
în Moldova să ajua m pe Mihai vodă Şi să izgonim pe duşmanii care
au ccupat pămîntul împărătesc, mărturisim prin scrisoarea de faţă că 30
vcm merge împotriva vrăjmaşilor ca să-i izgonim cu voia şi cu ajutorul
lui Dumnezeu, raiaua însă nu o vom robi. Iar dacă ne vom atinge de
raia, să fim socotiţi ca oameni fără ·credinţă şi să fim despărţiţi de neve
stele noastre ».
Iscălind aceste zapise şi întărindu-le cu pecetea tătărească, le-au dat

domnului, iar el le-a trimis împărăţiei. Dură trei zile, în luna februarie, 35
domnul a pornit din Iaşi cu toţi boierii, cu oastea sa şi cu tătarii ca să
meargă la Caşin. Dar era un ger aşa de mare şi atîta zăpadă, încît abia
puteau merge: Pentru ca să nu fie două căpetenii şi să se învrăjbească,
Mihai vodă a îmbrăcat cu caftan pe Arslanai mîrza şi l-a făcut serdar al 40
oştirii lor, iar pentru Bei-mîrza a hotărît să-i fie tovarăş de drum, dar
să nu dea porunci oştirii. Şi Ali-aga, cel mai zelos dintre turcii din ţară,
pov Kat EypmlfE nvac; crEpOEVKEtsfiOEc; li Aasouc; Kai emhacrtv OÂ.Ol 6µou 7 45
1tpoc; to Kacrt V, oµcoc; eic; tOV op6µov Etuxav cbc; OtaKOO"tOl KatciVOl Kai
EîtOAEµTjcrav Kai 6 'AÂ.it-ăyac;, ovtac; 6 îtÂ.EoV sTJÂ.COtitc; Kai 1tpo0uµ6tEpoc;
Eic; tOV îtOAEµov, autoc; c'Opµî]crE îtpcinov Kai îtprotoc; EO'KOtc00Tj, touc; sx-
s 0pouc; of: i:crKÂ.apcocrav. "'EîtEtta E<p0aaav eic; to Kacrtv, Oîtep dvat Ei<; to
at6µwv tfj; Ouyypiac; Kai eixi:: v iKavouc; Katavouc; µtaa. Kai fxovtac; 6
au0EVtT]<; cri::yµEVT]Oec; µf: toU<pEKta cb; XtAiouc;, f)0eÂ.E va. KtUîtÎ)O"lJ auto<;
Kai vei 1tclp1J to µovaarftpt Otati i:: ic; toîxov oi Tatapot of:v dvm ă!;tot
vei îtOAeµftcrcocrtv Î) vei opµftcrcocrtv. "00ev EÎîtEV autoî<; Kiiv va q>UAclSCOO'lV
10 ai'..lto i to O't6µtov tfj<; Ouyypiac;. 6 of: aU0EVtT]<; va ayrovl0'0ij tftV fiµtpav
EKEiv11v Kai tftV vuKta µf: toi><; atpanciltac; tou va to 7tap1J, ăµit oi Ta
tapot of:v Î)KOUcrav tOV Â.oyov toU aU0EVtOU, aÂ.Â., EU0uc; ăq>Tjcrav tOV au-
0EVtT]V i:KEî 1.:ic; ta pouva Kai Eîpi:: l;av i:: ic; to tcrtvouto ti'jc; "OKvac;, I:ou
tcrapac;, M7taKfou, Ntaµtcrou Kai oTiou itµTI6pi::crav Kai SO'KÂ.aprocrav oaouc;
15 eupov· MyoucrtV cbc; crapcivta XlÂ.lclOE<; 'llUXU<;, Kai âatox11crav tel<; 6µoA.o
Â.oyiac; Kai touc; opKouc; 01t0U EKaµav tcŢl aU0EVt1J Kai 'flxµaA.cilnaav Kai
tOV KaµapciO'T]V tfj<; "'OKvac;, XptO'tOOOUÂ.OV. "'EîtEltU syuplO'aV â1to OîtOU
itµ7t6pecrav, 0"1tEUOOVtEc; Otel va µTiv avaA.UO'lJ 6 1tayoc;, Kai E7tfjyav Ele; to
M7tOUtO"clKl.
20 KataA.i:: t<p0Eic; 6 MtxaitÂ. P6oac; µ6voc; eic; to Kacriv, i:<popfi011 vei
KtU1tÎ)0"1J to Kcicrtpov titv VUKta, µÎ)îtCO<; Kai of:v OUVT]0ij va to 1tUp1J Kai
rmo to crt6µtov f Pyu O'tpateuµa Kai tOV KtUîtÎ)O'lJ Kai Otei tOUtO, KlVÎ)O'U<;
a7t' EKEÎ, iJA.0e eic; to nacrt Otel vei µi; touc; 1tapcocrt to Cip7tayµa â1to tei
XEpta touc;. "07totoc; of: 1)µ7topoucre, E7tÎ)yatVE KUt6m toU<; Kai Cip7tasE
25 KUVEVa s&ov U1t0 tei 1tOAAU 01tOU eixav apîtaSEl oi Tatapot Kai 1tOÂ.Â.oi
Â.UKOl de; EKelVT]V tftV avi::µosaAT)V excip11crav.
'EyKaA.1.:crE TiaÂ.tv 6 aU0tvt11c; touc; Tatapouc;, tov 'A pcrA.avci11v 011A.a
oit Kai tOV M7tf:y µtpsav Kai miA.tv ft PacrtÂ.Eia EOCOKE 7tp6crtayµa va oo-
0oucrt V 01tl0"(1) oi crKA.ciPot, Otati dVat PacrtÂ.lKO<; paytac; Kai touc; ecrKA.a-
30 pcocrav xwpic; PacrtAlKOU svraA.µatoc; Kai EO"tEtÂ.av €va KUmtsii-µTIUO'T]V,
rouA.tUV Zaof: 6v6µan, vu EVEpyi)cru to 7tp6crtayµa. "Ocrnc; sA.0cilv îtp&tov
Eic; tOV au0EVtT]V i:<paVE li pcocrE tftV PacrtAlKÎlV îtpocrtayi)v. "E7tElta S1tf'j pEV 746
av0pcil7touc; U7t0 tOV au0EVtT]V Kai fofjyev eîc; to BoutcraKt, aµi; îtOÂ.Â.ei
oA.iyouc; i:pyaÂ.E, OlOtl OO'OV va 7tEµ<p0ij 6 pî]0Eic; Kai va U1tUY1J Katcl tftV
35 cruvft0EtaV eic; toi><; Kpttac; toU KeÂ.iou Kai 'IcrµaîA.iou va OElSTJ to q>Epµa
Vl Kai vei to PciA.u de; tov KcilOtKa tou M1.:xµEµE, foEtta va to i:vEpyi)cru
E7tEpacrE to i;µlO'U tOU 0tpouc; Kai oi Tatapot 1.:ixacrt Katpov va îtWÂ.ÎlO"Wcrt
touc; crKA.apouc; de; titv 'AvatoÂ.i;v, Kai eic; to MlO'ipt Kai eic; ta µaKputi::
pa µEpî] tOU K6crµou. "Oµwc; Îl PacrtÂ.eia EOCoKEV EV rnutcŢl ăA.Â.o 0tamcrµa
40 tcŢl au0EVt1J vei touc; 1taipV1J 01t0U touc; E\'.)p1J Kai ocrouc; EUpEV aA.Â.ou, oA.ouc;
touc; e7tfj pEv, 6µoiwc; Kai oaot f<puyav Kai ÎJÂ.0ov 1.:ic; tiiv tcrapav. Kai
E:opaµov oi KUplOl autrov eîc; tOV au0EVtT]V i:vciyovtEc;, of:v touc; EOWO"EV
cmicrro Ka0cilc; EOWKEV ăA.A.a YEVT] . MciÂ.tcrta 6 KU1tlKf.:XUîac; toU 0w8wpa
KT]c; E:pyaA.Ev a7to tu xtpta tou iOiou Noupi::o i v crouA.tavou, OEKatpEtc; \j/U-
45 xuc; Kai tuc; E:crti:: tA.i::v a1to titv naµ7toA.iv eic; to riacri, ovtoc; tKEivou
µavsiÂ.TJ i:KET.
A T R E I A DOMNI E A LUI M I HAI VODA RACOV I TA 215
745 a deschis steag şi a scris cîţiva serdengheşti 1 1 lazi şi cu toţii au pornit la

Caşin. Pe drum au întîlnit vreo două sute de cătane şi s-au bătut cu
ele. Ali-aga fiind cel mai zelos şi cel mai însufleţit în luptă, s-a năpustit
cel clintii asupra lor şi a fost ucis primul ; pe duşmani însă i-au robit.
După aceea, ei au ajuns la Caşin, care se află la gura trecătoarei ce duce 5
spre Ungaria, în care erau destule cătane. Avînd .cam o mie de seimeni
cu puşti, domnul voia el să atace şi să ia mănăstirea, deoarece tătarii
nu sînt în stare să lupte sau să dea năvală asupra zidurilor unei cetăţi.
De aceea le-a spus ca ei să păzească trecătoarea ce duce spre Ungaria, 1 0
iâr el s ă atace cu ostaşii săi ziua ş i noaptea pînă să ia mănăstirea. Tătarii
însă n-au ascultat de vorbele domnului şi uitînd de zapisele date şi de
jurămîntul lor, l-au părăsit îndată pe domn acolo în munţi şi au fugit
în ţinutul Ocnei, Sucevei, Bacăului, Neamţului şi unde au mai putut de
au robit pe toţi aceia pe care i-au găsit, se zice, cam patruzeci de mii 1 5
de suflete ; au robit şi pe cămăraşul de Ocna, Hristodulo. Apoi s-au întors
pe unde au putut, grăbindu-se să nu se topească ghiaţa, şi s-au dus în Bugeac .
Mihai vodă, lăsat singur la Caşin, s-a temut să atace cetatea noaptea. 20
Se gîndea că poate nu va izbuti s-o ia şi s-ar putea să iasă oaste din
trecătoare şi să-l atace ; pentru acest lucru a pornit de acolo şi a venit
la Iaşi. <Aci copistul a sărit un rînd, care după Pseudo-Amiras este :
iară pe tătari nu i-au mai văzut ; căci nu s-au mai întors pe la Iaşi > ca
să nu le ia prada din mîini. Cine putea însă, se ducea după ei şi lua
cite o vită din cele multe ce răpiseră tătarii ; şi mulţi lupi s-au bucurat 25
în acea învălmăşeală.
Domnul a pîrît iarăşi pe tătari, adică pe Arslanai şi pe Bei mîrza
şi din nou împărăţia a dat. poruncă să fie daţi robii înapoi, deoarece ţara
este raia împărătească şi locuitorii au fost robiţi fără firman împărătesc. 30
A fost trimis şi un capugi-başa, anume Sultanzade, ca să îndeplinească
746 porunca. Acesta, venind mai întîi la domn, li i-a arătat porunca împă
rătească. Pe urmă a luat oameni de la domn şi s-a dus în Bugeac, dar
prea puţini a scos, deoarece pînă să fie trimis zisul capugi-başa şi să
meargă, după obicei, la cadiii Chiliei şi Ismailului ca să arate firmanul 35
şi să fie trecut în condica �nehchemelei şi pe urmă să-l pună în aplicare,
a trecut jumătate din vară, şi tătarii au avut tot timpul să vîndă pe robi
în Anatolia, în Misir şi în alte locuri mai îndepărtate ale lumii. Dar împă
răţia a dat în acelaşi timp domnului un alt firman, ca să ia pe robi ori- 40
unde i-ar găsi, aşa di şi pe acei pe care i-a găsit în altă parte i-a luat.
Iar pe acei care fugiseră şi se înapoiaseră în ţară şi au venit stăpînii lor
la domn să-i ceară , domnul nu i-a dat înapoi, cum a făcut cu altii de
alte neamuri. Chiar Tudorachi, capuchehaia domnului, a scos din Înseşi
mîinile lui nuredin-sultan treisprezece oameni şi i-a trimis din lampol, 45
unde acest nuredin era mazil, la laşi.
'Elcetvo to KaÂ0Kri.ip1, dxov oi AExo1 810.cpopav ă.vaju:u6v rnui;; Kai

µiJ 8uvaµevo1 va uuµcpmviJucoui µf: tov Afryouurnv piJya rnui;; · 81a tiJv 1tEi
paţ1v 61tOU ElXOV cmo ta uaţov1Ka cpouuuăta, tuxict9T) fJ yepouuia, 'flt01
fi pE1tOU1tÂtKa, Kai €uta9T)uav nvei;; ăpxov-rei;; Eii;; Eva µEpoi;; µf: to cpouu-
5 uărnv rnui;; Kai cbv6µauav tÎ)v uuµµaxiav taUtTJV Pe1toupÂ1Ka Kovcpepoe
pcha Kai tK µEpoui;; tautT)i;; tfji;; Pe1to0PAtKai;; , E:ute1Âav Eva a1toKptuuipTJV
KOÂOVEÂOV eii;; to ocp<piKtOV, ov6µan M1tEKEpUKT), µf: ypaµµata eii;; tOV
pauiAf:a Kai PesiPTJV 'AÂ.Î)-1tamiv, ÂE"(OVta moi;; OT)Â.OOÎJ E:xov-rei;; aurni µe
yaÂ. T)V ftEipaţ1v cl1t0 t0ili;; râţovei;; , UUVT)9poiu9T)KOV OHl Va sTJtÎJUCOUl to
I O OiKatOV rnui;; µf: to U1ta9i rnui;; t1tE10ÎJ Kai µf: tÎ)V K pf crtv of:v ÎJµ1t6peuav
Kilt OiOOU<JlV ElOT)UlV tfj pacrtÂ.ElQ. va µÎ) 8appij moi;; Ot' ăAAO <JUVÎJX9TJUUV
Kai 9&'Aoucr1v on Ka8ci:>i;; cpu'Autte1 to pacri'Aewv tfji;; Aexiai;; tilv aya1tTJV
61tou E:xe1 µf: tilv 08roµav1KÎJV · PamÂEiav, yqevT)µEVTJV Eii;; . tÎJV KapJ.. o pi
tuav, EtUl Kai Îl pacrtÂEia va tilv Kpatij aucpaÂfj Kai âoa�EUtOV.
15 ·o PesipTJi;; 'AÂÎJ-1tacrai;; t8EX8TJ xai avtciµrocrev tvooţcoi;; tov pT)9Ev-
ta a1tOKptmcipT)V Kai EÂape 1tap' autoli to ypciµµa 6nou 'tOU f:ypacpey fJ
cru µµa li xia autT). "'E1tElta uuvoµ1Af1uai;; apKEtU, E<JtElÂE tov cl1tO- 747
K p1u1cip11v eii;; tOV pamAta oui va OcO<Jl:J Kai tcp pamÂet vaµEv, tOU
tE<J'tl to ypciµµa 61tou E:ypacpev it Pe1to0P'A1xa ailtTJ 1tpoi;; tov pa-
20 mÂfo, ovnep âvtaµroo&v eii;; titv 'A8p1avouno'A1v, 6 8f: Pesip11i;; tnfjyev
di;; tilv tKutpateiav rnu, eii;; to IlHpopapaoiv. ·o 8f: MnEKE f: <JKT)i;; , otav
f:cp8acrev di;; tilv 'Aopwvou, O.vtaµocue tov pamAE:a xai E'.8coKe to ypaµ
µa tOU, 01tEp avayvoui;; 6 pamÂeui;; , EOffiKE tÎJV cm6KplutV 1t0Âl V tnpu
cpmi;; , Ka8ci:>i;; E:8mKe Kai 6 Pesip11i;; n ci:Ji;; 811J.. a81l ÎJ PamÂeia rnu t1w16J.. a pe
25 oui 1tOiav attiav uuv118poio8T)UOV Kai. nci:ii;; xaipetm O'tl aurni nµCiJui tÎ)V
ayci1tT)V tfji;; KapA.o pirnai;;, tÎJV 6noiav Îl �amÂeia îOU KaÂCiJi;; <pUÂU'tîEt
Kai 9EÂE1 tilv cpuA.a�e1 xai 9f:h1 'tÎlV Aqiav âneipoKLov U1to ţEvou otpa
teuµarni;; . Koi fov fi XPEia to KClÂEol:J npoi;; OE<pEVOEt:oiv toui;; , ELO�av va
toui;; 8roK1J Poit8ewv Ta'tapcov.
30 Aapwv 8f: 6 MneKEpoKT)i;; to ypaµµa, f.Kiv11oe 1ta'A1v eîi;; ta o1tiuco
µf: tOXUtT)ta, Kai 8ta tfji;; MoÂ.8opiai;; tpxoµevoi;; , E)'PCl'l'E tcp Kanl.. av re
pau XUVlJ Eii;; to B outOUKl ovn, Kai EUtElÂE tOV UEKpetcip16v 'tOU eii;; au
t6v, ouni;; îOU cl'ITEKpi8T) , tei auta nci:Ji;; 8EAE1 tÎJV qn'Aiav toui;; Kai f.O.v XPEt
ăsCOVtal pofi9etav, EXEl f:ţouuiav vei wui;; Po118ÎJ01J Kata tc'.i'.lv tx9pc'.i'.lv toui;; .
35 'Aµil 6 MnEKEp<JKTJi;; 8f:v iJ 8tATJOE PoiJ8etav Tatcipcov, AE"(COV on afrroi
apKOOut Kata tc'.i'.lv 'ra�6vcov Kai tnf:paoev O.no to rtciui eii;; to Xotivt
69ev ÎJÂ.9ev, Kal..ci:>i;; nµT)9eii;; 1tapei îOU au9Evtou, tÂ.96vtcov tci:>v O.pxovtmv
npoi; aotov µf: nap6.ta�1v xai di; tiJv efoo8ov Kai en6.vo86v tou EXffiV
cl1t0 'tOV 1tauav tOV •A POTJÂµouµiJv-µ1tE"( Kai ll1t0 'tOV auetvtT)V tOV µEyav
40 oucr6.pT)V 'AAE�avopov 'Aµ11puv, uuvo8e0ovtai;; tOV Kai 8i8ovtai;; tou_ Ţei
1tpoi;; 'tpO<pÎJV .
Tcp of: 8EUtEPQl XPOVQ) tf'ji; aueevtiai;; îOU, µetei tOV eavatov tOU 'A
'Afj-1ta<Jă, 6 Katauta8eii;; PesipTJi;; XaÂ.iÂ-1tauui;; , t'A8ci:>v di;; 'AopwvoO, E:ute1-
'Ae tOV M1taxpiJ-0.yav 81a 1tpootayµatoi;; Pa<JlAlKOU di;; tÎJV <l>pavtcrav, a-
A TREIA DOMN I E A LUI MI HAI VODA RACOV I TA 217
Într-această vară, leşii aveau neînţelegeri între ei. Cum e i nu s e puteau

înţelege cu August, regele lor, pentru supărarea pe care o aveau din
partea oştilor saxone, seimul lor, adică republica, s-a dezbinat. O seamă
de nobili s-au strîns la un loc cu oastea lor şi au numit această coaliţie
Republică Confederată. Din partea acestei republici a fost trimis ca sol 5
un polcovnic, anume Bekerski, cu scrisori la sultan şi la Ali-paşa , marele
vizir, spunînd că deoarece ei aveau supărare mare de la saxoni, s-au
adunat ca să-şi facă dreptate cu spada, întrucît cu judecata nu au izbutit,
şi înştiinţează împărăţia să nu cumva să creadă că s-au adunat pentru 1 0
altceva. Că e i doresc ca, aşa cum regatul leşesc respectă pacea încheiată
cu Imperiul otoman la Carloviţ, tot aşa şi Împărăţia să ţină această pace
nestricată şi neschimbată.
Ali-paşa, marele vizir, a primit cu cinste pe zisul sol şi a luat seri- 1 5
747 soarea trimisă de această l i coaliţie. După ce a stat de vorbă cu el mai
mult timp , l-a trimis la sultan ca să-i dea şi lui nameaua, adică scrisoarea
ce-i trimitea republica. Solul a pornit la Adrianopol ca să întîlnească pe 20
sultan, iar marele vizir a plecat la război la Petervaradin. Cînd Bekerski
a sosit la Adrianopol, l-a întîlnit pe sultan şi i-a dat scrisoarea. După
ce >sultanul a citit-o, a dat răspuns scris, precum dăduse şi marele vizir,
cum că împărăţia-sa a înţeles pentru care pricină s-au adunat şi că · se 25
bucură că ei cinstesc pacea de la Carloviţ, pe care şi împărăţia-sa o respectă
bine şi o va respecta şi că doreşte ca Ţara leşească să nu fie supărată de
oaste străină. El făgăduia că dacă va fi nevoie pentru apărarea lor, le
va da în ajutor oaste tătărească.
Bekerski , primind scrisoarea, a pornit în grabă şi, cînd trecea prin 30
Moldova, a scris lui Caplan Gherei hanul, care se afla în Bugeac, trimi
ţîndu-i scrisoarea cu secretarul său. Hanul i-a răspuns acelaşi lucru, că
vrea prietenia lor şi că dacă au nevoie de ajutor, el are încuviinţare
să-i ajute împotriva duşmanilor. Dar Bekerski nu a vrut să primească
ajutor de la tătari, spunînd că ei sînt destui ca să se lupte împotriva 35
saxonilor. Bekerski a trecut prin Iaşi spre Hotin de unde venise. Domnul
l-a primit cu cinste, trimiţînd înainte boieri cu alai, şi la ducere şi la
întoarcere. Din partea paşei l-a însoţit Abdil Mumin-bei, iar din partea
domnului Alexandru Amiras, vei uşier 1 , care i-a dat şi cele trebuincioase 40
pentru hrană.
.
În al doilea an al domniei sale, după moartea lui Ali-paşa, noul mare
vizir Halil-paşa 2, venind la Adrianopol, a trimis în Franţa din poruncă
1 Marele uşier Alexandru Amiras a fost interpretul lui Carol al XI I-iea, regele
Suediei, şi ne-a lăsat în manuscris o Istorie autenticd a lui Carol al XII-lea, regele Suel::li ei,·
in timpul iederei Jale în Turcia, care a fost publicată de N. Iorga în Studii şi documente,
218 CRON ICA GHICULEŞTI LO R
vayKasovw:; d:; UUîO Kai îOU artoKptcrtapiou ti'j:; cl>pUVîcra:;, Kai ErtpOO"Kcl
Â.Ecrav tOV IlpEVîO"tîtE PaKOîO"llV µf: PacrtÂ.lKOV vaµf:v va f:A.Su d:; titv i i
PacrtA.Eiav, va tOV µEîUXEtptcr8rocrtv d:; îOV rt6Â.Eµov. "EypmlfE Kai tc'f> Mt- 748
xai)A. P68q. va O"tElÂ.lJ to ypciµµa îOU µf: ăv8pom6v tOU va El'.Spu tOV MrtEp-
5 tO"EVllV YEVEpaA.riv Kai wu:; ăA.A.ou:; îOU PaKOîO"ll d:; titv AExiav Kai va
wu:; <pEplJ Ei:; to Xotivt to KaÂ.oKaipt. Tov 8f: XEtµrova, EKpa�EV 6 PE
sipTJ:; îOV �aµaî-rtacrciv, 6µou µf: tOV MrtEpîO"EVTJV, va imciywcrtv Ei:; îTtV
•Aoptavou Kai of:v ErtEpacrav cm<'> îOV O p6µov îOU rtacriou, O.A.A.a cm<'> to
rt&pa µ&po:;· îOU Ilpouwu Kai fiA.Sov Ei:; ŢQ aµrtcipt, OrtOU Erti'jyEV 6 aue&v-
10 tri:; Kai wu:; UVîciµwcrE îÎ)V VUKîQ EKEivriv Kai wu:; E8WO"EV oÂ.a ta XPEt
as6µEva îfi:; 6oou Kai îU xapicrµam Kata titv cruvti 8EtaV Kai to mxu EKi
VT}O"UV rtpo:; îO raA.ciîcrt 8ta îOU Ilpouwu, 6 OE au8EVtTJ:; fJA.8EV d:; to
ruicrt.
Tc'f> auîc'f> 8f: xpovcp îfi:; auwu au8Ev'tia:; rtUÂ.tV ft pacrtA.eia EKaµE rt6-
15 A.Eµov µf: wu:; rEpµavou:; Ei:; to BEÂ.typa81, Ka8&8pav ti'j:; BouA.yapia:;,
Kai 8ta ta ă/..oya 6rtou EXPEtacr811Kav 8ta va tpapoucrt ta:; A.ouµrtap8a:;,
EsÎ!îllO"E µiav rtOO"OîllîU arto îOV au8EVîllV, Ka8ciJ:; Kai tOV rtproîOV xp6vov,
Kai ăA.A.a XPEtas6µEva. Kai rto!..E µou yEvoµ&vou, tviK11crav rtUÂ.tV o{ rEp
µavoi tou:; ToupKou:; Kai E:rtti pacrt ŢQ KUO"îpOV. Kai 6 xavri:; îOU K ptµi-
20 ou, µEAAWV va rtUYlJ Ei:; tOV rtOÂ.Eµov EKEÎVOV, rtEpvrovm:; arto îOV îOrtOV,
ErtfiYEV 6 aUSEVîll:; µf: ŢQ O"îpUîEUµa, 6rtou EÎXE ypci\jlEl, Ei.:; UrtUVîllO"tV au
'tOU Kata îÎ)V cruvti8Etav, 8i8oVîci:; wu îa xapicrµam ta cruv1181crµ&va wu
lpxoµou Kai tKEi KOVîa 6rtou tov avîaµwcrEv, fiwv 6 Moucrta<pa-aya:;
25 Aaso:; crtÂ.l'tpUpTJ:;, ocrn:; KCt8Eîat Ei:; tOV /..6 cpov AEy6µEVOV PErtOUyE. Kai
ovm:; ăv8pwrto:; au8a811:;, ci:i:; cpaiVEîat, EO"îa811 tvavno:; Ei:; KOVEVU rtp6-
crmyµa îOU au8EV'tOU, 8ta îOU'tO, yupisovm:; arto tOV XclVT)V, EKOUO"E îa
6cmina Kai tpyal..Eîa wu Moucrmcpii-aya Kai tyuptcrEV d:; tov 8p6vov tou.
To tpxoµEvov fop, rtaA.tv tKcrîpaîEUcrEv 6 aue&vîT):; Ei:; to µovacrtfipt
30 îi'j:; Mu&pa:; µf: to crîpatwµa tou Kai µf: µeptKou:; Tatapou:; 6rtou lrtf\pE
µasi tOU Kai Î)îOV Kai µEptKOi ăpxovîe:; ei:; îÎ)V CîUVOOEiav 'tOU li 6µou 749
Kai 6 µ&ya:; rtocrî&A.vtKo:; Kwvcrmvîîvo:; 'Iwavvou, 6rtou Eixev fA.Set arto
niv TI6A.tv Kai l8iw�ev arto îOV t6n:ov EKEÎVOV wu:; Katavou:; Kai ocrou:;
EUpfjKEV arto wu:; MoA.8opavou:; µeî' EKelV(l)V wu:; EOSO"S Kai wu:; E<pSpEV
35 ei:; îO rtacrt Kai tou:; Ertai8EUO"EV ă/../..ou:; µf: 8avaîOV Kai ăÂ.Â.Ou:; µf: cpuÂ.a
KÎ!V.
Kai UK6µ11 8f:v avartaueri arto ta:; tpeî:; EKEiva:; EKCîtpatEia:; Kai
A�I��;�0' TiA.8Ev ăA.A.o cpepµavt rtpo:; îOV Auyoucrwv µi'jva, , a\lfts' ei:; tov aUS&vtT)V
va urtayu ei:; îÎlV Ouyypiav µf: tOV O"OUÂ.tUVOV ,Asaµat repaT)V, u{ov µt-
40 Kpov îOU �ePA.Et rEpUTJ XUVTJ, Kai EKEÎ va civmµw86'.mtv µf: tOV PetsErt
rtacrav 6 6rtoîo:; µf: tov MrtepîcrEVTJV yEvEpaA. TJV fµEÂ.Â.E vcH: µ�lJ Ei:; titv
Ouyypiav Ei:; tov 'i81.0v Katpov cirto to µ&po:; tf\:; Xpucra�a:;. 7HA.8Ev oliv
6 pTJ8Ei:; O"Ol>Â.îavo:; µf: rtoA.A.a:; x1A.1a8a:; Tatapwv ei:; tOV IlpoU'tOV Kai
IX ( 1 905), p. 43 - 1 1 1 , după manuscrisul 969 aflat în Biblioteca arhivelor din Viena.

Despre Alex. Amiraş vezi D. l\.usso, Studii istorice greco-romdne, vol. I, Bucureşti, 1 939.
p . 1 98 - 203.
2 Halil-paşa a ocupat viziratul de la 3 1 august 1 7 1 6 pînă la 24 august 1 7 1 7.
A TREIA DO.\\ N I E A L U I M I H A I VODA RACOV IŢA 219
împărătească pe Bahri-aga. La aceasta l-a silit şi solul Franţei, ca s ă cheme

748 cu naimea împărătească pe principele Râk6czy să vină la 11 împărăţie să-l
folosească la război. Marele vizir a scris şi lui Mihai vodă să trimită în
Ţara leşească scrisori cu un om al său, care să găsească pe generalul
Bercsenyi şi pe ceilalţi ofiţeri ai lui Râk6czy şi să-i ducă vara la Hotin. 5
În timpul iernii, marele vizir a chemat pe Damad-paşa ca să meargă împre
ună cu Bercsenyi la Adrianopol ; ei nu au trecut pe drumul ce duce la
laşi, ci pe partea cealaltă a Prutului, şi au venit la hambar, unde s-a dus
domnul de i-a întîlnit în acea noapte şi le-a dat toate cele de trebuinţă 1 0
pentru drum, precum ş i obişnuitele daruri. A doua zi dimineaţă ei
au pornit pe Prut spre Galaţi, iar domnul s-a înapoiat la Iaşi.
În acelaşi an al domniei sale, împărăţia a purtat iarăşi război asupra
nemţilor la Belgrad, capitala Serbiei. Atunci împărăţia, avînd nevoie de 1 5
cai ca să tragă tunurile, a cerut un număr de cai de la domn, precum şi
alte lucruri trebuincioase, cum făcuse şi anul trecut. Şi, făcîndu-se război,
au biruit iarăşi nemţii pe turci şi au luat cetatea. La acest război trebuia
să meargă şi hanul Crimeei, şi cînd acesta a trecut prin ţară domnul s-a 20
dus, după obicei, cu oastea sa întru întîmpinarea lui, dîndu-i şi obişnui
tele daruri de venire. Aproape de locul unde domnul întîlnise pe han
era lazul Mustafa-aga silitrarul, care locuia pe movila numită Răbîia. 25
Acesta, fiind om obraznic, se vede că s -a împotrivit la vreo poruncă
domnească, de ace�a domnul, venind de la han, a pus de i-au ars casele
şi uneltele şi apoi s -a întors în scaunul său.
În primăvara următoare, domnul a pornit iarăşi cu oastea sa şi cu
o seamă de tătari la mănăstirea Mira şi a izgonit cătanele din acel loc. 30
749 El era însoţit şi de cîţiva boieri, l i printre care era şi marele postelnic Con
stantin Ioan, care venise din Constantinopol. Pe moldovenii pe care i-a
găsit împreună cu cătanele domnul i-a legat şi i-a dus la Iaşi, pedepsindu-i 35
pe unii cu moartea, iar pe alţii cu temniţa.
Nu apucase încă domnul să se odihnească în urma celor trei războaie
şi iarăşi i-a venit în luna august 1 7 1 7 un nou firman ca să meargă în
17 17
august
Ungaria împreună cu sultanul Azamet Gherei, fi.ul cel mic al lui Devlet
Gherei hanul, şi acolo să se întîlnească cu Regeb-paşa, care împreună 40
cu generalul Bercsenyi urma să intre în Ungaria în acelaşi timp pe la
Ruşava. A sosit deci zisul sultan la Prut cu multe mii de tătari, trecu
220 CRONICA G HICULEŞTILOR
bctpacre tov 7totaµov Kai Ecrtpawntoeucrev ei� titv Tcrotcr6pav. 'Enfjye Kai
6 au9EVfll� EKei Kai fOV avtaµrocre Kai 7COÂ.Â.Îl A.oyotptPit EY1VE Kai µf; fOV
CJOUÂ.tavov Kai µf; fOV ayav aut00, 'AA.it-ayav A.ey6µevov, Oft of:v fJ9eA.ev
6 aya� va oex9fj titv cruµpouA.itv îou au9EVfOU 07COU EÂ.Eye va unuyrocrtv
5 CL7CO fO µEpO� tfj� "0KVO�, Ka9cil� sypaq>e Kai fO q>epµavt, aÂ.Â.cl ÎJKOUe fel
A.6yta EVO� Tatapou ytpovto�, 67COU t9uµăto 7Cc0� EVO Katp6v, npo xp6-
vrov 7COÂ.Â.WV, dxev unayet O.no to µtpo� fOU KouµnouA.ouyyiou O.no Eva
µovonaft Kai ox1 O.no µeyaA.ov 8p6µov. ·o CJOUÂ.îUVO� OE ovta� nmoiov,
xpovrov Oci>OeKa, Kai Kaµiav neipav 7tpayµatrov µit sxovta�, ÎJKOUe fel A.6-
10 yta fWV Tataprov 6nou of:v Î)�eupav titv (Jf pataV. ·o OE au9EVfll� PMnrov
to ă:µetuPA.11tov tfj� yvci>µ11� autrov, scrtep�e va miyTJ µet' autou� ă:m'>
onou 9tA.oucrt Kai ă.Krov, 7tpopMnrov titv µata10noviav wu�, oft µE nol..-
1.itv OUCJKOÂ.iav tntpacrav Kai OUOEV KaÂ.ov elpyacravt0, Ka9cil� 9tA.oµev M
�El napaKatro.
15 'E8t6p1crev ii PacrtÂ.eia el� autitv titv EKCJf pateiav Kai fOV CJOÂ.KOÂ.-
ă:yacrit t0u Xoftviou 'HA.ta� KoA.tcraK11v, µf: to uno xeipa autoO crtpa
teuµa, Kai fOV yevepaA.11v ' Ecrtepxas11v fOV Ouyypov, ovnep ei'.noµev 7Cc0�
ÎJîOV el� to Xotivt, va cr11Kro8fj Kai auto� va EÂ.91J ei� titv MoA.oopiav
µE fOV KoA.îCJUK-nf:y va avtaµro9fj µE îOV aU9tvt11v Kai va sµnrocrt V ei�
20 titv Ouyypiav li va avtaµro9oucrt µE fOV PetsE7t-7Cacruv, Ka9cil� dnoµev a- 750
VffitEpW, Kai va €pe9icrwcrt fOU� Oiiyypou� 7t p0� ănocrtacriav Kata fOU
Kaicrapo�, Enetta va noA.eµiJcrwcrt fOU� tx9pou� Kai fOV t6nov fOU� va
Kou pcreucrrocrt.
'EKiv11cre Â.017COV 6 KoA.tcraKll� O.no to Xotivt Kai liA.9e Kai avtaµci>-
25 811 µf: fOV au9EVtllV Kai µf: fOV CJOUÂ.tavov el� to Mnotomivt Kai an· EKEÎ
€ni)yamv el� to KouµnouA.ouyyt. "Ene1ta €µni)Kacr 1v el� tfj� Ouyypia� to
cruvopov ei� fO np<i'.>îOV xropiov, 6nou AEYEîat P6crvo Kai to EKaucrav Kai
aKOÂ.ou9w� EKaucrav Kai fOU� q>payµou� 6nou dxav Kaµet 7CEpi auto Kai
€ni)ym vav Kaiovte� ta xwpia 6nou euptcrKov Ero� to Kacrt pov to oiiyyp1-
30 Kov, Bicrtpttcra A.ey6µevov. ·o OE Koµavouvw� wu auwu Kacrtpou aKou
cra� ncil� EPXEfat crtpateuµa Ei� autou� Kai 6 au9EVfll� tfj� MoA.oapia�,.
ECJtetÂ.EV ro� EKatov NEµtcrou� KapaA.apfou� Bui va yvwpicrrom ti nocr6t11�
dvat 7tp0� EaUîOOV KUPEPVllCJlV, oi 67COÎ01 foecrov anaV© el� fO q>OUCJCJăfOV
wu KoA.tcrciK-µ7tEY Kai tou aUStvtou 6nou €niJymve 7tpo� titv Ilicrt pttcrav
35 Kai €xu811crav oA.m noA.eµi)cravte�, Oft ă.A.A.01 €crKotci>811crav Kai ă.A.A.ou�
€nfj pav CJKÂ.apou� Ei� to Xotivt Kai ucrtepov fOU� ă.A.A.a�av µE fOV â px11-
y6v tou� Bui ă.A.A.ou� t6crou� ToupKou�, 67tou dxav crKA.apci>cre1 oi Kat<ivo1
Kai µ<iÂ.tCJta a7to 'tOU� 0.v9pci>nou� toO KoA.fCJUKll 67COU 'tOU� dxe CJîelÂ.El
auto� fOV xe1µci>va ei� titv l:outcrapav tvavtiov fCOV Katavrov Kai fOU�
40 €nA.aKwcrav €�aiq>v11� Kai €nfjpav µep1Kou�, oi Of: ă.A.A.01 sq>uyov.
'EK<i811crav ouv €Keiv11v titv iJµtpav a7ttvavft toO Kacrtpou cruµpou
A.eu6µevo1, tfj of: E7Caup1ov to ppaou, 6 yevepaA.11� fOU KllCJîpOU sypmvev
Eva yp<iµµa Kai �crte1A.ev el� tov yevepaA.11v wO M7tpacropiou, A.tyovta�
45 tou ncil� sA.ape to ypuµµa wu Kai tKat<iA.ape ta ypaq>6µeva, to 6noîov
dxev EÂ.9et el� autov fTtV autitv iJµtpav to taxu Kai 7Cc0� €xap11 oui fÎJV
et811mv 6nou 'tOU EOWKeV, Oft euA.6y11crev 6 0eo� fel onÂ.a fWV XPlCJttavwv
Kai €viK11crav îOU� ToupKOU� Kai €ni)pacr1 fO BeA.1yp<i81 Kai va îOO crtei-
/.lJ PoiJ9etav to yA.11yopci>tepov 8tati 6 aU9tvt11� tfj� MoA.oopia� li Kai 6 751
A TREIA DOMNI E A LUI M I HA I VODA RACOV I TA 22 1
rîul şi îşi aşeză tabăra la Ţuţora. S-a dus acolo şi domnul, de l-a întîlnit
şi a avut multă discuţie şi cu sultanul şi cu agaua lui, anume Ali-aga,
deoarece aga nu voia să primească sfatul domnului să meargă pe la Ocna,
precum scria şi firmanul. El asculta de vorbele unui tătar bătrîn, care 5
îşi aducea aminte că se dusese cîndva, mai de mult, prin partea Cîmpu
lungului, printr-o trecătoare, nu pe drumul cel mare. Sultanul, fiind un
copil de doisprezece ani şi neavînd nici o experienţă, asculta de spusele
tătarilor, care nu cunoşteau drumul. Văzînd că ei nu vor să-şi schimbe 1 0
părerea, domnul a primit, fără voia lui, s ă meargă pe unde vor vrea ei,
ştiind de mai înainte că se vor trudi zadarnic. Şi au trecut muntele cu
multă greutate, fără vreun folos, precum vom arăta mai jos.
Împărăţia a mai orînduit pentru acest război şi pe Iliaş Colceag, care 1 5
era solcol-agasi la Hotin, să meargă cu oastea pe care o avea sub ascul
tarea lui. Şi generalul ungur Esterhazy, despre care am spus că era la
Hotin, a primit poruncă să vină împreună cu Colceag-bei în Moldova ,
7 50 să întîlnească pe domn şi să intre în Ungaria li ca să se unească cu Regeb, 20
paşa, precum am spus mai sus, să îndemne pe unguri la răscoală împotriva
împăratului şi pe� urmă să se bată cu duşmmii şi să le jefuiască ţara .
A pornit deci Colceag de la Hotin şi a venit de s-a întîlnit cu domnu 1
şi cu sultanul la Botoşani, iar de acolo s-a dus la Cîmpulung. Pe urmă 25
au călcat graniţa Ungariei şi au ars primul sat, anume Rosno 1 , precum
şi părcanele din jurul lui, şi mergeau arzînd satele pe care le întîlneau
în calea lor, pînă au ajuns la cetatea ungurească numită Bistriţa. Coman
dantul acestei cetăţi, auzind că vine oaste asupra lor împreună cu domnul 30
Moldovei, a trimis vreo sută de călăreţi nemţi să iscodească cîtă oaste
este, ca să ştie ce să facă. Călăreţii au dat de oastea lui Colceag-bei şi
a domnului, care mergea spre Bistriţa, şi toţi au pierit în luptă ; unii au 35
fost ucişi, iar alţii au fost duşi robi la Hotin. Pe aceştia i-au schimba t
pe urmă, Îm?reună cu căpetenia lor, cu tot atîţia turci robiţi de cătane,
care turci erau chiar din oamenii lui Colceag, pe care îi trimisese iarna
la Suceava asupra cătanelor ; dar cătanele, atacîndu-i. fără veste, au prins
cîţiva dintre ei, iar ceilalţi au fugit. 40
S-au aşezat deci în acea zi în faţa cetăţii, sfătuindu-se. A doua zi
seara, generalul cetăţii a trimis o scrisoare către generalul Braşovului
spunîndu-i că a primit scrisoarea lui şi a înţeles cele scrise, că scrisoarea
a ajuns la el în dimineaţa acelei zile şi că s-a bucurat de vestea dată, 45
cum că Dumnezeu a binecuvîntat armele creştinilor de au învins pe turci.
şi au cucerit Belgradul. Îi mli scria să:.i trimită cit mai în grabă ajutor,
1 Poate Rodna.
Snoi '9A3rf t;>JDl3dX J?i /\DXp A�g 1img 'SDJ�Di"Q J"Q"f'{OlL /\DrfD:X)i 1D)J "/\ltl/\?9
-QD A<?i QlL'Q /\tonoAdJDlL AQi 1?" Aod9u Snoi A9A1d3rflt9Dx AQi SmAOJJdo1g S l>'
'1.0Cll0 '9rf13X3� "Q/\ JDl.C!)llDdio JOOJOO:XD1g �rf /\U"('9d3/\3J.. AltJ'9Xd3io3, Dl.
-A?9ltd /\Qi /\1"('9lL Cl>!?? /\3"(13i.O?. D}3"(t.oDg 1ţ 'DAcr>rf13X /\0/\3rf <;>Xd? /\Q.l
"/\ltoi9:xnd AQi Sp 'A1"(9 ll A l,Li Sp /\t.oDJ.. 1,tJL? S3glt"('9d3/\3J.. �g·
}O .Snoi S!J.roJ S!J.i Aodc;m 1DX /\ t.oltAd?gn:x Al,Li !3X? t.orod!)3 1?" J?lg 10/\?rf
-ltdroum-xm ADJX3V A�i Sp /\ 1 "('9lL Ano1d9J..? 10"("(0JL 1nx 10J3lL 1Dx 10ArfnJ.. ov
'SDJxdno.i S!J.1 Sod?rf 9i Sp /\D.oroi9"(J..? S1"(9rf S3iA?9ID13"(0lLDA? JO 1DX ·AD.O
-(1)19)1 .0? 1D)I /\DOD9ID?. JQO"{"(OlL 'noi J (\ 0JLC!)d9/\'Q JQOi �g QlL'Q 'S t;> J.QD 30(1) 1
-9"(kş St"(<;>rf 1mt noi lld'99 J?l 1Dx noi '91Drf (,tX9 ţ>J. 301.J.d>!} ''9Mog ţ>l D/\!3 )l ?
Sp SmAoJ..93d> 1DX 'An�roJg? AQi S3gl.J.d7;>l)lld>d>9 1D:X S3glt"('9d3/\3J.. AQiQD 1d
-3JL SQoi Sno-xg �rf 1D)l 301.J.u9i)lş AQi 1D)l O)ll.Oirf?A Drfn3J.7;>dJ.o 3)lijJ..g ? '1o:x Sf:
-dQ0.1 10 At.ocr>90D"(DX J?A 9i �rf 'A<;>dm:x Ao1g1 AQi A0/\!3X? Sp 'ADJdHQQ A�i
Sp AogD09dx 9i 9ui;i A3x!J.urf? QOJLQ Sl.J.A?.01d3JLW Sll"{'9d3A3J.. �g o.
"/\D.011d1.0Ju /\�i Sp DlA'9grfn.o ţ>l 1DX 39nrf?. AO!OlLQ /\Ql QlLJ,? 'AltlA?9
l9L -QD /\Qi �rf U9"{?. ţ)/\ /\Ol"QOOC\OID Q"{OlL Uth.1,J dJ.. ţ)/\ DdlLO!} li ţ) l3:Xd 1;? /\3X}3 /\�g
'3A3"(?. J C!J9DX u91g ' llo l,t9Dx ţ)/\ /\D01d91gş /\Qi no ll g ll J..'9lL C} ţ)/\ ţ> t g 1 .oll;>"{D.J Of:
9i SQdlL /\3/\lDJ.. (,tJL? QOlLQ AUJî;>Xd3lD], /\U"('9d3/\3Ă AQl 3.0ltlt\(,tlLC} 'A9Mog
QJ. Qlll;? llg?iD:X? J C!J 9DX ' 1 .ol;>l.J Ql Sp S lt lA?9QD 9 /\ Q O JDl/\OJ}dO.J
"DJ.DrfC!)/\31.0 ţ>J. D/\!3)1? J!3
SD1C!)11Ddio SnoJ..n <? SQoi SQoiQD ,lLJ,? 319i ADJrfllJ 1D)I "�llod1Aş Alt"{'9Ă3rf
/\09DlL?. tod'9l.D.1 }O 3ioll(,tgorou9 Srorfg 'SOOl. /\'9139(,tog Sp C\O}{f OODdlLW se;
ooi Su"l'9d3A3J.. 9 /\3"(1310?. QOlLQ nrfn31J;>d10 91 /\011,_t SC!Ju wnoA.n 1o"tYV �
"/\39!3X'Q:X /\39A?. Arod'9lD.1 /\Cl>l. AroiA?dDlL.ODlg 'S<;>XDAOrf 3/\ 13rf?. llQ 'A<;>l.QD
1DX t.oro.0'91lL AQi ţ>A 3n3AC)gA1xş 'Aorf9dg /\Ql. QlLJ,? ro�?. AQMOg O"("(P Sp 11.o
-T;>{f3/\"Q AQi J?A 1DX /\O}gmu SC!J AOA'9l"{OO.o AQl. llocpl.J.o AQl. ţ>/\ 'S'9kt;i-S'QJDl.
-dnow ' ltA'9X 001 Slt.OJ;>llrf-�]i"{DJLrf 9 /\011,_t A�g A"Q 1DX 'SnogJ;>"{:X.O Snod?l Ol
-0001d3u SQoi 1DX 13d'9JL t.oDXp QOlLQ DrfĂ.DlLdp 91 1nx Snoi '9Ă.O"(p J?l. S31
-AOAl,tcb"Q 'JOJ3ll J?A3l..O J?l. /\D.ODd?JL? 1DX /\OĂ.Oei>?. Jl"( t;> rf 10"("(!} }O 1nx JQO"{
-"(Olt /\D.Orol.<;>:XOŞ 1D)I Dl:X?IDC\Ol. J?l. �rf /\DOUlLC)U? JQOi 1D)I 1.o(l).OJ;> d3JL J?A
./\0"("(3rf?. 10A!3X? QOlLQ Snorf9dg SQOA3l.O SQOl. Sp AO:X3l.O?. 1DX So9!J. "(lL DA?.
/\D.olt9Xl,tMO 'JO:XldroX ţ) "("(J? Drfn3i'9dio 1Xg 'At.onoJ..n JC!J9DX 'Cl0/\}3X? nollt;>l S I
QOi 10dHgo }O Q�Dl.3rf c.!?1 A? 1D)J •t.oroJ..g ?. J?A 11'9lLOAOrf S3iOlLJl. t.orod!)3
"J?A Aogn3JLO?. '10/\3rfC!)AD"{lL "J?/\310 J?l. 1d3JL 1DX 'Aorf9dg /\Qi /\D)l.Old!)3 /\�g
t.oroA.g?. J?A 10/\3rf9Xd? Di13lL]„ "JDd?rflJ. JJ?:Xld3rf /\D.Ol.J.J..d !} 1DX J3l/\OC)30dno)l
1D)I S3iAOJDx Aoll91 AQ"(OJL A09"(!J.1d3u 1D:X SD}l'.3gd3, SY,1 Sod9rfndDW 9i
J!3 At.oD:X(,tllrf? 10d'9iD.1 �g }O '1/\}l.OX Ql. SQdlL SltĂ?lL-:Xl;>Oi"(O)J �g 9 't.ol;>l.J O I
<? l. Sp Sltl.A?9QD A�rf 9 'ro.o}JLQ QXDl 9 i AD01d9J..ş 'li.01,tun1:x SQoi 1DX AD!"{
-3gd3, A�i QJL'Q AOl."Q.o.onocb 119"!?. 1DX SrolLl,trf 10A3rf9ogod> 'OA!3X? /\odi.o7;>x
9i lt9d7;>JL? 1DX 1g9dJ.. 1"{3S: c;>i Sp AOi"Q.o.onocb Aox1:xd9oi 91 1.J.9.0'9"(DXŞ SC!JlL
SmAOlL?"t9 1nx llx'9.0i"{O)J c.!?i 1DX 3.ol.J.J..9"(0A1ox? 9i Drfrf7;>dJ.. Ql. SDiAOJ'99
-mg Su.og 'Altl.A?9QD AQi S!3 ADd3cb?. /\Qi 1nx AOA3rf1;>A1DJ.. llu Aorf9dg AQi Sp S
C\OiA?9QD QOi 10lLOJd9/\"Q }O /\D.ODJlL? /\Ql. '3"(131.0?. QOlL<] /\OJL(l)d9A!} AQi AQiQD
1D)J " 1/\Jiox 91 QlL"Q A3"(13l..O?. 001 QOlLQ �ADXlL3Ji �rf SJ?ADX} SDgd'9urfno"(
1DX JC\OA?rfJ..3.0 JQO"("(OlL JUl./\?9QD 9 A3X}3 ug 'Aodi.OJ;>)I 9i 1,0(1).0(,tlLnl.:X ţ)/\
J?12 lD/\}3 1DX !3X? A09-Xlt- Dl"Q.O.onocb �rf SOA7;>i"(no.o 9 1DX Sl.J.J..?JL-:XJ?.Oi"(O)J
M 01 J .lS310: H H !) V:J I NOM:J lll

A TREIA DOM N I E A LU I M I HA I VODA RACOV ITA 223
7."i l deoarece domnul Moldovei, 11 Colceag-bei şi sultanul tătarilor au venit

acolo cu oşti ca să atace cetatea ; că domnul avea mulţi seimeni şi multe
tunuri şi gephanea, trimise de la Hotin. Dar omul trimis cu scrisoarea
a fost prins pe drum de oamenii domnului şi a fost adus înaintea lui· 5
Domnul, după ce a citit scrisoarea, a comunicat şi lui Colceag cuprinsul ei .

Văzînd că oastea turcească a fost bătută la Belgrad şi că această cetate
a fost cucerită şi temîndu-se ca nu cumva să vină oaste din Ardeal şi să-i
atace, a doua zi dimineaţa au pornit înapoi. Domnul s-a dus la Iaşi,
Colceag-bei la Hotin, iar tătarii au intrat în Maramureşul Ardealului şi 1 0
au colindat multe locuri, arzînd şi jefuind. Ei au zăbovit astfel acolo
cîteva zile. Pe urmă, vrînd să iasă din Ardeal, nu mai găseau drumul şi,
rătăcindu-se prin strîmtori, căutau vreo potecă ca să iasă. Dar, între timp,
ţărani unguri de prin părţile acelea, nu oaste, precum se spune, s-au 1 5
strîns în număr mare şi s-au aşezat la strîmtorile pe unde era vorba să
treacă tătarii şi, atacîndu-i cu puştile, au ucis mulţi. Cei rămaşi abia au
scăpat, trecînd strîmtorile pe jos, lăsîndu-şi caii, prada luată şi pe cei
mai mulţi dintre robi. Ş i de n-ar fi fost balgi-başa hanului, anume Mur- 20
taza-aga, să-l ia pe sultan în spinare ca pe un copil şi să-l urce pe un
alt munte departe de drum, ar fi fost în primejdie să fie prins, deoarece
tătarii, risipindu-se în toate părţile, îl lăsaseră singur. Alţii spun că tătarii
au fost atacaţi de oastea trimisă de generalul Braşovului în ajutorul căta
nelor, dar, oricum ar fi, tătarii au păţit atunci mare ruşine în acele strîm- 25
tori şi au suferit multă pagubă de la aceşti puţini ostaşi. Cînd domnul
se întorcea la Iaşi, cum a coborît de la munte, a întîlnit pe generalul
Esterhazy, care se ducea la Galaţi ca de acolo să meargă la locul unde a
fost orînduit să rămînă. El nu fusese la război împreună cu domnul, 30
752 deoarece, precum spunea, nu a avut destui li bani ca să scrie multă oaste.
De la Mihai vodă el a aflat şi ceea ce se întîmplase la Bistriţa.
Tot într-acea vreme, după înfrîngerea turcilor, a ieşit oastea nem
ţească şi a atacat pe generalul Bercsenyi, care intrase în Ungaria prin 35
Ruşava, şi l-a alungat împreună cu toţi generalii şi ofiţerii lui. Şi, fugind
în munţi, abia a scăpat, lăsînd carele şi calabalîcul său, iar oamenii lui,
fiind ajunşi din urmă, mulţi au fost ucişi ; dintre cei rămaşi unii abia au
scăpat, fugind goi şi pe jos în Ţara turcească. Alţii s-au întors iarăşi, după
multe suferinţe, în Ţara leşească , ca să găsească acolo mijloace de trai ; 40
generalii s-au dus la Constantinopol la Rak6czy.
În iarna următoare, împărăţia a trimis iarăşi aici pe zisul general
Esterhazy cu două sute de ostaşi ca să ierneze, orînduind să-şi primească 4 5
întreţinerea zilnică de la domn. Aceştia făceau multe neorînduieli, deoarece
224 CROl'1TC� G HICULEŞTILOR
sv x:mpct>, x:ai qmcrtKa fttov ciKată.crtatot ăv9pol1tot, fficrn: 1toA.A.a 1tpayµata

trov mco:x.rov fi p1tal;;o v Kai ihpcoyav Kai EKAe1ttav ta spyacrtft pta Kai Ka9T)
pzpoucrtov EKaµs :X.Peia va clKOUlJ 1;;ă. A.oµ1ta 6 aU9EVtT)c; Kai va crtEAAlJ tOV
Kaµwă.pT)V 'AM�avopov va tac; otop9rov1J .
5 Tetotac; Â.oyf\c; a1tepacrev 6 :X.etµrovac;, 6 oE: pTJ9eic; yevepaA.TJc; otv
apKE0'9T) ele; t6crov, aA.A.a i::crteAAE Kai EKel de; to cruvopov ti\� 'EpoeA.iac;
Kai E1tAavoOcre touc; Ouyypouc;. Kai tauta µa96vtec; o{ repµavoi, EKaµav
aycoyitv de; titV TI6ptav, E1tel0Îl Kai ăp:x.1crav 1tAEoV ta 1tepi ayam1c; Kai
îtA.9e <pepµavt va crTJKC09ij 6 yevepaA.TJc; a1t· soro va u1tă.Y1J de; to Bevoept.
1 0 Kai Oit 6 au9EVtT)c; touc; EOCOO'eV oA.a ta :X.Peta1;;6µeva autotc; Kai S1tftya-
O'lV de; to BeVOEpt, 01tOU K<iµvov-rec; tac; autac; KAOmic;, 6 '1µ1tpaitµ-1tacr<ic;
SKpEµacrE nvac; a1t· autouc;, E1tetta touc; scri]KCOO'eV Îl PacrtA.eia li cl1t. EKel 753
x:a touc; ecrtetA.ev de; titv PouµeATJV.
Tct> tpitcp :x.povcp ti\c; aU9evtiac; tou f.teA.eicocrev ft pacrtA.eia titv ciy<i-
1 5 1tT)V µE: touc; repµavouc; Kai ăq>T)O'eV de; autouc; to BeA.typ<iot Kai TeµtcrPa
pt Kai titv Kpay1ropav µE: ta auti\c; U1tOKeiµeva :x.copia Kai ayp6v. Tct>
autct> :x.povcp i::ytVeV ele; t�V MoA.oopiav Kai BA.a:x.iav ă.Kap1tia Kai Eq>EUyov
o{ ăv9pco7tOl ota va eupcocrt \jlCOµi 01tOU ÎJµ1t6pecrav. Kai i::yt VeV aKpiPeta
µqciAT), 6n Kaveva 1tCOptKOV fi Kap1toc; oE:v i::ytVeV, on 61..o v to KaAOKai-
20 pt oE:v eppe�e Kai 1tOAÂ.Oi cl7t0 touc; 1ttcox.ouc;, 67tou of:v eiX,acrtv aA.eupt,
&tpcoyav pi/;;ec; tf'\c; yf\c;, 67tou tE:c; ovoµă./;;o ucrt 1ta1toupov, Kai etpeX,OV etc;
touc; op6µouc; sTJtOUVtec; \jlCOµi Ota va yA.utrocrcocrt titv �coftv touc;. BA.E1tov
tac; 6 au8evn1; titv taA.amcopiav EKelVCOV tOOV 1ttCOX,OOV, E:cruva�eV autouc;
x:ai tou; eococrc: µeptKitv tpo<pftv, E7tetta tou; tµoipacrev de; touc; ăp:x.ovtac;
25 cl1t0 eLKOO'l, tpuivta, OEKa, 1tEVte de; tOV Ka9eva, Ka9' 6crov Î]OUVavto va
tou; 9pE\jfCOO't V EKetvov tOV :x.eiµwva, o [ of: 1tAOUO'lOl i::crteA.A.av de; titv Ae
:x.iav Kai ayopa�aV O'ttă.pt Kai µaÂ.UL Kai 6,n Î]µ7topoucrav, Kai EJtOUAft9TJ
fi µEptcra to µaA.ui'. oeKa yp6crta. "EocoKev 6 E>eoc; Kai i::ytvev eKstvoc; 6
:x.eiµcbv E:A.a<ppo; 67tOU crx.eoov X,lOVl of:v E7tecre Kal. Of:v sx.petacr9l')Kav oi
30 ăv9pco7tot �uA.a 1tol..Â.a Kai ft 1tpacr1vaoa a1to touc; A.6yyouc; Kai a7to tov
Kaµ1tOV oE:v eA.et\jfe Otel tac; ppox.ac; Kai EO'Ka7ttav o{ ăv9pC01tOl Kai epya
l;;av pi�ec; Kai KU7tOta X,Opta euptcrKaV de; ta pouva Kai de; tac; KOlAUOac;
Kai Etcrt Etpcoyav Kai E/;; T) crav tOV :x.e1µrova EKetvov. To of: fop, eppe�e 1ta
AlV KaA.ro; Kai ă.vraµeucrev 6 Kup10;, 6 1tatoeucov Kai 1tă.Â.1v iroµevoc;, 6 oiKtei-
35 pcov Kai KtX,pl'i)v n:tpll.7tAOUV titv /;; T) µiav Kai taAat1tCOpiav Kai 91..t\jftV 'tOOV
av9pcll7tCOV, Otl l::ytvev eu9ftveta µey<iA.T) de; oA.ouc; touc; Kap1touc;, 1t0AU K pa
cri, 1toA.u \jfcoµi, 1toA.u µeA.1, &crte o7toto; eI:x.ev BKatov µeA.icrcria E1tatpve
tStpaKOO'ta yp6crta Kai ele; ta l;;ro a oyeia µeyaÂ.T), 61tOU eutu:x.scrtepoc; :x.p6-
voc; of:v etux.ev cl1t0 1tOÂ.UV Katpov ele; titV MoA.oopiav. ,A1t0 Eva craKKi
4 µaA.ai'., 07tOU Ecr7tetpav, 1tOÂ.Â.oi S7tft pacrtv ecoc; SKatov craKKia, aµit cl1t0 'ta
0
1t6VfiVta li 1tapaKatco Kaveic; of:v S1tfl pe. ·ncrautcoc; Kai '!O \jlCOµi Kai K pt9<ipt, 754
&y1vev a1to to cruvT)9tcrµevov 7teptcrcr6tepov Kai ta :x.opt<ipta Kai ta 1tCOpt-
Kâ 1tOÂ.AU Kai ocrov 0'1topov eI:x.av cr1teipet '!O KaAOKaipt Kai '!O <p9tV61tco-
pov to 1tepacrµsvov, t<putpcocre tote Kai i::ytvev O\jlTJAOV 61tou SKpu1tteto
45 op9oc; ăv9pco1toc; µsera. TIA.itv S1tf:t0Î) Kata 'tOV TIA.atcova, aoeA.<pi) tfj :x.ap�
A TREIA DOMNI E A LUI M I HAI VODA RACOVIŢA 225
nu primeau la timp cele trebuincioase şi fiindcă erau din fi.re oameni

dezordonaţi, răpeau şi mîncau bucatele săracilor şi prădau dughenele,
încît în fiecare zi domnul trebuia să asculte plîngeri şi să trimită pe cămi
narul Alexandru să facă îndreptare.
Aşa a trecut iarna. Iar zisul general nu se mulţumea numai cu atîta, 5
ci · trimitea pe oamenii săi şi la graniţa Ardealului şi ispitea pe unguri.
Nemţii, aflînd aceasta, s-au plîns la Poartă, căci începuseră atunci trata
t\vele de pace, şi a venit firman ca generalul să plece de aici şi să meargă
la Bender. Aşadar, domnul le-a dat toate cele de trebuinţă şi s-au dus 10
l a Bender, dar făcînd şi acolo aceleaşi furtişaguri Ibrahim-paşa a spîn-
753 zurat pe cîţiva dintre ei ; pe urmă împărăţia i-a ridicat li şi de acolo şi
i-a trimis în Rumelia.
În al treilea an al domniei lui Mihai vodă, împărăţia a făcut pace
cu nemţii, lăsîndu-le Belgradul, Timişoara şi Craiova cu satele şi cu pămîn- 1 5
turile din jurul lor. Tot într-acest an şi în Moldova şi în Ţara Româ
nească a fost mare nerodire şi oamenii fugeau care încotro putea, ca să
găsească pîine. ŞCera mare scumpete, căci nu s-a făcut nici un fel de
rod şi nici poame din pricină că toată vara n-a plouat şi mulţi dintre
oamenii săraci, care nu aveau făină, mîncau rădăcini de papură şi umblau 20
pe drumuri cerşind pîine ca să nu moară. Domnul, văzînd suferinţele
acestor săraci, i-a adunat şi le-a dat puţină hrană şi pe urmă i-a împărţit
pe la boieri, dînd fiecăruia cîte 30, 20, 10 sau 5 oameni, după putinţa fie- 25
căruia, ca să-i hrănească într-acea iarnă. Cei bogaţi trimiteau în Ţara leşească
de cumpărau grîu, mei şi ce mai puteau. Atunci s-a vîndut merţa de mei
cu zece lei. A dat Dumnezeu de a fost iarna aceea uşoară, aproape că
n-a căzut zăpadă, aşa că oamenii nu au avut nevoie de lemne multe. Şi
deoarece din pricina ploilor n-a lipsit verdeaţa din păduri şi din cîmpii, 30
oamenii săpau pămîntul din munţi şi văi şi scoteau rădăcini şi buruieni
cu care se hrăneau într-acea iarnă. Primăvara a plouat iarăşi bine şi Dum
nezeu cel care pedepseşte şi iarăşi iartă, cel care se milostiveşte şi dă cu
împrumut, a răsplătit paguba, suferinţa şi supărarea oamenilor, dindu-le 35
împătrit, căci a fost multă ieftinătate la toate roadele. S-a făcut mult vin,
multe grîne, multă miere, încît cine avea o sută de stupi lua patru sute
de lei ; şi vitele erau sănătoase, aşa că de mult Moldova n-a cunoscut
un an mai îmbelşugat. De la un sac de mei semănat, mulţi au luat pînă
754 la o sută de saci, dar mai puţin de cincizeci li nimeni n-a luat. De ase- 40
menea şi grînele şi orzul s-au făcut mai mult ca de obicei şi fînul şi poamele
s-au făcut multe, şi toată sămînţa semănată toamna trecută şi vara a răsă
rit şi au crescut semănăturile atît de înalte, încît se putea ascunde în
ele un om stînd în picioare. Dar, precum zice Platon, bucuria este sora 45
226 CRON I CA G HICULEŞTI LOR
it AU1tT) Kai 8f:v Ellpl<JKEîat de; u;v <pU<JtV îOOV OVîCOV KUAOV 01tOU va µi)v
EXlJ Kai µEµtyµEvov KaKov µE8' fouwu, µfitE KaKov 6rrou 8ev tcruyKEpacreTJ
µ& KaA.6v, 8rn8Ex8TJ tov A.tµ6v, A.01µ6c; Kai EytvE 'to KaA.oKaipt EKEivo de; îÎlV
MoA.8opiav 1tUVOUKAa, ilnc; EPacrmţEV gţ µfjvac; Kai arrE8avov 1tOAAOi Kai
5 ocrot tyA.utcocrav Ci.rro t'1v rrEivav, t6tE Ci.rrE8avov. Kai wuto, Ka8ooc; rrăc;
VOUVEXÎlc; fJµrropf:i va îO KamA.aPlJ, dvat 8ui va µiJv U7tEpT)<pUVEUEîat 6
ăv8pcorroc; O<JOV µEyac; Kai ăv dvm, Ci.A.A.a va EV8uµătat rrooc; dvm yfj, Kai
crrroooc;, Kai <JKcOAT)ţ.
BHrrovtai; 6 au8EVtT)c; MtxaiJA. pooac; 7tooc; Kai U1t0 îÎJV ahiav îOOV
J O Katavcov Kai Tatapcov E<puyav rroA.A.oi ă.v8pcorrot Kai Errfiyamv de; ăA.A.ouc;
t6rrouc; Kai µaKptvouc; Kai 6A.iyot Eţ autrov ftA.8av, Kai U1t0 îÎlV 1tEivav
Kai Ci.rro t'1v rravouKA.av 6µoicoc; 7toA.A.6mtot i:<puyov,Kai arrE8avov Kai Etc;
aixµaA.cocriav Tatapcov 1tEptE1tE<JOV OUK 6A.iyot Kai 6 t6rroc; aouvatT)<JE Kai
of:v fJµrropOU<JE va cruvaxeij îO PacrtAtKOV xapaî<Jt, Ka8ooc; tuxai VEl va
1 5 OLOEîCll, EKaµEv ava<popav de; îÎlV PacrtA.f:iav, ava<pEpovmc; îÎJV KUîcl<JîCl<JtV
îOU î01tOU Kai îÎlV 1tîWXf:iav Kai rrEµrroVîac; Kai ăpxovtac; Ota va of:iţrocrt
îij PacrtA.dq. Ota t;;ffi crT)c; <provfjc; îÎJV Ci.vayKT)V îOU î01tOU Kai va rrapaKaM
(J(J)(Jt Kai autoi EK crt6µawc; va KUµlJ EA.wc; de; îÎlV mroxiJv îÎlV MoÂ.80-
Piuv va muc; arravtEţlJ iKavouc; xpovouc; îO xapclî<Jl Kai îO 1tE<JKE<Jt Kai
20 vu µ'1 v to /;; T )tij oA.ov.
'H pacrtA.da ouv crrrA.ayxvtcr8dcra, EO(J)KE µrrEpan de; îOV î01t0V on
de; tpEic; xpovouc; va µ'1 oi8romv de; îÎJV PacrtA.dav OÂ.OV îO xapaî<Jt Kai
1tE<JKE<Jt, µ6vov îO µmov xapclî<Jt Kai cmo ŢQ 1tE<JKE<Jt OEKa XlAtaoac; yp6-
<Jta Kai U<JîEpa : 1 ârro îpdc; xpovouc; va OlO(J)<Jt îO xapaî<Jt UKEpmov Kai 755
25 dKO<JtîE<Jcrapac; XlAtaoac; yp6crta âmivw de; ŢQ xapaî<Jt Kai U1t0 îO µrrap
ytaµAiKt 1tllAlV cii crautwc; îO (J(J)<JîOV Kai de; Eţ xpovouc; va EXlJ 6 t6rroc;
va â1t01tAT) pWV1J OAOV mu ŢQ xpfoc; rrpoc; îÎJV Pacrthiav. "En mu EKaµav
Kai ClUîÎlV îÎlV cruyKataPacrtv, on oi xaPaA.Et/;;fj 8Ec; va µiJv 1tÂ.T) pc0V(J)Vîat
Eu8uc; 01tOU va urraywcrtv de; îÎlV MoA.oopiav (Otati ii PXOVîO o{ xaPaA.Et/;;fj -
30 oEc; Kai E/;; T)mucrav Eli8uc; tÎ)v rrAT) pwµiJv Kai i:ot8ov µqaA.T)v Evo
;).T)<Jt V îcŢl au8EVîlJ 6rrou 8f:v i)µrropoucrE va muc; 1tAT) pcOcrlJ tţ Eîoiµou)
â.A.A.a va muc; 1tÂ.T) pcOV1J µf; tE'tapmv µEpoc; mu XPOVOU, fiyouv ârro îpEic;
µfjvac; EWc; tpf:ic; µfjvac; Kai EflV EA81J 6 xaPaMc; de; îO îEtapmv 01t0U îO
E1tAÎjpCO<JE ăA.A.cp xaPaAEî/;; ij 1tpWîUîEpa va U1tClVîEX1J va 1tEpacrlJ EKEÎVO ŢQ
35 tE'tapmv Kai de; îO ăH.o va 1tAT)pWVEîat, oxt va EVOXAij Kai va 1tEtpa/;; 1J
tov ftyEµova.
'Ev EKf:ivcp îcŢl EîEl 6 Mtxa'1A. P68ac; 8EA.ovmc; va 1tclplJ muc; av8pcil
rrouc; tfjc; tcrapac; 6rrou dxav <puyEt de; to Xotivt 01a ta papfo 8ocriµaîa
arro wuc; ToupKOU� muc; nµapÂ.fjoEc; de; îOOV 6rroirov ta xropia KClîE<puyov,
40 €pyaA.E <pEpµavt Kai i:ypa<pEv Eic; îOV Moucrta<pa-rracrav wu Xonviou, ov
rrEp E<JîElAUV U<JîEpov arro îO pT)8Ev KU<JîpOV de; îÎJV TparrE/;; ouvm, on
va OcOKTJ muc; a.veprorrouc; tfjc; MoA.oopiac; îcŢl au8EVîlJ . 'EKEÎVOl AOl1tOV
6rrou dxam 8q8fj muc; clv8pffirrouc; de; ta xropia wuc; 8ta va µiJv xacrrocrt
îO O<pEA.oc; tfjc; Epyacriac; autrov OEV tj8EA.av va touc; OcO<J(J)(Jt Kai w\lc; EKpu-
.
4 5 rrmv, apvouµEVOl aumuc;. 'O OE L\taµavtfjc;, KU1t1KEXClYtac; îOU au8Evmu,
E<JîEKEV E1trn6vwc; Kai E/;;Îj îEt va îOU 8o8oucrtv oi ăv8pwrrot. Oi nµapA.fjoEc;
youv Kai t;;aîµT)8Ec;, µiJ 8EAOVîE<; va OcO<J(J)<Ji wuc; av8pcilrrouc; 8tati wuc;
EXPEtal;;ovm, drrov îcŢl KU1t1Kf:XClYtiZ- : «ypci\j/OV îcŢl au8EVîlJ va µiJv STJîfj
A TRE I A DOM N I E A LU I M I HAI VODA RACOV ITA 227
mîhnirii şi că nu există în natura :fiinţelor bine care să nu fie amestecat

şi cu rău, şi nici rău care să nu se fi contopit cu binele ; a urmat într-acea
vară în Moldova, după . foamete, epidemie de ciumă, care a ţinut şase
luni, şi �l1lţi dintre acei care scăpaseră cu viaţa după foamete au murit 5
atunci. Ş i aceasta, după cum orice om înţelept Înţelege, esteca să nu se
mîndrească omul oricît de mare ar fi el, ci să-şi amintească că este ţărînă,
cenuşă şi vierme.
Dar Mihai vodă, văzînd că din pricina cătanelor şi tătarilor mulţi 1 0
au fugit în alte locuri depărtate, dintre care puţini s-au întors, că de ase
menea din pricina foametei şi ciumei foarte mulţi au plecat din ţară sau
au murit, că mulţi au căzut în robie la tătari şi că ţara a slăbit şi nu se
putea strînge haraciul împărătesc aşa cum era orînduit să se dea, a făcut
jalbă la împărăţie, arătînd starea de sărăcie a ţării. A trimis şi cîţiva boieri 1 5
pentru ,ca să descrie şi prin viu grai nevoile ţării şi să se roage şi ei ca
împărăţia să se milostivească de săraca Moldova, să păsuiască cîţiva ani
haraciul �i peşcheşul şi să nu le ceară în întregime. 20
Împărăţia, milostivindu-se, a dat ţării un berat ca timp de trei ani
să nu dea tot haraciul şi peşcheşul, ci numai jumătate din haraciu, iar
755 din banii peşcheşului numai zece mii de lei, iar după trei li ani să dea
haraciul întreg şi încă douăzeci şi patru de mii de lei peste haraciul 2.5
obişnuit, precum şi bairamlicul să se dea tot aşa întreg, şi în şase ani
ţara să-şi împlinească toată datoria către împărăţie. Împărăţia i-a mii
făcut domnului încă o înlesnire, adică havalegii să nu fie : plătiţi îndată
ce sosesc în Moldova (deoarece havalegii veneau şi cereau imediat împli- 30
nirea sumelor şi pricinuiau domnului mare supărare, căci nu putea să
plătească îndată), ci să plătească în sferturi, adică din trei în trei luni, şi
dacă va veni havalea în timpul unui sfert care a fost plătit mai înainte
altui havalegiu, acest din urmă havalegiu să aştepte să treacă acel sfert 35
ca să fie plătit în cel următor, fără să supere şi să necăjească pe domn.
Într-acel an, Mihai vodă, vrînd să ia înapoi de la turcii timarlii pe
oamenii ţării, care din pricina dărilor grele fugiseră la Hotin şi se refu-
gfas�ră în satele ac:!�r ti��li� , a obţinut - firmanp-entruM�stafa-paşa 40
___
al Hotinului, care mai tîrziu a fost trimis de la zisa cetate la Trapezund ,

ca să dea domnului pe oamenii Moldovei. Dar acei care primiseră pe
aceşti oameni în satele l(;r 'Ilu voia{i să-i dea, ca să nu piardă folosul de
- -
pe ur�a !Tl�nci i_ �o_ţ, şi tă��i�chi:.:{ se fere-au- -să_-i- predea. Iamandi, capu- 4 5
chehaiaua Jomnului, stăruia însă şi cerea să i se dea oamenii, dar timarliii
şi zaimiii, nevrînd să dea pe oameni deoarece aveau nevoie de ei, au
spus capuchehaiei : « scrie domnului să nu mai ceară pe oameni, căci
wui; 0.v0pcimoui; Otl toui; X.PEla�6µEcr0Ev Kai x.ropii; autrov to KUO'tpov 88v
cO<j>EAElîat Kai fi µEii; OAOl va C5oocrroµEV ăp�l moi; EOEX,0i)KaµEv Kai ex.oµEv
tecrcrapai; :x,tA.1cioai; cl.v0poo7toui; tf\i; tcrapai; Eli; tiJv crKS7tTtV µai; Kai vei 7ta
paKaHcrroµEv tÎJV PamA.Eiav vei KatEPcicrlJ cl.7to to x.apcitcrl to C56cr1µov
5 îWV t6crrov crmtirov», cl.µiJ o8v to EO'îEp�EV, aA.Â.ei 7tUÂ.lV EO'tEKEV E7tl7t6vroi;,
tfj C5uvaµEt îOU q>Epµaviou, ll vei 7tclp1J wui; cl.v0poo7tOUi;„ El7tov autoi t(f> 756
KamKqaytCţ : «To 1caKOV 07tOU 0sÂ.oµEV va KaµroµEV ftµEii; tq'.> aU0sVt1J EÎ-
Vat 7tEp1crcr6tEpov 7tapa to KaKov 67tou EX.El cl.7to toui; qmy6vtai; cl.v0poo-
7toui;». MiJ 0eA.ovta; ()8 6 aU0evt11i; vei UKOUO'IJ Â.6yov, autoi ecrocpicr0ricrav
1 0 µiav 'JILAÎJV µrix.aviJv oui vei tOV PA.ci'JfroO'lV Eli; to Elcr6C511µa Kai UKOAOU-
0roi; vei cpeprocn �Ttµiav eîi; tOV t07tOV, Ka0cb; Kal. Eq>Epav. 2:uva0potcr0EVtEi;
OÂ.Ol oi cl.yciC5Ei; �atµ Kai Ep7tU7tTt ttµeip Eli; eva t67tOV, ecpEOpov Kai E7tE
v6ricrav 7tcb; to cruvopov 07tOU EX.El to Xotivt, o8v EÎVat to cl.A.110lVOV Kai
7taAatOV cruvopov aÂ.A.ei OÂ.lycOtEpov Kai µlKpOîEpa 7tEptox.i). to M 7taÂ.atOV
1 5 dvm Cr.7to îOV IlpOUîOV ero; KUîro Eli; tOV Nicrtpov Kai 6 7tpc011v aU0evt11i;
tfii; MoA.oapiai; NlK6A.ao; eoroKEV ăcr7tpa tq'.> 0av6vn �aµat-7tacr� Kal. 7ta
pePÂ.E'lfEV EKEÎVO îO cruvopov. Kai tc:Opa to XotiVl, EX,OVtai; OÂ.iyov t07tOV,
o8v Î)µ7topEi va �Î)O'IJ, Kai 7tapmcaA.oucrt va crteiÂ.rocrt ypacpfo Otel va to
7tEp1ypa\jf1J Kai vei to 7tapu Cr.7to tiJv MoÂ.oopiav vei C5oocru EKEivov tov
20 t67tov 7tpo; to Xotiv1. ·H pamÂ.Eia e7ticrtEOcrE ta Â.oym trov Xonv1c0trov
Kai EU0ui; &crtE1Â.E tov Moucrtacpa-ayav, ypacpfo, Kai E7tfiYE µ8 toui; Xon
v1c0tai; Eli; to TcrEpvaoutcrt Kal. â7to to 2:apacplVEtdt ăp:x,lcrav vei KatEPai
vrom Kcltro Kai va cruvopi�rocrt îOV î07t0V Kai E7tÎ) pacrtv oA.ov îO îO"tVOUîOV
tOU TcrEpvaoutcriou ero; Eli; tOV Ilpoutov, 07tOU dvm to 7t0Al:X.VLOV toU
25 Tcrapvaoutcriou, Kai ovmi; Katpoi; trov 7tavriyupErov, fo� pacrt tei y1apµap6-
Kta 07tOU yivovtal EÎi; îOV î07t0V !OU TcrEpvaoutcriou Kai epaA.EV EU8ui; 6
M1p�eii;-7tacra;, 67tou fiA.0Ev Eli; to Xotivt µEtei tov Moucrtacpci-7tacrav, av-
0poo7toui; eOiKoui; tou Kpmii; Kai tEÂ.rovai; Kai 6 OEcptEpoapri; tax.mÂ.oap11-
8Ei; Kai ecruva�av tei tsÂ.Tt â7to tei x.ropia Kal. foi) pam µ6vov Cr.7to to Kou-
30 µepKl îWV aA.6yrov Kai poci>v C5EKCl X.lÂ.lUOEi; yp6crta, Otaîi fitov 7tOÂ.Â.a P6-
0ta tfii; 7tpayµatEiai; Kai ăA.oya oia 7tOUÂ.Ttµa 07tOU EµEÂ.Â.EV autu vei tei mi
PlJ 6 paµEi; rp11yopacr1Coi; 11o�at�6yÂ.oui; oui tOV aU0EVîl')V Kai µe teii;
ăA.Â.ai; 7tpayµatEiai; Kai teA.11, ăU.ai; oeKa :x,1Â.1aoai; yp6ma t�11µ1c00ri Kai
ăÂ.Â.ai; OSKCl X.lÂ.laoai; t�ooiacrEV eroi; va to 7tCtp1J tOV OEUîEpov x.p6vov, OîClV
35 to E7tfi pE 7taÂ.1v li Otel. cruvopoµf\i; t00 Kupitcrri MavoÂ.clKTt 'Iroavvou KlOUp- 757
tcrfi -µ7tacrri Eli; tT)v pacr1Â.Eiav Kai µEta taOta e7tfi pE tei Elcrooi)µata h::Ei
vrov trov cl.ypci>v 67tou â7tEA.aµpavov oi evt6mot.
T(f> tEîclptcp x.p6vq> ti'\i; autou au0Evtiai;, it PacrtÂ.Eia eµEta8EO'EV Eli;
to BEVOEpl tOV M1p�a-7tacrav Kai O.vt' autou EO'îElÂ.EV tOV 'AµmÎ)-7tacrciv
40 07tOU fitov Eli; to Mtcript ftyEµoov, ocrtti; (mspacrEV (m' to& to fop. Kai
tpyfiKEV sii; U7tCLVtTtO'lV autoO 6 aU0svt11i; Kai tOV avtaµrocrEV Eli; tÎJV Zi
�taV, u7to tai; crK11vai;, Kal. tou eorocrE cr11µEia cplÂ.iai; Kal 7tpocrtacriai; 6
7tacrai;, cpopaivovtai; Kapaoia toui; ăpx.ovtai; tou Kata tiJv cruvi)0Elav Kai
A TREIA DOMNI E A LUI M I HA I VODA RACOV IŢA 229·
ne trebuie ; că fără ei cetatea nu va fi. de nici un folos, că noi toţi o să

dăm arz la împărăţie să arătăm că am primit şi avem sub oblăduirea
noastră patru mii de oameni din ţara Moldovei şi o să ne rugăm ca împă
răţia să scadă din haraciu darea pentru atîtea case ». El n-a primit însă, 5
756 ci tot stăruia în baza firmanului li să ia pe oameni. Atunci ei au spus capu
chehaiei : « noi vom pricinui domnului mai multă pagubă decît acea pe
care o are el de pe urma plecării acestor oameni din ţară ». Deoarece
domnul n-a vrut să dea ascultare vorbelor lor, aceştia au născocit o unel
tire iscusită ca să păgubească mai întîi pe do mn în venitul lui şi apoi 1 0
să păgubească ş i ţara, precum au ş i făcut. Adunîndu-se deci la u n loc,
zaim-agalele şi erbapi-timarliii au scornit că hotarul Hotinului nu este
cel vechi şi adevărat, ci este mai îngust şi cuprinde o întindere mai mică,
pe cînd cel vechi se întindea de la Prut pînă jos la Nistru ; că fostul domn 1 5
al Moldovei Nicolae a dat răposatului Damad-paşa o sumă de bani ca
să treacă cu vederea acel hotar şi acum Hotinul, avînd o întindere mică,
ei nu au cum să trăiască, de aceea se roagă de împărăţie să trimită un
hotarnic ca să scrie şi să ia acel pămînt de la Moldova şi să-l alipească
la Hotin. Împărăţia a dat crezare spuselor hotinliilor şi a orînduit îndată 20
ca hotarnic pe Mustafa-aga, care, ducîndu-se cu hotinliii la Cernăuţi,
au început să coboare de la Sarafineşti, hotărnicind locul. Au luat întreg
ţinutul Cernăuţilor pînă la Prut, unde este tîrguşorul Cemăuţilor, şi deoa
rece tocmai atunci era vremea bîlciurilor, au luat locurile din ţinutul 25
Cernăuţilor unde se făceau iarmaroacele. Mîrza-paşa, care a venit la Hotin
după Mustafa-paşa, a orînduit îndată oameni de-ai săi judecători şi vameşi,
iar tefterdarul a trimis pe tahsildarii săi de au strîns taxele de pe la sate
şi au luat numai de la vama cailor şi boilor zece mii de lei, deoarece 30
erau mulţi boi şi cai de vînzare ; aceşti bani trebuia să-i strîngă vameşul
domnului, Grigoraşcu Bozagioglu. Domnul a mai avut încă o pagubă
de zece mii de lei de la celelalte mărfuri şi taxe şi a mai cheltuit încă
757 zece mii de lei pînă să ia înapoi ţinutul în anul următor, l i cu ajutorul
lui Manolachi Ioan 1, chiurci-başă al împărăţiei. Apoi a luat domnul 35
veniturile acelor pămînturi de care se foloseau pămîntenii.
În al patrulea an al domniei lui Mihai vodă, împărăţia a mutat pe
Mîrza-paşa la Bender şi în locul lui a trimis pe Abdi-paşa, care fusese
bei de Misir. Şi trecînd pe aici primăvara, domnul i-a ieşit întru întîm- 4 0
pinare şi l-a întîlnit la Jijia sub un cort. Paşa a dat dovadă de prietenie
şi de ocrotire pentru domn şi îmbrăcînd, după obicei, cu caftan pe boierii
1 E vorba de Manolachi Ioan lpsilanti, care era o persoană foarte influentă în

acea vreme la Constantinopol, vezi mai jos p. 397 şi Atanasie Comnen lpsilanti, op. cit.
p. 294 - 295 , 305 passim.
tOU dm: : «E>EAEl� dixap1crtT)8fj am'> /.. 6you µou Kai 8EAE1� El1tEl mo� TJUPE�
EVU PcsiPTJV tfj� pam/..Eia� tOOV '08coµav&v, 01tOU dvm a/..ri 81vo� Pcsi PTJ� ».
Kai a/.. ri 81vci, tolOUtO� ÎJîOV 6 'AµntTi-nacrci�. µEya/..o npE1tEO"tatO�, 81Ka10-
KpltT)�, <ppov1µcinato�, 6nou d� tov Kmpov 6nou EsTJcrEv d� to Xotiv1,
5 01t0U Kai U1tE8avE, 1tOAU O<j>EAO� EÎXEV 6 t01t0� rmo /.. 6you 'tOU. Tou� KAE-
1tta� tfj� Acxia� 6nou i'J pxovto d� tilv Mo/..8 opiav, tou� E�ciA.El\jlEV 6 ÎJYE
µcilv, &crtE d� tilv Mo/.. 8 opiav, d� tov Katp6v tou, T)µnopoucrav o{ ăv8pco
no1 va 1tEputatoUO"l V' eh� <pacri, µE: ta cp/..co pia d� to XEPl.
dta tfj� KaAOKaya8ia� îOU 'Antfj-nacră, E1tlXElpicr8ri 6 au8EVtT)� vei
JO EPyaA.u tou� Tatcipou� NoyciT)8E� an<'> tov t6nov 6nou dxav Kup1EucrE1
autoi d� titv Mo/..o opiav Kai 6 tp6no� 01tOU tOV E1tÎ] pacr1v dvm outo�,
ovnEp fi icrtopia to Kaht vei tov cpavEpcilcrcoµEv.
"Otav TiA.8ov o{ Mocrx6Po1 vei no/..Eµi]crcomv d� to Xoum µE: tou�
ToupKOU�, Ka8ro� Ei:noµEV, tei xcopia 01tOU ÎJtOV d� tilv ăKpT)V tfj� Mo/..-
15 oopia� E<puyav Oia va µTiv 1tatri8oomv im<'> tOOV crtpat&v, t6crov toupKtKCOV,
OO"OV µocrx6PtKCOV, ta 6noîa dvm EÎ� tTtV µEpiav tOU OtroptcrµEVOU EÎ�
Kato1Kiav toi� Tatcipo1� t6nov Jtapei tfj� pacr1/..cia� XaA.TiA.-nacra cruvopi
A.cy6µEVOV. Kai cl<j>OU EV1Ki]8ricrav oi Mocrx6Po1 Kai sµicrcucrav, npiv vei
E:/..8com nai.iv ta xcopia Ei� tov t6nov tou�, oi Tatcipot 6nou Kato1Koumv
20 Ei� to Xa/..i /..-nacra cruvopi, onEp dvm fi na/..m ei BEcrcrapcipm, 8pa�ciµEvo1
Katpou Oia vei tKtav8&m npo� titv MoA.8o piav, A.EyovtE� nro� 8E:v tou�
xcopct 6 t67to� tou Xa/.. i/..-nacră, li on E7tATJ8liv8ricrav. I:uvcPouA.cu8ricrav 758
avciµEcr6v tOU� oi µ1psci8E�, Ei� îOU� 6noiou� ÎJtOV 1tp0EO"tc0� 6 Tsaouµ
µ1psci�, ăv8pC07tO� a�1coµanK6�, OV1tEp EÎXE K<iµEl ii pacr1/..E ia d� to BEv-
25 8Ep1 µJtEYTJV, Ka8ro� dxav Kai Ei� titv Ousouv 1tOAAOU� xp6vou� o{ Tatci
po1 µJtEYllV 81atEtayµEVOV napei tfj� pam/..Eia� Kai EÎXEV auto to O<j><j>lKlOV
E(I)� ou U7tE8avEV. ' Enfjyav ouv El� tOV t6tE xav11v Kai clVE<j>Epav tÎlV im6-
8EcrtV 6nou ft tov 6 dcPMt rcpciT)� xav11� tou Xatsfi I:c/..il µ rcpci11 6 u{6�,
ocrn� 8EAOVta� va tOU� Pori8ficru i::ypa\j/EV d� tilv pam/..Eiav 1tc0� auto�
30 6 t07t0� dvm EUKat po� Kai PacrtAlKO� (µTiv ava<pEpovta� 1t00"00� 1tc0� dvm
tfj� Mo/.. 8 opia�) Kai 7tapei vei crtEKlJ EUKatpo� Kai aKatoiKlltO�, Kci/../.. 1 0v
vei tov 8cilcr1J Ei� tu 8(Jo yEVTJ t&v Tatcipcov, 6Jtou A.Eyovtm 'OpciKoy/.. o u
to EV Kai 'OpouµJtEtoy/..o u to ă/../..o 81a va KUtOlKÎ]O"COO"l Kai vei EKtav8&
Gl V, on 6 t61to� EÎ� tOV 07tOÎOV Kci8ouvta1 OEV tou� XCOPEÎ.
3) ' H pam/..E ia Katei tÎlV ava<popciv îOU� mcrtEUcracra, EO"tElAE ypa<pfo
Kai Eypa\jfE tOV t07tOV, 01tOU autoi EAEyov EUKatpov Kai xcopi� VOlKOKU
PTJV, ap�ciµEVO� U7t0 to cruvopov tOU XaA.i/..-nacră ECO� El� tOV Nicrtpov
notaµ6v, Katei µciKpo� tp1civta 8Uo chp&v 8p6µou Kai Katei n/..cito� npo�
tÎlV Mo/..8 opiav ouo cilp&v 8p6µov. VE1tEtta EKaµav xotsEît Kai Eypcicp11 d�
40 tOV PacrtAlKOV KcOOlKU Kai tOV 1::8cocrav tOU� Tatcipou� va Kci8rovtm Kai
vei tOV 6piscomv, oi OE Mo/..8 opavo1 ts11µ1c0811Kav tOV ayp6v tOU�. Kai
ta OEKata EKElVOU tOU t01tOU va ta 8i8cocn npo� îOV cruvlisovta tei OEKata
t&v Noyaî/..i] 8cov napei ti'j� pacr1/..E ia�. Oi µo/..8 opcivo1 ăpxovtE� t6tE µit
_
A TREIA DOMN I E A LUI f.\ l HA! VODA RACOV ITA 231
lui, a spus : « Vei rămîne mulţumit d e mine şi vei spune c ă ai găsit un

vizir al împărăţiei otomane care este adevărat vizir ». Şi într,adevăr aşa
a fost Abdi,paşa ; preamăreţ, judecător drept, preaînţelept, aşa că tot
timpul cit a stat la Hotin, unde a şi murit, ţara a avut mult folos de pe 5
urma lui. Domnul a stîrpit şi pe tîlharii care veneau în Moldova din
Ţara leşească, aşa că în timpul lui Mihai vodă se spune că oamenii puteau
umbla în Moldova cu galbenii în mină.
Prin bunăvoinţa lui Abdi,paşa, M ihai vodă a încercat să scoată şi
pe tătarii nogai dintr,un loc al Moldovei ocupat de ei. Vom arăta mai 1 0
jos, aşa cum cere povestirea faptelor, î n ce chip au luat e i acest loc .
Cînd au venit moscalii la Huşi, precum am spus, ca să se bată cu
turcii, satele de la marginea Moldovei au fugit pentru ca să nu fie călcate
de oştirile turceşti şi moschiceşti. Aceste sate sînt înspre partea locului 1 5
numit hotarul lui Halil,Paşa, orînduit de împărăţie pentru şederea tăta,
rilor. După ce moscalii au fost bătuţi şi au plecat, înainte ca oamenii să
se întoarcă în satele lor, tătarii care erau aşezaţi la hotarul lui Halil,Paşa,
adică vechea Basarabie, au profitat de acest prilej ca să se întindă spre 20
Moldova, spunînd că s,au înmulţit şi nu le mai aj unge hotarul lui Halii,
758 Paşa. li S,au sfătuit deci mîrzacii între ei, între care mai mare era Giaum,
mîrza, om vrednic, pe care împărăţia îl făcuse bei la Bender, unde a rămas
pînă la moarte, precum au avut tătarii bei şi la Ozu, orînduit de împă, 25
răţie timp de mai mulţi ani. Au mers deci la hanul de atunci Devlet
Gherei, fiul lui Hagi Selim Gherei, şi au povestit acest lucru, care, vrînd
să,i ajute, a scris împărăţiei că acest loc este nelocuit şi împărătesc (nu
a pomenit nicidecum că ţinea de Moldova), şi în loc să stea nelocuit 30
mai bine să,l dea celor două neamuri de tătari, care se cheamă unul Ora,
coglu şi celălalt Orumbetoglu 1 , să locuiască acolo şi să se întindă, căci
ţinutul unde locuiesc nu le mai este îndeajuns.
Împărăţia, dind crezare arzului, a trimis hotarnic de a scris locul , 35
despre care ei spuneau că este nelocuit şi fără stăpîn, începînd de la
hotarul lui Halil,Paşa pînă la rîul Nistru, lung cale de 32 de ceasuri şi lat
către Moldova cale de 2 ceasuri. Pe urmă au făcut hoget şi l,au trecut
în condica împărătească şi au dat locul tătarilor să,l locuiască şi să,l 40
stăpînească, păgubind astfel pe moldoveni de pămînturile lor. Iar zeciuiala
acestui loc s,a hotărît s,o dea omului împărătesc care strîngea zeciuiala
de la tătarii nogai. Boierii moldoveni, neputînd atunci să împiedice acest
1 Despre triburile nogailor şi organizarea lor în 1755 vezi M. de Peyssonel, Memoire
sur l' etat civil, politique et militaire de la Petite-Tartane, envoye en 1755 aux ministTes
du roi, publicat mai tîrziu în Traite · sur le commerce de la Mer Noire, Paris, 1787
p. 300 - 309.
232 CRONICA GHICU LEŞTILOR
ouvaµevot va tµ7toOicrrocn Otel. tÎ)V cpuyiJv tOU �l'}µlltPUO'KOU Kavteµip, ocrw;

Ct7tOcrtat11cre Kai Eµauptcre to ovoµa tc'.i>V MoÂ.oopavc'.i>v, ăcp11crav to 7tpă.yµa
Kai E7tEpacrev. THÂ.9ev ucrtepov 6 NtKOÂ.aoc; p6oac; Kai 8vftpy11crev ele; tÎ)V
I16ptav va 7tap9ij 6 t67toc; o7ticrro, aµiJ of:v t00 tpoÂ.ecre va tOV yupeucrlJ,
5 ornti µetetE9ll eic; tÎJv BÂ.axiav. "09ev 6 MtxaiJÂ. pooac; µeta tiJv viK11v
tc'.i>V Katavrov Kai tÎ)V ap7tayiJv 07tOU EKaµav oi autot Tatapot etc; tOV t6-
7tOV, i; pouÂ.ft911 va wuc; tKPUÂ.lJ Ct7t0 tOV t67tOV tfjc; MoÂ.oopiac; Kai va 7tU-
P1J 7tUÂ.tv tov t67tov eic; tiJv ă�oucriav tou. Kai OÎJ eîc; tov Katpov wu
'A7ttfj-7tacră., Otel. cruvopoµfjc; tou, li 67tOU EKaµev ăpst tÎ)V \m69emv, 7tc0<; 759
10 of:v dvat EîO't Ka9roc; tÎJV E7tapaorocrav etc; îÎJV pamÂ.eiav, aÂ.Âa eîvm tfjc;
Mo'Aoopiac; 6 t07t0<; Kai 7tapaKa'Aet îÎJV �amÂ.eiav va orocru 7tUÂ.tV îOV t6-
7t0V orricrro. Kal E:cpepE cpepµavt Ct7t0 tÎ)V f3acrtÂ.eiav KUi epaÂ.ev 6 7tucrac;
tmcrtat11v tov 'AA.iJ-ayav, tov yuµpp6v wu, Kui tov KaOÎj toîl Xonviou,
Tov Moucrrncpa-€cptvt11, Kui ăpx.ovrnc; toîl t67tou µeptKouc; : tov Krovcrtav-
15 tivov crrra9ap11v KrovcrtaK11v, Kai tov p6pv1Kov �6v1tc;, Kui tov µEyuv rro
crtEA.v1Kov Krovcrrnvttvov 'Iroavvou Kui ăÂ.Â.ouc; Kui E7tÎ]yucr1 Kai rreptfjÂ.-
9ov Kui t7tepiypmvav to cruvopov OÂ.OV tfic; Mo'Aoopiac; 07tOU eîvat Ct7t0
îO xavOUKl tOU Tpaîuvou pamÂ.Eroc; Proµairov E:roc; eic; tOV N icrtpov, Ka9roc;
cpaivetat. Kui Eµuptup11crav 7tOÂ.Â.oi ToîlpKot yEpovtec;, 7troc; 6 t6rroc;, ov
20 t7tfjpuv µeta o6A.ou oi Tutapot, eîvm tfic; MoÂ.oopiuc;. ·ncrautroc; Kai oro
OeKa xropiu, 07t0U t7tÎ)pumv o{ MrrevoepÂ.fioec;, ta ărrftpumv orricrro, KUi
7tupli tci:lv Tutaprov tov aprrux9Evta t67tov, eorocruv rra'Atv tij Mo'Aoo p'iq.
µetli 7t0Â.Â.ÎJV Â.oyoµax.iav Kai E�OOOV ăcrrrprov 7tOÂ.Âc'.i>v. "EPuÂ.e Kui 6 xa
v11c; tOU K p1µiou I:ePOih repa11c; Kai îOV yia'AiJ-ayucriJv KUi KeµaÂ.-ayav
21 6v6µutt, µusi µf: touc; ăpxovrnc; Kat 7teptfj'A9ov oioovtec; ei'.011mv wtc; Tu
tapotc; va O'l1KC09c'.i>mv Ct7t0 TOV î07tOV EKetvov. "Oµroc; o{ Tutapo1, clyurrc'.i>v
tec; va KU9rovtat eic; îOV î07t0V tfic; MoÂ.oopiuc; OtaTi dvm KUprtEpoc; KUi
utJtotc; rocpE'A1µoc;, E:opaµov Ele; tov yiaÂ.iJ-ciyacriJv Kai tov â7tupuKaÂ.ecrav
Otel. va µecroÂ.apficrlJ E le; îOV MtXUÎJÂ. p6oa; tasovrnc; vii oiorom to OEKU-
30 tOV tci:lv yevv11µatrov t(il uu9EVt1J , Kai cl7t0 EVU poum1 Ele; to KU9E 0'7tltl
tOV x.p6vov Kai cirto KU9t crt6youpo xoptapiou EVU poum Kai rmo ta 7tp6,
Pata Kai ăÂ.AU �c'.i>a îO o6mµ6v touc; Kai va t0uc; acpficrlJ va Ka9ficrrom V
tic; tOV t6rrov. 'O OE au9tVtT)c; Ota to ocptA.6c; îOU €Mxe11 to 7tp6PÂ.11µa Kai
ha�e va t0uc; acpÎ)O'lJ . Aornov ÎIÂ.9ov µtplKOi µtp�aoec; Kai tc'.i>V Mo yev&v
35 de; îOV au9EVîllV Kui c:rnvoµtA.ficruvtec;, Ecruµcprov11crav KUi EKuµuv ypciµµa
pouA.A.rovovtcic; to oÂ.01 Kai arrEµe1vav 7tUÂ.tv ele; tov îfoov t67tov Kui Ku
rnx.p11cr9tvtec;, t7tÎ)pam Kai rreptcrcr6tepov t67tOV Kai crxeoov TO 1tEpU µE
poc; tou Ilpoutou 6A.ov to EKupieucrav. li
T0 of: EP06µ� xpov� ti'\c; uutoîl fiyeµoviuc;, t7tEpacrev rm' to& E:vac; 760
40 Ct7tOKp1map11c;, 6v6µan Ilo7tiÂ., AExoc;, ocrnc; ÎIÂ.9ev rmo titv Aexiuv de;
to Xotivt ele; tov Katpov toîl 'A7ttfj-7tacră. x:ui ci7t' tx:et 01a t'f1c; MoÂ.oapiac;
eic; îÎJV pacrtÂ.eiav x:ai tOV EO'TetÂ.ev 6 'AmÎ)-7tacrac; eroc; ele; tOV Il poutOV,
Ele; TO I:tecpaVEO'tl, µE: Mo cpÂ.aµ7toupa Arnx:civrov, ciµiJ 6 au9EVtT)c; oE:v Ecrteţ„
A.ev 6µ7tpoc; TOU crtpanrotac;, aÂ.Â.a µ6vov tOV Kaµ1 vap11v ,AM�avopov µf:
45 muc; OOUAOU<; îOU, Ota to 07tOÎOV brapa7tOVE9ll Kai tKUKtcre x:ai 'f19eÂ.e va
EyKaÂ.EcrlJ tOV au9EVtllV ele; tOV 7tacrciv, oµroc; 6 Kaµ1 vap11c; €µetax.e1picr811
1 în ms. este poucn.

A TREIA DOMN I E A LUI MI HAI VODA RACOV I TA 2 33
lucru din pricina fugii lui Dimitraşcu Cantemir, care hainindu-se a pătat
numele moldovenilor, au lăsat aşa lucrurile. A venit apoi Nicolae vodă
care a făcut jalbă la Poartă ca să ia locul înapoi, dar n-a, izbutit pînă la
mutarea sa în Ţara Românească. Deci Mihai vodă, dup ă biruinţa asupra 5
cătanelor şi după jaful pe care aceşti tătari l-au făcuţ în ţară, a vrut
să-i scoată din pămîntul Moldovei şi să ia iarăşi locul sub stăpînirea sa.
759 Aşadar, s-a trudit pe timpul lui Abdi-paşa şi cu ajutorul lui, li căci acesta
a făcut arz pentru această pricină, că nu este aşa cum a fost înfăţişată IO
împărăţiei, ci locul este al Moldovei şi deci ruga împărăţia să-l dea înapoi.
Paşa a adus firman împărătesc şi a pus bumbaşir pe ginerele său Ali
aga şi pe cadiul Hotinului Mustafa-efendi şi o seamă de boieri pămînteni :
pe Constantin Costachi spătarul, pe Don.ici vomicul, pe Constantin 15
Ioan, vel postelnic, şi pe alţii, care ducîndu-se au umblat şi au scris întregul

hotar al Moldovei, care începe de la şanţul lui Traian, împăratul ro�a
nilor, şi merge pînă la Nistru, precum se vede. Şi mulţi turci bătrîni au
mărturisit că locul luat de tătari cu vicleşug este al Moldovei. Atunci s -a 20
luat de la tătari locul răpit, precum şi 12 sate ce le luaseră benderliii şi
le-au înapoiat Moldovei, după ce s-a făcut însă multă gîlceavă şi s-au
cheltuit şi mulţi bani. Hanul Crimeei Saadet Gherei a trimis pe ial-agasi ,
anume Kemal-aga, care împreună cu boierii au cutreierat locul şi au înştiinţat 25
pe tătari că trebuie să plece de acolo. Dar tătarii, vrîrid să stea şi mai
departe pe acest pămînt roditor al Moldovei, de la care aveau foloase,
s-au dus la ial-agasi şi l-au rugat să mijlocească pe lingă Mihai vodă, făgă
duind că vor da domnului zeciuiala grînelor .şi cite o rubea 1 de fiecare 30
casă pe an şi cite o rubea de stogul de fin şi darea oilor şi a celorlalte
vite, dacă îi va lăsa să stea pe locul acela. Domnul, găsind propunerea
avantajoasă, a primit-o şi a făgăduit să-i lase. Au venit deci la domn
cîţiva mîrzaci din cele două neamuri, care, după ce au stat de vorbă şi 35
s-au învoit, au dat domnului un zapis cu peceţile lor· şi au rămas iarăşi
pe locul acela. Dar ei s-au întins cu de la sine putere şi mai departe şi
au luat mai toată partea de dincolo de Prut. li
760 Î n al şaptelea an al domniei sale a trecut pe aici un sol leş, anume
Popii, care a venit din Ţara leşească la Hotin pe timpul lui Abdi-paşa 40
şi de acolo, trecînd prin Moldova, a mers la împărăţie. Abdi-paşa l-a
trimis pînă la Prut, la Ştefăneşti, cu două steaguri de lipcani. Domnul
însă n-a trimis întru întimpinarea lui ostaşi, ci numai pe căminarul Alexandru
cu slugile lui. Pentru acest lucru, solul s-a plîns şi s-a supărat şi a vrut 45
să-l pîrască pe domn la paşă, dar căminarul, cu supunere şi cu blîndeţe
1 În textul grecesc avem forma poucn, probabil e vorba de poum„ rubee . şi de

aceea am tradus prin rubea ; în Pseudo-Amiras (p. 1 3 9) avem cuvîntul ort.
Q 01L 9 ' S?dOd> 09g Ol}dD:xng 1n:x 3"'(DA.g ?, şg /\Od3l.O.iL "/\0/\9dl 3ff�:'.lt 3"{DA.g?,
91 'IUg;:i /\l.J.11 ţ>/\ rl l,t"(D.onod3L S\g noXdJ?1d1mt 001 /\Qrl.01dod>J? şrl Sn29g Str
l.J:9"(0)11N 9 13.0?2 Ql 3Xp QOlL9 'OlJdD/\DA.A.1.01 91 Dl13lL?. '/\Oli! /\Ş2 /\ţ>d
-od> /\U "("(tJ 9lQD 1D)I Q01L9 'OlJdndorl 3"(DÂg?. !D")I "D1.0.0ţ"(3TI 1:Jl norl.09:x QOl
3dl3QID?. D/\ll?.032 /\Iţi Ş TI !D)l 9 �1> , l3TI 1D)l DJdCO"(d> 0<)2 D)l7)Dd3lL 307))l J}3
9l}dD)lD.03dJL 1D:X 3"'(DA.g:;L " J3.0l1/\TI}lL /\DXp /\Ş9 �O ll<] JC\0/\}3)l? ,lLJ� /\D"(30IJ
�.QQ ' J.Olnog D/\?, 9lLJ;l J3l/\D.07)dOkQ JO /\D/\dlDlL?. 1D)l /\D/\ mA.1,1.lL? 1D)l 3DQO"( Ot
.-OOlL? Q1 ug '9lQD ,12 01/\0/\JĂ? 1DJ)l19"'.? !D"("'(OlL 1n:x DDll/\TI}lL /\l;tl Sp m.o
�t,>OÂ. 31/\?lL Qllţ> /\OlJdm1d1:x 1n:x ş2 3"'(DA9 3 „ "l)l.Oco.o /\3d !J.ll? J?1 D"'( Q '/\ Ol
-Jdn/\oA.olL Ql 1n:x /\OlJdnd23g /\QDlrl 91 1n:x S(!l9n:x Sngţ)� Ul)"'ld:XlN 9 /\3!>(1))1
-1,t.O? QOlL9 DlDTI}D02 D"'f'lt> , !D)I . /\DTID:X?. 91 /\Ş2 00/\ }3:X? 1od319Xro l1L" lD1A'?9\ID
W"("'(!} Q0ll 9 nrl kQ dlL ' S U.O}lL? SOO"'(Q J}3 /\!!"'(1'19 D/\ll?.03g 3"'(DĂ.g?. 001 /\9dm:x S E.:
/\Ql Sp 119 1\-Pdi;>�. . l /\l;tl Sp JQOTI.Old3l(l)3/\' 3TID:X?. Sn99g '.'{1,!.DX1w o .
"Qbdm:x QOl
.\Q'/\31!> 91 ţ>tg 3.oroJ3"'(3lŞ /\l;tl /\Ş9 l;trl"Q 'l.J.:Xl)lD/\Co)I no/\ Jl/\Dl.O/\ro)I l.J.dl)ODllD
00"'(7)Â.3rl. l.O<ioXdp /\? QOl SD}.ODlDlU? ,12 '1Dl3/\JD? l\l;tl 1D)l 3"'(Dg?. SQOQ3 'S9d m:x S9/\1dn? JDl/\Q 1D)I ·Sorl3/\P SQd l.J.� , /\Oi\ Uf:
-911 'S!:J.Xodg IJ. So9}ĂlDlD)l S1droX '/\01'1!- C\OTI?/\"Q n1ll19d2od>D }l }D)l l'Q/\}3
nrll.J.1.07)19 /\o.09JL Su S"Qu llg7)"'(DlDX l;l/\ 13doJLrllt 001901 :X? 1D)I "3DOD)l?.
i;i1 1n:x 001no"'(XDJLW QOl /\OJ1)1A. 91 Sp 1DA}3 QOlL9 DllJlLD ţ>l Sp /\3.01.J.9
-I.tuş /\Uld<)O)l /\l,!.l QlL"Q 1D:X /\Uld<)OX /\l,tl Dl131L?. '/\OD"'(9)11 N /\OlĂ.Vu /\Ql !D)t
S!J.)lu/\oXdţ> S!J.1 SDJ3lD"'(lL S!J.1 Sod?rl A91�3g Ql Sn1/\0JD:X '/\Dd<.1) /\D}rl Sp s&
/\lud90)1 /\l,!.:>tu/\30QD /\ � l S1a /\3.one<b?. 1n:x. 3D1Xdp /\ro?rlnd3)1 /\Q>l Sod?Tf Ql
I 9L Qllţ> /\DJÂ.O"'(Ol/\O)l Sp 1D)l 'i\OllLTI?lL 9i Sp !3)1Ş ,lLJ? li /\ l"d�ll ' )D:X /\O lJdl Ql
3lD)I?._ 1D)l (l)/\l)lLţ> DllJlL.09 092 Qllţl /\3.0QO/\d31Lţ> !D)l 'll ) ll.0 S!3 ll}l!D QlLţ>
3lJL1dd?. /\ l,11 !D)l /\DJlrod> /\l,11 3d !J.uş QOlL9 Sorl3/\'f> So1m9dg_o<b.o SD/\?, Q;lJ.QDl
/\Ş W>t n11ro1J 91 J}3 /\3/\lĂ?. 'QOlQD SD}l/\30QD Sy1 şg cbl1}/\ o&
1 -/\'� 'cbA9dX cOl Jd1 ci>l.OO)lDldl ci>l.OOl!>OXliltg ci>lD01"'(1X.01)1DllLŞ Şg Ql.l S?L I
,\01'.iVU 3:0WTIId IJW'.3:

J
0S7)d>od1 !D)l DÂO"'{!> /\noA.IJ 'l.J.2<?13dX 1;Jl
/\DD(l)2?. QOl QOlL9 10/\!3)1� /\0/\9TI t;J"'{YQ 'SD"'{)l<)O/\Dll :i!J.1 /\D}Jil.OUC} /\l,11 t;J12 S I
·
A910n Sp /\3A.!J.ll? /\ro1/\9Xd"Q /\Q>l ·sp200 3191 !D)l /\DJgng1ow /\l,11 9lL"'.? /\1"'(
-i;>lL JOl:XDdlLp /\3.0ld<)A.? 1nx i\3.0roed91D)l? i\Şg Di\?i\D)l C\01 J?lDrll,t. 11.J.j ţll =;12
9lL'Q '001 S9o:x12ş SoOlLC!JdO/\'Q ţilll� 1n)l DX?9 3DD'X?. 'AD"'{)IQOi\DlL Al,!.1 A(!ld1 7;)19 i\1"'{911 Al,11 Sp /\3A.lJ,uş S ltdi;iw1d)lOlLJ? ş9 o .
"1)l:XUD1dn'Xcp QOlQD , dDJL n1nT1T17)dA. şrl 3.otd <)A.? 1D)l S l.J. dl)/\ 1rln:x 9 i\3!>0399" o I
-O.O? i\91 !3)1� Sro?, !D)I lDll)"'{DJ 91 Sp i\3A. !,J.JLŞ 1n:x S l.J. d7)1Dld)IOJLQ 9 t;J"'{"'{OlL
ţ11n:x 1.J.91,t.1D1dnXQ3 1n:x Q12 . �n1A0Xdp Snoy'(ţi 1n:x i\1DUli\7)lL(lOdJL Sp 001
t\30.00dJLrl?. (\01 A<;>d>"'{39"Q i\91 JUli\?OQD 9 JDli\OlLTIŞlL '?lOlL 3.:\lĂ?. "?2 l\Udl)lD
-ld:XOlLţ> Di\?i\D)l Sp Q01'9 /\Q>d2A'Q i\ l�DlJ?dDJL i\D}TI !D:X lÂ.7)"'{1? Di\?, i\3"'{DA.g51
' 1D7)1J 91 s13 i\3.one m;:i "9m o"'l i\n1oQ · 001 /\9JLo)li) i\Ql QlLJ? 1.t e?d>J? 1n:x s1.t1 s
-<)Dl JD}lDd)IOl.Oldţ> StJ.1 Sl.J.dl)l.Old:XOlLJ? 9 Ull7)dl313TI i\OA.9"'( i\O!OlL9 i\Ql 7;>12
' 1.07)1J Ql S}3 llrll):X i\l;tl '?" 3�D"'{<)IDŞ Al,!.l ' t3lL?"'l9 A l,11 "?2 Jţ>i\ll QOlL<} /\OlL
-rll):X i\Ql S}3 U/\},\, '?" 3"'{301J. QOlL<} 'i\ l�Dll)dDJL Al,tl i\Ui\}3:XŞ S(!llL C\01 SJ?lAOJJ?l
lD)l SQ>An91u Soi\3rl9)wnd>odu 'AroA.9"'{ .n1lt19"'(nrl9 1D)l AtoroAJ3lLDl "�Y'lOlL
H01 1 J.S310:> I H D V:llNO�:l tf:i

A TREIA DOMN I E A LUI M I HAI VODA RACOV I TA 235
s,a scuzat şi i,a făgăduit că primirea cu alai ce era să se facă pe cîmp,

unde n,o vede nimeni, a lăsat s,o facă la laşi, şi aşa solul s,a înduplecat
şi s,a lăsat de hotărîrea sa. Deci cînd a ajuns la laşi , domnul a trimis 5
intru întimpinarea lui un alai cum nu s,a făcut niciodată pentru alt sol.
În fruntea alaiului era fratele domnului şi alţi boieri, aşa că solul a rămas
foarte mulţumit. De la Iaşi, acesta s,a dus la Galaţi şi a fost însoţit pînă
acolo de căminar, care apoi s,a întors cu scrisori de mulţumire, iar solul I O
s,a dus la Constantinopol pentru treburile sale. Acolo, fiind epidemie de
ciumă, a pierdut 17 din oamenii săi şi s,a întors în Moldova, fără să
izbutească să termine vreuna din treburile sale. Atunci însă, de frica ciumei,
nici un boier nu i,a ieşit înainte, ci numai acei care i,au dat cele trebuin, 1 5
doase, adică cai ş i hrană.
AR DEREA !AŞILOR
În anul 7233, adică în al nouălea an al domniei lui Mihai Racoviţă 1125
s,a întîmplat la laşi" un mare şi ciudat foc, deoarece acest foc a pornit
dintr,o dată, nu ştim de unde, şi, împins de un vînt foarte puternic, 20
ardea casele una după alta sau trecea peste două case şi ardea pe a treia
761 şi de acolo iarăşi li trecea la a cincea. Pe scurt, focul a pornit dinspre
partea Cărămidarilor şi a ajuns într,un ceas la Curtea domnească, arzînd
partea dreaptă a pieţei boiereşti şi biserica Sfîntul Nicolae. Pe urmă a 25
ars Curtea domnească, apoi de la curte focul a sărit la casele de lingă
iazul Bahluiului şi le,a ars şi pe acestea. Din toate acestea se poate înţelege
ce vînt puternic, uscat şi fără ploaie a fost, dacă focul s,a întins pe o întin,
dere aşa de mare. Şi, fiind vreme de primăvară, domnul a pus îndată de 30
a reclădit curtea, precum se vede, sub epistasia marelui spătar Constan
tin Costachi, dar n,a terminat-O din pricina timpului prea scurt.
Mihai vodă a introdus multe lucruri noi în ţară ; a scos desetină
îndoită pentru toţi, ceea ce nu făcuseră alţi domni mai săraci decit el. 3)
Iar alte dări, pe care Nicolae vodă le desfiinţase, precum şi jumătatea
din vădrărit şi pogonărit, Mihai vodă •le,a scos toate în întregime. A mai
scos şi crîşmărit, cite cinci lei de pivniţă, şi multe nedreptăţi se făceau
C\:l acest crîşmărit, căci îl vindea, iar cumpărătorii crîşmăritului se duceau 40
şi luau cit le era voia şi de la acei care nu aveau pivniţe, ci numai cite
o butie. A scos şi prisăcărit, cite doi galbeni de prisacă. Cu prisăcăritul
şi cu desetina a nimicit stupii oamenilor. A scos şi morărit, care de ase,
menea nu fusese altă dată ; pe urmă, ţigănăritul, pe care Nicolae vodă îl
legase cu blestem de la patriarhul Ierusalimului să nu,l scoată nimeni, el 45
îl scotea în fiecare an. Apoi a scos şi văcărit de două ori, pe care ceilalţi
OEV to epyaÂ.av cl7t0 7tOÂ.Â.ouc; xpovouc; oi aUSevtm o{ liÂ.Â.Ol Kal 7tclÂ.l V to

xpfoc; tOU OEV to E7tÂ.ftpcocrE. M6vov toavEisEto Ka8' tKclcrtT)V Kal O"XEOOV
to oEcptepi trov oavEiKrov oEv eÂ.El'llf EV de; tov Kmp6v tou, 010 Kai f:µEtvE
KataxpEcoµevrn;, E7tEioit Kai OEV EÎXE titv 7tpfooucrav cppovti8a oia vei 7tÂ.TJ-
5 provu to xpeoc; wu .
.; 1 126 . Tcp OE tvoEK<itQ> xp6vci> tfjc; aUSEvtiac; tou, exovtE<; oi ă.pxovtE<; o i
BÂ.axoi µE tOV au8evtT)V touc; tOV NiKOÂ.UTJ pooav oia<popciv Kai napa7tO
vov, roc; Â.eyoucri, f:cpuy6v îlVE<; Kai i1jÂ.8ov de; titV MoÂ.oopiav, ev ole; Î)tOV
Kai 6 NiKoÂ.<iTJc; µtyac; Â.oyo li SetTJ<; 6 Poucrcrhoc;, trov 67toicov ii cpuyit ')..e- 762
1 0 youcri vei f:yivE oia 7tapaKivftcrEcoc; Kai ypaµµatcov tou Mixai)Â. p6oa, SeÂ.ov
toc; va PÂ.cl\jflJ tOV au8eVtT)V tflc; BÂ.axiac;, eyKaÂ.rovtac; tOV EÎ<; tÎ)V Il6ptav
roc; ăoiKOV, icrcoc; Kai tOV µasiÂ.EUO"COO"l Kai ocilcrcocri tÎ)V au8Evtiav EKElVTJV
tOU Â.oyou tOU, 07tOU titv f.sittEi 1tp0 7tOÂ.Â.OU. Kai wuc; E<pEpEV de; to rtacri
1mi de; to µovacrtft piov tOU raÂ.ată, ecruvoµiÂ.TJO"E µEt' autrov Kal tOU Eta-
1 5 �av va tOV K<iµouv autov au8eVtT)V µE U7tOO"XEO"lV 7tOÂ.Â.rov 7tpocr6ocov Kai
Kepoouc;.
'AKoucrac; OE 6 auS&vtT)<; tflc; BÂ.axiac; nroc; o{ ăpxovtE<; ecpuyov Eic;
titv MoÂ.oopiav, EKaµEv avacpopciv de; tÎ)V pacriÂ.Eiav Kai EO"tElÂ.E tOV XT)
cri]µ MEXµEt-ayav, Kamtsit-µ7tUO"TJV, EÎ<; tOV MixaitÂ. vei sTJtltO"lJ touc; lip-
20 xovtac; (m' aut6v, autoc; OE tOU<; ecpwyancre Kai OEV touc; EOCOKEV, ă.J..J.. '
cmn6vcoc; f:crtEK&v Eic; titv Il6ptav vei µasiÂ.Eucru tov aUSevtîJV tfjc; BJ..a
xiac;, tasovtac; Kai µiav 7tOO"OtT)ta ăcrnpcov. ·o au8evtT)<; OE tfjc; BJ..axiac;,
dx.Ev de; titv Il6ptav 7tOÂ.Â.ouc; cpiÂ.ouc; Kai PoTJ8ouc; Kai µaÂ.tcrta tov tot&
opayouµavov tf\<; pacriÂ.Eiac; rpT)yoplOV rKiKa, roc; clVE\jflOV toU, 6 6noioc;
25 µeta Kai ăÂ.Â.cov cpiÂ.cov Kai µgymtavcov tfjc; Il6ptac; f.PoTJ8oucrE Kai OEV
EÂ.El7tE vei f.µ7to8is1J titv sTJµiav toU NtKOÂ.UTJ P6oa Kai va . 'tOV OEcpEVOEU'(l .
90µcoc; OEV E7taUOV a{ oiapoÂ.ai f,� aµcpotepcov trov µeprov de; îÎ)V Il6ptav,
ecoc; ou epap&ST) Îl Il6pta cl7t0 to va Â.aµpavu totaîita y paµµata Kal. am'>
touc; ouo Kai vei clKOUlJ va Â.EYlJ o evac; to KaKOV toîi ăÂ.Â.ou Kai vei 7tpo-
30 O"KÂ.aiEtm. Kai Â.Ol7tOV E7tp6pÂ.e\jfEV ele; autTiv tTiv U7t68Ecriv tp67tOV va 7tau
crcocri ta crKaVOaÂ.a 07tOU f.µ7tftKacrt V dvaµgcra El<; touc; au8evtac; Kai OEV
7tauouv cmo 1tOÂ.UV Kmpov µe titv µasiÂ.Eiav toO tv6c;, Oîl Civ OEV µaslÂ.EU
O"lJ eva, of:v ficruxasoucri µftte autoi, µfttE Îl Il6pta. Kai EtO"l U7tO<j>UO"lO"E
va µasiÂ.EUO'lJ tOV MixaitÂ. p68av Kai eupev EUÂ.oyov vei O''tElÂ.lJ îOV µe-
35 yav opayouµO:vov tfjc; pacriÂ.Eiac; rpT)y6piov rdKaV de; titv MoÂ.oopiav
aUSEvtTJV. Kai ayKaÂ.ci ii PamÂ.Eia Î)îOV papEµEVTJ Kai 7tp0 7tOÂ.Â.o0 ll7t0 îOV
M txaitÂ. P68a oia 7tOÂÂ.ac; ăÂÂac; aitiac;, aµi) T)tov Kai ClUîTJ Îl UO'tEPTJ altia,
roc; A.eyoucri, tfjc; µasiÂEiac; autou. Kai outcoc; eµasiÂ.eu81J au8Evteucrac; XP6-
vouc; EVOEKa, µf: 7tOÂ.ÂTtV sT)µiav 07tOU E7tp0�EVTJO'EV de; touc; EVt07t{ouc;, Kai
40 �evouc;, Kai xpmnavouc;, l i Kai cH.. A. ocpuA.ouc;, naipvovtac; tei ăcr7tpa touc; 763
oavEiKci µf: oiacp6pouc; tp67touc;, roc; EipT)tm, KCli µT]o6A.coc; cppovtisovtac;
vei Kaµu titv cl7t07tÂ.ft pcocriv autrov Kata titv cl1tilltTJO"lV îOU OiKaiou, ou EVE-
Ka Kai 7tOÂA.oi µEv tov Kataprovtm.
A TREIA DOMNIE A LU I M I HAI VODA RACOV I TA 237
domni de multă vreme nu-l scoseseră, şi cu toate acestea datoria sa n-a

plătit-o, ci, dimpotrivă, în :fiecare zi se împrumuta. Condica împrumu
turilor mai că n-a lipsit pe timpul lui, aşa că a rămas împovărat de datorii,
deoarece nu avea cuvenita grijă să le achite. 5
În al unsprezecelea an al domniei sale, boierii munteni avînd , precum <172.6>
se ziee, neînţelegeri cu Nicolae vodă şi nemulţumiri din partea lui, o seamă

dintre ei au fugit şi au venit în Moldova, printre care au fost şi Nicolae
762 Rusăt, li mare logofăt. S e zice c ă aceştia a u fugit în urma îndemnurilor
şi scrisorilor lui Mihai vodă, care voia să-i pricinuiască rău domnului l ll
Ţării Româneşti, pîrindu-1 la Poartă ca nedrept, cu nădejdea că poate

va fi mazilit şi i se va da lui acea domnie, pe care o cerea de mult. Şi
aducindu-i pe boierii pribegi la mănăstirea Galata din laşi, a stat cu ei
de vorbă ; iar aceştia i-au făgăduit să-l facă domn şi să aibă multe veni- 1 5
turi şi foloase.
Domnul Ţării Româneşti, auzind că boierii au fugit în Moldova, a
dat jalbă la împărăţie şi a trimis şi la Mihai vodă pe capugi-başa Hisim

Mehmed-aga să ceară pe boieri. El însă nu i-a dat, ci i-a ajutat să fugă 20
:şi stăruia mereu la Poartă . pentru mazilirea domnului Ţării Româneşti ,
făgăduind şi o sumă de bani. Dar domnul Ţării Româneşti avea la Poartă
mulţi prieteni şi sprijinitori şi mai cu seamă pe nepotul său Grigorie
Ghica 1, dragomanul de atunci al împărăţiei, care, împreună cu alţi prieteni 2!l
§i demrtitari ai Porţii, îl ajuta, îl apăra şi oprea tot ce ar fi putut pricinui

pagubă lui Nicolae vodă. Pîrile la Poartă însă nu încetau din amîndouă
părţile, pînă ce Poarta s-a săturat să tot primească asemenea scrisori de
-la amindouă părţile, să-i audă vorbind rău unul de altul, pîrindu-se şi
jeluindu-se. Deci a căutat şi a găsit mijlocul să facă să înceteze vrajba 30
ce era de multă vreme între cei doi domni, adică să mazilească pe unu l
dintre ei, căci dacă n-ar fi mazilit pe unul dintre ei n-ar fi avut pace nici
ei, nici Poarta. Şi aşa, Poarta a hotărît să mazilească pe Mihai vodă şi
a găsit cu cale să trimită domn în Moldova pe marele dragoman al împă
răţiei Grigorie Ghica. Cu toate că împărăţia era de mult sătulă de Mihai 35
vodă pentru multe alte pricini, totuşi se z ice că această ultimă pricină
a adus mazilirea lui. Aşadar, Mihai vodă a fost mazilit după o domnie
de unsprezece ani, în timpul căreia a pricinuit multă pagubă pămîntenilor
763 şi străinilor, celor de alt neam şi creştinilor, l i căci, precum se spune, le 40
lua prin diferite mijloace bani cu împrumut, fără să aibă grijă însă să-i
achite, cum cere dreptatea, pentru care pricină mulţi îl blestemau.
1 Grigore Ghica a fost dragoman al î mpărăţiei între anii 1 7 1 7 şi 1 7 27, vezi M. Gu

boglu, op. cit., p. 108, �l Ep. Stamatiadis, op. cit., p. 1 1 7 ,
25 :Z::Etn:Epppiou K ai ofj-ra, !Enn: µppiQ> ,Kt', ftµep� KuptaKij, TjÂ.9EV de; '!O ru1crt b
<1726>
utoc; wu •An-rfj-nacrii, AA.it-µne11c;, 6 6noioc; TjÂ.9E x:al -rov EµasiÂ.Eucrs µt
•
cpspµavt, xcopic; va '!OV mnpascocrtv sic; '!OV Pt6v '!OU Kal sic; '!TtV nµfiv '!OU,
Kai µE'!U 1tEV'!S ftµt pac;, EKlVT)O"S µf: OÂ.OV tOU '!O crnin Kal wuc; ă.v9pcimou;
5 wu ano -ro rtam ota -ritv pacnÂ.suoucrav.
Ele; '!OV Katp6v '!OU, EK'!lO"S µiav EKKÂ.T)O"iav Etc; '!O xcopiov 'OA.avecrn
Â.sy6µEvov x:ai Tjwv Emcr-ra-r11c; -rfjc; olx:oooµfjc; 6 6crulnawc; tv iEpoµova
xo1c; nana 'IEsEKt iJA., ftyouµEvoc; -r6-rE wu Konou, Eic; n)v 6noiav Bta vei
µitv ES00tU0"1J ăcrnpa, oÂ.a '!U XPELOOOT) µf: npocr-raîitv Kai µf: opEV'!OUYtclÂ.av
Io '!a Enfj pE.
'Hyana . 6 MixaiJÂ. p6oac; wuc; Aasouc; wuc; Toupx:ouc; noÂ.Â.â Kal
imf:p '!O ofov wuc; E'!iµa. naipvov-rac; OaVEtKa nap' au-rrov, Kai teÂ.oc; miv
'!COV OtroptO"E x:ai '!a sic; wuc; µoucra<pipT)Osc; 0106µEva '!O"OXU'!Â.asa va ta
ESOOtcislJ Kcino1oc; Xacrav11c; x:ai va naipVlJ '!a ăcrnpa cl7t0 '!U O"q>Epta, UO"'!E-
15 provtac; '!OU Eicrofrt)µawc; '!OU'!OU wuc; OÎKEiouc; ăpxov-rac;. Kai rmopoucrav
7tOÂ.A.oi Oia'!i '!O EKaµvEV au-r6, UO"'!Epov oµcoc; ECj>UVT) ft al-ria moc; Tjwv O tel
va ESOOtcis1J '!a '!OOV ioicov '!OU Kai Civ O"UVEPll KUVEVO. ă.ptO"'!Epov auµ7t'!(l)
µa, va '!U s11µ1co9ij, Ka9cilc; x:ai ÎJKOÂ.OU9T)O"E, E7tE10Tt Kai of:v E7tÂ.T)p009T)
OO"a ESCOOiaaEV. EixE of: x:ai '!TtV O"AOUstapiav sic; '!OV Â.oyaptacrµ6v '!OU Kal
20 ocra ă.xaµva 7tp6pata EÎXEV, 6A.a '!a EO"<j>USE x:ai '!a tsroOEUO"EV sic; -rt)v UÂ.OU
stapiav. Au0aoial;av of: Kai o{ U'!OÂ.VlKOi '!OU 7tOÂ.Â.a sic; '!O 7tascip1 x:ai
E7tatpvov 6n EUplO"KOV piaicoc;, piît'tOV'!Ec; Eic; wuc; 7tCOÂ.11-rac; OO"a limrpa
f)9EÂ.OV au-roi. Kai 6 M1xaA. pooac; napepA.s7tS '!O 'tOlOU'tOV Kai EYlVE'tO,
Kai am'> OÂ.ouc; wuc; ăpxovrnc; f;oavEicr011 ăcmpa Kal of:v tei EOCOO"EV, ou
25 EVEKU, '!OV Eµicr11crav OÂ.01 o{ ăpxov-rEc; wc; '!OO"OV, 67tOU cl7tO<j>UO"LUaV va
q>uycom, Kai PePata i'iv of:v EµastÂ.EUE'!O, Eq>EUyov EKEÎVEc; -rf:c; ft µepEc; . Tot-
OU'tOc; Â.o m ov li Eq>avTJ 6 M1xaiti.. P6oac; -rropa ucr-rEpa. 754·
T<Ţl au-r<Ţl XPOVQ>, EO"UVEPTJ eva 7tpiiyµa Eic; '!ftV MoA.oopiav, 67tOU d-
Vat lis10v eauµacrµou, 60Ev of:v iJ0EAT]O"a va O"LC07tÎJUCO Otei va Eups9ij YE-
30 ypaµµevov Eic; -rac; Epxoµevac; yEvEac; . Tij ftµep� wu Ilacrxa, oi · Eppaio1
67tou. Kaw1Koum Eic; -ro 7tasap1 wu 'Ov1-rcrKaviou, tv -r<'!l -rcrEvou-rci> wu
'Opxq10u , eva 7tatOi wc; 7tEV'!E xpovcov EKÂ.E\jlUV Kal '!O f:pai..av sic; µiav
7tiµv1-rcrav Kai EKEÎ cruv1)x0T]O"UV o[ ăÂ.Â.01 · Eppaiot Kai Eq>Epav (Ka0cilc; au
-roi UO"'!Epa wµoÂ.OYTJO"UV) µiav O"KU<pî]V 7tÂ.Î) pT) vspou sEO"'tOU Kai EîtÂ.uvav
35 '!O 7tatOiov. .E7tE1ta EOEO"UV '!OV auÂ.6v '!OU de; '!ftV ă.Kpopua-riav '!OU µ&
KÂ.coa-ritv x:ai i:: p pa\jfav Kai -rov dq>Eop&wa wu · µf: PEA.6v1 x:ai paµµa. Mu4
muta -ro f:paÂ.av yuµvov de; µiav no(mvav Kai ăvo1sav -rac; q>Upac; Toov
XEtpoov wu, -roov ppax16vcov OTJÂ.aoit Kai 7to8rov x:ai i::x:aµav Kai ăÂ.Â.ac; -rpu-
7ti0ac; µf: aoupÂ.i Kai '!O 7tE'!O"l, Tl'tOl '!O oepµa, '!OU µE'!007t0U UU'tOU '!O f:yoa-
•lO pav (Ka0cilc; Eq>aVTJ ornv -ro f:q>Epav, 7tpoa-rciss1 wu MtxaitÂ. p6oa sic; -rov
• Ay1ov N1K6Â.aav Kai -ro f:0 mvav) x:ai f:-ra1 E'!PEXE -ro atµa wu Eic; -rt)v
7tOUnvav ă.7to OÂ.OV '!OU '!O Kopµi Kai E7tl7t'!E Ele; oÂ.iyov VEp6v, 67tOU ÎJ'tOV
Ele; TTtV 7tounvav. Kai aq>ou a7te0avE 't.o 7tatoiov, pEuaavwc; 'tOU atµawc;
A T R E I A DOMN I E A LU I .\\ J HA I VODA RACOV I TA 239
Deci, la 25 septembrie, într-o duminică, a venit la Iaşi cu firman 25 :�=��bri�

Ali-bei, fi.ul lui Abdi-paşa, şi l-a mazilit, fără să se atingă însă de viaţ�
şi de cinstea lui. După cinci zile, Mihai vodă a pornit cu toată casa şi
cu toţi oamenii săi de la Iaşi spre Constantinopol. 5
· În timpul domniei sale, Mihai vodă a zidit o biserică în satul numit

Olăneşti 1• Epistat la această zidire a fost preacuviosul între ieromonahi
preotul Ezechiil, pe · atunci egumen la mănăstirea de la Copou. Pentru
ca să nu cheltuiască banii săi, domnul a luat toate cele trebuincioase cu
poruncă şi orînduială. Io
Mihai vodă iubea mult pe turcii lazi şi îi cinstea peste măsură ; se
împrumuta de la ei şi pînă la urmă a orînduit ca pentru darurile în stofe
şi mătăsuri ce se dădeau musafirilor să cheltufască · un oarecare · Hasan,
care să ia banii de la sferturi, păgubind astfel cu acest venit pe · boierii
săi mai apropiaţi. Mulţi se mirau de ce a făcut acest lucru, pe urmă 1 5
însă s-a văzut pricina. Îl punea pe Hasan să cheltuiască pentru ca, dacă
se va întîmpla să meargă lucrurile pe dos, să nu se păgubească el, precum
s-a şi întîmplat, căci acesta n-a primit tot ce a cheltuit. Acest Hasan
a luat şi slugeria pe seama sa; şi toate oile mai slabe le-a tăiat, trecîndu-le
în contul slugeriei. Stolnicii lui se• purtau cu multă obrăznicie, în tîrg luau 20
cu de-a sila tot ce găseau acolo şi aruncau vînzătoriior cîţi bani voiau
ei, iar Mihai vodă trecea cu vederea şi lăsa să se facă acest lucru. S-a
tmprumutat cu bani şi de la toţi boierii şi nu i-a înapoiat, de aceea toţi
boierii l-au urît într-atîta, încît au· hotărît să fugă, şi desigur ei ar fi fugit 25
764 în zilele acelea , dacă n-ar fi fost mazilit. În felul acesta li s-a purtat Mihai
vodă acum în urmă.
Într-acest an s-a întîmplat un lucru . ;qiudat în Moldova, aşa că n-am
vrut să-l trec sub tăcere, ca să rămînă scris pentru generaţiile următoare.
Evreii care locuiesc în tîrgul Oniţcani din ţinutul Orhei au furat în ziua 30
Paştilor un copil, cam de cinci ani, şi l-au pus într-o pivniţă, unde .s-au
adunat şi alţi evrei. Ei au adus acolo (precum au · mărturisit pe · urmă)
o albie cu apă caldă de au scăldat copilul. Apoi au legat cu aţă membrul 3 5
său genital la prepuţ şi după ce au cusut şi anus1:1l cu ac şi aţă, l-au pus
gol, într-o putină, au deschis vinele de la braţe' şi picioare, l-au împuns
şi în alte părţi cu sula şi au jupuit pielea de pe frunte (după cum. s-a vă,zut
cînd l-au adus, din porunca lui Mihai vodă, la, biserica sfîntui Nicolae 40
şi l-au îngropat) şi aşa sîngele se scurgea din tot corpul lui în putina în
care era şi puţină apă. După ce s-a scurs sîngele din trupul copilului
1 În textul grecesc avem '0).avea-rL (Olăneşti) ; credem însă că este o greşeală

şi textul trebuie îndreptat în Olăşeni, cum este şi la Pseudo-Amiras (p. 1 4 1), deoarece
Olăşeni e>Le în Moldova, iar Olăneşti în Ţara Rcm3nească.
240 CRON : CA GH ICULEŞTI LOR
auwu SK tOU crcilµatrn;, itpyaÂ.av TO 1tatOi Kai TO €ppt\jfQV Etc; îOV KUµ7tOV
oui. XEtpoi; ă.Â.Â.OU 'EPpaiou, cŢmep €orocrav tpia q>Â.ropia Ota îOV K01tOV îOU,
Kai to €PaÂ.av EÎ<; eva aµa�aKt Kai TO E7tfjyev eî:; îOV KUµ7tOV Kai TO €p
pt\jfE tUÂ.tyµevov d:; µiav 1tpopeiav. To a[µa 'tOU of: TO eµoipacrav autoi,
5 paÂ.OVTE<; TO d:; papEÂ.UKta, Kai TO €crtEtÂ.av EÎ<; îOV apx1xaxaµ11v îOU
KpaKoPiou Kai di; îOV xaxaµ11v îOU Touµ7tacrcrapiou, Kai ă.Â.Â.O €8a\jfaV
di; ri)v 7tiµvttcrciv µf: to papeÂ.aKt Kai EÂ.eyov mb:; dvm PtcrtVU7tt.
·o 1tatftp Kai ft µÎ)tT) p 'tOU 1tatOiou, EXOVTE<; µ6vov auto to 1tatOiov,
E7tEpmatoucrav yupEUOVtE<; to di; to xropiov U1t0 to µeyaÂ.o 1:appatov,
1 0 67tOU EÎXE xa8fj, EÎ<; OÂ.a ta cr1titta, µÎ]7tffi<; Kai EµEtVE 1tOU8EVU, Î\ µÎ]7tffi<;
Kai to lîti'j pe Kav&vai; ToupKo<; ft Tampo:; Kai to S7ti'jyev el:; to Bevoept,
Ka8cbi; cruvri8isoucrt va KÂ.E1tt(J)crt V av8pcil7tOU<;. Oihroi; Îl pcOt(J)V îOU<; yEitO-
vai; Kai toui; tyxropioui;, oµcoi; µit eupicrKOVtE<; to, Ct1tEÂ.7ttcr811crav. Titv OE
Aeut&pav li ti'j<; OtaKatVtcriµou, spxoµevoi îlVE<; Ct1t0 ta xropia EÎ<; to Prt8E:v 7 65
1 5 1tOÂ.lXVtOV, Eupov to 7tatOi EÎ<; tOV Kaµ7tOV, KOVta Et<; tOV µeyav Opoµov,
Kai Â.aP6VtE<; auto, to Eq>Epav di; to 'OvttcrKUVt Kai to EOEt�av. Kai Ka
e� to doov o{ ă.v8pm7tOl, to syvcilptcrav, Kai Â.aP6vtE<; dorimv oi yovei<;
autou, ifrpe�av Kai to doacrt Kai t8pT)VOUcrav tftV ă.OlKOV cr<payi]v. "'Eoro
crev 6 p6pv1Ko<; tcp crepoaplJ J\.ou7touÂ.q> ei0ricr1v, .Ocrnc; fttov SKEi Kovta
20 Kai opaµcilv, to EÎOE. "09ev Kai o{ tyxcilptot, {epEi<; tE Kai Â.ai'.Koi, U1t(J)1ttEU
ericrav eu8ui; µS tOV crepocipT)V 1tc0<; dvm €pyov tWV 'EPpairov Kai eu8uc;
Eît iacrE toui; 1t pOEcrtoU<; Kai tai; yuvaiKa<; autrov Kai toui; Eq>UÂ.UK(J)<îf:, Kai
TO cruµpav SSi}Â.ffiO'E tcp au8EVî1J. Tij o' E1tauptov, ăpxtcre va 'tOUţ; oepVlJ,
Kai 7tpc'i>tov SKeivov 67tou to €ppt�E Kai titv yuvaiKa tou crmtovotKoKu-
2 5 pou, Kai OÂ.Ot ecpayav �UÂ.tE<;. Kai Kata 7tprotov ii pvoUvto, tEÂ.O<; cl1t0 eva
Katpov Kai UITTEpov, eµaptupricrev EKEivoi; 61tOU to EÎXE pi\jfEl 1tc0<; to €
Kaµav ol ovo di; to 0'1tlîl tOU tpitou, EnEtta tOV E1tÂ.Î]procrav autov oul.
va PL'l'lJ to crci>µa. J\.omov autoui; toui; tecrcrapouc;, toi><; EcrtEtÂ.E di; tOV
aUS&VtrtV Oui. 7t pocrtayi'j<; auto{} eUSu<; µf: µesiÂ.t, cruv yuvm�i Kai tEKVOt<;,
30 Kai Ka8cb; Î)Â.0ov ei.i; ri)v KouptT)V, toui; e<puÂ.aKmcrav Kai titv vuKta Kat'
loiav toui; Î) protricrev 6 <iu0&vt11;. Kai o{ µev t pEi<; cbµoÂ.6y11crav, 6 of: oi
KOOE0'7tOtT)<;, ele; wu 67toiou tT)v 7tiµvttcrav Eît pcix811 to ă.8ecrµov €pyov,
Îl PVEÎto. To of: taxi> tKaµe OtPcivt Kai EKpa�E toui; 'Eppaiouc; oÂ.oui; toU
r1acriou Kai ToupKOU<; Kai ă.pxovtai;, µtKpoui;, µeyaÂ.ouc;, KCll toui; EpcOtT)crE
J;) 7tappTJcriq.. IlaÂ.tv oi tpeii; di; u7tfiKoov 7tavtrov, Â.eyovtei; ta 7tEptcrmnKa,
ro:; ăvro0ev dpT)tat, cbµoÂ.oy11crav tivt tp61tq> to ă.1taiµa�av, oEixvovtE<; Kai
ta 1tEpouvta 6rtou TtîOV EL<; eva Koµµan �UÂ.tVOV µaviKt tpia tµ7tE1tT)YµE
va Kai µaxaipta Kai �upci<pta aÂ.Â.OKOta, µf: ta 61toia EKaµav auto TO ă8e
crµov µucrtfi pt6v îOU<; (eh<; tÂ.Eyov) Ota 1tpOcrtayi'ji; tOU xaxaµT) tOU Kpa-
40 1copiou 1tp0<; ăÂEl\jflV oµµatrov tWV yevvroµevrov ppeq>WV TOU y&vou<; autci>V,
7tpoi; q>Â.tăi; ă.Â.Et\jftv Kai ă.ytacrµov îouoai'.Kov di; ăptov trov ăsuµrov paA.
Â.oµevov Kai 0EtcrtOatµ6vroi; scr8t6µevov. TaUta Â.E�ciVt(J)V tci>V U1tEU8uvrov,
A T R E I A DOMNIE A" LU I M I HA I VODA RACOV ITA 24 1
. şi a murit, l-au scos şi l-au dat în mîinile unui alt evreu ca să-l arunce
pe cîmp, dindu-i pentru osteneala lui trei galbeni. Acesta a pus cadavrul
într-un cărucior şi l-a· dus pe cîmp, unde 1-e. aruncat învelit într-o piele
, de oaie. Sîngele l-au împărţit, punîndu-1 în butoiaşe, şi l-au trimis marelui . 5
. haham din Cracovia şi hahamului din Dubăşari, iar un butoiaş cu sînge
. }.;.au îngropat în pivniţă, spunînd că este vişinată.

Tatăl şi mama copilului, care era singur la părinţi, umblau căutîndu-1
pe la. toate casele satului, de' sîmbăta mare, de cînd dispăruse, gîndindu-se
că poate a rămas pe undeva sau poate că l-a luat vreun turc sau tătar, 10
cum obişnuiau ei să fure oameni, ş i l-a dus l a Bender. Ei întrebau pe
765 vecinii şi cons�tenii lor, dar negăsindu-1 au pierdut orice nădejde. li În lunea
din săptămîna luminată însă, venind cîţiva ţărani din satele lor la zisul
tîrguşor, au găsit copilul pe cîmp, lingă drumul cel mare şi, luîndu-1, 15
l-au dus la Oniţcani şi l-au arătat. Cum l-au văzut oamenii, I-au recu
noscut. Părinţii lui, prinzînd de veste, au alergat într-acolo şi văzîndu-1
. boceau pentru moartea lui cea nedreaptă. Atunci vornicul a anunţat pe
serdarul Lupu, care, fiind acolo aproape, s-a dus şi l-a văzut. Toţi locui
torii, clerici şi laici, împreună cu serdarul, au bănuit imediat că este o 20
faptă a evreilor. Îndată serdarul a prins pe cei mai de vază evr� i, împreună
. cu nevestele lor, şi i-a închis, anunţînd în acelaşi timp şi pe domn de
această întîmplare. A doua zi · serdarul a început să-i bată ; mai întîi pe
acela care a aruncat copilul pe cîmp, pe urmă pe nevasta aceluia în casa
căruia s-a petrecut fapta şi apoi toţi au mîncat bătaie. La început au tăgă- 21
duit, pe urmă însă, după cîtva timp, a mărturisit acela care îl aruncase
pe cîmp, spunînd că acest lucru l-au făcut doi dintre ei în casa celui de-al
treilea şi apoi l-au plătit pe el ca să arunce cadavrul. Aşadar, aceşti patru
au fost trimişi îndată cu menzil la doinn, după cum era poruncă, împreună
cu nevestele şi copiii lor. Cum au sosit la curte, au fost închişi, iar peste 30
�oapte domnul i-a cercetat pe fiecare în parte. Trei dintre ei au mărturisit'
numai stăpînul casei, în pivniţa căruia s-a făcut nelegiuita faptă, mai
tăgăduia. A doua zi dimineaţa, domnul a făcut divan şi a chemat pe toţi
evreii din laşi, şi pe turci, şi pe boieri, mici şi mari, şi i-a întrebat de
faţă cu ei. Cei trei au spus iarăşi în auzul tuturora, ca şi mai sus, cum 3)
s-au petrecut lucrurile şi au mărturisit cum i-au luat sîngele, arătînd
şi sulele cu care l-au înţepat, trei înfipte într-un miner de lemn, şi nişte
ciudate cuţite · şi brice cu care au săvîrşit această nelegiuită taină a lor,
precum spuneau, din porunca hahamului Cracoviei, pentru ca să ungă
cu acest sînge pleoapele noilor născuţi ai neamului lor, precum şi pragurile 40
uşilor şi să facă aghiazmă evreiască, pe care o pun în azima lor şi o
mănîncă din superstiţie. După ce vinovaţii au mărturisit acestea, domnul
-1.ong 5Y,1 cbJL9d111q c;!;>1 101ndEf3. 10 /\D�Dl?. 3191 1nJt '5no1ndEf3. 513d1 <?lQD
'1g 3.0DrlŞdJt? 5ltdJj3g 5139ltd 9 1DJl /\ l"{Oll<)O/\ ll/\Dl.0/\(1))1 /\l,tl 5!3 /\O"{ClOlL
-9)ldnoi rn mlL D/\� 513 DTIÂ.J;!dlL /\Olorlg D/\?, 101ndEf3. JO 13TI1;>)l /\DXp l.tdJj3g
y.onJL-Y."{V. /\!.O.L 001 5ndşrllţ 5ţ11 513 'D)l3g/\?, /\ro/\9dX <?dJL 119 'nd11.o!> <?llţ>
U.O<!Jlrlltj 5QOl ţi/\ ţ11g '/\(l)}DdEf3. /\C,!?l 50AŞÂ <?l 5Dl/\C,!?"{D)IÂ.? 1D)l /\D1d911 Ot
/\l,tl 513 5Dl/\OcbJ;>dÂ '3tiD)l?. /\O}l/\D/\? <?l ţl"{"{ţ> 'noi /\UlLJ;>Â.ţ> , 1g /\oÂd?. <?.l: 1111\
..:ş"{gndnJL ţi/\ 1n)l 5no1ndg3, 5QOl ll.ol,tcbţ> 'Q/\ /\<?)lll.03"{D)IDdnJL SQ0Q3 nrlrli;id.<.
A<?lQD 59dJL 311\ndJ.;:i QOlL9 001 /\J.03"{J;>)lndnJL /\l,t1 1.t9Xşg? /\�!? "{l;tnX1w 9
JC!)lL /\Oli} DJl}D . lţ "{ l,tDcbDd QOlCl3lDTIÂ.DdlL QOl 5DJ3"{3TI1lLŞ 51.t.091 S!J..L
·3.orog?, ţll SQOl Sf:
1D)l '/\3TIOlL!3 /\� '/\UdJ;>gd3.o A<?l <?lLţl /\3"{DÂ.g?, ţll !D)l 1/\ l;>Tid3cb �rl /\ţ>Â.ţl-l�rl
-X3W l,tdn:r /\<?l 5l,t1n31nt1.<.ndJL 5910n 9 /\3"{131.0?. 1n)l Sno1 J;>llJlL.O ţ11 <?JLţ>
L9L n1nrlÂ.J;>dlL ţl"{"{OlL 1.ond l,tJLŞ 5001 5C!JlL li /\OÂ.3"{?. l?Y'f'.> '910n �rl 101ndg3 ,
10 5rorlg · /\n.olt9.oş)ld l.t ·/\;JV ·5001 J;>llJlL.O J?l 5p /\nÂ.Y,JLş 1n)l /\nnnrn
-<>�? �j1ndn)I c;!;>drn! <:?1 !D)I 'ro)IJA"{31DOJL <:?1 !D)I ' U.m;>rldJ;> <:?1 /\nnrog?. Of:
nng "Ql /\0/\9rl 'ndJL.O!} 51droX 3.01.J.cb9 5001 tnl?. !D)I ·5no1ndEf3. 5001 li..o
-:<!Jd39n3-xş ţ1/\ /\9)l1un1.oodJL /\ng9g "{l,tnX1w /\<?l 59dJL MJ;>rld3cb '.(lrl 'Smd911
5Y,1 /\Dl39l,tog '.(lrl /\rol Drl"{J;>cb.o <?l li.D<)3JLDd30 ţi/\ 'Qtg /\0/\!3)1? Sp /\Orlndg?,
'10/\3TI<)O/\dţ> !D)l lDl.OlDllL S3l/\Q 101QD 1D)l /\<?/\19lt "{ţl /\Oli} DTIÂ.J;!dlL <?l 5C!JlL
1Dl3/\JDcb /\Dl3"{ŞTillLŞ /\l,tl 5001 /\ lţlQD <?lLţl 1n:x 501ndg3, /\Oli} 511.og 'l.tdJj3g s�
!)Ol roi<!JdlL c;!;>l !j.lCl3lDTIÂDdlL c;!;>l /\Ul<)Dl /\1.0309lLC) /\l,tl 531/\DdŞIDD/\"Q '/\D.O
-,no93"{1Dng /\l,tl 5p 13"{J3l.O /\DXp /\D.ODJlL? 5001 QOJL9 SQ0Q3 101QD QOJLQ 'So
-�n d g3, 9 /\3nn9cb?. QO Sro� '5n"{oJL 53dşrl 1J. /\DDDd?JL? '01AojJ;>13dXş nng ţ>l
1.orodg3 'Q/\ QO Sro?, !D)I ndJL.O"fl ţ>l wrodg3 ţ>/\ i;n g /\l"{l;>lL /\DD(l))ll;>"{Clcb? 5001
' ngJ;>dg <?l S9dJL 'n113lL3 „ ·Sul/\?0QD 9 1n)I 591Qn /\0"{30 � nng /\D�Dl?. QO o�
J(l)� /\<?dlD)l /\Q"{OlL /\3dCl.O?. <?lQD 1DJl U.OJ;>rldţ> c;!;>l 5<?1QD 1D)l llQD <?l 5!3 /\3j
„1d99tffi? 1D)l /\U.ODlLTiJt<)O"{ClOlLTI /\<?l 3�DdJt?. /\l"{l;>lL lD)l '/\3"{30'1 /\�g S9lQV
·,llrlJ;>Jt <?J. ţ>/\ f'DÂ.3Y.?. 001 1nJt /\D/\d3g?, /\<?J. !DJt noi 1gmJL <?l ll.O<!J"{OÂ.Â. ţ> ţ>/\
�oi l;>tdşX ţll -Sp /\Dgtg?, ţ>l 1D)l DJ"{gno.o ţ>l /\Dd3cb?, /\<?dJttrl ţ>l3TI /\ l"{J?lL 1n:x
AD�Dl?. n.og /\D.03d'!'.} 001 /\'.(!!? l,trly, ·13g1g nJUnoJL n.09JL '1Dl3/\Jncb Sep '/\3Â. S I
.::g"{jf QOl 1D)l /\Ul<!JlÂ.D/\Dll /\<?l 5<?1QD 1D)l /\O}lC!J <? l S p /\3.0ld99111\ş QOl 1D)l
/\OlDÂ<!J/\ţ> <?J. QlLţ> So1ndg3, 9 /\U.ODJLrl.<.9o"{noJLt1 /\Q.l. 3�Dd)l?. 31.ow 'MO.O<!J.l.
-1)/\D0 /\Q.l. 'Q/\ /\Djtdşgocbş /\Q.l. 'llrll;>:X Q.l. ţ)/\ 5Dl/\0"{?0 l,trl 'şg 50/\13)13, "« ClO.O
l!?lDJL 91 /\O�J;>cb:I:» : noi mdşX ţ>i 513 n1 Sl;>l/\O!?J!? '/\OÂ.3"{?. ooi 1DJt QOlQD
ld.l.DlL c;!;>i Dl/\9d3JL ţ>l /\Dd3cb?, Dll3lL3„ "/\D/\Cl"{lL?, Ql �!? }O «'J!?lDlL Ql <?lQD 0 1
31D/\<)"{ll» ·S101ndg3, S101 /\OÂ.3"{;! !DJt /\OtÂ.d<!J3.J /\U.ODJLTI)l<)O"{ClOlLrl-Sţ>lLrl
/\Q.l. �rl 5ltl<!J1ÂD/\Dll 9 Slt.oJ;>rldţ> 9 /\3Jt3l.O?. 1n:x '31/\ŞJL /\ro/\9dX QlQD ţDJt
JD.l./\Q 'norlJ;>XDX Cl019lL.03gO:x!O QOl J!?lDlL Q.l. /\Q/\TIClÂ. 1D)l /\Qd3/\ /\Ql.03j �rl
i\UIDJ?Jt.O /\D"{Dgjf !DJl /\Q}lQD /\l,tÂ.roÂ.D/\Cl.O /\ltl 5}3 ţ)l/\O)l '/\DJdD/\C\Ocb /\l,tl QlLţl
roiJ;>JtndnlL '91QD 513 ro/\J;>lLŞ SQO/\rln.<. 5no1ndg3, SDl/\?Sltd SQO.l. 3"{DEf?. !DJt s
mgJ/\D.O �rf /\OlDÂ.<!J/\1� D/\� 5lt:xJ;>1ro1Â.D/\Dll 9 51.J. .o J?rldi;i 9 /\3rlDJtjf !D)I ·3.oro:x
.:l;>"{ClIDŞ 5QO.l. ltrlJi> '/\3lL3dlL?. 5C!J0D)l '3.0(l)ll;>AD0? 5QOl /\�!? S l.J. l/\?0QD 9 319.L
99L '
·<o.onodg3 5� /\DTID)lj! SC!J0D)I» li : /\D.OU0JdJt3lLJi> 101ndg3,
şg J O " «313<)0Jtţ> !DJl 3lJ;! d Q.>> : 5101ndg3, 1DC,!?l.03dDlL 5101 5ltl/\Ş0QD 9 /\3lLJ3
�01 1 1S 31 n :> J H D V:> I NOM:> ltl

A TREIA DOMN I E A LUI M I HA I VODA RACOVITA 2 43
le-a zis evreilor care erau de faţă : « Vedeţi şi auziţi ! ». Iar evreii au răspuns :
766 11 « Să primească răsplata după fapta lor ».

Domnul nu i-a ucis atunci, cum trebuia să facă, ci i-a închis în tem
niţă, iar armaşul Panaiotachi a făcut din scînduri o tribună înaltă, puţin
mai jos de fînărie, lingă sinagoga lor, şi a pus acolo pe sus-zişii evrei 5
dezbrăcaţi. A mai adus acolo o albie cu apă caldă şi copilul gol al haha
mului, în casa căruia s-a petrecut fapta, care copil era şi el tot de cinci
ani. Atunci armaşul Panaiotachi împreun ă cu baş-bulucbaşa Gheorghe
au spus evreilor : « Scăldaţi acest copil » , iar ei l-au scăldat. Apoi au adus 1 0
sulele ş i punîndu-le în mîinile tatălui copilului i-au spus : « Înjunghe-ţi
copilul ! ». Deoarece el nu voia să facă acest lucru, îl ameninţau cu moartea.
Atunci evreul a chemat pe buluc-başa şi i-a şoptit ceva la ureche şi acesta
a chemat la rîndul său pe Panaiotachi ; se vede că i-a spus cîte pungi
dă evreul, dar Panaiotachi nu a rămas mulţumit cu suma făgăduită. Au 15
adus iarăşi peste puţin sulele şi le-au pus din nou în mîinile lui ca să-şi
înjunghie copilul şi îl băteau ca să facă acest lucru. El nu voia şi a chemat
iarăşi pe buluc-başa şi i-a şoptit ceva la ureche, şi acesta s-a dus la armaş ,
Acest lucru a durat multă vreme, pînă ce ei au făgăduit atît cit voia el
şi domnul. Pe urmă, către seară, au fost iarăşi închişi, pentru ca să pregă- 20
tească banii, dar pînă să găsească suma trebuincioasă, au trecut multe
zile. Între timp însă a sosit la Constantinopol evreul pe care îl trimiseseră
ei îndată ce au fost prinşi şi a înfăţişat cele petrecute primului negustor
al marelui vizir, care şi el era tot evreu. Din acest fapt se vede că erau 25
adevărate - cele spuse şi că ei erau vinovaţi, dar tăgăduiau şi au recurs la
acest negustor ca să îndrepte greşala lor cu ajutorul Porţii. În acest sens,
Mihai vodă a primit un firman, în care i se poruncea să libereze pe evrei
şi i-a lăsat, fără ca ei să dea banii. Astfel ei s-au păgubit numai cu ce
au dat armaşului, postelnicului şi doctorului Caragea, şi s-au întors la 30
7 67 casele lor. Dar evreii n-au rămas mulţumiţi că au scăpat ; ei spuneau li că

li s -au luat multe lucruri din casele lor. În acest scop, acelaşi negustor
a trimis pe Sari Mehmed-aga cu firman, de a scos lucrurile lor de la sus-
zisul serdar şi le-a înapoiat. 35
Pricina pentru care negustorul Rafail a ajutat pe evrei cu atîta rîvnă

a fost faptul că Mihai vodă nu i-a îndeplinit rugămintea, căci el îi trimi
sese îndată lui Mihai vodă o scrisoare, rugindu-l să treacă cu vederea
acest lucru pentru el şi să lase pe evrei. Domnul însă a făcut contrarul,
a scris la Poartă şi a pîrît neamul evreilor, ca să-i păgubească de bani. 40
El a scris că pe timpul marelui vizir Gin Ali-paşa, cu unsprezece ani în
urmă, evreii făcuseră acelaşi lucru la Constantinopol cu un copil de tu rc ,
pentru care zisul mare vizir a spînzurat trei evrei. Atunc i ei au făgădu it
-' 2 44 CRON ICA G H ICULEŞT! LOR
Â.eiac; EKelVQl va exwm . vei oiococrtv eic; tÎJV pacnÂ.eiav 7t0tVÎJV XiÂ.ta nouy
yia ăcmpa, E:civ K<iµcoow de; tov t6nov tfic; PacrtÂ.eiac; ăÂ.Â.o nap6µotov.
Atmi tei E7ta8ev 6 au8EVtT)c; Otei tÎJV Â.mµapyiav tOU, oxt Otei sfiÂ.ov
Sei'.Kov Kai µE: to vei µijv E:crtoxacr8T) KaÂ.roc; to tsÂ.oc; tou tmxeipftµat6c;
5 tC>U. Met' OÂ.iyac; oi: ftµspac; ecp8acrev Îl µa/;tÂ.eia tOU. li
IIEPJ THl: AY0ENTIAI: rPHrOPIOY rKJKA BOEBO�A 7 68

KAI TOY rENOTI AYTOY
Toutoc; 6 au8sVtT)c; 6nou elvm ilţioc; aeavatou µvftµT)c; ftÂ.8ev Ele;

tÎJV aUSevtiav tfjc; MoÂ.oopiac; E:v etet ano Kticrecoc; K6crµou entaKtcrXtÂ.to
J O crtcp OiaKocrtocrtcp tptaKocrtcp nsµntQ>, 6 6notoc; l)tov npoc; natpoc; i:yyovor;
1726 tOU rpT)yopiou rKiKa j36oa, uiou tOU recopyiou rKiKa P6oa, tOU 6noiou
recopyiou rKiKa j36oa tÎJV EVtauea aueevtiav OtT)yÎJST}µev EV tij Cif:lp� tfjc;
icrtopiac;, µea' fi v, E7telOÎJ µetetE8T) Ele; tÎJV BÂ.axiav oui tÎJV 016p8cocr1v
tOU t07t0U EKelVOU, f:pT)µco8svtoc; EK tfjc; cl7tOcrtacriac; Kai acppocruvT}c; tOU
1 s Mixva p6oa, euÂ.oyov elvm vei civacpspcoµev OÂ.iya Kai nepi tfic; i:Keicre
au8evtiac; autou te Kai. toO u{ou tOU rpT}yopiou pooa Kai. oui euKptve
O'tEpav trov 7tpoy6vcov tOUtOU tOU au8sVtOU KCltclÂ.T)'l'lV Kai. Oui tÎJV YEl
toviav tfic; tcrapac; f:KEivT}c; cicpftvovtec; tei 7tÂ.eico tote; BÂ.axoic; icrtop1Koi<;.
�ia tei 7tOÂ.Â.a ouv cito7tftµata Kai tiJv ci7tocrtacriav tou Mixva P6oa,
20 8sÂ.oucra Îl PacrtÂ.eia vei 01op8rocr1J tÎ)V aUSevtiav EKElVT)V, EO'te1Â.ev roc; e'l
pT)tat, tOV reropytov rKiKa pooav Kat' autou CiUVtpocpeuµsvov µe tOV KaÂ.
yav toO t6te Kmpou� ocrnc; Kata tÎ)V 1tpocrtayijv tfic; PacrtÂ.eiac; E7tfiyev Ele;
tÎ)V BÂ.axiav (Kai xcopic; vei 1tOÂ.eµftcrlJ µE: tOV Mixvav, ECitOVtac; Kai. f:Kei
voc; ecpuyev {mo to Tp1y6j31crtov, Î)ţeupovtac; tOV taut6v tOU 1ttaicrtT)V Oia
2 5 tei epya tOU, Kai. E1tfiye K pucpicoc; ele; tOV PaKOtCiT)V, OîtOU Kai. acpfiKe tei
KroÂ.a Ott, roc; " Myoucri tlVE<;, tOV E:cpapµaKtO'EV 6 PaKOtO'T)<;) EKCt8T)crev de;
tOV 0p6vov tOU.
rpacpel 6 j3A.aXlKO<; XPOVoypcicpoc;, mi>c; Ka8roc; f:Kci8T)crev de; tOV 8p6-
VOV, EKpaţev 6A.ouc; µe fiµep6tT)ta vei eA.8cocrtv ele; tei O'îtitta touc; Kai. îtpoc;
;jQ oA.ouc; f:cpaiveto f:A.eftµcov, Ciîteuocov vei teuvu Kai. vei KupepviJcrlJ tOV tOîtOV
67toi> Tjtov 01ecr7tapµsvoc; ci7to ti)v Kata7tcitT)criv toO crtpatou trov Toup
Krov Kai. Tatcipcov, 67tOU EîtpoţEVT)O'eV „ ciyvcocria trov BA.axrov. Kai ovtac;
Katpoc; tOU cruvci�m to xapatd'l li Kai va to OOOCilJ de; tÎJV j3acr1Â.eiav, f:ot6- 769
pmev civ8pomouc; vei to cruvciţcocn. Kai KataopoµT)8Eic; KciKeicre u7to tou
;j5 Kcovcrtavtiv P6oa, µetci tijv Tjnav Kai 8civatov tou PaK6tcrT), f:veouvaµro-
81') µe j3acr1Â.1Ka crtpateuµata de; to rKupyKtoPov Kai 7tOpeu8eic; Kat' au
toO, tOV f:oicoţe Kai {m' f:Kei Kai f:Kci8T)crev 6 rKiKa pooac; 1tciA.1v de; tOV
0p6vov tOU. Kai ovtac; autat ai civcoµaÂ.ial 1tapci tOU Kcovcrtavtiv P6oa
Kai 6 t01t0<; XUÂ.acrµsvoc;, Ka8roc; f:ppE8T), OEV Î)µ7t6pecre Va O'UVclţlJ ta ei-
40 crooftµata, 68ev E'YPCl'l'e îtpoc; tOV pe�ipT)V KtOUîtpouA.iJv tOV yspovta, 1ta-
DOM N I A LU I G R I GORE G H I CA VODA 245
acelui mare vmr al împărăţiei să plătească împărăţiei, drept pedeapsă,

o mie de pungi dacă vor mai face şi altă dată ceva asemănător pe pămîn,
tul împărăţiei.
Toate acestea Mihai vodă le,a păţit din pricina lăcomiei sale de bani,
căci n,a arătat rîvnă pentru legile dumnezeieşti şi n,a chibzuit bine sfîrşitul
faptei sale. După cîteva zile i,a sosit mazilirea . li 5
768 DESPRE DOMNIA LUI GRIGORIE GHICA VODĂ

ŞI DESPRE NEAMUL LUI
Acest domn, vrednic de veşnică pomenire, a venit în scaunul domnesc

al Moldovei în anul de la zidirea lumii 7235. El a fost, după tată, nepot 1 0
17!6
al lui Grigorie Ghica vodă, :fiul lui Gheorghe Ghica vodă, a cărui domnie
în Moldova am povestit,o în cursul istorisirii. Deoarece pe urmă a fost
mutat în Ţara Românească pentru îndreptarea acelei ţări · pustiite din
pricina hainiei şi nechibzuinţei lui Mihnea vodă, se cade să spunem J. 5
cîteva cuvinte şi despre domnia lui d e acolo, precum şi despre domnia
fiului său Grigorie vodă, nu numai ca să ne dăm mai bine seama de stră,
moşii acestui domn, dar şi pentru că este o ţară vecină. Lăsăm însă. pe
cronicarii munteni să scrie mai mult despre el.
Aşadar, împărăţia voind să facă rînduială în acea ţară, care a suferit
mult de pe urma faptelor nechibzuite şi hainiei lui Mihnea vodă, a trimis, 20
cum am spus, împotriva lui pe Gheorghe Ghica vodă împreună cu calga
de atunci, care, potrivit · cu porunca împărătească, s,a dus în Ţara Româ,
nească şi a ocupat scaunul de acolo, fără să se lupte cu Mihnea, căci acesta '
ştiindu,se vinovat pentru faptele sale, fugise din Tîrgovişte şi se dusese
în taină la Râk6czy, unde a şi murit, precum. se spune, otrăvit de acesta. 25
Letopiseţul Ţării Româneşti scrie că îndată ce Gheorghe Ghica a
ocupat scaunul i,a chemat cu blîndeţe pe toţi să vină la casele lor şi
faţă de toţi s,a arătat milostiv, grăbindu,se să facă ordine şi bună chiver,
nisire în acea ţară, unde populaţia era risipită din cauza încălcărilor făcute 30
de oştile turceşti şi tătăreşti pricinuite de nepriceperea muntenilor. Deoarece
7 69 era vremea cînd trebuia să fie strîns haraciul li şi să fie predat împărăţiei,
domnul a orînduit oameni ca să,} strîngă, dar a fost izgonit de acolo de
Constantin vodă. După înfrîngerea şi moartea lui Râk6czy, Ghica vodă 35
s,a întărit la Giurgiu cu oşti împărăteşti şi mergînd împotriva lui Con,
stantin vodă l,a izgonit de acolo şi s,a aşezat iarăşi în scaunul său. Dar,
din pricina acestor tulburări provocate de Constantin vodă şi din pricină
că ţara era ruinată, precum s,a spus, n,a putut să strîngă veniturile, aşa
încît a scris marelui vizir Chiupruliu cel bătrîn, rugîndu,l sau să,i ierte 40
paKaA.ffivtac; fi Vcl xapicrrocnv autcp to µ7tay&paµ-m:crK&cri, i'J va tOV cruyx(l)

pi)crrocnv cl1t0 tÎJV au8&vtiav. Kai PA.E7tovta; to ypaµµa tou 6 pi:: � ip11c;.
ÎJ SEUpovta; Kai tOV ui6v tOU rp11y6pt0V, OltOU eupicrK&tO EK&i µf; u7t11 pe
criac; tOU 1tUtp6c; tOU, Oîl Î)îOV ăv8pomo; ăl;toc;, cl7tEKUtECJtllCJ&V autov
5 au9tvn1v, µa�tA.&uovta; tOV 7tUtEpa tOU, ovta U7tEpy11 pov, Îl 07toia µa/;t
A.i::i a tOU eytVE µf; pacnA.tKÎJV 7tpocrtayi)v Ota µtcrou tOU Kapă Moucrta<pă-
7tacră, 61tou firov de; tÎJV :EtA.icrtpav.
'Epx6µevoc; of; 6 rp11y6pto; rKiKa; pooac; de; tOV 8p6vov tflc; BA.a
xiac;, ayKaAa va llUPEV autov de; 8ucrwxi:: cr tat11v Katacrtaaw, EOroKEV 6-
1 0 µro; 6 E>so; torn i:: u cpopiav Kai i::u 811w:iav 7tavtrov Kai µe ti)v cruvscrtv tou
au9tvtou 8trop8ci>011 6 t67to; EKEivoc;.
Kat' EKEÎVOV tOV Katpov emopoµ&vtac; 6 K1µ11viJ rtavvsc; tÎJV 'Epoe
Aiav, Otoopicr911 Kai 6 rp11y6pto; P6oac; µsta tOU Kt0UîO'OUK Mqµf:t..:7tacră
Etc; P01i9EtaV îOU ,A7tacpii, au9tvtou tflc; 'Epoi::A. iac;, Kai VlKÎ)cravt&c; tOV
1 5 Ktµ11viJ ruivv11v tel 69roµavtKcl crtpateuµata, EO'KOtci>911 Kai 6 l8t0c; sic;
tov 7t6A.sµov.
Tcp tpitcp of; XP.OVC!) tiic; au8&vtiac; tOU, ESEO'tpatEUCJEV 6 Kt0U7tpou
A.i)c; Pi:: l; ipTJc; Ota va U7t0tUS1J tÎ)V ăvro Ouyypiav Kai E1tp6crtase Kai touc;
au9Evta; Kai cruvci>8wcrav autcp, ocrrn; EKUplEUO'& to Ouypap Kai to ra-
2 0 yK6t/;t KUO'tpa Kai ăA.A.ouc; t67touc; 7tOAAouc; Kai EO'tpU<pTJ. �t' autÎ)V of;
tÎJV EKcrtpateiav tOU rp11yopiou P68a 6 µtyac; A.oyo9tt11c; tOU :E&pµ7tavoc;
KavtaKou1;11voc; µ&tel tcOV a8&A.cp&v tOU Kai ăA.A.rov apx6vtrov E7tEPouAEU-
8TJO'UV tcp au9EVtlJ trov Kai 8t11 pt811;ov ta crtpatEUµata îOU va tOV EyKa
Hcrrocrt 7tpoc; tOV PE/;ip11v, ci>c; cl7tOO'tat11v Kai KUK07tOt6v. ·o 8f; µf; oA.ov
25 07tOU tel tjKOUE, U7tEKpiVEtO m:Oc; of;v ta iiswp&V eroi; ou U7tOXatPEtÎ)crac;
tov P&/;ip11v, eKiVTJO"E Cita ti)v BA.axiav li Kai Ka9' 68ov touc; EKpas&v tµ- 770
1tp6c; îOU Kai touc; EJtEtiµ11creV cl7tapt8µ&vtac; tel 7tpoc; autouc; EAETJ tOU Kai
tÎJV EKEivrov ayvci>µova 7tpoaipEO'lV Kai E7t1pouA.i)v, of;v touc; EKaµEv oµ�
7tEptcrcrottpav 7tatOEiav, 7tapa µ6vov touc; eoroKEv de; tou Pataxou tci'.>v
30 d7tp68rov tov Âoyaptacrµ6v, to 67toiov aKouovmc; 6 7tatfip trov Krovcrtav
tivoc; 1tOO'tEAVlKOc;, EtPESEV Etc; tÎ)V Kpaytci>Pav, va avtaµro8fj µf; Âoyou îOU.
'AA.A.' E7ts18iJ ta 7tapa tou :Etp6e popviKou Kai tou �11µ11tpacrKou Ptcrtep
viKou KavtaKou1;11vou ypaµµata tcpavtprovav Kai ta ocra oi te ăv8pro7tOl
toU Krovcrtavtivou 7tOO'tEAVlKOU EKUKOÂ.oyoucrav tOV rp11y6ptov P68av Kai.
33 t�v U\jlTJcpTJcriav 67tou 6 i8toc; €8&1xvs 7tpoc; tov aUStvtTJV tou, Tjtov 7tap(l)-
1;uµµtvoc; 6 rpTJy6pt0c; pooac; Kai Kat' autou Kai tOV EOEX8TJ µev, PA.ocru
pcp oµroc; oµµan, Kai tOV EAEYSE Cita tac; empouA.ac; 07tOU EO'KEUWpTJO'UV
Kat' UUtOU tel 7tatOia tOU, cpavta/;6µEva Va JlVlJ au8EVt11<; 6 :Eepµ7tavoc;
A.oyo8EtTJc;. 'EKeivoc; OE, apvouµevoc; µe8' opKroV tauta 7tUVta, esflA.8e 7tU-
40 pa tOU rpTJyopiou P68a, ocrnc; acpou Kan:uro8ci>911 de; tOV 8p6vov îOU,
touc; µev ăA.A.ou; avsvoxA.iJtouc; ci7tEAucre, tov :E&pµ7tavov, ci>c; <pavmcr8tVta
au8evtiav, ecr11µEirocre µf; 6/... iyov KO\jltµov ele; tÎJV µUtTJV, esopil;ovtac; Kai
tov 7tatepa tou Krovcrtavtivov 7tOO'tEÂ.VtKov ele; to :Evay6Pt. Kai E7t&18iJ
€µa9Ev Oîl µÎ)tE EKEÎ of;v ficruxal;ev, EO'tetÂ.E Kai tOV ecp6vwcrav.
45 Tcp oe OEUtEpq> xpovcp, 1tUÂ.t V 8tropicr811crav oi auetvtat aµcp6tep0l
Kai ecrtpatwcrav µf: tov :EEi'.8 Xoucr&tv-7tacra Kata tou Atpa, ele; tÎJV 67toi
av EKcrtpatEiav EVlKliSTJO'UV autoi te Kai 6 Ktou7tpouÂ.Î)c; Pe/;ip11c; 01tOU El-
DOMNIA LU I 'G R I GORE G H I CA VODA 247
bairam-peşcheşul sau- sa-1 ia domnia. Marele vizir, văzînd scrisoarea lui

şi. • cunoscînd pe fi.ul acestuia Grigorie, care se ocupa cu treburile tatălui
�ău la Constantinopol, şi ştiind că era om vrednic, l-a făcut pe ·el domn
şi a mazilit pe tatăl lui, care era prea bătrîn. Mazilirea s-a făcut din poruncă 5
împărătească prin Cara Mustafa-paşa, care se afla la Silistra.
Grigorie Ghica vodă, venind în scaunul Ţării Româneşti, a găsit
această ţară în cea mai nenorocită stare, dar cu marele belşug pe care
l-a dat atunci Dumnezeu, cu ieftinătatea la toate şi cu înţelepciunea domnu- 1 0
lui· s-a îndreptat acea ţară.
Într-acea vreme, năvălind Kemeni Ianoş în Ardeal, Grigorie vodă a
primit poruncă să meargă împreună cu Chiuciuc-Mehmed-paşa în ajutorul
l ui Apafi, principele Ardealului. O;tile turceşti au biruit pe Kemeni Ianoş, 1 5
iar acesta a fost ucis În luptă.
. În al treilea an al domniei lui Grigorie vodă, m arele vizir Chiu
prUliu
.' '
a pornit cu oşti ca să supună U ngaria de su s şi a poruncit şi
domnilor romîni să-l însoţească. După ce au luat cetăţile Ujvar ·şi Gangoţ
,
şj multe alte locuri, s-au întors în ţările lor. În timpul acestei expediţii, 20
marele logofăt Şerban Cantacuzino împreună cu fraţii săi şi cu alţi boieri
au uneltit împotriva domnului. Ei îndemnau oştile lui să-l pîrască la marele
vizir că este hain şi făcător de rele. Dar domnul, cu toate că le afla
toate acestea, totuşi se făcea că nu ştie nimic, pînă ce şi-a luat rămas bun 2 >
770 de la marele vizir şi a pornit spre Ţara Românească. li Pe drum i-a chemat
în faţa lui şi i-a mustrat, a înşirat binefacerile lui către ei şi a arătat nere
cunoscătoarea lor purtare şi uneltire. Nu i-a pedepsit însă cu altceva
de�ît numai' i-a dat pe seama vătafului de aprozi. Tatăl lor, Constantin 30
J:?OStelnicul, auzind de acest lucru, s-a repezit la Cra iova pentru ca să
·
întîlnească pe domn, Cu toate că Grigorie vodă era supărat şi pe el
qeoarece scrisorile lui Stroe vornicul şi ale lui Dimitraşcu Cantacuzino
'l"istierul arătau că şi oamenii lui Constantin postelnicul îl ponegreau ş i
că şi· el însuşi nu-l lua în seamă pe domn, totuşi, l-a primit, dar cu privirea 35
Îl)cruntată, şi l-a mustrat pentru uneltirile pe care le-au pus la cale copii i
lui, plănuind · să facă domn pe Şerban logofătul. El însă � tăgăduit toate
acestea cu jurămînt şi a ieşit de la Grigorie vodă. Cînd domnul a ajuns 40
îh scaunul său, pe ceilalţi i-a lăsat liberi, pe Şerban însă, pentru că se
gîndise să ia domnia, l-a însemnat cu o mică tăietură la nas, iar pe tatăl
acestuia Constantin postelnicul l-a surghiunit la Snagov. Deoarece domnul
a aflat că nici acolo nu se potolea, a trimis de l-a ucis.
�". . În�ilea an al domniei lui Grigorie Ghica, amîndoi domnii au 4 5
prmut iarăşi poruncă să meargă cu oştile lor, împreună cu Seid Husein
paşa. asupra cetăţii Leva. La această expediţie au fost bătuţi şi ei, şi
248 CRON ICA GHICULEŞTILOR ·
x&v 6pµftcrni Kata toO :I:isKoxapo Kacrtpou, Kai &n&ita sv&pyft9n dpftvll
Kai oiaf...f...ayi) µ&ta�u tWV pacnf... &1.WV. <l>oPouµ&VOI. OE o{ au9tvtai ©c; Vl.KT}.,.
µtvoi, va imaycocn n poc; tOV P&sipT)V, ayKaf...a Kai sypcicpncmv napu tWV
KamK&xaytciocov touc; va îtT)'Yaivouv, oµcoc; 6 µsv Aa�isac;, P&Patco9Eic; tÎ)V
t
5 acrcpcif...& 1.UV tOU, Eîtfjy&v, 6 OE rpT)y6p1.0c; pooac;, Tt�Eupovtac; tac; m pouf...ac;
tWV apx6vtcov tOU, 01.EPTJ evt&US&v de; tÎ)V A&xiav KclKEt8&v anfjf... 9&v de; .
BEVEtiav, 07tOU OtEtpl.'lfEV fota XPOVOU<;.
r&voµtvcov de; tÎ)V BA.axiav ev tOO'OUtcp ouo ai>8&vt&v, n p&tov tOU
Pcioouf... o u p6oa Kai Eîtf.1. ta toO AVtcoviou P6oa, µ&ta touc; 6noiouc; sf...a p&
•
I o 7tUA1.V tÎ)V ai>8&vtiav li de; tÎ)V AoptaVOU7tOA1. V 6 rpny6p1.0c; P6oac; Eîtavd.- . 771
•
9rov tOtf, cl7t0 BEVEtiac;, ©c; emtuxrov crunvroµT)c; pacnf... t Kfjc;, Kai exapn
OATJ ft BA.axia tOV 7tT)'Yatµ6v tOU, 7tAÎ)V tWV KavtaKOUST)VWV Kai onao&v
touc;, o'inv&c; 01.U tf, tac; icpoc; autov tmPouf...ac; Kai tac; 7tpoc; touc; evto7ti-
ouc; KUKOUpyiac; tCOV Ef...a pov tac; aµotPcic;.
15 ' E v of: tcp fopt, eKcrtpat&ucracra ft pacnf...E ia Kata tWV Atxcov, S7tp6-
crta�f, Kai tOV rpîJy6piov P6oav Kai enfjy&v µasi tT)c; µ&ta tWV crtpatEU
�lUtCOV tou, tei 67toîa t6crov EÎXE Kaf...f.co .. 7ticr&t, 6nou ăp&crav Kai tcp iOicp pa._
0'1.AEÎ ocrnc;, f...aµpcivovtac; ev EUKOAi� TÎ)V Kaµt vitcrav, U7tEcrtpE\j/E, tOV OE
rpîJy6p1.0v pooav EO'tf.tAE µ&ta toO X.UVT) Kai nvcov 7tacrciocov El<; tei evo6-
20 tEpa µtpTJ tfjc; A&xiac; Kai KOUpO'EUOVtE<; KatEKaucrav ecoc; Ele; to Ai6pi,
tO 67tOÎOV OEV eouvÎ)9TJO"aV VU napOUV Kai tO cp91.VOnCOpOV eyupl.O'aV OÎ tf.
ăf...f...o i Kai 6 rpT)y6pioc; pooac; ⁣ tOV 9 p6vov tOU, 07tOU EUpE Kal tÎ)V
o6µvav tOU, e/...9o0crav tOtf, eK tfjc; BEVEtiac;.
'Ev tOO'OUtcp OE, Snf.1.0Î) 01.U cruvepyiac; tOO rpT)yopiou P6oa eµasi-
25 AEU9T) 6 AouKa p6oac; cl7t0 tÎ)V aUS&vtiav tfjc; Mof...o apiac; Kai sf...a p&v au
tÎ)V 6 TIEtpl.tO"ElKO pooac;, 6 ainoc; tWV µ&ta�u trov au9tvtcov O'Kavocif...co v
I:&pµ7tavoc; KavtaKOUST)V6c;, ovtac; Ele; to XciyKo KpuµµEvoc; napu toO AoU-:
Ka pooa, ecpopft9T) µftncoc; Kai tOV OOOO'lJ 6 Il&tpl.tO'ElKO p6oac; tcp rpT)yO
pi<il poo� Kai cpuyrov eKET9&v, tnfjy&v Ele; to rKi6pytoPov Kai Enf.1.ta Ol.a
30 tfjc; Ounapiac; Ele; Kcovcrtavnvounof... i v, onou cruvftpyT)crE oui µtcrou tOU
naf...m oO cpif...o u tou , Kapii Moucrtacpii-nacrii, pEKtan-Kai'.µaKaµfj, cp&pµcivt
Pacnf...t Kov 7t&pi tfjc; tf...& u9&piac; t&v tv cpuf...aKaîc; KavtaKousT)v&v, oucr7t&p
an&K6µicr&v 6 01.0pm8Eic; µouµnacripT)c; Ele; Kcovcrtavnvounof...i v.
Kai ayKaf...a to cruµP&PTJKO<; toOtO etcipa�E Ka9' unep pof...i) v tOV rpT)-
35 y6piov P6oav, of:v EÎX.EV oµcoc; Katpov va eKOtKT)9ij, enElOÎ) napw9uc; scp9a
O'f, n poc; autov pacnf...t KOV cp&pµO.vt Ol.a va eKcrtpatEUO'lJ eic; to XotiVl. npoc;
cpuf...a�tv tfjc; Kaµivitcrac; 6µo0 µf: tov I:&i'.o6yf...o u Xoucr&tv-nacrciv. ""E7t&tt�
01.U tac; Of.t vac; KatT}yopiac; 67tOU oitpaf...o v autov o{ 7tpoanOKOµl.0'9EVtE<;
de; Kcovcrtavnvounof...t v ăpx.ovt&c;, nroc; tcix.a 9tf...&1. va (mocrtatftcrlJ, esTJtft-
40 811 napu tfjc; TI6ptac; li va crt&iÂ.1J tÎ)V o6µvav tOU µf; ta 7tatOia toU de; 772
tT)v TI6/...i v.
�09&v, Kl.VWV autoc; de; tÎ)V SKcrtpatEiav, eKtVT}O"E Kai Îl o6µva tOU
Ol.a tÎ)V TI6/...i v. Ele; tÎ)V eKcrtpatEiav of; taUtT)V, µiJ 9tf...ovtac; 6 cr&pacrKE
pT)c; Xoucr&tv-7tacrac; va clKOUO'lJ tî)V cruµpouf...t'J v tOU rp11yopiou P6oa roc;
DOM N I A LUI G R I GORE G H ICA VODA 249
marele v 1z 1r Chiupruliu, care mersese asupra cetăţii Sf. Gotthard ; după

aceea s-a făcut pace şi împăcare între cele două împărăţii. Domnii, ca
unii ce au fost bătuţi, se temeau să meargă la marele vizir, deşi capuche
haiele lor le scriseseră să meargă la el. Dabija, încredinţîndu-se că este
în siguranţă, s-a dus, Grigorie vodă însă, cunoscînd uneltirile boierilor 5
săi, a trecut în Ţara leşească şi de acolo a plecat la Veneţia, unde a petrecut
şapte ani.
Într-acest timp au venit în scaunul Ţării Româneşti doi domni, întîi
Radul vodă şi pe urmă Antonie vodă, iar după ei a primit iarăşi domnia li
77 1 la Adrianopol Grigorie vodă, care se întorsese atunci din Veneţia, fiind I O
iertat de împărăţie. Toată Ţara Românească s-a bucurat de venirea lui,
în afară de Cantacuzini şi de adepţii lor, care şi-au primit însă răsplata
şi pentru uneltirile lor făcute împotriva domnului şi pentru nelegiuirile
lor împotriva pămîntenilor.
ln primăvară, pornind împărăţia cu oşti împotriva leşilor, a poruncit 1 5
şi lui Grigorie vodă să meargă cu oştile sale, pe care domnul le gătise
într-atîta, încît i-au plăcut chiar şi sultanului. După ce a luat cu uşurinţă
Cameniţa, sultanul s-a întors, pe Grigorie vodă însă l-a trimis împreună
cu hanul şi cu cîţiva paşi în părţile dinăuntru ale Ţării leşeşti, unde au
prădat şi au ars totul pînă la oraşul Lwow, pe care însă nu l-au putut 2 0
lua, aşa că toamna s-au întors atît ceilalţi, cît şi Grigorie vodă în scaunul
său, unde a găsit şi pe doamna, care venise atunci din Veneţia.
Între timp, deoarece prin miljocirea lui Grigorie vodă a fost mazilit
Duca vodă din domnia Moldovei, pe care a luat-o Petriceico vodă, Şerban 25
Cantacuzino, pricina duşmăniei dintre cei doi domni, fiind tăinuit de
Duca vodă la mănăstirea Hangu şi temîndu-se ca nu cumva Petriceico
vodă să-l predea lui Grigorie vodă, a fugit de acolo şi s-a dus la Giurgiu,
şi apoi, prin Ungaria, la Constantinopol. Acolo a intervenit şi a obţinut, 3Ll
cu ajutorul vechiului său prieten Cara Mustafa-paşa, rechiab-caimacamul,
firman împărătesc pentru eliberarea Cantacuzinilor închişi de Grigorie
vodă, pe care orînduitul bumbaşir i-a dus la Constantinopol.
Această întîmplare a tulburat foarte mult pe Grigorie vodă, dar nu
a avut timp să se răzbune, căci îndată după aceea îi sosise firman împă- 35
rătesc să meargă cu oastea, împreună cu Seidoglu Husein-paşa, la Hotin

pentru paza Cameniţei. Pe urmă, din pricină că boierii aduşi la Constan-
772 tinopol l-au pîrît că ar avea de gînd să se hainească, Poarta li a cerut să-i 40
trimită la Constantinopol pe doamna şi pe copii.
Aşadar, pornind el cu oastea, a pornit şi doamna spre Constan
tinopol. În această expediţie, oştile turceşti au suferit mult, deoarece
seraschierul Husein-paşa nu a vrut să asculte de sfatul lui Grigorie vodă,
250 CRON I CA G H I CULEŞTI LOR
f.v tij tasei tfjc; icrmpiac; mu noMµou mumu ei'.pî]tat, f.oucrtuxTJcrav ta

60roµ civtKcl ăpµata, 6 of: rpîjy6p10c; pooac; µf: tÎ)V <J'UVEcriv mu, ou µ6vov
tÎ)V nµi;v mu Kai muc; im' autov OtE<pUÂ.aSEV, clÂ.Â.a µi: OÂ.OV 6nou iltov
f.v XEtpi tCOV Af.xrov, µEtcl nµfjc; Kai f.naivrov acpf.0T] im' aut&v Kai sopaµe
5 Ele; to Mnaµnaoay npoc; tOV Pesipî]V, ocrnc; tOV f.otx0TJ EUµev&c; Kai tOV
f.protî]O"E tÎ)V ahiav tfj<; Oucrrnxiac; mu crtpUîeuµamc;, tÎ)V 6noiav f.napci
<J'tîj<J'EV 6 rpîjy6pto<; pooac; µEtcl Kai tfj<; KaÂ.fj<; cruµpouÂ.fj<; onou auto<;
EÎXE Orocret t«'!l crepacrKEplJ Kai Oi:v Î)KOucr0Tj, cpf,povtac; µaprnpac; muc; na
peupe0f.vtac; nacraoec;, nap' cbv nÂ.TjpO<pOpî]0eic; 6 Pesipî]c;, tOV µi:v . crepa-
1 0 O"KEPTJV f.sroptcrE, t«'!l oi: rpîjyopi<j> P68q. EO(J)KE nciÂ.tV tÎ)V au0evtiav tfjc;
BÂ.axiac;. IlpotoO oµroc; va KlVÎl<JlJ Otel tOV 0p6vov mu, scp0acre ypaµµa
mKoµtcrtÎ)c; npoc; tov PesiPTJV O.no µf.pouc; mu pamÂ.f.roc; Kai npoc; mic;
ăÂ.Â.otc; tOV f.cpavf,prove on EO(J)KE Kai tÎ)V au0evtiav tfjc; BÂ.axiac; t{i> .606-
KQ. pooq.. "00ev, Kpasovtac; 6 PesipT]c; tOV rpîjy6ptOV P68av, dnev aut{i>
1 5 tÎ)V EiOT]crtV 6nou tOV sypacpeV 6 PacrtÂ.EU<; nepi tfjc; BÂ.axiac; Kai Oîl va
faotµacr0ij Otel va anf.Â.01J ele; KrovcrtavnvounoÂ.tV, imocrx6µevoc; Oîl µet' 6-
Âiyov 0f.ÂE1 OcO<J'El aut«'!l nciÂ.tV tÎ)V aUSevtiav, Ka0ci:>c; Kai ft0eÂ.E yiVEl civ
napeteivem fi sroli tou. "00ev Ct7tOXatPEtlicrac; tOV Pesipî]V Kai Â.apci:>v nap'
aUtoU <pEpµaVl Ola Va f.pyaÂ.OUV tel natoia Kai tÎ)V yuvaiKa 'tOU CL7t0 tÎ)V
20 qmÂ.aKÎ)v 6nou wuc; dxav KÂ.EicrEt, f.KiVTJcrE n poc; tiJv Krovcrtavnvou7toÂ.1v.
Kai autu µf:v dvm tel KE<paÂ.at(J)OE<J'tEpa tfjc; îcrtopiac; toO rp�
piou rKiKa P6oa, ta OE Îl.orna, t6crov nepi Kncrµatrov Kal. KaÂ.Â.romcrµa
t(J)V, ocrov Kai Olcl EÂ.ET] Kai OtKatO<J'UVT]V 67tOU EKaµEv ele; EKElVT]V niv
tcrapav, acpi;vro touc; BÂ.axouc; {crtoptKOU<; va ta OlTJ'YOUVtat, f.yro OE �c;
25 f.mcrtpE\jl(J) ei<; to 7tpOKEiµEVOV.
Outoc; 6 rpîjy6p1oc; P6oac; EÎXE yuvaiKa tÎ)V Mapiav, 0uyatf.pa tou
Manăc; :Etoupsa PmnapTJ, f.s ftc; f.yf.vvTJcrE ouo ufouc;, tov MataiTJ Kai
:EtEcpavitcrav, cbv 6 µf:v :Etecpavitcrac; cmf.0avev li ătE:Kvoc;, 6 of: MataiTJ� 773
f.µVTjO"teU0Tj de; yuvaiKa tÎ)V Prosavopav, 0uyatf.pa mu xp11µaticravmc; f.s
30 cmopplitrov Kai µeyaÂ.OU n pf.crPeroc; tfjc; o0roµavtKfjc; PacrtÂ.Eiac;, 'AÂESUV
-
opou toO MaupoKopoatOU, ă.oeÂ.<pÎ)V OE tou tE NtKOÂ.aou P6oa, 6noi> oic;
aUOevteucrev f.vta00a Kai wcraKt<;; f.ni tfjc; BÂ.axiac;, Kai mu 'Iroavvou P6oa,
07tOU au0EVîEU0Vta<; EÎ<; tÎ)V BÂ.axiav, EO(J)KE to KOlVOV xpfoc; Ele; tOV 0p6-
vov toU, Kai napaÂ.apci:>v aUtÎlV, f.yEVVTj<J'EV ouo uiouc; Kai ouo 0uyatepac;
35 tOUtOV OTjÂ.aoit tOV rp11y6p10v P6oa Kai tOV ă.OEÂ.cp6v tOU 'AMsavopov
( ocrnc; f. x p TJ µ an cr e v f.s c'.mopplitrov tfjc; PacrtÂ.Eiac; roc; 6 nannoc; toU,
K a0 ci:> c; f.v tij tasei ti'jc; icrtopiac; 0f.Â.oµev drtei) foEtta f.nÂ.liprom: to Ko1vov
XPEo<;, KUtaÂ.l7tCÎ:>V UUîU de; natOlKÎIV tlÂlKlilV.
IIEPI TOY rPHrOPIOY rKIKA BO.L\A TH:E IIAMI00EN

45 ANArnrH!:
Mf.vovtac; 6 rp11y6p10c; rKiKac; µf: tOV UOEÂ.<pov tou nmoia opcpava

µE:ta tov 0avamv wu nmp6c; trov, f.nEpt0aÂ.novm µf: tiJv f.nicrKE\jltV wo
îtU1t7toU t(J)V t� <Î7t0pj)Îltrov, ocrnc; Tjtov OU µ6vov f.rd crocpiq., â.Â.Â.a Kai
DOMNIA LUI G RIGORE G H I CA VODA 25 1
cum s-a spus la locul cuvenit al istorisirii acestui război. Grigorie vodă
însă, cu înţelepciunea sa, nu numai că şi-a salvat cinstea şi pe cei de
sub porunca sa, · dar cu toate că era în mîinile leşilor, totuşi a fost lăsat
liber cu cinste şi laude. El s-a dus la Babadag la marele vizir, care l-a 5
primit cu bunăvoinţă şi l-a întrebat care e pricina nenorocirii suferite
de oşti. Grigorie vodă i-a povestit totul, i-a vorbit şi de sfatul bun pe
care îl dăduse seraschierului, de care însă el n-a vrut să asculte, aducînd
ca martori pe paşalele care erau acolo de faţă. Marele vizir, informîndu-se
şi de la aceştia, l-a surghiunit pe seraschier, iar lui Grigorie vodă i-a dat 1 0
iarăşi domnia Ţării Româneşti. Dar, înainte ca el să meargă în scaunul
său, a sosit la marele vizir ştafetă de la sultan, care între altele îi aducea
la cunoştinţă că a dat domnia Ţării Româneşti lui Duca vodă. Chemînd
deci marele vizir pe Grigorie vodă, i-a comunicat vestea primită de la
sultan cu privire la Ţara Românească şi i-a spus să se pregătească să plece 1 5
la Constantinopol, făgăduindu-i că peste puţin timp îi va da iarăşi domnia,
ceea ce s-ar fi. făcut, dacă ar mai fi. trăit. Deci, luîndu-şi rămas bun de
la marele vizir şi primind de la el şi firman ca să-şi libereze copiii şi soţia
de la temniţa unde erau închişi, a pornit spre Constantinopol. 20
Acestea sînt faptele cele mai însemnate din istoria lui Grigorie Ghica
vodă ; cit despre celelalte, adică ce clădiri, înfrumuseţări şi binefaceri
şi cum a făcut dreptate în acea ţară, las să le povestească cronicarii mun-
teni, iar eu să mă întorc la povestirea mea. 25
Acest Grigorie vodă a avut de soţie pe Maria, fiica lui Matiaş Sturza
vistierul, de la care a · avut doi fii, pe Matei şi pe Ştefăniţă. ŞteÎaniţă
773 a murit 11 fără copii, iar Matei a luat de soţie pe Ruxandra 1, fiica lui
Alexandru Mavrocordat, secretar de taină al împărăţiei otomane şi mare 30
sol, şi sora lui Nicolae vodă, care a domnit de două ori aici şi tot de
atîtea ori în Ţara Românească, şi a lui Ioan vodă, care a domnit în Ţara
Românească şi şi-a dat obştescul sfîrşit pe cînd era domn. Matei a avut
de la Ruxandra doi fii şi două fiice, adică pe acest Grigorie vodă şi pe 35
fratele lui Alexandru, care a fost secretar de taină al împărăţiei, ca şi bunicul
său, cum vom spune la locul cuvenit al istorisirii. Cînd Matei şi-a dat
obştescul sfîrşit, a lăsat pe urmaşii săi în fragedă copilărie.
DESPRE EDUCAŢIA� PRIMITĂ DE GRIGORIE GHICA VODĂ

ÎN COPILĂRIE 40
Grigorie Ghica vodă şi fratele său, rămînînd orfani din copilărie

au crescut, după moartea tatălui lor, sub supravegherea buniculuilor
1 Despre această .că.sătorie vorbeşte şi Epam. Stamatiadis, op. cit., p. 89.
bd OO�lJ Kai EUKÂEiQ. 7ttp1p6r)'t0!;, t7tE10yt acpoO tuaptutt10TJ 1taVt010tp6-

7t(J)c; ii pam)..e ia Ele; titv OOUÂEUO'\V tfjc; opayouµaviac; tou, cµttaxt1piu0TJ
autov µtuitT)V Kai 7tptupuv aut6voµov Ele; tltV tv KapÂoPitO'Q. µual;u '0-
0roµavrov, repµavâ>V tE Kai ăAA(J)V OUVUµtroV OtaAÂayt1v, tTtV 67toiav Ka-
5 trop0rout Kata tl'tv 0tÂ110"1v tfic; paO'lÂEiac;, t7tawe0eic; 7tapa 7tavtrov trov
tv tij BtEVVTJ uocprov Kai µeyaA.rov avoprov Otci îî'IV O'UVEO'lV Kal uocpiav
tou. ·E7tttta tnµt10TJ 7tapa tf\c; 60roµav1Kfjc; pa<rlA.Eiac; µ& to Elvat Kal
A.tyeu0at tl; anop pi)trov tfjc; pamA.tiac; taUtT)c;, 7ttpt0aA.7t6µtvoc; µetil 1tU
<rTJc; tuKA.tiac; Kai tA.fouc;.
10 ·vno t010UtOU ouv pu0µts6µtva ta fi011 îOU rp11yopiou rKiKa, C1tat-
OEU0TJ {Kavroc; tTiv tt tA.A.TJvtKÎ)v Kai 60roµavtKitv yA.ronav µttci Kai trov
tupro1tai'.KOOV OtaAEKt(J)V, froc; ou Ecp0a<rEV tic; iJA.1Kiav toic; µEv xp6vo1c; VE
av1Kt1V, tij OE O'UVEO"El 7tptuPunKrotci.tT)V, Kai avapavtoc; tOtE toO 0dou
îOU 'Iroavvou pooa Ele; tOV 0p6vov tfjc; BA.axiac;, tnpop1paue11 roc; toto0-
15 toc; 6 rpT)yOptoc; rKiKa<; EÎ<; tTtV ci.l;iaV tf\c; µtyUATJ<; Opayouµaviac;, Ele;
ritv 6noiav li toouA.tUCJEV o' EVOEKa xpovouc; m<rtroc; Kai PA.Eîtovtac; oi Kpa- 774
tOUVtE<; tTtV ci.l;tOtT)tU tOU Kai tTtV 1tlO'îlV tOU Kai Ttl;tupovttc; Kal tO ye-
voc; autou, tOV EKaµav aU0EVtTJV Ele; tl'tv MoA.oopiav, Kci.µvovttc; tOV aoeA.
cp6v toU 'AA.E�avopov Ele; tOV t01tOV tOU, µtyav opayouµavov.
20 'Eoro OE tic; titv MoA.oopiav, auetvtEUEV 6 M1xaîtA. P6oac; PaKoJ3i-
t<rTJc; Kai Eute1A.ev fi pau1A.Eia tov AA.Ti-7tty11v Kmntsît-µnau11v, uiov toO
•
7tOtE ,Amfj-nauii Kai uaA.axopT)V ovta paO'\AlKOV, va tOV µastAEUO'lJ . Kal

Ct.yKaA.a Kai 6 Mtxm1A. pooac; 1tUVta tcpoPtito tOV rpTJy6p10v P6oa, Q7t0
tov 6noiov cp6pov o&v tyA.utrouev, 6µroc; Oia 'tTtV µas1A.Eiav tou 'tt7to'ttc;
25 OEV CKatci.A.ape, µt1tt ci.toc; tou, µTi'tt 6 Ka7t1Ktxay1ac; îOU, µÎ)'tE 6 uioc; au
tOU 6 Krovcr'tavtivoc;, 67tou Î)tov Ele; 't"ÎIV Il6A.w, cppovtisrov 'ta 7tp6.yµata
::a:uc�;��- toO 1tatpoc; autou, Oîl 'tij OEKUtlJ EKtlJ I:t7tttµppiou,fiµtpq: napa<rKEUij
Q.'l'Kc;', tKiv11uev 6 Pesip11c; tov ăvro0ev p110tvta Kam'tsît-µnau11v, µ& 'tov
6noiov EO'tElAEV 6 rp11y6p1oc; f36oac; tOV 'Iroavvci.KTJV ăyav, uiov îOU Krov-
30 crtav'tivou nouttA.viKou. Kai Ele; µiav tpooµaoa n6.A.1v, 'tij napauKeuij 1)
µtpQ., €utt1A.tv 6 Pesip11c; Kai tut1Krout 'tov Krovutav'tivov, 'tov. uiov toO
MtxO.A. p6oa Kal 'tOV KamKEXU'YlclV autoO Kai touc; epaÂ.EV Ele; cpuÂ.aKÎ)v
Kai 'tij tnaup1ov t I:appanp, I:E7t'tEµppiou KO' tcp6ptO'EV 6 rp11y6p1oc; P6-
oac; Kap<io1 ci.no tOV PtsipTJV. Tij OE tiKOO'tij 7tEµ7t't1J I:E7t'ttµppiou, l)µt-
35 PQ. KuptaKij, Ecp0acrn Kai 6 Kam'tsit-µ7tau11c; µe 'tov 'Iroavvci.KTJV ăyav, 'tov
6noiov OEV tov tyvci:>p1ue KavEic;, 016n Î)tov µt'taux.11µanuµtvov to cp6pt
µa îOU roc; tvoc; OOUÂ.OU toO Kamtsf\-µna<rT) eroc; 6nou îtA.0tv toro Kai tne
�EUO'EV Ele; 'tTtV O'KciA.A.av toU 01paviou Kai epyaA.tv ano 'tO KEq>ciA.1 îOU TO
'tOUpKtKov uapiK1 Kai EiueA.06vtec; ele; 'to 01f36.v1, 6 µev Kam'tsît-µn<iu11c;
40 EOEll;E 'tO q>tpµciv1 'ti'jc; µastÎ.Eiac; toO M1xaTiA. P6oa, avtaµro0Eic; µ& au't6V,
6 OE p110Eic; ăyac; EO(J)KE 'tel napa toO aueevtou tm'tpomKn yp<iµµata Ele;
touc; ăpxov'tac;, OTJÂ.aoiJ tic; tov Krovutavtivov Krovut<iKTJV, µtyav una0a
PTJV, Kal 'tov I:<ivoouA.ov I:toupsav, µtyav µmivov, Katacr'taivovtac; touc;
1caiµaKaµ11oec;, EO'îOVtac; Kai 6 I:avoouA.oc; I:toupsac; Î)tOV ano 'tO f'EVO<;
45 toO rp11yopiou pooa, 1tU1t7tOU autoO, au0tvtou 'tf\c; BA.ax.iac;. Ele; tltV Il6-
DOMNIA LUI GRIGORE G H I CA VODA 253
Alexandru Exaporitul, care era vestit nu nurn,ai pentru înţelepciunea sa,

dar şi pentru cinstea ,şi faima de care se bucura, deoarece împărăţia,
rămînînd mulţumită în toate privinţele de felul cum a slujit ca dragoman,
l-a folosit şi ca mijlocitor şi sol, cu puteri depline, pentru ca să trateze
la Carloviţ pacea încheiată între turci, germani şi alte puteri. El a izbutit 5
să încheie pacea pe placul împărăţiei şi a fost lăudat de toţi învăţaţii
şi marii bărbaţi din Viena pentru deşteptăciunea şi înţelepciunea. sa. Apoi
împărăţia otomană i-a făcut marea cinste să fie şi să se numeasc'i Exapo
ritul acestei împărăţii, bucurîndu-se astfel de toată slava şi bunăvoinţa ei.
Deci creşterea lui Grigorie Ghica fiind îndrumată de un asemenea 10
bărbat, e l a învăţat foarte bine limbile greacă şi turcă, precum şi celelalte
limbi europene. Fiind încă tînăr la vîrstă, avea înţelepciunea unui om
bătrîn, cînd unchiul său Ioan vodă s-a urcat pe scaunul Ţării Româneşti
774 şi i s-a dat lui slujba de mare dragoman, în care li a servit cu credinţă 15
timp de unsprezece ani. Cîrmuitorii împărăţiei, văzînd meritele şi credinţa
lui Grigorie Ghica şi cunoscînd şi neamul lui, l-au făcut domn în Moldova ,
iar pe fratele lui Alexandru 1-au făcut mare dragoman în locul acestuia.
Aici în Moldova domnea pe atunci Mihai vodă Racoviţă, la care a 20
trimis împărăţia pe capugi-başa Ali-bei ca să-l mazilească. Acest capugi
başa, fi.ul lui Abdi-paşa, era şi salahor împărătesc. Cu toate că Mihai
vodă se temea totdeauna de Grigorie vodă, şi nu a scăpat de ce se temea,
totuşi n-a aflat nimic despre mazilirea sa, nici el, nici capuchehaia sa şi 25
nici fi.ul său Constantin, care se afla la Constantinopol şi avea grijă de
treburile tatălui său. Aşa că într-o vineri, 16 septembrie 1726, marele 16 septembrie
1 726
vizir a pornit pe capugi-başa pomenit mai sus, cu care a trimis şi Grigorie
vodă pe lanachi 1 agă, fi.ul lui Constantin postelnicul, iar peste o săptă-
mînă, tot într-o zi de vineri, marele vizir a trimis de a ridicat pe Constantin, 30
fiul lui Mihai vodă, şi pe capuchehaia lui şi i-a pus în închisoare. A doua
zi, sîmbătă 24 septembrie, marele vizir a îmbrăcat pe Grigorie vodă cu
caftan, iar duminică 25 septembrie a sosit şi capugi-başa împreună cu 31
lanachi agă, care fiind îmbrăcat ca o slugă a lui capugi-başa, nu a fost
recunoscut de nimeni, pînă ce a sosit aici şi a descălecat la scara divanului
şi a scos din cap turbanul turcesc. Apoi, intrînd amîndoi la divan şi întîl
nindu-se capugi-başa cu Mihai vodă, i-a arătat firmanul de mazilire, iar 40
aga a dat boierilor cărţile de· căimăcămie ale domnului, prin care făcea
caimacami pe Constantin Costachi, mare spătar, şi pe Sandu Sturza,
mare ban, care era din neamul bunicului său Grigorie vodă, domn al
775 Ţării Româneşti. Deoarece acest domn se bucura de multă cinste li şi 45
1 E vorba de lanachi lpsilanti.

"AOJlA9Xd"Q AOJ"f'f9 AC!>l }D:X AOJlA<)OdOJ39 tD:X AOJlA9dDlL 'SOOl A}.OCl:J"!<)O!? A�l.
ţ11g D1!?"99mt AU:X"9MD1J nJ.:9 AQl lD:X S3g ll rl'9:xm11n:x 5901 3.03d9d>? 13:X? 1n:x
ADJdD ffO lL.O i\ l.il Sp i\3.olle"9:x? 1n:x S ll li\?9QD Q ll.9CJJ:x ll.o? 1n:x i\OJg'.9.ooon.01
AC!>l. QlLC} Sţigog 31\lĂ.Ş. 'ooli\?9QD \)Ol. i\l;n�3g i\IJ,l 5311\oX:dp JO 10i\3rl'9.0DlL.O'Q
'AD1391}.i\C\.O i\lţl J;ll.D:X 1D:X 1!?"9EfD:X i\Uli\?ID?-i\ţ1g1g A9rl.01d9 i\Ql Dli\D.OCjli\ÂDA"Q 0t
AQl. 1n:x Di\C\OJ..9 doorln.o Aţ)Â"Q AQl 3.00!??"? JUli\?9QD Q !D)I i\Oi\9d9 i\Q:'lllli\30
-QD i\Ql Sp Sţ>J..l} Q A Uli\?9QD i\Ql 3.0!9"9:X? 'So1nrll'.'9li\? QO:Xll'.1.DDg QOl 501
-i\?9.00Ji\ÂDi\ "Q C\OlL9 'JU.0'9lLrl-SQOD.Ol 1D:'ll 31\ lÂ-;! DlQDl. ţll3rl 1D:X 'rl?J"Q-d1�pg
go1 Slţ.omJ..n X:3:x-dnu)ioolLn:x i\011}. Su.09 'Al,t.onJ.."Q-31\rl?:x.o 'A"9Â"Q-l'. l,i.Drl.01.
i\Ql �11 li\"9Ef 1g DĂ.?rl Ql Sp i\3.0U9"9:X? !D)I i\lţl'.QD i\l,tl Sp i\3A!J.lL? 'OOlLlL! .ID? Sf:
Sţ>g llLiJ 'Dl13lL3 „ . i\3.0C\0)11,J. AQl JCDi\3rlQ3 'JUli\?SQD 9 S l,tt)Dl.O 1D)I •c01:xnmg
!.).:x1gngl'.orl 'QOi\lO:X QOl Sood?rl :X? C\Oli\ŞSQD QOl 13.0<)3l'.? !.).1 i\OJdJnX:J..o.o 'A9:x
-113XC\3lL? i\Qd:x1rl i\OÂ9l'. Di\9rl3J.. 1J, i\Ql. SQdlL Sll.l}l'.OlLOd1ll.rl Sp9ud Q i\3d3d>
9LL -?.OOdlL Dl 13lL3 „ 'OOJĂ.dOJ3.J C\Ol}l'.OlLOdllt rl QOl J;>dDlL li i\lţXQ3 lt91}.Mto Alµ.
OlD�?!?? 'JDi\Jl'.:X C\i\9Â 'i\DJ3lL'9dl i\D}Âl} A lţl. Sp "<!>9l'.3.0}3 1D:'ll QOlQD cOJĂ.l} oc
<l?Di\ i\? cOJdO)I <1?1 3.0Ui\<):X3.00dlL '5"9Efrl? !D)I "Al}.l'.01.0 Alţ:'lll l.Dd3} i\lţl J3l/\'9lL
10i\?rlng3g/\? ' Spd3J wx SnolL9:x.otlL? 5901 ?rl S01Ă.dCJl3.J d9:x SnJX:Dl'.Ef 0!?l'.0 W
JUl}l'.OlLOd1ltrl Q /\3i\3rl.09dlL� /\Q.1. OOlLQ '00'9l'.0:X1N OOJÂV . \)Ol i\D}.OU"(:X
• 9 lL l >
-:x? /\lţl Sp i\3.003J?lL? "=iJrl /\Olcr>dlL 1D)I ·u9gJ..Q u.i'9:x3g 001dgrl3:x3v 'OJl'99 no1dcJ 1b:111 v u
·
-gn:r i>d?rllJ. "? 1.D"91.J Ql J!3 /\3:Xl:J.lLrl? 1n:x AUli\?9QD AQl /\D.OUi\<):X.OOdlL? 1n:x Sl
' 1.0l"9l'.D.J Q i Sp i\1.DOJÂ"9lLC} ţi/\ i\D.03d91Lrllţ "=ii!? QOlLQ 'SDli\Od?J.. JQOl JOOlL
-}Ol'.llL? JQOl JDlAOX:dp JQOl =iJrl SQdlLrl? S3gltrl'9:XDrl!D)I JO Al.DD:Xl,J.A.9? C\OlLQ
'00li\?9QD QOl 1i\"9Ef1D.0 Ql 'QlDl'.D.J Q0.1. D!?'91!?3lL A lţ.1. Sp ?!? /\OlH.„ '/\l.J.1'91
-om dcp JDl<JlllDdl.O JQOl JC\Ol'.9 ?rl A l�Dl'9dDlL 3rlD:XŞ. Q0.1. 1D:X QOlQD /\ 1.D lL/\
-9:x.oodlL Sp Slt:X'9MDOJI. SnJ..!} Q /\3:x!J.J..9 ? '1.D'91.J Ql Sp Soi\3rl9Xd? !D:X 3.0 Ol
- U/\}:X? QX:D.1. Ql !D:X 001 J'9li\OX:d!;) JQ0.1. JC10l'.Q =iJrl U9<)3Â? 1D:X A U'l'.'9Â3rl ADJ
-3lL'9dl 3rlD:XŞ. li\"9g1g Ql ţll3rl 1D:X 31\ ld:X?. tD:X 1.0l"9l'.D.J Ql Sp l3:X? li\"9Eflg
3rlD:XŞ. /\Old<)DlL? ?!? !}.I 'J3.1.i\OX:d!} JO 10"(9 AQlQD i\D.O lLA<):X3.00dlL 1D:X '!!Ă."Q-"(�
-Drl.OJ. ' !J..ODÂ"Q-Arl?:X.O \)Ol ţll3rl JUli\?9QD Q /\3.0 lL 9'9:X? � A? ' l.J.A?rlOÂ3"( A"Qg !D.0
\ţ 'lti\?rlJ.. l.J. lL3lL l.ti\lt:X.O 1n:x ng9g OO}d oJ.. l.J. d.J QOl i\1.0Uli\"9lL()OdlL Sp 10"('9Â3rl S I
nx 31 1od:inrl 1ol'.Q Snd'9.01 S!J.1 S3g lL l'.JJDrl !D:x S31i\0Xd!;1 Jo 10/\şrlJ.. u/\o.o
Al} nolL9 'l.D.1."9"(D.J Ql Sp 1011,J. 'Sod?rl 39C!>!?? Ql Sp Ao1g90ADV /\Ql 3.ond
-?lLl? 1n:x Aţ>rlADi\og Sn11ndlLW S!J..i SltdJJDi\ Q i\3"(13.1..0Ş. Q0.1. oolLQ 'li\J.OlDW
Ql Sp i\39l'.'1. '001 AD}domog9 /\lţl SDli\C!>SOO''('.O:X"Q !D:X /\ 1�n1'9dDlL /\ud>d orl
-Q3 ?rl AlY9lL 'Al"(911 i\l.tl QlL"Q Sng9g So1d9J.. ll. d.J Q AQlLlO"( JDl/\CJ}f\lj{ Ol
"3"(131.0Ş. i\Ql Al.tlLrlOlLOdlL 1D:X A l�Dl'9dDlL =iJrl /\l l'. 91t 3191 }D:X
• ng1g 'Q" 13)}91.J.i\C\.o Acr>1J.. n o1 Acr>1d1 Acr>.i S3g'9.oDlL s901 s13 i\oi\<;>rl 1rnJOlLQ A 1µ.
'/\Di\C\OJ..9 doorln.o 3.00!??"? i\Ql 'i\ltdJ)3g AQ.1. li..ol}..i3d1DX:OlL"Q J;IA 3"("(3rlŞ. /\DlQ
'001 '9rll.J.i\}:X c;>.i Sp tD)I ·ng9g cbJdoJ.. ll. d.J <1?1 Sn1"cr>l'.1rloi\C\n ' S93110ng So1g
-1 Q tD:x ltdJ)3g 001 SctoJ..9 1 5901 3.00JJng3g3lL? '5'9.0DlL-rllţX:ndlLrlI. Sll.d})3g s
Q i\3rlD:XŞ. i\Ql QOlLQ /\D}rlltd>Q3 i\ lţi\D:XJ ,93rl l,tg13lL? D:X<)O:X i\lţl U9<)!?3/\? tD:X
JOJ?l'.l!>Dg Q0.1. 'QdDlL ADi\<)OlLrl-D<)OJ li.d'9lL J;IA 3Ă.l:J.lL? i\Dl9 D.1..01"('9rl 1n:x Alţ"(
-ogd3lLC} =iJrl i\QlQD J} 3 1Dli\9rl3d3!>l J1391}./\Cl!> JD 1D"(9 ADi\lĂ.?. 'Altli\?9QD /\Ql
gu i\Ql.QD J} 3 D}3"(l!>Dg 1,1 A3X:}3 QOlLQ AD10i\Q3 !D:X li /\1Jf\lL"(9lLC} A lţl ţ11g '?!? /\l"(
li01 IJ.S310::l ! H D V::l I NOH::l tS6

DOMN IA L U I G RIGORE GH I CA VODA 255
bunăvoinţă la împărăţie, obişnuitul ceremonial s-a făcut la Constanti

nopol în chip deosebit pentru el, şi mai cu seamă cînd s-a dus să-şi ia
ziua bună de la sultan şi să îmbrace cuca. Atunci, după ce l-a lăudat mult 5
marele vizir Ibrahim-paşa1 , a întărit şi sultanul însuşi spusele marelui
vizir, stînd de vorbă cu Grigorie vodă. Şi la plecare, cînd era să-şi ia ziua
bună de la marele vizir, acesta l-a îmbrăcat cu blană de samur, pe care
obişnuia s-o dea numai paşilor cu trei tuiuri, şi l-a petrecut cu mare alai. I O
Pornind deci Grigorie vodă din Constantinopol tot cu alai frumos
şi urmîndu-şi calea a ajuns la Măcin, unde nazirul Brăilei i-a trimis dunanma
de a trecut pe malul celălalt al Dunării, la Galaţi. Acolo erau adunaţi
pentru a întîmpina pe Grigorie vodă toţi boierii şi mazilii ţării, atît cei 1 5
mici, cît şi cei mari. Era întins şi un cort, aşa-zisul saivan, unde a stat
domnul împreună cu schemne-agasi Ismail-aga, de i s-au închinat toţi
boierii. A doua zi a făcut acolo la Galaţi divan şi a judecat, după divan
făcînd masă mare de s-a ospătat cu toţi boierii săi, iar a doua zi dimineaţă 20
a plecat. Cînd a sosit la laşi, a venit de i s-a închinat lanachi agă cu un
alai foarte frumos, la care au luat parte toţi ostaşii. Pe cîmpia de la Galata
era întins saivanul domnului ; acolo l-au întimpinat şi i s-au închinat
caimacamii împreună cu boierii bătrîni, care n-au putut să meargă la 25
Galaţi. În laşi a intrat în ziua de sîmbătă, 18 decembrie 2, şi a descălecat 18 ��;��ri•
mai întîi la biserica Sfîntul Nicolae, unde îl aştepta mitropolitul Moldovei
chir Gheorghe cu episcopii şi preoţii, toţi îmbrăcaţi în odăjdii sfinte.
Intrînd în biserică, s-a închinat domnului şi mergînd apoi la altar şi înge- 30
77 0 nunchind, mitropolitul Gheorghe i-a citit molifta cea obişnuită. li Apoi
zisul mitropolit a rostit în limba română o scurtă cuvîntare de bun venit,
felicitîndu-1 din partea poporului pentru venirea lui. După ce domnul
a ascultat cu bunăvoinţă cuvîntarea, a încălecat şi s-a dus la curte, unde 35
a stat la divanul cel mare cu schemne-agasi Ismail-aga, care era capugilar
chehaiasi al vizir-azemului, care pe urmă s-a făcut şi ceauş-başa. După
citirea firmanului împărătesc, aga a aşezat pe domn în scaunul domnesc,
iar domnul a îmbrăcat pe aga cu blană de samur şi pe divan-efendi, care 40
citise firmanul, cu caftan ; pe urmă boierii au sărutat, după obicei, mîna
domnului, iar ceauşii au făcut dova. Apoi, ridicîndu-se, domnul a mers
la spătărie, unde a îmbrăcat cu caftan pentru slujbele lor pe caimacami
şi pe lanachi-agă, de faţă cu ceilalţi boieri. 45
1 lbrahim-paşa a ocupat viziratul de la 9 mai 1 7 1 8 pînă Ia 16 octombrie 1 730,
aproape 1 2 ani şi jumătate, lucru neobişnuit pentru acea epocă.

2 Într-o scrisoare către patriarhul Ierusalimului Hrisant Notara, din 23 de<;embrie
1 726, Grigorie vodă aminteşte de sosirea sa cu bine la laşi, în ziua de 1 7 decembrie,
nu 18 decembrie, cum spune cronicarul nostru, vezi E mile Legrand, Epistolaire grec,
Paria, 1888, p. 1 79.
256 CRONICA G H I CULEŞTI LOR
Meta talim, tTiv tpxoµEvflv tpooµaoa socoKe Kai 7tpoc; toi>c; ăpxov
mc; tei ocpcpiKta, Kaµvovtac; tOV rapptÎjA MtlCAEO"KOUAOV A.oyo9EtT)V µEyav,
tov .L\apeiov .L\6vttc; popvtKov µEya tfic; Katco Tcrapac;, tov Kcovcrtavtivov
PcocrcrEtov popvtKov tfic; "Avco Tcrapac;, tov Kcovcrtavtivov KcocrtU1'flV
5 Xlitµavov, tOV I:avoouA.ov I:t0l>psav crrra9<ipT)V µEyav, tOV recopy<iKT)V
KavraKOUsflVOV µeyav µrravov, tOV rapp1ÎjA. KcocrtUKT)V µEyav rraxapvtKOV,
tOV 0e>6ocopov IlaA.<iOT)V µEyav PtcrîEpVtKOV Kai îOV recopyaKT)V Kcocrta
lCTlV µEyav O"îOAVtKOV. Me tOV aUBEVtTtV OE cmo tÎjV Il6A.tv fiA.9e µEyac;
îtOO"îEAVtKoc; 6 Kcovcrravtivoc; 'lco<ivvou Kai K6µtcroc; µeyac; 6 ,A vopovaKT)<;
10 BA.acrt6c;, 6 Kai yaµppoc; tOU au9EVîOU, 6rroi> EO"îEcpavffi9Tt tÎjV Mapt6pav,
âoeA.cpÎjv autou, tOV 6rroiov µe9' &va XPOVOV tOV EKaµe rraxapVtlCOV µEyav,
Kai 6 M1xaA.aKTt<; KapuocpuA.A.Ttc;, µEyac; crouA. tsEPTtc;, Kai 6 recopyuKfl<;,
yaµppoc; îOU KcovcrtaVîlVOU îtOO"îEAVlKOU, µEyac; âpµacrTtc;, ocrnc; xcopic;
lipyT)ta Eytve crepoapT)c;. Meta muta 9EA.ete ioei tTiv KaA.oKaya9iav tol>tou
15 tOU au9EVîOU Kai tÎjV 9e69ev rreµcp9eicrav xaptv tfj MoA.ooPi!f, 6rroi> li E- 777
A.aµ'l'EV ili; q>tioc; xaporrot6v, ilic; 9EA.oµev OTtAWO"Et rrapaKUîCO.
"'Otav &rrfi pe tÎjV au9evtiav Kai 7tpiv va EA91J de; îÎjV MoA.oopiav,
CLKOUO"aVîE<; o{ lipXOVîE<; Kai O O"îpatoc; Kai OAO<; O t07t0<; îtEpi tfi<; KaAO
Kaya9im; auîOU, txapT)crav Katci 7tOA.A.ei Kai rraA.tV Ka9ffic; iiA.Be Kai tOV
20 Eioacrtv 6cp9aA.µocpavli>c;, rreptcrcrotepac; âyaA.A.tacrecoc; &rrA.Tia9Ttcrav miVîec;
ol evt6mot, Oîl Ka9ffi; AE"(El Îl KOlVÎj 7tapotµia µetci tÎjV Katatyioa, eupov
tOV A.tµEva, îOUîEO"îl V Oîl µetei tÎjV rroA.A.Tiv avayKT)V Kai evoxA.T)O"lV Kai
cp6Pov tfic; rreptoucriac; tcov, 6rroi> dxam Kai €rracrxov rrapa wu MixaTiA.
pooa 01ci tcic; KaKac; cruvTt9Eiac; 6rroi> &KatEoe1ţ,ev, Î}cruxacrav Kai EîtapTtyo-
25 pft9Ttcrav µe tÎjV rrapoucriav tOU rpT)yopiou pooa.
EupicrKovrnc; yap 6 au9€vtT)c; tOV t6rrov xaA.acrµEVOV Kai toi>c; ăpxovrnc;
im<'> xpfoc; papu, de; to orroiov touc; EPaA.ev 6 MtxaTiA. P6oac; µe tei
OaVEtKei ăcrrrpa 6rrou touc; âvtiyKUO"E vu omcrcocrt, tei 6rroia &oaveicr9T)crav
cm<'> touc; ToupKouc; Kai îOU EOrocrav, ErrElta OEV wu; tei &rrA.Tipcocrev croc; ou
:30 &µastAEU9T), Kai ol ToupKOl ta EsTlîOUcrav cm' auwuc; . ...Av ll îOV 6 au9EVtTtc;
aouvatoc; Ele; to va wuc; PoTt9iicr1J Kai vei touc; OEq>EVOEUO"lJ ârro wi>c;
XPEOq>EtAEtac;, µeyaÂ.T) av<iyKTl fi9EÂ.E touc; trravEPTt, 6rrou OEV fi9eA.av ou
VTt9f\ vei 1tÂ.Tl PW0"(1Jcrt to xpfoc;, Mv ft9eA.av rrmA.Ticret oA.a touc; tei urrapxovta.
'AU: 6 rp11y6ptoc; pooac; µa9ffiv tÎjV a9A.iav autwv Katacrtacrtv, Eq>EpE
:35 pamA.tKov cpepµavt Kai &oecpEvoeucre touc; lipxovm;, &crte nveic; twv 6cpe1-
Utcov OEV i;µrr6pecre va wuc; m:tpaţ,u . Kai tOV t6rrov µe tÎjV OtKatocruvriv
rou &ot6p9wm:, 016n &v rtj)ffit0tc;, &Keivac; teic; KaKac; cruvri9Eiac; 6rrou Eirra
µev rrffi; EUpfjKE VECOO"îl yevoµ€vac;, îtEpcraKaptîOV, µopapitov Kai Ktpcrµa
ptîOV, Otcrµapiwv, tcrtyKavapitov Kai ăA.A.a rrap6µota, ta ecrTiKcocrev ilic;
40 Ka0ffi; Kai tÎjV OtcrEnvav 6rrou 6 MtxaTiA. P6oac; tÎjV EO"UO"tT)O"E vei oiOcocrtv
ol lipXOVtE<; Kai tei µovacrtii pta Kai liAAE<; taţ,Et<; av0pro7tCOV, Ka9ffic; Oi-
09umV ol tcrapaVOt, Kai ecp9etpE tei crrrina tWV clPXOVtCOV Kai tei µovacrtÎ}
pta Kai wuc; µasiA.T)OE<; Kai tei; ăA.A.ac; t<i�etc; µe to vei tÎjV EPyaA.e µiav
cpopav omA.f\v. .L\ev urr6cpepev 6 rpT)y6ptoc; P6oac; va OlOEîat Etcrt, µÎ)îE
DOMNIA LUI GRIGORE GHICA VODA 257
După aceea, în săptămîna următoare, domnul a dat şi boieriile. A făcut

pe Gavriil Miclescu mare logofăt, pe Darie Donici mare vomic de Ţara
de Jos, pe Constantin Rusăt mare vomic de Ţara de Sus, pe Constantin
Costachi hatman, pe Sandu Sturza mare spătar, pe Iordachi Cantacuzino 5
mare ban, pe Gavriil Costachi mare paharnic, pe Teodor Paladi mare ·
vistier şi pe Iordachi Costachi mare stolnic. Împreună cu domnul au

mai venit din Constantinopol Constantin Ioan, mare postelnic 1 , Andronic
Vlasto, mare comis, cumnatul domnului, care ţinea pe sora lui Marioara I O
şi pe care, după un an, l,a făcut mare paharnic, Mihalachi Cariofil 2 , mare
sluger, şi Iordachi, mare armaş, ginerele lui Constantin postelnicul, care
peste puţin s,a făcut serdar. Mai departe veţi vedea bunătatea acestui
777 domn, care a fost ca un dar dumnezeiesc pentru M()ldova, unde li a stră, 15
lucit ca o lumină dătătoare de viaţă.
Cînd Grigorie vodă a luat domnia, boierii, oastea şi toată ţara, auzind
de bunătatea lui, s,au bucurat foarte mult, încă înainte de venirea lui în
Moldova, iar după ce a venit şi l,au văzut cu ochii lor, toţi locuitorii s,au
umplut de o bucurie şi mai mare şi, precum zice cunoscuta zicală, după 20
furtună au găsit limanul, adică după nevoile cele multe şi necazurile şi
marea frică pe care au avut,o pentru averea lor în timpul lui Mihai vodă,
care a născocit multe obiceiuri rele, cu venirea lui Grigorie vodă au găsit
linişte şi mîngîiere. 25
Domnul a găsit ţara t;uinată şi pe boieri cu datorii grele, din pricină
că Mihai vodă i,a silit să,i dea bani cu împrumut şi pentru ca ei să,i dea
aceşti bani s,au împrumutat de la turci. Domnul însă nu achitase aceşti
bani pînă la mazilirea sa, iar turcii îi cereau de la boieri. Dacă Grigorie 30
vodă ar fi fost slab şi nu ar fi fost în stare să ajute şi să apere pe boieri
de acei de la care se împrumutaseră, mare nenorocire s,ar fi. abătut asupra
lor, căci ei n,ar fi. putut achita datoriile, chiar dacă şi,ar fi vîndut toată
averea. Dar Grigorie vodă, afl.înd de starea lor nenorocită, a adus firman
împărătesc şi a apărat pe boieri, aşa că nici un creditor nu i,a putut supăra. 35
A îndreptat şi ţara cu dreptate. Mai întîi a ridicat acele obiceiuri rele
introduse de curînd, ca prisăcăritul, morăritul, crîşmăritul, dijmăritul,
ţigănăritul şi altele ca acestea. Iar desetina, pe care Mihai vodă a orînduit 40
s,o dea şi boierii, şi mănăstirile, şi alte categorii, aşa cum o dădeau ţăranii,
pe care o dată a luat,o şi îndoit, a ruinat casele boiereşti, mănăstirile, pe
mazili şi celelalte categorii, Grigorie vodă nu a îngăduit să se dea în felul
1 E vorba de Constantin lpsilanti, fiul lui Hagi Ioan, care a fost postelnic şi sub
Mihai Racoviţă.
2 Slugerul Mihalachi Cariofil se trage din cunoscute familie a Cariofililor, este
fiul lui Andronic şi nepotul marelui logofăt Ioan Ceriofil, vezi Pericle Zerlenti >,
,IwavJJOV r o v Kag1'orp{J).).ov E<pT}µEgl&, (Efemeridele lui Ioan Ceriofil), în Ll el r io•
r* L'.HO(!tXij'; ;cai EJvoÂoyixij' era1pia� T* . E).).d<5o\;' (Buletin al Societăţii de istorie
�i etno-logie al Greciei), vol. III ( 1 889), p. 290.
258 CRONI CA G H I CULEŞTILOR
n.oyiacre 1tcOt; 8f:A.et yiVEt tÂ.attcocrtc; tOU taµeiou, O.A.A.' EU0'7tA.axvtcr8eic;,

Otc0p8cocrev autÎ)V tÎ)V KaKÎ)V cruvft8etaV, li KatePasOVtac; tT)V Kal Kaµvovtac; 778
Kai xpucropouÂ.Â.OV tij Ptcrnapi� va. 8i0cocriV oi µeyaÂ.ot ăpxovtec; Kai oi
µal;iA. T)8ec; Kai ta µovacrtft pta 6A.a ele; ta 8f:Ka µeA.icrcrta sva yp6crt. ·ncrau-
5 tcoc; Kai de; tac; ăA.A.ac; ta�etc; tfjc; KouptTJc; sKaµe Ka7totav 8tacpopuv a1to
muc; tcrapavouc;, tO 01tOÎOV OEV dvat µtKpOV µVT)µOcrUVOV ti'jc; au8evtiac;
tOU. Tu ăA.A.a 8ocriµata 01tOU Cl1tE<pacrisOVtO va. spyaivcocrt Ele; tÎ)V tcrapav
f:cpp6vnsEV de; Ka9e tp01tOV va yivcovtat µf: OtKatocrUVT)V Kai µf: KaA.i)v
Kupf:pVT)crtV OtOtKOUO'E Kai scpepe tOV t01tOV etc; Katacrtacrtv KaÂ.Utf:pav.
10 'Qcra6tcoc; Kai oi ăpxovtec; aµf:ptµvot ovtec; trov XPEWV 01tOU touc; €cp6ptco
O'EV 6 M1xai)A. P68ac; Kai µaÂ.tcrta 01t0U eic; tac; fiµf:pac; mfrrnu tOU au8f:vrnu
µftte 8aVElKU t1taipVOVîO 1tap· autrov, µÎ)tE ăA.A.at a8tKiat S1tl1tîOV de;
aurnuc;, µÎ)tE ftKouovm, ficruxat;ov Kai avam16ovm, Oîl Îl KaÂ.Î) 1tpoaipecrtc;
Kai yvroµT) EKÂ.lVE 1tUVta eic; to KaÂ.ov Kai fop6pA.e1tE va. KUµlJ aya9u Kai
15 µVT)µocruva atcOVta Kai îlVUt; OEV t1tapa1tOVEÎm CL1t0 aOtKiac;, O'tt Â.aiµapyoc;
8f:v ÎjîOV nocr&c;, µ6vov tcpp6vnsE va KUPEPVÎJO'lJ îOV t01tOV, Ka8ffic; Kal
îOV EKUPEPVTJO'E µf: i;uyov 8tKat0crUVT)c;, scrmvtac; Kai eic; tOV Katp6v tOU
Ka9e etc; euptcrKE to 8iKatOV mu, Oîl 6 au8f:VtT)c; 8f:v Cl1tEPÂ.E1tEV etc; to
ăOtKOV Kf:p8oc; OtU VU ă.7tOKtÎJO'TJ 1tOÂ.Â.a, aÂ.AU 1tEptcrcrOtEpOV t0'1tOUOasE
20 VU a7tOKtÎJO'lJ ovoµa KaÂ.oV, Ka8ffic; Kai tKtftcraîO a8avamv µvÎ)µT)V tfic;
KaÂ.oKaya9im; îOU Kai 8f:v Î]µaupcocre îO KaÂ.OV ovoµa tWV 1tpO"'(OVCOV au
tOU, O.A.A.a to tA.aµnpuve Kai to TJU�TJcrE 1tEptcrcr6tepov, &crte 8f:v Kaµvet
xpEia va ypacpcoµev de; 1tAarnc;, Otati ta spya tOU ă.pKEîcl tcpavf:pcocrav.
Tournc; 6 aU9f:VtT)c;, O.cpou Î)A8EV de; îOV 8 p6vov mu, ocra Kticrµata
25 eupfjKEV ateA.Eicota de; îÎ)V au9evnKÎ)V KOUpîT)V ta heA.eicocre Kai 1tOAÂa
crnina cilKo86µT)crev. "EKaµe Kai ta crnina t&v creyµf:vcov EK pa8pcov Kai
ta telXTJ t8t6p9cocre xcopic; tKEiva 07tOU SKaµev 0.1tO KatvoupyiK Toumc;
EKncre Kai tov 1tupyov tov U'VTJÂov t7tavco de; tTiv µeyciÂTJV 1tUÂ.TJV tfjc;
auA.i'jc; tfj:; au8EVttKi'jt;, Ka8ffic; cpaiVEtat, Kai E8EO'EV CV UUîQ'> chpoÂ6ytOV
30 µf:ya va crT)µaiVlJ tac; &pac; va aKOUCOVîat Ele; OÂOV to nacrt. "'EKîtO'E Kai
ta c0pat6tata cr1titta de; mu li raA.ată to µovacrti)p1ov, 1tpoc; ava\j!UX,Î)V 779
Kai 1tEpt8taPacriv mu. Oi OOUÂ.01 mu au9f:vrnu 01tOU TjA.8ov am) îÎ)V TI6-
ÂlV µasi tou Î)tov 1toA.A.a. cpp6vtµot, 1tapa8etyµa A.ap6vtec; 1tapa mu Ku
piou aUîWV, ta7tElVOi Kai 1tpocrx.apot de; OAOUt; Kai 6 au8f:VtT)t; muc; TtÂEEt,
35 aµÎ) 8f:v muc; i:: 8 t8e 1tp6crco1tOV t6crov, 6crov va tVOXÂÎ)crcocri nva, Ka8ffic;
e'i8oµEv de; ăA.A.ouc; au8f:vtac;, 01tOU oi 8oUÂ.Ol tKEivrov Tjmv UîtEpÎ)cpavot
Kai 0.Kata8eKrnt Kai Kavf:va 8f:v snµoucrav. 'H KouptT) tou, toutf:crnv oi
m:pi îOV au9EVîTJV, OÂ.Ol Î)mv tcrmA.1crµf:vo1, oxt U1tEp to µf:tpov, aÂ.Âa µe
tpicoc; Kai 6crov avÎ)KEl 1tpoc; nµTiv ti'jc; aUSevtiac; tOU, OL 8E crtpanrotat
40 ti'jc; KOUptT)c; ÎJîOV tv8e8uµf:vo1, 8t6n 8f:v U1tE<pEpE va touc; PMnu yuµvouc;,
touc; 6noiouc; Kai f:A.wucrE, 816n fi napata�tc; ÎJ KaÂÎ) trov pT)8f:vtcov crtpa
ncotrov ÎJîOV upEcrtii tQ> au8EVîlJ. ' Eyvcopi/;ovto o{ crtpanci>tat îOU cmo ta
poux.a muc; Kai ano tf::; crKoucp1ec; 6nou tcpopoOcrav, tic; ano ti cpÂaµ1tou
pov ftrnv, Kai �excoptcrtu tyvcopil;ern to cpA.aµnoupov tli'.>v pouvat6pcov
-45 A.ey6µEVOV, 07tOU EKaµe Kai TtîOV tv8e8uµf:vot ounp1Ka cpopf:µata Kai d
xav de; to KecpaÂ.t muc; crKoucpu:c; µaupEc; O.no Keti;f:. "EKaµe Kai ă"A"Ao cpÂaµ-
1toupov, to Â.ey6µevov p6cro1, µf: cpopf:µata K6KKtva Kai crKoucpu:c; KoKKt
vec; µaKpuf:c;, Kai Eva fPÂ.aµ1toupov Katavcov.
DOMN I A LU I GRIGORE G H I CA VODA 259
acesta şi nici n,a vrut să ia în seamă că vor scădea veniturile sale, ci fiindu,i
778 milă de ei a îndreptat acest obicei rău. li A scăzut desetina şi a trimis şi
hrisov vistieriei, orînduind ca boierii cei mari, mazilii şi toate mănăstirile
să dea cite un leu la zece stupi ; a mai făcut deosebire şi între celelalte
categorii ale curţii şi ţărani. Acesta nu este un lucru neînsemnat al dominei 5
sale pentru a nu fi pomenit. Cit despre celelalte dări, pe care le scotea
pe ţară, avea grijă să fie strînse peste tot cu dreptate. ·cu chivernisirea
sa cea bună a adus ţara la o stare mai bună. De asemenea şi boierii au scăpat
de grija datoriilor cu care i,a împovărat Mihai vodă şi erau mulţumiţi şi
liniştiţi, mai cu seamă că în zilele acestui domn nu se luau de la ei bani 1 0
cu împrumut, nici alte nedreptăţi nu,i loveau ş i nici n u s e pomenea de
aşa ceva. Domnul avea întotdeauna păreri şi gînduri bune şi căuta să facă
fapte bune de pomenire veşnică, aşa că nimeni nu se plîngea de nedreptăţi.
Acest domn nu era de loc lacom de bani ; singurul lui gînd era să chiver,
nisească ţara, precum a şi chivernisit,o, cu dreptate. În timpul lui oricine 1 5
găsea dreptate, căci domnul nu căuta să strîngă avere cu strîmbătate, ci
mai mult se trudea să ciştige nume bun, precum a şi ciştigat o pomenire
veşnică pentru bunătatea sa. El n,a pătat numele bun al strămoşilor săi, 2!t
ci a făcut să fie şi mai bun şi mai strălucit, aşa incit nu este nevoie să scriem
mai pe larg despre el, căci faptele lui sînt destule mărturii.
; Acest domn, după ce a venit în scaunul său, a sfîrşit toate clădirile
neterminate ale Curţii domneşti şi a zidit şi multe alte case ; a mai ridicat
din temelie casele seimenilor, a reparat zidurile vechi şi a mai făcut şi 2 ")
ziduri noi. Tot el a ridicat şi turnul cel înalt de la poarta cea mare a Curţii
domneşti, precum se vede, şi a aşezat acolo un ceas mare ca să bată orele
şi să se audă în tot laşul. A făcut şi casele cele preafrumoase de la mănăs,
779 tirea li Galata pentru odihnă şi petrecere. Slugile domnului, care veniseră 30
împreună cu el din Constantinopol, se purtau foarte bine, luînd pildă
de la stăpînul lor ; erau oameni supuşi şi prietenoşi faţă de toţi. Domnul îi
miluia bine, dar nu le dădea obraz într,atîta încît să supere pe cineva,
cum am văzut că se întîmpla cu alţi domni, ale căror slugi erau oameni 35
mîndri şi dispreţuitori şi nu cinsteau pe nimeni. Curtea sa, adică toţi cei
din jurul său, nu erau gătiţi peste măsură, ci potrivit, atit cit se cerea
pentru cinstirea domniei sale, iar ostaşii curţii, pe care domnul îi şi miluia,
erau bine îmbrăcaţi, pentru că nu se îndura să,t vadă goi, dar şi pentru 40
că îi plăceau alaiurile lor frumoase. Ostaşii săi puteau fi recunoscuţi din
ce steag erau după hainele şi bonetele pe care le purtau, şi mai cu seamă
era cunoscut steagul pe care îl făcuse atunci, zis al vînătorilor. O:;taşii
acestui steag erau îmbrăcaţi cu haine ungureşti şi purtau pe cap bonete
negre de pîslă. A mai făcut şi un alt steag, anume roşii, cu haine roşii şi 45
·
bonete lungi roşii şi un steag de cătane.

'Epymvev 6 aU0tvn1; cruxva ei; 7tept8uipaow µf; tou; ăpxovtci<;

tou, 7tepvc7>vta; tov Katpov µf; µoucrtKÎJV Kai cruµcpcoviav 6pycivcov Kai to
ţeuovta; K:ii pixvovta; tou<pEKt ei; to crT)µci8t t6crov KaA.ci, 6rtou l9au
µal;av OAOt OL t'ipxovrn;, ovta; 7tOAAa bn8tţio; ei; 6A.a ta 7tpciyµata.
5 THtov rtpiio; Kai f)µepo; Kai avurtepÎ)cpavo; Kai µf; 6A.ov 6rtou Î)tov vfo<;
ei; ti)v Î)AtKiav, el.; tov vouv iltov axtpaio; Kai crta9epo; Ei; tov A.6yov
tou Kai Ei; 6A.m;; ta; Kpicret; Kai 8taKpicre1; tou JleyaA.6vou;, to 6rtoi'.ov
i8icoµa eivm Pam; Kai 9eµEA.to; tfj; µeyaAelOtT)to; tOU au96vtou. Ei; tÎ)V
UPXÎJV tfj; au9evtia; toU, 8f;v f)�eUpe µoA.8aPtKÎ)V yA.c7>crcrav, tOU 6rtoiou
JO 7tpayµato; paputepov 8f;v dvm Ei; EVU au9EVtT)V va µi)v Î)�eUplJ Oîj
A.aoi) tÎ)V YAcOO'O'UV _tOU 1:07tOU 07tOU aU0eVteUel, aµÎ) 9auµacrtCÎ>tepOV
dvat va i8ij îl va; mo; ei; e ; µfjva; eµa9e tÎ)V µ0A.8ap1KÎ)V 8t6.
AeKîOV Kai EAUAel tcra µf; tou; ăA.A.ou;, oµco; µf; to va Î)�eUplJ tÎ)V
A.attVlKÎ)V Kai tÎ)V itaAtKÎ)V yA.&crcrav, EKataA.<iµpave oyA.Î)yopa li Kai tÎ)V 780
15 µoA.8aPtKÎ)V. ·yîtepEÎX,e OE ei.; 7tUVta 6 apcoyo; autou vou; 07tOU 8f;v UO'îO
XOUO'e tOV A.6yov, otav tOV tj KOUe. Ilpo; toi>; 7ttcox.ou; Î)tOV EAeÎ)µcov Kai
KpttÎ); 8iKmo; Kai acptA.o7tp6crco7to; ei; ta; Kpicre1;, µi)v K<iµvovta; to
96A.Tjµa Kavev6;, aA.A.a to 8iKatOV, Kai Îl 7tm8eia 67tOU EOtOe, 7tUAtV µf;
EAeo; Î)tov cruyKeKepacrµtvT). 'E9auµal;av A.omov Kai oi ăpx.ovte; rtc7>; Eµa-
20 9e t6crov yA.Î)yopa Kai ti)v yA.&crcrav, Kai tc'.t; t<iţet;, Kai toi>; v6µou; tou
t67tou, Kai ta; Kpicre1; Kai licr7teUOe Kai EKo7tia�e rtoA.A.a 9ecopwvm; tei
ypciµµata Kai ta; UVa<popa; tcOV av9pcil7tCOV el.to; tOU Kai 7tOO'cO; OEV aµE
Ael, µÎ)te U7tEµetVe KUVEVU 7tpăyµa 07tOU va µi)v to Î)�eUpTJ , aA.A.a µf; KU9e
tp67tOV epeuvoum: va eUPlJ to OiKatov Ka9ev6;, Kai tOUîO Î) îOV EVCI 9eî-
25 KOV x<iptcrµa ei; tOV t67tOV tOUtOV, 67tOU 6 aiJ0EVtT); dxe tOO'T)V EVVOlCIV
tcOV 7ttCOXcOV va µi)v 0.8tKT)9Ci.'>crtv. 'Arto toi>; ă.px.ov ră.; tOU 67tOU E<pepev O.rto
ti)v II6A.1v, dx.e1 mcrt6tepov tov Kcovcrtavttvov, 6v7tep EKaµe rtponov .7to
crtEAVtKov µtyav, E7tetta tcp 8eut&p(?l xp6v(!) tfj; aU9evtia; tou tov EKaµs
xitµavov, ptiA.A.ovm; 7tOO'tEAVtKOV µtyav tOV âtaµavoi'jv, yaµppov eicel-
30 vou, tea9ci>; KUtC09ev cpaivetat, ovm; 6 Kcovcrtavtivo; t'iv9pco7to; t'iţto; Kai
E7tco<peA.Î);. Ourn; Î)tov Kai tou MtxaiJA. P68a rtocrt&A.v1Ko; µ&ya; Kai ăv-
0pco7to; f;8iic6; tou mcrto; Kai 8ta Klirtorn; altie;, aicouovta; 6 M1xai)Â.
P68a; ta oun8ava A.6yta nvă>v EOtKcOV tOU ă.v9pcimcov, 67tOU 8f;v e7tpe7teV
ro; au96Vtîj<; va ta UKOUlJ , ft va ta O'UVepil;etm, tOV EKUKOKă.pOtO'e Kai
35 Ex.acre toioutov ăv0pco7tov a7to Kovt
fopoţi:;v11811 8t' CIUîOU Ka0ci>; O.to; tOU f:yvwptO'e to crcpaÂ.µa tOU, aA.Â.a ti-
1t0te; 8f;v ro<p6Â.Tjcrev fJ µetaµ&A.eta, on 6 Kcovcrtavttvo; 1tOcrteÂ.vtico; µe
oA.ou; toi>; e8tteou; tOU 1tpOO'eKOAÂ.Î)9T)O'UV tcp rpT)yopiql P68�. 'Ete tOOV
40 O.px6vtcov 88 ti'\; tcră.pa;, of.; EtiµT)O"eV otav Î)A0ev el; tOV 9p6vov tou,
ev 7t pc0rn1; tov :I:<iv8ouÂ.ov :I:touptl;av a7to cr7ta0ă.pTJV µ&yav tov &icaµs
Ptcrt&pvtKOV µtyav tcp OeUtEp(?l xp6Vql tfj; aU0evtia; tOU Kai el; tOV t6-
1tOV CIUtOU &paÂ.e 0'1ta0ă.pîjV tOV µ&yav µ7tă.vov recopyaKT)v KavtaKOU/;Tj
vov Kai yaµppov îOU MtxaiJA. P68a, t'iv8pa tfj; aOeA<pfj; tOU, Kai tOV Ma-
45 Kpi)v h:aµe µ&yav µmivov li Kai tov Kcocrtă.KTJ Pal;ov µtyav crt6Â.vtKov Kai 781
l Cuvintele «'t6<JT)V &vvo1av... a1t6 •itV II6Â.1v &lxe» sînt adăugate la margine de
altă mină.
DOM N I A LU I GRIGORE G H I CA VODA 26 1
Domnul ieşea adeseori la plimbare cu boierii săi, îşi petrecea timpul

cu muzica, trăgea cu săgeata şi cu puşca la ţintă atît de bine, de se minunau
toţi boierii ; era foarte iscusit la toate. Era blajin, blînd şi neîncrezut, şi 5
cu toate că era tînăr ca vîrstă, totu�i era întreg la minte, statornic la cuvînt
şi prea înţelept la toate judecăţile, calitate care este temeiul şi temelia
măreţiei unui domn. La începutul domniei sale nu cunoştea limba · moldo
venească, lucrul cel mai gre� pentru un domn să nu cunoască limba ţării IO
în care domneşte. Dar lucru şi mai minunat este că în şase luni a învăţat
limba moldovenească şi o vorbea la fel ca şi ceilalţi. Deoarece cunoaştea
780 limba latină şi italiană, a învăţat repede l i moldoveneşte, dar mai mult
l-a ajutat mintea sa, căci nu greşea un cuvînt auzit o dată. Cu săracii era 1 5
milostiv, judecător drept ş i nepărtinitor l a judecăţi, nu lua în seamă
dorinţa nimănui, ci numai dreptatea ; pînă şi pedepsele date erau îndulcite
cu milă. Se mirau deci şi boierii cum a putut să înveţe aşa de repede şi
limba, şi obiceiurile, şi pravilele ţării, şi felul de judecată, şi cum se ostenea 20
mult, cercetînd el însuşi scrisorile şi jalbele oamenilor ; nimic nu nesocotea
şi nimic nu rămînea neştiut de el. Acest domn căuta în tot chipul să facă
dreptate fiecăruia. Aceasta a fost un dar dumnezeiesc pentru ţară, să aibă
domnul atîta grijă pentru săraci să nu :fie nedreptăţiţi. Printre boierii lui 25
aduşi di.ri Constantinopol, cel mai de încredere a fost Constantin 1, pe
care mai întîi îl făcuse mare postelnic, iar pe urmă, în al doilea. an al domniei
sale, :fiindcă era om vrednic şi de folos, l-a făcut hatman, iar mare postelnic
a făcut pe lamandi, ginerele acestuia, precum se vede mai jos. Acesta 30
fusese mare postelnic şi pe timpul lui Mihai vodă şi omul lui de încredere.
Dar, deoarece Mihai vodă dădea ascultare pentru unele pricini vorbelor
josnice ale unora dintre ai săi, pe care el ca domn nu trebuia să le asculte,
sau să le ia în seamă, l-a mîhnit pe Constantin şi în felul acesta a pierdut
de lingă sine un asemenea om. Pentru acest lucru, Mihai vodă s-a căit 35
mult şi el însuşi şi-a recunoscut greşeala, căci mare folos a avut de la el,
iar apoi multă pagubă i-a pricinuit acesta. Dar prin căinţa sa, Mihai vodă
n-a cîştigat nimic, deoarece Constantin postelnicul, cu toţi ai săi, a trecut
de partea lui Grigorie vodă. Printre boier.ii ţării, pe care domnul i-a cinstit 40
cînd a venit în scaun, este în primul rînd Sandul Sturza, pe care, în al
doilea an al domniei sale, din mare spătar l-a făcut mare vistier, iar în
locul lui a făcut spătar pe marele ban lordachi Cantacuzino, cumnatul
78 I lui Mihai vodă, soţul surorii lui. Pe Macri l-a făcut mare ban li şi pe Cos
tachi Razu mare stolnic. După aceea, cînd s-au împlinit doi ani de domnie, 45
1 li vorba de Constantin lpsilanti.
262 CRONI CA GHICULEŞTI LOR
µEta tauta, OtaV E7tAT)pc08T)crav oi Mo x.p6vot tfjc; au8Evtiac; toU, tytV fiµt
pav tou •Ayiou BacrtA.Eiou, tA.Sc:Ov Ele; tytv cr7ta8apiav, EKaµE 7toA.A.ouc; ăp
xovtac;, Kai tOîE EKaµE Kai îOV Kcovcrtavtîvov KcocrtUKTJ îOV xatµavov,
µtyav p6pvtKOV tfjc; Katco Tcrapac;, îOV Kcovcrtavtîvov 7tOO'îEAVtKOV xa-
5 tµavov Kai tov 0E6ocopov IlaA.aoT)v (ovm:p EÎXE µastA.EucrEt) a7to Ptcrttp
v1Kov îOV EKaµE µtyav µmivov, aµyt µi)n: tOV MaKpytv µ7tavov OEV tOV
ăcpT)crE ÂU7tT)µtvov, aA.A.a tOV EKUµE crtapocrta tOU Tm:pvaoutcriou, Ka8c:Oc;
Kai tOV rapptytA KcocrtUKTJV, 67tOU Tjtov 7tax.apVtKoc; µtyac;, tOV EKaµE crta
pocrta tfjc; Iloutvac;. MEta taOta OE Kai tOV 'HA.iav Katapsfjv, ovta Âo-
1 0 yo8EîTJV de; tov Katpov toO M1x.aitA. p6oa, tov f:KaµE 7taÂtv A.oyo8EîTJV de;
îOV t07tOV toU MtKAEO'KOUAOU. Kai tOUtTJ ft ăA.A.ayyt tWV apx.6vtcov OEV
Î}toV ot' ă.AATJV aitiav 7tapa µ6vov Otati oA.ouc; touc; Tt'YU7tU Kai OEV ăcpT)VE
imvtva 7tapa7tovEµtvov. Ilapoµoicoc; OE Kai oi ăpxovtEc; oA.ot îty6.7touv tov
aUSEVtT)V Kai OAOt EÎXUV tµm.crtocrUVTJV Ele; aut6v, S7tE10ÎJ t6crov SKEÎVOl
1 5 07tOU Etxav 6cpcpiKta, ocrov Kai EKEÎVOl 67tou OEV Etxov, EupicrKOVto de; to
EAE6c; tOU Kai OEV S�E7tt7tt0V Ct7t0 tytV xaptv Kai tytV CtVU7tCLUcrtV, 07tOU El
xov de; tov Katp6v tou, tytv 67toiav 7toA.A.ciK1c; cruvoµ1A.ouvtEc; autoi, cruvo
µ1A.ouvttc; avaµEcrOV touc;, tµaptupoucrav Kai S8auµasov tl)V KCLÂOKaya-
8iav toU aUStvtou Kai CtAT)8oOc; fiyEµ6voc; XPlO'ttavou, EUXUptcrtoUVtE<; tOV
20 0E6V 67tOU touc; EO'tEtÂE totOUtoV oropov, 07tEp EKEÎVOl OEV ftA.7ttsov, Kai
µaA.tcrta oi crunEvEîc; toU MtxaytÂ P6oa tPEPmoucrav 7tc0<; µÎ)tE de; tOV au
etvtT)V toU ytvouc; tCOV OEV Eixacrt tytV CtVU7tCLUcrtV 67tOU ămiA.aucrav de;
îOV rpT)y6pt0v P6oav, Otl 6 MtxaitA. p6oac; E7tatpVE 7tUVîCL OCLVEtKa ăcr7tpa
Kai tpcipUVE µE Otacpopa papT) t6crov touc; O'U'Y'YEVEîc; tOU, ocrov Kai touc;
25 �tvouc;. "E�co cl7t0 ăA.A.ouc; O'UîîEVEîc; toO Mtx.aitA. P6oa, touc; 67toiouc; 6 rpTJ
y6p1oc; �60ac; EîiµT)crE µe µqaÂ.a 6cpcpiKta, dvm va eauµacrlJ nvac; Oia tOV
L\T)µT)îpacrKOV xa-rµavov, CtOEÂcpov tOU MtxaitÂ. p6oa, 67tOU EÎXE xacrEt tl)v
EA7ti0a îOU va A.6.P1J KUVEVU EAEO<; Ct7t0 au8EVîTJV �EVOV Kai tSappEt 7tc0<;
StA.Et îOV U7t07ttEU8i'j 6 aUSEVtT)c; Ota îOV Ct0EAcp6v toU. li ·o oe rpT)y6pt0c; 78!
30 P60ac; oev EÎXE îOtaumc; imo\jliac;, ăµyt Ka8c:Oc; EOEl�EV de; oÂ.ouc; tytV KCLÂ.CO
O'UVT)V îOU, 7tEpmoto6µEvoc; autouc; EUµEvroc;, oihcoc; f:µEtVE Kai 6 L\T)µT)tpci
crKoc; xaîµavoc;, ava7tauµtvoc; Kai Ele; to EAEO<; toU auetvtou Kai OÂ.OV tOU
to ytvoc; îO snµoucrE Kai ÎJ"fcl7ta. Kai Bit 7tEptcrO'OîEpcoc; dvat eauµacrtfov
7tEpi îOU yaµppo(} autou rEcopyaKT) KcocrîUKTJ O'îOÂ.VtKOU, ocrnc; EV Katpcp
3 1 îi'\<; aUStVîiac; tou M1xaiti.. P60a, µe oA.ov 67tou SKpaîoOcrE titv ăvE\jltav tou,
OEV tOV ElXEV de; EUVOtav, ăµyt 6 rpT)y6pt0c; p6oac; îOV EKUµE µtyav crt6Â.
VlKOV 6µ00 Kai Ka7tttavov îou K6opou Kai toO f:ococrEv oJ..o v to tcrtvoutov
îOO <l>aA.îcriou de; tytv 01oiKTJcriv tou Kai tov ăÂ.Â.ov yaµppov îOU L\T)µT)îpa
crKou xaîµavou, tOV 'IcoaVVT)V M7toyoav, tOV EKaµE µtyav µEOEÂ.VttcrtapT)V
4 0 Kai tOV uiov au tou PaoouÂ.ov EKaµE µtyav stKVttcrtapT)V Kai oÂ.ouc; de; tl
µl)v touc; ElXE Kai 6 Â.6yoc; touc; E7tEpVOUO'EV . . 'EKEÎVOl oµcoc; UO'tEpov ti
Euxaptcrtiav EOcocrav tcp rpT)yopi(!) p6o�. 7tUpUKUtCO 8EAEtE clKOUO'El Kai
Ka8c:Oc; scptp8T)crav ax.apicrtcoc;, Etcrt µEtE7tElta 6 E>Eoc; touc; cbpyicrST) x:ai
toi>c; E7tUtOEUO'E, µÎ) ăvExoµEvoc; tytV ax.aptcrtiav touc;.
45 Me toi>c; yEitovac; ti'\c; MoÂoopiac; KUÂ.a EnEpVOUO'EV 6 au8EVtTJc; toU-
toc;, t6crov 67tOU dxtv ovoµa KUÂ.OV Eic; autouc; Kai OEV Î)µ7topoucrE nvac;
(m' autoi>c; va toU Ef5p1J EyKÂ.T)µa 7tc0<; oev Tjtov ă�toc; au8EVtT)c;, ăµyt µe
toi>c; KaKouc; yEitovac;, touc; Tatapouc; touc; NoyaTJOEc;, 67toi> dvm cpavEpov
DOMNI A LUI GR IGORE G H I CA VODA 263
în ziua sfîntului Vasile, a venit la spătărie şi a dat boieriile. Atunci a făcut

şi pe Constantin Costachi hatmanul, mare vornic de Ţara de Jos, pe
Constantin postelnicul hatman, şi pe Teodor Paladi (pe care îl mazilise) 5
l-a făcut, din vistier, mare ban. Dar nici pe Macri banul nu l-a lăsat mîhnit,
ci l-a făcut staroste de Cernăuţi, iar pe Gavriil Costachi, care era mare
paharnic, l-a făcut staroste de Putna. După aceea şi pe Ilie Catargi, care
fusese logofăt pe timpul lui Mihai vodă, l-a făcut iarăşi logofăt, în locul 1 0
lui Miclescu. Această schimbare în boierii a făcut-o din pricina că îi iubea
pe toţi şi nu voia să lase pe nimeni paraponisit. De asemenea şi boierii
îl iubeau pe domn şi toţi aveau încredere în el, deoarece atît cei cu boierie,
cit şi cei fără boierie se bucurau de milă, bunăvoinţă şi linişte pe timpul 1 5
lui, cum recunoşteau ei înşişi în convorbirile lor. E i se mirau de bună
tatea domnului, care era a: unui adevărat stăpîn creştin, şi mulţumeau lui
Dumnezeu că le-a trimis un asemenea dar, la care nici nu nădăjduiau. 20
Mai ales rudele lui Mihai vodă mărturiseau că nici pe timpul domnului
care era din neamul lor nu avuseseră tihna de care s-au bucurat pe timpul
lui Grigorie vodă, căci Mihai vodă lua totdeauna bani cu împrumut şi
împovăra cu felurite greutăţi şi pe rudele sale, şi pe străini. Printre rudele
lui Mihai vodă, pe care Grigorie vodă le-a cinstit cu mari slujbe boiereşti, 25
se poate mira oricine găsind şi pe Dimitraşcu hatmanul, fratele lui Mihai
vodă, care pierduse orice nădejde că va fi. miluit de un domn străin. El
782 credea că domnul îl va bănui din pricina fratelui său. li Grigorie vodă
însă nu a avut astfel de bănuieli, ci, precum a arătat bunătate faţă de toţi, 30
purtîndu-se cu bunăvoinţă, tot aşa l-a mulţumit şi miluit şi pe Dimitraşcu
hatmanul, precum şi tot neamul lui l-a cinstit şi l-a iubit. Şi mai de mirare
este cu ginerele acestuia, lordachi Costachi stolnicul, care în timpul
domniei lui Mihai vodă, cu toate că ţinea pe nepoata lui, totuşi nu se 35
bucura de bunăvoinţa domnului. Grigorie vodă însă l-a făcut mare stolnic
şi în acelaşi timp şi căpitan de Codru şi i-a dat în seamă tot ţinutul Făl
ciului. Pe celălalt ginere al lui Dimitraşcu hatmanul, pe Ioan Bogdan,
l-a făcut mare medelnicer, iar pe fi.ul acestuia Radu l-a făcut mare jicnicer. 40
Pe toţi îi avea în cinste şi cuvîntul lor avea trecere. Dar mai jos veţi vedea
cum l-au mulţumit şi ei pe Grigorie vodă. Deoarece s-au purtat cu nere
cunoştinţă, Dumnezeu nu a putut îndura nerecunoştinţa lor, s-a miniat
pe ei şi i-a pedepsit.
Acest domn trăia bine cu vecinii Moldovei şi se bucura de nume 4 5
bun la ei ; nimeni nu-l putea învinui că nu era vrednic de domnie. Dar
de la vecinii săi cei răi, de la tătarii nogai, avea multă supărare. Se ştie
264 CRON I CA GHICULEŞTILOR.
-roic; m:icn moc; µf: KQKOV "(ehova 1tO'tE OEV AEÎ1tOUV µaA.roµata, Kal. �ex.ro
ptcr-rci µf: t0uc; Ta-rciporn;, 67tou cpucrtKci elvm ăv0p001to1 KaKoi Kai x.eipovac;
autrov of:v EX.El KUVEvac; -rcmoc;. Ap1tU"(E<;, ăOlKOl Kai Cj>lAO'tcipax.ot Olci vci
„
ap1tci�rocn, Ka0ci>c; Kai ă.Â.AOl 't01t0l 'tOU'tO µapwpouow, 61tOU crx.diov oA.i-
5 "(Ol ci1tEµE1vav ci1tCL'tî1îOl, ci1t' aut0uc; eix.e EVOX.Â.TlcrtV. 0EAE'te ciKOUO'el AOl-
1tOV Kai de; tcic; ÎjµEpac; 'tOU'tOU 'tOU aU0Evtou 'ti tooKiµacrav vci Kciµrocrt,
µovov 6 0eoc; of:v t0uc; tpo1l011cre.
EITANA:ETA:EU: TOY AL\IA rKIPEH :EOYATANOY KAI EKETPATEIA

KAT AYTOY AAAQN TE KAI TOY rPHrOPIOY BOdA
IO TC!> OEUîEpq> x.povq> 'tfjc; au0Ev-riac; 'tOU rp11"fopiou P68a, EV Eîel S7t'ttt-
·0s�.��to<O K1crx.1A.10crtC!> omKocnocrtC!> -rptaKocrtC!> EKtq>, Ka'tci µfjva 'OK'troppwv, Îl"fEµo
veuovtoc; îOU li MeVKAfj repci11 x.av11 de; 'tO Kpiµ1, Kai 'tOU CLOEACj>OU au- 783
'tOU , AoiÂ. repci11 ovi-oc; KQA yci, tx.0peu011 6 xcivT]c; 'tOV a8cA.cp6v 'tOU tOV
lCaÂ.yav, omti of:v i;Koue tov Â.oyov tou, Kai f:ypa'lfEV de; 'tÎlV pacr1A.eiav
15 vci EÂ.01J Kam'tsii-µm:icrT]c; va 'tOV 1tcip1J µasiA.11v, roc; ci1tcl0fj 'tfjc; pacrtÂ.eiac;,
va 'tOV U1tCLY1J de; 'tÎlV ru:iµ1tOAlV.
7HA0E youv 6 KQ1tl'tsÎl-µm:icr11c; Kai 'tOV E1tfj pe 81a va 'tOV U1tCLY1J de;
'tÎlV r1ciµnoA.1V. ·o of; KQAyac;, PA.Enovtac; 1tc0<;; QU'tÎl Îl µas1A.eia 'tOU i;A.0ev
cino 'tOV CLOEÂ.Cj>OV 'tOU, E"(lVEV tx.0poc; 'tOU xav11 Kai ESÎJîEl 'tp6nov va 'tOV
�o PA.ci\jfTJ . Tote O'UVEPTl Kai oi µ1psci8ec; 'tWV PT10Evtrov Tatciprov va µTiv eivm
cuxaplO''tTlµEVOl CL1t0 'tOV x.av11v, µf: 'tO va EO'KO't(J)O'f: noA.A.ouc;; µ1psa8ec;;
ci1tE10Eic; de; 'tO Kpiµ1, npăyµa 61tOU de; aut0uc; OEV ÎlîOV O'UVT]810'µEVOV,
cit.A.a. Titov EÂ.EU0ep01 ano 'tOU<; XCLVT]OE<;; . Ilepv&vtac;; A.omov 6 'AoiÂ. rKe
PETl crouA.tcivoc;; cl7to 'tÎlV 'Osou 7tp&tov Kai E:µpaivovtac;; de; to 'AKKEpµciv1
25 Otă. va nEpclO'TJ 'tOV davoup10v µf; 'tOV KamtsÎl-µ1tUO'î1V va unciyTJ de; n)v
r1ciµnoA.1v, Ka0ci>c; EnEpacrE 'tOV Nicr'tpov, E:pyfiKacrtv oi µ1pyci8ec;; 'tWV No
YUTJOWV de; npouncivtTJO'lV aut0u Kai O.vtaµro011crav µE't' au't6v, cruµpou
Â.Eliovtcic;; 'tOV va O'TlKW0fj Ka'tU 'tOU UOEACj>OU 'tOU Kai aut0i vă. 'tOV PoT]0Î}
O'(l)Ol µf: cpoucrcră'tov vă. tpyciÂ.rocri 'tOV ao&A.cp6v t0u cino tov 0p6vov Kai
30 va pciÂ.WOlV ă.Â.A.ov. Kai O''tEpyovtac; aut6c;, 'tOV E1tÎ}pacrtv ano 'tU xtp1a
'tOU KamtsiJµnacr11, AE"(OV'tE<; 1tc0<;; OEV 0EAOUO'lV EKEivov 'tOV xav11v, Kal.
1tpoc;; tOV Kam'tsÎ}µnacr11v EOCOO'QV avacpopă.v va titv unciy1J de; 'tÎlV pam
A.eiav 81a va t0uc; 8rocr1J ăA.A.ov xav11v.
·o KamtsfiµnacrTJc; A.omov EKiv11cre npoc;; 'tÎlV PacrtA.eiav, vou0EtÎ}crac;
35 7tpOîEpov KaA.ă. tOV , AoiA. repci11 vei µTiv 'tO Kaµu auto, UÂ.Â.cl of:v EÎO'T]
K0tl0'01J . Oi of: Tatâpo1 y&voµ&vo1 cinocr'tci'tm, f:Kapa'AiKwcrav µ1Kpoi Kai
µEyaA.01, µf: O'KOnov va unaycocrt Kată. 'tOU XclVT], E:a.v OEV fl8EAE 'tOU<;; OOOO'El
ii Pamhia ă.'A'Aov Ka'tă. 'tÎlV 0EA.11criv t0uc;; . To'tE Kai 6 dî1µTJ'tp6.crKo<;; x.ci
tµavoc;, CLOEÂ.q>oc;; 'tOU M1xaiiA. pooa, 6µou µf; 'tOV reropyciKTlV O''tOAVlKOV,
40 'tOV yaµppov rnu, f:cpuyov ci7t' E:oro, o[ 6noîo1 eupE011crav to'tE Kci'tro ele; 'to
tpuyoc;; 'tOlV ciµ1tEAicov Kai EîtiJyamv de; 'tOU<; Tmapouc; rnuc; so pµnâOE<; Kai
npOO'EKOAAÎJ011crav 'tcp 'AoiA. repciTJ O'OUÂ.'tciVq> Kai EKaµav noA.Â.ci avaKa
'tWµata KQ'tcl tOU rp11yopiou pooa Kai Ka'tU tfjc; 'tO'Upac;; , Kai cbc; 'tOO'OV
EVÎ}py11crav de; aut6v, li COO''te 61tOU EO''tElAEV 6 O'OUÂ.'tcivoc; fva µ1psciv, Xou- 784
-45 crntv rasii AEyoµEvov, de; 'tOV aU0EV'tî1V, AE"(OV'tac; va rnuc; OOOO'TJ tac; yu-,
DOMN IA LU I GRIGORE G H I CA VODA 265
că niciodată nu lipsesc certurile cu un vecin rău şi cu atît mai mult nu

puteau lipsi cu tătarii care sînt din fire oameni răi, şi mai răi ca ei nici
nu există în altă ţară. Ei sînt hrăpăreţi, nedrepţi, neastîmpăraţi, ca să poată
prăda, precum se adevereşte şi cu alte pilde din alte ţări, că doar puţine
au răm�s necălcate de ei. Veţi auzi dar ce au încercat să facă şi în zilele 5
acestui domn, numai că Dumnezeu nu le-a ajutat.
RĂZVRĂTIREA LU I ADĂ L GHEREI SULTANUL ŞI EXPEDIŢIA

LUI GRIGORIE VODĂ ŞI A ALTORA ASUPRA ACESTUIA
Î n al doilea an al domniei lui Grigorie vodă, în anul 7 236, luna I O

783 octombrie, pe cînd Mengli Gherei 1 era han lial Crimeei, iar fratele său
oc�;�7brie
Adăl Gherei era calga 2, hanul s-a învrăjbit cu fratele său calga, pentru
că acesta nu-i asculta cuvîntul, şi a scris împărăţiei să vină un capugi-başa
să-l mazilească, ca pe un nesupus al împărăţiei, şi să-l ducă la lampol. 15
A venit deci capugi-başa şi l-a luat ca să-l ducă la lampol. Calga,
văzînd că această mazilire i-a venit de la fratele său, l-a duşmănit pe han
şi căuta prilej să-i facă rău. Atunci s-a întîmplat ca şi mîrzacii acestor 20
tătari să nu fie mulţumiţi de han, deoarece el ucisese în Crimeea mai mulţi
mîrzaci nesupuşi, lucru neobişnuit la ei, căci mîrzacii erau liberi faţă de
hani. Trecînd deci Adăl Gherei sultanul mai întîi prin Om şi intrînd în
Akkerman ca să treacă Dunărea, împreună cu capugi-başa, ca să meargă 25
la lampol, cum a trecut Nistrul i-au ieşit înainte mîrzacii nogai şi l-au
întîlnit. Ei l-au sfătuit să se ridice împotriva fratelui său şi că ei îl vor ajuta
cu oaste să-l scoată din scaun şi să pună alt han. Deoarece calga a primit 30
acest lucru, l-au luat din mîinile lui capugi-başa, spunîndu-i că ei nu vor
să aibă pe acel han. I-au dat lui capugi-başa şi jalbă s-o ducă la împărăţie
ca să le dea alt han.
Aşadar, capugi-başa a pornit la împărăţie, după ce mai întîi sfătuise
mult pe Adăl Gherei să nu facă acest lucru, dar nu a fost ascultat. Tătarii 35
hainindu-se, au încălecat de la mare pînă la mic cu gîndul să meargă împo·
triva hanului dacă împărăţia nu le va da alt han pe placul lor. Atunci şi
Dimitraşcu hatmanul, fratele lui Mihai vodă, împreună cu ginerele său
lordachi stolnicul, aflîndu-se pe atunci la culesul viilor, au plecat de aici' 40
s-au dus la tătarii răzvrătiţi şi s-au alăturat lui Adăl Gherei sultanul, făcînd
multe uneltiri împotriva lui Grigorie vodă şi împotriva ţării. Şi atît de
784 mult au uneltit, 11 încît sultanul tătăresc a trimis a domn un mîrzac, anume
Husein Gazi, cerînd să-i dea jupînesele şi copiii zişilor boieri, precum şi
1 Mengli Gherei a fost han al Crimeei de la 1 72 4 la 1 730.

2 Locţiitorul hanului se numea calga.
VUÎKa<; tIDV P118EVtCOV UPXOVTCOV, Kai Tcl 7tatOia TOUi; Kai tel U1tll PXOVTU
UUTIDV, 6nou cl1tEµEtvav eii; TÎlV tcrapav, Kai iiv oi:v toui; tel OcOO"lJ, ucrtepov
va µl) 1tUpU1tOVfjTat Mv TOU cruveP11 µeyaA.uTf:pa 1;;11µia.
m„e1tOVtai; 6 rp11y6p10i; p6oai; nci>i; eytvev clVTUPTlli; tfji; BacrtA.eiai;
5 6 crouA.tavoi;, µl) exovtai; Katpov va U7t0Kpt8ij ăA.A.ov A.6yov, EO(J)O"E Kai
tai; yuvaîKai; tIDV p118f:VTCOV, Kai tel 1tpayµaTa TOU<; , Kai ăcrnpa, Kai Ocopfi
µaTa ăA.A.a EO"TEtAEV eii; TOV O"OUATUVOV, 6,n iJ8f:A.11cre Otel va tOV iJµspcil
O"lJ Kai va q>uA.aslJ TOV T07tOV. Oi TaTapot oi: EV TOO"OUT(!) EKaPaA.iKEUcrav,
Ka8ci>i; Etnoµsv, Otel va unaycocrtv sii; TO Kpiµt va EPyaA.cocrt TOV xav11v,
10 A.oyta/;;O VTEi; nci>i; Kai to Kpiµt 8f:A.st dcr8at µst' autrov, Kai va 1;;11 tficrrocrt
tOV KanA.av repa11v xav11v napu tfji; pacrtA.eiai; Keli EUV toui; tOV OcOO"lJ
KUTcl to l;;fi t11µa toui;, va sllt�O"(J)O"t Keli Ota µf:crou EJ(elVOU va paA.u Îl Pel
crtA.eia tOV MtxaiJA. Pooel eii; tÎJV MoA.oopielV Keli va µal;;tA.eucru tOV rp11-
y6p10v p6oa, aµT) 6 pouA.ai; E8vrov a8strov 0s6i;, oi:v EUcOOCOO"E tOV O"K07tOV
15 toui;.
âiapcivtsi; youv tOV Nicrtpov eii; to 7tBpelV, UVTelµcil811crelV Kai µi: toui;
ăA.A.oui; Tatapoui;, 6nou A.eyovm1 rtaµav �elytoaK11oei; , Kai wui; iJvayKacrelv
Kai aurnui;, xcopii; TO 8f:A.11µa toui;, va svco8rocrtv aurnii; eîi; UUTÎlV TÎlV pou
A.l)v Kai wui; Eitfi pacrt µal;; i -rnui; Kai E7tfiyacrtv E:roi; sii; TO Tspvf:p, 01tOU
20 dvat eii; tÎ)V ox8riv TOU Mnoux 1tOtaµou, anf:vavn TWV Ka/;;aKCOV trov Ilot
KUAÎJOOOV, ijyouv 2anopopavrov, tA.7ti/;;ovn:i; mi>i; 8f:A.oucrtv svro8fj Kai oi
Ka/;;ci KOt µet' autoui; Kai 6µou 6A.ot, 6tav naycilcru 6 Mnouxoi;, va U7ta
ycocrtV eii; TO Kl'iµt. WOµcoi; oi Ka/;;a KOl EKEÎVOt oi:v ETPESelV va 6µoq>covfi
O"(J)O"lV, cl1t0Kptv6µevot mi>i; EKEÎVOt yvropil;;oucrt Kupt6v rnui; TOV xav11v Keli
25 TO 7tp6crrnyµa TOU clKOUOUO"l. Kai OÎl 6 crouA.tavoi; Ota µtcr8ou ecruvasev
E:coi; x1A.ioui; Ka/;;ciKoui; cl1t0 tai; ă.Kpai; EKEivai;, 07tOU eupfjKE, Keli fJ8sA.s
va 7tEpU0"1J TOV Mnouxov, 6µcoi; Eq>opfi811 Ota TU EVoexoµevel µfincoi; Kai
€A81J crtpatsuµa a7t' 07tl0"(J) TOU. ât6n 6 xavrii; EKUPEPVTJO"E KelAU TO npiiy
µa, nf:µnovrni; tov ui6v tou, tov Toxmµii; repari µi: Kaµ7t6crov crtpatsuµa
30 EAelq>pov li Kai OtaAEKTOV Kai ec:p8elO"EV oµ7tpoi; TelXUtata eii; TÎlV 'Ol;; o u, 785
tOV oi: ytaA.il-ayelcrÎ), 'AA.T)-ayav 6v6µeln, Kai tOV T/;; t1tAUK µtpl;;av wui;
EO"tEtAE µi: Kaµn6croui; av8pcimoui; Va Kel8ficrrocrtV eii; tÎlV 1telPelXEtµelO"lUV
tOU xav11, xav-KtcrAUO"Îl A.eyoµf:vriv' Kai autoi o{ ouo i1A.8ov Ota TOU , Acrnpo
KUO"Tpou di; tilv napaxe1µacriav µi: EA.7t ioa wtaut11v, 6n aKouovtsi; tov
35 Epxoµ6v rnui;, 8i:A.oucrt V aq> �O"Et oi µtpl;;aosi; to µi:poi; tOU 'AoiA. repa11
crouA.tav Kai 8i:A.oucrtv f:A.8et di; autoui;, Kai EUV µil oA.ot, KOCV µi:poi; au
trov. 'AµT) ti e7ta8s Kai EKeivoi; aKoA.ou8roi; pTJ8ficrstat.
·o crouA.tavoi; µi: wui; Tatapoui; ovtai; di; to Tspvep, di; tÎlV ox8riv
wu Bouxou, f:A.apev eloricrtv mi>i; 6 Toxtaµii; repa11i; crouA.tavoi;, uioi; tou
40 XUVTI, eq>8acrev di; TÎlV '0/;;ou Keli O ytaA:r)-ayacrili; EUplO"KEtat eii; TÎJV 7tU
PUXEtµacriav Kai eu8ui; eyuptcrev 07tlO"(J) Keli Kata µi:v îOU Toxtaµii; oi:v EOU
vfi811 va .U1tUY1J, 6n EKEivoi; i1A.8ev di; TO KUO"Tpov µi:crel Kai fissupev 6
, AoiA. repa11i; 7troi; oi:v Îjµ7topei va tOV pA.a\jllJ, &.A.A.' EO"TELAE nvai; µtpl;;a
oei; µi: Tatcipoui; Kata 't'OU ytaA.fj-ayacrfj di; tOV KtcrA.av, 6µou µi: Kaµn6-
45 croui; Ka/;;aKoui;, 07tOU ec:puA.ayav ta yec:pupta toU Nicrtpou, Kai E7tÎ)yacrt
Kai E:noA.Eµ11crav tov yiaA.1)-ayacriJ Kai tov Tl;;rnA.aK µtpl;; a Kai toui; EviKTl
crav Kai t0ui; E7tfi pacrt µi: 6A.oui; wui; 1tEpi autoui; Kai wui; Eyuµvrocrav cl7t0
ocra eixov KCll toi>i; tmhacrtV eii; tOV •AoiA. repa11 . 'Emcrtpi:\jlai; youv 6
DOM N I A LU I G R 1 GORE G H I CA VODA 267
avutul lor ce mai rămăsese în ţară, şi că dacă nu le va da, pe urmă să nu

se plîngă dacă i se va întîmpla o pagubă şi mai mare.
Grigorie vodă, văzînd că Adăl Gherei sultanul este hain al împărăţiei 5
şi neavînd vreme să răspundă altfel, a dat şi jupînesele şi lucrurile zişilor
boieri şi a mai trimis şi bani şi daruri sultanului., căci a vrut să,l îmblîn,
zească ş1 să ferească ţara. Între timp, tătarii au încălecat, precum am zis,
ca să meargă în Crimeea să scoată pe han, socotind că şi Crimeea va fi IO
cu ei, şi să ceară de la împărăţie han pe Caplan Gherei, �i dacă împărăţia
îl va da, atunci să ceară prin mijlocirea lui ca împărăţia să pună domn în
Moldova pe Mihai vodă şi să mazilească pe Grigorie vodă. Dumnezeu însă,
care răstoarnă gîndu•ile oamenilor, nu le,a ajutat să,şi ajungă ţinta. 15
Trecînd dar tătarii p e malul celălalt al Nistrului, s,au întîlnit cu ceilalţi
tătari, numiţi iaman,săhăidaci, şi i,au silit şi pe aceştia, fără voia lor, să
se unească cu ei într,acest scop. Luîndu,i şi pe aceştia cu ei, au mers pînă
la Ternev, care este pe malul rîului Bug, în faţa cazacilor botcalii, adică 20
zaporojeni, nădăjduind că se vor uni şi cazacii cu ei, şi cu toţii împreună
să meargă în Crimeea cînd va îngheţa Bugul. Dar cazacii nu s,au grăbit
să se înţeleagă cu tătarii, răspunzînd că ei recunosc ca stăpîn al lor pe han
şi ascultă de porunca lui. Atunci calga sultanul a strîns cam o mie de cazaci 25
lefegii, cîţi a putut găsi în acele margini, şi a vrut să treacă Bugul, dar s,a
temut, gîndindu,se că poate va veni vreo oaste pe la spate, căci hanul a
chivernisit bine lucrurile. El a trimis pe fiul său Tohtamiş Gherei cu o
785 seamă de oaste uşoară li şi aleasă, care a ajuns foarte repede la cet3tea 30
Ozu. Iar pe iali,agasi, anume Ali,aga, şi pe Ciplac mîrza i,a trimis cu mai
mulţi oameni să stea la locul de iernat al hanului, anume han,cîşlasi.
Aceştia doi au venit la cîşlă prin Cetatea Albă cu nădejdea că mîrzacii,
auzind de venirea lor, vor părăsi pe Adăl Gherei sultanul şi vor veni la 35
ei, dacă nu toţi, măcar o parte din ei. Dar ce a păţit şi' acest iali,agasi se
va povesti mai departe.
Adăl Gherei sultanul, fiind cu tătarii la Ternev, pe malul Bugului,
şi primind vestea că Tohtamiş Gherei sultanul, fi.ul hanului, a ajuns la 40
Ozu şi că iali,agasi se află la cîşlă, îndată s,a înapoiat. Adăl Gherei nu a

putut să meargă împotriva lui Tohtamiş, căci acesta intrase în cetate şi
ştia că nu,i poate face nici un rău. A trimis însă împotriva lui iali,agasi
la cîşlă cîţiva mîrzaci cu tătari şi cu mai mulţi cazaci, care păzeau podurile 45
Nistrului. Aceştia s,au dus de s,au războit cu iali,agasi şi Ciplac mîrza
şi, biruindu,i,' i,au luat cu toţi oamenii lor, i,au jefuit de tot ce aveau şi
i,au dus la Adăl Gherei. Întorcîndu,se deci Adăl Gherei şi trecînd Nistrul
263 CRONICA GHICULEŞTI LOR
'AoiÂ rKeparic; Kai 8taPac; 'tOV Nicr'tpov eic; 'tO f;8&8e µepoc;, EKa8riae µf;
OAOV 'tOU 'tO O''tpcheuµa bti 'tÎJV ox.Sriv 'tOU Nia'tpou de; 'tO x.copiov Ko
nayKa Â.ey6µevov, Kai cmeÂ.ma8i:v'te<; moc; fi paaiÂ.eia OEV 'tOU<; oiOEl ă.Â
Â.OV X.UVTtV, Ka'tU 'tO 8EÂ.T]µa 'tOU<;, aÂ.Â.U neµnel <j>OUO'O'ă.'tOV Ka't' aU'tOOV,
5 pouA.eu8EV'tE<;, am:cpamaav va KOUpaeuaouv 'tOU<; 'tonou<; 'tfl<; pamA.eiac;.
Kai eu8uc; E7tpOO''tU�EV 6 O'OUA'tUVO<; 'ASiÂ. rKeparic; va KapaA.tKeUO'COO'lV
OAOl oi Tmapol Kai va yivcom 'tpia µepri, Kai 'tO &va va KOUpO'EUO'lJ 'tO
KeÂ.i, 'tO 'JaµatÂ. Kai de; 'tO nepav 'tOU Aavoupiou 'tOU<; 'tOnouc; 'tOOV Toup
KOOV &coc; de; 'tÎJV 'A8ptavou, Kai 'tO ăÂÂO va unaylJ de; 'tÎJV TipaîÂ.a Kai
I O eic; 'tÎJV BA.ax.iav, Kai 'tO 'tpi'tov ei<; 'tÎJV MoA.oopiav ('tÎJV 6noiav El'.xaai Kai
µaA.a np6X,etpov) Kai faena VU faoiµaa8rom Kai UU'tOl, <j>Op'tcOVOV'te<; 'tU
0'7tl'tlU wuc; de; 'tU aµa�ta Kai va q>UYCOO'LV. �oµcoc; of;v t8uv1i8riaav, tnei-
OÎJ 6 E>eoc; li oieaKeoaae 'tac; pouA.ac; 'tcov. Kai ne pa µf:v 'tfl<; Ousouc; ta'te- 7 86
KE'tO 6 Tox.mµic; rKeparic; E'tOtµoc; Kai napa'triprov 'tOV Kmpov va avaana-
15 O'lJ Kai va EÂ.KUO'TJ 'tOU<; naµuv I:ayi8aKrt8ec;, Îl of: PamA.Eia, PÂ.enovmc;
'tÎJV &.7tOO''tUO'iav 'tOU 'AoiÂ rKepari Kai 'tOOV Noyariocov Kai moc; EO''tElAE
oic; Kai 'tpic; Kam'tsÎ}-µnaariv de; auwuc;, A.eyOV'tU<; 'tOU<; va nauacomv &.no
'tU 'tOtaU'tU, on of:v 8i:Â.OUO'l V anO'tEAEO'el Kaveva E:pyov, O.A.A.a vei OcOO'COO'l
'tOV O'OUÂ.'tUVOV de; 'tU xepta 'tOU Kam'tsfl-µnaari . Kai auwi of:v llKOUaav
20 'tÎJV pamÂ.lKÎJV npoamyliv, O.A.A.a µăÂ.Â.OV tsftwuv 'tOV KanÂ.av rKepari xa
vriv, Kaux.roµevot moc; iiv OEV 'tOU<; 'tOV OcOO'COO'l, 8i:AOUO'l KOUpO'EUO'El 'tOU<;
't6nouc; 'tOU pamA.i:co<; Kai 'tOV payiav onou Î]µnopeacoai, Ka8roc; anocpa
O'taav, EO''tEtÂ.e np6amyµa de; 'tOV Mouamq>a-naauv wu Xonviou va E't0l
µaa8ij µf; 'tOV rpriy6piov P68a va umiyTJ Ka'tU 'tOOV Ta'tapcov, Ka8roc; EO''tEl-
25 A.e �EXCOPlO''tU Kai ele; 'tOV rpriy6ptov P68a <pepµavi Olu va. t'totµaa8ij Kai
va unayu 1<m' au'trov, 6µou µf: 'tov pri8evm naaav.
·Ewiµasoµevou A.omov 'tOU rpriyopiou p6oa de; EKO''tpa'tEiav, EÂ.a
pev ei:Orimv 6 'AoiA. rKtparic; nroc; 6 rpriy6pto<; P6oac; t'totµasE'tUl Kai 'tOU
EKaKocpavri Kai t8uµro8ri OUVa'tU Kai E:ypa\llEV &va ypaµµa ele; 'tOV aueev-
30 'tTtV, AEYOV'tcl<; 'tOU nroc; Of:v Kaµvei xpEia va K01tl00'1J vei unayu anavco 'tOU,
&.A.A.a va Kapn:pftO'TJ Kai 8i:AEl E:A.8ei EKEÎVO<; cl'tO<; 'tOU va &.v'taµco8ij µf; 'tOU
Â.oyou wu.
VOV'tE<; Â.omov oi Ta'tapot, ro.; Eîti 'tO nAEÎO''tOV, tx8poi 'tfl<; MoÂ.oapiac;
napu ăAÂ.COV 't07tCOV, apx.ivriaav vei apnascomv de; 'tU<; ăKpac; KU'tU 'tÎJV Ae-
35 nouavav, Kai euptaKoµEVOl Kai oi ăpX,OV'tE<; UU'tOl KOV'tU d<; 'tOV O'OUÂ.
'tUVOV, 6 Ariµri'tpUO'KO<; oriA.aoi] µf; 'tOV yaµpp6v 'tOU recopyliKrtV, EîtapClKl
VOUO'UV 'tOV O'OUÂ.'tUVOV KU'ta 'tOU rpriyopiou p6oa, 'tUsOV'ta<; E�flvm nouy
yia ămtpa, 'tU nevflvrn 't<Ţl O'OUÂ.'tclVQl Kai 'ta OEKa 't<Ţl 'Iaoucp µtps�. ocrnc;
Tj'tov npro'tO<; 'trov µipsaocov 'tou 'Opouµni:'toyA.ou Kai Eîtepvoucrnv 6 A.6yoc;
40 'tOU de; 'tOV O'OUÂ.'tavov, oui vei O''tElAlJ vei macru 'tOV rpriy6ptov P6oa. T6-
'te 6 aUSev'trt<;, npopMnovmc; µftncoc; Kai auvi:Prt Kavevac; Kivouvoc; de; 'tOV
'tonov, ea'tetA.e 'tÎJV 86µvav 'tou Kai 'ta 'tEKva 'tou Kai 'tÎJV µri'tepa wu de;
'tO Xo'ti vi- waau'tcoc; Kai oi ăpxoV'tec; 'tOu 't67tou 'ta<; yuvaiKa<; 'tOU<;, li 010- 787
pisovmc; 'tOV MaKpi]v µmivov Kai 'tOV AouKa Pta'ti:pvtKov vei 'tE<; u7tay1J
45 ei.<; 'tO 0'7ti'tl 'tOU KamKEX,ayiă, npocr'ta�a<; Kai 'tij 'tO'UpQ. va <j>UÂ.UX,8000'lV
·
de; wuc; Â.oyyouc;. �oeev oi KU'tOlKOl 'tOU naaiou EKAEicrSriaav de; 'tU µo
vaa'tft pta Kai epaA.ev 6 aUSi:V'tTt<; nvcic; a'tpancil'tac; va cpuÂ.aycom 'ta<; n6p
'ta<; 'tOOV µovacr'trtpicov EKElVCOV. Kai Ola'ta�ac; 'tU npayµa'ta de; 'tO ruim,
DOMNIA LUI G R IGORE G H I CA VODA 2 69
încoace s,a aşezat cu toată oastea sa pe malul Nistrului, în satul numit

Copanca. Dar văzînd că împărăţia nu le dă alt han pe placul lor, ci trimite
oaste împ otriva lor, s,au sfătuit şi au hotărît să jefuiască locurile împără, 5
ţiei. Adăl Gherei sultanul a dat îndată poruncă ca toţi tătarii să încalece
şi să se împartă în trei părţi. Prima parte să jefuiască Chilia, lsmailul ş i
ţinuturile turceşti de peste Dunăre pînă la Adrianopol, a doua să meargă
la Brăila şi în Ţara Românească, iar a treia în Moldova, pe care o aveau 1 0
ş i mai l a îndemînă, ş i p e urmă s ă s e pregătească s ă încarce avutul lor în
786 căruţe şi să fugă. Dar nu au izbutit, căci Dumnezeu li a răsturnat planurile
lor. Dincolo de Ozu aştepta gata Tohtamiş Gherei, care pîndea momentul
potrivit să despartă pe iaman,săhăidaci de Adăl Gherei şi să,i atragă d e
partea sa. Iar împărăţia, văzînd hai�ia lui Adăl Gherei şi a tătarilor nogai , 1 5
a trimis d e două,trei ori p e capugi>başa la ei, zicîndu,le s ă înceteze cu
hainia, că nu vor ajunge la nici un rezultat, şi să predea în mîinile lui
capugi,başa pe calga sultanul. Dar ei nu numai că nu au ascultat de porunca
împărătească, ci mai cereau şi ca han pe Caplan Gherei, lăudîndu,se că 2 0
dacă nu li se va da acest han, vor jefui locurile împărăteşti şi raiaua pe
unde vor putea, după cum au hotărît. Atunci împărăţia a trimis poruncă
paşei de Hotin Mustafa să se pregătească şi să meargă împreună cu Grigorie
vodă asupra tătarilor. A trimis şi lui Grigorie vodă firman aparte, ca să 25
se pregătească şi el să meargă asupra lor împreună cu zisul paşă.
Şi pe cînd Grigorie vodă se pregătea să pornească la război, Adăl Gherei
a prins de veste că acesta se pregăteşte, s,a înciudat, s,a miniat mult şi i,a tri
mis domnului o scrisoare, spunîndu,i că nu e nevoie să se ostenească să 30

meargă asupra lui, ci să aştepte că va veni în persoană să se întîlnească cu el.
Avînd dar tătarii mai mare duşmănie faţă de Moldova decît
faţă de celelalte ţări, au şi început să jefuiască marginea pe la Lăpuşna.
Aflîndu,se acolo lingă calga sultanul şi acei boieri, adică Dimitraşcu cu 35
ginerele său Iordachi, îl îndemnau şi ei pe sultanul tătăresc să meargă
împotriva lui Grigorie vodă, făgăduind în acelaşi timp şi şaizeci de pungi,
cinzeci sultanului şi zece lui lusuf mîrza, care era căpetenia mîrzacilor
Orumbeteşti şi cuvîntul lui avea trecere pe lingă sultan, ca să trimită să prindă 4 0
pe Grigorie vodă. Atunci Grigorie vodă, socotind că poate va fi ţara în ·
primejdie, a trimis pe doamna, pe coconii şi pe mama sa la Hotin şi

787 împreună cu ele au trimis şi boierii ţării pe jupănesele lor. li Domnul a
orînduit pe Macri banul şi pe Luca vistierul să le ducă în casa capuche
haielei şi a poruncit ca şi ţara să se băjenească în codru. Deci locuitorii 4.5
laşului s,au închis în mănăstiri, iar dol!lllul a pus o seamă de ostaşi să
păzească porţile acelor mănăstiri. Apoi, după ce a pus în rînduială trebu-
270 CRONI CA GHICULEŞT I LOR
&paAf:v KaîµaKciµT)8Ei;1 tov 'HJ..i av Kataptsfiv, 7t pcOTJV µeya.v J..o yo9frr1v,

Kai. tov l:tfapavov Poucrcretov, 7tpc011v µeyav popvtKov, Kai. Kată. ti}v pacri
Â.tKÎ)V 7tpocrtayi}v EKivT)crE µf: to <poucrcrătov tou Kată. to M7totocrcivt, Eii;
U7tciVtT)crtV îOU Moucrta<pă-7tacră 810. va cruvoµtÂ.Î)crlJ µEt' EKEÎVOV Kal va
5 cruµpouÂ.EU9rocrt 7tEpi. îOU 7t09EV ăpµ6sEt KaÂ.tnEpa va EK'tEÂ.Ecrcocrt îÎ)V EK
crtpatEiav toui;.
'EK6.9T)crEV ouv 6 rp11y6ptoi; P68ai; Ei<; îO M7totocrcivt OEKa ftµepai;,
7tpocrµevovtm; tov Moucrta<pă.-7tacr6.v, o7tou €J..9 6vtoi; KaÂ.apacrfou cl.7to ti}v
Il6Â.tV, EK µepoui; îOU UOEÂ.<pOU îOU, tl..a PEv Ei8T)crtv moi; ft PacrtÂ.Eia ăA.-
1 0 Â.a/;E îOV crEpa<rKEPTJV Kai. ăcpT)C>E îOV Moucrta<pă.-7tacră.v va <puÂ.ciîîlJ îO
Xotivt Kai. µ6voi; 6 Kohcră.K-µ7tET)<; µf: toui; AmK6.voui; €8topicr9T) va cl.vta
µco8ij µf: îOV rp11y6ptov P68a, crEpacrKEPT)V 8f: 8troptcrE îOV AmouA.ax-
•
1tacruv Mouxcrouv-oyÂ.ouv, paJ..i) v tfji; PouµEÂ.T)<; fo6.vco Ei<; oÂ.a ta <poucrcră

ta tfji; tE PouµEÂ.TJ<; Kai �pucrtpai; Kai Mol..o opiai; Kai. BA.axiai;. Oo fvEKa
1 5 EU9ui; 6 rpT)y6ptoi; pooai; EC>T)KcD8T) a7to îO M7totocrcivt Kai E7tfjyEv Eii; îO
rt6.crt Kai. €crtpat07tEOEUcrEv t1;co8Ev tfji; EKKÂ.T)criai; tou M7taÂ.iKa, El<; tov
K6.µ7tov, 01tOU EKU8T)crEV OEKa ftµepai;, fcoi; 01tOU fil..9 E svai; ayai; pacrtÂ.t
KO<;, 6v6µan rE8tKÂ.Î) 'Ocrµă.v-cl.y6.i;, µf: 6ptcrµov va C>T)KcDC>lJ îOV rp11y6-
ptov pooav µf: îO cpoucrcrătov îOU va îOV U1tUY1J Eii; avt6.µcocrtv îOU A7ttOU-
•
20 ax-7tacră, 07tOU Î)îOV va EÂ.91J Eii; îO 'foµaîÂ.t. Kal 8fjta EKlVT)C>EV 6 rpTJ
J..
y6ptoi; P68ai; µf: 7t0AU Kai Euµop<pov <poucrcrătov Kai fofjyEV scoi; Ei<; î O
xcopiov Pcocretcrt, îÎJV ftµepav îOOV 8wcpavEicov, 01tOU tKaµE îOV aytacrµov
Kata îÎJV tci/;tV, tnEtta tpa7tESaV µqaÂ.T)V µf: OÂ.OU<; îOU<; ăpXOVta<; Ei<; ta
cr7titta îOU Kcovcrtavtivou KcocrtUKT) xatµ6.vou Kai. EUcpp6.v8T)crav Eii; 86/;av
25 îOU Em<pavevtoi; 0EOU. 'Ev autij tij fiµep� Î)Â.8Ev Eic; îOV au9EVîT)V yEpÂ.iKt
EK µepoui; îOU xcivT) Kai µ7touytoupoi U7t0 îOV A7tîOU li Â.ax-7tacr6.v, 7tp0- 788
•
crt6.ttovtai; îOV au8EVîT)V va U1tUY1J Ei<; îOV K68pov rKE"(Eî<;, 01tOU Eivat
KOVta di; toui; Tat6.poui; Kai EKEÎ va Ka8ficr1J f.coi; ou va îOU tÂ.91J OEUîE
pov 7tp6crmyµa.
30 'O 8f: 'AoiÂ. rKEpaT)i; crouhcivoi; EC>îEKE µf: OÂ.OV îO <poucrcrătov îOU
to tatciptKOV, a7tocpacricrai; va îO crtElAlJ 8ta va KOUpcrEUcrlJ, Ka8ci:>i; Ei7tOµEV.
Kai 6mv 6 otPc't.v-E<pEVtT)<; tou pT)8evtoi; crouh6.vou i::crtEKEV Etotµoi; µf:
îO KOVOUAt di; îO XEPl îOU Kai f:ypacpE tai; 7tpocrmyai; tfji; ap7tayfji;, îOîE
tcpCa:rn Kai 6 Toxmµii; rKEpuT)<; crouh6.voi; µf: îOV AJ..i}-7tacr6.v, <puÂ.aKa
•
3 5 tfji; Ousoui;, µf: tu <poucmăt a 67tou E'ixam, Kal tiJv vuKta Eupe8T)crav Eii;
to XEiA.oi; tou Nicrtpou c'mo Katco a7to to BEvMpt, Kai oi rtaµav l:ayo6.
KTJOE<; Tatcipot µEt' autoui;, o i 07tOÎOt EC>7tEUcrav OÂ.T)V îÎJV VUKta U7t0 îÎJV
'Osou Kai îO mxu f:cp8acrav u 7tOKUîCO îOU pT)8EVîO<; KUcrtpou, 07tOU dvat
EiKocri ouo cbprov ot6.crtT)µa. Ka i pA.bwvtE<; oî µtps6.8Ei; tou M7toutcmKiou
4 0 îOV Toxmµii; crouhav 7tcO<; Î)Â.9Ev cm6.vco toui; Kai U7t0 îO ă)„Â.o µepoi; îOV
rpT)y6ptov P68av, 07tOU E<p8acrEV di; îOV Ilpoutov, de;; îO <l>aÂ.tcri, Kai.
autoc;; de;; îO 7tÂ.Eup6v touc;; , Kai µa86vrnc;; Kai cl.rro ăÂ.Â.a µtpT) UKOµT) 7tc0<;
EPXOVîat Ct1tUV(l) touc;; cpoucrcrăm îOUpKtKa, €crtox6.cr911cr6.v îtVE c;; €1; au trov
ta aK6Â.ou8a Kai f:cruµµ6.sco1;av tov vouv toui; di; to KE<paÂ.t touc;; , yv c.opi-
4 5 (jQVîE<; 7tcOc;; 8f:v 8tA.Et Ela8at KaÂ.ov Otc't. Â.oyou touc;; . Kai ihcrt ăpxicra V va
xcopisc.ovmt Kai va crupEtat cl.rro fvac;; , svai; va 7tpOcrKUVOOcrt îOV T oxta µ ii;
1 Cuvîntul «KaîµaKliµT1Stc;» este adăugat pe deasupra de altă mină.

DOMNIA LU I GRIGORE G H I CA VODA 27 1
rile sale de la laşi şi a pus caimacami pe Ilie Catargi, biv vel logofăt, şi
pe Ştefan Rusăt, biv vel vornic, Grigorie vodă a pornit cu oastea sa, potrivit
cu porunca împărătească, spre Botoşani în întimpinarea lui Mustafa-paşa,
ca să stea de vorbă cu el şi să se sfătuiască pe unde e mai bine să meargă 5
;:1.supra tătarilor.
A stat deci Grigorie vodă la Botoşani zece zile, aşteptînd pe Mustafa
paşa ; acolo a venit un călăraş din Constantinopol, trimis de fratele său,
care i-a adus vestea că împărăţia a schimbat pe seraschier ; că pe Mustafa- 1 0
paşa l-a lăsat să păzească Hotinul şi că numai Colceag-bei a primit poruncă
să meargă cu lipcanii să se întîlnească cu Grigorie vodă, iar Abdulah-paşa
Muhsinoglu, valiul Rumeliei, a fost numit seraschier peste toată oastea
Rumeliei, Dristrei, Moldovei şi Ţării Româneşti. Din această pricină,
Grigorie vodă a plecat îndată din Botoşani şi s-a dus la laşi, aşezîndu-şi 1 5
tabăra afară p e cîmp, lîngă biserica Balica. Acolo a stat zece zile pînă ce
a venit un agă împărătesc, anume Iedicli Osman-aga, cu firman să ia pe
Grigorie vodă cu oastea lui şi să-l ducă să se întîlnească cu Abdulah-paşa,
care urma să vină la Ismail. Deci a pornit Grigorie vodă cu multă şi mîndră 20
oaste şi a ajuns în ziua de Bobotează în satul Roşieci. Acolo a făcut, după
orînduiala bisericii, sfinţirea apei şi pe urmă masă mare în casele lui
Constantin Costachi hatmanul, la care a stat cu toţi boierii şi s-au desfătat
întru slava domnului cel botezat. Într-acea zi i-a venit domnului ierlîc 25
788 din partea hanului şi buiurdiu de la A bdu lllah paşa, care îi poruncea să
meargă la Codrul Ghigheciului, care este aproape de tătari, şi acolo să
aştepte pînă să vină altă poruncă.
În acest timp, Adăl Gherei sultanul stătea gata cu toată oastea sa 30
tătărească, hotărît, cum am spus, s-o trimită să jefuiască. Ş i cînd divan
efendi al zisului sultan era cu condeiul în mină ş-i scria poruncile pentru
jefuire, tocmai atunc i sosi şi Tohtamiş Gherd sultanul împreună cu
Ali-paşa, paznicul cetăţii Om, cu oştile lor. Ei sosiseră în timpul nopţii 35
l� malul Nistrului mai jos de Bender, iar după ei au sosit şi tătarii iaman
săhăidaci, care au pornit de la Ozu şi, mergînd în grabă toată noaptea,
au ajuns dimineaţa la zisa cetate, care se află la o depărtare de 22 ceasuri.
Mîrzacii Bugeacului, văzînd că pe de o pa rte vine asupra lor Tohtamiş 40
sultanul, iar pe de altă parte Grigorie vodă, care ajunsese la Prut, la Fălciu,
şi era în coasta lor, şi aflînd şi din altă partf: că vin asupra lor şi oşti turceşti,
unii dintre ei au chibzuit asupra urmărilor şi şi-au băgat minţile în cap,
ştiind că nu va fi bine pentru ei . Şi aşa au început să se despartă şi să meargă 45
unul cite unul să se închine lui Tohtarniş Gherei sultanul şi în felul acesta
272 CRONICA GHICULESTILOR
repa11 crouÂ:ravov, Kai Etcrt exaÂ.acr811 to ă.crtoxacrtov autcov bnxdp11µa

KUi Îl KUKÎJ touc; pouÂ.Î), 6nou EPaÂ.av eic; îO va KOUpcreucrcocrt titv tcrapav.
Aornov µep1Koi µlpsaoec; EKÂ.1vav Eic; tov uiov tou xavTJ, µep1Koi OE eKpa
toucrav to µtpoc; tou 'AoiÂ. repaT), ftyouv 6 'Icroucp µlpsac;, 6nou Tjtov n pro-
5 toc; µlpsac; tou ytvouc; 'OpouµnEîoyÂ.ou Kai 6 Xanatc; µ1psac; Kai 6 T1µoup
Â.av µlpsac;, oi 6noio1 i'.crcoc; va E7tÎ)ymvav KUi autoi eic; îOV uiov îOU xa
VT), µ6vov cpopouµevot Bui titv scoiJv touc; va µitv KlVOUVEUO"lJ (on autoi
Tjtov oi napaK1vouvtec; Kai cruµpouÂ.euovtec; npoc; titv ă.nocrtacriav) OEV E:m 1-
yamv, aÂ.Â.U EO"îEKOV clKOµT) eic; îO M7tOUîO"UK1 µE îOV 'AoiÂ. repa11 O"OUÂ.-
10 îUVOV.
BÂ.E7tOVîac; toivuv 6 'AoiÂ. repa11c; li îOV EaUîOV îOU KUîUÂ.E1cp8f:vta 789
imo t&v nep1crcrotf:pcov µlpsaocov Kai crtoxas6µevoc; to nÂ.fj8oc; t&v crtpa
teuµatcov, 67tOU EPXEîUl cl7tUVCO îOU, tµElVEV' anoprov îO îl va KUµ1J ' Oît
tav avncrta8ij, ft�eupe mile; OEV 8EÂ.El KUîOp8cime1 îO PouÂ.oµevov, tav OE
15 U7tOKÂ.iV1J, f;cpopetto µiJncoc; Kai îOV O"KOîcOO"lJ Îl PacrtÂ.da, Kai EO"îEKEV roc;
SKO"îUîtKoc;. "Oµcoc; OîUV doe mile; 6 xav11c; S7tÂ.TJO"lUO"E Kai 6 'AmouJ..ax
namic; 6 crepacrKtp11c; €cp8acrev eic; to 'IcrµaîÂ.1 µE to toupK1Kov crtpateuµa
Kui Ka8' iJµtpav ft pxovto crtpateuµata toupK1Ka ă.no Katco Kai tcruvasovto
Eic; îO 'IcrµaÎÂ.1, rocrautcoc; Kai 6 NlKOÂ.UT) pooac;, µE îO PÂ.<iXlKO crtpateu-
20 µa tou, TjÂ.Sev eic; titv ă.KpT)v f:coc; eic; to Ma�1vtv1 Kai 6 KoÂ.tcra-µnty11c;
µE toi>c; ArnKavouc; îOU Xonviou EKUtEPTJ Kai autoc; ele; îO 'IcrµaÎÂ.1, alcr
eav811 Kai EYVcOplO"E îTtV (tcppOO"UVTJV îOU, Ka8cilc; KUl Ol ă.Â.Â.01 µlpsaoec;
Kai Tatapo1 OÂ.01 6noi> Tjtov µasi îOU, Kai EKÂ.1vav îOV auxtva touc;, µeta
voiJcravtec;. Eu8uc; ouv typmjfEV 6 'AoiÂ. repa11c; O"OUÂ.tavoc; ypaµµata Eic;
25 îOV xav11v Kai de; îOV 'A7ttoUÂ.UX-7tUO"llV crepacrKEPTJV, odxvovtac; EU7td-
8etav KUi Myovtac; va îOU od�cocrt î07tOV va imay-IJ 07t0U dvm îO 7tp6-
crtayµa touc;. Kai ăÂ.Â.01 µlpsaoec; UKOµT) ăpxmav va 7tpocrtptxcocrtv de;
îOV XUVT)V VU îOV 7tpOO"KUVOUOl, 7tUpUKUÂ.OUVîE<; îOV va îOU<; cruyxcopÎ)crlJ
îO crcpaÂ.µa touc;. ·o OE 'Icroi>cp µlpsac; Kai ăÂ.Â.01 îlVE<; µlpsaoec; îOU ytvouc;
30 autou, 6noi> OEV endcr8TJcrav µiJte de; tov uiov tou xavTJ, µiJte de; tov
xavTJV, ecpuyov de; tÎ}V Aexiav nepvrovtec; tov Niatpov de; titv I:op6Ka.
Kai ciyKaÂ.a 01a 7tpoatayfjc; îOU XUVT), 07tOU E7tEµ<p8TJ de; îOV rpT)y6p10v
pooa, oÂ.a îU 7tEpaaµata îOU Niatpou ÎjîOV 7tE<pUÂ.ayµtva 01a va µit cpu
ycocrt, µÎ)tE µlpsaoec;, µÎ)tE Tatapot, µÎ)tE KasaKOl, cmo EKEivouc; 6rrou d-
35 xev 6 'AoiÂ. repaTJc;. Kai µÎ)te 6 'loucroucp µlpsac; ft8eÂ.e rrepacret µE touc;
ăÂ.Â.ouc; µlpsaoec; Kai OEV ft8eÂ.E yÂ.UîcOO'El, Ka8cilc; OEV syÂ.utroaav µÎ)tE oi
µet' autrov KasaK01, oi 6rroto1 ouaKoÂ.roc; tµnooisovtm foi:<'> t&v Tiµettprov,
otati exoucrt toucpf:K1a, nÂ.itv cinatiJ811 6 Mupcilv L\6v1tc;, rrp1KaÂ.aµoc; tfjc;
I:op6Kac;, Oît Eixev aKOUO'El ncilc; 6 'Icroi>cp µlpsac; tµEÂ.Â.E li va rrepacrlJ 7tU- 790
40 parravro ano titv I:op6Ka, ano îO Â.i::y6µevov Koupetaivtc;, îOV 6notov î0-
7tOV cpuÂ.aîîOVîO<; îOU Mupcilv 01a va µitv 7tEpU0'1J 6 p118dc;, EÂ.apev elOT)O'LV
6 'Jcroucp µlpsac; ncilc; 6 Mupcilv O'îEKEîUl EKEl va îOU tµnooicr1J îO 7tEpa
aµa Kai autoc; E7tfj pe îOV op6µov tfjc; I:op6Kac; Kai Eîttpaaev de; îO Mo
P1Â.EoV. Kai ayKaÂ.a oi EVî07t101 tpyiJKacrt va f;µnooicrroa1 îO 7tEpaaµa îOU,
45 aµit îl7t0îE<; OEV EKUî6p8coaav, Oît ovtac; Kai 6 Niatpoc; nayroµtvoc;, &p
µ11aav oi Tatapo1 01a îOU nayou Kai Eîttpaaav, 07tOU KUi ovo ă.v8pro7t01
to1Koi µac; eÂ.aproe11aav un<'> irov Tataprov de; eKEiv11v titv 6pµiJv. Oi Ka
saK01 îOU 'AoiÂ. n;pa11, KUîUÂ.17tOVtec; Kai autoi îOV O'OUÂ.îUVOV, E0'7tEUOOV
DOMNI A LUI GRIGORE G H I CA VODA 273
s-a stricat planul lor nechibzuit şi gîndul rău să jefuiască ţara. Aşadar,
o seamă de mîrzaci s-au închinat fiului hanului, iar alţii au rămas de partea
lui Adăl Gherei, adică lusuf mîrza, care era cel mai de frunte printre mîr
zacii neamului Orumbetoglu, şi Hapaci mîrza, şi Timurlan mîrza. Poate 5
că s-ar fi dus şi ei la fiul hanului, dacă nu s-ar fi temut că îşi vor primejdui
viaţa (căci ei erau acei care au îndemnat şi au sfătuit pentru hainie). Aşa
că aceştia nu s-au dus, ci stăteau încă în Bugeac cu Adăl Gherei sultanul . I O
789 Văzînd dar Adăl Gherei li că este părăsit de cei mai mulţi dintre
mîrzaci şi cugetînd asupra numeroasei oştiri care venea împotriva lui,
nu ştia ce să facă. Se gîndea că dacă se va împotrivi nu va izbuti cele dorite ,
iar dacă se va supune se temea ca nu cumva să-l ucidă împărăţia, şi aşa 1 5
stătea nedumerit. Dar cînd a văzut c ă hanul s-a apropiat, c ă Abdulah
paşa seraschierul a ajuns cu oastea turcească la Ismail şi că în fiecare z i
veneau din partea de jos şi alte oşti turceşti, care se adunau la Ismail,
că şi Nicolae vodă a ajuns cu oastea muntenească la margine, la Maxineni, 20
şi că Colceag-bei a coborît cu lipcanii Hotinului la Ismail, Adăl, precum
şi ceilalţi mîrzaci şi tătari care erau cu el, şi-au dat seama de nechibzuinţa
lor şi căiţi şi-au plecat grumazul. Aşadar, Adăl Gherei sultanul a trimis
îndată scrisori de supunere hanului şi lui Abdulah paşa seraschierul şi 25
a cerut în acelaşi timp să-i arate şi locul unde trebuie să meargă, din porunca
lor. Îr..d şi alţi mîrzaci au început să meargă la han să se închine şi să-l
roage să le ierte greşeala. Numai lusuf mîrza şi încă vreo cîţiva din neamul
lui nu s-au hotărît să se supună nici hanului şi nici fiului acestuia. Ei au 30
.
fugit în Ţara leşească trecînd Nistru! pe la Soroca, cu toate că din porunca
hanului, trimisă lui Grigorie vodă, toate vadurile Nistrului erau păzite
ca să nu fugă nici mîrzacii, nici tătarii şi nici cazacii care erau cu Adăl
Gherei. lusuf mîrza n-ar fi trecut cu ceilalţi mîrzaci şi n-ar fi scăpat, după 35
cum n-au scăpat nici cazacii care erau cu ei, deşi aceştia cu greu puteau
fi opriţi de ai noştri, pentru că aveau puşti, dar a fost înşelat Miron Daniei,
790 pîrcălabul de Soroca. Acesta auzise că lusuf mîrza trebuia li să treacă
Nistru! mai sus de Soroca, pe la Curecinţi 1, şi păzea acest loc ca să le 40
oprească trecerea. Dar lusuf mîrza, prinzînd de veste că Miron păzeşte
acolo, a luat drumul spre Soroca şi a trecut pe la Movilău. Şi cu toate
că oamenii locului au ieşit ca să oprească trecerea lui, totuşi n-au izbutit,
căci Nistru! fiind îngheţat, tătarii au dat năvală pe ghiaţă şi au trecut. 45
În acea năvală ei au rănit doi dintre oamenii noştri. Cazacii lui Adăl Gherei,
părăsind şi ei pe sultan şi împărţindu-se în trei părţi, se grăbeau să fugă.
1 Î n textul grecesc avem Koupe:•crlv•i; ; credem însă că e vorba de Valea Cure

chilor, vale în fostul judeţ Soroca, vezi Zamfir Arbore, Dicţionarul geografic al Basa
rabiei, p. 83.
274 CRON I CA GHICULEŞT I LOR
va cpuycocri x:ai €µepicr9T)crav de; •pia. Kai •<'> Eva µ€poc;, 67tou Tiwv oia
x:6crt0t 7tevfivrn ăv8pco7tot, E7tfi pav •<'>v op6µov U7to KOV'tU U7to •<'> 8ouµ7ta
crap1 Otci va. 7tEpacrcocrt 'tOV Nicr'tpov Kai wuc; U7tUV'tT)O"EV 6 recopyax:T)c;
crep8apT)c; 'tOU rpT)yopiou . p6oa Kai 7tEptKUKÂ.cOVOV'tac; wuc; 7tEpi Tl)V ox8T)V
5 'tOU Nicr'tpou, EV 7tpcO't01c; µE 'tEXVT)V E7tfi pE 'tU 07tÂ.a wuc;, E7tEt'ta wuc; t 7ti
acrEV oÂ.ouc;, 'tO OE ăÂ.Â.O 'tayµa, 07t0U ÎJ'tOV EKa'tOV EÎKOcrt ăvopEc;, wuc; a-
7tUV't110"EV 6 p6pVtKoc; 86vl'tc;, ocrnc; Îl'tOV Ota'tErnyµ€voc; 7tapu 'tOU rpT)yO
piou p6oa de; EKEivriv Tt)v ăKpT)v wu 'Opxqiou otu va. cppov'tislJ •&v
7tpayµa'tCOV 'tfic; ăKpT)c; Kai 'tWV av8pc07tCOV 67tOU Tt'tOV cpuÂ.ayµEVOl Ele; wuc;
10 Â.oyyouc; (67tOU 'tU "-Eyoucrt µ7tESEVtat) Kai wuc; EupfiKEV Ele; 'tO xcopiov Ao
xav€crn Â.Ey6µEvov, 67tou dvm Ka'tci •<'> vepov ÎKt0Â. x:ai µ€ nvac; av8pro-
7torn;, 07t0U &ÎXE µasi 'tOU U7t0 'tO 'tO"lVOU'tOV, wuc; E7tOAEµTjcrE µiav Tiµ€pav
OAOKÂ.TjpOV. Ele; 'tOV 67tOÎOV 7tOÂ.Eµov 7tOÂ.Â.oi U7t0 wuc; EOtKouc; µac; EÂ.a
pc0011crav, cl7t0 OE wuc; KasaKouc; 7tOÂ.Â.oi cl7tE9avov Kai wuc; E7tiacrav 6-
15 Â.ouc; xcopic; va yÂ.u'trocrlJ nvac;. To OE 'tphov 'tayµa •<'> E7tiacrav 7taÂ.1v oi
ăv8pco7to1 wu •crtvouwu Ele; •<'> 7toÂ.uxvwv wu 'Opxqiou. 'E7te1oit OE Kai
auwi oi KasaKOl dxav KaµEt 7tOÂ.Â.U KUKU Eic; wuc; pay1a0Ec; 'tOU xav11
Kai f:pya UcrEP€crrnrn Kai ă8Ecrµa, EÂ.apov 'tÎ)V OtKT)V 'tÎ)V 7tpfooucrav, on
Kai EKEivouc; 67tou E7tiacrE 7tp&wv 6 crEpoapT)c; Kai EKEivouc; 67tou E7tiacrev
20 6 P6pv1Koc; 86vl'tc; Kai ouc; E7tiacrav o{ ăv9pC07tOl 'tOU 'tcrtVOU'tOU li OÂ.ouc; 791
wuc; EOCOO"EV 6 r p11y6p1oc; P6oac; 'tcp KaÂ.y� crouhavcp Kai 'tcp u{cp 'tOU xa-
VT] de; aixµaÂ.rocriav, •a OE ăÂ.oya wuc; Kai •a ăpµa-ra wrn; Eitfi pav sKEi-
vo1 67tou wuc; E:7tiacrav.
ME'tE7tEl'ta 9EAE'tE ioei eic; 'tl opyÎ)v 9EtKÎ)V 7tEplE7tEO"OV Kai oi Tani-
25 p01, on 6 rp11y6pt0c; P6oac;, KU'tU 'tÎ)V 7tpocrrnyÎ)V 'tOU xavri Kai 'tOU 'A7t
'tOUÂ.U:X-7tacră crepacrKEpT), 07tOU 'tOV E7tp6crrnţav va U1tUY1J Ele; 'tOV K6opov
va crrn8ij de; 'tO 7tAEUpov 'tWV Ta'tapcov, 7tEpv&vrnc; 'tOV Ilpouwv U7t0 'tO
<l>aÂ.•cri (69ev i::crrn1A.ev •<'>v I:avoouA.ov I:wup•sav, µ€yav Ptcr't€pv1Kov, ota
nvac; U7tT]pEcriac; •iic; 'tcrapac; de; 'tO nacri) µE ăÂ.A.ouc; ăpxovrnc; Kai µE
30 OÂ.OV 'tO cr'tpa'tEUµa EKlVTJO"E 7tpoc; 'tOV K6opov i::xovrnc; 7t0AU Kai euµop
cpov cr'tpcnw�ta, i::crwvrnc; Kai oi cr'tpan&rn1 wu, Ka8roc; el7toµev, Tiwv
ÎJAET]µEVOl Kai OÂ.Ot µE wuc; cr'tpanrornc; •iic; KOUp'tT]c; Kai µE wuc; oapaµ7ta
vouc; 'tOU ăya Kai µE wuc; peva't6pouc; Kai 7taV'tcrEpouc;, 67tOU &ÎXE µtcr8co
't0Ut; E:vw7tiouc;, E:cruµ7tocrouvw •peic; XtÂ.1aoec; 7t&soi. ·ncrau•coc; Kai KaPa-
35 /,apaiot ÎJ'tOV oi µ7toy1apvacro1, K07tiy 'tlV Kacra, Ota wuc; 67toiouc; EKaµev
6 rp11y6pt0c; pooac; KOV'tapta sroypacptcrµEva µi; µernţco'tU cpÂ.aµ7toupa,1
apµacr118ec;, (mp6801 Kai c'iA.A.at 'taţe1c; va EXCOcrtV OÂ.Ol 'tO cpA.aµ7toup6v
wuc;. ·o KrovcrrnV'tivoc; Krocr'tUKT]t; xa•µavoc;, µE OÂ.ouc; wuc; Ka�aA.apai
ouc; wu Kai µE ăÂ.A.ouc; cr•panrornc; µtcr8cowuc; a7t6 •itv •crapav 67tou i::Ka-
40 µev 6 reropoaKric; 6 crepoapT)c; a7to •<'> Opx€i: Kai Ae7toucrva, Kai I:op6Ka,
'
Kai 6 AoimouÂ.o; 6 crEp8ap11c; µasiÂ.T]c; µE 6A.ouc; wuc; µasiÂ.T)OEc;, Kai f:yt

vav oi KapaA.apaio1 f:roc; rf:crcrapEc; xtA.1aoec;, 67tou yivovrnt E7t'ta xtA.taoec;
6µou oi cr'tpan&rnt 'tOU rp11yopiou P68a, f:ţro U7t0 wuc; auÂ.tKouc; Kai wuc;
av9pro7touc; 'tWV µqaÂ.rov apxov'tCOV, 07t0U Eixacr1 KOV'ta wuc;. Elxe OE 6
45 aU8€n11c; Kai bcOOEKa Â.ouµmipoac; µE 'tO"UKaÂ.6sta. Aornov cm<'> 'tOV Ilpou
'tOV f:roc; •<'>v K68pov, E7tÎJymve •<'> cr•parnuµa µE 7taparnţtv. '0µ7tpoc; µEv
1 Cuvîntul «q>A.ciµnoupa>> est e adăugat pe deasupra de altă mină.

DOM N I A LUI G RIGORE G H I CA VODA 275
Una din cele trei părţi, în număr de două sute cincizeci de oameni, a
apucat calea de lingă Dubăsari ca să treacă Nistru!, dar pe aceşti cazaci
La întîlnit Iordachi, serdarul lui Grigorie vodă şi, împresurîndu-i lîngă
malul Nistrului, mai întîi le-a luat cu viclenie armele, iar pe urmă i-a prins 5
pe toţi. A doua ceată, în număr de o sută douăzeci de oameni, a fost
întîmpinată de vornicul Daniei, care era orînduit de Grigorie vodă în
acea parte a Orheiului, ca să aibă grijă de margine şi de oamenii care erau
ascunşi în codrii ce se numesc băjenii. E l a găsit pe aceşti cazaci în satul 10
numit Logăneşti, lîngă apa Ichelui, şi s-a războit cu ei o zi întreagă, ata
cîndu-i cu o seamă de oameni din acel ţinut, pe care îi avea cu el. În
această luptă, mulţi dintre ai noştri au fost răniţi, iar dintre cazaci mulţ i
au fost omorîţi ; ceilalţi toţi au fost prinşi, fără să scape nici unul. A treia 15
ceată a fost prinsă de oamenii ţinutului la tîrguşorul Orheiu. Deoarece
aceşti cazaci pricinuiseră mult rău raielelor hanului şi făcuseră multe
fapte nelegiuite şi nedrepte, au primit şi ei osînda cuvenită. Căci şi pe
acei pe care îi prinsese mai întîi serdarul, şi pe acei pe care i-au prins apoi
791 vornicul Daniei şi oamenii ţinutului, li pe toţi i-a predat Grigorie vodă 20
ca robi lui calga sultanul şi fi.ului hanului ; caii şi armele lor însă le-au
luat acei care i-au prins. Mai jos se va vedea în ce mînie dumnezeiască
au căzut şi tătarii.
Grigorie vodă, primind poruncă de la han şi de la Abdulah-paşa 25
seraschierul să meargă la Codru şi să cadă în spatele tătarilor, a trecut
Prutul cu boierii pe la Fălciu, de unde trimisese la Iaşi pe Sandu Sturza ,
mare vistier, pentru unele treburi ale ţării, şi a pornit cu toată oastea sa
cea numeroasă şi mîndră spre Codru. Ostaşii lui, cum am spus, erau 30
miluiţi şi toţi la un loc cu ostaşii curţii, _ cu darabanii agăi, cu vînătorii
şi cu panţirii ce erau lefegii din ţară se urcau la trei mii pedeştri. Mai era
şi călărimea, adică boiernaşii, copiii de casă, pentru care Grigorie vodă 35
făcuse suliţe zugrăvite cu steaguri de mătasă, armaşii, aprozii şi alte cate
gorii, toate cu steagul lor. Mai era şi Constantin Costachi hatmanul cu
toţi călăraşii săi şi cu alţi ostaşi lefegii din ţară, pe care îi făcuse lordachi
serdarul în ţinuturile Orhei, Lăpuşna : şi Soroca, şi Lupul, serdarul de 40
mazili, cu toţi mazilii. Călărime avea cam patru mii, aşa că întreaga oaste
a lui Grigorie vodă era de şapte mii de oameni, în afară de curtenii şi de
oamenii pe care-i aveau pe lingă ei boierii cei mari ; domnul mai avea
şi douăsprezece bombarde cu săcăluşuri. Deci de la Prut şi pînă la Codru 45
276 CRONI C A GHICULEŞTILOR
e1trJYatvev 6 recopyaKTJ<; crnpoap11c; µE touc; crtpanciHac; tou, µeta OE tov

crepoap11v 6 Kcovcrtavtivoc; KcocrtaKTJ<; x.atµavoc; Kai µeta tov x.atµavov 6
'lcoavvaKTJ<; ăyac; µE touc; 1tesouc; Kai µE tac; Â.ouµ1tapoac;, B1tf:t'ta 6 rp11y6-
ptoc; P6om; li µE îÎ]V auÂ.ÎJV toU Kai µE oÂ.ouc; touc; ăpx.ovtac; Kai µasiÂ.TJ- 792
5 oec;. Kai µE 'tEtotaV 1tapata�tV Eîtî'jye Kai avf:PTJKEV (mavco eîc; 'tOV K6-
opov, eîc; 't01tOV Â.ey6µevov rKtYKE'tcrt Kai EKa911crev EKEl 860 epooµaoac;,
1taipvovtec; o{ crtpancinat ta x.optapta t&v Tatapcov Kai ta K pt9apta 61tou
ÎJOUVÎ)9TJcrav va eupcocrt.
'Acpou Â.ornov €crc0811 Kai OEV ci1tf:µetve x.opt<ipt EKEi, t6te ECiTJKc09TJ 6
I O au9EV'tTJ<; clît' EKEl Kai B1tTJ�E tac; CiKTJVU<; toU 1tapa1taVCO EKEl 61tOU apx.tvi
sEt 6 K6opoc; Kai SKa011cre Kai EKEi ăÂ.Â.ac; 860 epooµaoac;, 1taipvovta<; 1tU
Â.tV x.optapt ci1to touc; Tatapouc;, to 61toiov OEV Î)tov oÂ.iyov 1tat11µa Kai
cp6poc; ei<; toi><; Tatapouc;, oi 01t0l0t Sµ1tÎ}Kacrtv ei<; evvotav Kai ecpeuyov
U1t0 'tOU<; rvi:oÂ.oopavouc; Kai EKpU1t't0VtO, Ka9ooc; o{ rvi:oÂ.oopavot ecpeuyov
1 5 clît' autouc; îtpCO'tU'tEpa. IloÂ.Â.oi of: Tatapot ÎJPX.OV'tO Kai SîtpOCiKUVOucrav
tOV rp11y6pt0V pooav, KA.aiovte<;1 Kai Oe6µevot va îtpOCi'tU�TJ toi><; crtpanci>
ta<; tou Kai vii µi] cpopepiscocrt tac; yuvaiKa<; touc; Kai ta 1tatoia touc; Kai
va µi]v îtTJyaivcocrtv ei<; ta cr1tina touc;. "Ocrot Tatapot OE scrta911crav evav
not µE ta ăpµata eh; toi><; crtpanci>tac; tou rp11yopiou P6oa, toi><; Eîtia-
20 vav Kai E1tatOEUOVtO. ât6n eix.ev 6 au9EV'tTJ<; tE'tOtOV 1tp6crtayµa va avn
crtaOij El<; toi><; av0tcrtaµf:vouc; Tatapouc;. Kai µE îÎ]V x.aptv tOU 0eou Î)toV
6 x.etµoov EKEivoc; eA.acppoc; Kai ci:>crav i:: va fop Kai tpocpac; apKEta<; fop6-
PA.E'lfEV 6 au0EV'tTJ<; va B:X.TJ 'tO crtpateuµa, fiyouv 'lfCOµi Kai Kptac; Kai ăÂ.Â.a
:x.petas6µeva, &crte oA.ot oi EKCitpateucravte<;, e:x.ovtec; 1tpoc; aut<ipKEtaV OÂ.a
25 ta :x.petas6µeva, E:x.aipovto.
Kai ofjta PA.i:1tov-mc; 6 :x.av11c; Kai 6 •AmouA.a:x.-1tacrac; 1tooc; o{ Tata
pot U1tEKAtVOV Kai OEV Ct1teµetvav sopµ1taoec; eîc; autouc;, eococre 0EÂ.T)µa
Kai tcp rp11yopiql poo� va yupicrTJ eic; tOV 9p6vov toU, ocrnc; etc; µvi]µ11v
aici>vtov tou 1tpayµatoc; eKaµe Kai i:: va Â.ocpov µeyaÂ.ci>tatov SKei 61tou SKa-
30 011cre µE 'tO O"'tpateuµa, 6 01tOioc; tÎ]V cri]µepov A.i:yetat Â.ocpoc; rp11yopiou P6oa.
Aornov Ka0ooc; TiA.0e to 1tp6crtayµa Ota va E1tlO"tpE'lfTJ, EV 1tpc0totc; sKi
VTJO"E tov 'IcoavvaKTJV ăyav µE touc; 7tesoi.>c; Kai tac; Â.ouµ7tapoac;, e1tetta
tOV recopy<iKTJV li crepoap11v, €v86ovtac; 'tOV (lAOU1t6youva îtpoc; eu:x.aptcrti- 793
av tije; OOUAEUO"EcO<; toU, eu:x,aptcrtrovtac; Kai toi.le; crtpanci>tac; toU, Kai cl1tE
µetVEV 6 aU0evt11c; µ6vov µE tOV KcovcrtaV'tlVOV x.atµavov Kai µE toi.le; au-
3 ) Â.tKouc; tou Kai u7tecrtpE'lfEV eîpTJVtKroc; eîc; tov 0p6vov tou, ompac; tov Ilpou
tov eîc; 'tO repµavecrn, Kai eic; Mo i]µepac; ecp9acrev eic; 'tO rtacrt. "Ecrtov
tac; OE Kai tOV x.etµrova OÂ.OV eytve sEO"'tTJ 1tOÂ.Â.ÎJ , BOEt�EV 6 0eoc; UO"tepov
Kai toUtO. Ti]v i)µf:pav OTJÂ.OVOît 01tOU EKlVTJO"EV 6 au9EV'tT)<; cl1t0 'tOV K6-
opov îtpoc; 'tO repµavecrn, Eytvev ăveµoc; crcpoopoc; Kai 'lfUX.POtatoc; OÂ.TJV
40 tÎ]V f} µepav. 'Javouapiou tptaKOO"tij, 01tOU µ6Â.t<; ÎJµ7t6pecrav va OOEUO"COcrt,
JO 'lavouopiou Kai to ppaou eµetvev 6 au9evt11c; eic; to repµavf:crn. Tij OE E1taUptov, EKi-
<1728>
VTJO"E Ota va eA.9u eic; 'tO rtacrt, Kai îtpiv va E�T)µEpcOO"TJ , B1tECiE X.tOOV Kai
ăveµoc; crcpoopoc; Kai em1tte to x.i6vt eic; to 7tp6crco1tov trov 6oeu6vtcov 6-
Â.TJV n;v i)µf:pav, 61tou OEV fi�eupov 1tOU Kai 7t&c; 1teprnatoucrt Kai µ6Â.t<;
45 ecp9acrav to ppaou ei<; to rtacrt. 'A1to OE toi.><; crtpanci:>tac;, ăÂ.Â.ot a1teµet-
1 Ms are «KÂ.ivovn:�» , dar fă ră îndoială este o greşală în loc de «ICÂ.alovn:!;» .

DOMNIA LUI GRIGORE G H I C A VODA 277
oastea a mers în bună rînduială. Înainte mergea Iordachi serdarul cu ostaşi

săi, după serdar urma Constantin Costachi hatmanul, iar după hatman ,
Enachi aga cu pedestrimea şi cu bombardele. Apoi venea Grigorie vodă li
792 cu curtea sa şi cu toţi boierii şi mazilii. În această rînduială a urcat sus la 5
Codru, la locul numit Ghigheci, unde a stat două săptămîni şi unde ostaşii
au luat de la tătari cît fîn şi orz au putut găsi.
După ce s-a terminat tot fînul şi nu a mai rămas nimic, atunci s-a
sculat domnul de acolo şi a mers de a aşezat corturile sale mai sus, acolo
unde începe codrul. A stat şi acolo alte două săptămîni şi a luat iarăş i I O
fin de la tătari. Acest lucru era destulă călcare şi spaimă pentru tătari ,
care îngrijoraţi fugeau de moldoveni şi se ascundeau, întocmai cum fugeau
de ei mai înainte moldovenii. Mulţi tătari veneau de se închinau lui 1 5
Grigorie vodă şi plîngînd se rugau de el să poruncească ostaşilor săi să
nu le înspăimînte nevestele şi copiii şi să nu meargă în casele lor. Iar acei
tătari care se împotriveau cu armele ostaşilor lui Grigorie vodă erau prinşi
şi pedepsiţi, căci Grigorie vodă avea poruncă să se împotrivească tătarilor 2 0
care îi stăteau împotrivă. Cu voia lui Dumnezeu, acea iarnă a fost uşoară
ca o primăvară, iar domnul a îngrijit ca oastea sa să aibă destule zaherele,
adică şi pîine, şi carne, şi alte trebuincioase, aşa încît toţi acei care erau
la război, avînd- îndeajuns tot ce le trebuia, erau voioşi. 25
Deci, văzînd hanul şi Abdulah-paşa că tătarii s-au supus şi că n-au
mai rămas zurbale, i-au dat voie şi lui Grigorie vodă să se întoarcă în scau
nul său. Pentru pcmenirea acestui fapt, domnul a făcut acolo unde a stat
cu tabăra sa o movilă mare, care astăzi se numeşte Movila lui Grigorie
·
vcdă. 30
Aşadar, îndată ce a venit porunca de întoarcere, Grigorie vodă a
pornit mai întîi pe Enachi aga cu pedestrimea şi cu bombardele, pe urmă
793 pe lordachi li serdarul, pe care l-a îmbrăcat cu blană de vulpe drept mulţu
mire pentru slujirea lui, mulţumind şi pe ostaşii lui. A rămas numai
domnul cu Constantin hatmanul şi cu curtenii săi, care şi el s-a întors
apoi în pace în scaunul său. El a trecut Prutul pe la Ghermăneşti şi în 3·5
două zile a sosit la laşi. Cu toate că în tot timpul iernii a fost foarte cald ,
pe urmă însă Dumnezeu a făcut şi aceasta, adică la 30 ianuarie, în ziua 30 i��;;:�e
cînd a pornit domnul de la Codru spre Ghermăneşti, a bătut toată ziua
un vînt tare şi foarte rece, încît abia puteau merge. În acea noapte domnul 4 0
a rămas la Ghermăneşti, iar a doua zi a pornit ca să vină la laşi, dar înainte
de a se face ziuă căzuse zăpadă . şi toată ziua a bătut vîntul şi z�p1da le
cădea în faţă, încît nu ştiau unde şi cum mergeau şi abia seara au sosit
278 CRON I CA G H I CULEŞTILOR
vav Kai Î)A.0ov titv 8eun:priv Kai ăA.A.ot titv tphriv ri µepav. Tfaota <pop
touva Î)tov, 67tou 8f:v t1)v eI8ov ei; tov Katp6v tou:; Kai 7toA.A.a ii"A.oya
EO'Kacrav, oµco:; 6 ao8evtri:; µf: tou:; auA.tKou:; tOU, 8eicp EAEEt, oA.ot uyteî:;
fiA.8ov Kai f:µ7tfjKEV eî:; to ruicrt EKelVTtV '!ÎJV fiµepav, 07tOU riope tÎJV µ11-
5 -repa tou , Kai -r1)v 86µvav, Kai ta tEKva tou, 67tou eixav €A.Set cmo to Xo
-rivt uyteî:;, Kai f:xciprt, euxaptcr-rwv tov E>eov 07tOU tov f:<pu/..a�e Kai au
'!OV Kai -rTjv tcrcipav a7to tov Kiv8uvov Kai a7to t1)v clypt6-rrtta tffiv f:x8pwv
tOU.
'E<p6pecre tote tov Kcovcrrav-rîvov xa-rµavov craµoupo7tatcrciv, euxa-
1O ptcr'!WVta:; îOV Ota tÎJV Oou/..eucri V îOU Kai cbcrautco:; euxapicr-rrim:v OAou:;
tou:; crtpatriyou:; Kai cr-rpancbta; UJtOAUCOV autou:; va \mciycocrtv ei:; ta cr7ti
îtcl tou:;. Kai Ka8iJcra:; eî:; tOV 8p6vov îOU, aveA.ape 7tclAtV tou:; OlaKa:;
tfj; KaA.fj:; 8totKftcreco; tou -r67tou, <ppovtisovta:; va tov cruvt6.�1J u7to tÎJV
Otacr7topav ei:; t1)V 7tpOtf:pav autOU eiprtVtKÎJV KatacrtacrtV.
·o 8f: xavri:; EK0tKÎ)8T) tou:; Tatcipou:; on EKEÎVOV tOV xeiµwva auto:;
15 Kai 6 'A 7tt0uA.ax-7tacra:; Kai 6 KaA.ya:; f:�exeiµacrav ei:; to M7toutsaKt, ei:;
ta cr7ti na tffiv Ta-rcipcov. Kai to f:pxoµevov fop T]A.8e 7tp6crtayµa tcp 'A7t
touA.ax-7tacrq. li Kai f:yuptcrev ei:; titv Nucrcrav (Kacrtpov), 6 of: xavri:; f:nf:- 794
pacre to KaAOKaipt OAOV Kai €�exeiµacre Kai '!OV 8eu-repov xeiµwva OAOV
ei:; toi>:; Tatcipou;, crtevoxop5.>vta:; tou:; µf: papfo 8ocriµata Kai f:voxA.wv-
20 tai; tou; µf: Ota<popou.; 'tp01tOU;, WCJtE EAapov Kai UUtOL t1)V 7tatOeiav toui;
8ta t1)v ap7tay1)v 07tOU EKaµav, 07t0U 8f:v TttOV oA.iyri ei; tÎJV MoA.8opiav,
8t6n fi sriµia •ii; µovri.; MoA.8opia:; 1tEptetxev EKat0vta8a:; 7tOAA.ai; 7tOUY
y iwv. Kai EVÎI PYTJO'EV 6 rp11y6ptoi; P68ai; ei; tÎJV PacrtA.eiav Kai E7tAÎ) pco
crav oi Tatcipot OATJV tÎJV sriµiav EKetVrtV, Ka8ro; E7tAÎ) pcocrav Kai tWV ă.A.-
25 A.cov paytci8wv tWV yett6vcov tÎJV sriµiav 07t0U toui; EKaµav, ilyouv tWV pa
ytci8cov tou xavri Kai tou Bevoepiou Kai 'Icrµa'iA.iou, paA.A.ovtai; ft Pacrt
A.eia €m-r11 p11-riţv eîi; -ro vi avmtA.rtpcOcrlJ tiţv sriµiav tov xavriv, cbi; E�fji;
pri8ftm:-rm.
ATIOTIAHPill: Il: TQN ZHMIQN OTIOY EKAMAN OI TATAPOI

30 EIL THN MOA�ABIAN
1728 'Ev Et&l &7ttaKlO'XlAtOcrtcŢ> 8taKocrtocrt<'i) tptaKOcrt<'i) EP86µcp epyaA.ev

6 xavrii; 86crtµov eîi; toi>; Ta tcipou:; Ota PacrtA.tKfji; Smtayfii;, 8topisovtai;
cl7to µiav 7tocr6trtta ăcr7tpwv ei:; to Kci8e cr7tin Kai Etf:pav 7tocr6trtta eîi;
Kci8e yeA.ci8t Kai <popci8t, 8ta vcl 7tA.rtpcbcru tÎJV sriµiav tfji; MoA.oopiai; Kai
35 tWV ă.A.A.wv payui8cov. Kai clyKaAcl Kai 6 rp11y6pt0i; P68ai; 8f:v EKaµe 6A.{
YTJV €�o8ov Ota vcl Katop8cbcru to totOU'!OV, oµcoi; a7tetf:A.ecre to €pyov, 6-
ît E7tAÎ)pwcrav o[ Tmapot tÎJV sriµiav. Kai tiţv S7tfipev (m' aut0ui; Kai
€crtetA.e îOV l:civ8ouA.ov l:tol>psav, PtcrtEpVtKOV µf:yav, 6µo{) µf; tOV recop
yăKrtV crep8apriv Kai E7tepmatricrav el:; tÎJV tcrăpav Kai E7tAÎJ pcocrav ă.7to tel.
40 ăcr7tpa EKEÎVa toui; ă.v8pomoui; EKeivoui; 07tOU E7ta8ov titv sriµiav U7t0 tCOV
Tmapwv.
ToutO to ă.7totf:A.ecrµa tOU rpriyopiou P68a, to vei Katop8cOcr1J OrtÂ.a-
81) va 7tÂ.rt procrcocrtv oi Tatăpo1 titv sriµiav 07tOU EKaµav, elvm 7tpăyµa
aÂ.rt8tvcl. ă.�tov 8auµacrµo{) Kai alcoviou µviJµ11i;, S7tet8iJ 8ev Scrta8T) 7tOte
DOMNIA LU I GRIGORE GHICA VODA 279
la laşi. Dintre ostaşii rămaşi acolo, unii au venit a doua zi, iar alţii a treia.
Fusese un viscol cum nu mai văzuseră în timpul lor. Mulţi cai au murit,
dar domnul şi curtenii săi, cu mila lui Dumnezeu, s-au întors toţi sănătoşi.
Şi a intrat domnul în acea zi în laşi, unde şi-a găsit pe mama, pe doamna
şi pe coconii săi, care se întorseseră sănătoşi de la Hotin, şi s-a bucurat, .'i
mulţumind lui Dumnezeu că l-a ferit şi pe el şi ţara de primejdia şi de
sălbăticia vrăjmaşilor săi.
Atunci a îmbrăcat pe Constantin Costachi hatmanul cu pacea de
samur, mulţumindu-i pentru slujbele lui. De asemenea a mulţumit şi
tuturor căpeteniilor şi ostaşilor şi i-a lăsat slobozi să meargă la vetrele lor. 1 0
Ocupîndu-şi scaunul, domnul a luat iarăşi cîrma bunei ocîrmuiri a ţării şi,
fiind ţara risipită, a căutat s-o strîngă şi s-o aducă la starea paşnică de mai
înainte.
Hanul s-a răzbunat pe tătari, deoarece în acea iarnă şi el, şi Abdulah
pa!;ia, şi calga au iernat în Bugeac, în casele tătarilor. Primăvara i-a venit 1 5
7 94 poruncă lui Abdulah-paşa l i să se întoarcă la cetatea Niş ; hanul însă a
petrecut acolo toată vara şi a iernat şi a doua iarnă tot la tătari, supărîndu-i
cu dări grele şi cu tot felul de hărţuieli, încît au primit şi ei pedeapsa 20
pentru jafurile pe care le făcuseră, care erau destul de mari în Moldova ;
numai pagubele acestei ţări se urcau la mai multe sute de pungi. Grigorie
vodă însă a intervenit la împărăţie, aşa că tătarii au plătit toate aceste
pagube, precum au plătit şi pagubele pe care le pricinuiseră şi celorlalte 21
raiale vecine, adică raialelor hanului şi celor de la Bender şi Ismail. Împă
răţia a pus supraveghetor pentru plata pagubelor pe han, cum vom arăta
mai jos.
ACHITAREA PAGUBELOR PRICINU ITE DE TĂTARI

ÎN MOLDOVA 30
În anul 7237, a scos hanul, din poruncă împărătească, o dare pe tătari, 1 1 2e

orînduind cîte o sumă de fiecare casă şi altă sumă de fiecare vacă şi c-;'l
ca să plătească pagubele Moldovei şi ale celorlalte raiale. Cu toate că
şi Grigorie vodă a cheltuit mult ca să izbutească acest lucru, totuşi l-a 35
dus la bun sfîrşit, căci tătarii au plătit paguba. Şi luînd banii de la ei,
a trimis pe Sandu Sturza, mare vistier, împreună cu Iordachi serdarul
de au umblat prin ţară şi au plătit cu aceşti bani oame�ilor care au avut
pagube de pe urma tătarilor. 40
Acest bun rezultat la care a ajuns Grigorie vodă, adică să izbutească
ca tătarii să plătească pagubele făcute, este într-adevăr vrednic de laudă
şi de pomenire veşnică, căci nu se întîmplase niciodată aşa ceva, ca tătarii
îOlOUîOV nupa8Etyµu, va nA.Tj pcOO'(J)crtV oi Tutapot tat; sT]µiut; tfjt; MoA.ou

Pim;, µfJtE Eit; Katpov 6nou EKUµuv µEyaA.ut; apnuyat; KUi uixµuÂ.cocriut; li
Eit; îÎJV MoÂ.oupiuv, aÂ.Â.a fitov xuµsvu 'tel apnuxesvta KUi îtnOîEt; OEV 795
Epyuss nvut; O.no tat; xETput; îCDV, on aumi oi Tatapot fitov n pot; îÎ)V
5 MoÂ.oupiuv cOO'UV Â.UKOl Eit; EVU Kona8t npopatcov KUi nO'tE OEV mut; Eîu
XEV EVU îOlOUmV, 8t6n KUVSVUt; uU8SVîT)t; îWV npo uumu OEV EUptO'KEîat
mot; va EKUµE mut; Tatapout; va E7ttO'îpElJICDO't îÎJV sT)µiuv. 'A/,J.„: 6 rpT)
y6p10t; p68ut;, Î]Koucrate ăvco8ev ti EKuµe µE tout; Tatapout; Kui 'ti cruµ
cpspov EnpossVî]O'E tij MoÂ.oopi�, onou EKUµev UUîOUt; va nÂ.T) pcOO'CDO'lV
10 o xt E7tlO'îpSq>OVtat; npayµuta � s&a, aÂ.Â.a ăcrnpu µetpT)îcl 8ta îÎJV sT)µiuv
OÂ.î]V 6nou EKUµuv. Kui îOUîU ta KUmp8roµutu OEV ta EKUµEv 6 uu8SVîT]t;
µE ăÂ.Â.TJV 80vuµtv, nupa µ6vov µE tÎJV ast6tT)ta 'tou Kui nuppT)criuv 6nou
dxev Eit; wut; Kpumuvmt;.
'Esco O.no muta 6nou dnoµev ECDt; tropu, 8sÂ.EîE UK O UO'El îl EKaµev 6
15 r pî]y6p10t; P68ut; Eit; uumut; îOUt; NoyaîjOEt;, Oîl ssxroptcrta O.no noÂ.Â.at;
ăAAUt; aOtKiUt; onou Enucrxev Îl MoÂ.8oPiu im' UUîWV, O.no EVU Katpov E-
8&8ev Timv KutanutT)µsvT) Kui tvoxÂ.oucruv wut; evtoniout; , Ku8rot; i]8sÂ.uv,
KUi µst' uuta µiJ ctpKT)8SVîEt;, EKUpiwcruv EVU µspot; tfjt; îO'UpUt; 8uvucrn
KWt;, îptavta xp6vout; npCDîUîEpU, cOt; KU8rot; dxuv napEt KUi oi Bev8epÂ.fj-
20 OEt; ăA.Â.o EVU µspot; O.no îÎ)V MoÂ.8oPiuv, ta 6noîa nvat; îWV npo UUîOU
uuesvtrov, 8E:v Îjµn6pEO'E va 'tel AUîpcOO'lJ , aµÎ) 6 lpT)y6p10t; P68ut; EPyuÂ.E
xuncrepicpt PucrtA.tKov Kui µE noÂ.Â.Î)v tmµsJ...etav avnnuJ...suovtat; mut;, PoTJ-
8Ei� 0sou, EPyuÂ.E îOV t6nov EKEÎVOV O.no ta xspta mut; KUi îOV Enp6cr8s
O'E na/...t v îij MoJ...8 oPi�, âvuKatVisovtat; 'tel opta ta naÂ.ma µf: O'T)µaota,
2 5 Btaxcopisovta îO cruvopov îO naÂ.mov tofi XuÂ.iÂ.-naaă. Kai µf: îO µtaov
îOU XUVT], EµEta8EO'E mut; Tatapout;, 8i8ovtat; îOUt; î6nov va Ka8itcrcoat
nupUKU't(J) cm' EKEÎVO onou aumi EKUpiwcrav, 1tUÂ.1.V sit; î6nov tfjt; MoÂ.OO
Piut;, 800 rop&v OlUO'tT)µU Kata nÂ.amt; Kai î ptavm 800 cbp&v KUîa µa
Kpot; c'mo îO cruvopov mu XuÂ.iÂ.-Ilacră, y1v6µsvov xotsht iaxupov Kai
30 tEµEO'O U K l Eit; îO xspt mu uumu uuesvmu 8ta vei naipVlJ 'ta Bocriµata
Kut' hot; 6nou lcruµcprovriauv ano Ka8e crnin Kai ano tei npayµa'ta mut;
KUi c'mo ta xoptapta îOUt;, îO onoîov npăyµa li îO vei mut; cpEplJ eit; î6aov 796
{momyfjt;, ă/...Â.ot; uu8EVîT)t; OEV "18uviJ8TJ vei îO Kaµu nOîE, cbt; Einoµsv avco
îEpw , 810 Kai 8E:v ayunoucruv oi Tatapot îOV au8EVîT)V rpT)y6p1ov P68uv
35 KUi EsÎJîT]O'UV Eit; îOV Katpov îfjt; (mocrtaaiat; îCDV îOV MtXUÎJÂ. P68u, on
mut; E:cpuivem toumt; 6 au8EVîT)t; paput; Kai EKOlKOt; mlJ OtKaiou îWV Mnoy-
8avwv, mut; 6noiout; KUi OtE<j>SVOEUO'E Kai EOtKUl(J)O'EV (mo tei a8tKitµut<i
mut; KUi ELO'l EOCDKEV OUK0 OÂ.tyî]V ă.VEO'lV tij MoÂ.8aPi� Kai µsyaÂ.cot; îÎJV
EO'UO'îî] O'E.
40 Meta îÎJV îOO'T)V youv acppOO'UVT)V îWV Tatapcov KUi tat; atoniut; 6-
nou EKuµuv 8te'L tcit; 6noiut; mut; EOaµacrev 6 XUVT)t; , Kaµvovtat; mut; vei
n/...T) pcOO'CDO'l 'tei ocra fi pnucrav KUi îÎJV notVÎJV îWV epycov UUîWV, Ka8rot;
ei'.7toµev, ES avayKT)t;, acocppovtcr8svtEt; Kai KÂ.lVOVîEt; mut; uuxtvat; îOUt;,
EsÎJîî]O'UV auyxropT)O'l V îWV i8icov EYKAT)µatrov, oµoÂ.oyolJvtEt; îO crcpaÂ.µa
45 wut; npot; îÎJV Pucrt/... E iav, ft 6noia îOUt; tauyxrop T) aE. Kai 8iJ e ocoaav Kai
îliV nupouaav oµoÂ.oyiUV ELt; tei XEPta îfjt; pumÂ.Eiut;, KU8cOt; cpaiVEîat 7tU
pUKU't(J) ESTJYT)µsvT) EK wu mupKtKou i8troµumt;.
DOMNIA LU I G R IGORE G H I CA VODA 28 1
să plătească Moldovei pagubele pricinuite de ei, nici în timpurile cînd

795 făcuseră mari prădăciuni şi robiri li în ţară. Altădată toate lucrurile jefuite
erau pierdute, nimic nu se putea scoate din mîinile lor. Aceşti tătari erau
pentru Moldova aşa cum sînt lupii pentru o turmă de oi şi niciodată nu 5
li s,a întîmplat aşa ceva, căci nu s,a găsit nici un domn înainte de Grigorie
vodă care să fi făcut pe tătari să plătească paguba. Mai sus însă s,a văzut
ce a făcut Grigorie vodă cu tătarii şi ce folos a adus Moldovei, căci i,a
silit să plătească toată paguba pe care o pricinuiseră nu prin înapoierea
lucrurilor sau a vitelor, ci cu bani, şi acest lucru nu l,a izbutit domnul I O
c u vreo putere deosebită, c i numai c u vrednicia s a ş i c u îndrăzneala cu
care vorbea stăpînitorilor.
În afară de cele spuse pînă acum, veţi mai auzi şi altele pe care le,a
făcut Grigorie vodă acestor nogai. Căci în afară de multe alte nedreptăţi 1 5
p e care l e făceau e i Moldovei, de l a o vreme încoace, o ş i călcau ş i supărau
pe locuitori după placul lor. Şi nefiind mulţumiţi de toate acestea, ei ocu,
paseră cu forţa acum treizeci de ani şi o parte din ţară, după cum şi
benderliii luaseră o altă parte a Moldovei, şi nici un domn, dintre înain, 20
taşii lui Grigorie vodă nu . a putut să elibereze aceste locuri. Grigorie
vodă însă a luat hatişerif împărătesc şi, luptîndu,se cu multă grijă, a scos
cu ajutorul lui Dumnezeu acel ţinut din mîinile lor şi l,a alipit iarăşi
Moldovei, refăcînd cu semne hotarul cel vechi al lui Halil,paşa. Cu mijlo, 25
cirea hanului, el a mutat pe tătari, dîndu,le loc de şedere mai jos de locul
pe care îl stăpîneau, tot pe pămîntul Moldovei, care loc începea de la
hotarul lui Halil,paşa şi era lat cale de două ceasuri şi lung cale de trei,
zeci şi două de ceasuri. Acest domn a obţinut în mînă şi hoget şi temasuc
pentru ca să ia dările anuale, precum s,au înţeles, de la fiecare casă, 30
75 6 şi de la lucrurile lor, şi de la fînul lor. Acest lucru, li adică să,i aducă pe
tătari la atîta supunere, n,a izbutit niciodată să,l facă alt domn, cum am
spus mai sus, de aceea tătarii nu,l iubeau pe Grigorie vodă şi au cerut în
timpul hainiei lor pe Mihai vodă, căci Grigorie vodă li se părea om cu 35
greutate şi apărător al drepturilor moldovenilor, pe care i,a ferit de nedrep,
tăţile lor şi le,a făcut dreptate şi astfel a izbutit ca Moldova să aibă multă
tihnă şi vază .
Aşadar, după nechibzuinţa cea mare a tătarilor şi după atîtea necu, 40
viinţe pe care le făcuseră, pentru care i,a îmblînzit hanul, făcîndu,i să
plătească tot ce au răpit şi să primească pedeapsa faptelor lor, precum
am spus, ei s,au cuminţit de nevoie şi, plecîndu,şi grumazul, au cerut
iertare pentru păcatele lor, recunoscînd că au greşit faţă de împărăţie,
care împărăţie i,a iertat. Tătarii au dat şi zapisul de faţă în mîinile împă, 45
răţiei, precum se vede mai jos tradus din limba turcească.
·ng9g "{l,J.DX1 w f\Ql '001 f\9ID
-"{3!?1? f\Ql Sp IJ.A.9d>ninx 'J?f\ f\1"{911 f\l,J.1 Sp 001 S9ox1gş S3glllL? "{3Jl Snf\11 ?rl
3"{131.0?. f\Ql Dl13ll?. 'Snd?rl!J. SJ?Xld3rl 3�D"{9ID? f\Ql 'f\01 Sl;>1f\OJJdrof\Â. So1oll Sv
86L - 9 9 ' u.ovllrl-J?.onx 001 oollC!Jd8 "1? '1?rlX v. 001 1 1 oocb"{3!?1.? SQf\� 11Jll.o 91 sp
f\3Â.Y,ll'...J i\Ql So1oll9 9 'f\9A.llg9 Sq> 'i\DJgog"{OW f\l,11 Sp c;vgş 013931nrlA.ndllŞ
\\Oll9 'f\lpo31nrlA.ndll 'unrl<;>i\Q J?Jmdoow f\O)ldQO.l Df\?. 001 JJnrl Sn1f\0X?.
'1A.vgnllriDllW Ql S.p :ro?. i\3A.Y,llş 'f\'Ql"{oo.o lll;>d3..J "l!!? V , f\Ql �rl ooti9 f\01g
-90/\DV f\Ql SDli\Q;li\d3ll (3.0C0l9"{Â.Ş f\�g f\Ol0ll9 Ql Qlll;?) ng9g OOJdOÂ.Ud..J QOl o�
Snd13X SJ?l Sp U.O?ll 1m1 SoJll lţrl Soi\3rl9ogocb 't)ll;>JlOOllW Ql Sp 1D13lll9dx
'fJi\ pdoll11 lţ f\�g J(!)ll JOi\Drll'QX JO)l.O'Qdlllti l.tv 9 f\3!?!3 f\QlllO"{ QOID V ,
·f\od31.og f\3.01.t1i\1;t1n)lş 11 s13 oof\vn1nx 00:>1.or,>d11.tn1.tv 001 1d3ll 1n)I
f\3rlQ;19llA.l.t 1g l?i\ J? l g Snrl (\ J.0389ll<) f\ lµ Sp (\ l"{"f.lll f\3TI(l)8"{?. Sr. :nv'
·S3g'Qjd1ti S3dn.o.0?1 Dlf\l;>dn.o f\n1fmdA.?ll<) f\l,t1 f\D}Â.O"{oti9 f\38COf\ !,> f\ l,t1 1n )i SE

',ll:>1Jfm ' �g 001.01dx Qll'Q ', rldn ' 'SY,A.ocb SY,1 131?. n1A.o"{oti9 l,t 1.t 1gn llcbr,>dA.3 , . u1
· ooJtild)[ QOl Uf\T,>X
001r,>lO"{l.t.rh9 001 1d?X Ql Sp tnl3)1.0}dQ3 'Qf\ ţng Snrl Snyy9og Sţ1.i �ti f\3rl
-D.OC!J"{"{Oogş i\l,tl 1nx Sl.t1C!Jdll SY,1 motig ţ>l f\ 1.000X?1d3u 'f\DJÂ.O"{ori9 f\Dd?l OE
-03g }DX f\3rlD.rh'QdA.ş f\380a "f\3rlD�T;JlŞ D.OQ ţ)l f\3rlro�"9"{0ID ţif\ Ql Sp Sllrl C!)f\Ă.
f\Q;lrllţ S'Q3d31.o SY,1 rox f\D}3"{1.0Dg f\ l,tl SQdlL f\3TIOX;i \\Oll9 Sro3l.OJlL Su "{l;>Ă.
-3ti SY,1 f\ t.oro1ng3g Sp f\013tin1 f\Q)ll"{l.Ong Ql Sp 1D13:X.OJd<)3 ţif\ ţ>tg f\D}3"{
-t.ong f\U "{'QĂ.3ti f\l,t 1 Sp tj9cbti3u 'J?f\ 1.01?. '001d l.t11dx 001 D)il!?CJJA f\Ql SJ3 l.J.cb
-l?dA.ş SC!J9nx SC)? 'DJÂ.O"{Oti9 I}. 1.J.1901 119 SC,!;lxuntil.J.."{38 f\3rln.onnxndDJq }DX s e;
13lL?dlL SC!J9nx f\3rlro�"9"{od> ţ11 ţif\ 001n1d)[ 001 f\Q;1Ă.l.J..1 nd1.o f\Q?l 1nx f\ro1f\9X
-dţ> f\Q;ll f\OlllCJli\Ş Snti f\OÂ.9"{ f\Ql f\3TID.OCJJ!?Ş 1nx f\3TID�"91Ş ţ>l Snti SCJJ3 .0?dtn
-odu SDJ!?l �? 'Sl;>lQD Snrl S13.0?80lL<) SJ?l ţng f\3rlD�"9l� n.og D"{Q 'f\nJĂO"{Ol
-f\0)1 Sp }D)l t.o(l)TIT,>)l f\ l,trl ţ>f\ S310lL}l DlDTI}�Dl J?l Df\l3XŞ Sp f\O}lf\D(\� }D)l
10f\!3:>l? f\D�Dl?. \\Oll9 Df\!3:>l? f\t.oro�l)l.ong ţ>f\ 1.ooojv1 'Sn1gog"{OW SY,1 f\OlL 06
-91 f\Ql S}3 13.olţ:>l101n:>l 1.000"{?8 Snti Sof\?Ă. Ql Qlll) 10.og 'Sro19n.ou.
·f\ lţi\lOlL Sp Dl"{}X ndu.o-y DJÂ.Â.OOlL D}3"{1.ong U"'("9Ă.3ti tj1 f\3tirog
-rn ţ>f\ f\3TI(l)Xj! 'J?f\ 'S9duti9 }D)l DdCJll QlLl) f\3TI(l).O l,J. 1Dl.00lll) f\l"'(l?lL f\ţ>� }D)I
·Snrl f\}dotl.. l,J.ti9 f\l,tl Sp f\O?"'(lL f\3TIQ09X3g S\\Ol l.J.ti ţ>f\ 1nx S\\OlQD ,l3rl 1 onĂ.
-Y.lL? \\OlL9 f\<;!;>lQD S\\OID'{3gl) S\\01 }D)l 'f\l)jd1ti Slţ>lLDX !D)l 'f\l)Jdlti f\ţ>"'(dooti S I
L6L -1.L !D:>l li l,tgn'{llg f\ţ>jd1ti ID\\O.OJ. f\Ql 'S3g"9Jd1ti f\D}X3y f\l,tl S p Snlf\9A.nd>
S\\Ol �ti f\t.old:>l9un1f\ţ> f\D}rlnx f\3rlroX?. l,trl ţ>f\ S9durlş 1nx ndCJll Qlll) f\3rln.o
-1,J.tl..o'{OrlC).l }D:>l Snti SoOf\?Ă. 001 Sood?1roti1.ol.J.. d X 1n)I Sood?10lf\Od3Ă. S\\Ol 1nx
Sood?101)13'{X? S\\01 1nx Sno"'(Q S3gl;>jd1ti S\\01 f\ooA.� 'f\od1.0"9x Ql 1"'(3)[ Ql
S}3 1.J..9 1,J.1od:>lA.n.oş \\OlL9 S1.J. .0 1dx SY,1 nti.010d9ţ1 f\OlDlCJllrlll Ql S}3 f\D�nd:>l ?. O l
S'Qrl !D:>l f\D'{t3l.O?. 001rl1d)[ 001 001nd1.o 001 oo.o?rl ţ>1g 101ou9 JO 'Sl.J.."'(3ti
-90d SY,1 f\otd9:>l ''Q.ODJL-Xţ>'{OOllLV , f\l.J.. d }J3g · f\01n19dutin"'()I� f\Ql 1nx ' f\l.J..l;> d
-3..J l,t"'()IÂ.3W 'OO}tild )J QOl f\ Uf\l)X f\01Dl9"'(1.J...rh q f\Ql li..o<JJ9 do1g S'Qrl ţif\ ţ11g
f\ţ>docb f\l,tl f\l.J..1901 3'{131.0?. }D)l Snti l;>lDrll,J.1dnti'Q ţ>l 3.olrdCJJXĂO.O? S'Qrl f\li..f\?rl
-00)1}0 f\l,tl f\OX?f\O.O Ql S03"'(?. SY,lQD DÂ.?TI Ql ţ>lD)I D.0!38.0lf\XD"'(lL.OQ3 d3lL � g
'SDJ3"'(1.ong SY,1 1n)I ooti9f\ 001 f\O}lf\Df\Ş S\\odtn:>l Soof\şti.ond3lL S\\O.l Sp f\3TI
-Drll;>XŞ \\OlL9 n1nti'{'QID.O J?l ţ>1g DJ3"'(1.ong tj1 S�docb S3docbr,>1g f\3rlD.OJDllLŞ ţif\
1nx Sn1f\01.o?. S13rf Y, 119 m1131ouo'{l.J.. g Sornrlrll?dA. So1(\(;>dnu 001 i;nv
NUdV.lV.L NUVHV)JVZ.lAOUW NU.I VUOVOWO
M 01 i lS31fl:) J H !) V:) I N OM:) 686

DOMNIA LUI GRIGORE GH ICA VODA 283
ZAPISUL TĂTARILOR BUGEACLII
Prin scrisoarea de faţă se recunoaşte că deşi noi am fost vinovaţi

în diferite rînduri faţă de împărăţie prin greşelile noastre făcute în trecut
împotriva legii şi împărăţiei, totuşi împărăţia, milostivindu,se, după marea
sa milă ce cuprinde toată lumea, ne,a iertat greşelile noastre şi a trimis 5
de data aceasta ca să ne îndrepte pe preaînălţatul han al Crimeei Mengl
Gherei şi pe preastrălucitul vizir Abdulah paşa, stăpînitorul Rumeliei,
care, cu ajutorul oştirii Crimeei, ne,au chemat înaintea preacinstitului
sfat al judecăţii, care s,a adunat în cetatea Chilia, adică au fost chemaţi I O
toţi mîrzacii ş i cei mai aleşi ş i mai bătrîni ş i mai d e folos oameni a i nea
mului nostru. Noi am făgăduit ca de aici înainte să nu mai avem nici
797 o legătură cu mîrzacii fugiţi în Ţara leşească, adică cu Iusuf mîrza, li Timur,
l a n mîrza şi Hapaci mîrza şi cu fraţii lor, care s,au dus acolo împreună 1 5
cu ei, şi să nu,i mai primim în sinul nostru. Iar dacă ne vom mai răzvrăti
de aici înainte, să avem să dăm împărăţiei drept pedeapsă o mie de pungi.
De asemenea, acei din neamul nostru care vor locui pe pămîntul
Moldovei făgăduiesc să,şi ţină toate promisiunile şi să nu facă nimic 20
potrivnic făgăduielilor date. Pe scurt, tot ce am făgăduit pentru aceste
treburi ale noastre de bună voie l,am făgăduit şi ne,am dat cuvîntul înaintea
boierilor şi căpeteniilor din Crimeea să ne ţinem făgăduielile cum se
cade. Şi ne,am rugat de bună voie ca acest zapis, aşa cum a fost trecut în 25
condica judecăţii, să fie trimis şi marii împărăţ_i i ca să se găsească în vistie-
ria împărătească pentru adeverirea marii noastre supuneri faţă de împă
răţie şi a nestrămutatei noastre hotărîri să păzim tot ce am făgăduit .
Am scris şi un al doilea zapis, la fel cu primul, pe care l,am pecetluit 30
cu peceţile noastre şi l,am dat în mîinile preaînălţatului han al Crimee i.
Acest zapis s-a scris în anul de la hegira 1 140, iar de la Hristos 1728 1 12s
35
şi a fost iscălit de patruzeci şi patru de mîrzaci.
Dar să ne întoarcem la istorisirea noastră şi să povestim cum a ajuns

şi Dimitraşcu hatmanul.
Aşadar, după ce Dimitraşcu hatmanul a văzut că nu se mai poate
ascunde în Bugeac, temîndu,se ca nu cumva să cadă în mîinile lui Grigorie
vodă (şi de ce se temea nu a scăpat), a trecut Dunărea împreună cu Adăl 4 0
Gherei sultanul şi s,a dus pînă la Babadag, avînd cu el drept călăuză
un turc negustor, anume Murtaza, care făcea negoţ aici în Moldova·
798 El l,a dus în casa unui frate li al său Ahmed, omul lui casap,başa, care
cunoscîndu,l, l,a ţinut ascuns cîteva zile, iar apoi l,a trimis cu nişte gelepi 45
de,ai săi la Constant �nopol, la fratele lui, Mihai vodă.
<1>9avovtm; youv eîc; îO KoutcrOUK-Kt6y1, xcopio V Keiµevov nÂ.TJ criov

ti'jc; Kcovcrtavnvoun6'1.ecoc;, Eypmve ypaµµanov eic; tov âoe'1.cp6v wu Kai to
EO'î&lA& µ& Eva îOU OOUAOV Kai µ& îOV pTj9EVîa l\.1ouptasa OLU va unayu
eic; 'tOV aoe'1.cp6v îOU eic; îO 'Apvaout-Kt6yt. ·o l\.11xmiA. P6oac; oµcoc;, Ka-
5 ta'1.aµpavovtac; tov ep:x,oµ6v wu, o&v 1i9f:AT)cre va tov oe:x,9ij eic; to crrci
n îOU, µiJn: 'tOV OOUAOV va toij , µi)te îO ypaµµanov va âvayvrocru, q>O
pouµevoc; moc; EUV 'tOV oe:x,9ij tmi 'tOV eupu Îl pacrt'1.eia Kai Kata'1.aPu Kai
'tel Kaµcilµata îOU Kai îÎJV SVOîTjta onou et:xev autoc; µ& wuc; Tat<ipouc;
(on o&v sµni'jKEV eic; µtKpav unO'fliav) fi9EAE îOV KaKonotftcreL.
Io BMnovtac; youv 6 dTjµT)tpacrKoc; moc; µÎ)îE SKEÎ o&v liµnopet va Kpu-
q:9ij, syuptcrE naAtV µ& wuc; ăvco9ev tseMµnTjOec; Kai îOV l\.1ouptas<l oni
crco, oi onoiot tov eniJyamv eic; Eva xcopiov ti'\c; snap:x,iac; dpucrtpac;, Ka
pa'1.ap '1.ey6µevov, Kai îOV EPa'1.av eic; svoc; ToupKOU anin. · 'Eo69Tj Pam
AlKÎJ npocrtayi] îOî& eîc; oXov EKEÎVO îO µE:poc;, 'tO ntpav îOU davoupiou,
1 5 ân onou eupe9ci:>mv EK&ÎVOl oi ăp:x,ovtec;, va µi]v wuc; KpUn'tCOO'lV, UAAU
va îOU<; oiocomv eic; tavtpcocre
m.Oc; 6 dTjµTjtpcicrKoc; eupicnrnrnt de; 'tO crnin îOU. �oeev eu9uc; EO'îElA&V
20 6 au9EVîTJ<; îOV O&U'tEpov oucr6.pTjV, 6µou µ& 'tOV KUîtlîUVOV îcOV AmKUVCOV,
Kai snfiyamv de; 'tO crnin îOU ToupKOU 6µou µ& autov Kai tîtft pacrl 'tOV
dTjµTjtpacrKOV an' SK&i Kai îOV Eq>epav eic; îO ruicrt O'lOTj pOOEcrµtov. 'E
Oci:> 9E:'1.ouv ioet Kai KarnÂ.aPet navtec; Tijv q>povrimv Kai Ka'1.cocruvîJv LOu
aUOE:vîOu Kai n6crov Î)tOV EAeftµcov Kai aya96c;, on Ka9roc; ÎlKOUcrate na-
25 panavco îÎJV (mocrrncriav îOU dTjµTjtpacrKOU Kai nci:>c; fi vci:>9T) Kai µs îOU<;
ăAÂ.ouc; arrom6.tac; li evavîiov ti'jc; pacrtAeiac; Kai n6crov KaKOV snapaKtvOU- 799
ae Kai iJ9EATJO'& vei K6.µu 'te(> rpTjyopiq> P6og, smpou'1.eu6µevoc; ox.1 µ6vov
îÎJV au9evtiav îOU, UAAU Kai 'tÎJV scofiv îOU, EUV o&v ÎJîOV eucrn'1.axvoc; au-
9E:VîTJ<; Kai tj9e'1.e tov Kpive1 µ6vov µ& tÎJV otKatocruvîJV, ti fi9e'1.e tov Ka-
30 µei ; nOn µiJte va îOV iOij '1.oytcisco osv fi9e'1.ev imoq>f:pet, a'1.'1.' i19e'1.e tov
KataOtKUO'El eic; 9ava'tOV. 'Aµi] 6 rpTjy6ptoi; p6oac;, roc; euan'1.axvoc; Kai
CtAT)9i]c; xp1crnav6c;, Ka9ci>c; UVCOîEpCO srrep1yp6.\flaµev ta KaAa aU'tOU ÎOtcO
µarn, ox1 vu îOU Kaµu KaKOV, UAAU µ<iAtata eic; EKEÎVOV îOV 6'1.iyov Kat
pov OîtOU 'tOV i-:Pahv eic; q>uAaKÎ)\', 'tOV EîteaKErtîEîO euarr'1.6.xvcoc;, Kai tpo-
35 q>ÎJ KaAÎ) o&v îOU EA&l\f/E Kai ăA.'1.a xpetas6µeva npoc; EAaq>pcomv ti'jc; qm
AaKfjc;. ·ncrautcoi; Kai Îl o6µva 'tOU rpTjyopiou pooa, EXOVrnc; 'tel aimi Ka
J.a i0tc0µata 'tOU au9EV'tOU Kai îÎJV euarrA.axviav Eµq>UîOV eic; autftv, aota
K01tffi<; dxe îÎJV q>povtioa îOU Kai EpCOîOUae, rtpoat6.îîOVtac; va µi] îOU
Ael\fllJ KUVEVU xpetal,:6µevov, Kai 't&Aeutaiov 6 au9f:VîTJ<; îOV scruyxropTja&,
40 STJîÎ)aac; µ6vov art' UUîOV îU ESOOa 6rrou EKaµev eic; îOV 'AoiA repă.T) aouÂ.
îUVOV Otel îÎJV ahiav aU'tOU. Kai îtUAlV µiJte 'tO îEîClpîOV µE:poc; 'tWV ss6-
ocov îOU o&v Ertfj pe Kai îOV EAeu9E:pcocrev, syyuoµE:vcov autli>V îcOV ap:x,6v
't(J)V îcOV auyyevci:>v îOU, vou9etci:>vtac; 'tOV va cpuACtîî&îat ano îOtaUta va
µi] tei K<iµvu Kai eic; ăÂ.'1.ov Kai tov E:voucre µiav cpopeaiav pouxa Kai
45 sni'jyev de; îO <l>epf:crn eic; îO crrrin 'tOU. ·o E>eoc; oµcoc; 6nou dvm OtKatO
KpttT)c; KUi PMnet tac; aotKiac;, toe1se îÎJV OtKaiav îOU Kpicrtv eic; îOV
dT)µT)îpUO'KOV xatµavov Kai ayKaAa acpf:9T) Kai EÂ�ft9TJ napu îOU rpriyo-
DOMN I A LUI GRIGORE G H I CA VODA 285
. Ajurtgînd deci la satul Chiuciuc-Chioi de lîngă Constantinopol, a

scris un răvaş către fratele său şi l-a trimis la Arnăut-Chioi cu o slugă
a sa şi cu zisul Murtaza. Mihai vodă însă, aflînd de venirea lui, n-a vrut
să-l primească în casa sa, nici pe slugă n-a vrut s-o vadă şi nici răvaşul 5
să-l citească, temîndµ-se că va fi. învinovăţit şi el (căci şi aşa a fost bănuit
destul) dacă îl va primi şi îl va găsi împărăţia acolo :)Î se va afla ce făcuse ,
precum ş i legăturile lui c u tătarii.
Văzînd deci Dimitraşcu că nici acolo nu se poate ascunde, s-a înapoiat 1 0
iarăşi cu zişii gelepi şi cu Murtaza. Ei l-au dus într-un sat în ţinutul
Silistrei, anume Caralar, şi l-au adăpostit în casa unui turc. Dar se dăduse
atunci poruncă împărătească în toată partea de peste Dunăre că dacă
aceşti boieri s-ar afla pe acolo să nu-i ascundă, ci să-i prindă ca haini 1 5
a i împărăţiei şi să-i predea în mîinile lui Grigorie vodă. Deci turcul în
casa căruia se ascund,�a Dimitraşcu, temîndu-se, a venit la Grigorie vodă
şi i-a destăinuit că Dimitraşcu se află în casa sa. Aşadar, domnul a trimis
îndată pe al doilea uşier împreună cu căpitanul de lipcani, care, mergînd 20
împreună cu turcul la casa lui, au luat pe Dimitraşcu de acolo şi l-au
adus în fi.are la laşi. Acum toţi vor vedea şi vor pricepe înţelepciunea
şi bunătatea domnului şi cît de milostiv şi de bun a fost. Mai sus aţi
799 auzit de hainia lui Dimitraşcu, şi cum el s-a unit şi cu ceilalţi haini li împo- 25
riva împărăţiei, şi cum îndemna împotriva lui Grigorie vodă şi voia
să-i facă rău, şi uneltea nu numai împotriva domniei, dar şi împotriva vieţii
lui. Dacă Grigorie vodă n-ar fi fost domn milostiv şi l-ar fi judecat drept,
ce i-ar fi. făcut ? De bună seamă nici n-ar fi vrut să-l vadă, ci l-ar fi. osîndit 30
la moarte. Dar Grigorie vodă, ca un om milostiv şi adevărat creştin ct:
era - am descris mai sus bunele lui deprinderi - , nu numai că nu i-a
făcut nici un rău, ci dimpotrivă, în timpul scurt cit l-a ţinut în închisoare
îl vizita cu milă ; hrana bună nu i-a lipsit şi nici celelalte lucruri trebuin
cioase, care îi uşurau viaţa din închisoare. De asemenea şi doamna lui 35
Grigorie vodă, avînd deprinderi bune ca şi domnul şi fiind miloasă din
fire, îi purta de grijă fără încetare, se interesa de el şi poruncea să nu-i
lipsească nimic din cele de trebuinţă. În cele din urmă domnul l-a iertat,
cerind de la el numai cheltuielile pe care le făcuse la Adăl Gherei sultanul 40
din pricina lui, dar şi din aceste cheltuieli nici măcar a patra parte n-a
luat ; cu chezăşia boierilor din neamul lui însă l-a eliberat, sfătuindu-l
să se ferească de astfel de lucruri, să nu le mai facă şi altor domni. După
ce i-a dat un tind de hai:ae ca să se îmbrace, Dimitraşcu s-a dus la Fereşti 45
la casa sa. Dumnezeu însă, care este judecător drept şi vede nedreptăţile,
a făcut judecata sa cea dreaptă cu Dimitraşcu hatmanul. Cu toate că a
fost lăsat liber şi miluit de Grigorie vodă, totuşi a fost judecat de jude-
286 CRONICA GHICULEŞTI LOR
piou pooa, aµi; UîtO îÎ!V 9eiav OlKTJV EKpi9TJ, ftni; SKO'l'e îÎ!V sroiJv îOU
eii; OÂ.iyov KatpOV Kat U7tE9ave µE KaÂ.OV 9ciVaîOV.
7Htov îOîe KclîtOtoi; Aou7tOUÂ.oi; L\payoucrEO'KOUÂ.oi; ov6µan, ocrni;
ÎiîOV apxovt67tOUÂ.OV UîtO toui; EVî07tioui;, cruyyevyti; îOU reropOclKTJ O'îOÂ.-
5 VtKOU Kai di; îOV Katpov tfji; UîtOO'taO'iai; trov Tatciprov scpuye Kai EKet-
voi; µE îOV reropOclKTJV Kai Eîtfjyev di; toui; Tatapoui; xropii; Kaµiav ahi-
av Kai ÎiîOV Kai autoi; di; OÂ.a ta avaKatroµam µet' aut0ui;, Kai OtaV
E:crtetA.ev 6 'AoiA. repaTJi; crouA.tcivoi; tov µtpsa µE wui; Tatcipoui; ota va
îtclplJ tai; yuvatKai; EKelV(J)V li trov apx6vtrov Kai ta 7tmoia Kai ta 7tpayµa- 800
1 0 ta wui;, Ka9wi; 7t poeypa'l'aµev, TiA.9e Kai m'hoi; 6 Aou7touA.oi; 6µou µE tov
µtpsci, roi; E7tltp07tOi; trov apxovtrov µE tEîOtaV OLTJO'LV Kai acppOO'UVTJV cilmiv
va µi;v Î)tOV EVt6moi;, Kai t6te 6 au9EVtTJi; tOV im6cpepeV, acpiJvovtai; îOV
va îtEptepxetat cili; ăcpprov OîtOU ÎiîOV, ucrtepov OE 7tl7tî0Vtai; Kai autoi; di;
ta xepui îOU, foetoi; tOV E7tiacrav EKet eii; tOV l010V t07tOV 07tOU E7t{acrav
1 5 Kai tOV xatµavov Kai tOV Mouprnsa 07tOU Titov 6oTJy6i; wui; eii; 5A.oui;
wui; op6µoui;, Ka9wi; eppE9TJ, Ka9' � V fiµepav EO'UVEPTJ 6 eavawi; îOU xm
µcivou PaKoPitcra, cpavepro9eicrTJi; tfji; OiKaiai; Kpicreroi; wu E>eou, µE ti;v
a7t6cpacrt V tOU Ol paviou tOV €Kpeµacrev.
,Acpou Â.m7tOV EKpeµacrev tOV Aou7tOUÂ.OV, scpepe Kai tOV Mouptasa
20 ToupKOV Kai tOV SKpivev E7ti 01paviou µE tOV 01Pav-tcpEVtTJ, evromov îtOÂ.
A.rov 7tpayµateutrov ToupKrov EK trov Ka9esoµevrov di; to rtam Kai Kata
tTiv Kpicrtv spaA.e Kai îOU sorocrav ltOÂ.Â.ai; µcicrnyai; ei.i; ta 7tOOcipta, OlCt
va ev0uµătat ecp' OO'OV sficru Kai Oia va YEVTJ 7tapaoetyµa eii; îtOÂ.Â.oui;.
Kai µe0' iKavi;v cpuA.aKÎ)v, tov e�rop•.cre Kata tTiv PacrtÂ.tKÎ!V 7tpocrtayiJv.
25 ·o OE reropoaxrii; O'tOÂ.VtKoi;, acpou EKataA.aPe Kai autoi; ti;v acppocruVTJV
îOU Kai doe 7tWi; iicrcpaA.e Kai OEV sxet t07tOV va cpuA.ax9ij eii; Kaveva µe
poi;, 7t p00'EKOÂ.Â.Î)0TJ tcp KaÂ.y� O'OUÂ.tCLVCfl, OV7tep spaA.ev 6 XCLVTJi; eii; tOV
t07tOV tOU 'AoiA. repciTJ Kai µet' EKEÎVOV E7tfjyev eii; to Kpiµt Kai µetCt
1tOÂ.Â.Î!V KaK07t6.9eiav Kai sÂ.Â.El'l'lV 6nou scrupev EKet, tEA.oi; 1tCLVt(J)V S1teO'EV
30 di; ta xepta îOU rpT)yopiou p6oa, cili; EV Katpcp pTJ9iJcretat.
1:Yl:THMA 1:XOJ\EIQN EU: rIA1:ION
Toutoi; 6 au9EVtTJi;, tcp OWtEpCfl XPOVCfl 'tfji; aU9evtiai; îOU, ota µf:crou
tOU 1tatptcipxou tfji; ·1epoucraA.i;µ Kupiou Xpucrav9ou, 01tOU eupE0TJ di; tTiv
MoA.oapiav, EOuha�e crxoÂ.ai; di; to rtacrt 01· t�6orov toirov EÂ.Â.TJVlKÎ!V Kai
35 KOlVÎ!V Kai µoA.oaPtKÎ!V Ota va µa9aivrocrtV cioropooOKÎ)troi; OXt µ6vov i:a
1tatOia trov 1ttrox&v 07tOU OEV sxoucrt va 1tÂ.TJ pcOO'(J)O'l tOV OlOUO'KaÂ.ov, O.A.-
A.a Kai ta 1tatOia tci>V apx6vtrov, µeyciA.rov Kai µ1Kprov, Kai UKOµT) O.no �E
voui; t6noui; ft pxovw oul. va µa9rocrt, Ota tai; 6noiai; crxoÂ.ai; OUK oA.iyov
µvT)µ6cruvov îOU a7teµetve, 016n IJ neptcrcrotepa 0'1tclVTJ ypaµµatrov Â.oytcisro 80 1
4 0 va µi;v ÎiîOV di; ăA.Â.oui; t6noui; U1t0 tTiv MoÂ.oapiav, Kai ăA.Â.a 1tOÂ.Â.Ct
totauta a�tE7tmva Kai 0ecipecrrn spya EKaµe.
Eii; tai; i)µepai; îOUîOU tOU aU9f:VîOU, Sîet U1t0 'Aoaµ E7ttciKti; XtÂ.10-
1728 O'tcp tptaKOO'îcŢ.l EPOOµ(fl, iiy1vav di; tTiv MoÂ.oopiav 1tOÂ.Â.ai acr0evetat Kai
016.cpopot napo�ucrµoi, to 6notov dvat ă�toV µviJµTJi; Kai va ypa<pij eii;
DOMNI A LUI GRIGORE G H I CA VODA 2 87
cata cea dumnezeiască, care în scurt timp i-a curmat firul vieţii şi a murit
de moarte bună.
Era pe atunci un oarecare Lupu Drăguţescu, fecior de boier pămîn
tean, rudă cu Iordachi stolnicul. Î n timpul hainiei tătarilor plecase şi 5
acesta fără nici o pricină la tătari, împreună cu Iordachi, şi se amestecase
în toate uneltirile lor. Şi cînd Adăl Gherei sultanul trimisese pe acel mîrzac
800 cu tătarii ca să ia jupînesele, l i copiii şi lucrurile acelor boieri, precum
am scris mai sus, a venit şi acest Lupul împreună cu mîrzacul, ca epitrop J O
a l boierilor, ş i s-a purtat c u îngîmfare ş i nechibzuinţă, ca şi cum n-ar
fi fost pămîntean. Atunci domnul l-a răbdat şi l-a lăsat să umble ca un
nebun ce era. Mai pe urmă însă, căzînd şi acesta în mîinile domnului,
căci l-au prins în acelaşi loc unde prinseseră şi pe hatman şi pe Murtaza, 15
care le era călăuza la toate drumurile, cum s-a spus, domnul l-a spînzurat
cu hotărîrea divanului, în ziua cînd a murit şi hatmanul Racoviţă, pentru
care s-a arătat judecata dreaptă a lui Dumnezeu.
După ce a spînzurat pe Lupu, domnul a adus şi pe turcul M urtaza
şi l-a judecat la divan cu divan-efendi, de faţă cu mulţi negu stori turci 20
aşezaţi în laşi. Potrivit cu judecata, a pus de l-au bătut cu biciul la tălpi
ca să ţină minte cît va trăi şi să servească drept pildă şi pentru ceilalţi .
După ce l-a ţinut mult timp în închisoare, l-a surghiunit din porunca împă
rătească. Iar lordachi stolnicul, după ce a înţeles şi el nechibzuinţa sa şi 25
a văzut că a greşit şi că nu are nicăieri loc unde să se ascundă, s-a alăturat
lui calga sultanul, pe care îl pusese hanul în locul lui Adăl Gherei, şi
cu el s-a dus în Crimeea. După ce a îndurat acolo multe suferinţe şi
lipsuri, în cele din urmă a căzut în mîinile lui Grigorie vodă, cum vom
arăta la timpul cuvenit. 30
ÎNTEMEIERE DE ŞCOLI LA IAŞI
În al doilea an al domniei sale, prin mijlocirea patriarhului Ierusa

limului chir Hrisant, care se afla atunci în Moldova, acest domn a înte
meiat la laşi şcoli cu cheltuiala sa, ca să înveţe gratuit limbile elinească,
grecească şi moldovenească nu numai copiii oamenilor săraci, care nu 35
puteau plăti dascăl, dar şi copiii boierilor, şi celor mari şi celor mici ;
încă şi din ţări străine veneau aici ca să înveţe carte. Pentru aceste şcoli,
801 domnul se cuvine să fie mult pomenit, căci l i socot că nu era în alte ţări
mai mare lipsă de învăţătură ca în Moldova. Grigorie vodă a mai făcut 40
şi alte multe asemenea fapte vrednice de laudă şi plăcute lui Dumnezeu.
În zilele acestui domn, în anul 7237 de la Adam, au bîntuit în Mol- 172�
dova multe boli şi mai ales friguri. Şi acest lucru este vrednic să fie
titV icrwpiav, Ot6n oxt &va<; Kai ouo ăv0pomot clpprocr0T)crav Ei<; eva crni
tt, aÂ.Â.a OÂ.OU<; EKelVOU<; 6nou EKaîOtKoucrav Ei<; to crnin îOU<; i:niavev
clpaOtKW<; ÎJ oo0eveta, t6crov et<; tei crnina trov apxovtcov, ocrov Kai et<;
troV ntCOXWV Kai :;:uoaicov, &crte Kai ei<; to naÂ.an îOU au0EVîOU i:µnfjKEV
5 EKelVT) ÎJ v6cro<;, on clcr0EVT)O'f:V fi t_e µÎ]tT)p tOU Kai it o6µva tOU Kai oi
µneT)sUVtEOE<; 6nou Kai eva<; µneT)savtf:<; vf]mo<;, ov6µan ,AHsavopo<;,
clne0avev ano titV acr0evetav Kai i:trL<pT) ei<; titv EKKÂ.T)criav tOU ·Ayiou Nt
KOAUOU A.aµnpro<; Kai i:vb6sco<;, tou 6noiou titv crtepT)crtV napeµu0�crato 6
"Ayw<; E>eo<; µ& titv yevvT)crtv Sîepou µne11savte, yevv110evto<; Kat' afrritv
itv � µepav îOU •Ayiou rpT)yopiou, clq) oi5nep Kai 6µcov6µco<; Eîuxe titv
KÂ.fjcrtV KUl cOVOµucr0T) rp11y6pto:; P6ba<;. IJoÂ.Â.Ot OE Kai ăÂ.Â.Ot µtKpoi Kai
µeyuÂ.ot ane0avov el.<; t�V xropav ano tf:<; KaKE<; clcr0evets<; SKEÎVE<; Kai
oÂ.ot tou naA.atiou oouÂ.ot tou aUSevtou iicr0ev11crav Kai to neptcrcr6tepov
EVOOX,Â.T)O'f: tOV au0EVtT)V EICelVTJ it acr0eveta tOU naposucrµou, 8t6n ăÂ.Â.Ot
1 5 µEv µetci noA.A.itv i:voxÂ.TJcrtV 6nou tou<; EOtoev, clcpf]vovtu<; tou:; Kai nuA.tv
i:mcrtpecpovta<;, ei:; tEÂ.O<; i:yA.6tcocrav. 'Aµit 6 au0evtT)<; of:v i:b6veto vei
yÂ.UtcOcrlJ, on acr0EVT)O'SV uno to KaÂ.oKaipt Kai i:µuKpuvev ÎJ acr8evcta eco:;
tov Mupnov µf\va Kai tov ăcpT)ve ouo fi tpet:; ftµepa:; Kai µiav ii. 060
tpooµuOa<; Kai naÂ.tV um�crtpS<pEV 6 naposucrµo:; µE noÂ.Â.TtV Â.UnT)V tWV ap-
20 XOVtCOV, µtKprov te Kai µc:yuÂ.COV, &crte Kai ai'.>îo:; O aU0EVtT)<; i:cpopfi011 cino
to µuKpo<; tfj<; v6crou. "Oµco:; ei<; i:Kstva 6nou i:pxovtat clno tov E>eov ciou
vatet ÎJ ouvaµt:; trov civ0proncov Kai OEv ii µnopst vei chcpeA.ficru , elµit nuA.tv
K6pt0:; 6 E>e6:;, 6 OtotKlltÎl<; tou navt6:;. 'EA.06vîo<; OE tou fopo:;, i:crT)Kc0-
0T) 6 rp11y6pt0<; pooa; li cino to ruicrt µE titv o6µvav tOU Kai µE OÂ.T)V 802
25 titv auÂ.Î]V ŢQ\) Kai i:nf\yev ei:; to µovacrtf] ptov tOU Mno6pvo"pa tOV Maîov
µfjva, 07tOU eupicrKOVta<; vepov KUÂ.OV Kai aepa f:UKpawv EKU0T)cre ouo
tpooµuoa:; Kai aveA.ape titv uyeiav îOU Kai E7tEcrtpE\jfSV ei:; to rtacrt uyt
f];. 'locilv ouv 6 rp11y6pt0; pooa:; tu nepi to µ ovacrtf] pt0v 6crnina xaA.a
crµeva Kai ep11µa, µE to vei EA.ape titv uyic:tuv ŢQ\) EKSÎ, i:cpp6vncre Kai
30 EKaµe µc:ptKU 6crnina i:s ioicov i:s6ocov noÂ.Â.U euµopcpa Kai EKaµe Kai sva
xaPo6st netpOKîtO'îOV Kai i:navw ei:; auto EKaµe avroyatov, tjyouv cpoîcr6-
pt, Ka0cil<; cpaivetat.
"Oµwi; Ka0ciJ<; Tirov to x:aÂ.oKaipt KaKov bia ta<; v6croui; x:ai titv sTJpa
criav 6nou i:sTJpliv0T)crav ai n11yai trov Matrov, &crte ei:; oA.iyou<; tonou:;
35 antµetvav pp6cre:;, Etcn ei:; to µst' auto sw:;, tmaKtcrXtÂ.t0crtov btaKocrto-
1729
crtOV tptaKOcrtOV spooµov, f:y1vev 6 xe1µcilv pap6tato<; µE x16va:; noA.
Â.a:; , O.no tOV 6notov x.c:1µrova noÂ.Â.ei sroa clne0avov, i:netOit Kai Kat' apxa:;
i:cpuvT) i:A.acpp6:;, ucrtepov OE t6crov x16vt Eîtc:crev, 6nou to i:px6µevov fop
oÂ.e<; o{ KOtÂ.clbe<; 6nou 0.vcotepco ei'.7toµev nw<; elXUV s11 pav0fj O.no tlt V ST) ·
40 pacriav Kai xacrµata 07tOU notE OEV i:cpuv11crav va EXCOcrt µecra tou:; vc:p6v,
E7tÂ.f]cr811crav uoaw:; Kai tei notc'tµtu S7tÂ.T)µµ6pT)crav navtaxou ei:; t6crov,
6nou avayKacr0T)crUV noÂ.Â.Ot vei µEtOlKÎ]crCOcrt Kal Va napaµc:picrcocrtv ei<; tei
pouva. Autcp 'tql xpovq> ÎjtOV noA.M:; PPOXE<; 'tO KaÂ.otcaipt Kai El; oÂ.a
eUST)via 6nou tOlOUtO<; Katpo<; 7tp0 noÂ.Â.rov xp6vcov OEV ihuxe.
DOMNIA LU I GRIGORE G H I CA. VODA 289
pomenit şi să fie scris în istorie, deoarece nu se îmbolnăveau într-o casă

numai cîte un om sau doi, ci pe toţi care locuiau în aceeaşi casă, atît
în casele boierilor, cît şi în ale săracilor şi mojicilor, îi apuca boala pe
rînd. Această boală a pătruns pînă şi la Curtea domnească, şi s-au îmbol
năvit şi m�ma domnului, şi doamna, şi beizadelele, iar beizadeaua Alexan- 5
dru, care era un prunc, a şi murit şi a fost îngropat cu cinste şi slavă

la biserica Sfîntul Nicolae. Pentru pierderea acestei beizadele, bunul Dum
nezeu l-a mîngîiat pe Grigorie vodă cu o altă beizadea, ce s-a născut chiar
în ziua sfîntului Grigorie, de aceea i s-a dat numele acestui sfînt şi s-a IO
numit Grigorie vodă. Multă lume, şi mici şi mari, au murit în ţară din
pricina acestei boli rele. Şi toate slugile domneşti de la curte s-au îmbol
năvit, dar domnul a suferit mai mult decît toţi din pricina acestei boli,
căci ceilalţi, după multă suferinţă, după ce boala îi lăsa şi iarăşi îi apuca, 15
în cele din urmă au scăpât, domnul însă nu putea să scape. El s-a îmbol
năvit în vară şi s-a prelungit boala pînă în luna martie, căci frigurile îl
lăsau două-trei zile sau o săptămînă două, şi iarăşi se întorceau, spre
marea mîhnire a boierilor mari şi mici, aşa că şi însuşi domnul s-a speriat 20
de prelungirea bolii. Dar pentru cele ce vin de la Dumnezeu puterea
omenească este neputincioasă şi nu poate fi de folos decît tot domnul
Dumnezeu atotcîrmuitorul. Cu venirea primăverii, în luna mai, Grigorie
802 vodă l i a plecat din laşi cu doamna şi cu toată curtea sa şi s-au dus ia
mănăstirea Bîrnova, unde a stat două săptămîni. Fiind acolo apă bună 25
şi aer potrivit, s-a însănătoşit şi s·-a întors la laşL Cînd era acolo, Grigorie
vodă a văzut că împrejurul mănăstirii casele erau stricate şi pustiite. Ş i
deoarece şi-a recăpătat sănătatea, a avut grijă să se facă cu cheltuiala sa
cîteva case foarte frumoase şi un havuz zidit din piatră şi pe deasupra 30
un foişor, precum se vede .
Dar pe lîngă că fusese o vară rea, din pricina bolilor şi a secetei
căci au secat izvoarele apelC?r, încît în puţine . locuri au rămas fîntîni, a
mai fost în anul următor 7237 1 şi o iarnă foarte grea, cu multă zăpadă 35
şi din pricina iernii aspre multe vite au pierit. La început părea că va 1129
fi o iarnă uşoară, dar pe urmă a căzut atîta zăpadă, încît în primăvara

următoare nu numai toate văile, de care spusesem mai sus că secaseră de
secete, dar şi acele crăpături care nu păreau să fi avut vreodată apă în ele
s-au umplut de apă, iar rîurile s-au revărsat peste tot într-atîta, încît 40
mulţi au fost nevoiţi să se mute şi să se retragă în munţi. Într-acest
an au căzut şi multe ploi în timpul verii şi era multă ieftinătate la toate,
aşa că timp ca acesta de mulţi ani n-a mai fost.
1 Aici probabil este o greşeală în textul grecesc, căci dacă e vorba de anul urmă
tor ar trebui să fie 7238, deoarece mai sus a fost vorba de anul 7237 ; de notat că
în Pseud o-Amiras (p. 1 69) sînt amintiţi anii 7236 şi 7237.
'Ev autcp tcp EtEl 1roÂ.Â.a f:ytvav napu tOU rp11yopiou P6oa de; µv11-
µ6cruvov aici:lvtov aurou. Kai EV npci:ltotc; SKîtCiE to µovacrt11 ptOV tOU 'Ap
xayyf.Â.ou Mtxm)Â., wc; q>aiVEtat, Kai it ahia tfjc; OtKoooµfjc; aurou Ka8roc;
ltrpE�Ev, de; nJ..aroc; typaq>TJ. Ilpo Katpou de; EKEîvov rov r6nov i)rov µia
5 EKKÂ.TJcria µtKpÎJ, nf:tptVTJ, Kttcrµtv11 napu nvoc; MnaÂ.iKa 6nou i)rov note
xarµavoc; tOU rEropyiou rKiKa P6oa, np01tU1t1tOU îOU au8tvrou, Kai EÎXEV
0Â.iy11v OtKoooµiJv tmi µe tOV Katpov tyKptµvme Kai Eic; li ouof:v EÂ.oyi- 803
SEîO. ·o oe au9tvr11c; oOtoc; Eic; tOV Katpov tfjc; rmocrtacriac; trov Tataprov
EU9uc; 6nou f:crtpatontowcrE (Ka9roc; eypa<pT} Eic; tOV nEpacrµtvov xpovov)
10 Kai EKU9T}CiEV EKEÎ Mo tpooµaoac;, rmo t6tE tOU E<pUVT} ăpEO"tOV va. ava
Kat VlO"lJ tÎJV pTJ9Eîcrav EKKÂ.T}Uiav Kai va îÎJV cptpu Eic; Katacrtacrtv trov
ă./...Â.rov µ ovacrr11 pirov Kai 6tav tµicrEUO"EV cm' EKeÎ npoc; ta KUt(I) µtp11 Kara
tmv Tat6.prov, EîtÂ.Î) procre Kai EVO crapavtOÂ.eitoupyov. Kai tom va iofjte
ro 9auµa, cmou Ka9roc; E1tÂ.TJ pci:l911crav a{ tecrcrapciKovra iJµtpm rfjc; µucrra-
15 yroyiac;, tfj îEUcrapaKocrtij Î)µep� f:cp8acre Kai 6 au9€VtT}<; Eic; to rtacrt,
tmcrrptcpcov EK rfjc; f:Kcrtpareiac;. �ui. rouro, crr11 p1x9Eic; m:pmcr6n:pov npoc;
ro ăya8ov f:pyov, lrEÂ.eirocre ro ra�1µ6v rou, ro 6noîov tmµEJ..roc; tmxei
picr911 Kai µf: ra f:�ooci rou EKttcre ro p119f:v µovacrri) p1ov EK 9eµeÂ.icov Kai
îO îtEptEtelXlUE, Ka9roc; cpaivEtat, Kai au9EVttKa crnitta SKaµE µf.cra etc; au-
20 îO Kai îÎJV escoypcicptCiE Kai îÎJV EnpOlKlO"eV, wc; Ka9roc; npfarEt, Kai rovoµci
cr9T} îOU rp11yopiou P6oa. napaKUt(I) OE UîtO îO ăvro9ev µovacrtÎ) ptov, Eic;
îÎJV 1tEOtci8a Kara avatoÂ.cic;, EKaµEv EVO Euµopcpov nEptP6J..t Kai Eic; auro
EKîtCiEV 6crnitta au9eVttKci, Kara to crxfjµa trov 6crmrirov tfjc; IloÂ.Eroc;, Otl
Kai µacrt6pouc; E<pEpE tOlOUtouc; Kai lCOVîU eic; ta crnina, EKaµe xaPousta Kai
2 ) KlOO"KlU Kai U\'îlKpU eic; îO ăÂ.Â.O µtpoc; 1tEptP6J..t îepîtVOV otacp6pcov avetcov,
Kai to VE�C.v ÎIPXEtO UîtO EVO xaPoust eic; ăÂ.Â.O oia rmv netprov, EnEtta
ErPEXEV eic; OÂ.OV to 1tEpt P6J..t , îtpăyµa OîtOU Kavtvac; au9tvr11c; OEV EKaµe,
6tt 8f:v Î)µnopd yÂ.mcrcra va EîtatVECilJ apKEta tÎJV wpatOtT}tU trov 6crmtirov.
s08Ev KaÂ.mc; îO wv6µacrav auto to nEptP6A.t µoÂ.oaPtKfj OtaÂE1Cîcp <l>pou
µ6cra, ftyouv wpaîov.
30 Ele; autu ta crnina EîtiJyatVEV 6 au8tvr11c; cruxv<i npoc;; ăvmvuxiJv,
yw6µEvoc; EKEÎ Kai <ptÂ.EUOVtac;; touc; ăpxovrac;; îOU, oxi µ6vov touc; EV ă�i�
UÂ.A.a Kai rouc; µasiAT}OE<;, µtKpouc; Kai µqaÂ.ouc;, OlO"îe îÎJV aUSeVtiav 61tOU
EKOµEv 6 au0tvr11c; ouroc; Kai îÎJV nµ11µtv11v scoiJv 6nou ăntpacrev (wc; M-
35 youcrt) oÂ.iyot ăA.Â.ot rrov npo autou îÎJV Î)�t6>911crav.
'Ev autcp tcp EtEt Katci:lKT}CieV li 6 au9tvr11c;; EVO 1tOÂlXVtoV, OîtEp wv6- 804
µacrE µoÂ.oaPtKmc; Ttpyoucr6p, UîtOKcitco tOU µovacrtT} piou raA.ată. Kai crto
xas6µEvoc; 6 au8tvr11c; n6crov ăvayKaîat Kai tnrocpEÂEîc;; Elcriv ai nav11yu
pE1c; eic; rac; n6Â.Etc;; Kai µaA.tcrra nJ.. 11 criov rfjc; Î)yeµov1Kiic;; Ka9topac;; , 01tra-
40 �E va yivrovtat Eic; to p119f:v noÂiXVtoV rtcrcrapEc;; nav11yupE1c;; îOV XPOVOV
Oia KOlVÎJV wcptÂ.ElUV tfjc; tnapxiac;, EîtElOÎJ autat a{ îtUVTJ"(Upetc;; UVEîtÂ.Î) pco
crav îO EÂ.Â.EtîtOV tOU µtpouc;; tOUtOU, to 6noîov oev EXEl O"KUÂ.Âav OlU va
ncoÂ.oucrt ta nEpt tîEUOVta o{ îttCOXOi Kai. VU ăyopcisrocrt ta avayKaîa. "Ett
PMnovrac; 6 p118Eic; auetvr11c; îÎJV µEyciÂ.T}V avayKT}V 6nou EÎXE to rtcicrtov,
45 UCitEpouµEVOV îtOtiµou uoaroc;, Ota tÎJV onoiav aitiav tpicisovro oi ăv9pco
not Kai f:mvav 6,tt VEpov Kai UV EUplCiKaV Eic; tOV Katpov îOU 9tpouc;; Kai
UKOÂ.ou9oucrav Ot,ci cpopot ăcr9tv1at, UîtE<pcicrtcre va 9epanEUCi1J Kai auto to
na9oc;; tfjc;; ăvoopiac; Kai µe noÂ.Â.a s�ooa E<pepE VEpov otauyf:c;; Kai n6nµov
DOM N I A LUI G R I GORE G H I CA VODA 29, 1
Într,acest an Grigorie vodă a făcut multe spre pomenirea lui veşnică.

