- Proiect de diplomă -

Temă:

Sistem informatic pentru gestiunea bunurilor materiale

din cadrul unei instituţii publice

Cuprins

Iulie 2013
1. Introducere .............................................................................................................................. 3
1.1 Motivarea alegerii temei................................................................................................... 3
1.2 Tehnologii utilizate .......................................................................................................... 4
1.2.1. Limbajul SQL pentru gestiunea bazei de date .......................................................... 4
1.2.2. Accesul la datele din baza de date cu ajutorul limbajului C# ................................... 4
1.2.3. Tehnologia RFID ...................................................................................................... 5
2. Specificaţii de implementare................................................................................................... 6
2.1. Prezentare generală .......................................................................................................... 6
2.2. Baza de date a instituţiei publice ...................................................................................... 7
2.3. Accesul la baza de date .................................................................................................... 9
2.4 Prima pagină a aplicaţiei ................................................................................................ 10
2.5 Pagina pentru administrator ........................................................................................... 11
2.6 Pagina pentru un utilizator ............................................................................................. 12
2.7 Operaţii asupa datelor din baza de date .......................................................................... 13
2.7. Utilizarea tehnologiei RFID ........................................................................................... 13
3. Manual de utilizare ............................................................................................................... 15
3.1. Gestiunea bunurilor ........................................................................................................ 15
3.2. Pagina pentru administrator ........................................................................................... 16
3.3. Pagina pentru utilizator .................................................................................................. 23
3.4 Modulul administrator. Aplicaţia de pe pocket-pc ......................................................... 25
4. Concluzii şi îmbunătăţiri ....................................................................................................... 27
5. Bibliografie ........................................................................................................................... 28

Sinteza lucrării

2
 Aplicaţia a fost creată ca urmare a studiului realizat asupra tehnologiei RFID, în situaţia
de faţă fiind implementată în cadrul unei sistem de gestiune a bunurilor materiale din cadrul unei
instituţii publice.
Unul din principalele avantaje constă în faptul că sunt utilizate tag-uri RFID care
memorează un set de informaţii despre un anumit bun material, în acest fel reducând timpul
necesar pentru prelucrarea datelor acestuia.
În urma prelucrării datelor avem posibilitatea de a urmări informaţii despre situaţia
bunurilor dintr-o instituţie vizualizând rapoartele generate de aplicaţie.
Accesul la aplicaţie se face pe baza autentificării. Aceasta necesită deţinerea unui nume
de utilizator şi a unei parole.
Prin urmare această aplicaţie contribuie în mare măsură la diminuarea efortului depus
pentru a gestiona bunurile materiale din cadrul unei instituţii publice.

1. Introducere
1.1 Motivarea alegerii temei

3
 Scopul acestei aplicaţii este de a prezenta avantajele utilizării tehnologiei RFID în domeniul
inventarierii. Din acest motiv mi-am propus să realizez un sistem care reduce costurile forţei de
muncă şi care facilitează urmărirea corectitudinii datelor în cadrul inventarierii.

1.2 Tehnologii utilizate

Pentru realizarea aplicației s-a utilizat mediul integrat de dezvoltare Visual Studio 2010,
creat de către Microsoft. Acest mediu permite dezvoltarea de aplicații tip consolă sau aplicații
grafice de interacțiune cu utilizatorul. Totodată se pot implementa aplicații pentru internet, site-
uri web, alegându-se platforma dorităError! Reference source not found..
Baza de date a fost creată cu ajutorul sistemului SQL Server 2008 R2. Programul include
o funcţie de date pe nivele, care permite împachetarea bazelor de date, tot pe nivele, ca parte a
unei aplicaţii. Limbajul C# este folosit pentru vizualizarea datelor.
Pentru a adăuga un tag unui obiect se utilizează tehnologia RFID.

1.2.1. Limbajul SQL pentru gestiunea bazei de date

SQL (Structured Query Language) este un limbajde programare conceput pentru

gestionarea bazelor de date relaţionale (RDBMS). Limbajul SQL are mai multe elemente de
limbaj, cum ar fi:
• Clauze - componenteale instrucţiunilor și interogărilor (în unele cazuri, pot fi opţionale).
• Expresii - pot produce valori scalare, sau tabele compuse din coloane și rânduri de date.
• Predicate - precizează condițiile.
• Interogări - preiau datele pe baza unor criterii specifice.
• Instrucţiuni - pot avea un efect persistent asupra schemei și a datelor, sau pot controla
tranzacțiile, conexiunile, sesiunile.[2]
Principalele instrucţiuni utilizate într-o bază de date sunt :
- CREATE DATABASE – creează o nouă bază de date;
- CREATE TABLE – creează un nou tabel;
- ALTER TABLE – redenumeşte/ adaugă/ modifică un tabel;
- INSERT – realizează introducerea de înregistrări într-un tabel;
- REPLACE – înlocuiește anumite date din tabele;
- UPDATE – modifică anumite înregistrări din tabele;
- SELECT – returnează date din tabele;
- DELETE - șterge anumite înregistrări din tabele.[2]

Prin urmare limbajul SQL uşurează gestionarea datelor de dimensiuni mari dintr-o bază de
date.

