STRATURI DE FLORl51 A

PIANTE DE BORDURA GRUPA i

~nie-august

30-40 cm
Digitalispurpurea
Ffori in forma' de cfopotei
Degetarul atrage privirile datoriti formelor sale
I
- -
PLANTARE $1 ~NGRIJIRE
ACCESORII: O risaduri de degetar L l scoafli de copac
-
i r u n t i t i O compost O plantator Q urneras de slrrne
neobijn uite.

Dcgrrarul-l-ogu (Di,oirnlispur-
/,urea) esrc o plant2 aspec-
ruoasi, cu flori ciispuse in cior-
chini prelungi, d e culoare pur-
purie, roz, galben.2 sau alb5.
lnrcriorul florilor esre ornat cu
pere d e culoare inchisii.
Inflorescentele pornesc din-
rr-o s i n g u d rozcr2 Inare d e
frunze. h e s r e c u l
..(;loxiniacflora" se disringc
prin flori deosebir d e mari.
Degetarul se autopole-
nizeazi: in srrarul de flori,
dinrr-un singur exemplar pur-
puriu pot proveni dcscendenci
d e difcrite culori.
~Majorirareaspcciilor s u ~ i t
plante bienale. i n primul an
formeaz2 rozera de frunzr, in
al doilea infloresc, sc rcproduc
si pier. Printre elc se g5sesc
ins5 gi specii perene.
Digitalis grandiflora arc
o in8lyinie d e aproximariv 1 n~
8i flori galbc~i-crcn~, cu pete
brunc.
Digitalis ferruginea dis p u n t
d c tlori brun-glilheniu-pal,
m i n d inilcirnca d e 1,80 m.

UNDE SE PLANTEAZA?

DarorirH ciorchinilor masivi si

drepyi, degcrarul esre o planti
foartc a~-%roas.i, fiind o floarc
d e h ~ n d a lideal,: pcnrru alrc
planre, dar aspccruoasZ >i s u b
arbugtii inflorirori ai grlidinii
d c primawl-.i sau chiar planrnrli
solirar.
Planrayi dcgerar-ul in pal-tea
pobrcrioarri a stratului de
flori. i n 61ya lui plantali mar-
garete sau bujori. Planrcle
p e r m e a 1 flori rotundc echili-
b r c a z ~cscclenr liniilc vcrticalc
ale dcgerarului.
I)cgetar~11sc cvidcnyinz5 7i
dacfi esre planrat aliituri de
arbu~tiinfloritori, dar si ala-
curi d c arhori, deonrcce esre
suficicnr d e purcrnic pentru n
C O I I ~ L I I E CLI
I /)1;111tcIenisi rnari
yi 3 - ~ obyinc
i suficienrc s u h -
stance nutritive ~i ap5.
Se dezvolt3 oprim 8i in arbugti. Ss porrivc~~rc ideal cu
locuri in penumbrii, cu carac-
rer natural, de cxemplu in
difcritcle specii de cloporci,
cimicifuga gi crini de roam112.
3
CO
apropierca bugrenilor, rrun- Aratfi frulnos yi alaruri d e tlorile pr
chiurilor d c arbori in purrezire de geranium (ciocul-bcrzei) sau ini
sau dc-a lungul alcilor, in corn- de fcrigi.
pania ferigilor. I)cgerarul,
plant2 ce se auropolenizcazli,
formeax5 rimp d e ani d e zilc
colonii in culori prcgnanre.
1)egctarului i se porrivcsc cel
mai bine planrele inalrc, suple
ai a\.inci flori d c cfccr. Culcafi pe sol plantele tre-
~-\soci~yi-l
CLI flori clasice, de
excrnplu garonfc, gura-lcului
5 cute, pentru ca seminjele sEi
se scutbre sau desfaceti capsulele
s a u rrandafil-i.
Se dezvolfi deoscbir d c binc
in liziera crhgurilor de Degerarul cu flori mari
Degeta.r . .
- A-
I
- __ -
--- p -
GRUPA 7 2
. 7

I Gridinirit iscusit
1- '

R L
I-LUMINA 51SOL

.
---.- I

din capsulele seminale.

Cumparafi plante de un an ~i
plantati-le afara, pe vreme
I racoroasi.
I Mukire
~ VARA
-
Sprjinire ~i remanare
I Sprijiniti plantele hake. On
mai-iunie seminati semintele
in strat, dar nu le acoperiji cu
pimant. Repicafi plintufele
dupi trei sgptimani.
VARA TARZIU
%m&nare fl transplantare
Semanati inflorescenlele tre-
cute sau fmprastiati semintele
Transplantati exemplarele
tinere la locul definitiv.
TOAMPlA
Acoperiv plantele tinere cu un
strat de mulci (jos).
-
Frunzele, tulpinile $i
C mugurii risucifi semnaleazi
prezenfa paduchilor de
I' frunza ai degetarului.
Stropifi planta cu un jet
puternic de a p i sau cu o
solutie de sipun-alcool.

ISBN 97E963-86092-81
 ~
aqp na z o (a~~seqp
1 . q ap ,iuiy~~oi3
.
I lYu-rn;i-uita I GRUPA 7 3

I I

saduri de un verde
multi boboci, in gh

Nu-ma-uita de balti poate

f i transplantat3 simplu d a d
scoateji din pamlnt clteva
fire $i le replantati i n JtSrat.
p8nd din cel de-al doilea an.

rare cu compost - toamna.

Plantafi r&sadurile.Tiiafi florile

ofilite. Compostafi partile aiate
sau a~ezai-lepe sol ca semin-
fele si so poati rispandi (ios).
loarea de nu-ma-uita cre!
cut3 i n sol uscat este sensi-
bilri la fsinare.
Contarninarea p a t e f i
recunoscuta dupg stratul
aseman3tor pudrei de pe
frunze. Pastrati solul umed
Cei ce vor s2 curnpere rasaduri
~ ila,nevoie, ad3ugaji-i
primavaratrebuie sa
compost. lndepartaji
pregiteasca solul- afanare,
lantele contaminate.

O IMP W M P Sfe .
 CARTEA
STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE B O R D U ~ GRUPA 7 4

Podoaba straturilor ji a 1;izilorde flori


~ U !nlI 1nqLg4rel rgde4e
,
! - ! i e ~ u e l d s u e ~ ls-1~ap
e~nje~adruaa o el jrm~a!el
!-!iaund !t ru, 01 ap ~ x A ! @
ui !-!ie~ueld'!u!sepg~
d u ! j un,s ui eyoAzap JOA
!!kana .eqJn$y.1e4lugrued
ap 3a~arueu! nes ede
ul !-!$ereid '!*owup !rospl
-I@u! ~ u 301r U ~ - J I U Eleseldure p o n3~ a ~ r n ~ n3d'alelals auasap
q q n p un-JIU! nes eulodure p q ~ 'aero103!q ap-Tn!os !lep nes uo3pq ad ~!13adsar'~qre!ad
U! pap? n3 ye!= !S ~ E O L U -OSE es a~sa eur!~doe!inlos 'reqnn nm am^!+ u! 'arerlu!
-mj au!%eur! o maaJ3 sorqurn -luelp! nlq el qasaA a+m! o era30 a p o p
XI]un-JIUI .pr!S!urp nlduraxa -msm ap Ixja un pnpord nu
ards rn ' p a d 3pbaa a~rnld p ~ o ~ ! ~ a p oalpopls se :.t?[!r$ esu!
a!relnqol n2 n~duraxaap (aqp n> a u n u y ap alSai\!nod as d
y ~ o pqum apmg
~ I ~ U $ S ~ S ~ I ~ JaJl IxJu !i QI!JOI
tmmp~D e r n p p p r a 1 0 1 nu rep 'epel
Jr5UnJ.J
rai!~~sad Irog JP TBI"J nes p q q n p '!JOU ap ~ w m s
ealeu
-alu!d !JOU epasod !5 sojn~u!Snd
p~ alsa 63!8psou naja un
ap ( e u ~ ap d ram-pods
.ai!nsad azunrj ap
a ~ e u luns
~ o aps a p !pads alaun
P!.'Q!V p=-lmods
.ur3 SZ-oz aSu!]e 101 eam!i~u!
'nJo~ap aluenu alpayp ap
!an sap !cur eseral IS uo3pq
 CARTEA

GRUPA 7 4

Gridingrit iscusit
I

Cumpilrafi plante cu frunze Soare sau umbra. Le Daca dorifi o crestere mai
Gnitoase. CIfiva boboci suporti pe amandoui, dar stufoasil, ciupiji de mai multe
deschi~iai sporului-casei vor evitafi locurile situate la sud. ori varful risadurilor.
,divulga",culoarea florilor.
Sol permeabil. hcorporafi
r in sol compost sau
9 Nu cumpgrafi plante ingri$3mSnt complex, pentru 8 Nu indepirtati florile
alungite, cu frunze galbene ca plantele d r i m l n i ofilite, deoarece in locul lor
sau cu flori complet deschise. sinitoase. vor crese noi flori.

m] insrprp.- tot an uf

r
-

Pentru sporul-casei pitic ~i de

gridini trebuie produs risad
din martie. Amplasafi intr-un
loc luminos $icald lada cu
seminfe puse in amestec de
. solfiriturbi(dreapta).
Repicafi plintufele.
PRIMAVARA TARZIU
Plantare
Tnainte de transplantare
amplasafi ~icilifi pe un per-
vaz rlsadurile crescute in
locuinfe. La sflr~itullui mai,
transplantafi-le afari. Nu
plantati pe cildura mare a
O IMP ABIIMP SRL
Este rezistenti3 la majori-
tatea bolilor ~ieste rar ata-
cati de diunitori. Necesiti
TOAMNA
Reproducere $i com- udare regulata, deoarece
postare tulpinile moi se ofilesc
Taiafi butagii. Puneti-i in repede. Eventual, folosifi o
p i m i n t sau a p i pani cind instalafie automati de iri-
dezvoltg rldlcini. Dupi gare.
primul ger, compostati
plantele virstnice.
I I
ISBN 978-963960924-1
 STRATURI DE FLORl $1
PLANTE DE BORDURA GRUPA ;

. .
Culori aprinse nentru ocazii difirite , t
d + ~
. :.
d - q
A;

d
I;.

-- - -
- - --

afanat, cu humus
~ctombrie comestibile
B
F
de sol
 ACCESORII: D seminte d e c o l t u n q i CI paie CI mluzie d e sub-
stanfe nutritive

FIorilc xxzibmre sle eolpmqilor

sunt & &am p d e , gal-
benauriu & d h , m@v
de cele mai &mite n w p de
r q u pi b m . E d verde-
Pnchis, rotunde, m&mare
unui mramlar ~~ fru- Rbducera de rtisad: din mar- SemZinare tn strat: la sfAq~ru~
rnos &aba floral%. 1 d b e n e cu desene I 1 tie, seminafi semintele i n
m e cu pamanz de seminat. De
2 lui mai introduceti i n sol, la
dirtante de 20-25 cm, cate 1-2
la sfargtul lui mai, transplants* seminfe,
pl&-itufele i n strat.
tari ce ating ,si 3 m lungime, pe
care, printre frunzele in form2
de scut apar noi si noi flori.
I
Exist2 hibrizi In form8 sferid
sau cu crqtere tufbA
Tmpaeolumperegrinum
este o specie monocolod gal-
be& ,si se disting prin flori cu
petale q o r h j u r a t e . L&tarii
sunt la fel de lungi ca cei ai
speaei anterioare. Toate speci-
ile de colrunqi sunt foarte sen- UNDE SE PLANTEAZ& Udati bine semintele. Daca Rirlfi plantutele. Din doua i n
sibile la Ingher, de aceea la noi
se cultiv2 ca plante anuale. Oriunde agi planra colpmqii, Caljumgi ca pcopen't~mde sal h sm--
3 a t e necwr, mukit; sdul cu
paie, penwu a-i mentine mai
4 doui siptimlni adrninistrati-
k o solaie cu substante nutri-
pate tot v2 vor P n h t a cu mull limp umiditatea.
culorile lor sdinitoare. Soiurile .
tive.
i #, r l-w
se adapt& multor condifii
locale. Combin4 col& cu alte
Colpnqii pot fi plante plante anuale gaben-solar.
acoperitoare de sol de-a lun- Alilturi de @benek, d j e sau -
.. --

gul aleilor insorite, pot a&na &cimi&ae md auno$kra -2

pT.- - Coltuna~iise pot folosi 51 b
ae pe h r i , dar unei idi%ede pr&.
Tmpodobi prepararea multor mAn&uri.
gi talmuri cu flori multiwlore. Produc o impresie de e l 5 Florile $ifrunzele sale confer8
Soiurile cu lilstari lungi pot fi
gulf3 d h r i de flutu.n+ salatelor o aroma piperat-cond
dtivate pe supormri, mloane (Cosmos sulphurew) mu Bode mentata $io culoare vesela.
., sau garduri, ca p h t e d- de titonia (rirhonia d- Culegeti-ledimineata devreme,
blia). imediat dup2 ce s-au uxat pic5
Sub pomii lhdW +u- Un ansarnblu de cnlori turile de rouci. Se pot Nrrra
I nagii dung$ daunatorii, Pn pri- intense se poate obgine prin mutt timp infayrate intr-un
rnul And pgduchii de fmnd asmiera cu flori v i k , spre pergar de hertie umed sau
~ a n p a i n e - ~ d e exemplu,
~ jalqul [Safvia k i - intr-o pivnip r&oro&
aceste flori nor fi tr&&le de nacea) sau vanilia RIeliouo-
 GRUPA 7 5
-, .L,+'. I

Gra'dinikit iscusit
'

r Curnp&ri@ serninfe mu Soam dims. Ccilpina~ii r ?nde@rtajisistematic f lorile

r l s d u r i cornpack cu boboci, prderil lacurile protejate. Sub ~ifrunzele ofilite, pentru ca
cu frunze de culoare 12 "C demol'tarea plantei planta si3 poata 'lnflori
dniltoasil. mw. nestanjenit.
r &A p~a~rneatail,
lax, cu
r Mu c e g plant83 deja h t ~ ~ Prea
~ s amult azot r Colfuna~iisunt adecvafi
Tnflorite, a i t & i t e r b ~ l ~ pnmmx3 6 ~ 0 h r e a ca Ongr&$&dntwr&.
avgnd frwm p@nh sau Sfuaakr, dar o Onflorire Rgdacinile lor asigurIi o bung
galbene. h I mediocri. rnaturizare a solului.

'Mm~~g.r$ire
t tot an ul
P R I ~ V A R ATIMPURIU
Prodwcerea r M u l u i
Sernanafi sub stick la sfar~itul
lui martie, Tnceput de aprilie.
PRIMAVARATARZIU
H n a r e sipplantare in
strat
De la sfar~itullui mai se poate
sernana direct in strat. inainte
de transplantare, califi
rasadurile de colfunqi cateva
zile afara. Efectuafi trans-
plantarea la finele lui mai, pe
cst posibil pe vreme tnnorata,
pentru ca plantele nu
sufere un yoc caloric.

Colfuna$i sunt atacafi une

larna lasati colfuna~iiin strat.
De$inu rnai sunt aspeduo~i,
,~rotejeazisolul cu un strat
I de acoperire natural.
ori de paduchii de frunzi.
1 Controlafi plantele siste-
matic ~ idaca
, descoperiti
daunatori, spalafi-i de pe
I

I
plante. Dacl este necesar
stropifi-le cu solufie de
sapun ~ialcool.
STRATURI DE FLORl $1 1
PLANTEDE BORDURA GRUPA 7

Mac turcesc
Flori roman tice roju-aprins

nai-iunie X ZEZ%C' I

A voxid I I-- Paaaver orientale

Cu flode sale uriqe macul turcesc este una din
atra@e grikfhii.
Macul turcesc (Papaver orien-
tale) nu ^ d o r q t e , din pgcate,
d d t s c d vreme, dar fru-
musejea florilor sale cu
d i a r n e d de 15 un,In f o r d
de ceagd, albe, ropu-somon,
roz sau rogii cornpens& acest
lucru pe deplin. Petalele dis-
puse in jurul capsulelor serni-
nale amintesc h k i a pestri9
creponatI. Deseori baza lor se
c o l o r e d 9n violet-inchis sau
rnaroniu.
Frunzele uriqe, verzi,
A%yare sau a d h c lobate sunt
I Macul turcesc se dezvolta
I abil.
I f n straturile in care nu
-apsuIe semiinale bine vitibile
I turcesc pot fi elementele de
paroase $i conjin o sev5 toxid.
Dup5 inflorire se contracd,
dar toarnna r%ar din nou. In
regiunile mai reci, acoperiji
tulpinile cu ramuri de brad.
Macul turcesc dezvolta:
d k h i lungi puternic rami-
ficate, motiv din care nu se
poate transplants, ceea ce tre-
buie avut fn vedere la alegerea
locului definitiv de cultivare.
Soiurile cele rnai con-
sacrate sunt ,,Beaury of Liver-
mere" (100 cm) cu flori ropu-
stacojiu, ,,Feuerriesen (80 cm)
cu flori rogu-ciirhiziu pi Pete
intunecare ~i ,,CatharinaV
(80 cm) cu flori ropu-somon.
UNDE SE PLAN TEA^?
.. . . .
optim la soare, in sol perme-
contractandu-se c r e e d goluri
- exemplu nemjigori
in strat, nu-i plantaji in partea
din fafl a stratului. Macii
reprezintl o pats de culoare
suficient de vizibilii Dentru a
putea fi plantati in mijloc sau
in hndal.
Plantat i*nf k zidului
~
h s o r i t a l casei. macul turcesc
confer5 un colorit vioi @-
dinii. htr-un loc unde soarele
bare dupkuniaza k i u , florile
Florile imense ale macului
efea deosebit ale g r W o r
de f a p a
Cultivafi I h @ macul turcesc
plante de acompaniament in
culori rejinute, reci, ca de
(~elihiniurn)cu flori albe ~i
albastre sau stiinjenei (Iris bar-
bara) de inalgime medie, cu
flori crem si violete.
Se poate*ob@e u n h o s
ansamblu din plante ce fnflo-
resc h d florile macului
turcesc sunt in curs de a se
tree. Asrfel de plante sunt
margaretele de gAdin8
(Leucanthemurn maxim urn)
cu flori albe, regina-nopyii
(Nicoriana x sanderae) cu flori
crern sau caipele (Tagetes) cu
flori galben-auriu pi daliiie
(Dahlia).
- - - - -
stahis ( ~ r a & ~bpmrina)
s &I
levi~+ca (Layp~ldulaa n p & -
lia), d de apunenea minu-
nat -lx%ri de macul turcesc.
I
I 5 tulpinilor un nou strat de
, Soi ro,su-ioceadiar
1
I ACCESORII: rasaduri O compost O cazma Li TngrS$4m&nl
artificial complex
Inainte de plantarezru &bva
1 Gpffiiniinid.parp p
un strat de 10 cm de compost ~i
prelucrati-l bine tn suprafapi
acestuia.
PhtBfi m a d ulrcesc in
3 grupuri la adBncimea la care
f u s d ? nghivece. DPstanp din-
tre plante: 40-50 cm.
PrimBvara, aflmafi in jurul
compost. tncorporati in sol
ingrhgrnht artificial complex,
pentru a stimula inflorirea.
I
-tragefi cu grija plantele din
2 ghivece fi apzai-le pe
suprafaja stratului Tn grupuri de
d t e trei sau cinci plante.
lnainte de w i r e a iernii mul-
4 cifi sdul cu compost. Marcati
cu ffiblip locul plantelor, pentru
a fli unde vor r H r i .
,n
'1
ht-
Fw;-
IL-.'. '
i
Macii vor fi mai durabili t a
flori Mate daca sunt taiali
dimineala devreme. Tineti
~ u rtirnp
t deasupra unei
Mac turcesc
GrridinZrit iscusit
@ Primlivara, curnparaji
plante viguroase, cu frunae
verzi, Yn container. In
magazinele de horticultura se
pisesc $isoiuri cu flori de
culori deosebite.
@ Nu curnpiirafi plante cu
lhstari firavi, On curs de inflorire
m u cu ffulya irqijkma
Plantare
Cea mai favorabila perioada
pentru plantare. Tncorporafi
in sol compost $iplantafi
rasadurile.
VAM
Sprijinire $i aim
Sprijinifi cu un tutore, daca
este necesar, plantele cu
tulpina inalta. in magazinele
de specialitate se g i i e x multe
feluri de suporturi verificate.
Puntre acestea se gisesc $i
suporturi cu marimea ~i
LUMINA $1 SOL
Soare. Prefer3 locurile
calde, bataia fierbinte a
soarelui.
So1 permeabil. Preferi solul
lax, bogat i n substanfe
nutritive. Suporti3 solul
calcaros. In sol compact, umed
nuse do;zvdGi arespundtor.
TOAMNA
MulclreM solului
bterneti un strat de compost
in jurul tulpinilor cu Igstari noi.
tnainte de venirea iernii,
acoperiti solul cu ramuri de
brad.
1 negru $ifrunzele cu Pete de
1
TRUCURI
Radicinile lungi, sensibile la
apa stagnant3 sunt
consurnate cu placere de
soareci. Amplasafi din tirnp
capcane.
Capsulele seminale m a t m
sunt folosite pentru
ornamentele florale din flori
Ute.
roctorul plantelor
I
Florile colorindu-se i n
mucegai sunt semnele
arsurii bacteriene. Scoateji
din sol $i ardefi exemplarele
infestate. Pe locul infestat
evitafi orice cultura timp de
doi ani. Nu compostafi
plantele bolnave.
 -

C STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE BORDURA GRUPA
9'

Salutul pxhmat al regiunilor sudice

embrie
sa uwtd b h 4060 cm

fi-unzeforsupfe p i parfiunufui plicut.
VARI ETATI
Lev5njica este apreciat5 In
prirnul rind pentru parhrnul gi
;oloritul ei. fn griidini, alituri de
reprezentanta principali a genu-
lui, IevZn~icaobignuit5 (Lavan-
dula angusrifolia) se poate intil-
ni gi Lavandula sroechas.
Vara, pe tulpinile cenugii sau
albastru-deschis ale lev&$cii
obipnuite apar spice subfiri de
flori. Nuanra de albastru-violet
cea rnai profund5 se intilnegte la
soiul ,,Hidcote Blue". Pe soiul
popular, compact se dezvolta
i'runze argintii gi parhrnate. Un
soi consacrat este ~i ,Munsread",
scund, cu flori albastre. Sunt
pufin cunoscute levznfica alb; gi
cea roz (,,Alba" gi ,,Rosean).
Florile albastru-prun; ale
s~ecieiLavandula stoechas
apar vara. Tulpina ei poate
atinge 90 crn. Toleread iarna gi
rnai dificil decit levinfica obig-
nuits.
UNDE SE p~ANTEAZA?
Levinpica prefer5 solul slab, in
care rnulte alte plante n-ar putea
I
jn strat hdt
z.ev;in~ici
trii. Fiind o plant5 cu cerinre
rnodeste, poate fi plantar5 ,si in
ciubsr. 0 singuri plant5 intr-un
vas de teracotii poate crea pe
terass irnaginea
" s~ectaculoasia
unui de potop de flori.
In g d i n i l e alpine este adec-
vat soiul ,,Munsteadn, nede-
i -
~Hsind30 cm.
Lev5nrica nu poate lipsi nici
din s t r a d hal; a1 plan'telor
condirnentare, dar re poate cul-
tiva gi ca gard viu scund pi par-
furnat. Levgnrica tiiiarz se dez-
volt2 tufos.
PLANTARE $1 ~ N G R I J I R E
- - -
ACCESORII: Ci lev&n$id la ghiveci a nisip sau piet
- J plantai
foatfece de gradina
Dupa ultimele ingheturi, Hantati leventica la
1 S@M$ .O groapi mare.
t)epunefi in fundul ei doi pumni
2 adancimea la care fusese in
ghiveci. D a d este necesar, mai
de nbip (in cazul solului argilos puruefi in groapi pamant sau
nisip.
Muqulroifi in jurul plantei
putin nisip, astfel TncAt s i
A c i ar sta pe un mic dtimb.
Rozul discret si nuan~elede
albastru-deschis se a r m o n i d
bine cu frunzele cenusii ale
7
levilqicii. Pentru arnenajarea
unui strat in culori re~inute
plantari alituri de l e v b ~ i d
vinetele, garoafe sau coada-
goricelului albi.
Trandafirul gi levhfica con-
stituie o pereche ideali: uleiurile
eterice ale l&~icii a l u n ~
paduchii de f m n d ai tran2afi-
rului.
Lwhyica arata bine alituri
de plantde g k l i n i i condi-
mentare, preferhd de aserne-
nea solul d r a c gi soarele intens,
ca spre exernplu rozrnarinul,
cirnbrigorul sau jalqul.
I

=re
PRIMAVARA
T M
IndepWa~ilastarii rnorfi ai
plantdor Btr2ine $ scurtafi
pu@nceilalP ffistari.
udati-le abundent dteva sap-
Grnani, pAnl c a d se dezvoltl
riWcinile. Tliag buta$i pentru
MULBCULVERll
Cukgerea tuEpinilor # o d e
Taiati rPteva tulpini florale,
O IMP ABIIMP SRL
I , L '4 d.a b
CARTEA
GRUPA 7 7
-
Gridi- irit iscusit
Lwgrqka p a t e fi l$f*
la aparitia primelor flori.
n
zone rgcoroase.
tot an ul
astfel levlntica va Tncepe sa
infloreasca din nou.
WNA
Protecfk
?nregiunile cu clirni aspra pro-
tejafi planta prin acoperire cu
ramuri ti frunzi~uscat. Nu o
Udati cdnd solul este Tnghefat.
in conditii de urniditate
excesivi levi4ntica poate fi
atacata de ornizile veni-
gilbui ale fluturelui ciuli-
nilor (Vanessa cardui), care
rod frunzele plantei gaurin-
du-le. Strangeli dlunltorii
$iaflerneti nisip pe sol, pen-
tru a-i rnlri permeabilitatea.
RC-P-02-10-007 ISBN 978-963-8609281
-. 2 .
 CARTEA
STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE BORDURA GRUPA

spe$ s;ilbatice ji pansele de gridini

"
n ~ e
4perena ) parfurnatl 1 m soare/urnbrZ
sau

martie-aprilie,
~ai-octombrie,in se preteaza pen
I bnctie de specie tru floare t3iat3 I/;~I.

I
B Cumpiirafi r5saduri:-'
Janitoase, cu frunze ~ 8 2 7cu
, Respectafi cerinfele de lumins
Pulpini viguroase. Risadurik
plantate toamna tnfloresg
primivara urmitoare,
+ Nu curnparafi plantgea
frunze moarte sau tulpini
bubfiri, desfrunzim . n m "
grijire tot anul
PRIMXVARATlMPURlU
Plantam
.
Rtisadurile se pot planta de
indat;i ce solul s-a indlait.
Fertilizaji solul panselutelor
plantate toamna.
VARA
z&@e
Pliviji buruienele crescute
printre toporqi. Dupi pri-
ma inflorire tiiafi Viola cor-
nuta, pentru a-i facilita a
&ua Tnflorire din toamni.
Udaf i regulat topora~ii
necesitand api. Turnafi apa
direct la tulpina plantelor.
Gddinirit iscusit
8 *@bare, penumbra, umbra.
specifice speciei sau soiului
ales.
Solul permeabil este optirn
tuturor toporayilor, diferite
sunt numai exigentele
* acestora privind substantele
'
-
TOAMNA
Ptv- de hind
AcoperQi Viola comuta cu
ramuri de brad, astfel va
rezista mai bine iarna.
Viola odorata nu
ingrijire. Se dezvolta
corespunzator daca p o d
cre~tenetulburats.
Viola wittrockiana este mi
durabili i n vazi daci in apa re
pun substanfe de conservare
disponibile in f l o r a ,
r
..
Putregaiul riidkinii sau al
coletului a t a d cel mai des
Viola wittrockiana. Boala
este cauzata de diferite
pecii de ciuperci.
,'lantele bolnave se dez-
volti vizibil deficient ~i se
usuci. La tnceput se
brunifica coletul $i partea
superioari a ridkinii, mai
apoi ins&i ridicina, pentru
ca h final planta s i piari.
Distrugefi neapirat
plantele bolnave (nu le
compostafi!). lndepirtafi
toate frunzele ~itulpinile
rupte de pe plantele sin&
toase $iamelioraji-le solul.
STRATURI DE FLORl51 A
PLANTE DE BORDURA GRUPA 7 ,

Uori uscate clasice, in numeroase culori

umina natural&
penneabil,
r l .
Florile de pai de gridin$ szmt multiwlore pi foarte
I Florile wlorate, uscate ale
- irnortdelor par a fi din paie.
Pot fi folosite la ddruirea
unor minunate buchete uscate,
durabile.
Tulpina majorit5$i speci-
ilor atinge 60-90 cm. fn v h f d
tul~iniiramificate este situat5
d t e o floare rotund& fru-
moasi, colorati. Diametrul
florilor Pnconjurate de frunzig
indesat este de 5 cm, ins2 si
florile mai mici pot fi &ate gi
utilizate Pn arta buchetied.
Florile pot fi albe, crem, gal-
ben-auriu, portocalii, roz, rogii
sau purpurii, de nuanje
diferite. Pe a c e q i plant5 pot fi
intgnite flori de nAnte i a i
deschise gi mai inchise ale ace-
l q i culori.
Soiurile grupei ,Bikini"
ating Pndilfimeade 30 cm, cele
ale grupei ,,Monstrumn 60 cm
gi cele ale grupei ,Riesenm 90
cm, gi pot avea flori de nuanSe
diferite.
Soi a p a q h h d grupei ,,Bikinin
UNDE SE PLAN TEA^?
Florile dezvolthdu-se erect,
tindtnd in sus, reprezinti
petele colorate ale gridinii. Se
evidenjiazi? cel mai b' e Pn
~rupuri.
u .
T rilw de pai pe o fa$@laa.
Aceste plante rezistente la
seceti ~ oaco~eri
t eficient o
Intreagi pant5 pietroasii sau
un versant.
fn grklini alpine florile de
pai asociate cu plante scunde
formeazi o adeviiratii insulii
multicolori.
Plantafi florile tn apropierea
intrhii, pentru a fi mereu
Pnt2mpinaji de multe flori co-
lorate.
CE SE pmALXTu~?
Florile de pai pot fi asociate cu
alte plante cu flori rigide ce nu
E
I
Florile de p i pot fi PntlPInite h d i k i t e culori
necesiti sol bogat in substanje
nutritive.
Soiurile cu flori portocalii,
roz, rogii, galben-auriu sau albe
ale grupului ,,Monstrosumn
pot fi plantate amestecat cu
limba-pegtelui gi floarea-mire-
sei. Din florile stratului putefi
obfine buchete minunate, de-
corative proaspete 'in vadi sau
uscate.
CrC~ele,coada-~oricelului,
drciumiireasa gi soiuriie de
flori de pai ce apaqin grupei
,,Riesenn pot fi asociate gi-cu .
alte flori anuale. Plantati florile
amestecat, tn stramri neregu-
late, astfel ca formele variate 8i
1
Q furca de sapat Q grebla CI lopate
A f w i SOIUIcu sapa sau fur- ru
1an.
20
ca p6na la adlncimea de min.
Extirpati buruienile, inla-
2
mal mli.Am&e@ b ssl u
turaTi rlidiicinile ~i pietrele. strat gros de 5 gn de camp
P u t 4 e M n a R g W d de incwporalj ar p b h
3 la ?nceputullui aprilie.
1mpr;istiati in strat semintele flo-
4 serniaeie in sol # uda'
semanatura cu jet fin & a d .
culorile vii sii iasi d t mai bine
in evidenti.
Soiurile de nuante deschise,
monocolore invioreazii
arb@ de culori mai
hchise. Puteji obfine un efect
aparte planthd Pn locuri
insorite soiuri de culoare gal-
beni sau albi, pe fundalul asi-
gurat de tisa cu frunzig inchis
sau de arbugti cu frunzig rogu
ca scumpia ,,Royal Purple"
(cotinUS coggyiria , ~ O ~ a l Ririfi risadurile la distanfe devreme d a d 'in martie sunt
Purple") sau corwdugul
(Pnmus ceruikra ,,Nigra").
5 de 20 crn de indata ce
inalfirnea acestora atinge 5 cm.
( sednate in cas8. Rasadurile