Mai întîi a zidit mănăstirea Sfîntul Arhanghel Mihail, precum se vede.
Despre pricina zidirii acestei mănăstiri s,a scris pe larg aşa cum s,a petre,
cut. Mai de mult fusese pe acel loc o mică biserică de piatră zidită de 5
un oarecare Balica, care fusese odată hatman al lui Gheorghe Ghica vodă,
străbunic al domnului. A fost o clădire mică, care cu timpul s,a năruit
803 şi nu mai li era bună de nimic. Iar acest domn, aşezîndu,şi acolo tabăra
(cum s,a scris mai sus) pe timpul răzvrătirii tătarilor, a stat două săptă, 10
mîni. D e atunci s,a gîndit c ă e bine s ă refacă zisa biserică ş i s,o aducă
la starea celorlalte mănăstiri. Cînd a pornit de acolo înspre părţile de
jos, mergînd asupra tătarilor, a plătit un sărindar şi acum să vedeţi minunea.
Cum s,au împlinit cele patruzeci de zile ale sărindarului, în ziua a patru,
zecea a şi sosit domnul la laşi, întorcîndu,se din expediţie. Aceasta a 15
întărit şi mai mult gîndul său pentru fapta cea bună şi a dus la îndeplinire
făgăduiala sa. A început cu grijă acest lucru şi a zidit cu cheltuiala sa
zisa mănăstire din temelie, şi a împrejmuit,o cu zid de piatră, precum
se vede, făcînd înăuntru şi case domneşti. A zugrăvit,o şi a înzestrat,o 20
precum se cade şi s,a numit mănăstirea lui Grigorie vodă. Mai jos de
zisa mănăstire, pe cîmpia dinspre răsărit, a făcut o grădină frumoasă,
în care a zidit case domneşti după modelul celor din Constantinopol ,
cu meşteri aduşi anume, şi lîngă case a făcut havuzuri şi chioşcuri, iar
în faţă, de partea cealaltă, o grădină desfătătoare cu fel de fel de flori. 25
Apa trecea de la un havuz la altul pe nişte pietre şi în felul acesta curgea
în toată grădina. · Aşa ceva nici un domn nu făcuse şi nici nu găseşte cineva
cuvinte ca să laude îndeajuns frumuseţea caselor, de aceea, pe drept
cuvînt, această grădină a fost numită în limba moldovenească Frumoasă.
La aceste case se ducea des domnul pentru desfătare, luînd acolo 30
masa şi ospătînd pe boierii săi, nu numai pe cei cu boierii, dar şi pe mazili ,
şi pe cei mari şi pe cei mici. Aşadar, domnia acestui domn şi viaţa
cinstită pe care a dus,o (precum se spune), puţini din înaintaşii săi au avut,o . 35
804 Într,acest an, domnul a stat li într,un orăşel, mai jos de mănăstirea
Galata, pe care l,a numit pe moldoveneşte Tîrguşor. Şi gîndindu,se cit
de trebuincios şi folositor e să :fie iarmaroace în oraşe şi mai cu seamă
în acele care sînt aproape de scaunul domnesc, domnul a dat poruncă
să se facă în zisul orăşel patru iarmaroace pe an, pentru folosul obştesc 40
al acelui ţinut, căci iarmaroacele au înlocuit lipsurile acestui loc, care
nu are schelă ca săracii să,şi vîndă prisosul şi să,şi cumpere cele trebuin,
doase. Mai văzînd domnul · că laşul ducea mare lipsă de apă de băut
şi de aceea oamenii erau nevoiţi în timpul verii să bea orice apă găseau 4
5
şi se îmbolnăveau de fel de fel de boli, 5,a hotărît să înlăture şi acest
neajuns al lipsei de apă. Cu multe cheltuieli a adus apă limpede şi bună
292 CRON I CA G HICULEŞTILOR
Kai EKtlCrE tpEi<; ppucre<; am�vavtt ti'j<; KOUptTJ<;, 8tatUtt0Vta<; Kai Otropt
crµEVOV EAEO<; va EXlJ EVO<; µaîerrnpa<; EK tWV stvrov EKetV(J)V 6nou fapepev
aA.A.ax69ev Oia va EXlJ tÎ]V cppovtioa tWV ppuererov aut&v, Kai Etcrt f:µet
VE Kai tOUtO µEya µvîJµ6eruvov autou, Oît µia tOtaUtTJ noA.tteia il rov uerte-
5 pîJµEVTJ u8ato <; yA.uKepou.
< 1729> 'Ev autcj} tcj} EtEt enEµcpSTJ t0 rpîJyopiql p 68q.: napu ti'j; Kpatată; Pa-
crtA.Eia; Kap6.8t ti'j<; pepau:bereOl; Kai avaveroerero; ti'j<; au9evtia; tOU Kai
EertetA.e tOV ui6v tOU rKapA.titov µTt�TJ�UVtEV µ5 61.. ou; tou; ăpxovm; Kai
µ& OATJV tÎ]V nap6.tas1v EÎ<; npoun6.VtTJcrtV tOU KaPa8iou unOKclt(J) tOU raA.a-
1o tă, onep f:cpepev EK ti'j<; PacrtA.euoucrrii; 6 iltaµavti'j<;, �tEya<; noertEÂ.VtKO<;.
Kai 8i'jra &A.96Vt(J)V EÎ<; to 8tPtiv t, eerta811 6 auSEVtTJ<; op9to<; ECD<; ou ave
yvciler911 to paer1A.1Kov f:vraA.µa napu tou 81Pav-ecptvtTJ Kai f;ve86811 to PTJ
e&v KaPa8t, EnEtîU Kai 6 rav8ouA.o; l:t06psa<;, µEya<; PtcrtEpVtKO<;, UVE"(V(J)
cre TÎ)V &stiYTJcrtV t0C> pîJ9Evto<; cpepµaviou Ei; µoA8aPtKÎ]V 8tciÂ.EKtov, 8ui
15 va. KataA.6.Procrtv OAOt Kai E\'E !I 8ucrev 6 au9EVtîJ<; tOV 81pav-Eq>EVtîJ KaP6.- 805
81, ocrtt<; ă.vEyvroere to <j>epµuvt, �netta tov µEyav 1wertEA.vtKov iltaµavti'jv,
6nou l::cp epe to KaP6.8t Kai tOV µEyav PtcrîlcIPTJV Kai µeta tauta enfiyav
6A.ot oi ăpxovte<; Kai Tjernaerfl11erav tl)v no8iav tOU au9Evtou, to OE cpe pµa-
Vl f:ypacpev outro.
20 l: oi, tcj} EKAEKt(i'l t&v xp1ernav&v auSEVt(J)V Kai i)yeµ6vt MoA.8opia<;,
011A.ono1ouµev µf: to napov ftµ&v PacrtA.tKov crriµetov, mb; ovta<; eru 8ou
A.o; muto; ti'j; Pacr t A.eia; µa; toouA.euere; ei<; tl)v EKA.aµnpov fJµwv auA.i]v
Kai aic0v10v Kai E:roi; tl)v ertiµepov ei; oera erot npoeretaxS11erav 1tapa ti'j<;
pamA.eia; µou 8ta va tEAEerlJ<;, f:noiTjera<;, &erte eyvropieraµev mo; eoouA.eu-
25 ae<; µ& Ka9ap6tîJîU Kai op96tîJîU, 8u't t<'> 6notov exoµev 1tp0<; tOU A. 6you
erou EKelVTJV tÎ]V aA.îJStvi]v niertîJV ncb; Kai e i<; to ssfi<; 9EA.et; OOUAEUO'EL
ei<; tOV autov tp01tOV tÎ]V PacrtA.eiav µa<; ei<; oA.a<; ta<; un11pecria<;, Kata
ti]v yvc0µ11v Kai 0EA.îJcrtV ri]v pamA.tKtiv µa;. il1a t 0uto , es i8ia<; Î)µwv
npoatpEerero<; Kai 0eA.tierero<; crf: tA.etieraµev, avavecilvovtE<; crot tÎ]V aU0ev-
30 tiav ti'j<; MoA.8oPia<; Kai PePatcilvovt6.<; tTjV et<; autov tOV xpovov, tOV
27 <r,°./g�ou x1A.1oertov sKatocrtov teercrapmcocrtov 1tpwrnv, Kata tÎ)v EÎKOcrtÎ)V tKtîJV
ftµEpav ti'j; creA.tivTJ<;, l:aemiv A.eyoµEVTJ<;. �oeev ei<; e'i'.011criv emu t7tEµlj1a
µEv eroi to 7tapov PacrtAlKOV µa; cp�pµ6.v1, OîtEp otav cpSacru el<; t OU A.6-
you erou, 7tpocrtattoµev Kai cr o i KUprovoµev ti]v ti'j; MoA.8opia<; au9evri-
35 av, va dam 7t6.A.tv aU0EVtîJ<; Kai KupepvfttTJ<;, Ka9cb; fi crouv (Kai Ka9ci><;
&A.7tisoµev ES eiA.tKplVOU<; µa<; Kap8iai;) va EX1J<; va OtOlKTI <; tÎ]V MoA.8opiav
µ& tp6nov eiiµopcpov, eu pu0µisrov ta 7tp6.yµata tOU 't'OîtOU autoC Kai OE
cpev8euovra; tov pay16.v µai;. ·ncrau't'ro; Kai 't'a ăA.A.a, 6nou emcrte601Jcrav croi
1tp0<; to KuPepv�crat aura, va. t mµ eA.Tj 0ij <; 1mi va. 1tacrx.icrui; va. µ eivu 6
40 paytă<; avaJtauµEVO<; e i <; ta<; Î)µEpa<; 't'i'j<; pacrtA.eia; µa<;, 67tou dya7tiţ tÎ)V
OtKatOcrUVTJV Kai va KOtµătat el<; 't'O O''t'pwµa tfi; ava7taucrero<;. „E't'crL va
Î)�EUplJ <; Kai Va 7ttCHEU 0'1J <; li tcp pacrtA.tKti> O'Tjµeiql Î) µwv. 806
DOMNIA LU I G R I GORE G H I CA VODA 293
de băut şi a zidit trei fîntîni în faţa curţii, orînduind şi o anumită răsplată

pentru unul din acei meşteri străini aduşi din altă parte, ca să aibă grijă
de aceste fîntîni, aşa că şi acest fapt este de mare pomenire pentru domn,
căci un astfel �e oraş era lipsit de apă bună de băut. 5
Într-acest an i s-a trimis lui Grigorie vodă din partea puternicii < 1 729'
împărăţii caftan de întărire şi reînnoire a domniei, şi a trimis Grigorie

vodă pe fi.ul său Scarlat beizadea să meargă cu toţi boierii şi cu tot alaiul
mai jos de Galata întru întimpinarea caftanului, pe care l-a adus din
Constantinopol lamandi, vei postelnic. Cînd au sosit la divan, domnul 10
a stat în picioare pînă c e s-a citit firmanul împărătesc de către divan-efendi
şi apoi a îmbrăcat caftanul. Pe urmă Sandu Sturza, vei vistier, a citit

tălmăcirea acestui firman în limba moldovenească 1 , pentru ca să-l înţe-
805 leagă toţi. Apoi domnul li a îmbrăcat cu caftan pe divan-efendi, care 15
citise firmanul, pe marele postelnic lamandi, care adusese caftanul, şi
pe marele vistier, iar pe urmă toţi boierii s-au dus de au sărutat poala
domnului. Firmanul cuprindea următoarele :
« Alesule între domnii creştini, domn al Moldovei, îţi facem cunoscut 20
cu prezentul nostru semn împărătesc că, fiind tu slugă credincioasă a
împărăţiei-noastre, ai slujit la prea slăvita şi veşnica noastră curte şi pînă
astăzi ai îndeplinit tot ce ţi s-a poruncit să faci de către împărăţia-mea,
aşa că am cunoscut că ai slujit cu cinste şi cu dreptate, din care pricină 25
avem în tine acea adevărată încredere că şi în viitor vei sluji la fel împă
răţia-noastră la toate slujbele, după părerea şi dorinţa noastră împără
tească. Drept aceea, din propria noastră hotărîre şi dorinţă te-am miluit,
' domnia Moldovei şi întărind-o într-acest an 1 14 1 , în z. iua
reînnoindu-ti 30
27
t729
martie
de 26 ale lunii şaaban. Deci, spre ştiinţă, ţi-am trimis firmanul nostr u împă-
rătesc de faţă, prin care, cînd îţi va sosi, poruncim şi îţi întărim ·domnia
M oldovei, să fii iarăşi domn şi ocîrmuitor precum ai fost (şi precum nădăj - 31
duim sincer din inimă) şi să cîrmuieşti Moldova în chip desăvîrşit, rînduind
bine treburile acestei ţări şi ocrotind raiaua noastră, precum şi celelalte
care ţi s-au încredinţat pentru chivernisire şi să te sileşti şi să te trudeşti
să rămînă raiaua odihnită, în zilele împărăţiei-noastre celei iubitoare de 40
dreptate, şi să doarmă pe aşternutul cel de odihnă. Aşa să ştii şi să crezi li
806 în semnul nostru cel împărătesc ».
1 În Cronica anonimă a Moldovei atribuită lui Alex. Amiras (p. 1 70) se p reci
zează că traducerea fi11manului în limba moldovenească s-a făcut de « Alexandru biv
vel sulger », care este chiar Alexandru Amiras.
294 CRONICA G H I CULEŞT I LOR
M ETAPAl:JI THI: EIIII:TOAHI: TOY M ErAAOY B EZIPH

IIPOI: TON AY0ENTHN
'EKÂ.&Ktf: trov x.pmnavrov aU0evtrov Kai Evooi;e trov Ele; 'ITJcroOv m

crrnu6vtrov, rpTJy6pt& poepooa, MoJ..o apiac; ftyeµrov, &ÎTJ crou ta tEÂ.TJ euoai-
5 µova. ' E pcotrovtac; µet ' tneuxiic; nepi tiic; uyeiac; crou, croi OTJÂ.onotouµev
mile; ovtac; ecru ăK trov npoy6vrov crou naÂ.moc; Kai mcrtoc; oouÂ.oc; tiic; pa
mÂ.&iac; tiic; K patatăc;, Kai i;ex.roptcrta ano tÎ)V O O UÂ. EU crtV 6nou EKaµec; Ele;
tac; uno0ecr&tc; tiic; PacrtÂ.Eiac; µf: eµmcrwcrUVTJV Kai emµsÂ.&tav, Ka0cilc; cra
cproc; E<pclVTJ Kai eyvcopicr0TJ Îl OOUÂ.EUcri; crou , Kai i:: ic; to ei;iic; EÂ.nit;ovtac;
10 Ci.no Â.oyou crou Kata ti)v 0eÂ.TJcriv µm; oouJ..e ucrtv Ka0apciv. '16ou 6nou ă.no
t6 EÂ&oc; tou K patatou pacrtÂ.eco; Kai ftµrov Ku piou Kai Ci.no ti)v iiµet po v
,
autou yvroptcrtv, croi civ&V&c00TJ naÂ.tV Îl· au0&vtia 't'flc; MoÂ.oapiac; tOUtOV
27 /t1i<Jţiou tOV xpovov, X,tÂ.tocrtov EKatocrrov t&crcrapaKocrtov nprotov, Kata tÎ)V &ÎKO
crri]v EKtTJV tou I:aenav Kai Kata to PamÂ.tKov cpepµă.vt 6nou crou ăcrtaÂ.0TJ,
15 18ou 6nou ăypă.<pTJ Kai Îl napoOcra f}µ&tepa emcrtOÂ.Î) Kai croi ensµ<p0TJ
n poc; e'ioTJcriv crou. Aomov Kata ti) v opacrnKi]v crou 18t6tT)ta Kai Ka0apav,
yvropil;ovtac; Î]µ&tc; TÎ)V ai;totT) ta crou, µf; tÎ]V 6noiav SO OUÂ.EU cr&c;, OVtac;
epµT)V&uc; tOU 8tPaviou tOU PacrtÂ.tKOiJ Ele; oÂ.ac; tac; uno0ecr&tc;, Kal UKOU
ovtac; Kai tropa ncilc; ⁣ tÎ)V au0&vtiav tiic; MoÂ.oopiac; <ppoviµcoc; n&pt<pE-
20 p&crat Kai EVt&Â.roc; Ele; oÂ.a crou ta Epya, rocrautcoc; SÂ.nil;oµ&v ncilc; Kai Ele;
to el;i'jc; 0eÂ.&tc; <p povricr&t va OOUÂ.&Ucrl]c; µf; tÎ]V auti]v eµmcrtOcrUVTJV, Ka-
0cil; ciyanouµ&v. Kai Ei;co ano tOUtO, ecru dcrat l; exrop tcrtO V tcrtpaKt µac;
Kai va fil;eupuc; ncil:; Î]µ&tc; de; oÂ.ac; t ac; uno0ecr&tc; crou 0sÂ.oµ&v <ppovticr&t
Kaîa tÎ]V sÎ]tT)criv crou Va yivrocrt. �ta tOUtO Kaµiav EVVOtaV µÎ)V li SXlJ<; 807 .
25 Bui ta:; xp&iac; crou, µ6vov Ka0cil:; ecoc; tropa EKuPepvT)cr&c; ta npayµata to().
t6 rrou , Etcrt Kai de; to ei;i'j :; va crn&ucruc; µf: cppOVTJcrlV Ele; t o va OtolKjjc;
Kai vei eupu0µil;uc; t a npayµatc. tOU tonou, O&<p&VO&UOVtac; tOV pacrtÂ.tKOV
paytav Kai notrov mivta ocra crol emcrt&U0T)crav &UtclKtroc; Ka0cilc; npen&t,
Emµ&Â.ouµevo; npoc; KuPepVTJO'tV Kai Kat6.tai;tv autrov. TotoUt T) c; Â.oyfjc; va
30 cpf:p&crat Kai UOtaK6nro:; va µăc; OTJÂ.Ono17j; EK&îva oA.a 6nou Â.oytal;etc; ncilc;
&ÎVat avayKaîa elOÎ]cr&roc;.
Tauta, fi oi: tou 0eou xaptc;, EÎTJ €ni touc; 6p0ro:; paoil;ovtac;.
IIEPI THI: EilANO�OY THI: KYPIAI: PQ3AN�PAI:, MHTPOI:

TOY rPHf'OPIOY BO�A, EII: THN KQNI:TANTINOYilOAIN
35 Etc; tei:; nap&A.0oucra:; oucrKpacriac; t o O aepo:;, 6nou OtTJY'l10TJµ&v, d-

xev <icr0&vi]cr&t Kai it µÎ]tT) p tOU rpT)yopiou pooa Prol;ă.vopa o6µva, f\ ttc;
dxev EA0&t ano KrovcrtaVtl VOU 7tOÂ.&ro ; µet' autou, otav au0evt&Ucr&v, Kai
8t' aitiav tfic; <icr8ev&iac; 6nou scrup&, fi8EÂ.TJcr& tcŢ> tpitC9 XPOVC9 tfj:; au8ev
tia; tOU va E7ttcrtpE\j/lJ ei:; tÎ]V Il6Â.tV Ota va UÂ.Â.ai;u tOV ă.f:pa 6µou µf; tÎ)V
40 8uyatepa tTJ<; Mapt6pav naxapvttcrecrav. Kai ayKaÂ.a €nacrxtcr&v 6 au8tv
tTJ:; noÂ.Â.a va tÎ]V Kpati]cru, ol':v fi o u vi] 8 ri oµro:;, Kai µ& noÂ.Â.ÎJV A.unriv Kai
. . tOU ULOU trie; Kai trov apxovtcov, µtKpcî'.>v t& Kai µeyaÂ.COV, arrfjA.8& Ktvoucra
11 1ouv1ou r ..i.
6 U { oe;
- . , · · · ·
7t p i)!lJ t O :...v. ' IOUVLOU aJtO t O tacrt Kat t 1 1 V &crUVCOu&Ucr&V

• •
s: • • s:
< 1729 :· îlJ u&KUtl:J
·
DOM N I A LUI GRIGORE G H I CA VODA 295
TĂLMĂCIREA SCRISORII MARELUI

VIZIR CĂTRE DOMN
Alesule între domnii creştini şi slăvitule între cei ce cred în Iisus,

Grigorie vodă, domn al Moldovei, fie-ţi sfîrşitul fericit. Î ntrebînd cu
urare despre sănătatea ta, iţi facem cunoscut că, fiind tu din moşi stră- 5
moşi slugă veche şi credincioasă a puternicii împărăţii şi deosebit de
faptul că ai slujit împărăţia cu credinţă şi grijă, precum s-a văzut limpede
şi s-au recunoscut slujbele tale, Şi nădăjduind că ne vei sluji cu credinţă
şi în viitor, după voinţa noastră, iată că din mila preaputernicului împărat 1 0
ş i stăpîn al nostru ş i din nemărginita lui cunoştinţă ţ i s-a reînnoit iarăşi
domnia Moldovei într-acest an 1 14 1 , 26 ale lunii şaaban, şi după firmanul
27 1'!f;�t1e
împărătesc, care ţi s-a trimis, s-a scris şi scrisoarea noastră de faţă şi ţi 1 5
s-a trimis spre ştiinţa ta. Deci, cunoscînd firea ta hotărîtă ş i curată şi
vrednicia cu care ai slujit la toate treburile, cînd ai fost tălmaci al diva·
nului împărătesc, şi auzind că şi acum te porţi cu înţelepciune în domnia
Moldovei precum şi în toate faptele tale, nădăjduim că şi în viitor te vei 20
:;ili să i;lujeşti la fel, cu aceeaşi credinţă, după cum dorim. Î n afară de
aceasta, tu eşti ciracul nostru cel ales şi să ştii că noi vom avea grijă ca
toate treburile tale să se facă după cererea ta, de aceea să nu ai nici o
807 grijă li pentru nevoile tale, ci numai după cum ai chivernisit treburile ţării 25
pînă acum, aşa să faci şi în viitor, să chiverniseşti cu chibzuinţă şi să orîn·
duieşti treburile ţării, ocrotind raiaua împărătească, îndeplinind cum se
cade tot ce ţi s-a încredinţat, purtînd grijă pentru cîrmuirea şi orînduirea
treburilor. Aşa să te porţi şi să ne înştiinţezi fără încetare despre toate 30
cele ce socoţi că sînt vrednice de înştiinţare. Acestea, iar harul divin să
fie: asupra celor ce umblă drept.
DESPRE ÎNTOARCEREA DOAMNEI RUXANDRA, MAMA LUI

GRIGORIE VODĂ, LA CONSTANTINOPOL
Din pricina vremii rele din trecut, despre care am vorbl't, s-a îmbol- 35
năvit şi mama lui Grigorie vodă, doamna Ruxandra, care venise din Con
stantinopol împreună cu el cînd acesta luase domnia, şi din pricina îmbol·
năvirii a vrut în al treilea an al domniei lui Grigorie vodă să se întoarcă
la Constantinopol împreună cu fiica ei Marioara paharniceasa, ca să 40
schimbe aerul. Deşi domnul s-a trudit mult s-o oprească, totuşi n-a putut
şi, spre marea părere de rău şi a fi.ului ei, şi a boierilor, şi celor mari,
şi celor mici, a plecat, pornind din Iaşi în ziua de 1 1 iunie. Fiul ei Gri- ·�.;�;�
tTJi; rp11y6ptoi; P68ai; µf; tÎ)V 86µvav tOU Kai µf; oÂ.oui; toui; ăpxoVtai; Kai
tai; yuvaiKai; aim:ov E:coi; di; tÎ)v :Eavm, 67tou ci7ttxe1 Mo cbp&v otcicrtriµa
U7t0 to rtacrt, µf; OÂ. TJV tÎ)V 7tpE7tOUO'aV 7tapata�tV Kai lKEÎ tyeu9ricrav
Kai µeta to yeuµa tÎ)V U7tO:X.atPEtTJO'UV OÂ.Ot, UO'tEpov OE 6 au9tvtrii; µf;
5 tÎ)V Mµvav. Eii; tOV 07t0ÎOV (moxmpencrµov OUK oÂ.iya OaKpua EXU9T] Kav
aµ<pottprov tWV µep&v, Kai µeta 7t0Â.Afj<; nµfji; . KtVÎJcracra, li l7tfj"(E Et<; tÎJ V 8 08
fIOÂ.tV.
'Ev autcŢl t0 XPOVQ) Mo cipxovt67tOUÂ.a 'EnHsot, ta 07tOÎa, 7tEptlffTJ
CJE(l)i; xaptv, tpyfiKacrtv U7t0 tÎ)V Bpettaviav Kai 7tEpt7tatT1cravtei; di; 'tÎ)V
Io Eupc07tTJV tEO'O'apai; xp6voui;, Î)Â.9ov eii; phcrtÂ.EUOUO'UV Kai a7t' EKEÎ eii; tl)v
BJ..axiav. "E7tEtta ÎJÂ.9ov di; tÎ)V MoÂ.oopiav Sui va 7tEpcicrrocrtv eii; tl)v
Aexiav, <ptpovtei; Kai crucrtanKov ypaµµa 7tapa tou ci7toKplcrtapiou tfji;
'EyyÂ.ttEpai; 07tOU dvat di; tÎ)V I16Â.tV, toui; 67toioui; 6 au9EVtT]<; EOEX9TJ
acrµf:vroi; Kai toU<; l<ptAEUO'EV di; tÎ)V <l>pouµ6cra, OLOpisOVta<; KOVtU toui;
15 tOV µtyav autou 7tOO'tEÂ.VtKOV �taµavtfjv Kai ăÂ.Â.oui; ăpxovtai; Sta va toui;
nµficrrocrt Ka9wi; E7tpE7tE. "E7tEtîU, xropii; ăpyî]ta f;µicreucrav di; tÎ)V Aexiav,
OlOOVtU<; tOU<; O au9EVtTJ<; ăÂ.oya Kai civ9pc.imouc; va tOU<; 7tEpcicrOUV.
AUy��"''� T0 autcŢl XPOVQ), Katu µfjva Auyoucrtov, huxe Kai l7ttpacrav a7t· to&
>
<l
ouo 7tacraoei; PesiptOt, 6 etc; Kapaµoucrta<pa-7tamii; U7t0 to •AsciKt, ocrni;
20 f:otopicr9TJ 7tapa tfji; PacrtÂ.eiai; va EÂ.91J a7t· EKEÎ di; to KUO'tpov Xotivt,
6 of; EîEpoi; 7tUÂ.t V Moucrta<pa-nacrai;, ocrni; Î)îOV 7tp&tov <puÂ.a� îOU Xon
viou Kai UO'tEpov t8topicr9TJ Sta tÎ)V Eupt7tOV. Kai ofjta Î)Â.9E 7tpWtOV 6
Kapaµoucrta<pa-7tamii; ci7to to 7ttpav µtpoi; tou Ilpoutou, to of; aytpÂ.iKt
wu µf: tui; yuvatKac; Kai 6 ui6i; wu ÎJÂ.9ev a7to to to&9e µtpoi; tou Ilpou-
25 tou Sui tou raÂ.atcriou eroi; di; to Xotivt.
'O rprrr6 pt0i; P68ai; Â.Ot7tOV tpyfjKEV di; CJUVUVtTJO'tV autou µf; toui;
ăpxovtai; tou Kai oÂ.TJV tiJv auJ..fi v wu 7tpoi; tiJv Zayapavtcrav Kai tKet
tOV avtaµrocre. Kai ayKaÂ.a toutoi; 6 7tacrai; Î)tOV ăv9pro7toi; <popepoi; Kai
cropap6i;, uµl) tOV r PTJ'YOPLOV p6oa tOV cotx9TJ µf; ayci7tTJV Kai flµep6tTJta
30 Kai tov ltiµ11cre 7tEptcrcr6tepov 7tapa 67tou ftKaµav ăÂ.Â.ot 7tacraoei; 7tpoi;
ăÂ.Â.oui; au9tvrni;, Kai OtaV (moxmpetfi011crav, îOV au9eVtT)V µf:v tvtoucrE
<pEpEîsEV µi; youvav Kai touc; ăpxovtai; îOU Cl7t0 EV« Kapaot Kai îOU txapt-
CJEV Eva ăÂ.oyov 7tOAÂ.U Euµop<pov li Kai crtoÂ.tcrµtvov. 'A<pou of: f:<peacrEV 6 BOY
K apaµoucrrncpa-nacrac; tourni; di; to Xoti vt, tpyfjKEV 6 ăÂ.Â.oc; Moucrta<pa-
35 7tacrai; U7t0 îO KUCJîpov oui vu EÂ.91J loco, Kai tpyfjKEV 6 au9tvtrii; di; 7tpo
D7tCtVîTJCJlV rnu di; to I:opoyapt Kai tov tKapti:pTJcrev EKEî, 7tÎJ�ai; tÎ) v
CJKT)VÎJV îOU. Kai f;A.9wv 6 nacrai;, EKattPTJ am'> to ă)„oyov di; to craîpavt
Kai âvrnµci>011crav 7tp&tov µf: îOV au9tvn1v, UCJtEpov of: Kai µf: muc; ăp
xovtai;, Kata tÎJV ta�tv muc;. Tourni; 6 7tacrai; Î)tov ytprov 7toÂ.Â.a Kai f:Ka-
-to 0T)CJEV di; îO rtacrt ouo i)µtpai; Kai OtaV EÂ.aPEv 6 au0i:VtT)i; µf; toui; ăp
xovtai; mu îOV îEÂ.EUtaÎOV xmpEncrµ6v, tOV EVEOUCJE Kai autoi; <pEpEtsf:v
µf: youva. Kai îOV 15tPuv-f:cptvîT) Kai µEptKoui; ăpxovtai; muc; E<p6pecrE
KEpEKE8Ec;, xapisovtac; îql au8EVîlJ Kai EVU ăA.oyov CJtOÂ.tcrµEVOV.
Outoi; 6 rp11y6pt0i; P68ai;, WCJ7tEp oµ7tpoi; lotaPacrEtE, Ka9wi; 7tapci
45 tfji; Pacrthiai; f:nµiJ0TJ, E'tcrt Kai oi 7tacrcioci; oÂ.ot tov tnµoucrav 7tEptcm6-
tEpov 7tapa nvai; UÂ.Â.oui; au0i:vtai; Kai µf; OÂ.oui; muc; PacrtÂ.tKoui; av9pro-
7tOU<; Eixe KaÂ.l)v <ptÂ.iav Kai tov itya7touv 7tavtt:i; Kai &.7to to 7tepacrµa 'tou-
DOMNIA L U I GRIGORE GHICA VODA 297
gorie vodă a petrecut-o cu doamna, cu toţi boierii împreună cu jupî

nesele lor şi cu tot alaiul cuvenit pînă la Şanţa, care este la o depărtare
de două ceasuri de laşi. Acolo, după ce s-au ospătat, şi-au luat toţi rămas
bun de la ea, iar la urmă domnul cu doamna. La această despărţire au 5
808 curs multe lacrimi din amîndouă părţile şi apoi, poraind li cu multă cinste,
s-a dus la Constantinopol.
Î ntr-acest an, doi tineri englezi, fii de nobili, care au plecat din Anglia
pentru a face o călătorie de plăcere, după ce au umblat patru ani prin
Europa, au ajuns la Constantinopol, iar de acolo au plecat în Ţara Româ- 10
nească şi pe urmă î n Moldova c a s ă treacă î n Ţara leşească. E i a u adus şi
o scrisoare de recomandare de la ambasadorul Angliei la Constantinopol.
Domnul i-a primit cu plăcere şi i-a ospătat la Frumoasa, orînduind pe
lingă ei pe marele său postelnic lamandi şi pe alţi boieri ca să-i cinstească 15
cum se cuvenea. Ei. au pornit apoi fără zăbavă spre Ţara leşească ; la
plecare domnul le-a dat cai şi oame�i ca să-i petreacă.
Tot într-acest an, în luna august, s-a întîmplat să treacă pe aci doi august
< 1 729>
paşi viziri, unul era Cara Mustafa-paşa de Azac, care a fost orînduit de
împărăţie să vină de acolo la cetatea Hotinului, iar celălalt, Mustafa-paşa, 20
<.are fusese mai înainte paznic al Hotinului şi pe urmă a fost numit la
Calcida. Aşadar, a venit mai întîi Cara Mustafa-paşa, mergînd de partea
cealaltă a Prutului, iar agîrlicul cu haremul şi cu fiul său au trecut de
această parte a Prutului, pe la Galaţi, pînă la Hotin. 25
Grigorie vodă a ieşit întru întimpinarea lui cu boierii şi cu toată
curtea sa la Zagarance şi acolo l-a întîlnit. Şi măcar că acest paşă era un
om crunt şi posomorit, totuşi pe Grigorie vodă l-a primit cu dragoste
şi blîndeţe şi l-a cinstit mai mult decît au făcut alte paşale cu alţi domni. 30
Cînd şi-au luat rămas bun, pe domn l-a îmbrăcat cu feregea cu blană, iar
809 pe boieri cu caftane ; a dăruit domnului şi un cal foarte frumos li şi împo
dobit. După ce a sosit acest Cara Mustafa-paşa la Hotin, a pornit din
cetate celălalt Mustafa-paşa ca să vină aici. Domnul a ieşit întru întîm- 35
pinarea lui la Şorogari şi, aşezîndu-şi cortul, l-a aşteptat acolo. Şi, venind
paşa, a descălecat şi a intrat în saivan, întîlnindu-se mai întîi cu domnul
şi pe urmă şi cu boierii, după rangul lor. Acest paşă era foarte bătrîn ;
el a stat la laşi două zile şi cînd domnul şi boierii şi-au luat rămas bun 40
de la el, l-a îmbrăcat şi acesta pe domn cu feregea cu blană, iar pe divan
efendi şi încă pe cîţiva boieri i-a îmbrăcat cu chereche ; i-a dăruit domnului
şi un cal împodobit.
Acest Grigorie vodă, aşa cum era cinstit de împărăţie, precum aţi
citit mai sus, tot aşa era cinstit şi de toate paşalele, mai mult decît ceilalţi 45
domni. El avea adevărată prietenie cu toţi oamenii împărăteşti şi toţi
·r.. nDDC'fJ'(/... r.. �:xu1dno1 r.. � 1 Qll"i Sno1 /\}DnddH;>l311
r.. � 1 "QlD:X 'SolDl1k9dJL {!Ol r.. r nrodşt.. nd> S}3 '3gC!J t.. 311DD?9? 'n1r..ş9Dndd>nl3l1
n10JL9 l?l 't.. nDrog;:i \\Oll9 Sno1 t.. D }Ă.O"(ol19 r.. � 1 1m1 11şS10X Ql Qll"9 13g'9"(Dl
-n:x 313"(?9 nd3l<)"(D:X S(!)9n:x 't.. lpQD t.. 1DDlD'9lD:X r.. � 1 Sp r..n9"( 1} r.. şg S3gl.J. '9.l
-ON 10 ş10JL \\Oll9 '1odi;:1ni 10 r..n DlL9(!lt.. 13lLDl? r.. 0 D91 1D)J ·r.. n md91g? S(lOl SE:
Q0ll9 C\Oll9l {! Ol DllJ:X}g "Ql lD(l)t.. (!ld l.J."(ll "QA Şg 10lQD '1 1Jlfl.(l)t.. } 3l:X? /\�11 J?A
r.. o d319DD1d3JL 1n:x 'rn1r.. roel?:x "Qt.. t.. C'f}lQD t.. r nl.J.gp 1n:x n11lL"(?9 Ql ş11 Sn1gog
-"(OW Sl,J.1 D11C'f}X Ql Sp Sno1 M><?S t.. C'f}l t.. �:XDOEJ t.. � l "Qlg t.. Oll9l C\Olt.. ? 9QD <JOl
10JLod1Jll? Snd:x!I S"Ql 1d3JL JO t.. 1Dro�}3g S(lol QOll9 r.. or.. 911 \\Oll9 'Qo1nt..n g
·
Q011D3g "Ql311 t.. C'f}lQD 1011d:xA.?, 1n:x S3g'9Sd1l1 JO t..D JĂ.0"(011Q t.. nDrog?, QOl 1n:x OE:
3l1m1;:i 5901 QOll<} 't.. 3 DlLt.. d şgn:x? S(lOl "Q"(D:X t.. 0 D91 Sng9g S01d9A.lL d.J 9 01
-QOl Qllţ> ro�?, 1D)l · Y.11.J. J r.. �11 "Qt.. t.. O"("(T) t.. Q l Snt.. ?, S3lOll}l t.. O Ş"(ll 1n:x rn('f}9dţ>
J?A 1n:x lDQOJLo:x J?A r.. o d3111,tD r.. �1 Sro?, SQOlQD . 1311 1DC\0<)3t.. O l13Ă. 1n:x m1AoS
-}dOMD QOlLQ t.. Q drn:x i\Ql Qllţ> Snod'9lDJ, 5901 Qllţ> 1or.. n gog"(OW Y. 'Snot.. '9El
-og"(OW 5901 Qllţ> "lDQOllL S J?A 1odl?lDJ, JO t.. 0X13 QOll9 S3g'9EJng S901 :no"( g Sl
J;>lg 001 noA.9"( QOl Sp 1l?S10X r.. 0 101ş1 1DroD(!lg "Qt.. ::u:iro9d(!l1n:x 1n:x r.. rn1d:x i\�l
.5}3 Snodl?llJl S(lOl 3DlL:X}t.. ? 'no1 SIJ"(QD Sl,J.1 SnO"("(!I :\\ol ş11 1n:x S(!)9n:x 't.. lLt.. '9 X
r.. 9 1 ş11 t..D }"(ld> t.. �"(D:X Sl.J.1t.. ?9Qn 9 Smt.. oX?, 1n:x 'S3gl.J.i;iA.oN S(lOl ş11 1"'9EJ1g Ql
Sp LLel?lD? SuDg 't.. lL"( J:X3EJ mr.. o Xdp DA?. AlLt.. i;i X AQl Sp Sn1r.. o lll1?JL 'Sng9g
S01d9J.. lL d.J şg o . ·r.. ro 1 SnJDDlDOllţ> Sl,J.1 t.. Q dm:x t.. Ql Sp t.. 3/\lĂ.;'! QOll9 nl1LL1i;>JL 06
·D"(l]Dl Ql "Qlg Snot.. l? EJog"(OW S(lol Qllţ> i\1DC'fJ 9lL:x1g:x1 "Qt.. 't.. C'f)MDgţ> 1n:x r.. ro g
-i;igng r.. ro 100101 noD?11 ţ>1g 101QD S3lt.. 0 "(?9 'r.. 0 X13 r.. ror.. i;i gog"(OW t.. C'f}l Q�Dl311
QOll9 S13D}d:x JD i\1DC'fJ9lLdro39 ţ>t.. '11}"(Dl r.. ot.. 311<;>A.3"( Ql lir.. 1 J.. i;>t.. Ql Sp liD<)3t..
-DllJ)I "QA /\Ol S3li\QO"(D:XDdDll 'S3g'9Sd1l1 JO lO"(Q AQlQD SQdll t.. D Dl.J.9Xl,tt.. ru>
OUi ' uDl}.t.. 1 :x "Qt.. SlLt..l? X 9 t.. 3"("(311;'! t.. m g li 't.. ro }Oll9 t.. C'f}l 1d311 ·S13Dl}.1LLS Sno:x S I
-Jgţ> SDl<)DlOl ş 11 t.. ţ> l/...n d AQl t..n Sndpll? "Q"("(Olt 1n:x DlD11Ă.J;>dlL D"("(IJ lO"("(î)
1n:x mg9g 1n:x DĂ.O"(IJ lO"("(ţl 'Snog i;>"(:XD lO"("(î} 'Snor..i;i gog"(OW 5901 QlL"i MOl
-IJ.S? 1m1 101QD /\DX}3 9ou9 S13Dl,t1LLS 1n:x S3gl?EJng 5901 i;>1g S101(!ldlL t.. ? 1D)l
• ,e:xJfrn' 'QOlDldX şg QlL"9 '11J;>gv. Qltţl /\oog.tg AQlDO:XDldl AQlDOlDO:XDlg /\QlD 6<:LI
-Ol"(lX S1:XJ;>llL? t.. o A9dX r.. 9 1 Sp Sro?, Sno1 AJ;>l3gJ;>9QD A �l 3Drot.. pum1 Sng9g o 1
S01d9A.lLd.J 9 r.. 0 D9u Sp roffiJ;>dA. "Q/\ nJl\ 13"(;'! r.. şg 't..ro d i;>1ni /\C'f}l şg 1d3 11
"Dt.. l,J. 11 i\Oldfl11?lll3'.I AQl "QlD:X 111}d)J Ql
Sp r.. 3J1\3d1Dşuş QOlQD SnJD3dlLJLQ Sţ>1 SnDJ;>lL SnD(!l13"(3l 1n:x Snp"(lDDg SY,1
J?dnu 3EJD"(?, r.. ş g r.. � 1111 r.. LL10mo1 SlLAl?X Snt.. ş/\n:x 9ou9 Sro"(J;>Ă.311 3DlL11Jl? t.. Q l
'D?'(rnng r.. 9 1 Sp t.. 3 A.Y,u1 r.. n1g 1n:x 'ADJ3'(1Dng /\� Sp liĂ.l?lL """ 3D l.J.1 1}.S? s
'SlLl?d3.J �'(:XĂ.3W 11nl19r.. 9 'no1l11d)J 001 SlLt..J;>X 9 roA9dX c.!?1 WlQD "3.
·ndlLDî} ş11 3Drodl}.'(lL? ţ)l D'(Q
Sno1 Sl?d>od1 Sţ>1 1n:x /\ro}�D11't} t.. C'f}l Dl:X}Ot.. ? 7;11 1n:x Sl.J.1t.. ? 9QD 9 �g13lt? nou91
QOl JC\O:XJOlD:XĂ.? JQOl J}3 /\3DlL9<)0"(0:X� t.. Ş g D}111.J.S D}11D:X ArogJ;>DDlL t..C'f} l i\ (l).l.
M01 I .LSJ1n::HHD V:J I NOM:i 866

DOMNI A LUI �IGORE G H I CA VODA 299
îl iubeau. Cu trecerea acestor paşale, locuitorii ţării n-au avut mei o

pagubă, deoarece domnul a plătit şi chiria căruţelor şi cele trebuincioase
pentru hrana lor.
Î ntr-acest an, hanul Crimeei, anume Mengli Gherei, a cerut să meargă
la împărăţie. Cînd s-a dus la sultan, acesta l-a cinstit mult, cum nici un 5
alt han n-a fost cinstit de împărăţie. Terminîndu-şi toate treburile, el s-a
întors în Crimeea în luna septembrie.
Cit despre tătari, am ţinut să arăt cît de mult a . micşorat Grigorie
vodă îndrăzneala lor pînă în anul 7238 de la Adam, iar de la Hristos 10
1729. Mai înainte e i aveau davale ş i cereri. Cereau d e l a moldoveni 1 729
unii robi, alţii cai şi boi, iar alţii alte lucruri şi supărau mult raiaua cu
81 0 asemenea cereri nedrepte. li Cînd era să pornească hanul, s-au adunat 15
la el toţi mîrzacii, rugindu-l să încuviinţeze să se facă aşa-zisul slim, adică
să fie cercetate pricinile lor cu moldovenii. Ei voiau prin asemenea davale
şi viclenii să se răzbune pe moldoveni pentru călcările pe care ei le făcu
seră în timpul hainiei tătarilor. Grigorie vodă a trimis la han un boier 20
drept vechil, care a stat la divan cu nogaii. Şi fiind domnul prieten bun
cu hanul, precum şi cu ceilalţi de la curtea lui, a biruit pe tătari la jude
cată şi a izbutit să i se dea un astfel de hoget, încît toate davalele pe care
le-au avut tătarii cu moldovenii sau moldovenii cu tătarii, de cînd sînt 25
la acelaşi hotar şi vecini cu ei şi pînă în ziua de azi, să se curme, să se
şteargă şi să nu mai ceară nimic unul de la altul. În afară de aceasta ,
Grigorie vodă i-a dus aşa de bine pe tătari, încît a făcut ca mîrzacii şi
căpeteniile lor să-i dea un zapis cu legămînt tare în aşa fel, încît ei să 30
stea numai pe acel pămînt al Moldovei pe care vechilii domnului de la
margine îl vor arăta pentru păşunatul vitelor lor. Acolo să stea cu voia
şi cu ştiinţa vechililor şi mai mult să nu se întindă, iar pentru pămîntul
ce li s-a orînduit să plătească chirie. Aşa de mult au fost umiliţi tătarii, 35
cum niciodată nogaii nu fuseseră aduşi într-o astfel de stare, precum veţi
pricepe mai bine de la hogetul şi zapisul date de ei şi pe care, pentru
lămurirea lucrurilor, le-am dat aici traduse din limba turcă.
M ETA<l>PA:EII: TOY XOTZETIOY, IMTIPA AErOMENOY, OTIEP

EKAMEN O MEfKAH rEPAHI:, XANHI: TOY KPIMIOY, OTAN
EMEAAE NA KINHI:H ATIO TO MTIOYTZAKI EII: TO KPIMI KATA
l i TO ETITAKIB XIAIOI:TON LiIAKOI:IOI:TON TPIAKOI:TON OrLiOON 81 1
5 ETOI: Ano ALiAM ATIO LiE XPII:TOY ,A 'l'K0', I:ETITEMBPIOY I:T'

6 :tutuµjlp iou
1729
ăui tou 7tap6vtoc; clÂ.TJ0ouc; ypaµµatoc; OTJÂ.07tou:itm 7tcil<; de; tov 7tap6vta
x.povov X,tÂ.tocrtov tKatocrtov Kai n:crcrapaKocrtov 7tprotov cl7t o Mroaµ&0 6 u-
7teptatoc; Kai EUµEVÎJ<; aU0f:VtT]<; Kai KUptoc; M&yKÂ.ÎJ r&paT]<; X,UVT]<;, uioc; îOU
U\jlî]Â.Otcitou Xatsii :fa:Â.iJµ r&pari xavri. f:Â.0oov auto1tpocrclmroc; de; îO M1tOU-
IO tsciKt oui vei Katata�lJ Kai vei Eupu0µicr1J tei 7tpayµata tffiV NoyciT]OffiV,
67tou KatotKoucrtv de; tov t67tov tfjc; MoÂ.oopiac; Kai de; touc; 7tÂ.T]criov
autfj<; ăÂ.Â.ouc; t61touc;, Otei tfj<; 7tpOµT]0Eiac; autou EOtopicr0ri cl1t0 îOV î01tOV
tfjc; MoMopiac; tptavm 060 cilprov otacrtriµa Katei µaKpoc;, Katei of; 7tÂ.a
toc; 060 cilprov de; KatoiKTJcrtV Kai ava7taucrtv trov ăvro0&v NoyaT]Orov, ota-
15 tax0evtrov E� clµcpotf:prov tffiV µ&prov Emtp61troV de; îO vei µ&tpilcrrocrt Ka.i
vei cruvopicrrom tov pî]0f:vta t67tov. ·ncra6troc; otei tfjc; autou cppoviµrot<itTJ<;
OlOlKÎ\O"Effi<;, KatEta�E Kai tot6p0rocr& tE<; sriµiE<; Kai îE<; 1tEipa�E<;, 01tOU EKU
µav oi Noyario&c; de; touc; MoÂ.8oj3avouc; tov Katpov tfj<; a7tocrtacria.c; a.u
trov, Katei to pacrtÂ.tKov xancr&picpt µE; o&crµ6v, Ka0ooc; toriÂ.ro0TJ de; to ypa-
20 cpEV xotsf:tt. THÂ.0ov toivuv €µ7tpocr0&v tfj<; autou xavtKfj<; µ&ya.Â.ElOtT]tOc;
oi f:7titpo1tot tfj<; MoÂ.oopiac; Kai EKÂ.a60T]crav Â.f:yovn:c; :
·ovrnc; Î)µEi<; u7ti\Koot Kai (m6cpopo1 tfj<; PacrtÂ.Eiac;, oi Noyario&c; Ta
tapot, de; tov Katpov 67tou TtÂ.0ov oi KatO.vot de; tov t67tov µac;, TiA.0ov Kai
f:crKAa j3rocrav tei 7tat8ia µac; Kai tE<; yuvaiKE� µac; Kai 1tOÂ.Â.ouc; E1tcOÂ.T] -
25 o·av Ei<; ăÂÂ.a µf:pri tou Kocrµou. ·oµoiroc; Kai ăÂ.Â.E<; ă.pnayf;c; €Ka.µav Etc;
tov t6nov µac; Kai ano 7tOÂ.uv Ka.tpov oi ăvro0Ev Noycirio&c; of;v EÂ.Et\jlav
va µăc; 1tEtpasrom Kai vei. sriµ1c0vrom µf; Otacp6pouc; ă.pnayeic; Kai 7tOÂ.Â.ouc;
ano touc; MoÂ.oopavouc; EO"KOt(l)CJaV Kai EAaprocrav aoiKroc; Kai napaA.6-
yooc;, oui. tac; cmoiac; sT]µiac; Kai KaKa 07tOU µăc; EKaµav, sritouµ&v Kpimv
30 Katu to pamÂ.tKOV cpEpµavt 07tOU µăc; t860T] Kai 7tprotUîEpa Kai tci>pa va
OlKat(l) li 0roµEv Kai vei. µTiv µEivroµEv sTJµtwµf:vot trov OCJ(l)V Ei'.noµEv. A f: - 812
yovtE:c; Â.ornov oi MoÂ.oop rivoi touta ta Â.oyta, ăpx.icrav Kai oi Ta.tapo1
va KÂ.aiwvmt cmo touc; MoÂ.oopavouc; Kai vei. Myoum 7t00<; cl7t0 7tOÂ.UV Kat-
pov oi tfjc; MoÂ.oopiac; OtKÎlîOpE<; 1tOÂ.Â.Î!V sriµiav Ka.i cp0opci.v µăc; EKa-
35 µav fwc; îÎIV crilµ&pov Ei� tel sroa µac; Kai d<; ta 7tpayµata µac;, 7tOAAE<;
KÂ.07tE<; EKaµav de; îOV î07tOV µac;, KÂ.EnîOVta<; Kai 7tpciyµata Kai µauA.i
sovmc; touc; O"KAapouc; µac;. Kai tOlOUîT]<; Â.oyf\c; &roc; îÎIV crÎ)µ&pov E7tEl-
DOMN I A LUI GRIGORE GHICA VODA 30J..
TĂLMĂCIREA HOGETULUI, NUMIT IBRĂ,

PE CARE L-A FĂCUT MENGLI GHEREI, HANUL CRIMEEI,
CÎND ERA SĂ PORNEASCĂ DIN BUGEAC ÎN CRIMEEA,
811 ÎN ANUL 1 1 7238 DE LA ADAM, IAR DE LA HRISTOS 1 729,
SEPTEMBRIE 6 1 5
6
1729
septe mbrie
Prin această scrisoare cu propria semnătură, se face cunoscut că

într-acest an 1 14 1 de la Mahomed, preaînălţatul şi prea binevoitorul stăpîn
şi domn Mengli Gherei hanul, fiul preaînălţatului Hagi Selim Gherei
hanul, venind în persoană în Bugeac ca să orînduiască şi să tocmească 10
treburile nogailor, care locuiau p e pămîntul Moldovei ş i î n alte locuri
apropiate de Moldova, prin stăruinţa lui s-a orînduit din pămîntul Mol
dovei un loc lung cale de 32 de ceasuri şi lat cale de două ceasuri pentru
aşezarea şi odihna zişilor nogai şi au fost orînduiţi din amîndouă părţile 15
vechili pentru măsurarea ş i aşezarea hotarelor acestui loc. De asemenea,
cu înţeleapta sa cîrmuire, hanul a hotărît şi a reparat pagubele şi supă
rările pe care le făcuseră nogaii moldovenilor în timpul răzvrătirii lor,
potrivit cu hatişeriful împărătesc şi cu legămîntul nogailor, precum se
arată în hogetul ce s-a scris. Au venit deci înaintea măriei-sale hanului 20
vechilii Moldovei şi s-au plîns zicînd :
« Deşi noi sîntem raiaua împărăţiei şi plătim haraci, totuşi tătarii
nogai au venit atunci cînd intraseră cătanele în ţara noastră şi ne-au robit
copiii şi nevestele şi pe m�iţi i-au vîndut în alte părţi ale lumii. Au mai 25
făcut şi alte jefuiri în ţara noastră şi de multă vreme zişii nogai nu înce
tează de a ne supăra şi de a ne păgubi cu felurite jefuiri ; pe lingă acestea,
ei au ucis şi au rănit pe nedrept şi fără vină pe mulţi moldoveni. Pentru
aceste pagube şi rele pe care ni le-au făcut, cerem judecată, potrivit cu
firmanul împărătesc ce ni s-a dat şi mai înainte şi acum ca să ni se facă li 30
812 dreptate şi să nu rămînem păgubiţi pentru tot ce am zis » . După ce
au spus moldovenii aceste cuvinte, au început şi tătarii să se plîngă împo
triva moldovenilor şi să spună că « de multă vreme locuitorii Moldovei
ne fac multă pagubă şi stricăciune la vitele şi la lucrurile noastre. Ei au 35
făcut şi multe furtişaguri pe locurile noastre, furîndu-ne lucrurile şi amă
gindu-i pe robii noştri. Astfel de supărări am avut pînă astăzi de la ei,
1 Zapisul cu acest titlu e publicat în limba greacă şi de M. Hase în articolul
său Notice " d'un manuserit de la Bibliotheque du roi, contenant une histoire i nedite
de la Moldavie, composee en moldave par Nicolas Costin, grand logothete a la cour
d' Iassy et traduit en grec moderne par Alexandre Amiras, din Notices et extraits des
manuserits de la Bibliotheque du roi, XI ( 1 827), p. 3 8 9 - 393. Între textul nostru şi
cel publicat de Hase sînt foarte mici deosebiri. Despre traducerea grecească a cronicii
româneşti de la Biblioteca naţională din Paris vezi Miron Costin, Opere, ed. P. P. Pana·
itescu, Bucureşti, 1 95 8 , p. 346 - 347 şi 362 - 363.
302 CRON I CA GH ICULEŞTILOR
paxeriµ&v un' afrr&v, 68EV sritouµEv Kai fiµEi<; nap' autrov 6A.a EKEiva 67tOU
lnft pacnv ano fiµăc; <paVEpffic; Kai a<pav&c;, ftyouv crKA.apouc; Kai sffia Kal
ăH.ac; a8tKiac; va µăc; nA.11 pci:>crcocn.
Kai 8fjta KaA.&c; crtoxat;;6µEvoc; 6 um�ptatoc; xavric; moc; autu ta npay-
5 µata Mv 8Ecopri8mcr1 Kai va EA8cocnv de; 8t6p8cocrtv, noA.A.a A.6yta Kai µa
A.ci:>µata Kai OUO"KOAia etA.Et UKOAou8ftcrEt, fop6PA.E\jlE va ESlCJ'UO"lJ 'tOUtac;
tac; sritftO"El<;; tffiv 8uo µEpffiv Kai EKptVEV . 6n Elvat KUAAlOV va naucrcocn
Kai ta Mo µtpri ano tai; KpicrEt<; Kai &vac; tOV ăA.A.ov va cruyxcopftcru tÎ)V
sriµiav 6nou f:A.ap&v an· apxfic; &coi; tci:>pa Kai va µiJv sritij nMov tl7t0tE
I O Kai va lstcracr8&crt, ftyouv va yivcocn CJ'OUAX,l Kai va EÎPTIVEUCJ'COO"tV ava
µEtasu tCOV' xap1s6µEVOt &A.A.ftA.oui; (OnEp MyEtat iµnpa tOUpKtKij Ota
AEKtcp) Kai EîCH va naucrcocn Kai va tEAEtOOCJ'COO"t ta Â.oyta. "'Etcn EUpicrKOV
i:ac; EUAoyov 6 untptatoi; xavrii; Kai o{ KUtOlKOt aµ<pottpcov t&v t07tOOV,
EO"tEpsav Kai i::ytvnv crouA.xt, clq>ÎJVOVîE<;; oÂ.oui; toui; 8apao&c; 6nou dxav
1 5 ivaµEtaSU toui; Kai napanouµEVOt &no îO sTltEÎV 6 di; ano tOV EtEpOV
TU xoµtva ii tU cipnax8tvta eroi; tÎ)V cr � µEpov fiµtpav.
J\omov Kata îÎJV 'tOU U\j/TIÂ.Otatou xavri Otatastv Kai yvroµriv OÂ.Ot
oi NoyaîA.fjo&c; µ1psa8&i; Kai Tatapot, oi KatotKot tou M7toutsaKiou, µt
Kpoi tE Kai µ&yaAOl, clq>ÎJVOVîE<; oÂ.a<; ta<; � 'ltÎIO"Et<; K'll µa/.ci:>µata 07tOU
20 i::x oucn µf: toui; MoA.8opavoui;, Kara tÎJV tou v6µou cStatayi}v, cSta µEcrttEiai;
tE t&v µ1 psacScov 67tou dvm a7to to nai.mov ytvoc; t&v Tatapcov, fiyouv
tou 'IcrÂ.aµ µtpsă, EK tou ytvoui; tou 'OpaK-oyA.ou Kai KacrnoÂ.at µ1psă, li
tK ytvouc; tou MaµaK-oyÂ.ou, Kai 'IcrµaJiA. µtpsă, lK tou ytvoui; tou 'Op- 8 1 3
MEX,Eµf:t-6yA.ou, cimautcoc; Kai EK µtpoui; îOU tE auetvtou KUpiou rpriyo-
25 piou p6oa Kai EK µtpoui; 6A.rov t&v apx6vtcov Kai KatoiKOOV tfji; MoA.cSo
Piac;, ovtcov f:mtp6nrov tou 'IcoavvaKTI A.oyo8f.tou Kai AA.&savopfj nocrtEÂ.
•
viKou, Evci:>mov 'tOU KpttoU napattft8ricrav ano 6A.ouc; toui; toui; oapacSE<;
Kai STlîÎJO"Et<;; 01tOU EXOUCH µf: touc; Tatapouc; Noyciri, U7t0 tÎJV apxiJv &roi;
tÎ)V crftµEpOV fiµtpav. Outco toivuv, oi lnitp01t0l t&v Mo µEpffiv avaµE-
30 tasu touc; cruµq>covftcravrnc; Kata toutov tov tp6nov, EKaµav &vac; tov iiA.
Â.ov tOU<;; ta<; SîltÎ!O"El<;; tOU tµ7tpU Kai dpftVEUO"aV Kai Kata tÎ)V 8EATIO"lV
touc; f:ypacpri to napov xotsht de; to µtcrov tfji; cr&A.ftvrii; I:&q>tp, f.v EtEt
,apµp-. Maprnp&c; c1vm :
35 6 I:E<pi:p rasîi<;; µtp/;;a c;, KaA.yac;; t&v I:tpftvriorov.
6 M&xµf:t µ1pt;;ac;; , 6 I:ouA.ouc;; µtpsac; MavcroupouyA.ou,
6 'A8iÂ. M7tf:y K aîyav, Mouptqsa-aya I:ou1txav Kasft .
6 KasTi-µntyric; . o 'Anti.A. K asiJ-&ycic; ,
6 Xoucrdv-&ycic;; , 6 <l>f:t XouA.A.ax-e<ptvtric;.
40 6 Moucrtacpa-f:q>tvt11c; Kai ăA.A.ot tOU 01poviou tOU unEptatou xavou.
DOMNIA LUI GRIGO R E G H I CA VODA 303
aşa că cerem şi noi de la ei să ne plătească tot ce ne,au luat pe faţă sau

pe furiş, adică robi, vite şi celelalte nedreptăţi pe care ni Ie,au făcut ».
Chibzuind deci bine preaînălţatul han că dacă se vor cerceta aceste
lucruri, chiar dacă se vor îndrepta, tot vor urma multe gîlcevi, certuri 5
şi greutăţi, de aceea a găsit cu cale să se socotească că sînt deopotrivă
cererile ambelor părţi, hotărînd că este mai bine ca cele două părţi să
înceteze cu judecăţile şi să se ierte unii pe alţii pentru pagubele pe care
Ie,au avut de la început şi pînă acum, să nu mai ceară nimic şi să se
egaleze, adică să se facă sulf, şi să se împace între ei, iertîndu-se unii 10
pe alţii (ceea ce se zice în limba turcă ibra) şi aşa să înceteze ş i să se sfîr,
şească gîlcevile. Î ntrucît preaînălţatul han a găsit de cuviinţă să facă
astfel, acest lucru },au primit şi locuitorii ambelor părţi şi s·a făcut sulf,
lăsîndu,se de toate davalele pe care le aveau între ei şi renunţînd să mai 15
ceară unul de l a altul cele pierdute sau cele jefuite pînă în ziua d e azi.
Deci, după porunca şi părerea preaînălţatului han, toţi mîrzacii nogai
şi tătarii, locuitori ai Bugeacului, mici şi mari, lăsîndu-se de toate preten,
ţiile şi certurile pe care le aveau cu moldovenii, potrivit cu porunca 20
legii, prin mijlocirea mîrzacilor, care se trag din vechiul 1 neam al tăta
rilor, adică al lui Islam mîrza din neamul lui Oracoglu, şi Caspolat mîrza
8 13 11 din neamul lui Mamaioglu, şi Ismail mîrza din neamul lui Or Mehmed,
oglu, de asemenea şi din partea domnului chir Grigorie vodă şi din
partea tuturor boierilor şi locuitorilor Moldovei, vechilii Enachi logo, 25
fătul şi Alexandri postelnicul 2 , au renunţat în faţa judecătorului la toate
davalele şi cererile lor ce le pretindeau de la tătarii nogai de la început
şi pînă în ziua de astăzi. Aşadar, vechilii ambelor părţi, înţelegîndu,se
între ei într,acest chip, au făcut cererile lor ibra şi s,au împăcat 3• Din 30
dorinţa lor s-a scris hogetul de faţă, la mijlocul lunii Sefer în anul 1 142 4•
Martorii sînt :
Sefer 5 Gazi mîrza calga al sirinilor
Mehmed mîrza, Suluş mîrza Mansuroglu,
Adăl , bei Caigan, M urtaza-aga. Suphan Cazi, 35
Cazi,bei, Abdul Cazi,aga,
Husein,aga, Fet,Hullah,efendi,
Mustafa,efendi şi alţii din divanul preaînălţatului han. 40
1 S-a tradus greşit în limba greacă cuvîntul «vechil» prin Tt"a:Aa: Loc; (vechi) ; textul corect
ar trebui să fie : «prin mijlocirea mîrzacilor care sînt vechili ai neamului tătăresc, adică . » .
2 N. Iorga (Istoria literaturii romîneşti, ed. a 2 -a, revăzută şi larg întregită, Bu : u .

reşti, 1 928, p. 5 2 3 ) identifică p e vechilii lui Grigore vodă c u Ienachi logofătul lpsi·
lanti şi Alexandru Amiras. D. Russo combate cu argumente puternice aceste identificări
şi stabileşte că cei care au tratat cu tătarii în numele lui Grigore vodă au fost
lenachi Teodor Calimah şi un oarecare Alexandri, treti postelnic (D. Russo, Studii
greco-române, Bucureşti, 1 93 9, p. 20 1 - 203 ).
3 În cronica anonimă a Moldovei, atribuită lui Alex. Amira< , găsim (p. 1 76) «s-au
lmbrăcat» în loc de « s-au împăcat » ; credem că este o greşeală de citire sau de tipar I
4 Data turcească corespunde cu data erei noastre amintite mai sus : 6 septembr1e l 729.
6 M. Hase (op. cit., p. 393 nota 2) spune că în 1 729 calga al s. rinilor a fost
Zaffar mîrza.
30-4 CRONICA G H ICULEŞ T I LOR
META<l>PAEJJ:: THE OMOAOrIAL TON NOrA·I·AHAQN TATAPON,

OilOY EAru::A N TQ AY0ENTij' rPHrOPIQ BOEBOA�. EN ETEI
6 i:1:;7T/piou ,ZEAH', EETITEMBPIOY EKTij'
•tt mna •fie; 7tapoucn1c; 6µoA.oyiac; eivm 7troc; f,v E'te1 , apµa', 6 U'lfTJ-
5 A.6mTOc; XUVTJ<; MeyKÂ.ÎI repliTJc;, KUptoc; fiµwv, e<HOVTac; Kai vei E7t&µ'lf&V
eîc; •Tiv pamA.eiav lipsi, firn1 ltvacpopliv, �hei vei µiic; 810p10"8ij Ct7to TOV
'
T07tOV Tije; MoA.oo �iac; t67toc; KaT01Kiac; µev Otci A.6you µac;, 81ci Tei sma
µac; OE t67toc; PocrKfjc;, Katci to ăpst tije; autoli U'lfl1Â.6t11toc;, µe tTiv &i811mV
TOU aU0EVTOU tije; Jj l\foA.8opiac;, µiic; f.81opicr811 µf; �acrtÂ.lKOV cpepµlivt am) 814
10 tov t67tov tfjc; MoA.80 �'.a.; tpuivrn 8uo chpwv 8tlicrtTJµa Katci µaKpoc;
Kai ovo chpwv de; 7tAlirnc; 6 67toioi; t67toc; Tjv civ&Ka0ev tije; MoA.Bapiac; Kai
· f.7tcocpeA.Tic; 7tpoc; tpocpTiv Kai ::;Ito1Kiav trov MoA.oapcov Kai 6 U'lf11Â.6tarnc;
xav11c; 6µou µe tOV EKÂaµ7tp6mtOV 7tacrliv, cpuÂ.aKa îOU Bevoepiou, µe xan
crepicp1 PacrtÂtKOV f.µEîp11cre Kai EKa0aptcr& tei o pta îOUîOU TOU t07tOU,
1 5 67tou avcotEpco ehtoµev, 810pisovrnc; 8tci wuc; µEA.A.ovmc; Kato1Kfjcrm ⁣
f.Keivov tov T67tov •fie; MoA.oopiac; A.P' chpwv 81acrt11µa Kata µaKpoc; Kai
Mo chpwv eic; îO 7tÂatoc; Kai E�(I) U7t0 tac; O&Katiac; tfjc; cr7topăc; 67tOU exo
µev va 8i8coµev cruvl)Sroc;, f.8t6p10'UV Kai EVOLKlO\' Otci tOV t07tOV. Tov 6-
7t0ÎOV 8ecrµ6v fiµdc; EOE:X811µev, îOUTEcrnv EK&ivot oi NoyaîA.fjoec; cmou
20 0EAOUcrtV K<lîOtKT)cr&t de; EKEivov tOV t67tOV va excocr1 vei 7tÂ.11 PcOVCOO't tac;
•
O&Katiac; Kai Tcl BiKma îOU t07tOU OÂa crwa Kai UV&Â.Â.t7tfj.
Kai µf; îO 9EA.11µci µac; Kai 7tUVî(l)V tWV yep6Vt(l)V il µwv, eytv& Kai
xotsEn Kaîc't tOV v6µov µac;, de; to 67toiov Ecrriµeu:0811crav oA.ec; ai cruµ
cproviec; autEc;, µf; îE<; 67tol&c; il µeic; EOE811µev Kai tcrtEp�aµev. Kai Ka0roc;
25 cpavepc0ve1 To x.o•sEn, y1voµEvcov toutrov tffiv 8ecrµwv Kai cruµcprov1wv, oA.01
µac; KaTeta�aµev ta cr7tina µac; de; tov t67tov tfjc; MoA.oopiac;, 67tou µuc;
f.816p1crav. �Oµcoc; yvropisovtec; ilµeic; 7troc; 8ta tÎ}v PocrKÎ}V tffiv soocov µac;
0EA.oµev exe1 ev8etav Kai crT&vox.ropiav, E7tapaKaÂ.Ecraµev de; to 81Pav1 îOU
lHJlllÂ.OtUîOU XUVfl, KUpiou ilµwv, Kai ESlltficraµev vei µăc; 7tUpfl OÂ.iyov 0E-
35 A11µa Otel îU sma µac; 67tOU vei Tiµ7topoucr1 vei ta P6crKOUcrtv oi pocrKoi µac;
de; eupuxcop6tepov t07tOV Tije; MoA.oopiac;, cim'> tOV 67toiov f.cr11Kc0811 µev
fiµi:: ic; Kai eµeve tffipa CtKUîOlKflîO<; 7tapa tWV MoA.oopavrov Kai f,8efi0riµev
Oîl EKEi va µăc; cicpficrcocrt va 0pEcpwµev tei sma µac; Kaµ7t6crov Katp6v. Kai
Bii eucr7tA.axv10'0eic; 6 U7tEptatoc; :xavric; de; tou A.6you µac;, ecrtEtÂ.& 7tp6c;
40 tOV U'JlllÂ.OtaîOV au0EVî11 V tije; MoA.Oopiac; tiµ10v aUTOU yepA.iyt, fitOl tm
crtoÂ.ÎJV, Kai EK µEpouc; µac; tmv Noya118rov, tov li Kacr7toA.cit µtpsav, Kai 815
tov Kavteµip µtpsav, Kai "E11µup µtpsav, x:ai tov crouA.tciv Mav7tEt µtpsciv
µE: tqv av0pro7tOV tfjc; EKÂ.aµ7tp6t11t6c; îOU, µe 7tapaKUA&crtv 8tci to ăvcoeev
sÎJt11µa. Oi 67toiot OtaV civacpepov tcp aU0EVt1J tTiv siJn1cr1v Kai 7tapaKci-
45 Af:criv µac;, l17tEKpi011 autoic; 6 au8Ev r11c; Â.Eyrov mile; oi t67tot EK&ivot &Ivat
:xpe1as6µevo1 8tci Tii v xpeiav tWV KatoiKCOV tije; MoA.oopiac; Kai µEÂ.Â.&1 va
Kato1KfTcrrocnv EK&i payu1oec; M7toyocivoi.
DOMN I A LU I G R I GORE G H I CA VODA 305
TĂLMĂCIREA ZAPISULU I PE CARE TĂTARI I NOGAI

L-AU DAT DOMNULUI GRIGORIE VODĂ ÎN ANUL
6 septembrie
7238, SEPTEMBRIE 6 1 1729
\
Pricina pentru care s-a dat acest zapis este că în anul 1 14 1 preaînăl-
ţatul şi stăpînul nostru han Mengli Gherei a trimis împărăţiei arz, adică 5
jalbă, ca să ni se orînduiască din pămîntul Moldovei loc de şedere pentru
noi şi loc de păşunat pentru vitele noastre. Potrivit cu arzul măriei sale
814 şi cu ştirea domnului li Moldovei, ni s-a orînduit, cu firman împărătesc,
din pămîntul Moldovei un loc lung de treizeci şi două ceasuri şi lat de 1 0
două ceasuri, care loc a fost dintru început a l Moldovei ş i d e trebuinţă
pentru hrana şi şederea moldovenilor. Preaînălţatul han, împreună cu
prealuminatul paşă, paznicul Benderului, avînd hatişerif împărătesc, au
măsurat şi au hotărnicit acest loc de care am vorbit mai sus şi au hotărît 1 5
ca cei ce vor locui pe acel loc al Moldovei lung de treizeci şi două ceasuri
şi lat de două ceasuri, în afară de obişnuitele dijme ce vor avea de dat
pentru semănături, să plătească şi chirie pentru loc. Noi am acceptat
acest legămînt, adică am primit ca nogaii care vor locui pe acel loc să 20
plătească în întregime dijmele şi toate drepturile locului.
Cu învoirea noastră şi a tuturor bătrînilor noştri s-a făcut şi hoget,
după legea noastră, în care au fost trecute toate aceste învoieli, cu care
noi ne-am legat şi pe care le-am primit. Şi, precum arată hogetul, în urma 2.1
acestor legăminte şi învoieli noi toţi ne-am aşezat casele pe locul Moldovei
ce ne-a fost orînduit. Dar, cunoscînd că pentru păşunatul vitelor noastre
vom avea lipsă şi strîmtorare, ne-am rugat de divanul stăpînului nostru
preaînălţatului han şi am cerut să ia învoirea ca păstorii noştri să poată 30
paşte vitele pe un loc mai întins al Moldovei, de la care loc am plecat
noi şi acum este nelocuit de moldoveni, şi ne-am rugat ca acolo să ne
lase să păşunăm vitele mai multă vreme. Deci preaînălţatul han, milosti
vindu-se de noi, a trimis către preaînălţatul domn al Moldovei un cinstit 35
8 15 iarlic, adică scrisoare, iar din partea noastră a nogailor li a trimis pe Cas
polat mîrza, pe Cantemir mîrza, pe Eimir mîrza şi pe sultan Manbet mîrza
împreună cu omul măriei-sale să se roage pentru pricina de mai sus .
Cînd aceştia au arătat domnului cererea şi rugămintea noastră, domnul 40
le-a răspuns că acele locuri sînt de trebuinţă locuitorilor Moldovei şi
că acolo se va aşeza raiaua Moldovei.
1 Acest zapis este comentat de· G. Năstase în studiul său « Hotarul lui Halii·
pa1a» şi «cele 2 ceasuri». Schiţarea unei prolbeme de geografie politicd şi istoricd mol·
doveneascd, Bucureşti, 1 932, p. 20 - 23 ; vezi şi N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei
1i Cetăţii-Albe, Bucureşti, 1 899, p. 247 - 249.
Tauta tî1t6vtoc; tou aUSEvtou, o{ 1tpoo11Â.ro0Evttc; µtpl;ciotc;, s1titpo1toi

µac;, ă.1ttKpi011crav : «L\ui ti)v &pav oi t67tot sK&ivot 61tou 1;11touµtv ftµtic;
tupicrKovtm tuKmpot ă.Jto KatoiKouc; Kai tic; sKEivouc; 1tapaKaÂ.ouµtv vei
µăc; oe.Ocru 0Et.T)µa va P6crKCilµtv tei t;;w a µac; roc; eva Katp6v, tic; of. wuc;
5 t67touc; 07tOU XPttcil;ovtat Îl pay1ciotc; t fjc; MoÂ.oopiac; ⁣ KatoiKTJcrtV, va
µl)v syyicrroµtv, µ6vov vei P6crKroµtv tei 1;ooa µac; tic; touc; t61touc; 61tOU µăi;
0EÂ.oucr1 8Eiţt1 oi ă.pxTJYOi Kai KuPtpvfitm tfic; ă.KpTJc; tfic; MoÂ.oopiac;, Kai
f:ţro U7t0 to 0El„T)µci touc; va µl)v 1tatÎ]crCilµEv ⁣ KaVEVU t07tOV. Kai ocrorn;
t67touc; µăc; o&iţfficrtV m:i:Jc; XPttcil;ovtm. oi MoÂ.80Pcivo1, tu0uc; xropic; ă.pyT)ta
10 va f:iwµEv va spycil;;w µEv ta 1;ooa µac; a7t' SKti Kai ţtxwptcrta Ct7t0 tOUto,
tal;; oµ&v Î)µtic; va 8c.OcrwµEv 7tpoc; tOV EKÂ.aµ7tp6tatOV au0EVtTJ V al.. iµ1 81-
7tAOV, 86crtµov toov l;c.Owv Kat' Eîoc;».
Aomov 6 au0EVtTJ<;, KÂ.ivovtac; 1tpoc; tl)v µtcrtt&iav Kai µ&croÂ.ciP11cr1v
tou U7ttptcitou xcivTJ Kai cruµpoul..cu8Eic; Kai µf: touc; ăpxovmc; tfjc; MoÂ.80-
15 Pim;, EVEUcrE tolOUtT)c; Â.oyfjc; mile; ftµtic;, svavtiov de; touc; O&crµouc; 07tOU
ypciq>El 7tapaKcitw, va µl)v napEpwµ&v ta opta µac; µ6vov ta /;;oo a µac;, va
f:xwcr1 va P6crKwcrt v de; sKEivouc; touc; t67touc; 67tou 0EÂ.Et µăc; 8dţ&1 6
E:vnµ6mtoc; cr&p8cipric; Kai 6 Ka7t&tcivoc; wu K68pou Kai f:ţw ă.7to tov 1..6-
yov tOOV pT)8EVt(J)V ă.pXOVt(J)V tOU au8EVtOU va µl)v 7ttpt7tatÎ]crWcrt µiav Opa-
20 crKEÂ.iav t07tOU, µt1tt va Kciµwµtv µtKpav ît&ipaţw de; KaVEVa, µÎ]tt Va
tol..µ t1crwµEv va KciµwµEv de; tOV t07tOV li tfic; MoÂ.oopiac; KaAUPTJV 816
ii KatOtKiav 81a to\Jc; pocrKouc; µac;, aÂ.Â.ei µ6vov oi pocrKoi µac; U1t0 eva
oµ7tciv, Kata tÎlV cruvt18EtclV µac; va EXWcrt va <j>EpWcrt µa/;;i touc;, Kai f:ţw
cl7t0 tOV 0µ7taV ă.Â.Â.O 7tpăyµa crta0EpOV EÎ<; KatOtKlUV va µl)v Kciµwcrt, µÎ]tE
25 KUV 7taÂ.OUKl va µli 7ttlţwcrt de; tl)v yfiv. soµwc; OtaV ta l;; ooa µac; dvm
de; to ţ&xEiµacrµa Kai ovrac; xpEia Ota to ţ&XEiµacrµa tOOV µocrxapiwv t6•
7tO<; crKrnacrµEVO<;, µ6vov 81a ta µocrxcipta va EXWµEv ăOEtaV va 7tAEKWµEv
U7t0 tTiv apxtiv toU XEtµoovoc; ewc; de; to tEÂ.oc; an<'> µiav KaÂ.UPTJV, 07tOU
HyEtat tatciptKa ă.pav, Kai ftµEic; autoi va &xwµEv va tl)v 1tAEKWµEv U7t0
30 tl)v ă.pxtiv toU XEtµoovoc; Kai 1tclAlV atoi µac; va EXWµEv va tTiv xaÂ.ouµEv
de; to îEAO<; toU XEtµoovoc; Kai sav 8f:v tl)v xal..cicrwµEv, Ka0ci:ic; Etciţaµtv
fiµEic;, îOtE oi liv0pwnot tou au0EVtOU va EXCilcrt va tl)v Kaiwcrt Kat va
µăc; crT)KOOVOUcrt V a7t' SKEi µf. tl)v oÂ.OtTJV. ·ncrautwc; Kai oi EXOVtE<; t;;oo a de;
ta XEtµc'.t8ta, ii va ţ&KaÂ.OKatpuil;;wcrt 1tOU8&vci, t6crov µtp1;;ci8&c; ocrov Kapa
35 Tatcipot, Kai 0EÂ.0Ucrt va {mciywcrt 7tpoc; EîticrKt\j/Î] t(J)V, 1tpc:inov va 7tT)yai
V(J)crtV de; tolic; ăpxovtac; tou aUSEvtou 67tou KuPtpvoucrt tl)v ăKpTJV, t]youv
de; tov cr&p8cipriv Kai de; t<'>v Kamtcivov tolJ K68pou Kai de; tov 7tptKa
Â.aµ7tov tflc; AE7t0t>crvac; Kai va touc; 8Eixvwcn tl)v 0.vciyKT)V 67tOU EXOUcrtV
tic; to smcrKE\jlacr0m ta t;;oo a touc; Kai Etcrt, 8ioovtac; EiOT)crtv, va Â.aµpci-
40 VWcrtv de; to va {mciywcrtv ă8t1av. 'Aµl) 'X,Wpic; to 0EÂ.TJµa Kai tî)V Ei'.8T)crtv
tOOV ăvw0Ev apx.6vtWV, oUOEi<; Î}µoov va µl)v OUVatat va 1tati]cru µf: to 1t0-
8cipt toU de; ta µEpTJ tfic; MoÂ.oopiac;, Kai Mv EUpE0ij nvac; U7t0 touc; No
yciT)OEc;, va EÂ.0U de; ta µEpTJ tfic; Mol..8 opiac; µf: tl)v ă.<popµl)v toov /;c.Owv
ii Kai autoi oi PocrKoi µf: Kaµiav s8tKÎ]V touc; aitiav Kai vei tol..µTicrrocrt
4j va OOOcrOJcrt Kaµiav 1tElpaţ1v EÎ<; touc; o8ciOE<; fi de; tei 'X,Optcipta tOOV pa
ytciOOJV tfic; Mol..8 opiac;, ft Mv tUpE0ij nvac; cl7t0 toi.le; NoyciTJOE<; ft cl7t0 ă.Â.
Â.ouc; 67tOU va 0EÂ.Î]crU va oe.Ocru 1tEipaţ1v, fJ va 1tpoţtvÎ]cr1J /;TJµiav de; tei
xoptcipta ft de; ta l;;wa, ft de; ta crnapta, li ft de; toi.le; o8a8&c;, tov totolJ- 817
D OM N I A LUI GR IGORE G H I CA VODA 307
La cele spuse de domn, vechilii noştri mîrzaci pomemţ1 mai sus au

răspuns : « Deocamdată acele locuri pe care le cerem noi sînt nelocuite.
Pe aceste locuri ne rugăm să ni se dea învoire să ne paştem vitele pentru
un timp ·oarecare, iar de locurile care sînt de trebuinţă raialei Moldovei 5
pentru aşezarea sa să nu ne atingem. Noi ne vom paşte vitele numai pe
locurile pe care ni le vor arăta cîrmuitorii acelei margini a Moldovei,
iar peste voia lor nu vom păşi pe nici un alt loc ; şi dacă ne vor arăta
că locurile sînt de trebuinţă moldovenilor, vom ridica fără zăbavă vitele 10
noastre. Î n afară d e aceasta, noi făgăduim să dăm prealuminatului domn
alăm îndoit, adică dare anuală asupra vitelor ».
Deci domnul, înduplecîndu,se de mijlocirea şi stăruinţa preaînălţa,
tului han şi sfătuindu,se şi cu boierii Moldovei, a încuviinţat următoa, 15
rele : Noi s ă n u trecem peste hotarele noastre, precum ne,am legat şi
precum este scris mai jos, ci numai vitele noastre să pâscă pe acele locuri,
pe care ni le vor arăta preacinstitul serdar şi căpitanul Codrului şi peste
locul pe care ni,l vor arăta zişii boieri ai domnului vitele să nu păşească
nici măcar un pas. Să nu facem vreo supărare cuiva, să nu îndrăznim 20
816 să facem pe locul I! Moldovei vreo colibă sau locuinţă pentru păstorii
noştri, ci ei să aibă, după obiceiul nostru, numai cîte o oba, şi în afară
de oba, să nu facă altceva de durată pentru şedere, nici măcar un par să
nu bată în pămînt. Iar cînd vitele noastre vor fi. la iernatic şi va fi. nevoie 25
de loc acoperit pentru iernatul viţeilor, numai pentru viţei să avem voie
ca, de la începutul şi pînă la sfîrşitul iernei, să împletim cîte o colibă,
ce se cheamă tătăreşte aran, şi această colibă noi singuri s,o împletim
la începutul iernii şi tot noi singuri s,o stricăm la sfîrşitul iernii. Iar 30
dacă nu o vom strica precum am făgăduit, atunci oamenii domnului să,i

dea foc şi să ne ridice de acolo cu totul. De asemenea, şi acei care au
vite la iernatic sau vara în altă parte şi vor să meargă să le vadă, fie că
sînt mîrzaci sau cara,tătari, să meargă mai întîi la boierii domnului care 35
cîrmuiesc marginea, adică la serdar şi la căpitanul Codrului şi la pîrcă
labul Lăpuşnei, să le arate că au nevoie să vadă vitele lor şi numai după
ce vor da de ştire, să obţină învoirea să meargă. Dar fără învoirea şi ştirea 40
boierilor de mai sus, nimeni dintre noi să nu aibă voie să pună piciorul
în părţile Moldovei. Şi dacă se va găsi vreunul dintre nogai care să vină
pe locurile Moldovei din pricina vitelor sau chiar şi păstorii cu vreo
pricină a lor şi să îndrăznească să facă vreo vătămare odăilor sau fîneţelor 45
raielei Moldovei, sau dacă se va găsi vreunul dintre nogai sau vreun
altul care ar vrea să facă vreo supărare sau vreo pagubă la fineţe, sau la
817 vite, sau la sămănături, l l sau la odăi, pe acesta să,} prindă şi să-l trimită
tOV va tOV 1tUlV(l)Cfl Kai va tOV 1tEµ1trocnv ele; to ruicn osµf:vov Kai EKEÎ
va tOV 1tatOsurocn Ka0cilc; 1tpE7tEt. Kai de; toi><; t61touc; (moi> 0f:Â.oucn 136-
0"KEt ta t.;roa µac;, EaV µ� osi�rocrtv oi ăvro0sv ăpx.ovtsc; 1tcO<; oi t01t0l
EKEÎVOt XPEtcit.;ovtm Ota toi><; paytci8sc;, sU0uc; va ex.roµsv va O"T)KcOV(l)µEV
5 ta t.;&a µac; cm' EKEÎ, xropic; avapoA.f\c; Kai tvavn6tT}toc;.
E>f:Â.OVtE<; OE fiµEic; va oci>crroµsv 0.KOµT} Ol1tÂ.OV aÂ.iµt n:poc; tt1v EKÂ.aµ-
1tpOtT}tci tOU, Ka0cilc; Etci�aµsv, OEV fi0E:A.T}O"EV 6 aU0f:VtT}<; va to osx0ij
ei1to Â.oyou µac;, cpavspci>vovtcic; µac; tt1v yvci>µT}v tou 1tciJ<; of;v dvm Citei vei
A.aPu t� fiµ&v omÂ.oOv o6cnµov, µTits Â.mµapysi 8ta vei Â.ci(3u a1to fiµăc;
I O omA.ă 8ocriµata oui. tTiv trov t.;ci>rov µac; PocrKiiV, 1tapa µ6vov ocrov EOT)Aci>-
0T} de; to xott.;&n, t6crov otxstm Kai Îl EKA.aµ1tpOtT}<; toU va Â.aPu U1t0
fiµiic;, 8ta to 6xoiov Kai fi µsi<; Eiµscr0sv unoxpsot va 8ci>crroµsv, roc; ypacpst
"!:O xotl.;ht , OÂ.a O"(l)CJtei Kai xropic; Evavn6tT}tO<; Kai E�(I) U1t0 to cruvopov
îOUîO, µiav m0aµt1v t01tOV va µt1v ef3yroµsv, µiitE d<; ta /.;&a µa<; µf:cra vei cpu-
1 5 A.a�roµsv t.;&a t&v paytaorov · ii xpayµatsutao1Ka tv Kmpcp tf\<; xÂ.T) pcoµf\c;
tOU O.A.iµt, Kai Mv OEV cpuA.a�roµsv îOU<; oscrµouc; tOUîOU<;, ii ci0stficrcoµsv
Kavf:va cm' aurnuc; Kai ef3ycoµsv U7t0 tei opta, ii EKA.aµ1tpOîT}<; îOU va EXlJ
va µii<; Ef3yut.;u Ct1t0 tOV t07tOV tfi<; MoA.oopiac;.
'EA.06vtrov youv t&v €mtp6mov i)µ&v onicrco de; tov unf:ptatov xavT}v
20 µf; muc; E7trocpsA.sic; îOUtouc; oscrµouc; xpoc; toU Â.oyou µm;, Kata tt1v cl7t0-
cpacrtV Kai OtaKplcrtV tfic; xavtKfi<; UUîOU U\jfT}AOîT)îO<;, OAOl fiµsic; E0EX.0T}µEv
aurnuc; tOU<; oscrµouc; Kai UUîtlV tt1v cl7t0Kptcrtv (moi> µăc; EOCOKEV 6 aU0f:v
îT}<; tfic; MoA.oopiac;, tt1v tof:x0riµ&v oA.01 Kotv&c; µf; touc; µtpl.;cio&c; Kai yf:
povrnc; rnu Mnoutt.;aKiou Kai tocilcraµ&v Â.oyov ncilc; teiv m:pacrcoµ&v 1tapE-
25 µnpoc; E�CO U7t0 to cruvopov îOUîO, 6 au0f:vtric; va EX.lJ vei µăc; OtcOXVlJ ta
s&a µac; cino îtlV MoA.8of3iav de; îO cruvopov EKEÎVO t&V ouo cbprov sic;
nA.utoc; Kai etcrt tof:0riµsv o>..o t µf; tt1v xapoucrav fiµ&v 6µoÂ.oyiav, fi 6-
noia, ou! va J..ci f31J li titv 8foucrav crt&pf:rocnv, Eypcicpri Ota yvcilµT}c; xaVtrov 818
fiµ&v Kai EKUpro0ri Kai to60ri îcp EKÂaµnpOîclîq> au0f:Vt1J MoA.oopiac; rpT)-
'
30 yop i q> de; îtlV µf:crriv tfic; O"EÂ.ÎlVfl<; îOU :E&cpf:p. , apµf3 .
rritaK-µnf:yri 'Icrµat1J.. µtpl.;a Mnatop µtpsa

�oKous-oy>..o u 'AcrÂ.av-oy>..o u KeÂ. M&xµEî-oyÂ.ou
N&ppous µtpsci Xatst1-µney µtpsci. •AcrA.eiv µtpsci.
MaµaK-oyA.ou Kat.;Ti-oyA.ou 'At.;aµet-oyÂ.ou
35 Tsci.v µtpt.;a 'HµKtti:p µtpsei rt0ucroucp-µney
'AÂt1-oyÂou Kav µtpl.;ei-oyÂou VOp-M&xµet-oyÂou
Xatst1-µney µtpt.;a Mxey µtpl.;ei-oyÂou
1 Cuvintul «cU.lµ&» adăugat pe deasupra de altă mină.

DOMN I A LUI G R I GORE G H I C A VODA 309
legat la laşi şi acolo să-l pedepsească după cum se cuvine. Cit despre
locurile unde vor paşte vitele noastre, dacă boierii de mai sus ne vor
arăta că acele locuri sînt de trebuinţă raielei, noi vom ridica îndată vitele
de acolo fără zăbavă şi împotrivire. 5
Şi voind noi să dăm măriei-sale alăm îndoit, precum am făgăduit,
domnul nu a vrut să-l primească, arătîndu-ne că d nu se gîndeşte să ia
de la noi dijmă îndoită şi nici nu se lăcomeşte să ia dare îndoită pentru
păşunatul vitelor noastre, ci numai cit a fost arătat în hoget, atîta primeşte 10
măria-sa să ia de la noi, pe care şi noi sîntem obligaţi să-l dăm în între
gime şi fără împotrivire, precum este scris în hoget.
Să nu ieşim nici măcar cu o palmă afară din hotarul acesta şi nici
printre vitele noastre să ţăinuim în timpul plăţii alămului vite de-ale raie-
lelor sau de-ale negustorilor. 15
Dacă nu vom respecta aceste legăminte sau dacă vom călca vreunul
dintre ele şi vom trece peste hotare, luminăţia-sa să ne scoată de pe locul
Moldovei.
Venind deci vechilii noştri la preaînălţatul han cu aceste legăminte
folositoare pentru noi, după hotărîrea şi socotinţa preaînălţatului han, 20
noi toţi laolaltă cu mîrzacii şi bătrînii Bugeacului am primit aceste legă
minte şi răspunsul domnului Moldovei şi ne-am dat cuvîntul că dacă
vom trece peste acest hotar, domnul să ne alunge vitele din Moldova 25
la acel hotar lat cale de două ceasuri.
Într-acest chip ne-am legat cu toţii cu zapisul nostru de faţă, care,
B/8 pentru ca să aibă li cuvenita tărie, s-a scris cu învoirea noastră a tuturora,
s-a aprobat şi s-a dat prealuminatului domn al Moldovei Grigorie la jumă
tatea lunii safer, 1 142. 30
Şitac-bei Ismail mîrza Bator mîrza
Docuzoglu Aslanoglu Chel Mehmedoglu
Nevruz mîrza Hagi-bei mîrza Aslan mîrza
Mamacoglu Cazioglu Azametoglu
Gian mîrza Imkiter mîrza Iusuf-bei 35
Alioglu Can Mîrzaoglu Or Mehmedoglu
Hagi-bei mîrza Bei Mîrzaoglu
31 0 CRONICA G H I CULEŞTI LOR
TEAEYTH TOY NIKOAAOY BO�A

KAI A YE>ENTIA EIL THN BAAXIAN TOY YIOY AYTOY
KQNI:TANTIN BO�A
1130 Ka-ra oE ŢO ,scrJ..0 ' Eto<; a7to 'Aoaµ ou µ6vov 7tOÂ.Â.a cruµ7tŢroµaŢa,
5 aÂ.Â.U Kai tapaxai ou crµtKpai ÎJKOÂ.OU0TJcrav. Kai EV 7tpc0tot<; 6 NtKOÂ.aoc;
P6oac;, aU0f:VŢTJ<; djc; BJ..axiac;, ocrnc; 01f:Â.aµm:v cruvf:cre1 Kai crocpiq. EV toi<;
Ka0' EaUŢOV XPOVOl<;, Kai EXPTJµcinm::v au0f:VŢTJ<; icrxupo<; Kai îtepicpTJµO<;,
eupicrK6µevoc; Kai ei<; KaÂ.l)v u7t6Â.TJ\jltV 7tapa Tij 60coµavtKij PacrtÂ.eiQ., eocoKe
ŢO KOl vov xpfoc; Ţij y' I:emeµppiou E� UVlcltOU tlvoc; 7tci0ouc;, crepîteVŢsf:
10 Â.eyoµf:vou.
MeŢa OE Ţl)v a7topicocrw ŢOutou, cruvePouÂ.eu0TJcrav oi ăpxovŢe<; Ţii<;
BJ..axiac; îtepi EKÂ.OYii<; aU0f:vtou, îtOiov va sTJŢftcrouv UîtO Ţl)V PacrtÂ.eiav,
Kai ÎJKOÂ.OU0TJcrav Oiacpopai avaµeŢU�U Ţ(OV, E1tE101) nvf:c; E� auŢcOV E1t60ouv
ŢOV rpTJy6p1ov pooav, ăÂ.Â.01 OE ŢOV MtxaJ.. P6oav, Kai ăÂ.Â.Ot ŢOV Kcov-
1 5 O"taVtivov, µ7teTJsaOEV toU ŢeÂ.f:UŢftcravtoc; N1KOÂ.UOU pooa, Kai 01' auuiv
ŢÎJv aiŢiav µep1Koi ăpxoVŢe<; BJ..ci xo1, OTJÂ.aol) 6 ŢQŢe µf:yac; PicrncipTJ<; Kcov
crrnvtivoc; BaKapf:crKouÂ.o<; µf: ouo aoeÂ.cpouc; tou TjJ..0 ov f.oci':l de; Ţl)v MoÂ.
oo piav 7tpoc; ŢOV rpTJy6p10v P68av 81a va ŢOV 7tapaK1vftcrouv va J..ci PTJ Ţl)V au-
0evtiav Ţii<; BJ..a xiac;, J..oytcisovŢe<; mile; ŢÎJV Em0uµEi Kai auŢ6c;, Eîte181) 7toÂ.Â.a
20 oÂ.iym; EÂ.7ttoac; eixov 7tepi tii<; aU0evtiac; tou KcovcrtavŢivou li µ7telJsa8f:, 819
OV'tO<; Etl vfou Kata ŢÎJV Î)Â.1Kiav. ·o of: rpTJy6p10c; P68ac;, ox1 µ6vov OEV
dxe KÂ.icrtv ei.c; toUto, UÂ.Â.a ÎJ�eupovtac; tÎ]V îtpO<; autov KaÂ.Î]V UîtOÂ.TJ\jltY
tcOV KpatOUtCOV Kai euapecrtouµevoc; ei<; tl)v f.v MoÂ.oopiq. KaŢUCTŢacriv tou,
Î)ŢOV EVV01acrµf:voc; µft7tco<; Kai tOV µeta0f:crouv ei<; ŢÎ)V au0eVŢiav tii<; BÂ.a-
25 xiac;, oucrav 1tclVŢ0Ţe crxeoov UKatcicrtatoV, 81a va cpf;plJ Kai EKelVTJV ele;
tl)v KaÂ.l)v Ka-tcicrtamv, 67tou ecpepe tl)v MoJ..o apiav. �00ev ou µ6vov EPe
Paicocre tl)v to1autîJV cm6cpacriv tou touc; pTJ0f:vtac; ăpxovta<; 7tapaK1vci':lvta<;
toU<; va sTJtftcrouv Kai autoi tOV Kcovcrtavtivov µ7telJsaof:v, Kai oihcoc; touc;
UîtSO"ŢElÂ.eV, UÂ.Â.a Kai ei<; tl)v Il6ptav eypa\jfe µE 0Epµac; Oeftcrel<; Otl, ovrnc;
30 Ka81opuµf;voc; de; Ţl)V MoÂ.oapiav, elvm euxaplO"ŢTJµf:voc; el<; ŢO EÂ.eO<; Ţii<;
PacrtÂ.eiac;, Kai ele; ŢOV Katpov 67tOU EÂ.7tisel va eucppav0ij UîtO touc; Kap
îtOU<; ŢcOV KOîtCOV tOU va µi]v tOV UKOÂ.ou0ftcru Kaµia µeŢU0em<; totaUŢTJ
EK µ1ăc; Eîtapx.iac; ele; ŢÎIV ăÂ.Â.TJV. Ou EVeKU OUK oÂ.iyov UîtepµcixTJcre Kai
6 UOEÂ.cpoc; toU 'AM�avopoc;, µf;yac; opayouµcivoc; Ţii<; PacrtÂ.eiac;, Kai hcrt
35 ŢQV ăcpTJcrev fi PacrtÂ.eia ei<; ŢÎ)V 7to0ouµf:vlJV 0.vci7taucriv ŢOU. ·H OE aU0evŢi
a Ţiic;; BJ..axiac;, KUŢa tac;; avacpopac;; ŢcOV apxovnov BJ..cixcov 67tOU ESTJtODcrav
OlU au0f:VŢTJV touc;; ŢQV KcovcrtaVŢlVOV µ7teTJsa8E µE ăpst tOU TOîtUÂ. 'Ocrµav-
1tacră, eUplcrKoµf;vou ŢQŢe ei.c;; Btoivt, 01a cruvopoµiic; Kai toD rpîJyopiou
pooa Kai O"UVepyeiac;; toU UOeÂ.cpoD toU µEyciÂ.OU opayouµcivou, 0EÂ.0Vtoc;;
40 Kai toU E>eou va eivm de; Eîtioocr1v to O"îtttl toD NlKOÂ.ciou PoeP6voa, E00-
0TJ t([) Kcovcrtavtivcp µ7telJsaof:, cruvopaµ6VŢCOV ei.c;; toDto Kai tci':lv 1tatptKcOV
autou cpiÂ.cov, Kai EO"taÂ.0TJ ele;; to MîtOUKoupf;crn 6 PacrtÂ.tKO<; µtKpoc;; lµ7tpt-
DOMNIA LUI G R IGORE G H I C A VODA 31 1
MOARTEA LU I NICOLAE VODĂ

ŞI DOMNIA ÎN ŢARA ROMÂNEASCĂ A FIULU I SĂU
CONSTANTIN VODĂ
În anul 7239 de la Adam au avut loc mai multe întîmplări şi tulbu- 1130
ran destul de mari. Mai întîi Nicolae vodă, domnul Ţării Româneşti, 5
care strălucea în timpul său prin priceperea şi înţelepciunea sa şi a fost
domn puternic şi vestit 1, bucurîndu-se de multă preţuire la împărăţia
otomană, şi-a dat obştescul sfîrşit la 3 septembrie 2, din pricina unei
boli fără leac, numită serpengea 3• 10
După moartea lui, boierii Ţării Romîneşti s-au sfătuit pentru alegerea
domnului pe cine să ceară de la împărăţie. S-au iscat însă neînţelegeri,
deoarece unii dintre ei voiau pe Grigorie vodă, alţii pe Mihai- vodă, iar
alţii pe Constantin, beizadeaua răposatului Nicolae vodă. Din această 15
pricină cîţiva boieri munteni, şi anume marele vistier de atunci Constantin
Văcărescu, împreună cu doi fraţi ai săi, au venit aici în Moldova la
Grigorie vodă ca să-l îndemne să ia domnia Ţării Romîneşti, socotind
că o doreşte şi el. Ei cereau pe Grigorie vodă deoarece aveau foarte puţină
819 nădejde că beizadeaua Constantin li va lua domnia, fiind încă tînăr. Gri- 20
gorie vodă însă nu numai că nu dorea acest lucru, ci, dimpotrivă, era
_ mulţumit cu starea lui din Moldova şi, cunoscînd preţuirea bună a stăpî
nilor pentru el, era îngrijorat ca nu cumva să fie mutat la domnia Ţării
Româneşti, care era mai totdeauna neorînduită, ca să aducă şi în această 25
ţară bună rînduială, precum făcuse în Moldova. Aşadar, nu numai că
a încredinţat pe zişii boieri de hotărîrea sa să rămînă în Moldova , dar
i-a şi îndemnat să ceară pe Constantin beizadea şi i-a trimis îndărăt. El
a scris şi Porţii, spunînd că o dată ce este aşezat în Moldova este mulţu- 30
mit cu această milă a împărăţiei şi s-a rugat călduros să nu fie mutat
dintr-o ţară în alta în timp ce nădăjdueşte să se bucure de roadele oste
nelilor sale. Pentru acest lucru s-a trudit mult şi fratele său Alexandru,
marele dragoman al împărăţiei, şi astfel împărăţia 1.-a lăsat la tihna lui cea 35
dorită. Iar domnia Ţării Româneşti s-a dat lui Constantin beizadea, după
cum se cerea în jalbele boierilor munteni. La aceasta au contribuit arzul
lui Topal Osman-paşa, care se afla pe atunci la Vidin, ajutorul dat de
Grigorie vodă şi sprijinul fratelui acestuia, marele dragoman. Dar a vrut
şi Dumnezeu să fie în cinste casa lui Nicolae vodă. Au mai dat ajutor 40
la aceasta şi prietenii părinteşti ai beizadelei, aşa că a fost trimis la Bucu
reşti micul imbrohor împărătesc cu caftan de domnie şi l-a aşezat pe
1 Despre viaţa şi activitatea lui Nicolae Mavrocordat vezi Cuvintarea de laudă

a lui Ioan, secretar şi primicher al patriarhiei din Constantinopol, publicată de A. Papa-
312 CRON I CA GH ICULEŞT ILOR
XOPTti:; µE: to Kapaot tfji:; a00&vtiai:; Kai ci7t&KC7.tEcrtTtO'EV autov aUSEVtTtV.

�t' aitiav oµcoi:; tfji:; foavacrtacr&coi:; onou cruveP11 &ii; tT)v Kcovcrtavnvou-
7tOA.tv, Ka9roi:; 9eÂco &ln&i Ka-rcotspco, ii au9&vtia wu aihTt fttov noA.A.a cruv
toµoi:; Kai ppaxutlitTt.
5 TIEPI THI: ETI ANAI:TAI:Em: onoY EnNEN EII: THN KQNI:TANTI

NOYilOAIN KATA TOY BAI:IAEm: I:OYATAN AXMET KAI ANA
BAI:EQI: EII: TON BAI:IAIKON E>PONON TOY I:OYATAN MA X M OYT Jl
M&ta titv µ&yliÂTtV iicruxinv Kai yaÂfivTtv 6nou 6 Katpoi:; cruvfi PYTtcr& 820
tcp pacrtA.&i crouA. tav 'AxµE:t Kai tpacriA.&ucr& orn�ootKÎ)v pamA.&iav &lKom
JO OKtcO xpovoui:;, EXCOV 7tp0 8ci:>8&Ka xpovcov E7titp07tOV tfji:; BamÂ&iai:; tOU
tOV yaµppov autou 'lµrtpaxitµ-nacrav, Î}tOV P&sip K&xaytacriti:; 6 yaµppoi:;
tOU 'lµrtpaxiw-nacră, MqµE:t-7tacrai:;, nµ1iµevoi:; Kai autoi:; µE: naytE:v t ptrov
touyt&v. Oi 07t0lol uµcp6t&pot O'UVTt9icravt&i:; titv yvci:>µTtV tOU pacrtA.scoi:;
Kai <p&p6µ&vot KatU tTtV 9sA.TtcrtV tÎ!V pamÂ.tKfiv, O'UV&OS9Ttcrav Kai ava-
15 µ&ta�u toui:; Kai otfjyov yaÂ.TtVtaicoi:; Kai tnÂ.ouncrav Ka9' urt&ppoÂ.fiv. so
µcoi:; ocrcp 7tAOUO'tc0t&pot tyivovto, tOO'OV 7t&ptO'O'Ot&pov ErtapaKtVOUVtO &ii;
7tÂ.&iova <ptÂ.OKSpO&tav Kai <ptÂ.apyupiav Kai 7tOÂ.Â.a &iOTt KaKOOV O'UVTt9&tffiv
E:mvooucrav n poi:; XPTtµancrµ6v, ta 6noia tyivovw to n&ptcrcr6t&pov ota
O'UV&py&iai:; Kai rtapaKtvficr&coi:; tOIJ M&xµE:o-K&)'..aytă. s09&v Otel ta tOtal>ta
20 Kai CiA.Â.ai:; noÂ.Â.ai:; aîtiai:;, tKataKpivovto napa noÂ.Â.rov Kai tµpfjK& Kai
cp96voi:; avaµ&ta�u di; toui:; µ&ytdtăvai:;, Kai En&crav Kai &ii; to crt6µa tOU
nÂ.fi9oui:; µmouµ&vot napa tou Â.aou.
Kai E7t&t8it Îl pamÂ.&ia 7tpo oÂ.iyou &Ix&v EPy&t &ii; to I:KOUtapt µE:
Etotµacriav va EKO'tpat&UO'lJ KUtU t&v Il&pcrrov, o OE P&sipTti:; 'Iµnpax.itµ-
2.1 nacrai:; U7t&pµaxoucr& vei KatartpaOvu ta rtpayµata EK&i9&v Otel va tmcrtpE
\j/OUV &ii; KcovcrtavnvounoÂ.tv. Kat' lK&ivai:; tui; ftµspai:;, 6nou rtÂ.fov Ka
trop9cocr& va yupicrouv ttvE:i:; crtamaotai EK t&v y&Vttcra pcov, &upicrKOVt&i:;
Katpov <ipµ6ot0v Ota va tv&pyficrouv titv enavacrtamv 07t0U ftt0v cruµcpco
VTtµEVOt VU Kaµouv, ii Ortoia E<pUVTt nroi:; fttOV µf: yvci>µTtV Kai poUÂ.TtV µ&-
30 ptK&v ouA.iaµaocov Kai ăÂ.Â.COV µ&ytcrtavcov, 9 pacruv6µ&VOt tfj O&KUtlJ epo6-
µu I:&rtt&µppiou, ftµsp� Ilsµmu, i\y&tpav ouo cpÂ.aµnoupa, ovt&i:; npo&crt6-
t&po1 avaµ&ta�u toui:; 6 Ilatp©vai:; Â.&y6µ&voi:;, Kai 6 MoucrÂ.oui:;, Kai 6 KE:Â.
'AA.iti:; Kai ăÂ.A.01 to1out0t, cruµnocrouµ&vot µE: tT)v cruvtpocpiav toui:; <hi; o&
Kartsvt& ii &lKom ăv9pomot, Kai EKtv118Ttcrav &ii; tai; rtÂ.at&iai:; tfji:; n6A.&coi:;
35 KpOl;ovt&i:; Va KÂ.El<JOUV ta f:pyacrtfi pta KUl fcoi:; µiav li ropav O'UVÎ]X9Tt µ&t' 821
autrov 7tÂ.fj8oi:; apK&tOV y&Vttcrapcov, OVt&i:; 7tOÂ.Â.oi Etotµot va O'UVtpE�OUV
&ii; to towutov. Il&pi trov 6noicov, Â.aµpavoucra &i'.8TtcrtV ii pacrtÂ.&ia, tµpfjK&v
dopulos- Kerameus în Hurmuzaki, Documente, voi. XIII, p. 227 - 243, traducere în

limba rom '< nă de G. Murnu.
2 În 1nsemnări la viaţa lui Constantin Ma vrocordat nu se precizează de ce boală
a murit N. Mavrocordat ; data este aceeaşi : 3 septembrie (C. Oaponte, op. cit., I, p. 342).
3 Este vorba de antrax, boală infectocontagioasă datorită bacilului A ntrax şi
care se manifestă prin abcese care cuprind toate straturile pielii. Atanasie Comnen
lpsilanti adaugă cu privire la moartea lui Nicolae Mavrocordat că boierii români, ca
să scape de el, au îndemnat pe doctor să pună otravă în alifia cu care trata rana
(op. cit. , p. 327).
DOMNI A LUI GRI GORE G H I CA VODA 313
Constantin beizadea în scaunul domnesc 1 • Însă, din pricina răzvrătirii

care a avut loc la Constantinopol, despre care voi vorbi mai jos, această
ţl.omnie a fost de foarte scurtă durată.
DESPRE RĂZVRĂTIREA CE S-A FĂCUT LA CONSTANTINOPOL 5

ÎMPOTRIVA Î MPĂRATULU I SULTAN AHMED Ş I DESPRE SU IREA
PE TRONUL ÎMPĂRĂTESC A SULTANULU I MAHMUD li
820 Bucurîndu-se de împrejurări prielnice, împăratul sultan Ahmed a

domnit în mare linişte şi pace un răstimp lung de 28 de ani 2• El a avut
timp de 1 2 ani ca mare vizir al împărăţiei pe ginerele său Ibrahim-paşa 3 t o
iar slujba de vizir-chehaiasi o avea Mehmed-paşa, ginerele lui Ibrahim
paşa, care era c instit cu paia cu trei tuiuri. Aceştia amîndoi, fiind deprinşi
cu părerile sultanului şi purtîndu-se după voinţa lui, s-au legat cu prietenie
între ei, trăiau în linişte şi se îmbogăţiseră peste măsură. Dar cu cît se 1 5
îmbogăţeau, cu atît se făceau mai nesăţioşi şi mai lacomi şi scorneau felu
rite obiceiuri rele pentru ca să strîngă bani. Şi acestea se puneau la cale
şi se făceau mai mult prin mijlocirea şi din îndemnul lui Mehmed chehaia.
Pentru aceste lucruri şi pentru multe alte pricini erau învinuiţi de mulţi 20
şi pizmuiţi de înalţii demnitari ; ei intraseră şi în gura mulţimii, fiind
urîţi de popor.
De curînd sultanul se dusese la Scutar i, fiind pregătit să pornească
asupra perşilor ; marele vizir Ibrahim-paşa însă se nevoia să potolească 25
lucrurile acolo şi să se întoarcă la Constantinopol. El a izbutit, iar în
zilele cînd s-a întors, cîţiva nesupuşi dintre ieniceri au găsit prilej potrivi t
să pună la cale răzvrătirea pe care se înţeleseseră s-o facă, care răzvrătire
s-a dovedit că era cu ştirea şi voinţa unor ulemale şi a altor înalţi demni- 30
tari. Răzvrătiţii, obrăznicindu-se, au ridicat două ste�guri la 17 septembrie,
într-o zi de joi. Căpeteniile lor �rau Patrona, Musiu şi Chel Ali şi alţii
la fel cu ei, care împreună cu tovarăşii lor erau cu totul cincisprezece
sau douăzeci de inşi. Străbătînd pieţele oraşului şi strigînd să se închidă
821 prăvăliile, au adunat într-un li ceas în jurul lor foarte mulţi ieniceri, deoarece 35
mulţi dintre ei erau gata să ia parte la o asemenea răzvrătire. Î mpărăţia,
prinzînd de veste, tare mult s-a îngrijorat, căci bănuia că răzvrătirea s-a
1 Amănuntele date de cronica noastră cu privire la numirea tînărului Constantin

Mavrocordat concordă cu cele date în Însemnări la tiiaţa lui Constanti n Mawocordat,
publicate în Const. Daponte, op. cit„ I, p. 343 - 344, cu deosebire ·că aici se preci·
zează că boierii au vrut chiar să-l aşeze pe scaun şi să-l facă domn, după vechiul
obicei, fără să mai aştepte firmanul împărătesc, ceea ce n -a primit Constantin Mavrocordat.
2 Sultanul Ahmed al Iii-lea a domnit de la 23 august 1 703 pînă la 1 octombrie 1 7 30,
1 lbrahim-paşa a ocupat viziratul de la 9 mai 1 7 1 8 pînă la 16 octombrie 1.7 30.
314 CRONICA G H I CULE$TILOR
ele; ouK 0A.iy11v EVVotav, t>7tomeuoµev11 eic; tov Moucnacpa-namiv, yaµppov

toU 'lµnpaxiJµ-nacră, ocrnc; Î}toV Ka7t&tav-nacreic; Kai EÎX& otOptcr0f\ Kaiµa
Kciµ11c; eîc; PamA.euoucrav, µi}moc; Kai µf: ei011crtv âKeivou Eytv& touw, Kai
tnp6crta�ev eu0uc; Kai tnfjyav Kcitepyov âK&i ele; to �Koutapt, Kai tÎJV vu-
5 K'ta EK&iv11v oteP11 6 pamA.euc; ei.c; to âv Busavti(t) pacrtA.tKOV naA.cinov,
01tOU Eq>&pav Kai tov Kai'.µaKeiµ-nacreiv Kai wuc; A.omouc; Pestpcio&c; Kai ou
A.taµcioec;, Kai 6A.ouc; touc; µeytcrti'ivm; ti'\c; pacrtA.eiac;, Kai âKei EPyaA.av to
A.ey6µevov nap' afrtoic; cravtsUK-crepicp otei VU cruvax0roow ele; afrro OA01
oi MoucrouA.µcivot, µ: touc; onoiouc; vei sPyu 6 'lµrtpaxiJµ-nacreic; âvavtiov
1 0 EKelV(J)V tOOV crmcrtacrtrov. ·o µeyaA.utepoc; of: uioc; tOU PacrtA.Eroc;, sxrov sx-
9pav rtaA.mav Kata tou 'lµrtpaxiJµ-rtacri'i, nopeo9eic; npoc; tov pacrtA.Ea,
eirtev C1.tm'f> on 6 'IµnpaxiJµ-:-:acr<ic;, &u0uc; OîtOU â�&A.01J âK tOU naA.atiou,
<peuyet Kai µeta tauta ouoeµiaV CtîtOAoyiav 0eA.et EXet O pacrtA.euc; 1tpoc;
wuc; crto.maateic;. Kai Po119ouµevoc; Kai rtap' ă.A.A.rov µeytcrtcivrov &vavtiov
15 tou 'lµrrpaxl)µ-rracră, tµn6otcre tiJv s�ooov âKeivou, euptcrKoµevou ei.c; to
e�fjc; Kai eic; cpuA.a�tv µecra eic; to naA.cinov. ·o oliv pamA.euc; Erreµ'Jfe ouo
ayci8ec; ytpovtac; n poc; touc; crtacrtacrtac; va touc; âprotiJcrrocrt ti slltOucrt.
O'i'.nvec; U1tOKptV6µevo1, elrrov Ott 0&A.oucrt va oo0rocrtv autoic; 6 te PesipT)c;
'IµnpaxiJµ-rtacrac; Kai 6 Mexµf:t-Kqaytac; µetei tOU Kmteteiv-nacră, cmou
20 Tjtov KaiµaKciµ11c;, oetKVUOVtec; fout0uc; taxa euxaptcrt11µevouc; arto tOV Pa
crtMa. 'AKOUOVtac; A.omov o �acrtA.euc; tÎ)V totaUtT}V tOOV crtacrtacrtrov an6-
KptcrtV napei tOOV cmocrtaA.evtroV f:Kpa�e tOV 'lµrrpaxiJµ-nacreiv Kai dnev
atrr 0 tl)v ah11mv âKeivrov, A.tyovtac; 6tt Kai ouvacrteuetat vei touc; orocrlJ 1 1
⁣ xeipas trov crtacrtacrtrov OLU va nci0ouv ă.�ta cbv fopa�av. ·o of: ava- 822
25 µ1µvÎ}crKroV t0 pamA.ei tac; 1tp0 tocrOUt<OV XPOV(J)V BKoouA.eucretc; tOU Kai
Ott Of.v elvm Ka0fjKOV tij PacrtALKij OO�TJ va touc; ocOcrlJ srovtac; eic; xc:î
pac; lKeivrov, eoeiJ011 9&pµroc; vei µÎ) cruyKataVeUcrlJ ele; to totOUtOV artai
O'lOV, 69ev Kai n pocrmyfj pamA.tKfj fov1�av tov 'lµrtpaxl)µ-rtacrav Kai Kaî
µaKeiµ-rtacrav Kui t o v Mc:xµf:o-nacrciv, 6rtou Î)tov Kqayta-µrtty11c;, Kai €-
30 crtc:1A.av ta VC:Kpa autrov crroµata µf: 6.µ<i�ac; ele; touc; crtacrtacrtcic;. To 01tOÎOV
EYl ve Ka9oÂ.tKOV atnov va €vouvaµro0ij Kai µăA.A.ov ft t6A.µ11 Kai ft 1tOO'O
tTJc; tcilv crtacrtacrtrov, oinvc:c; eu0uc; &cpeupov no A.A.ac; npocpcicre1c; A.eyovtec;
ăA.A.ot µf:v Otl to VEKpov crroµa EKC:ÎVO of:v elvat tOU 'IµnpaxiJµ-rracrii, ă.A.
A.01 of: Otl eixov Kpicr1v µet' lKelV(J)V Kal touc; f:siJtouv srovtac;, aA.A.' ouxi
35 VEKpouc;, Kai KOlvcilc; eporov O'tt ErtC:LOÎJ ft pacrtA.eia tOU OEV iţ0EAT}O'E Va
touc; OcOO'lJ srovtac;, aA.A.a VEKpouc;, ouof: tOV PacrtA.fo eic; to E�f\c; of:v OE
- xovtat, Kai tÎJV VUKta ti'jc; KuptaKi'jc;, K' �errteµppiou, 1tEptEKUKA.rocrav roc;
' > ev noA.t0pKi� to PamA.tKov naA.cinov. To onoiov PA.Errovtac; 6 PacrtA.euc;,
E1tEµ'JfE nciA.t V . touc; loiouc; ouo aycioec; Kai elnov toic; crtacrtacrtaic; : «'18ou
40 6 PacrtA.euc; tiJv att11criv crac; &noi11cre Kai. crăc; urr6crxetm Kai Kci0e cruyxc.O
PllcrtV Kai cptA.ooropiav. Te.Opu Â.Ot1tOV ti (IA.A.o s11tein; ; "Hcruxcicrate 1tAEoV».
Oi of: Ct1tEKpi011crav 6n euxaptcrtOUO'l tij pacrtA.ei� tou, ârt&tol) tÎJV cruyxco
PTlO'l V Kai <ptA.ooropiav tÎJV i;�eupoucrt moc; 9&A.et &fo9at to1aut11, CS,tt Â.o
yfjc; eloov 1t0AAUKtc; touc; aoeA.cpouc; touc; Â.aµpcivovtac;, 011A.aoiJ KataPu01-
45 soµevouc; ⁣ tÎJV 9ciA.acrcrav, cipK&i Of: tcp PacrtA.ei ft tOO"OUt(J)V XP.OV(J)V Pa
crtÂ.&ia, Kal &c; napaxropiJcrlJ Kal ă!..A. otc; tov 9p6vov, 6tt elvat Kal ăA.A.ot
uioi PamMrov, Kai tic&ivoc; roc; yeprov ac; â.vo.rrau9ij, Kal oµocprovroc; tP6tt-
DOMNIA LU I GRIGORE GHICA VODA 315
pus la cale cu ştirea lui Mustafa-paşa, ginerele lui lhrahim-paşa, care fusese
capudan-paşa şi acum a fost numit caimacam la Constantinopol. Deci
s-a dat îndată poruncă să se trimită o catargă la Scutari şi în noaptea
aceea sultanul a trecut la palatul său împărătesc din Bizanţ, unde au fost 5
aduşi caimacam-paşa, ceilalţi viziri şi ulemalele, precum şi toţi înalţii
demnitari ai împărăţiei. Acolo a fost scos aşa-numitul sangiac-şerif ca
să se strîngă sub el toţi musulmanii, cu care să iasă Ibrahim-paşa împo
triva răzvrătiţilor. Fiul mai mare al sultanului însă, avînd ură veche împo- 1 0
triva lui Ibrahim-paşa, s-a dus la sultan ş i i-a spus că, îndată ce va ieşi
din palat, Ibrahim-paşa va fugi şi pe urmă sultanul nu va avea nici o
dezvinovăţite faţă de răzvrătiţi. Fiind ajutat şi de alţi înalţi demnitari,
potrivnici ai lui Ibrahim-paşa, el a izbutit să oprească ieşirea lui. Pe urmă 1 5
acesta a fost pus şi sub pază în palat. Iar sultanul a trimis două agale
mai în vîrstă la răzvrătiţi ca să-i întrebe ce vor. Răzvrătiţii au răspuns
că cer să li se predea marele vizir Ibrahim-paşa şi Mehmed chehaia
împreună cu capudan-paşa, care era atunci caimacam, arătîndu-se, chi- 20
purile, mulţumiţi de sultan. Auzind acest răspuns al răzvrătiţilor, sultanul
a chemat pe lbrahim-paşa şi i-a adus la cunoştinţă cererea lor, spunîndu-i
822 că e silit să-i dea li pe toţi în mîinile răzvrătiţilor ca să primească şi ei
răsplata faptelor lor. Dar marele vizir, amintind sultanului slujbele p e 25
care i le-a făcut de atîţia ani şi arătîndu-i că. nu se potriveşte cu demni
tatea împărătească să-i predea vii în mîinile răzvrătiţilor, s-a rugat călduros
să nu primească această mîrşavă cerere. Aşadar, din porunca împărătească
au fost sugrumaţi lbrahim-paşa, caimacam-paşa 1 şi Mehmed-paşa, care
era chehaia-bei, iar cadavrele lor au fost trimise cu căruţe răzvrătiţilor. 3 0
Acest lucru a făcut să crească şi mai mult îndrăzneala şi numărul răz vră
tiţilor, care îndată au scornit multe pricini de nemulţumire. Unii spuneau
că acel cadavru n-ar fi al lui Ibrahjm-paşa, alţii că ei voiau să-i aibă vii,
nu morţi, ca să-i judece, dar cu toţii strigau că deoarece împărăţia n-a 3 5
vrut să-i dea vii, ci i-a dat morţi, nu-l mai vor nici pe sultan, şi în noaptea
de duminică, 20 septembrie, au împresurat palatul împărătesc. Sultanul, 20 septembrie
vazmd acest 1ucru, a tnm1s taraşi pe ce1e doua agaIe de au spus răzvrăti- < 1730>
� •
. . . � . �
ţilor : « lată că sultanul a îndeplinit cererea şi vă făgăduieşte iertare şi 40

bacşişuri ; acum ce inai cereţi ? În sfîrşit liniştiţi-vă ! » Ei au răspuns că-i
mulţumesc sultanului şi că ei cunosc că iertarea şi bacşişurile vor fi ca
acele primite de mai multe ori de fraţii lor, adică înecare în mare ;
că �îi ajunge sultanului domnia de atîţia ani şi să lase şi altora scaunul, că 45
mai sînt şi alţi fii de împărat şi că el, ca bătrîn, să se odihnească, şi într-un
1 E vorba de caimacamul Mustafa.paşa, fost capudan-paşa.

316 CRON I CA G H I CULEŞT I LOR
cmv : <«O crouÂ:tav Maxµouo, uloc; tou crouÂ.tcl.v Moucrtmpă, eivm pacr1-
Â.&uc; µac;».
KataÂ.aµpavovtac; Â.01nov 6 crouÂ.tav 'Axµto tîtv cin6cpmnv trov crta
macrtrov li Kai ti}v crnvaivecnv eic; toOto Kai yvc0µ11v µzptKrov ouÂ.taµaocov 823
5 Kai µeylO'tllVCOV, am:Â.1tt0'8T} t&Â.Eicoc; Kai clîtEq>aO'lO'& va 01tOXCOPÎ10'1J . "08ev,
EV SKElVlJ tij VUKti, dcrfjÂ.8&v EVOOV Ele; to Â.ey6µ&vov xapeµ1 Kai EÂ.ape .
tfjc; XELpoc; tOV O'OUÂ.tav Maxµouo, uiov îOU O'OUÂ.tel.V Moucrta<pii, Kai spya
Â.EV autov de; tOV ovoav 6nou dvm 6 pacr1Â.tKO<; 8p6voc;, EîtEtta EKEÎVQ(;
µf;v UVEXOOPT)O'EV eu8uc; Etc; ta EVOOV, 6 OE O'OUÂ.îUV Maxµouo avepipacr8T)
1 0 napa trov ooÂ.wµciocov Kai Â.orncov µeytO"tavcov de; tov pacnÂ.tKov 8p6vov.
Kai yevoµtvou îOU O'UVT)OlO'µEVOU ooii, &Uq>T)µicr811 pacnÂ.&uc; Kai autoKpa
tcop 6 crouÂ.tav Maxµou8, Kai oihcoc; ftverox811crav ai 8upm tou naÂ.atiou
Kai t.pyaÂ.ovtec; tov pacnHa ESCO Kai Ka8isovtEc; tov de; tov 8p6vov, taxn
Â.&y6µtvov, dcrfjÂ.8ov U7taVttc; Kai S7tp00'KUVT)O'UV aut6v. "Ocrnc; tu8uc; EVE-
1 5 xtiplO't tÎJV E1t1tp01t1KÎJV asiav tcŢ> Mexµet-7tUO'�„ 6nou Î)tOV 7t p6tepov cn
Â.LKt<ipT)c; Kai yaµppoc; tou crouhav 'Axµt8, Kai ecpe�fjc; t.86811 Kai to cru
v1181crµtvov <pLÂ.OOOOpT)µU npoc; muc; crtacnacrtac;. 'EKtiVOL 6µcoc; OEV ÎJ PKE
cr811crav ele; ta 6cra f;viJ py11crav t.v tei'> µetasu toutou wu 1Catpou, aÂ.Â.a ăp
x1crav Kai tic; to €sfjc; va EVOXÂ.OUO'l touc; µq1crtăvoc;, Kai va aÂ.Â.asoucn
20 ta PacnÂ.LKU O<p<ptKLU Katu ta KaKa touc; 8eÂ...;µata, µT)OOÂ.coc; unoxcopouv
ttc; tij PacnÂ.lKij 8uvaµ&L Kai tmtpomKij asi�. Ka8ooc; t.cruyxucrav Kai au
tÎ)V tÎ)V au8tvtiav tfjc; MoÂ.8apiac;, roc; Esfjc; pT)8i]crttm.
Mtta ti}v avapacnv Â.ornov tou crouhuv Maxµou8 de; tov pacr1Â.1-
Kov 8p6vov, {)Â.8ev t.8fo Ele; MoÂ.8aPiav tîc; KamtsiJ-µnacr11c; pacr1Â.1Koc; µf;
25 tÎ)V tlOT)O'LV tfjc; avapcicrtcoc; tOU PacnÂ.ECO� O'OUÂ.tav Maxµou8, ocrnc; E<ptpe
PacnÂ.lKOV OplO'µov 7tpoc; tOV au8EVtT)V rpT)y6p10v P68av, OT)Â.COîLKOV tfjc;
O.vapacrecoc; tou vfou PamMwc; tni tou PacnÂ.1Kou 8p6vou. Meta of; OÂ.i
yac; ftµepac;, ftÂ.8& Kai f:tepoc; pacr1Â.1Koc; KamtsiJ-µmicr11c; µ& Kapa81 EK µt
pouc; tOU vfou PacnAtwc; O'OUÂ.tav Maxµouo 7t poc; tOV rpT)y6p10v pooav,
30 <pepwv Kai auto<; pamÂ.LKOV <ptpµcivt 7tEpl1t01T)îlKOV Kai clVUV&COîlKOV tfjc;
aUSevtiac; tou, tou 6rroiou fi µet<i<ppacnc; dvm autT). l i
M ETAPAI:l:E TOY EPMANIOY 824
'EKÂ.tKtE ev tote; XPlO'ttavotc; fiyeµ6cr1V, aUSevta ti'jc; MoÂ.oopÂ.axiac;

rp11y6pu: Poep68a, to tEÂ.O<; 0'01 tlT) &UîUXE<;.
35 <1>0avovtac; Ele; cre to 7tapov U\j/T)Â.6tatov Kai PacrtÂ.lKOV O'T}µ&tov, il-
stupt &n OVtac; O'U CtÂ.T}8Î)c; Kai 7tlcrt6c;, Kai KUtU 7tclVta tp67tOV ă�1oc;, croi
&7tp&1t& Kai croi s868T) 7t p6tepov Îl aUS&vtia tfjc; MoÂ.oopÂ.axiac;, ele; tÎ)V
6rroiav &upicrK&crm i)yeµci>v, Kai naÂ.1v tci>pa, cpmvoµtvou tou µeyaÂ.ou t}.fou,
Kai tfjc; KÂ.icrewc; Kai npoc; o& Ka.Â.o8eÂ. i}crecoc; fiµcov tfjc; pamÂ.1Kf'jc;, loou 6rrou
glas a u strigat : « Sultanul Mahmu-1, fi.ul sultanului Mustafa, este sul

tanul nostru ».
823 Pricepînd dar hotărîrea răzvrătiţilor li şi văzînd că e aprobată şi de
cîteva ulem1le şi înalţi demnitari, sultanul Ahm�d a pierdut orice nădejde
şi a hotărît să nu se m1i împotrivească. Aşadar, chiar în acea noapte a 5
-r- t în harem, a luat de mîni pe sultanul Mahmud, fi.ul sultanulu
Mustafa, şi l-a dus în odaia unde era scaunul împărătesc. Pe urmă el s-a
retras îndată înăuntru, iar sultanul M 1hmud a fost urcat pe scaunul împă
r ătesc de ulemale şi de ceilalţi demnitari. După ce s-a făcut obişnuita J O
dova, sultanul Mahmud a fost aclam1t rege şi împărat 1• Apoi au deschis
porţile palatului, şi scoţînd afară pe sultan şi aşezîndu-1 pe scaunul numit
taht, au intrat toţi şi i s-au închinat. Sultanul a încredinţat îndată marele
vizirat lui Mehmed-paşa 2, fost silihtar şi ginere al sultanului Ahmed. 1 5
Pe urmi a dat şi obişnuitul bacşiş răzvrătiţilor. Ei însă nu s-au mulţumit
cu ce au făcut în a;::e st ·răstimp, ci continuau să supere- şi mai departe
pe înalţii demnitari şi să ceară schimbarea dregătoriilor împărăteşti dup1 20
poftele lor rele, nevrînd să cedeze în faţa puterii împărăteşti sau a împu,
ternicirii viziriale. Ei au tulburat şi domnia Moldovei, precum se va
arăta mai jos.
După suirea pe tronul împărătesc a sultanului Mahmud, a venit aic
în Moldova un capugi-başa împărătesc cu porunca împărătească a noului 5
sultan către Grigorie vodă, înştiinţîndu-1 de suirea sa pe tronul împără „
tesc. După cîteva zile a venit şi alt capugi-başa din partea noului împărat,
sultanul Mahmud, aducînd şi el lui Grigorie vodă un firman împărătesc,
prin care i se aduceau laude şi i se reînnoia domnia ; iată cuprinsul 30
firmanului în tălmăcire . 11
824 TĂLMĂCIREA FIRMANULUI
Alesule între domnii creştini, Grigorie vodă, domn al Moldovalahiei,

fie-ţi sfîrşitul fericit.
Prin acest preaînalt împărătesc semn ţi se face cunoscut că 35
deoarece eşti a:levărat şi credincios şi întru toate vrednic, ţi se cuvenea
şi ţi s-a dat m'3.i înainte domnia Moldovlahiei, în care eşti acum domn.
Şi acum iarăşi, arătîndu-ţi-se marea milă şi bunăvoinţa noastră împără-
1 Spre deosebire de cronicarul nostru, care spune că noul sultan Mahmud «a fost
aclamat rege şi î mpărat» în noaptea de 20 septembrie 1 730, în tabelele lui M. Guboglu
(p. 96) şi la Hammer (vol. VII, p. 620) găsim altă dată, şi anume 1 octombrie 1 730.
2 Cronicarul nostru spune că noul sultan a încredinţat <<Îndat'i» (20 septembrie
17 30 ?) viziratul lui Mehmed-paşa ; la Guboglu (p. 99) şi la Ham mer (vol. VII, p. 6 2 1 )
găsim date diferite, l a primul 1 6 octombrie, iar l a al doilea I octombrie.
:4p u!:lt;�fciă1to tiic; cniµspov, rn' tflc; Psµ1tiouJ.. _"EPH. l..syoµtvT)c; crsJ..fi vT)c; tou ,apµy'
60coµavtKOU Etouc; 1tUÂ.1V Îl 1tpoppT)0Eicra auesvtia ti'jc; MoA.oopA.axtac; Katci
ti]v suwxscrtatT)V Tiµci'.lv i016xs1pov ypa<pfiv, xancrspi<p Â.syoµtvT)v, croi
civavsci:i0T) Kai croi E1tEKUpci:i0T} Otci va ti]v e!;oucn6:1;;1J c;, Kai vei tÎ)V OlOlKij<;
5 oscpsvosucov to uîtfiKoov µf: EmµtÂ.stav Kai 1tpo0uµiav. Kai Ka0roc; ficrouv
E!;oucnacrtÎ)c; Kai au0EVtT}c;, OUt(I) îtpOcrtal;;oµsv vei dcrm Kai sic; to €!;fii;
ftysµrov Kai e�oumacrti)c; Kai KupspvfitT}c; tije; µoÂ.oaPtKijc; Eîtapxiai;. Ka0roc;
croi Evmxucraµsv tÎ)V au0sv-riav µf: EKEÎVO to fiµttspov pacnÂ.tKOV xattcrE
picpt, 6µoicoc; Kai µf: tOV 1taVEKÂ.aµ1tpOV autov 6ptcrµ6v µac;, OE<pEVtEUCOV
IO t0uc; fot0KE1µtvouc; Kai EKîtÂ.T}pci'.lv oÂ.ac; tac; pacnÂ.tKcic; îtpOcrtayac; µac; µf:
Ka0E EVVOtaV Kai EîtlµEÂ.Etav, Kai vei îtpocrtxuc; va yiVEtat Kai di; 'tO €!;iji;
01.KatOcrUVT} de; to U1tÎIKOOV, Kai vei µiJv ăcpficrlJc; vei avaKatco0ouv ăÂ.Â.01.
EVavtiov tije; îtpOcrtayijc; µac; de; tÎ)V au0svtiav crou, Eµ1tooil;; ovtti; crE '1i
Kă:µvovtsc; Kaµiav aoiKiav.
15 "'Etcn va ..;i;supuc; Kai vei 1t1.crtEU1J<; te!'> PacrtÂ.1.Kc'l'> Tiµci'.lv crT}µEiq>.
'Eypa<pT} EV apxij tije; crEÂÎ!VT}c; PEµîtiOUÂ. •Ax.ip Â.Eyoµtv11i;, EV EtEl.
60coµavtKc'l'> ,apµy'.
MEtcl tÎ)V ăvă:yvcocnV ouv tOUtOU tOO <pspµaviou de; to oiP<ivi, EVE
oucrEV 6 ciyac; to pacrtÂ.tKOV x:apă:oi tOV rp11y6p1ov P6oav Kai EîtpOO'KUVT}-
20 crav li autov OÂ.01. o{ ăpx.ovtsc; Katu tÎ)V cruvfJ0EtaV, xaipovtsc; Kai EU<ppat- 825
v6µEVOl autoi tE Kai OÂ.T} Îl tcr<ipa. Ilpo OÂ.iycov oe itµspci'.lv EÎXE cp0ă:O'El
Kai 6 pacriÂ.tKoc; µiKpoc; tµ7tp1xop11c; de; ti]v BA.axiav Kai ci1tsKattcrt11crsv
au0tvtT)V tije; BÎ1.axiac; tOV Kcovcrtavtivov µ1tET}1;;aOtv.
Kat' autac; oµcoc; tac; cruyKquµtvac; f)µtpac;, BÂ.6.X,01. nvtc;, EUptcrK6-
25 µEvot Ele; ti)v pacnÂ.Euoucrav µf: ttxvac; x.s1popavaucrouc;, cruvavtcilµEvo1 x:ai
µt nvac; crA.oui;;t topfouc;, 61tOU Eixov O'taÂ.0fj µf: UîtT} pEcriav a1to BA.axiav
Ele; KwvcrtavnvourroA.iv, f:ocox:av ăvacpopav Eic; tÎJV pacrtA.Eiav x:atci tou
aUOtvtOu tfjc; BÂ.uxiac; Kcovcrtavtivou P6oa, ypacpovtEc; îtOÂ.Â.a evavtiov
autou tE Kai tOO 1tatp6c; tOU, to 61toiov Myoucri tlVE<; va E)'lVE µf: îtapa-
30 KlVT)O'lV tci'.lv av0pc07tCOV tOU Mix.aÂ. pooa. Kai EVEpyci'.lvtac; x:ai aÂ.A.ax.60Ev
6 M1x.aÂ. pooac; µe to µtcrov nvci'.lv µqtat<ivcov Kai µe u1tocrxtcrEtc; îtpoi;
touc; apxtcrtacrtacrtac; Ol.ci va t0uc; oucrconficrlJ x:ai EKEivouc;, Katci:ip0cocrE Kai
E000T) autc'l'> fi au0Evtia ti'jc; BÂ.axiac;, x:ai Eµai;;tÂ.EU8T) 6 Kcovcrtavtiv P6-
tească, iată că de azi, 1 1 ale lunii Rebiul-evel a anului turcesc 1 143, sus- 2:ri!e��';r
pomenita domnie a Moldovlahiei, după preafericita noastră scrisoare
autografă, anume hatişerif, ţi s-a reînnoit şi ţi s-a confirmat, ca să ai şi să
cîrmuieşti această ţară, ocrotind raiaua cu osîrdie şi rîvnă. Şi după cum 5
ai fost domn şi stăpînitor, aşa poruncim să fii şi de acum înainte domn
şi stăpînitor şi cîrmuitor al Ţării moldoveneşti ; şi după cum ţi-am întărit
domnia cu acel hatişerif al nostru împărătesc, aşa ţi-o întărim şi cu această
prealuminată a noastră poruncă. Şi poruncim să ocroteşti raiaua şi să
îndeplineşti toate poruncile noastre împărăteşti cu cea mai mare grijă I O
şi sîrguinţă şi să fii cu băgare de seamă să se facă şi în viitor dreptate
raielei şi să nu îngădui să se amestece alţii în domnia ta, împotriva poruncii
noastre, împiedicîndu-te sau săvîrşind nedreptăţi.
Aşa să ştii şi l'ă crezi în semnul nostru împărătesc. 15
S-a scris la începutul lunii Rebiul-�îr, a anului turcesc 1 143.
După ce s-a citit acest firman în divan, aga a îmbrăcat cu caftanul

împărătesc pe Grigorie vodă, iar după aceea, ca de obicei, i s-au închir.at li
825 toţi boierii, bucurîndu-se şi ei şi toată ţara. Cu cîteva zile înainte, sosise 20
şi în Ţara Românească micul imbrohor împărătesc, care aşezase în scaunul
Ţării Româneşti pe Constantin beizadea.
D_ar în aceste zile tulburi, cîţiva munteni care se aflau la Con"' ta1. ti
nopol şi se ocupau cu meserii de rînd, întîlnindu-se cu cîţiva sluj itori, 2 5
care fuseseră trimişi cu treabă din Ţara Românească la Constantinopol,
au dat împreună împărăţiei o jalbă împotriva domnului Ţării Româneşti,
Constantin vodă, prin care se aduceau multe învinuiri, atît lui, cit şi tatălui
său. Se zice că acest lucru s-a făcut din îndemnul oamenilor lui Mihai 30
vodă, care Mihai vodă, lucrînd şi pe altă cale, prin mijlocirea unor înalţi
demnitari, şi făgăduind şi căpeteniilor răzvrătiţilor bani ca să-i cîştige
şi pe ei, a reuşit să i se dea domnia Ţării Româneşti 1 şi să fie mazilit
1 Doctorul Petru Depasta, vorbind de răsculaţii din Constantinopol, spune că

aceştia, neţinînd seama de poruncile sultanului, au orînduit domn în Moldova pe un
neguţător de oi, care era însărcinat cu împărţirea cărnii la soldaţi, iar în Ţara Roma·
nească au îndepărtat pe Constantin Mavrocordat şi au numit pe Mihai Racoviţă -
vezi opera lui Depasta, Kwvar:av rivo� {3ot{36t5a� rjroi Ll cve1Y.wv lbtoµvrJµovwµar:wv
�vyyeaqnj rwv :n:eel lxartewv t5TJlat5� iv rfJ Ll axla i:n:uxea uiav rij� re r:wv Blaxw1•
xal MoMa{Jwv vno rnii ixlaµ:n:eorarov • • .
' lwavvov Kwvar:av r:lvov Nixolaov {3oe{36t5a
•
t5twxrJµtvwv fiyeµovici:iv . (Constantin vodă sau memorii dacice despre domnia în
• ·
cele două ţări, Ţara Românească şi Moldova, a prea strălucitului . . . Ioan Constantin
Nicolae vodă . . . ), păstrad. la Biblioteca Academiei R.P.R., ms. gr, 5 67,�f. 1 1 2 ; cf. şi
Constantin Erbiceanu, Croni carii greci, Bucureşti, 1 888, p. 305 . Depasta atribuie
îndepărtarea lui Constantin Mavrocordat lui Mihai Racoviţă şi adaugă că acesta de
oac;, aUSsvn:ucrac; µ6vov 08Ka1tEVtE fiµepac;, Kai de; tOV autov PacrtÂ.tKOV
O.yav, 67tou 0.1tsK6µicrs t{{> Kcovcrtavtiv pooq. to Kapaot tfjc; aUSsvtiac; tou,
fcp8acrsv t.v tij E1tav60(9 tou 1tÂ.T)criov tou BouKoupEcrtiou ăA.A.oc; PacrtA.t
Koc; 6picrµoc; ota va. tov µal;:tA.sucru Kai va. tov 0.7toKoµicru eic; pacrtA.Euou-
5 crav, ypacpovtac; KataÂ.87ttli>c; Kai oÂ.T)V tftv m:p10ucriav tou natp6c; tou N1-
·
KoA.aou p6oa, Ka8roc; Kai t.yevEto.

'AyKaA.a µtta ·muta fi pamÂsia, oiKt(9 KwouµevT), µiav nocr6tT)ta
ăcrnpcov µ6vov EA.ape, xpscocrtouµEVT)V EK tfjc; vfoc; au8svtiac; "tOU Kcovcrtav
tiv P6oa, Kai O.cpfjKsv O.vsnacpfj tTiv nsp1oucriav tou natp6c; tou. 'AA.A.' &c;
I O i,;A.8coµsv xaA.1v de; TI)v 0.KoA.ou8iav tfjc; icrtopiac; µac;.
�tatpipovtac; fn tou pT)8ăvtoc; Kamtl;:fj-µxacrT) tic; to rtacr1, fcp8acrtv
tlOT)crtc; t{{> rpT)yopi(9 P6oq. xapa tOU 0.0tÂ.q>OU tOU, µsyaA.ou Opayoµavou
on i::vac; trov O.v8pci)1tcov tou Kacran-µ7tacrT), 6v6µan rtavvaKT)c; M7toutcrou
KaKT)c;, 6 67toîoc; Î}tov ypacpsuc; tfjc; pamA.tKfjc; trov Kpsatcov oiavoµfjc;, Kai
15 EXCOV qnA.iav µsta tou O.px1crtamacrtou Tiatpcilva Ota nva xaptV npoysvo
µEVT)V li nap' autou t{f> pT)8EVtl TiatpcOVQ. Ele; tÎ!V 06cr1v tOU Kpfotoc;, €/;:fi- 82 6
tT)crt nap' tKEivou, PouA.oµevou tutpyttfjcrm tov M7toutcrouKaKT)V, ti)v
aU9Evtiav tfjc; MoA.oapiac;. �ta 'to 67toîov npăyµa €napaKaA.tcr1v t.v npc0-
to1c; 6 Tiatpc:Ovac; tov Ptl;:ipT)v va. 'to Kaµu, PM7tovtac; Of: on t6crov 6 Eîti-
20 tpo7toc; tfjc; pamA.Eiac;, ocrov x:ai oA.01 of µty1crtăvEc; µfin: va to aKoucrouv
oev t.oexovto, t.ouvacrttucrt tov PEl;:ipT)v otwaic; anEtA.aic; Kai sveoucrt tov
pT)8Evta MîtOUtO"OUKUKT)V µf: Kapaot tfjc; au8tvtiac; taUtT)c;, µf: µtyaÂ.T)V 6 -
µcoc; âyavaKtT)O"lV Kai Katfi<pEtav OÂ.COV trov µtytcrtavcov, Kai autou tOU toi
ou pamA.ecoc;. Ta 01tOÎa µav8avovtac; 6 rpT)y6p10c; P6oac; ta EÎ1ttV oA.a
25 toic; ăpxoum, Kai KOtvroc; a1taVtEc; t.tapax8T)crav Ka8' um:ppoA.fiv, µe OÂ.OV
6nou Kai 6 aUSăvtT)c; Kai oi ăpx.ovtEc; t.cruvtiKal;:ov on to10utov xpăyµa
61tOU eytvtv EK ouvacrttiac; tli>V crtacrtacrtrov, µiJ pouA.oµEVT)c; tfjc; PamA.Eiac;,
oev 0ăA.Et tlcr8m crttpt6v, Ka8roc; Kai ÎjKoA.o68T)crt to npăyµa. "EcrtEtÂ.t
of: foi î0Ut(9 6 rpT)y6p10c; pooac; tOV µ7tac;-tcroKaOapT)V tOU 'AvtcOVT)V tic;
30 pacrtÂ.Euoucrav Kai t.7tp6crµEvtv &pq. tij &pq. va tov <pEPTJ PtPaiav tlOT)crtv,
exovtac; XPTJO"tac; EÂ.1ti0ac; Otl OEV 8ăA.tt OUVT)8fj 6 MîtOUtO"OUKCtKT)c; va. q>E
PTJ de; EKPamv to tOlOUtOV t.mxtipT)µa tOU. Mf: 6A.a auta oµcoc; 6 µT)tpo-
1tOÂ.itT)c; tfjc; t7tapxiac; taUtTJc; KUL 6A.01 oi ăpxovtEc; t.cruµ<pmvT)crav on Civ
Kata tUXTtV 0.KoÂ.ou8ficrTJ va. EÂ.8TJ soro oul. au8EVtT)c; h:Eivoc;, va. µi)v tOV
35 rrpocrµevouv, Kai t.crtEKOVto OÂ.Ot Etotµot Otel. va cpuycocrtv. ·o of: Ptl;:ipT)c;
faÂlKtap Mqµf:o-nacrac;, µiJv exovtac; Kaµiav lcrxuv, EKpa�E tOV µeyav
opayouµavov Kai touc; KamKEXay1aoec; tOU rpT)yopiou P6oa Kai touc; EÎîtEV
la început îşi arătă duşmănia şi, pe lingă catagrafia averei lui Constantin şi a tatălui
său, aruncă pe boierii acestuia şi pe cei care erau în slujba sa la închisoare, iar pe
Constantin vodă, deşi a fost întărit domn de doi sultani, nu-l socotea demn de
numele de domn şi îl batjocorea ln scrisorile sale (ibidem) .
DOMNIA L U I G R I GORE GHICA VODA 321
Constantin vodă, care domnise numai cincisprezece zile 1 • Şi cînd aga

împărătesc, care adusese lui Constantin vodă caftanul de domnie, se
întorcea şi se afla încă lingă Bucureşti, i-a venit o altă poruncă împă
ţătească să-l mazilească şi să-l ducă la Constantinopol, făcînd şi catagrafia
amănunţită a averii lui Nicolae vodă, tatăl acestuia, care lucru s-a şi făcut. 5
Mai pe urmă împărăţia, milostivindu-se, a luat numai o sumă de bani
datoraţi din noua domnie a lui Constantin vodă şi a lăsat neatinsă averea
tatălui său. Dar să ne întoarcem iarăşi la şirul istoriei noastre. 10
Pe cînd zisul capugi-başa se afla încă î n Iaşi, i-a sosit lui Grigorie
vodă ştire de la fratele său, marele dragoman, că unul din oamenii lui
casap-başa, anume lanachi Buţucachi, care era secretar al slugeriei împă
răteşti şi avea prietenie cu capul răzvrătiţilor, Patrona, pentru o îndato- 1 5
826 rire ce îi făcuse mai înainte 11 la predarea cărnii, a cerut de la el, care dorea
să facă un bine lui Buţucachi, domnia Moldovei. Patroana a rugat întîi
pe marele vizir să-i facă acest lucru, dar văzînd că atît marele vizir cît
şi ceilalţi înalţi demnitari nici nu voiau să audă, a constrîns pe marele 20
vizir cu ameninţări grozave să îmbrace pe zisul Buţucachi cu caftanul
acelei domnii, spre marea indignare însă şi mîhnire a tuturor înalţilor
demnitari şi a sultanului însuşi. Aflînd toate aceste lucruri, Grigorie vodă
le-a spus boierilor şi toţi îndeobşte s-au tulburat peste măsură, cu toate 25
că atît domnul, cît şi boierii se gîndeau că un asemenea lucru, ce s-a impus
cu forţa de răzvrătiţi, fără voia sultanului, nu poate dăinui, precum s-a
şi întîmplat. A trimis dar Grigorie vodă la Constantinopol pe baş-cioho
darul său Anton şi aştepta din ceas în ceas să-i aducă ştire sigură, avînd 30
bună nădejde că Buţucachi nu va putea duce la capăt ceea ce a pus la
cale. Totuşi, mitropolitul acestei ţări şi toţi boierii s-au înţeles să nu
aştepte, dacă din întîmplare ar veni aci el ca domn, şi stăteau toţi gata 35
să fugă. Iar marele vizir Silihtar Mehmed-paşa, neavînd nici o putere,
a chemat pe marele dragoman şi pe capuchehaiele lui Grigorie vodă şi
1 At. Comnen lpsilanti spune cu privire la Constantin Mavrocordat că a domnit

numai 20 de zile (op. cit., p. 330) ; Mihai Cantacuzino în ' larn(!la -rfjr; B ).axlar;
(Istoria Ţării Romîneşti), publicată de fraţii Tunusli (Viena, 1 806, p. 2 9 1 ), spune că
a domnit « patru luni » ; şi în cronologii întocmite mai recent găsim de asemenea deo·
sebiri. Astfel, Aurelian Sacerdoţeanu (Liste de suverani, Bucureşti, 1 94 1 , p. 24) arată
că Constantin Mavro cordat a domnit de la 3 pînă la 28 septembrie 1 7 30 ; Const. C.
Giurescu (Istoria românilor, Bucureşti, 1 944, p. 5 22) stabileşte această domnie a lui
Const. Mavrocordat între « 1 4 septembrie 1 730 şi octombrie (după 1 5 ) 1 730 », iar
I. Ionaşcu (Elemente de cronologie, în Documente privind istoria Romdniei, «Introdu
cere », vol. I, Bucureşti, (p. 493 ) dă : . 1 730 sept. 3 -
oct. (după 4).
În Î nsemnări la biografia lui Constantin Mavrocordat (Const. Daponte, op. cit.,
I, p. 345) se spune că a fost înlocuit de Mihai Racoviţă la 6 octombrie 1 730. Aşadar,
avînd în vedere că Constantin Mavrocordat a început domnia cîteva zile înainte de
revolta din Constantinopol din 17 septembrie 1 730, credem că această domnie a
dui:at cam 22. de r:ile · ( 1 4 septembrie - 6 octombrie).
Oîl to 1tpăyµa tOUto 61tOU E'YlVEV Eic; tOV M1t0UtaOUKUKT)V 8ev dvm eK
PouA.i'jc; Kai yvroµT)c; PacrtA.lKfjc;. O.A.A.' EK 8uvaatEiac; tc'.i'.>V ataaiaat&v, Kal
8ui tOUtO OUOE pacrtA.lKO<; 6prnµoc; E009T)· a\mp, evtEA.A.6µevoc; autoic; va
umiyouv Eic; tOV Ilatprovav Kai va U1toaxe9o()v aotcp 1tOaO'tT)tU nva ăcr1tprov
5 oui va 0.cpe9ij a1tO to E1ttXElpT)µa tOU tOUtO, Kai va µEiVlJ to 1tpăyµa Eic;
tÎJV 9eA.T)crtV ti'jc; pamA.Eiac;. Kai 0.yKaA.O. 6 oIKoc; tOU rpT)yopiou P68a li 8f:v 827
fttov cruvT)9rnµevoc; vei O.vaKatrovoumv de; tcic; u1to8ecre1c; trov crtamacrtac;,
Katcl tOV Katpov oµroc; 61tOU ÎJtOV tOtE, yevoµEV©V KEcpaA.i'jc; t&V 1t08rov,
Kai Katci tÎJV 68T)yiav t&v Kpatouvtrov, E8roKav uJt6crxsmv tcp Ilatproveţ.
10 µtac; 1tOO"OtT)tOc; ăcr1tprov, Kai PM1t0Vtac; Kai 6 Ilatprovac; tÎ)V ayavaKtT)crtV
tou iOiou ăvaKtoc; Kai oÂ.rov t&v µeyrntavrov 810. to 1tapaÂ.oyov Kai 1tapa-
8o�ov Epyov tou, 1tEpi ou eJtenµăto Kai JtapO. tou HHou cruvtp6cpou tou
MoucrÂ.ou, EÎ1tE tcp aotcp cruvtp6<pC9 tOU Kai EA.ape tOV cpiA.ov tOU M1tOU
tcrOUKUKTJV Kai tOV 1tape8©KEV sic; XEipac; trov KpatOUVt©V 810. va. tOV Ka-
1 5 µouv O,tt 9tA.oucri. "09ev Bui PacrtAlKfjc; 1tpocrtayi'jc; tpA.ft9TJ eic; to oecrµro
'tÎJ pwv to O µJtocrtavtcrfj-µna<rTJ crtOTJ po8tcrµ10c;, de; to 6noiov 8ecrµrotiJ pt
ov ocrot dcrepxovtm cr1taviroc; E�tpxovtm s&VtEc;. Mf: aOtl)V AOt1tOV tÎJV Ei
OT)crtV Ecp9acrev O.no pamA.euoucrT)c; 6 µmic;-tcroKa8apT)c; AvtrovT)c;, ffipQ. cipi
•
crtou, Ka9' � v oA.01 o{ ăpxoVtec; eup&9T)crav de; ta KovaK1a trov. "'09ev

20 Eîtp6crta�EV 6 ao9eVtT)c; Kai Eppuvav µiav Â.ouµ1tap8av 810. va. {ucoucrrocrt
7tavtsc;, Kai f:vvot1 cravtec; o{ ăpxovtec; to ciya9ov touto crT)µeiov Etpe�av
eu9uc; {inavtec; de; tÎJV KOUptT)V µEtil 0'1tOU8fjc;, xaipovtec; Kai EO<ppmv6µE
VOl Kai EKEÎV01 oµou µf: tOV Â.Ol1tOV Â.aov U7taVta. ·o o& ao9eVtT)c; EVEOUcrE
µ& KaP<i8t tov pTJ9evta µJtac;-tcroKaOU.pTJV tou, Kai s09uc; EOTJÂ.07tOtT)crE tiJv
25 Ei'.BTJm v tautT)v oÂ.lJ tij E1tapxi�.
'Ev 8& tij pamA.euoucrlJ, tlil autcp Katp4J, PA.E1tOUO'Cl Îl pamA.Eia Oîl
8&v Îl cruxasoucrtV o{ crtacrtacrtai, aÂ.A.a 9EÂ.OU0'1 Va civaKatOOV©Vtat de; oÂ.ac;
tac; PamA.1Kac; U7to9&crw;, Ka9cilc; ecpav11 µf: 'tÎJV tapax1'Jv 01tOU EO©Kav Kai
de; tÎ)V au9EVtiav tOUtT)V, Kai 1tOlOUCfl Kai clOtaK01tOU<; ap7tayac; Kai O'U"(-
30 xucrs1c;, Kai µ<IA.tata sTJtoUcn va. Kaµu 6 pacrtÂ.Euc; tOV µ&v MoucrA.ouv ye
Vttcrcip-ciyacri)v, tov Of: Tiatprovav KaJtetciv-Jtaaav, p1asovtsc; siţ tourn tov
PamA.Ea, cruvspouÂ.eu811 6 crouÂ.tciv Maxµou8 1tEpi tou 1tpaKtfou µEtci toli
, A7t00UAUX-7tacră MouxcrouvoyA.ou, Kai tOU Tcravouµ xotsa, Kai tOU 'Iµrc pa
xiJµ-Kqaytă, Kaµ7taKouA.aKT) f:mA.eyoµtvou, tOU<; 61toiouc; EÎXE cpEpEt de;
35 KrovcrtaVttVOU7tOÂ.tV E�E1titT)8E<; roc; O.�iouc; Kai 1tpaK li nKouc; ăv8pac; Kai 828
dxe K<iµEt Kai KU1tEtUV-7tacrciv tOV Tcravouµ x6tsav, Kai aot0i OAOl cruve
PouÂ.EU9T)crav tcŢl pamA.Ei 8tci v0..Ka9apicr1J 'tÎJY 1t6Â.tv a7to touc; crtamacrtac;.
"09Ev E7tp6crta�Ev tcp Ka1tEtciv-7taa� Kai iJtoiµacrE µiav nocr6t11ta
AEPEVO©V KCl9©7tA.taµEV©V, 8i8ovtac; 1tapoµo{aV 1tpO<rtayi)v KCli tcp µJtocrtClV-
40 tcrîj-µmicru vei Ka9onÂ.icr1J touc; µ7tocrtavtcrfj8ec;, Kai µucrttK&c; tÎJV vuKta
EÎ<rtl"(ayov aµcp6tEpa tel tayµata taOta Ka9ro7tA.tcrµ&va de; to PacrtÂtKOV 1ta
Â.attov, de; to µtpoc; 6nou Myctai ytaÂ.i-Kt6crK1. Kai to Jtoupv6v, tij 18'
14 �1�Ef!:iou Noeµppiou, ftµ&p� :EaPPatC9, E7tpocrKÂft811crav C>A.01 oi 1tposcrtol t&v crta-
crtacrtrov 810. pamA.1Kfj<; tmtayfjc; de; to 7tnÂ.anov -ro pamA.tK6v, taxa foci.
DO!y\NI A LU I GRIGORE G H ICA VODA 323
le-a spus că ceea ce s-a făcut cu Buţucachi nu este cu hotărîrea şi încu

viinţarea sultanului, ci s-a impus de răzvrătiţi, de aceea nu i s-a dat nici
firman împărătesc. El i-a îndemnat să se ducă la Patrona şi să-i făgăduiască
o sumă oarecare de bani ca să renunţe la planul său şi să lase pe sultan 5
să hotărască după cum va crede de cuviinţă. Şi deşi casa lui Grigorie
827 vodă li nu era deprinsă să aibă a face cu răzvrătiţi, totuşi, în împrejurările
de atunci, cînd picioarele au ajuns să fie cap, după sfatul cîrmuitorilor,
s-a făgăduit lui Patrona o sumă de bani. Patrona, văzîn� supărarea suita- 1 0
nului ş i a tuturor înalţilor demnitari pentru fapta sa nechibzuită ş i ciudată,
pentru care era mustrat chiar şi de tovarăşul său Musiu, i-a spus acestuia
să prindă pe prietenul · său Buţucachi şi să-l predea în mîinile cîrmuito
rilor ca să facă cu el ce vor vrea. Deci, din poruncă împărătească, Buţu- I .')
cachi, legat în lanţuri, a fost băgat în închisoarea lui bostangi-başa, din
care închisoare rar ies vii acei care intră. Aşadar cu această ştire a sosit
la prînz din Constantinopol baş-ciohodarul Anton, cînd toţi boierii se
aflau pe la casele lor. Atunci domnul a dat poruncă de s-a tras cu tunul 20
pentru ca să audă toţi. Boierii, înţelegînd acest semn bun, au alergat
numaidecît cu toţii la curte şi erau veseli şi bucuroşi împreună cu tot
poporul. Domnul a îmbrăcat atunci cu caftan pe zisul său baş-ciohodar
şi îndată a comunicat această ştire întregii ţări 1• 25
Într-acest timp sultanul Mahmud, văzînd că răzvrătiţii nu se potolesc
în capitală, ci vor să se amestece în toate treburile împărăţiei, precum
s-a văzut şi cu tulburarea pe care au pricinuit-o şi cu domnia Moldovei,
şi că fac necontenit jafuri şi tulburări, şi mai ales că cer cu sila ca el să 30
facă pe Muslu ienicer-agasi, iar pe Patrona capudan-paşa, s-a sfătuit cu
privire la măsurile ce trebuie luate cu Abdulah-paşa Muhsinoglu, cu
Geanîm-hogea şi cu Ibrahim-chehaia, poreclit Cabaculac. Pe aceştia sul
tanul îi adusese dinadins la Constantinopol ca bărbaţi destoinici şi pri- 35
828 cepuţi li şi l-a numit chiar pe Geanîm-hogea capudan-paşa ; toţi aceştia
au sfătuit pe sultan să cureţe oraşul de răzvrătiţi.
Deci a dat poruncă lui capudan-paşa să pregătească un oarecare
număr de levenţi înarmaţi, precum şi lui bostangi-başa să înarmeze pe 40
bostangii, iar noaptea aceste două cete înarmate au fost introduse în taină
în palatul împărătesc, în partea numită iali-chioşc 2• Sîmbătă dimineaţa,
14 noiembrie, s-a poruncit ca toate căpeteniile răzvrătiţilor să vină la 14 noiembrie (1730>
1 Despre răscoala lui Patrona Halil şi despre Buţucachi se dau amănunte şi în

Relation des deux rebellions arrivees a Constantinople en 1 730 et 1 73 1 , La Haye, 1 73 7 ;
episodul cu Buţucachi este amintit de Neculce, p. 342, şi de Comnen lpsilanti, op.
cit., p. 330.
=
2 Iali-chioşc chioşcul mării era situat pe malul mării ; aici se făceau serbările
flotei şi tot de aici se îmbarca şi debarca sultanul, vezi Tott, Mimoires . . . I , p. 108.
KOtVOV cruµf3ouA.tov Kai o ui va touc; U1tOKatacrtÎJ0'1J 6 f3acrtA.i::uc; i::ic; tac;

al;iac; 01tOU E�ÎJtOUV' Kal Ot' eyyfrr1 c; tOU tOtE yi::voµ&vou X,clVTJ KmtÂ.av
rKEpST), dcrfiA.Sov c'.i7tavn:c; ol 1tpOEO'tOi autrov, ES ibv touc; µf:v E"(KpttCOtS
pouc; dcri)yayov de; EVa µspoc; tOU JtaÂ.atiou, oi Of: Â.omoi ă.ycioi::i; aut©V
5 fotavto l:: l;co µi:: msu trov ouo 7tUÂ.rov tou JtaÂ.atiou, µi::craicov Â.i::yoµ&vcov, -ccic;
Cmoiac; <j>UÂ.clttOUO'tV oi µJtO<HavtcrfjoEc;, oittw:c; Î)tOV 1tpOO'tE'tayµsV01, chav
iOcocrt "CO crriµi::i ov EK cruv8i)µawc;, va KÂ.Eicrcocrtv aµcpo-c&pai; -cai; Supac; EV
routcp. Kai outcoc; OV"CCOV trov µf:v 7tEptcrcrot&pcov s!;co, trov o& EYKPl"CCOtS
pcov EVOOV, el;fjA.Si:: v Eic; ay(ti; Kp<i�cov vei oo8rocrt Kaj3<iota Oia wuc; ciycioi::c;,
I O 6 cmoioc; Â.oyoc; Tjtov to cruv8riµa Kai crriµi::i ov µi::-cal;u au-crov. Ilopi::u 6µi::v ot
oliv EKEÎVOt va Eµj3ouv i:: lc; "CO ăp�-ooacri. Â.Ey6µi::vov, (moi> Î)V Kai 6 f3am
Â.i::u c;, Ota vei cpopSO'OUV "CCt Kaj3aOta, ta 01tOÎa ef3acrta�OV Etc; X,Eipac; oi X,cic;
OOaAfjOEc;, Eu8uc; "CO"CE emcrta"COUVîOc; "COU Tcravouµ X.Ot�a Kai "COU 'lµîtpa
x.iiµ-Ki::xaytă, OVtOc; Ka1tltO'T)Â.ap-KEX,aytacrÎ), tvac; "CO'Opµ7tatmic;, IlEX,Â.E
j3UVT)c; Â.qoµi::voc;, ocrnc; Cit' autitv "CltV OOUÂ.EUcriv "COU U1tEKa"CEO'ta8T) UO'"CE
pov KOUÂ.-KExaytacri)c;, Eq>OVEUO'E tOV Ilatpcilvav, 6µoicoc; Kai wuc; Â.omouc;
oi ăÂ.Â.Ot xacrEKfjOEc;, 07tOU TjtOV EKEi. Kai E1tEtOÎ) µ& "CO pT)Sf:v O'T)µEiov
EKÂ.Eicr8ricrav Kai ai µi::craim li 7tuÂ.m, &pµT)crav oi 7tpoT)t0tµacrµ&vot Â.i:: f3&v- 829
OEc; Kai µ7tOO'taVtcrfjoi::i; µE"CU trov xacrEKÎJOCOV autWV Kata "CWV Â.01.7tOOV cr-ca-
20 macrtrov, 01tOU icrtavto di; "CO îtpOaUÂ.1.0V, KataK67ttOVtEc; Kai EKEivouc;.
Tei o& VEKpci crcilµata -crov ă.px.riywv autrov "Ca eppt\j/aV l::1;co8i::v tfjc; f3acrtÂ.1-
Kfjc; Supac;, J..i:y : oµsvric; M7tliµm-xouµayi, Kai foi::tta ă.7tEKat&crt11crsv 6 �a
crtÂ.i::uc; 7tapi::u 8uc; "(EVt"CO'eip-ciyacn)v tOV MouxcrouvoyÂ.ouv, OO'îl� el;fjÂ.8EV
ev taut0 KataOtffiKcov Kal cpovi::u cov toi>� Â.ornou� crtacrtacrtci� Kai oouÂ.ou�
25 eKEivcov oJtou Kai a.v toi>� i::u ptcrKE. Kai outco, 8Ei(f) eMi::t , eÂ.i::u 8i:: pcil8TJ Ti
j3acrtÂ.Eia Kai EKa8apicr811 Katei "CO ouvatov Îl j3acrtÂ.EUOUO'a U1t0 "COU� cr-ca
crtacrtei� Kai tei� EKElVCOV KaKoupyia�. Kai "Cij autij fiµ&pQ., ev8uµ118si� 6
j3acrtÂ.i::u � Kai -cov M7toutcrouKciK11v, f:Jttµ\j/E 7tpocrtaYÎ)v d� -cov f3i::�ip-cis&
µ11v Ol.ci vei "COV ef3yciÂ.ouv d� -c67tOV Â.EyoµEVOV "'AK-tapciyt
- Kai va tOV ci-
30 7tOKE<paÂ.icrouv, c3ni:: p Kai ey&veto.
Il EPI THt MAZlAEIAl: TOY MErKAH rKIPEH XANH KAI

XANIAL TOY KAIIAAN rKIPEH, THt TE E2Qtffit TOY
MEXMEâ-IIAtA KAl EilITPOIIlKHt TOY IMIIPAXHM-IIAtA
Autoc; 6 cruyKEX,uµSvo� Katpo� EO'"CU8T) atttoc; Kai tfj� µastÂ.Eia� -coi>

35 XclVTJ 07tOU Tjtov d� to Kpiµt, MEyKÂ.fj rKEpSTJ, OO'îl� Î)"COV ăv8pC07tO� cppo
vtµciltato� Kai Ka-cci 1tcivta &cp&Â.tµo� d� -cT)v j3amÂ.i:: iav, Kal oi' evi:: pyEiac;
Kai 7tapaKIVÎJO'EcO� "Cl.VCOV X,atpEKUKCOV, Kai µaÂ.tcrta autroV "COOV CJ'tacrtacr-crov,
Ka8wc; UCJ'"CEpov ecpav11, EKa"CEO'"Ca811 X.UVTJ� îOU Kptµiou 6 KaJtÂ.av rKtpST)
r.uvric;, ocrnc; Kai Elx& XPT)µa-cicrEt Ele; tOUtO Kai ăÂ.Â.OtE 7tp0 ÎKav&v x.p6-
DOMNJ A LUI GRI GORE G H I CA VODA 325
palatul împărătesc, chipurile, ca să ţină un sfat obştesc şi să-i învestească

sultanul cu demnităţile pe care le cereau. Pe chezăşia hanului Caplan
Gherei, numit de curînd, au intrat toate căpeteniile lor ; dintre aceştia,
pe cei mai de vază i-au introdus într-o parte a palatului, pe cînd agalele ,
lor celelalte stăteau afară, între cele două uşi de la mijloc ale palatului , 5
păzite de bostangii. Aceştia aveau poruncă să închidă amîndouă uşile
în acelaşi timp, îndată ce vor vedea semnalul convenit. Astfel, pe cînd
cei mai mulţi se aflau afară, iar fruntaşii lor înăuntru, a ieşit un agă strigînd
să se dea caftane pentru agale ; această vorbă era parola şi semnalul con- 1 0
venit între ei. Atunci căpeteniile răzvrătiţilor, îndreptîndu-se spre odaia
numită arz-odasi, unde era şi sultanul, ca să îmbrace caftanele pe care le
ţineau în mină has-odalii, deodată sub conducerea lui Geanîm hogea
şi a lui Ibrahim-chehaia, care era capugilar-chehaiasi, un ciorbagiu, anume
Pehlivan {care pentru acest serviciu a fost numit pe urmă cul-chehaiasi), 1 5
a omorît pe Patrona, iar hasechii, care se aflau acolo au omorît pe ceilalţi .
829 Şi fiindcă cu zisul semnal se închiseseră şi uşile de la mijloc, l i levenţii şi

bostangii , pregătiţi dinainte, s-au năpustit împreună cu hasechii asupra
celorlalţi răzvrătiţi, care se aflau în curte, şi i-au tăiat şi pe aceştia. Iar 20
cadavrele căpeteniilor le-au aruncat afară pe poarta împărătească numită
babi-humaiun. Imediat după aceasta, împăratul a făcut ienicer-agasi pe
Muhsinoglu, care a ieşit îndată din palat şi a urmărit şi a ucis pe ceilalţi
răzvrătiţi, împreună cu slugile lor, oriunde i-a găsit. Şi aşa, prin mila lui 25
Dumnezeu, s-a liberat împărăţia şi s-a curăţat capitala, pe cit a fost cu
putinţă, de răzvrătiţi şi de nelegiuirile lor. În aceeaşi zi, sultanul, aducîndu-şi
aminte şi de Buţucachi, a trimis poruncă lui vizir-azem să-l scoată în locul
zis A k-serai 1 şi să-i taie capul, ceea ce s-a şi făcut. 3'
MAZILIREA HANULUI MENGLI GHERE I ŞI HĂNIA LUI CAPLAN

GHEREI ; MAZILIREA LU I MEHMED-PAŞA ŞI VIZ IRATUL
LUI IBRAHIM-PAŞA
Împrejurările tulburi de atunci au pricinuit şi mazilirea hanului

Crimeei Mengli Gherei 2, care era om tare înţelept şi folositor împărăţiei, 35
dar prin mijlocirea şi din îndemnul unor oameni răi, şi mai ales al răzvră
tiţilor, precum s-a văzut mai tîrziu, hănia Crimeei s-a încredinţat lui Caplan
Gherei hanul, care mai fusese han cu mulţi ani în urmă 3• Răzvrătiţii
. 1 Ak·serai înseamnă « palat alb ». D. Cantemir spune că aşa numeau turcii o
stradă ce ducea spre Marea Marmara, unde se aflau frumoasele cazărmi ale ieni·
ecrilor, (D. Cantemir, op. cit., I, p. 1 3 9 - 140, vezi şi Tott, Memoires, II, p. l26).
2 Mazilirea hanului Mengli Gherei a avut loc în anul 1 730.
3 Caplan Gherei a fost de trei ori han a1 Crimeei, prima dată Între 1 707 şi 1 708,
a doua oară între 1 7 1 3 şi 1 7 1 6 şi a treia oară Între 1 730 şi 17 36.
326 CRON ICA G H lCULEŞT I LOR
vcov. Eîc; toy 67toiov f10pov 7tp6crco7tov o{ crta.crtacrta.i Ka.i tcruxva.sa.v. Ka.i
µ1mi tÎ]V tţoA.69pEUO'lV 67tOU syivev de; EKEivouc;, x:a.t8cpuya.v îtOÂ.Â.oi ele;
TOV Ka.7tÂ.av rKtPETl xavf1V, 00 EVEKa. 6 Pesip11c; Mexµf:0-7ta.O"ac; tOV tpia.cre:
va KlVÎlO'TJ ypiţyopa. ele; TO Kpiµt, Ka.i ETO'l EKlVllO'E, Â.a.µpavovtac; µa.si
5 'tOU Ka.i îtOÂ.Â.ouc; O'tilO'taO'tac; 67tOU eixa.v Ka.ta.cpuyEt ele; TOO J..6you 'tOU.
"Aya.va.KtCi'.>vta.c; oµcoc; Ota tTtV Pia.V 67tOU EKa.µEV 6 Pesip11c; eic; to ldvf1µ0.
tOU, ota.v E7tfjyEV ele; 7tpOO'KUV110'lV l i Ka.i (moxmpEnO"µov TOO �aO'lÂ.ECOc;, 830
Ot8Pa.Â.E 7tpoc; a.utov Ka.tci îtOÂ.Â.a TOV Pe:sip11v, Â.Eyovtac; moc; eivm oA.coc;
oi' OÂ.OU TOO O'OUÂ.tav "Axµ8o, x:a.i Ota TÎ]V U1tO'Viav taUtllV 67tOU tµpijKEV
IO 6 pamÂ.e:uc; sţcocre TOV Me:xµe0-7ta.O"aV cmo tÎ]V EmtpomKflv aţiav µe:ta to
Kiv11µa. 'tOU XUVf1, OXl oµcoc; µf: 6pyftv, UÂ.Â.ci µf: EÂ.Eoc;, oiOovtac; a.uTq> tÎ]V
010iK11mv Tije; L\aµaO"Kou,1 civt" EKEivou of: a7tEKa.t8crt11crev E7titpo7tov Tfic;
PacrtA.Eiac; tov 7tpopp1188vta. "lµ7tpaxi]µ-x:e:xa.yuiv, Kaµ7taKouÂ.aK11 v Â.eyoµE
vov. Eic; wo 67toiou PesiPTt Tov Kmpov cive:sco7tup11811crav 7taÂ.iv o{ crTacrta-
15 crtai, EK wu y8vouc; Tffiv 'AJ.. pavm'ilv Kai ăÂ.Â.cov µe:µiyµ8vo1, oinvec; tv µt�
14 /t.,a:.;"'u vuKti, 10' Maptiou, cruvftx811crav etc; to "'At-Me:'itavt Kai EKe:i'.9e:v EKi v11crav
owµo1pa.crµ8vot ele; Tac; 7tÂ.ateiac; tije; 7t6A.e:coc;, J..aµpavovte:c; Ptaicoc; µe9'
fout&v 7tUVta tOV îtpOO'tUXOVta. Otel va 7tÂ.Tt9uv9rocrt, Kai Eîtijyav eic; to
crap6.y10v tOU yEVltO'Ep-aya.crfj, ayci-Kamcri A.e:y6µEVOV, Otel vei 7tlUO'COO't tOV
20 ye:v1tcrf:p-ayacrit MouxcrouvoyA.ou, 6crnc; 7tpo 6A.iyou A.aµpavovta.c; ei'.011cr1v,
tţijA.9e µE yuµvov cr7ta9i Kai 7toA.eµ&vtac; EKaPaA.iKeucre:v ele; to ăA.oy6v wu,
1tÂ.TtYCOµtvoc; ele; TO xtp1, Kai scpuyev e:ic; to crEpay1ov tOU Emtp67tOU, îtUO'cl
Kamcri A.ey6µevov, Kal to11A.07toi11crev EKEiV(tl tei y1 v6µeva. ·o OE â7tftpo-
7toc; e:uBuc; t7tijye:v eic; Tov tse:7txa.vf:v Kai e'iA.Kucre 7tpoc; ta.uTov touc; Tse:-
25 µm:tsfi8e:c; µf: OÂ.ouc; wuc; 7tpcinouc; a.utrov, EîtBlta E7tfjyE Kai EOCOKE Ka.l ttî>
PacrtA.d ELOTJO'lV. Kai Tijv auyftv, 7taipvovtm; TO O'UVtsaK-crepicpt, tţflJ..9 e:v 6-
µou µf: touc; tsEµ7tEtsijo&c; Kilt OAOUc; TOUc; EV009EV Ka.l ăÂ.Â.ouc; îtOÂ.Â.ouc;
cruvayoµtvouc; de; to cra.vtsciK-crepicpt, E7te:1oi] 7toA.A.oi Kpaxtm tpocov e:ic;
tac; 7tA.ateiac; tije; 7t6A.e:coc; otci vei cruva.x9rocrtv ocrot dvm MoucrouA.µ0.vot
30 eic; to cravtsaK-cre:picpt, Kai 6µo9uµaoov eKivricrav tvavtiov Tffiv crtacrta
crt&v aut&v, Kai O'UVavt1188vtec; µE EKeivouc; de; tÎ]V pacriÂ.ElOV 7tÂ.a.te:ia.v,
..1.1pav-r10A.ou Â.EyoµEVTJV, copµ11cra.v Katci tWV O'tUO"tUO'tCi'.>V, oinvec; avn
crtcivn:c; · OUK 6A.iyov, tEÂ.oc; 7tUVtCOV roc; icrtoc; apaxvric; 01EÂ.u911cra.v, o[ µEv
m:ptcr li cr6tep01 f:ţ aut&v cpoveu9tvtec;, oi OE A.omoi cpuy6vtec;, tţ cbv µEpt- 831
35 KOi ava.x:atci>B ricra.v µf: f:x:eivouc; 67tOU Î}tOV µEtci 'tOU Pe:siPTt·
MAZIAEIA TOY MOYXLOYNOrAOY KAI AIIOKATM:TAl:U:

TOY I: A XIN MEXME..1.-ArA EU: TO r ENITI: EP A rAJ\.IKI -
M' OÂ.OV OE 07tOU, roc; EÎPTtTat, 6 MouxcrouvoyÂ.ouc; YEVltO'ep-ciya0'1)c;

oev EOEt!;e:v 6A.iy11v yevvm6t11ta. Kai e:ic; toOto TO cruµPePTtK6c;, EîtElOÎ] Ka.i
40 E7toA.tµ11cre Ka.i E7tÂ.f1yro811, µE TO va µi]v EÂ.apev oµcoc; ElOllO'lV tfjc; µeMt11c;
1 Î n textul grecesc, deasupra cuvîritului «âaµacrKOU» s ·a adăogat de altă mină

«XCIÂ.t:ttiou» fără să se şteargă cuvîntul «âaµacrKoG».
DOMNIA LUI G RIGORE - GH I C A VODA 327
găsiseră sprijin la acesta şi se duceau m!reu la el. După potolirea răzvră

tirii, mulţi dintre răzvrătiţi s-au refugiat la Caplan Gherei hanul, pentru
care pricină marele vizir Mehm:!d-paşa l-a silit să m :!argă de grabă în
Crimeea, şi astfel a pornit, luînd cu sine şi m'-llţi răzvrătiţi, care se refu- 5
giaseră la el. Supărîndu-se htsă pentru că mirele vizir l-a zorit să plece,
830 cînd s-a dus la sultan să se închine şi l i să-şi ia răm1s bun, a pîrît pe m::rr e le
vizir, spunînd că este cu totul devotat sultanului Ahmed. După plecare a
hanului, sultanul, intrînd în bănuială, l-a scos din vizirat pe Mehmed- 1 0
p aşa 1 , nu însă cu supărare, c i c u bunăvoinţă, căci i-a dat ocîrmuirea din
Damasc 2• În locul lui a făcut mue vizir al împărăţiei pe sus-zisul Ibrahim
chehaia, poreclit Cabaculac. Sub viziratul acestuia răzvrătiţii au prins
iarăşi curaj şi, amestecîndu-se cu albanezi şi cu alţii, s-au strîns în noaptea 1 5
de 14 martie l a At-meidan 3 ş i de acolo a u pornit, împărţiţi în grupuri, 1 4< m�
e
spre pieţele oraşului, luînd cu sila cu ei pe oricine întîlneau în cale pentru
ca sl fie mai mulţi. Ei au mers la seraiul lui ienicer-agasi, anume aga-capusi,
ca să prin.da pe ienicer-agasi Muhsinoglu. Dar el, prinzînd de veste cu
puţin mai înainte, ieşise cu sabia scoasă şi luptîndu-se şi fiind rănit la 20
mină, a încălecat şi a fugit la seraiul marelui vizir, anume paşa-capusi,
şi i-a adus la cunoştinţă cele petrecute. Marele vizir s-a dus îndată la
gephanea şi a atras de partea sa pe gebegii împreună cu căpeteniile lor ,
iar pe urmă s-a dus de a dat de ştire sultanului. La revărsatul zoril ori 25
luînd sangeac-şeriful, a eşit împreună cu gebegiii, cu cei dinlăuntrul seraiului
şi cu mulţi alţii, care se adunaseră sub sangiac-şeriful (căci mulţi telali
strigau în pieţele oraşului invitînd pe toţi care sînt musulmani să se strîngă
sub sangiac-şeriful) şi cu toţii au mers împotriva răsculaţilor. Întîlnin- 30
du-se cu ei la piaţa împărătească anume Divan-iolu, s-au năpustiţ asupra
lor. Răzvrătiţii s-au împotrivit destul de mult, dar în cele din urmă s-au
831 desfăcut ca un păienjeniş ; cei mai mulţi li dintre ei au fost ucişi, iar cei
lalţi ;;.u fugit. Cîţiva dintre aceştia s-au amestecat cu cei care erau împreună
cu marele vizir. 35
MAZILIREA LU I MUHSINOGLU Ş I NU M IREA LU I SAHIN

MEHMED-AGA ÎN SLUJBA DE IENICER-AGAS I
Cu toate că ienicer-agasi Muhsinoglu a arătat multă vitejie ş1 m

această întîmplare, precum s-a spus mai sus, căci s-a luptat şi a fost rănit, 40
1 Mehmed-paşa a fost mazilit la 2 1 ianuarie 1 73 1 .
2 Î n textul grecesc, deasupra cuvintului Damasc stă scris de altă mină cuvin•
tul Halep.
3 At·meidan se numea piaţa hipodromului care servea ca loc de întrunire a rehe·
lilor, vezi D. Cantemir, op. cit., II, p. 753.
Kai cruvă.�eroi; taUtTJ<;, e�rocr0TJ â.7to to yevituep-â.yaÂ.iKt, Kai â.vt' eKEivou

E7tpoPtPă.cr9TJ di; auto 6 I:axiv Mexµeo-â.ycii; 6nou Î}tOV KOUA-Kexaytam)<;,
tcp 6noiq> 68roKev Îl pamÂ.eia ucpoopci.v npoutayTiv vei npouna9flcru nav
rniq> tp67tq> Otci. vei. eupu Kai tOU<; eva7tOÂ.Etq>9Evta<; utamautci.<; Kai va
5 toi><; KataPu9icru ei<; to 7tEÂ.ayoi;, oiOovta<; <petPciv nepi 'tOU'tOU Kai tOU
µouq>tfj, µE: to va eppt\j!ClV tOUq>EKta evavtiov 'tOU uavt/;;ci. K-ueptq>iou. Kai
outro, µf: 1tOAUV q>6vov trov crtamautrov, tKa0apicr9TJ a09t<; Îl Krovutavn
VOU1t0At<; Kai i}uuxauev Îl pamÂ.eia, q>povtit;;ouua â.ypunvroi; Kai ei<; to e�fj<;
va µiJv eupicrKrovtat, t6crov ei<; pacrtÂ.euouuav, ouov Kai el<; ăÂ.Â.a µEpT),
10 cmoµetvă.pta autrov.
'Ev 'tOO"OUtq> OE, spxoµevou tOU Ka1tAclV rKtPETJ XUVTJ ei<; Mnacrapa
Ptav, TÎJV vuv Â.eyoµEVTJV Mnout/;;U Kl, EUtEtAEV 6 rpTJy6pto<; P60ai; ei<; 7tpO
U7tUVtT)criv 'tOU tOV µeyav 1tOUtEAVtKOV 'tOU 6taµavtiJv, 6µou µe ouo ăA.A.oui;
ăpxovta<; svrnnioui;, t6v te 66vtt<;, µeyav A.oyo9E:t11v, Kai tov Krovutavtt:-
1 5 vov Pouucretov, µeyav P6pvtKOV, µE: tei. uuvf]9T) oropa, Kai 6ypa\jle autcp
napaKaA.rovrn<; tov 81a tÎJV 8ecpf:v8suutv rnu U1tT)K6ou tfj<; Mnoyoaviai; EK
TOOV 'tOU Mnout/;;a Kiou Noyă.T)Orov, Îj�eupovta<; 6 rpT)y6pto<; P 60ai; moi; oi
Noyă.T)Oe<; Î}tov cruµpouA.wµevot Kai i}totµacrµE:vot vei. KtVÎJ crrocrtv â.yroyr)v
7tpoi; tOV xav11v aut6v, îOO"OV Ota tOV t01tOV EKElVOV trov ouo ci>prov, ocrov
20 Kai 8ta ta ăcrnpa 6rrou µE: pa li utA.tKÎJV npoutayiJv foA.f]procrav 8u1 µE:uou 832
'tOU MeyKA. fi rKEpET) X,cLVT), 81a ta<; aprrayci.<; 6nou EKaµvav aurni ei<; tÎJV
MoA.oapiav ei<; tOV Katpov tfj<; cl7t0Utacria<; 'tOU AoiA. rKtpET) UOUA tă.vou.
•
·Exovn:<; oµro<; oi Noyă.T)OE<; 7toA.A.iJv nappT)uiav npo<; autov tov KanA.av

rKtpET) XUVTJV, au9a8iauav 1t0AAU, Kai E7tf;l0ÎJ TiA.9e 7tp0<; ClUTOV Kai 6 'I-
25 crouq> µtpl;;a<; 6µou µE: ăA.Â.oui; µ1pt;;ă. 8ei;, 07tOU Î}toV q>U'(UOE<; el<; tÎJV Aexi
av, Kai rnu<; tnepmo1iJ811 noA.A.a 6 x.avTJ<;, Kai µă.A.tuta tov 'Icrouq> µtp/;;6.v,
roi; EX,9pov 'tOU MeyKA.fj rKtpET) XUVT) , ecruva9poicr9T)uav oA.ot oi µ1pt;;ă.8ei;
6µou µE: ăA.A.oui; npoecrrnui; di; fva t6nov Kai â.necpamuav oia cruµpoul.iotJ
va crta9ouv oA.ot 6µocprovroi;, EX,Ovta<; Kai X.UVT)V Kata tÎJV 9EAT)criv tOU<;,
30 Ota va nă.pouut Kai tOV t67tOV EKEtVOV t&v ouo ci>prov Kai ta ăunpa 01tOU
brA.f] prouav, roi; einoµev, Kai oA.a<; tei<; liAA.a<; /;;T) µiai; 01tOU E/;;T)toUO"QV 7tp0
7t0AAOU cmo tÎJV MoA.oopiav. Kai ou µ6vov autu, ciA.A.a Kata to 1tp6crronov
Kai 9ă.ppo<; 01tOU tOU<; eorouev 6 XUVT)<;, on 0E:A.et Katop9cbcre1 di; tÎJV Pa
utÂ.eiav 81a va rnui; nA.11 pro9rocrtv oA.at ai t;;11 µiat 6nou etxav, enp6cr9ecrav
35 Kai 1t0AAE<; UUKOq>avtiei; Kai ci8tKiE<; ei<; tOV rp11y6ptov P68av Kai di;
TÎJV tcrapav, OetKVUOVTe<; tcp xavu on el<; tOV Katpov tfj<; µeta 'tOU 'Aoi),,
rKtpET) uouA.tă.vou cl7tOO"îClUiai; trov, OtaV Î}tOV 6 rp11y6pto<; P68ai; 81a Pa
O"lAlKfj<; emtayfj<; el<; tov K68pov tvavtiov trov Tatciprov, 81ecp8ap11uav
Kopitma Kai yuvat:Ke<; µtpt;;ă.orov imo trov MoA.oopavrov, 6�ro cino tKEivou<;
40 07tOU Eq>oveu911uav, Kai cl1t0 tei<; µeyaA.ai; apnaya<; 6nou toi><; E'(lVUV, Kai
Kă.µvovte<; Kată.unxa µe noi.A.a<; ci81Kia<;, foecp6pnt;;o v µe µup1ă.8ai; nouy
yirov ăcrrrprov tÎJV tuă.pav.
'Acpou oe ÎJKpoă.cr9T) 6 x.avT)<; oÂ.a<; ta<; avacpopa<; ăpxtue va crteÂ.A.lJ
ciA.A.enaA.AT)Aa lipt;;ia di; tÎJV TI6ptav Katci tTiv 9€1..TJ UlV twv Tată.prov, nE:µ-
45 1tOVtU<; Kai µtp/;;6. 0E<; Otci VU tVtUX,UO"(J)O'l 7tap6VTE<; Tcl� tiva<popa<; Kai Ota
t;;cb u11i; cprovfji; autrov, emµeA.ouµevoi; µe Kă.0E tp67tOV 6 X.UVT)<; OlCl 11 T�V 833
KQTop9routV TOUT(J)V TffiV 7tpayµ6.troV, 7tEpi TCOV 01toirov µav0aVOVTa<; O rp11-
DOMN I A L U I G R I GORE G H I CA VCDA 329
totuşi, fiindcă n-a prins de veste despre pregătirea şi adunarea răsculaţilor,

a fost scos din slujba de ienicer-agasi şi în locul lui a fost numit Sahin
Mehmed-aga, fost cul-chehaiasi, căruia sultanul i-a dat poruncă straşnică
să se străduiască să găsească prin orice chip pe răzvrătiţii care mai rămă
seseră şi să-i înece în mare. Şi muftiul a dat fetva pentru aceasta, deoarece 5
aceştia trăseseră cu puştile asupra sangiac-şerifului. Astfel, după ce au
fost ucişi mulţi răzvrătiţi, s-a curăţat iarăşi Constantinopolul şi s-a liniştit
împărăţia. Dar şi pentru viitor stăpînirea veghea cu ochi neadormiţi ca să
nu m:ii rămînă nici în capitală şi nici în alte părţi ale imperiului picior
de răzvrătit. IO
Î ntre timp, sosind hanul Caplan Gherei în Basarabia, care astăzi se
numeşte Bugeac, Grigorie vodă a trimis întru întimpinarea lui cu obişnui
tele daruri pe marele postelnic Diamandi împreună cu încă doi boieri
pămînteni, anume cu Donici, mJ.re logofăt, şi Constantin Rusăt, mare 15
vornic. Grigorie vodă i-a scris hanului, rugindu-l să ocrotească raiaua
Moldovei de nogaii din Bugeac, căci ştia că aceştia se sfătuiseră şi erau
gata să se plîngă acestui han atît pentru acel loc, lat cale de două ceasuri ,
832 cît şi pentru banii plătiţi prin hanul Mengli Gherei, după porunca l i împă- 20
rătească, pentru prădăciunile pe care le făcuseră în Moldova în timpul
hainiei sultanului Adăl Gherei. Dar nogaii, avînd mare trecere la hanu
Caplan Gherei, au prins mare îndrăzneală. A venit la el şi Iusuf mîrza ,
împreună cu alţi mîrzaci pribegi în Polonia, pe care hanul i-a primit foarte 25
bine şi mai ales pe Iusuf mîrza, pentru că era duşman al hanului Mengli
Gherei. S-au strîns deci toţi mîrzacii la un loc împreună cu alte căpetenii
şi, sfătuindµ-se, au hotărît să fie toţi uniţi în cererile lor, mai cu seamă
acum, cînd aveau şi pe han de partea lor, ca să dobîndească acel loc lat
cale de două ceasuri, să ia înapoi banii pe care-i plătiseră, precum am spus 30
mai sus, împreună cu toate celelalte despăgubiri pe care le cereau de la
Moldova. Şi nu cereau numai atît. Deoarece hanul le-a dat mult obraz
şi le-a făgăduit că va obţine încuviinţare de la împărăţie ca să li se plă
tească toate pagubele, ei au adus multe învinuiri nedrepte ţării şi lui 35
Grigorie vodă, arătînd hanului că în timpul răzvrătirii lor cu sultanul
Adăl Gherei, cînd Grigorie vodă ieşise, după porunca împărătească, în
Codru împotriva tătarilor, moldovenii au necinstit fete şi femei de-ale
mîrzacilor şi au săvîrşit şi multe omoruri şi prădăciuni. Ei au făcut catastih 40
de pagubele suferite şi pretindeau de la ţară zeci de mii de pungi.
După ce hanul a ascultat toate cererile lor, a început să trimită la
Poartă arzuri unul după altul, susţinînd cererile tătarilor. În afară de arzuri,
hanul a mai trimis şi mîrzaci ca să susţină şi prin viu grai cererile lor ; 45
833 el îşi dădea toată silinţa li să izbutească acest lucru. Grigorie vodă, prinzînd
330 CRON I CA GHICU LEŞTILOR
y6p1oc; p6oac;, ciypfotvroc; s<pp6vnl;ev titv KuptpvT)ow trov imo0tcrerov tou,

sxovtac; fva X.CtVT]V 0.vnnaA.atcrtitv Kai noHµ16v tOU. Kai 0.yKaA.O. nepl
navtrov tOUtOlV ElX.EV 6 rpT]y6p1oc; p68ac; 6µoA.oyiac; trov Tataprov Kai
xotl;tna E1ttKUpouvta autac;, Kai µaptupiac; y1voµtvac; napc1 tOU MeyKAfj
5 rKlPETJ X.CtVT] oui PacrtAlKOU 6p1crµou, ft PacrtA.Eia 6µroc; O.no titv napc1 tOU
xavT) Kai trov µlpsliorov noA.A.itv tv6x.A.TJcrtv, scrte1A.e <pepµav1 EK osuttpou
eic; tov �lpKe 'Ocrµav-nacrav, 6nou Titov de; to Bevotp1, Kai 01c0ptcre Kai
fva Kamtsft-µnliO'T]V E1ttO'tUtT]V, 6µou µf; sva µoupeA.u, ÎJî01 O.va0EOlpT]tTtV
tfjc; Kpicreroc;, oui va. O.vaKpivrocr1 tftv µeta!;u trov NoyliT]OOlV Kai tOU rpT]-
10 yopiou p6oa KplcrtV, Kai Ka0roc; tTtV nAT]pO<pOpT]0Wcrt, Vcl tTtV <paVEpcOcrrocrt
tij pamA.Eig.
w00EV 01c0p1cre Kai 6 rpT]y6ptoc; p6oac; Emtp6nouc; EK µtpouc; tOU tOV
rpT]yopacrKOV, µtyav oucrlipT]V, 6µou µf; ăA.A.ouc; ouo ăpx.ovtac; EVtoniouc;,
t6v tE KoKOUpavov 1tttCtpT]V, Kai rmvvaKOUtcrav, OEUtEpov PTJO''ttUpT]V,
15 Kai touc; EO'tElAEV de; to BEvOEpt 6nou cruvepx.6µEV01 autoi tE Kai 6/...0 1 oi
µlpsaoec; Kai npoecrtoi trov NoyliT]8rov, tvffimov tou Kpttou, tni napoucri�
tou pT]0Evtoc; 'OcrµO.v-nacră, Kai tou t6tE crepacrKep crouA.t6.vou tou Mnou
tl;aKiou 'Al;aµet rKtpET], EKAE!;av oi Tatapot ytpovtac; nvac; s!; autwv
6nou touc; EKptvav Ci!;iouc; 01a va A.aA.ftcrrocrt, oi OE A.omoi 6/...0 1 SO'tU0T]crav
20 de; sva µtpoc; npocrµtvovtE<; tOEÎV to tEAO<; tfjc; Kpicreroc;.
' EK µtpouc; ouv tfjc; Mo/...8apiac; toEix.0T]crav ai dpT]µtvm O.no0Ei!;e1c;
Kai tel X.OtsEna Kai oi 6µoA.oyiec; µf; ta 6noîa OlEKpivovto 6/...a autu, Kai
sprotcOµEVO\ nepi îOUtOlV oi SKAEAEyµEVO\ SKEÎVO\ Tatapo1, µf; 6/...o v 6nou
6/...0 1 sv6µ1t,;av nroc; 0tA.ouv upvTj0fj ta spya trov, EKEÎV01 EV autfj tfj O.pxfj
25 tfjc; O.n0Kpicrec0c; trov of;v touvft0TJO'UV va apvT}0ouv titv O.A.ft0emv, oucrav
np60T}AOV, O.A.A.O. npocrf\7tîOV ăA.A.ac; \j1EUOEtc; O'UKO<pavtiac; Kai A.6youc; O.va-
no li 8EiKtouc; Ele; touc; Mnouy8avouc;, tc1 6noia µit 8uvaµevo1 va pepmro- 834
O'OUO'lV, sµEtVEV ft nEpi EKElVOlV Kpicrtc; 0.tEA.ftc;, Kai µf; 0uµov Kata tOU Kpl-
îOU Kai Katc1 tcî'.>v emcrtatouvtrov scrKopnicr0T}crav oi µ1psli8ec; O.no to Bev-
30 Otpt. Kai cruva0po1cr0tvrnc; nAT]criov tou crepacrKEPTJ crouA.tăNou Kai µît
ovwc; tOU X.UVT] EKEÎ, S7tEt8it 8ttPTl de; to Kpiµ1, sA.apov ăpt,;ta evavtia
t<T> rpT]yopiC!) P68� Kai tfj MoA.8apig Kai Eîpe1;6.v î\VE<; el; autG>v de; Krov
crmvnvounoA.tv. Ilepi ou µav0avovmc; 6 rpT]y6ptoc; P68ac;, i::A. ape Kai au
toc; ăpl;m Kai O.va<popac; napu tou 'OcrµO.v-nacră Kai napa tou pT]0Evtoc;
35 µoupeA.ă nepi tfjc; imo0tcreroc; taUtT]c;, roc; EîpEl;E, Kai tel snp6<p0acrav Ele;
Ele; tftv Il6A.1v, <paveprovovtac; tÎ)v O.nei0Etav tG>v Tataprov Kai tTiv <p0opciv
6nou µEAEtWO'l va npo!;evftcrrocrt de; tÎ)V tcrapav autftv. Kai outro, 8i8ov
tac; sKetvo1 tac; to1Kac; trov 'l'EuoE'tc; O.va<popac; de; tov tnitponov tfjc; pa
mA.Eiac; 'lµnpaxitµ-nacrav, roc; <pp6vtµoc; EKEtvoc;, scruA.A.oyicr0T] vouvexroc;
40 Kai foapapaA.e tac; 0.va<popcic; Kai tcî'.>v ouo µepwv, Kai crtox.at,;6µevoc; Kai
!el ăA.A.a crevtna Kai c'mooEi!;etc; tOU rpT]yopiou P6oa, EnEKpOîT]O'E O'UVEAEU-
0'1 v tou te µouµ<ptfj Kai tcî'.>v Kat,;acrKEpT]8rov Kal. tG>v A.orncî'.>v µey1crtavrov
tfjc; Il6ptac;, nap6vtrov Kai UU'tcOV 'tWV evay6vtrov µlpt,;aorov Kai tWV Kam
Kex.ayta8rov tOU rpT]yopiou p68a, Kai €0ecOpT]crav tftv im60ecrtv, Kai E<pCt-
45 VT]O'aV 8iKata Kai eu/...o ya tei cruvtna tfjc; MoA.8apiac;. "'00ev Kai EnEKUpc0-
0T]CJaV Kai napa tOU iOiou µou<ptfj Kai 'tcOV Kat,;acrKEpT]OOlV.
DOMNIA LUI G R IGORE G H I CA VODA 331
de veste despre aceste străduinţe ale tătarilor, se îngrijea cu ochi neadormiţi

de chivernisirea treburilor sale, cu toate că avea potrivnic şi vrăjmaş un
han. Şi măcar că Grigorie vodă avea despre toate aceste neînţelegeri zapise
iscălite de tătari şi hogeturi care întăreau zapisele şi mărturiile făcute de
Mengli Gherei hanul din porunca împărătească, totuşi împărăţia, în urma 5
stăruinţelor celor multe ale hanului şi ale mîrzacilor, a trimis firman lui
Sirche Osman-paşa, care se afla la Bender, şi a orînduit şi mumbaşir un
capugi-başa, care să vină împreună cu un muvela, adică revizuitor al jude
căţii, ca să revizuiască judecata dintre nogai şi Grigorie vodă şi să raporteze 1 0
împărăţiei despre tot ce vor afla.
Deci a numit şi Grigorie vodă vechili din partea sa pe marele uşier
Grigoraşcu şi pe încă doi boieri pămînteni, anume pe Cocuranu pitarul
şi pe Ianacuţă, al doielea vistier, şi i-a trimis la Bender. Acolo, mergînd 1 5
în faţa judecătorului şi ei şi toţi mîrzacii şi căpeteniile nogailor şi fiind de
faţă şi zisul Osman-paşa şi Azamet Gherei, seraschier-sultanul de atunci
în Bugeac, tătarii au ales cîţiva bătrîni dintre ei, pe care i-au socotit vrednici
să vorbească, iar toţi ceilalţi au stat deoparte, aşteptînd să vadă sfîrşitul
judecăţii. 20
Aşadar, din partea Moldovei s-au arătat acele dovezi, hogeturile şi
zapisele, prin care se lămureau toate acestea. Aleşii tătarilor, fiind întrebaţi
despre acestea, nu au putut să le tăgăduiască, căci adevărul era vădit, cu
toate că toţi credeau că ei vor tăgădui. În schimb însă, ei au adus alte 25
834 învinuiri mincinoase şi li nedovedite împotriva moldovenilor. Neputînd
dovedi însă aceste învinuiri, nu s-a putut da hotărîrea cu privire la ele,

din care pricină mîrzacii au plecat din Bender mînioşi împotriva judecă
torului şi a mumbaşirilor. După aceea, adunîndu-se din nou înaintea 30
seraschier-sultanului {hanul nu mai era acolo, căci plecase în Crimeea),
au luat arzuri împotriva lui Grigorie vodă şi împotriva Moldovei şi au
pornit degrabă cîţiva dintre ei la Constantinopol.
Grigorie vodă, prinzînd de veste, a luat şi el arzuri şi rapoarte de la
Osman-paşa şi de la zisul muvela, despre felul cum au decurs lucrurile 35
şi le-a trimis la Constantinopol, arătînd nesupunerea tătarilor şi strică
ciunile pe care au de gînd să le pricinuească ţării. Ibrahim-paşa, marele
vizir al împărăţiei, primind jalbele mincinoase ale tătarilor, ca un înţelept
ce era, a judecat cuminte, a comparat jalbele celor două părţi, a cercetat 40
şi celelalte sineturi şi dovezi aduse de Grigorie vodă şi ţinînd sfat cu
muftiul, cu cazaschierii şi cu ceilalţi înalţi demnitari ai Porţii, de faţă cu
mîrzacii, care se jeluiau, şi cu capuchehaiele lui Grigorie vodă, au cercetat
pricina. Găsindu-se drepte şi cu bun temei sineturile Moldovei, au fost 4 5
întărite şi de însuşi muftiul şi de cazaschieri.
�ui ()f; 'tOU<; 1tUÂ.atOU<; <iapci<iE<; 01tOU EKaµvav o{ Tmci pot E'tt am) 'tOV
Katpov 'tou ytpovt0<; Kav'ti::µ ip P 6 <ia Kai EsTJ t oucrav <it' aut0u<; vei. yivu crÂ.i
µt de; 'tÎ}V tcrcipav, U1tO<pE6yovtE<; 'tO 'tOtOUîOV o{ KamKi::xaytcibE<; 'tOU rpTJ
yopiou p6<ia, roc; 1tOÂ.Â.ci. fotl;ilµtov Kai emKiv<iuvov, U1tE<pcicrtcri::v 6 E1thpo-
5 noe; 'tfl<; p acriÂ.Ei a<; vei. <io0ij µia nocr6'tTJ<; ăcrnprov de; 'tOU<; Ta'tcipouc; Kai
vei. Â.apouv iµnpeiv Kai vei yivu tEÂ.Eto<; tstcracrµ6<;, Kai. vei naucru Ka0i::
bta<popci de; 'tO tsil<; avaµi::tasu Tmaprov Kal. Iloy<iavrov. Kal ttcrt µf: 'tÎ}V
npocrrnyi} v Kai µf: 'tÎ}V µi::cr oÂ.aPTJcrtV tou li Emtp6nou Kal. µf: 'ti}v napaKi- 385
Vî]crtV 'tOOV Â.Ol1tOOV µi::ytcr'tUV(J)V, KaÂ.o0EÂ.T]'tOOV 'tOU rpî]yopiou P6<ia, E<iex0TJ-
10 crav oi KamKi:: x.ayui<ii:: <; t0u vei <irocrrocrt 'tptavta XtÂ.ta<iE<; yp6crta. Kai <ito
ptcr0Ei<; 6 K ptµÂ.Î}<; Mi:: x.µf:<i-E<pEVtTJ<;, nproî] v KaÂ.ata µouÂ.acri;c;, tKaµi:: 'tOV
Estcracrµov autov µf: xotl;tn, btaÂ.aµpcivov Kal. tmpi:: patouv Kai tei Â.Otmi
cruvena 01tOU dX,E Kat0p0rocrEt 6 rpî]y6pt0<; po<ia<; Ei<; t OV Katpov tOU
Mi::y KÂ.fl rKtpET] xav11 . To 07tOÎOV xotl;en EcrtaÂ.011 EbOO µf: tÎ}V t m pi:: p airo-
15 criv toîi µou<ptfl Kai 'tOOV Mo Ka/;acrKep11<irov, €xov Kai oÂ.ouc; 'touc; napi::u
pi:: 0evrn<; µi:: ytcrtăvac; tfl<; I16pta<; µaptupac;, Kai EXUPTJ Katei noA.A.ci 6 rpTJ
y6pto<; p6<ia<; 6µou µf: tou<; ăpxovta<; tou, sva µf:v moc; EAEU0Epro0Tj 6 't0-
1tO<; Kai EµEtVEV roc; np6ti:: p ov, Kai ăA.Â.o m:oc; E7taUcrE KU0E ayroyi} Kai <>a
puc; toov Tataprov. Kai aKoA.o60ro<; ÎJÂ.0i:: npocrr nyi} Kai de; tov pî]0evta
20 µoupi::Â.av Kai µouµnacrip11v <ita vei cr11Kro0oocrtv Cino 'to Bi::v<iept. Oînvi::c;
btEPTJcrav cln' t<ioo U1t0 to rtacrt, Kai îOU<; t<>Ex011 6 rpîJy6pto<; P Ma<; µf:
nµi}v Kai 1tEpt1tOLT]O"tV, <ptÂ.EUOVtci<; îOU<; µi::yaA.onpE1tOO<; Kai de; ta ani
na 'tfl<; <l>pouµ6crac;, Kai Etcrt anf1A.0ov i::uxaptcrt11µtvot.
· o XUVT]<; oµro<; µav0civovrnc; tÎ}V cruµpacriv taUtî]V Kai Oît 6 rp11y6-
25 pto<; P6<ia<; Empi:: pairocri:: v 6A.a tei Eyy p a<pci tOU, ayavciKtllO"E Katei tOOV Ta
'tciprov, a<>11µovoovta<; Kai Ei<; 'tÎ}V I16prnv, µf: 6A.ov 01t0U 6 rp11y6pto<; P 6 -
<iac; EO"tEtÂ.EV i::u0 uc; ăpxovtci<; îOU Kai 1tp0<; autov µE: tKavei <ioopa Bui va
'tOV ESlAErocru Kai va U7t0Ktiicr1J 'tÎ}V EUVOtciv 'tOU .
• H ()f; PacrtA.Eia, a no <ii:: saµtv11 'tÎ}V 'tOtaUtllV KUÂÎ}V E1ttµEÂ.Etav tOU
3o r p11yopiou P6<ia, 01tOU EbEtSE <ita tÎ}V OE<pEVOEUcrt V 'tfl<; 'tcrcipa<; Kai tOU U7tTJ
KOOU, rtpo<; nA.11 po<popiav Kai rtapaµu0iav 'tOU tcrtEtÂ.EV autcp PacrtÂ.tKOV
<pi:: pµcivt trrmvi::n K6v, '!OU 6noiou it µi::tci<ppacrt<; dvm aU'tTJ .
META<l>PA:EIB TOY <l> EPMANIOY
'EKÂ.EKtE EV îOÎ<; XPtcrnavoî<; Î)yi::µ 6crt, crtîiÂ.E 'tWV µi::ytcr'tavrov îOO

35 ytvouc; 'tOOV mcrtEUOVt(J)V tcp 'ITJO" O U, au0tvta 'tfl<; MoÂ.oapia<; rpîJyO pTJ
p o r. li p6oa, Ei'.11 'to 'tEÂ.o<; crou i::u wxec;. 836
<1>0civovta<; rtp6<; crE auto 'tO U'ljlTJÂ.OV Kai. PacrtÂ.lKOV µac; <pi:: pµcivt, il
SEUPE on ovrnc; Ecru i::u06tat0<; Kai mcr't6<; Kai Kata ncivta 'tp6nov listo<;,
tcpciv11 fi tmµtÂ.Eta Kai <ppov'ti<; crou 01a ti}v fornpacrmcrtv Kai oi:: <p tvoi::u crw
40 'tfl<; M oÂ.o apia<; µi::t a wcraU'tll<; l;tcri::ro c;, Kai Eyvropicr0TJ Kal 'tcOpa es ai 'tia<;
'trov µtp/;ciorov Ta'tciprov 6nou ÎJÂ.0ov tom de; 'tÎ}V pacnÂ.tKÎ}V Kai i:: uwxi:: cr'ta
'tTJV I16p'taV 'tfl<; pacrtÂ.Eia<; µa<; Kai tnpocrKÂ.a60TJcrav 'tOO"OV oui 'tO cruvo
pov ocrov Kai Otel 'ta ăcrnpa EKEÎVa cmou EsÎlîOUV Kal EO(J)KUV nva cruyxucrtv
EÎ<; 'tU<; urro0tcri::t<; crou. Oµro<; Ka'ta 'tll V EU0U'tll'ta Kai 'tO oiKatOY crou, µ&
"
DOMNIA LUI G R I GORE G H I C A VODA 333
Cît despre vechile davale ale tătarilor, pe care le aveau încă din vremea
bătrînului Cantemir vodă şi cereau să cadă la înţelegere cu ţara, capuche
haiele lui Grigorie vodă se fereau, socotind că acest lucru este vătămător
şi primejdios. Marele vizir al împărăţiei însă a hotărît să se dea tătarilor 5
o sumă de bani, să se ia ibra şi să se facă deplină achitare, pentru ca să
lipsească în viitor orice fel de neînţelegere între tătari şi moldoveni. Şi
835 astfel, după porunca şi mijlocirea li marelui vizir şi din îndemnul celor
lalţi înalţi demnitari, care erau binevoitori pentru Grigorie vodă, capu
chehaiele lui au primit să dea 30 OOO de lei. Atunci a fost orînduit Mehmed- 10
efendi crîmleanul, fost Galata-molasi, s ă facă hoget pentru ac�astă achitare.
Hogetul cuprindea şi întărea şi celelalte sineturi obţinute de Grigorie vodă
în vremea hanului Mengli Gherei. Acest hoget a fost trimis aici, purtînd
întărirea muftiului şi a celor doi cazaschieri şi avînd ca martori pe toţi 15
înalţii dregători ai Porţii, care au fost de faţă la judecată. Grigorie vodă
şi boierii s-au bucurat foarte mult, întîi pentru că ţara s-a liberat şi a rămas
ca şi mai înainte, şi al doilea pentru că a încetat orice judecată şi <lava
cu tătarii.
După aceea a venit poruncă către zisul muvela şi mumbaşir să plece 20
din Bender. Trecînd prin Iaşi, ei au fost primiţi de Grigorie vodă cu cinste
şi grijă şi ospătaţi în chip măreţ în casele de la Frumoasa, şi aşa au plecat
mulţumiţi.
Hanul însă, aflînd de această învoială şi că Grigorie vodă îşi întărise
toate actele, s-a mîniat împotriva tătarilor şi a fost nemulţumit şi de Poartă, 25
cu toate că Grigorie vodă trimisese îndată la el cîţiva boieri cu multe
daruri ca să-l îmbuneze şi să-i cîştige bunăvoinţa.
Împărăţia a recunoscut sîrguinţa cu care Grigorie vodă a lucrat
pentru ocrotirea ţării şi a raialei şi, ca să-i aducă acest lucru la cunoştinţă 30
şi să-l mîngîie, i-a trimis un firman împărătesc de laudă, a cărui tălmăcire
este următoarea :
TĂLMĂCIREA FIRMANULU I
Alesule între domnii creştini, stîlp al fruntaşilor neamului celor

836 care cred în Iisus, domn al Moldovei, Grigorie vo li dă, fie-ţi sfîrşitul fericit. 35
Prin acest înalt împărătesc firman al nostru ţi se face cunoscut că
s-a văzut că eşti drept şi credincios şi în tot chipul vrednic şi că ai arătat
multă căldură, sîrguinţă şi grijă în apărarea şi ocrotirea Moldovei. Acest
lucru s-a văzut şi acum cînd au venit tătarii mîrzaci aici la preafericita 40
Poartă a împărăţiei noastre şi s-au plîns atît pentru hotar, cît şi pentru
banii pe care-i cereau şi au pricinuit oarecare tulburare în treburile tale.
to n.i::oc; 'tOU E>i::o u, tcilpa 6A.a EKEiva <roVEKAEicr0TJcrav Kai îtA.0av de; aya
eriv EKPacrtv, Kai Katei to iA.aµt tOU nµtrotatou ftµi::t epou Pi::s ipTJ LtpKe
'Ocrµeiv-nacră, tov 6noiov it 0Eia µi::yaA.i::t 6tTJc; vei 8i8'1J µaKposroîav, €ytvi::
Kai XOtsEn napu tou K pttou tou pacrtA.tKOU ft µrov Btpaviou.
5 �tei tOUtO A.om6v, Katci ttiv <pUcrtV O'OU ttiv op0tiv Kai UATJ0tvftv, Ka-
0roc; eyvropicr8TJ Îl a�t6tîJ<; crou µexpt tOUOE, µe tÎ!V 6noiav e<pep0TJc; Bta
TI)v oi::<pevoi::u mv Kai fornpacrmmv trov cruv6prov ti'\c; MoA.oapiac; Kai trov
7ttroxrov U7tTJKOCOV Kai eyKatoiKCOV ti'\c; tcrapac;, OUtCO Kai Ele; to t�i'\c; va
OE<pEVOEUlJ<; Kai vei e�oucrtasuc; tei cruvopa ti'\c; enapxiac; taUtTJc;, pa.A.A.ovtac;
I O µi::yaATJV tmµEAEtaV Kai 7tpo0uµiav, Ka0roc; i::MA.moi::c; i::i µi::8 a, Ota va µl)v
Uq>ytcr1Jc; Vei UVaKatcOVCOVtat liAAOl eVaVttOV tf\c; 7tpOcrtayf\c; µac; Ei<; tÎ)V
aU0i::vtiav crou, fi va crf: aOtKlicrcocrt.
Ili:: p i OE ti'\c; Ota<popăc; trov Tatapcov 07tOU, cbc; avcotepco EtpîJtat, cru
VEKAEl0'0TJ Kai ttEAEtc00TJ, va µtiv EX1J<; Kaµiav EVVOtav, Kai µf; tOV tp6-
1 5 7t0V 07tOU ECO<; tcilpa EKUPEPVTJO'E<;, µf: tOV autOV vei emµi:: Af'jcrat Kai de; to
t�f\c; de; OA.ac; tac; xpEiac; tf\c; tcrapac;, 7tEpt0UA7tOVta<; Kai Kupi;:pvrovtac;
6A.ouc; autouc; 6rrou eB60TJcrav Etc; A.oyap1acrµ6v O'OU µf; KaAÎjV OtKOVoµiav Kai
Ka0roc; rrpE7tEt, q> povtisovtac; li 't"Î)V KaA.Tiv Katacrtacrtv Kai OtE�aycoyÎjv autrov. 837
Totoutotp6rrcoc; va <pEpEO'at AOtTCOV Kai vei µti 0taAEl7t1J<; vei µăc; OTJA0-
20 notijc; rri:: p i rravtcov tKEivcov 6rrou A.oytacruc; xpi::tcil8TJ Kai ă�ta doftcri::ro c;.
Outcoc; ii�i::u pi:: Kai rricrti::u i:: tcp PacrtA.tKCfl ftµli>v crTJµEiQl.
Touto to <pi:: pµavt EytVEV ainov xapăc; de; OATJV ttiV tcrapav on Bev
fitov oA.iyov 7tpăyµa va napapA.i::V Tatapcov, fi 6noia va 7tATJpC00ij
cH.A.Ecoc; of:v Î)tov ouvatov reapei µf: alxµaA.cocriav ti'\c; tcrapac;· fie; n voc;
aya8f\ •UXlJ EtUXEV 6 ftyeµrov olitoc;, ocrnc; ÎJ�Eupovtac; tÎ!V tă�tV Kai touc;
Kav6vac; ti'\c; Kpicri::coc; Kai tac; cruvTJ0Eiac; tou pamA.1Kou 8tPaviou, 0Eiq. Po
TJ8Eiq. urri:: picrxucri:: Kai EOE<pEVOEUO'E titv E7tapxiav U7t0 îOtoUîOV Kivouvov.
30 Kai E�E1tltTJOEc; EO'tEtAEV icra îOU <pEpµaviou tOUtOU Etc; oA.ac; tac; ă.Kpac;
ti'jc; errapxiac; Kai EOTJAOTCOl'liSTJ toic; 1tUO't Îl A.utpcocrtc; ti'\c; tcrapac;, E7tEtOit
1tOAAOi ex0poi îOU îE ftyi::µ 6voc; Kai îOU t6rrou trrp6crµi::vav ăAATJV EKPacrtv
rnu npayµmoc;, Katu titv ahTJcrtV OTJA.aol) rnu xavTJ, npoc; ntli>crtv Kai µa
�1A.Eiav tou rp11yopiou pooa, rri:: p i fie; trracrxtcrE µf: µi::yaATJV i:mµEAEtaV 6
35 xav11c;, oµcoc; OEV Katcilp0cocrE tirroti::c; , ovtoc; îOU E>i:: ou Po110ou Kai avn
AÎJTrtopoc; tou tE aiJ0evrnu Kai ti'\c; tcrapac;.
TIEPI THI: I:KEYQPIAl: OTIOY EKAMEN o rEnPrA KHl:

KQI:TAKHI: l:TOANIKOI:, ATIATHI:A:E KAI TOYI: AOITIOYl:
APXONTAI:, KAI TI EPI TOY E>ANATOY AYTOY EIB TON
40 KAIPON THI: TOIAYTHl: l:YrXYI:EnL TQN TATAPQN
Oi'.itoc; 6 recopyăKTJc; KcocrtaK11c; O'îOAVlKO<;, u{oc; tOU AounouA.ou pop

v{KOU, i:: xovtac; 7tUVîOîEtvitv KOpE0'7tOVOEVîO'laV µ& µi:: ptKouc; µ1psă8i::c; , Kai
µ6.A.tcrta li µf: touc; oiKouvtac; de; tou 'OpouµnetoyA.ou to µepoc;, lipX,lO'E vei 838
Ci.KOUlJ rrroc; oi µtp�aoec; EKEÎVOl Kaux&vtat Kai <pTJµi�oucrt îOlOUîOU<; J.. 6-
DOMNIA LUI G RIGORE G H I CA VODA 335
Dar toate acele treburi s-au îndeplinit cu mila lui Dumnezeu şi au luat
bun sfîrşit, aşa cum se cuvenea, respectîndu-se dreptul tău. După ilamul
preacinstitului nostru vizir Sirche Osman-paşa, căruia Dumnezeu să-i
dăruiască ani îndelungaţi, s-a făcut şi hoget de către judecătorul divanului
nostru împărăte�c .
Drept aceea, cu firea ta dreaptă şi deschisă şi cu destoinicia ta încer- 5
cată, care s-a văzut şi în ocrotirea şi apărarea hotarelor Moldovei şi a
săracelor raiale şi locuitori ai ţării, să ocroteşti şi de acum înainte şi să
stăpîneşti hotarele acestei provincii. Nădăjduim că, lucrînd cu mare
sîrguinţă şi rîvnă, nu vei îngădui nimănui să te nedreptăţească sau să se JO
amestece în treburile tale şi împotriva poruncii noastre.
Cit despre neînţelegerea cu tătarii, care, precum am spus mai sus, s-a
îndeplinit şi a luat sfîrşit, să nu ai nici o grijă, şi aşa cum ai cîrmuit pînă
acum, tot aşa să te îngrijeşti şi de aci înainte de toate nevoile ţării, ocrotind 15
şi chivernisind pe toţi acei care au fost daţi pe seama ta cu bună oblăduire
837 şi după cum se cuvine, nevoindu-te l i pentru buna lor stare şi ocîrmuire .
Deci aşa să te porţi şi să nu încetezi de a ne înştiinţa despre toate 20
acele treburi pe care le vei socoti trebuincioase şi vrednice de înştiinţare .
Aşa să ştii şi să te încrezi în semnul nostru împărătesc.
Acest firman a pricinuit mare bucurie în toată ţara, căci nu era lucru
mic să se nesocotesacă cererea hanului, care ar fi pricinuit mari pagube 25
şi stricăciuni ţării, căci tătarii cereau, după catastihul lor, o sumă fo�rte
mare, care nu s-ar fi. putut plăti altfel decît cu robirea ţării. Din fericire
însă, ţara a avut un domn care ştia rînduiala şi regulile judecăţii şi obice„
iurile divanului împărătesc, aşa încît cu ajutorul lui Dumnezeu a biruit
şi a scăpat ţara de o asemenea primejdie. Domnul a trimis dinadins copii 30
de pe acest firman în toate părţile ţării şi a adus'1a cunoştinţa tuturor
scăparea ţării, căci mulţi duşmani ai domnului şi ai ţării se aşteptau ca
lucrurile să aibă alt sfîrşit, să iasă adică după dorinţa hanului şi să prici
nuiască căderea şi mazilirea lui Grigorie vodă. Pentru acest lucru hanul 35
s -a străduit cu multă grijă, dar n-a izbutit nimic, deoarece Dumnezeu a
ajutat şi l-a ocrotit atît pe domn , cît şi ţara.
DESPRE UNELTIRILE LU I IORDACHI COSTACHI STOLN ICUL,

CARE A ÎNŞELAT ŞI PE CEILALŢI BOIERI , 40
ŞI DESPRE MOAB.TEA LU I Î N TIMPUL TULBURĂRILOR
PRICINU ITE DE TĂTARI
Acest Iordachi Costachi stolnicul, fiul vornicului Lupu, avînd legătură
838 neîntreruptă cu cîţiva mîrzaci şi mai cu seamă l i c u aceia care locuiesc în
părţile tătarilor din neamul Orumbetoglu, a aflat că acei mîrzaci se lăudau 45
youi; on OTJÂ.aOil 6 Kcovcrta.Vîiv P6oai; �OUKOUÂ.SŢcrTJi; oio&t EKatOV 1tOU"(

yia ăcr1tpa Ţ0 XUVTJ Kai tmocrx&Ţat va tv&pyfJcrlJ Kai Ţa 0&Â.Î)µata îOU xa
VTJ Kai ŢWV TaŢapcov, Kai Ota îOUîO 6 XUVTJi; ŢOV tp&paicocr& va ŢOV Katop-
0fficru va ŢOV oo0fj Îl aU0&vda Ţfji; MoÂ.oapiai;, µa1;; tÂ.&uovtai; ŢOV rpTJ"(0-
5 ptov pooav. "AÂ.Â.Ot OE s<pt;µtt;;o v 1t&pi îOU rpTJ"(Opiou P68a Oît dvat µa
t;; i ATJi; Kai oÂ.a at)Ţa Ţa \jJeUµaŢa 6 pTJ0eii; r&copyUKTJi; Q"ŢOÂ.VtKoi;, Otatpi
povtai; ŢQî& eii; to MtKÂ.tcrt eii; to 0"1tlît îOU, ta s<pavepcocr& Ţ0 , Kcovcrtav
tiV(!) KcocrtclKlJ xatµUV(!), 6 01toîoi; ta SKOtVOÂ.OYTJO"& eii; ăÂ.Â.oui; ăpxovtai;, Ţ0
î& r&copyUKlJ KavtaKOUsTJV0 cr1ta0ap1J Kai t0 IlaÂ.UOlJ popviK(!) Kai ăÂ.Â.oti;
1 0 oiKeioti; aut&v. Oi 01tOÎOt ăpxovt&i; PM7t0Vt&i; ta 1tpayµata cruyKquµeva 1ta
pa t&v Tatapcov Kai tOV XclVTJV tvavtiov tOU rpîJyopiou P68a, evvouicr0TJ
crav Ota tOV Kcovcrtavtiv P6oav �OUKOUÂ.ttO"TJV, µt;7tcoi; Kai J.. a Pu tÎlV au-
0&vtiav, ovtai; KaKfji; "(VcOµTJi;, Kai cbJ..i cr0TJO"O.V eii; Â.a0oi; KpU1tîOVt&s tÎlV
etOT]O" l V taUtTJV U1t0 tOV a.u0EVtTJV. Kai cruµpouÂ.euoµ&VOt avaµ&ta�U ŢCOV,
1 5 E1tp6cr1t&cra.v autoi µE ypaµµata. eii; tOV XclVT]V, U1tocrx6µ&VOt va ocilcrcocrtv
autoi tei SKatOV 1tOUyyia, SK&îva 01tOU ŢOV iha�&V 6 �OUKOUÂ.StcrTJi;, Kai
7tpoi; toutoti; vei 8fficrcocrt Kai toîi; Tatapoti; tov t67tov E:Keîvov t&v ouo
ropffiv, µaÂ.tcrta Kai 1t&ptcrcr6t&pov, apxoµ&vot U7t0 tOV Il poutov 1tOtaµov
Ecos eii; ŢOV "fotpov, Kai oeKa 7touyyia ăcr7tpa t0 'foou<p µtp�� ota vei d-
20 Vat PoTJ06i; toui;, ovtai; emcrTJµOt&poi; EV toîi; µip1;; c18&i; Kai eii; tÎlV &U
VOtaV îOU xavou, µ6vov va µt1v "(lVlJ au0evn1i; 6 pTJ0eii; Kcovcrtavtiv P6-
oai;, aÂ.Â.ei va Katop0rocru 6 XUVTJs Ota va SKÂ.t�COcrtV autoi EVa cmo avaµ&
ta�u toui; au0EVtTJV toui;. 00µcoi;, tciv µt1 Kuptoi; OtKOOoµfJcrlJ, &ii; µUŢTJV
EK07tiacrav oi OlKOOoµouvt&i;, Oîl 6 rpTJ"(Optoi; pooai;, aicr06µ&voi; tai; Em-
25 pouÂ.eii; autCi'.>V EK nvoi; Tatapou tOU 'foou<p µ1p1;;ă , li Tava.KclTJ ov6µan, 839
&u0ui; EO"î&tÂ.& vei macrouv tOV r&copyUKTJV crtOÂ.VtKOV Kai tOV rapptÎJÂ.
KcocrtclKTJV, µtyav 1taxapvtKOV, Kai tOV IlaÂ.UOTJV P6pvtKOV, oµou µE tOV
ui6v tou 0&6ocopov. 'Eo& OE eii; to rtam €7t&µ\jl& tilv vuKta Kai E7tia.crav
tOV KcovcrtaVîÎVOV KcocrtCtKTJV xatµavov Kai tOV EPa.Â.&V eii; KaÂ.ÎlV <pUÂ.a-
30 �tV µecra di; îÎlV KOUpîTJV. Kai ev ŢOO"OUî(!) o{ ei7t&O"taÂ.µEVOt S7tiacrav tOV
r&copyUKTJV O"îOÂ.VlKOV Kai toui; Â.Ot1toui; €�co U7t0 tOV rapptÎJÂ. 1ta:x,apvt
KOV, 07t0U E7tp6J..a p& Kai €<puy&v oµou µE tOV aO&Â.<pov tOU BacrtÂ.clKTJV Ka.i
µE îOV �KapÂ.atclKTJV,'- aO&Â.<pov tOU r&copyUKTJ crtOÂ.VtKOU, di; toui; Tata
poui;. Kai o{ µEV ouo autoi oi V&cOî&pot €µ&tVUV KOVta di; tOV crouÂ.tclVOV,
35 6 OE rapptÎlÂ. Etp&�&V di; tOV X,UVTJV Ota va oiapaÂ.lJ tOV rpîJy6ptov P6-
8a Kai va EV&pyt;cru SK&îva 07tOU scruvwxav Kai EµT]VU0T]O"UV µE tOV 'foou<p
µtpl;;av. Tij autfj OE fiµEpQ. 01tOU E<pUÂ.CtKCOO"UV tOV xatµavov KcocrtaVîÎVOV
KcocrtclKTJV, ovtai; 6µoyvffiµcov di; tÎJV E:mpouÂ.ÎlV Kai. cruµpouÂ.ÎlV aut&v
Kai 6 r&copyUKTJs KavtaKOUsTJV6i;, µeyai; crna06.pTJi;, µE OÂ.OV 07tOU eµ&Â.&-
40 îOUO"& va tOV Kaµu Ka.i cruµ7tE0&pov 6 rpî]y6ptoi; P68ai;, i1J..0 &v eii; tOV
rpTJy6ptOV P68av Kai E7tp6cr1t&O"& Â.Eyovtai; to fJµaptov Kai oµoÂ.oy&vtai;
Oîl Kai autoi; dvat 1ttalO"îTJs roi; Kai oi ăÂ.Â.Ot, Kai E<pavtpcocr& ta 1tclVta
7tpoi; ŢQV rpTJy6ptov P6oav, Kai ŢOV fout6v tOU 1ttalO"îTJV, E7t&tOÎ'J 1t&pi
sKeivou OEv d:x,&v 6 aU0evtTJs Kaµiav e'i 8TJcrtV 7tapa tou pTJ0evtoi; Tata-
45 pou, Kai tOV EÂ.oyiat;;& v oÂ.coi; SOtKOV tOU Kai mcrt6v. Eu0ui; oµcoi; EÂ.ap&
tilv cruy:x,ropTJcrtV ti'ji; t;;co fji; tou Ka.i €µ&tv&v tl..& u0&poi;.
Ol OE ă.1t&crtaÂ.µevot aU0&VîtKOi ăv0pC01tOt, a7tOKOµi1;;ovt&i; toui; ă.Â.
Â.oui; ăp:x,ovtai; ocroui; foiacrav, E<p&pav crtOTJ pOOecrµtov Kai tOV r&copya-
DOMNIA L U I G RIGORE G H I CA. VODA. 337
şi răspîndeau zvonul cum că Constantin vodă Duculeţ dădea o sută de

pungi hanului, făgăduind să îndeplinească şi cererile tătarilor şi ale hanului
şi că hanul, în schimb, îl încredinţa că va izbuti să i se dea domnia Mol
dovei şi să fie mazilit Grigorie vodă, iar alţii răspîndeau zvonul că Grigorie 5
vodă ar :fi mazil. Zisul Iordachi stolnicul, care se afla pe atunci la casa
sa de la Micleşti, a spus toate aceste minciuni lui Constantin Costachi
hatmanul, care la rîndul său le-a făcut cunoscute şi altor boieri, şi anume
lui Iordachi Cantacuzino spătarul, lui Paladi vornicul şi altor prieteni
de-ai lor. Aceşti boieri, văzînd că tătarii tulbură lucrurile şi că hanul este 10
împotriva lui Grigorie vodă, erau îngrijoraţi ca n u cumva să ia domnia
Constantin vodă Duculeţ, care era om rău din :fire. Ei au făcut însă greşala
de a ascunde domnului această ştire, dar după ce s-au sfătuit între ei s-au
rugat hanului prin scrisori, făgăduindu-i să dea ei cele o sută de pungi 15
pe care i l e promisese Duculeţ şi, p e lingă aceasta, să dea ş i tătarilor acel
loc lat cale de două ceasuri, ba chiar şi mai mult, începînd de la Prut şi
pînă la Dunăre ; mai făgăduiau şi zece pungi lui luzuf mîrza ca să le fie •
de ajutor, căci el era cel mai însemnat printre mîrzaci şi se bucura de bună- 20
voinţa hanului, ca să nu :fie numit domn zisul Constantin vodă, ci să izbu
tească hanul ca ei să aleagă domn pe unul dintre boieri. Dacă Dumnezeu
însă nu pune temelie, în zadar se ostenesc ziditorii, căci Grigorie vodă,
839 aflînd de uneltirile lor de la un tătar al lui lusuf mîrza, l i anume Tanacai, 25
a trimis îndată să prindă pe lordachi stolnicul, pe Gavriil Costachi, mare
paharnic, şi pe Paladi vornicul împreună cu fiul lui Teodor, iar aici în
laşi a trimis noaptea de a prins pe Constantin Costachi hatmanul şi l-a
ţinut la curte cu pază bună. Între timp, oamenii trimişi de domn au prins 30
pe Iordachi stolnicul şi p� ceilalţi, afară de Gavriil paharnicul, care a apucat
să fugă la tătari împrună cu fratele său Vasilachi şi cu Scarlatachi, fratele
stolnicului lordachi. Aceşti doi boieri mai tineri au rămas lingă sultan,
iar Gavriil s-a repezit pînă la han ca să pîrască pe Grigorie vodă şi să pună 35
la cale planurile lor asupra cărora s-au Înţeles prin mijlocirea lui lusuf
mîrza. În ziua cînd au pus în închisoare pe Constantin Costachi hatmanul,
marele spătar lordachi Cantacuzino, care era părtaş la această uneltire,
deşi Grigorie vodă se gîndea să se încuscrească cu el, a venit la domn şi, 40
cerind iertare, a mărturisit că şi el e vinovat ca şi ceilalţi şi a destăinuit
totul lui Grigorie vodă, precum şi vina sa, căci domnul nu aflase nimic
de la zisul tătar despre vinovăţia lui şi îl socotea ca omul lui de încredere, 45
totuşi l-a iertat îndată şi l-a lăsat liber.
Iar oamenii trimişi de domn au adus pe boierii pe care i-au prins,
printre care era legat în lanţuri şi Iordachi stolnicul. Acesta fusese şi mai
338 CRON I CA G H I CULEŞT I LGR
KTlV O'tOÂ.VtKOV, 6 07tOirn; OVtat; Kai 7tp6n:pov 7ttalO'tTlt; Kai xaîVTjt;, cbt;
civcotepco EBTlÂ.0081'1 Eit; tÎ]V \m68EcrtV tOU 'ABiÂ. rKtPETl O'OUÂ.tcivou, Kai µEta
tauta q>tÂ.oBcopTlµEVOt; Kai EÂ.ETlµEVOt; napii tOU au8evtou µf: îEÂ.&iav aµVTl
crtiav, cbt; 7tUVt1J a:xciptcrtot; Kai BEBOKtµacrµevot; E7tif3ouÂ.ot;, li KatEBtKU0'81'1 840
5 Eit; 06.vatov Kai BtKaicot; cl7tEKEq>aÂ.icr811 ă.VEU avaf3oÂ.fjt; E�C08Ev tfit; KOUpt11t;.
'EKEtVTJ Bf: tij fiµep� E7tp6crta�EV 6 rp11y6p10t; f36Bat; Kai Eq>Epav Eµ7tp0-
cr8ev toU Kai tOV Kcovcrtavtivov KcocrtUKTlV xatµavov, 7tap6vtcov tOU tE
µTltponoÂ.itou Kup 'Avtcoviou Kai tou aU8EvnKou nvEuµanKou µTltpono
Âitou nB11t; KUp N1K11q>6pou, Kai E7tlttµrovtat; autov Bui tÎ]V tocraut11v
JO dxaptcrtiav 6rrou EBEtSEV, OVtat; Eit; totaUtTlV a�iav Kai EAEOt;, Bui µEcrO
Âaf3iicrE:cot; trov p118evtcov ap:x1Epecov, Eq>ep911 µf: OÎKtOV µtyciÂ.ov Kai EÂEOt;
6 au8evt11t; 7t pOt; aut6v, Kai rraipvovtet; tOV oi Mo ap:xrnpEit; ol>tot Ei.t; tÎ]V
EKKÂ.1lcriav, €f3tf3aicocrE µt9' o pKOU EuayyEÂ.lKOU va q>UÂ.UîîlJ Eit; to t�iit;
rricrnv EÎÂ.tKptvfi Kai ăBoÂ.ov a:yan11v 7t pot; tOV aU8evt11v Kai EUEpyet11v tOU,
15 Kai Bt' EYYUTlt; trov PT18EVtCOV Buo ap:x1Epecov, EÂ.af3E tEÂ.Eiav cruy:xrop11mv
Kai Kci8E EÂ.EU8Epiav, Kai aKoÂ.ou8cot; Eîttw:xov cruyyvroµ11t; Kai oi 6naBoi
autou, Kai µ6vot; 6 uiot; tfit; cl7tCOÂ.Etat;, 7t p0t; crcoq>pOVtcrµov Kai tOOV Â.01-
7tOOV, €nmBtu811 µf: KEq>aÂ.tKÎ]V nmBdav, anoÂ.aµf36.vovtat; ă.�ta ©v Eîtpa�E.
'AnEKatEO'tTlO'E Bf: 6 au0EVt11t; tOV I:civBouÂ.ov I:touptsav :Xcitµavov,
20 cbcrav 6rrou €q>civ1'1 mcrt6t;, Kai µtyav f31crncip1'1v tov yaµf3pov EKEivou 'Av
Bpfov PcocrcrEtoV KÂ.OUtcrtUPTlV, 6µoicot; Kai µeyav f36pVlKOV, avti tOU Ila
Â.aBTl, tov Kcovcrtavtivov Pcocrcretov, avti Bf: tou Eit; ti]v 'Encivco Tcrcipav
f3opviKou tov 'IcocivvTlv NtKouÂ.tcrav, Kciµvovtat; Kai tov Kcovcrt6.K11v Pasov
µeyav µrrcivov avti tOU 0EOBropou IlaÂ.aB11, Kai µeyav na:xcipVlKOV tOV
25 rtcopyaK11V Pcocrcretov. �lU Bf: tOUt; q>uyciBEt; 07tOU Eq>uyav Eit; tOV O'Epa
O'KEp O'OUÂ.îclVOV Kai Eit; tOV :XUV11V, icr:XUO'EV O rpî1y6ptot; (36Bat; Kai. Bta
µecrou tiit; Il6ptat; Kai µf: ăÂ.Â.a µecra Kai tOUt; EO'tElÂ.EV autot; 6 i510t;
:XUVTlt; µf: KarriKOUAOUV f:BtKOV tOU, µEmtEUOVtat; t'.mf:p µ6VT)t; tfjt; scofit; au
tOOV. 'O Bf: rpT)y6ptot; f36Bat; µiitE tOUt; Eq>EpE 6µnp6t; tOU, clÂ.Â.. aq>OU EO'tci-
30 8TlO"aV iKavov li Kmpov dt; tÎ]V q>UÂ.aKi;v, tOV µf:v na:xcipVlKOV ra(3p1Î]Â. E- 841
BcoKEV dt; Â.oyapiacrµov tou aBEÂ.q>ou tou Kcovcrtavtivou, tout; 5f: Â.omout;
Mo vEcotepout;, BamA.6.K11v tE Kai I:KapÂ.atciK11v, Eit; Â.oyapiacrµov tou Kcov
crtavtivou 'Y'l'TlÂ.civtTl, npro11v :xatµcivou, ohtvEt; µf: Kmpov f:netu:xov f:M-
out; mivtEt; µEtU 7taVtEÂ.OUt; aµVT)O'tiat;, Kai btpof31f36.cr8T) 6 Kcovcrtavtivot;
35 KwcrtUKTlt; :xatµavot; dt; tÎ]V µEyciÂ.1lV Â.oyo8Etcriav, tOV rewpyciK11V Bf: Kav
taKOUs11VOV crna8cipT)V, ayKaAU tOV ă.q>110'f:V 6 au8eVt11t; Katp6v nva µEtU
taUta Eit; tÎ)V ap:xovtiav . toU, µit 8eÂ.OVtat; vei îOV Â.U7tÎ)0'1J acr8evouvta
8avatT)q>6pwt; . • Aq>ou oµwt; UVEÂ.af3E tÎ]V uyEiav îOU BtaÂ.ucrat; 6 rpT)y6ptot;
f36Bat; tov O.ppaf3rova 6nou d:xt yive1 tou uiou tou I:KapÂ.citou µnt11saBf:
40 µeta tfj� 8uyatpot; EKElVOU I:aq>tat;, rot; O.vci�tov tfjt; totaUt11t; cruyyevEia�
Kai EAEoUt;, tOV €swcre Kai U7t0 tÎ]V ap:xovtiav, 7tpocrtcisovtcit; tOV va 7t1'1-
yaivu va Ka8T)cru dt; to 0'7tlt1 tOU, âvt' EKf:lVOU Bf: cl7tEKatEO'tT)O'f: µeyav
crna8apTJV tov Kwcrt6.K11v Pcisov.
înainte vinovat şi hain (precum am arătat mai sus cînd am vorbit de Adăl
Gherei sultanul 1 ) , iar domnul îl miluise atunci şi îl iertase pe deplin. Acum
840 însă, ca nerecunoscător fără seamăn şi ca hain dovedit, li a fost osîndit
la moarte şi pe drept cuvînt i s-a tăiat capul fără zăbavă, în faţa curţii. 5
În aceeaşi zi, Grigorie vodă a poruncit de au adus înaintea lui şi pe Constan
tin Costachi hatmanul, fiind de faţă atît mitropolitul chir Antonie, cît şi
mitropolitul de Sidis , chir Nichifor, duhovnicul domnesc. După ce domnul
l-a certat pentru nerecunoştinţa cea mare pe care a arătat-o, cu toate că
se bucurase de atîta cinste şi milă, în urma mijlocirii zişilor arhierei s-a to
purtat iarăşi c u mare îndurare faţă d e el. Ş i , luîndu-1 cei doi arhierei în
biserică, el a jurat pe evanghelie că va păzi în viitor credinţă neprefăcută
şi dragoste curată faţă de domnul şi binefăcătorul său şi, cu chezăşia zişilor
arhierei, a dobîndit deplină iertare şi libertate. Pe urmă au dobîndit iertare 15
ş i părtaşii lui. Numai :fiul pierzaniei, c a să :fie pildă pentru ceilalţi, a fost
pedepsit cu moartea, primind răsplata faptelor sale.
Domnul a făcut hatman pe Sandu Sturza, deoarece s-a arătat credin
cios, iar mare vistier a numit pe ginerele acestuia, Andrei Rusăt clucerul. 20
Pe Constantin Rusăt l-a făcut mare vornic, în locul lui Paladi, pe Ioan
Neculce în locul vornicului de Ţara de Sus , pe Costachi Razu mare ban,
în locul lui Teodor Paladi şi pe Iordachi Rusăt mare paharnic. Cît despre
boierii care fugiseră la seraschier-sultan şi la han, Grigorie vodă a izbutit 25
cu ajutorul Porţii şi prin alte mijloace să-i :fie trimişi de însuşi hanul cu
un capi-eul, care a cerut numai să le fie cruţată viaţa. Grigorie vodă nici
84 1 nu i-a adus înaintea lui, ci după ce i-a ţinut destul li timp în închisoare, 30
pe paharnicul Gavriil l-a dat în seama fratelui său Constantin, iar pe cei
lalţi doi mai tineri, pe Vasilachi şi pe Scarlatachi, i-a dat în seama lui
Constantin lpsilanti, fost hatman ; toţi aceştia, după cîtva timp, au fost
miluiţi şi cu totul iertaţi. Constantin Costachi hatmanul a fost înaintat 35
la marea logofeţie, iar Iordachi Cantacuzino spătarul a fost lăsat de domn
un timp oarecare în boieria lui, nevrînd să-l supere, deoarece era bolnav
de moarte. După ce însă s-a însănătoşit, Grigorie vodă a stricat logodna
dintre fiul său Scarlat beizadea şi fiica acestuia Safta, socotindu-l nevrednic 40
de o asemenea rudenie şi milă ; totodată, l-a mazilit din boierie şi i-a porun
cit să meargă să stea acasă la el, iar în locul lui a făcut mare spătar pe
Costachi Razu.
1 lordachi stolnicul a plecat atunci din Moldova şi &·a dus la tătarii răzvrătiţi,
alăturîndu-se lui Adăl Gherei şi făcind multe uneltiri împotriva lui Grigore vodă.
MAZIAEIA TOY IMIIPAXHM-IlAl:A KAI ETIITPOTIIKH

TOY TOTIAA OLMAN-TIArA
'Ev 8E tij Kcovcrtavtivoun6Â.Et, cruµpaivovtac; otacpopai µEtaţu tou

'lµnpaxtiµ-nacră Pel;;i pri Kai tOU apxteuvouxou, ocrnc; ÎjtOV 7tUÂ.atoc; cl7t0
5 tOV Katp6v tOU O"OUÂ.tav •AxµEtTJ, Kai ovtac; ăv8pconoc; cp p6vtµoc; Kai 7t0-
Â.U7tetpoc; trov noÂ.tttK&v npayµatcov, EÎXE n poxcopftcret de; ti)v Euvotav tou
pamMcoc;, o\) EVEKa cp8ovrovtac; aim'.p 6 Pel;; i pric;, µf: oÂ.ov 6nou oia napa
Ktvftcrecoc; EKelVOU fiţtro8ri tiic; EmtpomKiic; aţiac;, tOV Ot€PaÂ.E n poc; tOV
pamMa Kai Mycov 7tOÂ.Aa Kat' EKEivou, KatEnelO"E tÎ)V pamÂ.eiav tOU va
IO tţoptcr8ij 6 apx1euvooxoc;, (Ka8cl>c; EKaµE Kai tOV Tl;;avouµ X6t1;;a v npo 6A.i
you Kai tOV sţcocre eţopil;;ovtac; tov), Kai eu8uc; E7tp6crtaţE Kai fito1µacr8ri
Kai KatEpyov otO. ttiv €ţopiav tou, -ro 6noiov Kata ttiv npocrtayi)v tou
Pel;;i pri E7tflye Kai Ecrt6.8ri sµnpocr8ev tOU Bul;;avtiou Etotµov. 'Ev tOO"OUt(!l
oµcoc;, naipvovtac; ELOTJO"lV 6 apxteuvouxoc;, dcrf1A.8ev eic; tOV PacrtMa Kai
15 Katrop8cocre µf: tÎ)V O"U VEcriv îOU oxt µ6vov va µi)v €ţoptcr8ij, aA.Â.' Eît Kai.
tÎ)V i:ţcomv Kai oia tOU autoO Katepyou Kai Eţopiav etc; K pfttTJV tOU Em
tp6nou 'lµ7tpaxiJµ-nacră Ka li µnaKouÂ.6.KTJ, Kai Eu8uc; f:ytvE KaîµaKaµric;- 842
nacrac; 6 raxiv Mi;; xµf:o-ayac; OîtOU ÎJtOV YEVttcrf:p-ayacrftc;, fi OE Emtpom-
KÎ) crcppayic; €crt6.A.8ri de; tov TonaÂ. 'Ocrµav-nacrav 6nou Î)tov de; to Bt-
20 oivt. "Ocrnc; Ktvrovtac; EKEi8EV, ctJ8€coc; E7tflyev de; tÎ)V pacrtÂ.EUOUcrav Kai
dcrf1A.8Ev µi;; tO. nµiic; Kai nappTJcriac; µqă.A.ric;.
·o 6noioc; Pel;;i pTJc;, ayKaA.a npoc; touc; µq1crt6.vouc; Kai 7t pOEO"toUc;
of:v EqlclVTJ µf: ayci7tT]V, npoc; tOV A.aov oµcoc; EOelKVUE OlKatOO"UVTJV, Kai de;
tOV Katp6v tOU ouoeic; tcOV 7tpOEO"tcOV fiouvato va EVOXÂ.ftcru nva tcOV µt-
25 Kpotepcov, µaA.tcrta Kai 7tepi tcOV npoc; tpocpi)v avayKaicov EKaµE OtaîClyÎ)v
KaA.ilv, Kai EYlVEV Eu8rivia OVîCl 7tp6tEpov oA.a CtKptP6tepCl.
Ootoc; 6 pi;;t;; i pric;. ovtac; naÂ.moc; cpiA.oc; tOU NtKOACtOU poi;; p 68a Kai
uyan&vtac; KCli tOV Kcovcrtavtivov pooav ilic; avă.crtriµa tOU, E7tetOÎ) 'tÎJV
UPXÎJV tflc; au8evtiac; îOU tÎ)V cl7tEOtOEV de; to ăpl;;t tOU, sxovmc; Kai nva
30 f: x8pav n poc; tov M txaA. p68av ano tov Katpov 67tou ÎJtov de; to Bt8ivt,
Kai (mocpacril;;ovtac; va OOOO"lJ îtclAlV tTiv au8evtiav tiic; BA.axiac; tcp Kcovcrtav
tiV(!l P68�, s8E1ţE noA.Â.Tiv ftµi;; p 6tîJta de; touc; KamKExayta8i;;c; tou M1xaÂ.
P68a, o'ittvEc; OVtec; €vvo1acrµ€vo1 Ota tÎ)V yvcocrtTiv ayanriv 6nou EÎXEV 6
•ocrµav-nacrac; de; tov oIKov wu NtKoA.6.TJ pooa, Kai µ6.A.tcrta de; tov _Kcov-
35 O"îClVtivov P68av, El;;ft tricrav va Kciµouv UVClVECOO"lV tflc; au8Evtiac;, µouKa
pept A.i;;y oµevriv tij 68coµav1Kij 8taMKtf!l, tcp M1xaiiÂ. poo�. to 6noiov npăy
µa Eoex8ri 6 Pel;; i pric; µf: crKonov tot0utov m:Oc; µf: n p6crxriµa µouKapEpiou
va Kaµu tÎ)V sţcomv tOU M1xaiiA. P68a , Ka8cl>c; KCli. EKaµE. Kai Ota va
spyouv (mo K6.8e UîtO'l'iav, 6 te M1xaiJA. P68ac; Kai ol KamKqay1aoec; tOU,
40 EO"tElÂ.E Kapă.01 µE cpepµ6.vt µouKapepiou µf: ayav Kai soro de; tOV rpriy6-
DOMNIA LUI G R I GORE G H I CA VODA 34 1
MAZILIREA LU I IBRAHIM,PAŞA ŞI VIZIRATUL

LU I TOPAL-PAŞA
Pe atunci s,au 1v 1t la Constantinopol neînţelegeri între marele v1z 1r

Ibrahim,paşa şi marele eunuc. Acesta, fiind vechi în slujbă, încă din timpul
sultanului Ahmed, şi fiind om înţelept şi cu mare deprindere în treburile 5
politice, cîştigase bunăvoinţa sultanului. Din această pricină, marele vizir
î l pizmuia, cu toate că din îndemnul eunucului el ajunsese la vizirat, şi
l,a pîrît la sultan, aducîndu,i multe învinuiri. El a convins pe sultan să
surghiunească pe marele eun_uc (precum făcus� şi cu Gianîm Hogea cu 10
puţin înainte, pe care îl mazilise şi îl surghiunise) şi îndată a poruncit să
se pregătească o catargă ca să,l ducă în surghiun. După porunca marelui
vizir, catarga s,a dus şi s,a oprit în faţa Bizanţului, gata de plecare. Între
timp însă, marele eunuc, prinzînd de veste, a intrat la sultan şi a izbutit
cu isteţimea sa nu numai să nu fie surghiunit el, ci dimpotrivă, să fie mazilit 15
şi surghiunit la Creta, chiar cu aceeaşi catargă, marele vizir Ibrahim,paşa li
842 Cabaculac 1 • Atunci a fost numit caimacam,paşa Sahim Mehmed,aga,
care era ienicer,agasi, iar pecetea marelui vizir a fost trimisă lui Topal
Osman,paşa, care se afla la Vidin şi care, pornind de acolo, s,a dus de,a 20
dreptul la Constantinopol, unde a intrat cu mare cinste şi alai.
Acest mare vizir, cu toate că nu s,a purtat cu dragoste faţă de înalţii
dregători şi faţă de cei de frunte, cu poporul însă s,a purtat cu dreptate
şi în timpul lui nimeni dintre cei de vază nu putea să supere pe vreunul
dintre cei de jos. Şi în privinţa celor trebuincioase pentru hrană, el a luat 25
măsuri bune şi s,a făcut ieftinătate, pe cînd mai înainte toate erau mai
scumpe.
Acest mare vizir, fiind vechi prieten cu Nicolae vodă şi avînd dragoste
şi pentru Constantin vodă, socotindu,l ciracul său, deoarece începutul
domniei acestuia îl atribuia arzului său, şi pe lîngă aceasta avînd şi duşmănie
faţă de Mihai vodă de cînd era la Vidin, a hotărît să dea iarăşi domnia 30
Ţării Româneşti lui Constantin vodă. Totuşi, marele vizir a arătat mare
blîndeţe faţă de capuchehaiele lui Mihai vodă, care, fiind îngrijorate din
pricina dragostei lui Osman,paşa pentru casa lui Nicolae vodă, şi mai
cu seamă pentru Constantin vodă, au cerut reînnoirea domniei lui Mihai 35
vodă, ceea ce pe turceşte se numeşte mucarer. Marele vizir a primit să
facă reînnoire, avînd de gînd, sub pretext de mucarer, să,i trimită mazilirea,
precum a şi făcut. Şi ca să nu aibă nici o bănuială, nici Mihai vodă şi
nici capuchehaiele lui, a trimis cu un agă caftan şi firman de mucarer şi 40
1 Ibrahim-paşa Cabaculac a fost mazilit la 1 1 septembrie 1 73 1 , vezi Hammer,
op. cit., voi. VII, p. 623. Acest mare vizir a ocupat viziratul de la 22 ianuarie pînă
la 1 1 septembrie 1 73 1 .
ptov pooav. 'Aq>ou oµcos EOCOCn: pacnÂ.tKOV 6ptcrµ6v avavECOîtKOV tiis au
eevtias tOU MixaÂ. P68a tq'> 81cop1crµEVQJ ds tOUtO pacrtÂ.tKQ'> ay�. tOV E7tp6-
crta1;EV VU umiylJ li 7tpOs autOV va tOV C11tO XatpEtÎ]O"l) tÎjV oopav 6nou TtîOV 84 3
va K1VÎj0"1J, Kai tOtE tOV EOCOO"E µucrttKffis Kai EtEpov PacrtÂ.1K OV 6ptcrµov
5 E:ţ,cocrttKOV tOU M1xaÎjÂ. pooa, npocrtasovtas autq'> crq>oop&s va µÎj Kata
Â.apouv Kata nva tp6nov to toi ou to v oi ă.v8pconot tou MtxaJ.. P6oa, �
ăÂ.Â.Os îtVUs, aÂ.Â., EKEte EV va KtVÎjO"l] Kat" EU8Eiav. ·o 6n oios ayas, 7tÂ.T)-
0"1<lS0VîCls els to BouKoupecrn, ay KaÂ. a Kai 6 MtxaÎjÂ. poep6om; OÂ.OV itto
EVVOtacrµEVOs Ot<l E!;cocrtv, oµcos Kata tas ELOÎjO"Ets 6nou EÎX EV clîtO tOUs
1 0 Ev pacr1Â.woucru KamKexayuioes tou Kai a1to tous ăJ.. J.. ous ăpxovtas tou,
61tOU EO"tEtÂ.EV Eis 1tpOU1tUVtT)crtV tOUtOU tOU ayă, EPYiiKE Kai 6 M txaTiÂ.
pooas µf: OÂ.T)V tÎjV apxovtoÂ.oyiav Kai µqaÂ.T)V îtapata!;tv Eµrrpocr8ev îOU
Kapaoiou Kai EmcrtpEq>OVtE; µf: tÎjV autÎjV napata!;tv els tÎjV KOUptT)V,
OîClV E1tp6crµEVE va ăvayvcocr8ij 6 avaVECOîtKOs tiis aU8Evtias tOU PmnÂ.l-
1 5 KOs 6 p t crµ6s . EPyaÂ.EV 6 ayas Kai EOCOKE tq'> 01pav-Eq>EVtT)O"ij autou to q>Ep
µavt tii s E!;cimecos wu M1xaTiJ.. pooa, Kai to avEyvcocre, Kai outcos µas1-
huoµtvou îOU MtXUÎjÂ. P6oa, ii au8Evtia tiis BJ..axias f;068T) tq'> Kcovcrtav
tiVqJ pooq., uiq'> îOU NtKOÂ.aou P68a, OO"îls EO"tEtÂ.EV EK µEpOUs tOU bti
tp01tOV Eis to BouKoupEcrtt, rrpowu va &vou8ij µf: Kapao1, tov M1xaJ..a KTJ V
2 0 PcocrcrEîov, µEyav rrocrtEÂ.VtK6v tou, 6 6rroîos, eupicrKovtas Katp6v, &ţ,e81-
KÎj8TJ Ot<i. oÂ.a 6rrou EKaµev EKElVOUs EV tij f;ţ,ciJcrEt t OU Kcovcrtavtivou P6-
8a 6 n avaytciltT)s , µEyas apµacrT)s. crtaÂ.8Eis tOtE EK µtpous tOU M1xaTiÂ.
pooa.
'ArrepxoµEvou Â.omov tou M1xaTiJ.. P68a Ets Kcovcrtavnvou1toÂ.tv•
25 ÎJÂ.0ev 6 Kcovcrtavtîvos P68as Eis to BouKoupEcrn, Kai ăveu ăpyTJtas i':crte1-
Â.ev EK µEpous tou Evav ăpxovta, tov Kcovcrtavtîvov TcrouKÎjv, µeyav 1ta
xapvtKov, EO& Els tOV rp11y6p10v poep6oav µf: OTJÂ.OîtOlTJO"lV tOU epxoµo()
tou Els tov ev BouKoupecrtiQJ 0p6vov tou, tov 6rrotov ăpxovta, 8eţ,10u
µevos 6 rp11y6p10s pooas µetil tiis UVT)KOUO'TJs nµfis. µet' ou îtOÂ.U EO'tEt-
30 Â.e Kai 6 rp11y6p10s P68as EK µEpOUs tOU tOV Kcovcrtavtîvov li 0Y\jfTJÂ.clVtT)V 8 44
xatµavov, 1t POs ov E0Et1;EV aµo1paico; 6 KcovcrtaVtÎVOs p68as Ka0e oeţ,ico-
cnv Kai nµTiv Kai 7tepmoi11mv, ăv0oucrris µeta!;u 'î&v aUSevt&v toU'îcov µe-
'îa 'îOU cruyyEVtKOU O'UVOEcrµou Kai µeyaÂ.T)s cruµrrvoias Kai cl'YclîtT)s, cha 'tÎ}V
6rtoiav EîtapaKiVTJO'E Kai E:µecroÂ.ciPTJO'EV 6 rpriyoptos P68as Kai EÂ.apev
35 6 KcovcrtaVîÎVOs pooas eîs crusuy6v 'îOU 'îÎjV AlKatepivav, 0uyatepa toO
µeyaÂ.ou popviKOU Kcovcrtavtivou Pcocrcretou. Kai OUTCOs, ovtas KEKÂ.T)µE
VOs Els tOUs yaµous Kai 6 rpT)y6ptos P68as, EO'TEtÂ.EV EK µepous TOU 'îOV
Kcovcrtavtîvov KcocrtciKTJV, µeyav Â.oyo8etT)V, els tov 67totov µeyaÂ.TJV n
µTiv Kai 1tEp17tOlT)O'lV EOet!;ev 6 KcovcrtaVtÎVOs P68as ev tij yaµT)Â.lql autoO
40 x a p �, fins eytve µet' aUSevnKfis 7tappT)crias Kai Â.aµrrp6tT)to;, crteq>avoOv
to; Kai euÂ.oyot:>vto; ClUTOUs tOU µT)tpOîtOÂ.itou OuyypopÂ.axia; KUp I:te
q>avou.
DOMN I A L U I G R IGORE G H I C A VODA 343
lui Grigorie vodă. Dar, după ce marele vizir a dat orînduitului agă porunca
împărătească pentn.i reînnoirea domniei lui Mihai vodă·, i-a poruncit să
843 meargă li la el să-şi ia rămas bun în clipa cînd va porni. Atunci i-a dat
în taină un alt firman împărătesc pentru mazilirea lui Mihai vodă şi poruncă 5
straşnică să bage bine de seamă ca nu cumva să simtă ceva oamenii lui
Mihai vodă sau altcineva şi i-a spus să pornească de acolo direct spre Ţara
Românească. Cu toate că Mihai vodă era mereu îngrijorat şi se temea de
mazilire, totuşi a dat crezare ştirilor pe care le avea de la capuchehaiele
sale din Constantinopol şi de la boierii pe care îi trimisese întru întîmpinarea IO
agăi şi cînd aga se apropiase de Bucureşti, a ieşit şi el cu toată boierimea
şi cu mare alai înaintea caftanului. Şi, întorcîndu-se cu acelaşi alai la
curte, cînd aştepta să se citească porunca împărătească de reînnoire a
domniei sale, aga a scos şi a dat lui divan-efendisi să citească firmanul 15
de mazilire, şi aşa a fost mazilit Mihai vodă1 şi s-a dat domnia Ţării Româ
neşti lui Constantin vodă, fiul lui Nicolae vodă. Constantin vodă, înainte
de a îmbrăca caftanul, a trimis la Bucureşti caimacam pe marele său pos
telnic Mihalachi Rusăt. Acesta, găsind prilej , s-a răzbunat pentru cîte făcuse 20
mai înainte marele armaş Panaghioti, trimis din partea lui Mihai vodă
cu prilejul mazilirii lui Constantin vodă.
Deci, după plecarea lui Mihai vodă la Constantinopol 2 , a venit
la Bucureşti Constantin vodă, care fără întîrziere a trimis aici la Grigorie 25
vodă pe boierul său marele paharnic Constantin Ciuchi, ca să-l înştiinţeze
de venirea sa în scaunul din Bucureşti. Grigorie vodă a primit cu cinstea
cuvenită pe acest boier şi după puţin timp a trimis şi el pe Constantin li
844 lpsilanti hatmanul, pe care de asemenea şi Constantin vodă l-a primit 30
cu mare cinste şi cu deosebită grijă, căci între aceşti domni era, pe lîngă
legătura de rudenie, şi mare înţelegere şi dragoste. Îndemnat de dragostea
aceasta, Grigorie vodă a mijlocit şi a luat Constantin vodă de soţie pe
Ecaterina, fiica marelui vornic Constantin Rusăt. Fiind poftit la nuntă, 35
Grigorie vodă a trimis din partea sa pe marele logofăt Constantin Costachi ,
pe care Constantin vodă l-a primit cu mare cinste la nunta sa, făcută cu
alai şi strălucire domnească, cununia fiind binecuvîntată de mitropolitul 40
Ungrovlahiei chir Ştefan.
1 Mihai vodă a fost mazilit la 1 5 octombrie 1 73 1 , cînd a primit domnia Con·

stantin Mavrocordat, vezi Însemnări la biografia lui Constantin Mavrocordat, în Const.
Daponte, op. cit„ I, p. 348. În tabelele cronologice publicate de Aurelian Sacerdo
ţeanu, de Const. C. Giurescu şi Ionaşcu amintite mai sus, găsim cu privire la data
începerii celei de-a doua domnii a lui Constantin Mavrocordat, la primul şi la ultimul
data de 13 octombrie, iar la al doilea 24 octombrie 1 73 1 .
2 La sosirea s a la Constantinopol, Mihai Racoviţă a fost închis l a închisoarea
Edicule, deoarece datora 300 de pungi pentru haraci, vezi Const. Daponte, op. cit„
I, p. 349.
344 CRONICA GHICU LEŞTI LOR
TI EPI THI: E2QI:EQI: TOY OI:MAN-TIAI:A KAI ETIITPOTIIKHI:

TOY AAH-TIALA XEKIMZA8E
'Ev OE tli pacnJ..w ucrTI 6 PesipTJi;; TomiJ.. 'Ocrµav-nacrci.; , cpep6µevoi;; ă.

nTJVc'il� "npo.; toui;; µeytcrtăvm; tfl<; Il6ptai;; Kai ovta; aiµop6po.;, EKOnte
5 Kai EKpeµoucre tou.; av0pcimoui;; Otel napaµ1Kpav ai.tiav, Ka0ci:>� Kai EV O.px7i
tfj<; bntpomKfl<; wu aneKecpciJ..1 cre tov Bevooupav, opayouµavov tou
pacnÂtKou crt6J.. o u, napoţ,uv0ei.; uno tfj.; napu tou Kanetav-nacră. µeoueia.;
m:pi aUtoU, Kai f:ţ,rocre Kai autOV tfj<; aţ,ia<; f.ţ,opisOVîcl<; îOV. <l>ep6µevo<;
OUV oÂ.ro<; µeta tfj<; autf)<; crKÂT) pOîT)tO<;, f.µtcrfJ0TJ napu ncivtroV. <l>8ovrov
I o ÎL îQ) apxteuvouxcp Kai €n1µeJ..o uµevo.; va îOV KpT)µvicru, f,ţ,cim8T) EKetvo;
Kai 01ropicr0TJ ei<; to 'Ispouµt nacrci.;, Kciµvovta.; 6 pacnJ..eu.; KaîµaKaµ-nacrav
tov 'Isf:t-µnf:TJV 'AJ..iJ -f.cpf:vOTJV oecptepoap11v, fi OE f.mtpomKÎJ crcppayt8a
lcrtaA.811 tcp 'AJ..ij -rracr� XeK1µsaof:, euptcrKoµf:vcp ei.; îO Teppist Kata îcOV
Tiepcrrov, OlU va EÂ.81J ei.; pacr1Â.euoucrav, Kai EV Otacrtfiµan 8Uo li µllVcOV 845
1 5 scp8acrev 6 Pesip11<; 'AA.iJ-rracra<; ei.; îÎJV Il6Â.1 V, eicreJ..0ci:>v µeta tfl.; cruvfi-
8ou<; nµfj.; Kai 061;11.;, 6 OE KaîµaKaµ11<;. oecptepoup 'AJ..iJ -nacru.; lo10picr811
nacru<; ei<; îO Pepciv1 Kai EcrtciA.811 EKEÎ.
'Ev taî<; iJµf:pat.; wurnu wu f.mtp6nou unepµax11crev 6 MtxaJ.. P6-
oa<; vei A.uPu tÎJV au8evtiav tfj<; BJ..axia.; 01a µf:crou tou 'foµaiJJ..-0.yă., ye-
20 Vltcrf:p-ayacrfj, ocrn.; sy1vev µetu îOV raxiv Mexµf:o-nacrciv, Kai Ol' aUtÎJV
tÎJV alîiav, f.pyaivovta.; uno noÂÂ.a ăcrnpa 6 Krovcrtavttvo.; P6oa.;, cicpou
f.veouvaµrocre îU Ka8' fout6v, Ecrtoxacr011 nci:>.; cruµcpf:pel autcp va f,ţ, optcr8ij
6 M1xaiJÂ. p6oa.; 010. va fi cruxacr1J. rvropisovta.; oµro.; Oîl EKetvo.; µ6vo<;
of:v ouvatm vei cpf:p1J ei.; sKPamv to w10utov, Kata tÎJV sv6tT)ta 6nou
25 et:xov µeta îOU au0f:vtou tfj.; MoÂ.oopia<; rp11yopiou P6oa, îOV enapaKa-
1..ecre 7tOÂ.Â.a va crta0ouv aµcp6tepol oi au8f:vtm va îO Katop0rocrrocrt. Kai
OVta<; Kai 6 rp11y6p10<; P6oa<; f.yytyµf:vo<; Kai f.s11µ1roµf:vo.; napu îOU Mt
xaiJÂ. P6oa, lof:x811 îÎJV ah11mv îOU Krovcrtavtivou P6oa, ocrn.; crtf:J..J..ov
ta.; Kai nva<; BJ..axou.; ăpxovta.; EK îcOV EyKpitrov µE O.ps1µaxslipl d<; îÎJV
30 Il6ptav f.vavtiov îOU M1xaiJÂ. P6oa, Ecrt6.011crav Kai oi ouo au8f:vtm Kai
•1�;��°" f.ţ,©pmav tov MtxaiJA. poeP6voav ei.; tiJv MunÂÎJVTJV Kata to ,scrµ' !ho.;
cino 'Aouµ ev µllvi 'Iouvicp.
Kata OE îOV Auyoucrtov µfjva îOU autou ihou.;, eupicrKOVta.; EUKat
piav Kai ă8eiav 6 rp11y6p10<; P6oa.;, lcrwxacr811 va nÂT) pcOcrlJ îOV n68ov
35 07tOU eixev npo noÂ.Â.OU Kai va unayu ei.; îO µovacrtft p10v îOU Naµ·tcrou
DOMN I A LUI GRIGOPE G H I CA VODA 345
DESPRE MAZILIREA LUI OSMAN-PAŞA Ş I VIZIRATUL

LU I ALI-PAŞA HECHIMZADE
Vizirul Topal Osman-paşa, purtîndu-se în capitală fără milă cu înalţii
demnitari ai Porţii şi fiind crunt din fi.re, tăia şi spînzura lumea pentru
cea mai mică pricină. Astfel, la începutul viziratului său a tăiat capul lui 5
Ventura, dragomanul flotei împărăteşti, miniindu-se pentru că mijlocise
pentru el capudan-paşa 1, iar pe acesta din urmă l-a mazilit şi l-a surghiunit.
Continuînd dar să se poarte cu aceeaşi cruzime, a atras duşmănia tuturor.
Pizmuind pe marele eunuc şi încercînd răsturnarea lui, a fost el însuşi 1 0
mazilit 2 ş i numit paşă d e Erzerum 3 • Sultanul a numit atunci caimacam
paşa pe tefterdarul Izet-bei Ali-efendi, iar pecetea marelui vizirat a trimis-o
lui Ali-paşa Hechimzade, care se afla pe atunci la Tibriz în expediţia
845 asupra perşilor, invitîndu-1 să vină în capitală. După două li luni, marele
vizir Ali-paşa a sosit la Constantinopol, unde a intrat cu obişnuita cinste 1 5
ş i slavă, iar caimacamul Ali-paşa tefterdarul a fost numit paşă d e Erevan 4
şi a fost trimis acolo .
În zilele acestui vizir Ali-paşa, Mihai vodă s-a străduit să ia domnia
Ţării Româneşti prin mijlocirea lui Ismail-aga, ienicer-agasi, care s-a făcut
ienicer-agasi după Sahim Mehmed-paşa. Din această pricină, Constantin 20
vodă a cheltuit mulţi bani şi după ce şi-a asigurat domnia s-a gîndit că
ar fi în interesul său şi va avea linişte dacă Mihai vodă va fi. surghiunit.
Ştiind însă că el singur nu poate duce la îndeplinire aceasta, s-a folosit
de unirea ce era între el şi Grigorie vodă, domnul Moldovei, şi l-a rugat 25
mult pe acesta să stăruie amîndoi domnii pentru izbutirea acestui lucru.
Deoarece şi Grigorie vodă era supărat pe Mihai vodă, căci fusese păgubit
de acesta, a primit cererea lui Constantin vodă, aşa că acesta din urmă
a trimis la Poartă o seamă de boieri munteni de frunte 5 cu arzmahzar
împotriva lui Mihai vodă. Amîndoi domnii au stăruit împreună şi au 30
izbutit surghiunirea lui Mihai vodă la Mitilene, în luna iunie a anului de ��e
la Adam 7 240 .
În luna august a aceluiaşi an, Grigorie vodă, găsind prilej şi răgaz,
s-a gîndit să-şi aducă la îndeplinire dorinţa pe care o avea de mult, adică 35
1 Atanasie Comnen lpsilanti atribuie decapitarea lui Ventura intrigilor lui Con·
stantin Mavrocordat, domnul Ţării Rom� neşti, care îl ura din cauzi că acesta era
prieten cu Mihai vodă şi îi acorda tot sprijinul său, op. cit., p. 3 3 1 şi 334. Ioan Neculce
însă susţine (p. 345) că vizirul Topal Osman-paşa a tăiat capul lui Ventura deoarece
acesta înştiinţase Împărăţia că vizirul avea de gînd să taie capul lui Mihai vodă.
2 Mazilirea lui Topal Osman-paşa a avut loc la 13 martie 1 73 2 .
3 Î n textul grecesc este lzrum ; credem că e vorba d e Erzerum.
4 Î n textul grecesc avem Revani ; credem că e vorba de Erevan.
5 Î n biografia lui Constantin Mavrocordat se precizează că s -au dus la Constan
tinopol 20 de boieri pămînteni şi clerici, care, prin jalba dată, au reuşit ca Mihai
Racoviţă să fie exilat la Mitilene, vezi Const. Daponte, op. cit„ I, p. 3 49.
Vcl 1tpOO'KUVÎJ0'1J 'tÎ]V 8auµatoupyÎ]V EtKOVa tfl<; UEmap8EVOU 0EOtOKOU, El>pt

O'KOµEVT)V di:; 'tO p118f:v µovacrtfi ptov, Kai va EU<ppav8ij 'tÎ]V 8fov Kai 'tCOV
ăÂ.Â.mV µovacrtT) pimv 01tOU dvat di:; 'tel pouva, Kticrµata 'tOJV 1taÂ.atroV au-
8EV'tOJV.
5 Kai tfj 8' wu Auyoucrtou EKtvliSTJ aJto to rtacrtov, 1tapaÂ.aprov Kai
9 A�l��0" tov µT)tpo7toÂ.i'tTJV tiii:; tcrapai:; Kup 'Avtrovtov Kai 1tavmi:; wuc; ăpxovtai:;,
f:sm U1t0 ouo µ6voui:; li 61tOU ă<pT)O'EV E1tttp67touc; 'tOU Eti:; 'tOV 8p6vov 'tOV au- 8 46
8EvnKov wu rtacriou. Kai 1topw6µEvoi:; Kat' Eu8Etav di:; to pT)Sf:v µova
crtfi ptov wu Naµtcrou, f:pyaÂ.av tÎ]V dpT)µEVTJV 8auµmoupyi]v dK6va f:!;w,
1 0 fi ni:; µEtcl 'tOV cruvfi8TJ uyiacrµov (mou S'tEÂ.Ecrav, EOElSEV {Kavai:; 8auµa
toupyiai:;.
Kai EKEiSEV EKtVÎJ8T) 6 au8EVtT)c; Kai E1tflYEV di:; '!O µovacrtfi ptov LE
KOUÂ. Â.q6µEVOV, Kti ptov 'tOU Nicrtmp OupEKt popviKOU, Kai tij autfj Î)µE
peţ, 1tpocrKuvficrai:; Kai di:; to µovacrtfi pt tiii:; l:Â.anvai:;, Kticrµa tou 'AÂ.E!;av-
1 5 opou P68a Arnoucrv<ivou, EµEtVE 'tÎ]V VUK'ta EKElVT)V 6 au8EVtT)i:; de; 'tOV
oIKov -rou l:EpµJtavou KavtaKoUl;;T) vou Kai tîj S1tauptov f:cp8acrEv de; to
Jtal;;<i pt tfjc; l:outcr<ipai:;, Kai 1tEl;;E6crai:; Eii:; ti]v EKEîcrE 1taÂ.mav µT)tp67toÂ.tv,
EicrflÂ.8E Kai di:; to K<icrtpov tiic; l:outcrapai:; Kai EÎOE tov 8p6vov Kai oi
KT)µa 'tOJV 1tUÂ.atrov au8EV'tOJV, Kai EKEî8Ev S1tflYEV di:; 'tO µovacrtfi ptov tiic;
20 .1payoµipvai:;, KncrµEvov 1tapa wu KpiµKa µT)tpo7toÂ.itou Kai toO' yEvoui:;
autou 'tOJV MoPtMcrtT)OffiV, Kai µEta taU'ta Kai di:; 'tO µovacrtfi ptov 'tOU 1tpo
<pÎJîOl> ' HA.iou, diptcrK6µEvov 1tÂ.TJcriov tiic; l:outcr<iPai:;, Kai SKEî8Ev yupi
l;;ovtai:;, i1Â.8E Kai 1tpocrEKUVTJO'E Kai Eii:; to µovacrtfi piov TI6µ7tpata, Kn
crµEvov 1tapa wî> TIEtpou pooa PapEi:;, ci1t' 61tou tyuptcrEv tv dpfivu de;
25 tov 8 p6vov tou, K<iµvovtai:; 1ti'lcrav ti]v 1tEptÎJYTJcrtV taUtT)V di:; EVVEa Î)
µEpai:;.
TI EPI THl: META0El:EQl: TQN AYE>ENTQN,

TOY M EN rPHrOPIOY B0.1A EU:: BAAXIAN,
TOY .1E KQNLTANTIN B0.1A EU:: MOA.1ABIAN
30 Tcp OE tpo6µ(\) XPOVC\) tiii:; au8Evtiai:; 'tOU r pT)yopiou p6oa Eii:; 'tÎ]V
MoÂ.oopiav, E1t1tpo7tEuovwc; wu 'AÂ.fl-Jtacră XEKtµl;; a cSi�. EK pacr1Â.1Kiic; Pou
Â.fli:; Kai 8EÂ.ÎJO'E(J)c;, oixa ElcSÎJcrEmc; OUOE'tEpou 'tOJV au8EVîOOV, EYlVE µEt<i8Ecrtc;
1mi de; toui:; ouo aU8Evtai:;. Kai tcp µf:v rpT)yopi(\) P68q. f:068T) 6 8p6voc;
DOMNI A LUI CONSTANTI N VODA MAVROCORDAT 347 .
să meargă la mănăstirea Neamţu să se închine acolo la icoana cea făcă

toare de minuni a Maicii Domnului, aflată în zisa mănăstire, iar apoi să
viziteze şi să admire şi celelalte mănăstiri, zidite în munţi în vechime de
ceilalţi domni.
Deci la 9 august a pornit din laşi, luînd cu el şi pe mitropolitul ţării 5
846 chir Antonie, precum şi pe toţi boierii, în afară de doi, li pe care i-a lăsat 9<f7��st
ca locţiitori în scaunul domnesc din laşi. Şi mergînd de-a dreptul la mănă-
stirea Neamţu, a fost scoasă afară sus-amintita icoană făcătoare de minuni,
care, după obişnuita sfeştanie, a făcut destule minuni. IO
D e acolo domnul a pornit ş i s-a dus l a mănăstirea Secul, ctitoria
vornicului Nestor Ureche. În aceeaşi zi s-a închinat şi la mănăstirea Slatina,
ctitoria lui Alexandru vodă Lăpuşneanu, şi a rămas peste noapte în casa 1 5
lui Şerban Cantacuzino. Î n ziua următoare a sosit în tîrgul Suceava ş i a
tras la vechea mitropolie de acolo ; a intrat şi în cetatea Suceava, unde
a văzut scaunul şi reşedinţa vechilor domni. De acolo s-a dus la mănă
stirea Dragomirna, zidită de mitropolitul Crimca şi de familia Movileştilor, 2 0
şi pe urmă la mănăstirea profetului Ilie, situată lîngă Suceava. La întoar
cerea sa de acolo a venit de s-a închinat şi la mănăstirea Pobrata, zidită
de Petru vodă Rareş, şi apoi s-a înapoiat în pace în sca�nul său, făcînd
toată această preumblare în nouă zile. 25
MUTAREA LU I GRIGORIE VODĂ LA SCAUNUL ŢĂ RII

ROMÂNEŞTI ŞI A LU I CONSTANTIN VODĂ
LA SCAUNUL MOLDOVEI
În al şaptelea an al domniei lui Grigorie vodă în Moldova, pe cînd 30
era mare vizir Ali-paşa Hechimzade, din porunca şi voinţa împărătească,
fără ştirea nici unuia dintre domni 1, s-a făcut mutarea lor 2, şi anume
1 Cronicarul se fereşte să aducă critici protectorului său, Grigore vodă, dar

lucrurile nu s-au petrecut aşa cum arată ; Grigore vodă a căutat din răsputeri să ia
scaunul Ţării Rom 1neşti. Istoricul grec At. Comnen lpsilanti spune că Grigore vodă,
după ce a dat o însemnată sumă de bani marelui vizir Ali-paşa Hechimzade, a smuls
de la Constantin Mavrocordat domnia Ţării Rom ·.neşti (op. cit. , p. 3 3 7). Iar în bio
grafi.a lui Constantin Mavrocordat se spune că « oameni răi şi lacomi » l-au îndemnat
pe Grigore vodă să ia scaunul Ţării Rom ,neşti, deoarece această ţară era mai bogată
şi el a reuşit, în urma unor sume mari de bani promise, să obţină schimbarea domnilor,
vezi Const. Daponte, op. cit., I. p. 3 5 0. Acelaşi lucru susţine şi doctorul Depasta,
anume că nişte « oameni răi şi netrebnici » din anturajul lui Grigore Ghica vodă au
reuşit cu vicleşug să-l convingă să se mute în Ţara Rom nească, fiind mai bogată.
Şi astfel, după ce a cheltuit o mare sumă de bani, a izbutit să-şi schimbe domnia.
Constantin vodă Mavrocordat însă nu a arătat lui Grigore vodă nici o supărare cînd
s-au întîlnit la Focşani, şi tot acolo ei au hotărît î mpreună să ceară eliberarea lui
.
Mihai Racoviţă din exil, vezi ms. gr. 567, f. 1 3 , şi Const. Erbiceanu, op. cit. , p 307 .
2 Mutarea lor s·a făcut la 16 aprilie 1 73 3 , vezi f nsemnări la biografia lui Const.
Mavrocordat, în Const. Daponte, op. cit. , I, p. 350.
"t fi<; BÂ.axiac;; , 'tQ> oe Krovcr'taV'ttV(!) p68q. 6 'tf\<; M7toy8aviac;; . IlEpl ou, 1taip
vov'ta<; O rp11y6pto<; p68ac; EtOT}crtV 1tapa 'tOU aoeÂ.q>OU 'tOU µeyaÂ.OU O pa
youµavou li 1tpO'tOU va cp9acr1J 6 Otroptcrµevoc;; pacrtÂ.tKO<; Kam'tcrtÂ.ap- KE- 847
xaytacn) µe 'tO Kapaot, SO"'tEtÂ.eV 'tOV ăyav 'tOU 'IroavvaKT}V, uiov 'tOU Krov-
5 O"'tavtivou xa'tµavou, de; 'tO BouKoupecrn EK µepouc;; 'tOU, OtopisOV'tc:i.<; Kai
lipxovta<; EyKpiwuc;; , 01tOU e\)pev euÂ.oyov, µe ypaµµa'ta Ota va dvat Kaî
µaKaµT}OE<;, Ka9ci:>c;; µeta taU'ta ÎJÂ.9e Kai eoro de; 'tÎIV M7toy8aviav EK µepouc;;
'tOU Krovcrtavtivou P68a 6 ăyac;; UU'tOU 'IroavvaKT}<; µe ypaµµma 7tpoc;; wuc;
ăpxovtac;; 01tOU EKptvev euÂ.oyov Kai EOt6ptcre KaîµaKaµT}OE<;, KU'tom 'tOU
10 01tOiou sq>9acre Kai 6 Paµa8av11c;; 0"1ta8ap11c;; KaiµaKaµ11c;; .
'AyKaÂ.a 6 rp11y6ptoc;; P68ac;; µe 'tO va apyo7t6p11crav oi EK µepouc;; 'tOU
Krovcrtav'tivou pooa, etxev a7toKatacrtiJcret KaiµaKaµ11oec;; EK µepouc;; wu
Krovcrtavtivou pooa tov Krovcrtavttvov KrocrtaKT}V, µeyav Â.oyo8Eî11v, Kal
'tov Krovcrtavttvov Procrcrewv, µeyav '36pvtKov, 7tev9epov 'tou Krovcrtavt?:-
1 5 vou pooa, de; touc;; 67toiouc;; e7tp6cr9ecrev 6 Krovcrtavtîvoc;; pooac;; Sta 'tIDV
ypaµµatrov 'tOU Kai 'tOV I:aVOOUÂ.OV I:toupsav xatµavov, Kai îOV reropya
KT}V KavtaKous11v6v, µeyav p6pvtKov, KaîµaKaµ11oec;; .
�� :1;�f;.tou Kai EV OÂ.iyatc;; i]µepatc;; , Etotµas6µevoc;; 6 rp11y6ptoc;; pooac;;, eKiv11crev
evteu9ev tij Ky' A7tptÂ.iou, 7tpoooeu6µevoc;; U1t0 1tUVtffiV trov apxovtrov µt-
. •
20 K prov tE Kai µeyaÂ.rov, Kai 7tUVîO<; îOU Â.aou, µe 1tOÂ.Â.Î]V 1tUVîffiV KaîÎJq>EtaV
Kai OaKpua Ota tÎIV CitEpT}crtV 'tOUtOU tOU au9evwu, Ka9ci:>c;; eîxav Kal oi
KatOV, EnEtOÎ] Î] au9evtia ÎJ'tOV de; KUÂ.ÎJV KatacrtacrtV fL7tO tf\<; tocroutroV
X POVffiV au9evtiac;; 'tOU Kai cruviJ9tcre Kai Î] tcrapa îOV au9EVtT}V, Ka9ci:>c;;
Kai 6 au9eVtT}<; E7tÂ.T} poq>opiJ811 tac; tasetc;; Kai cruv118Eiac; tf\c;; 'tcr<ipac;; , Kai
25 E Kupepva 7tUVta<; µf; tÎJV autiJv OtKatOCiUVT}V, Kal de; tOV Katp6v 'tOU ftwv
aut<ipKEta OÂ.WV îOOV 7tpayµatwv Kai 7tpayµateia µe KUÂ.ÎIV nµi]v
eic; oÂ.a.
Kai 6.KoÂ.ou9rovtac;; 'tel KovaKt I:tpetiou, &7tet-
8i] 'tcŢl KwvcrtavtiV(!) p6oq. Î]totµacr811crav fL1tO to M7toUpÂ.aOt, sq>9acrev de;
30 'to <l>ws<iv1, dcrepxoµtvou ev eKEivu tij i]µepq. iiKetcre Kai wu Krovcrmv
tivou pooa, Kai 7tEpvwvtec;; ciµq>6tepot oi au9evtat li to cruvopov, OL EKUtE- 848
prov twv µepwv ăpxovtec;; Kai crl.. o us1wpfo1 7tpou7tiJvt11crav sKacrwt de; to
cruvopov tOV Hhov au9eVtT}V wuc;; , Kai oi µev Bi..axot 7tpocrete811crav tcŢl
rp11yopi(!) poep68q., oi 8f; MoÂ.oopavot tcp KrovcrtaVtlV(!) poepooq.. Kai
35 EKOVEUCiEV 6 r p11y6ptoc; P68ac;; de; to 7tp07tUtOptKOV 'tOU µovacrtiJ ptov E7t'
6v6µan wu ·Ayiou 'lwcivvou nµci>µevov de; to 7tepav <l>rosavt, 6 oe Krov
crtavttvoc; pooac;; eic; to 1tatptK6V tOU µovacrtiJ ptov E7t' ov6µan tf\c;; · y7tE
payiac;; 0eot6Kou nµci>µevov, de; to &vte09ev µepoc;.
·o oe rp11y6ptoc;; p68ac;; cruÂ.Â.oy1s6µevoc;; on Kai eKetvoc; iJtov cruvep-
40 yoc;; tij esopiq. îOU M1xaiJA. P68a de; îÎJV MuttÂ.ÎJVT}V, EAU7tÎJ811 va KU9T}tat
E1ti 1tAEoV svac;; yepwv au9EVtT)c; de; esopiav, Kai 8ta tOUtO Î]toiµacre µiav
avaq>opav EK µepouc;; autou te Kai tOU Kwvcrtavtivou pooa 7tEpi tf\c;; Ka-
968ou Kai eA.eu9epiac; tou Mixai]Â P68a, Kai de; tTiv &v <l>ws<ivt taut11v
DOMNIA LUI CONSTANTI N VODA MAVROCORDAT 349
lui Grigorie vodă i s-a dat scaunul Ţării Româneşti, iar lui Constantin
vodă cel al Moldovei. Grigorie vodă, primind această ştire de la fratele
8'17 �ău, marele dragoman 1 , l i înainte d e sosirea împărătescului capugilar-.:he
haiasi cu caftanul, a trimis la Bucureşti din partea sa pe aga sa Ienachi, 5

fiul lui Constantin hatmanul, orînduind cu scrisori pe boierii pe care i-a
socotit mai potriviţi ca să fie caimacami. De asemenea, din partea lui
Constantin vodă a sosit mai pe urmă şi aici în Moldova Ianachi, aga
acestuia, cu scrisori către boierii ţ:ie care domnul a găsit cu cale să-i numească
caimacami ; iar după aceea a sosit şi caimacamul Ramadan spătarul. 10
Deoarece Constantin vodă întîrziase cu orînduirea lor, Grigorie vodă
a numit�drept caimacami a(lui Constantin vodă pe Constantin Costachi,
mare logofăt, şi pe Constantin Rusăt, mare vornic, socrul lui Constantin
vodă 2, la care a mai adăugat Constantin vodă prin scrisorile sale şi pe 15
Sandul Sturdza hatmanul. precum ş i p e Gheorghe Cantacuzino, mare
vornic.
Grigorie vodă, pregătindu-se în cîte4Ja zile, a pornit de aici la 23 aprilie Aprilie
23( 1733 >
fiind petrecut de toţi boierii, mici şi mari, precum şi de întregul popor. 20
Toţi erau tare mîhniţi şi cu lacrămi în ochi, din pricină că se despărţeau
de acest domn. Şi aveau dreptate, căci ţara era în bună stare în urma
îndelungatei cîrmuiri a acestui domn şi era deprinsă cu el, precum şi
Grigorie vodă învăţase datinile şi obiceiurile ţării şi îi cîrmuia pe toţi
cu aceeaşi dreptate. Pe timpul acestui domn era belşug în toate, iar măr- 25
furile aveau preţ bun.
Grigorie vodă, urmîndu-şi conacele din partea Siretului, căci în partea
Bîrladului se pregătiseră conace pentru Constantin vodă, a sosit la Focşani,
unde a intrat în aceeaşi zi şi Constantin vodă. Ş i trecînd cei doi domni 1 1 30
848 hotarul, fiecare a fost întimpinat de boierii şi de slujitorii săi, adică mun
tenii s-au alăturat lui Grigorie vodă, iar moldovenii lui Constantin vodă.
Grigorie vodă a poposit la mănăstirea strămoşească cu hramul Sf. Ioan, 35
aflată la Focşanii de dincolo, iar Constantin vodă la mănăstirea părintească
cu hramul Maica Domnului, aflată în partea de dincoace a Focşanilor.
Grigorie vodă, gîndindu-se că şi el pusese la cale surghiunirea lui
Mihai vodă la Mitilene, îi părea rău că un domn bătrîn mai stătea în sur- 40
ghiun şi a pregătit o jalbă 3 din partea sa şi a lui Constantin vodă, prin
care se cerea întoarcerea şi liberarea lui Mihai vodă. La sfatul pe care
1 E vorba de marele dragoman Alexandru Ghica.
z Constantin Mavrocordat s-a căsătorit la 14 noiembrie 1 73 2 , prin mijlocirea
lui Grigore Ghica şi a mamei lui, Ruxandra, cu Ecaterina, fiica vornicului Constantin
Rusăt, vezi Însemnări la biografia lui Const. Mavrocordat, în Const. Daponte, op. cit. ,
I, p. 349.
8 Despre jalba semnată de cei doi domni la Focşani este vorba şi în Însemnări
la biografia lui Const. Mavrocordat, vezi Const. Daponte, op. cit., I, p. 350.
crnvtl-,wcriv troi;, cruvoµti..oovmi; tcp Krovcrtavtivq> pooq., tov Kat&7te1cre Kai

im&ypa\jle Kai EKeivoi; mppayisovtai; îllV, 01' fii; EÂutpro9TJ tfii; Esopiai; 6
Mixai.. pooai;, cruvepyeiq. tOU rpT)yopiou P6oa, Kai Oia µ&crou tOU âOEÂ<pou
tou, µeyai..ou opayouµavou.
5 'EKa9T)crav ouv oi aUS&vtat 860 ftµ&pai; di; <l>rosavt, Kai tij îtpcOtlJ
itµ&pq. ET. fjycv 6 Krovcrtavtivoi; pooai; eii; tov rpT]y6ptov P6oav Kai âvta
µro9T) crav, OEtKVUOVtEi; uµ<p6tepot Ct)'U1tT] V CtOEÂ<ptKTtV uvaµEtaSU tffiV, tij
OE ăÂÂl:J Tj µ&pq. Î)Â9E Kai 6 rpT]y6ptoi; P6oru; di; tOV Krovcrtavtivov P6-
oav Kai avrnµci>9T]crav Kai 1tllÂtV, Kai KatU îO\ (,'!UtOV tp6rrov âvmµci>9T]crav
10 Kai ai 86µvat trov. Eii; autai; tai; 860 Tjµ&:;m; E.Kaµav 01pă.vta oi aU9&vtat,
EKacrtoi; di; to i'.8tov µ&poi;, Kai 9eropficravtei; oi..ai; tai; imo9&creti; tfji; ă.
Kpî]i;, tai; EOt6p9rocrav. Kai Tij y' it µ&pq. fo&pacre 7taÂtv 6 Krovcrtavtivoi;
pooai; 1tEpav 07t0U Tiv to craîpavn, Kai EKEi tOV EOEX9T] 6 rpT]y6pto<;; P6-
oai; di; uiv 7tEOtă.Oa, Kai avrnµro9Tjcrav EKEl 7tUÂtV oi au9&vtat, Kai µEtU
15 CtpKEtÎlV cruvoµtÂiav, U7tEXatpEticr9T]CTClV Kai KapaÂtKEucravtei; KCll oi OUO,
cmfji..9ev EKacrrni; di; to Kovă.Kt tou. Kai tfj ă.ÂÂl:J Ti µ&pq. l i EKivricrev EKacrto<;; 849
rrpoi; tov Hitov 9 p6vov, Kai i1i..9 ev 6 Krovcrmvtivoi; pooai; di; tov 9p6vov tfj<;;
Moi..o o pim; EK tOU op6µou îOU Mrroupi..a oiou, Kaµvovmi; OtPă.vt di; oÂa ta
KOVUKta tOU. <1>9avovmi; OE di; to riacrt, t;pyfjKaV eµrrp6i; îOU oi KaîµaKaµT]OE<;;
20 Kai oi Âomoi ăpxovtei; Kata tÎlV cruvfj9etav eii; î07tOV rtasEpEVt Âey6µe
VOV, Kai µE titv cruvri81crµ&vT]v rrapamsiv dcrfji..9 ev ei<; tov 9p6vov tou.
Kai îfj y' ftµ&pq. Ot&îase tai; apxovtiai;, U1tOKa9tcrtoovtai; tov µf.v
Krovcrrnvtivov Krocrtă.KTJV rră.Âtv µ&yav i.. o yo9&tTJV, tov l:avooui.. o v l:wup
tsav popvtKOV µ&yav tfji; Katro Tcrapai; tOV reropyaKT]V KavtaKOUsTJVOV
25 µtyav P6pvtKOV tfji; A vro Tcrapai;, titv of: xatµaviav titV EOffiKE tcp 1tEV9Epcp
,
ClUtOU KwvcrtaVîtVq> Procrcr&tq> roi; EîttKEpOecrt&pav, 1tOcrtEÂVtKOV of: EKaµe

tov M1xai..ci KTJV Procrcr&tov, ov Eixe Kai 7t p6tepov, µ&yav crrra96.pTJV tov
,Avop&a Procratrnv Kai µ&yav µrravov tOV reropyă.KT]V Ilacrxavov, oµoiro<;;
Ptcrnapî]V µ&yav tOV 0e68ropov IlaÂUOT]V, tOV of: reropyă.KT]V Procrcr&tov
30 µ&yav rraxapVlKOV Kai tOV 'lci>VVT]V Mnoyoav µ&yav crtOÂVlKOV, tÎlV KOµt
criav 8E ăqiricre nai..t v di; tov K6µ1cr6v tou Krovcnavîivov, uiov tou rerop
yaKT] KClîttKf:XCl)'li'i, Kai Eq>Esfji; EOrocre Kai tui; Âomai; upxovtiai; roi; Eq>UVT]
EUÂoyov autcp, Kai EOEtSEV itµEpOtT]îCl di; oÂoui;, t6crov ăpxovtai; ocrov
Kai eii; tOV Â017tOV Âaov.
35 Kai di; titV ÎJÂtKiav 07tOU eupicrKeto µeteixe Kai s&vrov yÂrocrcroov.
EX,OVtai; Ot8acrKaÂoui; 7tOÂÂOOV yÂrocrcroov 7tÂ.T]criov îOU, Kai ecrrrouoase va
µitv cl7tOÂecr9îj to ovoµa tou 1tatp6i; tOU, CtÂÂu µă.Â.tcrîCl va ausT]8ij Ot'
aurnu µE eutuxiav Kai µvfiµT]V &96.vawv.
<l>ep6µevoi; ouv µf: oIKtov Kai EÂeoi; ei<; tai; EKKÂT]criai; Kai oucrtuxt-
40 crµ&voui; ăpxovrni;, el<; 9avă.rnui; OE Kai 7tatOEucre1i; uv9pc07tffiV fttov cru
vecrrnA.µ&voi;, âyKaÂa di; tOV KatpOV tfji; EVtau9a au9evtiai; îOU îOtauta<;;
aitiai; OEV Eq>Epav oi Katpoi. Eli; of: tai; Kpicret<;; ÎJîOV 1ComacrnKcOîCltoi;;
emµei..ouµevoi; va µit cr<paÂlJ e'ii; nva Kpicrtv 7ttroxou nvo ; . Kai tai; civa
<popa<;; tOOV av0pc07tffiV 6 i81oi; tai; ecrui..A.eye, Kai 6tav al U1tT] pEcriat tfj<;;
4j au9evtiai; OEV tOV Ecruyxropoucrav va 9eropficru E li KElVO<;; titV Kpicrtv, ta<; 85()
E016ptsev di; toui; ESffi OtotKT]ta<;; tOOV µepoov EKEivrov µE ypaµµata aU9evn-
Ka Ota Va 9eropficrrocrt tai; Kpicreti; EKEtVa<;; Kai va aVa1taucrrocrt toi><; 1ttCO
XOU<;; µE OtKatOCTUVT]V.
DOM N I A LUI CONSTANTI N VODA MAVROCORDAT 35 1
l-a avut la Focşani cu Constantin vodă, l-a înduplecat şi pe acesta s-o

iscălească şi s-o întărească cu pecetea sa. Astfel, prin mijlocirea lui Grigorie
vodă şi a fratelui său, marele dragoman, Mihai vodă a scăpat din surghiun.
Domnii au stat două zile la Focşani. În prima zi s-a dus Constantin 5
vodă la Grigorie vodă de s-au întîlnit, arătînd amîndoi dragoste frăţească
între ei. A doua zi a venit şi Grigorie vodă la Constantin vodă de s-au
întîlnit din nou. În acelaşi fel s-au întîlnit şi doamnele lor. În aceste două
zile, domnii au ţinut divan, fiecare în partea sa, şi cercetînd toate pricinile 10
de margine, le-au rezolvat. A treia zi, Constantin vodă a trecut iarăşi
dincolo, unde era saivanul lui Grigorie vodă, care l-a primit pe cîmp şi
s-au întîlnit iarăşi acolo. După ce au stat de vorbă multă vreme, şi-au
luat rămas bun şi, încălecînd amîndoi, s-au îndreptat fiecare spre conacul 15
849 său, iar în ziua următoare l i au pornit spre scaunele lor. Constantin vodă
a venit în scaunul Moldovei pe drumul Bîrladului, făcînd divan la toate
conacele sale. Cînd a sosit la Iaşi, i-au ieşit întru întîmpinare, după obicei,
caimacamii şi ceilalţi boieri, la locul numit Ezereni, şi a intrat în scaunul 20
său cu obişnuitul alai.
A treia zi a orînduit boieriile, făcînd iarăşi pe Constantin Costachi
mare logofăt, pe Sandu] Sturdza mare vornic de Ţara de Jos, pe lordachi
Cantacuzino mare vornic de Ţara de Sus ; hătmănia, ca mai bănoasă, a 25
dat-o socrului său Constantin Rusăt ; postelnic a făcut pe Mihalachi Rusăt,
pe care îl avea şi mai înainte, mare spătar pe Andrei Rusăt, mare ban
pe lordachi Paşcanu, mare vistier pe Teodor Paladi ; pe Iordachi Rusăt
l-a făcut mare paharnic, iar pe Ioan Bogdan mare stolnic. Boieria de comis 30
a lăsat-o iarăşi comisului său Constantin, fi.ul lui lordachi capuchehaia,
şi · pe rînd a dat şi celelalt� boierii, precum a găsit cu cale. S-a purtat cu
blîndeţe faţă de toţi, şi cu boierii, şi cu norodul.
La vîrsta lui de om tînăr cunoştea şi limbi străine ; avea pe lîngă el 35
dascăli pentru mai multe limbi şi învăţa mereu, ca să nu piară faima tatălui
său, ci, dimpotrivă, să crească prin el, întru fericire şi pomenire veşnică.
Se purta dar cu bunătate şi milă faţă de biserici şi faţă de boierii
scăpătaţi şi era sfi.os cînd era vorba de osîndire la moarte sau de pedepsirea 40
oamenilor, cu toate că în timpul domniei sale de aici nici nu s-au ivit
asemenea cazuri. De asemenea, la judecăţi se străduia mult şi se nevoia
să nu cumva să greşească la judecarea vreunui sărac. Jalbele oamenilor
850 le aduna el însuşi şi dacă treburile domniei nu-i îngăduiau să li cerceteze 45
în persoană pricinile, le trimitea ispravnicilor acelor ţinuturi cu scrisori
domneşti, poruncindu-le să cerceteze acele pricini şi să mulţumească
cu dreptate pe săraci.
"EKaµe Kat EVa vfov EA.Eoi; Kai Ecn) KroO"e tEÂ.eiroi; to o6crtµov tIDV
CtPXl.EpEcOV Kai tepl':rov Kai tIDV µasiÎ•TJOCOV apxovtrov, 6µoiroi; Kai îl.Va ta
tIDV µovaO"tîj pirov XPUO"opouÂ.Â.a ta ClVEKaiVtO"E, 1tacrxisovtai; Kai di; tai;
K picreti; Kai Kata mivta va CtKOÂ.ou0Î)O"l] di; ta lXVTJ tOU rpîjyo piou P6oa.
5 Eii; tOV Katpov tOUîOU îOU auOl':vtou ÎJîtÂ.c00TjO"QV craviOei; Eîti tfii;
7tÂ.ateiai; tfii; µEyaÂ.TJi; µE KotviJv 7tcivtcov PoiJ8Etav ota tiJv �tEyciÂ.TJ V Â.a
O"TtTJV 6nou syiVEtO, tcŢl OE 7tpci>tcp xpovcp tiii; aU9evtiai; tOU Eît'fi pe to 86-
0"tµov tIDV µEÂlO"O"IDV, <5tcrl':nvav Â.EyoµEVOV, bticrTJi; napa îtUVtrov, tOO"OV
apxovtrov OO"OV Kai tIDV Â.01.îtIDV ta;ecov, <5riA.a<5iJ tcrapcivtKa, îtepi oi) EÎXE
1 0 Otata;Et O ta XPUCTO�:>UAAOU au9�V tlKOO O rpT}yo pLO; pj8cr; di; KOlVÎJV
euxapicrtT}O"lV VU <5iooocrt o{ lipxovtEi; Kai ta µovcrcrtÎ)pta µ6vov to 'f1µtcru
tiii; tcrapavtKTJi; 7tATJ proµfii; Kai 81..oyiasE 6 Kcovcrtavttvoi; P6<5ai; m:Oi; 01':
Â.Et tOV <5ci>O"El µeyaÂ.TJ V 1tOO"OîTjta. Acpou d<5ev oµcoi; Oîl. îOO"T} îtOÂ.AÎJ
•
7tpocr0fJKTJ <5E:v €ytVE, µEtEµEÂ.ÎJ0Tj Kai ăAÂ.OîE <5EV to EKUµE, ucpiJvovta:; to

1 5 Kata îÎJV 7tpoA.apoucrav OtatayiJv îOU rpîjyopiou PMa, to <5E PaKapitov
Kai xaptia ta EcruxvoE:pyasEV {mE:p ăAÂ.OîE. Ilpoi; tOUtoti; (){;, ovmi; UîtO
Tttoi; 7tOÂ.Â.a Kai UîtOîtîEUOµEvo:; 7tEpi tfii; µEta0EO"eci>i; tOU moi; va. sytVE
µE: tÎ)V Ei:<5TjcrtV tOU rpriyopiou P6<5a, E'lfUXPUV0TJ Îl µEta�u tIDV aU9EVîIDV
aya7tîj KUL cruµ< 1t >VOta µE KCtîtOtaV <5tXOVOtaV .
20 °0 <5& 'Ocrµav-nacrai;, îtT]yai vovtai; di; to rwuspouµt, 67tou ÎJV <5tco-
ptcrµl':voi; napu tfii; pacrtÂ.Eiai;, <5tcopicr0T} <5ta pacrtÂ.lKOU cpepµaviout apxt
crtpUtTjyoi; OlU va mnai Vl] napeu0ui; di; to Ilay<5an µE O"tpateuµa, E1tEl
OÎJ 6 TaxµacrKOUATJi;, xavrii; tIDV TIEpO"IDV, EÎXE EV îtOÂ.lOpKi� to KUO"tpov
EKEtvov, Kai eii01':roi; µEta noÂ.A.ou crtpatou E7tfiyev 6 'Ocrµav-7tam1i; di; to li
25 M7tayoan Kai O"UyKpotouµevoi; µE: toui; Til':pcrai;, EVlKTJO"EV auwui;, E�Ep- 851
xoµl':vou Ka.i tOU 'AxµEo2-1ta.O"ă EK tOU KclO"tpou µim! îOU crtpatou a.utou,
Ka.i 8A.eu01':procrE tÎJV BapuA.mva EK tiii; 7tOÂ.t0pKia.i; a.utrov, ota.crKop7ticrai;
to 7tEpmKov crtpateuµa. Ilepi ou cp0avoucra doTJcrti; di; tÎJV pacrtÂ.eiav,
tytVEV crevÂ.iKt Eii; tÎJV Kcovcrmvn vou7toA.1 v Kai €crtElAEV ft pa.cr1Â.eia t:om
30 eii; tov Kcovcrmvttvov P6oav a.utiJv tÎJV x_aponotuv et<5T}crtV µE: tov rta.xyia
µnl':TJV, a<5eA.cpov îOU PesiPTJ 'AÂ.fi-na.cră, ovta pamA.tKOV craA.axopT}V, Ka0cili;
Ka.i eii; ăÂ./..a µtpri tfii; pacrtÂ.Eiai; EO"tci.A.0ri Ot' ăA.Â.oov ayaorov Îl O.UîÎJ E'i
OTJcrti;, KO.i eii; tÎJV BA.axiav <5ta îOU autou rmxyiă-µ7tETj3, tOV 6notov Ep
xoµEVOV EOID hiµTjO"E Kai EOE�tci>BT} 6 Krovcrmvttvoi; PMai; µeyaA.roi; roi;
35 CtOEAcpOV îOU PesipT}, Kai unfiA.0ev euxaptO"tT}µl':voi; Kai EVtEU0eV Ka0cili;
Kai 7tap<i tOU rpriyopiou P6oa.
MEt' OÂ.iym; oE i)µl':pa.i;, TiA.0ev ăA.A.ri ei'.oricrti; di; tov Krovcrtavttvov
pooav cmo toui; KllîtlKEXO.YtUoEi; tOU on µEta tÎ)V VtKT}V EKElVTJV 01t0U E
Kaµev 6 'Ocrµuv-na.crai;, avaVECOO"EV 6 Ta.xµacrKOUAT}i; X.UVT}i; îOV 1tOAEµov,
40 EpX,OµEVOU autcŢl Kat ăÂ.Â.OU O"tpatOU, Kai cpplKîOU O"UyKpOnO"µou YEVOµE
VOU, E7tÂ.TJyci>Ori Kai 6 'Ocrµuv-namii; 7tÂTJYÎJV Katpiav Kai 0avacrtµov, 81;
fti; Kai EtEÂ.EUtTjO"E.
1 Î n ms găsim scris deasupra cuvîntul «q>Epµaviou» «6Ptcrµoi3».

2 Î n ms a fost «MExµefo> , care s-a corect1t «'Axµefo>.
1 Î n ms a fost «nacru», s-a îndreptat de altă mină «µn&i».
DOM N I A LUI CONSTANTI N VODA MAVROCORDAT 353
A făcut şi o milă nouă : a suprimat cu totul darea arhiereilor, a preo

ţilor şi a boierilor mazili. A reînnoit şi unele din hrisoavele mănăstirilo�,
străduindu-se şi la judecăţi şi în toate să păşească pe urmele lui Grigorie vodă.
Pe timpul acestui domn s-a acoperit cu scînduri piaţa cea mare, cu 5
ajutorul obştesc, deoarece se făcea acolo mult noroi. În primul an de

domnie a luat darea asupra albinelor, anume desetină, deopotrivă de la
toţi, atît de la boieri, cît şi de la celelalte categorii, adică ţărăneşte. Cu
privire la această dare, Grigorie vodă hotărîse prin hrisov domnesc, spre 10
mulţumirea tuturor, c a boierii ş i mănăstirile să dea numai jumătate din
cît plăteau ţăranii. Constantin vodă se gîndise că dacă va lua desetina
deopotrivă de la toţi va strînge o sumă destul de mare, dar dacă a văzut
că sporul nu a fost aşa de mare, s-a căit şi nu a mai făcut acest lucru,
lăsînd această dare aşa cum o hotărîse Grigorie vodă. Cit despre văcărit 15
ş i hîrtii, l e scotea mai des c a altă dată. Deoarece Constantin vodă era
om bănuitor, a crezut 1 că mutarea lui s-a făcut cu ştirea lui Grigorie vodă
şi de aceea dragostea dintre cei doi domni s-a răcit şi după buna înţele
gere a urm1t o oarecare dezbinare.
Osmm-paşa s-a dus la Erzerum, unde a fost trimis de către împărăţie, 20
iar apoi a fost orînduit, prin firman împărătesc, seraschier ca să pornească
îndată cu oastea asupra Bagdadului, deoarece Tahmas Culi, hanul perşilor,
ţinea acea cetate împresurată. Aşadar, Osman-paşa s-a dus îndată cu multă
85 J oaste la li Bagdad şi, luptîndu-se cu perşii, i-a învins. Apoi ieşind şi Ahmed- 25
paşa cu oastea sa din cetate, a eliberat Babilonul de împresurare, împrăştiind
oastea persană. Sosind la împărăţie vestea despre această biruinţă, s-a
făcut şenlic la Constantinopol. Stăpînirea a trimis şi lui Constantin vodă
această veste îmbucurătoare prin lahia-bei, fratele marelui vizir Ali-paşa, 30
care era salahor împărătesc. Această ştire a fost trimisă prin alte agale
ş 1 m ce� te r ărţi ale împărăţiei ; în Ţara Românească ştirea a adus-o tot
lahia-bei. Cînd a venit aici, lahia-bei a fost primit cu mare cinste de

Constantin vodă, ca un frate al marelui vizir, aşa că a plecat mulţumit 35
şi de la Grigorie vodă.
Peste cîteva zile i-a sosit lui Constantin vodă altă ştire de la capuche
haiele sale, că după ce Osman-paşa a cîştigat acea biruinţă . hanul Thamas
Culi a reînceput războiul cu altă oaste ce i-a mai sosit. Atunci a avut 40
loc o luptă înfricoşătoare, în care Osman-paşa a căpătat o rană de moarte,
în urma căreia a şi murit.
1 Cronicarul nu spune adevărul, ve d mai sus nota 1 de la p. 347.

35 4 CRO N I CA GHICULEŞTILOR
E>ANATOL AYrOYLTOY TOY PHrOL THL AEXIAL, KAI META TAL

D OAAAL LYrXYLEIL KAI THN M ETASY KAILAPOL KAI «I>PAN
TLAL MAXHN, ANABAI.IB TOY YIOY AYTOY «l>EAEPIKOY EU: TON
0PONON THI. A EXIAL I.YNEPrEIA THL PQI.I.I�
5 Kma îO )�crµW Eîoi; µEîÎ}Â./...a!;i:: îOV Piov Kai 6 pftyai; îfji; Ai::x.iai;
1133 AuyoucrîOi;, îOU 6rroiou ft cmopirocrti; f:8wcr�v ahiav mpaxfii; µq6.Â.TJi; di;
oÂ.TJV n)v EupcimT)v, trri:: 1 8i] dxi:: yivi::t 81x6vorn µEm!;u î&v At.xwv rri:: pi
EKÂ.oyfji; pTJy6i;, on 6 rr ptµ6.crT)i; auî&V Kai 6 'Iwcri]<p Il oî6<JKT)i; Poi:: P68ai;
Kt6PcrKTJi; Kai ă/.../...o t Iloî6crKT)8Ei;, 6µou µ€ ă/.../...oui; {Kavoui; poi:: p 68ai;, fi9i::-
10 Â.OV va yiVTJ pftyai; 6 Ai::crivcrKT)i; I.mvicr/...a poi;, µi::cr oA.apouvîOi; Kai îOU
yaµppou auîOu priyoi; îfji; <l>p6.vîcrai;, ErrEtoi] Kai rrpo îou Auyoucnou d
xi:: v (Jî€<p9fj pftyai; µ€ ouvaµtv îCOV I.PEKCOV, Kai rrapci. îCOV Mocrx6Prov e8teh
x9TJ, UTCOKQîU(JîU9Eii; pftyai; 6 pT)9Eii; AuyoucrîOi;. To µf.poi; OE îCOV Btcrvo
ptcrîT)O(J)V Kai ă/... /...0 1 poi:: p 6v8at, oi rri:: p tcrcr6n:pot EK . îOU µtpoui; îfii; Atî-
15 paviai;, i1Gc/... o v vei. crîc<p9ij pftyai; 6 «l>c8cpîKoi;, uioi; îOU AuyoucrîOu, Kai
OUîCDi;, oucra rrcptcrcrOîEpa ft µi:: p ii; îOU I.mvto"/1.6.Pou, U\jlW<JUV li îOV LîU- 852
vicrA.apov rr6./... 1v di; îÎ)V Kop&vav îfji; Acxiai;. To 6rroîov PHrroVîEi; oi
ii/.../... 0 1 poi:: P 68m, fop6crrri:: crav µs yp6.µµam di; îOui; Mocrx6Poui;, µs 'to
va brp6A.api:: v EKEÎ µs yp6.µµam Kai 6 <l>EoEpîKoi;, uioi; îOU AuyoucrîOU,
20 Ka9ci>i; Kai di; îOV K 6.po/...o v Kaicrapa, Kai sTJîOUVîEi; EKEîvot o{ Poi:: p 68at
poft9ctav rrapcl. îfji; Pacrt/... icrcrrii; î&v Procrcr&v "AvvT)i; 'Iav6PvTJi;, trri::toi)
Kai µÎ}îE EKEiVTJ osv ii9EÂ.E îOV Lmvicr/... a pov pftyav sii; îOV Â.EXtKOV 9p6-
vov, rrapaKtvouµtvri Kai rrapci. 'tou Kaicrapoi;, ecrîEtÂ.E ÎKavai; XtÂ.t6.8ai; crîpa
îOU di; îÎJV Aqiav tvav'tiov îOU I.mvtcrA.6.pou. ·o 6rrotoi;, Â.aµp6.vovmi;
25 EtOTJcrt v rri:: p i îOuîOu, 6µou Kai oi rri:: p i auîOv Atx.01, rroÂ.Â.ci tvvot6.cr9TJKav,
<l:icrci.v 6rrou 6 yaµpp6i; îOU pi)yai; îi'ji; «l>p6.Vîcrai; OEV Î}îOV OUVUîOV va îOV
<JîElATJ poft9EtaV arto îÎJV <l>p6.Vî<JUV, µs îO va µi::croJ..a poucrt ăÂ.Â.rov Em
KpUîEtat. Kai OUîroi; i1pl;aîO va crupVEîat KUîa îÎ]V A6.vîcrKav, ilni; dvat
µia rr6Â.ti; EÂ.cu9tpa. Mi::î ci os îÎJV Kupicucrtv îOU Bapuapiou, 6rrou EÎXE
30 yivi:: t T) EKÂ.oyi) Kai tv9povwµoi; îou priyoi; L'tavtuJ..6. pou µs îÎJV Mvaµtv
î&v procrcrtK&v crîpmcuµ<hrov, 8ta µtcrou îou ă.pxrnmuK61tou îOU KpaKo
Piou i:crît<p9TJ pi)yai; îfi� Aqiai; 6 i::o i:: piKoi;, uioi; îOU AuyoucrîOu, 1tapci
î&v µEî0 auîOu Poi:: P68rov Eii; îO KpaK6Pt, Kai µi::î ci îQUîa, Evro9tvîa 'tei
µocrx1Ka crîpaîi::uµaîa µcîa î&v ua!;ovtK&v, Cinva duiv Uîto îÎJV t!;oucriav
35 îOU «l>i::8 i:: p iKou, EÂ.EKîOpoi; îfji; I.a!;oviai;, EKtvft9TJuav Kaîci îOU L'ta
vwA.upou Kam8tchKovîti; îOV ltroi; di; îO pîJ9sv K6.uîpov îfji; A6.vîuKai;, îO
61toîov tvavnouµi::vov, îO trroJ..t 6pKTJcrav. Kai îtOÂ.i::µouvîi::i; au'to {Kavcii;
ftµE:pai; µEîa rro/...A. fji; aiµaîOxucriai; Kai ouK 6/...i yT)i; cp9opiii; î&v tE Mocrx6-
prov Kai EYKUîOlK(J)V, EKlVOUVEUE rrÂ.fov îO KU<JîpOV va 1tap9ij, Kai UîtEÂ.îtt-
40 �6µi::v oi; 6 LîUVtcrA.apoi;, El;fi/...9i::v EK îOU 'tEix.oui; Ka'tci 'to µepoi; tfji; 9a
A.6.ucrTJi; EVTJÂ.Â.ayµE:vql uxftµan Kai E:cpuyi::v di; îÎI V n poucriav' Kai µi::tcl.
îaliîa 1tapi::8 69TJ îO KUUîpov.
Oi of: Mocrx.6Pot, sTJµtoliVîEi; µs µi::y 6.Â.TJV 1tocr6îTJîa licrîtprov îOui;
AavîuKE:soui; ăq>TJcrav 'to Kciuîpov. li Kai �v u&µa µev îOU uîpaîOu auî&v, 853
DOMNI A LUI CONSTANTI N VODA MAVROCORDAT 355
MOARTEA LU I AUGUST, REGELE ŢĂ RII LE ŞEŞTI, ŞI URCA REA

PE TRON A FIULUI ACESTUIA, FREDERIC, PRIN M IJLOCI REA
RUSIEI, DUPĂ MULTE TULBURĂ RI ŞI DUPĂ LUPTA DIN TRE
ÎMPĂRAT ŞI FRANŢA
În anul 7242 a încetat din viaţă August, regele Ţării leşeşti, a cărui 5
moarte a produs mari tulburări în întreaga Europă din pricină că la alegerea 1733
noului rege s-a iscat vrajbă între leşi. Primatul lor şi Iosif Potocki, voie
vodul Kievului, şi alţii din familia Potocki, împreună cu mulţi alţi voie
vozi, au vrut să facă rege pe Stanislav Leszczynski, pentru care a mijlocit Io
şi regele Franţei, ginerele lui. Acesta mai fusese încoronat rege cu ajutorul
şvezilor şi înainte de August, dar atunci a fost izgonit de către moscali
şi înlocuit prin sus-zisul rege August. Partida Visznowieckilor însă şi alţi
voievozi, cei mai mulţi din provincia Lituaniei, voiau să fie încoronat
ca rege Frederic, fiul lui August. Partida lui Stanislav, fiind mai numeroasă, 15
852 l-a urcat 1 1 iarăşi pe acesta pe tronul Ţării leşeşti. Ceilalţi voievozi, văzînd
acest lucru, s-au rugat prin scrisori de moscali, de care se rugase tot
prin scrisori şi Frederic, fiul lui August, care a mai cerut ajutor şi de la
împăratul Carol. Aceşti voievozi cereau ajutor de la împărăteasa ruşilor 20
Ana lvanova, deoarece nici împărăteasa nu voia ca Stanislav să se urce
pe tronul leşesc. Întrucît era îndemnată şi de împăratul Carol, ea a trimis
în Ţara leşească, împotriva lui Stanislav, o oaste de mai multe mii de
ostaşi. Stanislav, a:fl.înd de acest lucru, era tare îngrijorat, la fel erau şi 25
l �şii care îl însoţeau, întrucît ginerele său, regele Franţei, nu avea putinţa
să-i trimită ajutor din Franţa, din pricină că îi despărţeau alte ţări. Astfel,
Stanislav a început să se retragă spre Danzig, care era un oraş liber. După
ce oştile ruseşti au cucerit Varşovia, unde se făcuse alegerea şi înscău
narea regelui Stanislav, cu ajutorul acestor oşti ruseşti şi prin mijlocirea 30
arhiepiscopului de Cracovia a fost încoronat la Cracovia rege al Ţării
leşeşti Frederic, fiul lui August, ales de voievozii care îl susţineau. Apoi
împreunîndu-se oştile moschiceşti cu cele saxone, care erau sub porunca
lui Frederic, elector al Saxoniei, au pornit împotriva lui Stanislav,· urmă- 35
rindu-1 pînă la zisa cetate Danzig. Deoarece cetatea s-a împotrivit, au împre
surat-o şi au atacat-o mai multe zile. După o mare vărsare de sînge şi după
ce au suferit multe pierderi atît moscalii, cît şi localnicii, cetatea era aproape
să cadă. Atunci Stanislav, pierzînd orice nădejde, a ieşit deghizat din 40
zidurile cetăţii dinspre mare şi a fugit în Prusia : după fuga lui, cetatea
s-a predat.
După ce au luat mari sume de bani de la locuitorii Danzigului,
853 moscalii au părăsit cetatea. li O parte din oastea lor, împreună cu coman-
356 CRON ICA G H I CULEŞTILOR
µEta 'tou apxtcrtpatinou MouvtK E7tEcrtpE\jl E n6.A.tv Ei<; tTiv AExiav, 6 88 At
<rTJ<; yEvEpciATJ<; µf; tpuivm xtA.ta8E<; pcocrmKov crîp6.twµa EKAEKî6v, Kata
'tÎlV cruµµaxiav 6rtou EÎXEV fi pacriA.tcrcrci tcov µE: tov Kaicrapa, 8ta rtpocrrn
yfj<; ti'j<; pamÂ.icrcrTJ<; îCOV, Eitfjyav Ei<; Poft(bav îOU Kaicrapo<; Ei; tov Pfj-
5 vov 7tOtaµ6v1, 07tOU l)rnv îO îE KaicraptKOV Kai yaAAlKOV crtpciîwµa. 'ErtEt-
81) 6 pftya<; îfl<; p6.vtcra<; OATJV îl)v ahiav ti'j<; Eicr68ou t&v < cruµ>µaxt
Kffiv2 crtparnuµ6.îCOV Ei<; tl)v AEX,iav Kai ti'j; cirtopoA.fl; tol\ 7tEV8Bpou rnu
rrnvtcrA.6.pou tl)v clvtcpEpEV EL<; îOV Kaicrapa, Otl 6 Kaicrap µl)v EXCOV uiov
va clcpftcrlJ 0ta80XOV îOU Ett; îO iµrtzptOV µEîa îllV clrtopirocriv îOU Kai 88-
1 o AOVta<; va crn:pEcOO"lJ îOV OlKO V îOU, EUpEV EUAoyov va mipu yaµppov Ei<;
tl)v 7t pEcrPuttpav KOPTJV îOU tov 8ouKa ti'j<; J\roppaiva; Kai vei clcpftcrlJ
EKEîvov 8tci8oxov, Kai cruA.A.01ts6µEvo<; µftmo<; Kai Evavnro8ij Ei<; wurn 6
<l>EOEpÎKO<;, uio<; Auyoucrtou, Kaîei îO 8iKatOV 07tOU EÎXEV, rocreiv 07t0U E:ţ
oiKou Kai 7tatptă<; auîoO f:xpTJµ6.ncrav rncroOîot KaicrapE<; Kai EKEîvo<; El-
1 5 vm EAEKtrop rnu iµrtEpiou, Exrov Kai yuvaîKa îl)v KOPTJV 'Irocrftcp, wu 7tpE
crP.uttpou u8E/"cpou rnu Kaicrapo<;, 81a îOUîO 7tapEKUAEcrE îÎJV pacriA.tcrcrav
îi'j<; Pwcrcria; va îOV PoTJ8ftcru Otel va Ct7tOKarncrrn8ij 6 <l>E8EpÎKO<; pftya<;
îi'j<; AExiat; Kai vei A.uPu oµoA.oyiav nap' auwu 8taA.aµpavoucrav Otl µEîU
îÎJV îEAEUîÎJV rnu Kaicrapo; vei µl)v EXD vu npEîEVOEplJ EKEÎVO<; îl)v Kat-
20 craptKÎJV 8ta8oxft v, ro; Kai EYlVE.
Autu A.ornov rrcivrn f:vEpyouµEva i1vavîiov rnu 2:rnvtcrA.6.pou, &8roKav
ahiav î<'i> PTJYi tii<; <l>pc'.tvîcru<; Kai l::crîEtAE crîpatE6µarn cppavîcre/;tKa Kai.
dcrfjA.8ov dt; îU m'.ivo pa îOU Kaicrapo<; cino EVU µtpo<;. Kai ano îO ăl.A.o
µtpo; 81ftyEtpE îÎJV 'Icrnaviav, oucrav aEi1tOîE cruµµax;6v îOU Kai EKO"îpci-
2 5 îEUO"E KUîcl îfj<; 'hal.ia<; Kai EKpclîTJ<rEV fi µ6.xTJ UUîTJ îpEi<; xpovou<;, Ei<;
tou<; 6noiou<; EXUcrEv 6 Kaîcrap îO 7tEptcrcr6îEpov µtpo<; 6nou c'ilptsE Ei<; îÎJV
'IrnA.iav, €xovrn<; crîpm111ov Ei<; îU f.v 'haA.iq. crtpaîE6µatci îOU îOV Mtp
<rTJV YEVEpclATJV, ocrn<; ou îOO"OUîOV li EK 8ucrwxia<;, ocrov EK cpucrtKfj<; îtVO<; 854
auîoO pia<; tsTJµtcil8TJ îOV tKEîcrE cruyKponcrµov Kai Ei'.'>pov îU EKEîcrE icrna-
;30 VtKei Kai yaA.A.tKei crtpatE6µarn EUKatpiav Kai EVÎJPYTJO'UV avEµ7to8icrîCO<;
6,n Kai ăv i19EA.ov, E7tEt8iJ îO µEyciA.ov <Hpaî67tEOov îOU Kaicrapo<; µEîU
toi) apxtcrtpatftyou aurnu 7tpiyKt7tO<; EuyEviou Î)tOV Ei<; tOV Pfjvov. ·o 6-
îCOÎO<; 7tpivt<rE7t EuyEVtO<;, ovrn<; crtpatTJYO<; f.µ7tEtp6tato<; Kcii 7tpUKttKcOta
îO<; tou 7toMµou, €cpuA.cix9TJ np6tEpov ano to 7tÂ.fj9o<; îOO cppavtcrtstKou
35 crtpatou, Ka9ci:><; Kai oi pavtcrtsot EcpuA.cittovto cino tu EKEivou crtpatTt
yfJµarn Kai Kavtvac; cruyKponcrµo<; t&v µEyciÂ.COV îOUtCOV crtpat&V OEV eyt
VE, Ka9T]µtvcov t&v µE:v €vtEî>9Ev tou Pfivou, t&v OE EKEî9Ev. Tcp OE tpi
tcp xp6vcp, f.vouvaµouµEVO<; Kai µf; iKaVÎ)V PofJ0EtaV toî> îE pcocrcrtKOU crtpa
tOU Kai ăÂ.AWV EKAEKtOptKWV 6 7t pEVtO'E\jl EuyEVlO<; Kal oucrapEcrtouµEvoc;
40 îij xpovicp Otaîp1pij, 8tcilptcrE tOV l:EKEVOOpcp yEVEpclÂ.TJV µE 1tEVfjVta XlÂ.tci
OEc; crtpatou Kai îov i::crtELAEv Ei'.<; îU<; enapxia<; ti'j<; pcivtcra<;, ăvta<; Kal
t<'> evanoÂ.Etcp0f;v crtpatEuµa f:totµov, 67tou iiv oi pavtcresot KtvTJ0Ci'.>mv
ămcr0EV toî> artEcrtaÂ.µEVOU crtpatou tCOV, va KtVÎJO'COO't Kal EKEÎVOl omcr0EV
t&v pavtcrtscov Kai va wu<; pciA.comv ev µtcrcp Kal va cruyKpOtTJ8Ci'.>cr1v
45 El<; Kciµnov, clÂ.Â.• OUXl EÎ<; XclVOaKa<;. 'A7to to OîtOÎOV <pUÂ.aît6µEVOl oi <l>pav-
1 Î n ms cuvîntul «1tO'taµ6v» este adăugat pe deasupra de altă mină.

