ru'{

ffi%
[7
C
7p
Fi

;b
n
d
U
(3

r)
r
,rfte
i .-&
in.|
ffiffi ry
4^
ffi
(3
..tn.{ r*
ffiffi
't
rTl
td
U
F ffi tr
o ,$ rffi
o I --&
6!
: C?

& ffiffi
EW

ry:
ffi
]>i (sp b
,F fl}
t,
H' .& Erd
J*

ffiff
cnl \#
F

;6i
ffi
*@
rn
.(,4
-*i l

rl
td
,rO
r{3
'$$i
 NICOTAE CIACHIR
Profesor universilqr

4il ffiffi
(17 75 -'f 944)

EDTTURA D|DACT|CA
tt pEDAcOGtcA,
R.A.
BUCURESTT, I993

ru- I
 - i,{,til ]f,Y E. -*'r i

|SBN 973-30-2377-9

Elaborarea unor mhnuale noi a istoriei romanilor

determinat Editura Didacticd $i pedagogicd sd treacJ a
purblicarea unor lucrdri ae sinGia-privi"a trecutur ta
isto-
,rirc al neamului nostru.
-
O primd monograle purblicatd 1a inceputul acestui
a4'a avut ca temd ,,Basirabia sub ;,dpili; ;;;id'
(1B12-*1B1Z)" dE prrof. univ. dr. Nircrodae Cirbil1i;,--
.Lucrarea a fost rbine primitd, de cei cdrora li se
-sa
de publicul- 1rlg,,'{qrni,c aclresa,
istoria adevdratd a
acestei pdrli a Moldovei lui $tefan
"urroasca lt"r".
_ Pentru a veni in inti;mpinarea ""i acerstei-cerinfe, Editura
Didaglicd, si Pedagogicd desbhide 'cu;aceasta lucrare
colec_
fi1 ,,Pagini^de istorie.( in care vor fi abordate te*e ai"
istoria romdnilor si universald.
ln cadrul colecfiei, in perioada urndtoare, urmeaz,d
't94Z,i
-tn1taa",;Anglia gi Romdnia intre anii tSSg
TValeriu de
-t'lorin Dobrinescu, Ion pdtroiu ; ,,Scurtd istorie
a cel.ui de-al doilea id.zboi((, de James f,. Stbkesnu.n lt"r_
ducere din limba englezd, publicaLd la William- M;ri";;,
New York, S.U.A.). Vor urma si alte lucrdri.

Editura Didacticd si pedagogica R. A.

Redcictor : Prof. Virgil Smdrceo

Tehnoredoctor : Anq limpdu
Coperto , Dumiiru $molenic

':t '

l'

I
 coNsrDERArr rsroRfflllJ BUcovrNA
'RUTND
Moldova de Sus, cu {inuturilc Cernaufiului
tA BUCOVINA nucteut statului feuclat ruoiao"u,"u.",-l;' si
.irJ"l"
Sucevei, e]"a
1:;;.1i,
in rinclut statelor independeni" ;t"'1u.d_9stui i"r;;;ii. inrrarea
,,N-oi uito vreodotd, dulce Bucovind, vitejia iui grefan cer Mare Iar prin
--.;i;
Nistru, Serafine!, Cnll"j". .i C"r"rrur", Dimitrie c;r$;; apele
Geniu-fi romontic, munfii in lumind,
rul de nriazdnoapte al Molclovei.- - " " unite intre ele, fornau -, hoter_
Vdile in f lori, Situatd la orani{a,_poloniei, voievozii^moldoveni,
Riuri rdsdltinde printre stince'nolte, stefan cer Mare] a qi mai aies
Apele lucinde-n dqlbe diomonte dejde .intarit-ei;;i";tri rorranesc cu oameni cre n,_
boieri. rnaziri ii^.ar"ii.'baJa cetatire
Peste cimpi in zori Tighina,- Ceratea AIbd,'Ch;ti;;,;;;; gran*aHotin. soroca, orhei,
nismului, lantul sateloruareieqtf'pi).ru,onu de risdrir a rorna-
Astfel totdeouno, cind gindesc lo fine, Carapciul, Votoca. star"sri, -i"!i";ii' nordici : Vilarntea.
_ cuunrrii "ii, im*ire;urur vaii
Sufletul mi-oposd nouri de suspine,
Ceremusutui sranid ;r' p"i"l,i"l' n;; ;9. di;^
ale {drii (siret. silceava) si perrere-de ;;,1i,";e capitale
Bucovino meo !,, cite o domnie glorioasA ,oi, 'nindstiri, venind fiecare din
De Ia rnijlocul secolului "u"o.ni"Jr.
(Mihoi EMtNESCU, tea nordica a Moldovei riipita al XIV-lr.,a. s,i. pina la 1775, cind par_
in ,,Fomilio" din J4 ougust 1g66) burgi (denumitA ulterio, b, p.irr-ganLui gi vicresug de c.rtrc Habs-
nice viata romdneasca pJn "'nrri "-ol. va fi dominaf a je o puLer_
cultura satele si oraseie intro.iioaie f"ei, IAca5uri cl. cuil si de
^i"r,it"tii' addposl eau o popuratit, gaia
:1::]:.1inde.lupta,
ptator ,,dar'qi irbi;;;;";e artd si li,teraturi,,d. Nu in,tin_
clopotnila nrinastirii
vechi izvor al linilbii .o-ano,.tilJ"-ta Vlronet s_a clescoperil cel nrai
(,ttfli1.,, l,or.rtn,etictn.
""IUrrf
l NicoIae Ciachi r, Bucouina i.ntre cloud rdpiri (1ZTS-'1940),
in ,,Revista de istorie militard,,, _..ti",
2Dimitrie 1992, p. 3 9i urm.
Topa, Romt.nismul in regiunea rl.intre prut. si
- Nistru clin fosta Bucouind, Bucuregti,
3Ion l.q2g, p. 7.
Nistor, Istl.aria. gur'o,u,in"i, BucureEti, 1991,
p,
4 Ihidem, p. 7.
T.

."
I
 Istoriografia roinand a acordat un important spa{iu aces,tei re-
giuni, plind de mindstiri si rbrazi. Afard de cronicariiGrigore ureche,
Miron costin, Ion Nec-ul,ce qi, eruditul clomnitor Dimitrie cantemir)',
i-eu dedicat studii ?i Igry Budai-Deteanu, Mitzail. Kogdtniceanu, Bog-
_dan P. -Hasdeu, C._ Erbiceanu, Gh. Bogd.an-Du,iid, Ion Siauiii,
V. A. Urechea, A. D, Xenopol, Nical,se torga _ fard a avea.preo_
cupdri majore in acest s,ens. studii speciale privind istoria Buco-
vinei de ordin social ec-onomic, rnilit,ar, poiiti", cultural gi reli-
gios - ne-au lasat ; Teodor Bdl,sn, Ion Eum.bac, Dimitrie Dan,
- Gd.ind., Ion qi Nicorai Grdmad.d., vasire Greciuc, Gauril lere-
va.sil.e
mieu.ici,'Isidor Iesatzu, C: Loghin, Aurel h[orat-iu, Aurel, Isidor qi
Dimitrie onciul, Euse-bie Popouici, Al.ere procopouici, simion ReLi,
I:an Gh. sbier a, T e o dor. $tef anelr.i, N icolae Tc ctiittc - ALbu, Gheor ghe
Tofan, ILie Toroufiu, Dimitrie lopa, Ouid. lopu, Eugenie Ipotii qi
Oetauian Vot"obchieuici qi multi altii*.
^Un loc special
ca formafie-,
ocupd Eud.oriu Hur,muzaki (IBIZ--1874), jurist
cu studii la Viena, cipitan al Bucovinei (1864i,' ba.on
attstriac {1872) qi membru al Acaderniei Romane (lBT2),'care a ldsat
circa 6 000 de documente depistate din arhive, multe cu referiri la
Bucovina**. De asemenea, pdrintele lraclie borumbescz tatdl
ilustrului compozitor, mort atit de tindr are, in romdnd- si ger-
niand, lucrdri cu privire la isto.ria Bucovineil. -
Genialul Ei inegalabilul poet Mihai Etninescu,,bucovinean dupd
latd (din satul Cdlineqti, judelul Suceava), cu studii fdcute Ei Ia
cernduli, ne-a ldsat dour lucrdri care merg la sufletul cititoruiui,
dar qi bine documentate, editate integral postum : Rdpirea Buco-
uinei (Bucureqti, 1905) g Insemnd.tatea serbdrii d.e la putna (Bucu-
re;1i,1905).
Nu putem sd nu zdbovim si asupra lucr,Srii lui Dimitrie Onciul,
apirutd in timba germanS, la 'Cernduli, in 18982.'Autorul (1856-192J)
este un istoric de temeinicd formalie (studii la Cernduli si Viena),
creator al scolii critice in istoriografia romAneascS, medievist de
* Titlul lucrdrilor este trecut in bibliografia selectivd de
qitul volumului.
** Valoroasa colectie inoepe sd ap'ard din 1876 (seria noud din
1962). $i in uricariul tui T. Cod.rescu au fost publicate numeroase do-
cumente legate de istoria Bucovinei.
1 De retinut, mai ales, Ceua d.espre trecutul si prezentul Buco-
rsinei, Cernduti, 1889.
. 2 D. Onciu I, Geschichte d.er Bukowino, Cernduli, 18g8,
mare talie, profesor la Universitatea din Bucureqti, clirector general
al,Arhivelor statului din Romania qi pre,qedinte al Academiei doma""
(1920-7923) -N* Ei-a uitat provin'cia natald (ndscut in comuna
Straja, j"q"^t^{ Suceava) gi timp de 10 ani profesor de istorie 1a
Cern5u!1 (1885-L895), ne prezintd in 1BgB. una clintre primele sin_
teze ale istoriei Bucovinei, p,e baze stiintifice. IatI cif de f1_rmos
aprecia ft Onciul contrirbulia provinciei nataie : ,,Nicdieri pe tot
pamintul romanesc, nu se a,fld pe un spaliu atit de micj atita
bogSfie_ de istorie romAneascS, atita bogdtie de amintiri scumpe alc
trecutului nostru. Daca Ardealul cu resturile sale arheologice ain
epoca romanS este lara clasi,cd a trecutului rornan din Daiia, Bu--
covina este lara clasicd a Jrecutului romAnesc propriu_zis((.
teticd a doctorului Aurel Morariu, Bucc.tuina
in perioad,a lTT4-1g14
(BucureEti, 1915).
un loc special meritd, si fie rezervat istoricului lon Nistcn.
(7876-7962), bucovinean, de loc din vicovul de Sus (fostul juJet
Rddduli), absolvent al universitatii din cernduli, cu' audieri cle
cursuri la Miinchen, L,eipzig, Ferlin, Bucirresti si 'Iasi. Dupd cu'r
declara personal, ,,pentru a ajunge profesor' de ' istoria ,o^a.rilor,
sim{eam nevoia de a aucria cursuiire- rui onc?ur, xenopoi, Iorga si
nogg.T".
Pg9lo. in istorie (1909) ra viena si docent t" u"""3si'iJni-
versitate (1911) Doctoratul si l-a pregdtit la viena, sub indruma-
rea profesorului constantin Iosif Jirelek*, vestit slavist. bizantino_
log.qj balcanolog, fondator ar Instituturui pentru Ist;;;; Est-Eurr-
peana, inclusiv a slavilor din Balcani qi a romAnilor din spatiul
carpatin. Ion Nestor renunld la cariera universitard din strdluci-
toare'a Viend si se rputd in Bucovina natard, devenind, i'ig12,
titu-
Iarul unei noi catedre infiintate la universitatea din cerndu{i, care
avea ca scop popularizarea qi propulsarea istoriei romAnilor din
toate provinciile ve'chii Dacii. Istoric si om politic,- deosebir" de
activ in arnbele domenii, profesor la universitdlile din cerndufi si
BucureEti, rector qi memibru activ al Academiei Romane,
din 1915,
la sfir- a scris numeroase studii privind istoria Bucovinei si rnonur'entala
monografie Istoria Bucouinei, care a vlzul integral lumiria tipa-
ruiui de-abia in 19g1, deci dupi 2g de ani de la moartea sa (1962).
* Considerat ceh de majoritatea biografilor
sdi, este de origine
vlahd dupd tatd dupd cum rezultd dintr-o scrisoare de_a sa, de-
- -, in 1964,
pistatd de subsemnatur 1a sec{ia de manuscrise a Bibliotecii
Academiei Sirbe din Belgrad.
 4
Isioricii de ob{rqie bucovineand ILie corfus, Nichita Acldnilouie, iri acest context se cuvine sd precizdm urmdtoarele
Gheorgh,e Duzincheuici, Leon simanschi ;i allii, au atacat in strr- :

diile lor d'oar unele aspecte legate de istoria Bucovinei, caci subi- , Istoriografia rusd si ucrainean'd atit cea burghe za, cit gi cea
din perioada..sovieticd, lb care se adaugd - istorici ircraineni stabi-
ectul era considerat tabtt in anii totalitarismului si mai ales p,ina
in anii 1963-1965. Ion Nistor arat'd, pe bund dreptate, ca litbra- liti in strdin'5ta'te - susline ca Bucovina este teritoriu ucrainean,
tura istoricd asupra Bucovinei este si bogatd si variita, si cd despre deoarece a Jdcut parte din rGt,rt rnedieval kievtean si apoi din
aceastd provincie ,,s-a-'scris foarte muli- atit in limba romand, cit cngzatul Halici. Istoricul rus Nikoloi Karamzin (IT66-L82:6),- Gi
in'istoria sa ap'5ruta [n 12 volume a folosit .rr-"rour" izvoare, cro-
$i in limbile germand gi ucraineand,,l. Se cuvine, in acest context, nici, letopisel,e (Troifki, I aurenteuski, IpateusRl s.a.), nu rezultd c,d
sa ddm unele explicalii.cititorului.
Moldova ar fi fdcut parte vreodatd din statul Kievlean sau Hali_
.. $i in germand s-a scris n-rult, deoarece Bucovina a fdcut parte cian. La aceeasi concluzie ajungenr dacd citim $i monuinentala
din Imperiul Harbsburgic intre anii 177b-1918. Relatiile cte ordin opel4 i!--?9 de volume a-tui_ Sei'ghei Soloudeu gAtiO_tdZS;, a tui
economic, politic gi administrativ au fost mai strinse cu guvernul
central de la Viena qi acest lucru este reflectat in lucrdrile lui vasile Kliuceuski (1841-1911), hiiliukou, platonou, pocrouski etr.
unul din marii is.torici ucraineni, Mihail Hru;euskii (i866-1g34),
T Bendella, R. J. Bid.ermenn, M. Habertanctt, R. F. Kaindl,
S._L. Klunker, H. Lagl.er, I. poLek, L Rolu-er, F.'A. Wickenhauser', iider al migcdrii na{ionaliste ucrainene, fost si 'pregeclinte al Radei
cele 12 volume aie fecunduiui F. uon zieglauer (apdrule in cernduli Centrale Ucrainene 11.912), . cjrre a predat la Kiev, i"o", Viena,
intre anii 1893-1908), ca si a multora de obirgie- rom6nd, dar care $gscova (in J1!o^ril Utraini-Rusi, 10 votume in 13 Cirfi, apdrute
au scris in germand (cum este D. weren,kcr) De asemenea! istoriile ii"f.".i9:da _1898--19i6 9i unde rrierge cu evenimenteie pind la
1b5U), alirma ad nafiunea ucraineand este mosteni,toarea itatului
de .sinteza privind Imperiul Haibsburgi'c apirute in ultimele de-
cenii acorda spaliu Bucovinei, aga cum acotldi Gaiiliei, Voivodinei, rnedievql.
!(je-vlean, iar
prin destrdmare,a acestuia spre sfirsitul
-;;io, seco_
Sloveniei etc. lului al X_I;19a (Kig.rr,. Crernigov, Halici, VotinG;, 'si- p"t."
Knezatul Halici-Vo1inia s-a -fonnat "
De ce ucrainenii s-au ocupat de istor.ia tsucovinei ? in nrma unirii celor -;ru"u doud de
cdtre Roman Mistisr"auici.(rr70-1205). i' unrr iigs o
.. 'in-ajunul ceddrii par,fii .toidi"" a lvloldovei (deci a Bucovinei),
adici culturd infloritoare, popura{ia se ocupa cu creqterea vitelor, se sco- ug.i-
in 1774 exista,u in ace'a zonr circa 1b 000 de u,craineni (hu-' tea rnulta
fani, -ruteni). .Numdrul arcestora va creqte vertiginos si in cuppinsir.rl !a,re si- eraul circri B0 de brase infloritoare in
XIII-lea (Peremi;t., secolul al
-iZSO,
lucririi sint inserate startisiticile respe"iive. IatX expiica,liile venirii FIatici, t,u[k, Luou,'Hor.m tdtarii
d.u"--9 lovitura grea^cne^zatulul respectiv care, "1;.j.']; -timp,
acestora : -1203).. i"tie incrusese
a) boierescul 1!^\i""y! (din cnezatele rusesti vor prdti tat#to,
adicd ddrile era rnai usor decit in Galili,a ; (7240-1480), iar Halici-vorinia va fi incorporat ia polonia, tribut
b) erau scutirfi- de recrutare ; - in 134g.
c) voiau sd-qi pastreze credinla ortodoxd; Prin prima impdrlire a poloniei (1772), Haliciul _ din care
d) Galilia si o parte forma Galilia va cleveni provincie habsburgice,-;;";-i;
V_olinia, aflate in cadrui statului polono-lituanian, 1918. -
ca gi majoritatea Ucrainei centrale, pind la ITT2, prin Conciliul de
Ia.Florenla (1439) 9i a sinodului de ta Brest-Lifovsk (1596) i-au - Dar sd analizdm urtima lucrare de sintezd, apdrutd in 10 vo-
obligat sd se uneascd ecleziastic cu Roma. Refuzur a fost migrarea
in Bucovina, ca ,qi cei care n-au fost de acord ca ucraina s'd se llry llSi:",_il
+r r' Donon.
perioada rser-l-e-Bo, sub redaclia lui 1. k"ia;iJ,
rnteresant cd acestei masive rucrdri ii ripseste isio-
uneascd cu Rusia (Rada de la Periaslavl din '1654). Tn secolul al problemei. Dar sa trecem peste
XIX-lea, tarismul aplicind o politicd d,e rusificare, a interzis pre- Lnezatul Halici se invecineazE ra.est cu acest
:i-:gl"liq detatiu. Aftdm cd
cnezatur
darea in limba ucraineand^in invafdmint iclin 1Bi6;, ca si edita- nord-est cu Volinia, iar in s'ud, pe cursul superiorKievre,an, 1a
gi Prutului. Din secolui al XII-lea vor fi cuprinse
al Nistrului
rea de cdrli, reviste, ziare. in Galilia si Bucovina austriacd s-au re-' si teritoriile din
lugiat intelectuali ucraineni, de unde au pdstrat vie flacira tra- zona Nistru-Dundre (vol. I, p. 404) si principatul
di!iei nafionale.
Birladului, cu
I Mi ch e1 M o urre, Dictionnaire encycloped.ique d,,histoire
J I. N i s t o r, Istoria Bucouinei, p. 2. (T-Z), paris, 19g6, p.4730,
ora;elc : Bi,lad, f3el,gorod (CetaLea Albii), Cerne, Ja.si, S,.cea ua, SireL.
Aici, igi aveau secliul ,,p.osadnicii't rui vcrsiLe iiostisr.auici" alroi
vloclirn.it' I\'[onot.taltul. ca vccini, sprc ap.'ls aveau rroloniar si un-
garia. Granila era pe carpati, intrs *si
1i u.nguri. llirtile on"r,or"
nu aratd clar cui apartinea Bucovina, atunc,i- ;!ce,crsi'/:t islorie cLre
drept .scop sit jus-tiJice gronitere firate r.cL sfir;itul cerui d.e-al coil.ea
t'dzboi ntoncliar. l]craina sovietici detinea norciui (LIc.ftinul) qi sudzrl
RcI::u'tL('iei (Isnnit, Borqrod., crtilia, ietct.t.cL Atbii), nordul liucovinci,
cu ('erndtLliul luate cle la Rorrri.lr ---, terirorii rl in polonirr
risdriteani si Rusia- SubcarpaLicd carc, intre anii lgiB_1g3g,
apar{inuse statului cehoslovac. Prestigioasa r-cvisti dc cullurir isto-
ricir,,Patrilroniu{(, carc ajtare la Chisir-rAu, clin 19g0, in nr.4, (1gg1)
reia integral ur.r studiu al istoricului Al,erand.rtt Borclttr, pubticai
ir-r ,,Arheologia Moldovei(( (an xII, 19BB), intitulat 'feritiriul l\[or-
douei fald de principatele Kieu si FrcLlici, r,lin care rczu*iirr : $i diaspora ucrainerand a prr'1uat aces1. 1-'uncl. clc vedere
Expeditiile cneazului sr'icrlo,slcrr. aI Kievnlui (gs7--g72) i*po-
triva Bizanlului nu inse:rmnd stipinire ei'ectivti la Dundre, in timp
ce lara sa era asediati de pecenegi. Ace'tia cle fapt l-au si'-rcis
in 973.
Referitor _lir garnizoane, Ia ;eli r:aro sir controleze ,,posaclniciir(
^ secolui al XII-lea,
in 1a Dunire, Cronico lui lpcttieu conscrnncazd
cii ln 1116 a'r avut loc trei cxpeditil in cinci iuni, c.are s-au ter-
minat cu un egec total. cronica rui Lciurentieu relaleazi nurnai
prinra expedilie si nu poi-neneste ninric ck: posaclnici. Acelasi lucru
au sesizat chiar istoricii lor, ,4{. V. Leucen,ko si S. hf. Sercd.onin.
Potrivit cro'icilnr .rse drln secolcle xI-xIII, hofalui Ia vest
era riul Sloci, iar in slrd, riul Ros -- alluenti ai Nipruiui. Sutsti-
tuirca Niprului cu Dun.irea era o rclr-riniscen!i a secorelor vI-vII,
cind slavii au ajuns si au trecut accst ntare llluviu.
in problcma afl5rii teritoriului Moldovei sub dorninalia prin-
cipatului Halici, Boldur conchide : ,,Printul Ivan Rostislav" care
1l Ji adnrinistrat si teritoriile bucovinene si nroldovene (llotin,
Birlad., Chilia, Cetatea Alb5. Galati), sc alias,c cn curnanii, era un
aventr:rier, isi pirdsise cnezatul, fuge a.poi Ia Salonic, unde a si
fost otrdvit" in 1162.(.
In leglturd cu izvorul Ci.ntec despre ocrstett tui lqor (sfirsitut
sccolulrri al XII-lea) , lv.'Karatnzitt r-i intcrpretat exfinzirrcl hota-
rele haliciene pin! Ia gr_rrik Siretului si pruiului. Istoriografiei
ucrainenc i-a convenit acest lucru si 1-a acceplat.
Totusi. au fost istorici ca V. B. Arttonouici. (1BBb), cir.re a sus-
{inut hotan-ri pinir la Nisiru, iar /\ri. Ilnrsetrskl (190b) fixeazl .gra-
nila sudici pe rirrl U;ita alluent sling al Nipnrlr-ri .si pe.cursirl
sulrerior al Prutului, "S" -M. Sereclinou (1916) fixe;rzi- hotarul sudic
10
la oraqele IJ;ila, Mikul'in,..KoLont'eea,^ iar D' A. Rassovski susline
^l i" ntilrd|e erau. cut]tanii, iar romAnii lc recunogteatt st,apinirea.
"' 'fn tSOg apare AtIa.suL istoriei ruse;t'i, intocuit cle l/. N. Tor-
nau pentru uzul qcolilor din Iirperiu, si unde Har'la tlr. 4 (perioada
'ioil--tZ+O)
traseazir ]rotarul Haliciului pind la cursul superior al
prllufui si Siretului - i'rqa cunl apare Ia V. Antr-tnouici, n"I. HrtL-
Y"- jn S' Screc/onin'
.seuski,
7932, fostul ministru dc externe rus, P. Mil,ittkou, inrpre-
un5 cu Ch. Seqttobos si L. Eisenn'tann, in Istoria llttsiei" editatb la
pl"ir. in acea perioadd amintesc de cut.nani c1 stipini i1 Moldova.
Deci, conchide Alexanclru Boldur, ,,sinlet.u indreptSlifi si afir-
mdm cd pdrerile cu privire la exis,tenta unei dorrinalii kievlene si
fruti"iun" asupra tcritoriului Molciovei in secolele X, XI, XII sir-rt
neintemeiate((1.
Cum Se reflect.i si in monumentala lttcrare a istoricului canadian
Orest Subtel'n.u. De origine ttcraineana, cu doctoralul suslinut la
Harvard (U.S.A.), in lucrarea Ukrctine. A. histcril, aodrilld in 1986
la Toronto, traleazd Bucovina ca teritoriu ce isloriceste 1e aparfine,
dar unde elita rurali cra fornlala din rolnAni. Perrtrr: anrrl 1861 di
cifra aproximativd cle 300 000 ucraincni, adici 40n'i, din tofalul
populatiei,
'evrei concentratd rnai a1e:' in nord, urnrali de ronl6i-ri 3404,
lbo,zo, gernani B0 Ci ale minoritdti 5rl02.
Respect5m drepturile rutenilor cijn Bu.covina, dar fald de aceste
,,argumenie(' sls r-rnei stdpiniri ipoletice, efentere -- opunenl sti-
pinirea unui -principa.t rotnAnesc, inchegat cu institutii solide, care
nu nutrai cd rezistase eroic otomanilor, polonezilor 9i unguriior, dar
oblinuse si o serie de victorii pe cirnoul de luptii. tsatrr-r sute sai-
sprezece ani cle stabilitate stafalir a Mo1do.,'"j dc Si-ts si a popu-
laliei ntajoritare rorlAneqti in 1775. ne'indreptites.-: si afirn"iiru cS,
istoriceste. Bucovina aDarlir-rc Rolit:iniei.
Iatii un izvor cit se poate de concludent, in snriii-ntrl tezelclr ro-
rndne;ti : Diiplom,a tnt12d.idteascd a hLi Frctncisc lo.slf din 9 decembrie
1862, adresati in limbile german:i, rornAn:i si ucraineanii populaliei
Br-rcovinei, rlin care citim : ,.Ca parte din DcLcia ueclrc, torct aceastd,
I Alexand ru RoIdu r, Teritorittl Moldouei f at;d de princi-
patele Kieu si Halici, in .,Patrlmoniu, nr. 4 (1991)' p. 16.
2 Orest Subtelny*, Itltaine. A historll' Toronto
- Buf-
falo London (Canada), 1986, P. 333.
- Pe respectivul autor il cunosc, intrucit colabordm la o lucrarc
privind Paralele intre Cantemir 5i Mazeppa. Am scris despre dinsul
intr-un periodic uralnean drn RomAnia (1992).
11
Bucouina, se numd.ra sub ,std.pinirecr d,omniLot.
mits" -Tard de Jos*, ma.i tirziu se numict |i"t Mold,ouei La asu-nu-
pe urmd. .,Bucouina,,,, ,I!p4 pd.clurea de iii'iii,,"2ii"-:i,i"i*si
Jagi d.intrle' Cnl,l"iiti ;;
vijni{a (,") suu erout $tefai cer. Mor", iu."tm n-td.ret renulne, pe
':ln, o d.ouedesc a,stdzi numeroclsel"e' ttisit.ici 7,i-'n"irnstiri ca
rurl(r, v oloL)att, Rddduti,
^$_i
Suceatsu, Sglcg, Motd.ouita, Su,ceui{a, Dra_
gomirtto.,_PriscLca ;i aLtele tncLi mui,te,,1.
imparatuf, hripa ace.st
isioric docuinentat aI intietatii rornanesti, "gface
adresindu-se rntregii Copirolul ll
populafii, cu muitip.re referiri gi ra popura{iile gerinana
si ucrai-
neanai, scoate in evidenlar
_ era qi 'fiiesc dil ff;l;i de veclere coNsrDERATil TSTOR|CE tN CONTEXT EUROPEAN,
al 'Casei de Habsburg binefacerilc stdpinirii austriecc. PINA tA ACAPARAREA NORDUTUI MOLDOVEI
momentul acela in care B_ucovina, prin T.'u1;di iii'-i -,.ai ,,Din
DE CATRE tMpERtU[ HABSBURGTC (1775)
impreunata cu Coroana Noastrd, '{ara incep" ; ;; rdsufla177s, sub
binecuvintarile unei ocirmuiri bliircle":.
Dar, s.d deruldm evenimentele i' context european, pentru o
inlel6gere corecfd. o Moldoua Lui Al.erandru cel Bun cle stabiLitate in
- :Jactor
zorud. o $tefan ceL Mare tine Ia respect polonia, TJngaria, Im-
periul Otomen ;i Hanatul Crimeii o Ecoul, europedn ctl. statul,ui
unitar romaru real"izat de Mihai ViteazuL o lntperiuL Habs-
burgic acapareazd" teritorii romane;ti : TransiLianiu (1699),
Banatul" (1718) si, temporar, Oltenia (1718-1739) . Ritzboaie
ruso-otomane in secolul al XVIil-Lea, cu teatruL'de opera[iuni
I Citat dupd Dr. Aurel Moraru, Bucouitttt (1774_IgI4), Bucure$ti, pe teritctriul Principatel,or Romane;ti . Printa, i.mpdrl.ire ct
1915, p. 120. Poloniei (1772), Trata.tul. de Ia Kuciuk-Kainargi (1774) qi
2 lbidcm, p. 121. acapatarea Bucouinei (177 5 ).

Pinq La 7775, istori(t Bucouit"tei se t'ottJ'unda cu isioria Llolctcuei

medieuale ;i n-are sens sd fie tratatd. sepurat. Dupd cum se gtie,
din a doua jumdtate a secolului al XIV-lea, teritoriul Bucovinei
de astdzi forma partea nordicd a Moldovei, Suceava (dupd Baia qi
Siret), cetate de scaun a ldrii, iar primii Musatini, inn-rormintali in
vechea biserica din Raddufi. Alexandru cel Bun (1400-1431), prin
Iunga sa domnie, a intdrit definitiv !ara, i-a adus sta,bilitate si noi
ctitorii. A stdpinit de la Ceremu;, ia limanul Nistrul.ui si cie Ia
Milcou la Hotin.
'Cronica lui Grigore Ure,che gi Simeon Dascdlul ne spune cA
Alexandru cel Bun a inten-reiat rnitropolia de la Suceava (recunos-
cutd o icial de cdtre patriarhul ecumenic) si una din cele doua
episcopii aflatd pe teritoriul Bucovinei, Ia Radauli. ,,Plin uitejia
Lui $tejan cel Mare aratl Dimitrie Cantemir inue-
cinat clinspre partea -Podoliei pi,nd. La gura riulefului -, {inutul,
Serafinet d
fost ald.turat stdpinirii moLdouene;ti ;i, astJel, astd.zi apete Nistru,
1t
ld
Serafine!, Colucin-;i
-Ceremu;, unite intre ele, Jornteazd h,otarul, d.e
miazd.noapte aL Moldouei"l.
Dupa o tradi{ie iniegistrate de I. Ne-
g,tl"q,-hotarul^pe C.eremug a fost fixat de logofdTul I. Tdutu2.
Moldova Superioard sau lara cle sus era"formatd din sapte ti-
nuturi : Hotin, Dorolr,oi, Hirt"d"u, Cernd.uli, Suceaua, Nesnl,t s'i B&cdu.
linutul Sucevei cuprindea _ consemneazd tlantemir'_, Su-
ceava, fosta cepitald,a intregii Moidove, adicd scaun domnesc si
mitropolitan. Erau 40 biscrici de piatrd, iar de lemn mai multe ;
1-6
0.90 de
-case
particulare, centru mesteEugiresc gi comercial in-
{I.ori!o1, aflat pe drumul de nego! ce-duce*a is T wow (l,ember,g)
din Polonia. De acest linut depindeau tirgurile Radauli qi siret
primul, Ei scaun episcopal. - Jagelonilor. De-aibia grava infringere sr,rferitd de polonezi la Codrii
linutul 'Cernir-rlilor, de-a lungul hotarului cn Polonia, cilmuit
d,e un mare spitar, atestat do,curnentar din 1404 ca f.Scind parte din
trupul Moldovei.
Fluvir,rl Tyras sau Nislru, numit de turci 'Iurla, despdrfea pe
moldoveni de p'olonezi si de ser-ninlia tdtarilor din Oceakov, statul
rus, avindu-gi frontiera in acea vreme la sute de kilorretri, spre
riisdrit.
Calatorul italian A. M. Graziatti scria in 1564 cd ,,rnoldovenii
se incaierd Ia luptd, cu atita dispre! de dusman si incredere in
sine, incit adeseori, cu puline forle au bitr_rt chiar ogtiri puternice
de ale vecinilor'(3.
' Drago; incd, cu oamenii sdi auinteste Canternir --- ndscufi
din sdminld romand, se considerau - nobili, ocupatia era minuirea
armelor gi socoteau nevredni,c pentru ei, ca luptdLori, sd se in-
grijeast A de ogoare. De aceea au fdcut prdzi si au adus iucr'5tori
de pritnir-rt dc prin vecini, printre ei gi ruteni, populind mai dens
!ara.
MolCovenii din Jara de Sus erau oan(3ni rnindri, iar Cimpu-
Iungul din linutul Sucevei (circa 50 de sale) alcdtuiau un feL de
republica care iqi avea legi qi jr-rdecdtori proprii. Fiind regiune
muntoasd,. toatd munca consta in special din ingrijirea oilor.
Fara o incursiune in istoria Poloniei, a Rusiei ,si Ucrainei, a
Imperiului Otoman qi a celui Habsburgi'c nu putem inlelege corect
cum s-a fdcut ripirea Bucovinei (1775) si evolu{ia ulterioari a
acestei provincii.
1 D. Cantemir, Descrierea Moldouei, Bucuregti, 1973, p. 61.
2T h. B 5l a n, Hotarul de la Ceremu;, in,,Codrii Cosminr.rlui",
rx p. 273-282.
(1935),
" LalatorL sfro,rnt..., p. 383.
. Moldova qi, in spe!5, partea ei nc.,rdici care va Ii nurnit,i
ulterior Bucovina -
se invecina direct cu puterhicul slat polonez
- juca un rol de decizi,e in Europa.
care, in evul mediu, Popor cu
un trecut milenar, care se afirmd pe arena istoriei in secolul al
X-1ea, avind ca prim suveran p,e Meszko I (960-992) cel care i-a
Ei cregtinat (966), in simbiozd cu }ituanienii (1389), aveau iegire
atit la Marea Balticd, cil gi la Marea NeagrS, incorporind o nare
parte din Ucrainal.
O serie de domnitori romAni au fost recunosculi ca suzerani,
au fost sprijlnili cu trupe gi cu bani ; totu,si, polonezii au incercat,
in mai multe rinduri, sd includa ;i c'oroana Moldovei ia titlurile
Cosminului, in !497, pricinuiLd de $tefan cel Mqre, a normalizat
relaliile qi 1-a detertninat pe lon Albert sd renunle la aoeastd idee.
Daca cetSlile cle pe Nistru Holin, Soroca, Orhei, Tighina,
Cetatea Alba -
erau falnice redute ale hotarului rlsdritean, vo-
- mai ales $tefan cel Mare, au intdrit grani{a nor-
ievozii moldoveni,
dici cu oam6ni de nadejde : bqieri, mazili si rdzeEi romAni. Lanlul
satelor rizesesti Ia granila cu Polonia : Vil.anceu, Carpaciul', Voloca,
Stdne;ti, Coste;tii, Cabe;tii in valea Ceremu;ul'ui, ;i Piedec(tu{ii,
- Culdutii, VasiLd.ul,, Horo;du[ii, Bo-
Iuancdufii, $i;cd.utii, BubinuL,
iancenii, Cucuirul Mic intre Frut ;i Nistrtt, intregeau cordonul
nordic cle apdrare. -
. Dar, din sud se contureazd un dugman si mai puternic : Impe-
riul Otoman, care se putea menline qi prospera numai prin rcuce-
riri qi rdzboaie victorioase. Numai trei sule de ani trecuserit de
cind primul caldre! al lui Ertogui a pisit pe solul Anatoliei, iar
incursiunile ulterioare au lSsat Europa in admira{ie qi mai ales
, in stupoare. Trei sute de ani, luptdtorii osmanlii au galopat din
victorie in victorie, creind unul dintre cele mai falnice inlperii din
Iume, iar din viala ascetd si nomadd a stepelor strdmogeqti se sta-
bilesc definitiv, in de,corul rafinat qi fastr,ros al Cornului de Aur
ii+s:)), ri.tiiJi"il cu sabia milenarui Imperiu Bizaniinl.
cucerirea constantinopolului in 1453 si lickridarea Lnperiului
Bizantin au constituit peniru otomani un eveniment ile mare im-
portanld, Constantinopolul fiind o cetat'e de prim rang si un im-
portant centru comercial qi cultural, a;ezal Ia incruciqarea a cloud
' 1 Nicolae Ciachir, Istoria modernd a Poloniei (1795-1918),
tsucuregti, 1987, P. 3.
2 \/ez\ pentru amdnunte : Nicolae Ciachir, Soliman Magni.ficut.
Sultanul si epoca sa, Bucuregti, t972, p. 7-.
15
 con_tinente c_r ]r intretiierea drumurilor cle cornunicatie mariiimri.
Mahontecl aL II-Lea, cucerind cetatea cesarilor _ uruta istori,cul
turc H. Inctl"cik -. .s-a considerat u.ntaqul legitim aI in-rpdratilor
romr&ni. trI a sintetizat
astfet in persoana sa traditiile monarhice
islamice, turcice si bizantine, c.ernd ,t.r i-p"ri., ;;;-;;
patru secole.
dura peste
In 1459, otomanii lichideaza Serbia, ca stat, rransformind_o in
paEalik turcesc, iar in 1463 cuceres,c Bosiria, principatul grec
gi ducaiul Aienei. in r47b ogqpa puternica'ceht; stdplnitaMoreea
atunci
de genovezi, caffa, unde cei tob aL morcroveni gasili acoro sint de-
' capita{i ; de asemenea ivlangopur, unde stdpTnea cumnatul rui
$tejgn cel Mare, Alexandru. ln' tsjs reocupd cea rnai mare p,arte
a Albaniej, iar in ^1482 qi Her{egoviner este incirsd in cadrur Im-
periului otornan. in 149g, ultiirele teritorii di. I{untenegru sint
incorporaie Ia sangearcul Skodar, nou creat.
Racovei cu riul Birlad, ciomnitorul violclovei, $tefan cel NIar'e,
repurta o stralucitd victorie asupra unei armate.otomane
ce de-
paEea 100 000 de oameni, inperiu care de{inea forla militard cea
mai puternica Ia acea vreme in lurle.
-,Cum s-e explicd aceslc succes $i cum in aceie timpnrri atit de
nesigure, $tefan cel Mare a reusit sd se nt-on{ina pe tron 4l' de
ani, iar {ara dupa expresia unui istoric -- nicibdatd n-a fost
-
mai intinsa, mai ib'ogat'5 gi r-r-rai respectata ?
Trebuie aratat cu toatd obiectivitatea, ca lupta ir'potriva pri-
rnejdiei otomane a integrat Molcova intr-una din pro,Llernele do-
minante ale secolului aI XV-lea si a conferit acliunii sale o semni-
fica'lie mai mult decit europeand prin legAturile p" le sta-
bilise $tefan cel Mare. ""r"
Spania de-aibia atunci se unifica, Anglia, iricurcatd in Rdz-
boiul celor dou,5 Roze, plivea destul de nepasdtoare la proble-
mele din, sud-estul Europei, iar Franla, iesila mult sldbitd din Raz-
boiui de 100 de ani, pe tin-rpul lui Ludovic al Xl-lea (1401-1489).
fdcea mari eforturi de a intdri puterea centralS, iar statele ger-
dupd expresia episcopului de Sena, care ajunge mai tir-
ziu papd sub numele de Pius al Il-lea alirma cd ,,qelmanii
intre sine dez'binafi, nu lin nica-irea impreunS". - Esie drept cd in
Europa CentralS erau doud state puternice si intinse ca teritoriu,
Ungaria gi Polonia, care erau deose,bit de interesale sa stdvileascd
inaintarea otomanS, Ei Republica Venetia, atit de a;bild in aranja-
rnente dipiomaLice.
In aceastd conjuncturd generald, acliunile Moldovei ;i figura
lui Stefan cel Mare trebuie revelate. La urcarea pe tron a dom-
16
nitorului moldovean, in 14sT, acesta a gisit-o. inchinata turcilor,
in sensul cd predecesorul siiu, petru $.q" a incep,ut sd pldieascd
otomanilor, din 1455, un haraci anual de 2 000 galbeni. in schimibul
unui tribut pldtit cu regularitate, statul tribuTar iEi pastra auto_
nomia interna ;i o anurnitd libcrtate rn reiafiile 'irricrna[ionale.
ablinindu-se astfel de la orice acte de ostilitate fala de r;rp;;i"i
otoman. Dupd expresia istoricului A. D.^.Xenopoi, $iefan c*t Ma.e,
care de-Ia. inceput a dat dovadd de a, fi un.mare'strateg militar,
gi-a probat pe' parcursul domniei si airibuiele unui mare oin po-
litic. ,,El urmdri incd. d"it't, titteretea Lui precizeaz!-a. U. X*-
nopol _ ,y?.principiu care ii fu folositor- in Lunga ;i uiJctt"gasa Lui
carier(t. Niciodatd. doi dugmani, ci tatd.eauna hipd.carea ar unul,,
cind era in ceat'td cu celdlal.t". De-abia ciupa ce iii consolirieazd re_
1aliite cu Polonia gi Ungaria, $tefan cel Mare sd ginde;l.e la o
ac'liune fd{iqd fald cie otonuni, caci, rn acea conjunctJrd, o politicd
antiturcd implica rnari prin-rejdii.
conflictul armat cu Regatui ungar se incheie la Baia, in 1467,
cu o strdlucitd victorie a lui $Lefan, pe care un cronicar contem-
poran o calificd ca ,,un uriaq dezastri't (cl:tLcle ingenli) pentru un-
guri. Pe bund dreptate, cronicarul polonez Mie,chor,vski'il caracte-
riza : ,,Bdrbat gl,orios ;i uictorias, care ui biruit pe tofi reqii uecini.
(...)'Tu e;ti drept, preud.ziitor, istef, itiruitar contra' tuturor dus_
marlildr. Nu in zsdar e;ti soctttit p7intre eroii secolul,ui nostru',,.
Astfel, dupd inldrirea autorita[ii doinniei si a capaciti{ii de
apdrare- a ldrii Ei dupd normalizarea rela{iilor cu polonia qi-Un-
garia, deci dupd circa 17 ani de efcrturi si pregatiri extrem de
minu{ioase +i dupe ce au incercat sir asocieze ia lupta antiotoinanii
gi Muntenia, cealaltd lari romAneascd, profitind
, ,sl de faptul ci
sultanul era angajat in acliuni militar-e in Asia si in Albania, a
refuzat sd pldtealcd tributul. incd clin 1422, $tefan cel Mare intrase
in tratative cu Uzun Flassan, hanul turcoman care urmdrea s,h in-
I5ture tutela lui Mahomecl al Il-iea ; de asemenea, emisarii sii
cdutarr sd neutralizeze qi pe hanul Crimeii, iar prin interrnediul
Veneliei se adreseazA papei Sixt al IV-lea, solicifindu-i concursr,il
in vederea unei acliuni comune impotriva atotputernicuiui sultan.
Manevrele lui $tefan cel Mare nu au rdmas strdine sultanului.
Acesta doreste sd-I verifice pe vicleanul si 'cutezdtorul rnoldoveair.
Ii cere pe un ton jignitor s,:i-i p,redea ceta{ile-porturi Chilia si
Cetatea Albe qi ,,sd, aduci tu insuti haraciul, aga currr il aduce Ei
;beyul ldnii RomAneEti, ca sd gtim cum stai tu cu noi(. $tefan a
refuzat fdfiE, p,regdtindu-se militar, concomitent desfSgurind o
vasti activitate dipiomaticd cerind ajutor papei, Venefiei, Ungariei
2 - Din Istoria Bucovinei - cd. 291 .J7
 gi Poloniei adversarii'firegti ai Imperiului otoman. Ajur"orul
-
insd a fost neinsemnat: 5 000'.de secui-si 2 000 p_oronezi.
Alegind un teren i'ra.gtinos, marginit de pdduri, uncre uriaga
condusa de bey'terbeyul Rumeii*i, SJti,run Ilachn_
i:]i"13
DUI' nu 1tgmana,,
s-a putur desfa;ura, $r.elan cel Mare a rcpurlal o stralucita
victorie cu puternic. ecou in-intreaga Fpropa, i"'r\;i; qi in Africa
de Nord. cronicarul otoman seadetdin este nevoit sd recuncascd,
ci ,,a fost un teribil mdcer si putin a lipsit ca sd nu
t?iati in buc5!i6'. Iar vestitul' cionicar poior.", Dlugosz fie cu totii
;"J;'""',
,,un bd,rbat demn d'e ad,mirat, inLru ii"ii" irtJerior Eucilctr eroici pe
c,are.-ii-udrnira otit, care cel, d"intii dintre pri"ncipii Lumii a re\turtat
in zilele noastre o uictorie atit cte strdlucitd in contra turcilor.'Duptd.
pd.rerea mea, eL este mai urednic sd i se incredinteze
cancrucerea
$i std'pi'nirea Lumii ;i, mai al.es, functicr cle comand.ant si cor-td.ucdtctr
contra turcilc.trK.
$tefa' cel Mare isi dddea . searxa cii otomanii nu se vor re-
sernna la o infringere care sd le a.renin{e pozilii1e strategice din
Europa Rdsdriteanr6 gi in special bazinul Marii'Neere. prin scri_
soarea din 25 ianuarie 1475, $tefan anun{a victoria ca,tre to{i prin-
cipii crestin5tSlii: ,,$i.i-am invins Fi i-arn cilcat in picioare, ;i
pe toli i-am trecut prin ascu(isr-rl sabiei'(. Dar ii aveitizeazr in
acelagi timp cd turcul, ca si se liizbnne, va veni clin nou si daci
,,poarta cregtinatdtii(. care este ftiolclova ar fi pierdutii, ,,va fi in
primejdie toatS creEtindtatea. ( .) $i asa trebuie sd faceti si voi,
din partea voastrd, pe uscat ca si pe rnare, intrucit de asta dati
i-am tliat mina dreaptS. Asadar, sir nu intirziati(.
Dar acest avertisment al slrah-icitulLri ckrrnniLor molclovean a,
dat practic puline rezultate, caici dupi expresia lui A. D. Xe_
nopol ,,cind era vorba de a pune - miner p,e pr:ngi sau de a vdrsa
-
vreo picdturd de singe, popoarele apuserlL- se gindeau cd mai la
urmd furtuna este dep_arte qi cine stie de era vreodali sd-i ajungi!..
Aqa incit $tefan cel Mare rirnine singur in fala trupelor taia s'iir-
qit venite in 1476 si comandale personal de catre irufasul sultan.
Desi nroldovenii au fost infrinli la valea Albd liulie i+26), sul-
tanill nu reu;e'qte sd-qi realizeze scoirul politic $i a ordonat retra-
gerea.
?-
Inca din 1475, Hanatul Crin-ieii recunoasle suzeranitatea oto_
mand, iar in 1479 venetielii fac pace cu ti,rrcii, urma[i si de cdtre
statul maghiar in 1483. In fata uriasci puteri turcesti in plind
ascensiune, Moldova rinine singr-rra, iar in 1484, printr'-un atac
dat prin surprindere, otomanii ocupir Chilia si Cetatea AIbE, 1o-
vind astfel Moldova politic, rnilitar ;i economic prin dez-
orgelnizarea sistemului- defert-.siv sudic. - Editura Didacticd 9i Pedagogicd, Bucuregti, 1992, p
1B
In timpul sulta'urui soliman Magnificur (1b20-1566), Impe_
riul otornan acest ediliciu rndre!, dar gi hrdpdre!
- se extinde
pe trei continente, de la Buda pina ia riul Eufrit, clin--Munlii Ail;;
pi4a_in caucaz qi lran, 20 de popoare $i 15 religii in componenla
lui. Imperiului ii erau subordonate : Cartagena,, Me'ifis, T'yr, Ni_
nive, Alexandria, Ierusalimul, _ Qpyrlu: Damasc, Atena, Sparta,
Filipopoli, Adrianiopol, Trod.a, Medina, Mecca e,tc., adicd toate ma]
rile ora,ge ale antichita'lii ; numai Rorma Ei syracuza au rimas in
alara orbitei sale.
Sultanul din palatul sdu de pe maiurile Bosfor:ului stdpinea cu
drepturi nelimitaie teritorii scdldate in zeci de mari si sute de
lacuri, ibrazdate de munli qi fluvii. Avind o armatd bine instruita,
perfect ciisciplinatd gi produse suficiente pentru dur.erea unor cam-
panii de anvergurS, Imperiul Otoman putea cu us;r-rrinfd sd aca_
pareze noi teritorii Ei si intervir-rd in confliclele care sfiqiau mari
porliuni din Eqrop,a, Afrirca de Nord si Asia.
Desi Soliman Magnificul va ocupa Algeria, Tripolitania, Rho_
dosul qi va purta numeroase rdzboaie cu lranur, elrortul principal
va fi canalizat in direclia Europei centrale, asupra acesteia aLi-
tindu-se o adevdratd furiuna, us'tf"t Belgradul,'TimG;;ra, Buda
vor deveni paqalicuri turceqti, iar "A flamurile sen:ilunii ajung sd
fluture chiar sub zidurile Vier-rei.
Solirnan Magnificul va intreprinde 9i o can-ipanie impotriva
-Moldovei, care se soldeazi cu delronarea 1ui Petiu Rares (1b38),
cu smulgerea sudului Basarabici d-e la romani, transferatd Hana-
tului Crimeii, oprindu-si cetatea Tighina devenit5 raiaua Ben-
der. Atuirci mulli boieri qi rize;i si-au -pierdul parninturile pe
care le stapiniserd in acea perrte a Moldovei, iar pircaldbia prin-
cipalS este nevoitd sd se lnute :.nai Ia nord, la Soroca, insugindu-si
rolul strategic de apdrare, atit impotriva otomanilor, cit si a teta-
rilor Hanatului Crirneiii.
In ciuda acestor rnari sncccse, in secolul al XVI-lea, diploma-
{ia otornand trebuia sd facd fald unorsitualii cor-nplexe. Astfel,
drumurile comerciale din Mediterana se deplaseazd in Atlantic si
incep sd joace un rol tot n-rai important, care se va accentua in
secolul urmdtor, avantajind slate ca Spania, Irortugalia, ldrile de
Jos, Anglia gi Franla. Iar din punct de vedere politic are loc o
centralizare a statelcr pe plan intern, burghezia care incepe sd se
ridice, oa qi monarhia, aveau nevoie de linigte, de lichidarea ele-
mentelor feudale turbulente. De asernenea, se dezvoitd tehnica,
1N. Ciachir, Basarabia sub std,pinire (1812-1917 ),
 apar inovalii in do'meniul artei militare, incit hnperiul otom.an,
aeEi 13 puterii sale, va trebui sd se adapteze, dar in
-apogeul
aceastd intrercere va fi depdsit
_
de statele crestine. .iotu'Ei, in con-
junctura internafionard a secolurui ar XVI-lei,
*tut"t" ii
cdutau prietenia, plStindu-i in numeroase situalii atiiudinea "iltopene
bine-
voitoare sau chiar numai neutralitatea.
in^-orice caz, dupd moartea narelui sult,an, adici a lur Soliman
Magnificul (1566), imperiul isi va releva slabiciunile si pe plan
militar.
Interesantd este o convorbire a rui hlittai Viteazttl,, in care
acesta face ap'recieri senmificative privitor Ia semnele decdderii
puterii otomane. Ea apare intr-o crohice turceascd scrisd cie Mus-
tafa selaniki. Astfel, intrebat cum de s-a rdsculat irnpotriva sul-
tanului-atit de puternic, Mihai ar fi spus : ,,Aceste vorbe ale voastre
se potrivesc cu vremea vechilor padiEahi. Atunci o mie de neferi
de-ai lor nimiceau zece mii de osta;i. Acum oastea acee,a qi feu-
dele qi apanajele cetei de osta,qi qi posturile lor si tinuturile lor
sint pe ducd. Ele a'u fost cumpdrate ,si vindute ain mind in inini.
Nu a r5mas cinste, onoare ,si respect. Se poate ,ca omul sd dea
pe un pre! de nimic lucrurile ;i apanajele cumpdrate ? Se vede
ca nu ! Acum apanajele o'stii lui Osmanoglu, fie creqtini (zimmi),
fie cei din ogeacul de ieniceri, precum si toti demnitarii impard-
liei sint alegi dintre strdini 'qi dintre raiale josnice. Tirania ddrilor
puse asupra raialelor !5rii nu are hotar. chiar qi musulmanilor,
birbaili qi femei, au inceput sd Ie pund pe an cite 500 de aspri ca
clare. (...) O stapinire nu se line cu tir.anie,,l.
Marii viziri, prin funclia pe care o define,au, o,cupind locul aI
,doitea in imperiu, dupd sultan, ar fi putut inlocui intr-o mdsurd
oarecare lipsa de energie a sultanilor, dar acliunea lor este stin-
jenitd de intrigile palatului qi de corup(ia virfurilor feudale. Cu
rare excepfii, ca aceea a familiei Koprulit, marii viziri n-au reusit
sd corespundd funcliei inalte pe care o detinear,i2
Unii istorici consiclerd cd insuccesul o,stilor olomane sub zi-
durile Vienei (1683) ar fi fost semnalul clec'linului puterii otomane.
In realitate, semnele decaderii Impcriului otoman preced insucce-
sele militare. La vremea sa, Dirnitrie cantenir sesiza procesul de-
cdderii Imperitrlui sultanului in cunoscuta s,a lucrare Istoria cres-
t Cr.onici turce;ti pri.uind. ldrite Romd.ne, vol. I, intocmit de
M. Cublogu Ei Mustafa Mehmet,'vol. I, Bucuregti, 1966, p. 394.
2 N. C i a c h i r, Soliman Magnificul. Sultanul gi epoca sc,
Bucu-
regti, 1972, p. 167.
20
terii gi descresterii ly.yeful,ui otomani, situindu-i inceputul cu mr-rlt
inair.rtea evenimentului din
1683.
rcercetdrile intreprinse de Harr-r'rer1 au doveciit fard putinla
tagada cd_ organizarea Imperiului tnrcesc intrase incd de pe atunci
de
in stare de descompunere si ca de citva timp se observa cd epoca
de forld qi m5,re!ie a otomanilor se apropie de sfirsit.
in timp ce la mijlocul secolului al XVII-lea revolulia instaura
in Anglia orinduirea burghezd, care in firile de Jos triumfase mai
demult, iar capitalismul incepea s,a se dezvolte puternic in cea mai
mare parte a Europei, Imperiul Otoman rdminea, in ciuda marii
sale intinderi si a puterii sale politice, acelasi stat medieval bazat
pe un sistem feudalo-rniliar, intrat in dezagregare) cu o economie
naturald predorninant5 in agriculturd, cu o ,,industrie(( ce rimdsese
meEtequgdreascS, cu o micd productie de mdrfuri. cu un cornert
dependent de marii leudali.
In acest vast imperiu, turcii nu constituiau n-rajoritatea popu-
laliei, cu exceplia regiunilor din Asia Micd, incit se r-nentineati ca
ocupanli militari, concentrind in miinile lor toate fmncli'trnile pr,r-
blice atit cele militare, cit qi cele civile si judecitoresti. Totusi,
-
in secolul al XVII-lea, Imperiul Otoman se intindea incd pe trei
continente, posedind imense teritorii : Anatolia, o parte a Trans-
caucaziei, Siria, Palestina, Irakul, o rrare parte din Arabia, I{urdis-
tanul in Asia ; Egiptul, Tripolitania in Africa care de
fapt ii- erau vasale si se bucurau de o largd - -, ; intreaga
autonomic
PeninsulS BalcanicS (Gre,cia, Macedonia, Bulgaria, Serbia, I{unte,
negru, Bosnia, Herfegovina, Albania), o mare parte a Ungariei, o
parte din Slovacia, Banatul, avind sub suzeranitatea sa tdrile ro-
mAne, Hanatul Crirneii si o serie de teritorii din sudul Rusiei
in Europa. Dar tot in secolul al XVII-lea, Imperiul Otoman avea -
in Ep-rropa o serie de du;mani, ca Imperiul Habsiburqic, Polonia,
Rusia qi Venelia, iar in Asia Persia.
ln 1683 turcii au asediat - Viena. Ini{ial au repurtal unelc
.cond'u'cereu
siudcese, dar" aprarilia trupelor potonez,e qi slaxone, sub
regelui Ioan Sotrieski, a schimbat raportul de for{e. Deoarece Po-
lonia a avut un rol-cheie in depresurarea Vienei, dar se invecina
si direct cu Moldova, pentru ca cititorul sd in{eleagi mai bine
intreaga complexitate a evenimentelor care se derulau in Europa
7 Joseph Hmnmer-Purgstall (L774-7856), istoric or,ientalist aus-
triai, autorul unor cunoscute lucrdri despre istoria Turciei. Din 1796
plnd ln 1835 a fost in servicilrl diplonratic in legdturd cu Orientul
Apropiat.
21
Rdsdriteand si Central,S, se cuvine sd punct5m unele momente din
istoria acestora.
Precizdm c5, din_1569, statul polonez sc prezenta ca o confe-
deralie intre Regatul Polonez si Marele principat aI Lituaniei, var_
sovia* fiind desemnatd ca regeciin!ii coriruni pentru deliberdrile
seimului, capitala cracovia fiind prasata la cxtremiiatea vestica a
{drii. Acest stat nobiliar multinalional a primit numele cle repu-
blic5, degi avea in fruntea sa un rege alei pe baze eiective si ca
formi de organizare- nu reprezen[a un reqir, iepublican. in timi ce
in Austria, Rusia, tsrandeniburg (urterior--prusia) se intdrea absblu-
tismul, Poio-nia, prin organizarea sa politiicd, continua sd pdqeascd
pe drumul fdrimi!5rii feudale, a decJrdeiii politice si econonice, a
ascufirii luptei de clas'd.
Dacd in 7634, teritoriul poloniei atingea suprafala de
990 000 km2 qi o populafie in jurul cilrei cr.e i0 milioane. in anui
1667, in urma pdcii de Ia Andrussovo. cincl o rrrare parte d ucrainei
trece Ia Rusia si in urma unor teritorii ocupate de oiomani si sue-
dezi, teritoriul statului scade la 230 000 km2, iar populalia Ia
7 milioane. De-arbia spre sfirgitul secolului, vicioriile iui Ian so-
bieski imbundta{e,sc politic pozilia europeand a poloniei, ceea ce
percuteaz[ pozitiv qi asupra factorului demografic...
se
Dreptul de veto a fost folosil pentru priira dala in I6b2, in
vederea impiedi,cdrii lucririlor Seimului, extins din 1666 qi asu-
pra onganelor legislative locale, uncle fiecale gleahtic il putea foJ.osi,
statul se prezenta ca o democratie nobiliar5, unde puterea de stat
era sJ.ab'd, anarhia lua .propor{ii, iar permaneniele discordii feu-
dale sl5,beau ia maximuil atit putere'a centrald, 'cit $i burghezia
nationai.d care se infiripa.
ln urma r5zboaielor cu Succlia :i Rusia, Polonia pierde o serie
de teritorii: Prusia ducald in 1657, Livonia in 1660, Ucraina din
stinga Niprului, inclusiv Kievul in 1667, Ia care se adaugi qi Smo.
lenskul. Tratatul de la Andrussovo din 1667, sta;bileEte relalii paq-
nice cu Moscova ; in schimib, le deterioreazd cu Imperiul Otoman,
care isi vedea ameninlate posesiunile de pe liloralul nordic al
Mdrii Negre. Sultanul, prevalindu-se de actul prin eare hatmanul
cazac Petre Dorogensko supunea lJcraina in 1668 suzeranit5{ii oto-
m,ane, ceea oe duce la declanqarea operaliuniior ntilitare impotriva
Poloniei in 7672, s'oldat cu ocuparea puternicei cetdli camenita (oc-
tombrie 7672). Pacea incheiatd irrediat prevedea intrarea podoliei
in 6le'piir-ra srtdpinire a suitanului s,i a Cameni{ei, si suzeranita'tea asu-
x Vargovia devlne capitala statului din anul 1b6g
,9
pra rJcrainei,- Polonia urmind sd pldteascr un tribut anual de
20 000 galbeni.
Fira indoiaiS, rezultatul ce1 mai important al pdcii de ia Buc-
zacz era cucerirea camenilei, prin care Poarta iqi crea r-rn avanpost
de unde putea supraveghea cu nsurinld nisr-.irile polonezilor, ale
cazacilor ucraineni, ale Moscovei si ale Moldovei. Marele vizir Ko-
priilii Ahmed, in urma succeselor repurtate, s-a gindit pe ntoment
sd uneascd posesiunilor otomane ciin ungaria cu cele din polonia ,si
IJcraina, transformind s.i Principatele Romane in pagalikuri turcesti.
Deoarece in 1674 Franla era intr-o situalie criticd,, in urr-r'ia in_
cheierii pdcii separate anglorolancieze qi a pr"dbusirii sister-r-rului de
alian{e din Germania, iqi concenLreazd efortulile asupra Poioniei. Lu-
dovic al XIV-lea va cheltui 500 000 livre, ca hatrnanul Ian Sobieski
sa ajunga pe tronul Poloniei, in speranla ci va stopa operatiunile
militare cu Poarta, care reincepuser5, si va porni impotriva r\ustriei.
Polonia urma sd fie compensatd de pierderea Podoliei, prin cuceri-
rea Sileziei de la Austria gi acordarea de ajutoare financiarc.
Prin Tratatul de ia Iaworow (1675), semnat cu Franla, So-
bieski -- in schirnbul subventiei anuale de 200 000 de scuzi
urma si incheie pace separatd cu sultanul si sd-i atace pe imperiali -
in Ungaria sau pe electorul de Branclenburg. Diplomalia habsbur-
qicd c:c.rnlracareazi actitinile Franlei, inchcind un tra,tat de neutrali-
tate cu Polonia (7677), urmat de o alianla ofensivi si defensjvir
(1683). in aceastd noul ipostazl, iI gdsim pe regele polon Ian So-
bieski, ajutind habsburgilor la'depresurarea Vienei in 1683, dar in
anul urmdtor Polonia va face parte din Alianla Sfintd (aldturi de
Austria gi Venelia gi suib patronaiul papei), indreptatd exclusiv
asupra Imperiului Otoman, uri'nind ca in Liga sA fie atrasl atit
Rusia cit qi Princip'atele RomAnegti.
Prin pacea de la Karlovitz (1699), Imperiul Otoman renuntd Ia
toate cuceririle fdcute in 7672, qi anume, la Carnenila, podoiia si
o zonl, a Ucrainei apusene. Cu toate succesele repurtate pb plan
extern in iimpul domniei lui Ian Sobieski, Ia moartea acestuia (1694),
fiul sdu, din cauza opozitiei nobilimii de frirca intSririi pu[erii cen-
trale, nu este ales rege, fiind prelerat electorul Saxoniei in 1697
(suib denumirea de August al II-iea). De altfel, vlduva lui Ian
Sobieski, franluzoaicd, marchizi d'Arquien, cunoscuta sub denu-
mirea de ,,Marysiefka(', datorita ingimfdrii sale era cleosebit de
nepopulard in cercurile de la curte.
In alegerea noului rege s-au confruntat interesele dintre marile
puteri. Categoric, candidatul a1es, August al Il-lea cunoscut sub
denumirea de August cel Puternic (datoritd forlei -sale fizice her-
culeane) urmdrea orbieative personalp. Pentru a crea o nronar-
-
AO
 -rtftt@'-...r
hie puternioS, ie'qit[ din' unirea unui mic principat absoltrt , (Saxo-
nia) qi o mare r:epurblicS- oligarhicd cu populalie et,erogend (unde
polon,ezii forrnau cir'ca 400/o), ,treilruira iniin-sa n'r-r nuunai rezirs'it'ent4
nobililor si magnafilor autohtoni, dar;i a marilor puleri, care erau
interesate sd mentind statu-quorrl jn El,rropa Ccntraia.
l\,Iinolitatea Seimului polonez' apeleazd la Ru,sia $i trupele
ageg,ieia impun ca rerge pe noul elector dc saxonia, fiul lui August
al II-Iea, care devine rege sub denumirea de August aI Iti-tea
(1733..1763). Rusia acliona in comun cu Austria,-- pe baza unui
acord ,comun din 7726, in vederea rnenlinerii troloniei in sfera lor
de influenld.
Pentru a inlelege contextul acapardrii Bucovinei de citre im-
periul austriac sau ha'bsLrurgic, se cuvine si facen o incursiune qi
in istoria acestuial.
Austria propriu-zis,d a fost o feudi a Habsburgi\or, ocupind
cursul miilociu al Dundrii, cu centrul Viena. Rudolf de Habstrurg
(1273-7297), noibil din Ziirich. ibr.rn diplomat, viteaz si priceput
organizator, a extins ieritoriile Gern-raniei de Est, inglobind Austria,
Stiria, Carintia, ,Car:niolia (I275), teritorii revinclicate si de regii
ceFri din dinastia Fremysl.
In 1438, Habshurgii recupereazii ironul Imperiului*, iar in urma
dezastrului trupelor ungaro--ehe, Ia_ Mohacs (1526) si desfiinrfarea
Regatului Maghiar (1541), s-au mai addugat la posesiunile eredi-
tare : Ungaria de Nord-Vesi, o parte din ,Croafia si Cehia (Boemia
si Moravia).
Dracd Tratatui de la Westfalia a izolat Halbsburgii austrieci
de Inrperirr qi de Spania. in schimh, le-a asiqurat o cor-uplcld liber-
tate de ac{iune in f5rile dundrenez. Statul eentralizat.'austriac se
1 Vezi, pentru amdnrinte: .Walter Pollak, Tausend. Jahre 6ster-
reich, Miinchen. .l975: N. G. Konigsbsrgsr, The Habsburgs and Europa.
1516-1660, London, 1977; J. Droz, Histoire de I'Allemaqne, Paris, 7964i
Victor l\ttamstey, Rise of the Habsburq Em.pirc. 1526-1815, 1971.
* Bazele Imper:iului Romano-German, cdruia Otto I i-a pus bazele
in 962, numit clupd secolul al Xl-lea Sfintul Iniperiu Rornan de na-
tiune germand, a fost o institutie hibridd de la inceput, cdreia pacea
westfalied i-c dat o loviturA in plus. Numdrul statelor care alcdtuiau
imperiul a fost fixat Ia 343 (dintre care: 158 laice, 123 ecleziastice
si
62 ora$e libere, numite.si imperiale).
2 Histoire de lq Hongrie, des origines d. nos jours, par Istvan
Bartha, pr6face de Georges Castell,an, Roanne * Budapest, 1g24, p. 1BS.
formase ca unul multinafional, in conjunctura luptelor Si a hdr_
tui'elilor permanente cu otomanii si a politicii p,rovocatoarb a lui
iudovic al XIV-Iea. intr-o serie de situalii, Habsburgii erau obli-
gali sE menajeze nobilimea ,croatd,, ceh5, dar mai ales cea maghiard,
ar fi putut cocheta cu otornanii si sabota pe imperiali.
'care Pe cit de eterogend era con-lponenla nalionald a posesiunilor
habsrburgic, pe atit de qomplexe erau ,si evoluliile social-econo-
mice din diferitele provincii. in ansamblu, toate regiunile aveau un
. caracter agrar, dar situatia lirdnimii era diferitd de la liranul
liber din'Tirol, la mica gospoddrie larAneascd din- Austria Superi-
oard, .Stiria, Carintia qi Carniolia' care achitdu stdpinilor o rentl
feudalS in naturd sau ,bani, 1a {Sranu1 legat de pdmint din 'Croalia,
Oehia, Silezia ori Ungaria. Se observd progrese insemndte in dez-
voltarea industrial'd a'!5rii, aparitia tot mai numeroasS a intre-
p,rinderilor megtequgdreqti, a manufarcturilor, o parte din ele spri-
jinite de stat.
Comerful era frinat clc' numcroase bariore naturale (qrani!e,
vdmi interne), privilegiile diferitelor provincii qi ale oraselor. Teo-
reticianul mercantilis:t Phil,ipp WiLhel.n, uon Hornick (1638--1712) a
recunoscut cd posibilit5{ile economice ale Austriei nu sint folosite
decit in foarte micd mdsurd,.si a propus o serie intrebqd de mdsuri
' pentru prosperitatea acesteia. Ideilb s,il" ut dat roade a,bia in limpr-rl
domniei impdritesei Maria Terezc (1740-1780), cind aceste idei
novatoare s-au bucurat de atenlia cuvenitd. Tn lucrarea sa, Oster-
reich iiber alles, tnenn es nur usill., aulorul urmireqte nu nurnai
un obie'ativ economic, ci mai ales unul poliiic : puterea economicS,
ca premisd a pute'rii politice.
Mercantilismul corespundea tendinlei de centralizare politicd
a statului absolut gi realizarea unui corp statai unit. Se ci'uta asi-
gurarea controlului statal aI intre'gii produc{ii, a comerlului, a fi-
nanlelor si a politicii demografice. De aici p,r-rtem inlelege impor=
"tanla deosebita a banului
- atit de necesar
gi pentru intrelinerea qi administrarea
finan!5rii armalei, dar
statului centralizart. Era deci
necesard mdrirrea r,ezervelor finanrciarc ale !"5rii. prin m5rirea ex-
portului si oblinerea unei balan{e comerciale active sau redttierea
. exportului, respectiv mdrirea de rnetale prelioase.
S'e poate afirma cd finanlarea deselor qi grelelor rdzlboaie ale
Austriei, in prima jumd,tate a sccolului aI XVIII-1ea, a favorizat
aparilia Ei dezvoltarea mercantilismului in Imperir-ri Habsburgic. Se
realizase conlucrarea intre purtarea de rizboaie ;i oblinerea de noi
teritorii, a ciror profituri erau atit cle necegare finan{irii arma-
tei, r.lzboiului qi aparatului de stat.
25
 ln potitica externS, Habsburgii au fosL norocosi, cind asediul
Vienei (1683) intreprins de otonani a e;uat ; in alianta cu polonia,
venelia qi Rusia, au trecut la contraofensivd. Astfer, Austria a d.ez-
I;inluit o serie de acliunl militare ofensive, dublate de o vastd cam-
panie diplomaticd, pentru realizarea proieclelor- sale de expansiune
teritorialS in sud-estu1 Europei. canrpaniile inrpotriva Inrperiului
otoman, desfdsurate intre 1683-1697. s-au soldat cu un succes
dep)in. rrraterializaL prjn Tral"atul cle paco de Ja l(arlowitz (16gg,1.
Principalele clauze prevedeau intrarea in stdpinirea Austriei a Un-
gariei, Slovaciei, Transilvaniei si a tinutu{ui l3iska (art. 1 si 3) ;
sultanul se o,bliga sd distrugd fortif icatiile l,ugojului, Caransebe-
;ului, .t-ipovei, Cenadului (art. 2), pentru slguranla granilelor hairs-
burglt'cl.
licest tra,tat schimba rap'ortul cle for"le intre Poar,td Ei liabs-
.}:urgi, i:ir, in plus, ajung sd aibd frontierd comund cu Jara RomA-
neascd qi Moldova. Acest respiro in rdsdrit le-a permis sd parti-
cipe, in apus, la rdzboiul de succesir:ne pentru tronul Spaniei (1200-
17 i3), r'azbot incheiat cu pacea de la Rastadt (12i4), care le aduce
noi teritorii in ltalia si in fdrile {e Jos spaniole (in linii mari,
Belgia ;i Luxemburgul).
Succesul pdcii de la Rastadt ii detenlind si nu mai respecte
clattzele de la Karlowitz, in 1716 pornind un nou rizboi impotriva
Imperiului Otoman, iar generalui Eugeniu de Savoia*, invingdtcr la
Petrovaradin si TimiEoara, reuseste sd ocupe Belgladul (septembrie
7717), una dintre cele mai puternice fortifica{ii din Jiuropa.
Tratatul de la Passarowitz (1718) a incunnnat o nou,d victorie a
Hatbsburgilor impotriva Imperiului Otoman, bresa deschisd spr.e sud-
estui Europei la Karlowitz (1699) luind prcporlii : Banatul Timi-
qoarei, Oltenia qi partea nordicd a Serbiei, cu Beigradul, intrau di-
rect sub dominalia Austriei. Tratatul era conpletat cu unul de co-
mer{ si navigalie, dind posibilitate Habs'burgilor sI aibi liberi navi-
gatie pe Dundrea inf'erioard, Crimeea, Trapezunt clup.l necesitdti.
-
Negustorilor austrieci li se facilita chiar posibilitatea unui comer!
pe uscat qi pe mare cu Persia.
1 H u r mvz aki, Documente, v,ol. V, partea a II-a, Bucuregtii lB8ti,
p. 329-335.
*Eugeniu de Savoia (1663-1736), print, cornandant de
ogti austriac gi om politic, nS.scut la Paris, era fiul Olimpiei Mancini,
nepoata cardinalului N{azarin. FeldmareEal (1693), repurteazd victoriile
de la Zenta (1697), Belgrad (1717) etc. Din 1703 devine preqedintele
Comitetului de Rdzboi.
Incontestabil, monarhia habsburgici devine o rrrare putere, pu-
ternic ancoratd in centrttl Fpropei, in Peninsula Apenind si Bal-
canicS, cu ieqirile Ia Atlantic prin larile de Jos spaniole (acum, aus-
triece), numitd de cartografii timpuiui Europa Austriacdl'.
Acest stat eterogen, dar subtil condus, in[inzlndr-r-se de ]a Ca-
nalul Min,ecii pind in sudul Itariiei li din Tirol pind in Silezia si
Oltenia, va primi cloua lovituri.
lnfrinta din nou in rizboi cu otomanii (1736-i739), prin pacea
de la Belgrad (1739) pierde Ollenia si nordul Serbiei, cu Belgra-
dul. Tratatul dernonstra cA lt-npcriul Otoman era incb o conslrurctie
destul de solida care a reuqit s5-i barreze pc Habsbr;rgi, pdstrind
in miinile sale drumurile cornerciale ;i strategice care intrau in
Peninsula Balcanici.
A doua lovitur5 este corelati cu ,,Pragtnaiica Sanc{iunet(, emise
de Carol aI Vl-iea (1777-1740), in aprilie 1713, ce stabilea posi-
bilitatea succesiunii Ia tronul Austriei si pe linie fernininS. Mu-
rindu-i unicul fiu in 1716, Carol aI Vl-iea dorea sanclionarea Prag-
maticii pentru fiica sa, arhiducesa Maria Tereza, ndscutd in 7777.
Eugeniu de Savoia evalua cd o arrnata bine instru-itb si dotatd, cu
un efectiv de circa 200 000 rliiitari, ar fi valoral rnai mult decit
toate acordurile ;i traLatele incheiatc privind recunoagterea Prag-
rnatioei Sancrtiuni. Ilustml general a avut dreptate, caci ia moar-
tea lui Carol aI Vl-lea (1740), Prusia, tr'ranfa, Bavaria Ei Spania
vor invada Aust-ria. Pini Ia urmd, Austria va face fald situaliei,
chiar daca Maria Tereza ((1740-1780) va pierde oameni, bani qi
Silezia.
lnconjuratd de sfetnici buni, Maria Tereza isi va moder.niza si
reorganiza institu{iile de stat. A fost modernizat consiliul Aulic
de Rdzrboi (7746), Eaolile devin de sla,t (1749), separate financiar de
administralie (1760), a dat un cod penal (1768), a fost abotitd tor-
tura (7777), s-a re,glementat regimr-rl presei, cerizura a fost scoasd
din atribu.fiile clerului (1781), a fost abolitd ,serbia (1783-1785), au
fost secularizate domeniile bisericeqti si desfiin{ale peste 400 de
mfndstri si ordine cdlugdresti.
Habsburgii delinind si demnitatea de ,,irnpdrat.( in hnpe-
-
riul Rorl'ano-German, mai intii soful Mariei Tereza, Francisc I
(7745-1765), apoi fiul sdu Iosif al ll-lea (1765,-1790) au favori-
-
zat teritoriile Casei de Ar,rstria. A fost introdusd o legislalie uni-
formd pentru intregul regat (1753), Kaunitz detinind func{ia-cheie
de cancelar
l Randa Alexander, Osferreich in Obeysee, Wien-Miinchen,
1966, p. 35"
/, t.
 Reformele se incadrau in spiritut absolutisn-rului luminat * UngaLiei, ng. a_ convocat Dieta ntaghiard, a aclmis ocuparea de
practicat de Maria Tereza si de Iosif aI II-Iea. funclii it _r^tgr de cdtre protestanli ;i catotici, iar prin oeitiinlarea
De ce Austria, ieqire la Marea Mediterand, prin Adria- Eerbiei (178s1 gi-a atras simpatia ldrdnimii, mai bles a celei ro-
ticd : Triest si ,tr'iume (Rjeka, porto franrco), iar prin Ostende (Bel- maner. I)e asemenea, el a'desfiinlat autonomia naliunilor privile_
giate. rnugllali, sa,qi, secui face o noue impdrlire a imp"_
gia), 1a" Oceanul Atlantic a clevenit o.mare p,u,tere maritimd 5i - ;i
^ comitate, cu scopul centralizdrii
riului, in larii.
coloniald ?
Posedind mai multe comp,anii comerciale -- cu Inperirul Oto- Habsburgii s-au trezit in Transilvania cu o nobilime rnaghiard
man (1667), cu Orientul (1719), Compania Conerciald de la Ostende iurbulentd, iegat5 de calvinism, care f5'cea front comun cu secuii
priwilegiaJi Ei cu orargele sdsegti (BraEov, Sibiu, Sighisoara, Bi,s_
(1722) iar Carol al Vl-lea a de(inut ci{iva ani coroana Spaniei, tri{a etc.), -cdrora otomanii nu le-au qtirbit autonorr-ria meclievald.
-,
sub numele de Carol al III-Iea, iar ca irnpdrat al Imperiuiui Ro-
tirano-Germ'a.n din 1711, s-a inconjurat de o serie de sfetnici spa- ,,Pentru a gdsi wn sprijin im.potriua acestor a,,*piratii arata Ni-
nioli care-l indemnau la crearea unui imp,eriu colonial colae Iorga hnperialii trebuird. sd priueascd inspre -popula{ia ro_
-
dupd mdneasc(r, ce - sl,cirtuia cea n'tai mare ;i m,ai neJericitd.-parten2.
exempiul Spaniei si Portugalieil. Jinla a fost Asia -- consideratd RomAnii, prin diferite moduri
ci riposta Angliei Ei Olandei ar fi fost mai pulin eficace. Mari- dar mai ales prin filicra cul_
turald -
smulg cite pulin din drepturile ce li se cuvin. Tipirirea
nari si negustori francezi qi irlandezi, flamanzi, germani formau -
unor bucovne iri lirnrba romdnd : Alba Iulia (1699), Btaj (1?5g),
echipajele, fdcindu-se uz de principiul liberului Bchirnb, promovat Calendarul rornAnesc (Brasov, 1733), clifuzarea,,Trintbilei rorla-
de Anglia qi Olanda. Folosind o avangardd iezuitd, au luat fiinld negti6l primul manifest politic romAnesc, intprimat in 1?6g, cu
primele baze p,e teritoriul Chinei, in zona Cantonului, De asemenea, ajutorul- tip,ografilor rimniceni
va lua fiintd o colonie gi pe teritoriul Indiei, Ia Sadatpatun-r editarea in 1797, Ia Buda, a
primului manual rorndnesc, iniitulat -, ,,AB.C sau Bucovar spre fo-
sud de Madras. Se fScea comert cu ceai, mirodenii, mdtdsuri -qi losul ;coalelor nearlului rorndnesc(( (3), redesteptatc-a spiritului
po4oianuri
,Noile factorii austriece, ca qi navele acestora, erau sup;use nalional aI vechii Dacii.
in permanen!5 ,gicanelor si atacurilor din partea vaselor engleze ^IncdDin 1718, Banirtui a devenit o provincie a Inrperiului austriac.
dir-r timpul razboiului cu otonanii (1716-1718), Eugeniu de
;i olandeze, drapelul austriac nefiind tolerat pe o,ceanele lumii. Cele Savoia, vestit comandant militar, s-a preocupat de organizarea vii-
doud puteri rivale Anglia si Olanda au 'condi{ionat cunoa$- toarei provincii. Guvernul de la Viena a hotarit adrninistrarea pro-
-
terea Pragmaticei Sancliuni in func{ie de - lichidarea Companiei si vinciei ca domeniu al Coroanei, in care nu se tolera vreo nobiiime
a factoriilor austriece. laicd" sau ecleziasticd, toate drepturile existente inain'uea aciutinis-
In politica de centralizare a Imperiului Habs'burgic, Maria Te- trafiei otomane au fost abrogate qi declarate nule3.
reza i-a favorizat pe rnaghiari, comparativ cu alte popoare, neui- Fentru a asigura venituri imperiului, Banatul a devenit Dome-
tind sprijinul"acordat de aoegtia in I74A, cind Friedrich al Il-lea niu al Coroanei. Monarhului, ca qef al statului, ii aparlineau t,oate
a invadat Silezia. Istoriografia maghiar5 considerd cd aceste favo- impoziteie percepute de stat, iar ca singurul feudal al provinciei,
ruri erau .minore (vizitele frecvente ale Mariei Tereza in Ungaria, toate taxele respective.
acorclarea de domenii, organizarea unei gdrzi maghiare etc.), fa!'5
cle aspiraliile unui popor iare delinuse pozifii-cheie in centrul Eu- 1 Pentru amdnunte; vezi: Histoire de Ia Hongrie, sub redac{ia lui
ropei, pind in 1526. Sistemul de s'educlie qustriac a dus Ia germa-
nizar'ea unei pdrli a marilor r-nagn,ali m,aghiari ; 'in schimb, mica
Ervin Paml6nyr, Roanne - Budapest, 1974 ; L. Ldger, Histoire de
Aurtich.e-Hongrie, depuis les origines jusqu'a 1978, Paris, 7920'; Ges-
l'
nobilime a rdmas incoruptibilS pe pozilii, incercind sd se afirme chichte Ungarns, Berlin, 1953 ; E. Z6llner, Histoire de l'Aurtiche,. des
tot mai puternic in cadrul dietelor locale. origines d nos jours, Paris, 1966.
Iosif al Il-lea (1780-1790), fiul Mariei Tereza, pentru a Ii- 2 N. I o r g a, Locul romdnilor in istoria uniuersald.,
mita autonomia maghiarS, a refuzat si se incoroneze ca rege al 1983, p. 242.