1.2.2. Accesul la datele din baza de date cu ajutorul limbajului C#

4
 C# este un limbaj de programare orientat-obiect conceput de Microsoft la sfârșitul anilor
90. A fost conceput ca un concurent pentru limbajul Java. Ca și acesta, C# este un derivat al
limbajului de programare C++. [3]
Limbajul C# perminte conectarea aplicaţiei la o bază de date. Pentru a folosi comenzi
asupra datelor din baza de date SQL se adaugă biblioteca de librărie“System.Data.SqlClient”......
“System.Data.SqlClient”este furnizorul de date pentru Framework–ul SQL Server. Acesta
descrie o colecție de clase folosite pentru a accesa o bază de date SQL Server.
Pentru a ne putea conecta la o bază de date trebuie să avem în vedere urmatoarele:

• SERVER – reprezintă locul unde se află serverul ;

• DATABASE – indică numele bazei de date ;
• USER ID – reprezintă numele utilizatorului ;
• PASSWORD sau PWD – reprezintă parola utilizatorului logat ;

Un model de conectare este prezentat mai jos :

SqlConnection myConnection = new SqlConnection("user id=username;" +

"password=password;server=serverurl;" +
"Trusted_Connection=yes;" +
"database=database; " +
"connection timeout=30");[4]

Conexiunea se va deschide cu ajutorul unei funcţii de tipul void Open() care nu

returnează o eroare dar generează o excepţie. Din acest motiv este necesară utilizarea unui bloc
de tipul try / catch. Închiderea conexiunii se realizează prin apelul Close() care trebuie să fie
apelat în acelaşi mod ca la funcţia de deschidere.
După ce conexiunea a fost realizată se pot efectua interogări asupra datelor din baza de
date cu ajutorul instanţierii unei comenzi SQL de tipul SqlCommand.Textul corespunzător
comenzii va fi editat sub forma unui şir de caractere şi numele conexiunii. Dacă coloanele unui
tabele nu sunt completate sau nu sunt date care trebuiesc returnate se va apela metoda
ExecuteNonQuery().
Pentru obţinerea corectă a datelor în timpul citirii lor se foloseşte DataReader. Acesta
furnizează o interfaţă de date uşor de utilizat. Pentru a prelucra toate datele în cazul unei
returnări multiple metoda Read() este apelată în interiorul unei bucle.
Limbajul de programare C# este unul avansat,sigur dar uşor de folosit pentru că permite
utilizatorului să facă operaţii care să nu afecteze integritatea şi corectitudinea bazei de date.

1.2.3. Tehnologia RFID

Radio-frequency identification (RFID) constă în utilizarea radio-frecvenţei wireless a

câmpurilor electromagnetice pentru a transfera datele pentru a identifica în mod automat şi a
urmări tag-urile ataşate obiectelor. Tag-urile conţin stocate informaţii electronice. Unele tag-uri
sunt alimentate şi pot fi citite de la distanţe mici (câţiva metri)cu ajutorul unor câmpuri
magnetice (inducţie electromagnetică). Altele folosesc o sursă de alimentare locală, cum ar fi