2 Î n ms s-a scris întii Â.SJ(lKc'i>V pe urmă ştergîndu-se silaba <<Âe» printr-o linie
s -a scris pe deasupra «µev>.
DOM N I A LUI CONSTANTI N VODA MAVROCORDAT 357
dantul şef Mi.innich, s-a întors iarăşi în Ţara leşească, iar generalul Lascy,
cu treizeci de mii de ostaşi ruşi aleşi, s-a dus din porunca împărătesei,
potrivit alianţei dintre împărăteasa ruşilor şi împăratul Carol, în ajutorul
împăratului la fluviul Rin, unde se aflau trupele imperiale ş( cele franceze. 5
Pentru intrarea trupelor aliate în Ţara leşească şi pentru izgonirea socrului
său Stanislav, regele Franţei învinuia pe împărat. Şi într-adevăr, împăratul,
neavînd un :fiu pe care să-l lase moştenitor în imperiu după moartea sa,
şi dorind să-şi întărească dinastia, a găsit cu cale să căsătorească pe fiica I O
sa cea mare cu ducele de Lorena şi să-l lase pe acesta moştenitor. Ş i gîn
dindu-se că poate se va împotrivi la aceasta Frederic, fiul lui August, după
dreptul pe care-l avea, întrucît din familia şi din neamul acestuia s-au
făcut atîţia împăraţi şi că acesta era elector al imperiului şi avea de soţie 1 5
pe fiica lui Iosif, frate mai mare al împăratului, pentru toate acestea rugase
pe împărăteasa Rusiei să-l ajute să facă pe Frederic rege al Ţării leşeşti şi
apoi să ia de la acesta o declaraţie cum că, după moartea împăratului, el
nu va avea nici o pretenţie asupra tronului împărătesc ; ceea ce s-a şi făcut. 20
Aşadar, toate acestea pe care împăratul le punea la cale împotriva
lui Stanislav au făcut pe regele Franţei, pe de o parte, să trimită oşti
franceze împotriva lui, care să intre în hotarele împăratului, iar pe de altă
parte să aţîţe Spania, care fusese totdeauna aliata sa, să pornească război
împotriva Italiei. Acest război a ţinut trei anii în care timp împăratul 25
a pierdut partea cea mai mare a ţinuturilor pe care le stăpînea în Italia.
Comandantul trupelor sale din Italia a fost generalul Mercy, care a pierdut
854 bătălia de acolo nu atît li din pricina nenorocului, cit din pricina , felului
său de a se grăbi. Oştile spaniole şi · franceze aflate acolo au găsit prilej 30
să facă fără împotrivire tot ce au vrut, deoarece tabăra împăratului, împreună
cu comandantul suprem, principele Eugen, se afla la Rin. Principele Eugen,
fiind un comandant foarte iscusit şi priceput în ale războiului, s-a ferit
mai întîi de mulţimea oştirii franceze, precum şi francezii se fereau de 35
stratagemele acestuia, aşa că n-a avut loc nici o bătălie între cele două
mari oştiri, care stăteau una de o parte, iar cealaltă de partea cealaltă a
Rinului. În al treilea an însă, principele Eugen, fiind întărit cu o însemnată
oştire care i-a venit în ajutor de la moscali şi de la ceilalţi electori şi fiind
sătul de şederea sa îndelungată, a trimis pe generalul Sekendorf cu o 40
oaste de cincizeci de mii de oameni să atace ţinuturile Franţei. Restul
oştirii era gata ca, în cazul că francezii s-ar mişca în spatele oştirii trimise,
atunci să cadă şi ea în spatele francezilor ca să-i prindă la mijloc şi să-i
atace pe cîmp deschis, nu în şanţuri. Francezii însă, ferindu-se de una ca 45
pDt Al,ubod1DllLŞ Sp Y,9liADt 1?" UAJ?X <;91 AQriD1d9 i\Q)ll"{lDDg 3"{13lD� 1D){
"i\liXJ?rl i\1'.9Dd3U i\1'.9.l. 'J?l3ri A1,tl 11?. DDClOX?. 'i\lii\l}.d}3 i\rog9XDOW i\1'.91 'J?l3ri
Al,11 liDJ?"{DX ltri 1?" 1nx AodocbJ?121,? Ql ll�J?"{Clcb 1?" 3Dl.OJ?ID3lLl,? 'i\0100101 Ql
i\ronnognn.o i\l!l"{"{OlL 1?12 liA?rlo)1.lo"{"{ClD 'DJ3"{1DDg l,txMnrlro99 ?2 H. S l>'
· Ao1.ono.lc;mli\3lLmt32 Ql Sp Sro?,
Sod?e Ql i\O"{Q i\31ind1?12 Sro190 1nx 'A1DDijJ?12 Al,t"{Dx lldg3 'J?A 1?12 !3X;;J
lie-91D� 1D:'ll 001.l3Xd o . 1301 Qd:'ll lli\ţ> Sro?, i\39"{1}. 'Sno1 AroC?) AQ;>l Al,txDog 1?12
i\OlL9l Sp i\Olt9l Qltţ> ?2 Sn1Ao)1uo1n13w ·3.onagşJL01nd1.o? 1nx 1g9ADl)I Ql
SJ3 Sro?, i\D}EfD2"{0W A l,11 Sp i\38"{1}. 1nx i\Qd:.nrl 'J?lDX li91,t.ADtŞ 'SnodJ?lD.L Ol>
SQOl SDli\OĂJ?Aru> 1nx SliAJ?X Q 1nx ?2 Soi\3rl9)nri1013, ·nod1.01N 1301 Ali9Xg
i\1,tl 1lLŞ 'nodl.OJ?X . QOl i\30(l)lJ?X 'ClO}i\llOX QOl i\O}.Oli"{lL 3DC132?1LOlDdl.O� 1D)l
998 'li\}lOX Q.l. Sp li 'Sn2J?1"{1X mq2 Sq> 'nrin31J?d1.o t\0)11d1;11m ?11 t\Ot\J?l"{no.o
li?d3)1..J rll"l3'.I QOlQD AQJn i\Ql SliAi;>X 9 i\3"{13lD?. 'no1dn.ldţ> 1nx 31 no1.ondX
'DlLOXJ?121,? DlDTID}dbX 1nx Ddl'.92 1?"{"{01L ?ri t\ lii\i;>X t\Ql OlQOl Sp i\(l)lt\C)Ot\ lX Sf:
-ndnlL 'AroApxş t\roXşv i\l!ll i\1.oli?2 Al,trid3e Al,11 'J?lDx '"nJX3y A l,11 S!3 118
-"{?DP 'J?A 1?12 3t\3rlD9dlL� i\ � SDJ321.? 1D:'ll S!J.lm.oodlL Sij1 Sli.09ot\C12ndg 1D)I
"3.0C132?1LOlDdl.O� 1D)l li\J?.OClOD)I Ql Sp SliAJ?X Sp9lid 9 t\39"{1}. 'A9rl.01d9 t\Q )l
-1"{1.oDg t\Ql 'J?lDX 'i\9lL10"{ 1D)I "t\ l,t.Xl"(lDDg A1,tĂ.DlDOdlL i\Dd?lC132 lig J'.)"{ 'Qt\
<)O Sro?, Sollit\})ll,? !3X;_1 Y,9m.o 1?" 1D)l lt\l?.OClOD)I Ql S}3 119"{?. 'Qi\ rmt DlDrit)3l 08
-DdlD ClO}rlld)I QOl D:'ll l d1)llDl 'J?l ?TI Y,9ro:'ll U D ţii\ 'J?12 ll?dDt_J A'J?"{lLD)I ClO}Tild)I
1301 llt\l?X cl>1 13orl.01d9 QOXl"{lDDg 1?12 3�DlD9duş 'liA?rlnoi\ DtDdDlL Sro3g.o
-?dlL QO:'lll"{"{DJ. QOl i\1.oUt\}:'llD dDlL Al,t"{"{OlL Al,tl 1D:'ll i\roX?V t\1'.91 i\1.oli?g Al,trid3E)
Al,tl Qltţl D}3"{1DDg ?2 (,t 'i\(l)l D2JdlDlL t\1,tl Qltţl i\(l)lJ?TIC13lDdl.O t\1'.9)1lXDOTI t\(!?l
A1�ro12olLţ1 Sp SDJ3"{1DDg S!J:'ll1Anriro99 S!J.1 t\m391,t.og Al,11 t\Clo11,t.)ş 1D)I 10g si
-9X.oow 10 Anrlnx?. SQ01 QOlLQ An}g 1n)l An1x121.? Al,11 1?12 011\o}D"{X? Acp ,12
'ADJ3"{1.ong Al,t:'ll 1Anrlro99 Al,11 S13 Al!llQD n1nrlrlJ?d.l 'Ql n1"o"J?8cb !D)I
"lO:'llJ?)D)I JO t\Ot\riDXŞ. SQOl QOlLQ SD}.OD"{
-li3"{ 1D:'ll S'J?Ă.DlLdl] S'J?l 1?12 Sn}X3V S!J.1 Arot\?ri13:'llO ll<) t\Q;>l xş lO"{"{OllrlJ?ll 1D:'ll
Aorind2.09duş ClOlLQ 'ADJ9D2"{0W t\l,tl Sp t\(l)l SDX!Dt\ClĂ. S'J?l 1D:'ll t\(l)l Sn}D oi
-no1d3lL S'J?i S3li\O"{"{?l.O '1A11ox Ql Sp i\OĂ.Clcb?lD:'ll "·l!llQD �? S3i\ll }D)I "i\D}X
-3V Al,tl Qlll,? DlDriC)31Ddl.O ţl:'ll lX.oori 'J?l li�C?12 1?" 1?12 i\D}3"{1DDg Al,1Xli\Driro99
A l,tl li d}3Ă.312 ţli\ 'J?dDll 'i\D130lJ.og Ali"{"{!} i\1.o(l)X?. 'J?i\ 1Dli\Dt\C)2 i\?2 SD.Olt\J?d <1>
S!J.1 SQ.llid 1301 Snod?ri xş SC!JlL S3lt\OlL?"{g 'An1d911 t\l,1Xli\Driro99 Al,11 Sp /\rol
-J?rlrlnd.l 1?12 i\orlnd2D9dll� 'rod?lrot\ţ> rn1lid13 Sq> 'i\DX.Olt\l?V Sp nOt\}3XŞ A l,t.l SI
-ncb i\Vl 'J?l3TI 'lOX?v S3lt\Q nogi;>"{.Oli\Dl:I QOl ţll3ri J O '?2 cOlC)0.001 "3.
"5D}i\Dll.OJ. S!J.1 59.lltd QOl SQJCl SQdXlri 'SO"{OdJ?)I t\Q2
Q Sn.ll,t.d li9J?lD3lD:'ll 3lLl,? i\Dt\l}.DD3W 1D:'ll i\l"{OlLJ?3N lt2D"{ltg 'SD}"{3:'lll '.I 092
S'J?l ?2 S13 "t\DDlAJ?d t\Vl Sp Ui\}3rl 1?" DlQDl 'J?l3rl 1nx 'llDL}.) cO.OQ t\�
'SogD"{.O}t\Dl:I 9 ll.OJ?lDClO�� t\Vl 1?" 3X(l)2?. QOlLQ SDt\}Ddd(l)y S!J.1 111\l,? ndn.o OI
gg8 -}DX li i\Ql Sp t\D.tl\.3dlD?lLŞ QOlLQ SDt\J?X.OO.L S!J.1 Sltt\?Tilild li�� 'SD}"{Dll. S!J.1
lid ?rl nd3lC)"{DX 'J?l Lt9u,nrllt)� "1213lLŞ '31\lĂ.?. SodD.O}D:'ll QOl t\D}rllt) ?rl t\O"{Q
i\OlJ?l:'llD d1 91 SD}OlLQ S!J.1 'l}.ĂD"{"{D12 SD}t\DlLDJ. !D:'ll 31 Sn.01t\J?d<1> 'SodD.O}D>t
Q�Dl3TI 1,t }D)l U0C!J13"{3lŞ DlQDl 'J?l3rl 1D)l cbd02t\3:'ll? '.I QOl Al,lcbodlDlll� Dl
-13lL?. 1D:>l i\(l)l'J?rldl,? t\VX01Ll,? i\3.oro9dC!JlDX 'Sltt\l}.dp 1d31L 'J?l t\1'.9"{lrlOt\Cl.O S11.og g
'i\Dt\{\?lH t\Vl Sp ClOl t\9urod9AP, i\Dt\?, llDril}.XD cOt\?riĂD"{"{lit\Ş i\3ffirl3lLj! }D)l
AllA l,tdp ll.ol}.1li) 1?" SnDlAJ?d<1> S!J.1 n.ll,td t\Ql 3DC13l.OJ?AC12Ş t\O!OllQ Ql 'S31
-t\QOlD"{li3"{ 1nx S3li\O}D:'ll 'SDDlt\1?d<1> S!J.1 t\1.0ll Srn}Xdmq t\39"{!J.1L? S91n j1.o
SQXldD.OlD)I S139"{DlD ?2 o. "t\(l)l t\01L9l t\Ql Qltţl t\DDlt9l}.i\l)I� "?2 ' 10)?.0l
H01 1 .LS31n::> I H D V ::> I NO>!::> 8�8

DOMNI A LU I CONSTANT I N VODA MAVROCORDAT 359
asta, nu s-au mişcat din locul lor. Oştirea imperială a pătruns în citeva
ţinuturi franceze, arzînd şi jefuind, ceea ce a silit pe regele Franţei să
ceară pace. El a trimis în acest scop la Viena pe un om al său deghizat,
care, discutînd despre pace, a obţinut mai întîi încetarea luptei şi apoi
întoarcerea lui Sekendorf. După aceasta, a fost desăvîrşită împăcarea 5
între împărat, Franţa şi Spania. Tratatul de pace însă s-a făcut în paguba
împăratului, deoarece a pierdut părţile cele mai frumoase din Italia, în
855 afară de Toscana, care a fost înapoiată li împăratului în schimbul Lorenei,
pe care a dat-o s-o stăpînească Stanislav cit va trăi, iar după moartea lui 1 0
să rămînă Franţei. Peste cele două Sicilii, adică peste Neapole ş i Messina,
a fost pus rege Don Carlos, · fiul cel mic al regelui Spaniei.
Între timp, leşii care erau cu Stanislav, după fuga acestuia la Danzig,
precum s-a spus mai sus, au cerut prin scrisori ajutor de la Poarta otomană ,
deoarece vedeau că din. partea regelui Franţei nu puteau avea nici un 1 5
sprijin. Singurul lucru p e care-l putea face acesta era s ă îndemne împărăţia
otomană să izgonească trupele moschiceşti din Ţara leşească. Unii dintr-a
ceşti leşi ai lui Stanislav s-au refugiat la Hotin, iar averile şi soţiile şi
le-au trimis în Moldova, unde se refugiaseră foarte mulţi leşi din pricina 20
jafurilor şi prădăciunilor făcute de cazaci.
După ce au sosit la Poarta otom1nă scrisorile lor, prin care ei se
plîngeau de nedreptăţile şi de asuprirea moscalilor şi cereau ajutorul
Imperiului otoman pentru izgonirea oştilor moschiceşti din patria lor, 25
Poarta, :fiind îndemnată atît · de rugămintea călduroasă a leşilor, cit şi de
stăruinţa cea m1re a ambasadorului Franţei, a dat poruncă prin firman
împărătesc hanului Crimeei Caplan Gherei să pornească cu oştile tătă
reşti din Crimeea şi să vină la Căuşani, unde să stea pe loc pînă ce va
primi un al doilea ordin împărătesc. Prin urmare, potrivit cu porunca 30
împărătească, hanul a venit la Căuşani şi şi-a a şezat tabăra acolo. Deoarece
însă întîrzhu să vină porunca şi învoirea pe care le aştepta pentru a intra
în Ţara leşească, după rugămintea fierbinte şi stăruinţele leşilor, care îi
făceau mereu multe daruri în aur şi argint; hanul a trimis pe fiul său Selim 35
856 Gherei sultanul cu oştire tătărească, cam zece mii de oameni, l i care şi-a
aşezat tabăra pe malul Nistrului, puţin mai jos de cetatea Hotinului. Pre
gătindu-se la rîndul său şi hanul şi strîngînd pe tătari, a pornit încet-încet
şi a venit în Moldova pînă la Chişinău, unde şi-a aşezat tabăra. Dar mutîn- 40
du-se din loc în loc pentru păşunarea vitelor, a venit pînă în faţa Orheiu
lui, unde s-a oprit ca să găsească un loc bun de trecere, şi aşa a petrecut
acolo toată vara pînă la postul Sf. Marii .
Iar Poarta otomană, cercetînd de mai multe ori pricina aceasta în
sfat, a ·hotărît să nu se amestece şi să nu strice pacea cu moscalii, întrucît 4 5
era încă în război cu perşii. A trimis deci poruncă împărătească hanului
360 CRON I CA G H ICULEŞT I LOR
va an€A.91J ei� to Kpiµt Bui va EKcrtpan:UcrlJ Kata 'îOOV Ilepcrrov, ©� Kai

' A<>yoiia'tou €ysvet0, Kivouvto� tou xavTJ €K tfj� MoA.oopia� tij 9' Auyoucrtou.
<1733>
·o pTJ9ei� KanA.av rKtpETJ XclVTJ�. ovta� 1tatptKO� cpiA.o� tOU Krovcrtav-
tivou p68a, Ecp€pet0 µE cptA.iav Kai ayci1tTJV 1t p0� autov Kai Oia îOUtO ei�
5 tÎJV tcrcipav OEV E1tpo�evt19TJ µeyciA.TJ PA.ciPTJ EK tfi� ei.cr68ou trov Tatciprov,
OE<pEVOEUOVtci� tTJV 6 XUVT)� KatU to 8uvat6v. KAE\jllat oµro� nciµnoA.A.at
€yivovto, Kata tÎJV cpumKÎJV yvci:>µTJV trov Tataprov. ·o OE XclVT)�. E�(J) rmo
ta cruvT)9tcrµ€va 8ropa 6nou naipvouv oi x.avTJOe� 8ta TÎJV i::f oo86v tou� ei.�
tÎJV tcr6.pav, ăA.A.o îl 1tEptcrcr6tepov OEV eA.apev EK tfj� tcrapa�. Ct1t0 OE tOV
IO Krovcrtavtivov P68av miµnoA.A.a ă.crnpa Kai 8ropa EA.ape, t (t. 6nota oA.a EK
tfj� tcrapa� EPYf\Kav. 'Em:tOÎJ EV n pci:>t01�, ornv ecrtetA.ev 6 aU9€vtT)� tov
'ApµO:yov cri:: p 8cipTJV el� 1tpOU1tclVtTJO"tV îOU XclVTJ OUK oA.iya x.apicrµata tOV
EO"tetA.ev 8t' aut0u, Kai µeta tauta, otav eicrfjÂ.9ev 6 XcIVTJ� el� tÎJV yfjv
tfj� MoA.oopia�. n6:A.iv µE �exroptcrta ăcrnpa Kai 8ropa tov u1tÎJVtT)crev
1 5 Kai tote 6 IlaÂ.moÂ.6yo� apµacrTJ�. Oi 61tOÎOt aut0i ouo ăpx.ovte� OtEtpt
\jlaV 1tATJO"lOV tOU XUVTJ a8taÂ.el1tt(J)�, EV OO"(tl 8t€tpt\jleV li ei� tÎJV MoA.oapiav, 857
EVEpyouVtE� Ta 1t pOcrt6:yµata Kai 1tpocrcpEpOVîf:� autcp ta ăcr1tpa Kai Oropa
01tOU tcpE�fj� f:crteA.A.ev autcp a8taK01t(J)� 6 Krovcrtavtivo� P68a�. Ka9ro� Kai
ei� to KiVTJµa toO xO.vT) E:crti::tA.ev µt tov A1µ1tEPTJV, Pataxov trov nm8irov,
20 noA.A.a 8ropa Kai ăcrnpa el� tov x.6.vT)V. Kai fyivev ft efoooo� autTJ wu
XUVTJ el� tÎJV tcrapav 1tOÂ.AOOV e�68rov aino� tcp KrovcrtavtiV<t> P68eţ, oµro�
ePoTJ9iJ9TI 1toÂ.u 6 aU9€vtTJ� outo� ci1to to 7tA.fj9o� trov Â.EX.tKrov U1tTJK6rov,
6nou Kat€cpuyov €8& Kai eytµmav tÎJV tcrapav oia Ta� f:Ketcre KaKoupyia�
trov Kat;aKwv, ©� avrot€pro dnoµev.
25 8ta OE tÎJV tOU rpT)yopiou P6oa ei� 'îÎJV BA.axiav au9evtiav, acpiJvo-
µev va 'YPcl\jl(L)crtV el� 1tAUtO� o{ BA.ax.01, t1µet� oµro� KecpaÂ.mworo� Kai EV
cruvt6µQ> tKEiva 6nou E:nÂ.TJ pocpopiJ9TJµEv napa noÂ.Â.rov BÂ.axrov, eh� ă�ta
icrt0pia� OlTJ'YOUµE9a. Eu9u� yap, EV autfj tfj apxij Tfj� aUSevtia� tOU,
E:pat.. i:: v ei� KaÂ.ÎJV Katacrtacrtv TÎJV BA.axiav, Kai eupicrKOVta� ouo PaKapi-
30 rn tOV xp6vov, EO"Îj Krocre TO EV, OtaîîcltOVta� va eîvm µ6vov ev PaKapitov
tOV xp6vov el� tÎJV Tcrupav EKelVTJV, Ka9ro� ÎJîOV ei� tOV Katp6v îOU Kai
ele; MoA.oopiav, to 01tOÎOV E:cp' OÂ.TJ� tfj� au9Evtia� tOU TO E<pUÂ.U�EV, µE
µi::ycif..TJ V i::u xapicrtT)crtV trov apx6vtrov tOU tmi apxoµtvrov. "'EKaµe OE Kai
ii.A.A.a� 1tOAAcl� KaÂ.a� Otatcl�El� ei.� tOU� tyKatOiKOU�, t6crov Ota TO o6crt-
35 µ6v tOU�, ocrov Kai Ota tllV OEcpi:vowcriv îOU�, µE µqciÂ.TJV euxapicrtTJO"tV
OJ.TJ� tfi� tcrcipa� Kai trov apxovtoov, tOU� 6noiorn; ă.1tO Kaµiav cruvfJ9etav
tou� 8lv wu� E:pyaÂ.E, Kai E:A.w9€procre tÎJV E1tapxiav tKetVTJV Kai a1to toi>�
1tEpt1; ToupKOU�, tOU� 61toiou� dxav oex9fi ăÂ.Â.01 1tpoyevtcrn:pot au8€vtat,
Kai EKaµav xwpia Kai napaxi::iµacria� ei� tÎJV yfjv Tfj� BA.ax.ia�. Kai au�ci-
40 vovte� µf: tOV Katp6v, evroxA.oucrav Kata 1tOÂ.Â.a îOU� U1tTJKOOU�. To 61tOÎOV,
PMrrovta� auto� 6 au9EVîTJ�. OEV to urr6cpEpE, Kai KUt0p8ci:>vovta� va tOV
8o9ij pacrtÂ.tKov cpepµcivt m:pi t0utou, KateKpÎ)µvtcre µE µouµ1tacripTJOE�
pamA.tKOU� 6A.a� ta� rrapaxetµacria� T(J)V, EKelVOU� OE tOU� E li oiro�e 1tE- 858
pav tOU 8ouvcipou, acpmprovta� Kai tOU� EVU1tOAetcp9€vta� 1t payµatEUta<;
DOMN I A LUI CONSTANT I N VODA MAVROCORDAT 36 1
să se înapoieze în Crimeea, ca să pornească cu oastea împotriva perşilor,

9 august
ceea ce s-a şi făcut ; hanul a plecat din Moldova la 9 august. < 1 733>
Acest han Caplan Gherei, fiind prieten cu tatăl lui Constantin vodă,
se purta cu prietenie şi dragoste faţă de el şi de aceea ţara nu a suferit
pagube mari de pe urma venirii tătarilor. Hanul a cruţat-o cît a fost cu 5
putinţă, dar tot s-au săvîrşit multe jafuri din pricina firii hrăpăreţe a
tătarilor. Hanul, în afară de obişnuitele daruri, pe care hanii le primesc
la intrarea lor în ţară, n-a luat nimic mai mult, dar a primit de la Con
stantin vodă foarte multe daruri şi bani, care toate tot din ţară au ieşit. I O
L a început, cînd domnul a trimis p e serdarul Armagiu întru întîmpi
narea hanului, i-a trimis prin el mai multe daruri, iar pe urmă, cînd hanul
a intrat pe pămîntul Moldovei, l-a întîmpinat armaşul Paleologu! iarăşi
cu bani şi cu daruri deosebite. Aceşti doi boieri au stat pe lingă han tot 1 5
857 timpul şederii acestuia l i în Moldova, îndeplinindu-i poruncile şi înmî
nîndu-i banii şi darurile pe care necontenit i le trimitea Constantin vodă ;
şi la plecarea hanului, domnul i-a trimis prin Liberi, vătaful de copii,
mulţi bani şi daruri. Această intrare a hanului în ţară l-a costat mult pe 20
Constantin vodă, dar şi acest domn a fost ajutat mult de către numeroşii
leşi ce se refugiaseră aici şi umpluseră Moldova, din pricina nelegiuirilor
pe care le făceau cazacii în ţara lor, precum am spus mai sus.
Cît despre domnia lui Grigorie vodă în Ţara Românească, lăsăm pe 25
munteni să scrie mai pe larg ; noi vom povesti pe scurt numai ce e vrednic
de pomenit din ceea ce am aflat de la mulţi munteni. De la începutul
domniei sale, Grigorie vodă a făcut bună rînduială în ţară. Găsind două
văcărituri pe an, a suprimat unul, orînduind şi în acea ţară să fie numai 30
un văcărit pe an 1 , precum fusese şi în Moldova pe timpul său. Această
hotărîre a păstrat-o tot timpul domniei sale, spre marea mulţum ire şi
a boierilor şi a poporului. A mai făcut şi multe alte rînduieli bune pentru
locuitori atît cu privire la dările lor, cît şi pentru apărarea lor, spre marea 35
bucurie a întregii ţări şi a boierilor, pe care i-a lăsat cu obiceiurile lor.
A mîntuit acea ţară şi de turcii din împrejurimi, pe care îi primiseră alţi
domni dinaintea sa. Aceşti turci, care întemeiaseră sate şi odăi pe păm întul
Ţării Româneşti, s-au înmulţit cu timpul şi pricinuiau mule supărări 40
poporului. Domnul n-a vrut să mai îngăduie acest lucru ; el a izbutit
sa ia un firman împărătesc şi cu ajutorul mumbaşirilor trimişi de împă-
858 răţie a dărîmat toate odăile lor, iar pe ei i-a izgonit li peste Dunăre. Şi
1 În hrisovul său din 31 iulie 1 73 3 , Grigore Ghica vodă spune că a desfiinţat
al doilea văcărit, fiindcă era « pricină de multă pagubă ţării şi de sărăcie pă mîntenilor
şi de zăticnire a multor înstrăinaţi şi străini de a nu veni să se aşeze şi să locuiască
pe pămîntul ţării ». Hrisovul este publicat de P. Teulescu în Arhiva română. Doc umente
istorice, seria I, Bucureşti, 1 860, p. 60 - 63.
ToupKouc; ti}v 7toA.A.i}v ă8Etav o7tou Eixov 7tp6'rnpov Kai tvroxA.oucrav îOU<;
7ttroxouc;, S7tt<poptil;onE:c; îOU<; t6Kouc; E7ti t6Kot<; Bui ta ăcr7tpa 67tou îOU<;
EOtOav Kai ta cl7tEyEµtl;av au't'Oi. Kai OEV ft µ7topOUO'E nvac; ToupKO<; Ei<;
tOV Katpov tOUtOU tou au8f:vtou va cl7tOyEµicru ăcr1tpa cl7t0 7ttffiXOV cito<;
5 îOU, aA.A.a µE Kpicrw EyivE't'O 8iKatocruvri Eic; oA.ouc; 7tapa trov Kata µE:poc;
OtotKT)tOOV, ovtac; OtatEtayµE:vov 1tapa îOU aUSE:vtou 1tEpi tOU tOKOU va
µi}v a7toyEµi/;Etm 7tEp1crcrotEpov 1tapa ta 8E:Ka 7tpoc; ow8EKa. Ai 8E Eu8u
tatm KCii U7tpOO'ffi7tOÂ.T)7tî01 KptO'El<; îOUtOU îOU auSE:vîOU ÎJîOV roc; voµoc;
1tăm, ocrnc; Kai ăA.A.a 1toA.A.a tvt; pyricrE 7tpoc; cbcpf:A.E1av tfii; €7tapxiai; EKEi-
10 VT)<;, µaÂ.tO'ta Eµ7toOi/;ovta<; Ota pamÂ.tKOU 6picrµou va µi}v 6pycOVOUO'l KCii
va 0'7tEpVOUO'lV oi tfi<; ToupKiai; ăv8pro7tOl Eii; tÎ}V tcrapav, EÎÂ.KUO'E tOV
7tEplO'O'OtEpov Â.CIOV 07tOU Î]tOV <puyaOE<; Ei<; ta 7tCipa8ouvapa 7tpo xpovrov,
Kai cruvt;xSricrav Ei<; ti}v tmipav ăv8pro7tot 7tOÂ.Â.oi Kai E<pEpEv oA.a Eii;
aya8Î)V KCitQO'tCIO'lV.
15 BA.Eîtovtai; OE KCii to µovacrtti ptov tOU Mixai.. Pooa moi; EÎVCit El<;
tC>7t08EO'lCIV KCIÂ.Utf:pav 7tCipa ÎJ CIU8EVtlKÎ) KOUptT), <j>KOOOµT)O'EV SV Ciut(f>
eauµacrta Ktipm1' Ota va K<i8Etat to SE:poi; EV autoii;. Kai EKCIµE KCii EÂ.EO<;
�EXffiPtO'tOV Ei<; to µovacrtti ptov EKEÎVO, xaptl;oµEvoi; CIUt(f> 01' CIU86VtlKOU
xpucropouÂ.Â.OU 7tQVteÂ.fi cicruoocriav CIUtOU tE KCii trov 1tpayµatrov 't'OU, Otl
20 Ka8cili; ijtov ilµEpoc; 7tpoi; toui; ăpxovmc; Kai tov A.omov A.aov, outro Kai
7tpoi; tei iepu Kataywyia T]tov EuA.aPE:crtaîO<; Kai avavE:rocrEv oA.a ta 1tapa
tffiv 7tpoA.aP6vtrov aUSEVtOOV xpucropouÂ.Â.cl toui;, K<iµvovtai; Kai OUK 6A.iya
vfo µetci 7tOÂ.Â.ou €Moui;, Ka8cili; ftSE:A.ricre vei Kaµu Kai EV 7tpăyµa 8E6.pE
crtov Kai ro<pf:Â.1µov, µăÂ.Â.OV OE civayKCilOîCitOV tfj E7tapxi�. Kai fi p�ato
25 Kti/;Etv ev µovacrtt; pwv EK paeprov, a7ttxov 8uo &pai; a7to to M7touKou
pE:crn µE 7tOÂ.Â.ci oiKt; µata Otel vei eivm 00'7t ttUÂ.lOV Otel îOU<; appcOO'îOU<;,
µE O'K07tOV va U<plEpcOO'lJ eii; auto tKavci li U7tOO'tatlKa Otel vei EXU npo- 859
O'OOOV clpKEtÎ)V de; S7tlO'Ke'ljllV trov upprocrtrov Kai KuPE:pVT)O'lV tOU µova
O'tT) piou, omtuttovmi; vei EXlJ Emtp67toui; 7tCIV't'OtEtvoui; tov Katci Katpov
30 µT)tp07tOÂ.ltT)V KCii µE:yav 0'7ta8aptov. AEV 7tpoE:A.aPEv oµroi; vei tEÂ.ElcOO'lJ
to KaÂOV Kai W<pEÂ.tµov auto &pyov, ai..A.' &µEtVEV ftµtteMi;, clKOÂ.ouSou
O'T)<; tfi<; SKEiSEV µeta8EO'EW<; îOU au81i; di; MoA.oapiav, Ka8cili; S<pe�iii; pT)
SficrEtCil.
E3!U:n.:: TOY AAH-IlAEA XEKIMZAAE KAI EilITPOilIKH

35 TOY IEMAHA-IIAI:A
MEta OE ti)v tEÂ.euti}v tou 'Ocrµciv-7tacră, EîtEµ'ljlEV fi pacrtA.Eia tov

t� ·1pt; prov 'foµai)A.-7tacrciv de; M7tayoun,2 tov OE 'AxµE0-7tacrciv 't'Ou M7tay
oatiou eii; tÎ}V "Op<pav3. ·o 07toioi; EVEpyrov 7t p6-rnpov îOU<; µEtcl Ilepcrrov
7tepi dpt;vrii; Âoyoui;, cl<pOU a7tfiÂ.8ev di; Oup<pav,4 E7tCIUO'E ti}v µEtci trov
4 0 Ilepcrrov Kopemrnvof:vtcrmv Kai ft p�a't'O auti}v 6 btitpo7to<; AA.i}-7tacrai;. •
Kai EîtEtOÎ} Mv ÎJ PXEtO Ei<; &Kpacrtv fi EVepyouµE:vri tote µEm�u 68roµavt-

l Cuvîntul «KTipta>> este adăugat pe deasupra de altă mînă.
2 în ms a fost «Tfiv &pcpav» care s-a corectat pe deasupra de altă mînă «Mxayoaw�.
8 În ms a fost «T6 ytouCpoOµt>>, care s-a corectat pe deasupra de altă mînă
«ri!V i) p q>UV».
• în ms a fost «ytouCpolJµt» s-a corectat pe asupra de altă mină «OUp(j)(lV» .
DO.\\ N I A LU I CONSTANTI N VODA MAVROCORDAT 363
negustorilor turci care au mai rămas le-a îngrădit libertatea mare de care
se bucurau mai înainte de supărau pe săraci, împovărîndu-i cu dobînzi
peste dobînzi pentru banii pe care-i împrumutau şi pe care-i încasau ei
înşişi. Pe timpul acestui domn nici un turc nu putea să încaseze bani
de la vreun sărac cu de la sine putere, ci se făcea dreptate tuturor prin 5
judecată de către ispravnicii ţinuturilor. Domnul mai poruncise cu„pri;ri;
la dobîndă să nu se împlinească mai mult de zece în doisprezece, şi aceste
hotărîri prea drepte şi nepărtinitoare ale acestui domn erau lege pentru
toţi. Acest domn a mai făcut şi multe alte lucruri folositoare pentru
acea ţară, mai ales oprind prin firman împărătesc pe turci să are şi să IO
semene, a atras în ţară cea mai mare parte din poporul fugit cu mulţi
ani în urmă spre malurile Dunării şi astfel s-au strîns mulţi oameni în
ţară ; la toate a pus rînduială bună.
-- .
Grigorie vodă, văzînd că mănăstirea Mihai vodă era mai bine aşe- 15
zată decît curtea domnească, a ridicat acolo clădiri minunate ca să şadă
în ele vara. A mai făcut şi altă milă pentru acea mănăstire : a hotărît prin
hrisov domnesc, atît pentru mănăstire, cit şi pentru averile ei, scutire
deplină de orice dare, deoarece el nu era numai blînd faţă de boieri şi 20
de popor, ci şi foarte evlavios faţă de sfintele aşezăminte. Toate hrisoavele
înaintaşilor săi domni le-a reînnoit şi a mai dat şi multe alte noi cu
bogate mili. A vrut să facă încă un lucru plăcut lui Dumnezeu şi folositor,
dar şi foarte trebuincios ţării. A început să clădească din temelie, la o
depărtare de două ceasuri de Bucureşti, o mănăstire cu multe încăperi 25
ca să servească de bolniţă pentru bolnavi. El avea de gînd să închine mănă-
-859 stirii mai multe 11 moşii, ca să aibă venit îndeajuns pentru căutarea bolna
vilor şi chivernisirea ei, orînduind să-i fie epitropi de totdeauna mitro
politul ţării şi marele spătar. N-a apucat însă să 'aducă la îndeplinire 30
acea faptă bună şi folositoare ; mănăstirea a rămas neterminată, deoarece
a fost iarăşi mutat de acolo în Moldova, precum vom spune mai jos.
MAZILIREA LU I ALI-PAŞA HECHIMZADE ŞI VIZIRATUL

LU I ISMAIL-PAŞA 35
După moartea lui Osman-paşa, împărăţia a trimis la Bagdad pe Ismail

paşa de Ivir, iar pe Ahmed-paşa de Bagdad l-a mutat la Urfa. Acesta
începuse negocierile de pace cu perşii, dar, după plecarea sa la Urfa,
a încetat schimbul de scrisori cu ei, pe care l-a reluat marele vizir Ali- 40
paşa. Cum însă împăcarea ce se negocia între împărăţia otomană şi perşi
364 CRONICA GH ICULEŞTILOR
Ki'jt; PacrtÂ.f:iat; KUt Tispcrrov OtUÂ.Â.U)'ÎJ, aAA' ÎJKOÂ.OU9TJ KUt XUÂ.acrµot; 'îWV
09roµavtKWV crtpatsuµatCOV, Kai 6 9avaî0t; 'îOU 0.pXtcrtpatÎ))'OU autroV
'An8ouJ..ax-nacri'i, uiou tou KtounpouÂ.fi Psl;ipTJ , TjvayKacreri 6 pamÂ.sut;
crouÂ.îav MaxµoutTJt; va lţci:icrlJ 'îfjt; E7tttpomKflt; O.ţiat; tov 'AJ..iJ-nacrav
5 XsKtµl;a8t. Kai Â.orn6v, crtEÂ.Â.ovmt; 'îÎJV EmtpomKÎJV mppayt8a T0 Mna
y80.t-PaJ..tcrij 'foµaiJÂ.-nacr�. Otci:iptcrsv avt' EKElVOU sit; 'îO Mnayoan 'îOV
n p6'rnpov EKslVO\) nacrav, 'Axµf:8-nacrav, KatacrtÎ)VOVtat; 'îOV apxtcrtpa
'îTJ)'OV µf: Ka9s ESOUcriav dt; to va EKtSÂ.EO"lJ Kai ta 'îflt; dpiJVTJt; Kai 'îU
'îOU noMµou, ocrnt; µst' ou noÂ.u s<pspsv dt; Kanotavl sKPacrtv 'îll V µsta
1 0 trov Tispcrrov OtaÂ.Â.ayiJv Kai dpi)v11v.
�OVîOt; of: EV îOO"OUtq:> KaîµaKaµri sit; tÎJV TI6Â.tV îOU 'i6ts 'îO"UOUt;
µnacrri ,AtPat; Msxµf:o-0.yă foi tpsît; µflvat;, s<p9acrs Kai 6 tÎJV E1tl'îpom
KÎ)V O.ţiav Emtstpaµµtvot; 'foµaiJÂ.-nacrat; Kai dcrf1Â.9s µsta 'îflt; cruvi)Sout;
noµnflt; Kai napatassrot; dt; tÎJv PamÂ.suoucrav, ovmt; n6ppro9sv dt; µs-
1 5 yuÂ. TJV cpiiµ11v Kai un6Â. TJ'l'l V napu 'îcî) PacrtÂ.SÎ. ,A<pou oµrot; EOEX9TJ 'îÎJV
tOtaU'îTJV aţiav, f:yvropicreri. ci:it; ta Ki POTJÂ.U EV pacrave:.>, on KSVÎ) Î) îOV Îl
nspi autou un6Â.TJ\jltt;, Ens18iJ Ka li vtva ăţtov npăyµa dt; 'îOV Katp6v îOU 86()
8f:v E)'tVS, O.J..J..' t<pUVTJ <ptÂ.apyupot; Kata noÂ.Â.U Kai <ptÂ.oxpiJµaîOt;, ano
PMnovmt; µ6vov dt; 'îO va napu Kai va anoKtÎJO"TJ xpiJµam.
20 M ETA0Eru: TOY M EN rPHrOPIOY BO�A EU: MOA�ABIAN AY0U:,

TOY �E KQNETANTINOY BO�A EU: BAAXIAN
OuîOt; 6 pst;ipTJt;, sxrov naÂ.atUV <ptÂ.iav µf: 'îOV MtXUÂ. P68av, aya
noucrs va tOV suspystiicrlJ, to 6noîov, yvwpil;ovmt; 6 KwvcrtaVtÎVOt; P68at;,
'îOV EKCl K O<pCli \'SîO Îl cruµ< n >Vota Kai ayanri 6nou fiv9st µswţu îOU r PTJ-
25 yopiou P68a KCli M lXClÎJÂ. P68a, o.a. 'îÎJV ysvoµEVTJV aut0 napu îOU prietv
tot; o\J8tvrnu xaptv ti'jt; EîtCl V OOOU îOU dt; K wvcrmvnvourroÂ.tV, EnSlOÎl 6
M1xaÎJÂ. P63at; EITÂ.TJ pO<pop118ri on 6 rpriy6pt0t; P68at; EO"tci9ri apxiJ Kai
ai'.not; wGtTJt;, Kai dxs µst' auîOu aJ..ri Sii Kai dÂ.tKptvfl ayanriv. poesv
Erracrx1crs rravrn10tp6rrrot; Kai EiÂ.Kucrsv 6 Krovcrwvtîvot; P68at; µf: 8ta<p6-
30 pout; urrocrxtcrE:tt; tov M1xaftÂ. pooav npot; fout6v, Kaµvovtst; Kai cruµns-
9E:piov KCli appaprovil;ovtst; tOV rtt<pavov, µnsrit;aof:v tOU M1xaiJÂ. P68a,
µE:tU ti'jt; rouÂ.tUVYJt; 8oµvhcr11t;. cLOE:Â.<pflt; îOU Kwvcr'IClV'îlVOU P68a EK na
tpot; µ6vov, Kai ăpx1crav cruµrpci:ivrot; Kai tvwµtvrot; va KaîCltPEXWcrt 'îOV
rp11y6p10v P68av. Kai EîtCtOÎJ ilswpav tÎJV ăKpav <ptÂ.apyupiav îOU 'IcrµaiJÂ.-
35 rracră Psl;ipTJ, 1'.mE:crxteri 6 Kwvcr'tavîlvot; p68at;, cruvspyouvîOt; Kai îOU Mt
xuJ.. P68a, va OcOO"TJ µiav untpoyKOV nocr6tTJtCl 8t' aµ<pO'îEpClt; tc'.tt; au8svtiat;
6rrou vu J..uPu 6 KroVO"îClVtÎVOt; P68at; tÎJV BJ.. axiav Kai va EÂ.9TJ 6 Mt
xaftÂ. P68at; dt; MoÂ.oapiav, tOV OE rpriy6ptov P68av va f:ţci:icrwcrt cm<'> tÎJV
aU9EVtlUV.
1 În ms a fost cuvîntul «ciya0iJv», care s -a corectat de altă mină cu «KU7tOUlV>> .

A DOUA DOM N I E A LUI GR I GORE G H I CA VODA 365
nu numai că nu ducea la nici un rezultat, ci, dimpotrivă, perşii continuau

nimicirea oştilor otomane, ba chiar s-a întîmplat şi moartea comandan
tului suprem al acestora, Abdulah-paşa, fi.ul marelui vizir Chiupruliu,
împăratul sultan Mahmud s-a văzut silit să mazilească de la vizirat pe Ali- 5
paşa Hechimzade 1 • · Aşadar, a trimis pecetea de mare vizir lui Ismail
paşa, valiul Bagdadului, numind în locul lui la Bagdad pe fostul paşă
de acolo Ahmed-paşa, şi l-a făcut şi comandant suprem cu puteri depline
sau să încheie pace, sau să facă război. În scurtă vreme, acesta a izbutit
oarecum înţelegerea şi împăcarea cu perşii. 10
Î n acest răstimp d e trei luni a fost caimacam l a Constantinopol ceauş
başa de atunci Aivaz Mehmed-paşa. Apoi a sosit şi marele vizir Ismail
paşa şi a intrat în capitală cu obişnuitul alai. Marele vizir se bucura de
departe de bună faimă şi stimă la sultan ; după ce a primit însă această 1 5
dregătorie , s-a arătat ca monedele false la cercetare, şi anume s-a văzut
că stima faţă de el era neîntemeiată, fiindcă pe timpul său nu s-a făcut
860 nici un lucru li de seamă, că acesta s-a arătat tare zgîrcit şi lacom de bani
şi grija lui era să ia cît mai mult şi să facă avere.
MUTAREA DIN NOU A LU I GRIGORIE VODĂ ÎN MOLDOVA 20

Ş I A LU I CONSTANTIN VODĂ ÎN ŢARA ROMÂNEASCĂ
Acest mare vizir, avînd prietenie veche cu Mihai vodă, dorea sa-1
facă bine. Ştiind acest lucru Constantin vodă, nu vedea cu ochi buni
armonia şi dragostea ce existau între Grigorie vodă şi Mihai vodă, în 25
urma serviciului pe care-l făcuse zisul Grigorie, aducîndu-1 îndărăt la
Constantinopol. Căci Mihai vodă afl a se că Grigorie vodă a fost începă
torul şi pricina întoarcerii sale la Constantinopol şi avea P.entru el o iubire
adevărată şi sinceră. De aceea, Constantin vodă a căutat cu orice chip
să-şi atragă cu diferite făgăduieli pe Mihai vodă, încuscrindu-se cu el, logo- 30
dind pe Ştefan, beizadeaua lui Mihai vodă, cu domniţa Sultana, sora
sa numai după tată. Apoi, în înţelegere şi împreună, au început amîndoi
să urmărească pe Grigorie vodă 2• Constantin vodă, cunoscînd marea 35
lăcomie de bani a marelui vizir Ismail-paşa, a făgăduit, în înţelegere şi
cu Mihai vodă, să dea o sumă foarte mare pentru cele două domnii,
pentru ca să ia Ţara Românească Constantin vodă, iar Mihai vodă să
vină în Moldova, scoţînd din domnie pe Grigorie vodă.
1 Ali-paşa Hechimzade a fost mazilit la 30 iunie 1 73 5 .
2 Doctorul Depasta spune că Grigore vodă, plecînd urechia la linguşirile măguli
toare ale unor « oameni vicleni », a Început să lucreze cu ură şi cu răutate ca să alunge
pe Constantin Mavrocordat din Moldova. De aceea acesta, luptînd pentru propria
sa apărare, a început să colaboreze cu Mihai Racoviţă, şi astfel, cu ajutorul protec·
torilor săi de la Poartă, reuşi să obţină scaunul Ţării Româneşti vezi ms. gr. 56 7 , f. 1 5 ,
ş i Const. Erbiceanu, op. cit., p . 308.
Kai Â.omov 6 'Icrµm)Â.-7tacrac; pe!;ip11c;, PM7tovrac; 'tltV wcrou'tcov ăcr-

7tpcov \mocrxecrtv, aÂ.11crµ6v11cre 'tltV <ptÂ.iav 67tOU EÎX,E µE'tU 'tOU rp11yopiou
P6oa, Kai 'tltV sx9pav 07tOU EÎX,E 7tpoc; 'tOV Kcovcr'taV'tlVOV P6oav U7t0 'tOV
Katpov 07tOU Î}'tOV YEVl'tO"Ep- ayacritc; Kai E7tapaKtV11811 li U7t0 'tfj<; cptÂ.apyu- 86 1
5 piac; 'tOU va KclµlJ 'tO 'totOU'tOV, sxov-rac; Kal KÂ.icrtv va OcOO"lJ aU9EV'tiav
'tcp MtxaitÂ. p6og. "09ev UVE<pEpE 7tEpl 'tOU'tOU 'tcp PacrtÂ.Et, µit ouvaµevoc;
oµcoc; va EUPlJ OUOEµiav aÎ'tiav Ka'tei 'tOU rp11yopiou P6oa, OEV tcrX,UO"E vei
Â.aPu 'tltV 'tOtaU'tllV ă.oEtaV.
'Ev eKEivate; oE 'taie; ÎJµspatc;, cp9avoucra ei'.811mc; de; pamÂ.e0oucrav
10 on µia 7tOO"O'tT\<; µocrX,tKOU O"'tpawu EO"'tclÂ.911 Katei tou Kptµiou Kai im<'>
'tOU XEtµrovoc; Eµ7tOOtcr9EV'tc<; EO"'tpacp11crav de; 'tei cmicrco, EÂ.apev acpopµitv
6 pe!;ip11c; 'tei 7tpooiµta aim1 'tOiJ µocrx.tKoli 7toMµou Kai avfiyyEtÂ.Ev de;
'tOV pamHa on 7tpfoct de; 'tOtoU'tOV Katpov va EUpE9ij de; 'tltV MoÂ.oa
Piav 7tpaKnKoc; Kai lil;toc; ăv9pco7toc;, cimav 'tOV rp11y6ptov P6oav, 07tOU
15 Kai 7tEpi 7tclV'tcov vei 011f..0 7tot ij 'tij Pamf.. E i� Kai 'tltV €7tapx.iav vei cpuf.. al;u,
7tpopat..Â.ovrnc; on 6 rp11y6pt0c; P6oac; va cr-ra/..9 ij de; MoÂ.oapiav, 6 OE
Mtx.aitÂ. P6oac; de; BÂ.axiav. ·o oE PacrtÂ.cuc;, itl;cupov'ta<; 'tltV €µ7tEtpiav
1mi 7tpăl;t V 'tOU rp11yopiou P6oa U7t0 7tpoyEVf:O"'tEpac; OOUÂ.f:UO"Et<; 'tOU 7tpoc;
'tltV PacrtÂ.Eiav, 'tltV µEv EKElVOU µE'tcl9Ecrtv de; MoÂ.oaPiav eosx.811 cbc; X.Pll-
20 crtµEGoucrav 'tij PacrtÂ.Eig Kai avayKaiav Ka'tcl 'tel <patv6µeva 'tOU Katpou,
'tltV OE au9EV'tiav 'tOU Mtxaitf.. P6oa €µ7t6otcrf:, µtcrrov-rac; aU'tOV otei 'tltV 7tp0-
Â.apoucrav au9EV'tiav 07tOU sf.. a pev de; 'tOV Katpov 'tfj<; 'tapax.fjc; 'tWV cr'tClcrta
O"'tWV, Kai E7tp6cr'tCl�E on 6 µf:v rp11y6ptoc; P68ac; vei µE'ta'tc9ij de; 'tltV au-
9EV'tiav 'tfjt; Mof.. o aPiac;, cbc; ăl;toc; Kai E7tCOcpcf..it c; 'tij Pacrtf.. E i�, 6 oE Kcov-
25 cr'tav'tivoc; p6oac; vei µEtaîE9ij de; 'tltV Bf.. ax.iav cbc; mcr'to<; 'tfj<; pacrtf.. E iac;,
KUi OU'tW<; EYEVf:'tO, Kai EVEou811crav uµcpo'tsprov 'tWV au9EV'tCOV oi Ka7ttKE
x.aytacScc; Kapaota 'tfj<; a/../..ayfjc; 'taU'tT\<;. Ilcpi fie;, 7taipvov-rac; ci'.811crtV 6
r p11y6p1oc; P6oac;, EO"'tf:lAEV eu9uc; 'tOV I:-raupov, Of:U'tcpov pecrnap11v EK
µspouc; 'tOU EOW de; 'tO ruicrtov, cStopil;ov-rac; Kai EK 'tWV upx.6v'tCOV 'tfj<; 'tO"cl-
30 pac; KaîµaK6.µ11occ; 'tov Krovcr'tClV'tivov Kcocr'taK11v, µsyav Â.oyo9E't11V, 'tOV
I:avoouÂ.ov I:wupl;av, µsyav P6pVlKOV, 'tOV rccopyaK11v Kav-raKou1;11v6v,
µsyav P6pvtKOV, Kai 'tOV Kcovcr'tUKllV Pal;ov, µ&yav 0"7ta8ap11v, spxoµ&vou
Kai 'tOU navaytro'tOU upµacr11 li U7t0 'tltV Il6/..1v EK µ&pouc; 'tWV KamKEX,a- 862
yu:locov 'tOU r PT\"(Opiou P6oa, Ka9ci>c; Kai de; 'tltV BÂ.ax.iav E7tfi"(EV (mo Pa-
35 cr1Â.cuoucr11c; 6 MtX,aÂ.aK11c; Pcocrcr&wc;. YEcr'tEtÂ.E of: Kai 6 Kcovcr-rav'tivoc; P6-
oac; de; 'tO BouKoup&crn 7tpwrnv µf:v 'tOV 'lcoavvaKllV ă.yav, KQ't07tt OE Kai
'tOV µsyav K6µ1cr6v 'tOU Kcovcr'tClV'tÎVOV Kai ăf..A.ouc; uv9pcimou;- 'tOU, otopi
/;OV'tCl� Kai EK îWV upxov'tWV 'tfj<; 'tcrapac; Kai'.µaKaµ11cScc;.
ITof..A.ei tml;i) µ10c; Ecr'ta811 de; 'tOV rp11y6p10v p6oav Îl µE'tcl9ccrtc; aU'tll
40 de; 'totournv Katpov 67tou t7tÂ.Î) pcocre 'to x.apa'tcrt 'tfi<; 'tcrapac; €Kciv11c; 7tpoc;
A DOUA DOM N I E A L U I GRIGORE G H I CA VODA 367
Aşadar, marele vizir Ismail-paşa, văzînd făgăduiala unei sume de

bani aşa de mari, a uitat prietenia pe care o avea cu Grigorie vod3. şi
duşmănia sa împotriva lui Constantin vodă încă din timpul cînd era ienicer-
86 I agasi, şi fiind îmboldit l i de lăcomia sa, a hotărît să pună la cale acest
lucru, avînd în acelaşi timp şi dorinţa să facă domn pe Mihai vodă. Deci 5
a vorbit despre aceasta sultanului, dar neputînd găsi nici o vină împot1 iva
lui Grigorie vodă, n-a putut obţine o asemenea încuviinţare.
Sosind în acele zile la Constantinopol ştirea că o parte din armata
moschicească a fost trimisă asupra Crimeei, dar că s-a întors fiind impie- 10
dicată de iarnă, marele vizir s-a folosit de acest început de război cu Rusia
şi a spus sultanului că într-o asemenea împrejurare trebuie să fie în Moldova
un om priceput şi vrednic, precum este Grigorie vodă, care să dea de
ştire împărăţiei despre toate şi să păzească ţara, şi a propus ca Grigorie 15
vodă s ă fie trimis în Moldova, iar Mihai vodă î n Ţara Romînească. Sul
tanul, care cunoştea priceperea şi purtarea lui Grigorie vodă din servi
ciile aduse mai înainte împărăţiei, a primit mutarea lui în Moldova ca
folositoare împărăţiei şi trebuincioasă pentru acele împrejurări, însă nu a 20
dat domnia lui Mihai vodă, avînd ură împotriva lui pentru domnia dinainte,
pe care o căpătase în timpul răzvrătirii, şi a poruncit ca Grigorie vodă
să fie mutat în scaunul Moldovei, ca fiind vrednic şi folositor împărăţiei,
iar Constantin vodă să treacă în Ţara Românească, ca om credincios 25
al împărăţiei. S-a făcut deci întocmai, şi capuchehaiele celor d.oi domni
au îmbrăcat caftane pentru această mutare 1• Aflînd Grigorie vodă · acest
lucru, a trimis îndată din partea sa aici la Iaşi pe Stavros, al doilea vistier,
şi a numit dintre boierii ţării caimacami pe Constantin Costache, mare 30
logofăt, pe Sandu Sturza, mare vornic, pe Iordache Cantacuzino, mare
vornic, şi pe Costachi Razu, mare spătar, iar din partea capuchehaielor
862 lui Grigorie vodă a venit din Constantinopol Panait armaşul ; li în Ţara
Românească s-a dus tot din Constantinopol Mihalachi Rusăt. Constantin 35
vodă a trimis la rîndul său la Bucureşti mai întîi pe Ienachi agă, pe urmă
şi pe marele său comis Constantin şi alţi oameni de-ai săi, orînduind
caimacam! şi dintre boierii ţării.
Această mutare a fost foarte păgubitoare pentru Grigorie vodă,
fiindcă a avut loc într-un timp cînd plătise haraciul acelei ţări către împă- 40
1 De menţionat că la Ioan Neculce, ed. Iorgu Iordan (p. 362), găsim că a doua
domnie a lui Grigore Ghica vodă începe la 1 5 decembrie 7244, iar la ediţia lui Al.
Procopovici (p. 42 1 ) găsim data 15 septembrie 7244 ( 1 735). În cronologiile publi
=
cate de A. Sacerdoţeanu, de Const. C. Giurescu şi de I. Ionaşcu găsim deosebiri.

Astfel, la primul şi la al treilea este : 16 noiembrie 1 735, iar la al doilea : 27 noiembrie
1 735. După cum arată documentele, Const. Mavrocordat domnea încă la laşi în octom·
brie 17 35, iar mutarea lor a avut loc la 16 noiembrie 1 735 (vezi Însemnări la biografia
lui Constantin Mavrocordat, în Const. Daponte, op. cit., I, p. 3 5 2) . Grigore vodă a
sosit la laşi la 16 decembrie 1 735 (vezi mai jos p. 3 69).
368 C RON I CA G H I CULEŞTILOR
'tÎ)V PautÂ.eiav, Kai gpyaÂ.ov-rm; 'tel xap-ria Otel va '!O <JUVU�lJ, ouof: 6PoÂ.ov
EK îOUîOU l::A. ape. �osev Ecpp6vncre va KlVÎ)<JlJ Ka'!U 'tÎ)V npocrrnyiJv 'tÎJV
PautÂ.tKÎJV EKeî8ev, Kai cp86.vov-rm; 6 Kam-rsTJÂ.ap-KqayiacriJ<; rnu PesipTJ,
Tiacra-rsiKTJ<; Â.ey6µevo<;, ocrn<; otcopicr8TJ crKE:µ ve-ayacriJ<; Kai ei<; rnu<; ouo
5 au8E:vm<;, Kai EK'!EAWVW<; EKEÎ<JE 'tÎ)V cruviJ8TJ -rcrepeµ6vtav, E<J'!UÂ.8TJ EOW
Eµnpo<; napu îOU r pfJyopiou P6oa OtU va EVOU<JlJ Kai '!OV Kcovcr-rav-rivov
P6oav '!O Kapaot, Kai va n pocrµE:vu EOW ei<; '!O na.mov '!OV rpTJy6pt0v
P6oav Ota va '!OV Ka8icru el<; '!OV 8p6vov îOU Ka'ta 'tÎ)V cruviJ8etav. ·o 6-
noio<; KtVTJ8ei<; lino -ro BouKoupf:crn npo<; -riJv MoÂ.oapiav, l::xovrn<; µasi
J O rnu Kai -rov Tiavayu:Omrnv na-rptUPXTJV npciJTJV Kcovcrmvnvoun6Â.eco<; Kup
TiaîcrtOV, nept8aÂ.n6µevov µE: K6.8e nµiJv Kai neptnOlTJO"lV nap' aurnu. To
of: KlVTJµU '!OU EytVE µE: noÂ.Â.ÎJV Ka'tÎ)cpetav '!WV apx6v-rcov, Kai µ6.Â.tcrm îOU
KOtVOU Â.aou, Ota 'tÎ)V oecpf:voeuutv Kai KaÂ.Î)V KuPE:pVTJO"lV, Kai E�atpf:-rco<;
'tÎ)V OtKatO<JUVTJV 6nou anÎ)Â.aucrav ei<; '!OV Katpov îOU'tOU îOU au8E:vrnu,
1 5 E:net8Î) ocru îOU<; unecrxf:8TJ, OÂ.a cmapacraÂ.EUîU 'ta OtE'tÎJPTJ<JE, Kai noÂ.Â.ÎJ
au�TJut<; eixe yivu d<; -riJv -rcrupav El<; -rov Kmp6v rnu.
Mii 8f:Â.ovrn<; oliv va avmµco8ij nÂ.fov µe-ra îOU Kcovcrrnv-rivou P6oa,
Enf:tOÎ) ClV1J pE8TJ fi µem�u au-r&v ay6.nTJ, E'!UXUVE '!OV op6µov, Kai µE:vov
m<; µiav vlJKrn µ6vov ei<; -ro <l>co�6.vt, onou EK6veucre Kai naÂ.w d<; -ro
20 nponarnptK6v rnu µovacrni piov, -rij ăÂ.Â.lJ fiµE:p� i1A8ev ei<; -ro �oµvf:crn
Kai EKU8TJcrev EKei -rpei<; fiµE:pa<;, 8ta-rpipovrn<; µE: -riJv ot6.rn�t v -r&v xco
picov -rfj<; ăKpTJ<; l i acpÎ)VOVîU<; îU Ei<; 'tÎ)V 8EÂ.TJUlV Kai STtîTJ<JlV '!COV, Kai KU- 863
µvovrn<; µf: 01 Pciv1a 0tKat0cruvfJv Kai ei<; rnu<; ăÂ.Â.ou<; EyKaîoiKou<; 6nou
cruviJx8TJcrav tKei. Kai -r6îe Kai 6 Kcovcrrnv-rivo<; P6oa<;, aKoÂ.ou8&vrn<;
25 îOV op6µov îOU MnoupÂ.aoiou, fof:pacre Kai E7tfjyev El<; 'tÎ)V BÂ.axiav, Kai
OUîCO<; Ktvftcra<; 6 rpTJy6pt0<; P6oa<; O.no '!O �oµvf:crn EK îOU µE:pou<; îOU
16 ��;;�epiou I:1peîiou, i1A8ev Ei<; -ro rtacriov Kai -rij t<;' oe:Keµppiou dcrfjÂ.8ev ei<; -rov
8p6vov rnu µeîcl. îfj<; cruvft8ou<; napaîa�eco.; Kai µeyaÂ.onpeneia<;, E:�eÂ.86v
îCOV lc:µnpocrOev UUîOU naVîCOV '!WV apxovîCOV Kai crÂ.oustrnpaicov Kaîa 'tÎ)V
30 cruv1'iOEtaV. Kai xcopi<; apyonopiav EKlVTJ<JE Kai '!OV pTJ8f:vta <JKEµVE- a
criJv rnu Kai f:nfjyev Ei<; BÂ.axiav vei. 8E:cru Kai îOV KcovcrrnVîivov P6oav
Ei<; îOV EKeicre 8p6vov, E:ne1oiJ Kai -rov E:np6crµevev, Otaîpi povrn<; oÂ.ov
E�CO. Kai Eîut, avanau6µevo<; µiav ftµE:pav, îÎJV ClÂ.Â.TJV iJµE:pav OtEîa�E Kai
îU<; apxoVîia<;, Kciµvovrn<; '!OV KcovcrtaVîÎVOV KcocrniKTJV naÂ.t V µE:yav Â.0-
35 y o8EîTJV, îOV recopyUKTJV KaVîUKOUsTJVOV P6pvtKOV îfj<; KaîCO Tcrapa<;, '!OV
'Jcoavvriv NEKOUÂ.îcrav P6pvtKOV îfj<; Avco Tcrapa<;, -rov Kcovcrrnv-rivov
y
'Y\jlTJÂ.UVîTJV xa-rµavov, no•crf:Â.VtKOV OE ov EÎXEV rpTJy6pt0V, îOV of: recop

yaKTJV KavrnKousfJvov µf:yav crna8apriv, Kai -rov KcocrîUKTJV Pasov µE:yav
Ptcrnapriv, µE:yav µmivov îOV rapp1Î)Â. KcoV<JîUKTJV, Kai naxapvtKOV îOV
40 0e6ocopov KcocrtUKT)V, µf:yav <JîOÂ.VtKOV îOV ÂOU7tOUÂ.OV rK16Ka, Kai µE:
yav K6µtcrov îOV 'Apicrrnpxov, oioovrn<; Kai 'ta<; Â.Ot7tU<; Ecpe�fj<; apxovîia<;,
cili; E:cpavri EUÂ.oyov. Tov of: I:civoouÂ.ov I:rnupîsav P6pvtKOV îOV E<JÎ)KCO<JEV
di; îOU<; creîµEVTJOE<; oui îl va uxaptcrîiav 6nou EOEl�EV, ăvm<; OÂ.CO<; Ot6-
Â.OU 'tutpUKl Kai UVU<JtT)µa îOU, Kai 'tij auîij fiµE:p� EcpUÂ.UKCO<JE Kai îOV
45 0e60copov TiaÂ.UOT)V d<; îÎJV Ptcrnapiav, OLU va OcO<JlJ îOV Â.oyaptacrµ6v îOU,
A DOUA DOM N I E A LUI GRIGORE G HI CA VODA 369
răţie şi, scoţînd hîrtiile ca să-l strîngă, nu apucase să încaseze nici un ban.
Pptrivit poruncii împărăteşti însă, a avut grijă să pornească de acolo,
iar capugilar-chehaiasi al marelui vizir, un anume Paşagic, care a fost orînduit
schemne-agasi . pentru amîndoi domnii, sosind şi săvîrşind acolo obişnuita 5
ceremonie, a fost trimis de către Grigorie vodă să vină aici înaintea lui
ca să îmbrace şi pe Constantin vodă cu caftan şi să-l aştepte aici la : aşi
ca să-l aşeze în scaunul său după obicei. Grigorie vodă, plecînd din Bucu
reşti spre Moldova, avea împreună cu el şi pe preasfinţitul chir Paisie, IO
fost patriarh al Constantinopolului, pe care î l înconjura cu toată cinstea şi
îngrijirea. Plecarea sa a mîhnit foarte mult pe boieri şi mai ales poporul
de jos, pentru apărarea şi buna chiverniseală şi cu deosebire pentru drep
tatea de care s-au bucurat în timpul domniei lui, fii ndcă toate cele făgă
duite le îndeplinise şi le păstrase întocmai şi mult crescuse ţara în timpul său. 15
Nevoind dar s ă s e mai întîlnească cu Constantin vodă, fiindcă prie
tenia dintre ei se stricase, şi-a grăbit mersul şi, rămînînd numai o noapte
la Focşani, unde a stat şi de data aceasta la mănăstirea sa strămoşească,
a doua zi a sosit la Domneşti, unde a stat trei zile, în care timp s-a ocupat 20·
863 cu punerea în rînduială a satelor de la margine, 11 lăsîndu-le după voia
şi cererea lor. A ţinut şi divanuri, făcînd dreptate şi celorlalţi locuitori
care se strînseseră acolo. Atunci şi Constantin vodă, luînd drumul Bîrla
dului, a trecut şi s-a dus în Ţara Românească şi astfel, pornind Grigorie 25
16 :��r;�rie
vodă din Domneşti, dinspre partea Siretului, a sosit la Iaşi şi la 16 decern-
brie a intrat în scaun cu alaiul şi pompa obişnuite. Au ieşit întru întim -
pinarea lui toţi boierii şi slujitorii, după obicei. După aceasta a pornit
fără întîrziere pe amintitul schemne-agasi, care a mers în Ţara Românească JO
să aşeze şi pe Constantin vodă în scaunul de acolo , deoarece îl aştepta

stînd tot afară din Bucureşti. Şi astfel, după ce s-a odihnit o zi, a doua
zi a dat şi boieriile, făcînd pe Constantin Costachi iarăşi vel logofăt, pe
Iordachi Cantacuzino vornic de Ţara de Jos, pe Ioan Neculce vornic de 35
Ţara de Sus, pe Constantin lpsilanti hatman, iar postelnic tot pe Grigorie
pe care îl avea, pe lordachi Cantacuzino vel spătar, pe Costachi Razu
vel vistier, pe Gavriil Costachi vel ban, pe Teodor Costachi paharnic,
pe Lupu Gheuca vel stolnic şi pe Aristarh vei comis, dînd şi celelalte 40
boierii după cum i s-a părut mai bine. Pe vornicul Sandu Sturza l-a
închis la seimeni pentru nerecunoştinţa pe care a arătat-o, deşi era cu
totul ciracul şi creatura sa 1 • În aceeaşi zi a închis şi pe Teodor Paladi la 45
1 În Însemnări la biografia lui Constantin Maurocordat se aminte�te de supărarea

lui Grigore vodă, care, în drum spre laşi, n-a vrut să se întîlnească cu Constantin
Mavrocordat, iar cînd a sosit acolo a închis pe boierii intimi ai lui Constantin Mavro
cordat şi pe unele rude de-ale lui : vezi Const. Daponte, op. cit„ I, p. 3 5 2 .
·13.o(!>d3t\Dd> 13"(?8 SoJ..9 "( 9 "C!J10dlL
SC!J9n:x 'S9odm:x Snot\şrlnX3:xJ..n.o 1n:x Snoy9rlowi;> S!J.�3d>? S\101 Sp QOlQD ,dnlL
1.0(1).0Jdrot\J.. ţii\ t\0"("(3TI;:f t\Dl3"(?IDC!J "lt.09lL t\Ddn3�IJ. ţii\ t\ţl.OC!J 't\Dd"9.0l t\t_i.l Ot
S}3 t\3"(131.0;:f QOlLQ t\QlQD t\ Ult\?8QD t\Ql ţ11g Sslt\Qo1mdnX93 'nnrnn9 t\Ql
t\DSlt\c;>dXn"(OlLŞ J3lt\"9lL J3lt\OX:dp }O 'J(l)Ş"(1.DD9 QOl ţ1dDlL nrqrlJ..D l31.DOdlL ţll
S919n JDlt\OJ..Ş "( !D")I ·t\rolt\9Xdţ> t\Q:>l t\(l)lt\"9lL ii 1.onodnlL pq lt\"991!:? Ql Sp
t\Ult\?8QD t\Ql 3.ororl"9lt\ţ> 1n:x t\ lt1d9o:x t\ l.J.1 Sp t\38"( lf 't\Old <)DlLŞ �!:? Q..1
·rn"91.J Ql Sp t\oJ..nJ.. Y, .op t\Ql !D:x noi "J.olt1t\"QlL<) Sp sr.
't\ltJDlDW 1n:x t\Ol"Q"(dmtJ: 'ng99 no1doJ.. ltd.J QOl S3g�ut\nSlt31Lrl J\101 �rl 1n:x
Qorl9 'SY,J..n 1.oodlL S!J.:x11t\38QD ,1g S31t\0Xd� JO t\n:x!J.J..9 ? 't\Ol.O"Ql.J 91 Sp t\3.0
-DJ.OU"(lL? ?g t\Dl00 " t\3.0ltlt\Y,lL () OdlL t\Ql 1n:x 1t\"9�ro Ql Sp t\U.03rl"Q9 t\U:X"9"(
-nX1w t\91 JUlt\?8QD 9 /\3"(131.0;:f t\Ol01L9 /\91 Sp '/\Olrl.oşgodltgrn C\01 JSDrl
"Q.ODlL-"(l.J.Drl.OJ. QOl t\l.J..omJ..n X3:X-dţl"(US13lLD)I /\91 1n:x JDlt\Odşd> '1.D"Ql.J 91 or.
�98 J!3 Q:>gş 013X:dlj. 1D:X li SnJXD"(g S!J.1 :xş /\3.0U/\J:XŞ ' lt9şdd? S(!> '/\Y,J..n i.oodlL
3X13 /\� i\ţld3i\Dd> /\ l.J.l /\ Ut\9TI SD.OŞ"(3l:XŞ 1n:x /\38Q '/\rol SnoA9d9 J\101 Sp
JDl/\D.0"98d>OdlL JDli\?8QD JQOl 3dt;l3 'Sltd9X1dlLTI} S139ltd. 9 JDli\Q;>dOlLOJ..d î:_> '
't\DJdm:xo:xn:x So/\Q:>TI13X QOl Srorlg t\Dd:xţi t\l.J.1 ţ11g 't\od319dlL SC? i\C\Ot\Şrl ţii\
11.oY,d>JZI S901 ţii\ '/\rol SnolL91 S901 Sp SDlt\?8QD S901 G..o"Q9d>odlL ""!? ug t\l.J.d> S6
-nd:x Al.J.:X1"(1.DD9 AlţJ..n 1.oodlL i\ U"(Y!.> 1D)I 3Xp ug J3/\11 şg 1 .D OOJ..ş y "i\D.OC\0<)3"(
-t.ong Sp i\Olrl.oşgod ltgt.o uJ.."9 lLC} i\91 ţii\ 'i\Q;>li\38QD i\ <.!;>l ţidDlL 3gD"(?. \101L9
'n1nrlY,drogo"(1d> ţ11 'O"(Q Sn1i\Oi\"9Efrln"( 1n:x 'SY,.onkr;>-31\TIŞ)l.O !J.9md01g 3X:p
\10lL9 '"Q.ODlL-"(l.J.Drl.OJ. JOli\?8.0(1)�? QOl Al.J..om J..n X3:X-dţ1"(ltS1 llLD)I i\U:XJSlD.ODll
t\Ql u.0"91lL ţii\ ţ11g A9rlmd9 AQ:Xl"(l.Dng 1n:x Ao1 S;i1Aogrn ADJ9ng"(ow 1n:x oi
ADJXD"(g S}3 uJ.."9lLC} ţi/\ SQ:>:x11.onrl 3"(13J..J.. Y, dnlL i\91 1n:x 'AUŞ1Lrl-ţ1d>m.onow
001 Altd9X1dlLT1! A9d:x1rl i\Ql 3.0U"("9"!? 'SD}l/\38QD Sţ11 1n:x 3.038?13rl Sltd
-JS3g S139ltd 9 001 ADJdnJ..d n"(ld> And:x!) Al.J.1 ţ11g ug S\13"(1.0D9 9 SDli\Q:>Oi\
-i\Ş 1D )I " i\�l.DDlL-g?rlX3W g!J..3 J: 001 i\Ud"Ql:Xl"(t.o i\91 i\UTI"Q:XDTI1D:X JDli\Ot\TI"Q:X
'no1 /\Q:>1J..no 1 i\Q:>l 1n:x S!J.rlu S!J.1 noAşrlltd31.DQ 'Aogc;>d Al.J.1 Sp 3.0ldC!J�? i\Ql s1
'SDJ�JZI S!J.:xrnod1rnş S!J.1 /\Ol Sn1t\Q:>dm9n:x 1n:x /\QlQD S\13"(1.0D9 9 lt9.01J..d cp 'noi
i\D}dnJ..d D"(ld> i\OJ..O"(p Al.J.l 1D)I "Q.ODlL-"(l.J.DTI.OL QOl nJ..d ?. ţll 13"(1.0Dg c.!>1 JOt\
-13:X? 1n:x Sn1t\Oi\(!>d3/\Dd> 'D:X3t\?, QO 'D?"(t.ong "91 S9dlL i\Qlt)D /\ 13X?drnrn:x
OlD�d lJ. 1n:x i\3800 "t\OJ..} "(Q 013"("(?1.0C\.OŞ 'i\013)1}0 1n:x J(l)Ş"(t.oDg QOl /\O"(
-nogt19.o Sep 'i\Oi\l3:X? ,lL"Q l,tg13lLŞ 'S9odnn.olt9 li.�"9/\C\.O 'Qt\ \IOlLQ 'S!J.�� 91 Sp 001 Ol
"91DTIY,"(38 ţl l llrl"Q:X ţi /\ ţ11g /\OXQO/\C\31Xdţ> i\Ql i\O.O?rl Q l QlL"Q U"("QJ..9 ? 'Qt\
lt9.o"QX01.oş 'no1 SDJ�3i\03"(lL Snd)I"� S!J.1 QlL"Q Soi\3TI <)Oi\1:xndnlL 1n:x "t.odDlL?.
91L"Q Soi\3rl9o:xJ..o�ş 'SltdJS39 Sţ1.0DlL-"(l,LDT1.oJ. S139ltd 9 ?g c:iJ 190.001 t\3 ,
V'.IVU-V3WX3W V·l·3'.I s
A0.1 H)llll0d.llll3 IV)I V:IVU-VHVW'.II A0.1 VI3VIZVW
·SnJdOl.O} SY,1 i\l�"Ql i\l,tl J}3 Y.8

/798 - Lp olLO"(ltg 13"(?8 JC!J8D:X 'JD}li\OX.dţi li ?rl 1n:x 1od319d>rlţi i\D.Olt9Y,3"(? DlQDl ţll
-3rl 1n:x i\1.DUd(!>X.J..n.o /\D}3"(31 Al.J.l 39D"(?. '00}.0!Dll d \l:X noXd"QldlDlL QOl J(l)3.0
-Y,gD"(0.03rl ţ11g 'SnSd<)Ol:I JO"(C\O!?i\"Q:I ?!? o . · Lt9şd>ţi 'SDl/\OgJg i\O!OlLQ i\Ql
Ho1u.s::nn:::>I H 9 v :> 1 Nm1J OLr.

A DOUA DOM N I E A L U I GRIGORE G HI CA VODA 37 1
vistierie ca să dea seama, şi după ce a dat-o, l-a lăsat liber. Sandu Sturza,
prin mijlocirea patriarhului chir Paisie, a căpătat deplină iertare, iar pe
864 urmă amîndoi au fost miluiţi şi cu l i slujbe boiereşti, precum se va arăta
în cursul povestirii.
MAZILIREA LU I ISMAIL-PAŞA Ş I VIZIRATUL LU I �
SEID MEHMED-PAŞA
In acest răstimp, zisul mare vizir Ismail-paşa, a cărui îngîmfare şi

lăcomie de bani creştea din ce în ce mai mult, ca să-şi facă pe viitor
dorinţele şi să strîngă comori s-a gîndit să înlăture pe cîzlar-aga, de care
se sfia întrucîtva, fiindcă era sfetnic şi intim al sultanului. A început dar 10
să-l pîrască l a sultan, ceea c e l-a făcut ş i p e e l s ă arate la rîndul său sul
tanului faptele lui Ismail-paşa şi marea lui lăcomie. Din pricina aceasta
sultanul s-a supărat pe el şi, mazilindu-l din vizirat, l-a surghiunit la Rodos 1,
desbrăcîndu-1 de cinstea şi de tuiurile lui ; a făcut caimacam pe silihtarul 15
său Seid Mehmed-paşa. Inţelegînd sultanul că din marea lui lăcomie zisul
mare vizir a făcut mutarea domnilor, a chemat pe micul său imbrohor
Mustafa-bei şi l-a însărcinat în taină să meargă în Ţara Românească şi
în Moldova, dindu-i poruncă împărătească să prindă pe Paşagic, capugi- 20
lar-chehaiasi al mazilului Ismail-paşa, care fusese numit schemne-agasi,
şi luîndu-i toate darurile primite de la domni să-l ducă legat în fiare la
Constantinopol. Unii spun că avea şi altă poruncă împărătească tainică,
ca, dacă ar apuca pe domni în ţările lor, să-i lase să rămînă ca şi mai 25
înainte. Zisul imbrohor însă, zăbovind din pricina iernii prea grele, a
găsit pe domni sosiţi în noile lor scaune, aşa încît îndeplinind numai
porunca ce i s-a dat pe faţă, precum s-a spus, a pornit din Ţara Românească l i
865 şi a venit aici la laşi, aducînd împreună cu el în lanţuri pe capugilar-che- 30
haiasi al lui lsmail-paşa. Intru întimpinarea lui domhul a trimis la Focşani
pe Mihalachi vameşul. Cînd s-a apropiat de laşi, i-au ieşit înainte, din
porunca domnului, boierii împreună cu beizadelele lui Grigorie vodă ,
Scarlat şi Matei, şi l-au condus la laşi. 35
A doua zi a venit la curte şi a întîlnit pe domn la divan de faţă cu
toţi boierii. ln timp ce ei vestea cele poruncite de stăpînire, toţi boierii
aclamau pe sultan, urîndu-i mulţi ani şi mulţumind pentru acest domn,
trimis ţării, ca şi cum ar fi ştiut ce folos avea să le aducă el în împreju- 40
rările grele şi în tulburările de mai tîrziu, precum povestirea va arăta mai jos.
1 Mazilirea lui Isrnail-paşa a avut loc la 1 0 ianuarie 1 736.

IIriyaivovtm; Â.Ol7tOV Kai 6 rpriy6pt0<; P6oa<; EÎ<; tOV iµnptXOPTJV

aut6v, EV O<Jql OtEtpnve, Oi<; Kai tpi<;, tOV EOet!;e Ka8e nepmoiricrtv, Kai EV
OUOVtU<; tOV 6 au8i:VtTJ<; craµoup6youvav, (mf\Â.8ev EÎ<; to KOVUKt tOU. Kai
ii tocraUtTJ 1tept7tOlTJcrt<; 6nou îOU E)'tVe Î)tOV µf: to va Î)toV uio<; PesiPT)
5 Kai µeyaÂ.o<; ăv8pomo<; tf\<; PacrtÂ.eia<;, Ka8cil<; Kai E<pavri µet' ou noÂ.u ano
Ka8tcrtaµevo<; nacru<; µf: tpia îOU)'ta Kai crteÂ.Â.6µevo<; EL<; to Mtcript. Kai
µf: tÎJV autiJv nµiJv Kai napata!;tv, npopooouvte<; tov naÂ.tv d<; to Kivri
µa toU, EcrtaÂ.8TJ µet' aUtOU EcO<; ei<; to raÂ.atcrt 6 µi:ya<; P6pvtKO<; recop
)'UKTJ<; KavtaKousrivo<; Kai tov f:!;enpop6ome.
IO El<; KcovcrtaVîtVOU1tOÂ.tV of: E)'tVe PesiPTJ<; 6 pT)8ei<; crtÂ.tKtUpTJ<; îOU
PacrtÂ.ECO<;, reto Mexµf:o-nacru<; ov6µan, E1tetOÎJ papuv6µevo<; 6 PacrtÂ.eu<;
tÎJV cruvexf\ tcOV Emtp67tCOV aÂ.Â.ayi]v, E:pyaÂ.e autov EK îOU crepayiou EV
npciltot<; µf: tpia touym, Kaµvovta<; tov Kai:µaKaµriv, cb<; efaoµev, Kai E<pe
!;ii<; tov a7teKati:crtricrev f:7titponov, 6crn<;, µiJv ovta<; npaKnKo<; tcl>v €!;co
15 imo8i:crecov, €ococrev oÂ.TJV tiJv otoiKTJcrtV t0 li XaÂ.tcr� 'OcrµCr.v-ay�, Pesip- 866
Kqaytacrij, 6crn<; Î)V Eµ7tetpo<; tcOV 1tOÂ.tîtKcOV îtpayµatcov, cite XPTJµaticra<;
ypa<peu<; wu Mexµf:o-Kqaytii iKo.vov Katp6v, Kai ano tov Katpov tou
'AÂ. f\-7tacrii XeKtµsaof: Î)tov · oÂ.ov Kexayta<;.
·o of: rpriy6p10<; P60a<; Kai EV tij Oeuti:p� ei<; tOV 8p6vov ti'\<; MoÂ.-
20 oapia<; au8evti� îOU E<pUVTJ 1tUVt1J aµetaPÂ.TJîO<; a7to tÎJV 7tpoti:pav oui-
8ecriv tOU. woeev oi 1ttcoxoi E)'KUtotKOt E061;asov tOV 0eov 01tOU doav Kai
1tclAt V tOV au8i:VtT)V toU<;, tOV 67tOÎOV Eyvcilptcrav cil<; KOtVOV 7tati:pa toU<;
oui tÎJV 7tpo<; autou<; aycI7tTJV Kai eucrnÂ.axviav tOU, tÎJV 67toiav EOOKiµacrav
Kai tote, PH7tovte<; toU<; KÂ.etcrµi:vou<; EKelVOU<; ăpxovta<;, oxt µ6vov cruy-
25 xwpriµi:vou<;, UÂ.Â.a Kai µf: apxovtia<; tenµriµevou<;. Kai ayKaÂ.u tOV :Eav
OOUÂ.OV :Etoupsav, xpriµaticravta µi:yav P6pvtKOV ti'\<; Katco Tcrapa<;, tOV
E'Kaµe popvtKov ti'\<; 'E7tavco Tcrapa<;, touto 6µco<; Tiv µE: yvcilµriv Kai 01':
Â.TJcrt V EKelVOU Otel tÎJV yevoµi:vriv aut0 im6crxemv ti'\<; µeyaATJ<; Â.oyo0e
tcria<;, i;tt<; µet' 6A.iyov Kai f:060ri autcŢ>, EîtetOÎJ tOU Kwvcrtavtivou Kcocrta-
30 KTJ, µeyaA.ou Â.oyo0i:tou, OVto<; OtWptcrµi:vou µf: PaKapiîOV ei<; tÎJV routcra
pav, tOV KUtEPTJKev a1t07tÂ.TJ!;ia el<; to µovacrti] ptov tfi<; :EoutcraPitcra<; eupt
crK6µevou Kai µeta 060 &pa<; EîeÂ.eutricre. Tov 6noîov E<pepav ei<; nacrtOV
Kai µeta 1tU<JTJ<; ttµf\<; Kai napoucria<; tOU au0zvtou EtU<pTJ EV tij µritpo-
1tOÂ.et, Kai dxev cinoKatacrta0f\ npo<; Katpov µi:ya<; Â.oyo8i:tTJ<; 6 �6vtt<;,
35 îOV 07tOÎOV µet' ou 1tOÂ.U f:cruyxcilpricrev 6 au0i:VtTJ<; U7t0 tÎJV apxovtiav
rnutriv, cil<; npoPePTJK6ta tÎJV Î)Â.tKiav, Oia va ficruxacrlJ ei<; to 6crnin6v
toU, U7tOAaµpavovta<; apKetov au8evttKOV EÂ.EO<;. Kai OUtCO<;, cb<; ei'.îtoµev,
EKaµe tOV ravoouÂ.ov :Etoupsav µi:yav A.oyo0EtTJV, tOV of: 0e6ocopov IlaÂ.a
OTJV f:tiµricre µf: tÎJV µeyaÂ.TJV <J7ta0apiav, EXOVta<; aµ<poti:pou<; el<; nµiJv
40 Kai euvotav.
Ei<; tOV Katpov taUtTJ<; ti'\<; au8evtia<; îOU EKaµe cruviJ8etav va nµii
tat Îl µeyaÂ.TJ Â.oyo0etcria µf: papoov crtOe<pKtpyuiv, ai OE µeyaÂ.at popvt
tcriat Kai Îl xatµavia µf: aÂ.Â.otcilttKa<; papoou<; apyupo<p6pou<;, E:xovte<;
np6tepov notana<; papoou<;, oia<; exoumv oi P6pvtKot ti'\<; I16ptm;. li
A DOUA DOM N I E A LUI G R I GORE G HI CA VODA 373
S,a dus şi Grigorie vodă la acel imbrohor de două,trei on m tot

timpul cit a stat în laşi şi i,a dat toată îngrijirea cuvenită, îmbrăcîndu,l
şi cu blană de samur, după care imbrohorul a plecat la conacul său. I
s,a făcut o asemenea primire fiindcă era fiu de vizir şi mare om al împă,
rătiei, ceea ce s,a dovedit în curînd, căci a fost numit paşă cu trei tuiuri 5
şi a fost trimis în Misir. La plecarea sa a fost iarăşi petrecut cu aceeaşi
cinste şi alai şi împreună cu el a fost trimis pînă la Galaţi marele vornic
Iordachi Cantacuzino ca să,l însoţească.
La Constantinopol s,a făcut mare vizir silihtar al sultanului, anume 1 0
Seid Mehmed,paşa, deoarece sultanul, sătul d e schimbarea deasă a mari lor
viziri, l,a scos pe acesta din serai dîndu,i trei tuiuri ş_i l,a numit, precum
am spus, caimacam, iar pe urmă l,a făcut mare vizir. Acesta, nefiind priceput
866 în treburile externe, a dat toată cîrmuirea lui li Halisa Osman,aga, vizir- 1 5
chehaiasi, care era cu deprindere în treburile politice, fiindcă a fost timp
îndelungat secretar al lui Mehmed,chehaia şi din timpul lui Ali,paşa
Hechimzade a fost fără întrerupere chehaia.
Grigorie vodă şi în a doua sa domnie în Moldova a arătat aceeaşi
fi.re ca şi în cea dintîi, astfel că locuitorii săraci mulţumeau lui Dumnezeu 20
că au văzut iarăşi pe domnul lor, pe care l,au cunoscut ca un părinte
al lor obştesc pentru iubirea şi compătimirea lui faţă de ei. De acest lucru
s,au convins şi atunci cînd au văzut că acei boieri care erau închişi nu
numai că au fost iertaţi, dar şi cinstiţi cu slujbe boiereşti. Şi cu toate. 25
că pe Sandu Sturza, care fusese mare vornic de Ţara de Jos, l,a făcut
vornic de Ţara de Sus, totuşi acest lucru se făcuse cu ştirea şi voia lui,
fiindcă i se făgăduise vel logofeţia, care i s,a şi dat puţin după aceea,
deoarece Constantin Costachi, marele logofăt, care fusese orînduit să
strîngă văcăritul la Suceava, a fost lovit de dambla pe cînd se afla în 30
mănăstirea Suceviţa şi după două ceasuri şi,a dat obştescul sfîrşit. Fiind
adus la laşi, a fost înmormîntat la mitropolie cu toată cinstea, fiind de
faţă şi domnul. Ca mare logofăt fu numit pentru scurtă vreme Daniei,
pe care însă domnul l,a iertat după puţin timp din zisa boierie, din pri, 35
cina vîrstei sale înaintate, şi l,a lăsat să se odihnească în casa sa, bucu,
rîndu,se de multă milă domnească. Şi astfel, precum am spus, a făcut
vel logofăt pe Sandu Sturza, iar pe Teodor Paladi l,a cinstit cu vel spă,
tăria, şi pe amîndoi îi avea în cinste şi în bunăvoinţa sa. 40
În timpul acestei domnii s,a făcut obiceiul ca vel logofeţia să fie
cinstită cu toiag de sidef, iar vel vorniciile şi hătmănia cu altfel de toiege,
împodobite cu argint, pe cînd mai înainte aveau toiege de rînd, ca acelea
pe care le au vornicii de poartă. li
37 4 CRONICA G H I CULEŞTILOR
IlEPI THE AilO:ETOAm: EU: BA:EIAEYOY:EAN TOY M ilEHZAAE 867

:EKAPAATOY KAI TOY APPABQ NO:E A YTOY
' Ev apxij OE t OU fopo:; tOUtol) tOU X P OVOl> EO'rEtÂ.EV 6 rp11y6pt0:;

p6oai; Kai tov npEcrPutEp6v tou µnE111;; aof:v :EKapA.atov Ei:; pacnAEuoucrav,
s 6µou µf: tov 'IcoavvaKTJV ' Yw 11 A.av r 11v iiyav tou Kai ă.A.Â.ou:; ă.pxovtai; tou,
6tE Kai 6 Kcovcrtavtivo:; pooa:; EcrrEtÂ.E tov Mtx.aA.aKTJV Pcocrcri:tov, µi:yav
cma8ap11v tot>, eii; ta SKEÎO'E µf: Etotµacriav oui va 7tapaA.aPu tOV :Eti:
<pavov µnE111;;ao f:v tou M 1xaTiÂ. P68a Kai vci tov cmayayu di; BÂ.axiav Otel
vci SKtEAEO'OUV tÎjV yaµÎ)Â.tOV xapav tfj:; aOEÂ.<pfj:; tot> :EouÂ.tav11i; o o µvi-
1 o tcrai; µe t' autou, 7tpOTJppaprovtcrµi:vcov OVtCOV, 1 ro:; EipTjtat. 9avovta:; 6µcoi;
6 p118Eii; µne111;;a of:i; toU rp11yopiot> P 6o a µEra tcilv 7tEpi aurov apx6vrcov
Kai P i..ino vtai; 6 M 1-xaiiA. P60m; Ort ai 7tpoi; autov imocrxi:creti; tOU Kcov
crravtivou P 6oa avE<pav11crav µarmat Kai Kevai Kai ourE to Ei:; tov Pa
cnÂ.tKov 911craupov xptoi; tot> E7tÂ.Î)pCOO'EV 6 Kcovcrravtivoi; P 6oai;, OUtE ă.Â.-
1 5 Â.TJV nvci. poi)9Etav EKaµev a urcŢ> , cil; ll7tEO'XEto, €xovrm; Kai 7taÂ.atOV 7tţl-
9oi; Ei:; to 0'7tltl rnu KcovcrtaVTlVOl> p6oa, Ot EÂ.UO'E tOV appap&va SKEÎVOV
Kai f.1;; i) r 11crE yaµppov Eii; tÎjV o oµ vitcra v aurou 'Avacrtacriav tOV :EKap
Â.arov, µ7tETJ1;;a of:v tOU rp11yopiou P 6o a , ro; 7tpoµEÂ.Eîl"tµEVOV Kai 7t p OÂ. UÂ.T\
µi:vov 07tO U Î)t OV to tOLOurov, ovtai; Ett 6 rp11y6pt0i; P 6oai; di; BÂ.a:x,iav
20 Otel µi:crou tOU UOEÂ.<pou tOU µeyaÂ. OU opayouµuvou, 6crni; EX,OVtai; Kai tOtE
tÎjV 7tEpi tOUîOU ăOEtaV srEÂ.icr811crav oi appap&w::; di; tÎjV Il6Â.tV, tÎjV
6noiav elOTJO'tV E<pEpev 6 'IavvciKT)<;; ăyai; 7tpoi; tOV rp11y6 p tOV P 6oav Kai
cvouov ra:; rov µf: youvav 6 rp11y6pto:; p6oa:;, brapp11cr1acr811 di; oÂ.oui; ÎJ an6-
<pacrti; îOU O'U VO tKEO' lOU autou. ·o of: pTj9Eii; :Eti:<pavoi; µne111;;aof:i; EO'tE-
25 <pavcil9T) t6re eu9ui; µera tfj:; Pco�civopa:;, 9uyatpo:; tou Kcovcrtavtivou •y_
\jlTJÂ.UVrT\ , X,atµaVOl> tOU rp11yopiot> pooa , Kai µ&tel li 7tO Â.Â.fj<;; KUt T\ <j>ElU� 868
ncivrc.ov tcilv av9pc07tCOV tOU Kcovcrtavrivou p6oa, scrtpU<pT) 6 MixaÂ.UKT\�
0'7ta8ap11i; di; ta cmicrco, O TJ AUOÎj Eii; tÎjV BÂ.a:x,iav.
TEAEYTH TOY MilEHZA�E rPHrOPA:EKOY KAI TH:E

30 AOMNIT:EA1: :E MAPArAA:E
'Ev rautlJ of: t'ij aUSevtic:ţ tot> noÂ.Â.a Â.un11pu cruvi:P11crav tq'.> rp11yo
piq> P6oeţ, Kai Katel to 9Epoi; Î1KOÂ.ou811crev autq'.> µia Â.U7tT\ µeyaÂ.T), tE
Â.Et>tÎ)cravtoi; t oC> µ7tET)1;;aof: auto{) rp11 yop acrKOl> U7t0 nvoi; cl.yvrocrtou mi-
9oui; EV Otacrti)µan 7tSVte-&� ftµepoov to ti:Â.oi; €7teveyK6Vtoi;, ocrni; sta<p11
35 di; t o µovacrtÎ) ptOV trov 'A px.ayyEÂ.COV, Kncr9ev U7t0 toC> rp11yo piou pooa.
Metci OE 7tEVte-&� µflvai; O'UVEPT\ autcŢ> Kai EtEp OV Â.U7tT\p6tepov, ft U7t0-
Picocrti; tfii; ooµvhcrai; autou :Eµapciyoai;, di; tÎ!V 6noiav eixe Â. apei yaµ
p p ov rov 'IcoavvaKT)V BA.acrt6v, Kaµvovtai; tov µtyav Kaµapacr11v, Kai. tv
tcŢ> 7tpOOtq> t6Kq> autfli;, cl<j>OU Î!Â.EU9epffi9T) tOlV µT)tp1.KOlV OlO{VCOV Kai. fîEKEV
40 ui6v, acr9evÎ)cracra p apscoi;, di; OÂ.iyai; ftµi:pai; cme picocrev, Kai. µ&tel µe-
1 Cuvîntul «0V't(l)V» este adăugat pe deasupra de altă mină.

A DOUA DOM N I E A L U I G R I GORE G H I CA VODA 37 5
-----
-- --- - -----
867 DESFRE TRIMITEREA LA CONSTANTINOPOL A BE IZADELE I

SCARLAT Ş I DESPRE LOGODNA SA
La începutul primăverii acestui an, Grigorie vodă a trimis la Con,

stantinopol pe Scarlat, cel mai mare dintre beizadelele sale, împreună cu
Ienachi Ipsilanti agă şi cu alţi boieri ; iar Constantin vodă a trimis acolo 5
pe Mihalachi Rusăt, marele său spătar, cu pregătirea cuvenită ca să ia
pc:: Ştefan, beizadeaua lui Mihai vodă şi să,l ducă în Ţara Românească
pentru ca să,l însoare cu sora sa, domniţa Sultana, fiind de mai înainte
i,
logodiţi, precum am spus mai sus. Dar Mihai vodă, socotind că făgă, IO
duielile p e care i l e făcuse Constantin vodă s,au dovedit deşarte ş i că
nu,i achitase nici datoria pe care o avea la vistieria împărătească, şi nici
nu,i dăduse vreun alt ajutor, după cum făgăduise, şi avînd şi veche duşmănie 15
pentru casa lui Constantin vodă, cînd beizadeaua lui Grigorie vodă a
sosit cu boierii care îl însoţeau, el a stricat acea logodnă şi l,a cerut pe
Scarlat de ginere pentru domniţa sa Anastasia. Acest lucru fusese vorbit
şi hotărît încă din timpul cînd Grigorie vodă era în Ţara Românească,
şi fusese pus la cale prin mijlocirea fratelui acestuia, marele dragoman. 20
Dragomanul, avînd încuviinţarea cuvenită, a făcut logodna la Constan,
tinopol. Vestea logodnei a fost adusă de Ienachi agă, pe care Grigorie
vodă l,a îmbrăcat cu blană şi a adus în acelaşi timp la cunoştinţa tuturor
hotărîrea pentru această căsătorie. Iar Ştefan, beizadeaua lui Mihai Raco,
viţă, s,a căsătorit numaidecît atunci cu Ruxandra, fiica lui Constantin 25
868 Ipsilanti, hatmanul lui Grigorie vodă, şi spre li marea mîhnire a tuturor
oamenilor lui Constantin vodă, Mihalachi spătarul s,a înapoiat în Ţara
Românească.
MOARTEA BEIZADELEI GRIGORAŞCU ŞI A

DOMNIŢEI SMARANDA 30
În timpul acestei · domnii, multe întîmplări nenorocite au mîhnit

pe Grigorie vodă. În vară a avut o durere mare, căci beizadeaua sa Grigo,
raşcu s,a îmbolnăvit de o boală necunoscută, care i,a pricinuit moartea
în cinci,şase zile. El a fost îngropat la mănăstirea Sf. Arhangheli, zidită 35
de Grigorie vodă. După cinci,şase luni i s,a întîmplat ceva şi mai trist,
moartea domniţei sale Smaranda, căsătorită cu Ienachi Vlasto, pe care
Grigorie vodă l,a făcut mare cămăraş. La prima ei naştere, după c e a
scăpat de durerile facerii şi a născut un băiat, domniţa s,a îmbolnăvit
greu şi a murit în cîteva zile. A fost îngropâtă la mitropolie cu mare 40
376 CRON ICA GH ICULEŞTI LOR
yciA.TJc; nappTJcriac; tou tE natp1apxou Kup Ilaîcriou Kai apx.1Eperov Kai 1tci
crTJc; tije; apxovtoA.oyiac; EîU<pTJ EV î'Îj µT)tpOîtOAEl µE: ii<paîOV AUîtTJV Kai
oOUVTJV t&v yoverov tTJ<;, Kai 1toA.A.ftv AUîtTJV Kai KatÎJ<pEtaV t&v 1tapwpE-
8tvrnw.
5 Tc:Ţl 8E: 8EUtEpcp XPOV(!) tije; au8Evtiac; îOU îUUîTJ<; 8uvacrtEU6µEvoc; foto
îOlV EîtlîtOAacrcivto:lV îOîE KatplKOlV avroµaA.1&v Kai apsaµevrov em8poµrov,
UO'îtEp E<pEsijc; 8tT)yÎ)croµm, EîtEµ\j/E Kai îÎ]V 86µvav auwu de; pacrtAEUoU
crav, tije; cmoiac; fi tvtEu8Ev E:so8oc; Ey1vE µEta îtUcrTJc; nµijc; Kai nappTJ
criac;, ESEA86vtrov µexp1 tije; l:civ8ac; îtUVî(l)V îOlV apx.6vtrov. Kai apxovncr-
1 0 cr&v KUîU îÎ]V cruvfi8EtaV.
IlEpi 8E: tije; de; MoA.8apiav P' au8Evtiac; îOU rpîjyojliou P68a, ES
wv Ei8oµEV UUîO\j/El, 8uvaµE8a va EÎ7tOUµEV Oîl 8E:v ÎJîOV ăA.A.o8Ev napu
EK 8Eiac; 7tpovoiac; de; crl:arncn v Kai KUPEPVTJO"lV tf,c; li E7ta pxiac; autij<;, Kai 869
EK 7tOAAOlV tvavtiov 7tEptcrtaîlKOlV Kai K1V0UV(l)V A.utproatv Kai 8E<pEV8EU-
1 5 O"lV, Ka8ci:>c; „ btÎJYTJat<; îOlV cruµPEPTJKOî(l)V 8tA.et a7to8EisEt. "On ayKaA.a
Kai npo 7toA.A.ou 6 �EA.i aouA.tav AEy6µEvoc; µEta Kai iiA.A.rov crouA.tavrov,
ânoataîOUVîE<; U7t0 îÎ]V pacnA.Eiav îÎ]V o8roµavtKÎJV, KaîE1tUîT)O"aV îU opta
tije; µocrX,tKij<; EmKparniac;, Kciµvovtf:c; nva <p8opav Kai AET)Aacriav Eic; wuc;
î07tOU<; îTJ<; EVUVîlOV tije; µEtaSU o8roµavtKijc; Kai Procrcriac; airoviou EÎpÎJVTJc;,
20 wcrci.v 6µroc; 01t0l> EKEÎVOl ÎJîOV UîtOO'îUîat 8E:v EÎX,E îl va KUµ1J „ Poucrcria
m s Kai tei. u7tE<pEpE. Katci. 8E: to )�crµy' Eîoc;, 8ui PaatA.tKijc; ît pocrmyijc; Eto1µa
cr8dc; 6 Ka7tA.av rKtpETJ<; X,UVTJ<; µE: 6A.a ta tataptKa crtpaîEUµam, îOU îE
K ptµiou Kai Mnout�aKiou, EKlVÎJ8TJ wc; Ei'.pîjîat, 81a va 7tE pUcr1J EK îOlV
l:t8T)p&v IluA.rov, AqoµE.vrov �Eµip-Ka1ti, Kai va imay1J Kata îOlV flEpcrrov,
25 Enne1 voµevTJc; E:n f:roc; t6tE tije; µEt' f.KEivrov µaxTJc;. II E pi ou µav8avoucra
„ poucratKÎ] µovapxia, E7tp6crta�E 8ic; Kai îpic; îc:Ţl de; 'tÎ]V o8roµavtKÎ]V �a
mA.Eiuv 7tpE.crPEt îTJ<; va ava<pEplJ î'Îj o8roµavtKij Il6pîQ. OlU va eµnooicrrocrt
îOV XUVTJV crno îÎ]V EKO'îpatEiav EKElVTJV 8ta va µft tapaslJ îÎ]V µEtaSU î(l)V
ELPllVTJV. 'H OE o8roµavtKÎ] pacnl.Eia, UîtOO'X,OµEVTJ auwic; on Kaµiav PA.liPTJV
30 8E:v Of:A.Et 7tPOSEVÎJO'El de; îU cruvopa î(l)V „ 016.Pacnc; îOU XUVTJ, Eîtp6crta
SE t<T) pî] 8E.vn KanA.av rKtpElJ X,UVlJ va <puA.ax8ij U7t0 ta cruvopa tije; Mo
crxop[ac; vei. µi] 1tPOSEVÎJ0'1J Kaµiav cruyxumv Kai O'KUVOaÂ.a. 'O 8E: X,UVTJ<;,
E:xovrnc; Kui SEX,roptcrtftv E:: x 8pav Kata t&v Mocrx6Prov, ou µ6vov E7tUtTJcrE
îU tije; µocrx1Kijc; ESOUcriac; cruvopa, af..A.' ă<pTJO'E va yivouv Kai Cip7tayai
35 �wrov Kai civOpwnrov Katci. t6nouc; i:KEivrov EK µf:pouc; t&v Tataprov. Kai
E8rotcEv aitiav crKav8aA.ou, f:A.Kuovrnc; n poc; tautov noÂ.Â.ouc; 7tpoEcrtouc; t&v
uno ti]v Esoucriav t&v Mocrx6Prov Tatciprov Kai ăÂ.A.rov <puÂ.rov. �ta to 6-
notov Kai µăA.A.ov 81 TJ pE0icr8TJcrav oi Poucrcro1, EXOVtE<; Kai t81Kouc; wuc;
KaKouc; CTK07tOU<; EVU\'îtOV tije; o8roµavtKijc; PaatÂ.Eiac;, Kai PMnovtEc; Kai
40 to K piµ1 KEvov µEta li ti]v tou X,UVTJ ano8T)µiav, 68Ev E8oKiµacrav to <p81- 870
A DOUA DOMNI E A LUI GRIGORE G li l CA VODA 377
pompă, fiind de faţă patriarhul chir Paisie 1 , arhiereii şi toată boierimea.

Această moarte a pricinuit durere şi jale nespusă părinţilor ei şi mare
întristare şi mîhnire celor care au luat parte la înmonnîntare.
În al doilea an al domniei sale, fiind silit de tulburările dese de atunci 5
şi de năvălirile .ce începmeră în ţară, pe care le voi povesti mai jos, Gri
gorie vodă a trimis pe doamna sa la Constantinopol. Plecarea ei de aci
s-a făcut cu mare cinste şi pompă, petrecînd-o pînă la Şanţa 2 toţi boierii
cu jupînesele lor, după obicei. JO
Despre a doua domnie în Moldova a lui Grigorie vodă, din cite am
văzut cu ochii noştri, putem spune că fără îndoială a fost hărăzită de pronia
8 69 dumnezeiască pentru aşezarea şi chivernisirea acestei li ţări şi pentru scă
parea şi ocrotirea ei de la multe primejdii şi împrejurări potrivnice, precum
va arăta povestirea întîmplărilor. Cu toate că de mult Deli sultanul 1 5
împreună c u alţi sultani, răzvrătindu-se împotriva împărăţiei otomane,
au călcat hotarele imperiului moschicesc, deşi era pace între împărăţia
otomană şi Rusia, şi au pricinuit stricăciuni şi jafuri acolo, totuşi, deoarece
ei erau haini, Rusia nu avea ce face şi a răbdat. Dar în anul 7243, pregă- 20
i1Js
. du-se dupa porunca imparateasca, hanu1 Cap1an Gherei. a pornit .
w • w w w
tm cu
toate oştirile tătăreşti, atît cele din Crimeea, cît şi cele din Bugeac, precum
s-a spus, ca să treacă Porţile de Fier, adică Demir-Capi, şi să se ducă
împotriva perşilor, căci războiul cu ei dăinuia încă pînă atunci. Împă- .
răţia rusească, aflînd acest lucru, a poruncit de două-trei ori ambasado- 25
rului ei pe lingă împărăţia otomană să ceară Porţii să oprească pe han
de la această expediţie ca să nu se tulbure pacea dintre ei. Î mpărăţia
otomană, făgăduind moscalilor că trecerea hanului nu le va pricinui nici
o stricăciune la hotare, a poruncit în acelaşi timp hanului Caplan Gherei 30
să se ferească de hotarele moschiceşti şi să nu pricinuiască tulburări şi
încăierări. Dar hanul, avînd mare duşmănie împotriva moscalilor, nu
numai că a călcat hotarele imperiului moschicesc, dar a îngăduit tătarilor
să fure şi vite şi să robească oameni din părţile moschiceşti. Şi atrăgînd 35
de partea sa multe căpetenii ale tătarilor şi ale altor neamuri de sub stă
pînirea moschicească, a dat prilej la scandal. Pentru aceste lucruri, ruşii,
care aveau deja gînduri rele împotriva împărăţiei otomane, s-au întărîtat
870 şi mai mult şi văzînd că Crimeea este goală după li plecarea hanului, au 40
1 E vorba de fostul patriarh al Constantinopolului Paisie, care se bucura de mare

cinste din partea lui Grigor e vodă.
2 Cu privire la această lo . alitate, M. Kogălniceanu spune într-o notă : «Şanţa
era punct pe calea veche a Constantinopolului, adică pe la Bordea, o oră departe de
laşi. Î n timpul domnilor fanarioţi acolo mergea alaiul din Iaşi spre întimpinarea paşi·
lor», vezi M. Kogălniceanu, Letopiseţe, III, p. 276.
378 CRON ICA GH ICULEŞT I LOR
v6mopov µf; µiav bttopoµl)v Kasă.KCOV va Kataop<iµcocrt to Il pEK6m, ÂEy6-

µEVOV "Opt, 07rnu 1tÂfl<nUsOVtE<; roc; tEcrcrapcov rop&v OlUO'tflµa, touc; Ka
tEÂapov ppoxai payoaim Kai O.otă.Konm Ev µEcrq:> tou 'OKtcoPpiou µrivoc;
Kai (mcoMcrSricrav 1tOÂÂoi Civ8pC07tOt Kai roc; OKtcO XtÂ.tUOE<; 'i'.1t1tot, Kai µE
ta tauta, AaP6vtE<; µiav 1tOO'OtfltU srocov tat<iptKCOV E�C08Ev tOU 'Opiou,
5 ecrtp<i<pricrav Ei<; ta 61ticrco· ou &vEKa, cruyxus6µEvov to Kpiµt, EKpatricrav
oi..ouc; toi><; poucrcnKouc; npayµatEuta<; onou EupE8ricrav EK.Ei.
Kai oi..o v µ&v tov XEtµ&va EKEivov, npopai..Â.ovta<; 6 µocrx1Ko<; npEcrPuc;
napanova noi..i..a , esritoucrE t p6nov nva EKOiKricnv Kai 016p8cocnv napu
JO tfj<; 08coµav1Kfj<; pacnÂEia<;. Il potou OE va cp8acr1J to tap, xcopi<; va KflpU
�COO'l Kai va Of1Â01t01 Î)O'COO"l 1tOÂ.Eµov Kai ex8pav Kata tl)v µEta�u tOOV
pacnÂECOV EmKpati)cracrav cruvi)8EtaV, oiaxcopicravtE<; ta crtpatEuµata tOU<;
Ei<; ODO, 01c0ptcrav ta µ&v EVUVtiov tou •AsaKiou, ta of; evavtiov tOU Kpt
µiou. To 6noiov aicpv1oicoc; aKoucracra fi 68coµavtKÎJ pacni..E ia, ecrtEtÂE tov
15 Kiapoup 'Axµ&o-ayav, pacr1ÂtKov µEyav iµnpoxopriv, Kai 010. va. ni..ri po
<popri8ij 1tEpi trov poucrcnKOOV K1Vf1µ6.tcov, Kai 010. va U1tOKoµicru tOV Ka-
1tÂUV rK1pEfl xavriv Ei<; pacrtÂ.EUOUO'aV, taxa 010. cruµpouÂ.1ov. 90crtt<; E1tfj
YEV ECO<; Ei<; to Taµ<ivt Kai U1tÎ)Vtfl<JE tOV xavriv E1tUVEpxoµE-VOV EK ti\<;
EKO'tpatEia<; tou, µ& to va iiKOUO'E Kai EKEÎVO<; ta Ktvi)µata tOOV poucrcn-
20 KOOV crtpatwµatCOV, Kai OiOOVta<; aut(i) tOV pacnÂtKOV 6ptcrµ6v, 'fi PXOVtO
6µo8uµao6v. 'Ai..i..' en noÂ.u 816.crtriµa o&v E7tEpacrav ano to "Opt, Kai.
e<p8acrEV doriene; t(i) xavu, Otl EV µocrx1KOV crtpat01tEOOV 1tÂf10'1USEl EÎ<; to
•Asă.Kl, ou EVEKa E1tEO'tpE\jfEV 6 xavric; El<; to Kpiµ1, OtKatOÂOyfl8Ei<; µ&
'tÎJV doricnv tautriv npo<; tl)v pacni..Eiav, Kai cruvayaycilv ta tatap1Ka crtpa-
25 tEuµata, fito1µ<isEto Ei<; anavtricnv li trov MocrxoPcov. 87 J
EIIMPOMH TQN MOl:XOBQN KATA TOY KPIMIOY
MEt' ou 1tOÂ.U OE <p86.voucra aut(i) Kai clÂ.Â.fl ElOfl<n<; Otl Kai EtEpov
µocrx1Kov crtplitwµa E1tEPXEtat Kata tou Kp1µiou, EOflÂ.onoiricrE Kai touto
tij pacrtÂ.Ei� sfltOOVta<; poi)8EtaV. Kai E�fjÂ.8E µEt<i t&v crtpatwµatcov au-
30 tOU cruµnocrouµEVCOV roc; SKatOV X1Â.1UOE<; de; O"UVUVtflCHV tou µocrxtKOU
crtpatEuµato<;, to 6noiov <p8avovta<; f:�co8Ev tou 'Opiou Kai cruvanavtri8Ev
tE<;, f:ytvE EKicov, Ecrup8ricrav, Kai outcoc;, 6pµrovtE<; oi Mocrx6Po1 Kata
toU 'Opiou, to EKUpiEUcrav Kai epaÂ.av <pUÂ.aKa<; tCOV. Toi><; OE EV aut(i)
35 ·oecoµavouc; ă<pricrav &A.w8tpouc;, npoq>acns6µEvo1 on µ6vov npoc; toi:Jc; Ta
tapouc; 1tOÂEµoucn, a/...i..' OXl KCti Kat<i tOOV '08coµavrov. ·o OE xavric; µEta
trov Tatapcov EtpaPiJxSricrav Ei<; ta evo6tEpa, Kai KtvouµEvou nEpattEpco
tOU µocrx1KOU o'tpat01tEOOU µEtflVOVtE<; va E:pycocn EK toU mpat01tEOOU tCOV fi 01<1 VEp6v, fi Ota XAOflV,
fi 01' ăÂ.ÂO tl trov avayKaicov. Mă.Â.tcrta, ovta<; EKEÎO'E civuopia, Eµ6Âuvav
µf; VEKpa crroµata srocov Kai ta oÂ.iya cppfota 01tOU Î)tOV, Kai 1tlVOVtE<; E�
A DOUA DOM N I E A LUI GRI GORE. G H I CA VODA 379
încercat toamna să atace Perecopul, adică Orul, cu o incursiune a cazacilor.

Dar ajungînd la o depărtare de vreo patru ceasuri i-au apucat ploi mari
şi neîntrerupte în mijlocul fonii octombrie şi au pierit mulţi oameni şi
cam opt mii de cai. După aceasta, luînd un număr de vite tătăreşti, care
erau în afara Orului s-au înapoiat. Din această pricină a fost tulburată 5
Crimeea· şi au fo� t opriţi toţi negustorii ruşi care s-au aflat acolo. În
toată iarna aceea ambasadorul moschicesc a înfăţişat multe plîngeri şi
cerea oarecum recunoaşterea greşelii şi despăgubire de la împărăţia oto
mană. Dar înainte de sosirea primăverii, fără ca ruşii să declare război 1 0
ş i duşmănie, după cum s e obişnuieşte între împărăţii, împărţind oştile
lor în două, o parte a fost trimisă împotriva Azacului, iar cealaltă asupra
Crimeei. Împărăţia otomană, afl.înd pe neaşteptate acest lucru, a trimis
pe Ghiavur Ahmed-aga, mare imbrohor împărătesc, ca să se informeze 1 5
despre mişcările ruşilor şi să ducă la Constantinopol pe Caplan Gherei,
chipurile ca să se sfătuiască cu el. Acest agă, ducîndu-se pînă la Taman,
a întîlnit pe han, care se întorcea din expediţia sa, deoarece auzise şi el
de mişcările oştirilor ruseşti. După ce i-a dat porunca împărătească, veneau 20
amîndoi împreună, dar nu au trecut mult încoace de Or şi i-a sosit
hanului ştirea că oştirea moschicească se apropie de Azac. Din această
pricină, hanul s-a întors în Crimeea, justi:fi.cîndu-se cu această ştire faţă
de împărăţie şi strîngînd . oştile tătăreşti, se pregătea să se împotrivească li
8 7 1 moscalilor. 25
EXPEDIŢIA MOSCALILOR ÎMPOTRIVA CRIMEEI
După puţină vreme, primind hanul ştirea că şi o altă oştire moschi

cească se îndreaptă asupra Crimeei, a adus şi aceasta la cunoştinţa împără
ţiei, cerind ajutor. El a ieşit cu oştile sale, cam o sută de mii de oameni, 30
în întimpinarea oştirii moschiceşti, care a venit lingă cetatea Or, unde,
întîlnindu-se, s-a încins o luptă crîncenă cu multe pierderi din amîndouă
părţile. Tătarii, neputînd ţine piept focului necontenit al puştilor moschi
ceşti, s-au retras, şi aşa, năvălind moscalii asupra cetăţii Or, au cucerit-o
şi au pus acolo strajă, iar pe turcii din această cetate i-au lăsat liberi, pre- 35
făcîndu-se că ei fac război numai împotriva tătarilor, nu şi împotriva
turcilor. Hanul s-a retras cu tătarii înăuntrul Crimeei, iar tabăra moschi
cească, sub comanda feldmareşalului Miinnich, înainta. Tătarii însă împre
surau tabăra şi o hărţuiau în toate zilele şi o atacau, prinzînd pe oricine 40
ieşea din tabără, nelăsîndu-i să se ducă nici după apă, nici după fîn sau
după alte lucruri trebuincioase. Pe lingă faptul că era acolo lipsă de apă,
tătarii au molipsit cu cadavrele vitelor şi cele cîteva puţuri care erau,
afrrrov o{ Mocrx.6P01„ U7tEnE:O'OV ele; Â.otµucT]v approcrtiav Kai cl7tE0VT)O'KOV

'tOO'OV EKelVOl OO'OV Kai 'tei sroa 't(J)V Otel 'tE 'tO µ6Â.ucrµa 'tWV uoatrov Kai
'tÎ]V O'tevox.ropiav 67tou eix.ov, Kai oihro, µetei 7tOÂ.Â.fjc; oucrKoÂ.iac; Kal <p0o
păc; 'tOU crtpatou 'tCO\I, E7ti'jyav 7tprotov ele; to rKtos>..e pf: Â.ey6µevov <ppou-
5 ptov Kai KateOacptcrav auto, 7taipvovtEc; 'tO ăveu nvoc; av0tcr'tacreroc;. "'E7tEl-
'ta E7tfjyav eroc; ele; 'tÎ]V M7taKtcrf:-I:apayt Â.ey6µevov 7t6Â.tv, EV fi Ecrnv 6
0p6voc; li TOU X.UVT), Kai KpT)µvisovn:c; tOV OÎKOV 'tOU X.UVT), EKaucmv Kai µE- 8 72
poc; îl tfjc; 7tOÂ.Eroc; EKelVT)c;. Kai µT] sx.ovtec; 7tÂ.EoV m:pattEpro 7t poeÂ.0eiv
Otei 'tÎ]V 'tWV avayKairov EAÂ.El\jllV Kai crroµattKÎ]V acr0EVEtav touc;, µi]i:e ouva-
1 0 µevot vei euprocrt pamv Kai crtacrtv ele; KaVEVa µEpoc;, Ecrtpaq>T)crav ele; 'tei
07ticrro, EVOX,Â.ouµevot 7tapoµoiroc; Kai EV 'tij E7tav60Q) autrov 7tapei 'tWV Ta
'tciprov µf: aotaKo7tov 7tEptKUKÂ.romv Kai Ka011µeptveic; EmOpoµeic; Kai KpTJ
µvioJivrec; 'tO "'Opt, Ecrtpa<p11crav eic; 'tei cruvopa wuc; µf: OUK OÂ.l"(T)V <p0opav
wuc;, 7tposevi]cravtec; Kai iKavT]v �11µiav ele; To Kpiµt.
15 H AAQI:JI TOY AZAKIOY
To of: crtpat67tEOOV to ă.Â.Â.O, to OtroptcrµEVOV OT)Â.aOT] Evavtiov 'tOU

Kacrtpou tou 'AsaKiou, cp0avovtac; EKeicre aicpvtoiroc;, E7tOÂ.t6pKTJcrE To Ka
crtpov, etc; to 07tOtOV ÎJ 00roµaVtKÎ] pacrtÂ.eia Kaµiav 7t poµi)0etaV OEV EÎX,E:
Kciµet, µT] EÂ.7tisoucra 'totaur11v ai<pviotov Kai a7tatT)Â.Î]v µax.11v 7tapei Trov
20 Mocrx.6Prov, E7t&tOÎ] 6 EV KrovcrtaVîlVOU7tOÂ.El µocrX,tKoc; 7t pEcrPuc;, ayKaÂ.ci
7tapa7tovouµevoc; 7toÂ.Â.ei 7tepi trov Tataprov, tsiJtet EKOiKT)crtV Kat' EKeivrov,
epepairovev oµroc; tÎ]V PacrtÂ.eiav Oîl Îl auÂ.Îj tOU of:v 8EÂ.El tapaset tÎ]V
apµoviav tfic; µetasu t(J)V dpÎjVT)t;, Kai Otei tOUtO eupE8T) U7tpoµi]0eutov
'to p118f:v Kcicrtpov. M' oÂ.ov routo .o µcoc; EOe<pevoeu811 iKavov Katpov Kai
25 tEÂ.oc; 7tape06811 µetu cruµcproviac; vei ESEÂ.8rom 7tavtec; EÂ.eu8Eproc;, Â.aµpa
vovtec; tKacrtoc; oÂ.a tel 7tpayµata îOU, Ka8ci:>c; Kai €ytve. THv of: utpatT)yoc;
tOUtOU îOU utpatou 6 AEuT)c; yevepaÂ.T)c;, îOU of: KataOpaµ6vtoc; to K piµt
6 MouvtK yevepa>.. 11 c;, Kai oi ouo aÂ.Â.oyeveic; Kai Step6oo�ot.
nEPI THE EnMPOMHI: onov EKAMAN EII: TO KOYMTIANI

30 OI MOI:XOBOI
Auto of: to utpateuµa 07tOU iltov de; to AsaKl U<pÎjVOVtac; cppoupeiv

•
EKEi de; to KclUtpov, EKlVÎ)8T) Katei îOU Koµ7taviou Kai U7tOtCtt'tOVtac; wuc;
re KouµoUKT)Oec; Kai tcrepKEsouc; Kai KapaKaÂ.7taKT)Oec;, EKupieucre ux.eoov
7tOÂ.U li µEpoc; tOU Koµ7taviou 7taipvovtac; a7to Ka8e "(Evoc; 0µ11 pa Kai O'tEÂ.- 873
35 Âovtcic; ta de; 'tÎ]V pacrtÂ.eiav wuc;.
A DOUA DOM N I E A L U I GR IGORE G HI CA VODA 38 1
aşa că moscalii, bînd apă de acolo, s,au îmbolnăvit de o boală molipsi,

toare şi mureau şi ei şi caii lor şi din pricina molipsirii apei, dar şi pentru
că erau strîmtoraţi. Şi astfel, cu mare greutate şi cu pierderi ale oştirii,
au mers mai întîi la cetatea Koslov şi, cucerind,o fără împotrivire, au 5
8 72 dărîmat,o. Pe urmă au mers la Bacceserai, unde li este scaunul hanului
şi, după ce au dărîmat palatul hanului, au ars şi o parte din acest oraş.
Neputînd să meargă mai departe, pentru că nu aveau cele trebuincioase
şi pentru că erau şi istoviţi şi neputînd găsi nicăieri un loc sigur ca să IO
stea, s,au întors îndărăt, fiind hărţuiţi şi la întoarcere de tătari, cu împre
surare necontenită şi cu atacuri zilnice. Moscalii, după ce au dărîmat
Orul, după ce au suferit multe pierderi şi au pricinuit şi Crimeei multe
pagube, s,au îndreptat spre hotarele lor.
CUCERIREA AZACULU I 15
Oştirea cealaltă, care fusese trimisă asupra cetăţii Azacului, sosind

acolo pe neaşteptate, a împresurat,o. Această cetate nu a fost aprovizio,
nată cu cele trebuincioase de către împărăţia otomană, deoarece ea nu
bănuia un asemenea neaşteptat şi viclean atac din partea mo.scalilor·
Ambasadorul moschicesc la Constantinopol, cu toate că se plîngea împo „ 20
triva tătarilor şi cerea satisfacţie, totuşi încredinţa împărăţia că în nici
un caz curtea moschicească nu va tulbura înţelegerea şi pacea statornicită
între ei, şi din această pricină zisa cetate nu a fost îndestulată cu cele de
trebuinţă. Cu toate acestea, ea s,a apărat mult timp şi în sfîrşit s,a predat,
cu condiţia ca toţi cei care se aflau în cetate să :fie lăsaţi liberi să iasă, 25
luîndu,şi fiecare toate lucrurile, precum s-a şi făcut.
Comandant peste această oştire era generalul Lascy, iar peste oştirea
care fusese trimisă asupra Crimeei a fost generalul Miinnich, amîndoi
fiind de alt neam şi de altă credinţă.
EXPEDIŢIA MOSCALILOR ASUPRA CUBANULU I 30
Oştirea care fusese asupra Azacului, lăsînd strajă în cetate, a pornit

asupra Cubanului şi, supunînd pe cumuci, cerchezi şi caracalpaci, a cucerit
�73 o mare li parte a Cubanului şi luînd ostateci de la fiecare neam i,a trimis
împăratului. 35
382 CR.ONICA G H I CULEŞTI LOR.
TIEPI THI: ATIATHI: TOY MOI:XIKOY TIPEI:BEQI: KAI OTI

EKHPY3EN H OE>QMANIKH BAEIAEIA THN MAXHN
KAI KINHMA TOY BEZIPH
'Ew:pyrovtec; ouv ·muta Kai ta t0tauta oi Mocrx6Pot, oÂ.o tÎ)v cma-

5 tT)Â.Î)V eKetVT)V an6KptO'tV E:8zoov Otel tOU npEcrPecl:>c; tCOV tij 69roµavtKij
Il6pt<ţ, Ott n poc; autÎ)V dpÎ)\TlV OtaO'cOsOUO'l, sTJtOUVtec; Kpicrtv Kai eKoi
KT)O'tV ano touc; Tatapouc;, Ero.; oo cp9avoucrm de; tT)v pamÂ.dav navtax6-
9ev a{ doi)cretc; trov tvepyouµEvrov napu t&v Mocrx6Prov de; wuc; pacrtÂ.t
Kouc; t6nouc;, cbpyicr9T) ÎJ pacrtÂ.da eKetVT) tOV pOUO'O'tKOV n pEcrpuv. Kai fi9e-
1 0 /...e va tOV cpu/...aKcOO'lJ eic; t0uc; m'.Jpyouc;, rteoi-KouM Â.eyoµEvouc;, Otel tÎ)V
tOO'aUtT)V amitT)V tOU. MecroÂ.apouvtrov of: t&v ev Krovcrtavnvoun6Â.et
SEVCOV n pEcrPerov, ecruyKataVEUO'EV ft PacrtÂ.da Kai µ6vov <puÂ.astv OtcOpt
O'EV de; to crnin tou. Kai EKÎ) puse n/...E ov ft 69roµavtKÎ) Pam/...d a µf: Ku9&
tT)c; oiKatOV EV PacrtÂ.WOUO'lJ tÎ)V Kata t&v Poucrcrrov µUXTJV, <pavepcl:>voucra
1 5 ta tx9ptKc't Kai anatTJÂ.a KtvfJµata trov.
Kai Â.Ol1tOV µeta tac; cruviJ9etc; autrov euxac; Kai tÎ)V n pEnoucrav Stot
µacriav Kai cru/.../... oyiJv O'tpatou esfjA.9ev 6 pacrtAtKoc; foitponoc; I:eto Mex
µf:8- nacrac; µf: tOV yevttcrf:p-ayacriJv •Anoou/...ax-ayav Kai touc; 6pt6.oec; o
/...o uc;, Â.aµpuvovtac; napu tOU PacrtÂ.Eroc; Kai tÎ)V nepiq>avfj autrov O'T)µaiav
20 /...e yoµEVT)V cravtsaK-crEpicpt Cit' ftc; cineKatEO'tci9T] tEAEtoc; apxtcrtpatî]yoc;�
crep8apT)-EKpEµ tij OtaAEKt(t) autrov Â.ey6µevoc;, Kai oihroc; eKiVT)O'EV ano
pacrtÂ.WOUO"T)<;. âta tÎ)V onoiav eKcrtpatet<lV E009T)O'aV Kai eK tfjc; tcrupac;
µac; µia nocr6tT)c; µeyci/...T) innrov, Ka9roc; Otropicr9T), KUt tKaVÎ) nOO'OtT)c; sa
Xtpf: Kai SUÂ.COV OUK oÂ.iyrov, µf: 'tel 6noîa cjlKo8oµiJ9TJ yE<pUpa µeya/...T) eni
25 tOV âouvaPtv eic; tÎ)V 1:6.KtO'aV µf: µeyuÂ.T)V emµEAEtaV tOU rpT)yopiou P6-
oa.
Ilpo tOU KtVÎ)µat0c; OE tOU pacrtÂ.tKOU Emtp6no\J, µav96.vovtac; ft 69ro
µavtKÎ) pam/...d a on to n poc; PoiJ9etav wu Kaicrapoc; crta/...9f:v µocrxtKov
crtpcitwµa li emcrtpE<pov ÎJOTJ eicrfj/...9ev de; tÎ)v Aexiav, unrontel>9TJ µi)nroc; 8741-
30 Kai KciµTJ KUVEVa ex9ptKOV KiVT)µa tvavtiov tOU Xonviou ii tfjc; Mo/...oa
Piac; Kal EO'tElAE tcp rpT)yopi(t) poo� PacrtÂ.lKOV Op\crµov Otel va ypa\j/lJ
O'tpatwµa inmKOV te Kai nestKOV, O'tEAAOUO'a autcp KO.i OEKa XtAtaoac; î'PO
O'la Otel PoiJ9etav trov es6orov tOU, Kai npocrtasoucra de; to lOlOV <pepµavt
Oîl îUXOUO'T)c; xpdac; va tOV oo9ij crtputwµa OO'OV sTJtÎJO'lJ Kai ano tÎ)V
35 BÂ.axiav Kai O.no tov Mexµf:o-nacrav 6nou Tjwv eic; to KaptaA.t. Kai Kata
tÎ)V n pocrtayi)v, E:ypmjlEV 6 rpT)yoptoc; P6oac; µeptKU cp/...ci µnoupa SEVCOV
crt panrotrov.
' EnetOÎ) OE 6 pOUO'O'lKOc; n pEcrpuc; BtcrvaK6PcrKT)c; 6/...o oncrxupisEtO·
Otl eK µEpouc; tfjc; PacrtA.dac; tOU of:v dvm µcixTJ npoc; touc; '09roµavouc;,
40 Otel 'tOUtO enapaKtVÎJ9T) 6 PesipT)c; Kai tOV enfj pe µasi tOU Eroc; de; 'tO Mna
µnaociyt. Kai EnEtOÎ) roc; 'tOO'OV 'tel npayµata 'tOV _E Kaµvav va µEivu avano
Â.OyT)t0c;, tOV li<pT)O'EV EKEÎ µf: tÎ)V autiJv <puÂ.astv, 6 of: pacrtAtKoc; foitpo
noc; µf: to crtpat6neo6v wu, aKoÂ.ou9rovtac; tÎ)V .6oomopiav wu E:cp9acrev
de; tÎ)v I:uncrav Kai €crtpat0nEoeucre nEpav tou âouvapou €ni tÎJV K&<pa--
A DOUA DOM N I E A LUI G R I GORE G H I CA VODA 383
DESPRE ÎNŞELĂCIUNEA SOLULU I MOSCHICESC, ÎNCEPEREA

RĂZBOIULU I DE CĂTRE ÎMPĂRĂŢIA OTOMANĂ
Ş I PLECAREA MARELU I VIZIR
Pe cînd moscalii săvîrşea1.1 aceste atacuri, ei tot acelaşi răspuns viclean

îl dădeau Porţii otomane prin ambasadorul lor, cum că păstrează pace 5
cu turcii şi că cer dreptate şi pedepsirea tătarilor. Dar sosind la împărăţie
din toate părţile ştirile despre cele puse la cale de moscali în provinciile
turceşti, împărăţia s-a supărat pe ambasadorul moschicesc şi avea de gînd
să-l închidă la cele Şapte-Turnuri, adică Edicule, pentru înşelăciunea lui I O
fără seamăn, dar mijlocind ambasadorii străini aflaţi la Constantinopol,
sultanul a consimţit să-l pună sub pază în casa lui. Astfel, avînd toată
dreptatea de partea ei, împărăţia otomană a pornit război împotriva ruşilor,
arătînd faptele lor duşmănoase şi viclene. 15
Deci, după obişnuitele lor rugăciuni şi după cuvenita pregătire şi
strîngere a oştirii, marele vizir Seid Mehmed-paşa era gata împreună cu
ienicer-agasi Abdulah-aga şi cu toate ortalele. Primind de la sultan şi
vestitul lor steag, anume sangiac-şeriful, marele vizir s-a făcut pe deplin
comandantul suprem, numit pe turceşte serdari-ekrem, şi aşa a pornit 20
de la Constantinopol. Pentru această expediţie, ţara noastră a dat un
mare număr de cai, precum şi o mare cantitate de zaherea şi destulă che
restea, cu care s-a construit la Isaccea un mare pod peste Dunăre, sub
grija cea mare a lui Grigorie vodă. 25
Dar înainte de plecarea marelui vizir, aflînd împărăţia otomană că
874 oştirea moschicească trimisă în ajutorul împăratului austriac, li întorcîndu-se ,
a intrat în Ţara leşească, s-a temut să nu facă vreo faptă duşmănoasă

împotriva Hotinului sau a Moldovei, şi de aceea a trimis firman împără- 30
tesc lui Grigorie vodă să strîngă oştire, călărime şi pedestrime, trimi
ţîndu-i în acest scop şi 10 OOO de lei pentru cheltuieli. În acelaşi firman
se poruncea ca şi muntenii şi Mehmed-paşa, care se afla la Cartai, să-i 35
dea lui Grigorie vodă la nevoie cîtă oştire va cere. Deci, după porunca
împărătească, Grigorie vodă a scris cîteva steaguri de ostaşi străini.
Fiindcă ambasadorul moschicesc Vişniakov tot susţinea că împărăţia
sa nu face război împotriva otomanilor, vizirul l-a luat cu el pînă la Baba- 40
dag, unde, neputîndu-se dezvinovăţi faţă de faptele constatate, marele
vizir l-a lăsat acolo sub aceeaşi pază, iar el şi-a continuat drumul cu oastea
sa şi a ajuns la Isaccea, unde şi.-a aşezat tabăra peste Dunăre, la capul
A.Tiv tf'ic; Eto1µacr0EicrT)c; yeq>upac;, icrtaµevoc; EKEi Kai npocrµEvcov i8eiv to

tEA.oc; 'tOOV µocrx1KOOV crtpateuµ1hcov. Oi'.nvec;, aq>ou E:sfiA.0ov cino 'tO Kpiµ1
Kai f.yup1crav de; ta cruvopa tCOV, E7tEµ\jfEV Îl 60coµavtKÎI Il6pta Kai t.µasi
AEUO"E tOV KanA.av rKtpET) XUVT)V, cinoKa0tcrtrocra XUVT)V mu Kp1µiou tOV
5 KaA.yav <l>EtiX rK1pET)V, tOV 8E KanA.uv rKtpET)V f.sroptcrEV Etc; Xiov,
onou Kai µet' oA.iyov EîEAEUtT)O"E.
Kat' auto îO 0f:poc; ey1vav noA.A.6tata1 acrtpanai Kai ppovtai µEîU
Kai KEpauvrov Kai cruvEPTI Kai �v 7tap6.oosov npăyµa, to 6noiov chc; cicru
vi]0icrmv OEV itµnopro va to crtconi]crco. "Ovmc; îO 08coµav1KOV cr-rpat6neoov
1 0 Eic; titv :E6.Ktcrav ÎJîOV t.v aimi> Kai 6 µf:yac; o payouµ6.voc; tfic; pacr1Â.eiac;
'AMsavopoc; rKiKac;. Kai EV µ1� trov fiµeprov, ytvoµf:vcov ppovtrov Kai
cicrtpanrov crq>ooprov, EnErrEO"E KEpauvoc; f.n' aut6v, Kai no1i]crac; unEp tac;
nEV'tÎ)KOVta 07tac; de; to KaA.n6.Kt mu, Î!q>UVlO"E titv aA.ucrov 6nou ELXE crmu-
pov EST) PtT)µEVOV µE oA.iyT)V 11 nA.iJycocriv mu crtiJ8ouc; mu, Kai f.PyfiKEV cino 8 75
1 5 to µEcrn tou chappiJsa.c; auto, ăÂ.A.T)v OE pA.uP11v ouoeµiav f.noi11cre tcp pT)-
0f:vn, µE 6A.ov 6nou nvec; A.tyoucri va Î)crav ouo KEpauvoi, PMnOVîE<; ovo
<'>mic; de; titv crKTJVftV onou €Ku811to. Kai f.7tEtOft to towumv pepma 8au
µa Î)mv, to anf:owKaV oA.ot di; tftV apEtftV Kai Ei>7totT)î1KÎJV yvroµT)V mu,
chcrav 01tOU KOVta de; titv SEXCOPlO"tftV euA.6.PEtaV 01tOU EÎXEV de; ta 8eia,
20 dvm 1tEpiq>T)µo1 Kai ai 1tpoc; muc; OEOµEvouc; aya0oepyim îOU, Kai Ota mu
m tov €q>uÂ.asev 6 �Aywc; E>e6c;.
TIPO:EKAH:EU:: TOY XAN H KAI KOAT:EAKH KAI

rPHrOPIOY BOL\A TI EPI I:YMBOYAIOY EU: TO
BAI:IAI KON :ETPATOTI EL\ON
25 Katci tOV AiiyoucrtOV µfiva sypmjlEV 6 PesipT)c; t(Ţl <l>Etix rKtpElJ XUVlJ
va EA01J de; tÎ)V :EaKtcrav Olll cruµpouA.wv, 7tpOcrtlisovmc; 7tapoµoicoc; Kai
tOV KoÂ.tcraK, 1tacrav mu Xonviou, Kai ti)v autitv 1tpOcrtayi)v EO"tElAE Kai
tcp rpT)yopitp poo�, yvcopisovt6.c; mv U1t0 ta 7tpoA.aP6vta yp6.µµata Kai
avaq>opac; mu Eµnetpov trov mtOUtCOV Kai q>pOVÎ]O"El OtaA.6.µnovm, Ota va
30 imayu de; tOV autoV Katpov Kai EKEivoc; de; tÎ)V :E6.Ktcrav, 6nou va <paVE
procru Kai autoc; ro; mcrtoc; tfic; PacrtA.Eiac; ta ocra ÎJSEUPE Kai E:yvroptsE.
�oeev 1tÂ.T)crtasovmc; tOU XCLVT) , EKtVT)O"E Kai 6 rpT)y6pt0c; pooac; evtEU8Ev
tij y' 'OKtcoPpiou, 1taipvovtac; µet' aumu tOV ui6v mu MataiT)V µ7tET)sa
OEV Kai noA.A.ouc; ăpxovmc;, OT)Â.aoi) tov µf:yav A.oyo8EtT)V :E6.voouA.ov :Etoup-
35 tsav, tOV rewpyaKT) V PoucrcrEtOV, µf:yav popVtKOV, tOV E>e68copov IlaA.6.-
0T)V, µtyav cr7ta0apT)v, Kai tov µEyav 7taxapv1Kov E>e68copov Kcocrt6.KT)V
Kai ăÂ.A.ouc; ăpxovtac; µeta 1tUO"T)<; tfic; auA.fic; mu. Eic; to nucrt OE ăq>T)O"&
KaîµaK6.µT)8Ec; tOV µf:yav popvtKOV recopyaKT)V KavtaKOUsT)VOV, tOV Kcov
crtavtivov ·y\j/T)Â.UVtT)V xatµavov Kai tOV KcocrtUKTJV P6.sov, µf:yav Ptcrna-
4 0 pT)V. Kai 8taPac; 'tOV Il poumv de; to <l>aÂ. tcri, E1tfiYEV de; to rpetO"EVl,
6nou €np6crµEVE tOV KoÂ.tO"UK-nacruv cmepx.oµevov cino to nf:pav µf:poc;
tOU Ilpoutou de; titV :EaKtcrav. Kai EKEl de; to rpEtO"EVl civtaµro8T) µet'
afrro u, ocrnc; li EVEbUO"E µE youvav tOV rpT)y6ptOV pooav Kai muc; ăpx.ov- 876
A DOUA DOM N I E A L U I G R I GO R E G HI CA VODA 385
podului construit. Şi stătea acolo, aşteptînd să vadă ce vor face oştile

moschiceşti.
După ce aceste oşti au ieşit din Crimeea şi s-au întors la hotarele
lor, Poarta otomană a trimis de a mazilit pe Caplan Gherei hanul, numind
han în Crimeea pe calga Fetih Gherei 1 , iar pe Cap.an Gherei hanul la 5
surghiunit la Chios, unde în scurt timp a şi încetat din viaţă.
În această vară au fost foarte multe fulgere şi tunete cu trăznete,
şi s-a întîmplat şi un lucru ciudat, pe care, ca neobişnuit, nu pot să-l trec
sub tăcere. Cu tabăra turcească, care se afla la Isaccea, era şi marele dra- 1 0
goman al împărăţiei Alexandru Ghica. Într-un;a din zile, cînd tuna şi
fulgera, l-a lovit un ttăznet, care, după ce a făcut 50 de găuri la calpacul
875 lui, a stricat lanţul de care era atîrnată o cruce, l-a rănit puţin I! la piept
şi a ieşit prin meşul lui, găurindu-l, fără să-i facă vreun alt rău. Unii însă 1 5
spun că ar fi. fost două trăznete, deoarece au văzut două găuri în cortul
sub care şedea, şi deoarece acest fapt a fost desigur o minune, a fost
atribuit de toţi virtuţilor şi binefacerilor lui, căci pe lingă că era foarte
evlavios în cele sfinte, era vestit şi pentru binefacerile lui către cei nevoiaşi 20
şi de aceea bunul Dumnezeu l-a ferit.
CHEMAREA HANULU I, A LU I COLCEAG ŞI A LUI GRIGORIE

VODĂ LA TABĂRA ÎMPĂRĂTEASCĂ PENTRU SFAT
În luna august, marele vizir a scris hanului Fetih Ghei;ei să vină la 25

Isaccea pentru a se sfătui. A trimis de asemenea poruncă şi lui Colceag
paşa de Hotin, precum şi lui Grigorie vodă, pe care îl cunoştea din scri
sorile 9i rapoartele lui de mai înainte ca om cu deprindere în asemenea
treburi şi cu minte ageră, chemîndu-1 şi pe acesta să meargă în acelaşi
timp la Isaccea ca să arate şi el, ca un om credincios al împărăţiei, tot 30
ce ştia. Apropiindu-se dar hanul, a pornit şi Grigorie vodă de aici la
3 octombrie, luînd cu sine pe fi.ul său Matei beizadea, precum şi mulţi
boieri, anume pe Sandu Sturza, . mare logofăt, pe lordachi Rusăt, mare
vornic, pe Teodor Paladi, mare spătar, pe Teodor Costachi, mare paharnic, 35
şi alţi boieri cu toată curtea sa. Lăsînd în laşi caimacami pe Iordachi Can
tacuzino, mare vornic, pe Constantin Ipsilanti, hatman, şi pe Costachi
Razu; mare vistier, Ghica vodă a trecut Prutul pe la Fălciu şi s-a dus la 40
Greceni, unde a aşteptat pe Colceag-paşa, care, mergînd de cealaltă . parte
876 a Prutului la Isaccea, s-a întîlnit cu el li acolo la Greceni. Colceag-paşa,
după ce a îmbrăcat pe Grigorie vodă cu blană, iar pe boierii lui cu caftane,
1 Fetih Gherei a fost numit han la 1 736.

336 CRON ICA G H I CULEŞTI LOR
tac; µf: KapaotCI Kai EKtVT)O'E. Kai tij autij fiµepq. iJA.0ov de; unaVtT)O'lV tOU
rpT)yopiou p68a 6 UOEÂ.cp6c; tOU µeyac; 8payouµavoc; Kai oi KamKEXay1a
OE<; to ti Kai tij ăA.A.u ftµepq. €KivT)crav 6µo0uµa80v Kai f:cp0acrav Ei<; to
KaptaA.1 Kai f:K6vwcrav €v crKT)vaic; €vtEU0Ev t0u Liouvapou, ăvco0Ev tfjc;
5 yEcpupac; UVtiKpU tOOV O'KT)VOOV tOU Emtp6nou.
TO ANTAMQMA TOY rPHrOPIOY BOLiA

ME TON BEZIPHN
Tij o' f:naup1ov, 1tT)yaivovmc; 6 rpT)y6p1oc; p68ac; µf: tov pTJ0&vta

UlOV tOU Kai touc; ăpxovtac; tOU de; npOO'KUVT)O'lV tOU €mtp6nou, tOV €-
JO OEX0T) µf: ţEXCOptcrtÎJV nµfiv, Ka0isovtac; tOV Eu0uc;, Kai µEta tOV KaxPev,
f:ţ;;A.eov navtE<; oi napEcrtrotE<; Kai µevovtE<; oi 860 cruvcoµiA.11crav &pav
noÂ.Â.ÎJV µucrnKa. "EnE1ta yEvoµevcov Kai 'tOOV A.ornrov tcrEpEµov1rov Kanvi
crµato<; OT)Â.aOÎJ Kai O'EpµnEtiou, 6tav EO'TJKc00TJ 6 rp11y6p10<; P68ac; va
€Py1J, EVEOUO'EV 6 PEsiPTJ<; tOV µf:v au0eVtT)V µf: craµoup6youvav KanA.a81-
15 crµEVT)V de; tcroxav npacrtVT)V, tOV of: UOEÂ.cp6v tOU µeyav opayouµavov
Kai tOV ui6v tOU MataiTJV µnET)sa8f:v Kai oA.ou.; toU<; EyKpitouc; ăpxovta<;
t0uc; €cp6pEcrEv Kapao1a de; crTJµEiov EuxapmtficrEco<; tfj<; mcrtfj<; €Koou
Â.EucrEco<; autOU Kai tOOV apx6vtcov, 6nou dxav OOUÂ.EUO'El Kat' EKEÎVOV tOV
Kmpov de; 8mcp6pouc; npocrtayac;, Ka0ooc; 6 µeyac; A.oyo0&tTJ<; tÎJV f:to1µa-
20 criav tfi<; napaxE1µacria<; tOOV ÎÂ.Â.UplKOOV crtpatEUµCttCOV, 6 rapp1ÎJÂ. µeya<;
µnavoc; tÎJV OlKOOoµÎjv tfj<; yEcpupa<; Kai CiÂ.Â.01 d<; tÎJV cruvaţ1v tOU sax1pf;
Kai CiA.A.cov noÂ.Â.OOV avayKaicov tOU PacrtÂ.lKOU crtpatoneoou. Li1a tÎJV 6noi
av nµTi v 6rrou €y1vEv de; tov rp11y6p10v P68av, rroA.A.oi €0auµasov, tnE1-
81) 8f:v cpaivEtm de; Kaµiav icrtopiav vă €y1ve notE tocra6tTJ nµTi de; Kave-
25 va au0eVtT)V, µaA.1crta 6rrou 8tc0p1crE Kai PacrtÂ.lKÎJV O'KTJVÎJV oui tOV rp11-
y6p10v pooav to yEµEKÂ.iK-tcra81pi tou Kai 'tO €crt11crav nA.11criov trov crKTJ
voov tOU UOEÂ.cpou 'tOU µEyUÂ.OU 8payouµavou, rrpocrtasovta<; va oiocovtat
Kai cpayT)ta EV Katpcp li apicrtou tE Kai 8Eirrvou 'tcp rp11yopiq:> P6oq. h: tOU 877
µayE1pEiou tou. Kai n11yaivovta<; Ka0' f:KacrtT)V de; tov tnitponov, navto-
30 tE tfi<; autfj<; nµfjc; Kai rrEp17to1ficrEco<; Tiţ10uto nap' autou, cruvoµ1A.ouvto<;
µasi tOU cbmiv µf: Eva cpiA.ov tOU, ETCElOÎJ Myoucr1 va tOV ăpEO'E Kata noÂ.
Â.a fi ayxivom tOU rp11yopiou pooa Kai va tOV tnatVOUO'E 1tp0<; toU<; µE
y1crtavouc; tfj<; I16prnc;, 8auµasovta<; Kai tTiV EVtEÂ.fj Kai op0i}v tOUpKlKTJV
OUIÂ.EKtoV, µf; tÎJV orroiav ÎJtOV O'tOÂ.tcrµevoc; 6 au0eVtTJ<;. Kai tnElOÎJ npo
35 tptoov Î)µEpoov EÎXE cp0aCJE1 EKEÎ Kai 6 «l>Etix rKtpETJ XclVTJ<;, µEta tÎJV avta
µcocr1v toU fo1tp6rrou, tnfiyEv 6 rp11y6p10c; p6oac; Kai npoc; aut6v, Ka-
0fiµEVOV EKEÎ nA.riofov tOU €mtp07t1KOU otaKiou, Kai 1)ţ1c0811 Kai napu tOU
XUVTJ noA.A.fjc; nEp17to1ficrncoc; Kai ayarrTJ<;.
IT EPI TH1: AI101:TOAH1: TQN MITOI:N EBHLiQN

40 EII: THN MOALiABIAN
'EnEtOÎJ of:. f:nA.ricriasEV fiori „ rrapaxE1µacria tOU Emtp6nou, nEpi ÎJ <;

€y1vEv ft npenoucra npoµfi0Eta de; to Mnaµrra8ay1, €cpav11 cipEcrtov tîj 08co
µav1Kij I16pt<ţ va crtEiÂ.COO'l µiav nocr6tTJta crtpatou va napaxE1µ<'.tcr1J nÂ.TJ-
A DOUA DOM N I E A LUI GRIGORE GHICA VODA 387
a plecat. Într-acea zi au venit în întimpinarea lui Grigorie vodă fratele

său, marele dragoman, şi capuchehaiele sale, iar a doua zi au pornit cu
toţii şi, ajungînd la Cartai, au făcut popas în corturi dincoace de Dunăre,
mai sus de pod, în dreptul corturilor marelui vizir. 5
ÎNTÎLNIREA LUI GRIGORIE VODĂ

CU MARELE VIZIR
A doua zi, mergînd Grigorie vodă cu amintitul său fiu şi cu boierii

sa1 să se închine marelui vizir, acesta l-a primit cu o deosebită cinste,
poftindu-l numaidecît să şadă ; iar după cafea, ieşind toţi care erau de 10
faţă şi rămînînd numai e i doi singuri, au discutat în taină vreme înde
lungată. După ce au avut loc şi celelalte ţeremonii cu tutun şi şerbet,
cînd Grigorie vodă s-a sculat să plece, marele vizir l-a îmbrăcat cu blană
de samur căptuşită cu postav verde, iar pe fratele său, marele dragoman, 15
ş i pe fi.ul său Matei beizadea şi pe toţi boierii de frunte i-a îmbrăcat cu
caftane, în semn de mulţumire că au slujit cu credinţă în . timpul acela
atît el, cît şi boierii, îndeplinind felurite porunci : de pildă, marele logofăt
a îngrijit de iernarea oştirilor bosniece, marele ban Gavriil, de construirea 20
podului, iar alţii de strîngerea zaherelei şi de alte lucruri trebuincioase
taberei împărăteşti. Mulţi au rămas uimiţi de cinstea ce i s-a făcut lui
Grigorie vodă, căci în nici o istorie nu se pomeneşte să se fi făcut o ase
menea cinste unui alt domn, mai ales că marele vizir a rînduit pentru 25
Grigorie vodă să ia masa într-un cort împărătesc, care a fost aşezat alături
de corturile fratelui său, marele dragoman, poruncind să i se dea lu i
817 Grigorie vodă de mîncare l i atît la prînz, cît şi seara din bucătăria sa.
Mergînd în toate zilele la marele vizir, Grigorie vodă era primit de acesta
totdeauna cu aceeaşi cinste şi atenţie şi stătea de vorbă cu el prieteneşte ; 30
căci, se zice, că i-ar fi plăcut foarte mult isteţimea lui Grigorie vodă şi
l-ar fi lăudat înalţilor demnitari ai Porţii, admirîndu-1 totodată cît de bine
vorbea limba turcă. Şi pentru că cu trei zile înainte sosise şi hanul Fetih 35
Gherei, care şedea acolo aproape de cortul marelui vizir, Grigorie vodă,
după ce s-a întîlnit cu marele vizir, s-a dus şi la el şi a fost primit şi de
han cu mare cinste şi dragoste.
DESPRE TRIMITEREA BOSNIECILOR

ÎN MOLDOVA 40
Deoarece -se apropia timpul cînd marele v1z 1r trebuia să ierneze şi
deoarece se făcuse pregătirea cuvenită la Babadag, Poarta otomană a
găsit de cuviinţă să trimită o oaste care să ierneze în părtile
. Moldovei ' ·
criov tou Mm:vOEpiou d<; tov t6nov ti;<; MoA.oapiac;, onou Civ tUXlJ va
Kaµcom Kaµiav f:mopoµtiv oi Kat;;aK01 tov XEtµwva li f:vavtiov tou Kacrtpou
EKEIVOU, li Kata tfji; tcrapa;, va El>picrKCOVîat autoi 7tPOXEtpot 7tpo; OE<pEV
OEUO'tV. Kai cp8avovîa<; t6tE µia ÎKavti nocr6tTJ<; i:UuptKou crîpatou, Mrcocr-
5 VclKCOV AEyoµEVCOV, µf: EVU nacrav ouo touyu'ilv, 6v6µan M7tEKip-7tacrav,
otffiptcrav f:KEivouc; de; auîtiv ttiv napaxEtµacriav, napaoioovîa<; tou; di;
ttiv <ppoVîiOa Kai EVVOtaV tOU rpriyopiou pooa KUîU îÎlV 7tpocrrnytiv 07tOU
7tpOEO'îcIX8TJ autcp Ota va StotµamJ Kat' EKEiva ta µEpTJ, 01tOU EUplJ EUAO
yov, teii; napaxEtµacriac; tcov. Kai Ka8i)crai; 6 f:niîponoc; de; to cra'lpavot,
1 0 6rrou EO'îTJO'UV bti tfj<; KE<paA.fjc; tfl; YE<pupw;, JJ.EîEîtEµ\j/aîO Kai îOV rpriy6-
pt0v P65av Kai f:OEffi p 11 cmv 6A.ov to crîphwµa 8taP :xivov di; to EVîEU8Ev
µtpoi; toO .::\o uvapou, to 6notov Î)tov !I cb<; otKa xtA.taoEi;. Kai f:v8ucrac; 878
toui; rrpoEcrtou<; auî&v µf: KaPci:.on, otcbptcrE vei napaxi:: tµacrouv di; n)v
M oA.oapiav EKEl 01t0U îOU<; iitoiµacrEV 6 rpriy6pt0<; pooac;, Kai µEîcl îOUîO
1 5 EVEOUO'E µf: Kapaot Kai UUîOV îOV rpriy6ptov p6oav Kai U7tfjA8EV de; îÎj V
crKTJVÎJV tou. To os pri8E:v crîpatEuµa, 8tapaivovrni; tov .::\ o uvaPtv, f:crtpa
tontowcrE TCATJO'LOV îWV O'KTJVW\' îOU rpriyopiou P68a, 6crnc; hovrnc; 7tp0-
U7tapxoucrav ElOTJO'lV 7tEpi UUîWV, wc; Elpflîat, EÎXE O'îElAEl îOV µtyav A.oyo-
8EîTJV tou rav8ouA.ov Ltoup�av Kai dxEv hotµacrEt t6Itouc; tfj; napaxEt-
20 µacria<; îCOV 'Kata îO 'OpXEî Ei<; tei xcopia 6rcou dvat 7tEpi îÎjV .::\ a pioav,
ou µaKpav îOU MrrEVOEpiou, Otcrµotpat;; ovrn<; muc; EYKUîOlKOU<; îWV xcopi
cov EKEIVCOV di; ăÂA.a xcopia. MEt' ou 1t0AU OE, 'KlVWVîU<; Kai 6 XUV TJ<;, îOV
f:C.!=;7tpop60wcrE 6 pc:t;;i pri; f:o>; Eii; Ev cra'lpavot, 6nou f:crtiJSri Ei<; otacrt11µa
µ1ii; cil pac;. Kai m:pv&vm; µE: tJiv cruvft8ri naparn�t v antvavn t&v crKTJ-
25 vrov îOU rpriyopiou P68a, f:�fjA.8Ev 6 au8EVîTJ<; µf: oÂ.ouc; îOU<; ă.pxovtai;
tou Kai i'.crîavto Ei<; npocrKuvricriv touc;. ·o of: PEt;; i pTJ<;, EXOVta<; vei cruµpou
A.Eu8ij aK6µri µf: îOV XUVTJV, u<pou EXatPEîtO'E îOV rpriy6pt0v P6oav, EO'îEl
Â.EV ăv8pcon6v tou Kai tov f:µftvucrE vei l'.mayu Kai EKEivoc; µovaxoc; Eii; to
crai:Pavot EKEIVOU. "08EV EîtfjyE µEtei îOU aOEÂ.<pOU îOU, µqaA.ou opayouµa-
30 vou, Kai tov EnEpm01ft8ri rcapoµoicoc; 6 PEl;; i prii; Kai µtvovmi; µ6voc; 6 µt
yac; opayouµavo<; EVOOV ei.; îO craîpavot op8t0<;, UVEXcOPTJO'ClV OÂ.Ol oi ă.Â.Â.01
rcaptcrtaµEvot Kai €Kci8ricrav oi tpEi<; apKEîÎjV cilpav Kai cruvcoµiÂ.TJcrav EKEi
Ei<; to crai:Pcivot, f:ni:: t rn f:KivricrEv 6 xavric; ou1 to Kpiµi.
Il EPI TOY BILNAKOBLKH, MOI:XIKOY IlPEI:BE!lt
35 E i<; tei<; cruvoµtÂ.iai; 6rrou EÎXEV 6 pi::t;;i p11<; µEtei îOU rp11yopiou P6oa
f:cptp8TJ Â.oyoc; Kai 7tEpi toO BtcrvaK6PcrKTJ, µocrxtKou npecrPEco<;, m:pi wu
6noiou f:cruµpouÂ.EUO'EV 6 rp11y6pto<; P68ac; tcp Emtp6mti on EîtEtOÎj EKEl-
voc; EÂ.Et \j/EV li ano tJiv npEcrPEiav Kai dvat ăxp'TJcrto<; Ei<; ttiv PacrtÂ.Eiav, 879
va OEl�lJ µqaÂ.O\j/UXiav Kai vei tOV acpftcru va 1t'TJYCllV1J Ei<; tOV t07tOV 'îOU.
40 Ou EVEKa f:crtciÂ.8TJ npocrmyti Kai E<pEpav tov p118tvm BtcrvaK6PcrKTtV EKEi
Ei<; tÎjV LclKîcrav Kai tOV EO'îEtÂ.av Ei<; tOV rp11y6pt0v P6oav Otel vei tOV
napacrtftcrlJ tei oiKata tfj<; pamÂ.Eiai; Kai va tov clîtooEi�TJ avanoÂ.6y11wv,
Kai EîO'l vei tOV O'îElÂ.lJ. 908EV <pClVEprovovta<; autcp 6 rp11y6ptoi; P6oai;
tei a1tat'TjÂ.a Â.6yta îOU Kai tei Ktvftµata C>îtOU KCltEOEX811 Îl poucrcrtKÎI pacrt-
45 Â.Eia Kai eµEîClXEtpicreri. tOV EKlV'TjO'EV EKEi8EV µE: µnoyiapvacr'TjV 'îOU, 7tp0-
A DOUA DOMN I E A LU I G R I GORE G H ICA VODA 389
aproape de Bender, dacă ar încerca, în timpul iernii, cazacii vreo năvălire

fie împotriva acelei cetăţi, fie împotriva ţării, ei să fie la îndemînă pentru
apărare ; şi sosind atunci o însemnată oaste ilirică, adică bosniacă, cu un
paşă cu două tuiuri, anume Bechir,paşa, a fost trimisă aici pentru iernat. 5
Aceştia au fost încredinţaţi lui Grigorie vodă, care primise poruncă să
pregătească în acele părţi, unde va găsi de cuviinţă, cele trebuincioase
pentru iernat. Marele vizir, stmd într,un saivan aşezat la capul podului,
a chemat şi pe Grigorie vodă şi au privit împreună toată oastea - care 10
878 se ridica 1 1 la zece mii d e oameni - cum trecea în partea d e dincoace a
Dunării. Atunci marele vizir a îmbrăcat căpeteniile castei cu caftane şi
a orînduit,o să ierneze în Moldova, în părţile pregătite pentru iernat de
Grigorie vodă. După aceea, a îmbrăcat · cu caftan şi pe Grigorie vodă şi 15
s,a întors la cortul său. Zisa oaste, trecînd Dunărea, şi,a aşezat tabăra
aproape de corturile lui Grigorie vodă, care fiind înştiinţat dinainte despre
venirea ei, precum s,a spus mai sus, trimisese pe marele său logofăt
Sandu Sturza, care pregătise iernatecul pe la Orhei, în satele de lingă 20
Davida, nu departe de Bender, împrăştiind pe locuitorii acelor sate în
alte sate. În curînd, plecînd şi hanul, marele vizir l,a petrecut pînă la
un saivan, care fusese aşezat la o depărtare de un ceas ; trecînd aceştia
cu alaiul obişnuit pe dinaintea corturilor lui Grigorie vodă, domnul a
ieşit cu toţi boierii săi şi s,au închinat ; iar marele vizir, care avea încă 25
de vorbit cu hanul, după ce l,a salutat pe Grigorie vodă, i,a trimis vorbă
cu un om al său să vină singur şi el la saivanul său. Aşadar, mergînd
acolo împreună cu fratele său, marele dragoman, marele vizir l,a primit
tot cu cinste ; şi rămînînd în picioare numai marele dragoman, după 30
ce s,au retras toţi ceilalţi care erau de faţă, cei trei s,au aşezat şi au discutat
mult timp acolo în saivan ; pe urmă hanul a pornit spre Crimeea.
DESPRE VIŞNIAKOV, SOLUL MOSCHICESC
În convorbirile dintre marele vizir şi Grigorie vodă a venit vorba 35

879 şi despre Vişniakov, solul moschicesc. Întrucît acesta nu mai era 11 la
ambasada Rusiei şi nu mai era de folos împărăţiei, Grigorie vodă l,a
sfătuit pe marele vizir să arate mărinimie şi să,l lase să se ducă în ţara
lui. Pentru aceasta s,a trimis poruncă de au adus pe zisul Vişniakov 4 0
acolo, la Isaccea, şi -J,au trimis la Grigorie vodă ca să,i arate că dreptatea
este de partea împărăţiei şi vinovăţia de partea lui şi pe urmă să,l por,
nească. Deci Grigorie vodă, după ce i,a arătat că vorbele lui erau Jnşe,
lătoare, iar faptele la care a recurs împărăţia rusească nedemne, l,a
pornit de acolo cu un boiernaş de,al său, procurîndu,i toate cele 45
µT)9EUOV'tcl� 'tOV µf: OÂ.il 'ta UVilyKaiil, Kilt 'tOV ECHE\Â.EV ero� Ei� 'tO Xo't{vi,
art' OîtOU OtEPTJ Ei� 'tÎIV AE:X,tilV Kilt Ct.rtfiÂ.9ev El� 'tOV 't07tOV 'tOU.
Me'ta of: 'tO KtVT)µil 'tOU :X,clVT), UîtE:X,U\PE'tT)CJE 'tOV srti'tportov Kili 6
KoÂ.'tCJaK-rtacrci�, tvou6µEvo� Kilt yoî>vilv rtilp' ilU'tou Kilt Ct.rtOKil9tcr't6.µevo�
s rt6.Â.i v rtilcra� 'tOU Xon vwu, Kili ou'tro� EKiVTJ cre.
TO KINHMA TOY rPHrOPIOY BOM AIIO THN LAKTI:AN
''OV'til� 6 PE/;ipT)� Srtcivro Ei� E'tOtµilcrtilV �ha va K\VÎ!0"1J rtÂ.EoV Ei�

'to MrtilµrtciOilyi, ortou Î)'toiµcicr911 fi rtilpa:x,Etµilcriil 'trov, &� EipT)tat, cirtE:x,m
pE'tT)CJEV 6 rp11y6pio� P60il� OÂ.OU� 'tOU� µcytcr'tclVOU�, OV'tU� yvrocr'to� Kilt
1 0 <piÂ.o� crxEoov oÂ.rov. Kili ErtEt'til Srtfiyev Ei� rt pocrKUVT)crtV Kilt 'tOl> Sm'tp6-
rtou 6µou µf: 'tov µrtETJ/;ilOf:v au'tol> Kai 'toi>� ăpxovm�. Kai rt6.Â.iv µf: 'tÎIV
UU'tÎ!V nµTiv Kai 7tepmoi11mv 'tOV s8Ex911 Kilt 'tOV euxft9TJ, 1tilPilYYEÂ.OV'tcl�
îOV 'ta XPE\cOOT) . Kili emcr'tpE<pOV'tO� 'tOU rp11yopiou P60il Ei� 'tÎIV CJKT)VÎ!V
'tOU, d� CJT)µEiov EU:X,ilptutficrero� 'tOl> 'tOCJOU'tOU KOîtOU 6rtou EAilPev 6 ă.OEÂ.-
1 5 <p6� 'tOU, µEya� Opilyouµcivo�, Kil't' SKeiva� 'ta� fiµ&pa�, 'tOV t<p6pEcrE 'tÎIV
îBiav 'tOU craµoup6youvav 6rtou S<popoucrE, Kili Ei� 'tov ilU'tov Kaipov 6
îtEpi<pT)µO� SKEiVO� KE:X,ilyta� XaÂ.icra� ECJ'te\Â.E 'tql rp11yopi(!) P60<:t ÎîtîtOV
CJîOÂ.tcrµEVOV µf: îtOÂ.UîEÂ.fj CJTOÂ.fiv. Kili 'tij au'tij i)µEp<:t, µf: OÂ.OV 6rtou eI
XEV Cirto:x,mpE'tÎICJE\ Kili îtpOO"KUVTtCJE\ 6 rp11y6pio� P68il� 'tOV Erti'tportov
20 oia vu K\VÎIO"lJ , 'tO KEVOi ECJ'tE\Â.EV ăv9prort6v 'tOU 6 S7tt'tp07t0� li Kilt 'tOV 880
EKpil�E 7tciÂ.tv, exovm� va cruvoµiÂ.ftcr1J Kili nvil ăÂ.Â.il µe't' ilU'tOU. Kili
KciµvovtE� tKavitv cruvoµiÂ.iav, 'tOV ErtpOO"KUVT)CJEV ilu9i� 6 rp11y6pio� P6-
0il� Kai UVEXcOPTJO"EV. Tij of: ăÂ.Â.1J i)µEp�. 6 µf:v Pel;ipT)� EKtVT)CJE Kil'ta 'tO
MrtilµrtcLOilyt, 6 of: rp11y6pio� pooa� Kata 'tO rtcicri, oiaÂ.u9eicrT)� Kai 'tfj�
25 Erti Tov âouvilpiv ye<pupil�.
IIEPI THI: EII KAZAKIAN EfllâPOMHI: TOY XANH
'Ev 'tOUt(!) 'tql :x,eiµrovi, omv Ertciyrocrilv oi 7tomµoi, E'totµilcr9ei� 6

xav11� µf: 'tOU� Tiltcipou� Kpiµiou 'te Kai Mrtout/;ilKiou dcrfiÂ.9ev Ei� 'tÎIV
Ka/;aKiilv Kai tmopoµrovm� il1<pvioiro�, tixµilÂ.roncre rtoÂ.uv Â.ilov, Kciµvov-
30 m� µeyciÂ.ov ci<pilvicrµov el� TÎIV SrtilPXiilv SKeiv11v, Kili s�fjÂ.9e µf: rtoÂ.u
KEpoo� aixµaÂ.rotrov Kili l;rorov, µf: µeyciÂ.TJV evvoiav Kili <popov 'trov Mocrxo
Prov.
âIOPIIMOI: TOY AflâOYAAX-IIAI:A MOYXLOYNOrAOY

EII TO MfI ENâEPI ME I:EPAL K EPAI KI
35 Me'Tu 'tilUta Oiropicrev fi PilcrtÂ.eiil crepilcrKEPTJV Ei� 'to M7teVOEpt 'tOV

'A7toouÂ.a:x,-rtacrav MouxcrouvoyÂ.ouv, Ei� rtpourtcivt11mv 'tOu 6rtoiou ecr'tet
Â.Ev 6 rp11y6pio� pooil� 'tOV µEyilv p6pvtKOV n:ropyciKT)V KilVîilKOU/;T)VOV
Kilt 'tOV MtXilÂ.clKT)V pciµECJT)V ero� 1tEpilV 'tOU âouvapou, oinve� 'tOV l7cpo
P68eucrilV cmo 'tOV op6µov 'tOU rKioupyK\OUÂ.ECJî\OU µe Kci9e EUXilPlCJ'tT)CJlV
40· îOU, OE\KVUOVta K6.9e <ptÂ.tilV îtpO� 'tOV rpT)y6piov P60ilV.
A DOUA DOMN I E A LUI G R IGORE VODA G H I CA 39 1
trebuincioase, şi l-a trimis la Hotin, de unde, trecînd în Ţara leşească,

s-a dus în ţara sa.
După plecarea hanului, şi-a luat rămas bun de la marele vizir ş i
Colceag-paşa, dar înainte de plecare marele vizir l-a îmbrăcat cu caftan
şi l-a numit din nou paşă la Hotin. 5
PLEC AREA LUI GRIGORIE VODĂ DE LA ISACCEA
Pe cînd marele vizir se pregătea să plece la Babadag, unde se luaseră

măsurile trebuincioase pentru iernatul oastei, aşa cum s-a mai spus, Grigorie
vodă, după ce şi-a luat rămas bun de la toţi înalţii demnitari, căci era cunoscut
şi prieten aproape cu toţi, s-a dus apoi să se închine şi marelui vizir împreună 1O
cu beizadeaua şi cu boierii săi. Marele vizir l-a primit iarăşi cu aceeaşi
cinste şi atenţie şi, făcîndu-i urări, a poruncit să i se dea cele trebuincioase.
Şi pe cînd Grigorie vodă se întorcea la cortul său, marele vizir l-a îmbrăcat
cu propria sa blană de samur pe care o purta asupră-şi, ca un semn de 15
mulţumire pentru ostenelile la care se supusese în acele zile fratele său,
marele dragoman. În acelaşi timp, vestitul chehaia Halisa i-a trimis lui
Grigorie vodă un cal împodobit cu tacîm preţios. Tot în acea zi, cu toate
că Grigorie vodă îşi luase rămas bun de la marele vizir ca să plece, marele
880 vizir a trimis pe la chindie un om al său li şi l-a chemat iarăşi, avînd încă 20
de vorbit cu el. După o lungă convorbire, Grigorie vodă şi-a luat iarăşi
rămas bun de la marele vizir şi a plecat. A doua zi, marele vizir a plecat
la Babadag, Grigorie vodă la laşi, iar podul de peste Dunăre a fost desfăcut. 25
INC URSIUNEA HANULU I ÎN ŢARA CĂZĂCEASCĂ

Într-acea iarnă, după ce au îngheţat rîurile, hanul, pregătind pe tătarii
din Crimeea şi din Bugeac, a intrat în Ţara căzăcească ; în această neaştep
tată năvălire, hanul a robit mult norod, pricinuind pagube mari acelei
ţări. El a plecat cu mulţi robi şi multe vite, prilejuind mare grijă şi teamă 30
moscal ilar.
NUMIREA LU I ABDULAH-PAŞA MUHSUNOGLU

CA SERASCHIER LA BENDER
După aceasta, împărăţia a numit seraschier la Bender pe Abdulah- 35
paşa Muhsunoglu, întru întîmpinarea căruia Grigorie vodă a tnm1s pe
marele vornic Iordachi Cantacuzino şi pe Mihalachi vameşul pînă dincolo
de Dunăre şi l-au petrecut, spre marea lui mulţumire, pe drumul Ghiur
ghiuleştilor, seraschierul arătînd multă prietenie faţă de Grigorie vodă. 40
392 CRONICA GH JCULEŞTI LOR
MEEOAABHI:II: TOY KAII:APOI: TI EPI �IAAAArHr KAI

�IOPII:MOI:
TIANTO�YNAMQN TIPEI:BEQN EK ATEPQ0EN
Mimi •ov 1tllyatµ6v wu BrnvaK6PcrKTl, µocrxtKou 7tptcrPEro�. El� TIE

îpoµJtoupyov, cpavEpci>vovrn� •ij PamÂicrcru tou wu� Â.6you� EKEivou� 6Jtou
5 îOV EÎ1tEV 6 rplly6pto� p68a� El� îÎJV I:aK'tcrav, EAaPE npocr'tayi)v Kai ci-
1tEKPi0Tl îcp rpllyo piq:> P68<ţ, OEtKVUOV'ta� KU1tOtav KÂ.icrtv Kai 8ta9EcrtV El
pÎJVTl� Kai OtaÂ.Âayfi�, 1 1 u;v 6Jtoiav an6Kptcrtv 'tOU BtcrvaK6PcrKTl, O"îEA- 88 1
AOV'ta� 6 rplly6pto� P68a� d � îÎJV TI6prnv, E1tpOcr'taxell 1tapa •fi� Pacrt
ÂEia� va orocru 'ta� 1tpE1tOUcra� ci1tOKpicrEt�, cl0"1tEp Kai EOCilKE.
IO 'E1tElOÎJ oµro� 6 KcipoÂ.o� Kaicrap, µf: OÂ:.OV 61tOU Î)îOV Kai cruµµaxo�
'tci>v Poucrcrci>v, civE8Eix9Tl ouK ăvw 9EÂÎJcrEro� •fi� TI6p•a� Kai µEcrhll�
Ota va EÎPTlV01tOtÎJ0"1J 'ta� otacpopa� 01tOU Î)îOV µErn�u o9roµavtKfi� Pacrt
AEia�, 1ttO"îEUOUcra auîcp Îl o9roµavtKÎJ TI6prn, ro� PacrtÂEÎ O"îEpEcp Ei� îOV
Â.oyov •ou, Eotxell Oia µEcrasovm •ov TaÂµav, "fEpµavtKov 7tptcrpuv, Ka9cb�
1 5 îOV 8tci>ptcrEv 6 Kaicrap. Kai ciyKaÂa €yivE'to oÂ.ov îOV XEtµci>va ft 1tEpi
dpfivll� oia rpaµµa•rov cruvoµ1Âia Kai µEîEJtEµ\jlarn 6 PEsiPTl� Ei� M7ta
µJta8ayt Kai îOU� 1tptcrPEt� •fi� ' EyyÂ.tîEpa� Kai ·oÂÂ.avoa�. tnEtOit au'tai
ai Mo 8uvaµEt� ticrav µEcrasoucrat •fi� 1tpOÂ.apoucrll� µE'ta�u o9roµavtKfi�
TI6pta� Kai Poucrcria� dpÎJVTl�. oµro� Kai îOU 1tOÂ.Eµou ai E'tOtµacriat €�
20 ciµcpottprov îcOV µEpffiv €yi VOV'tO.
·o ()f; TciA.µav, cpavEpci>vovrn� Kai aUSt� µf: ypaµµma •fi� auÂfi� 'tOU
on EXEt Ota vu µEcroÂ.aPficru 1tavw8uvaµiav Kai va îEAEtOOO"lJ îÎJV 8taÂ.Âa
YÎlV µEta�U îcOV Mo µaxoµtvrov PacrtÂ.Etci>v QUîcOV Kai STlîcOV'ta� va EA91J
Kai va 1tappllcrtacr9ij Ei� îOV PacrtÂtKOV E1thp01tOV, EO"îclA9Tl cino pacrtÂEUOU-
25 crll� Oia PamÂ.tKfi� npocrrnyfi� µf: Kci9E nµi;v Kai nEprnoillcrtv d� •o Pa
mÂtKov O"î pat61tdiov. Kai cp8civov-ra� EKEÎ, E0TlA01t0lll0"E îcp PEsipu on 6
pamÂ.Eu� 'tOU, 8ta îÎJV EVCilO"lV Kai cruµvotav 01tOU EXEl µEîa •fi� poucrm
Kfi� pacrthia� Kai îTtV ciyci1tllV onou EXEl µf: •Tiv o8roµavtKTtV pamÂEiav,
µEcroÂ.apEi µf: îTtV KatcraptKÎ)V 'tOU 8Uvaµtv va EÎ PTlVOnotÎ)crlJ 'ta pacriÂEta
30 atmi. Kai ciyKaA.a Ti i:vrom� aU'tll , 6Jtou EcpavtprovEv 6 KatcraptKO� 7tpt
crpu� on EXEl ÎJ auÂÎJ 'tOU µf: •Tiv Poucrcriav, 8f:v tcpaiVE'tO cipEcrîit d� 'tOU�
µqtcrtcivou� îfi� TI6prn�, EKÂ.tvav oµro� va OEx9ouv îÎJV Pimov 'taUîllV µE
croA.aPTlcrtV wu Kaicrapo�, Kai outro 8tci>ptcrav µE•a •Ou TaÂµav rrptcrPEt�
navto8uvaµou� EK µtpou� tfi� o8roµavtKfi� PacrtÂEia� îOV pd�-Eq>EVOTlV
35 Moucrrncpa-€cptvollv, Kai •ov pout;vaµE•siJv MExµf:o-tcptv8Tlv, Kai •ov µE
Krnuntcri)v Payi7t-€cptv8Tlv, 8topisovtE� Poll86v au•ci>v Kai •ov I:do-tcptv
Ollv Kai 8i8ov•t� wuc; 1tpci>rnv crEKpEîciptov 'tOV µtyav li 8payoµ<ivov AAt 882
' -
�avopov rKiKav. Tou� onoiou�. €v8UcravtE� µf: KaPa8ta, 'tOU� EKlVTlcrav

KO'ta 'ta cruvopa tfi� MoÂ.oapia�, 8t0pisOVîE� 'ta civayKaia Kai XPEtci>8ît au-
4 0 îcOV Ei� îOV rplly6ptov P68av.
'Acpou of: OtEîpt\jlOV oÂiyov Ei� îÎJV I:op6Kav, E1ttO"îEAAOVîO� 6 µEî'
autci>v KatcraptKO� 1tptcrpu� T<iÂµav 1tp0� îOV µEîU îcOV procrcrtKci>V 1taV'tO
ouvciµrov nptcrpuv îOU Kaicrapo� KOVîE WOcrîEÎV Kai Âaµpavov'ta� cl1t0Kpt
O"l V nap' EKElVOU on EKtVTlUEV ci1t6 îO Kiopov au't6� îE Kai oi procrcrtKOi
45 µ1vicrtpot, onou Tirnv 8trop1crµtvo1 µf: navrnouvaµiav oui •iJv cruvtÂ.Eumv
A DOUA DOM N I E A LUI G R I GORE GHICA VODA 393
MIJLOCIREA ÎMPĂRATULU I AUSTRIEI PENTRU ÎMPĂCARE Ş I

NUM IREA D IN AMBELE PĂRŢI A ÎMPUTERNICIŢILOR
Vişniakov, solul moschicesc, mergînd la Petersburg şi aducînd la cuno

ştinţă ţarinei vorbele pe care i le spusese Grigorie vcdă la Isaccea, a primit
poruncă să răspundă lui Grigorie vcdă, arătînd o oarecare dorinţă şi încli- 5
881 nare pentru împăcare şi pace ; li iar Grigorie vcdă, trimiţînd Porţii răspunsul
lui Vişniakov, a primit poruncă de la împărăţie să dea răspunsul cuvenit,
ceea ce a şi făcut.
Şi deoarece împăratul Carol, cu toate că era aliat cu ruşii, luă asupră-şi, I O
nu fără învoirea Porţii, s ă fie mijlocitor pentru .înlăturarea neînţelegerilor
care existau între împărăţia otomană şi Rusia, Poarta, socotindu-l ca pe
un împărat în al cărui cuvînt poţi să te bizui, a primit pe solul nemţesc
Thalman ca mijlocitor numit de împărat. Şi deoarece tratativele de pace 1 5
au continuat toată iarna prin scrisori, iar marele vizir a chemat la Babadag
şi pe solii Angliei şi Olar. clei, căci aceste dcuă puteri mijlociseră în pacea
încheiată înainte între Poarta otomană şi Rusia, totuşi şi pregătirile de război
se făceau de amîndouă părţile. 20
Iar Thalman, arătînd iarăşi prin scrisorile date de curtea sa că este
împuternicit să mijlocească şi să încheie pacea între cele două împărăţii
care se aflau în război şi cerind să vină şi să se prezinte marelui vizir, a
fost trimis, cu poruncă împărătească şi cu mare cinste la Constantinopol, 25
la tabăra împărătească. S :Jsind acolo, el a 2dus la cunoştinţa marelui vizir
că împăratul său, în urma unirii şi alianţei pe care o are cu împărăţia
rusească şi a prieteniei pe care o are cu împărăţia otcmană, vrea să mijlo
cească cu puterea sa de reprezentant imperial şi să Îmţace aceste două
împărăţii. Cu toate că această alianţă, de care solul împărătesc spunea că 30
există între curtea lui şi Rusia, nu era pe placul înalţilor de mnitari ai Porţii,
totuşi ei s-au învoit să primească această forţată mijlocire a împăratului.
Astfel, împreună cu Thalman, Poarta a numit soli plenipotenţiari pe reis
efendi Mustafa, pe ruznamegiul Mehmed-efendi şi pe mehtupciul Raghip- 35
efendi şi, dir.du-le ca ajutor şi pe Seid-efe r di şi ca prim-secretar pe marele l i
882 dragoman Alexar.dru Ghica, i-a îmbrăcat cu caftan şi i-a trimis la hotarele
Moldovei, orînduind pe Grigorie vcdă să aibă grijă de cele trebuincioase lor. 40
Solii Porţii au zăbovit puţin la Soroca, pînă ce solul imperial Thalman,
care era împreună cu ei, a scris contelui Ostein, solul imperial, care era
împreună cu plenipotenţiarii Rusiei. După ce a primit răspuns de la el
că au pornit de la Kiev atît el, cit şi miniştrii ruşi care aveau împuternicire 45
taUtTJV, o n: I:ciqnpo<p Kai 6 BoA.iVO'KTJ<; Kai 6 NEunA.iou, EtO't otaPcivtE<;

Kai autoi tOV Nicrtpov, elcrfjA.Sov Ei<; tÎ)V AExiav, npoµTJ9EU6µEVOt µf: 6A.a
tel ă.vayKaîa ă.no tOV rpTJy6pt0v P6oav, Kai ă.nfjA.Sov EÎ<; tOV t6nov 6noi>
01copicr8TJ nEpi tfj<; cruvEA.EucrEco<; taUtTJ<;, oTJA.aoiJ Ei<; NEµipopav, onou Eu-
5 pov toi><; ano µepou<; tfi<; Pcocrcria<; navtoouvciµou<;. K ai ă.vmµco9evtE<;
cl7ta� Kai oi<;, ÎJ p�aVtO tWV nEpi OtaAAayfj<; AOYCOV Kai otaq>OpWV.
AAQLJ.L THE OZOY KAI MAZIAEIA TOY I:E·I·� M EXME�

TIAI:A, KAI ETIITPOTI IKH TOY ATI�OYAAX-TIAI:A
MOYXI:OYNOrAOY
IO ' AA.A.' t.v tocroUtCfl, to µocrxtKOV crtpat6nEoov otapatvov tov Mnou-

xov SKO'tpcitEUO'E Katcl tfj<; 'O!;ou, t.A.nit,:ovta<; va tÎ)V EUplJ oxt tOO'OV npo
µTJ9EUµEVTJV, oia tiJv PEPaicomv 6nou t.yivEto nEpi tfi<; EipiJvTJ<; napu toîi
KatcraptKOU npecrpEco<; npo<; tÎ)V 69coµavtKÎ)V Il6ptaV. •o O'EpacrKEpTJ<; oµco<;
tou BEvoEpiou f:np6c:p9acrEv SKEt ta iA.A.up1Ka crtpatEuµata, 6nou napEXEi-
I 5 µacrav t.O& Ei<; ti]v MoA.oapiav, Kai ăA.A.a crtpatEuµata crEpoEyKEcrtiJocov
Kai ăA.A.cov napu t&v iA.A.up1K&v. Kai µEta noA.A.fj<; EKatepco9ev a[µawxu
cria<;, crc:poopou noUµou yEvoµevou, f.oEc:pevoeueto icrxup&<; to Kcicrtpov, eco<;
ou c:p9civoucra µia n6µna EÎ<; tOV tsEn:xavf:v tfj<; 'Ot,:ou, ăVa\j/EV autOV Kai
f:c:pA.oycil9TJ O'XEOOV 6A.ov to KUO'tpov Kai KatEnEcrav noA.A.a µEpTJ autou.
20 Kai 6pµ&vte<; oi PoUO'O'Ol f:ni to KUO'tpov, µf: 6/...o v 07tOU 6 t.v autcp rtax
y1a-7tacrc'.t<; f:� fi A.SE napaoiOcov •a<; KA.Et<; li tou Kacr•pou t0 ă.px1crtpatÎJYCfl 883
t&v Poucrcr&v Mouv1K, of:v f:oexSTJ 6µco<; nA.fov tÎ)V napcioOO'tV EKElVTJV
tOU rm:xy1ă-nacră, Kai l):xµaA.cilncre aut6V tE Kai miVta<; toU<; µEL° autou,
a7tOO'îEiA.a<; aurnu<; Ei<; Iletponoupyov aixµaA.ciltou<;. "'Enetta ă.c:pilcra<; c:ppou-
25 pav Ei<; •o Kcicrtpov, t.�fjA.OE Kai f:crtpatoneoEucre t.ncivco Ei<; tov Mnouxov.
Kai µav9civovta; to îOlOUîOV 6 PEt,:ipTJ<;, eu8u<; OiePTJ tOV �ouvap1v Kai
EO'tparnneoEUO'EV d<; to KapîUAl. Kai Kat' autu<; ta<; ftµepa<; ă.vec:pciVTJ
O'UV UATJ8el<; oi A.6yo1 îOU rpTJyo piou P60a 6nou f:ypaq>E npo iKavou Kat
pou 7tpo; tÎ)V o9coµavtKÎ)V Il6ptav nEpi tfi<; OOAtOtTJto<; Kai tOU O'K07tOG
30 tou Kaicrapo;, f:nEtoiJ Kai civEoEi:X9TJ ă.vti µecrhTJ<; t.x9p6<;, Kai npoc:pacrEt
6n taxa OUVUO'tEUEl tÎ)V o9coµavtKÎ)V Il6ptav va oEx9ij tÎ)V EÎPÎlVTJV Kata
tÎJ v St/... TJO'l v •&v Pfficrcr&v, Kai ă.9Et&v ta<; cruv9iJ Ka<; ta<; {Epa<; i:: crte1A.e
ta cr•pateuµata d<; no/...A. a µtpTJ tfj<; 68ffiµav1Kfj<; pamA.Eia<;, Emopaµ6vta
îU µf:v d<; tÎ)V Mn6crvav, îCL of: EÎ<; to Nicrt. To 6notov Kai eup6vt&<; EV
35 naVîEA.eî ă.µeptµvi� oia tÎ)V µeta�i> tfj<; 68coµav1Kfj<; Kai KatcraptKfj<; eipil
VTJV, n.apov auto, napaoo8f:v napu toU EV autcp nacră. A /..J„a of: KalO'a
„
ptKcl O'tpatEuµata EO'tpaîEUO'aV Kata toU Btotviou, etepa EÎ<; tÎ)V BA.axiav
Kai ă/...A. a t.o& Ei<; tiJv Mnoyoaviav. Ilepi d>v EVTJX.TJ9evtE<; o{ navtoouva
µ01 o8coµavtKOi npecrPEt<;, Kai npo tOUtCOV nepi tfj<; 'Ot,:ou OlEKO\j/QV toi><;
40 nepi dpilvTJ<; A.6you<; Kai t.np6crµevav npocrtayTiv napu tfl<; pacr1Â.eia<;. 'E
rretoiJ aKOUOVta<; 6 pacrtAEU<; tauta Kai tapatt6µ&VO<; OlU tTtV clÂ.COO'lV tfl<;
'Ot,:ou to rrEptcrcr6tEpov, fcrtEtA.e tov pacr1Â.1Kov îµrrp1x6pTJV µe npocrtayiJv
d<; to crtpat6neoov. Kai tov µf:v PesiPTJV I:eto Mexµf:o-nacrav 7tpoo1Kmo-
A DOUA DOM N I E A LUI G R I GORE G HI CA VODA . 395
pentru această adunare de diplomaţi, adică Safi.rov, Walinski şi Nepluev 1,

atunci primind de la Grigorie vodă cele trebuincioase au trecut şi ei în
Ţara leşească şi s-au dus în localitatea în care s-a hotărît să se întrunea�că,
adică la Nemirov, unde au găsit pe împuterniciţii Rusiei şi, întîlnindu-se 5
de cîteva ori, au început convorbirile de pace.
CUCERIREA CETĂŢI I OZU, MAZILIREA

LU I SEID MEHMED-PAŞA Ş I VIZIRATUL
LU I ABDULAH-PAŞA MUHSUNOGLU
În acest timp, oastea moschicească trecînd Bugul s-a îndreptat împo- 1 0
ttiva cetăţii Ozu, nădăjduind să găsească cetatea fără provizii, în urma
asigurărilor de pace date Porţii otomane de către solul imperial. Însă
seraschierul de la Bender apucase să trimită acolo oastea bosniacă, care
iernase aici în Moldova, precum şi alte oşti de serdengheşti şi altele afară 1 5
de cele bosniece. Cu toate că s-a încins o luptă crîncenă ş i au căzut mulţi
din amîndouă părţile, totuşi cetatea s-a apărat bine, pînă cînd o ghiulea
căzînd la gephaneaua cetăţii Ozu, a aprins-o şi aproape întreaga cetate
a fost cuprinsă de flăcări, iar multe părţi s-au prăbuşit. Atunci ruşii s-au
năpustit asupra cetăţii şi cu toate că lahia-paşa a ieşit, predînd cheile li 20
S83 cetăţii feldmareşalului ruşilor Miinnich, acesta n-a mai primit predarea
lui lahia-paşa şi luîndu-1 ca prins atît pe el, cit şi pe cei care îl însoţeau,
i-a trimis la Petersburg. Pe urmă, lăsînd strajă în cetate, a if şit şi şi-a aşezat
tabăra lingă Bug. Marele viziJ:, aflînd aceasta, a trecut îndată Dunăre& şi 25
şi-a aşezat tabăra la Cartal� Atunci s-au adeverit vorbele lui Grigorie
vodă, care scrisese de mult Porţii otomane desQre viclenia şi scopurile
împăratului Austriei, care s-a arătat, în loc de mijlocitor al păcii, duşman 30
şi, chipurile ca să silească Poarta să primească pacea după vederile ruşilor,
a călcat tratatele sfinte şi şi-a trimis oştile în multe părţi ale împărăţiei
turceşti ; unele au năvălit în Bosnia, iar altele s-au dus împotriva oraşului
Niş şi, găsind această cetate fără nici o apărare din cauza păcii dintre Poartă 35
şi Austria, au cucerit-o, fiind predată de paşa cetăţii. Alte oştiri imperiale
au pornit împotriva Vidinului, altele în Ţara Românească şi altele aici în
Moldova. Iar împuterniciţii Turciei, care aflaseră mai înainte despre Ozu,
acum auzind de aceste lucruri, au întrerupt tratativele de pace, aşteptînd
_poruncă
, de la împărăţie. 40
Afl.înd aceste lucruri, sultanul s-a miniat mai cu seamă pentru cucerirea
cetăţii Ozu şi a trimis la tabără pe imbrohorul împărătesc cu porunca să
mazilească pe marele vizir Seid Mehmed-paşa, însă, deoarece s-a justificat,
1 Despre reprezentanţii celor trei puteri care au participat la congresul de la
Nemirov vezi şi Manstein, Memoires historiques, politiques et militaires sur la Russie

ciepuis l'annee MDCCXXVII, jusqu'a ML CCXLN, Paris, 1 860, p. 299.
Â.O"fl19Evta Kai phvavm TÎJV m:pi 1tavtrov aîtiav de; tov XaÂ.taă.v 'Oaµă.v
Kexayuiv, cbc; emrntpaµµevov 7tăaav 'tÎJV otoiKT1atV, tov 6sroae tfic; em'tpo
mKfic; asiac;, EAEOOVtac; TOV oµroc; µf: TO 1taaaA.iKt 'tfic; EupiîtOU, U1tOKa9tatrov
'tac; KaiµaK<iµT1V îtpoc;; &pav TOV "(EVttaf:p-O.yam1v. Tov of: PT18EVîa XaA.taă.
5 'Oaµă.v-Kexaytă. Eeavcitroaev li 6 pamA.tKoc;; ottoc;; iµ7tptx6pT1c;; Ka'tă. TÎJV 884
îtEpi autou 7tpoamyflv. · o (motoc; iµ7tp1x6pT1c; dxe Kai 7tpoatayTiv 7tepi
tfic; EmtpomKiic;; a<ppayîooc; vă. TÎJV a7toKoµicnJ tcp µ7tevOf:p-aepaaKepij
'A7toouA.ă.x-7tao� Mouxao(>VoyA.ou, 6v7tep artoKoµiaac;; Eic; 'to KaptaA.t Kai
7tapa8ouc; autcp 'to aavtsaK-aepiqn Kai arpat67te8ov a7tfiA.9ev µf: tac;; a7to-
10 Kpiae1c;; npoc;; 'tov PamA.Ea. Kai E7tEtOÎJ 6 PT18Eic; :reto Mexµf:8-7tacrac;; pe
sipîtc;; , OlKatOAO"(OOVîac; TOV fout6v 'tOU rtpoc; 'tOV pacr1A.Ea, OtEPaA.e TOV
'Ocrµav-Kexay1av XaA.1crav avaµemsu Eic;; 'ta ăA.A.a 07tOU 6ypmj!E Kat' EKEl- ,
- vou, tov EKaTT1YOPT1CiE Kai Eic; touto, on 8f:v cruvepouA.eueto µf: touc; µey1-
atavouc; tfic;; pamA.Eiac;; 8ta tac; pacr1A.tKac; l'.mo8tae1c;, O.A.A.a µf: 8Uo xpicrna-
1 5 vouc;; 07tOU EÎ;(E KOVTU TOU, µf: TOV 0roµăv Tecrraµrtousav, iatp6v TOU, Kai
MavoA.<iKTIV Kt0Uptcrit-µmicr11v, Kai 8ui TOUTO EcrtaA.811 npocrrayit PamA.tKÎJ
7tEpi aurrov Ota va rouc;; maaouv Kai va touc;; CiîelAO)Cil m811 po8ecrµiouc;
Eic;; Kwvcrravnvou7toA.1v, auvepyrovrac;; µ<iA.tcrra Eic; touto 6 t6te KaîµaKci
µ11c; reyf:v Mqµf:8-7tacrac;, µf: to va EÎXE sexwptcrtitv rtaA.mav 6x9pav rtpoc;
20 tov MavoA.ciK11v K10uptcrit-µ7tacr11v a7to tov Katpov 67tou fitov y10µnpou
lµiv11c;. Kai q>9avouaa Kai îtEpi autrov npocrrayit de; to PaatA.tKov 6p8i,
6 µf:v 0wµăc; Tearaµ;rousac; iatpoc; E<puye Kai EA.utpc0811 tou K1v8uvou, tov
of: MavoA.<iKT1V auA.A.ap6vtEc;, ECiîEtA.av 8Ecrµ10v Eic; KWVCiTaVîlVOUîtOÎ,tV,
Kai Otel TTtV îtpoc; autov ăKpav ouaµtvetav îOU PT18EVT0c; KaîµaKaµ-7tacră
25 of:v taxuae nvac; 'tOOV îOCiOUTWV cpiA.wv TOU vei îOV AUîpcOCilJ TOU KlVOUVOU,
O.A.A.' Eeavatw9T} Kpeµaa9Eic; 81ci npocrrayfic;; de; titv Il6ptav tou Maxµouo
naaă.
Oi Of: EV NeµipoPQ. 68wµav1Koi µ1vicrtpo1, EK µepouc; ncivtwv touc;
ECTîElAUV âv dxov µeyav CTEKpEt<iptOV AA.Esav8pov rKiKav 8ui vei A.aPu
•
30 PePaiav a7t6Kp1mv 7tapa tou PesiPll 'An8ouA.ax-7tacră ti va Kaµwcri. Kai

8tapavra EVîEU9Ev, îOV E8tx811 6 rPTl"fOplOc;; P68ac;; µetc't µeyaA.11c;; nµfic;; Kai
neprno1flaewc;; , Kai xpatrovrac; TOV µiav iJµepav, tov EcrtetA.e Kai Eeec0p11-
aev 61..a îU µovacrtfl pta TOU riaaiou Kai titv au9EVîlKTtV KOUPîllV Kai titV
<l>oupµ6crav. Kai Tij tpiTlJ iJµEpQ. Epyaivovrac; Kai 6 au9EVtT}c;; de;; îtEptflyT}-
35 CilV, crnexmpetia8T1crav Kai O.nfjA.9ev de; îO atpatOîtEOOV, µeta titv SE1tpo
P68eucrt v onou fae18it d:xav cp9<iaet Ei8flae1c; navrax69ev 'trov KatcraptKrov
Ktv11 µaTWV, E"(lVEV O.n6cpamc; 8ta va 8taA.u9ij li ii CTUVEAEucrtc;; Kai va OtaKpt- 885
9rocrt µf: onA.a Tcl rtp<iyµara. Kai µf: 'tTtV O.rt6Kp1Ci1V îaU'tTIV araA.Oeic; 6 PTl-
9eic; CiEKpE'tap10c; 'Af..esavopoc;, ÎJA9E Kai 7tclA1V Eic; TOV UOEACj>OV îOU rp11-
40 y6p10v P68av, OtaPaivovtac; EV'tEU9Ev, Kai 'tfjc;; UU'tfjc; nµfic; Kai oesuhaewc;
aruncînd toată vina asupra chehaielei Halisa Osman, căruia i se încredin- ·-
ţase întreaga comandă, l-a miluit cu paşalîcul din Negroponte, iar pentru
moment a numit caimacam pe ienicer-agasi. Imbrohorul împărătesc a
884 omorît li pe zisul Halisa Osman chehaia, potrivit poruncii primite, şi tot 5
potrivit unei alte porunci a adus pecetea de mare vizir seraschierului din
Bender, Abdulah-paşa Muhsunoglu 1, pe care l-a dus la Cartai şi după ce
i-a predat sangiac-şeriful şi tabăra, a plecat ca să dea seama sultanului de cele
făcute. Zi.sul vizir, Seid Mehmcd-paşa, spre a se apăra, l-a pîrît sultanului pe 1 0
chehaia Osman Hali.sa şi, pe lingă altele, îl învinuia că nu se sfătuia cu
înalţii dunn i tari ai împărăţiei cu privire la tn burile împărăteşti, ci cu doi
creştini pe care îi avea pe lingă el, anume cu Toma Testabuza, medicul 1 5
său, ş i cu Manolachi chiurci-başa 2 ; de aceea s-a trimis poruncă împără
tească ca aceştia să fie prinşi şi trimişi în lanţuri la Constantinopol. La
aceasta a contribuit şi caimacamul de atunci leghen Mehmed-paşa, care
avea o deosebită şi veche ură împotriva lui Manolachi chiurci-başa din 2 0
timpul cîr.d acesta era ghiumbruc-emini. La sosirea poruncii la urdia împără
tească, medicul Toma Testabuza reuşise să fugă şi să scape de primejdie,
iar Manolachi, fiind prins, a fost trimis în lanţuri la Constantinopol. Din
princina duşmăniei fără margini a zisului caimacam-paşa, nici unul din
numeroşii săi prieteni nu a reuşit să-l scape de primejdie, ci a fost spînzu- 25
rat 3 la poarta lui Mahmud-paşa.
Iar miniştrii Porţii aflaţi la Nemirov au trimis pe întîiul lor secretar
Alexandru Ghica să ia un răspuns sigur de la marele vizir Abdulah-paşa
de ceea ce aveau de făcut. La trecerea sa pe aici, Grigorie vodă l-a primit 30
cu mare cinste şi bunăvoinţă şi oprindu-l o zi l-a trimis să viziteze toate
mănăstirile din laşi, precum şi curtea domnească şi Frumoasa, iar a treia
zi, ieşind şi domnul la plimbare, şi-a luat rămas bun de la Alexandru Ghica,
care a purces la tabără. Întrucît în tabără sosiseră din toate părţile şt iri 35
885 despre mişcările imperialilor, s-a luat hotărîrea ca l i întrunirea solilor să
fie spartă şi să hotărască armele. Cu acest răspuns a fost trimis secretarul
Alexandru, care în drum spre Nemirov, trecînd pe aici, a venit iarăşi I�
fratele său Grigorie vodă, care l-a primit cu aceeaşi cinste şi bunăvoinţă. 40
1 Abdulah-paşa Muhsunoglu a primit pecetea viziratului la 23 august 1 73 7 .

2 Despre medicul Toma Testabuza şi Manolachi Ioan lpsilanti chiur . i-başa vezi
şi At. Co mnen lpsilanti, op. cic., p. 3 4 1 .
3 Atanasie Comnen lpsilanti (op. cic. , p . 342) d ă mai multe amănunte despre
prinderea, uciderea şi confiscarea averii doctorului Toma Testabuza, a fratelui său,
hatmanul Constantin, şi a nepotului său, Ioan agă ; averea lor s-a ridicat la 1 800 de
pungi. Manolachi a fost un duşman înverşunat al lui Constantin Mavrocordat, domnul
Ţării Rom neşti, şi a căutat să-l îndepărteze din domnie şi să aducă în scaunul Ţării
Româneşti pe prietenul său Mihai Racoviţă (ibidem, p. 3 4 1 ).
39� CRONICA G H I CULEŞTILOR
O.!;tro9Eii;, cim:oiJµTJcn:v di; NEµipopav Kai dm:i>v -roii; EKEicrE 69roµavtKoi�

µtvicr-rpoti; -riJv pacri A.tKÎJV îtpocr-rayi)v, OtEÂ.U9TJ Î) cruveA.wcrti; EKElVTJ Kai
\mecr-rpE\jfaV di; -ra cbOE oi 69roµavtKoi µtvicr-rpol, oi 6noiot enpopooEl>9TJ
crav cino Â.EXlKOUi; cr-rpancinai; eroi; di; 'tÎJV l:op6Kav Ota nµiJv Kai acr<pci-
5 Â.Etciv toui;, Kai EKEi9EV toui; eoex9TJ 6 'IroaVVUKTJi; ă.yai;, cr-raA.µevoi; napu
îOU au9evîOU µf; iKavoui; cr-rpanrotai;, Kai toui; EnpopooEUcrEV eroi; di; 'tO
Ktcrv6Pt, anEpxoµevoui; eroi; di; 'tO PacrtÂ.lKOV cr-rpa-r6nEOOV.
Ta of; KatcraplKU cr-rpatEuµa-ra, 6nou EO"tpcitEUcrav Ka'ta -riii; Mn6crvai;,
ta îtEplO"O"O'tEpa, ciyKaÂ.a ftA.ml;;o v va npoxropiJcrrocrt Kai EKEi, Ka9ooi; Enii-
10 pav civmµro-ri to Nicrt, oµroi; 6 Mn6crva paA.tcriJi; XEKtµl;;a oei;, ovtai; ă.v-
9pronoi; npaKnKrotatoi; Kai eµnElp6tat0i;, t6crov noÂ.lnK&v îtpayµcitrov
ocrov Kai crtpatTJyiai;, ou µ6vov aneOEt!;Ev KEvai; tai; EÂ.nioai; trov, aÂ.Â.a
µe 6A.ov 6nou to EKÂ.EKt6tEpov tou iA.A.uptKou crtpatEuµatoi; Î)tov di; tei
µepa autu, Katatponrocrai; autoui;, toui; eouvcicrtEUO"E va cpuyrocrlV, acpi)-
15 VOVtEi; oÂ.a ta avayKaia toui;, µEta 'tÎJV µqciÂ.TJV cp9opav 6nou E1ta9ov nap'
autou. Kai di; Btoi Vl EUplO"KOµEvoi; ă.!;toi; nacrai;, 6 •Ai'. Pal;; MExµf:o-nacrcii;,
napoµoiroi; µf: aicrxuvîJV Kai /;; TJ µiav toui; anEoiro!;E -ra EKEicrE crtpatEucravta
KmcraptKa crtpatEuµarn. Tai; 6noiai; tponai; toov NEµtcroov µa9oov 6 Mou
VtK, tKEi 6nou ftA.ml;;E vei aKoucru to KiVTJµci toui; npoi; to KaptciÂ.l, Ola
20 vei KtVÎJO"TJ Kai tKEivoi; Katei tou MnEVOEpiou, Kai PMnovtai; on tei yEp
µavlKei KlviJµata of:v cim':PA.Enov di; PofJ9Etav tili; Procrcriai;, ciA.A.ei îtp6; µ6VTJV
an6A.aucrt V tOU Kaicrapoi;, eouvacrtEU9TJ va tpaPTJx9ij Kai autoi; Eii; ta
O"UVOpa tOU, EVOuvaµrocrai; µf: cppoupav tKUVÎJV Kai YEVEpUÂ.TJV to Kcicrtpov
tfli; 'Ol;;o u.
25 TIEPI TQN rEPMANIKQN KINHMATQN EIB THN

MOA6ABIAN KAI BAAXIAN
'E7LElOÎJ EV µepoi; t&v emopoµouµevrov napu tCÎlV rEpµav&v Î)tOV Kai

ft -rcrcipa autfJ, ii; Ol TJYTJ9& ta nEpi autfl�.
"I°t;]� di; tovTIEpi to teA.oi; tou 'Iouviou µîJvoi; tou ,l;;crµE' Eîoui; €cp9acrEv El8TJcrti;
rpTJy6pt0v pooav on o{ Neµtcrol ptpma Eîotµcil;;ovtat li va t:µpouv 885
30
di; tÎJV MoA.oapiav, nEpi ou nÂ.TJ pOcpopouµEvoi; 6 au9eVtTJi; Kai µciA.tcrta
EK îOU ypaµµat0i; 6nou tOV EO"tEtÂ.E 6 BciÂ.TJi; yEVEpUÂ.TJi; Kai apxTJr<'>i; tfli;
TpavcruA.paviai;, ypacpovtcii; tov 1) va unotax9ij tcp Kaicrapl, 1) va aneA.-
9TJ EK tfli; MoA.oapiai;, ecpaveprocrEV EU9ui; 'tij PacrtA.Eig 'tÎJV El8TJO"lV tau-
35 'tTJV Kai €crtElÂ.E Kai -riJv Mµvav rnu µE-ra -roov -reKvrov rnu di; -riJv Krov
cr-ravnvounoÂ.lV, autoi; OE, oioov-rai; 'tÎJV npenoucrav an6KplcrtV 'tcp pTJ9Evn
BliA.TJi; Ota pacrtÂ.lKfli; npocrtayfli;, tl;f1A.9Ev di; tai; O"KTJveii; Kai ecrtpato1te
owcrEv Eii; 'tOV Kciµnov tfli; «l>opµ6crai;. Kai µE-r' oA.iyai; fJµepai; 'tOV Î)Â.9Ev
EiOTJcrti; on {KaviJ nocr6tTJi; Neµ-rcrrov, e!;EA.96vwi; Oia rnu KouµnouA.ouy-
40 KtOU, KatEPTJcrav Ka'ta 'tÎJV l:outcrcipav Kai eµpfjKaV di; 'tO µovacrtÎ) ptoV
-rfli; l:A.<itlvai;, npocrµevovtEi; Kai ă.A.A.a cr-rpatEuµatci -rrov, 6nou Î)t0v
va t:pyouv (mo 'tO 'Oi'.toul;; t . TiJv 6noiav El8TJcrtV Eu9ui; EOTJÂ.OnOiTJO"EV Eii;
'tO PacrtÂ.lKOV cr-rpat6nEOOV, Kai µE-r' 6A.iyai; fJµepai; E�YiiKE Kai 6 rpa
OUVTJi; 'YEVEpciÂ.TJi; µf: nevtE XlÂ.laOai; crtpci-rwµa ano 'tOV op6µov '!OU 'Oi'.-
A DOUA DOM N I E A LU I ti R I GORE G HI CA VODA 399
După ce miniştrii Porţii aflaţi acolo au luat cunoştinţă de porunca împără

tească, întrunirea aceea s-a spart şi miniştrii Porţii au plecat acasă, fiind
însoţiţi, în semn de cinste şi pentru siguranţa lor, de ostaŞi leşi pînă la
Soroca ; iar acolo au fost primiţi de lanachi-aga, care fusese trimis cu o 5
seamă de ostaşi de către domn ; acesta i-a însoţit pînă la Chişinău, de
unde ei s-au dus la tabăra împărătească.
Iar cea mai mare parte din oastea imperială care a mers împotriva
Bosniei, cu toate că nădăjduia să înainteze şi acolo, după cum s-a întîmplat
la Niş, care a fost cuprins fără vărsare de sînge, totuşi Hechimzade, valiul I O
Bosniei, om încercat ş i cu mare experienţă, atît în politică, cit şi în strategie ,
le-a dovedit deşarte aceste speranţe. Căci, cu toate că partea cea mai aleasă
a oştilor bosniece se aflau prin părţile noastre, totuşi el i-a biruit pe deplin
pe imperiali şi i-a silit să fugă cu mari pierderi, părăsind toate cele tre- 1 5
buincioase lor. Ş i la Vidin, aflîndu-se un paşă vrednic, anume Aivaz Meh
med-paşa, a pus de asemenea pe fugă în chip ruşinos şi cu pierderi oştile
imperiale, care merseseră într-acolo .
Iar Miinnich, care aştepta să afle că imperialii au purces spre Cartai,
ca să pornească şi el împotriva Benderului, aflînd de înfrîngerile lor şi 20
văzînd că mişcările oştilor nemţeşti nu urmăreau să vină în ajutorul Rusiei,
ci erau numai pentru folosul împăratului, a fost nevoit să se retragă şi
el la hotarele sale, după ce a întărit cetatea Ozu cu o puternică strajă sub
comanda unui general.
DESFRE NĂVĂ LJRTLE NEMŢILOR ÎN MOLDOVA 25

ŞI ŢAR I\ ROMANEASCĂ
Întrucît nemţii au năvălit şi în această ţară, să povestim şi despre aceasta .

- În anul 7245, pe la sfîrşitul lunii iunie, Grigorie vodă a primit vestea ;;��
806 cum că nemţii se pregătesc de bună seamă li să intre în Moldova. Această 30
ştire, precum şi scrisoarea generalului Wallis, comandantul Transilvaniei
care îi scria sau să se închine împăratului sau să plece din Moldova, Grigorie
vodă le-a făcut îndată cunoscute Porţii, trimiţînd în acelaşi timp pe doamna
sa cu copiii la Constantinopol. Iar el, după ce a dat răspunsul cuveni-t:1s
zisului Wallis, potrivit cu porunca împărătească, a ieşit şi şi-a aşezat tabăra
în corturi pe cîmpul de la Frumoasa. După cîteva zile a primit vestea că
un număr destul de mare de nemţi, trecînd prin Cîmpulung, au coborît
pe la Suceava, şi au intrat în mănăstirea Slatina, aşteptînd şi alte oştiri 40
de-ale lor, care urmau să vină de la Oituz. Ştirea aceasta Grigorie vodă
_ a trimis-o îndată mai departe la tabăra împărătească. După cîteva zile a
pătruns şi generalul Vadanyi cu 5 OOO de oameni prin partea Oituzului
400 CRON ICA G H ICULEŞTI LOR
'tousiou Kai Tpotoucr10u Kai i::Kncre 7tai..ayKm; 7tepi 'to 'Oi'.toi>st ele; to 'tcre
voumv mu M7taKfoU Kai ele; to Koµavfo·n, 'tU 07tOia oi..a Î)tOV f:pya tOU
Bcii.. Tl <;, EA7tisovtoc; moc; µe tOUtO 8EAEt ouvacrteucret tOV rpî1y6p1ov P6oav
va tOV O"telAlJ Kaµiav 7tO<J"OtTlta ăcr7tprov. Kai ta autu tµemxe1picr8Tl Kai
5 7tpoc; tov Krovcrtavtivov P6oav, crtEi..i..ovmc; Kai EKei NEµtcrouc; Kai Kata
vouc;, 7tEpi cbv CLKOUOVta<; 6 Krovcrtavtivoc; P6oac;, ovtac; vfoc; Kai ă7tpaKtO<;
'tWV tOlOUtrov Kai µÎ) mcrteu6µevoc; ei<; muc; ăpxovta<;, aA.A.a cpopouµevoc;
µ Îl1tro<; Kai 7tU81J Kai auto<; EKeivo 07tOU E7ta8ev 6 7tatfi p tOU Kai EO"KAa
Pci>8Tl, 7tapaoo8eic; 7tapa t&v apx6vtrov, avexci>PTlO"EV EtJ8uc; CL7t0 to M7tOU-
1 0 KOUpEO"îl Kai OtEPTl 1mi autov tOV �ouvap1v KatU to TotpOKCcl, Kai E�
aitiac; tije; avaxropficreci>c; mu taUtTl<; oi E�eÂ.86vtec; NEµtcro1 Kai Katavot
E7tijyav Kai eic; to M7tOUKouptcrn, oi o' ăpxovtec; otecrKop7ticr8Tlcrav, cpo
pouµevo1 a7to ToupKou; Kai Tatapouc;, µt17trot; Kai 7tEcrouv ele; aixµaA.rocriav,
Ka8ooc; to E1ta8av 7toA.A.oi. Kai ăA.A.01 µev Kattcpuyov eic; tec; li µ7tesEv1ec; 887
1 5 Kai eic; ta pouvci, ăA.A.01 oe Kai eic; autÎ)V tÎJV Ouyypiav. Kai PM7t0Vte<; Kai
oi NEµtcro1 tOV OtaO"KOp7ttcrµov t&v apx6vtrov Kai CLKOUOVtec; 7t00<; OlEPTl
6 Krovcrtavtivoc; P68ac; tOV �ouvap1v, tcpoPt18Tlcrav Kai autoi va. µiJ touc;
Kataopaµromv 68roµav1Ka crtpateuµata Kai EîpaPt1x8Tlcrav eic; to Tp1y6-
P1crmv. ·o oe Krovcrtavtivoc; P6oac;, EmcrtpEcpovtac; µe touc; ToupKouc; 01!0U
20 cruvt1 x8Tlcrav ele; autov cl7!6 to 7tapaoouvaPov Kai µetci. mu 010ptcr8Evmc;
7tapci. tije; PamA.eiac; 'lµ7tpaxiJµ-7tacră, E7tijyev €roc; eic; to KaA.oyepavi. Kai
Otatpiwac; oA.iyov EKei, E7tijyev eic; t01!0V <l>oîcr6p1 Â.ey6µevov, Kai EKU
eîlm EKei EV O"KTlVaic;. McyaATl oµroc; apnayi) Kai acpavtcrj.loc; t&v EVa-
7tOAElcp9Evtrov tyKroi Krov t y ivern im<'> t&v 7tapaoouvaP1t&v ToupKrov
25 Kai ăA.A.rov crtpateuµatrov, 6nou tnijyav eic; Pot18e1av tou Krovcrmv
'ti vou P68a, oînvec; 7tOAAU µovacrtt1 pta tyuµvrocrav. Kai µet' oi.. iyov, O"TEÂ
A.6µevo1 Kai eic; to Tupy6p1crrnv Kata t&v EKeicre Katavrov, tnatîlcrav tov
K pU\j/WVa tije; EKEiue µT]tpon6A.eroc; Kai eupov o/...a ta KEKpuµµEva 7tpayµa
ta 7tUVtrov t&v apxovtrov Kai mu µT]tpono)dtou Kai ta fi pnacrav. "E7tetta
30 KatEKaucrav tfiv te µTlîP01tOAlV Kai tÎ) V au8evnKÎ)V KOUPtTlV, OElKVUOVtE<;
µeyaAT]V arrei0e1av ele; tOV Krovcrtavtivov pooav Kai EKaµvav ta KaKa
troV 8eA.t1µata, ap7tasOVtE<; 7tatOia Kai yuvaiKa<; 1mi aixµaA.rotisoVtE<; 7tOA
AOU<; Kai E�ro8ev EK tije; tcrapac; Kai µtcra cm<'> to BouKoupfon, µiJ 8uva -
µEVOU mu Krovcrtavtivou P6oa va muc; E:µ7tOOlO"lJ , €roc; ou O LOp11;6µevoc; EKei
35 €var; x1J.. i apxoc;, Bef..i) -ayac; ov6µan, O"UVEO"TElAE Kai E7tEp1µcisroi;ev autouc;,
7tviyovtac; Kai cpoveuovtcic; nvac; E� aut&v, ayKaÂ.a Kai eic; tOUîOU tOV Kat
pov OAOV oev EAE17tOV CL1!0 to va EVEpyouv tac; KaKiac; 'troV, 7tÂ.ÎJV µetptro
'tEproc;.
'Ev îOO"OUîq> oe E:crtcii..8 1"1 Kai €vac; croui..tavoc; µe Tatapouc; OlU tije;
40 BA.axiac; eic; îOV "Ohov Kata ŢCÎ)V Neµtcr&v, o'lnvec; OUK OAlYTl V sTlµiav EKa
µav eic; îÎJV BA.axiav, ŢQ<JOV eic; ŢQV 7tî1Yatµ6v îOU<;, ocrov Kai ele; tÎ)V tmcrtpo
.
cpfiv muc;, Kai ayKaA.a Kai TE<; 8Uo epopee; E7tEpacrav an<'> ŢQ tcrevoumv mu
KoxoupA.ouy1ou, µe ŢQ li va scpepev oµroc; 6 rpî1y6ptoc; P6oac; Eva ayav EK 888
µEpouc; mu xavîl, oev tnpo�evt18Tl t6crî1 sTlµia ele; 'tÎJV Mnoyoaviav 7tap'
45 aut&v, E7te1oi) fi�eupav oi Tatapo1 Kai µai..icrta 6 croui..tavoc; 'tÎJV �exropt
crtiJv EUVOtaV Kai aya7tî1V 01!0U eTxe 7tpoc; îOV rpTly6ptOV P6oa. 6 îOtE xa
VTl<; MeyKAÎJ rKlPETl<;. ocrnc; dxe yivet ŢQŢE 7tp0 6A.iyou.
A DOUA D OM N I E A L U I G R I GORE G HI CA VODA 40 1
şi Trotuşului şi a făcut pălănci pe lingă Oituz, în ţinutul Bacău şi la Comă

neşti. Toate acestea erau făcute din porunca lui Wallis, care nădăjduia
că în felul acesta va sili pe Grigorie vcdă să-i trimită vreo sumă de bani.
La fel a făcut şi faţă de Constantin vodă, căci el a trimis şi în Ţara Româ- 5
nească nemţi şi cătane ; iar Constantin vodă, aflînd acest lucru şi fiind tînăr
şi nepriceput pe lingă aceasta neavînd încn:dere în boieri şi temîndu-se
să nu păţească şi el ceea ce păţise tatăl său, care, fiind predat de boierii
fusese prins, a plecat îndată din Bucureşti şi chiar a trecut Dunărea pe 10
la Turtucaia. Dar din pricina plecării sale, nemţii şi catanele s-au dus la
Bucureşti, iar boierii s-au risipit, temîndu-se de turci şi de tătari, ca nu
cumva să cadă în robie, aşa cum mulţi au păţit ; unii dintre ei au plecat
887 în l i băjenie şi în munţi, alţii au trecut chiar în Ungaria. Nemţii, văzînd 15
risipirea boierilor şi aflînd că şi Constantin vcdă a trecut Dunărea, s-au
temut să nu fie atacaţi de oastea turcească şi s-au retras la Tîrgovişte. Iar
Constantin vodă, întorcîndu-se cu turcii strînşi din cei aşezaţi pe lîngă
Dunăre şi cu Ibrahim-paşa, trimis de împărăţie, s-a dus pînă la Călugăreni 20
şi după o scurtă şedere acolo a plecat pînă la un loc numit Foişor şi s-a
aşezat acolo în corturi. Însă turcii de lîngă Dunăre şi celelalte oşti care au
mers în ajutorul lui Constantin vodă au pricinuit multe jafuri şi stricăciuni
locuitorilor rămaşi ; ei au jefuit şi multe mănăstiri ; pe urmă, fiind trimişi
la Tîrgovişte împotriva cătanelor, au călcat tainiţa mitropoliei de acolo şi, 25
găsind ascunse lucrurile boierilor şi ale mitropolitului, le-au jefuit. După
aceea au ars atît mitropolia, cit şi curtea domnească, arătînd mare nesupu
nere lui Constantin vodă. Ei îşi împlineau şi poftele lor rele, răpind copii 30
Ş i femei şi robind mulţi oameni atît la ţară, cit şi la Bucureşti, fără ca să
poată Constantin vodă să-i oprească. În cele din urmă a fost numit acolo
un bimbaşa, anume Veli-aga, care a strîns şi a ţinut în frîu pe aceşti turci,
gîtuind şi omorînd pe cîţiva dintr-înşii ; totuşi, şi în timpul acestuia n-au 35
î�i::etat fărădelegile lor, dar într-o măsură mai mică.
În acest timp a fost trimis împotriva nemţilor prin Ţara Românească
în Oltenia şi un sultan cu tătari, care au pricinuit mare pagubă în Ţara
R :lmâncască, atît la ducerea, cit şi la întoarcerea lor. Şi c:u toate că ei au 40
888 trecut de două ori prin ţinutul Cohurlui 1 , totuşi li deoarece Grigorie vodă
adusese un agă din partea hanului, nu s-a pricinuit mare pagubă în Moldova,
fiindcă tătarii, şi mai ales sultanul, ştiau cîtă bunăvoinţă şi dragoste avea
faţă de Grigorie vodă hanul de atunci, Mengli Gherei care fusese numit 45
de curînd.
1 Veche denumire a ţinutului Covurlui.

402 CRON ICA G H I CULEŞTI LOR
XANIA TOY M ErKAH rKIPEH XANH

KAI AY0U:
'Ev toutep t<'i> 9EpE1, EKcrtpatEucrac; 6 AEcrT]c; yEvEpaÂ.T]c; Kata tof>

K p1µiou Kai OOKtµucrac; µf: tÎJV OOT]yiav trov Kat;uKCOV va 1tEpacru cmo ta
5 PTJXa ti;c; Mmoonooc; Â.iµvT]c;, 61tou dvat µia yÂ.rocrcra PTJXft, Kai va dcrEÂ.-
9TJ EKEîElEV de; tÎJV XEPO'OVT]O'OV, cmo to 'Apaµ1tatl Â.Ey6µEVOV, Oia va Ka
taopaµu ta KUÂ.UtEpa µEpî] tOU Kp1µiou, tOV rEVlKUÂ.EV, Kai KE<pf:v OT]
Â.aoft, 6 of: <l>Etix rKtpET] xavT]c; E1tp6<p9acrE µEta tOU M6paÂ.T] 'Ai..T;-1tacră�
O'EpacrKEPTJ tOU Kptµiou trov Tatapcov, Kai avrnycov1t;6µEVOl autoi µf:v oul.
IO �T] păc; 6 of: KU1tEtaV-1tacrac; 61tOU El>pE9T] µf: tOV pamÂ.tKOV O'tOÂ.OV EKEÎ,
Kata to µEpoc; toG 'Apaµ1tatiou, 01a ti;c; J..i µvT]c; tµn6010"av ti)v dcrooov
trov Mocrx6Pcov, UîtOOlOO�avtEc; autouc; µEt' aîcrxuvî]c; Kai <p9opăc; touc;. Mf:
OÂ.OV toGto of: PMrtoucra Î) pamÂ.Eia on 6 Katpoc; EXPElUsEtO <ppov1µootatov
XUVT]V Kai rtpUKtlKOOtatoV, eµat;iAEUO'E tOV <l>EtiX rKtpET]V, cbc; aµa9ii Kai
15 ărtpaKtoV, Kai <pEpoucra artEKUtEO'tT]O'E XUVT]V toG Kptµiou tOV MEyKÂ.ÎI
rKtpET]V, tOV 01t0ÎOV Kai EKpUtT]O'E µEplKOV Katpov 6 PEt;ipT]c; KOVta toU
de; to KaptaÂ.1 01a cruµpouÂ.ÎJV 1tEpi tou 1tpaKtfou. 'AJ.. "A..' fo; ei..9coµEv Ti
µEîc; l1ti to 1tpoKEiµEvov.
TIEPI TQN KINHMATQN TOY rPHrOPIOY BOL\A
20 MEtU tac; doftcrEtc; 61tOU EÂ.aPEv 6 rpî]y6p1oc; p6oac; 1tEpi tfjc; €�6-
oou trov Kmcrap1Krov crtpatwµatrov Eic; Moi..o apiav, Î)to1µat;Eto de; to
O'tpat6rtEOOV toU, cruvat;ovrnc; crtpatwµa �EVOV tE Kai tomK6V, Kai E<pEpE
Kai µiav 1tOO'OtT]ta AtrtKUVCOV li arto to Xotivt µf: tOV I:apiJ 'Axµf:o-ayav 889
(rtEpi toU 6rtoiou µEcroi..a prov 6 rpî]y6p1oc; P6oac; µEta tauta tOV EKaµE
25 Kai 1taaav µf: ouo wuyw). "'ErtE1rn eatEtÂ.Ev Eu9uc; Kai to <pEpµav1 o1tou
ElXEV rtpoc; tOV M1tEVOf:p-crEpacrKEpft, sTJt&vtac; poft9EtaV. �oanc; EO'tElÂ.E
t6v tE Maxµouo M1tEy10yÂ.ouv, 1taaav tou L\ouKaK1v10u (6 61totoc; µEt'
6A.iyov ey1vE Kai tp1rov wuy1rov) Kai Karto10v BacrÂ.iJ-rtacrav, 1taÂ.1v 'Ai.. Pa
vitî]v, µf: XtÂ.iouc; 'AA.pavitac; 1tEt;ouc;. 'ErtEtOÎI oµcoc;, 1tpotoi:i va <p9acrouv
30 autoi Kai va tvouvaµro8ij 6 rpî]y6p1oc; P6oac;, EK1VÎJ9T]crav o[ Katavo1 trov
NEµtcrrov Kai E<p8acrav ic:coc; de; to P6µavov, ErtapaKlVÎ)8T] 1tapa trov ap
xovtrov va tpUPTJx8u 6A.iyov. Kai exovrnc; Kai pamA.tKOV 6ptcrµov 1tpoc;
tov KoA.tcraK-rtacruv on xpEiac; tUXOUO"T]c; va avtaµco8ij µf: tov rpî]y6ptov
pooav 6µou µf: tei. crtpatEUµata tOU Xonvtou Kai va K1VT]8WO'l Kata trov
35 ex8p&v, EîtElOÎJ Kai Kata ta µEpî] tfjc; I:outcra�ac;, wc; avcotEpco Eipî]tat,
1tEptft pxovto NEµtcro1 Kai Katavot Kai OEV fitov EUÂ.oyov va yivu to av-
A DOUA DOM N I E A LUI G R I GORE G HI CA VODA
DESPRE HĂNIA LUI MENGLI GHEREI, CARE S-A FĂCUT

IA RĂŞI HAN
Într-acea vară generalul Lascy, făcînd o expediţie împotriva Crimeei ,

a încercat, fiind călăuzit şi de cazaci, să treacă prin vadurile lacului Meotis 1 ,
unde este o parte nu prea adîncă şi să intre pe acolo în peninsulă, pe lingă 5
Arabat, ca să atace cele mai frumoase părţi ale Crimeei, adică leni-Cale
şi Cafa. Dar Fetih Gherei hanul a s :Jsit la timp cu Morali Ali-paşa, seras
chierul tătarilor din Crimeea, şi atacîndu-1 ei de pe uscat, iar capudan-paşa,
care se afla cu flota împărătească acolo, prin părţile Arabatului, de pe apa 1 0
lacului, au împiedicat intrarea moscalilor, izgonindu-i cu ruşine şi prici
nuindu-le pierderi. Cu toate acestea, împărăţia, văzînd că împrejurările
cereau un han foarte înţelept şi cu multă pricepere, a mazilit pe Fetih
Gherei, 2, care era nepriceput şi fără deprindere, şi a numit han al Crimeei 1 5
pe Mengli Gherei3 , pe care marele vizir l-a oprit cîtva timp pe lingă sine
la Cartai, ca să se sfătuiască cu el asupra măsurilor ce urmau să fie luate ;
dar să revenim la subiect.
DESPE MIŞCĂRILE LU I GRIGORIE VODĂ
După ştirile primite despre intrarea oştilor imperiale în Moldova, 20

Grigorie vodă se pregăti în tabăra sa, strîngînd oaste de străini şi de pămîn-
889 teni ; el a adus şi de la Hotin un număr de lipcani li sub comanda lui Sari
Ahmed-aga (care, mai tîrziu, prin mijlocirea lui Grigorie vcdă, a fost făcut
paşă cu două tuiuri). Pe urmă a trimis şi firmanul pe care îl avea către 25
seraschierul de la Bender, cerind ajutor. Acesta i-a trimis pe Mahmud
Beioglu, paşă de Dukakin 4 (care în curînd s-a făcut paşă cu tre i
tuiuri) şi pe tin oarecare Vasli-paşa, de asemenea albanez, cu o mie c e
pedeştri albanezi. )Dar, pînă s ă primească Grigorie vodă aceste întăriri, 30
cătanele nemţilor porniseră şi ajunseseră pînă la Roman, boierii l-au
îndemnat pe Grigorie vodă să se retragă puţin. Deoarece domnul a avu t
' poruncă împărătească către Colceag-paşa, în care se spunea că la nevoi e
acesta să se întîlnească cu Grigorie vodă şi să pornească cu oştile din Ho�in
î mpotriva vrăjmaşului, şi deoarece în părţile Sucevei, precum s-a arătat 35
mai sus, cutreierau nemţi şi cătane şi nu era bine ca întîlnirea lor să se
1 Veche denumire a Mării de Azov.

2 Fetih Gherei a fost mazilit în anul 17 3 7 .
3 Mengli Gherei a l Ii-lea a fost d e două ori han, prima dată între 1 724 şi 1 730
şi a doua oară între 1737 şi 1 739.
' Dukakin era un şangeac (livas) al vilaetului (eyaletului) Rumeliei, vezi C. D'Ohs·
son, Tableau general de l'Empire othoman, vol. VII, Paris, · 1 824, p. 3 0 1 .
404 CRONI CA G HICULEŞTILO R
tciµroµci trov Katci to M1totocrcivt, eOpe euA.oyov va crop9ij 1tpoc; tOV IlpoO
îOV 01ci va tvro8ij, oc v to x:aMcr1J Î) x.peia, µf: tov KoA.tcrUKT)V, x:ai outroc;
ttpaPiJx9TJ µf: OATJV titv 1tapcitasiv tou ele; titv 1taA.mciv Tcrotcr6pav Kai
tcrtpatorreowcri::v trri tov IlpoOtov, µf: to va elxe crteiA.et Eîl cirro titv <l>op-
5 µ6crav tov µeyav tou crrra8apTJV 0i:: 6 8ropov IlaA.aoT)v µi::t ă. toO 'AA.i::ţav
opou, tpitou A.oyo9&rnu tOU, npoc; tOV rpaoaVT)V "(eVepUAT)V Otci va q>ave
pci:>vromv EKelVq> tOV Kivouvov 01tOU EVOEX,etal va UKOAOu8iJcr1J e'ic; 'te tei
crtpati::uµata tOU Kai de; titv tcrapav napu îCOV Tcmiprov eu9uc; 01tOU QKOU
crrocrt titv rrA.11criamv EKeivrov.
IO 0[ of: pT)8EVte<; c'ipX,OVtec;, cp8civovtec; ei.c; îOV "(eVepciAT)V rpaoaVT)V
x:ai cpavi:: pci:>cravtec; autcp tOV 01aA.11cp8&vta Kivouvov, îOV EKaµav va crucrtaA.-
9ij Kai va 1tep1µa1;;eux8ij , yvwpicrac; KaA.coc; Oîl ÎjtOV µatma Kai \j/WOi\ E
Keiva 6rrou €cpavni1;;i:: to Kai tov EA.i::y ov µi:: p 1Koi µa/;; i Â.T)Oec; ăpxovti::c; 6rrou
Îjtov €Keî, 011J..aoit 6 I:t&q>avoc; Poucrcr&toc; P6pv1Koc;, 6 Kwvcrtavtivoc; MnaA.-
15 crac; µi::o i::Â.v1tmap11c;, 6 I:t&cpavoc; Katapt/;; i\ c; KÂ.otcr<ipT)c; Kai ăÂ.Â.ot µa1;;i
A.11oi::c; 6rrou eupE811crav ele; ta tO"eVOUta li tOU µ&pouc; EKelVOU, ES cOV ClA.AOt 890
µf:v €m<icr811crav, Ka8ooc; 6 P<ioou/... oc; PaKopitcrac;, tov 6noiov tţaicpv11c; Ka
t&A.apov oi Kat<ivo1 i:: i c; to crrrin tou ele; to rKpol;;& crn, 6µou µf: titv yu
vaiKa rnu. WOcrnc; Kata rr<ivta tpcmov €1;;iJ ti:: 1 i::u Kmpiav va EÂ.81J npoc; tov
20 au8&vtT)V Kai µit ouv<iµi::voc; tote, UO"îepov ftA.9ev 6µo0 µf; tOV xatµavov
Kai ci8wci:>8T) Kata 1tUVta, Kai 01a îOUtO µi::t ' ou 1tOAU tOV EtiµT)O"eV 6 rp11-
y6p10c; P6oac; Kai µf; titv µi::y <iAT)V rraxapv1tcriav . ...AA.A.01 of; E7tf1yav auto-
9eA.&� Kai oA.01 f;vfi pyouv tac; npocrtaya� tOU "(eVepUAT) ele; EKeiva ta µe
Pll · Kai c'LyKaAa 1tOAA.a îOU� Eypmj!eV 6 rp11y6p10c; pooa� OelKVUOVtac; Oîl
2 :5 ta KmcraptKU crtpateuµata KUVEVa 8i::µ &A.10v el� tit v MoA.oapiav of;v EX,OUO"t
Kai ci ; cruA.A.oy1cr800v autoi ta UO"tepl va, a.u: EKeÎVOl trrpo<pacril;; ovto Oîl
tOU� E1tia.crav, Kai OÂ.OV µf; tOU� N&µtcrouc; eupicrKOVîO f:wc; oi> tl;aÂ.eiq>8T)
to noo<ipt t&v N&µtcrrov ano titv Mrroyoaviav, wc; €si\c; p118iJcri::t m.
E:'.AAEI\f'IL TQN NEMTIQN ATIO THN MOJ\�ABJAN
30 'Evouvaµouµi:: voc; yap 6 rp11y6p10c; P6oac; µf; lKUVU crtpateuµata EKl-

vfi811 crno îOV Ilpoutov Kai €A.8ci:>v, Ecrtpat01tEOeUO"eV ăvro8ev îOU µovacrtT)
piou îOU raA.ată µf; O"K01t0V va KlVT)8ij µf; îO MrraxA.oui: tOV aviJcpopov
Kai OOeUOVtac; OlU îOU Poµavou, va Kataopciµ1] ta Kmcrap1Ka EKeÎ\'a crtpa
teuµarn. 'AA.A.' EltelOÎI µav8<ivovtac; îO îOlOUîOV 6 r�aocivT)c; "(eVE pciAT)c;
35 ăq>T)O"e tac; rcaÂ.ciyKa� EKEivac; orrou EÎX,eV oiKoooµiJcrel Kai €crup8T) ele; îcl
cruvopUVT) eUAoyov tcp rp11yopiq> P6oq. va µitv U1tUY1J ei� EKeÎVa
ta µepT) µf; oA.a îOU îU crtpatel>µarn Ota va µÎ) OcDO"lJ rreipaţ1v Kai 1;;11 µiav
ele; titv tcr<ipav, OelKVUOVtac; µey<iÂ.T)V eucrrrA.axviav Kai ele; tOUîO, Oîl ăv
ÎjtOV ăA.A.oc; au8EVîT\� ox1 µ6vov of;v �8eAe q>povticret va µÎ) EVOX,AT)8ouv
40 tei tO"eVOUta EKeLVU, O.A.A.a Kai Tat<ipouc; �8eA.e crteiA.et va ta aîxµaA.roti
crrocrt, cbcră.v 01tOU of;v EOetsav tÎ)V 1tpfooucrav nicrtt V ele; tOV au8EVtT)V
îOU�. "08ev arreq>UcrtO"e Kai li EO"tElAeV de; EKeiva ta µEpTJ îOV xatµav6v 891
tou Krovcr'tavtivov •y'l'T\AUVîTJV 6µo0 µf: tov µ&yav crna8<ipT)V tou 0i:: 68ro
pov IlaA.aOT)V µf: µi:: p1x:ov crtp<iteuµa sK te ti\c; tcr<ipac; x:a.i €ţ EKeivou
A DOUA DOM N I E A L U I GR IGORE G HI CA VODA 405
facă pe la Botoşani, de aceea Grigorie vodă a găsit de cuviinţă să se retragă

spre Prut, pentru a se uni acolo, dacă va fi nevoie, cu Colceag. Astfel e l
s-a retras cu toată oastea sa la vechea Ţuţora şi şi,a aşezat tabăra lingă
Prut. De altfel, Grigorie vodă trimisese mai înainte, de la Frumoasa, pe
marele spătar Tecdor Paladi împreună cu Alexandru, al treilea logofăt, 5
către generalul Vadanyi, ca să,i arate primejdia de care ar putea să fie
ameninţate atît oştile sale, cit şi ţara din partea tătarilor, îndată ce ei ar
afla d� apropierea nemţilor.
Zişii b;:>ieri, mergînd la generalul Vadanyi şi arătîndu,i primejdia la 10
care se expunea, l,au făcut să fie mai băgător de seamă şi să vadă bine că
atît speranţele sale, cît şi vorbde cu care îl încîntau cîţiva b:)ieri mazili
aflaţi acolo erau deşarte şi fără temei. Aceşti boieri erau Ştefan Rusăt vor
nicul, Constantin Balş medelnicerul, Ştefan Catargiu clucerul şi al\i mazili, 15
890 cire se aflau p e atunci î n acele ţinuturi. l i Dintre aceşti boieri, unii au fost
prinşi, ca d� pild:i Radu Racoviţă, pe care cătanele l,au luat prin surprindere
în casa sa d� la Grozeşti, unde era împreună cu soţia sa. El a căutat cu orice
chip prilej să vină la domn, dar neizbutind atunci a venit mai pe urmă 20
împreună cu hatmanul ; el a fost cu totul iertat şi de aceea peste puţin
Grigorie vodă l,a cinsitit cu marea paharnicie. Alţii însă s,au dus de bună
voie la cătane şi toţi aduceau la îndeplinire poruncile generalului în părţile
acelea. Şi cu toate că Grigorie vodă le,a scris pe larg şi le,a arătat că oştile
imperiale n,au nici un temei în Moldova şi să se gîndească la viitor, totuşi 25
ei, arătînd că au fost prinşi, au continuat să fie cu nemţii pînă cînd n,a
mai rămas picior de neamţ în Moldova, precum se va arăta mai jos.
ALUNGAREA NEMŢILOR D IN MOLDOVA
Aşadar, după ce Grigorie vcdă s,a întărit cu destule oşti, a pornit 30

cu oastea sa de la Prut şi a venit de şi,a aşezat tabăra mai sus de mănăs
tirea Galata, avînd de gk d să pornească în sus, de,a lungul Bahluiului şi,
trecîr:d prin Roman, să atace acele oşti imperiale. Deoarece însă generalul
Vadanyi, aflîr:d acest lucru, a părăsit pălăncile pe care le construise şi 35
se retrăsese la hotarele lui, Grigorie vodă a găsit cu cale să nu se mai ducă
în acele părţi cu toată oastea sa, ca să nu pricinuiască pagubă ţării, arătînd
mare milă şi în această împrejurare. Căci dacă ar fi fost alt d:)mn nu numai
că n,ar fi luat măsuri ca să nu sufere acele ţinuturi, ci ar fi. trimis şi tătari 40
ca să le re bească, ca unele care nu arătaseră credinţa cuvenită faţă de
891 d Jmnul lor. Aşadar, Grigorie vcdă a luat hotărîrea li să trimită în acele
părţi pe hatmanul său Constantin Ipsilanti împreună cu marele său spătar
Tecdor Paladi cu puţină oaste pămînteană, precum şi din aceea înscrisă
406 CRON ICA G H I CULEŞTI LO R
67tOU &ypmvev 6 au9EVtT)c; Kai µeptKouc; AmKavouc; (KpatÎ)crac; Kai toi>c;

tpeîc; 7tami8ec; µf: tei O'tpateuµata tOOV 7tÂ.T)O'tOV tOU), Otei Va KpT)µVtO'OlO'lV
oi ci7tecrtaÂ.µevot ăpxovtec; tac; 7taÂ.6.yKac; 67tou EKncrav oi KatcraptKoi Kai
va E7tlO'Kecp8&crt de; tÎ)V ăKpT)V EKelVT)V, acrcpaÂ.isovtec; µf: cpuÂ.aKeic; KaÂ.ac;
5 7tEstKWV crtpateuµatrov. 'AÂ.Â.' eu8uc; 67tOU &cp8acrav oi EOtKOi µac; de; tÎ)V
"'OKvav, 7taipvovtac; ei'.8T)crtV tou 7tT)ymµou trov etc; X,tÂ.iapxoc; KatcraptK6c;,
yKpocp Oupcrf:ît 6v6µan, sKtvt18TJ Kai dcrfjÂ.8ev de; ti)v tcrapav, EÂ.7tisov
tac; va 8ecpev8eucru teic; 7taÂ.ayKac; trov Kai vei Ct7t00tc0S1J touc; pT)9Evtac; ă.p
xovtai;; , sxrov µet' autou µiav ÎKaVÎ)V 7tOO'OtT)ta crtpateuµatoc; µeµtyµevov
10 a7to taKnKov Kai EÂ.acpp6v, µ6.Â.tcrta Kai µf: µiav Koµ7taviav Katacppci.Ktrov,
OTJÂ.a8i) crt8T) pocp6prov. Kai aµotpairoc; µav8avovtec; o{ ă.px.ovtec; autoi ti)v
E7tUVOOOV EKelVOU de; tÎ)V tcrapav, EKlVT)crav Ct7t0 tÎ)V "'OKvav eu9uc; eic; cru
VUVtT)O'lV touc;, Kai 7tÂ.T)crt6.sovtec; de; to Koµavecrn, sÂ.apov el'.8T)crtv a7to
teic; 7tpocpuÂ.aK6.c; trov Oîl ecpci.VT)O'aV oi Katavot. Kai 1tT)yaivovtec; 1tapeµ-
15 7tp6c;, avnKpucr9T)crav Katro8ev tou Koµavecrtiou, 8tmpouµevot U1t6 nvoc;
puaKoc; Katappfovtoc; EK t&v Pouv&v, oi> EVEKa EO'tU8T)crav OÂ.iyov aµcp6-
tepot, 7tpocrµevovtec; oi Neµtcrot vei 8taP&crtv oi s8tKoi µac;, o{ 8f: ăpxov
tec; vei 7tEp6.crrocriv EKElVOt. Meta tauta 8f: 6 xatµavoc; Krovcrtavttvoc; • y_
'l'TJÂ.avtT)c;, Bui vei sÂ.Kucru touc; Neµtcrouc; svteu9ev tou puaKoc;, E7tpocr1totÎ)-
20 91') Oît crupetat . 07ticrro. Kai Â.oytci.sovtec; EKEÎVOl 1tc0<; cpeuyet, &pµT)crav Kat'
autou, 8taP6.vtec; 7tOÂ.Â.oi tOV puaKa. Touc; 07tOiouc; i86vtec; µeptKOi Toup-
KOl crep8eyKEtsfi8ec;, 67tOU etxev Kci.µet 6 rpT)y6p1oc; P68ac; Kai l)crav µetei
t&v apxotrov, Kai < µÎ) > fiseupovtec; Oît 6 O'K07toc; tOU X,atµci.vou fttOV va
V.„KUO'lJ touc; KatcraptKoi>c; I! EVteu8ev tOU puaKoc;, 8f:v E7tp6crµetvav va 8ta- 892
25 P&crtv oÂ.ot, a'A.Â.' €1t1crtpE\jlavtec;, &pµT)crav Kata t&v Katci.vrov ()„ i.. iscv
tec; Kata tÎ)V 69roµavtKÎJV cruvt19etav to aÂ.ax, aÂ.6.X,. Touc; 61toiouc; PM-
7t0Vtac; 6 X<itµavoc;, OEV Î}OUVtl9T) Va 1tp00'7tOtT)9ij 7tEplO'O'O tEpOV tÎ)V cpu
YÎJV Kai va EÂ.KUO'lJ 7tci.Vtac; 8ta va µiJv KlVOUVEUO'OUV EKElVOl 01tOU syupt
crav, 68ev E7tEO'tpE\j/E Kai autoc; Kai to Â.017tOV crtpci.teuµa µf: tOV autov aÂ.a-
30 'A.ayµ6v, tpexovtac; 6 'i8toc; 6µ7tp6c;. To 67totov PÂ.e7tovtec; oi KatcraptKoi,
Katetci.x€r puv µf:v de; teic; ta1;e1c; trov Kai ăpx1crav ti)v poÂ.i)v t&v toucpe
Kirov, µ6Â.tc; 8f: Mo ta!;e1c; €ppt\jlav toucpeKta Kai KataÂ.aµpav6µevoi 1tÂ.fov
U7t0 t&v Î)µeteprov, Etp6.7tT)O'aV de; cpuyi)v Kai EO'KOtc08T)crav 1tOÂ.Â.oi ES au
t&v µetei Kai tou X,tÂ.16.pxou trov yKpocp 'Opcrett, cruÂ.Â.aµpav6µevo1 Kai
35 [Kavoi s&vrec;. Oi 8f: Â.omoi fcpuyav 1tEsoi eic; touc; Â.oyyouc;, 81' cbv E7tfj
yav ero:; de; tÎ)V Ouyypiav, 07t0U E7tpo1;evt18TJ µeyci.Â.T) tapaxiJ Kai cp6poc;
µt17troc; Kai dcreÂ.8rocrt tei e81K6. µac; crtpau:uµata de; tiJv Ouyypiav. 'AÂ.Â.,
s7tet8i) to1autT)V 7tpocrtayi)v oi ă.pxovtec; 8f:v eixov, E7tEcrtpe\jlav, cpepovrnc;
ol crtpan&tm 7tOÂ.Â.ci.c; KecpaÂ.eic; Kai µep1Kouc; aixµaÂ.rotouc;. Kai tfj fjµep�
40 07tOU €cp8avav de; tOV rpT)y6pt0v P68av, epyaivovtac; autoc; de; tÎ)V µe
yaÂ.T)V crKTJVÎIV tou, Â.eyoµEVTJV tou 8tPaviou, 1tap6vtrov Kai t&v tpt&v 7ta
cr6.8rov, Î)Â.9av Kai ol ă.pxovtec; sKetvot µf: tei crtpateuµata Kai tÎ)v 1tapa
tal;iv touc;, Kai ev8Ucrac; 6 au8EVtT)c; touc; ăpxovtac; µf: KaPa8ta, EcptÂ.0800-
P ll O'E µeyaÂ.o8roproc; Kai touc; crtpanrotac; 61tou &cpepov ăÂ.Â.01 Keq>aÂ.ci.c; Kal
A DOUA DOM N I E A LUI GRIGORE G HI CA VODA 407;� .
de domn, împreună cu cîţiva lipcani (oprind pe lingă el pe cele trei paşale

cu oştile lor), cu porunca să dărîme pălăncile ridicate de imperiali şi să
viziteze acea margine, asigurînd-o cu străji bune din ostaşi pedeştri. Dar
îndată ce ai noştri au sosit la Ocna, prinzînd de veste un colonel imperial, 5
anume graful Orset, a pornit şi a pătruns în ţară, nădăjduind să apere
pălăncile lor şi să alunge pe zişii boieri, El avea cu sine o însemnată oaste,
alcătuită din ostaşi regulaţi şi din ostaşi uşor înarmaţi, avînd chiar şi o
companie de ostaşi împlătoşaţi, adică îmbrăcaţi în armură. Pe de altă I O
parte aflînd ş i boierii d e întoarcerea acestuia în ţară, a u pornit din Ocna
numaidecît întru întîmpinarea lui şi apropiindu-se de Comăneşti, au primit
ştire de la străjile lor că s-au văzut cătanele. Şi înaintînd au ajuns faţă în
faţă mai jos de Comăneşti, fiind despărţiţi printr-un pîrîu curgînd dinspre 1 5
munte, din care cauză ambele oştiri a u zăbovit puţin : nemţii aşteptînd
ca să treacă ai noştri, iar boierii ca să treacă ei. După aceasta, hatmanul
Constantin lpsilanti 1, ca să_ atragă pe nemţi dincoace de pîrîu, s-a prefăcut
că se retrage, iar ei, crezînd că fuge, s-au năpustit asupra lui, trecînd în 20
număr mire pîrîul. Cîţiva serdengheşti turci, pe care îi strînsese Grigorie
vodă şi care erau Împreună cu boierii, văzînd aceasta şi neştiind că scopul
892 hatmanului era să atragă pe imperiali 11 dincoace de pîrîu, n-au aşteptat
ca să treacă toţi, ci, întorcîndu-se, s-au năpustit asupra cătanelor, strigînd 25
după obiceiul turcesc alah ! alah ! Hatmanul, văzîndu-i, nu s-a mai putut
preface că fuge, ca să-i atragă pe toţi, şi, ca să nu lase în primejdie pe acei
care se întorseseră, s-a întors şi el împreună cu cealaltă parte a castei, cu
acelaşi strigăt, alergînd el însuşi în fruntea oştirii. Imperialii, văzînd acest 30
lucru, şi-au refăcut rîndurile şi au început să tragă cu puştile, dar numai
două din rîndurile lor au tras cu puştile, deoarece fiind ajunşi de-ai noştri,
au luat-o la fugă. Mulţi dintre ei au fost uci�i împreună cu colonelul lor,
graful Orset, alţii au fost prinşi, i lr cei rămaşi au fugit pe jos prin păduri 35
şi au ajuns pînă în Ungaria, unde mare tulburare şi spaimă s-a pricinuit,
ca nu cumva să intre oastea noastră în Ungaria. Dar deoarece boierii n-au
avut o asemenea poruncă, s-au întors, iar ostaşii au adus multe capete
şi cîţiva prizonieri. In ziua sosirii lor, Grigorie vodă s-a dus la marele său 4 0
cort, zis al divanului, de faţă fiind şi cele trei paşale, şi sosind acei boieri
cu oastea şi cu alai, domnul a îmbrăcat pe boieri cu caftane, iar ostaşilor,
care aduseseră unii capete şi alţii urechi, le-a dat cu dărnicie, chiar cu mina
1 Hatmanul Constantin Jpsilanti a fost fiul lui Hagi Iani şi frate cu renumitul
Manolachi Chiurci-başa. El a fost postelnic sub Mihai Racoviţă şi hatman sub Gri·
gore vodă. Cronicarii ne spun că a jucat un rol însemnat ca om politic, dar în special
îi laudă iscusinţa strategică în izgonirea nemţilor din Moldova şi în special cronicarul
N. Chiparissa, vezi D. Russo, Cronica Moldovei de N. Chiparissa (1 7 1 6 - 1 71 7), în
Studii greco-române, II, Bucureşti, 1 93 9, p. 475.
ăÂ.Â.Ot ©ta, oioovtac; touc; µe 'tO XEPl 'tOU µnaKtcricna µeyaÂ.07tpE7t'i'\ Kai
tcroxatÂ.asa de; touc; 7tpOEO'touc;. Kai tij autij itµEp<;L E7tEµ'l'EV OKtcO aixµa
Â.rotouc; 9copaKocp6pouc; Kai µeptKac; KecpaA.ac; de; to pacnÂ.tKov crtpat6ne
oov, tac; of: Â.omac; KE<paÂ.ac; E7tp6crtaţe va tac; napaxrocrouv EKEi 1tÂ.TJO'lOV
5 tOU crtpato1tEOOU toU de; 'tOV Kaµnov 'tOU raÂ.ată, 01tOU fJyEtpEV EVCI Â.ocpov,
de; O'T]µEÎOV Kai µVÎJµT]V, Ka8cilc; cpaiVEtCll ECO<; tÎJV O'ÎJµEpOV.
<1>8avovtE<; o'3v oi anoKoµisovtE<; touc; aixµaÂ.ci>touc; Kai tac; KE<paÂ.ac; ăv-
9pconot îOU rpîjyo piou Jk �a de; to I! pacnÂ.tKOV crtpat61tEOOV Kai Hici>v autouc; 893
o PEsi pT]c; 'AnoouÂ.ax-nacrac; tnaiVEO'E Katcl 1tOÂ.Â.cl Kai EUXÎJ9TJ tcp au8Ev
10 'tlJ Kai tvol;ovtac; µf: Kapaota tOU<; KCI1tlKEXU'YlOOE<; tOU, E7tp6crtaţe va pt
cp8GJcnv ai KE<paÂai EKEÎVat eµnpoa8ev tfjc; O'KT]Vfjc;, Â.eyoµEVT]<; AEÎÂ.EK
tcra0tpi, touc; OE U1tOKOµtcrtac; autrov Kanetcivouc; EtiµT]aE µf: tO'EÂ.tyKta,
tnEtoÎJ ii npci>tîJ E'l8T]crt<; tfjc; tponfjc; Kai fJttac; trov KatcraptKGJv tvrnufev
tnfj)'EV. 0Hnc; cp86vouaa Kai de; tov PacrtÂ.fo, noA.A.a tov txapcnciT]aE,
15 Kai 8ta npoatayfjc; îOU EYr Cl\j/E Kai 6 KaîµaKaµT]c; reyf:v M Exµf:o-naaac;
1t0AÂ.ouc; tnaivouc; Kai Euxac; tcp rpîjyopicp P6o<;L, cpavEpcOVOVtac; 1tOO"OV
tKaA.ocpaVTJ tcp Pamhi Îl Ei8TJ crtc; c, UtîJ .
n poc; of: touc; µeta trov repµavrov ovtac; ăpxovtac; EOElţEv EÂ.EO<; 6
au9EVtT]c; outoc; Kai OUOEVa tţ autrov E8avatCOO'EV, aÂ.A.a µf: oÂ.iyT]V 1tat-
20 oEiav µ6vov touc; tacocpp6VtO'E, tOV µf:v rtEcpavov Pcocrcrhov popvtKOV tţo
pisovtac; de; to Toµnpo PE:tcrt Ota va KU9Etat EKEi, tOV OE µEOEÂ.VltcrtUpîJV
Kcovcrtavtivov MnaÂ.crav tnp6crmţe Kai EOEtpav anEvavn tfjc; O'KîJvfjc; rnu
01Paviou npoc; crcocppovtcrµ6v, touc; Â.omouc; of: Ota OEÎJO'ECO<; trov apxovtcov
O"UVEXcOPTJO"E.
'
25 EITANAAH'l'IL TOY KArTPOY TOY Nlr!OY KAI TPOITAI
TON rEPMANON
Meta taUta of: Ecp9acrav navmx68EV EÎOÎJO'El<; cpmopai tij 69coµavt

Kij PacrtÂ.Eic;t, E7tEtOÎJ Kai EK tfjc; M n6crvac; anEoiwţEv 6 M n6crvac;-PaA.Ecri)<;
'AA.iJ-nacrac; XEK1µsa8f:c; ta Katcrap1Ka crtpatEuµma µf: noA.A.iJv cp8opav
30 Kai KatatcrXUVTJV muc;, PoîJ8ouµevoc; Kai napu trov xp1crnavrov EYKatoiKwv,
µEXPl Kai autrov îWV yuvatKWV, 01a tÎJV 'YEVOµEVTJV autoîc; {mocrxecnv nap'
EKElVOU tptEtolic; acru8ocriac;, fine; E1tEKUpc08Tj Kai Otel PacrtÂ.lKOU xancre
ptcpiou. na poµoicoc; of: to1ci>ţev aurnuc; Kai ano 'tO Nicrt 6 'Axµf:8-nacrac;,
Eyyovoc; li îOU K 10unpouÂ.fj, O'tEÂÂ.ovtac; tµnpoc; Kat' autrov tOV Ntoc; Xou- 894
35 crEtv-nacrav, Kai E1tEtta napaÂ.aPcilv avmµcoti to KUO'tpov, Ol(l tOV µEyav
cp6Pov 6rrou dcrfjA.9ev de; tac; Kapoiac; trov NEµtcrrov, oînvec; napEowKav
auto, Kai µet' 6A.iyov EOlcOX9îJO'CIV Kai rmo to <l>f:t 'lcrJ.. ci µt, 07tOU EÎVat
Kata ta µE:pîJ tou Btotviou, µe noÂ.Â.ÎJv cp8op<iv.
KINHMA TON 000MANON KATA THr OZOY
40 •Ava9appuv6µevoc; Â.omov 6 pacnÂ.EU<; µf: tac; xaponouic; tautac; EÎ-

ofim:tc; E7tp6crtaţE tcp emtp67tq> ,A7tOOUÂ.clX-1taa Cţ O''tEÂ.Â.OVtac; Kai ţexcopt
O"'tÎJV npocrtayiJv Ele; tOV XUVT]V MEyKÂ.Î) rKtpEîJV, Otel va 1tUP1J Kai 'tOV
A DOUA DOMNI E A LUI GR IGORE G HI CA VODA 409
sa, bacşişuri bogate, iar căpeteniilor postavuri şi atlazuri. În aceeaşi z1

Grigorie vodă a trimis opt prizonieri împlătoşaţi şi cîteva capete la tabăra
împărătească, iar celelalte capete a dat poruncă să fie îngropate acolo aproape
de tabăra sa, în cîmpia Galatei, unde a ridicat şi o movilă, ca un semn de 5
amintire, precum se vede pînă astăzi.
893 Sosind dar la li tabăra împărătească oamenii lui Grigorie vcdă care
aduceau pe prizionieri şi capetele şi văzîndu,i vizirul Al:dulah,paşa a lăudat
foarte mult pe domn şi l,a felicitat ; şi îmbrăcînd cu caftane pe capuche,
haiele lui, a poruncit să se arunce capetele aduse înaintea cortului numit 1 0
leilec,ciadiri, iar pe căpeteniile celor care le,au adus i,a cinstit cu celen,
ghiuri, pentru că prima veste despre înfrîngerea şi alungarea imperialilor
de aici a pornit. Aflînd împăratul această veste s,a bucurat tare şi, din
porunca lui, caimacamul Ieghen Mehmed,paşa a scris multe laude şi urări 1 5
lui Grigorie vodă, arătîndu,i cît de bine i,a părut împăratului de acea ştire.
Cît despre boierii care se aflau cu nemţii, domnul a arătat milă şi
n,a omorît pe nici unul, ci le,a dat cîte o pedeapsă spre a se cuminţi.
Pe Ştefan Rusăt vornicul l,a surghiunit la Dobrovăţ, ca să stea acolo, pe 20
Constantin Balş medelnicerul, ca să se cuminţească, a dat poruncă să
fie bătut în faţa cortului divanului, iar pe ceilalţi, în urma rugăminţii
boierilor, i,a iertat.
RECUCERIREA CETĂŢII NIŞULU I

23
ŞI FUGA NEMŢILOR
După aceea împărăţia otomană a primit ştiri îmbucurătoare din toate
părţile ; şi valiul Bosniei, Hechimzade, a alungat din Bosnia oştile imperiale,
princinuindu,le mari pierderi şi ruşine, ajutat fiind şi de locuitorii creştini, 30
pînă şi de femei, cărora acesta le promisese scutiri de dări pe trei ani,
care scutire a fost întărită şi printr,un hatişerif împărătesc. De asemenea
694 şi Ahmed,paşa, nepotul li lui Chiupruliu, i,a alungat pe nemţi din Niş ;
el a trimis împotriva lor pe Toz Husein,paşa, care a luat cetatea făr;i 35
vărsare de sînge, deoarece nemţii, fiind cuprinşi de spaimă, au predat,o.
Curînd după aceea ei au fost izgoniţi tot cu mari pierderi şi din Fetislam
care e prin părţile Vidinului.
EXPEDIŢIA TURCILOR ÎMPOTRIVA CETĂŢII OZU

În urma acestor ştiri îmbucurătoare, sultanul, prinzînd curaj, a dat 43
poruncă marelui vizir Abdulah,paşa să strîngă oştile otomane şi tătăreşti
Şi să meargă împotriva cetăţii Ozu ca s,o elibereze din mîinile moscalilor.
În acelaşi timp a trimis şi altă poruncă hanului Mengli Gherei, ca să ia
410 CRON ICA GH I CULEŞTILOR
cn:pacrKEpT)V tOU BEV8Epiou rKE:vti; 'A'-iJ-nacrav, OîtOU i::y tVE tOtE 0.vti îOU
MouxcrouvoyÂ.ou, Kai cruval;ovtEi; ta 69coµavtKa Kai tataptKa crtpatEuµata
va EKcrtpatEUcrcocrt KCltU tfji; 'Ol;oui; 8ta va tÎJV EÂ.EU9Eprocrcocrt UîtO tai;
XEipai; tWV Mocrx6Pcov. Kai ayKaÂ.a 6 Kmpoi; 8E:v €cruyxcopoucrE, O.p�aµe-
5 vou i18TJ tou 'OKtcoPpiou µT)v6i;, &.'-'-' E7tEt8iJ autT) fi npocrtayiJ Î)îOV O.no
tov 18t0v pacrtHa, 8tcopicr9TJ napu tou €mtp6nou µouµnacripTJi; 6 18t0i;
ui6i; tOU, MExµE:o-µneyT)i;, 8ta va toui; KtvftcrlJ, Kai 8ta µecrou îOUtOI) E-
7tp0crtax9TJ 6 rpT)y6pt0i; P68ai; 8ta va 7tpocp9acru µEta îtOÂ.Â.fji; tClXUtT)toi;
ocra aµa�ta EÎVCll ouvatov va yivouv UîtO tÎ)V tcrapav, 8ta va cpoptco9ij 6
10 l;axtpf:i; Kai ta ăÂ.Â.a avayKaia, Kai ovtai; Kai 6 Kmpoi; îtOÂ.Â.a crtEv6i;, OUK
oÂ.iyov EO"tEvoxcopftOTJ 6 rpT)y6pt0i; P68ai; Ei.i; tÎJV 7tpocrtayiJv tClUtT)V, µE:
OAOV tOUtO oµcoi;, 8t0pil;ovtai; 8pacrnKoui; µnoytapvacrT)8Ei; Ei.i; ta KClta
to M7tEV8ept tcrtVOUîCl, ecruvax9TJcrClV UîtEp ta OKîClKOcrta aµa�ta, Kai 6µou
µE: tov 0E68copov, µeyav mt<ipTJV, ta €np6cp8acrEv Ei.i; tiJv KatEnEiyoucrav
15 îClUtT)V xpEiav, Kai €cpaVT) KCli KCltU tOUtO apEcrtÎJ Kai EîtatVEtÎJ Îl 7t po9u
µia îOU rpT)yopiou P68a.
·oeE.v, hotµacr€evn:i; Kata to ouvat6v , B li crtpUtEUcrav KCltU tf1i; 'O(oj, 895
6noiov K<icrtpov €no/..t 6pKTJcrav OEKatecrcrapai; ftµepa; µEta noÂ./..fi ; t6Â.µT)i;
20 Kai opµfji;, €�6xcoi; oµcoi; OîtOU Î) îOV to K<icrtpov 7tpOµT)9EUµevov µE: o/.. a
ta avayKaîa, Kai 7tpo8tEU9EtT)µEvov µE: xavoaKa; µaya/.. o u; Kai EXPEta/;EîO
Katpov Ota va KUptEU9ij Tt KOAOU9T)crE Kai XEtµrov µf: Xt6va Kai \jf UXPClV
crcpoopav, Kai µiJ ouvaµEVOt va UîtOcpepcocrt îtÂ.EOV to \jluxo; o [ ytaVLtcr.i
pot Ei.i; ta µEtEpi/;ta, ftvayK<icr9T) 6 xavT); Kai crepa.crKEpT); va EJtLcrtp3\jfCO
crtV ă7tpClKîOl. To 6noiov UKOUOVtai; 6 pa.crLAEu;, to UJtEOWKEV Ei.i; arnxiav
25 Kai apt/;tKiav tOU vfou E7tttp07tOU 'Anoout.. ax-Jtacrii.
EIIU.:TPO<l>H TOY BA1:IA IKOY I:TPATOIIEiiOY

EU: KQNI:TANTI NOYilOAIN
Eli; tov autov Kmpov i::cp Epe n pocrmyiJv 6 pa.mÂ.tK<'>; crtÂ.tKtapTJ; npo;
tov 'Artoou/.. ux-nacrav f:ititpoitov ota va aitel..9 1J µf: to crtpa.t6ite8ov c:li;
30 pacrtÂ.EUOUO"ClV va 7tapa.xetµacrcocrL EKEi OLU va cruyKpotft crmcrL cruµpo6/.. t ov
Kai va otata�cocrL ta îtEpi tfi ; µixTJ; taUtT);, ta o3 vc:w::rti oto pLcr9evm
crtpateuµam va ta OLOpicr!J Eli; ta µtpT) OJtOU EÎVClL xp::ia. Kai OUtCO, Oto
p il;ovta; ta crtplltEuµam EKEÎVCl El; ta µspT) OJtOU T) Up OV euA.oyov, O LcOpLcrE
Kai Ei; tÎJV Mrtoyoa.viav tpeii; XLAta8z;, oioov ra; tou; di; tOV /.. o yapta-
35 crµov tOU rpT)yopiou P68a Kai I:apfi 'Axµf:8-Jtacrii, 6 OJtoio ;, arrnpxoµsvwv
tWV ă/../.. w v 7tacraooov, 0LCOpicr9T) Kai i:: µ ELVE KOVta Ei.i; tOV rpT)y6ptov P68av.
'EpxoµE-V Ol Â.OtîtOV €oei> ol 8topLcr9evtei; tpei; XtAta8e; crtpa.n&tat, E8Et
�av îtOAAÎJV EU7tE.0EtClV el; tOV rpT)y6ptov p6oa.v, eh; t6crov OJtOU ocrot
ll�EUpav ta tfj; BA.axia; Kai i:: P A.eîtOV tiVL tp61tcp OLfjyov auwi EV 00"(!)
40 otetpt\jfav €8Li>, €8a6µa.�ov, €1tmvouvtei; tiJv cr6vc:crLv Kai Kal..i) v KupepvTJ
mv tOU rpT)yopiou P 6 8 a., µf: tÎ)V 6noiav EltEpvoucrav ol pT)9EVtE; cpp6vt-
µa. li Meta taum oe, OLU tÎ)V EAAEt\jlLV tWV avayKaiwv, O.vecp::pe tij pa.crt- 896
Â.EtQ. Kai ÎJÂ.9E 7tpocrmyi) îtEpi aut&v Kai toui; EO"tELÂ.EV Ei; to XotiVL, Kpa
tt1crai; KOVta tou nevtaKocriou; µ6vov.
A DOUA DOM N I E A L U I GRIGORE G H I CA VODA 41 1
şi pe seraschierul Benderului Ghenţ Ali-paşa, care fusese numit atunci

în locul lui Muhsunoglu. Şi cu toate că vremea nu mai era prielnică, fiind
pe la începutul lui octombrie, totuşi, pentru că porunca venea de-a dreptul 5
de la însuşi împăratul, marele vizir a numit ca mumbaşir chiar pe fiul
său Mehmed-bei, ca să-i pornească. De la el a primit şi Grigorie vodă
porunca să trimită în mare grabă cîte care s-ar putea strînge din ţară,
ca să încarce zahereaua şi toate cele trebuincioase. Timpul fiind prea scurt, I O
Grigorie vodă s-a străduit mult s ă îndeplinească această poruncă ; e l a
orînduit boiernaşi hotărîţi în ţinuturile în spre Bender, care au strîns
peste 800 de care şi le-a trimis în grabă cu Teodor, mare pitar, fiind
neapărată nevoie de ele ; şi de această dată rîvna lui Grigorie vodă a plăcut 1 5
şi a fost lăudată.
�95 Aşadar, pregătindu-se cît a fost cu putinţă, li au mers împotriva cetăţii
Ozu şi au ţinut-o împresurată timp de 14 zile cu mare îndrăzneală şi
I l
bărbăţie. Însă, pe lingă faptul că cetatea era prevăzută cu toate cele trebuin-
cioase şi apărată de şanţuri mari, şi prin urmare se cerea timp ca să :fie 20
cucerită, s-a întîmplat şi iarna să fie grea, cu zăpezi şi frig mare şi, nemai- \
putînd ienicerii să îndure frigul în meterezuri, hanul şi seraschierul s-au

văzut siliţi să se întoarcă fără vreo ispravă. Sultanul, auzind acest lucru ,
l-a dat pe seama nenorocului noului mare vizir Abdulah-paşa. 25
�NTOARCEREA TABEREI ÎMPĂR.:\TE ŞTI

LA CONSTANTINOPOL
În timpul acesta, silihtarul împărătesc a adus către marele vizir Abdulah

paşa poruncă să m�argă cu tabăra la Constantinopol, pentru a ierna acolo 30
şi pentru a se sfătui şi a lua mlsuri cu privire la acest război, şi să
trimită oştile de curînd strînse la locurile unde se simţea nevoie. Aşa
că marele vizir, trimiţînd oştile la locurile unde a crezut nimerit, a orîn
duit şi pentru Moldova trei mii de oameni, pe care i-a dat în seama lui
Grigorie vodă şi a lui Siri Ahmed-paşa, care, în urma poruncii primite 35
după plecarea celorlalte paşale, a rămas pe lingă Grigorie vodă. Aşadar,
sosind aici cei trei mii de ostaşi, aceştia au arătat mare supunere lui Gri
gorie vodă, încît cei care ştiau ce se petrecuse în Ţara Românească, văzînd
·896 purtarea liniştită a acestor ostaşi l i în tot timpul şederii lor aici, se mirau
şi lăudau înţelepciunea şi buna ocîrmuire a lui Grigorie vodă. Mai tîrziu, 40
din pricina lipsei celor trebuincioase, Grigorie vodă s-a 3:dresat împărăţiei
şi a venit poruncă de i-a trimis la Hotin, oprind numai cinci sute.
4!2 CRON I CA G H I CULEŞTI LOR
Ktv&vtm; Â.omov 6 PEl;;i pric; EOCOKEV ăOEtav îcp rpriyopiq> pooq. va

ElaeÂ.81J de; îov 8p6vov 'tou, oanc; daEpxoµEvoc; µE: îTtV 7tapam�tv de; îTtV
Kouptriv tou, EOCOKEV de; oÂ.a 'ta crtpatEuµata tei �tva Kai totKa tou 1ta
paxEtµacriac;. ·o of: bcitporroc; ArroouÂ.ax-rracrac;, aKoÂ.ou8rovmc; tov op6-
•
5 µov tou, l:'. cp 8acrEv 6µou µE: to crtpm6rrEoov de; titv KcovcrmvnvourroÂ.tv.
K ai ayKaA.a de; titv dc cMv 1otc; E:ytvE ft ouvfiSric; ttµit Kai rrapar n�t<;
Kai tolx€ri 6 ramÂ.Ei:c; to c avt�OK-m; pi<pl Katci titV crnvfi8EtaV, tOV PEl;; i
PTIV 6µcoc; daEpxoµEvov Ele; to �amÂ.tKov naÂ.anov, ouoE: tvtEL�Eco<; oE:v
îOV TisirocrEv, 6./... Â. ' l:'.crtEtÂ.E Kai tnfl pE 1i]v tm1pomKÎjv c<pţ:aytc a K ai îÎjV
IO EOCOKE îcp Kai'µaKC µu f qE:v M q : µ t o n a c �. 6 on oioc; firnv ăve pcrnoc; csu-
-
8uµoc; I ai o pacrnKo<;, Kai EKaµEv EÎ<; tÎjV D6Â.tV TCOÂ.Â.rov arrayopEUO"El<;,

Pt<il;; ovtac; tOU<; xp1crn avol;c; \'el µal' ţ: C <po pt c o: m , K ai ă.ÂÂa<; noÂ.Âa<; O'KÂ.Tl
p6tritac; EOEL SEV de; oÂ.a ta yevri , Ka8wc; 6 Â.oy o c; 7t poiwv 8EÂ.Et <pavEpcOO"E.
TI EPI THI: �IABA:EEQI: TOY M ErKAH rKIPEH XANH

15 EIB TO K PI MI
·o MqKÂ.Îj rKlPETI xavric;. µÎj KataoqoµEvoc; Vf:COO"ti yEvoµEvoc; xa

vric; va imayu oui 8aÂ.cIO"O"T)<; de; to K piµt, ETCf:lOÎJ tÎjV OtaPaatv tii<; ·oi;;o u
tÎjV dxov oi Mocrxc P Jt, UTCE<pclO"lO"f: va 8teÂ.81J Ka8corrÂ.taµEV1J XEtpi OLU
t&v cruv6pcov touc; EÎ<; to K piµt. K ai a<pou t /UptO"f: U1t0 titv 'Ol;;ou, avarrau-
20 6µEvoc; oÂ.iyov de; to nepav µepoc; tou Nicrtpou Kata titv KonayKav,
EO"îf:lÂ.f:V ăv8pco7t6V tOU de; tOV KaÂ.yav tOU, I:EÂ.aµE:t rKtperiv, oui va St01-
µacr8fj µE: ta O"tpatEuµata îOU K ptµiou Kai va n.eu de; urraVtT)O"lV tOU de;
to 7tEpav µepoc; tOU Ni7tpou, Kai outco<; Etotµacr0Eic; Kai 6 MqKÂ.Tt rKt
pET)<;, 6µou µE: touc; Mrroutl;;a KA.floE<; Kai NoyaT)OE<;, EKtv118 ri li tov XEtµ&- 897
25 va arro ta µepT) tOU N icrtpou Kai o wpac; tOV Nirrpov de; ta µOO"XlKU O"U
vopa, µ' o/....o v 6nou Eixav oi Mocrx6Po1 µeyal..ac; <puÂ.aKa<;, tn6p0ricre Kai
EAf:TIÂ.UtTIO'f: ev µepoc; autrov. "ErrELta, EllpcOV tOV KaÂ.yav tOU µE: ta tOU
K p1µiou O"tpan:uµata E�EÂ.86vtcov de; urravtricriv îOU, EO"tf:lÂ.f:V orricrco touc;
M7tout1;;a KÂ.floE<; Tatapouc; µE: tac; ÂETIÂacriac; 6rrou E:A.apov Kai K1vri0ei<;
30 µEta t&v K p1µA. iJocov 01a tflc; ăKpT)<; tii<; K al;;a Kiac;, tsfll..0 Ev de; touc; Ka
µrrouc; tOU 'Opiou µEt' OUK oA.iycov aixµaÂ.cOtCOV Kai KEpOouc; Kai TCEpvrov
tac; 6.rro to "Op, Elofl/....8 Ev de; to K piµt.
'Iav;;i;r� Kara tov 'lavouap10v µflva toutou tou XEtµCi>voc; , mvl..ri ' ltEÂ.ea0ri de;
tÎjV paO"LÂ.EUOUO"aV Kai ft yaµÎJÂ.10<; xapa tOU I:KapÂ.atOU µ7tET1/;;aOf: µEtcl
35 tii<; 'Avacrmcriac;, 8oµvitcrac; tou Mtxaitl.. pooa, rrapouaric; Kai tfj<; 86µvric;
to() rpriyopiou pooa Zcofjc;. Kai EO"tE<pUV(l)O"f:V auto<; 6 0eio<; tOU pri0ev
TO<; µ7tET11;;a 8E: I:KapA.atou, µeyac; Opayoµavoc; , AMsavopoc; rKiKa<;. K ai
1tPOTl�Eupovtac; 6 rpriy6p1oc; P68ac; tÎjV OlCOptaµevriv fJµepav 6rrou tyivE
tO ft xapa, tij rrpo autfl<;, T;tot to rapparnv to mxu, EKaµE µE: Â.ouµrrap-
40 Oa<; Kai µEKtepxavE CJEVAlKl Kai rr pocrKaÂ.Ecra<; tOV I:apÎj 'Axµf:o-rracrav
Kai touc; �evouc; rrapwpE0evta<; ToupKouc;, tv ole; Ticrav Kai oi µrra/....tl;;it
µnacrfloE<; o tE toO XU\'TI Kai tOU KUÂ.yă, Kai t<piAEUO"EV autouc; µE: EU0u-
A DOUA DOM N I E A LUI GRI GORE G HI CA VODA 413
Plecînd ei, marele vizir a dat voie lui Grigorie vodă să se întoarcă
în scaunul său, care, după ce a intrat cu obişnuitul alai la curtea sa, a
orînduit adăposturi pentru iernat atît pe.ntru oştile sale, cit şi pentru cele
.străine. Iar marele vizir Abdulah-paşa, urmîndu-şi drumul, a ajuns cu
oastea sa la Constantinopol. Şi cu toate că la intrarea lor în oraş au fost 5
petrecuţi cu alaiul şi cinstea obişnuite şi sultanul a primit sangiac-şeriful
<lupă obicei, pe marele vizir însă, cînd a intrat în palatul împărătesc, nici
n-a vrut să-l primească, ci a trimis şi i-a luat pecetea de vizir şi a dat-o
caimacamului leghen Mehmed-paşa 1• Acesta era om iute şi energic şi IO
a făcut multe oprelişti la Constantinopol, silind pe creştini să poarte veş
minte cernite, săvîrşind şi multe alte cruzimi faţă de toate neamurile,
precum se va vedea mai jos.
DESPRE TRECEREA HANULU I MENOU GHEREI

ÎN CR IMEEA 15
Mengli Gherei hanul, fiind de curînd făcut han, a socotit că nu-i face
cinste să se ducă în Crimeea pe � p'i, iar trecerea prin Ozu fiind în mîinile
moscalilor, a hotărît să treacă în Crimeea cu armele în mină prin hotarele
lor. Şi după ce s-a întors de la Ozu şi s-a odihnit puţin în părţile de dincolo
de Nistru, în apropiere de Copanca, a trimis un om al său către calga 20
Selamet Gherei ca să se pregătească cu oştile Crimeei şi să vină întru
întimpinarea sa în partea de dincolo de Nipru. Aş2dar, pregătindu-se Mengli
.8� 7 Gherei, cu tătarii nogai din Bugeac, a pornit li iama din părţile Nistrului
şi, trecînd la Nipru hotarele mcschiceşti, cu toate că moscalii aveau străji 25
puternice, a ocupat şi a prădat o parte din pămîntul lor. Pe urmă, întîl
nindu-se cu al său calga, care era în fruntea oştilor Crimeei venite întru
întimpinarea sa, a trimis îndărăt pe tătarii din Bugeac împreună cu prăzile
luate. Apoi, pornind hanul cu tătarii din Crimeea pe marginea Ţării 30
căzăceşti, a ieşit în cîmpia Orului cu mulţi robi şi cu pradă bogată şi
ttecînd prin Or a intrat în Crimeea.
În iarna anului 17 38, în luna ianuarie, s-a făcut la Constantinopol ianuarie
1738
nunta b�izadelei S.::arlat cu Anastasia, d :::> mniţa lui Mihai vodă, fiind de 35
faţă şi doamna lui Grigorie vodă, Zoe, şi i-a cununat marele dragoman
Alexandru Ghica, unchiul lui Scarlat beizadea. Grigorie vodă, cunoscînd
-dim.inte ziua hotărîtă pentru nuntă, în ajun, adică sîmbătă dimineaţă, a
făcut şenlic cu bombarde şi mehterhane ; el a poftit pe Sari Ahmed-paşa 40
şi pe străiaii turci, care atunci se a fhu aici, printre care erau şi balgi-başii,
.atît cel al hanului, cit şi cel al calgăi, i-a ospătat cu mare voioşie şi i-a
1 Caimacamul leghen Mehmed-paşa a fost numit mare vizir la 25 octombrie 1 73 7.

µiav µqaÂ.TJV Kai µE Ota<popa µoUO'\KU opyava Kai ăÂ.Â.a 1tatyvi8ta, E1t1'tC1-
0EicrTJc; -rfjc; EU0uµiac; µExp1 -rphTJc; &pac; -rfjc; vun6c;. Tij OE KuptaKij, µE-ra
-riJv {Epav Â.Et'l'Oupyiav, 7tpocrKaÂ.EcraµEvoc; -rov Ilavaytcinawv 1ta-rptcipxTJv
KUp Ilaîatov Kai 'l'OU<; 1tC1pEUpE9EV'tC1<; apxtEpEic; Kai oÂ.ouc; 'l'OU<; ăpxov-rac;,
s 'l'Ouc; €KaµE -rpa7tEsav 1toÂ.u-rEÂ.fj Kai Eu8uµiav µEyaÂ.TJV µE Â.ouµ7tapoac; Kai
'l'OU<pEKta Kai µE µoumKa opyava Kai ăAÂ.a 1tatyvi8ta Ota<popa, EU8uµficrav
'l'E<; EcD<; 7tEµ7t-rTJc; &pac; -rfjc; vuK-r6c;. Kai -rij -rph1J fiµEpQ., 1taÂ.tv 1tapacrKeuai
Kai swiµacriat Ota 1tpOcr'tClyfjc; 'l'OU au9EVWU, Kai îpa1tEsat ecr-rproµEVClt µE
Oa\jliÂ.EtaV pproµa-rrov Kai 1tO'l'OOV de; OÂ.TJV 'l'ÎJV ClUÂ.ÎJV KU'l'(J) Ota oÂ.ouc; 'l'OU<;
I O KC11!E'l'UVOU<; Kai crÂ.oustwpfouc;, li ohtvEc; E1t\VOV Kai exopeuov !::roc; ECT1tEpac;, 898
'Ylv6µEVat Kai ăÂ.Â.at Mo îpU1tEsat 'l'ij ClU'l'ij ÎjµEpQ. 8ta 'l'OU<; XlÂ.tapxouc; Kai
ăÂ.Â.ouc; 7tpoEcr'l'Ouc; -r&v roOE 7tapaxe1µacrav-rrov PamÂ.tK&v cr-rpa-reuµa-rrov
d e; -riJv 1taÂ.mav cr1ta8apiav Kai €�ro d e; -r o 01pav1.
II EPI TOY KINHMATO:E . TOY EIIITPOIIOY

15 KATA TQN NEMT:EQN
0H OE 69roµavtKÎJ PamÂ.eia, cruyKpo-rficracra 1tOÂ.Â.a cruµpouÂ.ta 'l'OU'l'OV
'l'OV XEtµ&va 1tEpi wu 1tOAEµou auwu, 1tpoc; 1tOU va EKcrîpClîEUCTlJ 6 PesipT)c;,
'l'EÂ.oc; 1tUV'l'WV, KCl'l'U 'l'ÎJV yvroµT)V 'l'OOV <ppovtµW'l'Eprov, EYlVEV cl1tO<pacr1c; va
U1tUY1J KCl'tU wu Kaicrapoc;, de; OE 't'a µEpTJ au-ra va Otopicrrocrt cr-rpa't'Euµa-ra
20 Kai 1tacra8Ec; µE -rov Nouµav1-1tacrav, 61tou EKaµav crEpacrKEPTJV de; -ro
M7tEVOEpl Ota va 'l'Ct 8ta<pEVOEUCT(J)CTl. Kai hm EKtvfi9TJ 6 PesipT)c; cl1t0 'l'ÎJV
Il6Â.1v Kai otEÂ.9cilv 01a -rfjc; 'Aoptavou Kai :Eocpiac;, E7tfjyEv de; -ro N im, 6
oE 'Ai'.Pas MqµEo-7tacruc;, crEpacrKEpTJc; 'l'OU B181viou, EÎXE 7tpoxropficret Kai
KuprnucrEt -riJv MEXEOiav Kai IlaÂ.mav Poucrapav, Kai EKpawucrEv EV 1to-
25 Â.topKiQ. -ro EV -rij EKEîaE vficr'9 îcrxupro'tCl'l'OV Kacr-rpov, Nfov Poucrapav Â.E
y6µEvov, 'l'OU 01toiou Îl 1tOÂ.t0pKia, µE 'l'O va E1tC1pE't'U9TJ E1ti 1tOÂ.U, fivayKa
cr9TJ 6 PesiPTJ<;, ota-rpi pov'tClc; de; 'l'O Nicrt, va 1tapatîT)9ij 'l'O'l'E cl1t0 'l'OV
CTK01tOV 01tOU EÎXE va EKCT't'pa't'EUCTlJ Ka't'CL 'l'OU M7tEÂ.typaoiou Kai va 1tT)yai
VlJ Ka-ra -rfjc; vfoc; Poucrapac;. Kai -rij Î)µEpQ. 67tou f:cp9avEv 6 PEsiPTJ<; de;
30 -ro <l>h 'lcrAaµt, dxav p1acr8fj -ra 69roµav1Ka crtpa-rEuµam, 67tou E1tOÂ.top
Koucrav 'l'O icrxupov EKEÎVO Kacr-rpov, va îpaPTJx9ouv ota 'l'ÎJV vfov Pofi9EtaV
-r&v KatcraptK&v 61tou EÎXEV €Â.8Et de; a7toÂ.u-rprocr1v -rfjc; vficrou, Kai 1tOÂ.
Â.oi OtEPTJcrav Kai -rov .6ouvap1v 1tomµ6v.
AAill:I:E TH:E N EA:E POY:EABAI:

35 <1>8avov'tClc; oE 6 vfoc; PEsipTJc;, 7tpoE�EVTJcrE µEyaÂ.TJ V -r6Â.µfJv de; oÂ.ouc;,
Kai 'l'ij autij ftµEpQ., cl<pOU clv-raµrocrE 'l'OV E1thpo1tOV, 6 'Ai'. Pas MexµEo-1ta
crac; OtEPTJ au8tc; 'l'OV .6ouvap1v µE-ra 'l'OU yEVt't'crf:p-ayacrfj Xacrav-ayă Kai
µf: 1tOÂ.Â.ouc; optaoEc; li ytaVt't'craprov Kai KCl'l'ClOtro�aV't'E<; 'l'cl KatcraptKcl EKEi- 899
va cr-rpa-rEuµam Kai 1tEpm-rEpro -rfjc; MEXE8iac;, €cr-rEtÂ.E 6 'Ai'.Pas MEXµEo-
40 7tacrac; de; Ka'tCloiro�iv 'l'Ouc; -rov Moupmsa-1tacrav, 6 67totoc; fopoxropTJcrE
Ka-ra -ra µEpTJ 'l'OU "01..'l' Ou Kai EKupieucrE Kai -riJv Kpay1ropav, o1tou dvm
-ro Ka9mµa 'l'OU µ7tavou. 0{ of: fooA16pKTJcrav Kai 1taÂ.1v -ro <ppoup1ov EKEi-
1 In text Ouµav.
A DOUA DOMN I E A LU I GR I GORE G H I CA VODA 415
Înveselit cu felurile instrumente muzicale şi alte jocuri, veselia prelungin

du-se pînă la ceasul trei din noapte. Iar duminică, după sfînta liturghie,
poftind pe preasfinţitul patriarh chir Paisie şi pe arhiereii care se aflau
aici şi pe toţi boierii, le-a dat o masă bogată şi i-a înveselit cu bombardele, 5
cu puştile, cu muzica şi cu alte diferite jocuri, petrecînd pînă la ceasul cinci
din noapte. A treia zi, din porunca domnului, au avut loc iarăşi pregătiri
şi s-au întins în curte mese cu felurite mîncăruri şi băuturi pentru toţi
898 căpitanii şi slujitorii, li care au băut şi au jucat pînă seara. În aceeaşi zi I O
s-au mai întins încă două mese în spătăria cea veche şi afară în divan
pentru bimbaşii şi celelalte căpetenii ale oştilor turceşti care su iernat aici.
DESPRE EXPEDIŢIA MA RELU I VIZIR

ÎMPOTRIVA NEMŢILOR 15
În iarna aceea, împărăţia otomană a ţinut mai multe sfaturi în privinţa

acestui război, şi anume în ce parte ar trebui să atace marele vizir. În
cele din urmă, după părerea celor mai înţelepţi, s-a hotărît să pornească
împotriva împăratului nemţesc, iar în aceste părţi să se trimită oştiri şi
paşale în frunte cu Numan-paşa, pe care îl făcuseră seraschier al Bende- 20
rului, pentru a le apăra. Şi astfel, marele vizir, pornind din Constantinopol
şi trecînd prin Adrianopol şi Sofia, s-a dus la Niş. Pe de altă parte,
Aivaz Mehmed-paşa, seraschierul Vidinului, a înaintat şi a cucerit Mehadia
şi vechea Orşovă şi a împresurat puternica cetate Orşova Nouă, aflată pe 25
insula de acolo. Împresurarea însă, prelungindu-se mult, marele vizir,
care se afla la Niş, a fost nevoit să părăsească gîndul de a merge împotriva
Belgradului şi a mers împotriva Orşovei Noi. Dar în ziua cînd marele vizir
a sosit la Fetislam, oştirile turceşti care împresurau acea puternică cetate , 30
din pricina noilor întăriri primite de imreriali rentru de�rresurarea inrnlei,
au fost silite să dea înapoi şi chiar multe dintre ele au trecut Dunărea.
CĂI: E REA CETĂŢII C RţOVA 1'CUĂ
Sosirea noului mare vizir i-a însu:fletiţ pe toţi şi în aceeaşi zi Aivaz 35

Mehmed-paşa, după ce s-a întîlnit cu marele vizir, a trecut din nou Dunărea
699 împreună cu ienicer-agasi Hasan-aga şi cu multe ortale li de ieniceri şi
au urmărit oştile imperiale dincolo de Mehadia. Pentru urmărirea lor mai
departe, Aivaz Mehmed-paşa a trimis pe Murtaza-paşa, care, înaintînd spre 40
părţile Oltului, a cucerit şi Craiova, unde e scaunul banului 1• Cealaltă
oaste otomană a împresurat iarăşi cetatea aceea, ea fiind trebuitoare pentru
1 Oltenia a stat sub stăpînirea austriacă de la 1 7 1 8 (pacea de la Passarowitz)
pînă la 1 73 9 (pacea de la Belgrad).
vo, roi; avayKaîov Ciui titv CitU1tÂ.EUCrtV îOU saXEPE Eii; to BEÂ.typaCit, 6 µf:v
'Ai:Pas MExµf:Ci-1ta crai; cl1t0 to EVtE00Ev µepoi;, 6 (if; E1tlt p01toi; cl1t0 to avn
Kpuvov µepoi;, Ktu1tOOVtEi; îO µf: t6ma a0t aK01t(l)i; tKaVOV Katp6v, OVtai;
icrxupov Kai CiucruÂ.rotov. Mf. to va tyKpEµvicr0T)crav oµroi; cl1t0 1tOÂ.Â.a µepT)
5 tO. tElXTJ îOU Kai Î)tOV EtOtµacri a µEycIÂ.T) va tmCipuµrocrt µf; 6pµitv Oia 1tE
paµutrov, cruÂ.ta Â.Eyoµevrov, E1t' a uto tO. 00(1)µavtKa crtpatEuµata, tCiEtÂ.i
acrav oi tv aut<Ţ> Kai 7tapECi60T)crav µe 'ttvai; crnv0TiKai;. Kai 1taipvovtai;
ELCiT)ertV fi pacnÂ.Eia moi; EKUptEU0T) to KUcrtpov EKEÎVO, EO"tEtÂ.E tO"EAEYKt
6A. 0Cituµavt0 tql Em tp01tQl K a i ă.A.A.a tO"EAEyKta xpucră tE Kai apyupă Cita
10 toui; A.omoui; 7tacrciCiEi; Kai µqmtuvoui;, ti; oov t860TJ EV Kai t<Ţ> µqaA.Ql
Ci payoµavQ) • AA.E!;uvCipQl rKiK�, E1tEtCiit 1tp rotoi; au to; dcrfi Â.0EV di; to Ka
crtpov Kai Cita µecrou tOU E1tp6crcpEpOV oi yEVEpUÂ.T)CiEi; tai; KÂ.Eii; aurnO.
Toui; 61toioui; yEvEpaÂ.TJCiEi;, tvMcrai; 6 PEsipTJi; µf: youvai;, tveoucrE Kai tov
µeyav Cipayouµuvov µf; KaPaCit, Kai xapicrai; Î1t1t0Ut; apyupoxaÂ.tvoui; toîi;
15 yEw:paÂ.aioti;, toui; i::crtEtÂ.EV di; tOV t01tOV toui;, µf: oÂ.oui; toui; Katcrapt
Koui; 67rou Eupe0T)crav tv tij vTicr<!l taUtlJ , 7tA.itv trov tyKarniKrov 67tou ft0E
Â.ov va µEivouv U1t0 titv O"KE1tT)V tfji; 60roµavtKfji; PacrtÂ.Eiai;.
Kai E7tEt8it apy07tOpT)O"EV tKavov Katpov 6 Pzt;ipT); di; titV 1tOÂ.tOp
Kiav tfji; Ntai; Poucrapa.;, of:v EÎXE 1tAEoV Katpov va EKcrtpaîEU O" l.] KatO. îOU BE-
20 Â.typaoiou, rocrav 07tOU ElVat KUcrtpOV 1tEptcpT)µOV Kai icrxup6taîOV, Kai acpt0T)
a7to titv f:KcrtpatEiav EKEiVTJV. Kai Cita rnurn i::µEtvEv ă.vEvepyT)rn; Kai 6 crKo7to .;
07tOU Î)îOV Cita va dcreÂ.01.] 6 uioi; îOU PaK6tcrT) cl7t0 titV Bf..axiav di; îTtV
Ouyypiav Kai 6 rpT)y6p10i; P6Ci ai; f:vn:00EV, Katu îTtV µucrîlKTtV 1tpocrrnyitv
67tou EÎXE va dvm f:totµoi; 8tc1. va dcreÂ.01.] di; titv 'EpCiEÂ.iav, a f..Â.' a vEPa-
25 Â.OVtO OÂ.a auta Citu îO f:px6µEVOV fop. K ai f:mcrt pE \jl ai; 6 Pct;ipT)i; di; to
Nicrt, µit Ci tatpi \jl ai; 1toÂ.u Kai EKEî, ÎlKOÂ.o00T)crE li to v Cip6µov rnu Eii; Pam- 900
Â.Euoucrav, 07tOU dcrfjÂ.0E µEtU 1tUO"T)i; nµfji; Kai OOST).;, Ct7tOÂ.aµpavovtai;
Ka0E Euvo1av Kai nµitv 1tapa rnu pacnÂ.eroi;.
IlEPI TQN MOI:XIK.QN KINHMATQN
30 Eli; (if: ta µepT) autu, Kaµvoucra fi P acrtA.E i a m:pacrKEPTJV îOV Nouµav-

1tacrav, w; El1tOµEv, Ota µEcrof..a pi)crEroi; toO XUVT) MqKA.fj rKtpET), Citw
ptcrE Kai ăÂ.Â.oui; ES 1tacruCiEi; tptrov touytrov µE t' autoO, 6µo0 µf: iif..A. oui;
{Ka voui; tKi-toUÎÂ.OUOEi; 1tacruCiEi; Kai crtpCLtEUµa apKEtO Eii; U7tUVtT)crtV îOOV
µocrXtKOOV crt pat EUµutroV, crtEÂ.Â.oucra Kai i:: cp opov Eti; aurnui; tOV Ka mtt; L-
35 A. ci. p-KEx ay1 a crit v Mq µf:o-ayO. Kai to v I:Epicp-tcpevCiT)v, 67tou tx p TJµun crE KE
xaytăi; tOU M ouxcro uvo yÂ.ou.
Ta (if; µ o crxtK O. crtpatEUµata txro p icr0T)crav 1tUÂ.t V Eii; Mo crcl>µata ,
Kai to µf:v µ1Kp6tEpov µEta toO cpf:pt µa pEcraA.TJ AecrTJ tK1vii0TJ Kata toO
K ptµi o u , to oe µqa Â.utEpo v tKivT)cre µEta toO cpf:pt µapE:craÂ.TJ Mou vu c
4 Kat a ta µEpT) au tu Kai foEtOii, CituPuvtEi; tOV Mnouxov 1tOtaµov Cif:v fofj
'.l
pav t OV op6µov '\ JU M7tEVOEpiou, af..A. ' avepT) crav avrotepro, tµpavtEi; Eii;
ti)v Acxiav, 1taipvovrni; nEpi t outou Ei8T)mv 6 Nou µa v-7tacrai; crEpacrKe-
A DOUA DOM N I E A L U I G R I GORE G H I CA VODA 417
transportul p e apă l a Belgrad a zaherelei. Aivaz Mehmed,paşa a împresurat

-cetatea din partea de dincoace, iar vizirul din partea de dincolo, atacînd,o
cu tunurile necontenit, multă vreme, căci era o cetate întărită şi greu de
cucerit. Deoarece însă în multe părţi zidurile cetăţii se dărîmaseră şi se
făcea pregătire mare ca oştirile otomane să năvălească împotriva cetăţii 5
pe plute, adică salia, cei dinăuntru şi,au pierdut curajul şi s,au predat
cu unele condiţii. Împărăţia, aflînd de cucerirea cetăţii, a trimis marelui
vizir un cdenghiu împcdobit peste tot cu diamante şi alte celenghiuri
de aur şi de argint pentru paşalele şi înalţii de mnitari ; s,a dat unul şi 1 0
marelui dragoman Alexandru Ghica, deoarece el a intrat cel dintîi în cetate
şi prin el generalii predaseră cheile cetăţii. Marele vizir a îmbrăcat pe gene,
ralii din ceta te c u bl�r.uri, iar pe marele drage man cu caftan, pe urmă
dăruind generalilor cai cu frîu de argint, i,a trimis în tara lor împreună 1 5
cu toţi imperialii care s,au găsit în acest ostrov, în afară d e locuitorii care
au vrut să rămînă sub ocrotirea împărăţiei otomane.
Deoarece marele vizir a zăbovit cam mult cu împresurarea cetăţii
Orşova Nouă, nu a mai avut timp să meargă împotriva Belgradului, care
e o cetate vestită şi foarte întărită, şi a renunţat la expediţia aceea. Din 20
această pricină nu s,a îndeplinit şi planul stabilit ca fiul lui Rak6czy să
intre din Ţara Ramânească în Ungaria, iar Grigorie vcdă� după porunca
tainică pe care o avea, să fie gata să intre în Ardeal ; astfel, toate aceste
planuri au fost amînate pentru primăvara viitoare. Marele vizir, întorcîn, 25
·900 d :.Vi e la Niş, a stat puţin acolo şi apoi şi,a urmat li dn.:mul spre Constan,
tinopol, unde a intrat cu toată cinstea şi slava, bucurîndu,se de bunăvoinţa
şi cinstea împăratului.
DESPRE M IŞC.\RILE MOSCHICEŞTI
Făcînd împărăţia în aceste părţi seraschier pe Numan,paşa, precum 30

am spus, prin mijlocirea hanului Mengli Gherei, a mai trimis împreună
cu el şi pe alte şase paşale cu trei tuiuri, precum şi multe alte paşale cu
două tuiuri şi cu oaste destulă ca să meargă întru întimpinarea oştirilor mos,
chiceşti ; le,a trimis şi mumbaşiri pe caţugilar,chehaiasi Mehmed,aga şi 35
pe Şerif,efendi, care fusese chehaiaua lui Muhsunoglu.
Oştile moschiceşti s,au despărţit iarăşi în două corpuri ; cel mai mic
a pornit sub comanda feldmareşalului Lascy împotriva Crimeei, iar cel
mai mare sub comanda feldmareşalului Miinnich s,a îndreptat spre

părţile de aici. Seraschierul Numan,paşa, prinzînd de veste că Miinnich,
trecînd cu oastea sa Bugul, n,a luat drumul Benderului, ci, mergînd în sus' 4 0
-1;ng1;;1 şrl 10i\!3)lŞ 10i\3rl903gi\3IDD1g 'i\1.0(l)Th)>)l ţ>i\ AD.ooX.01 i\Şg 5rorlg AOd319.0
-.01d3u 11 O"f'f!? 'Soo1C!J"(DrlX1n 5QO"("(OlL i\D.ODJlLŞ tD)l 51,no9rl3dnu 5l!.)l1X.oorl
S!J.1 i\O}li\Di\Ş i\D.Oltrldc;? 'i\T,l.ODlL- l.i."(3ij i\91 şrl i\Ollţ QOlL<} DTI031T,ldl.O i\9)llh
-nrlro99 i\OA}"(Q 91 1D)l 5oodr,i1ni SQol şrl 53li\Ş8ro"� 1D)L i\Odl.oJN i\91 S3dg SJ>
-i\QO"( şrl 1o"t"{ OlL i\n.ou9ş1g ' lld�nt.ond3.o <.!?1 Srorlg 531i\n.09o)lDlLC) Y.w ·3.0031\l,td
-13 SQ01 1n)L SJ?.ODlL-i\p.ooox 9 i\rodşA. 9 i\3.olt9r,>"(0.03rlŞ QOlL9 Sro?, 'Arog l,1]1
-3lLTI3Jl i\C!?l DlT,IJli\Q 91 Sp i\3AOIDŞlD)L 1D::>l 3rlndg.09duş şg S9lQD '01lt9T,1)l?
QOlL<} lli\T,191n.o 001 i\91!?1 91 Sp 1n)l nuqchoo1 5311\0llLJd 'JC!?)LllDl.ODi\DlLŞ Ltd
-Ş::>l.ODd3.0 QOl 'QlD)L i\D.Oltrldc;? 1D::>l 10dr,>.Olli\D1A }O i\D.olt9.09XA.o.o? OlQOl i;ng Of>
Z06 1D)L 'SnJX3V S!J.1 DlDrlC!JX 'Ql Sp l i i\Dd?lL ll.or,>d3lL l;>i\ J?l!? 13X?. i\Şg 5D}3"(1.DD9
5!J1 )lŞ i\9rl.01d9 i\OlQOlOl 119 lt91d)L3lL"Q SltdŞ::>l.ODd3.0 şg o . 'JoOl i\C!?d8X?
i\C!?l 'QlD)l i\00A'9lLC) 1?" �ng i\Odl.OJN i\91 i\Q09mg 'J?A ADdOchqA. llrl'9)l JQOl
1?" J3li\QOlUJ 'i\1;>.0DlL-dŞ)l.ODd3.0 i\91 513 10d1?.0lli\3Ă. JO i\D.Olt9Xl,ti\n.o i\380„
·1099X.oow 10 i\ofoch?. 119 i\0!?3lL91nd1.o i\9::>t1i\nrlro99 91 Sp lt9.01rluch31g Sf:
wx 'i\n.0 1..t 9X 1,t 9 nd11 1.t g13lL? 'So90X.09w Spi\D)l 0131\Jnch ş i\Şg "<?"doolL şg 91
'S91)loi\ S!J.1 Sndw ,J S!J.1 Sro?. 01001 3.olt1r,id)l? 1D)l 'i\n.olti\ş�odu1 91 i\lt9
-J?"t9 i\D}rl3gltrl i\389 '5001 S3lLTI9lL 1D::>l D1"(99 J?l 9lQD Sp i\OOi\T,18ch 1?" S1droX
'oogşJLornd1.o QO)lli\Drlro99 QOl J?lD::>l SnlLrl9lL 1D)L Sngdr,>JLrloo"( "1.DOOllLJd
1?" i\D.OlXd"ţ;J 1D)L oodl.OJN QOl i\U8XQ A l.tl 513 1099X.oow JO i\D.ODJ.OU"(lL? Of
'S9l)lOi\ S!J.1 ndw ,9 1.J.1 'i\C!?d3rllţ i\C!?l şg �·rl "3 . 'D1lL9l şrl J31lLTIT,ll 1D::>l J3l
-i\DdJ3A.? 'D1JJd3l3rl i\Dd !Ju? i\OlL9l AO!OlL9 i\91 Sp 'Sngdr,>lLrlOo"( SJ?l şrl 01
-i\OC)32i\3ID3!?? Ş!? 10i\!3)l? 'i\(l)lT,ITI03lDdl.O i\C!?::>ll.D.OOOd i\C!?l J?lD)l J3li\C!?rld9 1D)L
i\ Ul.OT,l:>l� ,8D:>l i\Dd?lL 1o:>!dQOJ, 1D)l 1odr,i1ni }O S3li\Oi\JD9mg '5nd?rll}. S13d1
3.0!3)lŞ i\Dil\ldl?l!? !D")l 'JOO"(l,t''f'("Q J3li\OlL?"t9 'oodl.OJN QOl i\Dd?lL şg 91 S 6
'i\38Q3li\? i\Şrl 91 'ng3JL91nd1.o J?l nd319chrl1;;1 Sod?rl i\Ş9ltd 91 Sp i\D.olt9.09d)l
-111\"Q QOlL9 5ro?, '"9d)l1rl ţ>lD)L i\od1.0JN i\91 şrl 3i\1D9?"1<:> 'i\DJ9og"(OW i\ l.i.1
Sp Sn1i\Oi\JD9rl? 'n1nrl931nd1.o ţ>:>lli\Drlro99 ţ>l 1D)L 53!?1?.0DlL SQOlLlO"( SQ01
şrl Sţ>.ODlL-i\'QTION Sltd?:>!.ODd3.o 9 1D)L şg SroJorlodn11 ·Sodqrl i\Dd?lL 91 Sp
'1.D3)L9"(0W 1D:>l l.D9"(1:>!J QOl Q�Dl3rl 'i\Odl.DJN i\91 Sp i\0!?3lL9lDdl.O i\Q:>l 06
-rn.orod 91 3.0D8ID?. Al.DU"(X9i\? 1D:>! i\DJdroXoi\31.0 i\UlC)D10l i\Y.l şrl 1D)l 'i\l,t"(
-o9d3lLC) ,8D:>l 5001 5311\QodroXoi\31.0 'ST,li\ld3rllt9n:>! SJ?rlodgrnş şrl i\OO"(XC!Ji\Ş
JQOl !D:>l lOdT,llDJ, 1D)L 10i\Drlro90, i\C!?lQD ,lD)l JO i\Oi\081,l"(lLŞ i\Od319.o.01d3lL
i\0.091 'i\od1.01N i\91 Sp i\9)L1X.oorl 91 i\og3JL9rnd1.o 91 i\3JDJ.OU"(lLŞ şg /\o.o
-o„ 'i\3.0Ui\?�odlLŞ SQOl So9r,>"( Q"(OlL i\O!OlL9 91 'i\ro1 Sngdr,>lLrlno"( 1n:>l Sn� s I
-r,>rl'Ji> SJ?l i\Di\dO.o?. QOlL9 DC!?J ţ>l Sp Sni\ }3lL S!J.1 )LŞ Sorni\T,18 SnA.?rl 3.olt990"(
-o:>!L.t 'i\l,t"(o9rl3dDlL i\t.i.1 Sp D.O?rl noi r,irln31r,id1.o 91 )lli\C)O W "(J?.03dnrl 9 Sm
- / 06 -i\C!?lDd:>! i\C!?lQD li i\099c1> A<?l ţ>tg !D)I 'i\T,l.ODlL-i\J?TIOON i\Ud?:>!.ODd3.o i\Ql S9dlL
JD.O.OC!J"(Ă. !D)L i\Ul.OT,l:>l� ,8D)l J3li\O"("(?l.O 'i\1.DU"(X9i\Ş i\U"(1?Ă.3rl i\D.OQOi\3�
-OdlL? 91 !D:>l ClO!??lLOlDdl.O QOl QOlQD ,lD:>l 1D:>l i\D.OQOTidCfl Jl:>!T,l"("(OlL Dl.Ol''(T,I TI 0 l
'i\ <;l d3i\ � 'i\U9"(X ll9r,>"( ţ>i\ � 'DC!?J 11.01,t:>!.009 J;>i\ ţ>lg � JJ?i\ll ll A.9?. ţ>i\ J3li\O/\
-l}.ch "Q Y,rl !D:>l 'i\Oi\3rl9Xd3�Ş i\91 Dli\T,llL J3li\OJJ?lLd'Ji> 'i\399XDli\DlL i\D�1d9A.ld1
-31d3lL 91 'nog?lL01nd1.o Q0:>!1X.oorl QOl J?l3rl i\OXQOlLW i\91 Sp 10i\3TIC!Jli\Di\
-o.o S3i\lllO '(1.DT,llJ 91 9lL1? i\38Q3li\Ş SDli\C!?i\d3lL 'ld?gi\3lLW 91 Sp i\3A. !J lL?
}D:>l nrln31J?d1.o i\9lQD 1d3lL 91 şrl lt9.01dro1g DlQDl ţ>l3rl 1D:>l SJ?.ODlL Lt9r,i1.o S
-n1n:>l3lL1;;1 50Xdnn1X 5n1i\Q 'AnJXn"ta "t.i.1 S13 i\3�13!??. QOlL9 A1.on3"(9og "y.1
ţ>1g Su.og) ' < i\ro1 i\J�roJ!?DlD)l Sp > IJ 8"tD9 ţ>i\ '11nrl9i\Q i\J?.ODlL- l.i."(3 Q 'Qo"(1no1
-!:>!} i\ţ>.ODlL i\Di\jl ŞTI !D)l Qorl9 'DlDTIC)3lDdl.O OO})LDJClOlLW QOl D:>!ldT,llDl ţ>l
;irl i\U?dl:>!J Til"(DX i\O/\l;>l"(00.0 dŞ:>!.ODd3.0 i\91 3.0ldC!J12 A01"(C)09rlo.o ŞTI 'Sud
M 0 1 I .LS31n:> I H D V'.JINOM'.J 8 I J>

A DOUA DOM N I E A L U I GR IGORE G HI CA VODA 419
a intrat în Ţara leşească, în urma unei consfătuiri a însărcinat pe seraschier

sultan Halim Gherei să ia oştile tătăreşti din Eugeac şi împreună cu un
paşă cu două tuiuri, anume Veli, să meargă în urmărirea lor. (Acest Veli
paşa, pentru slujbele aduse pe cînd era bimbaşa în Ţara Rcmânească, a
fost făcut paşă şi pe urmă, fiind trimis cu oastea sa la Bender, a trecut 5
pe aici, prin Iaşi). Ei, dind peste tabăra moschicească la Eug, au împresu
rat-o din toate părţile şi prindeau pe oricine ieşea din tabără, nelăsîr.d pe
nimeni să iasă nici pentru a păşuna vite, nici pentru a strînge fin, nici
pentru a lua apă. De multe ori ei atacau chi::ir tabăra , pricinuind m1 ·lte 1 0
neajunsuri moscalilor, şi în fiecare z i trimiteau şi iscoade seraschierului
901 Numan-paşa. Şi de frica li lor, ţinînd mareşalul Miinnich oastea sa în
tabără, multe vite care trăgeau carele şi bombardele lor au murit de foame,
ceea ce a pricinuit mari m ajunsuri oastei mmchiceşti. Cu cît oastea mosc hi- 1 5
cească se apropia de Nistru, cu atît se înmulţea numărul turcilor şi tătarilor
care veneau împotriva lor şi îi supărau foarte mult cu hărţuieli zilnice şi
astfel hărţuită oastea rusească a ajuns pe partea cealaltă a Nistrului, între
Ghiloş şi Molokiş. Iar seraschierul Numan-paşa, cu ceilalţi paşi şi cu 20
oştile otomane, întrînd în Moldova, urca încet în sus de-a lungul Nistrului ,
pînă cînd cele două oştiri s-au găsit faţă în faţă la locul amintit : una
dincoace, cealaltă dincolo de Nistru, uitîndu-se unii la alţii. Acolo au 25
stat trei zile şi zilnic tătarii şi turcii treceau rîul şi atacau oastea rusească,
care se apăra cu bombardele. Aici ruşii au făcut meterezuri şi au ridicat
şi tabii cu tunuri. Într-una din zile, la ceasurile dcuă din noapte, moscalii
s-au apropiat de malul Nistrului şi au început să tragă cu bombardele arnpra 30
taberei otomane, fără să-i pricinuiască însă vreo pagubă, întrucît ghiulelele
lor nu ajungeau pînă la tabără. Această tragere a ţinut pînă la orele şapte
din noapte, iar dimineaţa nu s-a văzut nici un moscal, fiindcă se retrăseseră,
şi în tabăra otomană se rspîndise zvonul că moscalii au fugit. Deci ieni- 35
cerii, adunîndu-se la seraschier-paşa, au cerut s ă se facă pcd peste Nistru,
să treacă dincolo ca să meargă împotriva dumşanilor. Seraschierul însă a
902 răspuns că nu are poruncă de la împărăţie să treacă dincolo li pe pămîntul
Ţării leşeşti. Din pricina aceasta ienicerii s-au supărat şi, răzvrătindu-se, 4 0
s-au năpustit asupra seraschierului, trăgînd cu puştile şi asupra saivanului
în care şedea el. Seraschierul însă s-a refugiat în grabă la ogeacul gebegiilor
şi intervenind bătrînul Husein-paşa i-a potolit. Mulţi însă nu au asc ultat
pe seraschier şi trecînd Nistru! cu luntrele s-au unit cu tătarii şi cu puţina 45
oaste turcească, care era sub comanda lui Veli-paşa, s-au năpustit asupra
taberei moschiceşti, luînd mulţi robi, fără să izbutească însă să facă ceva
·!!u!w !!llll ap �S!J:>s Sfl I lllllQ 1
M6 S } 3 Di\C!lrl13X i\Q1 i\D.Olt0"{J;l1.0Ş QOlL9 SoOi\}3)1Ş .lL'Q 13.olpnd" 3Xp QOll9 li 'Sn1
-cr>11nd1.o SQow>0.01ti Sooi\ J3"Ş Soo1.oo)IDJ.i\3ll SQ01 1D" QOlQD .13ti SDli\OXif gf7
'AD"t'.9"03: Al,1.1 Sp i\3.003g9iro1nd1.oş 1n" n1nti93rndi.o J?1 1D" Smi\oXd'Q SQ01
Soo"t'.Q şti 1n" "1?.onir-g�tixv. AQ1 �ti Qoti9 A30"t'.IJ�ş 'oon1dir v. , ·D1 lj1 'A9ri.o
-1d 9 i\Q)ll"{t.oDg i\Q1 J?1D)I 'i\3000 "i\Og31L9lDdl.O 11.olp.o J?A p :X 001 J?1DTI')3l i BtLJ
-nd1.o J?1 1D" Sn1i\0Xd'Q SQ01 �ri 110"{?�? J?A l,tilm.oodir l,1.)11 "{1.0Dg i>g9g ciJ}do.t
-ltd.J Uli\?0QD c!>1 30"{1} 'Sodnj! Q01 ljXdţ> i\Ş 'i\oA9dX /\Q1 /\01QOl J?lD)I Of7
" i\ro1 J?doi\9.0 J?l S9dir 1og9X.oow �g 10 '1riJd)I
Ql Sp i\�ri 10 'i\nmd9,t? Sro1go 1D" 'Soo1C!J"{DriX1n 1n)I 531/\oi\dJDll '5Q O"{"{Oll
i\D.003i\9d>? 'AC!llQD �? nricri.o /\� Slt9d1"..l 1�riD"{33: 5i;>Ă"{D)I 9 5n.olţ riod glll?
1D)I AJ?.ODlL-g�riX3W dJ?l.)11"{13: OO}Tild)I Q01 /\ltd?)l.ODd3.0 i\Q1 �ri Qori9 i\3�(1)
-Jg31D)I i\Q1 '5ltAJ?X 9 5Dl/\OAJ?0ADri 'QO 1d3U ·001 J?dOi\<).O J?l J?lD)I Aro93g9 gc
!D)I ldO„ Q1 1D)I 5Dli\O/\lţd>ţ> 5QlQD 1D.)I 3.0ltdC!J'X3/\'Q 'i\t.oltg!3 JDli\O/\d)Dll
'AJ?.0DlL-/\J?l3lLD)I i\Q1 �ri !3)1? /\Oli} Q0ll9 5DJ3"{t.oDg 5(J)lli\DTI(l)0Q 51J1 i\O"{Ql.O
i\Q1 Qllţl 001 D!?J?Tid l} l}. 501J?d)I J?lD)I lt9l,l)l l/\� �g l,J. g 13ll3 . "i\30!3)1? i\1.o(T)8"{:�.0
-} 3 1?" J?l!? Al,J./\D)!} i\DgJ?Ti d lJ " l,t"{llh 1D" AoXp ooir g '5 1.t Arf !"{ 5ogucr>mw 5(J1
5ood?rf Q01 "? i\3"{131.0j! 91 ' r 01 S•;nm1931nd1.o QOl "Ş /\Q)lld3rf 5n.oJdroX 1n:x OE:
'"l"t'.J?ll 3d lJir? 91 '1do„ 91 513 sn1/\oi\1nit ltlL '5lt"{i;i d3/\3Ă. 5ll.o? v �g 0,
•ltd?ri J?l J?lQD 513 /\Ol
-Og)!?i\ţ> 1D)I i\Ol.o(l)i\Ă.'Q /\Ol� i\QdlD)I i\Qi\D)!} /\0!01L9 Ql 'QOTI10"{ Q01 )!? 013)
-}i\nd>IJ. nrfo31i;id1.o ljlQD rq 91 l,tg131L� 'i\D.old>J?glt 1D)I Al,J.l 1n:x Al,J.ilni.oodir 3"{
-131.oj! OlQ01 ţng 1n:x 'lldJ?lL Al,l.1 1D)! QoSo. 5(J1 J?lD :X ll.0931nd1.o)lş 00/\)3)1? gi
/\t.oltdC!JXD/\ţ> Al,J.1 J?13rf 1n)! SrolLL}.rf 3.0DJ"t'.13!?? 'nrfo31i;>d1.o AQ)!1/\Drfro99 i\01
-Q0.001 Q1 5Dl/\Oll?"t'.9 'i\OXQOllW i\Q1 5p /\Ol i} i\DlQ ')111\QO W 9 ."t'."t'.V .
·5001 J?dOi\<).O J?1 J?lD)I i\l,J.d>od1.01llŞ i\(l)g9X.oow i\C!ll /\l,J.l /\(l)dJ;JlDJ. i\C!ll J?dDll
Sp9lt dod>od ll"{ll '1d?!?A3llW 91 5p ltd>J?dl.o� 5i;>.onir-d:p1.ond3.o �g O,
·5nJX3y 5(J1 i\OlLQ1 i\Q1 5p 5001 i\}.Orodd>J;J"{Ş 5p î)lQD /\D.olt d>-g OlQOl i;>1g 1n:x 06
tOdJ?l.DJ. JO /\D�nirdp J?1 5nJX3y 51J1 )liJ i\D.ond9Ă.1) QOll9 Di\ !3.)liJ 1n:x 'nd319.o.01d3ir
J?1 i\D.ol.J.d>9Jh? 1D)! 5001 DC!>) "Q1 i\D.Olt11}i\O!?'Q 'i\ro1 5(J"{ogrf3dnir 5 1J 1 )!Ş 1.oroe"t'.?�?
C06 l?i\ 10/\3TIJ;li\O!? l,tri 1n:x l,tg13ll? li '5Dd?ril}. 5n19n.001 i\JJdJ?lDJ. /\C!ll QllQ 10/\3TI')0"{)1
-O)!ld31L 'Ando.o?, QOll9 DJdroXoi\31.0 1J. llAJ;Jd>? DJl}D /\rol 51Jd>od1.01iriJ 5n1oir9 51JJ.
'i\DJX3V Al,1.1 5p DA?rfilodro1n)! i\C!llQD Şi\DXir3.01 QOl ltgp D"{"{'Q 1n)I 5nirrf9lL g 1
Si;>"{"{Oll 1D)! 5311\0i\l}.d>J? 5001 i\?dlXnS i\Q"{Oll i\D.OClD)!?lD)I '5001 ncriS J?l 5p
i\3.olt99o"{O)!l.t Q0ll9 şg i\OlD/\1?0 /\Q"{ OlL /\Ql ţn v "/\(l)l/\l}ll J?dDll 50/\3rf9orfltd>
-Q3 1n)! 5oi\3rf90Amirş '3Jf\3d1.o?ll? t.ol?. 1n:x '00X9oirw QOl At.ongJ?1g Al,J.1 513
Sro?, i\3.olt99o"{O)!IJ. 5Q01 'i>1Xo.01J. "? 5001 Si;>1/\oi\ l}.d>ţi l.trf '50i\J;ll"{OO.o-d�)!.O
-nd3.o 501oir9 o, ·5001 J?lDrf l}.Arn ţ11 5nlAC!>M3diJ 1n:x 5001 SDl/\C!>"{XOAiJ Q.0 O I
-no"{o)!ţi 5Qo1 l?" Soi\J?l"{ no.o-d�)!.ond3.o 9 QOlQD , dnir LteXJ?i.oodiriJ '?:1.onir
-dŞ)!.ODd3.0 c!>1 i\Ul')Dl i\ t.oltg13 i\ l,i.l 5Dl/\OAJ?0d>Odll 1D)l . i\OXQOllW /\Ql J?lD)I
i\(l)d>?dl.OlllŞ 1D)! /\Odl.OJN i\Ql Qllţl i\Oi\3TIQ/\Od)!DTI /\0!?3llQlDdl.O /\Q)!lXDorf Ql
3g13 'i\D)!i\3TIJ;l)l A l,J.1 5p 5nl/\OAJ?8d> '5ung 'AJ?.ODll-llQO)!Dl.J i\Ql Al.t)1m1dnn1 5n1
-i\OX?, 'i\D)!i\3TIJ?)l A l,1.1 J?lD)! i\0!?31L91Dd1.o i\Q)!l/\nrfro99 Ql �rf 51.J.d9:xn nd3D 9 1n:x g
31\lDg?"l? D)!3/\?, go 'oodlDJN 001 All0XQ Al.t1 5p 'i\D)!i\3TIJ?)l /\0/\3rf9,t3"t'. i\oir91
Sp i\00"{1} 'i\od1DJN i\Ql �rf i\odod>l}.i\'Q i\Ql 5311\oAdJDll '?!? 1og9Xnow 10
·5001 531/\QO"{XO/\Ş 1n)I Soog9X.oow SQ01 S31i\QO"{:XCl)!
-ld31L i\O"{Q /\Di\13Tij! 10d1}1DJ. Şg JO '/\rogl}dDlLTIClO)! 1D:X i\(l)}ll01 d(lll i\OlLO)l
H01 I.LS31n:> I H D V:>I NOH:> 06t

A DOUA DOM N I E A LU I G R I GORE G HI CA VODA 42 1
mai mult, deoarece moscalii se apărau cu focul necontenit al tunurilor

şi cu aruncarea combaralelor. Tătarii însă au rămas acolo, împresurînd
mereu pe moscali şi pricinuindu-le necazuri.
Iar moscalii, suir:du-se de-a lungul Nistrului, au ajuns la un loc, anume
Camenca, aşezat pe malul Nistrului, din care pricină � i seraschierul cu 5
oastea otomană s-a îndreptat spre Camenca, avîr.d ca cr nrcagiu pe lacup
paşa. Acesta, sosind la C�menca, a văzut că oastea moschicească se îndepărta
de Nistru şi se întorcea spre Bug. Trimiţînd această ştire lui seraschier
paşa, acesta a poruncit ca seraschier-sultanul să-i urmărească, hărţuindu-i
şi observînd mişcările lor. Deci seraschier-sultar.ul r:u i-a lăsat în pace ; 1 0
i-a urmărit pînă c e au trecut Bugul ş i apoi s-a întors, fiir: d lăudat ş i slăvit
de toţi. Din pricină că multe din vitele moscalilor au murit, ei şi-au ars
multă zaherea şi au îngropat în Ţara leşească multe �hiulele şi alte feluri 1 5
d e materiale de război. Întoarcerea ruşilor se datora hărţuielilor c e a u avut
!03 de suferit, fiir.d împresuraţi de tătari de atîtea zile, I : în care timp, neţ utînd
ieşi din tabără, vitele lor au slăbit şi cele mai multe au murit, iar pe
acelea pe care le cumpăraseră din Ţara leşească le-au răpit tătari i ; din această
pricină, pentru u�urarea lor au lăsat muniţiile lor pe i: r mîr: tul Ţării lqeşti. 20
Pe de altă parte, seraschier-pa�a, aflîr:d de la tătari că moscalii s-au
întors la hotarele lor, a pornit spre Ber:der.
Iar Miinnich, cîr.d se afla încă la Eug, văzîr.d atîta oaste otomană s-a
temut ca nu cumva, după plecarea sa, aceasta să meargă asupra cetăţii
Ozu şi s-o cucerească şi de aceea a trimis poruncă de au dărîmat-o. De 25
altfel oastea de aici era nimicită de ciumă, lucru care a rămas multă vreme
neştiut în părţile acestea.
�
Iar generalul Lascy, mergînd la Or, l-a cu rit din nou şi apoi a trimis 30 \ C...
o parte din oastea sa spre lacul Azov, ur.de moscalii aveau destulă flotă
uşoară ca să pătrundă prin partea aceea. Flota lui însă fiind înfrîntă de
flota împărăţiei otomane, care se afla acolo cu capudan-paşa, şi aflînd de
cele întîmplate, Lascy a plecat şi el părăsind Orul, îndreptîndu-se spre
hotarele lui. Hanul, prinzîr.d de veste, l-a urmat împreună cu seraschierul 35
Crimeei silihtar Mehmed-paşa, iar calga Selamet Gherei, atacînd un corp
din oastea lui, a ucis mulţi ostaşi şi a luat şi robi. După aceasta tătarii
s-au întors în Crimeea, iar moscalii la hotarele lor.
Într-acest an, pe la începutul primăverii, Grigorie vcdă a primit 40
poruncă împărătească să iasă cu boierii şi cu oastea sa şi să-şi întocmt:: a scă 1 73 8·
tabăra. Deci, potrivit poruncii împărăteşti, la 25 aprilie Grigorie vodă a
ieşit împreună cu Ahmed-paşa, cu toţi boierii săi şi cu toată oastea şi şi-a 45
Y04 aşezat tabăra la Socola, avînd cu el şi pe cei cinci sute de lefegii li pe care
îi oprise dintre cei care fuseseră trimişi în iarna trecută în Moldova. Însă,
't'ÎJV M7toyoaviav. OhtvEc;, 7tpOtOU va tPYlJ 6 aU9ăVtT]c; de; crtpat67tEOOV

PM7tovtE<; touc; cruvtp6cpouc; tcov 67tou ecrtaÂ.9TJcrav de; to Xotivt ott i::cpu
yov, epouÂ.EU9T]O"aV Kai autoi va Kaµmcrt to auto, Kai tij ftµăpQ. tOU •Ayi
OU rEmpyiou,1 ovtac; 6 au9ăVtT]c; de; tÎJV EKKÂ.T]O"iav, EKapaÂ.iKwcrav va cpu-
5 youv. Ma9wv Â.OtîtOV tOUtO 6 au8ăvn1c;, EU9uc; eµÎ)VUO"E tcp I:apij 'AxµE0-
7tacr'f, O"tEÂ.Â.OVtac; tOU touc; toUcpE�iiOE<; tOU Kai O"Â.OUsttopfouc; {Kavouc;
OlU va KaPaÂ.tKEUO"lJ Kai UKOUcrimc; va touc; KpatftO"lJ . Kai EU9uc; 6 'AxµE0-
7tamic;, roc; toÂ.µT] poc; ăv9pm7toc; 07t0U Î)tOV, E�iiA9E Kai touc; EîtEO"tpE\jfE ou
vacrttKroc;, Kai tov ainov tiic; cpuyiic; eKpăµacrEv de; 7tapaOEtyµa trov ă.Â.Â.mv.
10 TIEPI TOY «l>OBEPOY I:EIBMOY OTIOY ECTNEN EIB

THN Mn or�ANIAN
29<f1��u Tij OE K9' Maiou toutou tou f:touc;, ftµăpQ. TEtpU07J, i::y1vE cpptKtoc;
Kai cpopEpci>tat0c; O"Etcrµoc; EOOO de; tÎJV M7toyoaviav, ocrnc; EKpUtT]O"EV Ei
KOO"l Â.EîtîU µE 7tOÂ.Â.ÎJV KatU7tÂ.T]�lV Kai cp6pov trov av9pci>7tmV, µE OÂ.OV 6-
15 7tOU Î)tov oi 7tEp1crcr6tEpo1 de; tov Kaµ7tov, Kai E7tEcrav ai crtoai tou µova
crtî] piou tii<; rK6Â.1ac; Kai oÂ.a ta µovacrtÎ) pta tOU rmcriou OtEppayTjcrav,
ta µEv 7tEp1crcr6tEpov, ta OE OÂ.tyci>tEpov, Kai Kpî] µv1s6µEvm Kai ai cr6-
µ7tm trov 7tEp1crcrotăpmv 6crmtimv. Ka9ci>c; Kai de; ti)v Katm Tcrapav ta
autu Kai 7tEptcrcr6tEpa f:y1vav, t6crov de; ta µovacrtft pta, OO"OV Kai Etc; ă.Â.-
20 Â.a Ktipta, Kai de; 7tOÂ.Â.a µăpî] tii<; tcrapac; EO"Xt0"9T] ft Yii Kai avepÂ.ucrav
7tî]yai UOclt(l)V aut6µatot. Kai tOUîO Î)tOV, roc; cpaiVEtat, 7tpooiµ1ov trov OEl
vrov 07t0U EµEÂ.Â.OV va cruµp&m tij tcrcipQ. taUtlJ, EîtElOÎ) ă.vw ă.pyî]tac; ăp
XtcrE Kai A.01µoc; de; to · riam.
·o OE au9ăVtT]c; EKcl9T]tO, roc; El7tOµEV, µe OÎl.OV to crtpat67tEOOV de;
25 tÎJV LOKoÂ.av, Kaµvovtac; Ka9E 7tpoµft9Etav, 010. va µi)v aU�TJV9ij li ii v6croc; 905
aUtT] . Kai EKEL9Ev EO"tElÂ.E tOV rEmpyaKT]V Pmcrcretov, µeyav popVlKOV, de;
7tpOi.i7tclVtT]O"lV tOU O"EpacrKEp-7tacră, 07tOU dcrft pXEtO de; tÎJV tcrapav µE
OÂ.OV to crtpat67tEOOV, ci>; 7tpoEipT]tO, OlU va EKtEÂ.ij tac; 7tpocrtaycic;, EUpt
O"KOµEvoc; 6µou µE tOV Ka7tlKExay1uv KOVtU Etc; tOV O"EpaO"KEp-7tacrav, Kai
30 va Oî]Â.07t01 ij Ka9' €KciO"tT]V tcp au9eVtlJ 5, ît UKOÂ.ou9ftcr1J, Ka9ci>c; Kai E7t0l
T] O"EV.
Kat' EKEivac; OE tac; i)µepac; Î)Â.9E Kai evac; ocpcpltO"lclÂ.T]<; trov Mocrx6-
Pmv, , Avopfoc; PE7tVLO"KT]<; ov6µan, µE ypciµµata 7tEpi dpftVTJ<; 7tp6c; tE tOV PE
sipî]V Kai de; tOV yaÂ.Â.lKOV 7tpecrpuv, cpepov Kai O"UO"taîlKOV 7tEpi autou ypaµ-
35 µa te!} au9eVt1J r pî]yopicp P68Q. OlU va tOV O"tELÂ.lJ de; pacr1Â.EUOUO"aV. ·o au9ev
tT]c; 6µroc;, cruµpouÂ.woµEvoc; µEta îOU O"EpaO"KEp-7tacră, EKpcltT]O"E tOV ocpcp1-
tO"lclÂ. T]V EKEîvov EOro, ta OE ypciµµata ta i::crtEtÂ.Ev de; tov PEsipTJv µE to1-
K6v îOU ă.v9pm7tOV, trov 67toimv tac; U7tOKpicrE1c; licpEpE µEta tauta de; ocp
cpltO"lUÂ.T]<; cppavtcresoc;, T6tt ov6µan, ocrnc; tac; cl7tOK6µtcrEV emc; Ei<; tOV
40 cpEpt µapEO"UÂ.T]V Mouv1K µEtU Kai tOU pî]9Evtoc; µocrxtKOU ocpcpltO"lUÂ.OU.
Cuvîntul «rt:: ro pyiou» este adăugat pe deasupra de altă mină.

A DOUA DOMNI E A LUI GR I GORE G H ICA VODA 423
înainte ca domnul să iasă din tabără, aceşti lefegii, văzînd că tovarăşii lor
care fuseseră trimişi la Hotin au fugit, au vrut şi ei să facă acelaşi lucru
şi, în ziua de sf. Gheorghe, pe cînd domnul se afla în biserică, au încălecat
să fugă. Domnul, prinzînd de veste, a înştiinţat îndată pe Sari Ahmed,paşa 5
şi trimiţîndu,i pe tufecciii săi şi un însemn1t număr de slujitori, i,a porun,
cit să încalece şi să meargă să,i oprească, chiar fără voia lor. Ahmed,paşa,
ca un om îndrăzneţ ce era, s,a dus îndată după ei şi i,a întors cu sila , iar
pe pricinuitorul acestei fugi l,a spînzurat spre pilda celorlalţi.
DESPRE GROAZNICUL CUTREMUR ÎNTÎMPLAT 10

ÎN MOLDOVA
9 r mal
an, 1a 29 mai, în ziua de miercuri, a iost un groaznic < 1 738>
29
intr,acest
şi înspăimîntător cutremur aici în Moldova, care a ţinut douăzeci de
minute, spre marea uimire şi spaimă a oamenilor, cu toate că cti mai
mulţi erau la cîmp. S,au dărîmat pridvoarele mănăstirii Golia şi . toate 1 5
mănăstirile din Iaşi a u crăpat, unele mai mult, altele mri puţin, iar sobele
din cele mai multe case s,au prăbuşit. La fel s,a întîmplat, ba chiar şi
mai mult, şi în Ţara de Jos, atît la m1năstiri, cît şi la alte clădiri . În
multe părţi ale ţării pămîntul a crăpat şi au ţîşnit izvoare de apă. Se 20
V( de că aceasta a fost o prevestire a nenorocirilor ce aveau să se în,
tîmple în această ţară, căci fără vreo întîrziere a şi început ciuma la laşi.
Iar domnul şedea cu toată o astea sa, precum am spus, la Socola
905 şi lua to:ite m'isurile ca să nu se întindă I/ această boală. De acolo a tri, 25
mis întru întîm?in1rea lui seraschier,p1şa, care venea în ţară cu toată
oastea sa, cum am spus m1i su>, pe Iordachi Rusăt vornicul ca să în,
d eplinească porun :ile şi să fie împreună cu capuchehaia pe lingă seras,
chier,p:işa şi să înştiinţeze zi de zi pe domn de cele ce se vor întîmpla, 30
cum a şi făcut.
Intr,acele zile a venit şi un sol al moscalilor, anume Andrei Repnin,
cu scrisori de pace atît către marele vizir, cît şi către ambasadorul
Franţei. El a adus şi o scrisoare de recom1ndaţie către domnul Grigorie
vodă ca să,l trimită la Constantinopol ; d )mnul însă, sfătuîndu,se cu 35
seraschier,paşa, a oprit aici pe acest sol, iar scrisorile le,a trimis mare,
lui ,vizir cu un om al său. R'.ispunsurile la aceste scrisori le,a adus
după aceea un sol francez, anume Tott 1 , care le,a dus pînă la feldma,
reşalul Miinnich împreună cu zisul sol moschicesc. 40
1 Este tatăl baronului Tott, care a publicat în 1 785 cunoscutele memorii despre
t urci şi tătari. El a fost ungur de origine, precum spune fiul său, şi a stat cîtva timp
la Rodosto împreună cu principele Rak6czi şi alţi refugiaţi compatrioţi ; în anul 1 7 1 7
a cesta a plecat î n Franţa şi a îndeplinit diferite însărcinări ; a murit î n 1 75 7 la Rodosto
în braţele contelui Csaki, care de asemenea după opt zile şi-a dat obştescul sfîrşit
(vezi Memoires du baron de Tott sur Ies Turcs et Ies Tartares, II, Amsterdam, 1 785, p. 5 ).
Despre misiunea lui Tott pe lingă feldmareşalul Milnnich vezi şi Const. Oaponte,
op. cit., li, p. 3 7 7 - 378.
•Ev tocroutQ> Oe, ausavoucrî]� tfi� Â.otµrooou� v6crou EÎ� to ruicrt, îtE
pi tei teAT) toU 'IouA.iou µetoiKT]<J'E Kai 6 au9eVtT)� µf: to crtpat6m;06v tOl>
el� ă.A.A.ov tOîtOV tfi� I:oK6A.a�. µf: to vei i::cp9acre Kai EKEi Îl approcrtia.
Meta rnurn oe, µi) Otatpi\jla� rroA.u EKEicre, µetoiKT)<J'E xapouµevo� ei.� tOV
5 Kaµ7tOV îOU raA.ată, OîtOU A.aµ�avovta� tÎ)V ElOT)<J'lV tfi� emcrtp0<pfi� tOU
µocrxtKou crtpato7teoou 7tapci rnu pî]9evrn� popviKou, tÎJV EOTJA07tOtT)crev·
eu9u� ei.� tÎJV pamA.eiav. Kai Otel îOUto eveoucre µf: Kapaot 6 pel;ipî]� tOV
paxnPaVT)V tou cptA.oorop&vrn� tOV Kai ÎKaVa cpA.ropia µf: to xept toU Kal
i::y pa\j/E ot' autou 1t0AAU� euxa� Kai Eîtaivou� tcp rpT)yopiQ> P6o� Otel tei�
10 7tepi 7tavtrov doftcret� 67tou E7tp6cp9acrev ei.� ti)v pacrtA.eiav. Kai t6te ote-
PTI evteu9Ev Kai 6 K:amtcrtA.cip-KqaytacrÎJ� tou pamMro�, 67tou ÎJtoV i::cp o-
po� rnu ei.� Mm:voept pamA.tKou crtpato7teoou Kai KtVT) µatrov rnu crepa
crKepT), ro� eipT)tat, UîtOKoµil;ovrn� Kai auto� 6A.a� tei� etoftcret� t&v KlVT)
µatrov, OîtOU i::ytvav aµcpotepro9ev, Kai to teA.o� OîtOU eo69T) li ei.� tÎ)V EK- 906
15 crtpateiav taUtT)V, tOV OîtOÎOV E0EStc09T) 6 au9eVtT)� ro; ei.KO�, KOVEUoVta�
rnv ei.� tei cr7tina tfi� cJ>opµ6crm; Kai cptA.Euovta� rnv Kai cptA.oorop&vta�
rnv, tov EKtVT)cre ti)v autiJv vuKta µf: Ka9e Etotµacriav, owpil;ovrn� Kai.
ă.pxovrn µal;i rnu Kai <'rnfiA.9e. 'A7to tov 67toiov i:: µa9Ev Îl pamA.Eia, Ka-
9ciJ� Kai ă.7to ypaµµatrov rnu crepacrKf:p-7tacră on ă.cpT)crav o{ Mocrx6Poi
20 iKavci� A.ouµ7tapoa� Kai xapavta Kai fi.A.A.a îtOA.eµtKa opyava Katropuyµe
va Ei� tei xroµarn tfi� Aexia�. Kai 9eA.oucra vei crteiA.u vei tei A.apu, xropii;
oµro� vei îtposevftcru 96pupov ei.� tou� Aexou�, ă.m:cpamcre vei otopicru tov
rpT)y6ptOV p6oav el� auti)v tÎ)V OOUAEU<J'lV, OîtOU µf: tÎJV <J'UVE<J'lV Kai Eµîtet
piav rnu vei tei 7tapu µf: tp67tov emtftoewv Kai xropi� cruyxucriv . nva t&v
25 Aexrov. Kai outro� EcrtaA.91'] autcp pamA.tKO� 6ptcrµo� îtEpi tOUtoU, Otatpi
povn ei.� tÎJV Tcrotcr6pav, 7tepav rnu Tipoutou, µf: tÎJV KouptTJV tou µ6-
vov, to of: crtpat67tEOOV îOU ÎJîOV EVteu9ev tOU Ti poutou, ot' ai.tiav tfi�
A.otµrooou� v6crou OîtOU eixev ausftcrEt ei.� to rtacrt Kai eixe µEtotKft<J'El
to crtpat67te06v tOU UîtO tOV raA.atciv el� tOV Ti poutov.
30 TI EPI TOY KATA.1AIEMOY THI: OZOY
'Ev tocroutQ> oe, µetci tÎ)V emcrtpocpiJv tou tE µocrxtKOU crtpato7teOot>

ei� tei cruvopa tou, Kai îOU crEpacrKepT) µetci t&v A.om&v 1tacraorov ei.� to
Mrrevoept, 6 crepacrKf:p-crouA.tavo� i::crtetA.ev Eva µtp/;av µf: {Kavou; Tata
pou� ftro� el� ti)v 'Ol;ou otci vei macrrocrt Kaveva ă.v9pro7tov tKei9ev 67toi>
35 vei 7tA.T) pocpopTJ9&crt ti)v Katacrrnmv ti'j� 'Ol;ou. Kai 7topeo6µevo� 6 µtp
l;ci� EKEÎVO� Kai eupciJv autÎJV KataA.eA.etµµeVT)V urro t&v Mocrx6Prov Kai.
KatT)OacptcrµevT)v, f:mcrtpacpei�, ă.vftyyetA.e tÎJV e'iOTJcrtV rnutTJV tcp crepacrKf:p
crouA.tavQ> XaA.iµ rKtpEî), ocrn� tÎJV EKOtvoA.6yT)crE îtpO� tOV 'foA.ciµ rKt
PETJ crouA.tavov EUptcrK6µEvov µet' autou. ·o OîtOÎO� 'IcrA.ciµ rKtpETJ crouA.-
40 tavo�, EXOVta� SEXWptcrtÎ)V ayarrT)V ei� tOV rpT)y6ptoV pooav, eU9u� µf:
taxuc5p6µov Tarnpftv îOU EOT)AOîtOlT)<J'E autcp tÎ)V eiOT]<J'lV li tUUtT]V, tÎ)V 907
67toiav EV EKElVlJ tfj c'Op� i::y pa\j/EV 6 rpT)y6pto� p6oa� µf: taxuop6µov el�
tOV Pel;ipT)V reyf:v Mcxµf:o-7tacra, 6 67toio� EXUPTJ µeyaA.ro� Otel tOV te
tolOV µaKpucrµov t&v Mocrx6Prov ă.1to ta cruvopa. ti'j� pamA.eia�. Ilepi
A DOUA DOM N I E A LU I GRIGORE G H I CA VODA 425
Între timp, răspîndindu,se şi mai mult ciuma la laşi, domnul şi,a

mutat tabăra pe la sfîrşitul lui iulie într,un alt loc al Socolei, căci boala
ajunsese şi acolo ; după ce a stat şi acolo puţin, s,a mutat cu plăcere în
cîmpia de la Galata. Aici, primind de la zisul vornic ştirea despre retra- 5
gerea taberei moschiceşti, domnul a făcut,o cunoscut îndată împărăţiei.

Pentru aceasta, marele vizir a îmbrăcat cu caftan pe rahtivanul domnului,
dăruindu,i şi mai mulţi galbeni cu propria,i mină, şi prin el a scris multe
urări şi laude lui Grigorie vodă cu privire la toate ştirile ce le trimisese 10
la timp împărăţiei. Atunci a trecut pe aici şi capugilar,chehaiasiul sulta
nului, care era supraveghetor al taberei împărăteşti de la Bender şi al
mişcărilor seraschierului, precum s,a spus, care a adunat şi el toate ştirile
90 6 despre mişcările ce le făcuseră ambele părţi şi despre sfîrşitul li acestei
expediţii. Domnul l,a primit cum se cuvenea şi },a găzduit în casele de la 15

Frumoasa. După c e },a ospătat ş i i,a dat daruri ş i a pregătit totul, },a pornit
în aceeaşi noapte, orînduind şi un boier ca să,} însoţească. De la acesta,
ca şi din scrisorile 'ui seraschier,paşa, împărăţia a aflat că moscalii au
lăsat mai mu te bombarde şi havantopuri şi alte arme de război îngropate 20
pe pămîntul Ţării leşeşti. Şi vrînd împărăţia să trimită să le ia, fără să,i
tulbure însă pe leşi, a hotărît să dea poruncă lui Grigorie vodă pentru
acest lucru, care cu înţelepciunea şi pricep,erea lui să le ia în chip îndemî
natic şi fără vreo tulburare oarecare a leşilor. Astfel că s,a trimis după
aceasta o poruncă împărătească domnului la Ţuţora, dincolo de Prut, 25
unde se găsea numai cu a sa curte, tabăra lui fiind dincoace de Prut, căci,
din pricina molimei de ciumă ce crescuse la laşi, îşi mutase tabăra de la
Ga' ata la Prut.
DESPRE DĂ RÎMAREA CETĂŢII OZU 30
În acest răstimp, după întoarcerea oastei moschiceşti la hotar�le sale

şi a seraschierului cu ceilalţi paşi la Bender, seraschier-sultanul a trimis
un mîrzac cu mai mulţi tătari pînă la Ozu să pună mina pe cineva de acolo,
de la care să se informeze asupra stării din cetate. Ducîndu,se acel mîrzac 35
şi găsind cetatea Ozu părăsită şi dărîmată de moscali, se întoarse şi aduse

lui seraschier,sultan Halim Gherei vestea, pe care acesta o împărtăş i
totodată şi lui Islam Gherei sultanul , care se afla cu el. Islam Gherei sultanul
avînd o deosebită dragoste pentru Grigorie vodă, i,a adus îndată la cilli o - 40
907 ştin ţă această veste li cu o ştafetă tătărească, pe care veste Grigorie vodă
a scris,o chiar în acel moment şi a trimis,o tot cu o ştafetă marelui vizir
leghen Mehmed,paşa. Acesta s,a bucurat tare că moscalii s,au îndepărtat
atît de mult de hotarele împărăţiei. Şi îndată ce văzu pe împărătescul
- Q LL Snm1c;lln1 Sn.og 1n:x '00X9ouw 001 tdX?li l.J. d?li ndodrr;n g 1n:x ţ>"f'(OlL S}3
J311\D�1;>1\0:X }D:X J31/\Dtf\J;>:X.OD1D:X 'Scr>gtd:XV i\D.ODl?�? 'l0/\3l1<;>Xd3llV J3/\ll!Q Sir
0/\rog9X.oow /\C9l Di\DJ.dg ţi:xtl13"(0lL D/\?l1J.odro1n:x î)l rnrod� p ţ>/\ 1n:x '/\rodJ;>l
-D.L /\C9l QlLC} /\D:xl.J.9.oi;i 1uş QOlL9 '1og9X.oow tog r,>"{:X.O } O /\ 1.0(1)�}39 JQOl QOlL9
ltd?li ţ>l Sp 1.orollw:x.o ţi/\ ţi19 /\DJX3V /\l,11 Sp Soo?do11)no"{.o 1n:x Snoi\J;>l
-3lLD:X SQO/\D:X} SDl/\O"{"{?l.O 'p:xş /\3.003g?llOlnd1.o� 1n:x 'Sn:x/\3111;>)1 SY,1 /\39
-(1)/\!} 'l/\?J3ld3 g Ql Sp /\3ÂY,lLŞ 1n:x 3Xp QOlL9 D1Dl1C)31Ddl.O l?l 1n:x JDl/\OXdp Ot
JQOl SOO"{Q �rl i\Dd9.010.0.L Al,ll QlLV C\O)dgl13lll3J: ,Âl lj. 1 1.J.9 1.,J./\l:XŞ ' Sn g 9g
So1d9J.ltd.J 9 Sp9.onr1101? '/\l,J.J.m.oodu /\l,l:Xt"{l.ODg /\l.tl l?lD:X 'SDd?rll}. S13d1
-099 ţ>l311 1D)I ·So/\?l1ro/\l.J.:x.on1n:x /\Oli} QOlL9 'i\nd9.010.oi /\l,ll Sp SQlQD 1n:x
i\C1Jd>?dl.ollLŞ '/\3913:XŞ /\3.0lt/\}:XŞ i\Ql '/\Ol SJ;>l/\0<)39ltl1odu 1nx Sn99g So1d9).
-ltd.J 9 JQ:X } 3 Sep 1.J. 9 1.,J. 1olL1d3lLŞ /\Ql 1n:x 3.01.J.dcr.igo '( lID? 1\ 9 1 'J;>"{'(OlL J3li\D.Ol,J. "{1TI Sf:
-0/\0.0 1D)I 0/\D.Olt9cr.>l1 Dl/\V 'S0/\13:X? 1n:x J0/\3l19Xd� 1n:x 'no19od11 QOl /\Dd
-?lL '/\D.Ol/\J;>dnJ.nz /\L.t1 S}3 Sl.J.1/\?8QD 9 /\3ÂIJ.lL? rn1?. 1n:x 'rncr>9rol1m/\T;? î)A 1?19
ll/\J;>g1n.o 91 13:XŞ i\D.ol.J.1.0?. 1n:x 3�m.09duş '/\D.Ol/\J;>dnJ.nz "L.t1 Sp 131\?lioodu
i\Q1 ug Ao.i S-.;>1Ao/\C!Jd3/\Dd> 1n:x 'Snog9X.oow SQ01 QllV LL9?d>T;? QOJO, l}. ug
'S<;>lQD 13/\J;>gliD"{ Q0ll9 /\OlL9:X i\Ql J}3 nr11d:x llQ /\Ol JJ;>l/\OC)/\l.J.rl 'noi /\).Oltl cc:
-1\J;>lLC} 5!3 001 i\9urod9/\p i\3"{131.0?. Sn99g S01d9J.ltd.J 9 no1 QorloXdş QOl 1d3ll
Sn1/\od93� 1.t !D)I · SY,lQD Sro3Jf\}3"{DlD:x SY,1 1d3ll /\C1J:X.OC!J/\1Â /\�91.J.rl 'S-.;iJ.m.o
-odu QOJQ, SY,1 1d3u Sl;?l �rl td?9/\3llW Ql S!3 So/\3l19n3doll 'cr>!?? SL.t.omJ.nX
-3:X-d'f;?"(l.OlllLD:X SQ:Xl"(l.ODg 9 1n:x 3.oned>?. Snd?lil}. J"?l �g JD/\}3:XŞ ,lD)I
806 ·oo)o. SY,1 Sro3Jf\p"(n1n:x SY,.i /\t.01.J.913 li /\l,11 1?19 n1.01"{-.;irl 1n:x 3.on9d>9dlLŞ sz;
i\Ql i\C1J1/\1;>lL 1d3ll QOlL9 513.01.,J.9 1 3 S139lt"{7t1 Sţ>l ţ>t9 SnO/\)DllŞ 1n:x Sî?X <)3 Sţ>"{
-'(Olt /\Ol JJ;>li\Od>J;>d). 'n99g ci>Jdo).ltd.J <;!?1 /\QlQD /\Ql ?11 C\Ol OO)lLC\Ol:X311 7;>19
lL9}d:X3lLV 'l;>"(''{ OlL ţ>lD:X Sp91.J.10uodnX !D:X Sp9romg3g '3191 1n:x ' lL?dl:X.J 111"(
-nx oo/\J;>l"{oo.o-d?:x.ond3.o 001 l?dDll 1n:x Srnl.J.913 QOJ O . sy.1 1d3u l,11QD l}.
i\3.0D9ID?. /\Ql QOlL9 J(l)� 'C\Oi\J;>l10).nd9 OO'(J;>Â311 'nol QOID"(39V QOl /\Qli.Omdn). OZ:
-O'( Sp n99g 001doJ.ltd.J 001 /\OlLrod9/\p /\Ql 1n:x SD1/\09J9 '/\od l.J."(:X9"{9 /\Dd
-?111;1 /\DJ11 001901 1d3u i\DJ"(og1d>l1ţ1 /\l,l"{"{OlL Sp 013:x.01dq3 1n:x 51391.J."{l} /\DX
- Y.J.gş 'Sn99g So1d9J.ltd.J 9 /\311\ndJ.?. /\Ql QOlL9 513.01.,J.913 }D lD"{Q QOlL9 /\O"{
-Q ?11 '/\ltlC)Dl i\l.Dl.J.913 /\l,11 J}3 li..OJ;>1.D19 ţ>/\ i\ltdJ)3EJ /\Ql 3l1D:X?. 'n99g OOJd
-oJ.ltd .J Q01 /\t.ol.J.913 QOJQ, SIJ.1 Qol1.01d>n91.J.1n:x QO.l 1d3u /\l,l.i ţ>l311 n.onoi\ SI
-J;>9d> Aro.i i;i dod>D/\l} n1ou9 H, 0/\0100101 9.i /\oo.ocr.i9do1n:x ţ>/\ /\Qdm:x t.oooX
-?. i\?9 1n:x '/\ C!JTI13X 9 1n:x l3JJ;>1.0lt"{ll 1n:x nl1031-.;id1.o Ql 1.J.9.01udo:x.0319 1n:x
S9dm:x /\(l)lL?dlL 9 3.0Dd?lll} ug Scr>/\1o:x /\ţ>dod>D/\l} /\DliD:X?. '/\l,J.J.m.oodll /\ltl
-9mo1 /\l,ll J3l/\O/\J;>gl1D"{ 1010ll9 10 " J 39J;>.0DlL J QOlLlO"{ JQOl 1n:x /\lLd?:X.ODd3.0
/\Ql SQdlL Sl?J.n1.oodll /\QOJQ, /\l,l.l Sp Sl.J.19n1 SnJ3lDd1.o:xş SIJ.1 1d3u i\ol19dg OI
-oXm ?11 1n:x JDl/\Od>J;>dJ. 't.orog-.;>"{ /\l,ll ţ> /\ 1n:x QOJQ, /\l,ll 1ll? /\1.oro.0931
-nd1.o:xş ţ>/\ /\093lL91nd1.o 91 1n:x 539-.;i.onu SQOlllO"{ SQOl ?11 AlL d ?:X.ODd3.o i\Ql
li..ol}./\1:x ţ>i\ 1n:x 1d?9/\3lLW Ql J}3 li.9"{?. ţ>/\ /\odod>?. 1n:x /\ltlJ;>l.OllLŞ /\l"{l? lL
i\01 Jl}li\OJJdo19 '3.0lt/\J:XŞ i\Ql /\Dd?lil;t /\l,llQD /\l,ll OlQOl ţi19 1n:x 't.orogi;i"{
i\l,11 ţli\ 1n:x QOJQ, /\ l.tl llL? /\ l.D(l).0C)31Ddl.O:XŞ ţ>i\ i\093lL91Dd1.0 i\Q:Xl/\DliroeQ g
ţllQD l.J. d?li ţl.l J}3 /\OA?l1l.J.1od:x).o.o Q.l �11 /\Odl.OJN /\Ql JQ9Q3 3191 /\D.Ol.J.g
-?19 /\�9 11m9 i\01 si;i 1/\0XJ.?"t'.? 'l?"("{OlL 3.019}3/\
-od1.01ll? SIJ.1 1n:x 5001 i\ro1i;il11.J.i\ n1 /\<91 513.ol}.913 St;i1 ?11 SQdllliQ /\3J.IJ.uş QOlL9
'i\l}..OD1ÂDX3:X-dţ>"{l.O.lllLD)l /\Q:Xl"(l.ODg /\Ql 139} /\3Xl3 QOlL9 JQ9Q3 'JD}OlL9 S !,i.1
HU1 I.LS310:>I H D V:::> I NOM :::> 9Z:lr

capugilar,chehaiasi, care i se înfăţişase cu veştile despre mişcările mosca,

lilor şi despre retragerea lor, îl ocărî mult, spunîndu,i de ce n,au trecut
atunci îndată Nistru! cu oastea otomană aflată în acele părţi să meargă
împotriva cetăţii Ozu s,o cucerească . De aceea, orînduindu,I, I,a trimis în 5
aceeaşi zi iarăşi supraveghetor şi mumbaşir la Bender, ca să pornească
pe seraschier şi pe ceilalţi paşi cu oastea asupra cetăţii Ozu s,o cucerească .
El a trimis şi o ştafetă cu porunci scrise către seraschier şi ceilalţi paşi
cu privire la această expediţie asupra cetăţii Ozu. Primind această poruncă, 1 0
aceştia a u trimis o anafora comună, arătînd c ă timpul potrivit a trecut,
că oastea este împrăştiată, că iarna se apropie şi că n,au timp îndeajuns
să ducă la bun sfîrşit expediţia. Anaforaua lor sosind în urma veştii trimise
de Grigorie Ghica despre dărîmarea cetăţii Ozu, îl făcu pe marele vizir 1 5
să se îndoiască de această ştire, deşi toate ştirile, pe care i le trimisese
Grigorie vodă pînă atunci s,au dovedit adevărate. O zi întreagă el stătu
la îndoială asupra acestei ştiri şi dădu şi pe omul lui Grigorie vodă în seama
fratelui acestuia, marele dragoman, pînă cînd îi sosi aceeaşi veste despre Ozu 20
şi de la seraschier,sultanul Halim Gherei. Atunci sultanul, convingîndu,se
asupra acestei ştiri şi bucurîndu,se mult, a trimis lui Grigorie vodă, cu
omul său, un mehtup, în care îi scria multe urări şi laude pentru veştile
908 adevărate ce îi trimisese despre toate şi mai ales pentru li ştirea despre
părăsirea cetăţii Ozu. 25
Într,acele zile sosi aici şi împărătescul capugilar,chehaiasi, care se

ducea la Bender cu poruncile privitoare la Ozu, neştiind nimic despre
părăsirea acestei cetăţi. Grigorie vodă, ştiind de venirea lui, a trimis pe
un om al său în întimpinarea acestuia, anunţîndu,i că,i păcat de osteneala 30
lui, deoarece cetatea Ozu a fost părăsită de moscali. Domnul îl înştiinţă
că,I aşteaptă la Zagarancea, unde a dat poruncă să se aşeze saivanul în
care să se întîlnească. Şi aşa se duse domnul la Zagarancea, dincolo de
Prut, şi venind şi capugilar,chehaiasi acolo s,au întîlnit şi au stat mult
timp de vorbă. Grigorie vodă i,a dat daruri şi s,a îngrijit de el aşa cum 35
se cuvenea ; după ce I,a aprovizionat cu cele trebuincioase, l,a pornit de
acolo, iar el s,a întors la Ţuţora, unde îşi avea tabăra. Apoi, pregătindu,se
Grigorie vodă, din porunca împărătească, după două,trei zile, la 13 sep,
tembrie, a pornit de la Ţuţora cu toţi boierii şi oastea ce avea şi s,a dus 40
la Vîrtejeni, mai sus de Camenca şi şi,a aşezat acolo tabăra. El trimisese
un număr însemnat de căpitani şi slujitori în Ţara leşească să sape în locu,
rile ce le vor fi arătate de robii moscali prinşi de tătari, ca să găsească
armele de luptă şi muniţiile îngropate de moscali. Ducîndu,se acolo, ei
au cercetat bine, săpînd şi căutînd în multe şi diferite locuri pînă la Bug. 45
428 CRON ICA G H I CULEŞTILOR .
pav, tci.c; E<p6ptrocrav de; 3taK6cna ciµa�ta, crtaÂ.8EV'ta 1tapci. 'tOtJ rp11yopiou
PMia, Kai tac; f:<pepav ele; u)v KaµevKav 0.vanEiÂ.avtec; 1tepi wuwu tov
au8EVtT)V, 6 01tOioc;, 1teptepyiac; Kai 1teptT)"(lt<Jero� eveKa, imfjyev O.toc; 'tOU
EKei Kai 8erop&vtac; ta µetepista 01tOU dxev E'totµacret to o8roµavtKOV
5 crtpat61teOOV, doe Kai tei. eupe8Evta µocrxtKci. 1tOÂ.eµtKci. opyava Kai tei. E
<JtetÂ.ev de; to M1teVOEpt, li EmcrtpE<povrnc; 1tcIÂ.tV de; tac; <JKT)vac; wu, o1tou 909
Tt Â.8ov 0.1to 1tEpav o i t&v Â.eXtK&v µep&v OtotKT)rni µf: 1tecrxEma Kai E1tpo
<JKUVT)crav tOV au8EVtT)V, Otatphvavta EKei Eît Mo-tpeic; Î) µEpac;. �y<Jtepov
of: cmfjÂ.8ev de; titv l:op6Kav, Kai 8eropftcrac; to <ppouptov EKeivo, OtEtpt-
10 \jlev ÎKavac; Î)µEpac; tKei, oiattarnvrnc; titv ăKpT)v EKEiVTJV µf: 1toÂ.u eÂ.eoc;
Empepmouµevov ot' au8evttKWV xpucropouÂ.Â.rov. K0.Kei8ev KtVT)8Eic;, KUtE
P11 de; to 'Opxft, 01tOU ftA8e Kai 1tclÂ.tV 6 autoc; O<p<pttcnaÂ.T)c; t&v Mocrxo
prov PenvivcrKT)<; µf: 1tap6µota ypaµµarn 1tepi oiaU.ayfjc; Kai dpft v11c;, x:ai
f:xovtac; <JU(JtattKci. ypciµµata cmo tOV µapecrci.A. MouvtK 1tpoc; tOV rp11y6-
1 5 ptov P6oav Otei va tOV (JtElÂ.lJ de; titv pamÂ.Eiav, toeft811 Kai autoc; 8ep
µ&c; va µ1) <JtaÂ.8ouv ot' ăÂ.Â.OU ta ypciµµata 01tOU E<pepe, aÂ.Â.a va ta O.no
Koµicru aut6c;, Kai <JU"(KU< î >avelicrac; 6 r pT)y6ptoc; pooac;, a1te<pcimcre va
tOV <J'tElÂ.lJ Kai autoV oµou µf: ta ypaµµata de; t1)V Il6Â.tV, Kilt OUtroc;
tOV Eneµ\jle µf: KUÂ.TtV <JUVtpo<piav. ll.f:v E1tp6<p8acrev oµroc; va 1tT)"(UlV1J de;
20 titv Il6A.tv, O.A.A' 0.cr8evftcrac; nepi titv 'Aoptavou, a1tE8ave EK tfjc; 1tavci:>
Â.T)c;, ta of: ypciµµata tOU U1teKoµicr811crav de; t1)v Il6A.tv.
'Ev tO<JOUt� ouv, Otatpi\jlac; iKavac; Î)µEpac; 6 au8EVtT)c; de; to 'Op
xEi:, EKaµe OtPcivta cruvexfi Kai x:aµvovrnc; OlKatO<JUVT)V de; t0uc; U1tT)KOOU<;,
µ6.A.tcrta EOet�e Kai ev EÂ.eoc; de; oA.ouc; muc; popvtt<JEÂ.ouc; t&v tpt&v tcn-
2 5 voutrov EKEivrov Kai t0uc; EKaµe O.cruootouc; ot' aUSevttKOU xpucropouA.A.ou
tou 01a tac; oouA.eucretc; 61tou f:x:aµav Kat' tKEivouc; t0uc; Katpouc;. Kai E-
1tetoit 6 xe1µwv dxe cp86.cret, Îl of: 1tavci:>Â.T) OÂ.OV Titov de; to rtacnov, t
cruµpouA.eu811 6 aU8EVtT)c; µf: t0uc; ăpxovrnc; 1tOU va U1tcl"(Ol<JlV 1tpoc; Katpov
va Ka8ftcrromv eroc; va Ka8apt<J8ij to ruimov U1t0 t1)V Â.otµci:>OT) VO<JOV.
30 ·o OE reropycIKT)<; KavtaKOUl;T)VO<;, µEyac; P6pvtKoc;, aUt01tpOatpEtroc; fopo
(JKOÂ.Ecre tOV au8EVtT)V de; to xropiov tOU ll.EAEVl. Kai Ct1t00E�aµevoc; 6
au9EVtT)c; titv 1tp6crKÂT)<JlV tOU, anfjA.8ev EKEÎ, f:xovrnc; KOVtcl tOU tOV 'Ax
µf:o-nacrav Kai touc; ăpxovtac; Kai titv KOUptT)V tOU, t0uc; of: crA.ousttOpE-
ouc; µf: tOV xatµavov Kai µf: oÂ.a ta �Eva µ1tap 11 ytă.Kta, 01tOU EÎXEV U1t0 9 10
35 µt<J96v, E<JtElAEV de; to XtpA.Eov oui KaÂ.UtEpav q>UÂ.a�tV Kai acr<pciA.etav,
E1tEtOit de; OAOV tOV op6µov Ct.pprocrtOU<JEV Ct1t0 evac; <JÂ.OUstt6poc; Kai Ct1tE-
8VT)<JKev.
Ele; to KlVT)µa of: tOU auflEVtOU Ct1t0 to 'OpxEî <JUVEPT) �V cruµ1ttroµa,
to 6noiov, µf: OÂ.OV 01tOU dvat Kai 1tapaµtKp6v, of:v to 1tapEOpaµov. Ele;
40 ta îtcroyA.civta tOU au9EVtOU TtîOV Mo, 6 µf:v KpeOtVt<JclpT)c;, AoUKUKT)<; ov6-
µan, 6 of: tmµ1tOUKtcrftc;, A VOpEac; A.q6µevoc;. Kai EXOVtEc; Ota<popac; ava
•
µeta�u trov, µEvovtec; to Kat6m Kai Ota<pep6µevot, EKtU1tT)crev 6 'Avopfo�

tov AouKaKT)V µf: mcrt6Â.t Kai ecpuyev ele; titv Aexiav, Z1tetol) eroc; ou va
Â.aPu ei011cnv 6 au8EVtT)c; Kai va <JtElÂ.lJ civ9pci:>1toUc; Otel va. tOV mcicrcrcnv,
45 EKEivoc; OtEP11 tOV Nicrtµov cl1tEXOVta 1tEVîe' ci>pli>v Olcl<JtT)µa. ·o oe aU08v-
A DOUA DOMNI E A L U I G R I GORE G H I CA VODA 429
Şi cite obuze au găsit, le-au încărcat în două sute de care 1 trimise de

Grigorie vodă şi le-au adus la Camenca, vestind despre aceasta pe domn.
Acesta, din curiozitate şi din dorinţa de a face o plimbare, s-a dus acolo
în persoană şi, cercetînd meterezele ce pregătise oastea otomană, a văzut
şi armele de luptă şi muniţiile moschiceşti găsite şi le-a trimis la Bender. 11 5
'9 0 9 După aceea domnul s-a întors iarăşi la corturile sale, unde de dincolo
sosiseră· cu plocoane cirmuitorii ţinuturilor leşeşti şi s-au închinat domnu
lui, care a mai rămas acolo încă două trei zile. După aceea a plecat la
Soroca şi, cercetînd acea cetate, a rămas acolo mai multe zile, orînduind 1 0
marginea aceea cu multă îndurare şi prin hrisoave domneşti. Pornind de
acolo, a coborît la Orhei, unde a venit iarăşi acelaşi sol al moscalilor;
Repnin, cu scrisori asemănătoare de împăcare şi pace. El a avut scrisori
de recomandaţie de la mareşalul Miinnich către Grigorie vodă, ca să-l
trimită la Constantinopol, şi 1-a rugat chiar el în chip călduros ca scrisorile 1 5
p e care le-a adus s ă nu fie trimise prin altcineva, c i s ă le ducă e l însuşi.
Primind Grigorie vodă, s-a hotărît să-l trimită împreună cu scrisorile
la Constantinopol, şi astfel l-a pornit cu pază bună. N-a apucat însă să
ajungă la Constantinopol că îmbolnăvindu-se lingă Ad riano pol de ciumă 2 0
a murit, iar scrisorile sale au fost duse la Constantinopol.
În acest timp, domnul, stînd mai multe zile la Orhei, făcea mereu
divan şi judeca pricinile supuşilor săi ; a arătat o anume îndurare faţă de
t )ţi vorniceii celor trei ţinuturi de acolo, scutindu-i de dajdie printr-un 25
hrisov domnesc, pentru slujbele aduse în aceea vreme. Şi deoarece venise

iarna şi ciuma nu înceta să bîntuie la laşi, domnul s-a sfătuit cu boierii
unde să meargă să locuiască vremelnic, pînă se vor curăţa laşii de molimă,
Iar Iordachi Cantacuzino, vel vornic, l-a poftit pe domn, cu voia sa , la 30
satul său Deleni şi, primind domnul poftirea lui, a plecat acolo, avînd pe
lîngă el pe Ahmed-paşa, pe boieri şi curtea sa, iar pe slujitorii cu hatmr:.nul
9 JO şi toate bairacurile li de lefegii străini ce avea i-a trimis la Hîrlău pentru
ca să fie mai bine feriţi şi în afară de primejdie, deoarece pe tot drumul 3 5

se îmbolnăvea cite un slujitor şi murea.
La plecarea domnului de la Orhei avu loc o întîmplare care, deş i
este neînsemnată, totuşi n-o las la o parte. Printre icioglanii domnului
erau doi, şi anume credincerul Lucachis şi ciubucciul Andrei, care, avînd 40
neînţelegeri între ei, au rămas mai în urmă şi, certîndu-se, Andrei a tras
cu pistolul asupra lui Lucachis şi a fugit în Ţara leşească, căci, pînă ce
să prindă de veste domnul şi să trimită oameni după el, el şi trecuse
Nistru!, care se afla la o depărtare de cinci ceasuri. Domnul însă a scris 4 5
------ --- - -
' Neculce (p. 386) spune că au fost încărcate în 500 de care.