Flori de pai
Gra'dinirit iscusit
Daca aor~ris i obfin%fi soiuri
de forrne ri culori deosebite,
cump&ra$ la sfsqitul iernii
serninte din catalog.
Nu rwmparafi rasaduri ale
ciror frunze inferioarc sunt
negre, deoarece aceste plante
au fost udate prea rnult ~ise
IARNA
Alegere gi comandzi
larna alegeji din catalog
soiurile preferate, ~ ipentru
sernanatul de prirnavara
,
cornandaji sernintele din
tirnp.
@IMP ABIIMP SRL
Soare. Penrru inftorire
abundenta florile de pai
necesita foarte mult soare.
So1 afanat, nisipos. Nu
necesita sol prea bogat i n
sutwtanp nutritive, deoarece
fertilizarea excesiva provoaca
PRIMAVARA
Semanare gi plantare
Sernanati i n rnartie i n casa, in d
lazi de inrnultire, iar i n aprilie
afar& In strat. In rnai plantati
rasadurile la locul definitiv.
VARA
fngrijire
Pe tirnp de seceti indelun-
gati udaji plantele.
TOAMNA
Uscare
hainte de sosirea hghqului
taiafi si ultirnele flori. Pentru
uscare atsrnaji buchetele cu
CART€A
GRUPA 7 12
Pentru u m r e tgiafi florik
d n d sunt Tnca nedeschise
cornplet. i n tirnpul uscarii
florile se vor deschide.
.a Petalele nu vor cadea nici
dupa uscare daca stropifi
i
;
d
I
1 Florile de pai sau irnortelele
I ocazional pot fi atacate de
phduchide frunzh.
i
I
Verificati regulat plantele $i
I Yn caz de contarninare rnai
I' slabi3 stergeti diunitorii cu
un serverel, iar la contarni-
1 nari rnai grave stropiti cu
solutie sapun-alcool.
STRATURI DE FLORl 51 1
PlANTE DE B O R D U ~ GRUPA

Astilbe
Culori sclipitoare, inflorescen te aeriene
/
 Inflorescen te gra tioase
aspectuos inflorescen~ele.
Frunzele frumoase, a d h c
divizate gi inflorescenjele sale
crern, albe, roz, rogii sau rogu-
coral constituie petele cromatice
intense ale griidiiii. Speciile de
astilbe se Trnparr, potrivit
perioadei de inflorire ~i taliei, in
urmatoarele grupe:
Astilbele de pklure (Astilbe
rhunbed) sunt cele mai inalte,
ajun&a phri la 120-180 crn.
Inflorescenfelesale in ciorchini
risfiraji gi at2rniitori apar in iulie
gi august.
Astilbele de gr&din&(Asrilbe
arendsii),avind multiple soiuri,
f o r m e d grupa cea rnai irnpor-
tanta. fndjirnea lor este de 60-
120 cm, inflorescenfele-cior-
chine dense apar intre iulie gi
septernbrie, in hncjie de soi.
AstiIbele japoneze (Asrilbe
japonica) se disting prin inflo-
rescenp conice, tulpina lor nefi-
7UNDE SE PLANT-?
Pe malul lacului de @dhi
I I
I Plantare: primavara sau toamm.
U
Astilbe japoneze albe
ind rnai l u n g de 40-60 crn.
fnfloresc devreme, in iunie gi
iulie.
Astilbele chin@ (htilbe
chinensis) fac parte dintre cele
rnai rnici ierburi ornamentale.
Tnfloresc foarte h i u , in august
gi se~ternbrie.Varietatea cea rnai
mi&, astiibele chin-ti
,,Pumilan ( A d b e chinensis
,,Purnilan), cregte pin5 la cel
rnult 20 crn.
-1
I
1 Plantaji asrilbele in straturi pro-
tejate, d a t e in penurnbd.
Planta este foarte aspectuoasa in
grupuri de cinci sau rnai rnulte
exernplare de culoare identi&.
Astilbele se dezvoltri bine in
.
locuri cu aer umed,. in venum-
b& de exernplu la umbra arbo-
riior sau in jurul lacului de grs-
din%,unde florile si frunz.de se
pun excelent in valoare alituri
de plantele acvatice.
Drept plant5 de bordurii sau
acoperitoare de sol cel rnai
adecvat este soiul pitic ,,PumilaV,
caracterizat prin tulpins erect5 ,si
flori de culoarea nalbei. Soiul se
risphdqte expansiv cu ajutorul
lbtarilor gi suporti? gi soluri rnai
uscate fag5 de celelalte specii de
astilbe.
fn ciubiire voluminoase pot
fi plantate soiuri cornpacte,
diferite ca indfime gi culoare.
CE SE PLANTEA~~~AL~~TuRI?
Astilbele se potrivesc bine
tufelor gi altor plante perene.
Astilbele in culori pastelate
deschise form& o pa^ cro-
rnatici interesants alrituri de
rododendroni, tisa sau alte
plante cu frunze aciculare.
La marginea zonelor plan-
tate cu arbori sau sub arbori
astilbele sunt rninunate alsruri
de rozetele de fmnze ale crinilor
de toarnnri.
excelent gi 4%- ~ s r i l b ediinQegtipiria ,,~umilil"
1 Afinag solul, apoi s&paJio
groapii de plantare cu un diametru
de 50 cm. Amestecali p5mhntul cu
compost $ ingragmant.
turnand vasul.
turi de ferigi ,si diverse specii de
ierburi iubitoare de umbrri.
Pe rnaiurile apelor astiibele Depune$itn gtoapfi at&
se pot asocia cu stinjenei, crini
galbeni
- $i
- cre~i~oare.
3 pamint Tncdt astilbde st4 fie
situate la a&ncimea,la ears fuse-
4 Wafi plantde abundent.
Udag ~titilbilepe timp secetos
la cel pqin do& ale.
, -
rer4 Cn vas. fmmaji o farfurie de
'-.I Irdere.
I
-
I?
nllukifi locul planarii cu
scoarp m5runtiG de arbore
entru ca soIuI d-fi mentinti mai
ine umiditatea.
4

Cumparati astilbe 'in
curs de Inflorin.
Nu cumparati plante cu
frunze uscate sau cizute,
respectiv cu lastari rari $i
PrsntaFcg-
PriMvera este un amtimp adec- rn&lmfitg de arbore ~iacoperifil
Mt pntru plantare. Administrei cu rand de brad.
o doza de s o l e substam
nutritii exemplarelor h r W -
nate demutt. fncorpom$i bine
?ngra#m&ttul in so1 (dreapGd.
necesiti3 rnuW a@. Pa
Dup# prirnul ger mai serios,
tiiqi astilMe la o lungirne de
CARTEA
GRUPA 7 14
Taiati florile trecute, pentru
reavan.
rarnuri de brad.
fiufrunzi5 uaat 9au Sc0ai.p
-
Uoctorulplan tek
d e ~astilbele
i sunt plante
foarte rezistente, soarele
puternic $iseceta le pot
dauna considerabil. Semne
de vitamare sunt risucirea
marginii ~ibrunificarea
treptata incepand de la
rnargini a frunzelor. Solufia
poate f i udarea mai abun-
I dent3 sau transplantarea.
 CAKltA
1 STRATURI DE FLORl 51 +-qFT% I I

lndorescente gingqe albe sau roz

I
 Cumplrafi risaduri
primiivara. Alegefi plante
crescute In ghivece cu
diametrul de minim 10 cm.
Nu cumpHra9 plante de
culoare Tnchisi, cu pete
mucilaginoase pe tulpini,
deoarece pot f i contaminate
de putregaiul tulpinii.
Soere. Planta se dezvolti
optim d a d dispune de soare
toatii ziua sau cel pufin patru
ore zilnic.
Sol permeabil. Cu drenaj de
nisip puteji asigura scurgerea
apei. Nu udafi prea des.
Amestecati solul acidulat cu
calcar.
Pentru flori uscate taiafi
flori Tntredexhim. Uscafi
florile Tntr-un loc racoros,
aternate cu capul ?njos.
Amestecafi conservant Tr)
apa florilor taiate.

lCllllA Pngrijire tot an ul

'
A

PRIM~ARA TIMWRlU TOAMNA

Plantare si semiinare
Plantafi floarea-miresei R sol
permeabil. Semanati
seminfele soiurilor perene $i
anuale de floarea-miresei.
t VARA TlMPURlU
Aridre
lnainte de fnflorire, ariciji
plantele tinere, deoarece
plantele fragile mai a n i u pot
fi accesate foarte greu.
VARA
TiSiere
Dad scurtafi ltistarii imediat
dupe inflorire, stimul* dez-
voltarea noilor lastar:
Mulcirea solului
Pe timp rece de iarni acoperifi
plantele perene cu crengi de
brad, paie sau scoarji de
copac miiruflita 00s).
I I, .
semne sunt petele mucilagi-
1 noase negre sau mar0 de
e tulpina, poate provoca
moartea plantelor. Plantafi
floarea-miresei Tn sol per-
meabil, 'lmpiedicand astfel
stagnarea apei Tn zona
-5dicinii.
 CARTEA
STRATURI DE FLORl $1 PLANTE
DE BORDUR~~ GRUPA 7 17

Margare tele
Flori silba tice, traditionale, nepretentioase
I I

, pere

iunis
septembrie
ly,
& se preteazg
flori t3iate
(
1 IuminS naturi
,, bogat in sub-
tanfe nutritiw
0-40 an
, +-
+,

plan tine poate oferi nenumhte flori
Margareta de gr5dinP sau mar-
gareta uriqii prezentat5 aici -
cunoscutg simplu, sub numele
de margaretg - face parte dintre
familia crizantemelor. De mult
timp este una din florile
favorite in griidinii, yi se
p r e t e d ca floare t5iat5. Rezistii
timp indelungat in v a s .
Petalele care f o r m e d floarea
rare. Diametrul florilor la anu-
mite soiuri poate dep$ 10 cm.
h l 9 m e a florilor depinde
de soi. De exemplu frumoasa
,,Silberprinzesschennatinge
numai 30 cm. Pe de ald parte,
in$irnea soiului ,,Christine
Hagemannn poate atinge 90
cm.
Fiecare soi infloreSte toat5
vara. D a d dupg prima inflorire
plantele sunt bine tunse, vara
thrziu vor inflori din nou, gi
mai fermedtor.
UNDE SE PLANTEAZA?
Margareta de grCklin5 este 0
plant5 nepreten~ioasii,dar nu o
plantaji in locuri unde stag-
nead apa. D q i va inflori gi in
astfel de sol, va deveni pe timp
ce trece, tot mai firav5.
insorit. Margaretele cresc ~i
penumbd, dar fac flori mu1
mai purine.
fn r h a v sau ca plante dc
bordurii margaretele umplu
foarte bine spa~iiledintre
plantele perene sau anuale.
Cine igi doregte o mare de flori
albe, ce se ingrijesc ugor, poate
planta un strat mare doar cu
aceast5 plant5 cu inflorire
durabilg.
Margaretele se dezvold bine
~i Pn ciubiir d a d nu 1;Isafi
Irbu P margaretele tbrm- un con*
pgmh,td SP se usuce, gi 0 datii
pe lunii le fertilizari cu
CE SE PLANT& ALATU
1 aproape orice floare.
f o r m e a ~un contrast frumos
cu florile rotunde ale mar-
garetelor.
Florile albe se potrivesc
deosebit de bine cu gardurile
vii din plante perene, f"adnd
mai vesels imaginea arbupilor
~iconiferelor. D a d plantari
garetele in fata gardului viu,
alegefi un loc insorit -' ' '1 *
& .idLA:
,,B~&,,~"
PLANTARE SI ~ N G R I J I R E
ACCESORII: O margarete
acoperirea solului
1 din container. Saps$ o
groa@ pentru sadire in care G
incapa bine radacinile plantei.
3- Urnplefi groapa cu amestecul
.
de Dzirndnt ~i compost.
Mufuroiti putin pamdnt in jurul
tulpinii. Udati din bel~ug.
Chiar Tnainte de tnflorire
5 fertiiizafi margaretelede
gradina cu fain5 de oase sau
compost. Udati-le din belyug.
a cazma a compost Cl material
fain2 de oase
Amastecafl pdrnanrul scos cu
2 pufin compost. Margaretele
trebuie plasate in groapa astfel
tncdt ghemul de radacini s3
Trnpa$iaji compost Tn jurul
4 rnu~uroiuluide p8mdnt
(dar nu direct ldnga tulpina),
menfinand astfel urniditatea
solului.
1
- 7
Grgdinirit
-
.'C
b
d
!l
Cumph$ plan&?putemice,
de un verde-Tnchis.
Margaretelede gridini pot fi
procurate de primavara pana
toamna.
- a ,.j-;,'.' -
*>: ii-
a NU cumptirafi plante cu
frunze palide, patate sau
TOAMMA
Mantare
Plantafi rnargaretele de
grading lnainte de aparifia
primelor Tngheturi la niwlul
solului.
Dezgropafi plantele mail.
vechi si divizafi tufele.
@
!!!!!!
ingrijim
Cu putin tirnp inainte de
Tnflorire mai fertilizati o data
(dreapta). Din iulie nu rnai
administrati Tngri%$irnant,
iscusit
.
,
-
- l
eLumlnH naturalti. Se dezvotti
cel rnai bine Tn locuri insorite,
ferite de vant.
~ermeabil-Margaretele
se dezvoltg bine i n orice sol de
gradin5 bogat in substante
nutritive. Fertilizarea cu
compost stirnuleaza infiorirea,
Planta nu suporti a p
m
doarece le poate face wnri- ,
bile la ger.
'In august fertilizafi cu pot*
siu. Udati d a d este seceta.
?ndepirta$ periodic florile
vegejite.
3
I
S c u w i Ihtarii tineri F
nd L, ,,
Tnceputul perioadei de crestere.
Astfel plantele vor &veni rnai
stufoase, ~ivor face mai rnulte
flori, drept, rnai .cii,,,
a 0 data la doi ani, divizaJi
tufele de margarete. Mfel
plantele vor trai mai rnult ~ivor
f i rnai r0bus-b.
ioctorulplan telc
Mucegaiul cenu~iu(Botrytis)
ste cauzat de o ciuperca.
I
bernnul infecfiei este
depunerea catifelata,
cenugie, care poate acoperi
toati planta, ducdnd rnai
devrerne sau rnai tdrziu la
putrezirea acesteia. indepar-
tali gi distrugeti irnediat
I
~ g r t i l einfectate ale ~lantei.
 1
GRUPA

Diversitate de culori estivale vesele

idTnmF
iulie-octombrie
tnflorire
tndelungat~
a Bias
se pretead
pentru fioare
permeabil

a-iJ 25-35 cm -.

Zinnia
rn
G
-h
Sirbiitoarea culorilor
Pfante iubitoare de soare, c;ircilunbele de forme
ti d o r i diferite iniloresc hdefungat.
Clrcium5resele necesid
lumins gi d d u d . In conditii
ideale davolts flori vesele ~i
multicolore pin5 toamna. fn
privinja cultiv5rii in gr5din5,
merit5 amintite d o d specii.
Zinnia elegans are
numeroase soiuri pi varietzji.
Este specia cea mai cunoscut5,
in deosebit de multe culori gi
forme.
Florile sale pot fi simple,
semiinvoalte sau invoalte, de
culoare albri, galbenl, porto-
calie, rogie, roz sau violets.
Zinnia angustihlia
Soiurile inalte gi ameste-
curile au indjimea de 60- 100
cm. Florile lor seamlnl deseori
cu acelea ale crizantemelor,
daliilor sau daliilor-cactus. In
straturi par intruditva rigide,
dar in vazi sunt splendide.
Soiurile semhalte au
40-60 cm. Este celebru soiul
,,LiliputV,cu flori pompon
miirunte, ca gi hibridul
,,Ruffles F,", care exist5 in mai
multe culori.
Soiurile scunde au o
indjime de cel mult 30 cm gi
se pot planta 8i in ghivece.
Sunt preferaji hibrizii
,,Dreamlandw~i ,,Peter-Pann.
Zinnia angustifolia nu esre
atit de popular5 gi are mai
p u ~ i n esoiuri. Fiecare soi dis-
pune de flori albe, galbene,
portocalii sau rogu-maroniu,
unele soiuri fiind chiar bico-
lore. Florile sunt mai rnici
declt cele ale primei specii,
fiind, de reguls, simple sau mai
pujin invoalte. fntreaga plant5
este mult mai grajioas5, ind-
jimea sa fiind de cel mult 50 cm.
UNDE SE PLANTEAZA?
Ckcium5resele se @sesc in
toate currile rurale gi straturile
de flori pentru buchete.
Plantati-le intotdeauna intr-un
loc insorit.
Soiurile scunde sunt ideale
ca b o r d d a aleilor sau ca
fafad5 a straturilor de flori.
Soiurile semiinalte gi inalte
sunt recornandate pentru
decorarea centrului stra-
d o r de flori sau umplerea
golurilor dintre florile viiratice.
I
I
f n liizile de balcon sau ciu-
bere sunt corespundtoare
soiurile scunde, dar gi soiul
,,Classicnal speciei Zinnia
angusrifolia.
CE SE P- ALhURE
Asociate cu alte plante anuale,
se pot realiza combinajii colo-
ristice pregnante.
Culoarea calda rogu-$be-
niu a &ciumHreselor se poate
completa cu nuanp de violet.
I se potrivesc de minune
pufule~ii,salvia albastrri gi
floarea-miresei.
Pentru realizarea unui efect
de contopire a cdorilor Pn
stratul de flori, asociaji
drcium5rese albe, galbene gi
portocalii cu gdbenele, craije
gi condurqi.
D a d preferaji rozd 8i
albul, plantaji drciumiirese
roz in faja reginei-nop~iialbe
~i inalte (Nicotiana sylvesrris)
sau asociagi-o cu pufuleji albi
(Ageratum houstonianum
,,Schnittstar).
Soiuri N flori fnwalte
DupH ce au rssarit plantutele,
3 ridicali capacul bzii zilnic
dlteva ore, pentru a preveni con-
taminarile micotice.
k+$i lada cu un c r r p ~
2
sww
mrtffprrefttpentru a-i wn-
wnidiiea. Arnplasagi
mWtwa intr-un loc lurninor 1
~d8.d
lndepirtqi unele de altele
4 r W u r l l e mai mari. Cu putin
timp lnainte de plantare, expu-
nqi-le atara, tn penumbra, pen-F
tru a se tali. ,J sk'.'! .>
'.
T3iiafi sistematic florile car-
cium3reselor Tnci lnainte
de a se ofili, astfel stimulafi
planta s3 lnfloreasca con-
# tinuu.

I
I
I APROVIZIONARE
6hmpiia r&sa&ri c m u t e
tn prwdabil. rohsae, cu
frunze4e wnh-prokrnd.
Alegqi exempiare htjsbocite,
Nu cumpkgi r&mhrP
alungite sau rEisaduri cu frunze
cu margini brune sztu patate.
IARNA
Comandii
Comandafi semintele.
Interesafi-v3 asupra noilor
soiuri.
PRIMAVARATIMPURIU
Semamanare
Din martie seminafi semiflele
Q IMP AMMP SRL
Gra'dina'rit iscusit
I 4
I LUMINA 51 SOL I
Seare. C~rcium&rese!le
hfloresc fi d a d a n t expuse
la soare doar o jumatgte de
zi, dar atunci tulpina lor se
tndreapt2i spre soare.
Sol permeabil, bogat Tn
substanpa nutritive. Udafi
c&rciumi?meleregulat, mai
ales p v r m e secetoasi.
i n pastile de turb3, astfel le
puteji planta in strat far3
transplantare.
PRIMAVARA TARZIU
Plantare $i s d n a r e
De la mijlocul lui mai, plantqi
rssadurilein strat. hainte tnG.
califi-le! In aceasta perioadi
putefi semina #idirect Tn strat.
Udare si fertilizare
Udafi regulat pe weme uscata.
Adaugafi lunar ingrwmlnt
lichid la apa de udat (stdnga).
Tiiafi sistematic florile trecute.
RO-P-02-10-019
WTEA
GRUPA 7 18
I
I
C
L
TRUCURI
a Wi@ florile pentru vaza
numai dup3 ce s-au deschis
complet, a d e l duread mai
muk. -
D a d u@ flori de
drciumlrese Tn lizi cu silice
@iclxidde siliciu), ot@neji
flari uscate extrem de
interesante fi foarte durabile.
,m
i n cazul bolii pati4rii frun-
zelor, pe tulpini $ipe frun-
ze apar Pete Tntunecate,
care se extind. In final, ca
urmare a putrezirii
tulpinilor, plantele pier.
Indepirtafi plantele bol-
nave. Tn caz de infectare
puternici, stropifi cu solujii
de fungicide.
lSBN 9 ~ 8 6 0 9 2 8 1

Pfante iubitoare de soare, &cium;iresefe de forme
CBrciurniiresele necesiti
lurnini gi d d u r i . fn condifii
ideale dezvoltii flori vesele gi
rnulticolore pBni toarnna. fn
privinp cultivirii in griidini,
rneriti amintite doui specii.
Zinnia elegans are
nurneroase soiuri gi variedpi.
Este specia cea rnai cunoscuti,
in deosebit de rnulte culori gi
forrne.
Florile sale pot fi simple,
serniinvoalte siu invoalte, de
culoare albi, galbenii, porto-
calie, ro~ie,roz sau violet5.
I buhe de flori albe, galbene,
Zinnia aogustiblia
I este rnult rnai grajioasii, inil-
I de flori pentru buchece.
Soiurile Inalte gi ameste-
curile au Endgirnea de 60-1 00
crn. Florile lor searnini deseori
cu acelea ale crizanternelor,
daliilor sau daliilor-cactus. fn
straturi par intrudtva rigide,
dar in v~ sunt splendide.
Soiurile serniinalte au
40-60 crn. Este celebru soiul
,,Liliputn, cu flori pompon
rniirunte, ca ~ihibridul
,,Ruffles F,", care exist5 in rnai
rnulte culori.
Soiurile scunde au o
indilyirne de cel rnult 30 crn gi
se pot planta gi in ghivece.
Sunt preferafi hibrizii
, , ~ r e a r n l a n d~i ,,Peter-Pan".
Zinnia angustifofia nu este
atBt de popularii gi are rnai
putine soiuri. Fiecare soi dis-
portocalii sau rogu-rnaroniu,
unele soiuri fiind chiar bico-
lore. Florile sunt rnai mici
i e d t cele ale primei specii,
..
und, de regul5, simple sau rnai
p j i n invoalte. fntreaga planti
girnea sa fiind de cel mult 50 crn.
UNDE SE PLAN TEA^?
- ristice pregnante.
:oate currile rurale ~istraturile
Plantagi-le intotdeauna intr-un
loc insorit.
Soiurile scunde sunt ideale
ca b o r d d a aleilor sau ca
farad5 a straturilor de flori.
Soiurile serniinalte ~i inalte
sunt recornandate pentru
decorarea centrului stra-
turilor de flori sau umplerea
PLANTARE 51 ~NGRIJIRE
1
ACCESORII - --..... .,- -- --. -.-...-. --- - .--- -- ., ....-.,., ,,u
capac O plantator Cl pastile de turba Cl ingra~amintlichid
I
sedm~ic#nmnrtir. lloopari$ I d a cu tm cap#
1k*,
in
Amplasaji pasrilele de t u a
7mBihrrp-lecw a@, qmi
2, peritrua-i con-
s ~ % &miditatea. .Ampka$i
int~oducejiin swastaa cste 2 3 sem&ndltura intr-un loc luminor gi
unricita mid
fn &le de bacon sau ciu-
bere sunt corespundtoare
D a d preferari rozul gi
albul, plantagi drciurniirese
I
roz in fafa reginei-nopgii albe Dupe ce w rHdrit pl&ntufde, indepartafi unele de altele
soiurile scunde, dar gi soiul
,,Classicv al speciei Zinnia
angusrifblia.
gi inalte (Nicoriana sylvesrris)
sau asociagi-o cu pufulegi albi
3 ridicaji capacul lizii zilnic
cdtwa ore, pentru a preveni con-
4 r&adurile mi mad UI puyn
timp Inainte de plantare, expu-
CE SE P ~ALATUIU?
(Ageratum housronianum
Jchnittstar).
taminirile micotice. nefi-le afar&,Tn penumbra, pen-
tru a se tali.
Asociate cu alte plante anuale,
se pot realiza cornbinagii colo-
Culoarea caldi rogu-$be-
niu a drciurn;ireselor se poate
completa cu nuanp de violet.
I se potrivesc de rninune
pufulerii, salvia albastd gi
floarea-miresei.
Pentru realizarea unui efect
de contopire a culorilor In
stratul de flori, asociari
drciurnPrese albe, plbene gi
portocalii cu gdbenele, criire
b
I
5
De la mijlocul lui rnai plantali
rBsadurile afar& SBpali gropi,
ameliorati solul extras cu
ingra$%nlnt 5i sBdili micile
plante.
1 Gridiniiit iscusit
0 Soam. Cti~ciumL5resele
Tnflorerc gi dac& sunt expuse
la soare doar o jumatate de
zi, clar atunci tulpina lor se
TndraptG spre soare.
0 Sd pmmabil, bogat In
Mu C U R I ~r&&wi
~ S J nutritii.
~ Udaf i
alungite sau rIsaduri cu frunze c&rciumlreseCe regulat, mai
cu margini brune s w m a w . ales pe vreme secetoasi.
1 'mmi,$jire tot an ul 1-*-
in pastile de turba, astfel le
putefi planta in strat f i r i
Comandafi serninfele.
Interesafi-vi asupra noilor
P R I M ~ A R ATARZIU
Plantare si sema'nare
PRIMAVARA TlMPURlU De la mijlocul lui mi, plantafi
risadurilein strat. inainte insi,
Din martie serninafi serninfele dlifi-le! in aceasti perioadi
Tgiafl florile pentru mza
numai dupa ce s-au dmhis
complet, astfel duread mai
mutt.
Daca umqi flori de
cdlrciumirese Tn ISzi cu silice
bioxid de siliciu), ob$ineji
flori uscate extrem de
interesante ~i f o a m durabile.
rn
I
I
in cazul bolii plitSrii frun- 1
care se extind. In final, ca '
urmare a putrezirii
I STRATURI DE FLORI
$1 PLANTE DE BORDURA GRUPA

Ciubo tica-cucului
I

Inflorescen ti boga ti in locurile cu pen urnbra'

I
 Grzdinirit iscusit
1

a Cumptira~ciubofica-cuculu$ Ciubo$ica-awlui preferti Crefleli planta i n locuinfa la

deja inflorita pentru cZ astfel locurile cu penumbra, dar cu o temperatura in jur de 20°C,
se vede culoarea florii. Alegejd udare adecvata. Se dezvolti altminteri seminfele nu vor
bine ~iTn locurile insorite. germina.

frumos in In llzile de balcon plantali

wlws. bSne rasaduri viguroase. Replantali-
penma- le in gradina numai dupa ce au
inflorit in totalitate.

Doctorul plantelor

plantali-o in gradin2 sau in subfire de compost, alt-

vase. Pe timp umed apzali minteri r2dBdna plantei va
Tn preajma vaselor crengi tai- i e ~lai suprafala solului.
ate in bucali mici pentru ca
melcii sa nu roadi planta
(dreapta).

WARA TlMPURlU
Udare gi fertiitzare
Menlineti ciubofica-cucului
Tn umereala permanents.
L- .a ciubolica-cucului pot
apirea frecvent pe frunze
pete de culoare brun inchis,
i n urrna carora planta se va
Dupa o perioada mai sece- ofili repede. indepartafi

11
toasa udali-o din abunden*. toate parfile bolnave, $irari-
On perioada de inflorire ficati zonele prea dense ale
imprastiai compost o sin-
guri data la ridacina ~lantei.
plantei.
L
STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE B O R D U ~

Lobelia pitici
*-
GRUPA ;

Flori frumoase fn grridina' fipe terasa

I .', - r
I
Lobelia pitim' cu florile sale grap'oase produce o
atmoskra"romantics' h gridina'fipe balcon.
Florile mkunte ale lobeliei
form& din mai p h I in
octombrie un covor vegetal
dens, in culori vesele. Culoarea
clasid a lobeliei este albastru-
inchis, de tonalitate intens3
ins5 exisd gi soiuri cu flori
albasuu-deschis, albe sau roz
cu centrul parfial alb.
In privinp modului de
cregtere se disting dous soiuri:
lobeliile cu tulpins erects,
compacte pi formhd covor
vegetal gi lobeliile pendente,
lungi, cu lLtari Pnfloritori.
Soiurile ce f o r m e d covor
vegetal sunt ,Kristallpalastn cu
flori albastru-hchis gi frunze
de culoare Pnchisii,
,Cambridge Bluen albastru-
deschis, ,,Rosamundencu flori
roz gi Pete albe, precum gi soiul
alb-imaculat ,,Schneeballn.
Dintre lobelide pendente
merits sP fie amintite soiurile
,,Richardii" cu lsstari de 80 cm
gi flori albastru-deschis gi seria
,,Pendulamavand mai multe
nuanje.
Din genul lobeliilor fac pane
Compozifia consta din lobelia Extragefi cu grija lobeliile dir
1 ca acoperitoare de sol Fn jurul
pomi~orului.Amestecafi pamln-
2 ghivece ~i plantafi-le la dis-
tanfe egale de pomi~or.Umpleti
tul cu ingra$imlnt. Plantafi vasul cu pamant.
. =
~omisorul.
Lobelia pitid
gi ate specii aspectuoase, ca
de exemplu soiul cu flori rogii
splendide (Lobelia x speciosa),
avand inafimea de 90 cm, gi
Lobelia Mgens cu flori rogu- sub pomigori cu trunchi Pnalt albastru-Inchis, ciucugoara albs
aprins gi frunze de asemenea plantaji Pn ciubere. In ampolne ~i mugcata rogu-carmin pro-
rogii. sunt potrivite lobelii pendente duce o impresie fermedtoare
cu inflorire bogad. in lada de balcon.
Soiurile compacte diversifid 3 Presati pamdntul in jurul
UNDE SE P L A N T E ~ ? gi echilibred prin forma lor 3 lobeliilor. Udafi plantele pen- Lf plantile la 7-8 cm pentru a
compozijiile objinute prin tru ca solul si se compacteze in stimula a d e l Fnfloririle viitoare.
Lobeliile cu forme diferite se asocierea cu plante de consti- jurul radacinilor.
pot folosi in variate moduri. Lobeliile albastru-inchis gi tufie rnai I d , ca de exemplu
Ca plante in bordutii crZijele portocalii formead un regina-nopjii (Nicotiana
d e l e c t d privirea nu numai ansarnblu Pn culori vioaie sylvestris).
prin florile lor fiumoase, dar inflorind toad vara.
prin perioada l u n g de Combinagia dintre lobelia
Pnflorire.
Ca acoperitoare de sol
plants$ lobelii fn straturile
d a t e la soare. Lobelia se evi-
d e n j i deosebit
~ de bine in
compania florilor cu d i e
scunda sau in h p d a stra-
turilor, acolo unde benefici& Adrninistrafi plantelor
de soare suficient.
Plantaji soiurile compacte
5 ingra~3minte.Diluati in apa
de udat a lobeliilor ingrA2AmAnt
pe terast ca plante intermedi- lichid.
are sau de bordurs.
Lobeliile sunt aspectuoase gi

Gridinirit iscusit
I
a Cmp%qf pbn* m I
!ping
$&adnilehorticdra.
* Nu cumpirati plante cu
listari subtiri, cu frunze
risucite, galbene.
~MAVARA
M n m gi plantare
in martie, semhaji Fn
locuinf8. Deoarece seminfele Fn grldinh sau punefi-le
lobeliei genninead la
lumini, presati-le bine Tn
--
pimant, dar nu le x q e r i f i . VARA
Dupi daui sipt;imdni repi-
cati plintutele $iarnplasa$-
GRUPA 7 21
LUMINA 51 SOL 1 TRUCURI
A 'i'
le Tntt-un loc lurninos $i
aerisit (jos). La mijlocul lui
mai transplan.tati risadurile
afar& On vase.
Tbciere gi lngrijire
Tiiati regulat florile trecute.
Fertilizati dupi prima
1
inflorire. Pe vreme secetoad
udali plantele.
' Lobelia este atacati rar de
boli sau diunitori. Pe cll-
dura toridg insi e posibil a
nu infloreasd. Udati
plantele mai des ~itiiali-le
Dupi primul Rghef, scoatefi pentru ca pe timp mai
plantele din sol $icompos- ricoros s i infloreasci din
tati-le. nou.
Copiii soarelui
Aceste pfante ornamentaleperene sunt caracterizate prin
Morire abundent i pi fongevitate.

