I

--

PLPINTE CIJ BULB! GRUPA 8

Lafea pes triti

Flori rojii ji galbene cu podoabi princiari

L Gra'dinZrit iscusit
P Mu c u w r a f i bulbi moi,
I wcaf i sau hpkh& cu patyo
htunecata
VARA
Plantare
Plantali bulbii In august.
Ameliorafi solul cu compost
~it a l q de coarne.
lngrijire
Udati plantele pe vreme de
seceti indelungati. Tiiati
florile ofilite deasupra primei
perechi de frunze (dreapta).
LSsafi neatinse frunzele.
Planta are nevoie de frunzir
pentru a acumula o cantitate
suficienti de substanfe nutri-
tive pentru anul urmitor.
.
.&.E*~W
prefer2 locurile insorite,
jate&
TOAMMA
FertiIizare
Toamna fertilizati cu com-
post maturizat. D a d fertili-
zafi doar prirnavara, folosi$i
numai Ongriiyimi3nt organic.
Laleaua pestrig nu necesita
proteqie de iarna, fiind
rezistenti la ger.
CARTEA
GRUPA 8 1
P Lkpada t8mk nu-i d%uneaza
. plantei, chiar daca ii apleaci
tulpina. Mai tdrziu laleaua
pestrip se va indrepta de la
sine.
a laentru v d Uititijo f l d l o r
numai pdnh La frunra. Mu
'Indeplrtrti frunrekl
el mai aprig dugman a1 lalelei
I pestrife este apa stagnanta.
C*lbefectul ei planta nu se dez-
,It&corespunzator sau tncepe
s i putrezeasci, pot chiar sur-
veni ~icontaminiri bacteriene.
Neexistdnd remediu contra
:estor bacterii, distrugeli ime-
diat plantele bolnave.
IJOQJE qns .IOM
. .~JOUap J O A O ~
 A
wyde J ~ apun $3 !$an~~
%puo!;Sd!~%u! :,!pqd le!rapw ap
I a q l d nes a~eoSf$aqn,: 1-!ie3
n
*
m=!qvasda
I -=E-& un ap Tow
! 'I-
- 1 / p-'=-'=-'~
- -
,
'JeJodUIa$
'~nfardw!p~q;r)u@ld a~!up@p ~ e l !Gn 1edn)ap
~ uoze6 ap ~ n $
IW~QA nu ~ ~ q - l -ells qns a~etueld14 ~ o adl a l a ~ o ! ~
lnduF!& ul ert ~Iclb&an!# -&mi& eseouual eu!dln$ n3 ala~ueld
ap mJn$ n3 lnlas aujq !leu~y Z q n 'euweo~
~ :a~exueld T
7Gra'dina'ritiscusit
, ' .
'spar piaii bulbi t'. '
rolumino$i, cirnosi, tari, i.
netezi la palpat.
Nu cumpirafi bulbi mob
lngrijire trot and
TOAMNA TIMWRIU
Plantare
Plantafi bulbii de Ondata ce-i
putefi procura. Daci ajung
'In sol la tirnp, se inriidici-
neazi lnca inainte de
venirea FngheJurilor.
@IMPAWMP SRL
/'p infloresc deopotriva Pn locurile
insorite, precum $iIn cele
umbroase.
Sol permeabil. Se dezvolta
bine R mai toate solurile.
hflorege cel mai frumos i n
sol mai reavin. Nu tolereazi
PRIMAVARATARZIU
Curqire gi divizare
Taiafi frunzele moarte (itan-
ga, jos). 4ternefi pe sol un
strat de 2,5-5 cm de compost
pentru a-i ameliora calitatea 1
si capacitatea de refinere a
apei. Dupi cafiva ani,
plantele inmulfite se pot
diviza $ibulbii se pot planta
$ih alte locuri. Dupi ofilirea
frunzelor dezgropati bulbii,
divizafi-i ~iplantafi-i unul
d t e unul in modul descris
mai sus.
fndepartafi sisternatic florile
I trecute d a d nu dorifi ca
planta s i se reprodud din
seminfe raspindite spontan.
Plantqi viorele printre
plante cu bulbi periditate de
~oareci,deoarece mirosul
bulbilor sai alunga diunitorii.
C
C
I
liorelele pot fi atacate de
ciuperci apaqinand genului
Fusarium. Pe bulbi se
, formeazii Pete putrede
i negru-maroniu. Formarea
1 noilor bulbi aproape c i
inceteazi. Extragefi
plantele si distrugefi-le. Nu
plantafi crifiva ani in locul
contaminat.
I
Gratiofi clop0tei albi
I 1
La'crinubareIe pfantate des formeazawcovor floral
parftmat.

mkunte porrodiudeschis sau

Trikitura principal5 a
11rhioarelor o constituie
inflorescen5eletip ciorchine
format5 din clopo~eim h n g i ,
ce par acoperifi cu ceari si care
Pnfloresc primivara pe tulpini
lung de 10-15 cm.
Din florile albe sau roz cu
parfum dulceag in iunie ~i iulie
se davolti fiuctificajii
rofii, care, asem5nkor hcregii
plante, sunt foarte toxice.
Frunzle verzi ce rind Pn sus
f o r m e d covor Pndesat din
primivad p h i fn vari.
Cel mai cunoscut soi este
,,Granditlora" cu flori mari,
albe.
Soiul cu flori roz ,,Rose2
este o raritate PndrZgi~de
colecpionari.
,Plenama t e un soi de
asemenea rar, cu flori albe,
Pnvoal te.

UNDE SE PLANT^?
Ucrhioarele pot fi plantate
tn orice loc umbros. Crqte
repede pi se rgpindqte fn
CE SE P L ~ ~ t o a m nW~cu fmnze albastre sau Odata cu apari$ia f r u n d g ,

scurt timp. fn d ~ i v ani
a umple
golurile dintre celelalte plante.
In gddini cu caracter
piduros sau la marginea
t u h i ~ u l u iin
, sol umed, cu
humus form- un covor
vegetal des ce acoper5 solul.
Plantate la macginea gr5-
War dpine umbroase
Iicrhioarele scunde reprezin-
t5 o tranzitie spre florile alpine
de culori, de obicei, fipiitoare.
Ucrimioarele plantate ?n
jurul tulpinilor arborilor
sunt vii acoperitoare de sol, ce
impiedid A p h d i r e a buruie-
nilor Si uscarea solului. Nu
plantaji l%crhioaresub arbori
a d r o r ddscini crqte aproape
de sup&p solului, deoarece
le vor sustrage apa fi
substanrele nutritive.
I
Florile albe, grajioase ale
alb-pestrip Alegefi crinul de
toamni scund, d nu
Plantali rizornii orizontal, la
distanfe de 20 crn. Acoperiti
rizomii cu pamant ~i u&ti abun-
4 acoperiti solul cu frunzig
uxat sau mulci. La Tnmugufi
licrhioarelor se asort& cu inibufeasd ~ k r h i o a r e l e . dent. Pgstrati solul umed. fertilizati cu substanti nutritivg
alte plante ce prefed umbra.
~ c r ~ i o a r eplantate
le fn
f a ~ apece$i lui Solomon
(Polygonarum) sunt decora-
tive. Arbustul de pzdure Pnalt
de 1 m are flori aseminitoare,
dar mai mari d e d t cele ale
licrhioarei ~i fnfloresc in
aceeqi perioadi.
Plantaji 1 5 c ~ i o a rpe
e o
suprafa@mai fntins5 (soiul
,Plenam)Si dituri plantagi
mini de toamnii. Frunzele ce
tind Pn sl~sale licrhioarelor fi
rozetele rorunde ale crinului de
interesante. Efectul este pi mai p%
interesant d a d alege~icrini de Habitat: fiuuziful usat
La'crhioare
@rirnivara rizorni proaspetl.
himavara
dsaduri lai
pedabil.
ll'WDt
~~Bpafi,
usca$i sau muceg&f@.
Plantafi ~n-~radina plantele
cultivate prealabil iarna.
Acestea vor inflori doar In
anul urrnitor, ins2 planta tre-
buie sg obignuiasca din
timp cu noul lot. Pregatiti
solul pfltru plantele
cumpiirate, In aceastg
perioada se planteazg ~i
rizomii. Dupl plantare, rnul-
citi solul cu compost.
Primavara xoateji plantele
mai mari (dreapta), apoi
divizati rizornii ~idezinfectati
cu praf de carbune de lemn
suprafefele tiiate.
GRUPA 8 3
Gridingrit iscusit
\ 1
'plantate tn orice loc urnbros. ~iicrarnibare~enu inf~oresctl"r
prirnul an, deoarece Tn anul
Sor permealif, bogat i n urmator veti avea o adevarata
u m $ e nutritive, eventual bogitie de flori.
optirn 'in
locuri Nu necesita plantare i n
urnM9ure MmmB ~i seceta. straturi separate, se
raspandegte usor $iliba.
Taiati fructificatiile plantei.
KMMbJA
Pfantare9lfnmulm
Plantarea $iinrnultirea se
efectuead la fel ca primivara.
Nu taiati frunzele uxate.
I Acarianul cornun stabilit p
partea dorsala a frunzelor
I suge seva plantelor.
Frunzele se ingiilbenex,
apoi se u ~ 5DSunatorii
.
rnici, ro$i pot fi Tndepiirtati
cu un jet puternic de api.
?ncazul contaminirilor rnai
grave folosifi insecticide.
ISBN 978-963-86092-8-1

Micriful ti.agilpipahmat, deseori se dovedqte a fi o
-
VARIETQI
Mgcrigul gi-a primit denumirea
de la frunzele sale asem5nPtoare
trifoiului, care contin acid oxa-
lic gi sunt ugor acrigoare.
MScrigul autohton pe
meleaeurile
U
noastre este Oxalis
acetosella gi Pnfloregte in
a~rilie-mai.Florile sale sunt
fine, albe, noaptea gi pe vrerne
innorat5 se inchid, ca si micile
sale frunze.
Oxalis enneaphylla are
flori miirunte, dbe; roz-pal
(,,Rosean)sau roz-inchis
(,,Rubran). fnflorqte in aceeagi
perioads. ~runzelesale sunt de
culoare verde-cenugiu gi multi-
plu lobate.
Oxalis adenophyUa este o
plant5 foarte r l p i n d i d . Florile
roz-violet, cu centrul alb apar in
mai-iulie. Frunzele sunt adhnc
lobate gi formeazg un covor
vegetal inalt de 10-15 cm.
Oxalis inops are frunze
verde-deschis, trilobate gi Pnflo-
regte in iunie-septembrie.
Florile sunt de culoare roz-pal,
cu centrul galben.
W s enneaphylla
TotodatH exist5 gi specii vul-
nerabile la ger, dar care pot fi
cultivate in ciubsr. Este astfel
binecunoscutii specia Oxalis
deppei, oferit5 deseori cadou
de Anul Nou, pentru a aduce
noroc.
UNDE
,
SE PLANT^?
Deoarece diferitele specii au
necesitiigi diferite in privinja
solului gi luminii, ele pot fi
plantate in diferite ale
gradinii.
Oxalis acerosella prefer5
locurile aflate la umbra gi In
penumbrii, plantate cu arbori
pi avhnd sol reav5n gi cu
humus.
Celelalte specii prefer5 mai
degrab5 soarele. Sunt cultivate
frecvent h grgdinile alpine.
Avegi ins5 in vedere faptul c5
nu suports calcarul, prefednd
solul afinat, nisipos. Un loc de
plantare ideal pentru ele sunt
. -.
straturile cu pietris plantate cu
ericacee sau spafiile libere din-
tre pliicile de caldarrim.
m Oxalis acerosella este o ideals
- pot fi vecinele optime ale celor-
Oxalis adenophylla
PLANTARE $1 INGRIJIRE
I r r r r r r r n ~n
~ . -:---: -I- n z r _I- -x--~- -::_ .-
I
I
I
Oxalis deppei este o floare simpadcZ, dar sensibili la ger
Multe specii sunt predispuse
la crqtere b u i e Mai ales
Oxalis inops se rkphndegte
rapid, prin dispersarea
semintelor devenind o ade-
v5ratii buruians. Din acest
motiv indepirtagi sistematic
florile ofilite i'nainte de matu-
rarea seminyelor.
CE SE-P AIATURI!
----"-.--
acoperitoare de sol sub poala
arbbrilor. h a t 5 ferrneitor gi
sub ferigile inalte. Se asociaz5
r-
Din aceastii categorie fac
pane antenaria (Anrennaria
bine cu coridalis (Co~ydalis dioica), limba-pegtelui
cava), cu hepatica (Hepatica (Armeria maririma),
nobilis) gi pulmonaria (specii brum~relele,cinci-degete
de Pulmonaria). (Porenrilla nirida), siipun5riga Reprodrrcera:cW 4 hff0r-h-e
Perenele scunde sau (specii de Saponaria) gi iarba- Vara pe vreme de secetl dezgrapafi tufele, diviz4i
plantele ce f o r m d covor
vegetal gi prefer5 de asemenea
grass (specii de Sedum).
Oxalis inops se potrivegte
5 indelungata udafi din bel~ug
m5cri~ulnu inflorege bogat,, -
rizomii sau plantafi din nou
tuberculii mici desp5rJiTi de
solul lipsit de calcar gi nisipos bine cu garoafa de &p declt d a d are ap5 suficienta. pe planta-mama.
(Dianthus delroides), cim-
lalte specii. bri9orul 9i speciile de iarbs.
 Gridingit iscusit
e Toatmn& I rimmi
bri, wet. GWIk %c&aseNa
se g-e gi la c~ntalwr.
e Mu c u m p h $ rizomi mi,
zbgrcifi seru rbduri ofilke.
-:
m
j
#]ingrijire
TOAMNA
-an 7
- @-)tot
Toarnna, plantafi speciile de
rnacri~rezistente la inghe3 la
Iadincirnea de aproxirnativ 5 cm
~ila distante de 5-10 crn. in
acest anotimp scoateji din sol ~i
divizati tufele rnai volurninoase
ale plantelor rnai h virsta.
Mulciti solul din jurul plantelor
cu compost, pentru a le asigura
substante nutritive ~ia le pistra
O IMP ABnMP SRL
e Seam, pmmb&L Omti5
amtcmlJo Uxglis ennea-
ptryla prefer4 gi umbra, restul
speciilor de h r i ( prefera
rnai W r a b f i soarele.
e %I 91. Oxalis aceto-
SLnecmita sol cu humus,
reavIn $ acM, celelalte specii
necefzli sol niipos, afhnat.
ul
FOAMNA URMATOARE
Proteqie contra inghefului
Pe terenurile urnede rizornii ~i
organele de depozitare tuber-
culiforrne ale speciilor de
macri?pot putrezi repede.
Acoperirea cu folie asigura
mentinerea urniditatii. in regiu-
nile cu clima aspri acoperiti
Oxalis inopscu frunze uscate
sau crengi de brad fjos)
ROP-O2-1[Hn7
1
Specia Ox& deppef paate
fi plantau gi primSvara, dar
nu toleread Ongheul.
Florile reac$hma& la
schimUrile condkilw de
luminozitate. Florile umr
specii se hchid fn zilele no-
roase gi noaptea, florile altor
specii in soarele de amiazti.
Pe vreme fierbinte ~iuscata
macri$ulpoate f i atacat de
acarieni. Daunatorii rninus-
culi sug seva frunzelor pbnZ
cdnd acestea se ingtilbenesc
$ise usuca. In cazul unei
infeqii puternice pe plante
se pot vedea festituri fine.
Preventiv udafi ~istropifi
-

PLANTE CU BULB1 GRUPA 8

- CARTEA

Flori fermecitoare in culori f n c htitoare

Sirbitoarea culorilor
Aceste flori iktuoase ne hhti de la hceputul verii fi
pin.' la aparipa hghepzlui.
VARIET~~TI
Daliile au o rnul$ne
coplegitoare de variets~ide
forrne gi culori, pi apar
necontenit noi soiuri. C u
excep~iaalbastrului, daliile
sunt de toate nuanJele ~ o s i -
bile.
fniiljimea plantelor este
de asemenea diferits. Cele
rnai szunde au l 5 crn7
mai inalte ins5 ajung la
impresionanta ind~irnede
160 crn.
Daliile, dupP forrna flo-
rilor, se impart in 3 grupe:
flori simple, serniinvolte pi
involte.
G~~~~ddilor cu flori
simple se constirue din
daliile-mignon. Acestea se
recunosc dup5 mijlocul gal- SaU
ben a1 florii, lnconjurat de
petale viu colorate, forrnhnd rnoase $i ca flo~-i
1 sau lki. Este important d
Dalia cactus N flori mari, soi dasic
Ddia pompon
cu guler, dalia cu flori
Anemone sau Paeonia.
Daliile cu flori involte
sunt cele mai fastuoase gi de
cea mai mare varietate.
Printre acestea se aflg dalia
cactus, dalia pompon cu
flori globuloase gi dalia
orhidee cu flori exotice,
numi's li dalia de
Dalifie sun1 foxte fru-
amhand ProasPete
tsiate,
Daliile involte au flori u r i w de culori intense I
NDE SE PLANTEAZ~~? nu stagneze in vas.
Fertiliza~i
Daliile, d a d sunt fertilizate,
infloresc continuu, de la
A
lnceputul verii phnP la
primele ingheluri. Prezintn CE SE PLANTEAZ~AL~RJRI!
-- -- 1
infloresceng slab5 doar pe
teren siirac sau foarte urned.
L w foarte bin,
gladiolele. D a d aceasti5
La fertilizare se vor avea in
t
combina~iepare prea rigid2&
vedere urmstoarele aspecte.
~~~~~~~~l rnatur trebuie IhgZ dalii margarete3;
incorporat in p5rnPnt. Este
cosmos, salvie, crsile, $
pofran, veronica. Cei csrorai. Apiirafi daliile lnmugurite de
indicat5 fertilizarea cu
solu~ieavand con~inutridi- nu le plac aranjarnentele
prea pestrije, pot aranja
. 3 Tuberculii se vor sadi in
pimint ln a ~ fel,
a inclt
partea superioari a tuberculului
4 meki prin prelrarea Yn jurul
plantei a unui strat parasolar de
cat de potasiu la imbobocire
pi, in func5ie de necesitate, straturi din doar dous-treiI ' ; sli fie acoperita cu un strat de 5 tala$ sau scoarfa lemnoasri.
$i la inflorire. Este con- soiuri pi culo an de pimlnt.
traindicats fertilizarea
cu azot, deoarece acesta
stimuleazP crepterea excesivz
a liistarilor, epuidnd astfel
planta.
Daliile aratP cel mai bine
plantate in grup, in straturi
de flori sau borduri.
Aten~iei n d la arrnonia
culorilor, evita~iefectele
crornatice stridente.
Multe soiuri de dalii rn
I 5 Dupa primul inghef, xoatefi
tuberculii din pimlnt. Inde-
partali frunzele ~iflorile, dar
pot cultiva 8i in jardiniere lesati pefiecare bulb lujeri.
fie udate regulat, pi apa s5 Dalie cu flognsimpl&
a Din aprilie cump&ra$
tuberculi puternici. Nu are
importanp ca se vad lastarii.
a Nu alegei tuberculi moi sau
zbarciti. Nu cumparati
tuberculi ambalati tn pungi de 1 bine fertilizat. Daliile nu
plastic, sau dacl au deja lastari infloresc frumos pe teren slrac,
lungi.
Nu le sadifi Inainte de juma-
tatea lunii mai, pentru d
daliile sunt sensibile la
inghet. Pregatifi temeinic
PRIM~VARA31VARA
constants. La imbobocire,
Luminl natural&. Daliile se Soiurile scunde de dalie cresc
dezvolta cel rnai bine in locuri bine In jardiniere sau Iki.
Insorite, aerisite ~i ferite de
vant.
.
I
a Sol permeabil. Necesita sob
florile moi sau rinite, lasbnd
numai bobocii. Ved preveni
1
tasat sau umed. astfel Imboln5virea plantei.
Toamna, o data cu primul
inghet, se vor colecta tuber-
culii, de pe care se vor tiia
frunzele. Tuberculii se vor
aseza In Iizi, pe strat de turba
sau nisip, lada se va tine Intr-
un loc uscat, ferit de Inghet.
,
daliile sunt deseor I ewrclre
de paduchii de frunzg.
Controlati plantele regulat
~istropiti-le cu solutie de
sapun lichid. Diluafi 30 g de
sHpun lichid fntr-un litru de
ap5 calda, la care adaugati
utin sairt denaturat.
ir~~~aurird
,. n . . . .1.1 ~ 0i3 ~ s y
.rr: .iimoio3 pip uyds (iprp~03
 Gra'dinirit iscusit
i 1

ilaToamna, mmpgrsrfib u w a? S&r& sab lrmbrl moderas Dup3 infforire puteti

JnZitopi, tari. Plan_@$-i
hediat sau pastre1
i n regiunile cu clirna calda
:plantafi lalelele Tn penurnbrg.
. trwo-
@rgllos.Aflnafi adanc 5i
jncorporafi pietrir fin sau
nisip 'in solul tn care apa
stagneaza
dezgropa vasul de plantare,
special construit In acest scop,
~ipune intr-un loc fntunecos.
Lasati lalelele s i se retragi.
Plantafi noi plante In strat.
e Dupl h M m rkrtfilbv
abundmt lakl&a &i
strat

'mmfngr;iil
I c tot an ul
Hantare
Dupa cumparare, plantafi
bulbii irnediat.
PRIMAVARA
Fertilzare 9 cvriipre
Dupa aparifia frunzelor
diluati ingrg~irnhntlichid in
apa de udare ~i udafi
plantele. Dulkj Tnflorire,
indepartali parfile ofilite.
Lasafi intacte frunzele, pans
c8nd se ingalbenex.
VARA DEVREME
Dezgropare sau fertilizarc
Dup2 ce frunzele s-au v e ~ t e
1
curafafi-i de pdmant ,si par-
trafi-i Cntr-un Ioc intunecat,
rece $iuscat. Dulkj uscarea
frunzelor, fertilizafi Inca o
data lalelele ramase in sol.
Reducerea capaclWfii de
inflorire poate f i cauzati de
I proliferarea excesiva In cur-
sul anilor a bulbikrr mici
(bulbililorf, algturi de bulbul
mami. Primgvara tbrziu sau
vara devrerne, dupZi uscarea
frunzelor, dezgropati bul-
1 bii. DespGr$ifi bulbilii de
bulbul-mami $i plantafi-i
I separat.

ISBN 978-9€346092-8-1
EZEA
n
uur ii E U I P E J ~ui aBunuurw I J O I ~
V . n , n V

Gfadiofefe, flori
majestuoase, pot fi
principafuf pmct de
atracp'e al gra'dinii.
Exist2 o adevirats renqtere a
popularitarii gladiolelor, flori
denurnite ,si siibiuye. Gladiolele
pot fi irnpgr~itein patru grupe.
Gladiolele de edinii, cu
flori uriage, pot dep%i
inalgimea de 1 m.
Soiurile Butterfly sunt rnai
scunde gi rnai grafioase, florile
I lor sunt multicolore, cu rnar-
ginile *or ondulate.
Gladiolele-papagal au o
indfirne de 60-80 cm n~talele Gladiole, dalii, mqcate q
lor superioare a&ni :
unui capigon.
Gladiolele pitice, de
50 cm, sunt &le rnai delicate.
Florile lor au un aspect judug
gi sunt dispuse pe tulpini rnai
Soiul Butterfly
7 PLANTARES1 INGRIJIRE
I
ACCESORII: P bulbi de gladiole P fSinS de oase D paic
Ci compost P plantator, furca 9 tutori
I
'171.I'
.,\ \<
;rP
;il:
L i .I/ Plantaji gladiolele la Amestecati pamdntul extras
1 inceputul lui mai. Sapati o
groapa rotunda (0 60-80 cm) cu
2 cu trei lopeli de compost ~i o
ceagcz de fain3 de oase. A~terneji
addncimea de 20 cm. Afdnaji amestecul intr-un strat de 5 cm
fundul gropii cu furca de sipat. pe fundul gropii.
i -
' ,
UNDE SE PLANTEAZK? flori ei ingrijigi-v~de plante Depuncji cu lopee rartul
corespunzittoare de acoperire a 3 Planmi in groapti cel pufin
8-10 bulbi apzati cu vArful In
sus, la distante de 20 cm
4 pHmantului peste bulliS"$i
presafi-l cu mlna. Udafi binegi
Planta~iPntotdeauna gladiolele solului. Frunzele gladiolelor in
in rupuri rnai mari. formi de sabie orneazs stratul mukifi solul cu p i e .
bn atrat, ~lantapi-lein fundal ~i dupZ ce florile s-au trecut
sau in rniilocul forrnatiunii de dernult.
La pu& gladiolele sun[ plan-
tate de preferinpa llngii gar-
duri, de care, la nevoie, se pot
sprijini.
D a d le cultivagi pentru flori
Gate, este rnai simplu d a d le
plantagi intr-un rind.
Varietate bicolo~G
frecvent dalii scunde i~
Sub gladiole aratii bine criiilele, ce se armonizeazi cu acestea.
. I . "
brurnarelele anuale gi pufulerii Elecan~alor
albastru-violer.
In grzdinile de la pii ali-
Gladiole pitice m di2 HI.'
-L
7

Gladiola
,l1
3 APROVIZIONARE
a Primhara, r u m m bulbi
tari, volumim-Qi.A W E - i pe
cei mai mari.
a Nu cuw@ra$1$uBi moi,
muceglifi sau emtarninagi ru
Mlnare, r e w i r hlbi
hcolf ifi.
I
Brocurati bulbii din tirnp.
Plantqigladidele la
tnceputul lui mai, odata cu
trecerea tnghefului. Varfurile
Ustarilor sunt deosebit de
I msibile la ger, de aceea,
dacl este necesar, pun~eti-i
sub sticll.
I reaviin. Sprijinifi cu tutori
soiurile tnalte. fnaintea
Fnfloririi amestecati In sol
1 ingr%lminte minerale.
O IMP ABllMP SRL
i e mai uniform gi au o
FnBI$m
stobilitate mai mare Tn locuri
hsorite.
Sd parmeabil, bagat R
smm rime. Bulbii nu
tolereazr apa stagnata,
cerinple lor de nutreie sunt
mari.
Dezgropafi plantele,
frunzele la lungimea de 5 cm.
Curlmi bulbii
)i @nl la
plantarea din primlvaril Hs-
trati-i in turb, tntr-un loc
ferit de tnghq.
W-M-10910
CARTEl
GRUPA 8 7
Puteti prelungi perioada de
inflorke dacl la 10-14 zile
plantafi cAte un nou grup de
bulbi de gladiole.
a Tliafi gladiolele pentru
v a d doar dupti ce primele
doua flori ale inflorescentei
s-au deschis.
I
I Tripgii gladiolelor sunt
insecte de 1 mm, care sug
seva frunzelor, a florilor ~ia
bulbilor, IBs6nd in urma pete
argintii. inainte de plantare,
imersafi bulbii timp de dou
ore intr-o solufie dezinfec-
tanta. Stropifi plantele con-
taminate cu pesticide.
ISBN 97&Q6%8MW-E1
 CARTEA

PLANTE CU BULB1 GRUPA a 8

-v
-- 7

' 9,
h S-

Narcise
Clopoteii lor aurii vestesc primivara
I

& se preteaz5 ca
flori t5iate
J ingrijire simp15

Id florile unor soiur

sunt padurnate I
 Gridinsit iscusit

puternici.
A se planta &t mai repede,
deoarece i n cazul depozitarii
indelungate se usuci.
.
dezvolta bine i n locuri
luminoase sau i n penumbra.
I ,S,, permeabilitate buns.
In solurile cu a p i stagnanti
bulbii putrezesc. Daci solul
tulpinile se vor t i i a dimineata,
astfel tin mai mult.

e Narcisele ramin proaspete

Nu cumparafi niciodati este umed, se aseazi pietris de timp indelungat, d a d se culeg
plante uscate, moi, mucegaite drenaj pe fundul gropii de inainte de a inflori ~ise

(1
sau patate. Tnfisoari in cdrpa urnedi.
'4
I .

PRIM~ARA TlMPURlU

VARA TlMPURlU Tripsii sunt insecte mici, cu

aripi. Daunele produse se
reflects i n faptul ca florile
incep sa sc1ipeasca i n
culori argintii, apoi se
-filesc, se brunifics. Parfile
ifectate ale plantelor se
Si se distrug. Protejati
,,ntele impotriva dZun5-
~ r i l ocu
r insecticide.

O IMP ABhMP SRC

 - .-.-I- g'%+-.
--t

' \I< - , CARTEA

Narcise GRUPA~ 8

Gridinririt iscusit

I
+ Cumptirafi plante cu bulbi
puternici.
A se planta cat mai repede,
deoarece in cazul depozitarii
indelungate se usuca.
Nu cumptirafi niciodati
plante uscate, rnoi, rnucegaite
sau patate.
Fiecare soi de narcis2 se
dezvolta bine in locuri
luminoase sau i n penumbra.
So1 cu permeabilitate bunti.
In solurile cu ap2 stagnant4
bulbii putrezesc. Daci solul
este umed, se a~eazapietri~de
drenaj pe fundul gropii de
plantare.
in cazul florilor pentru vero
tulpinile se vor taia dimineata,
astfel tin mai mult.
Narcisele rtimln proaspete
timp indelungat, dac2 se culeg
inainte de a inflori ~i se
infa~oariin carpa umeda.

a
VARA TARZIU
Pngr4ire tot an of
Plantare si cotnpletare cu
substanfe nutritive
Bulbii se planteazi i?
august-septembrie. In
stratul superior al solului
se amesteca comPost sau
f i i n i de oase la o
addncime de 10 cm.
Prelucrafi bine i n p i m d n t
substanfele de
imbunitifire a solului.
P R I M ~ A R ATlMPURlU
Culesul
Frunzele se pe tulpini,
pans ce se usuca singure.
Tiiafi florile ofilite, apoi $i
tulpinile i n apropierea
solului.
VARA TlMPURlU Tdpsli wrrt insecte rnici, cu
ari I, Daunele produse se
Curafirea
Daci avefi nevoie de loc ?
re W h faptwl cci florile
I m p d sclipeasd I n
de plantare, d u p i ce frun-
rele s-au uscat, scoatefi cu arlosi argintii, apoi se
g r i j i bulbii din straturi. Ofllesc, 5e bruniflci. Pirfile
Depozitafi bulbii pan3 i n f a a t e ale plantelor se
toamna timpuriu - d n d taie ~ise distrug. Protejati
are loc plantarea - i n piantele 'impotriva diuna-
locuri uscate ~i reci. torilor cu insecticide.

Q IMP ABIIMP SRL ISBN 978-963-86092-8-1

B h d q e l e scliphd 2a culorile violet, galben gi db s a t
primde flori ale primiverii.
Brindqele, denumite gi crocus
sau p b ,sunt flori in culori
intense: exist5 flori in nuanje de
alb, galben
- ~iviolet. Petalele
unor soiuri sunt ornate cu
dungi pale. Florile in formi de
pfilnie sunt dispuse pe codije
scurte. Fmnzele de reg& v e ~ i
sunt lungi si ascugite.
Brindugele pot fi divizate in
dad categorii: b d n d q e de
griidini gi b h d u g e sabatice,
ambelor fiindu-le caracteriscice
multicudinea de soiuri si culo-
rile sclipitoare.
Florile b h d q e l o r silbatice
sunt mai suple ~i mai mici d e d t
cele ale soiurilor de gridinz.
Sofranul iliric albastru-ldntid
(C. rommasinianus) ~i~ofranul
timpuriu galben-auriu (C.
ch'ysanrhus) sunt ihd%ite
datoritii infloririi lor Pndelun-
gate.
Florile hibrizilor de ~~
sunt surprindtor de mari.
Bogjia cromatid a soiurilor
este impresionand. CumpiXhd
pachete cu exemplare
numeroase, In care brhdqele
sunt selectate potrivit culorii,
conua unor sume minore putegi
achizijiona mulre plance fru-
moase.
UNDE SE PLANT-?
Plantele de prirnzvarii nepre-
tengioase se pot planta oriunde
In $dink
Plantaji bdndugele in iarba
transformand astfel gazonul in
pajigte cu flori.
Conferiji o noti de vioiciune
gkhii alpine cultivhd aici
b r h d q e in culori pregnante,
plantate in grupuri aspectuoase
dispuse printre pietre decorative
sau tncaddnd b u d ~ mai i mjci
de s&d.
Plantati-le in straturile de
plante perene pentru a colora
suaturile i n 6 de la inceputul
primiverii. Brindqele timpurii,
rnai thziu, pot fi inlocuite cu
flori perene.
~ & n a , plantagi b r h d u in
~ pozirii multicolore sub arb+
vase gi ghivece. Astfel a q t i
vestitori ai primaverii pot Infru-
musep balconul sau terasa.
, 4-
Pdgygy
h & n Wele pi b h d u p
1
CE SE P L A N T E A ALATURI?
~ pamintul cu palma.
E k t u l bdndqelor este cel mai
impresionant, d a d sunt asociate
cu flori de culoare asemhiitoare
sau fi mai intensi. Se potrivesc
excelent cu alte flori de prim&
v d , de exemplu cu sthjeneii
(Irs reticdata) sau cu ghioceii.
Primzvara dwreme, plantati
brsndqele sub tufe hfloritoare.
Culoarea violed a soiului ,,Ruby
Giant" contrast& pucernic cu
culoarea galbenz, de exemplu a
mahoniei.
Cultivaji b h d u p d e in com-
cu tiunze &dimare. Mulgimea
de flori disuage atenfia de la
ramurile hdgoale.
'In septembrie, 4pa# o
1 groapB adnca de 12 cm;
rrJirimea ei depinde de nurnarul
bulbilor. Depunep in ea corn-
post maturizat.
A c w r i $ bulbii cu restul
p2irnantului. Presati u p r
I Canferiti wloare gazonu-
C
Srdrd-
2 strat de p&m&ntde 4cm gi
amestecati-1cu acesta. Planwi
bulbii cu varful in sw.
U&$i gi muk@imlul cg
4stratde5crndesma@ A
m&runtitii, pentru a-l me&irii
'
reaAn. Alte Tngrijiri nu sy@
necesare. - 1
lui cukivdnd pe el bran-
duge. T3iaJi un segment
de gazon, plantali bulbii
~iagezati la loc segmentul
be bazdn. NU tundeli iarba
pana cdnd frunzele nu
s-au retras, altfel bran-
dugele nu vor mai Fnflori
anul urmator.

- 7
li In perioada de plantare,
iarmpgrafi bulbi tari, rotunzi.
8 CU
pirfi mucegiite sau putrezite,
eventual pitate, sau cu listari
wrzi.
(nIfngrijire tor an ul
-
yg.Jt
Proiectare
In aceasti perioadi apare
catalogul de toamna al servi-
ciului de expediere prin pas-
ti, deci, putefi proiecta pe
indelete.
I Planfat?
TOAMNA DWREME
Plantafi florile de primivari
inainte de primul ger.
Perioada ideali este
inceputul lui septembrie.
Depunefi in groapa de
plantare pufin compost sau
faini de oase (dreapta).
Plantati brlnduscle totdeau-
na in grupuri.
r $iin cazul in care plantali
Gridinirit iscusit
Soare deplin sau umbrll
moderati. Se dezvolta optim $1
sub coroana tufelor sau a
arborilor.
-
Sol permeabil. fn locurile de
plantare cu api stagnant3 (sol
compact) amenajafi un strat
de drenaj din nisip sau pietri~.
-
PRIM AVARA
Protecfie p udare
Mierla poate deteriora
brlndu~elegalbene.
Amplasafi intre flori morigti
de vdnt. Udafi plantele pe
timp de seceta persistenti.
. . . I .. -
,
Nu taiafi frunzele
brdndugelor. Lasati-le d
creaxi nestingherite,
deoarece numai astfel din
bulbi se vor dezvolta flori din
nou.
fnmulfire: scoatefi din
pimdnt bulbii, separafi bulbii
mici (bulbilii) ~ireplantafi-i.
Zoarecii de camp Si soarecii
de casii maninca bulbii.
0 protecfie eficienti este
asigurata de coprile de
plantare disponibile in maga-
zinele de specialitate. Res-
pectali adincimea (5-7 cm) ~i
distanlele (5 cm) de plantare
bulbii in co~uri.

.ajnq>
azuny n3 lnlos !Iplnw iepn edna
' p s s w n i as gs !Z a#!w as nu ys
eiswe ej 1% efe ulaugwed
m !!qlnq 1 u W !$ladow 9 l y n d n ~u~
-!lOJ.uEl !mnN !S .!!Pol
-rod aJ!asad alapl!9 n p o r r o d
-9@*!=nu"""9W aq@ !JOU
n3 !nln!os apleds uj !$elmld
p e p a~ue%ala a m o j aIa !S rj - p a uy au!q em! es lol!msnw
d
~ o amqoqq a@podmq
.auaq$I as~sreu!Q!Sm
appl '!msnur !rnIa@ p y a
-uqd m ~ palw d as peq q
!JOp 30laJ E!UoULlV
.em~wpd
ap !.TOP aqe ns !msnur p q
-nose empm!~dap ammu!ru
!!j!zoduiw e[euaun !lalnj
mw y z v m m d 3s 33
'(Eq01!-"
'111:, 01-5 ap snunrcl;) wuob! urud qns ale1
eaw!xlepe el ' ~ 01-S'L
3 ap aiue) -mid anseqp lo^ ru a ~ a ~ u e l d
-s!p el 'sns u~j!tnxe Inpgn ns ps&a~m?d a u @ q o ErajO
l !!qlnq !lexue,d S m p o ~ r o dappl ns
a p m aeod as aJo1m!q !.tog ns
- m u ap ~ o p a d as p w m q p
~p
ap aluenu a p ~ p a j apcIxup
wm!Jdap q w m n o UJ
@uap
p Anarwap p4!zuny rn 'aleu
- p a q alalueld !S ea1sa3e a r l u ~
t$ums!p amareo o p u p ~ ~ d
<!3!w FUI! ~ n d n ~uyS ~ ~ m s n w
Ile1~1d am+ ~1
.uxpape n:, 3sa3npls
!msnw ap a p o u nuna-uaq
-p3 !.IOU "3 ro1pSnq~ep ~ n !u
.eresaDau eu!urnl ap aun
d
-sp EA 'loT!roqn !!Tll.yui
eam!euy a ~ b ~ o a3a.1eoaa
wl
aapadal aueoj p q d q r a~eod
as #nqm H! uoqre qns
-efmn%!s ns
a f i u a p ! ~as e m u a d c d ~uj%
euneaploluj !msnur $mmlj
. ..
ui !!uy alas n! '!eur-a!~pde
uy ssaro~uy!!mdur!~ alas
:pn!os aqnur FUIJsaqasoap a s
'1![!~8u$ ap n~dur!sa11eoj luns
'aqp nes alalo!A 'lol!3npJIs
-rulseqp '!lmsnur ap al!JoId
Muscari GRUPA 8 I(
.
~ , . W ~ : Y * I
I
' -yt

m Cumpirati toamna bulbi Soare. In locuri insorite Muscari nu agreaz3 Tngr'

tnfloregte abundent, insa gamintele minerale. Prim&
poate fi plantat gi in fertilizafi solul cu compost.
penumbra. . .
So1 cu humu5, ffi%~@abil, Dau rezukte bune la folfs-

~~ cumparati bulbi rnb

(putrezifi), patafi sat
acoperit, lurninos ~i
rkoros.

/
Docrorul planrelor

TOAMNA TlMPURlU

Pentru inmulfire divizafi bul- 1

Tirnp de 3 luni p&rtrafi-iR

lac intunecos ~irece, apoi in
loc lurninos ~i
racoros.

Uscarea frunzelor
Dup5 inflorire nu tHiafi frun-

IWPbe-1 OQ.11 ISBN 97M@WW!-8-1

Asemenea unuf camp de macf
Anemonele fkrmeca'toare, cu corofe florale In cufori
intense se mla'diaza"fin In vhtul de prima'&
- -
Anernonele infloresc in culori
vii. Coloritul lor variazi de la
alb, roz ~i rogu p h s la violet ,si
albastru. Florile cu cenrrul
negru gi tulpinile viguroase
arnintesc de florile de mac, dar
corolele lor in form5 de ceasd
sunt rnai durabile. Printre
soiurile cu flori simple, serniin-
voalte gi invoalte exists dteva
arnestecuri deosebit de popu-
lare:
Anemonele ..De Caen" cu
flori simple, in form5 de ceascii
dispun de toate nuangele culo-
rilor speciei.
Florile anemonelor ,,St.
Brigid" sunt serniinvoalte.