430 CRONICA G H I CULEŞTILOR
'tT)� eypa'lf& crcpoopro� Kai µe cpopep&� El� 'tOU� OtOtKT)tci� tfj� Aexia�. 1;11 -
'tIDVta� 'tOV, Kai cl.yKaÂ.ci to 'tOlOUtoV oev ecrta0T) ă.Â.Â.OtE va oiocovtm o L
7tp6cr<puye�. oµco� Otel 'tÎJV µeyaÂ.T)V <pÎJµT)V tOUtOU tOU au0evtou, T]vayKa
cr011crav oi. OtOtKT)tai tou Â.EXtKOU µepou� eKEivou Kai µe tei� xetpa� tCOV
fi tOV 7tapEOCOKaV Ei� tOV 7tapa tOU au0evtou cl.îtEO"taÂ.µevov Kai 'tOV E<pEpEV
Ei� tOV rp11y6ptov pooav, ocrn�. Kaµvovta� 'tÎ)V OtKaiav Kpicrtv, E1tp6crta
�E Kai UO"tEpT)crav Kai eKEÎVOV tfj� l;cofj� eKEi El� to �EÂ.EVt, 01tOU Otatpi
"'a� tEcrcrapciKOVta fiµepa� 6 au0svt11�. µe to va E1taUO"EV fi 0&ia xapt�
tÎ)V Â.otµWOT) VOO"OV 61tOU ÎjtOV EÎ� to rtcicrt, Î) Â.0EV 6 aU0EVtTt� EÎ� tOV
10 0p6vov tou.
Toutov 'tOV XEtµrova e1tpOO"KclÂ.EO"EV fi PacrtÂ.Eia tOV MeyKÂ.ÎJ rKtperiv
XUVT)V Ei� tÎ)V TioÂ.tV Otci cruµpouÂ.lOV, Kai cmepxoµevov, tOV eotx011 µ&tei
7tU0"11� nµfj� Kai OE�tWO"ECO�, epyaivovta� Ei� 1tpOU1tclVtT)O"lV toU 6 pet;ip11i;
µetci µeyciÂ.TJ� 1tapatci�eco�. Kai Kciµvovn:� tei xpetcilOTJ cruµpouÂ.ta, µe Kci-
1 5 0& 1t&pmoiTJcrtV Kai <ptÂ.oocopiav, tov a7tEît&µ'lfaV. Kai Ei� µev tov 1tT]ym
µov tOU p110svto� XclVTJ EO"t&tÂEV 6 au0EVtT]� El� UîtUVtT)criv toU tOV µeyav
1tOO"tEÂ.VtKOV tOU rpT)yOpclKTJV µe tei cruviJ011 Oropa Kai xapicrµata, ev oe
tij e7tav60cµ tOV EO'tEtÂE tOV µtyav oucrapT)V tOU 'AAE�avopiJv, tou; Oîtoiou�
aµ<potepou� li toex0TJ 6 pTJ0Ei� xcivTJ� µe ît&pmoiTJcrtV otci ti)v 1toAAÎJv eu- 9 1!
20 VOlUV Kai aya1tT)V 61tOU EÎXE 1tp0� tOV rpT)yoplOV pooav.
Metci oe tÎ)V U1t0 PacrtÂEUOUO"TJ� UîtOOT]µiav tOU XclVTJ O"UVEKpOtOUVtO
1tOÂÂ.cl cruµpouÂ.ta Kai O"UVEÂEUO'Et� µ&tei toU yaÂ.Â.tKOU ît pecrpeco� îtEpi
EipiJVTJ�, €1t&t8Ti 1tp0 1tOÂ.Â.OU, yvcopil;oucra fi o0coµavtKÎ) TI6pta tÎ)V OOÂ.to
tT)ta toU Kaicrapo� EÎXE oex0fi tÎJV µecrttEiav tOU yaÂ.ÂtKOU PTJYO�, tÎ)V
25 61toiav evayKaÂ.tcr0evtE� o 'tE Kaicrap Kai Îl Pcocrcria µ&tei tÎ)V oucrtuxiav
trov KmcraptKwv crtpatcuµ6.tcov, iiypo.<pov cruvexw� tcp yaÂ.AtKcp 7t pecrPet otci
va µecroJ..a PiJcru ît&pi EipiJvTJ�, ocrn� dxe nvci� cruvoµtÂ.ia� µ&tei t&v µt
vicrtpcov tfj� o0coµavtKfj� PacrtAEia�, Kai µe OÂ.OV 01tOU fi o0coµavtKÎ) pacrt
AEia EÎXE KÂ.icrtv Ei� tÎ)V dpÎJVTJV, ot' aîtiav oµco� toU 'A/;aKlOU Kai tOU
30 Mît&Â.typaoiou oev Î)A0&v Ei� iiKPacrtv, Kai otci touto 1taÂ.tv €totµacrim Ei�
tÎJV TI6AtV Kai cru/... Â.oyai crtpatou eyivovtO Ei� OÂ.TJV tÎJV emKpatElUV tfji;
o0coµavtKfji; PacrtÂ.Eiac;; , Ka0ci:li; Kai 6 Kaicrap Kai fi Pcocrcria e1toiouv Kcl0E
7tapacrK&uÎJV Kai 7tpoµiJ0ernv oÂ.ov tov xetµwva.
'Ev ai:tcp tcp xetµ&vt, UKOÂ.ou0oucra fi Ei� pacrtÂ.&uoucrav emOT]µia tOU
35 XclVT), tOV eµ1tOOtcrav a1to to va Kaµu el.to� tOU €mopoµi)v eii; tei cruvopa
tfji; Pcocrcriai;, Kai otci touto, Kata tÎJV PacrtAtKÎlV 1tpocrtayi)v €totµacr0ev
tE�, 6 tE KaÂ.yai; tOU K ptµiou :EeÂ.aµet rKtpeT)i; Kai 6 crepacrKEPTJ� toU
MîtOUtcraKiou 'lcrAaµ rKtpET)�, EKlVÎJ0TJO"UV µe 1tOÂÂ.a� XtÂtaoai; Tatcipcov.
Kai 6 µE:v KaÂ.yai;, tmpai; di; oAiyov otacrtT]µa tfj� pcocrcrtKfji; €1tapxia�
40 a1tO toU� KUµîtOU� tOU 'Opiou Kai KUtaÂ.aµpcivovtai; tÎ)V Etoiµacriav tWV
Mocrx6Pcov 01t0U Î)tOV EKEÎ, ecrtpcl<pT) µet' ou 1tOÂÂ.OU Kepoou�. 'O OE crepa
O"Kf:p O"OUÂ.îavoi;, €µ1tOOt/;6µevoi; U1t0 tWV Mcitcov, 61tOU e�&1tciycocrav, vei iiµPu
di; îÎJV Ka/;aKiav a1tO to µepoi; 61tOU ft0EAE, eyuptcrEV ă.1tpaKtoi;. ME: to
va Eixev oµcoi; 1tOÂ.uapi0µou� NoyaT)OE� µet' autou, EKEÎVOt, ci>i; cl.ît&t0eii;
45 Kai aVU1tOtUKtOl, EÂETJAUtT)O"aV EV µepoi; tfj� Aexiai; Ei� 'OKpaîvav. ci>c;
t6crov oe, <p0civovta� Kai 6 xavT)� Kai PM7tovta� to totoutov 1tapcicrtpatov,
oxt µ6vov € li îtfj pEV cl.1to tOU� NoyciT)OEi; ocroui; aixµaÂ.rotoui; UîtTJKOOUi; 9 1�
tfji; Â.EXLKfji; aptcrtoKpatia� EUPEV, a/...A a Kai 8tci ta� Âomcii; /;T)µia� tCOV
A DOUA DOMN I E A LU I G R I GORE G H I C A VODA 431
cu multă tărie şi cu ameninţări cirmuitorilor din Ţara leşească cerindu-l

ş i deşi altădată nu se întîmplase să 6.e predaţi fugarii, totuşi, pentru faima
mare a acestui domn, cirmuitorii acelei părţi ai Ţării leşeşti au fost nevoiţi
să-l predea ei înşişi trimisului domnului. Acesta l-a adus în faţa lui Grigorie 5
vodă, care, făcînd judecată dreaptă, a poruncit de i s-a luat şi lui viaţa,
acolo, la Deleni. Aici domnul a stat patruzeci de zile şi încetînd, prin voia
lui Dumnezeu, ciuma la Iaşi s-a întors în scaunul său. 10
Într-acea iarnă împărăţia l-a poftit p e Mengli Gherei han l a Con
stantinopol pentru sfătuire. La sosire, marele vizir l-a primit cu toată
cinstea, ieşind întru întimpinarea lui cu mare alai, iar după ce au avut
loc consfătuirile trebuincioase, hanul. care fusese primit cu cinste şi cu 1 5
daruri, a fost pornit. La ducerea spre Constantinopol a zisului han domnul
a trimis întru întimpinarea lui pe .vei postelnicul Grigoraşcu cu obişnuitele
daruri, iar la întoarcerea lui a trimis pe marele uşier Alexandri ; pe amîn-
9 1 1 doi l i zisul han i-a primit cu multă grijă, pentru prietenia şi dragostea ce o
avea faţă de Grigorie vodă. 20
După plecarea hanului din Constantinopol, au avut loc acolo cu
solul Franţei mai multe sfaturi şi întruniri pentru pace, deoarece Poarta
otomană, cunoscînd de multă vreme viclenia craiului, primise mijlocirea
regelui Franţei. Această mijlocire fusese primită cu bucurie şi de crai 25
şi de Rusia după nenorocirea suferită de oştile împărăteşti şi ei scriau
mereu solului Franţei să mijlocească pentru pace. Acesta a avut cîteva
convorbiri cu miniştrii împărăţiei otomane şi cu toate că împărăţia oto
mană înclina pentru pace, totuşi din pricina Azacului şi a Belgradului
n-au ajuns la nici un rezultat. De aceea se făcură iarăşi pregătiri la Con- 30
stantinopol şi se adună oaste în tot cuprinsul împărăţiei otomane, de
asemenea şi craiul şi Rusia făcură toată iarna diferite pregătiri şi apro
vizionări.
Călătoria hanului din această iarnă la Constantimopol l-a împiedicat
să facă în persoană incursiuni la hotarele Rusiei. De aceea, pregătindu-se 35
din poruncă împărătească, au pornit cu multe mii de tătari atît calga
Crimeei Selamet Gherei, cit şi seraschierul Bugeacului Islam Gherei.
Iar calga, călcînd în scurtă vreme pămîntul rusesc, pe la cîmpia de la
Or, şi punînd mina pe cele pregătite de moscalii de acolo, s-a înapoiat 40
cu multă pradă, iar seraschier-sultanul, 6.ind împiedicat de apele care se
dezgheţaseră să intre în Ţara căzăcească pe acolo pe unde ar 6. voit, s,a
întors fără să facă nimic. Avînd însă cu el numeroşi negai, aceştia, ca
nişte neascultători şi nesupuşi ce erau, au prădat o parte din Ţara leşească 4 5
în Ucraina. Dar sosind şi hanul şi văzînd această încălcare nu numai li
912 că a luat de la nogai cîţi robi a găsit din nobilimea leşească, dar şi pentru
- QD /\Qrlm1od)IÂC\.O /\Q.1 513 /\lrlDA<)g Al,t)l1/\nrlco99 A l,t1 A lt"(Q ?rl 3.on9d>9duş
5co9Xn1 1D)l 3.0!3"Ş i;i1 5QdJL il} g AŞ 1.J. 9 1,J.Al)IŞ 'A1.oltg 13 Al.J.19mo1 Al,t1 3g D"(?.
QOlL9 5Q0Q3 5ltdJj3g 9 1D)l l,tg13lLŞ ' !3)1? /\D/\D0ID?. QOlL9 DlDTI<)3lDdl.O l?)llt\
-nrloo99 i;i1 QJL'Q 5oou9"mgţ1 5oA3rl9orln/\(\g/\Ş '/\Oll)l<)/\0.03rl Ql 1d3u AOTI3"(QJL Ot
/\Ql 3.01'Xd'Q '11/\0'XŞJLţl /\30!3)1Ş /\OĂJ"(Q ' ll d Jj3g c!J1 /\t.ol!g 13 JDl/\OgJg '590Q3
511.og '5i;i.onu-tnv. Sno"(Ă<;>.onul!guy, 9 /\01 1,ţ 5l,t1l!)l101g AOOJOlL9 /\Q.u 'Si;>"D"l
-nd>odu Si;>)ll/\Drloo99 S i;i1 Qllţl 5noAşrl.omu 5nou91 5nod91n"(D)I S QOl 3d<)3 ' 1 )1
-J.OldD.OJ. Ql 5}3 /\3.0DSID?. /\DlQ 1D)I "/\001 /\l,J.)lllLlLJ Al,tl /\ lt"(Q 1D)I /\3Xp \10lL9
DlDTI<)3lDdl.O 'J?l �rl 5QlQD l!9l,J.Al)IŞ ,"("(ţi 'All/\ŞTIOO/\� /\lTID/\<)g /\l,t)lldD.OlD)I SE:
Al,t1 /\ l!"(g Sn1/\0X;:i 'y9l!1od"fo.o l?" QOlL9 'And9oj3u Sngi;>t"(lX D)l3gC!Jg Aoo'X
-?. '/\�d„nrl /\Oli} A?g So1ou9 9 'Ăd3JLTI<)03N /\lt"(i;>d3/\3Ă /\Ql 3/\3TI.OQd ll? A?g
'At.ongi;i1g Al,t/\31.0 D)l.OQd)I AŞ Al,t1 ll gi;>"(odu l?" i;i1g 5 1 39.om g /\3 8 00 · l! dJj3g
QOl /\t.oUl/\i;l/\(\.0 513 118"(9�? l?" 3.0t.oi;>d>3llţ1 '/\001 5tpnlLJL} 5Y,1 /\DJdoo'X0/\31.0
1mt 5l!9"(X SY,1 A1Jh.13"l"l?. Al,t1 5n1Aoll9"(g !D)I ·001 "J.ol!,qo1g Al,t1 5p A3X oe
-p QOll9 DlDTIC)3lDdl.O l?"ldD.OlD)I J?l ?rl /\QlD/\(\g Ql /\O.OQ l!9.oi;>rl1011}. '51.J. "(
-"(i;>S: 31/\C))I 50,lll1'9d1.01Xdr;i 5Q"1dn.om" 9 lgi;>dĂ1"(3lLW Ql 5p nog9llo1nd1.o
Cl 6 QO)ll/\DTIOOSQ QOl 1\1.oDJ.Ol!"(JL /\l,tl �g JDl/\OC)O)I V , li "ClOJgDdĂ1"(3lLW QOl J?lD)I
l!9l,J./\l)I? 5ndşrll}. 5DĂJ"(Q 5DJh.Jdlmg 'DTIC\3li;>dl.O /\0/\3TIQĂ3"("(Cl.O Ql ?TI 5139
-oorln/\(\g"? 1 n)l noug 'An.o.ooN 513 /\3813"? 1n" Amm91 "1.t1 5p /\3Ă!J.u? ·so" si
-3TI<)O/\ 1)1 1D" /\Dl39l,J.rlodu Al;t"(D" 38i;l)l 5n1/\o/\rli;I" '501nrl931nd1.o "t.o1od9i;>A
-n.o i;i1g 5nOllC!JdSAţ> 5c:io)ll"(t.oDg QOXDl/\DJL 3"(131.0;'! /\QlllO"( !3"? Qll V,
" U<)3llOdl1JL? "?"
i;i1g /\1"(911 /\l,tl 5p /\3Jh.3dl.OŞll? /\Ql 5QSQ3 1D)I '/\i;l.0Dll-TI'J?)IDTI1D)I /\Ql /\D/\QOĂ
3.00gŞ/\? 'nogŞllOlDdl.O QOl /\t.ol.J.)l}Olg /\l,tl !D)I 1IDJd3.0-)IJ?.0l/\D.O Ql /\(!)gD"( 06
noug 'QO/\mdgy, A l,tl 5p /\3.0l.J.11\(,tllQ Ql 'Sl!dJj3g 9 5o/\3rl<;>Xd3�? 1D" '5003"(
-d911 5Y,1 Qllţl 5D/\'Ql.01Ă3TI 5QOl 500"(Q ?TI QOTIQ /\Og3llC)lDdl.O Ql 3.0l!/\ Pi?
' ll rli;>)IDTIJ.D)I �.ODll-g?rlXy, c!J1 ClOJID1d3.0-)l'J?.0l/\D.O 1D)I nogŞl!OlDdl.o QOl DgJl
-Aodd> 1D" /\DJ.ODlDtJL? Al,t1 5mAojJd13XĂ? '593"(1.on g 9 l,tg13ll? ' ll .ol,J.1ADJLţ> Ql
nol!g Soo;=t 'no1d>1d3.o-)li;i.01/\D.O 1D" nog9llo1nd1.o QOl "1.ol!1Ai;>JLQ 5p llĂi;>llQ "?" SI
/\ l,LĂDl.OOdJL ?rl ' ljd3)1.0Dd3.0-/\lg}8: '�.ODJL-g�rlX3W j'J?91V ' c!J1 ng1Ăndd>.o /\l,t)llJL
-od1rn? " 1.t1 5Q3"(t.ong 9 5n1/\o"l"l?1.o '"oJx Al,t1 5p u8.o1doo�? 1n)l 5l!"J3"?
5DJ�ţ1 5Y,1 l!9.0C!J�? '/\001/\i;>JL QlLQ S o/\3rl90.01rl '/\00/\'9l.o1Ă3rl /\Q?l /\Q?lQD 1 D"
ldXşrl '5Dl/\i;IJL 5QdJL · 3Xp QOlL9 m l!19d lt"(".O Al,t"("(OJL Al,tl i;ng '5003"(911 SY,1
lle"l?�? "?" Qo1odu ' SodD.OJD)l QOl i;i1n" ll.0931nd1.o"? l?" i;i1g 5'J?.ODJL-/\�Ă3.J 0 1
5ltdJj3g 9 5o/\3rl9jnrl101� ',jrl.oj' 5no1;:i QOl 001901 dn;:i Ql �g 'J?lD)I 6ELI
·"n"l!SC!J"ll!D�? /\l"(i;>lL c:i"lou QO ,1311 l?"lD"ĂJ? '5nJ"ngĂollw 5!J.1
DdO/\C).O 'J?l Ql!ţl 1\0/\C)TI 3.000�;'! SQOl OlQOl 'J?lg !D)l '5ll/\'9'X 9 U"(J3l.O 5QOl "?"
oou 3X}3 "?g ' l.J.Xi;>rl t,i. 1 1?. Soorlg /\011,ţ "?" Ql �w ·i;i1Qn ltdşrl i;i1 9uţ1 53g l.J.'9,t
-ON 5Qoi SOOJ3"(3l U.OC!J)ll!.o "?" 'J?lg 5ng9g 501d9,ll!d.J 5 1.J. l/\ŞSQD Q l?"("(OJL lt9 g
- l,J."(3TI3lLŞ 'l)li;>jlC\OllW Ql 5p lt/\i;>X QOl 501/\Q '/\QdlD)I /\QlQD i\Ql 513
"/\ltl<)Dl /\l,LĂOOĂ'Q /\l,tl �rl /\QlQD 5QdlL 5DJl
-Dd )IOl.Old'Q 5Y,)llÎ3"( 5Y,1 'J?dDJL lt9"(i;>l.OŞ Q0ll9 '00/\}3)1? 501/\0Îd'Q QOl 5Dd!3X
5}3 /\3)loog;:i 7;11 1D)l /\OOdJL.o'Q n11.J.19.oou ADJrl 53gl.J.i;>ĂON 5Qo1 QJLţ> /\3"(DĂg jf
M 01 I .LS310J I H D VJ I NOMJ 6Et

A DOUA DOM N I E A LUI G R I GO R E G H I CA VODA 4 33
celelalte pagube pricinuite de ei a scos de la nogai o sumă de bani, pe care

.a dat-o în mîinile acelui nobil care fusese trimis de nobilimea leşească
la el cu plîngere.
Într-acea vreme, cînd hanul se afla în Bugeac, Grigorie vodă şi-a dat
multă silinţă să îndepărteze cu totul pe nogai din aceste părţi, deoarece 5
însă războiul continua încă, hanul nu avu urd ;! să-i trimită şi de aceea i-a
scos numai din hotarul Moldovei, dar curînd iarăşi s-au înapoiat.
Iar în primăvara anului 724 7, pe cînd marele vizir Ieghen-paşa se pregă- 1139
tea pentru expediţia împotriva craiului, înainte ca el să iasă din Constan- I O
tinopol, a fost mazilit din postul său şi surghiunit la Hios pentru marea
lui cruzime arătată faţă de toţi, pînă şi faţă de înalţii demnitari ai Porţii,
fiind urît de toţi. Sultanul a trimis pecetea viziratului lui Aivaz Mehmed
paşa 1, seraschier al Vidinului, cu porunca să meargă în întimpinarea o:;;t irii 1 5
şi a sangiac-şerifului pînă să le întîlnească, deoarece sultanul, dind în seama
lui Ahmed-paşa caimacanul supravegherea şi grija oştirii şi a sangiac-şeri
fului, oastea pornise din Constantinopol împreună cu toţi demnitarii·
Şi, ieşind marele vizir în întimpinarea oştii, a întîlnit-o la Adrianopol,
unde, primind sangiac-şeriful şi comanda oştii, a îmbrăcat cu blană pe 20
caimacam-paşa şi. l-a trimis îndată înapoi la Constantinopol ca să conducă
viziratul.
Iar de acolo, după ce marele vizir a trimis peste tot oameni de-ai împă„
răţiei ca să strîngă oaste şi după ce a făcut şi provh ii, a pornit şi s-a dus
la Sofia, iar de acolo la Niş, unde a stat cîteva zile şi, întărindu-şi oastea 25
913 cu cea nou strînsă, a pornit asupra Belgradului. li Feldmareşalul imperial
contele de Wallis, auzind de apropierea oştii turceşti de Belgrad, s-a

pregătit cit a putut cu oastea imperială ce avea sub porunca lui ; dar văzînd
l ipsa de fin şi situaţia grea a călărimii sale, s-a hotărît să iasă în întîmpi- 30
narea marelui vizir. Deci, grăbindu-se să treacă prin trecătoarea de la Krodzka,
n-a mai aşteptat pe generalul Neipperg, care cu o oaste de douăsprezece
mii de pedeştri nu era departe, ca să se unească cu el şi să aibă toată
puterea imperială adunată la un loc, ci a pornit doar cu oastea şi toată 35
c ălărimea ce avea şi cînd a ajuns la Hisargic, a găsit locurile cele mai bune
ocupate de străjile otomane, a căror căpetenie era Ali-paşa Abtipaşoglu.
Acesta, după ce a înştiinţat îndată pe marele vizir, care se afla nu prea
departe de acolo, a început lupta pe la miezul nopţii, fiind mereu întărit 40
de oastea turcească ce sosea colo. Căci şi marele vizir, cum primise această
veste, pornise în grabă într-acolo şi repede a luat parte cu toată oastea
1 leghen-paşa a fost mazilit la 1 7 martie 1 73 9, după care a urmat la vizirat Aivaz

Meh med-paşa.
·vu!W '!1lp! �p �U!�!Jew ey �lt1Bnvpe lU!S oodl..O'l}:X ()Ol. ţldDlL 50A3T19Xd3�1» �plU!hO::J l
-Q3 SQOl. QlLJ;> Sood lpf9 JDlt\OgJg 't\olL9d1 t\QlQD t\Ql �rl 1D){ ' DĂO"(<;>l�J;I ltd?rl
D"{"{'!'.1 1mt t\DJXD"(Q OOl"(Q„ 001 t\Dd?lL 1mt t\ngi;i.oood t\D?N t\ l;Ll oo.ol;Lt\ SY,1 Ot
�1 6 t\od1.oi;i)l 91 1n)l li 3.oltd>y SroJorl o. 't\3.0ll)l?. t\ l;LĂD"("(Dlg n.01Jgodo] ou "? t\ l;L1
7;113rf QOlL9 ri1nrlC!JdnX9 1D)l mdJl)l D?t\ ţl)lld3rl JDlt\OJJt\rlud)l 'DJ3"(1.0D{f Y,)llt\
-nrlro99 Y, 1 tgi;idA.l"(3lLW Q.1 3.orog?, l;Lgt3lL� 'SodD.OJD)l Q0 .1 t\DJrllt] t\UAJ"(Q )[QO
�rl t\Ut\l;Ldp t\ l;L1 t\D.OUt\(!JID3t\Cl.O Snn1rloM.o 1n)l Sţidod>mg Sţ>"("(OlL ţil3rl 1D)l
't\D.OQO"(trlrot\Cl.O? 'SDJ"("(DJ SY,1 Sro3{f.o?dlL 001 OO"(Q tg SOJ"(Q Solt\QogD"(O.O
• �f:
-3rl '"Q.ODlL-Y."( V . ClO"(ĂOrfJ)l3X 1D)l ltdJ]3{f ClOJg} !.) 0.1 Jl)l"Q"("(OlL DJ.OClOdDlL 1lL?
1n)l 'D)l})[J t\odgt\n�nv. t\ l;L103t\ltrfd31g t\DĂ?rl t\Q.J. �rl oorl9 Sltgt\?d>?-lL1ĂDd
Sl;L.o.J.lLOO.J.)l3rf 9 1n)l Sltgt\?d>1-g7;1.03, oog?lL01nd1.o 001 Sl;L1td)l 9 1D)l Sltgt\?ID?
-Spd Q JUlLJ;>Aţl SY,1 ţl.1 t\ClO.Ol;L"(lrlOt\Cl.O îi>" ţ11g JDJ3"(1.DD{f SY,1 ţidDlL t\D.olt9.0Jd
-01g1 t'oodl.O"Q)l !.)0.1 ţ>dDlL JOt\3rl<;>Xd3�? 'JU"(J;ld3t\3A S139ltd 9 t\QlLlOV Of:
"t\l;LĂ
-D"("(Dlg t\l;Ll. JD.l.t\O"("("Q{f OdlL 't\Og3lL91Ddl.O Q .1 Sp SltdJJ3{f 9 13d?d> 3Xp t\Q.1
3t\ lĂ?. QOlL9 t\U)l}t\ t\C!}t\Drld3J ţllD)l t\l;L.1 ţll3rl 1D)l l.OJN Ql Sp DJ3"(1.0D{f I}.
13d?d> t\Q.1 3Xp l3"(9lLClOt\llt\Dl.Ot\OJ){ t\? llj! ClOl t\}.OU{fJ;>"(0.03TI t\ l;Ll JDlt\O"("(J;>g
-odlL Jll.OQ 'Sog.o?dlL JQ)ll"("(DĂ 9 1D)l !3)[� JOt\3TI<;>)l.Old<}3 1D){ 't\lfAD"("(Dlg S&
A l;L.J. Sn1t\O"("(i;>g odlL 't\olLod1JlL? t\Q.J. Sp Y,9.om.oltddnlL ţ>t\ 1n)l ood1.o"Q)l 001
5 01g1 9 JQlQD 118"(?�� ţ>t\ Uf).O"Q)lADt\l}. 't\og3lL91nd1.o t\Q)llt\Drfro99 Ql Sp t\Ul
-<)D .1 t\H>ltgp t\l;Ll. JDlt\OgJg 1D)l JDlt\O"("(?l.O Jll.OQ '/\lfAD"("(Dlg ll.ol;LĂd3/\� ţii\
lD)l U.O(!Jg Q .1 ţii\ ClOJgDdĂ1"(3lLW !.)Ol t\DJ.01lL"(3lLJ;l /\U.l.J;>X.oş t\l;L.1 1J g 1 t\ � llQ
5odn.OJD)l 001 ţ>dDlL /\DJrlDMgo1/\DlL 1D)l 3Xp n1nrf931nd1.o ţl)llJ3lL /\QlQD O&
,lL<) ţl.1 �rl /\Odl.OJ;l)l Ql Sp /\38"(1J..op 511.og 'Slt"(J;>d3t\3Ă Ăd3lLrlOO?N 9 l;Lgt3lL
-ş 1D){ 'J<)O)lldD.OlD)l JQOl Sp t\3.0Ut\?�30dlL t\ l.OOJ/\Ă<;>lLJ;> 1D)l /\Oij<;>d> t\Q"(OlL
DJ.OnodnlL 1J. 1D)l S9rl0Xdş 9 So/\ugo 'A<;>l)l3"()[Ş /\O)ll)lJ;lt\.OOlLrl nrfo31i;id1.o Sng
-"Ql"(lX 1.00)[!3 �rf 'S?gn]rfl)l3X Jţl.ODlL- l;L"( V. 'S l}..ol"(D{f-D/\.09lLW 9 1D)l t\Og3lL<;>l
-nd1.o /\Q)ll/\DTIOJSQ Ql Sp t\3.0Df)ID?. �g OJl<)0.001 t\3, '(lOlL<;>dlllL� !.)0 .1 IJA.m.o SI
-odlL 3191 Lte.onnd>3)[3lLJ;> 01001 ţ11g 1n)l '3lOlLJl 3.oro9d91D)l� A�g '001 l\D}3l
-Ddl.O)[Ş l\l,tl JC!}"(D)l JD.01}.)llOlg l;Lrl Jţl.ODlL-/\p.ooox JQlN JO!OlL 9 Q ' !.) OlQD , lD)l
Aţ>.ODlL-1\p.ooox SQ.J.N /\Ql. �rl wroA."QlL<) ţii\ n1nrlcp1nd1.o ţ1)[1d3rf 3mdC!J1g
'11 6 'oog"QMOV 001 l\Dd?lL l\Og3lL<;>1nd1.o l\Q)lldn.om)l Q .1 li SltdJJ3{f 9 Sml\OlL?"({f
1D){ · Ltd?rl ţi"("(OlL QlLJ;> SnlLrl<;>lL 1D)l Sngd"QlLrlno"( �rl 01 Snll\C!}lLCll)l '3.ou)l OI
-d<;>l"(OlLŞ Ql. 1D)l ClOJgDdĂ1"(3lLW . QOl. l\Odl.O"Q)l Ql. Sp /\3.0DJ.Olt"(lL? 'l\0/\3rf<;>Xd3
-odlL /\OAJ"(Q ,.J.D)l 'DTICl31"Qdl.o l\Q)ll/\Drlro99 n Q.l '/\l{f D/\<)OV /\Ql 1D)l lt{f ?tg
'3d Y,lLŞ QOlL9 l\Og<;>d> /\Q"(OlL /\Ql. QlLJ;l llQ 'DrfCl3.J."Qd.J..O /\Q)lldD.OlD)l Ql. /\D)l.0
-1d93 l\�g '/\3f).OOdlLrlj! 1?1 1lL? l0/\3rl<)O/\l)l '/\3.00Jd?rfl.t�� g QOIDV , '/\ l}. "(O{f d3lL<)
,9D)l 101\?TI.ODdClO)l J31/\Q 'Dl)[<)/\ /\l;Ll. /\lt/\}3)[Ş l\D�OJ}g31D)l JQOl /\�g lO!OlLQ S
10 'Soo)ld<)O.l SQ0.1 Sp lOl.OJ"(i;>rlX1n /\0.03lL?, S3glt"(J;>d3/\3Ă !D)l S3g lt"("Ql.011d>
-d>Q 10"("(0lL 1D)l l\OJ.1/\?f)Cl3t\OID /\C!}.1 OJ�j! l,tgl3lL� '39DlLj! QOlLQ t\ţ1do9d> t\l;L"("(OlL
Al,1.1 1?lg DTICl31J;>d .1.0 l\Q)lldD.OlD)l Ql. l19d<).D? Dl)[<)/\ l\lt"("('9 l\ l;Ll t\O!DlCl3"(31
1D)l 'ADJ.OOXO.l.DTIJD /\lt"('9Ă3rf �rf JDd(,9 1?1lLŞ D)l?g /\3.0lt.J."Qd)l? JO!OlLQ 9 'A<;>.1
�01 1.LS310:> 1 H !) V:> I NO�:> � f:t

A DOUA DOMNI E A LU I G R I GORE G H I CA VODA 435
otomană la această bătălie, care a durat şaptesprezece ceasuri, cu multă

v!irsare de sînge. În sfîrşit, în noaptea următoare, din pricina numeroaselor
pierderi suferite, căci pe lingă cei ucişi mulţi ofiţeri şi generali căzuseră
prizio.neri la turci, oastea imperială s-a retras. Turcii, :fiind obosiţi peste S
măsură, n-au mai urmărit în acea noapte oastea imperială. Cînd s-a crăpat
de ziuă au înaintat, dar n -au mai găsit-o, căci, :fiind tare înfricoşaţi, trecuse
Dunărea. Iar oastea otomană, înaintînd treptat-treptat, s-a apropiat de
cetatea Belgradului şi a împresurat-o, lovindu-o cu bombarde şi bombe I (}
914 din mai multe părţi. Văzînd marele vizir li oastea imperială dincolo de
Dunăre, a orînduit ca o seamă de oaste să meargă cu Toz Husein-paşa

î mpotriva ei, dar Toz Husein-paşa, necor.ducînd bine expediţia, n-a reuşit
nimic şi de aceea, din porunca marelui, dzir, i s-a tăiat capul. 1 Între timp,
sosi în tabăra turcească şi valiul de Bosnia, Ali-paşa Hechimzade, cu două- 1 5
zeci de mii de ostaşi bosniaci aleşi, a căror sosire şi prezenţă a pricinuit
multă spaimă şi d =znădejde oştilor imperiale. Şi pentru că generalul Neip
perg, care intrase în cetate cu pedestrimea de sub comanda sa, avea din
partea împăratului împuterniciri depline ca la pierderea oricărei nădejdi să 20
predea Belgradul şi să caute să se înţeleagă, a trimis veste întru aceast::i.
taberei turceşti şi a fost nevoit să iasă chiar el din cetate şi să înfăţişeze
marelui vizir propunerile de pace. Acolo se afla şi amb.isadorul Franţei, 25
care încă de cînd era la Constantinopol propusese mijlocirea sa. Pe
acesta împărăţia îl dusese la Niş, iar după biruinţa turcilor asupra
nemţilor, marele vizir îl adusese în tabăra sa ca să mijlocească pentru
pace.
Deci, după ce zisul general a ieşit din cetate, împărăţia a numit pentru 30-
tratativele de pace pe reis-efendi 2, pe judecătorul tab�rei Esad-efendi şi
pe mehtupciul Raghib-efendi, împreună cu marele dragoman Alexandru
Ghica, de faţă :fiind de multe ori însuşi marele vizir şi Hechimoglu Ali-raşa.
Şi mijlocind în chip deosebit ambasadorul Franţei 3 , au vorbit şi după 35
multe neînţelegeri şi tratative au încheiat pacea cu multă pagubă pentru
împărat, căci a dat împărăţiei otomane Belgradul, după ce a dărîmat unele
cl�diri noi şi întărituri pe care le ridicase după pacea de la Passarovitz.
915 De asemenea a părăsit li şi cetatea Orşova Nouă de pe insulă, precum şi 4()
Ţara Românească de peste Olt 4 şi alte ţinuturi însemnate. A mai dat
1 Amănunte despre moartea lui Toz Husein-paşa se află şi în Const. Daponte,
op. cit., II, p. 266.
2 E vorba de reis-Mustafa, ·vezi J. Hammer, Geschichte des osmanischen Reiches,
voi. VII, Pesta, 1 83 1 , p. 5 3 8.
3 Marchizul Villeneuve, ambasadorul Franţei la Constantinopol.
4 At. Comnen lpsilanti (op. cit., p. 347) spune că după cucerirea Belgradului
de către turci şi trecerea celor cinci judeţe din Oltenia la Ţara Rom nească, haraciul
acestei ţări s-a ridicat la 6 1 9 pungi, adică s-au adăugat încli 2 1 9 pungi pentru judeţele
yi::vi::ic; t&v Ni::µtcr&v, Eylvev fi ciµolpaia ciÂ.Â.ayiJ t&v cruµq>rov11nK&v 6µoÂ.o

'YlIDV Kata to cruv118ec;, tvouovtac; 6 E7tÎîp07tO<;; oÂ.ouc; muc; clVOltEpOl dp11-
µtvouc; µi; craµoup6youvac; 6µou Kai tov Nti'.µ7tepy yevepaÂ.11v, Kai eUSuc;
oiropicr811 6 •AÂ.Î)-7tacrac; A7t0117tacr6yÂ.ouc; OtolKlltÎJ<;; mu M7teÂ.lypa8iou,
•
5 Kai Kata tÎJV cruµq>roviav dcrf\Â.8ev EK ti\c; TI6ptac; mu �ouvapou Kai EKa-
811cri:: v de; to 7taÂ.ânov tou 7tptvtm7te AA.e�âv8pou, 8i8ovtac; Katpov Kai
•
010piav Ota va Kp11µvicrouv ta VEa oxupffiµatâ muc;, KCli oihroc; EA.ape tE
Â.oc; ÎJ µeta t&v repµav&v dpitv11.
'Errni oiJ OE 6 p118Eic; yaA.Â.tKoc; 7tptcrpuc; Tiv µecroA.ap&v KCii 7tEpi ti\c;
10 µeta t&v Procrcr&v 8mÂ.Â.ayf\c;, Kai dxi:: q>8âcri:: 1 Kai f:vac; 6q>q>ttcriâA.11c; 7tapa
ti\c; procrmKi\<;; pamÂ.icrcr11c;, Kav16v11c; Â.ey6µevoc;, O"îC1Â.8Eic; 7tClpa mu rp11-
yopiou P6oa, 6 67toioc; Kavtov Eixe µucrnKÎJV E�oucriav 7tCipa ti\i; PamA.icr
cr11c; tOU, XPEÎCl<;; KClÂ.OUO"ll<;; , Vcl cruvoµtAÎ)O"lJ 7tepi OtClAACiyf\i; 8ta µtcrou mu
p118tvmi; 7t ptcrperoc;. Meta tÎJV 8tCIÂ.Â.ClYÎJV t&v KCltO"ClptKIDV, EYtVEV apxiJ
15 cruvoµtÂ.iai; µi; mui; avrottpro dp11µtvoui; 68roµaviKoui; µ1vicrtpoui; Kai 7tE
pi ti\i; µeta t&v Procrcr&v 8mA.Â.ayf\i;, ti\i; 67toiai; to tEÂ.oi; µeta ta Kt vit
µata ClUtIDV 8tÂ.oµi::v q>ClVEpffim::t.
l '39 Kata tOV 7tC1pEÂ.86vta xelµrova mu , �crµ11' houi;, ayCIVClKîÎ)O"ClO"Cl Îl
PucrtÂ.EÎCl di; tOV O"EpClO"KEPllV tOU M7tEVOepiou NouµaV-7tClO"UV KCli muc;
20 µi:: t' autou outcrmui'.ouÂ.ou8i::i; 7tam18i::c; , omti 8E;v brtpucrav tov Nicrtpov
Va KClîC18tcO�OlO"t tÎJV µOO"XtKÎJV 7tClpEµpoÂ.Î)V KClt Va EyEÎpOlO"l tp07tCl1Cl KClt'
autf\i;, UîtEcrttp11cri:: tov p118tvta crepacrKEp-7tacrav ti\i; ti:: O.pxmtpat11yt
Ki\i; cl.�iai; KCli ti\i; nµf\i; t&V muytrov mu, 7tOtÎ)O"ClO"Cl îO auto Kai di; muc;
7tEptcrcrottpouc; t&v µi::t ' aumu oumtoui'.ouA.ou8rov, tţopi�ou cm auwuc; de;
25 01aq>opa µtp11 Ka8ci:>c; Kai tov Nouµav-7tacrav cri:: pacrKtp11v di; tÎJV K&, Kai
cirreKCitEcrt11cri:: m:pucrKEPllV tov Bi::Â.Î)-7tacrâv, nµÎ)cracra autov t6ti:: tv tau
tcp Kai µf: tilv nµiJv Kai ciţiuv t&v tpt&v wuy1&v, euxupmt11µtv11 di; tÎJV
oouA.i::umv 6rrou E8i:: 1 ţi:: to Stpoc; µeta toov Tatâprov Kata ti\c; µocrxtKi\i;
7tClpi::µ poA.i;c;. Outoc; dxe KpUq>ÎJV 8ucrµEVEtClV de; tOV rp11y6p10v P68uv,
so t7ti:: 18iJ cl.q>ou cirreKatecrtâ811 7tacrac; de; tÎJV BÂ.axiuv, 7tepv&vtac; µi:: p 1Koc;
Kmp6c;, 8tropicr811 Otel PacrtÂ.lKOU 6ptcrµou KCli arri;A.Sev de; to Mrri:: v 8tp1
µE; îO crtpâtwµa 07tOU dxe. Kai 8ta tac; ap7tayai; 07t0U EKaµe to crtpâ
tEUµâ mu de; tÎJV tcrâpav tClUtT1V, �llµtcOVOVîCl<;; mui; 7ttroxoui;, KCli µâA.1-
0"îCl 8tati va clq>Î)O"TJ tOV icrtov op6µov mu M7tEVOepiou KUi va EA.Su cl7t0
35 to rtacrt, tcrun:ucr811 µet' ClUtOU 6 rp11y6p10c; P68ui; KUi OîClV t7tEpacrev
din Oltenia. Istoricul grec mai adaugă că marele dragoman al Înaltei Porţi a căutat
să ia pe seama sa aceste judeţe, drept răsplată pentru serviciile aduse Porţii la încheierea
păcii de la Belgrad, şi să plătească el cele 2 1 9 pungi adăugate la haraciu, dar domnul
Ţării Rom neşti, Constantin Mavrocordat n-a admis aceasta. Cu privire la haraciul
Ţării Rom neşti în 1 7 3 9 vezi şi precizările făcute de M. Berza în studiul său Haraciul
Moldovei şi Ţării Rom îneşti în sec. XV - XIX, publicat în Studii şi materiale de istorie
medie, II, Bucureşti, 1 95 7, p. 42. Comnen lpsilanri aminteşte de asemenea că turcii,
după pacea de la Belgrad, au avut intenţia să formeze cu cele cinci judeţe din Oltenia
un principat şi să numească domn pe Ioan lpsilanti, fost agă în Moldova (op. cit., p. 563).
A DOUA DOM N I E A LU I GR I GORE G H I CA VODA 437
de asemenea şi cîţiva nobili nemţi drept ostateci şi s-a făcut, după obicei,
de o parte şi de alta schimbul documentelor tratatului de pace. Apoi marele
vizir a îmbrăcat pe toţi cei mai sus amintiţi, împreună şi cu generalul Neip
perg, cu blană de samur. Îndată după aceea a fost numit Ali-paşa Abtipa
şoglu cîrmutor al Belgradului, care în urma înţelegerii, intrînd pe poarta 5
de la Dunăre şi aşezîndu-se în palatul principelui Alexandru, a dat răgaz
şi termen pentru dărîmarea noilor întărituri, şi aşa s-a încheiat pacea cu
nemţii.
Deoarece zisul ambasador al Franţei mijlocea şi pentru pacea cu
ruşii, şi cum sosise de la împărăteasa Rusiei şi un trimis oficial, anume IO
Cagnioni 1 , îndreptat aici d e către Grigorie vodă, care Cagnioni avea
împuternicire secretă de la împărăteasa sa ca, la nevoie, să trateze încheierea
păcii prin mijlocirea ambasadorului Franţei 2• Aşadar, după pacea încheiată
cu imperialii au început tratativele cu amintiţii miniştri otomani şi pentru 15
pacea cu ruşii, despre care vom vorbi după plecarea acestora.
În iarna trecută a anului 7247, miniindu-se împărăţia că seraschierul 1 7 39
de la Bender Numan-paşa şi paşii cu trei tuiuri ce erau cu el n-au trecut 20

Nistru! ca să urmărească oastea moschicească şi să cîştige izbînzi, l-a
dezbrăcat pe zisul seraschier-paşa de cinstea conducerii celei mai înalte
§i de tuiurile sale, făcînd la fel şi cu cei mai mulţi dintre paşii cu trei
tuiuri, surghiunindu-i în diferite locuri, aşa cum a surghiunit şi pe Numan- 25
paşa seraschierul în insula Kos s. Împărăţia a numit seraschier pe Veli
paşa, cinstindu-l totodată şi cu trei tuiuri, fiind mulţumită de felul cum
s -a străduit în timpul verii, împreună cu tătarii, împotriva năvălitorilor
moscali . Acesta purta duşmănie ascunsă lui Grigorie vodă, încă din tiinpul
cînd fusese paşă în Ţara Românească4, şi fusese trimis, din poruncă împă- 30
rătească, la Bender, unde a plecat atunci cu oastea ce avea. Pentru prădă

ciunea ce făcuse însă oastea sa în această ţară, în paguba săracilor, şi mai
ales pentru că lăsase drumul drept spre Bender şi venise pe la laşi, Grigorie
vcdă era supărat pe el şi cînd a trecut pe aici l-a conăcit la locul numit 35
1 Baronul Cagnioni a sosit cu scrisorile ţarinei la Niş Ia 16 octombrie 1 7 3 9,

vezi Constantin Daponte, op. cit., II, p. 3 5 7 .
2 Rolul jucat d e Cagnioni î n încheierea păcii a fo s t foarte însemnat. Generalul
Manstein afirmă că după ce curţile din Petersburg şi Viena au acceptat mediaţia Franţei
între ele şi Poartă, împărăteasa a însărcinat pe ambasadorul Franţei, marchizul de
Villeneuve, cu aceste negocieri şi a trimis la Constantinopol pe Cagnioni « pour
soutenir ses interets conjointement avec le marquis de Villeneuve ». Şi adaugă mai
departe : « mais c'etait proprement M. de Cagn oni qui reglait toutes Ies affaires et
qui avait Ies pleins pouvoirs pour conclure la paix », Manstein, op. cit., II, p. 76.
3 Exilarea seraschierului de la Bender, Numan-paşa, în insula Kos a avut loc
la 1 2 noiembrie 1 739, vezi Const. Daponte, op. cit., II, p. 1 5 5 .

' Veli-paşa primise comanda oştilor turceşti din Bucureşd la 1 2 martie 1 7 3 8
(Const. Daponte, op. cit., II, p. 7 7 ) •
tvn:u9ev, tOV eK6veucre de; t07tOV A.ey6µevov I:A.oµ7tosiav, îtEpav tou ria
criou Kata tOV Kaµ7tOV tOU 'Apci>v P6Sa, euptcrK6µevoc; tote 6 aUSE VtT}c;
tcrtpa li t07tEOeuµevoc; ele; tÎJV LOK6A.av. Kai µf: oA.ov 67tOU autoc; etxev €cpe- 916
mv va avtaµro9ij µf: tOV rpT}y6ptOV P6Sav, em:tSiJ f}KOUE tÎJV KaA.itv cpft-
.5 µ11v tou, 6 au9eVtT)c;, ovtac; ayavaKttcrµevoc; Sta tÎJV s11 µiav tWV 1ttroxwv
Kai tOV ătaKtOV Sp6µov tOU, OEV Îj9EATJ<fE va avtaµro9ij µet' autou, Kai
oihroc; a7tfjA.9e µf: 7tapa7tOVOV. To 67tOÎOV ayKaA.a €A.eyov îtOAAOi Ott 9EAE\
to cpuA.a�et, yev6µevoc; oµroc; crepacrKEpT)c;, eu9uc; €Set�E q>tA.iav Kai aya
îtTJV 7tpoc; tOV rp11y6ptov P68av, ehe 7tA.acrtftv, ehe aA.118fi.
10 Kovta etc; tov p118evta BeA.i)-7tacrav crepacrKEPTJV, 8tropicr811crav
Kai ăA.A.ot 1tacraSec; 860 touyt&v Kai crtpateuµa ÎKavov Sta va Secpev
Seucru ta µEpTJ autu UîtO ta µocrxtKa crtpateuµata, îtEpi cOV Eq>T)µiseto
ott St1J pe811crav 7taA.tv eic; 860, Kai 6 µf:v yevepaA.11c; Aecr11c; µf: µeptKov
utpateuµa a7tfiA.9e Kata tou Kptµiou, to Sf: A.ot7tov crtpateuµa oA.ov µeta
1 5 tOU apxicrtpatftyou MouvtK EKtvft9TJ Kata ta µEpTJ auta. Kai e�etasov
tac; 6 au9EVtT)c; îtOÎOV Sp6µov 6Seuoum, e7tA.T} pocpopft811 Ott UîtO to Kiopov
eicrfjA.9ov eic; tÎJV Aexiav Kai St' autfjc; fi pxovto Kai îtEpv&vtec; tOV MîtOU
xov eic; to Mesi7tose, tcpav11 6tt 6 crK07t6c; trov fttOV Kata tOU Xottvtou.
Kai 811A.07tot118dc; nepi toutou 6 crepacrKEpTJc; Stropicre tov crepacrKf:p-crouA.-
20 tavov 'foA.aµ rKtpETJV µf: oA.a ta crtpateuµata tOU MîtOUsaKiou Kai t?tfj
yev eic; to Xotivt. Kai ayKaA.a 6 'HA.tac;-nacrac; tou Xottvtou Sf:v touc;
ăq>TJVE Kata îtp&tov va StaP&m eic; tÎ)V Aexiav, µi)7troc; Kai Kaµouv EKEÎ
o{ Tatcipot tW; cruv118icrµevac; cipnayac; trov Kai npo�evftcrrom Kai vfov cruy
xumv, oµroc; µeta tauta, îtpocrKaA.ouµevot U7t0 ttvrov Aexrov, EîtEpacrav Kai
2j t?tfjyav µeptKov 8tacrt11µa Kai 7taA.tv unecrtpE\jfav 7tATJcriov tfjc; Kaµevitcrac;,
7tpocrµevovtec; va anavtftcrouv EKEÎ tÎ)V µocrxtKÎ)V 7tapeµpoA.ft v, ft 67toia
EKtVEÎtO îtOAAU paperoc;, SEtKVUOUcra Ott avapaivoumv de; ta ăvro µEpTJ
tOU Nicrtpou Acpou oµroc; E�Etacre tac; StaPacretc; tOU Nicrtpou KaA.wc;,
. •
fiA.9ev ev Pi� aicpvtSiroc; Kai 8teP11crav tOV Nicrtpov de; î07tOV A.ey6µevov
30 MtAKOKOV xropic; va A.aPu Ei:S11mv 6 KoA.tcrciK-1tacrac; � 6 crouA.tavoc;. ·o
Sf: au8evt11c; tfjc; MoA.Sapiac;, A.aµpavovtac; 6ptcrµov PamA.tKOV îÎJV îtpcOîTJ V
ăvot�l V v a S�EA91J €�ro eic; tOV Kaµ7tOV Kai va crtftcru crtpat6rreSov, etxe
uuva�et 6A.ouc; touc; ăpxovtac; Kai µasiA.11Sec; Kai crA.oul;;t topfouc; de; tov
Kaµrrov tou raA.atii Kai ecrtpatOîtEOEUcrE µeta tOU I:apfj 'Axµf:8-nacră Kai
35 oA.rov t&V apx6vtrov Kai crA.oul;;t topEroV eKEi eic; tOV Kaµnov tou raA.ată,
orrou EKaµE Kai vfouc; crA.ous1topfouc; tptaKocriouc;, ovoµasovtac; muc; li
crrra9apfouc;, Kai iouc; €8roKE de; titv 8toiKTJcrtV tou µeyaA.ou cr7ta9apTJ 0eo- 91 7
8ropou TiaA.a811, Ka9ci:>c; fitov Kai oA.ot o{ µavsiA.118ec; u7to tov µeyav Ptcrna
PTJV KrovcrtcIKTJV Pasov, ta of: �Eva cpA.aµnoupa OîtOU EÎXE Kaµet, UîtO îOV
40 xatµavov. Kai ovtac; EKEÎ 6 au9EvtT)c;, TiA.Sev evac; ocpcpttcrtaA.11c; -Mocrxo-
Slobozia, dincolo de laşi, spre cîmpul lui Aron vodă, domnul fiind pe atunci
916 cu tabăra li la Socola. Şi cu toate că el dorea mult să se întîlnească cu
Grigorie vodă, deoarece auzise de faima lui cea bună, domnul însă, fiind
tare supărat de pagubele pricinuite săracilor şi de faptul că n-a apucat 5
drumul cel drept 1, n-a vrut să se întîlnească cu el, şi astfel paşa a plecat
supărat. Şi deşi mulţi spuneau că îşi va păstra supărarea, totuşi, îndată
ce s-a făcut seraschier, a arătat faţă de Grigorie vodă prietenie şi dragoste,
care nu ştim dacă erau prefăcute sau adevărate.
Pe lîngă zisul Veli-paşa seraschierul au fost orînduiţi şi alţi paşi cu 1 0
două tuiuri ş i oaste destulă c a s ă apere aceste ţinuturi d e oastea moschi
cească, despre care se vestise că iarăşi a fost împărţită în două părţi :
generalul Lascy, cu o parte din oaste, care a pornit împotriva Crimeei,
iar cealaltă oaste toată cu feldmareşalul Miinnich, care a pornit împotriva 1 5
acestor ţinuturi. Şi cercetînd domnul s ă afle c e drum a u apucat, fu înşti
inţat că de la Kiev au intrat în Ţara leşească şi că veneau încoace prin
a:eastă ţară. Şi trecînd Bugul pe la Mejiboje, s-a văzut că scopul acestora
era să atace Hotinul. Şi fiind informat de aceasta, seraschierul a orînduit
pe seraschier-sultanul Islam Gherei să meargă la Hotin cu toată oastea 20
de la Bugeac. Cu toate că Ilias-paşa de la Hotin n-a vrut la început să
lase oastea să treacă în Ţara leşească, ca nu cumva tătarii să facă obişnuitele
lor jafuri şi să pricinuiască o nouă tulburare, după aceasta însă, tătari i
fiind poftiţi de nişte leşi, au trecut în Ţara leşească şi au înaintat o bucată
de drum şi iarăşi s-au întors lingă Cameniţa, aşteptînd să întîlnească acolo 25
oastea moschicească, care se mişca foarte greu, lăsînd să se vadă că urca
înspre părţile de sus ale Nistrului. Dar, după ce cercetă bine trecerile
Nistrului, oastea moschicească sosi în grabă şi, pe neaşteptate, trecu
Nistrul la un loc numit Milcoc 2, fără să prindă de veste Colceag-paşa sau 30
sultanul. Iar domnul Moldovei, primind poruncă împărătească să iasă
la începutul primăverii pe cîmp şi să-şi aşeze acolo tabăra, strînsese pe toţi
boierii, pe mazili şi pe slujitori pe cîmpul de la Galata şi şi-a aşezat tabăra
acolo împreună cu Sari Ahmed-paşa. Aici a înscris noi slujitori, în număr 35
917 de trei sute, numindu-i li spătărei, şi i-a pus sub comanda marelui spătar
Teodor Paladi, după cum toţi mazilii erau sub comanda _marelui vistier
Costachi Razu , iar steagurile de străini pe care le întocmise erau sub comanda
hatmanului. Şi în timp ce domnul se afla acolo, veni mai întîi un trimis 40
1 Grigore vodă l-a prevenit pe Veli-paşa că are un firman care îi interzice trecerea
prin Moldova, dar acesta n·a vrut să ţină seamă de acest avertisment şi de aceea Gri·
gore vodă s-a supărat şi n·a mai vrut să-l viziteze. Vezi Const. Daponte, op. cit., II, p. 99.
2 Ion Neculce spune că oastea moschicească a trecut Nistru! prin două locuri,
pe la Vasileu şi pe la Mitcăul (M. Kogălniceanu, Letopiseţe, I.I p. 406).
poc;; npwtov Kat rnEtta ăA.A.oc;; µf: ypciµµata npoc;; tov yaÂ.Â.tKov nptapuv.
Kai Kata titv pEKoµEvoatm6vE 6nou dxav de; tou A.6you tou, EO"tEtÂ.Ev
EKaO'tOV µf: ăv8pcon6v tOU de; tOV yaÂ.Â.tKOV nptapuv, ovta de; to Niat.
<pavEprovovm; 7tEpi autwv tij pamÂ.Ei�. Kai EnEtOÎ} Kata tOV 'louÂ.tOV µfj-
5 va Enftymvav ta tatciptKa O'tpatEuµata de; to Xotivt, otapaivovta Otel
tfj<;; tacipac;; , Kata tÎ}V pamÂ.tKÎ}V npoatayÎ}v 6nou EÎXEV, t:ouvaatEU8TJ pA.E
novmc;; Kai toi><; Moax6Pouc;; 7tÂ.T)atcisovtac;; vei KtVT)0ij Ei<; ta focivro µtpTJ
Ota vei OE<j>EVOEUO'TJ tÎ}V tacipav, tOO'OV cm<'> tx0pouc;; , OO'OV Kai cl7t0 toui:;
Tatcipouc;; Kai ă.AÂ.a atpatEuµarn 6nou ottPmvov de; to Xotivt. Kai Ktvft-
1 0 aac;; tij t' 'IouA.iou an<'> tOV raAatcl.v, OtfjAf)E µi: µqcl.Â.T)V napcirnstv cino
10<i;;;;0u to r1ocn oµcu µi: QÎ,crc;; tdc;; ă pxovmc;; , r osil-r1H<;; tE xai C Â.Ol sn cpfouc;;.
KUl ta SEVU O'tpatEuµata, OTCOU EÎXEV iKUVcl, Kai ÎJKOÂ.OU0Et tOV opoµov
tOU, hovrnc;; O'KOTCOV va U1tUYTJ Kat' EU8dav de; tÎ}V MnciÂ.taV tOU dopo
xoywu, KclKEî0Ev de; to TaEpVEOUtO'l 01a <pUAUSlV Kai OE<pEVOEUO'lV tfj<;;
1 5 tmi pm;, brnoit UKOµT) ta µoaxtKa O'tpatEuµata of:v dxav <p0ciaEt de; tOV
N i o·q: cv. K ai cir. o îO 8c(1 q:: cv KO\ t Kl Ectq cic 0T) r. c(c;; E; VOl EO cyov va
CJHiÎ-TJ n p c <pl AOKÎJV iµr pcc; de; to 1 O f pHcL 1 0 1 , KOi tG � ElAE "! OV 'Ava
O'îOO TJV, n r ci;TJV �maxov trov nm8uI.v, µi: TLEvflvrn cmo0c peÂ.ot c;; ota va
7t pO<pUÂOîîOUO'l , Kai O,îl Kiv'r1 µa trov M caxo �rov CLKOUO'OUCH, va to <pUVE-
20 pci:occm tcp ol0EVîlJ . K oi tij aÂ.ÂTJ ÎjµEp� EKlVTJUE µi: OÂOV to crtpcitwµci
t ou EKEî0Ev Kai aKoÂ.ou8wvrnc;; tov 8p6µov tou, de; 61..iyac;; Îjµspac;; E<p0aaEv
de; to L\payucivt, Kai µEta mutu di:; to 'luµciva, 7tATJO"iov tou Mrrotoaa
viou, 07t0U ÎJÂ.0EV ElOTJO'l<; tcp au8EVtTJ Oîl ErrspauE tOV Niatpov Îj KapaA.a
tcov Moux6Pcov, Kai trrfjyEv 6 No paK KarrEtcl.voi:; µf: toui:; arra8aptA.oui:;
25 îOU li Kai toui:; EÎOEV UUîO\jlEL, oani:; yupisovtai:; di:; �V xcopiov, îJOpE 8Uo 918
Kascl.Koui:;, E:s wv 6 di:; E<puyE, tov 8f: ă.AA.ov tov tniaaE Kai tov t:rrfjyEv
di:; to TaEpVEOUtUl. Oi 7tpOEO'toi oµcoi:; 6rrou ÎjtOV EKEÎ, oi:v EKaµav tÎ)V
rrpETCOUO'UV rrpoµft0EtaV, OîtOU O'tEÂ.Â.OVtE<; tÎ)V "(AWO'O'UV di:; tOV au0�VtT)V
va <puA.ax0wat Kai autoi KaA.wi:;, al..A.' EKci0ovto aµsp1µv01, EXOVtEi:; EKEi
30 Kai tov KasciKov 01a va tov Ktvftaouv to rroupv6v. Kai m:pi titv 8wtspav
&pav tfji:; vuKtoi:; toui:; EKturrTJuav Esa<pva oi KasaKot Kai t:rrfj pav Kai tiJv
yÂ.cocruav Kai µEptKOU<; arra0apsÂ.oui:; aprrasavtE<; Kai ta ăf..oya tOU tE crtci
pocrta BauiATJ Pcouustou Kai tou 'AvaatacrTJ Pmaxou Kai 6,n ăA.Ao TJ U
pav, ErrElOÎJ EKEÎVOl E<puyov . rtEsoi, roi:; f:8uvft8TJUUV. Kai <p8avouaa autÎ)
35 Îj EÎOTJO'l<; di:; tOV au0svt TJV, EUplUKOµEVOV di:; to KcoatEO''tl, xcopiov tOU
'ApcirtT), tOV EîcipasE Ka0' U7tEppoA.ftv, Kai 8ta tOUtO tij autij fJµsp<ţ µE
tOlKTJO'E rrapaK6.tco di:; t6rrov <patv6µEVOV ă.mpaÂ.EUtE,') OV, orrou Kaµvovta<;
uuµpouÂ.toV µEta îOU I:apfj 'Axµf:8-nauă Kai tWV apxovtcov, EUtElÂ.E tOV
I:tÂ.EcOVTJV µEoEÂ.VttcrcipTJV µi: ÎKavoui:; µasiÂ.TJOE<; Kai ă.AÂ.oui:; di:; tOV K0-
40 opov Xtptm va 7tpO<pUÂ.UîîlJ EKEi, Otopisovtai:; va dvat Kai di:; îtA TI UlE
O'tEpav rrpo<puA.aKÎ}V di:; tWV apx6vtcov 6rrou dxov urro tÎ)V OlOlKTJUlV tCOV
O'tpatEuµata, Kai EtO'l EKlVTJO'E tÎ)V ăÂ.ATJV fJµtpav 6 au0EVtTJi:; arr' EKEi
Kai TtKOÂ.ou0Et tOV o p6µov îOU. 'EKEi of: 07tOU EKOVEUO'E npo tOU apiatou,
t<p0aat::v fvac;; TatcipTJ<;;, 6µou µt tov 8tciKov 6nou Titov di:; to Xotivt, <pe-
A DOUA DOMNIE A LU I GRIGORE GHTCA VODA 441
oficial moscovit şi apoi şi un al doilea cu scrisori către ambasadorul Franţei

şi, potrivit cu recomandaţia ce aveau către domn, acesta i-a trimis pe fiecare
cu un om de al său la ambasadorul francez, care se afla la Niş, anunţînd
totodată şi împărăţia. Deoarece în luna iulie, potrivit poruncii împărăteşti,
oastea tătărească urma să se ducă la Hotin, trecind prin ţară, şi cum şi S
oastea moschicească se apropia, domnul fu nevoit să pornească în părţile
de sus, ca să apere ţara atît de duşmani, cit şi de tătari şi de celelalte
oşti ce treceau spre Hotin. Aşa că, plecînd la 10 iulie din Galata, trecu 1 0
cu mare alai prin laşi împreună cu toţi boierii, mazilii şi slujitorii, precum 1 0< 1iu•le
73 9 >
şi cu destulă oaste străină ce avea, şi îşi urmă drumul. El avea de gînd
să meargă drept la Balta Dorohoiului, iar de acolo la Cernăuţi, pentru
paza şi apărarea ţării, deoarece oastea moschic�ască nu sosise încă la 1 5
Nistru. De la al doilea popas însă, s-a gîndit că ar fi bine să trimită o
strajă la Cernăuţi şi trimise pe Anastasie, fost vătaf de copii, cu cincizeci
de spătărei, atît pentru pază, cit şi pentru ca să aducă la cunoştinţa
domnului orice ştire vor afla despre mişcările moscalilor. Iar a doua zi,
domnul porni de acolo cu toată oastea sa şi, urmîndu-şi drumul, a ajuns 20
în citeva zile la Drăgşani, 1 şi apoi la Ismana, lingă Botoşani, unde primi
vestea că Nistrul a fost trecut de călărimea moscalilor, iar căpitanul Novac
9 18 s-a dus cu spătăreii săi li şi i-a văzut cu proprii săi ochi. Acesta, pe cînd 25
se întorcea, a găsit într-un sat doi cazaci, dintre care unul a fugit, iar pe
celalalt l-a prins şi l-a dus la Cernăuţi. Dar căpeteniile de acolo n-au
luat cuvenitele măsuri de prevedere de a trimite domnului iscoada şi de a
se păzi şi ei, ci şedeau fără grijă, ţinînd acolo şi isocada, ca s-o pornească
a doua zi dimineaţa. Pe la orele două din noapte însă i-au atacat pe neaş- 30
teptate cazacii şi le-au luat iscoada, precum şi ciţiva spătărei ; ei au răpit
şi caii starostelui Vasile Rusăt şi pe ai vătafului Anastasie, şi tot ce
au mai găsit, deoarece aceştia fugiseră pe jos, cum au putut. Cînd această
veste ajunse la urechile domnului, care se afla la Costeşti, un sat al lui 35
Arapu, tare s-a neliniştit şi de aceea, în aceeaşi zi, s-a mutat mai la vale,
într-un loc ce părea mai sigur, unde stînd la sfat cu Sari Mehmed-paşa
şi cu boierii, a trimis pe Sileon medelnicerul 2 cu o seamă de mazili şi
cu alţii la Codrul Herţii, ca să păzească acolo, orînduind totodată ca 40
strajă mai apmpiată pe unul dintre boierii care aveau sub comanda lor
oaste. Şi aşa a doua zi domnul a pornit de acolo, urmîndu-şi drumul.
Iar acolo unde a poposit înainte de prînz a sosit un tătar, împreună cu
1 Drăgşani este o localitate Ungă Hotin şi nu trebuie confundată cu Drăgăşanii
din judeţul Vîlcea, cum face Emile Legrand, în Eph merides daces, II, p. 28 1 .
a Constantin Silion medelnicerul a fost însărcinat şi c u o altă misiune
de Grigore vodă, anume să ducă la Hotin o jalbă împotriva lui Constantin vodă.
Vezi Neculce, p. 3 78.
-i;i d1.o 13'(}31.0 A <?l 13'(?0 5C!JlL Ang9g /\01d9J.. l.L d.J /\Ql 3.0Ull;>lLl}. QOlLQ 5019g13/\
-O.O OOJ!?l QOl QlLC} 50A3rf9llL<ll 'Drf(l)llLrfc:\.D /\O}l/\D/\1 DA?/\D)l u.olţ9no'(O)lţl
AQl 1D)l 5(1)lLlţrl ţ>'(D)l !j.9Xn'(nm ţ>A lllA?9QD �1 3ffindJ..?. 5lLd?:x.ond3.o 9 /\30
-O a · ng9g noJd oJ.. lL d.J no1A?8QD QOl ţ>lD)l n1nrf931nd1.o ţ>AD:XJ �rl 53glLdJrl3g
-AD)l JO AD.olL9'(1;>l.01 nmg?g llQ Al'(l;>lL 1n)l A<;!?lQD ,dnlL AD.ono:xl,J. 'A(l)g9X.o Sf:
-ow A<;!?l Al.DDl.Ol;>lD:X 391;>:X Al;i.1 53l/\OA1;>9ADrl 1D)l 5001 5?1AOJ1;>13�� 1010IL9
oi6 JO 'Al;>l'(no.o li -d�:x.ond3.o AQl 513 1n)l Aţ>.ODlL-d?:x.ond3.o AQJ. 31 59dlL 5001
-C?J'(DrlX1n 5QOl 53.l.AOd?m 'ADffi3dl.O?lL� '500lC!J'(DrlX1n 5QO'('(OlL 531/\0AdJDlL
1n)l '5cr>dnX.01 AD.ol.L91ţ1od:x3M.o '5nO:X1;>JD)l 5QOl ?rl tOA?rl'(Dl.03lLţl JO tOA3rl
-C?Jlt\Dt\<1.0 t\30 0a ' lt\}lOX Ql 5QdlL ADJDJ.OU'(lL? 1D:X t\30!3)11 13.0l;>d3lL t\DX}3 QE;
1og9X.oow JO llQ 'Anrln:x?. AD13'(?IDC!J ADJrl3gQo 5(1)rfQ 'n1nrf931nd1.o D'('(!l �rl
5nod1;>1Dl 1n:x 5noA1;>:XlL1V 5QOAD:XJ AD'(t3l.O?. '5DA1;>1Ă.OlLW 5Y,1 AQ/\31.0 Q.l.
t.o(l)gl;>'(DlD:XOdlL ţ>t\ 1.0(1)'(}31.0 ţ>t\ 'A<;!?lLlO"{ /\<;!?l 1D:X 1 1t\1;>rfd3:x:xy, Ql QlLţl
\ J9'(?. A3Xp QOlL9 'Al;>.ODlL-l;i.'(V , 51/\�:X.J 1n:x t\ţ>.ODlL-5ţ>t'( H , t\Ql ?rl SoA3rl
-<}<13'(<10grfn.o 1D:X 1/\}lOX Ql J}3 /\3.0D0ID?. '001 Aorf9dg t\Ql . JDlt\<;!?0<10"( S6
-o:xţi 1n:x 'nOJl.D3ADgJ..o lLW QOl nd:XJlAţ> l:XJ'(t\3.0 3rfn:x?, lAJlOX Ql Sp
3191 JDl/\OJl;>l.DU"{lL Jll.OQ t\ţ>.DDlL- l;i."(38 t\ Ud?)l.DDd3.D /\Ql 513 ! D:X t\O.OQ
'Al;>.ODlL-Jţ)l'( H . t\Ql Sp t\0.091 Sl.ilA?0QD 9 13.0C!Jd3t\DIDOdlL 3X}3 Al;i.l t\UlC)D.l.
Al.DlLgp Al;i.1 ţ>"{D:XĂ.V . 'lAJlOX Ql Sp t\3'(131.0?. AQl 'AlLdl;>gnXo.01 AQ.l.
5mAcr>do>go'(tID '(1)1go !D)l ' lLdJ ]3g QOl SolDrfrfl;>dJ.. QO.l. Al.DroAĂ.l;>A"Q Al;i.1 ţ>13rl oz;
AO'(l;>Ă.3rl t:XJ"{A3.0 3rfmq '11.0?AngJ..o lLw Ql Sp Sn1AOA1;>8ID 'S11.og 'AlLlA?0
-QD AQl Sp AlL19n1 AwlLgp Al;i.1 �rl lLdJJ3g QOl SlLdl;>gnXo.01 !D)l 3.0DSID?.
DlQDl ţ>l3rf 1D){ 'Dl}'(t\3.0 /\OĂ.J'(Q /\3/\lĂ?. !D)I 'mnrf931nd1.o ţl)lldD.OlD)l ţ>l
DIJJldn.01, Ql 5}3 SlLdJJ3g 9 /\3.0U)lJA? QOlL9 SLL)l}t\ SY,1 AQ)lll(l)"{l.Lg nrlrli;idJ..
�rf ng9g <10/\ }lt\Dl.0/\(l))l QOl JOlL(l)d9Aţ.1 /\3.0D0ID?. <101.DJdţl QOl i>dW Q1 !D)l SI
001 ADJdomog9 Al;i.1 30Q09no'(OXQ ' Sn.olţA1:x A39!3:>1'Q)l 'AOA3rl9Ă3'( rnrldC)3:
AoJd(l)X Sp A3J.. IJ.lL1 1n)l A30!3:X? t\3.olLA 1:x� i>d?rltţ Q1Qn !j.1 1n)l ·noJ"llox
QOl S13.ol,.Lgp Sţ>l SDd?lOdt3XOdlL llX?. ţ>t\ ţ>lg ll.O?ADgĂOllW Ql ţ>lD)l UĂl;>ll<}
'Qt\ 3.01.0l;>ID3lL'Q 'AOlQodu AQl SQdlL !j.9XLLgnd1 ţ>A AD.OQOAt)lDdDlL� AQl 12.0
-DlL QOl 1D)l ţ>l3rl J(l)AC!Jdlrlo.o lO'(Q Y,gt3ll? !D)l Sn1A0Xd!J SQOl �rl lL9C)3'(00g OI
-rfo.o� 'JUlt\?9QD 9 JDlt\OC)OXQ t\O!OlL9 Ql 'OOlA?9QD QOl ţllD)l 3.0UAJ:X� !D)l
Soog9X.oow 1n)l Soo)ll;>JD)l SQoAD)lJ 3dY,lL� 'ALLdrnnJ..ndlLrl AnrfD)l?. AQl 1n)l
1
6 6 Soog9X.oow SQ01 Sp 13J.. 9d> 3Xp li QOlL9 'SlLdJrl3gAD)l SoA11An1.0Aro){ 9 llQ
/\00Drl?. Acp �� 'SOOlC!J"{DrlX1n JOOĂ.J'(Q :XQO JDlt\OAdJDlL 'n1nrf931nd1.o ţ))llt\Drl
-nrlro99 ţ>l An.olL9d9.o� 50"(?l 1D)l 'ogl;>dg Ql Sro;=i ADd?rllţ Al;i.l AUAJ3)l� Sorl3"( S
-9lL JQl)ltdd> 3/\lĂ?. !D)l /\rog9X.oow t\<;!?l ţ)lD)l t\DĂ.IJ.lL1 ' U)ll;>Jl'(O)l QOl ţ>l3rl
5139(1)(\� !D)l 'nrlo3ll;>dl.O Sngl)l"(lX �� rl 1/\}lOX Ql J}3 Sţ>.ODlL-ţ>JrlDX Sp9
-'{Dl.O SlLd?)l.ODd3.o 'Q.ODlL-Y,'(38 QOl ţ>dDlL 9 JDlt\OA1;>9ID 'Sod?rl A30Q3lA1 Ql Sp
/\rog9X.oow /\<;!?l /\t.oDg i;ng Al,l.l ţ>l3rl llQ t\ţ>1Ă.DX3)lllLD)l QlL'Q /\1.0l.Lgp JDl/\Od
M011.LS310:::> I HD V:::> I NO �:::> 6ti-

A DOUA DOMNI E A L U I G R I GORE G H I CA VODA 443
d iacul ce era la Hotin, aducînd veste de la capuchehaie că, după trecerea

moscalilor de partea aceasta, a ajuns la Hotin seraschierul Hamza-paşa,
trimis de Veli-paşa, cu şase mii de ostaşi, care, unindu-se cu Colceag 1,
au mers împotriva moscalilor şi s-a dat în acea zi o luptă înfricoşătoare, 5
care a ţinut pînă seara, şi în sfîrşit oştile otomane s-au retras, luînd mai
919 mulţi prinşi, de la care au aflat că Constantin Cantemir, li care fugise la
moscali şi îl făcuseră brigadier, a luat mai mulţi cazaci şi moscali şi a pornit
Împotriva domnului 2 • Auzind acest lucru, domnul s-a sfătuit cu boierii
şi deoarece toţi, împreună şi cu paşa, îl îndemnau să se retragă spre Prut, IO
s-a hotărît s ă meargă spre Bogdăneşti, c a s ă primească mai uşor ştirile de
la Hotin. El a pornit de acolo chiar în aceeaşi zi şi s-a dus la satul numit
Sîrbi, de unde, de asemenea plecînd, şi-a continuat drumul. În timpul
prînzului a sosit un om al lui Constantin vodă cu o scrisoare, prin care 15
s e anunţa izbînda de la Hisargic 3 a marelui vizir asupra oştilor imperiale
şi se făcu un mic şenlîc. După aceea sosi la domn şi un ciohodar al marelui
vizir cu această veste, care, ajungînd la Bogdăneşti, după citirea scrisorii
marelui vizir, făcu mare şenlîc, iar apoi domnul, dindu-i ciohodarului 20
daruri, l-a trimis la Hotin, cu toate că această veste o şi făcuse cunoscută
domnul atît lui Iliaş-paşa de Hotin, cit şi seraschierului Veli-paşa. Acesta,
apropiinduse de Hotin, a făcut şenlîc în faţa satului Bogdăneşti, şi apoi,
continuîndu-şi drumul, a ajuns la Hotin. Acolo el s-a sfătuit cu Iliaş-paşa, 25
cu Ghenţ Ali-paşa, care venise de la Akkerman, şi cu ceilalţi, să ia înainte
moscalilor şi să ocupe strîmtoarea de la Boiana. Aşa că au trimis acolo o
seamă de lipcani, tătari şi altă oaste, dar fără vreun folos, deoarece mos
calii trecuseră pe acolo şi se apropiau de Hotin. Deci cei trimişi, întîlnin- 30
du-se cu cazacii, s-au bătut straşnic şi luînd mai mulţi prinşi s-au întors,
.920 ducînd prinşii la seraschier-paşa şi la seraschier- li sultanul. Aceştia, cerce
tîndu-i şi căpătîr:d veşti despre situaţia moscalilor, au auzit încă o dată
de la ei că într-adevăr Cantemireştii au fost trimişi cu destulă oaste împo- 35
triva lui Grigorie vodă. Aşadar, seraschierul a scris domnului să se păzească
bine, ca să nu i se întîmple ceva neplăcut ; el era mustrat de cuget că l-a
înşelat pe Grigorie vodă, că îi va trimite în ajutor oaste otomană, după
1 Colceag este aceeaşi persoană cu Iliaş -paşa ; La Manstein îl găsim : Ilia Kaltsack,
Memoires . . .
, II, Paris, 1 860, p. 40, iar la Hammer este trecut Elias, op. cit., voi. VII,
p . 5 26 şi 5 3 1 .
2 Despre Constantin Cantemir găsim unele ştiri interesante î n memoriile gene
ralului Manstein. În 1 736, Cantemir a părăsit Ţara Rom nească ca să meargă în Rusia.
Trecînd prin Polonia şi fiind arestat de contele Potocki, a scăpat prin intervenţia coman·
dantului Kievului Keith. În 1 739, mareşalul Miinnich i-a dat comanda unui regiment
ca să meargă împotriva lui Grigore vodă ; în drum spre Moldova s-a abătut prin Polonia
şi a făcut mari distrugeri, ca să se răzbune astfel pe contele Potocki, Memoires . .
, .
II, p. 42 - 43.
3 Hisargic este numele turcesc al oraşului Krotzka, capitala unui ţinut din districtul
Belgradului.
n:uµa 69coµavucov Ei<; &vouvaµcocriv tou x:ata titv PamÂ.tKÎ!V 7tpocrtayitv x:ai
ucrn:pov OEV tOV EO'tEtÂ.e. ·oµoico<; Kai 6 O'OUÂ.tavo<; 'IcrA.aµ rKtPE11<; oul:.
tiJv �excoptcrtiJv aya1t11V 61tOU elxev Ei<; tov aU9evt11v aut6v, eU9u<; tov
EO'tEtÂ.e Kai sva 0.1to tOU<; alxµaMnou<; va 1tÂ.11 POlpOpT)0ij titv ElOT)crtV tau-
5 tT)V, tiJv 61toiav 1tap' EKatepcov µav0avovta<; 6 au0evtT)<;, &tapax811 1tOÂ.
Â.a x:ai Kaµvovta<; titV ouvatiJv 7tpoµTi0emv, t1tp6crta�e Kai OteVUKtEpeucrev
oA.ov to crtpa•67teo6v •ou Ka0co7tÂ.tcrµevot Kai 61"01µ01. Mf; oA.ov 6µco<; 6-
1tou et:xav noA.A.itv A.ucrcrav o{ Kavoeµip11oe<; Ka•a wu aU9evtou, Kai µaA.t
crm 6 vecinepo<; .!\T)µT)•pacrKo<;, 01mi foxucre Kai ei<; tiJv Ae:x,iav µe•Cr. •itv
10 <puyiiv tOU Kai KU1"ci>p0cocre va KpatT)0ij ÎKavov Kmpov SKei, 6µco<; OEV St6A.
µT)crav va foeA.0cocrt Kata LOU au0evwu, ă.A.A.Cr. Â.ET)Â.a•Ticravte<; µeptKOV Ota
O'tT)µa tfj<; MoA.oapia<; Kai apna/;;OVLE<; iKavitv 1t00"<).1" T)ta l;;ci:>cov, Scrtpaq>11-
crav el<; tiJv napeµpoA.Tiv •cov. \
·o of; r pT)y6pto<; P6oa<;, PMnoVLa<; •itv Kat' auwu sx0ptKTtV 6pµitv
15 tou Mouv1K cip:x,1cr•patTiyou &noµevou wi<; A.6yot<; •&v KavoeµipT)ocov,
fcr•e1A.e Kai aMt<; ei<; tov crepacrKf:p-nacrCr.v sTJ•&vta<; Sm7t6vco<; •a<; •pei<;
x.1A.1aoa<;, to cr•pa•euµa 61tOU L OU unecrxe0T) OlCt va. KlVT)0ij 1tepmtepco va.
Sµ1tooicru TU<; smopoµa<; t&v KavoeµipT)OCOV 6nou EKaµav Ei<; titv tcrcipav
Kai va 7tUPTJ'YOPÎl0"1J µf; tOULO tiJv tcrcipav, oucrav crxeoov 0.1teÂ.mcrµEVT)V
20 ota Ta<; q>T)µtl;;oµeva<; \j/EUOei<; eioiicre1<; nepi tou au0E:vrnu on S�fjA.0e tfi<;
tcrapa<;, ou EVEKU Kai OÂ.T) it tcrcipa li &µpfjKEV ei<; µnet;; ev1e<;. ·o of; crepa- 92 l'
O"KEp-nacra<;, µit 0eÂ.OVta<; va tOV OcOO"lJ ouof; 1tEVtaKocriou<; ă.v0pci:>nou<;
Poii0emv, Sq>opeiLO va. µit KlVOUVEUO"lJ 6 au0EV1"T)<; U1t0 s:x,0ptKTtV smopo
µitv SKEÎ 6nou tKU0T)LO, anowy:x,civovta<; •fi<; unocrxeµE:VT)<; 1tap' aurnu Po11-
2s 0eia<;. �oaev E"fPU'lfE •<îl rp11yopi(!) P6oq. nci:><; cruµq>E:pet va µetaL07tl0"1J Kai
va U7tcl"(1J el<; tOV 0p6vov tOU. Ilepi ou cruµpouA.eu6µevo<; 6 au0E:VLT)<; µf;
tou<; ăp:x,ov•a<; Kai napaKaÂ.ouµevo<; uno nav•cov 6µoyvcoµ6vco<; 1tepi •ou
tou, SKiv11cre Kai ilA.0ev el<; •o Mnorncrciv1, 6rrou, Ota•pi\j/a<; ouo ftµepa<;,
€A.apev hepov ypaµµa napu tou crepacrKE:pT) 6n of:v elvm KaÂ.o<; 6 tono<;
30 SKEÎVO<; 0\U va Ka0Ticru 6 aU9E:V1"T)<;, S7tE10Îl elvm Îl µeyaÂ.T) O"'t"pcita 't"WV
µep&v SKelVCOV, Kai Ota tOUtO, 0€:/...ovta<; 6 au0E:V1"T)<; va 7tp0q>UAULî1J to
svteu0ev µepo<; •fi<; tcrapa<; a1to •a<; &mopoµa<; •&v Kal;;ci.Kcov, &nfiyev ei<;
to .!\paycravt Kai tcr•pato1teoeucre, cr•E:/... /...ovta<; n poq>u/...aKa<; 7tav•ax.ou, Ka-
0ci:><; ăcpT)O"E Kai el<; 1"0 MîtOLOcravt. WOvta<; of; 6 au0EV1"T)<; el<; 1"0 Mîtoyoa-
35 vecrn, el:x,ev m1pe1 ăveµov 1tOÂ.Â.&v µueÂ.o<; x:ai €q>uyav 7toA.A.oi crA.oul;;t topfoi
x:ai Kam•avot, Kai µal;; i A.T)oe<; el<; •a crnina tou<;. Ilepi cbv 7tpocrtax0ev•e<;
1tapci toO au0evwu o{ Ka\µaKaµ11oe<;, S1tiacrav µeptKOU<; Kai tOU<; EO"'t"EtÂ.aV'
d<; to .!\paycravt x:ai €A.apov titv 7tpenoucrav 7tmoeiav tou<;.
porunca împărătească, dar pe care nu i-a mai trimis-o. De asemenea şi

Islam Gherei sultanul, pentru deosebita dragoste ce avea faţă de acest
domn, i-a trimis îndată pe unul din prinşi, ca să se lămurească . asupra
acestei ştiri. Aflînd deci domnul această veste de la amîndoi, tare s-a 5
neliniştit şi, luînd toate măsurile ce se puteau lua, a poruncit ca toată
o istea să petreacă noaptea! cu armele în mînă şi gata pentru luptă. Dar
deşi Cantemireştii erau turbaţi împotriva domnului şi mai ales cel mai
tînăr. Dimitraşcu, deoarece după fuga lui, domnul a avut trecere şi în
Ţara leşească şi a izbutit ca acesta să fie oprit multă vreme acolo, totuşi 10 ·
n-au îndră:nit să meargă împotriva domnului, ci, după ce au prădat o parte

din Moldova şi au jefuit un număr însemnat de vite, s-au întors la tabăra lor.
Iar Grigorie vodă, văzînd pornirea duşmănoasă a mareşalului Miinnich
împotriva sa, care se lua după spusele Cantemireştilor, a trimis şi a ceru t 1 5
din nou c u stăruinţă d e la seraschier-paşa cei trei mii d e ostaşi făgăduiţi
ca să poată merge mai departe şi să împiedice năvălirile Cantemireştilor,
pe care le făceau în ţară, şi să dea astfel curaj ţării, care era aproape desnă
dăjduită în urma ştirilor mincinoase ce se scorneau cu privire la domn, 20
921 că ar fi plecat din ţară, din care pricină toată populaţia o pornea li în băje
nie. Iar seraschier-paşa, pe de o parte, nevoind să-l ajute nici cu cinci sute
de oameni, iar pe de altă parte temîndu-se ca nu cumva domnul să
fie ameninţat de vreo năvălire duşmană acolo unde se afla, din pricin a
netrimiterii ajutorului făgăduit de el, i-a scris lui Grigorie vodă că este 25
mai bine să plece şi să se ducă la scaunul său. Sfătuindu-se domnul cu
boierii despre aceasta, toţi au fost de aceeaşi părere şi l-au rugat să plece.
Deci d omnul pornind, a sosit la Botoşani, unde, după o şedere de două
zile, a primit o altă scrisoare de la seraschier, în care se arată că locul
acela nu era potrivit să stea, deoarece se• afla pe drumul cel mare din 30
părţile acelea. Şi dorind d :Jmnul să păzească partea de dincoace a ţării
de năvălirile cazacilor, a mers de şi-a aşezat tabăra la Drăgşani, trimiţînd
străji peste tot, precum şi la Botoşani. Pe cînd domnul se afla la Bogdă
neşti, mulţi dintre slujitori, căpitani şi mazili cu gărgăuni în cap au fugit 35
la casele lor 1 ; dar caimacamii, primind poruncă de la domn, au prins
pe unii şi i-au trimis la Drăgăşani, unde au primit pedeapsa cuvenită.
1 De asemenea şi Constantin Oaponte spune că boierii mazili au început să-l

părăsească pe Grigore vodă, iar ţăranii să nu-l mai asculte, op. cit., II p. 274. Iar feld
mareşalul M iinnich scria la 1 9/30 septembrie 1 739 cardinalului de Fleurv că din 5 000
de slujitori cîţi avea domnul Moldovei n-au mai rămas decît 700 ; ceilalţi au fugit în
munţi (I. C. Filitti, Lettre.s et extrait.s concernant le.s relarion.s de.s Principaute.s Roumaine.t
avec la France, Parii, 1 9 1 5 , p. 257).
-Ăl;>dll ţll. �rf oorf9 SnOlo/'(DrfX}D cbd1D1?)l <;t>1 A? JQOl SDlhl;>lL i\Dd!J.ll? 1n:x i\D}i\
-rod>rfnD i\DJrfD:x i\DDl19X�g? i\�g 't\C!]lQD .dDlL i\1DD1DJ1i\'9 i\DJrfD:x J31i\Ollng sir
iţrf Srorfg tOi\13)13 . 'i\OdlDl;>)l 91 3)lrog?dnu 'mfo31-,;id1D AQ13:Xd'Q S1droX �g
Sno1 nol9y_ 001 'AtrfDAC)g Al1D91 �rf A�rf SQOlQD QOlt\uox 001 Sţ>DDlL 9 Sn1
-i\oll?Y.9 1n)l i\od1DJ?)l 91 sp i\DDDJDllY.lL? i>d?rflJ. li.Y.Y."9 1.J.1 1n)I 'i\Q.Ji\nrlroe o.
i\Q.Jl i\ UlC)Dl i\iţĂnd> i\Dl3XD1 i\lţl 1:ng 101QD 1n:x J3J.i\0Jl;>TIC\D8 'i\3i\13TI?. i\� 1n:x
u'g i\Dd !J.u? 1n:x C\Oi\J3:X? nog?uo1nd1D 001 i\ou91 i\Ql Sp i\DA.!J.u? 'Aog3u91 Ol'
ci6 -DdlD i\Q:Xli\DTI(l)89 Ql. i\Oi\?TIDllldo:>tDDlS! J3li\Ollng li '1og9XDOW �g 1 0
'JOlQD 1n:x SroJoT19 '1d?!;!i\31LW 91 Sp i\DDl.t.1Alpmq 'Aod1DJN
i\Ql J31i\Oi\dJDlL 'DTI031'J?d1D i\QlLlO"( Ql �rl !)OTI9 'Jl;>DDlL- l.J.Y. V. Jli\�:X.J �g 0.
'Oli\08'J?:X? 1n:x Snd99 Si;i 1 3D13"{:X?. 'noAJ3:>1� nodlDJ;>:X 001 i\OOJlLOli\? i\Q.Jl. :>1? l19l}.A
-ng? SnoDg SD�l;>i\nD 1n:x li\Jl.OX 91 Sp i\3DldC)Ă? Sţ>DDlL-SţHY. H . �g o . Sf:
·td?!;!A31L W
91 J}3 no1 AoT19dg i\Ql 3Dl199oy_o:>11.L Sro100 1n:x 'SnolL C!J d8A'Q SnoĂJ"(9 J?Y.Y.Oll
�TI JDli\Oi\?TI '3Dld?rfDdDlL? 'S-,;>DDlL-d�:>IDDd3D 9 1D:X JDli\OlL?"(g i\Ol01L9 Q1
'i\DDU8DJlLdo:xD31g S31i\OĂC)3ch ooXDY.Y.'Q lOY.Y.'Q i\QlLlOY. Sro100 1D)I "i\ofoch�
5Q8Q3 101L1oy_ �g JO '10d319DDld3lL JO 01i\O"(C!Jll'9 QOlL9 Sro;J SroJDM3Ă i\DD Of:
-llnnolLŞ 'i\1"(911 i\lţl QlL'Q 10i\?TIY.DlD3lL'Q i\01'1!- QOlL9 'S3g!J.Jli\DlDOlLTI 101"(
-JX AoA9T1 1n:>1 '101Lrode""9 Sro3Dl}.dX s�1T13gQo 1n:x n1nT1C!J)nT1 AOY.9 i\011} Aog
-31L91nd1D 01001 i\Q:Xli\Drlro99 91 �g Sp 'SDJ3Y.1DDg S!J.:xrnDrod S!J.1 S1T1nA9g
\l llY.Q i\01� i\0!;!31L91Dd1D i\Q:XlXDorl 91 Sp !ţg131LŞ 'DlQ.Ji\ i\D�13S!?. 'i\rolLT19u
1D:X i\rogdl;>lLTIC\O"{ i\Q.J:XlXDOTI i\Q.Jl. i\iţ"(Og i\OlLO:>ll;>lS!'Q A lµ Qll'Q 10i\3tf9)1i\DID'Q S6
1D:X lOÂ.}"(9 J3li\Q J3i\ll!O 'i\Q.J:Xdnoi i\Q.JJ3ll i\Q.Jl. ţ>dDlL l.J.tfd9 QOTIÂ.D"(DY.Y."Q } D:X
S!J.og i;i13n 31\lÂ.?. "C!l .en:x 'AolLp SC!J 'm)Jd313n mn)ld 901 i;i 1 QlLt;> noJA.DY.lL
)I? i\3DQOi\d31LŞ l.J.Xdt;> l}. 1n:x SnodJ?lDl SQ01 �rl 13rl?Y.OlLŞ ţ>dgo lţ 'i\OA?T1D1d
-coX DlDTIC!JD .DJdl. Sp nrlo311;>dlD i\Q:>11XD0T1 91 SDli\Q }D)I "i\Q.JlQD ,l.D)l Aiţrl
-d9 li.tfl;>)l ţ>i\ J?lS! 'C\01 i\Dd<)OJ31L i\iţl. 3.0DTI}01? }D:X Sl.t.d?:>IDDd3D 9 U8<)3lDDi\ 06
-ngş i\38 0Q ·ood1.0JN 001 Sod?rl 91 Qll"Q noJÂ.D"(lL :xş i\DA.!J,uş J?Y.Y.'Q 'AroJ)1d31
-3T1 i\Q.J:Xli\Drlro99 i\Q.Jl. J?l.D:X i\DÂ.!J.ll? A�g Scorlg 10A13:x3, '3i\3T1.09dlL? SQ01 } D)l
i\D}DDT1101� }D)l D1J}d313tf 3tfn:x?. '11\ 11ox 91 Qll"Q nrll.t.1.0J;>1g AQ.JdC!J 09g �g Sn1
-/\Oi\ }DA.li. 11 " li. D l}.li\Di\C\D SQOl ţ>i\ -,;ng S9durl3dnu UÂ.l;>lLC) J?A S3gl;>DDlL SQOlllOY.
JQOl �rl 1D:X 11\}lO X Ql Sp /\Ol� QOlL<;> DlDTIC)31Ddl.O ţ>)lli\DT1ro99 J?l DY.Q �rl S I
l.t.9l}.A1)1311\ţ> 'Sl.t.d?)l.ODd3.0 9 C\Ol<)Ol 1d31L JDli\O')O)lţl }D)l 'ClO}i\ llOX !)Ol J?lD:X
OO!;!?lLOlDdlD !)01 J?l3TI :Xli\C)OW 9 }D:>l l.t.9l}.Al)IŞ JDl\11 ?S! SDd?rll}. ,83W
·S90T1D1y_og od)lţ> SpX3i\C\O Sp i\DDU81;>X� 10d319D
l66 -Dld31L 1 0 AC!J �? . 10A3T19Xnrl li So�ndrnu d�uq 31p 'lOAl;>)llLlV JO Anorl?Y.OlL?
Di\?TIDllL'(_3llt;> ug 5D}DnXornT1JD S!J.y_y_ou J?l3T1 Sno:XJ?JD)I S(lol �rl i\(l)dl;>l O I
-Dl 1n:x i\(i)i\l;>:XlllV i\Q.Jl 10T1D1y_og odxi;i SpX3An.o 011\0i\}ĂŞ cb190Do1 rq 1D){
'i\l.t.A�dp SnJX3y 1n)I SnJD.O(l)d \l�Dl3T1 Al,u J?lD)l AoAngi\}:Xt;> 1n)I l.J,y_ndH>t;> ser
'AD}X3y Alp Sp l.J, X ndm 1D)I UY.1?) u19mo1 /\� Sno1 l;>lDTIĂJ?dll J?l i\D'(.131.0?.
1n:x Ao.tnd>?1n:x \\Oll<;> Sn1gngy_ow S!J.1 SmAoXd?;J S(lO"("(OlL i\DAnXC!J1uş 1n)I
'AD)li\Jgodox Aiţ1 1n)I i\Oi\ll?A'.I 91 1n:x An.ol.t.11?Y.l.t.3Y.� SC!J8D)l 'Sngl;>Dlno::r S!J.1 s
Sod?rl 1n)I OO}DlOODi\d3Dl 001 i\OlQOi\lDl 91 i\D.OQ01D"(U 3"(Ş 1n:x i\D}i\DS!
-.touw Al,t1 Sp Soo:xl;>)D)I i\0"("(31.D?. 1n:x Sro}3"(3l 13tfl;>:XOllt;> i\DXp (lOlL<;> Sno1
l;>Ăoyg 11J)I DQ.J), J?l J3li\OID?dl 'SDd?rllJ. :ţ>i\D:X} 13:>1? i\DDl181;>lD? 'oodlD}N !)Ol.
/\O}DU"(ll i\D.ODd?ll? (l0ll9 l3:>1 Ş JD:>ID!?i\l;>X J3li\Dd}3Â.Ş '10g 9X.oow �g 10
H 01 1.LS310:::> I H D V:::> INOH:::> 9t l>'

A DOUA DOM N I E A LU I G R I GORE G H I CA VODA 447
Iar moscalii, făcînd şanţuri pe locul de lingă Nistru pe unde trecuseră

şi stînd acolo mai multe zile pentru a hrăni vitele şi caii lor, istoviţi cu
totul, trimiteau cazaci în Moldova de prădau ţinutul Cemăuţilor şi o
parte din ţinutul Suceava, precum prădaseră şi Sniatinul şi Horcdenca ; 5
au sărăcit pe mulţi boieri din Moldova, care se refugiaseră în Ţara leşească
şi .:are şi-au trimis acolo lucrurile în mare grabă şi zăpăceală, socotind
această ţară în siguranţă şi ferită de primejdii, în urma păcii ce exista
între Rusia şi Ţara leşească. Î ntre timp aveau loc hărţuieli neîncetate între
lipcani şi tătari de o parte şi cazaci de cealaltă parte, cu multă vărsare de 10
922 sînge, deoarece lipcanii se luptau cu desnădejde pentru patria lor, li pierind
cei mai mulţi în aceste neîncetate hărţuieli.
După cîteva zile a pornit şi Miinnich cu oastea sa asupra Hotinului.
Aflîr.d seraschierul aceasta, a pornit şi el cu toată oastea otomană ce era 15
l a Hotin ş i c u ceilalţi paşi să-i iasă înainte. L a o depărtare d e două ceasuri
de Hotin el a făcut meterezuri şi pregătiri şi îi aştepta. M iinnich însă n-a
mers împotriva meterezelor otomane, ci a mers spre coasta oastei, din
partea Nistrului. Aşa că seraschierul a fost silit să-şi pregătească pedestri- 20
mea şi să năvălească asupra lor. Oastea moschicească fiind împărţită în
trei părţi, coada se lupta cu tătarii, iar capul trecea pe la coasta meterezelor
turceşti, precum am zis. Împotriva acestora, pedeştrii turci au dat năvală
cu mult zgomot şi chiote, dar, fiind în număr mic şi fiind măcinaţi de
tragerea necontenită a bombardelor moschiceşti, au dat dosul, fiindcă 25
în tabăra moschicească se afla întreaga putere a împărăţiei ruseşti, pe cînd
în tabăra otomană erau numai adunături şi oameni fără căpătîi ; numai
o mie de bostangii, trimişi din Constantinopol, s-au luptat vitejeşte pînă
ce au pierit cei mai mulţi dintre ei, iar ceilalţi au fugit îndată, care încotro 30
a putut, şi astfel s-au risipit. Seraschier-paşa, văzîr:d că a rămas cu foarte
puţini oameni, s-a retras şi el, apucînd drumul spre Bender.
Iar Iliaş-paşa s-a întors la Hotin şi, adunînd pe cîţi a putut din locui- 35
tarii acelei cetăţi, a închis porţile şi s-a aşezat acolo, pe cînd Ghenţ Ali
paşa împreună cu restul oastei, mergînd de-a lungul Nistrului, au ajuns de
asemenea şi ei la Eender.
923 Iar moscalii, li văzînd astea otomană risipită, s-au dus ]a locul taberei
lor şi au luat tot ce a mai rămas acolo, uimindu-se de această fugă grăbită 40
a otomanilor. A doua zi moscalii s-au apropiat de cetate şi, văzînd paşa
de la Hotin că ei aveau o oaste puternică pe cînd el n-avea decît oaste
puţină, a predat cetatea 1• Moscalii, văzînd că turcii nu pun nici o împo
trivire, n-au primit nici o învoială, ci, cucerind cetatea, au luat prinşi pe 45
1 Mai multe amănunte despre predarea cetăţii Hotinului se află în Manstein,

op. cit., II, p. 5 4 - 55 .
µatei wuc;, Kupu:uovtEc; to Kcicrtpov. Kai tKEivouc; µev Em:µ'l'av de; to Kio
pov, tÎJV of: yuvaiKa Kai tei 1tatOia tOU 'HA.tăc;-1tacră, Otei tÎJV 9EpµiJv ai'.>tou
OET} crtV, tei EcrtEtA.av E tc; tei rooE Kai Ct1tfjA.9ov 1t&pav tou Liouvapou .
'Ev tocroutq> o&, Otatpipovtac; 6 rpT}y6ptoc; P6oac; de; t o Lipaycrcivt,
5 roc; EÎ1tOµEV, EA.apEv ElOT}O'lV îOU OtacrKopmcrµou trov pacrtAlKOOV o9coµavt
K OOV crt patEUµatcov. Kai Ka0ftcrac; Ett ouo fi µ&pac; tKEicrE, Eµa9E Kai tiJv
li.A.cocrtv t ou Xonvtou, Kai otei touto u1t&crtpE\jlEV de; tov 1t p6tEpov t61tov
tOU Kai tcrt pat01tEOEU O'EV aU9tc; EÎ<; tOV Kaµ1tOV tOU raA.ată, EîtEtOÎJ o{ O'KOp-
1tl0'9 EV tE<; ToupKot Kai Tatapot, Ct7tfjA.9ov 7t&pav tou Ilpoutou, &m crtp&-
1 0 q>OVtE<;.
·o of: MouvtK, 1tapaKtvouµEvoc; U1t0 trov KavtEµipT}OCOV EUptcrKoµ&vcov
1tap' ai'.>tcp, tOU µf:v µ7tpayaoipT} tou of: µayt6pou, µf: oA.ov 61tOU Kai tei
�{i)a touc; ÎJtOV Ctcr9EVEO'tata Kai OEV EÎX,OV KatacrtacrtV Vei KlVT}00UV, oµcoc;
µf: tcic; u7tocrx&crEtc; tKEivcov 61tou tov tPEPaicovav on Kai �roa 9&A.ouv mipEt,
1 5 Kai tpoq>eic; 9&A.ouv EupEt, Kai ăcr1tpa 1toA.A.ei 9&A.Et A.aPEt, tKata1tEicr9T} oui
îÎJV ăKpav q>tA.apyupiav tOU vei 1tp O�EVÎ] O'lJ µiav µEyUAT}V pA.apT}v Kai KiV
ouvov tij X,ptcrnavtKij taUtlJ tcrapq., Kai outcoc; EKtvft9TJ Ct7t0 to Xotivt µe
OATJV tÎJV ouvaµtv tfjc; pcocrcrtKfjc; pamA.Eiac; Kai ÎJA9Ev de; tOV Ilpoutov
etc; t o 'IcrvoP&tcrt, 67tou fJ yEtpE Kai q>pouptov 1t&pav wu Ilpoutou Kai to
20 cbv6µacrE "Aytov 'lcocivvT)v. KliKEi9Ev &KivT)crE t ov KavoEµip TJ V li Kcovcrrav- 924
tivov µf: iKavov crtpcitEUµa Kai il PXEto Kata to rtam 6µou µf: tov yEvE
pliA.îJv ciytourcivtE tou, oînvEc; &px.oµEvot de; to M7totocr&vt, µia lt7to tac;
7tpocpuA.aKcic; îOU rpT)yopiou pooa oucra Katei to TcrEpVEO'îl, de; to VEpOV
tfjc; I:itvac;, cruvavtft9TJ µf: îÎJV crtpci�av tou KavoEµipTJ µEµtyµ&vT)v µf: M7to-
2 5 yocivouc; Kai Ka�aKou;, Kai Kt U7tT}9&vtEc; , &viKTJO'E tiJv crtpci�av tou KavoE
µipTJ Kai o[ µf:v ă/.../...o t Eq>uyov, &vav of: E7tiacrav A.apcoµ&vov, ocrnc; El 1tE
tov &pxoµ6v wu KavoEµipTJ µf: iKava taKnKa Kai dtaKta crtpatEuµata.
·osEv Ei>8u; f:cp8acrEv fi m:pi wutou EiOTJ crtc; de; to v ai'.>9&vtTJV Ct7to tiJv
pTJ9Eicrav 1tpocpuA.aKfiv tou, ou EVEKa Otro ptcrEv ăv9pco7t6v tou, Kai &co; to
3o 1toupvov eq>EpE t�v yA.rocrcrav tKEiVTJV de; tov aU S&vtT)V Kai t7tATJpoq>o
pi]9TJ . "Ocrnc; Kai cruµpou/...Eu6µEvoc; tv tKELVlJ tij �cr7t&pq. µf: touc; ăpxov
rac;, cirrEq>cicrLcrE OLei vei. µiJ 7tp O�EVTJ9 ij µEyaA.ut&pa PA.ciPTJ Kai Kivouvo; de;
tiJv tcrcipav, va tpaPTJx9ij 7tapaKcitco, µ�v ovtac; tvouvaµroµevo; µf: pa.crt
AtKa crt patEu µa.ta, OLei to ave/...m crtov tOU tOLOUtOU trov MocrxoP[J)V KLVÎ]-
35 µaroc;. "09Ev otopicrac; KaîµaKliµT)OE<; ouo tyKpitouc; ăpxovrac;, to v µeyav
A.oyo9EtT)V ravoouA.ov I:toup�a.v Ka.i t OV µeya. v popVLKOV rErop yciK T) V Kav
ta.KOUsTJVOV, tKiVTJcrE Kata to I:K:tvoeî, 67tou 1tTJya.ivovm Ele; t�v I:civoav,
tov f:<p8acrEv ELOTJcrtc; Ct7to to 69roµavtKov crt p a.t67tEoov 67tou ÎJtov de; to
M 7t EALypaO L Otl EtEAEtc09T) Îl µEta tOU Kaicrapoc; otaA.A.ayft, îÎJ V 67toiav EL-
40 OT)crtv OTJA07totftcrac;; &te tfjc; I:civoac; 6 aUSevtT}c; toic; KaîµateciµTJOE<;, &Ki
VTJcrE Kai t7ti\YEV de; to I:tet VO EÎ . ·ne; 'tOO'OV oµcoc; 'tO 1tEptcrcr6tEpOV crtpci
'tEUµa 'tOU, 'tOO'OV1 µ7toyOcJ.VlKOV ocrov x:ai �&vov, O ElKVUOVtEc; µiav ătepav
âmcrriav, Eq>Euyov . Kai 'to 'taxi> Eîtfjyev 6 ai'.>9&vtT}c; de; 'tÎJV PEµ7tpitcrav,
ouo &pac; CÎ7t0 'tO I:KtVOEÎ CÎ7tEX,OU crav, x:ai tcrtpat07tEOEUO'E µf: t oi>c; ăpxovtac;
4 5 Ka i 'tO tva7tOAEL<p9f:v O''tpciteuµa 'tOU. ·o oe K(J)VO'tavtivoc; Kavoeµi-
1 Cuvîntul «tOaOY» scris de altă mină.

A DOUA DOMN I E A LUI G R I GO R E GHICA VODA 449
toţi cei din cetate, cu lucurile lor. Pe prinşi i-au trimis la Kiev, iar pe
soţia şi pe copiii lui Iliaş-paşa, la rugămintea fierbinte a acestuia, i-au trimis
în părţile acestea, de unde au trecut peste Dunăre.
În timpul acesta, Grigorie vodă, care se afla la Drăgşani, cum am
spus mai sus, a primit vestea despre risipirea oştilor împărăteşti şi, mai 5
stînd încă două zile acolo, a aflat şi de căderea Hotinului ; din pricina
aceasta s-a întors la locul său de mai înainte şi şi-a aşezat iarăşi tabăra
pe cîmpia de la Galata, deoarece turcii şi tătarii, care se risipiseră, înna poin-
du-se au trecut dincolo de Prut. 10
Iar Miinnich, îndemnat fiind d e Cantemireştii care s e aflau c u el,
unul ca brigadier iar celalalt ca maior, cu toate că vitele erau foarte slabe
şi nu erau în stare să se mişte, totuşi datorită făgăduielilor acestora, care
îl încredinţau că şi vite vor lua şi provizii vor găsi şi bani mulţi va lua, 1 5
a fost înduplecat din pricina marii sale lăcomii d e bani s ă pricinuiască mare
pagubă şi să pună în primejdie această ţară creştină. Aşadar, el a pornit
de la Hotin cu toate oştile împărăţiei ruseşti şi a venit la Prut, la lşnovăţ,
unde a ridicat şi o cetate dincolo de Prut şi a numit-o Sf. Ioan 1 • De
924 acolo a trimis pe Constantin Cantemir, 11 împreună cu generalul său aghio- 20
tant şi cu destulă oaste, să meargă la Iaşi. Aceştia sosind la Botoşani, una
din străjile lui Grigorie vodă, fiind la Cerneşti lingă rîul Sitna, s-a întîlnit
cu straja lui Cantemir, compusă din moldoveni şi cazaci, şi în lupta ce
s-a dat straja lui Cantemir a fost bătută şi a fugit, însă a fost prins un 25
rănit, care a spus că Constantin Cantemir venea cu destulă oaste regulată
şi neregulată. Aşadar, zisa strajă înştiinţă îndată pe domn, care a trimis
pe un om al său şi pînă dimineaţa l-a şi adus pe acest prins în faţa sa 30
şi s-a lămurit. Şi, sfătuindu-se domnul în acea seară cu boierii, a hotărît,
pentru ca să nu pricinuiască pagubă şi mai mare şi să nu pună ţara în
primejdie, să se retragă mai departe, mai ales că nu primise un ajutor
de oşti împărăteşti împotriva acestei mişcări neaşteptate a moscalilor.
Deci numind caimacami pe doi boieri aleşi, pe vel logofătul Sandu Sturza 35
şi pe vel vomicul lordachi Cantacuzino, a pomiţ spre Scînteia, şi în drum
spre Şanţa i-a sosit din tabăra otomană, ce se afla la Belgrad, vestea că
s-a încheiat pacea cu împăratul. Domnul, împărtăşind din Şanţa această
ştire caimacamilor, a plecat şi mai departe la Scînteia. Între timp însă, 40
cea mai mare parte din oastea sa, alcătuită din moldoveni şi din străini,
arătînd o deplină lipsă de credinţă, a început să fugă. A doua zi dimineaţa ·
domnul s-a dus la Rebniţa, două ore departe de Scînteia, şi şi-a aşezat
acolo tabăra cu boierii şi cu oastea ce i-a mai rămas. Iar Constantin Can- 4 5
1 Despre ridicarea acestei cetăţi vorbeşte mareşalul Miinnich într-o 1crisoare
din 25 septembrie 1739 adresată principelui Lobkovitz (vezi Manstein, op. cit„ II, p. 62).
,
450 CRONI CA GHICULEŞT I LOR
PTJ<;; , EpxoµEvoc;; de;; îO :Ei7totE, otc.OptC:J'EV &va 1tOÂ.K6PvtKOV µf: XtÂ.iouc;; av-
9pc.01touc;; Kai li fof:pacrEv To M1taxÂ.m'.Jyt Eic;; To Kat<:apEsf:vt t<:ai enfjyE oia 925
îi'j<;; KtpÂ.t yamupac;; KUîcl mu r PTJYOpiou P6oa. "'OvîE<;; 6µroc;; µ3 ă.Â.oya
KEKµTJK6rn Kai 1tTJyaivovtE<;; EV piq., f:crTa9TJKav îEÂ.Eiroc;; Ta ă.Â.oya mu; !::roc;;
5 de;; îO LKtVOEÎ, oucra Kai µEyUÂ.TJ Â.UO'îtTJ , Kai i:: µEtvav CJ'XEOOV 7tEsoi. Oumc;;
31 All1��TOU 6 7tOÂ.K6BvtKO<;; E7tEpacrE 7tÂ.TJcriov mu nacriou îij Â.a Auyoucrmu, îij 8f: a'
< > I:rntEµppiou, 9f:Â.ovrnc;; va i::µ pu de;; i:o rtacrt 6 Kav8EµipTJc;; E7tp6crrnsE
muc;; KaîµaKaµTJOE<;; Vcl i:: pyouv de;; 7tpOU7tUVîTJO'lV mu µf: naparnstv, 6µou
µf: oÂ.ac;; îcl<;; µnpacrÂ.ac;; · µaÂ.tCJ'ta îOV popVtKOV rEropyUKTJV KavtaKOUsTJ-
10 vov tov EÎXE yupEucrEt np6tEpov Kai EnfjyEv de;; mu Â.oyou mu, EuptcrK6µE
vo; Ka9' 680v Ett ota va cruvoµtÂ.ftcrrocrt. Ti cruvoµtÂ.iac;; oµroc;; 9f:Â.Et dxov
avaµEtaSU muc;; of:v Îl SEUpoµEv, Kai Eîcrt EPYfiKav oi ă.pxovîE<;; µf: OÂ.OV îOV
Â.aov de;; unaVtTJcriv mu de;; tov Kon6v, npompf:povtf:c;; tov Kai KÂ.Et8ia Tfjc;;
KOUpîTJ<;; de;; oicrKOV acrTJµEVtOV Kaîcl îÎJV 7t pocrtayi)v 07tOU i::crtE1Â.EV autoc;;
15 1tp6tEpov. "Ocrw;, tpxoµEvoc;; µf: iKavov crîpatwµa, supft pE1c;; Cinavrnc;; , Kai
7tEpv&vtac;; U7t0 îO rtacrt, EKOVEUCJ'EV de; îO 1tUÂ.UîtOV îOU rpTJyopiou P6-
oa, <l>opµ6crav ovoµacrµf:vov, îO of: crtpatwµ6. îOU EO'tpam7tEOEUCJ'EV EV
O'KTJVaîc;; f:sro9Ev de;; îOV KUµ1tOV. Kai îij auîij fJµf:pq. eyuptcrEV ă.npaKmc;;
Kai 6 1tOÂ.K6PvtKO<; EKEîvoc;; 01tOU ECJ'îUÂ.9TJ KUîU mu rpTJyopiou P68a, EîtEt-
20 oi) naipvovrnc;; EtOTJO'lV 6 rpTJy6ptoc;; pooac;; Oît îOV KataOtcOKOUcrtV Kai µi)
TtSEUpovrnc;; îOV apt9µov îWV Kaî' aumu a7tECJ'taÂ.µf:vrov, µf: îO va E<j>TJµicr9TJ
moc;; Î)mv 7tOÂ.U crtp6.twµa, hpaPftx9TJ 1tapaKUî(I) Kai tnfjyEV de; îO Procrtf:
îcrt Kai an' EKEÎ U7t0 îO ProcrtEîcrt Eqmyov Kai o{ Â.omoi crÂ.oustmpfot Kal
EµEtvav 7tOÂ.Â.a oÂ.iyot KOVîU de;; îOV au9EVîTJV, Kai UUîOi EK îWV vf:rov crÂ.ou-
25 stmpf:rov, ovoµasoµf:vrov CJ'1ta9apf:Â.rov.
'Ev mcroutq> of: 6 O'îpilîTJyoc;; MouvtK, Ktvftcrac;; µf: OÂ.OV îO µocrxtKOV
crîpaî61tEOov, i::cp9acrEv de; to Mnoyoavf:crn Kai i::K ncrE Kai &îEpov cppouptov
EKEÎ 6voµ6.sovt6.c;; îO ·Ayiav Avvav. Kai acpftvovrnc;; li Eic;; auîa îcl cppoupta
„ 926
îO papoc;; îOU, EKtvft9TJ auîoc;; EUcrtaÂ.Î)c;; µf: îF.crcrapac;; XtÂ.t6.oac;; av9pc.07touc;;
30 Kai tpxoµEvoc;; de;; Tov µn6oov Tfjc;; Zistac;; , tnp6crTaSE Kai iiYEtpav t<:al
3 �n�Ejfj;�u &tEpov cppouptov EKEi, Kai oihroc;; l:: cp9acrE de;; To rt6.crt Tij îpi't1J I:E1tTEµ
ppiou, 1tpoi..inavmuµEvoc;; 1tapa TCi'.>v cipxovTrov Kai 1tavtoc;; Tou Â.aou, Kal
rrapoµoiroc;; Kai EV îij dcrooq> UUîOU oi crtpan&tat îOU 7tUVîE<;; stcpft pEt<;
dcrfjÂ.9ov Kai EKOVEUO"EV de;; îÎJV au9EVîtKÎJV KOUpîTJV. Tov 07tOÎOV 1tpOcrKU-
35 vftcraVîE<;; oi ăpxovtE<;; EKElVTJV îÎJV fJµf:pav muc;; EOEX9TJ acrµf:vroc;; Kai îOU<;
E7tp6crtasE va EUpicrKWVîat 1tUVmîE de; îÎJV î pU7tEs6.v mu. "09Ev auvapt
O"îWVîE<;; îij clAÂ.lJ fJµf:pq. µEta µoucrtKWV opyavrov Kai Eu8nµiac;; , tPEPairove
muc; ăpxovrnc;; Oît ÎJ E7tapxia tpyfjKE 1tÂ.EoV arro îÎJV ESOUcriav îWV 'Q9ro
µav(i)v µf: îÎJV ouvaµtv îCOV orrÂ.rov tfjc;; PacrtÂ.icrcrTJc;; îOU Kai Kat' ouOf:va
40 îp07tOV ay6.7tTJ of:v yivernt xropii; îÎJV E7ttKp6.tE1UV tfji; E7tapxiai; taUîTJ<;, /...E
"(OVtac;; 6n îU ocra EÂ.apov of:v 9f:Â.ouv tmcrtpacpfj , Kai av KaO' un68Ecrtv
µecro/...a Pftcrrocrtv ăÂ.Â.at Pacrt/...eîat Ota va "(Upicrouv EVtEu9ev, 7tUÂ.tV of:v 9f:
Â.Et "(lVEt mUîO xropic;; ci>cpf:Â.etav Kai clVEcrtV îi'ji; trrapxiai; taUîTJ<;, U7tOCJ'XO
µevoi; Oa\jliÂetav tÂfoui; EK µepouc;; Tfjc;; pacrtÂ.Eiac;; Tou de; TÎJV Tcrapav. Au-
45 Tac; Kai ăÂÂo.c;; 1toÂ.Â.ac;; a7taîTJÂ.ac;; \mocrx.f:creti; l::oetsev tv Tefl cpavep(fl f:vc.0-
A DOUA DOMNIE A LUI G R I GORE G H ICA VODA 451
temir, venind l a Şipote, a dat poruncă unui polcovnic c u o mie d e oameni

925 să li treacă Bahluiul la Căcărezeni şi să meargă prin Cîrligătura împotriva
lui Grigorie vodă. Avînd însă cai istoviţi de oboseală şi mergînd în grabă,
caii lor s-au oprit cu totul la Scînteia, unde era şi noroi mare, şi aşa
au rămas aproape fără cai. Acest polcovnic a ajuns la 3 1 august lingă 5
Iaşi, iar la 1 septembrie, vrînd Cantemir să intre în Iaşi, a poruncit caima- 3� ,;��st
camilor să iasă cu alai întru întimpinarea lui, împreună cu toate breslele.
Pe lordachi Cantacuzino vomicul îl chemase ca să stea de vorbă cu el, I O
şi acesta se dusese chiar mai înainte, încă pe cîr.d Cantfmir se afla în
drum spre Iaşi. Ce au vorbit însă între ei nu ştim. Deci au ieşit boierii
cu tot poporul în întimpinarea lui la Copou, înfăţişîndu-i, potrivit unei
porunci ce le trimisese el mai înainte, şi cheile curţii pe o tavă de argint.
Acesta sosind cu un număr însemnat de ostaşi 1 , toţi cu săbiile scoase 1 5
ş i trecînd prin Iaşi, a tras l a palatul lui Grigorie vodă, numit Frumoasa,
iar oastea sa şi-a aşezat tabăra în corturi, afară pe cîmp.
În acea zi s-a întors fără să reuşească nimic şi polcovnicul acela care
fusese trimis împotriva lui Grigorie vodă, fiindcă, prinzînd de veste
Grigorie vodă că îl urmăresc şi necunoscînd numărul celor trimişi împo- 20
triva sa, deoarece se svonise că era multă oştire, s-a retras mai departe
şi s-a dus la Roşieci. De acolo, de la Roşieci, au fugit şi alţi slujitori, rămî
nînd domnul cu un număr foarte mic din acei slujitori tineri, numiţi
spătărei. 25
Între timp, generalul Miinnich pornind cu toată oastea moschicească
a ajuns la Bogdăneşti ; el a ridicat acolo încă o cetate, pe care a numit.:o
926 Sf. Ana. Şi lăsînd li în aceste cetăţi artileria sa a pornit uşurat cu patru mii
de oameni şi, sosind la Podul Jijiei, a dat poruncă de 8:U ridicat şi acolo 30
o cetate, şi astfel a ajuns la Iaşi la 3 septembrie, fiind întimpinat de boieri 3 ·�r��i;�1 11
şi de întreg norodul şi la intrarea lui în tîrg toţi ostaşii ţineau săbiile scoase.
Miinnich a tras la curtea domnească şi, venind în aceeaşi zi boierii să
se închine i-a primit bucuros şi le-a poruncit să fie totdeauna la masa sa. 35
Luînd deci a doua zi împreună prînzul cu muzică şi veselie, M iinnich îi
încredinţă pe boieri că acest ţinut a ieşit de acum de sub stăpînirea otomană
prin puterea armelor împărătesei sale şi că în nici un caz nu se va încheia
pace fără a avea stăpînire pe acest ţinut. El zicea că tot ce au luat ruşii 40
nu va :fi dat înapoi, şi chiar dacă ar mijloci alte state ca ei să se retragă
de aci, tot nu se va întîmpla acest lucru fără folos şi fără uşurare pentru
acest ţinut, făgăduind ţării milă din belşug din partea împărăţiei. Aceste
şi alte multe făgăduieli mincinoase a dat în faţa tuturor, iar după aceea 45
1 Constantin Cantemir a intrat la laşi cu 3 OOO de dragoni, husari şi valahi (vezi
Manstein, op. cit., II, 59).
-452 CRONICA G H ICULEŞTI LOR
mov 1tllV'tOOV. Meta tauta of: EO"tElÂ.EV de; toi>:; ăpxovtac; Kai E/;Î)tEl Oli>
pov oroOtKa XtÂ.tcioac; ouyypuca q>Â.ropia, �exroptcrta a1to to oropov 61toi> e
Ott�E moc; 1tpbtel va 8rocrouv de; ttiv pacriÂ.tcrcrciv tOU, ÎKavac; XlÂ.tcioac; q>Â.ro
pia, E�O) U1t0 tÎ)V U1tEpoyKOV 1tOO"OtT]ta toU l;axtpf: Kai ăÂ.Â.rov sTJtT]µcitrov
5 61toi> of:v Titov 8uvatov vei yivromv. Oi ăpxovtec; 8e iKavroc; EKÂ.a60T]crav,
<paveprovovrnc; to ciouvatov ti'jc; tEAEtrocreroc; tOUtrov Otel tÎ)V cruyxumv Kai
OtacrKopmcrµov ti'jc; tcrcipac;. ·o 8f: Ptcil;ovtac; toi>c; lipxovtac; va tă. tEÂ.EtcO
crrocrtv oÂ.a autci ta /;T]ti]µatci tOU Kai µciA.tcrta to EOlKOV toU oropov, toi>c;
cl1tElÂ.î]cre Otl ocv of:v Kciµrocrt Kata tÎ)V 0€/...T] criv toU, OlOEl ă8ttav toic; Ka-
:1 0 /;ciKotc; Kai AET]Â.iltOUO"l tÎ)V tcrcipav OÂ.T]V, µ1) a<pÎ)VOVttc; li ăA.A.o îtpăyµa 921
îtapci µ6vov yi'jv, µf: OAOV 61tOU ai ap1tayai Kai AET]Aacrim de; Kaµiav iJµ€
pav Kai de; Kavtva tOîtOV OEV EAel\jlilV, Kai Etcrt touc; touvcicrtEUcrE va \mo
mx0rocrtv de; tel KaKci tOU 0tÂ.Î]µata. Kai µetă. tauta toi>c; fop6crta�E va
0EX00'.>crt cruv0Î)Kai;, fjtOl KE<pci/...m a cruµ<pOOVT]tlKU µocrXlKU yeypaµµEvtt, ta
1 5 61toia EcrtelAEV de; autouc; µf: tOV 'Av8pET] creKpetcipwv, O"UVT]yµ€vouc; µttă.
tou µT]tporroA.itou Kai trov tmcrK6rrrov de; to crrrin tou IlaA.ciOTJ PtcrncipT],
6rroi> Î)tov Koveuµ€voc; 6 Krovcrtavtivoc; KavoeµipTJc;, µf: 7t pocrtayÎ)v vei
'tel oex0rocrt Kai va TU \moypci\jlOOO"lV, de; tă. 6rroia îtEpteixev Otl vei 7tapa
xe1µcis1J Îl MoA.8apia Kci0t XPOVOV eiKOO"l XlÂ.tcioac; crtpciteuµa Kai vei oro-
_ 20 O"lJ tote OEKa XlÂ.tcioac; <pÂ.ropia t«iî> q>Ept µapecrciÂ.lJ MouviK oropov Kai 860
XlAtcioac; <pÂ.copia va rrpocrcpEplJ autcr> Kat' Etoc; Otel to µayetpeiov tOU Kai
ăÂ.Â.a totauta. Kai 7tacrxicravtec; o{ ăpxoVTec; vei ta tµrrooicrcom, E1tp6paA.ov
to ciouvatov, oµcoc; tEÂ.oc; tel \m€ypa\jlaV Kai UKOUcricoc;. Kai PÂ.EîtOVtec; tOV
fout6v touc; de; tOtaUîT]V avciyKT]V, Otropmav µiav îtOO"OtT]ta ăcr1tprov de;
25 tei poucp€na tou 7tasapiou, OTJÂ.aOÎ) touc; 7tpayµateută.c; 'ApµEVT]Oec; Kai
·Eppaiouc; Kai ele; touc; �Evouc; µ1toytaptvcicrî]Oec;, PciA.Â.ovtec; &mcrtcitac; opa
youvouc; vei cruvci�cocrt ta ăcr1tpa auta 016. to oropov tou q>Ept µapecrciÂ.T]
MouvtK, oinvec; µf: 1tOÂ.Â.ac; nµcopiac; tă. E1tatpvav cl1t0 touc; av0pro1toUc; µe
9pi'jvov Kai cicpavicrµov 1toA.A.rov. Meta muta of: 81c0p1crav Kai de; tă. µova-
30 crti] pta tou ·Ayiou Tcicpou Kai tou I:tvă Kai tou •Ayiou "'Opouc; ăÂ.Â.T]V
îtOO"OîT]til licrrrpcov, U1toyeµisovtec; Kai EKeiva µf: 1tOÂ.Â.Ec; cpo�€pec; moc; 0€
Â.OUcrt AET]AiltÎ]O"El o{ KasciKOl ta µovacrti] pta, iiv of:v 8rocrcocrt ta ăcr1tpa.
·o of: MouvtK Otatpi'l'ac; ÎJµEpac; nvac; &oro de; to rtcicrwv, E1ti'jyev
de; to µovacrti] ptov ti'jc; Tcratatcrouymc; Kai Eloe to aUSevnKov 7ta�1µci81
35 orrou Î)tov EKei Kai i:paA.e Kai to tcri]Kcocrav Kai to EcrtttÂ.ev de; to µe
yciÂ.ov crtpat61tdi6v tou, to 61toiov Titov de; tov Ilpoutov. Kai A.aµpcivov-
tac; Kai oKtcil x1Â.1cioec; cpÂ.copia a7to toi>c; lipxoVTac;, Kai 6µoÂ.oyiav 7tepi
trov Â.omrov Olcl va 'ta Orocrcocrt de; crapciv'ta li iJ µE pac;, ÎJ'tOtµcise'tO va Kl- 928
viJcrlJ , 7taipvovmc; ei8T]crtV 7tcilc; E1tEpacre tov Tipoutov to µeyciÂ.ov crtpa-
-«J t6rreo6v tOU Eic; 'tO Bcioov Xai:OtouÂ.ou'( Kai Eîti'jyt de; t01tOV rKoupa rKip
Â.Ei: 'tO"El µcipt Â.ty6µtvov, 1tpocrµEvoVTac; autov EKEÎ. ·oeev liq>T]O"E 'tEcrcrapac;
. XlÂ.tcioac; croÂ.Oatouc; µf: tOV I:i1top 'YEVEpciÂ.T]V Ele; to rtcicrt, Â.Eyovtac; on
A DOUA DOMNIE A L U I G R I GORE G H I CA \'ODA 453
a trimis şi a cerut de la boieri un plocon de douăsprezece mii de florini

ungureşti, în afară de darul de mai multe mii de florini ce a arătat că
trebuie să dea împărătesei sale, în afară de zahereaua peste măsură de
mare şi de alte cereri ce nu erau cu putinţă să se îndeplinească. Boierii 5
s-au plîns mult şi au arătat că este cu neputinţă să ducă la bun sfîrşit aceste
cereri din cauza stării tulburi din ţară şi faptului că populaţia s-a risipit.
Dar el, căutînd să silească pe boieri să îndeplinească toate cererile sale,
şi mai ales să-i dea ploconul său, îi ameninţă că dacă nu vor face după
927 dorinţa sa, va da voie cazacilor să prade toată ţara şi să nu lase 11 decît 10
numai pămîntul, cu toate că jafurile şi prădăciunile n-au lipsit în nici o
zi şi în nici o parte a ţării. În felul acesta i-a silit să se supună poftelor
sale nelegiuite. După aceea a trimis, cu Andrei secretarul, la casa lui Paladi 1 5
vistierul unde erau adunaţi boierii c u mitropolitul ş i c u episcopii ş i unde
era găzduit Constantin Cantemir, nişte ponturi scrise în limba rusă, cu
porunca să le primească şi să le iscălească. În aceste ponturi se prevedea
ca Moldova să primească în fiecare an pentru iernat douăzeci de mii de
ostaşi, să dea îndată un plocon de zece mii de galbeni feldmareşalului 20
Miinnich, iar două mii de galbeni să-i dea în fiecare an pentru bucătăria
sa, şi altele asemănătoare 1• Boierii s-au trudit să arate că este cu nepu
tinţă să le îndeplinească, dar pînă la urmă le-au iscălit fără voie. Şi văzînd
boierii în ce nevoie se găseau, au hotărît ca o sumă de bani să plătească
breslele din tîrg, adică negustorii armeni şi evrei, precum şi ·boierinaşii 25
străini. Ei au pus supraveghetori dragoni să strîngă banii pentru ploconul
feldmareşalului Miinnich ; aceştia luau banii cu multe pedepsiri şi cu plîn
setele oamenilor, dintre care mulţi se ruinau. După aceea boierii au orîn
duit ca şi mănăstirile închinate Sfîntului Mormînt, Sinai şi Sfîntului 30
Munte să dea o altă sumă de bani, pe care au împlinit-o după multe
ameninţări, spunînd că mănăstirile vor fi prădate de cazaci dacă nu vor
da banii 2•
Miinnich, stînd cîteva zile aici în Iaşi, s-a dus la mănăstirea Cetăţuia
şi văzînd pesmeţii domneşti ce erau acolo a dat poruncă să-i ridice şi să-i 3 5.
ducă la tabăra sa cea mare, care se afla la Prut. Apoi, după ce a primit
opt mii de galbeni de la boieri şi un zapis că rămăşiţa va :fi dată în patru-
928 zeci 11 de zile, a început să se pregătească de plecare, cînd a primit ştirea
că oastea sa cea mare a trecut Prutul la Vadul Haideului şi s-a dus la 40·
locul numit Gura Gîrlei celei mari, aşteptîndu-1 acolo. Deci a lăsat la Iaşi
patru mii de ostaşi cu generalul Şipov, zicînd că mai tîrziu va trimite şi
1 Ponturile aînt date pe larg de Neculce, p. 3 9 1 .
2 Conat. Daponte, spune c ă feldmareşalul Milnnich a impus oraşul laşi l a o
contribuţie de război de opt mii de florini, urmînd ca evreii să plătească 2 OOO, iar
restul mănăstirile (op. cit„ II, p. 359).
45 4 CRO N I CA G H ICULEŞT I LO R
Kat6m crtsÂÂ.Et x:ai ă.i..i..o crtpcitwµa El<; a7t07tÂÎ)pcocnv fvOEKa x.ii..tciocov,

µ6vov vei cppovticrcocn x:ai..Ci':l<; oi ă.px.ovtE<; 7tEpi tfj<; t pocpfj<; tcov. To 67toiov
EÎ7tE vei aKoucr8ij EÎ<; tOV rp11y6ptov p6oav, EîtEtOÎ] f)�EUpE mb<; OEV Â.Ei-
7COUV oi KatcicrK07tOi tOU. Kai 7tEpttptyupicra<; to 7tascipt îOU nacriou x:ai
5 oEi�a<; t07tOV Otei vei CJ'Kci'lj!OUV x.avoaKa<;, E7tp6crta�E tOU<; ă.pxovta<; vei e
totµacrcocn 7tEVtE x.tA.taoa<; craÂ.axopTJOE<;, €� cbv EKaµav o{ ă.pxovtE<; eh<;
xtA.iou<; craA.axopTJOE<;, oi 67toiot 6µou µE wu<; croÂ.oatou<; &crKa7ttov wus
xavoaKm;, xaA.Ci':lvtas 7tOÂ.Â.mv 6cr7tina, E7tEtOÎ] OCJ'Ot dxov ăcr7tpa Kai tous
EOtoav tei ă.cp11vav, tmv OE 7ttcoxmv tei EKpfJµvtsav.
10 ·o OE rirrop y&v&paA. TJ<;, i'.crco<; sK µa8ficr&cos x:ai 7tpocrtayfi<; wu Mou-
VtK, ECJ'tEÂ.VE tÎ]V VUKta U7t0 XtA.iou<; crtpancinas E�Cll tOU nacriou Kai tÎ]V
CiA.A.11v fiµspav, dcr&pxoµsvcov EKEivcov, EKpas& toi><; ăpxovms Kai wus
EÂ&yE, on vei 07tOU ÎJÂ.8E Kai ăÂ.Â.O crtpcitEUµa x:ai vei oci:>crcocrt autcp saxE
psv. Kciµvovta<; cruvqm<; to totoOtov i::co<; ou a7tE7tÂ.ÎJ pcocr&v x:ai ErrmpvEv
15 tpocpei<; Otei EVOEKa XtAtcioas crtpatwµa, &xovtas OÂ.OV tei<; autei<; tscrcra
pa<; xtA.tcioa<;.
'Ev tocrout 8E €x:tvfi811 x:ai 6 Mouvtx: a7to to rtcicrt, 7taipvovms
µet' aut00 tOV µîJtp07tOÂ.ÎtTJV 'Avtrovtov x:ai îOU<;; ăpxovta<; KaîµaK<iµTJOES
x:ai wi><; €nfjy&v i::co<; Ei<; ttiv crKTJVÎJ V tou 67tou EÎXEV Eî<; to µqai.. o v crtpa-
20 t67t&8ov Kai lKEi sKpcitTJcrE tous ă.pxovtas tpEi<; fiµspa<;, &u8uµoOvtE<; µe
Â.ouµ7tcip8as Kai µE µoucrtKei opyava. Kai tij y' fi µspq. E PyaÂEV OAOV to
crtpcin:uµa E�ffi toO crtpato7tt8ou µe x:ci8E crtpanffittKÎ]V 8tataytiv x:ai µe
Âouµmip8a<; Kai crtfivovta<; EKKÂTJcriav, E7tp6crta�E tov µ11tpo7toA.it11v Kai
CÂ.Ett0upyTJcrE, x:ai iicrupov EKaµEv ciytacrµ6v, Kai µ&tei taOta Eficocrav <pffi-
25 tiav li tOCJ'OV tei<;; Âouµ7tap8a<; OCJ'OV Kai tei tOU<pEKla Katei tÎ')V crtpattCOtt- 929
KÎ]V tEXVTJV, bnf>EtKVUOVta<; Ei<; tOU<; ă.pXOVta<; tOUS µoA.fiopavou<; tÎ]V sµ7tEt
piav Kai tsxv11v tou<;. Kai Kciµvovms toi><; ăpxovta<; cr&vat6pous, 8tei µE
croi..a PficrEffiS autmv, cl7tEKatEcrta811 Kai 6 Kav8Eµip11s Kcovcrtavtivos 7t pono
CJ'EVUt(l)p, µEcroA.aP11cravtffiV Ei<; tOUtO tmv apxovtcov 8tei vei ouvavtm EV
30 lcrxuî EKElVOU vei 8E<pEVOEU(l)Vtat ll7t0 tous KasaKOUS Kai Katcivous, Ei<;
tOUS 07toious iipxovtas avaµEta�U Î)tOV Kai 6 Kcovcrtavtivos PffiO'CJ'EtO<;; ,
7t pro11v xatµavoi;, tOV 67toiov EÎXEV cpspEt ll7t0 to xcopiov tOU 6 Kav8EµipTJ<;; .
' EKEi 8f: di; tov Ilpoutov 7toÂ.A.oi 7ttcoxoi €vt6mot €cruvcisovw dr;; ttiv
O'KTJVÎ]V tOU MouvtK Kai EKÂ.aiovto 8tei tei<; ap7tayei<;; 67tOU E7ta8ov, on a-
35 O lUK07t(I)<;; EÂ.ETJÂ.UtOUV ta crtpat&uµatci tOU tÎ]V a8A.iav tcrapav, EKEivos
8f: cl7tEKpivEtO on KavEi<; f>EV EAETJÂ.aticr811. Kai OELKVUOVt(l)V EKElV(l)V tei
7t pciyµatci îOU<;, 7tap6vta Ei<; to crtpat67t&86v îOU, 07tOU ÎJîOV µuptaf>E<; sro
ffiV Kai a8taK07t(I)<;; E<pEpvov Kai ăÂ.Â.a, ÂETJAatOUVtES tÎJV tcrapav, 7tUÂ.tv
cl7tEKpivEtO on tei ă.A.oya XPEtasovtat 8tei îOUS crtpanrota<; Kai tei P68u1
40 8tei ta<; Â.ouµ7tap8ai;, tei fie ăÂ.Aa sci:>a 8tei t pocpÎ]V tci:>V crtpancotmv, Kai
8f:v ta EOtOEV. Eîs µEplKOUS 8f: EOCOCJ'E Kai ypaµµa îOU 8tei va ta J..a pfficrt,
Kai C17t0 tO iiAÂ.O µspoi; fop6crtasE Kai OtaV i8Ci':Jcn tO ypaµµa tOU Va µÎ)
tei oci:>crfficrt, x:ai E7tEO'tpEcpov o{ 1ttffi;(Oi ă.v8pffi7t0t 8 pTJVOUVtE<;, x:ai KAaiov
'tE<;, Kai Pi..a crcp11µ00vtE<; ti)v pappaptKÎJV tx:Eivffiv y&v&av.
A DOUA DOMN I E A LUI GRIGORE G H I CA VODA 455
altă oaste pînă la împlinirea de unsprezece mii, numai boierii să aibă grijă
de hrana lor. El a spus acest lucru ca să ajungă la urechile lui Grigorie
vodă, fiindcă ştia că nu lipseau iscoadele lui. Şi cercetînd tîrgul laşi de jur
împrejur şi arătînd locul unde trebuiau săpate şanţuri, a poruncit boierilor 5
să pregătească cinci mii de salahori. Boierii însă au pregătit cam o mie
de salahori, care împreună cu ostaşii săpau şanţurile 1, dărîmîr.d casele
multora, anume ale săracilor, căci casele acelora care dădeau bani le lăsau.
Iar generalul Şipov, poate cu ştiinţa şi din porunca lui Miinnich, IO
trimitea în timpul nopţii cite o mie d e ostaşi afară din laşi, iar a doua
:zi, cînd aceştia intrau în oraş, chema pe boieri şi le spunea că a mai venit
şi altă oaste şi să dea zaherea pentru ea. Făcînd mereu acest lucru, a ajuns
să ia hrană pentru unsprezece mii de ostaşi, dar avînd într-adevăr numai 15
cele patru mii d e ostaşi.
Între timp a pornit şi Miinnich de la laşi luînd cu el pe mitropo
litul Antonie şi pe boierii caimacami, pe care i-a dus la cortul său din tabăra
cea mare. Acolo i-a ţinut pe boieri trei zile, înveselindu-i cu bombarde 20
şi muzică, iar a treia zi a scos întreaga sa oaste afară din tabără, în deplină
rînduială ostăşească şi cu bombarde, şi împrovizînd un altar a dat poruncă
mitropolitului să slujească sfînta slujbă. Apoi a făcut şi sfeştanie, iar
9
92 după aceea au tras li cu bombardele şi cu puştile potrivit cu arta militară, 25
arătînd boierilor moldoveni priceperea şi măiestria lor ostăşească. Apoi
pe boieri i-a făcut senatori, iar pe Constantin Cantemir, prin mijlocirea
lor, l-a făcut protosenator. Boierii au mijlocit pentru aceasta, spre a putea
fi apăraţi prin puterea acestuia de cazaci şi de cătane. Printre boierii aflaţi 30
aici era şi Constantin Rusăt, fost hatman, pe care Cantemir îl adusese din
satul lui. Acolo, la Prut, mulţi pămînteni săraci se adunau la cortul lui
Miinnich şi se plîngeau de jafurile ce le ir.durau, deoarece oştile sale
prădau necontenit nenorocita ţară. El însă răspundea că nimeni n-a fost 35
prădat. Iar cînd ei îi arătau avuturile lor aflate în tabăra sa, unde erau
mii de vite şi se mai aduceau şi altele din jefuirea neîncetată a ţării, el
ilrăşi răspundea că de cai era nevoie pentru ostaşi, de boi pentru bom
barde, iar celelalte vite trebuiau pentru hrana ostaşilor şi nu voia să le 40
înapoieze. Unora însă le dădea scrisori să le ia înapoi, dar pe de altă parte
trimitea poruncă să nu li se dea, chiar dacă vor arăta scrisoarea sa. Astfel,
sărmanii oameni se întorceau acasă plîngînd, văitîndu-se şi blestemînd
neamul lor crud. .
1 Aceste şanţuri aveau aproape 1 3 m. lăţime şi 20 m. adîncime (vezi Const.

Oaponte, op. cit„ II, p. 359).
CRON ICA GHI CULEŞTI LOR
'EK OE -ro() Il poutou otroptcrev 6 MouvtK tov Kanvicrtav noÂK6Pvt

Kov µE to 1tOÂ.KOUp6v tOU Kai tOV asaµavov tCi>V âOVO"KT)OroV µE to 1tOÂ.KOU
p6v tou, 1tpOcrtasovtac; touc; µucrnKa va Â.aprom KCli tOV âT)µÎjtplOV Kav
oeµipT)V µayt6 pov µE touc; ypavanepouc; tou Kai tov :Etoytavov 1tOÂ.K6Pvt-
5 KOV, oinvec; ftO"ClV de; to P6µavov, acpfivovtec; ClUtoi t�CIKOO"iouc; O"OÂ.Oa
touc; KCli KasaKouc; Ola tytV cruva8p0tmv tOU saxtpE, Kai vei 1tT)yaivromv
6µo8uµaoov µE OKtcO µtKpa t01tlCl KCltU tOU au8evtou rpT)yopiou pooa.
'Oµoiroc; E1tpOO"tCl�E KCli tOV KrovcrtCIVtivov KavoeµipT)V va t)1tU'Y1J µE to
n6Â.Koup6v tou Katu to Xoucrt naÂ.tv1 µE crKonov va EmopoµficrlJ Kai au-
10 toc; tOV rpT)yOplOV pooav cl1t0 to µepoc; tOU li Il poutou de; tOV ClUtOV KCll- 93()
pov 6nou cp8acrrocrt Kat' autou oi npoppT)Sevtec;, EV OE tc'.i) cpaw:pc'.i) EÂ.eyov
Otl va unaru ClUtoc; µEV cl1t0 to EVteu8ev µepoc; tOU Ilpoutou, 6 OE Pro
µavtcr6p yevepaÂ.T)c; µE KapaÂ.ClV cl1t0 to avnKpuvov µepoc; KCltU tOU Mnou
SClKlOU. Kai E1tElOyt 6 Proµavtcrop 'YEVE:paÂ.T)c; of:v EKlVÎj8T) KCltU tOU Mnou-
15 saKiou, <pCltVEtCll nroc; µE OOÂ.lOtT)tCl EO"taÂ.8T) 6 Krovcrtavtivoc; KavoEµipT)c;
KClta tOU rpT)yopiou pooa cl1t0 to µepoc; tOU Il poutou, roc; dnov. 00 6-
noioc; KavoEµipTJc;, Etotµas6µevoc; Kai cruvayovmc; Kai iKavouc; Mnoyoa
vouc; µet' aurnu, touc; µf:v EKoucriroc; EK tfic; avoT)criac; trov, touc; Of: Kai
Pi�, EKl vfi8TJ µE to 1tOÂ.KOUp6v tOU KCli µf: ClUt0uc;, roc; XlÂiouc; av8pcimouc;,
20 KCli EîtfiyEV µE tOV Ilpoutov, cruvuyovtac; cl1t0 ta xropia Ptairoc; av8pcimouc;
donÂ.ouc; µf: �uÂ.a de; tu xepta ota va cpaivEtm nÂ.fi8oc;, µuÂ.mta de; tf:c;
µnesEVLE<; 6nou E1tfiyev, EO"UVCisE KCli dno tVCl 'YPOO"l de; to uµu�t. Kai îrT)
yaivovtac; troc; ele; to Xoum, ic:µa8E nroc; o{ Tatup0t E1tttO"Xtsav vei tov mu
crrom Kai cpoPTJ8eic; Ecpuye tytv vuKta onicrro Kai TtÂ.8Ev de; to M1tptµnecrn
25 Kai U1t' EKEi EO"tElÂE tva µayt6pov, u{ov tOU rwpavEcrKOU, OlU va U1tCtY1J
de; tou Xoucriou ta µepT) va tov <pEPlJ yÂ.Ci>crcrav cmo touc; Tatapouc;. "Ocrnc;
nT)yaivovtac; µf: iKavouc; KasaKouc; Kai cruva1tavtroµEvoc; µf: µEptKouc; Ta
tapouc; de; tOîrOV :EompÂ.lEVl Â.gyoµEVOV Kai µyt ouvaµEvoc; Va OE<pEVOEU8TI,
EcrtpacpT) ele; cpuyfiv. Kai o{ µEv 1tEplO"O"OtEpOl U1t0 toi>c; av8pro1touc; tOU
30 E<pOVEU8T)O"ClV U1t0 t&v Tataprov, o{ OE Â.ornoi EO"KÂ.apro8T)O"ClV, 6 of: µayt6-
poc; autoc; µE nevtE-&� <iv8pro1touc; EcpuyE Kai Enfiyev de; tov KavoEµipTJV
µf: n;v eioT)mv mutn v, ota tytv 61toiav Kata1tÂ.T)tt6µevoc; 6 KavoEµipnc;.
Ecpopfi8n vei O"ta8ij Kai de; to Mnptµ1tEO"tl KCli EyUplO"EV Ele; to rium µE
tÎ)V dvopaya8iav autfiv, acpfivovtac; EKEi ele; to MîtptµîrEO"tl tOV BapÂ.a-
35 VT)V 7rOÂ.K6PvtKOV µE µEplKOU<; Katavouc; Kai Mnoyoavouc; ota vei apna
�ouv Kai va <icpavicrouv touc; 1ttroxouc; tOU BacrÂ.ouytou Kai va E�Cl1tÂ.ro8ouv
Kai troc; tiJv ToutoPav Kai <l>aÂ.tcri. Kai tac; µEyaÂ.utepac; 6.pnayac; li Kai. 931
Â.ET)A.acriac; EKaµav oi Mnoyouv0t, 6nou etxav ypa<pfj Katavot, Kai tote
EÂETlAUtT)O"ClV Kai to µovacrtÎjpl tOU âoµnpoPEtcriou, naipvovtec; Kai apml.-
„o sovtEc; OAOV to tt1tOtEc; tOU µovacrtT) piou Kai tu �Eva 1tpayµata 01tOU
Eixav paAEl ele; to µovacrtÎjplOV oi XPlO"tlClVOi Mnoyoavot roc; de; ăcru
AOV.
·o of: MouvtK EKlVÎj8T) µf: oÂ.a ta O"tpateuµata tOU Kai µE tOV POl
µavtcrop Kata to M1tEVOEpt cl1t0 tOV o p6µov tOU Mnouxou, O"tEÂ.Â.OVtac;
-45 Eµ1tp6c; tou npocpuA.aKytv tov Mnosoytuvov Kamtavov µf: otaKocriouc; Ka
tavouc; Kai µeptKouc; Aenoucrvavouc; 6nou elx.av 1tpOO"KUVÎjO"Et Ola va tOV
1 Cuvîntul «JtaAtV» eS<:e scris de altă mină.

A DOUA DOMN I E A L U ! G R I GORE G H I CA VODA 457
De la Prut Miinnich a poruncit în taină lui Capnist polcovnicul şi

atamanului cazacilor de la Don să ia polcurile lor şi pe Dimitrie Cantemir
maiorul cu grenadierii săi şi pe Stoian polcovnicul aflaţi la Roman, care
să lase acolo şase sute de ostaşi şi cazaci pentru strîngerea zaherelei, şi să 5
meargă cu toţii cu opt tunuri mici împotriva lui Grigorie vodă. De asemenea
a poruncit şi lui Constantin Cantemir să meargă cu polcul său spre Huşi,
930 tot cu gîndul de a merge şi acesta împotriva lui Grigorie vodă dinspre llPrut, 10
în acelaşi timp cînd şi cei pomeniţi mai sus vor merge împotriva lui. Pe
faţă însă se spunea că el va merge pe partea de dincoace a Prutului, iar
generalul Romianţev cu călărimea pe partea de dincolo, asupra Bugeacului.
Dar deoarece generalul Romianţev n-a pornit împotriva Bugeacului, este
vădit că Constantin Cantemir a fost trimis cu vicleşug împotriva lui 1 5
Grigorie vodă pe această parte a Prutului, precum am spus. Cantemir,
pregătindu-se şi aducînd şi mulţi moldoveni, pe unii de bună voie, din
prostia lor, pe alţii cu sila, a plecat cu polcul său şi cu aceştia, ca la vreo
mie de oameni, a mers de-a lungul Prutului, strîngînd din sate cu sila oameni 20
neînarmaţi, care ţineau ciomege în mină , ca să se creadă că are o oaste
numeroasă. Ba , în b:ijeniile pe unde s-a dus, a strîns şi cîte un leu de căruţă .
Mergînd pînă la Huşi, a aflat că tătarii se strădui2u să-l prindă şi temîn·
du-se, a fugit în timpul nopţii şi a venit la Eribeşti, iar de acolo a
trimis pe un maior, pe fiul lui Iovanescu, să meargă în părţile Buşilor să· i 25
aducă limbă 1 de la tătari . Mergînd acesta cu destui cazaci şi întîlnindu-se
cu cîţiva tătari la locul numit Şopîrleni şi neputînd să se apere, a luat-o
la fugă . Cei mai mulţi dintre oamenii săi au fost ucişi de tătari, cei rămaşi
au căzut robi, iar maiorul cu cinci-şase oameni a fugit şi s-a dus la Cantemir 30
cu raceastă ştire , care l-a înmărmurit şi de frică n-a mai vrut să stea la
Bribeş'ti. După această faptă vitejească el s-a întors la Iaşi, lăsînd acolo la
Bribeşti pe Variam pokovnicul cu o seamă de cătane şi moldoveni, ca să 35
jefuiască şi să prăpădească pe săracii din Vaslui şi să se întindă pînă la
931 Tutova şi Fălciu. Cele mai mari jafuri li şi prădăciuni le-au făcut moldo
venii ce se făcuseră cătane. Atunci a fost prădată şi mănăstirea Dobrovăţ,
fiir.d jefuită toată averea mănăstirii, precum şi lucrurile străine puse în 40
mănăstire de creştinii moldoveni, ca înt-un loc sigur.
Iar Miinnich a pornit cu toată oastea sa şi cu Romianţev pe drumul
Bîcului, asupra Benderului, trimiţînd înainte ca strajă pe căpitanul Eozoian 45
cu două sute de cătane şi cîţiva lăpuşneni, care i se închinaseră, ca să-i
. 1 Mai obişnuit\ este expre�h «a prinde limbă » , adică a iscodi şi a lua infor·
ma\ii d� la un prizoni{ r despre duşman, vezi D. Russo, Studii greco-rom4ne, II, Bucu•
·
i eşti, 1 9:39, p. 467--:469. ·
458 CRON I CA G H I CUl.EŞT I LOR
<ptpouv y/..Gmcrav am'> toui; Tatcipoui;. Kai cruvavn10tvn;i; µE toui; Tatci

poui; Eii; to Bci/..t a Nipvop1, oi µEv Mo/..o opavo1 iicpuyov, oi oE Katcivo1
oscpsvow6µsvo1 scrKotro0T)crav Kai µ6vov 6 Kamtcivoi; sy/.. 6trocrsv. Il potou
OE va KlVÎJCTlJ 6 Mo6v1K Kata te'> Mnsvotp1 snp6crta�E toui; ăpxovrni; Kaî-
5 µaKciµT)OE\; va orocrrocr1 atm'p 060 ăpxovtai; OUl va supicrKOOVtat osnoutcitOl
Kovtci tou, Kai hm iicrts1/..av tc'>v Mixa/..ci KTJV nproT)v K/..outcr1cipT)v �toup
t;;av Kai �ivouA.ov KavtaKOU/;; TJ VOV, n pcOTJV apµcicrT)V. 'A/../.. ' &; Einouµsv
Kai nspi tOU rp11yopiou pooa.
EuptcrK6µsvoi; 6 rp11y6p10i; P6oai; Eii; to ProcrtEtcrl, EnAT) pocpop1)0T)
10 napu teî>v KaîµaKaµ11orov tou m:i:ii; 6 Mouv1K fJ pxsto Kata to rtam µE µo
crx1Kov crtpcitEUµa Kai Kat6m tOU Kai to µtya crtpat6nEOOV autCÎlV, Ka
rnpaîVOV µE tOV Ilpoutov. Kai cruA./..oy1t;; 6µsvoi; Eva µEv Oia va i;µnopij
va KUµ1J <JUVEXEÎ\; anocrto/..ai; Eii; tÎlV pam/..Eiav Kai Va ypcicplJ te'> KaAOV
tCÎlV Mnoyocivrov, 6nou va µ11 ntcrouv Eii; Kaµiav 6py1lv tfji; 60roµav1Kfji;
IS Pacrt/..E iai; Kai napaoo0ouv Ei; aixµa/..rocriav, Kai ă/../.. o i;�supovrai; tilv
Kat' autou 6pµilv Kai napciA.oyov /..ucrcrav tCÎlV KavtsµipT)OOOV Kai tOU
Mo6v1K, EOOO<JE t6nov tcp Katpcp ota va µilv KlVOUVEUCTlJ , µilv iixovrai; Pot1-
0staV pacrtAlKÎlV KOVtci toU. Kai ayKaAci to KlVT)µci tOU Katci tei µtpTJ
tOU <l>aA.îcr10u ÎJtoV µE crKonov otci vei avraµro0ij µE tOV crspacrKEp-crou/...-
20 tUVOV Kai vei svouvaµro0ij µE tÎlV ouvaµtv tOU pT)0EVtoi; crouA.îcivou, µav-
0civovrni; 6µroi; 6n 6 crouA.tcivoi; ÎJîOV µaKpciv Kai UKouovrai; Kai tei <pTJ
µ1t;;6µsva napu teî>v Noya11orov Kai ăA.A.rov µsptKeî>v µipl;;ciorov mi>i; EKaµav
KOpEcrnovotvtcrtUV µE tOV KavosµipTJV Kai dxov no/../..ci aµcpipo/..o v li yvro- 932
µT)V Kai OOAlOtT)ta np6i; tilv PacrtA.Eiav, urrronts60TJ vei unayu Eii; autoui;,
2 5 ovtoi; µaKpciv toU crou/..t civou, µciAtcrta ÎJ�Eupovrai; moi; snfjyE npocrtayÎl
pacrt/.. t KÎl Kai di; tc'>v Mqµf:o-namiv tfji; MnpaîA.ai; vei npocp0cicr1J poiJ0stav
tcp rp11yopicp Kai â.v to KaAEcrlJ ÎJ xpEia Kai O.toi; tOU 6 nacrcii; va nT)
yaiVlJ di; po1)0stciv toU, EKtvfi0TJ Kai Enfjys Kat' su0sîav Eii; to ra/..citcrl
µE 6/..oui; îOU\; ăpxovrni; 6nou ÎJîOV KOVtci tOU, Kai tÎlV au0EVî1KÎlV na-
30 pcirn�iv tou.
OT)yaivovrni; ot di; te'> raA.citcrt, tOV ăcp11crav OAOt o[ cr/.. ou/;; t topfol
Kai l:: cpuyov, E�OO arro 6/.. iyoui; crna0aptA.oui; an<'> tei vfo cp/..ci µnoupa (moi>
EKaµsv 6rrou (mtµst vav KOVtci toU, o[ 6noîo1 Enfjyav µat;;i tOU, s/..auvovtsi;
no/..A. oi E� UUtCÎlV tc'.t au0svnKci tOU oxiJµata, µE to vei dxav cpuyst roi; Kai
35 Ol pst;;s rnîot. �00EV Katci npCÎltOV OVta<; O atJ0EVîT)i; µE o/..i youi; av0pronoui;
µE tilv uuA.iJv tou Kai toui; ăpxovrai; µ6vov, EK6vwcrs µtcra Eii; te'> na1;;6. p1
di; crrrina, ovra Kai ta tcraoipta tCÎlV apx6vrrov Eîl onicrro. Kai ayKa/..a
dxs npOOTJAOnOtÎ)<JEl tOV di; ru/..citcrt nT)yatµ6v tOU îcp MsxµEo-nacr� tfji;
M rrpatAai; otci µtcrou tou KamKsxaytă 6nou EÎXE Kovrci tou, iicrtst/..s v 6-
40 µroi; npoi; aurov Kai nci/..t v ăpxovtci tOU rij autij Î)µEpQ. onou Ecp0acrsv Eti;
to ra/..citcrl otci vei tOV cpavsprocrlJ nspi ncivrrov Kai va /;;T) tÎ]crlJ tÎlV cruv
o poµ1)v tOU. �f;v doEV 6µroi; Kaµiav poi]0EtaV napu tOU pT)0Evroi; nacră,
Kai µsrc'.t napt/.. sucr1v ouo fJµspeî>v, crtoxat;;6µsvoi; 6n cruµcptpst vei KciµTJ
O. pxTJYOUi; tOU crrpatou EVtonioui; ăpxovrai; OlU va µat;;w x0ouv o{
45 cpuyciosi; cr/..out;;1 t6po1, anEKatE<JîT)<JE xawavov tOV KwvcrrciKTJV Pat;;o v,
6nou î)tov µtyai; picrncipTJi;, Kai avt' autou PtcrncipT)V tOV 0s6oropov Ila
AUOTJV, ovra µtyav crrra0cipTJV, crna0ap11v oE tc'>v 0s6owpov KwcrtciKTJV,
6nou l)rov µmivoi;, Kai avt' autoO µnavov tc'>v 'Apicrtapxov, n pcOT)V crto/..-
aducă limbă de la tătari. Şi cînd s-au întîlnit cu tătarii în valea Nimovei,

moldovenii au fugit, iar cătanele, apărîndu-se, au fost ucise, doar căpitanul
.a scăpat. Înainte de a pomi Miinnich asupra Benderului a dat poruncă
caimacamilor să-i dea doi boieri, ca să-i aibă pe lingă el ca deputaţi, şi 5
astfel au trimis pe Mihalachi Sturza, fost clucer, şi pe Dinu Cantacuzino,
fost armaş. Dar să vorbim şi despre Grigorie vodă.
Pe cînd Grigorie vodă se afla la Roşieci, a fost înştiinţat de caima
camii săi că Miinnich venea spre laşi cu oaste moschicească, iar în urma 1 0
lui cobora de-a lungul Prutului ş i grosul oastei sale. Şi gîndindu-se, p e de
o parte, că trebuie să trimită mereu ştiri împărăţiei şi să scrie pentru binele
moldovenilor ca nu cumva să cadă pradă vreunei urgii a împărăţiei otomane
şi să fie daţi robiei, iar pe de altă parte cunoscînd pornirea şi turbarea 1 5
nespusă a Cantemireştilor ş i a lui Miinnich împotriva sa, lăsă timpul să
hotărască, ca să nu fie în primejdie, neavînd lingă el ajutor împărătesc.
Şi cu toate că el s-a dus în spre părţile Fălciului, cu gîndul de a se întîlni
cu seraschier-sultanul şi să fie întărit cu oastea zisului seraschier, aflînd 20
însă că seraschierul era departe şi auzind şi cele ce se zvoneau la nogai şi
la alţi cîţiva mîrzaci, că ei ar fi fost în corespondenţă cu Cantemir şi că
932 ar fi. şovăitori li şi cu vicleşug faţă de împărăţie, s-a temut să meargă la ei,
în timp ce serachierul era departe. Şi ştiind că i-a sosit poruncă împără- 25
tească şi lui Mehmed-paşa de Brăila să trimită neîntîrziat ajutor lui Grigorie
vodă şi la nevoie să meargă şi paşa însuşi în ajutorul lui, a pornit şi s-a
dus drept la Galaţi cu toţi boierii de lingă el şi cu alaiul domnesc. 30
În drum spre Galaţi însă, toţi slujitorii l-au părăsit şi au fugit şi n-au
rămas pe lingă el decît puţini spătărei din steagurile noi ce făcuse. Aceştia au
mers cu el şi mulţi dintre ei minau trăsurile domneşti, deoarece fugiseră
pînă şi vizitii. Deci, rămînînd domnul cu puţini oameni numai, cu curtea 35
sa şi cu boierii, a tras la nişte case din tîrg, pentru că şi corturile boierilor
erau încă în urma lor. Şi cu toate că îl înştiinţase dinainte de sosirea sa
la Galaţi pe Mehmed-paşa de Brăila, prin capuchehaia ce avea pe lingă
el, totuşi în ziua sosirii sale la Galaţi a trimis iarăşi pe unul din boierii 40
săi ca să-l înştiinţeze despre toate şi să-i ceară ajutor. N-a primit însă nici
un ajutor de la zisul paşă. După două zile însă, gîndindu-se că e bine să
facă căpetenii la oaste nişte boieri pămînteni, ca să se adune slujitorii

fugari, a făcut hatman pe Costachi Razu, care era vei vistier, şi în locul 4 5
lui a numit vistier pe Teodor Paladi, care era vel spătar, iar spătar pe
Teodor Costachi, care era ban şi în locul lui a numit ban pe Aristarh,
.f60 CRONICA GHICULEŞTILOR
vucov, O'tOAVlKOV oe tOV MavoA.ciKT)V KcocrtciKT)V µf:OEAVltO'UlpT)V, Kai

ăyav tov BacriA.T)v KcocrtciKT)V KA.outcrcipT)v, Kaµvovtac; Kai ăÂ.Â.ac; â.1..1..ayac;
f.llKpOtepcov âpxovnrov ele; M1toyocivouc;, Kai f.v tOO'OUtq> ouhplO'E tOV Xa
crav-âyav O'EpOcipT)V tOO raÂ.atcriou Kai eypaq>E O'tpciteuµa tOUpKtKOV. li
5 "Ecrtetu Kai tov Â.i1tKa-âyaITT] v tou ele; to M7tevoepl 1tpoc; tov crepacrKe- 933
pT)V Kai Olcl va iofj ti yivetat ele; to MîtEVOEpl, Kai Otel va OcOO'lJ to µe
Ktoum 61tOU eypaq>e 1tpoc; tOV pT)9Evta. BeÂ.yt-7tacrav crepaO'KEpT)V, sT)trov-
tac; va tOV 1tpOq>9a0'1J j3oft9etav Otel tÎ]V q>uÂ.a�tV tOU j3acrtÂ.tKOU t01tOU.
·o 67toioc; crepaO'KEpT)c; f.ouvacrteU9T) 1tAEOV Kai EO'tEtÂ.EV ele; tOV rpT)y6-
IO ptov j36oav Mo 1tacrcioec;, OT)Â.aoyt tov Xaµtcra 'Atµavtcrf:-1tacrciv, Kat tov
Moucrtaq>a-7tacrav Kai Eva 7tivµ1taO"T), Kapteptcr6y1..o u 1..ey6µevov, µf: µe
ptKoi>c; âv9pc.07touc; tcov 67tou eixav µeivet Kovtci touc;, o{ 67toiot 1tacraoec;,
f.pxoµevot de; to raÂ.citm, T)Upav tov rpT)y6ptoV j36oav EV O'KT)Vaic; f.crtpa
t07teOeuµevov 1tÂ.T)O'lOV tOU raÂ.atcriou E7tavco ele; to I:tpen, S1tetOÎ] tpeic;-
15 tecrcrapac; fiµtpac; Ka9ftcrac; µecra de; to 1tascipt f.�fjÂ.9e Kat f.crtpat01teoeu
crev au81c; EV O'KT)Vaic; ele; tOV pT)9EVîil î07tOV. Kat UîtOOE�ciµevoc; autoi>c;
6 au9eVtT)<; µeta.�U îOU raA.atcriou Kat îOU crtpat07tEOOU îOU ei<; �V cra'(
j36.vn, 61tOU f.crtft9T) oui 7tpocrtayfic; îOU, EKlVT)<rav Kai Î)Â.9ilv 6µo9uµilOOV
EKei 67tOU Î)tOV f.crtpat07tEOeuµtvoc; 6 aU9EVtT)c; Kilt âvtilµco9evtec; tij autij
20 fi µepq., cruvcoµiÂ.T)CfilV tel ofovta., S1te1.0Î] 6 aU9EVtT)<; fi9EÂ.E 7tclÂ.tV va tm
O'tPE'l'lJ de; ta f.7tcivco µtpT), Kili tij ă.Â.Â.lJ fiµepq. f.KivT)crav Kata titv 1tpo
Â.af3oucrav â.7toq>ilmv tou ilu9evtou µf: to I:tpen tov civftq>opov Kili Koveu
cravtec; ele; Ilevfov, tij t�fic; fi µepeţ Eîtfiyav ele; to I:epµ7tavecrn Kilt f.K6-
veucrav ele; to f.vteu9ev µtpoc; tou I:tpetiou, f.v iJ fi µepq. ecp9acre Kil9' Mov
25 tov ilu9evtT)v 6 I:epµ7tavoc; KilmKexily16.c; tou, tpxoµevoc; ci1to to j3ilcrtA.t
,
. Kov 69coµilvtKov crtpilt67teoov µe Tii v eiOT)crtv tfic; teÂ.etco9eicrT)c; µeta�u
tfjc; 68coµav1Kfic; j3ilmÂ.Eiilc; Kili Kaicrapoc; elpftvT)c; Kili tfic; cruµq>COVT)9eicrT)c;
µeta.�U tf'ji; j3ilmA.eiac; Kilt Pcocrcriac; OlilÂ.Â.ilyfic;, ou EVEKa txapT) o te au
' 9EVtT)<; Kilt 7t6.VtE<; o[ 1tEpt autoV KOlVÎ]V euq>pO<rUVT)V Kai âyilÂ.Â.iacrtV Kai
30 f.KteMcrilvtec; de; to I:epµ7tilvecrn crevÂ.iKt t07ticov Kai toucpeKicov µeta titv
âvayvcomv tou 1tepi tfjc; µeta tou Kaicrilpoc; elpftvT)c; j3ilcrtÂ.1Kou 6ptcrµou
EXatPOV 7t6.VtE<;, 7tpocrµEVOVte<; Vcl cllCOUO'COO'l Kat tÎ]V E7tl<rtp0q>Î]V tOOV µo
O'XlKOOV crtpateuµCr.tcov cl7t0 to li r1am. Kili Otel va xap07t0ltl0'1J Kat touc; 934
ă.pxovtac; îOU EÎ<; tO rtamov Kat VU SKj3aÂ.1J tOV q>6j3ov tfj<; îtlKpii<; ilÎXµa-
35 Â.WO'lil<; cl7t0 tac; KilpOiac; îOOV M7toyo6.vcov, eupe euÂ.oyov va OT)Â.07t0tft0'1J
de; wuc; f.Keicre f.mtp67touc; tou tytv ELOT)crtV tilUtT)V, Kai oiitw, ypă.'l'il<;
auwi<; tÎ]V q>atopav tfi<; dpftVT)<; elOT)O'lV, touc; E7tp6crta.�E va tÎ]V OT)Â.0-
1t01Î]O'OUV µf: ypaµµata touc; ele; oÂ.T)v tTiv f.7tapxiav. Kai ecr-retÂ.e µf: titv
total>tTJV eiOT)crtV tov tpitov <r7til96.pTJV wu Kwvcrtavtivov Kataptsfi
40 roc; euyevfi f.vt6mov de; to rtcicrt, 6 67toioc; Kcovcrtavtivoc; Î)Â.9e Kat' EU-
9eiilV de; touc; ă.pxovmc; Kilt touc; EOWcre to xap07t010V ypaµµa tOU rpT)
yopiou j360a. 0{ 67tOÎOt, KO.tel tÎ]V 7tpOcrtayytv 67tOU touc; eypa'l'eV 6 au-
9EVtT)<;, EOT)Â.OîtOlT)O'O.V µf: EOtKCt touc; ypaµµata OÂ.lJ tfj E7tapxiq. to Xil
p07t010V µilvtcitov touto tfjc; crwtT) ptc.Ooouc; eîpftvTJc;, Kai tov pT)9evta µav-
-45 tatoq>6pov tOV EO'tEtÂ.EV 6 EV rtilcriq> yevepaÂ.T)<; I:{7toj3 1tpoc; tOV q>Ep't
µapecraÂ.T)v MouvtK µe to 1tpoc; toi>c; ă.pxov-rac; ypaµµa tou aU9evtou. Tov
61toiov q>f:pt µapcraA. T)Ope 6 pT)9eic; tpitoc; cr1ta9apTJc; tmcrtpeq>ovta ci7to
't'ÎlV EKO'tpateiav toO M1tEVOEpiou µt to va eixe q>9acrE1. Kai xpoc; autov
A DOUA DOMNIE A LUI GRIGORE GHICA VODA 46 1
fost stolnic, iar stolnic a făcut pe Manolachi Costachi medelnicerul şi

agă pe Vasile Costachi clucerul, făcînd şi alte schimbări în boieriile mai
mici, punînd moldoveni. În acelaşi timp a numit serdar la Galaţi pe Hasan-
933 agă, care scria oaste turcească. li El a trimis şi pe al său lipca-agasi la seras- 5
.
chierul Benderului, ca să vadă ce se petrece pe acolo şi ca să dea şi mehtupul
ce scrisese pentru zisul Veli-paşa seraschierul, cerindu-i să-i trimită cit
mai neîntîrziat ajutor pentru paza pămîntului împărătesc. Seraschierul a
fost atunci silit şi a trimis lui Grigorie vodă doi paşi, adică pe Hamza 1 0
Atmance-paşa şi pe Mustafa-paşa, şi un bimbaşa, numit Catercioglu,
cu cîţiva oameni ce rămăseseră pe lingă ei. Aceşti paşi, venind la Galaţi,
au găsit pe Grigorie vodă aşezat cu tabăra în corturi la Siret lingă Galaţi,
deoarece după ce a stat trei-patru zile în tîrg a ieşit şi şi-a aşezat iarăşi 1 5
t1băra în corturi la locul pomenit. Şi primindu-i domnul într-un saivan
aşezat din porunca sa între Galaţi şi tabăra sa, au pornit apoi şi au venit
cu toţii acolo unde îşi avea domnul tabăra. Şi întîlnindu-se în aceeaşi
Zi, au stat de vor bi despre tot ce trebuia, deoarece domnul dorea să se 20
întoarcă iarăşi în spre părţile de sus. A doua zi au pornit, în urma hotărîrii
luate de d omn, pe lingă Siret în sus, oprindu-se la Penău, iar în ziua
următoare au ajuns la Şerblneşti şi au poposit în partea de dincoace a
Siretului. În aceeaşi zi Grigorie vodă a fost ajuns pe drum de capuchehaia 25
sa Şerbm, care venea din tablra împărătească otomană cu vestea despre
încheierea păcii între împărăţia otomană şi împăratul Austriei şi despre
înţelegerea dintre împărăţia otomană şi Rusia, de care veste tare s-au
bucurat şi s-au înveselit atît d Jmnul, cit şi cei din jurul său. S-a făcut
şi şenlîc la Şerblneşti, cu trageri de tunuri şi puşti, după citirea firmanului 30
împărătesc d !spre pace cu împăratul, aşteptînd toţi cu bucurie să audă
934 şi d! plecarea oştilor moschiceşti din li Iaşi. Pentru a înveseli şi pe boierii
săi din laşi şi pentru a înd !părta team1 amirei robii din sufletul moldo
venilor, Grigorie ·vodă a socotit că e bine să facă cunoscută această ştire 35
şi caimacamilor săi de acolo. Astfel, scriind acestora plăcuta veste a păcii ,
le-a poruncit s-o facă cunoscută prin scrisori în toată ţara. El a trimis la
Iaşi cu această ştire pe Constantin Catargi, treti spătar, ca un b oier pămîn
tean ce era, care Constantin a venit drept la boieri şi le-a dat scrisoarea � O
imb:i:urăto:ire�a lui Grigorie "vodă. Aceştia, după porunca scrisă a domnului ,
au făcut cunoscută întregii ţări, prin scrisori, această ştire îmbucurătoare
a păcii mîntuitoare. Iar pe aducătorul acestei ştiri, generalul Şipov l-a 45
trimis la laşi cu scrisoarea domnului către boieri la feldmareşalul M iinnich.

Pe feld nireş:il 1-a găsit zisul treti spătar întorcîndu-se din expediţia asupra
Benderului , deoarece sosise şi la el domnul Tott, trimisul ambas�:dorului
6 7tapa 'tOU yaÂ.Â.tKou 7tptcrp&roc; Kai µ&crit0u 'tfi<; Ei.piJv11c; a7t&crtaÂ.µevoc;

µovmou Toîî µf: 'tÎJV aya8iJv UY"fEÂ.iav 'tfi<; cruµPtPacr&roc; 01tOU eytVEV de;
'to M7t&Â.typa8t µ&msu 'tci>v pami..&tci>v. Kai PM7tovmc; o p118Eic; µap&craÂ.
MouvtK on f:811Â.07tOtÎJ811 îOUîO toîc; ăpxoum Kai 7tap' afrrci>v f:K11pux811
5 de; OÂ.llV 't"ÎJV 'tcrapav, avfJq>811 cbc; q>Â.OS ano îOV 8uµ6v, O"U Â.Â.oyts6µEV()\;
moc; 8f:v 8eÂ.Et i.. a p&t nÂ.fov -rac; tecrcrapac; XtÂ.ta8ac; q>Â.ropia 6nou dxav
µEiv&t ano 'to npoc; m'..l'tov 8ci>pov, µÎ)'tE Stht 8ci>cr&t m'.m'p ft tcrapa tov
saxtpf:v 6nou ÎJÂ.7ttsE va cruvaslJ . Kai &u8uc; 'tOV µf:v µavtatoq>6pov tou
îOlOl)fOU XPllO"îOU KotVOcpEÂ.ouc; µaV'taîOU epaÂ.EV de; 8&tvitv q>UÂ.UKÎJV, f:vav-
10 'tlOV Ka8E OtKUlOU KUl KU8ÎlKOV'tO<;, npo<; Of: îOU<; UPXOVta<; eypmj!E noÂ.
Â.OU<; 6v&t8tcrµouc; Kai f:nrnÂ.ÎlSEt<;, napaKtvouµ&voc; de; touto Kai napu tou
EV nacri(!) :I:inop YEVEpa/...11, ocrnc; 'tOV iiypmj!E moc; li sxap11crav oi UPXOV'tE<; 935
8ta 'tÎlV dpfJv11v Kai f:Kii pusav afrritv oi..u •u f:napxieţ. Ou EV&Ka eypa
'VEV &u8uc; µavtq>ecrta avmp&nKa -rfic; d8iicr&roc; îUU'tll<;, anatci>vtac; touc;
15 ntroxouc; µf: f:mP&Patci>O"Et<; on dpii v11 8f:v dvm Kai µf: noÂ.Â.ouc; \j!EllOEî<;
OpKouc;, 6µvuovtac; de; 'tÎlV sroiJv 'tfi<; pamÂ.icrcr11c; î OU 8ta va 8uv118u va.
Â.aPu EK tfic; tcrapac; 'ta ocra ESÎlîEl, µf: OÂ.OV 07tOU EKEÎVO<; Î)îOV 1tÂ.11 POq>O
P1lµtvoc; n&pi 'tfi<; cruµq>rov118Eicr11c; dpiiv11c; napu îOU T6îî, yaÂ.Â.tKOU oq>
(j)lîO"lUAOU, Kai EÎXE f:mcrîpE\j!Et ano îÎlV Kaîa 'tO Mn&v8tpt f:Kcr'tpaîEiav„
20 .Kai µ6vov 8ui vc't napu îU<; îEO"crapm; XlÂ.ta8ac; q>A.ropia îU eKaµVEV UUîU.
fl păyµa ănµov Kai na pa naVî(J)V KUtaKEKptµevov va nÂ.UîîlJ EVU<; apxt
O"îpUîllYO<; îOO"U Kai t6cra \j!Euµata 8ta OÂ.iya ăcrnpa. MaÂ.tcrta 8ta va
p&pmrocru îa \jl&uµaîa tou, licrî&tÂ.E npocrmyiJv Kai Kaî118aq>tcrav îO cbpm6-
tatov 1ra/... a nov îfi<; <l>opµ6crac;, Kncrµtvov napa îOU rp11yopiou P68a, îO
25 6noîov Î)îOV &unpf:n&ta îfj<; Enapxiac; Kai µ11îpon6Â.&roc; taUîll<; îOU rm
criou, Kaµvovmc; Kai îOUîO f:vavîiov Kai auîif<; tfjc; q>tAOKaÂ.ou q>ucr&roc;„
Kai f.v taUîc}> EO"îEtÂ.E 7tpocrtayitv de; tov Karrvicrtav Kai :I:t0ytavvov Kai.
d11µiiîpt0v Kav8&µip11v vc't mxuvrocrtv titv npocrrnyitv 6nou exouv 8ta va
f:m8poµ..;crouv îOV rp11y6ptov P68a, onou Kai �V dvm. Oi 8f: mroxoi a-
30 Kouovn:c; ta µavtq>EO"ta alltc't iiµEtvav aµq>ipo/...0 1 µitv ÎJSEUpOVîE<; noîov va
7tlO"îEUO"OUV, titV napu îOU rp11yopiou P68a 8tc't îcOV Emîp6nrov autou Ei'.-
811mv tfjc; dpii v11c;, ii tc't f:vavîia 6nou iiyp:iq>e to µavtq>f:crt0v tou µap&craÂ.
MouvtK, µf: OAOV îOUîO of: nEplO"O"OîEpov E7tlO"îEUOV de; îÎlV napu îOU au-
8tvt0u €/..8oucrav EÎOllO"l V, ÎJ SEupovtf:<; îOV crta8Epov de; îOV Â.oyov îOU
35 Kai aÂ.118fj, Kai nÂ.11 poq>op11µf:vot Kai arro îÎlV eKpamv tfj<; npottpac; d8ii
O"Ero<; 6rrou iiA.apov nap' aiitou nEpi îfi<; µEta tou Kaicrapoc; dpTiv11c;.
·o 8f: apxtcrîpat11yoi; M ouvtK 8f:v it8uvii811 va KPU'l'lJ îOV O"Kon6v
rou, ou EVEKa EKpunîE titv dpiiv11v, ă.A.i..' Eu8uc; ecrî&tÂ.E npocrrnyitv de; tov
:I:inop "(EVEpUÂ.llV, 6nou Î}îOV f:8ci> de; îO rtam, 8ta va npocrîUSlJ Kai va
40 O"îEvoxropÎ)crlJ touc; ăpxovtac; li va 8ci>crrom V, EV npci>totc; µf:v îU<; îEcrcrapac; 936
XtÂ.ui8ac; q>Â.ropia, 6nou f:i..E inovîo ano to 8ci>pov tou, Kai tnoµtvroc; ă/...Â.a
A DOUA DOMNI E A LUI GR I GORE G H I CA VODA ' 463
francez, care fusese şi mijlocitorul păcii, cu ştirea cea bună a înţelegerii

între cele două împărăţii ce a avut loc la Belgrad. Mareşalul Miinnich,
văzînd că această veste a păcii a fost adusă la cunoştinţa boierilor şi prin
ei s-a răspîndit în toată ţara, şi gîndindu-se că nu va mai primi cele patru 5
mii de· galbeni ce mai rămăseseră din ploconul cerut şi nici ţara nu-i va mai
da zahareaua ce nădăjduia să strîngă, se făcu foc de minie şi puse îndată
pe aducătorul acestei bune şi îndeobşte folositoare ştiri într-o temniţă
grozavă, împotriva oricărui drept şi oricărei cuviinţe 1• Iar boierilor le-a
trimis o scrisoare cu multe ocări şi mustrări, fiind îndemnat la aceasta 1 0
935 ş i d e generalul Şipov din laşi, care îi scrisese c ă l i boierii s-au bucurat de
încheierea păcii şi au făcut-o cunoscută în toată ţara. Din pricina aceasta,
Mtinnich a scris îndată manifeste prin care tăgăduia ştirea, înşelînd pe bieţii
oameni cu încredinţări şi cu multe jurăminte mincinoase, jurînd chiar pe 1 5
viaţa împărătesei sale c ă nu s-a încheiat pacea, c a să izbutească să ia din
ţară ceea ce cerea, cu toate că el primise ştirea de încheiere a păcii de la
Tott, trimisul francez, iar în urma acestui fapt, se şi întorsese din expediţia
sa asupra Benderului. Dar toate acestea le făcea numai ca să ia cele patru 20
mii de galbeni. Lucru necinstit şi de toţi osîndit ca un feldmareşal să
născocească atîtea şi atîtea minciuni pentru nişte bani. Ba ceva mai mult,
ca să întărească minciunile sale, a dat poruncă să dărîme măreţul palat
de la Frumoasa, zidit de Grigorie vodă, care era podoaba ţării şi a capi- 25
talei laşi, făcînd şi aceasta împotriva oricărei firi iubitoare de frumos .
În acelaşi timp, el trimise poruncă lui Capnist, lui Stoian ş i lui Dimitrie
Cantemir să se grăbească să ducă la îndeplinire porunca ce aveau ca să
meargă împotriva lui Grigorie vodă, oriunde s-ar afla. Iar bieţii oameni
auzind de aceste manifeste, stăteau la îndoială şi neştiind ce să creadă : 30
ştirea despre pace trimisă de Grigorie vodă prin caimacamii �ăi sau înştiin
ţările' potrivnice, cuprinse în manifestul mareşalului Miinn:ch. Cu toate
acestea, mai multă crezare dădeau ştirii venite din partea domnului ştiindu-l
statornic în cuvîntul său şi iubitor de adevăr şi avînd ca dovadă şi ştirea 35
de mai �nainte ce o primiseră de la el despre pacea cu împăratul.
Feldmareşalul Miinnich nu putu ascunde însă scopul său pentru care
ascundea ştirea despre pace şi de aceea a trimis îndată poruncă generalului
Şipov 2, care se afla aici în laşi, ca să poruncească boierilor şi să-i silească l i 40
936 să dea mai întîi cele patru mii de galbeni, care mai lipseau din p�oconul
1 Mareşalul M iinnich, primind la 24 septembrie vestea despre semnarea păcii

de la Belgrad, a scris a doua zi o scrisoare comandantului din Transilvania Lobkovitz,
care i-a dat primul această veste, în care îşi arăta pe larg indignarea despre această
« pace ruşinoasă », vezi Manstein, op. cit., II, p. 6 1 - 73 .
2 Şipov era comandantul militar a l oraşului laşi.
ămtpa Olcl l;axlp&v Kai xoptapl Kai ăÂ.Â.a, <JtEÂ.Â.OVtac; Kai µ&plKOV <Jtpa
teuµa Eic; tO ruim Kai 1tpO<JtclS0Vtac; Vcl toi>c; 000c'.i><Jl 1tapaX&lµaaiat, Kai
&t<Jt, atevoxropc'.i>vtac; toi>c; ăpxovtac; 6 p110eic;, &paÂ.ev CL1to 7tEvijvta-t�ijvta
'Ypavatipouc; de; to a7tin Ka0evoc; ăpxovtoc;, KapapouÂ.l, Kai t6te &pyaÂ.av
5 to o6<Jtµov tc'.i>v µal;iÂ.11orov ol ăpxovtec; µetci tou Kav8eµip11, Kai tÎJV yK6-
anvav tije; taapac;, em0ttovtec; Kai 7tpoµoutapl eic; 7toÂ.Â.ouc; ăpxovtac; eu
plaKoµ&vouc; de; , tÎJV tmipav. "Qµroc; OEV 1)µ7t6p11aav vei <JUVcl�CO<Jl 1tO<J6-
tT1tcl nva ăa7tprov e� autc'.i>V, cimav 61tOU eK&ivrov to Kiv11µa Î!tOV 'YPftyopov,
Kai autei expElclSOVtO 1tOÂ.UKatpiav, Ka0roc; µfttE o{ de; to paopapitOV <JtaÂ.-
1 0 a&vtec; 1tapci toO Kav8eµip11 e8uvft011aav vei <JUVcl�(J)(J\ îl1t0t&c;, µ& OÂ.OV
07tOU Kat' tKEÎVOV tOV Katpov ol eOlKOi tOU Kal;ilKOl Kai KataVOl Elxav
cp0a<JEl eroc; de; to <l>ro�clVl Kai '08oµ7tE<Jîl, cbc; p110fta&tat.
�latpipovtac; 'YOUV 6 rp11y6pl0c; P68ac; de; to I:epµ7taVE<Jîl, cbc; avro
ttpro El7tOV, e7tp6aµ&VE tOV auÂ.lK6V 'tOU 07tOU E<JtElÂ.EV de; to ruim µs
1 5 µiav KaÂ.ÎJV EÎOTl<J\V 7tapei tc'.i>V â.pX6VtCOV Kai emtp61tCOV tOU 7t&pi tije; eK&Î-
0&V â.vaxropftaeroc; tc'.i>v µoaxlKc'.i>v atpateuµatrov Kata tÎJV yevoµ&v11v au< µ >
Pa<Jtv µeta�i> tc'.i>V Pa<JlAElc'.i>V, Kai â.vti to1aut11c; el8i1aeroc; q>0clVEl de; autov
µia â.7to tcic; 7tpoq>uÂ.aKac; tou, onÂ.o7tolouaa on �v ac'.i>µa iKavov atparnu
tq>av11 Ele; to 7t&pav µ&poc; tou I:1petiou, eîc; to 67toiov ÎJtov 6 I:toy1av-
20 voc; Kai Ka7tviatac; Kai 6 µlKpoc; Kav8eµip11c;, cbc; 7tpoei7toµev. Oo ev&Ka,
cruµpouÂ.eu6µevoc; 6 rp11y6p1oc; P68ac; µf: toi>c; 7t&pi autOV 7ta<Ja8ec;, â.7t&
cpciat<Jav KO\Vc'.i>c; µs µeyciÂ.TIV 'YEVVat6t11ta vei â.vnKpU<JOUV to <Jtpciteuµa
auto O<JOV Kai <iv EÎVat, Kai Et<Jl t7t&paaav to I:lp&n, ev 7tpci>to1c; µf:v µf:
tei <Jtpateuµatci wuc; o{ 1taaci8ec; Kai CLKOÂ.ou0roc; Kai 6 au0&vt11c;. 'E7tE10ÎJ
25 oµroc; 7tOÂ.Â.oi Ct7t0 toi>c; ăpxovtac; Kai av0pro7touc; tOU au0EVtOU OEV t7tp6-
q>0aaav va 1t&pci<JCO<Jl tOV 1tOtaµ6v, KataÂ.aµpavoua11c; ÎJ011 tfjc; VUKt6c;, Kai
0\E<JKOp7ti<J011<JaV ele; tei Kcitro µ&p11 07tOU ÎJ�&upav li 81cipa<Jl V Otei Va Ota- 937
Pm<Jl Kai va tpE�(J)(J\ 7tpoc; tOV aU0f:vt11v touc;, Otei îOUtO f:µ&lVEV 6 aU0&vt11c;
tK&i ele; to 7t&pav µ&poc; tau I:lp&tiou, wuc; of: Mo 7taaa8ec;, OTJÂ.aOÎJ
30 Xaµl;ci-naaav Kai Mouataq>ei-7taaciv, 6µou µf: tov µ&yav mm8cip11v tou,
&ate1A.e µf: µeplKOV atpciteuµa tµ7tpoc; de; auvcivt11a1v tc'.i>v Ka�ciKrov Kai
Moax6Prov. Kai K1v118&Vtec; cbc; µliic; &pac; 01ciat11µa Ele; tÎJV OU<Jtv tou ÎJ:
Â.iou, auva7tavtft811aav µf: �V ac'.i>µa Kal;aKCOV Kai 6pµc'.i>vtec; Kat' autc'.i>V,
ou µ6vov toi>c; 81&aK6pmaav, CLÂ.Â.a Kai ÎKavoi>c; foiacrav Kai toi>c; foijpav
3 5 aixµaÂ.rowuc;, atf:Â.Â.ovt&c; touc; 01ci 'YÂ.c'.i>aaav 1tpoc; tov au8&vt11v. Ilap' wv:
iiav8civovtac; 6 aU0&vt11c; tTiv 1tO<J6t11ta tc'.i>v evavtirov toU, Oîl ÎJtOV tE<J
crapec; XlAlci8ec; <Jtpciteuµa µO<JXlKOV Kai Kal;aK\KOV µf: 'YPaVatipouc; Kai
�6ma Kai Kci8e St01µaaiav, eµf]vua& toi>c; p118&vtac; Mo 1taaa8ec; va &A.8ouv
. npoc; autov 81a vei cruµpouA.eu8c'.i><Jt - Kai 1tftAlV. Kai outroc;, epxoµ&vrov tc'.i>v
40 namiorov, nepi -tÎJV- aU'YÎJV l)Koua811aav Î!XOl to7tirov, 7t&pi cbv epeuvc'.i>vta�
6 aU8&vt11c; 11tOU taxa va eppiq>811aav Kai 1tÂ.1l POq>opouµevoc; Oîl o{ evav
tioi tou, Â.aP6vtec; 7tOÂ.uv qi6pov tK tou Eip11µf:vou â.KpopoÂ.t<JµoO Kai µt1
,roÂ.µc'.i>vtec; vei U7tcl'YOUV K.ata to{} au8tvtou, e7tfiyav de; to <l>ro�av1, Kai 7tpoc;
. KatU7tÂ.1l�lV tc'.i>V evt07tlCOV EppnJfaV tac; Â.OUµ7tap8ac;. l:UVEKp6tT1<JE cruµpou-
45 Â.lov µf: toi>c; 1taaa8ec; Kai ăpxovtac; tou Kai eopov euÂ.oyov Ko1vmc; vei
Klvftaouv Kai auto\ tOV Katf]q>opov. Kai Et<Jl â.KCOÂ.Utroc; Kat&P11 icai 6
A DOUA DOMNIE A LUI GRIGORE G H I CA VODA 465
lui, şi apoi să mai dea şi alţi bani pentru zaherea, fin şi altele. El a trimis
şi o seamă de oaste la laşi, poruncind să i se dea cele trebuincioase pentru
iernat. Şi aşa-zisul Şipov, silind pe boieri a pus şi cite cincizeci-şaizeci
de grenadieri de strajă la casa fiecăruia. Atunci boierii, împreună cu Cantemir,
au scos darea pe mazili şi goştina pe ţară, precum şi împrumute la mulţi 5
boieri aflaţi la ţară. Dar n-au izbutit să strîngă vreo citime din aceşti bani,
deoarece ei trebuiau să plece în grabă, iar pentru strîngerea banilor era
nevoie de vreme îndelungată. Nici cei trimişi de Cantemir pentru luarea
.vădrăritului n-au izbutit să strîngă nimic, cu toate că în vremea aceea 1 0
cazacii săi şi cătanele sosiseră pînă la Focşani şi Odobeşti, precum vom
spune mai jos.
Stînd dar Grigorie vodă la Şerbăneşti, precum am arătat mai sus,
aştepta aici pe boierul său, pe care-l trimisese la laşi, cu o veste bună din
partea boierilor şi a caimacamilor săi despre plecarea de acolo a oştilor 1 5
_moschiceşti, potrivit cu înţelegerea făcută între cele două împărăţii. Şi
în loc de o atare veste, soseşte la el una din străjile sale, înştiinţîndu-1
că un corp însemnat de oaste a fost văzut în partea de dincolo a Siretului,
unde erau comandanţii Stoian, Capnist şi Cantemir cel mic, precum am 20
spus mai sus. Sfătuindu-se Grigorie vodă cu paşii de pe lingă el, au hotărît
cu toţii cu mare îndrăzneală să înceapă lupta cu această oaste, ori cit de
mare ar fi.. Aşadar, au trecut Siretul, mai întîi paşii şi oştile lor, iar pe urmă
şi domnul. Fiindcă însă mulţi dintre boierii şi oamenii domnului n-au apucat 25
să treacă rîul, deoarece îi apucase noaptea, s-au risipit în părţile de jos,
937 unde ştiau li că este un vad ca să treacă şi să se ducă la domnul lor. De
aceea domnul a rămas în partea de dincolo a Siretului, iar pe cei doi paşi,
adică pe Hamza-paşa şi Mustafa-paşa, împreună cu vei spătarul, i-a trimis 30
înainte cu o seamă de oaste ca să întîlnească pe cazaci şi pe moscali. Şi
după un drum de aproape o oră, la apusul soarelui, s-au întîlnit cu un corp
de cazaci şi, năvălind asupra lor, nu numai că i-au risipit, dar au şi prins
pe mulţi dintre ei şi i-au trimis ca limbi domnului ca să ia de la aceştia 35
informaţii. Domnul aflînd de la ei că numărul duşmanilor se ridica la o
oaste de patru mii de moscali şi cazaci cu grenadieri, tunuri şi cu toată
pregătirea lor, a înştiinţat pe cei doi paşi amintiţi să vină la el ca să se
sfătuiască iarăşi. În timp ce veneau paşii, s-au auzit în zorii zilei bubuituri
de tunuri şi, cercetînd domnul să afle unde s-a tras cu tunurile, a aflat 4 0
că duşamnii, speriindu-se mult în ciocnirea pomenită şi nemaiîndrăznind
să meargă împotriva domnului, s-au dus la Focşani, unde spre mirarea
localnicilor au tras cu bombarde. După aceasta domnul a ţinut sfat cu paşii 45
şi cu boierii săi şi cu toţii au găsit cu cale să pornească şi ei în jos .
466 CRON I CA GH ICULEŞTILOR
rpT)y6pto:; pooa:; µE: t0u:; 1tEpi afrtov . nacrao&:; Kai µ' OÂ.TJV 'tÎJV auA.iJv
Kai naparnsiv îOU Ei:; to MastVEVt, Kai µEivavtE:; EKEl tÎJV VUKta EKEi
VTJV, to noupvov apxtcrav Kai OtEPTJcrav tOV 1tOtaµov :EtpEît oA.ov 'tO µEt'
aurnu crtpatwµa Kai oi nacrao&:;, Kai EnElta OtEPTJ Kai auto:; EV EKelVlJ
5 tfj fiµEpQ., tfj of: esfj:; KatEPTJ 1tUAtV Ei:; to raA.atcrt. Kai E1tEtOÎJ �îOV ap
XÎJ 'OKtroPpiou Kai \j/Uxpo:; Katp6:;, EKOVEUO'EV EVOOV tOU nasapiou, EV npro
tot:; µf:v di;- to µovacrtÎJ ptOV îOU ·Ayiou NtKoA.aou, Kai µEt' oA.iyov, ot' ai
tiav t0G 8avanKou, µEtoiKTJcrEv Ei:; to µovacrtft pwv tfj:; Ilavayia:;, Mau
poµ6po:; Â.&yoµEVOV. li
10 O i o f: KasaKOl EKElVOt Kai oi 1tpOEO'tCOtE:; aut&v, A.aµpavovtE:; 1t0- 938
A.uv cp6pov ano to oA.iyov EKEtvo crtpatwµa onou cb:; dnov cruvavtiJ8TJ µEt'
aut&v Kai U1tEA.86vtE:; EV piq. Ei:; to <l>rosavt, EÂ.ETJAUtT)crav aµcpotEprov t&V
µEp&v ta <l>rosavta, t6crov tfj:; Mrroyoavim;, ocrov Kai tfj:; BA.axia:;, Kai E
OEtsav µiav µeyaA.T)V O'KATJ pOtT)ta Kai EKEi, squµvrovovte:; t6crov rnu:;
1 5 iepei:;, ocrov Kai yuvaiKa:; Kai nap8Evou:;, Kai µiJ cicpiJvovte:; Kavtva ărn
rrov civevtpyTJtoV, O.A.A.a µernxetptcr8Evte:; Ka8e d8o:; KaKia:; Kai ă.prrayfj:;
EKEi, cirrfjA.8ov Ei:; to 'Oe oµnEcrn Kai i':µetvav tiJv vuKrn EKEi, cpopouµevot
vei crtpu cp&ow di;- t6 <l>rosavt, Kai ă.pnasavte� Kai A.ETJA.atftcravn:i;- Kai
t0u;- ntroxou; t0u ·oooµm:crtiou , urrtcrtpE\jlav f:Ket8ev di; 'to rtacrt . Kai
20 cmavn) oavrn; Ka8' Mov f:v 11j fotcrtpocp1j trov ev cr&µa KcsăKrov Kal
KaA.µo( Krov 01tOU EtPEXE Kai EKf.ÎVO tOV Katftcpopov di;- EvSuvaµrocrtv aut&v ,
to f:cruvtp6cpeucrev Kai 6 :Et0ytavo:; µf: to n6A.Koup6v t0u. <l>opouµevrn;
oµro:; va t0u:; cpEplJ Kata to <l>rosavt, µftnro:; Kai Enp6cp8acrE ouvaµt:; o8ro
µavtKÎJ � 6 au8EVtTJ:; EKEÎ, tou:; EnEpacrE Oia t&v pouv&v tfj:; Bplivtcra:;.
25 Kai f.µpavrn:; Ei:; 1iJv BA.axiav f.nfjyav Ero:; d:; to Mnosfov, yuµvrovovte:;
Kai Â.ETJA.arnuv1e:; Kai to µEpo:; f.Kdvo 1fj:; B.A.axia:; Kai A.ap6vte:; Kal
tov MtcraiJA. ErricrKorrov t0u Mnousfou EKEi8Ev EcrtpacpTJcrav, dcreA.86vrn:;
d:; tÎJV Ouyypiav cirro tov cp6pov orrou rnu:; 1tPOSEVTJO'EV 6 'A1µaVîcrf:-rra
cra:; µf: ta 1tEpi aUîOV crtpateuµarn, tOV onoiov AtµavtcrE:-ir acrav Eix&
•
30 O"îElAEl 6 r pT)y6pt0:; pooa:; d:; MnpaîÂ.av Kai E1tfj PE µeptKOV îOUpKtKOV

crtpatEUµa EKEt8Ev Kai E1tÎJYatVE Kata to <l>rosavt. Ma8ci>v of: Oîl oi Kasa
KOl Kai KaÂ.µouKot OtEPTJcrav Ei:; 'tÎJV BA.axiav EK 't&V pouv&v, Enfjye Kai
auto:; Kaî6m tou:; Kai KaîEOirosev aurnu:; Ero:; ou - eµpfjKav d:; tÎjV Ouy-
ypiav, cb:; dnov.
35 'Eo& of: d:; to rtacrtOV, Â.aµpavovta:; npocrrnyiJv napu tOU MouvtK
6 :Eirrop yevepaA.T):; Ota va cirrat'rÎJO'TJ OEtv&:; ta AOlîtU ăcrrrpa napu îWV
apx6v1rov, EKaµE 1t0AAÎJV O"tEvoxropiav tou:; ăpxovta:; li Ota va Orocrrocrt ta 939
ăcrrrpa autu, Kai Ota îOUtO iipaA.av Kai OEUîEpov npoµou1apt d:; ta µova-
O"îÎJ pta Kai Ei:; µeptKou:; ăpx.ovrn:;. Kai µiJ apKouµc:vot Ei:; îU npoµou-
40 tapta 01tOU Enfj pav arro ta µovacrtft pta, EPaA.av Kai cppoupa:; Ei:; ta:; 8U
pa:; tOOV µovaO"îTJ pirov Kai ElO"EÂ.86VtE:;, ăvotsav oA.a ta O'EVîOUKta Kai O"E
n{;na orrou dx.av paA.et d:; ta µovacrtft pta, cb:; ei:; ăcruA.ov oi x.pmnavoi,
Kai 8eropOUVîE:; EV autoi:; ocru ăcrnpa Kai ăA.A.a ăsta npayµata TJUpav, 'tel
A DOUA DOMNI E A LU I GRIGORE GRICA VODA. 467
Şi aşa, neîmpiedicat, a pornit la vale şi Grigorie vodă cu paşii, cu întreaga

curte şi cu oastea sa şi au ajuns la Măxineni, unde au rămas în noaptea
aceea. Dimineaţa, toată oastea ce era cu el şi împreună cu paşii au început
să treacă rîul Siret, iar după aceea a trecut şi domnul în aceeaşi zi. În ziua
·
următoare a cobotît iarăşi la Galaţi şi pentru că era începutul lui octombrie 5
şi timpul era rece a conăcit în tîrg, mai întîi la mănăstirea Sf. Nicolae, iar
după puţin, din pricina molimii, s-a mutat la mănăstirea Fecioarei, numită
938 Mavromol. l i Iar cazacii aceia şi căpeteniile lor, speriindu-se mult de acea ! O.
mică oaste, care, după cum am arătat, s-a întîlnit cu ei, ş i plecind î n grabă
la Focşani au prădat cele două părţi ale oraşului Focşani, atît partea dinspre
Moldova, cit şi cea dinspre Ţara Românească. Aici ei s-au purtat cu mare
cruzime, despuin:l atît pe preoţi cit şi pe femei şi pe fecioare, săvîrşind 15
tot felul de jafuri şi de lucruri rele şi necuviincioase. Apoi au plecat la
Odobeşti, unde au rămas noaptea, temîndu-se să se întoarcă la Focşani.
După ce au jefuit şi au prădat şi pe sărmanii din Odobeşti, ei s-au întors
la Iaşi. La întoarcere s-au întîlnit pe drum cu un corp de cazaci şi calmuci, rn
care mergea grăbit în jos ca să le vină în ajutor şi pe care îl însoţea Stoian
cu polcul său. Temîndu-se însă să-i ducă spre Focşani, ca nu cumva să
fi ajuns acolo oastea otomană sau domnul, i-a trecut în Ţara Românească
prin munţii Vrancei şi s-au dus pînă la Buzău, jefuind şi prădînd şi acea 2S
parte a Ţării Româneşti. Au luat apoi cu ei pe Misail, episcopul Buzăului 1
şi de acolo au trecut în Ungaria de frica ce le-o pricinuise Atmance-paşa
cu oastea sa, pe care Atmance-paşa îl trimisese Grigorie vodă la Brăila, 3 0.
de unde luase o seamă de oaste turcească şi acum mergea spre Focşani.
Aflînd însă despre trecerea cazacilor şi a calmucilor în Ţara Românească
prin munţi, s-a dus şi el după ei şi i-a urmărit pînă ce au intrat în Ungaria,
precum am spus.
Iar aici, la Iaşi, generalul Şipov, primind poruncă de la Mtinnich să 35
ceară cu străşnicie de la boieri rămăşiţa de bani, le-a pricinuit acestora
939 multă supărare li ca să dea aceşti bani. De aceea ei au orînduit şi o a doua
împrumută la mănăstiri şi la ciţiva boieri. Nerămînînd însă mulţumiţi
cu împrumutele luate de la mănăstiri, au pus şi paznici la porţile mănăs- 40<
tirilor şi, intrînd înăuntru, au deschis toate lăzile şi sipetele pe care creştinii
le lăsaseră acolo în păstrare, le-au cercetat şi ciţi bani sau alte lucruri de
1 Cronicarul Constantin Daponte afirmă că episcopul Buzăului Misail a însoţit

de bunăvoie pe cazaci în Transilvania (op. cit. , II, p. 330). Despre fuga acestui episcop
vezi şi I. Ionaşcu, Episcopul Misail (1 732 - 1 740), Buzău, 1 939, p. 8 - 9.
468 CRONICA GHICULEŞTILOR ,
t7tfjpaV, KQtIDpi>�aV't'e<; Kai 07t0 t� ay{a<; tpa7tEs«<; µeptKCÎ>V µova<JtfJp{IDV

oui. va eupouv ăcr7tpa.
·o oe rpTJ16p1oc; (J6oac;, ypaq>ovrac; tcp crepaO'Kep-crouÂ.tcivcp cruve
xcoc;, tOV Kattîtet<Je Kai K«tEPTJ Katcl tTiv Peµ7t6y1av ele; tOV IlpoOtov, Kai
6 µTJVU6µevoc; µ& <JUVeX,fj ypaµµata, cl7teq>cl<Jl<JeV 6 rpTJy6p1oc; (J60a<; va 0-
miyl] ele; tOV <JOUÂ.tcivov, Kai 7tapaÂ.aµpavovtac; autov µf: touc; Tatapouc;
µasi tOU va 6pµyt<J1] Katcl tli'.>V EV ria<Jicp Mocrx.6PIDv. Tov 67toiov O'IC0-
7t6V rou OTJÂ.07totftcrac; tcp <JOUÂ.tavcp, eope Kai EK&ivov froiµov ⁣ roOto,
Kai Oia titv 7tpoc; rov aU08vtTJV �ex.copmritv ayci7tTJV rou, Kai oia rac; pa<Jt-
1 0 Â.lKac; 7tpocrtayac; 67tOU EA.ape oui. va cruvopliJ11] tcp rpTJyopicp p60q. Katcl mivta
tp67tOV. "00ev cruµpouÂ.eu6µevoc; 6 au08VtTJ<; µe tOV I:apT) Ax.µf:0-7tami.v
•
Kai touc; ăpX,OVta<;, cl7teq>ci<J'l<JUV Va KlVTJ0fj 6µo() µf: tOV 'Ax.µe0-7tacrav Kai
0AÂ.aî-µ7tETJV roO Xonv1ou, &x.ovra Kai nvac; <J7tax.fioec; Kai AmKcivouc; rou
XonvtoO Kai µ& touc; ă.pxovrac; Kai tTiv auA.ftv tOU, 6µo0 Kai µf: µep1Kci
15 q>Â.ciµ7toupa tOUpKlKOU <Jtpatei>µaroc;, 67tOU &Ix.ev EOtKcl tou, Kai va 7tTJ
yaivu 7tpo<; tOV <JOUÂ.tclVOV, to 67tOiOV eypa\j/e Kai E<pavepco<Je Kai tcp <JOUÂ.
tclVq> sTJtCÎ>Vtac; va tOV <Jt&iÂ.1] Kai µep1Kouc; Tatcipouc; ele; U7tciVtTJ<JlV tOU
on rov 'Ax.µf:0-7ta<Jav µ& iKavouc; AmKcivouc; Kai µf: rov µtyav PmncipTJV
rou rouc; &Ix.ev <Jt&iA.e1 Eµ7tpoc; Kara tel µepTJ rfjc; Toi>roPac; Kai Oia 7tpo-
20 <puA.aKytV tOU Kai oui. KQtcl7tÂ.TJ�1V Kai Kataopoµitv tli'.>V Kat' EKeîva tel µe-
P TJ <JKopm<J0evrcov KasciKcov Kai Karavcov. Kai Kara ritv aitTJ<Jiv rou EV
7tpc0ro1c; µev e<JreiÂ.ev 6 <JouÂ.ravoc; rov 'A}.T) µ1psav 'AA.iapoyA.ouv1 µf: µe
ptKouc; Tatcipouc; ele; to raA.cit<J'l 57tOU, hotµa<J0⁣ 6 aU0EVtT)<; Kai
cl<pft<Ja<; OAOV tO pcipoc; Kai tei toi>yta li Kai tO <JQVt<JclKl tOU el<; 940
25 rov Â.oyapta<Jµov toO µeyciA.ou <J7ta0cipTJ 0eo8copa<JKou, &crreiÂ.e Kai rouc;
µ7teT)savteoec; tOU ele; tTiv I:ciKt<JQV 6µo0 µf: tOV 7tOO'tEÂ.VtKOV tOU, Kai E7tl
KaAe<Jciµevoc; 'tÎIV 0eiav poyt0etaV, EKiVTJ<Je µera <J7tOUOfj<; cl7t0 to raA.cit<Jl
tli <Jt' 'OKtIDPpiou, Kai EÂ.0ci>v Mo KovaKicov Otci<JtT)µa, eope Kai ăA.A.ouc;
Jupscioec; µ& iKavouc; Tarcipouc; a7te<JraÂ.µevouc; 7tapa roO <JouA.rcivou ele;
30 f.vouvciµCOO'lV tOO au0EV't'OU, Ka0ci>c; Kai ei.<; to tpitOV KOVclKt tOV cl7tltVtTJ
<JUV 7toA.Â.oi 7tapoµoicoc; a7te<JtaÂ.µevo1. To 67toiov tpitov KovciKt rou firov
ei.c; to <l>aÂ.t<Ji, 07tOU avtciµcocre tOV aU0eVtTJV 6 Axµf:8-7tacrac; µasi µf: tOV
•
µ&yav Pt<JttclpTJV, Kai avti tOUt(J)V E<JtciÂ.0TJ 7tpO<pUAaKit 6 •AA.aî-µ7tET)<; tOU

XonvioO µe OtaKo<Jiouc; AmKcivouc; Kai 6 'AA.T) µip�ac; 'A}.iapoyA.ou;1 µe
3 5 OtaKocriouc; Tarcipouc; Kai 6 µeyac; Kamrcivoc; Ilopoi>crKTJ<; µe tKatov Ka
Â.apa<Jfouc;, 7tpOO"tUX0EVte<; va 7tp07tOpeu0li'.>O'l ECO<; Kai 7tepi. to rta<J'lOV Kai
l>,n iOli'.>O"l Kai 7tATJpO<pOpTJ0li'.>crt, vei tel <pavepcOVCOO"t tcp au0EVt1]. ·ovta<;
of: ele; to <l>aÂ.t<Ji 6 aU0eVtTJ<;. &Â.apev elOTJ<JlV l>tt epxetat 6 T6tt, yaÂ.Â.t-
. KO<; O<pq>tt<J'lclÂ.T)<; 7tpoc; autov E7tlO"tpE<pCOV cl7t0 tOV Moi>vix., Kai Ota tOUtO
40 Ot&tpt\j/e Kai tij ăA.Â.lJ Tiµep � EKei fcoc; o� e<p0acre Kai 6 pTJ0eic; T6tt, 6
67toioc; ypaµµa EK tOO Moi>vix oev &<pepev, &Ix.ev l>µcoc; 7tapayyeÂ.iav cl7t0
tOV Moi>vix va 7tÂ.T)pOq>opft<J1] tOV aU0EVtTJV 7tc0<; Îl pCOO'O'lKÎl pacrtÂ.eia E
oex.0TJ tac; 7tepi ei.pftvTJ<; cruv0t;Kac; 67tOU eyivav ei.c; to M7teÂ.typciot Kai 0&
Â.OUV O"TJKC00fj Kai cl7t0 tO rtam ta pCOO"<J\Ka <Jtpate\>µata, tO 67tOiOV Kai
� roOro 7toÂ.A.ei µucrnKa ro e!7te tcp aU0evt1J, Â.eyovrac; 7tci><; firov 7tapTJyyeÂ.
µEvoc; va µÎ) <pavepcO<Jl] tO t0t00tOV ei.<; to rtam, 7tpăyµa clÂÂ.6KOtOV Kai
1 A fost «.AyleipoyA.ouv», care s -a corectat de altă mină în «UAlcipoyA.ouv».
A DOUA DOMNI E A LUI GIUGORE GH ICA VODA 469
preţ au găsit în ele, le-au luat, săpind chiar şi sub sfintele mese ale unor
mănăstiri ca să găsească bani.
Iar Grigorie vodă, scriind mereu seraschier-sultanului, l-a înduplecat
să coboare la Răbîia, pe Prut, iar apoi, fiind înştiinţat prin mai multe
scrisori că a coborît, Grigorie vodă s-a hotărît să se ducă la seraschier- 5
sultan, să-l ia cu tătarii săi şi să se năpustească asupra moscalilor din
laşi. Seraschier-sultanul, aflînd de gîndul lui Grigorie vodă, mărturisi că
el e gata la aceasta şi pentru că avea o deosebită dragoste pentru domn
şi pentru că primise porunci împărăteşti să ajute pe Grigorie vodă prin 1 0
orice chip. Sfătuindu-se dar domnul c u Sari Ahmed-paşa ş i c u boierii,
au hotărît ca domnul să pornească împreună cu Ahmed-paşa şi cu alai-bei
al Hotinului, care avea şi cîţiva spahii şi lipcani din Hotin, şi cu boierii
şi curtea sa, împreună şi cu cîteva steaguri de oaste turcească ce le avea, 1 5
şi să meargă la seraschier-sultan. El a scris şi a făcut cunoscut acest lucru
şi seraschier-sultanului, cerindu-i să-i trimită şi o seamă de tătari întru întim
pinarea lui, căci pe Ahmed-paşa cu mai mulţi lipcani şi cu vel vistierul îi
trimisese înainte prin părţile Tutovei, şi ca strajă, dar şi pentru înspăimîn- 20
tarea şi urmărirea cazacilor şi cătanelor, risipiţi prin părţile acelea. După
cererea domnului, seraschier-sultanul a trimis mai întîi pe Ali mîrza Alia
roglu cu o seamă de tătari la Galaţi. Acolo, pregătindu-se domnul şi lăsînd
94 0 lucrurile grele, tunurile li şi sangiacul său pe seama vel spătarului Teodo- 25
raşcu, îşi trimise beizadelele la Isaccea împreună cu postelnicul său şi,
chemînd asupra-şi ajutorul lui Dumnezeu, pomi în grabă din Galaţi, la
6 octombrie. În drum, la o depărtare de două conace, a găsit şi alţi
mîrzaci cu mai mulţi tătari trimişi de seraschier-sultanul, spre a întări
oastea domnului, precum şi la al treilea conac l-au mai întimpinat de 30
asemenea alţi trimişi. Al treilea conac a fost la Fălciu, unde Ahmed-paşa,
împreună cu vei vistierul au întîlnit pe domn. În locul lor au fost trimişi
înainte ca strajă alai-bei al Hotinului cu două sute de lipcani, iar Ali
mîrza Aliaroglu cu două sute de tătari şi marele căpitan Poruski cu o sută 35
de călăraşi, avînd poruncă să meargă înainte pînă aprcape de Iaşi şi tot ce
vor vedea şi vor afla să facă cunoscut domnului. Pe cînd domnul se afla
la Fălciu, a primit vestea că vine la el Tott, trimis oficial francez, care se
întorcea de la M iinnich şi de aceea a mai rămas şi a doua zi acolo, pînă
c :nd a ajuns şi amintitul Tott. El n-a adus scrisoare de la Miinnich, dar 40
avea însărcinarea de la el să-l înştiinţeze pe domn că împărăţia rusească
a primit învoielile de pace hotărîte la Belgrad şi că oştile ruseşti vor pleca
şi de la Iaşi. Ştirea aceasta a spus-o în mare taină domnului, adăugind că 45
fusese îmărcinat să nu dea în vileag aceasta la Iaşi, lucru ciudat care nu se
-"(no.o AQi 3.0lg<;nni l}. 1m1 A lli9ni i\Ddl).Oi Al;i,i J}3 AlL"(r;>farl t\D}t\XĂ.D"(ll.OQ3 i\D}rl
3�13!??. 'AD}.03Ă.d3Q3 ;irl t\CO.\J;>gĂ.OlLW t\Q?i SnoilţOt\'Q S0oi 1D)l uffiprlD1t\'Q T;)t\ S t
SoA3rl9orl110"(1d> 1n)l no"(r;>1.oi1cbcb<? QO)ll"("(DĂ. Souqoltd goi T;>dnu Sn1gn�now
SY,i )(? Acoir;>rln::11n di.o A!!>:>tlX.oorl AQ?i nog9�ş SlLA?rlcoi3'{3rl SY,i 1d3ll t\1.D ltg
-13 SniAoAr;>grln"{ 'Sng9g S01d9l.ltd.J 9 1ţg13u'1 ' u.or;>9cb 1?" AltM?9QD AQi 1n)l
Snit\OA?rl.oodll '!3)(? t\3g1di?l!? 1D)l 'noi9odu goi t\Dd?ll 't\Ot\3rl<;>Ă.3"( lt\?.OOll
-O)(J: t\Oll<;>i Sp ltg ?"1? 'ninrlrll)dĂ. noiA?9QD goi i;>dnu i;>i ţ>iD)l 'SoAr;>i"{no.o Ot
şg o . ·noi S\J,)(D"(ncbodu SlLA?rlnoĂ.ltodu SY,i "1.ocorll)Mg.\'1 Sp Snoi Sr;>it\O"{
-"(?i.o '11.0 9 "{lt\D13: 9i Ql!Jil t\3.0ltt\})(Ş S0oi 1D)l 'Aorl3"(<;> li i;n g Snopgltirn? S3g
-lL.or;>AdmĂ.oJLrl Sno"(yQ 1D)l gorl9 'SnoAl)dgo)l 1D)l Snod 9i1)no"{.o SQOt\D)l} şrl
t\Ot\l)i31LD)l t\ lLl)"(O)llN t\Qi 1D)l 'Snodr;>ini Sn0}.00)(Ddi3i şrl lLĂ.?l!rl-cbQO.OJ.
Zl16 goi t\Q}n 'Ar;>)d1rl li t\T;)"(.OV. lL?JLrl t\Qi 3.DldC!Jl!? 'noi t\lţ)(D"(ncbodll t\D.0!39"(D1.0 se
A lţi Mo.olţrlodgrnş 1D)l ScoJL!ţrl Sot\3rl9)1Ă.o"("(n.o 1D)l t\CO)ll))D){ 1D)l t\COAr;>i
-D)J t\Q?i ninrl lţAl)l DĂ.O"(l)dDJL i;>i Sng9g S01d9l.ltd.J 9 şg SniAOJL?"(g
't\CO?Ad9 t\COĂ.l)IDO)ldD.O t\Q;>i Drl
-Q?dg t\Dt\lĂ.?. 1n)l 't\1.D}d)l noi AD}D)l1g A lţi ţ>1D)l Si;>g1orlr;i Si;>i 1n)l nd 13X}JLŞ i;>i
Q03E) i;>dDl! t\OgD'l?. t\399 'Acoi noi?Ă.d3Q3 goi 1?1D)l 1D)l t\D.ollrldi;i:> ."t"l'Q 'rtid oe
-lD)l c0ino1oi t\3 t\OĂ.ncb3 t\Ot\Orl no 'Snoi urloi.o oJ S13 noi Allcbodi A lli 113
I " li. I fi, ' "' fi, li lo ''
S31t\OX?. S3t\11lO 'An.onn"(lţl!ţ> \\Ol!9 A lţcbodi 1n)l AOl.O?d lti1.o t\COA<;>dX t\coi90.ooi
Qi T;Ji3rl t\ U 1t\?9QD t\Qi Ql!ţl t\OĂ.C\ID?. Q OlL 9 t\COt\}3)1.Ş �Ş 1D)l T;l"("(Oll t\Oi i!
S10 "'1 'nod911'nrl QOi T;Ji3rl AQ?i DA3TIJ3)( n1nrlC!J.o T;)d)l3t\ T;Ji AlţiQD Ql!'Q coir;>„ndnu
Asr!ogp 'AmĂ<;>JLrl3d Alţi Ql!'Q S31t\D.OJt d3l! 'Snd?TilJ. Si;>i ST;JiQD ,iD)l 1D){ g�
't\OAJ;>i"(no.o t\Qi Sqdu 3"(13i.O?. Sc:ioi 1.oi?. 1D)l Snodr;>i
-ni QOlQD ,13rl Sc:ioi 1D)l 3.oltdu,igo"(1cbş 'l)(Ă.?"(3.0i AT;J)d1rl t\Qi Sng9g So1d9Ă.
-1.td.J 9 SDlt\<.!idOcb 1D)J 'JDt\11 Sr;>"(DID3)( 1D)l t\D.O.OQ?"(J.. T;Jlg t\Ot\D11))1 t\Dt\?, şrl
S oAr;>i"( ClO.O 9 13"(J3i.o 3Xp AT;J)d1rl t\01!?1 t\Qi lţg13lLŞ '3d3cb?. QOll9 Slt.o.OC!J"(Ă.
S IJ.i T;Jdnl! 1n)l go10n 'Q)d1rl işurlnurl"(3)J goi T;Jdnu 1n)l SQ?ill3"(D1D)l Sot\3rl oi
-9 od ocbod lL"(lL 'not\}3)(? ,i3rl t\Q?i 1n)l nod 91l.nrl SoiA?eltd Qoi T;JiD)l ST;J)d1rl
1Şl!TIDlLTI"(3)J 9 t\3TID)l?. QOlL9 A lt)l}t\ A lţi T;Jlg nOt\l)i"(nO.o goi T;JdDlL t\ rnltgp
AsgD"(?. 'coAp, T;Ji 1lL'1 S!J.gnolL.o i;>i3rl Sot\3rl<;>Xdş Sng9g So1d9l.ltd.J şg o,
't\COi JD}g
-dD)l ST;Ji Sp t\3"("(D9?"? Aog9cb AQ"(OlL S11Y, 'cOJ.ODl.J AŞ Sc:ioi S!3 A lti9ni t\1.D St
-ug13 Alţi 3!l(l)d?t\Dcb? 1D)l SQiQD 1D)l JOt\?rlcoJ.. lL"(lLD1D)l JD1t\OĂ.C)3cb 3.ocoi9"(J..Ş
Snol!C!JdSA'Q 3lA?lL şti Sod 91Ă.nrl 9 t\OA<;>rl 1n)l 'AD.Ol1C!J"(DrlXIJ. SnO"("('P. şg S0oi
'ADDC\3A9cb? Q01QD ,i3rl AQ?i Snod?io.o.01d31L AŞrl S0oi 'AD.ODQ?"(J.. t\C\O.Ol)llL
l?t\ T;Jl!? 'noiA?9QD goi t\QTIOXd? t\Qi Snit\OC)O)l'Q 'SnOt\l)gĂ.Ol!W 1D)l SnO)ll))
-D)I Sno1.oo)(D1t\3lL şrl S lLd}rl3gAD)J 9 t\3"(13iD?. QOlL9 Aod 91l.nrl DA?, şrl S3iA?9 Ol
-uit\Dt\n.O J3t\11l0 'noit\?9QD goi 1D)l 3 i QOiQD lţ)(D"(ncbod iL lDt\}3 T;) t\ T;Jl!? ' 1.D
-9ox c;>i Sp Snodr;>ini Sc:io)l1d3Ti şrl AT;J)d1Ti işlLTiADrl"(3)1 AQi 1n)l 3"(13i.o?. Sot\
-r;>i"(no.o So1ou9 Q, ·not\l)i"(no.o goi T;JdDlL ninrlrlr;>dĂ. ţ>t\ td3rllt9D)l Snit\OX?.
'noi t\D}dolL10g9 A lţi 3.01J. 99o"(O"'Q 'AD}cbodit\n!l Alţ"(D)l şrl t\D.ono93"(1.DDg Sp
11'6 11Q.l t\ lt"(l)1.Di1cbcb9 D1A?9lld t\Qi 1D)l Snit\Q?t\l)l 1D)l li t\COt\l))llLlV l\D}cbOdit\C\.O g
;in co.o1lL9 T;Ji s13 SQ?"(ncb.ov sno)lr;>)n){ no"(r;>rni 1cbcb9 soi"?eLLd goi -i;ii3rl sc:ioi
Snil\0"("(?1.D 'SlL1A?9QD Şg Q , 'l\ltt\lţdp IJ."(3cbCOt\10)( 1D)l Al?lOlLOdDX Alţi t\Od
-3i.oo l\3ilLnd"?. îD)l S\J,Xdţ> �Ş oil3t\dţ> 'SniAoXd'Q SQoi QlL'Q A3)llL"(� QOlL<}
DdlL.O'Q i;>i llgr;>"( 'J;l t\ 'J;>l!? J(!>lL 1Di31\}Dcb 119 'QOĂ.ltiodi.o JQt\Ş l\Old i<;>"("('Q 1n:x
M 01 1.L�31n:::> I H D V:::> I NOM:::> OLI>

A DOUA DOMN I E A LUI G R I GORE G H I CA VODA 47 1
cădea unui general. Se vede că Miinnich, pentru ca să ia banii ce nădăjduia

de la boieri, tăgăduia la început şi ascundea apoi pacea cea îmbucurătoare
şi de folos obştesc. Iar domnul, trimiţînd înapoi în siguranţă cu o pază
94 J de lipcani li pe cazacii care însoţiseră pe amintitul trimis oficial şi. pornind 5
şi pe oficialul Tott spre Constantinopol cu bună pază, şi-a continuat
drumul. Domnul primea în fiecare zi scrisori de la seraschier-sultanul,
care sultan a trimis şi pe Kelbabet mîrza cu o seamă de tătari la Huşi,
ca să fie strajă atît pentru el, cît şi pentru domn. Aceştia, întîlnindu-se cu
un maior pe care îl trimisese Cantemir cu cinci sute de cazaci şi moldoveni 10
ca să prindă limbă, căci aflase de venirea domnului, au ucis pe cei mai
mulţi, iar pe ceilalţi i-au luat prinşi. N'umai maiorul cu cinci oameni au
scăpat, fugind şi el grav rănit, şi făcu cunoscută această veste celor din
laşi, care veste a pricinuit mare spaimă în inimile lor. 15
Grigorie vodă, pe cînd venea în grabă în sus, a primit ştirea de la
seraschier-sultanul despre izbînda lui Kelbabet mîrza asupra numitului
maior şi asupra celor care erau cu el. De asemenea, a fost înştiinţat cu
de-amănuntul şi de Kelbabet-mîrza însuşi şi de limba adusă de el, căci 20
seraschier-sultanul trimisese pe acelaşi mîrzac împreună cu o cătană ca
să aducă limbă şi citeva capete. Iar Grigorie vodă, după ce i-a pus mîrzacului
celenghiu şi a dat daruri tătarilor care erau cu el, i-a trimis la seraschier
sultan.
În zilele acestea, trecînd pe la Răbîia, am văzut ceva mai departe zăcînd 25
leşurile celor ce erau cu maiorul, printre care leşuri erau şi mult� ale acelora
ce fugiseră de la domn, după ce s-au bucurat atîţia ani de tain şi hrană.
Ei avînd încă în gura lor hrana lui, nu numai că au fugit la o astfel de
vreme, ci s-au şi năpustit asupra binefăcătorului lor. Aşadar, au primit
de la Dumnezeu pedeapsa şi răsplata după judecata lui cea dreaptă, ajungînd 30
hrana păsărilor răpitoare.
Grigorie vodă, văzînd mişcările nechibzuite ale cătanelor şi ale caza
cilor şi gîndindu-se ca nu cumva aceştia să atace straja sa, a orînduit pe
942 bei Aslan li mîrza, fiul lui Iusuf-bei, cu patru sute de tătari şi pe Nicolae 35
căpitanul cu o seamă de slujitori şi codreni, laolaltă şi cu alţi boierinaşi
destoinici în război, şi i-a pornit de la Stănileşti pentru a întări straja sa
trimisă mai înainte. Iar seraschier-sultanul , potrivit cu scrisorile domnului,
s-a dus la locul numit Scoposeni, dincolo de Prut, şi se opri acolo aştep- 40
tind să ajungă şi domnul, căci Grigorie \'odă, primind de la sus-numitul
oficial francez vestea despre plănuita plecare a oştilor moschiceşti din Mol
dova, şi dorind să răsplătească şi pe nătîngii de moldoveni cu o binefacere, 45
a arătat multă milă pentru această ţară şi a împiedicat pe seraschier-sultan
'tclVOV Kai toi><; Tatapouc; ci1to 'tÎ)V oul.Paow 'tOU Il poutou, chcrciv 67tOU otv
tÂ.civ0ave 'tÎ)V 1tOÂ.U1tElpiav Kai cruvecriv 'tOU, mnc; liv 01tpmvov o{ Tatapo1.
tov Ilpoutov, ii0eÂ.e 7tpo�&VTJ0ii µeyaÂ.T) cip7taYÎ) Kai 7tOÂ.Â.Î) alxµaÂ.cocria
'tIDV M7toyoavcov. 00 fv&Ka, taxuvovtac; 'tOV op6µov 'tOU, fq>0acre Kal au-
5 toc; ele; 'tO �1C01tOCJEVl Kai tcrtpatOîtEOEUCJEV tvt&00ev 'tOU Ilpoutou. 'Ev
voms6µevoc; OE µf}ncoc; � 'tel µOCJXtKcl CJtpat&uµata, Kai µaÂ.tCJ'ta o{ ăta
K'tOl KasaK01 Kai Katavo1 ele; tÎ)v 6�oo6v touc; ii0eÂ.av Kaµe1 Kal tcrxa
tT)v q>0opeiv ele; 'tO rtaCJlOV µe 1taVnJ„i'j cipnaytiV Kal Â.ET)Â.acr{aV îtcIV'tCOV
(Ka0roc; µeta tauta tcpavepro0T) Kai totoutoc; tKeivcov crKon6c;; , chc; t�fjc; pT)-
10 0f)cretm) � µfincoc;; µf:'tcl 'tÎ)V E�OOOV tKeivcov, eupiCJKOV'tE<; Katp6v 'tlVE<; 'tIDV
NoyaT)Scov tm8poµficrcocr1 Kai Â.&T)Â.atf}crcocn ttiv tnapxiav, Kai µaÂ.tcrta
to rtacrtov, tCJKtcp0T) VOUVEXID<; Kai tq>eupe 0epaneiav Kai tti'.>V 860 tOU'tCOV
tmKetµtvcov tij n6Â.e1 tautu K1v86vcov. Kai eUOuc;; 67tou tK6veucrev ele; to
�Konocrtv1, 6crte1Â.e tov �apti 'Axµeo-nacreiv µe touc; Â.otnouc; A1nKcivouc;
1 5 Kai µtplKOU<; Â.&ptvotc;; µ&tei Kai 'tOU µ&yaÂ.OU PtcrnapT), tmcptpovtoc; apK&
'tOU<; Mnoyoavorn;; , Otopisovtcic; touc; vei îtT)yaivouv ECO<; KOV'tcl ti.c; 'tO na.
mov, Kai ei µev eupcocrtv auto li KEK&Vcoµtvov UîtO toi><; Mocrx6Pouc;; , va 943
&ÎO"EÂ.0cocrtV autol &Î<; <pUÂ.«Sl V ti'j<; ît6Â.ECO<; tKE{ VT)<; Kai 1tapaµu9iav tti'.>V
ci9A.icov Mnoyoavcov, ti. of; Kai E'tl Otatpipcomv o{ tvavtiot tv autij, vei
20 tvco9ă>crt µetil tă>v Â.omrov npocpuÂ.aKă>v Kai µf; ttiv napoucriav touc;; vei ou
vacrteucrcocn toi><; Mocrx6Pouc;; 81ei vei taxuvcocr1 tÎ)v ssoo6v touc;.
9avoVte<; ouv 5 te AAit µipscic;; Kal ol J..oinoi 6nou Kata nprotov
•
tcrtaA.9T)O"UV îtEpav 'tOU nacriou Kata 'tO Mnoutcrtµl, 7tp0ESEVT)O"QV 7tOA

Â.TtV O"Uyxucnv ti.c;; touc;; tv rtacriQl Mocrx6Pouc;; . Kal µet' OÂ.iyov, cpavtvtec;
2s tpx6µevo1 Kai oi ăA.Â.01 6nou µeta wu 'AcrÂ.civ µipsă tcrtaÂ.9T)crav, tnoÂ.
Â.anÂ.acriacrav tov 96pupov ei<; tTtV Kapoiav 'tIDV evavticov, cpopouµtvcov
ano noA.1opKiav Kal tmopoµf)v, µav96.vovtE<; Kai tov tpxoµov Kai toO
CJEpacrKEp-crouÂ.tavou Kai rpT)yopiou p68a ti.c;; 'tO �K01tOO'EVl. Kai Otel îOU
'tO, napmrnuµevo1 cino wuc; KaKouc;; crKonouc;; 6nou Elxav, t7tetoit A.tyoucrt
30 Kai 'tOU<; EO''t&lÂ.E îtpocrtayitv 6 MoUVlK Otci îOU pT)9EVto<; yaA.A.tKOU ocpcpt
'tO'lclÂ.OU on vei orocrlJ ăoeiav tote; crtpanrotat<; vei âp7tliscocrt Kai vei Â.ETJ
Â.atf}crcomv OÂ.OV 'tO nacnov, Kai 7taipvovtE<; µasi 'tOU<; oA.ouc;; îOU<; XPlO'tl
avouc;; M7toy8avouc;; vei tstÂ.9cocrt v Ero<; ssco. "'Enerm vei toi><; yuµ vrocroucrt
Kai tKtiVOU<; Kai paÂ.Â.OVtE<; 7tUp &Î<; 'tO rtacrtOV, vei napouv Kai toi><; ăp-
35 xovtac;; , f.v 7tpocpacret taxa Otei tei A.oma ăcr7tpa 6nou txperocnouv ciTto titv
imocrxe9etcrav 7tOO'O'tT)ta Kai vei touc; U7tOKoµicrouv . µasi îOU<; ecoc;; El<; 'tO
Xm�.
l!:t.ev tnp6cp9acrav oµco<; va 1tAT) procrcocrt tov O'K01t6V touc; toOtov tOV
KaK6V µe to vei ecp9acrav 'tel pT)9EVta crtpatEUµata, tă>V cmoicov ÎJ napou-
4 0 cria touc; Kate7tÂ.TJSE Kai toi><; touvacrtwcrs vei oiavuKtEpeucrcocrt oA.T)v titv
11 'Onmpppiou vUKta tfjc; IlapacrKeufjc;, ÎJtOl tP' tou 'OKtcoPpiou, de; Etotµacriav Kai titv
< 173!1> .;.. . '\ � · r:t tov
• • 1;;l. µ npoc;.
, ' 6notov r:t'I
l-'r.. E, -
• • l.
auy . 1v i:;KtVT)O"EV 6 yevspar.. L.lîtOI-' crtpatov Tov -
7tOVtE<; o{ Tatapo1 tsepx6µevov, aKpatetc;; yev6µevot, oitPTJcrav 10 Mna

xJ..ouy1 Kai ropµT)CJaV µ&tei µeyaÂ.TJ<; proµT)<; Kai 6pµi'j<; Kat' afrtoU de; 'tO
45 Tatapacrt, onou tytvuo crcpoopoc; n6A.eµoc;. ·o oe yevspeiA. �inop, µtvovta;
omcr9EV îtaVtCOV, tKiVT)O"E Kai to tniA.omov îOU crtpatou 'tOU<;, E;(OVta<;
CJKOîtOV Vcl Kclµ1J Kai Â.ET)Â.acriav &Î<; 'tO rtacrt, Ka9ro<; Kai EytVEV oA.iyT),
t7t&t0Îl li 7toÂ.Â.a crîtina t.Af:T)Âcl1'T)O"av, 7taipvovtec; oÂ.ov to tinotec; trov XPl- 944
A DOUA DOMNIE A LUI GRIGORE GHICA VODA 473
şi pe tătari să treacă Prutul. Cu marea deprindre şi chibzuiriţa sa, el ştia

că dacă ar fi trecut Prutul, ar fi pricinuit mari 'prădăciuni şi ar fi robit
pe mulţi moldoveni . Din pricina aceasta, grăbindu-şi mersul, a ajuns şi
el la Scoposeni şi şi-a aşezat tabăra în partea de dincolo a Prutului. Domnul 5
era îngrijorat ca nu cumva oştile moschiceşti, şi mai ales nesupuşii ge
cazaci şi cătanele, să nu facă în laşi, la plecarea lor, şi cea din urmă strică
ciune, jefuind şi prădînd to t ce se afla acolo (precum s-a dovedit mai
tîrziu că aşa le-a fost gîndul, cum vom arăta mai jos). Domnul - temîndu-se 10
că poate după plecarea lor nogaii vor găsi prilej potrivit să năvălească şi
să jefuiască ţinutul şi mai ales laşul - s-a gîndit cu înţelepciune la aceste
împrejurări şi a găsit leac pentru amîndouă primejdiile ce ameninţau acest
oraş. Îndată ce a poposit la Scoposeni, trimise pe Sari Ahmed-paşa să
meargă cu lipcanii rămaşi şi cu o seamă de levenţi, împreună cu vei vistierul, 1 5
care avea c u e l destui moldoveni, pînă aproape d e laşi ş i dacă vor găsi li
943 tîrgul părăsit de moscali, să intre în el, pentru a-l păzi şi pentru a mîngîia
pe sărmanii moldoveni. Iar dacă duşmanii se mai găsesc încă acolo, să se

unească cu celelalte străji şi cu ivirea lor să silească pe moscali să grăbească 20
plecarea lor.
Ajungînd deci Ali mîrza şi ceilalţi, care fuseseră trimişi întîi dincolo
de laşi, pe la Buciumi, au pricinuit moscalilor din laşi mare tulburare.
Cînd după puţin timp s-au văzut venind şi ceilalţi care au fost trimişi cu
Aslan mirza, tulburarea a crescut şi mai mult în inimile duşmanilor, care 25
se temeau să nu fie împresuraţi şi loviţi, căci aflaseră şi de sosirea seraschier
sultanului şi a lui Grigorie vodă la Scoposeni. De aceea ei s-au lepădat
atunci de gîndurile rele ce aveau, căci se spune că Miinnich ar fi trimis
poruncă prin pomenitul oficial francez să se dea voie ostaşilor să jefuiască 30
şi să prade laşul, să ia cu ei pe toţi creştinii moldoveni şi să iasă afară .
din tîrg, iar apoi să-i despoaie şi să dea foc tîrgului, să ridice şi pe boieri,
chipurile că ar mai datora rămăşiţă de bani din suma făgăduită, şi să-i 35
ducă cu ei pînă la Hotin.
N-au apucat însă să aducă la îndeplinire acest gînd mîrşav al lor, deoa„
rece sosiseră amintitele oşti, a căror ivire i-a uimit şi i-a silit ca în tot
timpul nopţii de vineri, 12 octombrie, să veghieze şi să se pregătească 4 0
12 octombrie
de plecare. A doua zi dimineaţa, generalul Şipov a pornit o parte din oaste < 1737>
înainte. Tătarii, văzînd oastea ieşind din tîrg, nu s-au putut stăpîni, au
trecut Bahluiul şi s-au năpustit cu multă îndrăzneală şi avînt asupra lor
la Tătăraşi, unde s-a dat o bătălie înveşunată. Generalul Şipov rămînînd 45
în urma tuturor, a pornit şi cealaltă parte a oastei, cu gîndul să facă şi
944 prădăciuni în laşi, precum a şi făcut, căci li ei au jefuit multe case, au luat
34--307
O'ttavrov Kai Ol>lC oAiya 7tatOia Kai Kopitcrta cip7ta�av. Lif;v E7tp6cp9acn: OE
va n:Â.&tcOCrlJ tOV KaKoV O'K07tOV tOU. 'Ax:ouovta<; 'tÎjV tmopoµÎjv 01tOU s
Kaµav µ&ta µ&yaÂ.T)<; pc0µ11c; x:ai opµf\c; o{ Ta1apo1 de; to t�epxoµevov
O'tpateuµa tOU, µf: OÂ.OV 67tOU totaUtT)V 7tpOO'tayÎjV of:v etxov, ou ev&Ka
5 âPtacr911 Kai 6 p119eic; yevepaÂ.T)<; va KlVÎlO'lJ to 'YPTl'YOPcOt&pov µf: OÂ.OV tOU
îOV Â.Ol1tOV O'tpat6V, S1t&t0Îj • Kai µeta îOV ÎKavov 1tOÂ.&µov 67tOU eytv& µe
ta�u Tatapcov Kai Katavcov touc;, acpou ăp7ta�av 1tOÂ.Â.ouc; Katavouc; K<Ji
Kat::aKouc; ol Ta1apot µ&ta x:ai 7tOÂ.Â.rov µocrxiKrov t::rocov, ttpa7tT)crav oi
Katavot tcov Kai &îcrf\Â.9ov ⁣ tTiv 7tapeµpoA.Tiv wu taKttKou tcov crtpatoO,
10 Ka9' ou 6pµftcravtec; 7tOÂ.Â.aKt<; o{ Tatapot x:ai µÎj ouvT)9evtec; otacr7tacrat
autouc; ota tÎjV O'UVEXi\ trov tOUcp&Kicov Kai Â.ouµmipocov PoÂ.ftv, tcrup9T)O'aV
OÂ.iyov 01ttO'CO, tmcrtpecpovtec; ⁣ to nacrtov.
·o of: :Ei7top yevepaÂ.T)<;, roc; efaov, t�f\Â.9e µ& t0uc; tva7toÂ.etcp9evtac;
Mocrx6Pouc;, 7taipvovtac; µe9' tautou x:ai touc; ăpxovtac; Ka"lµaKaµ11oec;,
15 Kai E7tf\yev ⁣ tÎ)V 7tapeµpoÂ.ftv touc;, O'tEÂ.Â.OVta<; eva µayt6pov µf: ÎKa
vouc; O'tpanrotac; oia va KO\jfOUV tOV yiat::ov1 ti\<; <l>opµ6crac;. Tov 67tOÎOV
µayt6pov 7t&ptKUKÂ.rocravtec; o{ Tatapot, l)xµaÂ.roncrav au16v te Kai touc;
µtt' autoO c'.i1tavta<;, x:ai µeta taOta cl7t&px6µevot EÎ<; to ruicrtov, &upov
7tOÂ.Â.ouc; Mocrx6Pouc; x:ai Kal;<ix:ouc;, touc; 67toiouc; t7tp601oav Kai atitoi
20 o{ M7toyoavot, ovtac; Kpuµµevouc;, OLU îU 7tOÂ.Â.U KaKa 67tOU S7ta9ov, Kai
touc; ecrupvav oi Tatapot x:ai AmKUVOt cl7t0 tOV Â.atµov aixµaÂ.cotil;ovt&c;
touc;.
·o of: yevepaÂ.T)<; :Ei7top, KtVCOVtac; µf; tOV crtpat6v tOU EV 7tapeµpoA.ij,
Î)KOÂ.ou9et tOV op6µov tOU, &voxÂ.ouµevoc; 1tapa trov Tatapcov Kai o&cp&v-
25 oeu6µ&voc; ECO<; de; îOV ytal;ov tOU Ko7to0, 07tOU 11.:ai sµetve tÎ)V VUKta SK&i
VT)V. Il poc; S0'7tEpav of: ti\<; fiµepac; SKEÎVT)<; ecp9acrav Kai &icrf\Â.9ov ⁣ to
n.acrtov Kai 6 :EapÎ) Axµf:o-7tacrac; µeta toO µ&yaÂ.ou PtcrnapT) TiaA.aoT)
•
E>eoocopaO'KOU, touc; 67toiouc; loovtec; o{ ă9Â.t0l E'YKUîOLKOt, eopaµov 7tpoc;

QUtOU<; de; to µovacrtft ptOV tf\<; roÂ.ta<;, 07tOU Kata 7tpCOtOV foeseucrav, xai-
30 povtec; li Ota îÎ)V 7tapoucriav touc;, &ît&toii omÂ.oOv cp6pov &Ixav tv tij Kap- 945
oi� touc;, îOV µf;v 1tapa trov KasaKCOV, îOV of; 7tap' autrov îCOV Ta1apcov.
Tij o' E1tlOU0"1J f)µ&p�. Ktvftcravtec; oi Mocrx6Pot ev 1tapeµpoÂ.ij, E7tf\yav
fcoc; de; tov 7t6oov ti'\c; Zistac;, de; to TiptKavt. Kai SK&i, 9ecopft crac; 6 :Ei-
7top yevepaÂ.T)<; îOV crtpat6v tOU Kai eupicrKOVtac; 7tOÂ.Â.ouc; EÂ.Â.el7t0Vtac;,
35 s7t&µ\jf&v ăv9pco7t6v tou 7t poc; tov I:apiJ 'Axµf:o-7tacrav µf: ypaµµata, 7tpo
paÂ.Â.ovtac; îÎ)V dpÎjVT)V Kai sT)tCOVtac; va OcOO"lJ aut{fl tOU<; aîxµaÂ.rotouc;,
1tpocr9&tovtac; Kai tOUtO Oîl av of:v touc; O"telÂ.lJ, 9eÂ.&t &mcrtpE\jf&l va 7tQ
pa0c00"1J 1tUpi x:ai µaxaip� OÂ.OV to nacrtov. To 67toiov Oîl Î}tOV Â.oyoc;
\jftÂ.oc; Kai µataiac; x:evooo�iac; µ6v11c; a7tocpavnx:oc; to tyvroptcr&v 6 pTJ9⁣
40 7tacrac;, Oît EK&ivot OXL va yupicrcocrtV, aÂ.A.ci Kai &µ7tpoc; E1tÎl'Yatvav µf: 7t0-
Â.UV cp6pov, µa96vtec; Oît spxetat 6 rp11y6ptoc; P6oac; µeta toO cr&pacrKf:p
O"OUÂ.tavou Kai 7tavtoc; toO tv M7toutsaKi(!l tataptKoO crtpatou. ·Exovtac;
oµcoc; &lOT)O'LV cl7t0 îOV aUS&VtT)V Oîl fi aya7tT) Et&Â.elCOO'& x:ai 7tapayy&Â.{av
va µi)v EVOXÂ.ftcrcocrt to µocrxtKOV crtpat67t&OOV, Oîl oi alxµaÂ.COîOl a& va
45 tmcrtpacpouv, S7tapaKtvft9Tt x:ai t�&tacre 7t&pi tou µayt6pou &Keivou, x:ai
1 La marginea ms se află explicaţia : «OflÂaOfi xti..scntov».
A DOUA DOMNIE A LU I GRIGORE GHICA VODA 475
tot avutul creştinilor, şi au răpit mulţi băieţi şi fete. El n-a apucat însă
să ducă pînă la capăt gîndul său mîrşav, deoarece a auzit de năvala ce au
dat tătarii cu multă îndrăzneală şi avînt asupra oastei sale care pornise,
cu toate că tătarii nu aveau o astfel de poruncă. Din această pricină, sus
zisul general s-a grăbit să plece cit mai repede cu toată oastea sa rămasă, 5
deoarece după o lungă bătălie dată împotriva cătanelor de tătari, aceştia
au răpit mai mulţi cazaci şi cătane, precum şi multe dobitoace de ale mosca
lilor şi de aceea cătanele au fugit şi au intrat în tabăra oastei regulate.
Tătarii însă s-au năpustit atunci de mai multe ori asupra acestei oşti şi, 1 0
neizbutind s-0 străpungă din pricina tragerii necontenite a puştilor şi a
bombardelor, s-au tras puţin înapoi, şi s-au întors la Iaşi.
Iar generalul Şipov, după cum am arătat, a ieşit cu moscalii care mai
rămăseseră, a luat cu el şi pe boierii caimacami şi s-a dus la tabăra moschi
cească, de unde a trimis pe un maior cu mai mulţi ostaşi ca să taie iazul 1 5
d e l a Frumoasa. Tătarii l-au înconjurat însă p e maior ş i l-au prins împreună
cu toţi oamenii săi. După aceasta, tătarii, ducîndu-se la laşi, au găsit mulţi
muscali şi cazaci ascunşi, pe care-i pîrau înşişi moldovenii pentru multele 20
suferinţe ce înduraseră de la ei. Tătarii şi lipcanii îi tîrau pe aceştia de
grumaz, luîndu-i robi.
Pornind cu tabăra legată, generalul Şipov îşi urmă drumul, fiind însă hăr·
ţuit de tătari, de care se apăra, şi ajunse pînă la iazul de la Copou, unde a şi ră- 25
mas în noaptea aceea. În seara acelei zile au ajuns şi au intrat în laşi şi Sari Ah
med-paşa cu marele vistier Teodoraşcu Paladi, pe care văzîndu-i sărmanii lo
cuitori au alergat la ei, la mănăstirea G�lia, unde descălecaseră mai întîi, bucu-
945 rîndu-se li de venirea lor, deoarece în inimi aveau o îndoită teamă şi faţă 30
de cazaci şi faţă de tătari. A doua zi, moscalii pornind cu tabăra lor, s-au
dus pînă la Podul Jijiei la Pricani 1• Generalul Şipov, cercetînd acolo oastea
sa şi găsind că lipseau mulţi oşteni, a trimis pe un om al său cu scrisori
la Sari Ahmed-paşa, amintindu-i de pace şi cerindu-i să-i înapoieze prinşii. 35
El adăuga că dacă nu-i va trimite se va întoarce şi va trece prin foc şi
sabie tot laşul. Că aceasta era doar o vorbă goală şi arăta o înfumurare
deşartă o ştia numitul paşă, căci moscalii nu numai că nu se gîndeau să
se întoarcă, dar şi înainte mergeau cu multă frică, deoarece aflaseră că 40
vine Grigorie vodă cu seraschier-sultanul şi cu întreaga sa oaste de tătari
din Bugeac. Fiind însă înştiinţat de domn că pacea s-a încheiat şi că ei
au poruncă să nu supere oastea moschicească şi că prinşii vor fi înapoiaţi,
şi îndrumat de acest paşă a cercetat despre acel maior şi găsindu-l, l-a 45
1 În textul grecesc este IIpuc�vL, dar probabil este vorba de satu l Popricani
.cc ac afl.a pe Jijia.
476 CRON ICA GHrt:ULEŞTILOR
EOp{01COVtcic;; tOV, x;cl.ptv cptÂiac;; tOV E1tEµ\j/EV de; tOV I:i1top. ·o oe rp11y6-
ptoc;; pooac;; , avtaµrovovtac;; tOV crepacrKep-crouÂtcivov ele; to I:K01tOCl'EVl, etc;.
to 1tEpav µEpoc;; toO Ilpoutou, tov tcpavEprocre tÎ)V eHiT)crtv tfjc;; elpftv11c;;.
61tOU ecpepev 6 yaA.A.tKoc;; 6cpttcrtciA.11c;; µovmou Tott Kai fA.ape 1tap' autol>
5 1tpocrtayac;; 1tpoc;; touc;; µtp�cioec;; Kai Tatapouc;; ()ta va µt) KataOlOO�O-Cl' ltOU<;.
Mocrx;opouc;; Kai Ka�ciKouc;; , tac; 61toiac;; fcrtetA.e tcp I:apfj Axµeo-7taa�,
•
Kai µe autcic;; E1tfjpev EKeivoc;; CL1t0 touc;; Tatapouc;; tOV µayt6pov Kai tOV
fcrtElAE, Kai oihroc;; euxaptcrtftcrac;; 6 r pT)yoptoc;; pooac;; tcp Cl'OUAtU\ cp Ot'1.
tÎ)V <ptA.iav Kai 1tpo9uµiav 61tOU EOEt�EV KCli cp1A.ooropftcrac;; aut6v, E1tEpacrev
10 etc; to crtpat01tEOOV tOU EVte09ev tOU Ilpoutou. Tfj o' E1tC1Uptov, Ktvftcrac;;.
6 au9EVtT)c;; µetci Cl'1tOUOfjc;; Q1t0 to I:K01t0Cl'EVl, ECl'tT) etc; t01tOV rKoupa Zi
�lYl )..ey6µevov Otci va aptcrtÎ)Cl'lJ, 07tOU fcp9acrav ypaµµata 1tpoc;; ClUtOV
tou te 1tacră Kai tou pecrnap11, Kai 6 7tpro11v y' l..oyo9Etllc;; 'Iroa:vvitcrac;;.
I:toup�ac;; , ufoc;; tou µeyaA.ou A.oyo8Etou I:avoouA.ou I:toup�a, EK µEpouc;;
15 t&V KaîµaKaµ11orov KCli apx;6vtrov Kai ClUtOU tOU pecrttap11, Oî1A07t0t&v au
t6c;; te Kai tei ypciµµata tac; etp11µEvac;; a7tetA.cic;; Kai µataiou; A.6youc;; tou
I:i1top yevepciA.11, 1tClpC1KtVOUVt(J)V tOV au9EVtî1V tOU tE 1tacră KCli toO µe
yciA.ou plicrncipT), Otci va µeivu EKEi Otci tei evoex;6µeva Kai va µi)v elcrEA.
au tOtE ele; to rtcicrtOV. •o oe rp11y6ptoc;; pooac;; , KCltcl tÎ)V <pUCl'tKÎ)V tOU
20 µeyaA.o'l'ux.iav Kai t6A.µ11v, aKouovtac;; ta totauta Kai µO:l..A.ov Eîaxuve tov
op6µov toU KCli 1tEpi oeiA.11v O\j/tClV etcrfjA.8ev li ele; to rtcimov µ::tei µe- 946
yciA.11c;; 7tapp11criac;; Kai 1tapatci�eroc;;, cruv11yµEvrov 1tavtrov crx.eoov t&v tyKa
toiKrov EKCltEpro8ev tfjc;; µey6.A.11c;; 7tA.ateiac;; tou 9ecicracr9m tftv te 1tapcita�tv
KCll tOV au9EVtî1V touc;; , âte Ot\j/&Vtec;; KCli E1tl1t09ouvtec;; tî)V EKelVOU 1tapou-
25 criav oia to µicroc;; 67tou Kata trov Mocrxo�rov tKtftcravto, tfjc;; tKeivrov
ă.7t11veiac;; Kai pappap6t11toc;; ou7tro KaA.roc;; 1tEtpa8Evtec;; . Kai 1topeu8eic;; Kat'
eu9eiav de; tOV o{KOV tOU µeyaA.ou A.oyo8EtOU, EKCltEAUCl'EV EKEi eroc;; o�
va Ka9apicrouv tÎ)V aUSevttKÎJV KOUPtTlV Q1t0 tac; aKa8apcriac;; tOOV Mocrx.6-
prov Kai va Otop9rocrrocrt ta xaA.acrµEVCl autfjc;; µEPTl· Tfj 8' E1tlOUCl'lJ EîtEµ\j/E-
30 ouo ayaoec;; µe iKavouc;; AmKavouc;; tcp I:i1top yevepaÂ.lJ KClta tÎ)V OETlCl'l\f
tOU, Ota va tOV 1tpopooicrromv 6µou µe tOV crtpat6v tOU eroc;; etc; to Xo
tivt, Oia va µT)v &vox.A.fjtm U1t0 tOOV Tataprov, roc; Kai EYEVEtO. Kai cptA.o
oropftcrac;; touc;; AmKavouc;; touc;; EO'tEtA.e µet' eux.aptcrtiac;; .
I:uva9poicrac;; oe oA.ouc;; touc;; µtp�aoec;; 6 rp11y6ptoc;; pooac;; 1tpoc;; au-
35 t6v, el7tev autoic;; on ta �&a 61tou 'fip7tacrav dvm trov a9A.irov M7toy8avrov
Kai 7tpE1tEl Va 0090UV de; touc;; olKOKUpouc;; touc;;, etc; to 67tOÎOV 1tpăyµa.
ă.yKaA.a va avtEtEtvav 1tOAAa o{ Tatapot, 1tpopaA.A.ovtec;; Otl ta E7tfjpav
a1to tt)v 1tapeµpoA.iJv tOOV ex.Sprov, oµroc;; oev E1tÎ)KOUO'EV 6 rp11y6ptoc;; P6-
oac;; touc;; l..6youc;; KCli 1tpocpacretc;; t(J)V, aA.A.' EOt6ptcrE Kai ta E1tfjpav EOtKOl
40 tOU dv9pro1tOt, oioovtac;; toic;; Tatapotc;; am'> EVCl yp6crt ele; K<i9e P68t Kal
de; Ka9e 1tp6Patov ă1to ouo ăcr7tpa A.utprotft pta, Kai oihroc;; eÂ.ape Ka8e ăv-
9pro7toc;; tei slila tOU Kai EOO�acrav tOV E>eov 1tOA.ux.povi�ovtec;; tOV aU8EVtTlV'
touc;; .
'Ev tocroutcp oe ecp9acrev eio11cr1c;; tcp rp11yopicp poo� on 6 Ka1tvi-
45 atac; µeta tOU ataµavou tOOV A6vcrK11orov Kai tOU U1t' autoO eA.mppou crtpa
toO emcrtpEq>Ovtec;; i;OT) E�EPXOVtCll EK tfjc;; Ouyypiac;; Oia tfjc;; 1tOtiKac;; toi}
'Oi:tou�iou de; to tCl'lVOUtOV tOU M7taKEoU. Kai eU9uc;; 6 au9Evt11c;; touc;; eµft
vucre va CLKOÂ.ou9ft (î(J)Cl't 'tOV o p6µov touc;; , EîtEtOÎ) Kai eytvev elpft v11 Kal
A DOUA DOMNIE A LUI GR IGORE GHICA VODA 477
trimis în semn de prietenie lui Şipov. Iar Grigorie vodă, întîlnind pe

seraschier-sultanul la Scoposeni, în partea de dincolo a Prutului, i-a des
tăinuit vestea despre pace adusă de oficialul fracez, domnul Tott, şi a
luat de la el porunci către mîrzaci şi tătari de a nu urmări pe moscali şi 5
cazaci, care porunci le-a trimis lui Sari Ahmed-paşa. Pe temeiul acestor
porunci a luat el de la tătari pe maior şi 1-a înapoiat.
Grigorie vodă, după ce a mulţumit seraschier-sultanului pentru prie
tenia şi zelul arătat şi după ce i-a dat daruri, a trecut la tabăra sa, pe partea
de dincoace a Prutului. A doua zi, plecînd domnul în grabă de la Scoposeni, I O
s-a oprit la locul numit Gura Jijiei, ca să prînzească. Acolo i-au sosit scrisori
din partea paşei şi a vistierului, precum şi fostul treti logofăt Ioniţă
Sturza, fi.ul marelui logofăt Sandu Sturza, din partea caimacamilor, a boieri„
lor şi a vistierului. Atît acesta, cît şi scrisorile aduceau la cunoştinţă domnu- 1 5
lui ameninţările pomenite şi cuvintele uşuratice ale generalului Şipov,
iar paşa ca şi marele vistier îl îndemnau să rămînă acolo pentru orice
împrejurare şi să nu intre încă în laşi. Iar Grigorie vodă, fiind mărinimos
din fire şi îndrăzneţ, cînd a auzit acestea şi-a · grăbit şi mai mult mersul 20
946 şi tîrziu, către seară, a intrat li în laşi cu mare alai, fiind adunaţi aproape
toţi locuitorii de o parte şi de cealaltă a pieţei celei mari, pentru ca să
privească alaiul şi pe domnul lor. Ei doreau cu sete ca el să fie în mijlocul
lor, căci aveau mare ură împotriva moscalilor, a căror cruzime şi neomenie 25
n-o cunoscuseră încă bine pînă atunci. Şi mergînd domnul de-a dreptul
la casa marelui logofăt, fu găzduit acolo pînă să fie curăţată curtea domnească
de murdăriile moscalilor şi să fie refăcute părţile ei stricate. A doua zi
domnul a trimis două agale cu o seamă de lipcani la generalui Şipov, după 30
rugămintea acestuia, ca să-l petreacă impreună cu oastea lui pînă la Hotin ,
şi să nu fie supărat de tătari şi aşa s-a şi întîmplat. După aceea, Şipov a
dat lipcanilor daruri şi i-a trimis înapoi cu mulţumiri.
Iar Grigorie vodă, adunînd pe toţi mîrzacii la el, le-a spus că vitele
pe care le-au răpit sînt ale sărmanilor moldoveni şi trebuie date stăpînilor 35
lor. Cu toate că tătarii s-au împotrivit mult la acest lucru, susţinînd că
le-au luat din tabăra duşmană, totuşi Grigorie vodă n-a dat ascultare spuselor
şi pretextelor lor, ci a dat poruncă oamenilor săi de le-au luat, dînd tătarilor
drept răsplată cîte un leu de fiecare bou şi cîte doi bani de fiecare oaie. 40
Şi aşa fiecare şi-a luat vitele şi toţi au slăvit pe Dumnezeu, urînd domnului
să trăiască ani mulţi.
Între timp, Grigorie vodă primi ştirea că Capnist împreună cu atamanul
cazacilor de la Don şi cu oastea uşoară de sub comanda sa, întorcîndu-se 4 5
şi ieşind din Ungaria prin poteca Oituzului, au intrat în ţinutul Bacăului.
Domnul i-a înştiinţat îndată să-şi urmeze calea, fiindcă s-a făcut pace şi
oev 0eÂ.Et va touc;; 1tEtpa�1J, Kai va µilv SKta0oOv Ele; tÎlV tcrapav Kal ăvo
lÂ.OUcrt touc;; mcox.ouc;. "'Ott oi Tatcipot eivat Etotµot, Kai ăv autoi <pEp-
0oOv tx.0ptKă>c;; , 0eÂ.Et crtEiÂ.Et Kat' aută>V iKavouc;; Tatcipouc;; Kai crtpateu
µata 01tOU va touc;; a<pavicrcocrt. I.uÂ.Â.oyt/;6µevoc;; oµcoc;; tÎlV aKatacrtacriav
5 Kai Â.atµapyiav touc;; oui to ăvoexoµevov, E<JtElÂ.E Kai tOV AÂ.at-µ1tETJV, tot>
•
Xonviou, oiopil;ovtac;; µal;i tou t6v te µeyav µeoeÂ.tttcrcipTJV BacriÂ.TJV Pcocr

cretov Kai tOV µeyav KU1tEtciVOV µf: iKaVOV crtpciteuµa Kat' SKEÎVa tei µe
pTJ, (mou va 1tEpumto0m etc; to 1tÂ.ciyt touc;; eroc;; va touc;; ăpyciÂ.comv a1tO
tilv tcrcipav, Otei va µilv SKtav0oOv Kai Â.ETJÂ.atftcrouv_ Kaveva µepoc;; , SîtEl-
1 0 OÎl Kat' ăKEivac;; teic;; fiµepac;; ăpx.icrav Kai epyaivav oi 1ttcoxoi Kai Cx1t0 tec;
µ7tel;evrnc;; , oittvec;; Sîtfjyav ecoc;; Ele; to Tcrepveoutcrt SK tOU 1tÂ.ayiou tCOV.
Kai Cx1t0 îOV <p6pov touc;; of:v ă�a1tÂ.c00TJKUV eic;; tilv tcrcipav. 'EîtElOÎJ oµcoc;
6 'AÂ.at-µ1tETJc;; EµElVEV ele; to Tcrepveoutcrt, a<poO oi Kal;ciKOt E<p0acrav Ele;
tOV Nicrtpov, Sîti tfjc; oiapcicreroc; touc; PÂ.EîtOVtE<; tOV µaKpucrµov toO 'AÂ.at-
15 µ1tETJ, ă<pavepcocrav tilv KaKiav touc;, Kai SKtav0evn:c; Ele; tei KUKÂ.q> xcopia,
tKaµav 1tOÂ.Â.ÎlV /;TJµiav Kai Â.ETJÂ.acriav, µeta tac; cruv0ftKac; Kai cruµ<pcoviac;
'tf\� EÎpftVTJ<;, Kai OUtCO<; Cx1ti'jÂ.00V.
Oi OE ăpxovtsc; Kai'.µaKciµTjOEc;; , a1tax0evtsc; li 1tapei tOU I.iîtop "(EVE- 947
pciÂ.Tj Ele; to XotiVl îtpoc; tOV µapscrciÂ. MouvtK, cbc; EÎîtOV, eypmvav 1tpoc;
20 tOV aU0eVtTJV 1tOÂ.Â.CLKt<; vei toU<; Â.UtpcOcrlJ, Kai OlU cruvspyiac; tOU rpTJ"(O·
piou p6oa ci<pe0TJcrav Kai TtÂ.0ov µf: tilv nµftv touc;; sic; to rtcicriov. ·o oov
rpTjy6ptoc; P6oac; 't'OV µf:v I.civoouÂ.ov I.toupl;av, µeyav Â.oyo0EtTJV, Kai tOV
Kcovcrtavtivov Pcocrcretov p6pVlKOV touc; ăoex0TJ euµevroc; µf: OÂ.OV 61tOU Kal
1tEpi autrov 1tOÂ.Â.a S<pTjµicr0Tjcrav, 1tapapAE1tOVta<; 1tCLVta, to\I of: recopyciKTJV
25 KavtaKou/;TJv6v, µeyav p6pviKov, oia 1tOÂ.Â.ac; Kai euÂ.oycotatac; altiac; µftte
vei t6v1 loij of:v ft0eÂ.Tj<JE, aÂ.Â.. Sîtp6crta�E vei Ka0ftcru Ele; to cr1titt tou,
ucrtsp&vtac; tOV ti'jc; nµf\c; Kai ă�iac; Kai Otopil;ovtac; SKEÎ Kai <ppoupciv.
Ms0' iKavac; oµcoc; T)µepac; E<JtElÂ.EV autov de; to xcopiov tOU âEAEVl vei -
Ka0ftcr1J xropic; cppoupciv Kai vei T)cruxcicrlJ, OElKVUoVtac; 1tOÂ.Â.ÎlV µeyaÂ.O\jlU-
30 xiav Kai EU<J1tÂ.ayxviav Kai ăv tOUtq> 6 rpTJ"(Optoc; P6oac;, Otl ăv EKplVE
tei tpya tou, µupirov 0avcitcov îicrav ă�ia, Ka0roc; 6µo<provcoc; oÂ.ot ăp6cov.
'Avt' SKElVOU of: Cx1tEKatecrtTj<JE µeyav p6pVlKOV tf\<; Kcitco Tcrcipac; tOV
pTJ0evta Kcovcrtavtivov Pcocrcretov, 1tEv0ep6v tou Kcovcrtavtivou p6oa, T)ye
µ6voc; tfjc; OuyypopÂ.axiac;, S1tEl0Îl Kai Îl µeta�u trov aU0evtrov oix6vota
35 îtpO {Kavou KatpotJ Eixe OtaÂ.u0fj Kai fi p�ato va eivm µeta�U touc; Cx"(CL1tTJ .
• AÂ.Â.. ac; dîtoOµev Kai îtEpi toO pacrtÂ.lKOO ămtp01t0\) Kai cr't'pato-
1tEOOU.
• A<poO ycip ăteÂ.eicocrev 6 pst;ipTJc; •Ai'.Pcil; Mexµeo-7tacrcic; tîtv µetci.
toO Kaicrapoc; dpftVTJV Kai µetei tfjc; Pcocrcriac; cruv0ftKac;, ă<pavepcocre tcp pa-
40 mÂ.Ei tilv 1tl<JtÎ)V OOUÂ.EU<JlV Kai 1tpOcr1tci0siav 01tOU EOEl�EV de; oÂ.a autci.
6 µey� opayouµcivoc; ti'jc; pamÂ.eiac; 'AM�avopoc; rKiKac;. Kai SîtEtOÎ) of:v
1 Cuvintul «tOV» s-a adăogat pe deasupra de altă mină.
A DOUA DOMNI E A LUI GRIGORE GHICA VODA 479
n-are să-i supere. Dar să nu se întindă în ţară şi să nu supere pe nevoiaşi,

căci tătarii sînt gata şi dacă ei se vor purta duşmănos, va trimite împotriva
lor destui tătari şi oaste ca să-i nimicească. Gîndindu-se însă la dezordinea
şi lăcomia lor, pentru orice împrejurare a trimis prin părţile acelea pe 5
alai-bei al Hotinului , dind poruncă să-l însoţească şi marele medelnicer
Vasile Rusăt şi marele căpitan cu o seamă de oaste şi să meargă alături
de ei, pînă să-i scoată din ţară, ca să nu se risipească şi să jefuiască vreun
ţinut, fiindcă în zilele acelea începuseră să iasă bieţii oameni din băjenii. 10
Aceştia s-au dus alături de ei pînă la Cernăuţi, aşa că de frica lor nu s-au
risipit în ţară. Deoarece însă alai-bei a rămas la Cernăuţi, cazacii, după
ce au ajuns la Nistru, la locul de trecere, văzînd că alai-bei este departe ,
şi-au arătat răutatea şi, mergînd în satele dimprejur, au făcut mare pagubă, 15
şi prădăciuni, chiar după ce au fost încheiate învoielile de înţelegere şi pacea
şi aşa au plecat.
947 Iar boierii caimacami, care fuseseră duşi li de generalul Şipov la Hotin ,
la generalul Miinnich, cum am mai spus, au scris de mai multe ori domnului
să-i scape şi prin mijlocirea lui Grigorie vodă au fost lăsaţi slobozi şi au 20
venit cu cinste la laşi 1 • Grigorie vodă a primit cu bunăvoinţă pe Sandu
Sturza, mare logofăt, şi pe Constantin Rusăt vornicul, cu toate că şi despre
ei se zvoniseră multe, dar toate le-a trecut cu vederea. Pe marele vornic
lordachi Cantacuzino însă, pentru multe şi întemeiate pricini, n-a vrut 25
nici măcar să-l vadă, ci a dat poruncă să stea acasă sub pază, lipsindu-l
totodată de cinstea şi de dregătoria ce avea, şi i-a pus acolo şi strajă. După
mai multe zile însă l-a trimis să se odihnească la satul lui Deleni şi să stea
acolo fără pază. Astfel, Grigorie vodă a arătat cu acest prilej multă mări- 30
nimie şi milostivire, căci dacă ar fi judecat faptele aceluia, ar fi fost vrednic
de zeci de mii de ori de pedeapsa cu moartea, precum toţi într-un glas
o cereau. În locul lui, domnul a făcut mare vornic al Ţării de Jos pe amin
titul Constantin Rusăt, socrul lui Constantin vodă, domnul Ungrovlahiei'
deoarece vrajba dintre cei doi domni încetase de mult şi între ei începuse
să fie bună înţelegere. 35
Dar să vorbim şi despre marele vizir şi tabăra împărătească. După
ce marele vizir Aivaz Mehmed-paşa a încheiat pacea cu craiul şi după
învoielile cu Rusia, a adus la cunoştinţa sultanului slujba credincioasă
şi străduinţa arătată în toate acestea de Alexandru Ghica, marele dragoman �
al împărăţiei.
1 Grigore vodă a înştiinţat la 7 noiembrie pe Constantin Mavrocordat, domnul

Ţării Rom neşti, de retragerea trupelor ruseşti şi c'e într arcerea la laşi a boierilor mol·
doveni de la Hotin (Const. Daponte, op. cit., II, p. 398).
480 CRONICA GHJCULEŞTILOR
01&tp1\jfE 7toÂu µua tal>ta de; to M7teÂ1ypci.01 Kai tKivricre 01a 'titv Kcovcrtav
nvou7toÂ.1v, 01opisovtm; ta KovaKia tfi<; �oomopiac; tou Katci 'titv cruvft
Oeiav, Kal. CtKOÂ.ou0rovt� tOV op6µov tOU, Kae· 6oov Til..0 e titÂO<; Kal. ttµTi
. �yeµov11a) 7tapa tot} pacr1Mcoc; 7tpo<; tov µ&yav opayouµavov tfi<; pacr1ÂEiac;
5 'AJ..&�avopov rKiKaV, 6µ.ou Kai to Elvat Kai Myecr0at t� Ct7tOppÎ)tCOV µe
. li EÂ.ETJ pamÂ.1.Kcl oui pamÂ.1.KOU µ7tepatiou, 01a tO 67tOÎOV tx.apri Kai 9 48
ăJ..J.a
6 PesiPTJ<; Kata 7tOÂ.Â.a, sx.ovta<; tOV de; �ex.cop1cr'titv EtJVOtaV Kai aya7tTJV 01a
'tÎIV mcrtl)V Kai KaÂ.l)v OOUÂ.EUO"lV tOU 67tOU 7tUVtOtE, Kai µaÂtcrta Kata ta<;
âvcoµal..iac; auta<; EOEl�E µe cDq>EÂ.ElaV tfi<; pacr1Â.Eiac;. Kai tfj tmOUO"lJ f]µ&-
10 pq. EKiVTJO"UV, CtKOÂ.ou0ol>v-rec; tOV op6µov touc;. Kai cp0avovtE<; de; Kcovcr-ravn
îlVOU7tOÂ.1V, eicrfil..0ev 6 pamÂ.1Ko<; S7titpo7to<; µeta µeyciÂ.T)<; nµfi<; Kai 7ta
pata�ecoc;, \mooex.0&vto<; tou pacr1Mcoc; -ro pacr1Â.1Kov cpl..aµnoupov, crav
tcraK-crepicp Â.Eyoµevov, Kata tî)v cruvft0eiav.
·o oe pT)0Ei<; KavtaKOUsT)V6�, Ct1t0 tOV 'OKtrofJp1ov ero� tOV 'Anpi-
15 Â.lOV µfiva, 7tpOO"C01tOV '!OU rpT)yopiou P6oa oev EÎOE. Kata oe to Ay1ov „
Ilcicrx.a EKEpOlO"E cruyyvroµT)V Kai Til..0 e Kai SîtpOO"KUVTJO"E tOV aUS&VtT)V oui
µecroJ..a pftcreco� tou vfou µT)tponol..itou Mol..o op).ax.ia� Ki>p NtKT)cp6pou,
. OO"îl� a1tEKatEO"ta0T) µeta 'tÎIV Ka0aipEO"lV tOU 'Avtcoviou, 7tEpi ou t�fi�
PTJ0ftm:tm. Me a�iav oµco� oev tov ttiµricre, aÂ.Â.ei µet' ol..iya� ftµ&pac; tov
20 eocoKE 0&1..T) µa Kai a7tfil..0e naJ..iv d� to AeÂ.evt Kai tKiJ.0rito El� to crnin
. tOU tv clVEO"El Kai i}crux.iq..
IlEPI TOY ANHlNIOY XPHMATII:ANTOl: MHTPOTIOAITOY
Katei tov Kmpov toutov 6 µritpono).itric; 'Avtrovio�. o).co� 016Â.ou

âvacrtT)µa Kal tmpaK1 îOU rpT)yopiou pooa â>miv 6nou 01· autoO EÂ.aps
25 tî)V nµl)v Kai a�iav taUtT)V 'tÎIV âpX,tEpanKftV, Kai OlCi. îOUtO 6 aU0EVtT)�
OtaV l>1tf:XIDpT)O"E tql KatpCf> Kal ti'j� Kat' auto() S7t1.0poµf'i�, ăq>T)O"E Kai au
tOV 6µ.ou µe toi>� ăpx.ovtac; KaîµaK6.µT)OE� toro El� to rtamov 01ei vei El
vm El� OEq>EVOEUO"lV 'ti'j� S7tapx.ia� Kai tOU U1tT)KOOU. 'EKEiVO� oµcoc; OEV
tKaµe -ro x.pfo� tou, µft-re tcpp6vncre -ro cruµcpepov tou n01µv{ou tou, âi..).".
30 OÂ.CO� OtOÂ.OU U1tEKÂ.1VEV El� tOU� Mocrx.6Pou� Kai tv autfj tij elcr6ocp tOU�
cpavtacrt0Konrov Kai KEvooo�rov, µT)OEµiav cppovtioa eix.e trov napayyeA.1G>v
:rou rpT)yopiou pooa � tou 7to1µviou tou, to 6notov KataA.ebtovta� tv
tij avax.copÎ)O"El tli'.>V µocrX,tKCi>V crtpatEUµ6.tCOV, cl7tf'iA0E Kai aUtO<; li µas{ tou;, 949
tne101) 7tpocrKA.ri0d; napa toO µapecrci.A. MouviK Ei� to Xotiv1, tv 7tpo-
35 crx.ftµan oui va tyKatVtUO'lJ ta t�aµ[a toO Xonviou, auto� tto1µ6.cr0T) Kai
7tapaA.afJoov o).a ta 7tpayµata autou tE Kai tfi� µTJtpo7t6AECO�, Kai 7tOAAli>V
µovacrtT)picov nol..unµa aU0evnKei âcp1eproµata Kai dy1a Â.Ei\jfava, ofit�
â.7tfiA.0ev El� to Xotivi, KaKeteev cruva7teoftµT)crs ttl> µocrx.1Kq, cnpatq,. ·o
OE rpT)y6p10� p6oac;, tpx.6µevoc; d� tOV Op6vov 'tOU, fypa\jfEV QUtCÎ) pepairo-
40 vovta� tov vei tÂ.91J d� 'tOV Op6vov 'tou 1r0:ai OtlE1 exs1 cruyyviliµT)v x:ai
A DOUA DOMN I E A LUI GIHGORE GHICA VODA 49 1
El însă n-a rămas mult timp după aceasta la Belgrad, ci a pornit la

Constantinopol, hotărînd după obicei conacele drumului său. Pe cînd îşi
urma calea a primit pe drum înştiinţare de la sultan că lui Alexandru Ghica,
mare dragoman al împărăţiei, i s-a dat prin berat împărătesc titlul şi 5
cinstea de a fi şi de a se numi E� &7toppfttrov, adică secretar de taină,
948 precum şi alte l i mile împărăteşti. Pentru acest lucru s-a bucurat mult şi
marele vizir, fiindcă îl preţuia în chip deosebit şi îl iubea pentru credin
cioasele şi bunele sale slujbe făcute cu folos împărăţiei întotdeauna şi mai
ales în împrejurările tulburi de acum.
A doua zi ei şi-au continuat drumul şi ajungînd la Constantinopol 1 0
a intrat marele vizir aici, cu mare cinste şi alai, iar sultanul a venit ca .de
obicei întru întimpinarea steagului împărătesc numit sangiac şerif.
Iar zisul Cantacuzino, din octombrie şi pînă în luna aprilie, n-a văzut
faţa lui Grigorie vodă. De Sf. Paşti însă a căpătat iertare şi a venit de s-a 1 5
închinat domnului prin mijlocirea noului mitropolit al Moldovlahiei chir
Nichifor, care a fost pus din nou în scaunul său după caterisirea lui Antonie,
despre care vom vorbi mai jos. Domnul însă nu l-a cinstit pe Cantacuzino
cu vreo boierie, ci după cîteva zile i-a dat voie să plece iarăşi la casa sa
de la Deleni, unde a stat în tihnă şi linişte. 20
DESPRE FOSTUL · MITROPOLIT ANTONIE
În vremea aceasta, retrăgîndu-se Grigorie vodă din pricina năvălirii

moscalilor, a lăsat aici la laşi pe mitropolitul Antonie, întru totul făptura
şi cirac al lui, căci prin mijlocirea acestuia a fost şi ciracul lui Grigorie
vodă, căci el l-a cinstit şi înaintat la rangul de arhiereu, ca împreună cu 25
boierii caimacami să ocrotească ţara şi pe supuşi. Acesta însă nu şi-a făcut
datoria şi nici nu a avut grijă de nevoile turmei sale, ci s-a supus cu totul
moscalilor şi la intrarea lor în ţară, plin de închipuire şi deşărtăciune, n-a 30
avut de loc grijă de poruncile lui Grigorie vodă sau de turma sa, pe care,
949 părăsind-o, plecă şi el împreună cu oştile moschiceşti. l i El a fost poftit
chipurile la Hotin de mareşalul Miinnich, folosind ca pricină tîrnosirea
geamiilor Hotinului. Deci mitropolitul s-a pregătit şi luînd toate lucrurile 35
sale şi ale mitropoliei, precum şi preţioasele ofrande domneşti şi sfintele
moaşte de la multe mănăstiri, s-a dus la Hotin, iar de acolo a plecat mai
departe împreună cu oastea moschicească. Iar Grigorie vodă, după ce a
venit în scaunul lui, i-a scris mitropolitului să se întoarcă şi el în scaunul
aµVTIO'teiav tll>V 7tapmttroµ6.troV 'tOU, Otopi/;ovtat; 'tOV Kai 7tpo9ecrµiav frot;

tTiv foptîtv tll>V Xptcrtouysvvrov. 'EK&ivoc; oµroc; q>avtacriatc; u:vatc; KtVOU•
µevoc;, eµetaxetpil;eto â7tatTtV Kai eypa<pe µev Ott 9EÂ.Et EÂ.9Et, âvspaÂ.E o&
7taVt0l<l> tp67t<9 tOV epxoµ6v tOU Kai o&v U7tÎJKOUO'E vei EÂ.91J, µ& OÂ.OV 67tOU
5 tov e7tp6crµevev 6 aU9sv1T1c; Kai µsxpt tfjc; µeyaÂ.Tlt; tecrcrapaKocrtfjc;. "'09ev
PM7t0Vtat; 6 rp„y6ptoc; pooac; tTtV âxaptO''tOV eK&ivou yvroµ„v Kai µatat6-
cppova cpavtacrtOK07tiav 67tOU eixev, eypmve 7tpoc; tTtV µeyaÂ.TtV eKKÂ.llO'iav
cpaveprovovtac; tli toÂ.µiJµata toO 'Avtroviou Kai ott XTI PEUEt tocroutov
Katpov it e7tapxia. Kai otacrK&'Jfaµevoc; 6 oîKouµevtKoc; 7tatptapxTtc; µetci
1 0 tfjc; iepăc; cruvooou tei t6cra toO 'Avtroviou âvomoupyiJµata, tij âv11 K:ou- ·
crlJ eKKÂ.llcrtacrttKij 7tatoei� Kai Ka9atpscret Ka9o7tsPaÂ.ev EK&ivov Kai E7t&µ'Jf&
tTtV Ka9aipecriv 'tOU 7tpoc; 'tOV rp11y6ptov pooav, ypacpovtac; Otci vei yivu
it otli 'JIÎJcprov KavovtKTt EKÂ.oyît ciloe 7tapci trov 9eocptÂ.ecrtatrov emcrK6nrov
tfjc; tmipac; taut11c; nepi toO otaoe�oµsvou toi>c; oi'.aKac; tfjc; 7totµavttKfjt;
1 5 taUtTtt; 7tpocrtacriac;. Kai outro, O'UVEÂ.96vtrov Ele; ruimov 'tOOV E7ttO'K01t(l)V
tfjc; tcrapac; Kai 'JIÎJcprov KavovtKll>t; 7tpoPePÂ.11µsvrov, Kotvij yvroµu E�eMy11
Kai 7t pOEKpi911 'tOOV ă.Â.Â.rov 6 KUp NtK11cp6poc; I:i011c;, ocrnc; fiv 1tV&uµatt-
1COt; 1tatît p toO auesvtou, Kai Otatpi'Jlac; tocroutouc; x p6vouc; ev tij aueev
ttKij Koupt1J, 7tapli 7tavtrov E7tatveito ou µ6vov otci tTiv creµv6t11ta Kai
20 xp11crtoiJ8wiv tou, â)..)..' on Kai EV Â.oyotc; fiv ota7tpsnrov, Kai cruyKata
veucret Kai toO rp„yopiou p6oa µet&ts811 li Ele; 'tOV 9p6vov tfjc; MoÂ.oopÂ.a- 950
xiac;. Tîtv oe Ka9aipEcrtV toO 'Avtroviou, E7tEµ'JfEV 6 rp11y6ptoc; p6oac; eic;
to Kiopov, µetacppacrµ&v11v Ele; crÂ.opaviKîtv otaÂ.EKtov, otci vei ota8o9fj Kai
de; tîtv PamÂ.Eiav tKEiVT)V.
25 'EvacrxoÂ.ouµevoc; toivuv 6 rp„y6ptoc; p6oac; etc; 'tÎ)v q>povtioa toO
OtE�ayayeiv Kai oteu9etfjcrat tîtv MoÂ.oapiav Kai to ă9Â.tov Kai yeyuµvro
µ&vov U1tÎJK06V tOU etc; KaÂ.TtV Katacrtamv, eÂ.ape 7tpOcrtayîtv 7tapci tfjc;
PacrtÂ.eiac; va E�a7tOO'tElÂ.1J 'tOV 'Axµto-7tacrav, 6nou eixe lCOVta 'tOU, 6µo0
µe µiav µetpiav 7tocr6tT)ta tll>v EOtKll>v tou crtpateuµatrov, oul. vii 7tapa-
30 Â.aPu to Kacrtpov toO XonvtoO 7tapli trov Mocrx6Prov Katci tac; µeta�u
trov PamÂ.etrov cruv9iJKat;, E7t&toît to Xotivt ett EKpatouv oi Mocrx6Pot,
exovtec; EV autcp yevepaÂ.11v Kai cppoupciv âplCEtÎJV. "'09ev faotµacrac; 'tOV
P119EVta 1tacrav, OiOOVtat; tOV {Kavci cpÂ.aµnoupa O'tpattrotCi>V toUpKtK(l)V
6nou eixe Kai iKavouc; ArnKavouc; Kai Iloyoavouc;, tov ecrtetÂ.ev sic; to Xo-
35 tivt, exovtac; Kai cruvexfi Otci ypaµµatrov 6µtÂ.iav 7tEpi 'tOUtOU µeta tE 'tOU
âpxmtpatiJyou MouvtK Kai toî> Ev tcp Xonvi<l> yevepaÂ.11 AepevoaÂ., Ka-
9roc; 7tap11yysÂ.811 napci tfjc; 69roµavtKfjt; pamÂ.Eiac;. Kai outro, 1tpoypacpsvtrov
'tOOV ev XottVi<l> EVU1tOÂ.Etcp9svtrov npayµatrov, E�fjÂ.9ov EK tfjc; µtiic; 1tUÂ.1lt;
toO Xottvtou oi Mocrx6Pot Kai eîcrfjÂ.9ev EK tfjc; ăÂÂ.llt; nuÂ.11c; 6 eip11µ&-
4 0 voc; 'Axµeo-7tamic; µe napata�tv Kai nµiJv. Kai 7tapa/-a�rov to Kcicrtpov,
t0T)Â.01t0l110'EV auto 'tOUtO tcp rp11yopi<9 pooq., O'telÂ.at; Kai KatUO'tlXOV
7tpoc; autov tlilv to7tirov Kai 'tO'E1tXaVE Kai ăÂ.Â.rov 7tpayµatrov 6nou EµEt- .
vav Ele; to otaÂ.11cp8ev Kacrtpov, to 6noiov Katcicrnxov scrtEtÂ.ev 6 rp11y6-
A DOUA DOMN I E A LUI GRIGORE GA ICA VODA 483
său, 1 încredinţîndu-1 că va avea milostivire şi iertare pentru greşelile lui,

hotărîndu-i pentru aceasta şi termen de reîntoarcere pînă la sărbătorile
Crăciunului. El însă, îndemnat :fiind de închipuiri deşarte, se folosi de
înşelăciuni şi scria că se va înapoia, dar amina în toate felurile întoarcerea
sa şi astfel n-a dat ascultare să vină, cu toate că domnul l-a aşteptat pînă
în postul cel mare. Deci, văzîndu-i Grigorie vodă purtarea nerecunoscătoare 5
şi închipuirile deşarte ce avea, a scris marii biserici, înştiinţînd-o de îndrăz
nelile lui Antonie şi de văduvia îndelungată a scaunului eparhiei. Şi cer
cetînd patriarhul egumenie împreună cu sfîntul sinod numeroasele fără
delegi ale lui Antonie, i-a dat pedeapsa bisericească cuvenită, caterisindu-l 1 0
ş i a trimis lui Grigorie vodă actul de caterisire, scriindu-i totodată c a prea
iubitorii de Dumnezeu episcopi ai acestei ţări să purceadă prin · vot la ale
gerea urmaşului, care să primească cîrma aceasta de ocrotire păstorească.
Şi aşa, adunîndu-se episcopii ţării la Iaşi şi trecîndu-se la vot, potrivit cu 1 5
canoanele, au dat precădere faţă d e ceilalţi ş i au ales cu toţii p e chir
Nichifor de Sidis, care era părintele duhovnicesc al domnului. El a trăit
mulţi ani la curtea domnească şi era lăudat de toţi nu numai pentru înţelep
ciunea şi bunele sale moravuri, dar şi pentru învăţătura în care se deosebea. 20
950 Aşadar, cu încuviinţarea lui Grigorie vodă el fu mutat I! la scaunul Moldo
vlahiei, iar actul de caterisire al lui Antonie, Grigorie vodă l-a trimis la
Kiev, tălmăcit în limba rusă, ca să :fie cunoscut şi în împărăţia aceea.
În timp ce Grigorie vodă era stăpînit de grija de a duce Moldova 25
şi pe nevoiaşii şi despuiaţii săi supuşi la o stare mai bună, a primit poruncă
de la împărăţie să trimită pe Ahmed-paşa, pe care îl avea pe lingă el, cu
o mică parte din oastea lui ca să ia în primire de la moscali cetatea Hoti
nului, potrivit cu tratatele încheiate între cele dcuă împărăţii, deoarece 30

Hotinul era ţinut încă de moscali, care avea acolo un general şi strajă
puternică. Deci, pregătind pe zisul paşă, dindu-i destule steaguri de ostaşi
turci ce avea, precum şi destui lipcani şi moldoveni, l-a trimis la Hotin.
Totodată, domnul a avut în acelaş scop, potrivit cu porunca împărătească, 35
şi un schimb de scrisori cu feldmareşalul Miinnich şi cu generalul Loewendal
din Hotin. Aşa că, după ce a fost întocmită o listă de lucrurile rămase la
Hotin, moscalii au ieşit pe una din porţile Hotinului, iar Ahmed-paşa
a intrat cu alai şi cinste pe cealaltă poartă. Şi luînd în primire cetatea 40
a înştiinţat despre aceasta pe Gtigorie vodă, trimiţîndu-i şi o listă a tunurilor,
a gephanalei şi a altor lucruri ce au rămas în cetatea primită, pe care listă
1 De asemenea şi Const. Daponte scrie că Grigore vodă l-a invitat pe mitropo·
litul Moldovei, Antonie, să se întoarcă la scaunul său (op. cit., II, p. 398). Ion Neculce
(p. 397) adaugă că mitropolitul Antonie a primit o eparhie în Ţara căzăcească peste
Nipru, iar Ioan Canta adaugă că fostul mitropolit al Moldovei, Antonie, a condus .
<t84 CRONICA GHICULEŞTILOR
pto� pasa� 1tp0� 'tÎ\V o0roµavtKî)V II6ptav OT)Â.01t01Î)�a� 'tÎIV E�OOOV tll>v
µocrXlKOOV crtpan:uµci'trov Kai tî)V EtcrOOOV w() 'Axµe0-1tacră crov 'tOi� µtt'
autou, ro� S'(EVEtO.
•tt OE o0roµavtKft pacrtÂ.Eia, 0eÂ.oucra Vcl ă.vtaµEi'l'lJ tOV rpT)'(OţllOV
'5 P68av Oia ta� waa6ta� 1ttpupavei� tKoouÂ.eucre1� 6nou eoe1�ev Kat' tiCEi
vou� tOU� ă.vroµaÂ.OU� KatpOU� µEt' EÎÂ.tKptvEia� Kai 'lttcrtECO� EÎ� aUtÎJV,
fcrtElÂ.EV aut(f> Kapaot crEpacrKEpT) li UîtEp tftV crUVÎJ0EtaV Kai Q.�iav tOOV au- 95/
0evtrov, Kai ăÂ.Â.a OEKa'ltEVtE Kapaota oui va tvOUcrlJ toi>� crov aut(f> µEtcl
nicrtECO� EUpE0Evta� Ei� titv OOUÂ.EUcriv tT)�. Kai oia va µitv tOV paÂ.lJ Ei�
10 E�ooa crtEÂ.Â.ovta� ta µE ttVa pamÂ.tKOV ayav, ta eorocrav 6µou µe to 1tEpi
autov PacrtÂ.\KOV cpEpµav1 Ei� toi>� KCl1t1KExay1aOE� tOU Kai ta EcrtEtÂ.av
1tpo� autov Ota w() �mµavofl Ka1t1KEXaytă tOU, tOV 01tOÎOV U'ltOOE�aµEVO�
6 aU0EVtT)� E�(I) El� to otpavt, 1tap6vtrov 'ltllVtCOV t&v ă.pxovtrov Kai ăÂ.Â.OU
Â.ao() noÂ.XoO, Kata tl)v cruvfi0Etav aw:yvcilcr0ri napa w() 0ipav-tcpEvo1crfi
.15 to PamÂ.tKov cpEpµav1 El� unfJKoov navtrov, wo 6Jtoiou ft µetacppacri� dvm
autT).
«'EKÂ.EKtE trov XPtcrttavlilv Î)yEµovrov Kai crtOÂ.E trov Ei� 'Iricrouv m
crteu6vtrov µeyicrtavrov, aU0evta tfl� MoÂ.oapia� rpriyoplE PoEP6oa, tEÂ.O�
EÎT) crot aya06v.
:20 �ia Ka0aprov p11µatrov croi cpavEprovoµEv on tK tfl� tmKpatEia� 'tfl�
PamÂ.Eia� µa� ft MoÂ.oapia npo OÂ.iyou 'tp61tov ttva KatanatouµEVT) Kal
tvoxÂ.ouµEvT) U1t0 tOU µocrx11cou €0vou� Kai s11µ106µevo1 Kai Kata tl o{ ty
KlltOlKOl, SVOEXOµEVOV E{Vat Va f.1tpO�EVÎJ0T) EÎ� aUtOU� crKOpmcrµo� Kai
Jtapaµepricri�. Kal tnE101) Kata to Jtapov toEcrµe60ri ElpfJVTJ Kai cp1Â.ia µe-
:25 ta�u trov pacriÂ.Etlilv, Kal ot Mocrx6Pot 6nou i'jtov ei� tKEiva ta µep11 cru
p6µevot Kai ă.vaxropoOvte� el� toi>� t6nou� trov, EÂ.Et'lfE to natriµa trov
1tOOOOV autrov Kai ft tv6xÂ.TJcri� 'tCOV, Kal ai> µEtcl tlilv crtpateuµatrov O'ltOU
EXEt�, nopeu6µevo� Ei� tov t6nov tfl� Î)yEµovia� erou, Eicrf1Â.0e� Kai tKa
'taKa0T)crE� El� to rtacrt, 1tpE1tEl 'tO a1tO tOUOE navtoiq> tp61tq> va Otatll�lJ�
.ao Kal va 01op0ci>cr1J� ta 1tUVta. Kai cr6, ovta� t� ă.pxii� µ& Ka0E tp6nov
8oic1µacrµevo� Kal mcrto� tfl� pamÂ.Eia� µa� Kai µaÂ.1crta 1tÂ.ÎJ P11� Ka0E
yvci>crECO�, elOÎ)crEci>� tE Kai Ct�lOtTl t0 ;, Ka0ciJ� tcpav11 Kai tyvropicr0T) Î) tm
µEÂ.Eta 6Jtoi> eÂ.aPE� oia tftV KaÂ.l)v eKPamv trov 8ouÂ.E6crErov tii� PacrtÂ.ei
a� µa�, EtCH Kai El� to E�fl� va 1tEp1µasc0�1J� 1tfLÂ.lV EÎ� tOV t01tOV tOU
ss tov payiav 6noi> tJtapaµepicrE Kai tcrKopnicr011 li tK tii� tvoxÂ.ÎJcrEro� w() 951
&0vou� tKEivou, 7tapriyoplov Kai SÂ.EOOV toi>� tvoxÂ.ri0evta� Kai s11µ1ro0€v
ta�. cppOVtisOVta� 'tÎ\V KaÂ.ftV KatacrtacrtV Kai OEcpEVOEUcrtV tCOV.
Kai loou npo� 86�av tii� nµfl� erou croi tcrtaÂ.0T) pacriÂ.tKov Kapao1
aepacrKepri 1tapa tfl� Kpatată� pamÂ.Eia� µa�, 6µoiro� Kai oia wi>� µEya-
40 Â.ou� ăpxovt� Kai tKEivou� 6noi> it�e6pe1� nci>� tq>av11crav µe nicrnv Kai
·trei eparhii în Rusia ti a murit la 2 Ianuarie 1 H8 (M. Kogălniceanu, Letopiseţe, III,

p. 1 8 4 - 1 85 ; cf. ti N. Iorga, Istoria bisericii Fomineşti, ed. a 2-a, Bucureşti, 1 930,
:p. 84 - 85}.
A DOUA DOMNIE A LUI GRIGORE G H I CA VODA 485
Grigorie vodă a trimis-o Porţii otomane, înştiinţînd-0 de plecarea oştilor

moschiceşti şi de intrarea în cetate a lui Ahmed-paşa, cu oştile sale, aşa
cum s-a petrecut.
Iar împărăţia otomană, vrînd să răsplătească pe Grigorie vodă pentru
numeroasele şi strălucitele slujbe ce i le-a adus cu sinceritate şi credinţă 5·,
în împrejurările acele tulburi, contrar obiceiului şi mai presus de cinstea
951 ce se făcea pînă atunci domnilor, i-a trimis caftan de serasir1 • l i Totodată a
mai trimis şi alte cincisprezece caftane, ca să îmbrace cu ele pe aceia care,
împreună cu el, au slujit cu credinţă împărăţia. Şi ca să nu-l pună la chel
tuieli prin trimiterea lor cu un agă împărătesc, le-a dat pentru el, împreună 1 0·
cu firmanul împărătesc, capuchehaielor sale, care i le-au trimis prin Dia
mandi, capuchehaia sa. Acesta a fost primit de domn la divanul ţinut afară
de faţă fiind toţi boierii şi mult norod, cînd s-a citit, după obicei, şi firmanul
împărătesc de către divan-efendesi în auzul tuturor. Tălmăcirea acestui 1 5-
fi.rman este următoarea :
« Alesule între domnii creştini şi stîlp al fruntaşilor care cred în Iisus,
Grigorie vodă, domn al Moldovei, fericit să-ţi fie sfîrşitul.

În cuvinte desluşite îţi facem cunoscut ceea ce urmează : Moldova, 20
care face · parte din împărăţia noastră, fiind de curînd călcată şi asuprită
de neamul moschicesc şi fiind locuitorii ei năpăstuiţi, credem că ei s-au
risipit şi au pribegit. Deoarece acum s-a încheiat pace şi prietenie între
împăraţi, iar moscalii care erau în acele locuri s-au înapoiat în ţara lor, 25
a încetat supărarea şi încălcarea lor. Iar tu, după ce cu oştile tale ai mers
în ţara domniei-tale şi te-ai aşezat la laşi, trebuie de acum înainte să rîndu
ieşti şi să îndrepţi toate prin orice mijloace. Şi precum de la început ai 30-
fost cu totul, încercat şi credincios, prea priceput şi vrednic împărăţiei
noastre, şi precum s-a văzut şi s -a dovedit sîrguinţa ta în ducerea la bun
sfîrşit a treburilor împărăţiei noastre, aşa şi în viitor să cauţi să aduni
952 iarăşi raiaua care s-a iisipit şi a băjenit li din pricina supărărilor pricinuite 35.
de acel neam şj să mingii şi să miluieşti pe cei păgubiţi şi năpăstuiţi, purtînd
grijă pentru bunăstarea şi ocrotirea lor.
Şi iată, spre strălucirea cinstei tale, ţi s-a trimis de către puternica noastră
împărăţie caftan împărătesc de serasir ; de asemenea, şi pentru boierii cei
1 În textul grecesc avem aepa.aKtpfl = seraschier ; credem însă că este o greşeell

ln loc de ae:pa.aepL = serasir, care, după cum se ştie, este o stofă ţesută cu fir ; d�
asemenea, mai c' e pr r te la această r e � il'ii şi la p. 4tl7 este dat greşit tot seraschier,
,
iar le p. 725 este dat corect ae:pa.atpL. În Daponte, op. cit., I, p. aoy', găsim : aa.�
µoup 6youva.v xa.rti.. «8Laµtvl}V de; aepa.a(p (blană de samur căptuşită cu seresir).
SouÂ.eucnv fyivev fÂ.eoi; napa ti']i; pacr1Â.eiai; µai; Kai tcrtaÂ.9T)crav SeKanev
te KapaOia, ota va toui; tvoucrui;. Kai Â.Ot1tOV eli; aota ta naVEKÂ.aµnpa
<popeµata, 6nou EPXOVtat napa tfli; pacrtÂ.etai; µai;, Va oeiţl]i; tTtV clVTtKOU
crav nµitv Kai u7t6KÂ.tcrtv, tpyaivovtai; di; npounăvtT)criv trov Kai Kauxc0-
5 µevoi; Ota to PacrtÂ.tKOV tOUtO EÂ.eoi;, Kai va xaipecrat µf: tyKapotov cl7t0-
ooxitv aot&v oeixvovtai; Kai npoi; ăÂ.Â.oui; to EÂ.eoi; tOUtO Kai napaKa
Â.OUVtai; tov E>eov ota titv noÂ.uxp6vtov l;:roitv tfli; PacrtÂ.eiai; µai;.
Kai Ka9roi; civrotepro croi typcL\jlaµev, Katci teii; eÂ.nioai; Kai tTtV nÂ.T)
pecrtatT)V U7tOÂ.T)\jl1V 6nou exoµev eli; toO Â.6you crou Otel titV KaÂ.TtV Kata-
10 crtacrtV Kai · ot6p9rocrtV "tOU t07tOU 'tOU'tOU Kai t&V tyKatOlK(J)V tOU, va pa
Â.1Ji; µeyaÂ.T)V tmµeÂ.etav Kai ciy&va ota vei nep1µat;:c0ţui; tov pay1av Kai
vei tov nept9aÂ.n1Ji;, oe<pevoeurov Kai 01i'.9uvovtai; tov Kata mivta, oe1Kvu
ovtai; tnmvetitv oouÂ.euow. OiJ fveKa croi tcrtaÂ.9T) to nap6v, 'to 6noiov
<p9avovmi; cri>v E>eq> npoi; crf: µf: tîtv tţT)Kp1proµevT)v emtT)Oet6tT)ta crou
15 KataÂ.aµpavovtai; ta navta, KOitaţE Va empepatrocrl]i; Kai VU aoţftcrlJi; TitV
civaµ<pipoÂ.ov U7tOÂ.T)\jl1V 67tOU exoµev di; tOU Â.6you crou, <ppovtil;:ovtai; nav
tototp6nroi; tftv tE 'tOU UnT)KOOU neptµat;:roţ1v Kai nepi9aÂ.\jltV, Kai tftv cmo
nÂ.ft procrt v t&v u7to9ecrnrov 6nou n pocrµevovtm na pa croO, Kai ne pi navtrov
va. ypli<pl]i; Kai va OT)Â.07tOtjii; tij PacrtÂ.eiq. µai;» .
20 Meta of: ttiv â.vayvrocrtv toO <pepµaviou, EVEOU9T) 6 a09eVtT)i; to cine-
crtaÂ.µevov pacrtÂ.tKov crepacrKep1 Kai t<peţfli; tveoucrev 6 µeyai; nocrtsÂ.vi
K6i; tou oÂ.oui; toui; ăpxovmi; µf: ta Â.oma Kapaoia Kai noÂ.uxpovftcravtei;
1l7taţa7tavtei; tOV PacrtÂ.Ea elcrf1Â.9ov µeta toO aoesvtou eli; tei EVOOttpro.
Met' aot&v oµro; t&v Kapaoirov li EO'tEtÂ.EV Îl PacrtÂ.eia Kai ţexropt- 953
2 5 crtov Kapciot Ota va O'telÂ.lJ 6 rpT)y6ptoi; p6oai; 7tpo; tOV 'Axµf:o-nacrav
eii; O'T)µEiov on tyvropicr9T) Kai EKetVOU Îl OOUÂ.EUcrti;• to 67toiov Kapiot
tcrtEtÂ.EV 6 ao9eVtT)i; Otel toi) Pataxou t&v â.7tp6trov &T)µT)tpaKT) npo; 'tOV
StaÂ.T)<p9evta naaav Kai u7tooeţaµevo; aoto EKeivo;, to tve060T), tv06ov
tai; µf: Kapaot tOV â.7tOKOµtcrttiV tOU J3ataxou. ·o 67toio; Pataxo; exovtai;
so npocrmyt;v napu toO a09evtou tou va. StatpiPu µeptKov Katpov Kovta eii;
'tOV 'Axµf:o-nacrav ci>; KamKexaytai;, eµEtVEV EICEi yp!lcpovm; cruvexro; nepi
navtroV t&V cruµpatVOVt(J)V tCf> a09EVî1J tOU KClîCt tO e0o; tCOV Ka7ttKEXC1•
yiaorov.
" H of: 60coµavtKti pacrtÂ.eia, PMnoucra to Katacrnx.ov Kai tl)v nept-
35 ypaq>t;v toO Xottvtou, oucra Kai np6tepov Î)yavatetT)ICUia eli; to Kacrtpov
toOto Kai tou; EV aotq>, Sta ttiv civmµcoti napaoocriv tou;, tcrtoxacr3ri va.
to (moppl\jllJ to Kacrtpov aoto cl7t0 tTiv tnicrtee\jliV tT)i;. Ou EVEtea, npocrta
ţet tou PacrtMro;, cruveKponi9Tt cruµpouÂ.1ov navtrov trov µeytcrtavrov nepl
toO crKo7toO toutou tou pacrtÂ.tKou Kai oiacrtee\jlaµevoi ta noÂ.utaÂ.avta
40 µatata eţooa Kai tÎlV eii; OOOEV X,pT)criµEUO'LV tOU, c0µ0Â.oy1l0T) KOtVij yvro
µ1J Kai cruvmvecret 'to tml;:ftµ1ov Kai â.vrocpeMi; toO Kacrtpou tol>tou. ·oaev
Kata 'tov npoT)youµevov crteo7tov tou pacrtÂ.ero; crouÂ.tav Maxµol>tT), 67tou
EÎXE ota va â.vtaµet\jllJ µe nva eoepyecriav tOV rpT)y6pt0v p6oav OtU tai;
npoppT)9Eicrai; EKoouÂ.eucreti; tou, â.7tecpacricr0u napll navtrov 6µoyvroµ6vro;
-45 Kai E7tEKUpc00T) napii. tOU loiou PacrtMro; va oo0ij to tO'tVOUîOV tOU Xott
VtOO 'tCf> rpT)yopicp P6oq.. Kai tcrtaÂ.9T) 't010UtOV PacrtÂ.tKOV <pepµavt tq'.>
A DOUA DOMNIE A LUI G R I GORE G HICA VODA 4 87
mari şi pentru aceia care ştii că s-au arătat cu credinţă şi rîvnă, făcîndu-i-se
milă împărăţiei noastre, ţi s-au trimis cinsprezece caftane ca să-i îmbraci.
Prin urmare, la aceste strălucite haine, care vin de la împărăţia noastră,
să arăţi cuvenita cinste şi închinare, ieşind întru întimpinarea lor şi fălindu-te
pentru această milă împărătească, să te bucuri din inimă primindu-le şi 5
să arăţi şi altora această milă şi să te rogi lui Dumnezeu pentru viaţa înde
lungată a împărăţiei noastre.
Şi precum ţi-am scris mai sus, nădăjduim să avem deplină încredere
în tine că vei aduce îndreptare şi bunăstare ţării şi locuitorilor, nevoindu-te 1 0
din răsputeri s ă aduni raiaua ş i s-o îngrijeşti ş i ocroteşti întru toate, săvîr
şind fapte vrednice de laudă. Pentru care ţi s-a trimis firmanul de faţă,
pe care atunci cînd îl vei primi cu voia lui Dumnezeu, cu cunoscuta-ţi
iscusinţă în a înţelege toate lucrurile, caută să întăreşti şi să sporeşti părerea 1 5
bună ce o avem despre tine, silindu-te în toate chipurile să aduni şi să
mingii supuşii şi să îndeplineşti treburile pe care le aşteptăm de la tine
şi despre toate să scrii şi să înştiinţezi împărăţia noastră» .
După citirea firmanului, domnul s-a îmbrăcat cu caftanul împărătesc 20
de serasir, care i-a fost trimis, iar după aceea marele său postelnic a îmbră
cat pe toţi boierii cu celelalte caftane şi, după ce au urat toţi viaţă îndelun
gată sultanului, au intrat împreună cu domnul înăuntrul curţii.
953 Împreună cu amintitele caftane li împărăţia a trimis şi unul pe care
Grigorie vodă să-l trimită lui Ahmed-paşa, ca un semn de recunoaştere 25
a serviciilor aduse de el. Acest caftan, domnul l-a trimis paşei prin vătaful
de aprozi Dumitrachi. Paşa, primindu-l, l-a îmbrăcat, îmbrăcînd şi el la

rîndul său cu caftan pe vătaf.
Vătaful Dumitrachi, avînd poruncă de la domn să rămînă o bucată
de vreme pe lingă Ahmed-paşa, îndeplinind slujba de capuchehaie, a 30
rămas acolo şi îi .scria mereu domnului despre cele ce se petreceau, după
obiceiul capuchehaielor.
Iar împărăţia otommă, după ce văzu catastiful şi descrierea privi
toare la Hotin, fiind mîniată şi mai dinainte pe această cetate şi pe locui- 35
tarii ei, care se închinaseră fără vărsare de sînge, s-a gîndit să nu mai poarte
de grijă acestei cetăţi. De aceea, din porunca sultanului, s-a adunat pentru
această pricină un sfat al tuturor înalţilor dregători, care chibzuind asupra
marilor cheltuieli ce se fac în zadar acolo şi asupra folosului de pe urma 40
cetăţii, s-a . recunoscut de toată lumea că această cetate aduce numai
pagube şi nu este de nici un folos. Aşadar, fiindcă şi mai înainte sultanul
Mahmud avea de gînd să răsplătească pe Grigorie vodă cu o binefacere
oarecare pentru pomenitele lui servicii, s-a hotărît de toţi şi s-a încuviinţat
şi de sultanul însuşi să se dea ţinutul Hotinului lui Grigorie vodă. S-a 45
pT)0evn aU0evt1J, 6µou Kai sex.IDp10'tov cpepµav1 7tpoc; tov l:apii Axµf:B· •
7tacrciv Bui vei dvat <p6A.as µ6vov toO KUO"tpou, XIDpic; vei EXlJ nvei esou
criav tWV ESID, 6 Sf; rpT)y6pto� posac; vei EXlJ tTiv EVVOtav Kai <ppovtiBa
Kai toO KUO"tpou, Kai µ& KOlVÎ!V yvroµT)V ăµ<potep©V, vei 'YPU'l'lJ tEtpaKO�
s criouc; crtpanrotac;, "(KtovouvA.flBec; A.eyoµevouc;, vei dvat Btei tTiv <p6A.astv
toO Kacrtpou .
.t\aµpavovtac; ouv 6 rpT)y6ptoc; P6Bac; aµ<potEpouc; 'tOlJîOU<; touc; Pa
O"tAtKOU<; 6ptcrµo6c;, Btroptcrev eU0uc; îcrnpapv1Kov -rou 11 tcrtvoutou -rou Xon- 954
VtOU €K µepouc; tOU 'tOV Â.OU1tOUÂOV, 1tpcOT)V ăyav, ©c; ăv0p©1tOV ă�toV, Kai
lO tOV EO"tEtÂEV €KEÎO"E, 1tEµnovtac; Kai te'!> Axµf:o-nacr� TO 1tpoc; autov 1tEpi
•
tflc; <puA.a�e©c; tou Kacrtpou pacrtÂtKov <pepµavt. To 6noiov PA.enovtac; 6

p110eic; nacr"eic; Katei tTiv pacrtÂtKÎ!V npocrtayTiv Kai 'tÎIV OOT)yiav îOU rpT)
yopiou pooa a1tEKatEO"tT)O"E Mo µeyaA.utepouc; ayaoec; Kai ăA.A.ouc; OKtcO
µtKpotepouc; apxT)'YOU<; 'tWV <pA.aµnoup©V, enetBTi ele; OKtcO <pA.aµnoupa eypa-
15 'l'av touc; OtIDp10'µevouc; -retpaKocriouc; "(KtovouvA.f\Bec;, -rrov 6noi©v 6 A.ou
<pf:c; Kai tei tayivta, cruµnocrouµeva tpiavtmtevte 1touyyia ăcrnpa, OtIDpi
cr0T)crav vei -tei oiou 6 rpT)y6ptoc; P6Bac;, KO.i vei 1tpocrte0ouv Kai ăA.A.a OE
Ka nouyyia ăcrnpa ele; to xapă.tcrt ti'\c; M7toyoaviac; otei -ritv 7tpocr0i}KTJV
6nou eytve tou -rmvoutou -rou Xonvtou.
20 Ilepi of; 'tOV 'AnpiA.tov µf\va, fiA.0ov Kai o{ Btoptcr0Evtec; cruvoptsi'\-
oec; EK µepouc; ti'\c; 60©µavtKi'\<; Il6ptac; de; to 'IcrµaiA.t, Kai EO"tELAEV 6 rp11-
y6ptoc; pooac; ăv0pID7tOV tOU de; to 'foµaiA.t Kai O"UVIDµtAT)O"E µet' aUtWV,
Kai Btei tei npoc; sIDă.pKEtă.v touc;, 01tOU ÎJ'tOV Ot©ptcrµevoc; vei touc; oiOlJ,
Kai µaA.tcrta Otei TÎIV im60ecrtv 'tWV cruv6p©v, E1tEt01).. 6 rpT)y6ptoc; posac;
25 Î)tov npocrtayµevoc; vei µT)vu0ij µf; tov Necp7tA.oucp cruvoptsftv M6crx.oPov
Kai vei touc; avtaµcOO"lJ de; 'tOV 't01tOV 01tOU fitoV Vei K07tOUV tei VEa O"UVO
pa. Kai o6vtec; autoi teii; 1tp00"TJKOUO"ac; a7tOKpicretc; de; tOV ăv0pomov 'tOU
rpT)"(Opiou pooa, EKlVT)O"aV Kai anf\A.0ov ele; to MnevBept, 01tOU OtEtpt'lfaV
µeptKOV Katpov exovtec; oA.a tei X.PEtcOOT) touc; 1tapei toO rpT)yopiou posa,
30 EOO<; ou vei Âap©crtV ElOT)O"tV nap' autou Oui vei KtVÎ}O"IDO"l vei 1tT)yaivouv
de; 'tOV t01tOV 01tOU Tjtov St©ptcrµevov vei K07tOUV tei <ri>vopa. ·o of; ăv0p©
noc; tOU rpT)yopiou p6oa eµEtVEV d to 'IcrµaiA.t, 7tpocrµevovtac; EKEi, Ka0ei
fttOV 1tpOO"tEtayµevoc;, Kai 'tOV EÂtO"ÎJ-1tacrav, 6nou Otoopicr0T) ano tftv Pa
O"tA.eiav tTiv 60ooµavtKTtV eA.tcriJc; µeyac; Otei tftv MocrxoPiav, Kai ftpxeto
35 �hei vei 11 nT)yaiVlJ de; tei €KEÎO"E, Ka0roc; Kai EK µepouc; ti'\c; pOOO"O"tKi'\<; auA.f\c; 955
Btoopicr0T) µeyac; eA.tcriJc; Otei TÎIV 60©µavtKÎ!V auÂftv 6 PooµaVtsoP yevepa
ÂT)c;. Kai Âomov Btatpipovtoc; autoO 6A.iyac; Î)µepac; Ett de; to 'IcrµaiÂt, ·
E<p0acrev EKEi Kai 6 p110eic; eA.tO"ÎJ-1tUO"ă.c;, 'tOV 6noiov avtaµrovovtac; 6 1tpO

Etp11µtvoc; ăv0pID1tO<; toO rp11yopiou P6oa evexeip10'E tei 1tapei 'tOU aU0evtou
40 tOU ypă.µµata Kai owpa Kai Âaµpavovtac; teii; anoKpicretc;, U1tEO"tpE'lfEV de;
TO rtă.O"t. Aveu ăpy11tac; of; eKiVT)O"E Kai 6 €A.tcriJ-nacreic; Kai E1tflyev de;
y
to Mnevoept, onou eixe <p0acret npo to6tou 6 pacrtA.tKoc; Ka7tttsft-µnacrT)c;,

61tOU fitov St©p(crµevoc; vei napaA.ă.Pu ano tei cruvopa 'tOV µocrxtKOV EAtO"Î}V,
Kai <ppovtil�ovtac; OÂa tei avayKaia 'tOU Ka0' Mov vei 'tOV a1tOKoµicr1J ele;
45 pamA.euoucrav, ocrnc; elx.e Kai PalrtAtKOV 6p1crµov 1tpoc; 'tOV rpT)y6ptov
P6Bav, otei vei orocrlJ CKatov ă.µă.sia eK ti'\c; tcrapac;, otei vei O"T)Kcilcrouv 6µo0
µf; ăA.A.a ă.µă.sta, 67tou 01oopicr011crav eK toO M7tout�aKiou Kai M7tevoepiou
A DOUA DOM N I E A LUI G R I GORE G H I CA VODĂ 489
trimis un astfel de firman împărătesc către domn o dată cu un alt firman

către Sari Ahmed-paşa, care să fie doar păzitor al cetăţii, fără să aibă vreun
drept de stăpînire asupra părţilor din afară. Iar Grigorie vodă să poarte
şi grija cetăţii şi, în deplină înţelegere a celor două părţi, să înscrie patru
sute de ostaşi ghionguli pentru paza cetăţii. 5
Primind deci Grigorie vodă aceste două firmane împărăteşti, a numit
954 îndată din partea sa ispravnic al li ţinutului Hotin pe Lupu, fost agă, om
de ispravă şi l-a trimis acolo, trimiţînd totodată şi lui Ahmed-paşa firmanul I O
împărătesc pentru el, cu privire la paza cetăţii. Numitul paşă, văzînd
firmanul, a orînduit - potrivit cu porunca împărătească şi cu povaţa
lui Grigorie vodă - două agale mai mari şi alte opt mai mici drept căpe
tenii ale steagurilor, deoarece cei patru sute de ghionguli au fost împărţiţi 1 5
în opt steaguri. Leafa şi tainul lor, care se ridicau la treizeci şi cinci de
p ungi de aspri, s-a hotărît să fie date de Grigorie vodă şi să se adauge încă
zece pungi de aspri la haraciul Moldovei, fiindcă s-a adăugat şi ţinutul
Hotinului.
În luna aprilie au sosit la lsmail şi hotarnicii orînduiţi de Poarta 20
otomană şi a trimis Grigorie vodă acolo un om al său, care a stat de vorbă
cu ei şi despre cele trebuincioase pentru întreţinerea lor, care cădeau în
sarcina lui, dar mai ales ei au vorbit despre pricina hotarelor, deoarece
Grigorie vodă primise poruncă să înştiinţeze şi pe hotarnicul rus Nepluev, 25
ca să meargă să-i întîlnească la locul unde era să se tragă hotarele noi .
După ce aceştia au dat răspunsurile cuvenite omului lui Grigorie vodă,
au plecat la Bender. Acolo, avînd toate cele trebuincioase de la Grigorie
vodă, au stat cîtva timp în aşteptarea unei înştiinţări din partea domnului, 30
ca să pornească spre locul unde era hotărît să se tragă hotarele. Omul lu i
Grigorie vodă a rămas însă la Ismail, aşteptînd acolo, după porunca pri
mită, şi pe elci-paşa, care fusese numit de împărăţia otomană mare elciu
955 în Ţara moschicească şi urma să treacă pe aici ca li să meargă acolo, după 35
cum şi din partea curţii ruseşti fusese numit mare elciU la curtea otomană
generalul Romianţev. Aşadar, după ce a stat acesta încă cîteva zile la Ismail,
a sosit acolo şi amintitul elci-paşa, pe care l-a întîlnit omul lui Grigorie
vodă şi i-a înmînat scrisorile şi darurile domnului său. Şi, primind răs- 40
punsul, s-a întors la Iaşi. Iar elci-paşa a pornit fără zăbavă şi s-a dus la
Bender, unde sosise înaintea lui împărătescul capugi-paşa, trimis ca să
primească la hotare pe elciul moschicesc, să aibă grijă de toate cele tre
buincioase pe drum şi să-l însoţească pînă la Constantinopol. El avea şi 4)
un firman împărătesc pentru Grigorie vodă ca să dea o sută de care din
ţară, pentru a duce, împreună cu alte căruţe luate din Bugeac şi Bender,
490 CRONI CA GH !Cll'LEŞTILOR
ta pap11 Kai npayµata tou µocrxtKou EÂ.tcrfj · enstol) 6 e� cinoppiJtcov tfjc;

PacrtÂ.siac;, ciOsÂ.cpoc; tOU rp11yopiou pooa, µf: noÂ.Â.TtV emµEÂ.Stav tOU Katc0p-
9cocrs va µ1) Otoptcr9ouv oÂ.a ta aµa�ta auta EK tfj<; Mnoyoaviac;, µaÂ.tO'ta
Kai auta ta tKatov 6nou Otcopicr911crav va µl) nT)yaivouv scoc; sic; tl)v TI6-
5 Â.tV, ciÂ.Â.a µ6vov cino ta cruvopa ecoc; sic; to Mnaµnaoayt. Kai O'tEÂ.Â.OV
ta<; 6 Kamt/;1)-µnacrT)<; tOV pacrtÂ.tKOV 6ptcrµov autoV 6µou Kai ăÂ.Â.OV opt
crµov npocrtal;ovta tcî> rp11yopi(9 poo� va OcOO'lJ tcî> pT)9EVîl Kamtl;îj-µna-
0'1] tKatov µocrxapta Kai nsviJvta p6ota oia tl)v tpocpl)v tou eÂ.tcrfj Kai
trov nspi aut6v. Kata tl)v pamÂ.tKl)v n pocrtayiJv, oiroptcrsv 6 aU9EVtT)<;
IO Kai Eytvav µf: nÂ.T)pcoµl)v ta tS aµa�ta auta KQ.i ta l;roa, Kai ta EO'tStÂ.av
ăvsu ăpyT)tac; sic; to MnsvOEpt, onou otetpt\j/av iKavov Katpov oi ts cru
vopt/;fjosc; Kai 6 EÂ.tcrl)-nacra.<;. Oi µf:v µf: to va cipyon6p11crsv 6 µocrxtKO<;
cruvopt/;1)<; NscpnÂ.oup eco<; va EÂ.91J cino to Ilstpoµnoupyov oia tl)v papu
tT)ta tOU xs1µrovo<; Kai tl)v Kata to fop nÂ.T)µµupav trov MatCOV, enstol)
1 5 Kata tOUtO to EtO<; Eytvs xstµci>v crcpoop6tato<; EKta9si<; cino OSKUtlJ 'OK
tcoPpiou eco<; tEÂ.OU<; crxsoov ,AnptÂ.iou, li µf: tOO'T)V O'KÂ.T) p6tT)ta, OO'T)V Of:v 9.'16
ev9uµouvto va Eytvsv ăÂ.Â.OtS o{ yepovts<; tfj<; tcrapa<;· E� ou ÎJKOÂ.o6911crav
Kai 1;11µiat noÂ.Â.ai tij Eîtapxi� ta6t1J, Ka9ci><; ev tij ciKoÂ.ou9i� tfj<; {crtopi-
a<; 9eÂ.co si.nsi.
20 Tou of: eÂ.tcrfj-nacră. tfj<; OtatptPi\<; a'ittov ÎJtov ft cruµpă.cra µstasu trov
060 npecrpscov to6tcov Otacpopa, 6 µ&v yap 69coµav1K6<; npecrPu<; ÎJtoV npo
crtayµEvo<; va 6os6cr1J tl)v cino '0/;ou<; Kai trov spÎ)µcov Kaµncov ă.youcrav
Mov, 6 of: µocrxtKo<; E� evavtia<; sixs npocrtayiJv, va EÂ.91] Ota tfj<; Â.SXt
Kfj<; 'OKpaÎVT)<;, Kai va yivu Îl ciµo1Pit autrov Ei<; :I:op6KaV. Kai tOUt(J)V
25 ol'.itco<; OtacpspoµEvcov nspi to6tou Kai ypacp6vtcov tKacrtou Ei<; tl)v tou ye
vou<; autou aUÂ.ÎJV, O'UVEPTJ Kai Îl ciÂ.Â.ayl) îOU Psl;ipTJ ,A'tPal; Msxµf:o-nacră.
st<; tl)v Il6Â.tV, OO'ît<; µsta tl)v ysvoµEVTJV SÎpÎ)VT)V E<pUVT) tp6nov nva aµE
ptµvo<; Kai cptÂ.SÂ.s69spo<;. Kai Eîtstol) cruveP11 îtVE<; XatPEKUKOt va tmxs1-
ptcr9rocrtv Eîtavacrtacrtv Kata tOV Maiov µfjva, ayKaÂ.a EKSÎV01 E:t...a pov
30 su9uc; ta EnlXStpa tfj<; nOVTJ pia<; tCOV, Kai KUKOt KUKW<; ancOÂ.OVto, tOU tO
oµco<; cins009TJ sic; to noÂ.u ă.vstoV Kai EÎ.su9spov 6nou ă.cpTJO'SV 6 pT)9st<;
Psl;ipT)c;, Kai Ota tO UîO 6 PacrtÂ.SU<; E�COO'SV autov tfj<; a�ia<; tOU E7tttpo
ns6stv, Kata nprotov µf:v µf: &.yavaKtT)O'tV Kai opyftv, Enstta of: ÎJÂ.ET)O'SV
autov Kai µf: enapxiav, OiOOVta<; tOU ta Xavta tfj<; KpfttTJ<;, &.vti tOUtOU
35 8f: &.nsKatecrt11crnv enitponov tov vicravtsit 'Axµf:o-nacrav, 6nou tx911µa
ncrs Kai KaîµaKaµT)c;, ocrnc; ÎJîOV CLÂ.T)9tva 9spµoupyoc; avl) p Kai nÂ.SOVEKîTJ<;,
Kai EV autij tij apxij tfjc; EmtpomKfjc; tOU a�iac; µstÎJÂ.Â.ass crxsoov 6/...a
ta nacraf...iKta Kai µavcrouma, npocrexcov ciypunvcoc; Kai Oia va µ1) vscotspi
crcocri n naÂ.tv o{ xmpEKaKot Kai nov11poi, EK trov 6noicov noÂ./...ouc; fovtss
40 Kai Eeavatcocrs, Kai EnPOSEVTJO'S nof...u v cp6pov de; autouc;, Kai ol'.itcoc; KUtE
naum; tl)v ă/...oyov Kai ătaKtoV autrov 6 pµl)v Kai npOSSEVTJO'S ftcruxiav ti'.j
Kcovcrtavnvoun6f... st. socrnc; ăvsu ăpyTJta<; eypmvs Kai npoc; tOV EÂ.tcrl)
nacra.v 67tou fttov OtcoptcrµEvoc; µEyac; npEcrpuc; sic; tl)v pcocrcrtKl)v auf...l) v
Ota va µ1) Ota li tpiPu sic; to Mnsvoept. aÂ.Â.a Kata tl)v pacrtÂ.tKl)v npocrta- 957
A DOUA DOMNI E A LU I G R I GORE G H I CA VODA 49 1
lucrurile elciului moschicesc. Secretarul de taină al împărăţiei, fratele lu

Grigorie vodă, izbutise cu multă sîrguinţă să nu 6.e luate toate aceste care
numii din M oldova, b1 chiar a izbutit ca şi cele o sută de care orînduite
să nu m�argă pînă la C:mstantinopol, ci numii de l a hotare pînă la Babadag. 5
C:.ipugi-başa a trimis acest fi.rmm Îm?1rătesc Îm?reună cu un alt firman,
prin care i se poruncea lui Grigorie vo::lă să dea zisului capugi-başa o sută
de viţei şi cincizeci de boi pentru hrana elciului şi însoţi tarilor săi. Domnul
a orînduit, potrivit cu porunca împărătească, să fie lu'lte cu plată şi carele
şi vitele şi le-a trimis fără întîrziere la Bender, unde au petrecut mai multă 10
vreme atît hotarnicii, cît ş i elci-paşa. Cei dintîi a u zăbovit aici din pricina
că hotarnicul rus Nepluev a întîrziat să vină de la Petersburg, fiind împie
dicat de iarna grea şi de revărsările apelor în timpul primăverii, deoarece
în an�l acela a fost o iarnă foarte grea, încît bătrînii ţării nu-şi aminteau
să fi. fost şi alta ca aceea, şi care a ţinut de la zece octombrie pînă aproape 15
956 de sfîrşitul lui aprilie li Din pricina iernii a u fost şi multe stricăciuni în
.
această ţară, precum voi povesti m'li departe.

Iar pricina şederii lui elci-paşa a fost neînţelegerea ivită între cei doi 20
ambasadori ; ambasadorul otom'ln avea poruncă să meargă pe drumul ce
ducea pe la Ozu şi prin cîmpiile pustii, iar cel moschicesc, dimpotrivă,
avea poruncă să vină prin Ucraina leşească şi s ă se facă schimbul lor la
Soroca. Şi în timp ce aceştia nu se înţelegeau şi fiecare scria la curtea sa, 25
la Constantinopol a avut loc schimbarea marelui vizir Aivaz Mehmed
paşa 1• Acesta, după încheierea păcii, s-a arătat oarecum nepăsător şi îngă
duitor şi deoarece s-a întîmplat ca nişte răuvoitori să încerce în luna mai
o răscoală şi cu toate că aceştia au primit îndată pedeapsa vicleniei lor şi 30
au pierit ca vai de ei, totuşi acest lucru s-a pus în seama uşurinţei şi liber
tăţii prea mari date de zisul mare vizir şi de aceea sultanul l-a scos din
vizirat, la început cu supărare şi minie, pe urmă însă l-a miluit cu un
ţinut, dindu-i Canea din Creta. Î n locul lui a făcut mare vizir pe nisangi
Ahmed-paşa, care a fost şi caimacam, un bărbat într-adevăr cu mult zel 35
şi lacom de bani. Chiar de la începutul viziratului său a schimbat mai
toate paşalîcurile şi mansupurile, veghind cu băgare de seamă ca nu cumva
să se răscoale iarăşi răuvoitorii şi viclenii, iar ca să-i sperie pe mulţi dintre
cei prinşi i-a înecat şi i-a ucis, şi astfel a potolit pornirea lor nechibzuită 40
şi nesupusă şi a adus liniştea la Constantinopol. El a scris fără zăbavă şi
lui elci-paşa, numit mare ambasador la curtea rusească, să nu mai stea l i
957 la Bender, ci, potrivit poruncii şi îndrumării împărăteşti, să apuce calea
1 Aivaz Mehmed-paşa a fost mazilit la 22 iunie 1 740, cînd a primit pecetea

miratului urmaşul său Ahmed-paşa.
·au!::l.IllW llJ Jll!JP aJsa sw !P 11znllJ u! p aJ�asd!J < > pa:iua.rnd U J
aJsa a :J 'SDJD <Drod> S IJ l Sro3�o:;idu <')Ol> SlllJ?lDllL� �!?D"'{lLg : « lLDJ;>llrl-IJ]itun:x l.Ldi;ig
-i\DrlX3rl» a1a:iu�n:> ll [ a.IJt.pd n:> a!lllJ!Jdxa Ba.IllOH l UJ.In !l P as sw eau!::llew ad I
�.
'.\ 9"13)1d"Q t\t.ig1d10A.o"{ t\OXp 't\OXQOllW t\9i Sp Sro?, 1/\D}"l1TI9 t\UlC!Jdll /\l.tl
··
J?lD)I '"{lHJ.. 91 9ll"Q 13/\?TI 0ou9 C\Ot\)3)1� nou9i QOi 1d3ll 1D)I '/\OXQOllW
/\9i Sp mi13X.op llQ /\D.OU0C!JlDEJ3gŞ :(!!? 3191 '/\9TIDlOll "{C\OlHJ„ t\91 Sp
13"{"{'9g.op llQ /\D.03091LQ /\9i /\(l)l SD}"{lTIO/\n.O Sn1crdu Si;ii Sp l.t !?13ll� ')lwi
-/\D"{lJ QOTIDWll QOJ, 1d3ll /\rog9.]1do/\n.O t\Q?i 0�Dl3TI J?dOd>ntg 1D)I l.tllO)IDlg Ol>
t.Li3)1d"Q t\31\lil?. 'nOi\?rlOJ..3"{ )11.0li\D"{lJ Qorln1ou noi So"(13X l\Dd?ll 9i Sp :(!!?
S3ii\?0n3dou · /\odod>9.in)I A9i f\Of\ mEJ?1D)I 1n)I dJ?/\O)J )1001A.nou w 91 9llJ?
i\OdOi\<).O 9i /\13ill9)1 Oli\D�d 4 Dli\O?!? ţ>i S1g 1D)I �Dll!;I S31i\D.09""llTIOi\n.O
ro1g.o 1n)I 'no1nA.roAJ? noi 1u;i 10Annroeo, :(!!? 10 'no}Arln:x.o noi 1u� SogoX.o
-9w i\:(ITI 9 'And w i\ l.t lQD i\t.ii Sp oii\00'9)1Ş '1og9X.oow }O SU"{'(!? SY,1 :(! !? )I� Sf:
'JO/\Drlroeo, }O SU"(<)lL S!;!lTI SY,i i\:(ITI )IŞ <;tunm l\Ş l0i\3rl9Xd3i\n.O 1D )I
"/\OJi\TID)l.O O"{"{!> 9i :(lg Sp 'i\OlDÂ(!Ji\"Q Sod?rl Di\?, 91 Sp 1n)I
'i\?0D)I S}3 S31d9u 09g i\011} n10119 J?i S}3 'Jd3"{dtgdn.oi-:(ITI3"(Dl)lnorl 1014
'Sro3.o<)3"(3/\Cl.O SJ?i\U)l.O 09g i\D.OUlD?. 1nx i\D.Ol.DJ? ID 3ll"Q 'Snoi i\roJdD13d.x3.o
i\Q?i J?l!? l\Q?l3"{l.Ong f\Q?i Arod?iod>rlJ? S3gY,]ido/\Cl.o 10 Sro1ng1orlJ? S3M?e.ou Of:
-3dmX no1100 i\0119i AOi\?rl.01dro1g "9i Sp i\30"{1} ADJ3go/\Cl.o Aone1di;i.01 ?rl
•
1n)I 'Sno119i i\roi S90)11g;i S0oi Sp noiQn ,i3rl AQ?i SoeY.l'.11 91 3.olld>!J 1n.x
896 'i\9iQD l\3.013lL?in.x li mnrl9.dt3XllLŞ DÂ0"(!)3 'J?"("(OlL ?rl 1n.x '3cf>ndJ..? od11 S910n
1n)I S<penx 'Sn1d>od1/\Cl.o Snodi?rlo.01 :(lrl S3gY,]1do/\Cl.o AQ?03ti i\Q?i i\rod?1od>
-TI"Q �Ş }O I\l.D(l)0"(?/\Cl.O ţ)I\ lDi\}3 UXJ..J;>i\J? UQ 'noi i\roii;>rfrfndJ.. f\(1)1i\9gD"(Odlt S6
/\Q?i /\01di9"{"{"Q 1nx A9u1d311 lDl\}3 noi Sn1d>odi/\Cl.o SY,i SoeY."llL 9i ug /\Ol
Si;>i/\Od>'9dJ.. EJ00"{lLd>3N A9i S9d11 Aorf9dgnXm 3"{13i.O?. S09Q3 'S3gY,]idoi\n.o
SD11\?0Ud S0oi nii\'9lL J?iD)I u.09.J.llg9 'J?i\ 1nx Q.e.omOMŞ 'J?i\ J?l!? SDJ3"{l.DDg
SY,i ţ>dnu 3Xp 00119 ADJ"{3Hndn11 Al.ii J?inx Su.og 'Arnroed91g An.ono11?d11
f\t.ii urfi;i)I ţ)I\ i>g9g cbJdOJ.UdJ cl>i SQ?rld3G ADffi.ndJ.?. 'l\D}d>Odl/\Cl.O l\l�DlJ?dDlL 06
Sp llgC!Jl3dX i\ l.ti 9lLJ? l\Dd?W.O.otd3lL Snoi J;lli\0)1 l\oXp i\=;!!? S3gY,]idoi\n.o
Sep 101QD 1n)I 'i\Dprndi.oxş ,lLŞ Sep i\ogo})I 9i 9lLJ? 1\3.0Ui\})I Ş SOl\!3)1Ş l.t g
-l3lLŞ 'Aroi Snpgoi\n.O SY,i SoilJ.19.0011 SY,i 1d3JL Y,]1doA.n.o QO)llX.oorf noi ţ>i3rf
l\ţ>dod>mg S101cpdu "� Srorfg S3iAoX3„ "i\D.OUl\})IŞ QOlQD i\DJJ.llg9 1n:x Al.O
-ugp .f\t.ii ţ>1n:x 1n:x 'ng9g no1doJ.lldJ noi J?dn11 Snoi n1nxJ.Di\J? ţ>i D"{Q Sn S I
-f\OX?. 'SY,gnolL.O ţ>i3rf i\D.OU0.0'9rfloi9. 'JOiQD 1n:x 1.oro.09./\l )l 1?" 1D)I ndOl\<).O
J?i S9d11 Aogo} )I 9i Q lL"Q Sl.t]1doi\n.o S9:xrn.orod g0o"{JLID3N Q i\3.0Uf\})IŞ ug
Arnllg13 ng9g no1doJ.. lldJ noi ţ>dnu S3iA9gn"{ 'td?gi\3lLW 9i Sp i\oil} 0ou9
S3gY,]1do/\Cl.o }O 1n:x Sro1orfo, ·l\ro3EJ.o?dJL i\Q?i f\t.LJ.n"l"l1? i\D}Dgt0rlJ? "t.ii SDJ3"{
-t.ong SY,i Snod?rf )I� urf'9:X ţ>i\ ţ>lg 'i\'9.0DlL- l.t.o l"{Ş /\9i :(lrf QOti9 ndOl\<).O ţ>l O l
Sp UÂJ?lLC} 1?" SDJ3"{1.0Dg SY,i ţ>dDlL u9.01dro1g 1nx 'lrl}d)I 9i Sp Slld?:X.ODd3.0
/\Oli} Su.og 'i\J;l.ODlL-i\ţ>rfnON i\9i :(lrf 1n:x u9cprlD11\J? noug 'QOJO , SY,i i\O}.O
- U"{lL l\09"{tJ.lL1.? ţD:x t'U.0'9lLrl-Y,]i1un:x lld'9gi\nrlX3rl QOi J?13rf 3.0Ui\})l;i 'Si;>.ODlL
- l;t.oi"l;i Speud Q i>}g "� Spe.onrf1oi� i\n1ou9 i\t.ii ţ>in:x 'S99Q3 i\t.LJ.nwod11 /\ui
-9moi f\t.Li 3"{13i.O?. 01noi J?l!? 1n)I 'f\n)l9do1 Al.tl Sp t.LJ..D"{"{J? i\ro3EJ.o?dlL t\Q?i S
D}Dgtorf"Q lţ U i\}Â "Qi\ 1n:x 'Sn}X3y SY,i J?l!? U 0"{?. ţ>I\ l3ill] Sng.o?dlL S9)11,0
-.orod 9 S<plL DMQOlOlLO"{llg noAp:x� ,dn11 mnrlrfi;id,t 3EJD"l?. 'SY,)11uod111L;i SY,i
SD)ID!O S0oi ue.01d13X3i\;i 00119 S00Q3 l.t gl3lL3, ·ndOl\<).O ţ>l S9d11 UA}DÂUlL
T)f\ 1D)I "9!?9 QOJO , SY,1 ţ>lg i\l.tl U .0<)3!?9 "Qi\ 3Xp 0ou9 i\D}Âllg9 1D)I A l.tJ.
H 01 IJ.S3'"In :> I H D V:>I NOH:> 661>'

A DOUA DOMNIE A LUI GRIGORE GHICA VODA 493
prin Ozu, şi să meargă la graniţă. El a trimis această poruncă deoarece,

Îndată ce a luat cînna viziratului, a primit scrisori de la acesta prin care
îl înstiinţa că ambasadorul rus cere să vină prin Ţara leşească iar schimbul
de ambele părţi să aibă loc la Soroca. Potrivit cu această poruncă zisul 5
elci,paşa, pregătindu,se în grabă, a pornit împreună cu mehmendar capugi,
başa şi s,a dus într,un loc lingă Ozu, unde s,a întîlnit şi cu Numan,paşa,
seraschierul Crimeei, care primise porunci de la împărăţie să meargă la
graniţă împreună cu' elci,paşa şi să facă, din partea împărăţiei, schimbul IO
între cei doi soli. De asemenea şi hotarnicii, care erau la Bender, au primit
înştiinţare de la Grigorie vodă că hotarnicul rus Nepluev a pornit de la
Kiev spre graniţă şi să pornească şi ei. Aceştia s,au pregătit în grabă, avînd
toate cele de trebuinţă de la Grigorie vodă şi, potrivit cu înştiinţarea şi 15
îndrumarea lui, au pornit. De la început însă s,a ivit o neînţelegere cu
hotarnicul moschicesc privitor la numărul însoţitorilor lor, deoarece el
a pornit de la Kiev ca la o expediţie, iar aceştia, ca hotarnici, nu au avut
cu ei decît numai însoţitorii cu totul de trebuinţă, de aceea ei au scris şi
s,au rugat călduros lui Grigorie vodă să fad îndrcpt::J.re:i cuvenită. Acesta, 20
potrivit cu îndrumarea ce avea din partea împărăţiei ca să poarte de grijă
şi să îndrume în toate pe zişii hotarnici, a trimis îndată o ştafetă la Nepluev
scriindu,i că numărul cel mare al însoţitorilor săi este de prisos şi nu
se potriveşte cu cele ce i,a adus la cunoştinţă în scrisorile sale trimise mai 25
înainte şi că trebuie să se strîngă la un loc hotarnicii din ambele părţi cu
acelaşi număr de însoţitori, precum a scris şi el mai înainte. După multe
958 şi îndreptăţite dovezi, li Grigorie vodă l,a înduplecat să,şi lase pe nume,
roşii săi însoţitori în ţară şi să vină la locul hotărît cu un număr de însa,
ţitori la fel ca şi ,cel al hotarnicilor turci. Aici, după ce s,au salutat unii 30
pe alţii prin secretarii lor, hotarnicii celor două împărăţii au hotărît să
aşeze două corturi pentru adunările lor, adică muchialemea,ciardîrleri,
avînd fiecare cite două uşi şi într,o parte a cortului să fie sofa, iar în
cealaltă parte, scaune. Şi venind în acelaşi timp pe una din uşi turcii, iar
pe cealaltă moscalii, se aşezau în acelaşi timp moscalii pe un scaun, iar 35
turcii pe sofa.
După ce s,au sfătuit de două,trei ori asupra celor cuvenite, au început
să taie hotarul coborînd povîrnişul de la Buiuc Canar şi, trecînd pe malul
de dincolo al rîului numit Ilangic, s,au oprit mai mult: timp aici, deoarece
s,a iscat neînţelegere între hotarnici cu privire la rîul Ilangic, căci în cele 40
clintii consfătuiri ale lor îl socotiseră că se varsă în rîul Inghil, dar atunci
s,au convins că se varsă în Bug. Aşadar, pentru locul acela care rămînea
de la Inghil pînă la Bug au avut după prima convorbire o ceartă destul
49 4 CR.ONI CA GHICULEŞTILOR.
Ti 61toia 'tEÂo<; 1tav'tcov dpTJVtKli><; 01eu8t't1l0TJ Kai ăpxicrav vei aKoÂou9oOv

'tO E1tayytÂ.µa 'tOU<; Kai vei K01t'tOUV 'tO cruvopov, fcoc; ou l::cp9acrav de; 'tO
XEiÂo<; rnu 'ApµaKÂii 1tO'taµou, 01tou TtKOÂ.ou9TJcrt vea Âoyo'tptPTi Kai Bta
cpopei avaµtmsu 'tOU<;, E1tElOÎJ dvm Eva<; Âoyyoc; EKEÎO'E, 'tOV 6noiov lsit-
5 rnuv oi 69coµav1Koi cruvop'tsiiBtc; vei ntptÂ.apouv, Kai ts �vav'tiac; 6 pcocr
cr1Ko<; 'tov oiKttonornirn Btei Ka'tOtKiav 'tli>v Zanopopavcov. 009tv ÎlKOÂ.ou-
8TJcrtv apyonopia tKUVÎJ de; ' t ÎJV \m68tO'lV 'tli>V cruv6pcov ECO<; ou l:: cp9acrt
EKti Kai 6 Nouµeiv-nacreic; µt'tei rnu thcrii-nacră Kai Ka7tt'tsfj-µmicrTJ, Kai
napoµoicoc; tK µtpou<; 'tli>V Mocrx6Pcov 6 pcocrcrtKo<;. npecrpuc; Pcoµav'tsoP
10 µE'tei îOU µouxtµavoapTJ yi::vtpahr E1tElOÎJ ytvoµEVTJ<; OUK OÂ.iYTJ<; otacpo
păc; 1tEpi 'tii<; OOOt1tOpia<; Kai 'tii<; aµotPaia<; CtÂÂ.ayii<; 'tli>V 1t pEO'PECOV, 'tii<;
µev 69coµavtKii<; PacrtÂ.Eiac; npopaÂÂ.oucrTJ<; •Tiv 6oov li •ii<; 'Osou Kai 'tei 959
cruvopa, •ii<; OE Pcocrcriac; STJîOUO'TJ<; îÎJV otei Atxiac; 6oornopiav, îEÂO<; 1tUV
îCOV l::yt VE an6cpacrt<; ES aµcpotepcov îli>V µEpli>v vei Ei5pcocrt µecrov 6pov tei
15 vfo cruvopa 6nou SK07tîOV oi Btcoptcrµevot O'UVOptsiioE<;, Kai OUîCO<; E1tp6-
0''tUSUV EKUîEpco9i::v 'tOU<; npecrPEt<; autli>v Kai ÎlKOÂ.OU9TJO'UV EKE:i8Ev îOV
op6µov îOU<;. OhtVE<; cp9avovtE<; de; tei cruvopa 1tEpi îOV 'ApµaKÂ.ÎJ 1tOîa
µ6v, Eupov EKUO'îO<; 'tOU<; ioiouc; O'UVOptsi'jOE<; apyouvmc;, Kai µav8avOVLE<;
îÎJV otacpopav autoov, EKaµav •Tiv 7tpE1tOUO'aV ot6p8cocrtv Kai µEîO. îUU'ta
20 oi µev EÂ.tcriioi::c; ota tii<; aµo1paia<; aÂÂ.ayii<; oiapavtt<; ta cruvopa, TtKO
Âou9Tjcrav îOV op6µov îOU<;, 6 µev o8coµavtKO<; otei to Iltîpoµnoupyov, 6
OE pCOO'O'lKO<; otei •Tiv KcovcrmvnVOU7tOÂ.tV. Oi OE cruvoptsiiBt<; 'fl psav'tO
7tUÂ.tV KtvEi0'9at KUîU îÎJV yi:: voµEVTJV napu îOOV 1tpecrpi::cov anocpacrtV, Katei
tiJv 6noiav l::µi:: tvi:: to oacro<; EKEivo 6nou dvm tic; to XEiÂo<; -rou 'Apµa-
25 KÂii uno •Tiv 69coµavtKÎJV PacrtÂEiav, Kai TtKOÂou9TJcrav naÂ.tv to l:: p yov
tou<;, K6nwvti:: <; ta cruvopa, €co<; oi'.i l::cp9acrav d<; tov KaµtvKa nomµov
6nou ticrpaÂÂEt de; tov Ninpov, Kai EKti lttÂi:: t cil9TJ f] Btaxroptcrt<; tli>v
cruv6pcov apsaµEVTJ EK 'tOOV ÂEXtKOOV cruv6pcov, Ct1t0 î07tOV MnouytoUK Ko
veip Â.ty6µi:: v ov. Kai outco<; ăveu ppaoutTJîO<; tnecrtpi::wav €Kacrwc; de; -ra
30 iBta Kai sÂ.96vti:: <; oi 69coµav1Koi cruvop•siioi::c; tic; to Mni::v oept, l::ococrav
'ta<; â1t00ElSEt<; îOOV mytvaticov 07tOU îOU<; EOCOO'EV 6 rpTjy6ptO<; pooac; Kai
EKlVTJO'UV otei 'tÎJV Kcovcrmvnvou1tOÂ1V.
Ilpo rnutcov 6µcoc; dxi::v EÂ.9i::1 Etc; 'to Mni:: v 8ep1 Kai 6 µeya<; µocrx1Ko<;
7t pecrPu<; Pcoµavts6P, 6crnc; EÎXEV OUK OÂ.tyTjV otacpopav µEtU îOU Nouµeiv-
35 nacră 7tEpi îOU npcotEiou, OLU îO 07tOÎOV OEV avtaµcil8TjO'UV uvaµi::msu îCOV
Kai OtEîpt'lfEV tKavac; f]µepa<; EKEÎO'E, €coc; va Eîotµacr8ouv tei XPElcOOTJ •ii<;
68ornopiac; îOU, Kai OUîCO<; EKlVTJO'E ota îOU 'Icrµai:Â.toO, OOEUCOV 7tpo<; îÎJV
KcovcrtaVîtVOU7tOÂtv. "'Ac; E7tlO'îpEljfCOµEv 6µco<; µtKpov CtVCOîEpCO Btei va ot
TJYTJ9&µtv Kai îU 7tEpi îOU rpTjyopiou P68a Kai -rii<; MoÂoapia<;.
40 'Ev tai<; 7t pOÂ.apoucrat<; KatptKai<; 7tEp1.0'îUO'EO'lV, OVta<; 6 rpTjyopto<;
P6Bac; tic; 'tO raÂ.atO't, EOEtSEV 6 au9EVîTJ<; •ii<; BÂ.axiac; Kcov li O'îUVîiV 960
pooac; noÂ.M<; tcrtp1µ6v1i::c; npoc; au-r6v, crteÂÂovm<; ăpxovta<; rnu tic; npo
crKuvTJcriv 'tOU, 6µoico<; Kai saxtpEV apKtîOV, E7tl7t09li>v-rac; va. O'UVOE9ij µi::î
auw() Kai vei srocrtv eh<; aoEÂ.cpoi, îOV 07tOÎOV n69ov îOU cpavtpcOVOV'ta<; µe-
45 'ta taUta •Ci'.> â.otÂcpc'i'.> w() rpTjyopiou P68a ES unoppÎJîCOV ota µecroÂapiJcre
CO<; EKElVOU E"(tVEV UOEÂ<ptKÎJ â.ya7tTj Kai tv EÎÂ.1.KplVEi� cruµnvota µe-rasi> 'tOOV
OUo au8tvtli>V UUîOOV.
A DOUA DOMNI E A LUI GRIGORE GHICA VODA 495
de mare, care, în cele din urmă, s-a sfîrşit în chip paşnic şi au început să
lucreze mai departe şi să taie hotarul, pînă ce au ajuns la malul rîului
Armacli. Aici s-a iscat o nouă ceartă şi neînţelegere între ei pentru o pădure
care era acolo şi pe care hotarnicii turci voiau s-o treacă în partea lor,
iar hotarnicii ruşi, de pe altă parte, o cereau ca să fie locuită de zaporo- 5
jeni. Aşa că a urmat o întîrziere în pricina hotarelor, pînă cînd a sosit
acolo şi Numan-paşa cu elci-paşa şi capugi-başa, iar din partea moscalilor
solul lor Romianţev împreună cu generalul mehmendar. Deoarece se ivi
o neînţelegere destul de însemnată atît în ceea ce priveşte drumul ce trebuiau 10
să-l urmeze solii, cit ş i l a schimbul celor două părţi ale solilor, împărăţia
959 otomană, propunînd drumul li de la Ozu şi de-a lungul hotarelor, iar Rusia
cerînd drumul prin Ţara leşească, s-au hotărît în cele din urmă de ambele
părţi drept cale de mijloc noile hotare tăiate de hotarnicii orînduiţi. Astfel, 15
cele două împărăţii au poruncit ca solii lor să-şi urmeze pe acolo drumul.
Sosind ei la hotare, lîngă rîul Armacli, au găsit aici pe hotarnici nelucrînd
şi, aflînd pricina neînţelegerii lor, au făcut cuvenita îndreptare. După
aceea, făcîndu-se schimbul din amîndouă părţile, solii au trecut graniţa 20
şi şi-au urmat drumul : solul otoman spre Petersburg, iar solul rus spre
Constantinopol.
Î n urma hotărîrii celor doi soli, hotarnicii au început iarăşi să lucreze,
lăsînd acea pădure de lîngă malul rîului Armacli sub stăpînirea împără
ţiei otomane. Ei au tăiat mai departe hotarele pînă cînd au ajuns la rîul 25
Camenca, care se varsă în Nipru, şi acolo s-a sfîrşit despărţirea hotarelor,
începută de la graniţele Ţării leşeşti, de la locul numit Buiuc Conar ; şi
astfel, fără zăbavă, fiecare s-a întors în ţara sa. Hotarnicii turci, sosind la
Bender, au dat dovezile pentru tainurile primite din partea lui Grigorie 30
vodă şi au pornit la Constantinopol. Înaintea acestora sosise însă la Bender
·
şi marele sol rus Romianţev, care a avut mari neînţelegeri cu Numan-paşa
asupra întîietăţii, din care pricină nu s-au întîlnit. El a stat acolo multe 35
zile pînă să fie pregătite cele trebuincioase drumului său, şi apoi a plecat
la Constantinopol prin Ismail.
Să ne întoarcem însă puţin în urmă să povestim şi cele în legătură
cu Grigorie vodă şi Moldova.
Pe vremea întîmplărilor ce s-au desfăşurat, pe cînd Grigorie vodă se 40
960 afla la Galaţi, domnul Ţării Româneşti, Constantin li vodă, a arătat faţă
de el multă ţeremonie : i-a trimis boieri de i s-au închinat, precum şi destulă
zaherea, dorind să strîngă legăturile cu el şi să se aibă ca nişte fraţi. Această
dor�ţă făcînd-o cunoscută apoi şi fratelui lui Grigorie vodă, care era
secretarul de taină al împărăţiei, prin mijlocirea acestuia se înfăptui ..o 45
adevărată dragoste frăţească şi o înţelegere neprefăcută între cei doi domni.
496 CRONI CA G H ICULEŞTI LOR
' Ev apx.ij 8f: •fi<; E7tt'tp07ttKfi<; îOUîOU îOU pet;; i pT) 'Ax.µf:o-nacră, i\8E:
Â.T)crEV 6 t8to<; pa::t;; ip-âl;;f:µT)<; va 8o8ij fi au9EVîia •ii<; Bi...ax.ia<; •Cil rpT)yo
picp P68q. d<; avraµotPiJv îOOV LOcrOUî(J)V K07t(J)V Kai EK80UÂ.EUcrEcOV îOU
•a<; 6noia<; ilswpE KaÂ.&<; U7t0 îOV Katpov 01t0U ÎJîOV Kai:µaKaµT)<; Kai EÎX.E
5 Kai {m6crX,EcrtV 7tp0<; aUîOV 8ta va îOV KUµl] •a<; aµoipa<;. �oeev, Kpat;; ov
m<; îOV cl8EÂ.cp6v îOU 'AUsav8pov rKiKaV ES U7toppftîWV •fi<; PacrtÂ.Eia<;,
f:cpavf:pwcra:: v au•Cfl •ov crKo7t6v wu. ·o 8f: Tiseupov•a<; •Tiv µemsu •&v 8fo
. au8EVîOOV avacpUEtcraV 7tp0 OÂ.iyou a8EÂ.cptKÎJV ayU7tT)V Kai cruµ7tVOtUV KUL
•Tiv yvroµT)V Kai crK07tOV îOU rpT)yopiou P68a, f:8a::ft 8TJ Sepµ&<; 'tOU pa::t;; i pT)
I o O Ul va îOV OcOcrlJ 8topiav Effi<; ou va cpavEpcOcrlJ 7tEpi îOUîOU •Cil aOEÂ.cpeîJ
auwîi rpT)yopicp P68q, Kai OUîffi 1CUîcOp8mcrE Kai EÂ.ape 8EKU1tEVîE fiµE:pa<;
Otopiav, Kai EU8u<; i:ypmj!E µf; µa::vt;; i i...t 7tp0<; 'tOV rpT)y6ptov P68av, cpave
pcilvovm<; îa ecra îOV EÎ1tEV 6 pa::t;;i pT)<;, Kai en îOUîO dvat crK07tO<; îOU,
Kai crxa::Mv 8ucran6cpEUKîO<;. ·o 8f: rpT)y6pto<; P68a<;, Â.aµpavovm<; îO îOt-
1 5 OUîOV ypaµµa, 7tEpiÂ.U7tO<; f:yEVEîO, cbcrav 07tOU µf: KUVEVa îp07tOV Of:v fJ8E
AE îO îOtoUîOV. Kai OUîffi<;, U7t0Kptv6µevo<; î<Ţ) aoei\.cp1Ţ> auwu, i:ypmj!E Sep
µ&<; Kai f:mn6vm<; Kai npo<; au•ov Kai npo<; wu<; KamKqayta8e<; wu 8ta
vâ cmocpuyouv 7tUVîl îp67tcp îO îOlOUîOV, ypacpovm<; Kai 7tpo<; UUîOV îOV
t8t0v pa::t;;i pT)V Kaîµf:v µf: Sepµa<; 8d1crEt<; 8ta va 'tOV acpftcrlJ fi pacrtÂ.Eia va
20 ftcruxacru µf: •o i::Â. a::6<; •TJ<; au•o 6nou a1coÂ.o.�t �t•. vei. Kui ouîw<; �crîEtÂE w
xu8p6µov µf: UUîa 'ta ypaµµa•a Kai ammo1ft8TJ µf: KU8E îp67tOV •Tiv au-
8EVîiav •fi<; Bi...axia<;, d•e 8tâ •Tiv µa::msu au•oîi Kai wu Kmvcrmv•iv P6-
8a UOEÂ.<ptKTtV EÎÂ.tKpivEtUV îE li Kai cruµnvotav, ehe Ota îÎJV f:8tKÎJV îOU 961
ficruxiav. Kai OUî(J) cp8avovm îOU au9EVîOU 'ta ypaµµaîa d<; 'tOU<; OlKEiou<;
25 îOU, E7tacrxmav oi KamKEXaytaOE<; îOU Kai µaÂtcrîU 6 ciOEÂcp6<; îOU ES cmop
PÎJîWV, va ci7t07tOtT)8&crt Kai va f:µnooicrwcrt îÎJV µe•a8EcrtV îUUîT)V. Kai
Â.017t0V cpavepcOVOVîE<; îcl<; Q7t0Kpicret<; Kai OEÎ)crEt<; îOU rpT)yopiou p68a
f:cruyKaîUVWcrEV 6 pet;; i pT)<; va îOV cruyxwpiJcrlJ cino îO îOtoUîOV pupo<; Kai
va avaVEcOcrlJ îÎJV au8EVîiav îOU µf: îO cruvT)8E<; µouKapf:pt. Kai 7tEpi îOU-
30 îOU ypacpOVîE<; avaµELUSU îOU<; Kai Ol ODO au8EVîUl Kai aKOUcrim<; EOEX8TJ
crav îO µouKapf:pt, cpavepcilvovrn<; µaÂ.tcrîU 6 rpT)y6pt0<; P68a<; îÎJV Kaîa
crrncrtv •fi<; •crupa<; Kai •a ecra faa8ev f:s ai.Lia<; î&v wcrou•mv Kam8po
µ&v Kai f:mopoµ&v. Kai µf: eÂ.ov 6nou 6 pa::t;;i p-at;;f:µT)<; f:cpf:pew µf: Kanotov
EAEO<; 7tp0<; îOV rpT)y6ptov P68av OUK OÂ.iya zso8a Î\KOÂ.OU9T)crav. Ei<; îOU-
35 îO of: µ6vov cÎ:lcpEÂ.iJ9TJ onou µf: îÎJV µecroÂ.aPTJcrt V îOU aoeÂ.cpoîi îOU of:v f:npo
XcOPTJcrE va tÂ.8TJ Kamî/;;Î) -µnacrT)<; ÎJ ăÂ.Â.o<; aya<; µf: îO cpepµavt îOU µou
Kapepiou Kai îO Kapaot, aÂ.Â.a cpopf:vovrn<; Kapaota 6 aoeA.cp6<; îOU ES cmop
PÎJîC!lV oµoîi µf: îOU<; KU7ttKEXaytaOE<; îOU, cmo 7tOÂ.Â.OOV crî6µarn Kai crxa::-
80v xf:pta napav 'tO PacrtÂ.tKOV cpa:: pµavt 6µou Kai 'tO Ka�a8t Kai 'ta Eîteµ-
40 \jlaV 7tp0<; îOV rpT)y6ptov pooav Otel îOU µa::yaÂ.ou 7tOcrîEÂ.VtKOU îOU rpT)
yopacrKOU, EUpE8EVîO<; îOîE Ei<; Kwvcrrnvnvo(moÂ.tV Kai OVîO<; tîoiµou va
68omopftcru d<; MoÂ.oapiav 7tp0<; îOV au8EVîT)V îOU. ·o 07t0lo<; 7tOcrîEAVt
KO<; cp8avovrn<; d<; îO rtam, f:sfiA.9ev 6 au8EVîT)<; d<; 7tpOU7tUVîT)O"lV îOU
Kapaoiou îfi<; avavec0crec0<; îOU Kai îOU pacrtÂ.tKOU q>Epµaviou µf: aA,ayt Kai
4 5 naparnsiv µeyaÂ.TJV Ka•a •iJv cruviJ8ewv Kai dcrei... 86v•E<; d<; •Tiv Koup•TJV
aveyvrocr8T) 6 PacrtAtKO<; 6pmµo<; d<; E7tftKOOV TCUVîffiV d<; îO µeyaÂ.ov 8t
�avt, nap6VîWV îOU îE µT)îp07tOÂ.lîOU, Kai eA.wv îOOV apx6vîffiV 07tOU i;v
CJ'UVT)yµE:vot, Kai eA.ot oi 7tpayµaîEULai ToîipKOl, Kai 7tÂ.fi9o<; ă!..Â.cov av8pro-
A DOUA DOMNIE A LU I GRIGORE GHICA VODA 497
La începutul viziratului lui Ahmed,paşa, vizir,azemul însuşi a vrut

să se dea domnia Ţării Româneşti lui Grigorie vodă, drept răsplată pentru
ostenelile şi slujbele lui, pe care le cunoştea bine de cînd era caimacam şH
făgăduise chiar să,l răsplătească. Aşadar, chemînd pe fratele lui, pe Ale- 5
xandru Ghica, secretar de taină al împărăţiei, i,a destăinuit gîndul său .

lară acesta, cunoscînd atît dragostea frăţească şi înţelegerea ce au fost de
curînd înfăptuite între cei doi domni, cit şi părerea şi gîndul lui Grigorie
vodă, l,a rugat călduros pe marele vizir să,i dea un răgaz pînă să facă cunoscut 10
aceasta fratelui său, Grigorie vodă. În felul acesta el izbuti să ia u n termen
de cincisprezece zile şi îndată îi scrise cu un menzil lui Grigorie vodă,
• destăinuindu,i tot ce i,a spus marele vizir şi că acesta era şi gîndul lui ,
care cu greu poate fi. ocolit. Iar Grigorie vodă primind această scrisoare
s,a mîhnit, deoarece nu voia cu nici un chip aşa ceva. Aşa că, răspunzînd 15
fratelui său, a scris călduros ş i stăruitor atît acestuia, cit şi capuchehaielor
sale spunîndu,le să împiedice în orice chip acest lucru. A scris chiar şi
marelui vizir o caimea, cu rugăminte caldă ca împărăţia să,l lase liniştit
cu această milostivire de care se bucură. Şi astfel a trimis o ştafetă cu 20
aceste scrisori şi n,a primit cu nici un Mip domnia Ţării Româneşti, atît
961 pentru sinceritatea li frăţească şi buna Înţelegere dintre el şi Constantin
vodă, cit şi pentru liniştea sa. Şi sosind scrisorile domnului la apropiaţii
săi, capuchehaiele şi mai ales fratale său, secretarul de taină al împărăţiei, 25
ei s,au străduit să împiedice această strămutare. Aducînd deci la cunoştinţa
marelui vizir răspunsul şi rugăminţile lui Grigorie vodă, acesta a îngăduit
să fi.e cruţat de această povară şi să,i reînoiască domnia cu obişnuitul
mucarer. Despre aceasta şi,au scris şi cei doi domni unul celuilalt şi fără 30
voia lor au primit mucarerul. Grigorie vodă a adus la cunoştinţă împără
ţiei starea ţării, şi tot ce a îndurat din pricina prigonirilor şi năvălirilor.
Şi cu toate că vizir,azemul se purta cu oarecare milă faţă de Grigorie vodă,
totuşi au urmat destule cheltuieli. Domnul numai un singur folos a avut,
şi anume prin mijlocirea fratelui său a preîntîmpinat să vină capugi,başa 35
sau alt agă cu firmanul mucarerului şi cu caftanul ci, fratele său, secretarul
de taină al împărăţiei, împreună cu capuchehaiele sale, îmbrăcînd ei caftane,
au luat de la mai multe guri şi din mai multe mîini firmanul împărătesc
împreună cu caftanul şi le,au trimis lui Grigorie vodă prin marele său pos, 4o
telnic Grigoraşcu, aflat atunci la Constantinopol şi gata să plece în Moldova,
la domnul său. Cînd postelnicul a ajuns la laşi, domnul a ieşit înaintea
caftanului de reînnoire al domniei şi a firmanului împărătesc cu obişnuitul
mare alai şi intrînd la curte s,a dat citire firmanului împărătesc în divanul 45
cel mare, în auzul tuturor, de faţă fiind mitropolitul şi toţi boierii, de
asemenea fiind adunaţi acolo şi toţi negustorii turci şi numeroşi alţi oameni.
7tCJ)V avapi9µ11tov. Kai µf; to va &Ope811 eolO Kai fvac; �acnÂ.tKO<; ayac;, A
•
Â.ÎJ-Scpevo11c; touvoµa, ocrttc; lltOV otroptcrµevoc; Otel î'Î)V on60&crtV tOU Xo
îlVlOU, Ka8roc; EV 'tfj aKO li Â.ou0iq. tOU A.6you 3eÂ.ro <pav&procret, EVEOUO'&V 9 52
autoc; tov au8evt11v to pacrtA.tKOV Kapaot Kai tyeveto Îl npenoucra tcrepe-
5 µ6vta µi: tÎJV poÂ.ÎJV tcilv Â.ouµnaporov Kai toucpeKirov. Kai npocrKuvTicravtec;
OÂ.Ot oi ăpxovtec; tOV au8evt11v touc;, &icrijÂ.0ev ⁣ tel EVOOtepro.
Kat' EK&ivac; Oi: tac; itµepac;, to nap6µotov Î)KoÂ.oU911cre Kai ⁣ tiJv
BA.axiav, Ert&tOÎJ µi:: tOV tp61tOV autov av&w:ro911 Kai Îl au8evtia tOU Krov-
·
crtavtiv P6oa.
10 'ErrntOÎJ OE, roc; avrotepro &Î1tOV, 6 1tapeÂ.8rov xeiµrov tOU ,�0'µ11' ihouc;
1739 - 1140 ă.rro KataPoi..ij c; K6crµou Eytve A.iav crKÂ.11poc; Kai napatetaµevoc;, npoese
v11cre 7tOÂ.Â.ac; sT]µiac; ⁣ î'Î)V Snapxiav taut11v, fine; Ka'ta to 1tap&Â.11Â.U86c;
3epoc; EvoxÂ.ouµevTJ ă.no ta procrmK<l crtpateuµata, oi:v Eouvii811crav oi ntro- "
xoi va rrpoet0tµacrouv xoptov ÎKUVOV OtU îllV tpocpiJv tcilv srorov touc;.
1 5 Kai cruµpaivovtac; 6 X&tµrov µi: x.16va Kai 'lfuxoc; U1t&p�oA.tKOV arro tOV
'OKtroPp10v µijva, Î)KoÂ.ou0T}cr& 3avatoc; noA.uc; ⁣ ta �&a Kai np6Pata
tcilv ă.v8pcimrov Otă. t& tÎJV EÂ.A&l'lfl.V tOU xoptou, Kai to urr&ppaÂ.Â.OV 'lfUxoc;.
·o 6rroîoc; X&tµffiv, ă.psaµ&voc; roc; &Î1tOV cmo 'tOV 'OKtroPptov, OEV ăcpT]O"&
wi>c; uv8pcilrrouc; µiit& va napaxrocrrom ta ă.µrreA.ta wuc; Kai f.s&rră.yrocrav
20 e�ro, Kai 81a touto Î)KoÂ.ou811cr& Kai E:A.A.&t'lftc; oivou, on to pi:: o papitov
tije; tcrapac; OEV Scruvas& OUOE 'tO &ÎKOcrt11µ6p10v tcilv ăÂ.Â.rov xp6vrov Kai
ăxt µ6vov autac; tac; s11µiac; EKaµev, au.: EKta0⁣ (roc; einov) ecoc; tOV
'ArrpiA.10v µijva OEV f.cruyxc0p11cr& toic; 1ttroxoic; va opycilcrrocrt, Kai va 0'1tet
pcocrtv apK&ta, roc; ăÂ.Â.Ot& Ota tOV nay&tOV Kai îÎJV EK tOU xe1µ&voc; uouva-
25 µiav t&v sffirov touc;, Kai Eµ&tV&V oA.11 Îl SÂ.nic; 't(l)V etc; to µaA.ayt, EK tOU
orroiou EO'ît&tpav ă.pK&t6v, rocrav 01tOU 0'1tEpV&tat EV KatpcŢ> ppaoutepcp.
Eit& 8ta tac; c'iµaptiac; µac; oµroc;, El't& EK 1tpocrpoH\c; tOU cp8ov&pou 8taP6-
AOU, cruveP11 rrapa86sroc; va 1tE0'1J µnpouµa µ&yaÂ.11 xropic; npourrapxoucrav
ppoxiJv Kata tov Afryoucrtov µijva, it 6rroia µnpouµa Katecp8&tp& 6A.a ta
30 µaA.ayia Kai nanoucr6yta t&v ntrox.rov, x:ai µaÂ.tcrta trov f.yKatoiKrov tfic;
li 'Erravro Tcrapac;. OiJ sv&Ka f.rrane1Â.&ito mpoopoc; Â.1µ6c;, on ⁣ to µe- 963
poc; t&v Pouv&v t6crov ta Î)cpavtcr&v, 6rrou ouOi: crnupi µaA.ay10u i1 nanou
croy10u OEV eixov EA1ttOa va cruva�ouv Kai ăcp11crav ta sroa wuc; µecra etc; ta
totauta crnapta touc; Kai E:PocrKav. Kai �ePata oxt µ6vov ft8&A.av ă.no8a-
35 V&t naµrroA.Â.ot tije; neivac;, UÂ.Â.. fj8&Â.& OtacrKopmcr8ii Kai 'tO rreptcrcr6t&pov
µepoc; tije; tcrapac; Ev8ev KOK&icre, oi µf:v etc; î1)v ToupKiav, oi oi: ei.c; tÎJV
Ai::xiav, rr11yaivovtac; x:a8evac; 6nou fj8eÂ.ev Î)µnopecr&t va &DplJ tpocpiiv,
O<JOV Va SÎlO"lJ, Ka8roc; f:ytV& Kai ăA.Â.ot&, �V Îl KaÂ.Î) 1tpoµii8&ta tOU Î]y&µ6-
voc; tOUîOU of:v f.rrp6cp8av& va 3&parr&Ucr1J ocrov to ouvatov Kai tÎJV avay-
40 KTJV rnut11v tou urrÎ)Koou tou. 'O 6rroioc; Â.aµpavovrnc; tî)v ei811mv tautTJV
·
EÂ.urrii811 KU'ta 1tOÂ.Â.a eucrnA.axv1s6µevoc; 'tO U1tÎlKOOV îOU. Kai EV 1tpcOtotc;
µf:v oul. va touc; rrap11yopiicr1J Esfoecr&v iKavi}v 1tOcr6tTjta cpÂ.ropirov U1t0
ta crcpepta 6nou eixav 810ptcr8f'\ tov Maiov µfiva Kata tiJv cruvii8&tav,
rrÂ.11 pocpopcilvtac; touc; 1ttroxouc; x:ai µf: au8evnKa ypaµµata tOU Oîl 0eÂ.&t
45 Kaµ&t îÎJV ouvatÎJV 1tpoµii8&tav x:ai 1t&pi tije; tpocpflc; trov. "En&tta cruva
sovtac; to oucroupt tcilv Tataprov µi: 1t0AÂ.ÎJV f.mµeÂ.&taV Ot&µoipacrev auto
OÂ.OV etc; wuc; rrtroxouc;, 'tO 01tOÎOV dyKaÂ.a of:v llîOV 6A.iyov, Ota va f.m
OU'lflÂ.&UO'lJ oµroc; de; OÂ.ouc; wuc; tv tfj <ivayKlJ taU'tlJ to sA.&6c; îOU, E<Jî&t-
A DOUA DOMNIE A LU I G R IGORE GHICA 499
Şi deoarece s-a întîmplat să :fie aici un agă de la împărăţie cu numele de

Ali-efendi, care era orînduit pentru pricina Hotinului, precum voi arăta l i
962 mai departe, acesta 1-a îmbrăcat pe domn cu caftanul împărătesc şi s-a
făcut cuvenita ţeremonie cu tragerea bombardelor şi puştţlor. După ce 5
boierii s-au închinat, domnul trecu înăuntru.
În zilele acelea a urmat întocmai şi în Ţara Românească, :fiindcă în
chipul acesta a fost reînoită şi domnia lui Constantin vodă.
Deoarece, după cum am spus mai sus, în anul 7248 de la zidirea IO
'
lumii, iarna a fost foarte aspră şi lungă şi a pricinuit în această ţară multă 1739-1740
pagubă, iar în vară cei nevoiaşi, fiind supăraţi de oştile ruseşti, n-au putut
să pregătească fin destul pentru hrana vitelor lor şi întîmplarea făcînd ca
iama să fie cu zăpezi şi frig foarte mare, încă din luna octombrie vitele 15
ş i oile oamenilor mureau din pricina lipsei de fin ş i a frigului prea mare.
Începînd iama, cum am spus, încă din octombrie, n-a îngăduit oamenilor
nici să-şi îngroape viile şi au degerat, de aceea a fost şi lipsă de vin, încît 20
la vădrăritul ţării .nu s-a strîns nici a douăzecea parte din ce s-a luat în alţi
ani. lama n-a pricinuit numai aceste pagube, dar prelungindu-se (cum am
spus) pînă în luna aprilie, nu a îngăduit celor nevoiaşi, din cauza gerului
şi a slăbiciunii vitelor pricinuite de iarnă, să lucreze pămîntul şi să semene
îndeajuns ca altădată, de aceea toată nădejdea lor a rămas în mei, d in 25
care au semănat destul, deoarece acesta se seamănă mai tîrziu. Dar fie din
pricina păcatelor noastre, :fie că şi-a băgat dracul pizmaş coada, s-a întîm-
plat ca, în chip ciudat, în luna august să cadă brumă groasă, fără ca mai
înainte să fi plouat. Bruma aceasta a nimicit tot meiul şi păpuşoiul celor
963 nevoiaşi, şi mai ales al locuitorilor li din Ţara de Sus. Din această pricină 30
a fost primejdie de foamete mare, căci în partea muntoasă gerul distrusese
totul, încît oamenii nu nădăjduiau să culeagă nici măcar un bob de mei sau
de păpuşoi şi de aceea au dat drumul vitelor lor să pască în semănături. Şi
desigur, nu numai că ar fi murit foarte mulţi de foame, dar şi cea mai
mare parte a locuitorilor ţării s-ar :fi risipit în diferite locuri, unii trecînd 35
în Turcia, alţii în Ţara leşească, ducîndu-se fiecare acolo unde ar :fi putut
găsi hrana trebuincioasă să trăiască aşa cum se întîmplase şi altădată ,
dacă domnul, printr-o bună îngrijire cu merinde, n-ar fi apucat să îndrepte,
cît a fost cu putinţă, şi această nevoie a supuşilor săi. Primind această
ştire, el s-a mîhnit mult şi a avut milă de supuşii săi. Şi mai întîi, ca să 40
le aline necazurile, a scăzut o sumă însemnată de galbeni din sferturile ce
se hotărîseră după obicei, în luna mai, înştiinţînd cu scrisori domneşti
pe cei nevoiaşi că va avea grijă, pe cît va fi cu putinţă, să facă proviziile
trebuincioase pentru hrana lor. Apoi, strîngînd cu multă grijă uşurul tăta- 4'>
rilor, l-a împărţit în întregime nevoiaşilor. Cu toate că uşurul nu era puţin,
totuşi, ca să dea milostenia sa din belşug la toţi cei care se găseau în nevoie,
Â.E Kai de; tiiv Aqiav Kai T\y6pacrE Kai EKEi0EV apKEtiiv 7tO<JO'tTJta µaÂ.a
ywu Kai craKapac; µf: nµitv aKp1pftv, E1tE10ÎJ 7tapoµoicoc; Kai EKEt E<p9EtpEV
,., µnpouµa to µai...ay1 touc;, Kai 01EµoipacrE Kai auta. Trov 6noicov ft Ota
voµii Ey1vE µf: crcpf:pta Oia Kupf:pvîJmv tou Â.aou, tmµEÂ.ouµtvoc; µf: Ka9t
5 tp6nov va oia9pE'l'lJ EV Â.1µcp tOV Â.a6v tOU Kata µiµTj<JlV tOU IlayKaÂ.ou
'lcocrÎj<p, tov 6noîov Â.a6v tou Kai fof:crcocrt µf: to EÂ.toc; tou 0wu Kai tÎJV
KaÂ.iiv autou KuPf:pVTj<JlV Kai 7tpoµft9Etav. „AÂ.i...' cxc; tnavaÂ.apcoµEv oÂ.iyov
tov Â.oyov va 01TJYTJ9&µtv ta 1rnpi t0u Xonvtou.
'Acpou µf: pamÂ.1Kouc; 6p1crµouc; npocrttf:8TJ to tmvoutov wu Xon-
1 0 vwu de; tiiv Mnoyoaviav Kai 01copicr9TJ Kai 6 ttftmoc; uurnu cp6poc;, li Etpro- 964
9TJcrav Eic; tiiv Kapoiav Kata noÂ.Â.a oi A1nKav01 tou Xonvwu, oi 6noîo1
dxav cruvax9f\ Kat' oÂ.iyov µEta tiiV E7tUVclATJ'l'lV autou EK tCOV Mocrx.6-
pcov Kai µii tuxap1crtouµtvo1 de; to EA.wc; 6nou dx.av, tnt1oii Kai ăcrnpa
oia A.oucpf: touc; E<JtclÂ.9Tjcrav ano to µtpi Ota µEcroÂ.apftcrtcoc; tOU rpTjy0-
1 5 piou pooa, Kai OÂ.ouc; Eţ autrov EYPU'l'E muc; tEtpaKocriouc; EKE{vouc; YKlO
VOUVÂ.fjOE<; 07t0U Otcopicr9Tjcrav <pUÂ.aKE<; tOU Kacrtpou, roc; npodpritm. Mii
apKoUµEVOl Of: µf: auta, cruvtpouÂ.EU9Tj<JclV ttVE<; tţ autrov 7tOVTjp6tEpot ,
Kai Kt vTicravtE<; cinfjA.9ov de; pamÂ.Euoucrav, tmtpontuovtoc; Ett rnu 'Ai
�::1� 'f'.1:::xµi>8-�aaă Kai avtaµoo9Tjcrav µf: 1tOÂ.Â.ouc; 01tOU EÎXUV xoopav de; tiiV
20 PacrtÂ.EtaV, tclSOVtE<; tOU<; µEyaÂ.a Kai 7tOÂ.Â.a Offipa UV Katop9cO<JCO<Jl Vcl
a<patpE9ij ano tiiv Mnoyoaviav to tcrtVOUtOV tOU Xonv1ou, Kai va oo8fj
de; autouc;, umcrxvouµEVOl va Orocrcom Kai ta Eţooa ocra QKOÂ.ou9ftcrcomv.
'AÂ.Â., f:nt1oii EKEiv01 tyvroptsav on 6 'Ai Pas Mtxµf:o-nacrac; of:v anf:pÂ.e-
7tEV de; Oropa, Kai ftţeupav Kai tiiV 1tOÂ.Â.ÎJV ayaTITJV 6nou EÎXE npoc; tOV
25 rp11y6pt0v p6oav Kai tOV UOEA<p6v tOU tţ anoppfttcov, of:v Et6Â.µTjcrav va
npo paA.cocrt to tOlOUtOV, Kai tOU<; tcruµpouÂ.EUcrav va µii <paVOUV 7tOU9EVcl,
aÂ.Â.cL va EUpicrKCOVtm KEKpuµµf:vo1. Kai ayKaÂ.a autoi tcpopft9Tjcrav Kai
1tÂ.EOV of:v EKaµav Kavf:va Kivriµa, µf: to va ÎJKOU<J8Tj oµcoc; 6 7tTjymµ6c;
rnuc;, Kai tivoc; f:vtKa Tiv, tsTJtft911crav Kata noÂ.Â.a 01a npocrtayfjc; tou d-
30 p11µf:vou tmtp6nou oui va tţopm9ouv. Ilepi ou µa96vtec; autoi, Eytvav
ăcpavtot ttA.Eicoc;, f:coc; ou tţrocr9TJ tf\<; f:mtpomKfj<; aţiac; 6 'Ai Pas Mtxµf:o
nacrac; Kai Ct1tEKatE<Jtcl9TJ tnitponoc; 6 'Axµf:o-nacrac;, roc; 7tpOEÎ1tOV. Kai
EU9uc; nappTjmacr8f:vtE<; de; to 01pav1 tOU, EOCOKav ava<popav, sTJtOUVtE<;
\'U oo9ij de; autouc; to t<JlVOUtOV tOU XottVlOU, Kai va oiocomv EKatov
35 nouyyia npoc; tpocpl)v Kai Kupf:pvîJmv x1Â.icov oKtaKocricov av9proncov cpuA.6.
Kcov tOU Kacrtpou tOU XottVlOU. To 6noîov ayKaÂ.a Kata 7tp&tov of:v to
totx8TJ 6 pacr1A.1Koc; tnitporroc;, ftţeupovrnc; on to EOcocrev li 6 i8wc; pacr1- 965
Â.Euc; t0 rpTjyopi(J) p6o� roc; avnµm9iav trov 7tOÂ.Â.COV tOU EKOOUÂ.EU<JECOV,
µEtU tauta oµcoc;, oiOovtE<; oic; Kai tpic; 7tapoµoiac; avacpopac; Kai OElKVUOV-
40 tE<; EV autaîc; t6crov Kf:pooc; de; to µipi, ft8eÂ.Tj<JEV 6 PesiPTJ<; va <pavij Kat'
apx1)v tf\<; EmtpOmKf\<; tOU Kai OtKatOKpitTJ<; Kai <ppOVttcrtii<; tOU µtpiou,
Kai �7tp6crtaţE tcŢ> aOEÂ.<pcŢ> îOU rpTjyopiou p6oa tţ arroppfttcov va yp6:'1'1J
t<!J rpTjyopi(J) P6o� va avaoex9ij autoc; ta ocra umcrxvouvtO oi Â17tK6:Vot,
EiOf: µii va OcOO"lJ de; aurnuc; to t<JEVOUtOV aut6. Ou EVEKa E<Jt6:Â.0TJ EU-
A DOUA DOMN I E A L U I GRI GORE G H I CA VODA 50 1
a trimis m Ţara leşească şi a cumpărat de acolo o mare cîtime de mei şi

secară la un preţ scump, deoarece şi acolo bruma de asemenea nimicise
meiul, şi a împărţit-o şi pe aceasta. Pentru chiverniseala norodului împăr
ţirea s-a făcut cu sferturi, avînd grijă, după pilda preafrumosului Iosif, 5
să-şi hrănească în orice chip norodul înfometat, pe care l-a scăpat cu mila
lui Dumnezeu şi datorită bunei sale chiverniseli şi îndestulări cu de-ale
mîncării. Dar să reluăm istorisirea despre Hotin.
După ce, prin firman împărătesc, ţinutul Hotinului s-a adăugat la
964 Moldova şi s-a hotărît şi haraciul lui anual, l i tare au fost atinşi la inimă 1 0
lipcanii Hotinului, care s e adunaseră încetul c u încetul după luarea înapoi a
cetătii.
de la moscali. Ei-nu erau multumiti
. . de mila ce li se arătase, cu toate
că şi banii pentru leafă li s-au trimis din mirie, prin mijlocirea lui Grigorie
vodă, şi că toţi cei patru sute de ghionguli, care au fost orînduiţi paznici 1 5
ai cetăţii, fuseseră înscrişi dintre aceştia, cum s-a spus mai sus. Lipcani i
nefiind mulţumiţi cu acestea, cîţiva dintre ei mai vicleni s-au sfătuit şi au
plecat la Constantinopol, în timpul cînd era mare vizir Aivaz Mehmed-paşa.
Acolo ei s-au întîlnit cu mulţi care aveau trecere la împărăţie şi cărora
le-au făgăduit mari şi multe daruri, dacă vor izbuti ca ţinutul Hotinului 20
să fie luat de la Moldova şi să fie dat lor, făgăduind totodată să plătească
şi cheltuielile care se vor face. Dar deoarece aceştia ştiau că Aivaz Mehmed
paşa nu rîvnea la daruri şi că iubea mult pe Grigorie vodă şi pe fratele
acestuia, secretarul de taină al împărăţiei, n-au îndrăznit să propună aşa 25
ceva, şi chiar i-au sfătuit pe lipcani să nu se ivească nicăieri, ci să stea
ascunşi. Şi cu toate că ei de teamă n-au mai făcut nici un demers, tqtuşi
S osirea lor s-a aflat, precum şi scopul pentru care au venit' şi au fost mult
căutaţi din porunca zisului vizir, ca să fie trimişi în surghiun. Aflînd ei de 30
aceasta s-au ascuns pînă cînd Aivaz Mehmed-paşa a fost mazilit din vizirat
şi s-a făcut mare vizir Ahmed-paşa, cum am spus mai sus. După aceasta
ei s-au înfăţişat îndată la divan şi ;m înaintat o anafora cerînd ca ţinutul
Hotinului să le fie dat lor, iar ei să dea o sută de pungi pentru hrana
şi chivernisirea a o mie opt sute de oameni care să păzească cetatea 3 5
Hotinului . Deşi la început marele vizir n-a primit acest lucru, ştiind că
965 însuşi sultanul dăduse li cetatea lui Grigorie vodă drept răsplată pentru
numeroasele lui servicii, mai tîrziu însă, cînd lipcanii au dat de două-trei
ori astfel de anaforale, lăsînd să se vadă un mare cîştig pentru mirie, marele 4 0
vizir a vrut să se arate fa începutul viziratului său un judecător drept
•
şi cu grijă faţă de mirie şi de aceea a poruncit fratelui lui Grigorie vodă,
secretarul de taină al împărăţiei, să scrie lui Grigorie vodă ca ori să ia el
asupră-şi cele făgăduite de lipcani, ori de nu să le dea lor ţinutul acesta.
Suc; taxuop6µoc; 1tpoc; tOV rp11y6ptov pooav µE tÎ}V totaUtT)V &i811cnv· O<Jtlc;
cruA.A.oy1t;;6 µ&voc; on Eivat 1toA.A.a 6M8ptov de; tac; E1tapx.iac; tautac; to va
8o8ij t6croc; cp6poc; de; �V t<JEVOUtOV, Kai µciA.tcrta 61tOU to EÎX.E 1tapaÂ.aPEl
€p11µov, Kai µs 6A.ov 61tOU µs EU<J1tÂ.axviav Kai E1ttElKEtav €cpEpEV oÂ.ouc;
5 muc; cpuycioac; av8pomouc; tOU Kai 'tO EKaµE 1tOÂ.uav8pomov, Kat' ouoeva
tp67tOV osv ÎJmV ouva"tov va EÂ.1tt<J1J tÎ}V ES autou cruvastv 'tWV mcroutrov
ăcrrtpcov, U7tEKpi811 PTJtroc; on µ€ 1tEptcrcr6t&pov cp6pov OEV ouvatat va 'tO
8&x8ij, 68EV 6 Ertitportoc; Axµs8-1tacrac; E1tp6crtas& va yivouv pamÂ.tKU µ1tE
•
pcina Oia va 8o8ij de; muc; ArnKcivouc; Kai E<J"tEtÂ.EV de; 'tO Xotivt ă.vSpco-
1 0 7tOV U1t0 to KaMµt, Kcl1tOtoV AÂ.Î}-Eq>EVOTJV, Ota va YPcl'l'lJ touc; ArnKcivouc;
•
Kai va KataA.ciPu Civ li µ1topouv va Eivat t6cro1 de; tOV apt8µov 1tpoc; cpu
Â.ast v mu Kclcrtpou, cbc; um:crxe811crav. To 01tOÎOV €KaµE 1tEptcrcr6tEpOV Ota
va avapciÂ.lJ îOV Katpov ecoc; va îEÂ.Etro8ij 6Â.6KATJpOc; X,p6voc;, clcpou E008TJ
tcp rp11yopicp P68�. ocrnc; icrxucrE Kai €Â.aPE q>Epµcivt Kai µEtil ta µrtEpa-
1 5 na EKElVCOV Ota va 'tO Kpatftcru µex.pi -rfjc; 1tÂ.TJ pcOcrEcoc; OÂ.OU mu xp6vou.
IlapaÂ.apci>v Â.ornov -ra µ1t&p6.na -rrov ArnKcivrov 6 pTJ8⁣ AÂ.T)-&cpev811c;
•
Kai ăÂ.Â.ac; 1tpocrtayac; pamÂ.tKac; 1tEpi tou tmvoutou mu Xonvtou 1tp6c; ts

'tOV 1tacrav Kai 1tpoc; tOV rp11y6ptov P68av, Kai Ktvftcrac; ÎJÂ.8Ev EOW Kai 81-
etpt'l'EV ÎKavac; ftµepac;, OEtKVUOVtac; µsycIÂ.TJV cpt/...iav 1tpoc; tOV aUSeVtT)V,
20 E1tEtOÎ) EUEpystfJ811 µs KcI8E 7tEpi8aÂ.'l'lV 1tap' autou li oiapaivovtac; EVtEu8sv 966
otav 1tpo µtKpou &sfjÂ.8sv EK tfjc; alx.µaÂ.cocriac; trov Mocrx6Prov· ou ev&Ka
Kai µs Kcl8E dÂ.tKptVEtaV <Jt>VetpEXEV de; OÂ.a Kata tÎ}V 3EÂ.T)<JtV tot>, OVta<;
1tpocrtayµevoc; Kai 1tapa trov PamÂ.tKWV µtvicrtpcov va <pEp8ij 1tavmtotp6-
1t(l)c; Kata tÎ}V 68T)yiav autou de; tÎ)V clrtoypacpi}v trov ArnKavrov taUtT)V.
25 "'08&v µstci nvac; ftµepac;, µs ti}v yvci:>µT)v tou rp11yopiou pooa &Kiv11cr&v
de; to Xotivt, 01tOU Â.a/...rovtac; touc; 1tp0E<Jtouc; trov ArnKcivrov, aveyvrocr&
tOV pamÂ.tKOV 6ptcrµov 1tEpi tfjc; cl7toypacpfjc; tCOV Kai EnEtta ă.pxtcrE va
toDt; ypcicplJ, EmµEÂ.ouµsvoc; va µT) muc; acpftcrlJ va µEtaXEtptcr8rom -rexvac;,
ypacp6µsvoc; EKUQ"toc; arto 860 Kai tpEic; epopee;. 'Ev tocroutcp oµroc; cruµpai-
30 voucra acreevEta uopromKÎ} tcp I:apfj Axµs8-1tacr�, 1tpo&sev11crs OtaK01tÎ}V
•
de; tÎ}V cl7toypacpi}v autrov, fine; E1tttE1VOµEVT) ftµep� tij ftµep�, EnÎJVEYKEV
de; EK&ivov &v oiacrtftµan ftµsprov iKavrov to teA.oc;. Ou evsKa €cHEtÂ.Ev su
euc; 6 rp11y6ptoc; pooac; tOV 'AÂ.cii'.-µ7tET)V de; to Xotivt, Otatpipovta 1tp6tE
pov &oro 8ta va Eivat E1titportoc; tou 1tacră, ecoc; va 8toptcr8ij cpuÂ.as nvac;
35 de; to Kclcrtpov EKEÎVO, ypacpovtac; Kai tcp 'AA.ij-&cpeVOlJ va aKOÂ.ou8ftcrlJ
µs tÎ)V 1tapoucriav mu AÂ.cii-µ1teTJ tÎ}V cmoypacpi)v trov A11tKclV(l)V Kai va
•
ti}v ts/... s1c0cru , cbc; Kai &yev&to. Kai &u8uc; socoKE Kai 1tpoc; ti)v pacr1Â.Eiav
ti}v d811mv tfjc; 'tEÂ.Eutfjc; tou I:apfj 'Ax.µs8-7tacră. "'08sv 8tropicr8T) 7tapa
tfj c; pamÂ.Eiac; cpu/...as tou Kcicrt pou mu Xonviou Kci7totoc; I:ou/...&i'.µav-7ta-
40 crac;, 01tOU ÎjtOV 1tp6t&pov cpu/...as tOU Kclcrtpou tOU M1tEVOEpiou EV ocrcp
sA.&msv 6 Nouµav-7tacrcic;, Kai µsta tov &pxoµov EKEivou lKa811-ro de; -ro
MîtEVOEpt Kai EÂ.aµpavE Ota pacrtÂ.tKOU 6ptcrµou ElKO<n 1tOt>yyia tOV xp6vov •
a1t6 t6 xapcitm -rfjc; MoÂ.oapiac; Ota 'ta 7tpoc; 'tO t;;fj v avayKaia tot>. Me
tov 6rtoiov µtcr8ov 81ropicr8T) <l>c; d7toµsv de; -ro Xotivt, E1t&t8T) µavcroum . ăÂ.-
-45 ).o osv dx;E x:a\ i'jtov 8uop1crµevoc; Kai afrroc; µ6vov -rou x:acr-rpou cpuÂ.a�
A DOUA DOM N I E A LUI GRIGORE GHICA VODA 503
De aceea s-a trimis îndată o ştafetă la Grigorie vodă cu această ştire. Acesta
gîndindu-se că ar fi. foarte vătămător pentru ţară ca să dea un tribut
atît de mare pentru un ţinut pe care l-a luat în primire pustiu, şi cu
toate că folosind milă şi îngăduinţă a adus pe toţi locuitorii fugari şi l-a 5
populat bine, totuşi neputînd avea în nici un chip nădejde că va aduna
de aici atîţia bani, a răspuns hotărît că nu poate să primească ţinutul
cu un tribut mai mare. De aceea marele vizir Ahmed-paşa a dat poruncă
să se facă beraturile împărăteşti prin care ţinutul să fie dat lipcanilor.
El a trimis şi la Hotin un om de la calem, pe un oarecare Ali-efendi, IO
c a s ă înscrie p e lipcani ş i să vadă cîţi sînt l a număr ş i dacă pot s ă păzească
cetatea aşa cum făgăduiseră. El a făcut aceasta mai mult ca să zăbovească
pînă să se împlinească un an de cînd Hotinul fusese dat lui Grigorie vodă,
care izbutise să ia un firman, după beraturile lor, ca să-l ţie pînă la împli- 15
nirea unui an întreg. Mai sus-amintitul Ali-efendi primind deci beraturile
.lipcanilor şi alte porunci împărăteşti privitoare la ţinutul Hotinului, atît
pentru paşă, cît şi pentru Grigorie vodă, a pornit şi a sosit aici, unde a
rămas mai multe zile. El a arătat o mare prietenie faţă de domn, deoarece 20
966 avusese din partea lui o deosebită îngrijire li atunci cînd scăpase din prin
soarea moscalilor şi trecuse nu de mult pe aici. De aceea el fără nici un
fel de viclenie ajuta pe Grigorie vodă la toate, după voia lui, avînd de
altfel poruncă şi de la miniştrii împărăţiei să urmeze cu orice chip îndru
marea lui cu privire la această catagrafie a lipcanilor. Deci, după cîteva zile, 25
cu învoirea lui Grigorie vodă el a pornit la Hotin, unde chemînd pe frun
taşii lipcanilor, le-a citit firmanul împărătesc în legătură cu catagrafia lor.
Apoi a început să-i înscrie, avînd grijă să nu-i lase să folosească cine ştie
ce uneltiri şi astfel fiecare să se înscrie de două trei ori. Î ntr-acest timp
însă la înscrierea lipcanilor a avut loc o întrerupere din pricina că lui
Sari Ahmed-paşa i s-a întîmplat să se îmbolnăvească de dropică , care boală , 30
înrăutăţindu-se din zi în zi, i-a adus în cîteva zile sfîrşitul. Din această
pricină Grigorie vodă a trimis îndată la Hotin pe alai-bei, care se găsea
aici, ca să ţină locul paşei pînă la numirea unui nou păzitor al acestei
cetăţi. Totodată el a scris şi lui Ali-efendi să urmeze, de faţă cu Alai-bei, 35
catagrafia lipcanilor şi s-o sfîrşească, precum s-a şi făcut. De asemenea,
Grigorie vodă a înştiinţat îndată şi împărăţia de încetarea din viaţă a lui
Sari Ahmed-paşa. Astfel, împărăţia a orînduit păzitor al cetăţii Hotinului
pe un oarecare Suleiman-paşa, care fusese mai înainte păzitor al cetăţii 40
Benderului, în timpul cît Numan-paşa a lipsit, iar după întoarcerea acestuia
şedea la Bender şi primea prin firman împărătesc pentru cele trebuincioase
traiului său douăzeci de pungi pe an din haraciul Moldovei. Cu această leafă
a fost numit la Hotin, căci alt mansup nu avea. Şi acesta a fost numit păzitor 45
504 CRON ICA GHJCULEŞTI LOR
xcopii; vei opislJ t'EAEicoi; di; t'O t'CHVOUîOV. 'Q 61t0foi; KU't'ei t'ftV pacn/...tKftV
rtpocrmyitv Ktv&Vt'aţ arto t'O MrtEVOEpt, Otf:P11 U7t0 t'O rtf:pav µf:poi; t'OU
Ti poUt'OU Kai avmµcov6µEvoi; di; t'ftV PEsivav µi; t'OV µf:yav 7tOcrt'EAVlKOV
li t'OU rp11yopiou pooa OîtOU Ecrt"al...9 11 EK µf:poui; t'OU au9f:vwu, i:cruvroµi- 967
5 A11<JUV t"a OEoV'l'U, tmocrxoµEvoi; 7tUVt'OlUV cpt/...i av Kai dAKpiVEtaV 'tcp rp11-
yopicp pooq.. 'E1rntm cpopaivovrni; KaKouµ6youvav t'OV nocrt"f:A.vtKov, aKo
A.ou911 crE t'OV op6µov t'OU Kai ErtfjyEv Eii; t'O Xot'ivt. Tiprx.ou oµcoi; va cp0a
cr1J aut"oi; eKEi, EÎXE 'l'EÂ.Etci>crEt 6 'AA.it-6cpf:vo11i; 'l'ftV anoypacpitv t"rov AmKa
vcov, cp9avoucrav cbi; XtÂ.icov t'Et'paKocricov O.pt9µov Kai t'ftV EÎXE cneiA.Et µi;
1 0 t"croxaoap11v wu di; t"ftV TI6pt"av, ypacpovrni; Kai aut"oi; t"a ofovt"a Kai cpa
vEpci>vonai; t'ftV aKamcrmcriav aut"&V, ErtEtOft Kai E� EKelVCOV rtoA.A.oi EsÎ)
t'OUV EVmov aurnu vei µeivouv Eii; t'ftV KU't'acrmcnv OîtOU Tjrnv t'Ot'E YKto
vouvA.fjoEi; Kai va µit yivu 6 VECO't'Eptcrµoi; OîtOU Esllt'Eit'O napu t'&V ăA.A.cov.
Ta 07t0la syypacpa, cp9avovm Eii; xEipai; t'OU Pcsip11, aµEA.iJ911crav 1tap' au-
1 5 t'OU µi; t'O va EÎXE crK07tOV cbi; cpaiVE'l'at va acpiJcrlJ t'O t'<JEVOU'l'OV EKEÎVO
di; rnui; At7tKUVoui;, Kai ocrEi; cpopi:i; t'OV ev9uµtsav îtEpi UU't'&V o t'E E�
O.rto ppÎ)t'COV Kai ăA.A.ot EK t'&V pacnAtK&V µtvicrt"pcov, UîtEKpiVE'l'O on SX,El
crKOîtOV va EVEpyÎ)crlJ Ota va µEiVTJ t'O t'<JEVOUîOV UU'l'O Eii; t'ftV MoA.oapiav
Kai sll'l'El EUKatpiav va crUVt'UX.lJ 7tEpi t'OUîOU 'tcp pacnA.Ei'.. 'H o' aA.119iti; yvci>-
20 µ11 t'OU Tjt"OV rtA.11 pouµf:vou t'OU x.p6vou va EpCOt'Î)crlJ Kai 7tUAlV Civ OEX,Et'Ut va
0\011 6 r pîJy6ptoi;P6oai; t'ftV rtapa t'&V ÂtîtKUVCOV U7tO<JX,E9Ei'.crav rtocr6t'11t"a,
Eioi; µit va t'O acpiJcrlJ di; EKEivoui;. �to Kai 7tp0 t'OUîOU oiOOVt'Ei; oi Am
KUVOl rtoA.A.ai; ava<popai; 7tpoi; UU'l'OV Kai EYKUAOUVtEi; µi; otacp6poui; <JUKO
cpavt"iai; t'OV AourtouA.ov icrrtpaPvtKov, oi:v EicrTJKOucr9TJcrav f:coi; ou ErtA.11pro-
25 9TJ 6 xpovoi;. Kai tO'l'E, KPUsovmi; rnui; KUîttKEX.UYtUOEi; t'OU rp11yopiou
P6oa, rnui; ..; pWt'll<JEV iiv OEX,Etat 6 aU9f:VtTJi; îOUi; va OlOlJ t'ftV 7tO<JOt'TJîU
07t0U Et'U�UV oi Ât7tKUVOt otO. t'O t'CHVOUîOV îOU Xonviou. Oi'.nvEi;, OV'l'Ei;
WOTJY11µf:vot rtapa t'OU au9EVîOU t'COV va U7t07tOtTJ9&cnv UU'l'O 7tUV'l'Otot'p67tmi;,
U7tEKpi9TJKUV on Km' ouof:va t'p07tOV OEV dvat ouvatov di; t'OV au9f:vt11v
30 rnui; va oq9ij t'ftV t'OtUU'l'llV rtpocr9Î)KTJV di; t'O xapatcrt 'l'fji; Mrtoyoaviai;,
E7tElOft Kai otav li E7tfj pEV ii pacnA.Eia t'O t'<JEVOU'l'OV UU'l'O arto t'ftV Mrtoyoa- 968
viav Kaµia cruyKat"apacrti; di; t'O xapat"cn OEV EytVE. Kai t'OUîOU oii; Kai
t'pii; yEvoµf:vou Kai rtapa t'OU KEX,ayuiµrtETJ, Kai oo9Eicr11i; 7tUV'l'Ot'E 'l'fji; au-
'l'fji; cl7t0KpicrEcoi;, E<Jt'UA.911 rtpocrmyit rt:poi; tOV ,A.A.it-Ecpf:vo11v va orocru t'U
. 3 5 µrt:Epana t&v At7tKUVCOV, 6µou Kai pacnA.tKoi; 6ptcrµoi; Ota va E�oucnacrro-
1 ��ou
cnv aurni cl7t0 7tprot11i; Mapt'iou t'O tCHVOUt'OV EKEÎVO, roi; Kai EytVE Kai E-
069TJ t'O t"crEvout"Ov Eii; t"Oui; AmKavoui;. To 6rrofov µav9avovmi; 6 :EouA.E1-
µav-rracrai;, Etpci>9TJ t'ftV Kapoiav, E7tElOft i:A.rt:isovtai; va rt:apaA.aPu di; tftV
40 i:�oucriav tou oA.ov t'O tcrt voutov, art:EcrtEpiJ911 Kai ta EÎKocrt rtouyyia 6rt:oG
(cbi; ElîtoµEv) Ert:atpVEV EK t'OU xapmcriou t'fji; MoA.oapiai;, Kai Otcopicr9TJ va
artoA.aµpavu µ6vov to paµa Kai mxµicn Kai iiA.A.a nvu t'Otauta tou Xo
nviou, oto Kai t]p�ato i:vavt"iov t&v AmKcivcov rravt"Ototp6rt:coi; KtVEîcr9m.
A DOUA DOMN I E A LUI GR IGORE GHICA VODA 505.
numai al cetăţii, nu şi al ţinutului. În urma poruncii sultanului, pornind

de la Bender, el a trecut pe partea de dincolo a Prutului şi s-a întîlnit la
967 Rezina cu marele postelnic li al lui Grigorie vodă, care fusese trimis din
partea domnului. Ei au stat de vorbă asupra celor de cuviinţă, iar Suleiman
paşa a făgăduit deplină preţuire şi neprefăcătorie faţă de Grigorie vodă. 5
Apoi, îmbrăcînd pe postelnic cu blana de cacom, şi-a urmat drumul şi
.
s-a dus la Hotin. Î nainte însă de sosirea lui acolo, Ali-efendi terminase
catagrafia lipcanilor, care cuprindea un număr de una mie patru sute,
şi a trimis-o cu un ciohodar la Poartă, scriind şi el cele de cuviinţă şi 1 0
arătînd p e faţă lipsa lor d e rînduială, deoarece mulţi dintre e i î i cereau
să rămînă în starea lor de ghionguli, aşa cum erau atunci, şi să nu se
mai facă schimbarea cerută de ceilalţi. Aceste scrisori ajungînd în mîinile
marelui vizir, au fost lăsate de o parte, :fiindcă pare-se că avea de gînd 1 5
sl lase acel ţinut în stăpînirea lipcanilor, de aceea ori de cite ori îi aduceau
aminte de aceste scrisori, fie secretarul de taină al împărăţiei, fie şi alţii
dintre miniştrii împărăţiei, se prefăcea că are de gînd să lucreze ca acest
ţinut să rămînă Moldovei şi că aşteaptă prilejul să se întîlnească cu sultanul 20
şi să vorbească despre aceasta. Dar gîndul lui adevărat era ca, după ce se
va împlini anul, să întrebe iarăşi pe Grigorie vodă dacă primeşte să dea
suma făgăduită de lipcani, iar de nu să dea ţinutul acestora. De aceea,
cu toate că lipcanii îi dăduseră mai înainte mai multe anaforale, pîrînd
cu tot felul de învinuiri nedrepte pe ispravnicul Lupu, totuşi n-au fost
ascultaţi pînă ce nu se împlini anul. Atunci marele vizir, chemînd capuche- 25
haiele lui Grigorie vodă, le-a întrebat dacă domnul lor primeşte să dea
pentru ţinutul Hotinului suma făgăduită de lipcani. Aceştia, fiind sfătuiţi
de domnul lor�""să nu consimtă în nici un chip, au răspuns că oricum
nu este cu putinţă ca domnul lor să primească acest adaos la haraciul Mol- 30
968 dovei, deoarece, atunci cînd li împărăţia luase Moldovei acest ţi.rl• :t, nu se
făcuse nici o scădere la haraci. După ce ei au fost întrebaţi de două-trei

ori şi de chehaia-bei şi au d at mereu acelaşi răspuns, s-a trimis poruncă
lui Ali-efendi să:dea beraturile lipcanilor, împreună cu firmanul împără- 35
tesc ca să stăpînească ei de la 1 martie acel ţinut, şi făcîndu-se întocmai, \ ':1-,��t;e
ţinutul a fost dat lipcanilor. Cînd Suleiman-paşa a aflat aceasta fu secat
la inimă, deoarece nu numai că nu lua în stăpînirea sa tot ţinutul, aşa cum
nădăjduise, dar pierdea şi cele douăzeci de pungi pe care (după cum am
spus) le primea de la haraciul Moldovei. S-a hotărît ca el să primească 40
numai vama şi tahmisul şi alte cîteva asemenea foloase de la Hotin, de

aceea a şi început să se frămînte în toate felurile împotriva lipcanilor.
506 CRONICA G HI CULEŞTILOR
TEAEYTH TOY TE KAPOAOY EMilEPATOPO:E

TQN rEPMANQN KAI TID: ANNHE BAl:IAil:I:ID: TID: PQUIAl:
KAI TAPAXAI TOY IMilEPIOY KAI THI: PnI:I:IAl:
'A'A'A, tm:i8it 8ta titv un60ecnv tou Xonviou npoftx.0T)µev tni no'Ai>
5 tOUtOU tOU ,l;crµW Etouc;, tBÂBtci:>cravtec; autftv , &c; foava'Aaproµev µucpov tOV
Âoyov 8ta va 8tT)yT)0&µev ta ocra ftVB'(KBV 6 X,pOVO<; auto<;, de; tOV 6noi
' 0�7:/p(ou ov EO(J)O"B to KOlVOV X.PEo<; tij oy86TJ 'OKtroPpiou 6 Kapo'Aoc; nf:µntoc;,
iµnepatrop t&v repµavrov, Kai tfjc; tcrt' tOU autou µT)VO<;, &crnep SK crnv0ft
µatoc; µetft'A'Aa!;e tov Piov Kai ÎJ pacri'Aicrcra tfjc; Procrcriac; "Avva, trov 6-
10 noirov ii cmoj3irocnc; 6noia npor.!;f:vT)crav, tv µf:pet Sf:'Aoµev 8tT)yT)0fj µe cruv
t0µiav.
Kai nprotov &c; einouµev nepi trov a.KoÂou0T)cravtrov de; to lµnf:ptov.
Ilo'A'Aa Etapal;ev OÂT)V titv Eupci:>nT)V ÎJ cmopirocrtc; trov npoetpT)µEV(J)V Kai
µaf..tcrta tOU Kaicrapoc;, eneti5it OEV ă<pT)O"BV iippevoc; yf:vouc; i5ta8ox.ov, af..J..a
15 Kata titv IlpayµanKav cravtcri6vev Kai tac; cruµcproviac; 6nou EKaµe Kata
Katpouc; µe of..ac; crx.sMv tac; supronaiKa<; 8uvă.µstc;, 8tci:>pt/;B KAT)pov6µov
tou O.oucrtptaKou otKou tTiv npecrj3utf:pav Suyatf:pa tou Mapiav Tspf:sav,
tÎ)V 6noiav Kai EKÎ)pu!;sv ÎJ auf..iJ tfjc; BtEVVT)<;, µsta tÎ)V tSABUtÎJV tOU,
j3acrif..icrcrav tfj<; Ouyyapiac; Kai Mnof:µtac;. Kai ayKaf..a OÂat crx.s8ov ai
20 OUVUµBt<; stX,aV empsj3mci:>crst tÎ!V IlpayµanKaV craVtO"lOVS, SU0U<; oµro<; 6nou
ftKoucrav li titv tsf..sutTiv t00 iµnspă.topoc; ăf..J..o t ăf..J..a Kai ă.A.f..o t ăf..J..a t- 969
cpavtacr0T)crav. Kai nprotoc; µev 6 pftyac; tfj<; Ilpoucriac; sic; tOV autov Kat-
pov 6nou Ecrtsif..sv EroA.a Kai naf..ma nva 8tKmo'Aoyftµata tou µnpav8sµ
noupy1Kou oi'.Kou tou sic; titv auf..Ti v tfj<; BtEVVT)<; nspi tou i5ouKatou ti'jc;
25 I:1J..esiac;, SKtvft0T) Kai auto<; Kai sicrfjf..0 e Ka0ronf..tcrµEVTJ x.sipi sic; titv
pT)0sicrav EmKpatstav, KUpteuovtac; tac; n6Âetc; Kai x.ci:>pac; tT)<;, ta µev avm
µroti, ta 8e onf.. oic; Kai nof..t opKi�, O.no to �V µf:poc; KOÂUKBUOVtm; titv
p118sicrav Suyatf:pa îOU iµnspatopoc;, yvropisovtac; tT]V Kai auto<; pacrif..tcr
crav tfjc; Ouyyapiac; Kai Mnoeµiac; Kai napaKtvffivtac; tTJV vei KAivu sic; ta
30 OiKatU tOU npo<; SUX,apicrtT)O"lV îOU, unocrx.oµevoc; VU tij cruµµaX,Î)O"lJ evav
tiOV navtoc; ounvocrouv tx.0pou tTJ<;, Kai O.no to ă.U.o µf:poc; olKe10no10u
µsvoc; Kai anocrteprovtac; tT]V Ptuiroc; ano touc; t6nouc; tT)<;. Ta cmoia µav-
0avoucra ÎJ pT)0Sicra j3acriÂ.tcrcra anecpacrtcrB Va Kl VÎJO"TJ KUl UUtÎ! X,Sipa OnÂ.(J)V
npoc; 8scpf:v8sucnv tfjc; emKpatsiac; EKstVT)<;.
35 Kai OUt(J), 8topisoucra npx.icrtpUtTJYOV tOV KOVtS Nfouµnepy (ovnep
itf..su0f:procrsv EK tou 8scrµrotT)piou 6nou Î)tov KAeicrµf:voc; napa tou natp6c;
tT)<; 81a titv i56cnv tou MnsA.iypa8iou, 6µou Kai tov K6vte Ba'AT)c;, 8et
Kvuoucra tv O.px.ij tfj<; pacnÂ.Siac; tTJ<; tmsiKstav ăKpav Kai 0.ya06'tT)ta)
Ensµ'lfB µet' autou µeptKci crtpateuµata sic; O.vticrtacnv trov npoucnKffiv Kai
40 Ecrnsucre vei O.vnno'Aeµftcru autcp, µe OÂ.OV 6nou etx.av crtaA.0fj npoc; autTiv
n'Afov al npotacretc; tou 'EÂEKtopoc; tfjc; MnaPtf:pac; 6nou i810noteito tTiv
i5ia8ox.itv tOU O.oucrtptaKOU OÎKOU, roc; cruvcilv tij Suyatpi tOU 'Irocrftcp, npe
crj3uttpou O.i5eÂ.cpoO tou iµnepatopoc;, Ka0cilc; Kai 6 pacrtÂ.euc; ti'jc; Aextac;
6 Kai 'EA.Enrop tfj<; !al;oviac; 8tiO"X,UpisetO cptÂ.OVBlKffiVta<; va Â.Uj31J 't'ÎIV
A DOUA DOMNI E A LUI GIHGORE GHICA VODJI. 5 07
MOARTEA Î MPĂRATULUI CAROL AL GERMANILOR

ŞI A ŢARINEI ANA A RUSIEI ŞI TULBURARILE
DIN IMPERIUL GERMAN ŞI DIN RUSIA
Întrucît pentru pricina Hotinului ne-am întins cu mult peste anul

7249 ca s-o ducem pînă la capăt, să reluăm povestirea şi să istorisim în 5
puţine cuvinte cele aduse de acest an, în care, la 8 octombrie, şi-a dat 8 0��::rie
obştescul sfîrşit Carol al V-lea 1, împăratul germanilor, iar la 16 ale aceleiaşi
luni, parcă au fost înţeleşi, a trecut în lumea cealaltă şi ţarina Ana a Rusiei.
Cele pricinuite de încetarea lor din viaţă, în parte, le vom povesti pe I O
scurt.
Dar mai întîi să vorbim despre cele ce au urmat în Imperiul german.
Moartea celor pomeniţi mai sus, şi mai ales moartea împăratului,
a neliniştit mult întreaga Europă, deoarece el nu lăsase moştenitor de
parte bărbătească, ci potrivit cu Sancţi.unea pragmatică şi înţelegerile ce 1 5
se statorniciseră pe timpuri cu aproape toate puterile Europei, numise moşte
nitor al casei de Austria pe fiica sa cea mai mare, pe Maria Tereza, pe care,
după moartea lui, curtea din Viena a proclamat-o împărăteasă a Ungariei
şi a Boemiei. Şi cu toate că cea mai mare parte a puterilor europene
969 încuviinţaseră Sancţiunea pragmatică, totuşi îndată ce ele auziră li de moartea 20
împăratului, unii îşi închipuiseră unele lucruri, iar alţii altele. Astfel cel
clintii, regele Prusiei, în timp ce trimise la curtea din Viena nişte cereri
şubrede şi vechi ale casei sale de Brandenburg asupra ducatului Sileziei,
a pornit şi el şi a intrat cu armata în Împărăţia amintită, cucerind oraşe 25
şi sate, unele fără vărsare de sînge, altele cu armele şi prin împresurare.
Pe de o parte linguşea pe numita fiică a împăratului, recunoscînd-o şi el
împărăteasă a Ungariei şi Boemiei, îndemnînd-o să încuviinţeze drepturile
ui, spre mulţumirea lui, făgăduind să se alieze cu ea împotriva oricărui 30
duşman al ei, iar pe de altă parte îi lua cu sila şi îşi însuşea unele dintre
pămînturile ei. Amintita împărăteasă aflînd aceasta a hotărît să trimită
şi ea oaste ca să-şi apere împărăţia.
Aşadar, numind generalisim pe contele Neipperg (pe care 1-a eliberat 35
din temniţă, unde fusese închis de tatăl său din pricina predării Belgra
dului precum şi pe contele de Wallis, căruia i-a arătat multă îngăduinţă
şi bunătate la începutul domniei sale) l-a trimis cu o seamă de oaste ca
să se împotrivească oştilor prusace, grăbindu-se să lupte cu regele Prusiei,
cu toate că electorul Bavariei îi trimisese propunerile sale asupra moşte- 40
nirii casei de Austria, ca fiind soţul fiicei lui Iosif, fratele mai mare al
Împăratului. De asemenea, şi regele Ţării leşeşti, electorul Saxoniei, căuta
1 Este o gre�eală in cronică : e vorba de Carol al VI-lea, nu al V-lea.
c;!>1 013X.OŞlLQ 1DX 013"'(ŞĂ.Ă.UlLŞ D"ntl JOlLOd1JlLŞ 9 l;lg13lL3. "1Di\!3)1Ş 1D!300rl
-ndnu 1D)I 1DJdocbod lt"(lL JD 1odoX.OJi\1) !D)I 1odo)lţ1 ll1i\1)llL i\D.OUi\1)lcbş Sndşrllţ ot
Srorlg SDĂ.}"(Q .13W "i\91QD S9du Swltd(!)XĂ.OD 1D)I Snp11.ong SY,1 S03"(?. 13/\}Ă.
13"(?0 1nx 001 QOID"(321) 001 npgmu D}rl S(!) 1D/\}3 01001 ug /\Ol S3l/\Qod
-ocbodlt"{lL 'i\ng9g /\01d9J.. ltdJ i\Ql S9du DlDl.OŞi\3rl<p i\D.olt9}d)l3lL1) S1;nA.nX3x
1nx SltdJj3EJ S01g1 9 1nx i\1DQ?0lt1ltj "'?? 1nx n.og 10i\3rl9X.ooug 1nx S3l/\Oj'9l
'QOlQD J(l)3.0Şcbţ) lDX JD}d lt1ro.o dŞlLQ i\D.OUi\}XŞ i\00}"( Dl/\l)JlL 001 lO"{}cb 10"("('!? Sf!
1nx S3g1)>1.tnX3xmnx 31 io ţl'{D)IĂ.ţ) 1n)I ·001 n1d Iliro.o 1nx sw3cbp tţ !J.0u.td3/\
IL6 -� ii ţli\ /\O/\<;lrl 'QOlQD i\lD(l)dlC)'{ /\l;ll ţ>1g 1D<.!?0Ulllj DdlL.O!} D.OQ /\1.0Q?03X.OOlLQ
ţ>/\ 001 S321)>1Ă.DX3x1unx 1nx Soo11cb Sc:io1 S9du 1nx 31f\DdJ..?. ţ>'{'{ţl '001 oocb
-'{321) 001 Sro3.oşcb'Q dşuq 001 i\1)>1J..nX3x i\Ql 1nx AouodlJlL� i\0121 i\Ql 31 S9du
S32şrl1nx Sc:io)l11u3g Sn1Aocb1)ld.t Aorl9dg0Xm S\10Q3 t\3'{131.0?. /\0A9rl QO 'ng9g Of!
ciJJdoJ.. ll dJ <!>1 Swu213 n.oooA1)>0cb 1JX3t\?, Q O ·001 t\<;lllJlL.09 91 S3l/\Oj}J..n dcb.o
1/\1}.)ID'(Ocb i\l;ll S13 /\D.O(l))li}..01 SIJJ..d Q SIJ)ll'{l.ODg Slly9J..3rl J;ll3rl /\O!OlL9 /\Ql
'Ao1d lpro1fo32 Sp /\OO.O(!)XD'{Ocb ţ>t\ 3�n1.09duş SDJ3'(1DDg SIJ1 /\ro1lţddouţ1
şg /\Ql '3.0ld(!)�Ş t\UgAşcbş-Spd i\Şrl t\Ql 1nx 'DdOt\').O ţll JQ?'{DX t\Dt\ 1dxş12
/\Şg 1nx Al;lĂ.1J'{'(D1g t\l;ll t\D.OliJ..d lţt\1 QOlL9 t\©dl.O}t\lrl t\Q?l ţllD)l J\13'{1DDg 9 gc;
ADJ't'. ll9(!)rlo91 'Aro1901 1d3u nş'{wng /\Ql S19Qn 1nx Aro1A9o'(X0Aş Aroglţg3w
-OlLW şg /\Q?l '001 Snd!3X Sţ11 Sp i\3Xp QOlLQ ncbndU;:! /\rod9M.o l\Q?l
td3lL ţ>l Sp ooAşrlog13d3lL1 1nx Sro3g.oşdu oox1Anrld3J.. 001 00Aşrloj1doX.011g
/\30 0„ ·10A3rl9m'{x.oodlL !3'{1Dng romi <!>1 Aţ>docbDAţ) 1w:pg /\D'Xp S3g1Jg3A.o
-OlLW S3t\1l }lJX <}O !d3lL 'SD/\.O<;llLW SIJ1 /\rod9Ao.o /\Q?l Sodşrl /\� i;ng !DX 31 06
/\Q?lQD 1d3lL 1ng1d10Ă.O'{ 1Di\DX} /\D.OUSC)O'{OXIJ. ''(?cb'(QO 31/\<;l)l 'Sog.oşdu JQ)I
-Mnrld3J.. 9 t\l'(OlLC)O/\ll/\Dl.Ot\©)I S13 Snli\Q !DX 'ndo/\9.0 J;>l DA!3:X1 Sp /\Ql3X
-d'Q Sodşrl D/\?, 01131ouo13:x10 'mlt1ş9031gţ1 !DX m1dx1)>1gţ1 u;:i Sngl)J.oood 1n:x
JD}g3'X3W SIJ1 ndO/\C).O ţll Dl/\Q 'Slt.O.O}"(lDDg SIJ:xw.orod sy.1 !D:X SodOl'9d3lL
-rl1 QOl /\l,J.lC\3'{31 Al;ll J;ll3rl Dţ3'{1.0Dg l,J.Xl/\D rfco 99 lţ Srorlg cOl()0.001 "''3. gI
. i\D}t\OrldJ? Al,J.Xl'{lcb /\T;)lD'(DlL t\ l,J.1
/\©AŞrloXnrl /\ro1901 092 /\Q?l Q�Dl3rl 1D©.0(!)3t\Dt\ţl J;>A t\OC\31JD3rlŞ S13rll)>M2 m
-1D.01)J'{Dg }D l;lg13lL1 '9 x1d9X1 DlDrllţi\l)l /\O?'{lL D'('{ţl Srorl g ADrlD:Xj! t\Şg 'JD}i\
-rocbrlo.o şrl Aş902ndnlL '/\D.OC\3}doxş 91 'Q/\ 1nx ooAşrloJ..3'{ orlg9d:xJ oodi.o'9)1
QOl "QlD)l JQ8Q3 i\D.Ollrl dw "Q/\ "Q'{DXĂ.ţl 'JO:Xl.OC\odu şg 1 0 "Jl?N /\OdlDl)l:X Ql o I
QlLQ S19gn /\ro1Aşcbnd1.01u1 1n:x t\Q?)ID1d1noov. /\Q?1 /\©l/\1)>.olldroXouq 1oxw
-oodu 10 An.oo'X.oJd3lLQ inx ArogşuolDd1.o 09g /\Q?l Q�Dl3rl S9rl.011odxJ..o.o S9d2
-ocb.o 0131\ŞĂ.Ş JQ/\Url QOlQD QOl Ul1)>)13!? !j.1 1n:x '!3)l� /\D.Oll9Xlţt\O.O DAIJrl /\01'{
-JdlLy, /\Ql ţl1D)I S119rl D!OlLQ 7;)1 '/\D}j3"{1:I Al;l1 Sp n1nrl931nd1.o ll"{"{?l.O :i�:�fJ�v.
OL6 'Q/\ 3lL13'{ŞlL'J} t\Şg Ut\.}3)1Ş li /$l)t\.Şrl301lD1g ro1go Srorlg /\(l)l')OJ, "/\DXp QOlLCJ g
J\IOlLO)l.O SQ01 "Q12 1nx 5001 /\}.OtlD"{<;llL'Q /\D}g} S9du n11l191rl3"{0lL 381)l:X Srorl
-g t\.OOt$1}321 'AD}XdDlLŞ /\D}rlD)I QlLţl /\ 1.D(l)�l)JlLd J? "X;)t\ t\Ol� SQlLO)l.0 9 t\.(l)l/\l)J lL
t\©lQOl "Q'{D:XĂ.7} lD)I ·SodOl'l)ld3lLrl} JOlt\.<;l/\Dg QOl QOcb'{3!?'Q 'cblţnro1. <)OlQD
001 ndş1nJ..ng /\ndş1ng.03dlL AIJ,1 i\OA03i\C).O SQlQD !DX i\©'X?. Sep 'AD1rliJOlLW
H011.L�::l1n::>IHD V::>INOH::> sos

A DOUA DOMNI E A LU I G R I GORE G H I CA VODA 509
să ia prin ceartă Boemia, ca avînd şi el soţie pe fiica mai mare a aceluiaş i

Iosif, fratele împăratului răposat. Şi, deşi gîndul tuturor acestora era să
răpească cite un ţinut, totuşi arătau şi dorinţă de război, atît pentru
propria lor plăcere, cit şi pentru scopurile ce aveau. Dar cu toate că e i
97 0 erau înclinaţi la aceasta, li Maria Tereza n u s-a lăsat, ci a trimis oşti în Silezia , 5
care abia în luna aprilie s-au strîns acolo, iar la 1 0 ale aceleiaşi luni s-a ;m�;;
dat o bătălie straşnică între cele două oşti şi au învins prusacii, iar austriecii
s-au retras şi s-au întors iarăşi la cetatea Neis. Iar prusacii, deşi au năvălit 1 0
îndată împotriva cetăţii numită Grodmo ş i a u cucerit-o, deoarece s-a
predat prin învoială, n-au mai făcut şi alte întreprinderi duşmănoase,
deoarece puterile maritime au mijlocit să reînnoiască între aceşti doi
potrivnici vechea armonie prietenească.
Între timp însă, împărăţia otomană, după moartea împăratului Austriei 1 5
şi a ţarinei Rusiei, avînd hotarele de l a Mehadia ş i Ruşava încă nestator
nicite şi neorînduite, şi-a însuşit o bună parte de pe lingă acele hotare,
şi fiind la Constantinopol ambasador al Germaniei contele Ulefeld, au urmat
destule certuri pentru aceste părţi, precum şi pentru o parte din hotarele 20
Bosniei, despre care ciţiva bosnieci se plînseseră sultanului dind o anafora.
Deci deoarece, pe de o parte, ambasadorul Germaniei îşi susţinea cererile
sale pe temeiul scrisorilor pentru hotare pe care le avea în mîinile sale,
iar pe de altă parte bosniecii nu-l lăsau de loc pe sultan în pace, din această
pricină sultanul s-a miniat tare împotriva miniştrilor care făcuseră pacea 25
şi nu statorniciseră bine hotarele, şi de aceea pe reis-efendi 1 l-a surghiunit,
iar pe secretarul de taină 2 al împărăţiei a dat poruncă să fie închis în
temniţă ; de aceea cu mare minie împărătească l-au aruncat în închisoare,
iar casa lui au pecetluit-o. Aflînd Grigorie vodă aceasta nu numai că a trimis
îndată o ştafetă cu caimele pline de rugăminţi către marele vizir însuşi 30
şi către chehaia lui, ca să pună în libertate pe fratele său, dar a scris şi
unor prieteni şi capuchehaielor sale ca să făgăduiască ariciţi bani li se vor
97 J cere pentru slobozirea lui prin răscumpărare, numai li să fie pus în liber
tate şi să scape cu viaţă. Şi deşi capuchehaiele şi prietenii lui au făcut tot
Ce a fost cu putinţă pentru scăparea şi eliberarea lui, făgăduind orişice li 35
s-ar fi. cerut, iar marele vizir însuşi şi chehaia lui au răspuns foarte binevoitor
lui Grigorie vodă, înştiinţîndu-1 că aceasta este doar un fel de pedeapsă
pentru fratele său şi că împărăţia îl va milui şi îl va ierta, totuşi peste
citeva zile însă s-a văzut că toate aceste lămuriri şi mîngîieri erau fără 40
valoare şi neputincioase, deoarece marele vizir una spunea şi făgăduia lui
1 E vorb a de Mustafa reis-efendi, care a luat parte la congresul de la Nemirov.