i Nicolae Ciachir, Istoria modernd. uniuersald. (1642-1918),

3 Leonhard Bdhn, Geschichte des temescher Banats,
1861, p. 212.
1990 (curs xerografiat)' p. 298.
Toronto
- Montreal,
28
 Efr
i

Guvernator al Banatului a fost numit conl"ele irancez Mercy, acestui oraig provine qi denumirea statului rus, cunos,cut Europa
intrat in serviciul Austriei, cai'e in 11 ani a realiza[ progrese re- medievala ca Rusia kievleand.
t"""f}tli;gd Formarea statului la slavii de rdsArit s-a datorat inilial nor_
populaliile rornana si sirbir, care,au. supravleluit pa- manzilor (cunoscutj in izvoarele orientale sub denumirea de uaregi)
qamcutui dt"ohan^ (1b52-1718), s-au faicufi gi colonizari. Colonizarea care, venind din Peninsula Scandinavicd, au patruns pe Neva 1
cu populalie germand in Banat. avea obiective econotriice, politice Ladoga Volhov Ilmen Nipru, spre Bizant, prin Marea
qi r;tigioase, ilrmdrite de curLea vienezS. Se reliefa necesitateari- p Balticd. - - -
dicdrii" ramurilor economice b5nd{ene, consolidarea rlilitard u P?- Rurik, cdpetenia normandd, stabilit Ia Novogorod c,r,r cetele
natului ca provincie de granild si transformarea ei intr-o citadelS sale, a fost in scurt timp slavizat. Cunoaqtem numele' cnejilor :
catolicA. Datoritd succese"lor oblinute in dezvoltarea agriculturii.gi / Oleg (879-912), Igor (912-945), Sveatoslav (957-972) si, in spe-
industriei s-a putut practica un comer! activ' Se exportau sarea vite' cial, Vladimir (980-1015), care i-a qi creEtinat (9BB), fiind cdsa-
cear5, arir't, iu. printre produsele importate se numdrau torit cu Ana Porfirogeneta, sora impiratului bizantin. Stabilirea
qi'oerLar"I" -_ pn"a in lzzs,-cind nevoile interne au fost satisfS-
""pr", unei religii unice, creqtinismul de rit ortodox, a grd'bit procesul de
cute prin proPria Produclie. unire a slavilor rdsariteni in jurul Kievului; aria statului exlinzin-
Administrat cu inlelepciune cle Habs'burgi, B4natul, a atins cu du-se in cele patru direc{ii ale punctelor ,cardinale.
repeziciune o treaptd superioari de dezvollare -- rezultantd a P9, Iaroslav cel in{e1ept (1019 1054) a depus mari eforturi pentru
iiti"ii pro-ovate qi conlrolate cle stat. Astfel, Banatui a devenit menlinerea unita-tii slatal.e, dar va incepe perioada de farimilare
lara testirilor qi reuqitelor mercantilismului' feudale, care va genera popoarele ucrainean, rus qi bielorus.
in perioada 17IB._7739 ltnperiu- ' Prin farimilarca feudala a statului kievlean, cnezatele i{iev,
Si Oltenia a fost incorporata
tui liats'nurgic. Provincie dc grani[5, vecina cu Imperiul Otoman' Cernigov, Halici gi Volinia vor da nastere poporului ucrainean. Un
;f*t ;;;ruft ..,,U autoritatea ineiqiinstitulii speciale constituitd din rol major l-a jucai cnezatul Halici, care se invecina la sud-vcst cu
;";;;;t""ti ri Cn-"rei Autice ai Co.siliului de Razboi. Con- Regatul Maghiar, iar la sud cu Moldova. Si:re sfir;itul secolului
duoerea militard austriaci de la Sibiu cuuula conandamentul
tru- al XII-lea s-a creait cnezatul Halici-Volinia, prin oonitopirea ceLor
nelor din Transilvinia si Oltenia. Caracterul 'rilitar al ototnanel' regirnului doua cnezate.
fi.;;#; r-. "r""ii"ut nealterat in tot timpul dominaliei In secolul ai XIII-lea, cnezatul l{alici-'Volinia a fost impirlit
Schimbaia direc{ia, I-Iabs'uurgii pa'rticipa la prima -in'rpdrtire a intre Ungaria qi Polonia, iar din 1245 recunoagte dominalia mon-
potoniei (7772);i la acapararca norduiui Nloldovei (1775)' gold. Diicd cnezatui Moscovei reuqeEte, pe timpul do'mniei lui Ivan
Dar, cutl s-a ajuns aI III-lea (7462-1505) sd inldture dominalia mongolS, in 1480, si
sa ajungd {inta atacurilor celor irci vecine
-
Austria' Rusia ;i sisteze plata tributului qi s'd unifice teritoriile dintre Marea Bal-
Prusia ? ticd (cneazul Novgorodului) qi Volga, teritoriile ucrainene vor fi
Am vdzut anterior Ci, in prima jurnitate a secolului al inglobate in componenla Lituaniei si Poloniei. De aitfel, rrraiori-
XVIII-lea, aceas,ta Practic n't't mai ducea Pe Plan din extern o Politica tatea teritoriilor ucrainene, iniliai au f'5cut inilial parte din Ma-
inclepencic'ntd ProPrie, ci era subordon'a.tA Rusiei ce in ce mai rele Cnezat.al Lituaniei, pe'baza hotdriritor"Seimului de la Lubiin
r-nult. (1569) se crea un singur stat polono-Iituanian, insd nobilirlrea po-
lonezii reugeste sd controleze teritoriile ucrainene'
Dealtfel,esteimperiosnecesarsirdiimoseriecledatecu
pri.rioJ fu *t"l"t" ,.r.uqti clatc care sjd justifice a$ezanea popu- in 1610 trupele poloneze intri in Moscova, 'iar regele Poloniei
-
u"rairrerr" in Bucovina. statul feudal al slavilor de rdsSrit se proclamd si lar al Rusiei. Polonezii sint scoqi din Moscova dupi
prin unificarea
to.t constituit in secolul a1 lX-lea, la Kiev' De la clenunrirea
"rj;i
u triburilor aqe- doi ani,'diniar dupd 1613 irlcepe sd domneascd dinastia Romanov'
;";;"G Ntprul nijlociu, cu capitaia '-fotugi, 171b ruEii slnt nevoili sI le cedeze o nrare parte din
Bielorusia (regiunea Smolensk).
1N. Ciachir' Istorza mod"errtd uniuersald (1642-1918), Mont- Desi, sub jurisdiclia polonezd, pdrlile sudice aIe Ucrainei erau
real Toronto, 1990' P. q40 (curs xerografial). controlate cie Hanatul Crimeii, iar zona de la sud de Kiev era
-
31
30
controlatd de cazacii zaporojeni (oameni liberi, fugifi in special din
teritoriile locuite de ucraineni), carc va fi folosita de regii polonezi
ca unita{i militare, aqa-ziEii cazaci inregistrali.
Cazacii zaporojeni, conduqi de hatmanul Bogdan Hmelnilki, se
rdscoalS imp,otriva stapinirii poioneze (1648), repurleazd o serie de
victorii, iar la Rada rie la Pereiaslav (1654) hotdrdsc sd se uneascd
cu Rusia. Ucraina urma sd se bucure de o largd aulonomie in
cadrul statului rusi, s,e statbilea principiul eligi,bilitS'{ii func!ii}or,
inclusiv al hatmanului.
Acordul Rusiei de a incorpora o parte a Ucrainei conholatd
de cazaci a dus Ia un rdzboi singeros cu Polonia (1654-1667), in
urma ciruia teritoriile respcciive, inclr-rsiv Kievul, au fost anexate
Dirr a doua jumdtate a secolului aI XVII-lea Rusia trece Ia
monarhia absolutd, iar institul.iile n-redievale ca Zemski So,bor,
ca gi Duma boiereascS, iqi pierd oportunitatea.- Deoarc-ce patriarhul
se opune puterii laice a monarhului, Petru cel fuIare desfiinleaza
aceastd demnitate, iar pe tinpul Ecaterinei a II-a o mare parte din
latifundiile Bisericii sint trecutc in patrin-roniul sIaLului.
Pe timpul lui Petru cel I\{are (t689-7725), Rusia devine qi o
putere europeand infringerea lui ,Carol aI XII-lea Ia Poltava
(1709) si a ie'girii -'prin
la Marea Baltica, prin pacea de 1a Nystarii (1721)
cu Suedia. Crearea Sankt Petersburgului si deschiderea acestuia
la traficui intcrnalional, concomitent, cu drunul Volgai ^gi aI Mdrii
Caspice, cit si penetralia spre Marea NeagrS, dar qi spre Oceanul
Pacific, au dat un nou impuls comertului rusesc ;i apetitul aca-
parlrii de noi teritorii.
Pe timpul lungii domnii a Ecaterinei a II-a (I762-1ig6), rugii
reqesc nu numai sd incorporeze toate teritoriile Ucrainei si Bielo-
rusiei, dar iichideazd qi statul polonez, participind la cele trei im-
pdrliri (1772, 7793, 1795), lichideazd Hanatul Crimeii (1783) .qi
ajung sd se invecineze nemijiocit cu Principatul lVloldovei, din
1792.
In orice ,caz, imc'diat dupd tertr-rinarea Razboiului de Eapte ani,
Prusia, degi mici ca suprafala, este recunoscutd ca putere mili-
tard de prim rang in Europa, iar .suveranul siu, Friedrich al ll-lea,
urzegte diverse com,binafii mai ales in contul Poloniei Si Sue-
diei pentru a-si extinde- teritoriul. Dintre vecini este ascultatd
-, interes mai ales Ecaterina a II-a, care urntiireqte in pri-
cu mult
mul rind anexarea ieritoriilor ucrainene ;i bieloruse aflate sulb
jurisdiclie polonezd, iar spre sud, toate teritoriile -- inclusiv Cri-
meea, care era de{inuti de tdtari, in calitatea lor de vasali ai
Porlii otomane.
oq
J'
De peste treizeci de ani, Polonia precizeazi Gaston Zellerera
un stat-satelit pentru hlp'eriul farist,- iar rege^le-elector August aI
III-lea qi-a datorat coroana Rusiei si Austriei. in timpul Razloiului
a" I "ii trupele lariste, din neceiit:ili mititare, ;;pioatat re-
sursele ""' . autoritatea
farii, iar un vice-rege reprezenta ia Vargovia
Petersburguiuil.
Lo sugestis Ecaterinei a II-a, Stanislas Poniatowski a fost al,es
rege in 17ti4, care provenea dintr-o veche gi ilustrd familie polo_
nezd, asociindu-se gi Frieciricil al ll-lea.
Tot'in 1764 se ajunge la un acord intre Petersiburg Berlin
in vederea dezmembrdrii parliale a Poioniei2.
NouI rege, in virstd de 32 ani, de o inteligenld remarcabild si
foarte instruit, "foarte curind nu va mai fi pe placul Rusiei. Deii
incintat de fastul de la Versaiiles si Peters'burg, era un admirator
sincer aI sistemului de guvernare englez si al Constituliei acestora.
ln 1765 va fonda Scoala de cadeli -- prirna ,9coal5 cu caracter total
iaic din Polonia, care urma sd creeze nu nurnai cadre militare, ci
gi pentru o administralie nodernd ; este editatd revista ,,Le Moni-
teur(( (1765), care critica ignoran{a, conserva'torismul, anarhia gi
se duc acliuni p'entru centra-lizarea statului.
De altfel, o part.e a nrarii nolbilimi, in frunte cu fainilia Czar-
toryski, iqi dau seama ci pracfica foiosirii ,,liberutn veto(( este deo-
sebit de ddundtoare, tnai ales cd Polonia nu avea hotare naturale
(r4un i inal{i, cursuri de apii nari) care s-o fereasci de apetitul
rnereu in cregtere ai celor trei vecini : Rusia, Prusia, Austria. Cu
'ioatd anarhia, trebuie sd faceitr remarca cA burghezia polc-rnezd se
dezvoll5, cresc oragele, ap,ar noi manufacturi ,qi intreprinderi, se
ldrgegte piala internS, se ciczvoii,i nteseriile, ia amploare conerlul.
Nobilimea incepe sd fie $i ea ilngrenata in deschiderea de noi ma-
nufacturi (textile, metalurgice etc.), negustorii, bancherii, meseriagii
bogali incep sii ruleze capilaiuri tot rnai uari, interesali in lichi-
darea anarhiei gi creirii unu.i stal" puternic centraiizai.
Dacd administralia polonezA irrcearcd sa puna capat anarhiei,
paradoxul problemei constA in faptul cd cele trei state vecine ab-
1Histoire des relatiot"ts internationales, torme III. Les temps mo"
derns,lL De Louis XIV d 1789, Paris, 1955, p. 251.
2 Histoire de Potogne, par A. Gieysztor, St. Kieniewicz, Em' Rost-
worowsky, J. Tazhir, H. Wereszycki, Warszawa, 7972, p. 338. (Prusia
era interesatS in mod special de dezmembrarea Poloniei. Acest lucru
rezultd 9i din ,,Testamentul politic" (7752) al lui Friedrich aI Il-lea.
Berlinul nu putea uita epo,ca de grandoare a statului polonez, cind
Prusia fusese o feudd a puternicei republici).
3 - Din Istoria Bucovinei - cd. 291
 soluliste sprijinir anarhia. si institufiile acesteia. sub pretextul
apd-
rdrii,,ortodocgilor Ei menlinerii cu orice pref a drepturui cle
veto((, cei mai ddun,ator arhaism- at cbnsiitutili-s"lr."r'i poronez ,,riberu,m
1o lege nu-putea fi adoptati daca avea chiar qi un singur vot con-
tra), trupele ruse pdtrund in poronia in inartie rioi, ?pri3i'indu-i
pe diziden{i. Este inceput astfel un rizboi civil care'izduc'este pe
lundalul _unor miqcdri larrne;ti ce cuprincl mai ares partile iuaice
ale statului.
-- - Ne-eocierile din'tre Austr-ia, prusia gi Rusia privind i'pi.tire.
Poloniei_ se prelungesc ci'ca un an, petersburgrt'u.mail,-rcr icniziqii
teritorieile moderate, c-er sd influenfeze in acest"sens Viena qi e";ii";i,
deoarece avea intenlia sa lini sub tutela set cxclusivi repr_rblica
amputatd. Astfei, in t.!!Z are prirna impArlire fartiala at polo_
niei. PrLlsia^^o!!inea 36 000 knr.loc 5i b popr-ilatie ae srjo 0b0 Jocuitori;
Austria 83 000 km2 ;i o p,rpulaiie cle d 650 000 krcuitori, iar Rusia
92 000 km2, cu o popuia'fie de 1 300 000 locuitori. Achizitiile nu
buie privit,e mecanic, prin prisma suprafelei ob{inutc', .lrl"l' ,,..t
tre-
avantajat era Friedrich al ll-lea care, punind mina pe guriie vis- -ui
tulei, controla intregul com'er! clin aceasta zona, ceel ce i-a atras
nemullumirea Angliei qi a larilor de Jos, iar Austria a oblinul
,'
teritorii dens populate, cu bogafii subterane _ mai ales mine de
sare.
Regele polonez a ceruL o intervenlie straini qi a cleclansat o
campanie in occident, mai aies ir-L Anglia, in presd gi in parlarnent,
d.enonstrind ilegalitatea acestei clezrnembrdri.,-
cele trei puteri au ameninfat cu ocuparea de noi teritorii, incit
seimul a fost nevoit s5. ratifice, la 30 septer.r-rbrie 1773, deznem-
brarea parliald a Poloniei. Acorduri comerciale oneroase completau
aceastd subjugare ,qi decidere a statului polonez. Desi polonia pier-
dea circa 30%r din teritoriul seiu si 350,26 din populalie, raininea
totusi unul din statele mari ale Europei, depasind spania si fiincl
sensibil egald ca suprafald cu rfranfa (520 000 krn?). insr aceastd
primd imparlire a statului polonez ii Eurbrezea considerabil pozilia
pe plan internafional, iar ceea ce era rlult mai grav, se crea un
precedent in istorie; cind.for{a ;i agresivitatea igi spuneau cuvintul.
Istoricul austriac Erich Zrillner condam.a irnpdrlirea poloniei
din 7772, considerind-o ca una din acliunile cere mai odioase ale
politicii rrrarilor puteri din secolul ai XVIII-lea. Iar din punctul
de vedere al politicii austriece, impdrlirea unui stat catoli'c, o mon-
struozitate, dar argumenteazd autorul decit prusia si Rusia
- -
34
sa ia singure totul, era logicr intr-o asellrenea conjuncturd ;i par-
ticiparca Vieneil.
Referindu-se Ia.prima irnpdrlire a poloniei, charles Dupuis sus-
{ine cd pen'tru cur{ile oelor tlei state nordi'ce a fost coroiarul na-
tural aI principiului echilirbruiui si cd repulsia Mariei rereza a fost
repede- spul,berata de ideea seduc{iei acestui principiu. Dar, pre_
cizeazS, auioruL -
actul justiiiei este confundat cu actui balanlei,
incit cei puternici - impart totul, calculind intre ei fertilitatea solutuij
a irpelor, a bogSliilor sub,terane, poziliile strategice etc.z
Aceastd prima impirlire a Poioniei avea loc pe lundalul unui
rdzhoi ruso-turc. Dar, sd derulirrn evenirnentelc.
trmp'eriul otornan, lui^ci ca pretcxt incendierea de cdtre cazaci
a unui sat de la frontiera Hanatului Crimeiis, intemniteaza pe arn-
basadorul rus de la Istanbul qi declara razboi Rusiei in octorlbric
7768 r'5zboi cunoscut in istoriografia otomand sub denumirea de
-
,,r6zboiul. p'olonez"4. Diplom,alia oltomanS. a fdcut acest pas de-abia
dupd oe Austria qi mai ales Franla i-au promis sprijinul. Ludovic
al XV-Iea, degi convins cd un conflict ruso-turc putea fi fatai pen-
tru otomani, iEi indernna ciiplornaiii si gaseasca argnrnente care
sI-i determine inceperea ostilitdtilor, socotind ca ,,pnlin ne va pdsa,
de vreme ce va fi realizat obiectivul. in veclerea unei explozii ime-
diate'':.
Pina la urm5, nrarele vizir Nluhsin zacle Mehnecl, care Lrra Lln
adept al tratativelor cu Rusia, cleoarece cunoELea fragilitalea poten-
lialului nilitar ototlan este demis, iar sultanul Mustafa a1 III-lea,
influenlat de francezi gi habsburgi, incepc operaliunile militare.
Otomanii, slab pregdti{i, sufera infringeri atit in Caucaz cii si in
pdr{iIe elrropene, ruqii ajungind curind 1ar Dundre. Concotnitent cu
ofensiva trupelor ruseqti, voluntarii ron-idni qi ai poi:oarelor balcit-
l Erich Z611ner, Flistoire de I'Aurticlre, des origines it no:t
jours, Paris, 1966, p.297.
2 Charles Dupuis, I'e prittcipe d'1cluilibre et le concert ett-
ropden, p. 12.
3 Histoire des relations internationales, III, p. 254.
'aIsmail UzungarEili, OsmanliTarihi, voi. IV/1, p.367;
vezi gi Histoire de Pologne, p. 351 ; De Keralio, Histoire de la der-
nibre guerre entre les.Russes et les Turcs, II, Paris, 1777,p. 42.
5 Dupd Saint Priest let Cornpte, Memoires sur I'Ambassade de
France en Turquie, Paris, 1877, p. 163 ; vezi gi Mustafa Ali N{ehmed'
Istoria Turcilor, Bucuregti, 1976, p. 283.
35
 nice se ridicd la luptd, agi'tindu-se in prus qi egiptenii
insule, stimula{i de prezen{a flotei ruse in Mediteianal. Ei ' grecii
c din
Nu vom intra in amdnun'tere acestui rd,hoi ruso-turc, care a
durat _- cu intenmitenle 6 ani, cu armistitii, cu trata,tive din
partea beligeranlilor. Insd-acest razboi ar fi putut 1ua
genera complica{ii imprwizibile, dacd, Austria s-ar fi gi^rroit
propor{ii Ei
sd iba-
reze drumul Rusiei spre Bal.cani. De altter, aiplo-r1iu f?anceza
pe un confliot armat intre. petersburg si viena. cd"comitur.-t, miza
Frie-
{riqn-a}-Jl-Iea, cu scopul de a_depdrti Austria de Fra"ia-"si cle Im-
- dupi cum am arnintit _ o imparlire
Perig] Otoman, a pnopus
a teritoriilor poloneze.
Insd succesele rus'eEti din anii r7|0-r777 au alarmat mai ares
Austria, care Ei vedea Rusia starbilitd pe linia Dundrii. pentru a
contracara aceste acliuni, Austria incheie un acrord secret cu poartra,
in iulie 1777 ; au loc concentrdri de trupe' in rrngaria si Transil-
vania -- drpd unii, Turcia promitindu-i, in caz d"e aiutor militar,
o parte din fara RomAneascd3, dups al,fii, Serbia3.
_concomitent,, Anglia renunld sa mai sprijine flo,ta rusd din
Mediterand, iar Franfa mdregte contribufiile'in bani
periului otoman. In final, Austria r"nunle sd con,tracareze Ei arme Im-
cieschis
ftugia. 9i -participd- Ia prima imparfire a poloniei (1772), iar Rusia
incheie yictorioasS. rdzboiul ,cu Imperiul otoman, irnpunindu-i pa-
cea de ia Kuciuk-Kainarrgi, in 1774.
_ Juristul qiprivind
istoricul corneliu Blaga, intr-o }ucrare deose,bit de
9.ocumentat? evolu{ia diplomaliei europene, apdrutd Ia
Ptris in 19381, der'ons,treazd, cu do,cumente, cd diploma{ia ,,despo_
lilor lumina{i'( nu se impiedicd cle nici un argument'istoric,'nu
are remu$cdri, nu ar"e nici scrupule, iar Istoria poloniei din secolul
aI XVIII-1ea este elo'cventd in acest sens, ca $i ac,apararea Buco-
vinei.
Tratatul de Ia Kuciuk-Kainar,gi anrinteqte Gaston Zel\er _
marcheazd o datd foarte irnportantd- in evolu{ia problemei orien_
tale, unde toate preten{iile anterioare mseqti au-fost satisfdcute.
Astfel, Hanatul crimeii care era vasal In-rperiuiui otoman din
anul 1475 qi cuprindea, -in afard de Crimeea propriu-zisd, Bugea_
cul, o parte din Cuban Ei zona Azovului era recunoscut inde_
- Kaunitz cd Grigore al III-lea Ghica (7774-1777), clomnitorul
lHurmuzaki, Documente, vol. XIV, partea a
vezi qi Musta"fa Ali Mehmet, o1s. cit., p. 284.
2 Histoire des relations internationales, III..., p.2bg.
3 lbidem.
a L'euolution de la diptomatie (id.dotrogie, moerlrs et
tome I, dix-huitidme sidcle, Paris, 1938.
pendert de cSrtre cele'dou5 imperii qi su,bordonat
sdu, ce descindea din neamur-lui Ginghis-H;;
-i;;.'5i'conforn-r
numai' hanului
tratatului; Hanatul crirneii pis,tra doar i6gdturi ,piritr"iJ cu poarta
otomanS.
, Dogrpgste ci{iva ani_ (1783)-, Rusia va alipi la imperiul siu
Hanatul -crimeii gi, astfel, pe iingd asigurarea .u""riliiii terito-
riilor sudice, cdpita qi ie'girea ra Mirea Neagrd. Du"d;-;;i" aceastd
anexare., Rusia repurta un succes considerabll din punci cle vedere
economic si militar, care ii permitea coronizarea partiro" sudice,
1",T,1_""j:tt:-d
mrrrtar tn zona 'ncepericol. tatar ;i perspectiva constiuirii unui port
va prinri denumirea de sevastopol, pentru oto_
mani, pierderea crimeii insemna desprindereu, p"rrt.u prima oard,
a unui teritoriu locuit de musulmani ! sultanii iurci ,roi li nevoiti
de-acunr sd faci uz. de atributul 1or de califi, penLtr rpa.iru,-"rti"i
unele conexiuni spirituale cu Hanatul crimeii,-iar tr-].:aterina a II_a,
privind lucrurile in perspectivd, incurajeaz1 tendin{a de emanci_
p.ar,e a beyilor egipteni, in vederea crediii
,,unei {dri independente
gi demne de cinstea qi renumele ei.(1.
.. Treibuie sd punctdm aici cd habsburgii, concomitent cu pdrti
din Polonia, voiau
.sd profite de conjunclurd ca sa ocupe si l.eri-
torii romaneqti. Asffel, in ianu.arie rT7s, cancelarul austriic Kar-rnitz
dddea instruc{iuni ,baronului F, M. Thu,gut, ambasador la Istanbul,
si se informeze asupra teritoriilor rom6nesti de dincolo de orsova,
pregum si ale Moldovei de Nord din vecindtatea pocutiei2. in'sc'p-
temibrie 7774, Kaunitz il informa pe Thugut cd Viena s-a clecis id
oeupe nordul Moldovei considerat punct strategic prin care se
-
p-,"!ga realiza legdtura dintre teritoriile poloneze acaparate in 7772
qi Transilvania.
.- Inifial, Habsburgii inclinau sd ocspE Oltenia - provincie de-
linutd de ei intre 1718-1739, in sensul cd aveau un precedent. Dar
Iosif al ll-lea va domni, din 1780 asociat inc6 mai inainte la
domnie, de cdtre mama sa, Maria -Tereza, fdcuse incognito o
cdldtorie pe valea oltului qi raportase despre - sdrdcia provinciei.
ln acelasi timp, colonelul Carol Enzenberg evalua nordul NToldovei
Ia circa 21 milioane de florini.
La sfrrgitul lui deeeml:rie 1.774, amibasadorul Thugut ii raport:r
p.1206;
* Crimeea va purta denumirea de ,,Provincia Taurid5", pusd sub
ordinele unui guvernator care era subordonat direct Petersburgului.
l lsmail Uzunqargili, OsmanliTarihi, vol. IV, p. I, p.517.
tehnique), N. Ciachir, Gh. Bercan, Diplotrna;,ia ettropeand
? in epocct
rnodernd (1566-1919), Bucuregti, 19B4, p. 213.
37
Nloldovei, protestase vehernent la Poartd inrpotriva sniulgerii Bu-
covinei din trupul Moldovei, amintind cd respectivul teritorin nu
a fdcut niciodatd parte din Poculia, iar ocuparea sa nu poate fi
considerati un ,,act amical(( din partea Austriei.
Cu toate acestea, prin coruptie, ,ssnfsj si presiuni militai'e (con-
centrdri de trupe in zona Belgradului), la 7 n-rai 1775 st: semna
Convenlia austro-otomand, compusi din patru puncte, prin care
nordul Moldovei (Bucovina), cu vechea capitalS, Sucr:ava, si rlor-
minii--ti l'{arelui Stefan, de la Pi-rtna, jntra in componenla Impe-
riului Habsburgic. Ignoranla si venalitatea func{ionarilor otomani
insircinali cu delimitarea hotarului a lacilitat anexarea, in plus, a
incd 30 de saie acest nou abuz al Vienei fiind parafat cu o notd
-
explicativd a Convenliei din 7 i.nai 1775. incheiatir la" Istanbul, Ia
12 mai 17761, in ibaza cdreia frontiera dinlre Moldova qi In"rperiul
Ha'bsiburgic era pe riul Suceava, Ia colrfluenla a,cestuia cu Siretul.
$i astfel - consemneazd ironic Coi:neiiLr Blaga, dac'd Eugeniu
de Savoia ocupase cindva Oltenia, cancelcirul, I{uunitz n-a vrlrt sA
se lase nrai prejos $ a reu;it sd snrulgtd Eucouino," in virtutea prin-
cipiului... echilibrului ! (Statu-quo ? Pentm cine !...).
Conchidern deci ca teritoriul cedat. care va fi denutlit Bu'co-
vina. era de 10 441 km2 insumind o serie de oraqe/tirguri, 226 sate
si 52 cdtune, cu o populalie de circa 70 0C0 locuitori. Iatd si pre-
cizdri statistice : 47 860 sullete dc rorndni, 15 060 de ruteni, plr-rs
polonezi, ruqi, armeni, evrei etc.
Couandantul trupclor ,de ocupalie, generalui Gabriel SirlenY,
adresiirdu-se locuitorilor din acest teritoriu, spunea': ,,... Aceasti
bucatd cle loc a Moldovei, pe unde s-a pr-ls hotar si semne, impd-
rdtqti pajure, este in stdpinirea iinpiraliilor -qale, crdiasa apostoli-
ceascei Maria Tereza gi impbrilia sa, Iosif Secundul. $i de acum
inainte, orice porunci Ce Ia Poarta olornand ori cie la Divan (Iaqi),
nitneni- sd nu cuteze a asculta, ci toate poruncile vor veni de la
mdria sa baron Sp16ny $i a oantenilor MAriei Sale'{2.
1 Hurmuzaki, Documente,Yfi, P '277.
2 Citat dupd L Nisto r, Istoria Bucouinei, p. 72
38
cqpirolul lll
DE LA PATR|.,INDEREA TRUPELOR AUSTRTECE ('r7751,
PiNA tA coNsTrTUrREA DUCATULUT BUCOVTNET (r849)
c
Jurd.mi.ntul, de credintd. fatd. de noua stdptnire. Md.suri edm,i-
nistratiue ale comandantului milita,r o Infiintarea Episcopiei
ISucouinei, cu clependenfd. ierut'hicd. fatd. de Mitropolia Ortodord.
de Ia Karl.otoitz. Secularizarea oueril,or mtndstire;ti qi a'earea
Fondului, bisericesc o Incht$erea Bucouinei tn administra[ict
Duccttului Gali{iei (1786). Reforme sociale. Cre;terea demoqra-
ficd.. Viata bisericeascd.;i cul.turald o Reuolutia d.e la 1848 i.n
Bucouina. Frunta;i ai rnigcdrii reuolulionare din Mol.doua, Bu-
sarabia, lara Romdneascd. ;i Transil,uania, Ia Cerndufi. Ral"ul
ziarului ,,Bttcouinaft
Populalia Moldovei austriece. aqh apare in primele acte cfi-
cirale era chematd Ia 1 octombrie - 7777 sd depund jurdmintul de
- fa{5 de noua stdpinine habsburgicS.
cretdin{d Maria Tereza lansra
un manifest cdtre noii sdi supuqi, fdgdduindu-Ie reispectarera legilor
qi obiceiruril,or !5rii. in timp ce in seara zilei de l octombrie 7777,
generalul ,comandan,t austriac dd,dea in nou,a s,a re$,edinti din Cer-
niuli o mare receplie, in pal,atu'l de la Iagi, domnltorul Ghica era
decapitat de ,c5tre un emis'ar al sultanului.
Un contemporlan consemna fe pagina unui minei : ,,Si se qtie
cd au tdiat tur'cii pe Mdria S,a Grigore Alexandru Ghi'ca Voievo'd
in I'asi, cu viclequg prin un spuncat de tunc capugiu la casele din
B'eilic, la vdleatul 1777 octombrie 1, duminicd spre luni((.
Ion Ni'stor, in documentata sa lucrare Istori'a Bucovinei, re-
prodr;ce insemndrile unui corespo,ndent din Tstanbul, datate ia 19
nroiernbrie 7777, privind cauza aslasindrii domnitorului Mold'ovei
din ondinul sultannrlui'(." distrirotu'l Buoovinei a fost principala
aauze a asasin5rii principelui Ghica. Acest domn nu voi,a cu nici In 7784, sirtu,atia Biserricii Ontordoxe se prezenta astfell :

un pnet. sd ,consimtd I,a cesiunea Bucovinei in favoiare,a Austri'ei.

Prerogm se vede, el. se componta ca un s,uveran ind,ependenrt((1. Dennmirea institu{iei Nnmir Familii Nun^dt'
Nr.
In pratru ani, a'dicd in 777g, populrafi,a Bu,covinei a sp,orit cu crt. ecleziastice parohii enoliati biset'ici
47 775 lo'cui'tori, a'tingind cifna de 776 925. S,tariisticile au,s,tri,ece
sinlt exracte qi, din ordinul nouiui guvernraior militar al Bu,oovinei, I Protopopia
gener.altrl Enzenberg (cane a preluat funcfia in 7779), afl5m si de Cemdutilor 5 427 39 61

unide venerg sroes,t spor : din Tr,ansilvania, Manamureq, Mo,ldova qi t Protopopia

0eremu;ului 4'2 4 597 46 51
G'ailiti,a, a'corrdindu-1i-se celor veniti o serie de privilegii. Astfel, Protopopia NisLntlui 29 :l 315 29 3.1
statlsti'cile consemnerazi nurnele familiil'or transilvdnene-a,qezate in 4 Protopopia
Berhometuiui JO 3 109 JO 38
Bu'covina, o'cupafia, avere,a mobitd, originea etniicd qi ce sate au 5 Protopopia Sucevci
infiin!at. qi a vicariatului
Cimpulung
De pildd, din Transilvaniia au venit in Buoovina, in 1778, 4587 Iloldovenesc 4 7B7 50 5,1
de nomdni qi 431 de seicui. Veneau din comirtatqie Bistnifa-Ndsdud, Protopopia Yicovului
qi vicariatul
Maratnttres gi Trei-Srcaune, qi s-au aqezart in 52 de sart,e din sudul Cturpulung rusesc 51 5 466 58
Ruc:ovinei, inteneind fie sa.te noi
-(Tercblecea, Botosana, Iaslov5!,
Teodoregti q.a.),. fie aqezindu-se raldtriri de big,tinaqi in satel,e S,tupda, | :o zrr 247

Corlata, Gura Hum'orului, Sol'ca, I[cani, Vonone!, Stadova, Dorna,

Car'apciu pe Sir'et etc.
Tn afard de romdni, secuii coloniz,ati pe moqiile mindstireqti
au constittn-rit coloniile ungureqti de Ia fibeni*I,stensegits, I,acobeni,
Dornes,ti, Maneuli ; ruteni fugili de pe moqiile b'oiereqti din Ga t-
lia qi Pocu{ia ; s,ectari ruqi, "numiti lipoveni - forrninid satele Cli-
Inilial apdre'a pr,egnan,t caracterul r,omanesc al Bu'covinei qi,
ou precdd'er.e, aI Bisericii. Patru sute de exemplane din legile ger-
mane au fost traduse in lim,b'a romAnd. Baronul Spleny, intr-unul
di,n r,apoar,tele sa'le, se ref,erea la cl,eri,cii mir,eni, d;ar gi Ia cei din
minds irile Putna, Vor,one!, Hurnor, Dragomirn'a ertc., care invSlau
pe eopii ca te romdne,as'c5. :

mduli, I-ipoveni, Fin'tina Alb5, iar mai tirzil-r Lucavd{, I,osif ,al II-Iea
ingiduin'du-le exencit,area liberd a confesiunii lor ; s,trovaci, asezadi
Ia Soloneful.-,Nou, trlequl si Poiana. I\tficul'ui qi. in special, coloniqti
germ)a'ni, evr,ei, ,arrrrri, ligani etc.
[n afara celor trei oraqe (Cerndu{i, Siret, Sucerava) si d'e te-
ri,toriul o,colului Cimpulungului, populat de ldrani liberi, pdmin-
tu1 se gdsea in s,tdpinirera mindstirilor, a Episcopiei de Rdid6uli qi
.. +
a boieril,or. In urma secularizdrii mosiilor minSstireqti qi episcopale,
din 17BB s-a format f,onrdul biserices,c (org'an1s,s11 definitiv in 1786),
car ,ovro misiunea d'e a intreline Biserica qi S'ooa'la. Fondul acesffa
era ju,mditate din pro\/incie2.
t Ion Nistor, op cit., p. 74.
2Ilie Corf us, Aqricultura in ldrile Romd.ne (1848-1864),
Bucureqti, 1982, p. 9-11.
$colile rnol'doveneEti din cele patru centr'e - Cozireni, Zzts'
tovna, Cir-rcdu si Rarancea iqi desfiqurau activita,tea in timpul lui
I,osif aI Il-lea. Dupd aceea incepe o germanizare a Soolii, ,cici dupd
vorbel'e Mariei Tereza, ,,Die Schule ist ein Politikum( ($coala este
de fapt politiicd), care trebuira sd pregdteascd certdfeni credincioqi
Imperirul'ui Habsburgi'c, care sd facd polirti,ca Vi,enei, fi'e ci s,e aflatt
in Bucovin'a, in noridul ltaliei, in Cehia, in Tirol ori in Btanat.
Folosind' car"tea preotului Dimitrie Topa', afldm imediat dupa
1775 nu,rne f,oarte rdspinrdite pe plaiuril'e Bucovinei: Muntean, Mo-
1D. werenka, Topographie der Bukowina, p 185-1Bg ; vezi
9i tab. lui Ion Nistor, din Bucouina, Bucureqti, 1916,
Istori,a Bisericii
p. 203-270.
2Dimitrie Topa, Romdnismul in regiunea d.intre Prut si
Nistru din fosta Bu,couind, Bucuregti, 1928.

40
 w

can, Lupul, Ursul,, Cucul, Sundul; Grdmadd., Cantemir, Onciul., Ni- $i, astfel, numele de botez sau de familie primesrc sufixele
coard., Frdlior, Purice, Rdloi, Cdfea, Micul, Cretul., Pilul, Surdul", .ciuc", ,,wicz((. ,,eac((
:

Dumitrag, Dud(t, Cocoq, Labd", Carp, Tdutu, Moloc, Nulul, Epure. " Sand.u Sanduliuc sau Sandul'ouici
La depunere'a jurdmintului de credinfd (omragi'uiui) rssrs s-,. , LJrsul - IJrsuleac
cerut, in iala noii stdpiniri, care a avu,t loc la 12 o,ctombrie 7777, -
Andreias Andreia;ciuc
in orasul Cernduli, s-au prezenta,t urntdrtorii Dumitra; - Dumitra;ciuc
' Surclul - -SurdulecLc
:

. 'a) boieri (in slujba activd a !drii), 23 inqi, dintre crare retinem
numele : BaL;, Costin, Calmulchi, Gafencu, Herescu, Mitescu,
b) mazili (boier.i demisi din slujba {drii) : Arctbul., .Antohi, Go-
ian, Gore, Lepddat, Mortun, Mofoc, Pdunel,, Stroescu, Tdutul., Vtr-
gol.ici s.a. 93 insi
- (ooproprietari d" mosii) : Brtnzan, Bttfurd.,
;
c) ruptaqi Frunz(t,
Goictn, A[dlinescu, Marqind, Onciul, Predct, Stirtgaciul" Tdutul, Topct,
ZoLa 115 inqi
- slerathici (boiernasi) : BrahcL, Brinzan, Diaconu, Gulescu,
d)
;
Mintici, Sandul, Andrei, Muntean, Negoitd., Popescu, Popic, Sduescu,
Sd.pun, !intd., Topa, Zota
- total
Deci, 377 capi de farnilii
146 insi.
'din clasa de frunte a Bucovinei, marea
m,ajoritate rom6ni. Unii au contestat, cd deqi lac parte din ca,tego-
riile de mai sus, n-au f'ost tr.ecufi in tabelul resp,e'ctiv, emifindu-se
aceslora o noud patentS.
Aus'tria Top'a -*, dupd tre'cerea Bu'covinei sub admi-
- ar"altd
nistrarea Galiliei, a urmdrit doud s,copuri : slavizare,a provinciei, qi
convertirea populafiei slavizrate la confesiunea unitl catolicd. De
ce ? Sprijinind pe ucr,ain,eni qi ajutindu*i in aspiratiile ior nafionale,
cre'a o barierd impotriva Rusiei qi, totqdatd, stopa eventu'alra acliune
a Mol,d'ovei de a recupera Rurcovina.
In tabelul respectiv erau trecuti trei Nlintici (Sandul, Andrei si
Teodor). Un descendent al acestei familii se af15 astdzi in Toronto (Ca-
nada), inginerul John de Mintici, care este prieten cu autorul acestei
cdr[i Ei i-a pus la dispozitie din arhiva familiei atestarea titlului de
noblefe conferit de cStre To,sif a1 I]-lea in 1790.
Mai apare in 1782, din lvdnciuti (judetul Cernduti), plasa $ipenitu-
lui, un Andrei Mintici, in fata Comisiei pentru confirmarea proprie-
tdtilor din Bucovina (Bucowiner Konfirmierungs Kommission), impreund
cu Ion Buturd, Gavrilag DrSghindd, Grigoraq Tdutu Ei Andrei Tiganiue,
cu un uric originai din 1473 cd sint descendentii boieruLlui Dragog Uga-
rul, care cumpdrase satul respe,ctiv de la boierul Cirste, pentru 170 de
zloti tdtdreqti.
Babiuc
Baba
Mulei - Mateiciuc
.Micul - Miculeac
-
Sau traducereia numelui. F amilia Epure aprare la generafi'a
Piriutr Negru din judelul Cernduli' pl'asa Nistrului
urmdtoare ,,Z,ait(t.
(documentul este din 1433), devjne Ia sfirqi'tul secolului al XVIIi-
Iea ,,CiorniPotoc((.
'Arces,t
uttn* ai lu,tenilor se da'tora, dupd'T'opa, din trei mo-
tive : boierescul el-a mai uqor decit in Galilia ; scutirea de recru-
tare ; nrai'oritatea preolilor ruteni nu voiau unirea cu Rormal.
in sprijinul vechimii moldovenilor in Bucovina se mai aduc
ur,mdtoarele argumente. Plu'taqii hufani din Carpatii ruteneqti,
ajungind pe apele Nistrului, intre Bucovinra qi Galifa, rdau plutelor
direJgia: ,,bni-na la!,chii bik( (bate cu cirma) sau ,,bni na voloskii
biku ibate cu cirma spre p'artea valahd). in legd'turd cu numele de
,,Bu,oovina(t, Top'a men{ione'azd ci aceastd denumire o gdsim in-
tr-un atlas suedez din prima jumdiate a se'colului al XVIII-1ea,
pentru regiunea dintre Prut gi Nistru, din finutul Hotinului, zond
-de pdduri. Atlasul, lucr,a de min5, se afiS la Liceul real
aaoperitd
nr. 1 din Cerndufi.
Tn .Bucovina, Habsburgii au Pdstrat apii'cat aqezd,mitrtul lui
Grigore Ghica din
--Sr-rb"a.spect 1776.
iuridic, {Sranui avea statutul de ,,liber((, din 1749'
In reaiit'a,te, ins5, se bucur,a de o libertate limitetS, 6vind dreptul
de folosinld asupra pdmintului pe c'are-l lucr'a.
Pind la 6 august 1786, Buc$vina era o provincie austriacd de
sine stdtStoane, rdtnasd sub .colducere militar!, exercitati ca aitare
qi in administnalia bisericeas'cd, qcolarS qi in gospodSrirea dome-
niilor bisericegti secul arizate.
lmpdratul Iosif al ll-lea (1780-1790) i*a favorizat, in general
pe rom6mi, le-a recunoscut liiseriia ortodoxd qi chiar a primit sd
1D. Topa, op. cit.,p.29;vezi gi T. Nis+'ot, Romd,nii' sL rutenn
d.in Bucouina, Bucuregti, 1915;vezi Si I. Nistor, Der nationcLle KampJ
in d.er Bukowina, m.it besonclerer Berliltsichtigungt der Rurnrinen und
Ruthenen, Bucureqti, 1919.
 Fl-
fie Patron suprern aI Biscricii ortodoxe din Bucovina. In 1zB3 a
vizitat i'ntreag-a Buicovind, iar la suceava re-a as,curtat pisurire, pe
car,e in parte le-a qi rezolvat.
In Bu'covina a fost introd'usd o adminisrtr,afie m,ordernd, qi din
lTgl I luat fiin{d serviciul s'tdrii civile pe lirigr fiecare oficiu paro-
hial. Dar trebuie s5 insistdm pe o problemd care a avut mari impli-
ca{ii. Biseri,ca din Bu,oovina a ieqlt de sub jurisrdiclia Mitlopoliei
* i]u t.uqi, I'a Mitropolia orto'd'oxd de la Karl6witz (corect. sremski
Karlovici), cu serdiul in Voievodins silbgsscd. Majoritatea pre{ali1or
erau sirbi, iar Biserica orto'd'oxd din Transilvania qi Br-r,cbvina va
fi subord,onatd a,ces'tei mitropolii, ridi,caitd I,a rang de patriarhie din
184B. in 1965 am lucrat in Arhivele de ra sremski xlartovi,ci, unrde
se gdsese peste 2 000 000 de docmmen'te ronrAnegti, iar o istorie
serioasd a Bu'covinei nu se poate fa,ce prin omiterea documentel,or
din perioad,a 1781-1873 aflate acolo.
qi poporul bu,covinean au p'otesta,t energi,c oontra
. DgEj cle-rul-
r:nportulri de d'emnitari sirbi in eparhia loi rom6neascd, episcopul
D'anjil vlah,ovici qi 'oamenii sdi incep
si sirbizeze nur4ele'r,ornaniior.
Astfel, r-'umele patrirmonice capata terminatia sirbeascd ,,,ovigi((, in
lo,c de cea mo1'd,ovenerasc6, in ,,escu!(. Astfel, in catastiful din 1Z86
gdsim sirbizate numele pr,e'o{ilor :n'old'oveni. Nume ca stef.an, Ioan,
simion, Toma, vasile, PaveL et'c. apar ca $tefanovici, Ioanovici,
simionovici, Vasil'ovi'ci, Pavlovici. lrr a'cest s,ens ron Nistor dd un
tabel de'osebit de sernnifi,cativ, pe d'oud ,col,oane, din care neddm
clteva :
Nurnele copiil'or Nurneie si breasla pdrin{il,or
1 Monoli Vasilouici Preotul Vasile de l"a Vd"slduti
3 Constantin Simionouici Protopopul Simion d,e La Terebl.ecea
7 Vasile Nicul.aeuici lVeculae Gricu in Cernduti
18 loctn lacobouici Preotul Iarcb din Stdnceni
23 Vasil.e Georgeuici George Costui[, mazil
socotim c5 eele cinci exemple date de noi sint oonch.rdente.
Derci,in lo,c sd treacd in catalog Manoli, fiul lui Vasile, era treeut
elevul,,Manoli Vasil,ovici.( et'c.
Unii, iuindu-se dupd patronimul sirbesc ,,-vi'ci.(, ,air.r denh'turrart
istoria si au sustinut ,pretinsa origine ucraineand a vechii c5rtu-
rdrimi din Bucovina. Incorpor,area adminisirativd a Bu,covinei la
Galilia, din 1786, a ,dezavantajat elementul romdnesc. Motrdovenii
&4
ritr mai aveaiu aonalionali in Gaii{ia, iar din p;trnct de vedere reli-
qios, it5rionezii din Galilia erau catolici, iar ucrainenii qi armenii, de
tre'cuserd de rnai mult timp sub obe'dienla Sfintului S,caun
'is,emerrea
de Ia Roma. Prin alipirea Bu,covinei la Gaiilia nu mai erau res,trirctii
in privinfa bdjenariior, qi ,astfel ucrainenii pdtr;r:nd ca hulani in
vdile Ceremuquiui qi Putilei Ei, ca ruteni, in pdrfile su,di'ce ale
Bucovinei.
Deci, prina consecinfd pentru acest teritoriu al Moldovei de
Sus a fost slavizarea tot mai accentuatd a Bucovinei. Rezutrtatul
se ve'de in recensdmfntul., adi,ci in s'ta'tisti'ca oficirald din 1848.
2@9 293 romAni Ei 108 907 nrteni, plus cetrelalte nalionalit5li : ger-
rnani, polonezi, evrei, ,ar,meni etc., insumind 93 381 locuitoril.
Prin desfiinlarea a'dministraliei militare (1786), atribuliile au
trecut asupra Cancelariei aulice unite boemo-austrie'ce de 1a Viena,
cdreia ii era supusd Galilia. La Lw,ow (Liov, I-emberg) eria un guver-
nator (de fap't un guberniu) 'care avea in subordine un Kreishaupt-
man, cu regedinla la Cernduli. Printre cdpitanii districtuali ai
Burcovinei au fost gi o s,erie de romdni, printre care Vasile Baiq
(7792-7805) qi H. Isdcescu (1841-1849). Limba oficia,Id a guber-
niuLui Galilia era gerrnana, iar boierii qi m:azilii bu,c,ovin'eni erau
tre,culi in ma'tricola n'obililor asimila{i qi se judecau in caz de litigii
in fala aqa-numitul-ui I'orum nobilium de La Lwow. Daci nobilirnea
polonezd a obfintrt recun,oaqtere,a tutir.rror drep'turilor ei feudale qi
dneptul de a avea o Die,td (Seim), nobilimea romdnd din Bu,aovina
nu ob{inuse asemenea privilegii. Rezultatul ? l\{ulte familii b,oiereqti
cu rezonanld (BaJ.q, Ca'targiu, Donici, Necul'ce, Stundza etc.), care
aveau mari proprietali in Bucovina, s-au retras Ia Iagi.
ln schimb, viafa spirituald fd,cea progrese, in ciuda germ,ani-
zdrii qi a Bisericii ca'tolice, prin oele 72 pro,t'opopii : Cernduli,
Cene,mu$, C,ozmeni, Cimpulung, Hum'or, Nisiru, Putila, Ridduli,
Siret, Storojine!, Suic'eava qi Vi,c'ov. Preolii de lard pdstrau tradiliile
strdmoEeqti, slujeau in romdnd qi in aoeeaqi iimbd invdlau copiii.
Mai erau dascdli ambulanli, care ,adunau in. case partioulare pe
copiii cle mazili, rdze'qi mai instdrili, preoli etc. La Liceul clasic
din Cerndufi, cu limbd de pr'edare gerrnand (infiinlat in 1B0B),^reli-
gia pen'tru elevii ortodocqi s-a pre'dat totd,eauna in romAnd. Incep
sd se tipdreascd in romAneEte, in Bucovina, cdrfi pentru nevoile
Biseri,cii (Catehismut qi Ochtoihul Mic 1804), pentru cunogtin-
-
lete mirenilor ; Calen'darul r.omAnesc, ingrijit de dascdl'r.rl Vasile
i ltie Corf us, op, cit., p.2l: vezi amdnunte in lucrarea
Ion Nistor, Romd.nii si rutenii, in Bucouina, BucureEti, 1.915.
 F-'
t'intiia clirr Tereblecca, r1e li1griSirei (1811), ,,gazetele" lui Teodor
din Carapcir-i pe Ceremi-rq (1820) qi altele.
Ra,coce
'cavalerdin Bucovina pulsa pe domeniul-
Viala na[ionala Cernau'ca' a1
Iui trud,oxiu, de Hr-rrmuzachi. Casa era un a'devdrat m'odel
de via{d romdneascd. Aveau Eapte c'opii, care vor juca -un rol impor-
tant in istoria RomAniei moderne. Solia sa, Et'ena Murgule{, ' sp'u-
nea : ,,Sd grijim, iubite soluie, ca in amestecdtura aoea'sta de limbi,
copiii"noqt"ri sd rimind ceea ce sintem noi, a'di'cd .romAni((' Andrei
Mureqanu numea aceastd familie ,,Gr,a'chii RomAniei'6'
Revolulia de i'a '1848, cuprinzin'd o mare pa1te. din Eur'opa, a
cuprins qi imperiul Habsburgi'c. De al'l,fel, Revoluli3 paqoptista a
cuprins intreaga arie geografica ]oc'r-rita 'de romAni. Pregdtitii in c'on-
diiii asemindt6ar,e, deaflqurindu-se simul'tan irr cele trei {ari romdne,
,a avut un catacter unitai qi na{ionai.
Din punct de ve'dere juridic, Principa'tele Rom.Ane se bu'curau
de lar[! autonomie, insd protectoratul rusesc (instaur,at oficial
o probleme in'terne ;i, pra,ctic, nu aveau cum sd ajute cu elicacitate
prin fruin,tul de la Adrianopoi, din 1829) j-ena tot *i.*YT in plus,
ieritoriul dintre Prut Ei Niitru, clesprins Moldovei din 1812 qi de-
venit gubernie ruseasci, este supus rusificarii, in urma urcSrii
pe trofr a larului Ni'colae I (1825), ca.de altfel qi Mare1e Du'cat a'l
hinlandei $l negatul Poloniei. hnperiul Otoman rdminea p9 Tai
,departe pu,terea suzerana care st5pinea elecliv incir din secolul al
Xv-lea, itreveche,a provincie r,omdneascd Dobrogea, un'd,e eiemen-
tul musulman turco-t5tar, delinind pozilii-cheie, st njeneau lupta
de emancipiar,e a valahi,lor. Totuqi, generalia de la 1B4B ii considera
pe r,om6nii rlin Dobrogea ca o rezervir de forfe in serviciul revo-
iuliei si al unitalii nalionaie. 1\r-r intimpliitol Proclamafia de la Islaz
se'gasea Ia Niculifei, iar pe o car.te de rugaciuni de la mindstirea
bbft ei,au notate' evenidentele inrtimpli'rte.ia- Iaqi in martie 1848,
qi p.i*'"trl satului Tuncoaia iqi exprima dorinla -{e ,,a vedea pe
i-qi'romanii uni!i(. Dupd cum se gtie, restul teri't'oriilor romAneqti-
b-rioo"i"u, Traniitvanii qi Banatul - erau incluse Imperiului
Hunrnntgi", qare stinjenea macheaveli'c lupta de ernancipare, folo-
sind in lcest scop qi nobitimea maghiard, patri'ciatul german, qi
chiar pe sirbi, ruteni, slovaci.
inconjura{i de trei imperii c,onsei:vatoare, ca1'e le stdpineau qi
te|ito|ii, ou..*'p" cine puteau conta 'romAnii, ln exterior ?
Mi,ca C,onf,e,deralie trlve[iani e'r,a singura republicd din Europal,
d,aca exceptam cele patr-u oraqe libere gelmane (Hamburg, Bremen.
1J. B. Durose11e, I"Europe de 181'5 n nos jours, Paris'
1964, p. 91.
46
Franl<furt/Mein), caci Republica Cracovia dispiruse in
l,r_rbecls,
1846 (inghilitd_ de Austria)9i dupd expresia Iui H. Hearder
era ca ,,o oazd s securitdlii in- mijlo,cul unei Europe mdcina'te de
conflicte('1.
Pe Anglia burghezd nu se put,ea conta. Aceasta iqi avea bine
conturalte obie,ctivele politicii externe, care aveau cia scop conser-
varea tr,aficului pe dr,umlrriie maritime, ce-i asigur;au m'aterii prime
inrdustriei, hranl pre'cddere grine qi carne
mdrfuriie englezeqti.- cuMuifumita cu rezuitatele Ei debuqee pentru
- Congresului de la
Viena, cduta sd menlind in Europa statu-quo-u1, iar tratatul econo-
,rni'c in'cheiat cu P'oanta (1BSB) si mai sies Convenfia de Ia Londra
(1841) demonstrau cd Marea Britanie doreqte cu incdpatinare sd
menlind integritatea Imperiului Otoman qi sI nu permiti, mari ales
R'usiei, sd se s'tabiieascd in Strimtori.
Cu exceplia Fi'anlei Ei a revolufionarilor polonezi stabi)ili in
rnulte ,centre eur'opene, Prusi'a, Spania, Piemontul, Sue,dia etc. aveau
pe romAni. Dar, sd deruldm evenimentele.
Izbucnirea lanlului de r'evolu{ii in anii 1848-1849 s afe,ctat,
in primul rin'd, intregul sistem de relalii internalionale din Europa
,monarhi'c5, instaura't in 1815 Ia Vien,a. E1e au izbucnit inca din
iranuanie 1848, in Sicilia qi 1a lVlilano, dar iau amploare dupi ce
valul. revolu{ionar va cup,rinde doua centre impor,tante ale Europei :
Parisul qi Viena. in Frahla este proclamatd republica Ei introdus
.votul universal. Revolu[fu se extind'e la Torino (5 martie), la R'oma
(14 rnan,tie) ;i va rdbufni cu mai multi vigoare Ia Viena (13-
15 nartie), uncle liberalii inpun o constitulie, iar batrinul Mettci.-
nich (can'ceiar aI Imperiului din 1821), de frica miniei poporului, a
fugit, deghiz,at, din ofaE I
Cdderea lui Me,tternich d:i impuls popoare'l,or din m'onarhia habs-
burgicd sd se ridioe Ia luptd (romAni, maghiari, cro'a{i, cehi, sirbri,
slova,ci, polonezi, sl,oveni) ; dar, toto'datd, accelereazd lupta italieni-
lcr pentru uni'tate, ca qi a germanilor din cadrul Confederafiei.
Paralel cu aspirafiile nafionale, tot ce-i retrograd, feu,dal, este abo-
Iit, r'evoiuliilor inscriind,u-se p,e o orbitd profund socialSz
L.a 20 m,ai 1848, fruntaqii romAni din Bucovina au convo,cat
o M,are Adunare Nalionald Ia Cernduti. A venit o mare multime
1H. Hearder, Histoire de I'Europe. L'Europe, atL XIX sibcle
(1830-1880), Paris, 1973, p. 237.
- 2 E. Zdi,\ner, Histoire de I'Atttriche, des origines a nos
Paris, 1965, p. 319.
 de poetul Taras sevcnko care lindea re6taurarea unui
BucovinA si au Jost reprzenlate
din intragajoainrar; 'i toate clasele sociale congusa
srat ucraineon de sine st:,taror. in care sa rie inclLrsd BucoviDr'
fri;;led p" l;i,'ai,i.,r"r ,"p.r"J*, zi,,i,"ii]
-- -*' iiiiil'c;,I
'*'-' " calitia, Volinia, Rusia Subcarpatice, in juml. Kievului.
i" -t
"'"- *t"iji";fi'dt**,' .
I rodni
spararea Bucovinei de caliria qi constituirea ei in rara d.,,co. u,, ff#ffiTTltlYiliaT'31tlftrJl-thi? IT#"]?H*",H{
. Incredinhta tui ,qron Pr.lmnul IoEt proJeEor 'Ia BIaj. De a6emenea,
aubonome{ -
-
3 Tns"ry""uu
d:zrobirea
naFonalite{ii
prin
rornane ii crearBa de $(\oli nationale I a l,ua( fiinla o $coala normala- (,,preporandie") ronlaneasce, oare sd
?: Franilor - desfiintsrea cldcii ti a dijmei MEqeia46 invatAlori pnttu Bucovjna.
lU. desFjnderea de Mituspolia ortodoxd de la Karloval.- -La 4 octombrie 1848 ap;Fa Ia C,erneLrti gazeh romarEasce
vreme,
*,ftl*]il'#il;l"if ;iltriHffin.murld "" ""*'r- ;f;.|flfiit,ft, L}lF;!:f*:'{{;ff"T'T"ilr:ffi:'-ff;Td.g

Hg#fifPi,ffifttuT,;lr*;"*ffi"r;l*t:ti:tr;',.*$tr,r;;dl'ntr*i;#"t''$,'#,trffi
,"."D,g!y{.*=. jnro{mil in'"-.".raporr
Ne.sserrode, ra ,, ,*"
ffS*,'il,fr,Jill"jlii,tf,i,X,iji,#fitlll"ffi{?"'1ff'u";[]rlfl:#
1l-l:_9Ijf"-.'Yp"^ ca m pknul rc\,olutionariior rom6ni adunati iuth.v,e{e cere se pioclamau rewlulionare i dar, jn fond, emanau
$r,drn liucovina, se prconiz_a crearea unui gat aaco_ convinqeri- de oo,. j.;re polilica qi
T_oYTa1 rylol9o"r, Ba6arabia (deci, tosta Moldova), io'manti au in<ercdr sa ,#,i "ociaLd.
T1?1: !T9, cu ^lJucovina { cu Tra-nsilvania. " 6"qp i-" aflal L Bureanu Ia zagreb), tronr comun cu croatii (in acest
sa se une:urca ]ara Romeneasrd {i cu slovacii in special cu
Ia 9 iurie 1848, un grup de bucovineni 6e adreseazd mirmooli- sirfit ai" Voi"voOi"a. tle alttel,'inca din mai 1B4B;siriacuiatii Birbj
tului ryloldovei, Melelie, bucurcs de inldturarEa regimului ab;f,lLr- din voieiodind binecul'rntaRa proaspdtului partrjarh
ti6t al lui Metternich. ,,Trei rnilioa;e de romAni de sub Cor,oalra Rajadid - avind
se adie.a,u qi ei,-nu llumsi romeni[or din voievodina'
AuBtriei, au inhat in rinrdul popoarclor *mi. *i -
ar" - din Principa'te. In a.64 sens -au elaboEt gi un mani_
qar Si celor
Eurqpaui. rar bucovinenii Ga-li"i," *t""""rr" ;ffi;T "Lu"a. $l*g" a fost tradus in romane$te si difuzat in citeva sute d
trdra caraoterului ei romarresc.
-Indeamra
p" "!""1 *"ftffi{ul
^iltl firii"i in"io, rus Duharnet, aflat la Bucurcsti, raporteaze peters-
vei, cel care ,,a ridjcar putemicul glas arhepisropEi, impotriva unei
tbanii cat rn ,Lra de astiizi este lera pildd jn Eumpa si 3dgcd ;tt|tl" u*diirii a lacul rcs4 de acst manifes!, cjre ire oa scop sa_i
p";i"bt
"a a".'rtut'i, p"nr* actiunile maghiare,
fricire 9i in Moldova, ale cdFei lucrari, ale cir.ei rane sing&nae cit gi ae; frince opozilia curlii dela " "onr.uiuru
Viena.
conl,r64eazi a,fur de puternic cu iericirea noastrii
si ale ciorlalte Datoritd pozi{iei mahiarc (,,Uniune. ori Moarte l!), romanii au
staturi din Europad2. intrat in tralalive cu Viena. unde se insldura6e un guvern.l.iberal,
In r:indurle popuraliei rurne .rin *
conrurau doud
"f*111. care propoveduia ;iflj"t""H'T*1fi1"ffi:r]iti1#S"ffi?g$ni",ix"3ffjil.1Jtlt-
curente lolitice: uDul de Jacturd pansla!,istd,
unltatea nalionald 6 slavilor
;ili:^ ftj impdrat a iscilit Eescriptul pri4 car6 romdnti si bucu-
su'b ida Rusiei Fprezentati o" i.*'a"-i*i. Ji."pturiie (document iinut-sub regim ,,se(retlr de ge-
-
istoric'rl rus N. Posrdin si zurbrycki -,
qi, alla. nafioni-ucrri"*oa,. *ffo !iirl"fi;rtjti'!i$.
premierd Ia Praga; in 1875,
;.""fr "
1 Document reprodus in anexa cdrtii lui I; Nistor, Istoria Bisericii In Memoriui romAnilor adre'sat implratului (ia Olmu'tz, in 25
din Bucorsina, p.
2 lbidem,
212. februarie 1849) se stipula ci ,,...nafiun'ea romdnd 'din Marele Prin-
p. 213. cipat at Ardeaiuh-ri, din Banat, din pdrlile vecine ale Ung'ariei, din
4B 4 - Din Isto!"ie Bucovinei - cd. 291 49
 Bucouina (s'n.)
cea mai nurner,oasd - care es'te cea mai veche in,tre celelaite naliuni qi
din linutul lo,cuit de dinsa(l. Evident, polonezii, fiind rdsplndifi prin toatS Europa in urma
Romdnii cereau sa aiba_un ,,cap nafi,onal intdrit de impdrdt, dispari{iei staiului nali'onal (1795), dar mai ,ates a ,,marii emigrdri6(
ttn sfat (cu 'titlui de. senat Roman),^ introducerea iimbii nali,onale (in urma inabuqirii revolufiei de cdtre trupele lariste, din 1830-
in toate lo,curile ce ating pe romani';i etc., docurnent,ui purtind s*m- ie:t;, erau utili romdnilor. T'oto'd'atd, sirbii, slova;cii qi croalii,
ndturile unor fruntaqi- ca .{ndrei $aguna (Arrdea}), ion Mocioni pentru a con'tracara qovinismul maghiar gi autocra[ia habsburgicri-
(Fg"qU' const,antin pomu! (reprezeniini rombnii ai# paiqile unga- er,au cel pufin Ia fel de nec,esari. De asernenea, state ca Piemontul
riei), Eudoxiu.Hormuzake (BuCovina)3. gi Prusia care urmdreau idealuri nationrarle similare.
Expedi{ia militara a_ Ungariei dL a ingloba Transilvania, a f'ost -
Dintre marile puteri, Fran{a era acee,a cane ne putes ajuta cel
.
opritd de bravul Avram Iancu qi rnolii sdi,"cu prelul a 82 000 familii rrlai mult linind con,t de originea comund l,atind, cit qi de faptul
rdmase fArd addp.ost, a,l distrugerii 'a 2b6 biJerici qi ui tou."rii in ,cd doreau -sI cr,eeze un stat-tampon intr ecele trei imperii 1a gurile
lu,mea celor morfi a 80-40 000 de suflete... Dundrii. Prin Franla, rom6.nii au cdpatat o des,chidere spre insti-
Nicolae Bdlcescu qi ceilal[i r,om6ni ,arflali in emigrafie continud tufii qi civilizalii o,ccidentale - ca dovadd, domn ales pe 5 ani
Jupta revolufionard, se organizeazd,in diferite capitale'gi'or"q" rdin toate straturile societd{ii --, era sinonim cu Republica burghezd.
pene, 1'4cind prop.uslldd pentru cauza poporuiui ,o"-ar,., in"rrro- f,a{a Istoricul francez G,eorges Castellan are dreptafie cind afirmd cd eqe-
Eu'opei.. Astfel, din Paris,- N. Bdtcescu ii schila rui Ion bhi,c,a, in ,cul Revoluli'ei romAne cle la 1B4B a d,emonitrat cd realizarea Unirri
decemibrie planurile de acfiune penrru viitor : ,,Ghi,ca si Principatelor es,te subord,onald unei r'upturi intre Istranbul gi Peters-
^1849,
. rdmind la consrtantin'opol, eu sd rdmin li paris, iar dac6 nu avem burg, qi acest lucru s-a conturat in ciuda semnirii Convenliei de
pe cine trimi'te, to,t el
crne*trtml'te, e1 va la Londra, ca si_qi facd felalii 'la Balta Liman (1849) Ei a sta{i'ondrii trupelor de ocupa[ie ruso-
in ryerge
(...) iar Bollia'c sd meangd.v'q, Bulgaria qi pe ma'lul Dunarii., ca sd fie otorirani, pind Ia 1851.
in comunica{ie cu lara(a Acelaqi Castellan consemneazd cd, in 1848, Kossuth qi ceilal{i
Ce concluzii se pot trage ? lid'eri maghiari au manifestat o totald desconsi'dera{ie fald de pro*
Romanii trebuiau sd mizeze in prirnul rind numtsi pe ei inEiqi blemele ro,mAneqti, iar nobilirnea micd qi mijiocie ungard, in ciuda
Ei si profite Ia rn-aximum de orice ,ionjunctura externd. De a].ti declaraliilor romanti'ce de fra'ternitate, urmdre,a un sta,t unitar
intre romdnii din toate pr'ovinciile s-ai produs o ulmitoare cone- propriu, in care sd fie inclusd ;i Transilvania.
xiune in'clusiv cu cei de la sud de bundre. in aces,t context
amintim- de un mesaj aI lui Bdl,cescu ciatre Ghica.. ,,... aveam hotd_ Categoric, li'derii romdni nu puteau ,accepta aEa ,ceva,, adicd
rirea, viind la Constrantin-opol, de a md ageza intre'cufo_vlahi, cdci ner,etcunoagterea drepturilor lor na{ionalb, intr-un teritoriu in care
socot rde.neapdrat de a erau majoritaril !
ror.ii6nismu1ui"5, ,ori
{gvelopa nafionalitatea intr-acest avanpost Solulia ? A dat-o Eftimi'e Murgu : ,,Cea dintti grijd. sd. ud fie,
arl in Doi:roge,a.
Int.o scrisoare a l,r.ri G. sion, experdiatd la 14 iulie 1B4B din Jrafilor, erma. Armstd. ctt msi degt'abd. gi mai, pe urmd. grija
cernduti cdtre George Bariliu, se spune : ,oconstitu{ia valrahiei ne Europei. Nu glumi{i, ci ud i.narma[i !(2.
aducea in deliruri de bucurie", clar evidemti'azd. qi conjunctura nefa-
Sd revenim Ia Bucovina. Revolulia, deqi indbuqitd, Cons,titulia
voi'abil5 provocatd de prezenla celor trei'imperii : ,Vai
Singura nddejde ce o aveLm este la miqcdrile ^polonieius. $i datd de Habsburgi in mar'tie 1849, satisfdcea doleanlele romAnilor
amar !
bu.covineni, in sensul ca despdr{ea Bu,covina de Galilia, devenincl
.7 Cererile romdnilor d.in Monarh;a Austro-[Jnoard, Viena, 1g4g
(tipdritd in romdnegte, dar cu caracfere ciriiice), p. 1. ,,[ard de Coroan5. eredi,tard (Kronland). ]ar noul. titlu, Duce al
2 lbidem,, p. 2. Bu'covinei'f Herzog der Bukousina) a fost raliat aldturi de atte titturi
3'Ibid,em, p. 4. du,cal,e Ei regale in marea nornenclaturi a impdr,atilor Aus'triei.
4 N. B6lces cu, Opere, vol.
IV, Coresponden\Er, p.247.
5 N. B 51c e s c u, Scrieri olese,
Editpra Minerva, Bucureqti, 19?3,
l Georges Casteilan, Histoire de la Routnanie, Paris, 1gB,{,
p.344. p. 32-38.
6 Dacurnente 1848. Scresoore Cernduli,
14 iwlie tg4g. ' Bo,gdar-r-Duic5, Ettimie l,Iurgu, Scrisoore din pesi,a,
8120 iulie 1848.
50
51
 F4F=--

tului nalional romAn' Returnarea 'cd,tre Principatul Moldovei, in

lBbG, o celor trei judefe din sudul Basarabiei (Ismail, CahuL, Bol-
grad), cie la trmperiul !ari.st,..c5..5i statste mari, in condi{iile unor
ionjuncturi, pot return'a teritorii. Aga s-,a initimplat qi cu Oltenia,
in i7:9, a,caparata de Habsburgi in 1718: De 'ce se nu fi f'ost fravo-
fizati qi bu'covinenii ?
De ai,tfei, evenimentele majore de istorie romAneascd au avut
eopirolui tV rezonantd qi in Bu'covina. Am omis sd menliondm, intr-un capitol
precerdent 9ir, jn 1821, o serie de b'oieri moldoveni s=au refugiat in
DE [A CONSTITUTREA DUCATUTUT BUCOVINEI (18491, bu,covin,a, in imprejur5ri rameninld'loare pentru, ei. De frica deban-
piNA tA DECLAhI$AREA PRIMU!.II RAZBOI MONDIAI {19i4} dadei create de trupele e'teriste, cit Ei a pdtrunderii trup:elor oto-
irnane, au luat drumul Buc'ovinei qi alte categ,orii sociale. In aceiaqi
timp, comisarului districtual al Sucevei, deoarece Bu'c-ovina se com-
punea in cea mai mare parte din moldoveni, ii ena fricd si nu fie
c NouL cadru administratiu cu ' itnplica$ii de ordin poLitic. contaminatd provincia de duhul rdzvrdtirii. Pe aceleaqi co.nsider'ente,
-
Viafa cultural"d.'. Du&Lismul, Austro-Ungar (1867 ). Bucouinu, epiicopul Bucovinei pretindea cierului din subordine sd presteze
szb regimul noii Constitufii oustriece din d,ecembrie 7867 jurdmint cd nu face pante din vreo societate se'cre't5l.
e Infiin[area Mitropoliei Ortddore a. Bucouinei 9i 'a Dalma[iei Un document program'atic ,a fost Memoriul fruntasil'or bu'co-
(1573) o Inaugurarea[Jni,uersitd[ii Germane din Cernduli (1875) vineni, iscdlirt de reprezentanfii tuturor s,tirilor, na{ionalitdlilor si
e Pozifia romdniLor buco'uineni fald. de Unirea Principatelor confesiunilor, intitulat,,Chemrarea Bucovinei lla'emancipa{ie( qi
(1859), a serbd.rii CentenaruLui '.\nexdrii (1875) ;i a Rd.zboiului care cerea menfiinerea, respe,ctarea qi ,chiar ldrgirea autonomiei !5rii.
d.e Ind,ependen{d. (1577) o DemograJia Ducatul,ui' Progrese ;i ln m,ar,tie 186J,, s,turden{ii romAni bucovin'eni aflali la studii in
difzcuttdpi economice. Real.izdri in domeniile tnudldmintuLui $i Viena se a,clresau cona{ionralilor lor cu in,clemnu} l,a redeqteptare:l
culturii. Re g enerar e a u ielii Bis ericii sub nt itr o pol'itul' Sil,u e stru- natii;nalI. In apeiul iscdlit de Ioan Sbiera, AnLemio Eerariu si Leon
lWorqriu (1550-1"595) ,o Viala pol'iticd. intiinlarea Partidul,ui Popes'cu se spunea : ,,Noi am avurt, o lard voinicd, cu moqii minu-
Nalional, Popular (N}A) 9i a Partidu!'ui Na{ional Romdn (1905); n'ate, acum o aflSm inundlatd de strdinism gi moqiile noas'tre strd-
Reapari{ia ,,Gazetei Bucouinei" (1"906) a Actiuitatea deputalil'or rnoqeqti in miini striine. Noi am f'ost mai mult dec{t minoreni, mai
romdni in Parl,amentul de Lu Viena s ,Contacte 9i diuergenle cu cd am putea zice cd am'fost chiar robi, cdci allii ne-au purtat
. rutenii,gi germanii d'in Bwcouinu. tr,eburile noastr-e, allii au dispus, dupd pla'cul 1or, - asupra avuliei
qi vielii noas,tre6(. Apelui se incheie chemind sd fie aleqi 30 dc
C'onstitufia sLrstlirss[ din martie 1849 consa'cra Bu,covina ca bdribati care sd vorbeascd gi s.i ingrijeascd de in'teresele romAniior:
dire'ct bucovineni.
,,Dui-.it de sine stdtdtor, subord,onat Coroan'ei habsburgice,
avind gi o sternd proprie : cap de bour cu o stera intr'e coarne o Nou,a Dietd a Bucovinei, intrunitd ia 5 aprilie 1861 ia Cernr:r-
imita{ie dupd s'tema Moldovei('. Steagul noului ducat era albastru- - u!i, qi in 'care romdnii constituiau mrajoritatea absolutd se va nlen-
roqu, nuianle aqezate orizontal. Ducatui avea in fruntea sa un gu- line cu mi,ci varialiuni pind la in'ceputul socolului aI XX-Iea.
vernator, numit de Viena care, in rnajoritatea caz'urilor, a fost Preq,eidintele Dietei va fi epis'copul romdn Eugenie Hacman, care
-
neramt: B,ach, Henninger, Schmiick E.a. DeEi Imperiul Habsburgi'c va fi confirm'a't qi in func{ia de cipi'tan al lirii (Landshauptmann).
a f,ost condus in rnod abs,otutist intre anii 1849*1860, Bucovinra
1 Dan Berin clei, Reuolu[ia romdnd din 1821, BucureEti, 1991,
qi-a pistnat aut'onomia, iar in 1861, noua Constitulie i-a mai a'cor-
p. 15 : vezi 9i T. Bdlan, ReJugia{i moirloueni in Bucorsina, Ia 1821 ;i
, dat o seri,e 'de dr'epturi.
1B4B; BucureEti, 1929 ; N. Addniloaie, Gh. Duzinchevici, Noi mdrturii'
Lup,ta romdnilor bu,covineni a f'os,t impulsionatd qi de faptul contemporane asupra nigcd.rii d"in 1821, in ,,Stuclii', nr. XXIV/1971
cd prin unir,ea celor doud principate, in 1859, s-au pus bazele sta-
53
52
 F,f:--
Puterea Jegislativd era incred-inlatd Dietei fdrii (Landtag), aleas.i
pe 4 ani. La constituirea Adunirii Legislative, m,embrii. Di.etei
alegeau un Comitet al ldrii (Landesausschuss), compus din 4
membri, cu un pr'egedinte. Comitetui fdrii, in frunte cu cdpitanul
{drii, reprezenta pu'terea autonomd a Bucovinei. Guvernul central
de Ia Viena era reprezentat la CernS'uti de un guvernator, numit
qi preqedintele {drii (Lanidesprdsident).
Bucovina avea 456 920 de lo,cui'lori, conform r,ecensdmintuh-ii
din 1861, reprezentali pe nafionalita{i astfel : 202 655 romAni,
.l 70 9.ql ucraineni si B3 282 (f,ermani, pclonezi, evrei, ma,3hiari ,
armeni etc.). Cu to:ate cd r'omdnii erau majoritari, at{,t ,ca populalie,
cit qi in Diet5, dezbaterile se {ineau in lirnba germanS.
Un rol pozitiv in sprijinire'a intereselor romAnegti l-a jucai
istoricul Eudoxiu Flurmr-rzaki, mulfi ani preqedinte al Di,etei qi
cdpitan al Bu,covinei.
in aceastd perioa'd5, rorn6nii din Transilvania, Bucovina, Ba-
nat qi din Ungaria luptd sd se emancipeze de sub jurisdiclia mitro-
poliei (devenitd d,e fapt patriarhie, clin 1848) de 1a CarlovS!, intr*o
mitropolie de sine stltStoare. C'olaibcrarea.din,tre clericii qi mirenii
transilvdneni s-a sotdat cu infiintanea L{irtrropoliei or,to,doxe a Tran-
silvaniei in 1864, con'dusi -de marele patriot, cirturar qi om politic
Andrei $aguna. Bu,covin'enii nu s-au alipit acestei mitrop,olii, din
cauza vanitd{ii episcopului Eugenie Hacman. El a fdcut j,ocul curlii
de 1a Viena ;i a rufenilor, luind fiin{d in i873 Mitropo}ia ortodoxi
a Eucovinei qi Dalmaliei.
RomAnii bu,covineni au dezaprobat numirea ,ca mitropolit a lui
Ffacrnan, iar mirtropolitul Moldovei Calinic Miclescu iqi afirmi
dreptul s5u ab cmtieuo asupra diocezei bucovinene. Tocmai cind sc
preedtea sd plece de la Viena spre Cernduli, pentru a-qi lua in
primire scaunul mitropolitan, Eugenie Fa'cman a murit. Totuqi,
rdmdgilele sale pdminteqti au fost transportate la C'ernduli si in-
hrrmafe la biserica catedrald.
*
Dupd 1856 au loc muta{ii spectaculoase in Europa, modifi'cdri
in raportul de forfe, cu implica{ii in soarta intregii pl'a.nete. Rusla
{aristd este infrintd in timpul rdzboiului Crimeii (1853-1856) qi
n-are voie sd find flota militari in Marea }Teagrd (1856), se pun
bazele statului nalionral romAn (1859), are loc unificarea Germaniei
prin constituirea celui de-al ll-iea Rei'ch (1871) qi dbsdvirqirea
statului italian (1870). ln afara Europei se afirml tot mai pregn'ant
U.S.A. gi Japonia. T'oate a,cestea se vor percuta negativ asupra
Imperiului Hatrsburgic sau austriac, de care tinea Buc.ovina.
54
ImperiuJ, Habsburgic, infrint pe cimpul de luptd in 1859, dar
mai ales in 1866, cind trupele prusier'-e, sub comanda feldmaresa-
iului Helmuth von Moltke, au pulverizat Ia Sadova (K6niggrdtz),
te cele ale lui von Rene'dek, a'cesta a fost nevoit sd renunle defi-
ili'tiv se joace un rol a'cLiv in Europa Centrald*.
Rdzboiul din 1866 a zdmncinat din temelii intregul ediii,ciu
haLrsburgic, pierdere,a pozi{iilor delinute in cadrul fostei Confede-
ra{ii germane, precum qi a posesiunilor din Italia reprezentind un
,.i i""putubil, care a dus din nou in prim-plan problema maghiardr.
Inrsuocesele Austriei se datoresc, in rn:are mdsurS, faptului cd intre
1Bi5_-1848 m'onarhia haL,strurgicd s-'a' aflat din punct de vedere
nolitic inrtr-o totatd stagn,are, neavinid forla necesard de a ln'tre-
prinde relormele necesare. iar dupd 1848, politica de qermanizrre
ilrornov.r.ta Cc rrrinistrul de interne Alexander von Bach a nemnl-
lumit toate na{ionaliidlile, suLrminind ;i rn-ai mult edificiul fragil
,41 Imperiului l{a,bsiburgic.
fn 1866, Aus'tria a fost'mai puternic lovitd decit in 1B4B-1849
intrurcit a,cum lupta na{ionalitdlilor subjugate luase un nou avint,
singura soiulie fiind ori transformarea statului intr-'o fe'denatie, ori
eonstituirea unui dualism, aiunginldu-se astfel la un compromis ct.r
elementul miaghiar ce delinea, dupd germani, cele mai importante
pozi{ii politico-e'conomice. Astfel, fdurirea unei natiuni unice si a
irnr-ri slal tinitar nafional german (Gro-ssdeutschland) cu centrttl 1a
Vierla s-a ndruit, iar Transilvania, Cro,atia, Slavoni'a, Voievodina
gi Slovacia, timp de 51 de ani (1867-1918) s-au aflat sub stdpinirea
directd a Unqariei.
[n 1866, Beleredi, preqedintele Consiliului de Ministri, par]i-
zanul federalis,mului. este nevoit sd-qi dea d,emisia, locu1 fiind ce'dat
baronului Fendin,and von Beust, partizanul ajun"gerii Ia un com*
pr'omis cu ungurii. Lid,erii politici maghiari, Francisk Deak .si con*
tele Julius Andrassy, ultimul reintors dupfi exilul s5u de la Parjs,
a,u gdsit in persoana impdrdtesei Elisabeta, un arrocat fervent in
sprijinul unui compromis politic intre Viena qi Budapesta. Unul
* Vezi, pentru amdnunte : Jacques Droz, L'Europe, Centrale, Paris,
1960 ; Hans Ko]nn, The Habsburgt Empire. 1804-1918, Princeton --
New Jersey, 1961 ; Louis Eisenmann, Le compromis austro-honqrois,
Paris, 1904 ; K G. Hugelmann, Das Nationalitdtenrecht des alten 6ster-
reichs, Wjen 1934 ; A. lr/'ay, The Habsburg MonarcltE, 1867*
- Leipzig,
'1914. Cambridge, 1960.
I Erich 26llner, Histoire de des origines it nos
jours, Paris, 1966, p. 396.
55
 Y-
dintre istoricii austrie,ci cei mai r,emarcabili, Eri'ch Ziillner ara'ti Pe plan economi,c, industri'a austriacd gdsea in Bu'covina o bu-
rispicat cd d,ualismul au'stro-ungar a insemnat o inrdutd{ire con- de desfacere ; de aceea s-au construit n,oi qosele Ei prim'a
siderabil5 a nationralitd{il'or din cadr,ul sta,tulr-ri maghiarr.
'^iJoirat!
-;
t"iuta in peri'oada 1866-1869, pe traseul Nepolo'car-rli - Cer-
In ori'ce caz, pe baza in!,elegerilor intervenite, Imperiui bice- Ilcanf ; in 1889, calea ferata Dorneqti Rd'dauii, care in
"?rU - fost prelungit5 pe valea S.ucevei, pind- Ia Seletin, cu o
f'al a fost organizat in doud pdrli : Cisleitania (Austria, cu capitata iggi u de cdi si p'odrrri peste
la Vien,a) gi Transl,eitania (Ungaria, cu capitala l'a B'tldapesta), niiur"ati. la-Putna.
'Su,ceava, Releraua -ferate, Eosele
ii"tilu Ceremuq, Prut, Moidova, Bistrifa atl facilitart' dez-
Frian'cis,c Iosif I incoronindu-s,e qi ca rege aI Ungariei. In afari de qi a indu,striei orestiere, singura investilie
problemele milita:e, fin'anciare qi de p.oliti:d externi, pentru care urttur"" comerlului f

s-au cre,at ministere comune, Ungaria a devenit stat indepenrdent. clc rlari proporlii in Bucovinal.
cu propriul s5u guvern si prsv]piment. in decembrie 1867, Imperiul Din'Bucovina v"ne,u.r in R,omdnia mai ales produse man'uf a,c-
dualist a aid'optat o n'oui Constitufie, iarr Ungaria, in problema n'a- turiere ca mobil5, vase de lemn, trSsuri, sdnii , in din- schimbul po-
,.t-u"t.ti qi griului. in R,omAnia veneau qi sezonieri Bucovina.
{i'onral6, a a'doptat o lege in ptus (6 de'cembrie 1868) care procl'a'ma
existenla unei singure na{iuni polirti,c'e, limba maghiard fi'gur"ind ca e.if"t, Ion Diocan iqi aminteqte ci in 1865 a adusVienei 250 de lucrdtori
vite mari,
unra llmba olrctala p,,nt.,r strinsul r,ecolteii. in :;chirnb, _luau drumul
porci, giqte ingriqate, brinzetr-tri. qi lemn de constructii' La tirguri
Amintim cd irnpoiriva aiipirii Transilvaniei La Ungaria, frun- '*i iurrrt'utouce se intilneiau romdni din Mo1'dova, Basarabia, Tran-
taEii politi'ci ai romdnilor din Transilvania, in urma Conferinlei de 'liivu.,iu,
dar gi muili siriini. Meqtequgarii, c'a .gi ldranii, iqi desfd-
I'a BIai (3/15 mai 1868), a;r: adoptat un act de protest, cunosicut sub pro.luu"ie, mai ales cele alimentare (brinzd, _cas,,caval, j,am-
numele de ,,Pronunciamentul de la Blaj'(, unde se arati cd romA-
c.au
Oortr"l qunci. pasiri. oui etc.), care erau deosebit d'e ieftine'
nii rdmin credin,ci'oqi principiilor qi reven'di'c5rilor formulate in La'inceputLrl secolului al XX-lea se infiinleazd fa'brici de za*
cadrul Marii Adundri Nalionale de la Blaj (mai 1B4B), soli'citin* -frJi"ia Jn'cica gi Lujeni pe Prut, gi Zviniace pe Nistru,
hdr fa;brici de
du-se totodatS. autonomia Tr,ansilvanlei pe bazii Diplomei leopoldine f" Cernduli, S:'ceava, Rd4iuli, Siret, Solcl,- o .Pa.re fabri'c5
gi a Pragmaticei san'c{ir-rni, pr"ecum qi re'cunoaqterea legil,or votate de sticld Ia Putna, mori sistemati,ce la cernduli, VSqcduli, D'orneqti
de Dieta de la Sibiu in anii 1863--1864. Ca rdspq-rns la campania ier.eblecea pe Siret etc. De asemene,a, o fabri'ca de ciment Ia Stra-
lansatd de autoritdfile de La Budape'sta, de ma,ghiarizare forlatd, ia, e"pfo"tiri de sare Ia Cacirca, cariere deocup,au var la Crasna qi Pojo-
rornAnii iqi inte{es'c ac{iunile, privin,cl lupta pentru lib,ertate qi i.liu, a" mangan 1,a Iacc,beni ; mui{i se cu plutdritul qi
unitate nafional5, bur,qh,ezia a'cestora organizindu-qi propriile sale cdrduqia.
Partide P'oliti'ce (din 1869). Sub conclucerea preofilor 5i inv6{dtorilor, ia fiint'b. miqcarea
Pra,cti,c, noua stare cie lu'cruri nu afecta Bucovina, care era cooperatistA, apar, o serie de bdnci' populare, ca s5-i sprijine qi sd-i
in,clusd in Cisleitania, adicd teritoriitor ce reveneau dir:ect Vienei. iurun*qi pe'fiiani cle cdmd,tarii strdini, care implnziserd Bucovina
Noua- Constitu{ie a Austriei, pnomrulgatd in clecembrie 1867, pdstra gi percepeau camitd de la 150/o pind la 70070
autonomia Bucovinei $1, in plus, sep'ara piiterea iuidec'iitoreasci Tn acest context, o parte din romAni, c:a de altfel li ruteni'
cle eea adr:ninis'trativ52. Insd introducerea drlali:trltiLui s-a percutat prefera sd ia drumul Am.erlcii, s,tabilindu-se cu precEd.ere in u.s.A.
negis{iy a,supra relaliilor dintre Bu':ovina qi provinciile m,ajoritare qi Canada, in timp ce strdinii, mai ales din Ga'Iilia, invadeazd
r,omdneqti Transiivania qi Banatul aflate a'cuma in Trans- io"u*ta perld a Carpa'{ilor. Statisti,cile austriece indi'cd cu precizie
- -, pd,ca'te, in rle'
-ig69 ce survin, din
treitania, supuse unui proces de ma,ghiarizare accentuat. matematicd schimbaritb demografice
Recensdmintul din 1869 indiea in Bu'crovina o popula{ie de favo,area romdnil,or- Daca in r'omenii erau majorltari in Bu-
511 964 suflete, repartizate astfel, pe etnii : 207 000 romAni, 1BO 000 1BB0 u,cra,in'enii apar pe primul (239 690, fat'6 de
"o,rinu,-in -toc
ucraineni, 118 000 alte nalionalirtSli (germani, polonezi, evrei, ma- 190 005 romanil. n""a pop"dfiile u'eiainean5, germanS, evreiascS
ghiari, armeni etc.). 1 I. N i s t o r, Istoria BucoDineL, Bucureqti, 1991, p. 306.
I Erich zdllner, op. cit.; p. 398.
21on Ionescu de la Br'ad' Aglricultuta romd.nd' d,in

2 lbidern. delul Dorolroi, Bu,cure$ti, 1866' p. 192.

 UF--

cresc, numdrul romAnilor in intelvah-rl, 1869 -1880, cleci in i1 ani, la I. Nistor, in tr"774 sint ciati 4 000 stlaini, {6rir ruteni (1 Mora'riu
scade cu 17 000. Dar, ne ,atrag,e atenfia I. Nistor qi atli specia- ' B 000),
in 1910 la total strdini l{istor are 216 474 (Morariu cu 100
ligti romAni in istoria -Bu,c,ovinei statisticile indicd de fapt vor- ip plus). in edilia I. liiistor 1991, nu apare tabe ul cu anul 18?5.
- ca muil;i romAni incep
bitorii de limba respe'ctivd, in sensul sA sc Statisticile fiind foarte edi{icatoare, si prezentim si tabe}ui
asimileze, 3'doptind germana qi ucraineana. 1ui L irl. J'oronliut, t:u prirrire la nequstcrii dln ilucovilra. in anui
In 1910, populafia totald a Bucovinei era cie 794942, dintrc 7972, pe ora;e qi districie, unde aceqli'a sint impdriifi in romAni,
care : 305 101 u'craineni, 273 254 romAni, 216 474 alte na{iona1it5.!i. evrei qi a te nalionalitS{i. Cititorul iqi dir seama cd elementul evre-
Pentru a il'ustra mai bine, dam taLrl,oul demografi.c de la detrun- ies'c predomini in toa'te districtele Bucovinei, re'cunosctr.li a fi cu
chier,ea Bucovinei din Moldova, pinir la ultimul recensdrhint aus* aptitudini exceplionale in acest 'domeniu. Dar aceastd populaf ie
triac din - vbrsat5 in materie de comer!, este qi foarte mun'citoare, perseve-
19101.
rentd Ei ocupd, de asemenea, detaqat prirnul loc ca meseriaqi :

l{elnrani, noloni, ceasorni'cari, curelari, dulgheri, croit'ori, cizmari etc.

Popula!ia
Ilucovinei I rnaqhriu'r,
I arnrcni ctc. Nit[i{:-crr(}{t[{ EIN I!{.{iox'Ii\*.l" lN 1.{tl3

1,77.1 52 73tJ '1

5 f)(){) 000
.,tr

1779 116 gil0 87 611 ,it I I I 8 000 stliitri

1ii5 4t) I $1 823 12 000
1E00 r 92 830 1 50 000 48 131 48 481
848 209 203 1{)3 307 l{l 3 2 9$5
1 5? 381
I 851 :);18 5:,t6 18,1 718 1 12 6it:1 51 13{l
'11,i; 67 92ti
65 ?.) I
1861 456 920 20ll S5a 1 70 983 83 282
1809 51 1 901 207 000 18{1 (}0{) 118 364 7: /(\ 55;
1 880 568 453 1 90 005 239 tiStl 138 758 Ii:icliuii 1 010 t24 |')a)
1890 642 49i; 120.q 301 26r] 367 165 827 Sii cl. ,++ 537 i07 718
I $00 730 195 229 018 297 798 203 379 Sti-oj ittct 6i0 iit 718
1910 794 912 273 25,1 305 101 218 47 4 Succavil 08 lr.1 I 644
\rl'1'li:ar u i ;
288
\iiinita 1 082 76 1 158
Zastr.r'n:r 'c7 7t 162
Doctorul Aurel Morariu2, pentru a populariz a calJza provinciei
sale, care d,e un an era angrena,td in primul rdzb,oi mondial, dd
statistica pe care o are $i Ion Nistor, numai ,cd evreii sint men-
lionafi defalcat de ceilalli strdini. D,atele coincid, cu mici ex,ceptii :

A-i:elaqi r.LitoJ' ne rJA qi u:r tabel cu tiieserrialidin Bucovioil' cr'

Populafia na!ionaliLili fun,clionau in anul 19i2 (v.p.urm.)

Ilucovinei
rut en l CIrrC Austriecii au intocmit'statistici"qi pe confesiuni in cele 20 de
I judele atre Eucovinei,: 1. Cerndu{i (urban;; 2' Boian;-3' Cerniuti
I --O 10 925 2t 114
5. Co{mani;'-6. Zastavna; 7' VdEcduti; B
itrrutl ; 4. Sadagura;'10.
i 848
1 B7 811
209 293 108 907
E 000
i,.9 381
i)..4

11 530
t)
Vtj;i6'; 9. StirnEs;ti ; G.rra pu6itei ; 11. Stor'ojiryt: 12' Siret ;
1875 5.13 915 221 726 202 700 119 ,189 5i 617 fS. naAauqi ; 14. Seletin ; 15. 5'o1ca ; 16. Suceava ; 17' Gura Humo-
1 890 642 195 208 301 268 367 1.65 827 mlui; 18.' Stulpicani; lg Cimpuiung; 20' Vatr'a Pgll'"i Astfel'
1 900 730 195 229 018
254
297 798 J\JJ J /
"1
2!.G 574
100 353 j*a"i"r Cernduli (urban), la un iotal "poput'alie *- 9j:28 de lo'cui-
1 910 791 929 273 305 101 102 919
iori,'tre primul loc. conieslonal" sint isiaelilii (28673)' urmali cle
1J. E. Toron{iu, Romdnii si clasa cle "nijtoc din Bucouina'
DupdI. N i s t o r, op. cit., p. 312.
Aurel Morariru, Bucouina, 1774--1914, Rucuregti, i915, p.49. Ce:niuti. 1912, P. 1G.

5B
 w-
IIEStrRIA$II DtN BtICO\rIn*A I 912)r mareau germanizalca populafiei. In satelc mixte romano-ucrainenr-
era lavorizat c'Iemr:ntul uc|ainean. Pe par-curs volrl explica gi cie ce.
D,afr ca idee, Bucovina era smulsd Molrdovei, iar prin favorizarea
elementuLui rutean sau ucrainean se str:pa penetiafia Imperiului
{arist, adicA rus.
1 Cerni uti -- I tl.) I alt) .i l)Jl Invdldmintu] se'cun'dar se predia intr-,o serie de ji,cee din Cer-
2 Cin-Lpuiung 'l t?
Colrnan
'2i 0 1 1')
ndufi, Su,ceava, Rdrdduli, cu lirnba de predare germana. Religia or_
todoxa qi limba romAnd inilial s-au predat fa'cultativ qi "numai
o1
4 roi. 165 241" 508
5 Ilir diu! i 747 I n-, 1 060 pentru elevii ortodocqi romd.ni.
6 Siret 88 '2t'?
.)Q;
2,-0 G05 Dar obie'ctivita,tea trebuie sa predomine, precizinrd cA qcolile
7
B
Stot'oj iu c I
Srrceava 139 'lo r
201 535 care funcfionau in Bucorrina, indiferent dar'd erau de stat sau par-
77'.2 6S2
$ Yascitutl 89 ()il 15ir
ticulare, era,u a'ccesibile tuturor elevilor, fdra deosebire de origine
10 Vijni[a 535
.)oa etnicd, sociala sau,confesionald.
11 ZasLavna t!r 181 j )') In toarnn'a anului 1875, prin de,cret imp,erial, a luat fiinfd
Universita'tea din Cerndufi. inifial ,a fun'c{iona,t c'i.r trei facultali :
3 49 I 9:r22 Teologie gre,co-orientaila (deci pentru ortodocEi), Drept gi de Fiio-
sofie. Meninea noii Universita{i era sd constituie un puternic cen-
rornano-catoiici (23 474) si apoi dc ortodocsi (20 615). La cifra to+"al:i tru culturai gi Etiin{ific 5Jerm,an, ca avanpost in rasdii't gi care sd
de ort'odocgi ai Bucovinei, de 547 603 (romAni qi ucr,aineni avem contracareze universitdfile din Cra,covia (1870) Ei Lwow (1871),
l0? !il9 is;raelifi, de,ci pc locul :r1 doilea, uri:ita.!i cie romano-cato- un'de se preda in polonA, Ei cea din CIui (1872), cu limba de pre.-
dare maghia,rd.
In domeniul invifdminlului, reamintim ca in perioada 1816- Un ziar vienez, ,,Neue Freie Presse6(, fd'cea remarca ci ,,me-
1850, Ecolile primare din Bucovina au fost subor,,donate Consisto- nirea Universitdfii din Cernaufi este de a desavirgi germanizarea
riului roman,o-catolic din Lemberg. A fost defavoriza,t, elementul Bucovinei gi Ce a raze civiiizatoa,re asupra Moldovei Ei
ortodox romdnesc, cici din 18 qcoij infiinlate B erau pentru copiii Basarabiei(t.
catoli,ci. in urma intervenliei hotdrite cdtre Vien,a, prin rnemoiit_rl incir din se.olul al XVIiI-lea, un cronicar roman fdcea remar"*
inaintat Ia 7 septembrie 1848, autoritatea ira'bs,burgicd dispune ca c_a, cind tlabsburgii ocupaserd Oitenia, cd ,,neamful se idlea qi
din 1850 g,colile respective sd fie suibor,donra'le C,onsistoriu,lrui orto- Dundr,e,a hoiar voih'a. in timpul rdzboiului Crimeii' (din i8b4) in_
dox din Cerndr"rfi" Are lo,c un impuls, viitorul mitropolirt Silve,-stru trasera cu trupe de ocupafie in Principateie Romdne, cu avizul
pubiicd 14 m,anuale romdneqti. Ca bilan{, in 1865 funclionau in celorlal,te, mari puteri qi numai protestul energi,c ,aI Europei i-;r
Bucovina 133 gcoli prim'are, dintre care 10B mixte, 12 nemfeEti, 13 scos in 1857. Darci nu rerusiserA pe cale militar[f acum inrc,errcau pe
i'Lit-u':ne, da.r nir,i i;na crrrat romAneascS?. cale e'conomi,cd qi cul,turaid. Drar in special Rusia qi Fran{a eriu
In 1869 s intrat in vig,oare o noua lege a invdlS,nrintuini pen- atente la miqcdrile Vienei. Dacd Rusia urmdrea sd-gi extindd ho-
tru l;5rile de corcand ale Austriei. Legea preved,ea obligaitivitate: tarele pin6'1a Dundre, Fra,nfa urmdrea un stat-tampon intre cele
invd{Smintului primar pentru copiii intr,e 7-13 ani, dar scotea dou5 imperii, la sora miai micd de origine iatind de la gurile Du*
$coala de sub contr'olui Bisericii qi o supunea ,controlului Statului. ndrii mu1{umindu-se cu pozifii ."".ro-fr" Ei politice.
Cardrele de condu'cere din qcoli er'au in majoritate.germani qi ur- Desigur, deschirderea Univer,sitdfii bucovinene a avut un pu-
ternic r.ol pozitiv qi asupra romAnilor, chiar dacd cursurile se pre-
1 lbidenl, p. 17. dau in germa,nd. Unii tineri nu mai luau drumul Vienei, ori a1
2VasiIe Grebnic, Cultura romdneascd in Bucouina, Cer- altor universltdfi europene, ci rdminerau acasd, in Bucovina natald.
nduti, 1913, p. 27-24. (,,Asgdzi Grebnic, ,aclicd in 1913 -- din ln plus, au inceput sd vind sd studieze tineri din Mold.ova, Basa-
- aratd
totalul de 531 Eeoli primare, ntrmai in 179 se predd in romdnegte" - rabia, din Vechiul Regat. La Faoultatea de Teologie veneau ca
p 24). stu'denfi tineri din cele trei rnitropolii ortodoxe a Bucovinei si
-
60 6l

I)alma{iei, a 'Iransilvaniei qi a carlovAlniui, ca li larile vecine
oltod,oxe :' RomAnia, seribia, Bulgaria, Rusia. Nu,marul studenlilor
in primul an de funcli,onare a1 UniversitSlii din c'ernduli era de
ZOe, aitr care : 53 romAni, 51 evrei, 41 ruteni, 31 germani, 28 po-
tronezi, 4 cehi. Dinrtre cei 53 de romdni, 34 studiau-. te'ologia, 11
dreptul qi B filosofia. Fun,clion:r o oatedrd de Istoria limbii qi lite-
raturii romane, la Fac,ultatea de Filosofie, al cSrei titular era Ioan
Gh. sbiera qi se predau unele cursuri qi in romand, -Ia Teologi'e.
RomAnii bu,covineni incep sa faca opozilie politlcii de dezna-
{ionalizare a guvernului ,cenlral dt la Vien'a. Una din acliuni a
ios,t manifestaJia stu'den{eas'cd cle Ia Putn'a din 1871, din aI cdrei
.o".ri,t"t de iniiirativd a i5cut parte ;i l'4ihai Eminescu, legat atit
de mult de aceasta p|ovincie ; a fost boicotatd ser]:area centena-
,,.ri,.ri u.ru"5rii (1875) qi comemorali cu pietate 100 at'ri de la deca-
pil;r"u domnitorul*i Gtigot" Ghica (7_517), care s-a opus cu indir-
jire sces'tui furt teritorial de care era frustaii Moldova'
" Lu putn,a, in 1871, printre personaliti{i au participat: Mihail
Kogdlnic'eranu, Vasile AlecsanLclri, viitorul mare is'tori'c A'D'Xeno-
pof care a evocat figura lui $tefan cel Mai"e, ca simbol al romd-
iit,]. Ae pretutindenil iar Ciprian Porumbescu a pus mina pe vi-
oard cintat in-tregii-Da'cii('
-- qi, dupd spusele sa'le, ,,... aCentenarului
t"lf"gitrrrd boicot'aiea Unirii Bucovinei (1875)
", putin.
se cuvine sd zdib,ovlm
Marele nostru om potitic h,Iihail, Kogdl.niceunu.,. care, dupa sp-u-
sele lui N. I,orga, iqi leagd numele de trei evenimente majore din
istoria moderni a homaniei : 1848, 1859 qi 7877, in 1875 puiblica
broqura Rdpirea Bucauinei (Bucureqti, 1875), aazat6. pe do'cumente
u"t""ti." din arhivele austrie'ce, unde dem'asca f5rd drept de apel
pe cei care se pregSte'au s;i sarbatoreascS centenarul acestui act
poli,tic imoral. Slitut este a,tit de incisiv, demascator, incit ne per-
mitem sd ddrn un lung citat :
,,Sihrt mai mul,te iuni de cind printarui de Cier'.u!i,
prin o pro-
clamilie in rtre,i lil-nbi, a invilat populei;iile dc pedle Mc,tdo-va a serba
ptin u,nui rnohument in Capi|n]a !5rii - j'Litriieu'l cen-
-t,enir al ri'dicarea
an'exirrii B'ucovinc-'i cI,trc Impci'itr'tl A'ristriEi'
A6easttl serbare est'e a se l:rce in zina c1.c 25 iiipr:il (7 mai; 1875,
actucd,to,are arlin,te a zilei c1e 25 aprill7 l"nal 1775, grfncl.' prin o con-
venlie cumparata, Turcia recunoscll faptr,rl -irrdeplinit . al f ur'5rii a
trei,'tinuturi alc L{oiclovei, p,sre6lilte itpoi d;e _Dr:cit'tt-tl l}.r'covina
O,pera rdpirii qi a corr-r'pt|ei, pro'claurafi'a domnu'lu,i primar: rie Cernt"i-
uli ii pla-ce a o numi : impr' unarea Bucov'inei cu Austria'
Primarul clc Iaqi, in aplauzel,e RcimS,niei intrrcgi, a hoiti'rit c,a in
licee,asi zi cie 25 april/7nrai 1875 si se serl:cze in vechca Cilpitala
62
,ii,rii
}tn--
a iiltoldovei o panairidi r:ciigioa,sa si tot acclo si sc riclce Lur rlionrr-
ilent funerar sp1"e eierna amint,ire a lui Grig,sls Ghi,ca Vocvoci,
bare, ,ca n|-l Ei ca 'de
Rcm6n, s-a .l'osf inipo'triv'itt clin tcatr purtcyil,e
sra e de 1a dezlipire':r la s,inu1 rnunt,ei-paiirie a Cul,cii Bu:cc.,rinc, gi
c.arre ,cu siqgele sau platit rornAncas'ca re!,risile,nia
ar I
, iNe llropunem a ex,aminra a.ici care din aces,te doua strbdri isi
pio'llte gasi justificalia s,a, cl,inainica is'toriei nerpirtin,itoarc, clirr,ai,n-
tea rr-torrairei puibiice, dinaint,ea const:infc,i uirlane.
"
Meqtequgurile odioase prin care Austria a izbutit a pune mina
pe Lell r.-iari fninoa,sd parte a Moldovci, Climpulungul, vechea repu-
blica roml,na, t-u Suce:.va, Capitarla D,ormnildr croi, cr,r cele na,i re-
nrumite Ei nrai bogatc rniririrsitiri, ca Putna, pui:rtiiiloarea o,aselclr lui
$tefan_ c:I Mare qi a dinasliei Dragoqizitror ac,estLe meqte;uguri,
car,e din'ain,tea 'etern'ei jusirilii niciordalta nu-gi- pori doib,incli pie,s-rip-
!l:, nu er,au pirri ac.um cuno;cute d':citt prin traliifiile m,cgtenite cle
lia bdltrrinii !5rii Motdovei, maritori oculari ai spclialiunii.
Aren'enea nr-r'rai inima poporului roman
binele ficut *- a fost singr,ira arhivi ce nc-a -- ca.rie niciodata nu uita
pds'trat in trd,siitqlr.i
mari lupta perseverentd a lui Grigore Ghica Voevod qi a boierilor
Mold,ovei plntru a nu se s1iqia rlogi,a silrS:-rosea,sb5
O nrorccittd indiscrefie nc punre as,tdzi in pozific de a dovecli
prin insegi acteie ciirdomartlrce a1e aceleiaqi puteri care a conice,puit, -
s r-irzit ii
si sirrir;sit spolialia,
de a dovedi zicem, ca glasul po-
-
poruiui rori-iAn este glasui adevlrului, giasul lui Dumnezeu, atit in
privinla fluririi l3uco-,.zinei, cit E_i in privinla uciderii lui Grigore
Ghric;r \roevo'ci, viciirnii a rdzbunaiii Austri,ei.
Avem sub o,chi insdEi boresp,o,ncien{a au'tentici urrnraitd intre
prinrcipete d,e I(aunitz, Cr.encelarul imperial al Mari:i Tereza, qi initre
baronul de Thugut, Internunciul ,austriac din Constantinopole, qi
acesta de ia anii 1771 gi pina 1a 1777, in intervah,rl caroira s-a siivir-
fit furare'a Buco,vinei gi dr,amn singe,ro'arsa din Beilicull tlirn la;i.
. . Origi,nai,ele a,ces,tor preti,oers,e srg'lrg 5c afl5 in Viena, ryi ,anurme in
Arhiva secre'tir a Iniperiului. Ele s,int scrise, cele mai' mr-rlrte, in
.limba germanir , ,rr"iu, in rnirc numir, gi sinl redija.te in limbile
ittallianti san f r;iricezAr(.
Dilpa r:c sinL date documentele in e:ttenso,
ceanu coircluzioneazi :
_. ,,Rercunoalsterea acl,stui fapt o,d,ios a fost cunrp;iratd, a {ost
! zulta,tuil corurptiei intinse llc ce:t mai m,are s.car,i.
I Conacul sau casa de gardd a turcilor din in care Ghica a
fost rrcis.
 WtF -

RuEi, turci, greici, tro{i s-au. v'in'dut pe bani ti -pt ocl;oare, de la ln Parl,atnentui de la Vien'a, buc'ovine'anul Ghe,orghe Pioporvici a
ridicat in 1900 che'"yhiunera per.siculiei s6,stAniloir din Transilvania
feldmar'eqatul Ir"ICrii Ecaterine, de la Rieis-ele'n'Ci* aI Portii oilotnane' De altfel, Gheorgtre Popovici a
pinb la dlnago,n1anul Porlii, Clotstachi Mcruzi, pina la -gpe'cu'l I,ac'o- Je cair.e guvernul maghiar. iuristul
vachi lllzo, i'edemnul socru $i ca'pruchehaie"" aJ domnuiui Moldio"'iei' Iou,t +i uriul di'n iniemerieiLorii, tort in 1900, a_ Pailtidului Plopudarr
'de I'ancu Flondor (i905)'
-'
llirtiohui, apoi ;e{ia a fost prre$:ata
In lunga listA cle corupfi, pe care Th'ugut o impdq{eqte fdrd ' InvSldmlntut in Iimba nomend ia propor{ii dupd 1900, oa 9i cel
rusirn,e can'ielarultti Mariei Tere'za, un slngur n!Te. -romdlelsc rru se
de lim,b5 Lr,crarine'and. P,e parrc,urs, n'umeroa:se Fcoli din Buc'ovina
gd,serEte. in mijlorcul corup(iei gene'rale, num,ai I\rt,oldova legalS, nu-
incep sa funcliotneze cu lrei sercfii : g'ermand, romAnd Ei ucraln'eand.
;iai'Cirigor." Gj.i.u Voevod si cu boierii Divanului sdu s-au linut ln tgOA func{ionau in Bucovina 492 de qcoli primare, dintre care
n r c'o'rup{i
.
i?9 r,o,maneqti, 18 nrixrt,e roman'o-geirmane' 2 mixte rslmflns-
C;in,d virlutea strd,mrorsilo'r nogtri va retinvira i'nlt're noi, ni va lcrainene Ei + -i*t" - -romAno-gerlnane-ucrainene, -
deci romAnii
re'verii qi dulrcea i3u'croivina' Cdci minciuna' corulp{ira Ei rdpirea nici- implicati in 193 de qcoli. inci din 1895 ia fiin{d Ia Cimpulung o
odaii nu pot co,nsti'Lui un drcplt ; caci cituzcle ccle ntai dr'ep'Le, in" Sc6a,fa pentru p,relucrarea lemnul'u,i, cu limba de predane ro'mane,
to'cn-r'ai ca ,si drepta{e,a lu.i Ditmnez,neu, nu pier nirci,ord'at5t(1. un liceu romanesc, tot la cimpulung, din 1907, iar djn 1910, clage
Il,crnAnii bu'covin,eni au salutat pr,ojclaimarea indepenrdenlei piralel,e rromdn,e,;rti pe linga Li,oeul CLasic din Rddnu{i. R,evista
-perioada
Ron.rAniei, de 1a 10 mai 1877, au participa'u ca voLuntari }a rSzboi, ..sooala,,, editata in 1905-1914, a sustinut revendicdrile
iar prima jer,'lfi cdzuta 1,a Cial'afat a fos,f chiar unu] dln acestti tineri iiiva@toritor qi prro,Iesorilor romani. Lin merit iin dezVollt,area i'nv[-
entuziaEti, C'o'ns'tanrtri.'n Prorp'e'srcu. Au'tcriti{ile aust,l^iac3, a'lartna'te, au ternnlrtul,ui licea,l l-a a,vul profesorui]. Gherorghe- Tlofan d: t: $coa1a
dizolvat bo,cier['atea cr-rltura]5 ,,,Arbnloasa(', l-au arestari pe Ciiprian normald din Cernduli. in invS{dmintul universi'tar, Sextil Puqcariu,
Poruilbes'cu, iar urn rapcr,t erl accsto,r'a, din decem,brie 1877, -sem- io cat"atu de Limba Ei literra,tu,rd rormdnS, iar Ion Nirstor, deja afir-
Irala : ,,,..in judelul S't,oroji'nef sp'u'n pe taln cd s--aq inteles cll mrat ca isrtoric cunoscut, prerda din 1912 Istoria ro,tnAnil,or de pretu-
preolii qi bo-erii ro,mani, .u ia inutga Bu.,'ovina de 1a Austria(6?. tindeni, in cadrul Catedrei de Istsrie su'd-est europeand'
Ilecunoa,glerea inde,p,en,d.en{ei RlollAniei de cdtre ar,eop;ag.u'l euio- Pe pla,n poli,tic se unesc for{ele, consti,tuirnd in 1905 Partridul
pe'an inrtrupi,l 1a Be,rlin irn v'ara anului 1878 si revenirea,stravechii Na{ironaL R,odAn, ia,r clin 1g06 r'e'apar-e ,,Gazeta Bu'covineis( (sistatd
prc-rvincii l)obpoge,:r la p,a,t,ria mallti, cu o letrg! ic'qire }a l\{sr'ea Ne,a- d'in 1897).
grA, a r-rmplu,t cie speran![ irri,rrii]'e'fralil'or din iluc'ovina' T'o'lte aces- Din 1907 se introdurce in teritloriile oon,triolate direct. 'de aus-
t"r, ,,, reflecta in activitil.Ltea societd{ii poii'tice ,,concordia( infiin- trieci, inClusiv Buclovina, stilragiul universial, direrct Ei se.cret, drep-
!a,talaCernauliin1BB5,inp'eriodicul,'Rrr:visfapoliit'ica6{,ceilperetr tul de vot fii,nd exe'rcltat de Cdtr.e toli bdrbai[ii cale implini,serd
i,a Suceava clin 1BBti,, devenit6 din 1E92 ,,Ga,z'e,ta Br:covinei(', ca ;i virs,ta d.e 24 ar-ri. Astf'e'l, rom$n'ii bucovineni se afirmd in Pa'rla-
iqtrcgui uvi1,t nalional qi ct-tlturai patronat de patriotul mitlopolit mentul d,e tra Viena, iar din 1909, irnpreunl cu colegii itla'lien'i for-
siivestru Morariu Anclreievici, care a pdstorit in perioada 1BB0* meazd Cluibul par'lamenrtar,,IJniune a latin5((.
13ii53.
Ard,tam adierio,r cd RSzboiul de Indepe,nden-{a din 1877 a sti-
m,utat la tomAnii bu'oovineni procesrlrl de eman,cipare. Conlcomi'tent;
aceste ac$iuni. Astfel, poiitia sem-
r Iichivela cu rangul cie nrinistru de externe al irnperiului oto- autoritalite haibs'burgice urmdreau
nala cd supusul toiran Costici Teodoru incearci sd facd re'crutdri
44 Rei:rezentantul ciiplornatic a1 JArii Ronranegti ori aI Nloldovei
purrl.r arrna,ta d,omneascS, iar oraEul Suceava este somat sI intro-
bu"i o"n mai sLevgr5 su,pravegherel, iar cei pringi in culpd si fie
pe lingd Poarta otomand. irne.iCiart deferili justiliei,
lNIihail Kogdiniceanu, Rdpirea Bucouinei, Bucureqti,
1875.
vasile Kogdl.niceonu, con,sulul romd,n aLcreldiitat la cerna'uti, in
? Citat clupi 1. Nistor, otp. cit., p. 353. naportul sdu din 15 octombnie 189? face referiri 1a aecentuarea au't'o-
3 Vezi gi ,,Voice of Romaniatl", din decemblie 1991, Hamilton --
I Arh. St. Suceava, fon<i Primdria, inv' 1 428 (1877)' f' 1'
Ontario (Canada).