Rudbeckia prezinta varietsji

anuale, bienale gi perene. Vorn
prezenta aici inddgitele soiuri
perene.
Soiul ,,Goldsturm" (Rud-
beckia fulgida ,,Goldsrurm")
ofed o priveli~ternagnifid
- prin
florile sale uria,se gi stigrnatul lor
specific negru-rnaroniu. Cre9te
doar 60-80 crn, fiind cel rnai
scund soi.
Soiul ,,Goldball" (Rud-
beckia laciniara ,,Goldball")
" .si indtimea de 2 rn si are
atinge UNDE SE PLANTEAZX?
flori rotunde, cu petale biiture.
Rudbeckia este floarea perfects
Este floarea cea rnai des intll-
pentru straturile 8i bordurile de
nit2 in grsdinile fsriinegti.
flori aflate in locuri insorite.
Petalele florilor din soiul
Soiul ,,Goldsturm", rnai
Rudbeckia nitida ,,Herbst-
scund, este indicat a se planta
sonne" atlrni in jos, dlnd
in gddini mai rnici. Vara, se
florii o imagine glurnea5s, de
sirnte bine in jardiniere pe
paragut%.
terasP sau balcon.
Toate soiurile de Rudbeckia
perene cresc repede, prin
Soiurile rnai Pnalte sunt
foarte aratoase llngii garduri, de vor bucura de inedite ,,phi-
lastarire ajungbd in curlnd
tufe ample ~i bogate. care se ~i sprijins. Devin roare" Pete rnov in marea gal-
atracfia gddinii gi in straturi de benP de flori. Oferg de aserne-
flori rnai rnari sau pe borduri, nea un spectacol ferrnedtor
datorita faptului d in scurt cornbinajia cu albul
I tirnp se transforms in tufe brurngrelelor, ochiul-boului,
ample.

i CE SE PUNT^
Soiul,,~oldbaU"mpenlehwfte
~TURI
Cornbinariile de iarbs mare
(Helenium), Heliopsis
helianthoides var. scabra gi
splinuja (Solidago) ofera de-a
lungul anilor rninunate nuanje
de galben gi portocaliu. Cei care
sadesc, printre Rudbeckia, ver-
bere in luna rnai, din iunie se
Monarda, cu albastrul deschis
?a1 salviei de l u n d (Salvia uligi-
nosa), cu portocaliul florilor de I
Tithonia rotundifolia, ,si albas-
trul-violet al pufulefilor
Pentru scoateji
fnmul$ire, cu
(Agerarum housronian um).
Este de efect gi arnplasarea
printre ierburi ornamentale, ca
I 5parndnt.
cazmaua rizomul din
cu cazmaua in
Taiafi-1
patru zi dditi partile separat.
de exernplu Calarnagrosris varia
ori Panicurn virgarum. R u d M a nitida ,,Herbasomem
 CARTE

GRIIPA 7 22

iscusit1- , ,

, .,: j. .,.. t{*

:

ploaie scuturati apa de

pe plante, scutind astfel tija
zilnic florala de o greutate in pkrs.

a Soiul ,,Goldsturmn se
: inmuljege prin seminje.
trnprHStiaji seminjele ~iapHsaji-
frunze ingalbenite sau cu le in plmantul stratului de
flor
,
'

r,

- ' y k 8 =
PRIMAVARA TOAMNA
Gdire lernare
Risadurile se pot sadi in stra- Toarnna, soiurile Si speciile
tul de flori In lunile rnartie- inalte, se vor t;iia pan3 la
aprilie. lnainte Cnsi, neaparat 15 cm, ~ise vor acoperi cu
fertilizaji parnantul cu com- cornpost.
post ~i balegar de grajd.

Tratare cu lngri$(i;rninte
$i ingrijire Viermii de sarma se infig i n
Premergitor infloririi, se va frunze, lasand i n urma lor
amesteca in parngnt, i n jurul Pete rnaronii $igauri.
plantei, o doz5 mica de
Frunzele deterioarate tre-
ingra$imlnt. Sprijiniti
plantele de arac (dreapta). Pe buie indepartate ~idistruse,
vrerne de seceta, udati-le din nu le punefi sub nici o for-
bel~ug.Florile ofilite se vor rni i n compost1 Plantele
indepirta regulat, prin tiiiere. foarte infectate trebuie
,atate cu insecticide.
'1.
 U n anstocrat prin tre
Fforile efegante, in forma'
de fuminare supfa'ale
nemu~oruluisun t podoaba
fiedrei @dini.
Culoarea albastd caracteristid
nemgiporiior in&d privirile.
Printre soiurile noi se gkesc
soiuri cu flori albe, roz gi violete,
simple gi invoalte, ba chiar pi
soiuri bicolore. Acestea se pot
imp2gi in trei grupe.
Cel mai frecvenc se cultiva
Delphinium datum. Florile
dese, dispuse in inflorescen~e-
lumhare cresc p%nlla
indjimea de 1,2-2,2 m.
Delphinium x belladoma
are o indfime de 0,8-1,2 m,
inflorescengele sale sunt mai
delicate, mai laxe gi mai pugin
rigide.
Hibridul ,,Blue Bird"
Hibridul ,,Galahad"
Ddphinium pacific, a v h d o
f n i l w e de 1,5-2 m, este vari-
etatea uriqa a nem%rului de
grkhna.
UNDE SE PLANTEAZ~?
Plant* nerngsorii inalgi in h- decorative.
dalul straturilor de b o r d d , iar
pe cei de talie mijlocie in centrul plante asociate consacrate ale
stratului.
De-alungul aleilor, drumu-
rilor majestuosul Delphinium x plu coada-goricelului sau
belladonna arad minunat.
fi vase arad bine soiurile
scunde. Plantafi sub nemfisori
flori albe pendente de lobularia
sau lobelii.
Nemgigorii albqtri e c h i l i b d
p e r f a imaginea perenelor albe
sau fn culori pastelate. Penuu a
obgine e k t e interesante prii
combinafi brmelor, asociag
PLANTARE $1
tl r ~ - u r dk
_ __~OWII:
TNGRIJBE
-
i nernahlni C
. --
urca de
-
sapat O compost O plantator Gtngrari:mlnt chirnic complex
I
Primavara sau toamna, af% S&pa$i gropi de plantare la
nafi solul adanc, plivifi stratul 2 distante de 60 cm,cu
bun8tlifiti-l cu un strat de adancimea de aprox. 15 cm.
Amestecati pufin ingr6~amant
chimic in pamantul extras.
floriie-lumhxe erecte cu plante alegere sunt stelufele, bine-
a & ~ t o a r e ,reverenfioase, ca de cunoscute prii variemea mare dj
in iulFe, plaMetWu&
exemplu cu specii de ierburi
de soiuri. 4 la 15 cm deasupra wltltd8
fel eke vor retnflori la d%#jtul
Trandafirii rogii sau roz sunt verii.
nemfiorului de @din&
Tonurile galbene - de exem-
crewarele - se a r m o n k z i i de
asemenea cu albastrul
nemfiodui.
Combinaria, considerad deja
clasicil de rop-alb-albastru a
@dinilor rustice, se poate reali-
za intr-un strat fermedtor de
uandafiri, crini albi gi nem+pri.
Nem&orii, perene aspecnloase
se pot asoda si cu macul orien-
tal sau cu bujorii de grkling.
In perioada infloririi de toarn-
M hgrijifi-vii de plantele de
acompaniamen~cea mai bun5
 , 71-
-l.'
r _ a
,\&
.
U

'qi
l

Jra'dina'rit iscusit .I

LUMINA SI SOL TRUCURI

Cum@ra$ plante LuminZi natural& Nernti~od'l Toamna tarziu, t3iafi
sinitoase, in ghivece t% prefer5 locurile protejate de plantele pan5 la lungirnea de
diarnetrul de 10 crn. Planta- vant, dar rkoroase $iaerisite. 15 crn. bternefi in jurul lor
Si-le toarnna sau prirnavara compost ~iacoperiti tulpinile
devrerne. cu rarnuri uxate.
So1 bogat i n substanfe Plantati nemti~oriiling3 un
@ Nu cumphrati plante nutritive. Plantele necesit5 un gard sau un zid Tnsorit, pentru
hflorite, pentru c5 rnai tarziu sol af%nat~ireavan, dar in a-i proteja de vint. Evitafi
vor ir4'n.i slah care apa nu stagneaz3. stagnarea aerului fierbinte!

Jflgrijre tot an m1)octorulplantelor

Plantare
AfAnafi profund solul.
-
inflorire, taiati din nou las; .
tarii la 15 cm deasupra mlu- {
lui. RispAnditi compost In ;:
.I I

Ameliorafi-l cu compost $i jurul plantelor gi protejati-le ,

Tngri@rn$ntcomplex. contra tnghetului cu frunzir

I
Plantati rkisadurile. uxat 00s). Toarnna este de *
asemenea adecvata pentru
VARA plantarea r3sadurilor ri
tngroire #i Were transplantare, Uneori, noaptea, melcii dis-
Sprijinifi plantele cu tutori. trug i n intregirne plantele
Pe vreme secetoad, udati-le.
T3iafi plantele trecute la
7 tinere. Protecfie: capcane
pentru rnelci sau pesticide.
in3ltirnea de 15 crn. Nernfirorii sunt vulnerabili
la boala f5in3rii. Preventie:
stropiti cu fiertur3 de coa-
da-calului ~iap3 in
Sprijiniti din nou plantele propoGie de 1:5.
 .. .
Gridinirit iscusk M..: -p.u
. .
, I . < , . ( . .

I I I .+ I'. .. . ..

@ Cumparati pla*
viguroase, compade, care au
linceput s l Infloreasci.
Soare. D a d ciucupara nu
beneficiaza zilnic de cel pufin
gase ore de soare, se alungefle
~ilhflorme insuficient.
-
4 Clucqoara
semanata
TRUCURI
egalonat,
Pre astfel vor

f i totdeauna plante noi care

vor acoperi golurile din strat.
k h n .

.a Marcafi cu fsina locul

ciucu~oarelorplantate tn
strat.
. .' i' .... .
.I
$, :'.
8 ,
? .
,
I
%
.: ;;.. i,?;:

ghivece de turbg sau ladi de risphdirea serninjelor. Daci

serninat, intr-un loc lurninos, rispindifi florile ofilite fntr-un
strat liber 009, prirnavara
urrnitoare din serninfe se vor

Transplantafi risadurile afari
la mijlocul lui rnai. lncepand
cugoara poate fi serninata gi
Dupi Tnflorire, pentru a stirnu-
la formarea bobocilor, tliaji la
jurnitate toate plantele.
I
dezvolta noi plante.
I n sol urned poate surveni
putrezirea rgdhcinii sau a
coletului. Boala se rnani-
~ ingslbenirea gi
f e s prin
pieirea diferitelor plrfi ale
plantei. ?ndeplrtafi exern-
plarele infedate, arneliorafi
perrneabilitatea solului ~i
reducefi cantitatea apei de
udat.

C r s P ABilMP SRL ISBN 97&963-86092-01

 aJsOlJ nquad
V I
a~irosui u n ~ ~urrv 'auaqp3
~s m y ap ~ J E N

I
Cump&a$ semwe m
rasaduri compacte ln ghivece,
cu frunzi~des, verde-Tnchis.
Nu cump&qi plrnte cu
frunze wz&e, alungb.
Risadurile neingrijite mi
TlMPURlU
PRI~ARA
In februariemartie, semanati
in vase de semanare, On ghivece zati o data la pahu siptimini.
de turba sau in tablete de tur-
ba presata (dreapta,jos).
PRIMAVARA ~ A m u
Gliti plantufele: In mai, timp
Grdincit iscusit
Soare. CrhItek se dezvolta
optim fn ware dsplin.
Mejaritatea miuribr Fnfloresc
toata vara.
m W cu humus. Crhifele se
~mrifti3blne tn aproape
twts wlurile, dar le displace
I mai 9niu. tn luna iulie.
Tdiere gi fertikare
Ciupi$ fiorile trecute $ifertili-
crlitele din sol ~icomposts$-le.
Radacina craifelor elimina
substanfe care alungl
nematodele. Semanati
seminfe de craee ~iprintre
legume.
m Plantele obfinute din
.semlnare tanie, tn aprilie-
mai, direct ?nstrat, vor Tnflori
Criitele sunt rezistente la
boli, dar, din pacate, consti-
tuie hrana preferau a mel-
cilor. Protejati-lecu o plasa
contra melcilor sau amena-
jafi capcane pentru melci.
Daca folosifi pesticide, avefi
griji ca pasarile sH nu aibi
acces la ele.
I
CARTEA
STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE B O R D U ~ GRUPA i " 26

Stef u t i
I

fnflorepe de la mJlocul verii p h i h venirea fngbetului /

n14 ingrijire sirnpla ,.- .ninl naturals

& permeabil
##10-25 crn
 m P J n D g r !~oS!lurau n3 a n w q p
aiuenu UJ alnla~seuuraa pu!
-pose EJaA B a ~ q m nmop l
Bqp y ~ o m plseqp a r e o p
~ se[euaure aleod a s
ap ~ a r un
.(~.vqPnH) p q y a j a ~ d'UOU ap aprru
~ o p ( n e1 euaq@%a r u o p ~ap- w s ug sap !em alelsape xuns
TJOU rn !ruqqp-lap!A !JOB aua~adainlas rnpla13 -aA!l
rn s n p m JJIW n~duraxaap -mnu aimlsqns UJ le%oq w i d
@pose p e p naq@-nqseq~e nu IS lwsn ~ o S n10s n j NOH
nlquresue un au!iqo ! i a ~ n j ap a p x m s ul !S rep <au!dp
. a ~ m l dap a p p 8 ug a ~ a u e l drj lod
!mpj alpur n3 alepow y lod snu!dp.J ~ J W S! snllaurr?JaJsv
=me ap 'asJaAlp luns a l a i n p ~ s
eapun3s pur -amou ~a~sgr .!lpa!~e~a ~ p u r
!
~01!!3ads e JOT dy u j ~ e 'alpui .(s!suau!p sn yda~s!ym) q a~a!@~r,laurcn S! !ipw
~o~!!~ads e p u y uj r?an~ppl3 B p u a anow '!npoq-In!yr,o nr, aueoj ap a~@ypuj 'un 0s-s I
yajo w p o w au!Seur! 0 ( 3 ~ 3pua8)
s ~ aua~ada ~ a l n ~ a u ap e a u r r j p ~pqedapau (sns
-(.wp!ouy%t.qurn~d atlapUymOJamqW n N -amp JJIW)m!~!d alainps
aw?aso~was)eur%psole .eqp nes ZOJ p w ~ n %aIa y arluyrd .amatroi
-la!so~oja ~ e o das p s ap 101 <aundmdcu!ur~w-nSo~'Fa1 py~ogq ap5nlats q p s p a
-!ladme l d a ~ .(nurnq~adn~'L
a -O!A c p $ u l - n n w q p a ' !Jo!A areur ~ u S!x ala!slanyp 0
urn!uouralod)mn!u a n o p ap mns aps a p j p a p e ~ pnseqp nes ZOJ pa lo!^ !JO
-ouralod ap lalop In!os nr, nes -!.@~J~-!Aou J ~ I W !S pn3soun3 alp" ~ u aim r ap p u g JOI!J
'ar~seqp!JOU n3 alaqure '(sn3 a q q p!leuurol aJeoU o a1s3 -OD mreopr, 'pn!os aseolaurnu
-rlaumq sdou!yq) ! n p w q o p -un 09 1 ap eaur+ul!S aSume ap unds!p p d s a p q u v
- w n p p !i (wn!u!yd,raa) ~ o al-es
d apn!os !9 aa!yBue .asap !Jn!yJunqur ul asnds!p
luns alpold .a!rqura~das !S a!p!
aJmJ a l b ~ o ~ u j 09 el e q d
%nllacmJ ~ J W 'apn!
!S ~ u aJ1qr a l b ~ o f l u.eu!dp
~
' I ad a n o p~ u n o a l p !S un 0 s
.Jae ap - w o ~ap w~ s ap ieJp un 10s u! -S 1 ap a u r g ~ u ot rn %mu11
alnq ade u!p sa! !ew nu pug:, !$e~a$sa~ue 'Jolaua!nJnq ea~eued - ~ a r ~ J d P J o ma w d s
~ g '@nplk?
d gde n3 nea1e6 -apul edna .e6!ledes n~!nl u!p a ~ w dm y m q d p ~a~sgr
a ~ z u~n~au!e$uo3~ierwull
i Z - n z e inlos
~ ~ !ie*,e guweol '!~opu ale
pur aim ul am!ppJaurcn
pu!g !m!os a3?3pmuau 'are1
-ndod ap alueld luns
w ~ s a na: r 1 q a q n w -!pads
ap 009 A P F O ~ ~ ~ p-de
nes mpuaS 'pfoq ap umrlxa
a m ~ o ~ a i n pwxerpA!a
ls
uwal ap gelat
3tllfItl3N?IS 3UVlNVld I
rn
 Gridingrit iscusit

Cumparafi plante Soare. Stelufele infloresc cel Stelufele pitice vor crezte
dezvoltate, de culoare verde- rnai frurnos la soare. mai tufos daci le sunt tiiati
intens, cu cafiva boboci. listarii tineri.

Majoritatea speciilor preferi

solul permeabil, bogat i n Nu plantafi Aster novae-
Nu cumpirafi plante firave, substanje nutritive ~ihumus. angliae in sol compact,
sfrijite, in sol uscat, cu frunze Aster arneNus se dezvolti deoarece efectivele frurnoase
ofilite awnand. optirn in sol usor calcaros. vor cidea.

TOAMNA
Fertilizare
Perioada de plantare cea Mulcifi cu compost solul din
rnai favorabila a stelutelor. jurul plantelor. Tiiafi rizornii

intinerire, operafie necesara

rnai ales in cazul exem-
plarelor rnai vbrstnice.

Udafi bine plantele pe weme

de seceti indellingatti. cauzati de ciupercile din
Sprijiniti soiurile Tnalte cu sol. Florile se ofilesc subit, la
tutori, pentru a nu se apleca. baza tulpinilor devine vizi-
i n d e ~ r t a fsisternatic
i florile b i l i o peliculi rnicotici de
trecute, astFel plantele nu culoare deschisi. Nirnicifi
rnai produc serninfc, rimbn exernplarele infectate. Tirnp
viguroase ti infloresc rnai fru- de cafiva ani nu rnai plantafi
stelufe in stratul infectat.

IMP ABllMP SRL

A . %' . n u . . -- . ,&. ~ La--*.:: -, ,

C
Artificii colora te --
Ffodeb o a s e ale mentei decorative Moresc deasupra
fiulmfor cu partirm p b t .
Varianta s5lbatid a mentei de-
corative cu florile rogu-stacojiu
(Monarda d i d p a ) provine din
America de Nord. Pe tulpina
puternid, cu muchii hfloresc
multe flori labiate ce form&
g u l e q late. Frunzele au par-
fUm asemhiitor mentei gi cim-
brigorului.
Pentm plantare sunt potrivite
h special soiurile hibride.
i fi albi sau de dife-
~ i b r i z ipot
rite nuanfe de rogu, roz gi pur-
puriu. Soiuri foarte indZigite
sunt ,,Cambridge Scarlet" cu
flori stawjii, ,,Crofiway Pinkn
cu flori roz-deschis, ,,Prarie-
band" cu flori rogu-somon gi
,,Adam" cu flori rogu-cirqiu-
fipiitor. Soiul ,,Schneewittchenn
are flori albe. Soiurile mov-
inchis ,,Blaustrumpf' gi mov-
purpuriu ,,Priirienachtn cresc
foarte inalte.
UNDE SE PLANT^?
Menta decorativi se plant&
in straturile cu plante perene,
--" - -
dar gi in c o l d insorit a1 &-
rigului sau in straturile cu plante
aromatice. Menta decorativii
prefer5 sold umed, astfel poate
fi plantad gi in apropier&
lacurilor mid.
riispindqte cu ajutorul I&tarilor
subterani i , cu timpul,
form& tufe mari, fiind astfel
ideals in straturile colorate, cu
caracter sabatic, natural.
Parfurnu1 gi culoarea floriior
atrage fluturii gi albinele. Plan-
taji menta decorativZ htr-un
s m t din apropierea te& si
vefi putea&tfel admira toaG
vara flumrii ce roiesc in jurul
platei.
G u l e w l e de flori de culori
vii ale mentei decorative sunt
h o a s e a& in strat dt gi ca
flori f n mz.5 se pkueaz.5
timp indelungat.
Menta decoratid rmraintz o
tu@ frumoass in fiecare strat de
flori.
-9
I
Plantafi menta decorativii in
tend stratului gi mascqi-i
tulpina god5 cu flori anuale sau
plante perene de toamni
scunde, cum ar fi ochiul-boului
sau iarba-grasii.
fn stnturi cu plante perene
se asort& cu florile de culori
vii ca rudbechia, lipdnoaiele,
veronica gi coada-goricelului.
kscraturilecucuacterna-
tural asociafi menta decorativii
cu ierburi inalte, splinup gi rud-
bechia rogie. Stelufa, ciocul-
berzei gi salvia a c c e n t u d cu
culori contrastante frumusejea
plantei.
La marginea lacurilor mid
plantafi menta decorativii alii-
turi de s h j e n e i siberieni,
i p a g e , crini galbenhgi crini de
toamnz.
I
k +e de ierburi aro-
matice menta d e c o r a t i ~p a t e
colora straturile cu jdq, cim-
brigor si mrhon.
D a d avefi fn gradin&vari-
anta silbatid a mentai
decorative, gustali fruma1e
parfumate.
Folosind frunzele putei face
ceai cu gust de r n e m sau,
taiate marunt, putefi condi-
menta cu e k ralate sau d r -
nuri. Recoltafi frunwle
dimineata devrerne, splilafi-
le 5i scuturati-le de apl.

Men ti decorativa'
1)
APROVIZIONARE
. .&'-i
8 -r
."I'
Cumpara$ plante Fogs%
mrnificate, cu f r u n z i ~s i n b .
Flantele la container au radl-
dnile dezvolt-
r Nu cumparafi plant@%
fiunze ofilite sau plante
peKiZe4%f%a&
I ' Y 1 m g r y l r c tot an ul
k
PRIM AVARA TlMPURlU
Divizarea plantei
Primavara la trei-patru ani
divizafi tufele. Scoatefi ,
rizomul ~itaiaji-l cu o cazrna
ascufita (dreapta jos).
Replantafi parfile sanatoase,
viguroase cu rnulji Iastari
tineri.
VARA
Udat
Menta decorativi necesita
multa api. Vara, pe vrerne
fare ploaie, udati planta de
1-2 ori pe sZipt3rnAni.
LUMINA 51 SOL
'r sdare sau penumbrs. I n
locurile Tnsorite necesita sol
urned iar 5n cele serniumbroa-
r So1 permeabil, bogat I n
substanfe nutritive. Menta
decorativa tolereazs ~isolul
slab m d .
1 octorul plan telc
TOAMMA
T1km
Dupg Tnflorire p@fi a i a flo-
rile, dar pute$i apta pi pentru
@&area lor: caste semi-
nale rotunde reprezinta
decorul de toarnns si iarnB
al grgdinii.
e
I
ChmA
GRUPA 7 27
I* TRUCURI
Plantati rnenta decorativa
Intr-un vas mare de plastic ~i
a~ezajiplanta cu vas cu t o t i n
pirn%nt, pentru a-i putea veri-
fica lastarii din sol.
r Clnd planta inflorepte mai
slab, divizafi-o.
Numeroase soiuri ale
rnentei decorative sunt sel,
sibile la fainare rnai ales
cdnd sunt plantate prea des
sau solul este prea uscat. Pe
frunzele contaminate apare
un strat fiinos alb. Scurta!
plantele contaminate pan2
la inilfimea de 15 crn, pis-
trati solul urned si divizati
plantele la 3-4 ani.
&.g 2
8 $2i
sag-
s.:g E a,
.E L m 3 L
m 9
wa:-cr$
2g.s c c
=;;za
!s;asm
QU m p.g
~ = E E N
msaz rn
a u 4, E

I, -
APROVIZIONARE
Cumpiirafi seminfe salli
rasaduri Tndesate, avandiel
putin o floare, pentru a put-
alege culoarea doritR
Nu cumplrafi plan%
sau plante a caror radec~
iesw p&i d i c i i l e &&
a api &e pfun& ~ I 4 f .
~ngryiretot an ul 1I
Semanare
In martie semanafi gazania
in casa, In ghivece sau lazi.
Pistrafi solul uniform slab
umed.
MIM~VARA TAWIU
Adaptsre $i plantare
Repicafi rasadurilei n rlsad-
nite reci incepind de la
finele lui aprilie. in mai,
odata cu trecerea tnghefului
se pot planta Tn gradinl, la
locul definitiv. K? aprilie
putefi cumpara din unitiifile
horticole rasaduri crescute h
prealabil.
Gridinirit iscusit
LUMINA SI SOL
Soare. Planta se dezvoltl
optim ~itnflorefle abundent
Tn locurile expuse la soare.
Sol cu humus, nisipos.
Planta necesita sol permeabil
~i bogat Tn substanp
nutritive-
Taiafi regulat florile ofilite
fjos),astfel stimulafi dez-
voltarea noilor flori. La c5te
patru saptamdni adaugafi tr
apa de udat ingrZ@mant
lichid.
CARTEA
GRUPA 7 28
11
*Ameliorati solul argilos cu
amestec de compost-nisip.
Pentru iernare, toamna
tiiafi frunzele uxate, scoatefi
planta din pamint si pana
primavara pastrati florile in
ghivece in loc luminos ~i ferit
de inghet.
Putregaiul rldgcinilor ~i
putregaiul cenu~iuapar pe
plante dupa perioade
ploioase mai lungi, tn spe-
cial in locurile i n care apa
stagneaza. Scoatefi
plantele contaminate. In
anul urmator ameliorafi
solul cu compost $inisip.

Potopul de flori a1 @ei
1 Gazania este originarai din
/ Africa de Sud.
Din rozetele ddtuite din
frunzele b a d e verde-inchis
vara se Pnalp tulpinile scurte in
v k h l &om sunt situate flori
de culori fipaitoare, cu
diarnetrul de 7- 10 cm, care se
deschid doar la soare, seam pi
pe timp noros Pnchizhdu-se.
Planta origin& este peren'i,
ins5 in regiunile noaswe nu
t o l e r d iarna, astfel este
plantad ca floare anudai.
~ l a n t apoate ierna in casai, in
locurile fir5 ger.
f n wmerj se @ a c
numerosi hibrizi cu flori de
culoare Abai, galbenl, bronz,
portocalie, roz pi ropie.
Soiurile Mini-Star 4 soiurile
mixajelor Chansonette 0: 15 an) uscate pi expuse la soare. Poate
pi Morgentau (P: 25 cm) au
form5 scund& hdesatiX.
Exemplarele mixajelor hibride
Sonnenschein ating indilfimea
de 30 cm.
este podoaba straturilor
FermecaWtoraovor floral
UNDE SE PLAN TEA^?
Gazania nu necesitii rnultai apai
pi Pnflorqte abundent in
locurile uscate, astfel este plan-
ta ideals a locurilor fierbinji,
fi plantats h stratwile
insorite de Iin@ trepte sau pe
coama zidurilor. fn graidinile
alpine poate fi utilizatai pi ca
plant5 intermediad.
Mixaj pestrif de hibrizi
Soiurile cu crqtere deasii
sunt decorative plantace pi in
l h i de balcon, suporturi pen-
tru flori sau ghivece.
Gazania de culori vii, cu
creionki aparte se asorteazii cu
alte flori anuale de culori vii,
ca de exemplu dimorfoteca
(Dimorphotheca sinuara),
asteriscus (Asteriscus mari-
timus), doroteantus
(Dorotheanrh us bellidiformis)
pi ursinia (Ursinia anethoides).
Gazania poate fi asociad pi
cu vanilia cu flori dbastre
(Helio tropium arborescens)
sau felicia (Felicia amelloides).
Margaretele albe arbusti-
forme (Argyranthemum
fiutescens) produc un efect
relaxant printre florile pestrije
de gazania.
Gazania coloratii plantatii in
bordura stratului de flori
scoate tn widen@ frumusejea
stratului de limba-pqtelui
albastrg sau albii (Limonium
sinuatum) sau cu salvia albast1-5
(Salvia hrinacea).
PLANTARE SI ~NGRIJIRE
ACCESORII: R seminfe de gazania P p2mBnt pentru rgsadu..
Q rasadnifil cu capac Q stropitoare R ghivece R plantator
La hceputul lui martbe Presarati sern&nfitura'cu un
1 umpleti vasul pentru incoltire
sau un bol cu amestec de
2 strat rubfire de pPimint, abdi
urrcezi+l fin cu stropitoareaJ
padnt-nigp A$emeJi seminplc @stratisolul uniform urned.
pe sol.
Acoperili risadnifa cu capa- Repicati risadurile dezvo
3 cul de sticla, aerisind-o prin
aFzarea sub sticla a ni$e pene
4 tate, cu cdte 4-5 frunzulite,
Tn ghivece cu diamentrul de
de lernn, evitlnd astfel 6-8 cm.
putrezirea plantelor.
Gazania poate fi Tnmultiti
prin butisire. TZiati lgstarii,
La finele lui mai plantali
) rAsadurile in grupuri de 3-5
fire. Udafi plantele 9 asigurati-le
substanfele nutritive necesare.

& ',- ..
CumpHrafi sem~nfesaGi
risaduri indesate, avAndk4
pufin o floare, pentru a p u t e
alege culoarea dorita . .
Nu cumpHrafi plan€@ 0-
sau plante a c a r ~ r&i&&
r Sol cu humus, nisipos.
+im#@#Iorificiile h
a apei de pe fundul d a f V
mngrijire tot an ui
in rnartie sernanafi gazania
in casi, Tn g h i m e sau lizi.
Pistrati solul uniform slab
urned.
PRIMAVARA T ~ Z I U
Adaptare P plantare
Repicafi risadurile R r i s a d
nife reci Tncepind de la
finele lui aprilie. i n rnai,
odati cu trecerea Tnghefului
se pot planta Tn gridini, la
locul definitiv. ?naprilie
puteti curnpira din unitafile
horticole rasaduri crescute Tn
prealabil.
Gridinirit iscusit
LUMINA $1 SOL
I Soare. Planta se dezvolta
optirn ~iTnflorefle abundent
i n locurile expuse la soare.
Planta necesita sol perrneabil
$ibogat in substanfe
~ G aregulat
j florile ofilite
O'M), &el stirnulati dez-
voltarea noilor flori. La d t e
patru si%ptirnaniadiugati I r
apa de udat ingraim3nt
lichid.
CARTEA
GRUPA 7 28
11 TRUCURI
Arneliorati solul argilos cu
arnestec de compost-nisip.
Pentru iernare, toarnna
tiiap frunzele uscate, scoatefi
planta din pirnant ~i p l n i
prirnivara pistrati florile in
ghivece Tn loc luminos ~iferit
de Tnghet.
w I
loctorul plan telor
I
IPutregaiul riidkinilor ~i
putregaiul cenu~iuapar pe
plante dupa perioade
ploioase rnai lungi, Tn spe-
Icial b locurile b care apa
stagneazi. Scoatefi
plantele contaminate. in
anul urrnitor arneliorati
solul cu compost ~inisip.
I
I Inflorire durabiki
Fforilehalte ale fforiisoarelui se hgr&sc u ~ otri M o -
resc h galben sducitor pba' toamna.
VARIET~TI
Oamenii cunosc florea-soarelui
de rnilenii, iar in irnperiul
i n q i l o r era considerat5 ~ l a n t 5
s&nt~.Floarea, de o frurnuse~e
deosebit5, a fost adus%in
Europa de spanioli in jurul
anului 1570,pi de atunci a
devenit un frecvent locatar al
gradinilor.
Cea mai popular5 este spe-
cia anuala de floarea soarelui
cornun5 (Helianthus annuus)
care cregte la un rnetru
inal~irne.Pe tulpina groas5 gi
rnoale, cu rniez gelatinos, apar
flori uriqe care amintesc de
coroana solark Serninfele sunt
un aliment valoros.
CeaIaltZi specie a n d 1 este
floarea soarelui cu frunzele mici
(Helianthus debilis). Aceasta
are o tulpina care se rarnific5,
florile sunt rnai rnici pi crepte
I nurnai pe sol bogat in substanre
I
Floarea-soareluicu tulpina rogie
doar la jurnatate din fndilfirnea
florii-soarelui comune.
Exist5 rnulte soiuri anuale.
fn3Fimea acestora variaii intre
40 crn pi 3 rnetri.
Floarea-soarehi perenH este
de rnai multe feluri, de exernplu
cea cu tulpina ropie (Helianthus
atrorubens) sau soiul popular
cu rnulte flori (Helianthus
decapetalus). Florile rnari ale
acestor soiuri stau pe d t e o
ramur5 separad. Florile nu
necesita vreo Pngrijire deosebit5
pi infloresc necontenit din
rniaul verii p h 5 toarnna.
Florile soiurilor perene sunt
gi ele galbene dar, contrar flo-
rilor soiurilor anuale, acestea
sunt cu petale involte sau semi-
involte.
UNDE SE PLANTEAZ~?
Floarea-soarelui se simte bine
nutritive.
PLANTARE SI ~NGRIJIRE
I
HLLraunm. u laaauur 1 u= vlvalca aualelut u 1uIr-a u rreblF
C;l plantator IJ compost
."...", r.... M&uW bulghrii mai &I..
1hfigwea repetata a m e i a 2 Amstecalihlsol m l f m d e
-*ur...y r r r r ,A...
'In sol, la intervale de o palml. compost cte cca, 5 cm grwime,
WIivaJi furca Tnainte ji hapoi. apoi greblqi 51 newt$ r & m t l .
4Safi I
Sipaji groapZi separat& pen- plantele. In jurul
tru fiecare ghem de radikini.
P pe b d n l r e c l p ~ e d
n ~m on'ficii de smgm tulpinii, acoperiti cu campost
~~
Raadurile W u i e weate la Tn aroslme de 5-10 ern. Tul~irlfh
I
d
aceea9 adancime la a r e au f a t trebuie neawat lasate libere.
Locul trebuie sa fie hsorit ~i
apiirat de vht. In zone cu v h t Tn ghiveci.
sau curengi de aer, floarea-soare-
lui igi pierde rapid frurnusegea.
- -- -
Minunata floarea-soarelui
arrnonizeaii cu orice floare din
grPdin5. Se pot forma straturi
adtoase d a d florile sunt plan-
tate grupat.
Obgine~io armonie coloris-
ti& d a d plantagi alaturi de
floarea soarelui de un galben
strducitor, Monarda (Monarda
maririma) gi margarete uriape.