5
bateria, sau unele pot să nu aibă baterie dar colectează energia din domeniul EM şi după se
comportă ca un transponder pasiv pentru a emite microunde sau unde radio UHF (un exemplu
este radiaţia electromagnetică la frecvenţe înalte). Tag-urile care au ca sursa de alimentare
bateria pot funcţiona de la sute de metri. Spre deosebire de un cod de bare, tag-ul nu trebuie să
fie neapărat în raza vizuală a cititoruluişi poate fi încorporat pe direcţia obiectului.
Tag-urile RFID sunt utilizate în mai multe industrii. O etichetă RFID ataşată la un
automobil în timpul producţiei poate fi folosită pentru a urmări progresul în linia de asamblare.
Produsele farmateutice pot fi urmărite prin depozite. Animalele de companie pot avea etichete
injectate, permiţând identificarea animalului. Pe platformele petroliere off-shore etichetele RFID
sunt purtate de către personal ca o măsură de siguranţă. Cu ajutorul acestora personalul este
localizat 24 din 24 şi poate fi găsit repede în situaţii de urgenţă.
Deoarece tag-urile RFID pot fi ataşate la îmbrăcăminte, bunuri sau chiar implementate în
oameni, problemele legate de confidenţialitate au crescut.
Tehnologia RFID este o tehnologie avansată de identificare automată utilizată pentru
sistemele de inventariere. Sistemul poate oferi informaţii precise legate de inventarul curent. Un
avantaj al utilizării tehnologiei RFID este securtitatea datelor. Alte beneficii sunt reducerea
costurilor forţei de muncă, simplificarea proceselor de afaceri, precum şi reducerea inexactităţii
datelor.

Ante Ener Tag

Cititor
na gie
Date

Alimentato
r
Fig.1.2.3.1 Modul de interacțiunedintre un cititor RFID și un tag[5]

2. Specificaţii de implementare
2.1.Prezentare generală

Această aplicaţie permite utilizatorului să efectueze mai uşor anumite operaţii asupra
bazei de date a unei instituţii publice . Utilizatorul are posibilitatea de a vizualiza şi de a
extrage anumite informaţii cu referire la bunurile materiale care se găsesc în instituţie.
Baza de date a instituţiei este de dimensiuni mari şi a fost creată pe un server local.
În baza de date sunt memorate informaţiile în legatura cu personalul instituţiei şi a bunurilor
care se găsesc în ea.

6
 Aplicaţia a fost creată cu ajutorul mediului dezvoltare Microsoft Visual Studio 2010 din
cadrul căreia s-a optat pentru limbajul C# de tip Windows Forms Application.
În prima formă găsim informaţii referitoare la numele aplicaţiei care sunt aşezate central,
iar în partea de sus avem un meniu. Meniul conţine o opţiune cu datele despre autor şi una
pentru logare.
În funcţie de rolul pe care îl are utilizatorul se poate conecta ca administrator sau ca un
simplu angajat. Pentru fiecare se va deschide o formă aparte în funcţie de rol.

2.2. Baza de date a instituţiei publice

Baza de date a fost creată cu ajutorul sistemului SGBD SQL care rulează pe
platforma Server 2008 R2. SQL Server 2008 R2 este un pachet soft destinat pentru
gestionare bazelor de date create cu ajutorul sistemului SQL.
În baza de date vom găsi informaţii cu privire la bunurile materiale şi personalul
care se găseşte într-o instituţie publică. Acestora le sunt atribuite diferite informaţii
suplimentare. Unor coloane din tabele li s-a aplicat costrângerea not null. Cheile primare
ale tabelelor au fost setate să se auto-incrementeze atunci când se fac adăugări în baza de
date.