2 E vorba de marele dragoman Alexandru Ghica, fratele lui Grigore vodă.
SIO CRO N I CA G H ICULEŞTILOR
rp11yop{cp P6S� Kai toic; Kaît\KEXaruiSmc; tQ\) Kai ăÂ.Â.a tEXV6.crµata Kai.
t7ttt11BE6µata tvftpyEt 7tpoc; tov pamÂ.fo, µe ta 67toia x:atrop9rocrE Kai. tfj TpitlJ
tfjc; wpocpayou cmftyayov tov pTJ9Evta ts cmoppfttrov tµ7tpoc; Ele; to aÂ.ai'.
x:16crK1 Â.EyoµEVOV Kai. Ka911µEVOU toO pamMroc; tmivro Etc; to KtOO'Kt tOV
s a7tEKEcpaÂ.1crav µe 7tOÂ.Â.ÎJV Â.U7tTJV Kai. cp6pov, ou µ6vov toov 3wtoov wu
tOlOUîOU cpptKîOU opaµmoc;, aÂ.Â.a Kai autoov toov ax:poatoov.
Tfj Se tsfjc; flµEp� EÂ.apov to crooµa îOU oi Ka7tlKEXar1aSEc; tOC> rp11yopiou
�ooa µi: touc; pamÂ.tx:ouc; x:amtsfioEc; 67tou to tcpuÂ.attav x:ai. to t7tfjyav Etc; to
XciO"Ktoy1 x:ai. to tvtacpiacrav Etc; tÎJV "Ayiav IlapacrKwftv, ta oe i:mapxovtci
1 0 tOU� 7tclVta, KlVTJta Kai aKiVTJta, E7tap911crav Ele; to µtpi. IlEpi. tOOV 67toirov
ftclVtCOV µaveavovtac; 6 rp11y6ptoc; P6oac; µe OÂ.OV 07tOU EÎXE 7tOÂ.Â.ÎJV Kap
tEpiav Kai. )'EVVat6tîJta, tv1x:ft811 07to tfjc; cptÂ.aoEÂ.<piac; tcai. ăx:pac; aya7tTJ<;
67tou EÎXE 7tpoc; tx:Eivov x:ai. x:atEPu9icr911 Ele; Â.U7tTJV Pa9Eiav. Ilpoc; tov
67toiov t7tp6crcpEpov µev o tE µ11tpo7toÂ.itTJ<; x:ai. o{ ăpxovtE<; 7toÂ.Â.ouc; 7ta-
1 s paµu9TJttKOu<;; Â.oyouc;, Katpiroc; oµroc; KatE<pAE)'TJO'QV ta cptÂ.aOEÂ.cpa autau
0'1tÂ.ciyxva U1t0 tOU tOtOUtOU cpptK(J)OEO'tatou tEÂ.ouc; tOU aoEÂ.<pOU tOU. ME
OÂ.OV 61tOU oµo() µe tÎJV EiOTJO'tv taUtTJV eÂ.aPE tcai. ypaµµata tOU tE PEsi
PTJ Kai. 'tOU KExay1ă-µ1tETJ 1tapaµu911nx:ei Kai 1tÂ.TJpO<pOpTJttKei tfjc; 7tpoc;
autov EUVoiac; Kai EÎJµEvEiac; t(J)V x:ai. µEt0 6A.iyac; iiµEpac; tOV scrtaA.911
20 x:ai pamA.1x:ov cpepµciv1 µe tov x:apax:ouA.ax:11v tou PEsiPTJ MExµeo-ciyav,
napaµu911nx:ov x:ai touto x:ai 7tÂ.fipE<;; Euvoiac; x:ai. tMouc;, to 67toiov <pEp
µavt li to1apacre11 1tapp11cria, cpopaivovtac; 6 rp11y&p1oc; P6oac; x:ai. tOV U1t0- 972
x:oµtcrtftv tou x:ovtocn µf: craµoupo7tatcreiv x:ai. x:ovwA.oyfjc; µe x:a0E tp6-
7tov tOV E1tap11yopoucrav. ·o oe 0.1tEKpiVEt0 7tpoc; autouc; VOUVEXOO<; OElKVU-
25 ovtac; Ka9E Euxaptcrtiav otei tac; 7tapaµu9iac; trov, a{ cmoim UÂ.TJ0tva x:ai
tv EP'YC!l tcpav11crav, Otl acpou epaÂ.av Ele; <pUÂ.aKÎJV tOV 0.SEÂ.cpov tou, EU0uc;
otroptcrav tOV Kamx:Exay1<iv tOU 'IroavvaKTJV E1titp07tOV tfj<; opayoµaviac;,
E1tElta tOV cl1tEKatEO'tTJO'aV Kai µtyav opayoµavov, 3EÂ.OVtE<; vei µiJv EK
Atl\jllJ tO J3acrtÂ.tKOV tOUtO OcpcpiKtOV cl7t0 to 0'1titt auto Kai 1tp0<;; tOUtot<;
30 EOroKav ta 0'7tina toO ts cl7t0ppfttrov Etc; tei opcpava tou. MaA.tcrta Kai E1tCt
vro Eic; tÎJV PacrtÂ.lKÎJV op)'ÎJV EKElVT}V, 61tOU ittov Katei tOU CtOEÂ.<pOU wu.
OEV e1tEtpaxe11 tEÂ.Eiroc; Îl µfttTJp autCi'.IV µfttE tei omipxovta tTJc;, x:a811µEVT)
O'X,EOOV Ele; to auto 0'7tltl µe tOV ui6v tT}<;; ts cmoppfttrov, µt to vei E1tp0-
A DOUA DOMN I E A LU I GRIGORE GHICA VODA 51 1
Grigorie vodă şi capuchehaielor lui, şi alta uneltea pe lingă sultan. Cu

uneltirile sale izbuti, ca, în marţea lăsatului de sec, să ducă pe secretarul
de taină al împărăţiei în faţa aşa-zisului alai-chiosc, în care stătea sultanul,
şi să-i taie capul 1• Tăierea capului acestuia a întristat şi a speriat nu numai
pe cei care au fost de faţă la această înfricoşătoare nenorocire, dar chiar 5
şi pe acei care doar au auzit de ea.
Iar a doua zi capuchehaiele lui Grigorie vodă i-au luat trupul, împre
ună cu capugiii împărăteşti, care îl păzeau, şi l-au dus la Haschioi şi l-au
îngropat la biserica Sfînta Paraschiva, iar toată averea lui, mişcătoare şi
nemişcătoare, a trecut la mirie. Aflînd de toate acestea, Grigorie vodă, IO
cu toate c ă era o :fire răbdătoare ş i curagioasă, totuşi a fost doborît de prea
marea lui iubire de frate şi se cufundă într-o adîncă întristare. Mitropolitul
şi boierii i-au spus multe cuvinte de mîngîiere, dar inima sa iubitoare de
frate fu arsă de sfîrşitul aşa de îngrozitor al fratelui său. Î mpreună cu această 15
ştire, Grigorie vodă a primit de la marele vizir şi de la chehaia-bei scrisori
de mîngîiere şi de încredinţare a bunăvoinţei şi a favoarei faţă de el, iar
peste cîteva zile i s-a trimis cu caraculacul marelui vizir, Mehmed-aga , 20
şi cu :firman împărăteasc şi acesta plin de mîngîiere, bunăvoinţă şi milă.
972 Acest :firman li a fost citit în public, iar pe aducătorul lui, Grigorie vodă l-a
îmbrăcat cu contoş cu pacea de samur. Pe scurt, ei căutau în orice chip
să-l mîngîie, iar Grigorie vodă le răspundea cu înţelepciune, arătîndu-le 25
pentru cuvintele lor de mîngîiere mulţumirea sa. Acestea au fost întărite
şi prin fapte, căci după ce au închis în temniţă pe fratele său, au numit
îndată pe capuchehaia lui, lanachi 2 , lecţiilor al dragomanului şi apoi
l-au făcut şi mare dragoman, dorind ca această dregătorie împărătească
să nu piară din această casă ; de asemenea, casele secretarului de taină al
împărăţiei le-au înapoiat copiilor săi orfani. Ba chiar, şi în timpul marii 30
urgii a sultanului împotriva fratelui său, mama lor n-a avut nici o supărare
şi nici averea ei n-a fost atinsă ; ea a stat chiar în aceeaşi casă cu fiul ei
1 Alte izvoare afirmă că marele dragoman Alexandru Ghica a fost acuzat de

noul mare vizir Elhagi Ahmed-paşa de trădare cu ocazia traducerii în turceşte a tra
tatului de la Belgrad şi că în zadar au intervenit ambasadorii Austriei şi Franţei -
Ulefeld şi Villeneuve - căci, după 14 zile de închisoare, a fost decapitat în luna februa
rie 1 7 4 1 ; vezi o relatare contemporană publicată în Storia dell'anno 1 74 1 , libro quarto,
p. 278 - 279, reprodusă de V. Mihordea, Contribuţie la istoria păcii de la Belgrad,
1 739, Craiova, 1 93 5 , p. 5 1 ; Atan. Comnen lpsilanti, op. cit., p. 349 şi Ep. Stama
tiadis, B io yaq;{a i rwv iA..h/vwv µEyalwv liueµ11viwv roii ' OOwµav1"oii "(!arov' (Bio·
grafiile marilor dragomani greci ai Imperiului otoma n ) , Atena, 1865, I, p. 1 23. ,
Despre decapitarea lui Alex. Ghica aminteşte şi Nicolo Erizzo într-un raport
scris la Constantinopol la 10 februarie 1 740 şi trimis la 3 martie dogelui Veneţiei,
Hurmuzaki, Documente, IX, p. 679.
9 E vorba de Ioan Calimah, fost capuchehaie a lui Grigore vodă, care a condus
marele dragomatrat în timpul cînd Alexandru Ghica se afla în tabăra turcească, vezi
Atan. Comnen lpsilanti, op. cit., p. 350.
SY,1 AOlDA"t;>S AQl "Ql3ri IJ.g13uş 'So1nril}.dl3'X1uş 00190101 001 1d3u 'S(l)3g.o
-?du oo:xt'f'{D..t 'Sl.t19m SY,..tn·1c'{mg SY,1 0011.0311 001 oo.o?ri ţng AClg.o?dlL AQ:X
-t'XDori AQl 1n:x :rn 3�J..3"(H. "t\(l)A}3:X? Ac.!}lDlDDADlL? Ac.!}l :X? SQO"("(OlL AD�lAlL?.
1n:x SQ8Q3 A3Ari3lL?. 'J\0100101 91 nD009o:xţ> DJ3"(1DDg IJ.:x1Anri(l)89 şg H. "ADD sE
-D'XC)Dlţ 1n:x Soo1 Ac.!}lD3odu J\c.!}l QlLQ J\DDU8AQDdlL3lD:X S119ri 1n:x 001 J\OJlL
-crd8J\ţ> AC!?l :X? S3d3DD?l S13d1 ADD03J\9d>ş 1n:x tod"t;>.0111\Dt..t 10 QOlQD .1n:x
ADDUl.D?J\DlL? 1n:x DrikQdlL Ql AC,!}d13'X ld'X?ri 3.Dl.tdcp'XoodlL OOlLQ 'J\l"(OlLC)OJ\
-Dtdgy. AIJ.l Sp Şg DlDl"("t;>ri 'SY,'XDdDl AD}l}D A3:XOJg?, QO'XDli\DlL D:X3J\?, <)O
.Sood9d>odog Sl3dl}.d>1� şri St3"(9lL 1mt Snricp:x S"Ql S}3 013'Xdl}..013 1n:x 'Al"( Of:
-OlLC)OAUJ\DlDJ\(1))1 Sp Soi\3ri903doJL AQgQ .0n:x 1mt 3rln:x?. Scr.i0n:x '001 J\lDl.t1
-A"t;>lL{lOdJL Sp uĂg?, QOlLQ oodlDJAlri QO:XlADri(l)89 {)Ol ţn�3g ţll 1D:X SDlAO'X?.
'001 AQ?lDtlLDDlLQ Ac.!}l J\(l)dl}.d>1� QlLQ SoA3ri9odod>odog U8"(?D!3 ţ>A SDlAC!?l
-1.Lj '001 oog9Dp SY,1 Soo3�"t;>lDdDJL SY,1 1d3JL ţ>"("(OJL 013d?d>31g So1<}0 1J.g13JLŞ
'SOJ3"(9lL SY,1 J\38(1)�?. AQdm:x AQ"(OJL SnA1d1mg 'g9j1J\Dri(l)d SogD?dlL S9:xt'XD gz;
-ori 9 1n:x 38"(Y.D!3 Soo3gD?dlL QO:XlADrid3). QOl ADJril.tg:xş A� ţll3ri 1D)I
·Sl.tAl}.dp SY,1
St3Dcpdo:x1uş Sn1oriodnJL şri A1"(911 J\IJ.1 S}3 A3Jf\3dlD?lLŞ SogD?dJL S9:x1/\Dri(l)8Q
3.D!3:XŞ Q !D:X Scr.i0n:x 'SY,A.D"("(ntg SY,:x111d> sy.1 oori91 001 J\woo1ng3g111ş J\IJ.1
� 001 A l}."{QD AIJ.1 Sp A38"{lJ.lLţ> 1n:x 3Dl.iA}:XŞ 'AClgD?dJL AQ:XlADrid3A. AQl SQdlL 06
AOJ3Dl}.tOJLld3JL /\OJA?riD18Ut\O.D /\c.!}l /\(l)A?riOA3J.. Dll3lL3„ "JQlQD 1D:X OlQOd38
8L6 -03"{ l}. nmg?g 't\(l)ll}.ddoJLţ> �ş QOl JO"{?l Ql 31\Dg li ri"t;>"{OdlLŞ /\� JlDUl?803tg
DJOlLQ lţ 'SDJ3"{1DDg SY,:xtt\DriOJ8Q SY,1 AlDU"{?S Ai!l ţ>lD)l DdOt\<)D ţ>l t\DDU8
-<?0doo1g 1n:x ţ>dod>mg Aood9AoD J\c.!}l 1d3JL SnJ3"{tDDg SY.1 1n:x Soo3gD?dlL oo:x
-tAnrid3A. 001 Q�n13ri lţ 1n:x 1.t01J.130031g Snd?rilJ. Sţ11 SDAJ3:XŞ .1n:x 1n)I g1
"001 t\l}tJ..D'X3:X
-tlLDX AQl 1mt Soo0901o:xţ> 1nx tgl}gn:x şri 3DogşAŞ t\Ql 1nx SoJLodlJlLŞ Q 1nx
001 "?gnju3uri t\Ql 1.t8x?gş sn1ot\Q3 sy.11oJL 'Ql3ri 1J.g13JLş 't$l)lt\C)o1nd:x t\c.!}l
ţ1dn11 SY,'XogoJLQ SnJOlt\DlL 1n:x SltD"t;>lL Ao'Xo1şJLŞ 'S31AŞ8ogoo31n:x S3AlllO
.3DUAJX� SQOl 'Smdşrilţ Sm..t}"{Q AŞ SQOlQD Sn1Aoj1j1rlto1ş n1t3lL3.,. ·Soo1 AJ.OlLA 01
-9:xDodJL s13 001 A91o t\od3l<?3" t\Ql 1n:x uArişJL 'Qt\ 001Qn .13ri 3.DlD"t;>d>3lLţJ
1DX t\Dld911 AIJ.l Sp 001 t\1jl1ĂD'X3:XllLDX ADĂŞri U"{J31D ţ>A �l3"{3ri llQ UŞlLri
-�1A.n'X3:x c.t>1 3DoodşAnd>ş 1n:x Sc.!]'X3AooA LL8D"t;>'Xo1Dş '"1Doo1şs 11'9 A 1.0 00..tn
"QJ\ !D:X QOlQD .1n:x ADJJl\OlLQ J}3 JDlt\QOlDd:X JQOl tD{)Ot\Dl ţii\ t\U "{$ lOXDX
-?dm'X 10 t3'X?. t\00"{?8 SY,�ş Ql Sp ug SoA3ri9j1A.o"{"{OD 'Sori1A9dd> Sq> Sug g
-9g So1d9A.l.td J Q Soorig "QlQD D"{Q şw · So1 l.t"{'X9A3t\7l1 UlAl}lL tnt\}3 "Qt\ 'Q"{"{'.I}
't\0011}.ddolLţ> �Ş QOl t\OJlt\9'XdDlLQ t\c.!}l td3JL t\Ut\ J3X� t\lD(l)Dl}.l(l)d� 'Qt\ 311}.ri
'ng9g OO)dOĂ.UdJ QOl 1d11n'X ţng 1d11.tri Y,1 /\1DU"{'X9AŞ t\D}riDX lDOJDcpg IJ.ri
"Qt\ 00t\}3:XŞ t\1D03ril}.g AIJ.l Sp /\DDU8D}d(l)lg QOlLQ 1Dl7)1lDllLŞ }O t\DDU8X7)1�D
M0111.S310:>I H D V:>I NOM:> z; ig

secretarul de taină al împărăţiei, iar supraveghetorii orînduiţi pentru luarea

averii lui au primit porunci, pentru hatîrul lui Grigorie vodă, să nu supere
cu nimic pe mama lui şi nici s-0 întrebe măcar de averea secretarului
de taină al împărăţiei, ci s-0 lase în pace. Cu toate acestea însă Grigorie
vodă, om cu judecată, gîndindu-se că în viitor cei răuvoitori vor avea ce 5
să vorbească şi cum să îndemne împotriva sa pe cei puternici ca să-l
bănuiască, precum şi să spună orice vor voi, a cugetat cuminte şi a înştiinţat
pe chehaia-bei că se gîndeşte să trimită la Poartă un başcapuchehaie şi
că s-a hotărît să trimită împreună cu el, spre a li se închina, şi pe fi.ul
său cel mic. Apoi, pregătindu-i în cîteva zile, i-a pornit, iar cînd aceştia IO
au sosit cu bine acolo s-au bucurat de o mare primire din partea condu
cătorilor. Marele vizir a primit pe beizadea cu multă bunăvoinţă şi l-a îmbră
cat cu caftan, iar apoi şi pe capuchehaia lui.
În zilele acelea a făcut rînduială privitor şi la neînţelegerea dintre solul 15
german şi împărăţie în legătură cu hotarele, care au fost statornicite după
9"13 dorinţa împărăţiei otomane. Dacă această rînduială s-ar fi făcut li înainte
de sfîrşitul secretarului de taină al împărăţiei, desigur că atunci ar fi fost
slobozit şi el. După ce i s-au făcut solului german obişnuitele trataţii, 20
acesta a pornit şi s-a dus la curtea sa cu scrisorile împăcării întărite, după
cum şi solul turc de acolo s-a întors la Constantinopol de asemenea cu
scrisorile păcii întărite 1 .
După plecarea solului german a intrat acolo şi solul rus Romianţev :!, 25
El a stat multă vreme în afară de oraş, deoarece dorea mult să ştie cu
ce alai va intra. El cerea să intre însoţit de străjile sale cu săbiile scoase
şi să aibă în dreapta pe ministrul turc, care trebuia să iasă în întimpinare.
Tot aşa s-a purtat el şi pe drum spre Constantinopol, intra în sate şi oraşe
'î
nsoţit fiind de străjile sale cu săbiile scoase. Din această pricină s-au produs 30
pretutindeni tulburări, la Adrianopol s-a ajuns chiar şi la încăierare, unde
ienicerii răsculîndu-se împotrivă-i au omorît trei-patru dintre oamenii lu i
şi abia cu mare greutate căpeteniile lor i-au potolit Şi i-au liniştit. Iar
împărăţia otomană auzind de aceasta a dat îndată poruncă de au sugrumat 35
pe mulţi dintre cei care s-au răzvrătit, iar pe solul rus pentru această purtare
a lui l-a mustrat prin solul francez, mijlocitorul acestei păci.
1 Textele tratatelor şi convenţiilor încheiate de Turcia, pe de o parte, cu Austria

şi, pe de altă parte, cu Rusia sînt publicate în Laugier, Histoire des negociations pour
la paix conclue a Belgrade, l e 18 septembre 1 73 9, Paris, 1 768, la piesele justificative
de la sfîrşitul vol. II.
2 După aplanarea diferendului cu privire la ceremonial, ambasadorul Rusiei,
Ro mianţev, a intrat în capitală la 28 martie 174 1 , vezi Laugier, op. cit., II, p. 250 - 25 1 ;
Comnen lpsilanti descrie pe larg ceremonialul cu ocazia intrării solului rus la Constan
tinopol, vezi Hurmuzald, Documente, vol. XIII, p. 530 (aici se publică părţile care
lipsesc din ediţia Iul Aftonldes).
pacnÂ.icrcr11� ti'\� Pcocrcria� µEn:PÂ.ft011 it i:l7t6Â.T)'Vt� 67toi> dx,ov oi '00coµavoi

Ei� tOU� Mocrx6Pou�. chmiv 67tOU Kai oi I: �tKOt tmµEÂ.ID� fitotµCisovto va
KlVÎIO'COO'\ ta 07tÂ.a Kat' autrov, E7tEtOÎ) oi <l>pavtcrtl;ot, EX,OVtE� O'K07t0V va
tµ7tooicrcocrt tÎ)V iµm:ptaÂ.E Kopmvav am) tOV CÎOUO'T ptaKOV oIKOV, tOU 07tOi-
5 ou ÎJ�EUpav cruµµaxov tÎ)V Poucrcriav, foapaKiv11crav 7taVtotOtp6mo� tOU�
I:PEKOU�, ll7tOO'XOµEVOt Kai oioovtt� tOU� cipKEtt)v Poft0EtaV ăcr7tpcov, va
KtVÎIO'COO'\ 7tOÂ.Eµov E7ti omcp6pot� 7tpOq>CtO'EOl Katei tIDV Pcocrcrrov, otei vei
tOU� om li O'COOl 7tEp10'7tll0'µ6v, 07tOU vei µT) OUVT)0000'1 vei Po110ftcrro0'1 tij Su- 974
ya-rpi Kai omooxcp to\J Kaicrapo� Mapiq. TEpEl;Q. . •H 07toia Katei _tOV 7tp0-
1 0 yqEvT)µ&vov 'VTJ<p10'µ6v Kai Kftpu�tv 1Î7tEpxoµtv11 tov 'louv10v µf\va Ei�
tÎ)V ouyyaptKÎ)V Ka0topav IlpEsµ7toup 6voµat;oµtv11v, EKopcov16.cr811 pacri
Â.10'0'a tfj� Ouyyapia�, µf: oÂ.a� tei� cruvft0Et� tcrEpeµovia�, imocrxoµtv11
7tOÂ.Â.0. sTJtftµata tOOV Ouyyprov, tO. OUO"KOÂ.cllt Epa cruµ7tEpaivoucra otei va.
0Erop110romv Ei� to E�fj�. ocra 'iltov E7t10'<paÂ.fj Ei� TI)v pacrtÂ.Eiav tT)�. Kai
1 5 to10Ut0tp67tro� imtcrxovto autij Kai o{ 01'.Snapot µEyCtÂ.T)V Poft0EtaV otei
tÎ)V O'UO'ta0'1V ti'\� otaooxfi� tOU 7tatptKOU tT)� OtKOU, Ka0ro� Kai EV epycp
otmpmav Kai 7tOAU crtpatwµa xoucrapcov 7tp0� Poft0EtCtV tT\� Kai to EO'tEt
Â.av Ei� to EV I:tA.El;iq. O'tpat07tEOOV tT)�. To 07toiov ayKaA.O. E7tt 7t0AU cruy
Kp0î10'µov µEtci tOOV IlpOUO'tKOOV of:v EKaµE, oi clKpopoÂ.tcrµoi oµro� .trov
20 xoucraprov Cif:v cl7tEAE17tOV µtxpt Katpou t1V6�, Ei� tOV 07tOioV tµecroA.aµ
pavEV Î) tE 'EyyA.ttEpa Kai fi •oÂ.A.c'.tvCia otei vei O\aA.A.c'.tl;rom tei� ouvaµEt�
auta�.
'EA.0rov Kai 6 pacnA.Eu� trov 'EyyMl;cov Ei� to tAf:Ktopă:rov tou, 'A
v6PEP A.q6µEvov, Kai cruvayovta� crtpatEuµata tK trov cruµµaxcov tou Citei
25 va. urrEpacrmcr0ij 7tavtototp67tco� tÎ)v pacrO•.tcrcrav tfj� Ofryyapia�, Ka0ro�
Kai tyypacpro� tKft pul;Ev, PM7tovta� tov pacnMa tfi� <l>pavtcra� U7tEpacrm-
1;6µevov tOV EÂ.EKtopa ti'\� M7tapapta�, 07tOU oiKEt07tOtEito tÎ)V otaooxi]v
tou aoucrtpmKou oîKou Kai fitoiµat;e 7tOÂ.uapt0µa crtpatEuµata Katei tfj� Mrroe
µia�. Ka0ro� Kai Îl ·1cr7tavia KatO. tfi� 'ltaÂ.ia�, a7to TI)v 67toiav Î)µ7tooicr011
30 EKEivov tOV xpovov, Citei l;T) pii� µf:v U7t0 toU PTJ'YO� tfj� I:apC>11via�, tOV 07tOi-
ov µf: oA.a� ta� U7tOO'XEO'Et� tOU� of:v tC>uvft011crav vei tOV EÂ.KUO'IDCHV Ei�
f:CitKftv toU cruµµaxiav, otO. SaÂ.CtO'O'T)� of: ll7t0 to\J SyyÂ.EstKOU O'tOÂ.OU 67tOU
foi toutcp Ci1ropicr811 Kai t<puA.attE to Kavc'.tÂ.1 tKEivo, Citei vei µTi ouv110romv
t0'7tllVtKa O'tpatEUµata li Va oiaprocnv EÎ� 'tÎIV 'ltaA.iav Kai oihro� ă.vepA.ft0TJ 975
35 fi tKcrtpatEia autTJ KatO. to ho� toî>to, Ei� to 67toiov ti cruvtP11Kav ei�
tO. 7tATJ0'1Ecrtepa µa� µtpTJ Kai µaA.1crta Ei� TI)v tmipav µa� Ci� ei7touµev
tropa.
'E7tetoît otav ta poucnKci crtpateuµata ftA.0ov Ei� TI)v MoÂ.Ciapiav
dxav KUtT)Cia<ptO'Et Ota tÎ!V 7tp0� tOV rpT)yoptOV p6oav 7tEtcrµovi}v tOU�
40 to chpat6tarnv 7tUACtt10V 07tOU auto� EÎXE Kticret Kai to rov6µacrE <l>opµ6-
crav Kai µeta tÎ)V avaxmpT)O'tV EKEivrov, tKî10'EV ID.A.o 6 pT)0Ei� fiyEµrov Ka
tO. to Stpo� Ei� tov i'.010v t67tov, eOpEv ei)Â.oyov vei to Cit7tA.amacrlJ Kai
auto, Kai Otel 7tEp10'0'0tEpav Eupux.ropiav, Kai Ei� 7tEicrµa tIDV xmpEKCtK(J)V
1141 tKEivcov. Kai Kata muto to fop to\J ,a'Vµa' etou� €Kncre 7tÂ.TJcriov tKEivou
45 ihEpov rraA.anov 7tOÂ.Â.a ei)µopcpov, 010pisovta� vei dvm, to µf:v 7tp6tepov
yuvatKIDVitT)�. ÎjtOt xapeµt, to ()f: UO"tEptvov avCiprovh11�. fitot O'EÂ.aµÂ.iKt,
Ei� to 67toiov µecra cjlK006µ11cre t67tov Oipaviou Kai Ka0icrµato� Kai 7toÂ.-
A DOUA DOMN I E A LUI GRIGORE GHICA VODA 5 15
După moartea ţarinei Rusiei, turcii şi-au schimbat preţuirea ce aveau

pentru moscali ; de asemenea şi suedezii se pregăteau cu sîrguinţă să
pornească cu armele împotriva lor. Iar francezii, avînd de gînd să smulgă
coroana imperială Casei de Austria, cu care ştiau că Rusia era aliată , 5
au îndemnat în toate felurile pe suedezi, făgăduindu-le şi dindu-le un

însemnat ajutor în bani, ca să pornească război pentru diferite pretexte
974 împotriva ruşilor, ca să-i încurce li şi să nu poată să ajute pe Maria Tereza,
fiica şi moştenitoarea împăratului Austriei. Aceasta, după alegere şi 10
învestitură, s-a dus în luna iunie în cetatea de scaun a Ungariei numită
Presburg, şi s-a încoronat regină a Ungariei, cu toate ţeremoniile obişnuite.
Ea a făgăduit ungurilor să cerceteze de îndată multe dintre pricinile lor,
lăsînd pentru mai tîrziu pe cele mai grele, adică acele pricini care erau
primejdioase pentru împărăţia ei. La fel şi ungurii i-au făgăduit ajutor 15
însemnat pentru statornicirea moştenirii casei sale părinteşti, după cum

au şi ajutat de fapt, căci ei au orînduit o oaste de husari, pe care au
trimis-o în tabăra ei din Silezia. Această oaste, deşi mult timp n-a dat
lupte cu prusacii, totuşi hărţuielile husarilor n-au lipsit, pînă cînd atît 20
Anglia, cit şi Olanda s-au amestecat ca să împace aceste puteri.
A venit şi regele Angliei la electoratul său, numit Hanovra, şi a strîns
oaste de la aliaţii săi ca să apere oricum pe regina Ungariei, cum a mărturisit 25
şi în scris, deoarece îl vedea pe regele Franţei sprijinind pe electorul Bavariei,
care cerea moştenirea casei de Austria, şi pregătea numeroase oşti împotriva
Boemiei. Pe de altă parte, şi Spania se pregătea împotriva Italiei, dar a fost
împiedicată să pornească împotriva Italiei în anul acela atît pe uscat de
către regele Sardiniei, pe c .ue cu toate făgăduielile date nu reuşiseră să-l 30
atragă în alianţa lor, cit şi pe mare de flota engleză , care a fost pusă anume
975 să păzească acel canal ca nu cumva oştile spaniole li să izbutească să treacă
în Italia. Astfel, această expediţie a fost amînată în acel an. Dar să vedem 35
ce s-a întîmplat în acel an în părţile mai aproape de noi, şi mai ales în

ţara noastră.
Deoarece atunci cînd au venit oştile ruseşti în Moldova, din cauza
pornirii lor împotriva lui Grigorie vodă, dărîmaseră preafrumosul său
palat, pe care acesta îl zidise şi pe care îl numise Frumoasa, după plecarea 40
acestora. amintitul domn zidi în timpul verii pe acelaşi loc un nou palat
şi găsi cu cale să-l facă de două ori mai mare, nu numai ca să aibă mai 1741
mult loc, ci şi în ciuda răutăcioşilor acelora. De asemenea, în primăvara

anului 1741 a zidit în apropierea acestui palat un al doilea palat, foarte
frumos, orînduind ca primul să fie pentru femei, adică harem, iar al doilea 45
pentru bărbaţi, adică selamlîc, unde s-au zidit încăperi pentru divan şi
\.
I.
516 C R O N I CA G H I CUL EŞT I LO R
A.oile; ooaoec; oui. ăpxovmc; Kai µ7toytapvaO'T)OE<; OîtOU va 1)µ7topi'.j µf; C>Â.ouc;
touc; xpetcboetc; va Ka9etat EKet; ou µ6vov to KaAOKaipt, clAÂ.a Kai ăÂÂO
te, av to KUÂ.EO'l] Îl xpeia. Kai acpoCi to EtEAelCOO'EV, spyflKEV Kai EKU9T)
O'EV EV autiil de; tOV Katpov tOU 3epouc;.
5 Ilpo tOUtCOV OE, Kat' apxeic; tOUtOU tOCi fopoc;, acpeetvtec; 7tapei tflc;
pCOcrtKfl<; µovapxiac; oi de; Iletpoµ7toCipyov euptO'Koµevot Pel;tpaoec; Kai
7tamioec;, ecp9acrav de; tÎJV I:op6x:av, 86vte<; tÎ)V 7tEpi tOUtOU e'ifrTJO'lV tcp
rpT)yopiq:> p6oq. µf: E�E1tltTJOE<; ă.7tEO'taAµEVOV ă.1to Neµepopac; liv9pco7t6V
touc;, 6 01tOÎO<; eu9uc; EO'tElAE tax.uop6µov µf: tÎJV elOTJO'lV taUtT)V de; tÎJV
10 II6ptav, t7tetoÎJ 7tpo 7toA.A.ou µetei 7t69ou touc; s7tp6crµevav xai 7toÂ.A.ei sxu
pTJcrav µa96V'rE<; tOV spxoµ6v touc; Kai EVEOUO'aV µf: Kapaota touc; x:amKe
xaytaoec; tOU rp11yopiou P6oa. "E1tEtta otcbptcre vei touc; EVVOtacr9oCiv Katei
7tUVta o{ 7tEpKaA.aµot tfl<; I:op6x:ac;, 7tpocrtal;ovtac; Kai tOV crepoapT)V va
U1tUY1J de; amiVtT)O'lV touc; scoc; de; tÎJV I:op6x:av Kai vei 7tpOµT)9EUCJ1] oÂ.a
15 touc; tei XPElcOOT) scoc; de; to M7tevoept x:ai EO'tEtAE x:ai liA.A.ouc; av9pcb7touc;
îOU otei vei touc; 7tpOO'KUVftcrouv EK µepouc; tOU Kai vei touc; 7tpocrcpepouv
µeptKei oropa 7tap' autou, ©crav 01tOU EÎXE �excoptO'tÎJV aya7tT)V µf: tov rtax
ytei-7taO'aV. Acpou of: ecp9acrav eic; to M7tEVOEpt, E7tEµ\jfEV li SKEÎ tOV µeyav
• 976
OUO'UpT)V tOU µf: 7tEptcrmhepa oropa 7tpoc; autouc;, 7tapayyeA.A.ovtac; otei va
20 O'îOX.U0"9ij KaAOO<; tOV r1axy1ei-7tacrav µft7tco<; Kai otei Kaµiav aitiav of:v
euxaptcrtft9TJ UîtO tÎ)V 7tpoµft9etav 67tOU touc; eytvev eic; tei KOVUKta OîtOU
eKaµav de; tÎJV MoA.oapiav, otO. tOU OîtOlOU E7tEµ\j/E Kai tql NouµO.v-1ta0'�
OîtOU Î)tOV de; to MîtEVOEpt µeptKci. oropa.
<1>9avovta<; Â.OlîtOV 6 oucrapT)<; de; tOV autoV Katpov µf: touc; 7tacra-
25 oec; eic; to M7tev8Ept, acpou avtaµcocre tOV Nouµci.V-1tUO'UV, S7tflye Kai de;
îtpOO'KUVTJO'lV tOU te rtaxytă-7taO'ă Kai Koh1;0.K-1tUO'ă, oi 01t0lot sMx9TJ
O'UV µf: Ka9e UîtOOOXÎJV aut6v te Kai tei oropa OîtOU touc; ecrn:tA.ev 6 au-
9EVtT)<;, OEtKvUOVtE<; µeyciATJV <ptÂ.iav Kai µciA.tO'ta 6 riaxytei-1tacrac;, S7tay
yeA.6µevoc; vei crilislJ tÎJV 7tpotepav EKelVT)V aya7tT)V 7tpoc; tOV rpT)y6ptov
30 P6oav. 'A7t6 nva Â.oyta oµcoc; tOU otPeiv-E<pEVOTJO'fl îOU, syvcbptO'EV 6 PTJ-
9eic; OUO'cipT)<; 7tapa7tOVEµEVT)V OA.iyov tt tÎJV x:apoiav tOCi rtax.ytă-7taO'ă
Kai roc; KaA.oc; ooCiA.oc; toCi au9evtou tOU µE E1tttftoetov tp67tOV avixveucre
tOV OtaÂ.T)cp9evta 7tacreiv 1tOÂ.UEtoroc; scoc; ou tOV EKaµe vei dîtij cbi; CtÂ.TJ9iJc;
cpiÂ.oc; to 7tapci7tOVOV tOU, to OîtOÎOV OEV ÎJtOV ă.Â.Â.O 7tapei µf; to vei etxe
35 3epµotatT)V Kai dÂ.tKptVEO'tUtT)V ciy<i7tT)V µf: tOV rpT)yoptOV p68av, Î)Â.m
l;e vei ePyu 6 rpT)y6ptoc; P68ac; eic; 7tpOU7tUVtT)O'lV tOU Kai vei civtaµco9ij
µet' autou Katci. tÎJV ecpemv OîtOU 7tpo 1tOÂ.Â.OU eix.ev 6 pT)9eic; naxyici.-1ta
O'U<;. To OîtOÎOV toCito 6 rp11y6ptoc; P6oac; Kai otei to 8taO'tT)µa tOU t6-
1tOU Kai µf: to vei µiJv eîxe tiJv totai>tTJV lioetav 7tapei ti'jc; II6ptac; to a7te-
40 cpuyev, Kat6m OE Citei µecrou tOU OUO'UPTJ Kai µE oropa Kai µE tÎJV cl7t68e1-
�l V ti'jc; aitiac; tou 7tpă.yµatoc;, tov EKaµe vei 8ucrC07tT)9ij Kai vei µeivu Katci.
1tUVta eux.aptO'tT)µEvoc;, emPePatcbvovtac; tÎ)V ă.px.aiav EKElVTJV <ptÂ.iav JCai
eiÂ.tKpiveiav 67tou Î)tov µeta�u wuc;. Kai t7tetoi} µet' OÂ.iyac; fiµepac; s7tpo
crt<iX.9T)crav autoi oi ouo Pel;tpă.oec; vei Ktvftcrouv clîtO to Bevospt, 6 µf:v
45 rtax.yiei-1tacreic; foci ti}v Kcovcrtavnvou7toA.iv, 6 oE KoÂ.tcreiK-7tacreic; Oia to
PoUO'tO'OUKl, EîtpocrKciÂ.ecre tOV naxy1ei-1tacrav 6 rpT)y6ptoc; P6oac; li µE to 977
µecrov tOCi oucrapT) tOU Kai �excoptcrtci. Otci. ypaµµat6c; tOU vei oiapfj cl1t0
to rtaO'l, to 61toiov Kai EKeivoi; 1tOÂ.Âci. to E7t69Et. "Ovtac; CSµcoc; ©011y11 µt-
A DOUA DOMNI E A LUI GRIGORE G H I CA VODA 517
scaunul domnesc şi multe alte odăi pentru boieri şi boiernaşi, ca să

poată sta acolo împreună cu toţi cei de care avea nevoie, nu numai vara,
dar şi ori de cîte ori ar fi fost trebuinţă. Şi după ce l-a sfîrşit, s-a dus şi
a stat acolo în timpul verii.
Înainte de acestea, pe la începutul acelei primăveri, vizirii şi paşii 5
ce se aflau la Petersburg, fiind lăsaţi liberi de către împăţăţia rusă, au
ajuns la Soroca şi au înştiinţat de aceasta pe Grigorie vodă cu un om
trimis anume de la Nemirov. Gi igorie vodă a trimis îndată la Poartă o şta- 1 0
fetă cu această ştire, deoarece de mult î i aşteptau cu nerăbdare ş i tare
s-au bucurat aflînd de întoarcerea lor şi au îmbrăcat cu caftane pe capuche
haielele lui Grigorie vodă. Apoi Grigorie vodă a poruncit pîrcălabilor de
Soroca să aibă mare grijă, iar serdarului să meargă în întimpinarea lor
pînă la Soroca şi să se îngrijească de toate cele de trebuinţă pînă la Bender. 1 5
A mai trimis ş i p e alţi oameni de-ai lui c a să-i salute ş i s ă le ofere din
partea sa cîteva daruri, deoarece avea o deosebită dragoste pentru lahia-
976 _ paşa. Iar după ce au sosit la Bender, a trimis li acolo pe marele său
uşier, cu mai multe daruci şi cu îndrumarea să cerceteze bine dacă
nu cumva lahia-paşa a rămas nemulţumit din vreo pricină oarecare sau 20
de pregătirea celor trebuincioase ce li s-au făcut la conacele din Moldova.
Tot cu uşierul a trimis atunci cîteva daruri şi pentru Numan-paşa, care
se afla la Bender.
Sosind deci uşierul în acelaşi timp cu paşii la Bender, după ce a 25
întîlnit pe Numan-paşa, s-a dus de s-a închinat şi celor doi paşi lahia şi
Colceag, care l-au primit bine şi s-au bucurat de darurile trimise de domn,
arătînd mare prietenie, mai ales lahia-paşa, care făgăduia să păstreze vechea
dragoste faţă de Grigorie vodă. Dar din unele vorbe ale lui divan-efen- 30
desi, zisul uşier a înţeles că lahia-paşa avea puţin inima îndurerată şi, ca
slugă credincioasă a domnului, a căutat în chip îndemănatic să afle în
tot felul ceva de la amintitul paşă, pînă cînd l-a făcut să-i spună, ca
unui adevărat prieten, paraponul său, şi anume că el, avînd o prea caldă
şi neprefăcută dragoste faţă de Grigorie vodă, nădăjduia că Grigorie vodă 35
Îi va ieşi în întimpinare şi că se va întîlni cu el după o veche a sa dorinţă.
Dar Grigorie vodă, şi din pricina depărtării prea mari, dar şi pentru
că nu avea învoire de la Poartă, s-a ferit de acest lucru. Mai tîrziu însă,
prin daruri şi prin arătarea pricinii lucrurilor, uşierul îl făcu să-şi dea 40
seama şi să rămînă întru totul mulţumit, întărind astfel acea veche prie
tenie şi sinceritate ce era între ei. Şi deoarece după cîteva zile aceşti do i
viziri primiră poruncă să pornească din Bender, lahia-paşa pentru Constan- 4.5
977 tinopol, iar Colceag-paşa pentru Rusciuc, Grigorie vodă li a poftit pe lahia
paşa, prin uşierul său şi deosebit şi printr„o scrisoare, să treacă pe la laşi,
518 CRONICA GHICULESTILOR
voc; xapci tOU cipXlEUVOUXOU va otaj3ij tOV âouvaj3tv cino to 'foµaÎÂ.\ Kai
µÎ) ouvaµEvoc; vei tVEP'Ylt<JlJ tOV 7t60ov tOU aut6V, cl7tEKpi0T) µEt' EUXUP\
<Jtiac; Kai 7tOÂ.Â.fic; q>lÂ.iac; 7tpoc; tOV rpT)y6plOV j36oav Kai E<JtElÂ.E tOV oU
<JllpT)V tOU ciKOÂ.OU0rovtac; auto<; tî)v toU 'foµaiÂ.lOU 6o6v, ol' Tjc; cinf\Â.0EV
5 Eic; Kcov<Jtavnvo67toÂ.tv. Kai µuCr. tiJv civtaµcoow tou j3acnÂ.1x:ou tmtp6-
nou, civtaµcocrn x:ai tov j3a<JtMa x:al cbc; vouvEXÎJ<; x:ai ăl;toc; ăv0pco7toc;, ov
tac; eµnEtpoc; noÂ.Â.rov 7tpayµatcov x:ai cinoKpT)0Eic; µeta noÂ.Â.f\c; cppovftcrEcoc;
Ei.c; oÂ.a ta tpcotftµata tOU j3a<JtMcoc;, l)l;tro0T) µeyaÂ.T)c; Oîtoooxf\c; Kai cptÂ.O
cppocruvT)c; napa tou j3a<JtMcoc; x:ai tcpEl;fjc; x:ai 7tapa trov Â.omrov tou tE
10 tmtp6nou x:ai navtcov trov µEylO'tavcov.
Kai smtuxcl>v noÂ.Â.rov tcpel;fjc; j3acr1Â.1x:rov tvtEul;Ecov x:ai tnmve9eic;
tv nămv, cinox:a9icrtatm µEta noA.Â.fjc; i5El;1rocrecoc; Ele; to tou v1cravt/;i\ 6cp
<pix:1ov, E:;(COV xropav Kai îtappT)O'tav µeyaÂ.T)V Eic; tE tOV j3amMa Kai tOV
ă.px1wvouxov. Kata tOV autov oµcoc; Katpov tu:;(OUO'T)<; xpEiac; va q>epouv
15 tOV 7tEV9Epov autou 'AÂ.Î)-nacrav eic; 't'Î)V 'AvatoÂ.Î)V Kai µÎ)v l)µnoprovtac;
va 8J3n1 cino to Mtcript Ota ta XPET), 6nou EKaµEv EKEÎ, T)UpEV 6 j3E�tpT)c;
tiJv µe0ooov Kai to µ&crov touto Kai Katrop0cocre npoc; tov j3a<JtMa oui
va anoKatacrta9ij nacrac; toU Mt<Jtpiou 6 pT)0Eic; naxy1a-7tacrac; Kai outcoc;
cinoKatacrtaivovtac; tov, ăveu ăpyT)tac; tov eKiVTJO'E.
20 'Ev tOO'OUt({) OE îtpo toU Ktvftµat6c; toU eµEO'ltEUO'E îtpoc; tÎJV j3a0'1-
Â.Eiav ota va EÂ.EÎICJTJ tOV KoÂ.tO'aK-nacrav to nacraÂ.iKt tOU XottVtOU, to
6noîov Kai eo69T) EKElV({). ·ocrnc; EUplO'KOµEvoc; Ei.c; to PoUO'tO'OUKl Kai
ho1µacr9Eic; EKEÎ, otfjÂ.9E 01a tE tfjc; BÂ.axiac; Kai MoÂ.oaj3iac; 7tpotmavt©
µevoc; nap' aµcpottpcov tc'.OV aU9EVîOOV µ&ta tfjc; CtVT)KOUO'T)<; nµfjc; Kai OlE-
25 13Tt de; to Xotivt, oioovtac; noÂ.u j3apoc; Kai nEipal;tv ciµcpotepmc; taîc; Eîtap
xiau;; tautmc;. ·otav OE ft9EÂ.E va KlVÎIO'TJ cino to KOVllKl tOU nacr{ou, lSv-
tac; 6 rpT)y6p1oc; j36oac; de; tOU Â.6you tOU, EVEOUCJEV autov µe <pEpEt�EV
KanÂ.aolO'µevov µf: KaKouµ6youvav, tpaj3i�ovtac; trov Kai li ăÂ.oyov xpucro- 978
xahvov, tOV OE µnET)�aoev toU l:KapÂ.atov tOV ecp6pECJE KaKouµ6youvav
"30 Kai touc; lipXOVtac; OÂ.OU<; Kaj3aOta Kai KUµVOVtac; 7tOÂ.Â.ac; EUXUPlO'tiac; tcp
rp11yopi({) j36oq. Ota tÎ)V nEp17tOlT)O'lV, 6nou EîOE nap' autou, SKtVT)O'E. 'A
cpou oµcoc; KatEUOOc09T) Eic; to Xotivt, oÂ.iyov to txapT), SnEtOTt EltE SK tfjc;
Â.unric; 6nou EÂ.aj3E, j3Mnovtac; to Xotivt Ele; tOtaUtT)V Katacrtamv, EitE el;
ăÂ.Â.OU îl voc; na9ouc;, µEta tpEîc; itµepac; EnECJtT) autcp aicpv1oicoc; 6 Savatoc;
.l5 Kai EOCOKE to KOlVOV xpfoc;. To 6noîov clKOUO'ac; 6 l:ouÂ.Eiµav-nacrac; 6noi>
7tpoi..infi pxev SKEî, eup10'K6µevoc; t6tE Eic; ta cruvopa tfjc; MoÂ.oaj3iac; x:ai
tOU Xonviou oui va Otaj3ij îtpoc; tÎ)V ToupKiav, tnEµ\jfEV Eu9uc; tOV KE:;(a
yav tOU PEO'OUÂ.-ayCr.v Kai tOV µmic;-tO'OKaOapT)V tOU îtpoc; tOV rpT)y6p1ov
j36oav sT)tc'.Ovtac; 't'Î)V cruµj3oUÂ.ÎJV Kai O'UVOpoµTiv EKEivou Otci vei civaÂ.aj3lJ
40 to Xotivt. ·oaev crtoxa�6µevoc; 6 au9evtT)c; tftv tE cptÂ.iav 6nou tv Ocrte
po1c; EOEtl;EV 6 pT)9Eic; 7tacrac;, S7tE10ÎJ 7tp6tEpOV Elxov O'KavoaÂ.10'9f1 oÂ.iyov
µE aotov oîKe1ono10uµEvov Elcrooftµata nva tou Xonv10u µT)oev civftKov
ta aUt<î> Kai O'UÂ.Â.oy1/;6µevoc; to j3apoc; 6nou ft9EÂ.E îtEO'El Ele; 'tl)v tO'apav
liv ftpxeto ăA.Â.oc; nacrac; µe tiJv 01aj3aow eKeivou tE Ele; to Xotivi Kai
45 tOU l:OUÂ.Eiµciv-xacrii Ele; fţacnÂ.EUOUO'aV, anEcpacrtO'E vei O'UVopaµl] autcp O\Cl
A DOUA DOMN I E A LUI GIUGORE G H I CA VODA 519
precum dorea şi el mult. Dar fiind îndrumat de cizlar-aga s ă treacă Dunărea

pe la Ismail, şi deci neputînd îndeplini dorinţa sa, i-a mulţumit lui
Grigorie vodă cu multă prietenie şi i-a trimis uşierul, iar el a urmat drumul
Ismailului şi s-a dus la Constantinopol. 5
După întîlnirea cu marele vizir, a întîlnit şi pe sultan şi, ca om cuminte,
destoinic şi cu multă pricepere, răspunzînd cu multă înţelepciune la
toate întrebările sultanului, s-a bucurat de o primire aleasă şi de multă
bunăvoinţă din partea sultanului, precum şi din partea marelui vizir şi
a celorlalţi înalţi dregători. IO
Mai tîrziu, după ce a avut mai multe întîlniri cu sultanul ş i a fost
lăudat în toate, a fost orînduit cu ceremonial bogat în postul de nişangi ;
el avea multă trecere şi vorbea cu multă libertate în faţa sultanului şi a
lui cîzlar-aga. În vremea aceasta însă, trebuind să aducă pe socrul său, 1 5
Ali-paşa, în Anatolia, iar acesta neputînd ieşi din Misir din pricina
datoriilor făcute acolo, marele vizir a găsit calea şi mijlocul acesti:i , şi
anume a izbutit ca sultanul să facă paşă de Misir pe zisul lahia-paşa şi
a stfel l-a pornit fără întirziere.
Înainte de plecarea sa, el a mijlocit pe lingă sultan să miluiască pe 20
Colceag-paşa cu paşalîcul Hotinului, care i s-a şi dat. Acesta se afla la
Rusciuc şi după ce s-a pregătit, a trecut prin Ţara Românească şi Moldova,
fiind întîmpinat cu cinstea cuvenită de cei doi domni şi s-a dus la Hotin,
pricinuind multă povară şi supărare celor două ţări. Cînd era să por- 25
nească,<după popasul făcut la laşi, de faţă fiind Grigorie vodă, l-a îmbrăcat
978 cu feregea căptuşită cu blană de cacom şi i-a dăruit şi li un cal cu hamuri
de aur, pe beizadea Scarlat l-a îmbrăcat cu blană de cacom, iar pe toţi
boierii cu caftane. După ce a mulţumit mult lui Grigorie vodă pentru 30
îngrijirea ce i-a fost dată, Colceag a pornit la drum. Cînd a ajuns însă
la Hotin, puţin s-a bucurat de el, deoarece - fie de pe urma supărării
ce i-a pricinuit starea în care văzu Hotinul, fie din pricina vreunei alte
suferinţe - după trei zile de la sosirea sa îl lovi pe neaşteptate moartea
şi şi-a dat obştescul sfîrşit. Auzind de aceasta Suleiman-paşa, care mai 35
înainte fusese acolo, iar acum se afla la hotarele Moldovei şi ale Hoti
nului ca să treacă în Turcia, a trimis îndată la Grigorie vodă pe chehaia
sa, Resul-aga, şi pe baş-ciohodarul său, cerîndu-i sfatul şi sprijinul ca
să ia iarăşi Hotinul. Domnul, gîndindu-se la prietenia arătată în ultimul 40
timp de zisul paşă - deoarece mai înainte se certaseră puţin, pentru că
acesta îşi însuşise unele din veniturile Hotinului care nu i se cuveneau
de loc - şi gîndindu-se şi la povara ce urma să cadă asupra ţării atît
prin trecerea prin Moldova spre Hotin a unui nou paşă, cît şi prin trecerea
lui Suleiman-paşa spre Constantinopol, s-a hotărît să-l ajute ca să i se 45
va tOU 8o0ij 7tUAtv to Xotiv1. Kai tOV µf:v µm:l<;-tO'OKaOap11v tOU 7taO'ă
fcrtE1Â.Ev de; tiJv Il6Â.1v, ypacpovtac; 7tEpi tout0u ta 8foV'ta SKE1 67tou lfapE-
7tE, tov of: KEX,ay1av scrtElÂ.EV de; tov p118tvta 7tacrav, cpav&pci>vovtac; tiJv
«Î7tOO'tOÂ.ÎJV tOU µm:l<;-tO'OKaOap11 tOU Kai cruµpol..EUOVtcl<; tOV Vel µiJ µaKpuv-
5 0ij cmo to (3a0'1AlKOV KUO'tpov Kai Otel Vel µl)v cicpfiO'lJ auto µ&µovcoµtvov
cmo 7tacra Kai oui tÎJV EA7ti0a 67tOU &ÎX,& 1tcO<; �EÂ.&l oo0fl Ei<; tOU Â.oyou
tou ft cpul.. a�1<; tou Kacrtpou SK&ivou, eh<; Kai 7tp6t&pov, Ka0ci:>c; Kai sytv&
EV oÂ.iymc; ftµtpmc; Otel 7tpOcr7ta0ficrecoc; Kai cruvopoµf\<; trov OÎK&icov tOU
rpTJyopiou P68a Kai E000TJ oui (3a0'1Â.1KOU 6p1crµo() to KclO'tpov to() Xon-
10 VlOU tcp LOUA&iµeiv-7tacr�. Il&pi oi) Â.aµpavovta<; elOTJO'lV li 6 au0tvtTJc;, 979
brp6cp0acr& tÎJV EtOTJO"lV taUtTJV tcp 7tacr�, crteÂ.l..ovta<; tov µtyav oucrapTJV
tOU, µf; to va ft�&UpE 7t0AÂ.ei EVVOtacrµtvov 7t&pi tOUtOU tOV 7tUO'UV. ·o
6rroîoc; EX,UPTJ Kata 7t0AÂ.ei Kai EUX,Uplcrtrovta<; 01ei ypaµµat6<; tOU tcp rpTJ
yopi(!) (360Q. oui tÎJV O'UVOpoµiJv Kai &U7tOtiav 07tOU tOV EKaµE, E7tEpl7t0tfi0TJ
1 5 Katci 7tOÂ.Â.ci Kai tcp1A.ooffipTJO'& tov pTJ0tvta oucrapîJv, ehcreiv 67tou tyvffip1-
/;Ev 61..coc; 81' OÂ.OU tÎJV a�iav tOU taUtT\V 7tapel toU rpTJyopiou (368a. Kai
o(>tcoc; EO't&lA& tOV oucrapTJV tOU Kai µ&tei tatJta ftÂ.0& Kai to cp&pµav1 oui
tou µ7tei<;-tcroKa8apTJ tou Kai K1vficrac; S7tf\yEv ⁣ to Xotiv1 Kai i::µetv&
7tacreic; SKEt eh<; Kai 7tp6t&pov.
20 TiJv E1tlO'KE\jflV oµcoc; tOU Xonviou ÎJÂ.m/;EV OUK oÂ.iyov va tÎJV Â.a(3u
o uioc; tou Kol..tcreiK-rracră cbmiv 67tou Kai oi XonvÂ.f\8Ec; tov fl0EÂ.av Kai
EKaµav 7t&pi tOUtOU avacpopeiv &ii; tÎJV (3acnÂ.&iav sT\tOî>Vt&<; autov cpuÂ.aKa
tou Kacrtpou. Kai µep1Koi tou oepÂ.etiou ta6vtpExav de; toOto, µEta�u de;
touc; 6rroiouc; 7tprotoc; fttov 6 MExµf:o 'Eµiv-ciyac;, 67tou 7tpourrfi pxe Kam-
25 Kqaytci<; tOU Kol..tO'UK-1tacră, tOV 07tOtOV SKaKocpav11 OUK oÂ.iyov Îl U7t&pa-
0'7tLO'l<; 07tOU EO&l�&V 6 rpT)y6ptoc; (360ac; de; tOV LOUÂ.&iµciv-7tacrav. To
07tOÎOV µav0civovta<; 6 au0EVtT]<;, tµEtUX,&lpi0"0TJ K6.0& tp67tOV Kai EOt6p0co
O'& to 7tapa7tOVOV auto tOU uiou tOU Kol..tO'aK-7taO'ă Kai trov U7tEpacrmcrtrov
EK&ivou, avavEcOVOVtac; Kai tÎJV cp1Â.iav µf: tOV 'Eµiv Mexµf:o-ayciv Kai O&l-
30 KVUOVtac; Kci.0& cruvopoµiJv 7tpoc; tOV µXETJV tOU KoÂ.tcrciK-1tacră.
'Ev tOUt(!) tc'i) ft p1 EO't0X,U0"0TJ 6 rpT)y6pto<; (360ac; Otl EÎVat Katpoc; 6.p
µ681oc; vei µaKpUVlJ arro tftv MoÂ.oa(3iav touc; Koµrtciv NoyaT)A&pi Kai va
cpEplJ de; EK(3a0'1V tOV xpo 1t0Â.AOU 1t&pi autrov O'K07t6V tOU, oi 07t0lol EV
tat<; 7tpof.. a (3oucratc; KatplKUt<; avcoµaÂ.iatc; µft OUVUµ&VOl f17t0 tac; µOO"X,tKac;
35 bnopoµeic; vei crta0rocrt µfitE Ei<; touc; Kaµrtouc; tou 'Opiou, µfit& de; touc;
Kaµrtouc; tfj<; 'Ot;ou, EKattcpuyav ⁣ t0u<; Tatcipouc; tou Mrtout/;aKiou. Kai
µiJ xcopouvt&<; ⁣ to Mrtout/;aKl 8tei to 1tOÂ.U 7tl..f\ 0oc; autrov tE Kai trov
t;fficov 67tOU Eixov, li E7t&lOÎJ Â.EYOUO'l va Î)tOV U7tEp ta<; e�Î)KOVta x1A.1ci.8ac;, 980
tµ(3i'\Kav Katci µ1Kpov de; tei xroµata tfl<; Mol..oapiac; Kai ElJp6vtE<; tau-
40 tTJV &UKap7tOV Kai Kal..ft v yf\v, cruviJx0TJO"UV µf: tOV Katpov OÂ.Ot crxeoov
⁣ tftv tcrapav, Kai Ota to &U)'&OV autf\<; Kai µaÂ.1crta Otei va KAE7ttoUV
Kai vei Ciprta/;ouv cl7t0 touc; mcoxouc; U7tOK&1µtvouc; ta t;roa Kai xoptcipta
tcov Kai ăl..l..o 6,n Eiip1crKav EV to1aut1J to() Katpo() l;cil..1J Kai tptKuµiQ.
7t&pi trov 6rtoicov &u9uc; 07tOU eµa9Ev 6 rpTJy6p1oc; P68ac;, E7tUO'X,lCJE 7tUVt010-
45 tp6rtcoc; µf: 7t0AAÎJV tmµEÂ.&taV va tOU<; S�cOO'lJ EK tf\<; tcr6.pac; Kai i::y pmjl&
rtoA.1..aKt<; t0uc; Katci Katpouc; xavTJO&<; t00 Kp1µiou, Kai µal..1crta xpoc; tov
A DOUA DOMN I E A LUI GRIGORE G H I CA VODA 52 1
dea lui Hotinul din nou. De aceea pe baş-ciohodarul paşei l-a trimis la
Constantinopol, scriind cele de trebuinţă despre această pricină acolo
unde trebuia, iar pe chehaia l-a trimis la zisul paşă ca să-l înştiinţeze de
trimiterea lui baş-ciohodar la Constantinopol şi să-l sfătuiască să . nu
se depărteze de cetatea împărătească, întîi ca să nu lase cetatea fără paşă 5
şi al doilea deoarece nădăjduia ca să i se dea cetatea în pază, ca şi mai
înainte. Într-adevăr aşa s-a şi întîmplat, căci peste cîteva zile, datorită
stăruinţei şi sprijinului dat de oamenii apropiaţi ai lui Grigorie vodă,
cetatea Hotinului a fost dată prin firman împărătesc lui Suleiman-paşa. IO
979 Domnul, aflînd de această ştire li şi ştiind că paşa este tare îngrijorat, a
trimis pe marele său uşier să-i ducă această veste. Acesta s-a bucurat
mult şi printr-o scrisoare i-a mulţumit lui Grigorie vodă pentru ajutorul
dat şi pentru binele ce i-a făcut, iar pe zisul uşier l-a primit cu cinste 15
ş i i-a dat daruri, în semn de recunoaştere c ă numirea s a o datora lui
Grigorie vodă, iar apoi i-a trimis uşierul acasă. După aceea sosi şi firmanul
adus de baş-ciohodarul său şi, pornind Suleiman-paşa, s-a dus la Hotin
şi rămase paşă acolo ca şi mai înainte.
Paza Hotinului nădăjduia Însă mult s-0 ia fiul lui Colceag-paşa, mai 20
ales că hotinlii îl voiau, iar pentru aceasta a făcut anafora la împărăţie,
cerind pe acesta ca păzitor al cetăţii, iar cîţiva dregători din împă răţie
i-au ajutat, printre care cel dintîi era Mehmed Emin-aga, care mai înainte
fusese capuchehaia lui Colceag-paşa. Acestuia i-a părut tare rău că Grigorie 25
vodă a dat sprijinul său lui Suleiman-paşa. Aflînd de aceasta, Grigorie
vodă a folosit toate mijloacele şi a izbutit să potolească supărarea aceasta
a fi.ului lui Colceag-paşa şi a apărătorilor săi, reînnoind prietenia cu Meh-
med Emin-paşa şi făgăduind orice ajutor beiului lui Colceag-paşa. 30
În primăvara aceea Grigorie vodă s-a gîndit că este timpul potrivit
să îndepărteze din Moldova pe nogaii din Cuban şi să-şi îndeplinească
astfel un vechi gînd. Aceşti nogai, deoarece în timpurile tulburi de mai
înainte din pricina năvălirii nu putuseră să rămînă nici pe cîmpiile de
la Or, nici pe cîmpiile de la Ozu, s-au adăpostit la tătarii din Bugeac 35
dar neîncăpînd în Bugeac din pricina mulţimii -prea mari şi a lor şi a
980 vitelor ce aveau, li deoarece se zice că erau peste şaizeci de mii, au intrat
treptat pe ogoarele Moldovei şi, găsind un pămînt aşa de roditor şi bun,
s-au adunat cu timpul aproape toţi în ţară, atît pentru rodnicia pămîntului, 40
dar mai ales ca să fure şi să răpească de la cei nevoiaşi vitele şi finul lor,
precum şi orice ar fi găsit în aceste vremuri de zăpăceală şi vijelie.
Îndată ce Grigorie vodă a aflat despre ei s-a străduit în toate chipu
rile, cu multă sîrguinţă, să-i scoată din ţară. El a scris de mai multe 45
ori hanilor Crimeei din diferite timpuri şi mai ales lui Mengli Gherei,
37-307
522 CRONI CA G H I CULEŞTILOR
MeyKÂ:r) rKtPETJV, otav Titov autoc; XllVTJc;, ©c; ă.KptPecrta'toc; cpiÂ.oc; tOU,
va touc; µaKpUVlJ (mo tt)v MoÂ.oapiav, Otel va eÂ.eu9epco9.1mtv ă.1to îftV
e7tÎJ petav Kai ev6x.Â.TJ<JlV touc; o[ eyKatOtKOl autf'lc;, Kal µaÂ.tcrta ă.1to tOV
U1t07ttEU6µevov ev Katpl[> ă.vayKTJc; Kivouvov, tOV 01tOÎOV µ6Â.tc; µ& îftV Sep-
5 µt)v emµeÂ.EtaV Kai ăKpav <JUVEOW toO rpTJyOp(ou P6oa, Kai tt)v e1tt1t0-
vov 7tpOcr7ta9etav toO t6tE crepacrKăp-crouÂ.tavou 'fo)..aµ rKtpeTJ, ă.Kptpecrta
îOU cp(Â.OU toO au9evtou, ă.7tecpuyov.
BÂ.E1tOVtEc; oµcoc; o [ XCtVTJOEc; 'tt) v civayKTJV toO KatpoO, eoetÂ.toOcrav
va touc; 1tEtpa�rocrt Ota va µt)v ciKoÂ.ou9Ticru Kai t� autrov Kaµia cruyxucrtc;
10 Kai ecruµ7tepavav tov aU9evtTJV ăÂ.Â.ote µtv µt E�romv trov NoyaTJ8rov µ6-
vov ci1to ta cruvopa tf'lc; MoÂ.oapiac;, ©c; tyeveto ev talc; fiµepatc; toO Mey
KÂ.f'I rKtPETJ XCtVTJ, Kai ăÂ.Â.O'tE µ& µouµ7tacripTJOEc; crcpoopouc; 01tOU E<JUÂ.
Â.OV Kai exaÂ.tvaycoyoucrav tftV ă"A.oyov 6pµt)v 'tOOV NoyaTJOCOV µ& tt)v CÎ7t0-
7tÂ.Îl pcomV 'tOOV �TJµtrov 01tOU eKaµVJ.V de; TO U1tÎ)KOOV tfjc; Mo"A.oapiac;. •A-
15 cpoO O�troc; etoev 6 rpTJy6ptoc; P68ac; O'tl etEÂ.EtID9TJ fi µeta�u tf'lc; 69coµav1-
Kf'lc; PacrtÂ.Eiac; Kai Ka{crapoc; Kai Poucrcriac; OtaÂ.Â.ayfi, epouÂ.ÎJ9T) ou µ6vov
Vcl touc; µaKpUVlJ ă.1to tftV tcrapav, CÎÂ.Â.a Vcl touc; KCtµlJ va 7tÂ.TJ pID<JOUV Kai
tac; �TJµlac; 'tOOV Mo"A.oopavrov Kai va emcrtpE'lfCO<Jl Kai touc; ă.9roouc; civ9pro-
7tOU<; ti'\c; Mo"A.oapiac; 67tou eKÂE'lfaV Ele; tov Katpov tf'jc; elcr6oou li trov µo- 981
20 <JX,lKOOV crtpateuµatroV EÎ<; tftV tcrapav. •oeev OEV Î) pKE<J9TJ Eic; 'tel ocra 7tE
pi autrov &ypa'lfEV autoc; tl[> t6tE XllVIJ 'tOU Kptµiou :EeÂaµ&t rKtpe1J, ocrnc;
EÂape tt)v ă.�iav 'tQU'tTJV µeta tt)v 'tEÂ.EUtt)v toO MeyKÂf'I rKtpETJ 01tOU EU-
9uc; µeta tt)v 8taÂ.Â.ayt)v trov pamÂetrov â7te9avev, ă.Â.Âa &ypa'lfE Kai 7tpoc;
pamÂ.euoucrav Ele; touc; oiKEiouc; Kai cpiÂouc; tou 9epµ6tata 7tepi tfjc; u7to-
25 etcrecoc; taUtTJc;, 7tapaKaÂli>vtac; va crtal..9fj Kai PacrtÂlKft 7tpocrtayt) Ele; îOV
xavTJV 8ta touc; NoyaT)8ec; toutouc;, ol 67tolot cpaveprovovtec; Ele; touc; Kpa
touvtac; tt)v ev6x.ÂTJcrtV 01tOU U7tEµELVQV 7tap' autli>V o[ eyKatOlKOt tfjc; Mol..
oapiac; t6crouc; xp6vouc; Kai µaÂ.tcrta 'tftV alxµaÂ.rocriav 07tOU 7tapa yviliµTJV
Kai 7tpocrtayt)v tfjc; pamÂ.Eiac; E7ta9ov 7tOÂ.Âoi ci96>ot, E7tapaKiVTJcrav chc; t6-
30 crov, 67tou eypacp9TJ pamÂ.tKoc; vaµec;, fttot tmcrtoÂ.t) 7tp6c; tov xavT)v, Kai
6µo0 µ& ăl..l.. a ypaµµata toî> te tmtp67tou, Kal Kexay1ii Kai peîc;-tcpevOTJ
EO"taÂ.9T)O"QV 7tpoc; îOV rp11y6pt0v P68av Otel va 'tel 7tEµ'lf1J µ& e8tK6v 'tOU
ăv9pco7tov Ele; t6v x.avTJv, E7te181) ii 7tepiÂ.TJ'l'ic; trov Titov 7tepi trov pT)9ev
tcov NoyaTJOCOV ou µ6vov va touc; µaKpUVlJ Ka•ci îftV QltTJ<JtV îOU rp11yo-
35 piou p6oa, UÂÂ.a va O"telÂ.lJ E1tlO"tatac; �ha va Kaµouv 'tftV ă.1t07tÂ.Î) pCO<JLV
OÂ.COV îOOV �TJµtrov tfjc; MoÂ.oapiac; Kai va EÂ.EU9Eprocrouv Kai oÂouc; touc;
alxµal..O>touc; M7toyoavouc;. Ta 67toia ypaµµata l..aµpavovtac; 6 rpTJy6-
ptoc; P68ac; eypa'lfE Kai autoc; ta ofovta 7tpoc; 'tOV XUVTJV Kai µ& E�E7ti
'tTJOEc; ăv9pC07tOV îOU ta EÎXE <JîelAEl TO fop EKEivo, Ka9' a exovtec; oi Ta-
40 tapot ciµcpipot..o v Ett tt)v OtaÂÂayfiv, tcrtox.acr9T) 6 xavT)c; va emxe1p1crOij
µt. tp67tov âmtTi8e1ov to 7tpiiyµa. Kai Kata 7tprotov &crte1!..e 7tpocrmyuc;
Eic; îOV raxiv rKtpETJV, 07t0U autov EKaµe crepacrKEp-crouÂ.tavov µ1mi tOV
'Icrl..eiµ rK1ptTJv, Kai t6v S7tp6crta�e vei 7tacrxicru vei tÂ.eu9eprocru touc; aix
µal..O>touc; M7toy8avouc; U7t0 teic; xeipac; tli>V NoyaT)OCOV Kai va KUµlJ tax.-
A DOUA DOMNI E A LUI GRIGORE G H I CA VODA 523
dnd acesta fusese han, ca la un foarte scump prieten, ca sa-1 îndepărteze

·din Moldova pentru ca locuitorii ei să scape de ameninţarea şi supărările
<lin partea lor, ba chiar şi de primejdia ce s-ar fi putut bănui pe vremea
.de nevoie de care abia putuseră să se ferească doar prin călduroasa sîrguinţă
-şi prin marea înţelepciune a lui Grigorie vodă, ca şi prin strădania 5
-stăruitoare a seraschierului de atunci sultan Islam Gherei, prea scumpul
prieten al domnului.
Văzînd însă hanii cerinţele vremii şi temîndu-se să-i supere, ca nu
-cumva să urmeze şi din partea lor vreo dezbinare, l-au amăgit pe domn,
ne uneori cu îndepărtarea nogailor numai de la hotarele Moldovei, cum 1 0
s-a întîmplat pe timpul lui Mengli Gherei hanul, fie alteori cu trimiterea
unor mumbaşiri îndrăzneţi, care înfrînau pornirea nechibzuită a nogailor
·şi îi sileau să plătească pagubele pricinuite populaţiei din Moldova. După
ce însă Grigorie vodă văzu că s-a încheiat pac:ea între împărăţia otomană, 1 5
Împăratul Austriei şi Rusia, a vrut nu numai să-i îndepărteze din ţară,
dar să-i şi silească să plătească pagubele pricinuite moldovenilor şi să înapo
ieze şi pe nevinovaţii oameni ai Moldovei pe care îi răpiseră în timpul
'98 1 intrării li oştilor moschiceşti în ţară. Aşa că Grigorie vodă nu s-a mulţumit 20
numai cu ceea ce scrise despre nogai hanului de atunci al Crimeei, Selamet
Gherei, care a primit această dregătorie după încetarea din viaţă a lui Mengli
Gherei, întîmplată îndată după încheierea păcţi între împărăţii, dar a scris
cu multă căldură şi rudelor şi prietenilor săi din Constantinopol despre
pricina aceasta, rugindu-i ca să se trimită hanului o poruncă împărătească 25
in legătură cu aceşti nogai.
Ei au adus la cunoştinţa cîrmuitorilor necazurile ce îndurau de
-atîţia ani locuitorii Moldovei din partea nogailor şi mai ales robia ce îndu
TaU mulţi nevinovaţi, împotriva voinţei şi poruncilor date de împărăţie.
Ei au stăruit într-atîta, încît s-a scris o naimea împărătească, adică o 30
scrisoare către han, care împreună cu alte scrisori scrise de marele vizir,
.de chehaia şi de reis-efendi, au fost trimise lui Grigorie vodă, ca să le
trimită mai departe hanului cu un om al său, întrucît cuprinsul lor privea
pe nogaii amintiţi. În aceste scrisori se cerea ca hanul nu numai să înde
părteze pe nogai potrivit cu cererea lui Grigorie vodă, dar să trimită şi
epistaţi ca să împlinească toate pagubele suferite de Moldova şi să slobo- 35
zească şi pe toţi robii moldoveni. Primind aceste scrisori, Grigorie vodă
.a scris şi el cele cuvenite hanului şi le-a trimis în primăvara aceea cu
un om al său. Dar fiindcă tătarii socoteau pacea încă îndoielnică, hanul

s -a gîndit să găsească dezlegarea acestei pricini într-un chip iscusit. Mai 40
întîi el trimise porunci lui Sahin Gherei, pe care după Islam Gherei îl
făcuse seraschier-sultan şi îi porunci să se străduiescă să elibereze pe robii
524 CRONI CA G H ICULEŞTILOR
criA.1 Kai 'tei� s11µia� 61tOU EKaµav Ei� 'tÎIV MoA.Bapiav, 8i8ovta� 6 XclVT}�
1mi 'tq'> rp11yopiq> P68q. 'tÎIV EiBT}<JlV 'tQU'tT}V Kai {mocrxoµEVO� O'tl µe'tci
Taum 3'sA.e1 'tou� µE'tOtKÎJcrE1 Kai El� ăA.A.ov JJ T61tov. "08ev EU8u� EcrtEtÂEv 982
6 rp11y6p10� P68a� ăpxovta� 'tOU 1tp0� tOV <JOUÂ.tcivov µe xapicrµata Kai
5 ypciµµata Kai t81Kci tou Kai 1;Excop1crtci tK µspou� 'tfj� Il6pta� 7tpocrta
KnKci 'tfj� \mo8s<JECO� 'taUtT}�, 1tapaKaA.Ci'.>Vta� tOU vei 8Eiţ1J Kai auto� tm
µsÂEtaV. ·o 67toto� EKpa1;E oA.ou� wu� µ1psci8E� 'trov Noyci11<>cov Kai toi>�
EÎ1tE 't1)v 7tpocrtayt)v ti\� paO'lÂ.Eia� Kai tou x:civ11, 7tapayysA.ovtci� tou�
tmµ6vco� vei 1tÂ.T) p0lO'COO'l tei� s11µia� 'tOOV M7toy8civcov Kai vei 8cil<JCOO'lV Ei�
1 0 tOU� ăpxovta� tou au8svtou 'tOU� aixµaA.ciltou� 61tOU ap1tal;av tK 'ti\� tcra
pa� Ka8ci:>� Kai 1tp6tEpov µEplKOi Eixav 8cilO'El Ei� 'tOV KQ1t1KEX,ay1av tot>
ouK 6A.iyou� to10utou� O"KA.apcoµsvou�. BA.E1tovtE� oov oi µipsciBE� 'tei� 3ep
µci� 1tpocrtayci� Tii� paO'lÂ.Eia� Kai 'tOO xciv11 Kai 'tÎIV 1toA.A.1)v tmµsA.eiav
tOU crepacrKep-crouA.'tCtVOU, tp1cicr811crav Kai E8COKQV 1tOÂÂ.ci sroa Kai 1tpciy-
1 5 µata Kai OUK 6A.iyou� ai.x.µaA.ciltou�. Oi µev 'tOtE eueu�, o{ Be Kat01t1 Kai
1tOÂ.Âoi 81cop8c0811crav µe toi>� ăpx.ovta� toO au8svtou, cruµcpcovoOvtE� v<l.
8cilcrco<Jl 't6crou� crKA.cipou� M7toy8civou� Kai t6cra 1tpciyµata Kai vei µ1) Ka
'tas11touvm1 1tÂSoV. Tei 67tota Kai f:BcoKaV Kai EµElVQV âKatasÎJtT}'tOl au
toi. 'A1to 8e 'tOU� ăA.A.ou� <>ev E1tQUE vei ST}'t'ij 6 rp11y6p10� P68a� Kai El�
20 to tsii� aîx.µaA.ciltou� M7toy8civou�, ypcicpovta� cruvEx.ro� 1tpo� tov xcivT)v
1tEpi autrov tE Kai 1tEpi tOU µaKptcrµou 'tOOV Noyci118cov â1to titv MoA.BaPi-
1?40 av, &co� 67tou Katci 'to cp8ivcmcopov tou ,mvµ' stou� âvayKas6µevo� 7tA.fov
6 xavT)� Eypa\jfE 'tq'> <JEpacrKep-crouA.'tclVq> Kai ytciA.-âyacrij vei KaPaA.tKEU<JOUV

âtoi tou� Kai vei 8ta1tEpacrouv oA.ou� toi>� NoyciT)8E� 1tspav tou Nicrtpou
25 µt OÂ.a 'tOU� 'tei sroa Kai 1tpciyµata. Kai 1tapEu8u� tKapaA.iKEU<JQV âµcp6tE
po1 Kai 'tOU� 81epipacrav oA.ou�, 1tÂ1)v µEptKrov 61tou Eix.av yepA.iKta 'to()
X6.VT) vei KpatÎJ<JOUV nve� 'tOOV tKEÎ<JE tyKatoiKCOV 1taÂatOOV µ1psci8cov, â1tO 'tOU�
07tOiou� 'tSÂO� 1tCtVtCOV 1tOÂÂa 6A.iyo1 sµE1vav, µe 'tO vei EcpEpEV 6 rpT)y6p10�
P68a� yepA.iKta ton xavT) lcrx.upci âvmpEnKci tKEivcov, 61tou Eixav tKEtvo1
30 ol µ1psa8E� Kai hm 'tOU� E1tspacrav Kai tKEivou� 1tspav 'tou Nicr'tpou.
Kai âyKaÂ.a Kai µE'tci 'talim e8oKiµacrav vei ţava1tepacrouv li Ei� 'tă 988
xroµa'ta 'tfj� M1toyoavia� Kai EKaµav Kai xop'tapta Otci vei 1tapax.E1µcicrcom
tei sroa 'tOU� toco Ei� 't1)v 't<Japav, O'taV 1taycilcr1J 6 Nicr'tpO�, EU8u� oµco�
E<J'tElAEV 6 <JOUÂ'tavo� 81ci 1tapaK1VÎJ<JECO� toO rp11yopiou P68a âv8pc07tOU�
35 OpacrnKOU� 1tT}yaiVOV'ta� Kai ât6� 'tOU &co� Ei� &va µepo� Kai KQ'tEKaucrav
OÂ.a ta xop'tciptci tOU�, 'tsEpeµA.e8isoV'ta� tKt:ivou� 01tOU Eix.av 1tEpcl<JE1 'tel
�roa tOU� Kai µf: 'tQ()'tQ 'tOU� ecp6Pt<JE Kai Ticruxacrav 'tOV xe1µrova EKEt Ei�
t6 7ttpav µtpo� 'tOO Nicr'tpou.
Ka'ta oe to eap ăpX,l<JE va ypacp1J 1tclÂ1V 6 rp11y6p10� P68a� 'tq'> xa-
40 V1J 81a vei Toi>� µaKpi>vlJ Kai â1to 'to 1tspav µepo� tou Nicr'tpou, rmpa1tovou
µevo� 'tp01tOV nva Otci 't1)V tO<JaUtT}V ăpyT)'tQV toO µaKptcrµoO 'tCOV Kai 'tt)V
PA.aPTJV 61tOU eyiVE'tO EÎ� 'tÎIV 't(J(lpav. "08Ev µ1) 3sÂ.OV'ta� 6 XcIVTJ� vei xa
Â.Ct<JTJ 'tO xa'tip1 'tOU Bici titv 1tOÂ.Â.1)v ciya1tT}V 01tOU tOV EÎX,EV, Btropt<JE µou
µ1tacripT)OE� â1to 'tou� tyKphou� âya8e� tou Kp1µiou Kai Eîtfjyav Kai ecrfJ-
45 KCD<JaV oA.ou� tOU� NoyaT}OE� â1to 'tO XEÎAO� 'tOU Nicr'tpou Kai 'tOU� tKa'ta
Ka8t<Jav Ei� 'ta µtp11 61tou dvm µeta1;u tou M7toux.ou Kai Nhtpou. Kai
âyKaÂ.a 7toA.A.oi Trov µipsa8cov t8oKiµacrav Kai µEtci 'taum Kai t7tiipav n-
moldoveni din mîinile nogailor şi să facă tahsil pagubelor ce pricinui

seră în Moldova. Hanul a adus la cunoştinţă lui Grigorie vodă acea„tă
982 veste şi îi făgădui că mai tîrziu îi va muta pe nogai în altă li parte. Gri
gorie vodă a trimis îndată după aceea la seraschier-sultanul cîţiva boieri
cu daruri şi scrisori - atît din partea sa, cît şi din partea Porţii - cu
porunci în această pricină, rugîndu-1 să arate şi el sîrguinţă. Seraschier
sultanul a chemat pe toţi mîrzacii nogailor şi l e făcu cunoscută porunca
Împărăţiei şi a hanului, cerînd cu stăruinţă să plătească pagubele prici
nuite moldovenilor şi să dea boierilor trimişi de domn pe robii care au 1 0
fost luaţi din ţară, după' cum ş i mai înainte cîţiva dintre e i dăduseră
·capuchehaiei sale mai mulţi robi.
Deci, văzînd mîrzacii stăruitoarele porunci ale împărăţiei şi ale hanu
lui, precum şi marea sîrguinţă a seraschier-sultanului, s-au grăbit să dea
înapoi mai multe vite şi lucruri şi nu puţini robi. Unii chiar atunci, alţii 1 5
.după aceea şi mulţi s-au înţeles cu boierii domnului să dea atîţia robi
moldoveni şi atîtea lucruri, ca să nu mai fie urmăriţi. Ceea ce au şi dat
şi n-au mai fost urmăriţi. De la ceilalţi însă, Grigorie vodă nu înceta de
a cere robii moldoveni, scriind mereu hanului despre ei şi despre îndepăr- 20
tarea nogailor din Moldova, pînă cînd în toamna anului 1740 hanul, ne 1740
mai avînd încotro, a scris către seraschier-sultanul şi către ial-agad să încalece
ei înşişi şi să treacă pe toţi nogaii, cu toate vitele şi lucrurile lor, dincolo
.d e Nistru. Şi de îndată amîndoi au încălecat şi îi trecură pe toţi, afară 25
numai de cîţiva mîrzaci aşezaţi mai de mult acolo şi care aveau iarlîcuri
de la han. Pînă la urmă şi dintre aceştia au rămas foarte puţini, deoarece
Grigorie vodă a adus de la han iarlîcuri puternice, care desfiinţau pe acelea
pe care le aveau mîrzacii, şi astfel i-au trecut şi pe aceştia dincolo de 30
.983 Nistru. Aceştia au încercat şi mai tîrziu să treacă din nou li pe pămînturile
Moldovei şi au şi strîns fîn ca vitele lor să ierneze aici în ţară, după ce
Nistru! va îngheţa. Dar la îndemnul lui Grigorie vodă, seraschier-sultanu]
a trimis îndată oameni foarte hotărîţi, mergînd şi el însuşi pînă într-un 35
loc, le-a ars tot finul şi au pus gloabe celor care trecuseră cu vitele lor.
Astfel speriindu-i, au stat liniştiţi iarna dincolo de Nistru.
În primăvară, Grigorie vodă a început iarăşi să scrie hanului să înde
părteze pe. nogai şi din partea de dincolo a Nistrului, 1 plîngîndu-se de 40
întîrzierea îndepărtării lor şi de stricăciunile pricinuite ţării. Aşadar,
hanul nevoind să supere pe Grigorie vodă, pe care îl iubea mult, a numit
mumbaşiri dintre cele mai de frunte agale ale Crimeei. Aceştia s-au dus
şi au ridicat pe toţi nogaii de pe malul Nistrului şi i-au aşezat în părţile 45
.dintre Bug şi Nipru. Şi cu toate că mulţi mîrzaci au încercat şi după aceea,
526 CRONI CA GH I CULEŞT I LOR
vf:c; yepÂ.iKta Otel va Ka9iaouv 1tÂ.T)O"lOV tfjc; MoÂ.oopiac;, of:v iaxuaav oµroc;
va ta tvepyftaouv, µf: to va E<pepvev eu9uc; 6 rpT)y6p1oc; P6oac; ă.Â.Â.a yep
Â.tKta avmpenKa tKelVOOV Kai OUtroc; ftÂ.eu9epc09T) ft tcrapa µf: ttlV O"UV&0"1V
Kai tmµeÂ.etav toO rpT)yopiou pooa cl1t0 tÎJV ă.Kpav EVOXÂ.TJO"LV Kal. &îtft-
5 petav tKeivrov tCOV NoyaT)OOOV, nap' cOV fi9eÂ.av epye1 Kal. OÂ.01 oi Â.ornoi
aixµaÂ.rotot Mnoyoavot, Ka9ooc; TtÂ.EU9Epc09T)O"UV nvec; Kai ano ta KUtEpya
6nou fttoV Eic; tÎJV 'Osouv µf: tÎJV KaÂ.ÎJV tmµeÂ.EtaV toO rpT)yopiou pooa
Kai ft9eÂ.av nap9fj Kai ta Â.orna npayµata t&v M7toyoavrov Kata tac; npoc;
tOV rpT)y6ptov pooav imoaxeaetc; tOU xavT), civ 6 <p9ovepoc; 01apoÂ.oc; OEV
1 0 tJt epaÂ.A.e tov cp96vov wu Kai Ele; tÎJV KaÂ.ÎJV Katacrtamv tfjc; tcrapac; c:Oc;
tv tij c1KoA.ou9iq. tfjc; iatopiac; SeA.ro elnei. .
Kata toOtov tov xpovov &îtpoO"KÂ.ft9TJ Ele; tîtv paa1Â.eiav 6 Nouµav
naaac; 6nou fttov l i paÂ.ftc;, fttot ftyeµoov toO Mnevoepiou, Kai EKEi9EV 01(1)- 98.f
pia9T) apx1crtpatT)yoc; Eic; tÎJV 'AvatOAÎJV Kata t&v Ilepa&v, oi 6noio1 µÎJ
1 5 euxaptO"tOUµEV01 Eic; 'CÎJV EÎ.pT)VlKÎJV KataO"taO"l.V Kai ftauxiav 61tOU EÎXaV
tK µepouc; t&v ·oeroµav&v, tµqaÂ.o<ppovoOaav napa to npenov Kai 01a
tOOto 6 craxTJc; aut&v, TaxµaO"KOUÂ.T)c; A.ey6µevoc;, crteA.A.ovtac; npeapuv tOU
Ele; tTiv Il6ptav, &sfttTJO"& 01' autou c1ouvata crxeoov npayµata, µf: ta 6noia
tOOOKE U1tO\jliav Ele; touc; ·oeroµavouc; on opeyetat µaxTJc;. Kai O"tEÂ.Â.OVtEc;
20 tov npeapuv tou µf: c1n0Kpiae1c; vouvexeic; Kai EÎ.pT)VtKac;, 01rop1aav µet'
autoO ouo tK t&v µtKpoteprov toO 69roµavtK00 µtVtatEpiou Ota va <pepouv
tac; cl1tOKpiae1c; tKelVOU icai KataÂ.aµpavovtec; Kai tOV O"K01tOV tOU, va tOV
<paveproaroa1v Ele; îÎ!V 69roµavtKÎJV pamA.eiav. 'Ev 'tOO"OUtQ> oµroc; i)ţ,eu
povtec; ta anatT)Â.U Ktvftµata toO TaxµaO"KOUÂ.T) 6nou &µetaxe1pia8T) Ele;
25 noA.A.ouc; icai µliA.1ata Kata wo pamMroc; t&v 'Ivo&v, tov 6noiov µf: c1na
tTJV elXE Katatp01tc00"&1 Kai t7tfjp&V cl1t0 Â.OJ'OU 'tOU O,îl Kat av ft9BÂ.T)O"EV,
EO"Kt<p9T)aav vouvexcoc; va npoA.aproat <iv SeA.ftcrlJ va Kaµu Kaµiav cl1tlitT)V
Kai fcpooov Kai 01rop1aav {Kava crtpateuµata Ele; tt1v Avatoi..it v npoc; oe
•
cptvoeuatv tCi'.>V auv6prov touc;, cl1tOKatacrtaivovtec; apx1atpatT)YOV tCi'.>V µe-

30 p©v &iceivrov tov Nouµav-naaav, cOc; einov, c1vt' autoO of: Eic; to Mnevoept
'Osou-paA.1cn;v 01rop1crav tov AnoouA.eix-naaav MouxaouvoyA.ouv. Outoc;
•
µE to va fttov Mn6ava-paA.1at1c; c1pyon6pT)O"EV {icavov Katpov eroc; vei tÂ.91J

de; to Mnevotp1, tne1Bt1 01etpt\jl&V iicavac; itµepac; Kai Ele; tîtv 1:1i..iatpav,
6nou avtaµrov6µevoc; napa t©v crtai..9evtcov npoc; autov µf: owpa aUSevn-
35 KWV av9pronrov, touc; toex9TJ euµevli>c;, 1tEpi tfic; BtaPaaeroc; . tOU oµroc; of:v
tcpaveproae n69ev Sf: va yivu froc; ele; to KlVT)µa 'tOU Kai t6tE iţ,ai<pVT)c;
dnev Otl 3eÂ.E1 va 1tEpaau cl1t0 tTiv BA.axoµnoyoaviav. OiS EV&Ka &A.unft9TJ
crav µf:v o{ aU9evtm Kai &naax1aav Bta<p6proc; va tov &µnooiaroa1 Kai µa
A.1crta 6 rpT)y6p1oc; pooac;. /lf:v &ouvft9T)aav oµroc; va 'tOV Kaµouv vei Ota-
40 pij c1A.A.ax69ev, aA.J..' acpoO 018PTJ ano tTiv BJ..axiav li ical ftA.9ev' Ele; to <l>ro- 985
ţ,avt &aµiKpUVE napanoA.u tei XPElcOOT) 6nou npoc; tpO<pÎJV av9pronrov tE Kai
srorov &J..aµpave Kai axeoov ouof: to tEtaptT)µ6ptov EKelV(!)V 6nou Eîtatpvev
Ele; tei KOVclKta tfic; BA.axiac; of:v tnfjpev cl1t0 tt1V Mnoyoaviav, µaA.tcrta
Ele; to OEUtEpov KOVUK1 tOV scp9aaav Kai ypaµµata &ic µepouc; 'tfic; Il6ptac;
4 5 1tpOO"tQKî1Kei Otei Vei OtaPij Kat0 eu9eiav cl1t0 tO 'foµaÎÂ.1, xropic; va 1tEtpa
X90UV ai &napxim autai 1mi. Otei 'tOOto, ic6.µvovtac; tei ouo KOVQKta t0\}
A DOUA DOMNIE A LUI G R I GORE G H I CA VODA 527
căci cîţiva dintre ei au obţinut chiar iarlîcuri să se aşeze în apropierea

Moldovei, totuşi nu izbutise să le folosească, deoarece Grigorie vodă aduse
îndată alte iarlîcuri, care le desfiinţau pe celelalte, şi astfel, mulţumită
înţelepciunii şi grijii lui Grigorie vodă, ţară scăpă de supărările cele multe
şi de păgubirile pricinuite de nogaii aceia. De asemena prin strădania cea
mare a lui Grigorie vodă s-ar fi eliberat şi toţi ceilalţi robi moldoveni, 5
precum au fost dezrobiţi şi cîţiva de la Ozu, osîndiţi la munci grele, şi
ar fi fost luate înapoi şi celelalte lucruri ale moldovenilor, potrivit cu
făgăduielile date de han lui Grigorie vodă, dacă diavolul pizmaş n-ar fi
pizmuit starea cea bună a ţării, precum vom istorisi mai departe. 10
Î n anul acela a fost poftit l a împărăţie Numan-paşa, care era valiu, li
984 adică cîrmuitor al Benderului, ş i a fost numit căpetenie î n Anatolia împo„
triva perşilor. Aceştia, nefiind mulţumiţi cu starea de pace şi cu liniştea 1 5
c e aveau din partea otomanilor, erau peste măsură d e încrezuţi şi, ca
urmare, şahul lor, anume Tahmas-Culi, a cerut, printr-un sol al său trimis
la Poartă, unele lucruri care aproape nu puteau fi îndeplinite, dind astfel
de bănuit turcilor că are poftă de război. Solul acestuia a fost trimis
înapoi cu răspunsuri cuminţi şi paşnice şi s-a hotărît ca să plece cu el şi 20
doi slujbaşi mai mici ai ministerului otoman, ca să aducă răspunsul
şahului şi să vadă în acelaşi timp şi gîndurile lui, ca să le facă cunoscute
împărăţiei otomane. Între timp însă, împărăţia otomană, luînd cunoştinţă
de faptele pline de înşelătorie folosite de Tahmas Culi faţă de mulţi
şi mai ales faţă de regele indienilor, pe care îl biruise prin înşelăciune şi 25
l uase de la el tot ce a vrut, s-a gîndit cuminte să preîntîmpine planul
acestuia de a voi să facă vreo înşelătorie sau să dea vreo năvală şi de
aceea a orînduit în Anatolia oşti destule pentru apărarea marginilor. Împă
răţia, aşa cum am spus, a orînduit căpetenie în părţile acelea pe Numan
paşa, iar în locul acestuia a orînduit cîrmuitor al Benderului pe Abdulah- 30
paşa Muhsunoglu. Acesta, pentru că fusese valiul Bosniei, a zăbovit mult
pînă să vină la Bender, deoarece şi la Silistra a stat mai multe zile. Acolo,
î ntîlnind pe oamenii trimişi cu daruri de domn, i-a primit cu bunăvoinţă,
dar nu le-a pomenit nimic pînă la plecarea sa pe unde va trece şi doar 35
atunci, pe neaşteptate, a spu.s că va trece prin Vlahobogdania. Aflînd
de aceasta, cei doi domni s-au mîhnit şi s-au străduit în toate felurile
să-l împiedice, mai ales Grigorie vodă, dar n-au izbutit să-l facă să treacă
985 prin altă parte. După ce a trecut prin Ţara Românească li şi a sosit la Focşani, 40
a redus foarte mult cele trebuincioase primite pentru hrana oamenilor
şi a vitelor, aşa că în Moldova n-a luat aproape nici a patra parte din ce
primise la conacele din Ţara Românească. Ba chiar la al doilea conac i-au şi
sosit scrisori din partea Porţii cu porunca să treacă de-a dreptul prin Ismail 4 5
şi să nu supere aceste ţinuturi. De aceea, făcînd din două conace unul
8v, ttaxuw: 'tÎ)v 6oomopiav tou Kai oitP11 ă.1to to tl>a).:roi. El� 'tÎJV Tata
piav acpfivovta� tOV op6µov tii� A&1tOUO"Va� Kai ftÂ&U8&pw8T) CL1t0 1tOÂÂci
E�ooa Kai tcraÂa1tcl'tlOV fi tcrapa µe tTiv tax6t1}ta Kai µ&taPoÂÎIV toi) op6-
µou tou totoutotp6mo�. Kal d7to tov K6opov µt tov mÂtXtap11v t0u 6µoî>
5 µe tOV µeyav p6pvucov reropyaK1}V Poucrcretov, 61tOU &ÎX& O"t&iÂ&l &Î� 1tpou-
1tUVî1}0"iV 'tOU 6 rp11y6pto� p6oa�. E1t&µ'l'&V aU-ccî> �V ăÂoyov 1tOÂÂa KaÂ.ov
µf: OÂ.1}V îOU tTiv O"toÂfiv, ypacpovta� 1tOÂ.Â.ei� &uxaptcrt{a� 1tp0� tOV rp11-
y6ptov p6oav oia tTiv 1tpoµfi8&tav Kai cppovtiOa tli'>v KovaKirov t0u, E1t&t
oTi &Ix& 1tp0� autov Kai apxaiav EUVOtaV Kai aya1tT)V.
10 ' E1tElOÎI ÂOl1tOV ta tii� 'Ol;oî> cruvopa Eixov oiaxroptcr8fl, ©� EV îql
1t&pi EK&ivrov tµfiµan &Ixov Ol1lY1l 8fi, SeÂ.oucra Îl o8roµavtKTt pa�tÂ.&ia va
avaKtiO"lJ to KUO"tpov tfi� 'Ol;oî>�. Otroptcr&v EV tif> 1tap&Â86vn X&tµli'>vt EK
tfj� MoÂ.oapia� Ota<popa Eio11 UÂ.1}�. i\tOl K&p&crteorov Kai ăÂ.Â.rov avayKai
rov oia 'tÎJV oiKoooµTiv toO Kacrtpou toutou, 6µoiro� Kai 0taK6ma âµa�ta
1 5 Kai craÂ.a:x;6pTJO&� ocrot i\8&Âav xpetacr8fj, Kai oia E7ttcrtat11v to6trov, 'fltot
µmva-Eµtvfi, E7t&µ'l'av tov 'lµ7tpaxTiµ-ayeiv 67tou fttov Kata tov 1tpo t06t0u
xpovou ouvoptl;fi�. 7tpo� tov 67toiov, Ep:x;6µevov &i� to 'AKK&pµavt, 6crt&1-
Â&v 6 au8EVîT)� tOV cr&pOapT)V 61tOU OtroptO"EV S1tclV© &i� ta âµa�ta Kai
craÂ.axopT)O&� oui va. 1tllp1J icrov 'tQi) Katacrtixou SK&ivrov 6nou 01ropicr811crav
20 SK tfj� MoÂ.oapia�. ă.yKaÂ.ei 6 au8evt11� &ÎX& Â.aP&t to 1t&pi autli'>V Katacrn
xov 1tp6t&pov napei tli'>V Ka1tlK&xay1aorov tOU Kai tnp6crta�& Otei va EtOl
µacr8rocr1v OÂ.a autu Kai Katei tîtv npocrtayTiv Î)crav OÂ.a li crxeoov iho1µa 986
Kai &U8u� 6nou ftÂ.8&v 6 01ropicrµevo� cr&poap11� d7to t o AKK&pµavt, f:Ki
•
v11crav Kai tei ciµa�ta OÂ.a, tei µf:v µf: tOV K&p&O"tEV, ta of: &UKatpa, Otel
25 vei OOUÂ.&UO"OUV &i� 'tÎ)V oiKoooµTiv toO KUO"tpou. To 01tOlOV µitv OV'tll� ouva
tOV va Kttcr8ij KClî0 EKBÎVO îO EtO�, © miv 6nou txp&ta/;&'tO 1tOÂ.UKatpiav,
KCltrop9rocr&v 6 rp11y6 pto� p6oa� va ÂaPlJ tUtq>promv Kai avaK©XÎIV Îl
tCJapa Kai µ6vov ocrov K&p&crtf:v tnfjyav Kata nprot0v vei oouÂ.&u8fj tot &
Kai 6 Â.Ol1t0� va. µEiVlJ Otei tOV f:pxoµ&vov xpovov, S1t&10ÎI OUK OÂ.iyov f:�i1t _
30 nacr&v Ti noÂ.Â.ÎI nocr6t1}� SK&ivou tou K&p&crtf: tei tpia tcnvouta 'tOU 'Op_
xeytoO, A&noucrva� Kai l:op6Ka� 6nou Otropicr811crav &l� autitv tTiv pai:nÂ.t_
KTtV OOUÂ.&ucnv ©� 1tÂ1}0"lEO"î&pa trov ăÂ.Â.rov, Kal 1tOÂ.Â.oi ă.v8pro1tOl t� au_
îOOV sq>uyov EK taUt1}� tii� aitia�· ou EV&Ka sypa'I'& crcpoopro� 6 rpT)y6pt
o� pooa� slltli'>Vta� tOU� cpuyaoa� SKEivou� Kai ayKaÂ.a va µii tOU f:M811crav
35 OÂ.01, 1tOÂ.Â.OU� E� EK&ivrov oµro� EÂ.ap&v Kai xropi� to 3EÂ.1}µa tOU�, Kai
µaÂ.1crta f:K&ivou� 6nou &Ixav cpuyet &i� to Mnout/;aKt oÂ.ou� toi>� Ecr6va
�&v 6 cr&pacrKep-crouÂ.tavo� Kai toi>� ănapaoroK&V &i� tov KamK&:x;aytav
'tQi) au8evtou, UO"t&pov OE Kai EK trov Âomrov oi 1t&ptcrcr6t&pot aut 08&Â.fi
tro� ftÂ.8ov &i; tou; tonou� trov, aKouovt&; 'tÎ)v ă.vaKrox:Tiv 6nou l::ytv&v eh�
40 1tpO&ip1}îat. Il&pi of: tOV 'louÂ.tOV µfjva Eq>9acr& npocrtayÎ) &i; tOV tmcrta
t1}V tfj; · oi;ou;, 'Iµnpaxiiµ-ayeiv oia vei na plJ ta xpeiwo11 âµa�ia Kai O.v-
8pronou; f:� f:K&ivrov 6nou &ÎX& Kal tOV avayKaiov l;ax1pev napei toî> 'Aj3-
00UÂ.clX·1tacră. Kai vei KlVÎ!O"lJ < Vei > 1t1}YCliV1J &i; ta cruvopa, Otel vei t&Â.&tro
O"lJ to f:niÂ.omov µepo; tWV ouv6prov 6nou &ÎX&V µ&ivet, Kai outro Katci
45 tTiv npocrtayTiv EKiVT)O"&V, acpfivovta; ta Â.omci ăµa�ta Kai craÂ.ax6pT)O&�
tfj; MoÂ.oapia; va E1tlO"tpE'i'OUV &l; tOV t61tOV tou;.
A DOUA DOMNIE A LUI GRIGORE GHICA VODJI 529
şi grăbindu„şi călătoria1 din Fălciu trecu în Ţara tătărească, lăsînd drumul

Lăpuşnei. Astfel, datorită faptului că drumul a fost făcut în grabă şi a fost
schimbat, ţara a scăpat de multe cheltuieli şi încălcări. Iar din Codru
paşa i„a trimis lui Grigorie vodă prin silihtarul său şi prin marele vomic
Iordachi Rusăt, pe care domnul îl trimisese în întimpinarea lui, un cal 5
foarte frumos cu tot tacîmul său şi, deoarece paşa avea o veche dragoste
şi preţuire pentru Grigorie vodă, i„a mulţumit mult pentru aprovizionarea
şi grija conacelor sale .
Aşadar, deoarece hotarele cetăţii Ozu fuseseră statornicite, precum 10
am povestit în partea referitoare la acestea, împărăţia otomană, voind
să reclădească cetatea, a orînduit în iama trecută ca Moldova să dea diferite
materiale, adică cherestea şi altele din cele trebuincioase pentru reclădirea
acestei cetăţi ; de asemenea să dea şi două sute de care, precum şi numărul
trebuincios de salahori. Iar ca supraveghetor, adică bina.-emini al acestora, 15
a trimis pe Ibrahim„aga, care cu un an înainte fusese hotarnic. Sosind
acesta la Akkerman, Grigorie vodă a trimis pe serdarul, pe care îl orîn
duise să aibă grijă de care şi de salahori, să ia o copie a catastifului de lucrurile '
orînduite a fi. luate din Moldova, cu toate că domnul primise acest catastif 20
încă ' mai înainte de la capuchehaiele sale şi dăduse poruncă ca toate
986 să se pregătească, iar în urma poruncii sale aproape l i toate au fost gata.
Aşa că îndată după venirea orînduitului serdar de la Akkerman, au şi
pornit toate carele, unele cu cherestea, altele goale, ca să lucreze la reclădirea
cetăţii. Nefiind însă cu putinţă ca cetatea să fie zidită în anul acela, deoarece 25
era nevoie de mult timp, Grigorie vodă a izbutit ca ţara să capete o uşurare
şi o amînare, şi anume să se lucreze cu toată cheresteaua dusă pînă
atunci, iar rămăşiţa să fie lăsată pentru anul viitor, deoarece cantitatea
cea mare a cherestelei înspăimîntase cele trei ţinuturi, orînduite să împli„
nească această sarcină pentru împărăţie : Orheiul, Lăpuşna şi Soroca, 30
.ca fiind mai în apropiere decît celelalte, şi mulţi oameni din aceste ţinuturi
fugiseră din pricina aceasta. De aceea Grigorie vodă a scris cu hotărîre
şi a cerut pe aceşti fugari, dar nu toţi i s-au dat. Mulţi dintre ei însă au
fost luaţi şi fără voia lor ; şi chiar şi acei care fugiseră în Bugeac au fost 35
toţi strînşi de seraschier„sultanul şi daţi în primire capuchehaiei domnului.
Mai pe urmă însă s„au întors de bună voie la locurile lor şi cea mai mare
parte dintre cei rămaşi cînd au aflat de încetarea luptelor, după cum am
vorbit mai sus. Iar în luna iulie, supraveghetorul cetăţii Ozu, Ibrahim-aga, 40
primi poruncă să ia carele trebuitoare şi o seamă de oameni dintre acei
pe care îi avea, precum şi zahereaua trebuincioasă de la Abdulah„paşa
şi să meargă la hotare, ca să hotărnicească şi partea ce mai rămăsese din
hotar. Şi aşa, în urma acestei porunci el a pornit, lăsînd ce mai rămăsese
din carele şi salahorii din Moldova să se întoarcă în ţară.
530 CRONICA GHJ CULEŞTI LOR
Kat' cipxac; of: toO µTJvoc; to6tou &paÂ.ev 6 M1xaÂ. P6oac; 7toÂ.Â.ouc;
µecritac; ota va naplJ tÎJV au9evtiav tfjc; OuyypopÂ.axiac; yvropisovtac; n<bc;
EXEl KUKÎJV oui9ecrtv Kai UîtOÂ.TJ\jllV 1tpoc; tOV Krovcrtavtiv pooav Kai 11 6 987
Crtitponoc; tfic; pamA.eiac; 'Axµeo-rtacrac; Kal otecpi) µ11cre µE: îtOÂ.Â.ÎJV 1tpocr9ft-
5 KllV, îÎJV cipprocrtiav toO Krovcrtavtiv P6oa, ot' � V Eixe cpepet Kai tOV ia
-rpov MtxaA.aKTJV ele; BA.axiav, A.aµpavovtac; oµroc; 'tÎJV 1tEpi îOUîOU ElOTJ
crtv 6 Krovcrwvtiv pooac; Eîtacrxtcre 1tavt01otp67troc;, t�ootasovwc; iKaviJv
1tOCJOîTJtU ăcr1tpO>V, Kai ota µecrou îOOV cpiÂ.O>V Kai Ka1tlKEXayuioroV îOU ci-
1tUVtTJcrE µe ÎKava E�Ooa îÎJV 6pµiJv €Keiv11v Kai scpooov tOO MtxaA. p6oa.
I O Kai EµEtVE 1tUÂ.tV Îl au9evtia Eic; îOO A.6you îOU.
Kat' autouc; touc; Katpouc; EÎXE cp9acret Îl Pecrttapia Eic; oucrKOÂ.OKU
pepVTJtOV Katacrtamv -r6crov Oia -rac; 7tapeÂ.9o6crac; KatptKac; civroµaA.iac;,
ocrov Kai ota 'tÎJV U1t01tOlTJcrtV 'tOOV xropirov -rfic; 'tcrapac; ele; touc; ăpxovtac;,
€1tElOft oÂ.a crxeoov Eixav U1tOKA.t9fi ăA.Â.o Ele; ăÂ.A.ov ăpxovta Kai ăA.A.o ele;
1 5 ăA.A.ov Kai oecpevoeu6µevov EKacrtov 1tapa îOU ăpxovt6c; tOU, cl1tEÂ.aµpave
xaptv cl1t0 -rouc; so/... otacr11oec;. Kai 'ta µev cipxovttKa xropia sxmpov ăKpq.
yaA.ftvu Kai civecrEt, 'ta OE Â.Ot1ta 61tOU Eixov µeivet oA.iya ttva ci7tpOcrK6-
VTJ'tU tcpoptisovto µE: oucrpacrtaKta pap11, o9ev Kai ăpxtcrav Kai CKEtVU.
ăÂ.A.a µev va U7tOKÂ.lVCOV'tat eic; ăpxovtac; Kai ăÂ.Â.a va cpe6youv 07tOU Kai
20 ăv 1)µ1topo0crav. To 67tOtOV ciyKaÂ.a Kai va tyvroptsEV 6 aUSEVtTJc;, PM-
1t0Vtac; oµcoc; 'tÎJV ă.Ka'tacrtacr{av 'tOO KatpoO 61tOU Tjtov C� aitiac; 'tOOV 1t0-
Â.eµrov Kai µaÂ.tcrta trov pcocrmKrov K1v11µ6.tcov Kai t7toµevcoc; titv cruvex.e1av
'tOOV pacrtÂ.lKOOV 1tpOcrtayrov, civepaA.E tÎJV 1tEpi îOUtOU ch6p9rocrtv ele; TitV
7tpe1toucrav euKmpiav Kai tmtuxoov Katpov Kata to Sepoc; toO stouc; to6-
25 tOU, , a\jlµa' ci1tecpamcre va KUµlJ TitV 016p8cocnv tOUtOU to() 1tpayµatoc; Kai
l741 Kpal;ovtac; tOUt; ăpxovtac; O"UVCOµiÂ.TJCiE µet' UUtOOV tei OEoVtU, q>UVEpcOVOV
tac; -rouc; tftv te ă.Kupepv11criav tli>v civayKrov tfic; tcr6.pac; Kai tÎJV ciot
Kiav 61tou ye{vetat Ele; touc; 1ttroxouc; µE: titv U1tepacrmcnv 61tou sKaµvav
CKdVOl Ele; tei xcopia touc;. Kai ciyKaÂ.ei ele; autouc; OEV fitov to 1tpăyµa
30 t6crov cipecrt6v, µE: to vei CKaKOO"UVEi91crav va ci1toÂ.aµpavcocnv aut0i t0uc;
KUp1touc; tOOV xcop{rov touc; C� 6Â.OKÂ.fipou Kai Va µÎ) O{OOUV tei X,COp{a tOUt;
oilte to tetapt11µ6p1ov -rli>v oo li mµ6.-rcov 67tou so1oav oi Â.omoi, to 1tpăy- 988
µa CSµcoc; Tjtov 1tacrio11A.ov Kai ou µ6vov oE:v touvfi811crav vei tµ7too{crouv
TitV Ot6p9cocriv tOU, aÂ.A.a µf: KOlVÎJV yvroµTJV n1tE<j>acrtcr9TJ Va ypacp9o0v O•
35 Â.Ol oi CyKatOlKOl t'fic; tcrapac; ăVEU ttvoc; €�atpecrecoc; Kai Vei Oo9o()v Ele;
oÂ.ouc; 1tEtcretÂ.ouîta tvoc; cpA.ropiou µ7toyolivtKou, 01ei vei KataÂ.aprocn ti 1to
cr6t11c; civ9pro1tCOV eopicnceto Ele; Ka9e µepoc; Kai vei Otopicrcocrt Katei tÎJV
06vaµ1v trov civ9pro1tCOV Kai ta Ctftcna oocriµata, 67tOU vei CiTJK0>9ij Îl ciot
Kia 67tou tyiveto Ele; µeptKouc; Kai fi 7tapaA.oyoc; CÂ.acppcocnc; 67tou eixov
40 ăÂÂ.01 µf: to µecrov trov cipx6vtcov t0uc;.
"09ev to1aÂ.E�EV 6 au9evt11c; civ9pro7toUc; ci�iouc; Kai OlcO ptcre crÂ.ous
µmicr11oec;, 'fitot taXcrtÂ.Oap11oec;, Ele; auto to xoucrµett, ele; t0uc; 61toiouc;
tiveyvrocr9TJ µf: KOlVÎJV crUVEÂ.EUCJlV to au9EVttKOV ypaµµa Eic; îO KtOcrKt t'fic;
<l>opµ6crac; Kai E1tEtta ă.cpoptcrµoc; wu µTJtponoÂ.itou, cicpopisrov âKeivouc;
45 61tOU cpuÂ.a�ouv xatip1 Kai OEV Kpatilcrouv suyov OtKatocr6v11c; îtpoc; KOl
VÎJV ăvemv Kai tA.acppromv trov 1t'troxrov Kai Kupepv11 cr1v tfic; pecrnapiac;.
A DOUA DOMNI E A L U I GRIGORE G H I CA VODA 53t
La începutul acelei luni Mihai vodă a pus mulţi mijlocitori ca să

ia domnia Ţării Româneşti, cunoscînd că marele vizir al împărăţiei, Ahmet,
987 paşa, nu,} vedea cu ochi buni şi nu�l preţuia pe Constantin vodă li şi de
aceea a căutat să împrăştie, cu multe înflorituri, vestea despre boala lui
Constantin vodă, din pricina căreia adusese în Ţara Românească şi pe S.
medicul Mihalachi. Însă Constamin vodă, fiind înştiinţat de aceasta, a
căutat în toate chipurile şi prin mijlocirea prietenilor şi capuchehaielor
sale să înlăture pornirea aceea şi atacul lui Mihai vodă, cheltuind însemnate
sume de bani, şi astfel a izbutit să rămînă iarăşi la domnie. 10
,
Î n acea vreme vistieria ajunsese într,o stare grea atît din pricina tulbu,
rărilor din trecut, cît şi. dip,__Qr:ţc_ină s;ă _sat_ţle 9ip._ ţar� s� închinau boierilor.
Căci mai toate satele erau închinate la c:îte un boier, iar fiecare sat, fiind
apărat de boierul său, se bucura de iertare din partea zlotaşilor. Aşadar, 1 5
pe de o parte, satele boiereşti se bucurau de linişte deplină şi tihnă, iar ·
pe de altă parte cele neînchinate, care rămăseseră puţine, erau împovărate
cµ sarcini greu de îndurat. De aceea şi aceste sate au început unele să se
închine boierilor, iar altele să fugă care încotro putea. Cu toate că domnul 20
· §Îia aceasta, dar văzînd nestatornicia timpului care era pe atunci prilejuită
de războaie şi mai ales din pricina mişcărilor ruşilor, şi prin urmare a
necontenitelor porunci împărăteşti care urmau, a amînat îndreptarea
stării acesteia pentru o vreme mai potrivită. Deci, în vara anului 1741, 1741
Grigorie vodă a luat hotărîrea să îndrepte acest lucru şi, chemînd p � .-is.
· -
boieri, a stat de vorbă cu ei despre cele cuvenite. Le,a arătat că treburile

ţării nu se pot chivernisi, precum şi · nedreptatea ce se face celor nevoiaşi,
prin faptul că ei luau apărarea satelor lor. Aşa că, deşi boierilor nu le,a
plăcut acest lucru, deoarece se obişnuiseră rău să se bucure de toate 30
j88 roadele satelor lor, iar satele lor să nu dea nici a patra parte din dările l i
ce dădeau ceilalţi locuitori, dar fiind acest lucru vădit ei n,au putut să
împiedice îndreptarea lui şi, cu consimţămîntul tuturor, s,a hotărît ca
toţi locuitorii ţării, fără nici o d�osebire, să fie Îns��işf şi să se dea tu�r�� 35
pecetluite de un galben mold()v�nesc, ca să se vadă numărul oamenilor
aflaţi în fiecare loc şi să se orînduiască, după puterea oamenilor, dările
din fiecare an ca să fie înlăturate atît nedreptatea ce se făcea pentru unii,
cît şi uşurarea nechibzuită de care se bucurau alţii prin mijlocirea
boierilor lor. 40
Aşadar, domnul a ales oameni vrednici şi j,a numit slujbaşi, adică
tahsildari la acest huzmet. Acestora li s,a citit într,o adunare obştească
în chioşcul de la Frumoasa scrisoarea domnească şi apoi blestemul mitro,
politului asupra acelora care vor face hatîruri şi nu vor ţine seamă de cum, 4S.
păna dreptăţii pentru înlesnirea obştească, uşurarea celor nevoiaşi şi
Kal µ&ta taOta &Iît& Kai 6 au0EVtT}c; ta ofovta 1tpoc; toi>c; ăpxovtac; 01tO
crx6µ&voc; EÂ.&oc; 1tpoc; touc; OtKaiouc; Kai a1t&tÂ.c1>V 1tOÂ.Â.eic; 1tatO&iac; ⁣ ex:&i
vouc; 61toi> ii otei xaptv, ii otei oc1>pa, fJ0eÂ.av ci0etÎ)cr&t to oix:atov, Otopi
sovtec; OÂ.tyrotepa ii 1t&ptcrcr6tepa ă.cr1tpa ele; x:av&va xcopiov. Kai outco,
5 1taipvovtec; soua µ1touvav 1tapei toO ab0&vtou, o{ crÂ.ousµ1t6.CJT}Oec; eKivT}
crav de; tel tcrtvoOta, eKacrtoc; 61tou Oicopicr0T}, 1taipvovtec; 1tapei toO Pecrna
PTI ta xapda 01tOU &µeÂ.Â.OV va µotpacrouv Kai cp06.vovtec; ele; ta tcrevoOta,
aÂ.T}0tva eoet�av Kai autoi µeyaÂ.T}V 1tpo0uµiav Otel vei epyaÂ.ouv Kai vei
Y P U'l'OUV oÂ.ouc; toi>c; civ0pro1touc;. ll.f.v ecp6.VT} oµcoc; OÂ.tycot&pa x:ai ft 1tpo-
IO 0uµia tc1>V lOicov tcrapavcov ele; to va &pyouv Kai va mipouv OÂ.Ot xaptia,
��eupovtec; titv crta0ep6tT}ta toO au0EVtOU 01tOU OEV µetsPaÂ.Â.& toi>c; Â.6-
youc; tOU, aÂ.Â.• ăCJtEK&tO ciµ&ta0EtCO<; ⁣ tac; 01tOCJXECJEt<; tOU Kai xap01tOt
ouµ&VOt Ota to EÂ.eoc; 01tOU touc; 01t&CJXE0T} vei toi>c; acpi)crlJ, toi>c; µev Kacra
O'T}Oec;, fitot crmtcoµ&vouc;, 1tpoc; OKtcO yp6ma tOV xp6vov, li toi>c; OE cl.VU1tUV- 989
15 opouc; 1tpoc; t&crcrapa, to 01tOiov epepairo0T}crav Kai cl.1to îl)v pou1ttav 01tOU
t6n: eytve µf. aU0evttKov tecrtaµ&vtov ele; ta tcrevouta toO 'OpxeytoO,
A&1tOUcrvac; te Kai I:op6Kac;, ele; ta 01tOia Kai oteµotpcicr0T}crav t6te lCOKKl
va 1t&tcr&tÂ.ouîta 1tapa trov 8tcoptcrµ&vcov â.px6vtcov µe 1tapoµoiav cruµcpco
viav, OTJÂ.aoit o{ crmtcoµEvot 7tpoc; OKtro yp6ma tov xp6vov, o{ Of. civu1tav-
20 OpOt 1tpoc; tEO'O'apa Kai tOtoUtOtp61tCO<; 1tT}ya{VOVt&<; â.to{ tCOV o{ ăv0pC01tO\
de; to vei 1tapouv xaptia Otei tac; pri0eicrac; aitiac;, epyfiKEV â.vsÂ.mcrtoc;
1tOO'OtT}c; av0proncov de; tei 1t&ptcrcr6tepa tcrevoOta. Kai µ& OÂ.OV 01tOU &Ixav
oo0fj ano titv Pecrnapiav xaptia ele; toi>c; crÂ.ousµnacrrioec; apK&ta Kai 1t&
ptcrcr6tepa tfjc; EÂ.1ti0ac; 01tOU fitov va µotpacr0o0v, ucrtepov oµcoc; â.no 1tOÂ.-
.25 Â.a tcrevoOta ECH&tÂ.av Kai enfj pav Kai ăÂ.Â.a xaptia Kai fitov OÂ.Ot eM�
moec; ă.pxovt&c; te Kai apx6µevot, nroc; SsÂ.&l yivet µia lCOtvTt ăvemc; Kai
eÂ.acppcomc; de; OÂ.TJV titv tcrapav. 'Enetoit 6 rpriy6ptoc; P6oac;, d>c; EÂ.EÎ)µcov
aU0sVtT}<; Kai KTJO&µrov 1tclVtCOV, µit 3EÂ.OVtac; va &lvat Kai o{ ăpxovtec; mi
panoveµEVOl Otel titv crtsprimv tfic; cinoÂ.aucrecoc; 01tOU &Ixov a1tO ta npo-
30 O'KUVT}µsva de; autoi>c; xcopia, touc; tpepaicocrev Oît epxoµsvric; tfjc; crouµ
µac; OÂ.COV tc1>v â.v0pro7tcoV 01tOU eopiO'KOVtat ⁣ îl)v tcrapav, 3EÂ&l oei�&\
e�anavtoc; Kai de; autouc; to EÂ.e6c; toU, oiOovtac; ÎKavouc; av0pronouc; de;
"
Ka0e ă.pxovta Kai a�iav SJCUO'tOU Ota va toi>c; exouv 1tpoc; OOUÂ.EUO'lV Kai
cruvti) prim v tc1>v 6crmticov touc;, Ka0roc; Kai de; tac; Â.ornac; µnpacrÂ.ac; Kal
·
35 de; toi>c; au0&Vît1COU<; â.v0p6mouc; fJ0eÂ.e va KUµ1J Ka0e e�aip&crtV Kai µetp16-
tT}ta Kai etcrt ăîtÂ.TJpOcpopi)0ricrav Kai ăJCeiVOl Kai &Ixov OÂ.Ot 1COtvc1>c; X PTJ
crtac; eÂ.niOac;.
·o µtcr6KaÂ.oc; oµcoc; 816.PoÂ.oc; 6 cp0ov&v âeinote tcp KaÂ.cp Kai tij
&UtUXiQ. tc1>V â.v0pro1tCOV, µit imocpspovtac; va PÂ.E1t1J tac; tcrapac; autac; EV
40 ftcruxiq. Kai aVECJ&l, CJUVÎ] PYTJCJE napaoo�ov µeŢ(lpOÂ.TtV tc1>v 1tpayµatcov Kai
enet8it d>c; 1tpoeinoµev 6 MtxaÂ. P68ac; &uptcrK6µevoc; de; titv II6Â.tV OEV
foaue va 1tpOcr1ta0ij Kai va âycovisetat Otel va Â.aPTJ titv aU0evtiav tfjc;
BÂ.axiac;, eupiO'KOVtac; Kai tOV Katpov autov 01tOU Îl evcomc; tc1>v au0EV'tCOV
tOU te rpriyopiou P6oa KCli li KcoVCJŢ(lVtivou P6oa OEV ăpecrK& t&Â.eicoc; de; 990
45 touc; µeytcrtăvac; tfjc; 60coµavtKfjc; pamÂ.eiac; 01tOU ayanouv 1tUVtote va µ6.
XCOVtat oi ouo au0EVtCll Ota va cinoÂ.aµpavouv ăK&iVOt 1tap' ciµcpot&pcov ă.crnpa
KCli xapicrµata, unecrxs0ri 1tOÂ.Â.Î)V 1tOO'OtT}ta, ăcrnpcov Otei titv au0evtiav
A DOUA DOMN I E A LUI G R I GORE G H fCA VODA 533
chivernisirea vistieriei. După aceasta a spus şi domnul boierilor cele cuve

nite, făgăduind îndurare pentru cei drepţi şi ameninţînd cu pedepse multe
pe cei care, fie din hatîr, fie pentru daruri, vor călca dreptatea şi vor
statornici în vreun sat ca plată o sumă mai mică sau mai mare. Astfel,
după ce tahsildarii şi-au luat ziua bună de la domn, primind de la vistier 5
hîrtiile ce aveau să împartă, au pornit fiecare în ţinutul unde a fost orîn
duit. Ajungînd în ţinuturile lor, ei au arătat într-adevăr multă rîvnă ca
-
să scoâHr m- vileag şi să înscrie pe -toţi oameniÎ. "f)�r nici ţărat1 ii nu au
- -
arătat mai puţină rîvn � îil a ieŞi cu toţii � ă ia hîrtii!_ cunoscînd statornicia 1 0
domnului, care nu-şi schimba cuvin.tul dat, c i rămînea neclintit în făgă
duielile sale. Ei erau plini de bucurie, deoarece domnul, îndurîndu„se
de ,ei, le făgăduise să-i lase pe căsaşi, adică pe cei cu casă, la opt lei pe
989 an,"_lj iar pe holtei la patru, de care lucru s-au încredinţat şi din rupta ce
se . făcuse atunci cu testament domnesc în ţinuturile Orhei, Lăpuşna şi 1 5
Soroca, ţinuturi unde atunci fuseseră împărţite de către boierii orînduiţi
pecetluite roşii cu rînduială asemănătoare, adică căsaşii să dea opt lei
pe an, iar holteii patru. În chipul acesta, oamenii, ducîndu„se ei înşişi 20
să ia hîrtii pentru pricinile amintite, �- cele mai multe ţinuturi a ieşit
:ihi:Nt 11�:�::j: ),: :: :� � fr- � �i- - :- -�!r:!��:��!ăcţ�!:

�t
e 0 n c
,,,.. - -
,- - -
� i r -
- -· --
u
-
e ; � e - -
împărţi, _ totuşi, rn!li tîrziu, din multe ţinuturi ei au trimis şi au mai luat
şf alte :ţlîrtii şi erau _toţi_-plini de nădejd�, atît cei care cîrmuiau, cit şi cei 25
- ca_!� er�u cţ�uţţi, __c�_ �- întreaga_ ţară se va face '?_ uşurare pentru toţi.
Iar Grigorie vodă, fiind un domn milostiv şi ocrotitor al tuturor, nevoind
ca boierii să fie nemulţumiţi că au fost lipsiţi de cîştigul din satele închinate
lor, i-a încredinţat că atunci cînd va sosi suma tuturor oamenilor aflaţi ao
în ţară va arăta negreşit mila sa şi faţă de ei, dind fiecărui boier, după
rangul său, un număr însemnat de oameni, pe care să-i folosească pentru
nevoile şi întreţinerea caselor lor. De asemenea, şi pentru bresle şi pentru
oamenii de la curte voia să facă scutiri şi scăderi de dări, ceea ce au aflat :35
şi ei, avînd deci cu toţii deopotrivă nădejde bună.
Dar diavolul, care urăşte totdeauna binele şi fericirea oamenilor,
\
neputînd să vadă aceste ţări în linişte şi tihnă, a uneltit pentru o schim„
bare ciudată a lucrurilor. 40
Mihai vodă, care se afla la Constantinopol, cum am spus mai sus, se
străduia şi lupta fără încetare să capete domnia Ţării Româneşti şi, găsind
acum prilejul, cînd buna înţelegere între cei doi domni, adică între Grigorie
0
99 vodă şi 1 1 Constantin vodă, nu era de loc pe placul înalţilor dregători ai
î mpărăţiei otomane, cărora totdeauna le plăcea să fie vrajbă între cei doi 45
domni, ca să tragă ei foloase şi să ia bani şi daruri de la amîndoi, a făgă-
534 CRONICA GHICULEŞTILO�
ti\� BÂ.axia� Kal oui cruvepyia� 1tOÂ.Â.OOV Kai µaÂ.tcrta toO PacrtÂ.lKOO ap
xiatpoO, 61tOU EÎX,E µeyaÂ.T)V xropav Ei.� TOV iotov pamMa, tKatop9ro9q
6 C1K01t0� tOU Kai sytVE to 1tEpi ti\� aU9EVtia� TaUtT)� taÂ.X,(crt, 'fltot ava
<popei 7tp0� TOV pamMa Kal tpepmro9T) 1tap' autoO. To 61tOÎOV µav9avov-
.5 te� ol KamKexaytaoe� Tou Krovcrtavtiv pooa, &opaµav eU9u� El� Tov KEX,a
yici-µm�TJV 7tpocr1timovte� El� Toi>� 7t6oa� tou Kai 7tapaKaÂ.rovta� tov vei
Kata1tpauvu· TÎ)V \m69emv TaUTT)V Kai vei orocrromv autol Tei ocra U1tEC1X,ă0q
6 MtX,eiÂ. P6oa� Ei.� TÎ)v pamÂ.Eiav, 6µou Kal Tei ăcr7tpa 67tou tx.perocrtoOcrs
7tp6tepov El� TO µtpi, oui TU 61toia cruyKatăVEUC1EV 6 PacrtÂ.EU� vei 'tOU 00-
J O 9ij ft aU9evtia, µf: TO vei Tjwv 7tocr6TTJ� iKaV1) Kai ft�eupe TÎ)V yT)paA.aiav
fiA.tKiav 'tOU MtX,clÂ. j36oa vei µ1) i;T)µtro9ij TO OT)µ6mov. 'EKeiVO� of: TOU�
ll1tEKpi9T) Otl of:v dvat 1tÂ.ăOV ouvatov vei µETapaÂ.9ij Îl 1tEpi 'tOUTOU pacrt
Â.tKft ll1tO<pacrt�, foEtOft îtptX,OU Vei 1tclYOUV lKEÎVOl, EÎX,E Â.aÂ.ftcret 6 KEX,a
ytci-µ1tăT)� Toi>� ăpx.ovta� 67tou Tjtov 7tpocrKOÂ.Â.T)µăvot El� tov Mix.eiA. P6-
1 5 oav Kai t7t'fipe TÎ!V tyyuT)crtV autrov Otei Tcl ăcr1tpa TOO'OV lKeiva 61tOU U1tE
crxă9T) 6 MtX,clÂ. P6oa�. OO'OV Kai Otel Tei 1taÂ.atei 61tOU txpe1rocrtoOcrev el�
TO µtpi Kai 1tÂ.ăOV dx.ev ll1tO<pacr1cr9i'j TO 1tpăyµa, Kai µf: TÎ)V tOtaUTT)V a1t6-
1Cpl0'1V tpy'fiKav 7tepiA.u7tot oi KamKex.ayu1oe� tou Krovcr-ravdv pooa a7to
'tOV Kex.aytei-µ1tET)V, el� TOV 61toiov lîti'jyav µet' oÂ.iyov oi KamKex.ay1aoe�
.20 'tOU rpT)yopiou pooa Kai tprotT)O'aV 1tepi 'tOU aU9ăVtOU 'tOlV Kal tOU<; l1tÂ.T)
po<p6pT)O'EV Otl Kaµiav avayKT)V of:v EX,Et 6 aU9ăvtT)� TOlV Kai ac; 1tăve va
Ticruxacrouv Kai µf: 'tOtaUTT)V U1t0Kptcrtv Kai 1tÂ.T)pO<popiav t�'fiÂ.9ov autoi.
•tt 01tOia ll1t0Kpt�i� TOU ă.yKaÂ.ei Vei µftv tcruµ<proVT)O'E µt TftV EKj3acrtV TOOV
1tpayµatrov Kai vei lq>UVT) '\jlEUoftc;, of:v Tjwv oµro� '\jlEUOft�. li Otl eroc; T6tE 99 1
:2) Îl a1t6<pacr1� tfi<; pacrtÂ.Eia� Î)tOV 1tc0� 6 MtX,eiÂ. j36oa� vei Â.clj31J TÎ)V aU9ev
tiav Ti'jc; BÂ.axiac; Kai 6 Krovcrtavtiv pooa� vei sÂ.91J µai;iÂ.T)� el� tl)v Il6-
Â.tv, 6 of: rpT)y6pto; j36oa� vei µEivu de; Tftv M7toyoaviav. "A<pou oµcoc; o{
1Ca1ttKEX,aytcioe� 'tOU Krovcrtavtiv j36oa eÂ.aj3av tl)v ă.1t6<pacrtv 'tOU KEX,ay1ii
µ7tET), ci'><; 7tpOEÎ1tOV, <poj3ouµEV0t cr<poopa TTtV µai;tÂ.Eiav, stpE�av EÎ� tOU<;
.30 <piÂ.ouc; 01tOU dx.ov e�co 'tE Kal ecrco de; TO j3acr1Â.tKOV 1tUÂ.cltlOV, 1tapaKa
Â.OUVtE� vei wuc; cruvopaµouv, tlii;ovtec; µeyaÂ.T)v 7tocr6tT)Ta ăcr7tpcov 01ei vei
µ1) µai;tÂ.EU9ij 6 au9ăVtT)<; TCOV. 'A).Â." l1tE10ft Kai 7tap" lKElVOlV tj3ej3atffi0T)
-O'aV Ott Tjtov aouvatOV vei µetaj3aÂ.9ij Îl j3acrtÂ.1Kft an6cpacr1� 61tOU eytVE
A DOUA DOMNIE A LU I GR IGORE GHICA VODA 535
.duit o mare sumă de bani pentru domnia Ţării Româneşti 1 şi, prin mijlo
cirea multora, şi mai ales a protomedicului împărătesc, care avea mare
trecere, chiar la sultan, şi-a ajuns ţinta ; şi aşa, pentru domnia aceasta
.s-a făcut talhîsul, adică anaforaua către sultan, pe care acesta a şi întărit-o·
Aflînd aceasta, capuchehaiele lui Constantin vodă au alergat îndată la 5
chehaia-bei şi, căzîndu-i la picioare, l-au rugat să aducă linişte în pricina
aceasta, că ei vor da tot ce a făgăduit Mihai vodă împărăţiei, precum şi
hanii pe care acesta îi datora mai înainte miriei, bani pentru care sultanul
încuviinţase să i se dea domnia, ca vistieria împărăţiei să nu :fie păgubită, 1 O
deoarece suma banilor era însemnată, iar vîrsta lui Mihai vodă înaintată.
Dar chehaia-bei le-a răspuns că nu mai este cu putinţă să se schimbe
hotărîrea sultanului asupra acestui lucru, deoarece, înainte de venirea
for, el vorbise cu boierii care erau în slujba lui Mihai vodă şi luase din
partea lor chezăşie atit pentru banii făgăduiţi de Mihai vodă, cit şi pentru 1 5
.suma veche, p e care o datora miriei 2 şi deci în această pricină se luase
hotărîrea. După acest răspuns capuchehaiele lui Constantin vodă au ieşit
tare mîhnite de la chehaia-bei, 3 la care după puţin timp s-au dus capu
chehaiele lui Grigorie vodă şi l-au întrebat de stăpînul lor. El i-a înştiinţat 20
că stăpînul lor n-are nevoie · de nimic şi să se ducă să se odihnească.
Primind acest răspuns ele au plecat. Dar deşi mai tîrziu acest răspuns nu
s-a potrivit cu desfăşurarea întîmplărilor şi s-a arătat neadevărat, totuşi
991 nu a fost un răspuns mincinos, li deoarece pe atunci hotărîrea împărăţiei
era ca Mihai vodă să ia domnia Ţării Româneşti, Constantin vodă să vină 25
mazil la Constantinopol, iar Grigorie vodă să rămînă în Moldova. După
ce însă capuchehaiele lui Constantin vodă au aflat de la chehaia-bei hotă
rîrea luată, precum am spus mai sus, temîndu-se grozav de mazilirea
domnului lor, au alergat la prietenii pe care îi aveau în afara şi înăuntrul
palatului împărătesc şi i-au rugat să le vină în ajutor, făgăduind o mare 30
.sumă de bani numai să nu fie mazilit domnul lor. Deoarece şi aceştia
i-au încredinţat că era cu neputinţă să se schimbe hotărîrea luată de sultan,
1 Capuchehaiele lui Mihai vodă au promis să dea pentru domnia Ţării Româ
neşti 250 de pungi marelui vizir, 100 chehaielei şi 1 OOO de galbeni chiatipului, şi cu
obligaţia de a achita vechea datorie a lui Mihai vodă către mirie (Biblioteca Acad.
R.P.R. ms. gr. 1 069, f. 25).
2 Această veche datorie către mirie a lui Mihai vodă se ridica la 300 de pungi.
El spunea că nu poate să achite această sumă decît numai dacă i se va da domnia
Ţării Rom"1neşti. Î n cazul cînd va obţine domnia, el se obligă să dea cite 50 de pungi
la fiecare patru luni. De asemenea, el a făcut şi un adaos de 1 5 000 de lei Ia haraciul
Ţării Rom' neşti (vezi ms. gr. 1 069, f. 26r - 26v şi zs•).
3 Chehflia-bei a promis capuchehaielor lui Constantin Mavrocordat, la 30 august
1 7 4 1 , domnia Moldovei şi le-a asigurat că « Mihai vodă nu o va scoate Ia capăt şi
in şase luni Ţara Românească va fi. dată iarăşi beiului lor » (vezi mr. gr. 1 069, f. 25v).
536 CRON I CA CiHICULESTI T .ClP
Sui vei 8o0ij Îl au0svtia tfjc; BÂ.p.xiac; t{f> MtXeiÂ. P68� Kai cl1tSÂ.1ttcr0T)crav
tsÂ.Eicoc; 8tei tov noÂ.uv cp6pov 6nou dx.ov tfjc; µa/;;tÂ.Eiac;, tnapaKtvft0T)crav
vei /;; TJtitcrouv Kpucpicoc; Sui µ&crou tou Ks:x,aytil-µn&T) tÎ)v aU0svtiav tfjc; MoÂ.
oapiac;, tO 01tOÎOV Kai SVft pyT)craV µf; tÎ)V OUVaµtV tffiV taX,0EVtCOV ăcr1tpCOV,
5 Kai outcoc; eytvs Kai OEUt&pa PacrtÂ.tKÎ) U1t6cpacrtc; 8tei va µa/;;tÂ.EU0fj 6 rpT)
y6ptoc; P68ac; Kai va omiyu de; tÎ)V Il6Â.tV, 6 OE Kcovcrtavtiv P68ac; va.
EÂ.01J to& de; tÎ)V MoÂ.oapiav. Kai ayKaÂ.a va sµa0av tOUtO oi KamKsxa
yuiosc; tOU rpT)yopiou P68a, Kai ftµnopoucrav tci/;;ovtsc; tÎ)V autÎ)V 1tO<JOtT)
ta ft Kai OÂ.tycot&pav va to tµnooicrcocrt Kai va µsivu 6 aU0&VtT)<; 'tCOV sic;
JO tÎ)V MoÂ.oapiav, oE:v ..;e&Â.T)crav oµcoc; va cpopticrcocrt µE: tocroutov xpfoc; 'tOV
au0&vtT)V touc;, Îj�El'.>povtsc; tÎ)V yvchµT)V EKElVOU moc; E1tponµo0crs vei µa/;;t
Â.su0ij napu va U1tOKatacrta0ij µciystpoc; clVti 1tOtµ&voc; Ele; tÎ)V tcrcipav tou.
clq>OU tnoiµavs Katei E>sov autftv tS Kai 'tÎ)V BÂ.ax.iav t6crouc; xpovouc;.
·on <iv SOEX,StO to papoc; auto, O.vciyKT) 1'tov vei to tpyciÂ.1J cl1t0 toi><; 1tt(J)-
15 X,OU<; µf; cI0EtT)<JtV tffiV l>1tO<JX,E<JSci:>V tOU Kai oucrpcicrtaKta Cmcpopticrµata
Ele; touc; mcoxouc;, to 6noiov Kat' ouo&va îp01tOV oE:v ft0sÂ.s, Kai Sta îOUtO
µftts oi KamKsxaytciosc; tOU oE:v îO EKaµav Kai outcoc; eµa/;;tÂ.SU0T) 6 rpT)
y6ptoc; P68ac; Kai t06011 fi MoÂ.oapia t{f> Kcovcrtavtiv P68�.
'EnstOÎ) oµcoc; Îl µa/;;tÂ.Eia aUtT) li tOU rp11yopiou P68a Katei cruµpspT)- 992
20 Koc; ÎjKOÂ.ou011crs 't0t0Ut0tp61tcoc; Kai oxt µE: îÎ)V SEÂ.T)<nV îOU tmtp61tOU
tfjc; pamÂ.Eiac;, ft 6pyT)v pacnÂ.tKftv, Ka0cl>c; Ele; ăÂ.Â.ouc; aue&vtac;, Sta 1tpo
crtayfjc; îOU pacnÂ.ECO<; sop&011 suÂ.oyov Kai OiKatOV va cpuÂ.ax0ij Kata nciv
ta Îl ttµÎ) toî> rp11yopiou P68a Kai va 01tCt'Y1J de; PacrtÂ.suoucrav µe Ka0e
ăvscnv Kai cIVanaucriv tOU. "'00sv Kai O iOtoc; S1titp01tO<;, cpavepci:>VOVtac;
25 tÎ)V yvchµT)V Kai cl1t6cpacriv îOU taUtT)V 1tpoc; îOV µ&yav opayoµcivov Ka0cl>c;
Kai 6 Kexayta-µn&11c; nciÂ.tv Sta npocrtayfjc; tou tm.tp6nou npo fJµep&v
C<pav&pcocrs toic; Kam.Kexayta8atc; tÎ)V 1tpOcrKciÂ.emv taUtT)V to() rpT)yopiou
pooa, 1tpOcrtci/;;OVt«c; vei crtf:iÂ.OUV taX,UOpoµov Kai Va ochcrOUV tÎ)V f:iOT)O'lV
taUtT)V tflc; µa/;;tÂ.Eiac; îOU, npilyµa 01tOU of:v E)'tVS 1tOtE.
A DOUA DOMNI E A LU I GRIGORE G H I CA VODA 537
adică aceea de a se da domnia Ţării Româneşti lui Mihai vodă, ei au pierdut

orice nădejde. Avînd însă mare teamă de mazilire, s-au văzut nevoiţi să
ceară în taină, prin mijlocirea lui chehaia-bei, domnia Moldovei, ceea
ce au şi uneltit în privinţa aceasta cu puterea banilor ce le erau făgăduiţi 1•
Şi aşa, sultanul a dat o a doua hotărîre, ca Grigorie vodă să :fie mazilit 5
şi să meargă la Constantinopol, iar Constantin vodă să vină aici în Moldova .
Capuchehaiele lui Grigorie vodă, cu toate că au aflat de acest lucru şi
puteau, făgăduind aceeaşi sumă sau chiar o sumă mai mică, să împiedice
aceasta şi domnul lor să rămînă în Moldova, n-au făcut aşa deoarece n-au
vrut să împovăreze cu o astfel de datorie pe domnul lor, 2 cunoscînd 1 0 ·
părerea lui că dorea mai bine să :fie mazilit decît s ă ajungă bucătar în loc
să :fie păstor în ţara sa, după ce a păstorit atîţia ani, cu voia lui Dumnezeu,
şi în Moldova şi în Ţara Românească. Dacă Grigorie Ghica ar :fi primit
această povară, ar :fi fost nevoit s-o scoată de la cei nevoiaşi cu călcarea
făgăduielilor sale şi cu împovărări de neîndurat pentru săraci. El nu voia 1 5
acest lucru în nici un chip, şi d e aceea nici capuchehaiele lui nu a u făcut
aceasta, şi astfel a fost mazilit Grigorie vodă şi s-a dat Moldova lui
Constantin vodă.
992 Deoarece însă mazilirea aceasta li a lui Grigorie vodă s-a făcut dintr-o
întîmplare, iar nu din dorinţa marelui vizir al împărăţiei sau din supărarea 20
sultanului, ca la alţi domni, s-a găsit cu cale că este drept să se respecte
întru totul cinstea lui Grigorie vodă şi acesta să meargă la Constantinopol
în tihnă şi pace. Deci însuşi marele vizir a făcut cunoscută această părere
şi hotărîre a sa marelui dragoman, după cum şi chehaia-bei, tot din porunca 25
marelui vizir, cu cîteva zile înainte, adusese la cunoştinţă capuchehaielor
această poftire către Grigorie vodă s, dind poruncă să se trimită şi o şta
fetă care să-i aducă la cunoştinţă vestea mazilirii sale, ceea ce nu se întîm
plase încă niciodată.
1 Capuchehaiele lui Constantin Mavrocordat au protnis sil dea marelui vizir

pentru domnia Moldovei o sută de pungi şi o blanil, dar această ofertă n·a mulţumit
pe chehaia şi le-a răspuns dl. nu se poate, deoarece capuchehaiele lui Grigore vodă
oferă 250 de pungi pentru marele vizir şi pentru el şi le-a sfătuit să nu se mai opună.
Atunci capuchehaiele lui Constantin vodă au oferit 1 10 pungi pentru marele vizir
'i 50 de pungi şi o blană de samur pentru chehaia, vezi ms. gr. 1 069, f. 26 şi 3 1 .
2 Afirmaţii.le cronicarului nu corespund adevărului, deoarece capuchehaiele lui
Grigore vodă au încercat să obţină mai departe domnia Moldovei pentru stăpînul lor,
promiţînd 150 de pungi marelui vizir şi 100 chehaielei, dar fără să reuşească (vezi
ms. gr. 1 069, f. 26').
8 Chehaia-bei a comunicat, la 3 1 august 1 7 4 1 , marelui dragoman şi capuche
haielor Moldovei că va trimite pe ciohodarul său să aducă pe Grigore vodă la Con•

stantinopol cu cinste şi onoruri (vezi ms. gr. 1 069, f, 27').
538 CRONICA GHJCULEŞTI LO R
Kai a<pol> E<p6pEO'E t o Kapaot tfj<; aUSevtiac; 6 MtX,clÂ. p6oac;, 6µol>

Kal o{ Ka7t\KEX,ay1aoec; tol> Kcovcrtavtlv P6oa oui tîtv au8ev·tiav tfj<; MoÂ.
oapiac;, 1taÂ.tV OVtE<; 1taprov o{ KamKEX,ayiaoec; tol> rp11yopiou p68a Ele; titv
II6ptav, €06811 to <pepµavt tfj<; µa/;;tÂ.eiac; tol> rp11yopiou pooa 1tapa tOU
5 €mtp61tOU EÎ<; tOV !tc;-tcroKaOap11v tou, 'A1tOOUÂ.aX,-µ1tE11V 6v6µatt, oµoîi
µt 1tÂ.11po<pop11nKa µeKtouma napii te tol> tmtp67tou Kai Kex.ayta-µ7tE11
Kal µ& npocrtayîtv cr<poopav Otel. va <pEpEtat OÂ.CO<; Ot6Â.OU Kata tTtV �EÂ.110'1V
Kal yvc0µ11v tol> rp11yop{ou pooa. Kai E<pav11 Kai Kata tOUîO Ott E� ăA.
Â.11<; nvoc; altiac; ii 01t0\jfiac; o&v eµa/;;tÂ.Eu811 6 rp11y6ptoc; P68ac;, E7tEt81)
lO yvcocrtOV Ele; oÂ.ouc; elvat 1tc0<; Ele; tel. µa/;; tÂ.iKta 1tclVîOîE EO'tEAÂ.OVîO KpU
<picoc; Kamtt;;Ti-µ7tacrfjoec; Kal E1ticr11µot aya8ec; Kal auto t<pliv11 1tcOC to SKU
µav Kal Otel va µTi OcOO'COO't 1teipa�tV Kal 1tpo�evficrcocrtv E�o8a µeyaÂ.a EL<;
tOV rp11y6ptov P68av Kai Otel va tOV Kaµouv va KataÂ.liPlJ 1tcOC: dvat Kai
eupicncetat El<; tTtV autÎ)V 07t6Â.ll\jftV Kai nicrttV Kal EUVOtaV tfj<; Kpatată<;
1 5 pacrtÂ.Eiac;. Kal autcl. oÂ.a E7tEPePatc0811 crav Otel tol> p1186vtoc; 6ptcrµou KUi
otel. t;;rocr11c; <pcovfjc; tol> otaÂ.11cp86vtoc; 'An8ouÂ.ax- µnEll e7tet8it Kai to cpep
µlivt, Ka8ro<; <paiVEîat KQîCOtEpCO, OEV <paVEpcOVEt µa/;;tÂ.EiaV, QÂ.Â.a 7tpOO'KÂ.TJ-
0'1V µeta îtOÂ.Â.fj<; euµeveiac;, Ka8roc; Kai 6 'AnoouÂ.aX,-µ7tE11<; etîtE Kai EK<pcO
v11cre ta ocra tnpocrtax.811 EK crt6µatoc;. ·oµoicoc; Kal oi -KamKexayui8ec; I!
20 'tOU rp11yopiou P68a OX,t µ6vov 8E:v EÂ.apav Kaµiav EVO:X.Â.llO'tV KUîcl îÎIV 993
EîttKpatficracrav cruvfi8etav, ciÂ.Â.a Kal E7tpocrtax.811crav Otel va n11yaivouv
Ele; titv II6ptav civeµ7toOicrtco<; Kal va <paveprovouv Ka8e xpeiav 'tOU aU86v-
'tOU tCOV, Ka8roc; Kai eyiveto, E1t&t8Ti ta euxaptO'ttKU µ&KîOUma Kai µE: ă'A
Â.a<; eîoficretc; autol ta ci7t&K6µtt;;av Kal 'tel EOtOUV Kal Â.aµpa.vovtec; tac: Uît0-
25 Kpicret<; tac; EO'îEÂ.vav µ& taxu8p6µouc; 'tOU rp11yopiou P68t...
Kai Ele; 'tOV autoV 1Catpov eixe Â.aPet 6 rp11y6ptoc; P68ac; napu 'tOU
E7tttp6nou Ota<p6pouc; 7tpOcrtayac; Kal µa8ftcretc;, Otel va ypa\jflJ Kai va cpave
pcOO'lJ 7tpoc; îÎIV ciptO'îOKpatiav tfj<; Aexiac; Kal va crt&iÂ.lJ tO'OKa8ap118ec;
toU Pet;; i p11 6µol> µE: uv8pc07tOU<; îOU Ele; îÎ)V MocrxoPiav Kal xcopic; va ta-
30 pax8ij 6 rp11y6ptoc; pooac; 1tEpl tfj<; wxoucr11c; µa/;; tÂ.elac; toU 'tUUtll<; Eî&
Â.eicove Ka8e pacrtÂ.tKitv npocrtayl)v Kai sypa<pe Kal tcpav6pcove ta 8fovta
npoc; tov i81ov Pet;; i pT}V.
A DOUA DOMNIE A LUI GRIGORE G H ICA VODA 5 39
După ce Mihai vodă a îmbrăcat caftanul domnesc, împreună cu capu

chehaiele lui Constantin vodă 1 pentru domnia Moldovei şi în timp ce
capuchehaiele lui Grigorie vodă erau din nou la Poartă, marele vizir a
dat :firmanul de mazilire al lui Grigorie vodă la ici-ciohodarul său, anume
Abdulah-bei, 2 împreună cu nişte mehtupuri lămuritoare din partea marelui 5
vizir şi a lui chehaia-bei şi cu porunca straşnică să se poarte întocmai după
dorinţa şi consimţămîntul lui Grigorie vodă. Şi din aceasta s-a văzut că
Grigorie vodă a fost mazilit nu din vreo altă pricină sau bănuială ; căci
ştiut este de toţi că totdeauna la maziliri se trimiteau pe ascuns capugibaşi 1 0
şi agale de seamă. Şi se vede că s-a lucrat aşa ca să nu-l supere pe Grigorie
vodă să-l pună la cheltuieli mari şi să-l facă să înţeleagă că se bucură mai
departe de aceeaşi preţuire, încredere şi bunăvoinţă din partea prea
puternicei împărăţii. Toate acestea au fost întărite atît de :firmanul pomenit 1 5
mai sus, cît şi de zisul Abdulah-bei prin viu grai. Firmanul, precum se
vede mai jos, nu vorbeşte de mazilire, ci de poftire cu multă bunăvoinţă ,
precum a spus şi Abdulah-bei şi a rostit prin viu grai, după cum i s-a
993 poruncit. ' De asemenea şi capuchehaielele li lui Grigorie vodă nu numai
că n-au avut vreo supărare, după cum era obiceiul, ci, dimpotrivă, au 20
primit poruncă să meargă la Poartă fără oprelişte şi să aducă la cunoştinţă
orice nevoire a domnului lor, precum s-a şi făcut, căci ei duceau şi dădeau
mehtupurile de mulţumire şi alte ştiri şi primeau răspunsurile pe care le
trimiteau cu ştafete lui Grigorie vodă. 25
În vremea aceasta, Grigorie vodă primise din partea marelui vizir
felurite porunci şi lămuriri ca să scrie şi să facă cunoscut nobilimii din
Ţara leşească şi să trimită ciohodari de-ai marelui vizir împreună cu oameni
de-ai săi în Ţara moschicească. Iar Grigorie vodă, fără să se tulbure din 30
pricina mazilirii sale, îndeplinea orice poruncă împărătească şi scria însuşi
marelui vizir, aducîndu-i la cunoştinţă cele cuvenite.
1 Mihai vodă şi capuchehaiele lui Constantin Mavrocordat au îmbrăcat caftanele
la 1 septembrie 1 7 4 1 (vezi ms. gr. 1 069, f. 27v). Î n tabelele cronologice de domni

publicate de Aurelian Sacerdoţeanu, de Const. C. Giurescu şi de Ion Ionaşcu, amintite
mai sus, cu privire la a doua domnie a lui Mihai Racoviţă în Ţara Românească, nu se
precizează ziua, ci se menţionează numai « septembrie 1 7 4 1 », iar cu privire la a doua
domnie a lui Const. Mavrocordat în Moldova, Sacerdoţeanu şi Ionaşcu ne dau
de asemenea « septembrie 1 7 4 1 », iar Giurescu « septembrie (puţin înainte de 16
ale lunii) 17 4 1 ».
2 Ici-ciohodarul marelui vizir a plecat cu firmanul de mazilire al lui Grigore
vodă din Constantinopol spre laşi la 2 septembrie 1 7 4 1 (vezi ms gr. l 069, f. 28v)
şi a sosit la laşi în ziua de 9 septembrie, iar Grigore vodă a părăsit capitala Moldovei
la 22 septembrie 174 1 (vezi mai jos p. 5 46). Aşadar, potrivit celor spuse mai sus,
data mazilirii lui Grigore vodă fiind stabilită la l septembrie 1 7 4 1 , trebuie să se facă
rectificările necesare la Aur. Sacerdoţeanu (op. cit., p. 29), care ne dă « 1 3 septem·
brie », la Const. C. Giurescu (op. cit., p. 5 23), care ne dă « 24 septembrie 1 74 1 (sosirea
firmanului de mazilire în laşi) » şi la Ion Ionaşcu (op. cit„ p. 493), care ne dă : « 1 74 1
septembrie 1 3 ».
3 Amintim că şi capuchehaiele lui Constantin Mavrocordat au primit poruncă
din partea lui reis-efendi să caute să scoată din ţară cu cinste pe Grigore vodă, care
.se ducea mazil la Constantinopol (vezi ms. gr. l 069, f. 28').
5 40 CRON I CA GHI CULEŞTILOR
'Oµoiroc; Kai oi KamKe:x,ayuxoec; tou Krovcrtavtiv p6oa Kă.v te ota tîtv

07t6Â.T)\jllV Kai euvotav tWV KpatoUVtffiV 07tOU epÂ.e7tOV Kai Kă.V te Ol0 autO.
67tou evi]pyT}crav 7tpoc; eotKÎJV trov cruvti]pT}cnv Kai oecp&voeucnv evavtiov t&v
ev6pKrov oecrµ&v, E<pEpovto µE KU9e euÂ.upeiav Kai {m6KÂ.tcrtv 7tpoc; tOV
5 rpT}y6ptov pooav Kai O'tEÂ.Â.OVtec; ăv9pro7t6V touc; 7tpoc; touc; EVto7tiouc;
ăp:x,ovtac; µE tÎJV ELOT}O'tV tfjc; µeta9&creroc; tOU aue&vtou t(l)V Eic; tÎJV MoÂ.
oapiav, touc; eypacpav µE 7tOÂ.Â.ac; U7tetÂ.ac; roc; EK µ&pouc; tOU au9EVtOU trov.
Otel va cp&provtat Eic; oÂ.a µE KU9e UîtOtayiJv 7tpoc; tOV rpT}y6ptOV pooav froc;
oi) va touc; EÂ.91J KU9e OtatayiJ KUi 7tapa tOU au9&vtou t(l)V. EI:x.ov OE 7tepl
I O toutou Kai �e:x,roptcrtiJv 7tpocnayiJv 7tapa tou PesiPTt Kai Ke:x,aytii.-µ7t&T}. ·
'A7to oE BÂ.a:x,iac;, EK µ&pouc; tou Krovcrtavtiv P6oa ecrtuÂ.9T} Katci.

7tpWtOV 6 riaKroPuKT}<; oucrupT}c; toU, E7tetta 6 Krovcrtavtivoc; Zayoptav6c;,
7tpIDT}V µ&yac; K6µtcr6c; tOU, µE ypaµµata 7tpoc; tOV rpT}y6ptOV p6oav 7tept-
7tOtT}ttKci. Kai �e:x,roptcrtci. 7tpoc; touc; ăp:x,ovtac; c17toKatacrti]vovtac; Kai'.µaKci-
1 5 µT}oec; tov 7tev9ep6v tou Krovcrtavttvov Poucrcr&tov µ&yav P6pvtKOV, tov
µ&yav Â.oyo9&tT}V l:uvoouÂ.ov l:toupsav, tov KrocrtaKTJV Pusov :x,citµavov
Kai tov E>e6oropov IlaÂ.uOT}V pecrttupT}V, o{ 67to'lot cruvi] p:x,ovto 1Ca9' SKci
crtT}V ăÂ.Â.Ote Eic; ăÂ.Â.OU Kai ăÂ.Â.ote Eic; ăÂ.Â.OU ăp:x,ovtoc; 0'1tttt Kai teeropou
crav tac; 7tpocrtayci.c; 07tOU li EÂ.uµpavov 7tapci. toU au9evtou t(l)V. "Hpx.ovto 99#
20 OE Ka9' SKUO'tT}V ăÂ.Â.Ote µEv OÂ.Ot Kai ăÂ.Â.OtE ttvec; t� aut&v Kai 7tpoc;
tOV rpT}y6ptov P6oav, oetKvUOVtec; Kci9e UîtOtayiJv Ele; tei. 7tpOcrtciyµatci tOU,
E1tetOÎJ OÂ.Ot autoi iitov euT}pyetT}µEVOt 7tap' autou Kai EI:x.ov �ex.roptcrtÎJV
Â.U7tT}V, Ka9ci>c; Kai oÂ.ot oi Â.ornoi µtKpoi te Kai µeyaÂ.ot otci. tiJv crtep11crlv
tOU. 'Ev tOO'OUtQl OE ecp9acre Kai 6 hc;-tcrOKaoup11c; tOU E1tttp67tOU, 01tOU
25 tcrtciÂ.9T} 7tpoc; aut6v, tµ7tpoc; Ele; tOV 07tOloV EO'tetÂ.ev c1v9pro1touc; tOU 6 rp11-
y6ptoc; p6oac; Kai tOV 7tpOU7tClVtT}O'UV0 E7tetta fcrtetÂ.ev eroc; Ele; to l:KtVOEYl pa
otPavt Kai ăÂ.oyov O'tOÂ.tcrµevov oui vâ Ka9i]cru Ele; OîtOlOV 3eÂ.Î]0'1J t� autc'.OV
Kai vei. eÂ.91J Eic; to rtcim. Acpou fcp9acre to 7toupvov OE ele; tov µ7t6oov
•
tOU M7ta:x,Â.ouyiou, 6 p119eic; OEV clKOÂ.OU9T)cre tÎJV O'UVT)9tcrµEVT}V crtpcitav

30 tfjc; µastÂ.Eiac; 01tOU 7tT}yaivouv o{ ayaoec; Kilt' eU9Etav Ele; tÎJV KOUptT}V
c17to to µ&poc; tou a:x,ipiou, aÂ.Â.â. 7tpou7tavtroµevoc; u7to toO Ilavayirotot>
ăya µE tÎJV 7tapata�tV tf'jc; cisiac; E7tfjpe tOV cruv1181crµevov op6µov tc'.OV
µoucracpipT}OO)V Kai E7tfjyev ierta Ele; to KOVclKt tOU. "E7tetta tµi)vucre tOV
au9EVtT}V Ott to clVtaµroµa t(l)V tO acpi)vet OÂ.roc; ot' OÂ.OU Ele; tÎJV 3EÂ.T}O'lV
35 tOU au9EVtOU, 07tOte 3eÂ.Î)0'1J Vâ yiVTJ KUt Ka9isOVtac; ele; tO KOVclKt tOl>
fcpaye Kai EKOtµi)9T)Ke. "E7tetta to Kevoi, EO'tetÂ.ev 6 rp11y6ptoc; pooac; 7tpoc;
autov tOV µeyav 7tOO'tEÂ.VlKOV tOU 'IroawaKT}V BÂ.acrtOY Otci. vâ tOV xm
puicru EK µ&pouc; toU Kai vei. tOV El7tfj vâ âtotµacr9fj oui va EÂ.91J ele; tTiv
KOUptT}V Kai µEtâ taOta EO'tetÂ.e tOV µeyav oucrap11v tOU µf; ăn O'tOÂ.tcrµE-
40 vov Kai 7tapcha�tV Kai tOV Eq>EpEV Ele; tTiv KOUptT}V. /lf;v EKcl9T}O'f:V oµ�
A DOUA DOMNIE A LUI GRIGORE G H I CA VODA 5 41
De asemenea şi capuchehaiele lui Constantin vodă, fie pentru preţuirea

.şi bunăvoinţa de care vedeau că se bucura Grigorie vodă din partea stăpî,
nirii, fie pentru felul cum lucraseră în sprijinul propriei lor menţineri şi
apărări, dar împotriva legăturilor statornicite prin jurămînt, se purtau
cu un deosebit respect şi supunere faţă de el 1• Aceştia au înştiinţat pe 5
boierii pămînteni cu un om anume trimis despre mutarea domnului în
Moldova şi scriau cu multe ameninţări, ca din partea domnului lor, să
s e poarte în toate cu deosebită supunere faţă de Grigorie vodă, pînă ce
vor primi poruncă de la domnul însuşi. Ei de altfel au avut în această
-privinţă poruncă anume din partea marelui vizir şi a lui chehaia,bei. 10
Iar din Ţara Românească a fost trimis din partea lui Constantin
vodă mai întîi uşierul său lacovachi şi apoi Constantin din Zagora, biv
vel comis, cu scrisori binevoitoare către Grigorie vodă şi cu alte scrisori
către boieri, orînduind caimacami pe socrul său Constantin Rusăt, vel 1 5
vornic, p e Sandu Sturza, vel logofăt, pe Costachi Razu hatman şi pe
Teodor Paladi vistier, care se adunau în fiecare zi, cînd în casa unui boier,
994 cînd în casa altui boier şi cercetau poruncile pe care 1 1 le primeau de la domn.
Ei veneau în :fiecare zi şi la Grigorie vodă, fie cu toţii, fie numai cîţiva 20
dintre ei, îndeplinind cu supunere poruncile lui, deoarece toţi aceştia
se bucuraseră de binefacerile sale. Ei erau tare mîhniţi, precum erau şi
toţi ceilalţi, mici şi mari, de plecarea sa. Între timp a sosit şi ici,cioho,
darul trimis de marele vizir, întru întimpinarea căruia Grigorie vodă 25
trimise pe oamenii săi. De asemenea, Grigorie vodă trimise pînă la Scînteia
un rădvan şi un cal împodobit pentru ca trimisul marelui vizir să aleagă
ce o vrea spre a merge la laşi. După ce amintitul ici,ciohodar a sosit dimL
neaţa la Podul Bahluiului, n,a urmat obişnuita cale a mazilirii, pe care
agalele merg de a dreptul la curte prin partea grajdului, ci, fiind întimpinat 30
de Panaioti aga cu alaiul agiei, a apucat obişnuita cale a oaspeţilor şi s,a
<lus drept la conacul său. După aceea el a înştiinţat pe domn că lasă pe
seama lui, cînd va voi, să aibă loc întîlnirea lor şi, rămînînd la conacul 35
său, a mîncat şi s,a culcat. Apoi pe la chindie Grigorie vodă a trimis la
el pe marele său postelnic lanachi Vlastos 2, ca să,l salute din partea lui
şi să,i spună să se pregătească a merge la curte. După aceasta a trimis pe
marele său uşier cu un armăsar împodobit şi cu alai şi l,a adus la curte. 40
1 Spusele cronicarului sînt întărite şi de rapoartele capuchehaielor lui Con·

stantin Mavrocordat. Ele scriau domnului lor : «Noi trebuie să avem cu Grigorie vodă
înţelegere şi adevărată prietenie, iar dacă luminăţia-sa, din pricina fumurilor şi aţîţă·
rilor mamei sale, nu va respecta îndatoririle pentru unire, păcatul să cadă asupra lui,
noi facem ce e posibil » (vezi ms. gr. 1 069, p. 29r).
2 În 1 738 Ianachi Vlastos a fost al doilea postelnic al lui Constantin Mavrocordat
tn Ţara Românească, Const. Daponte, op. cit., II, p. 169.
E�CO EÎ<; 'tO oipavt, 1Ca9roc; yivovmt ai µastÂ.Eiat, UÂ.Â.a µEcra EÎ<; 'tOV ov8av
6nou O'UVÎ)9tsE Kai ic:pyatve 1C6.9e noupVOV 6 au9EV'tT)<;, µÎ)'te Î)'tOV 81pav
tcpEv8eaÎ)<; Kai lipXOV'te<; O'UVT)yµEVOl Ka'ta 'tÎ)V O'UVÎ)9etaV, UAÂ.' 6 h<;-'tO'O
Ka86.pT)<; avrnµco9EV'te<; µE: 'tOV rp11y6p1ov p6oav, 'tOV tvexEiptO'E 'tO paat-
5 Â.tKOV cpepµ6.vt Kai 'ta µeK'tOUma 6nou EÎXe Kai tat6.911aav aµcp6tepot op-
9tot Ero<; ou avEyvcoaev 6 aU9EVtT)<; µ6voc; 'tOU 'tO PaatÂ.tKov cpepµ6.vt Kai
tcpiÂ.T)O'eV auto. To 6noiov µf; 'tO va Î)'tOV aauviJ9tO'îOV 'tOOV 'tOtoUtCOV auµ
n'tcoµ6.tcov iOou <'>nou yp6.cpco Kai tÎJV µet6.cppaaiv 'tou. 1 1
METAcl>PALIL TOY BA:I:IAIKOY cl>EPMANIOY TIEPI 995

JO THL MAZIAEIAL TOY rPHrOPIOY BOM
·omv cp9aau 1tpoc; O'E 'tOV ElCÂ.elC'tOV 'tIDV xptanavrov au9Evtcov, 1tpOOT)V
au9EV'ta 'tfj<; MoÂ.8apiac; rp11y6pte P68a, 'tO U\jltO''tOV Kai paatÂ.tKOV O'T)
µeiov, yvcoat6v aot €a'tco 1tcO<; 'to yEvoc; aou cpuatKa µE: Ka9apav Kap8iav
61tou ic:oet�ev, Î)tov n6.vtote KaÂ.o9eA.fjtat 'tfj<; µey6.Â.T)<; µou pamÂ.eiac; Kai
15 ăypmtvot Kai K6.9e etc; f.� autrov EîOtµoc; Ele; 'tO va f.vepyÎ)O'lJ Kai va 1tpO
PtP6.au 'tac; uno9Eaetc; 'tfj<; µey6.Â.T)<; µou paatÂ.Eiac;, Kai Ei<; tKeiva 6nou
tyvroptsaV 1tc0<; EÎVat rocpEÂ.tµa EÎ<; 'tÎ)V paatÂ.EiaV µou Kai 1tc0<; TtKOÂ.oUSet
lCaÂ.OV 1tp0<; au'tÎ)V noÂ.Â.el Kai ă�ta 1tp6.yµa'ta l'teÂ.etCOVaV, µeta µey6.Â.T)<;
tmµeA.Eiac;, axoA.asovtec; 1tpoc; 'tO ocpeA.oc; 'tfj<; PaatA.Eiac; µou Kai f.v 'tei>
20 amoicp 'tfj<; EÎÂ.tKpivEiac; ic:ateKov &anep fva cpA.aµnoupov ata9epov Etc;
'tO KEV'tpov 'tfjc; U1tOKÂ.iaecoc; Kai f.µma'toauv11c; Kai 'tol>rn 1teptEpxetat Kai.
1tepi 'tel<; yÂ.roaaac; wu Â.aou •
.1.to Kal au, PaBisOV'tac; Etc; 'tel ixv11 EKElVCOV an' autÎ)V 'tÎ)V apxi)v
'tf\c; yevvi)aeroc; O'OU µEXPl îOU vuv 1Catpou, µf; 'tO va eiaat matoc; Kai Ka-
25 9apoc; Kai am9epoc; 1tpoc; 'tÎ)V µeyiatT)V PaatA.Eiav µou Kai µf; 'tO va EX1J<;
7tp6pÂ.e\jltV EÎ<; 'tÎ)V 8ouÂ.EUO'tV autfj<; Kai f.mµEÂ.etav Kai O''ta9Ep6tT)ta, 7tpâ>
'tOV µev O'taV tµnfjKec; Ele; 'tOV apt9µov 'tOOV ocpcptKtapECOV îOU PaatÂ.tlCOî>
µou 01paviou Kai Tt�tro9T)<;; 'tfj<; unoupyia<;; 'tOî> epµT)VECO<;, 'tOO'OV EÎ<;; 'tÎ)V µe
'tCtcppaatv, oaov ele; 'tÎ)V Otel 'tf\<;; yÂ.roîîT)<;; aacpi)vetav, tcpciv11 fi 7tianc;; Kal
30 EÎÂ.tKpivetci aou Ele; 'tel cpuÂ.Â.a, 67tou tpacp11aav f.K wu ataÂ.ayµou 'tou mawo
aou KaA.aµou.
"EnEt'ta acpo() t06911aav ai Kata lCÂ.T) povoµiav au9evtiat, K'tÎ)µam
'tfjc; PamÂ.Eiac;; µou, Etc; 'tÎ)V a�tO'tT}'tU O'OU, Îl MoÂ.8apia OT)Â.a8T) Kai Îl Ouy
ypopi..axia, ecoc;; 'tOV 1tap6vm 1Catpov (µaÂ.tO''ta <'>nou Ele; EKeiva 'tel µEpT)
35 O'UVEPT) 1tOÂ.eµoc; Kai EÎpÎJVT)) 6 sfiÂ.oc; O'OU, ÎJ autapKet6. O'OU Kai ai auµ
pouÂ.a{ O'OU ai Op9ai tyvci>a9T}O"aV EÎ<;; 'tOU<; lCOl VOU<;; Kai µEptKOU<;; , 'flyouv
de; 'tOU<;; lipxovmc;; Kai Â.a'(KOU<;; ft xu8aiouc;, &ate E�CO O.no 'tOU dvat O'E
1tian:coc;; li�tOV Kai di..tKptVEiQ. auvoe8eµEVOV, Tt�Eupetc;; 'tÎ)V yÂ.â>îîaV, 11 'tÎ)V 996
yvroµ11v 011A.a8T) 'tfj<; µey6.Â.T)<;; pamA.Eiac;; µou Kai ic:xeic; ăcpawv ei'.011mv Kai
40 yvroatv 'teÂ.Eiav 'tOU î8troµa-roc;; 'tOOV xp1anavrov PaatÂ.etrov, onep tcp6.v11
Â.aµnproc;; tv 'tcp 'tfj<;; cpuaecoc;; µou Ka9apcp pamÂ.tKcp f.a6ntpcp. Kai 7t6.Â.tv
etc; 'tO E�fjc; anoPÂ.snco Kai 1tpoaµsvco O.no Â.oyou O'OU un11peaiac; OeKtac;;
Kai tncocpeÂ.eic;; 'tij µeyaÂ.lJ µou PaatÂ.EiQ..
Kai OÎ) µE: 'tO va SeÂ.Î)O'CO O'tt . EO'U va KtVÎ)O'lJ<;; 1tpoc;; 'tÎ)V 1Ca9s8pav
45 'tfj<;; µeyia'tT)<; µou PaatÂ.Eiac;;, 'tÎ)V Kcova'tavnvounoÂ.tv, ti)v 1tapa E>eou cpu-
A DOUA DOMN I E A LU I G R I GORE G H I CA VODA 5 43
N -a stat însă afară la divan, precum se face la maziliri, ci înăuntru, în

odaia în care domnul obişnuia să vină în :fiecare dimineaţă, şi nici n-au
fost divan-efendesi şi boieri adunaţi după obicei, ci ici-ciohodarul, întîl
ninqu-se cu Grigorie vodă, i-a înmînat :firmanul împărătesc şi mehtupurile
ce avea şi amîndoi au stat în picioare pînă cînd domnul a citit singur 5
:firmanul împărătesc şi l-a sărutat. Fiind un firman neobişnuit în astfel de
întîmplări, iată că-l dăm în tălmăcire. li
995 TĂLMĂCIREA FIRMANULUI ÎMPĂRĂTESC DE MAZILIRE

A LUI GRIGORIE VODĂ 10
Alesule între domnii creştini, fost domn al Moldovei Grigorie vodă,

prin acest preaînalt împărătesc semn ţi se face cunoscut ceea ce urmează.
Neamul tău, arătînd inimă curată, a slujit cu credinţă neadormită marea
mea împărăţie şi :fiecare dintre ei s-a arătat gata să facă să propăşească 1 5
treburile marii mele împărăţii, iar cînd a fost vorba de lucruri, pe care le
ştiau că stnt folositoare împărăţiei sau că ar putea aduce un cîştig împă
răţiei, ei au săvîrşit fapte însemnate, lucrînd cu mare sîrguinţă în folosul
împărăţiei-mele. Iar în ceea ce priveşte sinceritatea, ei au stat ca un steag 20
neclintit la locul de frunte al supunerii şi credinţii, ceea ce e îndeobşte
cunoscut.
Şi tu, păşind pe urmele lor, de cînd te-ai născut şi pînă astăzi, fiind
credincios şi cu cuget curat şi statornic faţă de împărăţia mea cea mare 25
şi cu prevedere, sîrguinţă şi statornicie cînd era vorba s-o slujeşti, întîi
cînd ai intrat în numărul dregătorilor împărătescului meu divan şi te-ai
învrednicit de slujba dragomanatului atît în tălmăcire, cit şi în limpezimea
limbii ţi-ai arătat credinţa şi sinceritatea în foile pe care le-au vopsit pică- 30
turile credinciosului tău condei.
Iar pe urmă cînd s-au încredinţat vredniciei tale domniile Moldovei
şi Ungrovlahiei, stăpîniri prin moştenire ale împărăţiei mele, pînă în
timpul de faţă {mai ales că în acele părţi a avut loc război şi pace), rîvna, 35
destoinicia şi sfaturile tale bune au fost recunoscute atît de cei mulţi,
cit şi de cei puţini, adică şi de boieri şi de norod sau de cei de jos. Dar,
pe lingă că eşti vrednic de credinţă şi sincer din fire, mai cunoşti şi limba
996 şi li vederile marii mele împărăţii şi ai o adîncă cunoştinţă a limbilor împă„
răţiilor creştine, ceea ce s-a văzut în mod strălucit în curatul chip împără- 40
tesc al firii mele. Şi de acum înainte aştept iarăşi să aduci slujbe marii
mele împărăţii.
Iar acum vreau ca tu sl'i porneşti spre scaunul puternicii mele împărăţii,
spre Constantinopolul cel de Dumnezeu păzit, şi venind la casa ta să te 45
544 CRON ICA G H ICULEŞTILOR
Â.anoµ&vflv, Kai sÂ.0rov Eîc; to cmin emu, vei crtprocr1Jc; tei ăµcpia tf\c; &.va-
7taucrEci>c; O'OU Kal Vei Ka0ÎJ0'1J<;, S� ciVllYKTJ<;, 1Cata t6 1tilpOV S000TJ Tt aU0EV
tia tfjc; MoA.8aJ3im; h&pcp. Aomov chav <p0ci0'1J Ele; toO Â.oyou O'OU t60E
€voo�ov svtaÂ.µa µou µf: tov 'A7t8ouÂ.6.:X:flV tso:x:aoapflv tou µEyicrtou sm-
5 tp61tOU µou (oo ft 86�a au�f1V0EiTt) trov SIC trov fvliov tso:x:aoap&rov, O"U
µf: l>Â.a tei 7tp6crol1ta 67tou E:X:Etc; µasi uou vei O'flK<b0fjc; Eu:x;apicrtflµ&vroc;
Kal Eu<ppocruvroc; Kai vei i0uvuc; teic; ftviac; tfjc; S7tav68ou crou 7tpoc; Tii v 06-
pav tfjc; (3amA.Eiac; µou Kai sÂ.0rov vei Ka0iJcruc; Ele; to cr7tin crou, o7tEp 6-
:x:eic; sv tij pamA.euoucru trov 7t6A.Erov, cr:x;oÂ.asrov 7tEpi teic; Eu:x:ac;' tfic; 7to-
10 Â.u:x;poviou µou srofic; Kai tfjc; EUOatµoviac; µou.
8to Kai Katei to u<poc; toO SEiou tOUtOU evraÂ.µatoc;, toO oo0&vtoc;
m:pi toutou, el> 7tpE7tEt u7t61CÂ.tmc; Kal unotayiJ, S&Â.etc; Kaµei Kai S&A.eic;
1ttO"tEUO"Et tcp <rflµEicp tcp J3amÂ.tKcp.
'Eypacpfl Ele; tf:c; nprotec; toO Pets&nfl etet cpuyf\c; 1 1 54, onEp Tiv Katei
15 to O'OOtÎJ ptOV EtO<;, ,mjlµa', . Katei µfjva I:EnteµJ3ptOV.
J:sirrip pp�
1741
·EnEtta SKci0Ttcrav Kai civsyvrocrE JCai tei µE1Ct06ma µetci noÂ.Â.fjc; nÂ.Tt
pocpopiac; 6 rpfly6ptoc; J368ac;, EOO<; 00 E1ttEV 6 &.yeis tOV Ka:x:J3sv tOU Kai
µEtei taOta s(3yfjKEV E�(I) to KaÂ.aµnaA.iKt Kai EµEivav µ6vot oi ouo roc; tpeic;
&pac;, cruvoµtÂ.oOvtEc; µucrnKci. Kai sv npci>totc; µf:v scpavsprocrE Kai snÂ.flp0-
20 cp6pf10"EV 6 pf10Eic; tOV rpfly6ptov J368av tÎ)V KUAÎ)V Otci0EcrtV Kai tUVOtaV
6nou El:x:E npoc; autov OÂ.TJ ft cruyKÂ.fltO<; tfjc; 60roµavtKfjc; J3acrtÂ.Eiac; Kal
µciÂ.t<rta 6 i'.Oto<; Snitponoc;, Katei tÎ)V �E:X:OOptcrtl)V napayytA.iaV 6nou el:X:E
nEpi li tOUtOU napu tOU au0svtou tOU toO S1tttp6nou. "Enttta scrnvoµiÂ.Tt- 997
crav nEpi toO KtvfJµatoc; tOU aU0&vtou, to onotov oÂ.roc; Ot6A.ou to ăcpflO"EV
25 tic; tÎ)V yvci>µflV Kal SsÂ.flO'tV tOU rpflyopiou J36oa, onotE SsÂ.Et, Kai &.no
onotov op6µov tOV cpavfj EUÂ.oyov vei KtVÎJO'lJ, Myovtac; Kai tOUtO tcp rpfl
yopicp (368� ott ft ci�ia Kai nµiJ tou Of:v dvm &.cp1J pflµsvf1, ă.Â.Â.a touto
dvm µia np6crKÂ.f1mc; tfjc; (3acrtÂ.Eiac; Ei.c; toO Â.6you tou, Kai Ka0' Mov vei
E:X:lJ OÂ.TJV tÎ)V napcita�iv tOU Kai va KtVÎJO'lJ µf: ta touyia Kai cravtsciKt
30 tOU 6nou EX.El Kai µf: oÂ.ouc; touc; cratipflOE<; Kai tsaJ3oucrci8ec; Kai ta Â.Ot
na O"UVf10tcrµsva tOOV au0sVtOOV.
·o Of: rpfly6ptoc; J368ac;, SsÂ.ovtac; va sµnooi<rlJ toOt0 to np6J3A.f1µa
tOU, cinEKpi0fl Ott ciKoA.ou0oucriv ntptttU E�ooa. tic; auto, Kai oihroc; tOV
SKatcinEtcrE va µÎ) yivu to wioutov. Kai &.cpoO SteA.Eirocrav tac; cruvoµiÂ.iac;
35 tOOV sytVaV ai O"U VÎJ0Et<; tcrtpeµ6Vtat µf: O'tpµnstt Kai KCtnVtcrµa npoc; aUtOV
Kai µeta taOta tOV SVSOUO"E KOVtOO"t µf: craµouponatcr<iv, Kai outroc; ave
:X.cOPTJO"aV, SKEivoc; µf:v tic; to KOVCtKt tOU, 6 of: au8sVtfl<; tic; ta SVOOtEpa.
' Ev6crcp Titov 6 rp11y6ptoc; J368ac; au8&VtTJ<; Ele; tÎ)V Mnoyoaviav, 8f:v
scpaiveto t6crov noA.A.a cipecrtoc; tic; t0uc; ytitovac; tTJc;, µi) ucpiJvovtac; touc;
40 va Kaµouv tac; Ops�etc; trov Kai va svo:x.A.ouv to U7tÎJK06V tOU. Meta tÎ)V
µastA.eiav tOU oµc; tafrtTJV t6crov SÂ.U1t11 8 f1crav oA.a ta nspt� tfjc; MoA.oa
J3iac;, '08roµavoi tE Kai Tatcipot, 67tou &crnEp EK cruv8fiµatoc; sypmvav nav
ta:x,60ev tcp rp11yopicp J368q., cpavepci>VOVtE<; tÎ)V Â.U7tîJV 07tOU E/.. a(3av Ele;
ti)v el811mv tautîJV Kai ott Civ dvm µf: ti)v yvc0µ11v tou ou µ6vov Kotva
45 ăpsta µax.supta SsA.ouv KciµEt eic; tÎ)V J3amÂ.Eiav, sfltoUVtec; 7tUAtV autov
aUOEVîTJV eic; tÎ)V yett0viav touc;, ciA.Â.a dvm Etotµot va O"telÂ.OUV Kai uv-
0pci>nouc; ci7to Kci8E µEpTJ, oµou µf: ta ăpsta, Ot<l va npocr7ta0ficrouv nEpi
A DOUA DOM N I E A LU I GRIGORE G H I CA VODA 545
odihneşti şi să şezi, :fiindcă de nevoie deocamdată domnia Moldovei s-a

dat altuia. Deci, cînd va sosi la tine această slăvită poruncă a mea cu Abdu
lah, ciohodarul marelui meu vizir (a cărui slavă să crească), unul din ici- 5
ciohodari, tu cu toţi oamenii pe care îi ai cu tine să porneşti mulţumit
.şi vesel şi să-ţi îndrepţi frînele întoarcerii tale către poarta împărăţiei
mele, şi sosind să şezi în casa pe care o ai în Constantinopol, petrecînd
timpul cu urări pentru fericirea şi viaţa mea îndelungată. 10
Vei urma dar după cuprinsul acestei sfinte porunci, dată anume,
căreia i se cuvine închinare şi supunere, şi te vei încrede semnului
împărătesc.
S-a scris în primele zile ale lunii Regep, anul de la egira 1 154 ' care septembr ie
1741
corespunde cu anul mîntuirii 17 4 1 , luna septembrie. 15
Apoi s-au aşezat, iar Grigorie vodă a citit cu multă băgare de seamă
mehtupurile, pînă cînd aga şi-a băut cafeaua. După aceea a ieşit afară
toată lumea şi au rămas numai ei doi, stînd de vorbă în taină cam trei
ceasuri. Mai întîi ici-ciohodarul a arătat şi a lămurit pe Grigorie vodă, 20
997 după porunca deosebită ce a avut li din partea stăpînului său marele vizir ,
despre bunăvoinţa şi dragostea ce nutreau faţă de el toţi dregătorii împă
răţiei otomane, şi mai ales însuşi marele vizir. Apoi au vorbit de plecarea
domnului, lăsînd-o cu totul pe seama lui Grigorie vodă, să plece cînd 25
va voi şi să meargă pe orice drum va găsi mai nimerit, spunînd lui Grigorie
vodă şi aceasta, că el rămîne cu aceeaşi preţuire şi cinstire şi că este doar
vorba de o poftire din partea împărăţiei, iar pe drum poate să aibă tot
alaiul său şi să pornească cu tuiurile şi sangiacul lui şi cu toţi şatîraşii şi 30
ceauşii săi şi cu tot ce se obişnuieşte la alaiul domnilor.
Grigorie vodă însă, nevoind să dea urmare acestui îndemn, a răspuns
că se vor face cheltuieli de prisos şi astfel izbuti să-l facă să aibă aceeaş i
părere. Apoi, după ce şi-au terminat convorbirile, au urmat obişnuitele
ţeremonii cu şerbet şi tutun, iar după aceea Grigorie vodă l-a îmbrăcat 35
pe ici-ciohodar cu contoş îmblănit cu pacea de samur şi aşa el a plecat la
conacul său, iar domnul s-a întors în odaia sa.
Cît timp Grigorie vodă a fost domn în Moldova nu · prea fusese pe
placul vecinilor Moldovei, căci nu-i lăsa să-şi facă poftele şi să supere pe
supuşii săi. După mazilirea lui însă, aşa de mult s-au mîhnit toţi turcii 40
şi tătarii dimprejurul Moldovei, încît, ca la un semn, au scris din toate
părţile lui Grigorie vodă, arătîndu-i mîhnirea lor în urma acestei ştiri
şi că, dacă este de aceeaşi părere, vor trimite nu numai arz-mahzaruri
obşteşti împărăţiei, cerînd să fie iarăşi el domn în vecinătatea lor, dar 45
că ei sînt gata împreună cu . arzurile să trimită şi oameni din fiecare ţinut
546 CRON I CA GHI CULEŞT I LOR
tofrtou. ·o oe aU9&vt11c; cruµ1rnpaivovtac; cmo tÎ)V 1tpoc; autov EUVOtaV trov

Kpatouvtcov, 61tou EnÂ.TJpocpopft9TJ, on 3eÂ.Et EXEt Ka9E nµiJv Kai ăvEcrt.V
ev6crq> Otatpl\jflJ de; tÎJV KcovcrtaVttVOU1tOÂ.1V, Kai sxovtac; Kai 1tpOtEpov
µEÂ.EtîlV VU 1tapmtri9ij µEptKOV Katpov Ct1t0 tac; au9Evtiac;, OITOU VU µÎ)V
5 E1ta li p19µouvtm xp6vta au9Evttrov aÂ.Â.E1taÂ.Â.ftÂ.cov Kai tOV Â.oytaslJ 6 KO- 99/t
crµoc; tmEp1tÂ.OUtOV xcopic; VU EÎVat, aya1tOUO"E VU Î)cruxacrlJ µEptKOV KatpoV
de; to cr1titt tou, Kai 01a touto a1t0Kp1v6µEvoc; Eîc; touc; 01aÂ.TJcp9tvmc; yEi
tovac;, touc; EuxapicrtricrE µev 01a tiJv cp1Â.iav Kai 1tpo9uµiav touc;, oev touc;
ăcpl"IO"EV oµcoc; µfttE ăpsta VU Kaµouv, µfttE av9pOl1tOU<; VU O"tElÂ.OUV, aU.:
1 0 cto1µacr9Eic; µe touc; to1Kouc; tou ăpxovtac; Kai oÂ.ov to tEPaµ1ti tou, 01c0-
picrE Kai ta KovciK1a tfjc; Mornopiac; tou 0.1to to µtpoc; tou Ilpoutou, ta
6rroia tvvo1cicr9ricrav Kata to 1tpfoov o{ ăpxovtEc; Kai:µaKciµrioEc; Kai µciÂ.1-
crta 6 rtcopyaK11c;, 1tote nocrteÂ.v1Koc;, 6nou tcrtaÂ.9ri napu tou Kcovcrtavtlv
P6oa Otel va cppovticrlJ ta XPElcOOTI tfjc; Mornopiac; tOU rpriyopiou P6oa
1 5 Kai va tOV npooOEUO""{) scoc; va nEpUO"lJ tOV âouvap1v. Kai acpou EKivricre
µE: pcooaµa�a ta nEpttta npayµata 6rrou Tjtov va nriyaivouv Ota 3aÂ.acrcrric;,
)J.EtU OEKatpEic; T)µtpac; ă:cpou Tjp9Ev 6 hc;·tsoKaociprir;. EKlV110"E Kai autoc;
I:r;m11Pplou tfj KP' l:EntEµppiou µE: oÂ.riv tou fÎlV Kouptriv, E�EpxoµEvoc; O.no tÎJV µE-
< 1 74 1 >
yciÂ.TJV n6ptav µe rrapcita�1v oÂ.cov trov apxovtrov Kai trov crÂ.ousTJtop&cov
20 µe ta cpÂ.ciµnoupa tcov, Ka9roc; Kai T) o6µva tou ecruvtpocpEU9ri napu nacrrov
trov apxovncrcrrov scoc; de; tOV cruvri91crµ&vov t6nov, Kai snEtta 0.noxmpE
tftcravtE<; aUtOU<; o{ Kai:µaKciµTIOE<; Kai ăpXOVtE<; µEtU nOÂ.Â.fj<; KatricpEiai;
Kai OaKpucov tntcrtpEcpov, Ka9roc; Kai OÂ.oc; 6 Â.aoc; CtVEO"tevasE Kai SKÂ.atE oul.
fÎlV crttpricriv tOU. IloÂ.Â.oi oe ăpxovtE<; Enfjyav µasi tOU scoc; EÎ<; to l:KEVOEÎ
25 Kai EKEi tov tnpocrKUVTJcrav Kai tyuptcrav Kai ăÂ.Â.01 tnfiyav µasi tou
scoc; de; to raÂ.citcrt Kai µE: to va OLEtpt\jfEV EKEi 81'.Jo tpdc; T)µ&pac;, EKa-
9ricrav Kai EKEÎVOt scoc; 6rrou 01tP11 6 au9evtric; tOV âouvaPtv Kai t6tE,
npocrKuvftcravtEc; autov oi tE ăpxovtE<; Kai o{ ToupKOt tOU raA.atcriou, µs
noÂ.A.ftv touc; KatftcpEtav txcopicr9ricrav O.no Â.6you tou, µE: KÂ.aiµata noÂ.-
30 Â.li>V Kai anfiA.9ov SKacrtoc; de; ta i8ta.
·o oe rpT)y6ptoc; P6oac; tnfiyEV Ele; 'tO Matcrivt, aKoA.ou9ouµEvoc;
im<'> ITOÂ.Â.rov tvtonicov Kai &coc; de; tÎ)V II6A.1v, EV ole; unfi pxov Kayro, tnEt-
OÎI µiJ ouva. li µEvoc; va O"tEpT)90'.> tOlOUtOV au9tvtriv enp6Kptva va µaKpuv- 99�
90'.> µEplKOV Katpov O.no fÎlV nat pioa µou, Kai OUtCO yEvciµEvoc; aut6ntT1<;
35 tfjc; tE nEptcpftµou EKEiVTJ<; 1tOÂ.Ecoc; Kai trov cruµpcivtcov t6tE EKEicrE, ft�tro-
9TJV aU91c; OU µ6VOV Va anoÂ.aUO"CO fÎlV natpiOa µou, CtÂ.Â.a Kai Va {crtopftcrro
dnEp doov.
'Ev toO"OUtq> oµroc;, npixou va KlVÎIO"lJ 6 rpT)y6ptoc; p6oac; ano to
raA.citat, EÎXEV ypci\jfEl 6 Kcovcrtavtiv pooac; t0 rEcopyciKlJ nocrtEAViKq>,
40 01a va avacptplJ t0 rp11yopiq> poo� 1troc; ayarr� va crtEiÂ.1J de; aut<'>v o rpTJ
yop1oc; P6oac; Kavtva O.no touc; mcrtou� ăpxovtcic; tou, 01a va cruvoµ1Â.ftcrcocr1
Kai va ev1crxucrcocrt. tTiv µEta�u tCOV ayanT)V Kai EVCOO"tV, 01tOU va µT) npo
xcopftcrlJ nvac; O"KavoaA.ono1oc; va crndp1J stscivta, EupicrKOVtac; UÂ.TIV tÎ)V
µEtci9Ecrtv tou Kcovcrtavtiv pooa 61tou ftKoÂ.ou9TJO"EV Ele; tÎJV MoA.oapiav.
4 5 To 6noiov icrcoc; to SKaµEv acpo() sµa9E nroc; o{ KamKExaytciOE<; tOU tsittTJ
crav tT)v MoA.oaj3iav Kai tiJv C1tfipav s�co trov cruµcpcov1rov Kai opKrov 6noi>
A DOUA DOM N I E A LU I G R I GORE GHICA VODA 547
ca să lupte pentru aceasta. Dar domnul, :fiind înştiinţat că stăpînirea arăta

o deosebită dragoste faţă de el, a înţeles de aici că în timpul şederii sale
la Constantinopol se va bucura de cinste deplină şi de tihnă. Deoarece
şi mai înainte avea de gînd să se retragă pentru cîtva timp din domnie ,
998 pentru ca anii lui de domnie să nu :fie li în şir şi să fie socotit de lume ca S
putred de bogat, fără să :fie, dorea cîtva timp să se odihnească la casa sa
şi de aceea, răspunzînd vecinilor săi amintiţi mai sus, le-a mulţumit pentru
prietenia şi rîvna lor, dar nu i-a lăsat nici arzuri să facă şi nici oameni să
trimită. Iar el se pregăti cu boierii săi şi cu tot tevabiul său, îşi orîndui 1 0
şi conacele de drum în spre partea Prutului, de care au avut cuvenita grijă
boierii caimacami şi mai ales fostul postelnic Iordachi, care a fost trimis
de Constantin vodă ca să aibă grijă de cele trebuincioase lui Grigorie vodă
în drumul său şi să-l petreacă pînă la Dunăre. Şi după ce domnul trimise 1 5
cu care cu boi lucrurile sale de prisos, care aveau să :fie duse pe mare, a
pornit şi el cu întreaga sa curte la 22 septembrie, treisprezece zile după 22 �0�'»�
sosirea ici-ciohodarului, ieşind cu alai pe poarta cea mare şi :fiind petrecut
de toţi boierii şi slujitorii cu steagurile lor. De asemenea şi doamna a fost 20
petrecută de toate jupînesele boierilor pînă la locul obişnuit. Iar după
ce şi-au luat rămas bun, caimacamii şi boierii s-au întors foarte rnîhniţi
şi cu lacrămi în ochi. De asemenea, tot poporul ofta şi plîngea din pricina
plecării lui. Mulţi dintre boieri s-au dus cu el pînă la Scînteia, unde după
ce i s-au închinat s-au întors, iar alţii s-au dus împreună cu el pînă la 25
Galaţi. Şi deoarece a rămas acolo două-trei zile, au stat şi ei pînă ce domnul
a trecut Dunărea, iar atunci i s-au închinat atît boierii, cit şi turcii din
Galaţi şi s-au despărţit de el cu multă mîhnire şi plînsete şi fiecare s-a

întors acasă. 30
Iar Grigorie vodă s-a dus la Măcin urmat de mulţi pămînteni, care
l-au însoţit chiar pînă la Constantinopol. Printre aceştia am fost şi eu,
999 căci 11 neputînd să mă despart de un asemenea domn, am socotit că e mai
bine să mă depărtez pentru cîtva timp de patria mea. Şi astfel, după ce
am văzo.t cu ochii mei acel vestit oraş, precum şi întîmplările de acolo, 35
m-am învrednicit iarăşi nu numai să-mi revăd patria, dar să şi povestesc
cele văzute.
Înainte însă de plecarea lui Grigorie vodă din Galaţi, Constantin
vodă scrisese postelnicului Iordachi să-l înştiinţeze pe Grigorie voda că 40
doreşte . să-i trimită pe unul din boierii săi credincioşi ca să vorbească
împreună şi să întărească prietenia şi unirea dintre ei, ca nu cumva vreun
răuvoitor să se avînte şi să bage zizanii, găsind pricină mutarea lui Constantin
vodă în Moldova. Poate că Constantin vodă a făcut aceasta după ce aflase 45
că la Constantinopol capuchehaiele sale au cerut şi au dobîndit pentru
'548 CRONICA G H I CULEŞTILOR
'ij-ra.v ava.µ&-ra�u toui;, q>0pouµ&voi; µiptcoi; Kai 6 rp11y6p1oi; P6Sa.i; dcpoO

µ6.91J Ka'tQÂ.&mroi; 'tel 1tpayµma, StaÂ.UO'lJ 'tOV cri>vS&crµov d]i; µ&Ta�u ao-rrov
tv<hcrecoi; Kai cl.yam1i; Kal tvco9fj µe-ra tou cruµ1t&9tpou -rou Mixa).. 13680..
•o OUV rpT)y6ptoi; p68ai;, lr.KOUOVtai; 1ta.pci TOU pT)9tv-roi; ăpxov-roi;; 'tl)v
5 ah11cr1v tou Kcovcrtav'tiv P6oa, ăcr-roxacr911 <hi; vouvexTii; vei µTi 1tapaj3M
'1'1J -ro si)-r11µ6. tou, Ka.i ăoia)..e�& -rov 'Icoaw6.KT)V Kaµivap11v, -rov 61totov
ăµe-raxeipiseto &li; -rci µucrnKci ypaµµma wu Kai -rov Ecr-rei).. e µ& µevs0..1
&ii; 'tOV Kcovcrtavdv P6oa, oioov-rai; toV K6.9& µ6.91101v Ka.l 1ta.payy&Â.iav
Sta va cruvoµtÂ.Î)crlJ EK µtpoui;; tou 1t&pi 1t6.vtcov µe-rci tou Kcovcr-rav-rlv 136-
IO Sa. 1tpoi;; cl.crcpa)..fi O'UV'tÎ) pT)O'lV -ri'ji; tvrocr&coi; Kal ay6.1tT)i;; 'tCOV Ka.i vei tm
O''tPE'l'lJ ăveu ăpy11tai;; &li; tou Â.oyou tou.
Eli; 'tOV au-rov Katp6v, ovtoi; tou rp11yopiou 136,Sa. &li; TO ra)..chm,
ESÎ)TT)O'& Kai 6 0coµăi;; T&crtaµ1tousai;; la-rpoi; va Q1tEÂ.91J eli; BÂ.axiav, E1t&tS1)
Civ Kai -ro hÂ.6.Kt -rou Eixev Epyei omv EK&ivoi; µe-rci 'tÎIV µaKpciv SK&iv11v
15 1t&ptÎ)yT)O'lV Î!Â.9&v &li; TÎIV MoÂ.Sopiav, acpou 1t&pt&'tpty6ptcr& crxeSov oÂ.a.
'tel S0'1tEpta µtp11 Kai 'tÎIV Eupc01tT)V, OEV tcruyxcop&ito oµcot; &ii; O.U'tOV vei
imayu Kai &ii; Kcovcrmvnvou1tOÂ.lV, aÂ.Â.cl µ6vov li &li; 'tel µaKptVci µtpT) 1000
vei &upicrK&mt. "'09&v cpopouµ&voi; va cl.1teÂ.91J &li; pamÂ.&uoucrav, Myoum
vei EÂ.apev Îl crusuy6i; toU cl1t0 TÎIV S6µvav 'tOU MtXciÂ. j36Sa ăS&taV 1t&pi
_20 autou Otci vei U1t6.Y1J &li; TÎ!V Bi..axiav, Kai OU'tCO 'tOV Eypa'lf& Kai 'tOV E1tÂ.T)
pocp6pT)O'& 1troi; Sti..&1 cl.1toÂ.aµpave1 Kai SK&i K6.9e 1t&pi9aÂ.'lftV, Kai Oia tou
to ESÎ)TT)O'&V EK&ivoi; TÎIV totaU'tT)V ăS&taV 1tapci tou rp11yopiou j36Sa., 6
01toioi; chi; O'UV&Tromtoi;, O'UÂ.Â.oyisoµ&voi; on av Tei 1tp6.yµata EXCOO'l KO.Â.Î!V
EKPacrtv &ii; 'tOU Â.oyou toU, Î} µ1top&i va 'tOV a9corocru Kai µi: pacrtÂ.LKÎIV ă-
25 o&iav vei 'tOV cptpu &li; TÎIV Kcovcr-ravnVOU1tOÂ.LV. Kai cl1t0 BÂ.axiai; o&v
1)9EÂ.T)O'& vei 'tOV Sµ1toSt0'1J n:Â.&icoi;; , aÂ.Â.a O'UO''tÎ)VOVTai; toV Kai au-roi; µf;
ypaµµa tou 1tpoi; -rov Mixai.. j36Sav, oiropicre Kai eva Ka1t&-ravov µasi tou
Kai toi>i;; EO''t&iÂ.&V di; TO M1tOUKOUpecrn. ·ni; 'tOO'OV oµcoi;; nvf:i; KaK01tOiol
oitpai..ov 1tOÂ.Â.a &li; TÎIV pa.O'lÂ.iKÎIV II6ptav 'tOV T&cr-raµ1tousav, &upicrKOV-
30 T&i;; TTtV EUKatpia.v taU'tT)V. Kai ovtai; 1tpoStaP&Pi..11 µtvai; di; tOV pa.crtMa
a1to tov Kmpov hi 61tou tcpoveu911 6 'Ocrµav-Kexa.yiai;; Sta paO"tÂ.tKi'ji; 1tpo
crmyi'ji;, &it& µ& ei'.011mv Kai yvc0µ11v Kai tou Mixa).. P6Sa, &it& Kai ăKov
t0i;; EK&ivou, 1tpixou va cp96.cr1J 6 rp11y6p10i;; posai;; di; tTiv IloÂ.tV, EO'taÂ.-
911 ăv9pco1toi; tOU E1tl'tp01tOU µf; 1tpOcrtayTiv OLU va 1t6.p1J to K&q>aÂ.t tOU
35 Tecrmµ1tousa, Ka.i f:yive Kai touto to cl.cruvi)9icrtov &li; tTiv BÂ.axiav Kat'
autai; -rai; fiµtpai; Kai cl.rt&KEcpaÂ.icr91') 6 pT)9&ii;; T&crta.µ1tousai; µecra &li; 'tOV
K'i;1tOV ti;i;; KOUpn1i; Kai Scptp9fl to K&cpaÂ.t toU eSro &Îi; pa.O'lÂ.&UOUO'O.V KO.i
ro Eppt'lfaV tµ1tpoi;; di; titv pa.O"tÂ.iKitv II6ptav Ka.ta tTiv cruvi)9eiav.
"Ai; EmcrtpE'lfCOµ&v oµcoi; 1t6.Â.tV di; titv U1t09EO'lV tiii; icrtopia.i;; µai;
--40 va Olfl'YT)9roµi:: v tOV 1tflyatµov tOU rp11yopiou P6oa Kai 'tOV epxoµov toU
Kcovcrmvtiv P6oa..
A DOUA DOMN I E A LU I G R I GORE G H I CA VODA 5 49,
el Moldova, împotriva înţelegerilor şi jurămintelor statornice dintre ei

şi temîndu-se ca nu cumva şi Grigorie vodă, aflînd cu de-amănuntul cum
s-au petrecut lucrurile, să strice legăturile de unire şi de prietenie ce se
aflau între ei şi să se unească cu cuscrul său Mihai vodă. Deci, auzind
Grigorie vodă de la zisul boier cererea lui Constantin vodă, a cugetat ca 5
un înţelept şi n-a trecut cu vederea cererea lui. El a ales pe Ianachi cămi
narul, pe care îl folosea pentru scrisor ile lui tainice, şi l-a trimis cu menzil
la Constantin vodă, dîndu-i poveţe şi porunci cum să vorbească din partea
lui cu Constantin vodă în toate chestiunile, pentru neclintita păstrare
a unirii şi prieteniei dintre ei, iar după aceasta să se întoarcă fără zăbavă la el. 10
În acest timp, pe cînd Grigorie vodă se afla la Galaţi, a cerut şi doc
torul Toma Testabuza să plece în Ţara Românească, căci, cu toate că ieşise
itlacul său pe cînd se afla în lunga sa călătorie şi a cutreierat aproape toate
ţările din Apus şi Europa şi a venit în Moldova, totuşi nu-i era îngăduit 15
1000 să se ducă şi la Constantinopol, ci să stea numai l i în părţile îndepărtate
ale imperiului. Aşadar se spune că, deoarece se temea să plece la Con
stantinopol, soţia sa a căpătat încuviinţarea de la doamna lui Mihai vodă
ca el să se ducă în Ţara Românească şi astfel ea i-a scris şi l-a înştiinţat 20
că se va bucura şi acolo de toată îngrijirea şi de aceea el a cerut această încu
viinţare de la Grigorie vodă. Acesta, ca un om foarte cuminte, s-a gîndit că dacă
lucrurile îi vor merge bine, va izbuti să-l dezvinovăţească şi cu încuviinţarea
împărătească să-l aducă la Constantinopol. De aceea nu numai că nu l-a 25
împiedicat de loc să meargă în Ţara Românească, ci l-a recomandat şi el
prin scrisori lui Mihai vodă, ba chiar a orînduit şi un căpitan ca să-l înso
ţească şi l-a trimis la Bucureşti. Dar între timp cîţiva făcători de rele, găsind
acest prilej, l-au pîrît rău pe Testabuza la Înalta Poartă, şi fiindcă fusese
pîrît la sultan încă din timpul cînd fusese ucis Osman chehaia din porunca 30
împărătească, fie cu ştirea şi cu voia lui Mihai vodă, fie fără voia lui,
înainte de sosirea lui Grigorie vodă la Constantinopol, un om al marelui
vizir a fost trimis cu porunca să-i taie capul lui Testabuza. S-a întîmplat
şi această faptă neobişnuită în Ţara Românească în zilele acelea şi a fost
tăiat capul zisului Testabuza în grădina curţii domneşti şi a fost adus aici 35.
în capitală şi aruncat, după obicei, în faţa porţii palatului împărătesc 1.
Dar să ne întoarcem iarăşi la :firul istoriei noastre şi să povestim
despre plecarea lui Grigorie vodă şi despre sosirea lui Constantin vodă. 40:
1 Capuchehaiele lui Constantin Mavrocordat îi scriau la 1 7 septembrie 1741
c ă Haiati hechim-başa n u numai c ă nu-l stima pe medicul Testabuza, d ar î l ş i ura,
filnd chiar supărat pe Grigore vodă că-l ţinea pe lingă el ; mai adăugau : « Socotim
necesar să vă înştiinţăm de acest lucru pentru ca, în caz că va mijloci Grigorie vodă
al rămînă pe lingi domnia voastră, să nu primiţi » (vezi ms. gr. 1 069, f. 30r). Capul
doctorului Toma Testabuza a fost aruncat în faţa lui Babihumaiun la 3 noiembrie
1 741 (vezi ms. gr. 1 069, f. 45). Alte ştiri cu privire la urmărirea şi decapitarea lui Testa-
AEYTEPA METAE>E!:IL KAI AYE>ENTIA TOY K!l:Nl:TAN

TIN BOAA EU: THN MOAL\ABIAN KAI AIIOAHMIA TOY
rPHrOPIOY BOM EIL KONLTANTINOYIIOAIN
'Em:tBTi ăw:u ăpyrrrac; eix.e KtvÎ)cret 6 Krovcrtavdv PM� ă.7to to
s M7touKoupecrn, cp9avovtac; ele; to <l>ro1;avt tfjc; MoA.oapiac;, ăpx.icre vei Ka-
µvu BtPcivt li de; tel lCOVfLKtci tOU Kai va 7tA.11pocpopij touc; 7ttrox.ouc; Otl 3&- 1001
A.ouv ă.7toA.aµpcivet Kci9e OtKatocruv11v Kai ăvemv de; tov Katp6v tou, Kal
oihro ă.KoA.ou9rovtac; tTiv µeyaA.11v crtpcitav, fttot toîJ M7toupA.atiou, Bt&P11
ă.7to to Poumetcrt Kai ftA.9ev eoro ele; to rtam, eµpaivovtac; µe tftv crovfi-
1 0 811 aUSevnKÎjv nµTiv Kai 7tapata1;tv.
Kai Kat' EKetvac; tcic; Î)µepai;, E<p9acrev EOlil Kai 6 K«µtvap11c; to() rpT}
yopiou PMa Kai tOV toex.811 6 au8evt11c; µE: îtOAAÎjV ttµTiv Kai 7tept7t0lTJO"tV
Kai ă.VtaµcOVOVtac; tOV {Kavf:c; <popec;, ecrovoµiAT}O'e µet' auto() tel OEoVta
{mocrx.6µevoc; îtOAAÎIV ă.ya7t11V Kai eiA.tKpivetav îtpoc; tOV rp11y6ptov P6oav,
15 Kai Eîtetta tOV E<ptAOOcOpTJO'e Kal tOV EO'tetA.ev 1Cat67tt eic; tOV au9EVt11V
tOU, 6 67toioc; ă.KOAOU9o()cre µetcJ. O'îtOUOfjc; tOV Op6µov tOU, A.aµpavovtm;
crovex.roc; ypaµµata â.7to pacrtA.euoucr11c; trov te KamKex.ayiciorov tou Kai toîJ
Kex.aytii-µ7tET} Kai autou toîJ !Biou €mtp67tOU, tel 67toia Ticrav îtAÎJPTJ eu
voiac;, Kai ă.7t01Cptv6µevoc; tei ofovta 7tpoc; autouc; µe Kci9e U7t6KA.11mv d>c;
20 vouvex.fic;.
Kai â.yKaAcl va Etax.uve îtOAAa tÎjV Momopiav tOU, µe to va eµa9ev
oµroc; Otl Îl yecpupa tou Kto7tpOUKtoyt Î)tOV x.aA.acrµev11 ă.7to tîtv 7tA.11µµu
pav trov veprov, €Ptacr811 vei â.A.A.aslJ tOV op6µov tOU Kai µetEPTI de; . tOV
op6µov tfjc; BA.ax.iac;. 'Eîtetta µav9avovtac; Otl Kai ElCetVOU ta x.ropia Titov
25 rrA.ÎJpTJ 3avanKo0, µetePTJ de; to TaouKtmA.ap-ytoA.ou A.ey6µevov, de; tov
67toiov paoisovtac; {Kavac; Î)µEpac; epyfjKeV de; tÎjV TcropA.ou, OîtOU tOV
ă.vtaµrocre Kai 6 'IroavvaK11c; Kaµtvap11c; tou, tpx.6µevoc; â.7to tov Krovcrtavdv
poaa Kai tov oi11yfi8TJ ta ocra cruvroµiA.11crav µet' eKeivou KataA.e7ttroc;·
foetta €Kiv11crev SKEi9ev, 60eurov 7tpoc; pacrtA.euoucrav. Kai âyKaA.a 6 crKo-
.30 7toc; tOU rp11yopiou P6oa ES â.pxfic; Titov va Ka9Î)0'1J de; to 7taA.anov 67tOU
exet de; tOV Koupou-tcrecrµE, 6 E7tttp07tOc; oµroc;, 3eA.ovtac; va oeislJ tftv
7tpoc; autov euvoiav tOU Kai Otl OEV 3eA.et va eivat µeµaKpucrµevoc; â.7to
tou A.6you tou Kai vei Ka9etm El;ro de; tei x.ropia, rocr7tep ăA.A.ot µasiA.11oec;
au8evta1, &.A.A.ci va eupicrKetat EKei 1tAllO'lOV touc;, E7tp6crta1;e touc; KamKe-
.35 x.ayuiOE<; tOU Kai tOV eypmvav va EA91J Kat' eU9Eiav ele; to <l>avap1 Kai
vei Ka9ficr1J de; to EKeicre 6cr7tittov tfjc; µ1Jtp6c; tou, tTiv 67toiav 7tpocrtayîtv
A.aµpavovtac; 6 rp11y6p1oc; P6Bac;, â.7tecpcicrt0'e va Ka9Î)0'1J EKei de; to <l>a-
vapt eroc; ou vei li A.aPu ăoe1av 7tapa tOO Emtp67tOU Bui. va 1tTlyaiV1J eî.c; to 1002
7taA.an6v tou.
40 Kai â.KoA.ou9rovtac; tOV op6µov toU, E<p9acrev ele; to TcreKµetsE AEy6-
µevov, 07tOU eupe tOV µ7telJsaOEV tOU Mat9aiov Kai toi><; KamKex.ayuioec;
buza se află la acelaşi ms. gr. f. 30r, 43 r, precum şi la Neculce, p. 3 99, Enachl
Kogălniceanu, Letopiseţul Ţării Moldovei, în M. Kogălniceanu, op. cit., III, p. 204 -
205 ; At. Comnen lpsilanti, op. cit., p. 3 4 1 , Hurmuzaki, Documente, vol. XIII p. 530
(pagini din At Comnen lpsilanti) şi la Const. Daponte, op. cit., II p. XXXIX - XL.
Aici Emile Legrand, care a editat pe Daponte, vorbind într-o notă de Testabuza şi
necunoscînd ştirile date în operele amintite mai sus, se Întreabă « Quand fut-il
retrouve et mis A mort l C'est une question que je n'ai pu elucider, faute de documents».
A DOUA DOMNIE A LUI CONSTANT I N VODA MAVROCORDAT 55 1
A DOUA MUTARE Ş I DOMNIE A LUI CONSTANTIN VOD Ă ÎN

MOLDOVA Ş I PLECAREA LUI GRIGORIE VODĂ
LA CONSTANTINOPOL
Constantin vodă, pornind fără întîrziere din Bucureşti şi ajungînd

1001la Focşanii Moldovei, a început să facă divan li la conacele sale, înştiinţînd 5
pe săraci că în timpul domniei lui ei se vor bucura de dreptate şi de tihnă.
Şi urmînd drumul cel mare, adică al Bîrladului, a trecut pe la Roşieci
şi a venit aici la laşi, unde a intrat cu obişnuita cinste şi alai. 10
Într-acele zile a sosit aici şi căminarul lui Grigorie vodă, pe care l-a
primit domnul cu multă cinste şi grijă şi s-a întîlnit cu el de mai multe
ori, discutînd cele cuvenite 1 şi făgăduind multă dragoste şi cuget curat
faţă de Grigorie vodă. Şi după ce i-a dat daruri, l-a trimis la domnul său, 15
care îşi continua în grabă drumul. El primea mereu scrisori de la Constan
tinopol de la capuchehaiele sale, precum şi de la chehaia-bei şi de la însuşi
marele vizir, pline de bunăvoinţă, răspunzînd cele de cuviinţă faţă de aceştia,
cu multă stimă ca om înţelept. 20
Cu toate că Grigorie vodă se grăbea pe drum, totuşi a fost nevoit
să-şi schimbe calea şi să meargă pe drumul Ţării Româneşti, deoarece a
aflat că podul de la Kioprukioi era stricat din pricina revărsării apelor.
Apoi, aflînd că şi satele pe unde trece acest domn erau bîntuite de molimă,
a mers pe drumul de la Taucţilar. Iolu şi după o călătorie de mai multe 25
zile a ieşit la Ciorlu, unde l-a întîlnit şi lanachi, căminarul său, care se
întorcea de la Constantin vodă şi i-a povestit cu de-amănuntul tot ce a
vorbit cu el. Apoi a pornit de acolo spre Constantinopol. Şi deşi Grigorie
vodă avea de gînd la început să stea la palatul său din Kuruceşme, marele 30
vizir însă, ca să-i arate bunăvoinţa sa şi că nu doreşte să :fie departe de el
şi să locuiască afară într-un sat, ca alţi domni mazili, ci acolo aproape de
el, a dat poruncă capuchehaielor lui Grigorie vodă să-i scrie să vină de-a
dreptul la Fanar şi să locuiască în casa de acolo a mamei sale. Primind 2.5
această poruncă, Grigorie vodă a hotărît să locuiască acolo la Fanar pînă
J002 cînd va li căpăta învoirea de la marele vizir să se ducă la palatul său. Urmîn
du-şi drumul, Grigorie vodă a ajuns la Cecmege, unde a găsit pe beizadeaua 40
Matei şi pe capuchehaiele sale cu încă cîţiva boieri, care îi ieşiseră întru
1 Din rapoartele capuchehaielor lui Constantin Mevrocordat vedem că Grigore

vodă a trimis pe căminarul său Ianachi ca să discute cu Constantin Mavrocordat despre
Înţelegerile şi jurămintele din trecut şi mai ales să-i ceară lui Constantin Mavrocordat
să-i plătească pagubele ce a avut de suferit în urma mazilirii sale (vezi ms. gr. 1 069
f. 45v - 47v) .
tOU µf; ăÂ.Â.ouc; µeptKOU<; ăpxovtac; 67tOU tjlyf\KaV de; 7tp001tclVîT)CJiV tot>
µe OÂ.OV 61tOU auto<; OEV 'f10eÂ.e va EP'YTJ nvac; de; 01tclVîT)O'tV îOU, Kai etx&
"fPcl'l'Et 1t&pi toUtOU 7tp6tepov 1tapa'Y"(EÂ.Â.ovtac; îOU<; va µTiv epyouv. I:uvo
µtf..rovta<; Â.ot7tov µe tK&ivouc; ÎKava, tl)v ăÂ.Â.T)V itµtpav tKiVT)cre oia tl)v
5 KcovcrtaVttVOU1tOÂ.tV Kai 1tT)"(CltVOVta<; Kaî· eu0eiav de; to 'A'i:pacrapi Ecpt1t-
9
1t0<; eopev EKEÎ î&crcr<ipcov tmcpte KaÎKt ftotµov, 61tOU tOV E1tp6crµeve µet
ăf..Â.cov 7toÂ.f..rov KaiKicov oia 't'ouc; civ0pomouc; tou, Kai dcreÂ.06vtec;, t1til"fav
de; to <l>av<ipt ele; îO µT)tptK6v tou 6cr7tittov, exovtac; µal;i tou îOV !tc;
îCJOKao<ipT)V toO tmtp67tou, 67tou fttov otcoptcrµtvoc; tmcrt<iîT)<; toO tpxo-
10 µoO tou, 67tou tov totxeTI it µfitTI P too de; îa<; ciyK<if..ac; tT)<; Kai Katecp{
Â.T)crev autov µT)tptKW<;, OVîa<; EKEÎ O'l>VT)yµtvot of..o t o{ ăpxovtec; tf\<; Il6-
Â.ecoc; de; 1tpOO'KUVT)O'tV îOO. ·o OE rpT)y6ptoc; posac;, tµpaivovtac; de; EVCl
ooav µeta toO pT)0EVtO<; !tc;-tcrOKUOapT), crovcoµiÂ.T)crav {Kava, E1t&tta K<iµ
vovtac; tac; crovfi0etc; tcrepeµ6vtac;, tov E7t&µ'l'ev de; îÎIV Il6ptav oia vei.
1 5 orocru tTiv eioT)mv toO tpxoµoo tcov, t7tetol) oia 'to cptÂ.ooropT)µci too t7tpo
crtax0Tl va µ1) to OOOO'lJ , fcoc; 00 va Otoptcr0fj EK tf\<; Il6ptac; it 1tOO'OtT)<;
tOl>. Meta taOta crovcoµiÂ.T)CJE µf; tOV µtyav opayooµcivov 'ta ofovta Kai
EO't&tÂ.e Kai EKEÎVOV 6 rpT)y6ptoc; posac; Ota va OT)Â.01t0tficr1J tote; KpatoO
m EK µtpooc; ŢQ\) to KaÂ.ov Kaî&OOOtOV tOU Kai va tpcotficrlJ 1t6te dva\
20 6ptcrµ6<; tOl><; va 01tU"(1J de; 1tpOO'KUVT)O'tV tCOV. 0{ 61tOÎOt tOV tµfivocrav Otel
toO autoO µeyaf..ou opayoµ<ivoo va itcroxacru Kai va civa1tao0ij 1tEVt& �
itµepac;, E1t&tta 3EÂ.Ol>V tOV µT)VUCJ&t Bui va 01tcl"(1J. 'Acpou OE tytoÂ.clOtcrev 6
rpT)y6ptoc; posac; tOV pT)0EVta tî<;-tCJOKaocipT)V toO E1tttp61tOU, ăpxtcrav vei
dcrtpxcovtat de; 7tpocrKUVT)criv too o{ ăpxoVtec;, t6crov toO Kcovcrtavti.v 136-
25 oa, ocrov Kai toO Mixa/.. j36oa, 6 61toioc; EcrtetÂ.e Kai. �excoptcrîa tOV µ6-
yav 1tOO'tEÂ.VtK6V tO\) recopyciKT)V Moopol>l;T)V µf; touc; OOO µ7t&T)l;aotoer; tOU
'Icoavvitcrav Kai I:tecpavov, Otel va 1tpocrcptpoov EK µtpooc; tO\) cioeÂ.cptKa<;
7tpocrpficretc; te'.[> rpT)yop{cp j360Q. Kai Ka0e�f\c; OÂ.01 o{ E"(Kpttot li tf\<; Il6- 1008
f.. ecoc; ot te 7taîptapxm Kai. oi ltpxiepetc; Kai. of..o t oi ăpxovtec; t7tf\yav Kai
30 t(J\)yxapT)crav to KaÂ.ov Kateo6oi6v too, ci'>c; t6crov 67tou ciÂ.T)0iva to 6mti
nov 67tou tKa0T)to oev ci'>µoial;e 7taÂ.anov µal;if..T) aU0evtoo, ci)../.'. ci'>crav vei
EÂ.aj3& t6t& aU0&Vt{av, E1t&t0ÎI ou µ6vov EK&iVT)V tl)v itµepav 61tOU ecp0acr&,
lt)..f..a Kai. tac; f..omac; oev EÂ.&mav ăpxovtec; Kai ltpxu:p&tc; ci7to EK&i, µciÂ.1-
crta Kai. autoi o{ 1tatptapxm croxv6tata E1tÎ!"(atvav ci'>c; t6crov 61tOU tj3apu-
3 5 veTo 7tÂ.fov tov ltotaKo7tov tli'.>v µoocracpipT)ocov tpxoµov Kai. t7to0oOcre vei
ci1tEÂ.01J to 'YPTl"fOpci>t&pov de; to 1taÂ.an6v tOO, EÂ.1til;oVta<; EK&i va EX.U
it(J\)xiav.
A DOUA DOMN I E A LUI CONSTANTIN VODA MAVROCORDAT · 553
întimpinare, cu toate că dorinţa sa fusese să nu iasă nimeni întru întim

pinarea sa şi chiar le scrisese de mai înainte, îndemnîndu-i să nu iasă.
După ce a stat de vorbă îndelung cu aceştia, a doua zi a pornit spre Constan
tinopol şi, mergînd călare de-a dreptul la Aivan sarai, a găsit acolo pregătit 5
un caic cu patru perechi de vîsle, care îl aştepta, precum şi alte multe
caicuri pentru oamenii săi. Şi urcîndu-se în caicuri s-au dus la Fanar,

la casa mamei sale, avînd cu el şi pe ici-ciohodarul marelui vizir însărcinat
să vegheze asupra călătoriei sale. Aici a fost primit de mama sa, care l-a l O
îmbrăţişat şi l-a sărutat. Mai erau adunaţi acolo şi fruntaşii oraşului veniţi
să-l salute. Iar Grigorie vodă, intrînd într-o odaie împreună cu amintitul
ici-ciohodar şi după ce a vorbit cu el îndelung şi s-au făcut obişnuitele
ţeremonii, l-a trimis la Poartă ca să ducă vestea despre sosirea lor. Cît 15
despre ploconul lui, primise poruncă să nu-l dea pînă ce nu va fi hotărîtă
suma de către Poartă. Apoi Grigorie vodă a stat de vorbă cu marele dra
goman despre cele cuvenite şi l-a trimis şi pe acesta să aducă la cuno_
ştinţa cirmuitorilor din partea sa că a sosit cu bine şi să-i întrebe cînd
poruncesc să meargă să li se închine. Ei i-au trimis vorbă prin marele drago- 20
man să se odihnească cinci-şase zile şi apoi îl vor înştiinţa să se ducă.
După ce Grigorie vodă a trimis pe ici-ciohodarul marelui vizir, au început
să intre ca să i se închine atît boierii lui Constantin vodă 1, cit Şi cei ai
lui Mihai vodă, care trimisese anume pe marele său postelnic Iordachi 25
Muruzi cu beizadelele sale Ioniţă 2 şi Ştefan ca să aducă lui Grigorie vodă,
din parte-i, salutări frăţeşti. După aceasta s-au dus să-i ureze bun venit
1003 toţi fruntaşii li oraşului, adică patriarhi, arhierei şi toţi boierii. Într-adevăr ,
casa în care locuia nu semăna cu palatul unui domn mazil, ci cu a unui 30

domn care luase atunci domnia , deoarece nu numai în ziua în care a sosit,
dar şi în celelalte zile n-au lipsit de acolo boieri şi arhierei ; ba chiar şi
patriarhii se duceau aşa de des, incit se plictisise de vizitele necontenite
ale musafirilor şi dorea să plece cit mai de grabă la palatul său, nădăj- 3 5
duind să aibă acolo linişte.
1 La sosirea lui Grigore vodă la Constantinopol, capuchehaiele lui Constantin

Mavrocordat ii raportau : « Alaltăieri, pe data de 19 <octombrie> a sosit şi Grigorie
vodă, care cu voia stăpînilor a venit direct la Fanar, intrînd la Eiub într-un caic.
Doamna şi ceilalţi ai casei, treclnd Camiloghefirul, s-au dus la Kuruceşme şi a doua
zi au coborît cu caicul la Fanar ». Mai departe adaugă că Grigore vodă este vizitat
de patriarh, arhierei, boieri, care li urează bun sosit. De asemenea şi capucheheiele
lui Constantin Mavrocordat l-au vizitat de două ori, adaugînd că Grigore vodă le-a
făgăduit « că va îndeplini tot 1;e cere rudenia şi dragostea sinceră » (vezi ms. gr.
1 069, f. 36r).
2 Capuchehaiele lui Constantin Mavrocordat îl scriau că « beizadelele lui Mihai
vodă s-au dus în aceeaşi zi de i-au urat bun sosit, iar a doua zi s-au dus şi beizadelele
lui Grigorie vodă de l-au felicitat pe Mihai vodă » (vezi ms. gr. 1 069, f. 36v).
554 � CRONICA GHICULF.$TILO�
"Eun:tÂ.& Be t.v îOO"OUt(!l Kai autoc; ăpxovtă:c; tOU Kai t.xmpfrr1uav

BK µtpouc; tOU tOV Mtxei). p68av, 6 6noîoc;, exovtac; fcp&utV vei âvtaµco9ij
µf; tOV rpT)yoptoV p68av, t.cpavepCOO"&V tOUtO Kai 7tpoc; tauc; ăpxovtac; t.Kei
vouc; Kai �excoptutei Btei µtuou trov t.BtKrov tou âpxovtcov tQ> lBiQl rp11yo-
s pi(!l pos�. Kai t.netBl) Kai autoc; fi9e).e vei âvtaµco9ij µf; tOV Mtxei). P6Bav,
eytvav oi nepi tou âvtaµroµat6c; tcov J..6yo1 Btei vei âvtaµco9routv de; fva
0"7tltt0V tOU rp11yopiou P6Ba, 6nou t.Ka9T)t0 t.v autQ> t6t& 6 ·HpaKÂ.eiac;
µT)tponoÂ.itTJc;, 6 6noîoc; Î)tov Kai µeuascov etc; to âvtaµcoµa touto. Kai
OUtCO 7tOpEU9evtoc; tOU rp11yopiou P6Ba îtpoc; xmpenuµov tOU ·HpaKÂ.&iac;
10 t.n'fiye Kai 6 Mtxei). P6Bac; tK&î 81ei vei xmp&tÎJUlJ tov ·HpaKÂ&iac; Kai 6.v
taµco9evtec; oi aUSevtat, t.cptl..11 8110-av â8eÂ.cptK&c;, BetKvuovtec; npoc; âA.A.iJ
A.ouc; ciµo1paiav nepmoi11u1v Kai Be�icoutv, ©ueiv 6nou Î)tov Kai uuµne9e
pot Kai uuvcoµiA.11uav O.vaµeta�u tcov iKav.l)v &pav Âeyovtac; 6 MtxeiA. P6-
8ac; on notf; 8f;v 'flJ..mse vei ăKoÂ.ou9iJu1J iJ aUSevtia tou µf; µastA.&iav tou
15 uuµne9epou tou rp11yopiou p68a, dBf; Kai 'fl�eupe moc; Î)tov vei uuv&plJ
to npăyµa totoutotp6ncoc;, t.np6Kptve vei Ka9iJuu fn µasiA.11c; Kai vei µ1)
yiv1J ahtoc; tii.; µastA.eiac; tou uuµne9epou tou, t.nayyeÂ.Â.6µevoc; . âyan11v
uuyy&VtKÎJV 7tpoc; tOV rpT)y6ptOV p68av. •o 6noîoc; ©c; cpp6vtµoc; B8EtKVUE
Ka9e âyan11v âµotPaiav Kai nepmoi11utv npoc; tov MtxeiA. P68av Bui te
20 to yfjpac; t.Keivou Kai to µeta�u tcov uuµne9epiov. Kai uuvoµtÂ.Î)uavtec;
Â.omov tauta Kai ă/..).a noÂÂ.ei c1vexrop11uav eKautoc; etc; to 6mtin6v tou,
utel..l..ovtec; âµcp6tepot Kai de; to e�flc; npoc; aÂ.Â.Î)Â.ouc; ăpxovtă:c; tauc; Kai
cpuÂ.attoVt&c; 0.ya7tTJV li uuyy&VtKÎJV. 1 004
8tatpi povtac; youv 6 rp11y6p1oc; P6Bac; îtEVt& �� iJµepac; eic; to a-

25 vapt µf; 7tOAÂ.ÎJV O"UVtpocpiav, ©c; eipT)tat, y&ttOV&u6µevoc; Ka9' EKUO"tTJV, ou
µoVOV tmO UPXOVîCOV, âÂ./..ei Kai UPXlEPECOV Kai 7tatptapxrov, SO"tUÂ.9TJO"UV
7tpoc; autov Kai napei tă>V eupconaîKCOV 7tpeupecov o[ Bpayouµavot tCOV Kai
tov txmptt11uav t.K µepouc; trov 7tpeupecov 6 8f; tBtxeto navtac; µf; noÂ.Â.ÎJv
n„ap6tT)ta Kai 7tEpt7t0lTJO"tV. Kai µ&tei 7tEVîE �ţ fiµepac;, EO"îEtÂEV 6 tnitpo-
30 noe; tOV µnac;-tuoKa8apT)V tOU 7tpoc; tOV rpT)y6ptOV p68av 8tei vei tOV 7tpo
O"KaÂ.EO"lJ etc; tÎJV Il6ptav, 6µou µe tOV 67tOÎOV t.KiVTJO"EV 6 rp11y6ptoc; P6-
Bac;, /..aµpavovtac; Kai wi>c; Bi>o uiouc; tou Kai wi>c; KamKexayta8ec; tou,
Kai Eîtfjyev Kat' eUOeîav de; tov Kexaytei-µnt11v, 6 6noîoc;, âcpou tov t.8t
x911 auµevcoc; Kai E8Et�E 7tpoc; autOV 7tOÂ.Â.ÎJV 8e�tCOO"tV Kilt 7tEpt7tOlTJO"tV,
35 uuvcoµil.. TJ O"EV ÎKavl)v &pav µet' autou 7tÂ.TJpOcpoprovtac; tOV tÎJV EUVOtaV
6nou eîxe npoc; ai'.m'>v Kai t.Keîvoc; Kai 6 t.nitpo7toc; Kai on touto to uuµ
PePTJKoc; tflc; µastA.eiac; BEv eîvat npoc; pA.aP11v tou teÂ.eicoc;, t7te18iJ µf; Ka
ee ă veut V Kil i µf; tiJ V nµÎJ V toU 9€1..et Ka9iJ O"Et de; to 0"7tltt tOU OA iyov
Kmpov Kai Eîtetta SeA.et anoA.auue1 naÂ.tv to fA.eoc; tiic; pamÂ.eiac; µf; Ka9e
40 euxaptO"îTJO"lV toU. Kai µetei teic; totai>tac; 7tÂ.TJpocpopiac;, Kaµvovtac; tOV
A DOUA DOM N I E A LUI CONSTANT I N VODA MAVROCORDAT 555
într,acest timp a trimis şi Grigorie vodă pe ciţiva din boierii săi să,l
salute din partea sa pe Mihai vodă, care, dorind să se întîlnească cu Grigorie
vodă, a făcut acest lucru cunoscut şi acestora, dar şi lui Grigorie vodă însuşi
prin chiar boierii săi, anume trimişi. Deoarece şi Grigorie vodă dorea să
.se întîlnească cu Mihai vodă, s,au înţeles ca întîlnirea lor să aibă loc într,o 5
casă a lui Grigorie vodă, în care locuia pe atunci mitropolitul Heracleei,
care era şi el mijlocitorul acestei întîlniri 1• Astfel, ducîndu,se Grigorie
vodă să salute pe mitropolitul Heracleei, a venit acolo şi Mihai vodă ca
să,} salute pe mitropolit, şi astfel, întîlnindu,se, cei doi domni s,au sărutat I O
ca doi fraţi, arătînd unul celuilalt o deosebită atenţie, căci erau şi cuscri,
§i au stat de vorbă mai mult timp. Mihai vodă spunea că niciodată n,ar
fi crezut că domnia lui va fi urmată de mazilirea cuscrului său Grigorie 1 5
vodă, că dacă ar fi ştiut că se va întîmpla aşa, s,ar fi mulţumit să stea mai
departe mazil, pentru ca să nu fie el pricina mazilirii cuscrului său, arătînd
lui Grigorie vodă dragoste de rudă. Iar Grigorie vodă, ca un om cuminte,
arătă de asemenea, la rîndu,i, faţă de Mihai vodă dragoste şi atenţie,
atît pentru bătrîneţea lui, cit şi pentru cuscria lor. După ce au vorbit 20
despre multe lucruri, a plecat fiecare la casa sa, ţinînd legătură mai departe
'004 prin boierii lor şi păstrînd astfel dragostea li de rudă 2•
în cele cinci,şase zile cit a stat Grigorie vodă în Fanar a avut în fiecare
zi multe întrevederi, după cum am spus, nu numai cu boieri, arhierei 25
şi patriarhi, dar au fost trimişi la el şi dragomanii ambasadorilor puterilor
europene, ca să,} salute din partea lor. Iar Grigorie vodă îi primea pe toţi
cu multă blîndeţe şi atenţie. După cinci,şase zile marele vizir a trimis pe
baş,ciohcdarul său la Grigorie vodă să,} poftească la Poartă. Grigorie 30
vodă s,a dus, luînd împreună cu el şi pe cei doi fii ai săi, precum şi pe
capuchehaiele sale. Ei s,au dus drept la chehaia,bei, care după ce },a primit
cu bucurie şi i,a arătat multă atenţie şi grijă, au stat îndelung de vorbă,
încredinţîndu,} pe Grigorie vodă că se bucură atît de bunăvoinţa sa, cît 3.5
şi de'. cea a marelui vizir şi că această întîmplare a mazilirii nu este întru tott:l
spre paguba lui deoarece va sta cîtva timp în tihnă şi cu cinste la casa
sa, iar apoi se va bucura iarăşi de mila împărăţiei, spre mulţumirea sa . 40
1 Constantin Mavrocordat era informat din Constantinopol că mitropolitul

Heracleei, care era o persoană foarte influentă pe atunci, se întîlnea acolo foarte des
cu Grigore vodă, arătînd în acelaşi timp prietenie şi faţă de Mihai vodă Racovită
(vezi ms. gr. 1 069, f. 36v).
2 La Constantinopol, capuchehaiele lui Const. Mavrocordat au căutat să obţină
de la Grigore vodă o Înţelegere scrisă cu privire la domniile celor două r rincipate,

dar n-au reuşit ; din discuţiile pe care le-au avut cu Grigore vodă, au văzut că acesta
-voia să aibă legături bune cu Mihai Racoviţă, vezi ms. gr. 1 069, f. 3F ..:... 3 s r.
tcic; cruvfi0Etc; tcn:pEµ6viac;, toî> 1mx.Pf: Kai O'Epµ7tEtiou Kai Ka7tvicrµatoc;.

tOV E7tEµ'lfEV Ele; tOV E7thp07tOV, 6 67totoc; tOV soex.011 µf: µEyUÂ.llV iÂ.ap6t11-
'tU Kai 7t0Â.Â.Î)V EUµEVEtaV, Â.eyovtac; tOV Otl CJU of:v elcrm µav/;iÂ.11c; â.Â.Â..
dam µoucracpip11c; ti'\c; PacrtÂ.Eiac; Kai EX.E KaÂ.T)v Kapoiav Kai x.p11crtac; H.-
5 7ti0ac; Otl to Î::Â.Eoc; Tf'jc; PacrtÂ.Eiac; of:v 3EÂ.El Â.El'lfEl â.7to S7tclVCO CJOU, B7tEl
o1) dvm yvrocrtai Kai 7tacrio11Â.m ai tocraî>tat OOUÂ.EUCJEtc; 07tOU Kata �ta(j)6-
pouc; Katpouc; &OEt�Ec; Eic; tiJv pamÂ.Eiav, Kai tov E7tÂ.ll pocp6p11crn Kai 'tl)v
7tpoc; al>tov EUVOtaV Kai KaÂ.itv U7tOÂ.ll'lflV tOU Kai Otl sv0uµămt KaÂ.clnata
Kai sKEivac; tac; oouuucrEtc; 67tou &KaµEv Ele; tov Katpov 67tou Titov EKEi-
1 0 voc; Kai'.µaKciµ11c; Kai OÂ.iyov Katpov 3eÂ.Et ftcrux.acret µE Ka0E ăvEcrtv Kai
âvci7taumv Eic; to cr7tin tou, &7tEtta 3eÂ.Et â.7toÂ.a(JCJEt 7taÂ.tv to &Â.Eoc; tfic;
pamÂ.Eiac;, O{Oovtac; tOV ăOEtaV va Ka0fimJ 01tOU 3eÂ.El EltE Ele; to X,COpiov,
Ei'.tE Eic; to <l>avapt, li Kai &v6crq> Kcl0Etat Eic; 'tÎJV II6A.tv va crux.vci/;1J Ele; 1005
titv II6ptav K"ai afrro c; Kai oi K«1ttKEX,aytciOEc; tOU, Ota va â.va<pEp1J o,n
1 5 Kai dv Î::X.1J va EÎ1tfj. ·oµoiroc; tOV Î::OCOKEV ăOEtaV va 1t11YUlV1J Kai Ei<; ocrouc;
3eA.Et â7to toi:>c; µEymti'ivac; tf\c; PacrtÂ.Eiac;, cruvoµtA.rovtac; µEt' al>tou Kai
ăA.Â.a 1tOÂ.Â.a EV ÎKavij &p�. "EîtEtta tOV E1tEµ'lfEV Ele; to x.al;tvf:-ooaoi) oui.
va civa1tau0fj SKEi Kai va yivouv 1tpoc; aOtOV Kai ai cruvfi0Etc; tCJEpeµ6vt
at, Kai outroc; S�Epx.oµEvoc; 6 rp11y6p10c; pooac; tOV B1tpOCJKUV11CJE, Kciµvov-
20 tcic; tOV tac; Cr.v11Koucrac; EUX,aptcrtiac; Kai oociOE<;, 'fltot EUX,cic;, Kai B1tf\YEV
Eic; to x.at;1vf:-60aoi) Katci tiJv 7tpocrtayi)v, Kai â.cpoî> tov eKaµav BKEÎ tcic;
p110Eicrac; tcrnpEUOVtac;, clVEX.IDP110"E Kai Bîtf\yE 1tclÂ.1V Ele; tOV KEX,ay1ciµ1tEllV
Otel vei tOV EUX,apmtficr1J, 6 (motoc; ttJV soex.011 Kai aU01c; EUµEvroc; Kai tOV
S1tÂ.ll pO<p6p11cre Kai µciÂ.a tÎ)V KUÂ.TtV Ota0ECJ1V (moi> dx.E 1tpoc; autov o tE
25 S1tltp01t0<; Kai BKEivoc; Kai OÂ.11 CJX,EOOV ft 60roµavtKÎ) cruyKÂ.lltOc; Kai µEta
ta\lta e�f\Â.0EV 6 rp11y6p1oc; pooac; BKEi0EV Kai B1ti'\YEV Ele; tOV petc;-scpev-
011v Kai Ele; tov tcraouc;-µ7tacr11 â.yav Kai Ele; ăÂ.Â.ouc; µivicrtpouc; tfic; pam
uiac;, oi 01tOÎ01 OÂ.01 tOV toex.011crav µf: Kcl0E OE�iromv Kai U1tOOOX,Î)V Kai
tOV S1tEpmo1fi011crav Kata 1tOÂ.Â.a, 1tÂ.11PO<poprovtEc; tOV Otl va &x.1J KaÂ.l)v
30 Kapoiav Kai SKEîvoc; of:v dvat t010Utoc; Ota va Ka0ficr1J 1tOÂ.UV Katpov Ele;
tiJv II6Â.1v â.Â.Â.. tv tUX.Et 3âu1 s1tavaÂ.aPEt to pamÂ.tKov &Â.Eoc;, Kai ăÂ.A.a
1tOÂ.Â.a tota\lta, µEtci ta 67toîa EKaµav 7tpoc; autov tac; cruvfi0Etc; tCJEpeµo
viac; Kai â.vax.ropli'.>vtac; â.7to tiJv Il6ptav, s7tecrtpE'lfEV Ele; to <l>avcipt. Kai
B1tElOÎ) B1t60e1 va ftcruxacr1J ovtac; papEµevoc; â.1tO tOV âOtcIK01tOV 1tpoc; au-
35 tov tpx.oµov tli'.>v â.pX,6Vtrov Kai â.pX,tEperov Kai 7tOÂ.Â.li'.>v â.yciorov ToupKli>v,
eµpfiKE tfj autij ftµEp� Eic; tO KUÎKl tOU Kai â.7tfjÂ.0e µeta tfjc; 06µv11c; tOU
Kai 0Â.11c; tfjc; Koi>pt11c; tou Ele; to 7taÂ.an6v tou Ele; to Koupou-TcrecrµE,
Kai tKa011crEv EKEÎ yEttovEU6µEvoc; cruvEx.roc; Kai BKEî u7t6 tE tli'.>v 7tatpiap
x.rov Kai cipX,tEpECOV Kai OÂ.COV crx.eoov tli>V apx.6vtrov Kai 1tOÂ.Â.OOV 0.yciorov
40 ToupKrov.
Kat' al>tac; of: tcic; Î)µepac; Stotµacr0Eic; Kai 6 Mtx.ciA. P6oac;, SKlVllCJE
�hei titv BÂ.ax.iav.
"Ex.ovtac; toivuv Kcl0E ăVECJlV Kilt CtVCL1tat)(JlV O rp11y6ptoc; pooac; KUi
Ka0ÎjµEvoc; µt Eux.apicrt11criv tou Kai x.ropic; A.u7t11v de; to 7taA.an6v tou, li
4 5 OEV îOV ăcp11crav ăÂ.U1tOV a{ îUX,Epai m:ptCJîclCJEl<;, aA.A.' OVtac; ÎJ VUµ<pll tOU 1006
A DOUA DOMNIE A LUI CONSTANTIN VODA MAVROCORDAT 557
Şi după aceste lămuriri şi obişnuitele ţeremonii cu cafea, şerbet

şi tutun, l-a trimis la marele vizir. Acesta l-a primit cu multă blîndeţe şi
bunăvoinţă, spunîndu-i : « Tu nu eşti mazil, ci eşti musafirul împărăţiei
şi să ai bărbăţie şi nădejde bună că mila împărăţiei nu te va părăsi, deoarece 5
"
sînt cunoscute şi vădite toate slujbele tale făcute în diferite timpuri împă-
răţiei ». De asemenea l-a încredinţat că se bucură de bunăvoinţă şi de
preţuire din partea sa şi că îşi aduce foarte bine aminte şi de acele slujbe
ce le făcuse în timpul cînd el era caimacam şi că numai puţin timp se va
odihni în tihnă la casa sa, iar apoi se va bucura iarăşi de mila împărăţiei 1. 1 0
Marele vizir i-a dat voie să locuiască oriunde va voi, fie la ţară, fi e în
1005 Fanar l i , iar cit timp va locui în Constantinopol să meargă adeseori la
Poartă, atît el, cit şi capuchehaiele sale, ca să spună tot ce au de spus.
De asemenea i-a îngăduit să meargă la oricine ar voi din înalţii demnitari ai 1 5
împărăţiei. Iar după ce Grigorie vodă a stat de vorbă îndelung cu el, vor:IJind
şi de multe alte lucruri, marele vizir l-a trimis la hazne-odasi să se odihnească
şi să i se facă acolo obişnuitele ţeremonii. Astfel, la ieşirea de la marele
vizir, Grigorie vodă i s-a închinat, i-a mulţumit şi i-a făcut dovalele, adică 20
urările cuvenite, apoi s-a dus la hazne-odasi, potrivit poruncii acestuia.
După ce i s-au făcut acolo ţeremoniile obişnuite, s-a dus iarăşi la chehaia-bei
ca să-i mulţumească. El l-a primit din nou cu bunăvoinţă şi l-a încredinţat
şi mai mult de simţămintele bune ce aveau faţă de el, atît marele vizir,
cit şi el şi aproape toţi înalţii demnitari. După aceea Grigorie vodă a ieşit 25
de acolo şi s-a dus la reis-efendi, la ciauş-başa-aga şi la alţi miniştri ai
Împărăţiei, toţi primindu-l bine şi arătîndu-i o deosebită atenţie. I-au spus
să fie .cu inima uşoară şi că el nu este dintre aceia care trebuie să stea mult
timp la Constantinopol, ci în curînd se va bucura iarăşi de mila împără- 30
tească. I-au mai spus şi multe alte asemenea lucruri şi au urmat obişnuitele
ţeremonii. Plecînd de la Poartă, Grigorie vodă s-a întors la Fanar. Întrucit
însă el dorea să se odihnească, căci era sătul de necontenitele veniri ale
boierilor, arhiereilor şi ale multor agale turceşti, s-a îmbarcat în aceeaşi 35
zi în caicul său şi a plecat cu doamna şi cu întreaga sa curte la palatul
său de la Kuruceşme şi s-a statornicit acolo. Dar şi acolo trebuia mereu
să primească pe patriarhi, arhierei şi aproape pe toţi boierii şi multe agale. 40
Într-acele zile, după ce s-a pregătit, Mihai vodă a pornit spre Ţara
Românească.
În timp ce Grigorie vodă putea să se odihnească mulţumit şi fără
J006 supărări în palatul său, li unele întî.mplări ale soartei nu l-au lăsat fără 45
1 Despre vizita lui Grigore vodă la marele vizir raportează şi capuchehaiele lui
Constantin Mavrocordat, adăugind că marele vizir i-a arătat mulţumirea sa pentru
felul cum a slujit Poarta (vezi ms. gr. I 069, f. 42).
558 CRONICA G H I CULEŞTILOR
'Avacrmcria, 5oµvitcra tou MtxaJ.. p68a, tyyacrtproµtvri Kai de;; tov Katp6v
tTJc;; 8ta va )'EVvftcrlJ , acpou EÂ.EU0Epc00TJ Kai EKaµE u{ov µf: 1tOÂ.Â.ÎJV xapav·
OÂ.TJc;; tfic;; KOUptTJc;; EKElVTJc;; , Kai µaÂ.tcrm tOU rpriyopiou P68a, tÎJV Î]KOÂ.OU-
0TJO'EV &u8i>c;; µia pucrtc;; aîµatoc;; t6crov icrxupa Kai U7t&ppoÂ.tKft, 67tou KpEicr-
5 crrov 1tUO'TJ<;; iatptKfic;; tmvoiac;; Kai Pori8Eiac;; ava8EtX0Eicra EVtoc;; tEcrcraprov
7tEVtE chprov brftv&)'KE ti)v tEÂ.&uti)v tij pTJ8Eicru 8oµvitcrit µf; 7tOÂ.uv &pfivov·„
OÂ.TJc;; tfic;; KouptTJc;; EKEiVTJc;; Kai tfic;; µfJtp6c;; trie;; "Avvric;; , 86µvTJc;; toO Mt
XUÂ. p65a, ii 6noia µtvoucra µ&ta to KlVTJµa toO av8p6c;; tTJc;; MtXUÂ. P68a
de;; tÎJV TI6Â.tV, EÎXE 7tU)'El de;; to naÂ.attoV tOU rpriyopiou P68a Otel va
10 7tapwp&8ij de;; ti)v eA.w0&piav tfic;; 3uyatp6c;; tTJc;; . Kai txapTJ µf:v Kata 7tpffi.;.
tov 8ta ti)v tJ..&u8&piav EKEiVTJc;; , Kat&cpMyri ()f; µ&ta ta.Om PM7toucra ti)v
tEÂ.EUtftv trie;; . tfjc;; cmoiac;; ft et8TJcrtc;; cp0avoucra de;; tÎ)V TI6Â.tV, EKlVTJcrav
&u0i>c;; oi tE natptapxat Kai oi E)'KpttOt apxrnp⁣; Kai OÂ.Ot oi ăpxovt&c;;
t6crov tfjc;; TI6Â.&roc;; , ocrov Kai oi tOOV aUSevtrov toO tE MtxaÂ. p68a Kai
1 5 Krovcrta.vtiv P65a Kai E7tfiyav de;; to 1taÂ.anov tOU rpTJ)'Opiou p68a de;; to
xropiov Kai 5ta va 1tapaµu0ftcrouv EKEÎVOV, E1tElOÎJ KataKap8a EÂ.UîtEÎto, µ&
to va tÎJV aya7tOUO'E Kata 1tOÂ.Â.U 8ta tac;; xapttac;; Kai apEtac;; 67tOU EÎXE,
x:ai 8ta va EVta.cptacrouv to VEKpOV EKEivric;; crroµa, to 61tOÎOV Etacpri Ei.�
tOV vaov trov 'Acrroµatrov toO ME)'UÂ.OU Peuµatoc;; Â.aµnproc;; Kai au0evn-
20 KCi>c;;, µf; ti)v 7tapoucriav Mo 7ta-tpiapxrov toO te oîKouµevtKou Kai tou ·IEpo
croÂ.uµrov Kai OÂ.OJV crxe8ov tfilv EV- PacrtÂ.EUOUO'lJ euptcrKoµevrov apxieperov
te Kai apxovtrov, t�o8tasovtoc;; OUK OÂ.iya toO rpTJ)'Opiou p68a de;; ti)v·
x:ri5Eiav Kai tacpi)v tautriv, Ka8cilc;; Kai ficrtepov de;; ta µvriµ6cruva trie;; 67tou
EKaµe, Kai abta E7ticrriµa Kai n&ptcpavfj, µf; 1tapoucriav 7tatptapxou Kai
25 apxtEpEOOV Kai OÂ.OJV tOOV apxovtrov eîc;; tÎJV auTii v EKKÂ.ricriav tCi>v •Acrroµa
tCOV, 6nou ÎJtOV EKeivri EVta<ptacrµevri. Ott wc;; t6crov tÎ}V dya7to0cre Kai tÎJV
EÂ.U7tft0ri 6 rpriy6ptoc;; p68ac;; , 6 1teV0Ep6c;; trie;;. 6nou tve8U01J Kai autoc;; 1tEV-
0tµa iµana 01' autftv. ·o ()f; crusuyoc;; EKEivric;;. ui6c;; tOU l:KapÂ.atoc;;, tµ&Â.a
vetµ6vricre t&A.Eicoc;; oia tiJv 7tOÂ.Â.ÎJV dya7triv EKEivric;; .
30 Meta muta 5t, cp0avovtac;; to ihoc;; toO ttA.ouc;; toO do&A.cpoO tou li ·A- JfXIT
Â.e�6.v8pou t� d7toppfttrov, dyKaA.a Kai to& ele;; tiJv MoA.oapiav eixe t&A.Ecret
de;; toi>c;; tpE'ic;; µfjvac;; tOU A.aµ7tpOV Kai 1tOÂ.UE�OOOV µvriµ6cruvov Kata tÎJV
cruvft0etav tfjc;; MoA.8apiac;; , µ& cruA.A.Eitoupyov toO µritp07tOÂ.itou Kai oÂ.rov·
tCi>v tmcrK67tcov Kai 1tOÂ.Â.Ci>v ityouµtvcov tv tij µritpo7t6Â.Et, x:ai tpa7tesai;
35 omviA.Eic;; 7tpoc;; tcrtiacrtv toO te iEpanKoO t6.yµatoc;; Kai tCi>v A.omrov xpi
crnavrov Kai µ& �excopmtiJv 8tavoµl)v 7toA.A.Ci>v ăcr7tpcov te Kai tpocprov 7tpoc;
touc;; 1tEVritac;;, ta 61toia oA.a E�c08EUcrE t� ioicov tou, xcopic;; va oo8ij opoJ..o c;;
EK tfjc;; Ptcrttapiac;; , it0tA.ricrev oµroc;; Kai EKEÎ de;; tÎ}V PacrtÂ.Euoucrav va EKtE
Â.EO'lJ to ătftcriov µvriµ6cruvov 7tp6c;; nva 7tapaµu0iav 'tfjc;; µritp6c;; tcov x:ai
40 tfjc;; crusuyou Kai trov tEKVCOV EKElVO\). "00ev KattPri at6c;; toU de;; to <l>a
vapt Kai E)'lVEV EKEÎ to Etftcrtov µvriµ6cruvov EKElVOU µf; KOÂ.A.upa de;; tOV
vaov toU ·Ayiou 'Iroavvou, 01tOU Elvat de;; tOV Â.Ey6µevov M1taÂ.atav, µ&
A DOUA DOMNI E A LU I CONSTANT I N VODA MAVROCO RDAT 559
necazuri. Nora sa, domniţa Anastasia, :fiica lui Mihai vodă, fiind însărci
nată şi sosind timpul să nască, după ce a născut un fiu, spre bucurie a
întregii curţi şi mai ales a lui Grigorie vodă, a avut îndată o scurgere de
sînge atît de puternică şi de mare, încît orice îngrijire şi ajutor medical 5
a fost neputincios, căci în patru-cinci ore a pricinuit moartea zisei domniţe,
în plînsetele întregii curţi şi ale marnei sale Ana, doamna lui Mihai vodă,
care rămăsese la Constantinopol după plecarea soţului ei şi se dusese
la palatul lui Grigorie vodă , ca să fie de faţă cînd va naşte fiica sa. La IO
început ea se bucurase de această naştere apoi însă a fost greu lovită de
moartea fiicei sale. Cum această veste a ajuns la Constantinopol, îndată
au şi pornit la palatul de la ţară al lui Grigorie vodă patriarhii, arhiereii
cei mai de frunte şi toţi boierii atît cei din Constantinopol, cit şi cei ai
domnilor Mihai vodă şi Constantin vodă, spre a-l mîngîia - acesta 15
fiind mîhnit din adîncul sufletului, căci o iubea mult pe nora sa pentru
Însuşirile şi virtuţile ei - şi pentru a lua parte şi la înrnormîntarea trupului
ei neînsufleţit la biserica Sfinţilor fără de trup de la Mega Revma. I s-a făcut
o strălucită şi domnească înrnormîntare. Au luat parte doi patriarhi, cel .
ecumenic şi cel al Ierusalimului şi mai toţi mitropoliţii aflaţi la Constanti- 20
nopol, precum şi toţi boierii. Pentru această înrnorrnîntare Grigorie vodă a
cheltuit mult, precum şi mai tîrziu pentru parastasele ei, pe care le-a
făcut cu multă strălucire şi la care au luat parte patriarhul, mai mulţi
arhierei şi toţi boierii ; parastasele s-au făcut la biserica Sfinţiilor fără de trup, 25
unde fusese înrnormîntată. Aşa de mult o iubise Grigorie vodă, socrul
ei, şi aşa de mult s-a rnîhnit, încît şi el s-a îmbrăcat în haine cernite 1• Iar
Scarlat, soţul răposatei, fi.ul lui Grigorie vodă, s-a îmbrăcat în doliu mare,
fiindcă o iubea foarte mult.
1007 După aceea, împlinindu-se un an de la moartea fratelui său li Alexandru, 30
secretarul de taină al împărăţiei, cu toate că la trei luni făcuse şi aici în
Moldova la mitropolie un frumos şi bogat parastas, după obiceiul moldo
venesc, la care au slujit mitropolitul şi toţi episcopii, precum şi mulţi
egumeni, şi a dat şi mese bogate pentru slujitorii biserici şi pentru ceilalţi 35
creştini, şi a împărţit şi mulţi bani, şi a făcut pomană săracilor, cheltuind
numai din banii săi, fără să se dea nici măcar un ban de la visterie, totuşi
a vrut să facă şi acolo la Constantinopol parastasul de un an pentru rnîngî
ierea marnei lor, a soţiei şi a copiilor aceluia. Aşadar, a venit el însuşi 40
la Fanar şi s-a făcut acolo parastasul de un an cu colivă la biserica Sf. Ioan
1 Constantin Mavrocordat. domnul Moldovei, era înştiinţat de capuchehaiele

sale din Constantinopol de moartea fiicei lui Mihai vodă şi a norei lui Grigore vodă.
Moartea, întîmplată la 6 decembrie 1 7 4 1 , a îndurerat mult pe Grigore vodă care
.
� plingea amarnic la înmormîntarea ei » (vezi ms. gr. 1 069, f. 5 1 ').
!l60 CRONICA GHICULEŞTILOR
<n>Â.Af:ftoupyov tou te oiKouµevuc:oO natpuipzou Kai 'tou •1&pocroÂ.6µcov Kai

OÂ.COV cr:x.eoov tii>V ăpzlep&cov, cruva:x.0&vtcov ăKd 8Mov tii>v ap:x.6vtcov Kai
ăÂ.Â.OU 1tÂ.Î)0oui; Â.ao0 ăvapl0µÎ)t0U Kai SîlVUV &uzai Kai Â.ltUVeiUl 1tOÂ.Â.ai
imf:p tf'I<; '\jlU:X.fl<; toO µaKapitou tu:ivou. •Enetta t'fl ăÂ.Â.lJ liµ&pQ. ornµotpci-
5 cr011crav q>ay11tc1 ăpKEtc1 µf; Ka�civla di; teii; q>uÂ.aKei<; Kai el<; to µnciVlov
Kai ei<; ăÂ.Â.oui; mco:x.oui; oui 'tÎIV '\jl\):X.tlV SKEivou, 'ta 6noia µeyciÂ.llV 1tapa
µu0iav tnpo�&v11crav di; 'tÎIV µ11ttpa autii>V Kai 'tÎIV cru�uyov Kai Opq>avci
EKElVOU, o{ 6noto1 EKaµav Kai to cruv110ei; ntv0oi; E1ti tti'>V KOÂ.Â.upcov µf;
1tOÂ.UV 3pflvov Kai ooupµov Kai EÂ.apev Kai µf; tOOto Ktl1tOtaV UVU'\jlU:X.Î)V,
IO E1tElOÎI li Â.aµnpei 1tapoucria toO rp11yopiou P6oa 61tOU tOV eioav µf; t6cr11v
nµl)v Kai nepmoi11mv tii>v Kpatouvtcov, ouK OÂ.iyov toui; eI:x.e 1tapaµu0fi
crel, â.van0eµSvoui; C>Â.at; tei<; EÂ.1tlaai; tCOV di; aut6v. ·o 61toioi; Kal of:v
OlEÂE11tEV vei <n>Vt PE:X.lJ toii; Opq>avoi<; tOU aoeÂ.q>ou 't0\) µf: Kcl0E ouvatov
tp61tOV, Ka0roi; Kai tq>civ11 di; 1tOÂ.Â.cl Kai EV fpyq> Kai µf; 'tÎIV tîtavă:Â.ll'\jllV
15 wO tv I:taupoopoµiq> 6crmtiou tcov, to 67toiov eI:x.av ăyopcicre1 oi 1t ptcrpeli;
tf'li; I:Petcriai; Kai µecrci�ovtoi; toO rp11yopiou PMa, to S1tEO'tpe'\jlaV di; tÎJV
xfi pav EKElVOU, crt&pyoVtE<; vei K6.0coVtm autoi tv tOUtq> µf; hTimov ă.opov
tvoiKtov.
'E1tElOÎJ of: 6 Â.6yoi; avscpepE toui; crP&tmKoui; µtvicrtpoui; l i EUÂ.oyov 1 008
20 µoi Eq>civ11 vei OlllîT)0ii> roi; tv O'UVt6µq> Kai tel 1tepi tfji; Otacpopi1i; autii>V
Kai tii>v Mocr:x.6Pcov, oi 61toiol ăµq>6tepol ho1µa�6µevo1 tcr:x.upii>i;, ©i; efaov,
ăcpoO EKT)pu:x.011 Îl µa:x.11 napii tli>V I:cpetcrii>v, tKivrtcrav eu0&coi; Kai ta ăp
µata Kai SKaµav ouo-tpeii; ăKpopoÂ.tcrµoui; icr:x.upoi>i; avaµeta�u tCOV, di;
toui; 67toioui;, ăyKaÂ.a va tq>6.v11crav om:plcr:x.uoVtE<; o{ Mocr:x.6Pm, µ& 1tOÂ.-
25 Â.Î)v C>µcoi; cp0opciv wo crtpatou tcov. A10 Kai av&pCIÂ.ov nÂ.fov tov cruyKpo
ncrµov aµcp6tepa tei µep11, eco<; o� Î)KoÂ.06011cre Kai li µetapoÂ.ÎI tf'I<; poucr
mKfj<; O.pxfii; Kai PamÂ.Eia ti'ji; 'EÂ.1craPttai;, K6pT)i; TI&tpou toO npol'tou,.
cruµpiicra tOlOU'tOtp61tCO<;.
30 BAI:IAEIA THI: EAII:A BETAI:, KOPfil TOY. TIETPOY BAl:IAEm:
7Htov di; to Iletpoµ1to0pyov 6 np&vtoe'\jl 'Ecrcreµ1toupy, naÂ.moi; di;

ta crtpanconKci &n â.1to tov Kmpov toO TI&tpou PamMcoi; Kai i)ya1t11µ&voi;
napci tCi'.>v crtpancotCi'.>v, li Avva C>µcoi; pacrO„tcrcra, Ka0roi; Kai li µet' EKEi
•
v11v pey&Vte µÎ)tll P tOU 'Ico6.vvou, 01tOU tx:11pu:x.011 Olei pamÂ.eui;, of;v tOV
35 eixov di; Kaµiav nµl)v Kai 01tOÂ.ll'\jllV, Kai Otci tOOto cr:x.eoov oute Î)KOUEtO
to ovoµ6. tOU, OUtE µetd:X.E nvo<; tmcrtacriai; � 1tpOO'tacriai;. ·00ev E1tll0''.l(l
O'E 1tUVtOl0tp61tcoi; Kai elÂ.KUO'E 1tpoi; foutov tÎJV EUVOtaV Kai < teii; > Kapoiac;
tCi'.>v tptii>v peytµ&vtcov 61tou elvm oi pamÂ.tKoi crcoµatocpuÂ.ax:ei;. "E7tEtta
EKOlVOÂ.OîT)O'E toii; 1tpOEO'tCi'.>0'1V autii>V x:ai ăÂ.Â.oti; ttcri y11paÂ.foti; tOV O'K0-
40 1tOV 01tOU eI:x.e foci vei avaPtP6.crouv di; tOV PacrtÂ.lKOV 3p6vov 'tÎIV 'EÂ.tcra
P&tav, x:6p11v tOU TI&tpou, x:ai cruµcpcovÎ)cravtei; x:otvii>i; ecrupav x:ai ăÂ.Â.oui;
7tOÂ.Â.oui; di; tTiv yvc0µ11v wui; x:ai tij 7t&µ7tt1J AeKeµppiou tTiv v6Kta, Pă:Â.
Â.oVtei; cpuÂ.ax:cii; di; to pamÂ.tKov 7taÂ.anov Kai di; C>Â.cov tCi'.>v µtvicrtpcov
tai; oix:iai; O tei va µl)v f PîlJ ttvci<; &�co. O'UVÎ):X.0rtcrav autoi OÂ.Ol 6µou µf:
45 to EKKÂ.llO'taO'tUCOV t6.yµa eli; to 1taÂ.6.nov tfji; 'EÂ.tcraptta<; Kai eucpÎ)µT)aav
A DOUA DOM N I E A LUI CONSTANT I N VODA MAVROCORDAT 56 1
de l a Balata. La acest parastas au slujit patriarhul ecumenic ş i cel al

Ierusalimului şi mai toţi arhiereii, :fiind adunaţi acolo toţi fruntaşii şi o
mare parte din popor ; şi s-au făcut multe rugăciuni şi procesiuni pentru
sufletul răposatului. Iar a doua zi s-au împărţit din cazane multe bucate 5
oamenilor din închisori şi de la banio, precum şi la alţi săraci pentru
sufletul răposatului. Toate acestea au adus o mare mîngîiere mamei lor,
soţiei şi orfanilor aceluia ; ei au mai . făcut şi obişnuita cernire cu colivă,
cu multe plînsete şi bocete, care le-a dat şi aceasta o oarecare uşurare.
De asemenea, prezenţa strălucită a lui Grigorie vodă, care se bucura de 10
atîta cinste şi băgare de seamă din partea stăpînirii, le-a adus mare mîngîiere,
avînd în el toate nădejdile lor. El n-a încetat de a ajuta în orice chip

cu putinţă pe orfanii fratelui său, cum a şi dovedit de multe ori prin fapte.
Aşa a recăpătat casa lor din Stavrodromion, pe care o cumpăraseră amba- 15
sadorii Suediei, dar care, prin mijlocirea lui Grigorie vodă, aceştia au
înapoiat-o văduvei, primind ca ei să stea în casă şi să plătească pe an o
mare chirie.
1 008 Deoarece fu vorba de ambasadorii suedezi li mi se pare nimerit să
povestesc pe scurt şi despre neînţelegerile lor cu moscalii. Şi unii şi alţii 20
s-au pregătit bine şi, precum am spus, după ce războiul a fost vestit de
suedezi, îndată se porniră la luptă şi carele de război şi au avut loc cîteva
încăierări straşnice, în care deşi moscalii s-au arătat mai puternici, totuşi
oastea lor a avut mari pierderi. De aceea ambele părţi au amînat începerea 25
bătăliei pînă ce veni atît schimbarea guvernului rus, cit şi domnia Elisa
betei, :fiica lui Petru I, în felul următor.
DOMNIA ELISABETEI, FIICA ŢARULUI PETRU 30
La Petersburg se afla prinţul Hesse-Homburg, vechi militar, încă

din timpul ţarului Petru, care era iubit de ostaşi. Ţarina Ana însă, precum
şi regenta, mama lui Ioan, proclamat ţar după Ana, nu-l preţuiau şi nu-l
stimau. De aceea aproape că numele lui nu era pomenit şi nici nu i se 35
dădea vreo însărcinare de supraveghere sau apărare. Aşa că el a căutat
în tot felul şi a cîştigat bunăvoinţa şi dragostea celor trei regimente din
garda împărătească. Apoi a făcut cunoscut căpeteniilor lor şi unor bătrîni
gîndul său de a urca pe tronul împărătesc pe Elisabeta, fiica lui Petru. 40
Şi fiind toţi de aceeaşi părere, au atras de partea lor şi pe mulţi alţii şi
în noaptea de 5 decembrie, punînd strajă la palatul împărătesc şi la casele
tuturor miniştrilor, ca să nu iasă cineva afară, s-au adunat ei toţi împreună
cu tagma preoţească la palatul Elisabetei şi au aclamat-o împărăteasă, 45
autl)v pacriÂ.tcrcrav pi'ljlaVte<; tpi<; o/...a ta t6ma tou Kclcrtpou Kai tepcrava-
trov Kai ta tou<pEKta t&v crtpanrot&v. Kai to taxu, tij crt' tou aut0u, µe
toiKTJcrev aun) ei<; to PacrtA.tKOV na/...anov, tÎJV of: pertvte 6µou µf: tOV
ăvopa tT]<; 7tpEVtcrrne oi IlpouvsoutK Kai tOV VTjmasOV'ta ii UlOV îOU<;, 6nou 1009
5 EKTJPUX8TJ pam/...euc;, oioovta<; îOU<; o/...a ta xpetcOOTJ, îOU<; Eneµwev ei<; tÎJV
repµaviav, EÎ<; tOV t67tOV îOU pTJ8EVî'O<; 7tpEVîcrme oi Il pouvsoUÎK, 8topi
soucra autoî<; Kai EtÎlCilOV CitîTJpEcrtov {Kavfj<; no cr6tT]îO<;. Tou of: KOVte
�Ocrtepµav Kai K6vte Mouv1x Kai ă/...A.rov 1tv&v µeviatprov ta<; nep1oucriac;
o/...ac; tei<; EA.apov ei<; to PacrtÂ.tKOV 3Tjcraupo<pUÂ.UKlOV Kai EKetVOU<; E�cOpt-
10 crav ei<; tl)v I:tPTJpiav. EiJ9uc; of: 6nou U'\jlro9TJ ei<; tov pamÂ.tKov 3p6vov
Îl 'EAtcraptLa, EOTJÂ.onoiTJcrE tout' auto 6 nptvtcre'\jl oi 'Ecraeµ:rroupr tQ> PTJ
rl ti'j<; I:<petcriac;, sTJtWVîa<; va eipTJVeu9&m, ou tVEKa ăpx1crav va at.voµt
Â.OUcrtV 7tepi auµ<provt&v Kai eipilVTJ<;. 0E1tetol) oµco<; oi I:Pttaot ESÎ\îOUV
7to/...J.a
. a7to tă. Kacrtpa Kai t67touc; tcov, 67tou lKpatTJaav oi Mocrx6Pot, e-
15 µetVEV Îl ota<popa tCOV oihco<; aotEU3EtTJtO<;.
"'Ac; E7tQVaÂ.aproµev oµco<; 6/...irov tl)v otfiî'TJCi\V Otel va einwµev ta tfj<;.
tcrapac; µac;.
'A<pou EOCOKeV 6 Kcovcrtavtiv P6oa<; tei<; cipxovîiac;, ©<; civcotEpql oe
OÎ\ACOtat, Kai eµetvev µ6VTJ Îl xatµavia, Otei tÎJV KaLaA.apoucrav tOV 'Icoav-
20 vaKTJV cr7ta31ipTJV tou cipproatiav, µeta tl)v civappcomv EKeivou cineKatt
crtTJcr&v autov x<hµavov, µ& o/... ov 6nou EK&ivoc; OEV cOpE'}'EîO t6crov tl)v
xmµaviav, ft�eupovrnc; tOV O"K07tOV tOU au3tvtou, E1t&lOÎJ 6 KcovaLavtiv
P6oac;, eu3uc; 67tOU eA.ape tÎJV au8ev'tiav tfj<; Mo/... oapiac;, ci.1te<paame va t
vepyilcru Kai ei<; aut1)v tÎ)v tcrapav EKeivo 6nou eKaµev ei<; tl)v BA.axiav�
25 µaA.tcr'ta EXOVîa<; Kai UÂ.TJV tei<; auvoµtÂ.ia<; 6nou EKaµev 6 rpTJ)'Opto<; p6-
oac; µe tOU<; ăpxovLa<; 1tEpi tfj<; îOtaUtTJ<; Otata�ecoc;. "08ev Kpasovta<; n
vac; trov cipx6vtrov, EKOtvoA.6rTJcre Ll)v ci.7t6cpacrtv 6nou fxet ota va Otatcl�lJ
Kai vei otopiau Kai ei<; tl)v tcrapav ta O"q>Epta 6nou t/...aµpavev ei<; tl)v BÂ.a
xiav, cinorpa<povta<; OÂ.OU<; îOU<; E'}'KatoiKOU<; tf\<; S7tapx.ia<; taUtTJ<; . To 6-
30 noiov ci'}'Ka/...a va µl)v Î)LaV cipeatov Kai ei<; EKeivouc; toi><; ăpxovLa<;, of:v
tOU<; EOCOCi&V oµco<; KatpOV vei ci.1tOKpt3roat Ll)v pou/...l) v Kai '}'VcOµTJV tCOV,
cii..A.a µe te/...eiav cin6q>amv S7tp00"'ta�E tOV µtrav peanapTJV va ypa'ljflJ ta
ypaµµaLa 1t&pi îOU î010UtOU Kai EnEl'ta va unayu 1tpo<; autov Otei va Kcl
µrom Kai to Kataanxov t&v cipx6VîCOV, 6nou fi9e/...e va OtoplalJ ei<; t1)v
35 a/...ousµ7tav tal>tTJV, Kai pA.t7tovte<; Kai SKeivo1 tov cinoq>acrtanKov Kai ci
µeta8etov O"K01tOV tOU aMtvtou, OEV touvfi3TJaav va A.a/...it acom li ti1tOte<; JOJ(>
ăÂ.Â.O, 1tapa µ6vov eypa'\jlEV 6 peanapTJ<; ta 7tpOcrLaX3EVta autcp ypaµµata
Kai 7tTJ'Yaivovta<; ta ei<; tl)v KouptTJV 7tpo<; tov aMtvtTJV EKa9TJae Kai eKa-
µav Kataanx.ov, 01opfsovte<; aÂ.ou�µnaaTJoec; tou x.oucrµe'tiou wutou, etc;
40 to 6noiov epaÂ.av OÂ.OU<; toi><; ăpxovta<; îOU<; µ&'}'clÂ.OU<; Ota va 1tTJyaivouv
va to tmµ&Â.TJ3ouv, 6nou va µ1) µeivu Kavtvac; ăv8pconoc; ăypa<poc;, Otopi
�ovte<; touc; n: µeyaÂ.ouc; popviKouc; Kai ăÂ.Â.ouc; napoµoiouc; ăpx.ovtac; eic;
A DOUA DOMNI E A LUI CONSTA NT I N VODA MAVROCORDAT 5 63
în timp ce toate tunurile cetăţii şi din tersana au tras de trei ori, iar soldaţii
au tras cu puştile lor. În dimineaţa zilei de 6 decembrie, Elisabeta s-a mutat
la palatul împărătesc, iar pe regentă, împreună cu soţul ei, principele de
J009 Brunswick şi pe micul lor fiu, li care fusese proclamat ţar, după ce le-au 5
dat toate cele trebuincioase, i-au trimis în Germania, în ţara zisului principe
de Brunswick, orînduindu-le şi o însemnată sumă anuală pentru între
ţinere. Toate averile contelui Ostermann, ale contelui Munnich şi ale
unora dintre miniştri au fost trecute pe seama visteriei împărăteşti, iar ei
au fost surghiuniţi în Siberia. Îndată ce Elisabeta s-a urcat pe scaunul 10
impărătesc, principele de Hesse-Homburg a făcut cunoscut aceasta regelui
Suediei, cerindu-i să se încheie pace, şi de aceea au început convorbirile
pentru înţelegere şi pace. Dar pentru că suedezii cereau multe din cetăţile
şi pămînturile lor ce fuseseră luate de moscali, neînţelegerea lor a rămas
astfel nerezolvată. 15
S ă reluăm însă povestirea ş i s ă vorbim despre întîmplările din ţara
noastră.
După ce Constantin vodă a dat boieriile, cum am spus mai sus 1, l.
şi a rămas numai hătmănia din pricina îmbolnăvirii spătarului său lanachi, 20 ·
după însănătoşirea acestuia l-a numit hatman, cu toate că el, cunoscfnd
gîndul domnului, nu prea dorea hătmănia. Căci Constantin vodă, îndată
ce a luat domnia Moldovei, a hotărît să facă şi în această ţară ceea ce
făcuse în Ţara Românească, mai ales că avea ca temei convorbirile lui 25
Grigorie vodă cu boierii despre o astfel de orînduire. Deci, chemînd pe
cîţiva dintre boi�r_!J_e-a împărtăş!tJ1oţărîrea sa de a orÎilcÎ�_i�_ţ .în Moldoya f(
__
_
sf��e ce le !l1a � J!ra �o D}�n �a�că�--�s crl�d pe toţi locuit()rii
_
_
_ _ -
I{
acestei ,P.ri.
-
Cu toate că acest lucru nu era pe placul acestor boieri, nu le-a dat 30
însă timp să-i spună dorinţa şi părerea lor, ci cu hotărîre dădu poruncă
marelui vistier să întocmească scrisorile pentru aceasta şi apoi să vină la
el ca să întocmească şi catastiful boierilor pe care urma să-i numească
ll,i _această slujpă. Iar �i, văzfrufgii;.dul hotărÎt--Ş'i nestrămutat al . âomnUlui, 35
JOJO n-au îndrăznit să spună li nimic. Vistierul a scris scrisorile ce i-au fost
poruncite şi, ducîndu-Ie la curte, a stat împreună cu domnul şi au făcut
un catastif al slujbaşilor numiţi în acest huzmet, la care au pus pe toţi
boierii mari să meargl şi să se silească ca nu cumva să rămînă cineva 40>

nJ!înşqi�. l\� fost orînduiţi atît vei vomicii, cît şi alţi asemenea boieri în
1 Mai sus cronicarul n-a pomenit nimic de împărţirea boieriilor de către Con
stantin Mavrocordat, probabil este un lapsus memoriae I Acesta, fiind pe atunci la
Constantinopol, povesteşte mai mult despre cele văzute acolo. Cu privire la boieriile
date de Const. Mavrocordat, vezi Ioan Canta, Letopiseţul Ţerei Moldovei, în M. Kogăl
niceanu, op. cit., III, p. 1 8 3 .
564 CRON I CA G H I CULEŞT I LO R
oA.a 'tei 't<rEVOU'ta µf; mpoOpci.V 1tpOcr'taytiv Oui vei µti yÂ.\YtOO<rlJ KavEic; ăv-
9po>1toc; cino "tÎIV C11tO:YPC1'2TIY 'taU'tT)V, aÂ.Â.ci. KU't'tCtsOV'tEc; choi 'tCOV "tÎIV crÂous
µ1taV, Vei µit "tÎIV -1tl<r'tEUSfficrl de; 'tOU<; av0p001tOUt; 'tCOV Kai µi: 1tOÂÂ.Ec; <p0-
j3Ept; Kai cr<poopf:c; 1tpOcr'tayf:c; wuc; EKtVT)<rE, OtopisOV'tac; lht OÂ.Ol ol ăv-
.5 0pC07t0l vei oiOouv Eic; 'tO KU0E cr<pEp'tOV 1tpoc; Mo fiµtcru yp6ma 1taÂ.aui,
'tO<rOV t>1taVOpEµµi:vot, ocrov Kai avu1tavopot. IlT)ya{VOV'tEt; ÂOl1tOV o{ ăp
X.OV'tE<; de; 'tei 'tCfEVOl'i'ta, E1tacrx.tcrav Ka'tci. 'tac; 1tOÂ.Â.ac; a1tEtÂci.c; {moi> EÂa
pov, vei Ei�pCO<nV OÂOU<; 'tOU<; dv9pro1touc; Kai Sj3yfjKEV {KavTt 1tO<rO'tTJ<; Ele;
"tÎIV 'tcrapav. Ol 't<rapavot oµcoc; ElOV'tE<; EiOT)<nV djc; CtîtOcpacrECO<; 61tOU d-
1 0 X.EV 6 rpT)y6ptoc; j36oac; a1tO 'tei ypaµµa'ta 01tOU ti;toCOKEV O'taV €j3yaÂEv
tKEiva Tei tvoc; cpÂ.copiou ucr'tEpa x.ap'tia, µe 'tei 67toia ypaµµa'ta Toi>c; E7tÂfl
pocpopoucrEv on ytyvoµtvric; 'tfjc; 'tOtaU'tTJc; ota'tayflc;, ol µi:v crm'tcoµEvot vei
oioouv 1tpoc; OK'tci> yp6ma 'tOV x.povov, ol OE CtvU1tQVOpot 1tpoc; 'tEcrcrapa,
x:ai J3ÂE1tOV'tE<; U<r'tEpov 'tÎ)V 'tocraun1v au!;rimv 61tOU EKaµEv de; 'tO o6m-
1 5 µ6v wuc; 6 Kcovcr-rav'tiv j36oac;, tcruyx.ucr9ricrav Ka'tci 7toÂ.Â.ci x:ai T)wtµcl.cr9TJ
crav 1tOU.6'tU'tO\ vei cpfryouv a1to 1tOÂ.Â.cl µEpfl Kai µaÂ.tcr'ta a1tO 'tei 't<rEVOl'i'ta
'tOU 'Opx.Eytol'i, AE7toucrvac; Kai I:op6Kac;, de; 'tel 67toia lSv'ta<; OtcoptcrµEvoc;
6 KcovcrTaKric; Pcl.soc;, µtyac; j36pvtKoc;, i:OEtÂ.iacrE depou tcruva�E Ta ăcr7tpa
'tOO cr<pEp'tOU h::Eivou Vcl tmcr'tpE'l'lJ Eii; 'tO na.mov, µft7tcoc; Kai Ota(Jl(Opm-
.20 cr9oov ol tyx:a'tOlKOl x:ai U<r'tEpov µEV1J im' ayavaK'tflcrtV Kai OpYÎ)v 'tOU
Kcovcr-rav'tiv j360a. Ato Kai EKcl.9T)crEV EKEi &roc; ou ropycocrav Kai E<r1tEtpav
o{ ăv0pC01tOt, cpavEprovoV'tac; 'tlÎ> au9EV't1J "tÎIV ahiav 'tfj<; Ota'tptj3fjc; 'tOU, E1tEl
OÎ) 7tappT)criav oev EÎlE 1tpoc; 'tOV Kcovcr'taV'tiV j36oav Otel vei ypcl.'1'1J 1tEpi
cruyKa'tafJcl.crEroc;, O'tl 6 aMEV'tT}c; ouwc; oev tcpaVT) Kai Eic; au't'l)V "tÎIV auS.Ev-
:25 'tiav 'tOU 7tpoc; wi>c; ăpX.OV'ta<;, Ka9ci>c; de; "tÎIV 1tpOÂ.aj3o0crav, aÂ.Â.0 tv au'tij
'tij apX,ij 'tfl<; au9EV'tia<; 'tOU 1i9EÂ.fl<rE vei. 'tOU<; 'ta1tEtVOO<r1J Kai vei wi>c; . Ka
'tU1tÂ.Tt�1J oÂouc;. Kai ()ui 'tOU'tO li de; Kcl.0E 6µtÂ.iav 61tOU nvac; 'tOOV apx.ov.:. J OI I
'tCOV EÂ.E'YE 'tt7tO'tE, 'tov E7tE7tÂ.fl't'tE Kai 7tOÂ.Â.aKt<; x:ai de; 'tei 8tj3avta tKaµvE
7tOÂ.Â.ac; t7tmÂ.ft�Et<; ele; -roi>c; ăpx.ov-rac;, Ka9ci:>c; x:ai Tov iotov 1tEV9Ep6v Tpu
30 Kcovcr'tav-rivov Pcocrcrtwv, 1tproriv µtyav j36pvtKov, 'tOV 61toiov KOV'ta 61tou
of;v 'tOV EOCOKE x:aµiav apX,OV'tiav, 'tOV EKaµE Kai 1tOÂ.Â.Î)V alcriuVT)V, µf;
1tOÂ.Â.cI<; uj3pEt<; 816. 'ttVa 7tatodav 61toi> aU'tO<; EKaµEv de; &va popvt'tO'EÂ.OV
'tOO X.Wpiou 'tOU, 1tpO't00 Vcl cp9acr1J 6 au9EV'tTJ<;, OV'ta<; Kai amoc; Kaiµa
KclµT}<;, x:ai EK 'tQU'tfl<; dlc; ahiac; E1tpOcr'tcl.X,9T) µE'tcl 'tac; uj3pEtc; Kai 'tÎ)V EK
35 'tfj<; KOUp'tTJ<; (mooico�tv, va Kcl.9E'tat ESW de; "tÎIV 'tcrcl.pav µf: 1tOÂ.Â.ftv 'tO\) Ka
'tÎ)cpEtaV Kai anµiav. Kai oÂ.ouc; <rX,EOOV 'toi>c; ăpx.ov-rac; wuc; EnE1tÂ.T)'tt EV
<rUVEX,c'.Oc;, µaÂ.tcr'ta Ot0 ai'tiav Tij<; a1tOJJ?a_g>JK 'tCOV av9p001t(J)V de; 'tÎ)V 01tOlaV
ej3aÂEV µEyaÂ.T)V tmµEÂ.EtaV 6 au§°EV'tT)<; roc; <t6crov 01tOU to& de; 'tO rtamov
'tO x.oucrµE'tt au'tO oev 'tO EKU'tta!;ev 6 ă.yac; Ka'tci 'tÎ!V cruviJ9etav, aÂ.Â.0 6
40 i0t0c; au9eV'tT)c;, <r'tEÂ.Â.OV'tac; i:8tKouc; 'tOU av9pro1touc; de; 'tO 1tasapt va ma
VOUV 'tOU<; av9p001tOU<;, Kai ocrouc; EUptcrKaV X,Wpic; 1tE't<rE'tÂ.OUÎ'tOV, 'tOU<; E<pU
Âa.KCOVaV de; 'tOi>c; crei:µi:VT)OE<; µEcra de; 'tÎ)V·'KOUP1iTJV Kai EnElLa sj3yatve
6 Kcovcr-rav'tiv j36oac; de; 'tÎ)V e�w cr1ta9apiav Kai wuc; i:!;tm�e ti ă.v9pcono1
Tjcrav Kai �V Tjwv Kavevoc; ăpx.ovwc; ă.v9pomot, ou µ6vov auwuc; E010E
.-45 OtîtA.ii 1tE't<rE'tÂ.ouha, aA.A.ci Kai 'touc; ă.px.ov'tac; wuc; oetv&c; i:1tE1tATJHE Ka-
0ci:>c; To eKaµE x:ai Tcî> 0eooropcp IlaÂ.aou, µeyaA.(!) pecrnaplJ, µe l>Â.ov 61tou
au'to<; Tjwv E1ti<p9ovoc; de; wuc; ă.A.Â.ouc;, cpatv6µevoc; vei a1toA.aµj3av1J "tÎIV
EUVOtav 't00 au9tvwu 'tCOV Kai µf; 'tO va eupE9T)crav de; 'tO X,Wpiov TOU µe-
A DOUA DOMN I E A LU I CONSTA NTIN VODA MAVROCORDAT 565
toate ţinuturile cu porunci straşnice, să nu lipsească cumva vreun om din

-
ac�astă �ata�fie şi să îndeplinească ei înşişi această slujbă, neîncredinţînd-o
'oamenilor I�r. După multe ameninţări şi porunci straşnice, domnul i-a
p�rnit, orînduind ca toţi oamenii să dea de fiecare sfert cite doi lei vechi 5
şi jumătate, atît căsaşii, cit şi holteii. Mergînd dar boierii în ţinuturi s-au
„ - - --· . -- . - .. -- -
străduit, în urma ameninţărilor primite, să găsească pe toţi oamenii şi

a · ieşit o sumă Însemnată pe ţară. Dar ţăranii, care ştiau de hotărfrea
lui Grigorie vodă din cărţile date atunci cînd scosese acele hîrtii de un 10
galben, prin care cărţi îi înştiinţa că în urma acestei porunci căsaşii voi: '
r„ r„- . - - . .
da cite opt lei pe an, iar holteii cite patru, văzînd împovărarea cea mare
ffcută.. d� Constantin vodă la darea lor, s-au tulburat mult şi foarte mulţi 15
dintre ei s-au pregătit din multe părţi să fugă, dar mai ales din ţinuturile ·,
I
Orhei, Lăpuşna şi Soroca, la care era orînduit marele vornic Costachi ;
Razu. Acesta, după ce a strîns banii sfertului, a şovăit să se întoarcă la laşi, ca I
nu cumva să se risipească locuitorii şi apoi să se minie Constantin vodă pe 2b
el. De aceea el a stat acolo pînă ce ţăranii au arat şi au semănat, aducînd 1
I
la cunoştinţa domnului pricina şederii sale, deoarece n-a avut curajul să-i 1.,
i
scrie lui Constantin vodă să fie mai îngăduitor, căci acest domn nu s-a
purtat faţă de boieri la fel şi în această domnie, ca şi în cea trecută. Ba 25
chiar de la începutul acestei domnii el a vrut să-i umilească şi să-i sperie I
1011 pe toţi şi de aceea li hri de cite ori vreun boier spunea ceva, îl mustra.
De multe ori şi la divanuri dojenea mult pe boieri, chiar şi pe însuşi
socrul lui Constantin Rusăt, biv vel vornic, căruia, nu numai că nu-i dădu 30
vreo boierie, dar îl făcu şi de ruşine cu multe jigniri, pentru că acesta,
pe cînd era caimacam, a pedepsit pe un vornicel din satul lui, înainte de
sosirea domnului. Din pricina aceasta, după ce a fost jignit şi izgonit de
Ia curte, a primit poruncă să stea afară la ţară, spre marea sa supărare şi 35
ruşine. Aproape pe toţi boierii îi certa mereu, mai ales din pricina cata
grafiei o;menilor, la care do�� a lucrat cu multă sîrguinţă, incit aici
ta laşi n-a avut grijă de această însărcinare, ca de obicei, aga, ci însuşi
domnul, care trimitea dinttţ_ Qa!Ilenii săi la tîrg să cerceteze oamenii, iar 40
cii găsiţi făd de pecetluit erau închişi la seimeni, înăuntru l� curte. Apoi
Constantin vodă ieşea la �pătăria de afară şi-i cerceta să vadă ce fel de
.
oameni erau şi dacă erau o��e�i i vreunui boier nu numai că le dădea lor
pecetluit� duble, dar şi pe boierii lor îi mustra aspru. La fel i-a făcut şi 45
marelui vistier Te�dor Paladi, cu toate că acesta era pizmuit de ceilalţi,
deoarece părea că se bucura de bunăvoinţa domnului. Pentru că în satul
lui �\I_ fost găsiţi ciţiva oameni fără pecetluite, l-a certat mult cu ocări
----
--- --
ptKOi ăv8pomot xropi:; 7tStO'StÂ.ouîta, tOV E7tEtiµ11crs Katcl. 7tOÂ.Â.a µf: OVSt
OlO'µou:; Kai osiva:; 0.7tstÂ.a:;, eh:; t6crov 67tou 7tOÂ.Â.oi tÂ.oyiasov mb:; oÂ.iyov
SEÂ.St xp11µaticrst 7tÂ.EoV sî:; tÎ)V Pscrnapiav, t� fi:; 0.yKaÂ.a of:v t�rocr911,
sx.acrsv oµro:; Kai auto:; to Suppo:; 01tOU stxsv d:; 'tOV au9Evt11v Kai &µst-
5 vsv &crnsp oi ă.Â.Â.ot ucrtSpTJµEvo:; tfi:; 7tapp11cria:; tKsiv11:;, fi 61toia 7tOÂ.Â.0.
&9Â.tPs ta:; Kapoia:; OÂ.rov t&v O.px.6vtrov, µf: 'tO va tKatftvt11crav Ct7t0 'tO
ev ăKpOV d:; to ăÂ.Â.O Kai tKst 07t0U Ct7tEÂ.aµpavov ei:; 'tOV rp11y6ptov P6-
oav tOO'TJV 1tappTJcriav, OO'OV OEV stxov 7tOtE d:; ă.Â.Â.OV au3EVt11V, O'UVEPTt
va µi)v &x.roat tsA.siro:; 7tp6crro7tOV si:; 'tOV Krovcrtavtiv p6oav. ·o 07tOioi;
1 0 icrro:; tOU'tO va 'tO EKaµs Kai µE: KU7tOlOV 'tEÂ.o:;, Ota va µi) 'tOV tvoxÂ.ouv li
sx.ovm:; (J'IC07tOV va µl) toi>:; O.cpftO'TJ O.v9pro7tou:; O.auootou:;, O'tt Kata 7tp&- 1012
toV el:; KaVEVa Ct7t0 toi>:; ăpx.ovm":; OUOE eva ăv9pro7tOV OEV tquyxrop11crs,
ai..A.' oA.ou:; toi>:; epai.. sv ei:; to Mmµov· ucrtspov oE: i::OroKsv 0.7to tptavta
crapiivm O.v9pro7touc; d:; toi>:; µsyaÂ.utEpou:; ăpxovta:; Kai O.vaA.6yro:; 7tpo:;
1 5 siKOO'l Kai MKa d:; toi>:; A.omoi>:; Ota va 7taU0'1J o�Uyov îÎJV pol)v 07tOU
tyiVS'tO OLU •Î)V O'UVEXEtaV 'tIDV O'<j>Eptrov, O'tt a7to 'tOV 'OKtmPptov ero:; 'tOV
•A7tpiA.;.ov, epyaÂ.s tEO'O'apa O'<j>Epta Kai Îl tmipa 7tÂ.EOV tp6a Ota 'tO 7t0Â.U
Plipo; OJtOU sixsv Kai tK t&v O'<j>Eptrov KCli Ct7t0 'ta:; anapia:;, E7tSt0Tt cruµ
pai vovm; Kata 'tOV NoEµPptov Kai fi tmcr'tpoq>Îj tou Proµav'tcrop, µocrx.i-
20 Koµ 7tpecrpsro;, µsta 'tou t6µou 'tfi:; cptÂ.tKfi:; OtaÂ.Â.ayfi:;, otropicr911crav EK
'tfi; 'tO'Upa:; oÂ.a ta aµli�ta autou tE Kai tOU 69roµavtKOU 7tpEcrpsro:; 07tOU
E7tEO'tpscpsv el:; tOV autoV Katpov Ct7t0 MocrxoPia:; Kai of:v tpoft911asv d:;
auto to pupo:; µftts to M7tOUtsliKt, µftts to M7tEVOept, KaSci:i:; 'tO sixs Ka
top9roast 6 rp11y6pto:; pooa:; d:; 'tOV 1tl1"(atµ6v tou:;, aÂ.Â.. OÂ.11 Îl O.vliyKTI
25 autl) Eîtscrsv ei:; tîtv tcrlipav Kai µE: 7tOÂ.Â.ftv tou:; o�crKoÂ.iav Kai 'taÂ.amm
piav o[ mrox.oi &Kaµav tîtv 7tpocrtayTiv taut11v, µE: oÂ.ov 67tou oE:v &µsive
Kaµia µ7tplicrA.a 07tOU OEV tpoft911crsv d:; autÎjV ri)v xpsiav, CtÂ.Â.. OÂ.Ol KOl·
vro;, ero; Kai o[ µasiA11os:; ăpx.ovts:;, Otropi0'9TJO'ClV Kai EO'tStÂ.av aµli�tu
O.vaatsvlisovte:; Kai tv9uµouµsvot OÂ.01 tOV rp11y6p1ov p6oav, (moi> ei:;
30 7to/...A.a CtVClYKatOtepou; Katpou:; Of:V ă.<pTJO'S va "(lVlJ 'tOO'T) O'tSVOX,ropia ei:;
to U1t�Ko6v tOU, O.A.A.' EKaµvsv auto:; KupepVTJO'lV µE: o,n µecrov fiµxopou
O'c 7tp .':> ; µgtptacrµov tc'Ov Pctpi:: toov 7tpo ::;myoov.
'Ev 'to6t(!) te'[> fopt to69ri tcp 'AJtoouÂ.aX,-7tacr� Moux.crouvoyÂ.ou to
Btoivt Kai O.vt' f:Kdvou otropicr9ri d:; to M1tsvOtpt Ka7toto; M1tsKip-7tacrli:;,
35 6 1tou six.r: XPfl µCltiO'Et O'tA.tKtUpfl; toîi crouA.tav 'Axµto Kai el:; tOV Kat
p;Jv tou crouA.tav M:i.x.µouo, Ka1tstav-rt11crii;, i:: 1tstta tcrtlii.. 9ri si.:; tl)v 'Ava
toA.l)v KCli EKO:t9cv l) A.9r:v sî:; to M1tsvospt, 6 of; Moucrx.ouvoyÂ.ou:;, SeA.ov
ta; va 7tflYClLVlJ ei.; to Btoivt, Î) totµicr9ri Kai EKlVflO'SV arto to Bsvoept
Ka.i ota� :i.ivovm; 0.1to tl)v µscrriv ti'j ; tmipa;, i::o coKs rtoÂ.Â.Îjv tvox.Â.TJO'lV
40 Ka.i P ipo; d:; wu; tyKatoiKou;, rtaipvovta:; 'tel XPElcllO fl 'tOU oA.a. EK ti'j:;
tcrlipa.; 7tSplO'O'a Kai U7tEp tÎJV x.psiav, Kai ă.KOÂ.ou9oovm:; ppaoero; tOV op6-
A DOUA DOMNI E A LUI CONSTANTI N VODA MAVROCORDAT 567
�i cu ameninţări grozave, incit mulţi au socotit că puţin timp va mai rămîne

la visterie 1• Dar cu toate că n-a fost scos din visterie, totuşi şi el a pierdut
curajul pe care-l avea faţă de domn şi nu· mai era sincer în vorbire, ca şi 5
ceilalţi, ceea ce întristă mult inimile tUturor boierilor, deoarece aşa ajun
seseră de la un capăt pînă la celălalt şi de unde pe timpul lui Grigorie vodă
se bucurau de atîta sinceritate în vorbire cum nu avuseseră niciodată pe
timpul vreunui alt domn, s-a întîmplat ca pe timpul lui Constantin vodă
să nu mai aibă de loc obraz. Poate că el a făcut aceasta şi cu un oarecare 1 0
1012 gînd, ca să nu :fie supărat de cineva, li deoarece avea d e gînd să nu l e lase
oameni scutiţi de dări. De la început nu iertase pe nici unul din acei care
se aflau în slujba boierilor, ci pe toţi i-a pus la dajdie. Mai pe urmă însă
a dat cite treizeci-patruzeci
,
de oameni boierilor mari şi cite douăzeci
-
şi
. - --- - - - -.- -- - - ------ -
- - �- - ·--- . . - .
cite zece la ceilalţi, ca să înceteze puţin vuietul care se produsese din pricina 1 5
c o�t:h;.�ă-i:ff -sfortlirilor. Căci din octombrie pînă în aprilie a scos patru
sferturi şi ţara vuia de povara mare ce avea şi de la sferturi · şi de la corvezi,
deoarece se întîmplase ca în noiembrie să se întoarcă şi Romianţev, solul
moschicesc, cu tomosul înţelegerii prieteneşti. Atunci s-a orînduit ca ţara 20
să dea toate carele trebuincioase, atît pentru el, cit şi pentru solul turcesc '
care se întorcea în acelaşi timp de la Moscova. La această grea împovărare
n-au ajutat nici Bugeacul, nici Benderul, precum izbutise Grigorie vodă
la ducerea lor să facă, ci întreagă această povară a căzut asupra ţării. Cu 25
multă greutate şi chin sărmanii au îndeplinit această poruncă, cu toate
că nu rămăsese nici o breaslă care să nu :fi ajutat la această nevoie, ci toţi
îndeobşte, pînă şi boierii mazili, au primit porunci să trimită care. Ei cu
toţii oftau şi îşi aduceau aminte de Grigorie vodă, care, în timpuri mult
mai grele, n-a lăsat poporul său să ajungă la o strîmtorare aşa de mare. 30
Grigorie Ghica se străduise prin toate mijloacele cu putinţă pentru uşu-
·„
rarea poruncilor grele.
În primăvara aceea Vidinul a fost dat lui Abdulah-paşa Muhsunoglu,
iar în locul lui a fost numit la Bender un oarecare Bechir-paşa, care
mai înainte fusese silihtar pe timpul sultanului Ahmed şi capudan-paşa pe 3 )
timpul sultanului Mahmud, iar după aceea a fost trimis în Anatolia �i
-de acolo a venit la Bender. Iar Muhsunoglu, vrînd să meragă la Vidin,
s-a pregătit şi a pornit din Bender ; trecînd prin ţară de-a-curmezişul a
pricinuit multă supărare şi împovărare locuitorilor. Căci el din ţară a
luat tot ce a avut nevoie, ba chiar şi peste trebuinţă şi urmîndu-şi pe 40
îndelete drumul a trecut în Ţara Românească. Continuîndu-şi drumul
1 Cronicarul, după cum se poate observa, are o atitudine potrivnică faţă de

:acţiunile lui Constantin Mavrocordat, ba chiar uneori din calităţile acestuia face defecte I
µov tOU, Ot6P11 EÎ<; tÎJV BA.axiav Kai OOEUOVta<; Kai EKEi li µe tOV autov 1013
tp61tOV Kai pupo<; t&v U1tOKEtµevcov, a7tfiA.Sev EÎ<; to Btoivt. IloA.A.ci. oµco<;
CKata1tat1W11crav Kai ai ouo Eîtap:x.iat ă.1to autt'Jv tÎJV OtaPacriv tou, Kai
µaA.mta oi M7toyoavo1, 67tou iltov cruv11S1crµEvo1 vei. yÂ.utrovouv ci1to tei.
5 t oiaiha pap11 t&v otaPacrecov t&v 7tacraocov toO M7tevoepiou, KaSro<; 1toÂ.
A.aKt<; to EKat6pScocrEV 6 r p11y6pto<; P60a<; EÎ<; 1tOAÂ.OU<; Kai Ei<; tOV 1t11-
yaiµov tOU autou A1t00UÂ.ci.:X.-1tacră Ei<; to BevMpt, eh<; civcotepco OEOÎ)Â.COtat.
•
Tov 61toiov tvSuµouµevoi oi M7toyoavo1, civecrtevasov h:: paSou<; Kapoia<;

µtKpOi Kai µeyaÂ.Ol Kai EVEKEV tOUîOU.
10 Metci. tei.<; 1tOAAci.<; Â.oyotptPei<; 01COU 6y1vav îtEpi tOU 'AsaKiou, ciyco-
visoµevcov t&v Mocrx6Pcov Kpatficrat auto ehcreiv 01tOU EOCOKaV 'tO Xotivt
to 61toiov E7tapS11 µetei tei<; tv MîtEÂ.typaOiQ> cruvSi)Ka<;, teÂ.rn; 1tcivtcov E7tEt
OÎJ KateoacpicrS11 Katei tei<; yevoµEva<; µeta�u t&v pamÂ.E1&v cruvSi)Ka<; to
KclCitpov îOU 'AsaKiou Kai orn:x.copicrS11crav Kai EKElVOU 'tOU µepou<; 'tCL cru-
15 vopa, ESÎ)îllCiEV 6 xav11<; tOU Kptµiou l:EÂ.aµEt rKtPEll<; vei Ct1tEÂ.91J EÎ<; Kcov
crtaVtlVOU1tOÂ.lV El<; îtpOCiKUVT}CilV tOU pamÂECO<;, Ot<i vei Â.aplJ Kai îÎJV cru
vi)S11 nµt'Jv tii<; xavia<; EKEicre, E1t&lOÎJ 'tO xavÂ.iKl d:X.E crtaÂ.Sfi îtpo<; au
'tOV, eh<; îtpOO&OÎ)Â.COtal, x:ai Ei<; 'tOV autov Katp6v, 6:x.oucra x:ai Îl PamÂ.eia
vei cruvoµ1A.ftcr1J µet' autoO 7t&pi tii<; oiacpopă<; t&v Ilipcr&v, E1t&tol) 6 Tax-
20 µacrKOUÂ.11<; xav11<; tii<; Ilepcria<;, 6 Kai KÂ.119Ei<; Naoip cra:x.11<;, µt'J 1tapat
touµevo<; Ct1t0 tei OOÂ.ta x:ai crxeoov ciouvata ST}tÎ)µatO. 'tOU, ÎJ7telÂ.el 1tOÂ.e
µov Kai E:cpooov Katei t&v 6Scoµav1x:&v cruv6pcov. „OSev EcrtaÂ.ST} ci1to ta
µEpT} autei el<; Kamtst'J-µ7tclCiT}<; x:ai Eîtf\yEv Ei<; 'tO Kpiµt OUl va ci1tOKoµi
Cf1J tov xav11v EÎ<; Kcovcrtavnvol'.>1toÂ.1v, x:ai x:1voOvtE<; ci7to SKEi 0t6P11crav
25 Ct1t0 to Mît&VOEpl Kai Î)KOÂ.oiH}ouv 'tOV op6µov 'tOU<;. Ei<; 7tpOcrKUVT}CilV OE
tOU oiaA.11cpSEV'tO<; IeMiµh rKtpET} XUVT} E1tEµ\jf&V 6 auStvtT}<; Kcovcrtavtiv
pooa<;, x:atci. to 690<;, 'tOV ăyav 'tOU 'laKcopaKT}V µE 7tOÂ.Â.el O&pa Kai frlto
KÂ.lîlKel ypaµµata, x:aSro<; x:ai 6 MixeiÂ. pooa<; €crte1Â.ev lip:x.ovta wu µe
1tEptcrcrci. xapicrµata EK tf\<; BÂ.axia<;. co XclVT}<; oµco<; tei µev tOU MixeiÂ. P6-
30 oa o&pa tot:x.911 euµevlil<;, tel OE tou Kcovcrtavtiv pooa o&v ÎJSEÂ.T}CiE vei. oe:x.Sij,
µftte vei civmµrocru tov ăpxovta tou, E:xovta<; x:a7to1av ciyavaKtT}crtv Kat'
autou, Kai 1tÂ.T}pocpopouµevo<; tl)v KllKÎJV KUPEPVT}CilV li 01tOU µetexe1piseto 1 014
6 Kcovcrtavtiv p6oa<; Ei<; tl)v MoÂ.oapiav. TtÂ.o<; 7tcivtcov oe µecroÂ.apouv-
tE<; nv&<; cpiA.01 toO Kcovcrtavtiv P6oa, 61tou Titov Ei<; tl)v oouÂ.wmv toO
3 5 xavT}, 'tel totxS11 x:ai OU'tCO<; ci7tf\Â.9EV Ei<; pamÂ.EUOUcrav, crrosovta<; Eîl tl)v
ciyavaKtT}mv 67tou eixe x:at' ai>tou. &10 x:ai Ei<; ta<; cruvoµ1Â.ia<; 67tou eixe
A DOUA DOMN I E A LUI CONSTANT I N VODA MAV ROCORDAT 569
1013 şi acolo l i în acelaşi chip şi împovărînd la fel de greu pe locuitori, a trecut la

Vidin. Cu prilejul trecerii lui, amîndouă ţările au fost rău călcate şi mai
cu seamă Moldova, care era obişnuită să fie apărată de astfel de împovă
rări din partea paşilor de Bender în trecerea lor, deoarece ·Grigorie vodă 5
izbutise aceasta de multe ori şi chiar atunci cînd acest Abdulah-paşa s-a
dus la Bender, precum s-a spus mai sus. De aceea, cînd moldovenii,
şi mici şi mari, îşi aduceau aminte de Grigorie vodă oftau din adîncul inimii.
După numeroasele gîlcevi ce s-au făcut pentru Az.ac, deoarece moscalii 1 0
s e străduiseră să-l oprească, pentru c ă e i dăduseră Hot·inul care fusese luat
după pacea de la Belgrad şi, în sfîrşit, deoarece cetatea A:zacului fusese
dărîmată în urma înţelegerii celor două împărăţii, iar hotarele fuseseră
aşezate şi în partea aceea, hanul Crimeei Selamet Gherei a cerut să meargă 1 5
la Constantinopol ca să se închine sultanului şi să ia de acolo obişnuita
cinstire a hăniei, deoarece, cum s-a spus mai sus, hanlîcul i se trimisese.
· De asemenea şi împărăţia voia acum să vorbească cu el în legătură cu
neînţelegerea cu perşii, căci Tahmas-Culi, hanul Persiei, supranumit 20
Nadir şahul, nu se lăsa de cererile lui viclene şi greu de îndeplinit şi ame
ninţa cu război şi cu năvală asupra hotarelor otomane. Aşadar a fost
trimis din părţile acestea un capugi-başa, care s-a dus în Crimeea să aducă
pe han la Constantinopol 1.
Pornind de acolo, ei au trecut pe la Bender şi şi-au continuat apoi 25
drumul. Pentru ca să-l salute pe zisul Selamet Gherei hanul, Constantin
vodă a trimis, după obicei, pe aga lacovachi cu multe daruri şi scrisori de
închinăciune, aşa cum şi Mihai vodă a trimis din Ţara Românească pe un
boier al său cu multe daruri. Hanul a primit cu bunăvoinţă darurile lui
Mihai vodă, iar pe cele ale lui Constantin vodă n-a vrut să le primească 30
şi nici să se întîlnească cu boierul lui, deoarece era oarecum supărat pe
1014 Constantin vodă, aflînd de proasta lui chiverniseală li în Moldova. ln
sfîrşit, prin mijlocirea unor prieteni ai lui Constantin vodă, care erau în
slujba hanului, acesta a primit darurile şi astfel a plecat la Constantinopol, 35
continuînd încă să fie supărat pe el 2• De aceea ş'i în convorbirile ce au
1 Hanul Persiei, venind la graniţa Cercheziei, a avut corespondenţă cu hanul
titiresc Selamet Gherei ; acesta a trimis împărăţiei scrisorile ce i-au fost adresate, dar
nu şi notele oficiale, şi de aceea împărăţia, nefiind mulţumită de această corespondenţi,
a trimis un capugi-başa ca să-l aducă la Constantinopol să-l mazilească (vezi ms.
·
gr. I 069, f. 8 1 •)
2 Se vede că la sosirea sa la Constantinopol hanul a arătat o oarecare dragoste
pentru Constantin Mavrocordat, deoarece capuchehaiele sale din Constantinopol îi

raportau că hanul le-a declarat că U iubeşte şi se interesează dacă este mulţumit cu
mansupul Moldovei, iar dacă are vreo pricină la Constantinopol să-i scrie să i·o
rezolve (vezi ms. gr. I 069, f. 82 şi 94v ). Însă această bunăvoinţi a hanului faţă de
Constantin Mavrocordat n-a durat mult, fiindcl ceva mai drziu capuchehalele sale li
40-301
570 CRONICA G H ICULEŞTI LOR
µsta TOU tmtp01tOU tfjc; pa01.Â.siac;, of:v EÂ.clÂ.TJO"S 1CaÂ.ei 1tSpi tOU Krovcrtav
tiv pooa· µaÂ.tcrta &xovtac; Kal �sxroptO'tÎ)V SUVOtaV Kilt aya7tTJV 7tpoc; tOV
rpT)y6ptOV P6oav, ft9eÂ.T)O"S vei. µscroÂ.apftcrlJ Kai 7tpoc; tOV i'.otov PacrtMa,
Otel vei. oo9ij tcp rpT)yopiq> P68� ft au9svtia tfjc; MoÂ.oapiac;. ·o 67tofoc;,
5 µav9avovtm; tov to1ouwv <rKonov wu xavT), tov ftµn6oicrs Katcl. tÎJV npă
�1v Kai cruVSO'lV 6nou tlxs, <pavsp<bvovtac; tcp x«vu on supicrKStat U1t0
to f:A.soc; tflc; PacrtA.siac; Kai vei. µiJv tiva<pepu nspi autou µftts sic; tOV pa-
01.Ma, µftts sic; toi.ic; µsytcrtăvac; tflc; pa01.A.siac;, tnstot) t6crov aut6c;, ocrov
Kai a[ OOUASU<JSl<; TOU, dvat yvrocrtai 7tp6c; tS tÎ)V pa01.A.staV Kai TOU<; µsyt-
10 crtăvac; tT)c; Kai 01t0tS 9sA.ftcrouv, el; TOV tA.sftcrrocrt µf: au9svtiav, Kai OUT(l)
tl1tOXatpstiJcrac; 6 xaVTJc; TOV PacrtMa, fttotµassto va KlVÎJO"lJ .
MAZIAEIA TOY AXM EL\-IlAl:A KAI EilITPOilIKH

TOY AAH-IIAf:A XEKIMZAAE
Eup1<rKoµevou tor> x«VTJ tv PacrtA.suoucrlJ, &yivav noA.A.a Koiva Kai
15 µsptKa cruµpouA.ia nspi tffiv KtVT)µatrov wu TaxµcicrKouÂ.TJ xavrt, ta cmota,
E1tSlOÎ) oev toexovto ăÂ.Î..TJ V 9spmtsiav, 1tapcl. TÎ)V &vonÂ.ov tinaVTTJOW, tirrs
q>acrtcrav vei. supouv ă�tOV ăv8pronov ota vei tl7t0Katacrtftcrouv crspacrKEPTJ V
sic; TU µepT) EKSiva Kai va Oiopicrrocriv {Kavov crtpateuµa ota va cinavtftcru
tac; t<pooouc; TCOV Ilspcrcov. ·o oe PssipT)c; &crnsuos va. Katop9<bcr1J Ola va
20 J..a PlJ to cravtsaK-crspiqn touc; Kal vei. EKcrtpats6cr1J sic; TÎ)v AvatoÂ.Î)v 6
•
i'.Oioc; aut6c;, TO 6noiov to EKaµvs µe TO va tµ10"1l9TJ U1t0 navtoc; TOU Â.aou

Kai tyv<bptss mile; ypiJyopa 9eA.st tinoPÂ.TJ9fj. "09sv to tnp6paJ..sv de; tov
xavT}V Kai sic; ăA.A.ouc; nveic; OLU vei 7tpoPA.rt9fj rrapcl. li TOU xavT} îO îOtoU- 1015
wv sic; tov PacrtMa, Ka9cilc; Kai t7tpopA.ft9TJ uno 060 nvcov sic; to µeya
25 cruµpo6A.1ov, 6nou &y1vev on autt) ft xpsia tl7tatTEÎ va EKO"îpUTSUO"lJ 6 i'.
Oioc; PssipTJc;. ·o of: xavT)c; oev ft9eÂ.TJO"S, KataA.aµpavovtac; TÎ)V 1tpoc; EKSÎ
vov ota9scrtv TCOV &voov TE Kai TCOV E�(J) va cruO'tÎJO'lJ TO TOlOUtOV rrp6-
PA.TJµa, au: EOCOKE tÎ) V yvooµT}V TOU ota va Ot0ptcr9ij crepacrKEpT}c;, unocrx6_
µsvoc; Kai autoc; vei 7tpocp9acru [icavouc; Tatapouc;, Kai OU't(J) 6 PssipT)c;
30 fop6paA.s otei crepacrKEpTJV tOV AA.iJ-nacrcl.v XeKtµsaMv, 9appcovtac; ncilc;
•
dvat TOUtO ăpscrtov Kai eic; îOV PacrtMa Ola îÎ)V KUÂ.Î)V U7tOÂ.TJ'lflV Kai eu
votav 6nou tyvooptss ncilc; tlxsv sic; EKsivov, Kal ăv9pronov ă�tov Kai. vouvs
Xii Kai 6rroi> eucp11µeito napii navtrov, Ka9cilc; Kai &oe1�ev 6 PacrtÂ.suc; taxa
va TOV ăpscrs TOUîO to 1tp6PA.TJµa TOU Emtp6nou Kai E7tp6crta�ev OUt(J) va
35 yi VTJ . "09ev 01ropicr9rt 6 µeyac; PacrtÂ.tKoc; tµrrp1x6prtc; AnoouJ..eix-µrr&TJc;
•
vei ănoKoµicru npoc; îOV XsKtµsao&v to nap' autoic; KtÂ.itc;-Kacptav1 Â.sy6-

µsvov µe yo6vav Kai µe ta ăÂ.Â.a cruvft9TJ tfjc; apxicrtpatriyiac; tOU TUUtT}c;.
·o 6rroioc; E1tpOcrtax9TJ napei TOO PacrtMroc; on acpou Â.aPu napci tOU &m
tp6rrou Touc; 6picrµouc; Kai ta Â.orna vei rrT)yaiVlJ 1tpoc; autov otci vei TOV
40 napayyeiÂ.1] Kai EKEivoc; EK Cit6µatoc;. Kai fatSlOÎ) ev tocro6tq> sixav <pa-
raportau că hanul s-a supărat, deoarece oamenii lui Constantin vodă au zvonit că
hanul va fi mazilit. Ca să repare această greşeală, capuchehaiele s-au dus cu o scrisoare
şi cu 1 5 0 de galbeni la capugi-başa al hanului Seghid Mehmed·aga şi l-au îmbunat,
'iar apoi s-au dus şi la han cu o blană de rîs, arătindu-i devotamentul stăpînului lor,
iar el la rîndul său a făgăduit dragoste pentru Constantin Mavrocordat (vezi ms. gr.
1 069, f. 91v şi 98 r ).
A DOUA DOMN I E A LU I CONSTANT I N VODA MAVROCORDAT 57 1
avut cu marele vizir 1 al împărăţiei n-a vorbit bine de Constantin vcdă,

ba chiar, âvînd o deosebită bunăvoinţă şi dragoste pentru Grigorie vodă,
a vrut să mijlocească chiar la sultan ca domnia Moldovei să se dea lui
Grigorie vodă. Grigorie vodă, ca om cu pricepere şi înţelepciune, aflînd
însă de acest gînd al hanului, l-a oprit. El a arătat ha nului că se bucură de 5
mila împărăţiei, şi să nu pomenească despre el nici sultanului şi nici înal

ţilor dregători ai împărăţiei, deoarece atît el cit şi însărcinările ce i-au fost
date sînt cunoscute de împărăţie şi de înalţii dregători, aşa că atunci cînd
vor voi pot să-l miluiască cu domnia. Iar hanul, luîndu-şi rămas bun 10
.de la sultan, se pregătea să pornească.
MAZILIREA LUI AHMED-PAŞA ŞI VIZIRATUL

LUI ALI-PAŞA HECHIMZADE
în timp ce hanul se afla la Constantinopol s-au ţinut mai multe sfaturi

-obşteşti şi restrînse cu privire la mişcările hanului Tahmas-Culi. Fiindcă 1 5
pentru aceste mişcări nu era alt leac decît s ă se răspundă cu armele, au
hotărît să găsească un om vrednic pe care să-l numească seraschier în
părţile acelea şi să rînduiască o însemnată oaste ca să răspundă la atacu
rile perşilor. Iar marele vizir se grăbea să obţină sangiac-şeriful şi să por- 2()
nească el însuşi cu oastea în Anatolia. El făcea aceasta deoarece tot norodul
îl ura şi ştia că în curînd va 6. mazilit. Aşadar el a propus hanului şi unor
1015 altor persoane ca li hanul să propună aceasta sultanului. Deci doi au propus
În marele sfat ce s-a ţinut că este de trebuinţă să pornească cu oastea 25
însuşi marele vizir. Hanul însă, văzînd gîndul celor dinăuntru şi celor din
afara palatului, n-a vrut să propună-aşa ceva, ci şi-a spus numai părerea ca să fie
orînduit seraschier, făgăduind să trimită şi el destui tătari. Atunci marele
vizir a propus ca seraschier pe Ali-paşa Hechimzade, socotind că această 30
propunere era şi pe placul sultanului, căci ştia că îl stima şi îl preţuia
ca pe un om destoinic şi înţelept, şi care era lăudat de toţi. Sultanul a
arătat, chipurile, că i-a plăcut această propunere a marelui vizir şi a dat
poruncă să se facă aşa. Deci a fost orînduit marele imbrihor împărătesc 35
Abdulah-bei să ducă lui Hechimzade aşa-numitul cîlici-caftan cu blană
şi cu celelalte lucruri ce se obişnuiau pentru un seraschier. lmbrihorul
primise porunca de la sultan ca, după ce va primi de la marele vizir :firmanele
şi celelalte, să meargă la el ca să-i dea şi el porunci prin viu grai. Şi 40
1 Despre primirea hanului la Constantinopol şi convorbirile lui cu marele vizir

worbeşte şi Const. Daponte, op. cit., I, p. 3 26 - 328.
vspci:>m:t Ţcp pacnA.si Ţuc; 7tA.sovsţ,iac; Kai ăA.Â.ac; KaKia c; toO tmtp67tou 'Ax
µE:o-rracră, tac; 61toiac; A.eyoucrt va tpspairocrs Kai 6 X,UVTtt;, cimâ.V 61tOU TjA.-
9sv €1;,ro9sv Kai tyivrocrKs KaA.&c; îtSpi 1tUVtrov Kai ou! toOto tov dr..s µt
crÎ}crst Kai ii Kapoia tou pacnMroc;, EoroKs Kpucplroc; 7tpocrtayftv îot6r..s ipov,
5 X,Uttcrspicpt A.syoµEVTtV, tcp PTt9EVtt Îµ1tp0X,Op1J toU ota Va ŢTtV OOlCJlJ tcp
'AÂ.ij-1taO"�, otaA.aµpă.voucrav Ott EO(J)KSV Ul)Ţcp 1tCtAlV tftv tmtpomKftv aţ,ia v
Kai v a €A.Su t o YPTtYOPcOtspov, t o 01t0l0V tcpaveprocrs Kai tcp tµ7tpoxop1J ,
rrpOCJŢă.sovtac; toV va 'tUX,UVlJ tftv 68omopiav tOU. Tov 61tOloV ,AA.ft-1tacră.v,
µsta to Mmipt, tov dxav oci:>crsi to µ7tsyA.sp7tµsiA.iKt tfic; 'AvatoÂ.fic; Kai
1 0 tK6.9rito t6ts de; tftv Ka9eopav tije; 'AvatoA.fjc;, Ktoută.X,yta A.syoµtvriv.
Kai oihroc; tl}ivricrsv 6 i.µ7tpor..6 pric; xropic; va A.6.Pu \jftA.ftv doricnv 6 Pssi
PTtc; 'AxµE:o-1tacrac;.
<1>96.voucra of: ii dorimc; EK µepouc; tOU 1µ1tpoxopri 1tpoc; tOV l010V Pa
CHAEa on €cp9acrsv dt; to K10ut6.X,yta Kai tvsxEipricrs tftv pacnA.tKftv rrpo-
15 crtayftv tcp 'AA.ij-1tUO"�, ECJtStA.sv su9uc; 6 pacnÂ.suc; tOV µ7taA.tatsriA.ap-KS
xaytacrÎ}v' Kpă.sOVŢUc; tOV Pssipriv 'Axµto-rracrav µecra de; to crspă.ytov Kai
EKSl µst' OUK 6A.iyric; opyfjc; ECJtSlAS Kai E1tfjpav titv tmtp01ttKÎIV crcppa
yioa, li tKsivov of: tov tcpuA.aKrocrav sic; ta µtpri tou µ7tocrtavtsf\-µrră.crri 1 016
Kai su9uc; Ecpsps tOV Kil1tStaV-1tacrav Kai tOV a1tSKatECJtTtCJS KaiµaKaµriv,
20 Effi<; OU Va EA91J O Ka9oA.tKO<; foitp01tO<;, cpavspcOVOVtac; KUl µf: X,UttO'Sptcpt
tov vfov t7titpo1tov Kai TiJv ăKpav 1tÂ.sovsl;,iav Kai ăA.A.a 1toA.A.a A.a9ri toO
tl;rocr9evtoc; 'AxµE:o-1tacră. Tov 61tOloV EKpatricrav ouo-tpsic; iiµtpac; de;
TÎJV cpuA.aKÎ}V, tpsuv&vtsc; tOV Otel TÎJV rrsptoucriav tOU, E1tStoft Eixsv a1to
KtÎ}O'Sl 1toA.uv 7tA.oOtov µe titv A.ucrcrav tf\c; ăKpac; cptÂ.apyupiac; tou, tftv 6-
25 1tO{av µf; tO va Scpaveproc;av tcp pamAf:i, Â.Eyovtac; tac; 1tavoupyiac; Kai tp6-
1tOU<; 01tOU tµstaxsipisi::t o 1tpoc; au!;,rimv tOU 1tAOUtOU tou, S1tapaKtvit 911
6 P«crtAEU<; va ta 1tCtp1J OAU roc; aoiKroc; cruva.yµeva de; tO oriµocrtOV, KUL OU
troc; Sl;,Etacrav Kata 1tOÂ.Â.a UUtOV t& KUl tOU<; OlKEiouc; tOU, Effi<; OU Eµa9ov
1tăcrav tftv 7tsp10ucriav tou, Kai tTiv tof]µi::ucrav, autov oe, paÂ.Â.ovtec; tov
30 de; �V KCttEpyov µEta 1toA.A.fjc; anµiac; tOV tţ,roptcrav de; tftv P6oov Kai €A.a
pi:: tac; ăµoiPac; tfic; KaKiac; tou, on liv tcrt6.9ricrav Kai ăA.A.ot Ps�tpă.oi::�
KUKOi, autoc; oµroc; 1tOA.A.cp tcp µttpql U1tEPEP1J oA.ouc;, EîtStoft Kaµiav Ka
Kiav oev ăcpricrsv CtVEVEPYTttOV de; tOV Katp6v tOU. Auo epopee; µstf]A.Â.al;,i::v
de; EVU 'flµtcru xpovov oA.a ta µavcrouma tfjc; 69roµavtKfjc; pacrtA.Eiac; Otel
35 va A.6.PTJ ăcr1tpa, ta 61toia ptpaia µf; Ka9E aotKiav ta tcruva�av a1to touc;
mroxouc; EKElVOl 61tOU toO ta EOlOUV. 'E1titp01t0<; tfjc; pamA.Eiac; ovtac;,
SKpatri Kai to ,AioiVt Kai to tKap1t00to aut6c;, epave pa KA01tTt 61tOU 1tOte
ăA.A.oc; OEV tftv EKUµEv. Ata tac; tpocpac; oA.ac; 61tOU t1troA.oOvto de; tftv
TI6A.1v, t7tA.ri provi::t o, t6crov ci1to touc; \jfmµaoi::c; , ocrov Kai cmo touc; Kacra-
40 1tTIOE<; Kai µ7taKCtATtOS<; Kai OAOU<; touc; A011tOU<;, Kai Ota tOOto ta VCtpKUI
A DOUA DOMN I E A LUI CONSTANTIN VODA MAVROCORDAT 573
deoarece între timp au fost arătate sultanului lăcomiile şi alte răutăţi ale
marelui vizir Ahmed-paşa, pe care se spune că le-a confirmat şi hanul,
care întrucit venea de afară, le cunoştea bine pe toate. Din pricina aceasta
şi sultanul îl ura din suflet şi de aceea a dat în taină zisului imbrihor poruncă 5
autografă, adică un hatişerif, ca să-l dea lui Ali-paşa, în care îi scria că
i-a dat iarăşi viziratul şi să vină cit mai în grabă. El a făcut aceasta cunoscut
imbrihorului, poruncindu-i să-şi grăbească drumul.
Acestui Ali-paşa, după ce a fost bei de Egipt, i s-a dat beglerbeilîcul
Anatoliei şi stătea atunci în capitala Anatoliei, anume Kiutahia. IO
Astfel a purces imbrihorul fără ca marele vizir Ahmed-paşa să afle
ceva. Iar după ce imbrihorul a înştiinţat pe sultan că a sosit la Kiutahia
şi a înmînat porunca împărătească lui Ali-paşa, sultanul a trimis îndată 15
pe baltagilar-chehaiasi şi a chemat pe marele vizir Ahmed-paşa la serai.
După aceea, sultanul, plin de minie, a trimis şi a luat pecetea viziratului 1 1 1,
J()/ 6 iar pe el l-a trimis la închisoarea lui bostangi-başa şi îndată a adus pe capu
dan-paşa şi l-a făcut caimacan, pînă să vină marele vizir, iar printr-un hati- 20
şerif a făcut cunoscută numirea noului vizir, precum şi lăcomia fără margini
şi celelalte greşeli ale vizirului mazilit Ahmed-paşa. Acesta a fost ţinut
două-trei zile în închisoare şi a fost cercetat în legătură cu averea lui. El
strînsese multă avuţie prin turbata lui lăcomie de bani, pe care a destăi
nuit-o sultanului, arătîndu-i şi mijloacele viclene ce folosea pentru îmbogă- 25
ţirea sa. Sultanul a fost îndemnat să ia toată averea lui pentru tezaurul
public, ca fiind strînsă cu nedreptăţi. De aceea, au fost mult cercetaţi
atît el, cit şi rudele sale, pînă cînd s-a aflat toată averea lui şi a fost,
luată. Iar pe el, punîndu-1 în chip ruşinos într-o galeră, l-au surghiunit
la Rodos2 Astfel el a primit răsplata răutăţii sale. Au mai fost şi alţii
• 30
mari viziri răi, acesta însă i-a întrecut cu mult pe toţi ceilalţi, fiindcă n-a
lăsat nici o faptă rea să n-0 pună la cale în timpul său. De două ori a
schimbat într-un an şi jumătate toate mansupurile împărăţiei otomane
ca să ia bani, şi desigur că şi acei care îi dădeau bani îi strîngeau apoi 35
cu nedreptate de la săraci. Pe cînd era mare vizir al împărăţiei el ţinea
.şi Aidinul şi se bucura de veniturile acestuia ; curată hoţie, pe care
niciodată n-a făcut-o altcineva. Pentru toate de ale mîncării ce se vindeau
la Constantinopol el lua bani, adică lua şi de la brutari şi de la măcelari 40
1 Mazilirea marelui vizir Ahmed-paşa a avut loc înaihte de 15 aprilie 1 742,

vezi mai jos,
2 Despre mazilirea marelui vizir Ahmed-p!'-şa, confiscarea averii lui şi surghiunirea
în insula Rodos raportează şi capuchehaiele lui Constantin Mavrocordat (vezi ms. gr.
1 069, f. 99) ; se ştie că atunci cînd marele vizir era mazilit mai totdeauna domnii
din cele două r rincipate erau îngrijoraţi, căci trebuiau să cîştige cu noi sume de bani
favoarea noului vizir.
57 4 CRON I CA G H I CULEŞT I LO R
07tOU EKa.µ& ouof; 'tp&t; ftµE:pa.; O&v 'tU EKUprocrn Ka.i E7tposf:v11cr& µiav µ&
y<iÂ.TtV aKpiP&tav &i; -rl]v I16Â.tv &i; Katpov 67tou Kai &ipl)vri Î)wv, Kal
Ec:popia nUV't(J)V EÎX,& yiVEt. �to Kai oÂ.o; 6 Â.ao; €P6a Kilt auwu Kai 'tO
ftKouav Ka.i oi ăv8pronoi wu onou E7t&pmawuv aKa.wna.ucr-rro; &i; -rl]v I16-
5 Â.tv tv na.priÂ.Aa.yµf:vc:> crx.l)µa.n, Ka9ro; Ka.i oi µw icr-r pot •fi; pa.cnÂ.&ia.; EKÎ)
punov •Tiv fomcpoptKÎ]V U7tEpTJc:pciv&ta.V Ka.i 01&mpa.µµf:v11v Kai OOÂ.tOV yvro-
µriv wu, li µ& -rl]v 67toia.v ooÂ.t6-rri•4 wu cma-rricre Ka.i -rov µa.Ka.pi'triv ·AM- 1 011
sa.vopov ES (moppÎ)'t(J)V Ka.i EVÎ) PYTIO"E npo; 'tOV pa.crtMa. µE Ota.<p6pou; -r p67tou;
Kai na.vou pyou; O"UKOc:pa.v'tia; 'tOV c:p6vov 'tOU. Ka.9ro; nap' ast0Â.6yrov t P&-
1 0 pmro9TjV, on µ&TU 'tO 'tEÂ.o; EKElVOU ro; 'tOO"OV E<pavri µewµEÂ.Ttµf:vo; 6 Pa
cnÂ.&u;, 07tOU oi; Kai -rpi; EÎnE npo; wu; oiKEiou; 'tOU noo; UOiKro; Kai µa
-rairo; EX,<icraµev sva. wwuwv ăv9pronov oJtou tx.pricriµwev &i; -rl]v oouA.&u
m v •ii; Pa mÂ.Eia;, Kai a; EXlJ TÎ]V aµap'tiav 6 aino; 'tOU cp6vou 'tOU. Kov
'tU OE &i; -ra ăÂ.Â.a tyKÂ.Î)µa-ra wu EÎXE Kai ănÂ.&wv cp 96vov, ou µ6vov
1 5 npo; -ro yf:vo; -r&v xp1crnavrov 67tou µE µ&y<iÂ.TtV O"KÂ.TIPO'tTJ'ta -ro €µaupo
cp6p&cr&v OÂ.OV, µtKpou; 'tE Kai µ&yaÂ.ou;, QÂ.Â.U Kai npo; wu; µtvicr-rpou;
'tfj; 0 9roµavtKfj ; pamÂ.Eia; Kai ocrou; E"(VcO ptsEV npoKoµµf:vou; Kilt &i; 'tÎ]V
EUVOta.V 'tOU pacrtA.f:ro; Eîtacrxts& va wu; µaKpUVlJ U7t0 'tÎ]V PacrtÂ.EUOUO"aV,_
Ktt9ro; 'tO EOEtSEV &i; 'tOV naxyta-nacrav, MnEKÎ]p-nacrav Kai 'A-ricp E<pEV--
20 OTJ V oeu-repOă.pTJv, Kai Moucr-racpa-tcpf:voî]v peîcrriv, Kai y&O&KsÎl MexµEo
&yav K&xay1av Kai ăA.A.ou; µtKpo-rf:pou; noA.Â.ou; Kai wu; OtEO"KOpmcrE 'tij
o& KQKEÎO"E tmµ&A.ouµ&vo; va µaKpUVlJ Kai ăÂ.Â.ou; 'tOlOU'tOU; &no 'tOV Pa
cnAE:a, sro; ou fiytvav nacri011Am a{ µT]xavai Kai navoupyim -rou Kai €sro
cr9ri &no TÎ]V tm-rp omKÎ) V ro; Eip1J'tat, tsoptcr9Ei; &i; •Tiv P6oov µE ou-
25 va-rTi v cpuA.as1v.
15 'Anp,llou 6 vfo; E7ti'tpo7to; AAT] nacra; X&Ktµ-
<1742>
Tij OE t&' AnptA.iou, &icriiÂ.9&v
•
"I
• -
�aoE; µe-ra µeyaAri; 06s11; Kai 7tapa-rasero; Kai nopeu9Ei; Ei; -rov pacrt-
Ma, fis1ro911 navwia; uJtooox.fi; Kai nµfj; Kai 7tapaÂ.aprov •Tiv tm-rpomKTiv
crcppayîoa, ts'fiA9EV &u9u; d; 'tO A.&y6µ&vov nacra-Kamcri Kai EKaµ& 01paVt
30 µf; µ&yUATIV xapaV îtllV't(J)V 'Q9roµaVOOV 'tE Kilt X,ptcrnav&V Kai 'tij QU'tij Î)µf:
p� &n&Kil'tEO"'tTIO"E Kai 'tOV pamA.tKOV Kam•sTIÂ.clp-KEXil"(tacrTiv 'Aîoiv-Pa
Âtcnl -rptrov wuy1&v, OElKVUOV'ta; 'tO opacrnKOV •ii; nappricria; 6nou EÎX.E
îtpo; 'tOV pamA.fo Kai 'tO &U&p"(E'tlKOV -rfj; npoatpf:crero; 'tOU, Kil'tcl 'tO 6noîov
EO(J)KE Ka8E clOEtaV 1cai d; wu; x.ptcrnavou; Otcl va &u cp pav9rom v ei; -ra;
35 fiµepa; 'tQ(i IJacrxa KU'ta TÎ]V naÂ.atciV CJUVÎ)9EtaV Kilt 't'Îj Kpt 'tOî> UU'tOU
µrivo; EVEOUCJE Kai au-ro; µE youvav 'tOV KEX,ay1c1.-µ7tETIV 6nou Î)'tOV li Kai 1018
1tp6-repov smpepmrovoVT� wv d; TÎ]v &siav wu .
A DOUA DOMN I E A LUI CONSTANTI N VODA MAVROCORDAT 575
şi de la băcani, precum şi de la toţi ceilalţi, şi de aceea narturile hotărîte

de el nu le întărise de trei zile şi în felul acesta a pricinuit o mare scumpete
la Constantinopol, cu toate că atunci a fost şi pace şi rod bogat la toate.
De aceea tot norodul clocotea de mînie împotriva lui şi acest lucru era
auzit şi de oamenii săi, care umblau mereu travestiţi la Constantinopol. 5
De asemenea şi miniştrii împărăţiei vorbeau de mîndria lui drăcească şi
1017 de gîndurile lui li răutăcioase şi viclene 1• Cu viclenia lui a înşelat şi pe
răposatul Alexandru2 , secretarul de taină al împărăţiei, şi a intervenit şi
pe lîngă sultan în felurile chipuri cu demimări viclene pentru uciderea
lui. Precum am fost încredinţat de oameni vrednici de încredere, sultanul 1 0
s-a arătat atît d e căit d e sfîrşitul lui Alexandru, încît d e două-trei ori a
spus rudelor sale că pe nedrept şi fără rost am pierdut un astfel de om
folositor pentru treburile împărăteşti, iar păcatul să-l aibă cel vinovat
de uciderea lui. Pe lîngă fărădelegile sale, el nutrea şi multă ură nu numai
împotriva creştinilor, pe care i-a făcut să poarte haine cernite de la cel 1 5
mai mic pînă la cel mai mare, dar şi împotriva miniştrilor împărăţiei oto
mane şi împotriva acelora pe care îi ştia mai procopsiţi şi se bucurau de
bunăvoinţa sultanului ; pe toţi căuta să-i îndepărteze din capitală, cum a
făcut cu Iahia-paşa, Bechir-paşa, Atif-efendi tefterdarul, Mustafa reis
;fendi, cu iedecciul Mehmed-aga chehaia şi cu mulţi alţii mai mici, pe care 20
i-a risipit peste tot. El se străduia să mai îndepărteze şi pe alţii de pe lingă
;cl.tan, pînă cînd s-au făcut vădite intrigile şi vicleşugurile sale şi a fost
mazilit de la vizirat, cum s-a spus, şi surghiunit la Rodos sub pază puternică. 25
La 15 aprilie a intrat la Constantinopol noul vizir Ali-paşa Hechim- ts< aprilie
17-ll >
zade cu multă cinste şi alai şi, ducîndu-se la sultan, s-a învrednicit de
cea mai bună primire şi cinste. Primind pecetea viziratului, s-a dus îndată
}a aşa-numitul paşa-capusi 3 şi a făcut divan spre marea bucurie a tuturor,
turci şi creştini. În aceeaşi zi, a numit Aidin-valesi pe împărătescul capigi
larchehaiasi cu trei tuiuri, arătîndu-şi astfel tăria curajului pe care îl avea
faţă de sultan. El a arătat şi gîndul său plin de bunăvoinţă, dind voie creş -
tinilor să se bucure în zilele de Paşti, după vechiul obicei. La 22 ale aceleaşi 35
1018 luni a îmbrăcat şi el cu blană pe chehaia-bei, care fusese li şi mai înainte,
întărindu-l în slujba sa.
1 În acest sens vorbesc şi capuchehaiele lui Constantin Mavrocordat în rapoar•

tele lor (vezi m0• gr. 1 069, f. 1 0 1 ).
2 E vorba de Alexandru Ghica.
3 Reşedinţa marelui vizir se numea paşa-capusi ; o descriere a acestui palat ne
dă baronul Tott în Memoire.s du . . . .sur le.s Turcs et les Tartares, voi. I, Amsterdam,
p. 103 - 104.
·o OE xavT)c;, µETă. TO cruµf3ef3T)KOc; TOOTO Tflc; aÂ.Â.ayfic; TOîi E1tlTp6-

1tOU, tne101) Eixev ă.nox.atpETÎ)Cl'E1 TOV f3amMa crun.a1p6µsvoc; Otă. ypaµµa
T(l)V µi: Tov vfov f3ssipT)v, tKivT)crt Tij 10' •Anp1Â.iou, tl;sÂ.Sffiv µsTă. Tfjc; cru
vi)3ouc; nµfjc; Kai napaTal;eroc;, nponopeuoµtvrov oÂ.rov Trov µsytcrTlivrov Kai
5 wîi KaîµaKă.µ-nacră ă.vTi Toîi tmTp6nou.
Eu3uc; OE 6nou sicrfiÂ.3sv 6 vfoc; tniTponoc;, eoroKE µsyaÂ.T)V x.apă.v Eic;
oÂ.ov Tov Â.aov 6nou nÂ.fov ăÂ.Â.o oE:v fiKousw de; Tl)v Il6Â.tv, napă. fnm
vo1 Kai EUcpT)µiat TOîi f3tsipT) Kai tl; EVUVTiac; KUTUKptCl'Elt; Kai OUO'cpT)µiat
Toîi tl;rocr3EvToc;, µliÂ.tcrTa 'i1jTov vă. 3auµa01J nvă.c; 6nou npo oÂ.iyou ftTov
1 0 fvac; cp6f3oc; 7tOÂ.uc; Kai OElÂ.ia de; Tac; Kapoiac; TOO Â.aOU oui Tl)v cpi)µT)V
6nou tcp11µissw nspi Trov KtvT)µaTrov Toîi Naoip craxîl Kai su3uc; µsTă. Tl)v
Eicrooov wu tmTp6nou 'AAfi-xacră 8naucrsv tKEiVT) · il os1Â.ia wu Â.aou Kal
OEV tÂ.aÂ.oîicrav nMov xspi TOtOUTrov ft µ1) ov-rrov TCOV npayµaTrov <he; T6-
crov, ocrov np6Ttpov 01ă. Toi>c; pT)3EvTac; crKoxouc; tcpT)µisETO, ft µE To vei
1 5 EX,fLpT)Cl'UV 1tfLVTEc; Tl)v E1t1Tp01t11Cl)V ci.l;iav T00 '.AA,fj-xacră OEV KaTEylVOVTO
de; ăÂ.Â.o, xapă. de; Tă.c; EUq>T)µiac; TOU.
AY0ENTIA TOY HlAN BOM, AAEACl>OY TOY KnmTANTIN

BOM MAYPOKOPMTOY
AtETptf3Ev ouwc; tv KroVCl'TUVT1VOU1tOÂ.El, Eq>T)cruxasrov Kai ci.pKOUµt-

20 voc; de; cl1tEp tÂ.aµf3avE µT)vtcµa Cl'lTT)pEma xapă. TOîi UUTUOEÂ.q>OU auTOîi
KrovcrTav-riv f36oa, 1)ysµovsuov-roc; To TT)vtKaOTa tv MoÂ.oaf3i�, ciÂ.Â.a µ1)
ouvaµsvoc; de; TO µETE1tElTU tl; ahiac; TlVCOV 1tEplCl'TUTlKCOV vă. Â.aµf3liv1J Tcl
mTT)pEma de; Toi>c; <bpmµEvouc; Katpouc; Kai crn:voxropT)3tic; 01ă. To0To, fiva
yKacr3T) vă. KtvT)3ij sic; TO vă. sT)TÎ)01J aU0sv-riav xapci. Tfjc; f3amÂ.Eiac;. Kai
25 tnETUX.E Tfic; ahi)crsroc;, µaÂ.mTa oe suK6Â.roc; Kai ăvsu \msp6yKrov tl;6orov,
E1tEtOÎ} Kai OllCTq> 1C1.VT)3Eîcra Îl f3amÂ.Eia, TOV ÎlUT)Cl'EV li EU3i>c; Tl)v au3Ev- JO 19
Ttav tfjc; MoÂ.oaf3iac;, µastÂ.Euoucra Tov ciosÂ.cp6v tou.
DOMN IA LUI IOAN VODA MAVROCORDAT 577
Iar hanul, după această schimbare a marelui vizir, deoarece îşi luase
rămas bun de la sultan, a trimis scrisori de felicitare noului vizir şi a purces
la 14 aprilie, condus fiind la plecare cu cinste şi cu obişnuitul alai,
mergînd înainte toţi înalţii demnitari şi caimacamul în locul marelui vizir. 5
Îndată după intrarea noului vizir întreg norodul s-a bucurat tare
şi nu se auzeau la Constantinopol altceva decît numai laude şi urări de
bine pentru marele vizir şi dimpotrivă dojeni şi blesteme pentru cel mazilit.
Ba chiar era de mirare că pe cînd cu puţin înainte în inimile norodului
era o mare frică şi teamă pricinuite de zvonurile cu privire la mişcările 1 0
lui Nadir şahul, îndată după intrarea marelui vizir Ali-paşa însă a dispărut
acea teamă a norodului şi nu se mai vorbea de aşa ceva, fie că lucrurile
nu erau aşa cum se zvonise mai înainte, pentru scopurile amintite, fie că,
bucurîndu-se toţi de viziratul lui Ali-paşa, nu mai erau preocupaţi decît 1 5
d e aclamaţiile în cinstea lui.
DOMNIA LUI IOAN VODĂ , FRATELE LUI CONSTANTIN

VODĂ MAVROCORDAT
Ioan Mavrocordat petrecea la Constantinopol odihnindu-se şi era

mulţumit de merticul ce primea în fiecare lună de la fratele său Con- 20
stantin vodă, care domnea în acea vreme în Moldova. Dar mai tîrziu, din
pricina unor întîmplări, nemaiputînd primi merticul la timp şi fiind strîm
torat din pricina aceasta, a fost nevoit să ceară domnie de la împărăţie .
Ba chiar el a reuşit în cererea sa cu uşurinţă şi fără prea mari cheltuieli, 2.'i
1019 căci făcîndu-i-se milă împărăţiei de el l-a miluit li îndată cu domnia
Moldovei, mazilind pe fratele său 1•
1 Într-adevăr, Ioan vodă a reuşit să obţină uşor domnia Moldovei, faţă de luptele
îndelungate duse de alţi domni, ca de exemplu Grigore Ghica vodă, pentru a obţine
din nou domnia. Acesta, după cum se poate vedea din rapoartele capuchehaielor
lui Constantin Mavrocordat la Constantinopol, a luptat perseverent timp îndelungat,
fără succes însă. La 8 decembrie 1742, capuchehaiele lui Const. Mavrocordat raportau
în legătură cu încercarea lui Ioan Mavrocordat de a lua domnia : « Acum o lună am
auzit că beizadeaua Iancu stăruie, fără doar şi poate, pentru domnie şi a dat mina
cîtorva faliţi, în primul rînd cămăraşului lanachi biotul cu încă doi-trei bioţi rude
de-ale lui, care intră şi ies din curţile rigialilor. În al doilea rind a dat mina zara·
fului Agapet şi la încă vreo cîteva persoane, ca Antonachi Ramadan şi Constantin
Fac1s, la vreo doi-trei oameni de jos ca Aivazade şi la vreo doi blănari. El făgă•
dueşte cu deznădejde sume foarte mari pentru domnie, prin mijlocirea lui Critia şi
Agapet, pe care îi are bairactari. Spune că are cinci sute de pungi din averea părin.
tească şi că poate să se împrumute cu alte cinci sute » (vezi ms. gr. 1 069, f. 23 1 r
Capuchehaiele lui Constantin Mavrocordat ne mai dau şi alte amănunte, şi
anume ele cer de la Constantin Mavrocordat să scrie chehaielei ca fratele său să fie
exilat undeva în Rumelia sau să fie trimis în Moldova (f. 232). Pe de altă parte,
Atanasie Comnen lpsilanti afirmă că Ioan Mavrocordat a luat domnia prin mijlocirea
unui şeih Ali care era prieten cu marele vizir (loc. cit., p. 3 5 1 ).
578 CRONICA GH I CULEŞT I LOR
Out0c; 6 au3sVtTJc; Î)tOV A.iav euA.aPiJc; 1tEpi ta 3eîa, 1tpiioc;, aya36c;.

euepyenK6c;, EA.eiJµrov, ă.vesiKaKoc;, etotµoc; de; to va cruyxropiJcrlJ Kata µi
µ11mv toîi ă.8eA.cpoîi autou, Î) µă/..A.ov et1tEtV tOU 1tatpoc; autrov, tOU crocpro
t<itou EKEivou NtKoA.aou P68a, o1t6tav µ6vov cbµoA.oyoucrev 6 maicrtTJc;
5 Ott E1ttatO"E. 'Es apxf\c; oµroc; Kai ăxpt tsÂ.ouc; tf\c; iJyeµoviac; tOU 8ev ElX&
tÎ)V tux11v va Ct1tOKtÎJ0"1J oo6Â.ouc; cruµ1t'OVTJttKo6c;, mcrtouc; Kai E1tltTJOEiouc;
ovtac; etl ă.cruvi}3tcrtoc; Kai ă.vsµ1tEtpoc; 1tEpi tÎ)V au3EVttKÎJV OlOlKTJO"tV.
w03ev ES aitiac; trov 1tEpi autov oo6Â.rov, avasirov q>tA.a6trov Kai 1tpoc; to
i:Oiov cruµcpspov 1tavta 1tOVTJpeuoµsvrov, µe 61..o v o1tou etxsv supet ti)v tcra-
1 o pav de; KaA.i)v Kat<icrtacrtv Kai ppi3oucrav µe 1tÂ.f\9oc; U1tTJK6rov, 1tEpi1tO\)
tac; 1tEVtÎJKovta x1Â.ta8ac;, µsta tscrcraprov Etrov iJyeµoviav Eµs1vev u1to pap6-
tatov xpfoc; Kai 1tOÂ.A.ac; EVOXÂ.ÎJO"Etc; U1tEµEtVEV U1t0 trov XPEOq>EtÂ.EtOOV�
t6crov EV tcp Katpcp tf\c; au3evtiac; tOU, OO"OV Kai acpou ă.1tf\Â.3E µasiÂ.TJc; de;
pacrtÂ.euoucrav, µeptKov Katpov EVOOXÂ.ÎJ3TJ Â.iav.
15 'AA.Â.' EVtau9a, cbc; EV 1tapev9scrEt, ac; OtTJ"(TJS&µev �V 1tEpiepyov cruµ-
PePTJKO<; 01tOU ÎlKOAOU3TJO"EV de; tac; apxuc; tf\c; µastÂ.Eiac; tOU EV Krovcrtav
ttVOU1tOÂ.Et KCli µeta tauta 3sA.oµev ă.vaA.aPet tÎJV ES apxflc; Â.Emoµepecrts
pav OtÎJ"(TJO"tV ti;c; au3Evtiac; tOU, 1tapeveipovtec; Kai Ei tt ă.Â.Â.O as16Â.oyov.
EuptcrKoµsvou tou 'Iroav P68a 1tEq>uÂ.ayµsvou EV tcp 1taÂ.atiQl tou tcra-
2J OUO"Â.ap-eµtvf\ 8ta µeptKa xpi}µata 01tOU EXPEcOO"tEt Apµeviql nvi EK tOOV
•
Emcri}µrov, 6v6µan I:EX1t0S1J, Kai 8ta 1tpocrtayflc; tflc; Il6ptac; cl7t'(ltEÎtO va

ta 1tATJ pc00"1J EV EKEivmc; taie; ftµspmc;, "EPpaioc; ne; 6v6µan 'lcraK, EK xro-
piou Xamctoî, EOOOKEV li apstxaA.1 tcp PacrtA.Ei ESEPXOµEVQl EV µt� Ilapa- 1020
a1rnu7) ftµspq., to oe apstxaA.t ornÂ.aµpave tauta :
25 'Eyci> 6 OEiva "Eppaioc; µe to va d8ov Kat' ovap tOV µsyav MroaµeS
61tOU µE: E1tp6crtase va 8paµro 1tpoc; tÎJV 63roµavtKitV 1tlO"tTJV, îOou 1tp0-
3uµroc; U1tClKOUOO Ele; tÎJV 1tpOcrtayfJv. "Exro oµroc; va Â.apro EÎKOO"l 1tOUyyia
xpiJµata 1tapa tOU 1tpcOTJV M1toyoav-µ1tS"(TJ 'Ici>v P68a µE: XPEOOO"ttKÎJV tOU
oµoÂ.oyiav, ES cllv ta µev OEKa acprnprovro de; to PacrtÂ.tKOV µtpi, tel oe
30 1tEVtE 3sÂ.ro va ta aq>rnprocrro de; to µvflµa tOU µeyaÂ.OU Mroaµe3, E1tEt01)
Kai EXOO cl1tOCj)ClO"tV va U1tayro EKEt de; 1tpOO"KUVTJOlV tou, tei oe Â.oma 1tEV
tE va ta EXCO ESOOa ti;c; 6oomopiac; µou. Kai E1tE10ÎJ 6 pTJ3Eic; 'lcoav P68ac;
(Emcrcopeuovtac; Kat' autou 1tOÂ.Â.ac; KCltTJ"(Opiac; EV t(j) apstxaÂ.iQl) oE:v 3e
Â.Et va µe ta 1tÂ.TJpc00"1J, 1tClpaKaÂ.ro tÎJV pamÂ.Eiav CJ"OU Vcl tOV 1tpOO"tUS1Jt;
35 Va 1tÂ.TJ pcOO"lJ tO XPEo<; tOU.
'Avayvouc; 6 pamÂ.euc; &cpm1toc; to apstXUÂ.t x:ai u1toµe18tacrac;, to eoro
KE tcp KamtsTJÂ.ap-x:e:xaytacrij Â.sycov : u1taye, Mc; to tcp Â.aÂ.� µou x:ai Ein&
autcp Ott dvm Îl 1tpOcrtayiJ µou 6"Eppaioc; autoc; 1tpOOtOV va µacrnyco0ij
E1îEtta va EµPA.TJ0ij de; tOV nµep:xave (61tOU EÎVat Îl KatOlKlCl trov µmvo-
-lO µevcov), Kai eu0ecoc; 6 KamtsTJÂ.ap-KqaytacriJ ci1tEÂ.0ci>v tic; tOV E1titp01îOV
6nou iltov t6tf: 6 TtpytaJdt MexµE:t-1tacrac;, 1tape8roKEV autcp tOV "Eppai-
DOMN IA LUI IOAN VODA MAVROCORDAT 5 79
Acest domn a fost foarte evlavios în cele sfinte, blajin, bun, binefăcă
tor, milostiv, indulgent, gata să ierte, după pilda fratelui său, sau mai
bine zis a tatălui lor, preaînţeleptul Nicolae vodă, atunci cînd vinovatul
îşi mărturisea greşeala. Încă de la începutul şi pînă la sfîrşitul domniei 5,
sale n-a avut norocul să aibă slujbaşi care să muncească împreună cu el,
credincioşi şi pricepuţi, căci era încă neobişnuit şi fără deprindere în
treburile domneşti. Deci, din pricina oamenilor din jurul său, care erau
nevrednici, egoişti şi totdeauna se purtau cu viclenie pentru interesele lor,
cu toate că găsise ţara în stare bună şi plină de locuitori, cam cincizeci I O
de mii 1 , după o domnie de patru ani a rămas cu o foarte grea datorie
şi a îndurat multe supărări din partea creditorilor, ba chiar a fost tare
supărat o bucată de vreme, atît în timpul domniei sale, cit şi după ce
a plecat mazil la Constantinopol.
Dar aici să facem o para,nteză şi să povestim o faptă ciudată care 1 5
s-a întîmplat la Constantinopol la începutul mazilirii lui, iar după aceea
vom relua cu multe amănunte povestirea domniei lui, adăugînd şi alte
lucuri însemnate.
· Pe cînd Ioan vodă se afla sub pază la palatul lui ceauşlar-emini pentru
nişte bani ce datora unui armean de vază, anume Sehboz şi din porunca 20-
Porţii i se cerea să-i plătească, într-acele zile un evreu numit Isac, din
1020 satul Haschioi, a dat li sultanului, cînd a ieşit într-o zi de vineri, un arzihal
cu următorul cuprins :
«Eu, cutare evreu, deoarece am văzut în vis pe marele Mohamed, 25
care mi-a poruncit să trec repede în credinţa rnahomedană, iată ascult de
porunca ltii cu multă rîvnă. Dar am să primesc douăzeci de pungi de la
fostul domn al Moldovei Ioan vodă, de la care am şi zapis. Din aceşti
bani, zece pungi dăruiesc miriei împărăteşti, iar cinci pungi vreau să le
dăruiesc pentru mormîntul marelui Mohamed, căci sînt hotărît să merg 30
acolo să mă închin, iar restul de cinci pungi să le am pentru cheltuielile
mele de drum. Şi deoarece zisul Ioan vodă (înşiră în arzihal multe învi
nuiri împotriva lui) nu vrea să-mi plătească banii, rog pe împărăţia ta să
poruncească să-şi plătească datoria». 35.
Iar sultanul, citind în timp ce mergea călare arzihalul, a surîs şi l-a
dat lui capigilar-chehaiaşi zicîndu-i : Du-te să-l dai la al meu lala şi să-i
spui că porunca mea este ca acest evreu întîi să fie bătut cu biciul şi
apoi să fie aruncat în timerhanaua (unde locuiesc nebunii). Şi plecînd îndată
capugilar-chehaiasi la marele vizir - fiind pe atunci Tiriachi Mehmed- 4()
1 Fără lndoială, este vorba numai de cei impuşi la bir.
ov 6µou Kai to â.psixaÂ.iov, Myovtai; 6µ00 Kai "tÎ)v 7tpocrt11Y"lv toO ăva
wi;. ·o of; S1th:p01to<; S11uµacr11i; EÎ1tE tcp 1Cl17ttts1lÂ.ap-KEX11YtaO'ij : n�
dvai ouvatov f:vai; 67tou 7tpocrtpEXEt di; tÎJV 69coµavtKt)v 7tfonv â.vd tU
oui; va Â.afl!J 1tatOEiav ; ·o of; â.1tEKpi911, O'tl E�U1tl1Vt0<; it 7tpOO'tllyt) 'tOO
5 f311cr1Mcoi; dvat OUt(l) va yivu Kai. 1tllpEU9ui; OUtCO<; EYEVEtO.
7HÂ.9E of; li tij autij ftµepq. 7tpocrtayiJ Ei<; tOV tO'aOUO'Â.ap-Eµtvt) on 1 02 1
va â.<pftcru EÂ.EU9Epov tOV 'Ic:Ov f36011 va KllSÎ)O"lJ Ei<; to 6cr1tinov 'tOU â.ve
VOXÂ.TltO<; ECO<; va Â.af3u 1tă.Â.tV au9Evtiav, Klli t6t& SeÂ.&t 1tÂ:f)pOOO"El ta X PETI
wu, Kai t� EKEiVT}<; tfj<; ftµepai; E1taucrav o{ xpeo<petÂ.Etat â.m) to vei svo-
10 XÂ.OUO"l tOV 'lc:Ov f36oa.
"'A<; Ot11YT}9CilµEv Â.omov E� â.pxfi<; tei 'tij<; 11U9evtia<; 't00 p119tv't0� .
u •iouviou
<1743> Kata to Q.'lfµy' etoi;, 'Iouviou KS', evou9eii; to pacnÂ.tKov K11f3ao1ov, 1ta
pw9i><; a1tEO"tEtÂ.E Iletpov nva Koopă.vov, oe6tepov apµă.cr11v, µf; ypaµµata
eiOftcrecoi; Ei<; tT)v M7toyoaviav oiopisovta<; K11i'.µ11Kaµ110E<; tov I:avoouÂ.ov
15 i:wupsav, 1tproT}v µeyav Â.oyo9EîT}v, tov KcovO"'tă.K11v Pasov, 7tpro11v f36pv1-
Kov, tov 0E6ocopov IlaÂ.aOT}V, 7tp©T)v f31crnap11v, Kai tov 'Apicrtapxov,
7tpcOT)V 0"7taSap11v, 7tp0<; TOU<; 67toioui; EYP11'1fE 1tpOcrtasOVîll<; CJ<pooproi; on
Kata 1tă.Vtll va �kpll1tEUO"COO"l Kai. va â.Vll7taUO"COO"l tOV IÎOEÂ.q>6v 'tOU KCOVO"tllV
tiv f36oav Kilt µaÂ.tcrta O'tl va sT'ltÎJO"COO"t 1tap' llUtOU 1CU9& Â.oyfji; µa911cr1v
20 7tEpt tfj<; oiotKftcrEco<; tmv \mo9ecrecov tfi<; taap11<; Klli K11tei tei<; µll9ftcrEt<;
61tOU Â.af3com 1tllp' llUtOU, OUtCO va â.KoÂ.ou9i)crouv di; OÂ.ll. "'Eypll'lfE of;
Kat 1tp0<; tOV aOEÂ.<p6v îOU KcoVO"tllVtlV f36oa O'tl tOV 1tllpllKllÂ.EÎ d><; 1tllttpll
va tov o©cru Ka9E Â.oyfji; µă.9ricnv Kilt vou9Eai11v Kai 7tăcruv im6oei�tv 7tpoi;
KllÂ.ÎJV OtEUSEtTtO"tV tCOV au9EV'tlKCOV tOU \mo9em:cov. To 01tOloV ypaµµll Â.11-
25 f3c:Ov 6 Kcovcrtavttv f36011ţ Kilt O.v11yvo6i;, eÂ.aÂ.11cre totouwtp67tco<; 7tpoi; wi><;
iipxov-rai; Ka'iµaKaµrioei; : «Euxap1crwuµev tcp eÂ.eftµov1 0ecp, 67tou itM11cre
Kai tov <piÂ.tatov aoeÂ.<p6v µ11<; µf: "tÎ)V 11U9evtiav tfi<; tcrapa<; t116tT1<; µ&
to va Ecr't0xă.cr911 ft Kplltata pamÂ.Ei11 ta<; OOUÂ.EUO"El<; tOOV yevvrit6pcov Klll
1tp07tat6pcov µai; 1tp0<; aµo1f3T)v tCOV OOUÂ.EUCJECOV li EK&ivcov ti9EÂ.TIO"E va. E- 1 022
30 Â.ETtO"lJ Kilt tOV UO&Â.<p6v µll<; Kilt tiµ7topeitE va O"UVElKUCJTttE ăpxovt&<;, O'tl
of;v EÎVlll OÂ.iyov EÂ.EO<; 9e69ev Ei<; to 6a1tin6v µ11<; to va. aU9&VtEU1J 1tOtE
µf;v 6 di; UO&Â.<p6<;, 1tOtE of; 6 ăÂ.Â.O<;. Kai ayKaÂ.a of;v EÎVlll 7tpE1tOV di;
fva au9evtriv to va d7tij O'tl txapri tÎ)V ioiav îOU µastÂ.Eiav, l)µei<; oµcoi;
to 6µoÂ.oyouµev on to exap11µEv Klli on 11U9evte6ovto<; toO â.O&Â.<pou µ11<;,
35 11U9&VtEUOµEV ftµei<; o{ iotot.»
DOMNIA LUI I OAN VODA MAVROCORDAT 58 1
paşa 1
- l-a predat pe evreu împreună cu arziha1ul lui, spunîndu-i şi
porunca sultanului. Iar marele vizir, rămînînd uimit, a zis lui capugilar
chehaiasi : Cum este cu putinţă ca unul care trece la credinţa mahomedană
să primească, în loc de milă, pedeapsă ? Iar el a răspuns că, după porunca
sultanului, aşa trebuie să se facă, şi îndată s-a şi făcut aşa. 5
1 02 I În aceeaşi zi i-a venit li poruncă lui ciauşlar-emini să lase liber pe Ioan
vodă să locuiască nesupărat în casa sa pînă va primi iarăşi domnie şi atunci
va plăti datoriile sale. Din acea zi au încetat creditorii de a mai supăra
pe Ioan vodă. 10
Să povestim deci acum de la început despre cele întîmplate în timpul

domniei lui Ioan vodă. În anul 1 743 , iunie 29, Ioan vodă, îmbrăcînd caf„ 291743 lani.
tanul împărătesc 2, a trimis îndată pe un oarecare Petru Codreanu, al doilea

armaş, cu scrisori în Moldova, prin care orînduia caimacami pe Sandu
Sturza, fost mare logofăt, pe Costachi Razu, fost vornic, pe Teodor Paladi, 1 5
fost vistier şi pe Aristarh, fost spătar, cărora le-a scris poruncindu-le straşnic
întru totul să îndulcească şi să liniştească pe fratele său Constantin vodă,
ba chiar să ceară de la el orice sfat cu privire la treburile de cîrmuire ale .
ţării şi să urmeze întocmai la toate sfaturile ce vor primi de la el. A scris 20
şi fratelui său Constantin vodă, rugîndu-1 să-i dea, ca un tată, orice fel
de învăţătură, sfat şi îndrumare, pentru o mai bună dezlegare a treburilor
domneşti. Primind această scrisoare, Constantin vodă, după ce a citit-o, 25
a grăit astfel boierilor caimacami : « Mulţumim milostivului Dumnezeu,
care a miluit şi pe preaiubitul nostru frate cu domnia acestei ţări. Prea
puternica împărăţie s-a gîndit la slujbele părinţilor şi strămoşilor noştri
1022 şi drept răsplată pentru aceste slujbe li a vrut să miluiască şi pe fratele
nostru. Vă puteţi închipui boierilor că este o mare milostenie din partea 30
lui Dumnezeu pentru casa noastră să domnească cînd un frate şi cînd
celălalt. Şi cu toate că nu se cade unui domn să spună că se bucură de
propria sa mazilire, noi însă mărturisim că ne-am bucurat de acest lucru
şi că domnind fratele nostru, domnim şi noi înşine » 3• 35.
1 Marele vizir Tiriachi Mehmed a primit viziratul la 13 august 1 746, dar n-a
ocupat acest post decît 6 luni şi 15 zile, pînă la 28 februarie 17 4 7.
1 Cronica noastră spune că Ioan Mavrocordat a îmbrăcat caftanul împărătesc
la 29 iunie ; aceeaşi dată o găsim şi în tabelele cronologice de domni publicate de Const.
C. Giurescu (op. cit., p. 523), spre deosebire de Aurelian Sacerdoţeanu, care fixează
data de 18 iunie (op. cit., p. 29) şi de Ion Ionaşcu, care ne dă 20 iulie (op. cit. , p. 493).
3 Este interesant de ştiut ce gindea Constantin Mavrocordat despre încercările
fratelui său de a lua domnia Moldovei. Capuchehaiele îi scriau din Constantinopol,
în decembrie 1 742, după cum am văzut mai sus, că fratele său Ioan umbla să ia domnia
Moldovei şi că ar fi bine să fie exilat undeva în Rumelia sau trimis în Moldova.
Constantin Mavrocordat însă nu era de aceeaşi părere cu capuchehaiele sale ; el le
răspundea astfel : « Cu privire la faptele fratelui nostru spunem că noi nu vom porni
măsuri de persecuţie împotriva lui ca să fie exilat . . . în Rumelia sau în altă parte ;:
acest lucru nu-l vom face în nici un caz. Nici să fie trimis aici prin poruncă şi firman
.582 CRON I CA G H ICULEŞTI LOR
Totauta EÂ.e�e 7tpoc; autouc;, Otataţac; autoîc; 7tOÂ.Âei 5ta "tÎ)V KaÂ.Î)V
KupepVT)crtV tfjc; ·mapac;, Kai µO.A.tata oui vei EX,OOCJtV lr.vaµetaţu trov tÎ)V
6µ6votav Kai 6µowux.iav 67tOU 7tp6tepov OEV &Ix.ov. Kai eux.aptatT)CJclVtrov
autrov, µetci tOU CtCJ7tacrµou tfjc; x.etpoc; autou, eveoucrev t7tetta youvav tOV
.5 pT)9f:vta Ilf:tpov Koopavov, <ptA.ooroprovtac; aut6v, e7tetoÎ) tcai E<pepe tÎ)v
etoT)crtV tfj<; tOU lr.OeÂ.<pOU tOU au9evtiac;.
"'EcrtetÂ.ev 6 'I<l>v p6oac; Kat6m Kai tov Krovcrtavtivov Aaµ7tptv6v,
u{ov tOU 7tOtE 'AvopoviKOU KÂ.T)plKOU, foci va dvat Kai auto<; KaîµaKaµT)<;
6µou µf; touc; Â.omouc;, tOV 07tOÎOV Kai etiµ11crev EKei9ev µf; tÎJV µeyaÂ.T)V
10 CJ7ta9apiav. 'H9EÂ.T)CJe OE va KatacrtÎ]CJlJ 1CU7tt1Cex.aytav ⁣ tÎJV pacnÂ.euou
crav µf; 7tpocrtayiJv tfjc; Il6ptac; tov Krovcrtavtivov 7tpcOTJV µeyav 7tOcrteA.vt
Kov, u{ov toU reropyciKT) CJÂ.OUstcipT), ocrnc; µiJ 9sÂ.OVta<; Va yiVlJ . KamKe
X.Uî'lll<;, ..;vayKaCJ9T) va Kpmp9fj, Eîtetta µf; OUCJKOÂ.iav Kai µf; OQ7tclVT)V X.PTJ
µcitrov to lr.7t&cpuye .
15 "'Ovta<; Katpoc; �oij oocriµatoc; troV µeÂ.tcrcrrov, sypawe toi<; KaiµaKaµT)-
oec; vei to îtOOÂ.Î]crrocrt, îtÂ.ÎJV va to îtÂ.T) procrouv OlîtÂ.OUV OÂ.T) Îl tcrapa Kal
µovacrtÎ)pta Kai ăpx.ovtec; Kata to 7tapov µf; to va EX.lJ lr.vayKT)V Îl vea
au9evtia, lr.A.Â.a de; to tţfjc; vei eivat 7tÂ.T)pocpopT)µEVOt Kai ptpawt Otl µf;
x.pua6pouÂ.Â.OV 9&A.et CJT)K009fj li to Ol1tÂ.OUV tfjc; oecrsnvac; CtîtO toi><; ăpx.ov- 1023
20 tac;.
Kata touto to fop, oi Il&pcrm 6J..a pov viKTJV ele; 7toÂ.A.a µspTJ Katci.
trov '09c.oµa.vffiv de; titv 'AvatoÂ.i]v, KUpteucravtec; Kai nva Kcicrtpa.. ''09ev
Îl pamA.eia., euptcrtcoµtvT) ele; Etotµacriav EKO"tpateiac;, EO"tetÂ.E Kal ele; tTiv
. MoÂ.oapiav <pi:: pµ<ivt pamA.tKOV, sTJtOUO"Cl tptaKOO"iouc; l1t7tOU<; Ota x.peiav
25 -;ou pamÂ.tKOU o poiou, to 01t0ÎOV cpepµ<ivt &Ix.ev EÂ.9et 7tp0 tfj; µastÂ.eia;
tou Koovcna.vtiv p6oa, µeta oe titV µa�tÂ.eiav ClUtOU Î)Â.9e Kai Etepov cpep
µ<ivt Ota ăA.A.ou; tptciKocriou; Î1t7tOU;, va yivouv OTJÂ.ClOTt e�aKOO"lOl.
as A�T06a�oo
f.l . �
,
' . • • .• • � � "
�
<1743> Auyoucrt0u Ke eypawev 6 •1oov. ,.,ouac; 7tpoc; tou; KmµaKaµT)ue;, uTJ11.0-

7totrov ai'.>îot; Otl E1telOTt Kai EtEÂ.eO"eV appapoova; tfj; ooµvitcra; ClUtOU µe-
30 ta tOU reoopy<iKTJ, uiou tOU I:KapÂ.atOU Kapatsă, va K<iµouv Kai a.utoi
tp<i7te�av µey<iÂ.TJV vii cruveu�pav9G:icn Kotvffi; µe oÂ.ou; tou; M 1t oyoiivou;
ăpx.ovta; 6µou Kai µE: tov µ11 tpo1toA.itTJV tou t61too, 01tep Kai &ytv i::t o µt
K<i9e O"Tjµgiov a.u9eVttKi'j; X,Upă.;, K!lta to O"UVTJ9et;, µi::yaÂ.0 1t pe mJ'> ; eu9oµÎ]
CJUVtEt;.
35 "En EV pacrtÂ.EUOUO"lJ Otatpipovto; tOU 'I<l>v P6oa, eµa�tÂ.EU9TJ 6 Xe-
Ktµsaof; AJ..it-1taO"a; Kai Ct1tEO"taÂ.9TJ ei.; to Ai o ivt , lr.vt' autOU ot eJ..a P e
• •
tiJv pacnÂ.tKitv crcppaytOa 6 yevttm�: p - aya crit LieJ..Ti Xa.crav-7tacrii;, tov 61tcit
ov Eîtaivecrav 7tpo; tov PamUa, on dvm ă.ypu7tvo; Kai Â.iav 7tpOCYEKttKo;
Kat' eKeivoov 67tou ew 1Supt�ov 7tepi &7tavacrt<icri::oo ;.
40 oovcrtavt iv pooa;, KlVT)0ei; a7to'Iacriou Auyoucrtou a' Kata 7tUV-
·o K
ta eux.aptO"tT)µf:vo; cl1t0 touc; Ka'lµaK<iµT)Oe;, 07tOU Kaµiav EÂ.Â.El'lflV OEV E
Kaµa.v ei; to va tOV CtVCl7tQUO"OUV ei; OÂ.Cl ta X.PEtcOOT) Kai va tOV ă.7t07tEµ-
nu ne convine, căci venind în felul acesta este posibil să fie neastîmpărat, să facă
neorînduieli şi, fie acolo, fie pe drum, să facă ceva potrivnic. E bine să vină aici de
bună voie . . . ; nu vrem să-l criticaţi la marii demnitari . . . , găsim că e bine să se taie
leafa lui, căci de ce să-i dăm atîţia bani şi el să se agite împotriva noastră ». Mai
departe Constantin Mavrocordat este de părere ca să fie trimişi în exil oamenii apro
piaţi ai lui Ioan Mavrocordat, Critia şi Antonachi Ramadan (vezi ms. gr. 1 069
f. 24Qv - 24 1 v , )
DOMNIA LUI I OAN VODA MAVROCORDAT 583
Astfel le-a vorbit şi le-a dat multe porunci pentru buna cîrmuire a
ţării, dar mai ales le-a spus să fie unire şi înţelegere între ei, care lipseau
mai înainte. După ce ei i-au mulţumit şi i-au sărutat mina, Constantin vodă
a îmbrăcat cu blană pe zisul Petru Codreanu, căruia i-a dat şi daruri, deoa- 5
rece i-a adus vestea domniei fratelui său.