Totodats exists gi soiuri
speciale, cu flori de asernenea
foarte diverse, atat ca forms,
dt gi la culoare. Merit5 atenfie
in acest sens ,,Hollandian rogu-
stacojiu, iar dintre soiurile cu
flori tnvoalte ,Rosetten roz sau
I flori Gate, anernonele pot fi
S o i d ,,Hollaadia"
C..
Soi db
alb, dar gi ,,Don Juan" ro,su-
aprins, ,,Lord Derby" albastru-
violet, precurn gi albul
,,Purity".
UNDE SE pLANTEa?
D g i frurnusejea lor le asea-
msns cu florile de drnp,
anernonele trebuie plantate in
straturi, unde se pot dezvolta
cu adevsrat.
Alege~i-leun loc protejat In
straturile de flori sau de bor-
durii. D a d le cultivafi pentru
plantate ,si in straturi de
legume.
fn perioada lor principals de
inflorire anernonele forme&
in gddini alpine o pat5 cro-
rnatid de efect pregnant.
Plancele crescute in prealabil
sunt excelente pentru plantare
rapids in ciubere ~i Ihi de
flori. D a d ins5 plancagi tuber-
culii in ghivece mai tiirziu,
contagi pe o inflorire mai
tarzie. Fkte drept, aceste flori
igi deschid bobocii ~i in
sezonul estival.
AlPturi de anemone se pot
I
planta, in funcgie de perioada
de inflorire, flori cu bulbi
inflorind primgvara sau perene
de v a 6 tirnpurie.
Dintre plantele cu bulbi
putegi alege narcisele albe, lug-
ca de culoare crem (Omirho-
galurn urnbellarum) sau hia-
cintoides (Hyacinrhoides
hispanica).
Produc o irnpresie ferrned-
toare anernonele indilyhdu-se
deasupra perenelor scunde, ca
de exernplu lilicelele (Iberis
PLANTARE $1 ~NGRIJIRE
ACCESORII: O tuberculi de anemone 0 cazma 131 compo:
131 ingra$amAntchimic complex
1
sempervirens) sau ghdrifele
I
(Arabis caucasica).
Frurnusegea fragils a plantei
este reliefat5 de pansele gi
flori de nu-m5-uita.
I
Anemonele sunt flori tlia*
Uda* cu jeturi upare de aph. aspectuoase. Tgiaji-le #I
5 In regiuni cu clima asprz, iar-
na pastrafi tuberculii in locuinja.
ingrijifi-le cu rnanugi,
deoarece confin subPtan9
ce iria pielea.
Varieratesemiilnvdra'
Anemone
Toamna devreme cumpirajl
Wberculi mark Wi pi glan@&d
&it mai curand.
I?rprtmim.
J tot an ul
ingr~j~re
1 TOAMNA
Plantare $./ p r o m con-
tra gerului
Cea mai adecvata perioadi
de plantare a t e toamna
daci asigurafi anemonelor o
I I
braarnarl r ~scuslr
LUMINA Sl SOL
-@-
1
parts de g r i d i M =Id&, pro-
tejat8. Si tn =st caz mlul
trebuie mulcii cu f r u m i ~@)
. wu ramuri ~i frunze wate.
Tuberculii pot fi scqi din sol
gi p&strati iama in loruin@,
Tntr-un loc uscat $iferit de
inghe$.
PRIMAVARA
Pkntp* gi f ~ t j l i z a r e
Anemanele plantate toamna
Tnfloresc mai tdniu: C
' n mai-
iunie. Flwlle pot impodobi
straturile de vari timpurie.
andrisar administrafi
plantelor compost ~i
ingri$irnAntcomplex.
J
11 TRUCURI
e Plantati anemone in fata
umei borduri de dmi~iri,u&
a v h d un loc protejat orneaza
stratul pan5 la plantarea altor
flori sau legume.
Anemonele nu rezista la
inghef. Toamna scoatefi
tuberculii din sol.
)octorul planrelc
I
lelcii consurni cu nesaf
frunzele fragede, lobate 3
palmate. Adunafi diuni-
torii pe vreme ploioasa sau
I
seara. Diunitorii pot f i
eliminaji prin capcane de
bere sau garduri contra
melcilor.
I
i
Porn poane
culor. vesele
Dalia-pompon este o
~lanta'
popdari de vad,
cu flori dmdente.
Dalia-pompon cu flori globu-
loase aparfine daliilor invoalte.
In grupa daliilor este conside-
rat2 o varietate cu flori
m h n t e , diametrul floriior
sale nedepQind 4-6 cm.
Cu exGpfia albastrului,
ilnfloregte bogat in toate culo-
rile. Petdele se rbucesc in
mkurP diferitg i n s ~ r einteri-
orul florii, fiind dispuse aseme-
nea piglelor pe acoperig. Ele au
tonuri mai intunecate sDre vAr-
furi sau margini, ceea ce evi-
d e n ~ i gi
d mai pregnant forma
sferid a florii.
Dalia-pompon cregte ?n for-
mi3 de &. Frunzele msrunte,
ovale 8i lucioase, dispuse pe
tulpini puternice, goale pe
din%untruincadred frumos
florile.
Dalia-pompon este rezulta-
tul unei amelior2ri artistice,
nenurniiratele sale soiuri avind
in comun cu strZimosul
provenind din Mexic doar sen-
sibilitatea la hghep Frunzele
gi florile sale cad victim5
primului inghej. Din aceasta
cauz5, dagropa~ituberculii
i n d inaintea primului Pnghe~
gi plstraji-i in locuinp.
Dalia cu floarea ca mingea
este ruda daliei-pompon, a v k d
flori mari gi de asemenea sfkri-
ce. Pedele sale sunt la fel
simetrice, dar dispuse mai lax.
UNDE SE PLANTEAZ~?
Plantaji daliile-pompon
pestrife ?n straturi expuse
intens la soare, cu sol af3nat Si
bogat in substan~enutritive.
Daliile-pompon, inflorind
indelungat, merit5 un loc
foarte vizibil in grsdina, ca de
exemplu alsturi de intrare, in
gddina de fafa& in
apropierea balconului, terasei,
sau l i n g locul unde obignuiji
s5 v5 relaxagi.
Reinviorafi cu dalii-pompon
stratul de plante anuale.
C h d celelalte flori paesc ~i se
ofilesc, daliile-pompon colo-
r e d din nou stratul!
Florile in form5 de minge gi
tulpinile drepte ale daliei-pom-
pon atrag irnediat privirile.
Dalia-pompon se pouivegte de
minune prinue florile anuale
plantate in covor vegetal, fie
acestea cr5iie, p&le5i sau ver-
bene.
Pute~irealiza un ansamblu
aspectuos ~i asociind-o cu
gladiole gi pofian.
Plantarc: in rnai. Cu d t w a PZanW .-->rculii cu mug^ ...
1& p t & d n i inaihte, pregatifi
pan& la addn-
5trrYtul: &nafi-l
2
em,
in us,la addncimea de 10
la d i i r q e de &te
rimw de 3Qan, feitlilifizafi-l cu 40 cm.
Steluple cu ?&$me
mijlocie, ca de exemplu Aster
amellus sau piticul Aster
dumosus le sunt daliilor-pom-
pon excelente plante de com-
panie.
tuberculii ol un sm* Chd daliile aw creecut,
3
Ac&i
de aproximativ 4.7 cm de ps
ndnt ~iudali-i abundent. Wlulcijj
4 infigeitila o distant3 mi
mare & riromi patru p r i $
solul cu scowfa&mn$ita de le@$i-i ur bn wur.
arbwe. Pratejqi mugurii de meld.
hainte de primul inghe
5 tiiiati daliile la 10 cm de sol $i
dezgropati tuberculii. Pastrati-i
intr-un loc ferit de ger.
I
Dalii N Bod ca mingea
- , .:+-c-
,-

Gridinarit iscusit :. - ,
GRUPA 8

..
CARTEA

12

LUMINA $1 SOL 11 TRUCURI

Fi Cumparafi rizomi a Soare. Daliile-pompon a Taiafi primii boboci de pe
volumino~i,cu rnai mulfi necesita cel putin pse ore de tulpina principals, astfel plan-
tuberculi carnqi, netezi ~i soare pe zi. ta va avea mai tirziu mai
tari. a 501 aftinat, permeabil. multe flori.
a Nu cumpiirafi tuberculi~ Incorporati in sol mult a Daliile infloresc mai devm-
me dace i n martie sau aprilie
sunt plantate in ghivece. Pot
sn. Evitati tuberculii fi transplantate in gradina la
rau uscati. finele lui mai.

I Piantare
a n d se poate deja lucra in
grading, pregetifi straturile
intr-un loc?ncare nu stag-
Scoatere din p&m&ntJi pds-
trere
Inainte de primul ger scoateti
tuberculii din sol. Pastra1i-iin
, neazl aerul fierbinte. Plantafi turba sau nisip, cu verful lasta-
tuberculii dupi mijlocul lui rilor h sus, intr-un loc intunecai
mai. ~irece (dar nu sub 7 "0.
-
1 i" I
Paduchii de frunzi sunt
: Pe vreme secetoasil menfinefi
insede marunte ce sug seva
1 reavan solul daliilor. Dupli ce
frunzelor ~i tulpinilor. Prin
risar, udafi-le cu solufie cu
aceasta sllbesc planta ~i pot
ingra#rndnt lichid. Indepirtafi
rtispandi $iboli. D a d obser-
regulat florile trecute, pentru a
vafi d plata e contaminata,
.
'
asigura o tnflorire abundenta
(dreapta).
L ' stropifi planta cu o solqie
de sipun ~i alcool.
1
I
: Begonia tuberhibridi
' Culori intense in bcuri urnbroase
F Culori superbe tot an ul
Din tuberdii rnaronii pi
p a q i ai begoniei tuberhibrida
apar l%mi moi pi c$rnoyi, cu
frunze ashetrice pi flori
hflorind toad vara.
Piode sale amintesc de flo-
rile trandafirilor, cameliilor sau
garoafelor. Culoarea lor poate
fi alb& galben5 sau portocalie,
dar gi in toate nuangele de ropu.
C2teva soiuri se remarc5 ~ r i n
prezenp unor flori bicolore.
Begonia tuberhibridii se
clasific3 potrivit constitufiei
sale. Exist5 soiuri cu tulpin5
erect5 pi soiuri cu tulpid
pendentil @end&). In cate-
goria celor cu tulpini erect5 se
manifest3 dikrente puternice,
inclusiv referitor la mikimea
florilor.
De categoria begoniiior
tuberhibride cu flori urhp
apagin soiurile cu flori avhd
diametrul de 14-15 an.Cele
mai importante sunt:
,,Giganteam,,Marginatamcu
flori dantelate, ,,FimbriamWcu
petale franjurate $i
,Marmorata" cu flori bicolore.
I d j h e a begoniiior cu flori
uriqe variaz3 Pntre 25-50 cm.
Begoniile cu flori mari
(Grandiflorn wmpacta x) au
diametrul florilor de aproxima-
tiv 10 cm.Diferengele Pn
cadrul categoriei sunt In mare
identice cu cele caracteristice
begoniilor cu flori uriqe. Din
aceasd categorie fac parte
begoniile cu flori asemhitoare
cameliilor, precurn pi grupul
,Cripsa marginata" cu flori
simple, dar dantelate. Hibrizii
cu flori mari au o tnafime de
aprox. 25-50 cm.
Begoniile tuberhibride cu
flori de mirime medie
(grupul Muldorn) au
d i i e t r u l florilor cuprins Oltre
5 gi 9 cm. Soiuri recomandate
cu deosebire sunt: ,Nonstopn,
,Happy Endn pi ,,Memory".
fniileea lor a t e de aproxima-
riv 20-30 cm.
Diameuul florilor begoniilor
tuberhibride cu flori mici este
1PLANTARE 51 TNGRIJIRE
I ACCESORII: U tuberculi de begonie Ll parndnt de flori CI y u r
C3 ingra@rndnt lichid U par de 60 crn U ghivece de flori (010 cm)
1
de 2-4 un, iar t d p m e a CE SE P-~TURI?
plantelor de 15-20 cm.
Begoniile p h t e (grupul Asociqi begoniile niberhibrida
Flore pleizo pendula) au flori cu $lame ce p& de aseme-
de 4-6 cm ce se dezvoltai pe Ik- nea penumbra.
tari lungi, a&nf tori. F+e gi idera le asigurZ
un h d a l verde linistit.
UNDE SE '
'
'a
'
0 caracteristid a begoniilor
Sub ~rboribegoniile pot
avm e f d unor pete m m a -
. -. .
. - -
I
tuberhibrida este d sunt foarte
sensibile la inghej pi prefer5
penumbra.
Toate soiurile cu tulpins
I
ere& se d m l d excelent ca
plante de barduri, in locuri
umbroase. b a d frunrele sau tulpinile
Pute~iplanta ?n de bal- I
raman umede, begoniila
con situate la umbd soiuri de Dezgropalituberculii dupa pot fi atacate usor de boll
begonii erFte ~ipendente
deovotrivL
5 primul inghef. Dupa uscare
indepartafi frunzele $i pirnintul.
micotice. Din acest motiv,
udatl numai solul, nu si
fotodatg, pentru a m p h e PSstrafi-le intr-un loc intunecat, plantele.
$ copuri se preteazii mai bine rece $iuscat.
-
soiurile pendenre. &PAWw
L I d---
 Gridinirit iscusit
I

"' L -
r -
-

hgrijire tot an ul
IARNA TARZIU TOAMNA
Foflare Pastrare

I:,
In februarie sau rnartie, Tiiafi tulpinile rnoi pdni la
forfafi in locuinfi tuberculii inilfirnea de 5 crn. Dezgro-
de begonia.

PRIMAVARA
pafi tuberculii irnpreuna cu
pimantul lipit de acestia
00s). Lisa$ parndntul s i se ,,*
&-A,
...,.
.'I-
. , .
Plantare usuce, apoi curifafi tuber- 1'; 2.
Plantafi begonia tuberhibridi culii. Punefi-i la iernat i n Begoniile pot fi atacate de
in strat, i n lazi de balcon sau locuinfa intr-un loc rece, fainare. Pe fa@ $idosul frun-
ciubere. Plantele vor Tnflori intunecat ~iferit de inghef. zelor, precurn ~ipe tulpini
dupi cdteva siptimdni.

VARA
I apare o peliculi albicioas2,
aseminitoare pudrei. hde-
pirtafi imediat perfile infes-
lngrijire tate. StropiJi planta, inclusiv
Udafi ~ifertilizafi sisternatic. dosul frunzelor, cu o soluJie
indepirta~i florile ~ifrunzele contra ciupercilor. Repetafi
stropirea de rnai multe ori.
I ,
.-,. -
LaleleIe Triumf; de o fiumuse~ecfasici, sunt plante
qor de hgrqit.
Lalelele Triumf, a v h d o forrni
de pocal, sunt flori semitirn-
purii, cu tulpini viguroase,
raistente la v2nt si vicisitu-
dinile vremii. Au luat nqtere
prin Pncruciparea de soiuri sim-
ple, timpurii pi t k i i . Florile
lor sunt mai mari pi tulpinile
mai lungi d e d t cele ale
soiurilor timpurii. Dup5
inflorire frunzigul lor se vepte-
jegte repede. Exist5 in tot felul
de nuanye, mai puyin albastru.
fn cele ce urmeaG prezen-
&-Idteva soiuri fndrwte.
,,New Design" are flori de
nuan55 roz-pal 8i frunze cu
margini albe.
,,Garden Party" este un soi
cu flori roz pi galben-pal fn
proporfii egale.
,,Negrita9'fnflorqte fn nuanfe
neobisnuite (violet-negicios)
pi &tarten (petale purpurii cu
margini albe, subfiri). Sunt
soiuri biwlore, intre altele,
,,Burning Heart" (galben pi
rogu) sau ,Union Jack" (alb gi
rosu). Lalelele Triurnf se carac-
terireazi prin petale cu mar-
ginile de culoare diferitri, spre
exemplu soiurile ,,Broadway" gi
,&en van der Mark" au petale
rogii cu rnargini albe, iar ,,Abu
Hassan" gi ,,Djakarta" au
petale rogu-inchis pi rnargini
galbene.
scosi sau pot r h h e in sol. Un efect vesel se poate reali-
Pute~imasca frunziguI lalelelor za prin plantarea amestecat5 a
UNDE SE PLANT^? Pn ofilire prin plantarea de flori soiului de lalele ,,Burning
vcatice. Heart" cu viorelele.
Lalelele Triumf se pot planta
deopotrivi in straturi cu forme
regulate pi neregulate, sau in
ciubere.
Lalelele evidentid
, *precizia Lalelele Triumf existi Pn
geometrid a straturilor regu- diferite culori, de aceea
late. Alege~iunul sau dou5 diversele soiuri se ~ oasocia
t
soiuri gi plantaji-le fn num% bine intre ele sau cu alte flori.
mare, pentru a obfine un wvor Obyinefi o compozi9e de
de flori elegant. tonalitate rZcoroasH asociind
Aceste lalele se pot planta pi soiul violet-alb ,,Dreaming bdepirtaf i frunzele numai
in grupuri neregulate'n stra- M a i d cu florile de nu-mi-uita dupa ce s-au uscat camplet.
turi de perene gi la poalele albastre. Pe rnasurh ca intensitatea INu le taiafi verzi deoarece
arbqtilor, unde creeazi o V5 putegi delecta cu tonali- infloririi scade, extrageti bul- cfrunzele alimenteaza bulbii
pat5 cromatid de efect. t?idcromatice d d e asociind, bii din sol, despsrjiti-i de bulbii ..bu energie pentru Tnfloririle
Lalelele Triumf arati bine gi spre exemplu, soiurile ropii pi mici ~iapoi replantali-i.
in IZzi de bacon pi ghivece. galbene "Djakarta" sau ,Kees
Dup5 ce infloresc, bulbii pot fi Nelis" cu panselele. Soi cu duroe q i i

I
Lalea Triumf
Grgdinirit iscusit
~ ~ n a buW &
m cumpara$
lrPde tari la palpat, d r n q L
Cu cat bulbii sunt mai mad, QJ
atilt planta v&% &
, '
r a ~bulbi
i fncolfiti
Plantafi lalelele Triumf In
septembrie sau octombrie,
intr-un loc insorit si ferit de
Toamna, plantafi bulbii intr-un
vas plat, udap-i abundent $i
duceti vasul in pivnifi. Dupi
trei luni mutafi-i intr-o
camera ricoroaa, intr-un
loc mai cald ~i mai luminos.
Cu cat locul in care infloresc
este mai ricoros, cu atilt
te Soare, m u m b r i . Lalelele
hibride ,,Tdumf" suporta
penumbra temporars, dar se
dezvolta optim in locurile
insorite.
te So1 perrneabil, bogat i n
substanfe nutritive.
Umiditatea excesiva poate
pravoca putrezirea bulbilor.
PRIMAVARA TARZIU
Scoatere din sol $1
dlvizare
Taiafi florile trecute 00s).
Scoateti din sol bulbii
plantelor care au dezvoltat
mai multe frunze dec%tflori,
separati-i de bulbili ~iplan-
tali-i din nou.
CARTEA
GRUPA 8 14
%,-A
te Pentru inrnuljire, xoatefi
bulbii din sol si plantafi-i in ak
loc. Dad riman prea mult timp
in acelasi loc, vor consuma toate
substantele nutritive ale solului.
a Lalelele se pot forfa iarna.
Interesafi-va referitor la
soiurile cele mai adecvate Tn
acest map.
L)ocrorul planrelor I
Botrytis) cauzeazi Inca de
la rasarirea plantei defor-
mafii, Pete si aparitia unui
strat fin brun-cenusiu.
Prevenfie: indepsrtati res-
turile vegetale si stropiti cu
solutie de coada-calului.
Ondepartati din gridini
lalelele contaminate.
Unele specii sunt impozante, dtele grafioase, & toate
sunt d&it de aspectuoase.
Ceapa ornamental5 este dis-
tins5 cu un loc privilegiat
chiar gi in cele mai frumoase
grsdini, in pofida faptului d
este ruda apropiatg a cepei pi
usturoiului. In cele ce
urmead v5 prezentgm dteva
din speciile de gddin5 cele
mai populare.
Allium giganreum este o
specie Pnaltii, cu flori violete,
indesate, ca gi cele ale speciei
Allium aflarunense.Ambele
infloresc din mai ~ B n in s iunie
~i au tulpin5 viguroas5, inalti
de 80-150 cm.
Speciile scunde se disting
prin culorile lor diferite.
Allium chrisrophii are flori
violete ce apar in iunie si iulie,
in5lrimea plantei fiind de 30-
50 cm. A h u m roseum se dis-
tinge prin flori -stelate Iaxe,
roz-aprins 8i infloregte in
aceeqi perioads. In~lgimeasa
CI compost CI plantator CI scoaq3 m3runfita de copac D cazma
Allium moly
este de 15-30 cm. Allium
moly (2: 20-30 cm) are flori
galbene ,si inflorqte intre rnai
~i iunie, in timp ce Allium
kararaviense are flori albe, dar
in5lgimea sa este de doar 15-
25 cm.
UNDE SE P L A N T E ~ ?
La soare, ceapa ornamental5
se dezvolt5 bine in mai toate
solurile. Se potrive~te
deopotriv5 in stratul de flori,
ca gi in grsdina spontanii.
fn gr5dina alpin5 cultivagi
specii scunde, care cu timpul
se inmulyesc gi formead un
covor vegetal vast.
fn stratul de flori planta~i
specii inalte, de preferinfa in
grupuri de mai multe plante
amplasate in fundal. Florile
mai rnirunte, plancate in
fagada stratului pot apoi mas- Primavara, de Indati ce apar
ca frunzele cepei ornamentale.
h a t 5 bine gi ca plant5
5 prirnii Ibtari, incorporafi in
solul dimprejurul plantelor
crescbd spontan, mai ales ingrS$arnantcomplex.
pe camp sau in liziera
pidurilor.

Ceapa' ornamentala'
plantele cu flori puTine.
64 id14as& rolul proaspit.
Lisaji frunzele s i se ing2lbe-
neasd astfel vor furniza
plantei energie.
Frumle cepei ornamentale
CARTEA
GRUPA 8 15
Ceapa ornamental2 se
p a t e utiliza ~i
ca floare
t2iat& Tiiaji florile d n d
Tncep s i se deschidi. Lisati pa
planti frunzele cu miros de
ceapi, pentru c i o fortifici
RarnificaJiile florale arata
flori uscate.
) Uoctorul plan telor I
Larva rnu~teicepei ataci
planta cauzhd rssucirea,
degenerarea sau ingil-
benirea frunzelor. Parazitul
l ~depune
i ouile pe bulbi,
iar lanrele penetreazain
W b i . Tndepirtati ~i
dis-
ugeti bulbii contaminati.

Chionodoxa
Gridinirit iscusit
I ,-
Cum@@ bulbi man', tari, cw
diarnetru de eel pufin 2,5 cm,
care au In general mai rnulte
tulpini florale.
Mu cumpara$ bulbi moi sau
vatamafi, deoarece sunt
-ensibili la bolile miwti-
7ii~ririretot an ur
Plantali chionodoxa toarnna
devrerne. Pe vremea calda
de toarnni se 'inridacineaza
bine. lnfigeti h sol
sernintele brune, mature ale
plantei sau puneti-le la ger-
rninat Tntr-o tavi.
:,-.$d
hcorporati In solul din iurul
plantei hgra$rn&nt corn-
plex. Dupa inflorire nu o mai
tiiati, deoarece se poate
inmuhi si prin serninfe.
Soare, penumbra. k
dezvolta optirn i n penumbra,
sub coroana arborilor cu
frunzi~bogat.
501 permeabil, bogat i n
substanfe nutritive.
Prirnivara, solul cu humus
-
confine umiditatea necesara
plantelor.
Chionodoxa se autorepro-
duce. Daca efectivul plantei
crege rnai incet decdt dorifi,
vara dewerne dezgropati
bulbii. Desprindefi bulbii
rnici 00s) si replantafi-i.
CARTEk
GRUPA 8 16
;
Pentru forfare, In octorn-
brie, plantaTi bulbii i n ghivece.
Acoperifi vasele $ifinefi-le
afari tirnp de zece saptSrn3ni.
Dupa aceasta, arnplasafi-le in
locuinfi, Intr-un loc racoros,
iar dupi ce apar lastarii
asezafi-le pe pervazul feres-
trei, la lurnini ~i
caldura.
PDocrorulplan relor
-I
<hionodoxa poate f i hw-
cata de infeqii bacteriene,
sernnalate de pete negre
, 1
sau brune cu rnargini de
alta culoare. Nu existi pro-
tecfie chimici. Ondeplrtafi
plantele contaminate
Irnpreuna cu bulbii lor.
Nu le cornpasta$.

Br;fndqa cu florile sale vesele, m h t e este p h i
toamna &iu podoaba b o a s i a gridhi.
In grkiini se plant& cu mult
mai pufine b r h d q e de toamnii
d d t de prirnPvd. Acestea sunt
$ mai pufin ameliorate, de aceea
exisd cu mult mai pufine soiuri.
Grocus spxiosus este cea
mai cunoscud specie de @nP
ce inflorqte toamna. Dispune
de o floare mare, in form5 de
piilnie, se auto pol en^ gi se
@qte in culorile alb (de exem-
plu, ,,AIbusv),albasuu (de
exernplu, ,,Oxonian") gi violet.
C ~ ~ Csativus
~ L Fb e s e cultivat
gi in antichitate, din s d u l 6 u se
obfine gofranul. Pentru
1 kg de $ofran sunt necesari
YLHIY IH K t 31 I I Y U K I J I K t
ACCESORII: CI bulbi de ofr ran CI humus de frunze sau turba
2 nisip CI scoarfa maruntit5 de copac CI plantator
$franul albasuu-violet este sen-
sibil la frig.
Alte specii fiwnoase:$0franul
violet de Banat (Crocus bana-
ricus), pfranul violet-roz, par-
b a t ~igra60s (Crocus longi-
florus),-
. sofranul violet-roz-db cu
coroan5 (Crocus kotschyanus),
~ofranulde Riviera, purpuriu-
violet (Crocus medius), pfranul
de Pirinei violet-purpuriu,
inflorind uneori f n d de la s@i-
tul lui august (Crocus nudi-
florus) gi gofranul violet-albktriu
grafios (Crocus pulchellus).
Majoritatea speciilor se remare
prihtr-un stillung, portocaliu $i
infloresc Pn intervalul septem-
brie-noiembrie. Frunzele lor nu
apar d d t primzvara, dupa s d cu p h t e acoperitoare Se p a t e realiza o combinafie
inflorire. de sol v+c veni. Plantafi aici de culori bead p l a n h d
b r h d q e cu ceva mai inalte brhduga violet-purpuriu de
d d t plantele acoperitoare de Riviera la poalele arbodor cu
UNDE SE PLAN TEA^? sol. Da& frunzele sunt expuse frunzig auriu. ma#
Plantaji bulbii.
soarelui de primitvar:, b r h d q a B r h d u p grafioasii produce o @&nt pe bulbi $ presati-l
$ofrand de toamng se a d a p t e d se dezvold viguros. irnpresie pitoreasd asociad cu
qor. Arad la fel de aspectuos crizantemele galbene si cele de
plantat in hp perenelor inflo-
rind la finele verii, ca gi in fap
arbqtilor cu frunziy autumnal,
dat i in gfidina alp& gi pe Cu culorile sale vioaie brindup
EPzon. de toamnii constituie podoaba
Plantafi ~ofranulde toamns
1- alea g k h i i , acolo unde
v?i pute$ bucura de culoriie fer-
medtoare gi atunci, &d cele- Hurumnas) inflorind concomi-
lalte flori s-au uecut deja. tent cu ea, p G q (Fesruca
& strat locul d u optim este in cinerea) sau molinia (Molinia
spatele floriior cu M i r e urn- merulea).
purie, de exernplu, c r i i galbeni, B h d q e l o r li se potrivesc
s&njenei sau bujori, deoarece bine plantele acoperitoare de
k l e acestora mas&& fiun- sol, de exemplu Iha-caprelor
zele ingdbenite ale pfranului. (Cerastium romen rosum var.
Planta hflorind fhii frunzi~se columnae) sau 6 p u n k i p
fice remarcad cu deosebire tn (Saponaria ocymoides). $ofhi de ltiviua gi egi I
Grzdinirit iscusit
I

Procurafi in iulie-august
bulbi tari ~i carno$ de
brindura de toamni.
Nu cumparafi bulbi infectafi
cu putregai cenusiu, moi sau
deja incolfifi.
LUMINA-
- $1 SOL
e Brindu~asau ~ofranul,cum
1,
se mai numqte, are nevoie
de multfi lumini primsvara $i
toamna. Vara ?nsA prefers
penumbra.
e Sol permeabil cu reacgie
acidi S i fie afanat $icu
confinut ridicat de materie
organici.
TRUCURI
Dupa inflorire bulbii se pot
diviza. La trei-patru ani scoa-
feti bulbii, divizafi-i ri
replantafi-i.
Marcafi locul plantelor cu
firuri pentru a nu planta $i
altceva pe terenul respectiv.

(a] Pngrjire tot an ul

PRIMAVARA
Plantare $i divizare Menfinere
Plantafi bulbii imediat dupa Lisafi frunzele ce apar
cumpirare. Pentru scurt timp primivara ss piarl de la sine
se pot pistra In frigider. Legarea frunzelor va duce la
Acum, in perioada de slibirea bulbului ~isciderea
repaus, bulbii in vlrsti se randamentului de flori.

I pot inmulfi prin divizare.

TOAMNA
Udare
Sofranul este atacat uneori
de pufregaiul uscat. Pe
in timp de seceti planta bulbi apar Pete rnici, con-
necesita udare. Florile se pot fluente, fnchise la culoare,
proteja de vlnt ~ide zipada drept consecingi bulbii se
timpurie prin acoperirea lor zblrcesc $ise usud. Inde-
cu cutii de carton sau co~uri pirtafi plantele infectate.
de richiti (dreapta).
moxa a J
. ~ a j 'liens
 sauih vaz&
Sthjenii creeaza"o atmosfera' vesela'521 p"&

Sthnjenelul (cu barbi) este

cel mai elegant $ distins din-
tre irigi. Se caracterized
prin cele trei petale indrep-
tate in jos, fn mijloc ornate
cu fire pestrite, de unde i se
pi trage numele.
N u m M soiurilor este
practic infinit. Cultivatorii Iris elatior
au selecgionat culori de
neimaginat phni atunci in
lumea plantelor. Soiurile pi
hibrizii se grupeazi astfel:
Iris elatior, in aceasti
L
grupi se g%esc soiuri mono-
. - -

L
gi multicolore. Pe unele se
vede d t e un filon sau un
desen pestrif. Soiurile hib-
ride infloresc intre mai pi
iulie, pi au o indjime cuprin- sthjenei ,si margarete
Sthjenei liliachii ridihdu-se deasupra speciilor de S d p byzantina
s5 intre 70 pi 120 cm.
Iris barbata media, soiurile plantali rizomul pe soiurile rnai sensibile cu un
din grupl cresc phni la 40-70
cm. fnfloresc in luna mai.
movilira din amestec de strat gros de frunsi9 pi cu
crengi de brad.
1
ri a,,-2nt.
A S
Iris barbata nana are
soiuri pi de 10 cm inidtime,
Printre soiurile nou- CE SE PLANTEAZA AL~~TURI?
apLute pe pia~5,sunt
dar nici cele rnai inalte soiuri Plantaji intr-un grup de 15,
frecvente cele din sudul
nu dep%esc ins5 40 cm. sau rnai mare, sthnjeneii
Statelor Unite ale Americii;
fnfloresc intre aprilie gi mai. prezinti un spectacol splen-
ele cer multi cilduri. Cu cat
did. Ungii ei planta~iflori
UNDE SE PLAN TEA^? floarea este de o culoare rnai suficient de viu colorate pen-
Dugmanii cei rnai mari ai neobipnuiti, cu atht trebuie tru a concura cu sthjeneii.
Primhvara devreme W W
rizomului sthnjenelului sunt s i f i ~rnai
i precauti, pentru
solul excesiv de umed pi apa ~4 multe soiuri nu rezistg
Ansamblul de flori tim-
purii cornpus din acegtia,
5 sdul planrelor cu
?ngr&&inintenaturale, de pildr
stitutL Atenfie deci, ca solul iernii mai reci de la noi, narcise pi lalele in nuante Rird de aase sau eu compost
s i aib5 0 bun3 permeat& chiar d a d sunt Pngrijite vesele de primivari ne pot Wne f~mrrntat
tate. D a d suntefi nesiguri, foarte atent. Acoperi~i oferi un spectacol minunat. Iris barbata media
Sthjenelul (cu barbif)

I CumHrafi rizorni tari,

drnosi, cu ridicini subfiri qi
uniforme.
e Nu cumpirafi niciodati
e Lumins naturals. lrisul
necesita lurninii solara cel putin
o jumatate de zi, dar culoarea
Nu punefi ingri$smintele
direct pe rizom, pentru cZ i l
vor arde.
lui va f i si mai stralucitoare
daca este expus toata ziua la Dupl inflorire, tsiafi tulpina
soare. intreagi. Lasati Fnsi frunzele

I
flzomi rnoi sau care se pe plant&, pentru ca ele ajuti
f2irlmiteazi la atingere, cu Sol permeabil. Trnbunatititi la inrnagazinareain rizorn a
p t e sau urme de mucegai. solul cu compost. urbstan$elor nutritiue.

fnprilire tot an U.I

I I
TOAMMA TOAMNA URMATOARE
Phnfare fngryire #i planbre
Rizomii stlnjenelului se Tiiiafi frunzele $iTndepartati
planteazs toarnna. parfile uscate @).
Noii rizorni se vor ~ l a n t ain

I PRIMAVARA
Fertiizare
septembrie.
I
II
Se vor folosi pe cAt posibil
Tngri5arninte naturale, de Mucegaiul cenu9iu ataca i n
pilda compost. Fiina de oase primul rlnd plantele negli-
ajuti veg&tia. jate #islabite. Irnpiedicati
rasplndirea bacteriozei:

I
I
VARA T ~ ~ I U distrugeti cat rnai repede
Inmu@m parfile cuprinse de
Divizafi rizomii rnai vechi si mucegai.
plantqi irnediat plGile
rezultate.
It. I " ..A

Aceste fimecitoare inflorecen~enu pot Lipsi din nici
o graWdinide primivarZ
Florile zambilelor e m a n h d un
parfum intens sunt situate Pn
ciorchini indesari pe tulpini
ridihdu-se dintre frunzele
lungi si inguae. Florile stelare
form9nd inflorescenie pot fi
de culoare crem, rosu-somon,
violerg, albastru-azur sau roz.
Cu &t bulbii sunt rnai
mari, cu atht rnai mari vor fi
florile zambilei. Bulbii rnai
mici (circumfering: 15-16 un)
sunc folosiri mai des in stra-
turile de flori, florile lor fiind
mai raistente la vicisitudinile
vremii. Bulbii mari, trataji in
prealabil (circumferinjg 18-
22 crn) sunt excelenri pentru
forrare timpurie. Cu timpul
inflorescenjele zambilelor
devin mai laxe, dupa d ~ i v ani a
pe o tulpinP flora5 apar doar
dteva flori.
I ,
Florile noei zvnbile &t&e
UNDE SE PLAN TEA^?
Zarnbilele se folosesc pe
suprafere mari la culturile tip
covor vegetal, dar dgiva bulbi
plantari Pn ciubk pot crea un
grup floral de efect.
fn strat, primpvan, plantate
la poalele unui arbore in floare
ofer5 o imagine splendid&
Plantate in vase de cera-
mid?zambilele pot Empodobi
frumos terasa si imprejurimea
aleii la intrare.
Zambilele de diferite culori
se pun in valoare excelent
plantare in faya gardurilor vii,
de exemplu a cimiirilor.
Zambilele se pot asocia foarre
bine cu alte plante cu bulbi
inflorind primzvara, ca si cu
arbori ~i arbqti.
Plantari In golurile dintre
zambilele produdnd Pntrudt-
va o impresie de rigiditate,
P L A N T A R E SI ~NGRIJIRE
de oase J material de acoperire a solului LI inqr&imbnt lichid
i I-
Taamna deweme, shpali o Depunqi i n groa* o lingura
1 2
groapi 30 x 30 cm, addnci de de compost ~ifaini de oase.
15 crn. Captqiti-i fundul ~i Plantati bulbii i n groapti la dis-
IaturiC cu o plasa de sarmi con- tante de 15-20 cm.
tra rcur~riinr
-C
Depunefi p a d n t p s t e bulbi. De irwlati ce apar viirfurile
3 Presati solul. Mulcifi solul cu
scoaqa maruntiti de copac.
4 frunzelor, diluali i n apade
udat ingragarnint lichid $i udati
. (Bellis
piiilule . perennis)..sau . Marcqi lmul bulhilor. plantele.
pansele (Viola x wirrrockima).
Lalelele (Tulipa) plantate
alituri de zarnbile confe6 o
not2 romantic5 stratului tip
covor vegetal.
Cirqulg prunul ornamen-
tal infloresc wncomitent cu
zambilele ale &ei flori violete
sau albastru-intens se asorteazii
arrnonios cu florile albe sau roz
ale arborilor.
Magnolia inflore~tede
asemenea in acelqi timp cu
zambilele: asociate f$i
I
evidenjid reciproc
frumuseyea. Plantari alituri de 1
magnolia roz sau rogie zambile d
violete sau de culoare crern. in+ lalelele "Pink Pearlw

Grzdinirit iscusit
0 Pentru strafurlte de flori
curnpilra$ bulbi rnai mici. D q i
florile lor vor fi rnai mhrunte,
vor rezista rnai bine la
vicisitudinile vremli.
Nu cumpara$ bulbi moi,
mucegaiJi sau avbnd fn varful
bulbllor IPstari Iugi, curbali.
r
I IUA
Plantare
Cumparali bulbii $1 plantali-i.
in zonele cu ierni reci, efec-
tuati plantarea la timp pen-
tru ca plantele sii aibii timp
$3 se hradkineze. Daca
dupa cumparare nu plantafi
imediat bulbi, pastrati-i fntr-
un loc ricoros.
PRIMAVARA
hwtilizare
De Indata ce apar frunzele,
dil~laliIngray%mantlichid in
apa de udat $i udali plantele
cu acest amestec.
O IMP ABAMP SRL
Soare Wrect. Creyte uniform
vertical in locurile insorite.
Sol permeabil. Zambila nu
suportii apa stagnant3 $i se
dezvolti cel rnai frumos in sol
bogat In substante nutritive.
PRIMAVARATARZIU
Talere
Pndepartati inflorexenple
imediat tnainte de a se trece.
indepartafi frunzete numai
dupcT ce s-au uscat complet,
altminteri planta in anul
urmator nu va inflori.
CARTEA
GRUPA 8 19
DupS cafiva ani
inflorexenfele devin rnai laxe
y i rnai mici, de aceea, din doi-
trei ani plantati bulbi noi.
Inflorescenfele grele pot fi
sprijinite cu ramuri de arbust
bifurcate.
Petele de putregai brun sau
negru yi radacinile firave
sunt semnele unei boli
micotice periculoase: putre-
gaiul bazei bulbilor.
Distrugeti bulbii infectafi yi
Tn locul respectiv nu rnai
plantati bulboase.
ISBN 978-963-86092-8-

Ingrijire simpli
Crinii virp$, de cdori intense fi de h m e exotice sunt
plante ornamentale deosebit de popdare.
Vara, ultima inflorire a crinilor,
aceea a crinilor vinlrgaG, viva re-
cornpenm pentru riibdarea cu
care i-a$ qteptat. Crinul vargat
este cel mai popular crin, nece-
sitiind totodad cea mai rnodesd
ingrijire. Provine din Asia
Orientals, unde bulbii siii sunt
consumaji pentru con6nutul lor
mare de &don.
Pe tulpini atingiind gi i d $ -
mea de 1,8 m se pot davolta
chiar pi d o u k i de flori porto-
calii, asemhgtoare crinilor de
padure. Dintre petalele reflexive,
ornate de pete, se ridid antere
lungi, de culoare inchisii.
Tulpinile rigide nu necesid
tutori.
Cel rnai cunoscut soi este
,,Splendens", caracterizat de o
formz excep~ionalde frumoasa gi
de flori mari.
Akituti de specia de b d
exisd nurneroase varietinlti,
, . ca de
exemplu crinul vsrgat galben
(Lilium lancifblium var. flavifdi-
um) gi crinul tigrat (Lilium lanci-
Varietate&hi
La poalele arborilor
folum var. flore-plena), cu for-
minl special2 ji flori invoalte.
Patrimoniul genetic a1 crinului
viirgat se re@qte in numeroase
&&;ti de Tiiinum. Hibrizii
raultari din incruci~area
diferitelor soiuri se disting prin
flori aspectuoase, in culori paste-
late.