I 1;
e Din flaarea-soarelui pereni
aump&ra$i doar risaduri bine
lrlezvoltate ~iindesate.
Cumpirafi numai seminfe
proaspet1
Nu cumpZira$iplante ofilite,
risfirate sau ve$t~i*a.
Pnpririre tot an m
Siidire
Ameliorati solul ristavului:
afsnafi-l #iintroducefi com-
post. Plantele trebuie sidite
dupi aproximativ trei sip-
timini.
PRIM AVARA
Semiinare
Floarea-soarelui anuali
poate fi seminati din aprilie.
lngrijire
Soiurile inalte ~icu flori mari,
trebuie legate (dreapta).
Udafi din belgug Si, pe calduri
mare, acoperiji tulpinile
plantelor cu compost sau paie.
Gridinirit iscusit
LUMINA 51 SOL
Soare. Lumini natural&.Florile
au nevoie de mult soare, se dez-
volti gel rnai bine Tn ktaia soare
lui, Tn locuri apirate de vant.
Sol afinat bogat i n
substange nutritive. Plantele cu
Tnflorire fndelungaa necesita
un sol bine fertilizat.
1
TOAMNA
Pregitirea pentru iarni
lo sea-soarelui cu tulpina
rosie trebuie acoperiti cu un
strat gros de iarbi uscati sau
cu crengi de brad.
..
- . , .
Taiali florile ve#tejiteale
plantelor perene. Astfel se vor
dezvolta rapid flori noi.
Floarea soarelui perenl
poate f i tnmuljiti prin
divizarea in primivari a
ghernului de ridacini, #i
plantarea sepwat3 a acst.ora.
Velcii nu cruti floarea-
oarelui cu frunzele netede
sau doar slab piroase. Mai
ales plantele tinere sunt
ameninfate de a fi roase.
Melcii pot fi tinufi departe
daci in jurul tulpinii
preserafi crengi tocate
rnirunt sau paie.
STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE BORDURA GRUPA 7

Florde fkrmecitoare ale sipicii fmpodobescstratwile de
flori, bordurile ji Fiuberele.
VAIUETQI
Florile sipidi arad ca nigte mici
perne de ace.
f ntr-adeve, fiecare floare
este in acelqi timp gi o inflo-
rescen@compusa in interior
dintr-o multirudine de flori
dense. Inflorescen5ele albe,
albastre sau violete sunt dispuse
pe tulpini cu peri fini, care au
doar dteva frunze lanceolate,
verde-cenugiu. Florile rubulare,
inguste sunt preferate de flu-
turi, deoarece insectele pot
accede la nectarul din interior
cu ajutorul trompelor lor lungi.
Cele mai &ecventesoiuri
sunt urmiitoarele: ,,Clive
Greaves" albastru-deschis,
,,Blauer Atlas" gi ,,S&a" albas-
tru-inchis, ,,PrachtkerlValbas-
tru-intens, ,,Nachtfaltern violet-
inchis gi ,Miss Willmott" de
culoare crem.
,,Clive Greaves"
I
,,Miss wimon"
UNDE SE P L A N T E ~ ?
Sipica este o floare clasid,
aspectuoas5, perenii, adecvad
pentru cultivarea in bordura
straturilor ~i in ciubere volumi-
noase.
Plantafi sipid in stratude
de perene expuse la soare,
unde atenueazii efectul
plantelor mai mari gi form&
o tranzifie intre floriie perene.
Arata cel mai bine plantatii in
formafiuni de trei sau mai
multe flori.
Planta se davolti optim la
liziera c&gudor de arbori ti
arbugti. Semiinhd cu florile de
&mi, se potrivesc excelent in
culturile naturiste.
Pentru piidha alpin5
alegegi soiuri scunde. Sipica este
Gtoasii ~iin ciubere, astfel flo-
f i e sale interesante 1~ ofitobser-
vate de aproape. Plantari pe
marginile ciuberelor lobularia
(Lobularia rnaritirna) sau lobelii
pitice (Lobelia erinus).
P L A N T A R E $1 INGRIJIRE
ACCESORII: CI sipica la ghiveci compost Ll nisip Li ingragiimdnt
lichid U plantator
Plantare: primilwara. Afanafi SPipafi pentru fiecare plana o
1 a&nc solul stratului. fncorpo-
rafi compost in sol, iar i n cazul
2 groapi de doui ori mai mare
declt balotul ridkinii. Plantati la
soiuluiargilos-gunrtratde5 distantedeMcm.AmestecqiTn
cm de nlsip. sol ingr&s&mantlichid.
Sipica' h hp hnzelor de iris
benH (Achilles filipendulina).
fn straturile de sipid ~i
floarea-miresei (Gysophila pa- Ampbellafi plantele in gropi
Florile in culori wastelate ale
sipicii se potrivesc bine cu alte
niculata) floriie arad pard ar
fi cuprinse intr-un buchet de
3 asffd'indt sri se situeze la
a&ncimea la care fuseseri in
4 Prsrrrfi solul. Udati abundent,
itstfel ca parnPntul din jurul
radkinii sri se Tmbibe uniform cu
perene gi plante anuale simplu flori parfumate. Arnbele ghivece. ap&.
de ingrijit. plante preferii solul uscat.
0 asociere krmdtoare se
poate ob~ineplantiind sipid
alba gi albastrii in grupuri intr-un
strat incadrat de o bordud for-
mat5 din lobularia alba
(Lobularia maritima).
..Clive Greaves" cu flori vio-
lete este planta clasid a grii-
dinilor rusrice, aliituri de care
aratii minunat margareta albH
(Leucanthemum &m urn),
brumiirelele (Phlox paniculata) Dupi ce incepe inflorirea
gi nepeta (Nepeca x b e n i i ) .
0 compozifie dbastru-gal-
5 sipicii, taiali sistematic florile
ofilite pentru a stimula infloririle
ben, du&d tot saonul, se ulterioare.
poate realiza din sipid dbastru-
inchis ~icoada-goricelului gal-

I
Primivara, cumptira dp1ta
la ghiveci. Avefi grija sB aibi
i h n z e sanatoase $iviguroase.
Nu cumpirfli plante cal
manifest%semnele putrezirii
riidicinii sau pe ale cirei
fsunze se afla insecte.
lngrijire tot and
Perioada admatii pentru
plantare. Divimti tufele rnai
t
bgtrilne saw pe cele care Fnflo- dar nu prea urned.
rex pqin. Planqi Nrfile
divizate On wiul dinaimte
pregxi. in fiecare prirnSvarli
adrninistraji plantdm corn-
post gi IngrZ@rn%ntIfchid
(sBngaIios).
iscusit
LUMINA 51 SOL
r ioare. Sipica se dezvoita
optirn la soare. 'ln regiunile
foarte calde suportl $i umbra
parfiala.
So1 permeabil. Necesiti sol
aflnat, bogat in substante
nutritive, dar In niciun caz
excesiv de urned.
I
Udati regulat pe vrene I
u d . Mentineti solul reavan,
TOAMNA
T91jlem$l ampetire
T5iaJi sipica la o palm&dea-
supra solului. Acoperifi solul
cu materiale wware, frunze de
arbori sau paie. Cornpostul
m i n e prea mutt8 urnezeala
h jurul radacinilor, ceea ce
p a t e duce la putrezirea
1
rkld3cinilor.
-
fic regtunfle v&,-ase
sprijiniti sipica pentru ca
vlntul sa nu-i rupl florile.
Ca tutore, puteji folosi $i
rarnuri de arbore.
Thiaji regulat florile ofili*
pentru ca planta s3 dezvol@
boboci noi ~iinflorirea &$
dureze rnai rnult.
Sipica este foarte sensibilii
la apa stagnant&
Radacinile sale putrezesc
usor, parfile superioare par
ofilite. La tnceput poate f i
util3 taierea radicala a
ridacinilor, dar rnai tlrziu
plantele bolnave trebuie
indepartate.
I STRATURI DE FLORl $1
GRUPA

c; PLANTE DE BORDURA

&'

Lilicele
Flori albe ca zipada, fiunzij vepic verde

T-i -
,*!.,. '

. r1 >-@$ r7'$4
\
2,:a& %\:I
i . . r .
Covor verde-alb
C o v o d verde-inchis se tmnsfbrma'primivara htr-un
adevht covor floral.
Lilicelele (Iberis sempervirens)
fnfloresc foarte abundent
i n e p h d din aprilie p h i i in
iunie. Florile albe, rareori cu
nuante fine de roz sunt foarte
decorative deasupra covorului
des, vqnic verde format din
frunze lucioase, verde-inchis.
Unele soiuri populare sunt
disponibile in magazinele de
specialitate.
Soi ,,Schaeeflodre".
I Diferitele soiuri ce f o r m 4
- stratwile pestrip de prim%
,,Schneeflocke" (,Snow-
M e " ) form& covor htins,
inalt de aprox 30 cm, care este
acoperit din aprilie ph?i in
iunie de flori albe.
,,Findel" inflorqte foarte
abundent dar nu prea Pndelun-
gat, Pndilfirneasa atinge
20-25 cm.
Cel rnai devreme inflorqte
soiul ,,Winterzaubern, la care
prirnele flori apar deja in rnar-
tie.
Soiui ideal a1 gddinilor
w
alpine este ,,Zwergschnee-
flocke", foarte Pndesat ,si Pnalt
de 15-20 crn.
,,Climax" este un soi relativ
inalt, atinghd chiar 30 crn.
T o l e r e d tGerea, astfel a t e o
ideal3 pland de bordud.
Iberis saxatilis este o specie
inrudid cu Iberis sempervirens.
Florile sale albe se dechid In
aprilie. Form& un covor
indesat de 10-15 cm i n d ~ i m e~i
aratg ce.1 mai bine &d se cul-
tiv2 in gddini alpine.
UNDE SE PLANTEAZ~?
covor scund pot fi utilizate in
rnoduri diferite.
Locul clasic al plantei este
+na aping sau zidul de
piatd. Cu ajutorul covorului
de form2 placuta pot fi mascate
col~urilesi conturul rigid a1
zidului. Datoritg formei hde-
sate este Si idealz plant2 de bor-
durH.
Florile albe se potrivesc in
Pard cu pereode &dinii alpine
Lilicelele sunt plantele aso-
ciate din straturile de
trandafiri, unde prirnkara
reprezintz t u p vie a stratului,
rnai t k i u devenind ins2 un
cadru neutru.
Florile albe ca dpada ale lili-
celelor a c c e n t u d culoarea
plantelor perene Pnvecinate.
Asocierea cu alte plante ce
form& covor este foarte
I
1
p~pularii.Astfel de plante sunt
aubrieta (Aubrieta), ciucu~oara
I
(Alissurn saxatile) $i
brum&elele (Phlox subulata).
Plantailfi intre ele plante scunde
cu bulbi, ca de exemplu rnus-
cari (Musari), lalele dbatice
r o ~ i (Tulip)
i sau soiuri de
8 d
II ACCESORII: Ll lilicele in strat D foarfece 5 praf de stirnulare a inri-
dicinirii D ghivece de plastic O amestec de pirndnt f i r i turbi
I
I'
I ~ I I I I I J I ~planta prin but@:
I
I~I
la inceputul prirnaverii, dupa
fnflorire, tiiati de pe lastarii vi- tarului. Cnmuiati baza IHstarilor in
guro~ivdrfuri de aprox. 5 crn. praf de stirnulare a inradicinaii.
I
I
sthjenel pitic (Iris barbata
nana).
Obfinegi o imagine de
primgvad fermedtoare plan-
&d lilicele, lalele r o ~ i~i
i nar-
cise galbene de-a lungul dru-
rnulii piermit din g&in&
I
Toamns planwi plantele
5 Aerls@izilnic, pentru xurt
tirnp. Dupi Tnradacinare
ciupiti vdrful plantelor pentru
6 tinere In gridid. Pe timpul
iernii acoperQiplants CU c F @ ~
a stirnula formzvea tu*plnr. de brad.
&ri~ sprncilis

I
* cum$r@ = M e sau
risadzrrl ck 1B;ieE.s Qimb-
rnirii, lhbugnaraj fn ghbm
de 10 m, cu frun*
anitom, lud~~m , au
care
rnulfi l&ari.
Mu m Q l j r @ plante
Tnflorite, cu frunze ofilite sau
I
lastari slabi.
PRIM~IARA
Semilnare $i pplsntare
Incep8nd de prirnivara
serninali liliceleletn liizi de
serninare. Dupi Tncot$ire
riirw risadurile, iar cend au
i
atins inilfirnea de 5-6 crn.
ciupiti verful plantelor, apoi
platafi-le In griidina.
Risadurile cumpiirate se
planteazii In aprilie 'ln solul
pregatit corespunz5tor.
VARA
Taiere gi fertiIlzarre
Dupi inflorire scurtafi
plantele p8ni la o treirne din
Tnilfirnea lor. Wernefi corn-
Gra'din&it iscusit
LUMINA 51 SOL II
a Soare. Lilicelele se dezvottii
frurnos In soare deplin. In
locuri urnbroase Itistarii nu se
pot dezvolta corespunziitor.
a Sot de b u d calitate,
permeabil. Pentru a asigura
buna perrneabilitate a solului,
adiugafi compost.
I I
post sau Vngra~amant~njurL
plantelor.
TOAMNA T ~ R Z I U
Mukire
On regiuni reci protejafi frun-
zigul plantelor cu crengi de
brad pentru a evita uscarea
-
provocatti de soare (jos).
CARTEA
GRUPA 7 36
TRUCURI
Dupa Inflorire scurtafi
plantele pani la o treirne,
pentru a se deavolta rnai
indesat.
Apoi arnestecafi solul cu o
lopati de compost sau p q i n
gunoi de grajd.
I
Lilicelele sunt plante volu-
minoase ~irezistente, ins2
pentru a se dezvolta cores-
punzitor necesiti locuri
expuse la soare. Daca totugi
planta este atacati de
p5duchii de frunzi, trebuie
stropiti cu un jet puternic
de api sau soluJie sapun-
alcool.
ISBN 978963-86092-8-1
'9 :3 4 j,
Y
.3 $.fl 4 $
3 3 g,rj$.h $44 k.3
a t9
.-z
F!"4daP.

.'Is
.s .
48y
'crl
8.r s g ..3. ~
g3
- a.L
~ .g g4 4 33~-,2
~ 2g ;a, 1.9.~
a3
aJ
. g ~ ~
f -ii.&:z.
an
-
.,
$3 $.
04 4 g2ipa~:a.r)~qg:l.Qi~
- g i3.5 f~~~~
44,
8 a2j,$s
0 8
K
-
,,+a S2a .> 2
g 8" s "-2 - 3
~ 4 ~ + 0 82 9
c"'z
&&
a
dnatoase, verzi.
Nu cumparati plante ale
semn hr, 1
PRIMAVARA
Cump&rare#i pkntare
Plantafi rasadurile imediat
dupa cumpiirare. Udafi-le ~i
fertilizafi-le cu grijri, altfel
devin sensibile la micoze.
Tdieregi udat
Dupii lnflorire tBiafi planta la
jumiitatea hibirnii originale,
astfel toamna ea va Inflori
pentru a doua oar& Pe timp
de seceti lndelungatii, udafi
plantele regulat (dreapta).
Solul permeabil, alcaros,
s brurnlrelelor.
TOAMNA
Mulcire
in regiuni cu temperaturi
scizute protejafi plantele prin
mulcire cu frunze dzute sau
acoperifi zona rBdiidnilor cu
crengi de brad.
I separat
I Nematodul tulpinilor atacl
1
deopotrivii soiurile scunde
pi tnalte. Daunatorii de
1-1,5 mm pltrund Tn interi
orul tulpinii. Llstarii vor f i
mai scurfi sau mai gropi,
frunzele se tncrejesc sau se
deformeaza. Scoatefi ~i dis-
trugefi plantele bolnave.
ISBN 978-963-86092-8
STRATURI DE FLORl $1 A
PLANTE DE BORDURA GRUPA 7

Flori stelate de toamna'

Caracteristic
 ap u r u w r i n y d p a a~eur~oj ap W T n q
-(apqm~adsurnpas !S UI au!q ~san!aodas ~ o ~ a i ! ~ a ~ s
urn!ydaja~ umnps) @-eqm! a p !%unla~da l a p z q ~ d
ap !~n!os asJaAfp n3 S! @ a ~ ~ u i .aluqd a l p m !iwseur
~ o asd $ ~ o d u r map pj~sy y ~ o ed n b e za, me ui 'polru
'(T!%Y ~?!~YP"Y) r F q P n J m a m y p ! - ~ .!!u!dp
!S (snsoump ra~5-y) a3!1!d ainpls e po!~yu!m m d ~ y 3 s e u r

i I
n:, 1-!5!9gdsap nes enewze:, nlduraxa a ~ d Q s p m aua~ad a1 apurus ~ u alaua~ad
r
n:, Inwoz!J fi9edwj .!ue E n m l d ~ o asd JOT dy u l ' l a j w -@puyap a l m ~ dw
-2 el g e p o alaxueld !iez!ya .zio~dpa~ ~ l a l d u r o r , a ~ a p p a ~mduog ap apJm=s
.&azunqsap as ~ o l a u a ~ a d as asualu! alpop3 a a n o a p ur, alnmld luns ' m q u ~ d a p
~rnol[gw'lndu!~n3 '(suaqnroni? s n t p u w p ~ ) as poasap JOT al!u!dp p m p
mlanos-eanou nes (o%pyos) d y S! 101!!u!i~uj p!Jolea
dnugds <(um!uq~~) .annpmu aiwsqns ui l d o q
urn!uapq ap m m o nlduraxa~ IS snurny n3 c~3edurm 10s ui
aP Q m q f l PO0 'aVUt ur!ldo p l o m p a s - ~ o p ~ da$u~
apueld ru aurq 3sa~!aod m ~ ! u ael~ ~ q 3sa~d
as alaloy !d a ~ l s e q papn!oS - o m al!~osujaua~adap alpru
.puurnlne waja ap
$zuny s o u ~ n yun ~ F A BEpuurnlne pneuron pd o an

I
apu nes !uaA 3 ! u b ~arajrom -=I aleod as ceuureol p u ! ~ o ~ u j
urp ~ e u u opj p u y un n3 auarad a l p ru aleposy
naldurm a~eodas p ~ q m s q
-EUUEOI ap
!rn13!d pun erajsoune pp~8
uj au!iqo !imnd (sap!o.rn~adop
u m ~ x ; u u q ) urruaspad nes .puumlna almolm p n u m nas .alpu!UTe
(~uau!s sntpuws!~) mum ! p a d s '"
~ q n ap '!nla~eos a k p n alpn!os ap ~y q d a n d
- s y 'n~duraxaap ' a l p j nes -mnou ap p n x p nlduraxa 'aqeo~u! 'u!qn~-nSo~!JOU n3
apun3s ~ q ~ ap & rpads aiga~s a ~ d <alpuj
s !S alpur !IOU u!p '=09 ap am ''hqnx @QI"
Y ' Z U ~ool-og ap aurfipuj o ne
!Jn!os a l m v -su!~da-zo~ !JOU ru
"i~nopualds~ a p ~ o q L e 3!S "urn3
'axmsum pn!os luns
.palop !9 p s e q p nes ZOJ
<a!So~'3p y aleod JOT m n o p 3

1
.alponuj nes aldur!s NOD
aseolaurnu u p asndwm p3!u
-ed d n a p i u m s a ~ o p n l ! s
as c s p p q - a p ~apxau
a~ azung
ap asuaur! e p u r wdnseaa
.auqurowo 15 ~!~quua~das
ur, m d auarad ap p w ~ sualu! s
 GRUPA 7 38

r Grgdinir~t iscusit

i, ,)~ r i r n h r ~ ' c u t i i ~ ~ Soare. Prefer2 Iocurile Dupi Inflorire, taiati

' v l a n t e la ghiveci, cu frun* tnsorite, dar nu suport2 plantele la o palm2 de sol.
Ikinitoase, tinere, viguroase, AcoperiP-le cu frunze uscate
de culoare verde-inchis. 2 So1 bogat Cn substanp sau cu compost.
' nutritive, cu humus.
1911 Fertiliz@i abundent, dar cu
* , .I I Amestecafi cu compost solul Tngra~arninte ce nu contin
* Nu curnparafi plante tn curs nisipos afanat, pentru ca prea mult azot, deoarece
de ofilire sau plante cu urrne planta s l se dezvolte plantele vor dezvolta rnulte
de fiiinare pe frunze. mrwunzritnr. frunze gi w i n e flori.

-
PRIMAVARA
Plantare pi ciupire
Primivara este perioada cea
mai favorabili plantsrii.
Pentru a se dezvolta mai
stufos ciupifi vlrful listarilor
la tn2ltimea de 15-20 cm.
Astfel se ramifici mai bine ~i
forrneazi mai multe flori.

VARA
Udare
Plantele necesiti sol reavgn,
VARA TARZIU

7
Sprijinire cu tutori
In straturi, sprijinili cu tutori
exernplarele inalte. Tnfigeti
i n sol tutori de bambus sau
rnetalici ~ilegali ramurile.
Este practic ~isuportul circu-
lar, folosit la plantele
perene 00s).
Pe vreme secetoasi ~i
fierbinte, plantele pot f i
atacate de fainare. Boala se
poate prdntlmpina prin
udare regulati $istropire
pentru a se dezvolta optirn. cu o solufie cu extract de
Udati-le sistematic pe vrerne coada-calului. lndepZrtatt
de seceti.
L piqile vegetale contami-rn
nate.

%!JJel ~sako~u! pnq
-1nq q alau!uas .aladr~ord
ZUnS pep JeOp J O ~ ~ Z U ~ & ~ J O >TLJ" a p m q ap a~eruuame n~luadyS p f a ~as p o w r u ~ d
~sailo>u!ameoap 'l!qeleaJd
U? l!$@a~d $ellsUn-JlU?apada~
!ew 193 al-!ieupwas !Z %do:,ne-s
-
a>Repu! ap alaiu!uas !ieunpv
.alaiu!was eJn1eU.I!$-en~luad
a$n>aq!JO~J eAa$p!fe~isp,j
-iuwpws u!~dnldw!s aueoj
yeo om%!^ a~axb~:, n3 J O I ~
-oqJe nes rolphqle e a ~ a ~ d o ~ d e
UJ ea~enpp3 -lalo1 nu
!T3nqpq ' ! ~ J O L 'J+?J?l a@
luns auaqp8 aIpoU 'pawn
p10s n3 camoJqwn!was n h q m
ap JOI!SU rd~a!do~de u~
"3 (D!UO~E/
.~a-(o!~ 15 !!to1 uou
t?[nKU!3d) ~ ~ p l ~ d
ap !JIUEF p n q d au!%w!
o p y o ~ o l a p q d1npm a j
-(a&!nael S!JI nzs
wp!q!s s!q) p u a u o S! ue!Jaq!s
m p l a u a ( q s a p amxqp a p
-OU nes ( e n w s ~ p w &p f i a p ~
'(asua1~1.d u m . m a 3 ) !avaq
-11130'3 n3 m q d ~ I S J I
-urn ~ o p n q p qa p n ~ e - u a q !m>o~~ ~ 1rimmid
-@ ap a p p a f m u u j al!roId
lnlos n3 !J~IEJIS uj nes Jol!Jn3el
imwvzlmNnfIas a3
" O F 1
-uad apnleJIs u uog
~ ~ J N V I ~ I as aaNn
t~u!df~~p!;lolea
'~oprn3e1JopJnpw a p apaurn - ~ o l a i u a s a ~ owdns
p!
-eap EueoJm o m :,f@uVas aps
apuaurely JE! 'sua~uy-n!po~
- J O ~'n!3!p ap p m o j q L!~eur I
y u a u p p sn6nwo~~ epads
q rje~111n3a!nqan ~ G s nalsa .au+un~ un 09 ap !u!dpu
p ~ o ps e p Jep raJeos el asndxa ad a m y s s!tpsap-uaq@ .sua~u!-n!po~~od potf n3
.4 rj ~ o !pnq
d 'aluapunqe !JOU nr, 'asnq~adn~u ,aqol3 a 8 w o " !S n ! p o ~ ~ o d
nes pros epueurrnaJ -uaq@ 'mpajs!uras !.IOU n3
10s ap undsp p e a -paurn as p u p 9 8 u~a n ~ l ~ npn3u a j uallanbp~03aca!gql-uaq@
-(snaedo.rnasn!qo.r~-)unmm !JOB n3 =uaanb uourqu :n!me
~d
m q p q ap p e f a ~ o epads -uaq@8!.IOU ne !!~anew!~d
paum Inlos n:, a l d w p ad m p m d a u l q zisa~o~ua
a m j I!URIU~ rj amod !S a!un! ua~oqsSu!lv~d" !S u l ~
s
U$ e w d ~w u p a ~ S a r o p ] ~ jo 1sa!pegC'~ u n aln3soun3 !em
V PP! !PI-P a FJnQPB -33mdzzm !J~!OS 'w3 08-05ap !!u!dp~
un ~u!zardara l a ~ d qm aqp InjJgA uj p!qxap as aqJajs
a p a p a d n2 = ~ a s e q e W~!OS <!nualpo1d .a!un! uj e q d
a!pde u!p 3saJoUuJ ale:, $q
-EJSap p q p q ap pn!os urn3
-011~13x s n . q l o ~ap
~ , wqwnuap
qns a1y2 y ~ o ilawo3 d UI
. a ! x o ~luns
aps al!Jn!os !S a p a d s aleoL
.aImDas 3 q p e <s!q3u!-ap~a~
<alesapu!~olazunywdnseap
@pu! as a aseo~n2p!S !Sun1
~ o p u ! d pp~ y q ~ UJ a ~ e n ~ ! s ~ u n s
ap p u ~ ouj j nes a p a j s
apJOId . s ! r p u $ - n ~ 0 ~ 0 d
 CARTEA

GRUPA 7 39

Dupi inflorire scurtafi

plantele, udafi abundent 5i
S d semicompact, umed impri~tiafiin jurul acestora

u fie contaminate cu astfel ?n luna septembrie o a

osduchi de frunzi.

ulbucii, foarte rezistenfi,

sunt rareori atacafi de boli
~idsunatori. Uneori insi pe
,
ei se instaleazg psduchi de
frunzs, care rug seva
.) plantelor. Spilafi planta cu
apa sau stropifi-o cu solufie
.( sapun-alcool.

P AMMP SRL ISBN 978-963-860924-1

 CARTEA
STRATURI DE FLORl $1 <
PLANTE DE BORDURA GRUPA 7 40

Plan t i rezistent i cu flori aeriene

I

ve~nicverde 25-30 cm
Floare cu farmec clasic
G&c;iri~a,pfanta' simpfu de ingrqit, prima'vara
formea. un covor floral de cufoare alba' fi roz.
VARIET~TI
In grgdini se planteaz?i nurnai
clteva specii, respectiv soiuri
de gLsdrij5. Toate se extind pe
sol asemhiitor gazonului, ca
un covor de frunze mzrunte,
vegnic verzi. Plantele infloresc,
in funcgie de specie pi soi, de la
inceputul lui martie plna in
rnai.
Arabis caucasica are soiuri
cu flori albe sau roz. Un soi
compact, inflorind abundent
este ,,Schneehauben. ,,Plenan,
cu flori invoalte gi pi rnai inalts
(20-25 crn), este un soi popu-
lar. Soiul ,,Variegatan, ce se
distinge prin flori verde-galben
cu desene, este adecvat rnai
degraba gradinarilor
colec~ionari.Soiurile rnai noi,
,,Cornpinkien 8i ,,La Fraicheur",
imbogH~escpaleta cu nuanfele
de roz ale florilor lor.
Arabis x arendsii a luat
nastere din incrucisarea s ~ e c i -
ilor Arabis caucasica gi Arabis
Soid,,PlenaY'
aubrieroides. Soiurile sunt, in
general, de diferite nuanFe de
roz.
Arabis procurrens igi dez-
volts florile albe in aprilie
printre frunze verde-inchis
lucitoare. Cel rnai cunoscut soi
este ,,Neuschneen, inflorind
bogat gi foarte indelungat.
UNDE SE PLANTEAZ~
Datorita frunzelor gi crqterii
sale asemhatoare gazonului,
gbdriga este ideala pentru
bordura straturilor, ca plants
interrnediars in gradinile
alpine ~i ca plant5 acoperitoare
de sol.
Ca plant2 de bordur5
incadreaza straturile in mod
lax gi ju&ug.
Printre pietre se poate folosi
de asernenea multilateral:
poate urnple spagiile goale din
gradina alpins, poate atlrna de
pe creasta zidurilor sau com-
pleta rosturile dintre pietrele
de pavaj - peste tot frumusefea
ei simpla este remarcabilii.
Plantats pe pante Pnsorite,
glsdrifa se extinde repede gi
protejeazii solul de eroziune.
CE SE PLANT*A~TURI?
Trnpreuna cu alte plante
inflorind prirnavara, glsdrifa
constituie o pat5 vesela in
griidina.
Se poate realiza o
cornbinarie de alb-albastru
plantlnd Arabis caucasica de
culoare alb3 alaturi de zambile
gi rnuscari (Muscari armeni-
acum) albqtri. 0 priveligte
indntiitoare o ofera aliituri de
stlnjenei pirici albqtri gi vio-
l e ~ (Iris
i barbara nana),
inflorind tot in aprilie gi mai.
fn grgdinile alpine aratii
bine alaturi de aubrieta
LANTARE51INGRIJIRE
(Aubriera)gi brurn?ire (Phlox
subulara) sau ciucqoare
(Alyssum saxatile). Lalelele
tlrzii gi narcisele albe W t r a cu~ degetele %pa$ gropi la distanle de
(Narcissuspoeticus) se
e v i d e n f i a ~frurnos in covorul
rzidacinileincdlcite.TBiati
ldacinile lungi ce deborda vawl.
4 25-30 cm $ Gdiv plantele.
Umplefi gropile cu p2rnant. Udafi
floral a1 glsciZriyelor.
I plantele cu grij8.
Primavara, dupB Pnflorire,
gascarifa se poate inrnulti
prin divizare. Desfaceji
rozetele de frunze ~i
plantafi-le Tn ghivece cu
amestec de sol lipsit de tur-
ba. Menlineji solul reavgn.
Amplasaji vasul Tntr-un loc
protejat, In penumbra.
Toamna devreme plantali
rgsadurile la locul definitiv.