Fig. 2.1 Structura bazei de date a instituţiei

7
 În continuare vom prezenta structura fiecărui tabel pentru a întelege mai bine baza de
date. Tabelele vor fi prezentate în ordine alfabetică pentru a putea fi urmărite mai uşor.
Tabelele “Categorie”, “Departamente”, “Eticheta” şi “Functie” sunt tabele simple fiind
formate doar din două câmpuri. Un câmp reprezintă indentificatorul unic care este de tipul int şi
este format din id la care se adauga numele tabelei. Celălalt câmp indică numele tabelei sau în
cazul tabelului “Eticheta” identificatorul semnifică tag-ul atribuit unui obiect.
Tabelul “Inventar” stochează informaţii privind inventarierea obiectelor. Acesta este
format din următoarele câmpuri:
- nr_inventar – de tip int care stochează numărul de inventariere a obiectului şi este unic.
- casat – de tip bit şi arată dacă obiectul a fost casat(true) sau nu(false);
- propus – de tip bit şi indică daca obiectul a fost casat sau urmează să fie;
- inventar – de tip bit şi indică daca obiectul se află (true) sau nu (false) în inventar;
Câmpul “nr_inventar” a fost setat ca cheie primară şi ca cheie străină avem “id_obiect”.
Tabelul “Obiecte” furnizează informaţii privind bunurile materiale din instituţie. Aceste
informaţii sunt legate de:
- id_obiect – de tip int şi semnifică identificatorul unic;
- nume_obiect – de tip nvarchar reprezentând numele obiectului;
- id_sala – de tip int şi reprezintă sala din care face parte;
- id_categorie – de tip int, indică categoria căreia îi aparţine ;
- id_specificatii – de tip int, conţine informaţii mai detaliate despre obiect;
- id_eticheta – de tip int şi indică identificatorul obiectului.
- nr_inventar – de tip int şi indică numărul de inventar al obiectului.
Cheia primară este câmpul “id_obiect”, iar ca chei străine sunt “id_sala”, “id_categorie”,
“id_specificatii” şi ” id_eticheta”. Acest tabel are o importanţă majoră pentru că în el se găsesc
toate datele despre obiectele asupra cărora facem diferite operaţii.
În tabela “Persoana” găsim informaţii privind personalul dintr-o instituţie publică.
Tabela este formată din câmpurile:
- id_persoana – de tip int şi reprezintă identificatorul unic;
- nume_persoana – de tip nvarchar şi reprezintă numele;
- prenume – de tip nvarchar şi reprezintă prenumele;
- id_functie – de tip int şi indică funcţia ocupată de persoană;
- id_sala – de tip int şi indică sala unde se găseşte;
- id_departament – de tip int şi reprezintă departamentul din care face parte;
- id_obiect – de tip int şi indică obiectele care se află în posesia unei persoane.
Câmpul “id_persoana” este văzut ca fiind cheia primară a tabelului, iar ca chei străine
avem ,”id_functie”, “id_sala”, “id_departament” şi “id_obiect”. La fel şi acest tabel are o
importanţă majoră pentru personalul instituţiei.
Pentru a face referire la o sală avem nevoie de tabela “Sala”. Aceasta tabelă este formată
din 4 câmpuri:
- id_sala – de tip int şi reprezintă identificatorul unic;
- etaj – de tip int şi indcă etajul la care se găseşte sala;
- nr_sala – de tip int şi indică numărul sălii;
- id_departament – de tip int şi indică departamentul de care ţine sala;
Acest tabel are ca cheie primară câmpul “id_sala” şi ca cheie străină “id_departament”.
Tabela nu are costrângeri asupra tuturor câmpurilor, unele dintre ele acceptând valoarea null.

8
 Pentru a afla mai multe informaţii despre un obiect ne uităm în tabela “Specificatii”. În
această tabelă gasim informaţii privind:
- id_specificatii – de tip int şi reprezintă identificatorul unic;
- pret – de tip real şi oferă informaţii asupra preţului unui obiect;
- denumire – de tip nvarchar şi reprezintă numele obiect;
- cantitate – de tip real şi indică numărul de obiecte;
- data_achizitiei – de tip date şi reprezintă data la care s-a achizitionat un obiect.
Cheia primară este aceeaşi cu identificatorul unic. Tabela permite introducerea valorii
null în anumite câmpuri.
Pentru a ne putea conecta la aplicaţie trebuie să avem un nume de utilizator şi o parolă.
Informaţiile privind aceste date le găsim în tabela “Utilizatori”. Tabela este format din
câmpurile:
- id_utilizator – de tip int şi reprezintă codul unic;
- nume_utilizator – de tip nvarchar şi indică numele celor care se pot conecta;
- parola – de tip nvarchar şi indică parola cu care se pot conecta;
- email – de tip nvarchar şi indică un mod de a contact persoana;
- rol – de tip nvarchar şi indică modul în care se poate conecta un utilizator.

Cheia primară a tabelului este codul unic şi coloanele din tabel au constrângerea not null.
Toate tabelele prezentate reprezintă personalul şi datele despre bunurile materiale dintr-o
instituţie publică. Cunoscând aceste informaţii se pot prelucra mult mai uşor şi eficient datele.

2.3. Accesul la baza de date

Pentru o bună şi corectă funcţionare a aplicaţiei trebuie să avem grijă la corectitudinea

datelor ce se găsesc în baza de date şi la modalitatea de acces. Limbajul SQL este folosit pentru
conectarea şi extragerea datelor din baza de date. Pentru a avea acces la date fără erori trebuie să
adăugăm aplicaţiei biblioteca “System.Data.SqlClient” care predefineşte limbajul.
Baza de date iniţială va suferi mici modifică în funcţie de ce operaţii se vor efectua,
utilizatorul având posibilitatea de a adăuga, şterge sau modifica datele.
Pentru extragerea datelor din baza de date trebuie să fim conectaţi la ea. Conectarea se
realizează după modelul prezentat mai jos:

Data Source=ADINA-PC\\SQLSERVER;Initial Catalog=InstitutiePublicaL;Integrated

Security=True”, unde:

- Data Source – indică numele server-ului şi tipul;

- Initial Catalog – indică numele bazei de date;
- Integrated Security – specifică conectarea Windows la sever-ul bazei de date.