5 - Dln tstoria Bucovinei - cd, 291 65

64
 nomiei I-iucovinei, prin elortr"rrile rornAnilorl, 1a organizarea prcoli
Ior ronnani, cdci ,,pr,eolimea este aonduciltoru,l firesic al popo1u,l-' 6.
jos si cei c,are contri.buie cel ma,i muLtt Ja rede,qteptarer individuali-
tilii nalionalita.{ii roirAne"2.
ln r"aportul confiden{ial dtn 24 marti,e 1BgB, girantul Consula-
tului RromAn ei pentru Bucovina ;i Galifia, G. D. Galbin, fac,e un
isrtorric privind e'volutia Partidului'Na{ional Iiorn6n
;i dcspre efica-
cirtratea presei apdrute aco,lo, concluzi'onind cd ,,deEi sin't unele satt_'
rutenizaLe, Bucovina intreagd este a neamului romAnesc,(3.
Ritrnul de eman'ciparre se r,esinte mai ale,s pe pl'an cul;bural.
Ziarul ,,Patria{( din Suceava, in numdrul sdu din 10 ianuarie 1910,
informa ca Soicietate,a pentru cultura ;i liite,raturd clin Bucovina a
,organizart un simpo2ion dediic'at lui Ion Crei,,ng5. Ci,r ac,"^astd ocazie
au vorrblt urmdtorii : Mihail Sadroveanu,
-St O. Iosif, D'imitri,e An-
ghe1, Ion Minules'cu, Emil Gdrleanu. Cincinat Paveles,cu deci,
eliba lirtera,turii romAne. Ac'e[a$i ziar, in numdrul sau c]in 30- ianua-
rie 19i0, anun{a cd sculptorul Archip Rro,qca, prof,eisor la Gimnaziul
din Suceava, a eNecutat bustul marelui poet Mihai Eminescu gi
poa'te fi procurat.
Il ajunul de,olanqdrii plimului rSzboi m,o,ndial, 1,a ? iunie 191.1
la SucEava s'e des,chide prht"L,ul, Congres aL inud{dtat.il,or romani din
Ilucovina. Dol,egali din toate provinciile romAners,ti au ,audiat pc
Iancu Nistor cu comunicrarea ,,Dezvoltarea Ecolii primare din Bu-
covina(', pe Gavril RolticS, cu ,,Nalio,nalis,mr:l in gcoala" romAnd(., iar.
Dimitrie Gavriles,cu a afirrrr*at ,cd ,,pen,tru ca invd!5,torime,a rromAnir
sA fie puternicS, trebuie sd fie cSlauziti de ideea cuLt,urii na!i,ona1e6'.
Participanlii 1a congres au vizitat ruiinel,e certSlii Suceava gi s-al-1
ilespiirlit mai unili ln idealuri corrlun4.
Cind losiJ al. Il-Lea a vizitat Bucovina in 1783, a ajuns Ia con-
cluzia cd. ,,Tsopulalia acestei tdri esie absolut necoresplLllzdttoare tn-
,tinderii ei" gi a dat dispozi{ia ca si fie atra,qi coioniqti -- printre
'ei
ruteni, Lipoueni, arrneni etc., asigurindu-le li,bertatea de confe-
siune.
Am vdzut in capitoleie precedente, afluxul
mai ales 'de ruL-
teni din Galilia ,Ei Ucraina. Revolufia de 1a 1848- a avut ca urmare
qi desfiinfarea iobigiei in Bucovina, qi iniproprietdrirea bdjenarilor.
Ion Nistor, in studiul sdu istoric gi statistic, intitulat ,,RomAni
r Arh. MA.E., fond 21, 1893-1912, vol. 115.
2 Arh. MtA.tr., fond 32, raport din 14126 oct. 1897.
3 tbidem, f.. 52.
4 Arh. St. Suceava, fond $coala primard de bdie[i, Suceava.
66
si ru,leni in Bucovina" (Bucureqti, 1915) aratd ci prin improprietA-
iirea 1Sranilor si promulgarea noii Conslitulii, cele mai mari fo-
proprietari
loase L:-au tras rutenii. Din pribegi au ajuns liberi, iar
o serie de scriitori ruteni, ca Daszkiewicz, Smal-Stocki, Korduba,
pihuliak qi allii, au inceput o puternici agitalie politicd, ci ei ar
1i populalia ba;tinasd, iar rouAnii ar fi venit mai tirziu. Acelagi
Nistor ntenlioneazi cir, ttltet"ior, partidele politice ron-iAneqti din
Bucovina au evitat sd colaboreze cu rntenii, din cauza prelenliilor
nejustificate ale aceslora si a politicii 1or revendicative fali de
populalia ronineasci --- excep{ie fdcind Aulel Onciul, care a in-
cercat sd si-i aProPie.
De altfel, rutenii se organizeaza qi ei cultural qi polilic. in 1859
ia fiinla Asocialia lor cultrtrala ,,Ruska besida((, la Cerndu{i ; itltre
anii 1870-1875 este editakr prirna revistd ucraineanS, ,,Bukovinsiis
Zarea" Ei ziarr-rJ. ncrainean ,,Bukovina'( (1885-1910). Prograniul unei
ucr-aine Mari fusese stabilit concrel in 1894 de cStre is'coricul gi
profesorul Mihailo F{ruszewski, expulzat cle cStre autoritalile !a-
iiste dir-r Kiev, din cauza convingerilor sale politice, si care s-a
staibilit in Galilia, la Lworv. Despre el arn vorbit in primul- capitol,
Iq istoriografie autor aI Is{.oriei ruqiior ucraineni, in mai mul[e
volume qi care a - intemciat Partidul politiic Nalional-Democrat. l-or-
mula revendic[rii teritoriaie precise : ,,Noi cer:em ca teritoriul lo-
cuit de ruteni in Austria sd formeze o provincie aparte qi unitard,
cu o largd autonomie in s,ensul administrativ ,si legislativ. Noi
cerem sd fie imp5rlita in doua, in asa fel ca partea ru-
teani sd "a=Guliliu
fie unitd cu Bucovina intr-o provincie nalionald unitard,
care se aibd o adminislralie provincial5 proprie qi o Dieta nalio-
nald deosebiLi"l.
I{oua grupare politicd iqi schimbd 9i nurneLe etnic de pini'.
aturxci de rutean, i:nalorus, hulan folosindu-l pe cel-de,,ucrai-
- -, maLoruse, ucraina'
ouurr, dupd numele celei mai mari provincii
Ironia face ca in Parlamentul de la Viena, moEierul romAn rlt-
tenizat Nicolae Wassilko sd ceard in 1907 crearea fostului regat
rutean si Haliciului qi a1 Vladimirului (Galilia ;i Lodomeria), cu
Bucovina invecinatd si constituirea acestui teritoriu intr-o provin-
cie ruteand deosebitd, cu Die'ta ei provincialS
Cum rutenii incercau sd sirbordoneze qi Biserica, delegalia ro-
mdnd a ortodocgilor bucovineni (baronii Nicu Flondor, Constantin
Hormuzaciri i;i cleputalii Teodor $tefaneli, Eusebiu Popovici, Teoiil
I cital dupd I' Nisto r, Istoria Bucouinei, BucureEti' 1991
p. 309-3i0.
tll
siminovici gi ipolit Tarnavsciri), in februarie lgi3 au inainlat im*
pdratuiui un memoriu in care cereau cd ,,numai impdriirea na{io- irnpreuni ,,r"1 r]r_ rivnim tra nirnic strdin, ci numai 1a pdstrarea in_
nala a ariridiocezei gi crearea unei episcopii rutenegti inclependente tactd a propriei ibiserici s,trdmoge;ti, a limbii gi a piopriului pd_
pot sd opreascd _Iuptele si sa restabileascd pacea intre mint"1.
romAnl qi ruteni,61. 'alionale n ln_ februaric 1913 a .[ost cnnvo,ca!-I o at]unare a poporului ro_
m6n din tsucovina, care s-a intmnit cu delegalia -din ruteand. Le-au
. Autorii porrl.au de la consideraliuni istori,ce : ,,Bucrlvina a fost
odata parle integrantd din principarul romdn at Moidovei. Elemenr fd,c'rit propuneri privincl impdrtifea diocezei, care rlitenii au
tul inrerieietor si suslindtor al statutrui nalional erau romAnii (mol_ prirlit urn-.dtoarelc :

a. Bise'ica Greco-orientalei (ortodoxi a Bucovinei se

dovenii) ca parte dintr-r-in stat romAn, F,artea ce,o rrt&i nordicd a
inrparte in doud dieceze independente si anume - n.a.)
: un ar.hicpiscopal.
voievodatului Moldovei(z. Moidovenii erau majorilari in Rucovina, si r-in episcopa,t rutean ;
in limba romand s:a d,epus juramintur de credinld fa{a de Maria .romAnb. Dernnitarului romdn i se va da titlui si denrnitatea de ar_
(augus] 1777), C-ancelbria Curfii vieneze poruncise ca pen_
T"t":u
tru Bucovina-toate legile sf, lie lraduse in romines.te, iar fondul hiepiscop al Arhiepisr:opici rornaneqti a Bucovinei qi n-ritropolit al
de bunuri al mindstirilor erau donatii ale voievozilor' si boierilor I)almatiei ;
tnoldovenj. ,Deci, acest f91d este ,,nurnai avere ,orrla"u'u..ai;,-;;_ 'e. D'emilitia,Lul'ui rut.erarn i rse va da tiltliul si domnita,tea de episcctp
tenii venind succesiv in Bucovina, clin Galilia ;i din teritoriile de ail Episcopiei rutcne din Rucovina si el va fi supus arhieniseo.ului
ia est de Nisiru. rrom6n numrai inltr-a,tirt, initruicf't sint sr-rpir:gi oa urm,are a ra.no,rtului
Din ordinul impdratului Iosif aI ti-lea (1T90-12i0) au luat lor cdtre mitropolie, episcopii greco-orientali din Dalmatia2.
Insd pr"e'cize'azd semnatanii intre cele cloui na-
{iin!5 doud Ecoli normale, _Ia cerndu{i rsi sr.rceava, in germand si
moldoveneas'cd, cdrfile. scolare erau iipairite numai in" cele doua tiuni arLr -
foslt -, trataitivele'
'oprritre, deo,areoer guvennul central ,a numift doi ruteni
limbi, iar suveranul care a vizitat in ifsc i'treaga provincie, ,,... a ca ,anhimiandliifi consist,ou:iali, ,,proceidu,ra aeerasrta a g'uvern,ului ,cen-
recLrnoscut ca nafiune principata a lrail a fos,t penttru romAni sulprinzdto,are qi j111rs,6r6rs5[!t3.
larii pe romeni',a. Cer impdratului obiectbiviitaite si dreptarte. Prin dalele cuprinsc
,,Rutenii -_ se aratd in memoriu care in prezent poartd. cu
romdnii cea mai violentd luptd, ar.it pe - ',eren biiericesc, ci,t Ei pe
in memoniru ne ddm S,oaryts de ,evolu{iia istonirc;i, dre drep,tririle romd-
cel ,nalional, gi prin toate rnijloaceie cbuta sd scoatd pe romdni din nl'tror, sermnata,rii n'ep'utindu-$i permite sd intro'duci inex:lc,tititi,
toate nozi{iile ior strdmoseg,ti'i5, alr in-ceput sd rnigreie rnereu din cumoisrcirldu-rse scrupulozitaitea ,arurtor:irtirli1,or a,ustrierce in privin:[a
pdistrr'5rii documerltelon de sltat.
urmdtoarele motive : posibiliidli de cistig rnai bun, densitate micd
a popula{iei, recrutarea militard era interzisd .pina in 1830, incit Ficind aeerasti si revenim I,a fondul fun_eiar. Intre::
teritor.iul ]h:covinei'di,gre,siiune,
un areai de 2 095 008 poqoane, articir
cie 1a citeva mii existe4li in 1775, ajung'-
4upa re,censdmintul 1044 2!ta hectere sau"era 10 441 km2. prin desfiinlarea-io,bieiei ltsaot
austriac din 1910 .- la 305 101 ruteni greco-orientali qi greco_ca- gi' in u,rma impl"oprie,ldri,rilon, c,ol,onizdril,e incefie,azi, loctil il ocllpii
tolici, fa{a de 273 254 romani. Acesi recensamint -- aratd autorii arendisiile.
^Fondul religios nve,a 268 4gS ha, cam 1lS din supraiata
Bucovinei. lmprerund, c'u marrea prroprierbatr: de,line,ar"r o ponclere cl.c
__ a fost ,,corectat(( in defavoarea romdnilor, plus mii de mazili
44,93070, iar pro,prieta,rii mici 55,07o70.
;i rdzegi au, fost inscrigi ca ruteni ; dar iisind toate acestea, triiind 'In iB75 exista,u 521254 poEone cle pdrmint arabil, 1F 6g8 po-
1 Anexa $grye grddini, 320 587 pog'oranLe finefe, 229 47A pogoane piscitoni,
XV la cartea lui I. ldjstor, lstoria Bisericii din Bucoui.na, 450 278 pogoane pidu'ri, 2515 poqoanc constrr-r,ctii." F0 Zl7 poqoan.r
BucureEti, 1916, p. 272 (document tradus clin germdnd de G. Bog-
dan-Duicd). ll$ftr rnla'stini, pdmint neproducLiv. ln sup,rafaia cultivati de
521 254 pogoane l'o'cuia'rr in casie 60 728 agriculttori qi cei care lucrau
2 lbid.em, p. 272. +-
' loldem, p. t7L
1 Ibidetn, p" 278-279.
4 Ibidern, p. ,J';
2 lbidem, p. 284-288.
5 lbidem, p, 276.
3 lbidetn, p: 2Bs.
6B
69
 T6'ti atoegrtia sint romAni : Medve chi, Vasitrco, Dihon, Mdne'scu1,
1a ,exptro,atarea pdidrrilor ; 73 218 pdlmaqi Ei 26 000 'copii de proletari proprie'tari erau
rcrar:e nu laveia;Ll nici o o'cuptatie' ffrigo,rcea ertc. Faprtrr,rl c.d ma'iorittatea boierjl-or- mani
de pesrte 14 'ani .",m?ni Si nici unul u,ctainean, ra{teLs'td o dati in plus in'tiietatea e1e-
In 1900, r.epanti(ia pdlninitru'Imi dupi p']'asele t:airulare (Grund- ,ca mari pnopri,etari in Bueo-
m,entului roimane,scl. Pe [o,cru] a[ doilLera,
nuchselnlagen;, in,tocmitd'de ,autt;oritdtilie aus,trie.., era u'rmdt'oareal li.r". r" situeazi evreii : Iosef Blum. Marcu Fischer. Keisselburqer.
,ohrenrst'ei,n, ciliva
Isaac Berail, K,alm,arr Ho der, sarru.ril polonezi qi
lA,r.ut,.,t stipinit
irn urmean, Peltru Rormaqican (morgia de la Mihuaeni). Repetdm, niei
% acestor Aceia;i al'eal Jn u,c,rainean Ei nici un ge,rlntan2.
Mdrirea Nr. propri- proprietari I a. tntl propri- (in 0/6 fali dc
ploprietifii ctalilor fali de totali- I ctarii acestei Derolafeoe ne-ratrn neferit [,a fonLdr-rl retspes'fiv, rn,aicomplettd.m cu
(in ha) sup. ldrii)
tatea proPr. catesorii {itr hal cilteva detalii.
I
i Flo,ndor (1865-1924), srtr,alucirt om politie roman, o'rnul numdrul
de Ia 0- 0,5 77 165 38,74 1B 431 7,7'.7
unu al Buieovinei, presedinlte al consiliului Na;fional in 1918 ; in
de la 0,5 -1,0 ,10 814 20,49 2S 72t
8,14 fondul de arh'ivd ear.e ii prs3yti nfl-lmrele ,5g qlsese acrte ,orioinale dln
1672, 7760, 1787, diplom,a 'de rabsiotvire a Universitdtii din CernSuli
84 977
de la 1-3 48 223 24,21
5,36
55 9'17
de ]a 3-5 7,1 475
de la 5-10 11 060 5,56 76 182 7,29 si oea de docrtora icelei din" Vi'en,a (1894 - Johann de Flondor din
de la 10-2U 4 757 2,09 57 181 5,4 8 Srto,ro'iine0, breVetuj. ,de 1o'eo'ten'eint d'e rrezerv5 a armlatei austriece
5,34
de la 20-50 1 902 0,96 55 801 (1887 Johann Riltrter von Flondon), b'revetir.rl ,,Cruc'era cornem'ora'tivd
cle la 50-100 0,27 ?,9 772 3,7 4
29,88
-
a rdz'boirul'r-ri din 1916-1.918", brevetul Corto'anei Ro'mdniei cu ,,Marea
de ]a 100 -2 000 779 0,38 3't2 023
peste 2 000 63 0,03 315 485 30,21 cmree", acjordat de ir'e-qele Ferdinand I, in 1918 e'te3'
1O0o/o 1014290 ha I laoo/o Fondul ouprinde pirese' pretiloalse, mlai ales de la 1905, eind nrei -

Total :
sefia Partird,ululi Nalion,a[ Popul'an, oare din 1909 se va nuryi Pa1tidul
Nalio,nal RLormAn ,qi Va edifra o'fi,cirolsul ,,Pa'tri'a", rofltrr urfi,a si an'ere
Strdinii rema,rcau marea curdlenie a locuin{elor fdr5neqti, fru- lege,a, lirnlba, moqia rctr'Smorseascd, sd destepte cronstiin'ta nationatr[ si
,r'rrJg"Jli-#ili;i" pro'duse,1or imd,usrtria'le de c'asi : pi'ze din in"
sentimenrtul de sioliid,aritaite a provinctiilor* si,tuate inltre Tisa _- Nis-
Prrordusele d'e l.ind2' Dunire Manea Neagr.5. '.
cinepi'in qi'f'o'nd,ul
tr,r-r
ri din -Cre,stenea -prelstl,giu uii Rorm6ni'ei in 1913, p,rin inchei,errera pecil
,,Ianou Flondor", pis'trat la Arhivele Starful ,capdt celui de-a1 doilea rdzboi balcanic"
Bt.,lcure.qti, esLte datd orriginlera etnic5 ra rn,anitroq' prop'ri'ettiari din 48 de 'de la Bucureqti, care punea
mondi'al qi s.a pericultrat gi asup,ps romdnilon butcovinreni. In oriic,e ,eaz, drumul
locali,ta'li din B'uaovinra, in 'aj'unul pri'miuilui rdzboi
sratele
afirmdrii Ro,mAni,ei in s,ud,estul qi c,entnul E;urop,ei e,ste rtot mai sim-
ff.'ou"" le delinea' D{m'cflteva exemp'Ie tit, in ciuda irirt5rii m'arilor ptlteri, obi,qnuirte cu dociliitatea srtatelor
:

Familii'le : FLondon, Hormuzachi* (satu1 Ropce'a) ;

Co,nsltanltin de Nircr.rliif a -Popovici (Mihalce) ;
1 Arh. St. Buc., fond Iancu Flondor, dos. 15,, f. 7-9.
2tbidem,f.9.
Iancu cle Flondor (Brosclulii Noi) ;
Fani de Medvelchi (Broscdulii Vechi); f. 1-28 ; ci dos. 74.
3 Ibid.em, dos. 1,
* Actorii romAni dddeau frecvent spectacole l'a Cernduti 9i Su-
lanrors, Vasitrc'o (Panca)
tUodestra de Vasi'lcto (Ze'lenen) e'tc' ceava. Trupele lui Fanny Tardini, Pascali, Matei Millo etc. aveau tra-
ditie in Bucovina. ln 1864, la Itrotelul de Moldavia, corul a clntat:
,,Astdzi, fratilor rom6ni
1 Aurel Morariu, Bucooina (1774_1914),Bucuregti, 1915' p. 99' Ne vedem qi noi stdPini
2 yez!, pentru amdnunte 9i Ion GrSmadd, Din Bucouina de altd- Pe-ale noastre hamestii
dofd, Bucureqti, 1912' Ce gedeau mai tot pustii."
* ln actele din sec. XVIII-XIX familia este trecutd l{ormuzachi, Deseori, la scend deschisS, era evocatl figura lui. Mihai
nu Hurmuzaki.
7t
70
mircil. Sinit eloovente in acest sns cuvinrtrel:e imparatului Fr,anz
Iosif : ,,Pu,terilie Cenftrale niu parl prirni tt'rrartaiul 'die la Buciureqti c,a
un angajamenrt de'finitiv al chestiunii bal,canice, numai un rdzib'ci ge-
neral ne va pulte,a druce la o solu,{ie cconve,nabiii"2.
Se intelesc contactele pe plan politic, cultural qi Eiiintific intrrr
Btlc,ovinra gi ceilelal1te provincii r:orndneryti. Dar p,rin aitacare,a der catre
Aa.rstrto-Ungiaria a Serbiei in 1914, se de,clanqeazd pniimul r'5zboi nion- Copitolul V
diall, ,sarg adruoe sp'eranle in procres'ml de dersiivirqir"e ,a unirlilii na{io-
nale romAneEti.
BUCOViNA IN PRTMUT RAZBOT MONDTAT {rel4-rel8l.
PROCLAMAREA UNrRil CU ROMANTA (28 NOTEMBRTE 19181

Cadrul qeu,eral. CeIe doud" tcLbere beliqerante. Antanta ;i

t N. Ciachi r, Istotia
popoarelor din stLd-estttl Europei
modernd (1789-1923), Bucuregti, 1987, p. 337.
2Emil Diaconescu,
Rom,d.n.a si nr.ttrile puteri
gresul de la Berlin gi pind Ia 1914,1a9i, 1937, p. 39.
Puterile Centrcile. [zbttcnirea razboiulzti o Bucouina anererzatd
in. rdzboi cu cl.oi arti ittaintee. RomAnie,i. Sub stectq liabsbureic
in epo<:a
ou f ost ntobilizct{i initial" 30 000 de bucouineni o Incetarecl'acti-
ui.tdtii Parlanzentultti de laViena qi a Dietei Bucouinei, ht urnta
d.u1sd Con-
cleclan5drii rdzbolulzLi Bucot;irza. teatrtt de o'perqtiurti tttili-
tare. Cr:le tre.i ocu,patii- ruseSti. o Actiune,a refzLoiqtilor bucotsi-
ne:iti in, tinLpul rd"zboitt:Lui. Ment oriul, Iui lctncu Flondor din 191 5
'

a Int'rcLrea Rontd;r.iei in, rdzitoi (au.g1u.st 1916) si elanul proDocctt

in Bucouhm. infiintarea nlisiunji rctrttdtte in BtLcot-tina (iulie
1917 ) a Aclunerea Cot'tstitucLtitd de Ia Cernduti (27 actetm,brie
1918). Ilraclq.ntarecl Unirii Bucotsinei cu Ronzdt'ticL, la 28 noiem,-
bri,e 19L8. Importcntta istoric(t a eaerti,ntentului.

I)upd r:utrr se stie, in lrrivinta pri trulLti rd:zboi mondial existii o

literal,itril .cleo'sebit cle llr:tgata, atit in ceea ce prive5te clesfA5urarea
qperalir.rn,ilor nriiitale, a elortitlui eco,uclmi;c $i un-lan, cit 9i cliplorna-
[ia de a atrnge noi aiiati, cle a contracar:r acfiutli, de a desfaslrra pro-
pagandri in ca,clrul opiliei publi,ce monc'liale in ved'erea incheqirii rie
st"ate na{ionale unitare, de. a apdra interesele sr-tveraniiitii in favoa-
I'ea tenrCintelor cle hegemonie, a1e prarilor puteri. Cele doua tabere
antagpniste in Euiropa, T,ripia Alianfd (Germania, Austro-Ungaria,
ItaUa) qi Tripia'intelegerp (Franfa, Rusi;a, Anglla), inchogata in 1907,
a{teptau m,o,mentu,l prielnic sd portreascd l'a ,acfiit-rne. O dat6 ce a fost
declaqqat razboiul, diplomatia prin di{erite c'ana,le -_ i'ncerca sd-i
-
aiut'e pe mitritani ca arceFtia sd obtina vi'ctoria.
Cei treri par,teneri principali ai Tripiei in+"elegeri sau Ant'antei
s-au angajat efectiv in lupta in vara anul'ui 1914, secundafi de douA
73
 slate i'icute. seriaia gi Bergia
si-qi ,apere fiinta nationall. -
c'are fuseserd atacate Ei erau nevoite circa 6 rrnilioan,e Ei jun-rAtate ; cler aceltia traiau laolalta cu 3 400 00C
iflandezi care, in ura lor impctriva Angliei, aveau sent,imente favo-
," ln-Ertrenrur orient. 'Iaponia -_ regatd de Angria printr-un tra-at rabiie Puterilor centrale. sa ,ackhugSrn a.ces'tui c'ongtomerat ertni,c
cu ajuLorul ci,reir iiui".*il Rusia in anii 1904_190b 2 500 000 d'e emigranti din monaihia habsburgica (cehi, slovaci,
l.l: ]0?t.
lllurat de asemenea. in..rdzboi de partea Antantei (august 1914), a "r"o polonezi, romAni, germ'anl, broali etc') care' evident, dorcar-t
rrbderea c';ceririi coloniilor i; unguti,
flerm;ane Oin traciiic. r,'ilcioria tal:erei ,clin care ficea'u llarte, 'ca na{iune' Deci, politica ex-
. Trip,la Alian!5,
func{ionat
creatd ca blo,c tnilitar in 1882, practirc nu,a rnai
inteq;:ar ciin 1g1a. p"*
terna a u.s.A. treibuia si tina cont de toti aceqti fa,ctori comp'lecqi,
in razboi a unuia rdin pini la urmi in favoarea Antantei'
"-'i; aLl e,voluatperioadei
care
partene'ri. Italia. Aceasta n,u numai ""rupri,carea lui Napoteon I, practi,c n,T s-aq dus r5.zboaie
oa ,_u decl,.rat neutrd, dar in E;r;pa_
anul urm,itor (1915).t,re,ce de partes Antantei,- a"i^A ,O-"'""vendicat d" ;;";G;ia.'c*i" mai mul e le-a avut Rusia (3 cu-.Impe,riut oto-
teri;torii cletinute de Austro-Urrgu,.ia.* rnan, unu"t cu lranuL. unul cu A'nglia,,I'ranfa qi Sardinia - 1854-
1'rei state sucl-est eut:opene (Serbia, Mr-rntenegru
qi Romdnia), 1856 si unul ,cu Japonia), repurtincl ri.n sco'r favc,rabil:,4 viictorii
legate de tratate cu Tripla Atiania
austro_Ungurio
-
ii Z i"ttii,eeri.- in schimb, I1erer Britanie ,a fosl implicr;rta intr-un
numri ci rru DerticiprL dc prrtea brocuruj - .pl"putcriror centiate, der ., ,r., ii"g", ralzhoi in Europa, t'cl ai Crimeii, .u foarte pttline trupe te-
vor
lupta- chiar impotriva ac'estuia tusT." si fard nici o birtiiie n'avali - 6lsosngge Rusi:a avind o flota
Rom6nia din 1916. I. I. c. Britiarlu - serbia ;_i Munteneg'u din 1g14, iar
ii creciara in 1g1?-[ui Czernin, ca dotata icu... pinze, si-a autcscnfunclat-o in fata sevastopolultti,
pentrtt
.,dacd Austro-Unsaria, sprijiniii ;; C;;;;;i:;. tt;"
# imp;nei ra -a brar.a'intrar'ea
-- navelcir st'riine in radra 'portului'
rrzboi Peninsura 'salcinica .r- oioi
-n""op",
Rom'nia se desorida- Prlusia a pu.rtat trei rizboaie, care i-au adus to't atLite'a victorii'
rizeazd complet-de ea. Dg_ Ei. u;_";g;lu, O" p,artea antuniri va tupta infringind fara drept cle apel dor-r6 state mari $1 cu traditie n-riLitari :

lortr,isalJg {ie1G), Gr,ecia (1e12). inse'ror}itl,;;;- r#;',rl', au o,._,"_ ii;;C-;ia"tttn-i"earia' Dar, de la .c'onfrunta'rea s'ingeroasi fran*
rilcanii cinrd se aiaturfl u""rtql gru:p.iri beliperrante in apri_ (1870) trec.sera 44 de ani, iar de ila luptele la c'are;prarti-
lie l9l7._(U.-q.A.), .iput.ra.rttirrro Oota-itulienii qi austriecii -- 48 qi respectiv 60 de
"o-pr*ir.i
Puter; le Ccnirale (Gernranie. Austro-Unfleria)
inregistreazJ unele
anide}3-sarjeledecravaleriedintimpu.lrizboiuluiCn"i.meii.lncit,la
succese in prima perioacli_;a -f
A""tu*uu."lo prlmutui oazboi mondiral, cei m'ai "tine'ri6( su'blocotenenti
_rdzboi,ului,
ri'ul otornan (noiembrie 1914), u'cre'f.ranc;;ii ^atrdljind Au frJiua
"a-ies or Impe* ;;;;;t;;ii (nu 1a rnilitarii carierb) aveau int're 65 qi 85
sl";;;i englezii "ut"ti- 'de
aveau 'mari traditii in surs{inerea inteqri,tdfii aceistuia,
si eutgaria (oc_ de ani. clar:a mai'erau in viatd ! 'iaponezii, cAci t]ecuserd nouA alli
tembrie I915), care }"l[rai arrantainil'*""" ruqii Sj
- de Ia.,cre,areu uu ",u s,tat incd autonom (iB78) _
datora atit cle m,ult Rr-lsiei. de ta razboir,rl incheiat, 'si i" special-balcani'cii (Serbia' Grercia'
Mr-r'n-
in
Tn ccer ce privesto u.s.A., r'inJ,r izbrrr'nir .iz.boiur, t"-',Lg;.". Bu.lgaria) .ti i,.-p.ii"i Otn*ut-t, citre se co'nfrunlt:rseri
r{t:tll rc'onviligi ci se afta in- dep,rinir rnr.,r.ic,rnri i9l2-19.]3.
siguranfii, ia,r comunicatiire r.'a-
ritirne c,nl,rolate de ciitre frot.a engleze le asigr-rra securitate,a Germrnia, l'rirn!a si Atrglia au fo,losit ioate posibilitatiie lle 'care
con:rer_
j,rs trc c3rrt fAceau ,uiit betrinur c.nui*ii, .]eputeaolcrlstiin{ainc.lorneniuiltehniciirnilitare(tunuridetrrare
lY]*.ll.l,:1.' "r., din lBgB stapinei,u"tsi ,i
.,_,
calibru, rsubmarine, avioane - evaluate la tehnica perioadei respec-
ertte
'rlericiiane rre lumii mai ares,cd Fili_ -le qi ioli 5pe'cia-
-
pinele. Prjnra reacfie ? Dezinteresur-.- urrrat cle o neutralitate cle,cra- ii.;;t. O Jat;, .e ,, it"*rr.tt riizhoir-rl. oamenil stiinli'L
ratd. Pe parcurs. insh. stinieniti de flota gerrlani _ rietii ti.linr- resoective ar-t fost anerenali in obiectivet: l:tllf*
sttbnra.inc. e,rc nu folosca.u mijroaecrc cele mai evravioase
m,ai ales cle statele maiore : rullerea frontuJui, uzura ina'lrricului, di'"'ersiunea,
aldtur,at Antantei, fiinrd unurt rnai regali de englezi, -,;; ,'"n.li":"i, .u^toi"t Iipfom^ti" (deci, principii .machiavelice !), scoa-
avincr ac,ereasi terea aclrrersaruTui din 1l'r,ptil indiferent de n-riiloace"'
-
afinitati si vor-binci a/c,eeasi limbd. Ps plan sr-td'est ellro'lea'n, miiloacele t'ehnjce erau multmun- mai
lnsd patriotismul sirb ori
^ ajunuicliplomatia gerrnand nu impdrtisea acceasi pbr"ere. Astfer, m,ordeste, clai: erar-r suplinite cle osta'.1r-r-1u'i
ca 9t
in izbu'cnirii primului rdzboi mondial, ,a,m,ericanii _ clintre te,negrean care luptau pentru alung.area a,qresoru'lui habsburg.
de c,el al rorndnilco"-u"i."tloti Jl"'tgtO, crire urmareatt desdvirqire'r
care unu'l din 'parinti, dacd nu chiar amindoi
e,ralr germani insnmau r-rnitdtii nationale -* realizati 1a 1 Decernbrie 1918'
74 75
 ln orice caz, cele patrr-r fronturi des,chise in cursul anu,lui Ig14:
^ r1es,t (cu Franta. Rciqia. Anglia), in est (cu Rrrsia). in Brlcani. (cu sentimrenlgle ar-rstrofite ale deputatului roman-Auqel o'ciul,
1n cineaz6. pe acesta sd organizeze un iI fnsar_
Se,rbia si l{unte,negrr-r) gi i" tru"roailcazia (cu
Impe,riul "t.p O"-l"gir""ri';"ilarri. La 2
din'tre care primele cloqir e,rau de ,rr*" unr".g,_rra, p,rimui. Otolnan), dece,mbrie 1914, la C,impulung, 1 b00 cl-e rom6-ni ,"oi-lrurt depun
\/ital p'en'tr.u clesti,nele Fra.ntei, t.t-""'0,r, la rezr_rr,tateie fiind chiar jurS-mint ,credinla
cie austrieicilor. La ,ace.ste_,actirini
,i-u"-uo,.r, upo.-
scontate cle tul o seri,e de pri'rnari
Futerile Centrale. rora$ sa Hu,tu, a'ar,orirescrr,-nJ"iug, tsubu_
ttlzsn, B,aitoi, l-,orfotld. Zub. Un corip sirnilir orgarrir"oru ,siucralnenii,
, - TotuEi,
trale
at'ra'gere'a trrnperiului otoman ,cre parte'a ptrterilor
nu numai ca a modificat raportLrl cle forte in far,roarea lor cen- r'rqii ocurp5 rdin n,ou Bucovina Ei cernau i"i n" it loiembrie
stt'd-esturl Eu,ropei, dar prin op"ruii""lie in l91a Ej mulfi rcombatanli din Legiu'ea'romena iint in am_
clin Cau,caz, Egipt, lnchide_
rea Stri'mtorilor e't'c. a,meninfau drumurilr: maritin.* btlscadele rcu trupele !aris't'e, ian cei mai noro'co,Ei "*oriti
sA se sai-
Ai"-ro"a
Golfu,iui P,ersic si. atrcesu,I brita,nic spre Incli,a. Raz]:oiulSi.re_
veze, refugiindu-s,e in R,omAnicr. 'ouug*uo
lYl.l1,q
FaSeSte tot mai n-rult grani'tele Enrope'i, clevenin,d trit mai
muit
rde*
rnon_
- In februa,rie 1g15 austriecii recuceresc proyin,cia, dar in irrnie
reintri c.lin nou in Bucovirra.
1916.rLrsii
dial.
Buoovina, aftata I,a qranita crintr:e cele cioui
ln 1915, Antanta . _in.spetd gi llusia __ cinrd a n,egcciat,atra-
i*penii, hab-sburqic ger'e'a Roma-niei in rdzboi, i-au orerit territoriile
9i tarislt, aflate in r6zboi, va-cleveni foarte curincf fill"."rr"tul lunii sta,plni,t" cle Aus_
tro-ungaria (Tr,ansilvani,a, Banat'i si Bucovin"i, i;; ;;iiona,ri;str-rr
gygust 1e14) teatru de c,peraliuni ririritare. t; ;;;p;;;-Jl"izl:o ;.,ri" A. Gherovsky, impreunS cu Antonie, arhiepisco,p"f Ui.f.ouu,iiii,
1914 s-a,.o.e*ggtat, mobi1iznre general.i
in Buoovin"l fir".i .rr"rnati sub It..
in'aintau un mernoriu la cur:tea irnperiatra ,d" l" p*tut"u.irE cr,r privi,r.c
arm,e tofi bdrbatii int,re 21 gi 42 4" ani. Doctor"l't;.;l
-ptii"ere nt;;;;;":'j; la tinia cie deinnar:catire ruso,romdnd.
Jycrarea amintita, apreciazA .i i" siptrnrinr au fost m,obi- Er,a vorba d.e Bucovina. Se afirrna ,ca ,acolo lo,cuie,sc 250 000
de
Iizati p'est" 30 000 oa-menil. n*"."ig-iii roma'i ,au fo,st inctusi larani rugi ortociocsi ,care nu pot cadei sub auioritatea Hohenzoller,-
gimentede 23
si 4t cle infanterie, a'si .q J"'i..e;;i'_:'":"st*uind in re- nilor romano-catotirci. Era inadmisibil, o iniosire pentru Rr-lsia, ca
Div.izia 43
-, iar toli
,,.grija(( ,colone'luhri
sursp,eclii ae iJO nationaliste .r,.rra,,,ulti,'pli,l
de janrdanni Eciuarci Fischer
d'upa 10 ir-rni cle rizboi sd cerleze parfile .useiti aLe Au,covinei, ItoinA-
niei. Argurnentele ,sint puerile
de :
r:on'cent*are de ra Thalerrrof din stiria.
scolile "ii*g-inioea.ul
tiLii;"';;t inchise, '_ , a) Rusia, ,ca X,arir ortorcloxii. aplrdtoare a popoareior cregtine
isi.,rcclu: proq,ramrrl. j,rr Balcani,
Ir'e de secnntate isi mutir resedintaeuvernr{orul
lir.:tit]rtilla Br,rco,.,inei, rlin mo_
de la cernir_rfi la Va,tra Do,rnei. b)
,clreptuL
avea la intireaga Bu,c,ovind ;
despr"s ,apartenenfa Bucovinei la Cnezatul rus ve-
Miisura era itirdicioasi, dle,oare'ce cre ra-cerniititi pinii 13 fi-oltiera
sint nr-tnrai i30 krn. Prirre,le ciocniri cu nisii rus;:r chime;
in.i rinr:,rr.s.irit. NouA. c) Mitropolia ortodoxi a cernau{iului a fost interneiata cie aus-
I)e a.semcne,il,.se da'.r Iupte ia Roian, A4ahala, "-,-,lla.uir.--.,-':,r
ioporruli. trieci, gi nu de romAni ;
To,t,r-rsi, inevit,abilul se
lproclrics la 21st:lrtenrb,rie 1g14^ rcincl ca* , td) ced,area pdrlii ruseqti a Bucovinei ,cdtre RomAnia ar
zacii qeneralirlrri Par.lov ocu,pi capitala Bucovinei. un
seartirnent d,e a,rndrdciune in rinduril.e intregii societd{i ,ruse
Da'cer avorcatul roman T. Bo,cancea aiun,qe prin.r
-lui surl: ai cerniufiii_
rusi. unr-rr din riclerii pariidurLii. rvalidnar R"*a", fii"r'r,it"- ' de e) prin ,pierrderea o,ragului Cernd;r.rti, Rusia
. aco,lo
;

Universi,tatea
dor, es'te l.rimis ca ostatec in adincurile Imrperiul-ri ta,r.ist.
-Jara asup,ra
-_ ar fi liipsitd d.e orice influenld ,cul.turaLd romt*
ni,lor ;
Dar ocupatia rusd a B,ucovinei e,ste scurtd,
1914 a.ustri'ecii re'ocupd provincia. Guvern,atorui
$i [i3 21 o,ctornb,rie .l-ar' f) ayind B-ucovina.$i Mararnuregul, s-an crea un
u'ri cu ,ceilalti slavi (slovaci, rsghi, sloveni, croa{i). ,,corirdor6(
care
l\4eran, profitinrd cle
Autorii memo'riului ii transformd. pe toli rurtenii din Bucovina
* Petersburgul voia sd rupd Romdnia
de puterile Centrale, dar
^ rugi,,aviqd
in un clispref total iati de ucrainenii,-consiiderlndu-i
participarea directd la rdzboi era nedoritd de diplornatia ,.,rnirqav! qi daunitorit{, cdci ,,pr.opagd. spiiritul rde sep,aratist marlorus
tralitatea RomAniei asigura interesele Rusiei, fArd tratate laristd.
Neu-
(mazepian)tt1.'
deoi fdrd
nici un fel de angaj,amente (Doc. dipl. secr. rus., p. 1B7).
-
. r A. Morari u, op. cit., p. 1A4. 1 Publicat in ,,patrimoniu,, (Chigindu) nr. 4 (1991), p. 184

76

r."iri
 t
Intr-qn sinqur lor.au clreptate. crnci alit'ttra ci unul din Iiderii
uc,raineniior dln Bt-lcovirr-a, meml:ru marcant 'aI Parlaltrrentrrlui aus-
triac, Nicotai Vasilco, esie Lin mosier rc.rt-ni1tt' LLn iom cu capacitIli
excep{ionale, ,c.rre cistigA pe coniul ,politicri ,,ucraineJli'u.sYt" de mii
anuul... ;i'77care igi va continua activitatea in dauna Huslel''
La iulie 1916 erau "setnnate la BucureStl, de chtre lon
I. C. Bnltianu si minigtrii Rusiei, I'ranlei, ,{ngliei si itaiiei, acre'cli-
lati'^ in Rominia, ,o lco'n,ventie politicii si i-ina rnilitarir'
-C.-""t-,tiu1
politicA preveclea : qi,tr-antarea integrithlii teritoriale
a li,omAniei reunirea ilu'coviuei. a '1'rilnsilv;rniei qi a TSanatulu'i
$i
.Vechir-rl Rega1.
Intrari in r.izboi nutnai 1'rpcrtriva Austro-Untgariei
'impotrivra
1deci, nu si Germarniei, a ImpeLrir-rtui Cioiran gi ra B'ulga-
iiuiJ,' i"""tarea'legdturilr;r e,conorlice cu Pute,rile Centrale qi clrep-
t,;r:i'";;t; t""t."'itut"t iomdn 1a viitoarea conferinld de pacee.
Deci, lluc,ovLi.na pini
-ca la Prut $i capitrla
ei. Cernau{iut' e13 15-
cunoscuti de Ru,sia parte cotnponeutA a statului unrtar rolxall'
So,ar1a Buc,ovine,i e.a otita, iar a,rmateie romene l'r-'p'tau a,laturi de
cele fl,usegti pent,ru punerea in practicir'a de'ciziiior enlullate tnai "sus'
Dar, surprizi planetari I in februarie 1917 izbu'cnegite 1a Pet'no-
gracl Revolutia ru'sa ; ta,rul Nicolae rai Il-lea este cle'trona',t, Gtlvernr-rl
ii"orriro.i,,r .i 1.,-rf Xerenski nr-r maf stapineqte situalia, .i;ar in Buco-
vina incip ia funclioneze... comitete revoiulionare ostdqeqti - atit
rusegti, cit $i .ucrainlene I in plus, Racla Ucraine'ana cere includerea
Bucovinei Si Basarabiei ,in coinponenta nor-r.lui stat'r.lcrainean, atulci
p.ocia'rllri. Guvernul clntrat de le Petrogracl .refu.tu .t?^,1"t'noascrt
noul guverrt .1g13ine,an, din care ficeau parte : istoricul Mihail llrus-
t"*"t'i, S. P'etliurLa $i arllii. Prin b'ol$evlzarea 'arlnatei ruse$ti frontui
est'e a'banrdonat, iar trurpele germane Si austriece. ?"lPe Kievul'
up"oup" inireagu U.;i;i., proctaminot-t-l p" genera'lul Sk'oropardski
ca hatman aI Ucrainei.
Revoiulia din octo'mb'rie 1917 Ei preluarea puterii de cdtre 'bo1-
sevicii Iui Lenin comPiica ;i mai mtilt lucruriLe, sporind haosul
qi
nesigurenta.
Dar. sA revenim ia 1 augus't 19i6, c'in'd l{omiiuia a intrat in
de Partea Antantei.
---ti"iiaiii"
razb,oi
tti. f" ofensiv6. pe intreg arcul
.o^atr"G".-"t carpatic. Dar,
in urrmdtoarele zile, iu, Imperiul Otoman qi Bulqaria ne de-
;1",.e",^j;;;;. i;t;i""t, unul din cei
-.o-u"of generalui August von Mackensen' rnort
;;; tJ;-;,*ti i"ti rg ermani' ir-rlterior ai uns f el dmaresal,
r lbident., p. 186.
2N.Ciachir,Gh.Bercan,Diplonratiaeuropeand"''p480'
78
in toamna ernu,[ui 1945, dupa ce a asistat la capitulare:r ce]rii cle-el
Iili-iea Reich), for{eazd Dunirea in. frunt,ea un,or unitati german,e qi
bulgare qi pdtrunCe iprin sr-r,d, amernintind llucr-rrestiul. ln aicest con-
text, in decembrie 1916, armata romana erste nevoitar sa se retraga
in Moidova, inamicul ocupind 2/3 din teritoi'iul tirii, incl.usiv Bucu-
restiul.
Intrarea Ro,naniei in razboi impotriva Austro-Unga,r'iei a dez-
lanluit o adevirata prigoana impotriva rornanilor bucovineni. Erar_r
am'eninlati cu moairtea. cei binuiti de spionai si tra'dare --- ntri ales
1a tinerii grupali in .iuru,l ,,Junimii literare6(.
La 15 lebruarie 1915, Iancll Flondol inainteazl lui I. I. C. Brir-
tianu un mernoriu. pLrin dejlLrtatr-il Ioan lVl:rvrocoirdat. Au fost tri-
mise dou5. exemplare, scrise de mina lui I'londor, iar tabelele anexi
au fcst c'opiate de rsotia lul, Elena. Docurnentul ,este ine,di,t. De altf,ei,
n-a aji-lns nici in rnlna lui Bratiann
- se austriece
p.Ltre cd r-tn exemplar i-a
parvenit h-ri Otto Czernin, iar aut,orita{ile
au avut o piesl
la dosa,r pentru procesut intcnt,Lrt lgi Iancu Flondor, la C,;rtea Mar-
liala de 1a Lemberg (juclec;rt in pericarcla 1916 octc,:lblie 19:19).
$erban I. !-londor, fiul lui lancu, rezid,ent regai al- {inutr,riui Suceava,
'I-a recuperai in decembrie 1939, ajungind in pistrare [a mogia 1or
din Storojinefl, Se intituleaza ,,Merloriu privitor la frunlariile Bu-
covinei'(. Cuprincle informalii despre bogiliile solului qi subsorlului.
Subsoiul incepuse sIi iie ,expioaiart. : pulin fier ia Iaccberni qi trise -
_- prodr-rcfie anevoio,asir Ei nerentabila ; salin'ele de I,a ,Cacica
rl,as,
6
erau m'onoi:ol rde s'tat. Inrdustria localA se limita doa,r la velnile, mori
gi'fason'area lernnului de constructi,e. Regiunea ce'a rnai fertitla se
aflS pe tdrrnul rsting a,1 Pn-itului, progresind in calitarte cu cit inain-
tezi spre Nistru. Sudul este i,n mare parte muntos 190c,,'o), im,pi'durit,
cr-r finete Si izlazuri. Vii putine, dar rcrrqsterea vitelor arei ro mare tra-
diliq qi este forar:te rdspindita. Produsele solicitat,e la 'export sint :
_
i:pflinlll, vitele, spir,tul si ,Cv& flucte. Grinele era,u insuficiente gi
pentru rconsumnl local.
Cernautiul este centrui, pl5minul provinciei ; pe aici se inte,rrse,c-
teazl, toate qoselele si ,ciide ferate, ,iar Prutui se spera sI devind na-
vigarbil pina la Dunire $i mare. Raporturile co,merciai.,e actuale gi de
perspecti''/e cu strAinatatea viz,au in primul rind Genmania.
Sint furnizate date deosebit de interesante cu privir,e la fondul
funci,ar in general, al bisericii (delinincl satele : UrdihoreLcea, Revna,
Mo,lirdia, Ce,cihor, Ostroita, Prevorochie, ?ereblecea, Opriqani, Votoca
Pe D-erehyi, Corrovia), ale marilor proprieiari, nai ales romdni (Hor-
i Astdzi se aflS la Arh. St. Buc', fond ,,Iancu Flondor" 9i formeazd
obiectul dosarului nr. 15.
79
 muzachi, I'lonclor, I,licr-llitA, Popor,-ici, Nlirncscr.rl, Grigor,cea, Niculi,
lVledvelcdri etc.) si ajunge i.a cc,rnciuzia cA, fatir de statisticile oliciiale,
in rearlitate sint mai neul[i romani. cu 18 599 fala ile ruteni. Pe,ntru
cA {ar.anii rcmAni. intreba;[i dacd stiu rutene,gte qi r5spunz,ind afir-
nativ, erau trecu{i ,ca... rutenil ! de Austria, dupA inceperea razboiiLrlui au organizat cite un c'orp de
Pentru cA an aiutrs la reialia ro,mAni-ucr,aineni, si fa,cem o
lncursie,,retrc(( in tirnp. Pe Ia 1860 se cristalizeaza p,olitic dt"rud cu-
rente : unnl centralist .qi , altul. aut,o,nomi,st.
Curentul centralist, adept ai ideilor pitngennane, iosefiniste, re-
lrrezen rat pril lVletternich. Ber-isrt, 'laalfe, il avea ca fruntas in Bu,co-
vina pe Eudoxiu I{urmuzaki. 'Urn-iiirea egala inparlire in Bttcovlna
a puterii politice, administrative, bisericelti, cnltnra,le, intre cele, trei
naliu,nj romAnd, gerulanit, ucraiuelnA fid.ele Casei d'e I'Iabsbr-rrg,
".t.ci .ti.'-cilbei centt'i-rle de la Victtir!. - consti:tulional si a;dministr,ativ3.
. In a,cest context arnintim gi cle Dtplorni'r imparateascd din 9 de-
cembrie 1862. clata in trei lir-nbi lromanI.r, qermanii 9i urcraineani), de
rn!eie,gere 1i c'orrrpromis.
Majori,tatea romunilor, ins"t, voiuLr colab,orarea cu cei din Tran-
silvania qi Banat in vedere,a emancipirii depline, salurtind r,idica,rea
).a rangr-i de mitrrop,olie .L episc'opiei sibiene qi nr-rmirea ca titr:tlar a
ILri -.\.ncir r:i $rrguna'r.
I)egi dr-redismr-rl austro-unEa,r instaurat in i867 a inqreunat "sttua-
lia ,ar.delenilor, supuqi 'd,eznationalizirii d,e ,cir,lr,e ungurl, le T,urda,
in 1870, llie Maceiariu si lon Raliu iqi pro,lrr-lneau sa striq:rgir legiitu-
rile c:u rr-rrndnii din Bucovinaa. In aces't sens activa si Societatea
,,Arboroatsa" din-r ,CernAu;!i, prezidata de Ciprian Porurnibe'scu. Ziaru\
,,.t\lbina(r din Pesta o populariza cAlduros, scriind : ,,In tirnpul acesta,
in c'are germaniza,rera gi slavizarea progrreseaz[' rr-le,relt ilnpotriva
noastra, f,ormarea arcestei societiti este de o rrnai mar,e im'porta,nli gl
fiiradca stuidenlii tutur,or fracu[t5lilor, adicA teologi, iuriqti qi filosofi
s-eu unit intreolaltdi'.
Dosarul 11 din fondul ,,Iancu I'londo,r'( cuprinde ,numenoase scri-
sori d.e Ia Aurel Onciul., Iegindu-i o tr,ainicd prietenie. Aure'l Onciul
este fo,arte afectat gi-[ rcaga sd renunte, rcin'd, in 1910, Flondor s-;t
decis sa se reiragd de la ;efia par;ticlului5. F'on'dor ii telegrafiazd la
i Arh. St. Buc., fond ,,I,ancu Flondor", dos. 15, f. 2--3.
I I. Nlstor, Romdnii si rutenii, Bucureqti, 1915, p. 154; vezi
Aurel Morariu, op. cit., p. 119.
'si
3 Ai. Procopovici, Luptele na{ionale din c.eldlalt ueac; Bu-
couina care a fosi si care aa sd. fie, Sibiu, 1942, p. 11.
a ,,Cazeta Transilvaniei", Bragov, nr. 12 (1B70).
t Arh. St, Buc., fondul ,,Iancu Flondor", dos, 11, f. 49.
80
\iiena : ,,Itegre,t, nu pol primi, sint feri-n hotSrit ,sA nu' iau parte ac-
tivA la poli:ticA, pind nu rni voi desface de alacerile cu fonduL re-
ligios"l.
Aurel Onciui gi Ni,coriae Wisilko, pentru a-Ei arltra rcredinla fala
legionari romAni (A. Onciul) )gi de vol.untari ucraineni (N. Wasilko)
car,e, sub drapei hab,sburgic sa ape,re Bi.rcovina impotrivia penetrati'ei
rusesrti. De altfel, o ma,re parte din romdn,ii bucovineni, cit $i gu-
vernul ,de Ia Iagi a'Lr infi,erat ac{iune,a lui Onciul. Acesi,a, avind ulte-
rior nep,IAceri, va ,cer,e spnijinul lui langu Flon'dor2. in ianuarie 1919
il anun{5 ce se va stabili ca a\ro,cat gi, presupunind icd Unive,rsitat-^a
din Cei:n5uli va fi menlinuta gi romAnizatd, a considerat cd poseda
toat,e conrditiile ca sd o,cupe postul dg tittilar al Caterdralei de Dr,ept
Revenind la re{r-rgiatii bucovineni, ,aceEtia au erditat il,a Bu,cure$,ti
,,Revista Bucovine'i(r, sub ,ingriiirea iui Ilie T,orouliu, iar in martir'
1915 qi r',oluntarii bucovineni ,depun iurAmint de credin![ tricoloru-
lu,i ,ro'mdnesc. Cu ,arceastd ocazie. Ion Grimadi dec,Iara : ,,1n numele
Bu,covinei , in nu,rnele tarii n'oasir,e, ne-;rm adunat. Cnoi{i hotare mai
largi Ro,mani,ei ; de vi vor opri purhoaiele c1e ciuqmani, deschideti-vA
cale cu sAbiile vo,astre, sint noi. strdh,rcitoare, cu fulgere de lumind
pe elet'. Cu cloi ani rnai ttrziu, Ion Grfulada cadea ,ciuruit cle gloan-
teie du,$manilor l,a Cileqouia, ,,ca erou r6zJrr-rndtor pentru d.ezrobire'a
Bucovinei cull-r ili numeqte Ion Nistor. Au mai cdzut p,e cirnpu} cle
-
luptd o serie de bu,cc.rvineni, dlntre care ii arnintiun pe Lascdr, Lulia.
Breabatr, Zamfir etc.
O bogata activitate a desfAqurat Cornitetul refug{afil,or bucovi-
neni, prezidat de Ion Ni,stor, mai ales in rindurile studenlilor $i ele-
vilor ca,r,e studi,au in Vechiui Regat, cit si in al celorr inrolali in ar-
rnata rrromdnS. S-au di"stins pe cirnpr-il de lupta : Dirnitrie lMaranc'liuc,
Constantin ArdeLeanu s.a., iarr doi osta;i buc,ovineni __ Nicoala ;i
Dumitru Cdt,ana au fost impu,gcati linga Bragov, pentru ,cA refu-
-
zaserl (fiind in armat'a au.striacd) sa tragA in fralii I'or din Pre(rlt.
1 lbident, p. 49. Formularul telegrafic este tipArit in trei limbi :
lomdn6, germand, ucraineand. Onciul ii scrie cd a pledat atunci ca 5e-
fia sd revind lui Hurmuzaki (23.XI.1910, din Viena).
2 Arh. St. Buc-. fonrl Flondcrr', clos. 11, i. ti1
1J decembrie 1917).
3 tbidem, t. 62-63.
Eucovinel - cd- 291
 fdranul Te'odor Habaiia, din Volo,ca, a fost spfnzunat ca gi
Iliu{n Moldovan din ,Cernduca. De asemenea, bAtrinul Gheo,rghe -
Meileanca, dupi ce l-au pus ,sd-$i sarpe gro,a,pa, l-au spinzurat de lrn
cop,ac.
_Un{[, larnd,arm a ,sp,inzurat, in comuna Ropcea, pe Florea gi
Paraschila'Oldragu, oarneni cu tortul n,evinovali.
l\u fost aresta{i, schingi,ui{i gi purtati pe Ia curtile martiale r:n
Eir de preoli care rs-au d,ovedit ,a fi conclucdtori vainirci ai 'rornanilor
din sate:ie lor, dintre 'care ii pomeni,m pe : Casi,an Bohateret, Nicolai
lVlihailcea din Iacoberni, George Lanioschi, Diimitrie Topi, Teofil
Illen'ca
din
Juci,cra Veche. Stefin Malanciu.c'din Ca,menca,'Halip din
Berhomete, Ignatie Ca'rage,s din Ndmegtii Vechi, Ion Macovei, Abrian
Anrdroni,c din Lu,c'ovita, Cristofo. iliut Ei multi alfii ; pina qi calug5rii
d,eta lnindstirea Dragomirna au fost aresta{il.
B,uicovinenii. in afari de pr,opagand,a d,esfa$urata in in.terior, au
avut ractiu'ni in u.s.A.. r'ranta, Italia, in tabir,a de prizonieri de la
f)arnila de tinga Kiev, in -Basarabia. mai ,ale s Ia Chi'sinau, in Bucu-
regti, iar ulterior fu Iasi. in U.S.A. trdi,au circ,a 140 000 cle nonlAni,
ciintre c,are. mulli pr,ovenifi din Bucovina. pltis 50 000 evrei din
l'uonraniaj. Numarul exact nu se poate stabili, deoarece mutti avind
p'ars;apoairt,e austro;urng'are, erau inreEistrati ca sr,rpuqi aii monarhiei
bicefale. Emigririlg mai marsive au incepnt pe ia tggf si au c,onti-
nuat sd crearscd pfn5 in 1914, inregistrinrdu-se cote mai ri'dlrcate in
ar.ii :r!106*1907'i. s-a,u stabiiit in jurul rnarilor cerr-tre industriale in
Ohio, Pennsylvania, Indiana, Illinois, Californiaa. Oierii de meserie
au inceput si cre,asieS. oi i'n iVI,ontana, grr'lpuiri mArunte aiungind pin5
la Pacific.
S-'au onganizat in sociertS(i d,s ,ajutre1 qi cultu:r,ale, ,au ridicat bi-
seriLci, in oad'rul paro,hiilon putind s5"si pastreze spiritul n,a!ional.,
credinla gi oibiraeiruri,le strdmo$,e.sti. $i-au tipirirt zia,re qi reviste f6ra
vreun sp,rijin ,o,fi,cial qi au pop,ularizat cauza nonnAneascA Ei a pno-
vinciilsr simulsre pnin forta ori vicle,g,ug d,e ca,tre c,c,le d,o,ud imp,erii,
habsburgi,c gi lrarist. Amintim cotitdianul ,,Americ'a" la Cl,eveland,
,,Renastte'r.e,a Rotmdniei" la - Ci,n,ciln,a,tti, ,,Destepta,rea,' Ei ,,RomAnul
american" la Dieltroirt, ,,Trransilva,nia" ln Yot-rnst'own, ,,Rotrnania" (bi-
l 1924 ; N. Iorga, Americo Si romdnii din America (note de drunt" gi con-
Bucouina, cu contribu[ia D-lui D. Iou Cuuinte cd,tre ostasi, nr.
(1940), fara sp.ecificarea localitdfii cle editare, p. 10-11.
2 Arh. S't. Buc., fond Casa Regatd,
dos. 29 (1920), f. 1.
3 lbidem, p. L4.
4 lbidem, p. J7.
82
lingvd) a fralilo'r Negul,escu, editatA 1a Chicago, c'u _scropuJ. de,clarat
de
-,,a
f a,c,e c'unrosoute amenircani{or le,luni'lre RomAniei"l.
Ro'mAnii americani, in ,afana vtorlrunfiari,Iro,r lcare aiu ltrp,tat in ca-
drul trupel,or arnericane in Eurnopa in ,anii 1917-1918, aiLr donait ma-
t,eriale de rdzb,oi, im,bracdaninrte, hr.an,5, gi bani. Prin Cnucea R,oEie
[iomAnd, p]i'na ia sfirgirtuX" rdzboiul'ui s-ailt adunatt cam B0 000-
100 000 d,olari. Se cuvine ,aminti,t qi de cei 100 000 dolani s,trinEi de
crormanrdorul Pamttazzi, cormisar ral grrrvernu]Irui rornAn in U.S.A., aa
urmar'e a u.n'ui 'imprs2i1 spe,cial irrnprus praigapoarrte(,or rro,mAnilor de
aco,l,o ;i din ca,re js-,a acoperiit s,uim,a inEces'ar5, repaitirirerii p,rizomierilor
romAni din Siberia*, in primdvara lui 19202.
Se cuvine sA amin,tim cd in 'Clanaida erau '15 0'00 romdni, 15 000
mteni gi 10 000 evrei pnovenili din Rorndnia, o p'arte insemn'atd gi
din Buao,vina. Imrperiul Brirtanirc fiinrd in razboi ,cu Ausitarc-Ungaria,
rnajori'tatea buciovin'r,enilor- au f,ost int'ernali in lagdrre rfu p,rizonieri
i:ar averille lor puse surb serchers'tnru. Explicalia ? Canada, era do,minion
bri'tanic.
Intrare,a U.S.A. in rdzboi a f,ost prirnirtd, c't.r erntuzi,arsm ;i de r,o-
mAni. N. Iorga not,a cu aoeastd, d,c,azie: ,,Im,p,e,rii1e Europ,si Centrale
,au Corborirt o ttrre:apltd la fiec,ane nouA' ,ali,anr!d, ca,rre-i injo,sea Ei mai
mrulit ; no,i ,nre riidicam rcu un pas de gi,g,ant in ,ace'asitA n,o'ui al"ianla
cane, fiind o ,aga d,e put'erniLcd asigtlrare de izbi'nd6, este gi ,o suprema
consacrare a scopurilor rce urrndrim((3.
Guvernul romAn va hota,rri ,trimit,ere,a unei misiuni nali,on,aie in
U.S.A.4 Inilial, misirunea ,tneb,ui,a' sd'fie fonmaltd dinitr-un bucrovi,nean
I
Pentru amdnunte, vezi I. Stanciu, Rela{iiie romeno-americane in
perioada primului rdzboi mondial, Bucuregti, 1971 ; V. Stoica, in Ame-
rica pentru cauza romAneascd, BucureEti, 1936.
* Vezi gi Ilie Bufnea, Voluntarii romdni din Siberia, BraEov, 1928.
2 Arh. St. Buc., fond Preged. Cons. Min., dos. 9 (1919), f.7; vezi
gi Dru,tzu $erban, Romdnii din America, Chicago, 1930 ; Boris Ranghet,
Relaf.iile rornd.no-arnericane in perioada primului rd.zboi mondial (1916--
7920/, Cluj-Napoca, 1975 ; I. Stanciu, Relaliile romdno-am.ericane din
anii prim.ului rdzboi mondial (1914-1920), Bucuregti, 1981 ; V. Stoica.
O ldmurire in legdturd cu propaganda noastrd in America, Bucure$ti,
g
ferinte), V6lenii de Mun e, 1930.
3 N. I o r g ar Rdzboiul, nostru in note zilnice, III (1917-1918),
Craiova, p. 324.
4 Bibl. A,cad. Romdne, Sec{ia mss., Arhiva Constantin Angelescu,
rnss" 16, f. tr.
B3
(isrtoiicul .Ion Nistor) gi doi ardeleni (Ioan Moga si :Vasile l,ucaciu).
Pina ia urrmd, int locul lui I,on Nistor- va pleca ard,eleanul Vasile
F
I
es,tc reprod.us in toatd prgs? anglo-saxon5, in Rusia si Fran{a, pre_
I cunr si in zi.arele ro,nrAneqti din Atneri,ca.
Sioica. Datoritd opera{iunilor milittane' di'n Europa, misiun,ea rorrnAnd, I
trecind prin Rusia, Si'berri'a, Japoni,q Ocea,nul Paci{ic, va ajunge in I -<aclorutui cablogra.mei_ trimisd cu accst prilej de Lansing amba_
_-,_"","1ulanrerican
,A'merica de Nord la 29 iunie 1917. Au mai sorsi,t, penrbru a susline la;i spre a fi remisa qtivernurui rom6n sub-
| trntaza :.,,... gu'vernuldinS.U.A.
cauza RomAniei, pr:ofesonii universiitari paui Neg'r-ilescu, Ludovic I t",1".,ytionald gj aspirafiile simpatizeazi adinc cu spirit.url de uni_
Mrazec Ei NicorJ,ae .Pertresou. I !" romAnitor de pretutin'cleni, Ei;;-;"
Planul Misiunii Nalionale privind o,rganizarea unitdilii romd- sd intrEbuin,leze la vrmea p,o,trivita influenta sa cu
neEti in America preveidea in eisenld q.rnrndtohre,L,e :
I l"_gl,,ju n;oliji9g si ,teri;t,o,riale a[,e neamului ils.tele
I 9i.p*.i r,omanesc ,sd fie oib,linute
'1. Fo,rm,area unei unirtdli 'd,e rromAni ,arde,leni, bucovineni gi bd- I $l a;iguratr frria de olicc navalire strlind((i.
nileni voluntari, ,cane nu sint ,cetiteni ai S.U.A. ; ac'cstei crccrara{ii din nertca uncia rlin cele pa,t'r
I ._^ ,o!lil"l"o
piu'ten ce va ova url ro de,cisiv in ca,drul conferintei
2. uniltattea se va lncadra in ,unirtatea ramericane, dar va purta I 311t ". vu
viirtron in capirtala Frran{ei, a eon*rtirhrit in constiinta
numeLe de ,,batali,on", ,,regim,enit', sau ,,brigadd",r romAneasci,, in l::f":,,1n anur
I romanllor^
funcfie de mdrime'a sa; I d" ej :y americ,rni
U a.
incununarea s,upremi. a activildtii crcsfai".^t"
Sfirsi,tul ,rizboiului ii va gasi pe acestiia in,tr_o at-
3. Ofiferii vor fi americani ; I moslera de .S
entuziasm gi incre'dere prileluirte de. aminitita cleclaratie.
4. subofi{erii vor fi ronidni, fogti gradeti dinj armata austro- I in cbea ce privegte numdruT pri2onie'rilor r.mAni utn 11,1s1a, nu
ungard ; I
avcn:r
I osliicazi date ccrte; dal ccle vehiculale in lueririle de speeialitate
5. Limba de comanda va fi engleza. putirrclu-se foiosi insa Ia
- - -- 1--:-
nevoie gi liimba ronnAni ; - I intrc 109 000i si ?00 0003 de oameni.
6. Chcltuielile de transport, trai si echipameni vor fi suportatc I' numai Nurnirul rnare de prizonieni romAni in raldrclc Trusiei, c,lar nu
de guvernul U.S.A. aici, rcprezin,td o realjitate obicclivd. ci ".... so:ldatii ronrAni,
Esenlialul din ,acest plan ,esrte 'c1auz,a ca acreas,ta unita,te sd fie o,ri de cilc ori aveau o'cazia, infruntind ri"rul de a fi imrruscafi, sr
recunoscutd ca,,unitate rom6neascd((1. prr:rluu sau sc larau canturati(r, devcnind prizonicrr in 1a-irple
nr-
sesti sau italiene, spre a cvita de a,lrape fn f;ratii lor.
bili'{ijn u.s.4._ au pqrticipat in ,saidn'ql arinatei t"rnericane lia luprtele Frocesul de 'organizare a prizorni,erilor rcmani in Ru,sira qi aeti-
din Europra. Numdrul ,ro'mdnilor inrolali in ,arrnaita americani, in vitatea lor in ve;derea prarticipdnii la lupie, de asti dartd ippotriva
noiembrie 1918 la sisrtarea mili,tare _ er,a de eirrca
- ce p,orafte fiopera{irunil,o,r
3 200-3 500, ,,cifrd veri i,catii oricinJ i" ,*giutJ"i-';;:
Puterilor Centra;le. a luat nasitere de altfe,l cu mult inainte rle in_
ntatei atnericane6.j. tr::,:ca Rom6niei in razboi : ,,petitii p,entntr a fi re-ruta{i r-a
".ot"n
AstfeJ, cforlurile aativitdtii .omanilo,r clin U.s.A. se conccn- .!gri veneau din rto,ate 'clasele so,ciale, cle la cet mai umil pluqar, nin.i
treazd.la finele anului 1918, in vederera obfinerii unei cleclaralii din Itt r,'l rrirri subtrli intelcctu:r1i...,,j. inci clin inii 1914-l g:1 5.
p,antea guvernutrui american, de aproba,r,e a,aspiratiilon nioarsrir n'a:
1 ,,.\merica", 19 nor,.
{ionale, gar,anfie sigurd in congitiinfa romanilor americani a infap- 1g1B (Clevelanci U.S.-A. Am eonsultat pe-
- in
tuirii Marii uniri gi recunoarste'r'ii e,i i' carclrrul conferintei pdicii. riodicuL cu ocazia vizitei c.lin iurrie 1991 fdcute statul Ohio).
2V. Achim, I. Iacoqi, DoctorulV.Lucaciu, Iuptdtoractiu .