Gridinirit iscusit -
.,
Primavara sau toarnna
devreme cumparati rhdlle9 - A
:if r
mr:
mmpacte, cu frunze
dnatoase. Plantafi gBxiritele
btotdeauna In grupuri.
1 ~iIn locurile in care cBteva ore
w frunze galbene.
H
TOAMNA
Blam@IBrn-
h acest anotimp puteisemina
semintele 9&carr@iin stratul de
rasaduri, deoarece semintele
germineaza la ger.
Perioadtiadecvata pentru
plantare. Administrati
ingrqmant complex plantelor
inrikl~cinate(dreapta).
VkRA
mere$ divizare
Dupa inflorire taiafi tulpinile flo-
rilor pentru ca planta si3 ramlna
Soare. GAxirita prefers
locurile tnsorite, dar inflore~te planta, pentru a forma covw
pe zi este penumbra.
So1 permeabil. Ameliorafi
perrneabilitatea solului
compact cu compost sau nisip.
GdscZrifa cu stoloni suportZi
mai multa umiditate.
compact%Acum se poate diviza
In mai multe covorul vege
tal crescut prea mare. TSiiafi
rozetele de frunze ti plasafi-le
Intr-unamestec de sol farti tur-
bil pentru a prinde radlini, sau
plantqi separat piirfi despaate
de planta-mamL
CARTEA
GRUPA 7 40
Dupi fnflorire scurta$i
vegetal.
Frunzele cu &sene galbene
ale soiului ,,VariegataV cu
tim pul se I"nvetzesc, ceea ce se
poate evita prin tiierea
regulata a rozetelor de frunze
vw-:
irifa este rar atacatg
de daunstori. Daca interi-
orul plantelor incepe s i se
usuce, probabil, cauza este
putrezirea apgrutg din
cauza urniditafii excesive.
Dezgropafi planta, Tnde-
partafi radacinile putre-
zite, afanafi solul ~iarnes-
tecafi-l cu nisip, dupi care
sgdifi din nou planta.
LPla ticodon
STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE BORDURA GRUPA 7

Flori uriaje, fn formi de clopot, pe tulpini graGoase

m
Caracteristi

* Prl
dsaduri verzi, compacte, @ii
~Zidicinigroase. Este de dw&
soiul ~iculoarea sii 4 & ~
p
Indicate Pch,eG~.
b Nu cumpi
Tr@lW%
r~&lnl m%.
(E
I -
fiqpjirre tot an ul
PRIMAVARA
SemInare $i plantare
Din martie, semanafi
semintele de platicodon in
locuinfi. De la mijlocul lui
mai, transplantafi risadurile
crexute in prealabil intr-un
strat bine afanat.
VARA
ingrijire
Mentineti solul constant
reavin, dar nu umed. In
iunie, fertilizafi plantele. In
perioada de inflorire spriji-
nifi tulpinile, pentru a nu se
rupe sub greutatea florilor
(dreapta).
Gridinirit iscusit
1
L
SOL
Soare. Cele mai multe tipuri * Putefi prelungi perioada de
de platicodon necesita mult inflorire, indepirtand
soare, ins%cele roz i ~menfin
i sistematic florile trecute.
mai mult timp culoarea in Platicodon se poate inmulfi
penumbra. Si prin seminfe, care
germineazii repede. Din
Sol permeabil. Ameliorafi cauza radacinilor sale
solul greu, argilos cu pufin specifice nu se poate
nisip sau turba. reproduce prin divizare.
TOMNA T ~ R Z I U
Marcare $i protecfie
Marcafi locul florilor de
platicodon pentru ca prima-
vara ridicinile d nu fie
vatamate cu ocazia sipatului
~i plantarii. Dupi tiiere,
predrafi in jurul plantelor
compost.
Platicodonul este preferat
de rnelci. StrBngefi melcii
sistematic, seara ~i dupi
ploaie, sau amplasafi cap-
cane de bere. Ziua melcii
pot f i capturafi de sub sdn-
luri, saci sau frunze mari.
-

STRATURI DE FLORl51 A
PLANTE DE BORDUM GRUPA 7
-

Panselu te de gridini
I

Flori varia te, culori strducitoare

1 -I
noiembrie ~i
permeabil

2ndr;igiteplante de g d d h E
VARIET~I
Se deosebesc diferite variet5ji
ale pandugelor, de la cele tim-
purii plnii la cele tgrzi cu flori
mari. fnfloresc din martie pan%
mai gi au flori unicolore, cu
stigm%sau bicolore, cu
creionki.
Amestecurile de soiuri tim-
purii sunt rezistente la ger gi
hfloresc in culori pastelate sau
nuanje mai puternice. Florile
ce a p q i n mixajului
,Scherbetn infloresc devreme gi
au flori galben-deschis, roz sau
albastru-deschis.
Soiuri thdi cu flori mari
sunt cunoscutul ,,Schweizer
Riesen", "Rogglis Riesen" sau
,,Schweizer Sarnt". Le sunt ca-
racteristice florile cu stigmii Si
nuanjele calde precum galben-
auriu, rogu-rnaroniu, rogu-
inchis gi mov.
Amestecul rococo evocH
atmosfera timpurilor strrivechi.
Marginea petalelor este
I"ncreyit%gi pot fi folosite la
buchete stil biedermeier.
In comer! se g5sesc gi soiuri
individuale, in culori minu-
nate, care Pn general sunt rezul-
tatul unor noi hibridki. Astfel
de soiuri sunt Jolly Jokern cu
flori violet gi portocaliu, ,>Flirt"
cu petale albe Si stigmii rogie
sau ,Gletschereis" cu flori tri-
colore: alb, violet-lnchis ~ivio-
let-deschis.
UNDE SE P L A N T E ~ ?
PlantaG panselujele intotdeau-
na Pn grupuri. Exemplarele cu
flori monocolore ofed o
suprafa55 calm%,soiurile
bicolore sau cu creionHri au
efect mai vesel.
Datoritii formei indesate,
panselupele asigurii un cadru
ideal straturilor, sau pot fi
plantate ca vegetajie sub-
arboricolii.
Ofed o imagine plgcud $i
panselupele plantate fn ciublir.
Se practic5 gi plantarea
panselujelor pe morminte,
deoarece infloresc indelungat gi
nu neesit5 multZ ingrijire.
Panselu~elepot fi plantate gi
inflorite, astfel in spajiile
&ase goale ale straturilor
perene, in g d i n i alpine sau la
marginea tufbiei pot fi folosite
la umplerea golurilor.
Pentru flori d a t e sunt
optime soiurile h i i , cu flori
mari, catifelace.
PLANTARE $1 TNGRIJIRE
..,CESORII:U seminte de panselute U ladi de inmultir~, ,,,..
I
pentru rasaduri C1 folk sau hdrtle de ziar Cl solqie nutritivg
Re la m i j b l lul iunie semi%-
1 nafi pamlufele In grddinl
intr-un strat prealabil pregatit,
2 Sednag Tn fiecare rofitparti-
ment 2-3 semi* 9 acoperigi-
le cu pu$in p h i i n k AEope&i
s_autn a$%, In lad5 de inmul$ire. vasele cu folie neagra sau Mrtie
ImpZiturita de ziar.
dl
Panselup aa plate acopen'toam de sol sub lalele
Dacll riZsadurSlt ating h$l-
3
P u n e ~lazile Intr-un loc
rkoros. Udati serninfele M n l
la aparitia primelor frunze.
4 fimea de 2 cm,d r e i plantele
zi pastrati-le doar pe cele mi vi-
Datorit5 culorilor variate, Dexoprifi vasele gi puneg-le la guroase. Udati ~i fw%liza$ regulat,
panselugele pot fi asociate cu IuminEi.
multe alte plante.
Alegiind soiuri de culori
corespunzittoare, panselu5ele
pot fi acoperitoarelede sol ale
florilor cu bulbi sau plantelor
perene de primiivarii.
Putefi obfine minunate
compozi* trimlore asociind
panseluje albastre cu lalele rogii
~i narcise galbene.
Pot fi asociate gi culori de
nuanp asembHtoare. Aflnati solul, adaugafi com-
Plantagi panselure roz-hchis
l i n g lalele-papagal roz-
5 post, apoi plantali tinerele
plante Tn septembrie. DistanJa
deschis. dintre plante: 15-20 crn.
]at%si un efect elegant de
culori reci: panselute albastru-

I
Cump3rafTplante ~"ri'esafe,
Inatoase, cu frunziy verde-
hchis, sau cumpirafi seminfe
bamna sau primavara pentru
seminatul din iunie.
Nu cumparafi plante
alungite, cu tulpina
Lgarnisiti zau frunze
plhene, afiiik
PRIMAVARA TIMPURIU
Prantare $i tingtijire
Plantafi rasadurile ~iaflernefi
in zona ridkinii ingra~rimant
cu descompunere lenta.
Scoateti buruienile sa nu sufoce
panselutele. Prin mulcirea solu-
lui se reduce Tnburuienarea~i
se menfine umiditatea solului.
PRIMAVARA $1 VARA
CurS$are $i seNnare
Culegefi regulat florile ofilite,
Tnainte de maturarea
semintelor (dreapta). 0 data la
cateva a p t a m h i scurtati @na
la 3-5 cm lastarii prea lungi,
astfel plantele vor fi rnai gar-
Q IMP ABAMP SRL
Gridinirit iscusit
LUMINA 51 SOL
Soare, penumbra. Tn locuri
expuse la soare panselufele
infloresc mai repede, 5nsi i n
penumbra inflorex mai
indelungat.
a So1 pmmeabil. Pentru ame-
liorarea confinutului de sub-
stanp nutritive al solului, adi-
u ~ $ingri#mht
i organic
neite. Semanafi panselutele
incepand din iunie.
TOAMNA
Plantare
Toate soiurile pot fi plantate
toamna. Pe durata iernii aco-
perifi plantele cu crengi de
brad.
-
ROP-02-10-026
CARTE 1
Seminfele plantei pot fi
colectate. PBni la semanatul
din iunie, pastrati seminfele
coapte intr-un loc u x a t $i
Tntunecos.
Florile panselufelor sunt
comestibile. Pot f i folosite la
salate sau decorarea
phtourilor m h .
Uoctorulplantelor
I
I
Putrezirea coletului yi
idacinii provoaci ingil-
benirea $imoartea frun-
zelor, totodata coletul
putrezeyte. Contaminarea
apare deseori d u p i vreme
racoroasi $iploioasa.
Scoatefi zi distrugefi
plantele bolnave (nu le
unefi i n compost).
I
lSiW!3

LGomphrena
G6dinirit iscusit
I
IAPRPVIZIONARE
- $ .
a Primivara cumfi*
seminfe sau rasaduri d '
frunze verzi ~icu bob&,
'
I
Semiinare si piantare
Din aprilie s~rthnafiIn
I locuinfa. Plantali rasadurile
In strat sau amplasafi ghive-
cele afarl de la rnijlocul lui
mai (dreapta, jos).
VARA
w i r e
Soiurile mai Inalte de
Gomphrena trebuie spriji-
nite, rnai ales pe vreme
ploioasa. lnfigefi tn jurul
plantelor mai mulfi pari ~i
legafi-le de jur-Imprejur.
Lunar, fertilizafi moderat
Q IMP ABnMP SRL
Gmphrena se
q&m la dilduril gi
m m , protejata de v(Lnt.
S a d dbat. 401ul permeabil
ispensabil.Urnezeala
dauneazl radacinilor.
TOAMNA
Uscare si curitire
De tndak ce florile s-au
deschis complet, tiiafi-le
pentru uscare. hainte de
venirea iernii tiiafi plantele
~iTndepartafi-le din start.
Compostafi piqile vegetale
sanatoase, iar pe cele bol-
nave distrugefi-le.
CARTEA
GRUPA 7 43
Semln$de
repdo d a d
semlnare le tnmuiqi tn
fierbinte &wa minute.
a Pentru Ba15 taiafi
flori complet d h i s e .
Agapfi-IelaumbraGse
usuce.
lara, Gomphrena poate fi
atacata pe vreme umeda ~i
calda de ve~tejireafuzari-
an&.'Frunzele se ofilesc ~ise
tngalbenesc. Udarea nu
remediaza situafia. Tnde-
partafi ~i distrugefi plantele
contaminate si solul din
jurul lor.
 STRATURI DE FLORl$I
PLANTE DE BORDURA

lnflorescente deosebite, cu flori pendule

cu humus,

80-100 crn
Ffori cordiforme
Floarea indnigiti a straturilor rustice confer; gragradinii
vraji romanti&.
Cerceii-doarnnei este o plant2
de gddinl longeviv5. Florile
sale cordiforme sunt dispuse pe
Iktari penden5i, frunzele sunt
asemsngtoare ferigiIor.
Dicentra spectabifisare o
indgrne de 60-90 un, florile
cu diametrul de 2,5 crn sunt
roz sau albe. Frunzele verde-
albktrui, penate, dupi
Pnflorire se reuag. Datoriti
culorii sale albe rninunate,
soiul ,,AIbanse poate asocia
excelent cu alte plante. Specia
Dicentra specrabilis este rnult
rnai &phdit5 d e d t speciile
inrudite de rnai jos.
Dicentra eximia nu de-
p 4 q t e indjirnea de 20-30 crn
~i forrneazii covor vegetal dens.
u
Florile roz grupate Pn ciorchini
indesari Pnfloresc in rnai-
august. .Frunzele
. - .aserniidndu-
.
- sunt tin
se cu cele ale ferigilor
penate si nu se retrag.
Dicentra hrmosa ssp. ore-
gana inflorqte asernenea
speciei precedente, Pn rnai-
o
august. Inllllimea sa este de
25-35 crn. Specia de b h , de
culoare crern, este planta hor-
ricultorilor avizaji, in schirnb
soiurile roz cu Pnflorire abun-
dent5 se pot recornanda
tuturor.
UNDE SE PLANT^?
Cerceii-doarnnei se dezvolt5
optirn intr-un scrat cu sol afs-
nat, bogat in humus, aflat in
penurnbrp. N-o plantaji ?n
grupuri rnari sau in rsnduri.
Vraja florilor se face remarcat5
dacz sunt alinate de v h t una
d t e una.
Planta nu poate lipsi din
nicio gddini cu atmosferi
mti&
Planta peren5 sirnplu de
ingrijit, inflorind tirnpuriu este
planta generoasii a g&linilor
de din penurnbrg.
f n straturile de perene din
penumbrg planta~icerceii-
doamnei la rnijloc: aici lktarii
grariogi dispun de destul spariu
gi vara, dupP retragerea frun-
I
Fermedtoarea Dicenaa s p e d i l i s i d o r q t e vara timpuriu
zelor, planta nu va Ika spa@
gode in urrna sa.
CE SE P L A N T E A ~ A L ;
. .
Asociaf~cerceii-doamnei cu
plante'ce prefed penumbra.
Florile fragile arati? rninunat
in faja plantelor vqnic veni
cu tulpinii lemnoasii, ca de
exernplu cirnisirul, tisa sau
rododendronul.
0 privelipe superb5 a t e
oferitii de ansarnblurile for-
mate din cerceii-doarnnei si
ferigi (de exernplu Marreuccia
strurhiopreris) sau ierburi de-
corative. Avantajul acestor
asocieri este d plantele asoci-
ate acopera spariul dwenit go1
du ii retragerea frunzelor.
fistcad de d timpurie
flori asociate ferrnedtoare
sunt: bujorii (Paeonia lactiflo-
ra), florile de nu-rnii-uita
(Myosotissylvatica), brunera
(Brunnera macrophylla) gi
d d k q e l e (Aquilegia), pre-
cum ~i narcisele h i i ~i lalele.
Cele doui specii inrudite
~arat5
~ bine aliituri de alte plante
acoperitoare de sol, dc exern-
plu epimediurn (speciile de
Epimedium), urzica moan5
(Lamium maculatum) sau
tiarela (Tiarella cordi1Lblia).
Plantare: pvimavara. AfAnafi Udafi ~iscoatei planta din
1stratul profund. Incorporati in 2 ghiveci. Extrageli cu grija
sol compost %pati o groap2i de radlcina, pentru a nu o vitima.
d w a ori mai mare decAt balotul
radacinii.
-
Plant& florile la aancimea
I
3 la care fusesera In ghfved.
Presaji solul, udafi-l abundent $ frunzelor, rLp%ndi$i
rnukiti-l cu scoaa. tulpinilor compost. ...-..- I
-
~Ziiafi&&a buciti - cu cel
putin un mugure - din
,P l a n w - l e vertical In
ghivtre separate si acopew-
le cu pamint. Menfinefi
M Whvan. lama, pastrafi
butadi tn loruir@~, prim&

Griidinirit iscusitI--
Cumpihjf pfantele
primavara, cand fncep s i
Pnfloreasci. Alegeti exemplare
au rizomi ~iradacini bine
dezvoltate.
Nu cumparafi plante i n
pimBnt mustind de apa sau
cu frunze rare, ofilite.
Plantare $i fertilizare
Du@ mijlocul lui mai plantati
afari, intr-un loc aflat in
penumbra rasadurile produse
in prealabil. Administrati
ingra$Zmantorganic si mine-
ral plantelor sadite in anii
anteriori. Taiati regulat florile
trecute.
Udare $i mulcirea solului
I
Pe vreme uscata menfineti
moderat reav5n solul
plantelor retrase. Evitati insi
stagnarea apei, care cauzeaza
putrezirea rizomilor carno~i.
e P e n u d H . Cele rnai multe
specii necesith umbra
moderatlr. Suporti3 soarele
numai i n regiunile cu veri
So1 afhnat, cu humus.
Ameliorati permeabilitatea
solului cu materii oraanice.
TOAMNA
Matrare $i protwie contra
inghefului
Marcati locurile in care vor ri3-
sari primivara cerceii-doamnei
(jos), pentru a nu sadi acolo ~i
alte plante. larna, protejafi
solul cu scoafll mi3runfitZ de
copac sau frunzi~uscat.
-
CARTEA
GRUPA 7 44
Cerceii-doamnei sunt plante
foarte sensibile la tnghet.
Protejati-le de gerurile tarzii
cu cartoane.
Planta se dezvoltlr optim
daca este netulburatS.
Divizati-o numai dupa m&e
ani.
/ULiorul plan tel"1
-
I
Ierceii-doamnei pot fi conta-
minati de putrezirea cole-
tului. Cea mai frecventi cauza
a acestei afeqiuni este faptul
c i Tn solul urned sau com-
pactat se acurnuleazi api R
jurul tulpinii. Frunzele se
tngilbenesc ~iplanta piere.
Afiinati solul ~iameliorati-i
calitatea; pe solul compact
amenajali straturi Tnillate.
ISBN 978-963-86092-8-1
r
Heuchera
Gridinirit iscusit
I
plante compacte, verde-
fraged, cu frunzi~sinitos.
Nu cumparafl examplare
vegejite, cu frunze galbene
sau cu Pete maronii, respectiv
inflorite.
PRIMAVARA
Plantare ~i feflilizare
I
Perioada favorabili plantirii.
Indepirtafi acoperirea de
iarni de pe plantele sSdite
anterior. lncorporafi i n g r i ~ i -
mlnt organo-mineral com-
plex in jurul tulpinilor $i mul-
cifi SOIUIcu un strat gros de
compost.
1 plant5 nematode, a ciror
R
O IMP AWIMP SRL
6 Soare, penumbra. Plantele
-sup& soarele ~ipenumbra,
dar la soare necesiti mai
multi api.
Sol cu humus. Este
importanti buna
permeabilitate a solului.
Amestecafi in solul calcaros
turbi.
VARA
Curafire ~iudare
T5iati de la baz5 tulpinile flo-
rale trecute, pentru a evita
formarea serninfelor (stanga,
jos). Udati de indati ce strat-
ul superior se usuci. Mulciti
solul in jurul tulpinilor pentru
a mentine mai bine umidi-
tatea acestuia.
TOAMMA
ProtecJiecontra fnghefului
Tiiafi plantele $ia~ternefipe
iol xoar$i maruntiti de
copac. Protejafi plantele cu
ramuri uscate.
GRUPA 7
CARTEA
45
Heuchera arati cel mai
frumos daci este plantati in
grupuri monocolore, formate
din numir impar de plante.
in regiunile cu clima rece
finefi-le solul acoperit toat3
Mrna cu frunzi~uscat ~i
protejati plantele cu ramuri
uscate.
t
4
neuchera este rar atacati
de boli sau diun5tori.
Uneori, totusi, apar pe
prezenfi este semnalati de
petele maronii dintre ner-
vatiunile frunzei. Indepir-
tati plantele bolnave. S3diti
in locul lor flori care alungi
nematodele.
ISBN 978-963-86092-8-1

* Curnpzkafi r ~ d d u rcu
l
tiulpini viguroasri, cornpa@#@
proaspete, Tn ghiwce
separate.
I I
. .
m Nu e"p,pb3ra$i plan* i'
alungite, u lastari subfiri sau
r u r i d k i n i ce debqrdeaza
fundul ghiveciului.
(&I-
-
PRIMAVARA
Semdnare gi pkntm
De la mijlocul lui februarie
semanafi semintele cruciulifei
sau spalacioaseiin locuinp.
Press$-le in sol, dar nu le
acoperiti cu pamant. Dupa ce
apar plantuJele, amplasafi-le
intr-un loc luminos ~irkoros
(10-12 "C). Dupa gase d p t g d n i
transplantari-le tn ghivece &
turM. De la mijlocul lui mai se
pot tramplanta ~iin gradini,
dar zi pani atunci trebuie tinute
in loc luminos ~irgcoros.
WARA DEVREME
ciupire
Pentru ca plantele d se der-
volte tufos, vcirfurile lastarilor
i
Grzdinririt iscusit ,
I .
LUMINA 51 SOL
bare. 3pBt3cioasa trebuie
I1 -" TRUCURI
expusii toata ziua la soare,
deoarece 'ln umbra frunzele mijlocul lui februark
i ~pierd
i luciul argintiu. Seminfele germineaza la
18 "C i n d o u i sapt8rnani.
Nu dministrafi plantelar
Sol permeabil. Amestecafi prea mult tngrigamdnt
tn solul argilos un strat de 2,s azotat, deoarece frunzele li se
un slrt nisi@$ campest
tot an ul
trebuie ciupite. Taiati lastarii
puternici, Trial*.
W A M T~RZIU
Comportam
inainte de venirea ingherului,
xoateti din sol plantele $icom-
postaji-le. Nu compostati
plantele contaminate. Spillcioasa poate fi atacata
de putregaiului radgcinii ~i
coletului. Frunzele se ingal-
benesc, se u s u d ~ipier.
Tndepartafi plantele con-
taminate. Prevenfie: Tnainte
1 de plantare afdnafi pro-
fund solul ~ di ,a d este
necesar, ameliorafi-l cu
1 nisip. Nu udafi excesiv!
'
L
 Covor floral inc2n ta'tor
Clopofeii orneaza' toad vara gridinJe alpine pi zidurile
de piatr;i,
Clopofeii infloresc in nuanfele
cele mai variate de albastru, dar
exist2 gi dteva soiuri albe gi roz.
Florile grajioase, in forma de
clopot sau stea, se deschid dea-
supra unor frunze groase, volu-
minoase ce f0rmeaz.i covor ve-
getal.
Campanula carpatia
f o r m e d covor vegetal indesat,
inflorind in iunie-august. Sunt
de culoare albastd caracteristic5
soiurile ,,Blaue Clips" gi
,,Karpatenkrone". Are
albii soiul ,,Weisse
,,Kobaltglocken este violet-
inchis. 1n;ilFimea plantelor este
de aproxirnativ 20-25 cm.
Campanula portenschfa-
giana inflorqte abundent in
iunie-iulie. Florile sunt stelate,
de culoare violet-deschis gi
plantele f0rmeaz.i covor vegetal
dens, cu indyimea de cel mult
30 cm.
Campanula poscharskyana
este asernhiitoare, avgnd
nenumarate flori violete, albas-
tre, albe gi roz. Prin liistarii sPi
lungi,
- penden~i
. face o impresie
1 UNDE SE PLANT^?
Campanula 4 l e a r i i b f i a
daordonatg, dar nu are
deschis are o crestere deosebit
de viguroasii. In schimb,
,Stellan cu flori stelate violet-
inchis are o crqtere reginutii.
Soiul ,,E. H. Frost" are flori
albe, iar ,,Lisduggan Var." flori
roz.
Campanula cochleariifblia
cu lujerii d u numerogi se
extinde sub forrna unui gazon.
Clopoyeii f q i l i gi rnarunji apar
In iunie-august. Florile soiului
,,AIbansunt albe.
Campanulaad cagcag este
extrem de scundii, indesatl gi
f o r m e d un covor vegetal
vegnic verde; are flori mici, ste-
late, albastre.
Clopo~eii,datoritii cregterii lor
dense tip covor vegetal, sunt
adecvari in gradinile alpine ~ipe
.idurilede piatfi. Campanda
ruparica formgnd un covor flo-
al compact este potrivit5 la
incadrarea straturilor de bor-
Campanula oupatica
duri sau a aleilor. DatoritFi
perioadei lungi de inflorire este
adecvata gi pentru ciuberele
~lantatemixt.
Coama zidurilor este acope-
rita de Campanula
poscharskyana ca de o cascadii
albastd, riicoroas2.
f n criipgturile zidurilor pot
fi plantate speciile Campanula
cochleariifolia,Campanula
porrenschlagiana gi Campanula
prpnica.
- - Acestea acoped rapid
locurile cu sol uscat gi subyire.
CE SE PLAN TEA^ALATURI?
Nuan~elede albastru ale
clopojeilor c o m p l e t d
culoarea roz-pal a garoafelor
(Dianthusgrarianopoliranus gi
Dianthus plumarius) sau
nuantele de galben ~irogu ale
ierbii-osului (Helianrhemum).
0 plant5 asociats inalt5 exce-
lent2 pentru Campanula
I
I
0 uriveliste krmdtoare
ofed soiurile mai scunde alzturi
de siipunarijii (specii de
Saponaria),ciocul-bemi
(Geranium dalmaricum)sau
cimbripor (Thymus serpyllum).
Culturile de clopojei pot fi
mai aerisite prin cultivarea aso-
ciat2 cu pGly (Fesruca ovina).
Campanula carpatica
Tndepartati bwimile. %pap Scoatefi rhdurite dih
gropi de plantare, amestecati ghirece. Plantati soiurile
Tn sol o lop& de compost fi o e distanp de 20 cm,pe
p i t ~ la
mini%de fain3 & oase. cele mai halte la distante de
3040 rm,
P r m i bine ralul din jurul
plantelor $ uda3i-I. Vara. pe
canicuw, u&fi ocazional.
T o m a prestirati abundenL
5 in Tmprejurimea planfelor
compost maturizat. Fertiliwi
-
moderar ' )oteie m*nd
I
COV(M.
 I
GRUPA 7 47

-- -
;--
a
=-

Gridingrit iscusit -- I
I

Cumpkafi clopofei toarnna Soare, penumbra. Toate Clopofeii pitici arata bine
sau prirnivara. Alegefj plante speciile pitice rnenfionate se in crapaturile sau pe creasta ,
cu radacini dezvoltate, tn dezvolti frumos deopotriva la zidurilor de piatra.
balot de p i r n i n t cu rnulfi soare ~itn penumbra.
lastari ~i frunzi~dens.
1 Sol afhnat permeabil. I
! Nu cumpgrafi plante cu Clopoteii prefers solul sarac Clopofeii dezvolta stol ' '

I
I frunze galbene sau ofilite ~i in substante nutritive, cu care pot fi taiafi usor ri
1 pitate. confinut de calcar. plantafi altundeva.
t

lrnF8 -
ingrJire toEnu1
PRIMAVA~A ~IMPURIU
Plantare ~i divizare
Plantafi rasadurile in gradina
primavara timpuriu. La 3-4 ani
scoateti din sol cu furca de
sapat plantele mai virstnice ~i
divizafi-le cu mlna sau cu caz-
maua (ios).
VARA
w i r e
Dupa perioada principali de
inflorire indepartafi piqile
ofilite. Campanula poschars-
kyana $iCampanula porten-
schlagiana infloresc astfel inc:
o data. Udati plantele pe
vreme uscati. Fertilizafi mo-
derat, astfel covorul floral va Rugina provoad b l ~ i c i
rsmine compact. I frunzelor.
ro~u-galbeniupe dosul
Frunzele puternic

1
TOAMNA
Protecfie contra hghefului
I Nrtafi frunzele infestate
Perenele scunde suporta bine (nu le cornpastati). Stropifi

I : L
gerul. Numai Campanula gar-
ganica aflati intr-un loc
1 insorit necesiti acoperire cu
crengi de brad sau paie.
:u fierturl de coada-calului.
Nu plantali clopofei In
apropierea coniferelor

-- -

O W WIMP S B fnPJX-10Q87
Flori in culori splendide
Inflorescenfefeaspectuoase
in stratul de flori de varri.
$op%rliyasau veronica este o
plants popular5 datorita
nuantelor sale rninunate de
albastru. Unele soiuri sunt ins5
albe sau roz. Variedgile inalte,
de departe.
Veronicalongifoliadispune
de inflorescenfe-spic lungi gi
gra~ioase,cu flori albastru-
rnediu, situate pe tulpini rami-
ficate. Un soi foarte inddgit "
este ,,Blauriesinnpi
,,Schneeriesinwcu flori albe, am-
bele cu indgimea de 80-90 cm.
Soiul ,,Blaubartn nu depigegte
indlirnea de 50 cm.
Veronica virgnica este ca-
racterizati de inflorescenfe cu
flori albastru-pal, rarnificate,
aserninitoare candelabrului.
jndyirnea acestei perene
respectabile este de cel rnult
2 m, dar tufa ce o f o r m e d se
risfiri considerabil. fn maga-
zinele de horticulturi se gasessc
soiuri rnai rnici gi rnai stabile.
,,Rosean are flori roz-pal,
,Albarosean flori gi rnai
Veronica longifolia
deschise, iar ,Aha" este corn-
plet albk
UNDE SE PLAN TEA^?
m . - 1
La origine soiurile inalte de
gopirli5i cresc pe pajigtile
urnede, pe rnalul piraielor gi in
luminigurile insorite.
Din acest rnotiv sunt exce-
lent adecvate locurilor situate
aproape de naturi, de exemplu
pe malul lacurilor artificiale.
Aici profits de umiditatea
necesari a solului gi se pot dez-
volta optirn. Sunt adecvate gi
pentru delirnitarea zonelor
piduroase.
Veronica longifolia rnai
poate fi cultivatii gi in stra-
turile de perene de bordurk
in sol reavin sau in care vara
este udati corespunzitor.
Deoarece se poate rupe ugor,
din precaufie, legafi-o de
tutori.
Inflorescentele in culori aspec-
tuoase ale gopirlipei forrneazi
ACCESORII: CS rasaduri Cl grebla CI furca d e l i p a t Li compor
ngr3)arnAnt complex Cl plantator CII solufie nutritiva
Plantay primavara. Aflnaji Udaji rasadurlb inainte de
1 solul, apoi indepartaji buruie-
nile ~ipietrele. incorporati in sol
2 plantare. Pentru grupurile de
perene dpafi gauri situate la dis-
compost ~i ingra@mtint de grajd. tanje de cIte 45 cm.
CombinaFie de Veronica virginica ,,AlbaPfi Veronica longifolia
un contrast frumos cu multe maximum) gi arginic (Lychnis
alte flori. chalcedonica). 0 compozi~ie
Pe malul lacului de gr5din5 cromatid in culori rnai fin
soiurile albastre se potrkesc nuantate se poate realiza cu
excelent cu lisirnachia clopo~eiinal~i(specii de ExtrageJi cu grijH rzsadurile Plantai rkadurile la
(Lysimachia punctara), cu ligu-
laria, cu crinul galben, dar gi
Campanula) albi, albagtri ,si
roz.
3 din ghivece. Rafirati pufin cu
mtina radJcinile incalcite, eventu-
4 addncirnea la care fuse~eriiTn
ghivece. Presaji solul, formaji far-
cu litrum (Lyrhrum salicaria) ~i a1 scurta$-le. furii de udare 21 udafi.
soiurile roz gi violete de eupa-
toriurn (specii de
~upatorium).Plante asociate
aspectuoase ii pot fi gi coada-
goricelului (Achillea prarmica),
lisirnachia sud-asiatici
(Lysimachia clerhroides) sau
fldri~ealbe ale creluptei
(Filipendula ulmaria). fn
fayade planta~icreyigoare
(Alchemilla molllis). Forma lor
rotunda accentuead inflo-
rescenyele inalte gi rnai t2rziu Pe vremcs secetoa%, udafi
rnascheazi frunzele rnai puyin
estetice.
5 plantele. Evitati ca apa d
ajunga pe frunze. Tnainte de
Tnflorire dizolvafi lunar i n g r w -
perene arati frurnos alituri de m I n t lichid i n apa de udat.
margarete (Leucanrliemum
 Gridinirit iscusit
PrimSvara sau tam@&g
f run= gakne, g h r b sw
cu Pete htmecate, demrece
acestea sunt semne ale unei
bali micotice.
PRIMAVARA
Plantare $i divizare
Perioada favorabila pentru
plantare. Divizafi plantele
varstnice o data la 3-5 ani,
astfel plantele raman sans-
toase ~ise dezvoltZ viguros
00s). Dezgropafi plantele pe
timp Tnnorat.
1 1
I-,,
I =
O IMP ABIIMP SRL
Soare. $oparlip prefer2
locurile insorite, dar suporta gi
umbra moderata. La soare,
udafi-o regulat.
So1 reavIin, bogat i n
substanfe nutritive. Ideal este
solul proaspit, aproape
mll$inos gi calcaros.
Fixafi suporturile la timp,
pentru ca plantele s i poata
cregte tnalt. Tliafi de la bazZ
florile trecute pentru a evita
formarea seminjelor gi pen-
tru a stimula Tnfloririle ulte-
rioare. Udafi abundent pe
vreme secetoasl. 0 data pe
luna diluafi substanfe nutri-
I irunzele umede mult timp
tive in apa de udat.
I
TOAMNA
Ingrijire
TZiafi plantele perene la o
palmi de sol. Mulcifi solul cu
compost ri frunzig uscat.
TRUCURI
D a d are multe frunze sau se
rupe, poate d solul are prea
multe substanp nutritive.
Fertilizai mai p q i n gi sprijinifi
plantele cu tutori.
Se dezvols optim in locurile
protejate de vint, printre tufe,
langa garduri sau alzturi de
ziduri.
~)ocrorulplan telor
sau urnezeala gi caldura
uneori pot provoca infec-
tarea cu fainare. Pe frunze
apar Pete pale gi un strat
fainos cenugiu. indepartafi
paflile contaminate gi Tn
cazuri grave stropifi cu fun-
gicide.
ISBN 978-963-86092-8-1
 . . . ap atue
!f au!q rgp~v7 a ~ !fo lenel
-&Xi 'pn0 U!p JOl!JnJpUgW
$n>~ld~snsun g ~ a ~ u o l un 10s ul ! i e ~ ~ n l a'leu
~ d ul