UNDE SE PLAN TEA^?
Crinul vargat aparjine plantelor
cu bulbi vikatice, ce se adapt&
cel mai q o r gi trGesc cel I&
mult. Pe aproape toate terenurile
se demold din an in an tot rnai
frurnos.
Preferind penumbra se d a -
vold bine gi in suaturi in care,
datoritz umbrei arborilor, alte
plante ar fi pierit demult.
Plantafi crinii viirga+ la mar-
ginea zonelor cu arbori,
deoarece acesta este habitarul lor
original. Aici se demolt5 repede,
se rispiindesc in scurt timp ~i
reinprospat& verdele arborilor
cu culoriie lor calde.
Crinii virmti .
" , se pot folosi in
rnulte feluri: supodnd bine gi
~
I I PLANTARE 51 TNGRIJIRE - -
kCCESORII: O bulbi de crini vHrgati Li levantid CI furcg de s i r
CI grebl3 CI Tngr&$%m&itchimiccmplex CI compost O cam;
1
Crini virgap'ala'turi de ~ l a o t perene
e
bgtaia soarelui se pot asocia cu Cu ajutorul crinilor de nuan~e
alte plante de varg. asernhinltoare, precum si al @-
benelelor mu criijelor, in @-
dinile rustice sau in gospodiiriile
CE SE PLANTEU~~TURI?de la prii se pot realiza ansam-
bluri florale in tonuri calde.
Plantagi in jurul crinilor plante
de acoperire a solului. Astfel,
in& inaintea fnfloririi crinilor,
stratul va fi frurnos ~itotodatinl
riidkinile vor fi umbrite.
Plantafi-i alinlturi de perene,
florile deosebite ale crinilor se
vor widen~iadeosebit.
Plantele de acoperire expan- Depuneg pamantul tn gro
sive, de exernplu iarba-d5ei vio- $ tasatl-I. Mditi printre
let-albastru (Nepera x fiassenii) lacurile de plantare plante de
sau ciucugoara (Lobularia mariri- umlrrire a solului. Udafi solul.
ma) ii a c c e n t u d modest fiu-

1 Crin VZrgat de Japonia
Toamna sau primavara
iimpuriu cumpBrafi bulbi tari,
:irno~i.
Ic
t
m par
e bulbi nw
nw@iti sau bulbi care au
hceput si I&tireasca.
y PRIMAVARA
Dupii cumparare plantafi
imediat bulbii crinului var-
gat, pentru a nu se usca.
PBna pregatiti stratul, pas-
Soare sau penumbra. Pentru
ca crinul vzrgat si infloreaxa
abundent planta are nevoie
de trei ore de soare pe zi.
Sol perrneabil. in apa stag-
nanta plantele pot putrezi.
Solul trebuie sa fie bogat in
substante nutritive ~i constant
n reavan.
PRIMAVARATIMPURIL
Fettilizare
I :
lncorporafi h sol
tngr&$imdnt organic.
Protejafi v&-ful lastarilor
crinilor v5rgag de
inghefurile arzii: acoperif i
pirntele Vn noptile geroase
cu o cuverturii de p h z Z
(Sf8nga).
VARa
Mulch0 solului
w e r n q i On jurul tulpinilor
frunti~ marunfit sau compost
grosier. Astfel solul Tgi
mentine umiditatea, nu este
invadat de buruieni, iar
radiicinile raman la racoare.
E%P*10818
CARTEA
GRUPA 8 20
Crinii virgafi sunt afectati
frecvent de virusuri. Pe o razz
de 30 cm nu plantafi alti
bulbi.
Taiafi numai o treime dik
partea superioari a tulpinilor.
Frunzele sunt necesare
'nfloririlor ulterioare.
Doc r l plantelor
$obolaniide apB pot cauza
daune irnportante in stratul
de crini vargafi. Ciptusifi
groapa de plantare cu plasa
de shrrna pentru a Trnpiedica
accesul animalelor la ridicina
plantei. Bilele contra moliilor,
dispuse printre tulpini, alungi
de asernenea diunitorii.
PLANTE C U BULB1 GRUPA 8

Stdnjen el oriental
Floarea de vis a terenurilor umede
Podoabe krmeca'toare de varg
Florile sthjeneilor sunt qezate pe fiunzele elegante, ca
ni9te fluturi mari.
Din rnarea grup5 a sdnjeneilor
in Japonia, in rhndul horricul-
torilor sunt deosebit de popu-
lare dou5 specii. Ambele sunt
rninunate plante de rnlqtin5,
care prefed locurile urnede.
Iris ensata (anterior Iris
kaempfer~]d ~ o l t flori
d uriage
in iunie gi iulie, care pot cregte
pin5 la 20 crn. Petalele poart5
desene bogate, sunt ondulate
sau franjurate.
Exisd foarte rnulte soiuri,
rnai ales japoneze, dar gi arneri-
. -
Iris ensata '-
I varietd~iameliorate, ;u frunze
I deosebit de aspectuoase, alb-
1 verzui. Denurnirea soiurilor este
I UNDE SE PLAN TEA^?
cane gi germane, in culori fer-
rnedtoare, inclusiv variet5~iin
nuanfe albe, roz, ropii, albastre
gi violete, precurn pi multicolo-
re. Florile sunt caracterizate de
petale rnari, late pi o coroand de
petde interioar5 rnai m i d .
Locul. Plantele sensibile
necesifi un sol bogat in sub-
stante nutritive, upor acid gi,
din rnai p h 5 in iulie, necesit5 gi
mult5 ap5. Mai t2rziu, rnai ales
iarna, solul trebuie sd fie reavk
doar rnoderat. Iris ensata la noi
se davolt5 cel rnai bine pe
terenurile rnlQtinoase create
artificial, unde nivelul apei se
poate regla potrivit
necesitz~ilor.Planta nu tolerea-
zii calcarul gi gunoiul de grajd
proaspat gi nici inghe~ul.Ins5
ingrijirea corespunziitoare este
r5spl5tit5 printr-o inflorire
abundenta.
Iris laevigata infloregte din
iulie p b 3 in august. Tot anul
suport5 terenurile rnlqtinoase,
dar nu tole re^ solul calcaros.
Florile 8i petalele sale &firate
sunt cu ceva rnai rnici d e d t cele
ale speciei anterioare. Petalele
interioare aspectuoase sunt
sub~iripi erecte.
Ambele specii dispun de
in cazul arnbelor specii
,,Variegatan.
Iris ensata h habitatul sZu preterat' malul lacului
dinile in care se gdsqte o
suprafa+ de apd. Planta dis-
pune de umiditatea necesars pe
rnalul lacului de griZdinP, in
scraturile rnlQtinoase gi de-a
lungul apelor curgdtoare.
Frunz.de inalte, elegante,
cresdnd pe verticals se rnenfin
tot saonul verzi, irnpodobind
tirnp indelungat grzdina.
Asociafi sdnjenelul preferhd
urnaeala cu alte plante de
mlaptina, de exernplu cu pon-
tederia (Ponrcderia corda ra),
papus (Thypha angustiblia)
sau fdipendula (Filipendula
ulmaria).
h a t 5 splendid alsturi de
sthnjenei perenele cresdnd pe
malul lacurilor, spre exernplu
crinul galben (Hemerocallis),
b - 7-
1 ',. 7
ligularia (specii de Ligularia),
floarea de nu-ma-uita
(Myosorispalusrris), polernoni-
urn (Polemonium caeruleum).
In penumbd i se pot asocia
ferigi regale (Osmunda regalis)
gi cre~igoare(Alchemilla mollis).
~ris
PLANTARE $1 ~ N G R I J I R E
ACCESORII: U rizomi de stanjenei cazma 11 plantator
O compost U t u r b i
am1 'ln jurul plantelor o
3SrrdamM latg gi platfi, Tri
rare poate acumula epa
w
4 Udali abundsnt h
de plantare # crqkrea
Rirn8vara d w m e dsap@r '
a@ng$nddirect la rMcini, planteke cu un stPat de tamp%%
&tian.
-
c TZiW tulpinilc Rmak dup& 1,0a tdaU
1
la p t r u .nlimadi-
du@ fnflorire, dez- I
2 Mlorire, Mu hdep8rrafi frun-
tele: ele fumireazii plantei
gropali pfanta, divizell
rizomul Tn cdteva Mrfi$

Sthjen el oriental
I
I 6 Nu cumptirafi tuberculi
usca.fisau cu radlcini pufine ~i planta prefer5 apa cu
; rlgide.
-t 111:rijirc tot an ul
FeMbre
Tgiafi frunzele stilnjenslului
Tnrildikinat la hBlfimea &
5 crn. FwtilizafI )i mulci$ cu
wn strat de compost de / 5 cm.
VAM
W v b m# p h m m
Anotimp adeeva't pantru
plantarea tuberculllor,
Stlnjeneii Tn vas se pot plan-
ta oricand (dreapta),
Menfinei rreavhn exem-
plarele tnraid%cinate.Dupa
inflorire indep%rt@itulpinile
florale # divizafi tuberculii
prea valumino~i.
Gridinirit iscusit
Soare, penumbra. inflorqte
cel rnai frumos i n locurile
Insorite. Umbra de dupi-
amiaz5 prelunge~teperioada
de inflorire.
0 501 umed moderat acid. i n
afara anotirnpului de iarna,
&mime@ k 1GI 5 cm.
TOAMMA
Dup5 bflorire plantele mai
au nemie de umezeala, dar
nu mai trebuie d stea in a@.
Tnainte de venirea iernii
a$erne$i c o m p t In jurul
plantelor. Frotejafi-le cu
frunrig uxat gi paie.
CARTEA
GRUPA 8 21
s D a d stlnjenelul de p
malul apei nu se dezvoM
bine, plantafi-l in lad5, I
tw
prirnivara amplasafi-l in lac,
unde va rirnlne p h i la
sfargitul infloririi.
Nu udafi planta sensibila k
calcar cu api de robinet, ci
rnai degraba cu ap5 de ploaie.
.-r
7
ldr~ld rtlnjeneii trebuie feril~
de urnezeala deoarece pot fi
atacafi de putrezirea rimmu-
lui. Aceasta afeqiune bacteri-
an2 cauzeazL uscarea frun-
zelor ~i putrezirea prin trans-
formarea Tntr-o rnasi moale a
rizomului. Yndepirtafi ~idis- I
trugefi toate parfile plantei. 1
Inlocuifi solul contaminat.
rn

.aJo gnop
ap d w ! dnp~e]
~ ede u! !!q~nq
!&und 'aJ!prgs ap a$u!eul -aseo
ap gu!e4 eu!ind (0s ul !tamp
$sod~uo>nes XeJnjew p!e~6ap !oun6 D aseo ap
I eu!g 0 1sodwo3 C] !nlnio>o>-ln~o!>!d
'ro103!31nw !nlnln3unuel
~ n l nU(! ! i e ~ u e ~esd nldwaxa
wepn el ap <poIo3!un elueld o !ie13alas
lelda~)!ieiunua~a~!~oyu!
edna I es a~saau!q !ew la3'aluap
-111s al!!ieu!quro3 !iel!ag
.~y!u%ewI!JOIO~
un ap pov aynur eaae !ialnd
'u!ya! A!lelaa 'sn1n3unuq
ap !~b!ur !qpq pupa easape
da~a~!le!3ads ap alau!ze%ew
i M f l k p lpUNV'IJ as 33
nes u o ap ~ qml U! ale] .~e%unjapui !cur 133 a18alo~u~
-uejd rj ~ o mp!d
d al!Jn!oS .n!a elsax bladn~9 are01 ~ J I U ! ~
!npq101w IEJOIEP 13aja meuo!s .lelysy a ~ e n l dalap~ad
-a~dw! lm !iez!pa~ l a j q ale 3a~wolnqpsnp3unuq
'103 - y ~ p ~ oap
q pmld rn nes .aqoau!!was !lop
- p u n d s a ~ marj es In301 m e!i!p A ~ T I u! ' ~ e d n ~al-!ie~ue~
% J a3ej za3ne~3snp~rmuq
-uo3 n3 '~ua~aj!pu!adeo~dealsa .luauew~ada~Sa~ovui .alloau!
!n1nSom~-p~op!d'10s ap eiej -!"as nes aldw!s a p a d n3 '!JEW
al!!iua~a~d>qs!les as !p e a !JOU an! ms~ads n p ~ u n u q
.ale01
ivaLMd as aaNn - y J n ~oladn~ !!ie~uaza~da~
8
'91" nes ]pap awalaap ~ e u alSa~ogu1
r
nSol <uaqp%<n!pollod ' z o ~ .alloAu! !8 asuap a p ~ a dn3 !Jew
'npne ap al!qeu!%eur! a~aiuenu pop ale ~ s a ~ r snn, p 3 u n q
ale01 eaae a ~ e o dearnold :adn~% nned a%u!~s!p~ o ads
.eaJeoln3
A
!" Ilag@g UIl ap ~ ~ ~ ~ o J O J - ~ U OJ' J ! p
!B edn% ~ e o ~eauo!iuaw
as !a>!qo ap (epqwe ad
~ ~ s o d wnes
o ~1e~n1et-u -!nln!os p 1a~3uo3alaurnu qns
p!e~6ap !oun6 !ia>npoJlu!!f I-!i
-eug~e:1elueld n~luad(n(os
T
ap !qlnq II] :11~oS333V

Gridiincit iscusit
'3Curnpirati bd din februaria
bulbi mari $i tari, care sa aiba
eel pufin patru excrescenfe.
Nu curnparafi bulbi moi,
deoarecc acegia pot putrezi
usor. Nu alegefi bulbi la care
excrescenfele sunt pipernicite
sau lipsex.
P R I M ~ A R ATlMPURlU
Plantare
Bulbii trebuie plantafi
intre februarie $iaprilie,
$itrebuie udafi din abun-
denfa. Dupa aceasta nu-i
mai udafi pdna la aparifia
primilor Iistari.
PRIMAVARA 51 VARA
Ingrijire
i n perioada de inflorire
udafi planta regulat.
Fertilizafi la 1-2 sap-
tamdni cu i n g r a ~ a m l n t
avlnd confinant azot,
fosfor $ipotasiu. Dupa
inflorire, lasati frunzele
sa se vestejeascs.
l IMP AMMP SRL
GRUPA 8 22
1
LUMINA 51 SOL 11 TRUCURI
@%I iernile geroase, initial sadifi Lurnina natural& Ranunculul
ranunculul in ghiveci pe se dezvolta cel mai frumos Tn
pervazul ferestrei. Numai dupa locuri insorite ~iadapostite.
trecerea gerurilor transferafi-l
tn gradink Sol cu perrneabilitate bun&.
Solul trebuie s i fie bogat Tn
Daca vrefi flori pentru vaza, humus $isubstanfe nutritive. In
tibe-le numai atunci clnd deja sol prea uscat sau sarac, planta
culoarea bobocilor.
CP V P ~ P nu inflore* corespunzator.
/act
1
l plan relor
TOAMNA TlMPURlE
lernare
Scoatefi bulbii din
pamint. Uscafi-i, indepar-
tafi frunzele, $ipe timpul
iernii pastrafi-i intr-un loc
racoros $iuscat.
Din cauza putrezirii radaci-
nilor, tuberculul putrezefle ~i
planta moare. De obicei aces-
ta este rezultatul udirii exce-
sive. Din aceasti causi, re
recomanda s i se ude planta
din abundenla imediat dupe
plantare, afleptlnd cu noua
udare plna clnd apar primii
listari.
 m woo pliE
enl)lrYu ajuw
q n s u?weoq '$
Podoabe m ulticolore ale gridinii
Gherghinele, aceste dalii minunate revigoreazi
gra'dinile mici pi mari deopotriv;.
Florile invoalte, aspectuoase ale
gherghinelor pot orna gddina
in toate culorile, cu excep~ia
albasrrului. Florile, frecvent
bicolore, apar in v h h l unor
tulpini sub~iri,acoperite de
frunze ovale. Petalele sunt
drepte sau nurnai putin arcuite
pi sunt dispuse unele peste
altele, ca &lele pe acoperig, de
aceea sunt asemuite cu florile
nuferilor. In comer; se g%esc
gherghine de ind~irnidiferite gi
flori de dirnensiuni diferite.
Soiurile scunde cresc la ind-
virni cuprinse intre 40-60 cm.
Unul din soiurile cele rnai
cunoscute este ,,Berliner
Kleenex. ..SuzetteVare flori cu
desene galbene interesante,
,,Daytonan se rernard prin
petale portocalii purtind in v2rf
o nuan~ade rogu. ,,Larissan cu
flori galben-rogu gi ,,DCcoretten
cu flori portocalii se disting
prin flori asernanstoare crizan-
ternelor.
Soiurile semiinalte au de
cele rnai multe ori flori deosebit
I UNDE SE PLANTEAZA?
Se asearnhi cu nuEerii
3oiul ,,Kelvin Floodlight"
de mari. 1nd;imea tulpinilor
este de 80-170 cm, diarnetrul
florilor puthnd depsgi 20 crn.
Din aceasts categorie fac parte:
,,Kelvin Floodlight" (galben),
,,Big Orange" (portocaliu) gi
,,Babylonn (rogu). 0 noutate
este ,,Cafi au Lait", de culoare
crern.
Soiurile inalte pot cregte
piin2 la 120-170 crn. 0 atenfie
specials merits soiul cu flori
roz, asernanator bujorului,
,,Faszinationn. Specialita~i
deosebite sunt de asernenea:
,,Arabian Night" (rogu-inchis),
,,Flowerfield (galben), ,,Cool
Cat" (alb-roz), ,,HeidilandX
(roz, cu rnargini albe) gi
,,Suffolk Punch" (purpuriu).
Gherghinele sunt utilizate dife-
rit, in func~iede ind~imealor.
De-a lungul aleilor sau ca
plante de incadrare sunt potri-
vite gherghinele scunde de strat.
Gherghinele arata bine gi
plantate in vas.
fn fundalul sau in rnijlocul
straturilor sunt adecvate
Gherghine rojii cu p&e# ji bunghifori
gherghinele inalte, respectiv
semiinalte.
In gradinile de legume
gherghinele inalte adaugs un
colorit diferit straturilor dorni-
nate de verde, totodata prote-
jeazii stratul contra viintului.
CE- SE - --- Bi ---=- --->
Gherghinele se pot asocia exce-
lent cu plante inflorind la sfiqi-
tul veri;in culori calde similare
sau cu florile de cornpletare,
albastre sau violete.
Plante cu flori in nuante
albastre ~i violete sunt de
exemplu omagul (Aconirum
carmichaelii), salvia albastra
(Salvia hrinacea), salvia de
rnlqtin5 (Salvia oliginosa), ver-
bena uriags (Verbena bonarien-
sis) sau veronica (Veronica
longifolia) .
Plante asociate albe pot fi
plantele cu flori mhunte, corn-
pletind inreresant florile uriage
PLANTARE SI INGRIJIRE
ACCESORII: O tuberculi de gherghine Ll cazma O compost
O Tngra$lmant complex O tutori 0 foatfece de gradin.3
r
Plantare: mai. Afanqi mlul %pag fiecgrul tukwul cclm o
1 profund. Fertilizafi cu sufi-
cierrt cornpost ~i Rgrl#mBnt
2 groapl adand de 26 cm (di
tanp dintre plante: 80 cm), In
organo-mineral complex. fiecare groapa Infig@ un t w r e
ale gherghinelor, ca de exernplu
tanaceturn (Tanacetum parthe-
nium), bunghigorul (Erigeron)
sau floarea-rniresei (Gypsophila
paniculara).
In compozi;iile in tonalit59
calde sunt indicate: rudbeckia Planwi tuberculii tu rnugurii
-
(Rudbechia), gladiolele
(Gladiolus) sau heliopsis
3 tn sus. Depunefi peste ei
5-10 cm de plmant. Press# cu
(Heilopsis helianthoides var. grija solul.
scabra).
=
~itliati llstarii inainte de venirea
~ o i u,,cool
l cat"

Gherghine
I1
Alegqi tuberculi rnari,
drnoyi, cu suprafafa netedi gi
tari la palpat, cornpugi din
rnai multe pirfi.
I,Nu curnplrati tuberculi
uscafi, rnoi, rnucegiifi sau
deja Tncoltili.
Ingrijil c: tot an ul
PRIMWARP,
Plantare $i divizare
Pregitifi stratul. Plantati
tuberculii din mai, dupi ce a
trecut pericolul Inghetului.
D a d este necesar divizafi In
rnai multe pirfi tuberculii
transplantafi.
VARA
Ilngrijire
Udafi bine gherghinele.
Pan3 la inflorire, fertilizafi
din patru in patru s i p
tamani. Tiiati sisternatic flo-
rile trecute pentru a stirnula
infloririle viitoare.
Grainirit iscusit
Soare. Gherghinele inflorex
cel rnai frurnos daca sunt
expuse la soare cel pufin gase
ore pe zi.
So1 permeabil. La plantare
arnestecafi rnult compost in
sol, pentru a-i rnenfine
urnezeala. Arneliorafi cu nisip
solul compact.
-FOAMNA
.Scoatere$i depozitare
- pezgropafi tuberculii. TZiiaji
listarii de deasupra solului la
o palmi de sol. Usafi tuber-
culii % se zvante tirnp de
cateva zile, apoi pastrati-iin
turbl sau nisip Oos), In loc
riicoros, uxat yi htunecos.
I
CARTEA
GRUPA 8 23
Prirnivara, la divizarea
tuberculilor, avefi grija ca pe
fiecare parte s3 rirnani cafiva
rnuguri.
Sprijinifi gherghinele cu
tutori. Folosifi material de
legat gros. Legafi plantele lax,
pentru a nu leza listarii.
I
1 in cazul bolii pitarii frunzelor
pe frunze apar Pete verde-gil-
beniu ce se brunifica, iar mar-
ginile se coloreaza in brun-
inchis. Ondepartafi frunzele
contaminate. Nu plantali
aproape gherginele, evitati
solul constant urned. Comba-
I tefi inferfiile grave prin stro
piri cu solufii confinand cupru.
jay3zap pdnp 3 s a ~ o pvua3
i ,i 3 i w
.

Stihjenel pitic . -z
Gr;idn&it iscusit
e Tmmna dwreme,
cunr@tm# butbi tari ~i
drnqi.
Mu bu%bi moi,
u-i saw cu aspect mwqiit.
Nu cumpSirafi nici k l b i
Tncol#ii sau lezati.
w-
fngrbire lor an ul
-
TOAMNA DWREME
Plantare
Plantafi stlnjeneii pitici de
indata ce i-afi cumparat. Pentru
foflarea In locui@ plantafi
bulbii Tn vase plate umplute cu
pimint. Udap-i pi amplasafi-i
intr-un loc expus radiafiilor
solare directe.
Dupa Craciun, amplasafi vawle
tntr-o indpere luminoasi ~i
racoroasi5; acoperQivasele pen-
tru clteva zile cu o hBrtie de
ziar, pentru a obignui bulbii cu
--
c Primdma, Mnjenelul
pitic m e s M razde solare t o t
timpul riki.
Sol Wr, gefnmbil. Perrne-
a b i l i i e a miului se p a t e
ameliora prin afanare gi adaos
de nisip. Nu plantafi d n j e n e i
pitici On locuri i n care existi
pericolul apei stagnante.
.. ,.-,I
PRIMXVARA
h~grijire
indepartafi florile trecute ale
stanjeneilor pitici. Clnd frun-
zele incep sa creasci%,presarafi
faina de oase in jurul plantelor
00s) pentru a stimula inflorirea
din anul urmator.
I apar pe frunze. Din cauza con-
I fierturl de coada-calului.
- ..
CARTEA
2 , - GRUPA a 24
a n d bulbii rgsar, acoperifi-i
cu compost, pentru a le
Tncetini crwerea.
c PHstrati i n pungi de hertie
sau vase neetarrv, fn locuri
reci, uxate d rntunecoase,
bulbii nu putmeso.
I 'zsul pGc p-tacat de
mucegaiul cenusiu. Infestarea
se poate recunoage dupl pe-
tele portocaliu-maroniuce
taminarii cu mucegaiul cenu-
~ i uplanta
, nu se dezvolta co-
respunzltor Si se ingilbenege.
1 Prevenfie: stropifi planta cu o
Distrugefi plantele bolnave.
ISBN 978-963-86W-8-1
Rodul p;imhtului a t e decorativprima'vara datorita'
florilor, iar toiunna datorig bacelor ro#.

I
Rodul p9m3ntului are trei
specii adecvate cultivzrii in
gddinL Se dezvold corespun-
Gtor in ~ e n u m b dsub , arborii
cu frunzig, inflorqte in aprilie-
rnai gi pot fi deosebite soiuri
rezistente sau sensibile la ger. Parioada de plentuo: sfhqltul Facefi adhnci de
~opi
Atenfie: fiecare parte a rodului 1 wrii. Af&naJisolul apoi a&u-
gaTi-i carbonat de alge com-
~i
2 crn. PLantaf tubermlii
15-20
in grupuri, la distan9 de cm,
i
p h h t u l u i este foarte toxid! 20
Denumirea de Arum macu- Bacele s p e c i e i h macniahlm post. in pozif ie orizontalii.

frunzelor cu Pete care apar

rirngvara inainte de inflorire.
Pn mai spadicek de nuan@ gal-
benH este protejat de un peri-
ant in interior alb iar in exteri-
or verzui. Din s ~ a d i c ese d a -
vold bace de nuan55 verde,
care devin apoi stacojii.
Frunzele lucioase. fn form5
de s@eat?i ale speciei Arum
creticum se dezvoltz f n d de
toamna. In regiuni cu ternpe-
raturi moderate d e c o r e d g d -
dinile de iarna, ins3 impotriva
gerului plantele trebuie
acoperite cu frunzig sau crengi.
galben sau verde. Florile, spre
deosebire de cclelate specii de
rodul p5m4ntului au parfum
plkut.
Arum idicum asemgnator
rudei Arum crericum dezvold
frunze in forma de lance deja
toamna. care, datorita nervurii
deschise, sunt foarte decora-
tive. In primul r h d soiul
,,Pictumn este de o frumusefe
aparte. Inflorescen5ele ce apar
din mai au nuan@ galbena, gi
lungirnea acestora este doar
jumatate din lungirnea peri-
Rodulp;im&tului "&p locnl de snb f-,wd
Planta~irodul p h h t u l u i
sub grupul plantelor cu
tulpinii lemnoas& care
impodobegte gddina prim%
vara cu flori, iar vara cu bace.
De-a lungul dnunurilor
umbroase bacele rogii alaturi
de frunzigul colorat al
arbu~tilorofed o imagine
minunad.
rar a1 arborilor
cornului decorativ (Cornus
alba ,,SibiricaY').
Plante asociate frumoase ale
rodului p h i n t u l u i inflorit
sunt m&eaua-ciutei
(Eryrhronium), lugca (specii
Ornithogalum), kicrhioarele
(Convallaria majalis) gi bul-
bucii (Trollius).
LY; '
i-1

. 0

AceastZ specie dezvolt5 ~i ea antului verde-grilbui, de Rodul p h 9 n t u l u i poate fi -

spadice galben 8i periant alb,
dimensiuni mari. Aceastl
specie necesid d d u d , astfel
poate fi i n t a n i d in special la
colec5ionari. AsemZnPtor
speciei Arum maculatum gi
speciile mediteraneene dez-
vold pin5 la sfiqitul verii bace
rogu-intens.
UNDE SE PLANTEAZ~?
Rodul p h i n t u l u i prefer5
crescut mulri ani h vas. Iarna '. bL 'N
q e z a ~ghiveciul
i pe pervazul
ferestrei gi rareori udafi
plantele.
Alege~ialkuri de rodul
p5mbtului plante asociate a
&or culoare se asorteaz5 cu
culoarea florilor gi a bacelor. crengile. Pe timp de seceta
Bacele ropii sunt foarte de- ndelungatii udati abundent. I

umbra arborilor foiogi. corative in fa5a iederei de

Primsvara necesid sol umed, culoare inchis5 sau sub frunzi-
Arum itdcum iar vara sol mai uscat.
Rodul p ; i m h d u i
Griidiniirit iscusit
I
r CumpEirafi tubercuti mari,
viguro$ F i atenfi
~ ca x q t i a
&I fie tslri.
6 Nu cumperafi tuberculi
ioi, mucegaiti, uscafi sau
..~colfi$i.
WARATARZIU
Plantam 91 ?nmul$fm
Pentru inmultire ~ o a t e ftuber-
i lntindefi Tn jurul plantelor
culii mai batrani ri separati-i.
Planta poate f i Inmul$ta ~i din
seminje: adunati apoi semanati
sminfele maturate In vas cu
ptimAnt pentru semanat (jos).
Pe timpul iernii puneti plantele
in rlsadnite.
" nu fie xoase din gre~ealtiIn
r Semiumbrl. Rodul
pZWntulcri supravietuie$te si
W19. h H umbroase.
r Sol cu humus, adanc,
afbnat, slab calcaros, reavan,
dar nu ud. Ameliorati solul
nisipos sau argilos cu compost
sau material de mulcire.
PRI~VARA
fmgrijire
compost MU f r u m i ~maruntit.
Tn funqie de specie, frunzele
rodului pirnantului se dez-
volt3 toamna MU primavara.
Pe tirnp de seceta uda$i
plantele.
Mulcirea soluIui 9i marcaxe
Mulctti solul cu frunzi~)i pas-
trati pZm3ntul reavan. CAnd
frunzele incep s2 se ofileasca,
marcati locul plantelor ca sa
perioada de repaus.
--
r Rodul pamiintului poate fi
crescut ani de-a lungul in vas.
Fertilizati anual i n timpul
incollirii ~ial infloririi.
r 'In regiuni cu temperaturi
scazute rodul pimlntului
necesita protejare impotriva
gerului. Acoperiti plantele cu
frunzir sau crengi.
Uoctorulplanrelor ~
Frunzele Tngilbenite sau
uscate sunt semnele putrezirii
tuberculilor. Mai ales speciile
mediteraneene necesita sol
rnai uscat in timpul verii, I
I
deoarece dupa ploaie acestea
pot putrezi. Scoateji plantele
din sol, verificati tuberculii ~i
tiiati cu culitul porfiunile bol-
nave. Alegqi plantelor locul
~respunzator.
Dintre crini, crrinii asiatici in cdori vesefe infloresc
cel mai devremq-
- L..
YAIUET~TI
Crinul asiatic I d o r q e In alb,
galben, portocaliu, roz Si ropu.
Fiecare floare are Sase pemle.
E x i d trei tipuri de floare:
floarea ?n forma de cuib,
deschis5 & sus, floarea deschid
lateral gi floarea a&n&oare, cu
p e d e reflexive, asemhgtoare
unui turban. Printre crinii asi-
auci exist5 grupuri foarte
cunoscute, de exemplu, hibrizii
,,Micentmy" pi .Conneticutn.
CeI mai cunoscut hibrid este
,Enchantment". Acesta este
popular nu numai datorita
petalelelor sale rogu-portocaliu,
m i b a s e , cu Pete negre, dar gi
pentru cii este foarte durabil,
chiar pi fn conditiile unei ingri-
jiri minime.
-
UNDE SE PLANTEAZ~
Crinul &tic se adaptead bine
6 se ingrijgte y r . Supon3
chiar ,si In $in2 floare trans-
plantarea, cu condifia ca ulteri-
or d fie bine udat.
In comerf se @esc fiecvent
amestecuri de hibrizi la prq
avantajos, care se pot db5tici
upr. Preferhd penumbra se
cultivs bine de exemplu In
liziera piidurilor. Se pot planta
i n d ~iPn suaturi cu arbqti sau
d a t e In penumbd.
In d e de plante
perene o&& un spectacol h-
tastic. Plane-1 fn mijloc, ast-
fel celeldte plante ii masthead ?n-.
fi-umipul vqtejindu-se In
ultimele luni de v d ,
m
1 ansarnblu &d tulpinile cu
1 Crinul asiatic este Intradt de
I alte flori ssu plante a fi-unzig
I
I
Porn umple c h i un strat
Soiurile umpurii, cu
ilnflorire normal5 sau &mie
asociate altor soiuri de crin pot
crea o combinafie krmd-
toare, ornhd +ins coat5
vara.
D a d este cukvat in princi-
pal penuu arts buchetied,
plantaji crinul asiatic Pntr-un
colf laturalnic al @dinii pen-
tru a nu stria imaginea de
flori vor fi tsate.
SEPwALkTURI?
impozant, Pndt poate fi culti-
vat gi solitar. 061% o imagine
de vis fnd dad m e asodat a
- u
1 ACCESORII. 1 bulbi de crln 1 compost 1
J furca de sapat J
faina de oase U plantator J ingra2amint mineral complex
.
I
-
Toamna, @mt@i bulbii: afa- Sap@ cuibud ac&ndcTh
2
1 nafi wlul la o addndme de 20 un, la dim@ 8 2QJcm.
3(3crn Si ameliar@&Icu un strat Introducqi h acqtia cate o lin-
de 5 crn de cornpast, guri@de de oase ~i
ameste-
cafi-o in sol.
I
,Chinookn in n n w p d d e
de piersid se armonkaz3
mhunat cu dopojeii Acoperiti bulbir cu pawn%
(Campanula medium), cafelup
(LupinuspolphyUus x)
Nantaji In fiecare groapa
cdte un bulb cu varful Tn sus.
Vdrful bulbilor si fie cu cel pufin
4 tasafi pamBntul Si udap-I.
Asemefi un strat de 5-10 cm de
iarba-m8fei caucaziana materie aroperitoare de sol.
mwinii), plante cu
rqte mncomitent.
D d vri place doarea
ro+ socia$
menta ornamenmh rqu-car
( M o d x). Se poate ob$ne
un efacr demebit de elegant
asodindu-1 cu dematisul violet-
purpuriu plantat in fundal.
Cei care prefer8 bujorii
(Paeonia r), planrPnd printre
aceptia crin asiaric roz, pot TZiajii tulpinile crinilor
Prirnlvara, cAnd frunzi~ul pentru vazi astfel ca dous
are Tnalfimea de aproximativ treimi a tulpinii s5 rgmdna
10 crn, presarati in jurul plantelor pe plant& altfel plants nu
Crinii va PnfIori I n anul urmgtor.

Crin asiatic
tari, drnqi. in
bulbii mi
marl se demM Mimi
I rnari.
I IYw am@* h W wfi
sau rnuc~g@i, hubif an
toarnna a ~ w e rIWari
I mni,
iarna pot piere.
TOAMNA
1 Plantare
Plantafi bulbii irnediat dupi
' cumpirare, deoarece nu au
perioadi de repaus. Pot f i
pastrati scurt tirnp in nisip
urned, intr-un loc rece.
'
I Daca frunziyl este de apro-
xirnativ 10 cm putefi admi-
nistra crinilor Tngrigirnint
mineral. Putefi arnesteca In
apa de udat ~iIngragarninte
lichide cu care udaji apoi
plantele.
O IMP ABnMP SRL
CARTEA
GRUPA 8 27
Gridinirit iscusit 1
r Bzm tulplnfi trebuie Taiap flofie trecute. h t f e l
umbrttg. iar floarea necesiti planta nu-$ rnai risipege
soare - iati secretul energia si se dezvolta mai
d e m M r i i optime a crinului. bine.
0% I
pmmMI. Crinul asiatic Dupa InRorire laai
s u m mai multa urniditate frunzele pe planti p%nicdnd
ck&tceilalfi ccn'ni. Solul pier vara tarziu, astfel bulbii
prmanent wd Insi, poate pot acumula energie pentru
cauza putrezirea bulbilor. anul urrnator.
VARA
Mulcirea solului
Crinul asiatic prefera
ricoarea in zona ridicinii.
Wernefi Pe sol un firat de
acoperire de 10 cm, care
protejeaza contra caldurii
~iimpiedid dezvoltarea
buruienelor lios).
I Pentru indepartarea soare-
I cilor de camp arnplasaji in
jurul bulbilor o ,,cu~ca" de
plasi de sarmi deasi, prin
care radicinile pot iesi.
 .n!lu!%re
+ m m j n:, (JOIO~!~ o p a u ~ )
~ w o p ~ 19~(yaurnlq
d s snalo3)
einp!wn w n x r d azun.y
q r d aApeIcnap amid ap !rn~
-ep ~ n q Isenurn d un y a j o
.(urnm
-!uolsnoy urnma*) !11hqp
~ o p i a l y n de nes ' p a % aronrn
~ p p m pajard euue3
Idalp p!soloj (sua~og~admas
E!u&~) 2.501 !a!uo%aq e <n!(rn
-as-nOo~!a!np e a n a q p !JOU
m BEUK~ap a p ! a s ap !1n1
- ~ ~?ase~ue~d
p ppuewo3ar a s
'(imam saza81~jauaqp2
.
!JOB ns alaj!p3 n:, !t (E!~oJ!J?
-qzq ~ ! n ~ o !aumop-ps a ~ )
-nded n:, au!q m a ~ ~ oas s e@or
pop IU emm ap a p ! o s
!'!So1 nes auaqp8 ~ o p u u wa e q
el 10s ap amlpadrne a!lma%
-an EJ p m u e ~ dp n x l d ay%w!
. r o l u o ~~a!iudee a ~ u ~n!rpui
n!~e~rnap alsa 101 p9~zun.1.~
.awa1 ad ap apscb ui a~mueld
a p p ! luns zn!~!d aI!rn!os
-!a~uelde a w g p ~
amap!suo3 ul p q n l p a y
.apuaureuro ropmsel p p leap! p!os a%ap .qqnp
ad euue3 !ie~ue~d -JoRrnmq u! !uawaw ap !5 !~Snqreap
rol!!@ wu!%reur el nes roIIrnx1
.arelredap u!p al!~!rd p p w ad 1.5 mueld aleod
!4 an!lero3ap mns !JEW aprov as -ar!radox ap n!A p d !nun
IS alazunrj ! m p d $ 3 ~ e p!der a ~ a l bns r ~mueld !I y
.a1eJolrn aleod rep <Ienue!nlnmls e tpd
!@ ejapse p q w r o j '!rnpqr ui -!su!rd p u q d w ' 1 ~ 3 sap p p u l
!9 n p <!rndnr%u! nas p p u y w p u q d e3 '!rnlaj astolawnu
a~mueld'alpu! nes alpui!was UE p a n p n 9 m o d !9 areos el
apn!os ppads ul a~!~!nod asndxa aI!Jn3oI yajard euue3
luns auarad aErnams ug
.aw!ipuj asp0
ap pn!os almueld y ~ o ad p n e
amid ap pnawas q '=!I
-s!Jamm !awroj p!lolea .s!q:,u;-ap~an S!mnrj !.5 epedp
er, aqp pog n3 , , y a ~ n !~S "auaq
-@ !log n3 , ~ r a q w nS~u g
~ol1aA"cn!(rnms-nlor pog
n3 "lraqurnH 8 u g pax" luns
( u 3 05 I -0z I) T q al!m!OS
ye3
-40.1 eiuenu ap Joiazunrj dy u!
an!larmap alreoj 'u!wrw-nHor
!JOB a n ,I$!N '~
~ 3 e l gpas
re! 'apran-uaqp8 Punp n3 az
-ung are 6c~apeploE)u c!nln~u~rq
~meoln:,ap a p u n y arlupd
p ! ~ ~ s aasp !!@JOI.TO~ aps al!Jog
'amde J ~ u n raj n G%u!uroX~a
~n!os ~ ~ ~ m - amap n 4 o ~
-unqe pog n:, "lueI1pgu 19n@
-01rod-nlor !log n3 ~ ~ p u e r p ~ o ~ )
'ZOJ pog ns ,ym;d uour@su
("3 02 l -08) a p u P a s
roErn!os !apoSa~murindv
-euaq@ eau
-!S~aw n:, e!!Sor luns U~ajpn7u
3!1!d !np!os alapad -ZOJ
a p o g n3 ,q:,!-TaqW 14 auaqp2
!log n3 uy3nJ" <u!mre3 nes !(
-rne~s6 ~ o ~ ~ ~<zor - z<auaq@!
o r
!log n:, u ~u a ~ n s luns
, ~
t u 3 09-05 n o p ap eaw!lpul
p @ u ~ e %p!d aErn!oS
.rol !!w!i~ul m q ad al!qasoap
~ u n aprn!oS
s .a!rqwo130
U: ~ u $ da!un! u!p ssarogul
aroIrn!q !roam !'!lo1 '!!p
-ouod <auaq@ G a m ~ p u ! ~ d r n s
nes sua~u!-ap~an$ m u ap 'ES
-eopnl d y w d n s ru <ale1azunrj

Canna
Cummati rizomi tari, cu
suprafala netedl ~icu cel
pufin doi-trei rnuguri.