a lost obtinuti in 6 noiembnie rg1B, s.u.A. anu'tind pentru unirea romdni.Ictr, Cluj-Napoca, 1988, p. 83.
_ -peclaralia
pubiic cd sprijina aspiratiile nalion,aie. ro1nanes,,ti, Textu,l declaraliei : P. lI e m o i a n u, Corpul 'uoluntarilono*ant clin
Rusfo, Lugoj,
1921, p. 4. ,
I lbid.dm, f.. B. { H u r e a E u q' e n, Despre contributirt,-oruntorilor-
2 t\ryeyn, r.cmdni in
; vqzi.gi. Firvlr llie,. inf dptuirea Unirii, in ,,Apulum,,, nr. XIX (1976), p. 344.
_ .11
7-9.
11 V_plqnla4l. qqmQni din America,
Sibiu, 1937, p. i ,, i 5 V a I'er P op, Legiunea .romd.nd
ain naifa,, ip ,.,,Gazeta Volun-
tariior", Ciuj, numdrul din 10 august 1933. i ,:.

84
B5
 Evidenit, radtiMit,ate.a iaoersilo,r prizoni,eri dirn Rusia a inn.egis,tnal rrural al jud,efrului Storrrojin'et, rcare ,cuprinde 2 034 p,,r5oon' din care
oort" oiOiclg, aupa, inltr:ar,ea RomAniei in rdzb,oi, in a'ugusrt
1916, auto- prezentdm in conrtinuare nume 'de familii mLai'cunoscLlrtel .

tirffitl;,* ronn6neiifi pnirninrd numiai in piima lund de rdzboi aldturi

de Anriantta run nrurndr de ,aprroximativ 3 500 de 'oereri d'e inrol'are'a
in ranmra,ia relgulate. Contuna Numele fomiliei
In,trarea tn rizboi ,a R,omanirei 'alSituri d'e Antanta a prilejuit qi
maniferstanea do,rinfe,tror r,omAnilor ref'ugirafi din 'teritoriile ocupate i{ Loghin, Sauciuc, Opai!
On arrstoo-Ungaria in Vechirul Regat. Grija lorr fa!a. de. viirforul
sta- Budcn
circg TaLulici, NIuha, Caciurea
nf *u"ton"provincii rromdneqti s-a manife'st,a,l qi prin atiturdinea Davideni Gitej, Tcaciuc, ZsLta
't"ft
hortarita in pnobrl'em a vol'unf ariatullui' Nlihricen i ,\nrarilci. Cimbt'tr
Imedi,ai dupi initrarea Regattuilui RormAn in razb'oi, un grup de
Blosciutii \rgchi Ootdoban, Berciu
Crasna- Ilsch i Mitroc, Isopei, Palamrr, Sauciuc, Ur-sache, G:'ozavu
ardeleni Ei ibtlcovineni in fnunle .m V. Lrucacilu, Octavian Tasluanu, Crasna Putnci \Iitric, Percec
V.---Or"n,ia, Onirsi'fon Ghiibiu, Iancu Nist,orr, Dimitrie Marmelimc, ' Cupea Nistor, Catargiu, Jibuleac, Alergug, Tugui, Bolocan,
c. r.-u Ei mm$i al$ii ,au ,ned;adtrat un m,e,mroriu, inaintat g'uvernuiui I tt'rT3
Amariei, \{utu, Isopescu, Bostan
romAn Ia 1 septrembr'i,e 1916, in 'cane s'e sip4Jnre : ,'Crerdem 'cI e o da-
Suc ettert i
Car.rpci rr $ti:bu, Tovarnilchi, Ciotnei, Lutec, Cit'ciul, Livifchi
trorie de ,omoar p,en,tru noi ca in ,acresrt ra'z,b'oi s5 ins,criem pe paginile Priseciren i Bilenco, l,Ioscaliuc
istoriei f apte cane si rarrarte urrrxaqilor ci qi rornAnii din ^ linutu'rile Ciudeni Voloscii.rc, Nlacriniuc, Culic
sublugate ,au luprtat aldrturi de ostaqii rergatului p,entr{-l in'truparea Vilancca
Slobozia-Corn dlest i
Goiac, L)oncs, Onciul'
Libanirschi, Verschara, Alexiuc, Demediuc, Romaniuc,
Ro,maniei M,ari,'l, ian ,pentru irnapilinirea acestei ,,'datonii de onoare" Flufulcac
semnartarii merm,ori,ul,ui igi expr.imau dorinla ca ,,onorrat consiliul de Pi [uI, Iurcescu, Stin!ischi, Loghin, Zavelifa, Gavlilescu,
Frunzi, Lenla, Palach
Miniq,tri sd incuviinteze 'or"ganiz'area cle legi'mente ardelene qi buco- Lucavi{. Puha, []rsache, Lupescu
vinene crare sd se ,oo,mpund din foq,li sio,ld,ali romani ,ai arrmatei aus- Sadova
Milic
Tcaciuc, Ianog, l,Ioloc, Boiciuc
Cernavschi, Onciul, Culca
trro-ungaref'2. Se averau in verderrre in mocl expres prizonierii romAni Pancit lluzan, Rorlnariuc, Tomiac
,di,n R,usia, ;al cdiror proces d'e 'ong'361i7are incerp'use deja' din inilia- PdtrduIii dc Sus Plsat, Todolesci, Guga, Vasca, Nica, Burla, Ghelitr
,Livd proprie. Fedureanu, Craiucan, Zmogu
Corcelt i Rol rrrriuc, Druciuc, .Jut'avic
Plocesulerr,ainrsdingruunat,'daloritdfap'tuluicaprizonieriiro- PeLriceni Lazurca, Panllr, Slanovschi
Iirlt'cea, Rczian, OIiras. Palagitrc. Irleici
mAni 'errau rdsp,in itj in ,c,ei.e pe,ste 400 de lagdre mari gi 600-700 de
Ropcea
Iorclin c;t i Tirncu, l{alaicu, Bostan, Hutan, MusLali
lag{re mai mici, in ,cape erau interna{i p,rizonierii pii:ovenili din rin- Stoloj ine!_ Ivasiuc, Zanea, Vitiuc, Haraga, Costa;iuc, Slusar,
(i-iini, lloca, Dascaliuc, Nlitric
durile Pu,terilor Cenrtrale. Un numa'r tlai trrare de prizronieri se va Cupca lirri f5, Pc:cec, Iloloaan, Jugui, Cirarabarovici, Alergul,
a,fla in lagdnele d,e la odestsa, Harkov, smot,ensk, Tarnb'ov (total 13ogdaniuc, Greirrativici
22500),,cirrca 1000 in gubernia orlov, 'allii in Vo'rronej, Kazan, Sa-
Tlacicariu

rnara, utterrirOr ,ConCrentrindu-se la D,ar,ni,ta, o l,oc'ali't'at'e linga Kiev.

sre cuvine sd ,rnentionSrm cd, in afara de milit,ari, rugii au depor-
,,ta,t mii ,de nomani din Bu,covinra. in sprijinul .afirma{iei noastre, deo-
sebi;t de inter,esant este ttabelul nomin,al cu lo,cruirt,orii de origine
etni'ed n',q1rdnd d,epo,r''ta{i in ti'mpruil iocupati'ei ruse de pe teritoriul
in lega;turd iou a,ctiunile dre' ,org'anizare 'a priz'onieritor romeni,
Iu,crurile ss ,prercipi'td' la sf,irrqitu' iui 1916 : in de,cemirrie, ,au sorsit la
Darnifa prirnii prizonieri romani @ca 250 de o,fi{eri Ei 1 200 de sol-
dafi)2

l Achim Valeriu, I. I a c o $ i, op. cit., P. 83. I (de Ia p. 112). Arh. St. Buc., fo,nd,,Ian'cu Flondor", dos.42, f. t-31.
2 lbidenl, p. 93. 2 P. Nemoianu, Prinla Albct lulia, Timiloara, 1922, p, B.

86 87
 Sirtualia dificila cr,eatd ace:stror prizonieri, ca urlnare a hotdririi
Rusiei de numire in fruntea Lagdrului de Ia Darnita a generaiuli-ri
rus von Eiche (,,qerman de origine qi de sentimen+{.((1) a deterntinat
con'tinua agita$ie ra prizonie,rilor r.omAni con,centrali a,ici, in ve'dereir
'organizirii [o,r penitru pl,ecare,a spre {ard. Fap,1s1 a stirnit iirgrijo-
rare Ei in rindul guvernului de 1a Bucureqti, detenninind gi pri;ina
luare de Con,traLet a guvernului r,ormdn cu aceqti prizonieri prin
inttermedi,ul I-*. 'c'ol. Consltantin Pi,etlar.u, ins5rcinat de guvernul -
roiman cu mirsiunea de ronganizare a lor.
Prin Ordinul Ministerului de Razboi nr. 1 191, din 23 februarie
1.917, rse hotiirdqrL: infiinlarea ,Corpului r.olun'.ariLor rorileni
-- arde-
leni si bucovineni aflati in Rusia, sub comanda generalului Con-
s,tan'tin Coandd" .-, - Lt. ,col. Pietraru Con.stantin fiind insi,r"cina't cu
misiunea de organizare a lui.
Evenimentele se precipitd si sub irirr-.ul.;ul ppel-;'ir.lor innoiroare
ce se desfdqoard in Rusi'a, in februil.ie 1917, izbu,cnirea Rcvolufiei
bu,rghezo-dgrrloic'rat,irce. ln aceste imprr-ejurari e,ste perfecta,t un noLl
aco,rd privinrd organizarea prizonierilor romAni din Rusia. Desi se
obfinuse ini{ial aiordul putrtru ne,cnttarc-,a nnui numnr cle 30 OOb dc
trcli;ir,iariz, r-ilterior s-a revenit, cifra fiincl clinrir-ruatil la b 000, iar
re,cruta,rea era permisd numai in Cir,eumscripfia n-rilitarii a Mo,sc,ovei.
Cu ioa'te aceste ingrddiri, u",ti',ritrt"r p.ironierilor roinAni cle la
Darnila c'ontinm5. La 1 miartie 1916 a sosi't :rici Lt. col. Cons;tantin
Pietraru. rci-r acest prile,i, soldratii qi ofi{erii ro.nAni erfla{i aici sen-r-
neazd o deicl,ara{ie-angaja,men,t i,n care se sublinittz5'dorinla i'or de
a inttr,a in armata romand Ei 'de ,,a lup,ta p,entiu dezrobirea {arii
no'astre de sub dorninalia Aus'tro-Unqariei qi alipirea la RomAnia3.
Prin acest angajame,ni, soldalii 5i ofiterii ronrani rlin Tabdra de ra
Darnita 'deveneau soldafi Ei odi(eri ai arrlralci rot-nAne, cu ace,leaqi
clrep"uri ;i datorii ca qi aceqtiaa.
In urma aeesfrei ac{i'uni, la 16 martic lfll? s-a anun{at ofici,al
infiintar.e,a Corpului voi.unrtarilor romAni din Rusi;r.
Doui zile rna,i tfrziu, AngrajamenrtLrl era supus semndrii celor
prezenfi la Danniifa. Dahoritd nu,rndrului mic de prizonieri ce se paJ-
I lbiderl, p. g.
2 P. Nemoi anu, Corpul uoluntarilor romd,ni din Rusia, Lugoj,
1921, p. 15.
3 P. N e m oi a n u, Prinro Alba lutia, limi5oara, 1922, p. g.
1921, p. 14.
BB
' trrst,ri aCulrr in aceltstil I-ibara, Lt. cr-rl. C1lnstuntin Pit'traru a t crut
guvcl.nului rus
.'11- prin Diamandy, nrinistrtr plcnipolcnliar in Rusi:r
-
si aprobe infiinlinea un'or co'misii pen'tru recrutareLi d'e prizonieri.
paialel cu ac,este a6tiuni vizind organizarea Corp,ului, inregi:;
irirl gi priimele n]anifes,tdri cr.r caracte'I polirtic qi naliona1 ale pri-
zonieriior rotndni aflrali Ia Darniia. Ini{iativa a venit din llurtra n'e-
clicului br,aqovean Pon-rpilitr Nistor car'e, La 11 aprilie 1917, in caCrui
unei adundri la care au participat aproximativ 500 de ofileri qi sub-
ofiferi romAni, a propui redactLarea unui memoriu care apoi si fie
piezeniat intr:egului Corp a,l volunlari],or romAni de la Darnifa. Me-
moriul a fos,t infioc,mirt de o' comisie cons,tituirth din noud p'ersoane :
docrtorul P,o,mpiliir-r ,Nistor, avocalii Vicrtor Deleu, Octavian Vas'u, Ni-
colae Ne,del,cu, Gavritd Iuga, V'asi1e Chiroiu, Trifon Ghilezan qi pro-
fesorii Sitlion Gocan ;i Eman'oi1 Isopescu.
Pro.tectul tnemoritiiui cla'borat'de cei aLrninti{i ar fo's't siuif}us apro-
b;irii Corpullri in c'adru1 r:nei aclundri genc'rale linute la 13126 aprilie
1917, la partici:pat toli voltrntarii ardeleni 1i bucrovincin-i pre-
'iare au
zenli la Darnifal. Manife'stul 'a fosrt apr'obat' in tlnanimi'ta'te de'to!'i
cci prczcnli.
DupA ce ldcear un aspru rechizitoriu 1.r adlresa politicii aus,t'ro-
ungafe. Drclara{ia clc ia Darriti{a sublinia hotiirirea priz'onierilor io'
nrani aflali in Rusia cie a par,ticip;r la lupt:i pentru realizare'a i'dea-
lurilor 1o,r, pe baz,a unor argullente indubitail:ile : ,,Noi' crare in
li,inba, in cui,tur5, in structura s'ocialA qi in intreaga fiinlb a noastra
einicil ;i politica se sp'une in Declaralie face'm un 'trup unic
-
';i neclespir[ilt ctr -'toate c'E elalte pdr{i cons,tituiive ale nafi'unii ro-
mAn,e, cerem cu vointa ,ne.strdrmuta;ti in,corprora,rea ]a Romdnia lVTare,
pe;rir:u a folmrr ii-n1:reunA cu ea un singtir stai nalional ro'ntAnesc(t:.
\/orbind despre ;semnifi'ca(ia De'claraliei d'e Ia D'arnila, unul
dirr,rre parbicipan{ii la ,evenimen'Lel.e aCelor Lani avera sd scrie : ,,I)ilr-
ni,fa 'e,sie p,rima n,oastr;i Al'ba Iulia ( .) ln cursi.rl rdzboiului mondiai
acEst ,aolr a legitirnat p'entru prima oard aspira'tiile n'o'as'tre, airdgind
atenlia straiina;ta(ii asupra voin{ei unui pop,or: ar cirui problen-ia nici
c-hi.rr p::ntn-r aliali nu existd(13.
La o saprtarnini dupd sosirea 1,;r Iaqi a prirmului de,tagament dc
volun,tari romAni, ia 14 iunie 1917. ia fiinfd Biroul ard:elean,o-buco-
vinean, cu scopul i,mpulsionSrii 'rorn-dniior din provinciile subjugate'
' r.1 P.' N e m o.i'a n u, .:Prinra :,4lba lltiia,-'Iimigo:ara, 1922' p' 28'
2 1918 la rontdni (documente externe), r';o1. II, p' 908:909'
3 P. N e m oi a nu, CorpuT uoluntarilr:r rontdni din Rusio' Lugoj'
1921, p. '/
I
80
t
 potrivi't dateror furnizate de
' connisia spe,ciarS, in aprili,e 1g1g La IaEi s-a constituit Comitetul Nalional al Romdnilor Arde-
in Italia: 108 ofiteri qi i6"a"
se afrau
de cimpuri de internar" qi izbo6 de g.uau1i,--leparizali in 23 leni Ei Bucovineni aflaiori in X{oldova si Basarabia ;i al Corpului
cimpuri' in ro[a]. tl soi p.i^"i"ri solda{i, i.,ter'natl in 50 cle ofileresc de voluntari.
s-a arrblat. jn scrrtcmbr.ie' l91B rorneni. Lrr[erior, numarul ror Pe plan european, prin bolgevizarea arr.t-tatei ruse, operaliunile
aSrngi,ra Ia aproximativ 40 0001.
La 12 apriiie tsl'B ia fiinlA. crin iniliatva militare sint sistate*, iar Rusia Sovieticd - prin Troiki - duce
Ciiirducate. un .."orp proprie. in ragirur de Ia tratative de pace la Brest Litovsk, de la 20 noiembrie 1917, 'su
de organizare si "iitt-."r";;,';it';o dsveni un rdevirat centru Puterile centrale. Aici apar pulernice clivergenle intre , Rusia so-
"o.,ducer" u i"ir-""rror prizonieriror romani din vietica Ei Rada Ucraineand. ]n aces,t context, de prabulire a fron-
i'3i[ .l;r'l'ff1";x;:*;;r","* oiiffi '"'r"t ate"i'2"unariu eiu",, tuiui rdsiritean, Romdnia este nevoiti sd incheie pace separatd ctt
La 25 0ctombrie 1glB soseste clecretul Puterile centrale (Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia), iu
rea Legiunii rom6ne, in care oficiar privind infiinta- rnai 1918. Teritoriul Bucovinei, slapinit de austrieci, urura sd fie
"r'""
incheierea arrnistifi'ului cu
il-,"f"qi gi muili bucovineni. mdrit cu finutul Ho,tinului, o parte din jude{ul Iloroiroi si din
dus Ia incetarea actiunii p.i"i"o- austria, la 11 noiembrie 1g18, n-a jude{ul FAlticcni.
tari ; dimpotriv.. ea se urgenteaz, "."u."u o""st"i unita{i de vorun. Dar sorlii razboiului sint din nou schilnbatori. Marea ofen-
ca url'rare
din fara si care d:""^d.;"-;;;;;iti"", ..r"r,ime'te]or a stiril0r ce soseau sivS germand din vara anului 1918, care avea ca s'cop sd s,c;oatd
lunile ce au urmat pina la ,iidt;i de aici. In Franfi clin luptd, izbindu-se de trup'e proasp,etre alr-l'ericare (U.S.A.)
constituit p'atru regimente de .anului 191g, in Itatia s_au gi canacliene, printre ele ,;i bucovineni, equeaza, iar Puterile cen-
,,Crisan(( si ,,Avrain_ Iancu,;;, ""r""tu.i
t"il"ii;iio."u,:,,cloqca(6, trale sint nevoite si capituleze'
mai grabnicd in tar,, pentru ";i;;" {ei sruprem intoarcerea cit Intre limp, la Cerniu{i, ia 27 octombrie 1918 ia fiin{d Adu-
u p".tioriru Ia consolidar:ea tindrurui
stai ._rbia constituit. narea constituanti, su'b preqeclintia lui Dionisie Bejan, care hot5-
Rcpalrierea acestor voruntari se va. rdqte ca scop primordial unirea Bucovinei cu c,elelalte {5ri roma-
Iace Ia inc,ei;utul ]ui 1g1g
in. {ara i'rr-o ur-ori""ra' cre sirnparic nelti intr-ut itut naliona). independent. Cu 5 zile inainte, la 22
llit-tti
.l'i:1 nu a reusir sd participe decit in rrricA,.r.rururn-ra generara. chiar octotnbrie, Sextil Puqcariu, Max Hactratl, Isidor Rodea, Vasile
'aca
qrilitare, constituirea Borlnarescn, Alecu Procopovici, Radu Sbierea qi aliii scot ,'Glasul
;i aciivitar"u uo99i.i-l;;,;;',,;1, operar,iunile
i!4at,-,q'u, Bucovinei((1. ln numSrul doi apare articolul lui A. Procopovici,
capitonal;e aie diplomafiei inteririut","ia"i,-rd
,,Dumnezeu s-o ierte,(, in care se spulibera rnitul
romAnilor de-pretutindeni de u ,"-""i'ir.,tr_o sa se .r.,orrr"u idealur rnonalhiei habsbur-
Dacie noud,(3. gice. Ziarul era difuzat in Ardeal, la iasi 9i la fra{ii bucovineni
' Revenind la unitdtjle rnilitare de- voruntari,
la Iasi, in B iunie fgfZ, aminii-""i''fi. s_a sosite clin Rusia refugiali la Chi5indu ;i in alte pdrli ale Basarabici'
ziastd in piafa unirii. c" ,"""ria*'ocarie, - o lrrir_nire
fdcur 'i"-u entu-
rur, foi.,t,i. Georgc $andru, preotul paroh al bisericii sf. Paraschiva clin
,prru
,,Steagul tricolor la care ati jurat nu este nou pentru
io{i.
,

cutele lui au biruit strarloqii nogtri
in
soarta v-a. rezervat cea rnai mare cinste
fiii Bucovinei : cinstea cre a implinta dindenou
suceava si ra cernauti, de unde fusese
smuls acum 143 de ar-ri de
cAtre rdpitoarea pajurd habsburgicdc.
'1G. G. Mironescu, Din pribegie, in
din august 7927, p. 66-69.
,I. $urban. op. cit.,,p. b0b.
3 Valer pop, op. cit., p.3-
Sub
cerniuli, numit ca primar al orasr-rlui de cStre Iancu Fionrlor, con-
ducatorul ,Consiliului National RomAn, noteazi in amintirile sale
coclrii cos'inului. voua
cd, incercind sd conlracareze ac[iunile ucrainenilor, au certtt spri-
cir.e se pot invrednici
steagul nalionar ia jinul artr,atei rornane.
* ,,Nu ndddjduiam arAta I. I. C' Bratianu - cd din rdzboiul
-
mondial vrr ieli 9i lichidarea Or,'a1 111"isle. a5a precum eram sigur dc
lichidarea Austro-ungariei. Nu md indoiam insd c6 ceasul Basarabie!
,,Convorbirj literare,, va suna, cum sunase ceasul ,{rdealului" (Arh. B.C.S., fond .,Bratianu".
dos. xVI/1920, f. 10).
rSextlI Pugcariu, Cum a tuat fiintd,,GIasuI Bucouinei"'
Cernduti, 1938.

90
91
 De- altfel, un^.alt participant clirect la evenimente, Fiii acestui pamint, sub
can, relateazd cd in noaptea be 3 n.iemnri"-rrir-e,l;;"qi Aurel Tur_
conclucerea aceioraEi clomnilori romAni.
' s"""d#.
rul austri'ac, Etzdorf, s-a intilnit in casa baronurni Arexancrru ;i-au^ pdzit mo;ia strdmog,eascS.
mqzaki cu Iancti Fiodor $i ai{i lideri ;"il;i,;;"""iiri.r Hur. In 7774, prin viclequg a fost smulsd din trupul Mold,ovei, de
ce misuri coroana Habsburgilor.
:iLa fj" luate, spre^a^fi asigur'ita lini;tea 5i .rJi,r"o l; ;";;i#:
I noienrbrie f 918, Diviiia g-3 144 de ani b,ucovinenii au luptat ca nigte muoenici, pe toate
roman,{, su,b rio'randa gene- cimp,urile de bdtaie din Eur,opa, sub steag strdin, pentr,u gloria
ralutui Iacob Zadic, intra in Bucovin;
"- i;;i]o.1i;;,i" se spunea: Austriei.
,,Trecind 'hotarul pus intre .noi de o soartd vit.ega -icum o sutd A venit ceasul ca fdrile r,omAne dintre Nistru si Tisa sd formeze
d^e gni Ei mai bine, trupere ronrdne sosesc
in rnijrocur to.tr.,, uJrl
cindu-vd dragostea 9i sprijinul roi p"nt*'iii".'""irrpdr[ire
un singur stat unitar.
a do- S-a hotd,rit in unanimitate Unirea necondi,{ionati a Bucovinei
rinfelor niscute din dreptur regitim ir popoarelor Je i dispune in ve-chile ei hotare, pind ia CeremuE, ,Colacin gi Nistru, cu Regatul
de
soarta lor{. Romdnieil.
i" if noiembrie 1918, unitllile roni,ae pdgeau ih Cerndu{i. ln ,Apoi, in Piala Unirii s-a incins o hord mare. IJn martor ooular
pqintirilg sale, profesorui N. Tcaciuc-Arbu 'vonbeste de prin-iirea consemna : ,,O sdrbdt,oare c,um poate o fost ire timpul lui $tefan
entuziastd fdcuti armgtei..ropdl", Ji".t cel }iare, dupd vreo anare victorie.(.
6-"";il;ii;:
ci,asa in,telectual5 era imibiba,td delculturd rorl$neascil(. ,,pentru
cd
^;";h;;-;;;ni!dDe la ,Cer_
'Aufi,
vinei de .trupete'romdne inainteaza ;i;il; a Ruco-
la Cerenrug. Colacin si Nisiru.
:- Pe 27 noiein'brie- 1918, iricoiorur este arborat gi pe crddirea
.lniyersitdfii, iar: .a _do_ua ;, 1i-ia' .roi"-,tri" -i9is, 'este convocat
Congresui General al Bucovinei, pentru,,rt"ilifir."-rap:ortului
tic ai Bucovinei fatd de Regatui Roman,J. t;;;;,g.;;?u fost poli_ I Arh. St. Buc., fond Casa Regald, do,s. 56 (i918), f. 2.
tafi -qi reprezentanlii ucrain*eniror, germanilor, poronezilor gi invi_
lor' La invitatie n-au rdspuns decii ger'ranii ii polonezii, ,;ievrei- doar
citeva sate ucrainerre. ;

^ Conqresul,
a intrunit
deschis la orele 11 in sala de rnarrrrurd a Mitropoliei,
74 rnembri ai consili,urui Nafional no-arr, t ;Jr6;ii
qermani, 6 delega{i polonezi s-i 13 din co,munere ucrainene
prin-
tre ei, o .serie de, r,omdni dupi nume : Mardare fnoaor, Rdiftanu -
Nicolae, finfa Gheorghe si tonicd Mintici ("rti^rl,-ali Ivancduli).
Basarabia r:ra repr:ezehtatd de pan Halippu, 1r,., piU*",
dugan si Grigo.e cazacliu. Lucrdrile congresurui au fost
Ion Buz_
dc Iancu Flondor, Eefur guvernului bucovinean. dupd salutul "o",r"ro
cie
rigoare al iui Dionisie Bejan, preqediniele consiliul"i N;i;";].
S-a da.t ,citire Declarafiei de Unire care, in sintezd, fd,cea
urmd_
toarele precizari :
. - Bucovina a fdcut pururea parte din Moldova Ei in jurul ei s-a
rnchegat stalul.
'Inperimetrur Bucovinei se gdsegte vechiur scaun de domnie
de
Ia Suceava, gropnilele domnegti de Ia Rdddu{i, putna
. Ei d"*it, .;
alte urme sculrpre din trecutul Moldovei. .

92
 ,,Aducem mriestetii v_oastrc, rege, al tuturor
L 1;;.ii B;";;ir; 'icea.ta rclnrAnilor, Unirea
*Tl,if.lcurat
melurl i:trcst,
rom.neSti pe vren,ea fara a avut vechi te_
muntii galitieri si cind ;* pi;g;;; cind- pastorii rornani strdbd,te,au
Tari.r Ilaliciului. Si:r.e rrcesre lJcuri
iomani ,se coronizau
-.;,-;:.uprai
satele din
intii voievozii descalecdtori,- .o-en*sii
jin Mu,.u_ure$ mai
'ou'i 1;cnrru ";;;j
neurrrur ror Acoro, i" ca sA faca tard
Copirolul Vl in pamii-rt oasete intemeietorltor ""i, 1-i Rudauti, s-.u arnestecat
fitotAlv"l, f",";i.jj" Suceava,
s-a aSezat cea dintii mitropolie pentru toa.te"i9"f",
tinuturiie
DE I.A REINTEGRAREA BUCOVINEI TN REGATUT ROMANIEI a rcnrdniior. Acolo, r: acestei d,omnii
(DECEMBRTE l9t8l, piNA tA NOTA UTT|MAT|VA loi,. il ;,;;;; ctitor:ia i;i-'i;";#cet Mare,
cel nrai rrare c-lin inai'taqii ;rr";tii;i voastre, si-a *ola,.u,.no
ares vegnicur roc
GUVERNUTUT U.R.s.s. (tuNtE 19401
5-:':i ii,i"llT:;':1, Ju jt*lli;;,,1"r,' p*",., nuti"i
i " -'o:"fif
1
su ru cres r,tl
noi' arLa de",cradire
L
*,;
i
;
i";;';;;:l;',iT,?,"" ""i,::;-i; i;
rrrorcrove.e,..;;
scrbat i' ziduri. unde astazi
.sanctionarea. [Jnirii. Austria renunra ra Jostul Ducat ar Buco-
6 clopoLele batrine sur.rd p"r-rt.u-
uinei prin Tretatur d.e pace cre La saint-cLr*nii rr_ri,r.lu noastrd cu partes
libcru u tarii, cele mai .",.i-i.iJ,,rluri ramasa
c:erea edm.inistrat[uci. Moclificdri in Cod.ur penal
1isls1."{.Jnifi- ,L*
proced.urd Aceasta !at'i {i-o inchinAm, maria
ciuild. Le ge a ag r a,rd... I.naugurar e a u niu ei sitdtii';i'd.e
r o,mdne gti din vit3tti<ilor Iuptalori de pe ta,"i.
noi tofi, nu numai urmasii
cerndufi (1920). Ar:tiuitctte-a cttltura.rat. nuiiitia- demograJica trup nalional fac partej ci"."riruril'"I.n r.,_uu uitat niciodata din
pe bctza recensclnrintului d.in 1g30. Reartzdri " in ioieniur eco_ cu vremea au ve'nit sa se si re-prJz!iltan1ii tuturor neamurilor ce
cale
no.mic, social, potitic ;i cuLtural intre 1gJT_lgJS. inuagdntint, aseze'sub'blinda si .,meneasca
a dor-r-rnito.iror'o'dni ai Moidovei o,b,laduire
$tiint(r, culturd., b.isertcd.. MitropoLitii vtadimir n:."pti, N ectarie ;J ;n." qtiu ca Romania de as,tdzi
cotlarciu.c, viserion puiu, Tit Smed.rea. olnstaurarea cLictaturii a menlinut toate bunele tra.di{ii
ospiialiere ale Moldovei.
regele (februurie partid.elor poitice. Nouct Ac'ui:r-r 144 de ari ne-a
.t!38 ) ; - clesj,iintarea
intre turci, ca'e nll avdau dreptul de Mord,ova o pace incheiata
- desfScut
rein"tpiir{ire adrninistratiua : tnjiin;area ;inutiilii. Rezidenti
r eg ali (G e or g e Ale1:ictnu, erban Fiond.or - ";;;;;;;; trieci' care inainti: cle a cdlca granitane ins,trdineze, si intre aus_
sa
(1 septembrie 1g3g) ;i
$ )' ; At;;;r;; m'ordoveneasca nu se ingri-
nita Bucouinei ; refugiati lLeclangarea.unui focar cle ,irioi la gra_ jiseri de a intreba pe iocuitori
poionezi. priiejd.ia- ila;;;zd qsupra. de voia ior. Astdzi puter.ea lor
Bucouinei. mai este si r-rici umlbra de legitimare nu
ps c,are a creat-o un tratat cum-
pdrat cu bani nu rnai exista.pentru
a ne pdstra un ho,tar fdrd sens,
. La telegrama congresului bucovinean privind unirea cu Rom6-
nia, regele Ferdinand rxspunclea, pri";; aHere :
pe care niciodatd in chip
lib,er n_am aecla.at no."pia_.,
,,Din adincul sufletu- Plecali pulini, ne intoarce- ,mai"e_t
lui rneu, mullumesc proniei ce,re'Eti ca mi-a ingdd,uit u"u-
chi e ne'schimbat. L-am transmis ,oaspefilor mulfi. Suftetul cel ve-
ca sub domnia
mea, fiica lapit5 ac,un 144 de ani sA se reflnrtoarcd si frat'or nogtri din alt
la sinui tarii _ neam' care impreund cu
n'oi vin inainiea
lttam.e, aCucind noi iorle ,pentru plopagirea
n.earnului((. o cucerire a armelor, ci intoarcerea -";*;i r."#.". ivu u
Apoi, o delegafie de 15 bucovineni, sub conducerea lui lancu la vatrd a frafilor despdrfifi,
voastr5 regasesc pe parintete
Fl'ondor, a plecat la Iasi, ca sa predea regerui mesaj.ul ;tffi [jlijcstatea de mutt pierdut si
unirii. unul
din cei 15 isi arninteste cd au fost primifi in camera unde A'dinc emotionat, regels Ferdinand
micufa a rd.spuns cd primegte cu
principesd Ileana iEi fa,cea lectiile si av,ea bucurie
acolo o tabld. prEzentind
actui unirii' Iancu Flond.or a adresa:t regerui urmdtoarea 'Arctul cre u'ire al Bucovinei cu Regatul RornSn,
cuvintare : pe noii sdi crcdinciosi cle asigurind
dragost,ea, o"ro,io"" si loialitatea
sa.
 . . ,,Aducem mir iesla{ii voastro, regen al
tu_turor ^r""iut
ronranilor, Unirea
unet fdri intrcgi' a lai'ii eu"otino.'iceasta
merurl curat rom.negti pe vrerr,ea t"ra vechi te_
munlii galitie'i si cind cind^ pd;to;li-.Jrs;,l'strSbdite,au
pi;;; io-a.,t
'.o-ar."gii ,.-^;"ill;"il satele crin
Tara l{ariciului. srpre ,,"".t"--io-ilr.i";
intii voievozii crescaiecat"ti,-"""iLj it,-r ,a,,,r'11-r?reptat mai
tu.r-;;$-;' ; faca {ard
Ccpirolul Vl lL";*:,l ili""X,: i"' i lT l -, ff ?l?l J{;ta,
R;,,r;
l, l;i ll ui, o,, t
s - ;r a s e z a r c e a d i n
", ""o,
ti i "':1
t," p;l il o* #
iX lL 1::rJi"ii,
DE I.A REINTEGRAREA BUCOVINEI TN REGATUI. ROMANIEI a rcnrZiniior. Acoto, ^i 13 noi, t" 'p;il
I
-iL]'B;";;;.",?
J1 i:,?ll
"i Mare,
(DECEMBRTE I9t8l, ptNA rA NOTA ULTTMATTVA _ctito,:ia cet
*
-ur
vo astre, ei-u J,,"snicur
fr Ji T"",lii iii'#' r*;l.;oi
cuvERNUrUt U.R.s.s. (tuNtE 1940) i!]fi
sale,. ci si "
apalarea
I oc
na!ici
a crestin,tatii'Y.T.L1-,I"ntru
";r;:i,
su ru i cres r i,,, i n rut" ;;ry
'r""t',r',rccc, ;,il r'ol"fi:i;
\ :XT,?Jli i,,,,?!if ;
@
.sanctionc*ea unirii. Austriq renunld. ra fostul Duca.t ar Buco- i,?;,iil:l t"rr:1i:'': '"orJou""i'"f':, serbar in zidLrl. - unde astirzi
uinei prin Tratcltttl cle pace d.e La Sctint clr"rrii
f-lusl. tJnifi- rt i,* llairi,";i: ;:i'ilJ:ilil-trji:1" :i"',.a "' p".l"a rdmasa
r:erect ctd,ttinistrati,ua. Moctificdri in Cod.ut penal
;i'd.e procedur(t Aceasla {ara ti_o inchinam,
ciuild'. Legea cqrard. Inau.gurarecL uniueisitd[ii' rornanesti v,Srricitor luptalori de pe mAriir ta. noi toti, nu nurnai
Ce,rnduti (1920 ). ActiuitqLeL culturatd., n"iiitio" din ;;;;r;;,';l.n urmasii
a""^"ir"iii:,A trup nafional fatc pirtg, ci 1;3u uirat niciodata din ce,
pe bctzcL recensd.ntinturui crin 1g30. Rectrtzdri in ioienrul cu vrcmea au venit se se ;l-r-epr-ezliiurrtli tuturor neamurilor car.e
eco_ aseze.uir'nfi"Ou si ro,meneasca
nomic, social, poritic si cur"turul intre 1g30- 1fdti . inudtd.mint,
a do'nitoril0r ai Moido;el-u iu.u Stiu c5 Rom'nia
oblarduir"e
$tiintd, culLur.a, b.iserica. MitropoLitii vtad.imi i"pto, N ectctrie 'o'rani
co'tlarciuc, viserion pttiu, Tit imed.rea. o Instaur.aiei a.menlinut toate bunele tradi{ii de as,tazi
aictaturii osp,italiere ale Molclovei.
regale (f ebruurie :. desJiintarea particLelor poitice. Noua Acu'r 144 de ani ne-a desfricut
.l!35) "
reimpiirtire admini.s.tratiua : injiinparea pittuturiiii. Rezidenti cie Mord,ova o pace incheiatd
in lrt' rurci' caf c nu aveau
regali (George dreptu.r sa ne inslraincze.
$erban Fiond.or)' " ii;;;,";";;;;;;;;; trieci' care inaintr ide a si intre aus-
(1 septentbrie ,Alerianu,
1939)_qi
nita Bucouinei ; refugiati .cleclan;area.unui focar d.e-iirUoi Ia gra- jisera de . intreba pe "at"u'g.u.r'rifa m'oidoveneascS nu se ingri-
po[onezi. ertmejii"*pt"i"ira cLsupro l,ocuitori d,e voia lor. Astdzi
Bucouinei. rnai este si r-rici utnrbra puterea 10r nu
de iegitima.u o" a
pdra,t cu bani nu rnai creart_o
"u."pa5t.a un tratat cum-
existi O",ri.,,'a- ne un ho,tar fdrd sens,
. La t'elegrama congresurui bucovinean privind unirea cu Roma-
nia, regele Ferdinand r5spundea, pri"tr. artele :
pe care nici,odatd in
chip li,b,er n_am declarat ca_l
acceptdm.
,,Din adincul suf4.etr-r- intoarcem acum 'msr murfi.
lui meu, mullumesc proniei ceregti ca mi-a ingad,'it ca sub domnia sufietur cer ve-
mea, fiica lapitA acum 144 'de ani si se rennitoarca "i,i "P1""",.1t'i,fl1t'ilt'a""
nea,rl, care impre,#':"'ffiTl:
ia sinui larii _
ntame, aCucind noi forle pentru plopa,girea
nearnului{(.
Apoi, o delegafie de 15 bucovineni, sub conducerea
o cucerire a armeror, ci intoarcerea iTfit:. ;:;Hii.
la vatra a frafilor despdrti{i,
_**:
]ui Iancu voastr5 regasesc pe parintete
de mult pierdut .si
Fl'on'dor, a ple'cat lar Iasi, ca sd pre'crea regelui
meisajur unirii. Unul ffi, [#ijestatea
din cei 15 isi arninte'qte ca au fost primifi in eamera
i";;* .J;#;il:iii, i#;i:T::^l.''eqre
unde micula Ardinc emofionat, regels
prin'cipesd Ileana isi facea lecfiile si avea Ferdinand
acoro o tarbrd. pr,ezentinci bucurie Actur cu
actul Unirii, Ioncu Frond.or a adresat regelui e n oi i
urmdtoarea cuvintare : p s d i cr e d i n,ci
"
;il: ;ill1.}|X"j#,1":i
igurin
ocrotir,ea si |i1" f-"":T,sa.^'s
loialitatea
d

94
 I.a 31 ciccenrblie 191ii aparea Dc'crctul-lcrqe. privitor 1a unircir recunoscut __ Ei sE fie insdrcinat sd ,gireze
- stat
sador .la !trg"
Bucovinei . La 1 iaruarie 1920,'p'in alricol unic,'se rtrtifica Decre- afacerrle Bucovinei $i ale Transilvaniei in comisia J" ti"t ii"r"l.
tul-lege nr. 3 744 din 18 decembrie 1918, publicat in Monitorui Aceasta solulie se impune, deoarece guvernul nostru nu are infor-
oficial nr.277, din 19 decernbri,e 1g18. I.uind act d'e hotdrirea una_ nralii sigure Ei precise asupra miEcdril politice Ei economi"" i" .ia-
nimi a congresului'General al Rucovinei din cer.r-riiufi, de la 15 no- tele nou cre:rte pe teritoriur fostei mo.rarhii austro-ungare.
iembrie* 1918, ,,Bucovina in cuprinsul grani[el,or
.RomAniei,,1 saie'isiorice este
;i rinr n.e de-a p,ururea unitd cu Regatui ., Nn giini_ce se petrece in centrele acestor noi formaliuni;
plus, ,,cehoslovacii, iugoslavii, impreund cu sirbii, p,olonezii i'si
Pentru mornent rdmineau in. vigoare vecirile legi gi ordonan{e,
*decrete-legi. ucrainenii *-- cei din rirmd, cu cunoscuta lor perfidie
schimbdrile putindu-se face prin pe"ntiu Buc,ovin.r r" i"tr""
int.au in.guvern cloi rniniqtri de stat frra por.t"ofoliu j unul 'r-rnij pe allii in lupte diplomatice : propagandb i' pr".d, - concesii
cu ad- regip.rgcg si convenlii secrete politice-, ecoiomice, duse de oameni
ministratia, avi'd sediul_1a cernauti, iar ceidlalt la Bucureqti. La politici legirirnali qi confidenli (...) u'crainenii, care in momentul
_

1 ianua.ie 1919, Iancu I.londor era ''inistrr,

,uiliri ru c.i"auii, armisti{iuiui general pierduserd in unna repetatelor felonii __ tot
iar Ion Nistor. la Bucuresti. "., creciitui polilic ;i treceau d'ept cantitate neglijabila, si-au ridicai
Serviciui administrativ local cuprinclea g secretariate ,flg pe incetul capul. si luptd acum contra armatel",or"nouriru' gi ale polo-
viciu : .inte.nc, justilie, finau!e, instruclie publicA, ogr:icrrtt.,ra sg1_ nlior-r6. In schirn-r-:, cehoslovacii erau adversari 'hotdrili ai
Afacerile e,xterne, armata, siguran{a geneiald a staTului, vdmile, etc.
ucrainenilor - car,e
,astazi stau in reialii amicale.
P.T.T.-u1 (Posta-Telegraf-TeleTon) tineau cie puterea centrald
de la Flondor -intreabd : la a cui stdruinfa s-a trimis misiunea angio-
' 13ucureSti. f'ancezd la cernduli gi cte ce mei,brii acestor sint preocu-
Din pircate, in "sc'ult timp iz].,ucn,esc clisensiuni intle oamenii pali sd aclioneze in favoarea ucrainenilor si numisiuni u ?',,De-ce
c'arc au avut un .oi in-r.portant in procesul de emancipare am pornit agiialiunilc ucrainene in Bucovina puline
ir Bucovinei ; rnai precis, i^tre cei doi ministri, iancl Flonclorqi u'ire "ourlra
zile dupd so-
sirea misiunii
Io' Nistor. ianc' Flondor, unur rlin liderii t.t"orrn"ri, ;;iii;;- d"si -- irr rnare parte evrei ? Ce coinciden{d are aparitia
<rmisir-rnilor- cu Eiirile lansate in presa s,trdind cd
acorcl cu plocesul cle unlficare prc-er accelelat, este saclificat .si inlo- nordul B,ucovinei
cuit cu lon Nistor. I)e asemc-.nea, se pr.oclui' rern;lnieri ln adllinis- cade in sfeia inte.eselo' ucraineniior ? ce misiune are
domnul
iocotenent frarrcez Barraque (recte Fibisch Baruch, o{/reu ndscut
1t'lrtit. si' jLrsLitic. in
L'a 21 iarnuarie 191g, Ia'rcu Flonclor se acrreseazi conficlenliu1 Noua sulifi), sosit in localitate de 5 zile Ei neaflind de cuviinfd sd
plimului-nrinistru, intr-o serie de i:roblenre major:e cu privire 1a se prezinte la mine ? Nu se ascunde strb uniform a francez|
un agen!
llucovin:r. La lichicla.ea fostului hnperiu Aust'o-ungar, Rucoviner aI cercurilor ucrainene din Viena, oercuri care dispun de multe
tlste it-iteresatil de multe sute cie milioar-re avere nrobilir si imobilir. milio'ne, care au stat la timpur sdu in iegaturi intirne cu
,,Ardevd-
l-a .o"isi;1 i^stituitl lu Vic'a, bucoviner'ii -* i' in{elegcre cLr rul( Ei ,..Diminea{a(( ?

transilvdnenii . Dupd ce h:ece in revistd realizdrile

;i-eru suslinut interesele, ra care si-a aclus conlri-
bu{ia si lostul-deputat in c.,rera aush'iacd, profe.sorul universit:rr
co;rsi.rntin Is,pescu-Grecul, acum clelegat al consiliului Nationalj.
P'in rrniruu Ru.ovirrei c'u Regatul Rorn6riei. Tsopescu-Gr.ccur
i5i piercle c;rlitiitea oficiala ra vie'a, ial Republica Austro-Gennanir
incii nu c'ste rccruroscntir. A' li o sorufie ca el "si fie numit arrrbzr-
* Pe stil vechi.
1 r fbiclern, f.
,,X,Ionitorul Olir:ial,, din I ianuarie 1920.
2 Arh. Inst. Qenti-.. Arh.
St. Btic.,..fpnd ,,Iancll !.londcrr,,, dos. 22. f.. 1
;i re,Ialiire vecinilor, iI
intr:eabd pe prirnul-ministru dacd ,,politic,a noastrd externd privito,r
la puterile mici care ne inconjoard, este ea bine determinata
?ur.
lancu Flondor, supirat cd reformel,e adminis,trative se deruleazd
prea repede (inlocuirea funcfionarilor, desfiinlarea -Dire,ciiei
cdil,or
Ferate din ce*raufi, dezorganizar,ea jandarmeriei etc.), cere exclu-
clerea lui ion Ni.stor de la orice amestec in treburiie Bucovinei,
altfel
Z.
2 lbidem, f.. 3.

96 7- Djn Istoda Bueovlnei

- cd. Zgt
97
 (pin5 la
15 aprilie 1919) iEi decllnd orice responsatrilitate Ei se re- comisiei Bucovinei, cu sarcina de a lichida serviciile l.egionale"
la cond'r.rcerea afacerilor: bucovinene..
tr"age cle La 24 octombrie 1920 este inauguratd universitatea romaneaicd din
Are cigtig de cauzd Ion Nistor, care este insdrcinai cu admi- cernriu{i-. in viitoru} apropiat se amenajeazd cdmine, un cli,spensar,
nistra{ia Bucovinei de ia 4 aprilie 1919. se achizi{ioneazl, pentru Universitate grddins familiei Hurmuzaki
La 77 aprilie 1919 apare decre'tul-lege privind trecerea servi- de ]a cernauca gi incepe construc{ia noului palat al universitdtii.
ciilor de poEta, telegraf si t'elefon sub autoritatea Ministerului de Au fost numi{i prefecli romAni in fruntea celor 11 iudete buco_
Interne (opera{iunea a inceput e la 1 aprilie stil nou 1919) vinene: Zastavna, Cozmerri, Vd;cduli, Vijnifa, Cernaufi, Storojinef,
-
iar administrarea, organizarea si exploatarea** urmau - co.r"r-
sd se facd . siret, Rddau{i, suceava, Gura l{umorului ;i cfimpulung. e.ere.rta^
form normelor in vigoare din Vechi'r.rl Regatl. in continuare lista prefecfilor din Bucovina Ei locali,tdtile unde igi
La 19 iunie 1919, decretul-Iege modificd unele disp,ozilii din aveau regedinfal :
Codul penal func{ional in Bucovina (de ex. ,,Pede,apsa cu moartea,
chiar gi in cazuri speciale, se desfiinleazd, afard de cazurile preva- 1" Iliut Dirnitrie
zute in Codul penal militar in timp de rdzboi((z (art. 4). Iar pe 21 districtul Cerndufi
2. Lucescul Arcadie - Cimpulung
iunie 1919 se fAceau modificari Ei in Codul de procedurd civild, in .
3. Iliut Vladimir
-- Gura }{umorulul
sensul lichidarii avelilor fostei monarhii austro-ungare qi a1e sta- -
tului austriac3. 4. Goian Leon districtul Cofntan
Limba romAnd a fost introdusa ca limbd oficial5, in loc'r.rl ceLei 5. Mafiovschi Ilie - Raddu[i
germane, in administra[ie, justifie Ei in qcoli. Es,te reorganizatd jan- 6. Nichiiovici Teofil - Siret
darmeria dupa sistemul romAnes,c, sint numili noi judecdtori qi pro- 7, Carage Emilian - districtul Flondoreni
curori, ia fiin{a Curtea de Apel a Bucovinei, cu sediul la Cernd- - (Storojine!)
uli (1919).-*, iar aprilie 1920, ministrrul delegat devine preEedintele B. Dr:. Lupu Nicu districtui Suceava
* ft-r fondul ,,Iancu Flondor", sint numeroase scrisori de la clife- 9. Michitifici George - VAgcdu$i
- Vignila
,

. rite personalitdfi din care rezultd cd a fost prea categoric Ei s-a retras 10. Percec Aulelian
din fruntea administrafiei ; cle la generalul Alexandru Averescu, Ni- 11. Chozacal loan - Zastavna
coJ,ae lorga, de ia fratele mai mic al tui NIihai Eminescu, Matei (capi-
--
72. Dr. Tarangui-Valea Ulei Eugen
' tan in retragere, fost elev al $colii Politehnice clin praga, inginer ho- 13. Coian Dirrritrie - Vatra Dornei
, tarnic, stabil.it cu domiciliul la Turnu Severin, pe strada GeneraL
A,Ianu B; de Ia basarabeanul D. Bogos g.a. Corpul de griniceri din
- Seletin
,Bucuregti a ho'tdrit (6 iunie 1923) ca pichetul de grdniceri nr. 13 (situal ^ Peste cifiva ani, Bucovina va fi arondatA in 5 judete : Cerndufi,
in satul Rus Banila) sd poarte numele lui Iancu Flondor, ,,cel care a Stor"ojine{, Rddauli, Suceava Ei Climpulung.
contribuit la m6rirea ;i inchegarea Romdniei l\1lari,. (Arh. St. Buc., foncl Frin Legeti agrard din 1919 s-au,expro,priat in Bucovina g7 810 ha
,,lancu Fiondor", dos. 5, f. 414). de pamint arabil, cu care au fost improprietariti {dranii indiferent
** De Ia 1 aprilie 1919, in toatd Bucovina se introduc tirnbrele de nalionalitate.
pugtale romAnegti.
I Monitorul. Oficial din 17 aprilie 1919. * Inid din 30 noiembrie 1918, senatui universitd{ii
2 Monitorul Oficial clin Bucuregti
din 19 iunie, 1919. transmitea pe adresa lui rancu Flondor, presedintele congresului Na-
3
Monitorul Oficial clin 21 iunie 1919.
**+ Curtea de Apel pentru Bucovina, cu regedinfa la Cernduti, urma tional al Bucovinei : ,,Salutdm cu drag, Dulce Bucovind a Romdniei,
scumpd fiica ce pastreazd in sinul sdu.sfinte amintiri ale trecutului
'sd rezolve to,ate afacerile competente ale provinciei. va avea un pre-
romdnesc". Semneazd lon Bogdan, Petfe Missir, I. proca, D. Onciul.
gedinte gi 7 consilieri. Dintre consilieri, unul va fi delegat procuror "

I. Mihdlcescu, G. liteica, Obregia (dos. S, f. 371).

general Ei altul inspector judecdtoresc (Hamangiu, IX, p 69-70) ; vezi t Arh. St. Btic., fond ,,Iancu Flondor.., f. B (20 martie 1919, sint
qi Monitorui Oficial din 15 mai 1919). 12 prefecfi).