GrZdinZrit iscusir
I
Primlvara cumpar@
seminfe sau risaduri de
filimicl forfate, la ghiveci.
Alegefi plante viguroase cu
frunze sanatoase ~iboboci
de~i.
Nu cumplrafi plante sfrijite
, sau cantaminate cu fAinare.
I
I
fngrijire tot an ul
Semihare $iplantare
Seminafi fiim-ica In februa-
rie-martie tn locuinfi sau In
aprilie-mai direct in strat
00s). hceplnd din mai,
siditi in grldini plantele
forfate, la distanfe de
2 0 - 3 crr
I
O IMP ABllMP SRL
Soare. Crege cel mai
abundent in locurile insorite,
dar suportl Zi penumbra.
Sol perrneabil. cu humus. Se
dezvolta i n toate solurile ce
nu sunt prea nisipoase 2i nu
i a@ stagnant&
60n$n
VARA
yngrijire
indeplrtafi sistematic parfile
ofilite pentru a stimula for-
marea florilor noi. Evitati ca
solul s i fie prea umed,
deoarece astfel filimica
Inflore~temai putin.
TOAMNA
Compostare
Filimica piere dupii primul
tnghet. Scoatefi din sol
plantele moarte ~icompos-
tafi-le. Eventual, putefi llsa
resturi vegetate h strat, ca
acoperitoare de sol.
CARTEA
GRUPA 7 54
TRUCURI
Dacri stringefi $isemlnati
seminfele, pe terenurile mai
mari, dupa cdfiva ani vor
domina iara~isoiurile
silbatice cu flori mici.
Filimica semiinata vara
devreme trlieste pdnH la
primul inghef.
Frunzele de filimici sunt
sensibile la flinare, boali
cauzati de ciuperci.
Fainarea produce un R v e l i ~
alb pe frunze, flori ~itul-
pini. Peronospora formeazri
un Tnvelis cenuyiu, flinos pe
dosul frunzelor. hdeparta
~i distrugefi frunzele bol-
nave $iplantele grav con- I
taminate.
Gaillardia sau flunueii - cum
se mai numqte - incephd din
iunie, inflorqte abundent
toaG vara, in nuange de gal-
ben, portocaliu, ropu ~i maro-
cald. Printre speciile pi soiurile
sale pot fi indnite a d t anuale
d t pi perene.
Flutureii anuali apargin de
specia Gaillardia pulchella. Pe
l h @ soiurile cu flori simple,
Pn general bicolore, trebuie
amintit amestecul ,,Lorenziana
Plenan, ce atinge indgimea de
60 cm pi are flori invoalte
monocolore sau bicolore.
Plutureii pereni sunt
soiurile sau hibrizii speciei
Gaillardia aristara. Dintre
soiuriie inalte de 80 cm sunt
decorative ,,Burgunder" cu flo-
rile rogu-intens, ,Fackelschein"
cu flori bordo-aprins pi cu
margine galbena gi ,Bremenn
care are flori stacojii cu mar-
gine galbens. Soiul ,,Koboldn
tufos, indesat, de doar 30 cm
indgime are flori galbene cu
margini rogii.
UNDE SE PLANT^?
Gaillardia prefers soarele
fierbinte pi dldura. Perenele cu
viabilitate nu prea lung: nece-
sid sol &at si uscat.
Plantagi plantele ce infloresc
indelungat Pn mturi bine
luminate. Semihati soiurile
anuale in spafiile riimase libere
dinue perene.
In piidhide alpine cu sold
s h c in substante nutritive se
recomandii plantarea soiurilor
scunde ce infloresc toatii vara.
In @dini rustice sunt de-
corative florile de culori st&-
citoare. CumpkaG soiuri
anuale pen& a varia imaginea
Gdinii in fiecare an.
Florile sunt pretabile pentru
flori &ate. Cultivate Pn stra-
turi de legume unde recoltarea
gi plantarea este contindi,
tulpinile ciuntite prin
recoltarea florilor se remarc5
mai greu.
CE SE-P AL~TuRI? de mnmn a
L II m
obfine prin plantarea abturi a Udag rtratulg pastrati solul Mu IBsati W u r f l e sii se
Florile nu se i n c a d r d in unor flori cu nuanp de albas- 13 umed timp de 2-3 sZipt%rnlni, 4 m e , &r @vita$udahrl I
1
compozigii elegante, ins5 sunt tru sau violet, de exemplu p%nace semintele hcolJesc. R&riii exagerat. Distrugefi buruienlle
foarte decorative in buchetele veronica (Veronia longitblia), pllntqele la distante de 30 cm. dintre flori.
rustice, vesele. monarda (Monad) sau ,ialq-
Plantagi alaturi de fluturei (Salvia nemorosa).
flori anuale galbene, porto-
calii sau stacojii ca de exem-
plu gdbenele (Calendula offi-
cinalis), tunbergia (Thunbergia
data), floarea-soarelui
(Helian thus annuus), crilige
(specii deTageres) sau titonia
(rithonia rotundifblia).
Pot fi amenajate straturi
monocolore prin asociera cu
plante anuale de var& ruji gal-
bene (Rudbeckia fllgida),
splinu$ (Solidago), heliopsis
(Heliopsis helianthoides var.
sabra) sau heliantemum
(Helianthemum).

Q Adunati seminp &&
aeumpirafi plante p e r m
-
precultivate la ghivecb
Indesate, cu frunzis s i n i t a
em PI-"
cu M M I pWI allM
m u cu rnuqwi Tng&4hn&j.
- -
Ingriiire tot an ul
A V M
Semina$iTn casi seminple
plantei anuale, h martb
aprilie. Nu acoperifi semiinatu-
ra pi timp de 2-3 si3ptitrdni PAS-
trafi wlul umed. ?nloc mld gi
luminas. In aprille-mai put@
semgna direct afar8, rerpwtiv
M pot planta rhdurile.
lndepartati regulat paqile
ofilite. Udafi pe vreme uscat8.
I Lunar adlugafi plantelor o
jurnatate de poqie de solutie
CARTEA
GRUPA 7 55
Soare,&ldMia se Daci plantelor nu li m kt
dezvolt3 pofrivit i n locuri ttiieri, nu tnfloresc abundent
fierbinfi, expuse la soare. In Dupi pierderea petalelor s m t
umbra infloregte slab. vizibile casele seminale
sferice, decorative.
Sol permeabil. Necesiti sol
afgnat, cu humus, nu prea DupLT aierile de toamnl
U W $ bogat I n substanfe plantele perene mari pot f i
nut~tve. divizate.
-- -
TaAaWNA
Adunetul *pl*$p*
jam trnpmf14awrufui
Scaateji din p&m8nt ~icmpos-
ta$i plantele sanatoase de un
an. Plantele perene se taie
@ n l la Tnal$mea de o palm&
se mutcesc cu frunzig MU mm-
p a t $ise acopril cu crengi
Spuma ce apare pe tulpina,
Ood.
frunze ~isubsuoara frun-
zelor este semnul atacului
de cicade. D a d diunatorul
' s-a tnmulfit exagerat
stropifi plantele cu solufie
1 de sapun lichid ~ialcool,
I respectiv cu insecticide pe
hazi de piretroizi.
WPM-10-029 ISBN 978963-86092-8-1
 decorative
Feriigile cu h z e grafioase sunt podoabele aspectuoase
ale locurilor umbroase fi umede.
Ferigile cu asp& lor elegant
pot ^mpodobil u n g vreme
pwile umede, umbroase ale
gkhnii.
Osmunda regalis este cea
mai mare specie autohtonii.
Crqte p b s la idgimea de peste
1,5 m gi poate ajunge, in
wndigii prielnice, la un
diameuu de chiar 3 m. Culoarea
fiunzelor sale dublu penate se
transforrdi toamna in galben-
aprins, iar fiunzele soiului
,Purpuraxensn devin purpurii.
Este o specie ce crqte lent.
Necesid sol reavk gi, in mod
unic pentru specia sa, s u p o d
razele solare. Frumusqea sa se
widenjiazii cu adevht pe malul
unui lac sau pMu.
Matteuccia strutliiopteris,
ating2nd 80-140 an este gi ea
una din ferigile cele mai mari.
Frunzele sale in hrm9 de pdnie,
de un verde-bed, iarna se
retrag. Plantagi-o inu-un loc
vast, deoarece se extinde repede
prin ramifica~iileddkinilor.
D~yopteds&-mas este o
ferig nepreten5ioas5, a drei
idgime poate depQi 1 m.
Adiantum p&um este o
specie deosebit de aspectuoass si
cu crqtere viguro&. Nu
depQqte inailfimeade 40-60
cm, dar se dezvold ca o tufi
rotund& exuem de extind.
Phyllitis scolopendrium de
numai 30-60 cm, vqnic verde
are fiunze verdedesjlis, ondu-
late, cu margini nedecupate, in
forms de limbs, fiunze care se
a r a n j d in forms de p&e.
Polytichum aculeatum
asemkstor celorlalte ferigi de
psdure are frunze vqnic verzi
aspectuoase ~idublu aripate,
care sunt nu numai fiumoase,
dar ~i lucioase.
UNDE SE PLAN TEA^^?
Ferigile menGonate se dezvold
optim in penurnbd ~iin sol
Multe ferigi prefed maul
umbros a1lacurilor, unde pot
beneficia de umiditatea solului
gi aerului a&t de necesare.
Cele mai multe specii cresc gi
in naturii, in primul d n d la
liziera zonelor fluroase. Aici
se pot dezvolta in voie la umbd,
protejate de efectul usditor al
vbtului.
f n vecinhtea zidurilot
umbroslse ferigile se dezvold de
asemenea wrespunziitor, cu
condifia d fie k i t e de v b t .
Deoarece ferigile sunt plante cu
frunze ornamenmle, puteji alege
liber plantele asociate de diferite
culori.
Plante perene in culori
aspectuoase, davolt8ndu-se
bine si in penumbd sunt astil-
bele, dopofeii (Campanula
la tifblia), degetarul (Digitalis
purpurea), geranium (Gera-
PLANTARE SI ONGRIJIRE
ACCESORII: Cl ferigi Pn ghivece Q furca de sapat Q cazma 0 turba sat
compost Q pamlnt de frunzis de fag 0 materiale de rnulcire
Wloada de piantare: prim&
vara. Afbnag adlnc solul ~i
rporati-i turM, compost sau
dnt de frunsi~de fag. ferigile mici $i60-80 cm pentru
nium himalayense) 8i crinii
(Lilium martagon).
Un ansarnblu ce in&a ochii
poate fi alGtuit prin asocierea
ferigdor cu rododendronii gi
azaleele.
Imaginea ferigiior verzi poate Scoate ferlgile din ghiiece cu
fi diversificad cu bulbaase
scunde de primiva&, ca de
exemplu narcisele.
, 3 grijS pentru a nu le vgitama
frunzele. htoatceti ghiveciul $
nivelul sdluki. &qw@b
cel mult 1 cm de p&m&t.
1 lovlfi-l q o r de o suprafag tare.
I
I
I

e Curnpirafi ferigi s3n8toase4
cu frunze verzi, care fusesera
finute intr-un loc umbros.
n k cump&@9 pla- a Ameliorafi solul cu turbi,
frunze uscate sau cu InmZe
I pe tulpini.
PRIMAVARA
PIantare gi fertr7izam
Plantafi ferigile afar& dupa
' rnijlocul lui mai. &@erne$ Tn
;jurul plantelor mature cam-
, post sau o mPna de p a m h t
de frunzig de fag.
I : ---T
O IMP ABRMP SRL
Gr~diniritiscusit
6 PenumbrS. FTanIafi ferigilb
sub arbari mu tufe inalte,
unde nu se a f l i in bataia
direct2 a soarelui.
Sol reavan, cu humus,
compost sau pimant de
frunzig.
VARA
Ud8m
Menfinqi reavin solul ferigi-
lor, dar nu umed. Dacci solul
se usuc& plantele se ofilex ~i
trec intr-o perioadi de
repaus sau pier.
TOAMNA
MUEM
hi;mprasp&tatirnulcirea cu
mteriale ryoare, de exern-
pb cw f r u n r i ~(Et(Snga1.&afi
'
-
TZiaji frunzele speciilor cu
frunze cizitoare numai
primivara, frunzele uscate
protejeazi planta de inghef.
Ferigile se dezvolta bine gi
in ciubere. Plantele cu un
contur marcant confers o
noG de elegangi intrarii
loctorul plan telor
Brunificarea marginilor
frunzelor gi pieirea acestora
sunt semnele arsurilor
solare, survenite mai ales
pe timp fierbinte, uscat.
Udafi ferigile mai mult in
aceasti perioadi, astfel ca
apa s i ajungi $ipe frunze.
Mulciti solul i n jurul
,lantei.
Limba-pqte1ui lovioreazi cu florile ei longeviw-e casa fi
Lirnba-pqtelui sau sica, cum
se rnai nurnqte, este o floare
de varg utilizat2 in rnulte
de 60-90 crn, are
feluri. f n d t ~
rozete de frunze gi tulpini flo-
rale bifurcate.
Florile adevsrate, albe sau
galbene, cad foarte repede.
Caliciile de culori vii,
aserngnkoare hlrtiei sunt
foarte longevive. Lirnba-
pegtelui poate fi intdnit5 in
diferite culori: alb, galben, roz,
albastru-lavandg, albastru gi
purpuriu. Soiuri rnonocolore
sunt ,,Candissimurn" (alb),
,,Goldkiisten (galben),
,,Roseurn superburn" (roz), iar
,~rrocoeruleurnn pi ,,Modra"
au culoarea albastru-Inchis.
,,Celor ce prefed nuangele
calde
. .li.se. recomandii
- . .. plantarea
. . .
rnlxajului ,,Sunburstr' Pn culori
Sid 2n la& & flori
Florile adevktte sunt albe sau
tdbene
de portocaliu, piersiciu gi
culoarea caiselor.
UNDE SE PLANTEAZ~?
Lirnba-pestelui prefer2 locurile
calde, expuse la soare. Datoritg
aspectului aparte nu se
asorteazii cu toate florile de
var9, ins2 In grupuri colorate
este decorativg in firs zidurilor
sau a gardurilor.
Soiurile rnai scunde, ca de
exernplu rnixajul ,,Petit
Bouquetn, Inalte de 30 crn, sau
mixajul ,,Biederrneiernsunt
ideale plante de bordurg sau
pentru cultura in vase.
D a d doriri sP uscafi lirnba
pqtelui, planca~i-oin straturi,
alaturi de flori de pai
(Helichrysum bractearurn),
helipterurn (Helipterum rose-
um) gi plevaiga (Xeranthemum
annuum), astfel oridnd puteri
taia din flori.
1
CE SE P W ~ T U R I ?(haphdistriplinemis)sau
Limba-pqtelui, datoritg culo-
rilor variate, este ideal2 pentru
a inviora straturile de bordurs.
Soiurile albastru-inchis gi
mov sunt foarte decorative alH-
turi de gbenele, ruji galbene
sau crgige galben-auriu gi por-
tocalii.
Soiurile roz sau albe se
asortead cu anurnire plante de
bordurg ca cirnbrigorul (specii
deThymus), IevPnjica
(Lavandula angustifolia) gi
salvia albastrii (Sdvia hri-
nacea).
Lirnba-pqtelui poate fi aso
ciat2 cu plante perene care
t o l e r d seceta: coada-
goricelului (Achillea), flornis
(Phlomis russeliana), , - o~gcel
(Lychnis viscaria), a n d i s
,-
centrantus (Centran thus
ruber).
Vefi obfine o cornpozirie
parfumatii gi vioaie planthd
algturi de lirnba-pqtelui
floarea-rniresei (Gypsaphila).
I
Soiul ,Petit Bouquet Blue"
-
Pumti tava acoperit2 cu a n d rzsadurile ating
3 placa de stkla sau plastic pe
pcnazul unei ferestre expuse
4 fnllpmea de 2-3 cm, rgvrip
plant&. PBstltali doar cele mai
la =re, la temperatura de viguroass plante.
ax. 23 "C
Pentru uscat aiafitijele
florale aproape de
dt,la mijlocul lui mai punefi irnpreuni 3-4 fire ~iathr-
plantele cateva ore in aerliber ti nati-le cu capul in jos in loc
de dteva ziie Tn wdew calirii,
apai plantali rasadurileTn strat
I CARTEA
Lim ba-vestelui
Gridinirit iscusit
I
I
1 1, Cumparati serninfe sau
I &saduri sanatoase ale c a w
I ~ d g c i nnu
i ies din ghiveca,
prin orificiile de scur- g
1 apei.
. I
SFARSITULIERWII
Procurarea seminfelor
Cornandaji sau curnparafi
serninfe din tirnp pentru a
avea posibilitatea de a alege
din intreaga garna de culori.
Semiinare
kmanafi limba-gegtelui i n
casA incepdnd din rnartie. In
regiuni rnai calde ~i Tn locuri
expuse la soare floarea
poate f i sem3naGi i n aprilie
direct in gridinci (dreapta).
Aceste plante infloresc pufin
rnai tdrziu.
GRUPA 7 57
;
"
r Seminfele curBfate pi
mo frecate Tncolfesc mai repech
decdt serninjele alipite,
necurajate.
VARA
Tiih
Se pot taia oricsnd dteva
fire pentru vaz8. Pentru
uxat t ~ l cele
, rnai potrivite
sunt firele cu bobocii abia
dexhi~l.Inainte de sosirea
prirnului inghef tiiaji toate
florile ~ipunefi-le la uxat.
Limba-pe~teluipoate fi ata-
cata de paduchii de frunza,
care sug seva plantei ~i
transmit diferite boli. in caz
de contaminare gravii,
stropifi cu solufie sspun-
alcool sau cu insecticide cu
onfinut de piretrum.
 'm='J=%
ut ayomqaJ W~WOXYa d w
9 n d a p u e UOIJ asp @ am-
YP-apTnQ-sq
.~m.m pour tq a p u e uog aq
+a0 daue~d@ mTru- PPP
-ZmfUE a l a m P daueld F m
~ ~ W P U O-odpBa wruss uud pmw
qqummt un a d q o + ~ n d ~ ! J " B ' " = ~ n J
ag a ~ p w .a+pnu almsqns
Xi EWqW03 lod 3s ap7,uOJD UI 1- !$ EFM lm un
I6 tunmd 'lW ap lrJy Eq!&
I p 3d 'IUOSUJ 901 Un p!S333U
'dWLLvmBm lhrn PUUOTfUE Quqd T"!m-
~ I P P F " ~ J T '
=e3aW=kmd@s

- .mlqdau s a p
un w u xa a3areoep <durp~ p u r
$+od dmueqo ares
UE Imml UE aurWP d!PF nN
-=~!d!l
16 a s e o M ~ u n <apuydp
s 16w
'alaqol IEUJ$ luns apxmxd
'+IF~~IWUI
33 uyp 4uasaogu! UJ uog IOU
6 !ou nnupum re&~~
T V J d V WJ -'1 3taF
-ss *ua[ueIgdmun ~ o p r e o q d
Wuaumse a m g am39
u!a -aaloV nB $a lzar 'aq@ -
!OSapa*UI-luns$~S~
~up[ewapprpa~!P~~-
-OwU6 m d ? P 3 u n s ~ m
Cleome

Gridinirit iscusit
1

Primavam wmp&ra$f
seminte m u Bsaduri crescute
Tn prealabil, compacte,
mMolrite.
Soare. Prefer8 soarele. In
penumbra planta inflore~te
mai pufin $ieste mai firava.
Sol pe~maUI. NecesitA
mutte s u h n $ e nutritive.
AmelforaJi solul cu compost $i
PngrZapamlnt complex.
TRUCURI
@ Sprijiniti exemplarele Tnalte.
In magazinele de specialitate
se gasesc diferite suporturi.
lnflore$e Tndelungat, fiind
excelenti ca floare taiat5.
Capsulele sale seminale arata
foarte bine In ornamentele de
flori uscate.

- w-
rngr~jiret i t *if - 7
1
~dmlnidill re)^ W ~ S W I I ~ Vrlu~rl-
semdhff$mtere tive in apa ck d a t . Sprijinifi,
'In martie reminafi rerninfele d x i este necesar, plantele
Tn locuinfg. Nu le acoperiti cu Tnalte.
brnant (qermineazs la

iumina). Amplami semln;itura
Tntr-un loc lurninos, dar ftir5
soare, la temperatura de 18 oC,
ier dup& germinare la ternpe
rattura de 15 eC. De lamijloclll
lui rnartie caliti-le, kar la sf&$-
tul lui mai, plantafi-le &arc?.
Udati cu grija plintutele
tnainte de plantare (dreapta).
Pe vrerne uxaG u&$i plantele
II
TO-
-
a
-
Dupa prirnul inghef Giafi
plantele pilna la nivelul solului,
a ~c m i ~Wi-le. Larveie buhei semina-
. turilor pot ataca tulpina
cleomei, 'in acest caz planta
se apleaci. Infigeti in jurul
tulpinii plantelor tinere
faaii de hartie, astfel d i u n i -
torii nu pot ajunge la
tulpina pentru a o vatama.
 app~o!ladUJ I!qJSOJp 13333
un mnpold ~ o ~o1alaunh!m
d
a@arqos a l a l u e n ~
'(EWU!
~
'dss ElE3!dS E ~ ! U O J JID!UOJaA
ala~aunb!ur p~u!quror,au!lqo
~ o pdu e s a ~ a ~ uaugem!
! 0 - u p aurq reur elsrza.~e rS 20.16 I
.npu!Sn
~6 leIaj!]er, S~zunyn3 p m l d
0 '("IadlE'J .IJA[!S" ~ ~ ! l d q adeorde ! l e ~ u e -aurar~ap l~
dpss) s!yeis !lelmld 'aprog !em ~ s a r o g u!P ~a ~ p !em u ~rnm
!a!lyoduros e elnploq ED ala '!lop ap ~ o l a ~ a q ~a ane q n
-(E![oJ!~!sJ~~ e1nuedrtr~~) -pap ~ o l a ~ a u n b ! m p !l~ra~
ro~ralodopa p 14 (snl -el !!.IEI~I do1 !S!dn!s p e a
.e_sera1!S urn
-1eq ad au!q p y ! r o p ~as a s e ~
ut a~!pes~01aiueldla 1nx1d
~ n w yJr -Jeqnp ~ u~a ~ e ~ u e !Il d
rep '.IoI!~@ernploq UJ JI!SOIOJ
J ~
I I O apums !cur al!m!og
.J.Ia!lJ~3nq!JlJE alEUpS2p
!.IOU er, 15 !>!w pur !.1ndm8
q nes .I~I!~OSa ~ e ~ u esour
-ny eauamase ap p e r y .asuaiu!
ld

I
~
~ ~ ! I E U I O . Ialad er, 101 due!qun:
.-I
a PrlWwa cumpiire@semin-
Je proaspete w u achit@bnati
tn rnai rasaduri crescw On
prealabil, anhtoase, cu frun-
ze verzi.
a Nu c p1wtt(d
tnflorite, deoarere mi a n i u
forrneaza W o c i m i n i .
I PRIMAVARATlMPURlU
Semanare #i repicare
De la sflr~itullui martie,
serninafi serninfele intr-o
lad: de inmullire a~ezatila
gerrninat pe pervazul feres-
trei. Acoperifi sernintele cu
un strat subfire de pimint.
1-
I
1 Dupi prirnul inghef puternic,
- postafi-le.
Q IMP ABllMP SRL
--*L. A
Gridinirit iscusit1 -
.
a %wmIn locuri tmorite
tnflorqte ahndent gi
demola tulpini deosebit de
puterniee.
aW il. Prefera solul
calcaros ugor alcalin,
confinand o cantitate mare
de rnaterii organice.
Repicati plintufele mai vi-
guroase in ghivece separate.
P R I M ~ A R A51 VARA
Plantare #i fngrijire
Dupi rnijlocul lui rnai, plan-
tafi plZntufele afari. TSiafi
florile trecute. Sprijiniti cu un
tutore soiurile inalte (stanga,
jos). Udafi bine inainte de
taiere florile pentru vazi.
TOAMNA
CuraJireastratului
smulgefi din sol plantele ~ i ,
daci sunt sinitoase, corn-
a Soiurlle xunde arata bine
in vase ~iin vaza.
a Miqunele sunt sensibile la
druri. Fertilizarea excesiva,
desi accelereaza creqterea,
slibe$e tulpinile, astfel
planta se poate rupe u p .
boctord plantelor I
I
Micgunelele pot f i atacate
de plopifa r o ~ i $i
e larvele
sale care sug seva frunzelor,
mugurilor gi IZstarilor. h
acest loc fesutul vegetal
moare $iplanta se
deforrneazi. Adunafi
diun5torii. DaccS sunt
nurnero~i,strogifi cu insec-
ticide
ISBN 97&96366062-8-1
STRATURI DE FLORl $1
PLANTE DE B O R D U ~
- - - ~ - - - -

Ciucuri florali mirun ti, colorati

I I

. J J ! J ~ ~ o ap
> ~ Inle!Jaaeur !$eyed
apUl n!~ndur!aeJeAeU!Jd 'PeJq ap
! ~ U ~ nesJ J a!ed ap aeJp un n3
&tau!%epueld !ie!ap~deuJel
.$!Jaj TlES a3!lEqJp !.IOU
aseo!iw$ m a~eposeappads
luns arem amojnd alpold
elrodns
y w a u ala~ue~d al!q!zp JoSn
s 'aJaqg aprn3oI UJ .pnJol aJs;ne
UJ ~ml%!se pu!y ~olaluelde ut
a$sg 'alpul !!u!dp~ plrodns
'uxndmon~drp1 IS Xmepp
"J.apJn!os ~p IS a ~ m a j a ~ d
luns p o q auu!p
~ ~ nes e i y
u!p aseoJqurn!uras a l p r u g
A
!!' JOIU~@
e l y uyp nrs re^ par !roq.m
qns ap aseoJqurn!aras apn3ol
T P m v 1 PF
ad a~eluqdaAummap luns
.Turn ap~n301
- UJ ~ o ~ ~ u n d p
s a~ ~o m
as p!p@ UJS! JE!rl=) .JOl!Jnp
pp" el ap !I"@ al!Jnpd

mp
13 axpunu! a ~ p n p ~
qdxm
m'auarad a3peqEs pop luns
um~~,yx
19 uxn!y$a~Irnba .J
.sod
-rum n~ lnlos !$e~o!laure !b !$eug$e .W 8 'xo~deap a>an!y6 ul
ae~uetdap atu!euj .atalofizap az al-!$aueldaJ 'aqeul ap I n w p wns
-un& ep aaazo~clap a ~ p eup alaaueld p u n .H!upese~ul .sualF-apq
F ! p f t ~ 6u l ~n~of!an~
!$e&ueld - u a q p U O are
~ 'uxn3nElg -dss
um.4~8 u ~ J J ~ ~ ~e E ~ J ,
apdsqns
o '~uoneu!urn~~IU S
~ O -wl%ne
UE ~4 aITnr u v r o ~
-pi3 eqvopod luns ~ B B
~~II.Iw.~~J!auads a p auaq
ca3uajsapJolg
-$ca~empuj
-!mqqp-nlor aI!JoU ,pnop

I
I
Toamna sau la inceputul
primavwii cumparati rasaduri
tndesate ~i
stufoase.
Nu cumparati plante cu
lastari lungi gi subfiri sau
plante hflorite. Exemplarele
mari gi bitrane deseori sc
prind fearte greu.
PRIMAVARA
lngryfretot an ul
.
-
. --
TIM~GRIU
. 7kg-
Planhm $ divizare
In martie plantafi rutigorul h
straturile deja pregatite. Nu
divizafi plantele prea des,
este suficient doar o data la
4-6 ani, deoarece necesita 2-3
ani, plna ce plantele ating
din nou inilfimea maxima.
VARA
Udat
Pe timp secetos udafi regulat
plantele pentru a evita
- uscarea acestora. 5aluI poate
fi pastrat umed prin mulcire
cu scoarfi marunfit2 de
copac sau iarbi tunsa.
Griidin%it iscusit
Soare )i penumbra.
Rutigorul prefer& locurile
semiumbroase din fafa sau de
sub copacii inalfi. Planta
tolereaza soarele doar in sol
umed.
So1 permeabil, umed ~i
bogat 'in substanfe nutritive
organice.
TOAMNA
Plantare si adunarea
seminfelor
I
Octornbrie este la fel optima
plantarii. Adunati seminfele
Qosl dupa rnaturarea capsu-
lelor, apoi plstrafi-le ?nloc
racoros ~i uxat. Din ianuarie
pani h aprilie sernanafi-le in
r-
lizi de inmugire.
Vnmul$re prin divizare:
xoatefi plantele din sol fn
octombrie, divizati planta in
rnai rnulte pat$ gi replanta-
fi-le separat.
Rutisorul poate provoca
slabe reaqii alergice cutanale,
in timpul Tngrijirii plantei
folositi manugi de protecfie.
locrorul plan telor
Rutigorul este atacat rar de
diunatori, insa pe timp cal-
duf gi umed poate apirea
fainarea. Aceasta ciuperca
apare sub forma unui strat
albui, fiinos pe dosul frun-
zelor. Pentru a evita
raspandirea bolii, indepar-
tafi gi distrugefi partile con-
taminate.