I) Mu curnp5rafi rizomi
abarciti, uscati, cripati, cu
r mugure saann.ftrez
I Inf;lijire tot an U I
htare
Pentru a objine o TnfCorire tim-
purie plantele pot fi fortate in
I casi incepAnd din martie, apoi
I
I
plantatein grsdini fncewnd
de la mijlocu lui mai. Rizomii
plantaji in mai la loc definitiv
infloresc mai tarziu.
VARA
Ware @ fertilizare
Datoriti frunzi~uluivoluminos
$iformei viguroase, necesita
rnulta ap5 ~imulte substante
nutritive. Pastrati solul umed.
I bans la mijlocul lui august fer-
/ tilizati o data la doul sap-
timini.
Soare. Canna preferi
locurite ferite de v%nt~i
expuse la soare. i n penumbri
nu Tnflore~te.
Sol permeabil, bogat i n
substanfe nutritive. UdaP $i
fertilizati planta regulat.
TOAMNA
Adunarea $ depozitarea
riromilcr
TIiati lastarii inainte de sosirea
primului ger. Scoatei rizomii
din pamint ~iI&afi-i la M a t
timp de ceteva zile. Lasafi
rizomii la iernat in loc uxat,
intunecos, la temperatura (ie
10 "C, de exemplu fn nisip (jor).
CARTEA
GRUPA 8 26
Canna se poate inrnulti 59
prin seminfe. hainte de
seminare, puneti semintel~ k
aM.
Dupi inflorire tIiiafi listarul
principal pani la 7niljimea de
20 crn, astfel va dezvolta
ramifidri $iflori noi.
-
I Ifara canna poate fi atacatci
e p6duchii de frunza. La
contaminciri mai mici spalafi
daunatorii cu apa, la conta-
minarile mai serioase stropiji
planta cu solutie stipun-alcool
(adtiugaji la 10 1 apii 200 g de
pasti de scipun ~i0,5 1 de
alcool denaturat) sau sub-
stanfa pe bazB de pirethrur

Turnuri de flori parfuma re
Florile crinilor trompeti ipi revarsi p h m d ame@or
toati vara.
VARIETATI
Crinii tromperP constituie o
mare reqit5 En istoria ame-
IiorEirii crinilor. fn 1925
francaul E. Debras a Pncru-
cigat crinul alb ,,Sargentn
(Lilium sargen riae) cu Lilium
henry;, un crin portocaliu, de
Pndyimea unui om, cu flori Pn
forms de turban. Floarea asrfel
ob5inuti a fost crinul trompet3
(Lilium x aurelianense), f i n d
denumir astfel de creatorul
siu. Cu floarea sa pendentii,
deschidndu-se larg, acest crin
este strZmogul tuturor hibri-
zilor ,,Aureliann, din acest crin
nssisdndu-se apoi ameliorari in
forme.
incredibilClteva
de multe
proprietiyi
culori sunt
gi
Pnsa generale: toate aceste
plante sunt Snitoase, vigu-
roase 5i parhmate.
Florile acestor crini au for-
mi4 de ceagd sau pdnie. Pe o
plant5 se pot davolta peste
douzzeci de flori. Culoarea flo-
rilor este de regula albi, gal-
benii, portocalie, roz sau rogie.
,,Black Drqgonnh f l o e
IaB & t e n soiuri cunoscute:
,Golden Splendor": flori in
formi de trompeta, galben-
auriu, dungate portocaliu-brun
pe exterior.
,,Black
forma Dragon":
de pdnie, albe,flori
cu un
in
colorit brun-purpuriu in exte-
rior.
,Pink Perfection": flori In
form3 de pdnie, de culoare roz.
,,Royal Gold": flori in for-
mii de p h i e , galben-auriu, cu
desene galben-lamlie pe exteri-
orul petalelor.
"Heart's Desire": flori in
forma de pdnie, galbene, cu
centrul portocaliu.
,Thunderbolt": flori ste- -
late, galben-auriu, asemani-
toare cu crinul galben.
UNDE SE PLANTEAZA?
Crinii trompeta prin d r i r n e a
gi frumuserea lor atrag atentia
in orice strat de flori. Nu-i
plantafi in apropierea rerasei,
deoarece parfumul lor intens gi
ame~itor,mai ales noaptea, nu
este agreat de toad lumea.
8
hsambfu de crini uompetig rranddiri
Plantafi crinii h fap arbo-
rilor gi tufelor. Florile de
culori pregnante se eviden~iazii
bine pe fundalul format din
frunzipl in nuanbe inchise.
fn straturile de perene,
1Psayi-i s3 domine. Pe dt posi-
bil, plantaji-i in forrna~iunide
d t e cinci sau mai multe plante.
Florile minunate pot rnasca
gi colprile casei sau ale gara-
jului. Averi grij: ca ferestrele
salonului sau ale dormitorului
sii nu se afle prea aproape.
CE SE PLANT^ AL~IVRI?
Asociari crinii trornpeti doar
cu flori cu rol subordonat.
Nepeta plantad ca acoperi-
toare de sol umbrqte
rzdkinile crinilor, inde-
p p r t e d melcii ~i este splen-
did3 pi ca imagine.
Floarea-miresei albji p a t e
inconjura crinii inal~igi com-
pleta golurile dintre acqtia.
Crinii tromped galbeni a r a ~
nemaipomenit alaturi de
veronica v i o l 4 gi echinacea
galben-auriu.
E
L-
-
PLANTARE SI ~NGRIJIRE
lichid Cl plasa de sdrrna Cl material de acoperire a solului
Plantwe: toamna. Afdnati Uiprfi o groapi ku dim'&%
1a&nc solul stratului,
imbu&iti$ti-l cu compost $
2 de M cm ~icu adancim&$iy
30 cm. Contra cartifelor,
ingr&@mdnt lichid, iar dace este
ca pact $i cu nirip.
3 Depumg pr fund un strat de
10 cm de sol amestecat cu
nisip, pe care apzafi cinci bulbi la
4 Dapum # m n t pesmibu@Ij
*,
R m i ri udafi pi5dntul. 10..
sfaqit, mukiti solul cu frunze
distanle de cdte 20 cm. arbore sau p i e .
Crinii inalfi se pot rupe dm I
DupS ce primevara urmSi- nu sunt sprijiniji. D a d
5 toare apar varfurile ISstarilor,
fertilizaji crinii prin adaos de
tulpina atinge ingltimea de
10cm, legaji-o de un arac CU
ingrS~Bm6ntlichid la apa de ~ngimeade 1,2 r
I
Crini trompeta'
Gr~diniritiscusit ---q
I
m -
[I
~ N
3ngnyre tot anul
A ~IMAVARA
Plantare
Plantafi dupi curnpirare
bulbii crinilor trompeti.
Afanafi profund solul, iar,
daca este necesar, arnelio-
rafi-i perrneabilitatea prin
adaos de nisip. Protejafi
locul plantgrii cu frunze de
arbore sau paie
-
1.
Soare. Wmi$Wornpeti pre-
fers locufle tnsorite, calde,
insi urnbrifi-le baza tulpinii.
O W .
incorporafi
tn sal nYp pentru a ameliora
mlul compact )i a evlta for-
r w e a apei stagnante.
-
Protede contra
hghe$ui gi fertilizare
Protejafi lastarii tineri contra
tnghefurilor tdrzii. Pncorpo-
rafi R sol ingra~grnlntchi-
rnic ~i
compost rnaturizat.
v m
Wulcire gi sprijinire
Menfinefi la rkoare ridici-
na plantelor prin rnulcirea
solului sau cultivand plante
acoperitoare de sol. Sprijiniji
crinii cu tutori inainte de a se
inclina. Udati pe vrerne w e -
toass.
GRUPA 8 29
Vara tarziu lssafi frunzi~ul
s l se usuce. D a d tiiati psrfile
ofilite, rnenfinefi doui treirni
a frunzelor.
Plantafi crinii trompeti r o ~ i i
in locuri situate la est sau
vest, pentru c i dogoarea soa-
relui le decoloreazi florile.
)octorul plantelor
I
Crinii sunt contarninafi des
de putregaiul cenu~iu
(Botrytis). Pe tulpini $ifrur
I
ze apar pete rnaronii, apoi
pirfile vegetale putrezesc $i I
sunt acoperite de un strat
de ciuperci. Deoarece boala
nu afecteazi $ibulbii, tiiati I
pirfile infectate.
ISBN 97WW-EKMS1
t PLANTE CU BULB1 GRUPA 8
A

I
Eran tis -
Vestitorul galben al primriverii
Frumusete unica' I
D a U e - m b o s colorate nu pot &si dio niu'o
Petalele Indesat invoalte ale
daliei-cactus sunt mult rnai
impresionante d e d t cele ale
celorlalte dalii decorative.
Unele petale ale daliei-cac-
tus se dsucesc gi se terming in
viirfuri subgiri. Horticultorii au
ameliorat mai departe aceste
plante deosebite, astfel au luat
nagtere noi subgrupe. Dalia-
pgianjen are petale ca nigte
tubugoare gi, spre deosebire de
dalia-cactus, petalele sale nu
sunt dispuse radial gi erect, ci
se aulead in directii diferite,
asemiinhdu-se cu picioarele
unui ptianjen. 0 subgrupii
apart; este constituitgde-dali-
ile in form2 de coarne de cerb,
deoarece petalele se bifurd la
viirf o dati sau de mai multe
ori, aviind un aspect franjurat.
Dalia semi-cactus reprain-
d tranzi~iadintre daliile-cactus
gi daliile decorative. Petalele se
rhucesc doar par~ial,unele
sunt fin arcuite gi nu se ter-
I
Dalia-pgaqjen
mini5 in pAnie. Floarea pare
.
rnai putin bizarit.
c
Dalii-cactus exist5 "i toate
culorile, mai pugin albastru gi
negru. petalel; lor pot fi
monocolore, bicolore cu
desene ca nigte flacsri, sau cu
viirhrile de At2 culoare.
UNDE SE PLAN TEA^?
Daliile fnflorind indelungat
merit2 un loc deosebit in grZ-
dins. Planta~i-lesolitar sau aso-
ciate cu alte plante, in straturi
de bordurg sau in ciubere,
unde atrag imediat atenPa.
Dalia-cactus este adecvatii si
pentru plantarea in borduri.
Datoriti crqterii sale rapide pi
coloritului sgu, dalia
Pmpodobqte tirnp indelungat
ca o panglici5 colorad margi-
nile aleilor.
Plantati dalii colorate in
h n d a l d straturilor de perene.
Zidurile Pnsorite ale caselor
pot fi de asemenea irnuodobite
cu dalii-cactus. Alegegi soiuri
care diferii de culoarea zidului.
r
Podoaba dpdei: dalii-caetuspestrip
Daliile-cactus se pot asocia fn
moduri diferite cu alte flori
vkatice.
Putefi crea o tranzifie cro-
matid de la rogu la galben
cultivand soiul ,Feuervogel".
Dalia galbens, cu petale a v k d
vkful rogu se potrivesc de
minune cu crti~eleportocalii gi
galben-lwiie gi cu titonia gal-
ben8 (Tithonia rorundiflora).
Asociagi dalii de culoare
rogu-somon cu flori Pn nuange
albastre, de exemplu jaleg
(Salvia brinacea) sau veronica --
,
I I
(Veronica longifolia). ilor: acoperifi-le h primele
Planta~idalii-cactus roz alZ-
turi de gladiole violete sau de
5 Taanlne *mitt, scoatefl tu-
bermlii din sol. n14i ~ I p t -
nib la o palm5 de sot. Mstrqi
,
;
no@ fieemm. OacS tirnpul
1-
se rerncFdzegte, cialiile T ~ ~ I Q
aceeagi culoare. f n c o n j ~ r a ~ i
stratul cu pufulegi albqtri 1
(Ageratum housronianum). Dalia s p r m S P r m ~ ~

I ,
7 *
% mmavara, cumpirafi
K&erculi rnari, tari, ccirnqi de
la serviciile de coletZrie sau
din magazinele de
horticultura.
INu cumplrafi tuberculi
mici, uscati, zbbrciti, tncoltifi,
MU cu wte wtr&te.
I
1-7-
Ingryre tot an uj
PRIMAVARA
Plantare
in aprilie, pregltiji stratul,
iar i n mai plantafi tuberculii
de dalie.
VARA
Ingrijir-e
Pe vreme calda $iu x a t l
mentineti reavan solul dali-
ilor. Administrati-le pAna la
mijlocul verii ingr3gmAnt
complex, o data la patru sap-
tamhi. indepirtati sistema-
tic parfile ofilite p n t r u a
stimula infloririle ulterioare
(dreapra).
CARTEA
GRUPA 8 34
Gridinirit iscusit
Soare. Daliile prefers D a d rlrifi bobocii, florib
lumina ~i caldura. N e c e M vor f i mai mari.
Sase ore de soare pe zi.
Sol permeabil, bogat i n
substanfe nutritive. Substan-
fete organice asigurg substan- Nu plantafi daliile I%ngi
fete nutritive ~ivara pastreazi arbustii care le sustrag multi
um~t&w1 apa ~isubstante nutritive.
----
I loctorul plan telor
TOAMNA
Pregitire pentru iarni
Scoatefi tuberculii daliei din
sol toamna tlrziu, inainte de
venirea primelor inghejuri.
PBstraji tuberculii i n pungi
inscripfionate intr-un loc
intunecat, rece, ferit de
inghef. oatarea frunzelor daliei este
:auzata de ciuperca
Entyloma. Pe frunze apar
Pete galben-verzui, care in
interior se coloreaza in brun-
cenusiu. indepgrta~ifrunzele
-
si stropifi cu solu.fii pe baza
de cupru. Toamna adunafi
frunzele cazute. Plantati
tuberculii intr-un strat nou.
 we!@ IJOIJ n 4
s
uad pzeajerd a
t I
 Gratioge precum crin ul
r
r--;
Udde &%ride eu h d e lor W t e arcid
qladid h taate +e &p r h g v d
VARIET~
heste lalele hibride fnfloresc in
. I
wiate culori, iar k r i gi
bicolore. Este sedu&toare mai
ales forma lor, asemhPtoare
crinilor. Petalele sunt inguste,
cu v%fd ascqit, iar marginile se
r&&g spre exterior.
Oferta de soiuri a lalelelor
hibride f n d e i t e din cauza fiu-
muse@ lor crqte pe zi ce trece.
Se @esc fiecvent fn amestecuri
colorate, dar exist5 gi rnulte
soiuri separate deosebite.
Se distinge prin flori galbene
varietatea ,,Westpoint", iar
,,Mona Lisa" pi ,Elegant Lady"
prin rop-incendiar, ultima
a h d margini rogu-violet.
Apaqin s p d o r rogii
,,Queen of Sheba" (rogu-maro-
I
Maytime" cu margini dbe
I .--..
8 -'
, . L A
I
,,ourgunay mpu-muus
niu, cu rnarginea galbens),
,,BalladeP(rogu-inchii, cu mar-
gini albe), ,,Aladdinn (rqu-sta-
cojiu, cu margii galben-crem),
,,Red Shine" (rogu-rubiniu, cu
centru albasuu), ,,Maytime"
(purpuriu cu alb) i ,Burgundy"
(rogu-inchis intens).
Flori de culoare nn are mi-
nunatul ,,Marierte" (cuorna-
mente verzi) gi hibridul foarte
rkphdit ,,China Pink.
Sunt majoritar albe soiuriie
,,White Triumphator" (alb ca
neaua) gi ,Marylinn (cu orna-
mente ro~ii).
UNDE SE PLANT^?
Nu plant4 lalelele hibride ?n
h d u r i , ci tn grupuri rotunde,
pentru a produce un e k t natu-
ral.
fn straturile de flori planm+
k Pn centru sau in hndal, pen-
rm ca oelelalte plante s3-i
maxhae frunzele ce se reuag.
fn fap a r b ~ o rmai , ales in
hp celor vqnic verzi, se evi-
den6a& h m o s florile sale
gragoase.
1- P L A N T A R E $1 INGRIJIRE
I I ACCESORII: Ll bulbi de lalele O ac
U ingrA$irr lex C
%Mare: toamna. Pentru 8-10 Afana$i sdul p fundul grepi
bulbi sripali o groapa de 20 cm
adhcime ~i30 cm Istime fn stra-
2 ~i arntstwaji-l cu trei linguri
de fngri3$hmdntcomplex $ cu
tul afanat. nisip.
-
Soid uri de eml de
h griidide de gi de-a
lungul aleilor de grikiinz hibrizii
I Florile roz-satin ale hibridului
,@ha Pinknse inalp ju+
de lalea @ipot des%ura din plln al&uri de floriie albastre ale
feeria florals. saschiului (Vhca minor).
[
C E S E P ~ A ~ W
Lalelele hibride se pot combina
excelent cu alte flori de p f d -
-.
Un efm rustic produce Milllti$i lalolele in grupuri
,,Marietten, de culoare roz- de &e dnci plante,
tnchis, ali%turide pansele de deoarece numai un numlrr
@dm3 (Viola x w i m o ~ mai mare de flori praduce
de culoare violet-albikuui.
Florile galbene ale varied@ ta soiuri diferite de lalele,
,,Westpoint" produce o atmos- dar in grupuri separate.
fe15vioaie printre ciubo~ica- Grupati diferitele soiuri,
cucului (Primula vulp-is), m w etajat, conform Tngltimii lor.
cari albi (Muscari bonyoides
,,Alba7')pi narcise Invoalte
,CheerfdnessP cu flori alb-
crern.
-&

I
Cumpiirafi toarnna bulbj cM
rnai rnari, tari, cu coaja
intact&
Nu cumparati bulbi
deteriorafi sau rnoi ~i
rnucegiiiti, respectiv deja
tncolf ifi.
TOAMNA
Ingrijire tot an ul
Plantare gi fertikzate
Plantafi lalelele irnediat ce
le-qi cumparat. Arnestecafi
parnintul de plantare cu
ingri@rnantorganic. larna
finefi solul plantafiei acoperit
cu rnulci.
PRIMAVARA
Fertiiizamgi curSpre
De hdati ce lalelelc au risirit,
prelucrafi in sol ingri5sirndnt
organic complex. Tgiafi florile
ofilite. Usafi in sol tulpinile si
frunzele pana ce se ingalbe
nex ~ise pot scoate usor din
parnbnt (dreapta).
O IMP ABAMP Sf%
Gra'dinirit iscusit
e Soare, penumbr%. Prefera
locurile insorite, dar suporta ~i lalelelor pentru ca toarnna s i
penumbra.
Sol permeabil. Vara nu
suporta urnezeala excesivz.
Arnestecafi i n sol nisip pentru deoarece dupa lnflorirea din
a evita forrnarea apei
stagnante.
VARA
2
Protecfie
Protejafi lalelele de urnezeala
excesivi prin plantarea de
plante anuale cu ridacini
superficiale care necesita
mutt3 ap2 ~iastfel rnenfin
bulbii uxafi.
CARTEA
GRUPA 8 35
M a w cu beli~oarelocul
le putefi fertiliza solul inca o
data.
Din doi h doi ani
transplantafi bulbii de laleba,
prirnul an dezvolti din ce Fn
ce rnai pufine flori.
alelele cu lastari sfrijifi sau I
vestejifi sunt contarninafi
deseori cu mucegai cenupiu,
cauzat de ciuperci. Pe frun-
ze ~i lgstari apar Pete brun-
deschis, iar pe bulbi Pete
negre. Dezgropafi $i dis-
trugefi irnediat plantele
contaminate.
ISBN 975963-86092-8-1
PLANTE CU BULB1 GRUPA 8

Crin davidian
Flori de o frumusete exotica'
I

iulie-august 4 ingrijire simpla

& se preteaza pen-
tru flori tiiiate
Plant i din Orientul hdepikt~t
- I
Elegm tde flori portocalii ale crinului se aseamiiuii cu
cele ale crinului de piidwe.
Crinul davidian esre originar
din wnele rnuntoase ale Chinei.
Soiul ,,Maxwill" gi varietpfle
acestuia sunt flori de o fru-
rnuseje exotid. Pot fi ingrijite
sirnplu, astfel pi gddinarii
incepatori se pot d n d r i cu
aceste minunate flori.
Inflorescen~eleasemh5-
toare cu cele ale crinului de
piidwe sunt stacojii sau rogu-
tija floral5 indti5 pi puternid.
Varietatea cea mai scundP
este crinul davidian var. unicolor
(Lilium davidii var. unicolor) de
doar 1 rn pi rnai puyin raistent
d e d t celelalte tipuri.
Varietiige indte ca de exern-
plu crinul
- ...davidian
, . var.
. . macran-
thum (Lil~um davidii var.
macranrhum), crinul davidian
inalt (Lilium davidii var. will-
mortiae) pot aringe ,si indgirnea
de 1,5-1,8 rn, au flori ropu-por-
tocaliu, iar spre interiorul flo-
rilor apar pete de culoare
A vase mai mari. Iernarea se va
seamininn cu uinul de psdure
PLANTARE S1 iNGRIJIRE
ACCESORII: D bulbi lavidian CI cazma CI arac CI n i s i ~
compost sau fngragmdnt matur
~ p s f j o g ~ ~ ~ c m , PlnRge$ e aml. &&,
~ h l n d u l g m p i i p u n ~ u n m n ~pmuprW,muir(ulh.uy
1 de 3-51cm nisip, apoi @erne$
pi(m3nt rnu$uraindu-l 'in mijlw,
f d h a t AramjaZi rtidkinite uni-
kwm.
-
Inflorescenjein forms depiramidi
UNDE SE PLAN TEAL^?
Asociari crinul davidian in toate Plan&$ crinul davidian fn ppan' mari Mutriji locul plantiira cu sh:
cazurile cu ~ l a n t scunde,
e care p&mlnt-nlsip,apoi tasag de 10 crn de campost saw
vor asigura umbra necesarii 'Ingr@arntlntrnatur, pentru a
bazei tulpinii. Plantaji crinul in proteja bulbii de Tnghet,
grupuri de cel p u ~ i n5-7 plante. CE SE ' h p r e u n %cu crGje de 25 cm
- drinul davidian ~ r e f e n (Tageres parula, Tageres
locurile Pnsorite ~i solul perrne- Asociayi crinul davidian cu flori renuifolia) sau cioroi (Inula
abil, bogat in substante nutri- ropu-portocaliu cu plante albe, ensifolia). Cornpozijia de crin
tive. Spre deosebire de celelalte galbene sau albastru-violet. davidian pi flornis (Phlomis rus-
tipuri de crin, crinul davidian Plante asociate albe: crinul seliana) de 60 crn, cu flori "d-
tolereaz5 ,si sold calcaros. davidian ofed o priveligte ben-deschis ofera o atrnosfera
Este foarte decorativ h f n h d t o a r e daturi de plante elegant3.
apropierea teraselor sau plan- inalte de 20-25 cm. ca de exern- Plantele asociate cu flori
precum ,si in f a p arbugtilor cu
.
tat in straturi lungi sau insulare, plu ciocul-bemi, clopotei ,
(Campanula carparica ,,Weisse
albastru-violet alaturi de crinul
davidian c r d o aunosfkd
frunzis verde-inchis cum ar fi Clipsn), clopoyei pitici aparte. Puteji objine o priveligte Pentru 'inrnulfire tdldrl h1- cl~nuludvldian poate fi
cirnipirul, tisa sau laurul, care (Campanula cochleariifolia deosebita cultivhd crin davidian bllli ce cresc pe partea sub- inmuljit ~i din seminte:
vor accentua farrnecul florilor. ,,Alba;) sau jalq cu frunze E m p r e u ~cu clopo~ei,sdvie
Crinul davidian Doate fi culti- argintii. (Salvia nemorosa), nepeta
vat ~ipe balcon sau ter&, In Plante asociate galbene: (Nepera x faassenii) sau veronica
putefi objine o atmosfera rus- '(veronica ausrriaca ssp. teu-
tn loc ferit de ingheb in t i d planthd crinul davidian crium).
d
 Gra'dinirit iscusit
II

Cum@ra# la finele lui Sob~e.I n mndifii ideale D a d dorifi flori taiate,

septembrie sau lnceputul lui
octombrie bulbi tori, Tndesafi.
florils sunt expuse la soare iar
baza tulpinii este umbrita.
Sol permeabil. Apa
stagnant3 poate fi fatal&,
planta prefera solul cu calcar,
nisipos-argilos, bogat tn
substanfe nutritive.
pastrati d o G treimi din planta
~iaiafi doar treimea supe-
rioara.
Plantele se @stread timp
indelungat d a d sunt culcate in
ap8 rece timp de dteva ore.

TOAMNA URMATOARE

Acoperiti zana radacinii cu

strat gros de compost, gunoi
Mitsre# Udiam
La aparifia primilor IBstari fer-
tilizafi solul cu ingr@BMnt
artificial. Pan&la inflorire
udati abundent. hotejaji Ils-

Q IMP ABnMP SRC RO-P-02-10-014 ISBN 976-983-86092-8-1

;"?I .-V*
G3)m;,,
C m 0 c
w E I S
=' "m 7",J N
-
E
='g&
E'? m *
Z.<E
='
o a?!.-
1 = a, a , r
0~
f
% wjiigy.7
.
.-
2 d cbag.
C =tJ
a a,'-
,*+
.?Ern
m
8
o,",ab4E
;s $ E2 =5
Narcisa' cu flori hvolte

Grzdinirit iscusitI--
I - a -

I
m,
Cumparafl bulbi cat rnai
mari. Bulbii cu doi colfi
dezvolta doua, cei cu trei colfi
dezvolta trei tulpini florale.
Nu cumparafi bulbi rnoi sau
rnuceg3iji.
Penumbra, soare. Umbra
slab3 de sub coroana a r b
rilor este narciselorcu
flori involte.
Sol ~ermeabilncu substanfe
nutritive. Solul neperrneabil
provoaci putrezirea bulbilor.
I
Sprijiniti florile grele s3 nu
se rupa de la greutatea apei
de ploaie.
Alegefi locuri ferite de
,ant, deoarecetija florilor
grele se poate rupe foarte
usor.

1 Kg1jii
TOAMNA TIMPURIU
Plantare
La sfarsitul lui august si
pan3 la mijlocul lui septem-
brie plantafi bulbii proaspeti bene, ofilite. Scoateti cu fur-
la adAncimea de 10-20 cm ~i ca de sapat grupurile cres-
distanta de 10-20 cm. In sol
compact facefi drenaj cu un
strat de nisip.
PRIMAVARA
Fertilizare $i curiipre
fndepartati florile ofilite si
lisafi frunzele sa se retragz.
C6nd apar lastari noi,
a~ternefiingr2$3rnlnt
organic in jurul plantelor
(dreapta).
L";.ul 1-
Tiiiarea frunzelor $i
divizarea
Indepirtati frunzele gal-
cute prea mari. Pastrati bul-
bii Tn loc rkoros pan3 la
plantarea de toamna. utregaiul cenuliu este 1
1 brovocat de o ciuperca ce
b
1 ataca frunzele ~iflorile pe
vrerne urneda si calda. Pe
,
' ~
plante apar Pete rnaro,
apoi putrezesc. lndepirtafi
1 $i distrugefi frunzele con-
tarninate. Divizafi grupurile
prea rnari.
De trei ori trei
norile d i i g i i f q ale traurnulw'sunt hdriigite de
amatorii plan tefor.
Majoritatea speciilor de
Trillium plantate in @din2
sunt bitpirqe in piidurile
americane de foioase ~i inflo-
resc din aprilie p h i i in iunie.
In regiun;1e noastre trsesc
indelungat doar plantate in
locuri umbroase, cu sol cu
humus, umed, slab acidulat.
Planta inaltii de 15-40 cm d a -
voltii flori caracteristice, for-
mate din trei petale gi trei
frunze tridirecfionale, dez-
voltate direct din rizomi.
Triffiumgrandiflonun are
flori albe sau roz gi inflorqte Pn
mai-iunie. Aceasd specie plan-
tad cel mai des in griidini are
numeroase soiuri.
Diferitele variante ale speciei
T&um erecturn pot avea
flori albe, roz sau maro-rogcat
gi pot atinge Pnid~imeade chiar
60 cm.
Trillium smile are flori
parfumate rogu-Inchis, ins9 flo-
rile soiului ,,Californicum"
C
Trillium maro-rogcat
sunt albe. Frunzele piitate gi
florile se d a v o l d firs pefiol,
direct pe tulpinii.
Trillium Iuteum are flori
simple, galben-verzui, ins2 cu
parfum dulceag foarte puter-
nic. Pe Ian@ n e ~ l r i frunzele
t
au creionitri frumoase, de
culoare deschiss.
Trillium chloropetalum are
flori verde-gdbui. Soiurile
acestor specii dezvolti flori
albe sau rogu-purpuriu.
UNDE SE PLANTEAZA?
Trillium necesitz loc umbros gi
condijii de sol speciale.
Plantafi trillium in straturi
mai mici, sub coroana unui
arbore rnai mare sau in
paduricea din grsdinit, unde
planta inveselegte rnediul
verde.
Trillium este foarte decora-
tiv ~i de-a lungul drumurilor
umbroase.
fn gr3idini alpine cu solul
acidulat, trillium se dezvolt%
I rillium p d i 8 0 n u o afihui de fir* ?i nu-mi-uita
alb~str;(~ec&o~sisbetonici- Acopwiti solul cu strat de 5
CE SE PLANTWZilAL;iTURI? folia), r o d u l - p h b t u l u i
(Arum iraficum) gi ungureanca
3 an de compost sau frunze
rnaruntite $ udag plantele.
4 plantele. nevoie mudrn
La
repetat w t r u a p?Sara umfd-. ',
(Arum macularum) ii pot fi Marcati locul plantirii. tatea solului.
Trillium poate fi asociat cu plante asociate decorative.
plante arbori gi arbugti cu flori
care prefer2 umbra.
sub arbqtii care infloresc
primitvara poate fi plantat tril-
lium cu flori de orice culoare.
Putefi obfine compozifii
atractive cu trillium plantat
sub d e e cu preten~iide
lumin2 gi sol asem2nHtoare.
De-a lungul drumului trilli-
um poate fi asociat cu a t e
plante perene decorative prin
frunze, precum diferitele
soiuri de ferigs sau crini de
toarnni (Hosra).
Cerceii-doamnei (Dicenrra ,
spectabifis), crgciunifa I
Trillium
[# fnprijire tot an ul
TOAMNA
Plantare $i pmtejare
impotriva gemlui
La inceputul toarnnei plantali
rizornii in sol adlnc afbnat, la
adencimea de 10 crn. larna
acoperifi solul in jurul
rsdkinii cu compost, turba,
frunzi~sau scoam tocata.
PRIMAVARA
lngrijire
Pe tirnp de secetci udali
plantele. P h i la tnflorire
1 necesita rnulta aps ~iurnidi-
tate uniforrni. Nu indepartafi
florile trecute. Unele specii se
r2spbndesc prin serninfe.
Pentru -area urnid'mii
solului ~idervoltatw campun-
zatoare a phntei, vara 9cope-
rlfl sold cu stoat@ t w t a ,
crengi de brad sau turb8.
Nu replantap exernplarele
lnradidkinate. h locuri
corespunzitoare trillium
p a t e trai indelungat.
Mulcirea solului
Mulcifi solul ?nzona ridicinii
pentru a pcistra urniditatea ~i
ricoarea solului si in zilele
fierbinfi de vari. Acoperifi
solul cu turbi, compost sau
scoarfi de brad 00s) ~iclnd
plantele se retrag deja.
Jetcii, asernanator trilliu-
rnului prefer5 locurile
urnede. Melcii rod frunzele
in special noaptea ~i in
zilele ploioase. Adunafi
diunitorii sau punefi cap-
cane cumparate din rnaga-
-inele de specialitate.
1
I
Flori stelate albe
Bdupca invioreaza' colprife monotone ale gra'dinii pi se
rhpindqte mai departe in fiecare an.
VARIETATI
Florile de bdusd, articulate in
gase p ~ ggii dispuse in m h u n -
chiuri, orneaz.5 gridina primi-
vara gi vara cimpuriu. Frunz.de
sale asemhinkoare ierbii sunt
grupate in miinunchiuri.
Ornithogalum umbellatum
are indilFimea de 30 cm ~iinflo-
rqre in aprilie gi mai. Erte cea
mai cunoscuti specie, avind
drept caracteristid o dung5
median5 verde pe dosul
petalelor.
Ornithogafum nutans are
flori in formi de clopot, dun-
gate cu alb gi verde pi indgimea
de 25-40 cm. fnflorqte in
aprilie gi mai.
Ornithogahm magnum
crqte p h i la ind~imeade cel
mult 80 cm, numeroasele sale
flori albe apar in iunie gi iulie.
Sunt foarte asemanStoare, dar
pugin mai scunde speciile 0.
narbonense, 0.pyrenaicum gi
0 . pyramidale.
Ornithogalum umbellatum
I
I
Ed+ u e s h d sdbatic
Orm'thogafum balansae este
o specie pitid, c r e s h d p h i la
ind~imeade 10- 15 cm.
Deasupra frunzelor sale verde-
lucios apar Inca din martie flori
mari, albe.
Alituri de aceste specii uneori
in comer! se g&esc speciile exo-
tice (provenind din regiuni cli-
rnatice sraine) precum 0.ara-
bicum ,si 0.rhyrsoides, sensi-
bile la inghet, dar f u r n i h d
vara flori &ate aspectuoase.
Iarna bulbii lor trebuie pistragi
in locuingi, protejari de inghet.
UNDE SE PLAN TEA^?
Planta~ibdugca intr-un loc in
care se poate extinde nestinghe-
rit. Este o planti extrem de
nepretenfioasii, se men~inecu
vigoare chiar si alaturi de ,,con-
curen~i"precum arborii,
gazonul sau plantcle acoperi-
toare de sol. Nu tiia~iiarba
d e d t dupii vqtejirea frunzelor
plantei.
Toate speciile de bdugd se
davolti o ~ t i mb ~enumbd,la
liziera zonelor impidurite sau in
r
!
plantagii naturale, unde forme- Alituri de speciile halte au
& repede asociafi de plante. un efect frumos urzica moarti
0.balansae este o planG carac- rogie (Lamium macularum),
teristid grkihilor alpine. urzica galbena (Lamiastrum
Speciile exotice aratz bine in galeobdolon) sau ciocul-benei
straturile de perene sau printre (specii de Geranium)gi ferigile.
florile viratice.
B d q c a se poate asocia in multe
feluri cu alte plante.
Cu speciile scunde se
porrivesc excelent cerceii-doam-
nei (Dicenrra eximia), muscarii
albagtri (Muscariarmeniacum)
sau viorelcle spaniole
(Hyacinthoides hispanica).
Florile stelate albe ies bine in
valoare imprigtiate lax pe covo-
rul vegetal format de omfalodes
(Om~hdodes
~ ' vernal sau bru-
nera (Brunnera macrophylla). Ornithogalum nutans

Gridinirit iscusit
I
0 Nu cumparaji bulbi moir In
putrezire sau bulbi cu pete'
rlbastre sau cenuqii, d e o a m
a Bulbii nu suporta apa
iicoticg.
%MNA
-
., , tot an ul
~ngrijire
Planfate #i mrngnare
Taarnna, plantafi balusca I n
grupuri mici, la distanfe de
aproxirnativ 10 cm, la adan-
cirnea de 5-10 crn. Tot atunci
putei semana ti in lada
seminfele maturate. Bilusca
este o planta ce gerrnineaza
la rece. Dupii iernare, r h r e
In rasadnt$?i (dr~apta).
PRIMAVAWA
Plantam @ cu&@re
Plantafi speciile sensibile la
Tnghef nurnai din rnai. T%iafi
sisternatic florile trecvte,
pentru a impiedica o
raspandire nedorita.
IIMINA 2j1 ml
Soare, penrumbr8. Ornitho-
galum magnum prefer2
smrele deplin, celelalte specii
s-dr M cel mai bine sub
coroana arborilor, in
penumbra rnoderata.
So1 permeabil, afanat.
stagnant%
1-*-
VAKA
Sem&nate gi ditn'xare
Tndepcirtafi frunzele Ongal-
benite. Tundefi iarba nurnai
dupa ce toate frunzele s-au
vqtejit. Daca este necesar
divizati bulbii.
I pact planta poate fi atacata
CARTEA
GRUPA 8 40
11 T R l Ifl l R l
0 Pentru a evita o proliferare
excesivci, tiiiali tulpinile
florale trecute inainte de a - ~ i
raspdndi seminfele.
Omithogalum umbellatum
Tri deschide florile numai Tn
bataia soarelui de amiaza.
In api stagnant%,dupa o
iarna urnedzi sau in sol corn-
de putregaiul bulbilor. Cea
mai bun2 solufie este stra-
tul de drenaj format din
nisip sau pietrir fin. hde-
partafi ~idistrugefi plantele
infectate. Controlafi bulbii
la fiecare divizare.

Narcisii reverenfioasa'
Gridinirit iscusit
I
0 Toamna cum$rafi, pe cat
posibil, bulbi mari. Bulbii rnici
nu inflorex prea abundent.
8 Nu cumplra@b-
v i t i m # s u t-iweg&ig,
respeetk W are par rnoi la
TOAMNA DEVREME
Plantare
In septembrie sau octom-
brie, plantali bulbii la adan-
cimea de 10 cm, la distanje
de 10 cm.
PRIMAVARA
Fetfilizare #i fngn'jre
Dupi ce narcisele au risarit,
incorporati cu grija tn so1
tngrZ$imflnt organic (dreap-
ta). Pe vreme secetoasa,
,
udati abundent pan8 la
inflorire. TiiaJi florile ofilite,
dar lasati frunzele pe planta
pana se vqtejesc.
LUMINA $1 SOL
gremrmbra.
@ W pomeabll, bogat On
d s t m p nutrlthrr. Bulbii pot
putrezi dad tn sol se
fonnead a@ stagnant&
VARA
Curafire si divizare
Indepirtaii ~i compostafi
frunzele ingilbenite.
Dezgropati bulbii mai
batrani, crescand des ~i
divizafi-i. Replantav-i
imediat.
CARTEA
GRUPA 8 41
1 TRUCURI
Bulbii de narcid dunglg
parecii de dmp. ProZejei
celelake plante cu bulM
plantdnd printre ele narcise.
Narcisele rewrenti- nu
se~pot forfa i n locuim. In
acest xop, folosQi alte specii
Tnflorind devrerne.
dtregai cenu~iueste o Uvala
cauzata de ciuperca Botrytis
in urma careia apar pe flori
locuri transparente, pe frun-
ze pete lunguiete, galbui sau
castanii, iar mai t h i u putre-
gaiul cenu~iu.Ploaia
favorizeaza lnmultirea ciu-
percilor. Distrugefi plantele
contaminate.
ISBN 9f&%?M@W!-€
Mare deasi de flori
Lalelele hvolte sun t foarte decorative datoriti florilor
lor w i v e , de culori vii.
-. PL-.-.-x
Lalsleb? W cu flori
Udde cu flori fnvolte, de o hvolte, bujb
f n u m q apam, au p d e ribr, ~ wdrisnele
t lal& ce
rreye pi se aseamik~~ cu flo& tn&mac ?n &in%- A ~ e s ~ et#i a
t r a n a d u i mu ale bujoruluiui W d d o d e din mai p W la
W d s tiBnpdi ~i flori 2neepurwl15 iunie. Unul din-
hvolte Moresc deja in aprilie, tre m i d e mk mai cUftQsL:ute
AszEeldc soiuri cunoscuti sunt are ~ q u t i "Bobocii ' 1 Rari ti%&
,,Elektran,,Goyan, ,Momella", arnintesc de bobocii tranM1-
,Widem v. Orange" gi rului roz care d d k i au flori
,Schoanoordn. Unele soiuri ca pufoase, parhmare, crem cu o
de exemplu ,,Peach Blossom" fin5 nuan$ de roz. Alte soiui
cu flori roz, sau ,,Monte Carlo" reamandate sunt .Gold
cu flori galbene pot fi chiar Medaln, ,Mount Tacoma",
foxpte. Toate soiurile au ,,Nefereete", ,,Wrosan gi ,,May
h d w e a de 25-35 cm. Wondern.
Selurile bicolore m
,Bonanzaw cu flori rogu-gal-
hen, ,Carneval de Nicen cu
flori rap-alb, , , N h n cu flori
galben-rogu gi ,Orange
Triumph" cu flori portocaliu-
ropu sunt de un efect deosebit.
Lalelele cu flori fnvolte, Tnde-
sate evod aunosfera gr&bnilor
vechi de la sate gi pot fi uti-
l k t e Pn variate feluri. Este
important totugi s3 fie plantate
& locuri ferire, pentru ca ploa-
ia gi vhtul sZI nu le rupg flo-
rile.
Plantati florile de a-i
&ere la un loc, Pn grupuri,
astfel nuanfele pure vor fi mai
I accentuate. ~ r b u r i l de
e culori
I asortate ofwg o imagine minu-
natil. Efectul culorilor p a t e fi
I
aecentuat prin asocierea
Idelelor cu amperiroare de sol
potrivire.