98
.99
 Incd dje la 20 ma,rtie 1919, prin l)ercretul lege nr. r2s1 au fosit
de arendare si s,i:barendalre a inobilelor ru*
d,esfiinla,te coqr,trac'te,le . e) oelor care au lup'rat petrtru cauza rormAneascd, ,mai als vo-
rale ,din Burcrovina. vor pultea fi arendate numai locuito,rilor (drani luntarilor" ;
,cult'ivatori de pamint sau cnescitori rd.e vite1. f) cel,or pdgubiii in urma rdzboiului, c{ln cauza frontul,ui.
In 'legdturd cu exprroprie,rile, l,egea apd'uti in Monitorul ofi- 't. Improprietdrirea consta din loturi intregi pind Ia 4 ha. Lotu-
cial din 7 seprtembrie 1919 facie urmdtoarele pre,ciziri : rile de .colonizare erau de ,prind Ia 6 ha. J,a mu,rte, clin 'cauza rtere-
nului dificil, se aicordau pini 1a B ha.
Iocurile. de arie Ei rer'e, conacur cu gridine, g.aa;rr de ztrza- Statul avansa prin ,Clasa rCen'ir:alA irnproprietdririi
"ii; "
vat,'pis I'ocurile unrde sint ;stabili,mbnte industi.ial,e - sd fie r,estituire in atimip
m'ele ,neeesar,e, urirrind
su-
de 40 de- arni -de cei
o sub,solul gi apele trrec iin propriet,atea statului. 'care au beneficiat. Banrca reg,ionald din Cerndiuli u,rma sd se ,o,cupe
S,e declard exprcpri,alte in intregirn,e : op'erativ de toate prcble,melc1.
Srocietatea rneseriagilor, rgs,msr,cian{i1or si inidusilriasilor r.omAni
. .. a) pro'prietSlile striinilor care piina la i aug,ust 7974 nu aveau
indigenatul in nici una din c,o,murnele Bucovinei sau nu sint c,e,td-
. Moldo,va
de suLs, infii'{ata prin strAclania lui Au,rei Morariu, a
'din
{eni rom6ni ; dat impuls aces,tor rse'crtoar:e cie atrtivit;rtc. fin,eri talenta{i qi unii din
ei sdrarci. au primlt burse qi au putut urrna qcoli de artid si mes,erii,
- anib)consercutiv
5
proprietS{i}'e rurale are absenteriqtilor carE au petr,ecut cite
in alara grani{elor Ro,maniei intregiii.e, lnire anii - gimnazii ;i ilicee comerciaiE gi industrialc.
1909-1919 ; In spiritul acestei errnulalii, ziarui ,,Buco,vinad., organul romAni-
- bucovineni,
c) proprietdli'ie rurale ca're intre 1905-igig au fosit ,arendate lor incd de la prirnul nunidr al aparitirei s*.dl,e (cernauli,
mai mult de g aini ; a''centrarea
18 martie 1919) a trasat un program mobiliz-ator, che,minC la con-
d7 pddurile tuturor acestro,r categorii, ,expropriaife in intregime. 'tulturor for{erlor de mun,cd cinsti;id' qi dezintere,sati, suib
lozinca: .,'Totul pentru r.ege, patrie, neam!,,, p,e car,e il prerzentdm
se expropriau pr,oprietdfile d,e peste 100 ha, ila urmdtoarea in continuare :
scarA?: ,,1. Contopirea des6r"irEirtd cu Verchiui R,ega,t,, intr-u'n rsingur staft
120 ha
nafional, omogen.
rdmin 717,2 ha 300 ha rSmih 2A7,7 ha 2. Organizar'e, dar gi de,sicen{tralizare admirnistrativd. Organi-
150 ha - 138,6 ha 400 ha - ,, 224,8 ha
- ,, zarea Bucovinei cu pirlile trimi,tro,fe ale ve,chirr,lui R,egat gi Barsara-
2,00 ha * ,, 165,7 lra 500 ha - ,, 24I,2 ha biei (pdrli din judre{ele Hoitin, Dor,ohoi, B,o,tog,ani gi--s,uroeava). ica
250 ha * ,, 185,9 ha 600 ha --- ,, 250,0 ha unitate adminisir:tt i','i.
Pelte 600 ha rdnrin 2J0 ha 3. Reforma dreptului civil, penai qi de procedurA civili.
-
.(conformlegdrtrura cu imp'opriertdrirea, .pdmintul expropriat .se parcela 4. Menlinerea religiei ortodoxe 'ca religiune dominanitd in stat.
^In Menfiner'ea Mitron,oliei Bu,covlnei, cu deplina 1iirer,tate a cu'ltLelor
art.
-62)
gi se vi'aea in rortuni, avantajirs, celor i"ilptdf
{ifi, cu precadere ; strdine.
a) lbranilor cu,parninr pu{in ;. 5. Inva,ldmint de toa,te grade'Ie. Con,s,erva.eia ,Universi,tdfii clin
b) parohiilor ortordox,e (prind la 6 ha) ; cerniufi, plus ro facultate de me,dicina. universitatea rsd aibd un
c) 5colilor rurale ca pdmint erperimentai agricol, cite un
Itc,ctar de fiecare clasa - ;
* Duminicd, 17 martie 1919, avea 1oc 1a Cerndu[i trecerea in re-
d) fanrilii{or celolcazuii in rdzboi, ca si inval iz\lor ; vistd a Legiunii bucovinene care a luptat pe frontui ita1i,an. In piata
Alecsandri a avut loc un Te-Dcum oficiat dc mitropolitul Vladimir
I ,,Monitorul Oficial" d,in 20 martie 1919. Repta. Au participat : ministrul delegat a1 Bucovinei, Dr. Iancu Flon-
2 ,,Monitorul Oficial" din 7 septembrie 1g19, capitolul 2 al legii dor, primarul G. $andru, generalul Zadik, comandantul Diviziei lr
respective, prevede despdgub.irile in lei, dupd media cle arendare a pd_ VIlI-a qi alte oficialitati. Din partea co'mbatantilor a luat cuvintul lo-
mintului. Plata se va face imediat, dupd efoctuarea formalitd{ilor, cotenentul Isopescu Claudiu (,,Bucovina" din 18 m,artie 1g1g).
I ,,Monitorul Oficial" din 30 iulie 1921.
100
101
 caraoter curat romanesc. Transformarea seminarului in Facultate
de-Teologi,e. Naliunilor rneromane conlo,cui,t:oane li Ee acordd dneptul
cultivdrii lim,bii lor m,aterne rcu au,tonomie scrolard na{ionaH pen-
tru gcolile prirmale gi se,cundare, in cadrul inter.esel'or superioare
ale statu'lui.1((
Pe plan extern, prin pacea de la Saint.rGermaine ,en Laye, Aus_
tria sr: transformi intr-un foarte mic stdtulet (84 000 km2i, recu-
noscind vecinilror sdi independenla gi teritoriile car,e li se ,cuveneau.
Dar sd deruldm evenimentele.
,ohestiunea Bucovinei a fost prezentatd in cornferinfa de pace
prin au'dierea lui Brdtianu, la 1 februarie 191g, arcesta referindu-se
Ia revendicdrile Romdniei,asupra acestei prov,incii.
L,a B februarie 1g1g, rcomisia americand p'rin
T:oyr a suslinut par:erile delegaliei franceze gi - a celeicharles sey-
britanice cd
viala ec'ono'ricd ar Buco,vinei E1 cu precaderer a cernAuliului a fost
indreptata spre Romdnia, ,cd ar clori sd se pisitreze hotarele ist,o,rice,
dar nu pol, fi dezavantaja{i nici cei 100 000 iau 1s0 000 de ucraineni.
Rap'ortui ldin 6 aprilie 1g1g al Comisie,i asupra fron,tierelor
-
RomAniei a fo,st aprobat in unanimitate, c,onciuzioni,nd :
a) tr'ebr:ie lua,te in seamd aspiraliile naliornale a1e ,romanilor
din Bucovina ;
_ b) viala economicd a Bucovinei este strins legatd de aceea a
RomAn,iei;
c) este in avan,tajui ruteniior din Bucovina sd fie asociati crr
romAnii la o coloperare cconomic5, fiind qi de aceeaEi religie.
categoric s-a linut seama cd Rrornania s,e gdsea in tabdra invin-
gdtoare'a Antantei ;i era ,un farctor stabiiizab{ fald de Rusia, ucra-
ina qi Urngaria, ,gsnlxminate de comurnism qi anarhie.
Bucovina desemnatd Romdniei av,ea :
272 952 ro,mAni,
218 918,ruteni,
153 280 germani,
44 757 al.te nafionalitdfi.
discu{iile se reiau in iulie-augus,t 1919, italienii sus_
To,tu,gi,
tinind cd intreaga Bucovind trebuie datd Romdrniei, pe temeiul cd ii
fusese promisd prin jtra,tartul din 1916, cind intrase in rdzboi. Alti
I ,,Bucovina", I, nr. 1 din 1B martie 1g19, Cernduli
702
delega'fi suslineau cd unele pdr{i trebuie d,ate Ucrainei, cd sint 1o-
c,uirte de ru,teni ; allii p6[6nlei, pentru a stabiliza si'tualia'
-
Hotarul a fost stabitit la 10 august 1920, deiimit'in'du-se intre
RomAnia, Polonia gi'Oehoslovacial.
Tratatul lde pa,ce cu ,A,ustria s-a incheiat, 1a Saint-Gertnain, incd
de 'la 10 .se'ptemLrie 1919. Referitor tra Bucovina, ,,Austria renun!5
in ,ceea ce b priveqte, in favoarea RomAniei, Ia toa,te drepturile si
titlurile asr'tpra parlii fostulu,i Ducat al Bucovinei cuprinsi dincoace
de frun,tariitre Ro,mdniei, astfel curlf vor fi fixate ulterior de prin-
cipalele pute,ri aliate gi ,as'ociat'e((2 (art. 59).
Romdinia co,nsimtea la ins'criere'a in,tr-un tratatt cu principalele
'Locui-
Fnlrteri aliate qi a,sociate cd ,,vor ocro,ti in RomAnia interelsele
torilor ce se deosebesc prin rasd, ,1imb5 sau re'1igie de majoritateat
populaliei6(3 (art. 60).
R'omania prelua sar,cinile financiare ale fostului In-rperiu al Ar,ts-
triei, pe care lara noastr5 le pre'lua cle la Habsburgi, adica, in spefa.
cele a1e Bucovinei4 (art. 61).
In rnarbie 1920, comissrlll p'spre1llui pe'ntru Afacerile Striine ale
Rusiei sovie,tice, cicerin, dorea s5 inceapd negocieri cu guv,erllul
romAn in ,privinla litigiilor existente. Propunea oragui Harkov dln
Ucraina qi parti,ciparea reprezentantului U'crainei Soviertice' argu-
mentind ca ,,Republica sovietici ucrairreand, fiind sitttata intre ves-
:tul Rusi,ei gi RomAnia, participarea ei la nego'cierile noas,tre se im-
pune in m,od evid,ent prin foria lucruril'or, c[,ci nici ro chestiune teri-
torialfl nu po,aite fi solulio,nati fara ea! preoum si multe alrte ch'estiuni
dinti:i: cele mai impor'tanta reclamA imperios prezenla ei"s.
Intr'o te'leg,ram5 ,confid,entiald, remisd guvernului rotnAn din
partea 1ui Ciicerin, din 17 octombrie 1920, problema esrte ridicata din
1V. F. Dobrinescu, I. Pdtroiu, MareaUniredinl9lSirt
d.ocumente diptomatice americane, in ,,Patrimoniu", nr. 4 (1991), p. 148-
I56 (Chigindu).
2 N. Daqcovici, Interesele ;i drepturile RomdnieL in tette de
drept internalional public, Iagi, 1936, p. 22.
3 Ibidem, p. 23.
a lbidem.
5 Arhiva Bibliotecii Academiei, Arhiva istoricd, fond XI\r, dos. 661
(confidential).
103
 nou, cd normalizarea rela{iilor se p,oate face ,n,umai si cu prezenfa
ucrainei. ise are in v.derre teritoriur Basa,rabiei qi irlJoao,ta nu
I G'uverrrul romAn e's,te nevoi,t rsd
pomeniti Bu,covirna, ci ar fi t""gnflrrcratd de ljcrraina este scopui nsietir5rii sccurita{ii s.tatutur, intrcrup. cornv'rbiri,re, iar, in
n"
guvernul so'viertirc acuzl, Rromania icd ar da ,os,pitatl-iate "r.**"""1
la 26 riart;i;'ii,t6' in,cheie un
tr''tui cir ;rran1lic cu poronial,-i;'i0'iu_nie
generalului r92; ;; irr-Lt oo priete-
jj" o,ietenie,
:;L #, ;; : :il,:il j3 ii",ffii,;,''r.in Ur # ;- i,Ii"J.
Wnanghel Ei ofi,fierilor sdi, spre a-qi refaoe arrnatal.
si
. La 16 ianuarie 1g21, cisslin se adrese,a,zi lui rake Ionescu, li-ri-
nistr'ul de extern'e romdn, insisrtinrd ta lu co.r'vorbirire ,rom6.n,o-ruse ,: Iati rcum carac,t,erizeaz6, voi. VI,I (din ceie
nei, e,dit,atd de I-cactcmia-Jc'Eiiff"ru 10 ale Isttioriei Ucrai-
sd parLicipe ,cu drepturi egale qi Ucraina. de- la Kiev, in -n,irehczo_nro_
1984) desdvir_
Initr-'o notd dirn 1b februa'rie i1921, aicela;i na{;ionat" ,orano , ,j^ ,i}il. RoiriAnla
rcicerin acuzd. ci Ba- 311c1 ^uilttatii
sirrc:rsci r ocupat Ruc,c;vina cje Nord
sarat'ia a devenit o b'az6.de atac impotriva ucrainei gi-cd
militari din rnsidui'a t r-rn rc'irir crc_ si i,,,.,;r;;;;: blupanfii au
trup'sls lui Peiliura au trecurt Nisnrul, ai" eii;ullii., pil.i,..,i.ra
pu_ ,lcroarc qi irrrobir',, coroniala. Eucovina de
N-orr' a devrnit"-cu si alte terlro;li pent,'u
guibe. Guvernul rornan o".ping* ;*Ji"r,-rnu ocup-rnfi. sursa iefr.inS cre
tezisrte. Take Ionescu rdsiplnd],e la rtrB februarie
acuzalii, ,ca zvonuri fan- matrr^ii jlrirtre gi foria cle muncd.ua. ' -
ucraineand n-a ost vio,laid, linia rd,sdriteani
1g21 cd frontiera P: parcurs, aclicd rllurnai in i:erioada i!)2r2.*_1g2g,
pdzitS,.irar La BraEov, la peirte 200 a RiomAniei esile bine ' se in
" 'Bucovina 85. ar-r fost inichi_
k; de Nisiru, ;i"',t ;;r;;;";i":.;
--' cle in,treprinrdiJ d" itt-1, o situatie
inttern':ati un griurp de
'rnilirtari din trupere lui wran[neri"
' '- au avut Ei rcgiu'iio Ji;"*u;rrot_.ja
",t "i.ULt".
_*
i,a 27 marlie ig24 se deschide la Viena o conferintd intre cle-
i*IirT ""-Hlii,.','Akerman,
-[ega[i,i u.R.s.rs. qi Romaniei-, put;;"u,ta :i"' ir"irt"r"J'i."u"t"rne Concornitent, Llc,raina Silhcar;tatica
a1
.
slov.rcie. iar jn **ra arbitra3'iiii a [ort o..upa,tj de Ceho_
Austriei, Gruenberger. scoput'poriiio pu care r-a urmdrit guvernul
zorra oragelor liiEorocr. Mucacevo
i.:il vi"nu"ij tg3s), in
romAn era de a srtabiii ,reia,gii de prie,ienie sinc,ere
.u toli vecinii, si Beregcv"';,;';;"td^,,i"Illli-
hor:rhyqtii6.
inrcluisiv cu U.R.S.S In lgs, staiiir murise, clar rimbaiirtio t*-n'i,r."0"^t",,)
Dupa .um se iqtie, de ra 'formarrea. u.R.s.s. (80 cle,cemirrri:e "'losit de is'toricii sovietirci h*p;;;n; l,ri r,"o,-ria-nr*;nev, ca qi
f,o-
Moscova preluase f6i3fE 3l1ifs[iile, inicrusiv ale ,ucrainei. rgz2), ";"
,,argumen'tele,, au rd,nras acetleasi I ";
L,a 2g mar_
t'i'e 7'924, qeful delegati,ei sovie,tirce; Krerstinrl"i, *"-
a"rla"furse impo_ si revenim la nisi,e statisrt;ci care, prin defini{ie, refiectl
triva !5rii noastre, afirrnin'd cd Basarabia nu a a,par{inut sintetic,obientiv, o stare de fapt.-.-- -
ni,ciodatd ]n iglg
. Roniirniei. Ea s-ra- aflat ,,sub puterea Turcieir(3, iar R,usia au5i.ca la llerrra (EJvefia) o lucrlre a doctorulrri.Myron
a eliberat-o Kordr-iba;, i' cai:e sr: preciza cd maiiusese purrljcatd,
gi a in'corporat-o in urma ,unui rdzboi vi,ctoriios (1806*-1812), : in 1918 si in ucraineand,
iar ,

care conlinea cratc valab'e pentru anur 1gr.. Dupd

,,in rc'ees ce priveste sitatur romarn, e,I s-a fo,rmat citeva rze,ci de ani
auiq1, froniiera,Llcrainei, etnog,rafice
mar tirziu((4. cuprinde,a Ucraina propriu_
N'u dis'c.r'tdmaici pseudoargumentele sovietice, ci fa-ptul cd I Reprodus clin N. Dagcovici, Intereseie.
Rusia gi ucraina nu fdceau nici o refe,rire la Bucovina, si d.repturile Romdniei...,
nu erm;itreau p. 410-413.
nici o preitenfie, dersi alceas,td provin,cie s,e unise. cu ,statul 2 societ6 cres
Nations. Recueir. cr.es Traites e.t cLes Engagem,ents
roman la in-
sfir;itul lunii nroiemibrie 1918. ternationaur, vol. LVIII, 1926-192|, p. 226-2J1.
3 Ibidem, vol. LXVII,
1g2l-tg2l, doc. 1 b60, p. 393_398 (proto-
I lbidem. colul semnat de B. Mussolini gi generalul Aiex. Averescu).
2 lbid,em (nenumerotat). a Isto,ia Lrlqainskoi
S.S.R., vol. VII (1921_1941), Kiev, 1984, sub
* Delegatia r.omdnE, condus{ de Langa_Rdgcanu. '
redac[ia S. V. Kulci{kii, V. V. Nikolaeva g.a., p. 5J5.
Au fdcut parte : 5 lbidem, p. 53b_b36.
Drdghicescu, Djuvara, Arion, Cazacu, pdntea, Ciotori,
Crihan. 6 IbidenT, p. 5b7.
. a3 Arh" I\[.A.E., fond 71 (U.R.S.,S.), anut 1924, vol. 26, f. 139. 7 Myron Korduba, La
lbidem, f. 1J9-140. territoire et ra populatiott d.e ,tlkraine,
Berne, 1919, p. 3.
t04
 nou' cd normarizarea rela{ii10r se poate fac,e rnumai si
cu prezenla
ucrainei' rse are in ve'd'ere teritoriul gu.ara,bi;-Ei'"i"i"a*ta , G'uvernul roniidn esrte n,evoit sd
pomeniti Buoovirna, ,ci a.fi revendircraltd de ucrb;na. -Du nu estre ' scopui tisigur,rii sccuritalii intrerupi ciotnr,rorbiri,le, iar in
u."n s.tat;lui; Ia 26 ,i*ti"'"iJid'i^"huin
guvernul soviertiic acuzd, Rromania rcd """u, traiuI cii' {rrrrntic cu poroniai. tu-io'i1l* :s,z?
," ir"t"t o" ,^
-ar au generalului
'o"pilalliail
Wranghel Ei ofirferil,on sdi, spne a_Ei refac,e arrnatal. nie cu Frarrtap, iar ra rz septentr-i* rgze ;;";,,il;i';J"frriute,.,iu
'riete-si
Lra 16 ianuarie 1g21, rgl.urin se adreseazi
lui Take Ione,scu, rifi- '"'''il;::#':fff"T#i
nistnul de extern'e rom6n, i".istirr'J La ia
romen'o-ruse
,
nei, e'dit'atd de Acacr-'mia c{e
,o, gin, cele 10 :,rre
"* ,.Jj;::"::
sirca unitafii nai;ional" ,orEnn , ',.ini-rl*
sd parrticipre,icu drepturi egale qi Ucraiha. "onvorbirire ,stii"t. Kiev, in 1gB4) desSvir_
I''tr-'o notd crin 15 februarie 11921, aiceragi rcicerin
acuzd. cd Ra-
1glg. lloniA;ia ";;rp,h.zo_nro_
sici'rrrsc;i a ocupal Bucovina ,i" lrollo
sarak'ia a d,evenit o bazd de atac impotriva
trupel'e 1ui p.ilirrra au trecurt Ntrn."L di;
Uciaineiqi-cd militari din ins'iaui'at un reoir-n de.teroare qi inrourrn :; p:r\.,rabia- ocupar..,tii au
gtrb'e' Guvernul rom6n B;;;;;btd, il.i""i,ra pu_ devenit,'ca,qi alte-te"itorlr p"nt.r, "oiior.iuia.
Eucovina de
-*;p;;g;-;,#"r-r*u acuza\ii,,cra zvonuri fan- rolu 3
ma'ierii prir.re si forld de rnunci(a. ' -- ocupanfi, surs5 ieltind cre
teziste. Take Ionesicu rdspl-rnd"e ta ib runruarie 1g21 cI frorntiera
'ucrainearnd n-a fost vio,latd, linia rdGriteand Pe parcurs, a'cli'cd nurnai in
a Rtom6niei esite bine i:eri,oa,rJa ig2?-*1g2g, aLr fost ln,chi-
se in Bu,ctivina Bh cie inrirepri",ai"i
pdzi't5, ,irar La Braqov, la ,pesrte :OO
f.- de N,istruj siil-;;r;;;r;i';; gi ateliere. n,.-"ftiuj, o si;tua{ie
intternati un gr,up de rniliitari din trupele f,"i-W;;Ah.,it. '" 3u .vut .i',usi;"*a-;h #;.abia --r *"nrii",'Akerman,
T,a 27 martie 1g24 se deschide la Viena
o conferintd intre de-
i];*;l
[ega'!li u.R's.,s. si R'omanret;;-;;;;";;a:i"'it"l.#r,rT'i'"""*turne , concomitenf. Llglsin6 subcarparica a
Austriei, Gruenber5;er.., scopul'poriiio p* care r-a ar" slo\iacia,
lort
iar in r:rina arbitt"j"i"i'oi;-i; vienar(i o-,upa,t' de ceho-
romdn era de a stauiti retilii i" priulu"i" urmbrit guvern'l z'na iJjgor'd, Mucacevo si Beregr:vo au"-"i;;;ie .rg38), in
.irr.".u
u ."-t"ti
Lu 'uu vercinii. 'rasel0r
In 1953 Sitaiin murise, ciar limbajul intrat horthystii'.
inicft.risiv
cr_r U.R.S.S
Dupd cum se iq,tie, de la formarea. U.R.S'S, (30 losit de istorircii sovietici .t"t*po.on; a; dr. lemrn (,,acaiCemic,,) f,o_
lui Leoni,cr lir,einev, ca qi
lVnoscova preluase ,toat,e atributiile, incJusiv
de,cembri,e lgZZ), ,,argurn,enitele(( au riinas a,ceieasi I
ale ,{_Icrainei. La zg mar_
't'ie 7924, geful derega{iei sovietice; Krestinski, se dezldnNuise irnpo- sd revenim ia nisrr,e ;'tatisrtici -* care, prin ciefini{ie,
triva {drii noasrtre, afirLrnind cd Barsarabia nu a. aparlinut sintetic, o,biecrtir., o stare cJe fapt. . reflectd
ni,ci,odatd
- Roniirniei. Ea s-ra. afiat ,,sub puterea Turciei(s, In i919 apa'ea la r,cr'a (Elvetial o lucr.rre a doctorului Myron
iar Rusia a eliberat_o 'KordubaT, in clare se preciza .a
$i a irnc'or'porrat-o in urma ,unui rdzboi victoriois (1806-1812), iar mui i.,ru.n pubJicatd, in ucraineand,
,,in roe,e6 ce privqt,e s,ta,tul romArn, re,l s_a f.,rffiat citeva ,zeci
'
in i91B gi care confinea date' valabire pentru anur rgr.. Dupd
d,e ani Llcrainei,
mar iirziu((a. ""5:Tiiera etnografice cuprindea Ucraina propriu-
Nu di,src,utdm aici pseudoargumentele sovietice, ci faptul ci 1 Reprodus din N. Dagcovici, lntereseie
R'usia si i[-Icraina inu fdtceau si clrepturite Romdniei...,
nici o rrEferire la Bucovina, nu e,miteau p. 410-413.
nici o pretenfi'e, clersi aiceastd p.ovinrci,e s,e u,nis,e ? societ6 des Nations. *ecue, rres Traitis et d.es Engagements
cu ,statul roman la in-
sfirgiiul lunli nroie;mibrie 1g1B. ternationa.ur, vo1. LVIII, 1926-1927, p 226-231.
3 Ibiden.r, vol. LXVI],
1g2T_lg2}, cloc. 1 560, p. 393_398 (proto-
t lbid.ern. colul semna,t de B. l4ussolini si generalul Alex. Averescu).
2 lbid,em (nenumerotat). 4Istoria Llkrainskoi S.S.R., vol. VII (1921_1941),
Kiev, 19'il, sub
* Delega{ia rom6n-a, condusi de redactia S. V. Kulcitkii, V. V. Nikolaeva b35.
Langa_Rd;canu. Au fdcut parte 5 lbidem, E.a.,1:.
Drdghicescu, Djuvana, Arion, Cazacu, p6nt!a, :
p. 535_b36.
Ciotori, Crihan. 6 Ibidena,
. 3 Arh. M.A.tr., fond 7t (U.R.S.S.), anut 1924, vol. 76, p. 557.
a lbidem, f. 139. 7 Myron Korduba, r'o. ten'itoire et ra popuratiott de l,tlkraine,
f. 139-140.
Berne, 1919, p. 3.

t04
1,05
zis5, rQpl-",ea. n,ord,ul si sudul Basarratbiei, Bu,covina, Ucraina ungu- U cr aina ungur e as cd. (M ar amur e s 1r
reascd (Maramures), Galifia, Vo,linia etc.
ToaG aceasta zond avea o populali,e itotald de 46 012 200 l,ocu-
To'tal populalie : 2I2 240 locuitori,
itoril (aici se spe,cifircS'anul 1g14), dintre care : care : 160 5g0 (T3,6o7olr ucrairneni
32, 662 000 u,craineni . (7lo7oy
84 600 (76,20/s) wrei
72 0I0 (6,00/o) unguri
5 376 800 - rusi (77,7,0701
2 079 500 - polone,zi (4,b0/o)
2 390 (2,0\)/o) germani
3 795 760 - evrei (8,2a/o)
490 (0,2a101 romAni
BTI270 - germani (1,9'o/on In gubernia'Basarabia
-
435 240 .-, romAni (0,90/o) Aker-man (jud. Cetatea. ALb(q2
32960 unguri (0,070i6 Trotal populalie : gZ8 300
958 470 - allii (7,73'0701
- carre : lOi 010 ucrairreni
$i acum, defalcat pe regiuni, provincii : 36 200 ruEi
In Crimeea (Taurid.a) 17 400 evrei
61 660 nemti
. I 763 800
- tortal
62 040 romAni
din c,are : 805 900 ucraineni
338 590 - nu;i Hotins
95.390 alrte nali,onalitadi
-
Curios I in Crimeea nu apare nici u,n tatar... Total populatie i 409 400
FErd cromen'trarii, s5-1 lds5m in continuare pe Myro,n Kordbuba din care
sd vorlbeascS. PEnrtru B'ucovina, erl dd tabelu,l :
: 2IB 200 u,crain,eni
3b 800 rr,rqi
Cernduli (par!ia'I), Vachkivci, Wynytza
64 370 evrei
Zaslavn a, KAmpulung (par{i al)
97 440 romAni
Kitzm'an, Rdddu[i, Seret (par!ia1) germani
Storojiine{ (parfial), Su,ceava (parfial)
T'otal general in cele doud districte amintite din
Suprafafa totald a acestui teri,toriu : 5 276,8 kmz \ Basar.abia.* :
Populalia totala (calculata in 1914) : 460 430locruitori, din care 787 700
:
:

din care 31g 210 ucraineni

301
!!l Qs,+o7n) ucraineni
2 950 (0,6070) ruqi
67 b00 ruqi
81 770 evrei
27 030 (5,90/o) polonezi 6i 660 germani
73270 (15,90ls) eviei '
159 480 romdni
21 07A (4,60/o) g,ermani
. 31 320 (6,80 ) romAni Amintim cd aceastd carte a apdrut in 1919, cind in ucraina
230 (0,50/0) 'unrguri se dddeau- lupte intr,e nalionaliEti gi .bolqevicl. Razr,oiui civil era
Densitatea : 57,1 l,oouirtt orilkm2.
in floar.e in fostul trmperiu larist, iar ungaria era irr- parte con-
Continudm sd prezenrtdm
'ddtatii statirstice cu
privire la teri- 1 lbidem, p. 106.
'toriile rom6nesti. 2 lbidenl, p. 97.
3 lbidem.
1 My.on I(ordoub a, op. cit., p. 104-105. * Am pdstrat ordinea indicatd
de autor.

106
107
 aces'ta din urnrd ini-a fost profesor de is,torie
tro,latd de bandele lui Bela Kun ; cu polonezii se dddeau ciocniri anticd la Universitatea
din Bu.curegti, in an'r 1946-1947. in lgai r"rilr.,r".r;; D;;f*;
, singeroase, cal'e vor degenera in rdzboi. Pippidi, filoiog ca pregdtire, apoi Sar,rciu"_Sa""*rru
"
La v:ersailles, ,.inving4o_tii se, preg4a'teau si traseze gr,anilele nilat ca gi lo,n Nisior de altfel.
.'i"rt intem_
'Europci, iar pregedintele S.U.A., Wilson, lansase ,,principiul na_ -
: urosr
Bis'erica
rud Duuuvrrtel
Bucovinei ;r-a
Ei-a pastrat
pdstrat mrtropolia
mi,rropoli de la Cerndufi,
!ionalitd{ il or((. avind in sub,ordine gi episcopia HorLinr-rlui. pinA in
In Ramdnia ercL stabititate ; Basarabia ;i Bucouina'se ireur-tiserd. ^ lglt--,a func{ionat
i,-, 7924 f,rnnrinner
cu lara,
-irtr trupele noastre fuseserd. solicitaie sd fintre in \Jngaria, ::*'*,_.:.i,i:p_:]l!
care
clle-^a ._"'.yit n^q! Hon.b",si, ffi
cdzuse in dizgra{i,e incr din _7g24, deoarec,e-oficiase
ffi#"H;,;,
ca s:d stabilizr:ze ,si,tu,atiu. un b":i;5;;
in cinstea !a.u]ui, in.decembrie 1914, Oin poruncu grri..',atorului
.apaririei ,ace.stei cttrli, d.ar nici chiar a;a !
in';eLeg cante:rtul rus Evreikov. In i924 a fost ates mitropotit rvectafie' ctiloocirr",
Perr-tru o concluzie generald., ne voirl' opri la pirerea cuno,s- rsmailuiui ;i a pastoiit pinS in 1935. in acEas-
cutului istoric brita,nic G.M. Trevelyan, tiadus qi in Rom6nia, iSrl^j'l'.r*:"episcopul
td
rd lrc'ruaoa
perioadd a rost
fost solullonate
solutionatd chestiunea
care afirrd pe b'r.ln5 dreptate cd ,,in general, trasarea frontierelor chesti Fondului bis,ericesc a1
Bucovinei, in interesul clerului. In 1935 1g35 a fosr
fost ;te;
ales ;1il.^^^rii
mitropolit
europene nu a fost r5u fScutd ia Versailles. Europa nouS era aIcS- Visarion Puiu, care la 11 mai 1940 si-a prezentat d,e,mil;i,a,
tuitd dintr-un numdr de state ce se sprijir"reau pe adevdratul prin- d'oua saptamini inainte
iar cu
cipi,ir st nalionalitdfilor. Inir-a'devdr, itaie'le cai" au deveniit hros- _de_rdpirea Bucovinei de Nord, ia rs iurriu
1940. a fost ales rnitropoliL f it Srnedrea.
tenitoarele Austro-ungariei se formasera prin vr,erea propriilor rR'ecensdmint'ul celor cinci juclefe ale Bucovinei ne-a furnizat
lor.populat"ii, drept rezultat al uitimei etape a rdztroiului, chiar mai urmdt,oarele d,ate , je
inainte ca oan::enii de s,tat sd se intrune,ascd ra versaiiles spr:e a (ruteni, !u[ani) 236 9?1 de rornAni (41,01,0y,,1,,_rr1nu1i - uc.aineni
l]q130 (27,70/q), pe' locul it treilea i;ituinclu_se
confiru:a schimJrar,ea((1. evreii : .92 492 (10,810zo) -cu
- pind 1a 191bprecddere
agezaii in mecliul urban ;
-i:r5._ Plez.eir{a Ron-i6ni,ei ald,t,uri de {drile mici !i mijrlocii, ca rrfelr_
lonciatoare a societdlii Natiunilor (1919), i"r""i *,rt"1iit" pn-
gerpanii, fogtii stdpinitori se situau pe i"..,t il pai
trulea totalizind 75 b3g (8,8a/o), urmafi de polonezi, uiguri, rugi,
trecute in lume qi in s;pecial in Europ,a. Dacd la congreseie de la armeni, cehi, slovaci, figani etc. (v. tab. urmltor).
Jiela (18i5), Paris (tr8bd), Berlin (182b), marile puteri-reprezen,tau
factctum, iar delcgatii celorla,ite state asteptau umlli in antticamerd POPULATTA, fiELOR CINTCT^ JUDHTTi BUC{}n/NENE
pentr:u a-1i piezen'ta memoriile, situafia-se prezen{ta acum dife- DUt'i RECENsArrit'rul ptn* lsto'
ren{iaf, t;r in l91ll, la pacera de Ia Bucurelti, Romdnia a fost Jude!ul
vioara intii. Na!iona- Cerndu!i Storo-
j inet Bucovina (/o)
D,:ci, pr"oblenrele sint clare. Tn 7775, Ausrtria a smuls Moldovei litatea
parte,a sa nordicS, denumitd ulterior Bucovina sau Mold'ova aus- romani 78 589 57 595 89 002 96 401 58
triacd, iar in 1919, aceeaqi Austrie, invinsd pe cimpul de luptd, unguri 610
10 "1 379 69 1

cedeazi RcniAniei, n-ro,glenitoarea de drept a acestor -teritorii, pd-

62 10 291 813 105 11 881
germani 19 586 B 990 77 857 s 991 19 109 75 533
cehoslovaci JID lb5
mintiul luat. rugi
' 86 57 4[i b/t
3 295 1 582 7 126 1 163
Dar p,este doua decenii lucrurile vor evolua altfel. Sd nu ne ruteni,
482 7 948
pripirr, sd le tratdm cronologic. ucraineni 136 380 '17 382 13 916 2 090 6 3S2 23{i 130
Dupd vot,area Oonstituliei din 7923, Buoovina s-a integrat bulgari ot 8 8 24 1
aproape tc,ial in viala economicS, sociald, administrativd gi politicd slt'bo-croali 38 9 6 s 6:i
evrei 5l 217 1 E et,) 11 508 (: (t77
a RomAniei, de,si Ei-a pSstrat in 1932 ministrul sdu in,guveinul de s2 492
tui'ci 35 B 3 49
1a Bucuresrti. i',ltinistrul respectiv era de obicei o fi,gurd marcantl a j.igani 112 287 il<t 606 807 2 16i1
mec]tr-iiui lomanesc bucovinean. Aaegtia'uu fost : Ion Nistor (in mai polonezi 15 895 B 48S 16 323 3 499 2 048 4E 254
multe linduri), Ion Stircea, D. Popovici si Teofil Sauciue-,Sdveanu qi altii
-
i DupA I. Nistor, Istoria'Bucouinei, Bucuregti, 1991,'p. 416
p. 822.

108 109
rt
 cerndu{iul tiind u' orag cosmopolit }dsata de
habsburgi - '-rostenire
aici se ciocneau diferi'te interese. pentru relevan{a,
-, unele m'ateliate de arhivd. Astf,el, in 1928, cind
sd apeldm la ,,Ami-
cii Poloniei(' a;rlauda'u la Teatrul Nalional din locaiitaie conferinta
profeso,rului universitar filolog NandriE, un grup d"
incercat sr pr,ovouce scandal, concomitent spargina gearnurile "".;;;;;';;con-
sula'tului polonez1. La rindul lor, slovacii ain poian-a wlicului, ju-
deful ci'-rp,u,lung Moldovenesc, se piing ca preo{imea ;i invd{aioiul
se straduiesc sd-i p-ol,onizeze, afir.mincl intr-un mernoriu cd po-
lonezii fac propaganda ostila .guvernului romAn2.
cerndutiul devenise gi ur-r puternic centru cultural rornanesc,
Tai aie's prirr activitat'ea Universitifii, care funcfiona cu pa,tru
facult5li :
^D.ept si stiin(e
Teologie, corrservator
cle siat, Lite'e si filoso.fie, $tiinte,
dc r.nuzicd si arta dramatica. iJniveisitaiea
fusese incaclrati cu elemen,te tinere, dar capabil". .o,oar.esti cloar
patru profesori austrieci consimtiserh sa-;i conlinue activitatea - tirii !_Cu infaligarea s,a falnicd, cu barba pe care o rdslira mdnis_
clidaclicA la noua universitater.
,,r\11 lrvut privilegiul n'rir.lurise;,te Vlardintir Tre.bici.( -- de
a fi fost student in islorie-*si filosofie la universitartera din cerna-
u{i (1933-1938) in'Lr-o perioada in care Arma Mater cernoviciensis
era ilusirerta de mari profesori, intlali clefinitiv in pante,onul is-
torio.glafiei romar,esti. cursul de jst,ori. ro,mAnilor era predat de
profesorul Ion [. Nist'or (1B7ti-1962), rectol zr1 Univerii,telii, ce1
de. istcria eurticir, de profesolul rhercfil sauciuc-siveanu (lBB4-1 gT1),
cel de isto.ie univelsald, de profers'olul Rom'ui candea, cu docto-
ratul la ljniversitatea din Leipzig, Ia profesorul Karl Larnprecht,
acelasi in fa{a c'iluia suslir-ruse doctorartul, cu ani rnai inainte, in-
ry;i N. Iorga ; cursul cle bizantologier era linut de ltrofesorul Vasile
Grecr-r (1885-1972), docerrt cle isLoria romAnilor ; pentr.u Istor-ia
Bucovineri ltlecla plofesorul Teodor Biilan (1885-1922), iar cel de
Istoria ar'tei eliL pleciat rier lrrofesoruL Alexarclru Tzig,ara-samurcraq
(1872--1952), continnat -- dultii pensionar.e rle profesorul I. D.
$tefAncscu (1 BB6-1 981). -
Nu l-ar"n avut profesor Ia Universitate pe N. Iorga (1871-1940),
dar el era profesorul nos,tru al t.uturor, Profesorul plofesclrilor noqtri
oare, fdrA nici o excepfie, era iubit si respectat cle to!i. Buoovin,enii
aveau moiive speciale sa-L iubeasc:d gi sa-I r.especte pe marele Iorga.
I Arh. St. Buc., Min. Justitiei, Dir. Jrrdiciara, dos. 74 (1928).
2 1b;dem., dos.
* \riadimir
lrebici -- economist de valrrare, om de culturd,
membru plin al Academiei RomAne.
110
qagini inspirate despre Bucovinir inca inainte de
r:
Mare:i"t scrisese^
unire ? o cunogtea bi,-,e, o iubea cu acel patriotism
cdrat care ii era atit de propriu. De copil .iirr-,-"a'-r]*.""i" infla-
f-ost presedinte al Adundrii Depr-rtafilor cind, i"
r.tori" u
din 25 desembrie 1919, au fost preientate de ;et;"-;;i;ia sedinta
.'i.r"ril";#;lrr
pop,
F,tu{u" Cicio basarabeanul Ion Incule[ $ t;;;i;;;nul ron r.
Nistor, proiectere de legi pentru ratificare,a u"iiii i l"
-a
ilustru{ savant N. Iorga fggt proclamat ,,Doot,or i."-"".i, in 1920,
"iit"r, ca6sa,(
al romdnlzalte din cerndruti. (.:.) i" prio'#ura aru.rrui
^universi,tdlii
1935, cu-prilejul unei conferinfe finuts a" fi lo.eu fu'C;rndufi,
la
indemnul profesorului nostru Ion'I. Nistor r--ag ifr"itrt p" N. to.go
sa ne inso{eascd la o exoursie documentard la manasti.ea putna.
*de tilpy"t cu dr.agoste ;i, iati-ne, initr-un tren ,,special;,-un grup
170 de studen{i cildtorind spre putna.
O leclie neui,tatd ne-a tinut mare.le cErturar in incinta
vintul,
ne ardttr el de unde a tras sidvitul voievod-$tefan cel Mare si sfint
cu, arcul, per-it.u a stabili locul altar,ului. Ne-a vorbit a"' oa"iii
sihastrul, ne-a evocat c,ongresul studen{esc al intregii Dacii, di^
1871, ai caror inspiralori qi organizatori au fost Mihai Eminescu
ion Siavici. Ne-a spus, .cu talentul sau inegalabil, multe uit". fuptusi
de seam5. Nu care ne imintea de profelii Vechiuiui restament. Ne
fascinau ochii lui, n-riinile sale, cu gesturi I'argi Ei expr"esive care
aveau darul c1e a recladi isto,r.ia neamului romAnesc. Nu l_am uitat,
cum lru l-au uitat colegii mei care au avut fericirea cle a-l verdea si
a-l asc:ulta pe ilustrul cdr.t,urar N. Iorga (...)1.
Junimea liter:rr'5 (iulie-august 1g24,y publica un anrplr,r .rticol
privincl conferin{a luf N. Jorga la Teatrul Nalional ciin cernrufi
(13 iulie 1924), intitularta ceec: ce se Ttoote r:ere Bur:oLtinei, c)in car:e
spicuim :
. ,,Pt'in r,eobiqnuita talie a oratorului, clar si pri. ncobi5nuita
inf5liEare a publicului (reprezen'tanfii intregului Cernduli er.au de
fafd), conferinla aceasta iese cu totul din cadr,ul celorla,rte trei con-
ferinte aranjate anul acesta de *Societatea Cer:nduleand,,.
Bucovina e eminamente lara ,trecutului romdnesc, zice ca Si
D. Oncitri2 cl. Iorg,a. O cunosc cu tolii sub acest raport -__ s-au
-
r Vladimir Trebici, N. Iorga in atnintirect fostilor stud.en[i
in Istorie, de Ia (Jniuersitatea din Cernduti, in ,,Caietele Studioului de
istorie ,,N. Iorga", Bucuregti, 1991, p. 34-36 (redactor, Alexandru Chi-
riac).
2 Vezi ,,Junimea literar6", 1923, p. l2l.
111
grebit, desigur, s-o cunoasci atit rorndnii veni{i din tard aici, cit si
minoritarii bucovineni (...).'Dar Bucovina iEi va s.rluce contri'bu!iir
sa speciald in evolu{ia ,culturii romAneElti nu numai cLr a,ccentuare;1
acestui cult ai 'trecut'ului, ci gi cu adincirea unui sdndt,os spirii.
democratic nalional, cdci ea este si patria aceltii liber si congtient,
Ei conservativ ldran m'oldovean care iI in,cinta deundzi pe Chailes
Diehl, chiar si nurnai prin pi'torescul sdu str,dvechi port rornAnesc.
De aceed, (...) bucovinenii s-au Ei grbbit sATi creeze un rn,are mlt-
zeu.al lor', nu numai istoric, bi Ei etnografic romdnesc...
In ader'5r, sd nu itaragdndm trdgind n5'dejclea ajuloar,elor ofici-
alit5lii. Inilia:tiva. sei p,orn'eascei de la societate, de la pa::ticuiari.
Sint doard in a'cest coi! moldovencs c ,societdli si oameni de cui-
turd. -- subliniaza cra''iorl,ul. Ninieni nu va tdgadui meritelb unui
agezdrrrinI culturrr] ca. ccl al Irrsiilutului ,,Glasul Bucovinei6(. In
paginile ziarului ,,Glasul Bucovinei6( ni s-au dat pind acurm atitea
dove,zi de temeinicd infe,legere a rosturilor culturale. Calendarele
,,Glasul Bucovinei" ar face cinste celor dintii insti'tr:rie cultur,ale din
intreaga Roninie. Iar ,,Junirnea literardtt, stapinitd qi ea de acela;i
mediu cr-rltural al ,,G1asu1ui Bucovinei({, stindald ridicat incd de pe
vrem'uri de cumpdnd de cbtra un I. Nistor qi iun Gh. Tofan, es'te
,,una din cele mai temeinice gi mai frum,oase opere bucovinenet(,
pilduiLtoare chi,ar qi pen'tru cgle dintii reviste ale noastre. iE ,cinste,
e noble{e in ,paginile revistei cernSulene _- ca gi-n f,ntreg cuprinsui
acestui neviciat pdmint ,,bucovinearf", Fe care neromAnii il culcd,
de cele ma.i nulte ori nebdnuind rndcar oe coinori ascunde. ,,Notilefea
obligd" proverbuL francez se potriveEte de n:iinune cqracterului
- $i
bucovinean. ..Partea cea mai nobila a Rorndniei este aci, in Buco-
vinao ** qi aceas'Ll cali[ate cere sa fie valorifica.td si revArsatd qi
asupr"a cehiilait pdmint rornAnesc.(61
Nu puterl omite figura unui mare jurist qi om de cultur5,
Valentin Georgescu (n, 1908, Colabi,e), care un numdr de ani qi-a
l,egat desiinul de Universiiatea din Cernduii {193.1--1940).
ln 1934 iqi irraugura cursul de Drept roman (originile El evo-
lulia generald a propriet6lii in Dreptul roman)z qi de Drept public:t.
,,Junimea literard", an XIiII nr. 7*8, iulie-august, 1924, Cern5u{i.
Curs litografiat in 1937 ; vezi gi Drepiul roman in lun:ina noilor
concepfii ale metodei istoiice, Iaqi, 1936.
3 Criza Dreptului public, Cerndu[i, 1934 ; vezi Ei La maartea lui
Otto Lenel, ,,Pandectele RornAne'-, Cerndrll,i, 1935 (ed germand, trad.
O. Becker), Cernduti, 1939.
t12
cu studii strdlucite la Paris (d'oetorat, in 1932) qi lucrdri puiblicate
atit in 'diomeniul juridicl, git Ei in cel umanistic2, Valentin Cuorgu.",,
a fost s'ufiet;r.rl cercului de prietenie francezo-r,oman a[ Bucovinei.
La Teatrul Nafional din 'Cerndufi, cu prilejul festivalului coimemo-
rativ dedicat morlii lui Vic'tor Hugo (11 iunie 1935), a citit poerne
proprii3, lui Verlaine, in 1937 e,tr.
Teatrul Nalional qi Conservatorul de Muzicd si Artd Dramaticd.
au impulsionat via{a artisrticd gi culturalS a Bucovinei acelor ani.
in Cerndu{i mai func{ionau Ei un liceu militar, un seminar,
mai multe licee teoretice de rbdieli qi fe'te, com,erciale, indus\triale
gi gimnazii.
$i, inevitabil, acest rnare ora$ bucovinean, cu populalie etero-
ucraineni, g,errn,ani si polonezi
- evrei,in rindurile studenlimii.
gend 4 f,ost martorul
unor ribufniri -, i930
Astfel, in a fost bdtut
Lucre{iu Patrdgcanua, La 6 februarie 1938, procurorul general aI
zonei Cernaufi raporta confidenlial cd 'Ia 6 feibruarie 1938 s-au
strins circa 700 de legionari din Partidul ,,Totul pentru lard !(,
unde, incolona{i Ei in ordine, au traversat srtrdzile Miron Costin,
Iancu Zo'ta, Romand, Pia{a Unirii, Regina Mari'a. Apoi profiesorul
Conslantin fopa i-a, instruit cu privire Ia campania elector.a15.5.
Aoelagi procuror gener,al a} Curfii de Apel Cerndufi raporta
confidenlial cd la 24 octombrie 1938 au fost des,chise cursurile
UniversitS{ii ale noului an gcolar, in prezenla rezid'entul'ui regal
pr'ofesor Alexianu, a rectorului Ion Nistor, a miitropolitului Visa-
rion Puiu ;i a comandantului mili'tar, gener'alul Dimitriti.
Studenlii au rtransf,ormat festivitatea intr-o dem'onstrafie pro-
IegionarS, cerind eliberarea tutur'or c,olegilol' internali in lagdre Ei
a lui Corneliu Codreanu6.
1 Es.soi d'une thbme geru)raLe des leges priuataes, Faris, 1932 (lu-
crare premiatd de Fpcultatea de Drept din Pari.s).
: Valentin Georgescu, Appresentissages. Podmes, Paris, L934.
(,,L'auteur transpose clans un langue qui n'est pas 1a sienne propre.
toute une gamme d'dmotions fortes", tn ,,Les nouvelles Litt6raires" din
29 decembrie 1934) ; vezi gi Valentin A1. Georgescu, Les Voit. Pobme
symphonique, Paris, 1939.
3 Valentin Georgescu, Homrnage a Victor Hugo, Cern6u\t'
1935 (Editions des Amities Franco-Roumains, Cernaufi)'
4 Min. Justitiei, Dir. Judiciard, dos. 67 (1S30), f. L7^18.
n Ibidem, dos. 23 (1938), f. 54.
6 lbid.em, f. 129-130.
8 - Din lstorla Bucovinei * cd. 291 113
 Aoelaqi proc.rl'or sem'ala la 28 noiembrie 1g3B rdspindirea de
manifeste legionare, unde se spunea : ,,s,tudenfimea crestind r
Buc'ovinei inlelege. si vorbeascd Regelui fdrii, fard oco1, fird rdu_
tate, din durerea ei, inghilinfl veninul ja amintirea atit,or necurmate
prigoniri iniliate si patronrte de ei((1.
, Iar in no.ptear de 29-30 n,oiembrie 1g3B au iz,bucnirt in cer-
n.lulr noud incendii in clilerite cartieree. concomitent, iin ma'itest
legionar tipdrit circula in Bucovina -- cd s-ar p,rrr" i" cale uci.
dere,a lui corneliu codreanu, afirmindu-se ci Armard cdiinescu
agteaptA numai consemnul din par.tes regelui3.
isto.ia a confirma.t ca aqa a fost ! intr-un raport stri,ct secret,
Parchetul cernauti inforr-r'ra ra 24 clecembrie lgi8 cd a identificai
pe noul sef a1 organizafiei iegionare conspirative din judelul suceava,
pe capitanul invaiid (rez.) Mihdescu, domiciiiat in l3urdujeni, ajrrtai
de avo'catul octavian cerchez din suceava si cle absol.rentul de
liceu Spcdal Gheolghe
Din puncrt de vedere economic, unele jude{e erau deficitare in
cultura cer"ealelor. Daci. din suprafala iuaelutui Cernd.rfi era
-67,0/o
arabild, favorabilS cere.alelor (porumb, secard, griu, ,orr, ovaz), ju_
detul cirnpgly"g avea nulrai 2,92'0/o; compensarLiv, acest luaei'aii-
punea de 192 390 ha pdduri, pdguni, pomi fructiferi. De altfel, in
intreaga z.ond, pentru n-iui{i 1ocalnici principala oc'r-rpafie era creg-
terea vitelor,- exploatarea^le;mnului, prelucrareu produseLor lacta'te.
In perimetrul jude[ului cimpulung se mai qdse-au roci cristaline
(granite, gnaisuri), ape riin,erale acidulate (Vatr"a Dornei, poiana
Negri, Dorna-clindreni), sulfuroase (Iacobeni), minereuri mebalice
(mangan -- la Iacobeni qi Dorna).
_ In i937, in jude{ul Cernduli func{ionar_i B',ori, 12 fabrici de
i r ^^-
spirit, 3 de zah6,r, una de unt si brinzeturi ; in j,udeful Rddauti
func{ionau 3 mori sistematice, 60 mori {arinq,ti, 4 fabrici de spiri,
26 de chereste,a ; in judeful siorojine!, 2 mori sistematice, uni de
mezel'u.i, una de zahdr, ca de altfel gi in juclelr-rl suceava in ju-
;
delul Cimpulung, 49,de'mori, 1B d,e brrinzeturi si unlt.
In privinla cregterii animalelor, pe lo,cul in,tii se situau ovi-
ne'le (60 000 judelul Rdddufi, 48 000 * Suce,ava, b0 000
- Cim_
,puiung etc.), apoi bovinele (43 000 in jude{ul Rdclaufi, B0- 000 _
- au vreunul din pdrinti acoloz.
r lbidem, f". L67.
2 lbidem, f.. L6B.
3 lbiden:,, f..
4 lbidem,
2g0.
- f. 782.
174
suceava, 46 600 c'frnpulung), pe locul al 'treilea situindu-se cres-
-
"*i;*XtJ:"Hl,.o,ri'a este un nuzeu, o relicvi scumpa neanurui
nostru. Fdcind abstrac[ie de celerbrele mindstiri rnedievale, fala a
.spiritualitdfii uropen, nu num,ai a poporului romdn, ddm de
pum,br,ava Ro;ie
- care aminte;te de strdlucita victorie a Marelui
impotriva polonezilor', de 'oriqelul vijnila familiei
'Stefan
T5'utul ; Ia S,torojine! conacul lui I,ancu Flondor,- reagrinul
pe care-l putem
numai omul numirul unu - al Unirii,din 1918 ; de mindstirea Putna
ctitorie loc de veci aI lui $tefan ce,l Mare ctitoritd dup5 victoria
qi -
impotriva tiita.rilor ; zidurile Cet5iii de Scaun a Sucevei, ridicate
de Petru Muqat ; de stil,pul lui Vodd din oraqul Vama ; de biserica
din Topordu{i indllatd de Miron Vodd Barno'vschi ; de conacul gi
biserica de la C,ernauca a lamiliei Hurmuzaki g,ls.
TotodatS, pe teritoriul Bucovinei exista biserici, monurlente,
loc,uri scumpe legate de istoria popoarelor ucraine.an, geranan, polo-
nez, evreu Ei chiar o m,inistire armeneascd (Hadchgadar), con-
struila in 1512.
tNu trebuie sI uitam ,cd, in ora,ge, romAnii trdiau ald'turi de
,celelalrte nafionalitS[i ;
^existaru sate mixte, mai ales romAno-rutene,
qi
dar si casdtorii mixte. In ziarul ,,Timpul.,, ediitat de Grigoi.e Gafencu,
in numdrui din 6 ntartie 1938 se da o statisticA. In 17 ani, deci dupa
primui rdzboi mondial, in cadrul RomAniei Mari al.r fost contric-
tate 135 115 casdtorii mixte *- de'ci, unul din parteneri fiind rom6rn.
Este o cifrd care indeamnii la reflecfii, la spiritul larg umanitar
de respect reciproc al minori,tdlilor conlocuitoare.
Pind la prirnul r:azboi mondial, din Bucovina alt emigra,t nu-
mer,oqi localnici, mai ales in U.S.A. si Canada. Aceste e,migrdri
au continuat gi dupa . anul 1918, mai ,ales din rindurile rutenilor,
dar qi ale rom6nilor. Pentru romAni nu se mai punea problema
asuplirii nationale, ci tentalia posibiiitali1or economice sporite. ln
arhiva Prefecturii Timig-Tor"onthai aflam ambnunte cu privire ia
Iegea emigrdrii dupd primul rdzb,o,i mondial a ce,tdfenilor r,orndni,
pentru Stateie Unite Ei Canada. Posiibilitatea ,de a emigra se ofera
,,...nurnai cetSlenilor lomAni cu acte in regula si care probeazA o
necesitate reald, care se apreciazd de minister"l. Pentnr romAnii
de origine se prevedeau o serie ds restriclii in plus : chema{i de
rude bogate, de rude, femei care au solii stabiiili acolo, copii care
I lbid.en, f.. 99.
2 Arh. St. Timigoara, fond Prefectura Timig-Toronthat, dos. 7
(1922), f. 16.
115
 ln aces't c'ntext, in 1g2F, cu sprijinur dornnurui cojocarr-r,
prefect'uJ. de suceava Ei prin Biroul ae v6ial conclus
ae un ,oarecare
Eidinger, unii romAni^ (p*cagu, pldcintd, Ciistu;;;, nr*rr."u, Bera_
riu etc.), pentru 35 000 lei sint de,clarafi ruteni, p""tr"-u on,qine mal
ugor -pagapo,rtull.
rn 7929 s-a descoperit si o banda cre falsificatori de pa;apoartt,,
care activa incii din 1925, ra cernduti, pe strada xo"rri".i-"r.i,
R'eteau,a era condusd de maior,ui in rezervd A1exandr" st"raru,
:.
era qi directorul Funda{iei universitare
,,Vasils Bolnavu( din Bucu_"!..
re$ti. Pin- ' atunci es,crocaserd peste 10o'de ca"L ooreu"
ple'ce in Brazilia2. ldr,ani si
_ Dintre periodicere mai pulin ,cun,oscute din Bucovina meritd
sd semnaldm
',Tribun?" -.oig_an independent caie "-p;;; i" cer;duii
d'in 1929, gi,,Timpul((
- tot Ia,Cerndufi,
era condus de cdtre constantin Ei tot din lg2g:,,Timpul.(
cehan-Hacovita qi are in nurmdrul
sdu din 13 martie 1932 un articor interesan,t despre o.ft;e;;;.
P'o'etul
.se propulsa in politicd, afirmind,r.r-se d6spre el ca posedd
ceva din cuminfenia lui $aguna, din curajui rui 'Avram Iancu
din avinttul potiitirc al lui wtihai,i Kogdlnice"^irj. -__
si
."^..^1" pla.n eu'opean, dupd veniiea Ia pute'e a lui Adolf Hitler
(1933), evenimentele se pr:ecipita : rdzborJ,r
ar"--spu"i", inter-
venfia italiand in Etiopia, aneiarea Austriei cle "rvil
cdtre Cerina"ii (1988)"
Pe
.plan ra{ional regetre ca'or ar ti-lea clizotrvd pi"tiaui" po-
lltice- gi P,arlamentul, instaurincr dictatura personard (10 februa-
rie 1938). concomitent au fost ;tir,bite gi diepturile minori,tdtilor
na$i'on,ale.
Tre'buie sd recunoaEte'r, cu toatd obiectivitatea, insd, ci _ mai
ales prin instaurarea dictaturii regale.- drep,turile ucrainenilor
bucovineni, rninori'tatea ce,a mai nufreroasl, au fost lezate; ziar,e qi
-reviste suspendat'e, ,;coli inchise, intelect,uaii sicanati, slujba slavono-
ibis'ericeascd interzisd, ca gi conferin{e]e ;i reprezenitatriitl teatrale.
Aceste dEtalii rezultd Ei din cloleanfels cuprinse in mem,oriile
prezent,ate comisaliat,ului General pentru Minoritdli. De altfel,
incd din 1936, profesorul l,on Nistor aten[ioneazr cd o serie cle do-
l:qlt" t..':9uL. respec'tate in sp,ecial cele cu privire la invl{dmint
gi bisericda. Faptul in sine- a generat reaclii qi iezultarte nerdori;te
--
1 Min. Justi{iei, Secfia Judiciard, dos. ZB (1925).
2 Dos. 106 (1929),
f. 16.
3 ArmcLnd. Cdlinescu, venirt la instalarea sa, in calitate de minis-
,,Timpul" (Cernduti) din 13 martie ig29.
4 Arh" Bibl.
Acad. Ro,mdne, fond XV, Inspectoratul General al
Jand,armeriei, Serviciul Janclarnieriei, Buletine informative asupra si-
tuatiei interne (1938-1939), p. 107 si urm.
116
'daci ie cornparam cu si'tuatia dinainte cre 1g18, cind regimul
r,austriaci-a piotejat. De altfel, rutenii ni'ci in.ainte ae rg:s nu eraiu
mtillumili (evident, din punc,tul lor cie ved,ere...) de drepturile pri-
mite qi v.or desfdqura in Bucovina mai ales in jude,leie cerniu{i
gi storojinef, r:nde era.u in - rrlare! numeroase organizatii
numdr
u r.,o,mAnilor $i piolonezilonl."
na{i'onalirsrte indreprtate imp,66pit
Prin Constittutia din 1938 are 1oc o nor.rd arond.are aclministra_
.tivd, tinutul Sucevei, care cuprindea Bucovina, plus ja-rdelere Doro-
hoi qi Hotin. In frunte era un rezident regal, cu" sediul Ia'cernduti.
Primul reziclent rega.l a fost profesorul universitar Gh;.gh;
Alerianu- Deoarece este legat de B,ucovina timp de 14 ani, esle cazul
s5-i prezentdm citeva date biog4rafice.
George Alexianu s-a ndscut la 1 ianuarie 1897, in corr\una
strdoanele, iudeful Putna. Tatdl 1ui a. fost invdtdtor, invarid din
Rdzboiul de Independen{5. Face liceul la Focqani gi Facultatea de
Drept la Universitatea din Bucureqti. Pleacd voluntar pe fronrt. Este
avansa,t su,bloco'tenent in 1917 si decorat cu Ordinul ,,Virtutea
MilitarS". Tn 1925 i$i ia ,,Doctorafui in Drept({ la Universitatea din
BucureEfi. Intre anii 1926-1940 a f,uncfionat ca prbfesor la Catedra
de Drept constitufion,al, 1a Faculta'tea als Drept a Universi,tdlii din
Cerniu!i.
Iubilt de studenli, S,ocietatea ,.Tinerimea Universitar5.. il alege
in 1932 ca presedir-rte de onoare. Cu alutorul hii s-au reatizat eite
o excursie in Fran{a si in Italia (1935).
S,trdlucit specialist in Drerptul publjc" a fost $i jurist de va-
ca avo,ciatt ,al (la ,,C,asa $;co,ale1or") qi pledant la
- -_ desfdqurind srtatului
l,oare
Casa;[ie in p,ara]el $i o bogatd activitate stiintificS.
Multi ani a functiona.t in calitate de consilier juridic aI ,.Fondu1ui
Bisericesc(' din Bucovina, apreciat in nrod deosebit de I.p.S. Mitro-
poli,tul Visarion Puiu.
' ,Numele lui este corelat qi de construirea Palatului Culturii din
Cerndu{i o podoabd arhite,ctonici care reprezintd geniul con-
structiv al- romAnilor.
Prin Leqea a.cl'ministrativd din 14 augu.st 1938, suib imperiul
noii Constitulii din februarie 1938, es'le instalat ,,Rezident Regal
al linutului Suce,ava" (din 29 august 1938).
tru de interne spunea : ,,Do,rnnul Alexianu es'te un distins profesor,
eare de pe catedra Universitd{ii din Cerniu{i, ani de zile a pre-
r Min. Justitiei, Secfia Judiciard, dos; 23 (1938), vol. II, f. 804-80b.
t17
I
gdtit serii dupS serii de tineri bucovineni, ciqtigindu-qi simpatie qi
prestigiu in acest Jinut(.
Qu aceeagi ocazie! C. Brumi, prim-preqedinte al Curtii de Apel
. Cerndufi,
din declara : ,,Natur6 i-a ddruit ce a avut mai brun, mai
curat, mai select : inlelepciunea sclipitoare, culturd generald pro_
fundd, neob,osit de harnic, b{ind, c'orect gi euviincios(.
George Alexi,anu, in cali'tate de rezident regal a nLrmit 12
licentiafi ai Universitdtii din Cerniu{i in posturile vacante de 1a
linut, 19 licentiali in Drept ca n,otari comunali qi 20 licenliafi la
administraliile financiare din finut.
A inceput unificare,a Codului civil romAn (1864), a Codrului de
proceclurd civila (1900) ;i a Codului eomercial (1900) pe tot cuprin-
su1 Bu,covinei. Cr: incepere din i5 octombrie 1938, toate legile aus-
triece care con,tinuau sd se mai aplice in cetre cinci judele ale B'r.r-
covinei au fos,l abrogate, urmind s5 rdminS in vigoare num,ai legile
din Vechiul Regat. Pe data de 1 februarie 1t139 a fos't transferat
ca rezident regal al linutului Bucegi.
ln limpul lui s-a infiinlat coo,perativa din $arul Dornei. ju-
detul Cimpulung, pentru industrializarea laptelui. $coaia profesio-
nalS de'fete din Cernduli a f,ost ridicatd la nivel de Liceu indus*
trial de fete, cu opt clase gi cu ateliere pentru invi{dmintul practic
in speci,alititile: croitorie, rufbrie, cusutul mecanic qi tes6toria de
covoare ; s-a infiinlat Banca de Nord, Cooperativa ,,,Ovidenia.( din
suceava, s-au acordat burse studenlilor merituogi qi sdraci, qi cinci
burse pentru a-qi da doctoratul in Drept in Franla.
A fost rezident regal al finutului Bucegi, cel mai mare al !d-
rii, care era format din 10 judefe, cu o suprafal5 de 40 B7g kmz,
pind la 6 septembrie 1940, zi cind s-au desfiintat tinuturile.
Ion Antonescu! apreciind calit5lile si modestiar sa, l-a numit
guvernator civil al Transnistriei, la 1g august 1941. La 2g ianua-
rie 1944 se instaureazd acolo numai administratie militar5, prin
numilea generalului Gheorghe Protopopescu. Se cuvi,ne de precizat
cd teritoriui dintre Nistru qi Bug su,pus administraliei romaneqti in
i Rezidentul regal $erban Flondor, fiul lui Iancu Flondor, a dat
dovadd de aceeagi corectitudine Ei onestitate. Cdsdtorit cu Nadeida,
frincipesd $tirbey. In fondul ,,Iancu Flondor,, (dos. 66) se gdsegte o
intreagd coresponden{d purtatd de cei doi soli cu diferite personalitdti,
care reflectd activitatea umanitard in slujbi ceLor obidifi, de cei doi
so[i.
118
perioada 7947-7944 avea suprafala de eirca 44 000 km2, o populalie
de 1 200 000 iocuitori (din care 250 000 ro,mAni). in cele b -j,ra",t"
(Ribnila, Ba1ta, An,aniev, Dubdsari, Golta, Tiraspol, Berezovca,
Ovideopol), erau 89 sate mold,oveneqti cur,ate saLL cu majoritate
absolutd, 50 sate mixte si 36 unde locuiau ;i moldoveni. De altfel,
cind stdpinirea rusd a incorporat aceste meleaguri in 17g2, le-a
botezat inifial Ecaterina a II,a, Moldova Noud.
De'qi in calitate de guvernator civil al Transnistriei s-a purtat
corect qi omenos, to,tuqi, la 1 iunie 1946 a fost executat la Jilava,
alaturi de marepalul Ion Antonescu, Mihai Antonescu qi generalul
Piki Vasi]iu.
Se ,cuvine de preciza,t cA Gheorge Alexianu a fost sco.s din
funclie de rezident gi suspendat din invatdmint (din septembrie
1940 era, prin transfer, profesor la Universitatea din B'u'cure'ii).
cin'd veniserd legionarii Ia putere. Ca sd nu fie chinuit de legionari,
a incercat sd se sinucidS, insd glonlul a rico,qat gi a trecut pe linqA
inimd. A f,ost dus in secret de doctorui Petr.e Niculescu si ineriiit
la un sanatoriu.
In legdtura cu execulia din 1946, ion Pantazi cons'emneazd in
lucrare,3 A'm lrecut prin iad (Miinchen, 1986). ,,Cea mai dramaticd
a fost desparlirea dintre Alexian'u, fostul guvernat,or al Transnistriei
gi copiii sdi in jur de 10 ani, care plingeau in hohote qi nu se putau
desparli. Mai tirziu am afi,art scrie Pantazi, fiul generalului
Constantin Pantazi, lost ministru- a1 Apdrlrii Nalionale ci tatdl
meu fusese graliat de rege ; Eugen Cristescn de citre- com'unigti
pen'tru a Ie organiza Securitatea, iar Radu Lecca de c6tre evrei,
drept mullumire de felul cum se p,urtase cu ei. Tot mai tirziu am
aflat cd Alexiatru, fostul guvernator al Transnistriei fusese judecat
qi achitat la Odessa de cdtre rugi, penrtru a fi ucis de romAni si n,u
de ei, dar tot din ordinul 1or."
Curind, cititorul va gdsi in librdrii cartea \ui Oliuicln Verenccr,
Administratia ciuild romond in Trensnislrio, autorul fiind licenliat
in Drept al Universitd{ii din Cerndufi si direotor de cabinet la
guvelnirnintul Transr-ristriei, deci colaborator direct qi permanent
al lr,ri George Aiexianu ir-r perioada 7947-1944. Detine gi o serie
de i.nateriale de fan-rilie puse la 6li5,pozilie de cdtre solia lui Alexianu,
A;narillys, decedati in mai 1988.
Prin C,onstitulia din 1938, dictatura regal5. inrtroduce pedeapsa
cu moartea qi pe tin-ip de pace, si nu mai pdstra nimic democra,tic
din conStitu[iile anilor 1866 si 1923. Erau dizolvate partidele po-
119
 liti,ce, iar Panlamenitul devenea un o{:ganr pLr,r decorativ. La 72
februarie au fost numifi pre,fec{i, cu piecdd-er.e militari : colo,ne,lul
Iones,c'rl Vasile la judelul storojinei, locotenent-colonel Laurentiu
Nicolae la Rddduli, locotenent-colonel Apostoleanu D. Ia S;;il;
etc. se revizuia cert5fenia-_rorn6nd, vizind in special pe evrei si
pind la 2 martie 1938 au fost primite Ia Primdrio C"r"l"{i
",y!ai
15 000 de cereri in acest sens ; la Biasov au fost are,sta{i
9 saqi
adolescenli, la seidiul hirtlerist al tinerertu'I,ui, penrtru cd si-au mal
nifestat bucuria l,a veste,a inoorpordrii Austriei la cel de-a1 III-lea
Reich ; 3 funcfionari din chisind,' au fost dati afard din serviciu
qi judecafi, pentru cd au vor;bit ruseqte intre ei in timpur pro-
gramului ; o serie de generali au fost trecuti in rezervd
Da6ij;,
Gh. Filitis, Nicolae Petala, Gh. Mdrddrescu etc.); unii Gh:
irofesori
fos't- suspenda{i in invaldmin,t pentru atitudfni poliiice incom-
au
patibile printre e_i, Hgria simaf de ia Liceu} ae baieti din Lugoj ;
-
in mai 1938, corneliu codreanu este conclamnat la 10 ani n.i"ia
silnica, iar la 30 noiembrie a fost asasinat, impreund eu a1!i frun-
taEi legionaril. ca revangd, in septembrie'193'9 a fost irnpuEeat in
glind zi primul-rni'istru al Romdniei, Armand cdrinescu, omul
forte al regimului, fost minis.tru de interrre i' noiembrie lg3g.
Pe plan extern, cehoslovacia este dezmembrata in martie 1g89,
cea mai mare parte fiind inc'grporatd la cel de*al III*lea Reich.
Peste o'iuni, Albania este ocupatd de Italia ; in august se incheie
paetul Ribbcntrop-Molotov, iar Ia 1 septembrie 1939, prin atacarea
Poloniei de citr'e Germania, practic incepe cel de-al doilea r6z,boi
mondial.
Desi Romania se decrard neu'trd, la frontierere Bucovinei se
duc lnpte, iar mii de refugiali poronezi se stabilesc la cerndufi,
Sadagura, Suceava Ei in alte multe tocalitdli ale
peste 100 000.
lirii, in total
s'ovieticii, care incorporaserd ldrile baltice (Lituania, L,etonia,
Estonia), o figie din Fintanda Ei mai mult de jumdtate din po-
lonia2, ,agteptau pre,textul sd acapareze Basarabia.
Manevrele lui c'ar,ol al II-Iea in domeni,ul politicii externe s-au
dovedit ineficace. ofensiva germand din vestui Europei in mai 1g40
1 S, tef an Palaghi I,d, Gard,a d.e Fier spre reinuierea Romri_
niei, Buenos Aires, 1951, p. 110.
2 N. .C i a c h i r, Istoria mod,ernd, paloniei
a (l|g|-Lglg), BucureEti,
1987, p. 200.
x?0
scoate Franfa din luptd,_aruncd trupele britanice in mare gi peste
c,analul Minecii, iasind Romania feia aliati, Ia cheremut tui s'tatin
s_i Hitler. Dacd la I februarie 1939, I-itvinov 1I asigura pe Dianu,
dipi'omatul roman de Ia Moscova, cd u.R.s.s. es'te plqnicb, Iiniqtiti
Ei Romdniei nu trebuie si-i fie teamd, continuind :-,,In chestiunea
Basarabiei trebuie sa tinem si noi se,ama de opinia noastrd puLrlicd.
Ali vazu't ceva, in ultimul timp, in presa noastrd despre chestia
Basarabiei ? Am avut citeva organizerlii basarabene qi le-am des-
fiinfat ; a fos't chiar un ziar, l-am suprimat. Hdrfile in care Bas,arabia
figureaza in,tre fron;tie,rele noastre sinit d'e uz intern.,'
Dar ia 7 oct,ombrie 1939, Stalin ii declara ministrr_rlui de ex_
terne 'turc Sara'djoglu, cd Rusia nu are de gind sd-i facd ca ou
Romaniei Basarabia. In aprilie 1g40, ministru{ de ,externe Molotov,
intr-,Lrn discurs avea deja un ton riuvoitor si agresiv ra adresa
RomAnieir.
Presa englezA cotnent3 ci intrbrn intr-o noud fazd a uneltirilor
sovielice qi cd Basarabia este acum oibiectivril lor.
La 30 aprilie 1940. diplomatul rom6n Davidescu raporta de la
Moscova ca ataqatui militar turc 1-,a informat (eram alituri de turci,
in Antanta Ralcanici, din 1934) c,l sovieticii maseazd trupe gi
materiale de rdzboi spre Nistru
La 4 mai 1940, geful Sectiei consulare romAne de la Moscova
a intreprins doud cdl5torii in zon,a Lvov, rapor,tind despre concen-
trdri de tru,pe inrportante la frontiera Bucovinei. ofiterii sovietici
s-au ldudat localnicilor cd merg sd elibereze Basaraibia, dar invd-
luirea va veni din nord, din Gali{ia si Rusia Subcarp,aticd, nu cum
- din
se aEteptau romAnii est. Aceeagi sursd inforrneazd cd qi oon-
sulul american M. ward l-a avertizat cd Rusia face pregdtiri intense
Ei probabil cA RomAnia va fi atacatd din nord, prin Bucovina.
IatS deci, roinAnii forrtificaserd linia Nistrului, iar sovieti,cii
vor sd-i iovcasci prin Bucovina.
In acelaqi timp, diploma{ii ruqi incd mai voribeau d,e intenfii
pagnice, pentru der'utarea ro'mdnilor.
I:a 2a apriiie 1940, ambasadorul Italiei de la Moscova ii raporta
lui Ciarro, ministrul de externe, cd ambasador^ul Tur,ciei i-a ipus,
de fa!5 cu ce1 ai Ungariei, cd ,,in cazul unei acliuni sovietice in
Basarabia, tar,a iEi rezerva dreptul de a-qi defini pozitia in acel
moment. Reacfia va fi diferitd, in funclie de timitele in eadrui
1 N. C i a c h i r, Basarabia sub std.pini,re laristd (1812-IglT
), F;di-
tura Didacticd 9i Pedagogicd, Bucuregti, 1992, p. 100.
r27
 cdr.ora se va destdi$ura o eventu,ala acliun,e sovietti,cd, cit gi de rezis-
tenla pe care o vor o,pune romAnii.,,l
,,...ace,a lume ,bucovineanS, de la ho,tarul Nis,trulnri gi pind in
pragul Birgaielor ardelene, care s-a ridicat intr-iun etran admirabil
aI sufletului ei'(2 era adurna, in 1940, in pericol.
,,Sextil Pu,scariu, I,ancu Flondor, Iancu Nistor, care au indru_
pat Ei sustin'ut migcarea unirii Ei nici de miile de mindri ldrani opirolul Vll
bu,oovineni se descd,tuEau (in 1g1B) din imhrd(iqarea balaurului care
i-a rdpit Moldovei de mai bine de un veacu3, apdrea acuma Ia ori_ BUCOVINA TN VARA FIERBINTE A ANULUI 1940. UMITINTA
zonl un balaur Ei mai hidos : puter,ea soviertici.
$r DURERE. BUCOVTNA DE NORD 9r ZONA HERTET
suB ocuPATrE BOI9EVICA (1940-r94rl. DrN NOU
TMPREUNA 11941-19441

:' i Arh. M.A.E., doc. l8b.