Primavara, cumpard
plante compacte, dnitoase
~ineinflorite.
Nu cumplrafi plante cu
Mstari subfiri ~ifrunze pufine
a u plante deja tnflori'
Din martie semanei seminfele
in locuin@.Germinarea poate
dura patru dptarndni. Din mai,
p w i semana $i i n strat fdreap-
ta, jw) sau putqi planta
rasadurilecrescute h prealabil.
ExemplareleoRinute din
semifle vor Fnflori numai in
anul unitor.
VARA
IngMire
Udafi plantele pe vrerne de
sece. 0 data pe iuna presarqi
in jurul tulpinii ingra@mlnt
complex. Culegefi sistematic flo-
I rile trecute.
Gridinirit iscusit
a Soare. Opaija prefera
locurile tnsorite, ferite de
vlnt.
a So1 penneabil. Se dezvolta
optim Tn sol cu humus ~i
bogat Pn substanfe nutritive.
Suporti seceta, dar nu ~isolul
compact $iumed.
gerului
Reproducefi prin divizare o data
la 3-4 ani plantele perene. in
regiunilecu ierni aspre a.$eptaJi
pans primavara. Depunei in
jurul plantelor compost, apoi
acoperQi-lecu ramuri de brad
sau frunzb uscat.
-I Opaifa - mai ales pe vreme
CARTEA
GRUPA 7 61
1
Dupi inflorire taiaji la 10 crn
tulpinile $itoamna plantele
vor inflori din nou.
a Examinali cu atenfie
frunzele opaifei pentru
a nu confunda primavara
exemplarele r i d r i t e din
seminfe cu vreo buruiani.
umedi -din cdnd in cdnd
poate f i atacati3 de ciuperci
care cauzeaza patarea bruni
a frunzelor.
Tndepirtav frunzele ~i
tulpinile patate Si distrugefi-
le. In caz de infecfie mai
grava stropifi cu solujie cu
confinut de cupru.
ISBN 97&963-W@-S-t
 --
A DRT\\1171T\hl A R C
Curnperafi h magazinul cu
plante perene ramduri
eompacte. Seminfele
plantelor anuale se pot
procura numai i n magazinele
de specialitate.
m Nu curnpirafi rasaduri cu
listari subtiri, alungiti sau
tngilbeniti.
C
I = ] i
PRIMAVARA TIMPURIU
SernBnareg plantare
in rnartie sernanati seminfele
in locuinfa. Arnplasati vasul
intr-un loc lurninos; de indati
ce apare a doua pereche de
frunze, repicati plantutelein
ghivece de turba. De la rnijlocul
1 Taiati tufele perene inainte de
I solul cu frunzig (stAnga) gi
Q IMP M P SW.
irit iscusit
Soam. Linarifa necesiti
ci5ldurZ ~isoare pentru a
crefle ~ia se dezvolta sini5tos.
So1 perrneabil, calcaros.
Speciile de Linaria se dezvolti
optim Tn sol afanat, sirac in
substanfe nutritive sau in sol
ptartros.
n g r -
lui rnai plantali rasadurile
afara. Astfel linarita va incepe
sa infloreaxi deja in iulie.
Taiere
Dupi prima inflorire, taiati
tulpinile florale dedesubtul
inflorescentelor.Dad este
necesar, sprijinifi speciile inalte
cu tutori.
TOAMPJA TARZIU
Mdcire
venirea ingheturilor. Mulciti
acoperiti-l cu crengi uscate.
ROP-02-1-7
= GRUPA 7
CARTEA
62
T
d
Sernsnaji serninlele epalonat
pentru a v i putea delecta cu
florile sale c i t mai mult timp.
Multe specii de Linaria se
inrnuljesc prin r5spAndirea
serninfelor. Refinefi forma
frunzelor, pentru ca mai taniu
si nu confundati linarija cu
vreo buruiani.
-
I
~
, I
Noaptea rnelcii rod cu mare
sat frunzele si tulpinile
linarifei. Strangeti diuni-
torii sau amplasati capcane
de bere. In caz de daune
importante presirafi
rumegus in jurul stratului,
care va impiedica accesul
melcilor.
I
I
ISEN 97-81

Gridinirit iscusit
t
In martie sau aprilie
cumpara$ seminfe p r o w e
sau risaduri cu rozete
Tndesate ~ifrunze sHn3toase.
verde-vioi.
I @ Nu cumparafi plante cu
~starilungi ~i slabi sau frunze
ufilite, patate.
I
=-
'mmmfiPr~r~re
tot an ul -i
I
PRIMAVARA
Cre$ereaprealabil&si plantare
Semiinati seminfele in casi.
Acoperw semiinitura cu un strat
de pimint de 3 mm ~ipine la
incoltire tineti vasul la 21-24 "C.
In martie divizaji plantele mai
bii2rine. Din aprilie plantaji On
straturi riisadurile cultivate h
prealabil.
I
CARTEA
GRUPA 7 63
Soare. Lurninifa se dezvolta Pentru stimularea Tncolfirii
~iTnfbrege corespunzator Tn punefi seminfele semiinate Tn
soare deplin. In umbra ghivece rnici Tn pungi de
plantele se lungesc ~iTnfloresc plastic $i a~ezafi-leTn frigider.
rnai slab.
Pa vreme foarte tala
Solul permeabil, nu prea luminifa se poate opri din
bogat tn substanfe nutritive, Tnflorire pan3 la sosirea vremii
poate fi $iusor uscat. rnai racoroase.
Seminafi luminifa In mai $i
iunie. Acoperiti semintele cu un
strat subfire de pimAnt zi pk-
trati semiinMura O n loc umed.
Repicati o dati3 pliintujele, iar
din august plantafi-leh straturi.
Indepartati-lepiioile ofilite
Luminifa este foarte rezis-
tent3 la daunitori $i boli.
Rareori plantele ~i florile
Plantati perenele toamna. Tiiiaji
lastarii pinil la inaltimea de o
palmiitnainte de sosirea
tnghefului, apoi acoperiti
plantele cu compost ~icrengi
I rnai tinere sunt atacate de
melci. Seara sau dirnineafa
devrerne adunafi ~i dis-
trugefi daunatorii.

Flori asemenea stelu telor
Bunghi'orul nepreten~ospi hilorind buiac confers' o
mja'aparte graWdinii
de var;i.
VARIETATI .-v7
Din genul Erigeron fac pane
plante cu aspect exterior diferit.
Bunghipod (Erigeron)este
o plant3 longeviv3, asemb.3-
toare stelu~elor.A altg denumire
a bunghigorului este aceea de
bgtrhig. Inflorejxe in iunie gi
iulie, dar dacP dispune de ingri-
jire corespundtoare irdoregte
pentru a doua oar5 in august-
septembrie. Diarnetrul florilor
este de 2-5 cm; florile pot fi sim-
ple, cu petale serniinvoalte sau
invoalte. Toate soiurile au flori
in nuange rgcoroase: alb, roz,
urpuriu, violet gi albastru.
g ndgimea lor este de 60-80 cm.
Un soi cunoscut este ,,Adrian
cu flori mari, semiinvoalte gi
indgimea de 60 cm. Soiul
,,Strahlenmeern se remard prin
flori simple, violet-deschis 8i
indjimea de 70 cm. ,,Violettam
are o ind+me identid, dar se
distinge prin flori dens invoalte,
violet-inchis. Un soi consacrat
este ,,Foersters Liebling", cu flori
semiinvoalte, rogu-carmin.
Florile roz-pal, frumoase ale
Erigeron karvinskianus
soiului ,,Mikchenland" sunt de
asemenea semiinvoalte. ,,Rota
Meer" are flori rogu-inchis pro-
find. Cel mai cunoscut soi alb
este ,,Sommerneuschnee", cu
indjimea de 60 cm.
B-od ropu (Erigeron
karvinskianus) pe meleagurile
noastre se cultiv2 doar ca floare
anualZ Deoarece florile sale
mirunte seaman3 mult cu
bhugeii (pardugele) se numesc
gi bkutei spanioli. Florile
grafioase apar intre mai gi
octombrie, pe lktari pendenji
sau t2dtori. Pe a c e q i plant3
pot fi la inceput albe, apoi
&p3ta o nuan@de roz-
Bunghigorul rogu este o floare
adecvatii lHilor de balcon, dar
poate fi plantat gi in grsdinii. In
timp ce hibrizii de bunghigor
seamkina cu arbugtii ornamen-
tali, b~n~higorul~anual, cu Ik-
tarii sHi indcipi, seaman3 mai
mult cu florile Bbatice.
UNDE SE PLAN TEA^?
Pe dt de diferiji sunt
bunghiprii ca aspect exterior, pe
a&t de diferite pot fi locurile in
care se pot planta. Caracteristica
comuns a celor doua categorii
este d prefers soarele gi sold nu
prea compact.
Hibrizii de bunghigor sunt
ideali pentru straturile h r i t e
de perene gi de bordurZ.
Bunghiprul rogu igi manifad
din plin bo&ia floral5 Pn vase
susbdacs& Iki de balcon.
Ca plant5 acoperitoare de sol,
algturi de plante cu tulpini
halte, reptaint5 o pad crorna-
t i d deosebid in g6dinL
Bunghigorul se poate asocia bine
cu alte plante.
Plante asociate frumoase pot
fi perenele ca de exemplu
nernfigorii (Delphinium),rud-
bechia (~udb&a fidgida),
1
PLANTARE $1 INGRIJIRE
ACCESORII: D risaduri de bunghisor R furci de sapat O compost
ingrisamint complex plantator O suporturi O foarfece de gridina
Perioada de plantare: prima- Udap rhadurile din ghhrem.
1 vara. Afdnati stratul profund
cu furca. Fertilizati din belsug cu
2 La distanfe de cite 44 cm
stipa* cu plantatorul gropi de
compost rnaturizat ~i ingrti$5m%nt plantare. k o a t q i rkadurile din
romplex. ghiveci.
brurnklele (Phlox panicdam)
gi menta decorativi (Monarda).
Arblqdi l d c a $ - Plantali rasadurile la nivelul
trandafirii sau coniferele - arad
de asernenea excelent algturi de
solului. Umplefi gropile cu
mestec de sol. Presafi pamintul
4
de
Tufele nu rtimin Tntotdeauna
compacte, ma5 ales pe timp
ploaie. Sprijinifi-le cu suporturi
bunghigori. formati farfurii de udare. sau araci.
-
Dupa inflorire, scurtati p e l &~;al&l r & ; ~ i a
? tulpinile cu o treime. Tmprti~ti-
1 aji compost In jurul tulpinilor,
c F a ce stimuleazi a doua
inflorire.

- -
'IZIONARE
m Cumplr@i rasaduri
cornpacte, viguroase, cu
frunze fragede, pe care nu
siunt diunatori.
Nu cumpirafi rbaduri
Blungite, cu lastari subjiri sau
galbeni, ori plante pe care se
v i d urrne de fainare
aserninitoare pudrei.
I
.HI
Im-A
Ingrijire tot an ul
A
PRIMWARA
Transplantare ;F divizare
Perioada adecvaa pentru
plantarea perenelor.
Dezgropati exernplarele
batrlne, divizati-le balotul
radacinii gi transplantali-le.
Plantali afar2 doar de la
rnijtocul lui rnai bunghirorul
rosu, sensibil la inghet.
7 o palma de sol tufele perene
O IMP ABnMP SRL
Gridinkit iscusit
Soare. Bunghi~orulse
dezvolta optirn In plin soare,
la caldura, Tn loc protejat.
So1 permeabil. Prefer3 solul
cu humus, bogat i n substante
nutritive. Aflnafi solul
-pact cu nisip ~icompost.
?
fngruire
Sprijinili tufele in creflere.
Dupi prima Onflorire scurtati-
le cu o treime pentru a stimu-
la infloririle gi forrnarea frun-
zelor ulterioare.
TOAMNA
Protecfik $iacopen're
Dupa prirnul fnghef, taiati la
(dnga). Mulciti solul cu
compost, acoperiti plantele
cu frunzi5 uxat sau rarnuri
de brad. Scoateti din ghivece
plantele anuale, ~id a d sunt
dn8toase, cornpostafi-le.
ROPM-10-031
Serninaji bunghiprul r q u
anual in locuin@, inceplnd din
rnartie. Nu presati sernintele
decdt putin, deoarece bun-
ghi~orulgerrnineazi la lurninl.
Tufele mai vlrstnice
fnfloresc mai tlrziu. De aceea
divizati-le o data la trei ani ~i
pbntati-le separat.
I
Bunghi~orulpoate fi atacat
de fainare, care estc o boalti
micoticti. Frunzele sunt aco-
perite de un strat alb, asernti-
nator pudrei. In caz de conta-
minare gravl frunzele se
ingllbenesc~iapoi se usucl.
Stropiti cu solujie fungicidl,
disponibila in magazinele de
specialitate, inca de la
I aparifia prirnelor sirnptorne.
STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE BORDURA GRUPA 7

Frunze argin tii tot an ul

1perens n
- 1
4 hgrijire simpla lumins naturals

1C) iulie- acoperitoare

septembrie de sol
F
Frunze catifelate
Ala'turi de fi-unzelelate, argintii ale jalqului pute+
plan ta flori de toate culorile.
Jalqul este o plant5 ce c q t e
repede gi f b m d rapid cu
lujerii & un covor wgeral
argindu. Frunz.de late, o d e ,
cenqiu-pilroase, moi gi catife-
late la palpat sunt asemkiltoare
urechilor de iepuq. Tulpinile
sunt de asemenea dens p&oase.
Este o plant5 acuem de nepre-
tenpod, dezvolthdu-se bine
la soare sau In penumbrZ, peste
tot. fn umb& puternid sau In
caz de aces de substan5e nutri- dens, razant gi expansiv.
tive fiunde $i pierd culoarea
argintie. fn sol compact, umed
r?kl?icinile pot putrezi. In co- o d e . D a d soiul *dorqte
meq se g k s c in general dou2
soiuri.
Soiul ,Cotton BoW"'ste
compact, florile sale se asea-
mainn cu n$e mind mici de
bumbac. Covorul de frunze are
^dfimeade aproximativ 10 an. J d q d este o plant5 aspectuod
Tulpiniie florale se ridid la
PnidGmea de 30 an.fn maga-
zinele de horticultud soiul se
gihqte frecvent sub denumirea
de ,Sheila McQueenn.
Soiul , , S h Carpet" ^ d o - a t e scundii gi frunzele sale
rqte rar, dar form& un covor awpe6 razant sold.
Frunzele pbloase, cu lungimea
de 5 an,sunt arginai ~ilarg-
totqi, tulpinile florale nu
de@esc ih@imea de 20 an.
UNDE SE PLAN TEA^?
gi utilizabii5 multilateral. Frun-
zigd s?iu argintiu se pouivqte
cu oricare ald culoare.
Este o pland excelend de
bordud a s d o r , deoarece
fn gmdinile alpine, ?nsol
slab, permeabil are condifii de
-
via corespdtoare.
E @a arbodor i &or
f b r m d o pat5 cromatic5
luminoad
Pe creestazidurilor de pia-
trP dispune de suficiend
lumin3 gi sol permeabii.
Nu poate lipsi nici din stra-
turile de perene, deoarece
culoarea sa neut6 wnstituie o
nanziGe lin3 spre plantele In
cdori mai pregnsmte.
1 toamna. Afdnag adanc solul ~i ghivece. RZisfirati cu d n a ,
amestecaji-l cu putin compost. cu grijs, balotul compactat al
ridzcinii.
Q SEPLAN- am p d i f f o m ) sau d o p ~ e i
(campanula arpatica).
Pot fi plante asociate adecvate
I3 Slipaji cu plantatorul gropi la
distaqe de 30 cm. Plantati 4 Udafi bine plantele nou
Sdite, pentru ca ridacinile si
Jalqul este valoros Inprimul gi ierburile cu hum rasadurile la nivelul solului. se integreze d t mai strans in sol.
dnd ca plant5 cu fiunze orna-
mentale gi acoperitoare de sol.
abgstriu, de
(Festuca
, PreMfi solul in jurul tulpinilor.
Asociate cu fiumiiul cenusiu, honul (Helctotrichon semmr-
culorile de rogu pi &ben- '
auriu pard ar &tek Plan*
alsturi de jalq coada-pridului
(Achilles miUet5Iium), titonia
(Zthonia rotunditblia),cr8ipe
(Tageres), roman@ (Anthemis
rinctoria) sau lobelii rqu-aprins
(Lobelia Mgens).
Compozipile de cenugiu-
alb-albastru au un efect
dcoros si elegant. Acestea pot fi
realizate prin asocierea jalqului
cu salvia (Salvia aemorasa),
anaf=alis(Anaphalismplinervis),
lev&ficii (Lavandula angut&
lia), plaacodon ( p w d o n
- -.-
- i.

a Primavara sau toamna
curnptirafi plante cornpacte,
cu frunzis viguros $idnitos.
a Nu cumptir9.fi plante cu
frunze ofilite, patate sau cu
parfile interioare tngilbenite
$ desfrunzite.
'=?Yn~riiire tot a
I Plantare @ divizare
In aceast2 perioadl putefi efec-
tua divizarea plantelorviirst-
nice. wernefi compost h jurul
plantelortinere, On dezvottare.
Indep8rta~isisternotic partile
uxate.
YE!!
hgrijire
Dupa Inflorire, taiqi tulpinile
florale (dreapta). Dad cultivafi
jale~numai pentru frunze,
. taiag tulpinile florale imediat
ce apar. Pe vreme de seceta
Tndelungata uda$idin d n d Pn
ciind plantele. Este suficient sri
Gridinirit iscusit
a Soare. Jalesul se dezvolti
optim In locurile insorite. La
urnbri, frunzele se tnverzex.
a So1 permeabil. Se dezvolta
~ii n parnant slab, dar crege-
rea sa poate f i stimulata prin
adrninistrarea de compost i n
jurul tulpinii. Nu plantafi jale-
~ ui nl zone cu apa stagnant&
n u m Doctorul
post o d~ pe an, primavara.
TOAMNA
Plantare #ipmte@e contra
fnghefdui
in regiunilecu ierni reci,
acoperei partile de deasupra
solului cu frunzi~uxat sau
ramuri de brad.
d Pn sol. Indepirtafi piiqile
CARTE.
1
Jalesul arata deosebit de
frumos la marginea aleilor,
cand frunzele argintii sunt
iluminate de luna.
a Udati plantele dirnineap
-
devreme, dar evitati ca apa d
ajungi $ipe frunze, astfel
putefi preveni putrezirea lor.
I
I
apare putr&irea riidacinilor.
Unele p i @ ale plantei se
brunifica ~itncep s i
putrezeascci. Ca prevenfie,
afiinafi profund solul,
amestecafi nisip si compost
contaminate. Transplantafi
I exernplarele sinitoase.
6
P Frunze argintii, strducitoare
Fmzefe cenqii afe pefinului se asort- cu florife 9i
,
I

t
.-iiyn&pfantefor din imprejurimi.
T

tarhonul (huruSia dracuncu-

lw) gi roanarinul (Arrm'sia brie piW In octombrie, se
abmmum). Floriie dbe sau numM printre specllle de
gdbene hibresc din iulie pAn3pelin MEAceastii . plantit se
Pn m m b r i e . Pelinul d b cregte gi penm florile fru-
. L a m b ~ dSilver" (Arreaisia
moase, &i. Este foarte popu-
aLbin&ufpf ,Lambrook lar gi soiul ,Silver Queen" 1
UNDE SE PLANTU?
s~w") atinge hidpmea de speciei htemkia ludoviu'ana, I In +us Arreaisia
care atinge Mlfimea de 70 cm
50 cm,este foaru b r a -
h,are tan minunat fru* gi se extinde nepcde. In +&mi alpine expuse la clopo* (-&a) gi cim-
W t i u gi este rezkent la ger. Se d e o k ti diferite miuri mare se plan& soiuri semi- briprul ysb!pmus chedki). Afgnafi cu mana ridicinile Tasati solul ?n radkinii
jurul gi
~ ~
?Ral$ma sa de 1,5 m, s l h d
d e p e l i a d c a~ A r t & a
scbmiduana ,&anan cu f;unzig:
U tce gi scunde.
In mtuipuenk soiurile
u Toamstsm fbme decom-
tiv pelinul m brialbe &turi
3ca partea
compacte plantali in a ~ fel
~i a
superioari a balotului
4 udali planta. In regiuni
ploioase acoperifi solul cu pietrig,
fhme yerde-cenqiu, flori fin (25 an),ArremisE;1 d e n ' - cunoscute asigud d l r ~ k t . e a de stelup dummus, de ridacini sa fie la nivelul solu- impiedicand astfel aparitia mico-
dbe, padtunate ce b m d ana ,MoriW(20 cm) pi argintie ce d i v i d &rile ti ' Aster e m u h , Iui. zelor.
pamiad pi Whesc din septen- Arccmisia desiacs (40an). frunzele veni. novi-
Sold duzurilm hlw&e
poate fi fixat de s o i d
acoperitoare & sol.
I Speciile de pelin pot fi
inmuBite primlvara prin
bagire. TZiiafi llstari de
10 cm sub un nod a1 tulpinii,
Pelinul decorativ e m 4n s p e d Tndepartafi-le frunzele infe-
B plant2 decorasid prin fiun- rioare, apoi hfigefi-i Tn
re,care poate fi asociatil cu
orice dt5 pland.
In &@@ dc aPbuJei
1 amestec perlit-vermiculit.
I Nu udafi plantele In mod
1 exagerat, deoarece ?n sol
I
are & elegant soiul ,Silver
~ e e n " p h l % € f n ~ ~
1 prea urned vor punzi.
f
,
/
Pelin decorativ
Gridinirit iscusit
Prirnivara cumpirafi plante
Ondesate, tinere, sanitoase, cu
bunzi~ulviguros.
a Nu cumpgrafi plante cu
frunze ofilite sau care poarti
?rnnelefain2
PRIMXVARAT~MPURIU
Plantare 2i Fiiere
Prirnivara este perioada opti-
rni plamrii. Soiurile halte,
tufoase (ca de exernplu
"Lambrook Silver" sau ,,Powis
Castle") gi arbuflii de pelin se
tund p h i la inibirnea de
30 crn, stimuland astfel dez-
voltarea noului frunzis.
Amestecafi solul cu compost.
hdepilrtarea florilor
Tulpina unor soiuri de pelin
nu sunt decorative pe langs
frunzi~ulargintiu. Taia$i
tulpinile irnediat dupi
I I I A A ~ R CI
I ~C A I
a Ssare. Preferi locurile
insorite. In aceste locuri
planta dezvolta frunze
. argintiu-vioi.
So1 permeabil, afanat. In sol
urned ~icompact planta nu se
dezvolti gi putrezege repede.
aparifie 00s). NU fertilizafi
plantele pentru d frunzele igi
pierd nuanp argintie.
TOAMNA TlMPURlU
Divizare
Pelinul poate fi inmulfit sirn-
plu prin divizare. Plantafi
noile exernplare.
1
Pelinul alb este intrebuinfat
in gastronornie dar are Si
efecte terapeutice. Plantat
printre coacizi, i i va proteja
irnpotriva ruginii.
a Rarnurile cu parfurn de
lirnlie al pelinului alb
atdrnate in ~ifonierau efect
antimolii.
) Doctorul plantelor
Pe vrerne caldci, cefoasi
pelinul decorativ poate f i
I atacat de fainare. Frunzele
devin maro-rnurdar sau
pitate gi se usci. Plantafi
pelinul in loc uscat $iaerisit.
I lndepinafi frunziyl conta-
minat $istropifi repetat cu
fungicide.
 -. . - ,
e n= F=omq ? P d p
xi pppq ;~~PIOTM 3p iola~mld
i ~ q ~ - l = ~ e z e n ~ r o P ' ~
=3PP 3OlIJO0 = h m d
' a ~ e o ~ w w xaluy~ar,
x .p$qns !f @unlap lmu$qoau
m fF38dS tW e h q p p *pose IUnS p I J ~ u !.I* ~ Iq
rgaplc5-03 31
- W I " ~ 4 Fufp pukrede aua9$
aTes T O U '~*PP~E pu)"om
apdsoa q s u n
08 q
~utjda%un!-e a-ead w
-nqasoaplxya un wnp
=m'?6 @rP ~ V ml a d le~7- *W
- n pzm ~ uj sap 'apms 'moz ~ u m u
~ o p ! o salmapz !mml aP w U J ! $ ~ a n ure)sn"Na
eatmuase ap luns pqrunuad !os p o l p a w a d .aluapunqe -auw.~odur!I J F ~ " "p~-
' ~ ~ - ! ! U P~*?dl= ~~3 ap wanxa luns @rus !ku nu J Q ~ ~ U sp T ~
I ~szwq
-r;n,m atnq h k " " f 1s e h - ~ o p n pezeq
p -axqd rn <qp-naseqpapolg -am -9 ap- aul
q n= foFW=@w!VPeA .UD sz ;rp=ewt Pa- ' q p - n h ems
St? =8 %Qnm 7 auIq PI0- aS nu a m '-fit& ~ u u0suru3~
d !4 q p - w l a l o p
.-A a p a q d ap a m o o w w q p p p +aprhv "rnsanlfl" 'uaq@%-nh* ~ 0 3
-dm J ~ S ~ a B PgF ~ ~ K a % ~ ~ia-@J f fid* F A~ -108qd+o" :3ms !m!os
I p! ap w nnuad el o - $ a q d <fia%py @spa eaa~e a l ~ !Seual~d!f aseouv
zoppads -e d 'fmueo~
* p q x o q ap-a u~ ap '3% ap p-elao~dalsa a q d - n ~ uog
o ~ plomp uq3w
1
.elgal6 n3
'al!u!sppp~al-!ieugje !£ ! s ~ ! y 6 !i!za$a~.iuglugfp~6u!!£ lsodluo~
ulp alaaueld !iaaeox OE !ierod~o~ul '!nlnae~aslnlos pun4
ap eluewp el alenvs -old !ieugv 'eulueol nes e m
!do16 p ~ o a w e l dn, !iedp~ z - p u ! ~ d:p4ue@ ap e p w ! ~ q

Gridinirit iscusit
I
Primawgra tau toamna
cump&@i r i s d n - l vfguroam,
compact@,cu frunae wmi
fragede gi pe care se v&d &fa
bobocii.
Plantare ~i sernanare
Perioadi adecvata pentru
Pentru obfinerea de rasaduri
proprii din martie putefi sema-
na seminfele cumparate in
I
63 IMP ABHMP SRL
Penumbra C%ldaru~ase
8ervolGi optim I n penumbra,
&P tn mm@11 de umiditate
wportpl $i
tmrfk Tnwke.
a MI humus. Este impor-
tant3i k n a permeabllitatea a
solului. I n solul compact
rlldlcinile putrezex.
ca plantele s&+i raspindeasci
semintele, tiiafi tulpinile flo-
rate trecute deasupra frunzelor
(stan&. LBsafi sa se coad
semintelein dezvoltare pe
plante, apoi culegefi-le ~isema-
nafi-le imediat.
Perioadi de plantare de ase-
menea fworabila. Inainte de
venirea inghefului, acoperifi
W P M - 10-033
CARTEA
GRUPA 7 67
Caldtirup este o plant6 cu
via* scud. Lasali G-gi
xuture seminple Tn strat sau
plantali risaduri noi o data la
trei-patru ani.
fn locuri vanturoase
sprijiniti soiurile tnalte.
Folositi befe de bambus ~i
material de legat lax, moale.
Caldiru~apoate f i atacata
de musca miniera ale carei
larve rod galerii sinuoase i n
frunze. htr-un an pot
aparea mai multe generajii
de dsunatori. tndepirtafi ~i
distrugefi imediat plantele
bolnave. Nu le compostati!
ISBN 97&963-860825-1

Nemp'porul anual hpodobqte cu spicele sale elegante
deopotriva' gridha pi locuin,ta.
NernfiSorul anual este ruda
cunoscutului nern~borperen.
Este Pnsi rnai pugin pretengos gi
se poate Pngriji rnai sirnplu.
Caracteristidle sale sunt frunz.de
fin aripate ~i florile cu pintenqi,
dispuse unele Ian@ - altele, in
ciorchini prelungi.
Consolida aiacis este o pland
cu tulpini erecd si cu flori albe,
roz, rogu-carrnin, albastru-
deschis gi violete. Se cornercia-
l i d de reguki in amestecuri.
,,Niedrige Hyazinthen" dispune
de flori invoalte Si are o indfime
de aproxirnativ 50 crn. Cu
indgirnea de 110 crn,
,Riesenhyazinthenn este ace-
lent pentru flori titiate. ,,Early-
Bird-Mischung" inflorqte foarte
tirnpuriu 8i este inalt de aproxi-
rnativ 80 crn.
Consolida regalis pe rnelea-
gurile noasue a t e autohtoni ca
buruiani pe terenurile agricole.
fn gddini sunt recornandate
soiurile ,,ExquisitV~i,,Regal",
cornercializate separat gi irnpre-
uni deopotrid. Acestea cresc
b
I
'c
Delphinium grandiAorum
tufos, se rarnifici bogat, iar flo-
rile le sunt dispuse pe tulpini de
80-1 10 crn.
Delphinium graodi8onun
apargine de fapt nern~i,sorilor
pereni, dar avlind o viap scurd,
se cultivi de regulg ca planti
sau bienali. Florile albas-
tre apar pe I&tari ramifica~i
rufos, care in cazul soiului
,Blauer Spiegel" au inidgimea de
50 crn. ,,Blauer Zwerg" are o
indgirne de nurnai 20 crn.
UNDE SE PLANT^?
fericit straturiie multicolore de
flori de v d , dar se potrivesc
bine ~iin straturile de borduri
rnixte. Arad cel rnai frurnos
plantari h grupuri rnai rnari,
risipiji lax printre celelalte
plante.
Este important s%dispuni de
un sol de gGdini a&nc, bogat
in substanp nutritive, care poate
confine ~i d c a r . f n locurile vin-
turoase plantele inalte se pot
fnclina qor. Din acest rnotiv
este indicat s i fie sgdite in fara
zidurilor sau a gardurilor, de
care se pot sprijini gi unde pot
beneficia deplin de soare.
Hori G a t e rninunate, foarte
durabile sunt asigurate in
primul r b d de soiurile inalte.
Dupa ce s-au deschis cornplet,
pot fi uscate deoarece culorile
--
+sorb,. ,,,,~in%e de nemti~orQ compost rartala rulra
d k ~ b ~CI
a arebla
t Q material de mulcire
jemhnare directa in strat: de hcorporafi compostul superfi-
1 la sfB~itullui martie. Indepar-
tali buruienile, afanati solul ~i
2 cial in sol, cu furca de sapat.
Tndepartali pietrele Si radicinile.
SmprB~tiaficompost. Netezili solul cu grebla.
I
lor fine nu se vor decolora rnult
tirnp.
Culorile pure, pastelate ale
nerngi~orilorse widen~iazZicel
mai bine in forrnagiuni multi-
colore, de exernplu a l f uri de
floarea-rniresei (Gypsophila
paniculara), degetarul alb sau
roz-deschis (Digitalispurpurea)
sau jalqul albasuu (Salvia hi-
nacea). king3 nerngigori arad
bine ~i florile galbene, de exem-
plu lips&noaicele (Coreopsis)
sau lisirnachia (Lysimachia
puncrara).
 Gridinirit iscusit
I

So1fertil, profund.
Amestecati putin var in
solurile prea acide, deoarece
nemfi~oriise dezvoltl cel mai
bine In sol usor alcalin.
I n d e p h r t a ~tulpinile
i florale
ofilite deasupra primei frunze
superioare pentru a prelungi
perioada de inflorire.
l Nernfi~oriiisi pastreazl
culoarea pala si duph uscare.
Aglfafi florile cu capul in jos,
lntr-un loc intunecat, aerisit.

- =- rn
[I lngrijire rotanu
I
1
PRIwLMVARA
SernBnam
De la sf2qitul lui martie
nemji~oriise pot semlna
v MW
Sprijinim $1 Mare
Sprijinifi din timp soiurile
tnalte cu beje de barnbus
1 afarl. Pot fi crescufi si in sau araci pentru a nu fi
/ prealabil in ghivece de tur-
bA.
rupte de vdnt sau ploaie
&w, stAnga). Udati abun-
1
I dent pe vreme seceto&.