Pe terase, Pn vase sau
ciubhe mari aceste ampozi$i arad b o s &turi de plante
sunt de asemenea decorative.
Lalelele cu flori lnvolte sunt
foarte frumoase in strata& cu
plante perene, unde perenele I roz (Bellisp e r m % )fi flori de
din prim plan acoped f m d e nu-mii-uim albasuu-azuriu.
ce se retrag dupg ofdirea flo-
rilor.
Ca flori t&te pot fi orna-
mentele buchetelor de prima- I culori d d i s e .
vars bogate, intens colorateQ
Penuu flori &ate plantafi
lalelele in straturi separate.
Florile mari, bine evidenfiate
ale lalelelor cu flori fnvolte
sunt f m e decorative, hs%
acoperitoarele de sol ce se
a s o k b cu m t e a scot h evi-
den55 ~i mai mult culorile lor
fermedtoare.
PLANTARE $I lNGRlJlRE
ACCESORII: D bulb de lalea D cazrna Q plantator Ll foarfece tlfr4ina
de coame sau Tngrtigmlnt cu descompunere EentZi Cl mulci D nisip
Dad plantafi lalele pntru
face$ ha-un strat
separat un $ant de aancimea de
2 Afi3nqi
un strat sollul
de 5 cmad&,,&.
3epuneSi
de nisip.
Arnesteqi plirnantul cu fliinB de
20 cm. Plantare:in septembrie- coarne sau ingra@m%nt.
aaom brie.
' h i d e albe gi roz-deschis
I p+ate ca de exemplu
d e d i ~albi
i gi a l b t r i Plantag bulbii cu v&-ful in sus, Acoperiti bulbii cu p5m%nt
(Anemone &&), @rdufe
3 la distanfe de 15-20 cm intre
ei. A p k f i fin bulbii in sol.
4 ~i udafi abundent l m l plan-
tlirii, apoi acoperifi solul un strat
gros de material de mulcire.
Ca plante mperitoare de sol
planta~ialhituri de soiurile gal-
bene mu reg3 panselufe de
I
l i scoaterea
Raplantafi bulbilli glrigi la
\
5
F p e n t
vaza. l r a t i frunzele pe
T
plante. Dupa ce toate florile 5-au
bulbilor. Acqtla
vor 'inflori peste '1-2mi. 1
I
Sdut,&mmtT"-*
F
 -
Lalele cu flori hvolte
Gridinirit iscusit
7 .
m ~ a j T b u l t r t a r f ru
, @ Penumbra, soare. Lalelele
Ouprafata neteda, Gnatofi $i
c l t mai rnari deoarece din
gcegia se dezvolta flori mari.
@Nucumparafi bulbi rnoi, cu
pete, raniti sau deja incoltiti.
Plantare
In septembrie sau octornbrie
plantati bulbii lalelelor cu
. flori involte la adlncirnea de
10-15 cm si distanfa de 15-
20 cm. In sol compact faceti
drenaj cu un strat de nisip.
PRIM&ARA
Fertilizare $i cur.4fare
0 data cu raslrirea arneste-
caji solul din jurul plantei cu
i n g r i ~ i r n l norganic
t $i mi-
neral. Indepartati tulpinile
florilor ofilite. Pastrati frun-
zele pdna se retrag de la
sine.
Q IMP ABJIMP SRL
infloresc cel rnai bogat in
locuri expuse la soare, ferite
de vlnt.
So1 permeabil, bogat i n
substanje nutritive. Solul
nisipo-argilos este potrivit
IaIeIeIor. Tn pamlnt compact,
urned, bulbii putrezesc usor.
VAh
Scoaterea bulbilor
Dupa retragerea frunzelor
scoatefi bulbii din sol 60s).
Pastrati bulbii p l n i toarnna
intr-un loc curat, uscat si
ricoros. Daci lasafi bulbii in
pamint, planta infloreste pe
durata mai scurt%de tirnp.
L I
RO-P-02-10-032
CARTEA
GRUPA 8 42
1
Lalelele cu flori Tnvolte sunt
foarte decorative i n vazi.
Daca puneti in apg conser-
vant, acestea vor ramlne
frurnoase tirnp indelungat.
Dupa ingalbenirea
frunzelor pastrati bulbii p i n i
toarnna in loc racoros, uscat ~i
intunecos.
or
I
Pe vreme urnedi ~i caldi
bulbii pot fi atacafi de ciu-
perci care provoaci putre-
gai cenugiu. Wstarii se
deformeaza ~ise ofilesc,
tulpina ~ibulbul vor
putrezi. Distrugefi bulbii
contaminafi (nu ii cornpos-
tati!).
ISBN 978-983-860924-1
Frum usete exotica' I PLANTARE $1 INGRIJIRE
Crinii orient&, superbi fi risphdind un parfLm
ame$tor constitur'e elementul de atraq*ea1 p
Din grupul crinilor orientdi
fac parte cei mai frumoai crini.
Florile lor in nuanfe minunate,
parfumul lor imbietor Fi
dimensiunile lor mari constitu-
ie o performan~sde virf a
ameliodrii.
Ins2 a q t i crini sunt fru-
muse$ sensibile, care tdiesc
mai mulfi ani doar In clima
din apropierea msrilor gi in sol
Ed calcar. fn alte locuri nu se
pot cultiva mai mult de unu-
doi ani. Multe specii sunt vul-
nerabile la bolile virotice ~i
micotice, din acest motiv aces-
te flori de o frurnuse~e
excepfionalP sunt cultivate in
primul r b d de horticultorii
avizafi.
Crinii orientali au raultat
f b 5 excepfie din hcruciparea
speciilor de crini japonai sau a
celor din Asia Orientals.
Dintre ace~tiahc parte, printre
altele, urrniitoarele specii de
crini: Lilium aurarum, Lilium
Wdini
i.
Un soi scundz ,Sanssouci"
speciosum, Lilium
Lilium rubellum ~i
henryi.
Numerogii hibrizi sunt
deosebiji pe baza fbrmei flo-
rilor. Exist2 soiuri cu flori in
forms de tromped, turban sau
cuib.
UNDE SE PLAN TEA^!
Crinii orientali necesits aer
umed, dims blbds, loc hsorit
#i protejat, precurn ,si un sol
umbrit, fbii calcar ,si perme-
abil.
Se dezvoltii optim in straturi
de perene cu sol moderat acid.
Plantafi-i in mijlocul stratului
de bordud sau in hndal.
Numeroai crini orientali
amelioraji trgiesc mai m d t
d a d sunt cdtivafi h contai-
ner, astfel iarna pot fi d q i in
locuinf5. Amelioratorii au dej
in vedere acest fapt, c r h d
soiuri scunde de doar 60-80
cm inidjime, ca de exemplu
,,Sanssouci".
ACCESORII: 0 bulbi de cri.. - -- - turba O ingr8y8mant chin..,
complex Q nisip 5 araci 5 p l a a de Grma O material de acoperire
Periowla de plantare: prim% campact sapati o
1 vara. Afdnafi adtinc xllul~
stratului. Arnestecafi in 50.1 o
2 groa@sd
In
de 3Qcm adancime,
qtern@i pe fundul gropii un
lapsta de compost ~i wn pumn de strat de nisip de 5 cm peste care
inpr&$%mbnt complex. depuneti phmdntul de plantare.
Soi alb pur cu antere pregnante
-- avsnd ca fundal plante vqnic
sEpmALkm? verzi cu tulpinii 1emnop.t ca
m e exemplu rododendronul ~i
Asociafi crinii orientali cu irma, ca proteqie contr,
plante cu un aspect mai mo- bulbilor, infigeti un a r x . parecilor de camp. Plantafi-i
dest, d k u r i de care florile in adgncimea de 15-20 cm.
cdori aprinse si desenele lor
pregnante ies In evidencg.
Vecinii de nelipsit ai kinilor
sunt trandafiri intr-o mare
varietate de culori si forme.
Nuanfie de db gi cenugiu-
argintiu se potrivesc cu
aproape toate culorile crinil
Cimicifuga (specii de
Cimicihga),nemfigorul
(Delphinium),spdgcioasa
(Senecio bicolor),stahis
lefi cu grija groapa cu Legati crinii Pn crestere dt
lamint. Presafi phmbntul,
' ' cu un jet usor de apa si
6 araci. Udafi pe vreme secl
toad. Nu mai adrninistrali aF
de crin in cdori
,pastelate aratii frumos

Crin oriental
Gra'dina'rit iscusit
Toamna fau p?im~vara
cumpilraji bulbi tari, de
culoare deschia, uniforms.
e Nu cumpi4rafl bulb8
,mlrunti, moi, mucegalfi sau
pe care s-au dezvoltat listari
ilungi.
fngrijire tot an ul
TOAMNA
Plantare gi protecfie contra
inghefului
Perioada favorabila plantarii in
regiunile cu clima bland&
Acoperifi cu compost, frunzi~
uscat, eventual cu ramuri uscate
crinii plantafi anterior. in regiu-
nile cu clima aspra dezgropafi
bulbii, replantafi-i in ghivece ~i
pastrafi-i pe durata iernii in
locuinfa.
PRIMAVARA
Plantare si fertilizare
Perioada favorabila plantarii in
reaiunile cu clima aswa.
~melioraficu ingraSiimintcorn-
plex ~imineral solul crinilor
plantafi in anii anteriori.
im
LUMINA 51 SOL
Soare. Crinii oriental1 se
dezvolti optim la soare, dar
baza tulpinii trebuie umbritl.
m So1 permeabil, cu humus.
Bulbii necesiti sol bogat in
substante nutritive. Tn a p i
stagnant2 se imbolnivesc
rqeale.
VARA
-re
lnainte de inflorire amestecafi
in apa de udat solufii nutritive.
Pe vreme uscata udafi ~imulciti
solul cu scoarfa marunfita de
copac. Usafi pe planti doua
treimi din tulpina crinilor taiafi
pentru vaza 00s).
CARTEA
GRUPA 8 43
11 TRUCURI
In
f inefi c~Fw IEc M ~
?n K m .b
ingropafi-i impreunl a
containerul in sol, iarnr
scoatefi vasul din strat gi
pistrafi-l In locuinp.
Cumplrafi crini scunzi
ameliorafi special pentru
cultivarea h cnatabrI
cauzeaza pete portocalii
sau brun-deschis pe frunze
contaminate de aceasta
boala micotica. Bulbii In
~ h i m rimdn
b slnitogi.
Tiiafi frunzele gi stropifi
planta cu fungicide. Crinii
nu vor inflori i n anul urmii- 1
JI
tor.
.-
"I., E

I
il cumMra9 bulbi
1 Flori mari se
aezvolta numai din bulbi
viguro~i.
u Nu cumparafi bulbi moi,
cripav, deteriorafi sau
rnnCol$i~.
[a]
7 -
Ingrjire tot an ul
PRIMAVARA
Aprovizionare si plantare
In magazinele de specialitate
putefi alege dintr-o mare vari-
etate de soiuri $iculori. Consa-
crafi timp pentru alegerea so-
iurilor preferate. Plantali bul-
bii in aprilie sau mai, la
adancimea de aproximativ
10 cm, la distanfe de 20-30 cm.
1 gropafi bulbii soiurilor cu flori
I pe durata iernii soiurile rezis-
Grridinririt iscusit
Soare, penumbra.
Crocosmia se dezvolta ~ii n
penumbra, dar nu inflorege
atat de abundent.
So1 cu humus, permeabil.
Ameliorafi solul cu compost,
pentru a ramane lax.
Pngtijire
Pe vreme vantoasi legafi
soiurile Tnalte de tutori. Tiiafi
florile trecute cu p q i n sub
ultima floare (stanga, jos).
TOAMNA
Pastrare 9proteqie contra
hghefului
Dupi primul inghej, dez-
mari $ipistrafi-i intr-un loc
rece, ferit de inghef. Acoperifi
tente cu frunzi? ~iramuri
uscate.
Placile de limitare din metal
sau plastic fixate la adancimea
de 20 cm impiedici cresterea
buiaci a plantei.
Tiiafi tulpinile florale
pentru vaza numai d u p i crr
jumltate din flori au inflorit.
Astfel inflorescenfele vor t&i
mai bine de o dptimAn3.
I
rripgii, de numai 1 mm,
.~erforeazifesuturile plan-
tei ~i0 sug seva. Pe frunze
apar pete argintii, florile se
sfrijesc. Preventiv menfinefi
solul reavin $imulcifi-I. ?n
caz de daune serioase,
stropifi cu o solutie de
sipun lichid sau cu insecti-
cide.
 '@my
-rnw e!repqg) greoh:,np
qns 10s ap amcupadox m y d
; w !8 wp Cr~uamefx mada1\~,
1 e~adau'(asuauoqreutrmu!7)
auuoqJeN ap Inu!'urn3a~d
I "8"9P agP !lop ap !lm
-pS! p e l w ~ dy aleod eFI
- '!lop3
ap i " l J 9 F T m p e 0 EJafo
(S""-Q =!!TI WEq@ enaqoI
nm '@ltrruaj)eqp e!un~ad
' ( ~ ? a q em p p s ) a!So~
w a p u e a p o p ap !rnIgw
.ai!nsad pop
n3 apmlwls @ea~o!~q
'aseJa3
.(sn!reurnld s n ~ u e ! a ) nes auecn@qad !g e~elndod
alalyo~~2i 13( ~ m p ~ r e w asa lapse 'eunl o a~Sa&dap
e.r.raw~) euaurfl W J pop arpop~ ap epeopad -qqnp
n3 alepose a l y d rj lod q pmueld !B p j o ~ n pas EFI
e r ~
aEJOv n3 u ~ a r a dX~ a O ~
'(s93u~-nhig d n s n:, ng
-EJolJod) s ~ o p a l J v "Kl W!Un
!m!os !qasoap ~ o ads - J O ~
-OD leareoln3 ap alSaq-p as
a3 areolgdg a r e o p ap g d p s
o q ! q ~ !alsa
~ uop Iaqpay ~ l u l
-urn ug .!!fo~ nes z o ~ ~ ~ u
'auaq@ [aqp y ~ o ad p o ~
.ale!ren !lop3 UJ g ~ d r u r yu
lod aleqepads ap alaup%m
UE &! w3 03-OP T
I
%"le a m 'F!ap w 4
-IS luns !~!PUFdsEJfercr !a=)
luns !u1pp3 ug -alyaa ~ o p
ap 02 ap mf q rede !r$qns
a ~ d l mad a?U"I ua cued Fa
-mP as eJueFd 'PF~!~R
!"?d EMS *?q= ap WJaj
qns c a d ~mnr
k 3pWcUd
IEyirn~
Ixia
Gridinlirit iscusit
Cumparaji prirnivara
tuberculi de ixia rnari ~i gragi.
Bulbii rnici, ieftini probabil nu
vor inflori i n prirnul an.
* Nu cumparafi tuberculi
rnucegaifi, rnoi, putrezi.
rn=
Plantare
Plantafi in grading tuberculii
de ixia incepAnd din aprilie. in
caz de inghefuri tarzii acoperifi
lastarii tineri cu sticla sau car-
ton, protejand astfel plantele
de frig (dreapta, jos). Be timp
de seceta pastrati solul uni-
form umed.
Ilngroire
Taiati intotdeaunatulp~naflo-
rilor ofilite, dupa care plantele
nu trebuie udate. Pe timp cu
ploi 'indelungate protejafi
tuberculii de umezeala
folosind o folie de acoperire.
- -I
1 2. Soare. lxia inflorege i n
deplina splendoare doar i n
locuri expuse la soare.
So1 permeabil. I n sol urned
-
tuberculii putrezesc repede.
P h i la Tnflorire pistrafi solul
uniform umed, apoi uscat.
TOAMNA
lernat
Scoatefi planteledin pement
inainte de sosirea primului ger.
indepartafi frunzele ~iplantafi
b
tuberculii in ghiveci. Usafi
plantele la iernat intr-un loc
racoros gi intunecos (10-15 "C)
~iudafi cu pufini apa.
GRUPA8
-
CARTE)
45
lxia poate f i cultivati ~i
i n ciubir. Primivara a~ezafi
i n strat planta i n ghiveci,
toarnna scoatefi vasul ~i
punefi-l la iernat Cn casii.
Dupa inflorire, pe vrerne cu
ploi indelungate protejafi
tuberculii cu folie de plastic. ,,
-
lxia este rezistenti la boli ,
daunltori. Rareori rnelcii
pot provoca daune pe frun-
zele plantei. Daci frunzele
$itulpina sunt foarte rinit
planta rnoare. Adunafi
rnelcii sau puneJi-le curse
 ' ( um.rnJ3)
7 ravaq -mid 0 nN TPoumy P p m m
- p p ~ u ann o~s e a x ~ d ped o npdurp ~ ~ e n p qap id
8 U a P x a ~ q m n uid P u r r 0 3 Jq!J=qP P ad
.!ou pog pp M n d
c ~ ~earmn p ~ @np
g c a p ! 16 ] u p ap ~ [ a c u od~ e p qq
I UJ ~ ( ~ m . p p mqoLR)
m apmd a m q d aFynL w ~ v m d
nes (sparadsgpg) a l n w d -ogq rn apog a m 3 IU
.. I I I I U cl
fi asPren ? & m a p 9 E F mp!os apog ad 'ap-as
I PUP+ n--q~-9a%ng, cmd lolap& udnseap xmn* as
w 'pum as nu aim a l a p d
$0-nnsqp !JOB upd ."lqns pm S
! 1-
a ap
,uopoUJE! 'aslop uog upd P O 3 ur, 'vpq-tlnseqp pd
a%pslp as u e a ~ m d m ~ -nnqp u 'ala~op'aqp uog a~
.aaseqp a f m u q uog are !I mp 'sns pur plnu!ure e p d s IU
un 09-0Cap ~ U J ~ ~ 9P1-dE m- .W9E)*l Y=="Yl
-ap nu gsmmmb v.pmung 'SUIJ~~?
. a p ! UZ lpgd -nnszqp uog upd p w a i
IeW YPw* 3saqoPOdun~ as , % n q u a m ~ zp~!os 08
m q f l q p -um1-3~012 ~
!I d u p e a~eod~ u + h r ncale~
~~.%unppq pm n p < n p p -npuo ioh luns 101a p i h q q
pm a ~ h o pp!os j !I alpon . u o l wdnseap
~ apun 'via
-qm pop an: u m l d p x a ~ u q as-npugnqs ca~sn%q caseopnl
.MseqF!$ mq&@ 'qle JU"S aI=d .uJ T 9lpgd
&D am^^ .sua~y-nnsqp
'aelas uog ap pns o rev !sfd
1od as p q d p o ad .;~pwcmp
;nreo~auyxopaiumvao~fu!
?P=d.w.-
.a3!3lmlp anseou
apjpum q $ +p ~ o ~s
P ~ P UulUW
F P ~=?a
+ ~ "q a-
-
P .apaum

d !=I
*[ed ad a b apun
~ p i o ap~ I
p u a q e ppsan euoz u~pol
-qane pmqd o a m
Ity~am~
Camassia
II
r Toamna devreme cump#ra$i
bulbi tari la palpat, Ginito~i~i nu se dezvob corespunzitor
plantali-i cat mai repede.
r Nu cumpirafi bulbi prea
mici, uscafi, patafi, putrezifi solurile uscate plantafi
sau muceg3ifi.
Planta~
Plantafi bulbii imediat dupi
cumpirare. Mulcifi solul cu
compost sau frunzi~uscat
(dreapta,jm).
PRIMAVARA
Fertr7izare $ cutiSJim
DUNce bulbii au ra&riit,
amestecafi h sol compost.
DUNOnflorire, aiafi tulpinile
florale, sau la@i-Ie sti se
maturizeze pentru obfinerea
de seminfe.
VARA
Wn? gi mproducere
--
Pdni d n d frunzele rirrdn
verzi, rneflinqi solul uniform
Q IMP AMMP SRL
Gridinirit iscusit
r *re, penumh5. Camassia
Tn locurile cu umbra puternid.
Sol reavzn, dar fira a@
stagnant&. Cu cdt sunt expuse
mai rnult la soare, cu atBt
necesita un sol rnai umed. h
camwia la penumbra.
teavan. Strange$ seminfele
mature pentru reproducere ~i
sernanqi-le Fn sol menfinut
reavin Muke soiuri nu se
Onmulpx d& prin bulbi.
Dupii lrxarea frunzelor, dez-
gropafi plantele crexute exce-
siv ~idivizafi-le On mai multe
HrFi.
--
* D a d cu tirnpul planta
produce mai pufine flori, dupa
ofilirea frunzisului dezgropafi
planta, separafi bulbii mici ~i
replantafi-i irnediat.
Dupa inflorire, tsiafi
tulpinile florale, dar lisafi
frunzeje SA se usuce de la sine.
r
E
I
Camassia este atacata rar
de boli ~id%unStori.Cu cat
sunt expuse rnai intens la
soare, cu atdt trebuie sB
aiba solul rnai umed. Tn sol
uscat frunzele se ingalbe-
nesc, apoi se brunifica ~i
mai tarziu planta moare.
ISBN 9 ? 8 - ~ - 8 - 1
 Vestitorul prima'verii
Florde aplecate, i?n parfiunate, sunt semnele dqteptirii
naturii.
In comeq sunt disponibile
numeroase specii gi soiuri de
ghiocei, care la prima vedere
se pot deosebi cu greu.
Unele dintre ele nu sunt
fertile, demoltii seminge doar
d a d au in apropiere gi alte
specii. Pentru toate formele
sunt caracterisrice florile albe,
campanulate ce se dezvoltii pe
o tijii floralii verde gi groasii ~i
rbplndesc un parfum plicut.
Toate piirjile ghioceilor sunt
toxice. f n funcjie de specie cele
trei tepale interioare au
creioniri diferite.
Gdanthus nivalis b%tinq
3n regiunile noastre cregte liber
sub arborii cu frunzig rar gi la
marginea pzdurilor. Aceste
colonii sunt protejate, nu pot
fi scoase din p h g n t . Vdrful
petalelor interioare ale ghio-
celului au creioniiri veni. Pot
1-
fi deosebite gi soiuri cu flori
invoalte precum ,,Flare Pleno".
Galanthus elwesii este mai
viguros, petalele au dungi veni
gi se davoltii corespunziitor gi
in locuri secetoase vara.
Tepalele speciei Galan&us
caucxsicus au modele Pn formii
de semilunL soiul ,,Plenus" are
flori invoalte.
Galanthusplicatus inflo-
rqte doar din martie. Si acest
ghiocel are soiuri cu flori
invoalte.
UNDE SE PLANTEAZ~
Ghiocelul prefers locurile de
sub arborii cu frunze caduce
gi pomii rklegi. Primiivara se
r%pdndegte de la marginea
urnedii a piidurilor in direcjia
pajigtilor.
Esafi ghioceii sii se riisp4n-
deasd liber sub arbupti gi
arbori. R5spdndirea ghioceilor
este ajutatii gi de furnici, care
car5 in spate casele seminale
coapte.
Ghiocei alGturi de erantis ti s o h
Ghiocelul poate fi plantat pi
in straturi. Alege~ilocuri in
care plantele se pot retrage &rii
probleme.
CE SE PLANTFAZA ALATURI?
Ghiocelul poate fi asociat cu
alte plante de primivara cu
bulbi sau cu rizomi, cu pre-
tengii asemiinPtoare.
Oferii o imagine aparte com-
pozifia monocolor&de ghio-
cei gi flori-de-Pagti (Anemone
nemorosa).
Vegi obfine un contrast
interesant plantiind lings
ghiocei piigtipii (Anemone
ranunculoides), stdnjenel gal-
ben-intens (Iris danfordiae)
sau erantis (Eran this hyemalis,
Sunt ademenitoare corn-
pozigiile de flori alb-rogu-mov,
d d t u i t e din ghiocei, Anemone
blanda, ciclarnen (Cyclamen
coum), sofran sau iris (Iris
reticula ra).
I
Galanthus nivdjs
-
PLANTARE 51 ~ N G R I J I R E
~ ~ L L L ~ U K Iu a%~ R I Q L ~uI cazma u Turca ue sapar
I : RUIM
L l compost Ll plantatar L
l b t e de marcare
Perioada dc? plantare: sep- Marc@ cu camaua un teren
1 tembrie. Despachetati bulbii
doar inainte &a plantare, pentru
2 dreptunghiular sub un arbore
cu frunze casluce si ridicali ruloul
a evita m r e a acestera. de gazon.
ABnatj sdul cu furca de Plantag bulbii in solul afsnat
3 9pat $ amestecafi Tn ml tfei
pumni de compost.
4 la addncimea de 5-8 cm, la
distanfe de cdte 10-15 cm.
- 8 --,a
Formati grupuri alcatuite din
-
- minim 5 bulbi.
,-'-4 .

Gridinirit iscusi
I 1 -t 1
Cumpika$ bulbi Gnitogi,
tari gi plantafi-i cat rnai
repede.
@ Nu eurnpara$i bulbi
rrnucegiifi sau uscati, sau pe
a r e sunt deja vizibili mugurii
wrzi.
TOAMMA
Plantam gi forfam
1-
ingryire tot an ul
Plantafi bulbii noi deja din
septernbrie. Nu fertilizafi
solul, deoarece vor inflori rar
gi vor dezvolta in special
frunze. Pentru forfare plan-
tali bulbii noi sau pe cei scqi
din sol In ghivece, iar i n
noiembrie duceli plantele in
casi.
PRIMAVARA
Divizarea
Dupi inflorire ririfi coloniile
rnai intinse, divizafi plantele
cu cazrnaua $i replantafi bul-
bii (dreapta).
Penumbra. Prirnavara ghio-
ceii n e c e s i ~rnult soare, iar
vara un loc riicoros gi urnbros.
So1 permeabil cu humus,
care piistreazi urniditatea
solului. Ghiocelul
supraviefuiege ~ii n sol
nisipos, arneliorat cu pimant
de frunze.
VaRA
Semgnare
Nu tiiafi casele serninale, ci
de Tndati ce acestea sunt
maturate gi galbene, Tnfigefi-
le i n sol. Plantele din serninfe
dezvolta flori doar dupii 2-3
ani.
1 au frunze crqe sau firoa.
1 ~5 fie acoperit de pirnant.
CARTEA
GRUPA 8 47
a Pentru forfare plan*
bulbii i n septernbrie in vas
rezistent la ger ~ia~ezafivasul
in piirnant, in noiernbrie
punefi ghivecele in cad la loc
lurninos ~i ricoros.
Pentru flori tiiate sunt
potrivite soiurile cu tija florala
lung&
)octorul plan relor
fumerus strigatus poate
ataca gi ghiocelul, igi
depune ouale pe varful bul-
bilor, apoi ornizile de
culoare bej vor roade bul-
bii. Plantele contaminate
Fifi atenfi ca varful bulbilc

Gridinirit iscusit
Vara tarziu cumpkraji bulbi
tari, carnogi. Plantafi-i &t mai
repede, deoarece nu se pot
pastra.
Nu cumpsrati bulbi uxafi
C achircifi.
~ readn perrneabil.
w r c an ul
~ n g r y ~tot
TOAMNA
Plantare $i mulcire
Plantafi bulbii de indati ce
i-afi cumpirat. Deoarece nu
dispun de coaji de proteeie
se pot usca repede.
Permeabilizafisolul compact
cu nisip. Acoperiti locul
plantirii cu un strat gros de
frunze, in regiuni mai reci
adaugafi ~iramuri uscate.
Penumbra. Se dezvolti
optim sub coroana arborilor,
i n penumbra.
Sol reavan, permeabil.
Amestecafi in sol compost,
deoarece menfine solul
CBnd planta incepe s l
risari, aflernqi pe sol un
strat de compost (stkinga,
jos). Dupe aceasta nu mai
fertilizafi. Dupl inflorire nu
tiiafi frunzele, ci lasafi-le s i
se retraga. Dezgropafi
tufele mai bitrane, mai mari
~iseparafi bulbii mici.
VARA
Mulcire $i udare
Vara mulciti solul din jurul
plantei. Udafi pe timp sece-
CARTEA
GRUPA 8 48
Lisafi coco~eiis5 se dez-
volte nestingheriti. Este
suficient s% a~ternefitoamna
in jurul lor un strat de
proteqie de iarnH din frunze
uscate, iar primavara sa le
administrati putin compost.
Nu administrafi plantelor
alte i n g r w i n t e .
1 Planta poate fi atacati de
diferitele specii de piduchi
de frunz5. Dciunitorii
strapung fesuturile plantei $i
Ti sug seva. Planta se ofilwe,
iar in caz de contaminare
puternid poate pieri.
Stropifi plantele bolnave cu
un jet puternic de apl sau cu

Iris olandez
Grridinririt iscusit
Cumpgrati b u l M W i lar
palpat, netezi, cu h b
galben-auriu, incZ netnco&@.
a m mi,ln
cum tb~ ia
t w j ar
v W m M sau cu m e de
mucegai.
TQAMNA
Plantare
Plantafl bulbii i n septembrie
sau octombrie. Deoarece
bulbii nu se dezvolta cores-
punrator Fn sol proaspat fer-
tilizat, la plantare nu fertili-
zafi solul. larna, acoperiii cu
ramuri de brad wlul de dea-
supra bulbilot.
fndepartafi acoperirea de
iama. Taiafi florile trecute
deasupra prirnei frunze
superioare. Lasafi frunzirul
Csa se usuce.
Soare. PreferZ locurile
protejate, insorite.
%I perma1 profund. Se
dcmla WDm In sol afhat,
~a1"5611@mu nlsipos. in verile cu
pm.pit@ii abuncknte bulbii
pot pwezi.
VARA
D=?2roPare
In regiunile cu precipitafii
abundente dezgropafi bulbii
de tndats ce fiunrele s-au
uxat, apoi uxafi-i gi
curafafi-i fjos). Psstrafi-i In
nisip 'intr-un lac intunecos ~i
rece. Replantati-itoamna.
CARTEA
GRUPA 8 49
Pentru forfare, de la
sfarritul lui ianuarie, plantafi
bulbii in ghivece. Dupi ce
plantele au atins inalfirnea de
7.5 cm, amplasafi-le l%ng5o
fereastr;?insorita.
in sol compact, calcaros nu
plantati bulbii la o adancime
mai mare de 5 cm.
)octorul plan telor
I
Gstarii ~iflorile deformate
semnaleaza prezenfa ciu-
percii Penicillium, care
formeazz pe suprafafa bul-
bilor un Tnveli~de spori
verde-albistriu. Distrugefi
bulbii contaminafi. Preventiv
pastrafi bulbii intr-un loc
uscat, aerisit $i la plantare nu
lezafi frunzele inveli~ului.
 Pentru a obtine flori in
toarnna, curnplrafi i n iunie
bulbi tari (diametru: 3-5 crn).
Nu curnHrafi bulbi moi sau
mucegiiti, deoarece pot 19
- TOAMNA
introduceti In sol faina de
Luna iunie este cea rnai
adecvath planthrii. Plantati
bulbii de 3-5 cm la o
adincirne de 10-12 cm. Tot
Soare permanent. Se
dezvolta optirn In bataia
fierbinte a soarelui de vari, in
locuri uxate.
So1 cu b u d permeabilitate.
Se dezvolta cel rnai bine in
taluzuri, In straturi ridicate,
sau In gradini alpine cu sol
aspru, dupa Inflorire este
indicata replantarea in
ghivece. Pastrati ghivecele
In locuin@sau In alt loc de
Pentru a evita murdirirea
frunzelor in tirnpul averselor
de ploaie, mulcifi solul in jurul
fngrijifi-v& de aplrarea
ghioceilor de toarnna contm
gerului din tirnpul iernii.
Docrod plan relor
lulbii ghiocelului de
~oarnnipot f i atacaji de
acarieni, care le provoaci
putrezirea. Pe frunze apar
Pete brune, planta Tncepe
sa se ofileascii ti apoi piere.
Pe bulbi se pot vedea
adAncituri de culoare
negru-brun. Scoatefi
irnediat din pamint bulbii
'itiimafi ~idistrugeli-i.
 a w ! n !JOB r u ~
qns ul 1e6r- -uad gzea~ardes
e~aurnuad*PI
 A venit primivara!
Culoarea galben-aprins a narciselor
hvioreazi graWdina.
VARIETQI
E
I
Corola secundarii (coronula)
caracteristicii narciselor este tot
atPt de mare sau chiar mai
mare d e d t petalele ce
forrneaG periantul florii.
Narcisele sunt plante raistente
gi longevive. Pe o tulpinl se
dezvoltii o singurii floare, unele
soiuri sunt discret parhrnate.
Culoarea lor de baza este gal-
beng, dar exist2 soiuri rnono-
color albe sau bicolore (alb-
portocaliu gi alb-roz).
Soiuri cu flori galbene
dernult cunoscute sunt:
r ,Dutch Master", ,,Golden
m
I' Harvest" gi ,King Alfred",
i provenind din secolul a1 XIX-
lea.
iI
Soiuri cu flori albe sunt
urmiitoarele: ,,Cantatricev, cu
flori albe ca neaua, ,,Mount
H o o d , cu corolii de culoare
i
!
1
crern gi ,,Ernpress of Ireland".
Soiurile bicolore au coro-
nule, respectiv corole de culori
diferite. Soiul ,,Bravourn are
corolii alb-irnaculat gi coronulii
I Plantate in straturi pot
w
r
L
L
I Narcisele, sirnplu de ingrijit,
Soiul ,Golden Harvest''
Soiul ,,Easter Bonnet"
galbenii, in cazul soiului ,,Spel-
binder" culorile se praintii
invers. ,,Glenfarclas" gi
,,Fortissimon dispun de corole
galbene gi coronule portocalii.
Coronula roz a soiului ,,Easter
Bonnet" aratii deosebit de bine
printre petalele corolei albe ca
neaua.
UNDE SE P L A N T E ~ ?
Narcisele triiiesc mult tirnp $1
forrneazi colonii intinse.
miirgini aleea ce duce la casii
sau pot sernnala venirea
prirniverii Pn griidlna de
fa~adii.In straturile de perene
plantagi narcisele la mijloc sau
Pn hndal, astfel, frunzele ofi-
lite vor fi mascate rnai tPrziu
de perene.
se rhp2ndesc repede in g d -
dins. D a d sunt expuse la soare
prlrniivara 81se aflii in urnbrz
vara, se reproduc spontan
vreme de ani de zde. Planta~i
rn
Compou'$e fiumoasir narcise 9; lkrimioare
bulbii, pe dt posibil, in
grupuri, pentru a putea fi
ocolite ugor la tunsul ierbii.
Frunzele narciselor nu pot fi
tiiiate dupii ofilire, trebuie
h a t e sii se usuce $i s3 se
retragii.
CE SE P ~ A L ~ T U R I ?
Narcisele se potrivesc bine cu
arbugtii gi alte plante inflorind
primiivara.
Aliituri de arbqti narcisa
giisqte condijii optirne.
Narcisele galbene au flori de o
nuan@ asemiinztoare forsijiei.
Cele cu flori albe se pot asocia
cu tulichina cu flori roz, iar
celor cu flor~galbene li se
potrivegte excelent magnolia
cu flori stelate albe.
0 impresie deosebita produc
florile albastre plantate aliituri
'I
-
de narcise, spre exernplu chi-
nodoxa, rnuscari, vlorelele gi
floarea de nu-rng-uita.
Nu uitaji nici de asocierea
portodiu-ropu, foarte
indriigitii. Plantaji aliituri de
narcise, amestecat, lalelele gi
lalele pestri~e.
C
Soiul,,Bravour"
I
ACCESORII: CI bulbi de narcise C1 cazrna C1 furcB de sHpat
CI compost CI betipare CI ingr3grndnt pentru plante cu bulbi
Plantare: primhara deweme, Gmpa de plantare trebuie $i
1Stpap
m
in rtrat sao pe gazon
grwl diametrul de 40 cm. pen-
2 aiM adancimea de 30 cm.
Amatecap On sol o galeat8 de
fdorl blbi. compost maturizat.
I
Presarafi restul soluiui pe
kpunefi pe fundul gFepikrs
4
I" 115m d@ sol. Plants$ In aces-
w bulbii dispqi cu drful in sus, la
&m$ede 15-20 cm.
bulbi. Presafi solul cu planta-
tmul sau cu cazmaua, Udafi 5j
marcati locul cu betipare.
5 Primavara, dup%Wrire, fer-
tilizafi. indeflrtag Rorile tre-
cute. LSsafi frunzele sg se usuce $i
sa se contracte.

Gridinirit iscusit -
I
71'6 P'eriumba ~arckele
;
uolurninqi, tari la p a w
Bulbii cu trei varfuri sunt rnai
#urnpi, dar dezvolti sirnultan
&reiflori.
Plantare $i forfare
Plantali bulbii. Plantali
cAfiva bulbi ri in ghivece,
pentru forfare. lngropafi
vasele R strat. In noiernbrie
dezgropafi-le si amplasafi-le
'in locuint8, pe pervazul
ferestrei, la ricoare ~i
lurnina. Astfel narcisele vor
inflori si in cursul iernii.
I Dupa ce bulbii risar,
amestecafi in sol
I ingri~arnintorganic. inde-
partati florile trecute.
O IMP ABnMP SRL
CARTEA
GRUPA 8 51
. am y
Dac3 dorifi s2i punefi
prefer8 prirnavara locurk
Insorite, iar vara pe cele
urnbroase.
501 bogat fn suhstanw
nutritive. Prirnivara menfineti din narcise le sunt
solul reavln, dar evitati apa insuportabile.
stagnantl. Plantele suporti
bine seceta de uara.
Curafire fi divizare I
I
T8iaJi frunzele numai dupa
ce s-au ingalbenit. Narcisele
prea expansive pot f i tiiate
si cu rnasina de tuns iarba
00s). Dezgropati bulbii
virstnici, separati bulbii rnici
$ireplantali-i sau pistrafi-i Jezvottarea insuficienti, I
pin8 toarnna. uscarea florilor $ifrunzele
fi-- - -
Ingilbenite sernnalead
prezenta m ~ t enarciselor.
i
-
Larvele sale rnari pene-
treazi In bulbi gi prin aceas-
1
ta lezeaza centrul de
energie al plantei.
I
Dezgropali bulbii contarni-
m lati ai distrugeti-i.
WM-10030 ISBN 978983-880924-1

Gridinirk iscusit
I
9 Cump&r@ituberculi mari,
4ari la palpat. Din tuberc*
9olumino~icresc uneori
Qulpini fbrale ramificate.
I
* Mu amph# tuhrculi moi,
rnuc@@i, m tuberculi On
EWrJ de- t
p"-'
fngrjire tot an ~l
- .
H
Plantafi tuberculii de la s f a ~ i -
tul lui aprilie pani in iunie.
Plantele vor inflori la doui
luni dupi plantare.
grijire
plantele. Qnd tulpinile flo-
rale incep Ci se dezvolte,
administrati plantelor
ingrigimlnt lichid Tn canti-
tatea prescrisa. Dupi trecerea
florilor tiiafi tulpinile dea-
supra frunzei superioare ~i
Iisafi frunzele s i se usuce.
OWABnMPSRL
Soare. lnflorege cel mai
intens fn Iwuri insorite.
So1 permeabil, bogat i n
substanfe nutritive. Udand
regulat plantele ~ifertilizand
solul cu compost $i
-
ingri~amantartificial,
stirnulati infloririle mai
abundente.
.
I I-*
Dupi uscarea frunzelor dez-
gropafi tuberculii ~i lisafi-i s i
se usuce suspendafi, timp de
o siptimani. Dupi aceasta
tiiafi tulpinile pan2 la
lungimea de 5 cm 00s).
Pistrafi tuberculii intr-un loc
intunecos, rece ~iuxat.
di
~-02-1(W142
CARTEA
GRUPA 8 53
Onflorirea se poate prelungi
prin plantarea tuberculilor la
intervale de doui siptimani, de
primivara plna vara devreme.
Toamna dezgropafi tuber-
culii, recuperati tuberculii
mirunfi, iar primavara plan-
tafi-i separat. Plantele noi vor
Tnflori dupi 1-2 ani.
octor p ante or
'runzele pitate $iflorile
deformate trideazi
prezenfa tripgilor. Atacul se
poate extinde 5i la ceilalti
tuberculi, de acesa curifafi
bine dupa dezgropare
tuberculii contaminafi ~i
inmuiafi-i intr-o solufie
insecticidi. Stropirea cu
insecticide a plantelor, in
general, este ineficienti.
ISBN 978-24
HibM de narci'se se asearnha' prin cornla lor da&"
Caracteristica hibrizilor de nar-
cise este coronula (corob secun-
darii) a&c divizati, hparte
puternic ref-lexivii gi ondulad.
Pede galbene. ,,Baccaratn,
,,Tiritomban gi ,Mistral" dispun
de ~ e d galben-deschis
e gi coro-
nu15 galben-auriu. ,Tripartiten
f o r m e d mai multe flori gd-
bene. Soiul nou ,Lemon Beauty"
str;ilucqte prim culoarea galben-
Familie a florilor. Specificul
soiuriior ,Gold Collar",
,Mondragonn gi ,Brillant Starn
este coronula galben-portocaliu.