A mai trimis apoi Ioan vodă şi pe Constantin Lambrino, fi.ul lui
Andronic, care fusese cleric, ca să fie şi el caimacam împreună cu ceilalţi,
cinstindu-l încă de acolo cu marea spătărie. Iar capuchehaia la Constanti- I O
nopol a vrut să numească, din porunca Porţii, pe biv vei postelnicul Constan
tin, fiul lui Iordachi slugerul, care, nevrînd să fie capuchehaie, a fost nevoit
să se ascundă, iar apoi cu greutate şi cheltuind bani a reuşit să scape.
Fiind timpul desetinei, a scris caimacamilor s-0 vîndă, dar să fie plătită 1 5
deocamdată îndoită de toată ţara, şi d e mănăstiri ş i de boieri, căci noua
domnie avea pentru moment nevoie de bani 1, dar să ştie şi să fie siguri
1023 că în viitor se va ridica li de la boieri printr-un hrisov partea adăugată la
desetină. 20
În primăvara aceea perşii au biruit pe turci în multe locuri din Anatolia ,
cucerind şi cîteva cetăţi. Deci împărăţia, pregătindu-se pentru expediţie,
a trimis şi în Moldova firman împărătesc, cerind trei sute de cai pentru
nevoile urdiei împărăteşti. Acest firman sosise înainte de mazilirea lui 25
Constantin vodă, iar după mazilirea acestuia a venit şi alt firman pentru
încă trei sute de cai, adică în total şapte sute.
La 25 august Ioan vodă a scris caimacamilor înştiinţîndu-i că, deoarece 2<5 .�:r•
, >
a făcut logodna domniţei sale cu Iordachi, fi.ul lui Scarlat Caragea, să dea 30
şi ei masă mare şi să se desfăteze împreună cu toţi boierii moldoveni şi
cu mitropolitul ţării, ceea ce s-a şi făcut cu bucurie, potrivit datinei, petrecînd
în chip măreţ.
Pe cînd Ioan vodă se afla încă la Constantinopol, a fost mazilit Hechim- 35
zade Ali-paşa 2 şi a fost trimis la Aidin, iar în locul lui a primit pecetea
împărătească ienicer-agasi Deli Hasan-paşa, pe care l-au lăudat în faţa
sultanului că urmărea cu băgare de seamă şi cu multă atenţie pe acei care
şopteau despre răscoală.
Constantin vodă a plecat din laşi la 1 August, mulţumit întru totul 40
-Oe caimacamii care şi-au dat toată silinţa să-i pregătească toate cele trebuin
cioase şi să-l petreacă cu cinstea cuvenită.
1 Ioan Mavrocordat avea mare nevoie de bani, căci, după cum scria ambasa
<l.orul olandez la Constantinopol la 3 iulie 1 743, el a plătit pentru domnia Moldovei
400 OOO de taleri (vezi Genealogia Cantacuzinilor, publicată de N. Iorga, p. 3 9 1 , nota I .
2 Marele vizir Ali-paşa Hechimzade a fost mazilit la 23 septembrie 1 743.
\j/OlO'l µi: TitV 1tpocrT}1COUcrav nµÎ)v, Kai EpX,6µevoc; eroc; Eic; îO X,Olpiov Ka
Â.ouµEVOV "Aywc; l:îEcpavoc;, l i 1tÂ.TJcriov Ti\c; pacnÂ.Euol>crTJc;, EKEi cruvu1taVîÎJ- 1024
3TJ µetci tou 'Irov P6oa, 61tou t�fjÂ.3ev â.1t6 pacnÂ.euoucrTJc; de; 1tpol>1taV'tTJcrtV
autou, ocrnc; Kai O"UVTJKOÂ.OU9T)O"EV aUîql eroc; Ele; x.ropiov MEya Peuµa, &v-
5 Sa 1tOÂ.Â.aKtc; â.vtaµro3Evtec; Kai cruvwrox.TJBEvîec; µE â.µotPaiac; tvoEi�etc;
â.OEÂ.cptKfjc; ay6.1tTJc;, EO"UVOµtÂ.TJO"aV îcl ocra ElKOc; ÎJV 6µtÂ.fjcrat, 1tapOUO"TJc;
Kai tfjc; µîJtputăc; autffiV OOµVTJc; l:µapayoac;. 'E/;Î)îTJO"E Kai nvac; oouÂ.ouc; 6
'Irov pooac; 1tapci tou Krovcrmvtiv P6oa 61tou ftSeÂ.av XPTJcrtµeucret Eic; oou
Â.Eucriv îOU : îOV âTJµTJtpacrKOV M1tâ.Â.amiKTJV, îOV reropyaKTJV Maupouo1)v
1 0 Kai tov KrovcrtaKTJV IloupttcrTJv, touc; 61toiouc; Kai 1tapEoroKEv au'tq, 6 PTJ
Seic; µetci 1tpo3uµiac;.
lB �'Uj� ioo l:E1ttEµppiou tTJ ' EKtviJ3TJ 6 'lrov p6oac; a1to pacnÂ.EuoucrTJc;, fx.rov µe0"
foutou cruvooom6pov Kai îOV Ilaîcr1ov 1tpcOTJV 1taîptapx.TJV Krovcrtavnvou-
1tOÂ.Eroc;, ocrnc; tv taie; fiµEpmc; îOU XEKtµl;aoE AÂ.1)-1tacră t�rocr3Eic; îOU 1ta-
•
l 5 tptapx.1Kou 3p6vou, cruVTJKOÂ.ol>3TJcrE tiil 'Irov poo� otel. vei ficrux.acru tv MoÂ.
oapi�. 'E1tatptapx.eucrE OE â.vt' auwu 6 NtKOµTJOEiac; KuptÂ.Â.oc;, U1tOKEi
µEVOV Piou crEµVo1tpE1tOuc; Kai KamÂ.Â.ÎJÂ.OU tfj µovaotKfj 1tOÂ.tîEi� 1tpoc; ot
toutotc; Kai tfj E�rotEptKij µa0iJcret tKavroc; 1tE1tatoeuµEvoc;.
1 •0nmppiou 'OKîroppiou P' cp36.crac; ele; raÂ.atcrtov Kai oatpi\j/ac; EKEicrE 1tEVîE Î)µE-
( 1743
>20 pac;, cruyKpotiJcrac; îE 01pavtov oic; Kai tpic; E1ti îql 3Eropfjcrat Kpicretc;, â.1tO
crtEiÂ.ac; EKEi0EV Kai EÂ.tcr1)v 1tpoc; îOV au3EVîTJV OuyKpopÂ.ax.iac; MtX,clÎ..
pooa, ... . 1 Patax.ov trov ci1tp6orov µE ypaµµata 1tEpi î&v Ka3TJK6vtrov tfjc;
yEtîOVtKfjc; ă.pµoviac;, sKtviJ3TJ 1tpoc; '16.cnov. 'Epx.6µevoc; OE froc; ele; M1toup
Â.anov, &Kaµev EKEi cruµ1t6cnov Kai cruveorox.iJSTJ µetci trov â.px.6vtrov 61tou
25 ÎJÂ.0ov li de; 1tpOl>1tUVîTJO"tV auwu. ' Ex.apTJcrav ol EVî01t10t Kai EÂ.1ti0ac; n.a- 1025
pov x.pTJcr'tac;, PM1tOVîEc; to cruµ1tonKov Kai 1tpocrx.apTJnKov wu'tou toO
au3EVîOU, EÎ..1ti/;ovtEc; O'tl O"UVEX,EO"îEpov 6µotpU1tE/;Ot ytv6µevot µEî' autou,
ouvavtat EV Katpql cruµ1tocriou µE îp61tOV îOU MyEtV E1ttîÎ)OEtOV va civacpt-
P'IJ fKacrîOc; 'tele; loiac; u1to0Ecretc;, Ka0roc; Kai Î)KoÂ.ou3TJcrEv de; 'to t�f\c;, E-
30 1tEtol) Kai de; Kcl3E µeyaÂ.TJV OE0"1tO'ttKÎIV foptî)v OEV EÂ.E11tOV au9EV'ttK«i µE
yaÂ.01tpE1ttic; îpU1tE/;at. 'Evt6îE OE EîlVOVîO Kai µi: E�ooa îOOV oiKEirov au
îOU cipx.6vîrov, Ka3roc; EV tfj foptij toO ciyiou Krovcr'tavîivou, ocro1 EK tffiv
olKEirov chvoµal;ovîO Krovcrtavîivo1, oinvec; ÎJcrav 6 KrovcrtaKTJc; 'louÂ.ta-
___,. v6c;, 6 Krovcrmvîivoc; l:Ko1tEÂ.iîTJc;, 6 Krovcrmvtivoc; paµecrTJc; Kai 6 Krov-
35 O"îUKTJc; IlouptîcrTJc;, autoi E1tpocrtax.0TJcrav vei Eto1µacrrocnv E� tpavou tpa
m:l;av 1tOÂ.UîEÂ.fj de; îO µovacrtÎ)plOV îOU M1toupvopa, evSa cl1tEÂ.3rov O"UVEU
rox.iJSTJ µeta 1t6.vtrov trov EVto1tirov cipx.6vtrov.
14 '<>K-rmPplou <1>96.crac; de; îOV au9EV'tlKOV 3p6vov, '0Kîroppiou 10', tij au'tij fi µtpq.
<1743 >
EVEOUO"E wuc; Kai'.µaKaµTJOEc; auSevnKa Kapaota, Kai îij E1t10UO"TJ touc; au-
touc; Kai â.Â.E1t6youvac;, îOV OE Krovcrtavtivov Aaµ1tp1vov craµoupo1taî/;6.v,
4 0 autov oµroc; µEîE1tElîa îOV E0tEPaÂ.6v nvec; ©c; 1tÂ.EOVEKîTJV Kai ăp1taya Kal
Oîl EcrcpEîEptcrE 1tOÂ.Â.a, ovmc; Kai'.µaKaµTJc;, oSev E�E1tEO"E tfjc; auSEV'ttKf\i;
euvoiac;, µeta OE Katpov ÎKav6v, OtOptcrSEic; icr1tpapv1Koc; de; îO îO'lVOUîOV
TÎ'\c; l:outcrapac; Kai cpavEic; 1tUÂ.tV a06K1µoc;,tp1acr3TJ va cl1tEÂ.31J de; pacn
Â.EUOUcrav.
l Loc alb în ms.

DOMNIA LU I I OAN VODA MAVROCORDAT 585
- - --- ----- ------- -----
1024 Sosind la satul numit Sf. Ştefan, 11 lîngă Constantinopol, s-a întîlnit
acolo cu Ioan vodă, care a venit din capitală în întîmpînarea lui. El l-a
însoţit pînă la satul Mega Revma, unde s-au întîlnit de mai multe ori şi
s-au desfătat împreună, cu dovezi de dragoste frăţească din ambele părţi. 5
Au discutat tot ce era nevoie, fiind de faţă şi mama lor vitregă, doamna
Smaranda. Ioan vodă a cerut de la Constantin vodă şi cîţiva boîeri, ca
să-l slujească, adică : pe Dumitraşcu Balasachi, pe Iordachi Mavrodi ş i
pe Constantin Purice, pe care zisul domn i-a dat bucuros. 10
La 18 septembrie, Ioan vodă a pornit din Constantinopol, avînd 1 8< ;;,:;�•·
tovarăş de drum şi pe Paisîe, fostul patriah al Constantinopolului, care,
fiind scos din scaunul patriarhicesc pe timpul lui Hachimzade Ali-paşa,
a însoţit pe Ioan vodă ca să se odihnească în Moldova. În locul acestuia 15
a devenit patriarh Chiril a l Nicomediei, o m serios ş i potrivit pentru viaţa
monahală, fiind pe lîngă aceasta şi destul de învăţat.
La 2 octombrie, Ioan vodă ajungînd la Galaţi şi rămînînd acolo. cinci 2 ;t�:»bd•
zile, a făcut de două-trei ori divan pentru a cerceta unele pricini. După 20
ce a trimis de acolo şi domnului Ţării Româneşti, Mihai vodă, un sol
pe . . 1 vătaf de aprozi, cu scrisori, în care arăta îndatoririle pentru o bună
.
vecinătate, a pornit la laşi. Sosind la Bîrlad, a dat acolo un ospăţ şi a petrecut

1025 împreună cu boierii care au venit li în întîmpinarea lui. Pămîntenii s-au 25
bucurat văzînd că domnului îi place să petreacă şi să fie vesel. Ei nădăjduiau
că, stînd mai des la masă cu domnul, vor putea în timpul ospăţului să-i
pomenească fiecare în chip îndemînatic de propriile lor treburi precum s-a
şi întîmplat în urmă, deoarece la fiecare mare sărbătoare religioasă nu 30
lipseau măreţele mese domneşti. Uneori se dădeau mese şi cu cheltuiala
boierilor săi mai apropiaţi, precum la sărbătoarea Sf. Constantin, boierii
cu numele de Constantin, anume Constantin Iulianos, Constantin Scope
litul 2, Constantin vameşul şi Costachi Purice, au primit poruncă să pregă- 35
tească în comun o masă îmbelşugată la mănăstirea Bîrnova, unde s-a dus
domnul şi a petrecut cu toţi boierii pămînteni.
Sosind Ia 14 octombrie în scaunul domnesc, a îmbrăcat pe caimacami '�i;:;�r.
în acea zi cu caftane domneşti, iar a doua zi cu blană de vulpe, iar pe
Constantin Lambrino l-a îmbrăcat cu pacea de samur. Pe acesta însă mai 40
tîrziu l-au ponegrit cîţiva că este lacom de bani şi hrăpăreţ şi că a sfeterisit
mulţi bani pe cînd era caimacam ; de aceea nu se mai bucura de favoarea
domnului. După multă vreme a fost numit ispravnic în ţinutul Sucevei,
dar şi acolo s-a dovedit netrebnic şi a fost silit să plece la Constantinopol.
1
Loc alb în manuscris.
2 E vorba de cunoscutul scriitor Constantin Daponte, care mai tîrziu s-a călu
gărit şi a primit numele de Chezarie.
'Eµoipam: 1tpE1tOV'tCOt; Kal teic; apxov'ti� 6 'lchv poom;. "'EKaµe µsyav

Â.oyo9frr1 v tov I:avoouÂ.ov I:'tOupsav, µtyav p6pvlKov tfic; Katco Tcrapm;
tOV recopyciKT1V KavtaKousriv6v, µsyav popVlKOV tfjc; Avco Tcrapac; tOV
•
PaoouÂ.ov PaKoPhcrriv, li µtyav cma9apriv tov 0e6ocopov IlaÂ.aoriv, µtyav 1026

5 PmtlUPTIV tOV 'Apicnapxov, µEyav µmivov tOV recopyclKTIV MnaÂ.O'TIV Kai
teic; Â.omeic; Ka9e�fjc;. IlocrtsÂ. VlKOV oe µEyav EKQµE tOV 'AvtCOVcllCTIV Paµa
OUVT)V, tOV KcovcrtaV'tÎVOV I:K01tEÂ.i'tT1V Einoµev t.v 'tOÎt; eµnpocr9ev on, E'tt
�v t.v pacrtÂ.euoucru, tov eKaµev µtyav ypaµµanKov Kal µetei Katpov eyt
vev t.vmu9a Kal µeyac; Kaµivapric;. 'Eµaxovto navtote au'tOi oi Mo Sava-
1 0 criµcoc;, 6 1tOO'îEÂ.VLKOt; oriÂ.aOt) 'AvtCOVclKTlt; Paµaoavric; µf; tOV ypaµµan
KOV I:K01tEÂ.hT1V, to OE ahtov tfjc; µuxric; OEV Titov ăÂ.Â.O, napei tei oropa
6noi.> t.Â.oµpave Kal 6 I:x:oneÂ.hTJc; napa navtcov Kal Olei Ka9e (m69ecrlv.
To 6noiov, voµisovtac; 'tO 6 1tOO'îEÂ.VlKOt; ©c; ioiav. tOU sT)µiav, t.cppevitEUE
Kai U1tEpµclXTJO'EV OO'OV to OUVatOV 6 1tOO'tEÂ.VLKOc; Vei tOV KatatpE�TJ Kai
15 vei tov t.�ocrtpaKicrTJ. 'Eµemxeipicr9T) Ele; tol>to tp6nouc; 01acp6pouc;, t.te
xveu9ri O'KEUCOpiac; x:al t.vteu9ev Kai SK Il6Â.ecoc; ou:J. ypaµµatcov tffiv Kam
KEXQ"(lclOCOV, aÂ.Â.ei Kat' ouoeva tp6nov OEV SOUVEîO KliV vei tOV PÂ.cl\jllJ 1t0-
crroc;. T6crov µ6vov EKaµve, to va tOV t.�ou9evij Kal vei tOV uppis1J npoc;
toi.le; noA.Â.ouc;, ovoµasovtac; 'tOV vai>tTIV Kai n6pVTJt; ulov Kai otav tov O'UV-
20 anavtol>cre, vei µt) îOV oiou OUtE \jlLÂ.t)v np6crpricr1v. /lev EÂ.El1tEV oµcoc; Kai
6 I:1C01tEÂ.itT1c; vei OtaPaA.Â.lJ EitE aÂ.riS&c;, EitE Kal \jlEUOroc;, tOV 1tOO'tEÂ.Vl1COV
Kai vei t.vepyij OO'OV t.Mveto o paµatoupyiac; Kat' autou Kal 9sÂ.oµev EÎ1tEi
µetEnEtta tei µsxpt tsÂ.ou; cruµpavta ăvaµeta�U tCOV, tropa OE ac; aKOÂ.OU-
9ficrcoµev tt)v Otfiyricriv µac; Katei O'Etpav. T6crov li µ6vov Myoµev, on lic; 1021
25 O'UVElKclO'COO'lV ol vouv exovtec; 67toiav OlOlKTJO'lV Kal 6noiav KaÂ.t)v EKPa
O'lV Eixov a[ au9evnKai U7t09EO'Elt; tOU 'lchv P6oa, otav aut0i o[ Mo o1-
1CEt6tatOt ăpxovtec; tou Ticrav totauta u7toKEiµeva Kai lhav e�co cino <SA.a
tei V„anroµata touc; t.x9pEUOVîO Kai aÂ.Â.fiÂ.ouc; 9avacriµcoc;. 'E7tEtOt) av Kai
ăµcp6tepot Koucpot taie; cppecri, Kai ăvemtfiOetot, Kai µtapoi t0ic; tp6notc;,
30 Kai tpaxEic; Katei tei 1191'1, 1tÂ.t)V 67tCOO'Ofi7tOîE autol TlO'ClV (cbc; µt) rocpEÂ.OV)
OÎ cruµpouA.ot Kai cppOVttO'tai KQt 0tEU9Etîltai EÎt; 1tUO'Clt; tac; au9EVtLKCt<;
u7to9ecretc;, t6crov ăvayKaia; ocrov Kai µt) ăvayKaiac;. 'AÂ.Â.a Kat6mv, cbc;
Eiprirnt, 9et..oµev od�et 67t6crri pÂ.aP11 t.7tpo�evfi�h1 t.� aîtiac; autrov trov
Mo oucreupet<OV apx6vtcov, Kai toA.µoo EÎ7tEÎV- on 6 KpT)µvmµoc; KCli navtE-
35 AÎ!<; ăcpavmµoc; tOUtOU tOU KClÂ.OU au9eVtOU Kai euepystOU 1tpofjA.9ev a7to
DOMNIA LUI IOAN VODA MAVROCORDAT 587
Ioan vodă a împărţit după cum se cuvenea şi boieriile. A numit mare

logofăt pe Sandu Sturza, mare vornic de Ţara de Jos pe Iordachi Cantacu,
1()26 zino, mare vornic de Ţara de Sus pe Radu Racoviţă, 11 mare spătar pe
Teodor Paladi, mare vistier pe Aristarh, mare ban pe lordachi Balş ; de 5
asemenea, a mai numit mare postelnic pe Antonachi Ramadan 1, iar pe
Constantin Scopelitul, după cum am spus mai sus, l,a numit mare grămătic 2
încă pe cînd era la Constantinopol, iar după multă vreme a fost numit
aici mare căminar. Între aceştia doi, adică între postelnicul Antonachi
Ramadan şi grămăticul Scopelitul, era o luptă pe viaţă şi pe moarte, iar lO
pricina vrajbei erau plocoanele ce primea Scopelitul de la toţi, pentru

orice chestiune 3• Faptul acesta era socotit de postelnic drept o pagubă
a sa şi turba de ciudă, de aceea a căutat cit a putut să,} prigonească pe
Scopelit şi să,} îndepărteze. A întreb�inţat astfel felurite mijloace, a 15
meşteşugit urzeli şi aici şi la Constantinopol, prin scrisori trimise de capuche,
haiele, dar în nici un chip nu izbuti nici măcar să,l vatăme cu ceva. Atît
numai făcea, că vorbea de el cu dispreţ, spunînd că este un marinar şi
:fiu de curvă, iar cînd îl întîlnea nu,i dădea nici cel mai mic salut. Dar nici 20
Scopelitul nu înceta de a ponegri pe posţelnic, pe drept sau pe nedrept,
şi de a unelti pe cit putea împotriva lui. Vom vorbi mai departe despre
toate cele întîmplate între ei pînă la sfîrşit. Acum însă să urmăm şirul
1027 povestirii noastre. Numai atît li spunem că acei care au minte să judece
ce cirmuire şi unde puteau ajunge treburile domneşti ale lui Ioan vodă cînd 25
aceşti doi boieri, cei mai apropiaţi ai lui, erau astfel de ipochimeni care ,
pe lingă celelalte cusururi ale lor, se duşmăneau de moarte între ei. Şi cu
toate că amîndoi erau uşurateci la minte, nepricepuţi, nesuferiţi şi mitocani
în purtările lor, totuşi aceştia erau (cu toate că nu qebuia) sfătuitorii, 30
purtătorii de grijă şi cei care făceau rînduială în toate freburile domneşti,
însemnate sau nu. Dar mai departe, cum am spus, vom arăta ce pagubă
s,a produs din pricina acestor doi boieri rar de găsit, şi îndrăznesc să spun
-că de la aceştia se trage prăbuşirea şi nimicirea bunului şi binefăcătorului
1 Antonachi Ramadan a desfăşurat o activitate susţinută la Constantinopol ca
să obţină domnia pentru Ioan Mavrocordat şi de aceea capuchehaiele lui Constantin
Mavrocordat erau tare supărate pe el şi îi propuneau să intervină să fie exilat undeva,
ca să-şi înceteze astfel activitatea (vezi ms. gr. 1 069, f. 23 lr şi 240r).
2 Cronicarul însă n-a pomenit nimic mai sus, de numirea lui Oaponte în postul
-de grămătic. În opera sa Kijno; xaelrwv (Grădina graţiilor ) , Daponte ne dă unele
date biografice şi aminteşte că îndată ce Ioan vodă Mavrocordat a primit domnia Mol
dovei l-a numit mare grămătic, vezi Emile Legrand, Biblioth 'que grecque vulgaire,
voi. III, Paris, 1 8 8 1 , p. 20 - 2 1 . Se vede că în această calitate Daponte a participat
1a învestitura domnului Ioan Mavrocordat, despre care ne-a dat şi o descriere. De no
-tat că Oaponte a servit şi pe timpul lui Constantin vodă Mavrocordat ca al doilea
grămătic, vezi Daponte Kfino; r.aelrwv (Grădina graţiilor) şi I'EwyeacpixT/ fo roefo
(Istoria geografică ) , î n Legrand, op . cit., voi. III, p. 1 1 şi 256.
3 Este adevărat că Scopelitul primea multe daruri ; el însuşi se laudă în opera
·s a K fino; xaelrwv că a primit în dar atîţia cai, incit din vînzarea lor a încasat cinci
pungi. Iar mai departe aminteşte că în timpul cînd era şeful cămarei, pentru o învesti·
-tură de haham dată de el a primit 300 de lei şi o oca de aur de Polonia. Acest fapt
·.a făcut mare vîlvă şi la Constantinopol şi a trebuit, din îndemnul domnului să restituie
588 CRON I CA GH IGULEŞTILOR ·
autOU<;. 'EîtEtOTt Kai Î) VOUVEXÎI<; Kai µf: 1tOVOV OOUÂ.tKOV croµpouÂ.Î) ÎJtOV
1tOÂ.Â.a µaKpciv, Îl of: aVOT}Uia, 6 cp96vo<; Kai to iOtov croµcptpov EOpiuKEtC>
1tclV'tOtE 1tÂ.T}uiov wu<;. "E1tEtta Kai T) tx9po1tci9Eta EST}1tÂ.outo Ero<; t6uov.
01tOU ecp9avE Kai E1tcivro El<; tOV 'i016v tOU<; au9svtT}V, o9Ev 6 1tOO"tSÂ.V1KO<;.
5 to va q>Ep9ij pa9uµro<;, fi Kai avnutp6cpro<; EÎ<; tTtV 1tÂ.SoV avayKatotspav
au9EV'tlKTtV fot69EO"lV, to €v6µtsEV EUÂ.oyov Kai OiKatov EÎ<; titv UUVElOT}UtV
tOU Ota va 1tÂ.T}pocpopÎjU1J titV Kapoiav tOU 01tOU foVEEV oÂ.ro<; EKOlKT}O"lV
Kata 'tOU l:K01tEÂ.i'tou, Kal Kata 'tOU ioiou au9SV'tOU 01tOU OEV Î)9EÂ.E va
µtuÎ]UlJ tOV l:K01tEÂ.ttT}V.
IO Kata tOV 'OKtci>Pptov µi'jva, µEta KOtVfj<; UUVat li VSO"Ero<; trov EVtO- 1026
1tirov apx6V'troV, U1tECj>cl0"1UE va &topiUlJ ta oouiµma tfj<; tucipa<; Ka0ci:><;
-
l)wv Kai U1t0 tOV UOEÂ.cp6v tOU Otroptuµtva, OT}Â.aOÎ) va 1tEp1txrovtat EÎ<;
tsuuapa ucpspm, apxoµtvou tou 1tpci>wu ucpspwu a1tO apxfi<; 'OK'troppiou
sro<; tSÂ.OU<; �EKEµppiou, Kai 'tel Â.01.1ta 6µoiro<; Ei<; Kci0e tpEi<; µi'jva<; EKa-
1 5 UtOV, Kai eu9u<; EOtopiu9T} to 1tpOO'tOV µ€ ucppayiOa<; Ka'ta to UUVT}9E<;.
Kat6mv oµro<; 1tp0<; tOV 'Iavouciptov uwxas6µevo<; O'tl µ6vov µf: ta ucptp
'ta OEV Î\µ7topei va to tpyaÂ.lJ d<; to KEq>UÂ.1, epyaÂ.E Kai PaKaphov papu.
Kai €ot6ptuE uxEoov oA.ou<; wu<; µeyaA.ou<; ăpxovrn<; Ei<; ta tutvouta ou1
va 01tciyouv va uuvasrouiv auto to o6uiµov, oinvE<; Kai to Euuvasav Kai
20 epyaÂ.av 1tOÂ.Â.TtV 1tOUO'tT}ta XPT}µcitrov, µf: OÂ.OV 01tOU E'YlVE Kai UCj>E'tEpt
uµo<; 1tOÂ.U<; Kai ornpA.i]9T}uav Kai 'tlVE<; EK 'tOOV µEyaA.rov apx6vtrov O'tl vei
€ucpE'tsp1uav 1toÂ.A.a Kai EîtposEvi]ST} 'tapaxit EK toi:l'tou EK µtpou<; tou ÎJ'YE
µ6vo<; Ka'ta 'tOOV oiapA.T}9EV'troV, aA.A.' E0top9ci>9T}uav µE: ouvaµiv oci>prov 61;
rov EO"Cj>E'tSptuav. 'Euuvax9T}uav oµro<; µf: EUKOÂ.iav Kai EV oÂ.iyat<; Î)µspatc;
25 'ta ău1tpa, E7tE10ÎI Kai 'fttov 6 't01tO<;, 01tro<; efaoµEV' El<; KUÂ.ÎIV Ka'tclU'taO"lV
Kai eucpopiav Kai OOUOÂ.T}'lflaV. 'A1to µtpou<; µ6vov îOU Xonviou ElXEV &
VOXÂ.T}UlV ÎJ 'tucipa, e1tetoit Kai o{ EKeiuE yiav1tuap-aya<; Kai o{ yiavt'tua-
pot, tµpaiVOV'tE<; Et<; 'ta xroµma 'tfj<; MoA.oapia<;, E7tOlOUV 1tOÂ.Â.a KUKa toi<;
1t'troxoi<; OîtT}KOOt<;. s09EV E'YPU'lfE 1tEpi îOU'tOU 6 'Ici:>v p6oa<; d<; 'tÎIV l i Pa- 1029
30 mA.Eiav Kai €u'taÂ.9T} fva<; wupvatsit-µ1tciuT}-aya<; 1tpo<; urocppoviuµov 'trov
tOlOU'troV U'tclK'troV.
�-::;:..0:a� Ka'ta 'tOV cl>EPpouciptoV µfjva ÎJp9Ev ElOT}Ut<; U1t0 BÂ.axia<; on &s al-
'tia<; îOU PaKaphou 01tOU epyaÂ.EV 6 MtxaÂ. pooa<;, 'tpia xropia EK 'tfj<; 1tS
pav tou „OÂ.'tOU 'tUcipa<; Î\9SÂ.T}uav q>EUîOV'tE<; va 1tEpciuouv EÎ<; to µspo<;
35 tOU BtOlviou, OV'ta<; 6 �ouvaPt<; 1tE1tT}yµtvo<;, chav oµro<; Î)Â.0ov ero<; to
µtuov wu 1tornµou, em>v'tpicp9T} 6 1tciyo<; Kai EKatE1tOV'tiu9T}uav oÂ.01 uuv
yuvmsi Kai 'tSKVOt<;, 6µou µE: 'ta ăµcistci 'troV, OVtE<; sro<; S1t'taKOO"l01 ăv0pc:o-
1t0l, 'to 61toiov croµPEPT)Ko<; e1tpossvT)uE 96pupov ou µtKpov ei<; 'tov MixaÂ.
P6oa Kai sT)µiav.
40 Mf: to va KatE1tclîOUV titV Tucipav o{ Tatcipot tOU M1tOU'tsaKioU,
EK'tE1V6µEvot imf:p 'tOV otrop1uµtvov ouo cbprov 't61tov, 61tou exouu1v Ei<; 'ta
xroµam 'tfj<; M1toyoavia<; Kai 1tpoutn EvavnouµEVOl ei<; 'tÎIV Ct1t01tÂ.Î]promv
hahamului suma primită, şi S·O încaseze apoi din caseta particulară a domnului, ca
să nu fie păgubit, vezi Daponte Kij:n:w, xaelr:wv, în Legrand, op. cit., vol. III, p. 29
şi 3 2 - 34.
Daponte recunoaşte mai tîrziu că atîtea rele a făcut în Ţara Românească şi
mai ales în Moldova, incit nici «Dunărea nu putea să le spele», vezi Kij:n;o' xaelr:wv.
în Legrand, op. cit., voi. III, p. 5 1 .
DOMN I A LUI IOAN VODA MAVROCORDAT 589
nostru domn. Deoarece sfatul înţelept şi compătimitor de slugă era prea

departe, iar prostia, pizma şi propriul interes se aflau totdeauna lingă
ei, apoi şi duşmănia lor se întindea într-atîta, incit ajungea şi pînă la
însll§i domnul lor. Cugetul postelnicului găsea cu cale şi drept în conştiinţa
sa să se poarte cu nepăsare sau chiar potrivnic într-o chestiune domnească 5
din cele mai însemnate ca să-şi mulţumească inima, nemaiputînd de răzbu
nare împotriva Scopelitului şi împotriva domnului însuşi, care nu voia
să urască pe Scopelit.
IOJB În luna octombrie, Ioan vodă, în înţelegere şi cu li boierii pămînteni, J O
a hotărît să orînduiască dările ţării aşa cum fuseseră orînduite şi de fratele
său, adică să :fie cuprinse în patru sferturi. Primul sfert să :fie de la începutul
lui octombrie pînă la sfîrşitul lui decembrie şi celelalte la fel, la :fiecare
trimestru. Îndată ce s-a orînduit primul sfert cu peceţi ca de obicei, dar 1 5
mai tîrziu prin ianuarie, socotind c ă numai cu sferturile nu poate s-o scoată
la capăt, a scos şi văcărit greu şi a orînduit aproape pe toţi boierii mari
să meargă să strîngă această dare de la ţinuturi, pe care au şi sirîns-o şi
au adunat o mare sumă de bani, cu toate că s ...a făcut şi multă sfeteriseală 20
şi cîţiva boieri, dintre cei mari, au fost pîrîţi că au sfeterisit mulţi bani. Din
pricina aceasta domnul s-a supărat pe cei pîrîţi, dar totul s-a îndreptat cu
darurile date din banii sfeterisiţi. Banii însă au fost strînşi cu uşurinţă
şi în cîteva zile, deoarece, precum am spus, ţara era în bună stare, cu o 25
·-..__
recoltă bogată şi se făceau vînzări şi cumpărări. Doar din partea Hotinului
ţara avea supărări, deoarece ienicer-aga şi ienicerii de acolo treceau pe pă-
mîntul Moldovei şi pricinuiau multe neajunsuri supuşilor săraci. De aceea
1029 Ioan vodă a scris împărăţiei li despre aceasta şi a fost trimis un tumagi-
başa aga ca să cuminţească pe aceşti nesupuşi. 30
În luna- februarie a venit veste din Ţara Românească că din pricina
fe��;�;
văcăritului pe care-l scosese Mihai vodă, trei sate din ţara de dincolo de -
t\I Olt au vrut să fugă la Vidin, trecînd Dunărea îngheţată, dar cînd au ajuns 35
! la mijlocul fluviului, gheaţa s-a spart şi au căzut în apă cu nevestele, copiii
şi cu căruţele lor, :fiind pînă la şapte sute de oameni. Această întîmplare

a pricinuit multă supărare şi destulă pagubă lui Mihai vodă.
Deoarece tătarii din Bugeac călcau ţara şi treceau peste locul orînduit 40
lung de două ceasuri, pe care îl aveau pe pămîntul Moldovei, iar pe lingă
aceasta se împotriveau să plătească obişnuitul uşur, adică zeciuiala -cerea-
590 CRON ICA G H I CULEST I LOR
tou crnviJ9orn; oucrnupiou, fttot. ti'j� o&Katia� -rrov mraptrov, ecni::t.Â.Ev 6

'Icilv P68a� 7tp0� tOV X,UVT)V tOU Kpt.µiou 'tOV 'Aociµ crÂ.oust.cipT)V µf; ă.pst.
µaxscipt EK µspou� tfj� tcrcipa�, 7tpocrKÂ.moµsvri� EVEKEV -ro6tou. Kai ecrti::t
Â.Ev 6 XclVT)� µouµ7tacripT)V µf; tO Â.Ey6µEVOV ytapÂ.LKt, i\tOt eyypacpoV 7tp0-
5 crtayi)v Otel vei tţci:>CHJ tOU� EKtav9svta� Kai vei cmoyi::µicrTJ Kai 'tO oucro6pt
a7to tou� tvavnouµsvou�.
Kata 'tOV N osµpp10v 'tOU XEtµrovo� toUtOU, Î)Â.9ev ElOT)Ol� U7t0 pacn
Â.EUOUCJT)� on oi Ilspcrm 7tOÂ.topKÎ)cravti::� to Kcicrtpov MoucrouA. µf; 8tacp6-
pou� µrix.avei� OKtcO ftµspa� Kai µi) ouvciµi::vot vei 'tO Kata7tOA.eµiJcrcocrtv,
I O fttoiµacrav crKaÂ.a� ou'L vei sicrsA.9cocn µE: 6pµfJv, O.A.A.ci otci tÎ)v ysvvaiav
avticrtacnv toU EVOOV li 69coµavtKOU crtpatsuµato�, acpou E7tecrov ECO� OEKU 1030
X,tAtclOE�, eptcicr9T)CJClV KUtClÂ.Et7tOVtE� 'tÎ)V 7tOÂ.tOpKiav Vcl avaxcopiJcrcocrt.
To 67tOÎOV PA.E7tOVtE� o{ '09coµavoi, EţeA.96vtE� 'tOU Kcicrtpou, tou� EKtVÎJ
rricrav, µi:: ivavte� VlKT)tCli EKElVT)V 'tÎ)V cpopciv.
15 Ei.� tov 7tap6vta xi::tµrova, Katci 'Iavouciptov µfjva, Ecpcivri d� tov
-xa.c"wt:;� oupavov KOµÎJtT)� 7tapci8oţo�. Acrtpov A.iav cpcotelVOV, exov oupav E7tcivco-
„
9ev 6µoico� cpcoti::tvi)v Kai EmµÎJKTJ. 'Ecpaivi::t o oe 7tpo� to µspo� tfj� 06-
cri::co� âcp' ECJ7tEpa� su9u� µetci 06cnv ftA.iou ăxpt. 7tpcOtT)� &pa� tfj<; VUK'to�.
Kai tOUto â8taK07tCO� EV tpuiKOVtCl Kai 1tEVtE ftµspat.�. "E7tet'ta 6 auto�
20 âcr'tÎ) p a7tapaA.A.ciKtco� Ecpav11 µst' 6A.iya� ftµepa� Kai si� to µepo� tfj� âva
toA.fj� EV tptcri vuţi, âcpavi)� yi::yovcil� Ei� 'tÎ)V 06crtv. "EOCOKEV âcpopµi)v El�
7toA.A.ou� to µi::tscopov toî'ito va Â.aA.rocrt 7t0AÂ.ci, 7tpoÂ.eyoVtE� tei µeA.A.ovta,
7tetvav oriA.aofJ, 7tOÂ.Eµov Kai âA.A.ocpuÂ.cov EmopoµiJv, âyKaÂ.a Kai va µi)v
Elxov 7tClVtEÂ.OO� EÎOT)crtV CÎ7t0 µEtECOpOcrK07ttKÎJV. "E7tECJE of; µetcl 'tO µEtE-
25 copov toUto appcocrtia ei� 'tel s6'.>a tfj� tcrcipa�. P6a� OT)Â.OVOtl, Kai EKaµE
µeyciA.ov oA.i::9pov, ei� tp67tOV 67tOU µ6A.1� eµEtVE 'tO tpltT)µ6p1ov, Kai EsTJ
µtro911crav 7tOU.oi 7tpayµateutai Kai EK 'tOOV âpx6vtcov ocro1 EµEtaX,Etpisov
'tO 7tpayµateiav porov. 'AcpiJvoµi::v 'tOU� mcoxou� U1tT)KOOU� 67tOU iJcpavi
cr911crav, imti:: pouµi::vot tei sroa, 67tOU Kai Etpecpovto µt autci Kai EîtA.iJpcovav
30 Kai tel oocriµatci tCOV Kai Elvat âA.119f;� Otl Îl tcrcipa 1tOÂ.Â.a COKÂ.acrE Kai
tţe1tECJE EK taUtT)� tfj� aitia�. Kai µciA.tcrta 67tOU Îl âppcocrtia auti) EnE7t6-
Â.acre Otel µaKpOIJ xp6vou et<; 'tOV t61tOV, Kai iJA.attro911 EK 'WUtOU Kai ft
7tocr6tTJ� -roov tyKatoiKcov, E7tEtoi) Kai o{ mcoxoi li imiJKoot tfj� MoÂ.oapia� 1031
Civ EXCOcrt poa� Vcl Opyrocrcocrt KUl va CJ1tetpcocrt, KUt01K00crt KU9EcrtT)KOtE�
35 Ei� EVU 't07tOV, ei OE µiJ, otacrKop1tisovtat Kal 7teptvocrt01Jcrt.v CÎKatcicrtatOl,
Kai UKOÂ.o69co<; 7tpoţi::veitat µEicocrt� ei� ta au9i::vtt.Ka oocriµata.
· Kat' âpxa� -roO Epxoµevou fopo<; T)A.9sv el� 'Icicr10v 6 I:ouÂ.i::iµav-7ta�
aa� 67tOU U7tÎJPXEtO d� Xotivt.ov µouKacpisTJ�. Auto� Î)tOV µ7tocrtaVtsÎ)
µmicrT)� EV 'AvoptaVOU1tOAet, tOÂ.µT)pO<; Kai opacrtt.K6<;, ev9a µf; to va ÎJOU-
40 viJ9TJ va CÎ7tOKEcpaÂ.icr1] 'tOV rKeVt<; 0AÂ.Î)-7tacrav 67tOU EÎXE cpuyi::t EÎ<; 'Av
optaVOU7tOÂ.tV, Kata 'tOU 01t0t0U T)A.9ov 7tpOtEpOV 060 KamtsÎ)-µ7tacrfjoE� µf;
xancri:: p i cpta Kai of:v touviJ911crav va tOV d1tOKEcpaA.icrouv, Otel t00t0 Ett.µiJ-
9ri i::U9u� µf: tpia rnuyia imo tfj� pacriA.eia� Kai lo10picr911 ei<; Xotiv1ov,
67tou µi::t' 6A.iyov Kat.pov eA.api:: Kai -ri)v �pucrtav µavcroum Kai to M7ta-
45 7ta8ay1 cri:: pacrKepA.iKt, 6µou 11.:.ai to "Osoi> aytaÂ.Ett., ovta� 7tpo� tOUtOt<; Kai
appapcovtcrµsvo; µf: crouÂ.tcivav. ·n� tOtoOtOV Â.Ol7tOV tOV E7tEpt7totiJ911 6
'Iciw P68m; Ei; ăKpov pa9µ6v, Eţooi::6cra<; ECO� eţÎ)KOVta nouyyia xpfJµata
DOMNI A LUI I OAN VODA MAVROCORDAT 59 1
lelor, Ioan vodă a trimis pe slugerul Adam la hanul Crimeei cu arz-mahzar

din partea ţării, în care se plîngea de aceasta. Iar hanul a trimis pe un
mumbaşir cu aşa-numitul iarlîc, adică poruncă în scris, ca să scoată pe
tătarii care s-au întins pe pămîntul Moldovei şi să împlinească ·uşurul 5
de la acei care se împotriveau să-l plătească.
ln luna noiembrie din iama aceea a venit ştirea din Constantinopol
că perşii au împresurat timp de opt zile cetatea Musul cu diferite maşini
de război şi, neizbutind s-o cucerească, au pregătit scări ca să dea năvală,
1030 dar din pricina împotrivirii vitejeşti a oştilor otomane dinăuntru, l i după IO
ce au căzut vreo zece mii, au fost siliţi să părăsească împresurarea şi să
plece. Văzînd aceasta, otomanii au ieşit din cetate şi i-au urmărit, rămînînd
de astă dată biruitori.
ln iama aceea, în luna ianuarie, a apărut pe cer o cometă ciudată. 15
ianuarie
O stea foarte luminoasă, avînd o coadă în partea de sus, de asemenea < 1744>
luminoasă şi prelungă, se vedea în partea de apus începînd de cu seara,

îndată după asfinţitul soarelui, pînă la ceasul unu din noapte, timp de
treizeci şi cinci de zile în şir. Pe urmă, peste cîteva zile, aceeaşi stea a apărut 20
fără vreo schimbare şi în partea de răsărit, timp de trei nopţi şi apoi a
dispărut spre apus. Acest meteor a dat multora prilej să spună felurite
lucruri, prezicînd cele ce se vor întîmpla în viitor, adică foamete, război
şi năvăliri de popoare din alt neam, cu toate că ei nu se pricepeau de loc
în meteorologie. După dispariţia acestui meteor, a dat boală în vitele ţării, 25
adică în boi, şi a pricinuit mare prăpăd, incit abia dacă a rămas a treia
parte din boi, aşa că mulţi negustori şi acei dintre boieri care făceau
negoţ cu boi au avut pagube. Să nu mai vorbim de sărmanii ţărani, care
au fost distruşi prin pierderea vitelor, deoarece cu ajutorul lor ei se hrăneau
şi îşi plăteau dările. Într-adevăr, din această pricină ţara a fost tare lovită 30
şi a decăzut, mai ales că boala a bîntuit în cuprinsul ţării timp îndelungat.
Din această pricină s-a împuţinat şi numărul locuitorilor Moldovei, deoa-
1 031 rece locuitorii cei săraci, li dacă au boi ca să are şi să semene, se statornicesc
într-un TOC:;-c�cfaftfel se risipesc-ŞiJ)iibegesc-în neorhiduială şi prin urmare 35
se priciD.uieŞi:e .o 'scădere-· îrl. dările domneş_ti.
.
··- -Cum s�a desprimăvărat, a trecut prin laşi spre Hotin Suleiman-paşa,
care fusese numit muhafiz al acestei cetăţi. El fusese bostangi-başa la Adria
nopol. Era om curajos, hotărît, şi :fiindcă izbutise să taie capul lui Ghenţ
Ali-başa, fugit la Adrianopol, împotriva căruia veniseră mai înainte doi 40
capugi-başi cu hatişerifuri şi nu izbutiseră. să-i taie capul a fost cinstit
îndată de împărăţie cu trei tuiuri şi a fost numit la Hotin. Peste puţin timp
a primit şi mansupul Dristrei şi seraschierlîcul din Babadag, împretmă 45
cu aialetul din Ozu ; el era şi logodit cu o sultană. Aşadar, Ioan vodă l-a
592 CRONI C A G H ICULEŞTILOR
sic; ta oli>pa µ6vov 1mi de; ta e!;ooa 6Jtoi> eyivav de; tecraapac; ftµepac;
01tOU EKCL9T)O'EV de; to JtaÂ.cinov tfjc; «l>oupµ6aac;, !;excoptcrta U1t0 ta e!;ooa
01tOU eyivav de; ta €!;co KOVCLKlci îOU. "'09ev EOlop{cr9T) xpouµouta va 00-
Sij aJto toi>c; ăp:x;ovt� Kai xpoc; toutoic; Kai liJto toi>c; '09coµavoi>c; xpay-
5 µatEUtac; 01tOU eup{crKOVtO de; tÎ)V tcrcipav, 7tpoc; toi>c; 01tOloU<; eypmjfaV o{
ăp:x;ovtec; Hhci touc; ypaµµata, xapaK\VOUVtec; autoi>c; CSn E1tElOÎ) Kai KiltOl
KOUcrl Kai xpayµateUOVîat EV MoÂ.oapieţ, va 13oTt-Sftacom Kai autoi EV KUl
pcp avciyKT)c; tOV auSâvtT)V tOU t01tOU µt µeptKa oavetKa Kai StÂ.oum tei
Â.ci13et µ& to lisftµi6v touc;, uxoypacp6µevot E'YYUT)tai oi autoi ăp:x;ovtec;, to
JO 6Jtotov Kai outco� Î!KOÂ.o69T)cre. 'E!;aipetov ainov li tfjc; µeyciÂ.T)<; xept- 1032
Jtotftcrecoc; 6Jtou 6 'Irov 1360ac; €oe1!;e xpoc; tov pT)S&vta I:ouÂ.etµciv-xauci
ÎlîOV Kai ii EÂ.Jtic; 01tOU el:x;ev E1t0 aut6v, Oîl ovtac; opacrnKoc; Kai cpol3epoc;
E!;oumacrtftc;, S&A.et cbq>eÂ.ftcret tÎJV taapav, xmoeucov Kai xaÂ.tvaycoy&v wuc;
atciKtouc; t&v y1av1tmipcov tOU Xonv{ou, 01tOU E1tpanov tei aviata oe1vci
1 5 Katci t&v 1ttCO)';WV U1tT)KOCOV, roc; EV tote; €µxpoa9ev eipT)tat.
't.,61:' 'Emtpo7teuovtoc; &n tou âeÂ.fi Xauciv-xauă Katci tov Mciiov µfjva
tou �'l'µo' ftouc; TiA.Sev doT)mc; aJto «l>co!;aviou 7tpoc; tov 'Irov 136oa on Ti
KouaST) 7tpoc; tTtV ăKpT)V m:pi toîi aoeÂ.cpou autou Kcovutavt{vou 1360a vei
€A.apev ai'i9tc; tÎ)v au9evtiav tfjc; BÂ.a:x;iac;, µastA.euS&vtoc; tou MtXciÂ. 136oa,
20 0.A.Â.ci µit oiiuT)c; en 13el3aiac; tfjc; doftaecoc;, fKpmvev 6 'Irov 136oac; tov ăv-
9pco7tov cmou tq>&pe u1v ayy&Â.iav, otci vei µÎ) otaoo9fj 6 Â.oyoc; &coc; va Em-
13el3mco9ij to 7tpăyµa. Meta oe tp&tc; ftµtpac;, ÎIÂ.Sev aJto 13aO'lÂ.euouaT)c; Kai
it tml3el3aico0"1c; autT), 6µou Kai EÎOT)mc; tou µouKapepiou tou 'Irov 136oa de;
n)v au9evtiav tfjc; MoÂ.oal3iac;. 'Ecruva!;ev eu9uc; toi>c; ăpxovtac; Kai EKOl-
25 VOÂ.OYT)<JEV aµcpotepac; tac; xap07tOtac; doftaetc;, oinvec; Kai <JUVEXCLPT)<JilV
Kai E9auµacrav, Â.eyovtec; on ă.Â.Â.OtE OEV E<JUVEl3T) va au9&Vt&ucrouv EV tau
Tql ouo EO&Â.q>oi de; -rac; ouo tcrcipac; Kai on ft tvcomc; ouo au-raoeÂ.q>COV
i]yeµ6vcov avaµcptl36Â.coc; StÂ.&t elcrSm tJtcoq>&Â.Î)c; de; aµcpo-rtpouc; touc; t6xouc;.
Meta o· OÂ.{yac; ftµtpac;, îtA.Se oeuttpa EÎOT)mc; on oi EV pamÂ.euou-
30 cru KU1tlKEXilYtcioec; tOU Mt:x;ci).. 136oa, Otel µeaoÂ.apftaecoc; tOU pamAtKOU
O.p:x;ta-rpou Xaytatsao& Kai ăAÂ.COV µeytatcivcov, EKat6pS<ooav Kai eÂ.apov
6pmµov 13amAlKOV on va auSevteU<JTJ 6 Mt:x;ciA. 136oac; UKOµT) tpetc; µfjvac;.
�hei vei axoyeµm9ij ft tptetia tfjc; au9evtiac; tOU, E<JîOVtac; Kai vei el:x;e 1tÂ.T)
pcoµEvov li Kai to 13amAtKOV xapatm ă:x;pt tOU pT)9Evtoc; Katpou. 0EK0Â.a- 1033
35 KEUovtO oe oi xepi tOV Mt:x;ci).. 1360a Kai µt EÂ.1tl0�, Oîl EV tcp Otacrtftµan
t&V 1tpocrt&Sevtcov µT)VWV iacoc; Katop9rocrCOO'l vei UJtoµ&iVTJ auSEVtT)c; 6 au
-roc; M1xciA. p6oac;. «l>Scicravtoc; Â.omov tou toiouwu cpepµaviou, 6 pT)S⁣
EvltPYEl tei tfjc; auS&vttKfjc; E!;oucriac; roc; Kai 7tp6t&pov. 'AÂ.A.ci Kai 1tpiv vei
q>ScicrlJ to cpepµcivt, tOV Kcovcrtavtîvov Pisov, 01tOU elxev eÂ.S&t EK µtpouc;
40 -rou Kcovcrtavtiv 1360a 7tpoc; touc; KaiµaKciµT)o&c; 6Jtou el:x;e 01opicri::t , E7tp6-
crta!;e vei tOV EK13ciÂ.comv ei;co tfjc; auSevnKfjc; auÂ.fjc; µ& chtµiav, :Uyovtac;
Oîl &coc; ou o&v ioij cpi:: pµcivt tfjc; µastÂ.eiac; tOU OEV µaslÂ.EUEtm. 'EK tOUtOU
wu vecotepmµou eyive tapaxTi de; EKetVT)V titv tacipav. Oi BA.cixoi ăp:x;ov
tec; axopouvt&c; tivoc; au9tvtou µEpoc; va 13acrtciaouv, E1tUO'l0V vei otaµEpi-
45 aouv îÎ)V aptan:1av de; EKcin:pa tei µEpT). To U1ttlKOOV EOlOE tei ooaiµata
"
DOMNIA LUI IOAN VODA MAVROCORDAT · 593
primit cu cinstea cuvenită unui astfel de om, cheltuind pînă la şaizeci de

pungi numai pentru daruri şi cheltuielile ce s-au făcut în patru zile cit a
stat la palatul din Frumoasa, în afară de cheltuielile ce s-au făcut în cele
lalte conace. Deci s-a orînduit să dea împrumută atît boierii, cit şi negustorii 5
turci aflaţi în ţară, cărora le-au trimis boierii scrisori de îndemn, că deoarece
locuiesc în Moldova şi fac negoţ să ajute şi ei în vreme de restrişte pe
domnul ţării, împrumutîndu-1 cu ceva bani, şi îi vor primi fără nici o
pagubă, semnînd ei drept chezaşi ; şi s-a făcut întocmai. Ioan vodă a arătat
1032 aşa de mare atenţie faţă de zisul Suleiman-paşa din pricină 11 că îşi pusese I O
nădejde în el. S-a gîndit c ă fiind o m hotărît ş i stăpînitor temut va fi folositor
ţării, căci va pedepsi şi înfrîna pe nesupuşii ieniceri din Hotin, care săvîr
şeau acele nenorociri fără de leac împotriva bieţilor locuitori, precum am
spus mai sus. 15
În anul 1 744, luna mai, p e cînd era încă mare vizir Deli Hasan-paşa ':!,�
Ioan vodă a primit vestea de la Focşani că s-a auzit la margine cum că
fratele său Constantin vodă ar fi luat iarăşi domnia Ţării Româneşti,
fiind mazilit Mihai vodă. Dar fiindcă vestea nu era încă sigură, Ioan vodă 20
a ascuns pe omul care o adusese, ca să nu se răspîndească, pînă nu se
va adeveri acest lucru. După trei zile a sosit de la Constantinopol şi această
adeverire împreună cu vestea că s-a făcut şi pentru Ioan vodă mucarer
pentru domnia Moldovei. Atunci Ioan vodă a adunat îndată pe boieri 25
şi le-a împărtăşit aceste două ştiri îmbucurătoare. Ei s-au bucurat şi s-au
minunat, zicînd că altădată nu s-a întîmplat să domnească în acelaşi timp
doi fraţi în cele două ţări şi că unirea celor doi fraţi domni fără îndoială
va fi de , folos pentru amîndouă ţările.
După cîteva zile a sosit o altă ştire că, prin mijlocirea protomedicului
sultanului, Haiatizade şi altor înalţi demnitari, capuchehaiele lui Mihai 30
vodă au izbutit să ia firman împărătesc ca Mihai vodă să domnească încă
trei luni, ca să se împlinească domnia lui de trei ani, deoarece plătise li
1033 haraciul împărătesc pînă la această dată. Cei din jurul lui Mihai vodă credeau
şi nădăjduiau că în răstimpul lunilor adăugate s-ar putea să izbutească să 35
rămînă mai departe domn Mihai vodă. Sosind dar acest firman, Mihai
vodă a continuat să-şi îndeplinească treburile cîrrnuirii domneşti. Dar ·şi
înainte de a sosi firmanul, Mihai vodă dădu poruncă să :fie dat afară de
la curtea domnească cu necinste Constantin Rizos, care venise din partea
lui Constantin vodă la caimacamii ce-i numise acesta, spunînd că pînă 40
nu va vedea firmanul mazilirii sale el nu se socoate mazilit. Din pricina
acestei purtări deosebite s-au produs tulburări în acea ţară. Boierii din Ţara
Românească, neştiind de partea cărui domn să fie, căutau să facă pe placul
celor două părţi. Iar poporul plătea dările cu şovăire, luptîndu-se între 45
594 CRON ICA G H I CULESTILOR
µe oiatayµ6v, 7taA.aiovwc; tou <popou µeta tf]c; d7tet9Eiac;. ·o M1xaA. pooac;

am'> to ăA.A.o µtpoc; E1tacrxev EV tcp cruA.A.tyetV XPiiµata va Kaµu ta aMva
ta ouvata. TeA.eutaîov µeta 7taptA.eucriv ouo µT}vrov 6 Krovcrtavtiv p6Bac;,
µit avexoµevoc; va Ka9T}tat roc; fvac; µasiA.T}c; eic; KrovcrtaVttVOU1tOAlV KO.i
5 va au9evtEUTJ ăA.A.oc; de; tOV 9p6vov 67tOU de; autov EOOJKEV Îl �acrtÂda,
E7tpOcr7ta9ricre Kai E7tfjpev ăÂÂ.O q>epµavt avmpEttKOV toO q>epµaviou toi)
M1xaJ.. p6oa, 67tOU etxe mipet Ola va auSevn:�crlJ QKOµT} tpeîc; µfjvac;, Kai
crtaA.Stvtoc; tou <pepµaviou EcrT}Kc09T} 6 Mixa).. P6Bac; Kai ftpxeto de; �acri
).euoucrav, oµroc; Q7t0 to ăÂ.Â.O µepoc; EKlVÎIST}crav Kai ăpxovn:c; ÎKClVOi, tf]c;
I O te 7tpci:>trtc; Kai Beutepac; t6.ţeroc;, µeta 7tÂ.Ti3ouc; cruvaKoÂ.oueouvtrov Kai a7tEÂ-
96vtec; de; PacrtÂ.Euoucrav, EKivricrav crcpoopav ayroyitv 7tpocncÂm6µevo1 7tpoc;
tov towv pacnA.Ea Kata tou M1xaÂ. P<'>Ba Kai EicrT}KoucrST}crav Ev tcp iiµa
Kai d7te<pacricr9rt Kai fi El;opia tou de; titv MuttÂÎ!VT}V. "OSev crtaÂSeic; �a
crtÂ.tKoc; li ăv9pro7toc;, tov u7tavtricre Ka9' Mov Kai 7taipvovtac; tov tov EKa- 1034
1 5 tePacrev de; Pmoecrtov Kai EKeteev tov E7tfjye de; MunÂ.ÎjVT}V.
ESOPIA TOY rPHrOPIOY rKIKA BOEBOM
'Avaµetaţu de; aotac; tac; Eptoac; Kai µaxac; toi) KrovcrtaVtiv p6oa,
tcruvePri va 7tEpl1tE0'1J Kai 6 KaÂ.oc; rpT}yoptoc; ndKa J3oep6oac; de; 7tEpicrta
cnv, eKEÎ 67tOU µe yaÂ.T}Vtrocrav \jfl>XÎ)V tîtaVCl1tClU6µevoc; S1ti tij euvoiq. Kai
20 eoµevei� 67tOU Q7tEÂ.aµpavev U1t0 t&v µeytat6.vrov SK6.3T}t0 tv PmnÂeuou
O'lJ . ToOtO OE yeyove Kata cruyxropT}cnV, roc; q>a{vetat, toO ta 1tclVta 7tpoc;
to cruµcpepov oîKovoµoOvwc; 0eo0, lSn ciyKaÂ.a 6 ftproc; o\Jtoc; toO 7tap6vwc;
aîrovoc; va etxev ăKpav Seocrepemv µE: cicruyKpitouc; apetac;, UÂÂ.. S1tElOÎ) Kai
Eţ lmaÂli>v ovuxrov EST}O'EV ăxpt toOoe EV UOlC1K67tcp 6ÂOKÂ.'ftpcp EUT}µEpiq.
25 Kai OlT}VEKEÎ ftou1ta9Eiq. E7tpE7tE tEÂ.EUtaîov va OOKtµcicru KCli 9Â.î'lflV Kai
crtevoxropiav ev tcp OE tlil picp, Otel va â.7tOKatacrta9ij tEÂEtoc; ăţ1oc; trov
â.7tOKEtµEVOJV ev tcî> µEÂ.Â.OVtl O'tEq>cIVOJV, 00Ktµacr9eic; roc; X,pucroc; ev X,OlVEU
tT}picp. •H oe 7tEpicrtacnc; fttov tOlClUtT}.
'Acpou 6 Krovcrtavtiv pooac; fÂ.ape titv ao9evtiav tf]c; BÂ.aX,iac;, ci1to-
30 cpacncr9Eicrric; tf]c; eţopiac; tOO MtX,clÂ. P6Ba, â.7tecpacricr9T} 6µo0 va eţopta9ij
Kai 6 rpT}yOp P<'>Bac; µE: to va tOV ex.Speueto 6 yeprov cipxteovoOx.oc;
tţ alt{ac; toO XEKtµsaoe 'AH\-1tacră Pesipri, 67tOU 7tapa yvci:>µT}V îOtKÎjV tOI.)
it9eÂricre vei. tov Kaµu ao9evtT}V. Kai 7tp&tov µE:v towpicr9T}crav 6 fvac; eii;
frică şi nesupunere. Pe de altă parte, Mihai vodă se străduia din răsputeri

să adune bani. În sfîrşit, după ce au trecut două luni, Constantin vodă
nemaiputînd îndura să stea la Constantinopol, ca un mazil, iar în scaunul
domnesc care i-a fost dat lui din partea împărăţiei să stea altul, s-a străduit &
şi a izbutit să ia un alt firman, care anula firmanul lui Mihai vodă pe temeiul
căruia urma să domnească încă trei luni. După ce a fost trimis acest firman,
Mihai vodă s-a sculat şi a plecat la Constantinopol 1. Pe de altă parte, au
pornit şi numeroşi boieri de rangul întîi şi al doilea, însoţiţi fiind de o
mulţime de oameni, care, sosind la Constantinopol, au dat o straşnică 10
jalbă, plîngîndu-se împotriva lui Mihai vodă. Plîngerea lor a fost ascultată
îndată şi s-a hotărît ca Mihai vodă să fie surghiunit la Mitilene. Deci,
1034 ieşindu-i în cale un trimis împărătesc, 11 1-a luat şi l-a coborît la Rodosto
şi de acolo l-a dus la Mitilene. 1'5
SURGHIUNIREA LUI GRIGORIE GHICA VODĂ

în aceste certuri şi lupte ale lui Constantin vodă s-a întîmplat să cadă
rău şi bunul Grigorie Ghica vodă, într-un moment cînd locuia la Constan
tinopol cu sufletul liniştit, bizuindu-se pe favoarea şi bunăvoinţa de care 20
se bucura din partea înalţilor demnitari. Aceasta s-a întîmplat, precum se
vede, prin iertarea lui Dumnezeu, care orînduieşte toate în chip folositor.
Căci acest erou al secolului de faţă era cu totul cuvios şi avea virtuţi nease
muite, dar deoarece a trăit din fragedă copilărie şi pînă acum în necurmată
§i desăvîrşită bună stare şi neîntreruptă plăcere, trebuia acum în urmă să
încerce şi durere şi supărare în această viaţă, ca să se facă cu totul vrednic 25
de cununile vieţii viitoare, încercat fiind ca aurul în turnătorie. Iar împre
jurarea a fost următoarea :
După ce . Constantin vodă a primit domnia Ţării Româneşti şi s-a
hotărît surghiunirea lui Mihai vodă, s-a hotărît ca în acelaşi timp să fie 30,
surghiunit şi Grigorie vodă, deoarece îl duşmănea bătrînul cîzlar-aga din
pricină că marele vizir Hechimzade Ali-paşa a vrut, împotriva părerii
acestuia, să-l facă domn 2• Şi mai întîi s-a orînduit ca unul să meargă la
1 Spre deosebire de cele spuse de cronicarul nostru, Enache Kogălniceanu afirmă
că după ce « s-au împlinit cele trei luni, atunci S·a dus Constantin vodă în Ţara Româ·
nească » (vezi M. Kogălniceanu, op. cit., III. p. 208). Credem însă că adevărul este de
partea cronicarului nostru. Am văzut mai sus (p. 53S) că Mihai Racoviţă a îmbrăcat
caftanul domniei la 1 septembrie 1 7 4 1 , deci dacă era vorba să-şi împlinească domnia
de trei ani, urma ca el să domnească pînă la 1 septembrie 17 44. În realitate, Mihai
Racoviţă a fost mazilit în luna mai, dar a mai stat încă două luni, după cum afirmă
mai departe cronicarul nostru, iar la sfîrşitul lui iulie el a fost exilat în insula Mitilene
(vezi mai departe, p. 5 99). Aşadar, sfîrşitul domniei lui Mihai Racoviţă nu este în « mai »,
cum arată Aurelian Sacerdoţeanu (op. cit., p. 23), nici în « iulie » cum stabilesc Const.
Giurescu (op. cit., p. 523) şi Ion Ionaşcu (op. cit., p. 493), ci pe la 20 iulie 1 744.
2 Aceasta este justificarea dată de cronicarul familiei Ghiculeştilor ; dacă· însă
vom citi rapoartele capuchehaielor lui Constantin Mavrocordat ne vom da seama că.
t.
:x.ropiov M1touytoi>K Aepf: 1tÂ.T)criov 'tfjc; Il6Â.eroc; Kai 6 ăÂ.Â.oc; Ele; ăÂ.Â.O x(l)
piov 1tÂ.T)UlOV 'tOU M1tOUîlOUK Aep&. ME'tE'tpcl1tT) oµroc; aihT) Îl (m6cpamc; Kai
fylVE îtpOU'til'Ytl. on 6 µf:v Mt:X.ciÂ. pooac; vei U1tclî1J Eic; MunÂ.Î)VT)V, 6 of:
�J:1io" rpT)yop pooac; Ele; T&veoov. Tij K' Â.Ol1tOV 'tOU 'louÂ.iou, 1tpoc; OEKcl 11 'tTJV 1035
> 5 ropav 'tfjc; fiµepac;, tp:x.6µevoc; 6 'tUaouuÂ.cip-Kta'tt1tT)<; Ele; 'to 1tapci 'tOV ai
"(laÂ.OV 1taÂ.cl'tlOV 'tOU rpl)yop pooa µf: K«ÎKlOV 'tEUUclprov KOl1tT)Â.a'troV Kai
EiueMkov tuuvoµiÂ.T)UEV ropav {Kavt)v µE't' aO'tOU EV µtrţ 'troV OtKlOOV 'tOU
civoprovoc;. I:uvoµtÂ.OUV'tOlV aO'troV, t:x;aipOV'tO oi oiKEiOl 'tOU rpT)yop P6oa,
voµi�OV'tEc; on Olcl 'tt) v 1tOÂ.Â.TtV CÎ\jl'T)<pT)Uiav 61tOU 6 Krovu'taV'tiV P6oac; EOEl:-
10 l;E îtpoc; µeptKoi>c; 'tOOV µeytu'tclVOlV, Kpcl�El 'tOOpa Î) pamÂ.eia 'tOV rpT)yop
P6oa Olci vei 'tOV Kclµ1J aoS&V'tT)V Ele; BÂ.axiav. "AÂ.Â.Ol oe ăÂ.Â.a 1tap6µoia
fÂ.eyov Kai e'tEKµaipoV'to 7tEpi ao'tou. •AÂ.Â.. aO't6c;, CÎ"fKaÂ.ci Kai 7tpo 060
fiµeprov EI:x.e 'tt) v EÎOT)O"lV on µeÂ.Â.El vei. tl;optuSij, 1tilV'tEÂ.mc; oµroc; of:v tuuy
:x.uuST) KU'tci. 'ttlV cpumKitv 'tOU µeyaÂ.O\jl'U:X.iav, oooe 'tO tcpaveproue, 1tapci µ6-
15 vov 't reropycIKlJ :X.«'tµavq>, uuµ1tEV9Ep4> aO'tOU • •Acpou tuuvoµiÂ.T)UUV µe'tci
'tou 'tuaouuÂ.ci.p-Kta'ti1tTJ, tKa't&PTJuav 6µou ciµcp6'tepot Kai tµpaivoV'tec; Eic;
'tO KaÎKlOV E1tfjyav Ele; 'tO 6u1tinov 'tOU aO'tOU ciyă. IlapeÂ.SOUUT)c; copac;
OEU'tepac; Kai 'tpl'tT)c;, Îl o6µva Kai o{ µ7tET)�ao&oec; ftpx1uav vei U1t01t'tEUOlV
'tat 'tel CÎ1tEUK'taia Kai vei UUÂ.Â.oyi�OOV'tat 'tel tvaV'tia, cpopouµEVOl Kai 'tO
.20 &u:x;a'tOv KaKov Kai µE'tEPÂ.fiST) fi 7tpo'tepa :x;apci Ele; ăKpov cp6pov. "Ecp9aue
of: Kai 6 µ&yac; opayouµavoc; 'IroaVVT)c; KaÂ.µouuT)c; Kai CÎVÎ)îîElÂ.EV au'tOic;
'tt)V tl;opiav 'tOU ai>SEV'tOU. "Eypa\jl'E Kai 6 i01oc; aoSeV'tT)<; 1tpoc; 'tl)V o6µvav
ypaµµa'tiotov, 1tapl)yoprov aO'tÎIV otci 'tt)v tl;opiav 'tou, Kai 1tapayyeÂ.rov on
vei U'taÂ.9iilut 'tel civayKaia 'tflc; ooomopiac; 'tOU µE'tcl Kai oÂ.iyrov- OOUÂ.OlV.
�5 Tij E1ta6ptov E1tflyav o{ otop1uS&v'tec; oouÂ.ot 'tOU Ele; 'to ou1tinov 'tOU 'tua
ouuÂ.cip-Kta'ti1tT). Tt)v UO'tÎIV ropav oµroc; 01tOU 6 'tuaouuÂ.cip-Klil'tl1tT)<; el:x;ev
EÂ.Stl îtpoc; 'tOV rpT)yop P6oa Olci. vei 'tOV UT)1COOU1J, EI:x.av U'taÂ.Sfi 'Kai ăÂ.-
Â.01 µouµ1tauipT)OEc; Ele; 'tOV reropycIKT)V Xcl'tµavov Kai ele; 'tOV I:'taupaKT)V
:x.etpoupy6v, Ka90 KamKf:X«Ytci.v 'tou Mt:x;ci.Â. pooa Kai 'tOi>c; &cpepav li Kai 1036
30 ai>'tOi>c; ciµcpo'tepouc; Ele; 'tO aO'to 6u1tinov 61toi> Îl'tOV 6 rpl)yop pooac;.
'EÂ.SOV'tE<; oe 'tij au'tij fiµEp� o{ Kil1tlKE:X.il'YlclOEc; 'tOU Krovu'tav'tiv P6-
oa, 6 ApaKoc; I:ou'tuoc;, îtpOOT)V µEyac; Â.oyoSE'tT)c;, Kai oi Â.omoi 'tOV E1tapl)
y6pouv 01ci 'tO uuµPePT)Koc; 'tfjc; tl;opiac;, Â.eyov'tec; on Tirnv f:�acpvtKov Kai
on 6 iotoc; pamÂ.ei>c; E1tp0U'tal;e vei tl;optu9rom x:ai oi ouo µa�iÂ.T)OEc; au-
35 Sev'tat, 6 rpl)yop P6oac; OT)Â.aot) Kai 6 Mt:X.UÂ. P60ac;, Otel vei Â.El\jl'OUV citro
'tt)V Krovu"tavnvo61toÂ.1v, vei µt) uuy:x.u�ouv 'tOi>c; ai>S&vmc; xrov 060 't67trov.
"Euyov îtpoc; 'tOU'tOtc; on 6 Krovu'taV'tiV P6oac;, O'taV aKOUUTJ 'ttlV t�opiav
'tOU rpl)yop P6oa, SeÂ.Et U1tEpµaxfiuet 1tăut 'tp61t0tc; Otci u)v EÂ.tuSepiav
atît bătrînul Grigore Ghica, cit şi 6.ul său unelteau prin toate mijloacele ca să obţină
fie domnia Ţării Româneşti, 6.e cea a Moldovei, nelăsînd în pace pe marii demnitari
ai Porţii şi în acelaşi timp ponegrind pe adversarii lor.
Aşadar, pentru ca domnii din Ţara Românească şi Moldova să domnească în linişte,
sultanul a luat hotărîrea ca cei doi foşti domni, Mihai Racoviţă şi Grigore· Ghica, să
1ie exilaţi, primul la Mitilene, iar al doilea la Tenedos.
DOMN IA LUI I OAN VODA MAVROCORDAT 597
satul Buiuc Dere, lingă Constantinopol, iar celălalt, la un alt sat lingă
Buiuc Dere, dar această hotărîre a fost schimbată şi s-a dat ordin ca Mihai
vodă să meargă la Mitilene, iar Grigorie vodă la Tenedos. Deci la 20 iulie 2<01ţ'��
1035 pe la li orele zece din zi, a venit ciauşlar-chiatip la palatul lui Grigorie 5
vodă de pe malul mării cu un caic cu patru vîslaşi şi intrînd într-una din
casele unde locuiau bărbaţii a stat cu el de vorbă mai mult timp. În timp
ce ei stăteau de vorbă, rudele lui Grigorie vodă se bucurau, deoarece
credeau că din pricina purtării cu multă nesocotinţă a lui Constantin vodă
faţă de cîţiva înalţi demnitari, de aceea împărăţia îl cheamă acum pe Grigorie 1 0
vodă c a să-l numească domn în Ţara Românească. Alţii spuneau alte lucruri
asemănătoare şi trăgeau concluzii, tălmăcind în fel şi chip. Dar el, deşi aflase
cu două zile înainte că va fi surghiunit, totuşi nu se tulburase de loc, fiind
mărinimos din fi.re, nici n-a destăinuit acest lucru decît numai lui Iordachi 1 5
hatmanul, cuscrul său 1• După ce a stat de vorbă cu ciauşlar-chiatip, au
coborît amîndoi şi, intrînd in caic, s-au dus la casa acestui aga. După ce
au trecut ceasurile două şi trei, doamna şi beizadelele au început să bănu
iască şi să se gîndească la lucruri neplăcute şi potrivnice, temîndu-se de
nenorocirea cea mai mare, aşa că bucuria de mai înainte s-a schimbat 20
într-o mare teamă. A sosit dar şi marele dragoman Ioan Calmusis 2 şi le-a
adus la cunoştinţă surghiunirea domnului. A scris şi însuşi domnul un
răvaş doamnei, îmbărbătînd-o pentru surghiunirea sa şi dind poruncă
să i se trimită cele de trebuinţă pentru drum împreună cu cîteva slugi.
A doua zi slugile care au fost rînduite s-au dus la casa lui ceauşlar-chiatip. 25
Dar în timp ce ceauşlar-chiatipul venise la Grigorie vodă ca să-i ridice,
fuseră trimişi şi alţi mumbaşiri la lordachi hatmanul şi la Stavrachi
1036 chirurgul, care era capuchehaia lui Mihai vodă, şi i-au adus li şi pe aceşti
doi la aceeaşi casă, la care se afla Grigorie vodă. 30
Venind dar în acea zi capuchehaiele lui Constantin vodă, Draco Suţu3,
fost mare logofăt, şi ceilalţi îl îmbărbătau pentru surghiunirea întîmplată�
spunînd că a fost ceva neaşteptat şi că însuşi sultanul a dat poruncă să
fie surghiuniţi cei doi domni mazili, adică Grigorie vodă şi Mihai vodă, 35
ca să nu mai fie la Constantinopol şi să tulbure liniştea domnilor din cele
două ţări. Pe lingă acestea, ei mai spuneau că atunci cînd Constantin vodă
va afla de surghiunirea lui Grigorie vodă se va strădui din răsputeri pentru
1 E vorba de lordachi başa Mihalopol, care în noiembrie 1 742 nu era încă cuscrul
lui Grigore vodă, deoarece capuchehaiele lui Const. Mavrocordat din Constantinopol
ii scriau că Stavrache, capuchehaia lui Mihai Racoviţă, s-a întîlnit cu başa Mihalopol
« care e vorba să devină cuscru cu Grigorie vodă şi care cunoaşte bine toate treburile
lui » (vezi ms. gr. 1 069, f. 223r).
2 E vorba de dragomanul Ioan Calimah.
3 Despre Constantin Draco-Suţu, baş capuchehaia a lui Constantin vodă Mavro
�
cor at vezi Const. Daponte, Catalog istoric, în Const. Erbiceanu, Cronicarii greci, Bucu·
reşn, 1 888, p. 1 92.
'tOU. Aimi. 'tCL Â.6yta 6 µtv rp11yop poom; 6µo() Kai 6 n:ropyaKT}i; 6 x.a'tµa
voi; S7tpomto10uv'to va 'ta mcrn:urocnv, oµroi; 6 I:'taupaKT}i; KamKex.ay1(1.i;
'tOU MtX,CLÂ. p6oa, ci>i; o�uSuµoi;, Ct7tEKpiST} C>n oA.roi; OlOÂ.OU autoi tvi)pyT)
crav Eii; to va t�optcrS&crtv autoi o{ Mo al>Sev'tat. Tij autij fiµtpq. TtÂ.Se
.s Kai to cpepµlivtov ti'\i; t�opiai;. "OSev Ct7t0 SKeîvo 'tO 6cr7tinov 'tOV SKate
pipacrav Kai 'tOV epaÂ.OV Eii; eva îtÂ.OÎOV 67tOU Titov fiwtµacrµtvov Eµ7tp0-
crSev 'tOU y10uµ7tpOUKiou, Kai Eii; Mo ftµepai;, crov 0etp, KateurooroS11 eii;
Ttveoov, evSa µE 7tpOU7tUV'tT}O'lV 'tWV ieptrov Kai îtOÂ.Â.rov Â.aiKrov tfii; VÎ)O'OU
t�eA.&ov imf\yev eli; îÎJV OlOptcrSeîcrav autct> KatotKiav. THA.Sev SKEi µet'
'.I O oÂ.iyai; fiµepai; Kai 6 Mixa.A. pooai;, 7tepvrovtai; oia va 67tliY1J Eii; tTiv Mu
nA.i)v11v, Kai µEivai; µiav VUKta 6µou µEîCL 'tOO rp11yop pooa, tfj S7taUplO
a7t'fiA.Sev Eii; tov 01rop1crµtvov t67tov 6µou µE tov I:taupliKT}V KamKex.ay1av.
·o OE rp11yop pooai; eµetve otatpiprov tv Teve0(9 7t6te µtv µt avilyvrocrtv
ieprov PtPA.irov, 1tO'tE OE µE 7tep1016.paow tc1>v euµ6pq>rov 't01t(J)V tfii; VÎ)O'OU. li
15 MAZIAEIA TOY EIIITPOIIOY .:1.EAH XAI:AN-IIAI:A KAI 1037

EIIITPOIIEIA TOY THPIAKH MEXMET-IIAI:A
Kata tov W x.povov ti'\i; wu 'Irov pooa fiyeµoviai;, µa1;1A.euStvwi; tor> .:1.e
Â.f'i Xacrav-7tacră, n.ape tÎ)V pacnÂ.tKÎJV crcppayîoa 6 TT}ptaKÎ) Mex.µEt-1ta
crai; ocrni;, Ct1t0 SKEÎ 67tOU Ti'tOV "(EVl'tO'Ep-tcpevncriJ 'tOU Ot/;aKiou 'tWV y1av1-
20 tcrcl.pcov, tv otacrti)µan Mo x.povcov ey1ve Kai tepcrava-tµ1vTi Kai Kex.ay1ai;
tou tmtp67tou Kai teA.eutaiov t7titpo7toi;.
Autoi; Tjtov ytpcov aÂ.Â.OKOtoi; Kata tÎJV yvffiµT}V, oucrilpecrtoi;, opyi
Â.oi;, OElO'tOaiµcov, nµropT}tÎJi; OEl voi; Kai Ct7tapah11wi;. .:1.ta 7tapaµtKpav
al'tiav S7tatoeue paptroi; Kai µ6.A.tcrta wi>i; 'tCL rovta 1t(J)Â.0UV'tai; tv 'tij ayo-
:2 5 p�. EuSui; 67tou n.ape 'tÎ)V tmtpomKi)v, tpouA.i)S11 va Savatrocru tov .:1.aou
'tTJV ·Eppaîov, 7taÂ.mov µ7ta/;1pyuiµ7tacr11v wO 6tl;aKiou Kai 7tÂ.oucr1ov. Kai
to µEv ai'.nov Tjtov cp96voi; 7taA.moi; Kai µv11cr1KaKia a7to tov Katpov 67toi>
Tjtov "(EVltO'Ep-tq>eVtT)O'ÎJ , µE to va epA.e7te 'tOV •Eppatov EX.OVta µeyaÂ.T}V
lcrxi>v µeta�u 'tWV "(lQVl'tO'apcov Kai 'tWV 7tpOEO'îWîIDV autroV Kai nµroµe-
:.30 vov µeycl.A.co; U1t0 autrov, otnvei; fot<iµevot eµ7tpocrStv 'tOU, oev iicrxuvovto
va. Ct0'7t<i/;covtat Kai 'tÎJV xetpa autou. Atyoucri nvei; O'tl va. E1tt1Cpavev 6
·Eppatoi; tov pT)Sf:vta 'tote yevttcrf:p-Eq>EVtT}O'Î) µE Kil7totov Â.oyov Katacppo-
liberarea lui. Aceste vorbe, Grigorie vodă precum şi lordachi hatmanul

se prefăceau că le cred, Stavrachi 1 însă, capuchehaia lui Mihai vodă, om
supărăcios, a spus că ei sînt acei care au uneltit ca să fie surghiuniţi cei
doi domni. în aceeaşi zi a sosit şi firmanul de surghiunire. Aşadar au
coborît pe Grigorie vodă din acea casă şi l-au îmbarcat într-un vas care 5
fusese pregătit în faţa iumbrucului şi, după două zile, cu ajutorul lui Dumne
zeu, a ajuns la Tenedos. Acolo a debarcat şi, fiind întîmpinat de preoţi
şi de mulţi locuitori ai insulei, s-a dus la locuinţa ce i-a fost orînduită.
Peste cîteva zile a sosit acolo şi Mihai vodă în trecere spre Mitilene, care, 1 0
după. c e a rămas o noapte împreună c u Grigorie vodă, a doua zi a plecat
la locul orînduit, împreună cu Stavrachi capuchehaia sa. Iar Grigorie
vodă, în timpul şederii sale în Tenedos, îşi petrecea vremea cînd cu citirea
sfintelor cărţi, cînd cu preumblări în părţile frumoase ale insulei. li
1037 MAZILIREA MARELUI VIZIR DELI HASAN-PAŞA Ş I VIZIRATUL 15

LUI TIRIACHI MEHMED-PAŞA
În al doilea an al domniei lui Ioan vodă, fiind mazilit Deli Hasan-paşa 2,

a primit pecetea împărătească Tiriachi Mehmed-paşa, care de la ienicer
efendisi al agiacului ienicerilor a ajuns în răstimp de doi ani şi tersana
emini şi chehaia al marelui vizir, şi, în sfîrşit, mare vizir. 20
El era un bătrîn ciudat neplăcut, supărăcios şi cu prejudecăţi, care
pedepsea în chip straşnic şi fără cruţare pentru cea mai mică pricină,
mai ales pe acei care vindeau de-ale mîncării pe piaţă. Îndată ce a primit
viziratul a vrut să ucidă pe evreul Daut, vechi bazarghian-başa al ogiacului 25
şi om bogat. Pricina a fost o veche pizmă şi ură din timpul cînd fusese
ienicer-efendisi, deoarece vedea că evreul avea atunci mare trecere printre
ieniceri şi căpeteniile lor, iar aceştia îl aveau în mare cinste. Ei stăteau în
picioare în faţa lui şi nu le era ruşine să-i sărute şi mina. Se spune că 30
evreul l-ar fi amărît pe zisul ienicer-efendisi de atunci cu o vorbă de ocară,
1 Cu privire la activitatea lui Stavrachi chirurgul, desfăşurată la Constantinopol

în calitatea sa de capuchehaie a lui Mihai vodă Racoviţă, găsim multe ştiri în rapoartele
capuchehaielor lui Constantin vodă Mavrocordat, păstrate în ms. gr. l 069.
lordachi Stavrachi a fost unul dintre fanarioţii cei mai intriganţi şi lacomi din
Constantinopol, prieten al sultanului şi al marilor demnitari turci ; el izbutea prin influ
enţa sa să numească sau să destituie pe domni, să prigonească pe boierii rom · ni, să
exileze pe adversarii săi etc. Fiul acestuia, Iordache Stavrachi, sau Stavracoglu, a ocupat
în Ţara Rom nească diferite posturi, de la cămăraş la spătar, precum şi pe cel de baş
caimacam, trimis înainte la laşi de Constantin Racoviţă ca să-i pregătească primirea.
Despre activitatea lui lordachi Stavrachi, precum şi despre o istorie rimată scrisă cu
prilejul sfîrşitului său năpraznic, se ocupă pe larg Const. C. Giurescu într-un articol
intitulat Istoria lui Iordache Stavracoglu, în Oma�iu lui I. Bianu, Bucureşti, 1 927,
p. 20 1 - 2 16.
1 Mazilirea lui Deli Hasan-paşa a avut loc la 13 august 17 46.
SQrlns 9 A3.o lubP. AQ2 Aşg 1n:x l;Lg13uş 'Sng9g AC?I. 9 Sorlne9�Q l1A'9<1>? S9:xl.J.g Ol>
-3grln.o Ql. 01.QOl. S13 ·Sl.J.29onv QOJ.QD Sl;Ll..OllL.ODd3lLQ 9 ue.onnd>3:X3lLţl UQ
Al.0 Ugl3 13g'9Y., 3Xp AŞg l.J.t1 9:xţi ţD:X T;IY.,D:XĂ.ţl 'AO!Ddg3 0 i\Ql. 3.0Drl?d:XŞ 'n02'9ADG
SoXOA?. lD/\}3 'Snoi:xpgolLD/\ţ> Sn1do.tl.J.2n:x şti /\Ul/\?GQD noi A91g1 /\Ql. 3.01.J.J.
-/\'9IDO:Xn.oş l;Lgt3lLŞ UQ i\0/\'9 flrlD'{D1g 'nO}/\UOX {)OJ. /\l;LJ.td:X /\QJ. QlLţl 'Sro3.0
-1d:x St.J.i nrfrf'9dĂ. toiY, 'lrl'9'll /\qJgD'{ 1n:x Sn}J.A3GQD noi Snrn1 SY,i /\ro9:xl.J.lLQ SE
A<;!;>J. :xş AO!Ddg3. Di\?, QlLţl lDlY,'{XO/\? T;IA QJ. nrlkQdlL AOdod>9lLn/\ţ> Sq> Sng9g
AC!JJ. 9 AQlLlOY., SDl/\O'.'.)}rlON ·noJ./\?GQD QOJ. AOtlLC!JAŞ SoA3rl9odo.tl.J.in:x 'Soi\
-DrlJ.'9X 9 /\OĂ.}Y.,Q l.J.&�gndO&? QOlLQ /\O'{Q Şrl 'll�pgOlLţl QJ. T;IA UG�MgŞ /\Şg
6&01 o J.QOJ. 3190 .Y.'lţ> 'ng9g AC!JI. Qoi li SQodeXş S13 /\n.ono93� wng S}3 ll.t'9lLQ T;IJ.
T;I/\ T;llg Sro1d>nd)l ninrlrl'9dĂ. /\QlQD Sp A3.otdpX3/\Ş S1:X'9Y.'{OlL ug Sm/\o.tn Of:
•nolA?GQD QOl /\OY.,nog}lLŞ Sq> /\Q/\U'.'.)no)lDl/\D)I /\U:X'9Ă.dro3J /\O/\Drll'9X 3191
AQl 1n)l llO}/\Dg1g 1lL? 5101902 S9du şg 3.ol.J.d9.tl.J.1n:x3. ·ng9g "C!ll. QOl T;llD:X
l!.&l.J.'{ţ> /\D}d OA.UlD)l /\D}rlD)l u�pgolLţ> T;I/\ l.J.&�/\C\gŞ AŞg 'Snpg1d:xţ> T;ll3rl Sro
-3.o?eoug sy.1 su.ope.oDl3�? '"<:!:>"nrlroeo. Arol/\?&3dn3dmt "ro'V.'lP. 1n:x no}A 11
-ox no1 0011d:x no/\?rllldp 001 'ilJ.onodnu pq 'no1/\ng1g 1uş Sp&Dl.ondnu si
in)l l/\'9rld3d> /\0200102 91 şrl So1ndg30 Spel.J.d 9 AQlLlOY., So/\3rl9Xd3, ·no}/\
-uox Qo1 Sl;L11d:x 9 /\l;L1Qn /\t.o3G9lLQ AlJ.1 ll.o�dro3e T;IA ug A9:x11:xn1.oodu
l/\'9rld3d> Di\;! 139'9'! 3Xp 1.J.19onv SOl/\?Ă.li\lL A3G(l)AP. QOl /\Oi>?rl Ql. şrl ng9g
A(!>J, 001 T;llD)l SoA3rl91D'{:X.oodlL SD}l/\Dd>o)ln.o Snod9dm1g şrl 1D)l An.ono93'{
-1.ong Sp "C!JG"t3lLţ> 'Sl.J.1/\'9cbo:xn.o 1n)l So.tdQO/\DlL 'ADJ/\Dg.touw Al;L1 Sp /\l.O oi
-QO)llOlD)l QOlLQ Sno1ndg30 SQOl QlLţ> SDA;J /\Qdtn)l /\Ql /\OlQOl T;llD)I
"/\D�l/\lL?. /\Ql !3:XŞ 'A'9/\DX )lQO'{DlLJAJ: i\Ql Sp /\Ol S'9l/\O/\(!J:XU.O
tD)l 'Y.ero1n/\DG T;I/\ 3�Dl.09duş 'Sn1do.tl.J.rn)l Snod9cbl.J.1n/\DG QOlQD ,dnu Sn1
-/\OC)O)lţ> 1n:x 'l.J.19onv QOl 1d3JL nou9d11uş QOl T;ldDJL 1n:x ll&'9rl T;IA Dll3lL?l3rl
3.0U/\C)3d l.t 'At.otd)l91Lţ> /\U2C)D102 /\l;Ll T;llg SQ3'!1.0Dg Q l.J.&X'9dn13, ·SolLodl}lL? Q S l
A3&Drl?. /\Ql SC!J&D)l l;L.on.tţ>-d?.OltA3Ă. Q A3rln:xa„ ·no1:xn'.'.)1Q QOl /\'QlL 91 lD/\}3
SOA!3:XŞ lD)l l;Lgt3lL? 'no.o D}3Y.,l.ODg lţ U.&'9rl T;I/\ !3dourllJ. /\O!DdEJ3. /\UlC)ODV
AQl QlLţ> Q3'{t.ong 3li\9dXnY.,olL '1Y.,9o:x 91 T;11V : Srou9d102no101 Y.e1d:xouţi T;I/\
'l'!C)O:X Ql 13Xj! Sq;>lL '/\D13G�/\C\O /\lJ.l T;llD:X 'Sro?"tt.oDg QOl QlLQ 3191 S0/\3rlC!J2
-rodş '1rln'.'.)1 D/\?/\D:X Sp ll.o�M:x.oodlL T;I/\ T;ltg SQ3"tt.ong Q rn13Xd?�? QOlLQ O l
AQdrn:x S}3 (/\q;>Anrlroeo. Aq;>i W03"tt.ong S102 T;1dnlL rn1.01s13 Sq>) Sro?"tt.ong
001 Sng9lL SQol Sp n1nrl�gOlLQ T;ll lld?cb.oodlL i\Dl9lLQ 119 l;L.on.tţ1-dş.oi1/\3Ă.
3191 i\Ql om9d1 c.!;>1 c.!;>:xu.onrl 3�Dg}g3, "/\OlL9d1 /\Ql /\OlQOl UG.O}dt3XDl3rl?
9&01 1n:x 3.ol.J.9M3lLŞ 'AD}3"tt.ong /\l;Li Sp 11 S91.oro/\Ă. 1n:x no1:xn'.'.)1Q QOl /\<;!;>l Q�Dl
-3rl S9dnX.01 '/\3rlOlLl3 Sq> '/\011} So1ndg3 . Q QOlLQ AT;l.O C!J '/\O'!DgA'9:x.o �Gl.J.A s
-3�odlL ltrl T;I/\ QOlLQ ll.O?Y.,3l:XŞ Ql T;I/\ cbu9d1 l/\}l SoA3rl9'.'.)nX01.0 1n:x ll.OC!Jltl/\
-ne /\Ql T;I" AQlLloY. Speu '!noa /\D!tolLQ3 /\l;L1 1n:x rnl/\gorln&"? T;I" SD}l/\D/\?
·
�ş 1mt l.OQo:xn:x1.ol.J.Arl T;I/\ 92 '/\q;>/\nrlroeo. /\<;!;>2 /\Ol.0!3"tlL 91 1lLŞ Sep /\01g1

lD/\}3 SC!JGD)I 'SOlLOdl}lLŞ t\3.0D&cb?. i\Dl.Q /\3.0UA<;>rl.ol.J."tţl /\Ql /\Şg 1D):l i\Q:XllU/\
M 01 1.lS31n::>IHD V::l!NO�::> 009

DOMNIA LUI I OAN VODA MAVROCORDAT 601
pe'"'care acesta n-a uitat-o cînd a ajuns 'mare vizir, precum este de cele mai
m ulte ori felul otomanilor de a purta ură, dar şi, dimpotrivă, de a-şi aduce
aminte şi de binefaceri. Vrînd dar ca să-l ucidă şi cugetînd în ce chip să-l
omoare, în aşa fel incit să nu se facă vîlvă, deoarece, după cum am spus, 5
1038 evreul avea trecere pe lingă cei de la ogiac şi era cunoscut li de împărăţie,
a născocit şi a folosit acest mijloc. A învăţat în taină pe ienicer-agasi
din acea vreme ca, atunci cînd va merge sultanul să se închine la vreo
geamie şi îi va pune încălţămintea în picioare (precum este obiceiul la
sultanii otomani) şi va fi întrebat de sultan, după obicei, ce face culul, 1 0-
s ă răspundă astfel � s ă aveţi ani mulţi stăpîne, despre eul poate împărăţia
sa să afle de la evreul Daut, deoarece el este totul la ogiac. lenicer-agasi
a făcut precum l-a învăţat marele vizir. Sultanul s-a tulburat de acest 15
răspuns ş i a cercetat după aceea să afle d e l a marele vizir despre Daut
şi auzind de la el învinuiri grave, a poruncit să fie omorît şi, fiind dus la
Baluc-Hana, acolo a fost înecat.
În vremea aceasta unul dintre evreii care locuiau în Moldova, un 20
viclean şi defăimător, a plecat la Constantinopol şi cu felurite pîri minci
noase s-a plîns împotriva lui Ioan vodă şi prin mijlocirea zisului Daut,
care fuse.re înecat, luase-un :firman, prin care i se dădea poruncă judecăto
rului Hotinului să cerceteze această pricină. Deci, întorcîndu-se zisul evreu
în ţară cu acest :firman şi înfăţişîndu-se înaintea divanului, de faţă :fiind şi 25
amintitul judecător al Hotinului, precum şi alţi turci, şi cercetîndu-se pricina
cu mare atenţie, acesta n-a izbutit să dovedească drept adevărate niciuna
din învinuirile aduse împotriva lui Ioan vodă. El a mai învinuit în faţa
divanului şi pe hatmanul de atunci Iordachi Cantacuzino că unelteşte
împotriva domnului, spunînd că de multe ori i-a dat pe ascuns scrisori 30
1039 ca să le ducă la Constantinopol, la duşmanii li lui Ioan vodă. Dar nici acest
lucru n-a putut să-l dovedească ; totuşi, hatmanul s-a tulburat puţin,
fiind învinuit în faţa domnului. Socotind dar Ioan vodă că este de neîngă
duit să :fie supărat de un evreu, supus al ţării sale, a luat ilam, adică sentinţă 35
de judecată, de la judecătorul Hotinului, în care se arăta că deoarece acesta
a pîrît în mod mincinos pe însuşi domnul său, cu învinuiri neîntemeiate,
este vinovat de pedeapsa cu moartea şi l-a spînzurat 1, deşi încă nu aflase
că sprijinitorului acestuia, Dau t, i se tăiase capul. La această îmtîmplare,
Ioan vodă s-a arătat prea iute la :fire 2, deoarece minia nu l-a lăsat să se 40
1 Desigur, despre spînzurarea acestui evreu este vorba şi în K;pi� xaelTQJP

unde vedem d Daponte îşi recunoaşte vinovăţia şi răutatea sa, vezi Legrand, op. cit.,
vol. III, p. 43.
1 De menţionat că şi Constantin Daponte afirmă că Ioan Mavrocordat era iute
la fire, vezi Legrand, op. cit., III, p. 2 7 - 28.
va Utoxau9ij, Oîl UTIKcOVOVtac; tOV ·Eppaiov, ă.KoÂ.ou9ouue va tvoxA.119ij

7t&plUUOt&pov cl1t0 tOV âaout11v. ăv lK&ivoc; Otv E1tl1tt&V \mo opyftv Pa
utÂ.tKÎJV.
ToOwv tov Katpov tiA.9ev eic; Mnoyoaviav Kai 6 'Avnoxeiac; l:uA.Pi::-
5 atpoc;, aytciltat0c; 7tatpuipx11c; Kai euA.apeiac; ă.�toc;. "Ounc; Otatphvac; tKa
vov Katpov tvtau9a, 6A.apev iKavftv Pofi9etav, t6uov napei tou 'Irov pooa,
oaov Kai napei t&v XPtUttav&v 07tOU rtpom�tPEXOV 1tpoc; autov µf: 1tpo9u
µiav µeyaÂ.rot6.tT1V, Katei µiµ1101.v 'tOU au9tvtou 01tOU dxe 7tOÂ.Â.ftv EUÂ.apetav
de; to iepateiov.
IO ' Entpaue Kai fvac; thmic; t&v l:PtKrov onou Titov Ele; pamA.i::uouuav,
E7tavepx6µevoc; de; l:PeKiav, ounc; pA.tnovtac; toi>c; eupuxcilpouc;, Â.rnapou;
t& Kai euµ6pcpouc; Kaµnouc; tflc; MoA.oapiac; Kai. t3auµasev 6µou Kai ll;; TJ
Â.OtU7tEt, 6µoÂ.oy&v tftv tpaxetav Kai 7t&tpc0011 unap�tv t&v totK&v tou t6-
nrov. "Otav of: s<p9am::v eic; Xotivtov otei vei 1t&p6.u1J de; Ai::xiav, awxa-
1 5 s6µevoc; tftv Kat6.utamv1 lK&ivou îOU Kclcrtpou, EÂ.&y& îtpoc; tOV ăpxovta
tOU 'Irov P6oa 01tOU ÎJtOV lK&ia&, Oît îOUîO to Kclcrtpov eyro µf: EVU µ6-
vov pEytµtvw ft9EA.a ouv119fl vii to Kuprnuuro.
Ai au9evnKai imo9taEtc; toO 'Irov P6oa, E� altiac; tflc; cl.va�t6 li tT}t0.; 1040
Kai cirtEtpoKaÂ.iac; t&v 81'.>o cruµpouA.rov Kai. 8totKT1tt'i>v, nocrteA.viKou Â.tyw,
20 'AvtrovaKT} Paµaoav11 Kai Kaµ1vap11 Krovutavtivou l:KortEA.itou (oi'.nvEc;
Kai OEV EnUUOV µaxoµ&VOt itpoc; UAÂ.ÎJÂ.ouc;, roc; SV t0ic; Eµ7tpou9&V EÎ'.rtaµEv)
0.KUPEPVÎJtroc; Kai cmEplUKE1ttCOc; KtvouµEvat, excilpouv Eîti to XEipov. Tu
6�ooa Kai ai civayKm Tiuav imtpµi::t pa Kai ă<pEUKta, ft tcrapa toucrtuxTJaE,
tei dcroofiµata aKoA.o69roc; <l>A.tyouteu9ricrav, tei xpt11 tîtEpiuuEuov, tei 016.-
25 <popa t&v XPEOJV 7tpoi'.6vtoc; tOU xp6vou UVEKE<paÂ.atOUVtO, oi EV Krovcrw.v
îtVOU1tOÂ.&l KUîtlKEX«YlcIO&c; µft EupiUKOVtec; 7tÂ.EoV vei O«VEtcr0&m, Otel va
A.6.Pouv napii tou oavEtatou otKa nouyyia µetpT}ta, t� civayKT)c; totxovto
ăA.A.rov OEKU nouyyirov poutupov, ft tup6v, ft o�oc; ft ăÂ.Â.O îl totOUîOV. Oi
avrottpro EÎpT)µtvot 81'.>o uuµpouÂ.ot 'fl p�avto 1tapaKtV&iv tOV 'Irov P68a vei
30 KlVT}9ij Ele; to va A.6.PTJ tftv au9Evtiav tflc; BA.axiac; oxt 01· ăA.A.o, napu µ6-
vov 01ei to 1016v touc; cruµcptpov, tm9uµouvtEc; vei cipxovteucrromv de; tKEi
vriv îliV tuapav. Tov tnapaKiv11crav îtpoc; îOUtotc; on Ele; ta ypaµµata
07tOU Eypa<pE 7tpoc; 'tOV UOEÂ.<pov tOU Krovcrtavti.v p60a, au9EVtT)V tflc; BA.a
xiac;, vei ci<patpEUlJ Kcl7tota titoA.a 7tponµficreroc; 07tOU 1tp6tEpOV cirtEVEtµEv
35 autcp, Ka9o µEil;;ovt ciOEÂ.<pcp Kai. 1tUÂ.atcp au9EVt1J, CVa7tEipov·rnc; SlSclVta '!'U
XPOtT)toc; µEta�i> ouo autaOEÂ.<prov fiyEµ6vrov.
' EnÂ.T}criasEV tv tOO'OUt(!l Kai 6 tOU µouKapEpiou 'tOU o' XPOVOU Kat
p6c;. �09EV U7tE<pclutUE va. UtElÂ.lJ µEptKoi>c; EK 'tCOV tvtonirov cipx6vtrov de;
pacrtÂ.EUOUcrav, t6crov OtU va cpavEpcilcrouv tftv oucrtuxfl KUtclO'taO'tV tflc;
40 'tUcipac; Kai va sTJtÎJUWatV n.wc; rtapa tflc; PaatA.Eiac;, ouov Kai Ota va oa
VELa9comv EKEÎUE µf: tftv iOiav wuc; EYYUT)atV Kai va ocilaroat OtU to µou
Kapf:ptov. ' Eot6ptaE Â.omov tov 8E68wpov IlaÂ.aoriv, li µtyav ana9apriv, 104 1
tov KrovaîcIKT)V Pal;;ov, µf:yav xcitµavov, tov P6.oouÂ.ov PaKopituT)V, µf:yav
p6pvtKov, Kai tov MavoÂ.cIKTJV KrovcrtcIKTJV, µtyav p6pvtKov.
1 ln ms. titv Ka•a0ecnv.
DOMN I A L U I I OAN VODA MAVROCORDAT 603
_gîndească că, ridicînd pe evreu, putea să aibă mai mare supărare din partea
lui Daut, dacă el nu cădea în dizgraţia sultanului.
În vremea aceea a venit în Moldova şi înalt,preasfinţitul şi preapiosul
patriarh al Antiohiei, Silvestru. Acesta, petrecînd mai mult timp aici, a 5
primit un ajutor însemnat atît din partea lui Ioan vodă, cit şi din partea
creştinilor ; aceştia alergau la el cu foarte multă rîvnă după pilda domnului,
care avea mare respect faţă de cler.
A trecut şi un elciu al suedezilor, care venea de la Constantinopol, 1 0
Întorcîndu,se în Suedia. Acesta, văzînd cîmpiile întinse, mănoase şi frumoase
ale Moldovei, era plin de admiraţie şi în acelaşi timp de pizmă, mărturisind
că locurile lor erau neroditoare şi pietroase. Iar cînd a ajuns la Hotin ca
să treacă în Ţara leşească, văzînd starea acelei cetăţi, a spus către boierul 1 5
lui Ioan vodă, care s e afla acolo : eu a ş putea s ă cuceresc această cetate
numai cu un singur regiment.
între timp, treburile domneşti ale lui Ioan vodă mergeau din ce în
1040 ce mai prost din pricină nevredniciei li şi nepriceperii celor doi sfetnici
şi cîrmuitori, adică a postelnicului Antonachi Ramadan şi a căminarului 20
Constantin Scopelitul (care nu voiau să înceteze lupta între ei, cum am
spus mai sus) şi din pricină că ei lucrau nepriceput şi nechibzuit.
Cheltuielile şi nevoile erau peste măsură de mari şi de neînlăturat,
ţara a sărăcit şi, prin urmare, veniturile s,au împuţinat, de aceea datoriile
se înmulţeau, dobînzile pentru datorii, cu trecerea timpului, se făceau 25
capete, iar capuchehaiele din Constantinopol nu mai găseau bani cu împru,
mut. Pentru ca să ia de la creditori zece pungi în numerar, capuchehaiele
primeau de nevoie să dea încă zece pungi în unt, brînză, oţet sau altceva.
Cei doi sfetnici amintiţi mai sus au început să îndemne pe Ioan vodă să
încerce să ia domnia Ţării Româneşti, nu pentru altceva, ci numai pentru 30
propriul lor folos, dorind să cîrmuiască în acea ţară. Pe lîngă celelalte l,au
mai îndemnat pe Ioan vodă ca în scrisorile ce scria fratelui său Constantin
vodă, domn al Ţării Româneşti, să scoată cîteva din cuvintele de laudă,
pe care le dăduse mai înainte, ca la un frate mai mare şi un domn mai 35
vechi, băgînd astfel zîzanii între cei doi domni fraţi.
În curînd s,a apropiat şi sorocul mucarerului pentru al patrulea an.
Aşadar, Ioan vodă a hotărît să trimită la Constantinopol cîţiva dintre boierii
pămînteni ca să facă cunoscută starea nenorocită a ţării şi să ceară milos,
tivire din partea împărăţiei, dar şi pentru ca să ia de acolo cu împrumut 40
bani cu propria lor chezăşie şi să dea pentru mucarer. Aşadar a orînduit
1041 pe Teodor Paladi, li mare spătar, pe Costachi Razu, mare hatman, pe Radu
Racoviţă, mare vornic şi pe Manolachi Costachi, mare vomic.
604 CRONICA G H I CULEŞTILOR.
Eic; taUtTtV titv m:picrtaow tupev tUKatpiav 6 KaµwapTtc; I:K01ttÂ.itTt<;

va opaµatoupyfJm:i Kata îOU 1tOO"îEÂ.V{KOU Paµaocivn. Kata1tticrac; îOV 'Irov
p6oa va O"telÂ.lJ Kai autov tic; pacrtÂ.euoucrav, Oîl cruµcpeptt Kai eivm SIC
t&v avayKaicov va eupeSij Kai auto<; 6µou µf: toi><; Â.outouc; ăpxovtac; cru-
5 vaycovtcrtiti;; eii;; titv U7t69ecrtv îOU µouKapepiou, fottta va µtivu KamKexa
ytac; (µtăi; emcrtacriai;; 67tOU 7t69ev Kai tivt tp67tq> va titv smxe1ptcrSij, 7t0-
cr&; ELOTtO"lV OSV eîxe). 'AvtBîElVEV autoc; Kata îtp&tov, eva µf:v µTi avt
xoµevoi;; titV O"tBPTtcrtV tfji;; 1tOO"tEÂ.VtKiac;, ă.Â.Â.O of: cpopouµevoc; va µTi Pta
crSij va eµPu foto t;uyov xpfoui;; , ttA.eutatov oµcoi;; ftvayKcicrSTt SKcOV ăKCOV
10 va tl7tOOTtµftcr1J, 1tÂ.ÎIV µf: cruvSftKTtV Oîl va µÎ) pciA.lJ crcppayiOa ele; Kaµiav
6µoA.oyiav. Kai tl7tOOTtµfJcravtoc; toutou, tKaµev 6 'Icilv pooac; µtya 1tocrtsÂ.
v1Kov tov KcovcrtliKTtV 'louÂ.1av6v.
'A7teÂ.96vtec; toivuv oi tipTtµevo1 ăpxovtec; tic; pamÂ.&Uoucrav, ei n
touvf)Sricrav tKaµav, toaveicrSTtcrav µE: tÎ)v syyl>Ttcriv touc;, tPoTtSftSTtcrav
15 oµroc; Kai U7t0 t&v apxovtrov KamKt:Xaytaorov toO Kmvcnavtiv pooa
Kai epyq> Kai Â.oyq>, Â.aµpavoVtt<; Kai 1tap' aUtOOV OaVEtKa EVtVÎJKOvta 1tOUy
yia Kai A.ap6vtec; to Kapao10v toO µoux:aptpiou t7tavex:aµ\jtaV tic; MoÂ.
oapiav.
Outoc; 6 xp6voi;; scrtaSri 1tOÂ.Â.a OUCJ'KOÂ.oc; eii; îOV 'Ici>v p6oa Kai îtÂ.ft-
20 PTti; tvoxÂ.ftcrecoi; Kai crttvoxropiai; foto toO 7tA.ft9oui; t&v xpeocpttÂ.tt&v
61tou ti1to pamÂ.euoucrTtc; eopaµov tic; 'lamov ota va Â.aprom 'ta ocpttA.6-
µeva, otnvec; 1tOÂ.Â.UKt<; Kai auSaOial;ov x:ai tSopupouv tÎIV auSCVttKÎ)V
auÂ.ftv, Ka9i; &vai; tcraOUO"Tl<; trov tl;tµ7tttl;ftorov EV µt� îOOV ftµeprov, âva
sTltOOVtai; îOV 1tOCJ'tEÂ.VtKOV 'Avtcovax:riv Paµa li OUVT)V (1tpiv vii tl1tEÂ.S1J di; 104�
25 PacrtÂ.euoucrav) tv tîj oîKiq. tf\i; 1tOCJ'tEÂ.VtKiai; Kai µt1 eupicrKOVtac; îOV, s
JtttOÎ) Kai (mscpeuyt tÎ)V avtaµcomv îOOV XPEOcpEtÂ.EîOOV, SuµroSEii; 6 pT)SEic;
tcraoucrT)c;, tţecrx1cre µE: titv µaxmpav tou tf:i; µaţ1A.apec; tfic; 7tocrteÂ.viKiai;.
•AÂ.Â.oi; 7tciÂ.1v oeutepoc; tcroxaoaprii; toO âpx1euvouxou, Btatpiprov Kai
autoc; tvtaflSa ou! µiav 1tocr6tT)ta xpeoui;, tx:ei 67tou 6 'lrov pooai; euSu-
30 µo()crev tic; toui; yciµoui; svoi; µeyciÂ.OU ăpxovtoi;, eicrpaÂ.rov tl;fttEt ta XPit
µata Kai tcri>yxucre ti)v tpa7tel;av x:ai toui; 7tpoO'KaÂ.ecrµevoui; t6crov 67tou
tp1cicr9T) 6 'lrov pooai;, tyKataÂ.Eutrov toui; yaµoui;, vii â1teÂ.S1J di; to auSev
nx:ov 1taÂ.cinov. 7Htov o& Kai fvac; tcraoucrT)i; 'îQ\) otl;aKiou, 'OµE:p-âyac;,
67too tl;fttet tptaK6crta eix:ocrt 1touyyia, ta µf:v 01aK6cr1a to() â7toKecpaÂ.1-
35 crSevtoc; L\aoUtT) ·Eppa{ou, tel o& Â.011tcl to() u{o() auto() TcrtÂ.Eµ1t6VT) Kal
DOMNI A LUI I OAN VODA MAVROCORDAT 605
Cu această împrejurare a găsit prilej căminarul Scopelitul să unel

tească împotriva postelnicului Ramadan 1, convingînd pe Ioan vodă să-l
trimită şi pe acesta la Constantinopol, căci era de folos şi de trebuinţă
�ă fie şi d împreună cu ceilalţi boieri, ca să lupte pentru chestiunea muca
rerului, iar pe urmă să rămînă în slujba de capuchehaie (slujbă pe care 5
habar n-avea cum s-o îndeplinească). Ramadan, la început, s-a împotrivit
pentru două pricini, întîi pentru că nu voia să piardă postelnicia, iar al
.doilea ca nu cumva să fie silit să facă datorii. În cele din urmă însă a fost
silit, vrînd nevrînd, să plece, dar cu învoiala să nu-şi pună pecetea pe nici 1 0
u n zapis . După plecarea acestuia, Ioan vodă a făcut mare postelnic pe
Constantin lulianos.
Aşadar, sosind zişii boieri la Constantinopol au făcut tot ce au putut ;
ei au împrumutat bani pe a lor chezăşie, dar au fost ajutaţi şi cu fapta
�i cu vorba şi de capuchehaiele lui Constantin vodă, luînd şi de la aceştia 1 5
cu împrumut nouăzeci de pungi. Luînd dar caftanul mucarerului, s-au
întors în Moldova.
Acest an a fost pentru Ioan vodă foarte greu. El a avut multe neplăceri
şi supărări din partea numeroşilor creditori, care veneau de la Constantinopol 20
la laşi ca să încaseze sumele datorate. De multe ori ei se purtau cu îndrăz_
neală şi făceau gălăgie la curtea domnească, cum de pildă a făcut un ceauş
al gebegiilor. Acesta, căutînd într-o zi la casa postelniciei pe postelnicul
1042 Antonachi Rama li clan, înainte ca el să plece la Constantinopol, şi negăsindu-1
acolo, deoarece el se ferea să se întîlnească cu creditorii, supărîndu-se zisul 25
ceauş, a tăiat cu sabia sa pernele din postelnicie. Iar un alt creditor -
al doilea ciohodar al lui cîzlar-aga -, aflîndu-se şi el aici pentru o sumă
pe care o avea de primit, în timp ce Ioan vodă petrecea la nunta unui
mare boier, a intrat acolo să-şi ceară banii şi a tulburat aşa de mult petrecerea 30
şi pe cei poftiţi, incit Ioan vodă a fost silit să părăsească nunta şi să plece
la curtea domnească. Mai era şi un ceauş de ogeac , Omer-aga, care cerea
trei sute douăzeci de pungi, două sute ale evreului Daut, căruia i s-a tăiat 35
1 Credem că nu numai Constantin Daponte Scopelitul a uneltit împotriva lui

Ramadan, ci şi acesta împotriva lui Daponte, iar în urma intervenţiilor lui Ramadan
ţţi a celorlalţi duşmani ai lui, marele vizir Tiriachi Mehmed-paşa a trimis poruncă la
laşi să fie arestat Daponte. El a scăpat însă fugind în Crimeea, bineînţeles cu ajutorul
lui Ioan vodă Mavrocordat, care i-a dat şi scrisoare de recomandaţie către han. Despre
petrecerea sa în Crimeea, Daponte vorbeşte pe larg în opera sa Kabet:n:rri� TWv yvvat'1:WY
(Oglinda femeilor) , voi. II, Lipsea, 1 766, p. 290 ; vezi şi K�:n:o� xaefrwv, în Legrand,
-0p . cit., III, p. 73. Daponte însă n-a scăpat de închisoare. Ducîndu-se cu hanul la Con·
stantinopol, duşmanii săi l-au pîrît din nou marelui vizir Tiriachi Mehmed-paşa, care
l-a arestat şi l-a aruncat în închisoare, unde a stat douăzeci de luni, de la 27 martie
1 7 4 7 pînă la 2 7 noiembrie 17 48, ispăşind astfel, după cum spune el însuşi păcatele sale
11ăvîrşite în Ţara Rom�nească şi Moldova şi pierzînd toate bogăţiile care «erau plămădite
-cu sîngele săracilor », vezi K�:n:or; xa.elTcpv, în Legrand, op. cit., Ul, p. 44.
606 · CRON I CA G H I CULEŞTI LOR
EKaµve µeyaÂ.T}V O"TEvoxcopiav. �ta va Ct7to1tÂ.îjpC09ij atm) it crouµa epiasEV

6 'Iciw p68m; µeptKOU<; EK TWV µeyaÂ.cov EVLOrticov apxovTCOV 01tOU dxov
TO"tVOULU Ertavco îOU<;, va O.rtortÂ.T} pci:icrcocrt TE<; paµacriLcrE<; TWV crcpepTCOV.
Aut0i Ct1tEKpi9T}O"UV on Ci<; TU artoyeµicru 6 au9EVTT}<; UUTa îOU 'OµEp TO"a-
5 oucrT} EK T&v ăcrrtpcov LOu µrtapyuiµ-rtecrxecriou, 6rtou dxe rtpoet0tµacret,
Kai KUT01tl µE imoµoviJv va rtÂ.Tjpcilcrouv auLOi TE<; paµacriLcrE<;. 'Opytcr9d<;
Â.OtrtOV elKOTW<; 6 au9EVTT}<; 8ta TÎJV îOtaULT]V ăLOrtOV art6Kptcrt V îOU<; epa
Â.EV ei<; cpuAaKl)v. "Eva<; sţ UUTWV ÎJîOV Kai 6 E>e68copo<; IlaÂ.a8T}<;, µeya<;
crrta9apT}<;, Tov 6rtoiov tcpuA.aKcocrev ei<; xaµ6yetov crKOTEtvov exov-ra<; KaT·
1 0 UUîOU Kai ăÂ.Â.T}V UrtOKpU<pOV ayaVUKTT}O"tV, 8ta 'tÎJV (moiav Kai dxe O"K0-
1tOV va 'tOV 9avmwcru ăv tj9EÂ.E pepmco9f\ Îl 8taPoÂ.Îj îOU NtKOÂ.aou Xpu
cropepyîj craTpapîj, 6rtou TOV 81epaÂ.E Atyrov li on eupicrKETat •axa ei<; cpav- 1043
tacriav VU ytVlJ au9EVTT}<;, Kai an 01tOîUV artf\Â.9EV ei<; pacrtÂ.EUOUO"UV, W<;
Ei'.rtoµev, 6µou µE îOU<; Â.ornou<; ăpxovta<;, TO'tE t8oKiµacrE va 'tO Ertl)'..E tpt-
15 cr9ij, excov cruvepyov •<'>v TcreÂ.eµrt6VT}V ·Eppaiov, uiov t0u �aoutT}, acrn<;
U1tEO"XE9T} va îOV 8avEicru el<; UUîÎ]V 'tÎlV urt69EcrtV 7tEVîUKOO"ta 7tOUyyia Kai
7tpo<; LOutot<; an dxe 7tpo8ia9ecret ei<; rouro Kai rov ev t0î<; iiµrtpocr9ev
elpîjµEVOV :EouÂ.eîµav-rtami 8ui va îOV EXlJ cruv8poµTjtftv, 67t6tav O"UVU7tf\Â.-
9E µeî aurnu el<; Xotivtov, 8toptcr9ei<; 7tapci îOU 'Ici:>v P68a. 'El;etacra<; aµro<;
20 6 'Ici:>v P68a<; îUUîT}V îÎJV 8taPOAÎlV Kai eupci:>v UUîÎJV aµcpipoÂ.OV Kai ape
Patov, îOV ÎJÂ.EU9EpCOO"EV 6µou Kai îOU<; Â.OtrtOU<;, acpou E7tÂ.ft pcocrav îE<; pa
µacritcrE<; 6rtou txpecilcrrnuv.
'ErtÂ.T}O"lUO"EV 6 Katpo<; Kai îOU µouKapEptOIJ 'tOU 7tEµrttOU XPOVOU tf\<;
au9evtia<;, ă.AA' 6 'Ici:>v P68a<; EKÂ.OVtsELO µil exrov 7tÂ.EoV ou8aµ63ev KU-
25 µiav avnÂ.apftv, oihe 7t6pov XPT}µatrov 67tou expetaseto 81a to µouKape
ptov. Kai 7tEptrtÂ.eyµevo<; EV aµT}xavieţ, eypmve 7tpo<; îOV UOEÂ.<pov UUîOU
Kcovcrtuvtiv P6oa E:l;attouµevo<; 7tUÂ.lV 7tap' aurnu Poft9EtaV, 7tpo<; îOV 6-
7t0ÎOV iiypmvav clJO"UUîCO<; Kai o{ KamKexayta8e<; arto PacrtÂ.EUOUO"T}<;, OEt
KVUOVîE<; autcp an ăv OEV îOV poT}3ÎjcrlJ , eţartUVîO<; µastAEUEîat Kai ă.K0-
30 Â.ou9Et vci E1t11tT}OÎ]O"lJ EVU<; •pito<; ei<; 'tÎlV au3EV'tiav •f\<; MoÂ.8apia<;, 6 6-
7tOio<; µEtE7tElîU E:v8ex6µevov dvat va tm3uµÎjcr1J Kai 'tÎlV BÂ.axiav. 'A'J.J,:
6 Kcovcrtuvtiv P68a<; ă.rtEKpi9ri an 'tO va poTj3fj nva<; aU3EVTT}V, U7t0 'tÎ]V
€ţoucriav îOU 6rtoiou va îUÂ.atrtcopf\tat OÂ.OKÂ.T}pOV îO U7tÎ]KOOV dvat µe
yaA.cotUîT} 6.µaptia, Kai îÎ]V îOtaUîT}V 6.µaptiav va 'tÎ]V emcpopticrlJ ei<; 'tOV
35 taurov rou fj 6p9il cruvEi8T}crt<; 8Ev ro cruyxcopet.
Outro Ktvouµevrov •&v 7tpayµarcov, Ka'tÎ]VtT}crev 6 'Ici:>v P68a<; ei<; µa
stÂ.Eiav OUO"îUXEO"îUîT}V, µEiva<; UrtOKUîCO ei<; papUtaîOV xpfo<; µE: îO va d-
XEV, W<; ei'.7toµev, îOtOUîOU<; cruµpouÂ.OU<; Kai 8totKT}îU<;, li oi ' 07tOÎOt autoi 1044
oi i'.81ot iiyivav ai'.not Kai tf\<; tEÂ.Eia<; 'lfUXPOtT}tO<; tou KcovcrtuvTiv P68a
40 Kata îOU ă.8eÂ.cpou 'tOU, µE îO va tjKOUE µupia 8t' UUîOU<; Kai 'tEÂ.EUtaiov
Oîl 'tOV rtapaKlVOUO"l va KtVT}3fj el<; 'tO va 'tOV sţwcru 8tci va Â.aPu 'tOV
9p6vov 'tfj<; BÂ.axia<;. Kai yeµisovta<; tei<; aKoa<; •ou µE 'ta rotauta, tKet
07tOU Kai EK 7tat0tKf\<; Î]Â.tKia<; Îl µemţu aut&v aOEÂ.<plKÎ] ayU7tT} TtîOV eţ
EmrtoÂ.f\<; Kai ox1 tyKapOto<;, E'lfUxpaV3T} n:Â.eiro<; Kai 8E:v fi3EÂ.T}O"E 7tÂ.fov
DOMN I A LUI I OAN VODA MAVROCORDAT 607
capul, iar celelalte ale :fiului acestuia Celeboni 1 ; ceauşul pricmuia mare
supărare lui Ioan vodă. Ca să plătească această sumă, Ioan vodă a căutat
să silească pe cîţiva din marii boieri pămînteni care aveau ţinuturi pe seama
lor să împlinească rămăşiţa sferturilor. Ei au răspuns că domnul să plătească
pe Omer-ceauş din banii ce-i pregătise pentru bairam-peşcheş, iar ei să 5
plătească mai tîrziu pe îndelete rămăşiţa. Deci domnul, miniindu-se cu

drept cuvînt de acest necuviincios răspuns, i-a închis. Printre aceştia a fost
şi Teodor Paladi, mare spătar, pe care l-a închis într-o pivniţă întunecoasă,
avînd împotriva lui şi o altă supărare ascunsă, pentru care avea de gînd IO
şi să-l omoare dacă pîra şătrarului Nicolae Hrisoverghi s-ar fi adeverit.
1043 Acesta l-a pîrît spunînd li că, chipurile, îi trecea prin gînd să se facă domn
şi că atunci cînd s-a dus la Constantinopol, cum am spus mai sus, împreună
cu ceilalţi boieri, a încercat să înfăptuiască acest lucru avînd complice pe
evreul Celeboni, :fiul lui Daut, care îi făgăduise să-l împrumute pentru 15
această chestiune cu cinci sute de pungi. De asemenea, Teodor Paladi
pregătise ca să-i fie de ajutor şi pe pomenitul mai sus Suleiman-paşa, cînd,
:fiind orînduit de Ioan vodă, plecase împreună cu el la Hotin. ,Cercetînd
însă Ioan vodă această pîră şi găsind-o îndoielnică şi nesigură, l-a liberat 20
î mpreună cu ceilalţi, după c e plătiseră rămăşiţa ce datorau.
S-a apropiat şi timpul mucarerului pentru al cincilea an al domniei
şi Ioan vodă se clătina, nemaiavînd de ce să se ţină şi nici banii trebuincioşi
pentru mucarer. Găsindu-se dar în strîmtoare, a scris fratelui său Constantin
vcdă, cerîndu-i iarăşi ajutorul, către care scriseseră de asemenea şi capuche„
haiele din Constantinopol, arătîndu-i că dacă nu-l va ajuta, desigur că va
:fi mazilit şi urmează ca un al treilea să se năpustească asupra domniei 30
Moldovei, care pe urmă s-ar putea întîmpla să dorească şi Ţara Românească,
Dar Constantin vodă a răspuns că a ajuta cineva pe un domn sub a cărui
stăpînire suferă întreg poporul, este un foarte mare păcat şi că cugetul
său cel drepţ nu-l lasă să ia asupra-şi un astfel de păcat. 35
Mergînd aşa lucrurile, Ioan vodă a ajuns la nenorocita mazilire şi
a rămas sub povara unor datorii foarte grele, deoarece avea, precum am
1044 spus, astfel de sfetnici şi cîrmuitori li. De asemenea, aceştia sînt vinovaţi
şi de răceala dintre Constantin vodă şi fratele său, deoarece el auzea mereu
nenumărate lucruri despre aceştia şi că, în timpul din urmă, ei îl îndemnau 40
pe Ioan vodă să lupte ca să-l scoată din domnie şi să ia scaunul Ţării
Româneşti. Deoarece ajungeau mereu la urechile lui Constantin vodă astfel
de lucruri, mai ales că dragostea dintre cei doi fraţi încă din copilărie era
prefăcută şi nu din inimă, Constantin vodă s-a răcit cu totul şi n-a mai
1 Celeboni era primul negustor al ogeacului ienicerilor (vezi Atanasie Comnen
lpsilanti, op. cit., p. 3 75).
608 CRON I CA GHICULEŞTILOR.
va tov orocrlJ xeipa poT}Sei� l>tav tK:tvouveue vc). 7tt<nJ, e6ptcrK:6µevoc; E7tl
to xeiÂ.o<; toU 1CpîJµvou Kai µclÂ.tcrta 67tOU 6Xt µ6vov µt XPiJµata touveto
va tOV Po11SiJcr1J, clÂ.Â.cl Kai µt ')..6yov, exovr� 'tOV t6te Kexaytav tOU tm
tp67tOU EOlKOV toU.
5 'IOou Â.Ol7tOV 7tlil<; KpîJµvi/;;oucrtv fva f)yeµ6va oi nepi autoV cruµpou-
AOl, otav elvat civa�lOl Kai ăveu OOUÂ.tKOCi 7tOVOU, Kai µ6vov 7tpoc; to Hhov
cruµcpepov KeXTJVOte<; Kai t7tl 7tăm tOUtOt<; Kal oucrµevei<; 7tpoc; clÂ.Â.ÎJÂ.OU<;,
Ka&i><; E� tvavtia<; OtaV elvat EXE<ppovec; 7tpaKt11COl Kai 6µoyvooµove<; tOV
cruvtcrt&cn Kai tov oiacpuÂ.cl.ttrom.
IO /!f.v elvat m:ptttov va. OLT\YT}S&µev tvta09a, Kal fva toÂ.µîJ pov tmxei-
pîJµa toO KrovcrtaKTJ Pcil;;o u xatµcivou.
Ilpo e� µ11vrov, 6 'lcl>v p6oac; 1)9EÂ.TJcre vc). SeropiJ<nJ Â.oyaptacrµov ci
Kptpfj µetci t&v tvto7tirov cipx.6vtrov, t7tl napoucriq. tou Kpttou toO Xon
viou, Kai Â.oyaptal;;ovta<; 'tel ocra e{croOÎ]µata E<:îUVa�eV cl7t0 tÎJV tcrcipav
15 cicpou au9evteucre, Kai 'tel ocra t�oooeucrev ele; tei<; dvciyKa<; Kai Olacpopa e
�ooa tOU 't07tOU, EÂ.ape tote 6µoÂ.oyiav CÎ7t0 tei<; xeipac; tlilv â.px6vtrov, 6-
µou Kai xotl;;EtlOV d7to tOV 1Cp1TI)v Otci. µiav µeycl.Â.TJV 7tocr6tTJta XPTJµcl.trov,
07tOU Ecpavricrav t�rooeuµ&va 7teptcrcr6tepa, E�(J) cmo to elcr6011µa 07tOU fÂ.a-
pe, Ka&i>c; eoet�ev 6 9eroprt9ei<; Â.oyap1acrµ6<;. "Otav Â.Ol7tOV tµal;;tÂ.eu 11 STJ 104$
20 Kai â.7tf}Â.9ev ei.<; raÂ.citmov, TI)v ii>pav 07tOU EKapaÂ.iKeucre Otel vei 07tay1J
va 7tepaoi.J tOV /!06vap1v, 7tpocreyyicrm; 6 pTJSei<; KrovcrtclKTJ<; Pal;;oc; Kai
macra<; 'tOV xaÂ.lVOV tOU {7t1tOU autou µetci. 7tp07teteiac; Kai SpacrUtTJtO<;,
tp67tOV nvci. 'tOV tpial;;e vei OOO<:îlJ 07tl(î(J) EKeiVTJV TI)v 6µoÂ.oyiav. ·o of. 'lcl>v
p6oac; EK9aµpoc; ele; to tOlOUtOV t6Â.µ11µa euÂ.6yroc; te â.yavaKtÎ)crac; Kal
25 7tAÎJ�a<; tov t1mov EKtvÎJ9TJ ele; TI)v 7tpoc; Aouvapiv 606v. Efvat cpavepov
(iv Î}îOV epyov cppoviJcreroc;, � Civ E7tpe7tev ele; eva ăpxovta euepyet11µevov
vei. K:aµu to totoutov 7tpăyµa ăto7tov K:ai yeµătov ci7to â.xapicrtiav 7tpoc;
EVa au9EV'tTJV, ele; tOCi 61tOlOU tOV Katpov t6crov auto<; ocrov Kai o{ Â.Ol
îtOl. ăpxovn:c; ficrav tµ7te7tÂ.TJcrµ&vo1 CÎ1t0 EÂ.&TJ Kal. euepyecriac;, exovtec; {mep
30 7tote Kai 7tappTJcriav Kal. Kepooc;, dcruoocriav ele; tei !;;&a Kai µeÂ.icrcrrova<;
autroV, civ9pcimOU<; 'tOU<; Â.eyoµEVOU<; CîKOUteÂ.VlKOU<; tpl7tÂ.acr{oU<; 7tapa ă.Â.
Â.Ote, OTJÂ.OVOîl CÎ7t0 €Katov 7tEVîÎJKOVta Kai CÎ1t0 €Katov EKacrtoc;. Tei. xro
pia touc; clVE�Etacrta Kai ciKata7tclîTJta CÎ1t0 touc; au9EVîlKOU<; OOUÂ.ouc;, Kai .
7tpoc; to6totc; µeptKOt t� autrov Kai cr1.tTJpEcrta µ11viaia. Kai µaÂ.tcrta 07tOU
35 TI)v 6µoÂ.oyiav tKeiVTJV ii�eupe KaÂ.roc; 6 pri9ei<; KrovcrtclKTJc; Kai yvrocrtov
ft tov toi<; 7tăcrtv Oît 6 'Icilv p6oac; TI)v Eîtfjpev oxt µE: CîK07tOV vei sTJtÎJ<:îlJ
taxa 7totf: tei ă.cr7tpa tKeiva ci7to tÎJV tcrapav, CÎÂ.Â.a µ6vov 010. vei tiJv exu
7tpoc; Otacp&voeumv tOO tautoD tOU oui. tei tvoex6µeva, av OTJÂ.aOÎ) 'fi9eÂ.ev
UKOÂ.ou9iJcret Kat' autou Kaµiav cpopciv -Kaµia Kataopoµi) EK µepouc; rovl
40 EVî01tl(J)V.
AY0ENTIA' TOY rPHrOPIOY rKIKA BOEBOM EU: MOAMBIAN
� ':' '
Mal;;iÂ.eu9evto<; tou 'lcilv pooa MaupvKopocl.tou, fi Kpatatci pacrtÂ.eia
tv9uµiJ9rt eu9uc; EKeiVOV tOV â.Sroov au9EVîTJV rpriy6p1ov rKiKa PoePMa
07tOU eupicrKEîO t�6ptcrtoc; ele; 'tft V vfjcrov Teveoov. 'AveKaÂ.ecrev ele; µvti-
45 µ11v t6crov tei<; mcrtotatac; h:oouAf:6cre1c; li 67tou fKaµev ele; tov Katpov tflc; 1046
A TREIA DOMNIE A LU I G R I GORE G H I CA VODA 609
vrut să-i dea lui Ioan vodă nici o mînă de ajutor cînd se clătina şi se afla
pe marginea prăpastiei, deşi putea să-l ajute nu numai cu bani, dar şi cu
vorba, fiind prieten cu chehaia de atunci a marelui vizir.
lată cum este doborît un domn de sfetnicii din jurul său, cînd aceştia 5
sînt oameni nevrednici şi n-au durerea unei slugi credincioase, ci se gîndesc
numai la propriul lor interes, ca nişte gură-cască, şi care pe deasupra se
duşmănesc între ei, după cum, dimpotrivă, îl sprijină şi îl feresc, dacă aceştia
sînt înţelepţi, practici şi înţelegători.
Nu este de prisos să povestim aici şi o încercare îndrăzneaţă a hat- 1 0
manului Costachi Razu.
Acum şase luni, Ioan vodă a vrut să cerceteze socoteala cu boierii
ţării, de faţă fiind şi judecătorul Hotinului, şi făcînd socoteală de toate
veniturile strînse din ţară de cînd a luat domnia şi cit a cheltuit pentru 1 5
feluritele nevoi ale ţării, a primit atunci un zapis din mîinile boierilor, precum
şi un hoget de la judecător pentru o mare sumă de bani ce s-a găsit că
s-a cheltuit peste veniturile încasate, precum a arătat socoteala cercetată.
1045 Cînd dar a fost mazilit li şi a plecat la Galaţi, în momentul cînd încăleca 20
să pornească spre a trece Dunărea, apropiindu-se zisul Costachi Razu
şi apucînd cu obrăznicie şi cu îndrăzneală hăţurile calului, a vrut întrucîtva
să �l silească să dea înapoi acel zapis. Iar Ioan vodă, încremenit de această
îndrămeală, s-a miniat, cu drept cuvînt, şi lovindu-şi calul a apucat drumul
spre Dunăre. Este limpede că nu era o faptă înţeleaptă şi nu se cuvenea unui 25
boier, care s-a bucurat de binefaceri, să facă acest lucru necuviincios şi
să arate atîta nerecunoştinţă faţă de un domn, în timpul Căruia, atît el cit
.şi ceilalţi boieri, fuseseră copleşiţi de tot felul de miluiri şi binefaceri.
Ei au avut ca niciodată voie să vorbească deschis şi s-au bucurat de anumite
foloase, ca scutiri de dări pentru vitele şi stupii lor, au avut oameni, aşa- 30
numiţii s�utei?_ţ�!,-�e__!_rei �E� mai_ _I!lulti ca altădată, adică fiecare boier avea
-cîte o sută cincizeci sau o sută de scutelnici. Satele lor au rămas necercetate
.
ş f necălcate -de oamenii domneşti Şi, pe lîngă acestea, unii dintre ei aveau
t_f Jefuii -lunare� Mai ales că zisul Costachi ştia bine� cum de altfel ştiau 35
toţi, că Ioan vodă nu luase acel zapis cu scopul de a cere, chipurile, cîndva
ca ţara să-i plătească aceşti bani, ci numai ca să-l aibă pentru apărarea sa
în orice împrejurare, adică dacă s-ar întîmpla cumva să :6.e urmărit de locui-
torii ţării. 40
DOMNIA LUI GRIGORIE GHICA VODĂ ÎN MOLDOVA
După mazilirea lui Ioan vodă Mavrocordat, împărăţia cea puternică

:şi-a adus aminte îndată de acel nevinovat domn Grigorie Ghica vodă , ca;'°e
era surghiunit în insula Tenedos. Şi-a adus iarăşi aminte atît de slujbele lui
opayouµaviuc; tOU, ocrov KUi Eic; 'ta fipwi:Ka Karnp9roµam 61tOU EOEl�EV d�
tOV 'Katpov ti'jc; îtp01tapEf..9oucrT)c; uu9Evtiuc; 'tOU, KUt tpOîtOV nva µEtEµEAÎJ-
9T) on E�cOptcrEV EVU au9tvtT)V a9roov, OîtOU Î)'tOV KUi Ul)'tO<; cbc; de; t&v
f,�mpttwv cruµpouA.wv, KUi cbc; EV µtA.oc; rnu 8EPA.tn-aA.1yt, t6crov f.v Km-
5 pcp dpfivric;, ocrov KUi EV Katpcp 1t0AEµou. "09Ev UîtE<jlclO"lO"E va O"'tElATJ
pamA.tKOV iiv9pCD1tOV va tOV <pEpTJ EUO"îtAUX,VlKW<; KUi va X.OPT)'YÎJO"TJ uut(f>
îÎ)V uu9Ev'tiuv tfjc; MoA.oupiac;. Ou µ6vov o& tÎ)V UUtÎ)V CÎ1t6<pam V E<pEpEV
de; EKPamv Îl pamA.Eiu, at..A. a KUi de; to µEtE1tElta, crrnxusoµtvri 1tclAlV
on avw9uvwc; tOV EîtUiOEUcrE µf: îÎ)V 1tpoA.upoucrav E�opiav, of:v EKplVEV
IO apKEtÎ)V îÎ)V 1tapriyopiav 61tOU tOV EOCDKE µf: tÎ)V au9Evtiav tfjc; MoA.oa
piac;, aA.A.a yvwpisoucra tov fout6v tT)<; tm6X,pErov va CÎ1tOOcOcrlJ 1tpoc; autov
îÎ)V 1tpE1tOucrav ÎKaVOîtOlT)O"lV Kai <p1f..onµouµEVT) Vcl tOV 1tapaµu9ficrlJ KUt
va tOV ava1tUUO"TJ 1tEptcrcr6tEpov, tOV eµEtcl9EcrE µEta 1tUpEAEUO"lV OKtcO µT)
vrov a1t6 MoA.oupiuc; de; tov 9p6vov tfjc; OuyypopA.ux.iuc;, Ku9roc; 01E�o81-
1 5 KcOtEpOV 9€1..o µEv to OtT)yT)9fj 1tapEµ1tpoc; (5ta va µT)v EKtpU1tWµEv tropu am'>
n)v ta�1v tfjc; 01T)'YÎJO"ECD<;.
i\tatpipwv AOlîtOV E�6pmtoc; de; tÎ)V vfjcrov tfjc; TEVEOOU, KUi aµEtP6-
µEvoc; tOV Katpov cbc; Eîtt to 1tAEÎO"'tOV µf: avayvwmv iEprov PtPA.iwv KUi
µf: EKtEVEic; 1tpocrwxac;, EVlOîE of: KUi µf: 1tEp181apamV 1tapa tOV uîyta-
20 A.6v, i\ Kai de; KÎJ1tOU<; Kai aµ1tEAffivac; tfjc; vi)crou. MEta 1tapEAEUO"lV DUO
14 "Anp1A.iou f.t&v Kai f.vvfo µrivrov, KUta tÎ)V t8' tou 0A1tp1A.iou µrivoc;, tij TpitTJ tfjc;
< 1747>
.
µqaA.ric; spooµaooc;, avaytVCOO"KOµEvT)c; tfjc; UKOAou9iac; toU vuµ<piou EV tcp
KUtaA.uµan autou, µf: to va µT)v f.8uvi)9T] va U1tcl'YTJ de; tÎJV EKKAT)criav,
ăvtac; 6A.iyov aouvatoc;, tÎJV &pav OîtOU 6 \jlclAtT]c; EupicrKEtO de; to tEA.oc;
25 tou tpoîtapiou 61tou A.EyE1 : t'iy10c; d 6 E>Eoc; 01a tfjc; 0Eot6Kou f.A.ET]crov li
. t1µăc;, ÎJKOU0"9T] KtU1tT]µU Pimov de; tÎJV 9upav toU 6crm.tiou Kai av01x.9Ei- 1041
O"T]<; dcrf\A.9EV ăv9pco1t6<; ne; U1t0 ta KaO"tEAta, ov6µan x.atsÎJ E>E68copoc;,
<pEpcov ayyEA.iav x.apOîtOlclV Otl ÎJ AET)O"EV ft PamA.Eia tÎJV Tt'l'TJAOtT]tcl tOU
' .µâ tÎJV au9Evtiuv ti\c; M1toyoaviac;. Kui µEt' oA.iyov e<p9acrE Kai Evac; EK
30 tWV OOUACOV 'tOU, MaVOAclKT)<; OiPttapT]c;, eyyovoc; tOU TsUVVEtoU CÎ1t0 pam
AEUOUO"T}<;, µf: ypaµµam 1tapa t&v eKA.aµ1tpotatrov µ1tETJsaotocov oT}A.conKa
on fi pamA.Eiu lvtoucrE tiJv f.KA.aµ1tp6tT}ta touc; Kapao10v, 6µou Kai tov
rEcopyaKT]V x.atµavov, ocrnc; ayKaA.a Kai va litov E�6ptcrtoc; Kai autoc; d�
tÎJV autiJv vflcrov, O.A.A.a îtpo E� µT]v&v eA.Eu9Epco9Eic; EÎX,EV E1tavtA.9E1 Ele;
3 5 pamAEUOUO'UV. Tij of: E1taUplOV T)A.9E Kai. ..1 <pEpcov to <pEpµav10v ti\c; EAEU-
9Epiac; tou µEta Kai tf\c; EÎOÎJO"ECO<; tfjc; aU9EVtiac; Kai ypaµµu toO 'tO'tE em.
tp01tEUOVtO<; TTJptaKf\ MEX,µf:t-1tacră Kai ăÂA.cov µq1crtavcov. 'Eµpac; Âo1-
1tov Ele; KaÎKLOV K(l)1tT)Aat&v 1tEV'tE, 61tOU E1tEµ9T] autcp 1tapa 'tWV KouµEpKlcl
pî]OCOV t&v Kacrtpcov tou Eu�Eivou Il6vtou, E1tEiyEto Ele; Busavîi8a. "Eyt-
40 VEV oµcoc; µtyac; UAOÂ.uyµoc; KUi KAau9µoc; ev6crcp va tµpij de; to KUÎKlOV,
KAUlOV't(l)V Kai aut&v t&v UVT]AlK(l)V 1tatOicov tfjc; TEVEOOU OlU 'tÎJV O''tE
PTJO"lV aurnu, E1tElOÎJ Kai 1tOAAac; EUEpyEcriac; E1tOlE\ Kai 1tOÂÂ.cl EÂ.ETJ 0\E
VElµE toi<; OEOµEVOl<;.
1 Loc alb în ms.

A TREIA DOMN I E A L U I G R I GORE GH I CA VODA 61 1
1046credincioase li din timpul dragomanatului său, cit şi de faptele lui vitejeşti

din timpul trecutei sale domnii, şi s-a căit întrucitva că a surghiunit pe
un domn nevinovat, care fusese unul dintre cei mai buni sfetnici şi făcea
parte din devlet-aliie atît în timp de pace, cit şi în timp de război. Aşadar
a luat hotărîrea să trimită un om al împărăţiei să-l aducă şi, milostivindu-l, 5
să-i dea domnia Moldovei. Împărăţia n -a dus la capăt numai această hotă
rîre, dar şi mai tîrziu, gîndindu-se iarăşi că l-a pedepsit cu surghiunire
fără să fie vinovat, a socotit că nu era de ajuns mîngîierea că i-a dat domnia I O
Moldovei, ci, socotind că este de datoria ei să-i dea cuvenita răsplată, se
silea să-l mîngîie şi să-l odihnească ; astfel, l-a mutat, după ce au trecut
opt luni, din scaunul M oldovei la cel al Ţării Româneşti, precum vom
arăta pe larg mai departe . ca să nu ne îndepărtăm acum de şirul povestirii. 1 5
Trăind deci în surţhiun în insula Tenedos, s e mulţumea să-şi petreacă
timpul în cea mai mare parte cu citirea unor cărţi sfinte şi cu plimbări pe
malul mării sau în grădinile şi viile insulei.
Dar după ce au trecut doi ani şi nouă luni 1, la 14 ale lunii aprilie, 20
. 1 4 aprilie
m marţea d'm saptamma mare, m timp ce se citea s lUJ'ba mire , lm m locumţa < 1747>
A v v A A • ,
, •
sa, deoarece n-a putut să meargă la biserică, fiind puţin slăbit, în clipa cînd
cîntăreţul se afla la sfîrşitul troparului, unde se spune : « sfînt eşti Dumne-
1047 zeule, pentru născătoarea de Dumnezeu, milueşte-ne pre li noi », s-a auzit 25
hătind cineva tare la uşa casei şi deschizîndu-se a intrat un om din cetate,
anume Hagi Teodor, aducînd vestea îmbucurătoare că împărăţia a miluit
pe înălţimea-sa cu domnia Moldovei. După puţin timp a sosit şi una din
slugile sale, Manolachi divictarul, nepotul lui Gianet, venind din Consta!l- 30
tinopol cu scrisori din partea prea strălucitelor beizadele, în care se arăta
că împărăţia a îmbrăcat pe luminăţiile lor cu caftan, precum şi pe lordachi
hatmanul, care cu toate că fusese şi el surghiunit în această insulă, dar
fiind eliberat cu şase luni în urmă, se întorsese în capitală. Iar a . doua z i
a venit şi 2 care i-a adus firmanul de eliberare, împreună cu ştirea 3 5
. . .
că a fost numit domn, precum şi scrisori din partea marelui vizir de atunci,
Tiriachi Mehmed-paşa, şi din partea altor înalţi demnitari. fmbarcîn
du-se deci într-un caic cu cinci vîslaşi, ce i-a fost trimis de către cumerchiarii
cetăţilor din Pontul Euxin, s-a dus la Constantinopol 3• Pînă să se îmbarce
însă în caic, lumea a plîns şi a bocit mult, plîngînd pînă şi copiii din Tenedos 40
pentru plecarea lui, deoarece făcuse multe binefaceri şi împărţise multe
ajutoare celor care se rugau de el.
1 E vorba de timpul cit a stat Grigore vodă în exil la Tenedos.
2 Loc alb în manuscris.
3 Despre eliberarea lui Grigore vodă din exilul lui la Tenedos . întoarcerea la
Constantinopql şi numirea în scaunul Moldovei vorbeşte pe scurt şi At. Comnen lpsi
lanti, op. cit„ p. 361.
ii l 2 CRONICA GHICULEŞTILOR
"H xapa tflt; auSevtfat; tou µet' oÂ.{yat; itµtp� tcpclVT) µeµ1yµeVT) µt
Â.UJtT)V, E7tE10ÎJ Kal dt; autov tOV Katp6v, aaSev:ftaaaa Îl µfttT)p aotoO Pm
�civopa EV paatÂ.euouau, ciJtfjÂ.Se 1tpot; Kup1ov Katcl. tîtv MeyaÂ.T)V Ilap11-
crKeul)v Kai oi:v il�eupev clKOµT) ttîtOtE otel. tOV Mvatov tf\� µT)tpot; aotoG.
.:s a.u: OUtE dt; to xcop{ov tOU ·Ay{ou I:te<pavou otav Ecp0aaev, 01tOU t�f\Â
Sov el� 1tpoumivt11afv tou oi µJte11t.;aosoe� Kai oi KamKexa11cio� Kai ă}v..
Âot tK tc'.i>V oiKEicov autou, ouodt; E� autc'.i>V oi:v i;stÂ.T)O'E va tOV ÂU1tÎI0'1J
µi: 'tÎIV civtapcl.v EKElVT)V ciyyeÂ.{av, µaÂ.tata µt Otacp6pou� 7tpocpciaett; li eJta- 1041
axov va. tOV tµ1tOOtaCOO't vei. µiJv 01tcl'Y1J eKEiSEV Kat' euSeiav dt; to 4>a-
10 vciptov dt; to 60'7tttt0V tfjt; µT)tp6t; 'tOU, Ka� EÂ.E'YE va Kci.µ1], emSuµcov
vei. tftV {moÂ.aUalJ µi: µ{av ropav îtpcotfrtepa. 'Epx6µevo� oe d� to xcopiov
Koupoi> Taecrµtv, fl p�ato tlaietv 1ttKpffi� Kai ci7tap11yop'fttcot; 010. tîtv crte
pT)atv tfjt; cptÂ.oatopyotcitT)t; µT)tp6�.
Oi tv MoA.oapiq. lipxovtEt; Kai 07t'ftK001 6JtOU 1' aav en 1tEpiÂU1t01 Otă.
15 tl)v E�op{av tOU, to&xS11aav Eit; tcl.t; clKOcl.� autc'.i>V 't'ÎlV EiOT) O'tV tflt; auSev
tiat; tOU µt µqaÂ.cotlitT)V xapcl.v Kai 1tÂ.T)pocpopiav, eJtElOÎI Kal civaKtCOV
ta� tOV ci:>t; KOtVOV 1tatspa Kai KT)�Eµ6va auSEVtT)V 67tOU xpo 7tOÂÂ.OU OO'te
p'ftST)aav. Kai oaot 01aaKopmaSevtet; 7tEptEJtÂ.avc'.i>Vto EvSev KciKeiSev, 'flp
�avt0 va aval.;T)tOU O'tV ci:>t; opvEtt; tat; \Oi� tCOV <pCOÂ.E�. 'AK6µT) xpiv va
20 cpSliO"IJ Ei� tOV auSEVttKOV Sp6vov tou, cruv'ftxS11aav Oîti:p tele; 1tEVtE x1A.16:-
0E� EK trov' cpuyliocov Kai OtEO'KOpmaµevcov 07tT)K6cov· OtO'tl fitov oxt µ6vov
ci:>t; 1tatîtp Kai EUEpyEtT)t;, clÂ.Â.a Kai O�Ut; 07tEpa0'1ttO''t'Îlt; tIDV 7t'tCOXIDV. /l.i;y
ttoÂµouae KaVEit; EK tii'>V EVt01tlCOV apx6VtCOV eKtEtV6µevot; 01ti:p tel. opta
va Kata1tat'ft0'1J Kai vei clOtK'ftO'lJ tOUt; 07tT)KOOUt;, OUtE µTiv oi ătaKt01 tCOV
.2 5 'OScoµavrov clîtO .tei 7tÂ.T)at6xcopa KUCJtpa EOUVaV'tO vei. ataKtOOO'tV d� 'tÎ)V
tacipav elt; tOV Katpov tOUtOU tOU yevvaiou auSevtou.
Kiv11SEit; Â.omov ci1to pamÂ.EuouaT)t; µetei µeyaÂ.T)t; aoSeVttKfjt; Jta.
patli�ecot; Kai Kateuooro9eit; dt; tOV ityeµoVtKOV Sp6vov, aoSevtEUEV ev
dpT)VtKij KataO'tUO'Et, µf: KOtVÎ)V â.miVtCOV clVU7taU0'1V Kai EOSuµiav, KUtCl-
JO y1v6µevot; dt; to vei OtKatij 'tOUt; ciOtKouµevout; Kai vei EÂ.Efj toi>t; oeoµt
vout;. ll.f.v tOV ci1t6Â.aUO'EV oµcot; 1tOÂ.UV Katpov Îl OUO'tT)VOt; t<!apa Kai µt
µeyliÂ.T)v oouv11v auveP11 7tliA.1v va. tov oatep119ij, ci:>t; to 1tatoiov to a1to
'YE"faÂ.aicnaµevov. 'E1tetoyt Kai 7tapeÂ.96Vtcov, ci:>t; eipT)tat, OKtcl> µT)vii'>v, tou
0eou oihrot; EUOOKÎjO'aVtOt;, TiSeÂ.T)O'EV li Îl pamÂ.Eia vei tOV µetaSeau ev- 1049
J5 teu9ev dt; tÎJV au9evtiav tflt; BÂ.axiat;, µetayayouaa. tOV Kcovatavtiv P6-
oa MaupoKopolitov EKEiSEV dt; MoÂ.oafliav.
A TREIA DOMNI E. A LUI G R I GORE G H I CA VODA 613
Dar bucuria că a luat domnia se amestecase peste cîteva zile cu mîhnire,

deoarece în timpul acesta, îmbolnăvindu-se la Constantinopol mama sa
Roxandra, a murit în vinerea mare, iar el nu aflase încă nimic de moartea
mamei sale ; şi nici cînd a ajuns la satul Sf. Ştefan, unde i-au ieşit în întîm- 5
pinare beizadelele şi capuchehaiele şi alţii din rudele sale, nimeni din
aceştia n-a vrut să-l mîhnească cu această supărătoare veste. Ba chiar, cu
1048 felurite pretexte l i căutau să-l împiedice să meargă de acolo de-a dreptul
ia casa mamei sale din Fanar, precum avea de gînd să facă, voind astfel 1 0
s ă s e bucure văzînd-o cu un ceas mai d e vreme. Sosind la satul Kuruceşme,
a început să plîngă amarnic de nemîngîiat pentru pierderea preaiubitei
sale mame.
Boierii şi poporul din Moldova, care erau încă mîhniţi de surghiunirea
lui Grigorie vodă, au primit cu foarte mare bucurie vestea numirii sale 15
în scaunul Moldovei, deoarece căpătau iarăşi pe părintele lor obştesc şi
pe ocrotitorul lor domn, de care au fost lipsiţi multă vreme. Şi acei care
se risipiseră şi pribegeau în lume au început să-şi caute ca păsările cuiburile
lor. încă înainte de a sosi în scaunul său domnesc, peste cinci mii de supuşi 20
fugari şi pribegi s-au întors, :fiindcă Grigorie vodă era nu numai un părinte
şi un binefăcător, dar şi un foarte bun apărător al săracilor. Nici unul
dintre boierii pămînteni nu îndrăznea să treacă peste limită, să calce
drepturile poporului şi să-l nedreptăţească ; nici otomanii nesupuşi din
cetăţile vecine nu puteau să tulbure liniştea ţării în timpul acestui viteaz 25 ·
domn.
Plecînd deci din Constantinopol cu mare alai domnesc şi ajungînd
u
c bine în scaunul domnesc, a început să domnească în pace, bucurîndu-se
toţi de tihnă şi de veselie 1• Domnul se străduia să facă dreptate celor 30
nedreptăţiţi şi să miluiască pe cei nevoiaşi. Nenorocita ţară însă nu s-a
bucurat multă vreme de el, căci s-a întîmplat să se despartă iarăşi cu mare
durere de el, ca un copil înţărcat de laptele mamei sale, deoarece după opt
1049 luni, precum s-a spus, cu voia lui Dumnezeu, împărăţia a vrut li să-l mute
de aici în scaunul Ţării Româneşti 2, aducînd de acolo în Moldova pe as
Constantin vodă Mavrocordat.
1 Este surprinzător faptul că autorul cronicii, ca om al familiei Ghiculeştilor,

nu ne descrie pe larg ceremonia îmbrăcării cu caftan, plecarea lui Grigore vodă din
Constantinopol, trecerea lui prin Galaţi, primirea ce i s-a făcut la laşi, precum şi împărţirea
boieriilor etc., despre care găsim amănunte interesante în letopiseţul lui Enache Kogăl
niceanu (vezi M. Kogălniceanu, op. cit., p. 2 1 1 - 2 13).
1 Cronicarul spune că împărăţia a vrut să mute pe Grigore vodă în scaunul Ţării
Romaneşti şi lasă să se înţeleagă că acesta n·a acţionat în această direcţie. Se pare însă
că lucrurile nu s-au intîmplat tocmai aşa. At. Comnen lpsilanti spune, din contră, că
Grigore vodă a luptat şi cu sume mari de bani a izbutit să obţină acest scaun, neţinînd ·
seamă nici de rudenie, nici de prietenie (op. cit., p. 363).
METAE>El:IE TOY rPHrOPIOY rKIKA BOEBOL\A AilO

MOAMB!Al: EU: BAAXIAN
MEtan:Ssic; wivuv 6 rp11yop pooac; C11t0 MoÂ.oapiac; sic; BÂ.axiav Ka'tci.

4sllr,�plO<; 'tO ,mvµ11' swc;, µ11vi <l>sppouapict), E1t1.'tp01tEUOVîO<; -ro() 'A7tOOUÂ.Â.ci.X-7tUO'ă,
5 EKt vl)S11 cino 'Iacriou µs-rci. noÂ.Â.i'jc; 7tponoµni'jc; Kai 7tEpupavEiac;, µE: ănÂ.s
wv oµcoc; ciSuµiav 'tWV ă.pxovtcov Kai ă.pxoµevcov Kai ă.7tEÂ.3<0v Ele; BoUKOU
pecrnov µE: µsyaÂ.llV xapci.v 'tWV EKEÎO'E Kai ă.yaÂ.Â.iacnv 7tavtoc; '!OU U1tllKOOU,
6nou np6tspov ss11J..otu7toucrav -ri)v MoÂ.oapiav, sÂ.aPEv Ele; XEîpac; wuc;
OLaKac; -rfjc; KaÂ.fjc; OlOlKÎ)O'ECO<; Kai owpScilcrscoc; 'ti'jc; 'tmipac;, sxovtac; tva
J O Kai µ6vov crKonov Kai µiav Kai µ6vT)v µep1µvav 8111vsKCi'.>c; : TÎJV 8rnuSe-r11cr1v
Kai ă.yaStiv oissaycoytiv wî> u7t11K6ou µE: sÂ.acppcocnv Kai ă.vaKoucptcrµov tCi'.>v
oomµatCOV, Kai µE: imspacrm.crtv, EîtlO'KE'JflV Kai 7tEpiSaÂ.'JflV 'tWV 7t'tCOXWV.
Oi 'ta 7tapaoouvapa KatotKoî>v'tsc; 'OScoµavoi, 67tou ă.cp11v1asov'tE<;
stpsxov µE: Ct1tOÂ.uµevov xaÂ.tVOV Ele; tÎ)V 'tcrapav, Kai µaÂ.tcrta 7tEpav '!OU '
15 "OJ..tou Kai E7toiouv µupia KaKci. Kai ă.81Kiac; Kai cp6vouc;, fipsaVto EuSuc;
Kai clKOVîE<; va crco<ppoviscovtm, E1tEl0Îl Kai i'Jssupav 'tOU'tOV tOV ă.s1onatov
Kai 7tEpiq>T)µov iJysµ6va an ytvrocrKEt KaÂ.&c; 'tOV tp67tov Kai outs q>Eiostm
E�OOCOV Otei vei touc; xaÂ.tvaycoyl)cru µE: PacrtÂ.lKÎ)V ouvaµtv, Kai EVtoc; OÂ.i
you Katpou ÎlAEU9Epili9T)O'UV oi U7tÎ]KOOl (mo -reic; pacravouc; 07tOU uneµEtvav
20 7tapa t&v KaKoupycov, 7tEptcrKsn6µsvot u7to tac; ît-repuyac; 'tOî> Sauµacriou
t06tou auSevtou.
Kata tOV y' XPOVOV tfjc; auSsvtiac; autou, 6 Kpatm6tatoc; ăvas, Se
ÂOVtac; va EScOO'lJ tOV 'IcoavvaKllV KaAµoucr11v ă.no to O<p<ptKlOV ti'jc; opa
yoµaviac; Kai lissupovtac; Oîl EÎXE xp11µatiO'El opayouµavoc; 6 rp11yop Po-
25 oac; Kai EOOUAEUO'E OOKiµcoc; Kai A.iav EUapecrtcoc;, li KaSroc; Kai o{ Â.Qt7tOi 1050
EK toî> yevouc; autou 07tOU exp11µancrav Ele; auto to O<p<ptKlOV, EOpEV EUA.oyo.>1
va K<iµu opayouµ<ivov eva uiov tOUtOU tOU auSevrnu. "'OSsv E7tp6crtasEv
6 foitponoc; tfjc; Pao:tÂ.Eiac; tote; ăpxoumv autou Kam.KEX,ayti'icrtv Oîl va
yp<i'JfCOO'l 7tpoc; autoV va O'tElATJ eva UlOV tOU Kata tt)V 7tpOcrtaytiv 'tOî>
·
30 PacrtHcoc;. o KaA.oc; oi'.itoc; natti p 07tOU sPA.E7tE tOV VEcOtEpov autou ui6v.
µne11sa8E MatSatov sxovta nveuµa Sauµacrt6v, Î)Soc; &µpp1Sec;, <pp6v11µa
yevvatov, KAlO'lV 7tatOt69ev sm.ppenfj de; to KaA.6v, &m.µeA.ouµevov es a
nal.. wv ovuxcov de; to vei yivu eyKpattic; tfic; 6Scoµav1Ki'jc; OtaAEKîOU, yvco
pisovtac; A.eyco 6 KaA.oc; yepcov evcrnapµeva 9E69ev Ele; ttiv 'JIUXÎ)V toutou
35 'tOU tEKVOU ta crnepµata tfic; 7tatptKfjc; ă.petfjc; Kai tEKµmp6µevoc; Oîl au
'tO<; SeA.Et OUVT)9fj, eh; ă.napaA.A.aKtoc; xapaKtÎ) p tOU toiou yevvfitopoc;, va
8ouA.eucr1J tij pamA.Eig ă.sicoc; Kai euooKiµcoc; Kai vei cpSacru de; 'tOV paSµov
îOU iOiou 7tiltp6c;, Otei vei yvcopisetm µetEîtEtta EK tOU Kapnou to oevopov,
EO'toxacr9T) EUA6ycoc; Oîl EîtElOÎ) oi'.itoc; 6 u{oc; &p<io1se Kata tei ixv11 tOU
40 natp6c;, 7tpErtE1 va paoicrlJ Kai TÎJV autÎ)V 68ov 07tOU sp<i8tcre Kai 6 7ta
'tÎ] p, tÎ)V OOOV 011Aa0Î) 'ti'j<; µEy<iAll<; paO'lAlKfjc; Opayouµaviac;.
A TREIA DOMNI E A LUI G R I GORE G H I CA VODĂ 6 15
MUTAREA LUI GRIGORIE GHICA VODĂ DIN MOLDOVA

ÎN ŢARA ROM ÂNEASCĂ
Fiind Grigorie vodă mutat din Moldova în Ţara Românească în anul

1748, luna februarie, pe cînd era mare vizir Abdulah-paşa 1 , a pornit din
laşi cu mult alai şi sţrălucire, dar şi cu marea mîhnire a boierilor şi a 5
norodului şi, ducîndu-se la Bucureşti, spre marea bucurie şi veselie a celor
de acolo şi a întregului norod, care pizmuiau mai înainte Moldova, a luat
în mîinile sale frînele pentru o bună cîrrnuire şi îndreptare a ţării. El
avea în tot timpul un singur gînd şi o singură grijă : îndreptarea stării ş i 10
bunul trai al norodului, uşurarea dărilor 2 şi apărarea şi ocrotirea celor
săraci.
Otomanii care locuiau în părţile Dunării şi care veneau în fugă,
cutreierau ţara şi ajungeau pînă dincolo de Olt, săvîrşind nenumărate rele , 15
nedreptăţi şi omoruri, au început îndată, fără voia lor, să se cuminţească,
deoarece ştiau că acest domn, fiind tare vrednic şi vestit, cunoaşte bine
mijlocul şi nici nu se fereşte de cheltuieli ca să-i înfrîneze cu puterea împă
rătească. În scurtă vreme norodul a scăpat de chinurile ce îndura din partea 20
nelegiuiţilor, :fiind apărat sub aripile acestui minunat domn.
În al treilea an de domnie, preaputernicul sultan, vrînd să îndepărteze
din slujba de dragoman pe lanachi Calimah şi ştiind că Grigorie vodă fusese
1050 dragoman, că slujise cu vrednicie şi a adus mare mulţumire li , ca şi ceilalţi 25
din neamul său care au îndeplinit această slujbă, a găsit cu cale să facă
dragoman pe unul din :fiii acestui domn. Aşadar, marele vizir al împără
ţiei a poruncit capuchehaielor lui Grigorie vodă să-i scrie să trimită pe unul
din :fiii săi, căci aceasta este porunca sultanului. Acest bun părinte vedea 30
că :fiul său cel mai mic, beizadeaua Matei, avea minte ageră, caracter serios,
gîndire sclipitoare, înclinaţie spre bine încă din copilărie şi îşi dădea silinţa
din cea mai fragedă vîrstă să înveţe limba turcă ; cunoscînd deci, bunul
bătrîn, că sămînţa virtuţilor părinteşti este semănată de Dumnezeu în 35
sufletul acestui copil şi socotind că acesta va putea să slujească împărăţia
cu vrednicie şi cu succes, deoarece avea întocmai caracterul părintelui său
şi va ajunge la aceeaşi treaptă cu tatăl său, pentru ca să se cunoască mai
tîrziu copacul din fructul său, s-a gîndit pe drept cuvînt că deoarece acest
fiu călca pe urmele tatălui trebuie să meargă şi pe acelaşi drum străbătut 40
de tatăl său, adică drumul marelui dragomanat al împărăţiei.
1 Abdulah-paşa a fost mare vizir de la 28 februarie 1 747 pînă la 1 1 ianuarie 1 750·

2 La 6 aprilie 1 749, Grigore Ghica vodă desfiinţează dajdia « grea şi nesuferită
a pogonăritului », vezi hrisovul lui publicat în P. Teulescu, Arhiva română, Documente
istorice, seria I, Bucureşti, 1 860, p. 80 - 84.
Kai cutocpacric:mc; O'UV(!)OU. 'tfj pacnÂ.1Kij tm-rayfj, t�mtEO''tEtÂ.EV aO'tOV

n)v pacnÂ.eiav Ele; µE µev/;iÂ.1, sv3a tvoucraµevoc; pamÂ.tKOV Kapaotov -rol>
eipT)µEVOU ocpcptKiou, OlE'tEÂ.Et imoupyrov -rate; PamÂ.tKaîc; 7tpocr-rayatc; 'tOt o u
'tO'tp6nroc;, 6nou -rov t3auµat;ov oÂ.01 oi µeym-riivec; oia -ritv -rocrau-rT)v cpp6-
5 VT)crtv Kai fot-rT)Oet6-rT)ta 6nou fJKµat;ev tv ÎIÂ.lKiQ. veat;oucru.
1752 Eîc; 'tOV Katpov 'ti'jc; opayouµaviac; au-rou, Ka'ta 'tO , awvP' E'tO<;, t�co-
cr3tvwc; wu tm-rp6nou Tfjc; PamÂ.eiac; MexµE:-r-7tacrii, sy1vev tnhponoc; 6
inp1x6pT)c; MexµE-r-µm�yT)c;. El'.3tcrta1 OE, ocrot 1tpecrpe1c; PacrtÂ.EtCOV Kai npt
O''tOKpancov eupicrKOVtal li tv KrovcrtaV't1VOU1tOÂ.Et, va onayrocrtv Ele; cruy- 1051
10 xapT)'tlKTtV nv-raµrocrtv 'tOU vfou tm-rp6nou. Kai foetOit tv Katpcî> 'tOO pa
µat;aviou, 61tOU µe-ra 1tEV'tE itµtpac; sµeÂ.Â.E va cp3acr1J, OEV Tt'tOV ouva-r ov
va SK'tEAEcr3ij aU'tT) Îl -rcrepeµ6vta, Sq>UVT) EUÂ.oyov Otel 'tO ppaxu 'tOO Kat
poO va umiyrocnv ava ouo 7tpEcrPetc; 'tÎIV K6.3e itµtpav eic; civ-raµroow, 'tO
61tOÎOV ©c; 1tpiiyµa clO'UVT)3ec; Kai papu Ota 'tÎIV omA.acn6'tT)'ta, fi3eÂ.e cpavf\
1 5 OUO'KOÂ.OV eic; K6.0e opayouµavov, clÂ.Â.' Îl SKÂ.aµnp6'tT)<; 'tOU, µE OÂ.OV 61tOU
Î)'tOV Kai apxaptoc; 'tOU pacnÂ.tKOU 'tOU'tOU Ocpcp1Kiou, S�U7tT)pE'tT)O'E Kai aU
-rac; -rac; Ot7tA.acriouc; clVtaµrocretc; µE 't60'T)V ayxivotaV Kai tµnetpiav, 6nou
3auµacravtec; o{ 'tOU oepÂ.e-riou OEV EÂ.Et'ljfaV va S1tatVEO"O)(Jl -r6crov 'tO 7tp6-
xe1pov -ri'jc; SÂ.eu3epocrwµiac;, ocrov Kai 'tO eutaK'tOV Kai "(Â.a<pupov -rije; eU-
20 "(Â.roniac; 'tOU. T6crov ©c; u iov au3EV'tOU x:ai cl1tO"(OVOV au3EV't(l)V, Kai 'tOUp
KtK©'tepov EÎ1tEÎV 6-r/;aK/;aOE 6crm-riou 7tEp1cpfiµou, ocrov Kai ©c; euape
O"'tOUVta Kata miv-ra eic; titv pacnÂ.1Kitv SKOouÂ.eucnv, E'Kptve OiKatov it Pa
cnÂ.eia va 'tOV nµficru Kai µE 'tt'tÂ.OV nvrottpou Pa3µo0, 'tO : Ki-rpewuÂ. KtoU
nepa, 6nou crT)µaive1 ttleK-re -rli'.>v µeyicrtavrov, tKet 6nou ol npo ai>'rol>
25 elxov 'tO : Ki-rPewuÂ. ciyiav, 6nou 3EÂ.E1 v a einij SKÂ.EK'tE 'tOOV 1tpOEO''tID't(l)V.
·ncrautroc; OE K ai o{ Eupronato1 cl1tEVEtµov autcî> 'thÂ.ov 6nou 'tO oioromv
ele; nptv-rcrinouc; -ri'jc; Eu pronT) c;, -ro : napE'tcra, OT)Â.aot) 6nou crT)µaive1 tKÂ.a
µnp6tT)c; .
Ka-ra -rov e' x p 6vov -rije; au3ev-riac; -roO pT)3Evtoc; rpT)yopiou poef36oa,
30 oi npli'.>w1 EYKPlto1 Kai euyevetc; ăpxov-rec; -rije; Krovcr-ravnvoun6Â.eroc;, 6nol>
'tO 7tp6-repov eopicrKOV'tO ele; n)v OOUÂ.Eucnv toO Krovcr-rav-riv P60a Maupo
Kopoawu, 6 âpax:oc; l:oîi-rcroc;, nproT)v µtyac; Â.oyo3E'tT)c; x:ai oi -rtcrcrape�
autoO uio{, '.AJ..t�avopoc;, Nlx:6Â.aoc;, lroawaKT) <; x:ai âT)µfi-rptoc;, 6µo{�
'
OE Kai 6 Krovcrtav-rtvoc; Kapat/;iic;, nproT)v µEyac; noO"teÂ.vix:oc;, µe-ra wG
A TREIA DOMN I E A LUI GR IGORE G H I CA , VODA 617
Şi luînd hotărîrea, potrivit cu porunca împărătească, l-a trimis cu

menzil la împărăţie. Aici, după ce a îmbrăcat caftanul împărătesc al slujbei
amintite, a început să îndeplinească poruncile împărăteşti în aşa fel, încit
toţi înalţii dregători îl admirau pentru marea lui înţelepciune şi înde.-
mînare, care înfloreau la o vîrstă cu totul fragedă 1• 5
Pe timpul dragomanatului său, în anul 1752, fiind '.mazilit marele nsz
vizir al împărăţiei Mehmed-paşa 2, s-a făcut vizir imbrohorul Mehmed-bei.
Pe atunci era obiceiul ca toţi ambasadorii împărăţiilor şi regatelor aflaţi li
1051 l a Constantinopol să meargă să felicite pe noul mare vizir. Şi deoarece 10
în timpul ramazanului, care începea peste cinci zile, nu era cu putinţă
să aibă loc această ceremonie, s-a găsit cu cale, din pricina timpului prea
scurt, să meargă cite doi ambasadori în fiecare zi la marele vizir. Acest
lucru neobişnuit şi obositor ar fi fost greu pentru oricare dragoman, dar 1 5
luminăţia-sa, deşi era începător în această slujbă a împărăţiei, a făcut faţă
în aceste întîlniri duble cu multă inteligenţă şi pricepere, încît oamenii
împărăţiei l-au admirat şi l-au lăudat atît pentru uşurinţa şi priceperea sa
în vorbire, cit şi pentru buna şi frumoasa sa elocvenţă. Împărăţia a socotit
drept să-l cinstească cu un titlu de grad mai mare, atît pentrucă era fiu 20
de domn şi urmaş de domni, adică pe turceşte ogeac-zade, casă vestită,
cit şi pentru felul mulţumitor cum a îndeplinit întrutotul slujba împără
tească, şi anume cu titlul « chitvetul chiupera », care înseamnă « distins
printre marii demnitari », pe cînd înaintaşii săi aveau titlul « chitvetul
aian », care înseamnă « distins printre fruntaşi». De asemenea şi europenii 25
i -au acordat titlul ce se dă principilor Europei, şi anume « chiarezza »,
care înseamnă « luminăţi e ».
În al cincilea an de domnie a zisului Grigorie vodă, cei mai de seamă
boieri din Constantinopol, care mai înainte se găseau în slujba lui Constantin 30
vodă Mavrocordat, adică Draco Suţu, fost mare logofăt, şi cei patru fii
ai săi : Alexandru, Nicolae, lanachi şi Dimitrie, de asemenea şi Constantin
Caragea, fost mare postelnic, cu fi.ul său Nicolae, toţi boieri înţelepţi ş i
1 Matei Ghica a primit postul de mare dragoman în anul 1 75 1 , după ce a plăti

o sumă de 200 de pungi , la vîrsta de numai 23 de ani. Vezi Epam. Stamatiadis,
roii ·ooQJµavoeov "ecf r o vr; (Biografiile
Bwyearplat rwv 'E.V.'l]vcpv µeya).cpv t5iepµ71vfcpv
marilor dragomani greci ai Imperiului otoman) , Atena, 1 865 , p . 1 25 .
At. Comnen lpsilanti n e d ă ş i alte a mănunte, anume c ă hatmanul Iordachi blşă
Mihalopol, capuchehaia lui Grigore Ghica şi socrul lui Matei, a reuşit cu sume mari
de bani să exileze pe marele dragoman Ioan Calimah şi să obţină acest post pentru
ginerele său Matei (op. cit., p. 367). R. Rosetti confundă pe Matei Ghica cu Grigore
Ghica şi spune că acesta din urmă a fost numit dragoman în 1 75 1 . Vezi Despre urmaşi
lui G igorie Ghica vodă III şi originea G hiculeştilor din Moldova, în « Convorbiri lite ·
rare », XXXVI ( 1 902), p. 793.
2 Mazilirea marelui vizir Mehmed-paşa a avut loc la l iulie 1 75 2 .
43-307
618 CRO N I CA GHICULEŞTILOR
u{o() aot0C> NlKOÂ.aou, OÂ.Ol ăpxovn:� tµcppow:� KUi 'YE li yuµvaaµevol el� 1052
tei� U7t09EO'El� tOC> oep:A.etiou KUi O'tOÂ.lO'µEVOl KUi µt µ6.9TtO"lV E�(l)tEplKTtV
Kai y:A.ci>aaa� Olmp6pou�. 7tpo� oe t06tol� Kai 6 'laKropo� Piso�, 7tpc011v
µeya� 0'7ta9ap11�. 7tpOKoµµevo� Kai E7tltÎl0ElO�, OÂ.Ol oµo() oi p119sVtE� ci-
5 cp1&proaav tOV fout6v tOU� El� titv OOUÂ.EUO'lV tOUtOU tOU ao9evtou rp11yo
piou P6oa, 7tpoaeÂ.Kua9evte� lmo titv sÂ.KUO"ttlCÎIV MvaµlV trov E�mpetrov
aotoO 7tpotep11µatrov. Kai ciKoÂ.ou&o� uatepii911 6 Krovatavtiv pooa� tol
outou� ăpXOVtU�, 07tOU IÎ'YKUÂ.ci KUi OlK09EV ÎKaVcOtUtO� KUi 7tUÂ.at69EV µe
titv EUVOlUV 7tOÂ.Â.Ci'.>v µtylatavrov Kai 7tUtplKOOV cpiÂ.rov 1CU&o7tÂ.tO"µsvo�, KUi
10 7tpo� titv µetaxdp11alv trov 7tOÂ.lttKrov u7to9eaerov tµ7tetpo�. ci:A.:A.' cicpou uate
p1i911 toi>� Eip11µevou�. Ecpav11 ll7t0 tei� ouvaµet� 'tOU yeyuµvroµevo�. EKf:Î
07tOU 7tpOtEpOV ECj>UtVEtO sTtÂ.roto� Kai ciKataycOVlO'tO� 7tp0� tOU� ciVtlKEl
µEvou�.
'QKoOOµTtO"EV Oi>tO� O a09tVtTt� Kai 00'7tltllAlOV El� KQtU<pUYTtV tCi'.>V
15 cicr9evouvtrov 7ttroxoov Kai �evrov, 7tÂ.Ttcriov toO BouKoupecrtiou el� t67tov
KaÂ.ouµevov . 1 µe vaov 7tEplKUÂ.Â.fj Kai SauµaO'lOV, E7t' ov6µan nµcOJlEVOV
. .
tou ·Ayiou 'Avapyupou Kai iaµanKoC> Ilavte:A.eiiµovo�, 7tEpltOlXlO'µevov

µe U\jl'TtÂ.OV tEiXO� µt 00'7tltlU ao9EV't1Kei µEyaÂ.07tpE7tfj Oi7tata, tei µev U7t0-
Katro9Ev XElµtptva, tei o& E7tavro9EV foptva, µe 0'7tStO'tapiav Kai 0'7tEtO'la-
20 PTJV Kai iatpov Chroplcrµevov 7tp0� 9spa7tEiav tCi'.>V VOO'OUVt(l)V. Me vaµata
7t6nµa Oa\jftÂ.fj, 67tou pfoucrtv tµ7tpocr9Ev tfj� 7tUÂ.Tt�. µaKp69Ev 7tOÂ.UE:�6-
oro� µEtsvev11yµeva. TaUtT)V titv OÎKOOoµitv titv sixEv cipxicrEl El� titv 7tp0-
tepav aot00 ao9svtiav, fiOTJ OE 0EoC> Po11SoOvt0� titv EtSÂ.El(l)O'EV, Â.iav
E07tpE7tfj KUi soµopcprotcl.tTtV, Ka8c0� Kai tei ăÂ.Â.a OÎKOOOµiiµata 07tOU EKaµt
25 Katei Katpou� cpaivovtm ci7tapaµ1Â.Â.a tij KaÂ.Â.ovij Kal sotsxviq..
Ou 7t6ppro OE 'tOUtOU tOO ocrmta l i Â.iou, 1CatEO'KEUQO'E Kai ihEpov Ka- 1053
tacpuyiov otei toi>� 7tEpmi7ttoVta� tij 7tavci>Â.1J v6crQ>, tij KOlVCi'.>� :A.syoµevu
7tQVOUKAQ., EKKÂ.TtO"iav µt oA.a tei 7tEptO'tatlKei Eît' ov6µan tOU ·Ayiou B11cr
aapirovo�. OO''tt� eA.aPEv 7tapci 0eo0 titv xaplV toC> îatpEUElV tUUtTtV titv
30 VOO'OV, 7tp0� \jfUXLKTtV aOtOO rocpeA.EtaV Kai ci96.vatov µviiµ11v, mcreiv 07tOU
KU8UUtO Epyov sixs tTtV µEÂ.EtTtV 1mi 7tpOEt0lµacriaV tfj� ll7tOÂ.UUO'f:ro� tffiV
alrovirov 0.ya9rov, titv oe µ&piµvav trov EmyEirov ci)� EV 7tap&pyQ>.
"'A� cicpiiaroµev oµro� tei Â.Ol7tei ci�lOÂ.oya tfj� EV BA.axiq. aot0C> au9Ev
tia� vei tei Oi11y11Srocr1v oi BA.axo1, Ei 7tou n� tv aot0i� cp1A.a:A.iiS11� yvc0µ11
35 Kai Oia9EO'l� µit 01Ecp9apµev11, Kai li� E7tav&A.9roµev sl� titv otiiYTtO'lV tfj�
au9svtia� tOU Krovatavtiv P6oa MaupoKopocitou tv MoÂ.oapiq..
1 Loc alb în ms.
A TREIA DOMNI E A LUI G R I GORE G H I CA , VOD:S. 619
1052 încercaţi l i în treburile împărăţiei, înzestraţi cu învăţătură străină şi cunos

cători de mai multe limbi - precum şi Iacob Rizos, fost mare spătar,
învăţat şi priceput - toţi aceştia s-au pus în slujba domnului Grigorie vodă, 5
fiind cuceriţi de puterea atrăgătoare a deosebitelor sale calităţi. În acest

chip, Constantin vodă a fost lipsit de asemenea boieri şi deşi era om foarte
destoinic şi se bucura încă de mult de bunăvoinţa multor înalţi dregători
şi prieteni ai tatălui său şi era priceput şi în treburile politice, totuşi, după 1 0
ce a pierdut p e cei amintiţi, s-a văzut despuiat de puterile sale, pe cînd mai
nainte era de piz muit şi de neînvins în faţa potrivnicilor săi.
Acest domn a zidit pentru bolnavii săraci şi, străini un spital lingă
Bucureşti, la locul numit . . . 1, cu o frumoasă şi minunată biserică, cu 15
hramul Sfîntul fără de arginţi şi tămăduitorul părinte Pantelimon, împre
surată cu un zid înalt, cu măreţe case domneşti cu două caturi, cele de
jos pentru iarnă, iar cele de sus pentru primăvară, cu spiţerie şi spiţer,
cu medic numit pentru îngrijirea bolnavilor. În faţa porţii era o fîntînă cu 20
apă de băut adusă de departe cu multe cheltuieli. Această clădire o începuse
în trecuta sa domnie, iar cum, cu ajutorul lui Dumnezeu, a terminat-01
fiind foarte arătoasă şi frumoasă, ca şi celelalte clădiri pe care le-a ridicat
altădată şi care sînt neîntrecute ca frumuseţe şi înfăţişare artistică. 25
1053 Nu departe de acest spital li a zidit şi un alt loc de adăpostire pentru

bolnavii de ciumă, o biserică cu toate cele de trebuinţă, cu hramul Sf. Visa
rion, care a primit de la Dumnezeu darul de a vindeca această boală. Toate
acestea Grigorie vodă le-a făcut pentru mulţumirea sufletească şi pomenirea 30
sa veşnică, căci gîndul său de căpetenie era totdeauna să fie pregătit pentru
a se bucura de bunurile veşnice, lăsînd la o parte grija pentru cele
pămînteşti 2•
Să lăsăm deci celelalte fapte însemnate săvîrşite de Grigorie vodă

în timpul domniei sale în Ţara Românească, ca să le povestească muntenii,
·dacă sînt nepărtinitori şi au dragoste de adevăr, şi să ne întoarcem la 35

povestirea domniei lui Constantin vodă Mavrocordat în Moldova.
1 Loc alb în manuscris. Spitalul a fost zidit pe moşia Obileşti de lingă Colentina,
un trup din moşia Pantelimon (vezi Al. G. Gălăşescu, Eforia spitalelor civile din Bucu·
f'e�i, Bucureşti, 1899, p. 629).
2 Spitalul, ca şi clădirile celelalte amintite mai sus, Grigore vodă a început să le
clădească în prima sa domnie ( 1 733 - 1 735) şi le-a terminat în cea de-a doua ( 1 748 - 1 75 2),
şi anume în 1 750, cînd, prin testament, a înzestrat aşezămintele sale cu averi însemnate,
-
prevăzute în hrisoave (vezi Al G. Gălăşescu, op. cit., p. 6 O). Aici se publică inscripţia
de pe mormîntul lui Grigore vodă, precum şi alte patru inscripţii, una de pe mormîntul
Zoiţei, soţia lui Grigore vodă, iar celelalte cu privire la biserica, foişorul şi crucea
ridicată lingă fîntină.
620 j CRON I CA G H I CULEŞTILOR
TPITH META0EEU: TOY K..QNETANTIN BOdA

MAYPOKOPdATOY EU: MOAdABIAN
MELa'rE0EVîO�, eh� El'.pri tat, to() rpriyopiou rKiKa PoEP6oa ă.no MoA.
oapia� Ei� BA.axiav, µEu:tt0ri Kai 6 Krovcrtavtiv P6oa� MaupoKOpo6.trn;
5 fiori tpitriv <popc/.v ano BA.axia� Ei� MoA.oapiav .
. Out0� 6 au0tVtri� ÎJtOV aA.ri0&� Kai eţ cipxfi� 3EOcrEPiJ�. EÂ.EÎ)µrov,
<p1Â.ooiKat0� Kai EUEPYEîtKO�, aA.A.' Ei� autiţv tiţv au0EVtiav f:cpavri navtn
oEooµtvo� Ei� tiţv nEpi tu 3Eia EUA.aPEtav Kai Ei� tiţv npaKttKiţv ă.pEtÎ}V,
Kai artotpomas6µEvo� tu tEpnvu Kai ftofo touoE tou Piou Kai năcrav ft-
10 oovfj� a<popµiţv Kai îtUpEpyov 'lfUxayroyiav, OtEµoipasE tOV Katpov Ei� n po
<JEUXÎJV, Ei� 01Pavt0v, Kai El� avayvromv PtPA.irov. �Ero0Ev µf:v µtxp1 µE
crriµPpia� KatEyiVEtO Ei� to va 3Eropij K picrEt�, f:ţEtasovta� µi: UKpiPEtaV
µEyaA.rotatriv tOU� K ptvoµtvou�, Kai of:v EKOUPUsEtO Ka0i}µEVO� El� îO Ot
pavtov Kai ă.yrov1s6µEVO� va 01KatcO<J"(l tOU� aotKOUµEVOU�, µf: OÂ.OV 6nou
1 5 EiXE ţExroptcrtu Kai KpttU� ă.pxovta� EK trov OlKEl(J)V autou, li 81roptcrµE- 1054
VOU� El� to va 3Erop&m KU0E cruµnintoucrav K picr1v, Eţro µ6vov ă.no tu�
KpicrEt� trov µoucrt&v 07tOU tu� f:0EropEt 6 µtya� Â.oyo0ttri� Katu îO ap
xatov t01ttKOV E0o�. MEtU OE µEcrriµPpiav E(J)� scrntpa�. Mv ÎJtO papacrta
cruvriyµtva, oriA.aoiţ ava<popai, fi tOUpKtKcOtEpov apstXUÂ.ta, UVEY1VcO<JKOV-
20 to EKEiva Eµnpocr0tv tou, napmmµtvrov ouo fi îptrov civayvrocrtrov, 6nou
OlU va yiVEtm aotaKono� Îl avayvrom�. 6tav 6 Ei� EtEÂ.El(J)VEV f:va papa
m, EU0U� 6 ăA.A.o� ăpxtsEV ă.A.A.o Kai Eoioovto Ei� oÂ.a at 7tpO<JÎ}KOU<Jat
anocpacrEt� Kai anoKpicrEt�, Kai f:v tcp µEtaţu EpxoµEvo� Kai 6 µtya� Pt
crnapri� fi ăA.A.o� îl� E0EropEl tu� avayKaia� imri pEcria� xropi� va yivu ota-
25 Koniţ tfj� avayVOXJE(J)� tCOV papacrirov. E\of: Kat OEV TltOV papama VU clVa
yvrocr0o()v, EKaµEv avayvromv PtPA.irov xpucrocrtoµtKCOV, ft tOU µqaA.ou Ba
<nÂ.Eiou, fi MaKapiou tou aîyuntiou, fi ă.A.Â.rov â.yirov nattprov, crriµE1cilvov
ta� tţ autrov tu pritu 6nou CtVÎJKOU<nV Ei� tOU� ftyEµ6va�. ·o vi}ouµrn;
unvo� iltov noA.A.u oÂ.iyo�. Kai ecrriKcOVEtO Ei� tOV op0pov Ei� ta� ntvt&
30 &pa� tfl� vuKt6�, icrtaµEvo� Ev tij EKKÂ.ricri� µEtu µqaÂ.ri� n pocroxfi� Kai
EuA.aPEia�, 6µou Kai 6cro1 ăpxovtE� Kai oo()A.01 au0EVî1KOi EKUî01KOUcrav
EV tij auA.ij tfj� au0Evtia�. oinvE� f:crriKroVOVîO Kai autoi Ei� tOV op0pov
Katu µiµrimv îOU au0EVîOU. Ei� OE tOV Katpov tfj� 3Eia� µucrtayroyim;
1toÂ.A.aK1� eo1opisovto ouo tcroKaoaprioE� Ei� tiţv 3upav tfi� f:KKA.ricria�. 81u
35 va µiţv a<pl)voum va eţtA.0u îtVU� an· EKElVOU� 6nou EXOU<Jt totautriv KaKiţv
cruv1)0EtaV, E(J)� va yivu an6Â.um� tEÂ.Eia. df:v E'lfUÂ.Â.EtO K01V(J)V1KOV, aÂ.Â..
0.vti K01V(J)V1KOU aVE-ylVcO<JKEtO fo' ăµprovo� KUVEVa� Â.oyo� XPU<JO<JtOµtKO�
ano EKElVOU� 6nou OtU npocrtayfj� autou ilcrav µEta<ppacrµtvo1 Ei� tiţv µoÂ.
oaP1Kiţv yÂ.fJmcrav, chmiv 6nou Îl avayvrom� nutri dvat noÂ.Â.a W<pEÂ.tµrott-
40 pa Ei� îOU� aKpoata�. napu Îl µEÂ.q>oia îOU 'lfUÂ.îOU, li to 6noiov tOUtO E- 1055
y1vE cruvfi0Eta Kai Ei� 6A.a� tu� A.omu� EKKA.ricria� tfj� MoÂ.oapia�. OuK
OÂ.iyo1 Kai EK îOOV µEy6.A.rov apx6vtrov TivayKasovto va tOV µtµouvtat Kata
tt)v aucrtripav vricrtEiav 6nou E<pUÂ.attE Kai µ6.Â.tcrta El� ta� â.yia� tEcrcra
paKO<Jta� ero0Ev E(J)� ecmepa� navtEÂ.fj acrttiav xropi� va niu OUtE Ka<pE,
A T R E I A DOMN I E A LUI CONSTANT I N VODA MAVROCORDAT 62 1
A TREIA MUTARE A LU I CONSTANTIN VODĂ

MAVROCORDAT ÎN MOLDOVA
După ce Grigorie Ghica vodă a fost mutat, precum s-a spus, din
Moldova în Ţ ara Românească, a fost mutat şi Constantin vodă Mavrocordat
pentru a treia oară din Ţara Românească în Moldova. 5
Acest domn era într-adevăr şi mai înainte iubitor de Dumnezeu,

milostiv, drept şi darnic, dar în această domnie s-a arătat cu totul cucernic
pentru cele dumnezeieşti, practicînd virtutea prin fapte ; era scîrbit de
plăcerile şi petrecerile acestei vieţi şi, evitînd orice prilej de desfătare şi
petrecere, îşi împărţea timpul cu rugăciunea, cu divanul şi cu citirea 1 0
cărţilor.
De dimineaţă pînă la prînz se îndeletnicea cu cercetarea judecăţilor,
ascultînd cu mare băgare de seamă pe împricinaţi, şi nu obosea şezînd la
divan şi silindu-se să împartă dreptate celor nedreptăţiţi, cu toate că avea
1054 anume judecători, numiţi dintre boierii săi credincioşi, 11 ca să judece prici- 1 5
nile ce se iveau, afară de pricinile moşiilor pe care le cerceta marele logofăt,
după vechiul obicei al ţării. După prînz şi pînă seara, dacă erau răvaşe
strînse, adică jalbe, sau pe turceşte, arzuhaluri, se citeau în auzul lui de doi
sau trei cititori, pentru ca citirea să :fie neîntreruptă, astfel ca atunci cînd 20
unul isprăvea un răvaş, îndată celălalt începea un alt răvaş şi se dădea
· tuturor cuvenitele hotărîri şi răspunsuri. Venind în acest răstimp şi marele
vistier sau altcineva, cerceta cu el treburile cuvenite, fără a se întrerupe
citirea răvaşelor. Iar dacă nu erau răvaşe de citit, citea din cărţile lui Ioan 25
Hrisostom sau ale lui Vasile cel Mare sau ale lui Macarie egipteanul sau
ale altor sfinţi părinţi, însemnînd vorbele aflate în ele, care se referă la
prinţi. Somnul cel dulce era foarte măsurat ; se scula dis-de-dimineaţă
la orele cinci din noapte şi stătea în biserică cu mare luare aminte şi evlavie 30
împreună cu toţi boierii şi slugile domneşti care locuiau în curtea domnească,
şi ei sculîndu-se cînd se crăpa de ziuă, după pilda domnului. în timpul
slujbei dumnezeieşti, de multe ori doi ciohodari erau aşezaţi la poarta
bisericii, ca să nu lase, înainte de sfîrşitul slujbei, să iasă vreunul din aceia 35
care au această urîtă deprindere. Nu se cînta chinonicul, ci în locul lui
se citea de pe amvon o cuvîntare a lui Ioan Hrisostom, dintre acelea care
din porunca sa erau traduse în limba moldovenească, pentru că această
citire este mult mai folositoare celor ce ascultă decît cîntarea cîntăreţului ; li 40
1055 lucrul acesta s-a făcut pe urmă obicei şi în toate celelalte biserici ale
Moldovei. Mulţi dintre marii boieri erau siliţi să-i imite postul aspru pe 1
care îl ţinea, mai cu seamă în timpul sfintelor posturi, cînd de dimineaţă
pînă seara nu mînca absolut nimic şi nu bea nici măcar cafea. Boierii,
K(li µicri)crav•ei; Kai aihoi 1taV'teA.roi; •Tiv A.qoµEVTJV vtKO'ttavt)v Po•aVT)V,

scruxval;ov di; 'tai; aKoA.ou0iai; •fii; EKKAT)O"tai; tyKpa'tEU6µevot Kai Ka'ta 'tCt
ăA.oya mi0TJ .
.âev EAEtîtE va EAEYXlJ 'tOV 'tO'tE apxtepa'tEUOV'ta µT)'tpOîtOAi'tT)V MoA.-
5 oopA.axiai; NtKT)q>6pov, Ota'ti txetpot6vet aypaµµatoui; îepeii; Kai OtaK6-
voui;. 'AA.A.a îtp<'>i; 'tOU'tOti; Otopicrai; Kai apxtEpeii; tOV �ioT)i; Kai tOV Nucr
crrii; (wui; 61toioui; Kai auwui; tpiacre va umiyrocrtv di; 'tO crxoA.eiov 'tO
EAÂ.T)VtKOV) Kai nvai; EK 'tWV T)youµevrov, wu; a1tEO"'tEtAEV f:ţro di; 'tÎjV
'tcrll pav Va 1tEptEA0rocn 'ta xrop{a Kilt Va OtOaţrocrt 'tOUi; aypaµµcitoui; ÎEpeic;
10 ta OEoVta, Ka0roi; Syypaq>roi; Kilt KEq>aA.atroOroi; îtapeA.apov 1tap' ilU'tOU, µ&_
crKOîtOV on va wui; cruvciţl] µetEîtEtta l'.iîtaV'tai; eîi; 'lacrtOV Kai va t0ui; E
ţe'tCtO'lJ autoîtpOO'cl)ît(l)i;, Ota va ioij liv ©cpeA.i)0T)crav 'ttîtOtE CL1t0 'tÎjV Otoa
O'KaA.iav 'tWV pf)0EVtrov apxteperov Kai T)youµevrov · 'tO 61toiov aytcaA.a Kai
'ta KatptKU îtEptcrtanKa 'tOV ÎJµîtootcrav va 'tO q>EplJ eîi; EKPacrtv, oµroi; el-
1 5 vai aÂ.T)0tvov on îtOA.A.oi 1toA.A.a ©cpeA.i)0T)crav Kai îepeii; Kai OtUKOVOt, 1tp0-
0uµouµevot µe O'UVEpecriaV Va avaytyVcOO'IC(l)Crt Kai pipA.oui; Ka0' fout0ui;
Kai ri]v aKoA.ou0iav tfji; EKKAT)O'tai; µe âKpiPetav.
"Oxi µ6vov eA.et\j/E 01a îtpocr•ayfji; aU0evntcfji; T) KaKt) auvi)0eta t0{}
va PciA.A.rocrtV o{ ăpxov'tei; yuvaitcai; di; 'tei KpaO'Oît(l)Â.Eia, Kai µaÂ.tcr'ta va
20 EKÂ.eyrocrt tai; euetoeii; ota vei 1t(l)Afjtat 6 o{voi; EV •ax.ei, aÂ.Â.a Kai eypa
\j/E îtpoi; t0ui; tO'îtpapviKOU<; tOU Ka0e 'tCJlVOUtOU 7tpOcr'ta�OV'tai; 'tOU<; on
07t0U Kai Civ euproat yuvaiKa Ka'tT)yOpT)µEVT)V Eîti îtOpvei� µeµap'tUpT)µEVlJ,
Kai µaÂ.tcr'ta 61tOU vei eytve 1taÂ.Â.aKii; 'ttvO<; 60roµavo() fi X,ptcrnavou, va
'tÎ]V macrroatv eu0uc; Kai va 'tÎ]V O''tEiÂ.rocnv eii; 'lacrtOV. li "00ev Kilt O''taÂ.„ 105&
25 0eicrm 7toA.uapt0µot, E1tator.u0T)crav µe 1tOÂ.ux.p6v1ov cpuÂ.aKi)v, EîtEt'ta µt
EYYUTJOW a1tOX,fji; ÎJÂ.eu0epc00T)crav.
"Eţro aîtO 'tei<; EÂ.ET)µoal>vai; 61tOU CÎ1t0Kpucproi; EKaµve îtpoi; x.iJpac;
Kai 6pcpava Kai eli; ăÂ.Â.a âouvata Kai 7tE1t'trox.euµeva µepTJ, tot6ptcre 'tov
Ka0' EKilO'tOV µfjva 1tEV'taK6ma yp6crta Cita va µotpa�rovtat eli; t0ui; sTJ-
30 navoui;.
IloÂ.Â.a t7tapaKivT)crE •<'>v pT)0ev'ta µT)•po7toÂ.hTJV MoÂ.oopÂ.ax.iai; 016..
Vei a1tOKataO''tÎ)0'1J KÂ.T) ptKOUi; 'tfji; µT)'tp01t6Â.eroi;, Ka0roi; elvat Kai eii; 'ta<;
Â.otmii; Sîtapxiai;, oîKov6µov OTJÂ.aC>Î), crKEUoq>uÂ.aKa, craKeÂ.A.ap10v, Â.oyo-
0E'tTJV Kai t0ui; Ka0eţf'ji;, otnvei; va auytca0E�COV'tat µetei 'tOU µT)'tpOîtOÂ.i-
35 'tou vei 0eropo0crt 'teii; SKKÂ.T)crtacrntcai; Kpiae1i;, eii; 'tai; 6Jtoiai; 6 aU0evtT)i;
OEV fJ0eÂ.e îtOtE Ka't' ouotva 'tpOîtOV vei âvaKatro0jj, tvox.J..eito oµroi; Ka0'
EKclO'tT)V clîtO îtOÂ.Â.oui;, EîtEtC>Ti Kai 6 µT)tpOîtOAitT)i; OlU 'tÎJV aouvaµiav 'tOU
yi) pat0i; oev EOUVEtO va wui; KptVTJ . 'AÂ.Â.0 oot0i; 6 yeprov, cpopouµevoi; va
µÎj µeptcr0fj Î) apxtepanKÎj tţoucr{a Kai di; ăÂ.Â.oui;, OEV i10EÂ.E Vei O'tEpţlJ
40 vei Kaµu KÂT)ptKoui; EK tCi'.>V tytcpitrov ftyouµevrov, Ka0roi; 6 au0EVtT)i; eupt
O'KEV euÂ.oyov, aA.A.ei Q1t0 t0ui; EVt01ttOui; îepeîi; Cita vei t0ui; EX.lJ U7tOtEtay-
A TREIA DOMN I E A LUI CONSTANTI N VODA MAVROCORDAT 623
scîrbindu-se şi ei cu totul de tutun, se duceau des la slujbele bisericeşti,

înfrînînd şi poftele lor trupeşti. r
,,
Nu înceta de a mustra pe mitropolitul de atunci Nichifor al Moldovei
pentru că hirotonisea preoţi şi diaconi neştiutori de carte. Pe lingă aceasta, 5
a orînduit dintre arhierei pe mitropolitul Sidisului şi pe acel al Nisei
(silindu-i şi pe aceştia să se ducă la şcoala grecească), precum şi pe cîţiva
egumeni, şi i-a trimis afară la ţară să cutreiere satele şi să înveţe pe preoţii
inculţi cele cuvenite, după cum pe scurt şi în scris le arătase, cu scopul I O
ca să-i strîngă pe urmă pe toţi la Iaşi şi să-i examineze în persoană, ca să
vadă dacă s-au folosit întrucîtva de învăţătura ce le-au dat-o zişii arhierei
şi egumeni. Şi cu toate că împrejurările de atunci l-au împiedic�t să ducă
acest lucru la bun sfîrşit, totuşi este adevărat că mulţi preoţi şi diaconi
au tras mare folos şi citeau pe întrecute felurite cărţi singuri, iar în aceea 1 5
c e priveşte slujba bisericească îşi dădeau silinţa s-0 citească cu o deosebită
îngrijire 1•
Nu numai că a încetat, din poruncă domnească, vechea deprindere a

boierilor de a pune femei la cîrciumi şi mai ales de a alege pe cele
frumoase, pentru ca vinul să se vîndă repede, dar a scris şi ispravnicilor 20
din fiecare ţinut, poruncindu-le ca oriunde ar găsi vreo femeie învinuită
de curvie mărturisit! şi mai ales vreuna care ar fi fost ibovnică a vreunui
1056 musulman sau creştin, s-0 prindă numaidecît şi s-0 trimită la laşi. li Şi
într-adevăr, fiind trimise numeroase asemenea femei, au fost pedepsite
cu închisoare îndelungată, pe urmă au fost liberate, dind chezăşie că se �5
-- I
vor mdrepta.
-
•
în afară de pomenile pe care le făcea pe ascuns văduvelor şi orfanilor

şi altor neputincioşi şi scăpătaţi, a mai orînduit să se împartă cerşetorilor
cinci sute de lei pe lună. 30
A îndemnat foarte mult pe zisul mitropolit al Moldovei să numească
clerici la mitropolie, precum sînt şi în celelalte ţări, adică econom, schevo
:6.lax, sachelar, logofăt etc., care să se întrunească împreună cu mitropo
litul şi să cerceteze pricinile bisericeşti, la care domnul nu vrea niciodată 35
cu nici un chip să se amestece, măcar că în fiecare zi era supărat de
mulţi, pe care mitropolitul, din pricina bătrîneţelor, nu putea să-i judece .
însă acest bătrîn, de teama ca să nu împartă cu alţii puterea sa arhierească,
nu vroia să încuviinţeze să se numească clerici dintre egumenii aleşi, aşa 40
cum găsea domnul de cuviinţă, ci dintre preoţii pămînteni ca să-i aibă
1 Constantin Mavrocordat în a doua sa domnie, în 1 742, a dat un hrisov prin care

scutea clerul de dări şi arăta că toţi preoţii erau obligaţi să-şi îndeplinească cu stricteţe
îndatoririle lor spirituale, iar acei care urmau să se facă preoţi trebuiau să fie cu învă
ţătură de carte. Hrisovul este publicat în Melchisedec, Chronica Romanului, partea a
II-a, Bucureşti, 1 875, p. 25 - 27.
624 1 CRONI CA G H ICULEŞTILOR
µtvorn; Eic; tOV fout6v tOU. Tt>..o c; mivtrov 6µroc; tpuicr8T) va Kclµ1J Kcl1t0t
ouc; lEpoµovcixouc; 6nou ftcrav µttoxm crnouofjc;. Kai Â.ornov ele; Kci8e Te
tpliOTJV Kai IlapacrKeuftv, ytVoµtvT)c; cruv6oou tv tfj µT}tpon6Â.Et, t8ecopouv
to ai eKKÂ.T)crtacrnKai Kpicretc; Kai {mo8tcretc; µeta t&v KÂ.T}ptK&v. Ilpoc;
5 tout01c; EOCOKe 1tpocrtayt1v va cruvax8romv de; 'Iacrtov OÂ.Ol oi ftyouµevot
t&v µovacrtT)pirov, µeyaA.rov te Kai µ1Kprov Kai oÂ.01 oi npcotonanaoec; 6nou
El>picrKOVtat de; tÎ}V tcrcipav tfjc; Mo>..oapiac; , oul. va cruyKpOtT)8ij KOlVTt
cruvoooc;, µi: 'tÎ}V 01toiav va Otop0ro8rom µEptKa mpciÂ.µata Kai Kataxpftcretc;
01t0U yivovtat de; tac; XEtpot0viac; Kai de; ăÂ.Â.a EKKÂ.T)O'taO'ttKa apxaîa
10 i::8 TJ, Kai va cl1tO<pa li mcr8ij Kata t0uc; Kav6vac; Kai Otatayac; t&V 6.yirov 105 7
anocrt6A.rov Kai t&v 6.yirov cruv6ocov 6noio1 Kai 1t6te Kai tivi tp6m:p vu
XElPOtOVOUVtat 1tp&tov OlclKOVOl, Kai µeta 1tOO'OV Katpov va XEtpotovrovtat
ÎEpEic;, Kat npocrtn va µTiv elvat . cruyxrop11µtvov va 'lfclÂ.Â.rocrt Â.aîKoi, OUîC
va avaytVcOO'KOUO'lV EV taie; EKKÂ.T}crimc;, napa µ6vov iepeic; Kai OlUKOVOl
15 Kai ăvayvrocnm, fi ăA.A.01 tou SKKÂ.T)macrnKou KÂ.ftpou, Ka8roc; avsKa8F.v
il1ov OtatEtayµsvov, Kai ăA.A.ac; napoµoiouc; oiata�etc; naA.mac;, 6nou 8u:
<p0apTJcrav Kai OEV Cj>UÂ.UtîOVtat tîtv m)µepov, E0'1tEUOE va tac; Otop8c0cru
µf; KOlVÎ}V cruvooov ©c; XPtcrtlaVtKcOtatoc; ftyeµc0v. Kal Â.Ot1tOV cruvax8tv
t(l)V ă.ncivtrov, EYlVE cruvoooc; oic; Kai tpic; EVOOV îOU 6.yiou vaou Tije; au8Ev-
20 tlKi'jc; auA.i'jc;, E1tl napoucri� Kai îOU µT}tp01tOÂ.itou Kal trov E1tlO'K01tCOV Kai
ăA.A.rov apxrnptrov, nap6vt0c; 6µou Kai tOU aU8âvtou icrtaµăvou Op0iou, KUi
nva µf;v cl1tE<pacricr0T)crav, nva OE avePA.ft0TJcrav vei U1tO<pamcr8rocrtv eic;
ă.Â.Â.T)V cruvci8potcrtV 01tOU SOtopicr0T) va yiVlJ ele; to µetfoetta.
Ta iepa µovacrtft pia tfjc; tcrapac;, tou ·Ayiou Tciq>ou, t0u I:tvă, wu
25 ·Ayiou "'Opouc; Kai li.A.A.a 7t6crov ta tpoft0et Kai ta {mepacrnit;;et0, t6crov
µ6vov Myro Otel va O'UVElKclO'lJ Kai 'tel A.orna 6 Ka0eic;. '''Otav E'tUXE va epylJ
El<; 'tO 01pavtOV Kavăvac; XPE(l)<pEÂ.âtT)<; µi: OµoÂ.oyiav XPEIDO'tlKÎ}V ftyouµă
VOU e�rocr8âvtoc; ii ano8av6vtoc;, sTJtOOVtac; tei ăcrnpa îOU cl1t0 'tOV vfov Î]
youµevov, -rautov eim:iv ano to µovacrtftpiov, ăno<pamt;;e t010ut0tp6nroc; :
30 Otl tc'.i'> µi:v VEq> ftyouµăvq> vei oo8ij ypciµµa aU0evttKOV 7tpoc; Ota<pâv8eucriv
tOU, 6 OE xperocpetÂ.âtT)c; vei t;;T) tij tei ăcrnpa 'tOU cl1t0 EKEl 01tOU 'tel EOCOKE.
Kai tOUtO to EKaµvev OtKOVOµtKroc; 810. vei µTiv exromv oi ftyouµevot ăoet-
av Va q>0eipOUO'l Kai Vei a<pavit;;rocn. tei Ktftµata 'tOOV µovacrtT) ptIDV, OaVEl
t;;oµEVOl Kai Kataxpe li O>VOVtEc; tei µovacrtftpta µi: 1tp6q>amv xpeiac; Kai 1058
35 avayKTJc;.
"Opyava µoumKci µi: q>covcic; cicrăµvouc; Kai otaKEKÂ.acrµăvac; note of:v
ft8eÂ.& va tei clKOUO'lJ. •onotav Et&Â.OUVtO oi yaµot tfjc; l8iac; autou 3uya
tpoc; ooµvitcrac; . . . 1 µetil t0î> µn&T)t;;aoe 'lroavvltcra PaKoPitcra, µe 1tOÂ.Â.Î)V na-
Loc alb în ms.
A TREIA DOMNI E A LU I CONSTANT I N VODA MAVROCORDAT 625
supuşi sub ascultarea sa. Cu toate acestea, pînă la urmă a fost silit să
numească cîţiva ieromonahi cu ştiinţă de carte. Aşadar, în fiecare
miercuri şi vineri, întrunindu-se sinodul la mitropolie, se cercetau pricinile
şi treburile bisericeşti de către clerici. Pe lingă aceasta a dat poruncă să
se strîngă la laşi toţi egumenii mănăstirilor mari şi mici, şi toţi protopopii 5
aflaţi în ţara Moldovei, ca să se ţină sinod obştesc, prin care să se îndrepte
unele greşeli şi abuzuri săvîrşite la hirotonisiri şi în alte vechi obiceiuri
1057 bisericeşti şi să se hotărască, li după canoanele şi poruncile sfinţilor
apostoli şi ale sfintelor sinoade, care anume, cînd şi în ce chip să fie I O
hirotonisiţi mai întîi diaconi, şi după cit timp să fie hirotonisiţi preoţi ,
şi mai cu seamă să nu fie îngăduit să cînte sau să citească în biserică
laicii, ci numai preoţii, diaconii şi anagnoştii sau alţii din clerul bisericesc,
precum era orînduit din vechime. De asemenea, ca un domn foarte evla- 1 5
vios, s-a grăbit să îndrepte prin sinodul obştesc şi alte vechi rînduieli,
care s-au stricat şi nu se mai ţin astăzi. Adunîndu-se deci toţi, s-a ţinut
de două-trei ori sinod la sfînta biserică a curţii domneşti, în prezenţa
mitropolitului, a episcopilor şi a altor arhierei, fiind totodată de faţă şi 20
domnul, care sta în picioare. Cu privire la unele lucruri s-au luat hotărîri,
cu privire la altele s-a amînat hotărîrea pentru o altă adunare, care s-a•
orînduit să se ţie mai tîrziu.
Cît ajuta şi ocrotea sfintele mănăstiri din ţară, de la Sfîntul Mormînt,
din Muntele Sinai, din Sfîntul Munte şi altele numai atît spun, ca să-şi 25
facă cineva o idee şi despre celelalte : cînd se întîmpla să se înfăţişeze la
divan vreun creditor cu zapis iscălit de vreun egumen înlăturat de la egu
menie sau încetat din viaţă şi să-şi ceară banii de la noul egumen sau, ceea
ce e acelaşi lucru, de la mănăstire, hotăra ca noului egumen să i se dea
la mină scrisoare domnească pentru apărarea sa, iar creditorul să-şi ceară 30
banii de acolo unde i-a dat. Şi aceasta o făcea cu bună chibzuială, pentru
ca egumenii să nu aibă voie să prăpădească şi să nimicească proprietăţile
1058 mănăstirilor, împrumutîndu-se şi îndatorînd li mănăstirile sub pretext de
trebuinţă şi nevoie. 35
Niciodată nu voia să audă instrumente muzicale însoţite de cîntece
necuviincioase şi molatice. La nunta fiicei sale, domniţa 1 cu beizadeaua
. . .
Ioniţă Racoviţă 2, după multă stăruinţă din partea boierilor, abia a dat voie
1 În manuscris este loc alb ; e vorba de domniţa Smaranda, vezi Enachi Kogăl
niceanu, Letopiseţul Moldovei în M. Kogălniceanu, L etopiseţe, III, p. 2 1 8.
2 Beizadeaua Ioniţă Racoviţă a murit în ţară la 1786 şi a fost înmormîntat la
Roman. Inscripţia tombală este publicată de N. Iorga, Inscripţii din bisericile României,
vol. II, în Studii şi documente, XV ( 1 908), p. 1 9.
626 I CRON I CA G H I CULEŞTILOR
paKiVT}<JtV 'tWV apx6vnov µ6Â.t<; EOCOKEV ăOEtav va nai�coaw opyava, oµco;

xcopic; ăuµaw anprnfi Kai aiuxpoÂ.oyT)µEva. T6'tE epo118T)<JE Kai 'tcp Mt
XUÂ. pooa µE: -rpuiKOV'ta nouyKia Ota va Â.aPu napu 'tfj<; PautÂ.dac; 'tÎ}V EÂ.EU-
0Epiav 'tOU, ov'tm; e�6ptu'tO<; ecoc; 'tO'tE Eic; 'tÎ}V MunÂ.Î!VT)V.
5 Ka'tUOtKOV va Savmrouu oE:v 'tO EOEXE'tO Tt EU<JnÂ.O.yxvucTi 'tOU npoai-
pEut<;, foaiOEUEV oµco<; 'tOU<; EVOXOU<; 3aVU'tOU µf: Cf>UÂ.aKÎ}V µaKpoxpoVtOV
Kai Â.iav enroouvov Kai 'taÂ.amcop11µev11v, oui va EÂ.0cout 'tEÂ.O<; nUV'tCOV Ei<;
µE'tUVOtaV 'tWV nEnÂ.T)µµEÂ.T)µEvcov1• 'Ev cruvwµiq., E<p0auav Eic; eva pa8µov
'ta cino'tEÂ.Euµaw 'tOU'tOU 'tOU au0EV'tOU, cO<J'tE onou 'ttVE<; 'tWV nEptEpycov
1 0 E't6Â.µ11uav va Einouutv on va. Îjuav 'taxa µEµtyµEva µE: un6KptutV. "'Ac;
1tl<J'tEU<JCll<JtV oµcoc; o{ nliV'tE<; civaµ<ptP6Â.coc;, xcopic; va EXCO<JlV OU'tE paviOa
U1IO\jfim;, on Tiuav Epya yv11uiai;, Ka0apiic; Kai clÂ.TJ0E<J'tll'tTJ<; cipE'tfj<;, Ka-
0roc; 'ta npliyµarn eµap'tupouv, OV'ta<; 'tel au'ta 'tO<JOV EV 'tcp q>UVEpcp O<JOV
Kai tv 'tcp KpUn'tcp. "'EnEt'ta ac; uwxau9rout Kai 'tOU'tO, Ota noiav ahiav
5
1 ăpli yE, ii Ota'ti 'tEÂ.O<; evac; 'ftyEµrov va Puiuu 'tOV EaU'tOV 'tOU Ei<; 'tO va
unoKpiVE'tat cipE'tÎ}V Kai va 'taÂ.amcopij 'tO i0t6v 'tOU uwµa µE: µiav otaycoyÎ}v
'tO<JOV tninovov Kai noÂ.uµox.8ov. „Ac; µÎ} voµiuu OE 't\Va<; li on, Ei<; 'tOV 1059
Katpov 6nou lÎ<JXOÂ.Ei'to Eic; 'ta<; avco'tEpco EipT}µevac; tKKÂ.TJmacHtKci<; uno-
8E<:rn1c;, va napEpÂ.EnE 'taxa 'ta<; noÂ.tnKli<;, Ot6n Kaµia âvayKaia un69E<Jt<;
20 'tfjc; 'tulipa<; oev 6µe1vEv civEmµeÂ.T}îO<;, ou'tE it nuov napaµ1Kpa PamÂ.tKÎl
npournyit ci'tEÂ.Eico'toi;.
Ka'ta 'tOU'tOV 'tOV X,p6vov tnepauev 6 XclVTJ<; cino 'tO Kaouulivi oui
vei umiylJ Ei<; PautÂ.EUOU<JUV, Kai <J'tEÂÂOV'tU<; 6 Kcovcr'tUV'ttV P6oac; npoc;
aU'tOV EVU ăpxovrn µe µeptKCr. owpa Eii; npounaV'tT)O'lV 'tOU, OEV f}9EÂ.E KU't�
25 ouoeva îp6nov va. 'ta oex9fj, µe 'tO vei EOtOEV aKp6a0'1V Eii; µepiKoui; KO
Â.aKai; 6nou EÂ.Eyov on 'taxa 6 vfoi; xavT)i; chav npopi pacr0fj Eii; 'tOV 3p6-
vov EX.El Otellptuµevov apaîn ano 'tÎ}V Mnoyoaviav X,iÂ.ta q>A.copia Kai µiav
craµoup6youvav, Kai tnEtOÎ} Kai tytVE VECOO''ti xavT)i; npenEt va. Â.ap71 'tO
<JUVT)Stuµevov apaîn, o9Ev EKcl3T]'tO EKEi 6 anEO''tUAµevoi; noÂ.A.ai; 'ftµepa;
30 µe 'ta owpa.
eQ auSEV'tT)<; lÎ�EUpOV'ta<; KaA.Cili; C>n 'tOtaU'tT) cruvii9Eta oev E{Vat, tnp6-
0''ta�E va. ypa<pSij ăpst µax.sapt npoi; 'tOV X,clVTJV EK µepoui; 'tCilV EV'tOnicov.
-ro 6noiov OtEA.aµpavE 'tafi-ra.
IlEPIAH'l'U: TOY APZI MAXZAPIOY IlPO:E TON XANHN
35 Me 'tO va. lÎKOUcraµev 'ftµEii; o{ µoUKEOOEpT)oEi;, ooOA.01 'tfji; U\jfTJÂO'tT)-

î6<; crou, on nvei; EKaµav 'tapi<pt, nroi; 6 vfoi; xavT)i; EX.El cipain nocrO'tT)'tO<;
otcoptuµEVT)<; cino 'tÎJV Mnoyoaviav, Kai napaKlVOUO'l va YEVlJ vea cruvii9Eta,
EA.UniiSrtµEv uneppoÂ.tKCil<;, Kai QKOUOV'tE<; napa 'tfl<; KOtVi'j<; q>Î!µT]<; Kai µa
ÂtO''ta napii 'tOU auSEV'tOU µai; nEpi îfl<; U\jfTJÂO'tT)'t6i; crou, on Elcrat Eva<;
40 otKat6-ra-roi; Kai EucrnÂ.ayxviKro'tawi; pacrtuui;, tnttol) Kai µiii; fi�icocrev o
1 In ms . 7tE7tÂ:riµµtvcov.
A TRE I A DOMN I E A LUI CONSTANTI N VODA MAVROCORDAT 627
să cînte din instrumente, însă fără cîntece necuviincioase şi obscene 1•
Atunci a ajutat şi pe Mihai vodă cu treizeci de pungi pentru ca să-şi

recapete de la împărăţie libertatea, fiind surghiunit pînă atunci la Mitilene.
Inima sa miloasă nu-l lăsa să omoare pe vinovaţi, dar pedepsea pe 5
osîndiţii la moarte cu închisoare îndelungată şi foarte dureroasă şi chinu
jtoare, ca să se pocăiască în sfîrşit pentru nelegiuirile săvîrşite. Pe scurt,
purtările acestui domn au fost aşa de neobişnuite, încît unii neîncrezători
au îndrăznit să spună că ar fi fost amestecate cu prefăcătorie. Să fie încre- I o
dinţaţi însă toţi, fără să aibă nici o umbră de îndoială, că tot ce făcea era
jzvorît dintr-o virtute curată şi foarte sinceră, precum o dovedeau faptele
sale, aceleaşi atît pe faţă, cit şi pe ascuns. Apoi să se aibă în vedere şi urmă
torul lucru : de ce adică şi pentru care scop un domn să se silească să arate 1 5
virtuţi prefăcute ş i să-şi chinuiască trupul cu un trai aşa de anevoios şi
1059 de obositor ? Dar să nu creadă cineva li că, în timpul cînd se îndeletnicea
cu zisele treburi bisericeşti, n-ar fi îngrijit de cele politice, căci nici o
treabă necesară a ţării nu rămînea neîngrijită, nici cea mai mică poruncă 20
împărătească neisprăvită.
· tn acest an a trecut de la Căuşani hanul 2 ca să meargă la Constan
tinopol şi, trimiţînd Constantin vodă în întîmpinarea lui un boier cu cîteva
daruri, acesta n-a vrut cu nici un chip să le primească, pentru că dădea
ascultare unor linguşitori, care îi spuneau că, chipurile, este orînduit ca 25
noul han cînd se urcă pe tron să primească din partea Moldovei un
avaet de una mie galbeni şi o blană de samur, iar el fiind de curînd han, trebuie
să primească obişnuitul avaet ; de aceea trimisul domnului a stat mai multe
zile acolo cu darurile. 30
Domnul, care ştia bine că nu era un astfel de obicei, a dat poruncă
să se trimită arzmahzar către han din partea norodului, care cuprindea
următoarele :
CUPRINSUL PE SCURT AL ARZMAHZARULUI CĂTRE HAN
Auzind noi, slugile supărate ale înălţimii-tale, că unii au orînduit 35.

că noul han ar avea de primit un avaet de o sumă hotărîtă din partea
Moldovei, şi că aceştia încearcă să se facă un obicei nou, ne-a părut foarte
rău şi auzind în public şi mai ales de la domnul nostru că înălţimea-ta
eşti un han foarte drept şi foarte milostiv şi deoarece ne-a învrednicit 4()
1 Despre nunta domniţei Smaranda ni s-au păstrat cîteva versuri scrise la 20

august 1 749 de tipograful Duca Sotirovici din Thasos, care trăia pe atunci în ţari ;
versurile au fost publicate de D. Teleor în ziarul « Patriotul » din 22 februarie 1 909,
sub titlul : Epitalam de la 1 749.
2 E vorba de hanul Arslan Gherei ( 1 748 - 1 756).
628 , CRON I CA G H I CULEŞTILOR
• Ayto<; 0eo<; Kai btpol3tl36:cr9TJ<; ele; autov tov lHjfTJÂ.OV pamÂ.tKOV li 9povov, 1060
U1tOKOtoOµgv Kai q>aveprovoµev to ax.136:Â.t µai; Kai STJ'tOOµgv µeta oaKpucov
va µăi; EUO"Â.ax,v10"9fji; va µl) 'YlVlJ ei<; Î)µăi; autl) Îl vsa cruvftSeta. AUtTJ
Îl 'taÂ.aiîtcopoi; Kai oucrwx.l)c; tcr6:pa, 61tou elvm KEÂ.Â.apt wO Kpmmo'tatou
5 Î)µrov pamMcoi;, aq>ou EÂ.ETJÂ.a'tftSTJ Kai eţeyuµv©STJ 1tapc1 'tlJJV sx.Sprov Ei<;
'tOV Katpov 'tOU 1tapeÂ.96vwc; 1tOÂ.sµou, OEV SÂ.Et\jfEV Îl 9eîKÎ) oprit Ct1t0 mivco
îTJt; Ka'tcl Otaq>OpOUt; îp01t0Ut; ăx,pt 'tfjt; crftµepOV, Kai Ka'tÎIV'tTJO"EV El<; 'tOt
aU'tTJV Ka'tUO"'ta0"1V 61tOU Ktvouveuet va SpfJµcoSfj 'tEÂ.eicoi;, EîtEtol) 1tpID'tOV
µsv 6 96:va'tot; di; 'tU sroa OEV EÂ.Et\jfE, Kai O.q>ou &ytve 'tO 'tOO'OV KtpÂ.ayciVt,
10 0.KoÂ.ou0rovmi; 9eiq. pouÂ.ficret Kai 6 1tapeÂ.Srov crq>oopo'tawi; x.e1µrov, ci1to
'tU OÂ.iya sroa 61tOU eix.av µeivet, OU'tE 'tO îpt'tTJµ6p10v OEV SyÂ.U'tCOO"e.
Aeu'tepov, 'tel cr7taptci µai; cl.7to titv l;TJ pacriav &cp96:pTJcrav Kai i}cpavi
cr9TJcrav, EîtEtoit Kai oÂ.TJV titv 1tpchîTJV ăvotţtv ppox,l)v 'tEÂ.eicoi; o&v eiooµev.
Tphov, ai 0.Kpi8ec; elvm ouo x,p6vot aq>oO Â.uµaiVOV'tat 'tOV 't61tOV
15 µac; Kai Kaµvoum x,aÂ.ta µeyaÂ.TJV cp9op6:v.
Te'taptov, ex.oµev 'tO 'tEO'O.Â.Â.OU'tt 'tIDV 0.'tăK'tCOV EO'Ktciocov Ct1t0 'tOU<;
7tÂ.TJmox,ropouc; 't61tou� 61tou elvm Eît6:vco ele; 'tÎ)V 'tcrapav Kai ăÂ.Â.cov yKe
Â.t'tsfiocov Kai 'YKtOt'tsftOCOV OîtOU µăc; Kaµvoucrt µupta soUÂ.ouµana Kai dvu-
1tO<popa Ka.Ka, 'ta 61toia osv 1teptyp6:cpoµev Otci va. µl)v 13ap6vcoµev 'tel<; U'l'TJ-
:20 A.ac; crou aKoac;. M6vov Myoµev, O't1 euptcrK6µe9a f3u9tcrµevot ele; xcfoc;
Â.UîtTJ<; Kai 0.1topiac; Kai crx.eoov sic; 'tEÂ.eiav cl.1teÂ.mcriav, Ot6n 13Â.e7toµgv
moc; 1tÂ.EOV OEV Î}µîtopouµev Vcl QîtaV'tficrcoµev ele; 'tU<; 13amÂ.tKcl<; 1tpOO"'tayac;,
OU'te KUV va 9ps\jfcoµev 'tU OUO"'tTJVa Kopµia µac;, avicrcoc; Kai osv yivu &A.eoc;
ele; Î)µăc;.
25 Aomov µs 'tO va. eiµe9a ele; 'tOtaU'tTJV a9Â.tCO'tU'tTJV Ka'taO''tacrtv, oe6-
µe9a li Kai 1tapa.KaÂ.ouµev 'tÎ)V U\jfTJÂ.O'tTJ'tcl O"OU ot' ay6:1tTJV 0eoi) Kai OUI 1061
îÎ)V sroftv îTJ<; va µit yivu au'tÎ) Îl vsa cruvfiSeta, Ot6n Î)µeic; oi 'taÂ.ai1tcopot
OOUÂ.Ot Kai ooatsfjoec; O"OU EÂ.1tisoµev Q1t0 'tO U\jfO<; O"OU, ăÂ.Â.TJV f3ofiSe1av
Kai u7tep6:crmmv, Ka.9roc; Kai a7to 'tOV µaKapi'tTJV 1ta'tepa crou Kai a1to 'tov
30 9eiov crou Kai cl.7to ăÂ.A.ouc; U\jfTJÂ.O'tawuc; xavfJoE<; eiOoµev 1tav'to'te mytavtn
Kai xtµayen, Otel va. OUVT)00>µev de; 'tO tţfjc; va sficrcoµev ele; 'tÎ}V 1ta'tploa
µac; Kai va. 1tapaKa.Â.ouµev 'tov 0eov vuK'ta Kai Î)µepav ota 'tÎ}v µaKpo
TJ µepeumv Kai O"'tEpecocrtv 'tfj<; U\jfTJÂ.O'tTJ'tO<; O"OU, Kai OX.t va µăc; yivu O"U
vft9eta, 61tOU Î}µeic; acpou elvm 6 't01t0<; µac; OEV 'tÎ}V i}ţe6poµev. OU'tCO Kai
.35 7t6:Â.1v 9epµroc; Kai yovuKÂ.t'tro<; 1tapa.Ka.Â.oi)µev.
Aaf3rov 6 xavric; 'to avcottpco ăpst µax,s6:pt, &otx,91') 'ta 7tp01teµcp9eV'ta
oro pa Kai 1t0.p1JîfiSri Q1t0 'tO va. s TJ'tfj af3aîn &ţco 'tfjc; O"UVTJSEiac; a1to 'tÎ}V
MoÂ.oaf3iav.
EEQI:MOI: TQN AAZQN 00QMANQN EK THI: MOAMBIAI:
-40 BM7tovmc; 6 Kcovcr'tavti v f36oac; on ol Aasoi 'OScoµavoi &Kupieucrav

'tOV 't67tov 'tfj<; MoÂ.oaf3iac;, oinvec; 1tÂ.TJ0uv9tv'tec; u1tep 7tO'te ele; i5Â.a 'ta
µtpT) 'tfj<; 'tcrapac; EKaµvav 'ta O.viam Kai <povouc; cruvex,eic; Kai Eîcava<r'ta-
A T R E I A DOMN I E A LU I CONSTANT I N VODA MAVROCORDAT 629'
1060 bunul Dumnezeu să te vedem înaintat la înaltul scaun domnesc, li îndrăznim

să-ţi facem cunoscut ahvalul nostru şi să-ţi cerem cu lacrimi în ochi să ai
milă de noi şi să nu se facă acest nou obicei. Această săracă şi nenorocită
ţară, care este chelerul preaputernicului nostru sultan, după ce a fost prădată
şi jefuită de duşmani în timpul războiului trecut, n-a fost ferită nici pe 5�
urmă de urgia dumnezeiască, care se revarsă încă şi astăzi în felurite chipuri
asupra ei, aşa că a ajuns într-o astfel de stare, încît se află în primejdie
să fie cu totul pustiită.
Întîi, au murit vitele, iar după acest chirlagan, cu voia lui Dumnezeu,
a urmat şi iarna foarte grea de anul trecut, aşa că dintre puţinele vite ce I O
rămaseră după boală n-au scăpat de frig nici a treia' parte.
Al doilea, semănăturile noastre s-au stricat din cauza secetei, căci
de la începutul primăverii n-am văzut un pic de ploaie .
Al treilea, de doi ani lăcustele bîntuie ţara noastră, făcînd mari
stricăciuni. 15
Al patrulea, avem în partea de sus a ţării tesalutul nesupuşilor eschiaşi
din părţile vecine, precum şi al altor gheligii şi ghidigii, care ne fac nenum ă
rate zulumaturi şi rele de neîndurat, pe care nu le mai descriem ca să nu
obosim urechile măriei-tale.
Numai atît spunem, d1 sîntem cufundaţi într-o nemărginită mîhnire 20
şi nedumerire şi aproape într-o desnădejde desăvîrşită, căci vedem că nu
mai putem răspunde la poruncile împărăţiei şi nici măcar nenorocitele
noastre trupuri nu le putem hrăni, dacă nu ni se va face milă.
1061 Aşadar, deoarece sîntem într-o stare aşa de nenorocită, rugăm li pe 25
înălţimea-ta, dacă ţine la Dumnezeu şi la viaţa sa, să nu se facă acest obicei
nou, deoarece noi sărmanii, slugile şi rugătorii tăi, nădăjduim de la înăl
ţimea-ta ajutor şi apărare, precum am văzut totdeauna ocrotire şi apărare
de la răposatul tău părinte şi de la unchiul tău şi de la alţi preaînalţi 30
hani, ca să putem în viitor să trăim în ţara noastră şi să ne rugăm lui
Dumnezeu zi şi noapte pentru viaţa lungă şi pentru întărirea înălţimii-tale
în hănia Crimeei, şi să nu se facă un obicei pe care noi, de cînd este ţara
noastră, nu l-am' cunoscut. 35
Aşadar, iarăşi fierbinte şi în genunchi ne rugăm pentru cele de mai sus.
În urma acestui arzmahzar hanul a primit darurile trimise şi n-a mai
vrut să mai ceară ca Moldova să dea un avaet neobişnuit.
IZGONIREA LAZILOR OTOMANI DIN MOLDOVA

Văzînd Constantin vodă c� lazii otomani au pus stăpînire pe pămîntul 40·
Moldovei şi, înmulţindu-se ca niciodată în toate părţile ţării, făceau - în
afară de jafuri şi nedreptăţi şi tot feluL de nelegiuiri - crime nenumărate
1>30 1 CRON I CA G H I CULEŞTILOR
CfE1<; lCa'tci tmv l0'7tpapviKrov apx6vtrov, E�(J) am) tei<; cip7tayeic; Kai cio1Kiac;,
Ei<; tp07t0V 67tOU Kai Ol iipX,OVtE<; Kai Ol au9EV't11COl OOî>Â01, Kai Ol Koµ1-
cnai tffiV au9EV't1KOOV ăcr7tprov µf: µEyaÂOV KiVOUVOV EOUVaVtO Vei 7tEp17tatft
O'Ol0'1V de; ritv tmipav, ECftOX,6.0"0T) Ott oul. vei 9Epa7tEU9fj toî>to 'tO scrxatov
s os1v6v, Eivm civayKT) vei t�ooeu9mcnv imepoyKa, Kai â.7tEcpamcre vei t�ooeU
cru ocra Kai iiv E�OOEUO"lJ, µ6vov Vel 1Catop9c:Ocru vei E�cOO"lJ â.m) titV 'tCfcl
pav t� 6Â.OKÂÎ) pou li7tavta<; toi><; Aasouc;, ox1 µ6vov toi><; KUKOU<;, li.A.A.ci
Kai EKEivouc; 67tOU ovoµas6µevo1 7tpayµatEUtai li E7tEp1µ6.srovav KOVta touc; 1062
7tOÂÂ.ouc; mpmpi'jOE<;, â.VE'l'touc;, s�ao&A.cpouc; Kai cruµ7tatpic:Ota<;, µe ci7t6cpa-
1 0 cnv on Vel µitv cmoµEivu Aasoc; de; titv M7toyoaviav, µfitE a7to tKEivouc;
07tOU 7tp0 tptaKOVta xp6vrov Kai E7tEKElVa Î)tOV Kat01KT)µEVOl de; titv tO"cl
pav µe ciyEÂ.a<; Pomv, µ& µEÂlO'CJffivac;, µ& 00"7tltta Kai µe oA.a tei A.omei 7tE
ptcrtattK6., cbcrav tvt6mo1 ăpx.ovtEc;.
Aapcl>v toivuv 7tapel tije; pacnA.Eiac; cpEpµaviov 01aÂ.aµpavov a1tÂIÎ><;
1 5 e�romv tmv Aasmv, tsfitTJcrE tov XEKiµsaoE 0AÂ.it-1tacrav, 7tpc011v t7titpo7tov
ti'jc; pacnA.siac;, Otel Vel yivu EVTJ PYTJtit<; Kai EKtEÂ.&crritc; toutou tou tmx.E1-
pfJµatoc;, ocrnc; EupicrKEtO t6tE Ei<; titv L\pucrtpav. Kai OE�aµevoc; oi'.>toc; µE
tel 1tpo9uµiac; to sÎJtT)µa, civEÂ.aPEv tmivro tOU to spyov, Kai to16p1crev
Eu9uc; tpeic; ciyaoE<; toiKouc; tou, tov KamtsTJÂ.eip-µ7touÂ.ouKµ7tacrriv 'A}..it-
20 â.yav, tov µatapatsit-µ7tacr11v Moucrta<pel-ciyav, Kai tov osÂ.it-µ7tacr11v Mex.
µf:t-â.yeiv Kai tov µ7taîpaKtap11v tou, Kai µt EKatov 1tEVtÎ)Koyta A.EPEvtE<;,
EKÂEKtouc; ăvopac;, oiopicrac; 6µou Kai tov Kaoitv ti'\c; M7tpaîÂ.ac;, Otel vei
cpaivEtm on yivEtat to 7tpăyµa µf: titv 01Kmom'.>v11v ti'\c; Kpicreroc;.
Z6.Â.T) µsyaÂ.T) KatEÂ.aps touc; Aasouc; otav f)Koucrav tOUtO to opăµa
25 Kai 7tpiv Vel 7tatÎ)O"OUV â.K6µT) Eic; tel xc:Oµata ti'\<; MoÂ.oapiac; o{ ăv0pro7tOl
tou 'AM1-1tacră, cicpfivovtE<; €p11µa Kai 6cr7tina Kai oÂ.a tei 7tpayµata touc;,
cpEuyovts<; tcrKop7ticr911crav, KataKpU1tt6µsvo1 Ei<; Â.nKKouc; Kai cr1tÎ)Â.ma Kai
papa9pa sroc; Vel iOouv to cl1toP11cr6µEVOV. EîcrEÂ.96VtE<; Âomov OÂ.01 o{ EipT)
µEVOl µouµ7tacripT)OE<; de; titv tcrapav, EKaµav apx.itv â.1to to <l>ro�aviov,
3 0 sv9a KatT)Oacptcrav µf:v OÂ.a tel tpyacrtfi pta Kai 00'1titta trov Aasmv, oxi
µ6vov tel olKoOoµT)µEva â.7tO autouc;, aÂ.Â.el Kai ocra EKpntT)crav EltE µf: tvoi
KlOV, EÎtE Kai X,Olpi<; EVOlKlOV, ocra OE ilcrav 7tapaµEpa El<; tTtV li ăKpT)V ti'\<; 1063
xc:Opac; tel EKatEKaucrav. 'EKEiSEV Î)Â.9ov de; M7tOUpÂ.att Kai BacrÂ.ouyi Kai
Ka0E�i'jc; de; OÂ.a<; tel<; Â.Otmic; xc:Opac; ti'j<; tcrapac; Kai EKaµav tel autu, KpT)-
:35 µvisoVtE<;, KatEOmpisovtsc; Kal 7tUp1tOÂ.OUVtE<; tel tmv Aasmv µ& ritv syypa
cpov cl7t6cpacnv 67tOU de; Ka9E xc:Opav EOtOEV 6 KaOitc; Eic; X,Eipac; tOU ăpx.ov
toc; 07tOU Tjtov Otroptcrµf:voc; EK µf:pouc; tOU Krovcrtavtiv pooa. Aaso<; oµroc;
O&v EcpllVT) tµ7tp6c; touc;, Eît&lOft Kai syivav ăcpavtot, clÂ.Â.el Kai 01t0l0<; KatO.
crnµpspT)KO<; tµpfjKEV El<; X,Eipac; touc;, s7ta9E tel li.viata.
A TRE I A DOM.NJ E A LUI CONSTAN T I N VODA MAVROCORDAT 63 1
şi răzvrătiri împotriva boierilor ispravnici, incit şi boierii şi slugile domneşti

şi aducătorii banilor domneşti cu mare primejdie puteau să umble în ţară,
s-a gîndit că, pentru a lecui această mare nenorocire, e nevoie să se cheltu
iască sume foarte mari şi s-a hotărît să cheltuiască ori cit va trebui, numai 5
să izbutească să scoată din ţară cu totul pe toţi lazii, nu numai pe cei răi,
1062 ci şi pe aşa-zişii negustori, li care strîngeau pe lingă ei mulţi pirpirii, nepoţi,
veri şi compatrioţi, aşa incit să nu mai rămînă nici un laz în Moldova, 1 0
nici măcar din aceia care se aşezaseră în ţară acum treizeci de ani ş i mai bine
şi aveau cirezi de boi, stupi, case şi toate cele de trebuinţă, ca nişte boieri
pămînteni.
Luînd dar de la împărăţie firman de izgonire a lazilor, a cerut de la
Hechimzade Ali-paşa, fost mare vizir al împărăţiei, care se afla pe atunci 1 5
la Dristra, să pună la cale ş i s ă ducă la îndeplinire firmanul. Acesta a primit
cu bunăvoinţă asupră-şi acest lucru şi a orînduit îndată trei din agalele sale,
pe capugilar-buluc-başa Ali-aga, pe mataragi-başa Mustafa-aga şi pe deli
başa Mehmed aga, care era bairactarul său, precum şi o sută cincizeci de 20
levenţi, oameni aleşi, orînduind împreună cu ei şi pe cadiul Brăilei, ca
să se vadă că acest lucru se face cu judecată dreaptă.
Mare tulburare a cuprins pe lazi cînd au auzit de nenorocirea ce-i
aştepta şi, înainte ca oamenii lui Ali-paşa să calce pămîntul Moldovei, 25
şi-au lăsat casele pustii şi toate lucrurile lor şi au fugit împrăştiindu-se
şi ascunzîndu-se în gropi, în peşteri şi văgăuni, aşteptînd să vadă ce se
va întîmpla. Intrînd deci toţi sus-zişii mumbaşiri în ţară, au început de
la Focşani, unde au dărîmat toate dughenile şi casele lazilor, nu numai 30
cele clădite de ei, ci şi cele luate cu chirie sau fără chirie, iar pe cele aflate
1063 la marginea l i ţării le-au ars. De acolo au trecut la Bîrlad şi Vaslui şi aşa
mai departe la toate celelalte oraşe ale ţării făcînd la fel, dărîmînd şi arzînd
tot ce era al lazilor, cu hotărîrea scrisă dată de cadiu în fiecare oraş în 35
mîinile boierului orînduit de Constantin vodă. Nici un laz însă n-a apărut
în faţa lor, deoarece s-au făcut nevăzuţi, iar acela care din întîmplare a
căzut în mîinile lor a suferit foarte mult 1 •
1 Despre izgonirea lazilor din Moldova de către Constantin Mavrocordat vorbeşte
pe larg şi Enachi Kogălniceanu în letopiseţul său . vezi M. Kogălniceanu, op. cit., III,
p. 2 1 5 - 2 1 8, precum şi diplomatul francez Pevssonel. Acesta, fiind consul al Franţei
pe lingă han, a trimis la Paris în 1 755 un « memoire sur l'etat civil, politique et mili
t:aire de la Petite-Tartarie », în care, amintind de izgonirea lazilor făcută de domnul
Moldovei Constantin Mavrocordat « acum vreo douăzeci de ani » , spune că acest domn
« voulant secouer le joug que ses nouveaux colons, ou pour mieux dire ces conquerans,
avaient impose aux malheureux Moldaves », s-a Înţeles cu Ali-paşa Hechimoglu, care
era pe atunci paşă de Vidin şi de Babadag, pentru izgonirea lor. Dar spre deosebire
de cronica noastră, care spune că nici un laz n-a fost omorît şi că toţi au fost izgon ţi
din Moldova, diplomatul francez afirmă că mulţi din ei au fost masacraţi, averea lor
a fost confiscată pentru mirie şi că puţinii care au mai rămas s-au cuminţit şi au trăit
în linişte (vezi M. de Pevssonel, Observations sur le commerce de la Mer Noire et des

pays qui la bordent. Amsterdam, 1787, p. 2 8 1 ).
632 CRON I C A G H I CULEŞTI LOR
Mf: îOUtOV tOV tp6nov Â.Ot7tOV e!;oocrtpaKicrSricrav oi Aasoi eoo� evo�

ano oÂ.a ta µEpTJ tfi� tcrapa� s!;oo µ6vov ă.m'> to µ€po� toO 'Opxetou, 6-
nou dvat nÂTJO"lOV tOU KU<Jtpou Mm:voepiou, f:netOÎJ Kai 6 trov MnevOEp
A.itorov Otroyµo� eq>aiVcîO noÂÂ.a OU<JKOÂ.O�, µf: to va dvat nA.fiSo� ytavt-
5 tcrapoov, Kai OEV SXOU<JtV apKctOV t6nov Va opyci:>VOU<Jl Kai VU crneipoucrt,
napu µ6vov d� tOV t6nov tfi� Mnoyoavia�. Kai fttov evoexoµevov va UKO
A.ouSitcru Kaµia tapaxiJ avaµeta!;,6, ev ElOEt enavacrtcicrero�, Kai ft9eÂ.E OU
crapecrtîJSfi ft pamA.eia µEtănetta.
"09Ev 6 Koovcrmvtiv pooa�, crtoxas6µEvo� tiJv oucrKoA.iav toO npciy-
1o µato�, i; pouA.itSri va paA.u ta ouvata tOU va Kataneicru tOV pTJSEvta XE
KiµsaOE 'AA.iJ-nacrav, 6nou ÎJtOV Ei� �pucrtpav, va O"TJK009ij va EA91J 6 i'.Oto�
autonpocrci:>nro� d� 'Icicr10v Otel µ6VTJV tÎJV aitiav 'tOU MnEVOEpiou, Kai toO
tO EÎXE <JKonov (1.1tocpacrt<Jî1KOV va to E7ttXEtptcr9ij, aA.A.' eµnooicrSri ano
tOV Katp6v.
15 Outo� 6 auSeVtT)� enacrxtsE Kat' 6A.iyov-6A.iyov va anOKO\jllJ ta u-
n€pµEtpa Kai <JUVEXf\ oropa Kai OOO"Et� xp1iµatrov, 6nou ano µEptKOU� xpo
vou� ecruvriSicrSricrav va A.aµpavrocnV ano 'tÎJV MoA.oapiav oi µcytcrtăVE�
tfj� pacrtA.eia�. Kai µaÂ.t<Jta d� Katpov µouKapEpiou. �OSEV OUtE va papu
VlJ tOV t6nov µf: UnEpouvaµtv oomµatoov of:v ftSEÂ.f: (µ' OAOV 6nou oi oi-
20 KElot ăpxovte� tOV enapaKtVOCicrav aotaK6nro� va ep li YUA'IJ paKapitov) 1064
ota va µiJv sxoucrtv ahiav oi toO ocpA.etiou va sTJtOOcrt nap' autoO noÂ.Â.a,
clKOUOVtE� on naipvet ano tÎJV 'tcrapav noÂ.A.a. ,AneKpiveto OE npo� 'tOU�
napaKtVTJta� ăpxovta�, on npoKpiVEt Kai va µastA.euSij Kai va e!;opt<J9ij,
napu va yuµvci:>cru ntroxou� UnT)KOOU� va OcOO"TJ d� aKopăcrtOU� anattouv-
25 ta�. "EcrtEtA.e Kai evtoniou� ăpxovta� Ei� KrovcrtavnvounoA.tv, tov 'Av
opfov Poocr<JEtOV, µ€yav Â.oyoSEtTJV, ocrn� Kai an€9avev EKf:Î<JE, Kai 'tOV
PaoouA.ov PaKoPitcrav, µEyav popvtKOV, Otel va Otatpt\jlOO<Jl µeptKOV Kat
pov d� t6nov KamKcxay1aooov, eva µf:v Otel va iOouv autO\jlEi 'tel ocra oi
OOVtat Kai ta ocra anattoOvtat, ăÂ.Â.O OE Otel va npocrKÂ.auSrocrt, cpavepci:>-
30 VOVtE� eit; 'tÎJV pamÂ.etaV tÎJV a9Â.iav KatacrtacrtV tfl� 't<Jclpa�, 'tel� aKpiOa�,
îÎJV avoµppiav, tOV Savmov trov sci:>rov Kai 'ta KaKa trov EO"Ktaorov, Kai
va sTJtitcrrocrtv SAEO�. "EcrtEtÂ.e µeta taOta Kai tOV 0e68ropov IlaÂ.UOTJV,
µ€yav nO<JtEAVlKOV, 6µou Kai tOV rcropyaKT)V KaA.cpoyÂ.ouv, npcOT)V nO<JtEA-
35 VlKOV, OLU va npocrKÂ.auSrom Kai autoi eK µăpou� tfj� tcrcipa�. npo� tOU�
6noiou� SO(J)Kf: Kai crcpoopav napayyeÂ.{av on ăÂ.Â.O va µiJ anoKpivrovtat
7tapa to of:v sxoµev. �EV et<JT)KOU<JST)crav oµro� oute oi nprotot, OUtE oi
oeutepot.
"Eypacpe OE Kai 6 i'.010� Krovcrtavtiv P6oa� aotaK6nro� n pocrKÂ.at6µe
vo� npo� 'tOV KqaytaV tOU Emtp6nou Kai npo� ăÂ.Â.OU� µeyt<Jtăva�, Kai
40 OEtKVU(J)V 'tÎJV aouvaµiav 'tfl� tcrapa�. Kai on KlVOUVEUf:l va EpT)µcoSij Kai
nA.tov Kaµia ouvaµt� OEV sµetvE, Kai on ei; aîtia� 'tOU µouKapEpiou, 6nou
O.no eva Katpc'>v Kai eo&Se veroteptcrSEv, µE ăvoµa Cinai; tOU EVtaUtoO, oi
Of:tat el� Ka8e OK'tcO µfjva�. 'AvaµcptP6A.ro� O.no 'tOU� napeA.96vta� xpovou�
E(J)� tci:>pa npo!;eveîtat µeyciÂ.T) sriµia d� 'tÎJV Kpatmav pamA.eiav, t6crov
45 ei� Katpov noA.Eµou, ocrov Kai d� Katpc'>v dpitvri�. ii OE: wcpEÂ.Eta 6nou npo
i;eveîtm Ei� tOU� avnKetµEVOU� 'tfj� pamÂ.eia� Oîl EÎVat autft , 6A,{yo� li pa- 1065
yuJ.� 6nou sµEtVEV aK6µT), Kai KtVOUVEUf:t Kai auto� va Ota<JKOpmcrSij. Be
Pat6tata SeÂ.El cpuyEt Kai auto� ei� ta xropia EKeîva ta noA.uciv8prona,
A TREIA DOMN I E A LU I CONSTANT I N VODA MAVROCORDAT 633
Deci într-acest chip au fost izgoniţi lazii pînă la ultimul din toate
părţile ţării, în afară numai de cei aflaţi în părţile Orheiului de lîngă cetatea
Bender, căci şi izgonirea benderliilor părea foarte grea, deoarece erau
� mulţime de ieniceri care, neavînd pămînt îndeajuns ca să lucreze şi să 5
,semene, luau din pămîntul Moldovei, şi s-ar fi putut ca după izgonirea
lor să urmeze.._o tulburare sau chiar o răzvrătire care ar fi nemulţumit
împărăţia.
Aşadar, Constantin vodă, gîndindu-se la greutatea acestui lucru, I O
voia să caute din răsputeri să înduplece pe Hechimzade .<\li-paşa, care era •
la Dristra, să vină în persoană la laşi numai pentru pricina Benderului

şi era hotărît să încerce şi aceasta, dar a fost împiedicat de împrejurări.
Acest domn a căutat încetul cu încetul să împuţineze darurile prea 1 5
mari şi necontenite, precum şi sumele de bani ce de cîţiva ani s-au obişnuit
să le primească din Moldova înalţii demnitari ai împărăţiei, mai ales în timpul
mucarerului. El n-a vrut deci nici ţara s-o împovăreze cu dări prea grele
/064 (cu toate că boierii săi mai apropiaţi îl îndemnau mereu să scoată li văcărit), 20
ca să nu afle oamenii devletului şi să aibă motiv să ceară de la el sume
mari. El răspundea boierilor, care îl îndemnau să scoată dări, că dorea
mai de grabă să fie mazilit şi surghiunit decît să despoaie pe supuşii nevoiaşi
ca să dea acelora care cer mereu şi nu se satură. A trimis şi boieri pămîn
teni la Constantinopol, pe Andrei Rusăt, mare logofăt, care a şi murit 25
acolo, şi pe Radu Racoviţă, mare vomic, ca să înlocuiască cîtva timp
capuchehaiele. Întîi, ca să vadă cu proprii lor ochi ce se dă şi ce se cere,
iar al doilea ca să se plîngă şi să arate împărăţiei starea nenorocită a ţării
şi pagubele suferite de la lăcuste, secete, moartea vitelor şi nenorocirile 30
pricinuite de eschiaşi şi să ceară milă. A trimis după aceea şi pe Teodor
Paladi, mare postelnic, împreună cu lordachi Calfoglu, fost postelnic,
ca să se plîngă şi ei din partea ţării, cărora le-a dat poruncă straşnică să
nu răspundă decît : « Nu avem ». Dar n-au fost ascultaţi nici primii, nici 35
ultimii.
Şi însuşi Constantin vodă scria mereu şi se plîngea chehaiei marelui
vizir şi altor înalţi dregători, despre starea proastă a ţării, �-�E�-- �� _pri _
mejdie de a se pustii ; ţara nu mai avea nici o putere şi din pricina mucare- 40
ritlul,-care. -Cle Ta- un timp încoace, făcîndu-se un obicei nou, se plătea la
fiecare opt luni şi numai cu vorba o dată pe an. Fără îndoială că, din anii
trecuţi şi pînă acum, i se pricinuiesc mari pagube preaputernicii împărăţii ,
-
atît în timp de război, cît ş� în timp de pace, iar folosul este de partea 45
-
-
-
-
-
--
·
-
- __
-
1065 vrăjmaşilor împărăţiei, căci raiaua li s-a împuţinat încă mai mult şi este
- -
-- - _
·
-
- - - - -
-
- ...___
p;i�ejcll� să se risipească
- şi- cei �ă��Ş i: Fă;ă �d�t�ă- ; �i��; fugi şi ac�ş�ia
-
- -
-
-
-
·
-
-
- . -
-
- - -
44-307 -
01tOU cl1t0 E�ÎlKOVta x1luioai; qmyciocov Ey1vav 1tOÂÂai EKa'tOVtclOE<; xcopicov

d<; �EVOU<; t01tOU<;.
Taum Kai ălla napanlitcna oEv enaue vei ypaq>lJ 6 KaÂ.o<; ouwi;
auSsvn1<; µE 1tOÂ.Â.ÎJV OElVOmiSetav Kai 1tOVOV, oµcoi; Îl 1tÂ.EOVE�ia OEV EOtOE
5 Kaµiav aKp6aow. ·o tnhpono<; 'AnwuÂ.Â.eiX,-nacrci<; ox.t µ6vov OEV Eîtaue
va slltij µiav crouµav ăcrnpcov, 6nou tv6µtse mil<; OtKaico<; EX.El vei A.liPTJ otei
to 1tpOÂ.apov µomcapsptov, Kai vei Pt6.s1J 'tOU<; KamKexaytaOE<; Sta va ta
anonA.11procrouv, c1Â.A.a npoi; wuwti; Kai t'l'uxpav911 papscoi; Kai f:sittet eu
Katpiav vei tov _µas1A.eucr71 Kai vei tov KaKonotitcrlJ, KaScil<; Kai ftKoA.06911-
1 0 CJE µet' oA.iyov Katp6v, Klli µas1Â.eu9ei<; f;�copicr911 Ei<; tÎJV Afiµvov, aq>ou
au9svtEUO'EV €va iiµtcru x.p6vov. ·EytVE OE avt' auw\J di; MoA.oapiav o
uioi; wo M1x.eiA. P68a, Kcovcrtavdv p68ai; PaKoPhcrai;.
AYE>ENTIA TOY K.QNtTANTIN BOAA PAKOBITI:A,

YIOY TOY MIXAA BOAA, EIL MOAAABIAN
15 Mat,;1Âeu9svto<; Â.omov w\J Kcovcrmvdv P68a MaupoKopochou Ka'ta

""0ic;:i""i;to �wµ9' E'toi;, µ11vi Auyoucrwu, f:cruyKmsveucrev it pacr1Âeia vei f:A.eitcrlJ
µE autÎ)V tÎ)V au9evtiav tov aoeÂ.q>ov auwu 'lcilv pooa, 6nou eupicrKE'tO µa
siÂTI<; EV pacrtÂ.EUOUCJlJ, Kai EytVE Kai taÂ.xim, ll'tOt avaq>opa i::yypaq>o<;
npoi; tov ăvaKm f:K µspoui; tou f:mtponeuovw<; AntouA.A.ax.-nacră Kata to
•
20 O'UVTl9E<;, Îl 6noia Kai f:µnouytoup8icr911 napei tOU ăvaKtO<; di; ovoµa 'tOU
auwu 'Icilv P68a. "'Enet'ta 1tpocrmx.9ei<; vei O'telÂ.lJ 1tpCinov tOU<; av9pcimoui;
cmou EXEt ftw1µacrµsvoui; Otei va U1tOO'X,&9ffiCJtV di; tÎJV TI6ptav li ta OCJa ilcrav 1066
01cop1crµEva va 8o9ouv 8tei 'tÎJV vfov au9evtiav Kai µît EX,OV'ta<; ăA.Â.oui;
a�t01tlO''tOtSpoui;, EO't&lÂ.E tOV Avtcovă.KT1V Paµa8av11v. 1tpcirr1 v 1tOO'tEÂ.VlKOV,
•
25 6µou µE ăÂ.Â.oui; tscrcrapai; : A1aµavtă.KT1V KamKex.ay1ă.v, Kcovcrmvtîvov ăyav,

Kcovcrtavdv O'Â.OU�tlip11v Kai 'Icolivv11v, aoeÂ.q>ov to() Tecrtaµnousa iatpou,
oinvei; napacrm9svte<; €µnpocr9ev w() K&yax.1ă w() f:mtp6nou, f:ponft-
911 6 'AvtcovliKTI<; Paµa8ă.v11i; Ka9o y11 palm6tepo<; trov ăA.A.cov, Civ €coi; oe
Kansv:re itµEpa<; U1tOCJXEîat vei Kă.µ1J tEO'Â.iµt 'tÎJV r,;11touµsv11v crouµav, ocrn<;
30 Ct7tEKpi911 µ6voi;, tffiv Â.017tOOV µit f:pcotcoµsvcov, on ei<; tOO'OV oA.iyov Otă.
'
cr't11µa OEV ouvam1 vei U7tOCJX,E9fj. 'AKoucrai; 6 KEX,aytai; autTiv titv Ct1t0Kpt-
0'1V, ft9EÂTIO'E vei · µci91J O.no ăÂ.Â.oui; Civ auwi oi ăv9pcono1 Eivat a�16mcrwt
Kai f:pcotitcrai; tov l:ex.nor,;11v Apµsv11v, 6nou fitov napci>v, n&<; toi><; ft�eu-
•
DOMN I A LUI CONSTA NT I N VODA RACOVIŢA 635
în ţări străine, unde din şaizeci de mii de fug�I'i m9JcJ9y�n_i_s-au făc11t mai
. -
multe sute de sate biil.e-populate. -d
- · --
Acest aoffin bun-nt.i-��t� e a scrie acestea şi altele cu multă durere,
dar cei nesăţioşi nu voiau să dea nici o ascultare. Marele vizir Abdulah- 5
paşa nu numai că nu înceta de a cere o sumă de bani pe care credea

că o are de primit de drept din mucarerul trecut, ci căuta să silească pe
capuchehaie s-o plătească, dar s-a şi răcit mult şi căuta prilej să-l mazilească
§i să-i facă rău, precum s-a şi întîmplat peste scurt timp 1• După ce Constantin
vodă a domnit un an şi jumătate, a fost mazilit şi sughiunit în insula Lemnos, IO
iar în locul lui s-a făcut domn în Moldova fiul lui Mihai vodă, Constantin
vodă Racoviţă.
DOMNIA LUI CONSTANTIN VODĂ RACOVIŢĂ, FIUL

LUI MIHAI VODĂ, ÎN MOLDOVA
Aşadar, după ce a fost mazilit Constantin vodă Mavrocordat în anul 1 5
1749, luna august, împărăţia s-a îndurat s ă miluiască c u această domnie Ar11�•t
pe fratele acestuia, Ioan vodă, care era mazil la Constantinopol. S-a făcut
ca de obicei şi talhîş, adică raport scris către sultan din partea marelui
vizir Abdulah-paşa, care a fost buiurdisit de împărat pentru Ioan vodă. 20

Pe urmă, primind poruncă să trimită mai întîi pe oamenii pe care-i are
1066 pregătiţi ca să făgăduiască Porţii l i cele orînduite pentru noua domnie
şi neavînd alţi oameni mai de încredere, a trimis pe Antonachi Ramadan,
fost postelnic, împreună cu alţi patru : Diamandachi capuchehaia, Con- 25
stantin agă, Constantin sluger şi Ioan, fratele doctorului Testabuza. Cînd
aceştia s-au înfăţişat înaintea chehaiei marelui vizir, a fost întrebat Anto
nachi Ramadan, ca cel mai bătrîn, dacă pînă în cincisprezece zile făgăduieşte
să facă teslim suma cerută. La această întrebare a răspuns numai el, :fiindcă
ceilalţi n-au fost întrebaţi, că nu poate să făgăduiască într-un timp aşa de 30
scurt. Auzind chehaia acest răspuns, a vrut să afle de la alţii dacă sînt
oameni de încredere. Şi întrebînd pe Sehboz 2 armeanul, care era de faţă,
1 În legătură cu mazilirea lui Constantin Mavrocordat istoricul At. Comnen
Ipsilanti ne dă unele amănunte interesante. El spune că după ce Constantin Mavrocordat
a domnit un an şi şase luni, marele vizir i-a cerut pentru reînnoirea domniei 300 de
pungi ; domnul Moldovei însă, cu toate insistenţele capuchehaielor sale, n-a vrut să
plătească această sumă, şi astfel a fost mazilit şi exilat în insula Lemnos. Acolo a fost
închis într-o închisoare în formă de puţ, de unde, ca sl fie eliberat, a trebuit să plă
tească marelui vizir cele 300 de pungi (vezi At. Comnen lpsilanti, op. cit., p. 364).
2 Sehboz sau Sahboz avea mare trecere la Constantinopol ; capucheha'ele lui . Con·
'!ltantin Mavrocordat îi raportau la 16 septembrie 1 742 că « Sahboz capătă din zi în zi
mai mare trecere şi a ajuns aproape la prima treaptă ; se amestecă în toate ; Grigorie
vodă ii are cu totul de partea sa » (ms. gr. 1 069, f. 1 79 - 1 80, 1 86r).
636 'CRON I CA GHI CULEŞTILOR
pEt, cl1tEKpW11 6 LE:Xrt6t;;11 � on Bui OEKU ft OEKUîtEVŢE rrouyyia fJSsÂ.e ŢQU�

Eµmun:uSfj, Kai oxt Ota îtEptUUOŢEpa. Apxtm::v 6 KE:Xayui� va. O"UÂ.Â.oyi
„
t;;Etal Ţt ŢQ îtpUKŢEoV.
Qi)w� 6 'Apµev11�. OîtOU Et;;TtŢf:l aim)v ŢÎJV EUKatpiav, OEV EÂ.El\lfE va
5 ŢÎJV µEŢUXEtptcrSij . 'Ertp6paÂ.EV euSu� Ţcp KEXU'Yl� µucrnKcp Ţcp Ţp6mp Â.E
yovta� : AU9evm µou oiad EvoxÂ.stum ; 'IOou 6 µsyaÂ.uŢspo� uio� wu Mt
xaÂ. pooa 6rrou EXEl 6µou Kai ci�tOŢllŢU auSsvda� Kai Cr.vSpcimou� Cr.�torti
O'WU� Kai dµm Kai Eyffi EYYUllŢÎJ� Kai rrÂ.11 pcoŢft�. 'Eq>av11 cipscrŢov ŢO rrp6-
PÂ.11µa Ţt!> Kexaytă, OVta� µaÂ.tO'ŢU Kai evcoµevov µE ©q>EÂ.Etav îtEplO'O'OŢE-
1 0 pav, li Kai susu� civaq>epE ŢÎJV {m69EutV Ţt!> E1tlŢp6m:p Kai 6 Erthporto� Ţ t!> 1067
ăvaKn Kai ciKoÂ.ouSco�, civŢi wu 'Iffiv pooa, EveouS11 ŢO pamÂ.tKov KaP<iot-
ov 6 Kcovcrmniv pooa� PaKoPhcra�.
'E�eKiv11crsv QÎ)ŢQ� KQŢU îtp<'i)ŢOV ŢOV <f>COŢCLKllV uÂ.out;;1 ap11v, îtUŢpt
KOV wu OOUÂ.OV, EK xcopiou APauKtoi, µf: ypaµµaŢa îtpO� ŢQlJ� EVWrtiou�
•
15 KaiµaK<iµ11os� 6rrou sBt6ptcrE, ŢOV LUVOOUÂ.OV l:wupt;;av, 7tpro11v µeyav Â.0-

yoSEŢllV, ŢOV rscopy<iKllV KavtaKout;;11 v6v, ît pro11v µeyav Â.oyoSEŢllV (wu
ŢQV 6 KcovcrtavŢiv pooa� MaupoKopo<iw� ŢOV eKaµe µsyav Â.oy0Sfa11v,
chav EKUµE uuµrrsSspiav µf: ŢOV MtX,cl.Â. pooa µE ŢO va Î}WV cruyysviJ� Kai
UUŢO� wu auwu), ŢOV KCOO'ŢCLKllV Pat;;o v, 7tpro11v xaŢµavov, ŢOV PaoouÂ.ov
20 PaKoPhcrav, rrpro11v popVtKov, Kai ŢOV E>e6ocopov IlaÂ.ao11v, rrpro11v rro
O'ŢEÂ.VtKov. MEŢfL OE OÂ.iya� i;µtpa� EO'Ţf:tÂ.e Kai ŢOV n:copyaK11v. ît pro11v
µEyav crrraSap11v, uiov wu l:ŢaupaKll XEtpoupyou, C>crn� EÂ.Srov Kai Kovsu
cra� EV Ţ t!> auSeVîtKcp îtaÂ.aŢicp, s�leropet µf: îtEplO'O'OŢEpav Cr.ouwpmi ŢfL�
auSsvnKa� UrtOSEO'El� µeŢfL ŢOOV Â.ornrov KaiµaK<iµ11ocov. /l.f.v EOtOev oµco�
25 vfo� t>v auŢo� si� Kavsva ăÂ.Â.ov cino wu� yspovm� ŢÎJV rrp0Ţiµ11mv, rrapa
µ6vov µ6Â.1� ei� ŢOV n:copyaKllV KanaKout;;11 v6v, 1tpro11v µeyav Â.oyoSs
ŢllV, ŢOV �kiov WUWU wO auSsvwu, ŢO 6rtoiov o{ clVCOŢEpCO dp11µEvot µf: ·
rroÂ.Â.ftv wu� KaŢftq>stav ŢO urreq>Epov.

"Otav Eq>SacrEV Ei� raÂ.aŢO'lOV 6 KCOVO'ŢilVŢtV pooa� PaKoPhua�. Ka-
30 Ţel îtp<'i>wv Sq>av11 q>opsp6�, opytt;;6µsvo� Kma µeptK<'i>V cipxovŢCOV Ot' ai-
dav wu paopaphou, 6rrou ŢOŢE cruvftysw, Kai µaÂ.tcrŢa Kma wu KcovuŢav
Ţ{vou IlaA.ao11, rrpro11v µeyaÂ.ou crwÂ.viKou, ŢOV 6rrotov Kai µf: µacrŢiycomv
Sq>6Ptcre. Ei.usÂ.Srov ()µco� ei� 'Iamov Kai i;uuxacra�, syvcopiuS11 ăÂ.Â.ll� Ota
Sscreco� li auSEVŢll� Kai ciyKaÂ.a „ UîtOÂ.ll'l'l� ŢffiV îtOÂ.Â.rov ŢOV tq>ftµ1t;;s v crxs- 1068
35 oov 1tatOt6Ssv opyiA.ov Kai O'KÂ.ll POKapOlOV Kai µv11uiKaKOV, E\jlEUuS11 C>µco�
„ q>ftµ11 svapyro�, EîtElOÎJ 7tpoi6vw� wo Katpou tyvrocrS11 îtpi'io�. ftµepo��
ŢU1te\V6q>pcov, UîtOµOVllîlKO� Kilt îtpO� îtCLVŢU� artÂ.ro� µtKpOU� ŢE Kai µE
yaÂ.OU� IA.apo� Kai eMvŢeuKw�.
"EKaµev ăpxona� µeyav A.oyoSEŢllV îtclÂ.\V ŢOV rscopyaKllV KavŢa-
40 Kout;;11 v6v, p6pvtKov ŢOV KcovcrŢCLKllV Pat;;ov, x.aŢµavov ŢOV E>soocopov Tia
A.ao11v, crrra9clp11v ŢOV !111µ11ŢpaUKov IlaA.ao11v Kai Pmnap11v Ţov Paoou
Kavov PaKoPiŢO'UV, îtOO'ŢEÂ.VtKOV OE µsyav ŢQV rscopyaK11v, u{ov wo Tt;;av
VEWU Kai yaµppov ŢOU MavoÂ.aKll crrra9clp11, rrprowu KamKEX,aytă.
DOMNIA L U I CONSTANT I N VODA RACOVIŢA 637
ce părere are despre ei, Sehboz a răspuns că ar avea încredere în ei pentru

zece sau cincisprezece pungi, dar nu pentru mai mult. Atunci chehaia a
început să se gîndească ce-i de făcut.
Acest armean, care căuta un astfel de prilej, nu s-a codit să-l folosească.
El a propus îndată în taină chehaiei spunînd : « Stăpîrle, de ce te necăjeşti ? 5
lată fi.ul cel mare al lui Mihai vodă, care este vrednic de domnie şi are
şi oameni de încredere, iar pe deasupra mai sînt şi eu chezaş pentru plata
sumelor ». Propunerea aceasta i-a plăcut chehaiei, fiind chiar de mai mare
1067 folos, şi îndată li a vorbit despre această pricină marelui vizir, iar acesta 1 0
sultanului, iar pe urmă în locul lui Ioan vodă a îmbrăcat caftanul împără
tesc Constantin vodă Racoviţă.
Acesta a trimis mai întîi pe Fotachi slugerul, o slugă a tatălui său
din satul Avaschioi, cu scrisori către caimacamii pămînteni orînduiţi :
Sandu Sturza, fost mare logofăt, lordachi Cantacuzino, fost mare logofăt 1 5
(pe acesta Constantin vodă Mavrocordat îl făcuse mare logofăt cînd se
încuscrise cu Mihai vodă, fiind şi acesta rudă cu dînsul), Costachi Razu,
fost hatman, Radu Racoviţă, fost vornic, şi Teodor Paladi, fost pos- 20
telnic. După cîteva zile a trimis şi pe Iordachi, fost mare spătar, fiul chirur
gului Stavrachi, care, după ce a sosit şi a conăcit în palatul .domnesc, a
început să cerceteze cu mai multă autoritate, împreună cu ceilalţi caima
cami, treburile domneşti. Cu toate că el era mai tînăr, totuşi nu dădea 25
întîietate celorlalţi, care erau mai bătrîni, decît numai lui lordachi Cantacu
%ino, fost mare logofăt, unchiul acestui domn. Acest lucru sus-zişii boieri
cu multă mîhnire îl îndurau.
Cînd Constantin vodă Racoviţă a ajuns la Galaţi, s-a arătat la început
tare mîniat împotriva unor boieri din pricina vădrăritului care se strîngea 30
atunci, şi mai ales împotriva lui Constantin Paladi, fost mare stolnic, pe
care l-a şi ameninţat că-l va bate cu biciul. După ce însă a sosit la laşi şi
1068 s-a odihnit, s-a văzut că era un domn de alt caracter ; li cu toate că mulţi
răspîndiseră zvonul că era încă din copilărie mînios, crud şi răzbunător, 35
dar zvonul a fost cu totul dezminţit, căci cu trecerea timpului s-a arătat
că este un om blajin, calm, smerit, răbdător, vesel şi apropiat faţă de toţi,
mici şi mari.
El a împărţit boieriile astfel : mare logofăt a făcut iarăşi pe Iordachi
Cantacuzino, vornic pe Constantin Razu, hatman pe Teodor Paladi, spătar . 40
pe Dimitraşcu Paladi 1 şi vistier pe Răducanu Racoviţă, iar mare postelnic
pe Iordachi, fi.ul lui Gianet şi ginerele spătarului Manolachi, baş-capuchehaia.
1 După Enachi Kogălniceanu, vel spătar a fost numit Alistarh, şi nu Dimitraşcu

Paladi (vezi M. Kogălniceanu, op. cit., III, p. 2 1 9).
tOA3rl9dmrbt31 'S31t\l}lL 10 01Aoui;idu1ş 1n:x 1.tg13uş 'SnA;ign:x UDl}:X13Aru> 91
'Qt\ !3dourllJ. 'AD}gng'(ow A'-11 Sp A3t\1Ă.?. Sogod9g So.09u 1n:x So1ouo. g�
·oo}rlld)I 001 AltAl}X AQ1
Sp 1n:x AD}3'(1.0Dg A'-11 S}3 mdi;i)Xnrl1)dţ1 A3G!3:XŞ "1.oro'(J31D 'Qt\ ţ>1g 'Sn1dn1
-ni SltDC)OJD1Al13Ă. S�1 AOA1)>1'(00.0 t\Ql Sp AoA.ocb;i1n:x 1odn(!)11d:xA.ş �g 10
OLOI 'OO}t\llOX 1301 li t\'QDDlL t\Ql Sp t\3G!3:XŞ lDQ;>GOD'(:X 'Qt\ 'Qlg 'AD}X3y A'-11 Sp
�g 10'('('9 'Al}.ODlL 3D!3:XŞ t\Ql J}3 t\lDQ;>GOD'()I 'Qt\ lt\}gl g " 91 Sp t\lD(l)Ă.l}lL<} 'Qt\ ot
AQlLO:x.o �rl 'AD}dĂ.Ă.QQ A'-11 Sp A�rl 10'('('9 AD.ond;iuş 'ngo�� AlDroX?. 'Qt\ ţ>1g
Dl(}Ot\1.0l 'Ql <}lL'Q 'Qt\D:X} t\Od3l<JdlL t\D�Dt\<).OŞ (!OIDţl 'A<}lLlO'( J3lt\9Ă.O<f>
·Lt:xl}dODl:I: (!Ol t\ltdl}GDlLD t\lt:Xl}Ă.dro3J 1n:x OOl?t\J\DJ.L
'(!Ol All:xi;iA.dro3J AO:Xlt\'(?l.OOlL 'SDlAoXd?;! Soo1nrlrod QOlQD Soop:x10 SQ01
QlLţl 'Q'('(ţl (OllOA?Ă. l.trl) t\ltlA?GQD t\Ql QlLţl lXQ 'AD}3'(1DDij Al.tl Sp t\1.0<DG gf;
-OD'(:X.OOdlL �t\ t\01(} t\Q;>lQD JQlLO:X.O �g Q, �Aq;>gDlLOM.0 !D:X t\Q;>t\3Ă.Ă.lt.O t\(1)'('("9
1n:x 'A(l)ID'(?gD�Ş 'Aq;>1Jf\3t\ţl 'Aq;>dgrlnA. 'l,l.gn'(ltg t\Q;>}O 'Aq;>d:x1rl !D)I t\(1)'(l}Ă.3rl
"'Ql3rl JDlt\OXd!} Dlt\O:Xl,l.lt\3lL JQOl d�lL<} 10t\3rlC)O.OOlLrlOD 'J(l)l:Xl}dlLrlŞ t\1.000rl
-J;>:X Ql 'Qt\ t\DJl\13'(?. A�g !D:X Al.tA.ocb J}3 t\1Dq;>gltt\1:X 'Qt\ t\3G<;>XDlt\DlL ci>WDl AŞ
lO'(Q AllA;irl.01dro1g And;irllţ Sp 1n:x 'Arol 9�n13rlDA'Q A1Dood;igAoJL.o3ddo:x 'Qt\ Of:
�A1,t:x11A3GQD Al.003'(C)Og ţ>1g l..tg .01d01gş So1.on:x?, QOlL9 n100A1D1 'Ql 5p ro�?.
.AlD(l)G'(?�Ş QOcbţi 119 'AD.01Dl}ID3lLţl !D)I {Mo.01,tgoo'(O:Xţl 'Qt\ t\D.Olt'(?GIJ. A�g
QOlLcj 'Altdi;iumg t\DĂ.?rl t\lt(!)dlL 't\Ol?.O.O(l)d t\Ot\DID?l'.I: t\Ql 1n:x 'Altl?GOĂ.O'(
ADĂ.?rl Al..t(!) dlL 'ADJdC)Ol'.I: t\O'(OOgAl}'.I: t\Ql QlLţl t\OA<;>rl (1)�?.) t\DdJ;>.Ol Al.tl 5}3
(I)�?. t\011} 500.og 1n:x Sult\oXd?? SQOlLlO'( SQOl 500'(Q 5QogDlLQ Aq;>1onş ,G3rl gc;
S3lt\DDC):X'(Ş t\D.OltGC)3'(00grlo.oş 'ADd03�1J Al.tl A�g 310'('(!? QOlL9 t\lD(l)t\j! t\QlL
-10'( 531/\?fl(l)t\3, "t\O:Xlg!} t\OJlrl<;>AŞ Ql t\ltlA?GQD t\O?t\ t\Ql Sp MO.O(!)dlt'(lL
Sş1 'Qt\ 91 S31ou9 S�1 '001i;igdo:xodonw nggg A!lt\Dl.Ot\ro)I 001 A<;>dm:x AQl
QlLţl A(l)lJ;>rll.OOg t\(l)d9cbmg :xş 5001 (l)t\l}lLŞ AD.Ol} QOlL9 J3.0l}.0Drlnd 5�'('(0lL
·ţ11g !D:X '50019go.01? 500lL(!)dGA1? MOĂ.IJ '5oO:X}t\'(3lOO:X.O 'Qlg lO'(Q AQg3X.O !D:X Ol
1od319.o.01d3lL }O Dl.Ol'(l}rl !D:X 'Ol3J}'(Dgt\D:X.OŞ t\OĂ.O'(J;>dDlL !D:X A'QdGDD t\D}l
-}D t\DlOlLl}:X 'Qlg 'A3rlOlL13 5q> 'Arolt\9Xd1? t\Q;>l 50l.0D)l3u ·ng9g '('QXlW t\Ql
·QlLţl l.tgD'(ltg 'OOlA?GQD (!Ol Dd?lDlL t\Ql QlLţl 'Q'('(OlL 5QlQD !D:X UAd?lL 'Qt\
13X?. llQ Ol3t\}d:X3lLţl '5oA3rlC)Ol1DlLţl D!OlL9 'Ql '001 JD}rlD:xnrl1n:x 5�1 t\QdlD)I
6901 t\Ql 5}3 li l..t g l,l.1olLOl3:X}O QOlL9 t\Q;>:Xllt\3GQD t\(l)dlL.O?;I t\Drl C)O.O Al.tAD:X} t\D}rl uJI\ g 1
-;id1.01uş 'Qt\ AltlA?GQD t\Ql 1d3u 10 AOJD}gş AQl 'Q'('(l? 'm1ltd13 5q> '5 1..t i;igoA.
-O'( SnA.;irl 3t\1Ă.?. ţ>A 1n:x 'Q'(D:XĂ.'Q '59Alt)oo)IDlt\D)I Slt:xi;iA.d(l)3J �g o.
"A3rlq;>flltA.lt1g 'Qt\ A3rlO'('(?rl QOlL9 5n1.tdoo1nrlndg S�1 S3Ao1:x;i11Xdt;i
1n:x tOll}Dl(l)dlL 5n.011go)IDd SoAi;i:xoogDd 9 1n:x 5ltgJ;>'(Dll 5odrog939 9 'A3rl
-DlL13 QOlL9 09g JO !OlQD AD.Ol}. !D)I "Ol3Xd !J A�g t\O?'(l.t AltldC)O:X Al.t:Xllt\3G 0 1
-QD A'-11 5p 3190 '5orl9Ao:x10 oo:x10 QOA3:X 1DA}3 'Qt\ A(l)lt\J;>lt So'(?l 5oA3rl<;>A
-oXD}D 1n:x 'lt:xJ;>doni:r 001 5910 '5ltdJ;>en11..o All<?dlt 'Sl..t:xi;iA.d(l)3J 9 t\011} nrl
-kQdlt Ql �g 'QlD)I SltdJ;>ll.otg 5QlQD t\011}. DrlOAQ Ql t\Şrl ţ)lD)I !D)I 'Ol3AC)gŞ
.A�g U.OJ;>l.Olt'(lt 'Qt\ 5u1dn11.01g 5�1 'Ql 5}3 5(l)rlQ 'OOlt\�GQD QOl 5ocb'(3gl}�Ol
-(l)dlt 1n:x SltdJ;>11.01g SnA.;irl 1n:x ţ>'(D)IĂ.ţl '11mg t\l'(l}lt 5oAJ;>)IOognd 9 '3t\1Ă.?. g
.A�g 1n:x 5Ltdi;i11.01g llt\}Ă. 'Qt\ 3'(3GIJ 11mg 51..t gJ;>'(Dll 5odrog<;>38 AŞrl o. · Ci.X?.
'Q" 3Jlrl<;>AŞ Qo11. 9 n1nrl(!)m:x1g 'Ql J;>lg 501.on)I?, '5�A.ocb 1d311. 1.oro)1dog1Jf\ 'Q"
AD.otXdy !D)I "ADJrl3gQo 5rorlg AOĂ.0'(93 '5ood9cbmg A�rl Sn}11n ţ>1g '5ro;idng
ADDlgdJ;>:XO)ID)IŞ 5�Xdţi 5ltl(!)dlL :xş J3lt\OXd?? 10111.<}lAŞ 53lA?Gl..t d 10
H01 I.LS31n:)JH0 V:)J NOH:) · 8f:9

DOMNIA . LUI CONSTAN T I N VODA RACOV I ŢA 639
Amintiţii boieri pămînteni s-au mîhnit mult de la început de felurite

pricini, nefiind însă nici una · întemeiată. Ei au început să şoptească de
fugă, socotindu-se fiecare nedreptăţit în drepturile sale. Teodor Paladi
era nemulţumit fiindcă voia să se facă vistier şi nu s-a făcut, iar Răducanu, 5
deşi era mare vistier şi văr primar al domnului, totuşi nu putea să se
apropie de treburile vistieriei ; acesta numai cu numele era vistier, căci
de fapt era Iordachi, fost spătar, :fiul lui Stavrachi, iar în cele din urmă ,
fiindu-i ruşine să fie vistierul unei case goale, el nici nu mai venea la curtea 10
domnească. Cei doi, de care am vorbit, adică Teodor Paladi şi Răducanu
Racoviţă, au fost principalii vinovaţi şi născocitorii uneltirilor amintite. ·
Iordachi Cantacuzino, cu toate că a ajuns mare logofăt, cum s-a spus,
era silit de cei din jurul domnului să înapoieze o însemnată sumă de bani
1069 domneşti, pe care şi-a însuşit-o li pe timpul cînd era caimacam. Acesta 1 5
însă răspundea că şi el are de luat mulţi bani de la tatăl domnului, adică
de la Mihai vodă. Fiecare dintre boieri, cum am spus, era supărat pentru
o pricină neînsemnată şi nedreaptă, ba chiar cei mai mulţi, aproape toţi,
erau supăraţi pentru scutelnici, adică oamenii scutiţi de dări, precum şi 2 0
pentru multe rămăşiţe datorate din diferite dări de pe timpul lui Constantin
vodă Mavrocordat şi pe care socoteau că era nedrept să le plătească noului
domn. Deci, unindu-se între ei, ca nicicdată, s-au sfătuit şi, atrăgînd de
partea lor pe toţi ceilalţi boieri şi pe acei care erau la ţară (în afară numai 25
de Sandu Sturza, fost mare logofăt, şi de Ştefan Rusăt, fost mare vistier,
care n-au vrut să-i urmeze), au hotărît ca, după ce vor ieşi afară în ţinuturi,
unde fiecare a fost orînduit pentru slujbele domneşti, să ţină legătura între
ei şi, stabilind o zi, să fugă cu toţii în acelaşi timp din toate părţile. Ei 30
au şi pus la cale gîndul lor şi au fugit în total peste cincizeci de boieri
mari şi mici, cu fii, gineri, nepoţi, veri şi alte rude şi părtaşi. Gîndul lor
era să se plîngă la împărăţie nu împotriva domnului (doamne fereşte !),
ci împotriva boierilor săi mai apropiaţi, care erau greci : postelnicul Iordachi 35
Gianet şi lordachi Stavrachi, spătarul.
Deci, după ce aceştia au strîns sume însemnate din ţinuturi, ca să
aibă de cheltuit, au fugit unii în Ungaria, cu gîndul să meargă la Vidin
să se plîngă paşei de acolo, alţii în Ţara leşească, ca de acolo să se plîngă 40
1070 paşei li Hotinului, iar cei mai de vază au fugit la sultanul din Ţara tătărească
vecină, ca să trimită de acolo arzmahzaruri la împărăţie şi la hanul Crimeei 1•
Ce fel şi cît de mare vîlvă s-a făcut în Moldova, oricine şi-o poate 45
închipui, deoarece toţi erau tulburaţi ; socotind că această îndrăzneală
1 Fuga boierilor moldoveni este relatată şi de Enachi Kogălniceanu, care era pe
atunci comis al doilea, într-o formă oarecum deosebită (vezi M. Kogălniceanu, op.
cit., III, p. 221 - 223).
6 40 ; CRONICA G H ICULEŞTILOR
µiav OÂ.e9piav sKPaow 'tOU'tOU 'tOO 'tOÂ.µfiµawc;. 0{ elpT)µtVOl ouo Pooµaiot

ăpxov'tec;, 67tOU tyvroptsov O'tl 01.· auwuc; E"(lVEV fi 'tapaxiJ Kai E7tp6pJ..e-
1tOV ei.c; 'ti oJ..& SpLov 'teÂ.oc; 'tpexei 'to 7tpliyµa, 7tapeu9uc; Kai µe µeyaÂ.oo
'ta'tT)V piav E7tiacmv 'tÎJV cr'tpli-rav 'tfj<; Koovcr'tuvnvou7t6Â.eooc; µe'ta <ppiKT)<;
5 Kui 'tp6µou. ·o reoopyliKT)<; KuV'tUKOUsT)v6c;, µeyac; Â.oyoSe'tT)<;, 6 Â.ey6µe
voc; �lÂ.tlivoc;, ayKaÂ.cl Kui va Tt'tOV 1tpOT)'tOtµacrµevoc; Kui aU'tO<; va <pU"flJ
µe'ta 'tCOV Â.omrov, Kai 7tpOT)wiµacre Kai 'ta XPELcOOT) 'tfj<; 6oomopiac; wu,
oµooc; µe 'tO va eupicrKE'tO µecra ele; 'tO ·1a01ov, CL1t0 Kll1tOlOV Â.aSoc;, ecr<paÂ.e
'tÎ)V fiµepav 67tOU E7tpE7tE va KlVT)Sij Kai UU'tO<; O'tUV OT)Â.aoiJ EKtvfiST)crav
IO oi ăÂ.Â.Ol 61tOU ftcrav S�(I) ele; 'ta 'tcrtvoO'ta, Kai ota 'tOO'tO CL7teµetve. ''OSev
Kliµvovtac; 'tÎ)V CLVll"(KT)V <pLÂ.onµiav, 1)9eÂ.T)crE µE'tU µeptKcl<; Î)µepac; va
µecroJ..a PitcrlJ Kai va yivu OtopSOO'tÎ)<; Tî'jc; U1t09ecreooc;, Kai U1tECJXE9T) 7tpoc;
'tOV au9EVîT)V on UU'tO<; SeÂ.et Ka'ta1teLCJEl wuc; <pU"(OV'tac; va ei.pT)VEUcrouv·
Kai va E1taVaKliµ\jfOUO'lV ele; 'tel iOta, 1tpiv va tmxetptcr9COCJL 1tEpat'tepoo Ka-
1 5 veva tvav'tiov tmxeipT)µa, µ6vov va sxu 'tÎJV ăoetav va U1tll"f1J 7tpoc; EKei
vouc; 67tou s<puyov ele; 'tOV crouÂ.'tlivov va cruvoµtÂ.ficru µe't· au'trov Kui o'tav
Ku'tu7tel0'9rocrtv tKeivoi 67toi> dvm tyKpt'tro'tepot, oi E7tiÂ.omot a7to 'ta ăÂ.Â.a
µepT) oev 1)µ7topouv va Kliµouv aÂ.Â.eooc;, 7tupc1 va E7taveÂ.8oocn Kilt UU'tOi.
.EJ..a pe Â.Ol1tOV 'tÎ)V ăoetav 6 KuV'tUKOUsT)VO<; Kui CL7tfjÂ.9ev eic; wuc; 7tapa
20 'tcp crouÂ.'tllVq> 1tÂ.T) po<pOpT)Sdc; 7tapa 'tOO auSEV'tOU O'tl 9EÂ.El EXEt 'tel<; aµot-
puc; 67tOU li 7tpocritKOUO'lV ele; 'tOlUU'tT)V EKOOUÂ.eUCJLV, OLO Kui µiJ aµqnpaÂ.- 10·11
Â.ovtac; 1tÂ.EoV Ota 'tÎ)V crouµav 'tCOV au9evnKrov ăcr7tpoov, 01tOU de; 'tÎ)V KUÎ
µaKaµiav 'tOU Ot KE L 01t0 tÎ)9T), O'tl SeÂ.et dcr8at ele; 'tO e�fjc; CLKU'tasfitT)'tO<;
ot' autu, ucpou KawpScOcru 'tÎ)V tmcrtpocpi)v trov <puyliooov, dxe OiKatOV va
25 macru 'tÎ)V oouÂ.eiav µe OÂ.T)V 'tOU 'tÎJV 1tpo9uµiav Kai va PliÂ.1J 'tel ouvatli
'tOU OLU va tÎ)V <pEplJ ele; KaÂ.Î)V EKPaCJLV.
'Ev 'tOCJOUtq> o{ <pU"(UOE<; ăpxmav Vcl µaÂ.cOVOUCJtV avaµeta�u 'tOOV Kai
va KU'tE�avicrtaVtat oi Katrotepot E1tllVOO ele; wi>c; 7tÂ.EoV E"(Kpitouc; Â.E"(OV
tec; O'tl tcretc; cruyxusecrSe Oia va sxete tac; apxovtiac; 67tOU SeÂ.ete Kai Otel
30 'tel ăÂ.Â.a crac; SeJ.. Ti µata aµi) fiµăc; Otati µăc; t<pepate to& Kai acpftcraµev
spT)µa 'tel 6cr1tt'tlll µac; Kai tropa oev e'iµeSa OU'tE OLU tµ7tp6c;, OU'tE Otel 67ti
croo, Kai loou 61tOU EîEÂ.Etro9ricrav Kai E�ooli µac;. 0E7tp6Â.apev oµooc; Kai 6
MavoA.liKT)<;, 7tpcOT)V cr7ta9apT)c;, 6 1tprowc; au9evnKoc; KamKexayiuc; Kai 1tEV-
9epoc; aµcpotepwv trov avootepco pT)9EVîOOV Pooµaioov apxovtwv, 6 67totoc;
3 5 µe tÎ)V cppOVT)CJLV 'tOU l)yoovicrSri 1tOÂ.Â.a eooc; va OtopScOcru autÎ)V îÎJV U1t0-
9ecrtv, tnuroµevoc; ele; Kll1tOLa sT\tftµata 67tOU E1tpopJ..ft 9T)CJUV 1tapc1 trov
<puyaooov O'tl S&A.oucrt <pUÂ.axSfi Kai O'tl oev 9EÂ.El KLVOuveucreL Kaveic; t� au
trov, UÂ.Â.cl 9EÂ.OUO'LV sxei tEÂ.eiav CJU"fXcOPT)O'tV 7tapc1 'tOU auSEV'tOU, µe 1tUV
tEÂ.fj aµvriµocrUVT)V trov "(E"(EVT)µEVOOV, Kai 'tOLOU'tOtp67tooc; E1tUVUO'tpa-
40 cpevtec; â.7tavrec; ficruxacrav.
Ol tcrapavot oµwc; t� ahiac; 'tOU'tOOV trov avcoµaÂ.trov µeyliÂ.T)V avli-
1taUCJtV sJ..apov µepucov Katp6v, E1tEtOÎ) Kai oihe opoJ..o v OEV SOWKaV. IloÂ.
Â.oi Â.eyoucrLv on Kata tov Kp6wv 67tou syivev ele; ti)v M7toyoaviav Kai
de; 'tel 1tEpt�, OEV dvm ouvatov va µi)v scp9acre Kai ele; tac; aKoac; tfj c;
45 PacrtÂ.eiac; Kll1t0ta ElOT)crt<;, EUKOÂ.ooc; oµcoc; va EOLOp9c.09T) 1tapa trov Kam
KEXayLliooov.
DOMNIA LUI CONSTANT I N VODA RACOVITA 64 1
va avea un sfîrşit nimicitor, cei doi boieri greci 1, care ştiau că din pricina
lor s-a făcut această tulburare şi prevedeau ce sfîrşit prăpăditor va avea
acest lucru, au apucat îndată cu foarte mare grabă cu frică şi groază drumul
spre Constantinopol. Marele logofăt Iordachi Cantacuzino, zis Deleanu, 5
care se afla la laşi, era şi el gata să fugă cu ceilalţi şi îşi pregătise şi cele
de trebuinţă pentru drum, dar din pricina unei încurcături a greşit ziua
în care trebuia să pornească şi el, adică atunci cînd porniseră ceilalţi care
erau afară în ţinuturi, .şi din motivul acesta a rămas. Deci de nevoie deve- 1 0
nind darnic, el a vrut după cîteva zile să mijlocească ş i să îndrepte această
chestiune. El a făgăduit domnului că va convinge pe fugari să se liniştească
şi să se întoarcă acasă, înainte ca ei să facă ceva potrivnic, numai să-i dea
voie să meargă la acei care fugiseră la sultanul tătarilor ca să vorbească 1 5
cu ei, iar dacă vor fi înduplecaţi aceştia, care sînt cei mai de seamă, cei
lalţi din părţile celelalte nu vor putea face altceva decît să se întoarcă şi
ei. A luat deci Cantacuzino învoire şi a plecat la boierii care s-au dus la
1071 sultanul tătarilor, avînd şi făgăduiala domnului că va avea răsplata ce 11 se 20
cuvine pentru un astfel de ajutor. Aşadar, nemaiavînd nici o îndoială că
pentru suma de bani domneşti însuşită în timpul căimăcămiei sale nu va
mai fi urmărit în viitor, dacă va izbuti să se întoarcă cu fugarii, avea dreptul
să se apuce de această treabă cu toată rîvna sa şi să se străduiască din 25
răsputeri s-o ducă la bun sfîrşit.
Între timp, boierii fugari au început să se certe între ei şi să se ridice
cei mici împotriva celor mari, zicîndu-le : « Voi vă frămîntaţi ca să aveţi
boieriile ce poftiţi şi ce mai doriţi, dar pe noi de ce ne-aţi adus aici, de 30
ne-am lăsat casele pustii şi acum nu ne putem duce nici înainte, nici înapoi,
căci ni s-au terminat şi banii ? »
Dar Manolachi, fost spătar, baş-capuchehaia al domnului şi socrul
celor doi · boieri greci pomeniţi mai sus, s-a străduit mult şi a izbutit, cu
a sa înţelepciune, să îndrepte această pricină. El a dat şi chezăşie că unele 35
cereri făcute de fugari vor fi respectate şi că nimeni dintre ei nu va fi în

primejdie, ci vor avea iertare deplină din partea domnului, care va uita
cu totul cele întîmplate. Astfel, întorcîndu-se toţi, s-au liniştit. 40
Ţăranii însă, din pricina acestor tulburări, au avut cîtva timp mare
tihnă, căci n-au dat nici un ban. Mulţi spun că nu e cu putinţă ca, după
atîta vîlvă ce s-a făcut în Moldova şi în părţile vecine, să nu fi ajuns ştirea
celor întîmplate şi la urechile sultanului, dar că s-a pus în rînduială uşor 45
de capuchehaiele
1 E vorba de spătarul lordachi Stavrachi şi de postelnicul lordachi Gianet,

" J(l)1<}:X}3 l18<:\3gl_DlL? 'SDJD
-ll"(:X:X? Slly9farl S Y, 1 ţ>dDJL S 13g3dmgn:x 1 n:x i\380 „ ·ngno"(<;>:Xţ> ţ>J. i\(l)dd>9Ă.1"(Q
S<;? Soi\3ri9jnX01D lpi '10111n /\Di\ lĂ.?. QOlLQ Snoi\ J3:X? SDJDll"(:X:X? .JL? i\3DUJ?Tf
-3831\'Q 'S9AoĂ.3J.. Q1 Au,>gnri '3Dl3)l? ţii Sp A3g1d1?1g 11?. QOJLQ 'nogi;>"(1odu
o . "i\3891D"(DlL 1n:x i\01 1}. SC!JS D)l 'i\l,tlQD şrl i\Oi\?TfIDi\Ş lDi\}3 ţli\ ţl"("(ţl 'Sn1gng SE
-"(OW SY,1 i\DJXdDJLŞ i\l,11 QlLţl !J.S-DDlLDOlLţl Al,trl ţli\ ClO}i\ uox <.)Ol i\Ol<.)Oi\1.01
Q1 ug i\OAJ?grlD"(Dlg 1t\i;>Tfd3d> 0"("('9 i\38"( 1}. 1D)l 3Dlli\<;>dd>? JIDS-<)O"(O)lţl 1n:x
'Soli\?S-Og)lŞ Sogi;>"( ţ>lD)l S<;? 'noiC!JdlL CJOl i\Q)lll3dtni\ţ> i\Olt\J?rld3d> O"("('Q i\lD
-(l)gJ?"( ţli\ l'.L.OJli\Odd> ţ>i\ llQ 'i\1.0DlDi\;'! Şri J31i\QO"(D)lDdDlL 'DDl}gO)lDd ng9g
A!li\Dl.01\(l))I Q;>1 i\Od3ID?i\'Q 'i\D}gDg"(OW Al,tl ŞTf i\13lL}3 i\QlQD1 'ClOJ.Ol.ClODgDd OE
i\l,LJLox.om? i\l,11 şrl AOA?ri(l)Alţ Ao11} A36D)l?A"Q Ao1<Joi\1.01 Q J. oi\13)1? ug Sc.n
' -D)l i\O)l.0(1)/\}Ă.? QOlLQ i\ţl.O<;? 'i\(l)lL<})l!>llL? i\C.!?l ţ>13Tf 1D)l SDJXD"(gOg"(OW <101}"(
-oJLod1l1Tf CJ01 ţJl3rl CJOTfQ 'S31i\oXd-g 101lL91i\? 10 "i\C.!?i\Dll.OldX i\C.!?1 ţ>dDJL i\D
gLOf -p1llj llgl,ti\Cl.o li i\l,tl U�J?i\Cl.O ţ>i\ ţ>lg 3.013)1? ţ>J. Sp JOi\3Tf<;>Xd3lL'J? 'SDJgDg"(OW
SY,1 ţng 3.0Dd?JL? 'noi ADJXdnJL? Al,11 şri <lOJi\llOX 001 i\OJ.Q0/\1.01 Ql U.OC!JAŞ sz
ţ>i\ ţng i\Q)ll"(1.ong Ao1Ai;>Tfd3<f> Au,>gn"( nogi;>"(10du Sl11noJLod1l1Tf o.
·Sn.011go)lDd SoAi;i:xnognd 9 ADJdn11.01g i\l,11 3gD"(?. 1D)l i\Qdm:x AQ)lld3ri ţ>J.3ri
'Slldi;>11D1g SnĂ.?Tf 'Sllgi;>"(Dll SodIDg939 Q 1D)l So?dX i\Qi\lO:X Ql 3)lIDg3�
"i\l"(OJL9d1llri Al,tl i\l,tlQD Sp ll..ol,tgllJLllL?
'ţ>i\ ţng i\(l)"(J?)l Dl.i\J?lL 3.0lli\})l? i\(l)lJ?rllldX i\lTfDA<)g ŞTf QOlLQ 'D?d31Xd"Q /\Oi\?� 06
Di\?, QlLT;J ll..09X.01d3lLC} ţ>i\ J(l)?, DJĂ.Ă.ClOlL Dl.i\O:XJ?ldl. ţ>l. ClOlLJd3lL ll.093go�? ţ>i\
5IDrlg lL8.0J?)lĂ.DAIJ, 'So1nriĂ.pgndnJL QO'(D)l 1D)l SQOJL3dJLoi\Tf3.o SDJ3ll"(OlL i\Oi\3Tf
-p)lolLQ 'Sog(l))lJ?L no1.01nongnd SoJLo)l.oJJL? 9 i\oA<;>d8 i\Q)l11nd31Xdv i\Q1 ll8X
-?g31g 1D)l So1.01,tMoJL0"(3ll 9 Sod9d>lt)llN SnJXD"(gog"(OW SlL1}"(0JLod1lLTf 9
AOld<))l SQdlL 36"(lJ.lLJ? <101 JD}li\38QD SIJ.1 i\OA<;>dX i\Od31<)3g i\Q1 ţ>l.D)I ST
"i\<}Alljno)lDli\D)I i\lL)lJ?Ă.d(l)3J i\Ql S p i\l"(J?lL 3.olld>-g Alp
AnJ13goĂ.o"( i\lL"(i;>faTf şg i\l,11 'Sn11A0Xdv Sn"("(!l şrl 3DlLTf111 SQO"("(OJL Sno"(
-yg fD:X 'i\Oi\DgĂ.<;>lLW i\lt"()l}lLQ01 AlLMJ?(l)I. i\Q1 i\O)lli\d<;>g i\O"("('f} 1D)l i\D.01Jg
-O)lDd i\Oi\J?)l<lOgDd i\Ql i\O)lli\d<;>g 'AOJJ?d i\lt)lJ?l.01$l))I i\Ql. i\Oi\DTflJ?X 'i\ltgi;>"(
-nu i\Od(l)g939 i\Ql. Altdi;i11.01g i\DĂ.?Tf : Dl<JD1 ţll3rl JDli\OXd-g şg 3rlD)l3� oI
"13.0J?l.ODlD)l !J_)lli\lldp npgng i\Ş SIJ.�? Ql Sp i\3.0Cl3li\?8QD '101\13)1? i\Dffi.13'(;'!
QOd>J;l 1n:x 1,tg13JL? 'nTfkQdJL Ql lLAi;>d>ş 1D)l Su,>gD)l 'Sno1nrlIDd SnoA?Tf lldp SQOJ.
QlLT;J /\Oli} i\O"(Q Sno1 i\<}i\OlLJ?dDJL Ql ug 1n)l 10A?Tf lL1.01dnXQ3 mt1.p 119 3101
-AJ?lL i\01l<ldl,t)l? ţ>fl. 1D)l 'i\Od3l.O!} 31$0 't1.01cpdlL 31\)0 <101 J?lltl<;>"(lttl\C} t1.l,tl QlLţl
t1.n.olL8?AOJLDdDJLŞ t1.l,1Tf ţ>i\ 1n:x ţ>"(D)lĂ."Q 'nod?l.03i\3Ă.DJ.3rl SolDrl.OJDllL t1.1.0nd> s
-<;>dlL şrl ll.093gmJL ţ>i\ 31\)0 'S0/\11 J?lD)l i\1.0ll)l}g)l? fl.DJrimt llrii;>)l ţ>i\ 11D l,t"(36
ZLO T ţ>i\ S1dIDX 'Dlfl.96'(3dDlL ţ>l All81,t "( Sp fl.3)l(l)g?dDlL 1D)l i\l"(J?lL U8X?gŞ SQ01 li
i\D13A?rllQV
Mo1 1 is::nnJ I H D VJ I NOMJ • Zt9

DOMN IA LUI CONSTANT I N VODA RACOVIŢA 6 43
Acestea s-au întîmplat în primul an de domnie al acestui domn. Este

adevărat că el a arătat mare răbdare şi i-a primit iarăşi cu bunăvoinţă, l i
1072 dind uitării cele din trecut ; el n-a vrut să se răzbune împotriva nimănui,
nici să pedepsească pe cineva, chipurile, pentru o greşeală făcută mai pe
urmă. Ei nu s-au plîns împotriva înălţimii-sale nici mai înainte şi nici 5
mai pe urmă, ci totdeauna spuneau că erau mulţumiţi şi că toată supărarea

lor era din pricina grecilor amintiţi, precum s-a şi văzut aceasta, deoarece
îndată ce n-au mai fost aceştia Constantin vodă a domnit mai departe în
deplină pace.
După aceea domnul a făcut mare vistier pe Teodor Paladi, hatman I(}
pe Costachi Razu, vomic pe Răducanu Racoviţă şi alt vomic pe Ioan zis
Bogdan şi pe mulţi alţii i-a cinstit cu alte boierii, iar marea logofeţie a lăsat-o
iarăşi lui lordachi Cantacuzino.
În al doilea an de domnie al lui Constantin vodă Racoviţă a răposat 15
întru domnul mitropolitul Moldovei Nichifor din Pelopones şi a urmat
în ·scaunul mitropoliei episcopul d1� Rădăuţi, lacov. Acesta era om cu
purtări cuviincioase şi pildă bună, a fost însă silit să cheltuiască cam trei
zeci de pungi pînă să înlăture pe un arhiereu străin, care cu puterea banilor 20
a întrebuinţat toate mijloacele să ajungă în scaunul acestei mitropolii.
După cîtva timp şi-a dat obştescul sfîrşit şi Teodor Paladi, mare vistier,
şi a luat vistieria Răducanu Racoviţă.
În acest timp, mitropolitul Proilavului a luat firman împărătesc ca să
alipească ţinutul Hotinului la eparhia sa şi, trecînd prin Moldova, s-a 25
1073 dus într-acolo ca să strîngă li obişnuita dare de la creştini. Boierii pămînteni
însă, împreună cu mitropolitul Moldovlahiei şi cu episcopii, ştiind că acel
ţinut era din vechime unit cu episcopia de Rădăuţi, adică cu Moldova ,
au adus aceasta la cunoştinţa lui Constantin vodă Racoviţă, rugindu-l 30
cu stăruinţă să caute să dobîndească alt firman, prin care cel dintîi să-şi
piardă puterea, ca fiind dat din greşală.
Apoi domnul a stăruit şi a venit alt firman, în care se spunea ca ţinutul
Hotinului să nu se desprindă de la eparhia Moldovei, ci să rămînă unit
cu ea, precum a fost şi în timpurile vechi. Mitropolitul Proilavului, care 35
era încă în părţile acelea, a:fiînd ceea ce s-a întîmplat, a blestemat în biserică
pe acei care au pricinuit aceasta, fără să se gîndească la urmări, ca om cu
puţin_ă minte. Aşadar, fiind caterisit de marea biserică, a primit pedeapsa
cuvenită 1•
1 Numele mitropolitului caterisit, care nu este amintit de cronicar, este Pilotei ;

acest prelat a păstorit de la 1 748 la 1 75 1 , vezi D. Russo, Studii greco-Tomâne, voi. I, Bucu
reşti, 1 939, p. 267.
644 CRON I CA G H ICULEŞTILOR
TINI TPOilQ O BALIAEYL l:OYATAN MAXMOYTID: AilE

KTEINE TON APXIEYNOYXON KAI TON l:OYAEMANHN
XAZNEâAPHN TOY APXIEYNOYXOY KAI TON
rIAKOYilHN APMENION
5 'Emtponeuovto<; tou 01p1Ktci.p Mexµi:t nacră, Katci to a'l'vP' Bîoc;;, tv

"" lo<>vioi;µllvi 'Iouviq>, cruvtP11crav ev Krovcrtavnvoun6Af:1 nupKaial noÂ.Â.ai Kai µe-
1752
yaÂ.m, 6noi> ©<; Â.eyoucr1v enupnoÂ.11911 to tp1t11µ6p1ov ti'j<; n6Â.eroc;;, Kai
µaÂ.1crm cruvex&c;; Â.iav, EnElOÎ) Kai ei.<; 016.crt11µa 6Hyrov itµep&v cl.n11p1Sµft
S11crav um�p tei.<; tEO'O'apaKOVta îtUpKaiO.c;; Kal E')'lVE µEyaÂ.rotcit11 cpSopa Kai
1 0 s11µia ăµEtpo<; Kai acpav1crµo<; 1tOÂ.Â.roV. 'EK taUtll<; tf\<; altia<; tapaxSei<;
6 pacrlÂ.EU<;, 6noi> cpavepa E')'VcOplO'EV on li Kcl1t0101 &� EnitllOE<; paA.Â.OUO'l 1074
to nup, Kai &�ci>crac;; tov &nitponov, &oroKE ti)v pacr1Â.1Kîtv crcppayioa tlf> . • 1•
·o e�rocrSei<; MyoUO'l va &ypa\jfEV cl.ps1xaÂ.10v npoc;; tOV pacr1Ma Â.f.yrov oi>-

tro; : «dlati opyisEtat fi pacr1Â.Eia tOU &ncivro de; eva OOUÂ.OV cl.veuSuvov
J 5 6noi> OEV 1ttaiEl ; 'H cprovi) Kal ayavciKtllO'l<; t0D Â.aou OeV EÎVat Kat' &µo()
aÂ.Â.a Katci. tOU cl.pXlEUVOUXOU, Kai. l:oUÂ.EiµciVTt, Kai rtaKOU1tll 'Apµeviou,
01a ta KaKa 6noi> Kaµvoucr1v, 6 µev rtaKoun11c;; 01a µtcrou wD l:ouÂ.Eiµci
v11, 6 oe l:ouÂ.Eiµav11c;; 01a µtcrou tou apxteuvouxou, ou µ6vov ev Krovcrtav
nvoun6Â.El, 6noi> eivm Ti KaStopa tii<; pacr1Â.Eiac;; crou, aÂ.Â.a Kal ele; OÂ.T]V
20 titv pamA.1Kfiv crou EmKpatEtav Kai Ci<; to E�EtcicrlJ Ti PamÂ.Eia crou Kai
SeÂ.El to PePatroSi'j on 6 Â.aoc;; Katci. t&v tpl&V tOUtrov po� Kai EnEO'EV el<;
clîtEÂ.mcriav Kai 016. toDto yivovtat tei îOtaUta Kai E� ahiac;; aut&v trov
tpl&V îtpO�EVOUV'tat ai 7tUpKaiai». 'HSEÂ.TIO'EV 6 PacrlÂ.EU<; va ESEtclO'lJ îÎ)V
aÂ.fi9etaV Katci. 01acp6pouc;; tp67tOU<;, ESf'iÂ.Se oe Kai cl.yvci>p1crto<; f.v crxfiµa-
25 îl EV11Â.Â.ayµtvq> Kai aKOUcrac;; µup1a KaKci. 01' autouc;;, cl.necpaO'lO'E va. îOU<;
Savatci>cru.
Atyoucr1 oe va ecruvtP11 Kai ăÂ.Â.O li!;tov cr11µetcOO'EOl<;. Kat' EKEiV�
'ta<; itµtpac;; svac;; 'Apµtv1oc;; 01acpep6µevoc;; µEta nvoc;; ăÂ.Â.ou, Kal 01op1crStv
tE<; 016. cpepµaviou va KptS&m de; tOV µouÂ.Â.a tii<; Xpucroun6A.ero<;, 6noi>
30 tÎ)V crilµEpov KaAEi'tat l:KOUtap1, EO''tEtÂ.EV 6 l:OUÂ.Eîµciv11c;; (016. ayan11v îOU
rtaKOU1t11) tO'OKaOap11v tOtKOV tOU, 6µou µe autouc;; , npo<; 'tOV p11Stvta
µoUÂ.Â.a, 1tapayyEÂ.OlV aut(f> îtVt tp61tq> Va cJ.nocpaO'tO'lJ tÎ)V KptO'lV, Kata
îÎ)V cl.pEO'KEtaV 011A.aoi) tOU rtaKOU1tT] .
·o µouÂ.Â.a<; oucrKoÂ.Eu6µevoc;; &ni tij t01al>t1J npocrtayij a1tEKpi911 tii}
35 'tO'OKaOaplJ Oîl Oev OUVatat va KpiVlJ aÂ.Â.tro<; napa Katci. tOU<; v6µouc;; , Kai
Va U7tU')'1J Va et1tfj tlf> l:OUAEiµUVlJ Oîl OEV cruµcpepet Va cJ.vaKatcOVEtat el<;
-rac; îOtautac;; imoSfoet<;. li ·o tO'OKaoap11c;; SuµroSEic;; , ox1 µ6vov , µe uppel<; 1075
pappap1Ka<; f.nE<popncrE 'tOV µouÂ.Â.a, ci/..A.a Kai ropµ11cre Kat" autOU Kai tOV
EOEtpE. Eita cl.neA.Sci>v, cl.vfiyyetAE tlf> au9EVt1J autou tei. yev6µeva, 6 6noioc;;
-40 oucrapEO't119Ei<; Ei<; 'tO t6A.µ11µa toO tO'OKaoap11, roi; A.tyoumv, EÎ1tE 1tc0<; tOV
Eq>OVEUO'EV, Kai Eu9ui; tOV �O''tEtAEV i:: !;ro Kpu<piroi; Otoovta<; tOV Kal µavcrou
m. 'O µouÂ.Â.ai; oµroi; 01tOU Kat' ouotva tp6nov oev tj9EAEV U1tOq>EpEt au
tÎ)V tÎ)V anµiav µe O'lOl1tÎ!V, EUpt911 tij E1tl0U0'1J itµEpQ. oµo() µe OAllV tOU
1 Loc alb în ms.
DOMN IA L U I CONSTANT I N VODA RACOVIŢA 6 45
fN CE CHIP ÎMPĂRATUL SULTAN MAHMUD A UCIS PE CÎZLAR

AGA, PE SULEIMAN, HAZNETAR AL LUI CÎZLAR�AGA,
ŞI PE IACUP ARMEANUL
Pe cînd era mare vizir divictarul Mehmed-paşa, în anul 1752, luna 5
iunie, s-au întî.mplat la Constantinopol mai multe focuri mari şi, precum 1�1nJ;
se spune, a ars a treia parte din oraş. Focurile au urmat unul după altul,
căci ·într-un răstimp de cîteva zile s-au numărat peste patruzeci, pricinuind
mari stricăciuni şi numeroase pagube, nenorocind pe mulţi. Din pricina 10
JfJ14 aceasta sultanul s-a tulburat, căci era lucru vădit că li focurile erau puse
înadins de unele persoane. El a mazilit pe marele vizir, iar pecetea împără
tească a dat-o lui 1• Se spune că vizirul mazilit ar fi. trimis un arzihal
. . .
sultanului, în care spunea următoarele : « De ce se supără împărăţia-sa pe

o slugă nevinovată care n-a greşit ? Strigătele şi mînia norodului nu se 1 5.
îndreaptă împotriva mea, ci împotriva lui cîzlar-aga, precum şi împotriva

lui Suleiman şi a lui lacup armeanul, pentru ticăloşiile ce fac, Iacup prin
mijlocirea lui Suleiman şi Suleiman prin mijlocirea lui cîzlar-aga, nu numai
_
în Constantinopol, care este capitala împărăţiei-tale, ci şi în întreaga ta
împărăţie. Dacă sultanul va cerceta se va încredinţa că norodul strigă cu 20
mînie împotriva acestor trei, că a căzut în desnădejde şi de aceea se petrec
aceste lucruri şi din pricina acestor trei iau naştere focurile». Sultanul
a căutat prin felurite chipuri să afle adevărul, a ieşit în haine schimbate
şi auzind despre ei nenumărate lucruri rele, a hotărît să-i ucidă. 25-
Se spune că s-a întmplat încă ceva vrednic de amintit. În acele zile,
un armean avînd pricină cu un altul şi hotărîndu-se printr-un firman
să fie judecaţi de molaua din Hrisupolis, care astăzi se numeşte Scutari,
a trimis Suleiman (de dragul lui Iacup) pe unul din ciohodarii săi împreună 30-
cu aceştia la zisul mola, poruncindu-i ce fel de hotărîre să dea în această

pricină, adică pe placul lui lacup.
Molaua, văzînd că e greu de îndeplinit o astfel de poruncă, a răspuns
ciohodarului că nu poate judeca altfel decît după lege şi că să se ducă 3&
să-i spună lui Suleiman că nu este bine să se amestece în astfel de treburi. li
JU15 Ciohodarul, înfuriindu-se, nu numai că l-a insultat în chip barbar pe mola
I
dar s-a şi repezit asupra lui şi l-a bătut. Apoi, ducîndu-se la stăpînul său,
i-a spus cele întîmplate. Acesta, după cum se spune, s-a supărat de îndrăz
neala ciohodarului şi a zis că l-a ucis, dar de fapt l-a trimis îndată în taină 40.
la ţară, dîndu-i şi mansup. Iar molaua, care sub nici un chip n-ar fi. putut
răbda în tăcere această necinste, a fost găsit a doua zi, împreună cu întreaga
1 Loc alb în manuscris. E vorba de marele vizir Mustafa -paşe. cere a primit pecetea
·
viziratului la 1 iulie 1 7 5 2 .
646 , CRON ICA G H ICULEŞTI LOR
n)v q>aµEÂ.iav O'KOtroµtvoc; U1tOKcitro9Ev tOU ioiou autou oomtiou, 01tOU f.
KElVT) n)v v6Kta E1tEOE Kai touc; E1tÂ.ciKrocrE. Kai u1tro1ttE69T)oav 1tOÂ.Â.oi,
on touto vei Titov µT)xavl) toî> �ouÂ.Ei'.µcivT), 61tou tcrtEtÂ.Ev civ9pcimouc; tl)v
autl)v VUKta Kai EKpÎJµv1oav to 00'1tittov tOU µouÂÂ.ii Ka9ci:>c; Kai EtO'l q>ai-
5 VEtat va Titov, Otel vei µl)v clKOÂ.OU9ÎJO'TI Kaµia tapaxl) EK µtpouc; trov ou
ÂEµciorov, oittVE<; µf: OÂ.OV tOUtO of:v EÂ.El'lfQV vei civayyEiÂroO'l to yEyovoc;
2t 'loovi ou 1tpoc; tov paO'lÂ.Ea. Aomov Kata tl)v K9' tou 'Iouviou, 1tT)yaivovtac; 6 Pa
<· 1752 >
01Â.Euc; Eic; to 'OptciKtoi'., Eic; 1taÂ.cinov 6voµlis6µEvov TEutEpoa.p-M1toupvou,
Eu9uc; 61tou f.yiavacrtT)crEv, EfoE tcp µ1tocrtavtsij-µ1tao1J-ayeţ : crTiKrocrE tov
10 'Apa1tT)V Kai e1tapt wv Eic; tov Kis-KouÂ.s. o µ1tocrtavtsl)-µncicrT)c; Kai oEu
·
tspav cpopciv tpci>tT)oEv : 1toiov ; µl)v f.Ânisovmc; to10utov npiiyµa. Kai
npocrtatt6µEvoc; tK oEutspou pT)troc;, ElnEv : 6p1crµoc; tfjc; Kpatat6tT)t6c; tou,
Kai Eu9uc; 01tOU f.ytaVUO'tT)O'EV 6 KtsÂ.ap-ayac;, tOV Et1tEV tl)V 1tpOcrtayl)v
Kai tOV epaÂE Ei<; to EOlKOV tOU KaÎKt. Kai tOV f.nfjye. Kat6m E1tpocrtcix9Tt
1 5 6 �EPEsÂT)<; Mexµf:o-aycic;, Kamtsl)-µncicrT)c;, va 1tT)yaiV1J va tOV Ct1tOKEcpaÂ.i-
0'1J (E1tEt.01) Kai touc; µEyciÂ.ouc; civ9pci>nouc;, otav U1t01tEO'OUV Eic; opyl)v touc;
anoKecpaÂ.isEt. Kamtsl)-µncicrT)c;) Kai nT)yaivovtac;, f.np6crtasev nappT)criţ
tOV cratipT)V toU va tOV Ct1tOKEq>aÂ.i0'1J AKouovtac; 6 KtsÂ.ap-aycic;, nprotov
. •
f.pci>tT)O'E nou EupicrKEtat 6 �OUÂ.EtµcivT)c;, Kai eu9uc; EtpciPTtSEV Ct1t0 tl)v µt

20 O'T)V tOU li to xavtsEPl tOU Kai to eppl'lfEV E1tclV(I) Eic; tOV KamtsTi-µnciO'T)V. 1076
<1>9civovtac; 6 oatipric; KOVtci toU va tOV cl.1tOKEq>aÂ.i0'1J, lipnasev CL1t0 tl)v
µEO'T)V toU cratipT) to xavtsEPl Kai tOV EKtU1tT)O'EV Eic; to xspt, . chc; t6crov
au toc; tOV U1tOKEq>clÂ.1.0'EV.
'EKEiVT)V tl)v ftµspav, f.yivouvtav avtciµroO'lc; EÂ.tcrfj µetci tOU U1tEp-
25 tcitou f.mtp61tOU Kai eu9uc; f.cruyxucr9T)crav OAOl Kai EO'KOp1ti0'9T)O'aV. ·o µev
OUV CtPXlEUVOUXO<; anax9Eic; Ei<; tOV Â.EyoµEVOV Kis-KOUÂ.E, cO<; EÎpT)tat, f.9a
vatci>9T) EKEÎO'E, 6 of: �OUÂ.Ei'.µă.VT)<; Ct1tEKEq>aÂ.icr9T) 6µoiroc; , Kai 6 rtaKOU-
1tT)<; Apµtv10c;, acpou EKpCltÎJST) Eic; tl)v q>UÂ.aKTiv {Kavac; ftµEpac; Otel vâ.
•
6µoÂ.oyTicrlJ tov nÂ.outov, t6v te f.Ot.K6v tou Kai trov ăÂ.Â.rov, anEKEq>aÂ.i-
30 0'91') Kai auto<; Eic; to PesiP-XUVT), 6 of: Ct0EÂ.q>6; tOU eµewev unf:p tac; cra
pă.vta ftµspac; Eic; tOV cpoupvov Kai tOV EO'KEVtsEPav Ota va µaptupÎJO'lJ
tov 1tÂ.OUtOV, Kai acpou tOV tyuµvrocrav, tsropicr9T) µf: 1tpocrtayiiv toîi vâ.
µii savasÂ.91J Ei<; IloÂ.tV.
&f:v EÎVat 1tEplttOV va EÎ.1tOUµEV Kai ti1tOtE 01.ESOOtKci>tEpOV 1tEpi -rrov
,35 tptrov toU't(l)V. Kai 1tEpi µf:v toU apxieuvouxou, yvrocrtov dvm toic; 1tă0'1V
Otl 1tp0 tK:atrov xpovrov o{ Kata Katpouc; Ai.9t01tE<; apx1Euvouxo1 Eixov OAT)V
crxeoov tTtV tsoucriav trov PamÂ.tKWV 1tpayµcitrov Kai autoi EKivouv oÂ.ac;
DOMNIA LU I CONSTANTI N VODA RACOVITA 6 47
sa familie, ucis de dărîmăturile casei sale, care s-a prăbuşit în acea noapte.
Mulţi au bănuit că aceasta a fost o uneltire a lui Suleiman, care a trimis
oameni în acea noapte de a dărîmat casa lui mola. Şi se vede că aşa s-a
întîmplat, ca să nu urmeze vreo tulburare din partea ulemalelor, care totuşi 5
nu s-au lăsat pînă ce n-au adus la cunoştinţa sultanului această întîmplare.
Aşadar, la 29 iunie, <lucindu-se sultanul la Ortachioi la palatul numit 2�1��e
Tefterdar-Burnu, . îndată ce s-a apropiat, i-a zis lui bostangi-başa-aga :
« Ridică pe arap şi du-l la Chîz-cule ». Bostangi-başa a întrebat pentru a 1 0
.doua oară : « Pe cine ? », deoarece nu se aştepta la aşa ceva. Primind însă
pentru a doua oară poruncă categorică, a zis : « Fie după porunca prea
puternicului stăpîn » - şi îndată ce s-a apropiat cîzlar-aga, i-a adus la
cunoştinţă porunca împăratului. Astfel, el l-a pus în caicul său şi l-a dus .
Apoi a primit poruncă Serezli Mehmed-aga capugi-başa să meargă· să-i 1 5
taie capul {deoarece cînd oamenii mari cad sub minia împărătească, capugi-
başa le taie capul). Aşadar acesta, ducîndu-se acolo a dat poruncă cu mare
îndrăzneală şatîrului său să-i taie capul. Auzind cîzlar-aga aceasta, mai
1-076 întîi a întrebat unde se află Suleiman, apoi şi-a tras îndată de la brău li han
gerul şi l-a aruncat asupra lui capugi-başa. Apropiindu-se şatîrul ca să-i 20
taie capul, el a smuls hangerul de la brîul şatîrului şi l-a lovit la mină ;
totuşi acesta izbuti să-i taie capul.
În ziua aceea avea loc o întîlnire între elciu şi marele vizir, aşa că
îndată toţi s-au tulburat şi s-au împrăştiat. Cîzlar-aga, precum am spus, 25
a fost dus pe sus la Chiz-cule şi a fost omorît acolo ; lui Suleiman de
asemenea i s-a tăiat capul, iar Iacup armeanul, după ce a fost ţinut în închi
soare mai multe zile ca să mărturisească bogăţiile sale şi ale celorlalţi, a
fost şi el decapitat la vizir-han 1; iar fratele său a stat mai mult de patruzeci 30
de zile la furno2, unde a fost schingiuit ca să mărturisească bogăţiile sale,
iar după ce a fost despuiat a fost surghiunit cu poruncă să nu se mai întoarcă
la Constantinopol.
Nu este de prisos să vorbim ceva mai pe larg de aceştia trei. Cit despre
cîzlar-aga este cunoscut tuturor _că, cu mulţi ani în urmă, negrii cîzlar-agale 3 5
din diferite timpuri aveau în mîinile lor aproape toată puterea împărăţiei.
Ei mînuiau după cum voiau toate treburile de afară, precum a fost şi cu
1 De asemenea şi diplomatul francez Tott aminteşte în memoriile sale că sultanul
Mahmud s-a convins de vinovăţia celor trei - cîzlar-aga, Suleiman şi lacup - şi i-a
suprimat ( Memoires du . . . sur les Turcs les Tartares, vol. I, Amsterdan, 1 785, p. XVIII ;
vezi şi M. de Peyssonel . Observations critiques sur les memoires de M. le baron de Tott
pour servir a l' histoire des Turcs et des Tartares, Amsterdam, 1 785, p. 8 ; cf. şi At. Comnen
lpsilanti, op. cit. p. 369).
2 Veche închisoare la Constantinopol. A primit acest nume fiindcă era situată în
Serai, aproape de brutăria (furno) bostangiilor. Bostangi-başa era de asemenea şi director
;a} acestei închisori.
648 , CRONICA G H I CULEŞT I LO R
Tac; s�co u7to3tcrEt<; Ka3roc; f:PouÂ.ovw, Ka8roc; f:cr'ta311 Kai 6 npo auwo cmo-
3avoov ytpcov apxrnuvouxoc;, oµcoc; UU't'O<; µE q>pOVT}O"lV Kai ptnpa'thl;av,
de; OE wuc; KU'tcl Katpouc; E7tt'tp07tOt><; 't'fjc; pacrtÂEiac; OEV sµetVE Kaµia icrxuc;,
napa µ6vov U7tEPÂE7tOV de; 'tel VEUµarn 't'WV apx1wvouxcov, EKEi 67tOU 7tp6-
5 't'Epov auwi Eixov OÂ.T}V 't'Î)V f:�oucriav Ka3o E7ti't'p07t01 't'OO PacrtMcoc;. Tot
OU't'O<; Â.omov f:crta311 Kai 6 7taprov, 7tEpi oi'.i 6 Â.6yoc;.
·o OE I:ot>Â.Eiµav11c; Ka't' apxac; ftwv O'KÂ.apoc; 't'OU't'Ot> 't'OO apxrnuvou-
xou, 't'O revoc; rKtot>p'tl;iic;, sxcov OE vouv OE�t6v, E7tpoxropEt li KU't' OÂ.iyov- 1077
oÂ.iyov de; 't'Î)V euvotav 't'OU aMEV't'Ot> UU't'OU, cOO"'tE 07tOU ăpxtcre va 't'OV
10 µE't'UXEtpil;E'tat Kai de; 'ta µucrnKa wu Kai de; cruµpouÂ.Tiv, uKoÂ.ou3coc; o&
KUt auto<; ăpx1cre VU f:µpaiVTJ KUt de; tmo3ecrEt<; EVO<; KUt ăÂ.Â.Ot> µE KU-
7tOtaV U7tOÂ.aucr1v. /:i&v EOUV&'tO oµcoc; va EK'tav3fj EVOO"(!l ftwv ytal;t'tl;Î)c; 6
1:1EpPiJc; Moucrmcpa-f:q>EV't'T}<;, E7tEtOÎJ Kai au'to<; dcrT}KOUE't'O Ka'ta 7tUV'tU Kai
icrxue napu 'tcp apx1wvoux<!l. cbcrav 67tou liwv ă.v3pco7toc; cppov1µro'tawc; Kai
1 5 7t0Âl't'tKcO'tU't'O<;. 'Acpou OE oi'.iwc;, Âapoov E't'Epov ocpcpiKtoV, f:µaKpuv311 U7t0
cpp6v11criv 't'Ot>, cruµnEpaivoV'ta<; 't'U UKOÂ.ou3a, U7t0 't'O't'E sµEtVE 7tÂ.EOV 6 KU
µnoc; de; 't'OV I:ouÂ.Eiµav11v Kai ăpxtcre va 't'PEXTJ cbc; i7t7t0<; âytpcoxoc;, µ!':.
xaÂ.tVOV U7tOÂ.uµtvov, cip7tal;ovrnc;, U01KWV'ta<;, ox1 µ6vov Tiiv Il6ÂtV, âÂÂa
Kai oÂT}V 't'ÎJV 63coµavtKÎJV f:mKpa't'EtaV.
2o ·o rtaKOU7tT}<; 'Apµtv1oc; Îl't'OV ave'Vtoc; tvoc; crapacp11 wl>niKÂ.T}V Tcro-
µ7tavoyÂ.ou, ocrnc; 't'OV f:µE'taXEtpi/;E'tO cbc; ooOÂ.ov de; 'to f:pyacrtiip16v 't'Ot>.
Tov scr't'EtÂ.EV oi'.iwc; de; BÂ.axiav 01a va 7tEptÂ.aplJ µiav nocr6't'T}'ta XPT}µa
't'COV 67tOU ElXE oavEicrEt 'tcp MixaÂ. P6o�. au3EV't'EUOV't'l 't'O't'E de; EKElVTJV
't'ÎJV 'tcrapav, Kai ota'tpi'Va<; f:KEicre iKavov Katp6v, an6K'tT}crEv OÂ.iya ăcrnpa
25 7tEptµal;rovovrnc; EK 't'WV oropcov Kai EK 't'WV Ka3T}µEp1V&V f:�6ocov 6nou SÂ.aµ
pavE napa îOU au3EV't'Ot>, EKEi 67tOU 't'O 1tpO't'EpOV 'tl1tO'tE OEV Eixe. 'E7tava
KUµ'Va<; s7tEt'ta de; pamÂ.euoucrav, Tivi 'tp07t(!l f:cp1Â.1c0311 µe'ta wO dp11µevou
I:ouÂ.EiµavT}, of:v Ti�eupoµev, Â.Eyoum OE nvec; on de; Katpov 6nou EO''t'EVO
xcopeito 6 I:ouÂ.Eiµav11c;, Kai Kaveic; EK 't'WV crapclq>T}OCOV OEV îi3EÂ.T}O'E va
30 't'OV oaveicr1J, va 't'OV f:oavetcre 'tclXU athoc; µ{av 1tOO'O'tT}'ta, Kai 't'OO't'O va '
EO''tcl31J Îl O.pxiJ 't'fj<; cp1Â.iac; 't'COV. „Apx1cre Â.011tOV va 't'OV µe'taxe1pil;ew1
de; 't'Î)V OOUÂ.eucriv 't'OtJ Kai cbc; opyavov eic; OÂ.ac; tac; imo3tcre1c;, x:ai 01a va
µÎ)V 1tOÂ.tJÂ.oyo0µEV, etc; 't'OO'T}V li aU�T}crtV ecp3acrev 6 rtaKOU1tT}<; µtcra EÎ<; 10 78
OÂ.iyov Katp6v, OlO''tE va âvaKaîcOVE'tat ele; âÂ.Â.ayiJv E7tt'tp07tOtJ x:ai x:exa-
35 ytă, Kai pEil;-f:cptv'tT}, Kai 't'Eq>'tepoapT}, x:ai 'tc'.i'.>v Â.om&v µeytcr'tavcov x:ai na
craocov, Kai etc; oÂ.a µE ân6Â.atJcrtV XPT}µU't'COV 7tOÂ.Â.WV K ai CtKOÂ.Ol'.l3coc; EV'tT}
pOUV'tO oÂ.01 0.7to au'tov Kai 'tov etxov eic; noÂ.Â.ftv nep1noi11mv Kai nµiJv
't'OO'OV, 67tOU x:ai 6 Hhoc; E7thponoc; 't'OV sPaÂ.Â.E Kai EKcl3T}'t0 f:µnp6c; 't'OU
Kai 't'OV eotoev oÂ.ac; Tac; cruvTi3e1c; npocrcpopac; 't'fjc; nept7totTicrecoc;, noÂ.Â.cp µă.Â.-
40 Â.ov 6 x:Exay1ac; 6nou 'tov sÂ.eye : 'tEKvov µou rtaKOU7tT}. Kai f:v µt� 't&v Î)µe
poov epyaÂ.EV Ct7t0 't'OV OUK'ttJÂ. OV 't'OtJ OUK'ttJÂ. iOtov aoaµavnvov 1tOÂ.unµov Kai
't'O f:cptÂ.OOcOpT)<rEV etc; UU't'OV, 6pKil;;ov'ta<; 't'OV va îO cpopfj eic; uyEiav 't'OU.
"E'tpEXE 1tUV'tax63ev Î) euwxia 7tpoc; au't6V, x:ai OX1 EÎ<; 7tOÂ.Â.ouc; xp6vouc;,
DOM N I A L U I CONSTANT I N VOD..\ RACOV IŢĂ 6 49
bătrînul cîzlar-aga dinaintea acestuia, care a murit. Acesta însă era un om

înţelept şi îi plăcea viaţa liniştită. Marii viziri ai împărăţiei din acea vreme
nu mai aveau nici o putere, ei ascultau de poruncile date de cizlar-agale,
p e cind mai înainte ei aveau în mina lor toată puterea, ca mari viziri ai 5
sultanului. Aşa a fost şi cîzlar-aga de acum, de care este vorba.
Dar Suleiman, care a fost de neam Ghiurgiu, la început a fost sclavul
1077 acestui cîzlar-aga, dar fiind deştept a izbutit să ciştige încetul /I cu încetul
bunăvoinţa stăpînului său, incit a început să-l întrebuinţeze şi în lucruri 10
secrete şi să-i ceară sfatul , iar pe urmă a început ş i acesta să se amestece
în treburile unuia şi altuia cu un oarecare folos. Nu putea însă să se întindă
prea mult cit timp era iazigiu Derviş Mustafa-efendi, deoarece acesta era
ascultat în toate şi avea trecere la cîzlar-aga, pentru că era un om foarte
înţelept şi foarte îndemînatic. După ce însă acesta, lucrînd cu înţelepciune 15
şi presupunînd cele ce aveau să se întîmple, a trecut într-un alt post, terenul
a rămas liber pentru Suleiman. El a început să alerge ca un cal mîndru,
fără frîu, jefuind şi făcind nedreptăţi nu numai la Constantinopol, dar şi
în întreaga împărăţie otomană.
lacup armeanul era nepotul unui zaraf zis Ciobanoglu 1, care îl între- 20
buinţa ca slugă în prăvălia sa. Acesta îl trimisese în Ţara Românească ca
să încaseze o sumă de bani împrumutată lui Mihai vodă, care domnea pe
atunci în acea ţară. Petrecind acolo mai multă vreme, şi-a strîns ceva bani
din daruri şi din cheltuielile zilnice pe care le primea din partea domnului; 25
pe cind mai înainte nu avusese nimic. Întorcindu-se mai pe urmă la Constan
tinopol, nu ştim cum s-a împrietenit cu ziul Suleiman . Unii spun că atunci
cînd Suleiman se găsea strîmtorat de bani şi nici unul dintre zarafi nu voia
să-i împrumute, el l-ar fi împrumutat cu o sumă de bani şi de aici a început 30
prietenia lor. Suleiman a căutat să-l folosească în treburile sale şi să-i fie
unealtă în toate şi, ca să nu lungim vorba, lacup a ajuns în scurtă vreme
1078 aşa de li puternic, incit se amesteca şi la schimbarea marelui vizir, a chehaiei,
a lui reis-efendi, a tefterdarului şi a celorlalţi înalţi dregători şi paşi, de 35
la toate acestea ciştigînd mulţi bani. Prin urmare, toţi se purtau cu băgare
de seamă şi arătau faţă de el o deosebită atenţie şi cinste, aşa că chiar
marele vizir îl punea să şadă în faţa sa şi îi făcea toate trataţiile obişnuite
şi cu atît mai mult chehaia, care-i spunea « copilul meu lacup. » Iar într-una 40
din zile a scos din degetul său un inel cu diamente de mare preţ şi i l-a
dăruit, rugindu-l călduros să-l poarte în sănătatea sa. Fericirea îi venea
1 Ciobanoglu avea pe atunci mare influenţă şi trecere pe lingă demnitarii turci
din Constantinopol. Capuchehaiele lui Constantin Mavrocordat îi scriau la 28 noiembrie

1 742 că acesta s-a întîlnit cu chehaia şi s -a interesat dacă într-adevăr Mihai vodă va
fi mazilit fiindcă este amestecat în treburile lui şi are mulţi bani de luat (vezi ms.
gr. 1 069, f. 226r),
1tapa µ6vov de; Mo fiµtcrn eyive Kai U7tEp7tÂ.O\YtO<; Kai 1tEpipA.emoc; 'tOCJ'OV,
07tOU ouBE1tO'tE ăÂ.Â.O'tE ouoeic; eK 'tOOV X,ptcrttavrov ecp9acrev ei<; paSµov 'tO
craU'tT)<; 1tappT)criac; Kai ouvaµeroc; 1tapci. 'tij 69roµavtKij Il6ptQ. . •A1tfjA.3e 1Cai
de; tTiv ciyiav ·1epoucraA.Tiµ de; 1tpocrKOVTJO"EV trov ciyirov t6mov, Kai. A.eyou-
5 CJ't Vei. e�roOEUCJ'EV ero<; 'tptaKOO"ta 1tOUyyia, 6.yKaÂ.ci. Kai eKei 07tOU cl7tEpvou
CJ'E Kai âpx.iepeic;, Kai 1tamioec; Kai paA.f'joec; tov âvtaµrovav, 1tpocrcpepovtac;
'tOV µeyaA.a oropa. "Otav OE foaVEKUµ'ljfEV de; paO"tÂ.EUOUCJ'UV, 'tOCJ'OV 6 E1ti
'tp07t0<; Kai Kexayiac;, ocrov Kai oA.ot Ka9e�i'jc; oi µeytcrtiivec;, 1tpOT)toiµacrav
EKUO"tO<; µ1toxtcrci.v µE evouµacriac; 1tOÂ.Utiµouc; tVOtlCci.<; Otci. va 'tOV U1t00E-
l 0 x.&r:>crt µE autac;.
'EOT)µEU9T) 1tapa 'ti'j<; paO"tÂ.eiac; 1tÂ.0UtO<; U7tepµe'tpoc; 'tOU rtaKOU7tT),
�exroptcr'ta â7to 'tOV 7tÂ.outov tou âpxiwvou:x,ou Kai 'tou �ouA.ei:µavT), xpu-
criov 1tUµ7tÂ.T)9E<;, Â.i3rov 7tOÂ.UtEÂ.OOV li 7tÂ.i'j9oc;, 07tOU e9auµacrav oi tOOVtE<;, 1079
lvouµata µeyaA.o7tpE7ti'j 1toA.uap1Sµa Kai oiacpopa Kai ăA.A.a 7tÂ.eicrta oucreu-
1 s pem 7tpayµa'ta.
"E7tECJ'OV OE Kai ăA.A.ot 1tOÂ.Â.oi U7t0 'tÎIV 6pyiJv autTiv 'tOU paO"tA.Eroc;,
OCJ'Ot OT)Â.OV6tt eyvropicr9T)O"UV E�T)ptT)µEVOt Kai 'tO"tpaKta 'tOU apxieuvou
xou Kai �ouA.eiµavT) .
H TIPO� KYPION ATI08HMIA TOY MAKAPITOY rPHrOPIOY

20 rKIKA BOEB08A, A Y8ENTOY TH� BAAXIA�, KAI H AfA80XH TOY
YIOY AYTOY MErAAOY 8PArOMANOY MATAIH B08A
Au8EVtEUCJ'UVtO<; 'tOU rpT)yopiou rKilCa poepooa ei<; BA.axiav 'tECJ'O"a

pac; fiµmu x.povouc; ev paeeiq. dpiwn. iJSeA.T)crEv 6 Ki>pioc; vei. 1tapaA.aP1J
r 13 A�„;�atoo îÎJV aoi8tµov UUîOU 'lfUXftV. "08Ev EV EîEt Q.'l'VP'' µT)Vi AuyoUCJ''tOU Ky'' v6-
-
2s crq> papeiQ. 7tEpmecrciJv1 Kai A.aprov iatptK6v, 'to 1tap' Eupro1taiotc; 6voµa�6-
µevov 't t p y t a K a î (J' E Â. E O" î E, fltot pacpii oupavtoc;, 1tapa 'tOU iatpou
Mt:x,aA.aKT) Maµµrovă, EltE 1Cata A.a8oc;, ei'.te Kai µE o6mv U7tEp 'tO µetpov
8topm8ev, e1Cotµft8TJ 36 &pac; U7tVOV 'tOU Sava'tOU ouoev Ota<pepovta. EI'ta
acpU7tVt0"8&i<; x:ai avaA.aprov aµuopac; nvac; ouvaµetc;, 1tpoeyvroptcre S&iq.
30 E7tt7tVOlQ. tOV 9avat6v 'tOU Kai EKaµev toiq. fmayopeucret avacpopav syypa
cpov 7tpoc; tov pamA.Ea. Me'ta OE tecrcmpac; îtµEpac; ecp9acrev ei<; pamA.euou
crav 6 'AA.E�avopoc; �oCitcroc;, µeyac; 1tOCJ''tEÂVt1CO<;, 67tOU CtyKaÂ.a KUi Vcl
1 Î n ms era KfJ', o altă mână a îndreptat în Ky', adăogînd pe deasupra şi h&

nae,
DOMNIA L U I CONSTANTI N VODA RACOVIŢA 65 1
din toate părţile şi nu după mulţi ani, ci numai după doi ani şi jumătate
a ajuns putred de bogat şi atît de însemnat, încît nici unul dintre creştini
n-a ajuns vreodată să aibă aşa de mare trecere şi putere la Poarta otomană.
S-a dus şi la Ierusalim să se închine la locurile sfinte şi se spune că ar fi
cheltuit cam trei sute de pungi, cu toate că acolo pe unde trecea îl întîmpinau 5
şi arhierei .şi paşi şi valii, oferindu-i daruri bogate. Iar cînd s-a întors la
Constantinopol, atît marele vizir cît şi chehaia, precum şi toţi ceilalţi
înalţi dregători, au pregătit fiecare cîte � boccea cu haine indiene scumpe,
ca să-l întîmpine cu ele. IO
În afară de averea lui cîzlar-aga şi a lui Suleiman, împărăţia a confiscat
de la Iacup o foarte mare bogăţie, foarte mult aur, o mulţime de pietre
1079 scumpe, li de care s-au minunat cei care le-au văzut, numeroase şi felurite
haine strălucite şi o mulţime de alte lucruri rare. 15
De asemenea mulţi alţii au căzut sub mînia sultanului, ad�că toţi aceia
care s-au dovedit a fi ciracii lui cîzlar-aga şi ai lui Suleir.aan.
ÎNCETAREA DIN VIAŢĂ A RĂPOSATULUI GRIGORIE GHICA