Pentru deschiderea bazei de date instanţiem o nouă conexiune Sql şi facem apel la
metoda de deschidere:

SqlConnection con = newSqlConnection("Data Source=ADINA-PC\\SQLSERVER;Initial

Catalog=InstitutiePublicaL;Integrated Security=True");
con.Open();

9
 După ce ne-am conectat putem să începem să facem operaţiile dorite. Pentru a putea
realiza operaţiile avem nevoie de instanţierea unei comenzi:

SqlCommand cmd = newSqlCommand(/*interogare Sql*/, con);

unde:
- interogare Sql – reprezintă ce anume dorim să facem cu datele din baza de date;
- con – reprezintă conexiunea Sql.

Vom folosi metoda ExecuteReader() pentru returnarea datelor. Se iniţiază un

SqlDataReader pentru a citi datele corect şi într-un mod cât mai eficient.

SqlDataReader dr = cmd.ExecuteReader();

Datele vor fi cititeîntr-o buclă de tipul “while” pentru a putea fi parcurse integral:
while (dr.Read())
{
// prelucrare date

Pentru o bună funcţionare a aplicaţiei deschiderea conexiunii şi prelucrările ce se vor

efectua asupra datelor vor fi trecute într-un bloc de tipul try/catch.
După ce s-a finalizat lucrul cu baza de date aceasta se va închide utilizând blocul finally
care va şterge resursele alocate blocului try:

finally { con.Close(); }

Cu ajutorul acestei aplicaţii putem adăuga, şterge sau modifica diferite date dintr-o
instituţie publice. Nu este posibilă alterarea bazei de date.
Pentru funcţionarea aplicaţiei este necesară conexiunea cu baza de date a instituţiei
publice.

2.4 Prima pagină a aplicaţiei

La rularea aplicaţiei se va deschide prima pagină care reprezintă interfaţa programului.

Aceasta conţine în partea de sus un meniu unde sunt trecute date despre autorul programului şi
modul de acces la pagina de conectare. Pentru a oferi un aspect mai plăcut decât cel standard am
folosit stilul “Fixed3D”, iar butonul pentru maximizare a fost dezactivat. Pentru a evidenţia
faptul că programul este pornit fereastra se deschide în mijlocul ecranului.
Forma este formată din controalele:
- menuStrip1 – este poziţionat în partea de sus şi conţine informaţii despre
conectare şi autor. Opţiunea cu referire la conectare ne va deschide forma pentru
conectare, iar cealaltă va afişa informaţii în legătura cu autorul aplicaţiei.
- pictureBox1 – un pictureBox în care este încărcată o imagine reprezentativă
pentru care am ales stilul “Fixed3D” care nu permite modificări.
- label1 –în care găsim titlul aplicaţiei.

10
 Cu ajutorul acestei forme se realizează legătura cu restul formelor din cadrul aplicaţiei
permiţând utilizatorului să aibă acces la informaţii din baza de date.

2.5 Pagina pentru administrator

În funcţie de rolul pe care îl are în instuţie, de administrator sau de simplu utilizator, se

vor deschide ferestrele corespunzătoare. În cazul de faţă se va deschide o nouă formă numită
“Baza de date”. Această fereastră este creată cu sistemul de operare Windows şi are forma
specifică. În partea de sus a formei avem un meniu care conţine informaţii privind operaţiile ce
se pot executa de către un administrator. Tot în partea de sus va apărea si numele persoanei
conectate, iar în partea de jos vor aparea informaţii legate de dată şi oră.
Mai jos este prezentată diagrama de clase pentru a înţelege mai bine structura formei:

Fig. 2.5.1 Diagrama de clase

11
 Pentru a oferi un aspect plăcut dar şi pentru a fi uşor de utilzats-a optat pentru un
controler de tipul MenuStrip. Acesta oferă următoarele facilităţi:
- Obiecte – care perminte vizualizarea, modificarea sau căutarea datelor din tabelul
“Obiecte”. Căutarea se realizează după numele obiectului. Mai avem un formular cu
ajutorul căruia putem propune un obiect spre casare.
- Persoana – permite vizualizarea, adăugarea sau căutarea datelor din tabelul “Persoana”.
La fel căutarea se realizează după numele persoanei.
- Specificatii – permite adăugarea unor noi informaţii legate de un obiect.
- Rapoarte – vom putea vizualiza diferite rapoarte din cadrul instituţiei. Rapoartele fac
referire la obiectele din instituţie, momentul achiziţiei lor, în posesia cărei persoane se
află. Ele pot să mai fie pe întreaga instituţie sau anuale.
- Utilizatori – administratorul poate adăuga utilizatori sau îşi poate modifica parola.
- Cautare – căutarea se face în baza de date după numele obiectului, persoanei, al
departamentului sau după identificatorul obiectului.
- Deconectare – se închide fereastra pentru administrator şi se revine la forma pentru
conectare.
În această formă sunt prezentate principalele operaţii pe care le poate face o persoana cu
rol de administrator.