Petale albe. ,,Colblanc" pi
,Chablisn au flori complet albe.
Soiului ,Canastan ii este carac-
teriistid coronula cu pliuri, de
culoare galbenii. Soiurile
,,Congress", ,Orangeryn gi
,,Parisiennen se disting prin
coronula lor portocalie.
S o s r aenvwse
,Collarosan se remar& prin
flori roz-palid, in timp ce
,Pearl Shell" prin flori de
culoarea caiselor.
UNDE SE PLAN TEA^?
Plantafi narcisele hibride cu
p e d e ondulate in ace1 loc al
griidinii, Pn care se p a t e evi-
denfia in mod corespundtor
forrna lor surpriidtoare.
Aceste narcise produc un efect
cromatic puternic in suaturile
de b o r d d ~i in cele de plante
perene, respectiv sub arbqtii
desfrunzi~iiarna, precum gi in
liziera fnsorid a piduriior.
Plantate in gmpuri ele pot con-
stimi podoaba gridinii de fapdi
sau a suatului de I%n@terasi.
Sunt aspectuoase de asemenea
plantate Pn kizi de flori sau tn
uubh. Asociafi narciselor mari
gi ariitoase plante de acoperire a
solului scunde.
Plantafi soiurile cu flori 2n
nwnpderoz~ickculoara
caiselor Pn penumbrii, deoarece
la soare se pot decolora.
pansele (Viola wimockiana x),
flori a &or adoare se armo-
Narcisa hibrid?i cu p e d e ondu- n i z e d cu culorile narciselor.
late se a s o c i d extrem de bine Soiurile de pansele cu p e d e
cu alte plante expansive gi cu ondulate sunt aspectuoase
florile Pnvolate Inflorind primii- plante de acompaniament, for-
vara. Aceste flori exotice ins5 nu ma florilor semkiind cu aceea a
se potrivesc florilor sdbatice narciselor.
autohtone.
Soiurile galbene sunt foarte
frumoase allturi de ldelele rosii
invodte (spre exemplu
,Carltonn) gi muscarii albqtri
(Musari armeniacum).
Soiurile albe au un efect fer-
medtor hcompania muscarilor
albasuu-palid ( M w i armeni-
acum ,Blue Spike"), a zam-
bilelor albastru-aprins sau vio-
lete (Hyadnrhus orienralis) sau
a floriior d e nu-mii-uita albas-
tm-azur ( M p o r i s sylvatica).
Narcisek devin ~i mai st&-
citoare d a d sub ele, ca acoperi-
toare de sol, sunt plantate
Grridinririt iscusit
I -
APROVIZIONARE
Cumpara$, pe c% posibil,
bulbi de &ngn&miqri. D ~ R
bulhiPwefpmW*rfud
se vor dezvolta t o t atatea
flori. Avefi grija: coaja
bulbilor sti fie stinatoasi.
Nu cumparaji hula
mucegiw .ficcu cr&p&wi$i
sechele.
~ngrljlretot an ul
TOAMNA
Plantme ~i mfareesohrlui
In septembrie plantqi bulbii la
o a&ncime de 10-20 cm gi la
distante de 10-20 m.In
solurile compade a p z t i pe
fundul gropii de plantare un
strat de drenaj din nisip sau
pietrif. Acoperifi solul cu com-
post sau frunzis mat.
rnlW~Al?A
F e m m I fS
h curiijire
C a d &ar, administrati nar-
ciselor compt, tala2 de
coame sau ingr&$3m8ntde
stirnulare a tnfloririi (dreapta).
Mai tarziu lndepartqi florile
trecute.
0 IMP AWMP 8RL
LUMINA 51 SOL
wmmh&m k l a b Tnflarex
pc9m&
nh
lr compact cu nisip
mu campost.
Cufk$re gI divizam
?ndep&tali frunzele de Indaa
ce 5-au Ilngalbenit. Scoatei din
p&manttufele prea dense ~i
divizaple bulbii. Replantafi
imediat bulbii mu pistrafi-i
Fntr-un IM uscat li rkoros pana
la plantarea de primavarii,
F Si ricoros. Distrugefi bulbii
0 Pentru cultivarea i n ciubir
este adecvati narcisa hibrida
a petale ondulate, care Tnsa
iarna nu se preteaza la fortare
Nu taiafi frunzele panti nu
se retrag. Acestea sunt
necesare pentru acumularea
de energie I n vederea Tnfloriri
din anul urmator.
, E
I
Y
I
r
I
Putrezirea bazei bulbilor
are drept consecinfi
moartea radicinilor. Pe solzi
apar Pete negre. Ciuperca
se dezvolta deosebit de
bine intr-un mediu umed ~i
cald. Din aceasti cauzi pas-
trati bulbii intr-un loc uscat
infectafi ~ialegefi un alt loc
pentru cultivarea narciselor.
ISBN 97E963-86092-8-1
plum usete de primivara'
I 7
Foqa de n a + e n oarcisei cu diciu mic se &tor-"
ilorii sale grapoase.
-
VARIET~I
0 caracteristicii a narciselor cu
caliciu mic este sepala scurt5,
ce nu crqte mai mult d e d t
treimea corolei exterioare.
Petalele gi wrola florii sunt ori
de diferite nuanje ale aceleagi
culori, sau de culori diferite.
Soiuri cu petale albe:
sepale in culori contrastante si
petalele albe: ,,Merlinn (gal-
ben-pal, cu margini
caliij, Verger" (&b
duri portocalie), ,E
Browning" (portocaliu),
,Limerick" (rogu-portocali~
,,La Riante" (ro~u-portocali,
cu Pete verde-@lb;i) gi
,,Rockall" (rogu-portocaliu).
Varietiifi cu petale galbene:
infloresc ~ r e ~ o n d e r egalben
nt
,Venvood", ,,Citronita" si
,,Perimeter" (petale secundare
I I
ortocaliu: Jchduar
,Bitma", ,Doubtful" si
C--1ett O'Hara".
rietatea ,,Sabine Hay" dis-
une de petale portocalii 5;i de
petale secundare rogii.
UNDE SE PLAN TEA^?
Narcisa cu aliciu mic a t e o I
- , din cimigiri (buxus), se evi-
plant3 cu bulbi, de mare
longevitate, gi se Pngrijqte sim-
wlu. Aratii frumos Iweste tot.
L
valoarea-i iese Pn evidenfii atat
tn straturile organizate , d t gi
sub arbugti sau pe gazon liisat
sdbaric.
In locurile cultivate spo-
radic se poate ,,sdbiiticiY7cu
ugurinjl. Crepe excelent gi In
zonele neprotejate, unde flori
de primiivari mai pujin rezis-
wnte pier sub efectul v h -
turilor fi al ploii.
-
fn straturile organizate nar-
dsele cu caliciu mic dau
I
PLANTARE $1 ~ N G R I J I R E
I
Plantag nafcisele prim2jvara ur Marcafi ramuri xu& lcrcu~
1 devreme.
and h mad t$~~er&a
trulbii
2
.S+3lb;lticC.tl+le" plan-
Is disp~qiIn nod netural.
& pam
bulbilor. StrZd~f~i-v%
paal~llearkqtilors
unmBIYJse
~ n s u n b ~do? c liciul mic
Frumusetea-i simp15 se ornamental rogu-aprins (Ribes
remarc5 8i 2x1 vase sau 1Hi de sanguineurn), iar cele cu corolii
balwn. Aratii excelent Pn portocalie, cu arbustul cu flori
buchete pestri~ede primiivarz. d b e n e formthia.
I
U
fn f a p unki fundal de Amestecafi p8rnflntul cu
culori jnchise, de exemplu Pn
CE SE PLANTEAZ~AL~TURI? faga brazilor sau a gardului viu
UngB fiecare loc rnarcat
siipafi cu plantatorul o
groapa, in care puneti cgte
4 ingr8@rn8nt.Plantafi h l b l i
la o adtlwirne de 10-20 on,cu
o linguriti de Tngr&$4rnlnt. vtirful In sus. Acoperiii-i cu
Narcisa cu caliciu mic a t e o d e n ~ i a dminunat narcisele de pamint, iar apoi cu frunzi~.
plantii multilateral3, cu o mare culdri deschise.
ada~tabilitate.Culorile sale vii
gi deschise se asociazii bine cu
multe alte flori de primiivarP.
Arad frumos aliituri de alte
narcise de culori asortate, ca
de exemplu ,,Birmam,hibridul
,,Scarlet Gem" sau ,,Barrett
Browning" 5i ,,Geraniumn.
La poalele arbqtilor, nar-
cisele se pot ,sAbiitici" de min-
une tn compania clopogeilor
(Muscari armeniacum), a florii-
de-papi
- . (Anemone nernorosa)
sau a ciubojicii-cucului.
paflile uscate. Nu taia$i frunzele,
I ci IBsati-le sa se IngilbeneascB ~i
 APROVIZIONARF
a Cump&refi, pe cdt posibil,
bulbi mari, s&tatosi, cu foi
exterioary Tntregi, newde pi
brune.
Nu curnpgt@ buki moi,
presafi sau mucegaiti, sau ale
plantafi bulbii, i n funqie de
mirimea lor la addncimea
de 10-20 cm, la distante de
10-20 cm intre ei. Pentru
forfare putefi planta bulbii
pe durata iernii in ghivece
(dreapta). Pistrafi bulbii
intr-un loc ricoros.
sele, prelucrafi in sol
ingri~imdntorganic. Mai
Soare, penumbra. Se
dezvolti optim la penumbra
arborilor cu coroana inci
neinfrunziti, sau la soare.
So1 cu bun4 permeabllitate.
In solul compact viafa bulbilor
va fi mai scurti.
Scoatere gi divizare
benite ~icompostati-le.
Scoatefi din pimant tufele
crescute excesiv. Divizafi-le,
separati bulbii mici, nou
crescufi $ireplantafi-i imedi-
at sau pistrafi-i intr-un loc
ricoros pdna la plantarea
lor din toamni.
Este oMvitoare, de aceea
rozatoarele o eviti. Planta$i
narcise in jurul plantelor cu
bulbi periclitafi, spre exemph
i n jurul lalelelor.
Nu tiiafi frunzele narciselor
nici chiar pe garon, ci lasafi-le
s i se usuce.
larcisele pot f i atacate
oe viermi sdrma, cauzand
I W r e a inelari galbeni.
runzele se curbeaza ~i
I
apar pe ele noduri galbene.
Tndepirtafi pi distrugefi
plantele infestate. Vreme
de un an nu cultivafi nar-
cise pe locul infestat.
u

Floarea Pusfin
m hrnp%rafl bulbi cu coaja *
Soare, penurnbrs.
netedri, maro-deschis, asem%- Primrivara necesiti soare, vara
perg p ~ a ,
Diametrul u d bulb &a05
M e de 2 cm.
Sol perrneabil. Floarea
Puskin nu este pretenfioasi,
B Nu curnpfirafi bulbi moi, cu se plantead in sol permeabil,
nucegai uxafi sau incoltifi. nu prea uscat.
Ingrijire tot anul
TCTAMW TIMPURIU IARNA k'l?u
l
Plantare FaGare
Plantafi floarea Puskin de Mutafi bulbii cu ghiveci cu
indata ce cumparafi bulbii. tot din dsadnifa in casZi
Dad Ti pastrati prea fndelun- (stanga, jos). Dupii inflorire
gat, bulbii se pot uxa. ducefi-i afar&
Pentnr foqare q z a f i bulbii
in ghiveci, str6ns unul leng4
altul, ~ipunefi ghiveciul timp PRIMAVARA
de 14 saptiimlni Tn risadnifi. curspre
Inl&urafi din straturi florile
ofilite. Lasati floarea Puskin
si-ri imprii$ie seminfele, a&-
fel va forma un c m r floral
des. Putefi scoate ~isemina
seminfele Cincol$ezcla lurnina).
Lasafif runzele rc? se usuce.
CARTEA
GRUPA 8 58
fn prirnul an de dwpg
plantare florile se &wolt5 in
apropierea solului, Tn anul
urmitor ating Tniltimea
obi~nuiti.
Se dezvolti optirn daca nu
este mi~catatimp de mai
multi ani.
Frunzele decorative ale
florii Puskin deseori devin
prada rnelcilor. Facefi cap-
can5 de bere. In prirniiverile
ploioase este recomandata
~regitireacapcanelor cu
:apac, care nu se umple cu
Jpa de ploaie, ins3 rnelcii
intri in ele.
 n\

- PLANTE CU BULB1
- -
GRUPA

I'orescen~edense in locuri umbroase

nartie-mai r/ ingrijire simpli

 Culori ra'coroase de flori
-
Brebenefd, cu un aspect exterior fi.agil, este o plan ti
perena' rezistenti ce se poate cdtiva in focuri umbroase.
VARIANTE
-
Specificul brebenelului consti In
inflorescen~eleformare din cior-
chini sirua~ipe Iistari drnogi, flo-
rile tubulare cu pinteni $i frunzele
cu limbul multiplu sectat, de
culoare verde-fraged. Din genul
brebenelului fac pane aproximativ
300 de specii, care se pot diviza in
doui grupe. Primei grupe ii
apaqin speciile ce cresc sub formi
de tub, spre exemplu brebenelul-
galben (Co'ydalislutea) gi
brebenelul-nobil (Co'ydalis
nobilis), iar din a doua grupi fac
parte speciile cu tuberculi sau cu
rizom tuberculiform, prezentace In
cele ce urmead.
Brebenelului giunos
(Co'yddis cava) i se trage numele
de la ruberculul go1 pe interior,
aseminitor unei nuci. fn zona
noastd, specia autohtoni dispune
de inflorescenye in nuanre de alb gi
roz-violet gi fnflorqte din marrie
p h i in aprilie, pe tije inalre de
30 cm.
Brebenelul Corydalis solida
seamini cu brebenelul gunos,
dar nu crqte dedt 10-20 cm.
Aceasti plan^ este de asemenea
aurohroni in pirgile noastre, inflo-
rind la fel, din manie plni in
aprilie.
Soiul ,,George Baker" (cunoscut
gi sub numele de ,Transsylvanica")
este, daroriti florilor sale porto-
calii sau de culoarea somonului.
deosebit de aspectuos.
Brebenelul de Cqmir
(Corydalis cashmeriana)are flori
albGru-aprins. Inflore$tedin
aprilie in mai, florile-i fiind
susginure de tije Pnalte de 5-15 cm,
cresdnd din ddicini tuberculi-
forme. Planta se davolri optim in
zone dcoroase, cu armosferi
umedi, in sol acid gi cu humus.
Brebenelul azuriu (Co'ydalis
flexuosa) a fost descoperir in
China in 1989, gi de atunci esre
cultivar gi in grsdini. Florile-i lun-
guieye, de culoare albastri, apar
din aprilie p h i in iunie pe rije de
cel mulr 30 cm.
UNDE SE PLAN TEA^?
Alegeyi-i brebenelui un loc in
penumbd, la poalele unor plante
cu rulpini lemnoas5.
Brebenei giiunqi, mperitori de sol
La coroana arborilor solitari
sau in faga garduriior vii,
brebenelul form& cu timpul un
strat vegetal dens.
Tuberculii brebenelului pot
profita de solul bine permeabil a1
gr;idinilor alpine umbroase, atlt
de necesar davoltirii sale optime.
Florile aspectuoase ale
brebenelului pot fi contemplate de
aproape, d a d plantapi brebebeii
de-a lung111deilor umbroase.
Brebenelul i se potrivqte fiedrei
plante de piduie. &at s i se d a -
volte nesungherit, brebenelul se va
dezvolta in toati splendoarea sa.
Plantele de primiivarZ cu
bulbi - printre ele narcisa ~i
laleaua-pesuiyi (FritiIIaria melea-
gris) - Infloresc concomitent cu
brebenelul. Erantis (Eranrhishye-
mdis) $i ghioceii de bald
(Leucojum vernum) infloresc ceva
I
PLANTARE $1 INGRIJIRE
ACCESORII: LI tuberculi de brebenel D cultivator O turba sau com-
post U grebli Cl plantator O lopata D material acoperitor de so
mai devreme, prevestind pard
inflorirea brebenelului.
In categoria plantelor asociate
meriti men~ionagigi crinii de
toamnii gi ferigile, deoarece frun-
I
zigul lor va umple spagiul go1 ]%at Tnfige~ivertical plantatorulin
de frunzele plantelor cu bulbi,
care cu timpul se retrag.
parrdnt ~irnigc3ndu-l lateral
efectuati gropi de 10 cm
4 Presira# pam&ntpe tubemall
~ibiitatorifi-l usor. Udati
acoperiti plantajia cu un strat de
A l b a s d brebenelului de ~ddncime(distanfa de piantare: acoperire organic de 2,5 em.
cqmir arari fermeciitor alituri de !5-35 crn).
miseaua-ciutei (Er/thronium) sau
sub rododendron.
I
Nu curafafi, nu fertilizafi ti nu
diviza$ibrebeneii. In perioada
de vegetafie rneqinefi reaviin
1 M u l p o l u l pe tot parcur-
Flori QI pintcni
 Gra'dinzrit iscusit
1

Vara tAniu, cumPliia$ Penumbri, umbd. Se Toarnna, 'Indepartafi cu

tuberculi tari, care se @sex.
de regula, On magazinele de
specialitate.
Nu cumphrafi tuberculi rnoi,
mucegaiti. Tuberculii deshi-
dezvolta optim la poalele
arborilor cu frunze dzatoare,
dar nu ~ila umbra plantelor
ve~nicvcrzi.
Sol cu bun& permeabilitate,
grebla stratul de acoperire
vechi ~iagterneji unul nou,
pentru a evita bolile.
Semin$ele sunt raspdndite
de furnici. Dupa tnflorire

-
drataji s-au deteriorat pro- cu humus. 0 excepjie o scoatefi din parndnt plantele
babil I n urma unei depozitari constituie brebenelul de nou dezvoltate ~ireplantaji-le
necorespunzatoare. Ca~mir,care necesiti sol acid. altundeva.

tlfngrjire tot an ul
9- . . 4 - WII
1 )octorul plan relor

TOAMNA
Plantare gi protecfie contra
gerului
Plantafi brebenelul imediat
dupa cumparare, pentru ca
9 tuberculii sa nu se usuce.
hainte de primul ger, acope-
i rifi locul plantarii cu frunzi~
uscat sau cu crengi de arbori.
I In lipsa unei umiditafi cores-
a menpnefi-i solul constant
PRIMAVARA
Mulcire
Reinnoifi stratul de acoperire
compus din scoaqa de copac
marunfita, cornpost sau frun-
z i uscat
~ ~ilasafi-l pe sol tot
anul.
La~ele moliei galicole se
Udare gi semsnare pot instala intre tesuturile I
punzatoare, brebenelul se
frunzei, pe care le roade.
Distrugeji frunzele pe care
retrage, in urma sa riminand
locul gol. In vreme secetoasa observaji urme sinuoase de
culoare deschisa, provocate
de rosaturi. Reinnoiji toam-

I
umed (stanga). Plantele
retrase pot jnverzi din nou
primavara urmatoare. Culegefi
seminfele imediat dupa
maturizare si semanati-~e.
na ~iprimavara stratul de
acoperire, pentru ca acesta
sa nu serveasca drept loc de
rnare pentru daunatori.

Q IMP ABnMP SRL RO-P-02-10-059 ISBN 978-96386092-8-1

 (s!p!!~adury e ! n ~ ~ n ! ~ai!~~sad
tl)
aIaTap1 'alas!3nu 'alalapl !aua[
-ups ap !1m13p aleluald IJ lod
p q m p d a p a v o 0 anu!a
.~eo!ladpp o- lug pu!~oguj
ala~ueldn3 !S 3san!r1od
as aseonnadse aps alaz
ap a l ! ~ o ~
-mjn p 'g~en~ur!~d
ale01 n3 epose awed ap p s p ~
'!nlnIos e i v ~ d n el
s a,eru!s
a p u o z p o Jopupepy elpolep
au!q ap laj el e ~ p ~ nawod
:, as
6 p a d w ~ad ap apupgdl ug
-elEap!
alsa g mlnlos eae~!l!qeaur~ad
apun 'alposu! amdp a p ~ @ s!q . a p o p g ap apllopad
ut aunu!ur ap a ~ b n ! ~ l oads
-PJoq
d
ap pmld e~ IS u r n ~ a ~<Jol!ap
~n%unle-ap yenpIn3 lualmxa
alb~ogu!e e p wn e q n q S!JI
- p n e u r p d ap smog
p q n a p e o a m a!pde-!em
u!p ES eaJ!Jogul upd -alpua
~w aps alapru l p a p auramap
~ u a r l b ~ oe m ~ uj weqnq
eaiuenu
allnur !em ap 19 aJoIm!q !J~!OS
p q ~ s 'apl!q!sod aIpoIns ale01
US a ~ b ~ o p'n![o3e~s-ndo~
ui
!!101n3 e!idmxa n3 'e3aqJeq s y ~
- a n a ~ ~a u n areopalu!
s apad
!an a 1 3 -emme ap el!qasoap
nes ~ o l a p ~ eareop:,
ad
n3 ppuap! purg 'paj!p
aleod a!als;na e a n o p s '!os azuruj ap a1pn!l13unqw
ap a!i3uy u~ -aJeo!Jalxa a p a d .!3!1!d !!aua[q~s $01 el arepur!s
~ u n as l a l b ~ 3ap ap3?!.1a13m3
. ~ o p z u n qmdnseap le!p
d -aur! asnds!p ~ u n as l p o ~' a ~ p u t
~ u aIun!os
r ap anqasoap a ~ d s
O ~ 1O ~ e o ap p aur!i~ujo
a n w ~ m d upd y (x E . ~ ~ ~ U I / J O !
-ep n e q n q s!q) n!>ol[!ur p
ap a n x d s a ~' I ~ U Jplaua(ups
ap a~bqasoap
-lonela eleqleqa s -aza%
~!JI!"Ins
-onnadse t esnpal aur!ipug ap
I?almapeAa s a s u m meqnq S!JI

Agternefi intre manunchiu-
rile de frunze pufin
'
ingra~amantorganic. Dup5
inflorire, t5iati tijele florale
deasupra solului (stinga) ri
divizati tufele dense.
...., . .
Jocrorul plantelor
rl
Primul semn al putrezirii
bacteriene a rizomului este
'ingalbenirea $iuxarea v&r-
fului frunzelor. Umiditatea
solului ~ifertilizarea unila-
terala cu azot stimuleaza
aparitia bolii. lndepirtafi
rizomii vatimap.
Administrati stanjeneilor
Yngra~amlntbogat tn fosfor.
Iris
I
1APROVIZIONARE 1
CiumpSErfl bum! tari, cq
eoaja netedti sau rjz~mimifi dezvolts satisfaciitor ~i Tn
d e culoare deschid @& d
Mnam&
0 Nu c u r n p h j i bulbi putrezi, putrezqte i n sol urned, Insi
cu Pete rau rizorni zbdrcifi,
f i i r i frunze.
- ,
Plattam @ fm.Ffzaze
hi~rnavaraeste wioada awes-
punzgtoare plantirii stdnjenelu-
lui de bala ~ial st&njenelului
sibwian. Tala$ frunzele uaate
de pe plante du@ iemare ti
amestecati mlul cu R i d de
coarne.
fngrijim @ divlmrt~riWciniI~~
in timo de secet3 udati
, ,~lanwtele.
Dupa inflorire pistrati frunzele
~it&ia$i dmr tulpinile. irnp&jifi
rizomii rnai mari in mai multe
pZi6i.&erne$ praf de drbune
de lemn .w suwrafetele
. , ttiiate si
---
replantali rizomii divizati.
0 IMP AWMP SRL
GrZdinirit iscusit
0 Soare. Unefe specii se
penurnW
On funqie de specie necesitii
sal uscat sau umed. Rizornul
sau bulbul anurnitor specii
anurnite specii prefer5 solul
umed
TQAMNA TlMPClWU
Plantam $ .
i?rnpmiva
?ngh@uIlui
Toamna este perioada optima
planarii MbarBata, Iris kaemp
feri, a anjenelului de Pirenei fi
stilnjenelului cu bulbi (irisul
olandez $ stsnjenel w i t ) .
Plantati rizmul h Iris LMrB$ta
superficial @), d nu
putrezeasca.
Scoatefi cu maria buruienile
dintre stanjenei. Pentru a nu
vtittirna rizornii fi bulbii din
apropierea suprafefei solului,
evitati folosirea sapei.
Tiiati florile pentru vazl
cand bobocii incep se
deschida.
- M
Arsurile p frunze apar
Indeoebi pe vreme umedti.
Petele mari, de culoare Inchisti,
cu margine galbenti sunt
provocate de fungi. Primavara
tndepartati frunzele btrilne,
maronii, deoarece fungii dew-
ori ierneaza pe suprafqa aces-
tora. Stropig plantele cu sulfat
de cupru (piatrZ-vilnBti3).
'~nom1- ura VPI PW
a
- Q ;usa 6 a ~ l (apu q w
 . . -
7 , ! q .
I
1:
.'.?@
'\
8

.
!& :,:,
C r. '
:,>t T '

Gra'diniritiscusit
I --

Soare beptin. Daliile 6 Incepdnd din martle f o m ~ i

tuberculi m e , Wi, cu mi necesitl un loc protejat, unde
rnulte inele, care h& mau beneficiazil de cel putin gase
hcoltit. ore de soare pe zi.
Sol cu buM penneabilitate,
bagat In substaw nutrithre.
0 Mw CU@&X@ tubmrli Ameliorafi piirnantul cu
usmi gi zb&cifl', rnoi mu deja compost. dar nu utilizati
Incoltifi. Ongr&$m&nt de grajd proasplt.
daliile Tn ghivece, pentru a
obine o Tnflorire timpurie. In
mai, transplantati rlsadurile
tn grldinl.
Pentru a mlri durata de
via@ a daliilor, din august nu
le rnai fertilizafi, altminteri
tuberculii pot lesne putrezi.

3 loctorul plantelor

Afsnafi profund straturile ~i Meqinefi reavln solul dali-

ameliorati-le cu compost. ilor toatl vara. Fertilizafi-le
Plantaji tuberculii de la sf&- lunar cu Ingrl$imht sirac Cn
situl lui aprilie. Daliile forfate azot. bdeplrtafi sisternatic

colul inghefului a trecut. TOAMNA Dalia este o hranl prefe-

Dezgropare #i @strare
Dezgropati tuberculii dupl
prirnul tnghet. TZiati IaRarii
la o palm3 de sol. Llsafi
tuberculii s l se usuce pe o
hdrtie de ziar (itanga), apoi
I curipfi-i. Pistrati-i in nisip
sau turbl, intr-un loc ferit de
ger, uscat gi intunecat.
r a t i a melcilor. Tntr-o sin-
I gurl noapte Fi pot consurna
h Tntregirne llstarii tineri,
dar pot dluna grav ~iunui
lot rnai mare de exernplare.
Adunati melcii noaptea, pe
I vrerne ploioasl. Arnplasati
un gard contra rnelcilor.

ISBN 9-4-1
-gp3a5 ap dug ad !iepn '~!ueEi~
~ g w g f ~ nes u~
~ 6pod~iloa
CI
n:, lnjos !iez!i!ua+ ' e ~ e q w gr
-$ap.nv=uap you o !!UI~EJ~ !4 umsard 'aps J O ~ J O U~ o p u .-wFlpllll
y a p m ~pndsp s g ppuaiups -n!suatq ~ ! J O I V $ur, '!qpq ru aqp p o a~n uauerq p A y
'(S?SO&?UE~&~
uIKID~Eu~~v) ru ppua(ups !S w afi3eprd .,'Lea XuunsuO! u u q
uIma3eux nes ( m ~ ! h e m p z q l n as a!tp,rtr" ',~flg"JO~.I~!OSalp
-*A uwnm J) !aw ' ( md.8 ~ e p d s S!JIpp-arpnq w e UJ -00n p e - w q p m n p s
~ d n s&u
) n3 ~ e p o s v 'paA p d w ! ~ e~01ah-uareoqqwase
.A!mns p m o p ~m m e UJ p ~ d u!s ' J O ~ O Z I Jp u n w <auaqpSa ~ a dn3 a m m p po
w 13 ug '(R~!J!~!s s.r.JflUe!J m p p e pm* ea)mp!wn -asap IUTIS uaJut?yaarp3na" !S
-aq!s pua!qs ap ! J ~ I Eqmds ~ !d pde d s -aAn!.unu ,JapuaAq ~u!@!H'' ',olqO.n?~"
I
S ~ I~!T p u p n l d pnauay ahmsqns UJ d o q (snmny ',A~MO~OH uAprew" .~opn!os
ad!zodwm o e!maure $and d
rn plos p a p ~ ~!mds S!JI a@F A e l - - aPJ0I.d
.!!Sol -apmvala upd S! efiua~e .SPsaP
nes !uaq@ +ypuen @uq ad k e a p o 0 re! kmp e o p~ r u -uaq@ p w ~ w S! es!q3u$ a n o p
- ~ l da~.&pn!~d
o &W <alda~ ap e m a u ne c'Ja!uraJdUm1
6ala@unl alazury manoap -rips a@npm-nnseqa apold
'!.mu n w YnpJoq ap ~ o p r n ~ ~ l s .aJq a p a d !9 a m q p !JOB
e pqndod a u y d alsa ymds S!JI ne ''%p!Jqure~'' 3sazafdua ! P A
p!os !i ua~oJ%so3 yq3"
-pmolor, m a u ru
apad tn p r o s $ ;n!qasoep y ~ o d
aro~m!q !4 ouow a p i a @uq
ad .JO1F'OP U!Jd F'OBT
!!Ja!'ln? = u a T ppra"IF"
a s x l l u q l d u y p a l ~ ~ ~
-=uy aI!Jold ?pedsJ~I"w
!%e-l1"1P='J-
!S ''mXTJ" 1 a p l w ap aFJBds
m+d p u as rrfmds9
I
Gra'dinirit iscusit 7
,I 1
e Cumparap todmna rlzomi
riguro~isau iris cracut In
ghiveci.
a Nu cumphrafi r i z o d
putrezifi, uscafi, sau plante
hridicinate cu frunzgr
ondulate sau pitate.
tot all
u Dupi lnflorire pistrafi solul
l Plantare
@IMPAB/lMP SRL
LUMINA Sl SOL
Soare. fnflorqte cel rnai
bogat I n locuri dlduroase.
Sol de gradina afanat, cu
humus. Optirn li este solul
neutru sau slab calcaros, care
nu se usci repede Si in care
apa nu stagneaza.
VARA
-re r
Udafi regulat in tirnpul
secetelor de vari. lndepir-
taji florile ofilite (stsnga,
jos) deoarece forrnarea
serninfelor slibe~teplanta.
rnai uscat.
TOAMNA
Este cea rnai potriviti
perioada de plantare. Tiiafi
frunzele la inilfirnea de
20 crn, plantafi rizornii la
adancirnea de 5-10 crn ~ipis-
trafi-i urnezi p h i la risirire.
Nu necesiti protejare
Irnpotriva inghefului.
I TRUCURI
a Pentru dfvizarea plantelor
scoatefi toarnna rizornii,
tiiafi-i in rnai rnulte pit$ cu
ajutorul unui cufit $i
replantafi-i repede.
Cre~teOncet, astfel trebuie
lisat s i se dezvolte Tn acelagi
loc timp de mai mulfi ani.
Urnfliturile rqcat-gilbui
sau rnaro de pe frunze sunt
provocate de rugina sari-
jenelului. Preventiv, sau tn
cazul contarninirilor rnai
slabe, dirnineafa, stropili
sau udafi plantele cu
infuzie de coada-calului.
Tiiati ~idistrugeji frunzele
contaminate.
 as erpusn ( s eq
~ paueld
.~~!PUO"umrp
XONJ) JIEJO~CD apnue a p p m . ~ q
t?!IEplqOz)
S! (Eruu.urreUI
p d m n p < ( s d pzpydod3)
! a s a ~ ~ ~ ~ '- e( a~m p~ w
)
ay u e u s r ~anseqp aqmmm
'('puom ~.@ut,) ueur !JOB
4n!aups nldwaxa ap FA
!Jq ap !JwFmm1d a d 3s
s!wo3ng) mmah ps!urmna
S! (-2qru -!PuJuro3)
eu~JUIrn'(umapua~
m * nn~.~nn-m~seqp
~ ) q~~uaur
-ewe e d m &(x w.~u!2:urre~))
a"Pk@ ap (PW) !d!Slaq
a p apun3s apm!os nldmxa a d s W? '
'!P-w 14 !91"9 "3 a p u e l d - a ~ u a u ryg
~ ~ n~ oh IS nune
a y q amof 3sa~modas I
-!ayp!%p a p w o p x anq
-!VS $p!~a3au ru awqd +Saw -!!b~ sad ap IEUJO pnw ID ~ u neu!dln~s a m 9 ad .p. o ]pap
'pd-WJ pop are a p ~ ~ a ~a b nu y rep 6pypualdsp v
.nb~-uaq$ auasap m p e ~ .pq!zp a y q ' a d ru Anour un ap
~ e w alsa
o !!JOB p n u -auaJa~
'pp pur !'JX$UJ apad ran
n3 a~!qopoduqv o p !JOB upd 14 aA?p oh 'areo!m1xa apad
VJ 3s 2="m' . - p amduror, ~ u nspo~d s
alaPsuI ad ?P@w E d !m w =p&q-ap.w~ un ap
ax3ap ~leurop o p pn rzb@un-(x m y asndslp luns
-uw P ' aw- ap are p@-wq
-$ !lop
I a s ! s m ~ cUI $ ~ ~
"
~ a p = o p m ~ ~ ' w "
-ye pop "eamgp nr!a~as
- ~ ~ a p l e u ~ o a s a ~ o ~ @
uaq@ pnum'aqp luns "Eqw
I"P!05 apJOld .a*op ap
ap p r o s alpw !S are EJ I%
!L
!
.nydmd-nSar
aad ap n u ~ po y y !Jon pn
-urn ' n p - n p u o d - n J a anopu
ap a1sa w p ~ q !$pa!mp mxeo~d
.!qurydp ~do-asdp m p
! a ~ w ~e da p o p j ap ept?oyad
"" "P =
!"S
' PIrlJsap
as a m <poqoq~do-aseS!Sndslp
I

Tigridia
Gridinirit iscusit
I
h aprilie, cumpiirafi bulbi
& tigridia mari, sinitqi, tari.
Nu cumpirafi bulbi zbdrcifi
m u mucegiifi, cu inveliyl
exterior vitimat sau puternic
fncolli$.
I
re tot an ul
ijlocul lunii
aprilie, plantafi bulbii intr-un
strat bine pregitit (adbncime:
8 cm, distanfa dinte bulbi:
10-12 cm). Pentru inmulfire
plantali intr-un strat separat
bulbii tineri, care vor inflori
-
'4r 7
I;.
! i lisali ~i iarna in strat.
Soare deplin. Prefer2
locurile calde, protejate ~i
bogat In substante nutritive.
Solul trebuie s i fie lax 5i
rnoderat nisipos, dar nu prea
usor ~iuscat.
lndepirtafi tulpinile florilor
trecute (itinga,jos). Pe timp
de seceti, in perioada de
inflorire, udafi plantele, dar
dupi inflorire nu mai udafi.
TOAMNA
Extragere $i depozitare
Scoatefi din pimant bulbii ~i
lasafi-i o zi s i se usuce.
Curijafi-i ~ipistrafi-i pe dura-
ta iernii intr-un loc uscat, la
mperaturi cuprinse intre
12" C. i n regiunile cu climi
e ~ e b idet blbnda bulbii pot
W%2-10-@4B
CARTE
GRUPA 8 69
Bulbii sensibili pot rimane
i n pimant i n regiunile viticole
~iR locurile protejate. Pentru
a-i proteja de inghet
acoperifi-i cu frunzi~#iramuri
uscate.
Dupi inflorire nu mai udafi
planta, ca s i se poata retrage.
Tigridia este o planti
deosebit de rezistenti, d a ~
poate f i atacata de nema
tori. Acegi viermi mici
paraziteaza vasele frun-
zelor. Frunzele devin sti-
cloase intre nervuri ~ise
ve~tejesc.Distrugefi
I plantele infestate.
ISBN 978463-WW-8-t
Ffori de frumusete nobila'
Alstroemeria este tiiarna ca Aoare t&iit;i,vara
VARIETATI
Alstroemeria face parte din
farnilia amarilisurilor sensibile
la ger, cu toate d florile in for-
m5 de pdnie amintesc mai
mult de crini. Unele flori
f o r m e d inflorescenfe umbeli-
Alte caracteristici ale plantei
perene sunt riwmul c5rnos gi
frunzele sucite, intoarse cu
partea dorsal5 in sus.
Afstroemeria auranriaca
este specia cea mai raistent5 la
Pnghej. Sunt comercializate
numeroase soiuri, unele cu
flori monocolore, altele cu
petale creionate. Are flori gal-
ben-vioi soiul ,,Lutean gi
,,Aurean,flori mari, portocaliu-
Pnchis ,,SplendensW,,,Dover
Orange" gi ,Moerheim
Orange". Florile soiului
,,Orange King" sunt rogu-por-
tocaliu, iar cele ale soiului
,,Concolor" galben-monocolor.
I
-
1
I
Soiul ,,Moerheim OrangeJ'
Florile galben-viu cu
creionari rogii sau florile albe
ale Afstroemerieipuldua
formeaki buchete mici.
Alstroemeria l i p necesit5
multa d d u r g , are flori albe,
roz, rogii, portocalii sau gal-
ben-lh2ie. Pe cele trei petale
interioare este vizibilg d t e o
dung5 de culoare inchisii.
Aceste varietaji sunt in general
rezultatul hibridiGrii speciilor
Alsrroemeria ligtu gi
Alsrroemeria haernantha.
UNDE SE PLANTEAZ~?
Muljumit5 infloririi indelun-
gate gi nuanrelor calde, alstroe-
meria este plantat5 in straturi
expuse la soare, dar se dezvoltg
corespundtor gi in locurile
semiumbroase din apropierea
arborilor gi arbugtilor.
In straturi de flori plantaji
alstroemeria in zona central&
in care florile umbeliforme
capst5 un rol important. Ung5
plante asociate cu tulpin5 vigu-
roas5 alstroemeria nu necesitg
adcire.
-
Plante asociate cu M p cenupiu: lum$oirim t i p e h
fn f a p coniferelor cu frun- jalgul de d m p (Salvia nerno-
zig de culoare Pnchid sau rosa), iarba-mlyei (Nepera x
19ngii arbugtii cu frunzig &assenii) sau crinul albastru
cenugiu florile sale de culori vii (&panth us Headbourne)
ofer5 o imagine deosebit de rezult5 frumoase contraste
atr@5toare. Plantafi rizomii puternice.
intotdeauna in grupuri. Ierburile ornamentale
Ca flori &ate sunt indte ca de exemplu molinia
indr%gite nu doar de d t r e flo- (Molinia arundinacea) sau
rari. Nu t5iafi ins5 prea multe meiul (Panicurn virgarurn)ii
flori de pe plantele tinere. sunt ideale plante de fundal.
CE SE-P AL~TURI?
Florile colorate gi creionate ale
alstroemeriei se asorteazii cu
alte flori perene de var5.
Asociatii cu plante cu flori
galben-lhiiie gi portocalii
vefi objine strglucitoare com-
pozijii de var5. fnfloregte Fn
culori asemHn5toare cnifofia
(khiphofia), rujii galbeni
(Rudbeckia fulgida) gi lip-
scgnoaiele (Coreopsisgrandi-
flora).
Din asocierea alstroemeriei
cu flori dbastre precum Alsmemeria ligm de culoare ga/beni
Nstroem eria
Grzdiniiit iscusit
I1
e Frirn&w~amu b a r n
mtinuei bulbii cu grijl.
I a Nu rizomi moi,
u w i , rani$ sau cu radacina
30-45 cm. Plantele mai Tn
v ~ potMfi divizate. Semi-
, sol ~ipuneji-i la iernat asernci-
Q IMP AB/IMP SRL
LUMINA $1 SOL
Soare, panumW. Se
demmlt% optim In locuri ferite,
expm b mare.
in
t a l e r e d stagnarea apei, Tn
sol prea compact radacinile
putfezex. Prefer&solul
afanat, cu humus.
L, nevoie plantele.
solului, acoperifi rizomii cu
frunzi~sau crengi de brad
(str9nga).h locurile cu clima
mai rece scoatefi rizomii din
nator tuberculilor de dalii.
RO-P-02-10680
GRUPA 8
c
7C I
h
2
1 TRUCURI
Serni@b vor Tncohi mai
q o r dacii fnainte de semanare
stau timp de o zi tn apa calda.
bezafi lada de fnmultire tntr-
un loc cald.