. Euacuarea Bucouineide Nord. Umili,n$d gi durer,e ,o A,r'mata
2 Al. Procopovici, rorndn6. intrd. in ac{iune (22 iunie
79411'o Din:nou acasd.; or-
25 d.e ani d.e la unirea Bucouinei., Sibiu, ganizarea guuerndmhrtul,ui Bucouirilei. Impliniri $i lipntri
1943, p. 1. o Dinamica defauorabild. a opera[iunilor militare duce la re.
s lbid.em.
- incorporarea Bucouinei d.e Nord ta souieti.ci (august 1944:

iAritam in capitolul precedent cd sovieticii se comportau in

aparenld c'orec,t Ei loial, sp,t:e a deruta Qiplomalia romAnS. Dar
ataearea Poloniei, Finlandei qi anexarea celor trei !5ri baltice tre-
- mai ales discursir.rl lui Molotov, rduvoi-
buia sd ne dea de g,indit
tor gi agresiv, din aprilie 1940.
Diplomalii strdini acreditali la Moscova sernnalau agitaliile
Kremlinului. Astfel, la 20 mai 1940, Mascia, insdrcinatul ad-interim
al Italiei de la Moscova, telegrafia lui Ciano : ,,De ci'teva zil,e cir-
,cu15 zvonuri de importante trupe spre Basarabia.
$tirea lansa,td de
ataqatul militar turc qi confirmatd de Oficiul rnili,tar al Ambasadei
'Germane. To{i miniqtrii balcanici sint alarma{i. Arrbasadorul Ger-
maniei manifestd mul,t calm."
. Pe ptran intern, in aceeagi perioadS, Biroul -/ Informalii al
Arm.aitei raporteazd cd germanii din Bucovina, prin so{ia lidenului
1or, profesorul Frantz Lehmer, a predat C,onsuiatulrui german dir-r
Cerndu{i perechi de eiorapi qi 3000 pieptare confecli,onate de
-3000
fernei si fete pentru solda{ii Reichului care lupti pe front, iar pro-
fes,orul Ernst Gamillschegg, directorul Institutultri $tiinfific German
din Bucuregti, a tinut 1a Cernduli conferinfa ,,Nietzsche Ei pre-
zentul"" Raportul conchide : acliunea germand din Romdnia se
N23

desfdgoari in concordan!5 perfectd cu interesele p,olitice gi economice
a'le Reichului, iar minoritatea gennand se incadreaze tot mai muJ.t
in ac{iunca pangermanal.
La inrcep,ntul lunii iunie 1g40, Miklios Honthy, reg,entul Ungariei,
trimite 'o scrisoare lui Hitier, prin Tereky. Referindu-se la infrin-
grea spectaouloasd a Franfei, spune ci a sosit mornentul ca ungurii,
impreund c,u _bulgarii, sd*qi realizeze pretenliile teritoriale fatd de
O Ungarie puternicd, cu granitele la Carpa{i
Fotstiq,
in risirit un avanpost sigur si peiltru Germania. adaugaconstituie
cd evre,ii
din Rorndnia qi mai precis din Ardear ,,sint mulf"*iu-"" totii de
dominatia roman5((, pe gind ungur"ii n-ar putea ti mutgumi{i 'si ar
apliea politica Reichului fafi de ovrei.
Dar si lSsAm in continuare si vorbeascd d,ocumentere care se
referd in mod expres la Bucovina"
Ambasadorul Germaniei la Mose,ova, Schulenburg, raporta
Ministerului dc Exte'ne la Berrin. 1a 23 irrnie tg40,
Molotov i*a declarat cd rezolvarea problemei Basaraui"i "r.ru-'g,zop.m.:
suferd
niei o anrinare. nar cererea sovieticd se extinde si asupra ""Bucovi-
-Ni;
nei, cr.r motivafia cA are poprrra{ie u,,.oir'r"u,'ra. ;:;-;;teptait ra
asemenea pretenlii si cere in mod expres instrucfiuni.
Acelasi schulenbirrg trimitea o teregramd foarte ureentd, nu,
Tui 9up:l 2 ore (28 iunie, orr t7,ST p.m'.), personal fui niUUe"trop
Mol,otov i-a comunilu! aqtopta pind ia Zf i""1", uJi"a ,a ,.,,
"A..vor
acfioneze, a$,teptind intr-e timp .aspunsul g".*u,.,.
secrelariatul de Stat ar Reich,urui expediazi
tate o noli, ra- 24 iunie 1940, cdtre Minisierul de urgent, cu priori-
E;te;;e Ger,m.n.
se fac referiri la telegrame.le primi,te de la Mos"o"r,-ru"fap,tur ce
ruEii inqiE. vor sd aplaneze conflict,ul, dar preferd pe cale p-asnicd
.
insd pind artunci niciod,atd n-au ridicat proiblema Bucbvinei.
Da,ci inird rugii, dorinlele noastrg sint ,Lrrmdtoarele :
a) Din Basarabia, nici o trecere mai departe __' peste p.r-rt ori
D'r.rndre.
;
b) De protejat drepturile qi interesele Reichului.
c) De protgjart popula{ia glermand (Volksdeutsche).
' d) In caz cie confTic't armat, protejarea regiunii petroliere. De
insista't, nici un atac aerian asu_pra zonei respeciive.
La 24 iunie 1940, Ribbentrop se prezinti la Hitler ;i ii prezinti
pro'tocolul a'difional, anexat la tratatul secret sovieto-german, unde
I Arh. M.F.A., M.SI.M., dos.725ll.
124
la punctul 3- integral se aratd : ,Jn privinla Europei sud-estice, par_
tea s,ovieticd su'bliniazd interesur pe ,tare-l manifesta pentru Basa_
rabia. Parlea germand igi declarr totalul dezinteres pbiiti" i"tn A
acest teritoriu. La- punctul 4 sg stipuleaz,a : Acest piotocol va fi
oonsiiderat de ambele pd,r(i ca stri'cit se,cr'et." M'oscova, 23 1g3g
si urmau iscdlitr-rriie lui Ribhentrop gi Molotov. "rgo.fi
' Hitler cere explioafii Ei Rilb,bentr,op dd urmdtoarele amdnr.rnte :
sovieticii au accentuat inte^resul pentiu Basarabia, iar el
clarat dezinteresul.verbal. in profocor, formuldrile sint trecute ci-a oe_
vag,
datorita posibilitdlii vneunei indiscretii, in plus, reiafiile germano_
sovietice nu erau suficient de cristalizite. Rbtentrop ii'aamce aminte
Fiihrerului ca ia plecarea spre Moscova l-a autorLa,t sa aectare
dezinteresul Germaniei fa{d de teritoriile din sud-estuL nuropei qi,
daci_ era necesar, chiar_ pind la co'stantinopol
pr,obleima ar fi fost abordatd. Ei sirimtori, daci
Deci, in problema Bucovinei nu s-a fdcut nici un aranjament.
La 25 iunie 1g40, la orele 6 p.m., Ministerul de Externe Ger_
man transmite telef,onic lui schulenburg ca sd-i facd imediat
o vi_
" zita lui Moiotov Ei sd declare :
1. Germania., conform in{elegerii de la Mosaova,
in*eres pentru Basarabia, aeEi tiaiesc acolo 100 000 nu manife,stA
Este convinsa ca viitorul lor va fi asigurat.
a. germani.
2. Revendicarea B'Lr,covinei este o noutate.
a fost in
trecut o provincie a coroa'ei austriece qi esteB,ucovina
dens p,rpurata
germani" Germania este in rnod de,ose,bit cu
tor Volksdcutsche.
intelesau'a"
- 'e!\r ss i"r"ta
Jv aces_
3' in restur Ror'aniei, Germania are interese eco'oanice
osebit de irnp'ortante, de aceea nu Jor"Et" sd de-
izibucneascd un rdzboi.
La 26 iunie, telegranele respe,ctive au fost trimise
Gr'rmane de r' Bucu'r'eqri, pentiu i"r*,il.* "'"^"""ir' Legafiei
den{iald a a,mbasacloruiui. Acesita sd nu promitd 9i confi-
r'ornAnilor.' in aceeagi zi,. la o.u lz,so, abs,olut nimic
ern.iai""- tli.grul, rtin
Bucuresti catre Mir-risterul de Externe cie la Berii",
F.i*ul_mi-
nistru rornan i-a declarat cd nu cedeazd, cd sint hotdriti "i sa rupte.
Basarabia are 3 rnilioane de jocuitori, dintre iurn -2 milioane
rontdni, B0 000 germani, citeva rnii cle ricraineni, mulli evrei gi numai
cilivn ruEi. se gindesc la un schimb de populalie gi tergiverseazd,
in s,peranfa spr-ijinuiui Germaniei.
Fabricius i-a comunicat verbal primului-ministru ro'r6n cI
Molotov i-a dct'Iarat Iui schr.rlenburg ca trupele sovietice vor trece
a doua zi granifa Rornaniei, daci aceasta nu rdspunde afirmativ
;125
la ,ultimatum. Acceptarea este insi in interesul Romdniei de a primi Tot in zz iunie, guvernul ro'r6n de ra,Bucr.rregti anun!a
I_,ega-
fdrd rezerve conrdiliiie lusestil lia noastrA de la Mosc'ova, cu semndtura lui Gigur,tu, Jj
.

Tot in 26 iunie, orele 12,59 a.m., Schulenburg telegrafia foarte decis mobilizarea generald, vrem sd evirtdm r,,t-r A".i ,_u
urgen't din Moscova lui Riblbentrop, cd a fost la Molotov qi. acesta se precizeze locul unde se va disc'r.rta. "o'rfli"i "i-iitri"ri
i-a exprimat mul{utniri pentru sprijinul acordat cu privire la In aceeagi zi, Legatia RomAnd telegrafia de la Moscova cd a
Basarabia ; cd ,,B'uc,ovina constituie ultirna parle care mai lipseEte "
vorbit cu ambasadorul Germaniei, S,chul6nburg, ilu-p.ornis cA
dintr-o Uclaind 'unificatd((. Cd popuialia gerrnand va fi multumitd, va .interveni la Molotov ca sd prelungeascd'-'termenui "u.u 'fixat de
se vs rezolva in mod analog cu cel al nemfilor polonezi. U.R.S.S. uitimalum.
urmireEte propriile interese qi nu are intenlia sa ineurajeze cele- 27 iunie 1940, ora 10,30 a.m. Mesaj telefonic se,cret. Riblbc.ntrop
alte s'tate in pretenliile ior curn sint Ungaria qi Bulgaria. dil trenul special
-
intr-o alta telegramd foarte urgentd, Schulenburg cdtre Minis- ^
fonafi - c:i.tre Ministerui
imediat lui l-abricius,
de Ex,terne Ger,min : ,,Te,re-
Ia Bucureqti, si_l viziteze pe minis_
,terul de Externe German, clatatd tot 2tj iunie 1940, transmite cd trul de extelne romAn Ei sa-i spund : guvernul sovietic nl_a infor_
Molotov l-a convo'cat din nou, azi dupi-amiazir gi, avind in vedere rnat ca a cerut cedarea Basarabiei si Eu,covinei cle NorJ de gu
relinerile Germaniei, 1-a rugat sd transrnitA cd guvernul sovietic iqi vernul romdn. Pentru a evita rdzboiul intre Rom6nia si U.R.S.S., ta
limiteaza cereri"ie asupra pdrlii nordice a Bucovinei, inclusiv ora- noi nu putem decit sd sfatuim guvernul ror-nan ,a
;ul Cerniufi. ,,La declarafia mea cd s-ar putea ajunge la o solufio- guvernului sovieticr(. ""alr" in fata
nare paqnica mult mai usor, in cazul cd guvernui sovietic ar inapoia Fabricius, cdtre Ministerui de Exte.ne German. tr'o,arte urgent,
rezerv:i de aur a tsancii Na[ion:rle RomAne rezervd care a fost BucureEti, 27 iunie 1g40,.ora 4,00 p.m. .
-
transferata pentlu pdstrare la Moscova, in c,ursul primului rdzboi ,,Regele n,_u
Erau prim,r-'-rinist'r.r, ce1 'de extern"" si maieEarul
l0 T, "trrooii-lo
m,on'dial
-,
Molo,lov a rispuns ci aceastd problemi nici nu se mai E. urdireanu. Mi-au citit ultiniatumul soviertic. cer Basa.itia curfii,
-?
pune, deoarece Romdnia a exploa'tat un tirnp destul de inde,lungat u_crainei sovietice, cind Rusia era .slabd rdpita
Basarabia". -iiitu.,t qi-""r.1"r Buco-
Zi clensd ;i tcnsionatir acest 2G iunic 1940, cirLd rninistrul de Itl"":*_:l, o-"^ol!"1.a!ie
a-bas.arablci.
pentru cei 22 de ani de' ocupare ilegalA
Regele dezanagit de pozilie cermanioi. cum si cedTcze
externe Molotov, in acelagi timp si premier,ul guvernului sovietic, I'ari iuplA l/3 din teri'toriur*tarii ?'Romania este aecisi si se
trimite o noui ul,tirnativi Romdniei. Argumentild cd Romdnia s-a dar roaga ca Germania sa tinr in f iu u'garia ri B;ig;;;"-fi, bata,
f'olosit de siabiciunea militara a Rusiei Sovietice in 1g1g, gi nu s-a sd le procure armament. in prus,
impdcat niciodata cu gindl,rl cd Bas:.rrabia ar putea fi delinutd de rFabricius, cdtre Minis'terul de Externe
altii, cere retrocedare.a aces,teia si pa.rtea noidicr a Bucovinei, a German. tr'oarte urgent.
Teiegrami clin 27 iunie 1940, or"f" O,.Sat
cirei populalie al fi, chipr_rrile, legatd de Ucraina. q.", _R&;il u **t spriji_
nul lui Hitler si Gciering. Atniosfera in caarut Consiliului
Deci, sa se inapoieze Basar"abia ; sd se transrnitl paritea de cle Coroani
nord a Bucovinei i^lort lgrnt''ca 9i atiluaire" ,eg;rui. Motriiizarea generald va in-
! cepe astdzi
Agtept r;ispunsul I ;rrnenin[a Moscova, in c,ursu] zilei de 27 iunie Legat,ia Gernand clin. Romdnia, ci,tre
r940. Gernra.n. Bucur.esli 28 iunie fg+0.t-dru"rnul Ministerul de Exter.ne
Davidescu telegrafia in 2Z iunie de 1a Moscova : difionat ultimatumur ro"iuti", i"l *lga ca romAn acce,pta necon_
-_ ,,Dornnul Cerndufiul sd nu fie ocupat, mai al]es cd noi sd intcr.venim ca
Molotov m-a invitat astd-seard, ra orele 12, la Kremlin. Apoi acolo locuiesc
citire notei cu caracter ultimativ, transmisa prin telegrama aante-
dat germani. ^vvu'sor multi
rioard. ,,Guvernul sovietic -- incheie Davidescu ' Berlin, 28 iunie din tren,ul special
parte a Bucovinei ca despdguhire - J"""
pentru dominalia
aceastd
romdnd in transmis lui Schulenburg -, cdtre sa
- sd raportere ca sovieticii Fabrici,us. Am
Basarabia timp de 22 ant&. rioa'da pentru evac,uarea romAnllor si sa extindl pe-
nu fie menfi,ona,t orasul
Cerndu{i.
1 Arh. M.F.A., Cabinetul militar al lui I. Antonescu, pachetul 1?9, Fabricius, catre Ministerul de Externe German. Telegramd
dos. 1212. foarte urgenta. Bucuregti, 28 iunie 1g40, orele 6,30 p.m. Receplio-

I?6 !27
nati la 8,3 p.m. Am transmis ieri urmitoarele informalii minoritilii ni'ca Reicirului. Ar dori sd ajute Rornania, ,,in masura in eare aceasta
gelma-ne din Basarabia_ qi Bucovina, an'un{end in acelaqi tirnp con- sta i! puierea Germa.niei((.
sulatelor noastr'e din Galali si cernduti. Germanii care s-au evi- Intre tirnp, sovieticii incdlcau in mod grosol.an acordul stabilit
{e-n:[r1rt in acliuni antibolsevice, qi cred cd sint pe listele G.p.U. cu_Romdnia, prov,o,cind gi:ave incidente, dezarmind, ouptu.ind--,,'a-
(ale Securitafii sovietic,e n.a.) gi au motive sd se teamd, sd plece t,eni'a,] de rdzb,oi, sechesrtr"inrd trenuri de evtacTuare dar, lucrul
;
imediat spre Transilvania. - Toli ceilarfi sd rdmind in gospoddriile mai^ gra.v, omorind militari romdni Ei ocup,ind teritorii in p,h.rs
cel
---
1or, sd ia contact cu f,or{ele militare ruseEti, sd se legitini,eze ca ger- I
mani ; li se va acorda proteclia, pind cind von fi strdmutali. SX se - - In iegAturd
ocupat
cu zona Flerla, este cazul sd detaliem situatia. ast*
ilegal un ora$ neregedinld de judef, HerJa, Oin-:,rJ"-
apere impotriva eventualelor bande cle jefuitori vagab,onzi, iar cei i.i,_1,
din ferme izolate sd se mute in co-unita i comp"acte. Totodatd, [uI Dolohoi, f,ormat din cartierele : Herla-tiirg, Modorojeni, tvl"f,"i,
Movila, Slobozia si [inteni. De la oragul neregedinla Miheileni,'c;
qegistrele parohiilor_d,e stare civild ale comunitdlilor gerrnane sd tierul Sinduli. plus 7 comun,e r,ural.e, constitLriie din 26 Oe's"ale.
fie imediat ingropatel. Acc'stea crau
In acele zile a fost invitat in Romania von Killinger, care :

1. Buda .'- cu satele Buda Mare, Bgdl Micd, Mogogeqti, pasat

avut convorbiri cu generalul Moruz,ov, cu ministrul uidireanu sia 2. 9oCineEli -- cu satele : Godines;ti, I-ucovifa, Sloiboaa ; ;
u.f.::t.primit de rege, vineri,27 iunie 1940, in cursul *ptii. d"r,ji 3. Il,orbova cru sateie : Bdnceni, Cotu Boian, Horibova, ft1q_
al Tr-lea i-a oerut sd intervinp la Rihibenfrop gi Hirtler,'ca sd fie
*rdpire morni{a, SiniirALr-;
a'rutat. ultimatumrul Rusiei e,chivalEazd cu o dir el, fiind
un Hoh.enzoLlern,_va 1upta. Dar- gere"armament, cdci; el, regele,
germanil'or petrol. in p1us, sd-i'asigure spatele 'unlaria dA Valeni ;
Bulgari4 sd nu-I atace_ cdci pericrotut botqevizar"ii garcanilor este
qi
5. Lun"u -- cu sateie , Lur'rlca, Molni{a, pilipduli ;
-,
tot mai ame-ninfdtor. Kilringer i-a rdspuns ci nu se i'doieste de cu- ii. Tirnauca cu satele : ProboteEti, Tirnauca ;
raSul soldafilor rom6ni, dar fdrd echipament adeicvat, oolosul
rus 7. Tureatca - cu sate,le : Culi,ceni, Nicoveni, puieni, Tureatcal.
ii va zdnobi. - nu s-hu_ mrul{umit cu atit,
Dar sovieticii ci i-au alifat pe ma-
. 'Pr]nd-,la urm5, R'omdnia s-a decis sd cedeze Basarabia qi Buco-
s^hili si .buiqa.i,_incercirrcl practic s;d desiiinleze ,titir roman.
Yna.dq.{ord, ta 28 irunie 1940 sovieticii ocuria ;#itrr;';",covinei, Astlel, mrnistr.ul Gct.maniei acreditat la Budapesta rap,ods la 1 iulie
grave incidenie la uerla----;;;
sa re cedatA lor; au ucis un cdpi tan. mai muiti civili lu figura
9""T:*,1:tf,:i,l:oro".d 1940, orele 2,05 a.m., printr-o te,legramd adiesatd Ivrinisierut,r.ii ae
mai. departe cu 11 km de rinia de demarca{ie'pretinsd- au trecut
si Externe, la .Br-'r-lin, urmdtoarele , ci r'eplezen,tantut sJvietic oe la
de ei. La Br-rdapesta ii incr:rnra p-e
29 iunie, di'pl'matur roirnan Davidescu telegrafia cd .ungr-rri sa intreprincra imediat o acliune
generalui Mitrea si o.serie de funclionari'c.F.R. a fos,t arestat armatd irrnotriva R'o,maniei, facindu-se specifica'ea cd Rnrsia ma-
rnod cu fotul abuziv, de cdtre sovie,tici2. ra iernduti, in nifestd dezinteres pentru Transilvania si spaliul ;*p"ti". czaky
le-a spus cd- forfele.rnaghiare sint egare cu bele rorn6ne,
. ^A Buc'ovina
.doua .zi, dupd. ce- trupele sovjetice au patruns in Basarabia "u "f..ii""
dar. moraiul ung'Lr'i1,6r este murt mlai ridicat.'lt,r-ru-u[ieapta
,qi in de Nord, aciicd la 29 iunie rb+q iritre. li t.i-it" rezistenfd serioasd ciin partea romAnilor, in caz Au h o
o scrisoare regelui C3rol al ll_iea : ,,Deduc p"une mari speran{e in'tr-un a'tac simultan bulgdre-", dar nu_si
voastra "onf,hi"t,
d;;;il;;;:
se teme ca ar fi vreo legdturd intre ce se intimpla "a '\,i"J;;l;iea
acum in Romania tia sint linufi in gatr d,e cltre turci.
;i vizita de la Bergho,f, din 24 noiembri" 193b;i il-';6;"G;"i; Intr-o aLtd teleqratni, expedia.ta din Brurdapesta la 5 iulie, ora
continuare cd Romdnia a fdcut politica duEmanilor geimanilor 11,55, aceeaEi sursd informa cd Molotov, car.;;;;";rimeste
numai in ultirnul timp a incercat sd se'eiibereze de tabdra potriv-
Ei
basadori, pe c,er maghiar l-a primit de aoud ori-ii am-
irei'rile,
proprie i.i{'iati'ri. La incerput a respins propunerea ungariei,ain
1 Documents ca
on Germ,an Foreign poli.cy. 1g1g*lg4|, X, London, 5 sate din B'ucovina, insumind 12 00d rocuitori de origine Tnaghiara
1957, doc. 50.
2 N. Ciachi r, Basarabia sub stdpi.nire laristd (1812-1917), F,di- I Arh. St. Buc., tinisteru.l Jurstiliei, Sectiunea jucliciard.
tura Didactic5 9i Pedagogicd, Bucuregti, lgg2, p. 102. ' dos. 34
(1940), f. 13-14.
g
128 - Din Istorla Bucovinei - cd. 291
129
 sd fie strdrnutati, apoi a declarat ci le va satisface dorinfa. In plus,
considerd juste revendicarile lor fald de Romdnia ;i a dat ordin ca depJ-asari mrasive de trr*pe d'e Noate armele dirr
navele maghiars aflate la Reni gi Ismail sd primeasci liiber, ca cele de dincoro dc Nistnu, cdtre rinia de- demar.aqnondul Bucovinei 'pffi s'
ii-;t*
pentru tra-i
germane. Lucririre unei- comisiuni mixte incepute ta Moscova
surse romanesti informau ca Fabricius socotea ci Reichul tre- sarea riniei de dclimitrre sint intrerupLe
sovietic nu arard nici in octombrie, fi guvernul
buie sd ajute cu asistenld
-irituia-n;;;;,";;i;;.;;" 2_3 tuni dorinta ;;-;'r" ,"r"r,"a"i"iiril astfet ca
dacd ungurii Ei bulgarli nu vor ridica pretenlii teritoriale, or.i or.- -o.
noua li'nie nru reprezinrta in orchii sai aercrt
o etipa ,to".i,L*"".,,
dinea internd nu va fi subminatd, U.R,S.S. servindu-se de agenlii La 2 iulie 1940, generalul ioi-
Inrternalional'ei a II[-a va ridica noi pnerten{ii1. Carol, aL ll-leo urmatoarlea a".i.r.* "qnton;; ii;;a
,-
regelui
,,Majesta Ie,
. J'abricius,
privire
fdcind un sondaj printre saEii clin Transilvania cu
ia viitorul 1or Ej ai provinciei in care locuiesc, a ajuns la _ fala se pribusegle.
,ln Basarabia
ulmdtoareie rezultate :, 800/o din ei sint.pentru menlinerea situaliei
mici unita{i, ;i Bucovina s,e pertrec scene sfiEietoare. Mari si
actuale, adici adminiStra[ie romdneas,ci, 780/o p..rt* iu,tonomia abanbonri".J,-$;ili""rrp"ingi fdrd ordine, se rasd
dezarmate. la prima ameninfare. '
Ardealului, iar 5,To.pentr.r alipirea 1a Ungaria.'Fafa de revendi_
carile ungurilor, saqii din Ardeal manifestd furie si n"i"rr"r .t"uncfionarii. familiile ior gi ale
celei mai groaznice urgrr. ofi{eril,or au fost ldsate prada
mullumit d-e modul cum Romdnia i;i respectd u'rguju*"ntere eco- "rt*
nomice, dar la Berlin existA temerea, Materiale militarJ ;i depozite imense,
ur-Ja'gfi:-"rre va pind in ur'timul acumulatc menfinute
cepe acfiunile decisive impotriva Angliei, "i"aRusia noi
in_
pre- -o*"rri- dil ;;i",^u, ,a-u. in minaAiinamicurui.
tenfii, cerind teritorii pesie prut ;i" Dunare, "u'rt.iiou Iata rVlaiesrate,^schitat in fuga, numai
cappatica:. ;i i"- u".rina sub- gi calvarului unui ncam. care u' capitor ar tragedici
esle'numai la inceput.
Temerile erau re-a1iste, deoare,ce Schulcnburg Poporur si armata
tembrie 1940, la Be-rlin, cd Morotov i-a deciarai raport;r 16 2l sep.- fdra .a.u fost
limiti. r,tp* "ioi"-#"i.,"""aere
crezarmate fdrS luptr. Demorarizar.ca

$l la,1 septembrie lg40) cd sovieticii er.au'ripr*i;

t"S ""r" ii'.I ciecra- ,H;:f in cond,'cdt,ori este
::::
10sr corsultelr cu privire ra arbitrajul-trc ra Viena, ;:; $i, in continu,are, Antonesrcu aratd fdnd mrenajamente
19.10, Gelrnania violind articoiui s ui--irutui"f.ii
din 30 augusL gregelile fdcu,te, scriinclu_i raspicat ii *' toate
plus, ,,garantarea de cdtre gr.r*r.r,ri-g"r-u' a .r"'r_,Jut.Jrlr,.". i,, :-
frontierelor schim'bat imediat si sistemrul si
im po-tri v3 Uniilni i - rr-rmAne
"or,,,.un tatea"Trebuie
Ta nu va anreca nici in ace;;";;ry oamenii. Dacd Majes-
i*_ :-i^u:li1l:ti"r
'trrrlrrarea pretentrllor
Sovie ticcil. i)"-
numai 1a nordul Bucovinei s-a fdcut
*u,
rile nearnujui. nrabusir"a toiatel"priUr;ir", suprem ure,chile ra crure_
_rusqti
ia insistcnfcle licichu]ui. Molotov a cortegiul ci sinlstru ;.; ;liil';i iremediabild _ cu tot
guvernul gcrman ii.vg "oncluzior.ut ci ,,el spera cA fi;;;s".i, va urma. Am prevenit
sprijinul p" zile., i' scris gi
chestiunca Bucovinci de ryo1da Suc{.(. "iiio, "inU'.r"" va pune 9.-:^-u'i {g
raspunzStori gi pe Majestatea ""ruurl^ii'iuve.n"le si pe gefi m'itari
Ta'cd' va veni catastrofa de azi.
Alexandru Cretzianu, c,are cunogtea Metodlle intrebuinfate in seleclionare gi
anului 1940-1941, declara in i95a-, ia paris decies,bturiie politicii
ne ducd fatal ia aceastA scadenfi.
in conducere tre,buiau sd
a uniunii sovietice : ,,Atit;;i;;; agresivd
a
.nu_ _luat
.tirsit J a"ta Am fost insd socotit ca rdzvrdtit qi lovit ca
qi Bucovinci de Nord. Unitdfiie sovietice""';ilp;;;"basarabiei
ae pe ,rolr" Urri" de ln fa{a catas,tlofei am uitat totul.
atare.
demarcatie au provocat inciciente zilnice, facind incursiuni
pL. Siqt gata sd dau. concursul, dar
teritoriul romanesc, impugcind ;i capturind grdnice'i .;;;. Mareie mi. se rdspundd cu atitudine cinrtita-. 1a atitudine cinstitd trebuie si
stat Major Roman era info'nat cd ruqii fac intense pregdtiri mili- Este u0itimrul meu strigdrt de alarmd,,
i.ll
tare in Basara'bia gi Bucovina de Nord, e,fectuincr transporturi Majestatte.,,l
si zi, Nicotae r.orga,
- ";;;; a 27 de parlamentari
l:. ":::,rrl
romdni, remitea un memoriu "preqedintelui
1 Arh. M.F.A., M.St.lvI", d.os. izsll C;n;liul;i de MiniEtri,
z lbidem"
1 Integral, tn ,,Universul,. din 2g iunie 1941
130
r31
in ,care prote,sta vehement ci Buccrvina de Nor'cl si Basara,bia au
inni iar Parlamentul rotndn sd nu recunoasc5 legal aqeste
""ait".
pierderi teritoriale.
La g ilr'lie', lon Nistar preze,nta r"egelui un me'mroriu similar
privii,or la pierdgrea Buc,ovinei de Nord qi cfltre toate academiile
din ],t-u, solicitind suport moral pentru redobindirea celor doud
provincii.
Gheorghe Tdtdr"escu, in calitate de prim-ministru, in brogur-a
Euctcuctrea-Bc;sarubiei ;i ,a Bucouinei d.e tford (apdrutd in iulie 1940,
la Craiova) incearcd sd justifice cauzele eva,cudrii oe'l,or d,oud.pro-
vincii romdneqti, la uitirnatumul sovietic. Adundrile din Chiqindu,
Cernduli gi Aiba Iulia .din 1"918 au afirmat -conqtiin{a nalionald'
pdstratd vie de-a lungul veacurilor de asup'rire'l.'Tim'p de 20 de ani,
R,omAnia sija creat o relea de ,alian{e qi de pacte menite sd-i asi-
gure securita,tea si apdrare.a teritorialS. Ta,tdresc;r.r atrag'e atenlia ca
nici unui din actele de politicS,externd ale RomAniei n-au fost
indrepta'te impotriva Germaniei. Dar scoaterea clin luptd a Po'loniei,
ln trei sdptdmini, in 1939, ,a distrus singurul sprijin prevdzut ,,in
sisrtem,ul Clianfel,on noastr,e imprsrfpivs unei agr'esiuni din Rdsdnit."2
[n plus, puterni'ca ofensivd germand dezlinluitd ]a 10 mai 1940
a scos din tuptd Fra4{a, Danemarca; Olanda, Betrgia qi Norvegia. Ea
Iichideazd intreaga ordine europeand instauratd prin victoria alia.
[itio,r din 191B; qu intr,egul echilibru. p9 carqrl f[urise.
ln acest 'nou context a veni't ultimatumui sovietic, la care se
putea rdspunde prin do,ird sol,ufii : rezistenld sau ac'ceptare. Rezis-
tenla er,a solu{ia bdrib6;fiei, d'ar insrernna un rdzboi inegal, in c,are
armqta noastri nu-qi putea ar;iinca toate fortple irnpotriva U.R.IS.,S:,
cdci trebuia sd Ie disperseze p,e alte fronturi ameninlate. De aceea
a. fost abandonatd hotarirea r.ezis,tenlei Ei s-a in,cercat sd se nego,cieze
pentru a reduce amploarea lovitulii.,
Desigur, accasta era cruCrr reliitate, insi TAtarescu ine,erca in
fafa naliunii s5-i disculpe pe Caroi aI ll-lea, care ,,i-a inminat spre
contrasemnare de.cre'tul de m'dbilizare generali ;i si-a oferit spada
pentru a apdra in' iruntea armatei plmiitr-il strdmoEesc'i3.
La { ,aggust 1940, Moiotov fdcea o de,clara{ie in fala deputalilor
Sovietului Suprem il U.R.S.S., cd a cre,scut consideraibii teritoriul
statului printr-o .felicita solu{ionare : 1. s-a restituit Basaraibia ;
'l Gh. Tdt6rescu, Euacuarea Bosarabiei si a Bueouinei
Nord; Craibva, 1940, p. 5.
2 lbidern, p. 17.
3 lbidem, p. 23.
132
2. Ie-a fost cedata parte din Buoovina. In continuare, 'citdm :
o
,,Locui torii Basarabici ;i Bucovinei de N'ord, indeosebi ucraineni gi
moldovr:ni. s-au putut alipi la famiiia unitd a poporului sovie,tic qi
inaugura o viald noud, aceea de popor eli'berat'(. Basarabia are o
suprafa{a de 44 000 }rm2, c'r.r 3 200 000 locuitori, iar Bucovina de
Nord 6000 hn-r2 qi pcste 500 000 iocultori. Astfel, frontiera vestic6
a U.R.S.S. s-a extins pind la fluviul Dundrea care, dupd Volga, este
cel mai m:ire fluvi',r in Europa qi una din principalele c5i-pentru
schin-rb,urile comerciale dintr,e numeroase !5ri europene.
il F1us, a n-rai fost ocu,patd regiunea Herfa, cu o suprafati de
aproximativ 30 400 ha, locuitd de circa, 35 000 nomAni.
^ . La 26
Grigore
august 1940, noul nostru ministru acre'ditat la Moscova,
Gafencu, rapo;lta Ministeru ui de Externe cd Molotov a
repetat ma.i mul'lor am'ba-qadori (Gerimania, Italia; Japonia, Iran,
Afganistan) ci acurna U.R.S,S. inle dge sd dqicd relalii normale cu
RomAnia, dupi lichidarea. neinlelegerilor teritorial,e
Stalin a exprin-]a"t pdrerea, iar Molotov a difuzat-o. - de fapi,
- -Dar nu ela aqa. Provocdrile continuau (au ocupat cu forta in-
sulcle TSlarul Mare, Dalerul Mare, Dalerul Mic, Ma.ican gi Limba--
toate pe bra{ul romAnesc al Chiliei,, intre 26 octombrie ** 5 noiem-
-brie
19.40), iar pe plan extern ii inouralur p* maghiari';i bulgari
impotriva noastrd.
Iata curn consellncazd evenime'rteie cle dupa 2B iunie 1g40 Isto-
ria ucrainei (r'ol. vII, editat de Academia de stiinfe din I(icvl) :
La 28 iunie 1940, Ia orele 14, trupele sovicticc arr trecut uistrul,
a fost eliberata provincia, iar la'ceiniu{i
"-u 1i"ni un'miting
ca_r-e-au participat 40 000 de cetdleni manifestin'du-qi simpatia.*La
la
a VII-a sersiune a So'vietutui Sr.rp.r'enr al U.R.S.S., \a'i augus,t tO+0,
N. Mihal,bi'Lic a deiclarat : De sute de ani poporul nostru -uorainean
a fost rupt de fr'a[i. cerem si firn inclu$i in ucraina."Zr-ta z august 1g4c
a fnsi creatd regiunoa Cernau,ti, in pqrg intrau-teritoriit, fu"ouinene,
o pante inrs,ennn'atd din fostuil j;ude( Hotin. Din fostele rtieri,iorii ronnA-
neEl.i beslrabene s-a mli format Ei regiun,era Akerman, dar din ? de-
cembrie 1940 sedirul s-a Sta'biliit l,a lsrniails.
Ter:iioriile ucrainenc oblinute d"'lu polonezi si ,o*erri
insumat 560 000 knr2 si locuite de B 100 000 locuitori. "r,
Din 5: iutie i940; in 'Bucovina sjau r"biii; orgqne ale
""ile S,''T{trtm
puterii cle sta.,t, prin noii lideri ca I. Pavliuc, N. Tcaciuc, s.a.
Ce .* __ :' i'..1 -! - _'_,.I '1
r Istoria Ukrainskog S.S.R., tom VII (1921-1941), Kiev, 1984,'p. 627
t lbidern.
3 lbident, p. 628. .,1' .:l i
x33
 In organele_locale au activat ca deputa{i, dupd nafionalitdli: 1167
incercrrile mele de a gdsi ,oameni cu adevdrat patrioii si pri-
ucraineni, 218 ruEi, 214 romdni, 199 mol,doveni, BB evrei Ei 14 polonezi.
La 15 august 1940, in Bir.rcovina s-au nalionarizat intrepiinderile ceputi, cu caie s5 fac o echipd noud de redresaie a^statuiui'si-ju
industrial,e Ei comerciale, transportulil'e, cdile ferate etc., astfel reinfrAlire a Maiestdtii Tale cu fara, ,au esuat.
Toti *. a'bdicarea Majesrt5lii Ta'I,e.
:
4 t_5nci, 804_inrtreprind'eri cromerciale, 845 intreprincleri ind,ustriale,
6 170 cas'e, 426 km de crale feraltS, t,elefo,ane cu o relea de 2 100 km. - In
inec
faia acestei situa{ii qi a agitatiiior pe care e,u nu pot sr 19
in va.luri de sirge, pentru a arunca iara in,tr_un rai,noi civil
Tot-la 15 august au fost nali'onalizate pd;minturile, liranii prirnincl
in folosin{d 770a0 ha, 1200 vite rnari, 790 de fost iertatc :t- q dg]g.,.ryn_a ocupalia strdind, md simt dator sd supun qi in scri.s
datoriile. "ai,'uu Majestbtii Tale gtasut fdrii.
Au inceput si functioneze un tcitai de 538 qcoli, din care : Cine alirmi altfel, face o crimd...,,1
._^
408 ucrainene, 111 moldovenesti, 10 rusqti si g in alte limbi. pe carol, incercind toate combina{iiie, chiar si asa.sinarea rui
baza Decretului din 13 august 1g40 a luat fiin{d Universitatea cie Antonescu, e,qui'd, abdici iir favoarea' fiuiui .1", Jo."*"*;;'i;-;;;
Staltl. avind r"egen!5, in perioada lgz7-rgs\. Antonescu u."o",pii ca Mihai
Ele,mentarl romAn,esc al Bucovinei a fost persecutat, lipsit de sd fie _reqe, iar acesta, in calitate de suveran, il reinve,steste prin
tgaje decrEte'le nr. 3 062 (6 scprtembrie 1940) si B 072 (B *pi;#;ib td+o;,
ly.1urile agonisite, marginarizat. intemnilat, aeportat. Biserica cu depline p,uteri privind conducerea Romdniei. '
si invdtdmint,ul rom6nesc pricticat p,ind atunci au fosrt iichidate.
Exemplul cel mai concludent este marsacrul sdvirsit eu cruzirne de Nous institulis potiticd de ,,'Cronclucd)tor a1 Statului Rom6n({
cdtre_solidalii sovietici asiupra ldranilor romani de pe vaiea siretutul. arzea urnritoa.rele atrib,Lrtii :
Dar ce i-a de'terminat pe aceEti oameni sd-gi ia iumea in cap ? c dre'ptul de a inilia qi a promulga legi ;
o dreptui de a nurni si revoca-min-igtri, ca qi orice func{ionar
.-snai,ma fa{d de noiile rinduieli, arestdrile aproape zilnice, abu- statului ;
al
zuriie.. nesiquranfa, ticdloqia. Deroarece toate demeisuriie
repatria in Romania au fost zdaranice, s-a incercat ur-r ex,od d,e a se , o dre,pttii de a incheia tr:atate cu alte sltate qi de a declara
rdzboi
din satele romanesti_. Bahrinesti, petriceni, cu-""*.--suceveni. in masd P'ace-
"si
Presic5'reni' crupca, pditrdufi, Igegrti, Ropcea, Iorddneqti. Reqele pistra urmdtoarele prerogative, :
mii de oameni colo,ane de
isi-amintegte martorur ocular vasile Levitchi e- este cap,ul ostirii ;
purtind in frun'tea- coloane,lor cruci si orapuri cre nrin b,iserici. s-au
- o drcptul de a batc monedd :
indrerptat spre. punctul de frontieri Finiina Albi. peste e 'dreptul de a conferi crecoratii, a primi si acredita dipr,omati ;
1 b00 de
oameni au fost miceldrili,_ia_r restul. hdit;iti p.i,-r- paauri, o,dreptul de ,amnistie si grafiere. '
l,unci,
crinquri, _qi de asemenea iichidafi. Asa inteted"; ,il;;,smul Romania era ingrijoraid de provocdrile sovietice si
eialis,t al lui Stalin sd se comporte i so_ urmireste
sprijinul Germaniei. Dir intr-o s'eri" de ,ii""iii-"r""".";;ffidt;;
descrrrcc sinqurd.
_.La 4 septembrie 1g40, generalul Ion Anton,escu esite n,umit pre-
qedinte al Consiliului de MiniFtri. A cloua zi Leqatia Ron-r6nd de la Berrin tele.qrafia la 26 octonr-
stitu{ia din 1938' care-i conferea reeetui
este suspenaatd Con_
pri""i .p;;;;i", carol
brie{1tt9t'
i940. ci nrinistrur Ribberrtrop i-a avertizat cd Germania
a1 ll--lea cedindu-i princip_a1ere po"roguii.r. t""*i"a;-i"f jntervin i^ i^cidentere serrnalate'inire nu
Rornania si Rusia privincl
regal ,,conducdtor a1 Statului(r.
qi rin decret cele trei puncte : Fle.!a, Dundre, repatrierea di;b;";;[i"
vina de hlord. qi Buco-
Evenimentele se preciprtrE, opozitia nu vrea sd colabore ze cu
carol qi Antonescu, printr-o icris'oare, ii solicitd ubdi."o"u De la 18 de,cembrie 1g40, sovieti,cii inchid frontiera
,
sovietici pentru cei care voiau rom6no_
"Si'I, -sd se repatrieze in Basarabia si
Buccvina rle l;orci. fdcind urnrdtoarea motivatie ,
M-arn angajat sE apdr treeutul, cu
tana qi tronul.
cinste,a qi cu viala mea,
lin ^Ja "i "t;;;;;;;int'egi,ii
frontierd pe cei crare vor sd se intoarcd, sdiptimini
incit repatriafii sosesc fdrd mijloace materiaie qi cu sdnitatea
t lbiden, p. 641 1 Pe marginea prd.pastiei,
I, p. ,74.
134
135
zdruncinatd ; b) deschid campania clectorald pentru alegerile care Deoare'ce sovidlricii fd'ceau prersiuni. ca partca ronrana sa
v-o,r avea loc acolo, era posibil sd vina Stalin sau Molotov, deci, Ei recu_
rdpirea zo,nei Her[a qi a insri,el,or d; ,;-;""dre, Ia
n'oascd ofirciar
din mottive de securitate, spre a nu p5trunde vreun spion. 26 mai 1941 Iron Arntone,scu ii daidea 1ui Gafencu u.,rlra't,otarele
in_
O attd maqinalie machiavelicd. I-a B martie 1941, Sovietul Su- stru:ti un i
prem al U.R.S.,S. emite De'cretul privind restabi,lirea ceta{eniei ,'D'oimnule Ministru, g'uvernr-11 r'man nu este cl,e1,o: grabit crc
U.R.S.S. pentru basarabeni si dob'indirea cetdleniei soviletice pentru a- relua negorci,eril,e 1o,rn6;no-56vigt,irce cu privir.e la de1jmita... iiJ-
cei din Bucovina de Nord. Degi sovie,ticii, incepind cre 1a 2B iunie 1940 ei d,E d,emarcafi,e. Intr-ad,evdr, este mai bine c: rdpire,a Baserabiei
i-au impie'dicat pe basarabeni gi bucovineni si se refugieze, deci qi Burco"rrinei d'e'Nc,rd sI rd,n"iiina caraci,erizati ca un ac,t clc :o.ta pe
chiar din prima zi, decr.,etui apare dupi 6 luni ! Astfel, opinia pu: care Rro,ndn,i,a nu 1:s sl,g,erpta,t de:it ca dtr,re. Nu avetl nir:i ,.rn inrfe_
blicd mrondialS es:t,: indus4 in eroare rs dre a lega&iza acest arct, of'eri,nd astfel sovi,eticilor un tirg,u juridi,c
ca qi curn pind ra acea datd
se puteau gindi gi slege, aEa cum s-a - facut in 1812, 1856 si 1B?8. p,enitru d'efinerea acesttor provincii."
in ciuda a-cestor impedinrente, din Basarabia gi Bucovina de Pe textul bdtut la ma;ind, Ant,o,nescu a adauga;t eu mina
1,L4,qiisprt de la Dv. rnul,td abilitate in ace':r.rtr privin!5,,.
Nord s-au refugiat, in condilii deoscbit cle dranratice, circa 70 000 ' La 18 i'unic 1941, Anrtoneslcu a primit de 1a Hiiler o scris,oare
persoane. in 'care si'nf expu-se p'lainurile operiliunii contr,a Rusiei.
Intr-un raporr- inaintat lui Ion Anto'escu, aflim cd la 2 noiem- .oe tapt,
A'n'loine'srcu f'us'es,e la Miin'cir'e,n cu citeva zile inaint'e, unde pre.sa ger-
brie 1940, numai 2000 cle persoane nu erau irrca plasate ih serviciu. mani I'a elogiat Ei s-aiu sc'ris cuvinte calde la adrcsa itornariiei.
Toti au primit ajutoar,e Si au .fiost cazali corespunzi.tor. Dacd ne La )2 ir-rnie 19,11 armata romdn5 i'trA in luptd, pa,t,r.unzind .cu
gin;dim qi la cei 100 000 refugiafi din Transih,ania de Nord si trup'ele, sale in lJasarabia si Buc'ovina cle Nord.- pentru R,ormania
citeva incepea-un r5zb,oi pienrtru eliberare'a c,eior doua provincii Ei spdlarea
mii din Dobt'ogea, ne dam seama citor dificultrtti a trebuit sd Ie
ru5irrii din vara anului I g{0.
facd fa[d staLul.
Ce s-ar fi intirrrplat daca i-iorrranir s-er li clcciarat neutrA si
Es:te interesant de radiografial structura etnica a Romaniei, nu in't,ra in razb'oi ? Ar li purtru,t ierta basarabenii qi bucovinenii, caie
la I ianuarie 1941, dupd pierderile Ler:itoriale srrfcrite : er"au ar'e,:;tfafi, malrtrartali si unii.de'po,rrtali in Si,beria, dezitntene.sul
fr-a{ilo,r din Rega,t" ?
Structura eteicit (96) in continuare prezentim gruparea lortclor romdne desitinale sa
eli,bereze Buc'ovina de hlo,r:d.
romAni 11 380000 85,7
unguri 536 000 4,4 Potrivit proiectul,u,i de or:din nr. 19 19.06.1941-. semnat de
gexmani 5:5 000 4,0 co,ilan'dantul d,e cdpetenie al Armatei, generalul I. An'tioinescu, co-
evrei
' 233 00ii 2,1
ruqi, ruteni ?5 000 0,G m'anldarnen'tul fiorle1or ro'mAne din Moldovu u 1oslf reorganrizart astfel :

bulgari 17 000 0,1 Tola'fe for{ele Armaitrei a 3-a (co,mandant general' Petre D'urni-
alte nationalit5{i 450 000 3,4
trescu), Ia care au fost addugate gi diviziile 13 qi 35 Infanterie, au
TOTAL: 13 280 000 100,0
La 12.06.1941, gruparea fortelor romdne destinate sd opereze in
Bucovina de Nord era urmdtoarea : .co'mandamentul operativ-strategic
In aonrtexturl peri'oorlrului sovidtiie, eare' tinrdea la domiinalia in superior
- Armata a 3-a, care avea in subordine : Corpul 4 Armatd,
cu diviziiiq 8 Ei 14 Infanberie Ei Brigada 6 Cavalerie ; Corpul Munte
Balcani si fron.tierd comund cu Bu,lgaria, a un.ei Franle inf.rinte qi
cu brigdzile l, 2, ! Mixte Munte qi Divizia T Infanterie ; Corpul de
a unei A,ng{ii in imposiibilitarte de a ne aj,uta, aprqoicrea de Germa- Cavalerie cu brigdziie 5 qi B Cavalerie ; Divizia a 6-a Infanterie era
ni,a era u,nica solufie de supravierluire pfnitru nori. subordonatd direct Armatei a 3-a.