2.6 Pagina pentru un utilizator

Dacă vă conectaţi ca un utilizator se va deschide o nouă fereastra care este asemănătoare

cu cea a administratorului doar ca diferă unele câmpuri. Pentru a se păstra aranjarea controalelor
în pagina am folosit stilul“Fixed3D” şi am dezactivat butonul de maximizare.
Vom prezenta diagrama de clase pentru înţelegerea structurii programului:

12
 Fig. 2.5.2 Diagrama de clase

La fel ca şi în cazul unui administrator fereastra conţine un meniu. În partea de sus găsim
operaţiile posibile şi numele utilizatorului, iar în partea stângă jos informaţii privind data şi ora
conectării. Operaţii din meniu sunt:
- Vizualizare;
- Căutare;
- Schimbareparolă;
- Deconectare;

Singura modificare la care are dreptul un utilizator este cea de schimbare a parolei.
Alte modificări nu sunt permise pentru a nu altera baza de date. El poate vizualiza date ce
privesc bunurile materiale, personalul şi departamentele dintr-o instituţie.

2.7 Operaţii asupa datelor din baza de date

Cu ajutorul tehnologiei CRUD (Create Read Update Delete) care conţine cele patru
funcţii de bază vom lucra cu datele din baza de date. Este cel mai eficient mod de a lucra cu
proceduri stocate, care sunt automatizate şi controlate de către persoana care administrează
procedura procesului de gestionare. În unele cazuri tehnologia CRUD este folosită ca o metodă
de eficientizare.
În momentul accesării formei se începe extragerea datelor care stau la baza tuturor
operaţiilor asupra datelor din baza de date.
Modalitatea de extragerea a datelor a fost prezentată într-un subcapitol anterior. Ca să putem face
modificările dorite trebuie să ne asigurăm că suntem conectaţi la baza de date, iar conexinea este
deschisă.
Vizualizarea datelor se face cu ajutorul unui controler de tipul DataGridView. Aici vor
apărea informaţiile pe care utilizatorul doreşte să le afişeze din tabelele selectate.
În cadrul formelor din aplicaţie se vor face operaţii de adăugare, modificare şi ştergere a datelor
din tabele.
Utilizatorul nu este obligat să completeze manual toate câmpurile pentru că unele se vor
popula în mod automat sau vor fi alese cu ajutorul unor liste de selecţie.

2.7. Utilizarea tehnologiei RFID

Cu ajutorul cititoarelor RFID vom face citirea tag-urilor care sunt ataşate bunurilor
materiale. În cazul de faţă vom folosi un Card RFID SDiD™ de la Wireless Dynamics. Acesta
poate fi ataşa toricărui PDA (Personal digital assistant), iar comunicaţia cu baza de date poate fi
în timp real cu ajutorul conexiunilorWiFi, GSM sau Bluetooth.

13
 Fig 2.7.1 Cititor RFID - SDiD™ Card de la Wireless Dynamics, Inc. R124-00-PDA

Conform ISO 15693 şi ISO 14443A/B

Frecvenţa: 13.56 MHz
Gama de citire/scriere: 3 - 5 cm
Pentru a prelucra datele citite vom folosi o aplicaţie care este dezvoltată pe Platforma
mobilă de tip PDA care are sistemul de operare Windows Mobile.
Cu ajutorul bibliotecii de librării sdid1020NetBase.dll(Anexa nr.1) în care sunt cuprinse
funcţiile de preluare şi prelucrare a datelor citite vom putea folosi datele în Visual Studio 2008.
Windows Mobile este un sistem de operare pentru dispozitive mobile creat de Microsoft pentru
telefoane inteligente şipentru Pocket PC-uri. Windows Mobile este predecesorul Windows
Phone. Iniţial platfomele pentru care a fost creat windows mobile au fost Pocket PC-urileşi PDA-
urile. Acestea erau grupate în două mari categorii: dispositive cărora le lipsea facilitatea de
telefon mobil şi cele care o includeau.[6]