Dup8 plantare, plantele
necesita timp mai indelungat
pentru adaptare $ifnradacinare.
Pe vrerne ploioasa ~i plar
tata prea des, alstroemeria
poate fi atacati de putre-
gaiul cenugiu. Frunzele $i
florile vor f i acoperite de
un strat gri de mucegai,
apoi putrezesc. i n l a t u r a ~ ~
distrugeJi partile contami-
nate, dar nu le puneji nicio-
data in compost.
 J
,II OZ-s ap aiuels!p el '!os ap
a!bun4 UJ 'sns u! I ~ J J ~n, A~ q l n q .UIJ 5 1 ap puepe a~elueld
10s u! !iab!yu~!k 3alsaue ap UIJ ap edeo~6o ! i e d e ~y n 6 n e
I ~ sedeo~6u?!iaund
s ap l e ~ un Z -a!ln! :arelueld ap gpeo!rad
1
Brdndupi - -
Gridinirit iscusit
oumpiira$ bulbi mari, sanlto~
gi tari,
- Sol permeabil, cu humus.
:m
I
,$;,
., v2Z.c ,
Nu cumphafi bulbi mici,
uscaji, moi, cu mucegai sau
tncoltiji.
rM '1,griire tot
PRIMXVARA
h9rijh-e
Udati brlnduga pe timp de
seceti indelungat5.
Primavara este perioada
risiririi. ?ndepirtafi frunziyl
doar dupa ce s-a Tngilbenit
de tot.
VARA
Plantare $1 fnmulfire
Tn iulie sa" august plantali
bulbii in grupuri mici, la
adlncimea de 10 cm. Tn
funcjie de specie sau soi pis-
trati distanfa dintre plante
de 5-20 cm. Pentru inmultire
scoateli cu griji grupurile
8 IMP ABllMP SRL
L 8
Soare, penumbra. Se
dezvolt5 satisf5dtor gi i n
penumbra.
Specia endogena de pe
meleagurile noastre prefera
solul umed, celelalte specii
necesita sol uscat, numai
primhvara umed.
mu[-h
mai vechi de bulbi cu ajutoru~ I
furcii de sipat gi desfacefi-i Tn
mai multe pirfi. Plantali bul- ,
bii imediat. Seminfele se
matureazi in iulie, astfel pot I
fi seminate in stratul de
inmultire, rar. Risadurile
fnfloresc prima oar3 la doi
ani de la semanare.
RO-P-02-10-078
--
1
GRUPA 8 71
e Data v r q i d ave$ toamma
branduge Tnflorite Tn vas,
agezati vara bulbii strlns unul
l l n g i celalalt Tntr-un bol cu
pietrig, fir3 pamant gi
pastrati-i uxati.
Planta se dezvolti frumati,
daci nu este perturbat&.
I
I
1
i
;
I
Brlnduga este planti sariti-
toasi, foarte rezistenti,
insa uneori, primavara,
melcii pot ataca frunzele.
CBnd daunele sunt mari,
toamna Tnfloregte mai slab.
Adunati melcii sau agezaji
capcane de bere.
 Floare
- Pe tulpina crinifor
P peste 20 de flori ma'tisoase, asemina'toare unui turban.
fnd5irneaainilor din Asia de
Est (Lilium hansonii) poate
atinge 150 crn, florile lor par-
furnate sunt portocalii cu Pete
rnaro. m a r foarte devrerne, de
aceea sunt peridita~ide ger.
Este indicak din acest rnotiv
protejarea 1Pstarilor tirnpurii cu
crengi
- de brad sau ghivece de
lut ars intoarse cu gura in jos.
Crinul de pgdure (Lilium
marragon), autohton pe
rneleagurile noastre, este o
floare siilbaticii, protejatg.
Coloritul florilor cuprinde un
sDectru de la roz-inchis p$n?i la
durpuriu, iniilgimea plaAtei
fiind cuprinsii Pntre 60 gi
180 crn. Florile au un ~arfurn
caracteristic, ca de scorfigoarii.
Soiul ,,Album" are flori de un
alb strducitor gi irnaculat.
Din aceste specii, prin
Incrucipare, s-au creat multi-
ple varietiifi prolifice gi cu
inflorire abuidentii. Acestea
necesita rnai rnult soare gi
Pnfloresc rnai tbrziu. 0 sub-
I
------- - --,
grupg important5 a t e consti-
ruid de hibrizii Paisley, de cel
rnult 120 crn, care ~i-auprimit
numele de Ia rnotivele vestitei
tasturi. Culorile florilor sunt:
dben-deschis, portodiu,
culoarea somonului, rop-pro-
h d . Sunt remarcabili si hib-
rizii Marhan, prinue ei
,Jacques S. Dijt*, ale c h i
pedele galben-crern sunt
brnate c i pete rqii. f n d ~ m e a stducitoare au un efect domi- degepelul r o p (Digiralispur-
acestora poate atinge 150 cm. nant chiar ~ih forrna~iunicu
UNDE SE PLANT^?
Crind de ~Pdureeste multila-
teral. Preferhd dcoarea, poate ampanulam), tot de culoare
fi asociat cu tufe sau arbqti
scunzi.
fn s d e perene crinii
h d G , fn floare, constituie un
fundal de efea. Plantqi prin-
tre plantele joase de acoperire
a sdlului, ei cr& pere* vii
verticali, plini de Aloake.
La poalele arborilor gi Pn
gddini naturale, crinii de
. fnchis (Campanufaq a t i c a
padure Igi reg&esc starea de
dlbiiticie. fn fip unui h d a l
htunecat florile lor s t ~ u c e s c
CE SEPLANTEAZX AL~TUBJI?I gi ~dianrumvenusrum proven-
Crinii de pklure cu flori
pugne plante. Drept plant3
perenii halt5 i se potrivqte
nernjigorul ornamental dbas-
trul (Delphinium elatum) sau
floarea-dragostei (Agapanrhus ' pPdure.
albastd. Araa bine gi algturi
de scaunul-popii (Lychnis
chalcedonica),in hncrie de
cuioarea lui alba sau rqu-
aprins.
Plmte perene scunde asoci-
ate pot fi: clopojeii violet-
Kobdtglocke"), rnenta-m9gd
a l b a s t ~(Nepeta x &sseii),
sau plantele cu f r u e orna-
mental, ca de pildii pclinul cu
I
' it din Himalaia.
p~ lizim p&ddor
purea), d d i h p comuns vio-
let Inchis (Apuifegiavufpris)
sau Cimicdizga racemosa db-
gdbui, cu tulpini scurte, se
a r m o n i d bine cu crinii de
1
I
da plantam primkivara Mpafi la distante de 20.30 #,
1Par'&
mi W m a . bfanafi rolul la
&ndmea rle 30 m.Maupti
2 gmpi cu-meaeiaamn,
a w i pres8mfi Tn ede un strat de
wnlsru fierare bulb 1 lingurip de 5 cm de nisip.
Depunefi pe fundul gropilw,
la o adhncime de 12-15 crn,
c.& un bulb cu drful Tn sus.
frunze pe tulpinl.
'I
5- Indepartati florile ofilite,
scurtand ramurile florale cu
Prim5vara afflnati solul.
Adaugap-i compost si
ingra@mintepentru ca
cel mult o treime din lungimea crinii da pgdure s3 se poata
acestora. Lasati pe planta cat dezvolta ~iTnmulti repede.
mai multe frunze posibil.
prirnivara tirnpuriu bulbi
rnari, tari gi cirnogi. Plantafi-i
cdt rnai curdnc
ulbi rnoi,
ducegaiti, uscafi sau deja
Ikmuguriti.
TOAMNA, P R I M ~ A R A
Pe cat posibil, bulbii crinilor
de padure trebuie plantali
irnediat dupi cumparare.
Perioada Cea rnai adecvati
este septernbrie-oct~rnbrie,
dar se Pot ~ l a n t aSi ?nmar-
Dupi ce bulbii au gerrninat,
fertilizati crinii cu
Tngrigarnlnt stimulator de
inflorire, compost,
Tngragarnlnt de grajd bine
ferrnentat gi frunze
rnsrunfite, dar niciodata cu
directe de la rniezul zilei
diuneaza plantei ~ i -reduc
i va indica rnai intai locul :
perioada de inflorire.
Crinii din Asia de Est (Lilium
hansonii)gi hibrizii lor necesita
un sol neutru. Crinul de
padure (Lilium martagon) ins3
agreaza solul usor calcaros.
fngrlglrndnt de grajd
proaspat.
VARA
Acoperireasolului
Crinii crest in mod optirn
data radHcinilelorsunt la
racoare. Acoperiji solul cu
un strat de cltiva centirnetri
de rnaterie organic2 pentru
a-l pistrz fjos).
r
. -l e
bulbi I n arac solid: T u t m
plantarii, rnai apoi Tiva sewi
plantei drept reazarn.
Pentru a fortifica bulbii
?nde@ita$i piqile ofilite,
crutlnd Tnsi pans toarnna
tulpinile $ frunzele
-
a-
-
W4 rw!1
'1
I Petele rnari, rnaroniu-
deschis, cu rnarginile rnaro-
niu-inchis de pe frunze, sunt
cauzate de Cercosporella, o
ciuperca ce ataca Tn special
crinii de pidure. in lupta de
cornbatere este eficienta
pulverizarea repetata a
plantei cu substante fungi-
I cide pe bazl de cupru.
ISBN 978-963-8609281
 vu=lmJp a+! ?Ppard
up amqau Q! m x ~ u r r ~ d nu g p x ~uluadJ O ~ J O Ua p
-1UEld J S JOIIT@p lIJl3JaqIU anupucn a p r g ~ p uIaj l eb
!B .rolalo!pe12 nqpq aJaJeoaa U! asndsp rf ~ o am d uou
-apunDs !@P qal!Jaj!p w u a d a u q d m p a r l s u!
aJlU!p JOIpWJaj $put as . a r e o ~ p u p uuop ~ e u m ~
!alo!peP a p alpuj alpold - J O ~ ~ q m~ d ap g&y apun3s
-!pp vaym~adalerap!sum luns al!Jn!os 'Jopap pSun1 e-ap
(X SnlO!Ptl3) aPI@IPel3 'F"PJ0'l aP aI!-ms 7
wo~sasep arman uj .gasah au!%ur!
pS~unxfpur~adcne knxewpd o pajo A! ap a p o p 3fr
ssaroput m aseoqpq ~olalue~d - m - - e y
dy UJ sElUEld SOUInrf .EPeLef aP
p q .aua~ada~ueldnes a p u e eamd UJ nes ~OI[!UI UJ aprpp
uop ap !'me@ pmueld rj a~eod !le~ue~d anarad ~m,w u!
m m e '$p$d ap ~ ~ a d sn3 r! U
. ~ A ~ ! ! J I ~alumsqns 6! " ~ u o d n ama!suotyu n~duraxa
!a!pp ~ o l u !aurJoj
o ~ ypox.a snumq uj1&oq 10s n3 <areas a1 aP 'am =l!J"!OS
. ~ n a ~ VWIS
d q asndxa < a p ppn3oI ut $!led .s!zpq-nQar ,eyu~"
UF a l q d a p u j y ~ o edu m o L ap lxdse n3 al!!zp !imuqd
-
Q! ZOJ uesoa luem!au <uaq@
-$&d ap ~mdsen3 a p p p p a ~ ~ v 3s
i~n~w ? 33
d , q p 3 luem!au Ln!lcnm~a~sa
,o!J~" 'uaq$ ~ n ~ ~ u19aaqp r,
! J O ~ n3 , o i o ~ "Ln!md~nd-~our
areoln3 ap ,eyu!&ndu :wns
-u308 ap
Sune '(uaqp wrur n3 uouros
-ax) u b ~ S! (uaq$
~ ~ n2 U
qp) ,p~ursapugU '(sm~u!-nb~)
, s u r q u '(usqp2 2a!m !3 !mp esu$'aJoIm!un !Jn!os 3saqasoap
!an nles p o p u~aqp apad)
-v as '~qurqap p ~ oulj a p a d
ua~qoposeau
c(npndmd-zo~) ap asndwcn nes aldurrs alazoJ
a m 'aun3s pnqm aseoJaurnu
q sndurcn dm un-nu!p
m~cya m InJlua3 -a!Jajlp
! ~ o p 3ap <a~rrups!p! k d Enop
trip asndurm ~ u n apold
s
.apoAuguras pop
n3 ~ . o ~ mz p d d ufirede
3!umoq aJapaA ap uund
u!a 'JO~~JOIJ!m~q puarep
m = T P P=P =saqasoap
as g@&d ap ~zadsen2 a1pp-a
1 Ddii CLI aspect d e p+tipi
e Cumpirafi primavara a: l a r e . Planta necesiti
tuberculi c%rno$i,sinrito~i$ Mdura. Prefera soarele de
dimineafa, ca frunzele s i se
muguri zvante, tmpiedicind astfel
., tmbolnavirile.
8 : So1 permeabil, bogat i n
substanfe nutritive.
Nu cumpirafi bulbi moi, . lmbunat2lfifi solul cu mult
ptrezi, atrofiafi ST-. '---%.' compost.
Pentru stirnularea Tnfloririi,
tiiati florile ofilite 00s).
Pregatifi stratul de lndata ce
solul devine cultivabil. Plantati Swatera
tuberculii TnceMnd de la bulbitor
,e
i, Tundefi IZstarii. Scoateti tu-
,,her- berculii din @m&ntfi lasati-i
culii. vor rnflori mai
Daliile la uxat. Pastratituberculii 7n
formarea bobocilor fertilizati
GRUPA8
CARTEA
75
Pentru stirnularea
dezvoltirii tufelor, ciup4i
vlrful lastarilor clnd ace~tia
ating Inilfimea de 10-15 cm.
Ca tuberculii s i nu
putrezeasci in timpul
depozitirii, scoatefi-i din sol
pe vreme uscata ~ipistrali-i
Dteva zile la umbri.
Daliile sunt des atacate de
Mduchele negru al sfeclei.
Paduchii sug pe partea dor-
sali a frunzelor sau pe
tulpina acestora seva
plantelor. Frunzele se
ofilesc ~idevin lipicioase.
Stropifi daliile cu rolutie de
sipun lichid-alcool sau
lutie pe bazi de acid gras.
Prum usete timpur~e I

Fforiledes&se ale lalelelor K k u h a m par miWodse

stele hexagonale.

Varietatea Kaufrnann - hibrizi

a i lalelei dbatice cu acelqi
nume (Tulipa kauiinanniana)-
aparrine lalelelor cu inflorirea
cea mai timpurie.
Multe soiuri tgi deschid florile
multicolore f n d din martie.
Aceste flori au deseori alt5
culoare in exterior d e d t in inte-
rior. Frecvent, reversul ~etalelor
a t e incadrat de o alt5 culoare.
Florile tn forrng de pocal sunt
susginute de o tulpin5 puternid
de numai 15-30 cm. In bgtaia
soarelui ele se deschid larg in
form5 de stea, observ$ndu-se
astfel bine centrul de culoare
contrastand d florii.
Florile acestor lalele pot fi albe,
galbene, roz, rqii. Exist5 gi multe
flori multicolore, qa-numitele
amestecuri-curcubeu. Din
pzcate, florile trsesc pu~intirnp.
Frunzele unor soiuri sunt aparte,
a v h d dungi rogu-maroniu.
Sunt preponderent rogii
Soiul ,,Shakespeare"de culoare
roga-scarlat
Nuanple de roz sunt pre-
ponderente la varied~ile
,JeantineWgi ,,Heart's Delight".
Sunt foarte indrggite
varietZfilede culoare crem sau
albZ ,,The Firstn, ,,Franz Lehar",
Johann Strauss" gi ,,Ancillam.
f n mare parte sunt galbene
,,Primrose", ,,Gluck",
Goldstiick", ,,Verdi3'~i ,,Stman.
UNDE SE PLAN TEA^?
Lalele Kautinann alzturi de zambile de culoarea somonului
prealabil in locuintg, micile
lalele pot imbogiipi paleta cro-
rnatid a balconului sau terasei,
ba pot chiar inflori gi de
CrZciun.
CE SE pLAN~uALLTUR1
Lalelele scunde se vor planta
grupat. Ele se armonizead de
fn compania arborelui-Iudei
(Cercis siliyuastrum), cu flori
roz, aratii minunat ,,Ancillan
albg cu inflexiuni trandafirii.
Frurnuserea lalelelor va fi
?
scoasa in evidenjg de flori
albastre de primhu?i, precum
Chionodoxa luciliae, gofranul
~
violaceu, Scilla siberica sau I
clopojeii arrnenqti (Muscari
armeniacum), ce infloresc ceva
'
1

variedjile ,,Shakespearev,
,DaylightB, Showwinner" gi
,,Early Harvest" .
Lalelele ,,Kaufrnannn se dezvolt5
bine in toate straturile insorite,
cu sol cu perrneabilitate bung.
In gridinile alpine florile
par un accesoriu indispensabil
al decorului.
In stratwile perene, din
cauza taliei lor scunde, pentru a
se eviden~ia,trebuie plantate in
-
minune cu alte flori de prirn5- mai thrziu.
vars sau cu arbugti cu inflorire
tirn~urie.
Specia curad de lalea
Kaufmann (Tulipa kaufmanni-
ana) avhnd flori albe cu centrul
galben, sau soiul ,Goldstuck"
P
ale c h i flori de cel mult 10 cm
sunt invitluite in exterior de o
nuant5 de culoarea sornonului,

f a ~ stratului.
a Aspectul nor nu
va fi nepl5cut nici dup5 ce
florile s-au trecut, deoarece $i
retrag frunzele repede.
fn straturile din fip arbo-
rilor, constituie o oazi de
culoare extrem de pre~nancs.
I
aratii superb sub alunul
chinezesc (Hamamelis mollis)
cu flori galbene. LSn@ arbustul
ornamental Forsythia ovata cu
inflorire timpurie, variet5rile
galben-rogiahc ,,Verdin,sau
,,Stresawproduc un contrast de
efect. Soiul ,,Ancilla''

~ump&a$ bulbii de lalea
erirnlvara. Pe cat posibil,
rrlegefi bulbi rnari, tari,
Brno~i,cu pielifa netedl,
Lucioasi, de culoare bruni.
( rnucegiifi sau dej- :-nugurifi.
fngrijire tot an
imTOAMNA
Plantare $i profecfie
Perioada adecvati plantirii
bulbilor curnplrafi sau
depozitafi este Tn lunile sep-
tembrie-octornbrie. Protejati
bulbii plantafi cu un strat de
frunzis sau compost.
Fertrlizare #i ewtragere
De indat2 ce risar lalelele
amestecati tn pimant cu
sipaliga compost sau
FngrS~irnant artificial. Dupi
lnflorire tiiafi lujerii uscafi
(dreapta). Nu indeplrtafi
frunzele dealt dup%ce s-au
Soare. Pe cat posibil
plantafi bulbii tn locuri
'insorite, asigurandu-le astfel
conditii de a se inrnulfi optirn.
I So1 cu buni permeabilitate.
Solul prea umed, rnai ales
I vara, va scurta durata de via@
1 a bulbil*
ofilit. Dupi aceasta
extrageti din pimant bulbii
care nu au dat flori. Dad
vara ploui abundent
extragefi tofi bulbii.
Pistrafi-i la intuneris Intr-un
loc uxat, pentru a-i replanta
toamna.
CARTEA
GRUPA8 76
II
Plantafibulbii pe o pant% -
tnsoriti, in locuri tn care apa
nu stagneazi, iar precipitafiile
se scurg repede.
Nu taiafi frunzele, ci lasafi-
le s i piari de la sine. Nurnai
astfel tulpinile vor inflori ~iIn
I
' 't
.utmgaiul cenu~iua t a d II-
tarii, care nu se rnai dez-
volt& ci putrezesc acoperifi
de o peliculi rnicoticl albi.
Indepartandfoliolele perga-
rnentoase de hvelis se va
vedea gatul bulbului bruni-
ficat sau alb-pufos. Dat fiind
ca boala este contagioasa,
bulbii vltimafi trebuie
idepirtafi trnpreuni cu
ISBN s7
I
Orl
 a n o p ap !u+urau n-es (mom
-.
..I w c u !
3 )
WFP
n-es aqp: *nu ug aqeq auqd
ru depose !JE%U !up UIJ audqo
a w d as p&p a$+urw 0
-&pj !4 qwuaureuro e q q '~nryep
-"En !$rep ' ( V J d q ~ V S )
v s !$ ( e p l d u r e 3 ) nalodop
'(m.v) Pumml-pe
a w d m l s a s e u yp1os~@
-areapatuq n ~ m u y a a e o d
A
* mruw =vqurn
- q O S JOIazeJ
~uaueuuadasndxa luns apog q
"e;lquJ" UL m m w = ' o z n e P T
-aid '*c)n! ap JOlao==!w
UJ luapxa
as ~ e p ~ s anzopu
ed ap apold
- ! y wmoz pqum a1 e nnuad q euqi a+! UIJ 3sa~ogu~ b!u~a
capun3sauarad a l y d JOI p n ! uj -nd ~d un n v . ~ d p ad
u nq
d a y 6 '!JON ap J 0 P l - S a@ -ruryuadrad n-es I ~ X 10611 E a d
m y t u o p anunsucx, apuaur -?P 1U"S 'm S 1-01 aUrr%unlo
U! flaueld !-Fasa p p ! agnlos - z d wrmnm ~sa,eul ' s
~ rg p -ap ~ u n aseomadse apold ne atadman pun
.dw ap uamp - m d w u -9 0 P W ~1Z""ItI
QIe Fur - Tq!- ap- 'IUD 021-09 aP mUTdlW!
-$ad q m w a ~ w ~d ~ a l 101 n d .r euqi p m =@A
pum)red -oap 'en- qns !ydpl ad ~ q d h a aus n d s ~luns
!ialre~d!-nu 'pq!sod a m p a =elmy *&" a y d
. a ~ q~au!qp pur JOT .apada~p~ ~p$aueld amq
danumy w nnuad pp~ p~ -an r w d u m 3 ednp . lap p ~
! m a d UL @J?!U!J3 d ~ y 6 'apedarpnmas -un51 el&
.%un[~ qOS ap
'(=JSL1-I)
n!me-uaq@ !Jog aP103
@OX" P!m JY'(ur 2'1-8'0) a4@
q d w w uog ale - u m q w p!os
:loppad w o p u & ~ u d w
UL w ap enadsap a u a ~ ! P
p!os yop p~ Laurcn t q
- .npndmd-uxr .le&mp o ap JO
- p x a ul am1.10~ u n us a q p p
I,
Lrm regal

Gridinzrit iscusit
I

Toamna, amp&* kl$i Soare deplin. Prefer3 D a d le culegefi pentru a le

mari, siin3to$i, tari la pelpat.
Plantafi-i cat mai curdnd
posibil.
Nu cumpikati bulbi zbdrcif i,
mucegZit$ sau cu vtirfurile
deja incoltite.
locurile tnsoritezcalde, ins3
umbrifi-i neapirat tulpina.
0 Sol cu humus, cu b u n i
p e r m d t a t e . Se dezvolti
optim i n soluri u p r gcide sau
calcaroase, afanate dar nu
prea uxate.
pune Tn vaz$ M a t i doar o
treime a tulpinilor, altminteri
in anul urmPtor crinii nu vor
inf lori.
0 AvefC grijl ca anterele
galbene s% nu lase urme pe
haine, deoarece polenul se
cur&$&dificil.

@]=ire tor mu1

I

TOAMIHA
Plantaro
Dupa ce La$ cumpfirat, plantati
&t mi repede hulbii crinilor
regali, deoamce se usucir foarte
upr. h i n t e de plantare a m W u : acopr@i-lecu un g h i i
adanc solul, iar ln solul compact
amestecaP nbip. Mukii zona
rMHcinii cu compost ~i h z &
wcat
I
B IMP ABIlW SRL
nslwvm
Ptot#fSe-
~~
Proteia$ plantele proasp3t
lnfrumitecontra fngheului
de diimiuni mai mari (st&nga,
@). Udafizona radaciniiin
perioadg de cre$ere pe vrerne
IPlant3 rezistenta. Cele mai
&secet%. mari daune pot fi cauzate
de ~oareciide &p. Pentru
apirarea bulbilor folositi la
M * @ m plantare co~urispeciale de
Mukii solul pentru a-l pktra plante sau csptu~ifigropile
mavin ~iplantdo eipoata asi. de plantare cu o plasa deasi
mila substartple nutritive. Legs$ de sdrmi. DHunBtorii pot fi
tulpinik bake de tutori. Dup5 tndepartafi ~icu bile contra
Tnflorire nw mi miplantele. moliilor.
W P M - 10-085 ISBN 978-963-860928
ap qmnrr qns rfn3sosoun3
Niacin toides
GrZdinZrit iscusit
I1
APROVIZIONARE
-~
in septernbrie sau
octornbrie, wmpL@ M i
mri, dn- @ mi.
.' R I ~ V A R A
lngrgit-e
Udafi pe vrerne de seceta per-
sistenti de prirnivara. Mukifi
cu compost solul in jurul
plantelor Tnradkinate.
VARA
-re si divizare
?nde@rtafiflorile trecute
(dreapta), daca dorifi sa evi-
tafi inrnubirea prin seminfe si
nu doriji si colectafi
serninfele plantai. In vederea
reproducerii, vara scoatefi din
pirnhnt cu grija cu furca de
dpat tufele bitrdne, divizafi-
le ~ireplantafi-le irnediat.
-
IMP AMMP SfiL
e Penumbra, umbra. Sunt
ideale locurile racoroase cu un
aer cu con$inut mare de
urniditate.
a So1 cu humus, reavin. Pre-
k r i solurile usor acide si
mmsM, mi dm prlMvara,
umMtme mre.Solul argibs cu
R corespunzdtor.
TOAMNA
S d n a r e si plantare
Colectafi seminfele rnaturi-
zate ~isernanafi-le irnediat in
gridina, direct Tn b r a t On sep
tembrie sau in octornbrie,
plantati bulbii la aproximativ
10 crn addncirne, la distanfe
de 15-20 crn.
UUIDII nu sunt consumafi de
~oareciide camp, din acest
rnotiv clopofeii alba~triise pot
planta si printre speciile
periclitate.
Speciile pure se inrnulfex in
locuri optime deseori prin
autoinam4ntare.
Putrezirea bazei bulbilor este
o boala cauzati de ciuperci,
ce se rnanifesta prin leziuni
pe bulbii. Pe bulbi se
forrneaza zone negre,
putrede ~ibulbii abia daca
rnai dezvolta ridacini.
Distrugefi plantele infestate.
in locul cu pricina nurnai
dupa cel pufin cinci ani putefi
cultiva plante cu bulbi.

leziuni patogenii pot
pltrunde ^m interiorul
'-ulbilw.
De indata ce apar prirnii las-
tari, fertilizati solul cu fainl
de coarne sau cu Tngrlsl-
mint ce stimuleazl Inflo-
rirea. Tsiafi florile ofilite
00s). Patrafi frunzele ca
rn
Grildinilrit iscusit
optim solul nisipo-argilos; in
solul compact bulbii vor
stoca substante nutritive.
Dacl Sn ca-fivaani lalelete nu
rnai sunt la fel de frumoase
ca initial, stoatefi bulbii din
p l m i n t dupl retragerea
frunzelor, curlfafi-i si pls-
TOAMNA
Plarrtafi bulbii In grupuri in
POI permeabil, fertilizat cu
gunoi de grajd matur, la
odhncirnea de 10-15 cm $i
distanfe de 15-20 cm.
frunze, pentru ca planta d
depoziteze energie pentru
anul ce urmeazl.
intotdeauna flori mari,
cumparafi $iplantafi Tn fiecare
an bulbi mari, noi.
micoze apar pete inchise ~i
semnele putrezirii pe tulpin
bulbi ~i pe frunzele solzoasc.
Frunzele se ingilbenesc ~i
tulpina se ristoarna.
Distrugefi plantele contarni-
nate ~i nu plantafi nimic in
locul lor tirnp de 5 ani.
ISBN 978-963-86092-81
 M+
Spectacol floral trirziu
a t e lalele reprezinti o tsanzige pestrig de la dorife
primivari la cele de vari
fn&oriiilor de p~~ -1$
gold
keep
t
Suikopii lor $in @id
caselor de la pr5 b d e z e ,
resp&v en*.
Florile lor, de o f o r d ovoid
gragios, sunt foarte mari gi sunt
compuse din pse petale. Sunt
dispuse pe rulpini puternice, iar
tn wdi sunt faarte durabile. Faza
lor de "&orire este lung& p u h d
dep@ichiar si o ~ a p t h b a .
~ekdadade inflorGe este cuprind
h u e mai si iunie. Exist5
nenurnbte soiuri cu o singur5
floare gi o mul+ne de soiuri cu
mai multe flori.
Soluci de inil$me mijlocie
(40-55 cm)cu o siqm5 floare
sunt urrn2toarele: ..$&bet" alb-
crem, cu desene ropii, ,Union
Jack"alb, cu margini ropii,
,,Shirley" alb-crem, cu margini
purpurii, ,Priicess
Rosen gdben, cu margini porto-
mlii, ,Dillenburg" porrocaliu-
wiu, ,Palestrinan roz de
I_' . mijlocie 8i cele cu mai multe
,,,,Union Jack": un soi alb-mu, cu flori mar;
. . -,
.ha.,,
r I
- ,
I
,,wk&?ower% aoi cu A& mid*
somon De fond verde, ..Row
Wiigs"roz, cu mijloc hb, '
,Firesiden galben, cu desene m?ii
$i ,,~reuze' violet-intens.
Soiuri ?nalte (60-75 cm)sunt
urrnPtoarele: ,,White City" alb,
,,MaureenBalb-crem, cu inflexi-
uni brun-pal, ,,Magiernalb, cu
margini albastru-violet, ,Golden
Harvestn galben-lh&ie, ,,Temple
of Beau$ portocaliu-rogu-sta&-
jiu, ,,Kingsblood ropu-eniu, cu
margini ropu-stacojiu, ,,Advancen
rop-stacojiu, cu mijloc albasuu
$ ,,Queen of Night" purpuriu cu
idexiuni n q e .
Soiuri cu mai multe flod
f. i d ,t i i : 45-64 cm)sunt
I(
I ACCESORII: P bulbi de ialea R plantator P nirip O fSini4 de coarr
I
Soigalben alzturi de floarea de nu-mi-uita
,Berliner Weisse" alb, ,,Mod-
Style" alb, cu desene roz,
,,Mamasangalben-auriu, ,,Orange
Bouquet" portocaliu-rqu, ,,Red
Georgecte" rap-aprins, precum
gi ,,WaMower~lalea cu t u l p a
viguroasit, ro~u-mahon,cu interi-
orul florii galben.
UNDE SE PLANTEAZA?
U e i q l e cu fnflorire M e
d bine plantate fn fnma$uni
de cel ~ u r i ncinci exemulare.
lalele pot wnstitui o tranzi$e h
perioada de pa^ ce dur&
la deschidaea florilor de
wrii Nu le plantaF; ins2 k
+de, deoarece frunzele in
reagere pot constitui o pri-
In vas sunt aspectuoase in
~rimulr&nd soiurile de r n f ime
flori.
R befisoare Cl material de xoperire a solului R foarfece de gradina
1
I ligte ~ ~ b w k m & @ b
Sulit flori b i e d e aspeccuoase
panselele & floarea de nu-m2-
1 uita.
Dinue phrele cu bulbi se
potrivesc bine cu lalelele
anemonele (hemone hortemis),
hiacinmida (Hyacinthoides his-
p a n i d rnmcari (Mus- Lzi-
fblimJ7 viorelele ( S d a
#-a=-
talg gaben-auriu (Alfiummoly).
I
Put$ crea un ansarnblu vege-
tal minunar dim lalele pi diferig
arb@. Florile par a s&teia ?n
fip hndalului htunecat a1 tisei
japoneze (Taxuscuspidar-a
,,NanaS), iar soiuriie violet-
inchis produc un efect deosebit
in vecin2tatea colcvi+ei
(Kolkwiaia arnabilis) cu flori
roz-deschis.

L Gridinirit iscusit
Nu cumptirafi bulbi r r ~ ~ r f ,
bulbi oferiji la ofertele de
magazie.
L. -'-
pi
D 1 l ~ l g ~ tot
~ll~~
Toamna, plantali lalelele in
grupuri intr-un sol bogat in
substante nutritive ~icu buna
permeabilitate, dar nefertil-
izat cu ingr8samdnt de grajd
proaspat. Adancimea de
L
plantare: 10-15 cm; dirtanla
din
- indepirtati paqile vegejite,
8 IMP ABIIMP SRL
CARTEA
GRUPA8 81
dezvolti bine ~ii n penumbra.
c i i n faza de boboci, cAnd
lipsit de a p i stagnanti. cesta prezinti deja culoarea
efinitivl. inilfimea apei Pn
a n u &@pas& 10 cm.
.
an UY
-a .,.orUl pfantefor
I
PRIM~JARA
Fertilizare gi ingrijire
- T
De indata ce primavara apar
primele varfuri ale frunzelor,
administrati lalelelor
ingra@mAntde stirnulare a
infloririi sau flina de coarne
(stiinga, jos). Dupa inflorire, I
dar lasati frunzele intacte,
pentru ca acestea sa se
retragl de la sine. Dace dupa
P,..,,, JI cenu~iu
provoaci pipernicirea lis-
tarilor. Pe frunze apar Pete
cenusiu-~ters,frunzele se
doi-trei ani scade numarul flo-
rilor, dupi retragerea frun-
1 deterioreazi ~ire gluresc
sau se decoloreaza la VAT-
zelor extrageti bulbii din
furi. Florile par a f i ciupite
pamAnt $itoamna plantafi
de virsat. Extrageji bulbii ti
---
bulbi noi, intr-alt loc, bogat in
substante nutritive. ,distrugeti-i irnpreuni cu
~imantulinconjuritor.
I
- L
W42-10-091 ISBN 078-%3%6092-8-1
 RUPA 8

r'
Specii sifbatice de brhdupi
Covor pestrit de flori de primivari
I
covor vesel intins.
Pn categoria brbdqelor inflo-
rind prirnivara se pot distinge
brandugele sllbatice 8i b r h -
dqele de gridin%.Bhdugele
siilbatice tnfloresc la ince~utul
lui februarie, rnai devrerne declt
brandqele de @ding, dar sunt
mai m5runte.
Sofranul iliric (Crocus tom-
masinianus) foarte inddgit, are
de cele rnai multe ori flori de
culoare violet, in forms de pa-
nie gragioasi, gi antere galbene
strducitoare. Soiurile sale violet
sunt ,,Ruby Giantn, ,,Whitewell
Purple" ~i ,,Taplow Ruby".
Sofranul cu centrul florii galben
(Crocus sieberi) are flori
mirunte, rotunde, de culoare
violet-deschis. Sunt recoman-
date soiurile sale ,,Fireflyn gi
,Violet Queenn.
Flori galbene are gofranul de
Ankara (Crocus ancyrensis),
gofranul brocat aurii (Crocus
angustifolius) gi gofranul
I
I
-
m dqele sub arbarl, anterior
fn c o r n p a plan& Emnuus hyuoalis
Balansa (Crocus balansae), al
d r u i soi ,,Zwanenburgn inflo-
regte foarte Pndelungat.
Florile albe ale gofranului cu
flori duble (Crocus biflorus)
sunt ornate in exterior de dungi
purpurii. Este foarte aseminitor
gofranul brocat argintiu (Crocus
versicolor), cu flori albe gi ner-
vagiuni violet.
Sofranul italian bicolor
(Crocus imperati) dispune de
petale de culoare -galben-crem gi
purpuriu-violet.
Este extrem de pestrif
gofranul tirnpuriu (Crocus
chrysanthus), ale d r u i soiuri se
gisesc in corner[ in diverse
culori.
UNDE SE PLANTEAZ~?
Plantaji branduga sllbatid in
acea parte a gridinii in care se
poate extinde nestingherit.
Suprafefele de gazon rare-
fiat dintre arborii inalgi, nu prea
dengi, constituie un teren ideal
pentru dlbaticirea acestei
plante.
fn g d i n i l e alpine sau la
poalele arbugtilor gofranul se
$ o h d ,,Fireg." end Borii de culoaregillbeni
N
davold, de asemenea, excelent.
Plantagi-1 intotdeauna in
grupuri nurneroase: astfel micile
flori gragioase se valorizeaz5
excelent.
Alituri de planta Eranthis hye-
malis gi ghiocei (Galan thus
nivalis), brindugele sdbatice k c
parte dintre primele flori de
primivad tirnpurie. Putegi rea-
liza o compozigie parhrnati,
plantind aceste flori in grupuri
mari formate din plante interca-
late.
Iarna, aceste ansambluri de
flori ofer5 o privelipte rninu-
natii sub arbugtii cu rarnurile
golqe, dar gi in faja coniferelor
ori in gradinile alpine, printre
plante ve~nicverzi formlnd un
covor vegetal, de exemplu alii-
turi de lirnba-rnarii (Iberis sem-
m - -
P h t a f l toarnna tirnpurlu. Afhafi d u l cu fiura la
1 Data doriti &iplantati bran- 2 adancirnea de ?5-20 tmf @
Pnfigerea v&'tzaM b sol a %J@4
prescirag sub ei o mSnB de apoi prin migarea &&rag$ Wh
'ingr&$rnPnt artificial. teia.
pervirens), p a v z (Stachys
I
byzanrina) sau aubrieta
(Aubriera x). Aceste companii
florale arati minunat gi sub
arbugtii verzi vara, acum cu
frunzig impurinat, precurn cicla-
mend ( ~ j c l i r n e ncoum) si
spbzul (Helleborus x).
I
Primsvara devreme, Ind
Nu taia florile, pentru ca partafi cu grebla stratul
5 plantele sB se poata tnmuifi
prin diseminare.
gros de acoperire, pentru
ca plantele sa poatz r%ri
S o h u l brocat vgioriu
_.

Specii sdba tice de brhdu$i
(
- - .---
$ulbi tari ~idrnogi. krviciile del
Pvrare la domiciliu ofera deseori
cun sortiment mai bagat decfrt
nagazinele de horticultura.
@ Nu cumparap bulbi moi sau
pe care se vid urme de tiieri
mu loviri, respectiv bulbi deja
~ngrijiretor an uf
TOAMNA
Piantare @ ferti~izam
Plantafi brhnduge silbatice
toamna, cdnd solul s-a rzcit.
Plantafi bulbii Dn cuiburi
f aflate la distanfe de 5-10 cm,
'I la o adancime de 5-10 cm.
- Acoperiti stratul cu frunzig
I uscat care Ti protejeazi gi le
fertilizead solul.
Grgdinririt iscusit
Y Aceste plante infloresc cel mai
abundent in plin soare.
So1 cu buni permeabilitate.
Solul ideal este cel nisipos, uSor
acid. AfSnaJi prin adaos de nisip
solul foarte compact, calcaros.
PRIMAVAWA
-a*
lngruire g fnrnu@ire
Brdndu~elesilbatice sunt
extrem de nepretenjioase,
abia trebuie hgrijite. k $ i
dupi tnflorire frunzele
asem6nStoare cu iarba s i se
I
retragl, pentru ca bulbii s i
poati inmagazina substante
nutritive. Du@ aceasta pot
fi xqi din Nmdnt, iar prin
recoltarea bulbilor mici
planta se poate reproduce
(anga). Se pot colecta gi
semiNele maturate In vede-
rea semanlrii lor toamna
sau primivara urmatoare.
I I
CARTE
GRUPA 8 82
Se Inrnubesc cel mai bine
prin seminfe. SemanaJi
brdndu~elesilbatice ?nsol
nisipos, acoperiti-le cu un strat
subtire de nisip ~imentineti-le
in umiditate constant&
BrBndugele srilbatice nu
trebuie divizate. Dupa cdtiva
ati fmmeazi colonii dense.
Daca planta dezvolta lastari
scuqi, care apoi incep
repede s i putrezeasca, este
posibil ca bulbii s i fi fost ata-
cati de rnucegaiul cenusiu.
lndepiirtati $idistrugeti
bulbii infestati, acoperiji de
Jesuturile cenugii, pdsloase
ale ciupercii. Pe loc infestat,
timp de cinci ani nu cultivati
plante cu bulbi.
I
I PLANTE CU BULB1 GRUPA 8

Mu1te flori parfumate din tr-un singur bulb

ingrijire simpla

&, se preteazg pen

tru flori Wate hibrizi de Marcisus

Narcisa' hibrida'
Gra'dina'rit iscusit
I
m CumMrafi bulbi rnari,
deoarece acela~ibulb poa'
Lzvolta chiar ~iopt flori.