VODĂ, DOMNUL ŢĂRII ROMÂNEŞTI, ŞI NUMIREA ÎN LOCU-I 20
A FIULUI SĂU MATEI VODĂ, MARE DRAGOMAN
După ce Grigorie Ghica vodă a domnit în Ţara Românească în pace
<lesăvîrşită patru ani şi jumătate, a vrut domnul să-i ia sufletul de veşnică
august
pomenire.. Aşadar, m anul 1752 , 1a 23 august 1 cazm
•
y d mtr-o boalya grea ş1. 23 11s2
• •
luînd de la doctorul Mihalachi Mamonas 2 o doctorie numită de către 25

europeni theriaca celeste, adică tiriac, ce i-a prescris fie din greşală, fie
într-o doză peste măsură de mare, a adormit timp de 36 de ceasuri un
somn care nu se deosebea deloc de moarte. Pe urmă, deşteptîndu-se şi
revenindu-i puterile într-o măsură foarte slabă, prin inspiraţie dumneze„
iască şi-a presimţit moartea şi a făcut, dictînd el însuşi, un raport în scris . 30
către sultan 3• După patru zile a ajuns la Constantinopol Alexandru Suţu
1 La 23 august 1 75 2 , Grigore Ghica a căzut în letargie, iar la 26 august a murit,

după cum arată inscripţa de pe mormîntul său, publicată de Al. G. Gălăşescu, Eforia
spitalelor civile din Bucureşti, Bucureşti, 1 899, p. 632 şi de N. Iorga, Inscripţii din bise·
ricile României, în Studii şi documente, voi. XV, Bucureşti, 1 905 , p. 70 - 7 1 .
2 D . Russo s e ocupă p e larg d e doctorul Mihalache Mamonas ş i arată c ă este
·
una şi aceeaşi persoană cu Manolachi Manos, amintit de At. Comnen lpsilanti (vezi
D. Russo, Cronica Ghiculeştilor, Bucureşti, 1 9 1 5 , p. 78).
8 Cronicarul se mulţumeşte să amintească de acest raport, fără însă să spună
un cuvînt despre conţinutul lui. Nu cumva Grigore vodă în acest raport recomanda
OL succesor pe fiul său mai mare Scarlat l At. Comnen lpsilanti susţine că Grigore vodă,
în testamentul său, recomanda ca succesor pe fiul său mai mare Scarlat (op. cit., p. 367).
De altfel, se ştie că boierii au cerut printr-un arzmahzar să vină în scaunul domnesc
-beizadeaua Scarlat, dar başa Mihalopol, capuchehaia Ţării Româneşti la Constantinopol
652 CRON I CA G H I CULEŞT ILOR
EKlVTJO'EV ano BouKouptcrnov npiv vei ano86.V1J 6 auetvtT]c;, µf: to va qvro

ptO'EV Otl 8f:v EµEtVE 1tASOV EAnic; vei sftcrlJ, Kae' 680v oµooc; tOV ecpeacrEV
fi E'i8T]crtc; tfjc; npoc; Kupwv ano8T]µiac; mu, tÎJV 6noiav aKoucrac; 6 Enitpo
noc;, tÎJV avftyyEtAE tcp PacrtAEÎ. Torn 6 PacrtA.Euc; EÎ1tE npoc; aut6v : 8f:v
5 EUpiO'K(I) li EuA.oyov, exovmc; ui.6v mu de; OOUAEUO'iV µac;, vei 1tpottµT]8ij ăA.- 1080
A.oe; EKEi vou < tou > cppoviµou Kai naA.mou µou 8ouA.ou, Kai i8ou c'rnocpacrisoo
vei 8ta8Ex8ij tÎJV aueevtiav 6 ui6c; mu MataiT]c;, 6 µtyac; µou 8payouµavoc;,
Kai 1tASOV 1tEpi ăA.A.ou nvoc; µft µot avaq>SpTJc;, EîtEtOÎJ yvoopisoo on 9tA.Et
euapEcrtftcrEt tij pacrtA.EiQ. µou Ka'Bcilc; Kai de; tÎJV 8payouµaviav EOoKtµci-
1 0 creTJ· Kai OUt(I) AOl1tOV EtEAS0'8TJ Îl an6cpacrtc; mu pacrtMooc; Kai Eq>OpEO'E
pacrtAlKOV KaP<i8t0v 6 MataiT] P68ac;. To OE A.ehvavov mu aot8iµou ipTJ
yop pooa µf: Kotvouc; KonEmuc; Kai 9pftvouc; mu l>nTJK6ou Kai µetei µeya
A.TJc; nponoµnfjc; Kai tfjc; cruvft8ouc; napat<i�Eooc;, EK tfjc; KouptTJc; mu iEpou
µovacrtT] piou mu MtxeiA. p68a, aip6µEVOV U1t0 tEcrcrapoov µEy<iA.oov apxov-
1 5 tCOV f:coc; E�C08EV mu BoUKOUpEcrtiou, µEtEKOµicr8TJ de; to lOtOV aumu Kti
ptOV, de; tÎJV tEpeiv OTJAa8T] µovT]v mu ayiou Kai iaµanKOU IlavtEAEftµov0<;,
01t0ll napei mu aumu tjlKo8oµft8TJ aµa m:ptKaA.A.&c; Kai 9auµacriooc; Kai E1tp0t
K08otft8TJ µf: 1tAOUO't01tapoxa aq>tEproµata, cbc; eµnpocr8EV E0lTJYit8TJµEv,
npoc; uno8oxiJv t&v VOO'OUVtCOV, 1tEVÎ)tOOV Kai �tvcov. YEvea EVtaq>tacreTJ
20 µEtei tfjc; îtpOO'TJKOUO"T)c; aueevnKfjc; µqaA.onpE1tEiac; Eîti O'UVEAEUO'El navtoc;
'tOU iepatEiou, Kai 'tWV apx6vtoov ancivtcov, Kai µE'tei nA.ft8ouc; noA.uapieµou
cruv8paµ6v'tcov U1tTJK6cov µtKp&v 'tE Kai µeyciA.cov.
Oi UîtTtKOOl 'tfjc; BA.axiac; ayKaA.ei Kai vei f;8pftVTJO'aV UîtEppoA.tK&c; 8tei
'tÎJV O''tSpTJcrtV mumu tOU KaA.ou auetvmu Kai 9wptcrmu 1tOtµsvoc;, OtaV
25 oµcoc; ilKoucrav 'tÎJV ewu EUOOKiQ. 8ta8oxiJv mu naµcptA.tcimu auto& u{ou
MataiT) P68a, µEtEtpclîtTJ Îl îtpO'tSpa a.euµia de; avtipponov xapciv, Kai
KOt vroc; anaVtE<; avtneµnov de; muc; oupavouc; cpcovac; euxaptO''tTJ piouc;, E1tEl-
8T] Kai EK 1tat8tKfjc; ÎJAtKiac;, ovmc; yvwcr'toc; Etc; aumuc;, dxav li yvcopicrEt 108/
EV autcp 'tac; pisac; 6nou Eq>aivovm on µtA.A.oucrt va avapA.acrtÎ)O'OUV Kai
30 va ă.va8pciµouv de; U\jlO<; îtpOtEpT)µci't(J)V Kai vei av8ftcrcocrtv Euco8scrtata ă.v-
81') µf: muc; YAUKUtcimuc; Kapnouc; 'tfjc; EmA.aµnoUcrTJc; EV au'tcp EUEpyEttKfjc;
Kai EU0'1tAayxvtKfjc; 8ta8tcrecoc;. woeev Kai roc; EAacpot 01\jlWO'at, E1tp6crµevov
ă.vunoµovfttcoc; Va ă.1tOAaUO'COO'l 'tÎJV aUt01tpOO'C01tOV au8EVîtKÎJV aumu na
poucriav.
35 AU1tTJ poc; ÎjtOV 6 't phoc; xpovoc; tfjc; aDeEV'tiac; mu KcovcrtaV'tiV P6-
8a PaKoPhcra, EnEtOÎJ Kai np&tov UO'tEpft8T) 'tÎJV 86µvav autou I:oUÂ.'tcl
vav, Suyatspa mu notf: iecopyciKTJ crouhcrtcipTJ , fi 6noia oucra q>tÂ.cicr8e
voc; Kai A.apoucra iatptKei napci nvoc; 'haÂ.ou, 01t0U EV ov6µan apicrmu
iatpou ftA.8ev ano Aexiac;, ane8ftµT)crEv evteu�ev. Kai Ecr'tci8TJ 81nÂ.cimoc;
'
şi socrul marelui dragoman Matei Ghica, a şters din arzmahzar numele Scarlat şi l-a
înlocuit cu Matei (vezi Mihai Cantacuzino, ' laroefa rijr; BJ..axiar; (Istoria Ţării Româ
n eşti ) , publicată de fraţii Tunusli, Viena, 1806, p. 297). Probabil la aceste aserţiuni
răspunde Matei Ghica prin pana cronicarului imediat mai jos, prezentînd lucrurile într-o
altă lumină. El susţine că sultanul ar fi spus : « odată ce avem în slujbă pe fiul acelui
înţelept şi vechi servitor al meu, nu găsesc cu cale ca altul să fie preferat şi iată că
hotărăsc ca să-i urmeze în scaun fiul său Matei, marele meu dragoman ».
Numirea lui Matei Ghica în scaunul Ţării Româ neşti a provocat « scandaluri »
între el şi fratele său mai mare, raporta Anton Diedo, la 2 decembrie 1 75 2 , către dogele
Veneţiei (Hurmuzaki, Documente, IX2, p. 5).
DOMN I A L U I CONSTANT I N VODA RACOV I ŢA 653
mare postelnic, care, cu toate că pornise din Bucureşti înainte de moartea

domnului, căci prevăzuse că nu mai rămînea nici o nădejde de viaţă, a
primit însă pe drum ştirea despre încetarea lui din viaţă, ştire pe care
aflînd-o marele vizir a comunicat-o sultanului. Atunci sultanul a spus
marelui vizir : « O dată ce avem în slujbă pe fiul acelui înţelept şi vechi 5
1 080 servitor al meu, nu găsesc li cu cale ca altul să fie preferat şi iată că hotă
răsc ca să-i urmeze în scaun fiul său Matei, marele meu dragoman, şi să
nu-mi mai vorbeşti despre altul, fiindcă ştiu că acesta va mulţumi împărăţia
mea, ca şi în slujba de dragoman, unde a fost încercat ». Astfel s-a dus la I O
îndeplinire hotărîrea sultanului, Matei vodă îmbrăcînd caftanul împără
tesc. Iar rămăşiţele pămînteşti ale răposatului Grigorie vodă, în plînsetele
şi bocetele norodului şi cu mare pompă şi obişnuitul alai, :fiind ridicate
de patru veliţi boieri, au fost transportate din curtea sfintei mănăstiri a
lui Mihai vodă pînă afară din Bucureşti, în propria sa ctitorie, adică în 1 5
sfînta mănăstire a sfîntului şi tămăduitorului Pantelimon, care a fost zidită
de dînsul în chip frumos şi minunat şi a fost înzestrată cu multe şi bogate
danii, precum am povestit mai sus, pentru primirea bolnavilor, a săracilor
şi a străinilor. Acolo a fost înmormîntat cu cuvenita pompă domnească, 20
fiind de faţă tot clerul şi toţi boierii, precum şi o numeroasă mulţime de
supuşi mici şi mari.
Norodul din Ţara Românească a plîns foarte mult pierderea acestui
bun domn şi plăcut lui Dumnezeu păstor, dar cînd a aflat că s-a numit
ca urmaş al lui, cu voia lui Dumnezeu, prea iubitul său fiu Matei vodă, 2 5
mîhnirea dinainte s-a schimbat în bucurie şi toţi laolaltă înălţau spre cer
1081 glasuri de mulţumire, deoarece, cunoscîndu-1 din copilărie, li zăriseră într,
însul rădăcinile ce aveau să încolţească şi să odrăslească însuşiri deosebite
şi să dea flori mirositoare cu roadele cele mai dulci de binefacere şi campă- 30
timire ce străluceau în inima sa. Astfel, ca cerbii însetaţi, aşteptau cu nerăb
dare să vadă cu ochii pe domnul în persoană.
În cel de-al treilea an al domniei sale, Constantin vodă Racoviţă a
fost amărît, mai întîi deoarece a pierdut pe doamna sa Sultana, :fiica răposa- 35
tului Iordachi slugerul 1 ; aceasta, :fiind bolnăvicioasă şi luînd doctorii de
la un italian 2 care venise din Ţara leşească şi era socotit ca un doctor
foarte bun, a încetat din viaţă 3• Mîhnirea lui a fost îndoită, întîi pentru
1 E vorba de lordachi sau Gheorghe din Viza (Sulgearoglu), ' ezi I. C. Filitti,
Arhiva Gheorghe Grigorie Cantacu:tino, Bucureşti, 1 9 1 9 , p. 292, nota 10.
2 Doamna Sultana, soţia lui Constantin vodă Racoviţă, a fost îngrijită de doctorul
Giuseppe Antonie Pisani, care apoi a pătimit rău, fiindcă domnul a socotit că doamna
, a murit din cauza tratamentului acestui doctor, vezi V. Mihordea, Giuseppe-Antonie
Pisani medicul lui Constantin Racoviţă, Vălenii de Munte, 1 936.
3 Doamna Sultana , a murit la 2 ianuarie 1 753 şi a fost înmormîntată la biseri ca
Golia ; inscripţia de pe mormîntul ei este publicată de N. Iorga în Inscripţii d i n bis e
"icile României, li, Bucureşti, 1 908, în voi. X V din Studii ş i dornmente, p. 1 63 .
65 4 CIWN I CA G H I CULEŞTILOR
Îl Â.t>1t11 , &va µev 8u1 't Î)V cm�p11criv 'tllc;. Kai ăÂ.Â.O on €µEtVE Kai ES au'tfjc;
ă'tEKvoc; Ka0roi; Kai EK 'tfjc; 1tpO'tEpac;. "E1rntta Ei8E Kai ăÂ.Â.o cruµPEPT1K6c;,
1tUpKataV <popepav Kai 1tapa8osov, 6nou apsaµEVTI Cino µiav ăKPTIV 'tOU
'lacriou µe cr<po8p6'ta'tOV ăvEµov, cl<f>TIVEV CivaµE'taSU 1tEV'tE fi es 6cr7thta
5 Kai Eîtit8a di; 'tO eK'tOV fi &pooµov, &roc; ou E<p0ClcrEV CinpocrOOKÎl't(J)c; di;
'tÎJV au0EV'ttKÎJV KOUpt11v Kai 'tÎ)V KU'tEKQUO"EV OÂ.T1V, oµoC> Kai 'tÎJV EKKÂ.T1cri
ClV 'tOU ayiou NtKOÂ.aou Kai 'tel Kcl't(J)0EV 'tfjc; KOUP'tllc; 6crnina 'tWV mroxrov.
AY0ENTIA TOY MATAIH rKIKA BOEBOAA EU: BAAXIAN
' Evou0Eii; Â.ornov 6 Mawi11 pooac; 'to pacriÂ.tKov Kapaotov Ka'ta 'to
IO Q.'l'VP' stoc; Auyoucrtou Â.1' Tij OE a' I:c1t'tcµppiou <popEcrac; 'tÎ)V PacrtÂ.tKÎ)V
30 A16:g;a�ou KOUKav, EKtvit011 npoi; 'tÎJV BÂ.axiav Tij t8' tou auwu µ11v6i;, Kai <p0acrac;
di; 'tOV au0EV'ttKOV autou 3p6vov 'OK'tmppiou a'' EîtEÂ.aPEto 'tWV OlclKCOV
'tfjc; KClÂ.fjc; Kai tnmve'tfjc; KuPcpvilcrcroi;, CiKo'.A.ou0rov Ka't a navm wîc; ixvc
crt toU aot8iµou au0EVtOU "(EVVÎltopoc; autou.
15 Af;v 'tClUtOÂ.oyouµEV va 1tEpt li ypa<proµev ocrov 'tO 8uva'tOV 'tU SEXropt- 108
crtu 7tpOtEpit µCl'ta KCli apE'tuc; toUtoU toU vfou au0EVtoU, 'tÎ)V 7tpa6tTjtCl,
tÎJV E1tlElKEtaV, 'tÎ)V EV vcap� Î)Â.tKiq. aKµasoucrav ăKpClV <ppOVTjcrtV Kai
ayxiVOlClV, 'tÎJV YEVVatOtT}ta tOU <ppovitµatoi;, 'tÎ)V EÂ.ETjµOVTJ'ttKÎ)V Kai f:U-
0"7tÂ.ayxvtKÎ)V 8ta0EO"lV, 'tOV cl1tÂ.EtoV sfiÂ.ov Kai 7tpo0uµiav di; to va. OlKatij
20 rnuc; ÎjOtKTjµEvouc;, t0ui; 1tOÂ.Â.a7tÂ.acrioui; Kapnouc; tfji; 1tCltptKfjc; XPlO"'ttClVl
K(J)tcltTjc; clVCltpocpfjc; Kai KOcrµt6'tTtt0i; 'tWV ÎJ0rov, Kai 1tp0 1tclVt(J)V 'tÎ)V aKpO
tfttT)V 3EocrEPEmv Kai 1tEpi 'ta 3eia Eu'.A.aPEtav· 't6crov µ6vov '.A.EyoµEv on
aU0EVtf:UO"EV au0f:V'tiav ăµeµrttOV Kai E1tatVE'tÎlV, EVOEtKvuµevoc; 7tpoc; Cinav
'tac; toui; U7tTJK6ouc; <ptÂ.ocr'topyiav natptKilv, eucrnÂ.ayxviav Kai euEpyEn-
25 KÎJV d.icriv. �00Ev Kai npo0uµouµEvoc; va. paÂ.1J tl)v 't crapav di; Katacrta
criv 1tAECl KClÂ.U'tEpClV, Kai VU 1tEpt0aÂ.'1'1J OÂ.ouc; Kotvroc; µe au0EVtlKÎ)V KTJOE
µoviav KCli EU7t0tîav, OEV EKClµE Kaµiav EÂ.Â.El'l'lV di; to va avanaucru Kai
DOM N I A L U I MAT E I G H I CA VODA lN ŢARA ROMANEASCA 655
pierderea ei, apoi :fiindcă nici cu aceasta şi nici cu cea dintîi soţie nu avusese
copii. Pe urmă s-a mai întîmplat şi un foc îngrozitor şi ciudat, care a început
de la un capăt al laşilor şi, :fiind aţîţat de un vînt puternic. lăsa la mijloc
cinci-şase case şi sărea la o a şasea sau a şaptea, pînă a ajuns pe neaşteptate 5
la curtea domnească şi a ars-o în întregime împreună cu biserica Sf. Nicolae
şi cu casele celor nevoiaşi din partea de jos a curţii.
DOMNIA LUI MATEI GHICA VODĂ ÎN ŢARA ROMÂNEASCĂ

Aşadar, Matei vodă îmbrăcînd caftanul împărătesc la 30 august 1 752 Jo1;��u st
şi punînd cuca împărătească la 1 septembrie 1, a pornit la 14 ale aceleaşi I O
luni în Ţara Românească 2 • Sosind la 1 octombrie în scaunul său domnesc ,
a luat cîrma bunei şi lăudabilei cîrmuiri, păşind pe urmele răposatull)i domn,
tatăl său.
1082 Nu vom repeta acelaşi lucru descriind li însuşirile deosebite şi virtuţile 1 5
acestui nou domn, blîndeţea, î:pgaduinţa, marea înţelepciune şi agerimea
minţii manifestată la vîrsta lui fragedă 3, mărinimia caracterului, milosti
virea şi îndurarea lui, nemărginita sa rîvnă şi dorinţa de a face dreptate
celor nedreptăţiţi, roadele multiple ale cuminţeniei şi creşterii creştineşti 20
ce i-a dat-o părintele său, şi mai ales nemărginita lui frică de Dumnezeu
şi evlavia către cele dumnezeieşti ; atîta numai spunem că a avut o domnie
fără prihană şi vrednică de laudă, arătînd faţă de toţi supuşii iubire părin
tească, milostivire şi aplecare spre binefacere.
Deci, dorind să aducă ţara într-o stare mai bună şi să-i înconjure pe 25
toţi cu ocrotirea şi îngrijirea sa domnească, a făcut totul ca să odihnească
1 Aceste date sînt preţioase şi vor servi pentru stabilirea exactă a începutului
domniei lui Matei vodă, deoarece în tabelele cronologice publicate de Aurelian Sacer·
doţeanu găsim : septembrie 1 752, la Const. C. Giurescu : 3 septembrie 1 752, iar la Ion
Ionaşcu : 24 august 1 75 2 (firmanul din 1 1 sept.).
z Ni s-a păstrat firmanul de învestitură al lui Matei Ghica vodă, care este publicat
de V. I. Ghika în Spicuiri istorice, seria I, Iaşi, 1 936, p. 47 - 5 2 , cu o scurtă introducere.
Matei a fost învestit domn pe trei ani de la 10 septembrie 1 75 2 pînă la 8 august 1 755.
Firmanul cuprinde laude însemnate, care vin să întărească pe cele ale cronicarului.
În firman se spune : « Scaunul domnesc a rămas vacant. Trebuia să-l încredinţăm unuia
î ntrunind t oate însuşirile cerute, şi dat :fiind că :fiul răposatului, adică Matei (să-i fie
dat un sfîrşit cuviincios), care, după zicătoare, are toate însuşurile fericitului său părinte
şi este tot aşa de înţelept ca şi drept judecător, care pe d'altă parte, de un an şi mai
bine de cînd a împlinit oficiul de mare dragoman împărătesc, a dovedit credinţă, devo·
tament şi înţelepciune, merită înalta mea îndestulare şi favoare împărătească . •». .
Hatihumaiu mul i-a fost trimis la Bucureşti prin schemne-agasi Mir-Helil, unul dintre
capugi-başii împărăteşti.
3 Se ştie că Matei Ghica, cînd a fost numit mare dragoman în 175 1 , avea abia
23 de ani ; în acest post el a stat pînă la 30 august 1 752, cînd a primit scaunul Ţării
Româneşti, vezi Epam. Stamatiadis, op. cit., p. 1 25 - 1 26. Despre vîrsta fragedă a lui
Matei aminteşte şi bailul Andrei de Lezze, într-o scrisoare trimisă din Constantinopol
la 3 august 1 75 1 către dogele Veneţiei ; acesta, după ce aminteşte de schimbarea marelui
dragoman, adaugă că scaunul Ţării Româneşti a fost dat :fiului lui Grigore Ghica « un
tinăr care n -avea nici 25 de ani » , vezi Hurmuzak.i, Documente, IX2 , p. 1 .
va xap07t0lll<JTJ KUi ă.pxovm<; Kai apxoµtvou<;, KUi KU't' ESOXÎJV 'tOU<; <JE
pacrµiou<; KUi EUUyEî<; OtKOU<;, KUi 'ta<; XÎJPU<; apxonicrcra<; µE KU0E /... oyfj<;
f:A.a<pprocrtv KUi ocrov 'tO OUVU'tOV acruoocriav. Kai ă.A.A.a µEv 'tWV OocrtµU't(J)V
'ta EC>ÎJKOO<JE 7tUV'tEAW<; va µiJv dvm EL<; 'tO ESfi<;, ăU.a OE 'ta f:crµiKpuvE
5 Kai 'tU wA.t y6cr'tEU<JE, W<J'tE 07t0U oi lJ7tÎJKOOt 'tOU'tOV 'tOV Î]yEµ6va, w/...µro
ElîtEÎV, OEV 'tOV E<popouvrn, a/...A.a µ6vov 'tOV ayanoucrav, Kai ÎJcrav EUXE'tat
7tp6<; 'tOV 0EOV UîtEp aurnu, oosasOV'tE<; 'tÎJV Sdav UUîOU 7tp6votav OîtOU
'tou<; tA.tricrE µE 'tOtournv 7totµtva, napriyopri0tv'tE<; Ei<; 'tÎJV cr'ttpricrt v 'tOU
aotoiµou îtU'tpO<; UUîOU.
Io 'Hyana Kai fi U\j/TIAO'tTI<; 'tOU Ka0oo<; Kai 6 7tU'tÎJ p UU'tOU, va ano0a-
VU'tl<JTJ 'tO EKA.aµ7tpov UU'tOU ovoµa µE KU'tOp0roµa'ta EîtatVE'ta Kai µEya/...a,
Kai aKoA.ou0ro<; fiya7ta Kai µqaA.onprnEî<; oiKoooµa<;, Kai ăpXtcrE Ka'ta npro-
'tov ano µtKpo'ttpa<;, €ro<; va <p0acru 0Eou cruvmpoµtvou Kai Ei<; µeyaA.a<;.
'EseA.0oov li EV µti=f 'tWV fiµeprov îtpO<; \j/Uxayroyiav Ei<; €va <poicr6pt euµop- 1083
15 <j>OV, OîtOU 6 aoiOtµo<; îtU'tÎJP UU'tOU dxev OlKOOoµficret µE ppucrtv nA.ricriov
au'tou Sauµacriav, Kai µf: µtpo<; 'tOu nomµou L1oµ7toPi'tcra<; 67tou EKEî no
A.ues6oro<; µe'tE<pepe (f:crn Of: 'tOUîO Ei<; xropiov TsouMcrn, µocriav 'tOU ie
pou µovacr'tri piou rapavoapiou, ouo cbprov Otacr'tfiµa'tO<; cino BouKOUpE<J'tt
ou antxoucrav) Kai PMnovm<; fi U\j/TIAO'tTt<; 'tOU €va A.6<pov U\j/TIAO'tEpov,
20 KEiµevov tyyu<; 'tou <poicropiou, tcrwxacr0ri napeu0u<; on ăvro0ev tKEivou
'tOU A.6<pou fiµ7topei fi opacrt<;, EK'tEtvoµtvri ă.xpt K6pou Ei<; 'tÎJV îtEpts eupu
xropov îtf:Otaoa, va dcrntµ\j/1J d<; 'tÎJV \j/UXÎJV îtEptO'O'O'tEpav Suµrioiav. �a-
0ev tot6ptcre napaxpfiµa EîttO''tU'tTIV 'tOV EK 'tWV tyKphrov euyevrov 'tfj<; Bu
savtiOo<; ăpxovm UU'tOU ăyav L1riµri'tpUKTtV :I:outcrov ota va oiKoOoµrieu
23 EîtUV(J) d<; EKElVOV 'tOV A.6<pov µtKpov 6crninov. Kai EV o/...iym<; fiµtpm<; 6
pri0Ei<;, EXOOV µa/...t crtU SEXCOptcr'tÎJV ayxivotav Kai ei<; 'tOtUU'tU<; EîttO''tUcria<;,
fitoiµacre ă/...A.o <poicr6pt µE ooaoe<; UîtoKatro, U\j/TIAOV Kai µeyaA.o7tpenf:<;
Kai µE îtOAAÎJV euµop<piav KUîEO'KEUacrµtvov, ano 'tO OîtOlOV E<j>UlVEîO ox1
µ6vov Îl ntpis 'tepnviJ neo1a<;, &A.A.a Kai 6A.6KA.ri po<; fi n6A.t<; wu BouKou-
30 pecrtiou. 'EµeA.e'tOUO'E OE va Kaµu d<; 'tO µE'tEîtEt'tU µqa/...a Ktipta, Ka0oo<;
elîtOµEV, Kai îtpOO'E'tt va fLVUKatVlO'TJ KUi µeptKa ă/.../.r.. ov au0EVîWV, 07tOU
U7t0 'tOU navoaµawpo<; xpovou tpA.acp0ricrav, ci)../...' ii <popa 'tOU Katpou OEV
'to tcruyxropoucre, Ka0oo<; 6 civayvrocr'tri<; StA.et ioei Katro'ttpro.
Ka'ta 'tOV oyooov µfjva 'tfj<; au0evtia<; wu, 6 'ta navm npo<; to cruµ-
35 <ptpov oiKovoµrov U\j/tcr'to<; 0e6<;, Kpiµamv oî<; oîOe Kupto<; µovo<;, fi0tA.ricre
va 'tOV tµpaA.lJ d<; tvavtia nva cruvavtfiµa'ta, Ota va npoyuµvacru eh<; <pai
VE'tat 'tÎJV yevvmotrita 'tou, Kaµvovm<; 'tp6mp 'ttvi ăcrKricrtv Kai µe/...t'triv
'tfj<; unoµovfj<; Kai Kaptepia<; Kai UVEStKUKia<; îOU îtpO<; EKElVOU<; OîtOU E
mxe1picr0ricrav E0EAOKUKOUV'tE<; Va 'tOV tmpou/...w0rocrt crupp6.7t'tOVtE<; 00-
40 A.ou<; Kai navoupyia<;, ayKaA.a Kai µiJ Kat' eU0eîav, a/...A.' EK nA.ayiou, 'tÎJV
DOM N I A LU I MAT E I G H I CA VODA I N ŢARA ROMANEASCĂ 657
şi să înveselească şi pe boierii şi pe supuşii săi, dar mai cu seamă lăcaşurile

cinstite şi sfinte, precum şi pe văduvele boierilor, dindu-le tot felul de
uşurări şi scutiri cu putinţă. Unele din dări le-a suprimat cu desăvîrşire
şi a poruncit să nu mai fie luate în viitor, altele le-a micşorat şi le-a scăzut, 5
aşa incit supuşii, îndrăznesc să spun, nu se temeau de acest domn, ci numai
îl iubeau şi se rugau lui Dumnezeu pentru el, slăvind pronia cerească fiindcă
i-a miluit cu un asemenea păstor, alinîndu-i de pierderea neuitatului său
părinte.
Măria-sa, ca şi părintele său, dorea să facă nemuritor strălucitul său IO
nume cu fapte vrednice de laudă şi mari şi de aceea îi plăceau clădirile măreţe ;
a început întîi cu acelea mai mici ca să ajungă cu voia lui Dumnezeu la altele
1 083 mari. Mergînd li într-una din zile spre desfătare la un foişor frumos,
pe care neuitatul său părinte îl clădise cu o minunată fîntînă lîngă el, aducînd 15
acolo şi o parte din gîrla Dîmboviţei cu mare cheltuială (acesta se află în
satul Giuleşti, moşia sfintei mănăstiri Sărindar, la o depărtare de două
ceasuri de Bucureşti} şi văzînd măria-sa un deal mai înalt aproape de foişor,
s-a gîndit îndată că de la înălţimea acelui deal vederea fără margini înspre 20
cîmpia întinsă de jur împrejur poate să aducă mai mare desfătare sufletului.
De aceea îndată a orînduit ca supraveghetor pe aga Dimitrachi Suţu, boier
dintre distinşii nobili din Bizanţ, ca să clădească pe acel deal o casă mică . •
După puţine zile, sus-zisul, avînd mai cu seamă o iscusinţă deosebită pentru 25
asemenea întreprinderi, a pregătit un alt foişor cu odăi dedesubt, înalt
şi măreţ, şi zidit cu mult gust, de la care se vedea nu numai încîntătoarea
cîmpie dimprejur, dar şi întregul oraş Bucureşti. Plănuia să mai facă mai
tîrziu mari clădiri, precum am spus, şi pe lîngă aceasta să reînnoiască unele 30
făcute de alţi domni stricate de vremea atotdistrugătoare, dar împrejurările
n-au îngăduit, precum cititorul va vedea mai jos.
În a opta lună a domniei sale, Domnul cel de sus care ocîrmuieşte
toate spre binele obştesc, pentru judecăţile pe care numai el le ştie, a vrut 35
să-l bage în nişte întîmplări potrivnice ca să încerce, se vede, tăria sa sufle
tească, pregătind şi deprinzînd întrucîtva răbdarea, resemnarea şi îngăduinţa
sa către aceia care au încercat să uneltească împotriva lui, urzind înşelăciuni
şi viclenii 1, ce-i drept nu direct, ci mdirect, căci nu învinuiau de loc pe
1 Cronicarul nostru, fiind un apărător al lui Matei vodă, prezintă mişcarea populară
de care va fi vorba mai jos ca un lucru neînsemnat şi arată uneltirile împotriva lui drept
„ înşelăciuni şi viclenii" îndreptate î mpotriva boierilor săi mai apropiaţi. At. Comnen
lpsilanti, care nu era un prieten al lui Matei vodă, spune că atît domnul, cit şi cei din jurul
său conduceau treburile ţării fără raţiune. El mai adaugă că postelnicul său Alexandru
Suţu şi marele schevofilax al marii biserici, într-un răstimp de trei luni, au făcut la
Bucureşti treizeci de stolnici, douăzeci de paharnici şi cincizeci de ferdari, pe care
domnul i-a îmbrăcat cu caftane, pentru a încasa bani, păgubind astfel visteria, deoarece
noii boieri nu mai plăteau sfertul. De asemenea, el condamnă activitatea spătarulu
Nicolae Rusăt şi a lui Dimitrie Suţu agă (op. cit. , p. 367 - 368).
658 . CRON I CA G H ICULEŞTILOR
µf:v lHJITjÂ.6-tTjtU tOU µTji5aµros l i aittroµEVOt, tOUs i5f: OÎKElOUs ăpxovtas au- 1084
tOU, tOV xatµavov n:copyaKTjV, Kai tOV îtpcOTJV cma86.pTjV NtKOÂ.UKTJV Pcocr
O'SîOV KatlJyopouvn:s Kai tyKaÂ.ouvtEs. THcmv i5f: outot Mo, 7tprotos µf:v
6 µTjtpOîtOÂ.ttTJs taUtTJs tfis tcrapas NE6<putos 6 EK VÎJO'OU KpiJtTJs, cmo
5 tous Kpfitas f:KEivous 61tou crtTJÂ.ttEuEt 6 µaKaptos a1t6crtoÂ.os TiauÂ.rn:;,
ăv8pco7tos <ptÂ.otapaxos Kai E7tiopKos, Kai µaÂ.tcrta EK vwpas ftÂ.tKias u7to
KEiµEvos Eis u7toxovi5ptaKov tcrxatou mi8os, 67tou tov €pptmEv tviotE Kai
Eis îtaVtEÂ.fi µaviav Kai 1tapa<ppOO'UVTJV. ·o apxtEpEUs, <pEU tfis SEias 1ta
paxcopÎJO'ECOs ! 6 7tvwµanKos 7totµiJv, 6 Kata i5tai5oxftv trov u7tocrt6Â.cov
J O EtpÎ!VTJs OtOUO'KaÂ.Os KUl O'KaVOUÂ.COV Î5top8COtÎJs, aUtOs O ii5tOs 'YlVEtat Ctp
XTJ'YOs Kai 7tpcotaittos tapaxfis Kai Sopupou, Kai Eis µf:v to <pmv6µEvov
oµVUEt opKOUs <pptKtoUs Oît OÂ.COs i5t6Â.OU <pEpEtat µf: ăKpav ayUîtTJV Kai
îtlO'îtV îtpOs tOV au8svtTjV, Eis OE to KpUîttOV KataO'KEUUl,;;Et cruvcoµocriav Kai
avtapcriav. 8EUtEPOs i5f: 6 KcovcrtaVtÎVOs 8oui5SO'KOUÂ.Os, îtpcOTJV µtras popvt-
1 5 KOs, VOUs E� apxfis CtKatacrtatos Kai îtUVtotE aviJcruxos, Kai îtPOs tOUs EUEpyE
îOUVtas ayvroµcov, OîtOU îtPOs OÂ.OUs tOUs au8svtas, Eis OO'OUs Î5TjÂ.ai5ft au-
8svtEUO'aV Eis tOV Katp6v tOU, E<pUVTJ i56Â.tOs, Kai &xav8roi5Tjs, Kai axaptcrtos,
o8Ev Kai E1tatÎ5EU8Tj UîtO OÂ.OUs i51a tftv OOÂ.lOtTjta OîtOU €i5Et�EV a<pou EUEp
YEtii8TJ Kai tnµiJ8TJ. Autoi Â.om6v, EÂ.KucravtEs µE8' tautrov Kai ăÂ.Â.ous
20 µEptKous Koucpous taîs <ppEcriv, E:crtEtÂ.av Eis Kcovcrmvnvou7toÂ.tv Ka7totov
l:tE<pavaKTJV, KaK6tpo7tov avE\j/tov tou 7totf: MavoÂ.UKTJ 8oUKTJ iatpou, µf:
EVa upt.;;1µaxt.;;a pt, OîtOU Kpucpicos EKaµav, îtp001CÂ.at6µEVOt Eis tOV pamMa
µf: OElVCts KUtTjyopias Kata îOU rEcopy<lKTj xatµavou Kai NtKOÂ.UKTJ Pcocrcrs-
tOU.
25 'A7tEÂ.8rov toivuv 6 l:tE<pavaKTJs Eis PamÂ.Euoucrav Kai Euprov EKEî
Kai ăÂ.Â.OUs tlVUs li BÂ.axous, i5ouÂ.OUs apx6vtcov Kai paîttas Kai �Uptcrtas 1086
OîtOU iicrav îtpO xp6vcov îtUpOlKOl, 6µou µf: autous EVE<pUVTJ tcp pamÂ.EÎ EV
µ1'* trov ftµEprov OîtOU E�fiÂ.8Ev Eis to 'Eyim Kai EOCOKE to apt.;;1µaxt.;;ap1-
ov, to 67toîov EÎXE Kai u7toypa<pas 7toÂ.Â.rov, 61tou outE Eii5TJcrtv i5f:v Eixov
30 CtîtO autÎ)V tÎJV O'KEUCOpiav, E1tEti5ft Kai o{ 01tai5oi tOU µTjtp01tOÂ.ttOU Kai
tOU 8oui5EO'KOUÂ.OU ftcrav 1tOÂ.Â.a OÂ.iyot. AaProv toivuv 6 ăva� tftv ava<po
pav Kai civayvous, EUpEV euÂ.oyov va 1tpOO'tU�1J tOV E1tttp01tOV, Oîl va E�E
tUO'lJ îO QÂ.Tj8Es autou îOU cipt.;;1xaÂ.iou. ·o i5f: E7tttp01tOs, Kata tftv 1tp0-
0'tayftv tot:> ă.vaKtos, fcrtE1Â.e tatap-ayacrft µf: cpepµavwv 7tpos tov Kamtl.;;it -
35 µ7tacrlJV 61tou i51stp1pev f.v 'Iacriq> µouµ7tacripTJs i51a tiJv f�cocnv trov Aa
t.;;rov, ov6µan Xatl.;;it Moucrta<pav, 1tpOO'îUîîCOV autov Oîl eu8us va O'TJKC0-
8ij va U1tcl'Y1J Eis BouKOUpEO'îlOV Kai f.�etat.;;ovtas tftv U1t68emv UKptPros
DOMN I A L U I MAT E I G H I CA VODA TN TARA ROMANEASCA 659
1084 măria-sa, li ci pe boierii săi apropiaţi, pe Iordachi hatmanul şi pe fostul

spătar Nicolachi Ruset. Aceşti uneltitori erau doi : întîi Neofit, mitropolitul
acestei ţări, de fel din insula Creta, dintre acei cretani pe care îi înfierează
fericitul apostol Pavel, om tulburător şi sperjur şi chiar din tinereţe suferind 5
de o boală ipohondriacă foarte înaintată, care uneori îl arunca într-o desă
vîrşită manie şi nebunie. Arhiereul, vai de îngăduirea dumnezeiască !
păstorul duhovnicesc, care, păşind pe urmele apostolilor, urma să fie
învăţătorul păcii şi îndreptătorul smintelilor, se face el însuşi cap şi IO
pricină tulburării şi a zarvei. Pe faţă face jurăminte înfricoşătoare că se
poartă cu mare iubire şi credinţă către domn, iar în taină pune la cale
uneltire şi răzvrătire. Apoi, al doilea, Constantin Dudescu 1, fost mare
vornic, minte dintru început nestatornică şi pururea neastîmpărată, nerecu- 15
noscător către binefăcătorii săi, căci către toţi domnii, adică către toţi
cîţi au domnit pe vremea sa, s-a arătat viclean, spinos şi nerecunoscător,
aşa că a fost pedepsit de toţi pentru viclenia pe care a arătat-o, cu toate
Că a văzut binefaceri şi a fost cinstit. Aceştia deci, atrăgînd de partea lor
şi pe alţi cîţiva uşurateci la minte, au trimis la Constantinopol pe un oare- 20
care Ştefanachi 2 , om stricat, nepot al răposatului doctor Manolachi Duchi 3 ,
cu un arzmahzar pe care îl făcuseră în taină, plîngîndu-se sultanului şi aducînd
învinuiri cumplite împotriva lui Iordachi hatmanul şi a lui Nicolachi
Ruset.
Mergînd dar Ştefanachi la Constantinopol şi găsind acolo pe alţi cîţiva l i 25
1085 munteni, slugi boiereşti, croitori şi bărbieri, care erau aşezaţi acolo de
mai mulţi ani, s-a înfăţişat împreună cu aceştia într-o zi sultanului, cînd
ieşise la Eiub, şi i-a dat arzmahzarul 4, avînd şi semnăturile multora care
nici habar .n-aveau de această uneltire, căci părtaşii mitropolitului şi ai 30
lui Dudescu erau foarte puţini. Sultanul, primind jalba şi citind-o, a găsit
cu cale să poruncească marelui vizir să cerceteze temeinicia acestui arzuhal .
Marele vizir, după porunca sultanului, a trimis un tătar-agasi cu firman
către capugi-başa Hagi Mustafa, care se afla în laşi ca mumbaşir pentru 35
izgonirea lazilor, poruncindu-i să se scoale şi să se ducă la Bucureşti, şi
1 De teama lui Constantin Dudescu s-au unit capuchehaiele lui Matei Ghica şi
ale lui Constantin Racoviţă ca să lupte pentru schimbare de domnii (vezi M. Cantacu·
zino, Genealogia Cantacu:tinilor, p. 1 23).
2 Numele de familie al stolnicului Ştefanachi, nepotul doctorului Manolachi
Duchi, este Cremidi. Ştefanachi, deşi grec de origine, a fost de partea boierilor pămîn
teni, împotriva celor greci (vezi articolul lui I. C. Filitti, Un grec romani:tat : Stolnicul
Ştefanachi Cremidi (1 730 - 1 764) în « Revista istorică » 1 ( 1 9 1 5), p. 1 05 - 1 1 1 ).
8 Doctorul Manolachi Duchi a fost ginerele lui Dimitrie vodă Cantacuzino (vezi
. .
M, Cantacuzino, Genealogia . , p. 40).
4 Despre prezentarea arzmahzarului sultanului, pe cînd se ducea la moschee, amin
teşte şi Anton Diedo într•O scrisoare, din 2 iunie 1 753, către dogele Veneţiei (vezi
Hurmuzaki, Documente, IX , p. 8).
2
va •Tiv ava<pEp1J Eic; •Tiv PmnÂ.Eiav. 'Am:Â.9oov 6 Kamtsit-µmicrric; Eic; Bou

KOUpEcrnov Kai KOVEUcrac; Eic; îTtV au9EV'ttKTtV1 UUÂ.TtV ((hatpipovtoc; îOî&
îOU au9EVîOU de; îO µovacrtÎ) ptov MtX,UÂ. pooa) EK6.9T)cr&V OKîcO ftµEpac;
xcopic; va <pav&pcilcrlJ OUî& îO <pEpµavtov, OUî& •Tiv ahiav onou ÎJ Â.9&v, 1tpo-
5 CJµEvovmc; va cruva9potcr9&crt Kai oi e!;co9&v EnicrKonot, Kai ftyouµEVOt,
Kai ăpX,OVîE<;; , Kai îOî& va oEil;TJ •Tiv PacrtÂ.tKTtV npocrmyitv foi napoucriq.
naVîCOV. I:uva9p01cr9EVîCOV Â.otnov amiVîCOV µEîcl îOU au9EVLOU KUîCt îÎJV
2 1 Maiou foptitv tou µqaÂ.ou Kcovcrmv'tivou, tfj Ka' Maiou, cruvfjJ..9 ov eic; titv EK
•,
KÂ. ricriav •fie; µî]tponoÂ.&roc;, 'ttµcoµEVT)V h' 6voµan îOUîOU îOU ayiou, Kai
1753 ',
10 a<pou El;fjJ..9 ov ano îÎJV EKKÂ.T)criav, UVEPricrav Eic; îO K&Â.Â.iov îOU µT)tpo
noÂ.iLOU. Ton: 6 KUÂ.O<;; ootoc; apX,t&p&uc; eppt\jf& îO 7tpocrro1t&ÎOV -cfjc; imo
Kpicr&coc; Kai Â.aÂ.&Vtm; 1tappT)O'lQ. -ca eroc; 'tOî& KpUnta, tl;sµ&cr&v de; µEcrov
îOV EVOoµuxouvm iopoJ..o v xuµov Kai ăpxts& va Ot&p&9is1J Kai va avayKci
SlJ îOV Â.aov, 6n EV pcip&t ă.Â.UîOU ă.<poptcrµou va umiycomv OÂ.Ot de; 'COV
15 KU1tlîSit-µncicrriv va npocrKÂ.aue&m. Kai oev Îl PKE0'9T) de; îOULO, ă.U.a.
Otel va mpcil;u 1t&pt0'0'0î&pov 'CO 1tÂ.fj9oc; li Kai va. tl;ci\jfTJ 1tUpcrov tapa:xfjc; 1086
Kai f:navacrtcicrEcoc;, 1tapayysÂ.Â.&t Eic; 'CÎJV KOUpîî]V va poµpl)crouv 'CÎJV Ka
µncivav, µe npo<pacrtv 6n va ă.KOUO'COO'l •axa OO'Ol oev &upsericrav 1tapov-
îE<;; EV îfj µî]tponoÂ.&l Kai va îpEl;rocrt npoc; îOV pî]9EVîU Kam-csi]-µncicrT)V„
20 LOU 6noiou oi îO'OKaO<ipT)O&c; O.no 'CO ăÂ.Â.O µspoc; oev EÂ.&t\jfUV Kai autoi,
n&ptEpxoµ&VOl EV mic; &yutaic;, va Puiscocrt wuc; LUX,OVtac; Kai µe papoicrµata
Otel va U1tciycocrt Kai UKOUcriroc; · de; -cponov 6nou U1t0 îOU <popou ÎjvayKci
cr9T)KUV noÂ.Â.oi Vcl \jfEUOoµap-rupl)crrocrt npoc; tOV KamtsÎ)-µn<icrT)V Â.EyOVt&c;,
6n tov npoppî]9Evm I:t&<pavciKT)V ft tcrcipa Kotv&c; tov ecrt&tÂ.&v de; ti]v
25 pamÂ.Eiav µe îO apstµaxsciptov. Ka9ooc; Kai 6 Mn<ipµ1tOUÂ.oc; BaKapscrKOU
Â.oc;, µsyac; µ7tavoc;, Kai 6 aO&Â.<poc; îOU I:ts<pavoc;, µsyac; Â.oyo9EtT)c;, Kai
ăÂ.Â.Ot cruv autoic;, µe OÂ.OV 01tOU Î]crav mcrtoi Kai &UX,6.ptcrtot ăp:xovt&c;
îOU auesvtou, OtaV doov tÎ)V 6pµiJv tOU 1tÂ.1)9ouc;, <popriesvt&c; ÎjvayK6.cr8T)
crav Kai autoi va oµo<provl)crcocrt µe touc; 1tOÂ.Â.ouc;. "QJ..0 1 oµroc; KOtV�
30 µqaÂ.lJ tfj cpcovfj oiapepmouvtec; eJ..q ov 6n ă.1to -cov aMsvtT)V µac; Kata
ncivta f:crµev EllX,UptcrtT)µEVOt, Kai µovov E1tpOO'KÂ.aiovto ă.1tO 'COV reropyci
KT)V xatµavov, Kai µciÂ.tO'ta &no 'COV NtKOÂ.UKT)V Pcocrcrstov, µe to va Î]tOV
vfoc; tfj f}Â.tKiQ. Kai apxciptoc;, Kai OÂ.iyov 3uµciJOT)c;. 'EKatriyopoucrav Oe
KUîCt 1tOÂ.Â.a îOV ă.yav L\î]µT)tpcicrKOV M7taÂ.acr6.KT)V, 6n Î]tOV au96.0T)� Kai
35 avaicrX,UVtoc; Kai epÂ.a\jf& tÎ)V 'ttµiJv 1tOÂ.Â.roV apX,OVîroV, X,ropic; Vcl Îjl;&UplJ
6 au8SVîT)<;; .t a Kaµcilµatli îOU" 69&v Kai OÂ.Ol KOtvroc; 'COV f:µtcroucrav.
·o µev J..o rnov Kamtsi]-µ7tacrric; f:�a1tocrtEiJ..ac; -cov tatap-ayacri] Eic;
îO oepJ..E n µe U1tOKptnKa ypaµµata, E1tUVEKUµ\jf&V autoc; 1tUÂ.tV de; '16.crtov,
ii of: pacrtÂ.Eia ayKaÂ.a Kai va EKataJ..ap& KaÂ.&c; 6n OÂ.T) autÎ) fi -capax.i}
40 Kai Îl &yroyiJ E1tpol;&v'tl9TI ă.1to 1tapaKtvftcretc; Ex.9prov, Kai OUî& aµqiipaÂ.Â.&V
⁣ •Tiv ci8cootT)ta tOU auesvtou Matairi pooa, 3si..ovtac; li 6µroc; Vcl O&il;l] 1 087
6n_ oiKovoµEi tei 7tpciyµam 7tpoc; to cruµ<pspov Kai EipT)V01tOt&i Kai Ot&u-
9&tEi tei O'UYKEX,Uµsva, EUp&v &uÂ.oyov va Kaµu µiav 011tÂ.acrtov µ&t6.9&crtV
1 ln ms. a fost f3acnÂ.1Kfiv şi s-a corectat pe deasupra ce altă mînă în aU0EV ·

LLKÎIV.
DOM N I A L U I MATEI GH I CA VODA IN ŢARA ROMANEASCA bb l
cercetînd amănunţit pncma, s,o aducă la cunoştinţa împărăţiei. Mergînd

capugi,başa la Bucureşti, a tras la curtea domnească (domnul petrecea atunci
în mănăstirea Mihai vodă) şi a stat opt zile fără să dea în vileag nici firmanul
nici pricina venirii sale, aşteptînd să se strîngă şi episcopii din afară, şi 5
egumenii, şi boierii, ca în faţa tuturor să arate porunca împărătească. Deci
în ziua de 2 1 mai, praznicul marelui Constantin, s,au adunat toţi împreună �:1�a;
cu domnul în biserica mitropoliei, cu hramul acestui sfînt şi, după ce au
ieşit din biserică, s,au urcat în chilia mitropolitului. Atunci acest bun arhiereu I O
a lepădat masca făţărniciei şi, dind în vileag �e1e tăinuite pînă atunci, şi,a
vărsat veninul ascuns şi a început să aţîţe şi să silească norodul, sub amenin ,
ţare de blestem nedezlegat, să meargă cu toţii la capugi,başa şi să se plîngă,
1086 Nu s,a mulţumit cu aceasta, ci, ca să aţîţe şi mai mult norodul li şi să 1 5
aprindă focul tulburării şi răzvrătirii a poruncit la curte să se tragă clopotul ,
sub cuvînt că să audă şi aceia care n,au fost de faţă la mitropolie şi să
alerge la zisul capugi,başa, ai cărui ciohodari, pe de altă parte, cutreierînd
străzile, sileau chiar cu bătaia pe trecători să meargă şi fără voia lor, aşa 20
că de frică mulţi s,au văzut siliţi să facă mărturisiri false înaintea lui capugi,
başa, spunînd că toată ţara a trimis pe sus,zisul Ştefanachi cu arzmahzarul
la sultan. De asemenea şi Barbu Văcărescu, mare ban, şi fratele său Ştefan, 2 }
mare logofăt, precum şi alţii împreună cu ei, deşi erau boieri credincioşi
şi ţineau partea domnului, văzînd minia mulţimii, de frică au fost siliţi
şi ei să împărtăşească părerea celor mulţi. Însă toţi, îndeobşte, încredinţau
cu voce tare că « de domnul nostru sîntem pe deplin mulţumiţi » şi se 30
plîngeau numai de Iordachi hatmanul 1 şi mai ales de Nicolachi Rusăt 2 ,
din pricină că era tînăr, ageamiu şi cam aprig la minie. Mult însă învinuiau
pe aga Dumitraşcu Balasachi, cum că era obraznic şi neruşinat şi a ' atins
cinstea multor boieri, fără ca domnul să cunoască isprăvile lui, aşa că 35
toţi îndeobşte îl urau 3•
Aşadar, capugi,başa, după ce a trimis pe tatar,agasi la devlet cu seri,
sori de răspuns, s,a întors iarăşi la laşi, iar împărăţia, deşi a înţeles bine
că toată această tulburare şi plîngere se pusese la cale prin aţîţările duşma-
1087 nilor şi nici nu se îndoia de nevinovăţia domnului Matei vodă, l i totuşi, 40
vrînd să arate că treburiele sînt cîrmuite după cum cere folosul obştei şi
că împăciuieşte şi întocmeşte neorînduielile, a găsit cu cale să facă o îndoită
mutare a domniilor 4, precum s,a mai întîmplat şi altădată de mai multe
1 E vorba de hatmanul lordachi başa Mihalopol, socrul lui Matei Ghica vodă.
2 Nicolachi Rusăt era cumnatul lui Matei Ghica vodă şi ginerele hatmanului
Iordachi başa Mihalopol (vezi At. Comnen lpsilanti, op. cit., p. 369).
3 Această revoltă populară este amintită şi de Mihai Cantacuzino foarte pe scurt
în ' lamela rij� BJ.axla�. publ. de fraţii Tumusli, Viena, 1 806, p. 298, şi mai pe larg
în Genealogia Cantacu:iinilor, p. 1 22.
4 Spre deosebire de cronicarul nostru , care spune că sultanul, « vrînd să arate
că treburile sînt cîrmuite după cum cere folosul obştii şi că împăciuieşte şi întocmeşte
'tOOV aueevnoov, Ka0ci>s Kai ă.U„ote 7tOÂ.Â.clKls ey1ve, Kai tOV µEV Matai11
pooa va µeta0fo·u cl7t0 BÂ.axias eis MoÂ.oapiav, tOV OE Krovcrtavtiv pooa
PaKoPitcrav ci7to MoÂ.oapias eîs BÂ.axiav, 010pisovtas crKtµve-uyacn) ciµ
<pottpo1s tOis auetvtms tOV elpT)µtvov KamtsÎ)-µ7tciO"TjV. Kai U7t0 to ăÂ.Â.O
5 µtpos eoe1sev Oîl 7tatOeue'1 µE esopiav ox1 µ6vov tOUs EyKaÂ.ouµtvous,
aÂ.Â., clKOµT) Kai tOUs eyKaÂ.ouvtas. 'Escilptcre Â.017tOV tOV µEV reropyciKTjV
xcitµavov eis Ttveoov, tOV OE N1KOÂ.clKT)V ProcrcrEîov eîs Xiov, tscilptcrev
oµros Kai tOV I:tecpavciKTjV 07tOU E7tf\ye µ& to cips1µaxscip1 Kai ă.Â.Â.OUs îl
Vcls O"UV autcŢ>, Kai tOV Krovcrtavtivov L\ouOEO"KOUÂ.OV, 07tOU et7toµev avrott-
1 0 pro, 6µou µ& tov ui6v tou N1KoÂ.ciKTJV Kai tas yuvaiKas trov· 7tPOs OE tou
to1s Kai tOV I:taUpclKTjV xe1poupy6v, oµou Kai tOV UtOV tOU reropyUKTjV
0"7ta06.pTjV, oi 07tOÎOl ayKaÂ.a Kai va Ticrav ds tÎ)V oouÂ.eUO"lV tOU Krovcrtavtiv
p6oa PaKoPitcra, U7t0l1tteu811 oµros ÎJ pacr1Â.eia Oîl va ÎJO"UV Kai autoi
1tapaKtvTjtai U1tOKpU<p01 tOOV O"KUVOaÂ.rov ti'\s BÂ.axias. CH tsopia oµros
1 5 EO"tU0Tj 0Â.1yoxp6vtos, Eîte101) Kai µetil oua µf\vas OÂ.01 oµou oi eipT)µEVOl
ESOPlO"îOl EÂ.apov tl)v eÂ.eu0epiav tOUs.
co
pT)0eis reropyciKT)s 0"7tU0apT)s, uios tOU I:taupciKT), 8tttp1pev EV
'IacriCJ:) 7tapu tcŢ> Krovcrmvtiv p6oQ. PaKoPitcrQ. otav a7tecpacricr0TJ ÎJ tsopia
tOU, Kai eu0i>s (moi> ecp0acrev EVUs tatap-uyacrl) tOU E1tltp01tOU µ& <pepµa-
20 Vl 1tPOs EVU KU1tlts1)-µ7tciO"T)V Xatsl) Moucrta<pu ayuv, 01tOU eupicrKeto EKEÎ
µouµJtacripT)s 01&. tÎ)V esromv tOOV EO"K1y1aorov, OlU va tOV macru Kai va
tOV 7tUpa0c00"1J eis xeipas tOU tatup-ayacrÎ), EO"te1Â.ev 6 pT)0eis KamtsÎ)
µ7tUO"T)s tO"OKUOUpT)V Kai tOV EKpase va U7tUY1J els tOU Â.oyou tOU' autos
oµroi;, OEV fiseupro 7t60ev, Â.aµpcivovmi; tl)v elOT)O"lV, tÎ)V autl)v ropav Eµ7tp0-
2 5 cr0ev rnu tO"OKa8UpT) eopa7tEtEUO"e. li YEKaµev 6 KU1tlts1)-µ7tUO"T)s µeyaÂ.T)V 1088
cruyxucr1v, oµou Kai 6 Krovcrtavtiv pooai;, tsetasovmi; eii; OÂ.OV tcYiacrt-
ov, Kai di; ta 00"7tlîlU tOOV µeyaÂ.rov apx.6vtrov, EO"te1Â.av Kai eii; oÂ.oui;
toui; op6µoui; Olu va tOV macrouv· autoi; oµroi; µ& Kcl7t010Ui; Tatapous E7tE
pacre tov Ilpoutov Kai Kattcpuyev di; Tatapiav. Mett7te1ta ciKouovmi; on
30 ..1 ÎJÂ.8e Kai Oeutepov cpepµav1 mpoop6tepov 7tpoi; tOV autov KamtsÎ)-µ7tUO"ll V
Kal 7tpoi; tOV Krovcrtavtiv pooa, Oîl ESU1tUVtoi; va tOV euprocrt Kai va tOV
O"teiÂ.rocr1, EO"îOX,cl0"0T) va 7tp0Kpivu µE tÎ)V eu7tei0etav to µetplciltepov tOOV
7tp01cetµEvrov ouo KUKOOV, 1tapu va µeivu U1teu0uvoi; eii; to µeyaÂ.utepov
i:yKÂ.T)µa tf\i; U7tet0eiai;. "00ev autoµoÂ.Î)crai;, cmf\Â.0ev di; pacr1Â.euoucrav
35 Kai U1totax0eii; eii; tÎ)V pacrtÂ.lKÎ)V 1tpocrtay1)v tsropicr0T) Kai aut6i;, Kai µe
til Katpov Î)Â.eu0epcil0ri µ& toi>i; Â.omoui;.
neorînduielile, a găsit cu cale să facă o îndoită mutare a domniilor », banul Mihai Canta
cuzino prezintă lucrurile altfel. Acesta susţine că boierii capuchehaiele lui Matei vodă
s -au unit cu capuchehaiele lui Constantin Racoviţă, care domnea pe atunci în Moldova
şi « prin multă dare de bani au făcut schimbarea domniilor, orînduind pe Gehan să
vie la Valahia şi pe Ghica să meargă la Moldova», <Genealogia Cantacutinilor, p. 1 23).
Într-adevăr, situaţia celor doi domni era precară din cauză că populaţia era nemulţumită,
iar mutarea era singura lor salvare, după cum spune şi Enache Kogălniceanu în leto
piseţul său (vezi M. Kogălniceanu, op. cit., III, p. 226). Despre acest schimb de domnii
aminteşte şi Anton Diedo într-un raport din 3 iulie 1 75 3 către dogele Veneţiei (vezi
Hurmuzachi, Documente, IX1 , p 10).
DOMNIA L U I MAT E I G H I CA VODA I N ŢARA ROMANEASCĂ 663
ori şi să mute pe Matei vodă din Ţara Românească, în Moldova, iar pe

Constantin vodă Racoviţă din Moldova în Ţara Românească, numind ca
schemne„agasi pentru amîndoi domnii pe zisul capugi-başa. Iar pe de altă
parte a arătat că pedepseşte cu surghiunul nu numai pe cei pîrîţi, ci şi pe 5
pîrîtori. A surghiunit dar pe lordachi hatmanul la Tenedos şi pe Nicolachi
Rusăt la Chios, dar a mai surghiunit în acelaşi timp şi pe Ştefanachi, care
se dusese cu arzmahzarul şi pe alţi cîţiva împreună cu el, precum şi pe
Constantin Dudescu, despre care am vorbit mai sus, împreună cu fi.ul
său Nicolachi şi cu jupînesele lor. Pe lingă aceştia, împărăţia a mai surghiunit I O
şi pe Stavrachi chirurgul împreună cu fi.ul său lordachi spătarul, pe care,
deşi se aflau în slujba lui Constantin vodă Racoviţă, împărăţia i„a bănuit
şi pe ei ca aţîţători ascunşi ai tulburărilor din Ţara Românească. Surghiunul
însă a fost de scurtă durată, deoarece după două luni sus-zişii surghiuniţi 1 5 '
toţi împreună şi-au recăpătat libertatea 1•

Sus-zisul Iordachi spătarul, fiul lui Stavrachi, se afla în laşi la
Constantin vodă Racoviţă cînd s-a hotărît surghiunul lui. Îndată ce a sosit
un tatar-agasi al marelui vizir cu firman către capugi-başa Hagi Mustafa„ 20
aga - care se afla acolo ca mumbaşir pentru izgonirea eschiaşilor - ca
să-l prindă şi să-l predea în mîinile lui tatar-agasi, zisul capugi-başa a trimis
un ciohodar şi l-a chemat să vină la dînsul. El însă, nu ştiu cum, prinzînd
1088 de veste, a fugit în acelaşi moment din faţa ciohodarului. li Capugi-başa 25
a făcut mare tulburare, de asemenea şi Constantin vodă, căutînd în tot oraşul
laşilor, chiar şi în casele marilor boieri, şi au mai trimis oameni pe la toate
drumurile ca să-l prindă ; el însă, însoţit de cîţiva tătari, a trecut Prutul
şi a fugit în Ţara tătărească. Mai pe urmă, aflînd că a sosit un al doilea
firman mai straşnic către acelaşi capugi-başa şi către Constantin vodă ca 30
negreşit să-l găsească şi să-l trimită, s-a gîndit dintre cele două rele
să aleagă supunerea ca pe cel mai mic, decît să rămînă vinovat de crima
mai mare a nesupunerii. Aşadar, întorcîndu-se, s-a dus la Constantinopol
şi supunîndu-se poruncii împărăteşti a fost surghiunit şi el, dar după
puţin timp a fost pus în libertate împreună cu ceilalţi. 35
1 În 1 75 3 , cînd Constantin Racoviţă a venit în scaunul Ţării Româneşti, a adus

în ţară pe Ştefanachi şi pe Dudeşti (vezi Mihai Cantacuzino, G enealogia Cantacu�inilor,
p. 123). Medelnicerul Ştefanachi a avut însă un sfîrşit tragic. Peste cîţiva ani, în 1 764,
dnd Ştefan vodă Racoviţă a venit în scaunul Ţării Româneşti, cu ajutorul lui Stavrachi,
ca să sperie pe boieri şi să aibă mină liberă în guvernare, a spînzurat cîteva ore înainte
de intrarea sa în Bucureşti în curtea domnească pe stolnicul Ştefanachi şi a tăiat capul

medelnicerului Iordachi Băjescu (vezi Mihai Cantacuzino, ' loroela r:ij; B 'Aoxla;
(Istoria Ţi!rii Româneşti), Viena, 1 806 p. 303 şi G enealogia Cantacuvnilor, p. 1 40). O
însemnare după un manuscris grecesc ne dă mai multe date despre acest eveniment :
q.ljil;8' 'A7tpl>... 26 �e:u„epcx iJ(Jlpa:. Ilpw„ov ibcpeµa:<Ja:v „ov a„6>..vtxov 1;„e:cpcxviX.x7JV xcxt
&7toxe:cpiX.>.. t<Je: „ov µtSe:>..vt„�lipl) I'e:c.>pyiX.x7J M7tcx�eoxou>..ov e:tc; 't'Î)v a:uee:v„txljv xiX.„c.>
II 6p"a: Tije; xoup„7Jc;. "E7te:tŢa: µe:„Q: "p::iîc; wpxc; ij�6e: µ& µe:yci>..71v 7ta:p iX."a:�7J" e:!c; "o"
'Acpou /..o mov ecp6pEcrav •a Kapaota •ils µE•a0fo·Eros oi KamKEXayta

OEs ciµq>O'tEprov 'tOOV au0EV'tOJV Kai EO"'taÂ.0Tjcrav au'tOîs 'tU q>Epµavta, ÎJ't0tµci
cr0Tjcrav Kai EKtvfi0Tjcrav nap' EKa'tEpOlV 'tOOV µEpoov oi au0EV'tat. 'A/../..' EV
mu0a oi:v npEnEt va napaopaµroµEv EKEÎVO 6nou ÎJ KOÂ.OU0T}<JEV EÎs 'tOV µT]-
5 •p01r oA.i'tTJv OuyKpopA.axias NE6cpuLOv. ME•a •ov 36pupov •ou /..aou 6nou
au•o; Ol ÎJYEtpE KU'tU 'tÎJV fi µtpav 'tOU uyiou Krovcrmv'tivou, Tîj Enauptov,
w 'tOU 3auµa't0s ! ăpXtcrE va nin'tlJ Els µaviav, EnEt81) Kai 6 8E6s 'tOOV EKOt
KÎJ<JEOJV, 6nou mxtros nm8EuEt •ous €m6pKou> Kai tni \f/EUOEt 6µvuovms,
Ka0w; 'tO Ei'.8oµEV no/..A.ciKts, oi:v tppciOUVE va natOEU<JlJ Kai aU'tOV 8tci 'tOUs
1 0 \f/EUOEÎs opKOUs 6nou EKaµvE, Kai µaA.tcr'tU xropis va Pta�E'tat un6 'tlVOs
va oµvuu, EKEÎVOV 6nou EnpEîtE va KU'tUYlVE'tal µ6vov ds 'tcls uno0foEts
'tOU ioiou EnayytA.µa•6s 'tOU, Kai va cp pov'ti�u Ota 'tTJV \f/UXlKÎJV ci:icpEÂ.EtaV
'tOU notµviou Kai 8tc'.t 'tÎJV Pchirocrtv 'tOU iEpa'tElOU, KUi va nacrxi�u va d
PTJVOnotij •a crKcivoaA.a, li 6nou f}0e/..av n po�EVTJ0fl cino ă./../..o us. TotouLO- 1089
1 5 't p07t0ls AOt7tOV, au�avoµEVTJs •iis µavias aU'tOU Îj µEp<ţ 'tij fiµEp<ţ, EOls oi)
scp0acrev Eis 'tOV Ecrxa'tOV Pa0µ6v, 'tEAOs îtclV'tOJV E'teAEU'tTj<JEV µi: SAEEtVOV
36.VU'tOV, xropis va EA01J Eis 'tas q> pEVUs 'tOU, KUV Eis 'tÎJV E<JXCt'tT]V &pav,
Kai 'tOU'tO oxt ppaOU'tepov napu KU'tU 'tTJV UUîÎJV ÎJ µEpav 6nou EKlVÎJST} 6
Mami TJ P68as ano BouKoupEcr•iou.
20 A Y8ENTIA TOY MATAI H rKIKA BO�A EN MOA�ABIA
ElîtoµEv EV 'tOÎs Eµnpocr3EV nEpi 'tOU au3EV'tOU Mami TJ P68a 'tl Vl

•p6mp Kai n6'tE µE'tE'tE0TJ Cino BA.axias Eis Mo/..o apiav, crT}µEtrocrav•Es
6µou Kai 'tlVU ci�t6/...oya 6nou ÎJKOÂ.OU3Tjcrav îtpO •ils µE'ta3E<JEOls. �EîtE
'tat AOtîtOV va EinouµEv 'ta /..omu •ils EV Mo/..o api<ţ au3EV'tias UU'tOU.
25 �Omv EKtvfi3Tj UîtO BouKOUpE<J'tlOU 8tci va U7tEÂ.31J ds 'lcicrtov, oi
tmÎJKOOt •iis BA.axias, acpou doov O'tl U<J'tepOUV'tUl 'tOU'tOV 'tOV aMEV'tT]V,
'tO'tE Eq>CtVTJ va eyvroptcrav 'tÎJV ioiav 'tOUs oucrrnxiav. 'H KU'tÎJq>Eta OîtOU KU
'tEÎX,E •a np6crrona µtKpoov îE Kai µqa/..rov, Kai oi 8aKpuoVLEs 6cp3a/..µ oi
ftcrav oEiyµma cpavEpa O'tl EKU'tcif..a pav, xropis ciµcptpot..i av, 'tÎJV EOtKÎJV 'tOUs
30 cruµcpopav, voµi�OV'tEs civunocpopov K<?i /..i av smpt..a pfl 'tl)V <J'tEpT}<JtV au
'tOU. ·o /..a 6s, OîtOU Ka3' 686v cmo BoUKOUpEcr'tiou EOls EÎs <l>ro�avtov <JUVE-
ExA!Xµrrpc.v 6p 6vov 6 ulji7JA OTCl'.'t'Oc; Î)µwv o:u 8EVT'ljc; xupwc; 'Iw&W7Jc; �TE!jlCt'.VOc; MLXO:�A
' Pixxo�iT�o: �oE� 6aixc; &:rro �ixcn).Euouoo:v ( 1 764 aprilie 26, în ziua de luni. Mai întîi
au spînzurat pe stolnicul Ştefanachi şi au decapitat pe medelnicerul Iordachi Băjescu
la poarta de jos a curţii domneşti. Apoi, după trei ore, a sosit de la Constantinopol
cu mare alai la preastrălucitul scaun preaînălţatul nostru domn , domnul Ioan Ştefan
Mihail Racoviţă vodă), Yezi Spiridon Lambros, 'Ev8uµ7ioEwv �TO L xpovLxwv cr7]µELwµocTwv
cru).).oyli itpwni (Prima culegere de amintiri sau însemnări cronologice ) în !\'foc;
' EAA7Jvoµvli µwv, VII ( 1 9 10), p. 23 1 . Mihai Cantacuzino amintind de sfîrşitul năpraznic
al celor doi boieri, adaugă despre stolnicul Ştefan · chi : « adevărul să zicem, el era om
foarte amestecător, nu numai domnilor şi boierilor, ci şi răpitor de moşiile săracilor »,
iar despre Băjescu spune că a fost « om prea bun şi fără nici o vină », dar a fost
decapitat « numai ca să dea groază ispravnicilor după la judeţe, fiind şi el unul din cei
şeaptesprezece ispravnici » (vezi Genealogia Cantacuzinilor, p. 1 40).
DOMNI A L U I MATEI G H I CA VODA JN MOLDOVA 665
Deci, .după ce capuchehaiele ambilor domni au îmbrăcat caftanele

de mutare şi li s-au trimis firmanele, domnii s-au pregătit şi au pornit
din amîndouă părţile. Dar aici nu trebuie să trecem sub tăcere ceea ce s-a
întîmplat cu mitropolitul Neofit al Ungrovlahiei. 5
A doua zi după tulburarea norodului, pe care el o pusese la cale în
ziua de Sf. Constantin, ca prin minune a început să cadă în nebunie, căci
Dumnezeul răzbunărilor, care pedepseşte curînd pe sperjuri şi pe aceia ·
care fac jurăminte mincinoase, precum am văzut foarte des, n-a întîrziat
să-l pedepsească şi pe acesta pentru jurămintele mincinoase ce le făcuse, t·O
chiar fără să fie silit de nimeni să jure, el care trebuia să se ocupe numai de
treburile păstoriei şi să îngrijească de folosul sufletesc al turmei sale şi ·de ·
J 089 îndreptarea clerului, şi să se silească să potolescă gîlcevile ce s-ar pricinui
li
de alţii. Aşadar, nebunia lui crescînd din zi în zi a ajuns la cel mai mare l 5
grad, cînd în sfîrşit a murit în chip nenorocit, fără să-şi mai vină în fire pînă
în ultimul moment, chiar în ziua cînd a pornit Matei vodă din Bucureşti 1 .
DOMNIA LUI MATEI GHICA VODĂ ÎN MOLDOVA 20
Am vorbit în cele de mai sus cum şi cînd Matei vodă a fost mutat din
Ţara Românească în Moldova, amintind totodată şi unele fapte însemnate
ce au avut loc înainte de mutare. Urmează deci să vorbim de celelalte fapte
legate de domnia acestuia în Moldova.
Cînd Matei vodă a pornit din Bucureşti ca să se ducă la Iaşi, norodul 25
din Ţara Românească, văzînd că pierde pe acest domn, şi-a dat seama de
nenorocirea sa. Întristarea de pe feţele celor mici şi celor mari şi ochii
lăcrimaţi erau dovezi vădite că şi-au dat seama fără îndoială de propria lor
nenorocire, socotind că plecarea lui era greu de suportat şi foarte păgubi-· 30
toare. Norodul, care pe drum de la Bucureşti pînă la Focşani alerga cu inimă
1 Cu privire la îmbolnăvirea mitropolitului Neofit merită să dăm şi versiunea

banului Mihai Cantacuzino, care ni se pare mai aproape de adevăr. Acesta spune că
« peste trei zile ( de la mişcarea populară ), bolnăvindu-se vlădica şi chemind doftorul,
au mituit boierii greci pe acel d oftor, şi, dindu-i tari doftorii, şi-a ieşit vlădica din
minţi ». Ei au recurs la astfel de măsuri ca să aibă posibilitatea să răspîndească ştirea
că mitropolitul, cînd s-a pus în fruntea norodului nemulţumit, a fost nebun (G enealogia
Cantacu:tinilor, p. 1 22 - 1 23 ) . Acest mitropolit a avut o activitate bogată ; sub păstoria
lui s-au pub'icat mai multe cărţi însemnate religioase ; a fost şi el însuşi scriitor (vezi
N. Iorga, Istoria literaturii în secolul al XVIII-iea, voi. I. Bucureşti, 1 90 1 , p. 5 1 4 - 5 1 5 ,
f i Istoria bisericii romdneşti, ed. a 2-a, Bucureşti, 1 93 2 , p. 63 , 1 3 9, precum ş i Ghenadie
Enăceanu, Mitropolitul Ungro-vlahiei Neofit I, în « Biserica ortodoxă », Ii ( 1 876), p. 3 1 5
fi urm.). De menţionat că atît Enăceanu cit şi Iorga susţin că Neofit a murit în 1754,
pe cînd cronicarul nostru spune că a murit chiar în ziua cînd a pornit Matei vodă
din Bucureşti, adică în iulie 1753. Apoi, după cum am văzut, Neofit n-a terminat «în
linişte păstoria », cum crede N. Iorga (p. 1 3 9).
D"'(Q /\1.0Q:>B.01/\lD:XD/\'Q 'Qi\ 5Q603dDlL 3�D1.09dJL3, · 5 1J.�� Ql 5}3 5roJ3"'(3l lD/\}3
Al,Lrf T)i\ /\OlJdD/\OĂ.OlL Ql 3.0(l):Xl,t..03, "/\OA9dX /\Ql DdD.O.O?l /\0/\9rf 5Dl/\O/\l,td>ţ>
'A(l)ld?d>.O /\C!>l /\D13X?i\(\.0' Al,11 3.0(1))11,l.03, "f\(l)lJ?rfl.OOg /\C!>l n11.J.19dng Al,11 QlL"Q
/\OO:Xl,tlL<) Ql U.OC!Jdd>D"'(Ş 'Qi\ 3.01.0J?ID3llţl <A(l)Jl;>Ogi\(\.O > /\DJAXĂ.D"'{lL.OQ3 Al,11 1rf SJ>
/\l.OIJ./\9dcb Al,11 /\!3lL}3 /\O"'("'{'Qrf. (J 'AIJ.rf'{9l /\DlOlLJ?:X 1rf /\1.0IJ.M}dcb Al,Ll
: 5D:XĂ.J?A'Q 5n19D:Xl"'(IJ.l 1n:x 5n19n.001 5T)l 5!3 ro.ol,tl/\DlL'Q T)i\ /\369lL 1n:x l"'(J?cb
-3:x 91 5p ro"'(J;>.l..g ş 91 îJ" AQlD/\(\g mAp 5cr>JL 'mnrf1.oog T)l 1n:x rnro.oC!Jdd>D'{1
ADlQ 'Aro9:xl.J.JLQ ArogJ;>1"'(1X 8 I A<!>l Anrf90.o Ai:Ll Al,llQD 1rf 1n:x 119 3lll3 31go
'A<Og9�1 /\(l))l).9d3lL<) !D)I A<!>)IĂ.D/\'Q Aro11,t.1 mdDJLţ> AroA?rf13:X3lL1 A<!>l 5oodJ;>g °"
001 AOd)l'g 91 1rf 5ndJ?.Ol 51J.1 5nJrfD/\(\gţ> 51J.1 Aodx�;i 91 5n1AoAJd)IJ..o.o '3.DDJ'l
-rng1 31go '001 ADJXotl\o"'(DĂ.3rf Al,11 U.OC!Ji\(\DX îJ" 3.0la."'(?61.t A1g 5ng9g la.JDl
-nw 9 n1om D'{Q 1w ·5ndJ?.ol 51J.1 mnrfl,iM3J.. îJl 5p AQrfDMDd>ţ> A0'{"9Ă.3rf
/\D.OU/\?�OdlL1 'JOrfDlOlL 10'{J?Ă.3rf }O 531/\D.Ol,idmirfl.J."'(lL 1D)I '590/\(\Dd3)1 1D)I /\<!>cD
-3/\ 513�1,td 5pX3Ao.o 1rf 5odn?. 001 001901 nrfl.J.1.0J;>1g 91 AO'{Q 5!3 1ollo)l�:ngi;> se
!D)I 101m9mgJ..nd 1013<) !D)I An.01.J.s9o'{O:XH, "QOlQD 59d1nJL 001A?6QD oorfJg
-10i;i 001 Al,trfogo)l}O /\D.OQO '51.J.1d90)1 5IJ.)lll/\36QD 5IJ.1 AOJ.Ola."'{JL Al,11 Sro3"{9ll
51J.1 51.J.19n1 Al,1.l.. l.J. JL AIJ.A9rf 1n:x ADJrf Ai:Ll !D)I 5101901 5QdlL 1n:x 'OOJ?"{O)llN oo
-1 J..v , QOl /\DJ.OU'{)l)l1 A l,11 !D)I Qorf9 '5'Q1D)ldC\lL QlL<) /\O/\?rfrodd>310lL'Q !D)I /\Oi\
-?rfop)l3)1DlD)I AOlll,J"'(DlL AQ)lll/\36QD ro1.on1. "? 91 !D)I 3d<)3 5ndJ?.Ol 51J.1 "rn oe
-Dl.OJ?lD)I AIJ.10mo1 Al,11 5p T)l/\O)I · 1.J.s.oJJLdo:x.031g ArolJ?rfrnog Aro1J?1odng 5n
1601 -111 n �1 QOlL9 5nrf90.o 5nd?lOdJL 51J.1 l,lgn"{l.J.g li Ao1d9rfl.J.11d1 Ql '5oOlLC!Jd0A'Q
5ngJ?l"'(lX (!)l)IOD)l3!? 5p A3.ol.J.1Al,i1n:>l Aro9:>ll.J.JLQ A<!>l nrf90.o � IJ."(Q 1D:>l l,l g13JL
-1 '" IJ."?rfrorfudş AQQ3X.o ADdJ?.01 ADJrf 3dQ3 llQ 51s1.J."{i;> m"13 ·d t,i1nlL 9 1n)l
3Xp QOlL9 ADJXotl\01nJ..3rf Al;l,lQD A l,11 !D)I 13X?. 5rorfg 'AUlJ?lrol"'{S'Q /\1.DDl.DJ?l SZ
-D)I ADJrf 513 /\DdJ?.Ol Al,11 3d <)3 îJ" T)'{D)IĂ.ţ> !D:>l '591 0n 9 5ro"'{9g1d>rfDA'Q 1Dl3/\
-Jncb TJ"'l'l"Q '13d?d>ntg A1!? '50A3rf9odro3s nd?lDJL AQl 59dJL S<? '501go 5910 9
llQ 531/\0JJTIO/\ '5DJ3)IO'{Ă. 1D:>l 5T)1.ol.J.dX 5ngpL'(Ş 1rf An.ollsC!Jd3llL3/\'Q llQ !D)I
'101lL91/\Ş }O /\D.OUdJ?XŞ llQ A3riQOlL}3 'Q/\ Ql /\QlLlO"( lD/\}3 /\Qllld3ll
"l.OQOĂ.IJ.�1 Ql 53d?lDlL 101ĂP, !O J<!>GD:X '/\OĂ.9"{ 51J.1 OZ
-3dJ.? 51J.1 AQl îJlD)l c.!?30 c.!?1 ms.0Qo1rfo�1 1n)l A1.oro1orf9 .sn:x şg Ql 'A13Xdp
Jrol.O?dD3G Ql T)lD)I D/\9)1!3 ,lD)l /\Şrf Ql 'QoJ..d o01rfl.J.g QOl /\l.O(l)}Orf9 ,SD)l Ql
/\QdlLrfD"'{ 1D:>l D/\9)1!3 ,lD)l Ql /\OlDl.O?dl.J."{lL c.!?lOD? /\Ş /\3�13Q?. QOlL9 '59dlDlL
QOl 00/\}3)11 Al,111.J.rf1rf Dl/\J?lL TJlD)l !D)I /\Q}O /\1.D<!>0X3gOlLQ 'Qi\ ro..tr� 'Aotn lJ.�3.
·n1Xn"{g "1 !D:>l S(!)0D:>l DGQDl/\Ş 1n:>l 5<!>)11drnu 3.0031A?GQD 500A9dX 5QO"{'{OlL SI
QOlL9 00/\}3)11 '001/\?SQD SQdlDll /\QJO '/\Ul/\?GQD i\ 1.D(l).0 1,l l/\Dll{lOdll T)i\ /\OG"{IJ.�ş
QoJL9 '"ro1uo1A1 "<!>1 5oosl,i'lu TJ13rf 1n)I 5Q0And>1d3u 5ro3�J?1ndnu TJ13rf AoA9ds
/\Q)lll/\3GQD /\Ql 5p /\3G'{IJ..0! 3 OOJ'{OOJ. , g)l 1g tu " /\IJ.lAJ?'( la.tl\}., /\U)IJ?'{O/\ n��:�·�z
-n w AQl /\DĂ.p !D)l /\O.OlQO'.I /\OdQ/\D�?'{ V , /\Ql /\O)ll/\'{?l.OOll /\DĂ?rf 3.0Ul.O?l
-D:>l3lL'Q QOlL9 'AU.OJ?lLrl-l;l.)11un:>l AQl 5mAOA?rf.oodu D)l3!? C?!? 5nd?rfl;L /\3tl\1d1? Ol
-1g1 'AJ?lD'{DJ 513 ş g SoA3rf9Xd3 , ·10"?rfJ.. 1.J.i$\.o 5od?11 3GJ?:X 513 10rfs1dJ?o'(oJL
/\D.O� /\IJ./\9Do1D)ll!? !D)I /\1.0Jd)I 531/\QOlla.J !O !D)I l,lg13ll1 '/\01.DJ?J. 5p /\3.DDSID::f
90 5ro;:r /\OlAJ;>g1g liArfJ?)I 'QA 3.00Dll?. "1 !? 'noJAD�ro<f> QlL'Q 5n1AOJJXdy,
·nrnorfndnu 1n)l 5rnoDlLJ?A1:? ArolAJ?lL'Q l,lA 10:>l �
/\Ol� QOlL9 'AIJ.li\?GQD /\OlQOlOl Di\?, DdJ?.Ol � l.Jsla.d31.0<) T)i\ 10111n /\D.OlLflJ?l.01 s
060 1 QOlL<] 5oOAJ3:>lŞ ' l,JArod> l,J1 U'(J?Ă.3rf 'lDli\<!>dDlD)I T)i\ 91 5p IJ Ao..to3cb?lD)I 'rnroJ..
-9cbDlD)I 'J?A 11 O'{"'(P. 5p şg 531/\0X?. l;l.rf '5001 /\910D� /\Ql J31/\0'jJAD'{Dl '30/$l
-p g1 501.on:>l?, QOlL <] 5 1J.Xntl\ 51J.1 mnrfl,t.A 1)1 'Qd l.J.i\(\g<;> T)l 1rf Al,11D3& 3& J?)I /\Ql
/\01)1}0 5p /\D.DQO/\l)liJ 'QOlQD /\1.DIJ.li\1?/\(\.D 59dlL /\DJgdD)I /\T)dDGD)l şri /\OX3dl
M O'l l .LS::n n :::> I H D V:::> I N OM :::> 999

DOMN I A LUI MATE I G H I CA VODA. T N MOLDOVA 667
curată ca să-l întîlnească, făcea milă tuturor celor ce priveau, prin durerea
inimii pe care fiecare o arăta. El îşi deplîngea soarta şi, neputînd face alt-
1 090 ceva, li blestema cu glas tare pe acei care au fost pricina ca ţara să piardă
un astfel de domn, care era o alinare şi o mîngîiere pentru toţi. 5
Începînd de la Focşani, Matei vodă făcea mereu divan, pînă ce a ajuns
la laşi, deoarece în fiecare loc erau în număr mare acei care îşi căutau drep
tate. Ajungînd la Galată, a stat acolo douăsprezece zile, aşteptînd pe capugi- 1 0
başa ; el a făcut aici mare postelnic pe Alexandru Suţu, iar agă pe Mano
iulie
lachi Ipsilanti. La 22 iulie a intrat în oraşul de scaun cu mare alai, fiind 22< 1753 >
de faţă numeroşi pămînteni care au ieşit să întîmpine pe domn, fi.ul acelui
domn care stăpînise părinteşte timp de mai ml.\lţi ani aici şi în Ţara Româ- J:5
nească. Au ieşit, zic, să întîmpine pe un fiu care a păşit întocmai pe urmele
părintelui său şi a arătat a fi pe deplin după chipul şi asemănarea creato
rului. După chip, prin felul său plăcut lui Dumnezeu de a cîrmui, iar după
asemănare, precum explică sfinţii părinţi, cineva s� egalează cu Dumnezeu
prin cuvîntul virtuţii. 20
Este de prisos deci să spunem că pămîntenii s-au bucurat şi au căpătat

nădejde bună şi plăcută, socotind că acest fiu, în comparaţie cu tatăl, nu
se deosebeşte, ci pare neîndoios a fi acelaşi ; cu toate că el a găsit ţara
Într-o stare foarte nenorocită, totuşi avea aceeaşi mărinimie pe care o avusese 25
şi tatăl său. Este drept că a găsit o ţară aproape pustiită, deoarece totalul
·
1091 locuitorilor 1 a ajuns la optsprezece mii de oameni, adică a treia parte 1 1 -�fi;._
�umărul dinainte, �ăci-populaţia; din pricina dăril�r prea grele, s-a risipit.
-
Pe fîngă. -această- stare � ţării, a mai găsit şi curtea domnească din laşi arsă 30
de foc şi prefăcută în cenuşă, de asemenea şi biserica Sf. Nicolae, precum
şi singura fîntînă a oraşului, care se afla lîngă curtea domnească, zidită
fiind de neuitatul domn, tatăl său. Apoi au mai urmat în tot timpul acestei
primăveri neîncetate ploi vijelioase şi ruperi de nori şi trăsnete, încît revăr- 3 5
sîndu-se rîurile mari au pricinuit mari stricăciuni semănăturilor ţării. Cu
toate acestea, Matei vodă n-a vrut să slăbească mărinimia sa, nici nu s-a
înfricoşat comparînd slăbiciunea cea mare a ţării cu greutăţile cele mari
şi cheltuielile prea multe pentru nevoile imediate şi neapărate, nici n-a 40
spus : « Cum am s-o scot la capăt Clf optsprezece mii de supuşi, dacă se
- uşura _ dările şi cum am să fac faţă la atitea şi atîtea nevoi ? »
vor
Împreunînd înţelepciunea cu o oarecare îndrăzneală, sau mai bine
zis înţelepciunea cu mila, a luat hotărîrea să uşureze pe supuşii săi de 4 5
dările prea grele. A hQtărît ca sferturile să nu se ia la nesfîrşit, ci numai
de patru ori pe an. A suprimat pogonăritul, ca sa nu mai fie de loc în
------- -- - --- -
1 E vorba doar de cei impuşi la bir, figurînd în sămile vistieriei.

668 CRONICA G H ICULEŞTILOR
'tel 7tup1toÂ:r1µtva µep11, 8topil;oV'tac; tmcr'tU'tllV tov omcrSev elp11µevov ă.p

xovta ATWTl'tPUKTtV l:oOtcrov tOV 61tOÎOV EVtauSa EKaµe µeyav Kaµtvap11v.
"'Eypmve ypaµµata ele; C>Â.TtV tllV tcrapav 7tÂ.Ttpocpoprov touc; 07tTtK6ouc; 8t'
acra touc; EÂ.cicppcocre µf; cr1tÂayxva olKnpµrov, oui. va l1tavacrtpacprocrtv oi
5 cpuyaoec; Kai OtecrKopmcrµtvot, KaSroc; Kai ă.pxmav euSuc; va bmvepxcovtat.
Trov 01tOicov ypaµµatCOV to icrov eivm ă�tOV va cr11µeicoSij tvtaUSa. li
ll:ON TQN rPAMMATQN OITOY ErPA\J'EN o MATAIH BOAAI: 1 092

EU: OAOYI: KOINnl: TOYl: ErKATOIKOYI: THl: TI:APAI:
TOY KAE>E TIINOYTOY
10 ·ocrirotatot KaS11youµevoi trov ieprov µovacrt11 picov, tvnµ6tatoi ăp-

xovtec; Kai µa/;iJ..11 8ec;, Kai popVtlCOl tOOV xcopicov, Kai 1tUVtec; ol Â.omoi ty-
1CUt01.K01. tOU tO'l.VOUtOU (oetvoc;).
"'Ecrtco ele; e'iBTtcriv crac;, t7tet8it Kai 6 "Ay10c; E>eoc; tcproncre 'tov Kpa
îat6tatov itµrov PacrtMa Kai µăc; EÂETtcrE titv auSevtiav tfic; 'tcrapac; 'taUtTtc;.
1 5 tOV 7tp01tatop1.1COV Kai 1taîptKOV µac; Sp6vov, 7tpOîOU va EÂ.Scoµev âK6µTt
eixaµev ypa'ljltt tote; nµicota'tOtc; Kai mcrLOtc; itµrov ăpxoum KaîµaKaµ118ec;,.
0TtÂ01tOtouvtec; autoîc; îll ocra a7tecpacricr9Ttcrav 1tapa îfi<; tµfjc; auSevtim;
va. cpuÂ.attCOVtat Kai va. UKOÂouSouvtat aKptProc;, Kai touc; E1tpOcr'ta�aµe va.
crteiJ..co m Kai 7tpoc; oµăc; îO icrov EKeivcov îOOV ypaµµa'tCOV µac;, Ota va. Kata-
20 J..6. PTJ 6Â.Tt Îl tcrapa tOV crK01tOV µac;.
EicreJ..S6Vîtc; of; Kai itµetc; E>eiq:i EÂ.E<fl txSec;, tij KP' îOU 1tap6vtoc;
� 1;;wu 'louÂ.iou µ11voc; ele; tOV auSEV'tlKOV µac; Sp6vov, of;v EÂ.ei'ljlaµev va. Kciµcoµev
< > eiOTtO'l.V 1tpoc; 1tUVtac; oµi'ic;, on E1tet8it Kai 6 Âoytcrµoc; Kai crK01toc; itµrov
C>J..coc; 01.0Â.OU elvm va. oei�coµev &J..eoc;, EUcr1tÂayxviav Kal tJ..acppcocrtv 7tpoc;.
25 titv 'tcrapav, va. ÎJ�Eupete on îll oocriµata tfjc; Ptcrnapiac; U1tE<pacricraµev va..
1ttptEXOVtat ele; tecrcrapa crcptpta îOV XPOVOV, Kai OXl 7tEptcrcr6tepa, Kai
C>crov eivm ouvatov SeÂ.oµev 1tacrxicre1. va crăc; eÂ.acpprocrcoµev Kai 1tEptcrcr6-
tepov, KaSroc; Kai îropa tpyaÂ.aµev 'to cruv11Smµevov B6criµov îfic; vfoc;
auSevtiac;, 61tOU ovoµut;etm 1tOKÂOVOUÂ. crîayouÂ.ouyt, xcoplc; Kaµiav îtpQ-
30 crSftKTtV Kata îTtV crouµav toO 7tapeJ..S6vtoc; crcpeptou, IJ 7tpocr9etOVîCl<; µ6- 1093
vov to oÂ.iyov lKeîvo 61tOU ft1tE<pacricrS11 va. OiOE'tat Kai ele; ta tcpe�fic; crcpep-
ta, Ka9roc; ele; 7tÂ.ci'tOc; cri'ic; tcpavepcocrav ol KaîµaKaµ11oec;.
Titv y6crnvav 1tciÂ.iv, ayKaÂ.a JCal va tcruv11SicrST1 a1to touc; 7tpo fiµrov
auSevtac; µeptKf:c; epopee; 7tpoc; EVOEKa 1tapaoec; îO 7tp6Patov, îropa EUcrîtÂ.ay-
35 XVtsoµEVTt Îl auSevtia µou, a7tecpamcre va eivm µ6vov 7tpoc; 1tEVtt 1tapaoec;
Kal ox1 7ttptcrcr6tepov.
To 7toyovapitov, µf; oÂ.ov 67tou ol ă.pxovttc; µac; KaîµaKliµTt8tc; f:7tp6-
1..a pav Kai to &pyal..av tcpttoc;, Ptas6µevo1 Ol.a tîtv avayKTJV tflc; vene; au
Sevtiac;, <l>crav 67tOU Titov O'UVTtStcrµtvov 860'1.µov cmo ăA.J..ouc; auSevtac;,
'40 itµetc; oµcoc;, crtoxas6µevot on eivm µeyciÂTt aotKia va 1tÂ.TJpOOV1J nvac; Kal
7tOyovapitov, ovtac; apKetov to paopapitov 67tOU KciSe evac; OtKaicoc; KatO..
tOV Kap1tOV toO aµ7teÂiou 7tÂ.Tt POOVE1., aµft 7tpoto0 va i.Oij tov Kap7t6V, vO..
7tÂ.TtPOOV1J 7tOyovapitov OUl µ6VTJV nlV yflv, Kai µaÂ.tcr'ta 61tOU 1tOÂ.ÂaKt<;
cruµpaivet KCli cpSeipetat Kai 6 1CClp7toc; ft1t0 1tciXVTtV, fi ft1t0 XUÂ.asav, Kai
45 xavet 6 âµ7tEÂ.Oupyoc; Kai tOV K61tOV Kai 'tll E�ooa toU âµ7teÂ.iou, Kai yvco-
DOMN I A L U I MATEI G H I CA VODA JN MOLDOVA 669
viitor. A dat poruncă să se reclădească îndată tot ce a fost ars, orînduind

ispravnic pe sus-zisul boier Dimitrachi Suţu, pe care l-a făcut aici mare
căminar. A trimis scrisori în toată ţara, înştiinţînd pe supuşii săi de toate
uşurările făcute din mila sufletului său, pentru ca să se întoarcă fugarii
�- --- - - ·---�---- · - · - - - - - - - - -·--- - - - -- - · ··----- - - -�-- · . - · -- .. -
şi cei risipiţi, precum --aiji

- jnc��ţ_ş_� se_ întoarcă. Copia acestor scrisori
_ _ 5
· fi r� ti � ici. li
merită să e t cu
1092 COPIA SCRISORILOR TRIMISE DE MATEI VODĂ

CĂTRE TOŢI ÎNDEOBŞTE LOCUITORI AI ŢĂRII,
DIN FIECARE ŢINUT
Preacuvioşi egumeni ai sfintelor mănăstiri, preacinstiţi boieri, mazili I O
şi vornici ai satelor şi toţi ceilalţi locuitori ai ţinutului (cutare).
Aflaţi că, deoarece bunul Dumnezeu a luminat pe preaputernicul
nostru sultan şi ne-a miluit cu domnia acestei ţări, scaunul bunicului şi
tatălui nostru, încă înainte de sosirea noastră în ţară scrisesem preacinsti- 1 5
ţilor şi credincioşilor noştri boieri caimacami aducîndu-le la cunoştinţă
hotărîrile domniei mele, care trebuie păzite şi urmate întocmai, şi le-am
poruncit să vă trimită şi vouă copia scrisorilor noastre, pentru ca toată
ţara să afle gîndul nostru. 20
Sosind şi no�.cu mila lui Dumnezeu, ieri, la 22 ale lunii iulie, în scaunul �n��e
nostru domnesc, am ţinut să vă înştiinţăm pe voi toţi că deoarece şi gîndul
şi scopul nostru este să arătăm cu totul milă, îndurare şi uşurare faţă de
ţară, să ştiţi că am hotărît ca dările vistieriei să fie cuprinse numai în patru 25
sferturi pe an şi vom căuta, cit va fi cu putinţă, să vă uşurăm şi mai mult,
precum şi acum am scos darea .obişnuită a domniei celei noi, ce se numeşte
1 093 ploconul steagului, fără vreo adăugire faţă de suma sfertului trecut. li Am 30
adăugat numai puţinul acela ce s-a hotărît să se dea şi la sferturile viitoare,
precum caimacamii v-au făcut cunoscut pe larg.
Iar goştina, cu toate că pe timpul înaintaşilor noştri domni s-a luat
în chip obişnuit de cîteva ori, cite unsprezece parale de oaie, totuşi domnia
mea, avînd milă de voi, am hotărît acum să nu fie mai mult de cinci parale. 35
Cit despre pogonărit, cu toate că boierii noştri caimacami s-au apucat
de l-au scos anu� acesta, grăbindu-se din pricina nevoilor domniei noi,
ca o dare obişnuită de pe timpul celorlalţi domni, noi însă am socotit că
este o mare nedreptate să plătească cineva şi pogonărit, fiind destul vădră- 40
ritul pe care fiecare îl plăteşte potrivit cu rodul viei sale, dar cum să plă
tească şi pogonărit numai pentru pămînt, fără să cunoască rodul, cînd
se întîmplă de multe ori ca rodul să se strice de brumă sau de piatră şi
proprietarul viei să piardă şi munca şi cheltuielile făcute pentru vie l Recu- 45
pi�OVtEi; A.ornov 11µEii; autiJv tÎJV UOLKiav, um:<pacricmµEV Kai EcrT)KcimaµEv

to 1tOyovaphov tEA.Eicoi; va µiJv dvat, OUtE va ovoµ6.�Etat Eii; to tl;iii;,
1tEpi 'tOU (moiou Kai xpucr6PouA.A.ov StA.oµEv KaµEL, OLU va µiJv dvat 7tMov
auto to 06crtµov.
s ·oµoicoi; Kai to paKapitov to KaA.oKatptv6v, 67tou to cbv6µacrav K6vt-
tcrav, µf; tO VU EYVcOptcrEV ÎJ UU3EvtlU µou tÎJV crtEVOXCOpiaV Kai UOUVaµiav
01tOU EXEL KatO. -ro 1tapov ft -rcr6.pa, Kai µ6.A.tcrrn ovrni; Kai auto EVU acru
vftStcrtOV 06crtµov, EUcrJIA.ayxvicrST)µEv µf; OAOV to papoi; Kai oucrpacrLUKîOV
<pop'riov 61tou f:xoµEv Eii; tiJv EK1tAÎJ pcomv t&v PacrtA.tK&v 7tpocr-ray&v, Kai
1 0 -ro f:cruyxcopiJcraµEv Kai au-ro OLU va µiJv dvat cmo tOU vuv Kai di; -ro tl;iii;,
apKOUµEVOt va KUPEpvftcrcoµEv -rai; xpEiai; •iii; auSEvtiai; µf; µ6vov ta cru- l i
VT)9tcrµEva Kai OtCOptcrµtva oocriµarn. 1094
Ilpoi; îOUtoLi; crăi; oiooµEv EÎOTJO"LV Kai ota -rf:i; KAUKEi; µf; -rf:i; 01tOÎEi;
criii; EVCO:XÂ.Oucrav oi Îcr1tp6.PvtKOl -r&v -rcrt VOU'rCOV, Eii; opywµa, Eii; Stpoi;,
15 Eii; KO'lftµov l;uA.cov Kai Eii; ăA.A.ai; XPEiai; -r&v €8tK&v rnui; 6crmticov, ta 6-
noîa Kai ăA.A.a 1tap6µota 7tp6.yµam µiJv ovtai; U1tO<pEp-ra di; ftµăi;, EOcOKa
µEV cr<poopav 7tpocr-rayiJv Eii; toui; tcr1tpapviKoui; 01tOU eBtopicraµEV va 1tp0-
crtxrocrt va µiJv criii; EVOXAÎ)crouv Kat ouotva -rp61tOV µf: totaurni; ayya
piai;.
20 'A"A.A.' OUtE -ro Kpacri 01tOU f:cruviJStcrav µEptKOi t&v lcr1tpapviKCOV va
P6.A.A.wcrt µf: piav Eii; -ra xcopia Ota va 1tCOAii'rat, OU'rE au-ro Eii; to el;iii; va
µÎJ ')'lVlJ .
Ta poucrcptna, Kai o&pa, Kai ·�EpEµEoEi;, 01tOU -ro 1tp6-rEpov itcrav,
va ),Ei\jfCOO"l Kai auta tEAEicoi;, Kai oihE va ava<pEpS&crt 1tAfoV, clÂ.Â.a va
25 crPccrSij Kai -ro ovoµ6. 'rCOV. Kai oxt µ6vov tei ăcr1tpa, U,i....A.' UKOµT) Kai ai
CiÂ.c01tEKEi; Kai �Epoa�6.8Ei; Kai El n ăA.A.o îOlOUtOV, 01t0U crUVT)Si�oucrt µE
ptKOi KUK6tp01t0l va oiooucrt Ota va KUtU1tUîOU0"1 toui; 7ttcoxoui; Kai va
Ota<p3Eipoucrt tÎ)V OtKatOcrUVT)V. Ou-rE EK -r&v EVî01tlWV µEy6.Â.cov apxovtcov,
OUtE tic -rrov Pwµaicov, O.A.A.' OU'rE 6 xatµavoi;, OU'rE 6 µeyai; 1tOcr'rEAVtKoi;
30 fi 6 µeyai; Ptcrn6.pT)i;, fi 01t0toi; ăA.A.oi; Kai Civ dvat, va µÎ)v exouv ăoEtaV
va Â.aµj3civoucrt 1tap' OUOEvoi; Kaµiai; A.oyiii; poucr<pen, on iiµEii; StA.oµEv
rnui; EAEEî -rov KaS' fva Ka-ra -ro µt-rpov •iii; oouÂ.EucrEci>i; tou µf: �qcopt
crtov f:A.coi;.
'EKEîvoL 61tou Myovrnt -rcroK6yta rnu -rmvournu Kai ăÂ.Â.ot dp7tayEi;
35 01t0U E1tEputatoCicrav avaµErn�u crai;, ap1t6.�ov-rEi; Kai -rpci>yovtEi;, Kai 1tl
vov-rEi; xwpii; Kaµiav nÂ.T) pcoµiJv, eocilKaµEv cr<poopav 7tpocrrnyÎ)v Eii; rnui;
Îcr7tpapviKoui; va 1tpocrtxrom KaA.roi; va eµ1to8i�©Vtat Kai va OtIDKCOVtat
oi tOtOUîOt. Kai ioou 01t0U oiooµEv li Kai uµîv 1tpocrrnyi;v Kai ăOEtaV, o- 1 095
rnv iOfj-rE nvai; îOlOUtoUi; 01t0U va 1tEpt1tUîOUO"LV Eii; -ra xwpia, va U1t6.-
-40 Y TJ'rE EU9ui; va ocilcrE'rE ElOTJO"l V Eii; 'rOV icr1tpapvtKOV tOU -rcrtvOUîOU, Otcl
va cr-rEiAl] va toui; crTJKIDcrlJ , Kai va CÎ1tOyEµicrouv 'rcl ocra E<payov xcopii;
1tATJ pCOµÎ)v, ăxpt tvoi; cboCi, Kai va toui; 1tatOEucrcocrt Kai µf; papBt
crµ6v. Eiof: Kai of:v EUpE'rE OtKatocrUVTJV a1tO 'rOV icr1tp6.pv1KOV, ovrni;
i'.crcoi; oi îOlOUîOl OOUAOt lOtKOi rnui;, 'rO'rE va sA.Sl] €vai; E� uµrov va
45 1tpOcrKÂ.au3ij di; -ro otPavt -rfji; au3Ev-riai; µou, Kai StA.oµEv crn:iAEl va toui;
q>tpcoµEV, Kai PEPatco3EvtEi; roi; ăvSpco1tOt KaKoi Kai Cip1tayEi;, 3eA.oucrt Pta
cr3ii va criii; 1tAT) pwcrouv omA.ă Kai StA.oucrt 1tatOEUSii Kai µf: aMEV'rtKÎJV
7tatoEiav, E1tEl0Îl Kai 6 crKon6i; µai; dvat OlT)VEKroi; ota •itv O.vanaumv, Kai
DOMN I A L U I MAT E I G H I CA VODA I N MOLDOVA 67 1
noscînd dar noi această nedreptate, am hotărît să ridicăm cu totul pogonă

ritul, să nu mai fie, nici să se pomenească în viitor. Vom scoate şi hrisov
pentru ca darea aceasta să nu mai fie.
Văzînd domnia mea în ce strîmtoare şi neputinţă se află acum ţara:, 5
ni s-a făcut milă şi, cu toate îndatoririle foarte grele pe care le avem pentru
îndeplinirea poruncilor împărăteşti, am iertat de asemenea şi văcăritul de
vară, numit cuniţă, fiind şi acesta o dare neobişnuită, ca să nu mai fie de
acum înainte, mulţumindu-ne să ne chivernisim treburile domneşti numai
1094 cu .dările cele obişnuite li şi orînduite. 10
De asemenea, vă înştiinţăm şi despre clăcile cu care vă supărau isprav
nicii ţinuturilor la arat, la seceriş, la tăiatul lemnelor şi la alte treburi ale
propriilor lor case, precum şi despre alte asemenea lucruri, pe care noi 1 5
nu le putem îngădui, că am dat straşnică poruncă ispravnicilor numiţi de
noi să fie cu băgare de seamă, să nu vă supere sub nici un chip cu astfel
de corvezi.
Nici vinul pe care unii ispravnici obişnuiau să-l pună în vînzare cu 20
sila în sate, nici acest lucru să nu se mai întîmple în viitor.
De asemenea, poruncim să dispară cu desăvîrşire ruşfeturile, darurile
şi geremelele ce erau mai înainte şi să nu mai fie pomenite, iar numele
lor să fie şters, şi nu numai banii, ci încă şi vulpile şi zerdavalele şi cele- 25
!alte pe care obişnuiesc să le dea unii rău-crescuţi, ca să calce drepturile
săracilor şi să strice justiţia. Nici boierii veliţi pămînteni, nici boierii greci,
nici hatmanul, nici marele postelnic sau marele vistier sau oricare altul
să nu aibă voie să primească de la cineva vreun fel de ruşfet, căci noi 30
îl vom milui pe fiecare cu o milă deosebită, potrivit cu slujbele sale.
Cit despre acei care se numesc ciocoi ai ţinuturilor şi alţi hrăpăreţi,
care umblă printre voi, răpesc, mănîncă şi beau fără nici o plată, am dat 35
ispravnicilor poruncă straşnică să fie cu băgare de seamă ca să-i oprească
1095 de la acest lucru şi să fie urmăriţi. Şi iată că vă dăm acum şi vouă li poruncă
şi voie, cînd veţi vedea astfel de oameni umblînd prin sate, să mergeţi
îndată să daţi de veste ispravnicului ţinutului ca să trimită să-i ridice şi 40
să plătească tot ce au mîncat fără plată pînă şi un ou şi să-i pedepsească
cu bătaia. Iar de nu veţi găsi dreptate la ispravnici, că s-ar putea să fie
slugi de-ale lor, atunci să vină unul dintre voi să se plîngă la divanul domniei
mele şi vom trimite să-i aducem. ,Şi dacă se va dovedi că sînt oameni răi 45
şi hrăpăreţi, vor fi siliţi să vă plătească îndoit şi vor fi pedepsiţi şi cu o
pedeapsă domnească, deoarece ne gîndim mereu la bunăstarea şi la tihna
672 CRON ICA GH ICULEŞTI LOR
KaA.itv Katuataatv tÎ}V s8tKÎ)v crai;. dul. to 6noiov Kui t8tropiaaµev Ei<; Kci
Se t<JlVOUtOV U1t0 Eva ăpxovta i.anpapvtKOV ăstov Kai mat6v, 8tci. va Kt>
pepvii 6 Ka3Eii; to tmvouwv 6nou E8topia3TJ Kuta to npenov, t6aov Katci.
to Vtsliµt tOU t67tOU va aiii; 8tacpEVOEUOU<Jt U1t0 toU<; E<JKtUOE<; Kai va µT)
!) tOU<; acpÎ)VOU<Jt va naipvouv Otacpopov papu 8ta ta ăanpu, 6nou aă<; oa
VEisoU<JlV di; tf:.; ava:yKE<; aa<;, napa µ6vov ta OeKa npoi; OcOOEKa tOV xp6-
vov. Ka&o<; KUi 8ta ta sc'.f:>a ft ăA.A.o, E'itt EXEtE 8u1 1t0UATJµu, va µi}v to�
acpÎ)VOU<Jl Va ta 1tUtpVOUV X,Wpi<; auµcproviuv ttµJi<;, µÎ)tE napaKUt(I) U1t0
tÎ}V ttµi}v 07tOU XPÎlsOU<Jt, O<JOV Kai Ota tÎ}V EOtKÎJV au<; Kat6.<Jta<JlV va aă<;
I O OOTJYOU<Jl Kai Va aă<; Kupepv&m Ka3ooi; 7tpE7tEt, cpuA.6.ttOVtE<; Kai X,UAtVOUV
tE<; 7tUVt0tE tai; tEXVtKai; navoupyiai; 6nou 1tPOSEVOU<Jl sTJµiav di; tÎ}V Pt
attupiav.
"03Ev EO@piaaµEv KUi Eii; auto to t<JlVOUtOV tOV . • 1 Ota va dvat
.
1.mtpaPvtKO<; KUi cppovttati)i; crai;, •Cf:> (moi(!> EOcOKUµEv apKE'tÎ}V µliSTJatV

1 5 KUi npoa-rayi}v Ota va m:pt7tatfj 1tUVtOtE El<; 'tO 't<JlVOUtOV, Kai va dvm
ăypunvoi; Kal tmµEA.i}i; di; 'tO va UKOU1J •a<; KpiaEt<; 6nou EXE'tE, va aă<;
OtKatcOVTJ Kai vei. crăi; tsimisTJ, di; oA.a KUi µciA.tatu Eii; -rf:i; 't<Jt<JAE<; 6nou
KUµVEtE li avaµEtaSU au<;, Ota va 1tATJpcOVEtE ta ooaiµata au<; xropii; 'tÎ}V 109/i
sTJµiav tfii; Ptattapiu<;. dta of: 'tOV K01tOV 6nou KciµvEt oul. A.6you au<;, tfo-
.20 opiaaµEv ·cE:aaupei; napa8ei; Eii; to yp6m -ro 1taA.m6v, ftyouv ouo napa8ei;
toU ianpapviKOU KUi ouo Ota ta eso8u 'tWV ăA.A.rov sA.otU<JT]OWV OîtOU fl3E
A.uv otopta3fl &.no tÎ}V Ptattupiuv. Toutou<; oµroi; toui; teaaapoui; napaOE<;
Eii; to yp6m va toui; oiOE'tE µ6vov EÎ<; 'tei. -rE:aaupa acpepta tou X,p6vou,
Ei.of: di; ăA.A.a aKatpuop81vapta 8oaiµata, Ka3cili; -rropu Ei<; -ro noKA.6vouA.-
25 atayouA.ouî, Kai Ei<; -ro µnui'.paµ-7teaxem, otav dvai Katp6<;, napavro a1to
evu nupav di; to yp6m va. µÎ} 8i0e-re, au.: oute tinote<; ăA.A.o nepiaa6tE
pov va µÎ) OiOEtE.
Oi lanpO.PvtKOt oaa XPEt6.sOVtat Otci tÎ}V tpoqn'lv tÎ}V EOtKÎJV tOU<; Kai
'tWV ă.A.6yrov Kai t&V OOUAWV toU<;, tO<JOV lStaV 1tEpl1tatro<Jtv Ei<; tO t<JlVOU-
30 tOV, O<JOV Kai Ka3i)µevot Ei<; tei. 6anitta t(l)V, oA.a va tei. ayopasroat µf;
ăanpa, 6µoiroi; Kai oi ăÂ.AOl sA.otO.<JflOE<; 61tOO -f19EÂ.OV tUXEl Otroptaµevo1
µf: ooaiµata. Kai El<; KOVtOÂ.oyiav, OUtE eva &ov va µÎ)V EX.1J KUVEi<; esou
aiav vei. nap u xropii; auµcproviav ttµfli;, Kai xropi<; 1tÂ.f1proµÎ}v OUtE va 1tclp1J
npăyµa OîtOU va XP il �u 1tEptaa6tEpov Kai va 1tÂ.flpcO<JTJ OÂ.tyffin:pov, Otel vei.
35 A.oyisetm µ6vov on to E1tiipe µf: ă.anpa, O.A.A.a Katci tÎJV auµcproviav 6nou
KaµEt, Kai Kata tÎ}V ttµi}v 6nou X PÎlsEt to 1tpiiyµq. EtOl va to 1tÂ.flpcOa1J
Kai o:x:i 7tapaKatro. El8f: Kai toÂ.µfialJ nva<;, ii ia1tpapv1Ko<;, ii ăÂ.Â.o<; aÂ.ous
µnaaTJi; va crăi; EVO:X:Â.ÎJcrlJ tÎ}V îtÂ.fov 1tapaµtKpav EVOX,AT]atV, EU3U<; va
EÂ.9EtE µf: Sr'.tppoi; va OcO<JEtE saÂ.oµnav, EnEtOÎ} Kai to 8tPavt tf\<; auSevti-
40 ai; µou dvut UVOtKtOV 8ta vei. eupi<JK'IJ Kcl9E eva<; to 8iKat6v tOU. Kai toui;
tOlOUt ou<; 3E:Â.EtE tOEi'. Ott oxt µ6vov 3eA.oµev toui; Pta<JEt va aă<; 1tÂ.TJpffi
<JOUV 8mA.ă, UAÂ.a Kai µeyaÂ.roi; 3eÂ.oµev opytaSfl Kat' autrov. "'Etm vei ii
SEUpEtE pepuiroi;.
�Otav Â.otnov A.a li Pete EiOTJmV Kai nJ..ri pocpopiav 8ta to EÂ.Eo<; 6nou 1 091
45 EOEtSEV Îl auSevtia µou 1tpo<; uµăi;, va xap07tOtf19fltE KOtvro<; dnaVtE<;, Kai
Î}youµEVOl, Kai ăp:X:OVtE<;, Kai o{ Â.Ot1tOi llîtÎJKOOt, EUX,aptatOOVtE<; tq'> 0Ay{(!>
1 Loc alb în ms.
DOMNI A LUI MATEI G HICA VODA JN MOLDOVA 673
voastră. De aceea am numit la :fiecare ţinut cite un boier ispravnic vrednic

§i credincios, pentru ca :fiecare să chivernisească ţinutul la care a fost numit
cum se cuvine şi după nizamul ţării, să vă apere de eschiaşi şi să nu-i lase
să ia dobîndă mare pentru banii pe care vi-i împrumută cînd aveţi nevoie , 5
ci numai zece în doisprezece pe an. De asemenea, cînd aveţi de vînzare
vite, dobitoace sau altceva, să nu-i lase să le ia fără să vă tocmiţi asupra
preţului şi nici mai jos de preţul pe care-l merită. Cit despre starea voastră,
să vă călăuzească şi să vă ocirmuiască cum se cuvine, oprind şi înfrînînd 1 0
totdeauna vicleniile dibace care aduc pagubă vistieriei.
Deci am numit ispravnic în acest ţinut pe 1 ca să aibă grijă de voi.
. . .
I-am dat destulă îndrumare şi poruncă să umble neîncetat prin ţinut, să 1 5

vegheze şi să asculte cu grijă pricinile voastre, să vă facă dreptate la toate
1096 şi mai ales la cislele ce faceţi 1 1 între voi şi să plătiţi dările voastre, fără
să :fie păgubită vistieria. Iar pentru osteneala ce face pentru voi, am orîn
duit patru parale la leul vechi, adică două parale pentru ispravnic şi 20
două pentru cheltuielile celorlalţi zlotaşi, care vor :fi numiţi de către vistie
rie. Aceste patru parale la leu să le daţi însă numai la cele patru sferturi
ale anului, iar la alte dări extraordinare, precum este acum ploconul
steagului şi peşcheşul bairamului, cînd se va strînge la timpul său, să nu 25
daţi mai mult de o para la leu şi nici altceva să nu mai daţi.
Ispravnicii să cumpere cu bani tot ce au nevoie pentru hrana lor,
a cailor şi a slugilor lor, atît atunci cind umblă în ţinut, cit şi atunci
cînd stau acasă. La fel să facă şi ceilalţi zlotaşi, care vor :fi numiţi pentru 30
dări. Pe scurt, nimeni să nu aibă voie să ia nici măcar un ou fără înţe
legere asupra preţului şi fără plată. Nici să ia vreun lucru care valorează
mai mult şi să plătească mai puţin, numai ca să spună că l-a luat cu bani,
ci după învoiala făcută şi după preţul pe care-l merită lucrul, să-l plătească 35
şi să nu dea mai puţin. Iar de va îndrăzni cineva, :fie ispravnic, :fie vreun
alt slujbaş, să vă pricinuiască cea mai mică supărare, să veniţi îndată fără
sfi.ală şi să daţi jalbă la divanul domniei mele, care este deschis pentru ca
:fiecare să-şi găsească dreptate. Şi veţi vedea că pe aceştia nu numai că-i 40
vom sili să vă plătească îndoit, dar ne vom şi supăra mult pe ei. Să ştiţi
că aşa va fi.
1097 Deci, cînd veţi lua li cunoştinţă de mila pe care domnia-mea a arătat-o
faţă de voi, să vă bucuraţi cu toţii, şi egumeni, şi boieri şi ceilalţi supuşi,
mulţumind bunului Dumnezeu, căruia să vă rugaţi pentru sănătatea şi 45
'
-r;ng /\Qd lD)I S9d u 1f Sodod>9lL<l/\1;? 1n)I npdng ndg9d>.o 11lt19"{l1.1h.9 QOlQD Q.1
lt/\1)ld> � l?" 'Q"{D )IA1:? !ff)I "/\od319/\ 1 31A.9 nd?1:? S p /\QdlD)I /\Q)lld3rl r.1.1tqd 1m g
Q/\ ·�:n g /\ D.OOO C)3"{ 1.D Dg Sp U B"{ ?lL1? îJ" 9 1 S ! 3 001 S91lt19"{ ltth.9 S(J.1 /\ 1.o3t\ Of>
-)D/\ O.O Ai.t)IJ.}O /\i.tl 3.olt1i,tj? 'wnrll,t/\ 3{l.OJ;I S!Ot\)IC\lL n.oooX.oJ?lL 1D)l S(l)3.0J;ll.oDl
-n)I SCJo" 131A.9 Snd?1odlL .s(J.1 n.ope ltd3i.o9 SltlLC)"{ S(J.19n 0011,teorlndnlL-r;> 1n)l
Snd )lp S !J. 1 )I? . 1D)I ' 1.o1)l 1 J Sp S(l)?. i.tlQD 1D)l 3.oltf;C)O"{O)llt/\O .o '/\D}gDg"{OW Sp
Sn1Xn'm QlL"Q 001001 S(l)3.0?BDl3rl S!J.1 �g Sll/\?TI0/\3J " QOJO SY,19n OOlJ;ll"{ld>
-TI DlL 'ng9g lt}DlD W QOl Sol/\OC)3l/\3BQD '/\D}XD"{H Sp A3gldl?l!? 'S(JlQD 00A.0S St
-o.o 1D)I (]Ol 'ng9g ltd9A.ltdJ OOlA?BQD oorl12101.? QOl AD}rlltgolL"Q Ao1d9)l SQdlL
A l.t1 J?l3rl 'SoA9rl3A.1! 0 01 001001 d lul,trl ' Y.(l)z nArl9g lt1"Q1od1n1nyx� H ,
V VOS: HIV.LV W AO.LN3 0 AV AO.L

3:0d.LH W 'JHUZ 3:HN WOV 3:VldA)I
:iH.L :rvIW HVO ll V NV3:AOA3VI'.NS: 3:13 3:H.L ld3 U or
·Snd?l(l)/\l;? S(l)3�J?l /\1.o1)ll.O �rl 3.oltrl}l� 1D)I

AO!OlL9 /\Ql '/\O.OlQO :i /\Oldll}.rlltyr /\DAT} All<!Jdll AQl '/\3TI0ll!3 /\3f;D9dll 1D)l SC!J
'Altd1)l/\1TID)l �g /\1>A?TI 'A9)lllDrlrfndA. /\DA.?rl All<!JdlL 'Alt)l1)l/\/\D(l)J. /\Ql /\O)llAdJ?X
-DlL /\DA.?rl 'AoXdDlD}d V, AQl Alld1)lllDlg /\DA?W " AltdJ?f;DllD /\DÂ.?TI 'A013"{}D
-na QOlQD AQJO �g /\Ql 'A0!?1)ld /\lt)lJ?l.0/\(1))1 /\Ql. /\O/\DTil"9X 'AltD"("9llW /\0/\!l Sl
860 ! -/\DlD/\(1))1 /\Ql. 1n)l AU)l1)llD(l})I All)l1)l"{OADW AQl. : SoO)l}/\dog 00g 'AltdJ? li 11D1g
Alt<!JdlL '/\DDl}gO)lDd /\O"{OO!?J?d /\Ql. /\Ul?BOAO"{ /\DĂ.?rf 3TID)l3„ ·Sol/\Oll?dll QOl.
/\D}XOl.lll� �rl 'Sood?l(l)l�ţ> S001 Sp A3)1(l)g?, S ţ11 SD}l/\OXdJ? SD"{J;IĂ.3rf Sţ>.L
· S(l) }t\DllD ţ)"{"{OlL 'J '3lO"{"{ţl /\D/\lA.i!
A�g 'J 'AlLlA?f;QD AO?A Dl\?, QlLJ? /\00)11}.lL<} Ql SQdlL ll?TIDXd3rl 1D)l ld}lll3l Ol
Ao1go101 !D)l n1nrlrl1)ldA. DlQDlOl 119 S�BU"{1? mAp 1D )I ·mlt19dgod>D Ai.t"{
-"{OlL �rl /\(l)l')OA w1 AC,91 SoO)l}AgndlLD! S001 SQdlL !D)l 3/h.ndA.?. ţ>lQD "Q.L
•
,A)l OO }"{ OOJ . 1Ă.i\ih.1>'
AOJ'tAO {, Ei::
ESLI
"A01A1)lgtg �rf 1Dl3A}d)I ţ>/\ liX?. S10A?rlrlndJ..3,t S101 SnDl}.BOO"{O)l1;,J l.trf 9 DA!
'Sn}d m1D1 g SY,1 D)ltg<!J)l · AQl Sp 1n)l Q.ed>ndA. îJA A3rlD�J?lDodlL? unrlrlJ?dA. <iJ)l s 1
-ll/\3BQD ll/\9dnlL <91 /\? DA?rlrlndfaJ.. 'Q l D"{Q /\1.oC!>f;XD'(OID l?" "Qlg 1D)I
·SnD SnpnolD)l Sţ>1 Sp 1ox
-1/\ltdp 1nx 10Xo.0Y, 3f;Dp 1:JA lD)l AlD(l)dd>J?"{� ?rl 1D)l S03"{?. ?rl SnD (l)AJ?lL? A3rl
-(!>Anei> J?A 1:Jl!? 'S9'(D)l lD/\}3 119 3l3d')3�l}. ţ>A Snrl S9lLO)ID 9 'SolAQorln/\OgA?
Q03E) 'S !J.�� Ql Sp 1DX · /\Q/\ QOl QlLţ) 1nx S"Qrl<} SQdlL /\3TID�}3g? S03'( ?, /\OA}"{9 Ol
1Xg ug 311Je.onXoi.o Sn.o tOA9W "A3rlOlL!3 (l)d?l(l)AJ? SC!JBD)I 'Aomxrn 9 1 1:Jl.D)l
FJX /\QlD/\Og Ql. J?lD)l SDD 1)llDTI}DOg 'Ql. 313/\C!Jdlt'(lL T)/\ 'S3l/\(!>l:>lOlLţ> '31!J.d
-olLrll.t 1?" J?lg SnD A }DllAd?gO)l Al.t1 1D)l SnD AD}3"{0og Ai.tl 3l3�J?ll(l)l 1:JA 1nx
Sn.o AD}DDlADd> Al,t1 QlL1? 3l3�C!J1g s001 1?" 'Sn1dn11D1g S(J.1 1>1nrl1Dog J?l IJBD
-1d01g /\OO'(?B S!J,A.O'( }l 3l3d<)3�1.t Al,l.rl 1?" Ql ?rl 'SDD /\QO/\ /\Ql Sp SQO/\lL s
-m1 SoO"{"{!> Aod319dlL 313X13 A"Q 1nx 'SnD S3J)llOl.D)l S?l Sp 1n)l SnD SoolL91
S001 Sp 3l!J.BX(l)jDrlld3lL J?A 313�7)1110)1 T)/\ AOA9W "3101/\J;llL DllL3dl1)ll.3TI'Q 1D)l
'Dl3B1)ll3TI"Q !J.eXn'(od> lDOO"{?B (l)d?l(l)/\1;,) "Ql D"{Q 1D)I l,l.gt3lL� 'Snrl SD}lA3BQD
S!J.1 S(l)3DC!J3d3i.o SY,1 1n)l Sn13J..9 S IJ, 1 d�lL<} 3lY,'(D)IDdDlL l?" AO!OlL9 AQl '<930
M 01 I.LS310:>IHD V:>I NOM:> H9

DOMNI A LUI MATEI GH ICA VODA I N MOLDOVA
statornicia domniei,noastre, căci toate cele de mai sus se vor păzi totdeauna
neschimbate. Numai să căutaţi să vă adunaţi la locurile şi la căminele voastre
şi dacă mai înainte aţi avut fumuri în cap, pentru că nu ştiaţi cum se
vor orîndui dările vistieriei, să le alungaţi din închipuirea voastră, să vă .5
vedeţi de treaba şi de chiverniseala voastră şi cîştigînd să vă puteţi plăti

dările voastre după putinţă şi după dreptate, precum am spus mai sus.
Gîndiţi,vă singuri cîtă milă am arătat faţă de voi, dar să ştiţi că şi de aici IO
înainte, cu voia lui Dumnezeu, vom avea pentru voi gînd bun şi o s ă vă
bucuraţi de milă şi de uşurare şi să şedeţi în linişte şi în pace la casele
voastre.
Şi pentru ca să fie păzite toate cele scrise în scrisoarea domnească
de faţă , am poruncit să fie trecută şi în condica vistieriei, pentru ca acela 15
care nu va respecta cele scrise în ea să fie judecat la divan.

23 iu lie
1 753, iulie 23 1 753
Aceleaşi lucruri le,a scris şi ispravnicilor ţinuturilor cu multă străş,

nicie. Într,adevăr, astfel de scrisori şi astfel de tetbir şi merhamet sau că 20
nu s,au scris altă dată de un domn de curînd venit către supuşii săi sau
că s,au scris foarte rar.
Boieriile cele mari le,a dat celor mai vrednici, cit s,a putut mai nime,
1098 rit. A făcut mare logofăt pe Radu Racoviţă, fost vistier, li doi vornici :
pe Manolachi Costachi şi pe Constantin Balş ; hatman pe Costachi Razu 2.'5
'
iar pe fiul acestuia Vasile, mare spătar. Mare vistier a făcut pe Aristarh'
mare paharnic pe Enachi, fost mare grămătic, iar mare căminar, cum am
spus şi mai înainte, pe fostul agă Dimitrie Suţu, pe care l,a cinstit cu o
stepenă mai înaltă.
DESPRE PLECAREA LA CONSTANTINOPOL A DOAMNEI 30

ZOE, MAMA DOMNULUI MATEI VODĂ
Prealuminata doamnă Zoe, mama acestui domn, după răposarea întru

domnul a fericitului întru pomenire domn Grigorie vodă, soţul ei, trăia
în Ţara Românească, unde domnea Matei vodă, preaiubitul ei fiu. Fiind 3.5
acesta mutat din Ţara Românească în Moldova, l,a urmat şi dînsa pînă la
laşi. Dar din pricina durerii sale prea mari şi fiind nemîngîiată, şi,a pierdut
sănătatea de mai înainte şi, suferind de îmbolnăviri dese, a cerut încuviin,
ţare de la măria,sa, fiul său, să plece la Constantinopol şi să petreacă cîtva 40
timp la aer mai prielnic pentru sănătatea ei. Şi cu toate că despărţirea
vremelnică de preaiubita sa mamă a fost pentru măria,sa grea şi de nesu,
crtacrt1:; tfjc; <j>tAOCHOpyotcltT)c; autou µT)tp6c;, O.A.A.' E8eT)O"E vâ. aicr3av9fj Îl

Kapoia toU taUtT)V tTtV ă.AyT)OOVa, chcrav 61tou Î) ăKpa sscrtc; toU UltKOîi
q>iA.tpou Kat11vayKacrS11 va Kclµ1J cruyKata9EcrtV Ele; n)v EKsÎJtT)O"lV 'ti'jc; µT)
t poc; autou.
s 'EKtv1;911 A.ornov 1tpoc; 6oornopiav tij tpitTJ tou I:EmEµppiou µ11voc;
3 �t:i7s�P�lou µEtcl 1tOAAfjc; 1tp01t0µ1tfjc;, O"UVOOEucravtoc; autîj tOU au9EVtOU eroc; li Ele; to 1099
ÎEpOV µovacrtÎ)ptOV tOU raA.ată µEtcl Kai tfjc; SKAaµ1tpOtcltT)c; autoO OoµvT)c;
I:µapayoac;, ev µcyaA.o1tpEcrtc1t1J ao9EvttKfj 1tapata�Et, cruvaKoA.ou9ouvtrov
1tclVt(J)V t&v apxovtrov Kai apxovncrm'.ov. "'Ev9a O"UVEUCllX T)9EVtEc; tv EKElVlJ
10 tîj &cr1tsp'*, 6 µtv a0Ssvt11c; tv a9uµiq. 7toA.A.ij S1tEcrtpE'JfEV Ele; n.acn µEtil
t&v 1tEpi aut&v, Îl of: µT]tT) p autoO, S1tEUXOµtVT) autcp ta aicrta, ÎJKOAOU-
9T)O"EV SKEiSEv titv Moutopiav tT)c;.
' E1tEtOit tv11xfJS11 ii pacrtA.Eia EK tfjc; Kotvfjc; cpiJµTJc; tTiv O.�t6tT)ta Kai
KaA.iJv Kup&pv11mv Kai ta S1tatVEta tm'.)(Etpf)µata toO Matai11 p6oa, 1ta-
1 5 pEKtVÎ)ST) va 'YPcl'JflJ 1tpoc; aOtOV <pEpµavt, µf: to 01toiov 7tp&tov µf:v tov
E1tatVEi 01a tiJv EOapEcrtov 010iKTJO"lV tf\c; tcrapac; Kai OEUtEpov tov 7tpo
tpE1tEt Kai tOV tm9EpµaiVE1 Etc; to va clKOAOU9îj Kai Ele; to &�fjc; tOV au
tOV tp61tov tfjc; KaA.fjc; 01otKÎJcreroc;. 'IB01) Kai ii µEtaq>pamc; toO <pEpµaviou.
M ETA<l>PM:II: TOY TIPOI: TON MATAIH BOdA <l>EPMANIOY
20 ' EKAEKtf: EV toic; Î)yEµ6crt t&v xp1crna.v&v, crtuA.E trov µEyaA.rov tf\c;
cpuA.fjc; trov Ele; 'I11crouv mcrtEUOVtCJlV, ao9&vta. tfjc; M7toyoavia.c; Mata.iT) PoE
P6oa., Ei'.11crav croi ta t&A.11 aya.Sa.
"Ecrtro de; Ei'.OT)criv crou, on cicpou iJA.ef)S11c; tTiv a.09Evtiav tfjc; MoA.
oa.piac;, tOU KO.tel KAT)povoµiav Î)µ&tlpou KtiJµa.toc;, ă.KouoµEv Kai ytVOOO"K0-
25 µEv on f:v 1tavti 7tpă.yµa.n E<p&p911c; Kata tiJv pa.crtA.tKÎJV Î)µrov S&A.T)crtV Ka.i
cip&crKEta.v, l>1tepacrms6µ&voc; touc; 1ttroxouc; Ka.i µEta.xeipts6µEvoc; tp61touc;
&i.pT)VtKouc; Kai E1tCll <pEA⁣ 1tpoc; titV cruva.�tV t&v &i.Stcrµ&vrov &i.crOOT)µclt(J)V
tfjc; tcrapac;, tfic; 61toia.c; tac; U1t09EO"Etc; epa.A.ec; Ele; Ka.A.Tiv Ka.t6.crta.crtv, Otop
Scilcra.c; ta 1t6.vta. EV cppovf)cr&t Ka.i 6p9ij Kupepvl)crEt, Ka.i 1ta.pa.µu9ouµ&voc;
.30 tOV Ot&O"K.Opmcrµ&vov ⁣ Otacpopa li µ&pT) pa.yiav, Ota tOV 01tOioV epa.A.Ec; I 100
1tăcrav tmµ&A.&ta.v Ka.i µ&ptµva.v Otel va tOV E<j>EAKUO"TJc;, Ka.i va tOV cruva.
Spoicruc;. Tiepi to6tou Emcrtro9T)µEv Ka.i E1tAT) pocpopiJS11µev Ka.i tropa. ci1t6
nvoc; mcrtou 1tpocrcil1tou 61tou E1tav&crtpacp11 a.ot69&v, Ka.i t6crov EK tfjc;
U<pTJYÎJO"E(J); tOU pT)S&vtoc;, ocrov Kai EK tfjc; ayy&A.ia.c; t&v 1t0AAWV ecp9a.crEV
35 de; tâ.c; PacrtAtKac; ftµ&v UKoac; 5tt crµtKpuvac; tOV ap19µov trov crcpf:ptrov,
EOt6ptcr&c; to µaA.1 µtpi µ6vov Ele; t&crcrapa. crcp&pta. tOV xpovov Ka.i Ott µt
toUtoV tOV tp01tOV OXl µ6vov &upov ăV&O"lV Kai clVcl1t0.U0"1V oi 1ttCJl'.)(Oi,
a.A.A.a 1tpoc; tOUtotc; µf: to va OtEOOST} Îl q>Î)µT) tfjc; Ka.A.f\c; crou KUPEPVÎJcr&roc;
Etc; ta 1tEpt� tfic; tcrapa.c;, foa.vfjA.S.ov U1tf:p tac; t&crcra.pac; x1A.1aoac; EK trov
40 payuiorov tfic; tcrapa.c;, 61tou Tjcra.v 01&crKopmcrµsvo1 1tpoc; ta µf:pTJ toO Xo
n viou Ka.i tfjc; Aexia.c; Ka.i Ct1tEKat&crtaS11crav va SÎJO"CllO"lV ⁣ tTiv 1tatpi0a
touc;. Me titv tota.6tT)V q>p6vtµov Kai KaA.iJv 010iKTJcrtV, EPEPairocr&c; Ka.i Ka
t&crcpă.A.tcrec; titV KaA.itv U1t0AT)\jf1V Ka.i &UVOta.V Kai to va.sapi 01tOU exoµEv
7tp6c; crE, Ka.i ÎJ�tcil9T)c; tfjc; pamA.1Kfjc; Î)µrov EOap&crtÎ)crEroc;. Ei5yE Kai 1ta-
45 A.tv &Oy&.
DOMNI A LUI MATEI G H ICA VODA IN MOLDOVA 677
ferit, totuşi inima sa a trebuit să suporte această durere, deoarece căldura

prea mare a dragostei de fiu a fost nevoită să cedeze la cererea mamei sale.
A pornit dar la drum la 3 septembrie, fiind însoţită de multă lume, 5 •
precum şi de domn, care a petrecut-o cu un impunător alai domnesc pînă li 3 septembrff>
< 1753 >
1099 la sfînta mănăstire Galata, împreună cu prealuminăţia sa doamna Smaranda
şi cu toţi boierii şi jupînesele lor. Iar după ce au luat în acea seară acolo
masa, domnul s-a întors cu multă mîhnire la Iaşi împreună cu cei din 10
furul său, iar mama sa, urîndu-i cele bune, şi-a urmat drumul mai departe.
Aflînd împărăţia ce spunea lumea despre vrednicia, buna cîrmuire
şi faptele vrednice de laudă ale lui Matei vodă, a fost îndemnată să-i
scrie un firman, în care în primul rînd îl laudă pentru buna cîrmuire a 1 5
ţării şi în al doilea rînd î l îndeamnă cu căldură s ă continue ş i în viitor
în acelaşi chip buna sa cîrmuire. lată şi tălmăcirea :firmanului.
TĂLMĂCIREA FIRMANULUI TRIMIS LUI MATEI VODĂ

Alesule între domnii creştini stîlp al fruntaşilor neamului celor care 20
cred în Hristos, domn al Moldovei Matei vodă, :fie-ţi sfîrşitul fericit.
Să-ţi fie cunoscut că de cînd ai fost miluit cu domnia Moldovei, stă
pînirea noastră prin moştemire, auzim şi ştim că întru toate te-ai purtat
după împărăteasca noastră voinţă şi plăcere, ocrotind pe cei săraci şi strîn- 25
gînd în chip paşnic şi cuviincios obişnuitele dări ale ţării, aducînd în bună
stare treburile ei, îndreptînd totul cu chibzuială şi bună ocîrmuire şi
J JOO mîngîind raiaua risipită în felurite 11 locuri, de unde cu mare sîrguinţă şi 3()
grijă ai atras-o şi ai adunat-o. Despre acestea ne-am încredinţat şi acum,
afiîndu-le şi de la o persoană credincioasă care s-a întors de acolo, şi
atît din povestirea amintitei persoane, cit şi din ştirile altora a ajuns la ure
chile noastre împărăteşti că, scăzînd numărul sferturilor, ai orînduit mali- 35
miria numai în patru sferturi pe an şi că, în felul acesta, cei nevoiaşi nu
numai că au găsit uşurare şi tihnă, dar răspîndindu-se în jurul ţării faima
bunei tale cîrmuiri, s-au întors peste 4 OOO din raialele ţării, care se risi
piseră în părţile HotincluiŞCate-fă�iile-şeştCş( s-au aŞ��at -�ii -ttăi;;ă în 40
- -
�_!jl 1()1:'· Cu această înţeleaptă -Şi billlă- �Îr��i�� i -ad��erit şi ai întărit
preţuirea şi deosebita bunăvoinţă ce avem faţă de tine şi te-ai arătat vrednic
de mulţumirea moastră împărătească. Aferim şi iarăşi aferim ! 45
'001/\?SQD {)Ol 001901 So1lt1
-<;nDM3Ă. SIJ.1 /\H>lqouco"(ltg SQdlL JQ)lltg3gt10.o <0d?1<01n:x Q1 lD/\}3 Sco3.0C!Jt3rflt.o
/\013V... ·SIJ.oddO"("{C\ID /\C0"("{9ID /\(.!?1 SIJ.1 1dX?t1 J0/\3ri9otOlL !3:X? Si;ig1d1mg JT)l sr
'SogJ"(H>Dg /\Q?dC!J /\<.!?1 SY,1 Sl.l..oJ3/\Dd> '3.olt:XJ013ri? 1n:x DB/\?. 'nt1ltrf9go)l!O "9"
-tdD? Q01QD /\Q:Xtd1nu Q1 'An.09riood<1> Al;J.1 Sp S13.oC!Jsdo1g !D)I S13.0J/\1D:XD/\l;?
Si;>"("(Oll 3ffmq 5101901 S9du 'DA?ricom"(Dll3ll An.ol} Qou9 '001oo"t'.Xnuw 001
md9ch3J.. D"(J?Â.3ri 09� i;i1 ţn:x 3.01/\JD)l3/\ v. AQ?ri.onu.01d3u /\<.!?"l"(Oll /\Q?l /\ t.o3/\
·
-P. ţn:x /\DJÂ.coA.nXotl\ S9du '001.om.J 001 /\01.01J.1u 'A9lLO)I /\0/\3t19A.3"{ /\ou91 or
Sp s�u3duo1nA.3ri ţD)I /\Q/\lld31 /\01d9.010<1> n113u?. /\3.oltt199o:xu. ·So/\Q?d�wi:>
6011 QO:Xll/\3SQD 001 Sod?ri Q1 S9du ld9.01ood> ţn:x D!DdC!J O/\l;>ll n1nril,011 0 li YJ"t'.
-"{Oll D"("t'.P. 1n:x Sn.ol}.riogo:x10 '/\otd9.01ood> t;J.1QD ,ll? Q1 ţn:x 'QO:Xll/\3SQD 001
C\OJ1D"(Dll Q01QD {)01 /\D"lJ?:X.O /\lt"lJ?Ă.3ri /\l;l.l 11?. /\3.01/\JD:X3/\V. /\Q;>C\3)l.0 /\(.!?)!
.
-11.0D\.OU"l)l)l? /\(.!?lllO"l /\(.!?1 ţD)l /\C0/\9)1!3 /\C017;>101DdqJ 1)l3ri ţD)I 'So1nri.ot;il3ll SE:"
-n1n:x oo/\X?1/\il 1n:x 001.0J"t'."lD)I i;i13ri Al;J.1QD Sn.ol}.ri.oo)IDlD:X 'So911JM1J:XlD/\
-OĂ. SY,:Xll/\3SQD SIJ.1 /\ DJ.O U "()1)1? /\ l;J.1 /\C01"(3ri3B )I? /\3.01/\1D)l3/\"'::> '/\ U/\?riOD)l3)1
-DlD:X /\l;J.lQD ţD:X /\D.OQO 'OOJ;>"{O:XlN C\OJĂ.V , <]01 /\DJ.Olt"{:X:X? /\l;J.l ţD)I �9 3.0DlL
-?)1.03. 'C\01 /\}.01/\JD)ID/\"Q /\l;l.l ltsl;lrios3odu /\OldJl)l C\Ol /\9)1ldlDlL JqJ ţD)I '/\Ul
-d9o:x /\l;J.)lll/\3SQD /\l;J.1 ro:x JC?SD)I '/\l}.1QD ţD)I /\lt/\?riU"tOlldC\lL �9 3d <)3 Al;J.J. ·n9 OE:"
-9g ltd9J.. IJ. d .J QOlQD S9d1nu oori1g1o"Q 001 /\COĂ.d?. /\COl.o?dD3B ţD)I /\Q?'{D:X /\Q?l
)I ii /\� '7;>/\JDX lD1!3"lD:X /\COJdCOXĂ.? /\Q?l QlLQ SulJ. 'SIJ."lQD S lJ,)lll/\3SQD SIJ.1 /\3S.O
-odllrlŞ. /\lt/\?rll3:X '/\l}.Ă.ltll /\l;J./\ lO:X /\l;J.1 3.01/\JD:X3/\l;? /\�rl /\Ol<.!;>d ll · /\C01'{3TI3S )I?
n1nril}.rio9o:x10 D'{"lP. ţD)l D/\?riOD)l3)lDlD)l 3d<)lt T)1 c:iou9 'C03?. ţD)I /\Uld<)O)I
Al;J.1 Sp D.O?ri Sc:iori.01/\m:xn/\"Q So oA.}'{ Q :XQO /\C099�? /\CO}g ! ,lg /\3rln)I?. /\ C!Jrl 9 6
-3A.I}. 9 JOl<)O '001 JDJ1/\3SQD SIJ.1 /\0/\9dX /\Ol<.!;>dll /\Ql /\OlQOl YJlD)I
'/\O.OltJOlL COl!}O JOl/\DlLJ?33,

·nori
. JDJ3"(l.ODg SIJ.1 /\l.OC\Dlll;>/\ţ> ţD)l /\D\3)1.0?dţ> /\l;l."lD)I /\l;J.1 1)ll))l l.O"Qll "? J0/\3rl 06
-9d3d> 'Soou91 31d?ll JQ01 Qllţ> lD13JJOdSD/\C\.O QOlL9 Jl)lĂ.Dd 9 /\ l.DllL.OJ;>d3lLC}
ţn:x i\DJdod>od lt"{lL i\D.O"Qll llX?. T)/\ Q1 Sp S(!;Xnrl1d3u 1)/\ 1n:x /\Q38 /\Ql S9du
AQ?rilţ d�lLQ m.03X�3 T)/\ Sn1dod>odlt'{ll ţn:x S"QdnX 1)13ri ţn:x '5001 /\J.O(l)rll;>/\C\9/\il
ţn:x /\lD3/\P. Al;J.l /\3rlO'{?B llQ '/\ou91 /\Q1 JDl/\Q?l3SC\3lg 'S<.!;>"{l))I SU./\9SC\319
/\Ql i;>" 1n:x '!3:X3/\IJ.1g_ lluJ;>A.7,? 1n:x n10/\orl9 " ii Su.09:x13.oodu /\Ql 1:?" So/\3rl s r
-9]1u.ond3lLQ /\O!Oll9 /\Q1 '"QlĂ.Dd ood?l3rilţ C\O/\?ri.01g od>3u 001 Sn1gdn)I Si;i1
Sll.09DlLD/\ţ> T)/\ ţnx oou91 Q01 /\D13Sl}./\C\.o /\l;J.1 1)1D:X 5001 /\9dm)I /\Ql Sp
n1nri l}.go.01 3 T)lllO"{ ţ)l D'{Q ţD)l J(J)}OriQ 'Jdlrl l"{J;>ri Q1 JUĂ.?'('."{C\D T)/\ '/\Oll9d1
1 0 1 1 /\Q1QD /\Ql �rl sy.3 � 1 1 <;>1 sp 1n:x So/\3t19d3<1> 'SndJ?n1 S lJ. 1 so"t'.3cbQ s9du oo"t'.
-919 J(l)"lQ 13lL?'('.EJOllţ> ţD:X 'U11;>1.D3"{3ID(l)ll? .lD/\}3 DlDrfĂ.7;>dlL T)l J3"lDEJ?. /\DJ0ll9 O [
/\l;J.1 Sp 'J(l)3�7;>1 SIJ.13/\lDlL? ţD)l SIJ."{D)l SIJ.1 Slt19m S1.0lts9o'{OXI;:> l,t l,t9t3ll?
ţD)I '/\<.!;>X(l)1ll i\(.!?l /\l.OC\DlLJ;>/\ţ> ţl))l /\l.03/\'fl SQdlL Dl/\0?9 T)l /\<.!;>Ă.d3/\? '/\Oll9d1
/\Q1QD /\Q1 ţ>1D)I sy.3� Q1 Sp ţD)I /\{)/\ {)01 Qll 'I;? ţl))I 1D.D3d?cb 1)/\ QOrlmd9
/\Q?rllţ QOXl'('.1.DDg So1/\9dnu 001 i;i1g ns3rl903"{3)1Dlg 10.0 Q091 'SndJ;>Dl SlJ.1 ţD)I
SDJl/\3SQD SIJ.1 /\t.olt:x1019 S9du Sl3X;'! QOlL9 /\lOUSJ;>rl /\l;J. 1 ţD)I non J(l)Wl}/\ �
-odcb SlJ,1 n11J.19139lt13u? Al;J.1 ţD)I non /\l;>to/\JXĂ.1;? /\l,t1 /\3TIDDJd(l)/\Ă.? ţn)I '513�
-J;>dll no.o SJ;>13i\1Dll? 1m1 Soo1.o?dDQ3 S-.;>1 ndC!J1 1nx /\3rlltsl}.docbod lt"lll? l,tgt3ll?
:V.'{1:? 'Alm"{DBJd3lL Snrl /\ l}.)ll'{t.0Dg /\l;J.1 Qll<) Sltcb7;> dl3/\1;? ţD)I 'S?gn)n9og3og '001
-A?BQD JQl tl\3/\J;> !D)I JQ}C\ lD.0}3 T)i\ SY,Xd 1;? � ii ţD)I /\3S(l)/\'ţ? 1)'('.l))IĂ.1;? ţD)[
' M01 1.L�31f1'.)IHIJ V '.) I NmD 8L9

DOMN I A LUI MATEI G H I CA VODA TN MOLDOVA 679
Şi cu toate că eşti beizadea, fiu şi nepot de domn şi ai crescut sub

ocrotirea noastră împărătească, dar deoarece am aflat şi acum faptele tale
bune şi vrednice de laudă şi ne,am încredinţat de înţelepciunea, iscusinţa
şi priceperea pe care o ai pentru cîrmuirea domniei şi ţării, iată că te 5
îndemnăm şi prin porunca noastră împărătească de faţă să te porţi şi de
acum înainte la fel, făcînd ceea ce se cuvine pentru uşurarea şi tihna celor
nevoiaşi. Şi deoarece continuarea acestei rînduieli bune şi vrednice de
laudă pe care ai introdus,o va fi spre marele folos al ţării, de aceea, păşind IO
1 101 şi de acum li înainte pe aceeaşi cale, să strîngi mali�miria ca şi toate cele·
lalte dări la timpul lor, după obiceiul ţării, şi să linişteşti inimile raialei
noastre înspăirnîntate, pe care, ocrotind,o, s,o atragi cu vorbe de pace
şi de dragoste necurmată şi s,o cîrmuieşti bine, îndreptînd starea ţării, 15
fiindcă noi dorim tihna şi bunăstarea norodului. Să te rogi bucuros lui
Dumnezeu pentru noi şi să te nevoieşti ca raiaua care se strînge din ţările
dimprejur să aibă ocrotirea cuvenită, purtîndu,te întru toate în aşa fel,
încît să placi şi să mulţumeşti împărăţia,mea. 20
Negreşit aşa să faci !
În acest întîi an de domnie Matei vodă a făcut cu cheltuiala sa multe

reparaţii la clădirile găsite arse de foc atît în interiorul curţii cît şi în 25
afară şi a zidit şi alte clădiri din temelie. Mai întîi a reparat fîntîna obştească ,
care se află în faţa curţii domneşti şi care este numită de localnici hazna .
Această fîntînă a fost una din faptele bune şi plăcute lui Dumnezeu ale
fericitului întru pomenire tatăl său Grigorie vodă. El a găsit,o şi pe
ac·easta arsă, precum şi curtea domnească, şi fiind o ctitorie părintească 30
s,a arătat zelos s,o repare. A acoperit şi biserica Sfîntul Nicolae, fiind şi
aceasta arsă. A refăcut din temelie biserica curţii domneşti destinată
femeilor, împodobind,o cu o frumoasă şi artistic lucrată catapeteasmă şi
cu icoane foarte frumoase şi înzestrînd,o cu odoarele bisericeşti trebuin, 35
cioase . . A mai refăcut sc ara cea mare a palatului domnesc şi foişorul ce

1 1 02 se afla deasupra. El a mai clădit şi multe alte li case foarte frumoase şi un
foişor în partea curţii domneşti destinată bărbaţilor. Apoi a ridicat un
foişor desfătător şi măreţ în locul numit Copou, lingă laşi, pentru a se 40
recrea şi a se odihni după numeroasele sale preocupări. A refăcut Ş i
cele două poduri mari de pe Bahlui, ce erau învechite. Pe lîngă acestea,
a făcut şi multe reînnoiri şi reparaţii la Frumoasa, reşedinţa de primăvară
a tatălui său, unde s,a şi mutat o dată cu ivirea reginei anotimpurilor
şi a stat acolo pînă la căderea frunzelor. Vrednică de notat este şi
întîmplarea de mai jos, care dovedeşte bărbăţia acestui domn. 45
Ka'ta 'to q>S1v6mopov 'tOU auwu xp6vou, 6 KtonpouÂ.6yÂ.ou Mexµf:'t

nacrac; cl.7tEÂ.EUcr6µevoc; 81a PacrtÂ.1Kf\c; E7tttayfjc; el.no 'Osoi> oia va ;exe1µ6.-
0"1J de; Mnana8ay1, ÎJSEÂ.TtO"E va 8teÂ.S1J 810. 'tfic; MoÂ.oapiac;, Kai. xropi.c;
va YPU'l'TI 7tEpi 'tOU'tOU 7tpoc; 'tOV Matai11v P6oa, EO"'tElÂE " µnouytou< pOU >Â.V'tl
5 7tpoc; 'tOV KU7tt'tUVOV 'tOU rpE'tO"EVlOU îtpOcr'taKttKOV, O'tl Va t'totµUcrlJ 'ta
KOVUKlU 'tOU îtOÂ.uE;ooroc; Ka'ta 'tO Ka't<icrnxov 'tOU 07tOU O"UVE7tEµ'\j/E. Aa
prov Of: 6 auSeVtT]� 'tTtV EÎOTtcrtV 'tUU'tTtV, Kai dKO'tCO<; tapaxSEic;, eypa'\j/EV
euSeroc; 'tcp dpT]µevq> nacr� on 'to va otepxrov'tat nacraoec; 010. 'tfic; MoÂ.oa
piac; EÎVat eµnootcrµEVOV Ota pacrtÂ.lKOU q>Epµaviou, 01CL Va µitv KUta7ta'ti'j-
I O 'tat 'tO KEÂÂ.apt 'tOU PacrtMroc;, Kai on de; 'tllV KU'tUO"'tacrtv 07tOU Kata 'tO
7tapov EUplcrKE'tat Îl 'tCîapa, a.ouvawv dvm va O"TtKOOCîlJ Kai 'tCL 'tOtaUta Pa
p11, Kai clKOÂ.ouSEi va OtaO"KOpmcrSij Kai. au'toc; 6 OÂ.iyoc; paytac; 07tOU E
µEt VEV Kai of:v SeÂ.OUO"l OUVT)Sfj µE'tE7tEt'ta va. cl.7tOÂ.OyT)Smcr1v oi aino1. "Eypa
'\j/E OE Kai 1tpoc; 'tOU<; cyxropiouc; 'tOU rpE'tO"EVlOU 7tp0Cî'tcl't't(J)V auwtc; O'tl Civ
1 5 o nacrac; cmµeiVlJ aµEt<i li Se'toc; eic; 'tOV O"K07tOV 'tOU, auwi va µl) crtaSm- 1 103
crtv Ele; 'to rpE'tO"EVt, aÂ.Â.a va avaxropiJcrrocrt 7tpoc; Katpov Ele; ăÂÂ.a µEpTJ
'tO 6noiov Kai oihroc; ÎJKOÂ.ouS11crev, EîtBtOit Kai 6 1tacrac; of:v EO(J)O"EV a
Kp6acrtv ele; 'ta napa 'tOU auSEV'tOU U7tOOe1xSev'ta, aÂ.Â.0 icrxupoyvroµiJcrac;,
07tE<j>UO"lO"E va OteÂ.91] 010. 'tfjc; MoÂ.oapiac; Kai EO"'tElÂE Kai wuy1 tµnpoc; µf:
20 avSpronouc; 'tOU, oinvec; EUpOV'tE<; €p11µov 'tO rpE'tO"EVl, ECîtpa<pT)CîUV eic; 'tU
cmicrro, Kal ETO"l TivayKacrST) 6 nacrac; µf: 'tÎJV U7tOtuxiav 'tOU O"K07tOU 'tOU
va 6oomopiJcrlJ e;rosev 'tfjc; MoÂ.oapiac;.
'HKoÂ.oUST]CîE Kai. ăÂ.Â.o a;10Â.oyov Ka't6p3roµa 'tOUtOU 'tOU au3evwu
Ka'ta 'tov au'tov Katp6v. ·o MouxcrouvoyÂ.ou Mexµf:'t-nacrac; 6noi> ÎJ'tov
25 'tote ele; 'to Xo'tiv1, 01' an6Â.aucrw xp11µa'trov, EKaµev ăps1 npoc; 'tTtV pam
Âeiav ott naÂ.at6Sev ÎJ'tOV cruviJSeta oi syKa'tOlKOt Kai. nepio1Ko1 'tOu Xo
n viou, va opyrovoucrt Kai va 0"7tEipoucrt de; 'tÎJV yfjv 'tfjc; MoÂ.oapiac; EnEtOTi
Kai of:v dvat apKB'tOV Ele; 'tl)V avayKT]V 'tOU 'tO 'tO"lVOU'tO 'tOU Xonviou Kai
on U7t0 µeptKoi>c; xp6vouc; oi Ka'ta Katpouc; au3EV'tat 'tfic; MoÂ.oo.Piac; 'tOU<;
30 €µnooisoum Kai. wi>c; anoo1roKoum. Kai cr'tevoxropouµevo1 Â.orn6v, napa
KaÂ.oum n)v PacrtÂ.Eiav va Â.aProcrt 'tÎJV 'totaU'tT)V ăOEtaV 01a pacr1Â.1KOU <pep
µaviou, ă.veu 'tfjc; 6noiac; on SeÂ.OUO"tV avayKacrSfj va OtaO"KOpmcrSmcr1v
de; ăÂ.Âa µep11 Kai tnoµEvroc; on SeÂ.OUO"lV cp11µroSfj oÂ.a 'tel 7tEp1� 'tOU
Xonviou xropia.
35 •tt oe PacrtÂ.da, µît 01000cra nicrnv tic; 'to ăps1 'tou dp11µevou nacră,
EO"tElÂ.E <pEpµav1 7tpoc; 'tOV auSEV'tT)V Ma'tai11 P6oa Kal 7tpoc; 'tOV KU7tt'tsÎl
µnacr11v Moucr'ta<pa-aya, 6nou ft'tov 01rop1crµevoc; µouµnacripric; tni 'tij t;ro
cre1 'tOOV Aasc'.i'.>v EK 'ti'\c; 'tcrapac; Kai 01E'tp1pe 'tO'tE EV rtacriq>, on va c;e
'tUO"(J)O"lV UKp1pmc; av ÎJ'tOV 't01UU'tîJ 7taÂ.ata cruviJSeta, Kai îtOU E0"1te1pov
40 ăxp1 'tou vOv oi 'toO Xonv(ou. ·Ent1'ta µ€ KaÂitv cruµpouÂ.itv avaµeta;u
'trov, µe'ta Kal 'tfjc; eloiJcreroc; Kai cruvawecrnroc; 'tou Eipriµevou nacră va Pa
Â.rocrt 'to npăyµa ele; li 'ta;1v 'tOtaU'tTJV, 6nou va µEivrocrtv dixaptCî'tTJµeva 1 1 04
cl.µ<p6ttpa ta µEpT), OT)Â.OVO'tl Kai. 'tO Xodv1, Kai Îl MoÂ.oapia. Ta au'ta
aneKpiSTJ it PacrtÂ.Eia Kal 'tcp priSevn nacr�, ocrnc; Kal foeµ'\j/EV ele; rtam
45 'tov €01K6v wu KannsîJÂ.ap-Kexayiacri), 6µoO Kai µe'ta nvrov yep6v'trov EK
'tIDV 'OSroµavmv wu Xonviou Ota va cruµnaptupeSmcrtv Ele; 'tÎJV avaSecO
PTJcrt v Kai cruµnep<i'trocrtv 'tUU'tTJ<; 'tf\c& \moSăcreroc;. :EuveÂS6v'trov Â.01nov de;
'tTtV auStvttKTtV KOUpîflV 'tOU 'tE Kam'tsît-µnacrri Kai 'tc'.i'.>V U7tEO"taÂ.µevrov 'tOU
DOMN I A L U I MATEI G H I C A VODA lN MOLDOVA 68 1
În toamna acelui an, Chiupruloglu Mehmed-paşa, plecînd din

porunca sultanului de la Ozu la Babadag să ierneze acolo, a vrut
să treacă prin Moldova şi, fără să-i scrie lui Matei vodă despre
aceasta, a trimis un buiurultiu către căpitanul de la Greceni, poruncindu-i 5
să pregătească conacele lui cu multe cheltuieli, potrivit cu lista ce i-o tri
misese. Iar domnul, primind această ştire şi tulburîndu-se, după cum
era şi :firesc, i-a scris îndată zisului paşă că trecerea paşilor prin Moldova
este oprită prin :firman împărătesc, pentru ca să nu fie călcat chelerul
împărătesc şi că, în starea în care se găseşte acum ţara, este cu neputinţă 1 0
să îndure ş i asemenea greutăţi. Ar urma ca şi puţina populaţie care a mai
rămas să se risipească, iar pe urmă cei vinovaţi de aceasta nu se vor putea
apăra. Domnu] a scris şi către locuitorii de la Greceni, poruncindu-le că
1103 dacă paşa va stărui li în gîndul, său atunci ei să nu rămînă la Greceni, 1 5
ci să plece vremelnic în alte părţi, ceea ce s-a şi făcut întocmai, deoarece
paŞa n-a dat ascultare la cele arătate de domn, ci îndărătnicindu-se s-a
hotărît să treacă prin Moldova. El a trimis înainte şi un tui cu oameni i
săi, care găsind satul Greceni pustiu, s-a întors înapoi. Astfel, neizbutind 20
să ducă la îndeplinire gîndul său, paşa a fost nevoit să-şi continuie drumul
fără să treacă prin Moldova.
În timpul acesta a urmat încă o faptă însemnată săvîrşită de domn.
Muhsunoglu Mehmed-paşa, care se afla pe atunci la Hotin, ca să cîştige
bani, a făcut arz la împărăţie, arătînd că din timpurile vechi a fost obicei 25
ca locuitorii Hotinului şi cei dimprejur să are şi să semene pe pămîntul
Moldovei, căci ţinutul Hotinului nu era îndeajuns pentru nevoile lor,
dar de cîţiva ani domnii Moldovei îi opresc şi îi gonesc. Deci, fiind strîm
toraţi, ei se roagă împărăţiei să le dea această încuviinţare cu firman împă- 30
rătesc, fără de care se vor vedea nevoiţi să se risipească în alte locuri şi,
prin urmare, se vor pustii toate satele din jurul Hotinului.
Împărăţia însă, nedînd crezare arzului zisului paşă, a trimis :firman 35
lui Matei vodă şi lui capugi-başa Mustafa-agă, care era orînduit mumbaşir
pentru izgonirea lazilor din ţară şi petrecea pe atunci la laşi, să cerceteze
bine dacă a fo.;; t .un asemenea obicei vechi şi unde semănau pînă atunci
locuitorii Hotinufoi. Pe urmă, cu buna înţelegere între ei şi cu ştiinţa Ş i 4!J
1 104 încuviinţarea zisului paşă, să rînduiască li lucrurile în aşa fel, încît să rămînă
mulţumite ambele părţi, adică şi Hotinul şi Moldova. Împărăţia a dat
acelaşi răspuns şi zisului paşă, care a trimis la Iaşi pe al său capugi1ar
chehaiasi 4npreună cu cîţiva bătrîni turci din Hotin, pentru ca să fie de 4 5
faţă la cercetarea şi rînduirea acestei pricini. Deci, adunîndu-se la curtea
domnească, de faţă cu domnul, capugi-başa, trimişii paşei şi toţi boierii
4 7-30 7
682 CRON I CA G H I C U L E Ş T I LOR
n:acră, Kai mJ.VtcOV îWV n:apEUpc3EV'tCOV EVî011:lCOV clPXOVîCOV, bti napou

criq. mu ai>Stvmu, €ytvc n:oA.A.ii A.oyoîptPTi Kai A.oyoµaxia, a.A.A.a 8E:v f;8u
vft3Tjcrav oi mu Xon viou va U7to8ciscom V on va ECîîU3T] îOU'tO 7taA.at6-
9cv crUVT]Otcrµtvov. MăA.A.ov 8E: Cl7tc8dx3TJ on ATJ<îîptK{j), ft 8uvacrnKcp 't(j)
5 tp6m!) €cr7tctpov de; •tiv MoA.Bapiav oi Xonvl-ii8cc;, Kai oUOE7tO'tc µE: ă8Etav
mu aUStvmu, ou'tc µE: •Tiv StA.T]crtV 'tWV µiA.K-craxtµ7tft8cov, Kai omv €A.apEv
ctOTJcrtV 6 E:soumacniic; •ii<; µoucriac;, 7tpocrEKA.au3TJ de; îiiv Koup'tTJV, Kai fi
KOUpîTJ E<îîclAcV av9pci>7touc; au3cV'tLKOU<; 8ta va (mo8tcOS1J muc; Ct'tUK'tOU\1-
'ta<;. Oi 8E E:vr6mot ăpxovîc<; Kai oi •ou icpanKou KA.ft pou, pA.t7tOVîc<; 'tO
10 crra3cpov Kai rTiv yEvvaiav U7tcp6.crmcrtv mu ai>Stvmu, EKpasav oµoq>rovcoc;
Kai Sapcra/..tcoc; 7tpoc; 'tOV Kam'tsit-µJtă.CTT]V A.tyov'tc<; on Kaî' ouotvq. 'tp6-
11:0V 8E:v "CO 8txovrat mum Kai Ot'l avicrcoc; ft PacrtA.da OcOcrlJ îTtV 'tOlUUîTJV
ă8ctav ci<; muc; XonvA.ii8cc;, StA.oumv U7t6.yct Kai au'tOi 0.7tas6.naV'tc<; de;
•Tiv pamA.dav 8ui va STJîftcrcomv ă.A.A.ov î07t0V de; Ka'tOtKiav îOU<;. Oihcoc;
15 f:ytvcîO Kai de; OEU'ttpav Kai •PtrTJV cruvtA.wmv.
Mc'ta mura, ESU7tE<îîclAcV 6 au3EVÎT]<; 't.6V µtyav A.oyoSEîT]V P6.-
8ouA.ov PaKoPircrav, oµou Kai îOV fiyouµcVOV îOU Aă.yKOU < îOV EV > tEpO
µovaxmc; 'IcoavviKt0v, iva U7tcA.S6vrcc; de; •o XoTivt, napacr•ftcrcom •0
7tacr� TO ă'tOnov Kai E:mpt...apE::; îOU E:mxct li pftµaîO<;, Kai TO napă.A.oyov mu 1 105
20 sTJtfiµamc; îWV XonvA.iJ8cov Kai foco<; va. 'tOV KU<'ta >7tctcrcocn va 7tU
pat'tT]Sij taU'tT]<; •ii<; E:mxctpÎ)crccoc;. Oînvcc; Kai (miiA.9ov, aA.A.a µT]OEV KU
rnp9coK6'tE<;, E:cr'tpaq>T]crav ă7tpaK'tOt, E7tct8ii Kai o 7tacr6.c;, 'tc'tuq>A.coµtvoc;
îcp •ii<; q>tA.oxpTJµatim; €peon, E:µct Vf:V aµctUîpcmoc; Kai EK�µgv ăpst Kai
EK OEUîEpou de; •Tiv PacrtA.dav roc; UU'tO<; i;stA.Tjcrc. CH pacnA.cia oµcoc; de;
25 ou8E:v E:A.oyicraîO 'ta ăpsta mu 7tacră, EKUpCOcrE 8E: . io ăpst 'tOU auSEV'tOU,
ft µă/...A. ov dnciv 'tÎlV aA.i)SEtaV, Kai ESEOCOKc q>Epµă.vt O'tt qm/...a noµEVT]<; a
Kptpwc; •fle; 7taA.măc; O"UVT]Sdac;, va µTiv EXCO<îtV ă8ctaV oi 'tOU Xonviou
va 7tapapaivcocn ta apxata opta. McîE7tcl'ta E:ntµq>ST] Kai µouxa8irT]c;„ i'Jmt
6ptcrtftc; 7tapa •fle; pacnA.ciac;, 6 � ouyyoup 'f..A. Ti-ayâc; y�8tKA.ÎJ-saîµTJc;, 8ta
30 va Ct7tEA91J oµou µf; îOV 7tpOctpT]µEVOV Kamrsft-µnă.crT]V va CtVaKplVlJ Kai
va E:mPEPatrocrlJ "CU 7taA.ma cruvopa MoA.8apiac; Kai x'o nviou, nap6vmc;
Kai îOU EKciSEv Ka8fl-E:q>EV'tTJ Kai ăA.A.cov XonvA.ft8cov, oinvcc; Kcti Ct7tf\A.Sov
7tavrnc; 6µou Kai 6 µtym; xO.tµuvoc; Kcocr'tUKT]<; PO.soc;, Kai 'fi psavîO ava
SccopcÎV Kai EScîUSClV muc; 't07tOU<; îWV 7taÂ.atWY cruv6pcov, 'KaScbc; îO Pacr t-
35 AtKOV q>cpµCr.vt PTJ•<'i.>:; Kai Kaî' ovoµa 8tcA.6.µpavE.
T6TE oi XonvA.f\8cc;, 8ta va nÂ.coVEK'tÎJ crcocn µtpoc; î67tou u7tf:p ta
7taÂ.ma cruvopa, ăpxmav va OtacrîpEq>COcn 'tÎJV aA.ftSctav, 7t pOq>acrts6µcVOt
on oi 't07t0t 'tOOV cruv6pcov oi EV 'tcp q>cpµavicp Ka'tcovoµacrµtvot, . ă)...Â. a ov6-
µam cÎXOV 'tOV naÂ.atoV KatpOV Kai CLAAECO<; ovoµasOVî'lt 'tÎJV crftµcpov,
40 �ai oi CLÂ.T]Stvoi 't07t0t 8E:v Eivm au'tOi 07tOU ovoµCr.sovmt KaScbc; muc; o
voµă.sEt "CO q>cpµavt. TotoUîO'tp07tCO<; aµq>icrPTJ'tOUV'tc<; oi Xc>îiVA.f\8E<; . iKavac;
fiµtpac;, 't<;>U Kam•sf\-µ7tUO"TJ ayavaK'tOUVîO<; Kai 'ta 7t0Â.Aa Ka9uppisovtoc;
autouc;, Kai 'tEAEUtaÎOV li ÎOOVîE<; on OUOEV KUîOpSoucrt. 8tacrtpEq>OVîE<;, 1 106
E:crtpUq>TJcrav de; 'ta iota npocra7tEtÂ.OUVîc<; on Katc'.t. "CO EÂ.EUcr6µcvov. fop
45 StÂ.oucri �TJ•ftcrEt 7tapa •fle; pacnA.ciac; €va µouPcA.A.6., fJ•ot · aipcrov Kpt'tftv,
O\a va SEcopftcrlJ ri)v un6Sccrtv tau'tTJV, Kai oihroc; EµctVE îb npăyµa�
DOM N I A LU I MATEI G HICA VODA IN MOLDOVA 6 83
pămînteni care se aflau acolo au discutat mult şi s-au ciorovăit, fără

însă ca cei de la Hotin să poată dovedi că ceea ce cereau a fost un obicei
din timpurile vechi. Mai de grabă s-a dovedit că hotinlii au semănat în
chip hoţesc şi cu silnicie în Moldova şi niciodată cu încuviinţarea domnului 5
şi nici cu voia mili-sahibiilor, iar cînd stăpînul moşiei a aflat aceasta, s-a
plîns la curte, iar curtea a trimis oameni domneşti ca să izgonească pe
cei nesupuşi. Iar boierii pămînteni şi clerul, văzînd că domnul apără pricina
cu stăruinţă şi curaj, au strigat şi ei într-un glas şi cu curaj către capugi- 1 0
başa, zicîndu-i că în nici un chip nu primesc acest lucru şi că dacă împă
răţia va da această încuviinţare hotinliilor, atunci se vor duce şi ei cu toţii
la împărăţie să ceară alt pămînt de locuit. La fel s-a întîmplat şi la a
doua şi la a treia întrunire. 15
După aceea domnul a trimis pe marele logofăt Radu Racoviţă împreună
cu egumenul mănăstirii Dangu, ieromonahul loanichie, să meargă la
J 105 Hotin şi să arate paşei că această încercare este nelalocul ei şi păgubitoare li şi
că cererea hotinliilor este fără judecată ; poate astfel să-l înduplece să se 20
lase de această încercare. Ei s-au dus, dar s-au întors fără să izbutească
nimic, deoarece paşa, orbit de lăcomia sa de bani, � rămas neînduplecat
şi a mai trimis un al doilea arz la împărăţie, aşa cum a vrut. Împărăţia
însă n-a luat de loc în seamă arzurile paşei, ci a întărit arzul domnului, 25
sau mai bine zis adevărul, şi a scos firman, poruncind să se respecte întocmai
obiceiul vechi, adică hotinliii să nu aibă voie să treacă peste hotarele vechi.
După aceea a fost trimis de împărăţie şi un muhadit, adică hotarnic, Sungur
Ali-aga iedecli-zaim, care să meargă împreună cu mai sus-pomenitul capugi- 30
başa să cerceteze şi să întărească vechile hotare dintre Moldova şi Hotin,
-de faţă cu cadi-efendiul de acolo şi cu alţi hotinlii. Ei au plecat cu toţii
şi împreună cu aceştia s-a dus şi marele hatman Costachi Razu şi au
început să cerceteze locurile vechilor hotare, precum erau arătate deschis
.şi cu numele lor în firman. 35
Atunci hotinliii, pentru a căpăta o bucată de pămînt mai mult peste

vechile hotare, au început să răstălmăcească adevărul şi să susţină că,
chipurile, locurile hotarelor amintite în firman aveau alte denumiri în
vechime, iar astăzi se numesc altfel şi că adevăratele locuri nu sînt cele 40
amintite în firman. În felul acesta hotinliii s-au împotrivit timp de mai
multe zile şi au supărat pe capugi-başa, care i-a ocărit mult. Pînă la urmă, li
1 106 văzînd că prin răstălmăcirea faptelor nu izbutesc nimic, ei s-au întors
acasă, ameninţînd că în primăvara viitoare vor cere de la împărăţie un
muvela, adică judecător eligibil, pentru ca să cerceteze această pricină. 54
Şi aşa au rămas lucrurile.
684 C R O N I C A G H I CULEŞT I LOR
'Enavepxoµtvoc; 8E: 6 pri9eic; KarctîsiJ-µmicn1c; µeta t&v uÂ.Â.cov oteo

ptaµE:vcov, otf:tpt\j!EV iKavac; fiµE:pac; cic; to rtacn, ercetta ou! pacrtÂ.tKfj<;
îtpocrtayfjc; aicfjÂ.Sev Eic; pamÂ.EUOlJ<JaV. LOVarri'jlo3E OE Kai 6 'AAE:savopoc;:
LOUtcroc;, tOV 6rrolov Kat' i:Kdvw; tac; i1 µ f. pa c; rrpoi:: p i pacrcv 6 au9f:VtT]<;
5 de; îÎJV nµiJv tfjc; µq&.Â.11c; xatµuviac;, ornv 6 KcccrtUKT]c; xat µ a voc; circfjA.9e
µi::ta wu Ei p11µE:voo µ ouxa oi 1 11 de; ta crtJVopa. wu Xonviou. ME:yav OE rro
crtf:Â.v1Kov nni::Katf:crtY]<JE tov o.utaoeA.<pov auwu NtKOAUKYJV I:outcrov, 6rcou
Tjtov np&rnc; KamKqayu'Lc; f.v pamA.euoucrlJ Kai dxev V-.9et npo fiµep&v_
TI EPI THL EAEY0EPIAI: TOY KONI:TANTIN BO�A MAYPOKOP-

JO �ATOY EK THI: EU:: MYTIAHNHN E20PIAr
·o Kcovcrtav•iv P68ac; MaupoKopoarnc;, <pepµaviou npoeK B o9E:vr nc;

Ota < Va > tsoptcr9ij Eic; MuttAllVTJV, EKpuPri EV p amAEU OU <JlJ Bui va EK Otel va
15 A<iPu to ttÂ.UKl îOO rcap&. tfjc; pacnhiac;, Kai 9f:AE1 BtaµEivEt euxapmrn-;
EV navti Katpcp. w09ev 6 Mataiîj pooac;, OlKt{J) ciOEA(jHKcp Kai X Pl<Jttavt
Kcp <pEp6µevoc;, eypmjlEV cipstXUAlOV npoc; tÎJV PacrtAEiav lKEtEU(l)V Kai esm
wuµevoc; tiJv croyxc0p11mv tou otaÂ.YJ<p9E:vrnc;, 6 Kai cr<ppayicrac;, ifoteth
tote; UPXOO<JlV UUtOU KCl.TClKEXUYtifot Kai KU li ta tÎJV autÎJV lÎµf:pav 07t:OU 1 107
20 €06911 tcp Emtp6rc{J}, EtOXE va oo9ij Kai EtEpov rcap6µotov EK µE:pouc; îOU
Krovcrrnvtiv �68a PaKopitaa, au9E:vwu ti)c; B A.axiac;, urc f:p tfjc; autfjc; UTCO
SE:crecoc;. Ta 6noîa ciµ<p6ti:: p a 6crtEtÂ.EV 6 f:nitporcoc; ev8ov Eic; ta civaKt6pw,
Kai El<JUKOucr9Eim1c; tfjc; iKE<Jiac; tcp pacnÂ.EÎ, f.ypa<pî] omcr9EV f:voc; tWV au
'tCOV cipstxaA.icov xan-xouµaywuµ Oîl va yivu LtAUKl 6 pî]9Eic; Kai va ficru-
25 xacru EAEU9epoc; de; t o 6crrcin6v îOO. '18ou Kai to foov tOU pacnÂ.tKOU 6-
ptcrµou Eic; tov vaîrtT}V tfjc; MunÂ.iJv11c;.
«·o npc011v Mrcoyoav µnf:y11c; 'laKepA.esaoEc; Krovcrtavtiv P60ac;, np o
tOUtOO EÎXEV ES0ptcr9fj µf; pacrtAlKOV µoo 6 p t crµo v Ele; tÎJV p119eîcrav vfj
O"OV tfjc; MunÂ.ÎJVT]c;. ·o p119Elc; oµroc;, sexroptcrui cirto to rrci:Jc; EÎVat Uît0-
30 KEiµEvoc; eic; naA.aia na911 vocrciloT}, ovtac; Kai µeµaKpucrµE:voc; cino tÎJV yu
vaîKav Kai ta 7tatoia tOU Kai fi Katcicrtacnc; îOU EÂ.EelVÎJ„ µE: to va E<Jtel
A.av oi XclAta au9E:vtat tfjc; te BÂ.axiw; Kai Mnoyoaviac; EIC µE:pouc; tCOV pou),-
1.coµE:va cip�tXUAta, napaKaÂ.OUVtec; aµ<p6tepot va cruyxcopE9ij to cr<paÂ.µa îOU
Kai va EÂ.eo9epco9fj circo tfjc; f.l;opiac; Kai va yiV1] Îl ă<pecnc; t&v Kaµcoµa-
35 tCOV tOO Kai vu civoix9ij fi crtpata tfjc; EÂ.EU9e p iac; tOU. Ta ci p s ixaA.ta autu.
t&v ouo au9E:vtrov E<JtaÂ.9T}crav µE:cra eic; to KatrocpÂ.lOV ti;c; PacrtAtKfjc;
µoo TI6ptac;, Kai depou ta E<Jtoxacr9TjµEv, E7tt cruµq>coViQ. îOU va µit îrepl
TtUîOUV Ol ăv9pC07tOl tOU Kai Vcl µÎJV avaKatcOVCOVtat de; U7t09f:<Jel<; 67tOU
TtPOSEVOUV cruyxucrec; eîc; tOV t67tOV ti;c; B A.a xiac; Kai Mnoyoaviac;, Kai
40 npoc; tout otc; tpapcilµEvov eîc; t o <pEpµavt ti;c; eA.eu9Epiac; wu l816xe1 li pov I. J OS:
îOtOUîOV pacnA.tKOV µac; ypa\jltµov, Kai iepoc; xapaKtÎJ p : Oîl OY]AUOÎJ avi-
crroc; Kai ⁣ to €siic; ciKOU<Jroµev nwc; 6 pîj9Eic; µnf:y11c; E7tPOSEVT}<JE titv
O�oµtKpav cruyxucrtv de; touc; Ei p11µf:vo\Jc; oiJo, t'07t<:>uc;, va. 7tatOEUEtat µE:.
Scivarnv.
DOMN I A LUI MATEI G H I CA VODA IN MOLDOVA 685
Întorcîndu-se zisul capugi-başa împreună cu ceilalţi trimişi, a stat mai

multe zile la laşi şi pe urmă din poruncă împărătească a plecat la Constan
tinopol. Împreună cu el a plecat şi Alexandru Suţu, pe care domnul îl
înaintase la rangul de mare hatman chiar în zilele acelea cînd Costachi 5
hatmanul plecase cu zisul muhadit la hotarele Hotinului, iar mare postelnic
a orînduit pe fratele acestuia, Nicolachi Suţu, fost baş-capuchehaie la
Constantinopol şi venise cu cîteva zile în urmă.
DESPRE LIBERAREA LUI CONSTANTIN VODĂ MAVROCORDAT

DIN SURGHIUNUL SĂU DE LA MITILENE IO
Ieşind firman pentru a fi surghiunit la Mitilene, Constantin vodă

Mavrocordat s-a ascuns la Constantinopol, ca să scape de surghiun. După
mai multă vreme el a scris domnului Matei vodă, rugindu-l să-l ajute
şi cu vorba şi cu fapta să-şi ia itlacul de la împărăţie şi-i va rămîne 15
recunoscător pentru totdeauna. Deci . Matei vodă, din milă frăţească şi
creştinească, a scris un arzihal către împărăţie, în care se ruga pentru
iertarea celui în pricină. Acest arzihal, întărindu-l cu pecetea sa, l-a trimis
J 107 boierilor săi capuchehaiele. În li ziua cînd arzihalul a fost dat marelui
vizir, din întîmplare i s-a dat încă unul asemnător din partea lui Constantin 20
vodă Racoviţă, domnul Ţării Româneşti, pentru aceeaşi pricină. Marele
vizir le-a trimis pe amîndouă la serai ; rugămintea fiind ascultată de sultan,
el a scris pe dosul unuia din aceste arzihaluri un hatihumaium, poruncind
să i se facă itlacul lui Constantin vodă să se odihnească liber la casa sa. 25
Iată şi copia poruncii împărăteşti către naipul Mitilenei :
« Fostul Bogdan bei Ischerlezade Constantin vodă fusese surghiunit
din porunca mea împărătească la insula Mitilene. Dar acesta, suferind
de o boală veche şi fiind departe de soţia şi de copiii săi, se află într-0 30
stare de plîns. Pe lîngă aceasta, domnii Ţării Româneşti şi Moldovei au
trimis arzihaluri, întărite cu peceţile lor, rugindu-se amîndoi să i se ierte
greşeala, să fie rechemat de la surghiun, să i se ierte faptele şi să i se
deschidă calea libertăţii. Arzihalurile celor doi domni fiind trimise la 35
pragul Porţii mele împărăteşti, le-am luat în . cercetare şi l-am iertat

numai cu condiţia ca oamenii săi să nu umble şi să nu se amestece
în treburile care ar tulbura Ţara Românească şi Moldova. Am pus pe fir-
J JOB manul liberării lui împărătescul autograf li şi sfînta noastră slovă : adică, 4U
dacă cumva vom auzi în viitor că zisul bei pricinuit cea mai mică
a
tulburare în acele două ţări, să fie pedepsit cu moartea.

686 CRON I CA G H I CULEŞTJLOR
Kata tov iEpov x.apaKtfjpa µac; autov 67tou rnavco de; ta i::yypa<pcr
TIDV EÎ.pT)µEVCOV au9eV'tCOV hpapftX9T), f:ytVEV 6pmµoc; pacnÂ.tKO<; Kai ÎJÂ.Eft-
craµcv -rîtv tJ..w9i:: piav wu, oioovtci<; -rov ă.oi::tav vei mlYaivu vei Ka9ftmJ
Kai vei ftcruxcicrlJ de; -ro cmin wu.
5 Kai Â.ot7t6V, q>3civovta<; 6 pacnÂ.tK6<; µac; 6ptcrµ6c;, va q>Ep9ij 6 p119Eic;
µ7tEYT)<; Kata 'tOV µEcrtov q>6pov Kai µcyaÂ.07tprndac; iEp6v µac; xapaKtfjpa,
q>uÂ.cinovtac; tei µtytcrta, Kai npocrtxovrnc; Ei<; to vei µiJv tUXlJ Kai 7ta
patpE�1J -riJv Eip11µtv11v cruµq>coviav, µf: ti)v 67toiav f:ytvi:: Kai ft EÂ.EU9i:: p ia
TOU, 'tOU t069T) Kai ft ăOEta vei Ka9ftcru Ei<; 'tO 0"7tl'tt 'tOU» .
IO 'Ev 'tOU'tcp t<Ţl XEtµ&vt U7tE9avi::v EV nacricp 6 YEVt'tO"Ep-ayacriJ Kacriµ-
ciycic;, 07tOU ftrnv OtCOptcrµtvoc; Otei 'tO scimt 'tOOV U'tUK'tCOV '09coµav&v, Kai
ft Â.9Ev avt' UU'tOU 6 Ta7tUV'tsatsÎJ AÂ.Î)-aycic;, tfjc; xpdac; ht oihco a7tat'tOUO"TJ<;,
•
Ecoc; ou vei f:Kptsco3oocn -rtJ..i::ov oi Aasoi, Kai vei t�ocrtpaKtcr9&cnv EK tfjr:;

Tcrcipac;. 'AJ..J..' E7tE18iJ Kai 6 p119d<; TanavtsatsiJ 'AJ..iJ-ayei<; ftrnv u7ttpyTJ-
1 s pco<; Kai ăxp11crrn<;, Kai UVCO<j>EÂ.Î)<; Ei<; 'tOlaU'tT)V U7t69EO"lV, 81' apsiou TOU
au9tvrnu îtpO<; 'tÎJV pacnÂ.Eiav OU'tO<; µf:v E8topicr911 Ei<; XotiVt yi::vitcrap
ayacrft<;, EcrtciÂ.9T) of; El<; MoÂ.8apiav avt' UU'tOU 6 Xatrnsaof; Mi::xµh
ayei<; 'tOUpVatsÎ)-µîtciO"T)<;, ăv9pC07tO<; li�to<; lCUt q>p6vtµo<; Kai OpacrttlCO<;.
Katei 'tÎJV foptÎJV TOU µsyaÂ.ou Bacnhiou TOU aurnu E'tOU<;, µEîÎIA-
!O A.a�E 11 noÂ.Â.ei<; apxovtia<;. YEKaµE µtyav P6pVtKOV tfj<; Avco Tcrcipa<; 'tOV 1 109'
y
'IcociVVT)V TOU7ttKÂT)V M7t6yoavov, µtyav x<itµavov îtclÂ.tV 'tOV KcovcrtaKT)V Pci-

sov, µEyav cr7ta9Up11v TOV A11µ11-rpacrKov IlaÂ.ao11v, µtyav µncivov Tov Ba
criÂ.i::t ov Pcocrcrtrnv Kai µtyav naxapVtKOV 'tOV 'Icoavvhcra KavtaKOUsllVOV,
7tpc01]V ăya Kai yaµppov rnî'.> µqciÂ.ou J..oyo9E'tou PaKoPhcra, Kai liJ..A.oU<;
25 îtOÂ.Â.OU<; EK 'tOOV µavsiÂ.T)OCOV, OîtOU ftcrav U7t0 'tOOV îtpcOT)V au9tvtcov roA.1yco
pT)µEVOt, TOU<; E'tiµT)crE µf: Otaq>6pou<; apxovtia<; Otei vei xap07tOtT)9&cn 7tclV
'tE<; x:ai vei dvat i::uxt-rm tfj<; U'lfT)Â.6tT)t6<; 'tou, E:ni::1oiJ Kai ftrnv 6 crKo-
7tO<; l>Xt µ6vov ro<; ftyi::µ6va vei 'tOV q>opouvtat aÂ.Â.ei Kai ch<; X:OtVOV îtUTEpa
Kai EUEPYE'tT)V vei 'tOV aya7tOOO"t.
ao IloÂ.Â.ei x:anop9©911crav oia µi:: piµv11<; x:ai q>povtioo<; tou Matai11 P6-·
oa X:a'tei 'tOV 1tpOO'tOV xp6vov tfj<; au9EV'tsta<; rnu, x:ai OÂ.a 0):'..t Ota liÂ.Ao
'tEÂ.Q(;; , 1tapei µ6vov Ota TÎJV c:n'.>cr'taow, Ot6p9cocnv, Kai avaKÂ.T)CHV Tfj<; 'tO"cl-·
pa<; x:ai ava1taucnv rnu U7tT)K6ou.
'E<pp6vncrs x:ai e�i::06911 q>spµavi pacr1Â.1K6v, on µ11oi::i <; E:x: toov E:p-
3 5 xoµtvcov, i1 U1tcpx.oµtvcov 1tacrciocov Xonviou, M1tEVOEpiou Kai 'Osou<; va.
µiJv fxlJ ăOEtaV vei OtEÂ.91] Otei tfj<; MoJ..oapia<;, Ota va µTiv EVOXÂ.fi'tat o
payia<;.
"Eti:: pov q>Epµavt, on µT)OEi<; 'tOOV i::i pT)µtvcov 7tamiocov va µiJv EXlJ
E:�oucriav vei crt&Â.Â.lJ µ1touytoupouÂ.ti Ei<; tî)v MoÂ.oapiav 81' ftv nva ouv
40 U7t69Ecrtv, µ Îj'tE vei x:aµu lxs<ipt, OTtÂ.aOÎ) va 7tpOcrKaÂ.fj'tat Ei<; Kpicnv ăp
xovta ft apx.6µi::v ov tf'j<; MoJ..o apiac;.
"'Eti::p ov q>Epµavt on µÎjtE ăv9pC07t0t 1tacraocov, µfttE ăAÂ.O<; x:avEi<;
va µTiv OUVa'tat va Â.aPu µi::vsiA.ta U1t0 'tÎJV tcrcipav, napa µ6vov ocrnc; EXEt
q>Ep li µavt va A.<lPlJ µi::vsiÂ.t, oi of: 9tA.ovn:c; ăvw q>Epµaviou µi::vsiA.ta, va 11 JfJ!
45 1tAT)p©voucriv ouTsptn, f)tot nÂ.T)pcoµftv, Ka9©c; yivetai de; tiJv ToupKiav.
DO,\\ N I A L U I MATE I G H I CA VODA I N MOLDOVA 687
Potrivit cu sfîntul nostru autograf, care s-a scris pe cererile zişilor

domni, s-a făcut o poruncă împărătească prin care l-am miluit cu liberarea
şi i-am dat voie să meargă să locuiască şi să se odihnească la casa sa.
Aşadar, la. sosirea poruncii noastre împărăteşti, zisul bei să facă întoc- 5
mai după sfîntul nostru autograf cel plin de teamă şi de mărire, să păzească
întocmai şi să bage de seamă ca nu cumva să nesocotească amintita învoială ,
pe temeiul căreia i s-a dat libertatea şi învoirea de a locui În casa sa»1 •
În iarna aceea a murit la laşi ienicer-agasi Casim-aga, care fusese orîn- 1 0
duit să facă zapt p e nesupuşii otomani. Î n locul lui a venit Tapangiagi
Ali -aga, fiind încă nevoie de un ienicer-agasi pentru deplina dezrădăcinare
a luzilor şi alungarea lor din ţară. Dar deoarece acest Tapangiagi Ali-aga
era prea bătrîn şi de nici un folos pentru asemenea pricină, domnul a 1 5
trimis arz la împărăţie cerînd schimbarea lui. În urma arzului acesta a fost
orînduit ienicer-agasi la Hotin, iar în locul lui a fost trimis în Moldova
Hatipzade Mehmed-aga turnagi-başa, om vrednic, înţelept şi energic.
1 109 În ziua de Sf. Vasile a aceluiaşi an, domnul a făcut l i multe schimbări
în boierii. A făcut mare vornic de Ţara de Sus pe Ioan zis Bogdan, mare 20
hatman din nou pe Costachi Razu, mare spătar pe Dimitraşcu Paladi ,
mare ban pe Vasile Rusăt şi mare paharnic pe Ioniţă Cantacuzino, fost
agă şi ginere al marelui logofăt Racoviţă. Pe mulţi alţi boieri mazili, care
erau puţin preţuiţi de foştii domni, i-a cinstit cu diferite boierii, pentru 25
ca toţi să se bucure şi să se roage lui Dumnezeu pentru mana-sa, cac1
gîndul lui era nu numai să fie temut ca domn, dar şi iubit ca un părinte
obştesc şi binefăcător.
Multe s-au înfăptuit prin grija lui Matei vodă în primul an al domniei 30
sale şi toate acestea nu le-a făcut pentru altceva, ci numai pentru rînduiala,
îndreptarea şi statornicirea ţării şi pentru tihna supuşilor.
A avut grijă să obţină un firman împărătesc pentru ca nici unul din
paşii Hotinului, Benderului şi Ozunului care veneau sau plecau să nu aibă 35
voie să treacă prin Moldova, ca să nu fie supărată raiaua.
Printr-un alt firman se arăta că nici unul din zişii paşi nu are dreptul
să trimită buiurultiu în Moldova pentru nici o pricină şi nici să facă
ihzar, adică să cheme la judecată nici pe cîrmuitori şi nici pe supuşii 40
Moldovei.
Printr�un alt firman se arăta că nici oamenii paşilor şi nici altcineva
1 I JO nu poate lua din ţară menzil decît numai pe temeiul unui firman, li iar
aceia care vor să ia menzil fără firman să plătească ugeret, adică taxă,
precum se face în Turcia. 45
1 At. Comnen lpsilanti susţine că marele vizir a primit 300 de pungi pentru eli·
berarea lui Constantin Mavrocordat (op. cit . , p. 364).
688 CRONICA G H I CULEŞT I LO R
T�-U.9s Kat stepov cpepµ<ivt 8taA.aµpavov oihroc;.

«'E7tm811 Kai f:µa9ev fi Kpam1a paatA.Eia on 6 ă.cpavtcrµoc; Tii<; tcr6.pcu;
MoA.8apim; npo!;EVE:Îîat µăA.A.ov E� ahiac; îOOV apx.6vtrov îOU î01tOU, waav
67tou oi payuioec; ou µ6vov µf: to m:x,piKt, fitot µf: îÎ]V KaKi]v napaKi-
5 V llO'lV îOOV UpX,6VîOOV, cpeuyoucrtv CLTIO îCt<; KUîOtKia<; TOOV Kai OtaO'KOp1ti
i�oVtal, f:),A,a Kai npocrcpeuyoucrtV el<; îCt X,Olpta îCt UpX,OVîtKU, Kai UUîOl
wi><; KpU1tîOUO'l Kai îOU<; unepacrnH;;ovmt OLU va µi]v 8i8rocrt îCt PacrtAtKa
8ocriµam, Kai yeµi�OUO'l îU X,Olpia îOU<; cmo pay16.8e<; 8ta VU cbcpeÂ.OUVîat
·
Kai. va KEpOatVOUcrtV auîOl nap' UUîOOV, ioou oi8oµf;v O'Ol npocrmyi]v crcpo-
1 0 8p6.v, auSE:vm -ri]i; MoA.oapiai; MamiTJ P6oa, va E�Eîacrui; îO npilyµa a
KptP&i; µf: tilv ă.Kpav crou nicrnv Kai cpp6vricr1v Kai µf: Ti]v crUVTJ�hcrµf:vTJV
O'OU E7ttîTJOELOîTJîa, Kai el OUîOl<; EX.El îij UATJSEi�, OX,l µ6vov va Kaµuc;
îÎ)V npocrÎ)KOUcrav Em8t6p9rocrtV O.A.A.a Kai va nmoeucruc; papf:wi; îOU<; 'tOl
OUîOU<; clîUKîOU<;, 01tOU npo�evoucn cruyx.ucrtv Tfii; tcrapai;. Kai �TJµiav Kai
1 5 OUO'KOAiav di; 't"Î]V cruval;tv 'tOU PacnA.tKOU µtpiou» .
�EV S<pUVTJ apscrrov di; îOU<; SVîOn:iou.; ăpxovmi; îOUîO TO cpspµavt,

&i; evavTiov eîi; •a 9cA.i)µam ta i81Ka wu;, i:J),.A.' €yvcilpma.v ă.1to to ii.A.A.o
µf;po<; on 8€v 90„oum ouv11Sfi 1t0!S va Karnxprov•m îij emeurni� Kai EU
µsvEi� îOUîOU îOU aUSEVîOU, OU!E sou_viiSricrav va µl) µGivwm KUîcl n6.vm
20 eux.aptcrîTJµEVOl sii; îl)V tocrm'.m1v EACU.ppwcrtv ti]i; tcr6.pac; OTIOU EKaµs,
Kai va µi)v E1tatVE(J(J)(Jl. îÎlV îOGTjV YEVVUl.OîTJŢU Kai µGyaAO\jlUX,iav OTIOU
BOEtl;s i.aµ7tpw:;, E1tELOl) Ka.i w; lîpoEirroµsv, µf: OÂ.OV 01tOU eupe '!Î]V 'tO'U
pav crxeoov EpîJµwµEVTJV Ka.i µ6vov OEKO.OKîW x1A.1aoa.i; UTITJKOOU<; EV n6.-
0'1J îij Mo),oapirţ, xwpi<; li va um:Â.mcr9ij, OUîE va OtcrîUO'lJ di; îÎ]V xaA.s- 1111
2 5 Tt(l)tUîTJV OUCTKOAia.v Lll <; îOOV pacrtAlKOOV oocnµatwv Ka.i 1t pocrta.yµa'!WV sţ,op-
9fficrewi;, Ka.i ei; ii.A.A.a. pap11 ana.vn)crew:;, EC>tEpEWO'E îEcrcra.pa. crcpf:pm 'tOV
xp6vov, �m1 r.:wr.cv c:u3-u; ti)v A.qoµtvTJV K6vncrav, ftw1 fopt vov Pa.Ka.pi
tov, Kai îO r.oyovapirnv oµoiro;, uvmprov năcrav ă.AATJV VEOOîEptKÎ]V O'U
vi)9EtaV. ' EcrµiKpUVE µc:tE1tElîa KCLt îO paopapiîov, Kai KU'tcl 7tUVîa clVE-
3iJ KOU<ptcrE Kai E\j/UXUYWYTJO"E 1i)v' tcrapav. Autu OEV sytvav di; Katpov ii.A.
A.ou auSf:VîOU.
� EpaA.ev EmµEAELUV CiKpa.v 6 au3EVîTJ<; Ol>îO<; ele; 't"O va Ka9a.picru îE
AEiwi; a7to wui; Aa.soi>; oA.îJv tf1v tcrapa.v, µf: cpepµ6.v1 pa.mA.tKov noA.A.a
icrxup6v, Kai -ru 7tATJcriov wu Xonviou Kao1AÎJKta., Kai µ6.A.tcrta. -ră. nÂ.TJ-
1::; criov wu M7tevoepiou, 'Opx.sî, Aa.noucrvuv Kai 1:op6Ka.v, 67tou Tjcrav ye
µilrn ano KtcrÂ.6.oec; Kai �0011 '09roµavrov, Kai btacrx.ov oi payta8ec; îCt O.via
m Ka.i clVEKOlÎJYTJîU OElVU, Kai ă.A.J..o ; a.uSB.VîTJ<; OEV EOUVÎ)STJ va KUîOpSfficru
-ri7totec; de; -ro µf;poc; f:tcetvo tou Mnevoi>piou, s1tc:1oiJ Kai i} PacrtA.Eia. of:v
i}SEÂ.TJO"SV ăx.pt îOUOe va Kata.va.yKacru îOU<; EKELCJE 'OSooµavoui; vă. AEl\jlWO'l
4 ·1 a1to ti)v yftv ti'j; MoA.oa.pia;, urrorrrwoµf:VTJ µfimn; Kai yevvîJSij Ka.µia
mpax.fi , f:crtovmc; Kai vă. dvm noA.u6.p1Sµo1 oi yia.v1tcrapo1 ele; EKstvo to
Kă.crtpov, Ka.i noA.A.oi E� a.utrov naÂ.moi, Ka.i µaA.tcrm onoi> of:v f:x.oucrt
î07t0V ă.pKEîOV îtEpt� 'tOU KUO'îpOU ele; voµi)v sciloov Ka.i YEW1tOViav. X1-
A.ioui; €�aKocrioui; KtcrA.ă.oe<; oSwµavtKOU<; KUîTJOU<ptcrev otw<; < o > auSf;v-
45 tTJ<; di; 'tOV nproîOv x.p6vov -rfti; i}yeµoviai; tou sv tij yij ti\<; MoÂ.8a.Piai;.
Kai ayKa.A.a vil. s8uvaî0 µt îÎlV ouvaµ1v îOU cpspµaviou va cl7t00tc0�1J O.no
DOMN I A L U I MA T E I G H I CA VODA IN MOLDOVA 6 39
A venit şi un alt :firman cu următorul cuprins :

1 ·1 I
« Puternica împărăţie a aflat că ruinarea Moldovei se datoreşte mai

mult boierilor ţării, deoarece raialele, .din înd�mnurile lor, nu numai 'i
că fug de la casele lor şi se risipesc, dar se şi adăpostesc în satele boie- �
rifor, -far aceşfia- îrascund Şi îi apără Ca Să nU plătească dările Împărăteşti. ' I
AstfeCei îşi- ur=n-plu s�tele cu �i_a_l�,_<::�---�ă trl!gă foloasţ de pe urma lor.

_ _
- -
Pentru aceasta, iată că Îti d ăm "ţ ie domn al Moldovei, Matei vodă, poruncă 1 0
straşnică să cercetezi cum stau întocmai lucrurile, cu marea ta credinţă
şi înţelepdune şi cu cunoscuta-ţi dibăcie şi dacă într-adevăr aşa stau
lucrurile nu numai să faci îndreptarea cuvenită, ci să şi pedepseşti straşnfc
pe aceşti nesupuşi care pricinuiesc tulburare în ţară, precum şi pagubă
şi greutăţi în strîngerea miriei împărăteşti ». 15
Acest firman nu le-a plăcut boierilor ţării, fiind potrivnic dorinţelor

lor. Dar pe de altă parte au recunoscut că nu se puteau folosi peste măsură
de îngăduinţa şi de bunăvoinţa acestui domn, dar nici nu puteau să nu
rămînă întru totul mulţumiţi de atîta uşurare adusă ţării şi să nu laude 20
dărnicia lui cea mare şi mărinimia ce a arătat-o în chip strălucit, deoarece,
precum am spus mai sus, cu toate că găsise ţara aproape pustiită, cu numai
1 1 1 1 optsprezece mii de locuitori în toată Moldova, fără li să deznădăjduiască
--
Ş(;ă se codească faţă de greutăţile cele mari pe care le avea de întimpinat 25
la strîngerea dărilor şi îndeplinirea poruncilor împărăteşti, precum şi
faţă de alte greutăţi, a hotărît să :fie numai patru sferturi pe an. A desfiinţat
îndată darea numită cuniţa, adică văcăritul de primăvară, de asemenea şi
pogonăritul, interzicînd şi orice alt obicei nou. Pe urmă a micşorat şi
vădrăritul, uşurînd şi înviorînd întru totul ţara. Astfel de lucruri nu se 30
făcuseră pe timpul altor domni.
Acest domn, pe baza unui puternic firman, şi-a dat o deosebită silinţă
să cureţe cu totul întreaga ţară de lazi, precum şi ţinuturile de lîngă Hotin
şi, mai ales, pe acelea de lîngă Bender, Orhei, Lăpuşna şi Soroca, care erau 35
pline de cîşle şi de vite de ale turcilor, care pricinuiau raialelor suferinţe
fără leac şi de nedescris. Alt domn nu izbutise să facă nimic în acea parte
a Benderului, deoarece nici împărăţia nu voise pînă atunci să silească pe
otomanii de acolo să plece de pe pămîntul Moldovei, temîndu-se ca nu 4 0
cumva să izbucnească vreo tulburare, deoarece ienicerii din acea cetate
erau în număr mare şi mulţi dintre ei erau de mult pe acest loc, şi mai
ales că nu aveau pămînt îndeajuns în jurul cetăţii pentru păşunatul vitelor
şi pentru arat. În primul an al domniei sale acest domn a dărîmat o mie
şase sute de cîşle turceşti aflate pe pămîntul Moldovei. Şi cu toate că 45
690 CRON I CA G H I CULEŞ f l I:OR
rr1v n:rapav al..ouc; muc; 'OScoµavouc; ECO<; tv6c;, crrnxa1;;6µEVO<; oµcoc; an

dvat f:m1HpEAE<; de; 'CO unftKOOV, 'CO va EupicrKCOV'Cat 6Ai'yo1 nvi:c; ana EKEi
1112
vouc; 6nou i':mxEipil;; ov-rm npayµa-rEiav µel..1 rnc;, EOCOKEV li ăOEtav va µEi
vcocrt µ6vov nEV'tTtKOV'CU 'tOV ap1Sµov EK -crov XPT)crtµco-repcov Kai yT) paAtcov,
5 n!..Tj v Kai aurni µf: icrxupov OEcrµov 6µoÂoyiac; i';vunoypaq>OU Kai µf: eyyuT)
crt V npo<; âAAftÂouc; an va µTjv 8uvav-rat no-rf: va npocrÂapcomv ăÂAOV nva
nap' fournî<; f:ni npo<pacrEt cruyyEvEia<;, ÎJ OtKElO'tT)îO<; unf:p 'tOV nEV'tTJKO
cr-cov âp1Sµ6v, Kai µT)OEl<; f:s au-crov va EXlJ KaîOtKiav esco de; TfJV -ccrapav,
aAAa aAot va Ka'totKOUcrtv EV nacri41 wc; µoucra<pipTJOE<;, xcopi<; va EXCOcrt l;;roa,
1 0 ou-rE µEl.. i crcrta de; -rijv -rmipav. Ei8f: Kai TjSEÂE <pavi'j nvac; f:s au-crov na
papa-rTJ<; -crov unocrxtcrECOV va nmOEUE'tm µf: papEîaV notv�v uno îOU rnup
va-rl;;Tj -µnacrT)-Uyă, i':ni napoucrieţ rnu 6noiou e8coKav -rijv rntaU-rTJV evun6-
ypa<pov Kai f:< v >cr<ppayicrrnv 6µol..oyiav, -ri'jc; 6noiac; -ro foov f:KpiSTJ EUÂo
yov vei ypa<pij .
15 IlON THL OMOJ\OrIA:E OITOY EAQKAN OI ITENTHKONTA

00QMANOI IlPArMATEYTAI
«�tu -ri'jc; napoucrTJ<; 6µol..oyiac; OTJAonotouµEv fi µEi<; 01 unoyEypaµµe

vot an 6n6rnv âvEyvchcrSTJcrav f:ni napoucrieţ -crov f:v8o1;otatcov âya8cov Mou
crta<pă-ayă Kamtl;;i'j -µnacrTJ Kai Kacriµ-âyă toupvatl;;i'j -µnacrTJ, 6nou ÎJcrav
20
·
8tcopmµtvo1 oia to vil;;aµt ti'j<; Mnoyoaviac;, f:vchmov tou U'JITJAOtarnu
aUStvrnu MataiTJ pooa ti'j<; Mnoy8aviac; ta q>Epµavm 6nou Kata tiJv npo
crrnyijv rnu PacrtAtKou xanxouµaîou Eyivav Kai f:crtaÂSTJcrav, ta 6noîa nE
pitxoucrtv an KaSooc; eypEµvicrSTJcrav oi OVtUOE<; Kai KlcrÂUOE<; 6nou ÎJcrav
de; ta ntvn: KaOtAftKta ta nÂTJcriov Xonviou Kai MnEv8epiou, Kai toLCox.-
25 ST)crav ta l;; roa Kai npayµata tcov, etcrt Kai eic; -ca Âorna €1; Ka0tÂftKta,
oi OVOUOE<; Kai KtcrÂaOE<; 6nou TjSEÂav EUpESi'j va yKpEµvil;;covtm Kai TU
l;;ro a Kai npayµata TOU<; va OlcOKCOVtat Kai va eKPaÂÂCOVtat âno tÎJV tcra
pav, KaTa tOV tp6nov anou EYlVEV de; muc; XonvÂ.i'jOE<; Kai MnEOEpAi'j-
OE<;. Kai ovtE<; nap6vtE<; d e; tTiv âva 1 1 yvcomv trov pTJStvtcov U'JITJÂ.OtatCilv t 1 13
30 q>Epµavicov, fiµEic; oi npayµatEUtai 6noi> EXOµEv 'ta<; unoypa<pa<; Kai cr<ppa
ytoac; µac; de; to Katacrnxov, dnEKpiSTJµEv to : ÎJKoucraµEv, Kai unEtaxSTJ
µEv, Kai OUtCO<; n.apE tEÂO<; EKEÎVO 'tO cruvt8ptov, Kai Kata tTiv PacrtAl
KÎJV npocrtayijv eyKptµvicrSTJKav oi 6v8a8E<; Kai KtcrÂUOE<; µac;. Kai µf: to
va ÎJîOV 6 Katpoc; EV µtcr41 xuµrovoc;, napEKaHcraµev va µEivrocrt ta
35 l;;roa µac; de; tov t6nov Ero<; 'tÎlV npchtTJV ăvot1;1 v. Kai EucrnÂayxv1-
crSevtE<; oi pîJSEV'tE<; Cr.yaOE<; Kai 6 auStVtT)<; ti'j<; Mnoyoaviac; , îO
f;oexSTJcrav tcai µăc; EOCilKav Otopiav ECil<; tTiv fiµtpav tOU 6.yiou rEcop
yiou, AEYOVtE<; on oi OVOUOE<; Kai KlO"Â.UOE<; va yKp1µvil;;covtat Kat<i
tov PacrtAtKov 6pmµ6v, Kai 'ta l;;ro a Kai npayµata crac; 6µoiCil<; va
40 EK�aÂÂ.CilVîat . "OµCil<; µf: to va slvm itvaµEta!;u crac; ăvSpconot xp ft
mµo1, av StAEtE µEplKOi vei µEivEtE de; tOV t6nov xcopi<; va EXEtE
ov8ci8E<; KCLi KLcrAaOE<; Kai l;;cpa 81a npao il.av, tcai tOV ocrov l;;a xepf:v
cino KUSE dooc; fJSEÂEtE cruva!;Et, va TOV crtEÂAEtE µ6vov de; îÎJV
�acrtAEUoucrav, Kai i'iv otxEcrSE auta TU OEcriµata, crăc; 8i8oµEv ă8EtaV va
45 tcaSftcrTJTE de; tOV t6nov. •ttµEî<; OE anoKptSEVTE<; on tcUT' ouotva tp6nov
DOMN I A L U I MAT E I G H I CA VODA T N MOLDOVA 691
putea, în baza :firmanului, să îndepărteze din ţară pe toţi otomanii pînă

la unul, totuşi - gîndindu-se că ar fi în folosul supuşilor săi să rămînă cîţiva
1 1 12 din aceia care făceau negoţ cu miere - a dat li voie să rămînă numai
cincizeci la număr, dintre cei mai cie folos şi mai bătrîni, dar şi aceştia 5
s-au legat printr-un puternic zapis, iscălit şi cu chezăşie dată între ei, că
nu vor putea niciodată lua pe lingă ei pe altcineva sub pretext de rubedenie
sau de prietenie peste numărul de cincizeci. Se mai legau ca nici unul
dintre ei să nu aibă locuinţă la ţară, ci toţi să locuiască în Iaşi , ca nişte
musafiri, fără să aibă vite sau stupi la ţară. Iar dacă cineva dintre ei va I O
călca cele făgăduite, să fie aspru pedepsit de tumagi-başa-aga, în faţa căruia
au dat acest zapis iscălit şi întărit cu pecetea lor. S-a găsit cu cale să se
dea mai jos copia acestui zapis.
COPIA ZAPISULUI DAT DE CEI CINCIZECI DE 15

NEGUSTORI OTOMANI
« Noi, subiscăliţii, facem cunoscut prin zapisul de faţă că la c1t1rea

:firmanelor făcute şi trimise din porunca împărătescului hatihumaium au
fost de faţă preaslăvitele agale Mustafa-aga, capugi-başa ş i Casim-aga ,
tumagi-başa, care erau orînduiţi pentru nizamul Moldovei, precum 20
şi preaînălţatul domn al Moldovei, Matei vodă. În aceste firmane
se arăta că aşa cum au fost dărîmate odăile şi cîşlele aflate în cele
cinci ţinuturi de lîngă Hotin şi Bender şi au fost date afară vitele şi lucrurile 25
turcilor, tot aşa să fie dărîmate odăile şi cîşlele ce se vor găsi în celelalte
şase ţinuturi, iar vitele şi lucrurile să fie îndepărtate şi scoase din ţară ,
întocmai cum s-a făcut şi cu ale hotinliilor şi benderliilor.
Noi negustorii, care avem iscăliturile şi peceţile noastre pe acest act,
1 1 13 fiind de faţă la li citirea preaînaltelor firmane, am răspuns aşa : Am luat 30·
cunoştinţă şi ne supunem. Aşa a luat sfîrşit acea întrunire şi, potrivit cu
porunca împărătească, s-a hotărît dărîmarea odăilor şi cîşlelor noastre.
Deoarece însă era în timpul iernii, ne-am rugat ca vitele noastre să rămînă
în ţară pînă în primăvară. Agalele şi domnul Moldovei, milostivindu-se 35
de noi, au îngăduit acest lucru şi ne-au dat răgaz pînă la Sf. Gheorghe,
spunînd că atunci odăile şi cîşlele vor fi dărîmate, potrivit poruncii împă
răteşti, iar vitele şi lucrurile noastre vor fi date afară. Deoarece însă sînt
printre voi oameni de folos, dacă vreţi puteţi să rămîneţi cîţiva în ţară, 40
dar fără să aveţi odăi şi cîşle şi vite pentru prăsilă, iar toată zahereaua ce
o veţi strînge din fiecare fel s-o trimiteţi numai la Constantinopol. Dacă
primiţi aceste legăminte, vă dăm voie să rămîneţi în ţară. Noi însă am 45-
692 CIWN ICA GHI CULEŞTI LOR
of:v Sti.. oµEv Ka9i1Q'E1 µf: afrrouc; touc; OEcrµouc;, Îl Ct7t0Kprnic; µac; ey1VEV ă.pt,;1,
Kai li:i..6. µ1, Kai xott,;En Kai EO'tclÂ.9TJcrav Ele; to OEPMn, Kata tOV µfiva
Aari�� ( ;) tOU PEµrti-ouÂ.-sPPf:"- tOU ,ap�t,;' Etouc;, Kai ey1vav KCtl01 Eic; tOV µm1c;-µouxa
crEµ7tE.
5 Tropa OE, µf: to va S7tEpacrEV 6 Katpoc; tfic; pTJ9Eicrric; Otopiac;, crtoxa-
t,;6µEVOt Ot1 EÎVat Svavtiov tOU xanxouµai:ou Kai tfic; 9EÂ.Îlt:rEroc; tOU 1Cpa
tatOtCtîOU PacrtÂ.Eroc; Kai cruyxucric; tOU KaÂ.ou vit,;aµiou, sotxSriµev autu ta
crapna VU µTiv <plCtacrroµEv OVOaoec; Kai KtcrÂ.6.0Ec;, VU µTiv tpEcproµev Otei
7tpacriÂ.av XEpyeMoEc;, ă.yeÂ.aoec;, 7tp6Pata Kai µeÂ.icrcria, Kai tov Ka9e Ei'.Oouc;
1 0 t,;axEpf:v 6rtou ă.yopacrroµEV va µl)v tOV paÂ.roµEV ele; µayat,;ia, Kai oute KOK-
KOV E� autoU va µÎl O'tEÂ.Â.roµev ele; ă.Â.Â.OV li t07tOV, 7tapa µ6VOV el<; îî) v 1 114
KrovcrtaVt1VOU7tOÂ.tV va tOV crtEÂ.vroµev.
Kata cruvf:xeiav ele; touc; Kacraµ7taOEc; Kai xropia 67tOU eupESOOµev, Kcl
µvovtEc; tÎ!V 7tpayµatEiav µac;, va µîtv 7t6.proµev Ct7t0 tOV paytaV 1Cpt96:pt.
1 5 01a ta ă.Â.oya µac;, OUtE cpayrită. Otci tOV fout6v µac; xropic; 7tÂ.TJproµilv, Kai
tOV t,;axEpf:v 67tOU ayopacrroµEV Ct7t0 tOV pay1av va µTiv tOV E7taproµev µf:
Katrotf:pav nµilv, UÂ.Â.a Ka9cilc; 7tOUÂ.EÎtat Kata Katpouc;, Kai µf: îOUtOV 'tOV
tp07tOV va µii yivEtat EVOXÂ.TJcrtc; Kai ao1Kia Ele; tOV paytav.
Na µTiv tvavnouµE9a, oute va icrxupoyvroµ<ov >ouµEv Eic; to va 7tÂ.TJ-
20 provroµEv ta cruvri9mµtva tou t67tou oocriµata 01a to 7tpăyµa 67tou 7tpayµa
teu6µe9a.
Na µTiv KatOtKOUµEV Eic; ăÂ.Â.a t0'1V0Uta µf: 7tpayµatEiav, aÂ.Â.ci µ6vov
Ele; to rtacrt, Kai to 0'7tlî1 07tOU KatotKOUµEV va µTiv dvm E01KOV µac;.
Na µii crrtEiproµEv OUîE va 9Epit,;roµev.
25 Toutouc; touc; OEcrµouc; touc; totx9TJµEV Kai U7tocrx6µE9a va toui; qm-
Â.6.ttroµEv 7tclVîOîE, Kai iiv svavtiov îOUt©V ÎJ9EÂ.aµev KticrEt OVOa, ft KtcrÂ.6:,
ÎJ ă.Â.Â.O t1 KttptOV, fi pacrtacrroµEV 01U Oaµout,;/... OUK1 cpopaOta, ayEÂ.CtOta, 7tp0-
Pata ft µeÂ.icrcrta, t,;&a 67tOU xpe16.t,;ovtat Ktcri.. 6., fi opyrocrroµev Kai cr7tEipro
µev, Kai Sepicrroµev, ÎJ cpavij va Kaµroµev tTiv 7tapaµtKpotf:pav aOtKiav Kai
3 0 tvoxÂ.TJcrtV t<'f> payt� vei rtmoeuroµe9a µf: to µf:crov Kai EtOTJcrtV t&v t�ou
cnat,;6vtrov, Kai va µăi; yivetat Îl 7tpocri1Koucra nµropia, 7tpoc; crrocppov1crµov
î&V ă.Â.Â.OOV, Kai 'tei t,;&a 07tOU i19eÂ.av eupe9fj Eic; XEipac; µac; va 7taipVOOVîat.
816. va µii yivrovta1 A011tOV tei îOtaUta, ioou fJµeic; o{ U7toyeypaµµE
V01 eic; tÎ!V 7tapoucrav oµoA.oyiav 7tpayµateutai, tyivaµev EYYUTJtai de; U7tEp
35 îOU ă.A.Â.ou, Kai 7tpoc; EVOE1�1V on totxSriµev auta ta crapna, typ6.cpTJ ft 7ta
poucra 6µoÂ.oyia Kai tMSri t<'f> tvool;otatQ> toupvats?i-µrtacru Mexµf:t-ă.y�,
6rtou eivm 01rop1crµtvoc; Oia to v1t,;aµ1 tfji; M7toyoaviac; Kai t(f> li U\jfTJÂ.ota
tQ> Matail] P6o�. au9EVî1J tfjc; Mrtoyoaviac;, 01ci vei oe1xSij, OtaV to KaÂ.E-
O'lJ „ xpEia, Kai vei EXTJ to Kupoc;. 1 115
40 'Eyp6.cpTJ Katci tTiv tpMµTJV tou Paµat,;aviou, crevf: ,ap�y' .
28 'Iouviou Kata tÎ!V µey6.ATJV ayiav îEcrcrapaKOO'tÎ!V tOU autou 7tpOOîOU Etouc;,
1754
acr9evilcrac; U7t0 crcpoopăc; Katappoijc; Kai oucroupiac; 6 µtyac; xfrtµavoc;
KrocrtaKT)c; Pat,;oc; Kai ovtai; ytprov îÎIV ÎlA1Kiav, cl7tEOOOKE to KOlVOV xpfoc;
Kai tvetacp1acr9TJ tv tij µîJtport6A.e1 tvtiµroc; µetci 7tapri crcriac; EKÂ.aµ7tpou
45 îOUtOU îOU ftyeµ6voc;. Katci of: tTiv 8eutEpav tfji; OtaKatVTJcriµou tou1 KUp1-
rovuµou Ilacrxa 7tpoepipacrEV etc; tÎ!V xatµaviav tOV µf:yav 0'7tU96.pT)V 8TJµTJ-
1 Cuvîntu l «'tOU» este scris de altă mină.
D OM N I A L U I MATE I G H I CA VODA J N MOLDOVA 693
răspuns că în nici un caz nu vom rămîne cu asemenea legăminte, iar răspun

sul nostru s-a făcut arz, ilam şi hoget şi s-au trimis la devlet în luna Rebiul-
evel a anului 1 167 şi s-a făcut caid la baş-muhasebea. 0•ceil'�;�· (n
Acum însă, după ce a trecut sorocul hotărît, socotind că este împo- 5

triva hatihumaiumului şi a voinţei preaputernicului sultan şi că se va
pricinui tulburare în bunul nizam, primim aceste şarturi, adică să nu facem
odăi şi cîşle, să nu hrănim pentru prăsilă cai, vaci, oi şi stupi, iar fiecare
fel de zaherea ce vom cumpăra să n-o strîngem în magazii şi nici măcar IO
1 1 1 4 un bob din ea să nu trimitem în altă I/ parte. ci numai la Constantinopol.

În casabalele şi satele unde vom face negoţ să nu luăm fără plată
de la raia orz pentru caii noştrii şi nici merinde pentru noi. De asemenea 15
să nu cumpărăm de la raia zaherea pe un preţ mai mic, ci la preţul vremii,
pentru ca să nu pricinuim supărare şi nedreptate raialei.
Să plătim fără împotrivire şi încăpăţinare obişnuitele dări ale ţării
pentru mărfurile cu care facem negoţ. :.W
Să nu locuim şi să nu avem mărfuri în alte ţinuturi, ci numai în Iaşi,

iar casa unde vom locui să nu fie a noastră.
Să nu semănăm şi nici să secerăm.
Am primit legăminte şi făgăduim să le respectăm totdeauna. Dacă 25
vom călca aceste legăminte şi vom zidi vreo odaie sau cîşlă, sau altă
clădire, sau vom păstra pentru îngrăşare cai, vaci, oi sau albine, adică
animale care au nevoie de cîşle, sau vom ara, semăna şi secera sau se va
dovedi că pricinuim cea mai neînsemnată nedreptate şi supărare raialei,
să primim pedeapsa cuvenită din partea şi cu ştiinţa cîrmuirii, spre pilda 30
celorlalţi, iar vitele ce s-ar găsi în stăpînirea noastră să fie luate.
Pentru ca să nu se întîmple aceste lucruri, iată că noi, subiscăliţii
negustori din acest zapis, ne facem chezaşi unul pentru celălalt, iar drept
dovadă că am primit aceste şarturi s-a scris zapisul de faţă şi s-a dat 33
preaslăvitului turnagi-başa Mehmed-aga, orînduit pentru nizamul Mol-
1 1 1 5 dovei, şi li preaînălţatului domn al Moldovei, Matei vodă, ca să aibă tărie
şi să fie folosit la nevoie.
S-a scris în a şaptea zi a Ramazanului în anul 1 167» . 40
În postul cel mare al aceluiaşi an, marele hatman Costachi Razu, 281;�:ie
căzînd la pat din cauza unui grav atac de apoplexie şi de disurie şi fiind
bătrîn, şi-a dat obştescul sfîrşit şi a fost înmormîntat cu cinste la mitropolie ,
fiind de faţă şi preastrălucitul domn. Iar în lunea din săptămîna luminată 4 5
a Paştilor, domnul a înaintat la rangul de hatman pe marele spătar Dimi-
tpacrKov IIaA.aoT)v, sis oe titv cr7taSapiav, tov µ&yav µ7tavov BacriA.etov

Procrcr&rnv, Kai sis tl)v µ7taviav tov cl>iÂ.t7t7tOV Kataptsfiv, µ&yav OE Kaµi
vlipTJV eKaµev tov µ&yav K6µ1crov NtK6A.aov Kapatsăv, u{ov tou Krovcrrnv
tivou Kapatsii, 7tpcOTJV µgyciA.ou 7tocrtf:A.viKou, €crtovrns Kai vă. CÎ7tfjA.9ev
5 ELS paO'lÂ.euoucrav 6 L\T)µÎJtptoS .I:oumos, 01tOU EÎXEV autl)v tTtV cipxovtiav,
K6µtcrov OE w;yciÂ.ov EKaµsv tOV 'Iroavvitcrav KavtaKOUsTJVOV, yaµppov tOU
µsyaÂ.ou Â.oyo9&tou PaKoPitcra, ovta 1tC1XclPVlKOV, Kai ă.A.A.as 1tOÂ.Â.US ap
xovtias eKaµs Kat' EKstVTJV titv i;µ&pav.
BA.&7tOVîC1S ofrtos 6 Ssocrsp&crtatos au9&VtTJS titv KClKÎ!V cruvfi9stav
] () orrou dxov oi ll1tÎJKOOl tfis tcrcipas va epycisroVtCll tij ayi� KuptaKij KCli
ăA.A.ms oscr7tonKats foprnts, Kai vă. Kciµvrocrtv âyopas Kai oocroÂ.TJ'lfias,
Kai µÎ) UVEXOµEVOS tÎ)V tOlClUtTJV 1tapavoµiav KClt ClÎCiXUVTJV EVc01tlOV t&V
E9v&v, Kai µciA.tcrta t&v 9soKt6vrov 'Iouoairov 67tou t6crov aucrtTJp&s cpu
A.cittoUO'l to .I:aPPatov, EKEÂ.EUCiE vă. KT) pux9ij crcpoopă. 1tpocrrnyl) EV tij ayo-
1 5 p� Otl U1t0 tOU vuv Kai Bis to €sfis UîtO îtOlVij papei� vă. CiTJK009ij autit
fi posA.upa cruvfi9sia Kai µT)osis t&v U7tTJK6rov vă. EXlJ ăosiav vă. epxetm
µI'; Ciµasav Bis to rtcicri tij KuptaKij oia 7tpayµatsiav, âJ..J..a tij II&µ7tt1J,
KCll ăA.A.as li fiµ&pas va epxrovtm sis to 1tOOÂ.ElV Kal ciyopcisstv. 'AJ..J.. ' OUtE 1 1 1 6
Epyacrtfi pta va civoiyroO'l tij KuptaKij, îtClpa µ6vov o{ aptOîtOtoi Kai apto-
20 rr& A.01.
Kata tOUtO to fop evas Â.TJCitÎJS 1tEpt<pT)µos Kai 0\1_<_?!;!-��'!'QS Q_yc)_µ_a_n 1
_ _ . . .
·- -�o-�PJ!yos, 07tou f.v 7toA.A.ots xpovois Katsipyciseto titv Â.TJcrtptKT)v KaKoup

yiav Kai €X,ovrns Kai ă.A.A.ous cruµ7tpliKtopas 6µotp67tous, '09roµavous ts
·
Kai xptcrnavous, EKaµE µupia a9&µttCl KaKa Kai ds ta µ&pTJ tfis BA.axias
25 Kai EOOO ds tÎJV MoA.oapiav, OîtOU crxsoov E1tPOSEVTJCiE cppiKT]V µsyaA.rotclîTJV
Kai ds ta 060 µ&pTJ . 'AyKaÂ.ă. Kai 6 pTJ0Eis vă. emcicr9TJ sis titv BA.axiav
EÎS tas i)µ&pas tou aoioiµou rpT)y6pT) pooa, 7tatpos tou au9&vtou to6t0u
MataiT) pooa, Kai Kata 7tpCi'.>tov pouÂ.Â.ro9sis acp&STJ . Kai. îtclÂ.lV macr9sis
ds tÎ)V autiJ v AT)CitplKÎ)V Kai PA.TJ9Eis ds t&µvttcrav, ECi1tClCiE titv t&µvtrnav
3 0 Kal ecpuys µsta KCli ăA.A.rov 1tOÂ.Â.&v. Ml)v acpfivovrns oµros titv tOlClUtT]V
KClKOUpyiav tOU, OEV EOuvfi9TJ vă. U1t00pcl0'1J tÎJV emµEÂ.T)µEVTJV ÎXVTJACltiav
tOUtOU tOU au9EVtOU, clÂ.Â.a macr9sis, KCltEOlKclCi9TJ EÎS îÎJV Ot' clYXOVTJS Ct1tO
piroO'lV.
ELs titv cruµ7tÂ.fi procrtv tOU rrpcOtOU xpovou, otav €cp9acrsv 6 KCltpos
;35 tOU µouKapspiou, < tOU > 9auµacriou tOUtOU aM&vtou MataiT) pooa, el;&oro
ICEV Î) paO'lÂ.slCl XCltlCiEpt<plOV îtpOS cl1tOKCltclCitClO'lV KClt VEaV E1tlCitfiptSlV
autou E1tt tOV fiysµovtKOV tOUtOV Sp6vov tfiS MoA.oapias, 6µou µI'; to 6-
rrotov cruvfasµ\jlEV autcŢ> Kai craµoup6youvav Kal Î1t7tov pacrtA.tKOV KEKO
crµT) µevov, Cinva A.apci>v O ăpxrov îtpcOTJV µeyas Xcltµavos rsropyciKTJS, O Kai
40 rrsv9spos tfiS U'lfTJÂ.6t11t6s tou, t] pxsto a7to pacrtA.suo6crTJs a7toKoµisrov au
tă. ds rtcicrtov. �Ots OE €cp9acrsv sis raA.citcrtov, 1tpOE1tEµ\jfEV 9 aU9&VtTJS
ds 1tpOU1tOOOXÎ)V autou tOV ăpxovta µ&yav KaµtvcipTJV NtKOÂ.aov Kapatsăv,
tOV Kai yaµppov tOU autOU xatµcivou, aÂ.A.' 6 Xcltµa li VOS OVtClS oA.iyov 1 117
<iouvaµos cl1t0 tfiS Ka9' 60ov KClK01ta9sias Kai S&A.ovtas va Momopficru
4.5 ppaout&pros to E1ttÂ.Ol7tOV tfis 6oou, µI'; tÎ)V auSsvnKÎ)V ăoetav tfis U'lfTJÂ.0-
1 Loc alb în ms.

DOMN I A LUI MAT E I G H I C A VODA I N MOLDOVA
traşcu l>aladi, la rangul de spătar pe marele ban Vasile Rusăt şi la rangul

de ban pe Filip Catargi, iar mare căminar a făcut pe marele comis Nicolae
Caragea, fiul lui Constantin Caragea, biv vel postelnic, deoarece Dimitrie
Suţu, care avusese această boierie, plecase la Constantinopol. Mare comis 5
a făcut pe Ioniţă Cantacuzino, ginerele marelui logofăt Racoviţă, care
era paharnic. În acea zi au primit slujbe boiereşti mulţi alţii.
Văzînd acest preapios domn obiceiul rău al supuşilor ţării de a
lucra şi de a face cumpărături şi alte afaceri în zilele sfintelor duminici şi 10
ale sărbătorilor mari ş i neputînd îndura această nelegiuire ş i ruşine faţă
de celelalte naţiuni şi mai ales faţă de ucigătorii lui Dumnezeu, evreii,
care respectă cu atîta străşnicie sîmbăta, a pus să se citească la tîrg o
straşnică poruncă, în care se arăta că de aci înainte, sub pedeapsă grea, 15
s ă dispară acest urît obicei şi nici unul dintre supuşi să nu aibă voie să
vină la Iaşi duminica cu căruţa pentru mărfuri, ci să vină pentru vînzări
1 1 16 şi cumpărări joia şi în alte li zile. Nici prăvăliile să nu se deschidă dumi-
nica, ci numai brutarii şi vînzătorii de pîine. 20
Într-această primăvară, un tîlhar vestit nul!li_t�� -1_CQcţt;!:!an11�care
-
timp de mai mulţi ani se îndeletnicea cu . tîlhării şi avea părtâŞ'i turci şi
creştini, a săvîrşit mii de fapte nelegiuite, şi în părţile Ţării Româneşti
şi aici în Moldova, şi a pricinuit o foarte mare groază în ambele ţări. 25
Acesta fiind prins în Ţara Românească în zilele fericitului întru pomenire
Grigorie vodă, tatăl domnului Matei vodă, a fost lăsat liber după ce a
fost însemnat. Dar, fiind iarăşi prins tot pentru tîlhării, a fost pus în
temniţă ; spărgînd însă temniţa, a fugit cu mai mulţi alţii. Nelăsîndu-se 30
însă de nelegiuirile sale, n-a putut să scape de urmărirea atentă a acestui
domn şi, fiind prins, a fost condamnat la moarte prin spînzurătoare.
Cînd s-a împlinit primul an de domnie al acestui strălucit domn Matei

vodă şi a venit timpul mucarerului, împărăţia a scos hatişerif, întărindu-l 35
din nou în scaunul domnesc al Moldovei. Împreună cu hatişeriful, împărăţia
i-a trimis şi o blană de samur şi un cal împărătesc împodobit, pe care
luîndu-le boierul biv vel hatman Iordachi, socrul măriei-sale 2, a plecat
din Constantinopol ca să i le aducă la laşi. Cînd a sosit la Galaţi, domnul 40
a trimis întru întimpinarea lui pe biv vei căminarul Nicolae Caragea,
J 1 17 ginerele acestui hatman. Dar hatmanul, 1 1 fiind puţin slăbit din pricina
celor suferite pe drum şi voind să-şi continuie mai încet restul drumului, 4 5

2 După cum am văzut mai sus, socrul lui Matei Ghica a fost başa Mihalopol.
669 CRONICA GHI CULEŞTI LOR
tTjt6c; tou, rrapt8coKE to xatmEpiqn Kai ta Â.oma pacnÂ.tKa &rricrriµa t(fl

EÎpTjµEV(t> µcyaÂ(t> KaµtVUplJ Ota va ta 7tpOU7tOKoµicr1J de; rtacrtOV. <l>Scivovtac;
Âotrr6v, &l;i'jÂSEv 6 auSEVîTJt; ecoc; f.yyuc; tou µovacrtTj piou raÂată Ele;
rrpoi.irravtricr1v tou xancrEpt<piou µEta rravtcov trov cipxovtcov, rrporropcuo-
5 µtvou Kai tou toupvatsij -µmicrri Xatirrsa8E Mcxµst-ciyă, Kai µEta rroµrrfic;
µt:yaA.ric; Kai rrapatal;ccoc; 'tOlUUîTJt; 6rrou 7tOÂ.Âoi roµoA.oyricrav EK tWV EV'tO
rriwv apxovtcov yEp6vtCDV Oîl rrap6µot0c; EU7tpE1tEta Kai crtoÂtcrµoc; f\ycµo
VtKijc; rrapatasccoc; ăA.A.otE 8f.v EytvEv de; tTjv MoÂ.oapiav. EicrcÂ.S6vtcov ofi
tcoc; de; tÎjV EV nacri(t> auSEVîlKÎjV KOUptîJV, avcyvrocrSri 'tO xancrEpiq>tOV
10 de; urrÎ)Koov rravtcov, l::n:Etta evEMSri 6 Î)yEµrov tTjv pacnÂtKTjv craµoup6you
vav, Kai &tcAtcrSricrav rravta ta tije; tcrEpEµoviac;, Kai µEta tauta &vtoucrcv
6 rrocrttA.vtKoc; tov wupvatsl)-µrracrriv Mqµf.t-ciya q>EpEtsf. craµoup6you
vav, tov 8tPav-f.q>EVtTJ craµouporratcrav, tov µtyav Ptcrtuipriv craµouporra
tcrciv, Kai tOV µtyav Kaµtvapriv 7tUAlV craµoupom:rtcrav. Kai OÂ.Ot µf. oeiy-
1 5 µata xapăc; Kai ayaÂÂtacrEcoc; ÎJcrrracravrn tÎjV OEl;tav tije; U'l'TJÂ6tTjt6c; 'tOU,
ErrEUl;aµEVOt aut(fl crtEptcocrtv 7tOAUXPOVlOHUtTjV.
7HASE OE µEta ouo fiµtpac; Kai 6 priSEic; xatµavoc; rccopyaKTjt;, 'tOV
6rroîov urrc8txSri 6 auStvtric; µEta xapăc; OUK oA.iyric;, ou µ6vov chc; 7tEV3E
pov autou rrpocrq>tÂtcrtatOV, aÂAa Kai chc; EXEq>pova, q>povtµrotatOV, Kai
20 pouÂTjq>6pov, Kai EiOfJµova t(fl OVîl, Kai ErrCOq>EAi'j de; tac; auSEV'ttK ac; urro
Stcrctc;.
To os xancrEpiq>t µEtaq>pacrStv Kai Eic; titv pcoµaiKitv otaÂEKtov KatE
crtproS11 de; titV rrapoucrav xpovoypaq>iav. I!
M ETA<l>PALU: TOY IIPOI: TON MATAIH BOAA XATII:EPI<l>IOY 1 1 18

25 THI: EN MOAAABIA A Y0ENTIAI:, KAI ANANEQI:EQI:
THI: TPIXPONIAI: A YTOY
'EKÂEKîi: EV tote; fiycµ6cn tWV xpmnavwv, O'tUÂE t<7>V µEytcrtavcov 'tOOV

7ttO'tEUOVtCOV t(fl 'Iricrou, auStvta tije; MoÂoapiac; Matairi PocP68a, EiTJ 0'01
30 to ttA.oc; Eutuxtc;.
<l>Savovwc; Ele; crf. to rrapov U'l'TJÂov Kai pacrtÂtKov crlJµEiov, yvcocrt6v
crot EO'tCO Oîl cru, 6 rrpoppriSEic; fiycµrov, ovtac; âvatESpaµµtvoc; EK trov
rrpoy6vwv Kai rrporrat6pwv crou urro to EAEoc; KO.i tac; EUE pyccriac; tije; µt
yaA.11c; fiµwv pacrtA.Eiac; , Ka8ci:>; to 8iKmov arrmtEi Kai 11 lK <plicrcw; i:rrn11 -
3
3 OEt6tTjc; crou, a i EKOOUAEUO'Etc; crou f.q>uvricrav fiµt:v &l;1t1m1vot Kai â.pscrtd.i,
ai 6rroim f.yvcopicrS11crav de; tÎj v Kotvitv Katacrrnmv Kai 8u:l;aycoyl)v Kâ
A.itv tWV urcoStcrECOV tije; tcrapac;, Kai de; tTtV cruvaSpotcrt V nov El<JOOTjµa
tCOV tOU µaA.t-µtpiou Kai de; îÎjV avarraucrtv tWV f.yKarniKCOV tije; MoA.oapiac;
Kai de; tTjv f.rricrKE'l'tV Kai rrEpiSaA'l'tv trov pay1a8cov, 6n:cu K•J.d KAîJpo-
'10 voµiav fiµiv Eytvav EK t&v µaKapicov fiµEpffiv t&v U\jfllÎ-ott'.t'WW µ01 rrporra
t6pcov.
DOMN I A L U I MAT E I G H I CA VODA I N MOLDOVA 697
a predat, cu voia, măriei-sale, hatişeriful şi celelalte sem.ne împărăteşti

marelui căminar ca să le ducă la Iaşi. l a sosirea căminarului Ia Iaşi, domnul
a ieşit întru întîmpinarea hatişerifului pînă lîngă mănăstirea Galata,
î mpreună cu toţi boierii, în frunte cu turnagi-başa Hatipzade Mehmed-aga 5
şi cu un atît de mare şi frumos alai încît mulţi din boierii bătrîni pămîn
teni au recunoscut că un alai domnesc · aşa de frumos nu s-a mai făcut
în Moldova.
Intrînd deci în Curtea domnească din laşi, a fost citit hatişeriful în
auzul tuturor, pe urmă dom.nul s-a îmbrăcat cu blana de samur şi s-a făcut J O
tot ceremonialul. După aceea postelnicul a îmbrăcat" pe turnagi-başa Mehmed
aga cu feregea cu blană de samur, pe divan-efendi cu blană de pacea de
samur, pe marele vistier şi pe marele căminar tot cu blană de pacea de
samur. Toţi, plini de bucurie, au sărutat mina măriei-sale, urîndu-i domnie 1 5
îndelungată.
După două zile a sosit şi zisul hatman Iordachi, pe care domnul l-a
primit cu multă bucurie, nu numai ca pe un socru preaiubit, dar şi ca
pe un om prudent, foarte înţelept, chibzuit, priceput şi folositor trebu- 20
rilor domneşti.
Hatişeriful, tălmăcit şi în limba greacă, a fost trecut în cronica de faţă I!.
1118 TĂLMĂCIREA HATI ŞERIFULUI TRIM IS LU I MATEI VODĂ 25
PENTRU RE ÎNNOIREA DOMNIEI ACESTU IA

Î N MOLDOVA PE TREI ANI
« Alesule între domnii creştini, stîlp al fruntaşilor celor care cred
în Iisus, domn al Moldovei, Matei vodă, fie-ţi sfîrşitul fericit. 30
Prin prezentul înalt împărătesc semn ţi se fac cunoscute următoarele :
Tu, zisul domn, care eşti crescut din moşi strămoşi sub umbra milei
şi a binefacerilor marii noastre împărăţii, precum cere atît dreptatea şi
iscusinţa ta din fire, cît şi slujbele tale, pe care le-am găsit vrednice de 35
laudă şi ne-au plăcut şi care s-au văzut din starea obştească, din buna
ocîrmuire a treburilor ţării, din strîngerea veniturilor mali-miriei,
din starea bună a locuitorilor Moldovei, precum şi din mîngîierea şi
îngrijirea ce ai dat raialelor care ne-au rămas prin moştenire din fericitele
zile · ale preaînalţilor noştri strămoşi . 40
A l;i1 Sp /\DDOOC)3"(COcbrlş /\l;t1 7)11J)! 'nrlltA9dd> oo.D AO!D''(Dd lt.t 91 �rl Scpu 1D)I
'no.o S}.DU)l}Ol!? l;t"(D)l Dli\l;>lL J?l Sp SC03.Dl}.i\odcb J?13TI l}. Dl(_!_) Snrl 1,J)l 1"(1.DDg
'Ql Sp SD1i\Oi\7;>6cb 'SCIOl?. ,)�dn' QOl 00}/\D)DrlDd QOl Sl.UC!JdlL S!J,1 9lLţl ld?d norfnl.f1. tt
- IJ)I OOrl /\3TIDTI7;>)1Ş 10.0 119 /\9)111CO"(ltg '/\9TID1d9 SnTI /\9)11"(1DD0 i\3TID"{}3H>? Lf'
10D J?A 1lL?)1/\3d 001 ,n" SJ?l Sp 1D" J?"(D)IĂ.ţl SC!>lL /\91Dro/\Ă. 10D rorn3�
'7;>6DĂ.ţl U"(?l J?l lOD /\1)Dl.t p
O(;[ I 'ng9g U}DlDW Sn}gng 11 "tOW S�p D1/\?6QD '/\C01/\<;lCl31DllL /\QODUJ. Sp i\Q?l SY,-yo d>
S!J,1 AC0"(7;>Ă.3Ti /\Q?l 3"(Ql.D '/\Q?/\DllDldX /\Q?l 1D<;JTl3Ălţ 5101 /\Ş �l)l3"()l3.»
cr•
_ c,
AO.LAV 3:VIN OdXId.L 3:H.L
3:U33:UIVH3aII13 3H.L AO W '.IldO AO)llVI'.iVH
VVOH HIV.LVW NO.LAV NO.L '.iOdll AO.L '.Il'.iVd<l>V.13 W
'Q01QD SD}cbDdĂ.O/\OdX SlJ.1 /\J?d13D /\l;tl Sp

ltcbi;>dil.ş lD)l S11Dg '/\DDDQ?"(Ă. /\l,J.)IJ.nTlcod i\l;t1 Sp Sp6Dlllro"(ĂD13TI S910n lD)l
1D13/\}Dcb S1L lD)l /\cpmg3g1u? 'S9TID1d9 s9)l1"(1Dng Sod31� 1n:x c.l?10n Lt6cb
-Tl?JL? '001cb1d3D11nX �ng Q01QD SDJ1/\36QD i>Jgng·tow i\Ş S!J,1 Sro3D(!J3/\D/\ţ> SY,1
AQ?d3Tll}. /\Q?"("(OlL QO AlD03"(?dDJL J?13Ti 'lt6C!J"(ltg3odu SC? 'SD}3"(1DDg SY,1QD
S!J,1 Sl,tln3All.Tfd31g SDĂ?Ti 1n:x 3D117;>rlltdXş 1D" /\roi\9il.odu 1n)l /\cod91nuodu
i\C01<)0101 SoXog7;>1!? lD/\}3 !)OlL9 i\J?DC? '/\01Q01 /\ll1i\?6QD i\91 Sp D}3"(1DDd l;l)l S6
-li\DTIC06Q I}. A3X}3 !)01L9 i\DlOi\�3 /\�"('{Ol! 1D)l i\l rl\lt"(9lL C} A l,J."(D:X i\l,tl J?lV
tSLl
'1D)l nO}lL3)1/\3d ,)�dD' ctO!DJ,\I l i
'A7;>1Ă.Dd /\91 !hXOAŞ J?A }D)l Sp/\D)I !J.)ll!?ţl J?A 1DD3X�M1:?

A l,LTI J;>A lD)l n11?Dd7t ll.61,.LMD J? l 1n:x Y,m3"(3Aţ> 1n:x ncpD sco10T19 S!J.d lt"(lL)l?
l?N · Y,6D1d01g 3"(36'1 noug lld?TI D"("(� J?l Sp lD)l /\Ol)IJ;>"(ncbodonDLl.6 nori oe;
S?Xn1Q3 91 Sp no1d1Tl-l"(7;>rl 001 nTlltg9D}3 91 A9dm)l AOA?TfD1dC01g AQ1 Sp
Sllg}g J;IA 1n:x 'nou91 QOl i\C03D?60lLQ AQ?i\10)l AQ?l /\lDD1D7;>1D)lOJLţ> Al;t"(D)l
/\l;t1 Sp }D)l SndJ;>Dl SY,1 /\CO)l}01D)IĂ.Ş AQ?lLlO"( AQ?1 1n:x "QlĂDd 001 A 1Dn3!?A?d>
-3!? 1n)l /\1Jf\3)lD}lLŞ Al,t.1 Sp SllDl}.6DlLDod1L ţi/\ 1D)l Sli�}3!? J;JA m1131mu1:;1 nTI
- ll"(d>Q S1 SllDL}.136031!? J? A 1n)l SU.DC!J6d01g J? A n1ltl<)6Q3 lD:X AllD}lL
ooD /\U"(7;>Ă.3TI /\1.J.1 Sp 13)ll}.Al;? SC? 1D)l SnTI SnJ3"(1Dng SY,1 Al,tcbndil.ou9 /\od13X9
-1!?1 101ţţ '1/\C)OlĂDTinoX 117;>X �TI 3/\lĂ.?. SUDQ 'Snrl A9TID1d9 A91QD AOdlLrlD"{)l
-?/\DlL A91 şn ll6C!J3ADA1:? 10D 1n)l ll6C!Jdn"1uş 10D scr6mt 'Sn1gng"(ow S!p
6ll l D}/\OTI3ĂIJ. l;t noD SD}DOO�Ş SY,1 QlLQ lD/\}3 IJ J?A AQlLlO"( A3Ti0111;>1DOdII O1
'/\bd319du 1D)l Sep 'S!J.)l101g Al,tl ţii\ lD)l Sliji;>rnoo�? Al.J.1 ţii\ ţ11g SOO?"O
nori QO)ll"(lDDg n0"(7;>Ă3Ti QOl )lŞ OO/\?TloXd30dlL 'nO}/\C\OlĂDTlnoXunX. nori QOd
-nXDl J?l!? Sno1?. QO)llADTico6Q j�dn ' 001 Su/\ 1,1"(3D Sll/\?Tloil.3"( 1u?)lA3d , D)l SY,1
Qllţ> JD}gDg"(OW SY,1 D}AOTl3Ălţ DD!36Uddodu l;t SlDro?AD/\ţ> 1D)l SJ?)llL! 3/\lĂ?.
10D 'SY,)lt"(lDDd SY,1 AQ?TllJ, Srowl}."{360"(D)l ŞD SQdlL SY,1 1D)l SnO?"(? CI0"(7;>Ă3rl s
Q01 nO/\?TIO/\lDID 1D)l 'AC0!?7;>1Ă.Dd i\Q?l i\1DD1D7;>1D)l Al,t"(D)l 1D)l i\lDnDlLJ?/\l;? Al,J.l
J?l!? AlDro?AD/\ţl şTI 1D13)7;>1DDgoug 7;>/\ Snoi\9dX S13d1 Sp �nup ll6D}6ltM.o?
suy. 'OOD SD}/\OTl3Ăl}. D}gDg"(OW AŞ SY,1 noA9dX 1301 l.J.XdDlLţl l;t lD/\}3 Q01L9
'Snol?, ,)�di>' QOl nO}/\DjDTIDd Q01 1.J.Xdţ> I}. 1D)l i\3.DD}.OU"(lLŞ l.J.!?13lLŞ 1D)I
·-----------
HO'l llS3'ln::)IH D V::>J NO�::> 8ti9

DOM N I A L U I MATE I G H I CA VODA J N MOl .LJOVA 699
Întrucît se apropie începutul Ramazanului anului 1 167, care e

începutul anului domniei tale în Moldova şi care domnie s-a obişnuit
să fie întărită o dată în trei ani printr-o reînnoire pentru liniştea şi buna
stare a raialelor şi spre a ţi se arăta mila cea mare şi bunăvoinţa noastră
împărătească, ţi s-a făcut ipca şi ţi s-a reînnoit sus-zisa domnie a Mol- 5
dovei cu începere de la 2 1 ale lunii Regep a anului egirei 1 167, prin
puternicul meu hatihumaium, ce izvorăşte din mila mea împărătească
cea mare şi ţi s-a dat această ţară s-o stăpîneşti şi s-o cîrmuieşti ca Şi
mai înainte.
1119 Poruncim dar ca domnia Moldovei să fie li sub stăpînirea ta, după 1 0
cum ţi s-a întărit ş i ţi s-a reînnoit prin această preastrălucită a noastră
poruncă, care s-a făcut printr-un hatihumaiun, adică prin propria iscăli
tură a împărăţiei noastre ; se aşteaptă ca tu, cu firea ta dreaptă şi credin
cioasă, să îndrepţi şi să orînduieşti treburile Moldovei cu sîrguinţa şi 1 5
rîvna ce sînt de datoria ta s ă le arăţi, s ă te îngrijeşti şi s ă ocroteşti
raiaua, precum şi pe toţi ceilalţi locuitori ai ţării, să aduci în stare bună
treburile obşteşti ale ţării şi să trimiţi la timpul hotărît venitul mali-miriei
la fericitul meu tezaur şi în alte părţi unde ţi se va porunci. Totodată, 20
să îndeplineşti întocmai şi fără lipsă avaeturile obişnuite şi să nu îngădui
nimănui să nedreptăţească şi să supere raiaua.
1 2 mai
1 167, Regep 2 1 » . 1754
întrucît împărăţia otomană avea multă stimă şi bunăvoinţă pentru

acest domn, care este un urmaş al unor însemnaţi moşi şi strămoşi şi care 25
fusese mare dragoman al acestei împărăţii, cum s-a arătat mai sus, la
cîteva zile după ce i-a reînnoit domnia Moldovei prin hatişerif, i-a trimis
şi un alt firman împărătesc, întărind încă odată domnia lui pe trei ani,
-eu multă bunăvoinţă şi laudă. Şi acest firman s-a tălmăcit în limba grea- 30
.că, şi s-a trecut, precum se vede, în şirul cronicii.
TĂLMĂCIREA FIRMANULU I ÎMPĂRĂTESC TRIMIS CĂTRE
ACELAŞI MATEI VODĂ PENTRU ÎNTĂRIREA
DOMNIEI LU I PE TREI ANI 35
« Alesule între domnii creştini, stîlp al fruntaşilor neamului celor
1 120 care cred în I isus , domn al li Moldovei, Matei vodă, fie-ţi sfîrşitul fericit.
Ţi se face cunoscut că la 2 1 ale lunii Regep ţi-am trimis un firman
împărătesc, prin care îţi aduceam la cunoştinţă că ţi-am dat mucarer de 40
• • · 22 iunie
l a mtn Ramazan, anu1 1 167 . 1154
Ajungînd la urechile noastre împărăteşti vestea despre cîrmuirea ta
bună şi înţeleaptă şi aflînd că , cu înţelepciunea ta bătrînească, lucrezi cu
Kapoiav crou 1ticrnv Kai 1tpo3uµiav, tÎjv 61toiav Tii v EX&tc; KU'ta KAT) povo
µiav, micrx&1c; va q>EplJ<; 'tO Eµmcrt&u3f;v O'ot pamA.tKOV µot K&A.A.apt de;
îÎjV 1tpOîEpav KaAÎjV KatacrtacrtV, of:v EA&hlfaµ&v va croi q>av&procrroµ&v
1tc0<; µE: aU'tÎjV îÎjV KaAÎjV OtoiKT)O'tV O'OU f} µf;peţ 'tij f} µf; pCţ auţav&tc; 'tÎjV 1tpoc;
5 crf: KaA.Tiv pacrtA.tKÎ)V µac; U1tOATJ'lftV' &liy& tfjc; .q>pov'flcr&roc; !
Kai Bui va auţ'flcrroµ&v îÎjV 1tpo3uµiav O'OU, iooi> 61tOU µE: 'tOV 1tap6vm
µac; PacrtÂ.lKOV 6ptcrµov OT)Â.01totouµ&v O'Ol on ai EKOOUÂ.&UO'&tc; O'OU dvm
fJµiv yvrocrmi, Kai a{ Otaq>opm &ÎOÎ)O'&tc;, 01tOU . chc; 1tlO'îO<; µăc; 8i8etc;, ap&
crtai ⁣ îÎjV pamA.eiav µou. "03&v Kai ao3tc; ETClKUprovoµev îÎjV ⁣ M7toy-
l0 oaviav au3evîiav crou, flnc; 3eA.ei efo3m avaµq>ipoA.roc; a1to tfic; cr'flµ&pov
xpovouc; Eî1. îp⁣ U1t0 îÎjV tţoucriav O'OU, chcrav 61tOU cl1t0 'tel<; cruxvac; aÂ.
Â.ayac; 'tOOV au3EV'tO)V 61tOU cl1t0 i::va Katpov Kai €8ro3&v EO'UVT}3icr3T)O'aV UKO
Â.ou3&i aq>avtcrµoc; 'tOU 't07tOU.
·una� 'tO Â.ot1tOV 1tÂ.T)pOq>OpT)µEvoc; ⁣ auto KU't'taţ& Kai de; 'tO tţfjc;
15 µE: îÎjV O'UVT}3tcrµEVT}V O'OU 1ttO'îl V Kai 1tpo3uµiav va EK't&Â.ÎÎ<; 'tel<; pacrtÂ.tKac;
µou 1tpocrmyac; Kai va OtotKij<; Kai ⁣ 'tO tţfjc; µE: eu3U'tT}'tU 'tOV mroxov
paytaV µou, 67tOU Vcl EXOUV ă.V&O'lV Kai f} cruxiav de; 'tOV Katp6v O'OU, Kai
va 1tatO&UlJ<; wuc; aVU7tO'tUK'tOU<; Kai va O''tEÂ.AlJ<; ⁣ 'tOV Katpov 'tO O'UVT}-
3ec; µtpi eic; îÎjV pamA.eiav µou Otel va cl7tOÂ.aµpavuc; 'tel pacrtÂ.tK6. µou f.-
20 Â.ETJ µE: Oa'lfiA.etav» . li
Ouwc; 6 1tpOVOT}'tÎjc; Kai KOtvoc; aya3onotoc; ftµrov Î)y&µrov' PA.Enov- 1 1 2 1
tac; on µÎj OUO'T}<; ăÂ.Â.T}<; 7tT}yfjc; Mawc; 1tOtiµou EVOOV 'tOU nacriou, 1tÂ.ÎjV
µtăc; Kai µ6vric; 61tOU OtKOOoµ'fl3ri Kai UU'tÎj 1tUpcl 'tOU ao18iµou 1tUîpoc; au-
'tOU rpriyopiou rKiKa Po&P68a Eµ1tpocr3&v tfjc; au3evnKfjc; auA.fjc;, O''t&voxro-
25 pouµevov 'tO 1tÂ.fj3oc; Otel îÎjV EÂ.Â.&l'lflV 'tOU uoawc;, EO'UV'tpexov de; aU'tÎjV
tÎjv 1tTJYÎIV ă.vopec; te Kai yuvaiKec; µeµ1yµf;vo1 fJµf;pac; 't& Kai vuKt6c;, Kai
on to 1t&ptcrcr6t&pov ftvayK6./;ew 6 Â.aoc; va q>EpVlJ V&pov f:ţro3ev tfjc; xro
pac; cl1t0 q>p&ă.troV µ&ta K01WU KUl µ6x3ou 1tOÂ.Â.OU Otel îÎjV xpeiav 'tOU, ti3f:
Â.T)O'& va KU'tUO'�&U6.0'1J Kai O&UîEpav 1tTJYÎJV avîiKpU tfjc; 1tpclHT}<; 1tpoc; 'tO
30 µf;poc; tfjc; KOUpîT}<; de; 'tel<; apxac; 'tOU O&_UîEpou EîOU<; tflc; Î)y&µoviac; 'tOU,
ti]v 61toiav Kai f.KatecrK&uacr&v &uµopq>ot6.tT}V Kai 3auµacrt'flv, chc; q>ai".&
'tat wic; 1tăO't 3foµa î&p7tVOV Kai &U1topoc; uopoq>opia, µia 1tTJYÎJ de; crxfiµa
tp1yrovoe18E:c; Kai tpinA.eupov Kai de; i::Kacrwv 1tÂ.&upov a1toteÂ.ei i::va 1tp6-
crronov 1tT}yfjc; µE: lOlOV O'WÂ.T)Vă.ptov, 1tpăyµa KU'tcl aA.'fl3etav ă.ţwv E1taivou
35 Kai 3auµacrµou, Kai tote; EyKa'tOtKot<; av6.1taumc; µeyaA.rot6.îT} Otel îÎ]V uopo
q>opiav.
22 Ai>yoi>a-rou Katci 'tO auto ewc;, OT}Â.UOÎ) ,O.'lfVO' EV µrivi AuyoUO''tOU, f:ytvav EV Krov
1754
O''tUVîlVOU1tOÂ.&l O'&tcrµoi µeyă.Â.Ot Kai q>opepoi, apţă.µ&VOl cl1t0 'tel<; Kpt îOî'>
pT)3Evtoc; µT)voc; f} µf; pac; .'.\eutf;pac; ⁣ tac; 'tptcr'flµtcru &pac; tfic; VUKt<'>c; Kai
40 1tap&Kmv3EV't&<; µexpi tfjc; }..a' 'tOU auwu. · o µE:v 1tprowc; tpă.crtaO'&V Ero<;
OEKa Â.&1t'tcl 'tfj<; &pac; a8t6.K01tO<;, oi of: A.omoi EK OtaÂ.&tµµ6.trov f} µf; pac;
Kai VUK'tO<;, 1t0't& µE:v µtKpOî&pot, 1t6n: OE: µeyaÂ.U't&pot, EYEVOV'tO U1tEp wuc;
't&crcrap6.Kovm, Kai 1tOÂ.Â.ol yKp&µvtcrµoi 8taq>6prov olK080µ11µ6.'trov ti'\c; 1t6-
A.eroc; Kai 36.vawt ft KoÂ.ou3T)crav. To 't&txoc; 'tfjc; 1t6Â.&roc; de; 1toA.A.a µf; pTJ
45 EyKp&µvicr311 Kai ⁣ 1tOÂÂ.a oteppă.yT) Kai 1t&v8E:vta foecrav Kai 01tOU EyKp&
µvicr3TJ E1t&crev E1t6.vro ele; 6cr1tina Kai Epyacrt'flpta, Kai EO'KOtro3T)crav 1toA.-
A.oi. IloÂ.Â.cl 't/;aµia, Kai µtvapf;oec;, Kat Â.OUtpci, 1Cai XciVta li JCai ăÂ.Â.a Ktt- 1 12:!
DOMNIA LU I MATEI G H ICA VODA lN MOLDOVA 70 1
-credinţă şi rîvnă, virtuţi pătrunse în jnima ta şi moştenite din. strămoşi,

.şi te sileşti să aduci chelerul meu împărătesc ce ţi s-a încredinţat, la buna
stare de mai înainte, ţi-am arătat că buna ta ocîrmuire întăreşte zi de zi
mai mult părerea bună pe care împărăţia noastră o are despre tine : aferim
pentru înţelepciunea ta ! 5
Totuşi, ca să-ţi sporim rîvna, iată că te înştiinţăm, prin porunca
noastră împărătească de faţă, că slujbele tale ne sînt cunoscute şi că
ştirile de tot felul ce ne trimiţi, ca un credincios, ne sînt pe plac. Deci
te întărim iarăşi în domnia Moldovei, care va fi negreşit sub stăpînirea IO
t a încă trei ani cu începere de azi, deoarece desele schimbări ale domnilor,
care de la o vreme încoace s-au obişnuit, prăpădesc ţara.
Ştiind dar acest lucru, caută şi de acum înainte să îndeplineşti porun
cile mele împărăteşti cu a ta cunoscută credinţă şi rîvnă şi să cîrmuieşti 15
şi în viitor cu dreptate raiaua mea sărmană, aşa încît să aibă tihnă şi linişte
în timpul tău. Să pedepseşti pe cei nesupuşi şi să trimiţi la timp împără
ţiei-mele obişnuita mirie, ca să te bucuri din belşug de mila mea împără-
tească ». li 20
1121 Acest domn al nostru, fiind prevăzător şi binefăcător al tuturora,
văzînd că nu este altă cişmea cu apă de băut în tîrgul laşi, ci numai una
singură, în faţa curţii domneşti, făcută şi aceasta de fericitul întru pome
nire tatăl său, Grigorie Ghica vodă, şi că mulţimea, bărbaţi şi femei ames
tecaţi , din pricina lipsei de apă, erau nevoiţi să alerge zi şi noapte la această 25
cişmea şi că de cele mai multe ori poporul era nevoit să aducă cu multă
trudă şi osteneală apă pentru nevoile sale de afară din puţuri, a vrut la
începutul celui de-al doilea an de domnie să facă . şi o a doua cişmea,
în faţa primei, în spre partea curţii. Această cişmea a şi făcut-o, fiind foarte 30
frumoasă şi minunată, cu înfăţişare plăcută şi bogată în apă. O cişmea
în formă triunghiulară cu trei faţade, fiecare avînd cîte un robinet. O
faptă într-adevăr vrednică de laudă şi de admirat, care a uşurat foarte
mult pe locuitori la căratul apei. 35
22 :,��ust
În acelaşi an, adică la 1 754, luna august, s-au întîmplat la Constanti-
nopol cutremure puternice şi groaznice, începînd de la 22 ale acestei luni ,
în ziua de luni la orele trei şi jumătate din noapte şi prelungindu-se pînă
la 3 1 ale aceleaşi luni. Primul cutremur a ţinut vreo zece minute fără 40
întrerupere, iar celelalte, peste patruzeci, cu întreruperi, atît ziua, cît
şi noaptea, cînd mai slabe şi cînd mai puternice. S-au dărîmat în oraş
diferite clădiri şi au fost mulţi morţi. Zidul oraşului în multe părţi s-a dărîmat,
în altele a crăpat, iar unele bedenuri au căzut, iar acolo unde s-au surpat, s-au 45
prăbuşit asupra caselor şi prăvăliilor şi mulţi au fost ucişi. Multe geamii,
1 122 minarete, băi, hanuri li şi alte clădiri de piatră , fie că s-au dărîmat prici-
pta 7thptva, ăÂ.Â.a µEv tyKpEµvicrSTJcmv Katei µepoc;; Kai EKaµav 7tOÂ.Â.Î)v
q>Sopav, ăÂ.Â.a oE ornppayTJcrav. 'EyKpeµtcrE µepoc;; tou tEixouc;; Kai tau Â.E
yoµevou 'EcrKi crapayiou. "'E1tEO'E Kai evac;; EK trov E1ttei KOUÂ.UOCOV OAOKÂ.TJ
poc;; , trov Mo S1tE<rav ta µoÂ.6Pta Kai syKpeµvtcrEV Îl O'KEnTJ touc;; , oi OE ăÂ.-
5 Â.Ot sppayicr8TJcrav Kai EyKpEµVtcrav Kai tei tElXTJ tOU<; Katei µepoc;; , Kai
0.KoÂouScoc;; de;; otaq>0pa µEpTJ tfj<; 1tOAECO<; syKpeµvtcrav Kai sppayicrSTJcrav
µtvapeoE<;, roc;; Kai auto<; 6 µ7tapoutxaveic;; 01tOU dvat KOVta de;; tOV "Ayt
ov �tE<paVOV, Katei µepoc;; syKpEµVtO'E Kai Katei µepoc;; sµEtVE paytcrµevoc;; .
Ilap6µota sytvav de;; tOV autov Katpov E� aitiac;; taU O'Etcrµou Kai de;; tOV
10 raÂ.atav, Kai de;; to �KOUtapt Kai de;; 'tO 'OptaKtOyt, de;; OE tei Â.omei xco
pia tOU KatacrtEVOU, t6crov tfj<; .6.ucrEcoc;; , ocrov Kai tfjc;; 'AvataÂ.fjc;; , BE:v ii
lCOÂ.OUSTJcre Kaveva tOtoUtOV cruµmcoµa. Totoutoc;; µeyaÂ.mtatoc;; Kai cpoPE
pciltatoc;; cretcrµoc;; otei 1tOÂ.Â.a xpovta OEV EO'UVEPTJ eic;; tÎJV Kcovcrtavnvo6-
1tOAlV KaSroc;; 1tOÂ.Â.oi ăv9pC01tOl 1tpoPEPTJKOtE<; tij Î)ÂtKi<ţ sÂ.eyov, Kai µ6.Ât-
1 5 crta Kai a1to autei tei Ktipta µaptUpeitat 01tOU syKpEµtcrav, ovta 7tpo to
crputCOV 1tOÂ.Â.OOV xpovcov Kttcrµeva, Kai U1t0 otacp6pouc;; cretcrµouc;; 01tOU Katei
Katpov iJKoÂ.oUSTJcrav, x:aveva OEV syKpeµtcrev.
Ilpoc;; tai<; ăÂ.Â.otc;; µEV ayaSoic;; 01tOU sKaµEV o auSEVtTJ<;; outoc;; Katei
tOV 1tprotov xpovov tfjc;; autolJ auSevtiac;; , Kai OEV sÂ.etne KaS' EKUO'tTJV vei
20 cppovtit;;u aypunvcoc;; tÎ}V ayaSTiv Katacrtacrtv OÂ.COV trov syKatOiKCOV tfjc;;
tcrapac;; taUtTJc;; µE 't"Î)V opSÎ)v OtOlKTJO'tV Kai. EU9UtîJta, 1tpovorov Kai Ent
µEÂ.ouµevoc;; otacp6p01c;; tp6notc;; eic;; to vei otaycocrt Katei 1tUVta OAOt KOt
vroc;; , µE Ka9e Âoyfjc;; ăvecrtV Kai Î)cruxiav, roc;; 1tpoeoTJÂ.cOSTJcrav de;; tÎ)V O'El-
pav Kai ele;; 't"Î)V t6.�tv tfj� li xpovoypacpiac;; taUtTJc;; , OEV EKptve OE EUÂ.oyov 1 12�
25 ÎJ ăKpa autou Kai cruvettKCOtUtTJ <ppOVTJcrt<; va cl<ptlO'lJ Kai Va 1tapaopaµ1J
Kai talJto ciot6pScotov.
Kata tOV oeutepov xpovov tfjc;; autou auSevtiac;; , µav9avovtac;; Kai
1tÂ.TJ pOcpopouµevoc;; tÎ)V KatacrtacrtV 'tOOV apxovnrov Otl a{ 1tÂ.Etouc;; tOUtCOV
ftO'«V µOVOV OVOµacriat KEVai, ă.veu 'ttVO<; crttTJpEO'tOU Kat elO'OoÎ)µatoc;; , ăÂ.-
3 0 Âat OE µeta nvoc;; eicroot1µatoc;; OUK s�apKOUVtO<;; 1tpoc;; KUPEPVTJO'tV trov E
xovtcov tautac;; , 7tpOEµTJ9t1cratO Â.Ol1tOV Kai tÎJV ot6p9cocrtv tOUtCOV roc;; au-
9EVtTJ<;; KaÂ.oc;; Kai 1tatÎ)p 1tpOVOTJttK6c;; . Kai ayKaÂ.a to tOtoUtoV va sytVE
µE OUK OÂ.tyTJV sTJµiav tfjc;; auSEVttKfjc;; autou Kaµapac;; , snp6Kptvev oµcoc;;
tÎJV dvecrtv µăÂ.ÂOV Kai tOV 7tp00'1t0ptcrµov Kai U1tOÂ.aUcrtV trov apxovtcov,
35 ii tÎJV ioiav sTJµiav Kai tÎ)V O'tEpTJcrtV. Kai outcoc;; , tij µEv µEyUÂ.lJ Â.oyo-
9Etcri<ţ 7tpoc;; taie;; 7tevtaKocri01c;; ypocriotc;; o1tou dxev eicr6oîJµa, to croÂ.api
tav Âqoµevov, S1tp6cr9ecrE vei 1taipV1J 6 wxrov Â.oyoSEtTJc;; U1t0 OEO'Ettvac;; ,
paopapitou, y6crnvac;; , paµatac;; , µoptacrtmrov Kai OKvrov 7tpoc;; tpia yp6crta
eic;; to nouyyi. Kai d µEv 1tCOAOOVtat ta ă.vcoSEV oocriµata va oiocovtat U1t0
40 touc;; ayopat;;ovtac;; taUta, ei OE Kai anoµtvouv ancOÂ.TJta va oiocovtat cl1t0
tÎJV pecroupav trov crÂ.out;;µnacrTJocov. Tij oE µEyaÂ.lJ popvttcri<ţ tfjc;; Katco
Tcrapac;; Eot6ptcre va 1taipV1J o EUpESeic;; p6pvtKoc;; 1tpoc;; 1tEVtE napaoec;; cl1t0
µ7t60UÂ OE vty6tc;; , fttot a1to P6ota tfjc;; 1tpayµatEiac;; , Kai 1tpoc;; tecrcrapouc;;
1tapaoE<;; O.no ta ă.Â.oya, Kai 7tpoc;; tpEic;; 1tapaoec;; cl1t0 ayElaoac;; , U1t0 t;;roa
45 tcov li 61tou otepxovtat de;; Aexiav. Tij oE µEyaÂ.lJ popvttcri<ţ tfj<; "'Avco Tera- 1124
pac;; EOt6ptcre µoptaumiav Kai 1tEpKaÂaµiav KtcrtVEoUÂ.. <H OE xmµavia vei
1tatPV1J µ6vov tei 1tOKÂ.OVta tTJ<;, oµoicoc; Kai ÎJ 1tOO'teÂ.Vttcria tel<; 1tepKaÂ.a-
DOMN I A L U I MAT E I G H I CA V O D A î N ,\\OLDOVA 703
------ ---- ------ ----- ---- -- -- - -
nuind multă pagubă, :fie că s-au stricat. S-a prăbuşit şi o parte din zidul
de la Eschi-Serai 1• S-a dărîmat în întregime şi unul din cele şapte turnuri ;
de la două au căzut :fiarele şi s-a surpat acoperişul lor, iar de la celelalte
turnuri au crăpat şi s-au surpat în parte zidurile lor. În diferite părţi ale 5
oraşului s-au prăbuşit şi s-au stricat minaretele. De asemenea şi barutha
naua, care este lîngă Sf. Ştefan, în parte s-a dărîmat şi în parte s-a stricat.
La fel s-a întîmplat, tot atunci, din pricina cutremurului şi la Galata, la
Scutari şi la Ortachioi. Însă în celelalte sate . ale Bosforului, atît înspre I O
apus cît şi înspre răsărit, nu s-a întîmplat nimic asemănător. Mulţi oameni
bătrîni spuneau că un cutremur aşa de puternic şi de înfricoşător nu
se întîmplase de mult la Constantinopol. De altfel se vede şi din chiar
clădirile prăbuşite, care fiind zidite cu mulţi ani în urmă, nici una nu 1 5
s-a dărîmat la cutremurele întîmplate în alţi ani.
Pe lîngă celelalte fapte bune făcute de Matei vodă în primul său an
de domnie, el a veghiat zi de zi ca şi starea tuturor locuitorilor acestei 20
ţări să :fie bună, ocîrmuind cu dreptate şi căutînd în tot felul ca toţi să
1 123 trăiască în tihnă şi linişte, precum am arătat la locul cuvenit li al acestei
cronici. Pe lingă acestea, el a socotit cu chibzuinţa sa cea prevăzătoare
că nu e bine să treacă cu vederea şi să lase neîndreptat şi următorul lucru . 25
În al doilea an de domnie, cercetînd şi aflînd despre starea boieriilor
că cele mai multe din ele erau numai titluri goale, fără vreun mertic şi
venit, iar altele cu un oarecare venit, neîndestulător însă pentru chiverni- 3 0
sirea celor ce le aveau, a avut deci grijă, ca un domn bun şi tată prevăzător,
să îndrepte şi aceasta. Şi cu toate că îndreptarea s-a făcut cu multă pagubă
a cămării sale domneşti, totuşi el a socotit că este mai bine ca boierii
să se bucure de tihnă, bunăstare şi mulţumire, chiar cu propria sa pagubă
şi lipsă. Astfel, pentru logofeţia mare a hotărît ca, în afară de venitul de 3 5
cinci sute de lei ce avea, aşa-zisul solărit, cine va fi logofăt să ia şi de
la desetină, de la vădrărit, de la goştină, de la vamă, de la mortasipie
şi de la ocne cîte trei lei de pungă. Iar dacă se vor vinde dările de mai
sus, suma de trei lei de pungă să fie dată de cumpărătorii dărilor, iar dacă 40
vor rămîne nevîndute, să fie dată din răsura slujQaşilor. Pentru vornicia
mare a Ţării de Jos a hotărît că cine va :fi vornic să ia de la vitele ce trec
în Polonia anume : cîte cinci parale de bou de negoţ, cîte patru parale de
1 124 cal şi cîte trei parale de vacă. li Pentru vornicia mare a Ţării de Sus a orîn- 4 5
duit mortasipia şi pîrcălăbia Chişinăului. Iar hătmănia să ia numai plocoa
nele sale, tot aşa şi postelnicia să ia pîrcălăbiile sale, după vechiul obicei.
1 Es -t i-Serai era un vechi palat cu mai multe apartamente, înconjurat c'e ziduri
înalte. Aici se trimiteau femeile sultanului decedat. Vezi O. C.mtemir, Istoria Imperiu lui
otoman, trad. Hodosiu, Bucureşti, 1 876, p. 146.
704 CRON I CA G H I CU L EŞ_T I L O R
µiac; îTJ<; Kata îÎIV EK1taÂ.m uuviJSetav. Tij OE µey6.Â.1J unaSapiQ. eot6ptcre
va naipvl] 6 îUX,cOV unaS6.p11c; npoc; ev napav O.no îO aÂ.ac; ele; KaSe µno
Â.opavt. Tfj OE µeyci.Â.1] PtcrnapiQ. eot6ptcre npoc; nevtaKOO'ta yp6crta de;
îO Kci.Se Uq>EpîOV Kai npoc; X.iÂ.ta ele; îO PaKapirov. •tt OE µnavia va naip-
5 VlJ npoc; eva napii.V O.no îO aÂ.ac;, chc; Kai it unaSapia. •tt OE Kaµtvapia va
naipV1J îO Kaµtvapitov Katli to uuv11Sec;. Tfj 8E µey6.Â.1J nax.apvtîO'lQ. eot6-
ptcre va naipV1J 6 eupeSeic; nax.6.pvtKoc; npoc; EV yp6crt ele; to K6.9e Poutcri
tmv Kci.tro Kpauirov, Kal ăcrnpa 8EKa O.no ta tpt6.vta ăunpa, 6nol> naipw:t
6 crtci.pocrtac; îOU cll coţaviou. Tfj 8E µey6.Â.1J O'îOÂ. VtîO'lQ. e8cocre to îOUîO J-
1 0 vapitov, Ota va naipV1J SK îOUîOU 6 O'îOÂ.Vl.lCO<; ·€v Kai µtcrov ăunpov Kai
EV ăcrnpoV 6 µE03Â.Vlîcrt6.p11c;. •tt 8E µeyUÂ.lJ KOµtcria VCt naipVlJ tÎ!V µnpa
VEO'taV Kai npoc; tpia yp6crta eic; tTiv K6.9e Kipcrµav, Kata tTiv naÂ.mav uu
viJSe1av. Tij OE µeyci.Â.TJ µeoeÂ.VtîO'UpiQ. to16p1cre EV ăcrnpov Kata avaÂ.oyi
av O.no tou1ouvapitou, chc; npoeo11J..ro9TJ . •tt oE asia va ex.u ta cruviJ911
1 5 noKÂ.OVlU t11c;. •tt OE Kpoutcrapia va naipV1J îO <poÂ.apitov, KUîa tTiv EKna
Â.at cruviJSetav. Tij OE crÂ.oustapiQ. i:Oi6p1cre va naipvu 6 tux.wv crÂ.ous16.p11c;
O.no îCt sma 6nol> nepvouv de; Mn6crvav, npoc; nEVîE napaoec; ano l i Kci.Se 1 125
P60t Kai npoc; îEO'O'apa ăcrnpa ano K6.9e µox.9TJ p6v. T(i 8E SlKVtîO'a-
piq. Kai îTI mtapirţ EOCOO'E îÎIV nepKaÂ.aµiav1 îOU raÂ.atcriou 6nol> va
20 naipV1J 6 Ka9eic; stKVlîO'UpTJ<; . Kai 7ttîUpTJ<; ava nevtaKOO'ta yp6cna
tov x.p6vov. Tij OE cratpapiQ. eococre tTiv ypaµµantcriav î&v OtaKicov. Tij
OE µeyaÂ.lJ upµacriQ. EOCOO'E îCt nEVîClKOO'ta yp6cr1a îO cruµ<pepov 6n ol> dx.e
np6tepov fi crnaSapia. Tij OE KounapiQ. Eîtp6cr9ecre nevtaK6crta yp6ma ano
to elcr6oTJµa tfjc; Kci.µtvac;. Tij OE 8eutEpQ. Â.oyoSetcriq. i:Oi6ptcre va naipvu
25 npoc; EV q>A.copi de; KaSe nEtpav x.ompicrµatoc;. Tij OE oeutEpQ. nax.apv1tcriq.
i:8t6p1cre va naipV1J npoc; nEVîE ăcrnpa ano ta pTJ9Evta tptcivta ăcrnpa îOU
crtcipocrta îOU <l>coţaviou.
Ele; O'UO'îClO'lV Â.Ot7tOV Kai oiaµovTiv Kai 81 TJVEKfj îÎIV UO'<pclAEtav, i:ţe-
86911 Kai auSEVîlKOV UUîOU îEO'taµEVîO, unoyeypaµµEVOV OÎKelQ. X.Etpi au-
30 îOU Kai E:cr<ppay1crµtvov tij auSevnKfj crq>payî81, E7tlKUpouv Kai lµneoouv
ta 810p1crSEVîCl îUUîCl Kai oo9EVîU taîc; apx.ovtimc; dcrooiJ µata, ev cŢ> ne
ptEX,Eîat PTJîOOt; îO elcr6011µa Kai O'lîTJpEO'lOV µtiic; EKclO'îllt; apx.ovtiac; KU
Sanou Kai de; tov €cr<ppay1crµEvov KcOOtKa 6nol> 8u1 tTiv aitiav taUtTJV €
Kaµev, wc; np6x.e1pov ele; KciSe evav 6nol> va PJ..f:nu îO cruµ<pepov tfjc; ap-
35 X,OVtiac; autou, €pyov KClîa aÂ.Î)9EtaV aţ1oµv11µ0VEUîOîClîOV Kai ele; îOV a
navta aîmva aveţaÂ.Et7tîOV, E1tEt8Ti Kai ouoeic; îOOV 1tpox.p11µancrcivtcov îO

O'OUîCOV auSEVîCOV EKClµE îO î010f\'7'.0V, ol'.nvec; auSEVîEUO'UV KUîU Katpouc;
µf: ăVEO'l V 1tEplO'O'OîEpav KUi naVEUîUXfi KUîUO'îClO'l V li Kai OX,1 µf: îOO'OUîOV 1 1 26
oyKOV x.pfouc; uno Ota<p6pcov aÂ.Â.rnaÂ.Â.ÎJACOV neptO'îClîtKOOV, Ka9wc; outoc; 6
40 MataiTJ P68ac;. Kai µf: oÂ.ov touto f:cpp6vnse µiiA.A.ov oia tTi v ăvecrtv t&v
i:yKatoiKcov îi'jc; tcrcipac; taUîTJt;, µTJ86/.roc; cpe186µevoc; tfjc; �llµiac; autou.
1 În ms. « 7tpOKaA.aµiav».
DOMNIA LUI MATEI G H I CA VODA I N MOLDOVA 705
Pentru spătăria mare a hotărît că cine va 6. spătar să ia cîte o para de

fiecare bolovan de sare. Pentru visteria mare a orînduit cîte cinci sute
lei de fiecare sfert şi cîte o mie la văcărit. Bănia să ia cîte o para de
bolovan de sare, ca şi spătăria. Căminăria să ia, după obicei, căminăritul. 5
Pentru păhărnicia mare a hotărît că cine v� 6. paharnic să ia cîte un leu
de fiecare butie de la vinurile ce vin de jos şi zece bani din cei treizeci
de bani ce ia starostele de Focşani. Pentru stolnicia mare a dat tutună
ritul, din care stolnicul să ia un ban şi jumătate, iar medelnicerul un ban. IO
Marele comis să ia braniştea şi cîte trei lei de fiecare crîşmă, după vechiul
obicei. Pentru medelniceria mare a orînduit un ban de la tutunărit, cum
s-a arătat mai sus. Agia să aibă obişnuitele sale plocoane. Cluceria să
ia folăritul, după vechiul obicei. Pentru slugerie a hotărît ca cine va fi 15
1 125 sluger să ia de la vitele ce trec în Bosnia cîte 11 cinci parale de fiecare bou
şi cîte patru bani de fiecare porc. Pentru jitnicerie şi pitărie a dat pîrcă
lăbia Galaţilor, ca fiecare jitnicer şi pitar să ia cîte cinci sute de lei pe an. 20
Pentru şătrărie a dat grămăticia otacelor. Pentru armaşia mare a dat cei
cinci sute de lei, de la venitul pe care-l avea mai înainte spătăria. Pentru
cupărie a adăugat cinci sute de lei din venitul caminei. Pentru logofeţia
a doua a hotărît să ia cîte un galben de fiecare piatră la hotărnicirea moşiilor.
Pentru păhărnicia a doua a hotărît să ia cinci bani din suma amintită de 2.)
30 de bani ce ia starostele de Focşani.
Deci pentru stabilirea, păstrarea şi chezăşuirea necontenită a acestor
venituri orînduite şi date boierilor s-a dat şi un testament domnesc iscălit
de propria mină a domnului şi întărit cu pecetea domnească, aprobîndu-le 30
şi întărindu-le 1•
În acest act domnesc se cuprinde întocmai venitul şi merticul fiecărei
boierii, care sînt trecute şi într-o condică pecetluită, făcută anume ca 6.ecare
s-o aibă la îndemînă şi să vadă venitul boieriei sale, faptă într-adevăr
vrednică de pomenit şi care va rămîne neştearsă în vecii vecilor, deoarece 35
nici unul dintre atîţia domni care au fost înaintea lui n-a făcut aşa ceva ,
cu toate că atunci cînd au domnit ei au avut mai multă tihnă şi o stare
1 126 mai bună l i şi n-au avut atîta povară de datorii, pricinuite de felurite
întîmplări, care au urmat una după alta, ca pe vremea acestui domn Matei 40
vodă. Cu toate acestea, el avea mare grijă pentru bunăstarea locuitorilor
acestei ţări chiar cu propria sa pagubă.
1 Hrisovul lui Matei Ghica vodă, din 23 noiembrie 1 7 54, prin care întăreşte
veniturile date boierilor, este publicat după original de Teodor Codrescu în « Uricariul »
voi. I I ( 1 852), p. 267 - 278 ; o copie se află la Bibi. Acad. R.P.R. , pach. X, doc. 323 ;
un rezumat se publică în N. Iorga, Studii şi documente, vol. 5 , p. 1 5 8 - 1 5 9.
Din comparaţia celor spuse de cronicar cu cele cuprinse în hrisov se poate constata
exactitatea ştirilor din cronică.
706 CRO N I CA G H I CULEŞTILOR
To OîtOÎOV m;pi t&v apxovn&v n:ataµEVîO avayvroaSE:v em napou

aiQ. îOU auSevtou, îOU tE µT)tp07tOÂ.itou Kai OÂ.(J)V t&v µeyaÂ.rov apx6vtcov
Kai t&v Â.011tWV Kai 7tOÂ.Â.OOV µavsiAT)8rov, xapav lxapT)aav ou tTtV tUXOU
aav OÂ.Ol KOlVOO<; Kai EU<ppavS11aav, EVCOttaSEVtE<; to îOto\Jtov aveÂ.matov
5 µeyaÂ.OV EÂ.EO<; OîtOU EKaµev 6 auSEVtT)<; outor; di; tai; apxovtiai;; autui;; ,
\:mo µ6v11i;; tfl<; auwu E:µcputou KaÂ.oKayaSiai;; napmcivouµevoi;; . Kai Eîtpo
aKuv11aav autov OÂ.Ol Ol ăpxovtei;; îtOÂ.UXPOVOUVtE<; Kai eneux6µevoi aut<;'>
tmµÎ)KtaîOV smiJv Kai ateperoatv a8taaEtaîOV di; tOV auSEVîlKOV UUîOU
3p6vov.
10 ·o 8E: reropyaKT)<; xatµavoi;; , 6 Kai 7tEV9Epoi;; îOU auSevtou MataiT)
�68a, OîtOU TiA.Sev alto PaatA.euoua11i;; µE: ta PaatAtKU enia11µa îOU µouKa
pepiou, roi; 7tpoeppEST), 8tatphvai;; lvtauSa 7tEpt7tOU axe80v t&v ES µT)VOOV,
EKiVT)crEV EVîEUSev, ev8Uovtai;; UUtOV aaµoup6youvav <j>EpEtsE:v Kai aaµou
pOKUAîtUKt, 8ta nµitv Kai 8el;icoatV, tOV 67tOÎOV Kai cl7tEnEµ\jlEV EW<; di; to
1 5 µovacrtfi pt raÂ.UîU µE: 7tapatal;iv µeyaÂ.TJV Kai aÂ.ayt OA(J)V t&v Pcoµairov
UPXOVtffiV Kai ă/..A.rov 7t0AAOOV, 07tOU Kai auv8E11tVÎJCTUVîE<; Kai CTUVEUCOXTJ-
9EVtE<;, oi µE:v ăpXOVîE<; lnavflA.Sov EÎ<; rtaat, 6 8E: 8taA.11cpSEii;; li xatµavor; 1127
µEivai;; EKEi tÎ)V VUKîa lKEiVTJV, eµiaeuaev eroSev, aKoA.ouS&vtai;; titv ăyouaav
68ov bri tÎ)V PaatÂ.euouaav, µE: µeyaA.11v oµroi;; A.umiv tfl<; \jlUXfî<; autou 8iu
20 tOV anoxroptaµov îOU auSevtou Kai tTtV crtEpTJatV Kai t fl<; KUpia<; 86µVTJ<;,
KOpTJ<; UUîOU OUCTTJ<;.
Katu tOV UUîOV 8eutepov xp6vov tfji;; auSevtiai;; tOU Matai11 P68a,
Kai µE: OAOV OîtOU oi lyKatOtKOt OAOl tfji;; taapai;; taUtl'}<; va 8tfjyov fiau
xcoi;; Kai aVE:VOXÂ.Î)troi;; KUtU 'tU ăÂ.A.a, Kai µaA.tata a7to titv t&v Aas&v
25 ToupKOOV 7tpotepav lîtiJ petav Kai EVOXÂ.TJCTtV, ES aitiai;; oµroi;; tfji;; KUtCt to
fop Kai Sepoi;; avoµppiai;; µeyaÂ.TJ<; OîtOU E7tTJKOAOU9TJCTEV, ou µ6vov di; tei
µepTJ muta, aÂ.A.a Kai di; ăA.A.a noA.A.a, sytvev sA.A.et\jlt<; ouK 6A.iy11 Kai 8v-
8eta 'tOOV 7tpo<; îpO<j>ÎJV avayKairov, ftyouv aitou, µa/..ayt Kai 7tU7tOUcr6yt,
µE: ta onoia oi mroxoi tpecpovtat taapavot. Kai EK toutou latevoxropiJ-
30 3l'}aav noA.A.a oi ăSA.tot ăvSpronot, taA.mncopouµevot Kai KaKonaSouvtei;; ,
6nou noÂ.A.oi Katci t6noui;; hproyav paA.avi8ta Kai ăÂ.A.a npoi;; 6A.iy11v µ6vov
srootpocpiav, µaA.tata oi tfji;; Katro Taapai;; KaîOtKOt, oinvei;; 8ta papU'tU
tT)<; nµfji;; btpoanopisOVîO tÎ)V avayKaiav tpO<j>ÎJV a7t6 tE tÎ)V Aexiav Kai
O.no titv 'Emivco Taapav, roaav OîtOU EytVE Kata t07tOU<; oA.iyov µaA.ayt
35 Kai nanoua6yt di; ta µepTJ •CQV pouv&v. 'AA.A.' 6 ta navta npoi;; to auµ
cptpov oixovoµ&v "Aywi;; 0eoi;; Kai npoi;; Katpov nm8eurov Kai naA.tv lroµe
voi;; , OEV ă<pTJCTE to 7tAaatoupy11µa tOOV OtKEicov XEtpOOV VCt KUtatpUXEtat
E7ti 7t0AU clîtO tÎ)V EV8EtaV taUtTJV Kai aKpipemv, aA.A.a <ptÂ.av3proneu6µevoi;;
lna li paµuSficrato autoui;; KU'tcl 'tOV epxoµevov xpovov µE: a<pSoviav 7t0A- 1 1 28
40 A.itv Kai 8mjliÂ.EtaV OA(J)V tOOV lmtl'}8eicov Kai avayKairov 7tpoi;; to sfîv, ror;
7tUtÎ) p OtKtipµrov Kai E>eoi;; 7t0AUEUCT7tÂ.ayxvoi;; .
2 4.&KEµppiou
1754 Kata 8E: to XtÎ.toatov E:ntaKoatoatov 7tEVtTJKOcrtov •etaptov €toi;,
tOV UU'tOV OEUtEpov xpovov tfli;; auSevtiai;; îOU Matai TJ P68a, di; tai; 860
îOU �EKeµppiou µ11v6i;; , fiµepav flapacrKEUÎJV, anESave Kai 6 PaatÂ.eui;; tOOV
45 ToupK&v aouA.tav Maxµout11i;; , toO 6noiou 6 3avatoi;; totoutcp tp6ncp Îj
KoA.ouS11cre : ·y7t07tECTWV 6 pTJSEii;; npo f1µepoov naSet MeptKcp, KOtv&i;; Â.Ey6-
µevov 8pcil1ttKU, Kai aaSevfiaai;; eni 7t0AÂ.U<; f1µepai;; , UVEÂ.ape tÎ)V uyteiav
autou EK tfji;; EVECTKTJ\j/UCTTJ<; autcp approatiai;; taUtTJ<;, EµEtVEV oµroi;; EK îOU-
DOMN I A L U I MATEI G H I CA VODA JN MOLDOVA 707
Acest act domnesc despre veniturile boierilor fiind citit în faţa domnu
lui, a mitropolitului şi a tuturor boierilor mari şi mici, precum şi a mazi
lilor, cu toţii s-au bucurat mult aflînd de această mare şi neaşteptată milă 5
pentru boierii, făcută de domn, îndemnat numai de bunătatea lui înnăscută.
Şi, închinîndu-i-se, toţi boierii i-au urat ani mulţi şi statornicie neclintită
în scaunul său domnesc.
Iar Iordachi hatmanul, socrul domnului Matei vodă, care venise din Jo
Constantinopol, cu mucarerul, cum s-a spus mai sus, după o şedere de vreo
şase luni, a pornit de aici, după ce domnul, pentru a-l cinsti, l-a îmbrăcat
cu feregea de blană de samur şi cu calpac de blană de samur. Domnul
1-a petrecut cu alai mare pînă la mănăstirea Galata, împreună cu toţi 15
boierii greci şi cu mulţi alţii. După ce au luat acolo masa de seară împreună
1 1 27 şi au petrecut, boierii s-au întors la Iaşi, iar 11 hatmanul, rămînînd acolo
în noaptea aceea, a pornit a doua zi dimineaţa urmîndu-şi drumul spre
Constantinopol, însă cu multă durere sufletească pentru despărţirea sa
de domn şi de doamna, fiica sa. 20
În al doilea an de domnie al lui Matei vodă, cu toate că locuitorii
ţării trăiau în linişte şi neturburaţi în toate, şi mai ales pentru că scăpaseră
de ameninţarea şi de supărarea de altădată a lazilor turci, totuşi din pricina 25
secetei prea mari ce a fost în timpul primăverii şi verii nu numai în aceste
părţi, dar şi în multe altele, se simţea mare lipsă de cele de trebuinţă pentru
hrană, adică griu, mei şi porumb, cu care se hrănesc ţăranii săraci. Din
pricina aceasta bieţii oameni au fost tare strîmtoraţi, avînd de îndurat 30
multe necazuri. În unele locuri mulţi se hrăneau cu ghindă şi altele, ca să-şi
potolească puţin foamea, mai ales locuitorii din Ţara de Jos, care cu preţuri
foarte ridicate îşi procurau hrana trebuincioasă din Ţara leşească şi din
Ţara de Sus, deoarece în unele părţi de la munte se făcuse puţin mei şi
porumb. Dar bunul Dumnezeu, care face totul pentru binele oamenilor, 35
care vremelnic pedepseşte şi iarăşi tămăduieşte, n-a lăsat făptura propriilor
sale mîini să fie multă vreme năpăstuită de sărăcie şi de scumpete, ci milos-
! /28 tivindu-se li de aceştia, i-a mîngîiat în anul următor, dindu-le din belşug
şi cu dărnicie din toate cele de trebuinţă pentru trai, ca un tată îndurător 40

şi Dumnezeu preamilostiv.
Tot în al doilea an de domnie a lui Matei vodă, într-o vineri, la 2 1754
2 dece m b rie-
decembrie 1754, muri împăratul turcilor, sultanul Mahmud, a cărui moarte

s-a întîmplat în chipul următor : sultanul, îmbolnăvindu-se de hidropizie, 45
boală numită de popor dropică, a zăcut multe zile. Pe urmă s-a însănătoşit,
708 CRONI CA G H ICULEŞTILOR
toU 7tOÂ.Â.a saiq>T)c; Kai ăBUvatoc;, 67tOU OtfjÂ.Sov ftµepm 7tOÂ.Â.ai µTi ouvli
µevoc; EK tfjc; ăKpac; ăouvaµiac; va EPYlJ esco, µfin: q>avepli, µfite EVT)Â.Â.ayµe
vcp tcp crxfiµan, Kata tTiv cruvfi9eiav 67tou Eixe Kai cruvexroc; 7tep1fi pxeto
de; tÎJV 7tOÂ.tv. Kai oia va µiJ OcOO'lJ aitiav nva U7tO'lfiac; Kai Â.aPTiv Ele;
.5 to ătaKtov Kai pa.ppapov 69coµavtKOV 7tÂ.fj9oc; µiJ q>mv6µevoc;, E7tElOÎJ Kal
tpacriÂ.EUE ouvacrteiQ. µăÂ.Â.OV, ft 7tEp' ăyli7t1J Kai EU7tEt9eiQ. trov µeyicrru
vcov OACOV Kai autou tOU crtpanconKOU tliyµatoc;, �V µEV µE to vei. ÎJtOV
ătEKVOc; Kai Kata tOV 69coµavtKOV v6µov napav6µcoc; &pacriÂ.EUEV, ăÂ.Â.OV
OE µE to vei. EKataKpateito tcp 7tli9et tfjc; oeivfjc; q>tÂ.apyupiac;, npăyµa
IO tcp ovn avoiKElOV 7tliVt1J Kai ănăoov toic; PacrtÂ.EUcrt, Kai Otel. tOUtO eµ1-
creito µă/...Â.ov napu 7tclVtCOV, rocrav 6noi> de; tOV Kmpov li tfjc; autou pacr1- 1 129
A.eiac; Titov oucrtuxia µeyaÂ.COtcltT) Kai KaKO Pls OtKia de; OÂ.T)V tÎJV emKpa
tEWV autou Katci. OE ta ăA.A.a expT)µancre tij aÂ.T)Seiq. PacrtA.ei>c; 7tp�oc;,
.
ilµepoc;, euµeiÂ.1xoc; Kai ox1 6su9uµoc; Kai a{µop6poc;, roc; ăÂ.Â.Ol. Kai oG-
15 tCO, Katci. tac; OUO �EKeµppiou µT)V6c;, roc; 7tpOEOT)Â.c09T), Î}µEpav IlapacrKEUÎJV,
Ka9' � v exoucrtv oi '03coµavoi ftµEpav foptacrtµov, µeyaÂ.owuxficrac; esfi Â.
Sev Eq>t7t7tOc; µE tÎJV cruvfi9TJ PacrtAlKÎJV napatastv EVtEtUA.1yµEvoc; µE craA.t
Kai enfjyev eic; to tsaµi ETCltEÂ.Ecrcov ta tfjc; nicrtecoc; autou Kai KlAOisovtac;
.
to vaµlist tou EÂ.eye tcî} crtA.1xtap-ay� cruvexroc; to : ano9aivco. Kai Bîcr1

20 Ptas6µevoc; EKaPaA.iKEUO'EV emcrtpEq>OVtac; Ele; ta avaKt6pia Kai µf: K07tOV
7t0AUV epxoµevoc; de; tOV O'UVT)StcrµEVOV t07tOV, µeta Piac; enp6q>9acre va
a7tEP1J tou 'i7tnou Kai eowcre to tEÂ.oc;. '!Oci:>v OE to yeyovoc; touto 6 m
Â1Ktap-ayac;, ăv9pwnoc; WV q>povtµoc; Kai crtOXUO'îtKO<;, acrq>clAtO'EV EU9uc;
tac; n6prnc; oÂac; tci>V avaKtopiwv Otel. va µiJv oiaoo9ij ESCO ii q>Î)µT) tOU
25 aiq>VtOiou autou 3avatou Kai Ola to npoc; autOV µicroc; Kai tÎJV a7tEX9EtaV
07tOU KOtvroc; OÂ.Ot Bîpeq>ov Kat' autou, oia ta 7tpOElpT)µEva aina, UKO
Âou9ficru Kaµia cruyxucrtc; Kai foavacrtacr1c; Katci. to pappaptKOV €Soc; troV
'09coµavc1>v. Kai ăveu avaPoAfjc; Kmpou, eµfivucre tcp um:ptatcp emtp67tcp
Moucrtaq>�-rracr� Kai tcp µouq>tij Kai toic; eyKpho1c; trov ouhµaowv Ota vei.
30 iiÂ.Smcrtv de; to PacrtÂ.tKOV naÂ.an, Kai dcreÂ96vtcov toutwv, eOT)ÂonoiT)crev
autoic; to cruµpav, f)tot tov Savatov tou crouÂtav MaxµoutT) . Kai cruµ
pouÂiov Âap6vtec; ăveu nvoc; KpOtoU Kai tapaxfjc;, a7tE<pacrtcrav Kata tOV
v6µov autci>V va oiaoexSij uOV Pacrt li Â.tKOV 9p6vov 6 crouÂ.tav 'Ocrµav, a- 1130
OEÂ<poc; toU arro9av6vtoc; crouÂ.tav MaxµoUtT), Kai EV tautcp îtpOcrKÂ.Tj-
35 3eic; 6 crouhav 'OcrµavT)c; Oia tou apxu:uvouxou, eyKa9iopucrav autov tcp
pacrtAlKcp 3p6vcp µf: ăKpav ftcruxiav, EUq>T)µisovtec; autov PacrtUa Kai au
toKpcitopa, XWpic; Va EXWCH V oÂro; n va EiOT]CH V tOU tOlOUtOU epyou Ol
Âornoi i:: sw µey1crtăvo1 Kai pisaÂ T)Oec; Kai to crtpanronK6v.
'Avapipacr3eic; of: 6 crouÂ.tav 'Ocrµav erei tou pacn ÂtKOU 9p6vou,
40 EVEOUCJEV eu9uc; craµoup6youvav tOV iOiov Moucrtaq>a-nacrav, eyxetpisovtac;
autcŢ:i TCclAtV tÎJV emtpomKÎJV asiav. Kai Eî<Jt, avoil;avtec; tac; 7tUÂac; trov
avaKtopiwv, esfjÂ.Sev 6 Eîthponoc; µE to O'UVTJ9Ec; aÂ.ayt Kai EV taUîcŢ:i OlE
q>TjµicrST)crav aµq>6t€pa eic; tac; 7tÂ.ateiac; tfjc; 7tOÂ.Ecoc;, i1 tE Eîti tOU pacrt
AlKOU 9p6vou avapamc; toU crouÂtav 'Ocrµav Kai 6 96.vatoc; 6 aiq>viOioc;
45 toU crouÂtUV MaxµoutT), Kai de; crT)µEiOV xapăc; tfjc; PacrtÂeiac; autou ep
piq>ST)crav Kai Âoµnapom 7tOÂ.Â.otatm, npăyµa 6noi> ftnicrtouv rroÂ.Âoi a
KOUOVtEc; to toioutov, rocrav 6noi> doov 7tpo tpirov rop&v tov crouhav
MaxµoutT)V ECj)l7t7tOV, 7tTjyaivovta eic; to •saµi Kai erravepxoµevov. Toiauta
DOMN IA LU I MATE I G H I CA VODA I N MOLDOVA 709
dar a rămas foarte bolnăvicios şi slăbit, aşa că au trecut multe zile fără a
putea, din pricina prea marii slăbiciuni, să iasă afară, nici pe faţă, nici tra
vestit, cum obişnuia să colinde mereu oraşul, de teama ca nu cumva să
dea de bănuit norodului otoman, nesupus şi barbar, din pricină că nu apărea 5
în public, deoarece domnia lui se bizuia mai mult pe forţă decît pe dragostea
şi supunerea marilor demnitari şi a armatei însăşi, mai întîi pentru că nu
avea copii, şi după legea otomană el domnea împotriva legii, şi al doilea
pentru că era stăpînit de patima lăcomiei de bani, lucru într-adevăr neprielnic
oricui şi nu se potriveşte unor regi. De aceea, el era urît de toţi, căci în IO
1129 timpul l i domniei lui era foarte mare sărăcie în toată împărăţia sa. Altfel
era într-adevăr un sultan blajin, blînd şi se îndupleca uşor, nu era supără
cios şi crunt cu alţii. Şi aşa, cum s-a spus mai înainte, într-o vineri, la
2 decembrie, zi de sărbătoare pentru otomani, luînd curaj, a ieşit călare cu 15
obişnuitul alai împărătesc, învelit cu un şal, ş i s-a dus la geamie s ă s e închine

potrivit credinţei sale. Şi în timp ce îşi făcea namazul, zicea într-una lui
silihtar-aga : « Mor ». De aceea a încălecat în mare grabă ca să se întoarcă 20
la palat şi, ajungînd cu multă greutate la locul obişnuit, abia a apucat să
descalece şi şi-a dat sfîrşitul. Silihtar-aga, văzînd această întîmplare şi fiind
om înţelept şi chibzuit, a închis îndată toate porţile palatului, pentru ca
să nu se răspîndească afară vestea morţii lui neaşteptate şi să se întîmple 25
vre-o tulburare şi răzvrătire, după obiceiul barbar al otomanilor, din pricină
că toţi nutreau duşmănie şi ură împotriva lui pentru motivele arătate mai
sus. El a înştiinţat în grabă pe marele vizir Mustafa-paşa, pe muftiu şi pe
ulemalele de frunte să vină la palatul împărătesc. Cînd au sosit, le-a adus 30
la cunoştinţă întîmplarea, adică moartea sultanului Mahmud. Şi ţinînd
sfat, fără zgomot şi fără vreo tulburare, au hotărît, după legea lor, să urmeze
1130 la tronul 11 împărătesc sultanul Osman, fratele răposatului sultan Mahmud ;
şi, poftind îndată prin cîzlar-aga pe sultan Osman, l-au urcat pe tronul 35
î mpărătesc în deplină linişte, aclamîndu-1 împărat şi sultan, fără ca ceilalţi
demnitari de afară, rigialii şi oştirea să ştie ceva de acest lucru.
Îndată ce sultanul Osman s-a urcat pe tronul împărătesc a îmbrăcat
cu blană de samur pe Mustafa-paşa, încredinţîndu-i iarăşi viziratul 1• După 40
�ceea, deschizînd porţile palatului, a ieşit marele vizir cu obişnuitul alai
şi s-a adus la cunoştinţa tuturor în acelaşi timp, în pieţele oraşului, atît
urcarea pe tron a sultanului Osman, cît şi moartea neaşteptată a sultanului
Mahmud. În semn de bucurie pentru domnia noului sultan, au tras de multe 45
ori cu bombarde, dar multora nu le venea să creadă aceasta, deoarece cu
trei ceasuri în urmă văzuseră pe sultanul Mahmud mergînd călare la geamie şi
1 Mustafa·paşa a ocupat viziratul de la 1 iunie 1 75 2 pînă la 18 mai 1 755.

710 C RO N I C A G H I CULEŞT I LOR
Eicri 'ta a7ton:Mcrµata tfl<; CtVOO'tU'tll<; Seia<; 7tpovoia<; KCll 'lfÎ)cpou, ă.!;ta Sauµa
crµou Kai a7t6pp11ta, em:tOÎJ Kai 7tUO"Cl apxiJ Kai f.!;oucria, ehe ayaSf],
Eite KaKÎ], ăvroSev 7tpopai..i.. oµev11 e1;f]pt11tm.
L\mooSeicrTJ<; Â.omov tfl<; cpi]µT)<; taut11<; ei<; oÂ.TJV tiJv 7t6Â.tv Kal µav-
5 Savovn:<; ta yeyov6ta oi E7tiÂ.ot7tot t&v µeytcrtavrov Kai ptsai..11 8rov, eicrfjÂ.-
Sov KCll autoi ei.<; 'tO pacnÂ.tKOV 7tUÂ.U'tl Kai EîtpocrKuv11crav 'tOV vfov Pa
cnMa Ka'ta 'tO elStcrµevov. ·o of: Moucrtacpa-7tacra<;, i..a pmv 7tclÂ.lV îÎJV li
OlOlKTJO'lV tfj<; EîtttpomKfj<; 7tapa toU pacr tÂ.EOO<; crouÂ.tav 'Ocrµav, eh<; ep 1 1 31
peSTJ, EKaµev KCl'ta 7tp&tov l7tKaV OÂ.OU<; toi><; EV a!;i� OV'tCl<;, Kai E7tet 511
IO f.7teKpatT)cre cruvf]Seta totaU'tTJ aveKaSev el<; tiJv 6SroµavtKÎJV pacnÂ.eiav,
O'tl oi pacrtÂ.ei<; autfj<; va srovurovtat 'tO pacrtÂ.tKOV cr7taSi ei.<; 'tO Kata 't'O
, Eyim euptcrK6µevov 't'saµi, Kal KCI'ta îÎJV €p86µ11v fi µepav tfj<; ClU'tOU Pa
crtÂ.eia<; f.7tfjyE Kal 6 vfo<; pacnÂ.eu<; crouÂ.tav 'Ocrµav µf: totaut11v µEya
A.07tp1mecrtat11v pacrtÂ.tKÎJV 7tapata1;tv Kal ehpatotlitTJV 7tpo7toµ7tÎJV oÂ.rov
1 5 'tOJV µeytcrtavrov Kal a!;troµanKOJV KCli OUÂ.eµaorov Kal 7taV'tO<; toO cr't'pa
'tlOO'tlKOU 't'ayµato<;, OtaV OU yeyovev ăÂ.Â.Ote 7tO'tE el<; ăÂ.Â.OV pacrtÂ.Ea, Ota
µotpasOV'tCl<; KaS' OÂ.llV îÎJV Â.Erocp6pov 6 pacnÂ.tKO<; xasva8ap-aya<; acpSo
V07tÂ.OUO"l07tUpoxa 7taxtcricna el<; 'to tayµa t&v yevttcraprov, Kai Ei<; 5Â.ou<;
UJtÂ.&;. Kal KCl'ta 't'O ESO<; avasrocraµevo<; 't'O pacrtÂ.tKOV cr7taSi ©<; vfo<; pacn-
20 A.eu<; Ei<; 'to pTJS&v tsaµi, s7tavfji..Se oia SaA.acrcrTJ<; el<; 'to PacrtÂ.tKov 7taÂ.an.
Meta îÎJV avapacnv of; toU croUÂ.tav 'Ocrµav e7tl toU PacrtÂ.tKOU Sp6-
vou, f:crtai..S11 eoă> ei.<; MoÂ.oapiav µf: 't'ÎJV ElOllO"lV 't'i'j<; ClU'tOU pacnÂ.eia<; 6
xap&µ-Kexayta<; tou f.mtp67tou, IIaxPTJsaof:<; Â.ey6µevo<;, cpeprov pacrtÂ.tKov
6ptcrµov 7tpo<; 't'OV Matai11v P68a, OllÂ.OO'tlKOV tfj<; tou vfou PacrtÂ.eroi; a
vapacrero<; el<; tov pacnÂ.tKov Sp6vov, Kal 7t&pmoi11nKov Kai O.vavEronKov
25 tfj<; auSevtia<; autou, tou 07toiou fi µetacppacn<; eivat autf] :
MtµT)ta 't'COV auSevJ&v tfj<; cpuÂ:f'\<; tou Mecr{a, aSepa 't'OJV µeyaÂ.rov
tou tayµato<; tou 'I11crou, auSevta îf'I<; M7toy8avim; Mataill pooa, EÎTJ crot
to teA.o<; afowv. Kai ecrei<; ăpxovte<; îi'j<; M7toyoavia<; au1;11vSf]tro uµă>v
30 Îl El>JtEiSEtCl KCli fototayÎ] .
<l>Savovta<; toU Îlµ&tepou PacrtÂ.lKOU 6ptcrµou, yvrocrtov elll li uµiv Ott 1 132
µf; ŢQ va dvat 6 'tOJtO<; tfj<; M7toyoavia<; EK 't'OJV A.aµ7tpotatrov 7tpoy6vrov
Kai 7tponat6prov µa<; Kata KÂ.11 povoµiav µouÂ.Kt µa<;, EXOVte<; crK07tov Kai
U7tOcpacrtV O tE 't'07t0<; va 7tOÂ.U7tÂ.UcrtC1crSij Kai O eyKU'tOtKO<; paytă<; Va
35 dvm flcru:xo<; ano 7tapai..6you<; aotKia<;, f.cru auSevta tfj<; M7toyoavia<;, a7to
'tOV Katpov 07tOU cr& eÂ.ef]S11 fi auSevtici µf; 'tO va epepmroS11 Îl pacnÂ.eia
µa<; on µf; KaSe Â.oyfj<; 7ticrnv Kai 7tpo9uµiav Kai µf; f.µcpp6vou<; îp67tou<;
Kai crto:xacrµou<; KC1tepaÂ.e<; 7tOÂ.Â.ÎJV emµEÂ.etav ei.<; 'tOV pT)SEV'tCl 't'07tOV, t6crov
Ei<; to va 7tOÂ.U7tA.acrtlicr1J<; 't'OV crKopmcrµEVOV paytav, ocrov KClt µascOVOV-
40 ta<; 'tO µaÂ.t-µtpi va 'tO <J''tEÂ.Â.lJ<; KCl'ta ta<; pacnÂ.tKU<; µa<; 7tp0crtaya<; ei<; 'tel
µEpTJ 07tOU µf; O"E7tE7tl-îC1XPiPta eowpicrST)crClV. 'Ecru Â.omov eh<; KCli 7tp6-
tEpov ei'.<; îÎJV 7tpOtEpav crou OOUÂ.EUCHV tfj<; auSev'tia<; va emµEÂ.fjcrat Kai
KClîU îÎJV cpucrtKÎ]V crOU 7ttcrnv Kai 7tpo3uµiav, EUcpUÎaV te KClt U"(:XtVOtClV,
E:XOlV KUSE Â.oyfj<; 7tÂ.1lpOcpopiav va cpEpEcrat EL<; ta<; pacnA.tKa<; µa<; 7tpOcr'tCl-
4.) ya<; µf; emµEÂ.EtaV Kai µf; îÎJV oÂ.oµucpOtEpav U7tO'lfiav va µiJv EÂ.Clt'tcOcrlJ<;
îllV 7tpoSuµiav crou, a.u„a µf; toU<; a!;iou<; ăpxovta<; crou va <J'UVUslJ<; EK
cruµcprovou ta cruvf]S11 Eicroofi µata Kai to µaA.t-µtpl va 'tO <J''tEAÂ.TJ<; 'tO oyÂ.T}-
DOMN IA L U I MAT E I G H I CA VODA I N MOLDOVA 71 1
întorcîndu-se. Acestea sînt urmările sfintei pronii şi hotărîrile de sus tainice

şi vrednice de admirat, deoarece orice stăpînire şi cîrmuire, fie bună, fie
rea, se trage de sus şi de acolo se orîndui�şte.
Aşadar, răspîndindu-se vestea în tot oraşul şi aflînd cele întîmplate
şi ceilalţi dregători şi rigiali, au intrat şi ei în palatul împărătesc şi s-au 5
1 1 31 închinat după obicei noului sultan. Iar Mustafa-paşa, luînd iarăşi l i vizi
ratul de la sultanul Osman, cum s-a spus mai sus, a făcut ipca pentru toţi
slujbaşii. Deoarece se consfinţise de mult în împărăţia otomană ca sultanii 1 0
să s e încingă c u sabia împărătească în geamia din Eiup, s-a dus ş i noul
Î mpărat, sultanul Osman, în a şaptea zi de la urcarea sa pe tron cu un măreţ
alai împărătesc şi cu o frumoasă suită, alcătuită din toţi înalţii dregători,
slujbaşi şi ulemale, precum şi de întreaga tagmă ostăşască, cum nu s-a 1 5
mai făcut - altă dată la vreun sultan. Pe tot drumul, împărătescul haznatar
aga împărţea ienicerilor şi tuturor celorlalţi multe şi bogate bacşişuri. _
Şi încingîndu-se, după obicei, ca un nou sultan, cu sabia împărătească,
în amintita geamie, s-a întors apoi pe mare la palatul împărătesc. 20
După urcarea pe tronul împărătesc a sultanului Osman, a fost trimis
aici în Modova harem-chehaiesi al noului vizir, numit Bahrizade, să aducă
lui Matei vodă firmanul împărătesc, prin care i se aducea la cunoştinţă
urcarea pe tron a noului sultan şi totodată reînnoirea domniei. Iată tălmă- 25
cirea firmanului :
« Tu care păşeşti pe urmele domnilor celor din neamul lui Mesia,

floarea fruntaşilor turmei lui Iisus, domn al Moldovei, Matei vodă, fie-ţi
sfîrşitul fericit. Şi voi boieri ai Moldovei, crească-vă supunerea şi ascultarea ! 30
J 132 Prin porunca noastră împărătească _ vi se face cunoscut 1 1 ceea ce
urmează. Deoarece dorinţa şi gîndul nostru este ca Moldova proprie
tatea noastră, pe care am moştenit-o de la preastrăluciţii noştri strămoşi,
să crească în populaţie şi raiaua ei să fie ferită de supărări nedrepte şi 35
deoarece împărăţia-noastră s-a încredinţat despre tine, domn al Moldovei ,
că de cînd ai fost miluit cu domnia te-ai străduit cu credinţă şi rîvnă
şi cu chivernisire înţeleaptă nu numai să atragi raiaua risipită, dar
_
strîngînd şi mali-miria s,o trimiţi după poruncile noastre la locurile orîn- 40

duite prin sebepi,tahriruri, de aceea tu să cîrmuieşti şi în viitor această
domnie, ca şi mai înainte, cu credinţa, rîvna, iscusinţa şi înţelepciunea
ta firească, cercetînd despre toate, să îndeplineşti poruncile noastre
împărăteşti cu sîrguinţă. Să nu ai nici cea mai mică bănuială şi să nu 45
micşorezi rîvna ta, ci în înţelegere cu vrednicii tăi boieri să strîngi
veniturile obişnuite şi să trimiţi mali,miria cît mai în grabă acolo unde
yopron:pov sic; ta JJtpTJ 6nou µf: crentm-taxpipui µac; crf: otopisoµev, Kai
va pacrt�c;; µf: Ka9E Â.oyfjc;; EmµEÂ.EtaV to euµopcpov v1saµ1, 07tOU eroc;; tropa
l::8rocrec;; de; tOV t67tOV, Kai va EmµEÂ.fjcrm va crtEÂ.Â.OlVtat ciOtaK07tOJc;; li Ota- 1 133
cpopot saXEPEOEc;; de; tÎJV pacrtÂ.EUOUcrav.
5 Kai Olcl va KataPaÂ.Â.1Jc;; Kai de; to tţfjc;; touc;; Euµ6pcpouc;; tp6nouc;; ,
07tOU eroc;; tropa EµEtaxeipicr9T)c;; , de; to va EKtEÂ.Ci'.>Vtat ai pamÂ.1Kai µac;
7tpocrtayai, typacpT) 6 naprov Î)µEtEpoc;; pamÂ.1Koc;; oplO'µoc;; Kai EcrtaÂ.9T) µE:
tOV (6 OEiva). �osev KataÂ.aµpavovtac;; Otl fi au9evtia tije; Mnoyoaviac;;
cicptEpc09T) de; tOU Â.oyou crou Kai ECj)Optc09T) de; touc;; roµouc;; tfjc;; EmtT)OElO-
IO tT)t6c;; crou, Vcl KUplEU1Jc;; Kai Vcl OtatUtt1Jc;; tOV pT)9EVta t07tOV ooc;; Kai 7tp6-
tEpov, xropic;; Kaµiav crUÂ.Â.oyi)v Kai UîtO'ljliav, Kai va micrxuc;; va EKtEÂ.rov
tat µE: touc;; l::µcppovac;; cruvi)9e1c;; crwxacrµouc;; crou ai pamÂ.1Kai µac; npo
crtayai, µasrovovtac;; to µaÂ.1-µ1pi, cbc;; npoEinaµev, crteÂ.Â.ovtac;; ciotaK6nroc;;
saxeptfo:c;; de; pamÂ.EUoUcrav Kai OtacpEVOEUOVtac;; tOV pay1av, Kai va Em-
15 µeÂ.fjcrat va pepmrocruc;; ti)v KaÂ.i)v un6Â.TJ'IJllV, onou µf: ti)v mcrti)v erou 8ou
Â.eucr1V UîtOKtT)crEc;; eroc;; tei> pa.
Kai EcrEic;; , ăpxovtec;; tije; Mnoy8aviac;;, OVtEc;; ptpmo1 nroc;; Kata tOV
pT)9Evta tp67tOV 6 MataiT) P68ac;; dvat au9EVtT)c;; crac; µE: tEÂ.Eiav tţou
criav, va µi)v 7tapacrKUÂ.f:tE cino tÎJV 9EÂ.T)criv tou, UÂ.Â.a va U7tOKT)cr9E µE:
20 dmei9emv de; ti)v npocrtayi)v Kai tov 810pl0'µ6v tou. Kai tmµEÂ.ouµevot
de; to va µascOVOlVtal tel cruvi)9T) Etcro8i)µata, va ta E"(XElpisEtE to O"(Â.T)
yopcOtEpov tcp pT)9EVtl au9EVt1J crac; Otel va tel crtEÂ.Â.lJ de; tel µtpT) 07tOU
tyypacproc;; tov npocrtasoµev, Kai va ciyrovisecr9e EK cruµcprovou µE: OÂ.TJV crm;
tÎJV Kap8iav va EKtf:Â.Ci'.>Vtat ai avayKaiat PamÂ.tKai µac; uno9€cre1c;; Kai µE:
25 µataiac;; lJ7tO'ljliac;; Kai cpavtacriac;; va µi)v Cj)Ep9ijtE ciµEÂ.roc;; de; tac; OOUÂ.EU
cre1c;; 07tOU i1 9EÂ.E crăc;; µEtaXElpl0'9ij. Kai Olcl va µi) toÂ.µÎ)crlJ nvac;; Kai na-
PEPTJ tÎJV 7tpocrtayiJv KUi li tOV 810picrµov toU pT)9Evtoc;; au9€vtou crac; Kai 1 134
nKoÂ.ou9ftcru Kavtva Â.a9oc;; , 18ou 6nou l::y1vev 6 naprov µac; pacr1Â.1Koc;; 6pt
crµ6c;; . w09EV Kai cp9avrovtac;; cruv 0Ecp, 9EÂ.Etf: Cj)Ep9ij µf: tÎJV Kata XPEoc;;
30 eunei9e1av Kai unotayi)v.
30 At�is�iou 'EypacpTJ Kata to ,apţTJ' tfj ie' tou PeµniouÂ.-tptÂ. .
Meta tiJv civayvromv Â.omov tou cpepµaviou toutou ele; to 81Pav1,

yevoµf:vou tou cruvT)9lO'µtvou 8oă, tvt8ucrev 6 MataiT) P68ac;; tov pT)Stv-
35 ta 0.yav craµoup6youvav 81a ti)v xapono1av taUtTJV Ei'.8T)crtv tije; pamÂ.eiac;;
tou crouÂ.tav ·ocrµav Kai xaipovtec;; oÂ.01 oi ăpxovtec;; tnpocrKUVTJcrav tov
au9€VtT)V Kai 7tOÂ.UXPOVOUVtEc;; tOV VEoV pamÂ.fo.
Met' oÂ.iyac;; 8E: fiµepac;; , Ecp6pEcrEV 6 au9EVtT)c;; OÂ.ouc;; touc;; ăpxovtac;;
µeyaÂ.ouc;; tE Kai µ1Kpouc;; Kapaom, µE: altiav euÂ.oyocpavij tije; vfoc;; pacrt-
40 Â.Eiac;; toU croUÂ.tclV 'Qcrµav, Kai ăÂ.Â.ouc;; µf:v tCi'.>V UPXOVtOJV ăcpT)crE miÂ.tv
de; tac; autrov apxovtiac;; , ID..A.ouc;; 8E: Eîtpopipacrev, Kai ăl..Â.ouc;; UîtEKatE-
DOMN I A L U I M ATE I G H I C A VODA I N M O LDOVA 713
--- · ----- ---
îţi vom arăta prin sepep-tahrir. Să păstrezi cu cea mai mare gnJa frumosul
nizam pe care l-ai dat pînă acum ţării şi să ai grijă să fie trimise necon-
1J33 tenit la Constantinopol 1 1 feluritele zaherele.
Şi ca să urmezi şi în viitor cu aceeaşi frumoasă purtare pe care ai 5
avut-o pînă acum şi să îndeplineşti poruncile noastre împărăteşti, s-a
scris firmanul nostru împărătesc de faţă şi s-a trimis cu (cutare) .
Aşadar, aflînd c ă domnia Moldovei ţi s-a încredinţat ţie ş i c ă povara
acestei domnii a rămas pe umerii vredniciei tale, să stăpîneşti şi să I 1 1
cîrmuieşti zisa ţară, c a ş i mai înainte, fără nici o grijă sau bănuială şi
să cauţi să îndeplineşti în chipul cuvenit poruncile noastre împărăteşti,
strîngînd mali-miria, după cum am spus ,mai sus, trimiţînd necontenit
zaherele la Constantinopol şi ocrotind raiaua. Să te sileşti să întăreşti
părerea bună pe care ai dobîndit-o prin slujbele tale credincioase de 1 5
pînă acum.
Iar voi, boieri ai Moldovei, încredinţîndu-vă prin cele de mai sus
că Matei vodă este domnul vostru cu depline puteri, să nu nesocotiţi
voinţa sa, ci să ascultaţi cu supunere poruncile sale ; şi, strîngînd cu sîrguinţă 20
veniturile obişnuite, să le predaţi fără zăbavă zisului domn, ca să le trimită
acolo unde îi poruncim în scris. Să vă străduiţi din toată inima să fie
îndeplinite treburile cuvenite ale împărăţiei-noastre şi să nu arătaţi nepăsare
în slujbele în care v-ar folosi domnul, pentru bănuieli şi închipuiri deşarte· 2 5
1 134 Şi ca să nu îndrăznească cineva să calce porunca şi li numirea zisului vostru
domn şi să urmeze vreun neajuns, iată că s-a făcut firmanul nostru împără
tesc de faţă. Aşadar, la sosirea firmanului vă veţi purta cu supunerea şi 30
ascultarea cuvenită.
30 decembrie
S-a scris în anul 1 168, la 15 ale lunii Rebiul-evel » . 1754
După ce s-a citit acest firman la divan şi după ce s-a făcut şi obişnuitul
dova, Matei vodă a îmbrăcat pe zisul agă cu blană de samur, pentru că
i-a adus vestea îmbucurătoare despre domnia noului sultan Osman, iar 35
boierii, plini de bucurie, s-au închinat cu toţii domnului şi au urat viaţă
lungă noului sultan.
Peste cîteva zile, cu prilejul urcării pe tron a sultanului Osman, domnul
a îmbrăcat pe toţi boierii, mari şi mici, cu caftane. Pe unii i-a lăsat în boie
riile lor, pe alţii i-a înaintat şi a repus în slujbe boiereşti, fiind 40
714 C RO�UCA G H I C U L E ST I L O R
<HTtO"EV ă.pxovtai;, 6nou ÎJcrav c'.tnEpptµµEVOl Kai naVtlJ c'.tA.rtcrµovrtµEVOl

nap' ă.A.A.rov aMtEvtcov 1 . poxprtµancravtrov, npoxropouvti>i; ă.vBpronot nota
noi µE OUVaµtV pOUO"Cj)EtlOlV di; toui; lO"XUV EXOVtai; Kai XWPUV napu toîi;
aU9Evtmi;, Kai nap' c'.tsiav €A.aµpavov tai; c'.tpxovtiai;, oi OE eA.Kovti>i; to
5 yEvoi; EK cri>tpiii; d>yi>v&v OtEtp1pov di; ti]v tcrapav iinµroµEvot Kai oucrrn
xmµEvot, ES rov noA.Â.oui; 6 au9EVtrti; ootoi; Eq>EpEV cm<'> tÎ)V tcrapav Kai
anEKatEO'tTIO"EV ă.pxovtai;, µE 'tO va lyivovto 6A.a di; 'tOV Katpov 'tfji; au-
3Evtiai; autou ăVEU OuvaµEroi; poucrq>Etirov, fttot ltptcrtiVOTtV, Kai OXl n/...ou
tiVOrtV. Kai ou µ6vov toUtO EKaµEV <bi; K<lA.oi; auBEV'trti; li Kai OtKat6ta- 1 135
10 toi;, aA.Â.a Kai di; 6A.oui; toui; µavsiÂ.rtoi>i; tfji; tcrapai;, oi'.Ktc:p cpi>p6µi>voi;
Kai EucrnA.ayxvi�, EOt6ptcrE va naipvouv, ăU.ot µEV µiav nocr6trtta ăcr
nprov EK t&v pi>crouprov t&v crq>Eptrov an<'> tov 'tux6vta îcrnpuPvtKov 'tou
Kcl3E tO"lVOUtoU, KUta tÎ)V c'.tva/...oyiav tfji; asiai; Kai tUSEroi; aut&V. 'EKEÎ
VOl OE 6nou E0topicr9rtcrav Kpttai di; KUSE tcrtVOUtoV npoi; ev notp6vt,
1 5 fttot ăcrnpa OEKU cm<'> KUBE cpA.ropi µnoyOUVlKOV 6nou Otopit;ovtat di; ta
crcpEpta, npoi; KUPEPVTtcrtV Kai napaµu9iav tfji; ltVUYKrti; aut&v Katatpu
xoµEV(l)V tij mroxEi�, <bi; c'.touvatov Eii; EVU aU9EVtrtV va nµilcrTJ Kai va npo
PtPacrlJ OÂ.oui; di; apxovtiai; Kata tOV autov Katp6v, µE OÂ.OV tOUtO OAOl
EKapnouvto Kai anEA.aµpavov UnEp ă.A.A.otE, ăA.A.oi; noÂ.u, ă.A.A.oi; oA.iyov,
20 di; 'tai; ftµEpai; tOU auSEV'tOU 'tOUtOU, KOVta 6nou OEV Eixov Kaµiav €v6-
XATtcrt V Kai ndpas1v ou µ6vov an<'> toui; fomoA.at;ovtai; di; 'tÎJV 'tcrapav
ToupKoui;, a/...Â.a Kai c'.tno 'tO papoi; t&V OocrtµatroV 6nou ăÂÂ.OtE Kata Kat
poui; ă.A.Â.rov aMtEvtrov ăotoov Kai svoxÂ.ouvto µE npouµoutai; Kai µE ăA.A.a,
ta 6noîa di; tOV Katpov 'tfji; auBEvtiai; aurnu µiltE ÎlKOUcrBrtcrav. IIoA.A.oi
25 aU9Evtm npoyi>vEcrtEpot tou aU9Evtou tofrrnu Matairt P6oa, µi]v ic:xovti>i;
ta t6cra pciprt t&V au9EVtlWV Kai tai; O"UVfXEîi; ltnattÎlO"Eti; t&V KpUtoUV
t(l)V Kai svoxA.ilcri>ti;, f:Kaµav 016.cpopa EAEll di; 61..a ta µovacrtil pta tfji;
tcrcipai; EltE npocrKUVTttU, EltE anpocrKUVTtta, Ot' au9EV'tlKWV aut&V XPU
cropouf.. f..rov, 6 Ka9Eii; auBEVtrti; KUtU tÎ)V EUAciPEtaV Kai tÎ)V npoaipEcrtV
30 UUtoU, rocrav Onou EÎXOV Kai tOV Katpov cruµnpciKtopa Kai O"UVEpyov Kai
cruvi>cpant6µi>vov di; touto. ·o OE Mamirt pooai;, Kai µe oÂ.ov onou 6 Km-
p<'>i; tfji; au9Evtia:; aurnu ÎJtOV noA.A.a O"tEvoi; Kai OUO"KOAoi; li Kai OUO"KU- 1 136
PEPVrttoi; c'.tn6 tE to UnEpoyKOV pcipoi; toU xpfoui; Kai an<'> tai; O"UVEXEÎi;
t&v ToupK&V EÂEUO"Eti; Kai (mmtilcrEti; Kai aA.t..ayai; t&v PEstpciorov tfji; Pa-
35 mÂ.Eiai; Kai t&v ă.A.A.rov µi>ytcrtavrov, 6nou ta totauta c'.tnavt&vtat µE nouy
yia Kai ox1 µE µ6va Â.6yta. ·ni; aU9Evtrti; 6µroi; ciya36i;, sÂEÎlµrov Kai xp1-
crnavtKrotatoi;, OEV ăcprtcrE Kai touto c'.tvEVEPYTttoV Kai ănpaKtov, c'.tA.Â.a Ka
ta tOV autov OEUtEpov XPOVOV tfji; autou au9Evtiai;, nEÂ.aytt;6µEvoi; di;
tolOUtoV nEA.ayoi; xpfoui; Kai Otacp6prov ltAÂ.EnaA.A.ilA.rov EVOXÂ.ÎlO"E(l)V, uva-
40 VE(l)O"E O"XEOOV OÂ.a ta xpucr6PouÂ.A.a t&v naA.m&v au9EVt(l)V Kai µciA.tcrta
toU c'.totoiµou autou natp6i;, EîtlKUprov Kcii Otopisovtai; OHl au9EV'tlKWV
autou xpucropouA.A.rov ta ocru EAETt EÎXE to Ka9EV µovaITT il ptov va oi8rovtm
an<'> tÎ)V au9EV'tiav, di; OUOEV A.oytcrciµEvoi; tÎJV srtµiav tfji; Ptcrttapiai; Kai
tfji; au9EVttKfji; autou Kaµcipai;, KUi tOUto npofjA9EV ana µ6vrti; tfji; ă-
45 Kpai; autou EUÂ.aPEiai;, 6nou EÎXEV di; 6A.a ta fapa µovacrtil pta, µf: to
va c'.tyanoficrE Kai VU ft9EAE tÎ)V c'.tya9i]v aut&V KatacrtacrtV, Kai KOVtU 6nou
oev lvroxA.ouvto µE npouµoutai; Kai µE o6mµov di; tai; Î)µEpai; toU au
BEVtOU tOUtoU, roi; liAÂ.OtE, va c'.tnoÂ.aµpcivouv Kai ta EÂETt 6nou Kata Kat-
DOM N I A LUI MATEI G H I CA VODA IN MOLDOVA 715
părăsiţi ş i cu totul uitaţi d e înaintaşii săi domni, î n timp c e erau înaintaţi

oameni de nimic în urma unor ruşfeturi date celor cu trecere pe lingă
-domni. Aşadar, luau boieriile oameni nevrednici, iar cei care se trăgeau
din neamuri boiereşti trăiau la ţară o viaţă fără cinste şi nenorocită. Pe 5
mulţi dintre aceştia domnul i-a adus de la ţară şi le-a dat din nou boierii,
căci totul se făcea pe timpul domniei acestuia fără ruşfeturi, adică pe vred
nicie şi nu pe bani.
1 135 Dar fiind un domn bun şi foarte drept li n-a făcut numai aceasta, ci,
purtîndu-se cu milostivire şi bunăvoinţă şi faţă de toţi mazilii ţării, a hotărît 10
c a unii s ă primească o sumă d e bani din răsurile sferturilor d e l a isprav

nicii ţinuturilor, după vrednicia şi rangul lor, iar alţii, numiţi judecători
în ţinuturi, să primească cîte un potronic, adică zece bani de fiecare galben
moldovenesc, din cei orînduiţi la sferturi pentru chiverniseala şi uşurarea 15
nevoilor lor, căci erau chinuiţi de sărăcie. Nu era cu putinţă ca un domn
să-i poată cinsti cu boierii şi să-i înainteze pe toţi în acelaşi timp. Cu
toate acestea, în zilele acestui domn, toţi aveau foloase mai mari sau mai
mici şi cîştigau mai mult ca altă dată. Pe lingă aceasta, ei nu erau sup ăraţi nici 20
din partea turcilor, care mai înainte erau în număr mare în ţară, şi nici de
povara dărilor, cum se întîmpla pe timpul altor domni, cînd erau supăraţi cu
Împrumute şi cu altele, care nici nu s-au pomenit în zilele acestui domn.
Mulţi dorn.ni care au fost înainte de Matei vodă, neavînd atîtea greu- 25
tăţi, supărări şi cereri necontenite din partea stăpînitorilor, au făcut cu
hrisoave domneşti felurite mile la toate mănăstirile din ţară, fie închinate, fie
neînchinate, după cum fiecare domn era de evlavios şi de binevoitor şi după
cum era ajutat de împrejurările din timpul domniei sale. Şi Matei vodă, cu 30
1 136 toate că domnia sa a fost prea scurtă şi grea li din pricina datoriilor prea
mari, a necontenitelor sosiri în ţară de turci şi a numeroaselor lor cereri, de
asemenea şi din pricina schimbărilor vizirilor şi ale altor demnitari, deoarece
toate acestea erau întimpinate cu pungi de bani, nu numai cu vorbe, totuşi 35
Matei vodă, ca un domn bun, milostiv şi prea pios, nu a trecut cu vederea
nici aceasta. În al doilea an de domnie, deşi Matei vodă se zbătea în
mulţimea datoriilor şi era supărat de felurite şi neîncetate cereri, totuşi
a reînnoit mai toate hrisoavele date de domnii din trecut şi mai ales pe 40
cele ale fericitului întru pomenire tatăl său, întărind şi orînduind prin hri
soavele sale domneşti ca fiecare mănăstire să primească de la domnie toate
milele pe care le avea, neţinînd seama de paguba vistieriei şi a cămării
sale domneşti. Aceasta a făcut-o deoarece avea mare evlavie pentru sfintele 45
mănăstiri şi dorea să le vadă în stare bună. Nu numai că nu li se cereau
fo zilele acestui domn, ca altădată, împrumute şi dajdii, dar primeau şi
7 16 CRO N I CA G H ICULEŞT I LO R
pou<; e069TJcmv d<; auta. "Epyov Kata ciA.iJ9i::tav Kai ŢQUŢQ OUK eA.atwv
tmv anTJ pt9µTJµtvrov Kai ă�wv µviJµTJ<; Kai ni:: ptypacp'fi <; d<; wi><; µi::tayi::vi::
<Htpou<; au9tvta<;, 8ta va exrocn napa8i::tyµa ro<; ecrontpov ta Kawp9roµata
1mi epya wu aMtvwu wuwu Matai11 J368a, onoi> evontpt/;6µi::vo1, va yi-
5 VOOVtat µtµTJtai tOOV aya9rov Kai OXt tOOV KaKOOV.
Toutrov outro<; f.vtaU9a sxovtrov, µi::ta naptA.eucnv ou noA.A.rov fJµi:: prov,
acpou eJ3acriA.EUO'EV li 6 crouhav 'Ocrµav, eţrocri:: tii<; EmtpomK'fi<; &.ţia<; tOV 1 137
Moucrtacpav-nacrav, Kai avt' EKetVOU EO'tEtAE va <pEplJ 8ta snitponov tOV
'AA.1)-nacrav XEKtµl;a8t, ovta tO'tE d<; 'tÎ)V Tpani::l;ouvta, K<iµvovta<; ro<; 't0-
1 o crov 6 J3acrtA.i::i><; KaîµaKaµ-nacrav 'tov yi:: vt'tcrap-ayacr1)v d<; 8t0iK11crtv trov
J3acrtA.tKOOV uno9tcri::rov, ero<; va cp9acru 6 'AA.1)-nacra<; d<; J3acrtA.i::uoucrav.
TI EPI THI: ESQI:EQI: TOY MOYI:TA<l>A-TIAI:A ETIITPOTIOY, KAI

ETIITPOTIIKHI: TOY AAH-TIAI:A XEKJMZAAE, TPITHN HAH <l>OPAN
'AyKaA.a Kai 6 Moucrtacpa-nacr<i<;, t6crov Ei<; tOV Katpov wu ano9a-

15 v6vrn<; crouA.tav Maxµou'tTJ, 6nou exp11µancri::v tnitpono<; ni:: p inou crxi::B ov
Mo xp6vrov Kai ftµtcru, OO'OV Kai d<; ta<; 6A.iya<; taurn<; Î) µepa<; 'tf1<; J3a
crtA.Eia� toU O'OUA'taV 'Ocrµav, 6nou Tt'tOV n<iA.tv snitpono<;, EO''t<i9TJ J3i::l;i
PTJ<; noA.A.a cpp6vtµo<;, Kai crtoxacrnK6<;, Kai 8pacrtiJp10<;, 8t01Krov KaA.&<;
Kai 81forov ta 'tf1<; J3acnA.Eia<; µi; K<i9i:: A.orii<; crtoxacrnKÎ)v cpp6vîJcnv Kai
20 eµcppova OtOlKTJCHV, o{ J3acr1A.i::i<; oµro<;, anoJ3A.EnoV'tE<; Ei<; tÎ)V ioiav UU'tOOV
crUO'tacrtV Kai O''tEpECOO'lV OEV acpÎ)VOUO't tOU<; J}e/;tp<iOE<; Va nOAUXPOVÎJO'OUV
Ei<; ti)v E7tt'tp07ttKÎ)V taUtTJV aţiav, rocrav 6nou ft aKatacrtacria tii<; 69roµa
vucii<; J}acrtA.eta<; EÎVat KUtQO'tUO'l<; UUtf1<; Kat O'UO'tacrt<;.
<1>9avoVta<; 8f: 6 'AA.1)-nacra<; J3i::l;ipTJ<; Ei<; tÎ)v TI6A.1v, Eicrf1A.Si:: µi::ta
25 tii<; cruviJSou<; nµfl<; Kai 06ţ11i;. ·o 8f: KaîµaKaµ-nacra<; i:ot0picrS11 i::u9i><;
nacru<; Ei<; ti)v TpanE�OUVta KQ.i ecrt<iA.911 EKEi. KaSro<; oµro<; i:vqi::t picrSTJ
'tÎ!V emtpomKÎ)V taUtTIV aţiav 6 'AA.Î)-7tacr<i<;, eţ autCOV tCOV 7tpootµirov
scp<iVT) &.A.A.oio<;, oxi ro<; ăA.A.otE, µi::taxi::1p1�6µi::vo<; tÎ)V OtOlKT)O'tV tOOV npay li
µ<itrov Kai J3amA.tKOOV U7to9i:cri::rov noA.A.a O'KATIPU Kai an6toµa, µf: cpp6v11µa 1 138
30 ni::cpucrtroµi:vov Kai uni:: p iJcpavov. Kai f.v taut<î> ni:µni::t i:ţopicrtou<; t6v ti::
Kamtav-nacrav, Kai tov J3acr1A.1Kov XEKiµ-µn<icrT)v, ăvSpronov 6voµacrtov
Kai 7tEpicpT)µOV EÎ<; to t<iyµa tOOV ouA.i::µaorov, tOV OE 'lcraK-ayav ywuµ
npouKtO'ÎJV ni:: ptKAetEt Ei<; cpuA.aKÎ)V, µf: crKOnov tOtOUtOV Ota va tOV n<ip1J
ăcrnpa, Ka9ro<; Kai eytVE, 6nou µi::t ' 6A.iya<; ftµepa<; Kai tOV eJ3yaA.i::v, Kai
35 EV 6A.iyo1<; ta smxi::i piJµat<i tOU ani:J3A.i::n ov oÂ.a EÎ<; to KaKOV, cpavta�6µi::
vo<; va anonvaţu Kai. va µaKpUV1J oA.ou<; EKetVOU<; 6nou eyvropt�E cppo
viµou<; Kai unontEUEtO, Kai µ<iA.tcrta tOV O'lAtKtap-aya tOU J3acnA.Ero<;, ovta
d<; un6A.T)'l'1V µi::y<iA.T)v Kai i:: uvoiav napu t<î> J3amA.i::i .
Kai Kata 7tp00tOV eţrocri:: tOV KEXar1a-µnt11v, Kai avt' EKetVOU ani::-
4 0 KatEO'tT)O'E Kexayiav Eva VtayKaA.aKt e8tKOV tou, 'AvatOAltT)V J3<ipJ3apov
onoi> ti i:crti KExayta<; OEV fiţi::u pE, noA.A.Q> µaA.A.ov va OtOlKÎJO'lJ J3acr1A.1Ka<;
unoSi:crEt<;. Kai EK tOOV totOUtCOV autou i:mxetpT)µ<itrov EOUO'<pTJµicr911 noA.
A.a 6 'AA.iJ-nacr<i<;, rocrav 6nou oA.ot o{ pt/;aA.TJOE<; ă.pxicrav va \jlt9upi/;ouv
Kat' autOU KU'tUAUAOUVtE<; Kai napa7tOVOUµEVOl.
DOMN I A L U I MATE I G H I CA VODA I N MOLDOVA 717
ajutoarele ce l i s-au dat în alte timpuri. într-adevăr ş i aceasta este o faptă

tot aşa de însemnată ca şi celelalte înşirate mai sus şi vrednică să :fie pomenită
,
şi povestită pentru viitorii domni, pentru ca aceştia să aibă faptele lui
Matei vodă drept pildă şi oglindă, în care, oglindindu-se, să urmeze pe
cele bune, nu pe cele rele. 5
În timp ce aici se petreceau aceste iucruri, sultanul Osman, după ce
1137 au trecut cîteva zile de la urcarea sa pe tron, li a mazilit din vizirat pe Mustafa
paşa şi în locul lui a trimis să aducă pe Ali-paşa Hechimzade 1, care se
afla pe atunci la Trapezunda, făcînd între timp caimacam-paşa pe ienicer- 10
agasi, ca să cîrmuiască treburile împărăteşti pînă va veni în capitală Ali-paşa.
DESPRE MAZILIREA MARELUI VIZIR MUSTAFA-PAŞA Ş I DESPRE

AL TREILEA VIZIRAT AL LUI ALI-PAŞA HECHIMZADE
Cu toate că Mustafa-paşa, care a fost mare vizir aproape doi ani şi

jumătate pe timpul răposatului sultan Mahmud şi cîteva zile în timpul 15
sultanului Osman, s-a arătat un vizir foarte înţelept, chibzuit şi hotărît,
cîrmuind bine şi conducînd treburile împărăteşti cu multă înţelepciune
judecată şi prudenţă, totuşi sultanii, gîndindu-se la propria lor statornicie 20
şi întărire, nu lasă pe viziri să stea mai mulţi ani în slujba lor, ca şi cum
neorînduiala din împărăţia otomană ar ajuta la întărirea ei.
Sosind dar marele vizir Ali-paşa la Constantinopol, a intrat cu obiş
nuita cinste şi slavă, iar caimacam-paşa a fost numit îndată paşă de Trape- 25
zunda şi trimis acolo. Dar îndată ce Ali-paşa a primit viziratul, s-a arătat
1138 chiar de la început altfel de cum fusese altădată, cîrmuind treburile li împă
răteşti cu multă cruzime şi asprime, în chip îngîmfat şi mîndru. El trimise
în surghiun în acelaşi timp pe capudan-paşa şi pe hechim-başa împărătesc, 30
om vestit şi renumit în tagma ulemalelor, iar pe Isac aga ghiumbrucciu
îl închise în temniţă, cu gîndul să-l stoarcă de bani, cum s-a şi făcut, iar
peste cîteva zile l-a şi eliberat. Pe scrut, toate faptele lui tindeau spre rău. 35
El se gîndea să înlăture şi să îndepărteze pe toţi aceia pe care îi cunoştea
că erau oameni înţelepţi şi pe care îi bănuia, dar mai ales pe silihtar-aga
al sultanului, care se bucura de preţuirea şi de bunăvoinţa sultanului.
11ai întîi a mazilit pe chehaia-bei, iar în locul lui a făcut chehaia pe
un dangalac al său, un barbar din Anatolia, care nici măcar nu ştia ce este 40
chehaia, cu atît mai mult să cîrmuiască treburile împărăteşti ! În urma
acestor fapte, Ali-paşa şi-a făcut nume rău şi toţi rigialii au început să vor
bească în ascuns împotriva lui şi să se plîngă.
1 Al treilea vizirat al lui Ali -paşa Hechimzade, de la 19 mai -august 1 75 5 .
7 18 CRON I CA G H I CU L EŞTJ LOR
<1>9ă.VOVtcl of: 'ta 'tOlaCim Klvftµam aU'tOU Kai f:mx�1pftµarn Kai de;;
aO'tCt 'tCt cina 'tOU ăvaK'tO<;;, ft 01Ct cOtclKOUO"'tOJV, ft 6 iOtoc;; eyevew au'tftKooc;;
'tWV 't010U't©V neptepxoµevoc;; eic;; 'tÎ)V n6A.1 V EVT)A.A.ayµeV(!> 'tqJ crxftµan, roc;;
f:cruvft911,;e, fo1cruµpacrric;; oi: Ka't' EKEivac;; 'tac;; ftµepac;; Kai 7tUpKatăc;; µeyaA.ric;;
5 tv pamA.EUOUO"lJ Ka'ta 'tO µepoc;; 'tOU 'Ay1pacrapfj, of:v tµaKpUT)µEpEUO"EV etc;;
'tO Pesapfa1, µft'te 6 au'toc;; 'AA.i)-nacrac;; , O.A.A.' tsrocr9T) 'tf}c;; Em'tpOmKfjc;; Ka't'
EKEiVT)V 'tÎ)V i'.Oiav ftµepav µf: µeyă. li AT)V pa0"1A1KÎ)V opyftv, 7tEplKAE16µevoc;; 1 139
eii; Kis-KouA.ă., eic;; 'tOV 6noiov ocro1 eîcrepxovrn1, noA.Â.a 0"1taviroc;; esepxov-
rnt s&V'tec;; , O.A.A.a 7tatoe6oVtc11 µf: KE<paA.1KÎ)V nµropiav. Au'tOV of: µe'ta 'taurn
I O tsrop1crev o pamA.euc;; etc;; Teveoov, icrroc;; Kai va Eytve 'tOU'tO 01a µEO"t'teim;
Kai µecroA.apftcreroc;; 'tfjc;; paA.eoec;;, µT)'tpoc;; wu crouA.'tav 'Ocrµav, ene1oi) Kai
ilic;; A.Eyoumv, ft paA.eof: au'tÎ) va Tjwv O"KA.apa no'tf: wu na'tpoc;; wu 'AA.fj
nacră, o cmoioc;; xpriµa'ticrac;; XEKiµ-µnacrric;; t7ti 'tfjc;; pamA.eiac;; 'tOU crouhav
Moucr'ta<pă, 1ta'tpoc;; 'tOU O"OUA'taV 'Ocrµav, va t.xap1cre au'tÎ)V 'tqJ O"OUA'taV
1 5 M oucrrncp�, ano 'tÎ)V 01tOiav f:yevvft9ri 6 O"OUA'taV 'Ocrµă.v. 'Av'ti of: 'tOU
f:srocr9evwc;; 'AA.fj -nacră XeK1µsaoe, npoep1pacr9ri n ap a 'tou crouA.'tav 'O
crµav eîc;; 'tÎ)V Em'tpOmKÎ)V 'taU'tT)V asiav o 'AnwuA.ax-nacră.c;; , 07tOU Î)'tOV
'tE<p'tepoapric;; . Kata niv au'ti)v i;µepav EPyaA.ev o pamA.euc;; Kai 'tov m
A.1K'tap 'AA.i)-aya µi: 'tpia 'touy1a, K<iµvov'tac;; wv v1crav'tsÎ)-µn<icrav, 6nou
20 va eupicrKe'tat eic;; 'tÎ)V 7tOA1V Ka'ta 'tÎJV 7taA.ataV O"UVft9etaV Ola 'tÎ)V KaAÎ) V
un6A.11'1'1v Kai O.yanriv 6nou eixev eic;; au'tov o crouhav 'Ocrµav.
IlEPI THl: EilITPOilIKHl: TOY TE<l>TEP�APAIKTAN-Tl:IKMA

AilTOYAAX-IlAl:A
·o µf:v 'AA.Ti-nacrac;; XeK1µsaoec;; , 01a 'ta ătclK'ta auwCi Kai ăvw op-
25 Sile;; cp povftcreroc;; Kai KaA.ou crwxacrµoî.i K1vftµa'ta tsrocr9ri 'tfjc;; f:m'tpomKfjc;;
(chc;; 7tpOEOT)Ac09T)) µf: 'tOtaU'tT)V pacr1A.1KÎ)V Opyi)v. ·o oe 'AnwuA.ax-namic;; ,
yev6µevoc;; t7thponoc;; , f.cpepew ox1 Ka'ta 'tO 'tă.ps1 'tOU 'AA.f)-nacră, O.A.A.a µf:
cpp6VT)0"1V KaAÎ)V l i Kai O"UVEO"tclAµEVT)V, 0101KWV 6p9wc;; 'ta 'tf)c;; pamA.eiac;; . 1 141>
Ele;; 'tOCi onoiou 'tÎ)V Em'tpOmKÎ)V Î)KOAOU9T)O"E Kai 'tO 'tWV BA.ax&v Ka'ta rnu
30 Krovcrmv'tivou P6oa PaKoPhcra, au9EV'tOU aU'tWV, 'tO 07tOÎOV, roc;; tv napep
YC!> . ăs1ov oµroc;; cr11µe1rocreroc;; 'to nep1yp6.cpoµev ele;; 'tÎJV cre1pav mu'tT)V 'tije;;
icrwpiac;; µac;; . Kai KaS©c;; ft KaA.Ti 01oiKT)mc;; 6nou yive'tat µe'ta cppovftcreroc;;
6p9f1c;; Kai KaA.oCi cnoxacrµou eseuµapiset Kai 01eu9E'tEÎ Kai 'ta 1tAEOV OUO"KO
Âa Kai 'ta O"KOA.1a 1tpayµam, 'tOO"OV 1t0At't1Kă., OO"OV Kai i01a, 67cou va
35 fxrom Ka9e A.oyf1c;; einaŞav Kai aya9Tiv Ka't6.0"'ta0"1V Kai ftcruxiav, ES evav
'tiac;; 1tclA1V U7t0 'tf)c;; KaKi'jc;; 0101KÎlO"E(!)c;; Kai â.µep1µv11criac;; <SA.a <pEpOV'tat a
't6.K't(!)c;; Kai cruyKexuµEvroc;;, Ka9roc;; eivm â.vav'tipp11wv 'to w10Ci'tov Kai
tyvrocrµevov â.no xoA.A.ac;; naA.mac;; 1tOÂ.t't1Kac;; icrwpiac;; . Kai ayKaA.a o Ma
'tai11 P6oac;; va. ft'tov vfoc;; Ka'ta 'tÎJV ftA.1X:iav Kai 0.Kµă.srov, eixev oµroc;; cpp6-
40 VT)O"tV Kai YVWO"tV 1te7tOA1©µEVOU Kai yepOV'tO<;, Kai Ola 'tOCi'tO 01En(!)V EU
µT)XclV©<; Kai 0101KCÎIV 'ta 'tf'\<; au9ev-r(ac;; au'tOCi µf: Op9Î)V 010lKT)0"1V Kai µf:
'tp07tOU<; eµcppovac;; Kai crrnxacr'tlKOU<;, roc;; KUp1oc;; Kai OÎKOKUpT)c;; KaÂ.oc;; 'tf}<;
au9ev-rim; OAOt crxeoOV Kai ăpXOV'tec;; Kai 'tO"apcIVOl ftO"UV â.Va7taUµEVOt tV
'talJ9a, 01ayov'tec;; sroÎ)v ftcruxov.
DOMN I A L U I MATEI G H I CA V O DA I N MOLDOVA 719
- -- --- - - - · ------- -----
Aceste fapte şi isprăvi ale lui Ali-paşa au ajuns pînă la urechile sulta
nului, fie că i le-au transmis acei care trăgeau cu urechea, fie că le-a auzit
el însuşi cînd mergea ca de obicei prin oraş travestit. Întîmplîndu-se în
acele zile şi un mare foc în capitală, spre partea de la Aivan-Sarai, nici 5
acest Ali-paşa nu a stat multe ziJe la vizirat, ci chiar în acea zi sultanul
1 1 39 l-a scos cu multă li mînie din vizirat şi l-a închis la Chiz-cule, de unde
foarte rar scapă cu viaţă cei care intră acolo, căci sînt osîndiţi cu tăierea
capului. Pe acesta însă sultanul l-a surghiunit mai tîrziu la Tenedos. Poate 10
că aceasta s-a făcut prin mijlocirea validelei, mama sultanului Osman, căci,
precum se spune, valideaua ar fi fost cîndva roaba tatălui lui Ali-paşa,
care fiind hechim-başa pe timpul sultanului Mustafa, tatăl sultanului Osman,
a dăruit-o sultanului Mustafa şi că ea a născut pe sultanul Osman. În locul 15
lui Ali-paşa Hechimzade,1 sultanul Osman a înaintat la vizirat pe Abdulah
paşa 1, care fusese tefterdar. În aceeaşi zi, sultanul a scos şi pe silihtar
Ali-aga cu trei tuiuri, făcîndu-1 nisangi-başa, ca să se afle în oraş după
obiceiul vechi, căci sultanul Osman îl preţuia şi îl iubea mult pe acesta. 20
DESPRE VIZIRATUL LU I ABDULAH-PAŞA CARE A FOST

MAI îNAINTE TEFTERDAR
După cum s-a spus mai sus, sultanul, miniindu-se, a mazilit pe Ali
paşa Hechimzade de la vizirat pentru faptele lui lipsite de judecată şi de 25
cugetare bună. Iar Abdulah-paşa, ajungînd mare vizir, nu se purta în felul
lui Ali-paşa, ci cîrmuia treburile împărăţiei cu dreptate, bună chibzuinţă li
1 140 şi sfială. În timpul viziratului acestuia a avut loc şi nemulţumirea munte
nilor împotriva lui Constantin vodă Racoviţă, domnul lor. Î ntîmplarea 30
fiind demnă de a fi pomenită, o descriem în treacăt în şirul acestei istorii.

Precum o cîrmuire bună, făcută cu chibzuială dreaptă şi judecată
bună, uşurează şi îndreaptă chestiunile cele mai grele şi nedrepte, fie politice,
fie particulare, ca să fie deplină rînduială şi linişte, dimpotrivă o cîrmuire 35
rea şi lipsită de grijă face ca toate să fie fără rînduială şi încurcate, ceea
ce este de netăgăduit şi cunoscut din multe istorii politice vechi. Şi cu toate
că Matei vodă era tînăr, totuşi avea înţelepciune şi judecată de om bătrîn
şi de aceea conducea treburile domneşti cu îndemînare, cu judecată dreaptă 40
şi cu purtări bune şi chibzuite, ca un bun stăpîn şi gospodar al domniei,
încît aproape toţi boierii şi ţăranii erau aici fără griji şi duceau o viaţă
liniştită.
1 Abdulah-paşa a primit pecetea viziratului la 19 mai 1 755.