14
 3. Manual de utilizare
3.1. Gestiunea bunurilor

Aplicaţia realizată oferă posibilitatea de a gestiona mai uşor date dintr-o bază de date.
Pentru a putea rula aplicaţia avem nevoie de un calculator care să aibă sistemul de operare
Windows cu platforma .NET instalată.
Aplicaţia este formată din 4 forme. Prima formă reprezintă prima pagină a aplicaţiei,
avem o formă pentru conectare şi celelalte forme sunt administrator şi utilizator. În momentul
când am rulat aplicaţia pe mijlocul ecranului se va afişa prima formă. Aceasta dispune de un
meniu în partea de sus, cu opţiunile: “Conectare”, ”Autor”, iar în interiorul formei avem titlul
programului şi o imagine reprezentativă.

Fig. 3.1.2 Fereastra de start

15
 La alegerea opţiunii “Autor” din meniu se va deschide o nouă fereastra care va afişa
informaţii cu privire la autor şi tema aplicaţiei.

Fig. 3.1.3 Fereastra cu informații despre aplicație

Opţiunea “Conectare” va deschide o nouă formă care va permite utilizatorului să se

conecteze la aplicaţie. În funţie de rolul pe care îl au în instituţia publică se va deschide fereastra
coresunzătoare.

Fig. 3.1.4 Fereastra de conectare

3.2. Pagina pentru administrator

Dacă sunteţi conectat ca administrator se va deschide fereastra corespunzătoare afişată

mai jos. În partea de sus avem meniul cu opţiunile pe care acesta le poate accesa.

16
 Fig. 3.2.1 Fereastra pentru administrator

Observăm că în partea de sus ne apare numele persoanei care s-a conectat, iar în partea de
jos ziua şi ora la care s-a conectat.
În funcţie de operaţia aleasă din meniu se va deschide fereastra corespunzătoare. Pentru
ca datele să fie validate trebuie completate toate câmpurile.
Dacă merge pe meniu vom vedea că fiecare opţiune are câte un submeniu. În cele ce
urmează vom exemplifica câteva din operaţiile submeniurilor.
Primul meniu este “Obiect” din care vom alege opţiunea “Modificarea obiectelor în săli”.
În formă vom vedea câmpurile corespunzătoare numelui obiectului căruia îi este ascociat
numărul de inventar şi număru sălii în care se află. În momentul când selectăm un câmp
informaţiile despre obiectul respectiv sunt trecute în căsuţele corespunzătoare fiecărui câmp, iar
schimbarea numărului sălii se face cu ajutorul listei de selecţie.

17
 Fig. 3.2.2 Fereastra pentru Modificarea obiectelor în săli

Se observă butoanele pentru adăugare, salvare şi ştergere. În partea dreaptă observăm

butoane cu ajutorul cărora ne deplasăm în tabel înainte, înapoi, la început sau la sfârşitul
tabelului.
Din acest meniu vom alege şi opţiunea “Propuneri spre casare”. Cu ajutorului
formularului propune un obiect care nu este casat spre casare. Obiectul care dorim să fie casat va
fi căutat în baza de date după numărul de inventar. Dacă acesta nu este casat poate fi propus
altfel nu.

18
 Fig. 3.2.2 Fereastra pentru propunere spre casare

În continuare vom prezenta din meniul “Persoana” modul de căutare a unei personane.
Căutarea se face cu ajutorul unui casete text care va afişa într-un controler de tipul datagridview
numele persoanelor care corespund cu ce am introdus în caseta text. Vom exemplifica alegând
din listă numele care începe cu st.

Fig. 3.2.3 Fereastra pentru Căutare persoane

Atât în cazul persoanelor cât şi a specificaţiilor formele pentru adăugare sunt
asemănătoare diferind doar câmpurile.
Administratorul are posibilitatea de a vizualiza diferite rapoarte . Aceste rapoarte sunt
generate în funcţie de diferite date ale bazei de date. Putem avea rapoarte pe obiecte, persoana,
instituţie sau anuale. Aceste rapoarte vor fi exemplificate în cele ce urmează.

19
 Fig. 3.2.4 Fereastra pentru raportul obiectelor din săli

Fig. 3.2.5 Fereastra pentru raportul reprezentând cantitea obiectelor

20
Fig. 3.2.6 Fereastra pentru a alege diferite rapoarte privind inventarierea

Fig. 3.2.7 Fereastra cu raportul obiectelor propuse spre casare

21
 În meniu găsim şi opţiunea pentru căutare în baza de date. Căutarea se face în funcţie de
crieriul de căutare ales. Alegerea criteriului se face cu ajutorul unor radio butoane după care se
introduce începutul sau întreg numele după care dorim să facem căutarea.
Pentru a exemplifica vom alege ca criteriu de căutare numele obiectului, iar căutarea se
va face după cuvântul sc.