136 l.)I
 intrrat din pruncl d,e vede,r,e operartiv sub or'dinele comanclantutui
Arlnatei a 11-a gennand, gerreratui Ritlter von Srcho,b,ert. prin
urmar'e, in faza iniliarla a rdzb'ori'u'1ui, comandantul Armateri a 3-a
a f,os't li,psit de atrirbutel,e contdu,c,errii acllunilor de lupta.
In interrior,ul Armrdtei a 11-a germrand, subord,ona ea marilor
uni'tiiti romane se prezenrta a,stfel :
- _l ,Corpul 30 ArmatA german, cu Divizia 14 Infanterie (gene-
ra1 Gh. sltav'nesrou) qi Brigad,a 6 oavalenie (ge,nerai A. Racovifd) roirdne.
tClo'rpul 11 Armatd ge,rman, cu d,iviziile 6 (general R. Ioanro-
vitcd)-si B (gb,nefat A1. Ordsanu) Infanlterli,e romdn,e. "
Ctgrpu4 d,e Caval,erie (g'eneral M. Racovifd) cu brigdzile 5
(colonel V. Mainerscu) Ei B (colonel V. postelnicescu) Cavaleiie.
.brigazile Vindtorilor de Munte (gene,ral Gh. Avrame,scu), cu
- __tOorpul(gene,ral
_ _1
La,scdr Mihail), 2- (gene,ra'l i. Dumitrache), 4
(gerreral Gh. Mar-i'oli'u) Mixne Mu,n,te'si livizia Z Infantrerie (general
O. Stavrat)
. - ,In rezerva Armatei a 11-a germane:diviziile 13 si 35 Infan-
tErie romAne.
: rCom,a'nd,anrturl Corpuiui 4 Armati (gene1al C. Sdnfltescu), i,a
dispoz'i{ia Arm,ate,i a 11-a.
Arma'tei a 3-a isi pdstra a'ullrd nrarilor u'i-
- conrandamen'Lul
td{i r'omdne numai atribu(ii}e de o,rdin maierial Ei e4rovizirondri.
!e..ryen-tionrat insd, cA 'e,spieyl,5ralbitiltatea co'mernzii superiioare a
gruparii
de forte r,omAno-germane (armatele 3 gi 4 ,roua-ne Ei a 11-a
germand) apar[inea genreralutui I'on Anton.escu.
L,a 02.07.,Ig4'1, o,reLre 22, prin Orrdinui nr. 32AT al A'natei a
11-a german'e, cornanrdamenturl Annaatei a 3-a prim'erqte .insircinarea
si co,nducd operaliunite pentru eli,beranea Buicovinei d,e l{ord. Tn
aeest scop i s-au ptrs 1a di;sFozirfie urn g,rup de ior{e consti,tu,it dirn :
Oor'pul de Murlte cu brigdzile I, 2 qi 4 Mixt,e Mrunrte, Divizia Z In-
fant'e'rie, Brigada B ,Cavaileri,e Ei ba{tarliroranele 7 si 85 Mitraiiere.
Totodata, armata iqi pdstra in aontinuare les,ponsabililatea aplo-
viziondrilior M.u. rorndn,e ramarse in c'o,mpunerei Armateri u it-u
germand,
.^ _Lo-calit5fiie eliberate de trupele romane: Stcrojine{ (4 iulie
I94i),
Cerna,u{i (6 iulie 1941), Flrotin (B iulie I94l).
La 6 iulie 1941, armata hota=rdste sb se orprerasc.i pe Nistru Ei
s5. treacd la o reg,nrpane a for!'eLor care sd-i p,glrnifd fie sd forleze
Nistrul Ei sd inainteze 'spre nofld-es't, fi'e sd intervind ,spre est, intre
Pnut Ei ,Nistnu.
138
PIHRDERI ,\LE ARI{,{TTI A 3.A
lN pFtRIo,l,DA 2p-pb.06.1941
Dispdruli
Of i!eri 4
SubofiIeri lr J
Trupi
1'18 154
scrirs,oarea d'e mullumir,e din B iuri 1g41 aciresa,ti de generaiul
von Schobert lco,mrarrrdantu'lui Armraitei a 3-a :
_ ,,Armata a 3-a romAnd, prin atacuri indraznele, a curdlat Bu-
covina de jnamirc $i a Cu,ceriri Cerndtrlii, capitala provinci,ei.
Forle i'mpor.tanlte ale Armatei sint gata a ti se da alrbe insdrcindri.
Exprim Arm,a,tei a 3-a depli.ru *"a recurno,stinta, precum gi fe_
liciiarile rrrele.
Mere,u i,nainte pir-r,i 1a $istrugerea ._,tAp,inirt,orului puterii bol-
qevice' I Trdiasrcd Rtomani'a I - Tra,ias,ca Marele
Reich I com,andan,tul
Armatei a 11-a Genmani,. Gen,enal de Armata von s,choibert.,'1
La s-ap'te zile du,pd ir-rceperea razboiului, adicd ra 29
ge'neralul I,on Antionescu iscd]ea Decretul-lege privinrd iunie 1g41,
organizarea
Basarabiei si Bucovinei de Nord. se constitiiau doud provincii
ad-
mi'ni'strate direc't de guvern gi *rr.raorate cond,r.rcdtroru,ui srtratulu,i
(art. i). Aveau bugef propriu (aft. 2) Ei erau conrduse d,e cdtre un
Lruve'rllator, car'e era audorirtatea supr.emd a prnovin,cie,i respe,ctive.
Printr-un decre't din 20 augusit, 1g41, gen,eralu,I cornerliu calo-
tescu e_ra ,,imputernicirtul generilu]ui Antr6rnesrcu p""tr" - adminis-
trarca Bucovinei."o.
Gteneralul corrneliu cralotescu*', este fiuil lui cbnsta,'tin si al
Feliciei. s-a n.iiscut la ? noi,er"nbr,ie 1BBg, in pites,,ti. n"pi *rr"ltri*"
cel'or qapte c,la,se liiceale; initrre anii 1908-1g10 urmeazd
$coala mi-
I Arh. -M.SI.M., fond Arnrata a 3-a, rola Il 2.2 0BS (material pus
la dispozilie prin amabiliiatea Domnului },Ir. OEca Alexandru, pentru
care ii mulfumesc
* GuvernatoruJ reprezinta prbvincia Ei asigurd unitatea ei de ac_
tiune. El este Eeful ierarhic ai intreguiui personal administrativ al pro=
vinciei.
** Am dat mai multe ciate. deoarece atit generalul Ca-lotescu, cit
qi Dragalina nu slnt nici mdcar pomeniti in ,,Dictionarul biografic ct
personalitd.gilor militare'|, editat de coloneiul C. Cdzdniqteanu qi cpi.
V. Zodian, in Editura Militand, Bucuregti, 1982.
i39
Ijtari de inf'an{,erie. De,veni!"'la 1 lulie i!)10 sublo,c,otencn,l, e,ste in-
cadrat in Regimentul 3O-Dororbanti (Muscet). in 1912 este detras;at
lb $coala de trageni a infanlteri,ei, iar in anul urmditor I,a $cro'aia
speciaiS de infanterie. De la 1 o'ctom'brie 1918, ca Loc,oten,ent,
il regasirl la Regimen,tul 30-Dorobanli, cu care face intre 2A
i,unie- 30 augrLrst 1913 camtpania din rdzb'oiul ]:alcanic. in pe-
rioada-rnar'iie
- l,aiuli,e 1914 se afla ia gccaLa dr sui;ofileri infanfeiie,
de unde rrevine regime'ni gi este i"aftjt tu groA,"ii de capiitan"
Partiicipi l,a Rdzboiul de reflnttregire a Bo,manilei qfOte-191b;, in
campani'e primi'nrd gra'dul de rnaior (1 serp'te,mbrie 1g1z). nln igtg.
Pinq in 19i9 iuptd in zona Tirsei, in dispbzitivul c,omanrdamentului
Diviziei 1 Vinat,ori. D,upa termih'area conflagratiei, ulmeazd $ooala
Superi,oarA de Rdzboi din Bu,cures,ti si cursuil e ae fo,rmare a mai;o-
rilo,r, la Versailles-Fran{a. Pancurge' cu slrdces urmdrtoare,le trepte
ale ierarhiei rnilitare : ls,ss'ls11snt-colanel (1 ii-rlie rg27), cotonel
(10 mai 1934), ge'ner:al de brigad5 (2b ochombrie 1939). Din 20 au-
gt-tst 1941 este numit guvernratorul Bu,c'ovi.nei. Lra 25 octorr-rbr"ie 7g42
et primit gra'dul de general de d'ivlzie.
Pen'tru bravurd, militard a oblinut t-]ultteroase orLli'n,e ;i mecla-
Iii : ,,Avin'tui. fd,rii",',,Mihai Viteazu,l", ,,Srt'eaua Romdniei,,, Coro,a-
na F.omdniei'6, ,,Cr,u,ce,a de Rdzbof(( fr,an:cezi, Ordinul ,,Sfi,n,ta Ana((
(distincfie nrseasrcd), ,,Ard,eal-Carpafi, lViSraEti-Mdr5;eqii,', ,,Violo,
ria Mar'e1ui Rizb'oi", ,,Semnul On'o,rific de A,ur" q.a.
In art. 3 al Decretului din 20 a,ugus,t ig41 se preciza cd ,,nici
o auio'ritate de stat, de o,rice rang ofircial, nu are drepltul sd s,e amiers-
tece, in nisi ur-r fel, in conrducer"ca Ei adntinistrlrel Bu,c,ovinei qi
H-\at.ab,iei( 1.
. Iar. Legea nr. 790 din ,1 septernbrie 1g41 cctrtinua .1:rioce,dura
dacrc:tr:ir:i mai su,s arnintirt, sp'ecific{ird ; clesrceniraii.zarc, a,u,icnomii:,
r.lspund'ere si ini{iatirrd. Fie,care sercrlor era dirigi_rit de utr Direclorat.
Direcirjratele rez,o,lvau p'noblemeile cur,ent.'e, elc fiin,l cle : Afa.
ceri AdminirsNnative, Finanle, Agrircutturd qi Doimenii, Ecionomie Na-
fionala, invalimint Ei Cuite, Sarnatate atr:.
Bucovina forma un tort uni'tar si a cuprins inil,ial 6 judei., liind
gi Hotin'ul din Basarabia. E[e u"", , Cimpu]ung, Cernduli,
il.lg*
Flotin, Radau!i. Storojine!, Suceava.
Judefele urmau sd fie conduse de catre prefecli, iar plasil:
de catre prim-pretori. Plasa era celula administra,l.ivd, iai cont,una - Subsecre'tariatul de Stat al RomAnizdrii, Cblonizarii Ei Inven-
persoana juridica. cu buge,t propriu. Atit prefcctul, cit ;i prhn-
-pretorul trebuiau sE fie tirtnafi. Era'u pr,eferali ceri licen,liali Drept.
in
' I Artr; Ist. Centr., Arh. St. Buc., fond NLA.I., Dir. Ad-fiei de Stat.,
dos. 11 (1941), f. 2 (inedit).
140
,, q-u creaf, un organ der contrroi pentru cele cl;oud provincii, pur.-
tind- dentrrmirea de cromisari gener,ali -- cei ce efeictLlau inspecfia. In
fiecare lund urma sr "se intr,uneascd un con,siliu de Ministri, care s;i
ia in.disculie in mod spe,crial situalia Basrarabrie,i qi Bu,coiinci.
Articolul 43 a'1 decnet,ului a,minltit, prevedrea cd cormune,le eli-
biera'te din judelul Doroho,i (regiuneia Herla) sd aparlinA ;r,berstui
jurde!.
Priin Decretul-lege din 6 orctro,mbrie 1941, Buco,vina cuprindea
qi a,l 7-lea jude$, D,olohoi1.
Astfcl, in decurs de o lund, Basarabia .;i Bucovina de Norcl au
foslt eliberaite. A fost cu adeivarat un rdzb,oi d,e etiberiare, de dlruire
tota15.
Mihai An,tonescu, jntr-o conferinla finutd la 28 iunie 194i
evoca eveniment'eie intimplate c'u un an inainte, cind Basarabia nu
mai e'ra rrom6nearsci, ,ca gi strabun,a BuroovinS : ,,Am tradat 1ag acerst
batrin pdmint moldroveneslc, c,a si leg'ea sfintd a apdrdrii 1i-ri creqtine.
Islllo'ria acestui neam este o cascadS nesfir"qitd d'e dureli gi jentfe,
dar o,rici,t de tru,fas qi de pu,trerr,nic ne-a fro,st dugmanul, ,nci nu ne-am
dat inirin;fi ,qi am pta,tirt cu s$nge."
Astfel, penftru e,ii.berarea Basarafbiei Ei Bucovinei de Nord, g,lo-
bal am auvt rnor{i, rdn,irli qi diisrpdn-r{i urmd,ioareLe efective : 1 268
ofileri, 566 suborfi{eri ;i 29741 ef,ective trupd, deei 200/o din efec,
tivele angajalc.
lOo,inunismurl, teroarera, aresltidle gi deport5rile rrra-siv,e din iunie
194L erau atit de inspiimfnt5toare, incit qi populalia rrerornAneasci :
ucraineni, rugi,' polonezi etc. au primit trupele romAne cu bucurie:
si chiar cu cvliLvie.
Prin Decr'ertu,l-1,ege din 4 septermbr,.e 1941, guvernul romAn a
fdeult sd inceteze eferctel'e Ucazu,lui s<tvietitc din B rnartie 1941, rn
sensul. ca to,!i locuiforii Basaraibiei gi Br-lcovineti de Nord i,gi rec5.-
pht'au cotdlenia romAnd.
' A inceput r,econstructiia Bucovinei de Nord, vinde,c,area rdnilror
ocupa[iei comuniste qi a rdzb'oiului. De ,asemen'ea, s-au iru'at mdsuri
de colonizare -- in locul nemlilor qi citorva sate de ung,uri ple-
ca{i in toa,mna lui 1940. Astfe}, prefectui de Cimputung se plinge'
aXi nu
cdi -,, n,nn'+.^ il,'n-^
poarte i.,ucra ,oeie -600 ha
naJa -AOO ho rdnnase
nimqoa da la
de lo ac,e$tia
o,aoolfio2
fan-rlui d,e" care se orupa mini,Strul Ti,tuis Dragog -- faicea pr.o-
-
' 1 ,.,Monitorul Oficial" din 6 octombrie 1941.
2 A3h. St. Buc., fond, Preged. Cons. Min. Cabinetul dos.
\
481 (1942), f. 261.
 r1.,,j?.T3ll" inaintea
#jl:;i",:" loj?:,-1g:i
p,"re,: oJ" . ""iJ";;i "j
declansarii campaniei
l&lr"rli1,,rr""t"
aceste chestiuni, inainte rotut. se petrecea
dup6
Af,:.:l$i" Ardealu,l f.
de Norh,.c.a Ei cei.r
^1: ^liip1I"l?,
5ud i'

rea acestui pdmint, de,coratii, invalizii"'r"" u,, luptat pentru dezrobi-

dezrobi_ Iatd core,ctitudinea lui Antonescu in citeva exetnple.
si ortu"ii-al" #;ffi] din, la 31 o'ctombrie 1941, ra t" Dd or_
din ----
g^ir"torf iurnauliului
-:
.'oo?"??.i"ti:"1,?j:i, T:,:::1.11 rgr Antgygscu - "se
-" adresa rocufto_ "iiuura{i
15 000 de evrei, sperciali,gti'in indusrtrie-si
meseri?.
:i"^:r," "jj,,]n
zi gu1 B a s ara bi a;l u i_a'tJ"#;-:;_
lrete cu- La 5 octombrie .1.941 (prin Or.rdinul nr. B 517) ordond guverr
uT::",n""*: .,, "
natorilor din Basarabia qi'^Bucovina
L1lji, ;,; :: ?y " :",1,". ",,'
uJi
l; _tu'" p,i"
"
ffi;;i; vo asrrd
..u: l,il inFfegere- ,cu Banca
.t r
HH* ii, f i,: :i :1.1. ; i., 1,- li ;
"q
"i;;#
; fi
'
ii#"#"?.*"u?ffi
* -
r i*ti'lt I"'j
i Na{ionald sd se procedeze Ia sctrim,uui
pre{ioase pe care Ie posedd evreii ce [i:"t-.iii"F- + metare]o.
;:nX?;ifi :t,*g
" #."ii,i,lili'"T'?r,fi
f":|"-n". l" * "p-
t311,.0:"or_11; i ii.s "' ia- J
ru mi rl?, "l;;" qi Buc,ovin'a de Nord, dupa urmdtoureiu
se evacueazd din Basarabix
currnrplirtd de,cit mroartea.,,:i
fllo:l**',;1,
mai
1
r,,,Ji.i norme
o se vor nldti aceste varori la cur;ul :

Era cruntul ad'evar, oi oficial in Kassenchei' --- .

lingd asuprirea protiticd, au fost se va evita ori,ce abuz ; ,

:9::". popula{iei grave prejudi'cii

"q"i,.p.g ecoLmice. 6 vor evita vinzd,rile p,e s,uib mini.,,3
se
anurui 7940 au fost - Astfer, incd din vara
nationarizate bancite, r".iit"irii"
i" credit, De la 1 ianuarie 1943, Antonesrc.y da ordinui
mijloacele de transport, uzinele, ,care erau ritilizati ca toli evreii
teatrele, cradirire mai mari qi tipJgrari'-, r-'"t"irili", f'armaciile, .in serviciile publice
r ' -rr\ L sd
rq iiu--p,l#qi"
rrc prdtrlr
Dupd trei zile a inceput sd se "ui"i"-turrr"i. i"i"r";;;; ;" pre,cat.
facd o statistici a proprietdtilor
func[ionar a] statuiui romAna. "u ori,ce
agricole mai mari (asa_zise uoiu.uitiiii",'ir".i",l, in timp ce bumrrile cloamnei Lupes,cu era,u scoase ra vinza
au fost nafionalizate, ia. Franii-fii'zonele :"iJ",:^i, rd: nu se a'd'u'cea nici gn brejudiciu ceror care s-au integrat organi,c
e,

sili!i cu forfa sd formeze' neimpddurite au fost in societatea romaneasca iprotesorii^-cerua", sr"i"r."i?i,"

i a g august 1940, in toate avocatul Rozentha], inrdusiriaEul carnitz -i ---';;nr)e' cr"or"u,
;,co'lile din B.uoovina-de lfora "orirurrri. -'bligato.iu pomenite
mintul mixt gi in limba rusd. a-io*i'lnt.oau, inva{d- chiar de maresal)5.
In Eerdinta din 1? aprilie 1942, constatd ctl in juidetele Doro_
/ 'r timp
j--^,ftr urlrr1: ue
ce bucovinenii,
ouicovtnenlr, prin
prin diferite tertipuri, erau dusi h'oi gi Radauli, numdrur
Ry.sia sd iucreze in mine,-iai-ritil-i""" in qi.dd disnozitii ca hufanii r-oq,ani Ei evrei este egal
iR.*', zeci de
drumul Siheripi "o-"n.iu-"tiio.r, si
-ii a" l,;j"s',",urTjli' #,1;l t' i"' HX"jJ.,TT'
loilte pos'turile-cheie. Bucovina Ide ^t Nord, ocupind
intrcprindcri comcrciale6. lucraineiiii.y tie
"J.ti'!! aeschid;
ni1 dispozi{ii lui car.'otescu sa fie tor.erant
Dir-r lnsdrcinarea lui lon Atrtonescu, zona I{otinului, ca,sint-sectanqi, cu lipovenii din
cadrul pregedintici
consitiuiui de Min-istr;, carinetui"p"".tr". ^ir.r
Ad-i,.,i;i;iJ si organi_ pregditi{i ;i fa,rti har7. ";c,i "in"or}rii'rirli o.5Jitt, majo-
r"i'tarlea p,rosit
zarea Basarabiei. Bucovinei
ttrijlocit de provincia. de ;i ;;-;;;piin.
rraisnistriei, se- oc;;'1, mod ne- -
in
R'aportinidu-se cd. ma,ced,onenii din Caidrilater
ju.defui Rdddufi nu fa,c treabir si ajunqi colonisti
runa' apoi din 7942, la doui ""r;saptaminr, lntreg La inceput o ctata pe nu se incadreaid in lege, di
t'i' prezidat de maregar ori de irfinoJ'ar.tone.scu, consiriul de Minis- l:\rh.. St. Buc., fonrl pre;ecl.
cu pa.ticiparea gu-
vernatorilor ceior trei provin,cii, ,la Cons. Minigtri, Cabinetul militar
in disculie ,.i"" o""lfemE, cirt dos. 4Bl (1942), p. 119. Din pdcate,
afard de acest fon oare, ciuntit, a
de rnicd' care sd du'cd la bunul scdpat ca prin minune, restul privind
mers al rezolvdrii
Iatd ce dec'lara mare$ai.ul ia qedinfa din joi, lucruriror.
activitatea maregalului a lost
dus la Moscova.
generatutui catotescu :
,,Tot ;e;;;ii, aali
-i"l.r, e 1g42,
26 febru:ari r Dos. 38 (1941), f. 56.
"t utlii sd md in-'scit.. rinrdul I Dos. 9 (1942), p. 74g.
meu, md controlez qi las p"
controleze, caci"vorba toatd a Dos. 35J (1943).
p.. 120*121, dar se specificd; la treapta
activitatea mea este inregislratd de
domnii stenogr-#, .u oard a crategoriei de incaclrare
inleri.
vorbd, de la in'ceputul guverndrii qi pind 5 ibidem.
astdzi. totrrt fd"d
retuq, pentru controrul acelor care vor-veni ,
dupd J.r.."uul or-.r,,rtu, Dos. 481 {1942), p" 238.
pentru prims oard in istoria politicii ? Dos. 481 (1942),
p. 1?1.
neamului nomanesc cind se
142
143
dispozi{ii sd fie duqi, in Transnistria : ,,Noi fa,cem reoonstrucfie
cu elernente sdndtoase! nu cu.pumntrl. Nu pot sd fin parazili pe Tot in aprilie r 942 este intimpinat ra cerndufi de generalii
spinar,ea nea,mu{ui ro,mdnesc."1 Numai inttervenfia prompta a g;e- Calotescu Ei Carlaon{.A vizitat spifalele _ .ui ;ld ;.
nenalului Calo'tes,cu ii salveazd, ca sd nu fie tre,cu{i peste Nistru. foarte b;"'; i;-;;himb, cer de doti
-i'ture (nu -d;;%;;ri:
irr1"ro:?oit;
mfncarea ldsa de d'orit), cdminul de ucenici. _ ;;;""""
La 30 septem,brie 1941 dd orrdin catre generalul pantazi ca torii
,,prizonierii sd fie tratali cu omenie. Sint f,rizonieri car,e n-au m'es'eriasi
-, cura,t oreqi bine dispus ; Li'oeur ae'iete ..orto.
baie qi ni,ci vizita medicald de' cind sint in captivitate. Doamna66 dre'prea'pufine de educafie Iizicd ; $coa,Ia 'l?, ;Y#::
fdiut
Situalia este cu atit mai grava, cu cit destui de mu't{i prizonieri dine este foarte bine.con,d,usa.
sfnt bolnavi qi unii chiar crr rdni de rdzboi nevinrdecate. Mrajori- La Politehni'ca,.din c,erndu[i constatd seriozitate, cursuri bine
pre'date, dar cere ritografiate sint foarte scumpe -1ei
t'atea prizonierilor sint inca in bluze qi n-a'u incal{dminte, iar lebo ;"i;;
tirnpul se rA'ce$te din ce in ce."2 :ly:^":,"Iiticd), iar studerfii duc tipsd de i""i-fta,iri"te qi imbrd_
Tot Antonescu dA dispozi{ie ca cei ramagi sub ocupalie bol- camrnte gi a .probat g milioane de rei, ca locai.ul unde
caminul Poli,tehnircii sa devina in totaiitat* p."gii"trlJasestatuluil.
gasesfu
qevi,ca sd nu fie qican,afi s,e referd in'deos,ebi la intelectuali,
preoli, pr"ofes'ori, invdfdtori -: ,,C,ei care au rdmas sub bolqevici vor .De,ci, vizirte operative, la'ohierc,t.
conrtin,ua si rdun{,nd la afltar, dacb au ar,',ut o linurtd demnd (...). La 20 mar,tie l.gal,_ g,ene,ralul c,orneliu Dragalind este nurrir
Din fiecare faptd buna s,aLl rea savirqitd in eparhia sa, preotul guvernator al Bucovinei*. s-a ndscut la 5 februar"i"
ig8z, i" familia
apostol poate s'coate adevdratele perie pentru intdrirea credintei ]ui loan ;i a Elenei Dragalina din Caranse,Ueg.
$coata de'artilerie si
;i sitnfdmimtelor p'36pi,etice, .da,c[-gi inlelege c'r-r adevdrat menirea.":l geniu pe care o urmeaza. intre 1.5 seprembrie 190s
;i il"iil'i;O; ;i
,,Vor fi pugi la ca'tedrd to{i acei care au rdmas surb bolEevici deschid,e orizontrrire.carierei miri,tar!, inceputd
ca sublocotenent in
qi nu au fost compr'omiqi. Elevii sdnaci sa fie scutifi de taxeLe Regiment'ul 3 Artilerie ;i continuata ca tocoteneni
R'egimentul 2 cetate, apoi la Ministerul cre Rizboi, aiffi;
1910) in
qcolare. Cantinele sd ia fiin{5 neapdrat pe lingA fie,care E,coa,ld, iritr"Jrprilie 1911
sd serveascd copiilor o micd gustare : ceai, laptel unt, marrneladd, si 28 februarie 1912' prc.rr $] Ia Regimentur 10 Antiteriel
obuziere (20 nrai i9i3). Din'r noieirbrie r913 oivizia t
piine etc. Loturile gcolii gi ale biseri'cii vor servi c,a placticd agri- se afld in-l";io;;,;
Divizia
c'oli penl,ru clevi."4 ob,tziere grele, unds. la graidul de cdp,itan.
zi,cea Antonescu este baza redresdrii nrationa,le.
cu 25 ianuarie 1g1z lupta "l!" inindi{at
cadrul Reigimentur"i +^a"uierie Grea,
,,Sa,tul iar, la 1 aprilie este avansat maior. nJ"m".ua-r;
Jandarmul,-preotul, invd{dtor'ul- qi notarul a,buzivi, sd fie la gcoata mirite'A de_ artilerie 9i genlu 1zo -iunieil"il; Ei stagii
")
cl inrin i,rti ibrej";i ra Mi_
.
nisterul de Razboi (2J decembrie itibt,';;p;^';;#'J'"tiveuri in
Mareqalul a fd'cut numeroase vizite de lucru in anii 1941- Regi'rnen'tul 2 Artilerie Gr-ea, apoi la gd""ru*5"p;;;rf;"
1944, dar mai ales in Bu,covina Ei Basarabia, luind mdsuri pe loc. acelagi timp devenind io.ot""l"t-coronel Rdz,b,oi,
La 12 apriiie 7942 s-a intrelinut cu mul{i. tirani urcfaineni din *Timigoara, iar clin 5 octombrie rg2i"- este si fil"J f,rerect ra
judelul Hotin, c,are majoritatea vor'lteau romAneste, iar pe foslul Major. Gradr-rl ur'mdt'or, adicd aceia Ju ooro""i,detaqat ra Marele stat
prefe,c't Gherman, care era inspe,ctor administrativ pentru abuzuri, tie 1928. cunoa;te ca artilerist o p,erio,add r,odnicd, il b;il;Et.? zs rr-,ur_
I-a biigurrt in ac eagi zi in lagdrG fiinrd incadra,t in
Regimentul 1 Obuziere mu1te. (1 ianuarie 1931)
,,Regimentul 38
obuzi'ere (11 febr'u'arie), apoi q3ringe inspector g."r;"ur'ui-artiieriei
I Ibidem, p. 110-121.
? Dr.rs. 9 p. in
(1 octombrle 1933), general de brigadd (1984), comandant al tsri-
(1942), 123. Revine Ei 1942 9i 1943 cu asemenea dis-
pozifii. Dupd ce viziteazd Lagdrul de prizonieri nr. 3 din Covurlui Ei , Dos. 48 (1942).
cel de la Ghidighici, din jude{ul Ldpu;na.
r Dos. 9 (1942), p. 86. * Ii spunea lui Dragalina, 1a gedinfa din 16 noiembrie 1943.:
,,Nu
1 tbiden, p 86-B7. trebuie tratat romdnul intr-un fer Ei ucraineanut in artui.
sint acuzat
I lbidem, p. 66-67. de tir.anie. In timpul plebiscitului n_am sp,art un singur cap,
n-am luat
d lbidem, niei o demisie in alb, n,am rupt nici o monedd in doud ,,i"i 1ri"i
i. 76. n-am fdgdduit" li
- dos. Jb3 (1943), p. 3St.
144 10 - Din Istorla Bucovinei _ cd. 291
145
g6zii 4 Artiterie ,(1936), comandant al Diviziei 2 Infan'terie (1937-
iO:S; Ei al Diviziei 1 Infanterie (iulie 1938-1939). La 6 iunie 1940
este in51!at Ia gradul de general de divizie in Arm,ata 1.
' La 20 ma.rti'e 1943 devine guvernator aI Bucovinei, iar la 18
iulie acelagi an este avansat gener,al de corp de armatd in Armata
a 3-a. La 24 august 1944 se a.fl5 in Srecretariatul Minislterului de
Rdzbgi, iar la 15 noiembrie este numit inspe,ctor 1a m'otorneoanizale.
Decoralii : ,,Mihai Viteazult', ,,Coroans RomAnieit(, ,,Stea'ua
RomAniei((, ,,Legiunea de Onoare" (francezd), ,,Crucea de Rdzboit(
(francezd),,,Karqgherghevici6( (sirbd),,,Vladimir(( qi,,S.finta Ana(
(ruseEti), ,,Po1onia'restituitS", ,,Barbdlie si credin{5((, ,,Vicrt'oria{'E.a.
Gbneralului V. Cuzen, pres,'edintele lnaltei Curli de conturi,
mareqalul ii cerea in rnod expre's, 1a 14 octombrie 1942, ca sub
raport contabii totul sA fie p,ldtit im,ediat in Bucovina, Bas,araibia
si Transnisrtria. ,,Este onoarea r.nea direct conj;r.rgatd in buna q'i
corecia administralie a acestor provincii. Eu n'u pot fi permanent
pesle to't acolo."l
ln orice caz, viata pulsa n'ormal in Bucovina, atit economic cit
qi cultural. Atit doar cA in locul intregii Universitdli a r:evenit
numai Facult,atea de Teologie, atagatd Universitdlii din Iagi Ei s-a
creat $coala. politehnicd ,,Gheorghe Asachi6'. care func{iona cu trei
f acultd,|i : Eletcrtrro,mercanicd, Chimie indusrtriali qi Constru'clii,
Soi'a rnca, Ciechir Nalalia, igi aminteste c'5 la 10 ianuarie 1942
au inceput cursurile facultd i['or, s,tudenlii mai vechi venind prin
tran'sfer de Ia Iaqi. De altfeli majoritatea cadrelor didacltice veniserd
de 1a Iaqi sau prin transfer printre ei, qi ve'stiltul Dim. Manger'on,
-
de origine francezd, dar ndscut, crescut qi cu iiceui fdcut in Basa-
rabia, provenit din coloniqltii d'e acolo. Rector era profesorul inginer
Cristea Ortin. Baie{ii erau caza\i un'de fusese inainte ho'telml ,,Bris.
1 Dos. 448 (1942), p. 2. Un exempiu de co'rectitudine la acest mare
patriot. In gedinfa din ]7 noiembrie 1943 le spune cd,a vizitat comuna
to,I", iar fetele, inir-un imoibil de asemenea f,oarte bun, de pe strada
11 Noiembrie; Atit masa cit gi cazarea era,u su,perioare celor de la
IaEi, ia,r dupd vizifu mare,Ealului din aprilie 1942, erau chiar rdsfd;[a,!i.
Procesul de invSldmint in lab,orato,ane ade,cvate a decurs normal,
pind la 18 marbie 1944, cind din caula apropierii frontului au fosrt
evacua{i in judelul Mehedinli, examenele din sesiunea de vard 1944
din'du-s'e la Turnu Severin; cu profesorii 1or*.
In 1943 a apdmuii la Cernduli VoLunnrLrd. Erninescu gi Bucouina
(autori ; Tudot $tefane'lli, Vasile Gherasim, Con,stantin Loghin, Leca
Morariu, Eu,gen Pdunel, Augustin Z. N. Pop, D,urel Vasilici, George
Vopvidca), la Editura ,,Mitropolit'ul Silverstru((,. intem,eiati in i938,
comple,t distrusd sub ocupalia ruseascd ;i refdcutd.
Mitropolia B,ucovinei** ;i Faculta'tea de Teo,logie au jucat un im-
portant ro1 educalional ;i de instruire, facultatea fiind frecventatd
dd mulfi stud,enli basarab,e,ni, regeleni, dar qi de ci{iva rom6ni din
Serbi,a ,(bdna{eni qi din valea Timigului) Ei chiar sirbi gi ci{iva
bulgari.
* S-a lnrtimplat atunci ca sora mea, sd fac6 parte dih grupul stu-
den{il,or care i-au orfer,it nrraregalului f,lori. lntimplarea a fdcut ca in
vara anului 1944,,I,on Antonesau intorcindu-se de pe front, sd se opreas-
cA la noi in casd (intr-un sat din sudul Basarabiei), unde rnama mea
i:a o,ferit piine caldd Ei unt proaspdt, atunc,i scos din putinei. Cu acel
prilej am avut ocazia ca maregalul sd-mi.adreseze ci,teva cuvinte, li-
nigtind-o gi pe rnama, cind a afiat cd are un fiu pe front, ofiler activ.
** Episcopia Bucovinei.
1. Dosofteiu Herescu (1781-1789)
, Daniil Vlahovici (1789-1822)
Isaia- Baloqescu (1823-1834)
4. Eugenie Hacrnan (1835-1873)
.{rhiopiscopii de Cern6uti gi mitropolitii Bucovinei qi Dalmatiei
1

1. Eugenie H,acman (ianuarie--martie lB73)

Poiana din judetul Doij, cu 1400 iocuitori, intinsd pe 7 km, unde sint
2. Teofil Bendella (1873-1875)
doud farrnacii aldturi, ceea ce nu se poate tolera, ca tdranii se umble
3. Teoctist Blajevici (1877-1879)
atita pe jos. Iar spitalul este detestabll I Primarul, un brutar pus pe 4. Silvestru Morariu-Andrievici (1880-1895)
cdpdtuiald, numit la intervenlia lui Pamfil $eicaru. SA fili cu ochii
5. Arcadie Ciupercovici (1896-1902)
pe el ! Un singur grajd comunal, un singur atelier, cu 4 ucenici. ln
6. Vladimir Repta (1902-1924)
plus, .un ordin idiot; timpit, care a fost tipdrit, cd se dd cota de zahdr,
Nectarie Cotlarciuc (1924-1935)
decit celor care. au 7 clase primare.'Doimnule general Arbo're, dali afard o- Visarion Puiu (1935 11 m'ai lg40 prin demisie)
imediat furic{iona'rul care a dat un asemenea ordin !'r (d'os. 353 - o Tit Smedrea -
(13 iunie 1940 1945).
1943, p. 449). -

146
 Din primdvara anului L944, autoritd{ile 'ecleziastice, de invS-
'laminJt,
civile ;i mililare sint dispelsate in par[ile vestice ale larii,
in Transilvania, Oltenia Ei Banat, continuindu-gi activitatea aproap,e
normal5. Ion Antonescu se preocupa personal de intreaga activi.ta.te,
toli p'rirnindu-Ei lef,urile Ei muncind ootidian.
Autonitdlile au fo,st urmate de zeci de mii de bucovineni, care
preferau sd se dezrddd,cineze, decit sd mai suporte un noll regim sta-
linist. Sate ;i localitAli intregi ,au rdmas m,ai ales fdra intelectuali ;
exodul nu era numai al romAnilor, ci qi al ucrainenilor, poloneziJ.or,
evreilor etc. Arhive,l,e se pastreazd, putindu-se urm6ri gi acest aspec;t
Ei mai ales miile de cereri de neromAni, care iqi schimbd numele
"- pe de o par'te spre a nu fi vinali prea usor de organele securitilii
sovietice ,(NKVD), iar, pe de altd parte, devin conqtient c,etaleni
Ioiali ai RomAniei.
in aug,ust 1944, autorita,tea s,ovieticd venitb. in urma tancurilor
se instal,eaza in Bucovina de Nord,.in z,ona Herlei qi incdlcind voit
ciliva zgci de kilo,metri in pius, iar rroul guvern rom6n se aldturd
coali{iei antihitleriite (U.R.S.S., Angiia, U.S.4.1, preclindu-l conco-
tnitent rugilor pe ntareqal ul lon Antonescu.
Astfei, Ronrdnia -- cu noi mari jerlfe ulnane ;i econcmice-
,termind rdzboiul in ta,bdra Aiialilor. Totuqi, tratat,ul cle pace nu i_a
'bcorda't stat'ut de cobeligerantd,'in plus pierzind si
terito,rii : Basa-
rabia,'Bucovina de NorJ ;i Dobrogea de sud. 'Iar delegafia o,ficiald
lom6nd _- din ca.re au facut parte Gheorghe Tdtdres,ou, Gheorghiu-
Dei, I'on Gh.-iwaurer Ei allii nici n-a inclraznit si ridice problema
'Basarabiei gi a "Bucovinei dg - Nor.d, pe motiv cd ac,es,te terito,rii au
foslt rgg1n1. prin conventia de Armistifiu. A,u atacat doar cererile
de despdgubire for"rnulate de Puterile Occidefitale.
RuEinea a fost spdlati partial de carre delegafia neoficiald oon-
dusd de Grigore Gafencuo, car'e .a cerut energic restituirea leritoriu-
i Afali de Q,rigore Gafencu, au mai pafticip,at : Brutus Coste,
Aristide Burileanu, Emil ciurea, Leontin 'const,antinescu, Maurine
Ghyka, Ion Haralamb, cocufa Mdnescu, rjarbu Niculescu, Mica paras-
chivescu, Radu Plegia, Titu Radurescu-pogoneanu. Exper[ii militari ar:
fost: lt. co'i. co'nstahtin. Atanasiu, mr" George-Emii .Iliescu, mr. Bazi.l
Ratiu. A fost red.actat gi un memofiu, datat 16 o,ctombrie 1946, ra parrs,
care este iscdlit Ei de cdtre : prof. Augustin popa, George.Rduf,. V. V.
Tilea, D. N. Cistori, N. Caramfil, Alex. Cretzianu, N. I. H'erescu (Arh.
Acad., fond *III,,,.dur. 3 446. Dare.de seamd. Conferinla de pace de la
Paris (1946), fost dos g 14b, f. 25-36, fond 104, din Arh, C.C. .al p.C.R.).
LAB
lui eotropit, evacuarea trtpelor strdine, irltegrarea economiei romd-
neEti in econoriria nondiald, asezarea executirii trat.atelor: de pace
sub o'bladuirea C,urfii Interna{iona.le si navigatia pe Dundre sub con*
irol au fost numai enunlate qi au rimas la dosar. ln p,lus, prin Con-
venlia de la Belgrad.din 1948, u.R.s.s. 3 reugit sd scoat5 de snlr
regirnul internaliona.l braful chilia (rdm,inind internalionalizat
numai bralul Suiina, care curge exclusiv pe teritoriul romAnesc),
incit accesut din .l\4area Neagrd in brat,ul Chilia, precum gi in por_
fiunea insulelol unde frontiera pirrse'gte canal,u:l navigabil, urmind
canale secundare, se poate face numai cu aprobarea ru$ilor.
culmea ironiei, cd la 4 februa.rie 1g48, partea ro,mdnd iscdleqtc.
un protocol Ia Moscova care completa tratatul de pa'ce din 1g42,
iscdlit la Paris, ci ,.,insula $erpilor, situartd in rVlarea Nba.grd, la rE-
sirit de gurile Dunirii, intrd in cadr.ul u.R.s.s." I Mai mul,t, prin-
tr-un proces-verbal incheiat la 2s mai 1g48,' se afirmd cd
,,,Insula
$erpiior a fost inapoiatd u.R.s.s., cE in trecut a aparlinut rugilort. i
Dupa 1944, romanii bu,covineni au prin's vremuri deosebit de
grele. spiritualitatea romaneasc5 a treibuit si facd fa{d unui reginl
stalinist qi poststalinist crud : obligativitatea lirnbii r,use qi ucrainene,
inloc,uirea alfa.betului latin cu cel slav, deportdri rnasive, falsifica-
rea istoriei, inchiderea si clSri,marea d,e biserici, interzicea relatiilor
cu RomAnia. Tindra generat]ie, prin trimiterea la ,,specializare.(, re-
partizarea in Frocuctie, satisfacerea serviciului militar, era trimisi
cit mai dep'arte de casd, spre ,a uita obiceiurile si trarcritiile romanesti
si a se ir"icac.lra in marea familie a popoarelor sovietice.
$i totugi, roruanii bucovineni au supravieluit si s-au cilit ir-r
acea-std lup'ti dusd pe viafa si pe moarte. cum a fo,st posibil ? In
primul rind, prin conservarea cu diruire, mai aies in mediul rura1,
a datinelor, credin{ei qi obiceiurilor strdmoqeqti.
De procesul actual de deschidere qi democ,ratizare forlele latenie
ale moldovenilor s-au desfaEura.t vulcanic, in ciuda a 50 de ani de
asuprire imrperialS Ei deznali'onalizare. Reintr,oducerea limbii romane
qi a alfabetului la'uin, cit qi crearea c]e *ecanisme poritice, econo-
mice, socia.le, c'ulturale care sd garanrteze un niver de viafd acce'p-
tabil, civilizat, cit si intrelinerea de conta,cte cu Rom6nia a,r.r dus 1a
o regdsire nationald.
149
 Luna an-rgustl 1991 a aoceLierat pnocesul de pnd,brugire al Imperiul'ui
sovietic, facilitind asrtfel basarabenilor sa pro,clam:e I'a 2! augus't 1991
irrd,ependen{a dep,lind a Reprubli'Cii Mo'Idova, reounossuta irne'diat de
RromAnia Ei de peste o sutd de state, in,cl'usiv de O.N.U., a cdqei
memhrd a devenit ulterior.
$i r'crmAnii bucovineni, isi intensificd actlvi'tatea, string tegdrt'u- BIBTIOGRAFIE SELECTIVA
rile cu fralii din Romdnia gi Reprublic,a Mol'dova, igi c,er cru fermitate
rerc{unoaqterea drepturilor nafiro,naLe. Secrole de-a rindiul, rormAnii au
hdi,t in iarrrronie cu ucrainenii pe binecuvinitatul pdmint al B,ucovinei.
A. Arhiv6

I. Arhiya Istoricd Centrrald. Arhivelel Statu,lui Bucuregti, din Iondurile :

r1.
M.A.I., Difecfia Administratiei de Stat
2. Casa Regald
i' Iancu Flondor
.4. Ministerul Propagandei Na{ion.ale
5. Nlinislerul Justiliei. Directia judiciard
u M.A.N., Direc{ia Justi[iei Militare
.Coloniz6rilor
,8.
Subsdcretariatul dre Stat a,l 9i Populaliei Evaeuate
Preqedinlia Consiliului de MiriiEtri. Administraiive
iConsiliului' de Miniqtri. Cabinetul Milit-ar al
I preiealhila
)
Ion Antonescu (1941-1944)
. t0. Buletine informative qi iontr.ainformatiVe
II, ArhiVa Ministerului de Externe :

- Fondurile 2l qi 32 . \
III.. Arhiva Bibliotecii Ac,ademiei Arhiva
- Fondu.rile XII, XIII, XX

B; Lucrdri,'rryem.orIi .-' r i

1. ArborejZamf iri Auton:omia,: SdX anex af ea Tr ansilueniei Bucor,tine;,

' l.BrncureEti;1914-
2. Aurelian P.S., Bucouiia. Descrieie bano;micd) BucureEti, 1476
3.':B a i:t h 6:1"511 lld;,"': 'gis161;f d,e: l.,a
':.Itrdiigrie, dei brigines d'' nos iour's,
.- 1974 ' '"
Roanne Budapest, ', I
4. B d l a n T e o d o r, Suprimarea'mi;lcdrilor, na[ionale d"in Bucouina' pe
timpul rd.zboiului rLohd,is.I :(191,4-"+,1918); Cernduti; t923, . .' .:,

:151

,drdflryas;
 5. Bdlan T., Refugiali mold.oueni in Bucot,ina, t. rg21 lsi ig{s, B'curegti,
L929
Eminescu Mihai, lnsemniitatea serbdrii de ra putna, BucureEtl, 190i
6. n T., Procesul ,,Arboroasei,, (1828), Cernduti, 1937
RdIa
AJ Enri n escu Mih ai, Rdpirea Bucooinei, Bucureqti, 1g0b
7' Bendella 'r., Die Buko'r:ina int Kotticlreich.e Galizien, wien, 1g45 34. E::biceanu c., Istoria Mitropoliei Moldouei lsi srceuei, Bucuregti, 1BBB
B' Bidermann H.J, Die Bukou:ittcL unler iiesterreicrzischer 35. G o r a q I. v. Inud.fd.mintul ronidnesc in linutttl srce .ei (I7zs-tgI.8)
vertalruttgl. Bucuregti, 1975
Wien, 1875
9 Bogdan-Duicd George, Autctnornict Risericii ortocr.ore orientarc
,,h. Grdmadd Ion, Din Bucouina d.e .altd.datd, isf ori.ic, Bl{.curesi r
1911
din Bucouina, in ,,Gazeta Bucovinei,,, I,V, 1g84, nr. 3
10. Bogdan-Duicd G.. Bucouina, noLite asuprcL si!,uo.t.iei, Sibiu, 1Bg5 LJf amada N I Sdtenii .si stdpinii in Bucottina, intre IZTS_IB4B
11. B u m h a c 'T on, prioire istaricd. asupra trectLtlLlui politico_sociaL Cernduti, 1934
si ,roli.,- 38- Georgescu Vlad l\toria rontd.rtilor, cle lcL origitti pirzd in zilelt
nal al Bucouinel, Bragov, 1886
12. * * * Bucouina sub austrieci, IaEi, 1891 noastre, ed. a Il-a, Los Angeles, lg8g
13. Cantemir Dimitrie, Descrierea Mold.ouei, Bucureqti, 1970 39. G u zman 8., Fond.ul bisericesc ortod.o:'t rontdn clin Bucor-ittn, Bucureqti,
14. Castellan Georges, I{lsfoire d.e la Rottntctnie, paris, 1984 , 1925
15' chmielewski Edwar d, The JatI of trze Russian EnLpire, Nerv york. 10. Hearder H., Histoire cle l,Europe. L,Europe au XIX sibcle (1g30-Igg0i.
1973
Palis, 1973
16. ciachir Nicorae, Istoria ntod.ernd uniuersald (1642-19rg). Toronto.
41 Hru5evschi M., Istorija.Llkraini Ru.sj, III, Lwow, 1g04
Montreal, 1990 (curs xerografiat. 991 p) 42 Ieqlrnu Isidor, Ru.tenizarea'Bttcouinei si cnuzele rlezntyiottalizdrii
ciachir poporului rotndtz, dupd dote autentice, BucureEti. 1g04
17' Nicorae, Gheorghe Rer can niltlomeria curoj)cct.ftd in
epoca modern:d. (1566_1919,), BucureE|, i9t).1 rondnilor in istoria uniuersald., Bucureqti. 1gB3
43. I o r g ir N., Locul
lB. Ciachir N.ic.o1ae, Istoria 44. Kaindl R. F., Die Huzu[en, Wien, 1Bg4
moclernd cL poloniei (IT9S_Ig1g), RucureEti"
45. Kassner Solom t:n, Die Jud.enin d.er tittl;ottttio, Wien, 1g17
1987
ciachir 46. Kohn I-Ians, The Habsburg Entpire, tg04-lgIB, princeton-Ne\^,Jersev.
19 Nicora e, BasarabicL st4b stdpini.rc r.uristd. (1g12-Ie1T), Buct:-
1961
reEti,1992
Ciachir Nicolae, 47. M ay A., 'fhe Httbsburgl ttlonarclry. 1867-It)14. C_.ambridge, 1960
Bucozrina intre d-ottd rdpiri (1775- N4A), in ,,Revista 'i'. 4r. bis. Korduna M., lliustrouanct istorija Bukottini, Cernduti,
II (martie, mai 1992), Bu:uregti
de istorie militard,,, I,
:, 48. M zr n i u V a s tI e, Ri.pirea Buco--irtei, Brrcuresti, 1875
21, Ciachir Nicolae, Din istoria Bucouinei (1TTi_1g44) _ in ziarul i 49. Ko g"dI n i ceanu n{ihai 1, Rd"pi7"o Bucot.tinei, Bucureqti, 1875
,,The Voice Romanian,., nr. l, 2, 3, 4 (19t)2), Hamilton_,foro,nto (Canada)
1' Ciobanu Veniam in, La granila 50. Mamstey Victor:,,Rise oJ the Habsburq Em.pire. lSZ6_t8tS,
e trei illlperii, Ia5i, 1gB5 ql h4orariu AureI, l}ucoi)hm. l7T4-191,{, I3ucuregti. 1g15
c o r f u.s rli e:, Attricur.tura in tdrile rontdne (184g- rg6,I rlucureqti, N is t o r I o n, Romdnii
/, 1981i JZ. si rutenii d.in Bucouina, tsucu.reEti,
24. Dan Dimitrie, popo.rere Bucottirtei, r|. r,ipovenii,
cern'uti 1894 ir3. Nistor Ion, IsLorict Bisericii din Bucouina, Rucuresti, 1g16
,q Dan Dimitr ie, Eureii
d,in Bucouina, Gernduti, l8gg qd
Ni stor I o n, lstoria Bucottinei, Bucuregti, 1gg1
26. D a n D i m i t r i e, Rolul preatimii bucouinene. in' rnen{inerea O n c iu I I s id or, Fondul religionar rl.in Bucot.ina, Cernduli, l8g0
ro?ndntsmulua, 55.
Cerniufi, 192b
56. Onciul Dimiirie, Geschichte d,er Bukoutno, Cernduti, lBgB
27. Deladorna, Romu lus, Bucouin(t in IgI4_i915, Suceava, 1915 57. Pollak Wal ter, Tausend Jcthre Osterreich, \.Iiinchen, 1g75,
28. Eiaeoneseu Emil, Romd,nia Si marile puteri clupd Congresul
Berlin, Si pind
d.e la 58. Porumbe scu Iraclie, Scrieil, ed. de L. Bodndrescu, Cerrrduti, lggg
ta
Iagi, 1937
1914,
to Dima N., Bossornbia and, Bukorsina. Th,e Souiet_Roumanian territori,cri
<o Prcrcopopovici Alexe, zi d.e ani'de ru inirea Bucou:nei, sitriu-
dispute, Washington, 1982
30. Dragoslav f o an, Bucouino, Bucuregti, ig16 60. Randa Alexander; Osterreich in6bersee, Wien.M0nchen, 1966
31. Droz Jacques, L,Europe Centrale, paris, 1960
61. Rel i si m ion, Din Bucouina urenturilor rlrele: scltite istorice, cern6u{i,
1 926

752
 i'e r a .I o an, Aron Pumnul. '.Voci qsupra 'uie!i.i" ;i insenwdtdlii 'lui;
62., S b
. Cerndufi. 1BB9 10. ,,Foaia Poporului" - organul ro,mdnilor din Bucovina, 191 1--
63. Sbiera L G., Famitia Sbierain istoric si trarlitic,.Cernduti, 1899 1914

64. S e a m a n L:,'Fiom Viena to l"ersailLes, New York, 1963 11. ,,Gazeta Btrcovinei" (1891-1897) ::

65. Simionescu Ion, Bucouina, BucureEti. 1939 72. ,,Glasul Bucovinei" organul Partidutui Democrat al Unirii, fond
66.:.5ioh G., Notige despre Brlcouina, Bucureqti; 1882 Sextil Pugcariu
67. Subtelny Ore st,Tlcraina. Attistory,Toronto-BuJJalo-Lond,orz'.(Canada). 13. ,,Monitorul Oficial" (ml. 1918-1923)
1986 14. ,,Patria"
- 6rgan nafio,nal, Cerndufi, 1897-1900
68. Stef anelli Teodor, Erninescu $i BucoDina, Cern6u{i; 1943 15. ,,Revista politicd", Suceava, 1886-1891
69i Tdt5r'5icu N'i c oIae, Euacuarea Basarabi,ei $i Bucoutne,i de. nord, 16. ,,Timpul", din 1929 - dire,ctcir, Co,nstantin Cehan-Raaovild (apdrea dumi-
Craiova, 1940 nica)
- red. in str. 1l Noiembrie, nr.7
17. ,,Tribuna", cotidian independent (1929), CernAuli
70'.r, Tcabiuc-Albju Nicolae, Brtcouina de Nord,28 i.unie 1940 - 28 iuni.e
/941, Sibiu, I94l 18. ,.Via!a Noud"
19. ,,Viitorul"
- organ nafional, CernAu[i. I9l2-1914
foaie clericald ortocio,xe, Cernduti, 1904-1914
71.rTo..mAIor,gu, Societetea ,,Scoala.Romdnd" d.in-Suceatta, Succava, 1900 -
20. ,,Vointa poporuiui" popiular independent, Cerndu{i, 1902-1903
72. Torontiu llie, Rom6.nii sL clasci intelectuald din Bucouina, Gerndr:ti. - organ
2I. ,,Voice of Romain", Hamilbon (Canada), 1991-1992
1911 . .

73: Tbronf iu: l.8., Rorndnii. Si clasa d.e mijloc d;.n Bucouino, Cernduti;
7572
74.'fopa :Dimitri e, Romdiismul in regitLttea d.intre Prut qi.Nistru d.tn
fosta Bucouind, BucureEti. 1g2B
75, To pa O:v id, Ceremu;ut cddturi de Nistru, Mazttii ;i rdzesii clin Bu,couilT[L
,: pentrrt, Basarabia, Cernduli, 1926. . ,,

76. Vorobschievici Octaviah, La noi ii Bucouina, BucureEti, 1937

77. Voronca Zahatia. Rutenizarea Bu.couinei, Cernduti, 1903
78. W e r e n k'a :D.,' Topographie cler BlLkouina,'Cerndu{i, 1BOS
79. Zd llner E., Histoire de I'Autriche, des origines a nos jours, Paris 1966

C."Periodice

1. ,,Apdrarea Nafionald" (organ national independent), Cernduti, 1906-1903

2. ,,Calendarui Bucovinei" (Soeietatea pentru Culturd gi .Academia Ortodoxd;.
Cernduti. 181l-1914
3.,.Candela". jurnal bisericesc-literar, Cernduti, 1BB2-1g14
4 ,,Democr.eitril"' (1921) director,, Constaritin Cehan=Racovifd
-
D. ,,Deqtep'tareaj', gazetd pentru popot, Cernduti,-1893:-1904 i
"b; ,,Dr'eprtateS"',-.e.erndr.i!i, lg27
- organ al Partidului Poporu,lui, sub preEej
,':rdi:ntia. g-r.gluhri .AveT escu i : .r:: :-r : r .: .:.: , l n
7. ,,Foaea logilor provincia,le penlru Bucovina", Cernduti (de tra 1850)
8.,.,Foa6ai Ordindcitrni.loi :.ar eot,sistoriului'.episeo'pai",i eerndu{i (din 1868)
g. pentru Literaturd Ei Culturd RbmAnS in 'Bucovina'1.,
'Foaea Societdtii
Cernduti. 1865-1869
\

tr,54
 FACTS IN BUCOVINA' S HISTORY

The upper Land, indruding the coujnties of Czern'ots and sLr,ceava,.usecr

to be the hbart of .feudal Mofldafia, the state that in 13b9 had won its
inde-
pendence and started'to play an increasing r.otle in.south-eastern
Europe. Ir
'is;in rthat geogrraphi'car area that the firtst two capitals ,of the country (sirel
and suceava) as well as the beautiful rnonasteries of European cr.r,rtural
fane
were to,be foun.d.
Fr'om mi'd .14th century w tzzs, when Northern Moildavia (Later
known as
Bllcovina) was fraud.urenily cut off from the rest of the country
by the Habs.-
burgs, this liand breathed a Ro,m,anian existenae in ibs instiiutions,
raws, re-
Iigion and culturai establishments. The.Romani.an vilrage.was the
cradle of
' tladi'tions. 416 years, of stabiiity
, IlTe in upper Mold,avia (13b9_r77b), for
bo,th the state and the pred,orninantly RLornaniran population,
allow us .tc
lightly say that from. the historical ,ri"*p".r.rt Burcovina berongs to
Romania.
The der^ocratic evolution shows that ucrainians, G,errnans, Jews, po,Iish
people, Armenians and o,thers co_inhabited with
the Romanians.
between 1275-1918 liu.ovina was par,t of the Austrian
Empire and in
1849 it became an independ,ent .dukedorn,
The popul,ation, the Rom,anians in-
.c'lgded' benefited by rnodern Austri,an institutions an.d higher education in
the Germ'in universitiei of czernorts und vi,arr.,a. At the .same
time, perma-
nent I'inks were m'aintained with lhe o,ther Fiom,aniran
countries, particulary
with Mo'ldavira, Bessarabia and Transyrvani.a. Initiated when the national
Romanian state came into being (1859), these links crevelopua to u p""r.
*r,u,.,
the union was forged in November 1918.
'l'he author ot' this borok, Nicolae Ciachir,
is professor
of Bucharest and speciarist in modern worrd history. Heathas the University
authored 20
books and over 300 scientific studies based
on a wide liti-g*flr;, that have
been published both ar home and abroad. rtu,"r:""t-oi'*ir'o"ok
proached in a'European perspeetive; references
is ap-
are repeatedly made to ther
Great powers.
' unpublisheld recor"ds support the statements
on Bucovina's situation du-
ring the first wo.ld war, the proclam,ation'of the
tion within the. Rornraniran kingdorn, the achievements u"i"", rre, neintegra-
rsra
Russia's poiicy of dictatioh in the ,summer
of the country, Soviet
of 1g40 and Northern Bucovina,s
annexation in spite of the fact that she never
u"f""e"a i; ;;r,r.
' See the bibliography at the end. of this book.
 On iune 28, 1940, the Russians did no,i contend thernselves with Northern
Bucovina and their tanks o'ccupied some 30 rnore villages as well as Hertza
town. The Ro'm,anians in Bucovina suffered under harsh oppression, were
deprived o,f ttleir properties, isolated, thrown, into jails and dep'o:rted.
As. France had been defeated and Elng.l,and could not help, a clo,ser link
with Germ,any was our only so'lution to survive. On June 22, lS4l, Romanil.t
started the fight and within a month Bucovina was liberaled. Under Ion An-
tonescu's.direict supervision, Buoovina began to heal her wounds. On Nove'mber
16, ,1943, in the orders he gave to generral Dragalina, Bucovin,a's goivernor,
Antonescu said that ,,the Rotmani,an must not be treated one way and the
Itrctainian another way" (The State Archives, Buch., the Presidency of, the Mi-
nisters'Ctounoii Stock, the Military Cabinet, FiI,e n,o 353 (1943), p. 3bl).
As the develop'rnent of .the war wenrt contrary to Romania's interes,ts, in
March 1944 the evacuafion of the public insrt,irtutions was started. Tens or
thousan.ds of Bucovina's inlrrabilants foil.owed the authorities and ch,o,se to
leave their birth place rather than bear a new stalinist regime. others stayecl
behind to live a very hard tife. !
. . Plo'fosso,r. Nicolae ciachir delivered a co.urse on Bucovina's histony at
the F.acuity of History in Bucharest..; he ako held a series of conferences on
thq subje:Lt. in.Ro,mrania and Canad,a (1990-1991),; in May 1992 he began a
$u,ite of ,artic,ies in the Canadian period.ical ,,The Romani,an Voice,,.; another
series of articles are cunently being published in the ,,Magazine of Military
Hi,story".
The author hopes this book will fill a gap in Romanlan historiography
and provide the specialrists hs weil as the readers thirsty of true and accurare
knowledge, wittr new information on Bucovina,s history.
RESUME
La Moldavie clu Nord, ,,fara de Sus'I, avec ses contrees cle Czernowitz et
Suceava formait le nuclee de l'Etait feodal Moldave qui, aprds avoir accdde
A i'ind6pendance en 1359, commenqait A. joeur un r6le important d,ans le Sud-Est
de t'Europe. C'est ici que seront bAties 1es premidres capitales de la region
(Siret, Suceava) et les chaines de mo,nastdres, joyaux de reput.ation culturelle
ellropcenne.
Depuis le milieu du XIVe s. jusqu'en 1775 (quand le Nord de Ia Molda-
vie; devenu ultdrieurement la Bucovine dont les Habsburg s'emparerent par
ruse et chantage),'la region connut par ses institutions,.lois et centres re,Ii-
gieux et' culturels, l.lne vie de souche essenliellement roumaine, le viilage rou-
rnaine restant la source et Le fondement de ses traditions. Ces 416 annees
de stabiiite'cte'I'trtat cle,la Mo,ldavie. du Nord (1359-1775), ainsi que le pei'-
manence de la pcpulation roumaine majoritaire, nous autorisent d'affirnrer
qrre, :du point de vue historique, la Buc,ovine apparti'ent d la Roumanie. Aux
cdt6s des Roumains y o'nt v6cu des Ukr'ainies,'Allemands, , Juifs, Polonais, Ar-
m6niens et,f. L,es statistiques pr6sentdes dans le volume enseignent Ie lec'teur
sur I'cvolution demographique.
Entre 1775-1918 la Bucovine fit partie de I'Empire Autrichien, devenant
en iB49 un Duch6 auto,nome. La popul,ationj y compris celle roumaine, bend-
ficia des instituiions modernes autrichiennes et d'une instruction au niveaii
3uropeen, assur6e par les universites de Czernowitz et Vienne. Les contacts
avec les autres pr,ovinces roumaines, surtout avec la Moldavie, Bassarabie et
Transylvanie 6taient p'ermanents, po'ur d,evenir particuiiCrement 6troits apres
la constitution de l'trtat natiorial roumain (1859) et surtout aprAs la procla-
matit;n de I'Union (1918).
L'auteur, Nioorlae Ciachir, pro'fesseu,r d I'Unive,rsitd de Buroarest, sp6cialiste
ie I'histoire moderne u,niverseitre, a publi6 jusqu'2t pr6sent 20 livres et plus
de 300 6tudes scientifiques parues en Rourn,anib et d l'6tranger ; fond6 sur
une riche bibliographie, il traitb le sujet de ce livre en contexte europden
avec de multiples r6f6rences aux grandes puissances.
Eiabor6 dr partir de documents in6dits ddoouverts dans les archives, Ie
livre traite de Ia situation de la Bu,covine avant et pendant la premidre
guerre mondiale, mettant en lumidre 1a proclamation de i'Union (1918)' la
r6int6gration au royaume de Roumaine, Ies rdalisations de 1a province con-
sidir6s sous des aspects multiples (1918-1940), la politique de diktat imposde
159
ltar 1A Russie sovietique (et6 1940;, 1'atrnexion de la BtiooVine clu Nord, bien
que c territoire n'ait jamais appartenu A la Russie. Les Russes ne se sont
cl'ailleurs pas limites uniquement d Ia iJucovine du Nord, Ies chars sovi6tiques
occup'ant approx.30 viltageg et Ia ville de Hertza (28,juin 1940). Les Roumains
fur,ent pers6cu'tes, marginalis6s, exproprids, mi,s en priso'n, depo,rtes.
Flace au danger sovietique et devant la perspactive que la Roumanie
dcit aneantie co'mme Etat, au moment orl Ia l'rance soubissait ia defaite et AUs DER GESCHTCHTE DER,BUKOWTNA
I'Angleterre se trouvait dans I'impossibilite d,e nous aider, la seule solution tI775_1944)
(zUSAMMENFASSUNG)
rest'ait un rapprochement de I'Atlemagne. Le 22 juin 1941, la Rouman.ie, de-
c'Irara Ia guerre d I'URSS et epviron un rnois apres la Buccvine fut liber6e.
Scus la directe surveill.ance de Io,n Anto,n.es:u la Bucovine so.i[ne' ses b,les- Der ndrdliche Teir cier Mordau, rum. fara de sus (oberland) genann;,
sures. Dans les instructions que Ie gen6ral Dragalina, gouvenneur de la Bu- r''it den Gebieten um cernduti und suceava, bildete den Kern des Feucrar_
covine, reqevait le 16 novembre 1943, Ion Anlonescu prcicisait : ,,,les Ukrai- staates der Moldau, der 1359 seine Unabhtingigkeit erlangt
hatte und im Sii-
niens et les R:oumains doivgnt etre trait6s d'une maniere egale, sans aucune dosten Europas eine wichtige Rolre zu spieren begann. Hier
ragen crie ersten
discriminatiron" (Archives de I'Etat de Bucarest. cornseil des mini.stres. Hauptstiidte rles Landes (Siret, Suce'ava) und die berirhmten
Molciauklcjster,
Cabinet militaire doss.353 (1943), p.3b1). Vu que la guerre etair de- die kulturell in Europa weithin bekannt waren.
lavora6le a la Roumanie, en mars 1g44, alors que Ie front approchait, com- Von der Mitte des 14 Jahrhun,clerts bis 1275, als die Habsburger
cle*
men,ce I'evacuatio'n des in.stitutions. Des dizaines de milliers de bu,coviniens ncirdlichen Teil der Moldau (der spdter, cren Namen Bukowina
erhielt) durch
qui prdferaient I'exil pilut6t que de subir un nouveiau r6gime stalinien, suiv.i- Erpressung und Hinteriist an sich riss,en, purste rumiinisches
Leben in den
rent les autorites. ceux qui restdrent ont du subir cle lourdes souffrances. Institutionen, Gesetzen, Kurtus und Kur,rturst5tten, das rumiinische Dorf
Le Pr Nicolae cirachir a donne sur ce theme ,un cours sp6cial a la Fa- war Quel1e und Grundlage clieser- Traditionen.
Die 416 Jahre staatlicher sta_
cult6 cl'histoire de Bucrarest, ii a presente une serie de conferences en Rou- billit:it der oberen Moldau (r3b9-1275) und,e die mehrheiiliche
rumeinische
manie et au canada (1990-1991), a co.mmenc6 la pubiicatio,n d'un s6riel en - Bevdlkerung berechtigen uns zu der Behauptung, da geschichiilich ge-
-
- die Bukowina zu Rumanien geh6rt. Zusamrnen -it du", Rumdnen
dix 6pisodes dbns 1a revue cana,clienrhe cle reputation ,,The R,oma.nian voi,ce.' sehen
ainsi qu'une sui'te d'articles in : ,,Revista cle isrtorie milit.ar6,,. par. la palrrtion debten dort noch Ukrainer, Der--r,tsche, Juden, po,ren, Armenier
'tistiken u-.a. Die sta-
de ce livre I'auleur espere combier une ]acune tle l'historiographie r.oumaine des Buches weisen die dem,ographische Entwickiung nach.
et de mettre a la port6e cles specialistes, et en egale mesure a cell.e du public, Zwischen r77b un'd 1918 gehdrte drie Bukowin,a zu osterreich
und wurde
interesse aux faits vdridiques, des donndes nouvelles concernant L,histcire ab IB49 zu eine'm seibstendigen Herzogtum. Die Bevdlkerung,
cle einschriess ich
la Bucovine. t der Rumiinen, erfreute sich mo'derner 6sterreichischer Institutionen
nes Bildungswesens von europ:iischen Niveau an den Universitiiten
und ei-
ndut'i und zu wien. Zugleich unterhielt m.an diauernde Beziehungen
zu Cer-
anderen rumrinischen provinzen, besonders zur Mokraul
zu
der.l
zu Bessarabien un:l
Transsiivanien, und die Beziehungen festigten si,ch seit
der Entstehung des
rumiinischen Na.tion'arstaates (1859) und gipferten
im Akt der \rereinigung
im November 1918.
Der verfasser d'er Buches, Nico ae ciachir, professor
an der universitrit
Bukarest, Fachmann fiir moderne wertgeschichte, Autor
von 20 Biichern unrl
mehr als 300 wisseqschafflichen Studien, die im In_u,nd
Ausland verdffenflicht
wurden, behandelt gestiitzt. auf eine reiche Bibliographie-
im europriischen Konterf und nimmt dabei vielfach auch auf d;" C;;;ri;,,,i
ciie GroBmti-
chte Bezug.
Aufrund zahrreicher unverciffentlichter Archivmaieriarien
wird
der Bukowina vor und wdhrend des Ersten Weltkriegs gezeigt, die Lage
fung der vereinigung im Jahr 1g18, die wiedereingriederung die Ausru_
in das K6nig-

161
 Ebenen (1918-
rejch Rumenien, die Leistungen der Provinz auf vieifachell
in+oj' af. Di1ctatpolitik Sowjetru,sslands im Sommer 1940 und die Annexion
zu gehdrt hatte'
der Nordbukowinra, oibwoh,l dieses Territorium nie
RuEIand
Am28.Junilg40gabensichdieRussenmitder.Nordbukowinani'ehtzufri-
eden, sondern ihre ,Panzer besetzten etwa 30 weitere Dcirfer und
die stadt
Herta dazu. Das rumdnische Elemdrnt der Bukowina wurde verfolgt,' aller'
erworbenen Habe beraubt, marginalisiert, eingek6rkert, deportiert.
Angesrichts det'von s,owjetrussland drohenden Gefahr' d'ass Rumiinien
als Cuprins
Staat aqfgelist izerde; als :,Frankreich milititrisch besiegt' waf und ,Engl,anci
keine Mdglichkeit hatte, uns zu helfen, war die Annliherung an" Deutsch}anel.
Krieg Capitolul I
die einzige Uberlebenschance: Am 22; Juni 1941 trat Rumiinien in' der
ge,gen die UdSSR ein, und in e'twa einem Mo'nat wir'ctie Bukowina befreit' Considera[ii istoriografice privind Bucovina
i-liter direkter Uberwachung Marschall-Ion Anlonescu beganR die Bukowin'a Capitolul Il
, ihre wunden zu heilen...In d,en an General Dragalina, den Gouyerneur der in context u.1iop"a.t, pind la acapararea nor-
Co,nsidera[ii istorice
Bukowina, am 16. November 1943 gernchterten AnordnUngen wies Antonescu' ' dul,:i Moldovsi de,cdtre Imperiul Habsburgic'(1775) ' '
d,arauf hin, {aB ,,der Rumiin,e nicht in dei^ einen und der ukrainer
in einer ,

Vorsitz des
Capitolul III o
anderen weise behandelt' werden diirfe" (staatsarchiv Bukar'est,
.Dd la pdtrunderea trupelor austriece (1775), pind 1a constituirea
\llinisterrates, Militdrkabinett, Doss. 3531 19431, S" 35 1)' - Ducatului Bucovinei (1849)
Der Krieg verlief fllr Rumdnien unglinstig, und so begl?t' sobald die
Front nliheqrijckte, im. MSrz 1944r die Evakuierung der Institutionen' Den Capito.Iul lV
. Behrjrden fo,lgten Zehntrausende Bukowiner, die es vorzogen, siah vo'n ihren De la constituirea Dtr,obtului Bucovinei (1849)' pind la declanqarea
Wurzeln losZureiBen . a1s von neum ein stalinistisches R'egime zu ertragen' primului rdzboi mondial (1914)

Und die dort VerbJiebenen machten schwere, Zeiten mit Capitolul V

Profess,or Nicolae Ciachir hielt zu diesem Thema -eine Sondervorlesun[ .Bucovinainprimulrdzboirnondial(1914-1918).ProclamarQaUni-,
an der. Fakultiit fiir,Ges'chichte in Bukarest, ebenso' eine Vortr'agsreihe im . rii cu Rorndnia (28 noiembrie 1918) '"
Inlan.d und in Kanada (1990 und 1991) und begann ab Mai f992 die Verdffen- Capitotul VI
tiichung einer Fortsetzungsreihe in zehn Abschnitten in der bekannten ka-
De la reintegrarea Bucovinei in Regatul R'orndniei.(decembrie 1918)
.,l"Jir.rr-." Zeitschrift ,,Th"e Romanian Voice" sowie einer !r1nne^vo1 Bei
pind la No6'r ultimativd a guvernutui U'R'SS' (iunie 1940)'
triigen in der Zeitschrift ,,Revista de istorie militard,". Durch das ErScheinen
I .liele, Buches ho,fft der Verfasser, eine Liicke in der rumanische Historio' CapiLoIuI V lI
graphie zu schliessen und. den Fach,Iguten r,l'ie auch dem nach genauen und Bucovina in vara fierbinte a anului 1940: Umiiin{d 9i durere"Bu-
' irut r*n Erkennrtnissen begierigen Ptrbfikum neue ItrformratiLo'nen iiber die covinadeNordgizonlaHeiteiSubo,cupatl.ebolgevicS(1940_1941).
t23
Geschichte der Bukowina zur Verfligung zu ste'len' Din nou impreunS. (1941--1944) . r..., -': ' , ; 1
:

15 1,
Bibliografie selecliud
Rentrnate \37
163
Cilprins

i'.

,."-+
 -,,r--*":
:-i.-. -D-
DevA
v
lr
i i\

)a 1

'10rovi(c i
, (,j
l:
o'
t)
l{_rcos dc)
r'-

0*.--il 2t 50 f5 '00k^