720 C RON I C A G H I C ULEŞT I LOR
Ta 8f; KaîU îÎlV BA.axiav dxov Kai µaA.a KaK&<;, µf; to va µÎ)v dxc:v
6 Kcovcrtav•iv P68ac; PaKoPitcrac; Kaµiav cp pov•i8a Kai f:vvotav tfic; 810t
KÎ)crc:coc; îWV au9EVîtKWV (mo9EO"ECOV Kai tfi<; tcrcipac;, O.A.A.a Ka9Î)µEVO<; EVOOV
Kai OtKOUp&v, ăcpT]O"EV OAT]V tÎJV 810iKT]O"lV tfic; au9Evtiac; autou Eic; 8Uo
5 i'J tpdc; ăpxovtac; oiKEiouc; Pcoµaiouc; Kai EK toutou 8 pal;ciµEvot Katpou
Kai A.apfjc; oi €vî6moi li ăpxovtE<; 81EµEpicrST]crav de; 8Uo cpaîpiac;. · o µf:v 1 14 1
MnpayKopavoc;, µtyac; wv crnaScipT]c;, Kai 6 �OUOEO"KOUA.oc; . µasiA.11c; rov,
EXOVn:c; KUL ăAAOU<; ăpXOVta<; 6µoyvroµovac; de; tÎJV O"UVCOµocriav UUtWV,
EKaµov on ii9EAOV, icrxuovtE<; ta µtytcrta 1!apa tcŢ> K(J)VO"taVîiV P68�. Oi
1 () 8f; BaKapEO"îT]OE<;, 6 îE MmipµnouA.oc;, µtyac; popVlKO<; rov, Kai 6 I:ttcpa
voc;, µtyac; A.oyo9EîTJ<;, eA.KucravtE<; ăA.A.ouc; 7!oA.A.ouc; ăpxovtac; de; tl)v cpa
îpiav auî&V, dxov 6µocprovouvtac; Kai touc; 7!Epav îOU ''OA.tou Kai tfic;
Kpayu:Opac; ăpxovtac; µEîa îOU P1µviKOU E7tt0"K01!0U auî&V. 'AyKaA.a Kai
oi BaKapEO"îT]OE<; va Tj crav de; apxovîiac;, roc; €ppt9T) , 8f;v dxov oµcoc; Ka-
15 µiav xropav Kai icrxuv 1!apa tcŢ> au9EVt1J . ' EmnoA.asoucr11c; A.ornov tflc; 8t
xovoiac; taUtTJ<; Kai 8iacpcoviac; µtcrov toutrov, oi 'OA.tcivoi ăpxov•E<; µEta
îOU E7tl0"K01!0U UUîWV rpî]yopiou, KatpocpuA.aKtoUVtf:<; Eic; cpuyfiv, c:up6VtE<;
Kai tov Bi6T]v µouxacpc:�l)v Mc:xµs•-nacrciv, uiov tou Tonal.. 'Ocrµav-7tacră
O"UVEpyov Kai poî]Sov µf; to va Î)îOV UKpoc; exSpoc; îOU KcovcrtaVîiV p68a
20 PaKoPitcra, EK cruvSfiµawc; Kai µlăc; pouA.fjc;, \'.crroc; Kai 8ta 7tapaK1vficrc:coc;
îWV BaKapEO"îT)OCOV, EYEVOVTO cpuyci8Ec;, 81a va antA.Scocriv de; PacrtAEUOUcrav
va npocrKA.auS&crt. Kai µ6A.1c; ecpSacrav de; 'A8ptavouno),1v, 01!0U Kai EVT]
XTJ9EVîE<; îOV ScivaTOV TOU crouA.îav Maxµouî, eµElVUV EKEÎ E7tanopouvtE<;
to ti vu Kaµrocrt. MavScivrov 8f; 6 Kcovcrtavtiv P68ac; tl)v cpuyl)v t&v
25 cipxov•cov wl'.mov, EVTJYKaA.icraTO •o µtpoc; •&v BaKaptcr•TJ8cov 7t poc; 816p
Srocr1v Kai KataA.A.ayi)v TOU w1ouwu cruµPEPll KOTO<;. Kai tov µf;v M7tcip
µnouA.ov, p6pv1Kov ovw, anoKa01cr•� µncivov µqciA.ov tfic; K pay1c0pac;,
tOV 8f; aOEAcpov UUTOU LîEcpavov KaµVEl crnaSapT)V µEyaA.ov, 8i li 8ovtai:; 1 142
auwîc; Kci.9E /,oyfjc; 8Gvaµ1 V Kai icrxuv Kai tÎJV 010tKT]O"l V OACOV t&v U1!0-
21 J StcrErov •fle; îcr6.pm;, oi:nvei:; ev tauîi}i antcrîc:1A.av tov MtXUATJV Moyo
pavov, · ypacpov•Ec; 7tpoc; wui:; cpuyaoac; ăpxovmc;, 8rntpipovmc; f:n de;
'A8ptavounoA.1v, 81<1 va E7ttO"îpE\jlCOO"lV de; BA.axiav. Kai ăA.A.ot µf;v t&v apxov
tCOV EKELVCOV Enavi;A.Sov, ăA.A.01 8f; eµE1vav EKEÎ, TOU<; 6noiouc; EO"Î)KCOO"UV Kai
EKEivouc; µe•a muta µf: •cra<;>UcrTJV pacr1A.tKov EKEî0Ev. Oi 8f: BaKaptcrtT)OE<;
T) EXOVn:c; TOtaUîT]V 8Uvaµ1v Kai xropav 7tapa tcŢ> Kcovcrtavtiv p68�, 07tOU 6A.T]
crxE8ov fi 810iKT]crtc; t&v aMc:vnK&v (moStcrEcov €1;i) pîT]îO nap' auî&v, d
crfi/,Sov CiA.A.01 Kanvoi de; tac; KEcpaA.uc; UUîWV. LUVatVOUVîCOV de; TOUTO Kai
îWV ăA.A.cov clPXO\'îCOV, de; to vei cmocrop�crcomv 6A.ouc; TOU<; Pcoµaiouc; Cip
xovtac;, ou µ6vov ano tÎJV BA.axiav, O.A.A.a Kai e ic; tÎJV Il6A.tv, va crtEiA.cocrtv
HI ăpxovtac; EVTOniouc; KamKExayta8Ec;, to 67toiov Kai f:cpEpov de; f:Kpacnv,
EXOVîE<; O"UVEpyov de; îOUîO Kai tOV crnaSapT]V rEropyaKT]V, uiov îOU
LtaUpUKT] , roc; '-Eyoucr1, µf; to va €cptpEîO OEtvonaS&c; Kai exSproo&c; 7!p6c;
D O M N I A L U I M ATE I G H I CA V O D.;\ J N MOLDOVA 72 1
În Ţara Românească însă lucrurile mergeau foarte rău, deoarece Con

stantin vodă Racoviţă nu avea nici o grijă pentru cîrmuirea treburilor dom
neşti şi ale ţării, ci, stînd acasă, lăsa toată cîrmuirea domniei în mîinile
J 141 a doi-trei boieri greci mai apropiaţi. Aceasta a dat prilej boierilor li pămînteni ·
5
· să se împartă în două partide. Brîncoveanu, care era mare spătar, şi Dudescu,
care era mazil, avînd şi alţi boieri părtaşi în uneltirile lor, făceau tot ce
voiau, fiindcă aveau foarte mare trecere pe lingă Constantin vodă. Iar
Văcăreştii, Barbu!, marele vornic, şi Ştefan, marele logofăt, au atras în 10
partida lor pe mulţi alţi boieri ; de aceeaşi părere cu ei erau şi boierii
de peste Olt şi din Craiova, împreună şi cu episcopul de Rîmnic . Şi cu
toate că Văcăreştii aveau dregătorii, precum s-a spus, totuşi nu aveau nici
o trecere pe lîngă domn. Dihonia şi neînţelegerea creştea la aceştia, iar 15
boierii olteni, împreună şi cu episcopul lor Grigorie 1 , pîndeau momentul
ca să fugă. Şi găsind în persoana lui Mehmed-paşa, muhafizul Vidinului,
fiul lui Topal Osman-paşa, un părtaş şi un sprijinitor, căci acesta era un
duşman neîmpăcat al lui Constantin vodă Racoviţă, au fugit ca la un
semnal şi, îndemnaţi de o singură voinţă, poate şi din îndemnul Văcă- 20
reştilor, au plecat la Constantinopol să se plîngă. Dar, sosind la Adrianopol
şi aflînd de moartea sultanului Mahmud, au rămas acolo, neştiind ce să
facă. Iar Constantin vodă, aflînd de fuga acestor boieri, a îmbrăţişat partida
Văcăreştilor, ca să îndrepte şi să împace lucrurile. Pe Barbu!, care era 25
vornic, l-a făcut mare ban de Craiova, iar pe fratele lui, Ştefan, l-a făcut
1 1 42 mare spătar, l i dindu-le tot felul de împuterniciri, precum şi cîrmuirea
tuturor treburilor ţării. Aceştia au trimis îndată pe Mihai Mogoran cu :m
scrisori către boierii fugiţi, aflaţi încă la Adrianopol, să se întoarcă în

Ţara Românească 2 • Unii dintre aceşti boieri s-au întors, alţii însă au rămas
acolo, dar şi pe aceştia i-au ridicat mai tîrziu cu un ceaş împărătesc. Cit
despre Văcăreşti, deoarece aveau mare putere şi trecere la Constantin vodă, 35
căci aproape toată cîrmuirea treburilor domneşti atîrna de ei, le-au intrat
în cap alte fumuri. Ei au vrut, în înţelegere şi cu ceilalţi boieri, nu numai
să înlăture pe toţi boierii greci din Ţara Românească, dar şi la Constanti
nopol să trimită capuchehaiele boieri pămînteni. Ei au izbutit să ducă 40
la bun sfîrşit aceasta, după cum se spune cu ajutorul spătarului Iordachi,
fiul lui Stavrachi, fiindcă domnul se purta rău şi duşmănos faţă de spătarul
1 Despre bogata activitate a acestui prelat, vezi N. Iorga, Istoria bisericii româneşti,
ed. a 2 -a, Bucureşti, 1 930, p. 1 4 1 - 144.
2 Mihai Cantacuzino arată în Genealogia Cantacuzinilor, p. 1 26, că pentru întoar
cerea episcopului Grigorie şi a boierilor aflaţi la Adrianopol au fost trimişi serdarul
.
Sandu Bucşănescu şi stolnicul Mihai Cantacuzino, nu Mihai Mogoran, cum spune
cronica noastră.
722 C RO N l CA G H J CULEŞT J LO R
n: tOV crnaM.p11v MavoA.ciK11v, m:vSepov aurnu, Kai 1tpoc; tOV reropyaK11v

1tOcrtf:A.vtKov Tt;avvf:tov, a6yyaµpp6v tou. Kai oi5troc; ă.7teoiro�av touc; Pro
µaiouc; ăpxovtac; µf: piav µeyciA.11v de; Katpov toioutov tou mpoopotcitou
EKelVOU xeiµci>voc;, 61tOU E1t11KOA06911ae Kat' autov tOV xp6vov, 61tOU 1tOÂ.-
5 Â.oi OOUAOl autci>v 7tap' oA.iyov EAEl\j!E va �E1tayffiaouv Ka9' 68ov ă.1to titv
optµ6t11ta îOU \j!UXOU<;. TIA.itv tOU µeyciÂ.ou Koµiaou, 61tOU Î)tOV PEKlÂ.11<;
tfj<; 1toatEÂ.vttaiac; Kai f:µetvE, Kai tou µeyciÂ.ou ypaµµanKou. Tif:µ\jlavtec;
Kai tpeîc; ăpxovtE<; Ele; pamA.e6ouaav li ota va. EupiaK©Vtat EKEÎ KU1tEKE 1 14 3
xaytcioec;, t6v tE �civoouA.ov M7toxaavf:aKouÂ.ov, . 7tpc011v aepoap11v, Kai
IO Kcin:oiov MaÂ.aÎÂ.a, Kai Mo 'OA.tcivouc;, tov <l>ci>ta BÂ.aotcivov, Kai . „1 cpav
tas6µevot Oîl Sf:Â.El tEÂ.Eacpopi] aEt foi 1t0AU to tOlOUtOV autci>V ăveu opSou
arnxaaµou Kiv11µa Kai ătaKtOV E1tlXElP11µa, OEV Î] pKf:a911aav EÎ<; tOUtO,
Kai Va Î}O'UXclO'OUV oi KUÂ.Ol ăpXOVtE<;, aÂ.Â.a Kata to pA.aXtKOV toiroµa,
01tOU xaipouatv Ei<; ta<; O'UVEXEÎ<; a/../..ayac; tci>V au9f:vtrov, µft oi06tE<; oi
15 aat6xaatot titv E1taKoÂ.ou9ouaav EK to6tou cpSopav Kai acpavtaµov Ele; îOV
t6n:ov touc;, EKaµav Kpucpiroc; lipt;t-µaxt;cipt µf: tac; U1toypacpcic; autci>v aup
pamovtE<; 06/..ouc; Kai aKwropiac; Kata tou Krovatavtiv P60a, to 67toîov
1cai f:atEtÂ.av Ele; pam/..e6ouaav Kai e069TJ de; tov 1'.0iov PamMa aouÂ.tav
'Ocrµuv OlU µf:aou tOOV EUptaKoµf:vrov EKEÎ EVî01tl©V apx.6vtrov. ·o OE pa-
20 atÂ.EU<; EO'îElAEV auto Ele; tOV E1tltp01tEUOVta 'Amouf..ax-1taaav ota va
E�EtUO'lJ E�T)Kptproµf;vroc; titv Kata tOU Krovatavtiv pooa ayroyitv ta6tT)V.
•o OE foitpon:o<;, EX,OVta<; EVaUAOV Kai 1tp6acpatOV tftV O'ICEUropiav
x:ai E1tavciataatV 61tOU 1tp0 Mo xpovrov EKaµav Kata tOU au9f:vtoo MataiT)
pooa, ăvw nvoc; aitiac; Kai A.6you opSou oi autoi ăpxovtE<; BA.cixot, tSe-
25 AOKaKi� Ktvo6µevot, ovtac; auto<; tOtE peît;-ecpf:vo11c;, auvepyrovtac; of; Kai
6 Mav6A.11c; 0'1ta9cipT)<; Ota µf;aou cpiA.rov ele; tOV lOlOV E1tttp01tOV ota titv
a6atamv rnu Krovatavtiv P6oa, 6 en:itpo7to<; ecpavf:proae t<Ţ> aou/..tav '0-
crµav ta 1tEpi tfic; ayroyfjc; trov BA.cixrov Kata tOU auSf:vtoo autrov, Oît. u
Vattiroc; 1tpOO'KAatOVtat, 1tp00'U1tî©V Kat' autOOV 1t0Â.AU<; 1Catr)yopia<; Kai
30 O'îllÂ.ltEU©V tftv EµcproAEUOUO'UV autoî<; KaKiav lCUt li OUO'tp01ttaV Kai (ma- 1 144
pf:aKEtaV, 6n:ou 1t0tE of;v euxaptatOUVtat Ele; Kavf;vav auSEVîTJV, Kai Etat
oui PaatÂ.tKi'j<; acpoopăc; 1tpoatayfjc; touc; µE:v eupeSf:vtac; ăpxovtac; BA.ci-
xouc; a1tf:ate1/..av Ele; Bf..axiav µE: taao6a11v atoT) pooeaµiouc; ota va rnuc;
n:moeuau 6 Krovatavtiv P6oac;, rnuc; oE: BaKapf:at11oec; Kai tov PtµviKou
35 va îOU<; E�opiau µE: pamÂ.tlCOV 6p1aµ6v, 01tOU �MA.et, chc; aitta 1tpOKatap
Ktt.Ka Kai 1tpOE�clpX,OVta<; tfj<; O'KEUropia<; taUtll<; lCUt 1Cataopoµfj<; autOU.
Aapoov A.omov titv ei011a1v ta6t11v 01a KaA.ap<iaTJ 6 Krovatavtiv P68ac;
U1t0 PaatAEUOUO'T)<;, euSuc; eµasiÂ.EUO'E îOU<; BalCapEO'îTJOE<;, 1tEptKAel0Vta<;
aurnuc; EÎ<; cpu/..mcft v µE: cp6A.a�lV µeyciAT)V aeiµf:v11orov, Kai 1tEµ1tOVta<; Kpu-
40 cpiroc; uv9pcil1touc; Eq>EpE Kai tOV E1tt0'1C01tOV CJ10T) poof;aµ1ov cl1t0 Kpayui:>Pac;,
tOV 01tOÎOV Kai eacpaA.taev Ele; titv µT)tp61tOAlV, µf:aov OE to6trov E�ropiaS11
x:ai 6 Krovatavtiv P68ac; MaupoKopoato<; Ele; Xiov tpit11v cpopciv, chc; sv
aînov Kpucpiov Kai aKavoaA.ov tfjc; 'tota6t11c; auyxuaeroc; Kai aKeuropim;
x:ai aut6c;, voµit;rov on Se/..ouv u7tep1ax6ae1 ol BA.ax.oi, vtou ovrnc; Pam-
1 Lx a l b în ms.
DOM N I A LU I MATEI G H I CA VODJI IN MOLDOVA 723
Manolachi, socrul acestuia şi faţă de postelnicul Iordachi Gianet, cumnatul

lui. Astfel, ei au izgonit cu forţa pe boierii greci în toiul acelei ierni foarte
aspre în anul acela, încît multe din slugile lor erau cît pe-aci să îngheţe
pe drum din pricina gerului prea aspru. Au rămas la slujbele lor numai 5
marele comis, care era vechil la postelnicie, şi marele grămătic. Ei au
1 143 trimis la Constantinopol li şi trei boieri pentru slujba de capuchehaie,
adică pe Sandu Bucşănescu, fost serdar, pe un oarecare Malaila 1 şi doi 10
olteni, p e Fota Vlădeanu şi pe . 2 Crezînd c ă fapta lor nechibzuită şi
. .
' nesupusă va ţine mult timp, bunii boieri nu s-au mulţumit numai cu aceasta
şi nu s-au liniştit, ci, după cum este un obicei muntenesc de a se bucura
cineva de neîncetatele schimbări de domni, fără ca nesocotiţii să-şi dea
seama de paguba şi de distrugerea ce urma să vină în ţara lor, au întocmit 15
pe ascuns un arzmahzar şi l-au iscălit, în care au brodat minciuni şi uneltiri

împotriva lui Constantin vodă. Acest arzmahzar a fost trimis la Constanti
nopol şi a fost dat chiar sultanului Osman, prin mijlocirea boierilor romîni
aflaţi acolo. Iar sultanul l-a trimis marelui vizir Abdulah-paşa ca să cerceteze 20.
cu băgare de seamă această plîngere împotriva lui Constantin vodă.
Marele vizir, avînd proaspătă în minte uneltirea şi răzvrătirea ce o
făcuseră aceiaşi boieri munteni cu doi ani în urmă, cînd acesta era reis-efendi,
împotriva domnului Matei vodă, fără nici o pricină şi motiv întemeiat,
îndemnaţi numai de răutate, şi mijlocind la marele vizir şi spătarul Manoli
cu ajutorul prietenilor săi pentru a susţine pe Constantin vodă, a destăinuit 25
sultanului Osman purtarea muntenilor faţă de domnul lor şi a arătat că ei
se plîng fără pricină. El a aruncat asupra lor mai multe învinuiri şi a înfierat
1 144 răutatea ce zăcea în ei, li îndărătnicia şi nemulţumirea lor, nefiind niciodată 30
mulţumiţi de domnul lor. Astfel, în urma unei straşnice porunci împără
teşti, s-a hotărît ca boierii munteni aflaţi acolo să fie trimişi în fiare cu un ceauş
în Ţara Românească, ca să-i pedepsească Constantin vodă, iar pe Văcăreşti
şi pe episcopul Rîmnicului să-i trimită în surghiun cu firman împărătesc 35
unde vrea, ca unii ce au pus la cale uneltirea împotriva lui şi l-au pîrît.
Aşadar, îndată ce Constantin vodă a primit această veste de la Constanti
nopol printr-un călăraş, a mazilit pe Văcăreşti şi i-a închis sub o puternică
pază de seimeni. Apoi a trimis pe ascuns oameni de au adus de la Craiova
legat în fiare şi pe episcop, pe care l-a închis la mitropolie. Din pricina lor 4 0:·
a fost surghiunit şi Constantin vodă Mavrocordat la Chios pentru a treia

oară, ca unul ce a uneltit în taină în această tulburare şi pîră, crezînd că
vor birui muntenii ; deoarece era atunci un nou sultan şi de aceea boierii,
1 Al doilea capuchehaie trimis din ţară la Constantinopol, după Mihai Cantacu

zino, este şătrarul Ştefan Mănăilă, Genealogia Cantacutinilor, p. 1 26.
2 Loc alb în ms.
Hroc;, E1tElOÎJ Kai PTJtroc; Ele; to lip1;;1-µaxt;;a p1 61tOU eorocmv €1;;ft touv tOV PTJ-
31'.:vta MaupoKopoatOV ota au3EVtTJV tf\c; BÂ.axiac;. 'E�a1tatroVtat oµroc; oi
taA.at1tOlpOl ăv3pro1tot, ăÂ.Â.a µf:v pouÂ.eu6µEVOl, ăÂ.Â.a of: 0eoc; KEÂ.EUEl.
Kai a1to µf:v touc; <pep31'.:vtac; ăpxovtac; a1to Il6Â.eroc; ota tou taaou-
5 ari , ăA.Â.ouc; E1tai0euaev 6 Krovatavtiv p6oac; µf; <puÂ.aKÎJV µ6vov, Kata tiJv
31'.:Â.T)O'tV îOU Kai wi>c; ăq>TJO'EV, tOV of: M7touxaaVEO'KOUÂ.OV, pavovtac; îOV
Eic; teµv1taav Kata 1tprotov tov f:ppapo1ae 1toÂ.Â.a li Ktc; avTJÂ.eroc;, Kpatrovtac; 1 145
îOV oÂ.oa<paA.1aµl'.:vov, touc; of: BaKapEO'tT)oEc; U1tEO'tElÂ.EV E�opiawuc; Eic;
Mayouaav Kata tiJv vf\crov K61tpov, 61tou dvm 6 1tÂ.fov ouaKoÂ.oc; t61toc;
Io Kai O'KÂ.T) p6c;, Kata1tVE6µevoc; Ct1t0 al'.:pa OUO'Kpatov Kai VOO'cOOî) . Kai au
toi µf:v CL1tEAapov ta EntXEtpa autroV Kat 1tpoc; 1tapaoEtyµa Kai O'Ol<j>pOVl
O"µOV ăÂ.Â.OlV, 61tOU va µyt 7tTJOOOO'lV imf:p ta EO'Kaµµeva. Totauta EV
cruvt6µqi ta Kata tÎJV BÂ.axiav, acpftvovtec; va ta ' 1tEptypa\jfOOO'lV oi iotOl
B)„ciXOl roc; 1tpoc; aUtOU<; avftKOVta.
15 Ta oe ftµE-cepa EVtaG3a Ticrav EV ftcruxiq. 1tOÂ.Â.ij Kai Pa3eia, OVtEc;
euxaptO'tT)µEVOl OÂ.Ol Kai oi ăpxovtec; Kai fi tcrapa a1to tOV au3EVtT)V Ma
taiT)V P6oa, ocrnc; Kata tÎJV OEUtEpav tfjc; OtaKatVTJ.O"iµou µetftÂ.Â.a�EV ap
xovtiac; 1toÂ.Â.ac;. Kai tov µf:v M7t6yoavov, µ1'.:yav p6pv1Kov, a1tEKatl'.:crtTJO'E
µqaÂ.ov Â.oyo3etTJV, µa/;;1Â.eucrac; tov PaoouÂ.ov PaKoPi'mav f:x: tf\c; Â.oyo-
20 3etcriac;, tOV of: MavoÂ.UKTJV KrovcrtUKTJV, OVta µal;;i ATJV, EKaµev µeyaÂ.OV
p6pvtKOV tflc; Katro Taapac;, tOV of: uiov tOU ăpxovtoc; xmµavou 1tEV-
3epou tOU, 01t0U ÎJÂ.3EV 1tpo OÂ.iyrov ftµeprov U1t0 paatÂ.EUOUO'TJc;, ex:aµE µE
yaA.ov KaµtVUPTJV, µal;;tÂ.Euovtac; tOV L\T)µT)tpacrKOV �OUtO'OV, 01tOU EÎXE
tÎJV apxovtiav taUtT)V, Kai ăA.A.ouc; 1tOAÂ.ouc; ăpxovtac; Ct1tEKUîEO'tT)O'E Kai
25 µaA.1arn tOV u{ov îOU Z6pa hiµT)O'E µi: tÎJV apxovtiav tflc; µeyaÂ.T)c; O'Â.OU-
1;; 1 apiac;, U1tEpp1µµ1'.:voc; ovtac; Kai OUO'tux1crµl'.:voc;, 01tOU apxovtiav oi:v EÎOE
7t0tE Ct1t0 ăÂ.Â.OV au3EVtTJV, Katay6µevoc; Kai autoc; U1t0 yl'.:voc; apxovtrov EU
yevrov, Kai ele; tOtaUtT)V 1tpEcrPunKÎJV ftÂ.tKiav. li Kai ox1 µovaxa 6 au3ev- 11 46
tT)c; oi'.itoc; E<pp6vnl;;E Kai fopovooucrEV 61tOU OÂ.Ol o{ ăpxovtec; EK otaÂ.Etµ-
30 µcitrov va a1toA.aµpavouv to eÂ.eoc; autou, 1tpop1pat;;6µevo1 Ei.c; tac; apxovti
ac;, aÂ.A.a ota 1tEplO'O'OtEpav nµt;v Kai au3EVî1KytV EUVOtaV, 01tOU EÎXEV Eic;
autouc; Kai Kata tOV 1tprotOV xpovov Kai Kata tOV OEUtEpov tf\c; autou
au3Evtiac; E<popEO'E toi>c; µqaA.ouc; ăpxovtac; q>EpEt/;;EoEc; U1t0 O'O<j>l, Ct1t0 tOU
µeyaA.ou Â.oyo91'.:tou i:roc; toU µ1tavou, 01tOU ouoEic; trov 1tpoyEVEO'tEprov au-
35 9evtrov EKaµE 1tap6µ010v îOlOUîOV, µf; to va ÎJtOV 6 au9EVtT)c; oi'.iwc; Ma
tai TJ P6oac; µeyaÂ.oorop6tatoc; Kai tto1µ6tatoc; Eic; euepyecriav.
'Em.tp01tEUOVtoc; oi: tOU autou 'AmouÂ.aX-1tUO'ii, Eo69T) µoux:apept,
iitot avaveroatc;, 1tapa tflc; pamÂ.Eiac; tcŢ> au91'.:Vt1J MatailJ P6oq., ota xan
O'Ept<piou, Kai µf; KaPciot O'Epacrl'.:p1, E1tlKUpouv tytV au9Evtiav auwu, µf; E�
40 imapxf\c; tp1xpoviav OÂ.OKÂ.TJpOV. Mi: ta 01tOia taGta E1tlO'T)µa E1tEµ<p9TJ EOOO
Eic; M1toyoaviav 6 pamÂ.tKoc; crax1vtl;;yt-µ1tcicrTJc; Moucrta<pa-ayac;, ăv9pro1toc;
<pp6v1µoc; Kai ftcruxoc; Kai yl'.:prov Kata tT)v ftÂ.1Kiav x:ai Ele; i:m6Â.TJ'lf1V 1tOÂ.
Â.ytv 1tapa tcŢ> loiqi pacr1Â.eî crouA.tav 'Oaµav, 6 61toioc; cp9avovtac; Ele; to
în arzmahzarul dat, îl cereau cu hotărîre pe zisul Mavrocordat să vma

domn în Ţara Românească. Dar bieţii oameni se înşeală, căci nu se face
ceea ce vor ei, ci ceea ce porunceşte cel de sus.
Iar pe boierii ce i-a adus ceauşul din Constantinopol, Constantin
vodă i-a pedepsit pe unii numai cu închisoarea şi apoi i-a eliberat, pe 5
Bucşănescu însă, după ce mai întîi l-a bătut de mai multe ori fără milă,
1 145 l-a pus apoi în temniţă şi îl ţinea bine închis 1, iar pe li Văcăreşti i-a trimis
în surghiun la Famagusta în insula Cipru, unde e o regiune aspră, bătută
de un vînt nesănătos 2• Astfel ei şi-au primit pedeapsa cuvenită, dar şi IO
drept pildă şi povaţă pentru ceilalţi, să nu sară peste cal. Atîta spunem
pe scurt despre cele întîmplate în Ţara Românească, şi lăsăm pe seama
muntenilor să le descrie pe larg, căci lor li se cuvine.
În ce priveşte starea de la noi, era linişte deplină, deoarece toţi erau I S
mulţumiţi, ş i boierii ş i ţara, de domnul Matei vodă. În Iunia din săptămîna
luminată el a adus multe schimbări în boierii : pe Bogdan, marele vornic,
l-a făcut mare logofăt, mazilind pe Radu Racoviţă din logofeţie ; pe Manolachi
Costachi, fiind mazil, l-a făcut mare vornic de Ţara de Jos , iar pe fiul hat- 20
manului, socrul său, care venise de cîteva zile din Constantinopol, l-a făcut
mare căminar, mazilind pe Dimitraşcu Suţu din această boierie. A mai
dat şi alte multe boierii, mai ales l-a cinstit pe fiul lui Jora cu slugeria 2fi.
mare ; acesta era dispreţuit şi necăjit şi nu <văzuse niciodată boierie de la
vreun domn, deşi se trăgea şi el dintr-o familie de boieri de frunte şi era
I 1 46 înaintat · în vîrstă. li Şi nu numai că acest domn avea grijă şi veghea ca
toţi boierii să se bucure din cînd în cînd de mila sa şi să fie înaintaţi în 30

rang, dar pentru a arăta şi mai mare cinste şi bunăvoinţă domnească faţă
de ei, atît în primul, cit şi în al doilea an de domnie, i-a îmbrăcat pe marii
boieri cu feregele de sof, începînd cu marele logofăt şi pînă la ban. Aşa
ceva nu făcuse nici unul din înaintaşii săi, Matei vodă fiind prea darnic 3fi
şi totdeauna gata pentru a face o binefacere.
În timpul viziratului lui Abdulah-paşa s-a dat lui Matei vodă de către
împărăţie mucarer, adică reînnoire, cu hatişerif şi cu caftan de serasir,
întărind domnia lui pe trei ani. Cu aceste însemne oficiale a fost trimis 4 0·
aici în Moldova împărătescul şahingi-başa Mustafa-aga, om înţelept,
liniştit, înaintat în vîrstă şi stimat mult de însuşi sultanul Osman. Ajungînd
1 Sandu Bucşănescu era liber în februarie 1 75 7 şi cumpăra o moşie de la N. Arge·

toianu, cumnatul său (vezi I. Ionaşcu, Acte şi insemndri relative la boierul muntean
Sandu Bucşdnescu în « Arhivele Olteniei» , XIII ( 1 934), nr. iul-dec., p. 3 36.
2 În închisoarea de la Famagusta s-a prăpădit Barbu Văcărescu, iar pe Ştefan
Văcărescu l-a scos Constantin Mavrocordat în anul 1 757, în a cincea sa domnie în
Ţara Românească (vezi Mihai Cantacuzino, Genealogia Cantacu<;inilor, p. 1 2 7 - 1 28).
A3rlQ03'(Ş ş.o Dl!?J?9mt 5Drl J?)ll'(l.DDg DdJLrlD'()l ?. T;Jl.. 9u11 0ou9 QO!? } 'A3rlog
-rn ş.o 0ou9 '5D1.o c10�ş 5DJ3'(3J.. 5Y,1 A9rlgDg A91 5 Y,gromg3g 1?A 1?1!? !D")):
"i\D}l..i\3flQD Al;LJ.. i\3TIQ03'(? Ş.O
5Y,XdDJLQ �? AD}J..31d1 Aod ltyx9'(9 şrl '(1?933: {)Ol. 5luqidu 9uţi 0ou9 QO!?! 1cb1d
-3.ouDX A9)l1'(1.DDg 5Drl A9dDJL 91 şrl 1D)l 5DJ.Ono�? 5Y,1 D J..i\ O)ll}.gD:x 1? 1. D'( Q Of'
5DJ.. AcpA.d3AŞ 'ADJADgA.ouw Al;LJ.. Aod319du 1D:X 5CJJ 13ÂJ?l.Dno�ş 513'(?6 'm1Ao'j
-1d01g ş.o 1d1rl-l'(J?rl 91 9uţi 0ou9 '53!??'(DgDX 5001 1D:X DllJĂDgJ/ DA?rl.01gl.J.A
-n.o l?J.. A9dm:x A91 5}3 51lAJD6cbodu 1?A QOJ.. DJArocbrln.o 1uş 1D:X '5nO?"{? 5Drl
QO:Xl'(l.DDg QOJ.. 5oA.D'(?lL 91 Al'(J?lL 1Dl..3ÂJJ..Drln:x 0ou9 00 2 1 'A3rlll6q>mg3g? 1?A
1D:X A3rlD.09o:xlţ 5001 l?A 91 şrl '51.J.6XJ?l...O od1q 3!?QOJ.. 1dX?rl 0ou9 '513.D?6 0lL C) SE;
5DJD:XADA'Q 5D.OQ 51?1. At.oDg:x51 Al;t'(D:X 513 i\DlOAJXk'! 1D:X AD!ncbQ3 no.o Al}.)!
-1.oncb Al;LJ.. şrl 5 1ld?cb 1?A QOlLQ 5ltg.o}d13XDJ.. 3rl? 5DJOA1uş 5noA9dcbrl? 1D:X 5nou
-od1 5nocbdorln3
.I .I " 5no.oo 5no1 m:x Al.DDl.ODJ..D:X ADd31odu /\Ul. 513
I ii \ \ I I ' " i\OllOJ.. t.01
I •
81'/ l 5 1ld?cb l?A 91 513 5 1.J.6l}.'(3TI1lLŞ '5J?1Â.Dd 50A?rl.01udo:x.o;,i 9 lllh?d1.01uş 1?" li SDJ..
-i\OATIJ?:X 1D:X 'i\OlL9l.. i\91. 1D:X i\l?lADd A9Xro1JL 31. i\91. 53�D'(C)cbş J;l i\ 91 ?TI 5D} i\ Of;
-ngA.olLW 5Y,1 D}J..i\36QD l,J. no.o 5911.J.1913g lt 11ll? 5Y,1 A9rlm"{ i\9 1. 513 ll6 lf 3'(lţ
?.O Q0ll 9 i\9dm:x i\91. 9lL'Q 1D:X '5(1)3.0<)3'(00!? 5Y,i.olll 5lJ,J.. Dli\O:X l}.6D)l 1?1. i\Dl3i\
-Jd)l1'(}3 1D)l DJ.. lt19dD6D:X şrl 53�13!??. l?i\ 91 ?rl i\36 (1)/\?;l 1D)l 5Y,Xd ţi �3 .
'i\Ol.D!D 50'(?J.. 9 1 10.0 lt p 'ng9g
UJDlDW ?!?DÂdoA.ltd.J 5DJADgA.ouw 5Y,1 Dli\?6QD '00.01.J.1. 001 S o1DrlÂ.J?l 001 � z
Aro'(J?A.3rl Acpl Dd?B'Q 'DJ.03W QOl S!J,'(ncb SY,1 i\(l)li\?6QD Acpi Şl:X3'()l 3,
vvoe: HIV.LVW A0.1 3:VI.LN30AV 3:VINOdXId.1

3:H.1 3:U33:U3NVNV 3:H.1 AOI<l>Id'.33:1.LVX A0.1 3:13:Vd<l>V.13W
: l}.lQD lDi\}3 51.DDdcbJ?l3TI lJ. oorl.01d9 IJO:X

-1'(1.DDg şg QOl 'i\OlDlCJ>:Xli\DU.01dX i\UlA?BQD i\0100101 3.orog51 S001 QOlL9 'nd o&
-i;i.01 lJ. lt'(Q 1D:X 31 JOlQD 10A3rl9A1ndcbQ3 1D)l 5311\0dJDX '5311\ o Xdp 10 lO'(Q
i\Uli\?flQD i\91 i\D.OUi\C))l.OOdlLŞ DlQDl 1?l3TI 1D)l 'i\1.0Dl.OJ?lD:X C\Ol.OJ?)LŞ i\l;tl
l?lD)l Di\1.DJ?dlL 1D)l Dli\?XO.Ol Di\ 1:x:x9:x Dl.O}/\llLTI ?!? 5nO'('(!} '5Di\C\OĂ9lLDÂli\1.o
şg 5n0'('(9 '51.J.dJ?ldOll 5DA.?rl 9 5Di\C\OA9)LD.OdD)l 3.03d9cbş /\ŞTI Sn0'('(9 'YÂJ/
QOl i\(l)lLCJ>dfW9 ?!? i\c.9.1 ·5o:Xli\'(?l.OOlL 5DA.?rl 9 C\011\?BQD QOl 5nod?rl )L Ş i\U!? s[
-A?cb? A1?g1g i\92 1D)l Sro1orl9 'J?.Ol.DJLodnorlD.o 3.03d9cbş 'i\Q?)ldno.i Acpl i\DJl!D
Al;tl 1?1!? DflQDli\Ş Dli\OgJdlDl!? 'l}..ODA'Q-d1?.0lli\3A ?!? i\Ql 'i\Ul3d}D�Ş 1D:X Al;tl:x
-3'(.)lŞ l?'('(OlL A?Âl3d3cb i\DAooA.9doorlD.o i\l?A'Q A91 oolA?BQD 001 Snod?rl )l?
5ltgA?cbŞ-A1?g1g 9 1D)l 3.oog?A? 'i\D136l}.Ao.o Al;LJ. l?lD)l ?ADXd31X3rl 1D:X i\(l)})l3cb
-(\Ol 'AroJlLOJ. 101Y, '00}.)ll'(i\3.0 {)Ol. D!3TIU.O D900'(9)l'Q l?l ?TI yog Snoglfi\C\.O o[
QO J. OOi\qTIOi\3A. 1D:X 'i>g9g llJDJ.DW <1>2 tgJ?gD:x i\Q)ll'(l.DDg 91 Sl?A.J/ 9 i\3.ong

-?/\? 'lAJ?g1g Ql. 5p oorl.01d9 QO:Xl'(l.ODg QOl i\1.o(l)i\Al}i\ţ> i\l;LJ. ?!? 1?l3W
LI'/ f 'i\OA3'(Ş. DJ:Xl'(IJ. Q. 1 532 IJ 9)l l.J.g3godlL 5311\oXdţ> 10'(
-'(Olt 5qign:x '1J..J?'('Q i\01n19cbdorlQ3 1D:X i\O'(J?J..3rl A01Qo101 i\UlA?BQD /\O'('(!} 5p
i\31\lkŞ. i\Şg 3l.O'('(ţ) QOlL9 'QO)lll(l)llDdJ..O QOJ. OO'(Q i\l;tlLTIOJLOdll i\UlJ?lOlDdCJJ S"
1D:X i\(l)!?U'(}Âi\DTI i\(l)li\Ş63dQ3 1n:x AcplLlO'( i\Q?l. 1D:X i\(l)li\9Xd11 i\(l)"{J?A3TI Acpl
i\(l)"{Q i\l�DlJ?dDlL Al;t)llli\36QD i\Ul.J?l.03lL3dlLQ3 i\UlC)DlOl ?TI OOJcbld3.0llDX QOJ.
1D)l 001gngn:x QO)ll'(l.ODg 002 i\�XogolLQ 1n:x i\1.DUlAJ?lL()OdlL 5p SDg9g ltJDl
-DW 9 1D:X 36'(!J.�ş '1d9.000Ă.dl.1 92 5p l?l.Ao:x mi\}3 0ou9 '1d9.01ocb /\Oi\1d1şu
MO'l lJ.S::nn::>IHD V::>INOM::> 96l

DOM N I A L U I MAT E I G H I CA VODA T N MOLDOVA 727
acesta la foişorul cel de piatră, ce este lîngă Tîrguşor, Matei vodă a ieşit
tntru întimpinarea caftanului împărătesc şi a hatişerifului cu un măreţ
alai domnesc, alcătuit din toţi boierii mari şi mazilii aflaţi acolo şi cu
toată oastea, care mergea înainte. Un asemenea mare şi frumos alai nu se 5
1147 făcuse pe timpul vreunui alt domn, precum spun mulţi boieri li bătrîni.
După ce s-a citit la divan firmanul împărătesc, aga a îmbrăcat pe Matei
vodă cu caftanul împărătesc şi s-a făcut obişnuitul dova, iar apoi au urmat,
ca de obicei, semnele şenlîcului, adică s-a tras cu tunurile şi cu puştile 1 0
ş i a cîntat meterhaneaua. Apoi ş i divan-efendi a îmbrăcat din partea domnu
lui pe agă cu o foarte frumoasă ferege� cu blană de samur, iar marele
postelnic a îmbrăcat din partea domnului cu pacea de samur pe divan
efendi şi pe ienicer-agasi, care stătea aci din pricina turcilor. Iar marele
portar a îmbrăcat pe oamenii agăi, pe unii cu blana de corsac sau cu blana 1 5
de sîngep, iar pe alţii cu binişuri de postav roşu şi verde, după rangul
fiecăruia. După aceea toţi boierii s-au închinat domnului, bucurîndu-se
şi înveselindu-se atît ei, cît şi ţara întreagă, că li s-a dat un domn atît de
bun. lată şi tălmăcirea firmanului împărătesc : 20
TĂLMĂCIREA HATIŞERIFULUI DE REÎNNOIRE PE TRE I

ANI A DOMNIEI LUI MATEI VODĂ
« Alesule între domnii neamului lui Mesia, floarea fruntaşilor turmei

lui Iisus, domn al Moldovei Grigorzade Matei vodă, fie-ţi sfîrşitul fericit. 25
De la început ţi-ai îndeplinit îndatoririle de slugă credu;_cioasă cu
inimă curată şi deschisă, iar de cînd domnia Moldovei s-a încredinţat
1 148 vredniciei tale ai ocrotit raiaua săracă şi ţara, li ai făcut să se înapoieze 30
raiaua risipită, ai avut grijă să aduci ţara în starea ei dinainte. Şi deoarece
am aflat şi ne-am încredinţat că prin purtările tale frumoase şi mijloacele
iscusite pe care le-ai întrebuinţat cu fireasca ta isteţime şi pricepere ai adus
la bun sfîrşit toate treburile necesare care ţi s-au încredinţat pînă acum, 35
iată că se mişcă iarăşi valurile oceanului milei noastre împărăteşti şi îţi
dăm Moldova ca s-o stăpîneşti şi s-o cîrmuieşti ca şi în trecut, cu îndato
rirea să trimiţi la timp avaeturile obişnuite ca şi havalele orînduite de mali
mirie. Cu împărătescul nostru hatişerif de faţă te miluim cu domnia Mol- 4 0
dovei de la 1 Seval pe un răstimp de trei ani.
Şi ca să te convingi că îţi dăm stăpînire deplină, iată că te
miluim cu caftanul de faţă, care îţi va aduce cinste şi bucurie, pe
·m13.ol,tGltd SoJ..9 "{ 9 AC!J!OdJL Sq>
'3:xrog?. QOlL9 SO"(?l. 91 �rl D}rlltd>Q3 llA?rlog� nd?1odJL lţ SoArocbrlt;l.D"Q Ul.i\1)1JL
1n:x Scr>J..dDA? l1A1)1cb? Ar.>.ODJL-l.t"(V. AQ1 i\Ql.QD Sp 1n:x SC!JGD:X 'Alt"(?l.01.01dv.
i\Ql. r.irn:x ndgA-g l.DC\i\:X}3g D}.OC\O�? 1n:x 1,t.Xd"Q lţ 1n:x l,ig13JL? 'SDl.i\OC)O:X"Q
SQOl. �l.DlLD�? noA?rll3:XOlLQ SQA� S1:X1)l"("(OJL Srorlg ltrll,tcb H , ·001 A}.OltA9dcb ot
Al,t.1 r.i1g JOi\3rl9j1rlltd>Q3 '01!3i\1DlL? i\ClJ1i\1)1lL r.>dDJL 1D:X 'S1)1Â"Q-dr.>1:Xl"(l.O i\1"(1)1lL
<.!;>1QD dnJL l1G1)11.0? QOlL9 nrllt1.01)11g Qodm:x noJ..}"!Q 91 Sp Ar.>ri.oo. Ar.>1"(no.o
•
D?"{l.ODEf i\Ql. AQ1QD Sp 1n:x r.>"(YQ 'Sl)IJ.."Q-dr.>nl"{l.O SnoA9dX Sno.091 3.0U1)1rl

-ltdX:;i QOlLQ '19orlXnw Ar.>1"(00.0 Ui\91\DGOlL"Q c.!>1 r.>dDlL i\OA9rl lXQ 'Al,t"{"{OlL i\111\
-lt"{9lLQ �rl 1n:x i\Q"{D:X DrlOAQ �ri 'Sorl1A9dcb JOJLCOdGA'Q i\011} r.>" Ql. �ri 'Sq;>X3i\ SE:
-noi\ 1n:x SDJ3"{1.0DEf SY,1 r.i1 SroA9dcbrl:;i ACOJL?lg 'Andxp Al.DltA9dcb �ri 013d?cb
ogr I -? 'SY,:xrno<;11llL? SY,1 i\l.Olt:X}Olg Al,i.1 SpG.Oldl3XJ..:;i '51)1.0DlL-l,i"{V. �g Q li 'AO}X
Sp So1.01dC?�? l1G"{1)11.0Ş Sr.i.onJL-Xr.>"{001lLV. A�rl 9 W)J: ·Sltd1)11:Xl"{l.O Qllţ>
sr.i.onJL-l,ijli\n.01" Aod3l.9dJL 3A1J..?. QOJLQ ·�.onJL-!hv. c.!>1 AD}�"Q A l1 19n1 A l,i:xrn
-Odl.llL? Al,i.1 Ar.>rl.oo. Ar.>1"(C\0.0 Q i\3.0ldJ3X3AŞ C\Oi\ J3:XŞ ,11\ ţ> 1n:x 'SY,:xrnodl.llL? OE:
SY,1 Sr.i.onJL-Xr.>"{001lLV. Q 1n:x ltG.OC?�? 1n:x ng9g U }DlDW Q01 JD}1A3GQD Slt1
-9n1 SD}l.31d1 SY,1 "l.OCO?ADA'"Q Al,i.1 r.i13rl 1D"("{OJL md?ri!J. AOG"(Y.dnJL "�V
V:IVU-HZlNVZIN
AON3WONU NOd3lOdll VW)ln'.l dVl.'XlVI'.I
OUV AOl V:IVU-HVV AOl H)IIIJOdllll 3 IV)I S&
V'.IVU-XVVAOlllV AOl :IH)I JI10dlll13 '.IHl '.Il'.IU'.:3
·13rl1)1:x S13"(?G ro1go ·Sro3.0C)3"(nog no.o SY,1.orn SIJ1 SQoJLdn:x SQ01

ll?"l? nd31.on1Jf\ng �rl Aod319.o.01d3lL SllA1)1grin"(OlLţ> r.>" 1n:x S11f\lt"{9JLQ l,i"{D:X
Snrl l,t:Xl"{l.ODEf IJ. Ui\1)1�QD r.>" 'AU.O}lL i\D.0!3G.0Drl1:xog no.o Alp.orn Al,i.1 sy.��
91 Sp 1n:x Sn1AoAXpg QOlL9 'Sno1 ltd?rl r.i1 Sp 1Dl.AC0"("{?1.0 r.>" 'rn li\oj1do1g o&
�.o QOlL9 'S3g?"{DgnX 10 1n:x Ao.og 'Srod1n:xJ..:;i i\C\OA1)1GcbodJL r.>" S3g?d3Xnj }O
Ao.091 QOlL9 i\Dl3"( :JrlllL? SIJJ..o"{ 3G1)1:X 13"(1)1gn1n:x Sl3"(?G 1n:x 'A3riO"("(:J 1.0 �.o
QOlL9 1nJ..n 1.oodJL Snrl }D:Xl"{l.ong JD m1AQ0"(31:X? 1->" SoA3riC)0"(3rilJL? 'Scr>d lt1.0QD
13.0C)3g1DJL i\Ql. Jl3"{?G C\O}l3:X3"(rl3rl {)Ol Di\91\D)l i\Ql r.i1n:x i\OXOi\j! 1n:x IJG13llţl
Sq> '001 Drl"(l)lcb.O DA?AD:X lJ,Ancb 3"{3GIJ I.! 'no.o Al,tJ..D l.oodlL Al,i.1 Sp So}li\DA? s t
IJGD1.0 3"(3GIJ S3glld1)11ÂOJLrl 1n:x Ar.>lJ..n d AQ1 Qllţ> SDA?AD:X Sro.o}i\"Q 1D)I
„QlÂDd QOl i\l.DDl.01)1lD:X i\OXn.o� i\l,il
Snli\oX.ol)IJL 1n:x 'm13j1d01g �.o OOlLQ 01 Sl)lli\Oi\"(:]l.O 1n:x '1d 1rl-l"{1)1rl 91 Srod
-}D:XÂ? JDli\Oi\1)1Gd>OdJL 'Sl)IÂDl.DOdlL Snri Jl)l:Xl"(l.DDEf sr.i1 SQ.J..d3A? 'Qi\ SoolL9d1
6Pl I no.o JC\OA:;Jri.DlGlti\C\.O no.o SnoA9dcbrl:;i JQ01 �ri i\QlDi\Og Ql. li r.i1n:x JDli\OX.Ol)llL O l
'A3rlD.o(!>g:;i 10.0 QOlL9 l"(}gXn1 9 1 r.i1n:x SnoA9dX S13d1 D}AngJ..olLW !j 1 "? SQOl
JC\O"{Q 13J1)11.DC\O�? Jl3"{:}G 'MOgl)l"(DlD:X i\Ql r.>A i\01 J1)1li\Oi\rl1)1:>t !D:X 'A9rl.01d9
Snrl A9:>tl"{t.oDg n1A9dnlL AQl 13.0(!>d3AD<h Sl3"!?B i\CO"(Q i>J.oltddnlL 1lL3,
·Al,tXcp AQ30 SQdlL An.ono:xl,t.oodJL Sn11.01dnXcp ,1311 Al,i.1 Sn1
-AoArin:x 'AndnX An.onolL3dJL Alll 3rl m:x 'no.o So1nriltXnn:x 001 Snorlro Sno1 s
I . I I l. „ \. I I - I� ...
Sp IJGOgA? 91 Sl3"(?B 1n:x SnpgD"{Q3 SIJ1 lt"(J3X r.i1 �rl 13.0 l,t"{lcb Ql Jl3"(?B '01
Snli\(!>li\DlL()OdJL SIJriu SIJ1 nrnril,tg r.i1 �rl 'c.!>30 AQ.O SDl.AOi\1)1Gcb A3BO �
'(DA13g 9 ) i\Ql. �ri i\3riO"{"( :}l.O Ql !D:X i\O!OlL
-9 91 'A01g1)1gn:x Snri A9:Xl"(l.DDEf SndnX 1n:>1 SIJrlu i\Oi\3�9dlL 'Snrl A9dnlL Ql
�01 1.1S 3 1 0'.::> I H 9 \l 'J I N ml :::> 86l

care l-am ales dintre strălucitele noastre caftant: împărăteşti şi ţi-l

trimitem cu (cutare).
Cînd va sosi caftanul cu ajutorul lui Dumnezeu, îl vei îmtîmpina cu
cinste, îl vei săruta cu evlavie, îl vei purta pe umeri cu fala şi cu bucuria 5
cuvenită şi te vei ruga lui Dumnezeu aşa cum se cuvine.
Să citeşti de faţă cu toţi şi să faci să se înţeleagă această poruncă a
noastră împărătească şi să stăpîneşti pe toţi cei din Moldova timp de
1 149 trei ani după tahvilul ce ţi l-am dat. li Să te sileşti cu purtările tale iscusite 1 0
să îndeplineşti poruncile noastre împărăteşti, strîngînd la timp ş i trimiţînd
mali-miria unde ţi se va arăta şi să te străduieşti pentru bună starea raialei.
Iar dacă vreunul dintre raiale sau dintre boieri s-ar împotrivi poruncii
tale sau s-ar dovedi vreo greşeală a lui, să-l pedepseşti straşnic ca nesupus 1 5
ş i vinovat după legile mernlechetului. S ă ai grijă s ă fie îndeplinite poruncile
noastre împărăteşti şi să te sileşti din răsputeri să ajungă la timp şi la locurile
hotărîte atît zaherelele, cît şi havalele orînduite . Şi astfel, arătînd şi în viitor 20
credinţa ta cinstită şi încercată , vei spori buna noastră părere despre tine
şi vei fi miluit cu mai mare dărnicie pentru slujba ta credincioasă. Aşa vei
face » .
DESPRE MAZILIREA LU I ABDULAH-PAŞA DIN

VIZIRAT ŞI DESPRE VIZIRATUL LUI ALI-PAŞA,
CARE DIN FOST SILIHTAR FUSESE FĂCUT 25
MAI ÎNAINTE NIŞANGI-BAŞA
Nu au trecut multe zile după reînnoirea domniei pe trei ani a lui

Matei vodă şi a fost mazilit din vizirat Abdulah-paşa 1• În locul acestuia
sultanul Osman a numit mare vizir pe Ali-paŞa, care din silihtar fusese 30
făcut mai înainte nişangi-başa. Abdulah-paşa a fost surghiunit la Hios, l i
1150 iar Ali-paşa, luînd viziratul, se purta cu multă înţelepciune, cîrmuind cu
băgare de seamă şi cu chibzuială treburile împărăţiei. El era om înţelept,
cu nume bun şi stimat mult, nu numai de răposatul sultan Mahmud, la 35
care a slujit mai mulţi ani ca silihtar-aga, dar şi de sultanul Osman, la
care a fost de asemenea scurt timp silihtar-aga şi de toată lumea era lăudat
pentru înţelepciunea sa. De multe ori însă faima unei persoane înşeală, 40
căci, precum spune Aristotel, puterea şi cîrmuirea arată pe om. Aceasta
s-a dovedit limpede şi cu Ali-paşa, deoarece faima lui, de care se vorbea
mai înainte, nu se potriveşte de loc cu sfîrşitul său, cum vom arăta mai
departe.
1 Abdulah-paşa a fost mazilit la 29 octombrie 1 7 5 5 .
50-307
730 C R O N I CA G H I C U L E ŞT I LOR
Ei� îa� fiµEpa� tou lmtp67tou auîoU 'A/..fj -7tacră scruvEPTJ totautTJ µe
yaA.mîUîTJ 7tUpKaîa d� ttiv II6A.tv, 67tOU Ota 7t0AAOU� xpovou� of:v EYtVE,
Ka9cb� yEpOVîE� 7toA.A.oi ă.v9pm7tot Kai 7tpopepT)K6te� tîj fiA.tKiQ. eA.eyov, ÎJ
67toia ap�aµEVTJ am'> îO Nteµip-Ka7ti Kai 8taµotpacr9eicra d� fata yA.&cr-
5 era�, EKatEV ci8taK07t(J)� tptavtatEcrcrapa� ropa�, 7tVEoVtO� avEµou crcpoopo
îQîOU, Kai KOVîa 67tOU U7tEtE<ppmcre Kai acp6.vtcre 7toA.A.a� x1A.16.8a� 6crmti
mv, KatEKaucrs µEcrov touîmv Kai to 7tacra-Kamcri, 7taµ7t6.A.mov ov, Kai to
tecptspoap-Kamcri, Kai li.A.A.a 7toA.Â.6tata t&v p11;6.A.118mv 6cr7tina, 7tpo�evi}
aacra µeyaÂ.mîUîTJV cp9opav Kai. acpavtcrµov KUîU to µEpo� EKEÎVO t&v EYKU-
10 tOtK(J)V. li TotOUîO� cpopepo� f:µ7tpT)crµo� ijtov, 67tOU pamA.tKÎJ 86vaµt� aou- 115 1
VUîOUO'E Ei� îO va tÎJV crpucru, av 6 Ayto� 0eo� of:v fi9eA.e Kă.µet EAEO�
w
61tOU va K07t6.cru Kai va 7tUUO'U 6 crcpoopo� EKEÎVO� ă.vsµo�.

Ka9cb� 6 KaA.o� Kai mcrto� oouÂ.o� ci7toA.aµp6.ve1 nµitv Kai eA.so� a7to
îOV aU9EVîT)V tOU, oihm 7tUÂ.tV 6 µiJ totouto�, a7toA.aµp6.vs1 anµiav Kai
1 s 7tat8Eiav. ·o dTJµT)tp6.crKo� �toupl;a�, npoxp11µaticra� µeyfiÂ.o� cr7ta96.pTJ�
Ei� BA.axiav toO aotoiµou 7tatpo� tou MataiT) pooa, yaµppo� &v autou,
6 67toio� cruva7tfiA.9sv f:vteu9sv Ei� pamA.suoucrav µf: tÎJV Kupiav 86µvav
Zcoi}v, µT)îEpa îOU MataiT) p6oa Kai OtUîpi povta� d� tÎJV IloÂ.tV of:v EAEl-
7tE va EpE9il;u tOV paytav tfi� M7toy8avia�, &v €vt6mo�, Kai va UVUKUîc0-
20 VEtat Kai Ei� ăA.A.a 7tÂ.EOV iVîEAtK6.ta Kai d� 1'.mo9EO'El� 67tOU Î)yytl;ov
Katpim� tov Mami11v P68a, 69ev 7tapo�uv9Ei� 6 aU9EVtTJ� Ei� ta ătaKta
autou Kaµroµata Kai crKUVOUÂ.07tOta Ktviiµata f:�roptcrE tOV pT)9EVta �toup
/;av Oia PacrtÂ.tKOU optcrµou µt tcraOUO'TJV Ei� tÎlV Afiµvov KUAEµ7tEVtT),7tpO�
aµotPiJv î&V f:pymv autou Kai 7tp0� crmcppovtcrµ6v, Kai µt 6A.ov 67tOU ii-
25 tOV yaµpp6� tOU, Kai 7tp0� 7tap6.8etyµa ă.Â.A.mv, 67tOU va <pUÂ.Uîî(J)O'l ta O
pta aut&V. "IOou Kai fi µEîU<ppacrt� tOU cpspµaviou tOU :
M ETA<l>PA�n: TOY BAnAIKOY <l> EPMANIOY THE

ESOPIA� TOY L\HMHTPA�KOY �TOYPZA IIPO� TON
L\IZL\APHN TOY KA�TPOY TH� AH MNOY
30 <1>96.vovta� 6 Î)µEtEpo� pamA.tKO� optcrµo� OfjÂ.ov EO't(J) crot µt to

va E7tpocrKÂ.au911 µt ap1;1x6.Â.1 6 MataiT) pooa�, aU9EVtT)� tfj� M7toyoavia�
ei� to KUîcO<pÂ.tOV tfj� pamA.eia� µa� on 6 �to6pl;a� dT)µT)tp6.crKO�, OVta�
M7t6y8avo�, 7tpo Km li pou1 tou te 7tatp6� tou Kai tÎJV sOtKÎ)V tou, Kai Ka- 1 152
ta to <pUO'El KUKOîp07tOV toU OEV Ael7tEl tl7t0 tOU va 8tepe9i/;TJ tOV paytav
35 Kai va tOV cruyxul;u Kai PA6.7ttEl îO Vt/;6.µt tOU µeµA.EKEtiou, Kai 6A.o EVU
7tUîEÎ 7t006.pt Ei� ăt01tU KlVÎ)µata, Kai va E7tapaK6.A.ecrE va macr9ij 07tOU
eupe9ij µf: µEcrov tO'UOUO'TJ , Kai va dvm KUAEµ7tEVOTJ� d� to Kă.crtpov tfi�
Aftµvou.
1 Se vede că copistul a sărit cîteva cuvinte ; am completat astfel : 7tp6 Katpoli

Ei>picrK6µ&vrn;; ⁣ •Tiv u7t11p&cr[av wu TE mnp6<; wu Kai •Tiv lotKÎJV wu.
DOMNIA LUI MATEI G H I CA VODA J N MOLDOVA 73 1
În zilele marelui vizir Ali-paşa s-a întîmplat la Constantinopol un

foc atît de mare că de mulţi ani nu se văzuse aşa ceva, precum spuneau
mulţi bătrîni ; focul, pornind de la Demir-capi şi împărţindu-se în şapte
limbi, a ars neîncetat treizeci şi patru de ceasuri din pricina unui vînt 5
puternic. A distrus şi a prefăcut în cenuşă mai multe mii de case, precum
şi Paşa-capisi, care era foarte vechi şi Tefterdar-capisi şi multe alte case
ale rigialilor, pricinuind locuitorilor din această parte a oraşului foarte
1151... mare pagubă şi prăpădenie. li Focul a fost aşa de straşnic, încît puterea 1 0
împărătească era în neputinţă să-l stingă, dacă prin mila bunului Dumnezeu
nu se potolea acel puternic vînt.
Pe cînd o slugă bună şi credincioasă se bucură de cinstea şi mila stă
pînului său, dimpotrivă cea rea şi necredincioasă primeşte dispreţul şi
pedeapsa. Cumnatul lui Matei vodă, Dimitraşcu Sturza 1, care fusese mare 1 5
spătar în Ţara Românească p e timpul fericitului întru pomenire tată al
lui Matei vodă, a plecat de aici la Constantinopol, împreună cu doamna
Zoe, mama lui Matei vodă. În timpul şederii sale la Constantinopol, el,
fiind pămîntean, nu înceta a aţîţa raiaua Moldovei şi de a se amesteca
şi în alte lucruri mai gingaşe şi în treburi cate îl atingeau tare pe Matei 20
vodă. Deci, supărîndu-se domnul de faptele lui nesupuse şi de pornirile
lui revoltătoare, l-a surghiunit pe zisul Sturza cu firman împărătesc şi cu
ceauş la Lemnos, ca să-l răsplătească pentru faptele lui şi să-l cuminţească.
Cu toate că era cumnatul său, totuşi a făcut aceasta ca să fie pildă pentru 25
Ceilalţi şi să-şi cunoască fiecare lungul nasului. Iată şi tălmăcirea firmanului :
TĂ LMĂCIREA FIRMANULUI ÎMPĂRĂTESC PENTRU

SURGHIUNIREA LUI DIMITRAŞCU STURZA
CĂTRE DIZDARUL CETĂŢII LEMNOS
« Prin porunca noastră împărătească ţi se face cunoscut ceea ce urmează : 30

Fiindcă Matei vodă, domnul Moldovei, s-a plîns cu arzihal la pragul împă-
1 152 răţiei noastre cum că Sturza Dimitraşcu moldoveanul, care de li mult
<se afla în slujba atît> 2 a tatălui său, cît şi în slujba sa, nu încetează
cu înnăscuta lui răutate de a aţîţa neîncetat şi a tulbura raiaua şi a călca
nizamul memlechetului şi într-una pricinuieşte fapte nefalocul lor, de 35
aceea zisul domn a rugat ca el să fie prins, unde s-ar afla, de un ceauş
şi să fie închis la cetatea din Lemnos.
1 Dimitraşcu Sturza a fost cumnatul lui Matei vodă, fiind căsătorit cu sora acestuia,
vezi mai jos.
2 Textul este neclar, se vede că lipsesc cîteva cuvinte, pe care le-am adăugat
in paranteze.
732 C RON I CA G H ! C U LEŞTILOR
'Ioou 67toi> Kata titv aitricriv rnu 7tpocrtcinoµEv, Ecri> µev 6 010p1-
cr3Ei� MqµEtTJ� tcraoUO"TJ� va 1tlcl0"1J� tOV pTJ3Evta 07tOU EUpE3ij Kai vei
tOV 7tclplJ� va tOV mnaivu� Ei� tOV Otso<ipTJV tfj� Aftµvou, Kai EO"U Ots
oapTJ, <p3avovta� 6 pîj3Ei� Va tOV paÂlJ� Ei� to Kacrtpov, EXOVta� tOV EÎ�
5 <puA.asiv KaA.itv Kai va µit t0A.µftcru� vei tOV Kaµu� ÎîÂUKt ECO� ou Otei
pouA.A.roµtvou â.pstxaA.wu îOU p113tvt0� PoEP6oa vei O"E eA.31J EtEpo� pam
ÂtKO� µa� 6ptcrµ6�.
<��4'��
Kata tov Mapnov µfjva EixE Kaµst µEyaA.ov 7tocrtf:A.vtKov tov 7tpc011v
• > xatµavov 'AA.Esavopov LOUtO"OV, 67tOU Tif... 3E t6tE a7tO I16/...E co�, ovta� Ka-
' 1 0 1tlKExayta�, µastf...Eucra� tOV aos/...cp ov autou NtK6/...a ov LOUtO"OV, 67tOU ÎjîOV ,
7tOO"tEÂVtKO�. Kai Ota titv µEtU 7ttO"tECO� apEcrtitv 67tOU eOElSEV Ei� titv
7tOO"tEA.vttcriav rnu oou/...Eucrtv, tov tcp6pEcrE craµoupo7tatcrav 7tpo� ăµotPitv
tfj� OOUAEUCiEcO� îOU Kai nµftv, tOV 07tOÎOV Kai eKaµE 7tUAlV KamKEXaytav,
crtf:A./...ovta� îOV Ei� titv I16/...t v. Kata titv autitv fiµtpav eKaµE Kai tOV Ba-
1 5 crif...ElOV Pcocrcrf:tov µEya/...o v PtcrnapîjV, mm3<ipTJV ovta, µastÂEUcra� tOV
'Apicrmpx.ov Kai µqci/...ov cr7ta9apT)V eKaµEv tov 'lcoavvitcrav Ila/...cioîJV,
ovta µ7tavov, 7tpoPtP<isovta� t6tE Ei� titV µqa/...11v KOµtcriav Kai tOV ufov
îOU •Aptcrtapx.ou a7to OEUtEpov /...oyo3EtTJV . 1 1
L\ev EKptVEV oµco� EUA.oyov fi EUCi7tf...ayx.vtKCOtUtTJ îOU MataiTJ p6oa 115:$
20 Ota3EQ"l� Kai ElJµEVECitlitT) 7tpoaipECil� va EKtav3ij foi 7t0AU fi Ei� Afjµvov U7tE
popia rnu pTJ3f:vto� l:rnupsa, af.../...a µsta 7tapf:A.sucriv fiµsprov 6A.iycov, oi'.Ko-
3sv 7tapaKtVOUµEVO� Kai Euf...a pEiQ. Cj)EpoµEVO� ăKpQ. 7tp0� tTtV KUpiav autOU
µTjtEpa, 6nou eypmvEv E1tl7tOVCO� napaKaf...oucra U7tEp tOUîOU, Kai otei titv µT)
tptKTtV autfi� µEcrttEiav Kai â.sicocrtv, rocrav 6nou tCiX.UEl ta µty1crta OEîJO"l� µT} -
25 tptKÎ} npo� uiov Euo1aA.f...aKt0v, Kai ota titv cioEA.cptKitv ciycinTJ v 67toi> EixE npo�
titv ăOEÂq>ÎlV aurnu ooµvitcrav, crusuyov tOU PTJ3EVtO� l:toupsa, fi 6noia eix.c
ypci\jlEl Kai autit napaKa/...oucra 3Epµ6tata unep autou, OlU pouA.Â.coµtvou
7tclAtV au3EVîtKOU lips1x.aA.iou 7tp0� titv �acrtA.Eiav EKaµE titv EÂ.EU9Epiav·
tou x:al µ& f3amA.1Kov 6ptcrµov tov ecpEpEv Ei� titv I16/...tv.
30 'IOoi> Kai fi µEtacppacrt� rnu p11Stvrn� q>Epµaviou :
META<l>PAl:II TOY BAl:IAIKOY OPIIMOY THI:

EAEY0EPIA1: TOY L\HMHTPA:EKOY :ETOYPZA
Me to va µă� tcpavtpcocrE ota â.psouxaÂ.iou 6 XUÂ.ta au3f:vtîJ� tfj�

M7toyoavia� Matai11 pooa� on 6 npo oÂ.iyou tsoptcr3Ei� M7t6yoavo� L\11-
35 µT)tpcicnco� :Etoupsa� cr7ta9ap11� foaucrsv â7to toO vei cruyxusu tov paytav
Kai tcrcocppovicr311 Kata mivta Kai va E7tapaKclAECiE tÎ}V pamÂ.Eiav µa� vei
KciµcoµEv µoucraao& el� to 7tEpi tf'I� EÂ.EU9Epia� tOU sfit11µa, lOOU 67tOU crt
7tpocrtci�oµsv tatva, otsoap11 tf'I� ATiµvou, cp9avovt� 6 7taprov µa� pacrt
J..1x:o� 6p1crµo� va tOV orocru� tÎ}V tM:u9Epiav îOU, E7tElOÎ} Kal EX.El titv 7tE--
40 pi 'tOO El� pacnf...Euoucrav tpxoµou Ei� 'tO autou 6crninov PacrtÂ.tKÎ)V µa�.
ăOEtaV .
O(hco� 7tpocrtasoµEv Kai outco yEvtcr3co. li
DOMN I A LUI MATEI GH I CA VODA l N MOLDOVA 733
lată dar că poruncim după cererea zisului domn ca tu, Mehmed ceauşul,
să prinzi pe zisul Sturza ori unde îl vei găsi şi luîndu-1 să-l duci la dizdarul
cetăţii Lemnos. Iar tu dizdar al cetăţii după ce va sosi, să-l pui în cetate,
sub pază bună şi nu cumva să îndrăzneşti să-i faci itlac pînă ce nu-ţi va 5
veni altă poruncă împărătească, cu un arzihal pecetluit al zisului domn �.
În luna martie dorn.nul făcuse mare postelnic pe fostul hatman Ale- <martie 17541 >
xandru Suţu, care venise atunci din Constantinopol, unde fusese capuche-
haie, mazilind pe fratele acestuia Nicolae Suţu, care era postelnic. Spre 1 0
a-l cinsti şi a-l răsplăti pentru slujbele credincioase din timpul postelniciei
sale, l-a îmbrăcat cu blană de samur şi l-a numit iarăşi capuchehaie, trimi-
ţîndu-1 la Constantinopol. În aceeaşi zi a făcut mare vistier pe Vasile 15
Rusăt, care era spătar, mazilind pe Aristarh, iar spătar mare a făcut pe
Ioniţă Paladi, care era ban, iar pe fiul lui Aristarh, care era al doilea logofăt ,
l-a înaintat mare comis. li
1 153 Dar firea milostivă şi binevoitoare a lui Matei vodă n-a găsit de
cuviinţă să prelungească mult surghiunul zisului Sturza la Lemnos. După 20
ce au trecut cîteva zile, Matei vodă, de la sine, dar şi din respect mare
faţă de mama sa, care a intervenit scriindu-i şi rugindu-l stăruitor pentru
el - şi rugămintea unei mame are multă trecere la un :fiu care se împacă
lesne - dar şi din dragoste frăţească ce avea pentru domniţa sora sa, 25
soţia zisului Sturza, care îi scrisese, rugindu-l şi ea fierbinte pentru el,
a cerut de la împărăţie printr-un arzihal domnesc pecetluit eliberarea lui
§Î, cu firman împărătesc, l-a adus la Constantinopol.

lată tălmăcirea :firmanului : 30
TĂLMĂCIREA FIRMANULUI ÎMPĂRĂTESC DAT PENTRU

ELIBERAREA LUI DIM ITRAŞCU STURZA
Deoarece dorn.nul de acum al Moldovei, Matei vodă, ne-a făcut
cunoscut printr-un arzihal că moldoveanul Dimitraşcu Sturza spătarul, 35
care de curînd a fost surghiunit, a încetat de a mai tulbura raiaua şi s-a
cuminţit pe deplin şi zisul domn a rugat împărăţia noastră să facem musaadea
pentru eliberarea lui, iată dar că îţi poruncim ţie, dizdar al cetăţii Lemnos,
ca îndată ce vei primi porunca noastră împărătească de faţă să-l pui în liber
tate, deoarece are învoirea noastră împărătească să vină în a sa casă din 40
.capitală.
Aşa poruncim şi aşa să se facă. li
73 4 C RON I CA G H I CULEŞT I LO R
Meta ttiv civavtcocnv OE tflc; tptetiac;1 auto\J au9evtiac; f:xovtac; O'KO- 1 154
nov Kai (m6cpaow 6 MataiTJ P6oac; va antA.Su €coc; eic; LleMvt Ota m:pt
OtaPacnv OÂ.iyT)V Kai avmvuxt;v Kai napaµtKpav avcinaucrtv t&v tOO'OUtCOV
n6vcov au9evnK&V Kai cppovtiocov, to 6noiov dvat xcopiov tOU recopyciKTI
5 KavmKoDsT)vou, Keiµevov nÂ.T)criov eic; wuc; np6nooac; t&v pouv&v, Kata
to tcnvoutov XepÂ.aiov, Kai ou µ6vov Katanveetat imo atpoc; EUKpatOl)
Kai uytecrtcitou, aÂ.Â.cl Kai CtVT)yepST)crav nap' autou EKEÎ 6crnina euµopq>a
noÂ.Â.a, eunpemcrµeva µe oÂ.a ta 6.vayKaia, i;tot µf: µnaxtcrEV noÂ.Â.a ci:Jpai
ov µe Otacpopa EUKapna otvopa Kai Â.OUÂ.OUOta, ăÂ.Â.a µev npoc; tEp\jllV,
1 0 ăX)..a OE npoc; eucooiav, µe vepa n6nµa Kai OtetOEcHata, cievcicoc; pe6vta
µe cravopipcivta KatEO'KEUacrµtva, Kai EV OÂ.iyotc; t6noc; noÂ.Â.a euµopcpoc;
Kai 0.µcpotepoot�toc; eic; Secopiav, Kai U\j!TJÂ.oc; Katci ttiv Stcnv, 6nou noÂ.Â.a
Ktc; va cpaivetat EKeiSev to riacrt (ci:>c; Myoucnv) OU<:rT)c; fJµtpac; aWpiou
Kai Ka9apcotcitT)c;, µe OÂ.OV 6nou anexei îOU nacriou OEKa ci:>p&v Otcl<J'tT)µa
1 5 Kata to µfjKoc;.
'Ano ta KatptKa oµcoc; neptcrtanKa Kai tac; cruvexeic; t&v ToopKffiV
EÂ.eucretc; Kai EVOXÂ.ftcretc;, 6nou Kat' autov tOV xp6vov llÂ.Sov unep ăÂ.Â.o
te µE Ota<p6pouc; pamÂ.tKcic; npocrtaycic;, OEV EUKaipT)O'E vei aneÂ.91J autoc; 6
\'.8toc;, a}..}..' anecrtetÂ.e ttiV Ooµvav autou µetci t&V µnET)saoeOCOV, O'UVtpo-
20 <ptacrµEVT)V µe noÂ.Â.ac; apxovticrcrac; pcoµaiac; Kai EVtoniouc;, Otopisovtac;
6µou Kai ăpxovmc;, Kai ovo µnaîpciKta crÂ.oustt6pcov, 6nou va EXCOO'l ttiv
cppovti8a Kai f:vvotav t&v Ka9' ooov civayKaicov. �Hnc; cinepxoµEVT) EKei,
Ottîpt\jfEV fJµtpac; tpeic;, xaipoucra µe li Ota<popa natyvi8ta Kai eucoxouµt- 1 155'
VT) µe oÂ.ac; tac; O'UVa1teÂ.9oucrac; autij cipxovticrcrac;, Kai µe OÂ.OV 6nou Kat'
25 EKeivac; tac; fJµtpac; ftKoÂ.ouST)crav cruvexeic; ppoxai Kai payoaim. Kai ou
tcoc;, f:navaKciµntoucra el.crflÂ.Sev eic; na.cn Kata ta Ecrnepta tflc; nayKocrµi
ou u\jlci:>crecoc; tou nµiou I:mupou, nponopeuoµtvcov t&v cipxovtcov, tou n:
npcOT)V µeyaÂ.ou Â.oyoSttou recopyciKT) KavtaKOUsTJVOU, Kai npcOT)V µeyaÂ.ou
A.oyo9Eîou PcioouÂ.ou PaKoPitcra, Kai t&v Â.orn&v 8toptcr9tvtcov clpx6vtcov.
30 Kai tOV µev recopyciKT)V KavtaKOUST)VOV, tOV Kai LleÂ.tclVOV, €cp6pecre Kap
craK6youvav Kouµnoupt 6 MataiT) pooac;, <ptÂ.oOcop&vta.c; autcp Kai E�oxcoc;
yp6crta nevtaKOO'ta npoc; ciµotPTiv tOU K6nou autou, Kai Otel ttiv µeyciÂ.TJV
unoooxt;v Kai ăKpav neptnOtT)CHV 6nou EOEt�ev eic; titv autou Mµvav 6
pT)Seic; Kai eic; wuc; Â.ornouc; oÂ.ouc; µe Sa\jliÂ.etav Kci9e Â.oyflc; µayyaveiac;
35 ppcoµatcov Kai KapuKeuµatcov Kai ăÂ.Â.cov emtT)Oeicov tfjc; tpants11c; npoc;
eucoxiav, el.c; ocrac; ftµtpac; Otetpt\jfEV EKEÎ eic; LleMvt, Kai µe OÂ.OV 6nou el
xe Otopicret 6 auSeVtT)c; oA.a ta XPElcOOTJ Kai civayKaia cicp9ovonap6xcoc;
Otel oÂ.ouc;. ·oµoicoc; Kai tOV PcioouÂ.ov PaKopitcrav, E<p6pecre Kai autov
KapcraK6youva KOUµnoupt µe to vei EKOVEUO'E Îl o6µva îOU eic; €va tOU xco-
40 piov cim:pxoµtvT) el.c; LleMvt Kai enavepxoµtv11 . 'Oµoicoc; Kai tov cipxiatpov
autou 'Avopfov µe napoµoiav youvav Kai touc; Â.Otnouc; ăpxovmc;, 6nou
iitov OtCOplO'µEVOl, E<ptÂ.oorop11crev auSevnKci, 6nou OEV Eµetve Kavtvac;
ucrtep11µtvoc; tflc; Oa\jltÂ.ouc; autou xapttoc;. Totoutoc; i;wv 6 MataiTJ P68ac;·
!!.U9EVtTJ<; µeya li Â.o7tprntcrtatoc; eic; <ptÂ.oocopiav Kai eunotîav . 1 156
1 «Tp LEtiac;» (in locul a ljectivu'.ui « 't pu:t0uc;»).
DOMN I A L U I MATE I G H I CA VODA I N ."\OLDOVA 735
1 154 După reînnoirea domniei pe trei ani, Matei vodă s-a gîndit să meargă
la Deleni ca să se plimbe şi să se odihnească, după atîta oboseală şi griji.
Satul Deleni este al lui Iordachi Cantacuzino, aşezat la poalele munţilor, 5
î n ţinutul Hîrlău, unde suflă un aer potrivit şi sănătos. Acolo Cantacuzino
ridicase mai multe case foarte frumoase, cu toate cele de trebuinţă, adică
cu o grădină de toată frumuseţea, cu feluriţi pomi roditori şi cu flori,
semănate unele pentru frumuseţe, iar altele pentru mirosul lor plăcut, IO
c u apă de băut foarte limpede şi care curgea neîncetat şi cu şadîrvane.

Pe scurt, era un loc foarte frumos, aşezat pe o înălţime cu vedere în amîn
două părţile, de unde adeseori, cînd era ziua senină şi cerul limpde, se
vedeau laşii (precum se spune), cu toate că erau la o depărtare de zece 15
ceasuri. Dar din pricina feluritelor întîmplări şi din pricina supărărilor
şi sosirilor neîncetate ale turcilor în ţară, care in acest an au venit mai
des ca altă dată, cu diferite porunci împărăteşti, nu a avut timp să plece el,
dar a trimis pe doamna cu beizadelele, împreună cu mai multe jupînese
grecoaice şi românce. A orînduit şi cîţiva boieri şi două bairacuri de sluji- 20
tori ca să aibă grijă pe drum de cele de trebuinţă. Ducîndu-se doamna
t 155 acolo, a stat trei zile 11 înveselindu-se cu felurite jocuri împreună cu toate
jupînesele care au însoţit-o, cu toate că în acele zile au fost neîncetate
ploi puternice. La întoarcere a intrat în laşi în seara zilei cînd se prăznuia 2")
înălţarea sfintei cruci. Înainte mergeau boierii, adică biv vel logofătul
Iordachi Cantacuzino, biv vel logofătul Radu Racoviţă şi ceilalţi boieri
orînduiţi. Pe Iordachi Cantacuzino Deleanul, Matei vodă l-a îmbrăcat cu 30
cumbur cu blană de corsac, dîndu-i în dar şi cinci sute de lei drept răsplată
pentru osteneala lui şi pentru primirea cea bună şi îngrijirea aleasă de
care s-au bucurat atît doamna, cît şi toţi ceilalţi , cărora le-a dat din belşug.
în tot timpul şederii lor la Deleni, tot felul de bucate gustoase şi cele necesare 35
pentru ospăţuri, cu toate că domnul orînduise pentru toţi cu prisosinţă
toate cele trebuincioase. De asemenea, a îmbrăcat şi pe Radu Racoviţă
cu cumbur cu blana de corsac, pentru că, atît la ducere la Deleni, cît şi
la întoarcere, doamna a conăcit într-un sat al lui. De asemenea, şi pe proto- 40
medicul său Andrei l-a îmbrăcat cu o asemenea blană, iar celorlalţi boieri
orînduiţi le-a dat daruri domneşti, încît nimeni nu a rămas fără să fie
6
1 15 răsplătit din belşug. Aşa de darnic li şi de binefăcător era domnul Matei vodă.
736 CRO N I CA G H I CU L E ŞT I LO R
Kata tOV :Eenteµj3ptov µfjva tOU autou EtOD<;, µastA.eucrac; tOV Bacri
Af:toV Procrcretov, ăvta µeyav j3tcrnap11v, anEKatEO'tTJO'E miA.tv µeyaA.ov j3t
crtuip11v tOV 'Apicrtapxov, roc; ăvSpronov cpp6vtµov Kilt ficruxov Kai EUnp6-
0'ltOV, el.no tOV onoiov OXl µovov oi µavsiA.110E<; Î)O'llV EUXaptO'tllµEVOl,
5 el.A.A.a Kai oA.ot oi tcrapavot. Kat µEt' oA.iyac; Î)µepac; €µasiA.EDO'E Kilt tOV
'AA.E�avopov :Eoutcrov EK tfj<; µeyaA.11c; nocrteA.vttcriac;, Kaµvovtac; tOV xat
µavov, 6 onoio<; of:v napfjA.Sov fiµepat noA.A.at Kai anfjA.SEV de; j3acrtA.euou
crav, cruvaneA.Srov oµou Kai O aOEA<pO<; tOD �TJµTJtpUO'KO<;, O npoxpTJµati
cra<; Kaµtvap11c;. Xatµavov OE EKaµe naA.tv îOV autov i'.Otov 'IroavvaK11v
1 0 :Eoutcrov, 6nou dxe µastAEUO'El npo oA.iyrov fi µeprov. Tov of: NtKOAUKTJV
:Eoutcrov, 6nou Î)tov KamKExayta<; Kat de; EKEivac; tac; Î)µepac; TiA.SEv ftno
j3amA.woucr11c;, cpoprovtac; tov np6tepov craµouponatcrav Ota titv KaA.itv Kai
mcrtitv oouA.wcrtv, 6nou EKaµev de; to KamKexayiaA.iKt tou, µetei napeA.eu
mv bA.iyrov fiµeprov tOU f:pxoµou toU Ct7tEKatEO'îl10'E naA.tV 7tOO'tEÂ.VlKOV µE-
1 5 yaA.ov, ro<; tij aA.11.Sf:i� ăv9pro7tOV cpp6v1µov Kilt OpaO'ttKOV, Kilt npoKoµµe
VOV, 6 07tOÎO<; Kilt KlltU tTtV 7tpc0tl1V aUtOU 7tOO'tEÂ.VltO'illV, OU µoVOV tcp
au9eVt1J Mataiu j368� EU11 PEO't110'E µf: titv apEcrtitv autou OOUAEDO'lV Kai
mcrtfiv, roc; npoeo11A.c0S11, cl.J..A. ei Kilt de; 6A.ouc; touc; 7tEpi autov Kilt EyKatoi
tOiKOD<;, µ6 to va Î)toV ăv9pronoc; f:A.Eu9epoc; de; to XEPl Kilt µEtaOOtlKO<;,
20 Kai oxi oropoOoKouµevoc; Kilt anoj3A.Enrov de; EVîEpecrov, KaSroc; ăA.A.ot. Ka
µ1vap11v of: EKa l i µe 7tUAlV tOV NtKOAUK11V Kcipatsi'iv Kai cruyyaµj3pov au- 1 157
tou, 6nou dxe cruveA.SEt t6tE µf: tov p11Sevta nocrteA.vtKov â.no Krovcrtav-
tt voun6A.eroc;.
�ucrxepitc; noA.A.ei Kat 8UcrKoA.oc; Kat nA.t; p11c; Otacp6prov 7tEptcrtattKrov
25 Kilt EVOXAÎlO'EO)V EO'ta-911 6 OEUîEpoc; xpovoc; tfj<; au9Evtiac; tOU Matai11 136-
oa, µf: to va Î)KoA.ouS11crE VEa j3acrtA.eia, Kal. 6 O'OUÂ.teiV 'Ocrµav, ro<; vfoc;
j3acrtA.Eu<;, µecra de; OEKa µfjvac; tfji; j3acrtA.Eiac; autou ftA.A.a�E t6crouc; l3es1-
paoec; Kat noA.A.ouc; ăA.J..ouc; trov µEy1crtavrov, 6nou de; tai; totautac; cruvE
XEi<; ăA.A.ayac; tOOV fottp6nrov Kilt tOOV ă.A.A.rov OUK oA.i Y11 nocr6t11i; nouyyirov
30 KatavaÂ.iO'KEtat, roc; dVilt yvrocrtov tote; niicrt. Kai tauta n69EV ; 'Ano tOV
ntroxov pay1uv ti'j<; tcrapa�. EnEtOit Kai 6 au9evt11c; of:v EX.El ă.A.A.o9ev 7t0-
9EV nvei n6pov de; â.n6:vt11mv trov totoutrov, rocrav 6nou to 6Sroµav1Kov
auto yevoc; OEV ODO'Ol7tEÎtat µf: A.6y1a, â.A.Â.a µf: ăcrnpa, ănA.11crtov ov Kai
CtKOpEO'toV, ro; 6 tEtptµµevo; ni9oi; KllîU titv 7tapo1µiav. Kai f;ic tOOV tOl-
3 5 outrov Â.omov â.Â.Â.EnaA.A.fiA.rov OEtvrov ical. &.nmtficrerov trov icpatouvtrov f;�
avayic11c; EnEtat Kai 6 EucrnA.ayx.viicrotatoi; trov au9evtrov, Ka9ci>i; Î)tOV ou
toi; 6 M ataiTJ j368ac;, vei cpavij !Cal. ă.icrov µ1cr11to<; Kilt ox.A.11poc; de; toui;
mroxoui; EyKatoiKOD<; µf: to j3cipoi; tOOV 8ocrtµ6:trov. Mf: oA.ov toUto 6 Ma
tai11 j368ac; KDµans6µEvoi; Ei<; toO'OUîOV OYKOV x.pfouc;, ox1 µ6vov naA.at-
40 ou, el.A.A.a !Cal. ti'ji; civaVEcOO'EOli; ti'j<; aUSevtia<; autou Kai tOOV OO'OOV ă.A.A.rov
6nou €�ooEuovtm Kata titv cruvfi9Etav di; teii; cl.A.A.ayac; trov E:m.tp6nrov Kai
tOOV Â.omrov, OEV Î)SEÂ.l10'EV oµroc; va 7tapaj3apUV1J TOU<; mroxouc; µf: j36:poc;
oocr1 µ6:trov, oiKt(tl <pEpoµEvoc; icai EucrnA.ayx.vi�, roi; natitp cptA.6crtopyoc; . l i
'A A.A.a µE: ta €� cipxfic; otoptcr9evta 8ocriµata f:otoiKTJcrE KaA.roi; Kal. vouve- 1 158
45 xroi; µf: µ EYUATJV av8pEtocppocruv11v oA.ac; tai; j3acr1A.ticeic; 7tpOcrtayac; Kai teii;
DOMN I A L U I MATEI G H I CA VODA TN MOLDOVA 7 37
În luna septembrie a aceluiaşi an domnul, mazilind pe marele vistier

Vasile Rusăt, a făcut iarăşi vistier mare pe Aristarh, om înţelept, liniştit
şi prietenos, de care erau mulţumiţi nu numai mazilii, dar şi toţi ţăranii.
După cîteva zile a mazilit şi pe marele postelnic Alexandru Suţu, făcîndu-1 5
hatman, dar care, după cîteva zile, a plecat la Constantinopol. Cu el a
plecat şi Dimitraşcu, fratele său, care fusese căminar. Hatman a făcut iarăşi
pe acelaşi lanachi Suţu, pe care îl mazilise cu cîteva zile în urmă. Iar pe 10
Nicolachi Suţu, care era capuchehaie ş i a venit într-acele zile din Constan
tinopol, l-a îmbrăcat mai întîi cu blană de paceâ de samur, pentru că l-a
slujit bine şi cu credinţă cit timp a fost capuchehaie, iar după cîteva zile
de la sosirea sa l-a făcut iarăşi mare postelnic, pentru că într-adevăr era
un om înţelept, hotărît şi sîrguitor, care şi în prima sa postelnicie a mulţumit 15
nu numai p e Matei vodă cu slujba sa bună ş i credincioasă, cum am spus
mai sus, dar şi pe toţi din jurul său şi pe locuitorii ţării, pentru că avea
mină largă şi îi plăcea să dea bani, nu să primească mită şi să se gîndească 20
J 157 la interesul său ca alţii. Iar căminar a făcut 1 1 iarăşi pe Nicolachi Caragea,
cumnatul său, care venise atunci împreună cu zisul postelnic de la Con
stantinopol.
Cel de-al doilea an de domnie al lui Matei vodă a fost un an greu
şi plin de tot felul de întîmplări şi supărări, deoarece a urmat o nouă domnie 25
în scaunul împărătesc, iar noul sultan Osman 1, în răstimp de zece luni
de stăpînire, a schimbat mulţi viziri, şi o mare parte din demnitari şi, precum
este cunoscut tuturor, în asemenea schimbări de viziri şi de alţi dregători
se cheltuiesc multe pungi. Şi aceste sume de unde ? De la sărmana raia a 30
ţării, deoarece domnul nu are alt venit pentru a face faţă acestor cheltuieli,
căci neamul otoman nu se înduplecă cu vorbe, ci cu bani, :fiind nesăţios
ca butoiul fără fund, cum spune proverbul. Din pricina atîtor neîncetate
supărări şi cereri ale stăpînitorilor, de nevoie a trebuit ca şi Matei vodă, 35
cel milostiv dintre domni, să supere pe nevoiaşii locuitori cu povara
dărilor şi să-i facă să-l urască. Cu toate că Matei vodă se pierdea în atîtea
datorii, atît vechi, cît şi noi, pentru reînnoirea domniei sale, cît şi pentru 40
sumele ce se cheltuiau ca de obicei cu schimbările marilor viziri şi ale
1 158 cerlorlalţi demnitari, totuşi - ca un tată milostiv şi iubitor li nu a
-
vrut să împovăreze pe săraci cu noi dări, ci, cu cele hotărîte de la început

a făcut faţă cu chibzuială şi cu mare înţelepciune bărbătească tuturor porun
cilor împărăteşti şi nevoilor grabnice ale domniei sale, fără să supere pe boierii
1 Sultanul Osman a domnit de la 1 2 decembrie 1 754 pînă la 30 octombrie 1 75 7 .
738 C RON I CA G H I CU L E ŞT I LOR
KCLîE7tEtyoucm� xpEia� Kai ă.vayKa� îfj� CLUîOU au9Evîia�. xcopi� va rrapE

voxÂ:ftcru îOU� tVî07ttOU� ăpXOVîCL� Kai îU µovacrtÎ]pta µf: U7tUltTJO'tV rrpo
.J.lOUîCL� El� îOtoUîOV Katpov OUO'KOÂ.OV, Ka3ci:>� KUîU Katpou� ăÂ.Â.Ot rrpoyE
VEO'îEpOt îWV au9EVîCOV EKaµav, µÎ)v EXOVîE� Kai îOtaUîTJV avayKT)V.
5 Kai wum µf:v trri. tou rrap6vw� 7tpcinou t6µou, ta 8f: tva7toÂ.Etcp9tv-
ta Kai clK6Â.ou9a tfj� tvwu9a îptxpovia� wu MawiTJ p68a 7tEptypa
cpovtm Ei� tov bEUîEpov t6µov.
TtÂ.o� wu rrpcinou t6µou tfj� MoÂ.8aPtKfj� 'Icrwpia�.
DOMN I A LUI MATEI G H I CA VODA IN MOLDOVA 739'
pămînteni şi mănăstirile cu cereri de împrumute în asemenea timpuri

grele, cum făcuseră altă dată alţi domni înaintaşi, care nu avuseseră chiar
o aşa mare nevoie.
Acestea în întîiul volum de faţă, iar cele ce au rămas din domnia de 5,
trei ani a lui Matei vodă, precum şi celt� ce urmează sînt descrise în al
doilea volum.
Sfîrşitul întîiului volum al istoriei Moldovei.
G LOSAR
A an, plîngere scrisă prezentată sultanului şa\J'

marelui vizir din partea domnului sau
oferim, foarte bine, bravo. a boierilor.
agil, căpetenie militară la turci, în special an:-odasi, sala de audienţe a sultanului sau
comandant de ienicieri. a marelui vizir.
aga-capusi (aga-capisi), reşedinţa agăi de an:ihal (arzuhal), plîngere prezentată de un
ieniceri. particular sultanului sau marelui vizir.
agă, dregător, şeful agiei, avea sarcina de şef ar:tmah:car, plîngere colectivă prezentată suita ·
de poliţie. nului sau marelui vizir.
agirlic, bagaj, mai ales greu de transportat. atlaz, ţesătură de mătase lucioasă şi fin ă.
ahval, stare, situaţie. avaet, taxă pentru o slujbă oarecare ; dare
aialet (eialet), provincie. specială, constituind un venit special al
Alah, Dumnezeu ; strigătul de luptă al domnilor sau al boierilor.
mahomedanilor.
alai, pompă, ceremonie.
alai-chioşc, chioşcul din care sultanul urmărea B
diferite alaiuri care treceau prin faţa
seraiului. babi- humaium, numele porţii principale a
aldm (alîm), dare ce plăteau tătarii domnului seraiului împărătesc din Constantinopol ;
Moldovei pentru păşunatul vitelor i: e prin babi-humaium se Înţelegea şi Poarta ,
pămîntul d e la marginea Moldovei. Î mpărăţia.
anafora, raport scris adresat domnului. bairac, steag turcesc foarte lat ; companie
angara, sarcină sau greutate, corvoadă. de ostaşi ; vezi şi steag.
apotecar, farmacist. bairactar, purtătorul bairacului, stegar.
·
aprod, fecior de boier care slujea la curte bairam, sărbătoare la turci care ţine patru
pe lingă domn ca paj ; om din garda :zile şi urmează imediat după ramazan
domnească. (postul mahomedanilor).
aran, colibă (cuvînt tătăresc). bairam-peşcheş (bairamlîc), peşcheş sau plocon
arcan, funie lungă cu un laţ la unul din constînd din daruri în bani şi obiecte
capete, folosită odinioară, în special de pe care domnii ţărilor române le trime·
tătari, ca armă de război şi de vînat. teau cu ocazia bairamului sultanului şf
armaş, mare dregător care supraveghea demnitarilor Porţii.
lnchisorile şi execuţiile. bairamlîc, sinonim cu bairam-peşcheş.
7 42 CRON ICA G H I CULEŞT I LOR
balgi-paşa, trimisul Porţii pentru strîngerea boccea, legătură cu diferite obiecte ; şal mar
cantităţii de miere şi de ceară necesară pe care îl purtau femeile pe spate.
seraiului sau trimisul hanului pentru boiernaş, boier de rang mai mic.
luarea dajdiei de miere numite « balgi bombardcl (bumbardă), maşină de război cu
başlîc ». care în evul mediu se aruncau bolovanii ;
baltagilar-chehaiasi, comandantul regimen- tun de calibru mare.
tului de baltagii. bostangi-başa, căpetenia bostangiilor, şeful
baltagii, soldaţi din garda seraiului. gardei imperiale şi director al închisorii
baruthana, depozit de praf de puşcă. unde era vestitul cuptor de tortură.
baş-bulucbaşa, mai mare peste zece buluc· bostangi-başa·aga, sinonim cu bostangi-başa.
başi sau şeful gardei domneşti, căruia bostangiu, soldat pedestru din garda sulta•
îi era încredinţată închisoarea curţii ; nulul care îngrijea şi de grădinile seraiului.
el avea sub porunca sa pe seimeni. brigadier, general de brigadă.
baş-caimacam, cel mai mare dintre caimacami. bugeacliu, locuitor al Bugeacului.
baş-capuchehaia, primul dintre capuchehaie. buiurdisi, a transmite un ordin.
baş-ceauş, mai mare peste un regiment buiurdiu (buiurultiu), ordinul unui paşi
de ieniceri. sau al marelui vizir.
baş-ciohodar, primul ciohodar al sultanului ; buluc, companie de soldaţi turci alcătuiti
înâiul cămăraş al domnului, avînd atri· din 100 de oameni.
buţia de a încălţa şi a descălţa pe domn. buluc-başa, comandant al unui buluc ; căpi ·
baş-muhasebea, primul birou de controlare tanul unui regiment de arnăuţi sau de
a conturilor. seimeni.
bazarghian-başa, marele negustor care cum· bumbardă, vezi bombardcl.
păra stofele necesare pentru seraiul bumbargiu, tunar.
sultanului. bumbaşir, slujbaş însărcinat cu încasările şi
bdjenar, fugar, pribeag. executările fiscale.
bajenie, fuga populaţiei în masă ; pribegie, butuci, bucată groasă de lemn prevăzuti
refugiu, timpul petrecut în pribegie. cu găuri, în care se prindeau în vechime
beden, corp, trup ; bucată de blană ; corp picioarele, mîinile sau gîtul celor torturaţi.
de fortăreaţă întărită. buzdugan, măciucă de fier folosită în vechime
beglerbei, guvernator de provincie. ca armă de luptă sau ca semn al puterii
beglerbeilic, funcţia beglerbeiului. domneşti.
bei, guvernator de provincie la turci ; cel
mai în vîrstă dintre şerinii tătari ; domnul
ţărilor române. c
beizadea, fecior de domn.
berat, act emis de sultan, conferind un pri· cacom, animal asemănător dihorului, cu
vilegiu oarecare. blană albă şi cu vîrful cozii negru.
beşii-aga, căpitan de beşlii. cadiu, judecător la turci.
beşlii, soldaţi turci de cavalerie ; corp de caftan, mantie lungă pe care sultanul o dăruia
călăraşi moldoveni care făceau serviciul înalţilor demnitari şi domnilor români,
de curieri şi erau sub ordinele marelui sau cu care domnii îmbrăcau pe boieri.
postelnic. caic, mică navă cu vele avînd pupa şi prora
bim başa, comandant peste o mie de soldaţi mai ridicate.
în armata turcă. caicciu, conducător de caic.
bina-emini, intendent, inspector de clădiri. caid, registru oficial, condica unei arhive ;
.biniş, manta boierească cu sau fără mîneci « a face caid » - a înregistra.
purtată de bărbaţi şi de femei. caimacam, locţiitor al domnului.
GLOSAR 743
caimacam-paşa, locţiitorul marelui vizir în erau doi cadiascheri, unul pentru Europa
lipsa lui din Constantinopol. (Rumelia) şi altul pentru Asia (Anatolia).
caimea, scrisoare, memoriu. căimăcămie, slujba caimacamilor.
calem, cancelarie, arhivă imperială ; funcţie, călăraş, ştafetă, curier, militar din cavalerie .
birou. cămară, odaie în care se păstrează alimentele :
calga, cel mai înalt demnitar tătar, locţiitorul cămara domnească, vistieria domnească.
hanului, care la moartea acestuia îi lua cămilar, conducător de cămile.
locul. căminărit, dare pe vasele cu vin în care se
ailga-sultan, titlul purtat de calga. vindeau bău turile spirtoa�e.
calpac, căciulă mare, sferică sau cilindrică, cărvăsărie sau carvasar a , birou vamal.
tivită cu blană scumpă, purtată de domni căsaş, om cu casă, căsătorit.
sau de boierii mari. cătane, soldaţi, în special soldaţi unguri sau
camătă, dobinda mare pe care o ia cămătarul. austrieci.
camerier, om de serviciu care se îngrijea de ceadir, cort.
camera de culcare şi de îmbrăcămintea cearcagiu, soldat din avangardă.
stă pinului. cearchifelec, sinonim cu părcan ; întăritură
camină, dare anuală pe băuturi spirtoase. de lemn, de obicei împrejurul taberei.
capi-eul, soldat de la curte. ceauş-uşier, curier sau aprod la turci ; la
capuchehaie, reprezentantul domnilor români români : căpetenie de surugii, căpetenia
la Constantinopol sau pe lingă paşii vinătorilor domneşti.
cetăţilor turceşti. ceauş de ogeac, căpetenia unui ogeac (corp
capuchehaialic, funcţia de capuchehaie. de seimeni sau de arnăuţi).
capudan-paşa, mare amiral la turd, avind ceauş- başa, căpetenia ceauşilor.
rangul unui paşă cu trei tuiuri. ceauş-başa-aga, titlu identic cu ceauş-başa,
capugi- başa, şeful capugiilor seraiului împă· căpetenia ceauşilor ; el purta grijă şi de
rătesc ; el era trimis în ţările române în captivii sultanului.
caz de mazilire a domnului sau de inau ceauşlar-chiatip, logofătul ceauşilor însăr
gurare a unei domnii noi. cinat cu dosarele afacerilor înaintate de
capugilar-buluc-başa, căpitan de capugii ai marele vizir tribunalelor.
seraiului sultanului. ceauşlar-emini, ofiţer de ,ceauşi în serviciul
capugilar-chehaiasi, chehaia de capugii, cel tribunalului de lingă marele vizir.
mai mare dintre capugi-başi ; el preda celenghiu, decoraţie militară turcească ce se
sultanului jalbele, iar la solemnităţi purta pe calpac : egretă în formă de
îndeplinea funcţia unui mareşal de curte. săbiuţă sau steguleţ, avînd penele împo·
capugiu, uşier la seraiul împărătesc. dobite cu mărgăritare sau cu diamante.
caraculac, titlul unui funcţionar ataşat pe cerdac, foişor sau pod de scînduri pe patru
lingă marele vizir sau pe lingă chehaia. furci înalte spre a putea vedea la o mare
caretă, trăsură de lux închisă. depărtare ; balcon la casele domneşti şi
casaba, orăşel sau tîrg. boiereşti ; pridvor la casele ţărăneşti.
casap, măcelar. chehaia, intendentul marelui vizir sau a l
casap-başa, şeful măcelărilor la turci, însăr unui paşă.
cinat cu cumpărarea vitelor pentru apro chehaia- bei, locţiitorul marelui vizir, însăr
vizionarea Constantinopolului. cinat mai ales cu afacerile interne şi
catargă, corabie mare şi lungă, servind de militare, avînd rangul unui paşă cu trei
închisoare, vîslaşii fiind sclavi sau con· tui uri.
damnaţi ; galeră. cheler, cămară de aprovizionare a imperiului,
cazaschier (cadiascher), mare demnitar turc, cum erau considerate de turci ţările
judecător militar ; în Imperiul otoman române.
74 4 CRONICA G H I CULEŞTI LOR
cherache (chereche), mantie de gală împo erau în trecere prin ţară, precum şi pentru
dobită cu fir de aur. armata turcească ln caz de război.
cherestea, material lemnos, întrebuinţat în conacciu, cel însărcinat c;u pregătirea cona
construcţii. celor.
chiatip, secretar, scriitor. conăci, a face popas, a se odihni.
c hindie, timpul zilei spre orele patru după contoş (contăş), haină lungă îmblănită pur•
amiază. tată de domni şi de boieri.
chinonic, cintare bisericească Hturgică. copil de casă, fiu de boier care servea ca paj
chirlagan, epidemie de ciumă. la curtea domnească.
chiuciuc-imbrohor, imbrohorul cel mic. cornărit, dare pe vitele cornute.
chiurci -başa, blănarul seraiului sultanilor ; corsac, blană de vulpe.
starostele blănurilor la români. credincer, om de încredere (la o curte dom·
ciocoi, strîngător de dări. nească) ; slujbaş cu rang de boierna�
ciohodar, slujbaş cu diferite atribuţii pe lingă crişmărit, impozit pe circiumi.
marele vizir sau pe lingă domn, în spe cucă, căciulă înaltă, uneori împodobită cu
cial avea în grija sa încălţămintea domnului. pene, pe care o purtau căpeteniile turceşti
cio hodar-agasi, intendentul garderobei sul- şi domnii români în timpul ceremoniilor.
tanului. eul, soldat, oaste.
ciorbagiu, odinioară comandantul unui regi cul-chehaiasi, locţiitorul lui ienicer-agasi,
ment de ieniceri, în cronică are sensul care avea grijă de tot ce privea infanteria
de notabil, primar de sat. turcească.
cirac, om de încredere, protejat sau omul cumbur, un fel de haină boierească.
casei cuiva ; slugă veche domnească sau cumerchiar, vameş.
boierească , ucenic. cumuci, populaţie de limbă turcă în Cau
cislă, repartizare proporţională a dărilor cazia.
făcută de obştea satului în raport cu cuniţă, văcărit de vară ; dare pe cai şi pe alte
averea fiecăruia. vite aduse de străini la iernat sau la
cişmea, fîntînă. păşunat în Moldova.
ciubucciu, slugă la curtea domnească care cupar, boier însărcinat cu u mplerea cupelor
curăţa, umplea şi aprindea ciubucul dom la masa domnească.
nului. cupărie, slujba cuparului.
c işlă, stînă, aşezare de păstori, unde se mulg curte, reşedinţa unui suveran ; reşedinţa dom·
oile sau vacile, în special aşezare de iarnă nilor români.
tătărească sau turcească.
cîzlar-aga, marele eunuc al seraiului împără
tesc. D
dacă, munca gratuită pe care ţăranul era

obligat s-o presteze în folosul stăpînului dajde (dajdie), dare, bir.
moşiei. dangalac, vagabond, om prost, fără căpătii.
cneaz, principe, şef al unei provincii din daraban, soldat de gardă ; soldat din pedes-
Rusia veche. trime cu plată.
cocon, fiu de domn sau de boier. dava, proces, judecată, ceartă.
codrean, cel care trăieşte pe lingă un codru. deli -başa, şeful gărzii domneşti, căpetenia
comis, boier care avea în sarcina sa grajdu - deliilor.
rile domneşti. delii, corp de călărime uşoară la turci.
combara, obuz, ghiulea. desetină, impozit de zece la sutii. din recoltă,
conac, loc de popas pentru găzduirea dom în special din recolta de la stupii de
nului sau a oaspeţilor de seamă care albine, zeciuială, dijmă.
GLOSAR 7 45
devlet, nume dat Imperiului otoman. fetva, sentinţa muftiului, indispensabilă la

devlet-aliie, înaltă împărăţie. turci pentru luarea unei hotărîri.
diac, grămătic, scriitor de cancelarie, copist, firman, ordin verbal sau scris din partea
cărturar. sultanului ; decret al Porţii în numele
dijmdrit, dare în bani care se plătea pentru sultanului.
stupi şi pent1·.i porci. foişor, pridvor, chioşc, cerdac.
divan, adunare, s „at domnesc, judecată ; sala foldrit, dare pe burdufuri de brînză.
în care se adunau membrii divanului. fregatd, vas de război cu trei catarge.
dfoan·efendi, secretarul sultanului sau al fumdrit, impozit pe coşuri e caselor.
marelui vizir ; secretar turc în serviciul furier, persoana care avea grijă de tainurile
domnului. osta� ilor.
dfoictar (divitar), cel care purta grijăde {urno, cuptor ; denumirea unei închisori din
călimările domnului şi de cele necesare Constantinopol.
scrisului.
di.:dar, comandant de cetate.
dova, rugăciune, urare.
dragoman, interpret, tălmaciu. G
dragomanat, funcţia dragomanului.
dragon, soldat din cavalerie care descăleca
cînd trebuia să lupte. galbeni, monedă .
galeră, corabie pusă în mişc11re de pînze Şi
dunanma, iluminaţie cu ocazia unui eveni·
ment important, a unei victorii ; flotă, de vîsle mînuite de sclav! sau de con·
escadră. damnaţi.
galion, corabie mare de război.
E
geamie, moschee, casă de rugăciune pentru
musulmani.
econom, persoană însărcinată cu adminis·
trarea unei instituţii sau a averii cuiva. gebegii, corp de trupe însărcinat cu paza
ectenie, rugăciuni scurte rostite de preot sau şi tranportul armelor şi muniţiilor de
de diacon în cursul serviciului religios. război.
efendi, domn ; titlul dat de turci persoanelor gelep, negustor turc care cumpăra oi din
civile. Ţara Rom � nească şi Moldova şi le vindea
eielet vezi aialet. la Constantinopol.
elci-paşa, ambasador turc într-un stat creştin . gephanea, arsenal, ierbărie, muniţii de război.
elciu, ambasador pe lingă Poartă ; sol, trimis.
geremea, gloabă, amendă.
emin, intendent.
gheligii, cei care vin.
epistasie, supraveghere.
eschiaşi, răufăcători turci. ghidigii, cei care se duc.
eunuc, bărbat castrat folosit la turci ca paznic ghionguli, voluntari turci.
al haremului la curtea sultanului. ghiulea, proiectil folosit la tunuri de tip
d„ a·nă ; acest titlu a fost
exaporit, secretar · vechi.
dat marelui dragoman Alexandru Mavro . ghiumbruc, (iumbruc), vamă.
cordat. ghiumbruc-emini, intendent de va mă.
F
ghiumbrucciu, vameş.
gloabei, amendă.
feregea, manta largă şi .deschisă dintr-un i:oştind, dare pe oi şi pe porci.
m11terial scump purtată odinioară peste gramată, scrisoarea patriarh u .
îmbrăcăminte. grdmdtic, scriitor de cancelarie, secretar.
51 -307
H hoget, act de proprietate, zapis.

hotinliu, locuitor al Hotinului.
haham, rabin ; persoana care taie vite ş i hrisov, document, act:
păsări la evrei după anumite prescripţii· husar, ostaş din cavalerie.
hain, răzvrătit, trădător. huzmet, slujbă, funcţie ; venitul unor dări ca
haini, a se răzvrăti. vinăritul, oieritul sau venitul ocnelor
hainlic, trădare, răzvrătire. şi al vămilor.
halea, î n serviciul, în activitate ; actual, în
timpul de acum.
hambar, magazie de grîne. I
han-ci şlasi, cişla hanului.
hanger, pumnal mare încovoiat. ial-agasi, comandant- de oşti tărăreşti.
hanlic, rangul de han. iali-chioşc, chioşc lingă mare.
haraci, tribut plătit Porţii de către ţările iarlic (ierlîc), ordin autograf din partea
române. hanului.
harem, încăperile rezervate femeilor musul iazigiu (iazegiu, iazagiu), secretar la cance·
mane ; totalul femeilor unui musulman ; laria marelui vizir sau la cea a hanului ;
soţia, fetele şi slugile domnului şi ale grămătic pentru actele turceşti.
boierilor. i bra, iertare reciprocă, act de învoială.
harem-chehaiasi, intendentul haremului. i chi-tuiuliu, paşă cu două tuiuri.
has-o :laliu, ofiţer din interiorul palatului. ici-ciohodar, ciohodar din interiorul pala·
hasechiu, soldat din garda sultanului. tului.
hatihumaium, act emanat direct de la sultan . i cioglan, paj din interiorul seraiului la
hatişerif, ordin emis de sultan către marii turci, copil de casă la curtea domnească.
demnitari otomani sau către domnii i edec, povodnic, cal de paradă.
ţărilor române şi purtînd autograful sul iedecciu, rîndaş împărătesc sau domnesc.
tanului. iedecli-wim, posesor al unui mic feud.
hatman, boier român avînd sarcina de coman· i enicer-agasi, (ienicer-aga), agă de ieniceri,
dant de oaste. comandantul ienicerilor, venind în rang
havalea, povară, greutate, corvoadă îndâto· imediat după marele vizir.
rire către Poartă, sinonim cu angara. ienicer-agalic, funcţia lui ienicer-agasi.
havalegiu, cel ce strîngea havalelele. ienicer-efendisi, intendentul ienicerilor.
havantop, bombardă. ieniceri, soldaţi pedeştri turci, recrutaţi
havuz, bazin, rezervor. mult timp dintre copiii creştini turciţi.
ha zna, fîntînă ; tezaur, vistierie. ierlîc, vezi iar! ic.
hazne-odasi, camera tezaurului. ihzar, mandat de aducere ; « a face ihzar »,
haznetar (haznatar), vistier.
a chema înaintea justiţiei.
ilam, sentinţă de judecată dată de un cadiu.
haznetar-aga, marele vistier al seraiului sul
imbrohor (imbrihor) comis împărătesc sau
tanilor.
al marelui vizir, care era trimis cu misiuni
hănie, demnitate de han al tătarilor ; ţara
politice, uneori ca să mazilească pe domni
cirmuită de han.
sau să dea învestitura noii domnii.
hechim-başa, primul medic al seraiului.
ipca, reînnoire de domnie, sinonim cu
hegird (egiră), era mahomedanilor, care mucarer.
începe cu fuga lui Mahomed din Meca . ipochimen, individ, persoană.
hirtie, foa'e personală de impunere fiscală, iscoadă, militar trimis în recunoaştere, spion ;
impozit plătit pe baza acestei foi personale. persoană însărcinată să facă în taină
hoge, dascăl turc ; preot sau predicator. cercetări în interesul cuiva.
GLOSAR 7 47
isnaf, corporaţie, breaslă. lipca-agasi, căpitan de lipcani.

itlac, act de a mnistie sau de punere în lipcan, curier tătar sau turc ; corp de trupe
libertate • recrutate din tătarii aşezaţi la Hotin.
. itlac· firman, firman de amnistie, ordin de litawă, tobă.
eliberare.
iumbruc, vezi ghiumbruc.
iureş, năvală. M
mansup, dregătorie boierească, funcţie înaltă.

'.i
mataragi-başa, subofiţer din suita unui paşă:
mali-mirie, vezi mirie.
fmprumută, împrumut forţat luat de domn
mavl, scos din funcţie ; boier scos din funcţie :
de la boieri.
corp de cavalerie format din boierii ieşiţi
din funcţie.
J mavli, a scoate din funcţie, a destitui.
măscărici, bufon.
jitnicer, (jicnicer), mare dregător care avea mehcheme, curtea de justiţie, tribunal.
grijă de magaziile cu grîne ale curţii mehmendar, conducător, care poartă grijă de
do mneşti. călătoria unei persoane.
jitniţă, magazie de grîne, hambar. mehterhanea (meterhanea), muzică militară.
jupineas.i, soţia unui boier, boieroaică, oră· mehtup, scrisoare oficială, mai ales din partea
şeancă. unui vizir.
mehtupciu, scriitor, secretar.
memlechet, ţară, în special Ţara Românească
K sau Moldova.
men:i:il, poştă cu cai, diligenţă ; curier, ştafetă.
kemen:i:, termen tătăresc pentru arcan. merhamet, vorbe de compătimire, de mîn·
gîiere.
L
mertic, tain, porţie de alimente.
merţd, măsură de capacitate pentru cereale.
- lacheu, servitor, fecior în casele marilor meş, un fel de cizmuliţe din piele subţire,
bogătaşi şi marilor demnitari (îmbrăcat fără toc, peste care se încălţau papucii
în livrea). seu cizmele.
lagungiu, soldat miner. metere:i:, loc întărit.
- lala, tutore, epitrop, care ţine locul de metoh , vezi mitoc.
părinte, pedagog, care se ocupă de instruc· minaret, turnul geamiei, din vîrful căruia
ţiunea tinerilor. hogea cheamă la rugăciune.
lav, negu�tori turci. mirie (mali-mirie), tezaurul public, fisc.
lefegiu, soldat mercenar. Misir, numele turcesc al Egiptului.
leftică (lectică), un fel de pat acoperit şi misirliu, ostaş egiptean.
închis din toate părţile ca un cupeu, mitoc (metoh), mănăstire mică condusă de
aşezat pe o targă şi purtat de cai. una mei mare ; locuinţă în afara unei
leilec-ciadir, cort. mănăstiri.
levenţi, soldaţi în marina turcească originari mir:za, nobil tătar ; căpetenia unei cete ostă·
din Levant, în special din Grecia. şeşti .
.Zimbd, iscoadă, spion ; « a prinde limbă » a mola, judecător turc în oraşe principale
lua prizionieri pentru a-i iscodi ; « a superior cadiului.
trimite limbă », a trimite iscoadă. morărit, dare pe mori.
748 CRONI CA G H I CULEŞT I LO R
mortasipie, zeciuială d e l a cîntărirea mărfu• ogeac, corp de ostaşi, în special ieniceri„

ritor şi taxă de la vînzarea vitelor şi dar şi se· meni şi arnăuţi ; casă, familie.
mărfurilor. orbei, înalt demnitar tătar.
mucarer, reînnoire în domnie ; birul plătit orta, regiment de ieniceri.
Porţii cu acest prilej. ortac, lagăr, cort ; loc pe cîmpie pentru
muchemea, conferinţă.
şederea ciobanilor şi adăpostirea oilor.
muftiu, şef religios mahomedan şi judecător
otac, lagăr sau cort î mpodobit.
superior.
muhadit, inginer hotarnic.
muhafiz;, comandant al unei cetăţi.
M uharem, prima lună din calendarul turcesc. p
m11mbaegi-aga, trimisul Porţii care se ocupa

de cumpărarea de grîne şi de oi, precum pacea, partea de jos a piciorului la samur
şi de transportul lor la Constantinopol. sau la alte animale cu blană.
mumbaşir, slujbaş însărcinat cu încasările ş i paia, funcţie înaltă.
executările fiscale. palancd, întăritură făcută din trunchiuri de
musaadea, autorizare, permisiune.
copaci înfipte în pămînt.
musaip, om de încredere al sultanului.
panţir, soldat îmbrăcat în zale.
muvela, judecător în serviciul muftiului.
parapon, supărare, necaz, ciudă.
paşa capusi (paşa-capisi), reşedinţa marelui
N vizir la Constantinopol ; palatul unui paşă
în provincie.
naimea, scrisoare oficială. paşalic, pro· incie guvernată de un paşă.
naip, judecător inferior, locţiitorul unui pdrcan, întăritură făcută din bîrne şi scînduri,
cadiu sau mola. sinonim cu cearchifelec.
namaz;, rugăciune prescrisă turcilor. pecetluit (pecetă), hîrtie purtînd pecete pen·
nart, preţ hotărît de stăpînire pentru alimente tru dare.
şi alte lucruri.
peşcheş, plocon oferit sultanului şi înalţilor
natir, comandant al unei cetăţi turceşti de
demnitari, în special de domnii români
lingă Dunăre.
la bairam.
nemeş, nobil din clasa stăpînitoare a Tran·
pirpiriu, om lipsit de avere, scăpătat.
silvaniei.
nisangi, mare demnitar turc însărcinat cu pisar, secretar grămătic.
desenarea monogramei imperiale pe fir. pircălab, căpitan de ţinut.
mane. Poartd, cancelaria sultanului.
nisangi- başa, secretar de stat. pogonărit, dare pentru fiecare pogon cu plan-
nitam, organizare. taţie de vie.
nogai, trib tătăresc originar din regiunea polc, regiment.
Donului.
polcovnic, c omandant al unui polc, colonel.
nuredin, înalt demnitar tătar.
pomoşnicov, soldat miner.
porucic (parucic), vechi grad militar, cores·
o
punzător locotenentului de astăzi.
potor, veche monedă.
oba, cort portativ la tătarii nogai. povodnic, cal de paradă.
oiaie, adăpost de vite pe cîmp sau într-o prisdcărit, dare care se plătea pentru stupi.
pădure. primi eh er, asi tcntul episcopuh1i la slujbă.
GLOSAR 7 49
R s
Tahtivan, slujbaş al curţii domneşti care avea sachelar, grad în ierarhia preoţească.
grijă de rafturi şi de cele trebuincioase saingiu, turc trimis să strîngă beilicul sau
cailor domneşti. oieritul din ţările rom îne.
Taia, denumirea supuşilor creş·ini din lmpe· saivan, cort deschis.
riul otoman ; în special poporului din salahor, la turci, rang inferior al imbroho·
Ţara Rom lnească şi din Moldova, supus rului ; la români, comis domnesc sub
Porţii şi dator a-i plăti un tribut anual ; ordinul rahtivanului ; săteni scutiţi de
ţară sau ţinut supus Porţii. dări şi însărcinaţi cu întreţinerea drumu·
rilor şi cu repararea cetăţilor turceşti.
Ramnan, a 9-a lună a anului mah omedan,
salcol-agasi (solcol-agasi), comandant al arip:i
după care vine bairamul ; postu l mahome·
stingi din armata turcească.
dan care ţine o lună.
sali, plută, bac.
Tddvan, trăsură de lux închisă, trasă de mai
samur, animal carnivor cu blană preţioasă.
mulţi cai.
sangiac (sangeac), steag ; diviziunea adminis·
Tdmăşiţă, sumă neîmplinită dintr· o datorie,
strativă a unui paşalîc.
în special suma rămasă de la perceperea
sangiac-şerif, steagul sfint al lui Mahomecl.
unei dări.
satîraş, ciohodar din garda domnească care
t"dsură, adaos la imp ozit, destinat pentru servea mai mult la alaiuri.
plata cuvenită slujbaşilor. săcăluş, tun mic primitiv.
Rebi ul-ahir, a 4-a lună a anului mahomedan. scatulcă, cutie în care se păstrează lucruri
Rebiul-evel, a 3 -a lună a anului mahomedan. de preţ.
Techiab-caimacam, locţiitorul sultanului în schelă, port pe malul unui fluviu ; tirg, piaţă
lipsa marelui vizir pornit într-o expediţie. pentru desfacerea mlrfurilor.
f'echiptar·agasi, înalt demnitar al seraiului, schemne-agasi, înalt demnitar turc, unul din
care ţinea scara calului cind încăleca sau fruntaşii capugii ai seraiului ; el era îmăr·
descăleca sultanul. cinat cu înscăunarea noilor domni rom3ni.
recipospolită, nobilimea polonă, curtea sau schevofilax, preot însărcinat cu păstrarea

suita regelui polon, consiliul suprem odoarelor bisericeşti.
al statului polonez. scutelnic, acela care era scutit de anu mite
Regep, a 7 -a lună a anului maho medan. dări către stat în favoarea boierului
stăpîn al scutelnicului respectiv.
t"eimentar, co mandant de regiment, colonel.
seamă, socoteală.
reis·efendi, veche denumire a ministrului de
sebepi-tahrir, proces-verbal motivat.
externe turc, care era şi şeful divanului
secretar de taină, aşa se numea marele drago·
î mpărătesc.
man.
rigia!i, înalţi demnitari turci.
Sefer, a 2-a lună a anului mahomedan.
rfs, animal sălbatic carnivor asemănător cu
seim, sfat ; nume pe care îl poartă parlamen·
pisica sălbatică, cu blana roscată avînd
tul polonez.
pete negre.
seimeni, corp de infanterie, care alcătuia garda
rohmistru (rotmistru), căpitan de cavalerie. curţii domneşti ; căzărmile lor erau între·
t"ubea, monedă turcească de aur. buinţate şi ca închisoare.
rublă, monedă rusească. selamllc, încăperile din palatele înalţilor dem·
ruptă, dare personală. nitari turci sau de la curtea domnească
f'uşfet, plocon, dar de mituire. destinate bărbaţilor.
750 CRONICA G H ICULEŞT I LOR
serai (sarai), palatul sultanului sau al unui ş

demnitar turc, al domnilor români şi al
agenţilor lor la Constantinopol. Şaaban, a 8-a lună din calendarul mahomedan
seraschier, comandant suprem al armatei şadirvan, fîntînă arteziană.
turceşti. şah, parafă ; titlul regelui Persiei.
seraschier-paşa, ministru de război. şahingi-başa, căpetenia '\<Înătorilor de şoimi.
seraschier-sultan, comandant suprem la tătari. şart, articol, pont dintr-o convenţie.
seraschierlic, demnitatea de seraschier. şatîr, ciohodar din garda de onoare a marelui
serasir, stofă ţesută cu fir, brocart. vizir.
serdar-ekrem, comandant suprem militar. şătrărie, funcţia de şătrar.
serdengheşti, corp de voluntari turci care şeih, predicator.
mergeau totdeuna în fruntea oştirii hotă · şenlic, manifestaţie publică cu salve de puşti
rîţi să învingă sau să moară . şi de tunuri.
serpengea, numele popular al antraxului. şerin-bei, şeful şerinilor.
Seval, a 10-a lună din calendarul mahomedan. şerini, o ramură a tătarilor din Crimeea.
sfert, dare plătită pe un trimestru. ştafetă, curieri special.
sfeterisi, a sustrage, a însuşi ceva prin mijloace
incorecte.
sili htar (silictar), înalt demnitar din interiorul T
seraiului care purta sabia sultanului.
silihtar·aga, primul mareşal al seraiului. tabie, redută, bastion întărit.
singep, blană uşoară de jder. tabulhana, muzică militară.
slim, cercetare, dezbatere, discuţie. tacim, harnaşament.
slujitor, oştean în slujba domnului ţării sau tagmd, totalitatea unei categorii de persoane.
a unui boier. tahmis, dare anuală de la fiecare cafenea. .
sof, materie de lină fină de Angora. tahsil, socoteală , calcul.

sofa, divan de odihnit. taht, scaun împărătesc.
solărit, dare asupra transportului sării. tahvil, mandat de plată , obligaţiune.
spahiu, călăraş turc. taifa, suită de oameni, ceată .
spangd, sr adă. tain, porţie de alimente ce se dă unui ostaş ;;
spătărel, boiernaş ostaş. pensie alimentară.
staroste, guvernator de cetate ; conducător al talhîs, raport al marelui vizir către sultan
unei b resle. pentru numirea sau înlocuirea unui domn.
stăreţie, locuinţa sau cancelaria stareţului sau tamburd, chitară.

stareţei unei mănăstiri. taxildar, perceptor de dări.
steag, u nitate militară care avea un steag al tefter, registru, condică.
ei ; vezi şi bairac.
tefterdar, ministru de finanţe.
stepenă, treaptă , rang. telal, crainic, strigător public.
temasuc, act oficial prin care se recunoaşte
sucman, postav gros de lină albă ; haini
o datorie.
ţărănească lungă.
tersana, arsenal de marina.
sucman-apdresc, sucmanul pe care îl purtau
tersana-emini, inspector al flotei.
aparii, adică aducătorii de apă.
tertip, plan, proiect, uneltire.
sulf, Învoială , înţelegere definitivă.
tesalut, năvălire agresiune.
sultan, tătăresc, principu casei domnitoare teslim, predare ; «a face teslim», a preda.
purtau titlul de sultani. testament, dispoziţie scrisă dată de domo.
surghiun, exil. teşcherea, adeverinţă, foaie de drum.
surghiuni, a exila. tetbir, sfat, plan.
GLOSAR 75 1
tevabiu, suită. uşur, dijma produselor pe care o plăteau

timarliot, spahiu care are în posesia sa un tătarii pentru pămîntul arat în Moldova.
timar (feud militar).
V
timerhane, casă de nebuni.
tiptil, schimbat de haină spre a nu fi recu-
noscut ; travestit. valide, titlu purtat de mama sultanului
tomos, act oficial. turcilor.
valiu, guvernator general al unei provincii.
topc i - başa, inspectorul artileriei.
văcărit, dare care se plătea pentru vite.
topciu, tunar, soldat de artilerie.
văd: ărit, dare care se plătea pentru vii.
treapăd, răsplată dată unei persoane trimise
vătaf, căpetenie de oşteni, conducător al
ca să încaseze bani sau să aducă pe cineva
unui grup de dregători sau de oşteni ai
pentru a fi judecat.
domniei.
tropar, scurtă cintare bisericească.
vilaet, provincie guvernată de un valiu.
tufecciu, puşcaş, numele lefegiilor de la
vizir, numele înalţilor demnitari ai cu1 ţii
1 garda domnească.
otomane.
1 ui, steag făcut din · două sau trei cozi albe vizir·azem, titlul marelui vizir.
de cal, atîrnate de o lance cu semiluna vizir-chehaiasi, agentul marelui vizir.
în vîrf, semn al puterii celui care îl purta. vi zirat, sarcina şi demnitatea de vizir.
turban, broboada de tulpan cu care turcii voli ntir, ostaş angajat de bună voie.
işi înfăşoară capul.
turnagi-başa, ofiţer superior de ieniceri.
z
tutunărit, dare p e tutun.
zabit, căpetenie militară.

zaherea, provizii, hrană pentru oameni şi
Ţ vite.
zaim, posesorul unui feud cu un venit mai
ţigănărit, dare care se plătea pentru ţiganii robi. mare.
zamca, întăritură, fortăreaţă, cetate.
zapciu, căpitan, agent executiv.
u
zapis, act, înscris.
zapt, stăpînire, posesiune.
ugeret, taxă de plată pentru caii de poştă, zerdava, jder.
chirie. zlot, monedă.
ulema, membru al clerului turc, teolog, om zlotaşi, slujbaşi care încasau dările.
învăţat. zorba, răscoală, revoltă.
urdie, tabără turcească sau tătărească. zorbale, rebeli, răzvrătiţi.
uşer, slujbaş al curţii domneşti cu rang boie zorbalîc, răscoală, revoltă, sinonim cu zorba.
resc. zulumat, asuprire, nedreptăţire.
INDICE DE PERSOANE, DE LOCURI ŞI DE LUCRURI
A valiu de Bosnia, numit paşă de Bendcr

- 527 ; trecerea lui prin Moldova - 527,
A baza-efendi, muftiu - 1 4 1 . 529 ; numit paşă de Vidin - 567.
A baza Ioan - 51. A bdulah-paşa, mare vizir - 6 1 5 , 635.
A bdi-paşa, seraschier d e Bender ş i d e Hotin A bdulah-paşa, mare vizir, mazilit - 725.
- 163, 173, 175, 233, 239, 253 ; îmbracă A dam, mănăstire, jefuită de Vasile Ccaurul
cu caftan pe Nicolae Mavrocordat - 1 85 ; - 20 1 .
mutat de la Hotin în Egipt - 185 ; mutat A dam, sluger, trimisul lui Ioan Mavrocordat
din Egipt la Hotin - 229, 23 1 . la hanul Crimeei - 5 9 1 .
A bdil Mumin-bei - 2 1 7 . A dam Vasile, agă - 1 2 1 .
A bdul Cazi-aga, iscăleşte hogetul tătarilor A dăl bei Caigan, iscăleşte hogetul tătarilor
- 303. - 303.
A bdulah, ciohodar al marelui vizir - 545. A dăl Gherei, sultan al tătarilor - 265, 269,
A bdulah-aga, ienicer-agasi - 383. 2 7 1 , 273, 283, 285, 329, 339 ; răzvrătit
A bdulah-bei, ici-ciohodar, aduce firmanul de
împotriva hanului - 265, 267.
mazilire al lui Grigore Ghica - 539.
A delswan, regimente lituaniene de călărime
A bdulah-bei, mare imbrihor împărătesc - 5 7 1 .
A bdulah-paşa, fiul marelui vizir Chiupruli, din - - 37.
moartea - 365. A djud, localitate, negustori din - prădaţi
A bdulah-paşa, tefderdar, numit mare vizir de austrieci - l '.n.
- 7 19, 725 ; cercetează plîngerea boierilor A drianopol (Edeme) - 15- 19, 83, 85, 1 29,
munteni împotriva lui Constantin Raco 1 35, 1 49, 1 6 1 , 1 67, 1 69, 183 ; passim ;
viţă - 723 ; mazilit şi surghiunit la Hios, zorbale la - - 55 ; ciumă la - - 427 ;
729. incidente pricinuite de ieniceri la intrarea
A bdulah-paşa Muhsinoglu, valiul Bosniei, se ambasadorului rus la - - 5 13.
raschier - 27 1 , 275, 277 , 279, 283, 323, 4 1 7 ,
aga-capusi - 327.
şi
529 ; cu oastea turcească la Ismail - 273 ;
agă, de darabani - 97 ; de lipcani, prins
se întoarce la cetatea Niş - 275 ; făcut
agă de ieniceri - 325 ; cirmuitor al Ben decapitat de turci - 1 09.
derului - 527 ; numit mare vizir - 395, Agapet, zaraf - 577.
397 ; cinsteşte pe moldoveni pentru vitejia agia, veniturile - - 705.
lor - 409 ; merge împotriva cetăţii Ozu, A hmed, omul lui casap-başa - 283.
409 ; se întoarce la Constantinopol - 4 1 1 ; A hmed, paşă de Bagdad - 353, 363, 365.
A hmed, sultan al turcilor, fratele sultanului Alexandru, căminar - 225, 233.

Mustafa - 1 9, 45, 55, 63, 85, 1 83, 3 1 7 ; A lexandru, principe , palatul lui de Ia Belgrad.
fost sultan - 327, 34 1 ; scrisoare către - 437.
ţarul Petru - 83-87, răzvrătire împo Alexandru, secretar de taină, vezi Mavro
triva lui - 3 13, 3 1 7 . cordat Alexandru.
A hnzed-aga, mumbaegi, împrumută bani dom Alexandru Exaporitul, vezi 1itavrocordat
nului Moldovei Constantin Duca - 1 85. A lexandru.
A hmed-paşa , caimacam Ia Constantinopol - A lexandru lliaş, domn al Moldovei - 53.
433. A lfendiel, polc de dragoni din - - 37.
A hmed-paşa, mare vizir - 19. Ali, agă a sultanului tătarilor - 22 1 .
A hmed-paşa, nepotul lui Chiupriuliu, alungă A li, mîrza - 473.
pe austrieci din Niş - 409. A li, şeih - 577.
A hmed-paşa, nisangi, numit mare vizir - 4 9 1 , A li, paşă de Misir - 5 19.
50 1 ; încearcă s ă mute p e Grigore Ghica A li, paşă de Ozu - 27 1 .
din Ţara Românească - 497 ; aprobă tre A li-aga, luptă alături d e Mihai Racoviţă
cerea ţinutului Hotin Ia lipcani - 50 1 , şi este ucis de cătane - 2 1 3, 2 1 5 .
503 ; relaţii c u Mihail Racoviţă - 53 1 ; A li-aga, capugilar-bulucbaşa - 63 1 .
mazilirea, exilarea şi confiscarea averii lui A li-aga, ginerele lui Abdi-paşa, mumbaşir -
- 573. 233.
A hmed-paşa, valiu de Bagdad - 365. A li-aga, iali-agasi - 267.
A hsa, localitate - 85. A li-aga, intendentul hambarului împărătesc
A idin, localitate - 573, 583 ; valiu de - Ia Ţuţora - 203, 209.
- 575. A li-aga, numit nisangi-başa - 7 19.
A ivan-Sarai - 553, 7 1 9. A li A liaroglu, mîrza, trimis cu tătari la
A ivaz .Uelzmed-paşa, ceauş-başa, numit cai Galaţi - 469.
macam la Constantinopol - 365 ; paşă de A li-bei, capugi-başa, fiul lui Abti-paşa, mazi
Vidin şi seraschier, cucereşte Orşova Veche leşte pe Mihai Racoviţă - 239, 253.
- 4 1 5 ; urmăreşte oştile imperiale dincolo A li-efendi, agă, orînduit pentru pricina Ho
de Mehadia - 4 1 5 ; mare vizir - 433, 479, tinului - 499, 503, 505 ; se ocupă de cata
491 ; întoarcerea lui la Constantinopol - grafia lipcanilor de la Hotin - 503, 505 �
491 ; mazilirea - 49 1 , 5 0 1 . relaţiile lui cu Grigore Ghica - 503.
A k-serai, stradă unde s e aflau cazărmile A li-paşa, mare vizir, fratele lui labia-bei -
ienicerilor - 325. 353.
A kke rman - 265, 443, 529;vezi şi Cetatea A lbă . A li-paşa, nisangi-başa, numit mare vizir -
alai, domnesc - 137, 35 1 , 477, 677, 697, 729.
707, 727 ; împărătesc - 1 9 1 ; pentru pri A li-paşa, caimacam mare vizir - 1 69, 1 85 ,
mirea solului polon - 235. 2 17.
albanezi - 327, 403.
A li -paşa A btipaşoglu, căpetenia oastei tur
. ceşti - 433 ; nu mit cîrmuitor al Belgra
albine, dare pe - - 353.
A lexandri, postelnic, vechil al Moldovei la dului - 437 .
j udecata cu tătarii - 303. A li-paşa Ciorlu, mare vizir - 5 1 , 85 ; mazi
A lexandri, uşier, trimis în întimpinarea ha lire - 63.
nului Mengli Gherei - 4 3 1 . Ali-paşa Hechimoglu, vezi A li-paşa Hechim
A lexandria, patriarhia, împovărată d e dato zade.
rii - 187 ; mănăstiri închinate - 1 87, 189. A li-paşa Hechimzade (Hechimoglu), mare
A lexandru, al treilea logofăt, trimis de Grigore vizir - 347, 373, 585, 595, 63 1 , 633 ;
Ghica la generalul Vadănyi - 405. numit prima dată mare vizir - 345 ; m a-
INDICE 755
zilire - 363 ; valiu de Bosnia - 435 ; be A paji, principe al Transilvaniei, atacat de
glerbei al Anatoliei - 573 ; mare vizir a Kemeni Ianoş - 247.
doua oară - 57 1 , 573 ; bei al Egiptului Apenmann, pol-polcovnic suedez - 39.
- 573 ; intrarea cu alai la Constantino Apostol Gheorghiţă, mare paharnic, marc vis
pol - 575 ; mazilire - 583 ; paşă de Dris tier, căpitan de codru - 57, 63, 1 53, 1 93 ;
tra, izgoneşte pe lazi din Moldova - 63 1 ; închis la lefegii - 7 1 ; eliberat - 73 ; plîn
mare vizir pentru a treia oară - 7 1 7 ; gere la Constantinopol împotriva lui Ni
mazilit şi exilat la Tenedos - 7 1 9 . colae Mavrocordat - 83, 1 29 ; pleacă cu
A lioglu, iscăleşte zapisul dat d e tătarii nogai Dimitrie Cantemir în Rusia - 1 1 7 .
domnului Moldovei Grigore Ghica în aprozi, vătafi d e - - 65 ; trupe formate
1 729-309. din - - 275.
Alistarh, vezi A ristarh. Apus - 5 49 .
A miras A lexandru, vel uşier - 20 1 , 2 1 3, 303 ; A rabat - 403.

interpretul lui Carol al XII-iea - 2 1 7 ; A rabia - 85.
cunoscător al limbii turceşti - 293. A rapu, proprietar al satului Costeşti - 44 1 .
Ana, vezi Racoviţă A na. Ardeal, vezi Transilvania.
A na lvanova, ţarina Rusiei - 355, 357, 393, A rgetoianu, N. - 725.
561 ; moartea sa - 507 ; politica Turciei arhiepiscopi, de Cracovia - 355 ; de Ohrida
după moartea sa - 5 1 5 . - 69.
Anastase, vornic - 1 1 9 . arhierei - 18 1 , 339, 377, 553, 555, 557 ;
Anastasia, vezi Ghica A nastasia. darea - - 353 ; participă la şedinţele
Anastasie, egumen al mănăstirii Hangu, se sinodului Moldovei - 625.
judecă cu soţia lui Ilie Cantacuzino pentru A ristarh, fiul marelu i spătar , al doilea logo
nişte sate - 1 89. făt, numit mare comis - 733.
·
A nastasie, vătaf de copii - 44 1 . A ristarh (Alistarh) . mare comis, mare spătar,_
A natolia - 85, 1 7 1 , 5 1 9, 527, 527, 567, 57 1 , mare vistier - 369, 58 1 , 587, 637, 675,
573, 583, 7 1 7 ; robi moldoveni î n - - 2 1 5 . 733, 737.
A ndrei, ciubucciu - 429. A ristarh, stolnic, numit ban - 459.
A ndrei, protomedic - 735. A ristarh Iordachi, mare uşier, pleacă cu
A ndrei, secretarul generalului Mi.innich - 45 3. Dimitrie Cantemir în Rusia - 1 1 7.
angarale, pentru Hotin 1 87 . A ristarh Manolachi - 1 9 1 .
A nglia - 177, 297, 5 1 5 ; ambasadorul - la A ristotel, filozof grec - 729.
Constantinopol - 297 ; mijloceşte pacea A rmacli, rîu - 495.
între Turcia şi Rusia - 393 ; regele A rmagiu, serdar, întîmpină pe han şi îi oferă
sprij ină pe Maria Tereza - 5 15 . daruri din partea lui Constantin Mavro
Antioh vodă, vezi Cantemir A ntioh. cordat - 36 1 .
A ntiohia - 85 ; patriarh de - - 603. armaşi, trupe formate din - - 275.
A nton, baş-ciohodar, trimis de Grigore Ghica armaşia mare, veniturile - 705.
la Constantinopol - 321 ; întors din Con armeni, negustori - 453.
stantinopol - 323. A rmenia mare - 85.
A ntonie, al treilea comis, prins de austrieci A rnăut-Chioi, sat lingă Adrianopol - 17, 1 29,.
- 1 97 ; eliberat - 2 1 1 . 285.
A ntonie, mitropolit al Moldovei - 32 1 , 339, A ron-vodă, cîmpul - 439 ; tătarii la - -
347 ; pleacă cu generalul Mi.innich - 203 ; mănăstire - 95.
455 ; trece în Rusia, caterisirea sa - 48 1 , A rslanai, mîrza, din neamul Oracoglu, serdar
483. al oştirii tătăreşti - 2 1 1 , 2 1 3 ; pîrît la
A ntonie (din P opeşti), fost domn al Ţării Poartă de Mihai Racoviţă pentru j afurile
Româneşti - 249. şi robirile făcute în Moldova - 2 1 5.
756 CRON ICA G H I CULEŞT I LO R
artileria, rusă - 4 5 1 ; suedeză - 33. / în Moldova - 193 ; ocupă mănăstirea Ca

arzihal, dat sultanului împotriva lui Ioan şinul şi cetatea Neamţului - 197 ; repară
Mavrocordat - 579. cetatea Neamţului - 197 ; ocupă mănăsti
arzmahzar, al moldovenilor către han - 627- rea din Focşani - 197 ; robi - luaţi de
629 ; către împărăţie şi han - 639 ; al M. Racoviţă - 2 1 1 ; ocupă cetatea Timi
boierilor munteni prin care cer domn pe şoara - 1 95 ; ocupă Belgradul - 2 1 9 ; că
Scarlat Ghica - 65 1 ; trimis de boierii lăreţi - robiţi de turci - 221 ; iau de
munteni sultanului - 659, 66 1 , 663 ; tri la turci Belgradul, Timişoara şi Oltenia
mis la Constantinopol împotriva lui Con - 225 ; tratative de pace la Carloviţ -
stantin Racoviţă - 723. 253 ; luptă cu prusacii - 509 ; vezi şi
A sia Mică - 85. nemţi.
A slan, boier moldovean, unelteşte cu austrie autorul cronicii, însoţeşte pe Gr. Ghica la
cii împotriva lui Mihail Racoviţă - 197. Constantinopol - 547.
A slan, mîrza, fiul lui Iusuf-bei - 47 1 , 473 ; avaet, al Moldovei către han - 629.
iscăleşte zapisul dat de tătarii nogai dom A vaschioi, sat - 637.
nului Moldovei Grigore Ghica în 1 729 - A zac, cetate - 27, 1 1 1 , 1 17, 43 1 , 569 ; paşă
309. de - - 1 63, 297 ; oştile ruseşti împo
A slan Gherei, hanul tătarilor - 627. triva - - 379, 381 ; cucerită de ruşi -
A slanoglu, iscăleşte zapisul dat de tătarii 38 1 .
nogai domnului Moldovei Grigore Ghica A zqmet Gherei, sultan - 331 ; c u trupe tătă
în 1 729 - 309. reşti în Transilvania - 2 19.
aspri, monedă - 489. A zametoglu, iscăleşte zapisul dat de tătarii
A t-meidan, piaţă la Constantinopol - 327. nogai domnului Moldovei Grigore Ghica
ataman, al cazacilor de la Don - 477 ; pri- în 1729 - 309.
meşte poruncă să atace tabăra lui Grigore A zov, vezi Meotis.
Ghica - 457.
A tif-efendi, tefderdar, îndepărtat din Constan- B
tinopol - 575.
atlaz, stofă - 1 37. Baba Rea, localitate - 137.
Babadag, localitate - 2 5 1 , 283, 383, 387, 39 1 ,
393, 4 9 1 , 63 1 , 681 ; seraschierlîcul din
A tmance-paşa - 467.
A ugust, brigadier - 29.
- 59 1 .
A ugust al II-lea, rege al Poloniei - 59, 1 49,
Babi-humaium - 325, 549.
1 67, 2 17 ; încoronare - 355 ; susţinut de
Babilon, localitate - 85, 353.
partida Wisznowiecki - 355 ; moartea -
Bacău, oraş - 1 49, 1 55, 1 65 ; ţinut, 2 1 2,
355.
2 1 5, 4 0 1 , 477.
A ugust al III-lea Frederic, fiullui August Bacceserai, oraş, ruşii cuceresc - - 381 .
al I i-lea, elector de Saxa apoi rege al Bagdad, localitate - 353 ; paşă de - - 363 ;
Poloniei - 355, 357. valiu de - - 365 .
.aur, confiscat de la Iacup armeanul - 65 1 . Bahlui, cîmpia - 95, 97, 1 15 ; iaz - 235 ;
A ustria - 395, 509, 5 1 1 , 523 ; război cu rîu -205, 405, 45 1 , 473 ; poduri peste -
Franţa - 355 ; încheie pace cu Î mpărăţia - 205, 54 1 , 679 ; tabăra lui Dimitrie
otomană - 461 ; tratate şi convenţii în Cantemir lîngă - - 93.
cheiate cu Turcia şi Rusia - 5 1 5 ; mijlo Bahri-aga - 2 19.
ceşte pentru împăcarea ruşilor cu turcii Bahrizade, harem-chehaiasi al marelui vizir,
- 393 ; casa de - - 507, 509, 5 1 5. trimis în Moldova - 7 1 1 .
.austrieci (nemţi) - 59, 407, 409, 4 1 5, 437 ; bairam-peşcheş, al Moldovei - 1 3 1 , 133 ; al
incursiunile - în Ţara Românească şi Ţării Româneşti - 247.
I N D I CE 757
bairamlîc, banii - - 1 29. băjenie, băjenari - 99, 107, 1 1 5, 1 2 1 , 137,

Balasachi Dumitraşcu, agă, nemulţumiri îm 2 1 1 , 269, 275, 40 1 , 457, 479, 485.
potriva lui - 585, 66 1 . Băjescu Iordachi, decapitarea lui - 663.
Balata, cartier l a Constantinopol -
561. Băleanu Grigorie, biv vel vornic - 193.
Balica, biserică., zidită de Balica, hatman al Bălţă/eşti, sat al mănăstirii Hangu - 189.
lui Gheorghe Ghica - 205, 207, 27 1 , 29 1 . Bănariu, mare căpitan, sfetnic al lui Dimitrie
Balica, hatman, ctitorul bisericii Balica din Cantemir - 93.
Iaşi - 29 1 . bănia, veniturile -
- 705.
Balş Constantin, medelnicer - 405 ; bătut în bărbieri, români la Constantinopol - 659.
faţa cortului divanului - 409 ; numit vor Bărboşi, moşie a lui Ştefan Luca, vistier ,
nic - 675. cumnat al lui Ioan Neculce - 147.
Balş Ioan, mare ban, mare vomic - 153, Bechir-aga, om împărătesc - 1 2 1 , 1 23 ; cai-
193 ; fiica sa căsătorită cu Constantin, macam al Moldovei - 1 25.
fiul lui Brincoveanu - 1 8 1 . Bechir-paşa - 389, 567, 575.
Balş Iordachi, numit mare ban - 587. Beci, vezi Viena.
Balta Dorohoiului - 44 1 . bedenuri, distruse la Constantinopol - 701 .
Baluc-Hana - 60 1 . Behri-aga, trimisul Porţii ln Franţa - 2 1 9 .
bani, monedă - 25 ; lipsă. de numerar la Bei, mîrza, din neamul Orumbetoglu - 2 1 t .
Constantinopol - 603 ; boieri din Moldova 2 1 3 ; pîrît la Poartă de Mihai Racoviţă
trimişi la Constantinopol ca să împrumute pentru jafurile şi robirile făcute în Mol
- - 605 ; egumenii împrumută -
- 625 ; dova -
215.
Mihai Racoviţă împrumută - - 649 ; - Bei Mîrzaoglu, iscăleşte zapisul dat de tătarii
trimişi din Moldova pentru demnitarii nogai domnului Moldovei Grigore Ghica
Porţii - 633 ; - birului - 1 29 ; -domneşti în 1729 - 309.
luaţi de austrieci - 197 ; - însuşiţi de Bekerski, polcovnic, în slujba regelui Carol
banul Sava şi de Iordachi Cantacuzino al X I I-iea - 153 ; sol la Poartă - 2 1 7 .
- 63, 639, 64 1 ; - ai mucarerului - 607, Belgrad, cetate, ţinut -
7, 85, 415, 43 1 , 433,
635. 435, 437, 443, 481 , 570 ; cucerită de austrieci
Banio, închisoare la Constantinopol - 561 . - 2 1 9, 22 1 , 223 ; cucerită de turci - 43 1 ,
Barbaria - 85. 433 ; tabăra otomană d e l a - - 449 ;
Barnovschi Miron, ctitor al mănăstirii Hangu pacea de la - - 463, 469, 5 1 1 , 569.
- 1 89.
Bender, cetate, ţinut - 7, 23, 45, 47, 5 1 , 53,
Basarab vodă, vezi Brîncoveanu Constantin.
59, 7 1 , 81, 9 1 ; passim ; Carol al XI I-iea
Basarab Constantin, vezi Brîncoveanu Con-
la - - 45 ; Stanislav Lesczynski la -
stantin.
- 167 ; tătari la -
- 1 7 1 ; generalul
Basarabia - 23 1 , 329.
Esterhazy la -- 225 ; revizuirea j ude
Başotă, vei vistier - 63.
căţii tătarilor cu Moldova la - - 33 1 ;
Bator, mîrza, iscăleşte zapisul dat de tătarii
Grigore Ghica cere ajutor de la seraschie
nogai domnului Moldovei Grigore Ghica
rul -
- 403 : tabăra turcească de la -
în 1729 - 309.
- 425 ; Munnich porneşte asupra - -
Baturina, cetate, scaunul lui Mazeppa 25 ; -
457 ; hotarnicii la -- 49 1 , 493, 35 1 ;

cucerită. şi arsă de Menşikov 27. -
Rom ianţiev la .
- 495.
Baur, general, în slujba lui Petru la Poltava
- 29, 33. benderli i . locui tori ai Benderului - 233, 633,
Bavaria, electorul -
- 5 1 5 ; electorul de - 69 1 ; sate luate de înapoiate Moldovei
şi moştenirea casei de Austria -
507. -
233 : ocupă un loc în Moldova - 28 1 .
băcani, persecutaţi la Constantinopol - 575. Bercseny, general - 2 1 9, alungat din Tran
qăi, distruse de cutremur la Con.;tantinopol - silvania - 223.
701. Berezeni, localitate - 9.
.7 5 8 C RON I CA G H I CULEŞTI LOR
Bestreimann Iacob, maior suedez, luat pri boieri, greci, în Ţara Românească - 7 2 1 ;
zonier de ruşi la Poltava - 39. - şi moartea mitropolitului Neofit al
Bila Ţe'Ykwa, cetate, împresurată de tătari Ungrovlahiei - 665 ; izgoniţi din Ţara
- 79. Românească - 723 ; - în Moldova - 67 1 ,
.bimbaşa, numit asupra turcilor din Ţara 707 ; nemulţumirea boierilor pămînteni
Românească - 40 1 . împotriva - 639 ; - moldoveni,
Binous, polcovnic suedez, luat prizonier de închişi de Nicolae Mavrocordat - 57 ;
ruşi la Poltava - 39. se împrumută de la turci - 79,
bir, vezi haraci. 257 ; închişi la Vama - 125 ; pribegi la
Bistri/a, cetate - 22 1 , 223. tătari - 339 639, 64 1 ; sate închinate -
---
Bi ul Ştefan, serdar de Orbei - 1 1 9. �
- 53_1,,; ne ulţumiţi de sferturi - 565 _;
sc�telnici daţi - - 403 ; vor plăti dese
Bizanţ - 3 1 5, 34 1 , 657.
tina îndoită - 583 ; vor da împrumută -
Bîcu, drumul - 457 .
593 ; dau zapis de veniturile şi cheltuielile
bîlciw·i, în ţinutul Cernăuţi - 229. domneşti - 609 ; în chestiunea hotinliilor
Bîrlad, oraş - 1 17, 137, 197 ; ospăţ dat de - 68 1 -683 ; ascund ţărani în satele lor
�
Ioan l\:Iavrocordat la - - 585 ; izgonirea - .fl8JL veniturile - - 703, 705, 7 1 5 ; -
lazilor din - - 63 1 ; drumul - - 35 1 , şi Brîncoveanu - 5 1 ; şi Antioh Cantemir
369, 5 5 1 ; rîul - 137, 349. - 2 1 ; şi Dimitrie Cantemir - 93 ; şi
Bîrnova, mănăstire - 585 ; refăcută şi înfru- Constantin Duca - 3, 9, 1 1 ; uneltesc cu
·
museţată de Grigore Ghica - 289. austriecii împotriva domnului Mihai Ra
Blăgeştii, sat al mănăstirii Hangu - 189. coviţă - 1 97 ; pribegi la Braşov - 53 ;
blănari - 577. în Polonia - 9, 1 1 , 49, 57, 63, 99, 447 ;
blănuri, de cacom - 505, 5 1 9 ; de corsac - plecaţi cu Dimitrie Cantemir în Rusia -
1 1 7 ; pribegi în Ţara Românească - 3, 1 1 ,
727, 735 ; de rîs - 570 ; de samur - 55,
13, 17, 5 1 ; cu jalbă la Constantinopol
1 7 1 , 1 75, 255, 279, 373, 387, 39 1 , 545,
- 1 3 ; dau jalbă la împărăţie împotriva
585, 627, 695, 707, 709, 7 13, 727, 733 ;
lui Constantin Duca - 1 7 ; plîngere la
de sîngep - 727 ; de vulpe - 277, 585 ; Constantinopol împotriva lui Nicolae Ma
de zerdava - 67 1 . vrocordat - 83, 1 29 ; trimişi la Constan
Boemia - 5 1 5 ; Maria Tereza proclamată tinopol pentru a arăta starea Moldovei
împărăteasă a - - 507. "
- 633 ; mazili - 405, 445, 7 1 5 ; fug din
Bogdan Ioan, mare medelnicer, mare stolnic, ar �rt a lui Grigore Ghica - 445 ; - mun
mare vornic - 263, 35 1 , 463, 687, 725. teni, relâţii cu Nicolae Mavrocordat -
Bogdan Lupu, hatman, cumnatul lui Antioh 195, 237 ; divergenţe în alegerea domnului
Cantemir - 21 ; trimis la Brîncoveanu - - 3 1 1 ; cu arzmahzar la Poartă pîrînd
3 ; fuge în Polonia în timpul domniei lui pe Mihai Racoviţă - 345 ; atitudinea lor
Constantin Duca - 9, 1 1 ; pribeag în Ţara faţă de mazilirea lui Mihai Racoviţă-593,
Românească - 1 1 , 13. 595 ; cer domn pe Scarlat Ghica - 65 1 ;
Bogdan Radu, mare jicnicer, fiul lui Ioan pedepsiţi de Constantin Racoviţă - 723 ;
Bogdan - 263. pribegi în Moldova - 237 ; în Ungaria -
Bogdăneşti, localitate, Grigore Ghica la - 401 ; împărţiţi în două partide - 72 1 ; la A
- 443 ; oastea lui Munnich la - - 45 1 . drianopol - 7 2 1 ; sultanul porunceşte pe
boi - 4 9 1 ; negoţ d e - - 6 1 , 229 ; taxă la depsirea - aflaţi la Constantinopol - 723 ;
export - 229, 703, 705 ; luaţi de tătari- - olteni, fug la Constantinopol - 72 1 .
2 1 2 ; cirezile de - ale lazilor - 63 1 . boierii (slujbe), date în Moldova d e Grigore
Boiana, strîmtoarea de la - 443. Ghica - 257, 263, 369, 459, 461 ; de Matei
Boianul, moşie a lui Ioan Neculce - 1 47. Ghica - 675, 687, 695, 725, 737 ; de Ioan
I NDICE 75 9
Mavrocordat - 587 ; de Nicolae Mavro Bribeşti, localitate - 457.

cordat - 57, 1 93 ; de Constantin Racoviţă Brinhert, maior suedez, luat prizonier de ruşi
- 637, 639, 643 . la P,oltava - 39.
.boierinaşi - 1 29, 275, 4 1 1 , 453, 47 1 . Brîncoveanu, mare spătar, are trece ·e pe
boli, vezi apoplexie, ciumă, dambla, disurie, lingă Constantin Racoviţă - 72 1 .
dropică, friguri, hidropizie, serpengea. Brtncoveanu Constantin, domn al Ţării Româ
bolniţă, Iîngă Bucureşti - 363. neşti - 5 1 , 8 1 , 1 0 1 , 147, 179 ; relaţii cu
-bolovan de sare, taxă la - 705. Antioh Cantemir - 3, 5, 49 ; învoială cu
bombarde (bumbarde) - 29, 37, 275, 277, jurămînt cu Antioh Cantemir - 3 ; relaţii
-135, 455, 475, 499, 709 ; oastea moldo cu Dimitrie Cantemir - 5 ; relaţii c u
venească înzestrată cu - - 275, 277. Constantin Duca - 3, 5 , 1 1 , 13, 1 5 , 49 :
bombe - 435 . înrudire cu Alexandru Mavrocordat Exa
Bande, conte suedez, luat prizonier de ruşi poritul - 55 ; relaţii cu Mihai Racoviţă
la Poltava - 37. - 2 1 ; legături cu ruşii - 8 1 , 1 23 ; boierii
Bordea, localitate - 377. moldoveni pribegi şi - - 1 1 , 13, 1 7, 59,
Boris 1Wihai, fiul lui Şeremet, sol la Constan 5 1 , 53 ; intervine pentru boierii moldo
tinopol, moare la Ismail - 1 85. veni închişi la Vama - 1 25 ; i se cere să
Bosfor - 703. plătească şi haraciul Moldovei - 13 ; i se
Bosnia - 85, 399 ; paşă de - - 187 ; oştile oferă şi domnia Moldovei - 1 5 ; chemat
austriece năvălesc în - - 395 ; hotarele la Adrianopol - 1 5 ; răscumpără munca
- 509 ; valiu de - - 435, 527, 409 ; pentru refacerea cetăţii Bender - 23 ;
' vite exportate în - - 705. mazilirea lui - 179 ; închis în temniţa lui
bosniaci - 1 1 9, 177. bostangi-başa şi apoi decapitat - 1 79, 1 8 1 .
bostangii, ostaşi turci - 323, 325, 447. Brîncoveanu Constantin, fiul domnului, deca
bostangi-başa, temniţa lui - - 1 8 1 , 573. pitat la Constantinopol - 1 8 1 .
botcalii, cazaci - sau zaporojeni - 267.
Brîncoveanu Ilinca, vezi Mavrocordat Ilinca.
Botoşani - 153, 1 55, 221, 27 1 , 405, 44 1 , 445,
Brîncoveanu Matei, fiul domnului, decapitat
la Constantinopol - 1 8 1 .
449 ; vornic de - - 147.
Bour Ren, general rus - 1 1 7 ; atacă şi ocupă
Brăila - 105, 1 1 1 , 1 1 3 ; în Polonia - 1 13.
Brîncoveanu Radu (Răducanu) , fiul domnului,
decapitat la Constantinopol - 49, 1 8 1 .
Bozagioglu Grigoraşcu, vameş - 229.
Bozagiu Grigore, mare postelnic - 1 2 1 . Brîncoveanu Ştefan, fiul domnului, decapitat
la Constantinopol - 1 8 1 .
Bozoianu, căpitan - 457.
Brandeburg - 507. Brunsold, pol-polcovnic suedez, luat prizonier
branişte - 705. de ruşi la Poltava - 39.
Braşov, oraş - 197, 20 1 , 22 1 , 223 ; boieri Brunswick, principe - 253.
moldoveni pribegi la - - 53. Brusa, oraş - 85 ; paşă de - la Hotin - 175·
Brăila - 1 1 1 , 1 13, 1 17, 1 25, 139, 1 77, 1 79, brutari, persecutaţi la Constantinopol - 573.
.
199, 269, 459, 467 ; cadiu de - - 65, bucate, distruse de lăcuste şi de brumă -
63 1 ; nazir de - - 255 ; paşă de - 499, 23.
- 199, 20 1 ; atacată de trupe ruseşti Ş i Buciumi, localitate lîngă Iaşi - 473.
cucerită - 105, 1 1 1 , 1 1 3. Bucşănescu Sandu, fost serdar, trimis la
-bresle, în întimpinarea lui Constantin Cante Adrianopol - 721 ; trimis capuchehaie la
mir la Iaşi - 45 1 ; supuse la plata ploco Constantinopol - 723 ; bătut şi închis --'
nului pentru generalul Miinnich - 453 ; 725.
scutiri pentru - - 533 ; ajută la nevoile Bucureşti - 1 79, 193, 195, 3 1 1 , 32 1 , 343,
Moldovei - 567. 349, 363, 367, 369, passim ; nemţii intră
Brezoianu Pătraşcu, vei vornic - 193. în - - 401 ; Constantin Mavrocordat pă-
răseşte d i n cauza nemţilor - 4 0 1 ; pierduţi în război - 379 ; luaţi de cazaci

răzvrătire în - - 66 1 . - 441 ; primiţi plocon de Constantin Da
Bug, rîu - 45, 267, 395, 4 1 7 , 4 19, 427, 439, ponte - 587.
493, 525. caimacami, în Moldova, ai lui Antioh Cantemir
Bugeac - 79, 8 1 , 9 1 , 1 39, 1 75, 1 99, 2 1 5 , - 49, 5 1 ; ai lui Dimitrie Cantemir - 73 ;
2 1 7, 2 7 1 , 279, 283, 30 1 , 329, 33 1 , 43 1 , ai lui Constantin Duca - 9 ; ai lui Grigore
439, passim ; mîrzaci din - - 27 1 , 307, Ghica - 253, 255, 27 1 , 367, 385, 445,
309, 525 ; seraschier-sultan de - - 33 1 , 449, 459, 465, 475, 477, 48 1 ; ai lui Matei
431 ; tătarii din - - 7 , 1 09, 283, 303, Ghica - 669 ; ai lui Constantin Ma
377, 39 1 , 4 13, 4 19, 475, 52 1 , 589. vrocordat - 349, 54 1 , 547 ; ai lui Ioan
Buholţ, maior rus, rănit la Poltava - 43. Mavrocordat - 58 1 , 583, 585 ; ai lui Nico
Buhuş Ioan, logofăt, hatman - 57, 63, 1 53, lae Mavrocordat - 5 1 , 1 35, 137, 1 73 ; ai
1 93 ; caimacam la Iaşi, prima dată - 47, lui Constantin Racoviţă - 637 ; - în Ţara
49, 5 1 ; a doua oară - 135 ; închis de aga Românească, ai lui Grigore Ghica - 349 ;
împărătesc - 73 ; fuge din închisoare - ai lui Constantin Mavrocordat - 343 ; ai
75 ; moartea - 1 93. lui Nicolae Mavrocordat - 1 9 1 .
B uiuc Canar, localitate - 493, 495. Calcida, paşă d e - - 297.
Buiuc Dere, sat lingă Constantinopol - 597. Calfoglu Iordachi, fost postelnic, trimis Ia
Bujoreanu Şerban, vei vistier, caimacam al Constantinopol - 633.
lui Nicolae Mavrocordat - 1 9 1 . Calimah Enachi Teodor, logofăt, vechil al
Bujoreni, pribegi î n Ţara Românească - 1 1 . Moldovei, la j udecata cu tătarii - 303.
Buk Laurenţiu, colonel francez - 157. Calimah Ioan (Calmusis Ianachi) , mare dra
bumbarde, vezi bombarde. goman - 5 1 1 , 597 ; îndepărtat de la dra
Bursuci, mănăstire - 95, 1 07, 1 2 1 . gomanat şi trimis în exil - 6 15, 6 1 7 .
butie, taxă I a - 705. ( Ca/inic), mitropolit a l Proilavului - 643.
butuci, polonezi puşi în - în Moldova - 1 55. Calistru, episcop de Rădăuţi - 183.
Buţucachi Ianachi, secretarul slugeriei împă- calmuci, trecerea lor în Ţara Românească
răteşti, pretendent Ia domnia Moldovei - 330 ; trecerea lor în Ungaria - 467.
- 32 1 ; îmbrăcat cu caftanul domnesc - Calmusis Ioan (lanachi), vezi Calimah Ioan .
32 1 ; închis Ia bostangi-başa - 323 ; de camătă, negustorii turci luau - de Ia ţărani
capitat Ia Ak-serai - 325. - 61.
Buzău, oraş - 467 ; episcopia - 13, 467. Camenca, cetate - 1 1 1 , 42 1 , 427 ; obuze aduse
din Ţara leşească la - - 427 ; rîu - 495.
Cameniţa, cetate - 3, 55, 9 1 , 1 69, 439 ; îna
c poiată polonezilor - 7, 55 ; evacuarea -
9 ; luată de turci - 249 ; oşti pentru paza
cacom, blană de - 505, 5 1 9. - 249.
cadi-efendi, de Ia Hotin - 683. Camiloghefir - 553.
cadiu, de Brăila - 65, 63 1 ; de Chilia - 2 1 5 ; camină, venitul - 705.
de Ismail - 2 1 5. Can Mîrzaoglu, iscăleşte zapisul dat de tătarii
Caffa, oraş în Crimeea - 403. nogai domnului Moldovei Grigore Ghica
caftan, de serasir, 485, 487, 725 ; împără în 1729 - 309.
tesc - 727. Canea, oraş în Creta - 49 1 .
Cagnioni, baron, trimisul ţarinei pentru tra Cantacuzini, familia, 249 ; închişi de Grigore
tative de pace cu turcii - 437. Ghica sînt eliberaţi - 249.
cai, dare pe - 279 ; de negoţ - 229, 703 ; Cantacuzino Constantin, postelnic, tatăl lui
de menzil - 77 ; daţi de Moldova pentru Şerban Cantacuzino, exilat la Snagov,
oastea turcească - 187, 2 1 9, 383, 583 ; apoi ucis de Grigore Ghica - 247 .
I N D I CE 76 1
Cantacuzino Constantin, :vel stolnic, unchiul Cantemir, mîrza, căpetenia tătarilor - 207,
lui Ilie Cantacuzino - 15, 53. 2 1 1 , 305.
Cantacuzino Dimitraşcu, vistier, unelteşte îm Cantemir A ntioh, domn al Moldovei - 3, 5,
potriva lui Grigore Ghica - 247. 2 1 , 23, 49, 59, · 6 1 , 73, 1 33, 1 8 1 , 1 85 ;
Cantacuzino Dinu, fost armaş, deputat pe relaţii cu Constantin Brîncoveanu - 3, 5 ,
lîngă generalul Miinnich - 459. 7 , 49 ; merge cu oaste împotriva tătarilor
Cantacuzino Gheorghe (Iordachi) (Deleanu) , - 7 ; ajută la evacuarea Cameniţei - 7 ;
mare logofăt, mare spătar, mare vomic mazilire - 9 ; încearcă să ia domnia Mol
- 257, 2 6 1 , 339, 35 1 , 369, 373, 385, 39 1 , dovei - 1 9 ; unelteşte la Constantinopol
429, 45 1 , 479, 48 1 , 587, 60 1 , 637, 64 1 , împotriva lui Mihai Racoviţă - 2 1 ; a
643, 735 ; unelteşte împotriva lui Grigore doua domnie în Moldova - 2 1 , 23 ; ma
Ghica - 337 ; caimacam al lui Constantin zilire - 23.
Mavrocordat - 349 ; al lui Grigore Ghica - Cantemir Casandra, soţia lui Dimitrie Can
367, 449 ; al lui Constantin Racoviţă - temir - 77.
637 ; îşi însuşeşte banii domneşti - 639, Cantemir Constantin, brigadier - 449, 453,
64 1 . 457, 459, 465 ; merge cu oaste împotriva
Cantacuzino Ilie, vistier - 1 1 , 5 1 , 57, 1 8 1 , lui Grigore Ghica - 443 ; intrarea lui în
1 89 ; relaţii c u Antioh Cantemir - 2 1 , 49 ; Iaşi - 45 1 .
caimacam al lui Nicolae Mavrocordat - Cantemir Constantin, domn al Moldovei, tatăl
5 1 ; moartea - 7 1 . lui Antioh - 3, 77, 333.
Cantacuzino Ioni/ă, fost agă, numit mare Cantemir Dimitrie, domn al Moldovei - 5, 47,
paharnic - 687, 695. 63, 73, 77, 8 1 , 83, 9 1 , 93, 95, 97, 99,
Cantacuzino Mihai , ban - 662. 10 I, 1 03, I 05, 1 07, I 09, 1 1 1 , 1 1 3, 1 1 5,
Cantacuzino Mihai, mare spătar, socrul hat 1 1 7, 1 19, 1 27, 1 29, 1 33, 233 ; intrarea în
manului Dimitraşcu Racoviţă - 49 ; tri Iaşi - 77 ; relaţii cu Constantin Brînco
mis de Brîncoveanu la Constantinopol veanu - 5 ; relaţii cu Nicolae Mavro
pentru mazilirea lui Antioh Cantemir - 5 ; cordat - 75, 77, 83, 1 27, 1 29, 1 3 1 ; relaţii
caimacam al lui Nicolae Mavrocordat în cu ţarul Petru - 8 1 , 97, 99, 1 0 1 ; pleacă
Ţara Românească - 1 9 1 . în Rusia - 1 17 ; Ia Harcov şi Stoliţa
Cantacuzino Mihai, stolnic, trimis la Adria - 1 17.
nopol - 72 1 . Cantemir Dimitrie, maior - 465 ; împotriva
Cantacuzino Safta, fiica lui Iordachi Canta lui Grigore Ghica - 457, 463, 47 1 .
cuzino - 339. Cantemir Ecaterina, soţia lui Antioh - 5 .
Cantacuzino Şerban, mare logofăt, fiica lui Cantemir Maria, fiica lui Antioh, logodită
căsătorită cu Dimitrie Cantemir - 5, 347 ; cu Răducan Brîncoveanu - 49.
tăiat la nas de Grigore Ghica, pentru Cantemireşti, fraţii Constantin şi Dimitrie -
uneltirile lui - 247 ; tăinuit la mănăstir�a 443, 445, 449, 459.
Hangu - 249. Caplan Gherei, han al tătarilor, fratele lui
Cantacuzino Ştefan, mare spătar, domn al Devlet Gberei - 1 63, 1 7 1 , 1 99, 2 1 7, 267,
Ţării Româneşti - 1 79 ; trimite căruţe şi 269, 325, 329, 359, 361 , 377, 379 ; sus
oameni în expediţia turcilor din Moreea ţinător al răzvrătiţilor din Constanti
- 187. nopol - 325, 327 ; şi pricina tătarilor
Cantacuzino Toma, mare spătar - 1 0 1 , 123 ; nogai cu Moldova - 333 ; duşmăneşte pe
solul lui Brîncoveanu la Mihail Racoviţă Grigore Ghica - 337 ; prieten cu Nicolae
- 2 1 ; atacă, împreună cu generalul Ren, Mavrocordat - 361 ; împotriva perşilor -
Brăila - 1 05, 1 1 3 ; fuge la ruşi - 179. 377 ; exilat la Chios, moare - 385.
Cantacuzino Vasilaşcu, mare spătar, pribeag Capnist, polcovnic - 457, 463, 465, 477.
în Ţara Românească - 5. capuchehaie, la Bender - 1 53 ; la Constan-
52-307
tinopol - 69, 7 1 , 137, 1 45, 1 47, 1 7 1 , 1 85, C artai, localitate - 383, 387, 395, 3�7. 399
253, 32 1 , 33 1 , 34 1 , 343, 353 ; passim ; la 403.
Hotin - 269, 443, 487 ; pe lîngă han - Casim-aga, ienicer-agasi, moare la Iaşi - 687.
1 6 1 , 525 ; la ruşi - 8 1 ; la urdia turcească Casim-aga, turnagi-başa - 69 1 .
- 1 2 5 , 249, 387, 409, 423 , 459, 487. Casin-efendi, fratele lui Ali-aga, tefderdar
caracalpaci, trib din Cuban - 38 1 . la Hotin - 203.
Cara Devie! Gherei, han al tătarilor, vine în Caspolat, mîrza, din neamul lui Mamacoglu -
ajutorul lui Mihai Racoviţă - 1 99, 2 1 1 . 303, 305.
Cara l\fehmed-paşa, seraschier de Bender - Castriotul Gheorghe, comis, trimisul lui Brîn
83, 1 4 1 . coveanu la Nicolae Mavrocordat şi la ţarul
Cara Mustafa-paşa - 247. Rusiei - 1 0 1 .
Cara iVIustafa-paşa, comandant turc la Viena Caşin, mănăstire - 1 97, 209, 2 1 1 , 2 13, 2 1 5.
- 7. Catargi Constantin, treti spătar - 461.
Cara l\fustafa, paşă de Azac, numit la Hotin Catargi Filip, ban - 695.
- 297. Catargi Ilie; mare logofăt, mare spătar - 49,
Cara Mustafa, paşă de Hotin, numit la Calcida 5 1 , 57, 1 93, 20 1 , 263 ; caimacam la
- 297. Iaşi - 49, 27 1 ; închis de Nicolae Mavro
Cara Jlfustafa-paşa rechiab-caimacam - 249. cordat - 57 ; prins de austrieci - 1 97.
cara-tătari - 307. Catargi Ştefan, clucer - 405.
Caragea, medic - 243. , catastif, al vistieriei - 1 29 ; al Hotinului -
Caragea Constantin, fost mare postelnic - 487 ; al lucrurilor orînduite de a fi luate
6 1 7 , 695. din Moldova - 529 ; al boierilor n umiţi
Cai·agea Iorgachi, fiul lui Scarlat - 583. pentru sferturi - 563.
Catercioglu, bimbaşă - 4 6 1 .
Caragea Nicolae, fiul lui Constantin, mare
Cavala, localitate - 1 7 , 19.
căminar - 695, 6 1 7 , 737.
cazaci - 25, 27, 45, 73, 77, 79, 81, 87, 9 1 ,
Caragea Scarlat - 583.
1 05, 267, 273, 275, 359, 361 ; passim.
Caraiman-paşa - 7 .
cazaschier, j udecă diferendul dintre tătari şi
Caralar, sat î n ţinutul Silistra - 285.
Moldova - 23 1 , 333.
Caramania - 85.
Cazi-bei, iscăleşte hogetul tătarilor - 303.
care - 1 1 1 , 1 1 5 ; date de Moldova turcilor Cazioglu, iscăleşte zapisul dat de tătarii nogai
- 173, 1 8 1 , 187, 4 1 1 , -189, 529, 567 ; date
domnului Moldovei Grigore Ghica în 1 729
de Ţara Românească turcilor - 187.
- 309.
carete, de sticlă - 1 1 5. Căcărezeni, localitate - 45 1 .
Cariofil A ndronic - 257. călăraş (stafetă) - 93, 1 19, 205, 209, 27 1 .
Cariofil Ioan, mare logofăt - 257 . călăraşi, ostaşi, austrieci - 22 1 ; moldoveni
Cariofil Mihalacl1i, mare sluger, fiul lui An - 20 1 , 203, 275 ; ai căpitanului Poruski
dronic - 257 .
- 469.
Carlovif, pacea de la - - 7, 55, 183, 2 1 7• călărime, austriacă - 433 ; moldovenească -
253. 275, 383 ; poloneză - 1 43 ; rusească - 29,
Carol al V f - ea , împărat al Austriei - 355, 3 1 , _44 1 , 457 ; suedeză - 29, 3 1 , 37.
357, 359 393, 507. Călugăreni - 40 1 .
Ca:·ol al X II-iea,
rege a 1 Suediei - 25, 27 cămară domnească - 73, 703, 7 1 5 .
33, 35, 1 63, 1 65, 1 67, 1 69, 1 83, 2 1 7 ; căminăria, veniturile - 705 .
trece Niprul - 45 ; la Ozu şi Bender căminărit - 705.
-- 45 ; ia o parte din banii rămaşi de la căpitan, căpitănia, de Codru - 193, 263, 307.
:Vlazeppa - 47 ; se întoarce în Suedia - Cărămidari, cartier din Iaşi - 235.
1 85 ; Y. şi Suedia. cărvăsărie - 95, . 97.
I ND I CE 763
căsaşi, dare pe - - 5.33 ; sumă plătită la C hiuciuc-Chioi, sat lîngă Constantinopol -

sferturi - 565. 285.
.cătane - 1 63, 195, 20 1, 205, 207, 2 1 1 , 219, Chiuciuc Mehmed-paşa, vine cu trupe turceşti
221, 227, 233, 259, passim ; - l a Bucureşti în ajutorul lui Apafi - 247.
- 40 1 ; - la Focşani - 199, 465 ; - la Chiupruliu, cel bătrîn, mare vizir - 245, 365,
Iaşi - 203, 205 ; - la Roman - 403 ; - 409 ; expediţie în Ungaria - 247 ; învins
la Suceava - 403 ; - la Vaslui - 457 ; la Sf. Gothard - 249 ; vezi şi Numan
- la mănăstirea Mira - 2 1 9 ; v. şi oaste paşa Chiupruliu.
austriacă. Chiupruloglu Mehmed-paşa, încearcă să treacă
Căuşani, localitate - 259, 627. prin Moldova - 68 1 .
Ceaur Dumitraşco, mare logofăt - 5. Chiz-cule, . închisoare - 647, 7 1 9.
Ceaur Ecaterina, vezi Cantemir Ecaterina. Ciambers, maior rus, rănit la Poltava - .ţ3.
Ceaurul Vasile, unelteşte cu austriecii împo- Cilicia, ţinut în Anatolia - 85 .
triva lui Mihai Racoviţă - 197 ; j efuieşte Ciobanoglu, zaraf - 649.
mănăstirea Adam - 20 1 ; moare în Ţara Ciocîrlan Pavel, vornic, caimacam la I aşi
H.omânească - 209. - 47, 49, 63 ; trimis la Constantinopol
Cecel, polcovnic, în slujba lui Mazeppa - 25. cu jalbă împotriva lui Brîncoveanu - 1 3.
Cecmege - 55 I . Ciorlu, localitate - 55 1 .
Celeboni, fiul lui Daut, primul negustor al Ciplac, mîrza - 267.
ogeacului ienicerilor - 607. Cipru, insulă - 85, 725.
cerchezi, trib din Cuban - 38 1 . cislă - 673.
Cerchezia - 569. Ciuchi Constantin, mare paharnic - 1 9 1 ,
Cerchezul Ştefan, mare comis - 9. 343.
Cernăuţi, oraş - 45, 5 1 , 59, 149, 1 53, 1 55, Ciuchi Pulheria, vezi Mavrocordat Pul/1cria.
229, 263, 441. 479 ; ţinut - 1 63, 229, 447. ciumă, boală, la Adrianopol - 429, 551 ; la
·Cerneşti, localitate - 449. Constantinopol - 235 ; în Moldova -,--,_ '1,---
Cetatea Albă - 7, 9 1 , 267 . {:pt.1._
l23, 4Z5, 429, �1 ," � ; oastea din ce·
.Cetăţuia, mănăstire - 95, 1 99, 205, 207, 209, tatea Ozu nimicită de - - 421 ; spital în
453. Bucureşti pentru bolnavii de - - 619.
Chel A li , căpetenie de răzvrătiţi la Constan cîlici-caftan - 57 1 .
tinopol - 3 1 3. Cîmpulung, moldovenesc - 7, 59, 22 1 , 399.
Chel Mehmedoglu - iscăleşte zapisul dat de cîrciumi, femei oprite de a fi vinzătoare în -
tătarii nogai domnului Moldovei Gri - 623.
gore Ghica în 1729 - 309. Cîrligătura, localitate - 6 1 , 45 1 .
.cherestea, trimisă de Moldova pentru reclă cîşlă - 267, 689, 49 1 .
direa cetăţii Ozu - 529 . clacă, la arat � � l a seceriş .l.-6'7 ic.; Ia
.chiarezza, titlul acordat marelui dragoman tăiatul lemnelor - 67 1 .
Matei Ghica - 6 1 7 . cler, al Moldovei, scutit d e dări - 623.
•Chilia, cetate - 7, 9 1 , 139, 269, 283 ; cadiu cluceria, veniturile - - 705.
de - 2 1 5 . Cocuranu, pitar - 33 1 .
Chios, insula - 53, 385, 433, 663, 723, 729 . Codreanu, tîlhar, însemnat apoi spînzurat -
.Chirii, al Nicomediei, ales patriarh al Constan 695.
tinopolului - 585. Codreanu Petru, al doilea armaş, trimis c u
Chipinău - 359, 399„ 703. scrisori î n Moldova - 58 1 .
.â1iluetul aian, titlu cu care erau distinşi marii Codru, local itate - 307, 529.
dragomani - 617. Codrul Ghigheciului - 107, 27 1 , 277 .
chitvetul chiupera, titlu cu care a fost cinstit
• Codrul Herţii - 44 1 .
marele dragoman Matei Ghica - 617. Cohurlui, ţinutul, vezi Covurlui.
764 CRONI CA G H I CULEŞT I LOR
Colceag-paşa Iliaş - 221, 223, 27 1 , 273, 385, Costachi, hatman, trimis l a Hotin 685.-
39 1 , 403, 405, 439, 443, 5 1 7 ; luat prizonier Costachi Constantin, vel stolnic, întîmpinăo.
de ruşi - 449 ; moartea - 5 19. la Focşani pe patriarhul Hrisant Notara..
Colentina - 619. - 177.
Comăneşti - 40 1 , 407. Costachi Constantin, vistier - 201 ; mare
comerţ, de boi şi de cai - 61, 229. spătar -
233, 235, 253 ; hatman -
257.
cometă, apărută pe cer - 59 1 . 263, 275, 279, 339 ; mare logofăt -
339.
conac (popas) - 59, 137, 1 5 1 , 183, 349, 35 1 , 35 1, 367, 369, 373 ; caimacam - 253„
469, 527, 529, 545, 547, 551, 593, 68 1 . 349, 367 ; unelteşte la han pentru mazi
Conachi, agă - 20 1, 203 ; casa lui jefuită de lirea lui Grigore Ghica -
335, 337 ; arestat
cătane - 205. -337 ; iertat şi eliberat cu chezăşia.
condică, vistieriei - 675, 705. arhiereilor -
339 ; trimisul lui Grigore
Constantin, vezi Mavrocordat Constantin. Ghica la nunta lui Constantin Mavro
Constantin, agă - 1 1 3. cordat - 343 ; moartea - 373.
Constantin, agă - 635. Costachi Gavriil, mare paharnic - 257, 263 ;
Constantin, armaş - 20 1 . fuge la tătari - 337 ; este extrădat - 339 ;
Constantin, din Zagora, mare comis, mare numit mare ban - 369.
postelnic, fiul lui Iordachi - 35 1 , 367, Costachi I ordachi, stolnic, fiul lui Costachi
54 1 , 583. Lupu - 107� � 57, 263, 265, 269 ; în proces
Constantin, hatman, tatăl lui Ienachi - 349. cu Ioan Neculce pentru satul Boianul
Constantin, muselim - 125 . - 147 ; unelteşte cu tătarii împotriva lui
Constantin, rohmistru - 45. Grigore Ghica - 265, 269, 287, 335 ;
Constantin, sluger - 635. arestat de domn şi decapitat - 337.
Constantin, vameş - 585. Costachi Lupu, vornic - 17, 63, 83, 1 19,.
Constantin vodă, vezi Duca Constantin. 1 23, 1 47, 335 ; pribeag în Polonia - 49 ;.
Constantin Nicolae, vezi Costin Nicolae. băjenar la m-rea Bursuci - 107, 1 2 1 ;
Constantin Scopelitul, vezi Daponte Constantin. caimacam al Moldovei - 1 2 1 , 123, 1 25 ;
Constantinopol - 5, 9, 1 1 , 13, 19, 2 1 , 23, 47, trimis în fiare şi închis la Vama - 1 25.
5 1 , 53, 55, 67, 69, 7 1 , passim ; boieri din 135, 145.
Ţara Românească dau jalbă la - împotriva Costachi Manolachi, medelnicer, făcut stolnic
lui Mihai Racoviţă - 595 ; cutremur la - 46 1 .
- 701 ; incendii la - 645, 731 ; lipsă de Costachi Manolachi, mare vornic - 603, 675„
numerar la - 603 ; negustorii turci din 725.
Moldova trimit zaherea la - - 69 1 ; pa
Costachi Scarlatachi, fratele stolnicului
triarhi de - 369, 559, 585 ; răzvrătire la
Iordachi Costachi, fuge la tătari - 337 ;
-313, 327, 329, 49 1 .
iertat de domn - 339.
Con/eseu, unelteşte cu austriecii împotriva
Costachi Teodor, mare paharnic -369, 385„
lui Mihai Racoviţă -
197.
Copanca, sat pe malul Nistrului -
269, 4 13. 459 .
copeici, monedă - 47, 125. Costachi Vasilachi, fratele lui Gavriil Costachi„
copii de casă - 71, 205 ; trupe formate din -
fuge la tătari - 337 ; iertat de domn
- 275. - 339.
Copou, sat la nord de Iaşi - 7 1 , 201 , 239, Costachi Vas�le, clucer, numit agă - 461.
45 1 ; iaz la -
- 475 ; foişor la -
- 679. Costachi Vasile, vornic, pribeag în Ţara Ro
mânească -
1 1, 13.
cornărit, dare plătită de negustori turci - 61.
Cornescu, mare ban - 13. Costeşti, sat - 44 1 .
corsac, blană - 727, 735. Costin Ioan, serdar, pribeag în Ţara Ro
corvezi - 567, 67 1 . mâ.nească. - 5.
INDICE 765
Costin Miron, mare logofăt, tatăl lui Nicolae 1 1 9 ; arsă în 1 725 - 235, 655, 669 ; reclă
Costin - 193. dită şi lărgită - 259, 679.
Costin (Constantin) Nicolae, hatman, ma.re cutremur, în Moldova, pagube pricinuite,
vornic - 49, 57 ; pribeag în Ţara Româ - 423 ; la Constantinopol - 701 .
nească - 5 ; cunoscător al limbii latine şi Cuza, mare spătar - 13 ; spînzurat de Raco
polone - 59 ; moartea - 1 47, 193. viţă - 209.
Covurlui, ţinut - 20 1 , 40 1 .
Cracovia, oraş - 24 1 , 355 ; arhiepiscop de -
- 355. D
Craiova, oraş - 225, 721, 723 ; cucerit de
Murtaza-paşa - 4 1 5 ; vezi şi Oltenia. Dabija, ban, paharnic - 1 2 1 ; caimacam al
.creditori - 1 39 ; ai lui Ioan Mavrocordat lui Dimitrie Cantemir - 73, plîngere la
- 605 ; ai mănăstirilor - 625. Constantinopol împotriva lui Nicolae
Cremidi Ştefanachi, medelnicer, stolnic - 659 ; Mavrocordat - 83.
trimis la Constantinopol - 659 ; exilat Dabija Eustaţie, domn al Moldovei - 249.
- 663 ; adus la Bucureşti - 663 ; moartea dajdie, plătită de preoţi - 185 ; vorniceii scu
- 663. tiţi de - - 429 ; toţi oamenii puşi la -
Creta, insulă - 85, 34 1 , 491, 659. - 567 ; mănăstirile supuse la - - 7 1 5 ;
Crimca, mitropolit al Moldovei - 347. vezi şi dare.
Crimeea - 9, 29, 7 1 , 79, 1 5 1 , 1 7 1 , 173, 233, Dalsia, localitate - 85 .
267, 283, 287, 33 1 , passim ; hanul - Damasc - 85, 327.
- 79, 2 19, 233, 265, 283, 299, 30 1 , 325,Damat A li-paşa, ma.re vizir, învins şi ucis laVa-
359, 403, 4 1 3, 5 2 1 , 59 1 , 629, 639 ; tătarii
radin - 195
din - - 109, 377, 379, 39 1 , 403, 4 1 3, Damat-paşa - 2 1 9, 229.
42 1 . dambla, boală, - 373.
.&rîşmă, taxă pe - - 705. Dangu, mănăstire - 683.
crîşmărit, dară scoasă de Mihai Racoviţă danie, pentru patriarhia din Alexandria
- 235 ; desfiinţat de Grigore Ghica - 257. - 187.
Critia - 577, 582. Dankerska, polc de pedestrime din - captu
Critianul Iani, capuchehaie - 1 25, 129. rat de ruşi la Poltava - 39.
.croitori, români, la Constantinopol - 659. Danzig, oraş liber - 355, 359 .
.cronicari, munteni - 245, 25 1 . Daponte Constantin (Scopelitul), în călugărie
Crupenschi Sandu, jitnicer - 63. Cezarie, mare grămătic, căminar - 585,
·Csdki, conte - 423. 603 ; conflict cu Antonachi Ramadan -
-Cuban, expediţia ruşilor asupra - - 381 ; - 585, 587 ; uneltirile lui împotriva lui
nogaii din - - 52 1 . Antonachi Ramadan - 605 ; închis - 605 .
.cucă, îmbrăcaţi cu - - 53, 1 33, 195, 255, darabani, ostaşi moldoveni - 64, 275.
655. dare, dări - 1 1 , 25, 53, 57, 6 1 , 1 27, 1 29, 1 3 1 .
.cumuci, trib din Cuban - 381 . 1 47, 185, 235, 257, 307, 353, 361 , 465, 53 1 ,
.cuniţă, dare - 67 1 , 689 ; vezi şi vikărit. 565, 567, 583, 589, 593, 6 1 5 , 633, 639,
Cupăreşti, familia - 65. 643, 657, 667, 677, 689, 703, 7 1 5 , 737 ;
. cupărie, veniturile - - 705. extraordinare - 673 ; stabilirea - pentru
Curecinţi, localitate, pe Nistru - 293. căsaşi şi holtei - 533 ; plata - - 589,
Curlanda - 27. 593, 667, 673, 675, 679, 689 ; fl_:!ga P.9J>�l�_EeL
Curt Mehmed-paşa, cîrmuitor la Iaşi - 1 19, dirl_grid��-- =- -��· 227 ş_ş_!_._�§.�!__()Ş3 • .
121. 635, 667, ,669, 677, �

fuga ţăranilor
curtea domnească, din Bucureşti - 363, 593 ; diii°- Oîtenia ai;;- cauza- văcăritului - 589 ;
-
din Iaşi - 1 5, 2 1 , 57, 77, 93, 99, 1 17, scut1r1-de---=--=-s9-:-ia9. l�li. 353, 363, 409,
766 CRON I CA G H I CULEŞTI LO R
533, 609, 623, 639 ; - plătite de tătari ha Dimitrie Cantemir - 77 ; mazilit şi exilat
nului - 279 ; - plătite de tătari domnului la Rodos, - 1 63.
Moldovei - 28 1 , vezi şi dajdie, căminărit, Diamandachi, capuchehaia lui Constantin Ma
cornărit, crîşmărit, cuniţă, desetina, dijmărit, vrocordat - 635.
/olărit, fumărit, goştina, morărit, poclonul Diamandi, capuchehaia lui Grigore Ghica.
steagului, pogonărit, prisăcărit, rupta, sfert, - 485.
solărit, tahmis, tutunărit, ţigănit, văcărit, Diamandi, capuchehaia lui Mihai Raco-
uşur. viţă la Hotin - 227.
dascăli, pentru limbi străine - 1 77, 35 1 . Diamandi, mare jicnicer - 1 53.
_
datini, ale Moldovei - 349. D iamand i , mare postelnic, vezi I amandi.
Daut, bazarghian-başă al ogeacului - 599, Dicker Indrich, maior suedez luat prizonier
60 1 , 605, 607 ; moartea - 60 I . de ruşi la Poltava - 39.
Daut Ismail-aga, capuchehaia hanului Devlet Dicker Tlub ofiţer luat prizonier de ruşi la
Gherei, mijloceşte pentru domnia lui Poltava - 39.
Dimitrie Cantemir - 77. Diedo A nton - 652, 659, 662.
Daut-Paşa, palat lingă Constantinopol - 88, Dighenis, mare comis - 1 2 1 .
1 87. dijmă, plătită d e tătarii nogai Moldovei - 305.
Davida, localitate - 389. dijmărit, desfiinţat de Grigore Ghica - 257.
Dălăbescu, boier, refugiat la mănăstirea Dum- Diker, polc de dragoni din - capturat de
brăviţă - 1 1 3. ruşi la Poltava - 37.
Dedu, mare spătar, pribeag în Polonia - 49 . Dimir-Capi, vezi Porţile de Fier.
Deleanu, vezi Cantacuzino Iordachi. Dimitraşcu, vezi Cantemir Dimitraşcu.
Deleni, sat - 43 1 , 479. 48 1 , 735. Dimitraşcu, vezi Racoviţă Dimitraşcu.
Deli, sultan tătărăsc, răsvrătit - 377. Dimitraşcii, nepotul egumenului mănăstirii
Deli Hasan-paşa, ienicer-agasi, numit mare Caşin, ars de viu - 209.
vizir - 583, 593, mazilire, - 599. Dimitrie, aga de darabani, trimisul lui Dimi
Demir-Capi - 377, 73 1 . vezi şi Porţile de Fier. trie Cantemir la Şeremet - 95.
Demirdaş, sat lingă Adrianopol - 1 6 1 ; Carol disurie, boală - 693.
al XI I-iea la - - 1 67. divan, domnesc de judecată - 65, 67, 1 89„
Demotica, oraş lingă Adrianopol - 1 6 1 ; Carol 24 1 , 255, 287, 35 1 , 369, 60 1 , 62 1 , 55 1 , 565,
al XII-iea la - - 1 63. 585, 62 1 , 625, 667, 67 1 , 673 ;împărătesc�
Dervenchioi - 135. 83, 1 29 1 3 1 , 335, 50 1 .
Derviş Mustafa-efendi, iazagiu - 649. Divan-iotu, piaţă împărătească din Constan
Dessaleurs, sol francez, în trecere prin Mol- tinopol, - 327.
dova spre Bender - 57 . Dîmboviţa, rîu - 657.
desetină, dare - 703 ; luată „ ţărăneşti" de dobîndă - 363, 673 ; fixarea - în Ţara Ro-
Mihai Racoviţă şi de Constantin Ma mânească - 363.
vrocordat - 23, 353 ; percepută îndoită Dobrogea - 9.
de Mihai Racoviţă şi de Ioan Mavro Dobrovăţ, mănăstire - 409 ; prădată - 459.
cordat - 235, 583 ; desfiinţată de Nicolae Docuzoglu, iscăleşte zapisul dat de tătarii
Mavrocordat - 1 47 ; Grigore Ghica face nogai domnului Moldovei Grigore Ghica.
reduceri la - - 259. în 1 729 - 308.
Dolgoruki, general rus - 99.
Desna, rîu - 25.
Domneşti, localitate - 260.
Dettine, baron, general de Braşov - 197.
domnia, Moldovei, - 57 1 , 607 ; sume oferite
Devlet Gherei, hanul tătarilor, fiul lui Selim de Constantin Duculeţ pentru - - 337 ;
Gherei - 7, 7 1 , 77, 79, 1 23, 1 35, 139, firman de reînnoire pentru - lui Grigore
1 45, 2 1 9, 231 ; şi Nicolae Mavrocordat, Ghica - 293, 3 1 7 , firman de mazilire a
- 77, 1 63 ; mijloceşte pentru domnia lui lui Grigore Ghica din - ( 1 74 1 ) - 543�
INDICE 76 7
545 ; - dată lui Grigore Ghica ( 1 747) - 609 ; Dude,�ti, aduşi în Ţara Românească - 663.
hatişerif pentru reînnoirea - lui Matei dugheni, ale lazilor dărîmate - 63 1 .
Ghica - 697-699 ; reînnoirea - lui Matei Duglas, conte suetlez, luat prizonier d e ruşi l a
Ghica - 7 1 1 -7 1 3 ; 727-729 ; - dată lui Poltava - 37 .
Ioan Mavrocordat - 577 ; suma plătită Dukakin, sangeac al vilaetului Rumelia - 403'.
de Ioan Mavrocordat pentru - - 583 ; Dumbrava Roşie - 20 1 .
- Ţării Româneşti - 535, 593 ; - dată Dumbrăvi/a, mănăstire - 1 1 3.
lui Grigore Ghica ( 1 748) - 609 ; Ioan Ma Dumitrachi, vătaf de aprozi, capuchehaia
vrocordat îndemnat să ia - - 603. lui Grigore Ghica la Sibiu - 487 .
Don, cazacii de la - - 1 05, 457, 477. Dunărea - 9, 17, -17, 75, 95, 1 07, 1 1 3, 1 1 7,
Don Carlos, fiul regelui spaniei, rege al celor 177, 1 85, 225, 265, 269, 283 ; passim ; pod
două ,Sicilii - 359. peste - - 8 1 , 95, 383, 391 ; oastea turcă
Donici, mare logofăt - 329, 373. trece - - 389 ; oastea austriacă trece
Donici Darie, hatman :- 1 2 1 ; mare vistier - - - 435 ; ţărani i din Oltenia trec - în
1 93 ; mare vornic de Ţara de Jos - 20 l gheţată - 589.
233, 257, 275 . Durn ]ehen, pol-polcovnic suedez, luat pri
Donici Miron , pîrcălab d e Soroca - 273. zonier de ruşi la Poltava - 39.
Donici Nicolae, mare logofăt, trimis la Con
stantinopol cu jalbă împotriva lui Brînco E
veanu - 13.
Dorna - 1 47. econom, slujba de - orînduită la mitropolia
Dositei, vezi N otara Dositei. Moldovei - 623.
Dragomirna, mănăstire - 347. Edeme, vezi A dl'iauopul.
dragoni - 1 03, 1 43 ; steaguri de - -3 7 ; - ruşi Edicule, vezi Şapte Turn uri.
- 3 1 , 1 03, 45 1 , 4 53 ; - suedezi - 37, 155. Egipt (Missir), - 85, 573 ; beiul <l e - cu
Drăgşani, localitate lîngă Hotin - 44 1 , 445,449. trupele sale la Hotin -1 7 1 , 1 75 ; pa�ă.
Drăguţescu Lupul, unelteşte împotriva lui de - - 185, 229, 373, 5 1 9 ; \'indcre
Grigore Ghica, este spinzurat - 287. de robi moldoveni în - - 2 1 5 .
Dristra - 27 1 , 59 1 , 63 1 , 633 . egumeni, trimişi pentru pregătirea preoţilor
dropică, boală - 503, 707.
inculţi în Moldova .--- 623 ; la sinodul
drumul, Bîrladului, - 25 1 , 369, 55 1 ; Ghiur-
ghiuleştilor - 39 1 . obştesc din Moldova - 625 ; zapise iscă
Dubăşari, localitate - 24 1 , 275 . lite de - - 625.
Dubrovnik, localitate - 99 . Eimir, mîrza, trimisul hanului la domnul
Duca Constantin (Duculeţ), domn al Moldo Moldovei - 305.
vei - 3, 9, 49, 5 1 , 133, 183 ; şi boierii Eiup, localitate lîngă Constantinopol - 1 9 1 ,
moldoveni - 3, 1 1 , 1 7 , 19, 51 ; şi Constantin 553, 7 1 1 .
Brîncoveanu - 3, 7, 9- 17, 49 ; mazilit Eiup-bei, trimisul hanului la Nicolae. Mavro
- 1 7 ; exilat la Cavala - 17, 1 9 ; încearcă cordat - 155.
să ia domnia Moldovei cu ajutorul tăta elciu, Austriei la Constantinopol - 1 83 ; - Fran
rilor - 337. ţei la Constantinopol - 1 63, 2 1 9 ; - polonez
Duca Gheorghe, domn în Moldova şi Ţara la Constantinopol - 1 49, 183 ; - Rusiei la
Românească - 249, 25 1 ; tăinuieşte pe Constantinopol - 85, 87, 1 1 1 , 1 7 1 ; închis
Şerban Cantacuzino la mănăstirea Hangu la Şapte Turnuri - 89 ; - Suediei la Con
- 249. stantinopol, în trecere prin Moldova - 603 ;
Duchi Manolachi, medic - 659. - Turciei la Carloviţ - 7 ; - Turciei în Ru
Dudescu Constantin - 721 ; pune la cale o sia - 489 ; - Veneţiei la Constantinopol ,
răzvrătire - 659 ; exilat - 663. închis la Şapte Turnuri - 187.
Dudescu Radu, vei spătar - 193. Elhagi A hmed-paşa, mare vizir - 5 1 1 .
Elisabeta, ţarină, fiica lui Petru - 561, 563. femei, oprite de a fi vinzătoare la cîrcinm i
Enachi, agă - 277. - 623.
Enachi, fost mare grămătic, numit mare pa feregea, cu blană de samur - 697, 727 ;
harnic - 675. de sof - 725.
e nglezi, călători, în trecere prin Moldova Fereşti, sat al lui Dimitraşcu Racoviţă - 285.
- 297. Fet-Hullah-efendi, iscăleşte hogetul tătarilor
Enstătt, polc de pedestrime din - capturat - 303.
d, ruşi la P oltava - 29. Fetih Gherei, han al Crimeei - 385, 389, 403 ;
episcopi, de Buzău - 13, 467 ; ai Moldovei chemat la tabăra turcească de la Isaccea.
- 625, 643 ; de Rădăuţi - 1 65, 1 83, 643 ; - 385 ; întîlnirea cu Grigore Ghica - 387 ;
de Rîmnic - 72 1 , 723 ; de Roman - 211. mazilirea -
403.
episcopii, scutite d e dări - 191. Fetislam, oraş - 409, 4 1 5 .
Erischtett, pol-polcovnic suedez, luat prizo- (Filip V) , regele Spaniei - 359.
nier de ruşi la Poltava - 39. (Pilotei) , mitropolit al Proilavului - 643.
Erivan, paşă de - - 345. firman, de reînnoire a domniei lui Grigore
Erizzo Nicola - 5 1 1. Ghica -
293, 3 1 7-319 ; de aprobare că
Erzerum, paşă de - - 345, 353. tre Grigore Ghica referitor la aranjarea
Esad-efendi, plenipotenţiar al Turciei pentru diferendelor cu tătarii - 333-335 ; de
tratative de pace cu Austria - 435. mulţumire trimis lui Grigore Ghica după
Eschi-serai, , zidul - 703. încheierea păcii de la Belgrad - 485-487 ;
eschiaşi, răufăcători - 629, 663, 673 ; pagube de mazilire a lui Grigore Ghica din scaunul
pricinuite de - în Moldova - 633. Moldovei ( 174 1 ) - 543-545 ; de mulţu
Esenec, mîrza, fratele lui Arslanai mîrza - 2 1 1 . mire trimis lui Matei Ghica - 677-679 ;
Esterhazy, general ungur la Hotin - 221, către Matei Ghica prin care se opresc
223 ; în Moldova - 223. instigaţiunile boierilor care îndemnau pe
Etiopia - 85. ţărani să fugă - 689 ; pentru întărirea
Europa - 53, 1 77, 297, 355, 507, 549, 6 1 7. domniei lui Matei Ghica în Moldova -
europeni - 617. 699-70 1 ; de reînnoire a domniei lui Ma

e vrei - 239, 241, 243, 453, 599 695. tei Ghica în Moldova - 7 1 1-7 1 3 ; pentru
Exaporitul, vezi Mavrocordat A lexandru. eliberarea lui Constantin Mavrocordat
Ezechiel, egumen la Copou - 239. din exil - 685-687 ; pentru trimiterea
Ezereni, localitate lingă Iaşi - 35 1 . şi eliberarea din exil a lui Dimitrie Sturza
- 73 1 , 733.
fîn - 27, 1 95, 225, 307, 379, 4 19, 465 ,
F 499, 5 2 1 ; luat de moldoveni de la tătari
- 277 ; lipsă de - în oastea austriacă
- 433 ; - al tătarilor, ars - 525.
Facas Ccmstantin - Ş77.
Famagusta, din Cipru - 725. fîntîni, la Bucureşti - 619, 657 ; la Iaşi
- 293, 667, 679, 70 1 .
Fanar, cartier din Constantinopol - 1 3 1 , 1 9 1 ,
Fleury, cardinal - 445 .
55 1 , 553, 555, 557, 559, 6 1 3. florini, ungureşti - 453.
făină, preţul - 1 05 ; lipsă de - - 225. flota, engleză - 5 1 5 ; turcească - 345, 4fl.
Ftllciu - 7, 263, 271, 275, 385, 457, 459, foamete, în Moldova - 23, ţ2s, !Je1, 499 .
469, 529. Focşani, oraş - n-,-nr, 177, l 93, 199, 347,
35 1 , 37 1 , 465, 467, 527, 55 1 , 593, 667 ;
Fecioara, vezi Mavromol.
tîrgul ars de turci şi tătari - 1 1 7 ; mănă
Feldleschege, ofiţer suedez luat prizonier de stirea din - ocupată de austrieci - 197 ,
ruşi la Poltava - 39. izgonirea lazilor din - - 63 1 ; staroste
Felengheim, brigadier rus, ucis la Poltava-43. de -- 705.
INDICE 769
Foişor, localitate - 40 1. cordat face divan la - - 585 ; pîrcălăbia

foişor, lingă Bucureşti - 657 ; la Copou, 679 ; de - 705 .
-
Ungă Tîrguşor,- 727. galbeni, monedă -

25, 45, 47, 69, 1 2 1 , 157,
Foke, ofiţer suedez, luat prizonier de ruşi 161, 1 85, 23 1 , 235, 24 1 , 453, 463, 499,
la Poltava - 39. 565, 627 ; moldoveneşti - 53 1 , 7 1 5.
folărit, dare - 705. galeră - 1 65, 573.
Fongera, ofiţer suedez luat prizonier de ruşi galioane, ale moscalilor - 27.
la Poltava - 39. Galiţin, cneaz rus, polcovnic de gardă 33.-
Fotachi, sluger, trimis cu scrisori în Moldova Galiţin, general rus - 79.

- 637. Gamelstjerna, maior suedez, luat prizonier de
ruşi la Poltava -
39.
francezi - 57, 59, 357, 5 1 5.
Francisc de Lorena, căpetenia trupelor austriece Gango/, cetate, luată de turci - 247.
intrate în Moldova - 197 ; răscumpărat Ganster Carol ]agan, maior suedez, luat pri
de Mihai Racoviţă şi decapitat - 207, 209. zonier de ruşi la Poltava - 39.
Franţa - 1 63, 177, 2 17, 2 19, 357, 359, 423, Gavriil, mare ban, îngrijeşte de construirea
unu i pod -
387.
431, 435, 437, 44 1 , 5 1 1 , 5 1 5, 63 1 ; război
gălăţeni, despăgubiţi de Brîncoveanu 71. -
cu Austria - 355 ; stăruie ca Turcia să
dea ajutor leşilor - 359. geamia, din Eiup -
7 1 1 ; din Hotin 48 1 .-
fregate, ale moscalilor -27. Geanîm, hogea, numit capudan-paşa 323• -
Freimann, maior suedez, luat prizonier de 325.

luat ruşi la Poltava, - 39. Gehan, vezi Racoviţă.
Freimann , A nton von, pol-polcovnic suedez, Gendrich Friedrich, pol-polcovnic suedez, luat
prizonier de ruşi la Poltava - 39. prizonier de ruşi la Poltava - 35.
Freudenfeld, pol-polcovnic suedez, luat pri Georgia - 85.
zonier de ruşi la Poltava - 39. gephanea, de la cetatea Ozu - 395.
Friedrich, general, în slujba lui Mazeppa - 25 . Germania - 83, 195, 509, 563.
friguri, epidemie de - în Moldova - 287· germani, - 55, 507 v. şi austrieci.
289. Ghedeon, mitropolit al Moldovei - 57, 69,
Frumoasa, grădina de la - - 291 , 297, 333, 77, 99, 1 0 1 , 165, 1 83, 1 89.
397, 399, 405, 425, 679 ; chioşcul de la - Gbelska, polc de dragoni din -, capturat
- 531 ; iazul de la -
- 475 ; palatul de ruşi la Poltava - 37.
de la - - 45 1 , 463, 5 15, 593. Ghemăneşti, localitate - 277.
fumărit, dare pe coşuri - 25. Ghenşih, general în armata rusă. - 29.
furno, închisoarea - 647. Ghenţ A li-paşa, seraschier de Bender - 4 1 1 ,
443, 447 ; omorîrea lui - 591.
Gheorghe, baş-bulucbaşă - 243.
G Gheorghe, cupar - 1 67.
Gheorghe, mitropolit al Moldovei - 255.
<Ialata, cimpia - 255, 409, 425, 439, 441, Gheorghe Ştefan, domn al Moldovei - 1 97.
449 ; mănăstire - 1 57, 237, 259, 29 1 , 293,
Gheucă, Lupu, numit mare stolnic - 369.
405, 677, 697, 707 ; cartier în Constanti
Ghiavur A hmed-aga, mare imbrohor -379 .
nopol - 703.
Ghica A lexandru, mare dragoman - 5 5 , 25 1 ,
Galata-molasi, mola (preot) de Galata - 333 .
Galaţi - 17, 47, 55, 75, 1 37, 183, 2 1 9, 223, 253, 3 1 1 , 32 1 , 349, 375, 385, 387, 389, 393 ,
235, 255, 297, 373 ; passim ; prădat şi ars 413 427 ; passim ; înştiiţează pe Grigore
de salahori munteni - 7 1 ; populaţia j e Ghica despre numirea lui Buţucachi - 321 ;
fuită şi robită de turci şi tătari -
1 17 ; în trecere prin Iaşţ - 397 ; primeşte
tătari trimişi la - - 469 ; Ioan Mavro- cheile cetăţii Orşova Nouă - 4 1 7 ; pleni-
770 CRON I CA G H ICULEŞTILOR
potenţiar al Turciei penţru tratative de al mănăstirii sf. Arhanghel Mihail din.

pace cu Austria - 435 ; caută să ia pe Iaşi - 29 1 ; refacerea mănăstirii Mihai
seama sa Oltenia - 436 ; cinstit cu tit Vodă - 363 ; spital şi biserică ridicate la
lul de „secretar de taină" - 48 1 ; decapi Colentina - 6 1 9 ; familia - 25 1 , 269, 285 ,
tarea - 5 1 1 ; sultanul căit de uciderea sa ; 293, 295 ; 37 1 , 4 1 3 , 6 1 9 ; strică logodna
575. fiului său Scarlat cu fiica lui Iordache
Ghica A lexandru, fiul lui Grigore, moare de Cantacuzino, Safta - 339 ; intervine pen
friguri - 289 tru eliberarea fratelui său Alexandru -
Ghica A nastasia, născută Racoviţă - 375 ; 509 ; moartea norei sale Anastasia - 559 ;
nunta ei - 4 1 3 ; moartea ei - 559. sprijină pe orfanii fratelui său - 561 ;
Ghica Gheorghe, domn, străbunic al lui Gri trimite pe fiul său Matei la Constantino
gore Ghica - 291 ocupă scaunul Ţării pol pentru dragomanat - 6 1 5 ; relaţii cu
Româneşti - 245 ; trimis de Poartă împo Constantin Mavrocordat - 3 1 1 , 343, 349 ,
triva lui Mihnea vodă - 245 ; mazilire 369, 476, 495, 54 1 , 547, 549 ; întîlnire la.
- 247. Focşani - 35 1 ; uneltiri împotriva lui ,
Ghica Grigo1·aşcu, fiul lui Grigore vodă, moar Constantin Mavrocordat , - 365 ; înţele
tea lui - 375. gerea între Constantin Mavrocordat şi
Ghica Grigore I, fiul lui Gheorghe, domn al - 549, 55 1 ; relaţii cu Mihail Raco
Ţării Româneşti - 55, 245, 247, 249, 251 , viţă - 365, 553 : stăruie pentru exi
253 ; merge cu turcii împotriva Levei, lul lui Racoviţă, - 345 ; intervine pentru
247 ; ajută pe Apafi - 247 ; partici eliberarea lui Racoviţă - 349 ; întîlnirea lui
pă la o nouă expediţie a turcilor împotriva cu Racoviţă la Tenedos - 599 ; - şi tătarii
leşilor - 249 ; unelteşte pentru mazilirea lui - 277, 279, 28 1 , 299, 303, 33 1 , 333, 335 ,
Duca vodă din Moldova - 249 ; închide 337, 47 1 , 545 ; expediţie asupra tătarilor,
pe Cantacuzini - 249 ; cu oaste la Hotin, - 265, 269, 27 1 , 273 ; 275 , 329, zapise şi
249 ; prizonier la poloni, - 25 1 ; căsătorit hogeturi obţinute de la tătari - 305, 331 ;
cu Maria Matiaş Sturza - 25 1 . arzuri la Poartă împotriva tătarilor - 331 ;
Ghica Grigore al II-Zea, fiul lui Matei Ghica, despăgubiri cerute de tătari - 335 . relaţii
domn al Moldovei şi al Ţării Româneşti cu Islam Gherei - 425 ; trimite boieri în
- 53, 55, 233, 245, 25 1 , 253, 255, 261, întimpinarea hanului Mengli Gherei -431 �
263, 275, 279, 281 ; passim ; cunoscător cere de la mîrzaci înapoierea vitelor mol
de limbi străine - 253, 26 1 , 387, 543 ; dovenilor - 477 ; îndepărtarea tătarilor no
mare dragoman - 237. 253, 543 ; domn gai din Moldova - 52 1 , 523, 525, 527 ;
al Moldovei, îmbracă caftan de domnie, relaţii cu hanul Şelamet Gherei - 57 1 ,
- 253 ; soseşte la Iaşi - 255 ; reînnoirea - în luptă c u ruşii, tabăra oştilor lui, la
domniei - 293, 3 17, 34 1 , 343 ; a doua Tuţora - 405, 427 ; lingă mănăstirea Ga
domnie - 365, 367, 375 ; înscăunare lata - 405 ; la Socola - 421 ; în cîmpia
- 369 ; reînnoirea domniei - 497 ; sumele de la Galata - 425, 449 ; la Prut - 425 ;
oferite pentru domnie - 537 ; încercările la Scînteia - 449 ; la Roşieci - 45 1 , 459 ;
lui de a se menţine în scaun - 537 ; mazi la Siret lingă Galaţi - 459, 46 1 , 467 ;
lire - 537, 539, 543-;-545 ; plecarea din Iaşi la Şerbăneşti - 461, 465 ; la Măxineni
şi sosirea la Galaţi - 547 ; a treia domnie - 467 ; la Fălciu - 469 ; la Scopoşeni
- 609, 6 1 1 ; sosirea la laşi - 6 1 3 ; domn
- 473 ; împărţirea boieriilor în Moldova, -
al Ţării Româneşti, prima domnie -
369, 373 ; desfiinţare��nor dări - 25 7, 361 ;
347 ; a doua domnie - 615, 62 1 ;
activitatea edilitară şi culturală - 259 ; aducerea unor boieri din Constantinopol -
grădina şi palatele Frumoasa - 29 1 , 293 261 ; uneltiri ale boierilor împotriva lui -
5 1 7 . 5 1 7 ; înfiinţarea de şcoli - 287 ; ctitor - 265 . 269, 335, 337, 339 ; refuză domnia
,_\
I ND I CE 7 7r
Ţării Romnâeşti - 3 1 1 ; cunoscător a l dati Ghica Maria, născută Sturza, soţia lui Ghica.
nilor Moldovei - 349 ; dărîmarea odăilor Grigore - 25 1 .
turcilor şi izgonirea lor peste Dunăre - Ghica Marioara, vezi Vlasto Marioara.
361 ; construieşte un pod la Isaccea - 383 ; Ghica Matei, fiul lui Grigore I - 251 ; căsătorit
primeşte firman şi bani să strîngă oaste - cu Ruxandra, fiica lui Alexandru Mavro
383 ; trece Prutul - 385 ; con vorbire cu ma cordat - 55, 25 1 .
rele vizir - 387 ; o întîlnire cu hanul Fetih Ghica Matei, fiul lui Grigore al II-iea - 37 1 ,
Gherei - 387 ; convorbire cu Vişniakov 387, 55 1 , 6 1 5 , 655, 665 667, 679, 707, 725 ;
- 389 ; înştiinţează Poarta de năvălirea 731, 733 ; mare dragoman - 6 1 5, 6 1 7 ;.
catanelor - 399 ; se retrage la Prut - 405 ; 665 ; suma plătită pentru dragomanat -
răsplăteşte pe ostaşii săi - 407, 409 ; pe - 6 1 7 ; titlurile ce i s-au acordat - 6 1 7 ;
depseşte pe boierii refugiaţi la nemţi - domn al Ţării Româneşti - 65 1 ; îmbracă
409 ; trimite turcilor 800 de care - 4 1 1 ; caftanul împărătesc - 653 ; sosirea
ostaşi turci daţi în seama lui - - 4 1 1 ; în Bucureşti - 655 ; domn al Mol·
se întoarce la scaunul său - 4 1 3 ; primeşte dovei - 663 ; sosirea la Iaşi - 667 ; scri
poruncă împărătească să meargă în Ţara sori către ţară în privinţa impozitelor
leşască - 425 ; plocoane primite de la �::_ 669-674 ; hâtişerif pentru întărirea
--=.
polonezi - 429 ; îşi stabileşte . vremelnic domniei - 695, 699-701 ; hatişerif pentru
curtea la satul Deleni - 431 ; relaţii cu reînnoirea, domniei - 697-699, 7 1 1-7 1 3,
seraschierul Veli-paşa .-:--- 437, 439 ; Can 727, 729 ; mişcare polu lară în Bucureşti
temireşti merg cu oaste împotriva lu i - împotriva lui - - 659, 723 ; împărţirea
- 443 , părăsit de slujitori şi boieri mazili boieriilor în Moldova - 675, 687, 7 1 3, 725 ,
- 445 ; numeşte caimacami la Iaşi - 449 ; 735 ; refacerea clădirilor arse din Iaşi
înştiinţat de Miinnich de încheierea păcii - 679 ; chestiunea hotinliilor - 68 1 ; rela
- 469 ; înştiinţat de izbînda lui Kelbabet ţii cu Constantin Mavrocordat - 685 ; ob.
mîrza - 47 1 ; intervine pentru eliberarea ţine firman pentru interzicerea trecerii
caimacamilor - 479 ; invită pe mitropolitul paşilor prin Moldova - 687 ; gedepsi;ea
Antonie al Moldovei să se întoarcă în ţară boierilor care ascund pe ţărani în satele
- 48 1 ; primeşte actul de caterisire al l�r �- dăiile - pe timpul lui - 689,
mitropolitului Antonie - - 483 ; schimb de 737 ; dărîmarea cîşlelor turceşti din Mol
scrisori cu Miinnich şi Loewendal - 483 ; dova - 689, 69 1 ; zapisul dat lui - de
firman primit după încheierea păcii de la negustorii turci din Moldova - 691-693 ;
Belgrad - 485-487 ; ţinutul Hotinului dat oprirea comerţului în zilele de sărbători
în stăpînirea lui - - 487, 489 ; înştiin - 695 ; condamnarea la moarte a tîlharu lui
şează pe hotarnicii turci să plece de la Codreanu 695 ; clădeşte o fîntînă la Iaşi
Bender - 493 ; refu�ă să dea pentru - 701 ; stabileşte veniturile boierilor din
ţinutul Hotinului suma făgăduită de lip Moldova - 703-705 .
cani - 50 1 , 503, 505 ; materiale pentru Ghica Ruxandra, născută Mavrocordat, soţia
reclădirea cetăţii Ozu - 529 ; discută cu lui Matei - 55, 25 1 , 349 ; pleacă la Con
boierii fuga ţăranilor- -. 531 ; mazilirea şi stantinopol - 295 ; moartea ei - 6 1 3.
-------�--·--- -
convorbirile lui la Constantinopol - 55 1 ;

Ghica Scarlat, fiul lui Grigore al I I -iea -
-
293, 339, 37 1 , 375, 4 1 3, 5 1 9 , 559, 652.
553, 555, 557 ; exilarea lui la Tenedcs -
Ghica Smaranda, soţia lui Matei - 677
595, 597 ; eliberat din e:cil - 61 1 ; reco
Ghica Ştefăniţă, fiul lui Matei Ghica - 25 (
mandă succesor pe fiul său Scarlat - 65 1 Ghica Zoe, doamna lui Grigore al II-iea
moartea lui - 65 1 , 653 ; înmormîntat - 4 1 3 , 6 1 9, 731 ; pleacă la Constantino
la mănăstirea sf. Pantelimon. inscripţia pol - 377, 675.
tombală - 619. hiculeşti, familia - 595, 6 13.
772 C RON I CA G H I CULEŞT ILOR
{;higheci, polcovnic - 97, 1 07, 1 2 1 . ( Grigorie) episcop de Rîmnic, fuge la Constan

ghindă, locuitorii d in Moldova s e hrăneau cu tinopol - 72 1 ; adus legat ln fiare şi închis
- - 707. la mitropolie - 723.
Ghiloş, localitate - 4 19. grîne, zeciuială - 233.
Ghioluri - 9 1 . grîu, recolte de - - 1 95, 225 ; moldovenii
ghionguli, paznici ai Hotinului - 505 ; leafa cumpără - din Polonia - 225 ; lipsă de
şi tainul lor se ridică la cinci pungi de - în Moldova - 707.
aspri - 489 . Grodmo, cetate, cucerită de prusaci - 509.
Ghiurglziuleşti, drumul - 39 1 . Grozeşti - moşia lui Radu Racoviţă - 405.
Ghiurgiu, neamul - 649. Grosul Petre A ndreevici, elciu rus - 85.
Gian, mîrza iscăleşte zapisul dat de tătarii G ruzinski, staroste de Rava, vine cu Potocki
nogai domnului Moldovei Grigore Ghica la Iaşi - 59, 6 1 , 79, 1 43, 145 ; fuge în
în 1 729 - 309. Ungaria, apoi în Moldova - 145.
G ianet Iordacki, mare postelnic - 6 1 1 , 637, Guliano Dimitracki, capuchehaia lui Nicolae
639, 723 ; pleacă la Constantinopol - 639 . Mavrocordat la Constantinopol - 1 9 1 .
Gianîm Hogea, mazilit şi surghiunit - 3 4 1 . Gunter Carol, camerier al lui Carol al XII -iea
Giaum, mîrza, căpetenie de tătari - 9 1 , 23 1 . - 35.
Giaum-bei, tătar - 1 4 1 . Gura Gîrlei - 453 .
Gildenstierna, ofiţer suedez, luat prizonier de Gura Jijiei - 1 03, 477.
ruşi la Poltava - 39. Gura Sără/ei - 1 03, 1 09 ;pod la - - 1 05.
Gildenstierna, polc de dragoni din - . capturat
de ruşi la Poltava - 37.
Gin A li-paşa, vizir - 243. H
Ciuleşti, sat - 657.
Giurgiu, oraş - 195, 245, 249. Hăbăşescu Vasile, medelnicer, plîngere la
G îngavul, polcovnic în armata rusă - 1 07. Constantinopol împotriva lui Nicolae Ma
Gîrla Vlădicăi, lupta la - - 1 09. vrocordat - 83.
gloabe, puse tătarilor - 525. Hagi-bei, mîrza, iscăleşte zapisul dat de tătarii
Golescu Radu, vel logofăt, caimacam al lui nogai domnului Moldovei Grigore Ghica
Nicolae Mavrocordat - 1 9 1 . în 1729 - 309.
Golia, mănăstire - 1 0 1 , 423, 475 , 653. Hagi !ani (Ipsilanti) - 407.
Golovin, polcovnic rus - 3 1 . Hagi Mehmed - 207.
-Golovkin Gavriil, primul ministru al ţarului Hagi Mustafa, capugi-başa, face cercetări
Petru - 1 0 1 . referitoare la răzvrătirea din Bucureşti
Gorceakov Petre , pol-polcovnic rus, rănit la - 659, 663.
Poltava - 43. Hagi Osmanoglu Hasan - 203, 209.
goştina, dare - 465, 703 ; se reduce la cinci Hagi Selim Gherei - 2 3 1 .
parale pe oaie - 669 Hagi Selim Cherei, han, tatăl lui Mengli Gherei
grămăticia, otacelor - 705. - 30 1 .
Greceni, localitate - 385, 68 1 ; plecarea vre Hagi Teodor - 6 1 1 .
melnică a locuitorilor de la - - 68 1 . Haiati, heckim-başa, împotriva doctorului
Testabuza - 549, 593.
grenadieri, ai maiorului Dimitrie Cantemir
hain, hainie, - 95, 1 07 , 1 3 1 , 1 33, 145,
- 457, 465 ; - ruşi - 1 1 1 , 1 1 3, 465.
205, 245, 269, 273, 281 , 285 , 299, 329,
·Grigoraşcu, mare uşer, vechil al lui Grigore
377, 569.
Ghica la revizuirea procesului cu tătarii
Haldeea - 85.
nogai - 33 1 . Halep - 85, 327 .
.Crigoraşcu, mare postelnic - 4 3 1 , 497. Halicki, voievod de Kiev - 6 1 , 77, 79, 8 1
�rigorie, arhiepiscop, de Ohrida - 69. 1 37, 1 4 1 , 1 45, 1 49, 1 63 1 65.
INDICE 773-
Halil-paşa, hotarul Moldovei cu tătarii - Hechimzade Ali-paşa, vezi A li-paşa Hechim

2 3 1 , 28 1 . zade.
Halil-paşa, mare vizir - 2 17 . Helm, ofiţer suedez, luat prizonier de ruşi
Halim Gherei, seraschier-sultan - 4 1 9, 425• la Poltava - 39.
427 . Herţa, codrul - 44 1 .
Halisa Osman, chehaia marelui vizir - Heraclea, mitropolia - 555.
373, 391 ; omorît - 397. Hesse-Homburg, principe - 5 6 1 , 563 .
hambar, împărătesc la Ţuţora - 203 . hidropizie (dropică) , boală - 707.
Hamilton, general maior suedez, luat prizonier Hios, vezi Chios.
de ruşi la Poltava - 3 1 . hirotonisire, abuzuri la - diaconilor şi preo
Hamilton, polcovnic suedez, luat prizonier d e ţilor din Moldova - 625.
ruşi l a Poltava - 35. Hisargic, numele turcesc al oraşului Krodzka
Hamintovski, voievod al Mazoviei, în trecere - 433 ; izbînda turcilor la - - 443.
prin Moldova - 1 49. Hisim Mehmed-aga, capugi-başă - 237.
Hamza A tmance-paşa, seraschier - 465 ; so Hîrlău, ţinut - 1 15 , 429, 735.
sirea la Hotin - 443 ; trimis cu oaste în Hlincea, - 207.
Moldova - 461 . hoget, al tătarilor din 1 729 referitor la Mol
Hangu, mănăstire, închinată patriarhiei din dova - 30 1 ; de la judecătorul Hotinulu i
Alexandria - 1 1 , 189, 249. - 609.
Hanovra, electorat - 5 1 5. Hold, maior suedez, luat prizonier de ruşi la
hanuri, distruse de cutremur la Constanti- Poltava - 39.
nopol - 70 1 . holtei, darea plătită de - - 533 ; înscrişi la
Hapaci, mirza - 273, 283. sferturi în Moldova - 565 .
Hapsa, localitate lingă Adrianopol - 135 . Holstein - 155.
haraciu (bir) , al Hotinului - 501 ; al Moldovei Holz, maior suedez, luat prizonier de ruşi la
- 13, 63, 65, 73, 75, 1 25, 1 47, 189, 227, Poltava - 39.
229, 30 1 , 367, 503 ; adaos la - - 489 ; Hoor, polcovnic suedez luat prizonier de ruşi
al Ţării Româneşti - 15, 245, 343, 435, la Poltava - 35.
593 ; adaos la - - 535 ; banii - - 1 29. Horlavkovnik Dimitrie, din Preluka, ofiţer
Harkov, oraş - 79, 81, 1 1 7. suedez, vine la Iaşi - 45.
Hasan, vezi Hagi Osmanoglu Hasan. Horodenca, localitate - 447.
Hasan , turc din Moldova - 239. Horopceanu, mare căpitan - 69.
Hasan-aga, ienicer-agasi - 4 15 ; numit serdar hotare, ale Moldovei cu tătarii - 335 ; fixarea
la Galaţi - 461. - dintre Turcia şi Rusia - 489, 49 1 , 493 .
Haschioi, cartier la Constantinopol - 5 1 1 , 495.
579. hotărnicie, taxă de un galben la fiecare piatră
Hatipzade Mehmed-paşa, turnagi-başa, trimis de - - 705.
în Moldova - 687, 697. Hotin, cetate - 1 13, 1 37, 1 63, 1 7 1 , 173, 175,
hatişerif, pentru întărirea domniei lui Matei 181, 189, 20 1 , 203, 205 ; passim ; sepa
Ghica în Moldova - 697 ; de reînnoire a rarea - de Moldova - 1 69 ; repararea
domniei lui Matei Ghica în Moldova - - - 171 , 17 5 ; pircălab moldovean
697 ' 727. la - - 175 ; oştile suedeze iernează la
havalegii, în Moldova - 227 . - - 1 49 ; oştileturceşti la --1 7 1 , 1 75, 4 1 1 .
hătmănia, veniturile - - 703. oştile ruseşti la - - 447, 483 ; robi aus :
Hechimzade, valiul Bosniei, bate pe imperiali, trieci la - 2 2 1 ; moldoveni fug la - -
- 399, alungă pe nemţi din Bosnia - 227, 677 ; hotarele - - 229, 683 ; leşi re
409. fugiaţi la - - 359 ; t1mosirca geamiilor
Hechimoglu Ali-paşa, vezi A li-paşa Hechimzade. din - - 48 1 ; lipcanii din - - 403, 50 1
] 74 CRONI CA G H I CULEŞT I LO R
503, 505 ; haraciul - - 50 1 ; locuitorii Iamandi, mare postelnic, ginerele lui Constan-
din - vor să lucreze pămîntul Moldovei tin Ipsilanti - 2 6 1 , 293, 297, 329.
- 68 1 ; ţinut - 643 ; adăugat la Mol
·
lampo!, localitate - 2 1 5 , 265.
dova - 487, 489, 50 1 . Ianachi, vezi Calimah Ioan.
hotinlii, locuitorii Hotinului - 229, 52 1 , 683, Ianachi, vezi Ipsilanti Ianachi.
69 1 . Ianachi, căminar, trimis de Grigore Ghica la
Hrisant, vezi Notara Hrisan t. Constantin Mavrocordat pentru convor
hrisoave, Matei Ghica reînnoieşte - mănăs biri - 549, 55 1 .
tirilor - 7 1 5. Ianachi, din Chios, cămăraş - 577.
Hrisostom Ioan, cărţile lui - 62 1 ; tradus în Ianachi, hatman - 563.
limba română - 62 1 . Ianacuţa, al doilea vistier, vechil al lui Grigore
Hrisoverghi Manolachi, comis - 57. Ghica la revizuirea procesului cu tătarii
Hrisoverghi Nicolae, şătrar - 607. nogai - 33 1 .
Hristea, j itnicer, staroste de Cernăuţi, - 5 1 · Ianăş, general rus - 99, } 05, 1 09.
Hristodulo, cămăraş d e Ocna, robit d e tătari Iancu, căpitan - 1 2 1 .
- 215. iarlîc, trimis d e han, - 59 1 .
Hristu, vornic - 1 1 9. iarmaroace, î n ţinutul Cernăuţi - 229 ; l a Te
Hrisupolis, vezi Scutari. cuci - 95 ; la Tîrguşor - 29 1 .
husari în oastea lui Constantin Cantemir iarnă, aspră î n Moldova - 289, 4 1 1 , 49 1 ,
'-
- 45 1 ; oaste de - trimisă în Silezia - � 9 . f6'.Ş.
. ._,.
5 1 5. Iaşi - 5, 9, 19, 23, 45, 47, 53, 55, 67, 73, 77 ;
Husein-aga, iscăleşte hogetul tătarilor - 303. passim ; şcoala domnească din --53 ; jafuri
Husein-paşa - 4 19. şi turburări comise de turci la - - 95 ; ţaru 1
Husein Gazi, mîrza - 265. Petru la - - 99, 1 0 1 ; jafuri şi robiri comise
Huşi, oraş - 23 1 , 457, 47 1 . de tătari la - - 1 1 5 ; sosirea patriarhului
Hrisant-Notara la - -177 ; sosirea patriar
hului Samuil la - - 189 ; negustori turq
I la - 203, 287, 693 ; cătane la - - 203;
·-
incendiu la - - 235, 655 ; întemeiri

Iacob, polcovnic rus - 43. de şcoli la - - 287 ; fîntîni zidite la -
Iacov, episcop de Rădăuţi - 643, 707. - 29 1 , 293, 667, 70 1 ; sosirea lui Constantin
( Iacov ) , mitropolit al Moldovei, fost episcop Mavrocordat la - - 35 1 , 5 5 1 ; acoperirea
_cu scînduri a pieţii mari din - - 353 ;
de Rădăuţi - 707.
ciumă la - - 423, 425, 431 ; cutremur la
Iacovachi, uşier trimis cu scrisori la Grigore
- - 423 ; contribuţia de război impusă
Ghica - 54 1 ; trimis la hanul Crimeei -
oraşului - - 453 ; şanţuri săpate la -
569.
- 455 ; intrarea cu alai a lui Grigore Ghica
Iacup, armean - 645, 6-17 , 649.
la - - 477 ; caimacamii Moldovei se în
Iacup-paşa - 42 1 .
torc de la Hotin la - - 479 ; alegere de
Iahia-bei, salahor împărătesc - 353. mitropolit la - - 483 ; trecerea prin
Iahia-paşa prizonier la ruşi - 395 ; eliberat a muhafizului de Hotin Suleiman
de ruşi - 5 1 7, soseşte la Constantinopol paşa - 593 ; sosirea lui Grigore Ghica la
- 5 1 9 ; orînduit în postul de nişangi - ( 1 747) - 6 1 3 ; sinod obştesc la
5 19 ; numit paşă de Misir - 5 19 ; îndepăr - 625 ; sosirea lui Constantin Racoviţă
tat din Constantinopol - 575. la - - 637 ; curtea domnească şi bise
Iali-Chiosc - 1 8 1 . rica sf. Nicolae arse - 667 ; intrarea cu
.iaman-săhăidaci, neam al tătarilor nogai alai a lui Matei Ghica în - - 667 .
267. Iavorov, localitatea - 83, 9 1 , 97.
I ND I CE 77 5
iaz, al Bahluiului - 235 ; de la Copou - Inlandska, regiment de călărime din - cap

475. turat de r u ;i la Poltava - 37.
Ibrahim, paşă de Bender, - 225. i nundaţii, semănături distruse în Moldova
Ibrahim, sultan al turcilor - 85. de - - 667.
Ibrahim-aga, supraveghetorul cetăţii Ozu Ioan, al doilea şătrar - 93.
- 529. Ioan, hatman - 1 3.
Ibrahim-paşa, solul Turciei la pacea de la Car Ioan, nepotul lui Athanase Comnen-Ipsilanti
loviţ - 7 . - 397.
Ibrahim-paşa, trimis î n Ţara Românească Ioan, secretarul lui Nicolae Mavrocordat,
împotriva nemţilor - 40 1 . trimis cu scrisori la Bender _:__ 5 1 .
Ibrahim-paşa, mare vizir - 255, 3 1 3 ; este su Ioan, ţar - 56 1 .
grumat şi cadravrul lui predat răzvrăti Ioan Constantin, vezi Ipsilanti Constantin
ţilor - 3 1 5 . Ioan.
Ibraltim-paşa Cabaculac, mare vizir-323, 331 ; Ioan vodă, vezi Mavrocordat Ioan.
mazilit şi exilat la Creta - 34 1 . Ioanichie, egumenul mănăstirii Dangu , trimis
Ichel, apă - 275. la Hotin - 683.
Iedicli Osman-aga, agă împărătesc - 27 1 . Iordachi, vezi Costachi Iordachi.
Ieghen Mehmed-paşa, caimacam - 397 , 409 ; Iordachi, hatman, vezi Mihalopol Iordachi ,
mare vizir - 4 1 3, 425 ; mazilit şi exilat başa .
la Chios - 433. Iordachi, vornic, vezi Rusăt Iordachi.
Ienachi, agă - 349 ; caimacam al lui Constantin Iordachi, capuchehaie, tatăl lui Constantin
Mavrocordat la Bucureşti - 367. comis - 35 1 .
1enachi Ilie, stolnic, boier moldovean, pribeag Iordachi, din Viza ( Sulgearoglu) - 653.
în Ţara Românească - 13. Iordachi, fost postelnic, trimis al lui Constan
Ieni-Cale, din Crimeea - 403. tin Mavrocordat în Moldova - 547.
ieniceri - 95, 1 1 1 , 1 2 1 , 1 5 1 , 1 6 1 , 163, 175, Iordachi, medelnicer, făcut mare uşier - 1 2 1 .
4 1 1 , 4 19, 589, 593, 633, 689, 7 1 1 ; participă
Iordachi, nepotul lui Iordachi Rusăt, închis de
la o răzvrătire la Constantinopol - 3 1 3 ;
Nicolae Mavrocordat - 67.
pricinuiesc incidente la Adrianopol - 5 13.
Iordachi, rahtivan, prins de austrieci - 1 97 ;
iepe, tătăreşti - 1 07 ; luate de tătari - 2 1 2 .
eliberat - 2 1 1 .
Ierusalim - 85, 65 1 ; patriarhi d e - - 1 77,
Iordachi, serdar - 257, 275, 277, 279.
1 8 1 , 235, 287. 561.
Ilangtc, rîu - 49 3.
Iordachi, sluger - 583.
0 Iordachi, vistier, fuge în Polonia - 9, 1 1 ;
Iliaş A lexandru, domn al Moldovei - 53.
Iosif, cel prea frumos - 50 1 .
Iliaş-paşa, vezi Colceag-paşa Iliaş.
Iosif I , împărat german - Q3, 357, 507 .
Imkiter, mîrza, iscăleşte zapisul dat de tătari
Iovanescu, maior - 457.
în 1729 - 309. Ipsilanti Constantin Ioan - 203, 2 19, 233 ,
253, 257, 2 6 1 , 339, 369, 375, 397 ; trimis
imperiali, vezi austrieci.
al lui Grigore Ghica la Constantin Mavro
Imperiul, german - 507.
cordat - 343 ; caimacam la Iaşi - 385 ;
incendii, la Constantinopol - 645, 7 1 9, 731 ;
izgoneşte pe nemţi din Moldova - 405 ,
la Iaşi - 235, 655.
407.
indieni - 527. Ipsilanti Ianachi, agă - 253, 255, 257, 30:l,
Indrich Jacob, maior suedez, luat prizonier 375, 399, 436.
de ruşi la Poltava - 39. Ipsilanti Manolachi, numit agă - 667.
1'igai, polcovnic rus, rănit la Poltava 43. - Ipsilanti Manolachi Ioan, chiurci-başa - 229
Inghil, rîu - 493. 407 ; poruncă împărătească pcntr�
776 CRON I CA GH I CULEŞT ILOR
arestarea lui - 397 ; prins şi spînzurat la Izet-bei A li-efendi, tefderdar, numit caima
Constantinopol - 397. cam - 345.
Ipsilanti Ruxandra, vezi Racoviţă Ruxandra.
!s ac, agă, ghiumbrucciu, închis - 7 14.
!sac, evreu, creditorul lui Ioan Mavrocordat
Împărăţia, otomană, vezi Turcia ; - rusă,
- 579.
Isacct'a - 81 , 385, 389, 393, 469 ; pod con vezi Rusia.
struit la, - - 383, 385 ; tabăra turcească împrumute - 1 1 , 1 29, 465, 467, 593, 7 15,
de la - - 383, 384. 739.
lscherlezade Constantin vodă, vezi Mavro Înalta Poartă, vezi Turcia.
cordat Constantin. învăţămînt, gratuit la şcolile din Iaşi - 287.
Islam, mîrza, din neamul lui Oracoglu - 303. învoială, cu jurămînt intre Antioh Cantemir
Islam Gherei, seraschier-sultan - 425, 4 3 1 . şi Constantin Brîncoveanu - 3, 5 ; intre
439, 445, 523. Grigore Ghica şi Constantin Mavrocordat
Ismail, agă de ieniceri - 345. - 54 1 , 55 1 .
Ismail, mîrza - 303, 309.
Ismail, oraş - 7, 139, 185, 2 1 5, 269, 27 1 , 273, J
279, 489, 495, 5 19, 527.
jafuri, comise în Moldova - 6 1 , 1 23, 1 37,
Ismail-aga, schemne-agasi - 255.
1 65, 453, 455, 457, 467 ; de austrieci
Ismail-paşa, seraschier de Bender - i 4 1 , 1 43.
- 1 97 ; de leşi - 3 ; de suedezi - 1 4 3
1 5 1 , 153, 1 6 1 ; decapitat - 1 63.
1 87 ; d e tătari - 7, 1 1 5, 1 1 7, 2 1 3, 2 1 5 ,
Ismail-paşa, va.liu de Bagdat, numit mare
233, 269, 279, 30 1 , 329, 361 ; de turci
vizir - 365, 367 ; mazilit şi exilat la
- 95, 1 1 5, 1 19, 437, 439 ; comise de tătari
Rodos - 37 1 .
în Maramureş - 223 ; în Rusia - 1 65,
Ismana, localitate lingă Botoşani - 44 1 .
377 ; comise de turci în Ţara Românească
ispravnici, d e ţinuturi - 35 1 , 363, 489, 7 1 5 ;
- 40 1 .
taxă pentru - - 673.
jagan, maior suedez, luat prizonier d e ruşi
Işnovăţ, localitate - 449.
la Poltava - 39.
Italia - 357, 359, 5 1 5.
Jijia, localitate - 229.
Iulianos Constantin, ma.re postelnic - 585,
jitniceria, veniturile - - 705.
606.
]ora - 725.
Iusuf, agă împărătesc - 73.
]ora A ntioh, hatman - 57 ; pribeag în Ţara
Iusuf, capugi-başa - 159.
Românească - 5, 1 1 ; caimacam al l u i
lusuf, mîrza, căpetenia mîrzacilor Onnube
Nicolae Mavrocordat - 5 1 ; . închis de
teşti - 269, 273, 283, 329, 337.
Nicolae Mavrocordat - 65 ; eliberat - 67 ;
Iusuf, seraschier de Bender - 7, 1 7, 23,
caimacam al lui Dimitrie Cantemir - 73 ·
49, 5 1 .
Iusuf-aga, de la Bender - 45.
îndepărtat din slujbă - 93 ; trimis i�
fiare la Varna - 1 25 ; închis - 135 ; mare
Iusuf-bei, iscăleşte zapisul dat de tătarii
Iogofât - 1 47, 1 53, 193.
]ora Grigorie, mare vistier - 7 1 ; moartea
în 1 729 - 309, 47 1 .
- 193.
Ius uf p aşa, ienicer-aga.si, numit mare vizir
-
Junkepinska, polc de pedestrime din -, cap

- 137, 139 ; mazilire - 149.
turat de ruşi la Poltava - 39.
Iusuf-paşa, seraschier la Ozu, mazilit - 45.
Ivan, căpitan - 1 1 3.
K
lvanenco Grigoraşcu, polcovnic în slujba lui
Petru I - I 03. Karmanlenska, polc de pedestrime din -
Ivir, paşă de - - 363. capturat de ruşi la Poltava - 39.
I N D I CE 777
Kefeu, provincie - 85. L

Keith, comandant al Kievului - 443.
Kelbabet, mîrza - 47 1 . Lagerkrona, general suedez - 33.
Kemal-aga, ial-agasi al banului tătarilor - Lalgi, cetate în Ţara căzăcească - 27.
233. Lambrino A ndronic - 583.
Kemeni Janos, ucis de turci - 247. Lambrino Constantin, fiul lui Andronic, caima
Kiev, oraş - 1 1 7, 1 69, 393, 439, 443, 449, cam în Moldova - 583 ; ispravnic de
483, 493 ; voievod de - 59, 6 1 , 7 1 , 79, 8 1 , Suceava - 585 ; pleacă la Constantino
1 37, 1 59, 1 65, 1 8:J, 355. pol - 585.
Kioprukioi, podul de la - - 55 1 . Lamikowski Ioan, general suedez, la Iaşi -
Klasinch, pol-polcovnic suedez, luat pri 45, 9 1 .
zonier de ruşi la Poltava - 39. Larion, maior rus - 43.
Kiutahia, oraş în Anatolia - 573. Lascarachi, al doilea uşier - 1 99.
Kongars, pol-polcovnic suedez, luat prizo Lascy, general rus, merge in ajutorul împă
nier de ruşi la Poltava - 39. ratului Carol - 357 ; trimis la cetatea
Korcit, pol-polcovnic rus, rănit la Poltava Azac - 38 1 ; împotriva Crimeei - 403,
- 43. 4 1 7, 42 1 , 439.
lazi, turci - 1 19, 239, 707 ; jafuri şi robiri
Korelska, regiment de călărime clin
capturat de ruşi la Poltava - 37. comise la Galaţi - 1 1 7 ; negustori la laşi
Kos, insula - 437. - 203 ; izgonirea lor din Moldova - 629,
Koschkull, maior suedez, luat prizonier de ruşi 63 1 , 633, 635, 659, 6 1 8, 687, 689, 69 1 .
la Poltava - 39. lăcuste, pagube pricinuite ele în Moldova
-
Koslov, cetate - 38 1 . - 23, 1 03, �29, 6.

3 3.
Koslov, maior rus rănit la Poltava - 43· Lăpuşna, drumi'rt - 529 ; pîrcălab de - 307 ;
Koslov, polcovnic rus ucis la Poltava ţinutul - 79, 269, 275, 529, 533, 565,
- ·43. 689.
Koşelev, pol-polcovnic rus, rănit la Poltava Lăpuşneanu A lexandru, ctitor al mănăstirii
- 43. Slatina - 347 .
Kras, general, comandant de trupe suedeze lăpuşneni·, în oastea rusească - 457 .
- 1 43. lefegii, ostaşi - 7 1 , 275 ; cazaci - 8 1 , 267 ;
Krieger, maior suedez, luat prizonier de ruşi lipcani - 155 ; moldoveni - 97, 155, 275.
la Poltava - 39. leftică - 1 77.
Kristap, pol-polcovnic suedez, luat prizonier legămînt, al tătarilor de a nu j efui Moldova
de ruşi la Poltava - 39. - 2 1 3 ; luat de negustorii turci din Mol
Ifrispin, însoţeşte pe regele Suediei la Ben dova - 69 1 , 693.
der - 1 59. lei, monedă - 25, 137, 565 ; - vechi - 673.
Kroimann, ofiţer s.uedez, luat prizonier de Lemberg, regiment de călărie din - , capturat
ruşi la Poltava - 39. de ruşi la Polta�a - 37.
/(rodzka, trecătoare - 433 . Lemnos, insula - 635, 73 1 , 733.
Krone Ense, pol-polcovnic suedez, luat pri- Leonte Martin, polcovnic rus, rănit la
zonier de ruşi la Poltava - 39. Poltava - 43.
Kropot Vasile, brigadier - 97. Lesnek, polcovnic rus, rănit la Poltava - 43.
Kroton, general suedez - 1 6 1 . Lesczynski Stanislav, rege al Poloniei - 1 43,
Kruse Kreutz, general-maior suedez, luat 149, 357, 359 ; în Pomerania - 1 5 1 ;
prizonier de ruşi la Poltava - 37. in Moldova - 155, 157, 1 6 1 , 1 65 ; şi
Kuruceşme - 55 1 , 553, 557, 6 1 3 . Nicolae Mavrocordat - 1 57, 1 6 1 , 1 63, 1 67
J ( usnik 1\.1atei, maior rus, rănit la Poltava 1 69 ; la Bender - 1 63, 173 ; şi Turci �
- 43. 1 7 1 , 1 83, 1 85 ; întîlnirea cu hanul tătarilor
53-307
773 CRON I CA G H I CULEŞT I L O R
- 1 7 1 ; în Suedia - 1 85 ; susţinut de Lohăneşti, sat lingă apa Ichiul - 275.

regele Franţei - 365 ; înscăunat la Var Lorena, duce de, vezi Francisc de Lorena.
şovia - 355 ; fuge în Prusia - 355. Lorena, provincie - 357, 359.
leşi (poloni) 27, 45, 55, 1 1 9, 1 43, 145, 155 ; Lorengi, boier moldovean prins de austrieci
passim ; în Moldova-3, 7, 6 1 , 7 1 , 77, 79, 155, - 197 ; eliberat - 2 1 1 .
1 85 ; primesc de la turci Carneniţa - 7 ; Lăwenhaupt, conte, general, comandant de
învinşi de ruşi la Pol tava - 59 ; neînţe trupe suedeze - 27, 33 ; luat prizonier
legeri la alegerea regelui - 149, 217, 355 ; de ruşi la Poltava - 37.
conflicte cu saxonii - 2 17 ; oştile turceşti Luca Ştefan, mare vistier - 97, 269 ; închis
împotriva - - 249 ; cer aj utor turcilor, de Nicolae Mavrocordat - 57 ; pribeag în
- 359 ; refugiaţi la Hotin 359 ; refugiaţi Polonia - 57, 67 ; trimisul lui Dimitrie
în Moldova - 359. Cantemir la ţarul Petru - 9 1 , 97 ; pleacă
letopiseţ, al Tării Româneşti - 245 . cu Dimitrie Cantemir în Rusia - 1 1 7,
Leva, cetate, atacată de turci - 247. 147.
Lezze A ndrei, bail - 655. Lucachis, credincer, executat la Deleni - 429 .
Liberi, vătaf de copii, duce hanului bani şi Ludovic al X V-lea, regele Franţei - 357, 359 ;
daruri de la Constantin Mavrocordat susţine pe Stanislav Leszcynski - 355.
- 36 1 . Lupu, serdar, agă - 24 1 , 243, 275 ; numit
limbă franceză - 53 ; greacă - 53, 75, 177, ispravnic al ţinutului Hotin - 489 ; pîrît
253, 287, 697, 699 ; italiană - 53, 261 ; la Poartă - 505.
latină - 53, 59, 261 ; persană - 53 ; po_ Lupu, mare vornic - 95, 1 47, 193.
loneză - 59 ; română - 1 77, 261, 287 ; · Lupu Vasile, vezi Vasile Lupu.
rusă - 483 ; slavonească - 1 1 9, 177 ; Lwow, oraş - 249.
turcă - 53, 253, 299, 387, 543, 6 1 5 .
limbi, studiate la şcolile din Iaşi - 287.
lipcani - 77, 109, 155, 27 1 , 285, 407, 443, M
469, 473, 475, 477, 483 ; ai lui Iosif Po
tocki - 6 1 ; steaguri de - - 233 ; de la Macarie, egipteanul, autor de cărţi -
Hotin - 273, 403, 447, 469 ; nemulţumiţi 62 1 .
se plîng la Constantinopol - 501 ; faută Macedonia - 1 9 .
să ia de la Moldova ţinutul Hotinului Macri, mare ban - 199, 20 1 , 269 ; staroste
- 5 0 1 ; oferă o sută pungi pentru paza de Cernăuţi - 26 1 .
Hotinului - 5 0 1 ; catagrafia - de la Hotin Macsut, postelnic, capuchehaia lui Dimitrie
- 503 ; obţin ţinutul Hotinului - 50 1 , Cantemir - 1 1 5 ; trimis în fiare la Varna
505. - 1 25 ; vornic de Botoşaui - 147.
Lituania - 27, 79, 365 . Mahmud, paşă de Dukakin - 403.
Lobkovitz, comandantul Transilvaniei - 449,
Mahmud, sultan al turcilor - 3 1 3, 3 1 7, 323 ,
463.
365, 487, 567, 645, 647, 7 1 7, 729 ; moartea
ocuitori, numărul - din Moldova - 579 ,
lui - 707, 709, 72 1 .
59 1 .
Mahmud Beioglu - 403.
Lode, maior suedez, luat prizonier d e ruşi
la Poltava - 39. Mahmud-Paşa, una din porţile Constantino-
Loewendal, general, schimb de scrisori cu polului - 397.
Grigore Ghica - 483. Malaila vezi Mănăilă Ştefan.
logofăt, slujba de - , orînduită la mitropolia mali-mirie - 677, 679, 697, 699, 7 1 1 , 727·
Moldovei - 625 . Mamacoglu, neam tătăresc - 303.
logofeţia a doua, veniturile - 705. Mamacoglu, iscăleşte zapisul dat de tătarii
logofeţia mare, veniturile - 703. nogai domnului Moldovei - 309.
INDICE 779
Mamonas Mihalachi (Manos Mihalachi), doc pentru eliberare 687 ; exilat la Chios
- -
tor - 65 1 . 723.
M anbet, mîrza, sultan tătăresc, trimisul ha Mavrocordat Ecaterina, soţia lui Constantin
n ului la domnul Moldovei 305. -
Mavrocordat, fiica lui Constantin Rusăt,
manifeste din partea mareşalului Munnich -343, 349.
- 463. Mavrocordat Eleniţa, vezi Rusăt Eleni/a.
Manolachi, chiurci-başa, vezi Ipsilanti Ma Mavrocordat Ilinca, soţia lui Scarlat Mavro
nolachi Ioan. cordat, fiica lui Constantin Brîncoveanu
Manolachi, divitar, nepotul lui Gianet 611. - - 55 .
Manolachi (Manoli) , spătar, baş-capuchehaia Mavrocordat Ioan, fiul l u i Alexandru Exa
lui Constantin Racoviţă, socrul lui - 637, poritul - 55, 1 29, 1 3 1 , 139 ; caimacam la
64 1 , 723. Iaşi - 1 1 3, 1 2 1 , 125, 1 27, 135 , 1 37 ; marc
Manos Mihalachi, vezi Mamonas Mihalachi. dragoman 55, 1 27, 1 67, 183, 1 9 1 ; domn
-
M anstein, general - 437. al Ţării Româneşti - 195, 25 1 .

Maramureş, comandant de - - 147 ; j afur i }ilavrocordat Ioan, fiul lui N icolae, domn al
comise de tătari în - - 223. Moldovei - 577, 5 8 1 , 583, 585, 587, 593,
Marea A lbă - 85. 599, 603, 605, 607, 609, 635, 637 ; fiscali
Marea de Azov - 403. tate - 587, 589 ; starea Moldovei în timpul
Marea Neagră - 85, 9 1 , 1 1 1 ; vezi şi Pontul lui - 603 ; relaţii cu boierii -
603, 609 ;
Eitxin. relaţii cu Constantin Mavrocordat - 58 1 ,
Maria Tereza, împărăteasa Austriei - 507, 585, 605, 607 ; relaţii cu patriarhul
509, 5 1 5 . Antiohiei Silvestru - 603 ; plîngere la
Mavrocordat A lexandru Exaporitul, mare dra Poartă pentru încălcările ienicerilor din
goman - 1 3 1 , 135 ; solul Turciei la Hotin şi ale tătarilor - 589, 59 1 ; plîngeri
Carloviţ - 7, 55, 253 ; originar din Chios împotriva lui 60 1 ; datorii - 5 8 1 , 605,
-
- 53 ; familia - 55, 2 5 1 , 253 ; căsătorit 607.

cu nepoata lui Alexandru Iliaş - 53 ; Mavrocordat Nicolae, domn al l\foldovei şi
poliglot, studii la Padova şi Veneţia - 53, al Ţării Româneşti - 49, 53, 59, 6 1 , 63,
75 ; calomniat la sultan - 55 ; duşmă 65, 67, 69, 7 1 , 73, 75, 77, 1 27, 1 29 ; passim ;
neşte pe Cupăreşti - 65 ; duşmănit de familia - 55, 1 8 1 , 2 5 1 ; fiscalitate 59, -
. :-- - .. . ·- --- - _... ....
hanul Devlet Gherei - 71 ; numit Exa 1 85, 189, 1 9 1 , 235, 237 ; intervenţii la
porit - 253 ; moartea - 53, 55. Poartă pentru eliberarea robilor mol
Mavrocordat Constantin (Ischerlezade) , domn doveni 139 ; intervenţii la Poartă pentru
-
al Ţării Româneşti şi al Moldovei - 319. eliberarea boierilor- închişi la Varna 139. -
34 1 , 343, 347, 348, 349, 35 1 , 353 ; passim ; 145 ; întemeiere de tipografie şi şcoală la
familia - 1 9 1 , 3 1 1 , 343, 349 ; !,i_scaljiil.te Iaşi 177 ; participă la repararea Ho
-
- ��33 ; �umărul scute! tinului - 1 75 ; primeşte pe solul polonez

nicilor acordaţi boierilor - 567 ; cheltuieli Mozowicki - 183 ; pîrît la Poartă - 6 1 ,
p;tl ru domnie - 345, 535 ; izgonirea la 8 1 , 1 27, 129, 1 6 1 , 1 63 ; capturat d e austrieci
zilor din Moldova - 629, 63 1 , 633 ; re - 1 95 ; danie patriarhiei din Alexandria
laţii cu boierii - 565, 567 ; relaţii cu Ioan - 187, 189 ; relaţii cu boierii 57, 65, -
Mavrocordat - 58 1 , 585, 603, 605, 609, 7 1 , 83, 237 ; cu Dimitrie Cantemir 75, -
6 1 1 ; relaţii cu hanul Crimeei - 361 ; 77, 83 ; cu hanul Crimeei - 77, 1 35, 1 39,
627 ; cu Grigore Ghica - 3 1 1 , 343, 347, 1 63, 175, 361 ; corespondenţă cu Hrisant
349, 35 1 , 365, 367, 479, 495, 5 4 1 , 547, Notara, patriarhul Ierusalimului - 1 77,
549 ; cu Mihai Racoviţă - 345, 349, 35 1 , 187, 193 ; corespondenţă cu Stanislav
365, 375, 34 1 ; exilat l a Lemnos - 635 ; Leszczynski -
1 67, 169 .
.exilat la Mitilene - 685 ; suma cheltuită Mavrocordat Pulheria, a doua soţie a lui
7 30 CRONI CA GH ICULEŞT ILOR
Nicolae Mavrocordat, născută Ciuchi, mama Meca, localitate - 85.

lui Constantin Mavrocordat - 57, 1 9 1 . Mecklemburg, localitate - 1 55.
Mavrocordat Ruxandra, vezi Ghica Ruxandra. medelniceria, mare, veniturile - - 705.
Mavrocordat Scarlat, fiul lui Alexandru Ma Medina, localitate - 85.
vrocordat Exaporitul, căsătorit cu Ilinca, medici, vezi A ndrei, protomedic, Caragea�
fiica lui Constantin Brîncoveanu - 55. Duchi Manolachi, Haiatizade Mamonas
Mavrocordat Smaranda, soţia lui Nicolae Ma Mihalachi, Pisani Giuseppe A ntonie, Sta
vrocordat - 585. vrachi, chirurg, Testabuza Toma.
Mavrocordat Sultana, sora lui Constantin, Meerfeld, localitate, polc de dragoni din -
logodită cu Ştefan Racoviţă - 365, 375 . capturat de ruşi la Poltava - 37.
Mavrocorda.ti, familie - 53. Mega Revma, sat lîngă Constantinopol - 559�
Mavrodi Iordachi, în slujba lui Ioan Ma 585.
vrocordat - 585. Mehadia, localitate - 4 1 5, 509 ; cucerită de
Mavromol (Fecioara) , mănăstire la Galaţi seraschierul Benderului - 4 1 5.
- 467. Mehmed, aga împărătesc - 63.
Maxineni, sat - 1 13, 273 ; Grigorie Ghica Mehmed, ceauş, însărcinat cu exilarea lui
la - - 467. Dimitraşcu Sturza - 733.
Maxut, postelnic, vezi Macsut. Mehmed, chehaia - 373.
Mazeppa, hatman al cazacilor, răzvrătit îm Mehmed, mîrza, iscăleşte hogetul dat de tătari
potriva ţarului - 25, 27, 33, 45, 79 ; se domnului Moldovei - 303.
închină lui Carol al XII-iea - 25 ; la Mehmed, paşă de Brăila - 459.
Bender - 45 ; îngropat la Varniţa, apoi Mehmed, sultan, tatăl sultanului Ahmed - 83,
transportat la Galaţi - 47, 1 17 ; suma de 85.
bani rămasă de la - - 4 7. Mehmed-aga, capugilar-chehaiasi - 4 1 7.
mazili, boieri din Suceava - 183 ; trupe for Mehmed-aga, caraculac al marelui vizir - 5 1 L
mate din - - 275. Mehmed-aga, deli-başa - 63 1 .
Mazovia, ţinut - 149. M ehmed-aga, iedecciu - 575.
măcelari, taxe plătite de - la Constantinopol Mehmed-aga, turnagi-başa - 693.
- 573. Mehmed-bei, fiul marelui vizir Abdulah-paşa
Măcin, localitate - 255, 547. Muhsunoglu - 4 1 1 .
Mănăilă Ştefan (Malaila), şătrar, capuchehaia Mehmed-bei, imbrohor, numit mare vizir -
la Constantinopol - 723. 6 1 7.
mănă.stiri, din Ţara Românească jefuite de Mehmed-efendi, crîmleanul, fost Galata-molasi.
trupe turceşti - 401 ; - din Moldova în - 333.
chinate patriarhiei din Alexandria - 1 89 ; Mehmed-efendi, iazigiu - 95, 1 23.
închinate Sf. Mormînt - 1 77 ; proprietăţi Mehmed-efendi, ruznamegiu, plenipotenţiar a
mănăstireşti - 625 ; hrisoave de milă - Turciei - 393.
7 1 5 ; împrumute şi dări date de - - 7 1 5, Mehmed-paşa - 383.
739 ; scutiri de dări - 1 9 1 ; plătesc dese Mehmed-paşa, chehaia marelui v1z1r, ginerele
tină, îndoi tă - 583 ; vezi şi A dam, A ron marelui vizir Ibrahim-paşa - 3 1 3, 3 1 5.
Vodă, Bîrnova, Bursuci, Caşin, Cetăţuia Mehmed-paşa, fiul lui Topal Osman-paşa.
Dangu, Dobrovăţ, Dragomirna, Calata, muhafiz al Vidinului - 72 1 .
Colia, Hangu, Mavromol, Mihai Vodă , Mehmed-paşa, mare vizir ( 1 730-173 1 ) . fost
Mira, Neamţ, Pobrata, Profetul Ilie, Să silibtar, ginerele sultanului Ahmed - 3 1 7.
rindar, Secul, Sf. A rhangheli, Sf. (;heorghe, 32 1 ; destituit şi numit paşă de Damasc -
Sf. Nicolae, Sf. Pantelimon, Sf. Paraschiva, 327.
Sf. Sava, Sina, Slatina, Snagov, Socola, Mehmed-paşa, mare vizir ( 1750- 1 752) - 6 1 7.
Suceviţă, Trei Ierarhi. 645.
I ND I C E 78 1
Mehmed-paşa, seraschier de Bender - 93 ; Micleşti, sat stăpînit de Iordachi Costachi

mutat de la Bender la Hotin - 1 87. stolnicul - 337.
Mehmed-paşa, silihtar al Crimeei - 42 1 . miere, recoltă de - - 1 95, 225 ; comerţ cu
Mehmed Baltagi, mare vizir - 7 1 , 8 1 , 83, miere în Moldova - 69 1 .
95, 1 1 5, 1 39. Mihai, mare spătar - 13.
Mehmed Emin-paşa, fost capuchehaie al lu i Mihai vodă, vezi Racoviţă Mihai.
Colceag-paşa - 52 1 . Mihai Vodă, mănăstire în Bucureşti - 653,
Mehmed Muhsunoglu, paşă d e Bender, înlocuit 66 1 ; lărgită şi scutită de dări - 363.
cu Ghenţ Ali-paşa - 4 1 1 ; paşă de Hotin Mihalachi, medelnicer, prins de austrieci -
- 68 1 . 1 97, 2 1 1 .
mehcheme, condica - -2 1 5 . Mihalachi, vameş - 37 1 , 39 1 .
mehterhane (mecterhane) - 4 1 3 , 727. Mihalopol, mare căminar - 725.
mei, cultura - în Moldova, 1 95, 225, 499, Mihalopol Iordachi, hatman, socrul lui Matei
707 ; import din Polonia - 225, 50 1 . Ghica - 597, 599, 6 1 1 , 6 1 7, 66 1 , 695,
Mejiboje, localitate lîngă Bug - 439. 707 ; capuchehaia Ţării Româneşti la
Melitena, localitate - 85. Constantinopol - 65 1 ; învinuiri împo
Mengli Gherei, han al Crimeei, fiul lui Hagi triva lui - 659 ; exilat la Tenedos - 663.
Selim Gherei, fratele lui Adăl Gherei - Mihnea, domn al Ţării Româneşti - 245.
265, 283, 299, 30 1 , 305, 325, 329, 33 1 · Milcoc, localitate lingă Nistru - 439.
333, 4 0 1 , 403, 409, 4 13, 4 17, 43 1 , 52 1 ; milostenie, patriarhul Alexandriei cere - în
moartea lui - - 523. principatele române - 1 87.
Mcnşikov, cneaz, general rus - 25 ; cucereşte minarete, distruse de cutremur la Constan
şi arde cetatea Baturina - 27 ; participă tinopol - 70 1 .
la bătălia de la Poltava - 29, 33. MiT-Helil, schemne-agasi - 655.
·menzil - 5, 1 55, 195, 24 1 , 497, 549, 6 1 7 '
Mira, mănăstire, trupe austriece la - -- 2 1 1 ,
687 ; cai de - - 77. 219.
Meotis, vechea denumire a Mării de Azov mirie - 50 1 , 70 1 ; averea marelui dragoman
- 403, 42 1 . Alexandru Ghica confiscată şi trecută
Mercy, comandantul trupelor imperiale în la - - 5 1 1 ; datoria lui Mihai Racoviţă
Italia - 357. la - -535 ; - împărătească - 579 ; ave
mertic - 577, 703, 705. rea lazilor confiscată pentru - -63 1 ;
merţă, zece lei - de mei - 225. greutăţi pentru strîngerea - � 689.
mese, boiereşti, 585 ; - domneşti - 585. Miron, serdar, unelteşte cu austriecii împo-
.meseriaşi, munteni la Constantinopol - 3 1 9 . triva lui Mihai Racoviţă - 197.
Mesopotamia - 85. Miroslav, localitate - 75.
Messina, localitate - 359. Misail, episcop de Buzău - 467.
meşteri, tipografi aduşi în Moldova de Nicolae Misail, mitropolitul Moldovei - 1 3.
Mavrocordat - 1 77 ; - zidari aduşi de Misir, vezi Egipt.
Grigore Ghica - 293. misirlii, la Hotin - 1 7 1 , 1 75.
meteor, apărut pe cer - 59 1 . mişcare, orăşenească, împotriva lui Matei
meteorologie - 59 1 . Ghica - 659.
metereze - 4 1 1 , 4 1 9 ; - ruseşti - 29 ; - tur mită - 1 69, 737 ; vezi şi mituire, ruşfeturi .
ceşti - 429, 447 . Mitcău, localitate - 439 .
. Miclescu Gavriil, mare vornic, caimacam al Mitilene, insulă - 345, 349, 595, 597, 599,
lui Nicolae Mavrocordat la Iaşi - 135 ; 627, 685.
staroste de Cernăuţi - 155 ; mare vornic Mitrea, vornic - 13, 5 1 .
de Ţara e Jos - 193, 201 ; hatman - mitropolia, din Bucureşti - 661 ; - din Iaşi
193 ; mare lcgofăt, 257, 263. - 643 ; refăcută -- 2 1 , vezi şi Moldovlahia
mitropoliţi, ai Heracliei - 555 ; - ai Mol ��- 727 � haraciul - - 13, 229

dovei : Antonie - 32 1, 339, 347, 453, 455, 367, 489, 503, 505 ; havalegii î n - - 227 ;
481 , 483 ; Crimca - 347 ; Ghedeon - 57, jafuri comise de trupele căzăceşti - 445 ;
69, 77, 99, 1 0 1 , 1 65, 183, 1 89 ; Gheorghie jafuri comise de trupele poloneze - 3 ;
- 255 ; (Iacob) - 707 ; Misail - 1 3 ; jafuri comise de trupele suedeze - 1 43 ;
Nichifor, fost al Sidesului - 339, 48 1 . jafuri comise de trupele tătăreşti şi tur
483, 497, 5 1 1, 53 1 , 583, 623, 625, 643 ; ceşti - 7, 79, 9 1 , 95, 1 05, 107, 1 15, 1 23,.
- ai Nicomediei - 585 ; - ai Nisei - 2 1 1 , 2 1 5, 233, 279, 28 1 , 361 , 437, 439 ;
623 ; - al Proilavului - 643 ; - al Sidesului lă;ust_e în _--:-_ - 23 ; negoţ de miere - 69 1 ;
- 339, 483, 623 ; - ai Ungrovlahiei : negoţ de vite - 59 1 ; negustori turci
Neofit - 659, 661 , 665 ; Ştefan, - 343. în - - 283 ; r�b�ri . făcute de tn1pele
m iluire - 1 69. tătăreşti şi turceşti în - -47, 9 1 , 1 1 5.
-
ut; i 23 ; J.4 1 . 1 99, 2 1 1 , 2°15.221 , 2 8 1 ,

- -
Mîrza, paşă de Hotin, mutat la Bender - 229 .
--
--
-
- --- - - -
mîrzaci, tătari - 1 2 1 , 207, 2 1 3, 23 1 , 233,

. --
3_0 1 , 45Z_,_ 523,� . 527 ; �şti în - - 1 53, - ·
-
-
267, 273, 287, 303, 307, 309, 33 1 , 333 , 1 99, 30 1 , 395, 399, 403, 405 ; oşti austriece
335, 337, 425, 459, 469, 47 1 , 477, 479•
--- ------- -
în - -30 1 , 395, 399, 403 ; oşti bosniace
525, 527 ; regimul - 395 ; pribegi în Polo în - - 387, 389, 395, 399 ; oşti moldove-
nia - 283, 329. neşti - 7, 1 09, 1 1 5, 27 1 , 443, 449, 457 ;
Mode Julius, pol-polcovnic suedez, luat pri oşti poloneze în - - 7, 1 4 1 ; oşti ruseşti
zonier de ruşi la Poltava - 35 . î n - - 1 05, 23 1 , 455, 459, 469, 47 1 ;.
JJcgoran Mihai, trimis la Constantinopol oşti suedeze în - - 45, 5 1 , 73 ; oşti tătă
cu scrisori - 72 1 . reşti în - - 2 13, 359 ; oşti turceşti în -
Mohamed, mormîntul lui - 579. - 199, 23 1 , 389, 4 1 1 , 4 19 ; polonezi
mojici - 57, 75. refugiaţi în - - 359, 361 ; populaţi11._ - ,
Jilola Ibrahim, capudan-paşa, numit mare numărul - 57�. 5 9 1 , 6�7. �89 ;_:- şi raiaua.
Yi zir, decapitat - 1 65, 1 67, 1 69. Bender - 633 ; şi raiaua Hotin,
Moldova - 7, 9, 13, 1 9, 2 1 , 23, 45, 55, 8 1 , 589, 68 1 , 683 ; - şi,tătarii nogai - 205,
83, 85, 127, 1 33 ; passim ; boieri munteni 2 19� 23 1 , 233, 263, 265, 267, 269, 27 1 ,.
pribegi în - - 237, 3 1 1 ; ciumă în - - 227 ; 277, 279, 28 1 , 283, 299, 30 1 , 303, 305.
or=689;
cîşle turceşti în - , dărî"marea--î 307, 309, 329, 33 1 , 333, 335, 337, 433.
contribuţia - la refacerea Benderului - 5 2 1 , 523, 525, 545, 589, 59 1 .
23 ; contribuţia - la refacerea Hotinu moldoveni - 6 1 , 1 55, 1 65, 1 75, 20 1, 207.
lui - 1 69, 1 7 1 , 1 73, 1 75, contribuţia - la 2 19, 2 3 1 , 28 1 ; passim ; băjenari - 1 1 5 ;.
reclădirea cetăţii Ozu - 529 ; cutremur boieri - pribegi la Braşov - 53 ; în Polo
- 423 ; evrei în - - 60 1 ; fiscalitate - 3 nia - 1 1 , 49, 57, 63 ; în Rusia - 57, 99._.
29: 147:
' 1 1 , 23, 53, 57, 6 1 , 75, 1 2 1 , Î27, 1 1 17, 1 47 ; în Ţara Românească - 5, 1 1 ,
183, 1 85, 1 89, 1 9 1 , 227, 229, 233, 235, 5 1 ; la tătari - 339 ; - lefegii - 8 1 , 97 ; .
i 237, 239, 257, 279, 305, 353, 361, 373, - ostaşi - 1 09, 443, 449, 457, 4 7 1 ; -
'
�
409, 429, 435, 465, 499, 533, 535, 565, robiţi - 1 23, 2 1 1 , 523, 525, 527.
567, 589, 5 9 1 , 607, 609, 623, 633, 637, Moldovlahia, mitropolitul - - 13, 48 1 , 483,
64 1 , 657, 667, 669, 677, 689, 703, 705 ; 643 ; domnia - -3 17.
foamete - 225, 227 ; friguri în - -287, molimă, vezi ciumă.
289 ; fuga boierilor =19. 135, 1 37, 1 39 ; Molokiş, localitate - 4 1 9 .
la Braşov - 53 ; în Polonia - 9, 1 1 , 49, monede. vezi aspri, bani, copeici, galbeni, lei,
57, 49, 639 ; în Rusia - 57, 99, 147 ; parale, potori, potronici, rubiele. ruble,.
în Ţara Românească - 3, 5, 1 1, 13, 17, taleri, zloţi.
5 1 ; la tătari- 339, 639 ; în Ungaria - 639 ; Morali A li-paşa, seraschierul tătarilor din
fuga ţărănimii - 227, 229, 231, 485, 633. Crimeea - 403.
c----_____ _____ _
INDICE 783
m orărit, dare - 235, 257. Muntele Sinai, mănăstire - 625 ; mănăstiri

M oreea (Pelopones) - 643 ; expediţia tur închinate - - 453.
cească în - şi cucerirea ei - 1 87, 189. munteni - 7, 13, 1 95 , 245, 349, 36 1 , 383, 6 1 9,
mortasipie - 703. 659, 7 1 9, 725 ; cronicari - - 245, 25 1 ;
moscali - 25, 27, 29, 3 1 , 33, 35, 4 1 , 43, 45, lucrează pentru refacerea Benderului -23 ;
5 1 , 59, 7 1 , 77 ; passim ; numărul - ucişi lucrează la repararea Hotinului - 1 7 5 ;
la Poltava - 4 1 ; război cu suedezii - 561 ; plîngere la Poartă împotriva lui Constantin
lupte cu cazacii zaporoj eni - 27 ; lupte Mavrocordat - 3 19 ; plingere împotriva lui
cu tătarii la Harkov - 79 ; - la Brăila, Mihai Racoviţă - 345 ; meseriaşi - la
- 1 1 3, 179 ; - la Hotin - 447 ; - la Iaşi, Constantinopol - 3 1 9 ; vezi şi valahi.
- 469 ; dărîmarea cetăţii Ozu de - - 1V!urtaza, negustor turc în Moldova - 283,
425, 427 ; susţinători ai lui August, regele 285, 287.
Poloniei - 365 ; vezi şi ruşi. 1V!urtaza-aga, balgi-başa al hanului - 223.
Moscova - 85, 567. Murtaza-paşa, cucereşte Craiova - 4 1 5 .
moşii, ale lui Brîncoveanu vîndute de marele Murtaza Suplzan Cazi-aga, iscăleşte hogetul
imbrohor - 1 79 ; taxă la pietrele de hotăr dat de tătari domnului Moldovei - 303.
nicie ale - -705. 1V!uruzi Iordachi, mare postelnic - 553.
Movila lui Grigorie Vodă, toponimic - 277. 1V!uslu, căpetenie de răzvrătiţi la Constan
Movila Răbîiei - 1 05 . tinopol - 3 1 3, 323.
Movilău, localitate - 273. ]\!fustafa, reis-efendi, plenipotenţiar al Turciei
Jo.Iov iieşti, familie, ctitori ai mănăstirii Dra - 393, 435 ; exilat, 509, 575.
gomirna - 347 . ]\!Justa/a (I I ) , sultan, fratele sultanului Ahmed,
,"VI ozowicki, sol polonez la Constantinopol, tatăl sultanului Mahmud - 53, 55, 85 ;
primit de Nicolae Mavrocordat - 1 83. detronat de răsculaţi - 19, 53, 55, 3 1 7, 7 1 9.
m ucarer - 34 1 , 497, 593, 603 607, 633, 635, Mustafa-aga, capugi-başa - 68 1 , 685, 69 1 .
695, 699, 707, 725. 1V!ustafa-aga, hotarnic pentru ţinutul Hoti
muftiu - 1 33, 1 4 1 , 329, 33 1 , 333 ; - din nului - 229.
Constantinopol omorît de răsculaţi - 1 9 Mustafa-aga, mataragi-başa - 63 1 .
muhadit, împărătesc pentru stabilirea hota- Mustafa-aga, silitrar laz, casele lui de pe
relor dintre Moldova şi Hotin - 683, 685. Răbîia arse de Mihai Racoviţă - 2 1 9.
muhafiz, de Hotin - 59 1 . Mustafa-bei, mic imbrohor, guvernator al
Muh sunoglu , vezi A bdulah-paşa Muhsunoglu . Egiptului - 37 1 .
Muller, cancelarul lui Carol al XII-iea - 1 6 1 . Mustafa-efendi, cadiu l a Hotin - 233.
mumbaşir - 1 83, 1 85 , 249, 33 1 , 333, 36 1 , Mustafa-efendi, iscăleşte hogetul dat de tătari
4 1 1 , 4 1 7, 427, 523, 525, 59 1 , 597, 663, 68 1 . domnului Moldovei - 303.
Munnich, feldmareşal rus - 357, 399, 42 1 , Mustafa-paşa, caimacam la Constantinopol,
423, 429, 439, 443, 445, 449, 45 1 , 457, fost capudan-paşa, ginerele lui Ibrahim
459, 463, 467, 469, 473, 479, 48 1 ; merge paşa, amestecat în răscoala ienicerilor
în Crimeea - 381 ; cucereşte cetatea Ozu din Constantinopol - 3 1 5 ; cadavrul lui
- 395 ; merge în Ţara Leşească - 4 1 7, 4 19 ; predat răsculaţilor - 3 1 5 .
merge asupra Hotinului - 447 ; cu oşti Mustafa-paşa, d e Brăila - 1 99, 20 1 .
la Prut - 449 ; la Iaşi - 45 1 , 453, 455 ; Mustafa-paşa, de Hotin, mutat în Bosnia -
ponturile date boierilor moldoveni - 1 87, 1 89.
453 ; merge asupra Benderului - 457, Mustafa-paşa, de Hotin, mutat în Calcida-297.
459, 4 6 1 , 463 ; schimb de scrisori cu Mustafa-paşa, de Hotin, mutat în Trapezunt
Grigore Ghica - 483 ; exilat în Siberia - - 227, 229, 269, 27 1 .
563. Mustafa-paşa, însărcinat cu alungarea regelui
Munteanu Ioan, stegar, robit de tătari - 1 03. Carol al XII-iea - 1 6 1 .
78 4 CRON ICA G H J CULEŞT I LOR
Mustafa-paşa, mare vizir - 645, 709, 7 1 1 , 7 17. Neofit, patriarh al Constantinopolulu i - 483.
Mustafa-paşa, vine cu oşti în ajutorul lui Nepluev, plenipotenţiar al Rusiei la tratati
Grigorie Ghica - 4 6 1 , 465. vele de la Nemirov - 395 , reprezentant al
Mustafa Nluhsinoglu, agă de ieniceri, rănit Rusiei la stabilirea hotarelor intre Rusia
de răzvrătiţi - 327. şi Turcia - 489 , 49 1 , 493 .
Musul, cetate - 59 1 . Nevruz, mîrza, iscăleşte zapisul dat de tătari
musulmani, vezi turci. domnului Moldovei - 309 .
muvela - 33 1 , 333, 683. Nichifor, mitropolit al Moldovei, fost al Side
muzică - 4 1 5, 45 1 , 455 ; instrumente muzi sului - 339, 48 1 , 483, 497, 5 1 1 , 5 3 1 ,
cale - 4 1 5, 627. 583, 623, 625 ; moartea - 643.
Nicolae, vel armaş - 1 03.
N Nicolae, căpitan - 47 1 .
Nicolae, mare logofăt - 13.
Nadir, şah vezi Tahmas-Culi. Nicolae, negustor, mare vameş, făcut căminar
·n art - 575. - 121.
Navkin Mihail, pol-polcovnic rus, rănit la Nicolae vodă, vezi Mavrocordat Nicolae.
Poltava - 43: Nicolae vodă Alexandru, vezi Mavrocordat
nazir, de Brăila - 255. Nicolae.
Neamţ (Cetatea Neamţului) , cetate - 7, 49, Nicomedia, mitropolit de - - 585.
199, 203, 209, 2 1 1 ; oştile suedeze iernează ( Nicusios) Panaghiotachi, mare dragoman - 53.
la - - 1 49 ; ocupată de trupele austriece Nipru, fluviu - 33, 37, 45, 79, 1 17, 4 1 3,
- 1 97, 20 1 , 2 1 1 . 483, 495, 525.
Neamţ, mănăstire - 347 . Nirnova, pîrîu, valea - - 459.
Neam/, ţinut - 2 1 5. Nisa, mitropolit al - - 623.
Neapole, oraş - 359 . Nistru, fluviu - 79, 1 1 3, 229, 23 1 , 233, 265,
Neculce Ioan, cronicar, cumnatul lui Ştefan 267, 27 1 , 4 1 3, 4 1 9, 427, 429, 437, 447,
Luca logofătul - 93 ; dregătorii : spătar - 479, 525 ; oştile ruseşti la - - 95, 439,
93 ; hatman - 93 ; 97, 99, 1 1 7 ; vomic de oştile tătăreşti la - - 359 ; pod peste -
Ţara de Sus, 239, 369 ; s 'et:iic al lui Dimitrie - 9 1 , 267 ; vadurile - - 273.
Cantemir, - 93, 1 1 7 ; stăpînul satului Niş, cetate - 279, 399, 4 1 5 , 4 17, 433, 435,
Boianul - 147 ; pleacă cu Dimitrie 4 4 1 ; cucerită de austrieci - 395 ; izgonirea
Cantemir în Rusia - 1 1 7, 1 47 . austriecilor din - - 409.
mgoţ, cu miere - 69) ; - c u vite - 59 1 . nizamul Moldovei - 673, 69 1 , 693, 7 1 3.
Negroponte, paşalîc - 397. nobili, polonezi - 2 1 7 .
·
Negrul Dabija, paharnic - 1 2 1 . nogai, tătari, ş i Moldova - 23 1 , 2 8 1 , 299, 459,
negustori - 1 19, 1 97, 309, 591 ; - armeni - 473, 52 1 , 523, 525, 527 ; ve zi şi tătarii nogai.
453 ; - evrei - 453 ; - ruşi - 1 09, 379 ; Nord�Skanska, regiment de călărime din -
- turci - 6 1 , 67, 1 1 9, 1 3 1 , 203, 283, capturat de ruşi la Poltava - 37.
287, 363, 593, 69 1 , 693. Notara Dositei, patriarh al Ierusalimului,
Neipperg, conte, general austriac - 433, 507 ; unchiul lui Hrisant Notara - 177.
înfăţişează marelui vizir propunerile de Notara Hrisant, patriarh al Ierusalimului
pace - 435. - 235 ; vine în Ţara Românească - 177 ;
Neis , cetate, - 509 . în Moldova - 1 8 1 ; intervine pentru scu
Nelov Matei, maior rus , rănit la Poltava, 43 . tirea preoţilor de dări - 1 85 ; contribuie
nemeşi, unguri , pribegi în Moldova, 59 . la întemeierea de şcoli la Iaşi - 287 ;
Jl.'emirov , oraş, 79, 8 1 , 9 1 , 5 1 7 ; tratativele corespondenţă cu Nicolae Mavrocordat -
de la - - 395 . 187, 193.
nemţi - 7 , 1 47 , 1 97 , 399, 400, 401 , 405, 407 , Novac, căpitan - 44 1 .
409 , 4 1 5 , 437 ; v . şi austrieci, Numan-paşa, de Bender, seraschier - 4 1 5 ,
Neofit din Creta , mitropolit al Ţării Româ 4 1 7, 4 1 9 ; destituit ş i exilat î n insula
neşt i , iniţiatorul mişcării orăşeneşti îm Kos - 437 .
potriva domnului Matei Ghica, 659, 661 ; Numan-paşa, de Bender - 503 ; primeşte
moartea, 665 . daruri de la Grigorie Ghica - 5 1 7 ; numit
I ND I CE 785
comandant al oştilor turceşti din Anatolia oaste suedeză - 29, 33, 4 5 , 8 7 , 89, 1 43, 1 49,
- 527. 1 5 1 , 1 53.
Numan-paşa, seraschierul Crimeei - 493, 495, oaste tătărească - 79, 1 09, 1 5 1 , 1 65, 1 99, 2 1 1 ,
Numan Chiupruliu, mare vizir - 47, 63, 67, 2 1 7 , 27 1 , 283, 359, 379, 409, 4 13, 4 1 9,
71. 4 4 1 ; - împotriva tătarilor bugeaclii - 7 :
- în Ucraina - 1 65 ; - în Moldova -
1 99, 20 1 , 2 1 1 , 2 1 3 ; - în Ţara Româ
o nească - 245 ; - la Ozu - 267, 2 7 1 ; -
la Nistru - 359 ; - împotriva perşilor -
oaste, vezi şi trupe. 377.
-oaste de serdengheşti - 395. oaste turcească - 5 1 , 8 1 , 9 1 , 1 09, 1 5 1 , 1 65,
caste austriacă (cătănească, imperială, nem 1 95, 223, 245, 249, 27 1 , 273, 40 1 , 409,
ţească) - 1 95, 1 99, 209, 2 19, 395, 399, 4 1 1 , 4 1 5, 4 19, 4 2 1 , 427, 429, 433, 447.
40 1 , 403, 405, 409, 4 15, 433, 443. 449, 461 ; - la Adrianopol - 1 49 ; - la
caste bosniacă (ilirică) , iernează în Moldova Belgrad - 223, 433 ; - la Brăila - 199 ;
- 387, 389, 395, 399. - la Hotin - 1 1 8, 447 ; - în Moldova
Qaste cătănească, vezi oaste austriacă. - 1 99, 23 1 , 389, 4 1 1 , 4 1 9 ; - în Tran sil-
caste căzăcească, închinată ruşilor - 37. vania - 2 2 1 ; - în Ţara Românească -
caste franceză, în I talia - 357. 245 ; lupte cu perşii - 363 :. - din Mu
oaste ilirică, vezi oaste bosniacă. sul - 59 1 .
oaste imperială, vezi oaste austriacă. obicei, vechiul - al ţării - 62 1 .
-oaste moldovenească - 8 1 , 97, 1 1 5, 1 53, 1 99 . Obileşti, sat - 619.
2 1 9, 249, 255, 259, 269, 27 1 , 277, 403 , Obluciţa, vad la Dunăre lingă Isaccea - - 8 1 .
405 ; elementele populare fug din obuze, ruseşti, desgropate şi aduse din Polonia
449. î n Moldova - 429.
<>aste moschicească, vezi oaste rusească. Ocna, localitate - 2 2 1 , 407.
caste muntenească - 24 7, 273. Ocna, ţinut - 2 1 5 .
Qaste nemţească, vezi oaste austriacă. ocne, d e sare - 703.
odăi, ale moldovenilor - 307 ; - ale turcilor
Qaste otomană, vezi oaste turcească.
din Moldova dărîmate - 69 1 ; - ale tur
oaste persană - 353.
cilor din Ţara Românească dărîmate -
caste poloneză (leşească) - 3, 1 37, 1 4 1 , 1 43,
361 .
Odobeşti, localitate - 465, 467.
1 5 1 , 1 67, 399.
caste prusacă - 509, 5 1 5 . ogeac - 1 7 1 , 599 ; al gebegiilor - 4 1 9 ; - al
oaste rusească (moschicească) - 2 5 , 2 7 , 29, ienicerilor - 599.
45, 79, 9 1 , 95, 97, 1 09, 1 1 5, 1 1 9, 1 27, 1 45, Ohrida, episcop de - - 69.
379, 385, 4 17, 4 19, 427, 437, 447, 449, 0i - 499 ; darea - - 233 ; - luate de tătari
45 1 , 461 , 463, 477, 4 8 1 , 499, 5 1 5 , 523 ; - 2 12.
- la Ozu - 395, 399, 42 1 , 425, 427 ; Oituz, trecătoare - 40 1 , 477.
- în Polonia - 59, 79, 145, 1 49, 359, Olanda, mijloceşte pacea dintre Rusia şi
383 ; - la Poltava - 4 1 ; - trece Bugul Turcia - 393, 5 1 5.
- 395 ; - la Prut - 99, 1 09 ; - la Nistru Olăneşti < ?>, localitate - 239.
- 93, 95, 439 ; - în Moldova - 105, 231 , Olăseni, sat - 239.
453, 455, 457, 459, 469, 47 1 , 473 ; merge Ololenska, regiment de călărime din - cap-
împotriva Azacului şi Crimeei - 367, 379 ; turat de ruşi la Poltava - 37.
împotriva lui Stanislav Leszczynski - 365. Olt, rîu - 4 1 5 , 589, 615, 72 1 .
oaste saxonă - 2 1 7 , 365. Oltenia (Craiova) - 195, 225, 247, 4 0 1 , 436.
o aste spaniolă în Italia - 357, 5 1 5 . Omer-aga, ceauş de ogeac - 607.
Oniţcani, tîrg - 239, 24 1 . dărîmarea ei de către ruşi - 42 1 , 425,

Onschold, general-maior suedez, luat prizonier 427 ; reclădirea - de către turci - 529 ; paşa
de ruşi la Poltava - 35. de - - 27 1 , 687 ; seraschier de - - 45·
Or ( Perecop) , cetate, atacată de ruşi şi cucerită Oxenstjerna, conte, maior suedez, luat pri
- 379 ; părăsită de ruşi - 4 2 1 ; cîmpiile - zonier de ruşi la Poltava - 39.
- 4 1 3, 43 1 , 52 1 .
Or !vlehmedoglu - 303 ; iscăleşte zapisul dat
de tătari domnului Moldovei - 309. p
Oraco�lu, neam tătăresc - 2 1 1 , 2 1 3, 23 1 , 303.
Or/zei, tîrg - 1 1 9, 137, 1 4 1 , 275, 359, 389, pacea de samur - 279 , 5 1 1 , 545, 585, 697,
429, 633. 727, 737.
Or/zei, ţinut - 79, 1 4 1 , 239, 275, 529, 533, Padova, oraş - 53.
565, 689. Pahomie, episcop al Romanului - 2 1 1 .
Orlik Filip, secretarul lui Mazeppa, apoi Paisie, fost patriarh de Constantinopol, vine
hatman al cazacilor - 45, 47, 9 1 . în Moldova - 369, 37 1 , 377, 4 1 5.
Orset, colonel austriac, vine î n Moldova - 407 . Paladi, vornic, tatăl lui Teodor, unelteşte
Orşova Nouă - 4 1 5 , 4 17, 435 . pentru mazilirea lui Grigorie Ghica, închis
Orşova Veche, cucerită de seraschierul Vidi de domn - 337, 339.
nul ui - 4 15 . Paladi Constantin, fost mare stolnic - 637.
Ortacllioi, sat lingă Constantinopol - 647, Paladi Dimitraşcu, mare spătar - 637, 687 ;
703. hatman 695.
-
ortale, de ieniceri - 383, 4 1 5. Paladi Ioan, mare spătar - 193.

Orumbeteşti, din neamul tătăresc Orumhetoglu Paladi Ioan, vistier, pribeag în Ţara Româ
- 269. nească în timpul domniei lui Constantin
Orumbetoglu, neam al tătarilor nogai - 2 1 1 , Duca - 1 1 , 63.
2 1 3 , 23 1 , 273. Paladi Ioniţă, ban, numit mare spătar - 733.
orz, cultura - - 1 95, 225 ; - luat de mol Paladi Teodor, fiul vornicului Paladi - 337,
doveni de la tătari - 277. 639 ; dregătorii mare ban - 263, 339 ;
Osman, chehaia - 549. mare hatman - 637 ; mare postelnic -
Osman, sultan, fratele sultanului Mahmud - 633, 637 ; mare spătar - 20 1 , 373, 385,
709, 7 1 1 , 7 1 3, 7 1 7, 7 1 9, 723, 725, 729, 405, 439, 587, 603, 605 ; mare vistier - 257 ,
737 . 263, 35 1 , 455, 459, 473, 475, 54 1 , 565,
ospăţ, domnesc - 585. 58 1 , 643 ; închis de domn - 337, 369,
osta,<i, împlătoşaţi - 407. 607 ; trimisul lui Grigorie Ghica la generalul
Ostei n, conte, sol împărătesc - 393. Vadanyi - 405 ; slujitori sub comanda
Oster-Gorka, regiment de călărime din - cap- lui - 439 ; caimacam la Iaşi - 54 1 , __58 1 ,
turat de ruşi la Poltava - 37. 637 ; trimis l a Constantinopol - 603, 633 ;
Oster-Gotia, polc de pedestrime din - cap uneltiri împotriva lui Constantin Racoviţă
turat de ruşi la Poltava - 39. - 639 ; moartea - 643.
Ostermann, conte, exilat în Siberia, averea lui palănci, ale austriecilor în Moldova - 147.
confiscată - 563. Paleologu, armaş, întîmpină pe han cu bani
o tace, grămăticia - venit al şătrăriei - 705. şi daruri trimise de Constantin Mavro
otomani, vezi turci. cordat - 361.
Ozu, cetate - 9, 2 3 1 , 265, 269, 395, 4 13, 49 1 . Panaiotachi (Panait) , mare armaş, omul lui
493, 495, 52 1 , 527, 529, 59 1 , 68 1 ; Carol al Mihai Racoviţă - 243, 343, 367.
XII-lea la - - 45 ; oaste tătărească la Panaiotachi, dragoman, vezi ( Nicusios)
- - 267, 27 1 ; cucerită de ruşi - 395, Panaiotachi.
399 ; împresurată de turci - 409, 4 1 1 ; Panaiotachi, mare postelnic, trimisul lui Con-
I NDICE 78 7
stantin Duca la Constantinopol - 1 1 ; fuge 171 ; moldovenească - 277, 383 ; - ru

-
de teama lui Antioh Cantemir - 2 1 ; sfetnic sească - 29, 3 1 , 43, 45 ; - suedeză - 29,
al lui Antioh Cantemir - 21. 3 1 , 37, 39 ; - turcească - 447.
Panaioti, agă - 54 1 . Pehlivan, ucide pe Patrona, căpetenia răscu
Panait, vezi Panaiotachi, armaş. laţilor ; drept răsplată este numit cul
Pantelimon, moşie - 6 1 9. chehaiasi - 325.
panţiri, ostaşi moldoveni lefegii - 275 . Pelm A dolphe, pol-polcovnic suedez, luat pri-
Papadopol Gheorghe, profesor la Iaşi, scriitor zonier de ruşi la Poltava 35.
-
-
- 53. Pelopones, vezi Mareea .
papurd, populaţia se hrăneşte cu rădăcini de - Penău, localitate - 46 1 .
- 225. Perecop, v . Or.
parale, monedă - 669, 673, 703, 705. Perivolosna, localitate lingă Nipru - 33, 37 .
Paraschiv, baş-bulucbaşa al slufitorilor, de perşi, atacuri împotriva turcilor - 57 1 ; ex-
capitat fiindcă a ameninţat cu răscoală pediţia turcilor împotriva - - 3 1 3, 345,
- 71. 353, 359, 361 , 527, 569 ; negocieri de pace
Paraschiva, cuvioasă, moaştele ei la mănăs- cu turcii - 363 ; expediţia tătarilor îm
tirea trei Ierarhi - I O 1 . potriva - 377 ; - cuceresc cetăţi tur
-
Paris, oraş - 63 1 . ceşti 583 ; obligaţi să despresoare ce

-
Passarovitz, pacea de I a - - 195, 435 . tatea Musul 59 1 .

-
paşa-capusi - 327 ; distrus de incendiu - 73 1 . Persia - 85, 569.

Paşagic, aga de capugii al marelui vizir - 369, peşcheş, împărătesc , înlezniri pentru plata -
37 1 ; adus în lanţuri Ia Iaşi - 37 1 . - 227 ; - bairamului - 673.
paşalîc - 397, 49 1 , 5 19 . Petersburg - 393, 395, 49 1 , 495, 5 1 7, 561 ;
Paşcanu Iordachi, mare ban - 35 1 . curtea de la - -. 437.
patriarhi, al Alexandriei : Samuil - 1 89 ; - Petite-Tartarie - 63 1 .
al Antiobiei : Silvestru - 603 : ai Con Petrovaradin, localitate, expediţia turcească
stantinopolului : Neofit - 483 ; Paisie - la -- 217.
369, 37 1 , 377, 4 1 5 : ai Ierusalimului : Petru I A lexeevici, ţarul ruşilor - 25, 27, 29,
Notara Dositei - 177 ; Notara Hrisant - 3 1 , 79, 85, 89, 97, 1 0 1 , 1 03, 1 05, 1 1 1 ,
1 77, 1 8 1 , 185, 1 87, 1 93, 287 . 1 13, 1 1 5 , 1 1 7, 56 1 ; - la Poltava - 33 ;
Patrona, căpetenie de răzvrătiţi la Constan în urmărirea lui Carol X I I - 33 ; legă
tinopol - 3 1 3, 32 1 , 323 ; uciderea lui- turile lui cu Dimitrie Cantemir - 81 ;
325 . trimite lui Cantemir bani pentru organi
păhărnicia, a doua, veniturile ei - 705. zarea armatei - 97 ; întîlnirea cu Can
păhărnicia, mare, veniturile ei - 705. temir - 99 ; sfat cu Cantemir - 1 1 1 ; -
păpuşoi, cultura de - - 499 ; vezi şi porumb. în Polonia - 83, 9 1 ; schimb de scrisori
p ărcane - 1 03, 22 1 . cn sultanul turcilor - 83, 85 , 87, 89 ;
păstori, tătari în Moldova - 305, 307. - cu oştile Ia Prut - 99 ; la Iaşi - 99 ·
păşunat - 359 ; loc de - dat tătarilor în Petru Rareş, domn al Moldovei, ctitor al
Moldova - 305 ; vitele ienicerilor din mănăstirii Pobrata - 347.
Bender în Moldova pentru - - 689. Peyssonel, consul al Franţei în Crimeea -
pecete, domnească - 705 ; - marelui vizir 63 1 .

- 1 37, 1 67, 34 1 , 345, 365, 397, 4 1 3 , 433, piatră de hotar, taxă de u n galben de fiecare
573, 575 , 583, 599, 645. - - 705.
p ecetluite - 531 ; - roşii - 533. pietre, scumpe, confiscate de la Iacup armeanul,
peceţi, orînduirea sferturilor cu - - 589. - 65 1 .
Pedeapsă cu moartea desfiinţată - 627. Piper, conte, preşedintele parlamentului suedez•.
Pedestrime, albaneză - 403 ; - egipteană luat prizonier de ruşi la Poltava - 33.
Pisani Giuseppe A ntonie, medic, învinuit de Pontul Euxin - 6 1 1 ; vezi ş i Marea Neagră,
moartea doamnei Sultana Racoviţă - 653. ponturi, . date de Milnnich boierilor moldo
pitărie, veniturile ei - 705. veni - 453.
pîrcălab, de ţinut - 1 75, 273, 5 1 7. Popil, sol polonez trimis la Poartă, în trecere
pîrcălăbie - 703, 705. prin Moldova - 233.
Platon, filozof grec - 225. Popricani (Pricani) localitate - 475.
Platter, pol-polcovnic suedez luat prizonier populaţia (poporul) din Moldova, se hrăneşte
de ruşi la Poltava - 39. \ cu buruieni - 225 ; fuga - - 227, 279,
plocoane- 587 ; aduse lui Grigorie Ghica de 453, 503, 529, 53 1 , 565, 6 1 3, 635, 66� 669,
polonezi - 429 ; pentru feldmareşalul Miln 677, 68 1 , 689 ; refugiere în băjenii - 137,
nich - 45 1 , 453, 463 ; ale agiei - 705 ;
ale hătmăniei - 703 ; pentru Poartă -
553.
\
; 445 ; întîmpină pe Constantin Cante�şi
' pe Milnnich - 4 5 1 ; starea - - 567, 607,
697 ; numărul - - 579, 667, 689 ; -

poală (pulpană) , sărutarea - - 15, 53, 175 , din Ţara Românească, fuga - 245, 363 ;
193, 293. din Oltenia, fuga - 589.
poame, recoltă de - - 1 95, 225. porci, export de - în Bosnia, taxă vamală ·
Poartă - 383, 385, 387, 393, 395, 43 1 , 485, - 705.
passim ; plîngeri la - împotriva mol porumb, lipsă de - în Moldova - 707 ; vezi
dovenilor din partea tătarilor - 329 ; şi păpuşoi.
plîngere la - împotriva hanului, - 1 99 ; Porţile de Fier (Demir-Capi) - 377.
polonezii cer ajutorul - - 359 ; - şi con Poruski, căpitan - 469.
flictul tătarilor nogai cu Moldova - 525 ; Posse Magnus, ofiţer suedez luat prizonier de
vezi şi Turcia. ruşi la Poltava - 39.
Pobrata, mănăstire în Moldova, ctitorie a lui Post, pol-polcpvnic suedez, luat prizonier de
Petru Rareş - 34 7 . ruşi la Poltava - 39.
poclonul steagului, dare - 669, 673. postav - 1 37.
Pocrov, localitate - 2 1 2. postelnicie, veniturile ei - 703.
Podolia - 1 69 . Potocki, conte - 443.
Podul Jijiei - 45 1 , 475. Potocki, familie - 355.
podurf , pe Bahlui - 679 ; pe Dunăre . la Potocki Iosif, voievodul Kievului, aflat în
_
Isaccea - 383, 387, 391 ; pe Nistru - 9 1 ; Moldova - 59 ; în Transilvania - 59 ; la
pe Prut - 1 05 , 1 09, 1 1 3 . Bender - 6 1 , 1 59 ; reclamaţii la Poartă
pogonărit, dare - 2 5 , 1 87, 235, 6 1 5 , 667, împotriva lui Nicolae Mavrocordat - 6 1 ;
67 1 , 689. ostaşii lui comit j afuri în Moldova - 6 1 ;
polcuri - 467 ; ruseşti de călărime - 3 1 ; ostaşii lui mor de ciumă - 61 ; susţinător
ruseşti de dragoni - 3 1 , 33 ; suedeze de al lui Stanislav Leszczynskf - 355.
călărime - 3 1 , 37 ; suedeze de dragoni - potori, monedă - 47.
37 ; suedeze de pedestrime - 3 1 , 37. potronici, monedă - 7 15.
Polivisne Petre, pol-polcovnic rus rănit la praf de puşcă - 207.
Poltava - 43. Praporgik, general rus la Poltava - 33.
polonezi, poloni, vezi leşi. pravile - 69, 2 6 1 .
Polonia - 443, 587 ; tătari mirzaci pribegi prădăciuni, vezi jafuri.
în - - 329 ; vite exportate în - - 703 ; Preluka - 45.
vezi şi Ţara leşească. preoţi, darea - - 353 ; hirotonisire - 623,
Polonţka, localitate - 43. 625 ; scutiţi de dări - 1 85.
Poltava, localitate, bătălia de la - - 29, 3 1 , Presburg, oraş - 5 15 .
33, 4 1 , 45, 59. pribegi, boieri moldoveni - 1 9, 63, 135, 1 37,
}?omerania - 1 5 1 , 1 57, 1 7 1 . 1 39 ; în Braşov 53 ; în Polonia - 9, 1 1
I ND I C E
49, 57, 63, 447 ; î n Rusia - 57, 99, 1 17, - plătită pentru dragomanat - 6 1 7 ; su_
147 ; se întorc cu ţarul Petru - 99 ; - la ma de - pentru obţinerea episcopiei Rădă
tătari - 240, 64 1 ; în Ţara Românească - uţilor - 643 : suma de - dată de Constan
3, 5, 1 1 , 13, 17, 5 1 ; - munteni în Mol tin Mavrocordat pentru eliberarea sa din
dova - 237 ; în Ungaria - 40 1 , 639 ; - exil - 687.
mîrzaci tătari în Polonia - 273. Purice Constantin, în slujba lui Ioan Mavro-
Pricani, vezi Popricani . cordat, 585 .
pricini, bisericeşti cercetate d e sinodul din puşti, de foc - 273.
Iaşi - 623. Putna, rîu, gîrlele - - 1 93.
Pricopie, căpitan, sol al lui Dimitrie Cantemir Putna, ţinut, staroste de - - 263.
trimis la. ruşi - 8 1 , 9 1 . puţuri, populaţia din Iaşi bea apă din -
Prilucki, polcovnic, î n slujba lui Carol al 70 1 .
XII-iea - 9 1 .
prisacă - 235. R
prisăcărit, dare - 235, 257.
prizonieri, austrieci luaţi de moldoveni - Racoviţă, familie - 1 9 .
407, 409 ; luaţi de turci - 435 ; - ruşi Racoviţă A na (Aniţa), soţia lui Mihai Raco
luaţi de tătari - 475 ; luaţi de turci - viţă - 559 ; reface vechea mitropolie - 2 1 .
443 ; - turci luaţi de ruşi - 447, 449 ; Racoviţă Anastasia, vezi Ghica A nastasia.
restituirea - - 475. Racoviţă Constantin, domn al Moldovei şi
profesori la Iaşi - 53. al Ţării Româneşti, 635, 637, 643, 659 ;
Profetul Ilie, mănăstire în Moldova lingă închis la Constantinopol - 253 ; sosirea.
Suceava - 347. lui la Galaţi - 367 ; caracterizarea lui
Proilav, eparhia mitropoliei - - 643. - 367 ; împărţirea boierilor - 643 ; moartea
proprietăţi, mănăstireşti - 625. soţiei - 653 ; mutat în Ţara Românească
protomedic - 735. - 663 ; intervine pentru eliberarea lui
protopopi, în sinodul obştesc de la Iaşi - 625. Constantin Mavrocordat - 685 ; complot
protosenator, Constantin Cantemir făcut - - al boierilor munteni împotriva lui - 7 1 9,
455. 72 1, 723, 725 ; îmbrăţişează facţiunea
provizii, pentru trupele suedeze - 27. Văcăreştilor - 72 1 , 723 ; plîngcre a boieri
prusaci, lupte cu austriecii - 509, 5 1 5. lor la Poartă împotriva l u i - 723 ; mazi
Prusia - 365, 507. leşte şi închide pe Văcăreşti la seimeni -
Prut, rîu - 5 1 , 93, 97, 99, 1 09, 1 1 5, 1 17, 723 .
1 73, 175, 177, 1 8 l ; passim ; pod peste - - Racoviţă Dimitraşcu, hatman, fratele lui Mihai
1 03 ; tabăra rusească la - - 99, 1 03 ; Racoviţă ; familia - 49, 20 1 , 263 ; unel
tabăra moldovenească la - - 425 ; turci teşte cu tătarii împotriva lui Grigorie
şi tătari trec - - 449. Ghica - 269, 283, 285 ; prins de Grigorie
Pruteţ, pîrîu, valea - 1 09. Ghica şi întemniţat, apoi iertat - 285 ;
pulpană, vezi poală. moartea - 285.
pungi, de bani - 5 1 , 69, 1 25, 139, 163, 183, Racoviţă Ioniţă, fiul lui Mihai - 553 ; căsă
243, 245, 279, 283, 343, 489, 503, 593, toria - 625.
605, 627, 65 1 , 737 ; suma de - oferită Racoviţa Mihai (Mihalachi) , domn al Moldo
tătarilor pentru mazilirea lui Grigorie vei şi al Tării Româneşti - 19, 23, 25,
Ghica, - 269 ; suma de - revendicată de 45, 57. 59, 65, 67, 69, 1 3 1 , 1 9 1 ,. 193 : passim ; .
tătari drept despăgubiri - 329 ; suma de pribcgi.!:!_.- 1 1 ,, 1 3 ; dregătorii : spătar - l i ,
- oferită pentru domnia Moldovei - 337 , „.l 3 : ales domn de boieri - 19 ; da ta im � ră.cării
537, 635 ; suma de oferită de li pca n i caftanului - 193 ; rlatorii şi creditori -
pentru ţinutul Hotinului, 50 1 ; sum.a de 63, 235, 237, 239, 257, 263, 343, 535 , 649 ; :
exilat în Mitilene - 345, 347, 349, 595, 597 ; Rdk6czy, fiul lui Francisc Rak6czy al I i-lea
expediţie împotriva austriecilor - 20 1 , 203, - 4 17.
207, 209, 2 1 1 , 2 1 9, 22 1 , 223, 233 ; familie Rdk6czy a l II-Zea Francisc, principe a l Tran
- 2 1 , 49, 197, 20 1 , 253, 263, 265, 283, silvaniei - 59, 8 1 , 2 19 ; aflat la Constan
375 ; fiscalitate - 235, 237, 257, 259,589 ; tinopol - 223 :· la Rodosto - 423.
închis la Şapte Tii rnuri - 47, 343 ; mazi Rdk6czy al II-Zea Gheorghe, otrăveşte pe
liri - 2 1 , 45, 47, 49, 73, 133, 237, 253, Mihnea, domnul Ţării Româneşti - 245.
343, 393, 395 ; păsuirea haraciului - Ralachi Mihalachi, al doilea postelnic, închis
227 ; relaţii cu boierii - 67, _ 1 97, 239 ; de Antioh Cantemir - 49.
cu Brîncoveanu - 2 1 ; cu Grigorie Ghica Ramadan, spătar, caimacam la Iaşi - 349.
- 365, 555, 597, 599 ; cu Constantin Ramadan A ntonachi, mare postelnic - 577,
Mavrocordat - 3 19, 345, 365, 627 ; cu 582, 587, 603, 605, 635 ; conflict cu Con
Ioan Mavrocordat - 585 ; cu Nicolae stantin Daponte - 587 ; trimis la Con
Mavrocordat - 237 ; cu Selamet Gherei, stantinopol - 605.
hanul tă.tarilor - 569 ; cu tătarii - 2 1 1 , Ramadan Constantin, vătaf de aprozi, trimis
2 1 5, 233, 265, 281 ; sumă promisă pentru de Nicolae Mavrocordat cu scrisori în
domnie - 535. Ţara Românească - 1 9 1 ; vistier şi mare
Racoviţă Radu (Răducanu) , dregătorii : pahar logofăt în Tara Românească - 1 9 1 .
nic - 405 ; mare vornic de Ţara de Sus - Ramadan Dimitraşcu, mare postelnic - 7 1 ,
587, 603, 643 ; vistier - 637, 643 ; mare 73, 1 93.
logofăt - 675, 687, 695, 725 ; biv vel Rami, reis, solul Turciei la pacea de la Carlo
logofăt - 735 ; prins de cătane - 405 ; viţ - 7, 55 ; duşmăneşte pe Alexandru
trimis la Constantinopol - 633 ; caimacam Mavrocordat Exaporitul - 55 ; mare vi
al lui Constantin Racoviţă - 637 ; unel zir - 1 3 ; destituit de răsculaţi - 1 9 .
tiri împotriva lui Constantin Racoviţă - Ramse, maior suedez, luat prizonier d e ruşi la
639 ; trimis la Hotin - 683. Poltava - 39.
Racoviţă Ruxandra, fiica lui Constantin Ramsfeld A ndor, ofiţer suedez luat prizonier
Ipsilanti, soţia lui Ştefan Racoviţă - 375 . de ruşi la Poltava - 39.
Racoviţă Smaranda, fiica lui Constantin Raşcov, localitate, pod pe Nistru la - - 9 1 .
Mavrocordat, nunta ei - 625. Rava, localitate, staroste de - - 59, 6 1 ,
Racoviţă Sultana, soţia lui Constantin Raco 79, 1 43.
viţă, moartea ei - 653. Razu Costachi , boier moldovean, dregătorii :
Racoviţă Ştefan, domn al Ţării Româneşti, mare hatman - 459, 54 1 , 603, 609, 637 ,
fiul lui Mihai Racoviţă - 375, 553, 664 ; 643, 675, 683, 687, 693 ; mare spătar -
logodit cu Sultana, sora lui Constantin 339, 367 ; mare stolnic .- 261 ; mare
Mavrocordat - 365 ; căsătorit cu Ruxan vistier - 369, 385, 439, 459 ; mare vornic
dra, fiica hatmanului Constantin Ipsilanti - 565, 5 8 1 , 637 ; caimacam - 367, 385, 389 ,
- 375. 54 1 , 58 1 , 637 ; mazilii sub comanda lui -
.Radu (Leon), domn al Ţării Româneşti - 439 ; trimis la Constantinopol - 603 ; con
249. flict cu Ioan Mavrocordat - 609.
Rafail, negustor evreu la Constantinopol - Razu Vasile, fiul lui Costachi, mare spătar -
243. 675.
Raghip-efendi, mehtupciu, plenipotenţiar al Răbîia, localitate lîngă Prut - 469, 47 1 .
Turciei la tratativele de pace cu Austria Răbîia, movilă - 2 1 9 .
- 393, 435. Rădăuţi, episcop d e - - 1 65, 183, 643.
raia, raiele - 1 2 1 , 1 33, 1 37, 1 43, 1 9 1 , 199, rămăşiţă - 53, 639.
2 1 1 , 2 1 3, 269, 293, 299, 305, 307, 309, răscoală, slujitorii ameninţă cu - - 7 1 ; răs
679, 687, 693, 697, 699, 7 0 1 , 7 1 1 , 727, coală. la Constantinopol - 491 ; vezi şi
729, 731 ; risipirea - - 485, 633, 677, 727. răzvrătire.
"'--'--ELLA
--
/'
I ND I C E 791
i·ăsură, venitul boierilor din - - 703, 7 15 . Rîmnic, episcop de - - 72 1 .

răzvrătire, l a Constantinopol împotriva sulta rînduieli, vechi - 625.
nului Ahmed, 3 1 3, 323, 325, 327, 367 ; - în rîs, blană de - - 545, 570 .
Ţara Românească pusă la cale de mitropoli robi, austrieci luaţi de moldoveni - 2 I 1 ;
tul Neofit - 659, 661 ; - boierilor munteni cazaci luaţi de tătari - 275, 39 1 , 4 13, 457 ;
împotriva domnului Matei Ghica - 72 1 , \ - din Maramureş luaţi de tătari, 223 ; -
723 ; vezi şi răscoală. moldoveni luaţi de tă�- 1 39, 2 1 1 , _� 1 5,
râzvrăti/i, împotriva regelui Poloniei - 87 ; 5..z..a,_Ş_2_5, - W ; - luaţi de turci - 1 23,
din Constantinopol refugiaţi în Cri 1 25 ; - munteni luaţi · de turci, 4 0 1 ; -
meea - 327 ; vezi şi hain. polonezi luaţi de tătari - 431 ; - ruşi luaţi
Rcbni/a, localitate, tabăra lui Grigorie Ghica de tătari - 79, 1 03, 1 05, 42 1 , 427, 475 ;
la - - 449. - ruşi luaţi de turci - 1 23, 4 1 9 ; - turci
recoltă, în Moldova - 225, 589, 707 ; luaţi de austrieci - 197 ; luaţi de ruşi -
V '-" ,__... .
Regeb-paşa, comandant de trupe turceşti - 1 1 3 ; - ai tătarilor - 299, 30 1 .
2 1 9, 22 1 . robiri, în Moldova - 1 23, 1 4 1 , 40 1 , 4 6 1 ; -
i·egimente, d e moldoveni ş i valahi - 443 ; - făcute de tătari în Maramureş - 223 ; -
suedeze - 37, 39 ; - din garda ţarului - făcute ae-tătarlTn-Mofd.ova -
- ------- -- - - - · - - - - - - - -
1 1 5, 1 1 7,
- - --- -
-
561 . 1 �3_._ __g_1 1 . _� 1-� 22� ��.�� _ 30 1 , 523, _525,
__ • .
Rciper, maior suedez luat prizonier de ruşi 52?_; - făcute de tătari în Rusia - 377 ;
la Poltava - 35. - făcute de turci în Moldova - 47, 1 1 5,
Ren, general rus - 29, 1 1 1 . 1 99.
Reni, localitate, atacată de tătari - 7. Rodos, insulă - 85, 1 63, 37 1 , 573, 575 .
Rensel, feldmareşal suedez, se predă ruşilor Ia Rodosto - 423, 595.
Poltava - 3 1 . rohmiştri - ostaşi ruşi, 1 03.
Rensel, general rus, participă la bătălia de Ia Roman, oraş - 143, 405, 457, 625 ; negustori
Poltava - 3 1 . din - prădaţi de austrieci - 1 97 ; epis
Rensiold, conte, general, feldmareşal, sfetnicul cop de - 2 1 1 ; cătane la - 403.
regelui Carol al Xii-lea, luat prizonier de Roman, ţinut, 2 1 2 .
ruşi la Poltava - 33. romani, împăratul - - 233.
Ren/el, general-locotenent rus, participă la Romianţev, general rus, merge asupra Ben
bătălia de la Poltava - 29. derului - 457 ; ambasador al Rusiei la
Repnin, sol al ruşilor, moare de ciumă lingă Constantinopol - 489, 495 ; intrarea lui cu
Adrianopol - 423, 429. alai la Constantinopol - 5 1 3 ; întoarcere
Republica Confederată - 2 1 7 . 1.a Moscova - 567.
Resul-aga, chehaia lui Suleiman paşa - 5 19. Rosen, general-maior suedez luat prizonier de
rezident, al regelui Suediei la Iaşi - 153. ruşi la Poltava - 35.
Rezina, localitate - 505. Rosno (Rodna ?), sat la hotarul Transilvaniei
Ribender, pol-polcovnic suedez luat prizonier cu Moldova, ars de turci - 22 1 .
de ruşi la Poltava - 35. Rosohawski, polcovnic în slujba lui Carol al
Riga, oraş, guvernator de - - 37 ; oşti ruseşti XII-iea - 153.
la - - 79 ; roşii, steag de - moldoveni, uniforma lor -
rigiali - 577, 709 , 7 1 1 , 7 17, 73 1 . 259.
Rin, fluviu, trupe ruseşti la - - 357. Roşieci, sat - 551 ; Grigorie Ghica la - -
Rizos Constantin, trimisul lui Constantin 45 1 , 459 .
Mavrocordat la Bucureşti - 593. Rotusin, maior suedez, luat prizonier de ruşi
Rizos Iacob, fost mare spătar, în slujba lui la Poltava - 39.
Grigore Ghica - 619. Rozen, general-maior suedez, luat prizonier de
-Rîioasa, pîrîu, valea - - 1 09. ruşi la Poltava - 3 1 .
792 C RON I C A G H I CULEŞTI LOR
--------�
Rozenkampf, maior suedez, luat prizonier de lui Dimitrie Cantemir - 73 ; întîmpină pe·
ruşi la Poltava - 39 . Petru I - 99, închis la Soroca - 1 03,
rubiele, monedă - 233. 105.
ruble, monedă - 47, 97, 1 0 1 , 105. ( Rusăt) Lascarachi, tatăl lui Iordachi agă
Rucşin, localitate - 175. - 1 25.
Rugină Pavel, sluger şi mare comis - 63_, 1 05 ;
Rusăt M anolachi, postelnic, fratele lui Iordachi
pribeag în Polonia, apoi trece în Rusia - 5 7 ,
- 1 7, 1 55, 1 57, vornic de Ţara de Sus
s e întoarce în Moldova c u trupele ruseşti
- 49 ; pribeag în Polonia - 49 ; pribeag
- 99 ; pleacă cu Dimitrie Cantemir în
la Braşov - 53 ; plîngere la Poartă .î mpo
Rusia - 1 1 7.
Rumelia, paşalîc - 85, 1 7 1 , 225, 403, 577, triva lui Nicolae Mavrocordat - 83,
58 1 ; valiu de - - 27 1 ; paşă de 1 29.
283.
Rusăt Mihalachi, mare postelnic - 35 1 ; caima
cam al lui Constantin Mavrocordat la Bucu
ruptă - 63, 533 ; sluj itorii puşi la - - 7 1 ;
reşti - 343, 367 ; mare spătar, trimis
introdusă de Mavrocordat - 1 83.
la Constantinopol - 375.
Rusăt A ndrei, clucer, făcut mare vistier,
ginerele lui Sandu Sturza - 339 ; mare
Rusăt Nicolae, mare logofăt şi spătar muntean,
pribeag în Moldova- 237 ; cumnatul şi
spătar - 35 1 ; capuchehaie la Constan
omul de încredere al lui Matei Ghica,
tinopol - 633.
Rusăt Constantin, mare paharnic, fiul lui plîngeri împotriva lui - 659, 666 ; exilat
Iordachi vornicul - 99, 1 93, 20 1 , 565 ; în Chios - 663.
mare vornic de Ţara de Sus - 257, 329,

Rusăt Scarlatachi, fratele lui Iordachi, uneltiri
pentru mazilirea lui Nicolae Mavrocordat
339 ; fiica lui, Ecaterina, căsătorită cu
- 67.
Constantin Mavrocordat - 343, 349 ; caima
cam la Iaşi - 349, 5 4 1 ; mare vornic de
Rusăt Ştefan, stolnic, fiul lui Manolachi - 157,
1 65, 405 ; biv vel vornic, caimacam la
Ţara de Jos - 479 ; hatman - 35 1 , 455 .
Rusăt Ecaterina, vezi Mavrocordat Ecaterina. Iaşi - 27 1 ; exilat la Dobrovăţ - 409 ;
fost mare vistier - 639.
Rusăt Elenifa, soţia lui Ioan Rusăt, mare
Rusăt Vasile, staroste - 44 1 ; mare medel
paharnic, fiica lui Alexandru Mavrocordat
nicer - 479 ; mare ban - 687 ; spătar
Exaporitul - 55.
- 695 ; mare vistier - 733, 737.
Rusăt Ioan, mare paharnic, căsătorit cu Rusciuc - 1 7, 5 1 7.
Eleniţa Mavrocordat - 55. Rusia - 27, 85, 1 83 399, 43 1 , 437, 443, 447 ;
Rusăt Iordachi, fiul lui Lascarachi - 65 ; passim ; boieri moldoveni pribegi în -
agă - 1 25 ; mare paharnic - 339, 35 1 ; - 57, 99, 1 1 7, 1 47 ; intervine în favoarea
mare vornic - 385 ; trimis la seraschier lui Frederic, regele Poloniei - 355 ; răz
paşa - 423 ; merge în întimpinarea lui boi cu Turcia - 367, 383 ; tratative de
Abdulah-paşa Muhsunoglu - 529. pace cu Turcia - 393, 461 ; textele tra
tativelor şi convenţiilor de pace cu Turcia
Rusăt Iordachi, vomic- 65, 93, 193, 20 1 ;
şi Austria - 5 1 3 ; eliberează prizonieri
fratele lui Manolachi şi Scarlatachi - 1 7 ,
turci - 5 1 7 ; j afuri comise de tătari în -
67, tatăl lui Constantin - 99 ; pribeag
- 377 ; vezi şi Ţara Moschicească.
în Polonia - 49 ; uneltiri împotriva lui Ruşava, insulă · în Dunăre - 2 1 9, 223, 509.
Nicolae Mavrocordat şi a boierilor - 57, ruşfeturi, interzicerea - - 67 1 , 7 1 5.
63, 67, 73 ; încuscrire cu Antioh Jora ruşi - 383, 393, 395, 4 1 1 , 42 1 , 43 1 , 45 1 , 5 1 5,
- 65 ; fraţii lui capuchehaiele la Constan 53 1 ; pacea de la Stănileşti - 1 1 5 ; robi
tinopol - 67, 69 ; închis de Nicolae Ma luaţi de turci - 1 23 ; atacarea Perecopu
vrocordat - 65, 69, 73 ; caimacam al - lui de - - 379 ; cucerirea cetăţilor Kos -
l N D I CE 793
lov, Bacceserai, Ozu şi Hotin de - -38 1 . Sari Mehmed-paşa - 439, 44 1 .

395, 397, 447 ; tratative de pace cu turcii, Sas, pol-polcovnic suedez, luat prizonier de
437 ; plecarea - din Iaşi - 473, 475 ; lupte ruşi la Poltava - 35.
intre - şi tătari la Tătăraşi - 473 ; vezi sate, boiereşti, refugierea ţăranilor la
şi moscali . - 689 ; închinate boierilor - 53 1 .
-
Rychia, localitate - 85 . satîraşi - 545.

Sava (sa.vin) , mare ban, vezi Zmucilă Savin.
Sava, spătar - 1 7 .
s ( Savoia) Eugen de, comandantul suprem
al trupelor imperiale la Rin - 357 .
Saadet Cherei, han al tătarilor - 2 1 1 , 233. Saxoni, conflicte cu polonezii - 2 1 7 .
sachelar, slujba de - introdusă la mitro Saxonia , elector de -
- 365, 507 .
.
polia din Moldova - 625. săcăluşuri - 275.
Sacboz, vezi Sehboz. sămănături, recolta - - 225 , 307, 667.

Sahim Mehmed-aga, fost cul-chehaiasi, numit Sărindar, mănăstire - 657.
aga de ieniceri - 329 ; caimacam-paşa - 34 1 , Scarlat, beizadea, vezi Ghica Scarlat.
345. schelă, pentru desfacerea mărfurilor - 29 1 .
Sahim Cherei, seraschier-sultan - 523. schevofilax, slujba de - la mitropolia din
saivan - 255, 297, 35 1 , 389, 4 1 9 , 427 , 461 . Moldova - 625.
salia - 4 1 7. Schlippenbach, general maior suedez, luat
Saken, pol-polcovnic suedez, luat prizonier prizonier de ruşi la Poltava - 35 ; polc
de ruşi la Poltava - 39. de dragoni din - capturat de ruşi la
salahor, împărătesc - 253, 353. Poltava - 37 .
salahori, moldoveni la Hotin - 1 73, 175, 1 8 1 ; Schreitenfeld, polc de dragoni, din - capturat
sapă şanţuri la Iaşi - 455 ; - la Ozu - de ruşi la Poltava -
37 .
- 529, 53 1 ; - munteni la Bender - 23 ; Scînteia, localitate - 449, 54 1 , 547.
la Hotin - 175 ; ard şi jefuiesc tîrgul Scopelitul Constantin, vezi Daponte Constantin.
Galaţi, se plătesc despăgubiri, 7 1 . Scoposeni, localitate -
47 1 , 473, 477.
Salonic, oraş - 1 59 . scrisori, pentru orînduirea sferturilor - 563 ;
Samara, cetate - 1 1 1 . - către populaţie ale lui Matei Ghica
Samuil, patriarh al Alexandriei, vine în prin - 669, 67 1 , 673, 675.
cipatele române pentru milostenie - 1 89. Srntari, localitate lingă Constantinopol - 1 29,
samur, blană de - - 55, 1 7 1 , 1 75, 255, 279 , 189, 3 1 5, 645 , 703.
373, 387, 39 1 , 445, 585, 627 , 695, 707, scutelnici, daţi boierilor - 567, 609, 639.
709, 7 1 3 , 727, 733 ; pacea de - - 279, scutiri, de dări - 409, 429, 533, 609, 623, 657.
5 1 1 , 545, 585, 697, 727, 737. Sebastia, localitate - 85.
Sancţiunea pragmatică - 507.
secară, import din Polonia - 50 1 .
sangeac -77, 95, 469 ; sangeac împărătesc -
secetă, · · în Moldova - 289, 629, ·
633, 707 .
- 77, 95.
sangeac (eyalet) -
403. secretar d� taină, titlu ăC'ord ;;:t ma;� lui âra-
sangeac-şerif - 3 1 5, 327, 383, 397, 4 1 3, 433,
goman Alexandru Ghica - 481.
48 1 , 57 1 . Secul, mănăstire, ctitorie a. vornicului estor
Sa'Yafineşti, sat
- 229. Ureche, 347 .
Sardinia, regele --. - 5 15. Sederhjelm, secretar suedez luat prizo n i er de
Sari A hmed-aga, comandant de lipcani - 403. ruşi la Poltava - 33.
Sari A hmed-paşa, de Hotin - 477, 489 ; moar· Sefer Gazi, mirza, calga al �irinilor, isc . eşte
-
tea. 503. hogetul tătarilor dat domnului Moldovei•
Sari Mehmed-aga - 243 - 303.
79 4 CRO N I CA G H I CULEŞT I LOR
Sehboz ( Sahboz), armean, creditor al lui sfetnici, ai lui Carol al XII-lea

- 1 67 ; - ai
Ioan Mavrocordat - 579 ; sprijinitor al lui Dimitrie Cantemir - 93, 1 17 - dom
lui Mihai Racoviţă -: 637. neşti - 23, 157.
Seid-efendi, plenipotenţiar al Turciei - 393. Sf. A na, cetate ridicată d e Miinnich la Bog
Seid Husein-paşa ( Seidoglu) , merge cu oştile dăneşti- 45 1 .
turceşti asupra cetăţii Leva - 247 ; merge Sf. A rhangheli, mănăstire zidită d e Grigorie
cu oştile la Hotin - 249 ; . exilat - 251. Ghica - 375.
Seid Mehmed-paşa, caimacam - 37 1 ; mare Sf. Constantin, biserica mitropoliei din Bu
vizir - 373, porneşte cu oştile împotriva ru cureşti - 661 .
şilor - 383 ; convorbire cu Grigorie Ghica - Sf. fărd de trup, biserică la Constantinopol
385, 387, 389 ; mazilirea lui - 395, 397 . - 559.
seim - 59. Sf. Gheorghe, mă,n.ăstire la Galaţi - 47, 1 17.
seimeni-l l , 23, 57, 73, 1 19, 205, 207, 2 1 5, 223, Sf. Gothard, cetate atacată de turci - 249.
369, 723 ; din Crimeea -: 1 5 1 , 1 53 ; casa - Sf. Ioan, biserică la Balata din Constanti-
- 259 ; închideri la - - 565. nopol - 559.
Sek endorf, general austriac - 357 . Sf. Ioan, cetate ridicată de Munnich - 449.
Selamet Gherei, calga - 4 1 3, 42 1 , 431 ; han Sf. Mormtnt, mănăstiri închinate - - 177,
al Crimeei - 523, 569 ; relaţii cu Constantin 179, 453, 625.
Mavrocordat - 569 ; relaţii cu Grigorie Sf. Munte, mănăstiri închinate - - 453, 625
Ghica - 57 1 ; - la Constantinopol - 577. Sf. Nicolae, biserică la Iaşi - 57, 77, 1 0 1 ,
Sclim Ghcrei, han al tătarilor, tatăl lui Devlet 239, 255, 289 ; distrusă d e incendiu -
Gherei - 7. 235, 655, 667 ; refăcută - 679.
Selim Gherei, sultan tătăresc, fiul hanului Sf. Nicolae, mănăstire la Galaţi - 467.
Caplan Gherei, tabăra sa la Nistru - 359. Sf. Pantelimon, biserică zidită de Grigorie
Selim-paşa - 125. Ghica - 619 ; mormîntul lui Grigore Ghica
senatori, feldmareşalul Miinnich face p e bo la - - 653.
ieri moldoveni - - 455. Sf. Paraschiva, biserică la Constantinopol
sei•ai - 1 29, 1 3 1 , 133, 135, 1 59, 1 65, 327, - 5 1 1.
373, 573, 685 ; - lui Carol al X II-iea de Sf. Petersburg - 79.
lingă Bcnder atacat de turci - 1 65 ; - Sf. Sava, mănăstire la !aşi, tipografie la -
agăi de ieniceri, vezi aga-capusi ; - mare - 177.
lui vizir ; vezi paşa-capusi. Sf. Ştefan, localitate lingă Constantinopol -
seraschier-mltan, tătăresc - 4 1 9, 42 1 . - 585, 6 1 3, 703.
seraschierlîc - 59 1 . Sj. Visarion, biserică zidită de Grigore Ghica
serasir, caftan de - - 485, 725. - 619.
Serbia - 2 19. Siberia - 563.
Sibiu, generalul austriac d in - - 1 47, 197.
serdar, al oştirii tătăreşti - 213.
Sicilii, cele două - - 359.
serdengheşti, oşti de - - 395, 407 - cazaci
Sides, mitropolit . de - - 339, 483, 623.
- 25 ; - lazi - 2 1 5 .
Sileon Constantin, medelnicer, trimis cu oaste
Seres , localitate - 1 87 .
la Codrul Herţei - 44 1 .
Ssrezli Mehmed-aga, capugi-başa - 647. Silezia, ducat - 507, 5 1 5 ; Maria Tereza tri
Serghid Mehmed-aga, capug.j-başa al hanului mite oşti în - - 509.
Crimeei - 570. Silistra - 247, 285, 527.
serpengea, boală - 3 1 1 . Silvestru, patriarh al Antiohiei, vine 1n Mol
sferturi, plata dărilor in - - 1 2 1 , 183, dova pentru ajutor - 603 .
fr 197, 227, 239, 499, 565, 567, 589, 607, Sinai, vezi Muntele Sinai.
\ 657, 667. 669, 611. 689. 105. 1 15. Sinavshi, hatman polonez - 143, 145.
I\
iNDICE 795
'ineturi, date Moldovei de către tătari-33 1 , 333. Soltik, polcovn ic sub comanda lui Gruzinski,
sinod, obştesc la Iaşi - 625. se închină ru şilor, cu:_ oştirea sa - 1 4 5 .
Sirche Osman-paşa, de Bender - 33 1 , 335. Soroca, cetate ş i ţinut -�7. 79, 1 03, . 1 4 1 ,
Sil"BI, rîu - 1 1 3, 177, 2 1 1 , 349, 369, 461 , 465 ; 1 47, 205, 273, 393, 399, 49 1 , 493, 533,
Grigore Ghica trece - - 467. 565 ; oşti ruseşti la - - 9 1 , f07 ; pîrcă
Sitna, rîu - 449. labi de - - 273, 517 ; ostaşi lefegii
sî11geap, blană de - 727. din - - 275 ; fuga populaţiei din -
Sfrbi, sat - 443. - 529 ; lazi în apropierea - - 689.
Skoropadski, hatman al cazacilor, participă Sotirovici Duca, tipograf, versuri scrise de -
la lupta de la Poltava - 3 1 , 79. - 627.
Slatina, mănăstire în Moldova, ctitoria lui spahii - 93, 175 ; din Hotin - 469.
Alexandru Lăpuşneanu - 347 ; intrarea Spania - 359, 5 1 5 ; aliata Franţei în războiul
austriecilor în - - 399. cu Italia - 357 ; regele - - 359.
Slibenbach, general-maior suedez, luat pri Sparre, general suedez - 33.
zonier de ruşi la Poltava - 3 1 . spătărei - 44 1 .
Slobozia, localitate lingă Iaşi - 439. sp.itărie - 59 ; spătăria d e afară - 365 ; spa.·
dugerie - 239 ; împărătească - 32 1 ; venitu tăria mare, veniturile ei - 705.
rile - - 705. Spence, pol-polcovnic suedez, luat prizonier
slujitori (sluj itorime) - 73, 93, 97, 183, 193, de ruşi la Poltava - 35.
369,4 15, 423, 427, 429, 439, 47 1 , 54� ; - ai spitale, zidite de Grigore Ghica - 6 1 9 .
hatmanului - 6 1 ; ameninţă cu răscoală. spiţerie, înfiinţată d e GrigoreGhica - 6 19.
fiindcă au fost puŞ_i_!a_!.l;!Ptă - 7 1 ; făcuţi Stackelberg, general-maior suedez, luat pri-
·
spătărei - 439 ; · fuga - din armata lui zonier de ruşi la Poltava - 3 1 , 35.
Grigore Ghica - 445�461-;--4 59; baira Stainville, generalul Sibiului - 197.
curi de - - 735 ; - munteni la Con staroste, de Cernăuţi - 5 1 ; de Focşani - 705 ;
stantinopol - 3 19. de Putna - 263 ; de Rava - 59.
Smaranda vezi Mavrocordat Smaranda. Stavrachi, chirurg - 637 ; capuchehaiaua lui
Smigielski, omul lui Stanislav Leszczynski Mihai Racoviţă la Constantinopol - 597,
- 1 69 . 599 ; exilat - 599, 663.
Smolensk, regiment d e călărime din - cap- Stavrachi I ordachi, spătar, fiul chirurgului,
turat de ruşi la Poltava - 37. - 637, 639, 7 2 1 ; caimacam al lui Con
Snagov, mănăstire - 247. stantin Racoviţă - 637 ; pleacă la Con
Sniatin, localitate - 49, 143, 447 . stantinopol - 64 1 ; exilat - 663 ; firman
Socola, mănăstire ; tabăra domnească. la - pentru arestarea lui - 663 ; fuge din
- 42 1 , 429, 439 ; ciumă la - - 425. Iaşi - 663 ; trece Prutul - 663 ; întoar
sof, feregele de - - 725. cerea la Constantinopol şi exilarea - 663.
sofa - 493. Stavrodromion, cartier la Constantinopol -561 .
Sofia, oraş - 4 1 5, 433. Stavros, al doilea vistier, fiul mitropolitului
sol, al lui Antioh Cantemir la Brîncoveanu Moldovei Nichifor şi ginerele marelui ser
- 3 ; al lui Brîncoveanu la Mihai Raco dar Lupu - 367.
viţă - 2 1 ; ai Turciei la Carloviţ - 55,
Stănile�ti, localitate - 47 1 ; bătălia de la -
253 ; - francezi în trecere prin Moldova,
- 109, 111 ; condiţiile păcii de la -
- 57, 59 ; - francezi la Constantinopol
- 1 1 1 , 1 1 5.
- 2 1 9 ; - ruşi la Constantinopol - 1 85 ;
- polonezi la Constantinopol - 2 1 7, 233. sleaguri, de ostaşi - 1 45, 1 93, 259, 489 ;
Solac-Ce�me, între Adrianopol şi Constanti - de călărime rusească - 29 ; - de dra
nopol - 19. goni suedezi . . - 37 ; - de pedestrime
soldrit,dare - 703. suedeză - 37 ; . de spătă.rti - 459 ; - . de
străini sub comanda hatmanului - 439 ; Sturza Nicolae, mare vornic de Ţara de J os,
- de la corpul de gardă - 37 ; - de plîngere la Poartă împotriva lui Nicolae
ostaşi turci - 175, 3 13, 469, 483 ; - de Mavrocordat - 83.
lipcani - 233 ; - de cătane moldovene, Sturza Sandu, mare stolnic, pleacă cu Dimi
uniforma lor - 259 ; - de roşii moldo trie Cantemir în Rusia - 1 17 ; dregătorii :
veni uniforma lor - 259 ; - de vînători ban - 20 1 , 253 ; mare spătar - 257 ; mare
moldoveni, uniforma lor - 259 ; - în vistier - 2 6 1 , 275, 279, 293 ; hatman -
scrise de Grigore Ghica - 383. 339, 349 ; mare vornic de Ţara de Jos,
Stern, general-auditor, luat prizonier de ruşi . fost logofăt - 35 1 , 581 ; numit mare logo-
la Poltava - 37 . făt - 373, 477, 54 1 , 587 ; fost mare logo
Stern Carol, prinţ, maior suedez, luat prizo- făt - 637, 639 ; caimacam la Iaşi - 253,
nier de ruşi la Poltava - 39. 349, 367. 449, 54 1 , 58 1 , 637 ; închis la sei
stindarde -29, 39 ; - de călărime suedeză - 37 . meni - 369.
Stînca, localitate lingă Iaşi - 95, 1 99 . Suceava, cetate - 7, 149, 22 1 , 347, 399 ;
Stoian, polcovnic, atacă tabăra lui Grigore boieri mazili din - - 183 ; mitropolia
Ghica - 457, 463, 465, 467. din - - 34 7 ; cătane la - - 403.
Stoian, sîrbul, baş-bulucbaşa, deschide căta Suceava, tîrg, - 347.
nelor porţile curţii domneşti din Iaşi ; Suceava ţinut - 45, 63, 165, 2 1 2, 2 15 ; strîn
exilat la Soroca - 205, 207. gerea văcăritului în - - 373 ; cazaci
Stoliţa, localitate - 1 1 7. în - - 447 ; ispravnic de - - 585.
stolnicia, veniturile - - 705 . Suceviţa, mănăstire - 1 83, 373.
strajă - 457, 465, 469, 47 1 , 561 ; - de Sud-Manlenska, polc de pedestrime din -
cătane - 205 ; - moldovenească - 20 1 ; - capturat de ruşi la Poltava - 39 .
rusească la cetatea Perecop -379, la Azac, Sud-Skanska, regiment de călărime din -
- 381 ; la Ozu - 395, 397, 399 ; la Hotin capturat de ruşi la Poltava - 37.
- 483. suedezi - 563, 603 ; război cu ruşii - 5 15,
Stroe, vornic, unelteşte împotriva lui Grigorie 56 1 ; vezi şi svezi.
Ghica - 247. Suedia - 563, 603 ; regele - - 25, 27,
Strănsjăld A nde, maior suedez, luat prizonier 29, 3 1 , 33, 45, 47, 6 1 , 7 1 , 87, 89, 9 1 , 1 4 1 ,
de ruşi la Poltava - 39 . 1 43, 1 49, 1 5 1 , 1 55, 157, 159, 1 63, 1 67,
Studeski, polonez - 1 4 1 . 1 69, 1 7 1 , 1 83, 185, 2 1 7 ; înfrînt la Poltava
stupării, ale boierilor şi ale mănăstirilor distruse - 3 1 ; ridicat cu forţa de la Bender -159 ;
de ostaşii moldoveni - 99. - şi împărăţia otomană - 185 ; amba-
stupi, darea - - 235, 259, 609 ; - ale lazi sadorii - 561 ; vezi şi Carol al XII-lea,
lor din Moldova-63 1 , 69 1 ; preţul- - 225. suedezi, şvezi.
Sturza Dimitrtsc11, fost mare spătar, exilat la Suleiman, haznatar - 645, 647, 649.
Lemnos - 731 ; firmanul de exilare - 73 1 , Suleiman-paşa, bostangi-başa, numit muhafiz
733 ; firmanul de eliberare din exil - 733. de Hotin - 59 1 , 607 ; primirea făcută la
Sturza Ion, paharnic, făcut mare vornic de Iaşi - 593.
Ţara de Sus - 57 ; închis de Nicolae Ma Suleiman-paşa, păzitor al Benderului, apoi al
vrocordat - 57 ; pîri la Poartă împotriva Hotinului - 503, 505 ; numit paşă de
lui Nicolae Mavrocordat - 1 29. Hotin - 5 19, 52 1 ; primea 20 de pungi
Sturza Ioniţă, fost treti logofăt, fiul lui Sandu din haraciul Moldovei - 503.
Sturza - 4 77. Suleiman-paşa, mare vizir - 149 ; mazilit şi
Sturza Maria vezi Ghica 1V!aria. făcut capudan-paşa - 1 65.
Sturza Matias, vistier, fiica lui, Maria, căsă Sulgearoglu , vezi Iordachi din Viza.
torită cu Grigorie Ghica - 25 1 . suliţe cu st�aguri - 275.
Stuna Milialachi, fost clucer - 459. Sultanzade, capugi-başa - 215.
I ND I CE 797
Suluş Mansuroglu, mîrza, iscăleşte hogetul dat - 177 ; de Grigore Ghica - 287 ; orga-
de tătari domnului Moldovei - 303. nizarea - prin hrisov domnesc - 1 79.
Sungur A li-aga, hotarnic la stabilirea hotare şenlîc - 353, 4 1 3, 443, 727.
lor dintre Moldova şi raiaua HQtin - 683. Şerban, capuchehaia lui Grigore Ghica, ii
Suţu A lexandru, fiul lui Draco, fratele lui aduce vestea încheierii păcii de la Bel
Dimitrie, în slujba lui Grigorie Ghica - grad - 46 1 .
617, 657, 667 ;!'mare postelnic, trimis Şerbăneşti, localitate - 461, 465.
la Constantinopol - 65 1 , 685, 733 ; hat Şerbeşti, sat al lui Ilie Cantacuzino - 49.
man - 733, 737. Şeremet Boris, feldmareşal rus - 79, 9 1 , 93,
Suţu Constantin Dracn, h:?.-;;- capucheha ia 95, 99, 1 03, 1 07, 1 09, I 1 9 ; la tabăra ! n i
lui Constantin Mavrorordat - 597. Dimitrie Cantemir - 9!l ; f i n i lu i :'lliha i
St4/U Dimitrie (Dimitrachi, Dumitraşcu), fi u l moare la Ismail - 1 85.
lui Draco, fratele lui .\lexandru - 657 ; Şe1·if-efendi, chehaia - -1 1 7.
în slujba lui Grigorie Ghica - 617 ; agă - . şerini, tătari - 1 73.
657 ; căminar - 669, 675 ; trimis la Con Şipote, localitate, Constantin Cantemir la -
stantinopol - 695, 737 ; mazilit din slujba - 45 1 .
de căminar - 725. Şipov, general, comandantul oştilor ruseşti
Suţu Draco, fost mare logofăt, tatăl lui Ale de la Iaşi - 453, 46 1 , 463, 467, 473,
xandru, Dimitrie, Ianachi şi Nicolae, în 475, 477, 479 ; plecarea din Iaşi - 475 ;
slujba lui Grigore Ghica - 617. însoţit cie lipcani pînă la1Hotin - 4 77 .
Su/u Ianachi, fiul lui Draco, în slujba lui Şitac-bei, iscăleşte zapisul dat de tătari dom-
Grigore Ghica - 6 1 7 ; numit hatman nului Moldovei - 309.
- 737. Şopîrleni, localitate - 457.
Suţu Nicolae (Nicolachi) , fiul lui Draco, în Şorogari , localitate - 297.
slujba lui Grigore Ghica - 617, baş ştafetă - 25 1 , 425, 497.
capuchehaia, numit mare postelnic - 685, Ştefan, mitropolit al Ungrovlahiei - 343.
733, 737. Ştefan vodă vezi Cantacuzino Ştefan, domn
Swabe, von, pol-polcovnic suedez, luat prizo al Ţării Româneşti.
nier de ruşi la Poltava - 39. Ştefan Luca, logofăt, făcut mare vistier - 99
Swermalenska, polc de pedestrime din - ( Ştefan) Petriceico, domn al Moldovei - 249
capturat de ruşi la Poltava - 39. Ştefanachi, stolnic vezi CYemidi Ştefanaclzi
Ştefăneşti, localitate lingă Prut - 233.
şvezi - 25, 29, 3 1 , 33, 45, 1 57, 1 59, 163 ;
ş pierderile lor la Poltava - 29, 3 1 , 33, 35 ,
59 ; - în Moldova - 45, 5 1 , 73 ; susţi
Şafirov, baron, plenipotenţiar rus - 1 1 1 , 395. nători ai lui Stanislav Leszczynski 355 ;
Şan/a, localitate la o depărtare de două ceasuri regele lor - 25, 27, 29, 33, 47, 7 1 , 1 35,
de Iaşi - 297, 377, -"4 9 . 1 4 1 , 1 63, 1 65.
Şanţul lui Traian - 233.
şanţuri, săpate la Iaşi - - -1 5 5 .
T
Şapte Turnuri (Edicule) , închisoare la Con
stantinopol - 47, 89, 1 25, 1 79, 1 87, 343,
tabără, austriacă la Rin - 357 ; - lui Carol
383 ; avariată de cutremur - 703.
al Xi i-lea la Varniţa - 1 5 1 ; - lui Dimi
şarturi - 693.
trie Cantemir în cîmpia Bahluiului - 95 ;
şătrărie, veniturile - - 705. - moldovenească - 277, 403, 409 ; lingă
şcoli, şcoala domnească din Iaşi - 53, 623 ; biserica Balica - 27 1 , 291 ; la Frumoasa,
întemeiere de - de Nicolae Mavrocordat - 399 ; la Ţuţora - 405, 427 ; la Socol -
CRON ICA G H I CULEŞT I LOR
42 1, 425, 439 ; la Galata - 425 ; la Prut lupte cu ruşii - 79, 103, 1 05, 1 07, 475 ;
- 425 ; la Vîrtejeni - 427 ; la Rebniţa - năvălesc în ţara Căzăcească - 391 ; - la
- 449 ; la Siret - 46 1 , la Scoposeni - 473 : Hotin - 1 7 1 ; - în l\!oldova-=J , 'Z_Z,,.,1 39 ,
- rusească (moschicească) - 9 1 , 1 03, 19�� 1 �03, 2 1 3,_4'J! L _4®_, __415 ; - în
-
105, 1 07, 1 1 5, 425, 447, 475 ; la Poltava Oltenia - 40 1 ; - în Polonia - 79 ;- - la
- 29 ; la Zagarancea - 99 ; la Stanileşti j
Prut __:_ 2 f9, 449 ; - în R� sia--.:.:.:_ 79 ; �furi
- 1 09 ; în Crimeea - 379 ; la Bug - 395, comise de - în �aramureş - 223 ; ln
4 1 9 ; la Prut - 453 ; - lui Şeremet -99, Moldova - 7, 79, 9
�
0 5:- -105, 1 07, 1 15,
1 03, 109 ; - tătărească, lingă Hotin - 175 ; 123 1 . -�Z-1 5 , 233 .- -279, 359 ; tn Poionia
-;-ifr
La Ţuţora - 221 ; la Căuşani ;359 - la Ni - 43 1 , 433 ; în Rusia - 89, 377 ; - jefu
stru 359 ; - turcească (împărătească, oto iţi de moldoveni - 277 ; - robesc cătane
mană) - 95, 1 2 1 , 387, 393, 409, 4 1 9, - 207, 2 1 5 ; robesc moldoveni - 9 1 , 1 1 5 ,
435, 447, 461 , 479 ; la Timişoara - 5 ; 1 1 7, 1 23, 1 39, - 2!1�213�-
- - --- -
� - - -
2i5, - 457. 525,
-
·.-- .
la Isaccea - 385 ; la Cartai - 395 ; la 527 ; robi moldoveni vînduţi de - în Ana

-
Constantinopol - 399 ; la Bender - 425 ; tolia şi -:Egipt - 2 1 5 : -robesc -ruşi - 105.
la Belgrad - 449. 377, 427.
tabii, cu tunuri - 4 19. Tătăraşi, oameni din - robiţi de tătari -
tabulhana, domnească - 1 0 1 . - 1 15 ; lupta între ruşi şi tătari la - 473.
Taganrog, cetate - 1 1 1 . Tătăria - 85.
tagma, ostăşească - 7 1 1 ; preoţească - 563 ; Tecuci, iarmaroc la - - 95.
- ulemalelor - 7 1 7. Tefterdar-Burnu, palat · la Ortachioi - 647.
Tahmas-Culi (Nadir şah), şahul Persiei - 527, Tefterdar-capisi, distrus de incendiu - 73 1 .
569, 57 1 , 577 ; impresoară Bagdad ul - 353. temniţă, tîlharilor - 2 1 ; - lui bostangi-başa
tahmis - 505. la Constantinopol - 323.
tainiţe, ale curţii - 1 1 9. Tenedos, insulă - 597, 609, 61 1 , 663, 7 1 9 ; Gri-
tainuri - 1 19, 1 5 1 , 495. gore Ghica exilat la - - 599, 6 1 1 .
taleri, monedă - 583. Teodor, mare pitar - 4 1 1 .
Tamacai, tătar al lui Iusuf mirza, destăinuie. Teodoraşcu, vel spătar, vezi Costachi Teodor.
lui Grigore Ghica uneltirile boierilor Ternev, localitate pe malul rîului Bug - 267.
pentru mazilirea lui - 337. Testabuza Ioan, fratele doctorului Toma
Taman, localitate - 379. - 635.
Tanski, polcovnic in armata rusă - 105. Testabuza Toma, medic - 397, 549, 635 ;
Tapangiagi A li-aga, ienicer agasi - 687 . decapitat la Bucureşti - 549 ; capul lni
Tarablusia, localitate - 85. dus la Constanţinopol - 635.
Tarlo, împreună cu regele Suediei la Bender testament, domnesc - 533, 6 1 9, 705.
- 159, 1 63 . teşcherele, ale birului - 75.
Taucţilar - !olu, drumul de la - - 55 1 . Thalman, sol austriac, mijlocitor la încheierea
tătar-agasi, trimis l a Constantinopol - 659, 661 . păcii între Turcia şi Rusia - 393.
tdtari - 7, 9, 79, 8 1 , 89, 9 1 , 1 09, 1 1 9, 1 2 1 , Thasos, insulă - 627.
123, 1 6 1 , 1 73 ; passim, - din Bugeac Tibriz, localitate - 345.
(tătari nogai) -şi Moldova - 205, 2 1 9, 23 1 , timarlioţi, turci din Hotin - 227.
233, 263, 265, 267, 269, 27 1 , 273, 277, Timişoara (Temişvar) cetate, - 85 ; tabăra
279, 281, 283, 285, 299, 3 0 1 , 303, 329, turcească la - - 5 ; ocupată de austrieci
33 1 , 333, 335, 433, 52 1 .�523, 525, 527, 545, - 195, 225
591 ; - ai lui Giaum mîrza, 9 1 ; - iaman Timurlan, mîrza - 273 ; pribeag în Polonia
Săhăidaci - 267, 269, 27 1 ; - şi hanul - - 283.
7, 199, 2 1 1 , 267, 269, 277, 285, 299 ; lupte tipografi, meşteri aduşi ln Moldova de Nico
cu cazacii, - 447 ; lupte cu cătanele - 207 ; lae Mavrocordat - 1 77.
I NDICE 799
I
tipografie, grece3$că şi slavonească întemeiate triburi, ale caracalpacilor, cerchezilor şi cumu -

de Nicolae Mavrocordat la Iaşi - 1 77. cilor din Cuban - 38 1 .
tfriac (theriaca celeste), medicament - 65 1 . Trotuş, rîu - 40 1 .
Tiriachi Mehmed-paşa, mare vizir - 579, 599, trupe, franceze la Rin - 357 ; imperiale la
60 1 , 605, 61 1. Rin - 357 ; ruseşti la Rin - 357 ; ruseşti
Tîrgovişte, oraş - 245, austrieci I a - - 4 0 1 ; în Polonia - 357 ; v. şi oaste.
mitropolia din - jefuită şi arsă de turci Tudorachi, capuchehaia lui Mihai Racoviţă
- 40 1 . la tătari - 2 1 5 .
Ttrgul Frumos, oraş - 93, 20 1 , 209. tuiuri - 7 7 , 9 3 , 95, 1 7 1 , 1 73 , 1 87, 255, 3 1 3,
Ttrguşor -
727 ; patru iarmaroace pe an 37 1 , 389, 403, 4 1 7 , 4 1 9, 437, 439, 4 69 .
la - - 29 1 . 575, 59 1 , 68 1 .
Tlub, polc de dragoni din - capturat de turban, c u trei colţuri, purtat d l? marele vizir
ruşi la Poltava - 37. - 1 69.
Tohtamis Gherei, sultan tătăresc, fiul hanului turci (otomani) - 23 , 45, 55, 7 1 , 73, 77 . 7 9 .
- 269, 27 1 ; merge cu oaste t5.tărească 8 1 , 87, 9 1 , 9 3 , 9 5 , 99 ; passim ; - l a Brăila
la Ozu - 267. - 125 ; la Hotin - 1 69, 249 ; la Galaţi
toiag, de sidef pentru marii logofeţi - 373 ; - 547 ; la Iaşi - 95 , 1 19 , 1 2 1 , 24 1 ; ln
- de argint pentru marii vornici şi hat Moldova - 3, 51, 1 89, 1 97, 205 , 24 1 ,
mani - 373. 545, 735 ; în cetatea Or _ · 379 ; în Ţara
Tolstoi, ambasador rus, închis la Edicule- 125. Românească, izgoniţi, odăile lor dărîmate
Toma, spătar, vezi Cantacuzino Toma. - 361 ; opriţi prin firman ele a ara ş i
Tomeşti, sat în cîmpia Bahluiului - 97, 1 25 . a semăna - 363 ;
Topal Osman, paşă d e Vidin - 3 1 1 , 72 1 ; - război cu austriecii - 5, 7, 1 95 , 205,
numit mare vizir - 34 1 ; destituit şi numit 2 1 9, 223, 225 ; prădaţi şi robiţi de austrieci
paşă de Erzerum - 345 ; seraschier, merge - 1 97 ; tratative cu Austria - 435 ; război
asupra Bagdadului - 353 ; moartea - 363. cu perşii - 3 1 3 , 345, 365, 583 ; război cu
opcii - 41 ; -.. la H :> tin - 175. ruşii - 45, 77, 91, 93 , 1 05, 109, · 1 23,
Torun, localitate - 1 45. 1 49 ; tratative - 437 ;
Toscana, provincie - 359. - şi Polonia - 7 ; expediţie împotriva
Tote, baron, autorul unor memorii, date Poloniei - 249 ;
biografice - 423. - negustori în Moldova - 67, 203, 283,
Tott, sol francez, fiul baronului - 423, 469, 287 ; supuşi la plata cornăritului - 6 1 ;
47 1 , 477 ; aduce lui Mllnnich vestea despre negoţ cu vite - 6 1 ; robiţi de Dimitrie
încheierea păcii de la Belgrad - 463. Cantemir - 1 19 ; boierii moldoveni se îm
Toz Husein-paşa, merge împotriva austriecilor prumută de la - - 79, 257 ; jafuri la
din Niş - 409 ; decapitat - 435 . Iaşi - 95 ; jefuiţi de moldoveni - 97 ;
Traian, împăratul romanilor, şanţul lui - jafuri în Ţara Românească - 401 : comise
- 233. de - lazi - 1 1 9, 24 1 ; jafuri la Galaţi
Tf'ansilvania (Ardeal, Ţara u ngurească) - 195 - 1 1 7 ; comise de - timarlii:- 227 ; robiri
2 1 1 , 2 1 5, 2 1 9, 22 1 , 223, 225 , 249, 399 '. în Moldova - 1 1 5 , 1 25, 1 99 ; la Iaşi - 95 ;
4 1 7, 463, 467 ; expC'diţic turcească în la Galaţi - 1 1 7 ; robiţi de cătane - 2 2 1 ;
- 2 1 9 ; năvălirea lui Kemeni Ianoş în - înlesniri pentru plata haraciului şi a peş
- 247 ; vezi şi Ungaria. cheşului - 227 ; intenţia lor în privinţa
Trapezunda, oraş - 7 1 7 ; paşă de - - 227 . Olteniei - 435.
tratate, intre turci şi ruşi - 89 ; de la Carloviţ Tm•cia (împărăţia otomană, Poarta otomană)
- 1 83. - 223 . 409, 4 1 5, 417, 431, 495, 499.
treapăd - 1 83 . 5 1 3, 5 1 9, 523, passim : răzvrătire tătăreasca
Trei Ierarhi, mănăstire l a Iaşi - 1 0 1 , 1 57. împotriva ..... - 377 : flota - - 4 2 1 ;
război cu austriecii, cedarea Belgradului, 253, 269, 3 1 1 , 3 1 9, 34 1 , 343, 345, 347,

Olteniei şi Timişoarei - 225 ; încheierea 349, 353, 36 1 , 365, 367, 369, 375, 397,
păcii - 461 ; textele tratatelor - 5 1 3 ; 4 1 1 , 4 1 7, 4 19, 435, 437, 443, 467, 479,
război cu perşii - 359 ; război cu ruşii 495, 497, 499, 5 19, 527, 53 1 , 533, 537,
- 1 79, 1 83, 185, 383, 393 ; tratativele de 54 1 , 549, 55 1 , 557, 563, 567, 569, 585 ,
la Nemirov - 395 ; textele tratatelor - 589, 593, 597, 603, 605, 607, 6 1 1 , 613,
5 1 3 ; război cu Veneţia - 1 87 ; - şi Sta 615, 62 1 , 649, 65 1 , 653, 655, 663, 665,
nislav Leszczynski - 1 26, 1 83 ; şi Po 667, 675, 685, 695, 72 1 , 723, 731 ; incursiuni
lonia - 1 83, 2 1 7 ; şi Carol X I I - 1 83, ale austriecilor în - - 193, 195, . _1 97,
185 ; şi ungurii - 22 1 . 395, 399, 4 0 1 ; boieri greci în - - 7 2 1 ;
Tiircule/ Constantin, în slujba polonezilor - boie�i m-0ldovenCpribegi în - - 3, 5,
1 43. 1 1 , 13, 1 7 , 49, 237 ; căJători englezi în trecere
Turtucaia, oraş - 40 1 . prin - -2-�? ; complot al boierilor împotriva
Tutova, oraş - 1 25, 457, 469. lui Const. Racoviţă - 72 1 , 723 ; fiscalitate
t ufunărit, dare - 705. - 36 1 , 363, 563, 565 ; adaus la--haraciu
·-· -
- 535 ; oaste . din - - 2 7 1 ; împotriva

tătarilor din Bugeac - 7 ; tătarii pri
Ţ cinuiesc pagube în - 4 0 1 ; cazaci şi
-c-
calmuci în - - 467 ; sate şi odăi înte

ŢaYa cdzăcească - 25, 27, 33 , 4 1 3, 43 1 , 483, meiate de turci în - - 361 ; patriarhul
incursiune tătărească în - - 39 1 . Alexandriei Samuil vine în - - 1 87, 1 89 ;
Ţara de Jos - 1 07, 4 79, 587 ; mare vornic de - vezi şi Ungrovlahia.
- 57, 59, 83, 1 47, 1 93, 20 1 , 257, 263, Ţara de Si.ts 499, 587, 707 ; vornic de
- ;._
35 1 , 369, 373, 479, 587, 703, 707, 725 ; - 49, 57, 193, 20 1 , 257, 339, 369, 373 ,
robită de tătari şi de turci - 1 1 5 ; pagube 687.
pricinuite de cutremur - 423 ; foamete . Ţara tătărească - 529, 663 ; fuga boierilor
- 707. moldoveni în - - 339, 639.
Ţara leşească - 45, 59, 79, 8 1 , 83, 87, 89, Ţara ungurească vezi Transilvania.
9 1 , 1 1 1 , 1 1 3, passim ; boieri moldoveni ţărani, din Moldova, nesupunere faţă de
pribegi în - - 1 1 , 49, 57, 63, 67, 99 Grigore Ghica - 445 ; pierderea vitelor
639; poporul moldovean fuge în - - 677 ; lor - 5 9 1 ; p:!mesc pecetluite - 533 ; ne
călători englezi vizitează - - 297 ; ho mulţumiţi de orînduirea s�erturil� - 565 ;
tarele - - 5 1 ; moartea regelui -:- August profită de o destindere fiscală - 64 1 ;
- 365 ; încoronarea lui Stanislav Leszc suferă de foame - 707.
zynski şi a lui Frederic ca regi ai - - 365 ; Ţikanovka, oştile ruseşti la - - 9 1 .
export de cereale în Moldova - 225, 5 0 1 ; ţigănărit, dare - 235, 257.
mîrzaci tătari pribegi în - - 273, 283 ; Ţuţora, sat - 1 5 1 , 1 75, 199, 425 ; hambar
tătari în - - 79 ; tătari nogai comit împărătesc la - - 203 ; tabăra lui Grigore
prădăciuni în - - 431 ; oastea moschi Ghica la - - 405, 427 ; tabăra tătă
cească în - - 59, 79, 1 45, 1 49, 359, 383 ; rească la - - 22 1 .
- pace cu Turcia şi Rusia - 1 83 ; - pră
dată şi arsă de trupele turceşti şi muntene
- 249.
u
Ţara moschicească - 25, 29, 1 77, 185, 489,
593 ; vezi şi Rusia.
Ţara Romdnească - 5, 2 1 , 23, 49, 5 1 , 55, Ucraina - 431, 49 1 : oaste tătărească în -
57, 8 1 , 85, 1 1 7, 1 79, 1 8 1 , 1 85, 1 9 1 , 1 93 , - 1 65.

195, 209, 225, 233, 245, 247, 249, 251 , ugeret, pentru menzil - 687.
I ND I C E 80 1
Ujvar, cetate, luată de turci - 247. 11ameşi - 229.

Ulefeld, conte ambasador al Austriei la Con Vania - 85.
stantinopol - 509, 5 1 1 . Varadi11, lupte intre turci şi nemţi la - 1 95. -
Ungaria - 59, 8 1 , 1 45 , 1 57, 1 83, 1 85 , 407, Varlam, polcovnic, ostaşii de sub comanda sa
4 1 7, 477, 5 1 5 ; atacată de turci - 247 : pradă Moldova - 457.
Maria Tereza proclamată împărăteasa - Varna, oraş - 1 35, 147 ; boieri moldoveni
- 507, 509, 5 1 5 ; fuga boierilor moldoveni închişi la - - 1 2 5 .
în - 639 ; fuga boierilor munteni în Varniţa, localitate lingă Bender 47.
- 4 0 1 ; cazaci şi calmuci în
- -
- - 467 : · Varşovia, oraş - 5 9 , 143 ; cucerită d e trupele

v. şi Transilvania. ruseşti - 355 : înscăunarea lui Stanislav
Ungrovlahia - 479, 543 ; mitropolia - 665 ; Leszczynski la - - 355 .
mitropoliţi ai - - 343 ; vezi şi Ţara vase, fluviale 33, 45 .
-
Româneascd. Vasile Constantin, vezi Costache Vasile, vornic.

Unguri, nemeşi, pribegi în Moldova - 59 ; Vasile Lupu, domn al Moldovei - 1 1 5, 189.
- ostaşi --- 1 97 ; ţărani atacă pe tătari
- Vasileu, localitate - 439.
- 223 ; îndemnaţi la răscoală - 22 1 ,
- Vasilie cel Jlfare, scriitor bisericesc 62 1 . -
225 ; făgăduiesc aj utor Mariei Tereza - Vasli-paşa 403 .

-
5 1 5. Vaslui, oraş 1 37, 457 ; izgonirea lazilor din

-
uppland, polc de pedestrime din - capturat - - 63 1 .

.de ruşi la PoltaYa - 39. Vaxila, sat - 135 .
urdie, turcească 1 1 9, 1 23, 1 2 5 , 1 75 , 1 87.
- Văcărescu Barbu, mare ban - 66 1 , 663 ; mare
397, 583 ; lingă Hotin - 1 75 . vornic 7 2 1 ; ban de Craiova - 721 ;
Ureche Nestor, ctitor a l mănăstirii Secul
- -
- · împotriva boierilor greci - 661 ; moare

347. exilat la Famagusta din Cipru 725. -
Urfa, paşă de - 363.

- Văcărescu Constantin, mare vistier, îndeamnă
1eşur, plata uşurului de către tătari - 499, pe Grigore Ghica să ia domnia Tării
59 1 . Româneşti 31 1 .
-
Văcărescu Enache, vei paharnic, decapitat

la Constantinopol împreună cu Constantin
Brîncoveanu 181.
-
V Văcărescu Ştefan, marc logofăt 66 1 , 7 2 1 ;

-
mare spătar 7 2 1 ; împotriva boierilor

-
greci 66 1 , 663 ; eliberat din exil de

-
va.că, dare pe - - 279 ; de negoţ, taxă Constantin Mavrocordat - 725.

703 ; Iosif Potock i cere I OOO de
-
- - - 61 ; Văcăreşti, familie - 7 2 1 ; maziliţi şi închişi

- luate de tătari - 2 1 2. la seimeni 723 ; exilaţi la Famagusta
-
Vadanyi, general neamţ - 405 ; pătrunde cu din Cipru - 725.

oaste în ţinutul Bacău - 399. văcărit, dare 3, 235, 353, 36 1 , 373, 589,
-
Vadul Haideuliti, oastea turcească trece Prutul 633, 67 1 , 689, 705 .

la - - 453. vădrărit, dare 25, 1 87, 235, 465, 4 99, 637.
-
vaduri 1 23 ;
- la Nistru - 273.
-
689, 703.
valahi, în oastea lui Constantin Cantemir vătaf, de aprozi - 65, 19 1 , 247, 585 ; de -
- 45 1 ; vezi şi munteni. copii - 361 , 44 1 .

Valahia, vezi Ungrovlahia şi Ţara Românească. Veli-aga, bimbaşa în Ţara f{omânească
valiu, de Bender 527 ; de Bosnia - 435 ;
-
- 40 1 ; paşă cu două tuiuri - 4 1 9 ; paşă
de Rumelia 27 1 . cu trei tuiuri, comandant al trupelor tur
şi cai - 229 :
-
vamă - 2 1 , 703 ; - pentru boi ceşti din Bucureşti - 437 ; seraschier la

- de la Hotin - 505. Bender 437, 439, 443, 461 .
-
802 CRONlcA G H I CULEŞTILOR
Veliscu, boier moldovean, unelteşte cu aus vtnători, ostaşi moldoveni - 275 ; uniforma
triecii împotriva lui Mihail Racoviţă - lor - 1 4 4 .
1 97, 209 ; moare în Ţara Românească · Vîrtejeni, localitate, tabăra lui Grigore Ghica
- 209. la - - 427.
Veneţia, oraş - 53, 249, S l l , 652, 655, 659, Vladislavovici Sava, raguzan din Dubrovnik,
662 ; război cu Turcia - 1 87 . agent al lui Petru I în Turcia pentru răscu ·
veneţieni - 55, 1 87, 1 9 1 . larea popoarelor - 99.
venituri, boiereşti - 703, 705 ; - domneşti - Vlahobogdania - 527.
609. V/asto A ndronic, cumnatul lui Grigore Ghica,
Ventura, dragomanul flotei împărăteşti, de mare comis, apoi mare paharnic - 257.
capitat - 345. Vlasto Ienachi, cămăraş, căsătorit cu Smaranda
Vest-Goţia, polc de pedestrime din - capturat Ghica - 375 ; mare postelnic - 54 1 .
de ruşi la Poltava - 39. Vlasto Ioan, mare postelnic, trimis d e Con
Vest-Malenska, polc de pedestrime din - stantin Duca la Constantinopol cu j albă
capturat de ruşi la Poltava - 39. împotriva lui Brîncoveanu - 1 3 .
Vest-Skanska, polc de pedestrime din - cap < Vlasto> Marioara, paharniceasă, soţia lui
turat de ruşi la Poltava - 39. Andronic Vlasto, sora lui Grigore Ghica
Vetrişoaia, sat - 1 05 . - 257 ; pleacă la Constantinopol - 295.
Vidin - 34 1 , 399, 409, 433, 589, 63 1 ; mu Vlasto Smaranda, fiica lui Grigore Ghica.
hafiz de - - 721 ; oştile austriece merg tm moartea ei - 375 .
potriva - - 395 ; paşă de - - 3 1 1 , 567, Vlădeanu Fota, capuchehaia la Constantinopol
569, 639 ; seraschier de - - 4 1 5. - 723.
Vidmann Ioan, maior rus, rănit la Poltava Vocic, polcovnic rus, rănit la Poltava - 43.
- 43. vornicei, scutiţi de dajdie - 429.
Viena (Beci) - 2 1 8, 253, 359 ; turci le. - - 7 ; vornicia, mare a Ţării de Jos, veniturile e i
Curtea din - - 437, 507. - 703 ; - Ţării d e Sus, veniturile ei -
vii, compromise de ger - 499. 703.
Vill�neuve, marchiz, ambasadorul Franţei la Vorskla, riu - 29.
Vrancea, munţii - - 467 .
Constantinopol - 5 1 1 ; mijlocitor la pacea
dintre Turcia şi Austria - 435, 437.
vin - 195, 2 1 1 , 225, 499 ; interzicerea vînzării
forţate la sate - 67 1 ; taxă la - - 705.
w
vistieria, ţării - 7 1 5 ; catastifele - - 1 29 ;
veniturile - - 705.
Walinski, plenipotenţiar al Rusiei - 395.
Vişniakov, ambasadorul Rusiei la Constanti·
Wallis, general austriac, comandantul Tran
nopol - 38 1 ; condus la Babadag - 383 ;
silvaniei, feldmareşal - 399, 433, 507.
plecarea din Babadag - 389, 391 ; sosirea
Weidemer Iagan, maior suedez, luat prizonier
la Petersburg - 393.
de ruşi la Poltava - 35.
vite - 1 05, 2 1 5 , 305, 307, 359, 379, 391
,
4 1 9, 445, 455, 499, 52 1 , 525, 673, 689, Wernestett, ofiţer suedez, luat prizonier de
69 1 ; moartea - - 289, 42 1 , 49 1 , 59 1 , ruşi la Poltava - 39.
629';" 633 ; păşunarea - tătăreşti în Mol Wernestett, polc de dragoni din - capturat
dova - 305, 307 ; păşunarea - ienicerilor de ruşi la Poltava - 37.
din Bender în Moldova - 291 ; darea - Wisznowiecki Skenţes, împreună cn regele
....:.... 233, scutire de dări pentru -
307 ; Carol al Xii-lea la Bender - 1 59, 1 63 ;
- 609 ; exportul - în Polonia - 703 ; susţinător al lui Frederic - 365.
taxă la exportul - în Bosnia - 705. Woynarowski, nepotul lui Mazeppa, moşteni
Vtle1a, j udeţ - 44 1 . torul lui - 47.
I NDICE 803
Wurttemberg, polc de dragoni din - capturat Zalucea, localitate pe Prut - 1 75 .

de ruşi la Poltava - 37. zapciu, împărătesc - 1 23 .
zapis, plăsmuit pentru birul împărătesc -- 63,
Wurttemberg, principe suedez, se predă ruşilor
la Poltava - 3 1 , 35.
65 ; luat de Nicolae Mavrocordat de la
boieri - 1 8 1 ; - de bani împrumutaţi -
z 1 83 ; - dat de tătari lui Mihail Racoviţă
- 2 1 3 ; - dat de tătari Porţii - 283 ;
ZagaTancea, localitate pe Prut - 97, 1 73, 1 75, - dat de tătari lui Grigore Ghica - 305,
185, 297, 427 ; tabăra ruseascl la - - 99. 307, 309 ; - de veniturile şi cheltuielile
Zagara, localitate - 54 1 . domneşti - 609 ; - iscălit de egumeni -

Zagwoiski, polcovnic, în slujba regelui Carol 625 ; - dat de negustori turci lui Mate i
al Xll-lea - 1 53. Ghica - 69 1 , 693.

Zaharia, maior rus, rănit la Poltava - 43 . zaporojeni, cazaci - 27, 79, 267, 495 .
mhere.a, arsă - 42 1 ; pentru Bel rad - 4 1 7 ;
g zălog - 1 07.
pentru Cameniţa - 3 ; pentru Constanti zeciuială, dată Moldovei de tătari - 233.
nopol - 7 1 3 ; pentru Hotin - 1 73 ; pentru zlotaşi - 1 27 , 531 ; taxă pentru - - 673
Ozu - 41 1 ; pentru Poartă - 729 ; pentru zloJi, monedă - 25.
trupele moldoveneşti - 277 ; pentru tru Zmucilă Savin {Sava), mare ban, fuge cu
pele ruseşti - 1 05, 1 07, 1 1 1 , 453, 455, familia în Polonia, se întoarce cu ruşii
- 63, făcut mare postelnic - 1 05 ;
457, 463, 465 ; pentru trupele turceşti
99,
- 383, 387 ; - rusească luată de tătari
I 1 5 ; - trimisă de Constantin Mavro-
pleacă cu Dimitrie Cantemir in Rusia
- 1 1 7.
cordat lui Grigore Ghica - 495 ; - strînsă
-·-
de austrieci la cetatea Neamţului - 197, zurbale {zorbale), la Constantinopol, detro

21 I ; negustori turci trimit - la Constan nea:iiă pe sultan - 1 9 ; - la Adrianopol
tinopol - 69 1 , 693. - - 55 : - ale tătarilor - 277.
CU PRIN S U L
P11g.
Prefaţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . V
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vil
Care este titlul cronicii ? - V I I I v Unde s-a scris cronica ? - VIII <> Autorul
eiote moldovean - I X 9 Autorul a fost om de încredere al Ghicuieştilor - X
� În ce limbă s-a scris cronica - X 9 Cronica şi izvoarele ei - XV 9 Cro
nica Ghiculeştilor faţă de traducerea greacă a lui Amiras _:__ XVI I I <> Cronica
Ghiculeştilor faţă de Letopiseţul Ţdrii Moldovei editat de C. Giurescu - XIX
9 Cronica Ghiculeştilor şi Neculce - XX 9 Alte izvoare - XXI I I <> Valoarea
cronicii - XXIV <;> Aspecte ' sociale şi politice interne - XXIX 9 Aspecte
economice-financiare - XXXV 9 Dominaţia otomană - XXXIX <> Ştiri poli
tice-militare - XLV I I <> Ştiri despre ţările vecine - XLV I I <> Concepţia poli
tică şi socială a autorului - L <> Limba cronicii LII <> Cum am făcut tradu
cerea - LIV 9
Cronica Ghiculeştilor. I storia Moldovei intre anii 1695 şi 1754 . . . . . . . . . . . . . . 1 -739
Domnia lui A ntioh vodci, fiul lui Cantemir vodil 8

A doua domnie a lui Constantin Duca vodă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Domnia lui Mihai vodă Racoviţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
A doua domnie a lui A ntioli vodă în anul 72 1 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
A doua domnie a lui Mihai vodă Racoviţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Lupta care a avut loc la Poltava între Carol, regele Suediei şi Petru, ţarul Ţării
moschiceşti - 29 9 Enumerarea şvezilor prinşi şi ucişi, precum şi a tunurilor
şi steagurilor luate de moscali - 33 -C>
lntîia domnie a lui Nicolae A lexandru vodă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
Domnia lui Dimitraşcu vodă Cantemir în anul 72 1 9 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
Scrisoarea sultanului Ahmed, împăratul turcilor, către Petru Alexeevici, ţarul
moscalilor - 83 -C> Scrisoarea ţarului Petru către sultanul Ahmed, împăratul
turcilor - 87 o Războiul dintre turci şi moscali şi cum au i_nceput să coboare
oştile moscalilor - 91 <> Descrierea mărimii oştilor, în ce chip şi unde s-a luptat
intre cele două părţi şi despre pace - 109 9 Cum a fost trimis Curt Mehmed
paşa împreună cu Şeremet ca să scoată pe negustorii turci pe care îi robise
Dimitraşcu vodă şi cum după aceea a venit aci în scaunul laşilor - 1 19 <> Des
pre căimăcămia vomicului Lupu împreună cu Bechir-aga şi cum a aj uns pe urmă
- 125 <> Cum a venit Ioan vodă caimacam în scaunul de aici - 1 27 <>
806 CRON I C A G H I C U L E ŞT I LOR
Despre mazilirea lui Nicola� vodă şi despre a doua sa domnie, precum şi despr"
prigoana pe care au dezlănţuit-o împotriva sa Dimitraşcu vodă şi boierii ţilrii 1 27
Despre venirea regelu i Stanislav aici la Iaşi - 155 � Cum au ridicat cu forţa
pe regele Suediei de la Bender - 159 9 Despre despărţirea Hotinului de Moldova
---'- 1 69 9 Despre ceea ce i s-a întîmplat lui Constantin Basarab vodă, domnul
Ţării Româneşti - 1 79 9 Cînd Nicolae vodă a luat domnia, pacea nefiind asi
gurată, lăsase pe doamna şi pe copiii săi la Constantinopol, iar după doi ani,
cînd pacea a fost întărită, a trimis de i-a adus - 1 8 1 9 Expediţia otomanilor
în Moreea - 1 87 9
Mutarea lui Nicolae vodă în Ţara Romdnească . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191
A treia domnie a lui Mihai vodă Racoviţă, incursiunile imperialilor î n Ţara
Romdnească şi Moldova şi prinderea lui Nicolae vodă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193
-Năvălirea cătanelor asupra laşilor şi biruinţa lui Mihai vodă - 203 � Arderea.
laşilor - 235 · <:- ·
Despre . domnia lui Grigorie Ghica vodil şi despre neamul lui . . . . . . . . . . . . . . 245
Despre educaţia primită_ de , Grigorie Ghica vodă în copilărie - 25 1 9 Răzvră-
tirea lui Adăl. Gherei sultanul şi expediţia lui Grigorie vodă şi a altora asupra
acestuia - 265 9 Achitarea pagubelor pricinuite de tătari în Moldova - 279
9 Zapisul tătarilor bugea�lii - 283 9 Întemeiere de şcoli la Iaşi - 287 9 Tăl-
măcirea scrisorii marelui vizir către domn - 295 9 Despre întoarcerea doamnei
Ruxandra, mama lui Grigorie vodă, la Constantinopol - 295 9 Tălmăcirea hoge
tului, numit ibra, pe care l-a făcut Mengli Gherei, hanul Crimeei, cînd era să
pornească din Bugeac în Crimeea, în anul 7238 de la Adam, iar de la Christos
1729, septembrie 6 - 30 1 9 Tălmăcirea zapisului pe care tătarii nogai l-au dat
domnului Grigorie vodă în anul 7238, septembrie 6305 - 305 9
l1.foartea lui Nicolae vodiJ şi domnia tn Ţara Românească a fiului sdu Con-
stantin vodă . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . _ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 l
Despre răzvrătirea ce s-a făcut la Constantinopol împotriva împăratului sultan
Ahmed şi despre suirea pe tronui împărătesc a sultanului Mahmud - 3 1 3 9 Tăl
măc irea firmanului - 3 1 3 9 Mazilirea hanului Mengli Gherei şi hănia lui Caplan
Gherei ; mazilirea lui Mehmed-paşa şi viziratul lui lbrahim-paşa - 325 9 Mazi
lirea lui Muhsinoglu şi numirea lui Sabin Mehmed-aga în slujba de ienicer-agasi
- 327 9 Tălmăcirea firmanului - 333 9 Despre uneltirile lui Iordachi Costachi
stolnicul, care a înşelat şi pe ceilalţi boieri, şi despre moartea lui în timpul tul
burărilor pricinuite de tătari - 335 9 Mazilirea lui lbrahim-paşa şi viziratul lui
Topal-paşa - 34 l 9 Despre mazilirea lui Osman-paşa şi viziratul lui Ali-paşa
Hechimzade - 345 9
.Mutarea lui Grigorie vodă la scaunul Ţării Româneşti şi a lui Constantin
vodă la scaunul .rifoldovei . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . „.. . . . . . . . . . • 3-! 7
Moartea lui August, regele Ţării leşeşti, şi urcarea pe tron a fiului acestuia Frederic ,
prin mijlocirea Rusiei, după multe tulburări şi după lupta dintre împărat şi
Franţa- 355 9 Mazilirea lui Ali-paşa Hechimzade şi viziratul lui Ismail-paşa -363 <>
Mutarea din nou a lui Grigorie vodă în Moldova şi a lui Ci:Jnstantin vodă în
.Ţara Românească . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . _ . 365
_
Mazilirea lui Ismail-paşa şi viziratul lui 5eid· Mehmed-paşa - 37 1 9 Despre
trimiterea la . Constant�nopol a beizadelei Scarlat şi despre logodna sa - 375 <>
Moartea beizadelei Grigoraşcu şi a domniţei Smaranda - 373 � Expediţia ·
_
moscalilor lmJ>?t�iva �riweei -:"'." ş79 • Cu_cerirea .A.za.eului � 38 1 � Expediţia
l N D I CE 801
moscalilor asupra Cubanului - 381 -o- Despre înşelăciunea solului moschicesc,

începerea războiului de către împărăţia otomană şi plecarea marelui vizir - 383 <>
Chemarea hanului, a lui Colceag şi a lui Grigorie vodă la tabăra împărătească
pentru sfat - 385 <> înttlnirea lui Grigorie vodă. cu marele vizir - 387 -o- Despre
trimiterea bosniecilor în Moldova - 387 <> Despre Vişniakov, solul moschicesc
389 -o- Plecarea lui Grigorie vodă la cM. Isaccea - 39 1 -o- Incursiunea hanului în
Ţara căzăcească - 39 1 -o- Numirea lui Abdulah-paşa Muhsunoglu ca seraschier la
Bender - 39 1 9 Mijlocirea împăratului Austriei pentru împăcare şi numirea din
ambele părţi a împuterniciţilor - 393 <> Cucei;irea cetăţii Ozu, mazilirea lui Seid
Mehmed-paşa şi viziratul lui Abdulah-paşa Muhsunoglu - 395 9 Despre năvălirile
nemţilor în Moldova şi Ţara Românească - 399 <> Despre bănia lui Mengli Gherei,
care s-a făcut iarăşi han - 403 <> Despre mişcările lui Grigorie vodă - 403 -o- Alun
garea nemţilor din Moldova - 405 <> Recucerirea cetăţii Nişului şi fuga nemţilor
- 409 -o- Expediţia turcilor împotriva cetăţii Ozu - 409 -c> Întoarcerea taberei
împărăteşti la Constantinopol - 411 <> Despre trecerea hanului Mengli Gherei
tn Crimeea - 413 <> Despre expediţia marelui vizir împotriva nemţilor - 415 <>
Căderea cetăţii Orşova Nouă - 4 1 5 -c> Despre mişcările moschiceşti - 417 '°'
Despre groaznicul cutremur întîmplat în Moldova - 423 <> Despre dărîmarea

cetăţii Ozu - 425 -c> Despre fostul mitropolit Antonie - 481 -o- Moartea împă
ratului Carol al germanilor şi a ţarinei Ana a Rusiei şi tulburările din Imperiul
german şi din Rusia - 507 <> Tălmăcirea firmanului împărătesc de mazilire a lui
Grigorie vodă 543 <>
A doua mutare şi domnie a lui Constantin vodă în .1.1Joldova şi plecarea lui

Grigorie vodă la Constantinopol .............. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55 1
Domnia Elisabetei, fiica ţarului Petru - 561 <> Mazilirea lui Ahmed-paşa şi
viziratul lui Ali-paşa Hechimzade - 571 '°'
Domnia lui Ioan vodă, fratele lui Constantin vodă Mavrocordat . . . . . . . . . . 577
Surghiunirea lui Grigorie Ghica vodă - 595 -o- Mazilirea marelui vizir Deli
Hasan-paşa şi viziratul lui Tiriachi Mehmed-paşa 599 -o-
Domnia lui Grigorie Ghica vodă tn Moldova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 609
Mutarea lui Grigorie Ghica vodă din Moldova în Ţara Romdnească . . . . . . . . 615
A treia mutare a lui Constantin vodă Mavrocordat î n Moldova . . . . . . . . . . 62 1
Cuprimml pe scurt al arzmahzarului către han - 627 <> Izgonirea lazilor
otomani din Moldova - 629 <>
Domnia lui Constantin vodă Racovi/d, fiul lui Mihai vodă, în Moldova . . . . . . . . . . 635
În ce chip împăratul sultan Mahmud a ucis pe cîzlar-aga, pe Suleiman,haznetar
al lui cîzlar-aga, şi pe Iacup armeanul - 645 <>
lncetarea din viaţă. a răposatului Grigorie Ghica vodci, domnul Ţării Ro-
mdneşti, şi numirea în locu-i a fiului său Matei vodd, mare dragoman . . . . 65 1
Domnia lui Matei Ghica vodă în Ţara Romtineascd . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 655
Domnia lui Matei Ghic.a vodă în Moldova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 665
Copia scrisorilor trimise de Matei vodă către toţi îndeobşte locuitori ai ţării
din fiecare ţinut - 669 <> Despre plecarea la Constantinopol a doamnei Zoe, mama
domnului Matei vodă - 675 -o- Tălmăcirea firmanului trimis lui Matei vodă
- 677 <> Despre liberarea lui Constantin vodă. Mavrocordat din surghiunul său
de la Mitilene - 685 <> Copia zapisului dat de cei cincizeci de negustori oto-
mani - 691 -o- Tălmăcirea hatişerifului trimis lui Matei vodă pentru reînnoirea
domniei acestuia tn Moldova pe trei ani - 697 -o- Tălmăcirea firmanului tmpă-
808 CRON I CA G H I CU L E Ş T I LO R
rătesc trimis către acelaşi Matei vodă pentru întărirea domniei lui p e trei ani
- 699 <> Despre mazilirea marelui vizir Mustafa-paşa şi despre al treilea vizirat al
lui Ali-paşa. Hechimzade 7 1 7 <> Despre viziratul lui Abdulah-paşa, care a fost
-
mai înainte tefterdar 7 1 9 <> Tălmăcirea hatişerifului de reînnoire pe trei ani

-
a domniei lui Matei vodă 727 v Despre mazilirea lui Abdulah-paşa din vizirat
-
�i despre viziratul lui Ali-paşa, care din fost silihtar fusese făcut mai înainte
ni!;iangi-başa - 729 <> Tălmăcirea firman ului împărătesc pentru surghiunirea lui
Dimitraşcu Sturza către dizdarul cetăţii Lemnos - 731 <> Tălmăcirea firman ului
împărătesc dat pentru eliberarea l u i Dimitraşcu Sturza 733 <>
Glosar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74 1
Indice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 753
Redactor responsabil : AL. VAS ILE
Dat la cules 04. 12. 1964. Bun de tipar 08.09. 1965. A părut 1965.
Coli editoriale 68,04. Coli de tipar 54 A 1720211964. C. Z.

Tiraj 1450 ex. Htrtle semlvellnă de 70 g/m2 700 X l000/16.
pentru bibliotecile mari 9(498}. C. Z. pentru bib liotecile

miel 9(498.3)d965 : 1754> (10031).
Intreprinderea Poligraficii "13 Decembrie 1918".

Str. Grigore Alexandrescu nr. 93-95, Bucureşti.
Republica Socialistă România.
Comanda nr. 307

Cronica Ghiculestilor Moldova Vol V - 1965 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cronica Ghiculestilor Moldova Vol V - 1965 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

,

ISTORIA MOLDOVEI ÎNTRE ANII 1695-1754

TEXT GRECESC îNSOŢIT DE TRADUCEREA ROMÂNEASCA

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

1 D. Russo, Cronica G hiculeştilor. Un nou letopiseţ al Moldovei (1695-1754 ), Bucureşti,

D. Russo a intitulat acest letopiseţ Cronica Ghiculeştilor, titlu consacrat

Pentru studierea trecutului ţărilor române avem un bogat material docu,

Deoarece textul cronicii ni s-a păstrat trunchiat,

Din conţinutul cronicii reiese clar că autorul a

Văcărescu, împreună cu doi fraţi ai săi, au venit aici în Moldova, la Grigorie

În lunga sa povestire, cronicarul nu prea vorbeşte

Dorinţa domnilor ţărilor române de a transmite

1 Cf. şiO. Russo, op. cit., p. 11.

Cronicarul, ca devotat al lui Grigore Ghica, îl însoţeşte după mazilirea

mai spune că şi reprezentanţii puterilor străine îi acordau titlul de « chiarezza »

1 Capitolul este reprodus după D. Russo, Cronica Ghiculeştilor, p. 14-17, la care am

.şi evenimentele pe care le cunoaşte ca martor ocular, întrebuinţează aşa de

cătorul - grec a luat pe cel nepotrivit: ocnoye:µ(�e:Lv, care în limba greacă

Cronica şi izvoarele ei3

rescu: „o seamă de boieri") şi recurge la sfîrşit iarăşi la Pseudo-Amiras,

un iurăş mare turcilor"), unde se intercalează un fragment din cronica anonimă

1 E de observat că traducitorul grec a cunoscut această compilaţie aproape în forma

cronicii noastre (de observat că textul este întrucîtva prescurtat în Cronica

Cronica anonimă, care îndeobşte se atribuie lui

Versitmea lui Amiras, i Originalul românesc, Versiunea Cronicii Ghi-

·(j s� ca l ea �a�me -sau cac1 mai sµ7t ? oL,„z 7tr1r.

XUt-'EPV'f)G'LC, cnro T'fj'V 'îlj"Cf.-

Letopiseţul Ţări i Moldovei se sfirşeşte cu prima

1 Capitolul este reprodus după D. Russo, op. cit. , p . 22 - 23.

leştilor care nu se găsesc în Letopiseţ 1, precum şi lecturi greşite şi incoerenţe în

în ce priveşte Cronica lui Neculce, autorul Cronicii

1 În Letopiseţ se spune că Antioh, căsătorindu-se, a luat doamnă de ţară, fată de boier

După Cronica Qhiculeştilor, marele vizir, cunoscînd inteligenţa lui Ghica,

1 Cf. şi D. Russo, op. cit. , p. 26.

'f' poccrl\I (, rrn u EKUfUt.µE'J 'rE"t" poco!X.

nu-i corespunde c a prototip nici unul d in letopiseţele româneşti cunoscute.

Autorul ne descrie mai departe scurta domnie a lui Grigore Ghica ( 1 74 7 -

1 D. Russo, op. cit. , p. 32.

Bucureşti împotriva lqi, se arată « binevoitor » pentru ca să preîntîmpine o nouă ostilitate

pentru a stîrpi neajunsurile pricinuite ţării de către demnitarii turci în trecerea

În Cronica Ghiculeştilor găsim relatate numeroase

mijlocirea marelui dragoman. Ea cuprindea 6 articole, al căror cuprins, pe scurt, este :

au trimis arzmahzar la Poartă şi au reuşit astfel să obţină trimiterea lui la

1 Istoria României, vol. III, p. 214 şi urm.

deoarece cîtva timp ei nu au fost constrînşi să-şi îndeplinească obligaţiile faţă

1 Vezi Eugen Stănescu, op. cit., p. LII şi LIII.

Aceştia din urmă se străduiau atunci cu orice preţ să înlăture de la putere pe

Autorul Cronicii G hicul eşti lor, ca şi ceilalţi cronicari

Reformele sau uşurările introduse d e domni î n situaţii cnt1ce financiare

1 Constantin Mavrocordat nu încasa suma unui sfert o dată, în întregime, ci în două

( 1 7 53 - 1 756) un firman prin care se cere pedepsirea straşnică a celor nesupuşi,

În prima jumătate a secolului al XVIII-iea, dominaţia

sau în Anatolia, de obicei la Brusa sau Trapezunt.

Schimbările în domnie erau foarte împovărătoare pentru masele populare,

împărătească » sau : « să îndeplineşti poruncile noastre împărăteşti, strîngînd

1 De exemplu, în decembrie 1 74 1 , Poarta cerea de la domnul Moldovei o havalea de

1 Cronica G hiculeştilor, p. 595 - 5 96 ; Pseudo-Amiras, Cronică anonimă a Ţării Moldovei,

ed. M . Kogălniceanu, voi. III, p . 1 1 2 .

nicyn, ambasadorul Rusiei la congresul de la Carloviţ, îi scria lui Petru I de la \ iena, la

de transport, mc1 Bugeacul şi nici Benderul. Cheltuielile făcute pentru aceşti

Ţara Românească şi Moldova. Î n aprilie 1 742 lucrările de reclădire reîncep şi totodată şi

Domnia lua de multe ori de la tătari angajament scris şi semnat de mîrzacii

1 A. Ubicini, Provinces danubiennes, 1 856, p. 203.

Pe de altă parte, judecă cu asprime pe domnii lacomi şi nesăţioşi care « născo

În acea vreme s-au sculat nişte zurbale de au scos pe sultanul Mus

O'îÎJV t0u 'IouA.iou µ11v6c;, fiµtpuv KuptaKftv, cl.ntpacrEv 6A.ov to crtpateu