Fig. 3.2.8 Fereastra pentru căutare

În meniul “Utilizatori” avem două opţiuni: una pentru adăugarea unor utilizatori şi una
pentru a schimba parola. Adăugarea se face în acelaşi mod cum am prezentat mai sus, iar
fereastra pentru schimbarea parolei este prezentată mai jos.

22
 Fig. 3.2.9 Fereastra pentru schimbarea parolei

3.3. Pagina pentru utilizator

Fereastra pentru utlizatori este asemanatoare cu cea a adminstratorului exceptând câteva

operaţii. Aceasta conţine în partea de sus un meniu cu optiuni pentru vizualizare date, căutare şi
deconectare.

Fig. 3.3.1 Fereastra pentru utilizator

23
 Utilizatorul are posibilitatea de a selecta tabelul din baza de date care să fie afişat. Astfel
el poate vedea datele care se găsesc în tabele dar nu poate face modificări asupra lor.

Fig. 3.3.2 Fereastra pentru vizualizarea tabelelor

Singurele operaţii pe care le poate face un utilizator sunt cele de căutare şi schimbare a
parolei. Vom exemplifica operaţia de căutare care se face în mod asemănător cu cea de la
administrator. Ca model am luat numele persoanelor care încep cu io.

Fig.3.3.2 Fereastra pentru căutare

Închiderea aplicaţiei se face alegând din meniu “Deconectare” sau se închide normal.

24
 3.4 Modulul administrator. Aplicaţia de pe pocket-pc

Modulul administrator este o aplicaţie C# realizată în Visual Studio 2008 pe platforma

.NET 3.5 pentru dispozitive mobile.
După cum se vede în imaginea de mai jos avem două butoane unul pentru verificarea
RFID-ului şi pentru verificarea în baza de date.

Fig.3.4.1Formularul de citire

Dacă tag-ul RFID este găsit vom fi întrebaţi dacă dorim să fie introdus în baza de date
sau nu. În momentul introducerii tag-ul va fi ataşat unui obiect pe care îl vom selectat din lista de
selecţie.

25
 Fig.3.4.2 Formularul de adăugare a seriei tag-ului

Utilizatorul poate să vizualizeze sau să şteargă date din baza de date.

Fig.3.4.3Vizualizarea operaţiilor

26
 4. Concluzii şi îmbunătăţiri

Gestiune bunuri materiale este un sistem informatic dezvoltat pentru o instituţie publică. Cu
ajutorul căreia este dimuat efortul şi redus timpul necesar pentru prelucrarea datelor.
Sistemul este structurat pe mai multe module şi facilitează urmărirea procesului de
inventarieredin cadrul unei instituţii.
Interfaţa aplicaţiei este una simplă şi uşor de folosit. Pentru a avea acces la aplicaţie
utilizatorul trebuie să dispună de un nume de utilizator şi o parolă pe care le primeşte la angajare.
Sistemul poate fi accesat doar de personalul din cadrul instituţiei publice. Acesta putând accesa
şi vizualiza informaţiile din modulul la care are dreptul. Întregul proces poate fi monitorizat de
un administrator cu acces nelimitat.
Noutatea sistemului este integrarea tehnologiei RFID ce permite un mod mai “exact”de a
transmite informaţiile, securitatea datelor şi o gestiune corectă a obiectelor.
Aplicaţiei i se pot aduce următoarele îmbunătăţiri:
- eficientizarea monitorizării mobilităţii obiectelor şi persoanelor din instituţie.
- diminuarea erorilor şi a pierdelor;
- furnizarea de informaţii mai exacte.

27
 5. Bibliografie

[1] Wikipedia, the free encyclopedia, “Microsoft Visual Studio”,

[2] SQL, http://ro.wikipedia.org/wiki/SQL#Elementele_limbajului_SQL ,
[3] C#, http://ro.wikipedia.org/wiki/C_sharp,
[4] SQL, http://www.codeproject.com/Articles/4416/Beginners-guide-to-accessing-SQL-Server-
through-C
[5] RFID, http://ro.wikipedia.org/wiki/RFID
[6] Windows Mobile, http://en.wikipedia.org/wiki/Windows_Mobile

28
29