83ar cumparati bulbi moi, cu
mucegai sau cu rani. Verificafi
m%nunfitfiecare bulb.
tembrie in solul arneliorat cu
compost. larna, rnulcifi locul
planGrii cu frunzis sau crengi
de brad. Pentru forfare, trans-
plantafi bulbii in ghivece la
inceputul lui octombrie.
Soare, penumbra. k
dezvolti optirn Fn locuri calde,
ferite de vbnt, in apropierea
zidului casei sau in fafa
zidurilor de piatri.
iu Sol bogat in substanfe
'nutritive, cu humus. Apa
stagnanti provoaca
putrezirea bulbilor.
ferestrei, intr-un loc luminos,
dar nu prea cald. Narcisele vor
incepe sa infloreasci in 2-3
saptambni.
Taiafi f lorile ofilite (stsnga) $i
lasafi frunzele s i se usuce,
apoi scoatefi bulbii mai vbrst-
nici ~idetasafi de pe ei bulbilii.
Plantafi-isau pastrafi-i pan2
toarnna intr-un loc ricoros ~i
CARTEA
GRUPA 8 83
Punefi la inceputul lui
decernbrie bulbii de narcise
tratati prealabil pbna la o treimt
In nisip sau granule de argila ~i
a~ezafivasul intr-un loc luminos,
la temperatura camerei.
Incolfirea bulbilor netratati
prealabil necesita un timp mai
indelungat.
) Doctorufplan telc
Diferitele viroze pot cauza
dungi sau Pete pe
suprafafa frunzelor.
Deoarece nu exista mod de
combatere a bolii, scoatefi
~idistrugefi bulbii contami-
nafi. Deseori, piduchii de
frunze transmit boala.
Stropifi plantele cu solufie
de sapun lichid-alcool.
I PLANTE CU BULB1 CRUPA 8 A

I Podoabele min una te ale gridinii de primivari

Florile deosebite ale diferiteforspecii de lalefe dbatice
p&& vraj'a florilor silbatice.
-Wde st&& (Tulipa ba-
keri)"doregte din mafiieparla:fn
aprilie fi este halt5 de 15 cm.
l a h l a W d (Tulipb80-
ra) hfloqre fn aprilie, are o
Inid+e de 10 cm i flori albe, fn
f o r d de sea, cu marl gaben.
Laleawl ,W" (Td@
clwiana var. duysantha) ? d o -
r q t e de asemenea fn apdie,fiind
f n d de
~ 20 un fi avbd flori
fnguste, fn f o d de dopot, de
doare &ten-auriu In interior ji
rqu-tannin in exterior.
Ideaua ur+ (Tuhpa &ceri-
ma) f d b qPn aprili, are o
h-e de 40 a ji flori mari In
hrmZ de tea@, de culoare q u -
viu, cu centru negru, fi prezind
numaqi hibrizi.
I.d- tiptit (Tul@
greidi) hPnBcyte de la & i d lui
a$ep$nliEnmai*iareo
f d + e de 25 a. Are flori rop-
aprins fn h d de dopot, cu cen-
ma'%="-
Laleaup pidd (Tulipa
hum&) W l o fn~martie ji
aprilie, av&d o Wlfime de
numai 15 an.
La- ,,Kdi-nn (Tulip
kautmanniaaa)Mloqte fn martie
~iaprilie gi e4oe fnad de 20 un.
Ase-toare nuferilor, laleaua
este de culoare aIb-cJem fn interi-
+
or, galbed la mijloc rqie fn
exterior. Dispune de multe soiuri
ji mulfi hibrizi.
Lpl-depidure(T*
sylvesrris) Uoregte fn aprilie+
mai*q t e pAn3 la f d j h e a de
30 cm.Se remard prin flori par-
fumate, galbene fn interior gi
venui fn exmior, flori la hoeput
avlecate, mai t k i u erecxe.
Lal- bi&d (Tulipa w-
da) Moregte h aprilie, W@mea
ei este de 10 cm. Florile fn f o r d
de stea sunt dbe, cu centru gill-
ben.
~~ de Tudmmm (Tulip v a plante
a&afm-~31) 5flo- 2n &~ft&
h d Mtiide 20 a. Florile Pn
form5 de p i b e au reflare db
crcm fn interior ji v e r d c - a l b 6
in exterior, pe fond portocaliu.
UNDE SE PLANTEAZ~
Lalelde dbatice ofe15 o privdipe
minunat5 Pn gtraturile de flari pi
de bod114formate din dte flori
de p r i r d d
fn g&i& alpine florile lor
multicolore sunt vestitoarele
pridverii.
Pot fi dbaticite h lizlera &-
p i l o r sau pe p n .
~n~sauh~deftori
inwlesc bakond sau terasa
AL;rturi de lalelele sibatice cula-
~ xunde, care nu le
lldmsc.
h ~ & f l ~ r i g ~ ~ s e
obfine un contrast cromadt
s ~ o prins wcierea lor cu
cipionodom (C&ionodoa lm;
liae) sau cu viorclde (S& sibe-
ria).
f n ~ e ~ l i s e p o t
&tura m d s e l e dbe n%hnte
(NarLi- I$.
rn vederea inmulgrii, dw@
Primivara timpuriu ir ofilirea frunsebr des-
5 rati in sd compost $i
ingrB@mantde stimulare a
,
gropa$ bulbii, spar@
micii bulbi c r ~ u fUJW~O~
l
Infloririi. Du@ inflorire taiafi
paale ofilite.

Specii dbatice de lalele
I
JbT&mna cumparafi W
o ~$ii tari de lalek.
Plantagi-i imediat sau p&st~iw
ti-ilntr-un lac uscat Intunecoe
$d' racoros.
0 Nu curnpLafi bulbi
mucegaiti, deja Tncoljiti sau cu
lnueli u1thaL
(@i'jiy1Pe
I
ITOAMNA
Plantare si acoperirea solului
Plantafi bulbii, pe cM posibil,
imediat dupa ce i-afi
cumparat. Administrati in
groapa de plantare
ingrA$imdnt de stimulare a
infloririi. Acoperifi cu un strat
de compost atdt lalelele nou
plantate, cdt si pe cele plan-
tate mai demult.
PRIMAVARA
Fertilizare$i cur8fare
De Indatci ce apar listarii,
incorporafi In sol cornpost $i
fertilizafi plantele.
Tngrigamantul artificial de
stimulare a infloririi trebuie
w
GrZdinirit iscusit
Soare. Ptantati lalelele tn
locuri cu mult soare, pentru a
lnf lari In permanent5
abundent.
So1 cu bung permeabilitate,
bogat ih substante nutritive.
Solul ideal este din toamn8
pan3 primgvara usor reavan,
iw m a uscat
tot ul
dozat potrivit instrucfiunilor ~i
Incorporat cu grija Tn stratul
superior al solului (jos). Dup2
ce petalele s-au scuturat, tiiafi
florile. Lasafi sa se ofileasci
tulpinile $ifrunzele. Dupa ce
s-au Ingalbenit, le putefi lesne
smulge din pcimint. Tundefi
gazonul cu lalele salbatice
nurnai dupa ce frunzele aces-
tora s-au ofilit.
c4mA
GRUPA 8 84
Dup3 ce vara lalelele
silbatice s-au trecut, plantafi
printre ele flori mirunte de
vara, pentru a masca astfel
frunzele ofilite.
Lalelele silbatice pot f i
cultivate si in vase
voluminoase. Vara ampla-
sfi-le htr-un b c WL
:el mai mare pericol al
lalelelor salbatice il repre-
zint5 soarecii de camp,
deoarece roztindu-le bulbii,
plantele se ofilesc ~imai
arziu pier. D a d tn gradin8
e x i M rozatoare, plantali
bulbii Tn plase dense de
sarm3.
Caracteristica lalelei hibride Greigii o constimNe
iEunzele decorative, cu dun@ maronii.

VARIETATI
Laleaua Greigii este hibridul
. - I

I
lalelei sdbatice Tulipa greigii ~i
aparrine lalelele botanice cu
inflorire tarzie.
Tulipa Greigii produce in
lunile aprilie-mai flori stacojii,
p a r b a t e , dispuse pe tulpini
inalte de 30 cm. Prezenja
creionarilor longitudinale rogu-
maroniu pe frunzele gri-verzui,
late, cu margine ondulats, Soid,, Yellow Dawn"
reprezinta o caracteristid aparte
a hibridului. Aceasta tr&kud a
fost pastrata de majoritatea hib-
rizilor. Pe dosul petalelor gal-
bene ale speciei Tulipa greigii
var. aurea se poate observa o sunt: ,,Yellow Dawn" (galben cu
band5 portocalie. roz-inchis, 25 cm), ,Oratorio" Pot fi plancate & straturi
Soiurile sunt de obicei rogii ordonate deoarece se dezvoltii r ornamental (Mdu
sau galbene, gi, deseori, bico-
lore. Florile situate pe tulpini
de 20-40 cm apar la sfiqitul
primaverii. Petalele cu v2rful
ascugit se vor deschide in locuri
cu mult soare.
Gama de soiuri este foarte
la@. Cel rnai popular este
soiul ,,Rotkppchenn (cunos-

plantate alaturi de alte lalele

botanice, vor asigura o
UNDE SE PLANTEAZA? Ado;. indelunga6 primele
infloresc lalele Kaufrnann

umed pbna cbnd frunzele se

Frunzif decorativ
Lalea hibrida Greigii
GrZdinirit iscusit
Cump&ra$ la Tnceputul
toarnnei bulbi cirno~i,tari, cu
suprafati netedi ~ilucioad,
cu solzi rnaronii.
. I
LUU cumpara$ bulbi
mucegiiti sau Tncolfiti:
h -a
61 fngrijiljr rut anul
TC3AMNa
P&ntate $ MIriarea
dului
Perioada de plantare: septern-
brie-octombrie. CATiva bulbi
plantqiR ghiveci pot fi cukiv@i
& prealabiltn cad. Timp de 14
dptadni tine$ ghivecele Tn loc
rkicoros, apoi mutali-k in loc dl-
duros (dreapa,jw). Inainte de
sasirea gerului fertilizai lalelele
din gridini, astFel ca prin ploile
de toamna ingrwm$ntul d
ajunga la r&&cina plantelor.
Dad toamna nu a$ fertilizat
solul, duH radrirea plantelor
Soare. In locuri Tnsorite sau
semiumbroase Tnflore$tede-a
lungul a mai mulfi ani.
Sol permeabil. In special
tara, daca solul este prea
umed, durata de viafi a
bulbilor se scurteazi.
1
Milizafi cu ingrigmhnt pentru
plante cu bulbi. Taiali florile
uxate. Dupi Tnflorire transplan-
tai R gradine laleldevexute
I
R ciubsr. Nu 1-i bulbii si
hcolpaxli pentru a doua oarii
h ghiveci.
Soiurile cu multe flori, plan-
tate in locuri mici, vor produce
multe flori. Pot fi plantate in
ciubir sau Tn straturi mici.
Pentru ca anul urmtitor d
avefi din nou multe flori in
grtidina, ttiiafi tulpina florilor
uscate. Lisafi frunzele s i 5e
Frunzele deforrnate $iflorile
cu Pete $iticiune sunt sern-
nele putregaiului cenu~iu.
Deseori bobocii nu se vor
deschide. Contarninarea
rnicotici porneste de la
ridacina si se risphndqte
foarte repede. ktlaturafi $i
nirnicifi plantele contarni-
nate irnpreuni cu solul dir
1 jurul acestora.
I
 w, OZ-OL
-qns UJ %
Diversitate vast8 de culori
Narcisa hibrida' lnflorqte lntr-o multitudine de culori,
inspkhdpeste tot voie bunk
MiXrirnea corolei secundare
larg deschise a narcisei hibride
depQegte cu o treirne lungimea
sepalelor exterioare.
Soiuri albe sunt ,Frigid,
,,White Butterflym,,,Stainlessn
gi ,,Pigeonw.,,Ice Follies" isi
transfornii la deschierea florilor
culoarea galben-deschis a
corolei secundare in alb pur.
Soiuri galbene sunt
,,Carltonn, ,,Yellow Sun" gi
,,Golden Auran.
,,Duke of Windsor", ,,Don
Carlos", ,,Flower Record,
,,Professor Eistein" si ,,Sernper
Avanti" se rernarcii prin flori
bicolore: petale albe pi corolii
secundarii portocalie. ,,Silver
Standard are petale de
culoarea sulfului pal. Nuanfa
roz a corolei produce un efect
aparte la narcisele ,Cool
Flame", ,,Romancen, ,,Salmon
Trout" si ,,Salomen. Sunt nar-
cise bicolore cu petale gal-
bene ,Binkien si ,,Daydreamm,
care ewe de o nuan@ mai
deschisa. Soiurile ,,Ceylonn,
,,Sun Chariot", ,,Fortunen,
,,Red Devon" si ,,Ambergaten
cu petale portocalii sau rogii se
disting prin culori contrastante.
UNDE SE PLAN TEA^?
Griidina Doate fi ornatii foarte
divers cu narcise hibride.
Narcisele atrag privirile
deopotrivs fn borduri si stra-
turi, respectiv in zona insorita
din f a p arbqtilor.
Pe terenurile cu gazon si la
poalele arbugtilor rnai rnulte
specii pot fi lasate sii se
lnmul$easd liber, cele mai
potrivite pentru acest scop
fiind ,,Carltonn gi ,,Silver
Standard.
Narcisele hibride sunt foarte
aspectuoase plantate gi Pn I5zi
sau ciubere.
Soiurile cu oetale roz tre-
buie plantate in penumbra.
Proteja~i-lede arsifa soarelui de
la rniezul-zilei, deoarece soarele
le decoloread.
CE SE PLANT^ A ~ T U R I ?macrophylla)sau a zambilei
spaniole (Hyacinthoideshis-
La plantarea narciselor respec- panica). Acestor plante perene,
tafi arrnonia culorilor. Nu cresdnd la liziera piidurilor, li
amestecafi diferitele culori, ci se pot asocia si soiuri de nar-
plantaji florile grupate potrivit cise hibride cu petale roz.
soiului.
Soiurile galbene se armo-
nizeazii perfect cu lalelele rosii,
rnuscarii albastri (Muscari
armeniacum) si florile de nu-
mi-uita (Mvosorissvlvarica). '
~oiurilo;bicolok li se p i t
@si usor flori adecvate in garna
bogata de culori a panselelor
(Viola x witrrockiana), at&tin
privinfa tonalidpilor con-
trastante, dt si in a diferitelor
nuanre ale unei singure culori. indep&rtafi p&qile
Caracterul suav si grarios al
soiurilor albe se evidenjiazii
cu deosebire in cornpania florii
albastre omfalodes
5 Acoperw bulbii cu pama
Presati cu mina, udati abun-
dent ~iaflerneti un strat de
acoperire.
vestejite. Toamna, adminis-
trati plantelor compost sau
ingra~amfrntartificial.
I
(Omphalodes verna), a brune- I
rei ckcaziene (Brunnera h g i lalele

Gridinirit iscusit
0 ChpSria'JI,d a d eSte
posibil, bulbi mari. Bulbii cu
doui vdrfuri, de reguli, vor
avea doui flori.
Nu cu;np&r@ bulbi moi,
mucegiifi, crapafi sau cu
suprafafa vitamat&
.compact cu n. ' sau co
(E A
Ingrjire tor-an u l n
TOAMNA
Plantare #i fertilizare
In luna septembrie, plantali
bulbii la o addncime de
10-20 cm, la distanfe de
10-20 cm. In solurile com-
pacte amenajafi neapirat
sub bulbi un strat de drenaj
din nisip sau pietri~ fin.
,. bternefi pe sol compost sau
faini de coarne, apoi incor-
poraji-I In sol. h lazi ~iciu-
bere, plantafi bulbii la o
addncime mai mica
(dreapta).
B IMP ANIMP SRL
Soa
Soiurile roz prefer2 locurile i n
penumbra, unde sunt
protejate de dogoarea torida
a soarelui de la miezul-zilei.
Sol bogat On substanfe
nutritive, cu bun5
permeabilitate. Afdnafi solul
.
-
l
CuraJire~i divizare
fndepartafi florile ofilite, dar
lisafi intacte frunzele, plna
cdnd se Ingilbenesc. Dezgro-
pafi si divizafi grupurile de
plante prea dense. Replantaji
imediat bulbii sau pistraji-i
intr-un loc ricoros pdni la
plantarea din toamnl.
RO-P-02-10-067
C
GRUPA 8
Yara, marcafl locurile
insorite de sub arbugi, pentru
a $i unde va fi locul optim
pentru plantarea ~i
reproducerea narciselor.
Nu Tndepartafi frunzele frm-
inte de a se Tngalbeni. Pentru
inflorirea urmatoare planta I@
obfine inci de alci energia.
ratarea frunzelor de narcis&
se manifest2 pe marginea
frunzelor prin dungi late,
adlnci, de culoare verde-
deschis. Pitarea este cauzati
de o boala virotici, rispdn-
dit5 de parazitul
Meloidogyne incognita.
Distrugefi bulbii contarninaji.
Timp de cdjiva ani nu cultivati
pe locurile infestate narcise.
ISBN 978-963-8609281
B h d u p pestrip Pnflorgte cu
d o d s i i p t h h i fnainte de b f i -
dusele olandeze cu flori mari. Un
bulb poate produce chiar zece
flori.
Specia p& este a u t o h t o In ~
Peninsula Balcanid gi Asia Mid.
Cele trei petale exterioare au dese-
ori nervuri de culoare inchis5 sau
sunt de nuan55 inchii. Frunzele
tnguste, asemiiniitoare firelor de
iarbs apar concomitent cu floriie
gi sunt traversate la mijloc de o
dun@ albii. Dupg inflorirea
plantei, nu le i n d e p h i . Din spe-
d a p u d au fost obfiu+ mulpi
hibrizi. Hibrizii sunt de culoare
alb-gdbui, galbeni, portocalii,
albqtri sau violet gi sunt ornafi
deseori cu un motiv sau cu newuri
de culoare diferita.
Soiuri galbene sunt urmE
toarele: Advance" (partea exte-
r i o d cu motive bmn-rogcat),
,,Cream Beauty" (galben-crem),
.E. P. Bowles" (partea exterioG
cu nervuri rop-purpuriu),
,,Gipsy Girl" (partea exterioad cu
nervuri rogu-maroniu, flori mari),
.Goldilocks" (fond brun-ro~cat),
,Jeanninen (nervuri violet-
albtrui), ,,Saturnus'"dungi
rqu-fnchis pe partea exterioarii),
precum gi ,,Zwanenburg Bronce"
(oartea exterioarP de culoarea
bronzului).
Are flori albe ,Ladykillern
(baza florii este purpurie), ,Snow
Bunting" (partea exterioad cu
n e ~ l rfine,
i centrul florii de
culoare aurie) ~i ,,White Beauty"
(dungi roau-purpuriu pe partea
exterioarii).
La urmiitoarele soiuri me-
doming nuan~eleviolet-hbltrui:
,Blue Birdn (partea exterioG
albastm-cenGiu, cea interioG
albii), ,Blue Pearln (albastru-
deschis pe fond de culoarea
bronzului), ,Blue Peter" (partea
exterioad violet-albkuui, cea
interioa6 albastru-deschis, centru
galben), ,,Princess Beatrii" (albas-
u u de lobelie, partea exterioarii cu
nervuri htunecate, fond galben)
gi .Skylinen ( albastru-deschis,
partea exterioarii cu newuri
violet).
UNDE SE PLANT^? - -- -
Bdnduga pestripg este una dintre
primele flori ale primkerii, din
acest motiv este foarte aspectuoasi
in toate locuriie tnsorite.
Nu plantqi b h d q a intr-un in compania sthjenelului albastru
loc ascuns al gddinii, acolo unde, (Iris rericulara ,,Harmonyv) gi
eventual, florile sale timpurii nu erantis (Eranthis hyemalis), cu
ar fi remarcate. flori de culoare aurie.
fmpodobi5i cu brsndqe C r e d o impresie de voiofie
m a de fapad& unde vZ vefi plahtad aliituri de ghiocei
Presafl bulbii in @mint la o Derulati la loc segmentull de
putea bucura deseori de florile
minunate.
(Galanthus nivafis) sau hamamelis
(Hamamelis mollis). 3 adancime de 5 cm, la distante
de 7,510 cm, astfel acegia s2
4 gazon secfionat ~i batatori$i-l
bine. Udati din bel~ugpentru a
Brhdugele produc un efect Ob+nefi o @ de culoare
ajunga la o adancime totala dc 10 facilita inrsdacinarea bulbilor.
cromatic deosebit cultivate sub p l h t i i , d a d asodafi erica
arbugti f n d netnfrunzi5i. hapi-le (Erica carnea) de culoarea drnii cm in sol.
.sa se sdbgticeasd" in grupuri cu brhdqele albe sau violet.
mari.
penuu brhduge un sol corespun-
d t o r &at, ce le asiguri o via@
lun@.
CE SE PLANTEAZ~ALATURI?
Bdnduga pestri@se poate asocia
excelent cu alte plante cu bulbi,
-- Primavaritundeti gazonul
precum gi cu arbusti ce Pnfloresc
timpuriu.
Soiul ,Cr- Beauty" p a t e tot terenul.
constitui o formafiune aspec-
tuoasii de 10 cm i d ~ i m eplantat
, Soiul,,Snow Buaring"

I1
@ tump8rafi ioamna tar&
bulbi tari do brindqe.
@I& hdhE m i d M.U
v&l%m$laipu &#la
w-
r k o r $i
~ htunecos.
Fertilizati plantele anterior
plantate cu ingr3glrnBnt de
stirnulare a infloririi, in
perioadele cu precipitafii
reduse menfinefi umed solul
din jurul plantelor.
TOAMNA TARZIU
Protecjie de iarn3
Acoperifi bulbii nou plantafi
cu un strat de 5-7,5 cm de
compost sau frunzi~rnirunjit
(dreapta).
Grzdinirit iscusit
6 Mutt soare. OeTnmulfe~tegi
inflore~tenumai daci este
expusi la soare tot anul.
Sol cu bun3 permeabilitate.
Necesitl sol afanat $ipufin
RMpos. Ameliorafi solul
compact prin adaos de
compost g nisip grosier.
florilor, lisafi frunzele s8 se
uruce. Plantafi in fafa lor
flori anuale cu inflorire tirn-
purie, pentru a rnasca frun-
zele ofilite.
Dac3 produce flori puffw,
divizafi planta. De tndati
ce frunzele se 'lngilbenesc,
extrageTi bulbii $ireplant@di.
Aruncafi bulbii bitrani,
deshidratafi.
fn primul an brsndu~a
hflore~tepugin mai arziu.
I rlocrorul plan relor
'RR
Brandu~elei n floare sunt
frecvent ciupite de mierle,
carora fiindu-le sete sug
seva din florile tirnpurii.
Prevenfie: arnplasafi un
adipitor de pisiri ~iavefi
grijl ca tn nopfile geroase
apa s5 nu inghefe.
I
Fermecitoare flori de pididure
Pecetea lui Solomon decoreaza' locurile umbroase cu
grafioase Aorii8i bace nem-albhtrui
Pe htarii fin arcuiri ai pecerii
lui Solomon sunt dispuse frun-
ze eliptice, cu nervagiune para-
lel5. De la subsuoara frunzelor,
Pn funcjie de specie, pornesc cel
mult cinci flori in formii de
tub, de culoare alb5, cu margin-
ea verde. Cu excepria hibrizilor,
fructul fiedrei specii este o
b a d negru-alb&trui.
Pecetea lui Solomon u&Z
gfidmi mari sau parcuri umbroase.$(~ 1gonarum r
+
flor5 (Polygonarum muluflo-
Pecetea lui Solomon multi- ,,&hennephan")
a g f i m e a de 60-90 cx
rum) prod& 3-5 flori pe o tijg
lung5 ce pornqte de la sub-
suoara fiunzelor, indjimea
acesteia atinghd 60 cm.
Cea mai padurnat5 a t e a -
da-cocopului (Polygonarum
odorarum), cu flori gra~ioase~i
ind~imeade 3 0 4 5 cm. Specia
,,Variegatumn,cu indgimea de
60 cm, are fiumoase frunze cu
margine alba.
' ins5 ofed priveliste aparte plan- denr5 culoarea crem a florilor
Peatea lei Solomod muiri80ri
7
an
Icrllrile Iumir
subsuo frun
d t e patn
tora poate arlnge
ri, n
ta
se dezvolt5 repedt@
tufe mari gi dese.
UNDE SE PLAN E
Solomon se Impune cel a ate,
bine phntad in grup. Speciile
inalte sunt nespus de decorative
umbd sau penumbd, pecetea
lui Solomon se Pnmulrqte q o r . anemonele (Anemone sylvesrris)
In straturi de flori
umbroase va atrage atenria,
tat5 la r5dPcina arborilor mari.
In penumbrii, in apropierea
bhcilor din griidinZ, puteri
savura parfumul varietiigii ~ o a - ,z~!ppo~eii
da-cow~ului.
S E ' P L A N T EA~ ~ T U R I ?
k,.a-, q&+;TI .pb~te'fi
lui Solo
-dt~
A ~ntatialsturi de %&be plante
de pgdure.
Plantiind-o PmpreunH cu ier-
buri de p5dure ~i ferigi, vegi
obrine o privelite verde, cu
aspect diversificat datoritii fiun-
zelor de forme ~i mikimi vari-
Pecetea lui Solomon plantatii
d5turi de flori dbe precum
astilbele ,,~eutschland"(Asrilbe
japonica ,,Deutschland"), tiarela
(TiareUa cordifolia) sau
confer5 o noti3 nobilii peisajului.
Florile albastre scot in evi-
pecegii lui Solomon, asfel de
plante recomandate fiind
saschiul (Vinca minor),
~. cu frund lac5 7 : ~
p pa nu la larifolia), hi$tin-
toides (Hyacinthoides non-
scripta) ~ivine~ica(Ajuga rep-
tans).
Florile rogii asigud un ton
cald si in umbd. Frumoase
plante ce se a s o r t e sunt
~ dege-
tarul rosu (Digitalis purpurea),
xren!elul (Geum x) fi crinul de
Ire (Lilium marragon).
PLANTARE 51 ~ N G R I J I R F
Plantare: prirnivara sau toam- Facefi pentru fiecare rizom un
1
de
na, c'dnd rizomii sunt In stare
repaus. Afanafi solul gi adiw
2 gag adlnc de 5 cm ~iwficlent
de lat. Distanta dintre radacini, h
gap-i cmpost funaie de specie, s3 fie de .
30-45 cm.
UdBfl
3
Plantati b m i i cu mugurif tn
sus gi aranjati ridacinile.
Acoperiti rizomii cu un strat de
4 ahndent. Acoperifi
lacul plantarilcu un strat de
FNm grosimea
cu de 5 em fi
3 cm de pilrnant, apoi tasati-l p85tt-41umiditatea tot tirnpul
puternic. sezonuhl,
5 Laug plantale % se retraga,
folositi pentru fertilizare doar
compost, iar toamna rnulcifi solul.
 Pecetea lui Solomon

: GrZdini'rit iscusit1-

, Cump8rafi toamna sau Penumbr8-urnbr5. F e d 1PlGlrile consumi3 kudelc

primzvara timpuriu rizom'i reavin suporti dteva ore de plantei, fi ,seamHnln
1 turgescenfi cu multe ridicini ware. seminwle nedin~rate.

Fiecare parte a plantei este

ugor toxid. Nu Ilsafi copiii Tn
spropierea plantei.

7octorulplan telor

Plantali rizomii. Dup4 ingil- In vreme uscata udaji planta

benirea frunzelor, separafi pentru a se dezvolta kumos

/ / rolul b strat mai subire, la nu va aduce flori frurnoase.

4 cele tinere in strat mai gros.
Melcul de llvada provoaca
fisuri cu margine zimfati ~i
las8 urme strilucitoare pe
Plantag rizomi sau pufin mai suprafala frunzelor.
tarziu plante tinere. Pe Pndati Dimineata si seara melcii
ce apar I3starii noi, separafi pot fi adunafi foarte u8or.
I plantele prea dese. Pecetea Cu var sau rumegus
proaspit pres2rafi cercuri
de proteqie i n jurul
~lantelor. I
 A
PLANTE CU BULB1 GRUPA 8

Flori ce f n h s c pini toamna -

rnDalii cu flori simple
A
Dalii cu flori simple
Griidiniirit iscu
I
Cumpirqi tuberculi rnari,
tari, plante i n ghiveci,
stufoase, cu frunze verde-
inchis, sau serninfe.
Nu cumpiirafi tuberculi rnoi,
atrofiafi, putrezi sau cu pete,
respectiv serninfe vechi.
PRlM&ARA
sem&ma'*m
fn kbruariemartie semihji
daliile mignonTn d. De
Tndat2i ce wlul derine racat $
cald, afanafl straturtte $
amestw' MrnSWl a cam-
post Plantqi tubed1i la
hceputul. iar riwdurile la
mijlocul lunii mai.
@ IMP ABllMP SRL
LUMINA SI SOL
Mutt soare. ?nflorefle
abundent Tn locurile calde,
expuse la soare.
So1 permeabil, bine
fertilizat. lnainte de tnflorire,
fertilizafi solul cu TngrigmAnt
cu continut de potasiu.
TOAMNA
-# brd-
bib
DU@ sosirea primului hgw
xoat@igj. curImi tuberculii,
q o i qea$-i ?nnisip sau turM
~ipiishati-i h loc wscat, k r i t de
lurnird $ Onghej. Prirnhra
urm&tace p i m i t W i i
din MU.
I
RGP-02-10-C52
L.
%?+>
I TRUCURI
Melcii pot manca rasadurile
intr-o singurB noapte. Asezafi
garduri trnpotriva melcilor
garduri sau capcane cu bere.
Daliile mignon crescute i n
prealabil din serninfe sunt
sensibile la inghef. Plantafi-le
i n gridini doar i n a doua
jurnitate a lunii mai.
Dalia este deseori atacati
de plopnife. Locurile i n care
acestea sug seva frunzelor
devin maronii, apoi se
umfli, se rup $ifrunzele se
ciuruiesc. Verificafi plantele
regulat. Dirnineata
devrerne adunati d i u n i -
1 torii de pe dosul frunzelor.
ISBN 978-963-860924-1
I
PLANTE CU BULB1
- -

Ilt--
r T
l,lCl

Galtonia
-7 , C

Clopotei de vari
I

I t i ~ a ~ m eqpu
-(ap
-u?o J ~ A I ~ E J ) Iauapo In3eur
nes (s!gytmads m u m a ) !au
- m o p -!a31a3 n~duraxaa ~ d w s
'npndtuy m m ~ pupopt d <(snu!.ra ti!yaqg) e!laqol ' n ~ d
auwd ~ o p n e l dp![a~Sa~ aurln
UJ aFo3 a s e q ~ol!$eds eanl
JlJ!U!1lRllS LITl eaJ3 10d apmW8 @PB@W all
a p u z !sou n. p p o v -
-a~!~adme ap nes l u a m
-!wdurme ap a~ueld~ d a p~ aps I I
lod a m &auaad14 a 3 n w !IOU
aseolaurnu n3 epose a ~ m da s
-MY
g ) nes (snleuu+q ap eyp@ uj nes p!ur ~ u !up r
-gfi UJ 'a1w1d nes !a11 a l p
ap !un!ieur~oj UJ Y E A ! I ~ ~alsa
p e p IwnuraJ ap oh tzmaurase
'(ELU!I!JE~ ti!.rtiynqq) ap alsa mgos pnueld ' ~ P P
anol!soJ!ur d!qp '(snptiqEs sny 'JOIunp!z €59UJ S! w 'asIrplq ' p ~ a r %u r y n d un p q w u r a
-MIOAUO~) eJnq1oA '(wnau!Sti~ ~~ nt PJOPPJ~S '!u-pupdgs nned ap a u m eu!p ~
- 7 d cun!yq) !nlad~eS-pdw dy ut ~$uap!m UJ m a p x a say - ~ ~8s q o p o d u .ar~qurazdas
r~ ul
6(vn~tid ~1a3ti._lu) apun3s alaign anolpurJaj 'aq@ a@sapJoId p q d a!p! u p lsns q soj ap A=!
.!n~mm1s -ms p!rpsap as !S aur@unlun 5
-waxa a ~ d ‘sunup
s ap punds p301[!w ul e!uo1pz8 ap pndnr% ap eaunyraunp Sune al!Jold
-aJm !J do3s !naa3v -sorusadse alp" !cur !imueld a u d 'kq@a n o p s ap '!ppud
ap !mu ~ u axp m a s ul; !aiodop-!JOU 01-02a l p n3 a p
'@~u"JUJ g#tz!ln anoU p m a ad 'ur ~ ' ap 1 n!y p u n 'prreu
$ m m ~ da a p o q apnrlms 9 -o!sa~dur! mur@un1n3 al!u!dp
'1n3a~1 p!pp as JOI ln301fiu1 u!a
na-s 'npndurp en^ p u r ~ o g u ~ -aur!%n~ un 05 19 aur!b~ur3 g
'aua~adapueld eiap p w 11nw 1m ap 'aia?n%un~ ' a ~ d q
punle WOI m3alap galnd FA p ~ ~ q p - a p azunJj ~ a n ssa~:, !nur
~ p . r es
o ~eanopualds UJ - q ~ o s u ~ ~n!~uaw!pap 3 s !!qpq U!a
!S p p 301 Un p!!XDU E N O I F 3 -!u!pp% UJ geAnp3 i u a m J j
mw em p d s alsa ( s m U K ) ' p m
9 u m ) BSape p ~ e t )
-I&ap luaj 301 un-JIUJ
!-!impodap S! ~ v r u e du p !q
'alwsn - p q $aleox ~ u al!un@ar
r
p n w TS S!m~jn3 !-fl!~adox UJ . a u a a m a p u r afauoz y nes
nes 10s u ~ ~p q p !-$~IEo~s
q ?pv1q am03 m ru F+J
' e m m L 'un 5~ ~ u r n uap UJ Furnu p a ! a1Sapfapwdns
eaurfl~uj a%ue apads psmv Jaq!l Ja= UJ .JOF!T!I PITIT
-apqma~dasuj y q d aqn! aurhd-b. .pns ap ~ l W 9
u!p muauras ap rede !nuaA pu!ua~o~d'la%el mqeau[m
a i m u ut a p apo1d -$ppxap <!qInq n3 ~ u e l do a s E!UVE)
~ o p o ~ e u ret~! u q dasa pdajupd
f?!U'-'3P3) wp"l Y""v3
*"9rp"9rpar% d _pmrnar
ap !JOBaqqaIa3 a 4 q ~ tt!,pq
as !apa@gp laiodop ap yu.rq qns at~urnjnd a p o ~
 CARTE,
Galtonia GRUPA8 90

0 Primavara, cumpsrafi bulbi Plin soare. Se dezvolt2 Planta se poate reproduce

multe tulpini florale.

Nu curnNrafi bulbi
mucegaifi sau deshidratafi, cu rnenfinut vara usor reavsn. plantafi-le I n strat. Vor Tnflori

uxate 00s). lernati bulbii

in loc uscat, intunecat, ferit
dgunatori n u atlaca galto-
de ger.
nia. Noaptea melcii rod Itis-
tarii tineri, rnai tdrziu frun-
zele, lLs8nd gauri tn eel.
Proteqie: capcanl de bere,
gard contra rnelcilor. fn caz
de invazie rnwivl, adrninis-
trafi granule contra rnel-
Dupe ofilire nu mai ud

ISBN 078-963-86092-8-1
 U? 'w, s t s L 8-8
nes ueAear R
glqurnuad f l e ~
alp!-!cur .]
 I ~ ~ eLa ~ Udapumxa as nu e ~ u ~ u a d
'a~ueldap !ln$o3 ul eammld
ypueuro3al a m 'up fun
ap (s!~~sn@de q ~ p 3 )Inpp-ea3 -!s-mn, =P J O F l I n m UJ
-p!"s!JJ"@~ qp3) eqp e p .auxarA p n 3 s uj ~ s a p u ~asd az
~l
p u a [ q s ap !Jnqp $mueld -umj ap al!un!Jeuuoj !31y -ur301
.asupxa FLU eu!pg~Sap !~ruel 11nw la3 ap eaurpqpe n3 ade ul
!f 1E!lj3 3 Z O Ul ~ U l J O j S U W l '~ol!mp~dj n k n ~e-ap ~!13adsar
aleod p p q ap p l a u a ( q ~ s 'rol!~n3e11npw ad ap aseol
!S suap pmutu p a p -vom alauoz ul anllohzap ap
m nlqmesne un VaurJoj p p q a!uppd !!lpucn ap aunds!a
ap lnlaua[ups < ( s n m psn~cnv) .eu!p~%
ap alspnlm a p i q q arappa~d
n:, lepueurmal a l q 'erolme
ma!do~daui nes ade ui sournrj e-s JT JON ap m!JaV u~
!em la3 a l b ~ =.epwum
) amalto p e q p eluejd o a m (~o~cn!sran
n3 a[!~n301a1eo1 ul yjo~zapas s!31) m ! ~ a m~npua!qg
a m <I![!J%uJap oh <eseonnadse "
' 3 0s
e~ueldo a~saelpq ap ppua[ugr~s Furnu ap aur!lpul o p u p 'sp!d
!os un nsa joquaynax & L 'qp ~
!S aplaa ul n a u n p p u y 'aseoru
-3adse 1uns "e~e%a!n~" !np!os
alazurud ' ( U ~ ~ aa~old") l d JI~OAUJ
.aseourny !muau !JOU n3 [nun ~ " a d n ~ c(ueqr)
n3 a ~ n q r \ a ~cu!w~m-nPo~
d apoU r u a r ~ q p!os un ps!q .n!lne
apspn3arm luns !I c'w!sa~~ay" -uaqpS cpeur!log are "uaanb
!nIn!oS 'aleoleuwe lolapad uaplo3" P!OS 'n!paur-uaq
!!w!%unl raelgurn[ ]pap -p%anoln3 ap pu!y " p l & u a % ~ ~ ~
ne nu anara a p p a d <es!q3uL S! UuoJnagufd-uaqp% anoln3
anop:, ap ! m m u ap meulo ap 1uns~aSl1aj~@d" !S *!!pn1segu
luns qo!~-nnseq[a alas apold apJn!oS .a@u!S!ro !apads
.edo~ngul !S e[ap ~ a p e w ! p a l ~ o p ap
3 alpaj!p poIn3 ap
'LUJ st'-0E .!Pap NOH n3 'alaro!laure !ln!os e m l p
ap aiue$s!p el unwo3 la, ad Je! -unqe u!p podwo3 la u? !je~>nl p e q ap epads ap ~ e f ui e %~n1n3
'w) ~ 2 - ap
s ~aiu~s!pel ue>!Jawe - a ~ d!5 lnjos !jeu?~v.n!~ndu!$elen
BUeq ap ~nlaua!uns!ieJueld -gw!~dnes !auueo~ln$nda>ui
T

I
a Prirnivara sau toamna,
cumpira$, daci este posibil,
rizorni in container.
A L h mir h m h
k@m# WPa
jBceqtiig sii nu fk uscati, mi
MU lipiciqi.
I PRIMAVARA TlMPURlU
Plantare $i tiiere
Perioadi adecvati plantirii.
Tiiaji la 10 crn de sol frun-
zele uscate, ofilite sau v i t i -
mate ale plantelor inridici-
nate. Agerneli compost
printre plante.
+ Plantare $i divizarea
Grainirit iscusit
l Soare, penumbri. ?nflore$e
cel rnai frumos in bitaia
deplini a soarelui. Plantelor
cultivate in sol uscat le este
rnai favorabili umbra.
l So1 reavgn. Se dezvolti bine
~iin api, la addncirnea de
I max. 10 crn.
Tiiafi florile trecute (stanga,
jos). Daca dorifi s i inrnulfifi
stdnjenelul galben prin
seminfe, nu indepirtafi flo-
rile, ci lisafi s i se rnaturizeze
capsulele seminal?. ?nsieste
mai sirnplu a reproduce efec-
tivul prin divizarea tulpinilor.
TOAMNA
tul~inilor
Rizornii pot fi plantafi #i
toarnna devrerne. Scoatefi
din pirndnt segrnente mai
rnari ~iseparafi-le cu caz-
TRUcl JRI
? nscopul sporirii efectivului,
toarnna divizafi rizornii
Onridicinali ~i replantali-i
imediat.
Dupi serninarea din
ianuarie-februarie, finefi
rkadnifa In frigider doui
siptarndni, dupa care psstrafi-i
solul reavin ~ifinefi-o la cald.
In anii ploio~iplantele por
I
f i atacate de micoze: pe
vdrful frunzelor apar pete,
care dupi tnflorire se
extind pdni cdnd frunzele
se usuci. Drept prevenfie,
prirnivara, inainte de
Onfrunzire, indepEirtati
vechile resturi de frunze.