TOAMAIA
Culqerea sernintelof
Culegefi seminfele mature
pentru samlnarea din
primlvara urmltoare $ipas-
trafi-le intr-un loc rece gi
uxat. Pentru 09nflorire
foarte timpurie sernlnali
bacterii, produce pe frunze
si tulpini Pete rotunde,
asernlnltoare smolii. Boala
este incurabili. lndeplrtafi
~idistrugefi plantele bol-
ave. Nu le compostafi. ~

A
Inca de taarnna. larna
r&saduriletrebuie protejate.
I
 PLANTARE SI INGRIJIR
AccesonI: u lama ae roalalna la Gonramer u cazrna ucornpon
O aranule de tngraglrnant cu degradare lentil

1 Plantme: primavara. Aflngi

stratul, 'Incorporati-i compost.
Sapafi o groapi de doua ori mai
2 Ameliorafi solul de p f m r e
cu o d n I de lngrisamant cu
degradare lent& Depunegtn
-
t
I
mare declt balotul radacinii. groap3 o park a acestuia.
Extragefi cu gfijB planta din w*

de pddh& wndifii apthe.

Invstc:sePte~6€l
are p k *darin,dlxmnwb

larba de 3oaldinZ poate

deveni i n cursul anilor
foarte tufoad ~icornpactti.
Multe plante se inclina daci
nu sunt sprijinite. Fixali Tn

moale sau folosili un suport

cu balamale, practic ~imulti-
 Gridinkit iscusit

Cumpi5rafl rasaduri Soare. Se dezvolta cel mai Toamna nu aiafi iarba de

cornpacte, verzi 5i cu frunze
viguroase, crescute in ghiveci.
Nu cumpiraji plante cu
frunze gaurite sau cu
radacina care in mod vizibil
nu incape in ghiveci.
bine la soare ~i caldurii.
So1 permeabil. larba de
~oaldinise adapteaza la
multe feluri de habitate, insi
solul trebuie s i fie peste tot
cu buna permeabilitate.
~ a l d i n a deoarece
, iarna arati
minunat acoperita de
chiciura.
Primivara sau toamna se
poate inmulji prin divizare.
Taiafi cu cazmaua o parte din
planta ~itransplantafi-o intr-o
a l t i zona a gradinii.

Plantali iarba de Soaldina i n 0 a l t i ocazie pentru repro-

sol bine afanat. Tiiali exem- ducerea prin divizare. Nu
plarele mai bitrane. tncorpo- taiafi capsulele seminale: ~i
rali in sol compost ~iingri- iarna arata splendid. Ca pro-
jamant complex. Daca este teqie de iarna a~ternefi
necesar, divizafi-o in acest frunzir uxat in jurul
anotimp (dreapta, jos). plantelor. ,,rba de ~oaldinieste rezi:
tenta la boli $idiunitori.
VARA Daca frunzele inferioare
Udare devin gilbenii sau ro~iatice
larba de ~oaldinisuporti $ipe dosul lor apar Pete
bine seceta, dar udata sis- brune, inseamna c l planta I
tematic inflorqte rnai fru- a fost atacata de nematode.
mos. Pe weme secetoasa lndepartafi ~idistrugefi
udali-o o data pe &p- imediat plantele contami-
tamdna. nate.

(B IMP W M P SRL ISBN 87E96388092-8-1

aJe1.m azuny urrd .rrmdwi~
. . .iro[d
 oaDa graalnli tot anul
a M o r sale.
VARIETQI
Bergenia cu frunze gi h i
&nqi reprezinc3 o p h d
deosebit.5 In @did.
F d e & sunt roninde
sau cordiforme, lucioase pi in
general vqnic verzi. La unele
soiuri numai dosul fiunzelor
este brun-ropt, la altele ~i
fap, dar exist5 ~i soiuri care se
c o l o d numai iarna.
Florile albe, roz sau rogii
aI~ ainr martie-mai.
Inflorescenreleformate din
flori m5runte se ridid cu mult
deasupra fcunziplui.
fn privinp fbrmei, bergenia
este o plant5 acoperitoare de
sol. Planta davolG rizom in
apropierea suprafegei solului,
unele soiuri fiind foarte vigu-
roase.
Planta peren%nu necesit5 o
tngcijire specials, dar unele
specii pi soiuri nu raist%la
inghg. Frecvent numai floriie
cad victim5 ing+eturilor %i.
P
P I
Plantafi Pn regiunile cu clim%
rece soiuri ce infloresc k i u .
fn gradini cel mai frecvent
cultivate sunt foarte diversele
soiuri ameliorate.
,&endglut" este rogu-inchis,
cu ind5imea de 20-30 cm,
tndjimea soiului alb ,Winter-
mechen" a t e de 40 cm,
,,Pinnebergn rogu-carmin crqte
p h %la Pndgimea de 40 cm,
,SunningdaleV,violet-rqiatic,
este Pnalt de 30-40 cm, iar
,,Admiralnrogu, halt de 30 cm
se remard prin frunze maronii,
respectiv rosu-intens toamna
iau iarna. ,,Purpurglo&enn,
purpuriu, cu inh&ea de 40 cm
pi ,MorgenroteY',roz, Pnalt de
20-30 cm infloresc deseori
pentru a doua oar%Pn septem-
brie. ,,Oeschberg", roz, cu ind-
Fimea de 50-60 cm pi ,,Pugsleys
Purple", ro~u-carmin,halt de
40 un infloresc drziu, din
acest motiv sunt mai wutin
Bergenia cordiEolia alituri de m u s ~ a ~albqtzi
Bergeaia md%lia este o
specie viguroasg vqnic verde,
cu flori roz-violet. Planta tnald
de aproximativ 40 cm inflo-
rqte din aprilie p h %Pn mai.
a&.&& este de
-~eqgeni^a
asemenea
. , vqnic verde. In flo-
rile sale roz-purpuriu vS puteG
delecta deja din martie.
UNDE SE PLANT^?
Bergenia a v h d un frunzip
aspecruos a t e considerat%plan-
t%cu fcunze ornamentale.
Ca acoperitoace de sol se
poate planta sub plante cu
tulpin%1emnoa.G sau Pn vase de
piau5.
f n straturi pi ca planti4 de
b o r d d frunzele d t o a s e con-
P L A N T A R E $1 INGRIJIRE
Cu un an inainte ds plantam
-
Accesorii: 3 agrofolie neagra U rasaduri de bergeni,
3 cazrna O compost U scoarfa rnaruntita de copac
Menlineti sub folk mlull
1bineacoperiv 2
o fa~iede gazon reavan. Radacinile ierbii vor
udat2 cu folie neagra (even- putrezi 'intr-un an, astfel
$e paate
tual, de-a lungul aleii). obline noul loc de plantare.
ii ,
stituie un cadru estetic celor-
lalte perene.
Se dezvold bine ~i pe malul
lacurilor, intr-un loc reavh,
dar nu urned-mocirlos.
CE SE ~ m d m
Nu sgdi~iplante delicate al%turi
de bergen& cu constitufie vigu-
roasH.
In penumbrii asociafi-o cu
ciocul-benei 6pecii de
Geranium),astilbe, narcise ~i
ferigi.
Pe maul lacului plantali in
vecinztatea ei sdinjenei
siberieni (Iris sibirica), lisi-
machia (Lysimachiapuncrara),
ptolemonium (Prolemonium
caeruleum) pi crini galbeni
(Hemeromllis).
Bergenia
Chmqwxg pbnts!
viguream, eu r h m tare, pe
care inch n-au a@rut
primordii florale.
fngrijire tot an ul
PRI~GVARA
Piantare @ cur~,tiire
Perioada de plantare favorabila
in regiunile cu clima asprl.
Curafafi plantele sadite anterior,
indepartafi frunzele moarte.
Divizafi exernplarele rnai vlrst-
nice. Tiiafi tulpinile florale t r e
cute.
1 - TOAMNA
I
9 IMP AB/IMP SRL
8 PenurnM. Bergenia
preferi penumbra, dar
suporti4 $isaarele $iumbra.
8 Sol permeabil. Planta se
dezvolti bine i n toate tipurile
de sol, cel mai bun tip de sol
fiind cel reavan, bogat i n
substanfe nutritive.
VARA
lngrijire
Udati pe vreme de canicula
(stanga, jos), mai ales dad sunt
plantate alaturi de arbori CIJ
rBdacini superficiale, care le
absorb apa. Pe vreme umeda
strlngefi melcii sau amenajati
ca~canede bere.
lnghe@hii
Perioadi favorabila de plantare
R regiunile cu clirna bllnda.
A-$emeJi compost sau frunzi~
uscat in jurul plantelor M i t e
anterior )i acoperifi-le cu ramuri.
RO-P-02-10-033
GRUPA7 70
8 Folositi frunzele r o ~ iale
i
plantei la alcituirea de
compozifii florale. Produc un
efect interesant ~isunt mult
tirnp frumoase puse i n vazi.
8 Soiurile de bergenia sunt
rezistente la inghef, dar
florile sale pot csdea victim3
inghefurilor tdrzii.
Bergenia rlu este sensibils
la boli, dar atrage melcii,
care-i rod frunzele, lasbnd
urme argintii pe plants ~iin
jurul ei. Amenajafi capcane
de bere, amplasafi
momeals sau dimineafa
devrerne ri seara tbrziu
strdngefi sistematic dauni-
torii.
ISBN 978-963-8809281

Eremurus, Boare de o tiwnusefe exotica', reprezinta'
podoaba bogata' in culori a graUWorde v&
Inflorescenjele florilor-
lurnhnare se End@ la inceputul
verii din rozete de frunze
inguste gi dese. Florile de
Eremurus, r n h n t e gi
nurneroase, in formi de
clopot, se deschid continuu de
jos in sus.
Cei rnai decorativi sunt hib-
rizii de Eremurus, denurnifi
deseori dupi arnelioratori, hib-
rizi Shelford sau Ruiter. Florile
lor albe, galben-lrim%e, porto-
calii sau roz se Pnalj5 phni la
0.8-1.8
, , rn. Al5turi de soiurile
incruci~atese cornercializeaG
gi speciile de bazii.
Eremurus robustus este una
din speciile cele rnai inalte.
Tulpina sa florali, cu flori roz,
poate atinge 2,5 rn.
Eremurus himalaicus are
flori albe si inflorqte in rnai.
C u pujin dup5 acesta incepe
s i infloreasd Eremurus elwe-
sii, cu flori roz-pal si
A = Pndtirnea
I
P
Erunurus I- -a decoratie
de 2 rn. Soiul s5u ..AlbusS se
distinge prin flori albe ca
neaua.
Eremurus stenophyffus,cu
Pndjirnea de 80-120 crn, este
indrggitz datorita mai ales
inflorescenjelor sale de un gal-
ben pregnant.
UNDE SE PLANTEAZA?
Plantaji Eremurus in grupuri
de cel pujin cinci exernplare:
nurnLastfe1 florile ga$oase se
valorifid cu adev3rat.
fn straturi hsorite, prote-
jate, in faja gardurilor vii,
brazilor sau zidurilor constituie
un element decorativ sur-
prindtor. Dar frurnusejea
florii se pune bine in valoare gi
in straturiie de perene.
Plantaji-o totdeauna in
mijlocul stratului sau ca plant5
de fbndal. Astfel florile anuale
scunde vor acoperi dupg
inflorire frunzele ce se retrag
repede. Avefi grija ca deasupra
rizornilor solul s5 nu fie
PLANTARE SI INGRIJIRE
omi de Erem I nisi
ant; eji~oare
Eremurus de culoare roz-somon alZturi de anemone
acoperit de alte plante, alt- sau Allium aflatunense, sunt
rninteri planta nu va rk5ri din plante cu caracter aserninator.
nou. Pot fi plante asociate neutre
Toate speciile gi soiurile de ierburile ornamentale, de
Eremurus sunt excelente flori exernplu trestia (Calamagrosris
Gate. x acutiflora).
. - SE PLANTEAZA
CE y
ALATUKI?
Alituri de Eremurus se pot
planta perene scunde, de
exernplu planta-rnhjei
(Nepeta), stahis (Stachys
byzantina) sau laptele-dinelui
(Euphobia polychroma).
I
Se poate asocia cu perene
semitndte, spre exernplu sthn-
ienel (Iris barbara), lupin
(Lupinus), centrantus rogu este o plant4 ce n-.
(Cenuanrhus ruber), asfode- Mulc~fisolul cu compost.
line (Rsphodeline lurea), cinci- Marcati locul plantirii cu corporati in sol ingr&hm8nt
degete (Potenrilla nepalensis)
sau miruj5 (Anchusa azurea).
Cepele ornamentale h a t e ,
de exernplu Allium giganteurn

Erem urus
Gridinirit iscusit
Curnpiraji rizomi s i n i t o ~ i
si tari la palpat la sfar~itul
verii sau toamna.
0 Nu cumpirafi rizomi
deterio~aPsau lezafi,
deoarece In sol pot putrezi si
pieri.
=
1
~ngryiretot an ul
TOAMNA
Plantare gi divizare
Plantafi rizomii in septembrie.
lnainte de primul ger acoperbi
solul in jurul tulpinilor cu
frunzi~uscat $iramuri de
brad. Dupl patru ani plantele
se pot diviza. Dezgropafi cu
grija rizomii, taiafi-i in mai
multe par$, pe care apoi plan-
tafi-le separat.
P R I M ~ A R ATlMPURlU
Fertilizare 9i pprotec$ie
Dupa aparifia primilor lastari,
amestecafi in sol TngragamBnt
organic ~imineral. Contra
Tngheturilor tarzii, protejaJi
Soare. Eremurus preferi
locurile Insorite, protejate.
Sol perrneabil, bogat i n
substanfe nutritive. h cazul
plantarii i n sol compact,
amenajafi neapirat sub
ridicini un strat de drenaj
cornpus din p i e t r i ~
sau nisip.
lastarii tineri cu ramuri da
brad 00s).
lngruire
hainte de Pnflorire mai fertili-
zafi o daa. Sprijiniti cu tutori
exemplarele mai Tnalte, udafi
pe vreme de secetl gi Tndepar-
tqi florile trecute.
-
CARTEA
GRUPA 7 71
1
Tiiafi tulpinile pentru vazi
cand florile inferioare incep
s i se dexhidi.
Pentru reproducere,
seminafi seminfele imediat
d u p i maturare, acoperifi-le cu
pamkint $iiernafi-le afari.
Seminfele germineazi la rece,
i n intuneric.
Voctorul plan telor
3 e ~in
i general rizomii nu
sunt atacafi de boli ~i
diunitori, in sol umed ~i
compact pot usor putrezi.
La plantare amenajag la
25 cm addncime un strat de
drenaj de cel pufin 5 cm din
pietris sau nisip ~iameste-
cafi In sol compost.
ntunul decorativ se Ingrijqte simpfupi W o r q t e
Zndefungatpi abundent,
p l a m h t- p16
*"li"m&&@&
tutunulki deco~g* m d .
Fbrile tabulare, T n k m se
&s&dCaiugiephGih
anr>mb$e. kenfie: toate
pilqile phatei sunr toxic&
Floribe m & d - r e ~ #
Sander (Nicorianax sand
pot fi albe, roz, roz-somon,
rogii, mov, verde-gbui sau
chiar bicolore.
Soiurile scunde ating
inailfirnea de 30 cm gi sunt ide-
ale plantate fn ciubiXr sau h
lada de flori. Serii populare
sunt Domino gi Starship in
cinci culori. Ambele se @esc
gi in mixaje de culori.
Soiurile semiinalte sunt de
aprox. 45 cm. Seria Nicki dez-
vold flori Pn cinci culori, seria
VIP are flori In p a w nuanje.
Un soi bicolor aparte, alb gi
roz este ,Havanna
Appleblossom".
-
I
1 spajiile goale din mijlocul sau
mf
, dal plantag Nicoriana
I syIvesrris sau Nicoriana alata.
Soi de culoare verde-giirbui
Apaqin soiurilor halte
,Crimson Rock" cu flori rogii
(P: 60 crn) 8i ,Daylight" cu
flori albe (P: 80 cm).
Nbtiana syhwtris dez-
volts flori foarte lungi, at%n%-
toare, albe gi parfumate.
Planta, foarte mare, atinge
inQimea de 100-150 cm.
Nimtiana a h t a are flori
albe ~i atinge InaGmea de 80-
150 cm.
UNDE SE PLAN TEA^?
Regina nopGi este foarte deco-
rat& a d t -plantad in suat d t
si In vase. Pentru a avea flori
abundente planta necesid sol
bogat Pn substanje nutritive,
slab acid pi mult soare.
Soiurile scunde i semiinate
vor umple foarte repede
prim planul stratului. In fun-
locurilor de odihnii
n apropierea mu a
&or plantagi
Niwtiana sylvestris, al &ei
&dB @@ ~ k p h -
~nflorqteIndelungat $ p h t n t In p*s
dqte Pn special in or& & 1 bonariensis).Plantaji fn fun-
Regina-nopjii Sander plan-
tad in ciubiir crqte inald gi
oferii o imagine p l k u d de-a
lungul intdrilor. fn I&i sau
boluri sunt ideale soiurile
scunde.
Tutunul decorati
Put+ amenaja o com-
pozi$e a n d &v e d , gdben-
alb, forrnad din turun decon
Ofed un efect dergant
soiurile Sander scufrde
semifnalte, de culdre
roz-somon, dad a m & smt
tn martie apzaji ghivecele de Pu@ ?nfiecare ghiveci tre~
1turba Mr-un vas cu a@. Daci 2 serninte. Nu amperifi ghive-
acestea au absorbit apa, umpleti cele. Stropiti cu api. A~ezati
ghivecele cu pamant de semanat. ghivecele La fereastri ~iacoperiJi-
Ie cu folie de plastic.
8 ?,'I
dalul acestora ciucqoare albe
(Lobularia maritima).
Plantati soiurile albe sau
rogii h acelqi vas, dkuri de Partratikm%niiturauniform Pastratitn fiecare ghiveci doar
L
lobelii albastre sau petunii
mov.
3 urnedti win stropire. Asigurati
plantelor teiFiperatura co&ntii
4 planta ma 4wiguroad,
celelalte trebuie Indepartate.
de 18-20 'C Ciupiq varful Ihtarib.
.-
I
Tutunul Uearativ necesita
sol uniform urned ~irnulte
subtan$# nutritive. Udati
dlnic, tn special plantele
crexirb En vas. I n cazul cul-
ti*rii Tn Qhlveciadiugafi
si4~tddnialTngrB@rnant
FA
lichid Dentru plante de bal-
con sau Plante cu flori.
Tutunu1 decorativ crescut tn
strat Se m l i ~ e a z doar
a o
Flori mlidiindu-se domol
Frumuse~eanobifa'a nuferilor constituie
~odoabalacului de gra'dini
Nuferii se clasifici in trei cate-
gorii: nuferi rezistenyi la
iernare, nuferi tropicali pi hib-
rizii pi soiurile rezultate din
incruciparea feluritelor specii.
Funzele plantei pot fi ovale,
rotunde sau cordiforme, mar-
einea frunzelor ondullndu-se
0
upor in api. Frunzele soiurilor
rezistente au marginea intreagii,
cele ale soiurilor tropicale sunt
zim~ate.
Alegerea speciilor gi soiu-
rilor se face in funcyie de
adincimea apei pi locul
disponibil plantririi. Fieciirei
adincimi ii sunt indicate soiuri
cores~unzitoare,care se extind
in diferite proporyii.
Plantati speciile ~i soiurile cu
crepere rnai slabs la o adincime
de 30-50 cm, necesitatea lor de
spayiu fiind de 0,5 m'. In
lacurile miniaturale, sau En cele
din vase, plantayi nuGrul
mirunt autohton, protejat, cu
flori galbene Nymphaea candi-
da, sau diferitele soiuri ale
nuArului pitic cu flori albe
Nymphaea pygmaea, de exeni-
Soiul ,,Moorein
,,Pink Sensation "
plu ,,AIban (alb), ,,Laydekeri
Lilacea" (violet), ,,Laydekeri
Purpurata" (ropu-carmin),
,,Graziellan ( r o p - portocaliu)
sau soiul ,,Maurice Laydeker"
(ropu).
Speciile si soiurile de talie
mijlocie se vor planta la o
adincirne de 40-70 cm, nece-
sarul lor de spa~iufiind de
1-2 m2. Din aceasti categorie
fac parte nuGrul parfuniat
(Nymphaea odorara) pi
diferitele sale soiuri, spre exem-
plu ,,Hermine" (alb), ,,FroebeliX
(ro~u-aprins),,,Moorein (gal-
ben), ,,Madame Maurice
Laydeker" (ropu) pi ,,Pink
Sensationn (roz). Din grupa
speciilor pi soiurilor cu cregtere
viguroasii (adincimea de
plantare: 70-100 cm, necesarul
de spaliu: 2 m') fac parte vari-
etatea ,,Richardsoniin (alb) a
nuGrului anierican
(Nymphaea ruberosa), citeva
ben-crem), ,,AmabilisV(rosatic),
L
P h d a propke plallralll. Umeziti bine sdul IacuSaU,
1I
primavara. Puteti planta in
cquri &ptugite cu panza de sac
2 dup3 care umplefi cu el
co~urilepiinti la dous treimi,
uftvi din container, panti chiar in %plnd cu plantatorul M e o
ie groan5 de olantare.
~n lacurile plantate cu nuteri tniiesc rnu~teanimale
pi ,,Siouxm(galben pi ropu-
arimiu).
Soeciile si soiurile cu o Plantati nuferii separat, pentru
I
ca valoarea lor s i iasi in evi-
crqtere extrem de viguroasii
denyi. Nuferii se simt bine
se vor planta la o adlncime de
peste m. Necesarul de spariu numai in lacurile in care
suprafaya apei este liniptita.
al acestora este de 3-4 m'.
Astfel este de e x e m ~ l unufirul Pe rnalurile
.
lacurilor
.
se pot
asocia cu alte plante krumoase
alb autohton ( ~ ~ n i ~ h alba)
aea
de mlaptini, ca spre exemplu
pi clteva soiuri ale acestuia, si
anume: ,,Fritz Junge" (roz- Ponraderia cordara, planti cu
flori albastre dense sau stin-
inchis), ,,Attractionn (ropiatic),
jenelul de balti (Iris pseuda-
,,Marliacea Carnea" (roz-pal),
corus) cu flori galbene, rschitan-
,,Ernst Epple sen."(alb, inflo-
ul (Lyrhrum salicaria) cu flori
rescenyii dublu involta),
rogu-violet, sau vavura (Typha).
,,Hollandia" (roz-ropiatic) pi
,,Colonel A. J. Welch"
(galben).
Pentrua accedefa ccqterea
nuferilor, d a d la fnceput
UNDE SE PLANTEAZA? pentru se bucura ck mai
Luati , neavsrat in considerare
L
necesarul de spa+ pi
adincimea optima de plantare.
i n lacurile izolate cu folie
apezati plantele totdeauna in
c o p r i , iar la 4-5 ani divizari-le
', I:
rnultl lurnink i-a@ piasart la
o adandme de numai 20 cm,
xufundqi c q u r i k h mod
progresiv. Putep qezta v m l
cu plante tinere pe ddmizi,
I
tulpinile.
fn lacurile cu albie ar~iloasa
U
scoate treptat de sub
sau in lacurile naturale plantari
nuferii in sol. Soiul ,,Hermine"
 CARTEA

GRUPA 7 78

Gra'dinirit iscusit
-
1 1I
II
m a

LUMINA 51 SOL 11 TRUCURI

4 Lumlnl n'akrall. NufBrul a Nuferli rezistenfr pot ierna
necesita cel pufin 5 ore de in lacurile rnai adanci ce nu
ma soare per$ ingheafi iarna. Pentru iernare
man& So1 lacustru se poate luafi plantele aflate in paflile

W
I achizitiona in rnagazinele de
specialitate. Arnestecafi
pLirnBnt argilos cu nisip (1:l)
rnai pufin adinci ale lacului ~i
rea~ezafi-lein locuri cu apZ
rnai adanca.
J. 1. ori parnant de gridin: cernut Nu-i plant* i n parauri sau
A
cu nisip (2:3). in lacuri cu fanani arteziene.

PRIMAVARA
Plantare #i divbare
Este sezonul potrivit plan-
tarii. Daca frunzele
plantelor acoperl o
suprafafi prea mare,
divizafi tulpinile rnai in
v~~SG Scoatt?fi
. $iclMifi CU
apZ rizornii, tiiafi-i in rnai
rnulte pgfli, astfsl ca fiecarei
parfi sa-i revina cel p@n un
rnugure. Pentru ca radacinile
1
J nu se usuce, plantafi-i at
rnai repede In sol lacustru.
VARA
G$@e
tn perioada vegetqiei intro-
dueefi In piirnant cate o
tablets de fngrA@rnbnt
mineral cu dizolvare
progresiva. (stdnga, jos).
TOAMNA
I
-
Prote@e contra gerului
Taiafi frunzele Rgslbenite.
Plasafi cogul pe fundul
~uferilorslibesc planta
sugandu-i seva in tirnp ce
secreta o substanfa neagra
gi lipicioasa. Scoatefi planta
lacului. Daca exists pericolul
TnghefZrii totale a apei, din lac, tiiafi-i piflile
scoatefi cqurile din apl, puternic infestate, tratafi-o
acoperifi-le cu rnugchi $i cu insecticide, dupa care
ducefi-le i n pivnits sau udafi-o gi reagezafi-o in api.
in garaj.

ISBN 97&%3%6082+1

m d b i
larba-mhpi cu Abri de doarea 1ev;inp'cii
hflorqte toata' vara.
VARIET~~
Ma-+ f o r m 4 cu b-
zele sale moi, cu miros condi-
mentat un mic covor vegetal.
Florile albastre mihnte, tubu-
lare apar neobosit toad vara
a m d multe insecte. Cele
mai cunoscute specii sunt
N e p racemosa fi Nepeta x
h i .
N m raamaca c q t e piin5
la i d w e a de 25-30 c& $&e
frunze ovoide cu nervatiuni
pregnante. Florile de choare
albasuu-l&fid apar h iunie-
septembrie. Florile soiului
,,Grandifloransunt deosebit de
voluminoase
Nepta x fbwenii dispune
de flori huudtva mai mid ~i
tnflorege h mai. F d e
p h a s e sunt hrmste,
" verde-
knqiu. Indjimea soiului ,Six
H i s Giant" este de 40-60 cm.
Constituie o speditate horti-
cob ,Snowflakemcu flori albe,
nedepQind Pdfimea de 25 cm,
dar extimhdu-se puternic.
n e
-
,Six Etills Giant"este un soi Padt
0 ald specie cu valoare deco-
rativ5 ^henmad este N w
granaora,
- ale &ei flori vio-
lete apar hiunie-aurmst.
" Florile
albasuu-pal ale speciei Nepem
sibirica impodobesc @dinile in
iulie-septembrie. Ambele specii
cresc pWi la hd+ea de 80 cm.
uNDE SE 'LANU?
Iarba-+ei este o pland ce se
p a t e folosi Pn multiple tkluri.
Speciile pi soiurile ce
b&eazii &or vegetal sunt
excelente
.. .. acoperitoare
.. de sol in
-
gritdinile alpine
- - ~istraturile cu
piene sau cu ierburi. Rezistenp
lor la seced le face adecvate
penuu plantarea pe mluzuri, h
@ni de acoperig sau vase de
flori. Totodad arad bine si ca
plante de bordud ori in stra-
wile de perene.
spec& pi soiurile mai
Mte, datorid Ikarilor lax I%-
firaG, elansafifn arc, se pot aso-
cia cu nenumhte alte plante fn
&nile imithd natura spon-
Mpoerl eeociad a o e l m ~
a tranddhiior
t a d O k d o privelkte fiu-
moasa ~ica plante acoperitoare
de sol pentru trandafiriialbi, roz
sau ropii.
I d a - d g e i nu poate lipsi nici
din g k l i d e naturiste Sj bio.
Florile sale atrag multe insecte,
albine ~iflutu& iar parfknd lor
al- pAuchii de U.
Frunzele cenqii formbd covor
vegeml ~iflorile violet-l&fi&
se pouivesc de minune cu multe
alte perene sau plante de @-
nP alpin2
~Lte
asociate -de
I&-caprei (Cerasrium romen-
pot fi
tosum); floarea-miresei &&toare
(Gypsophylarepens), garofip
(Dianthusprianoplitanus)
sau d p u f i i p &e (Saponaria
x IemM)).
1 --
Se pot J d i &turi de iarba-
, mil* gi p h t e mai ilnate, de
exernplu coada-pricelului
(Achilles), romanig (Anthenis
tinctoria),ananatslis (Anaphalis),
asfodeline (Asphodelinelutea),
centrantus (Centranthus) sau
IuminiF (Oenochera).
F=
I
I
L
Mdch"eprd
- -
-..
,
- - -- ---- --
PLANTARE SI ~NGRIJIRE
ACCESORII: O iarba-rn8fei la ghiveci Cl cazma CI nisip CI compost
I r w
Plantare: primivara. Sapafi o Amestecafi compost ?n
1 groapa de doua ori mai mare
jecdt balotul radkinii. AfB@
2 m n t u l extras ~iscoatefi
planta din ghiveci rasucind-o cu
wofund solul compact $iTncorpo- grija.
.ati-i nisip.
Risfirafi cu degetele, cu grija Presag solul $i
formati o far-
r5dScinileOntrewsute, adifi
planta la nivelul solului $i
4 furie de udare. UdaP planta
abundent.
depunqi Tn jurul acesteia
pamdnt.

Gridinirit iscusit
FrimImra amp&@
plante shiitoase, compcb,
cu Iistari fi frunze viguroase.
Wcl phrke cu
frunze ofilite sau In&KPenb
sau cu riklBdna iqind din
ghiveui.
1
ingrijire tot an ul ~)ocrorulplan relor
PRIMAVARA
Plantare gi divirare
Perioada cea mai adecvati
pentru plantare, deoarece
iarba-mafei toamna prinde
radicini greu. Divizafi o data
la 2-3 ani plantele, astfel le
intinerifi ~ile reproduce#.
Extragefi plantele cu furca de
sipat, Si replantafi-le dupi
divizare. Amestecafi in sol
compost.
VARA
T;iieri
Dupi trecerea florilor, in
iunie-iulie, tliafi listarii la
jumitate (dreapta). Astfel
cb IMP ~ M SRL
P WPM-1w
.
I
LUMINA 51 SOL
soare. hflorege cel mai
bogat in locurile insorite.
Suporti seceta, dar nu se
dezvolti corespunzitor intr-o
climi cu un confinut de
umiditate mare a aerului.
So1 perrneabil. In solul
compact lutos, mai ales iarna,
ridicina poate putrezi.
plantele devin mai compacte
~ireinfloresc la sflqitul verii.
TOAMW
Ptoterple contra h@@J~Ilui
Onainte de sosirea g ~ u r i l o r
tiiafi plantele la o p a l M de
sol, depunei Tn jurul lor com-
post si acoperfii-le cu ramuri
de brad.
I
CARTEA
GRUPA 7 79
n
1 TRUCURI
Speciile de iarba-mlfei se
pot reproduce u w r prin
seminte. Seminafi seminfele
afari toamna.
Pisicile zburdi cu mare
,.
plicere in tufele de iarba-
mtifei. Daci rispandifi bucifi
de limtiie printre plante, le
putefi fine la distanfi.
~
,arbs-mtifei este atacati r,
de boli $idiunitori. Dupi o
iarni cu precipitafii mai
intense poate apirea putre-
gaiul radicinii. larna prote-
jali plantele de umezeala
excesivi prin acoperire cu
ramuri de brad, mai ales pe
solurile mai compacte.
=
ISBN Q~E-S~-WJQZ-~-I
I

-
STRATURI DE FLORl $1
PLANTE DE BORDURA GRUPA 7

Ndba mare
Floare inalta' caracteristica'gridinilor
I I
,a rs a 8
's"2'a '
'2u 3 4$&I.p"
- -
. g
p E 9 - p 23a
0
Y
a
32
.2
Y"2Ei!gg$p.~,p.liO , u:1%
35
0
4
8 'EL
$ 3 Y<5$ i + ~
3a:2{ -3
g:~., ~
n D I ~ , , g , 8,. ~ 4 2 2earn .c -
G g 2 + ~
"
n -;a 3
g a Q m gls 5 2 * '5 Y ~ . e 3 !g _ E 8
3
f
!:
-2
8 1.3
.- 'c: ,0 0
C: s
.2 5 .a*=
,C a,F i 2 $ 1 9 3 1 _ j : ~ jEa@.;B
d zna
3 ~ s<E t
;if
S 8.4 s.$.;+= .:g w baa $$4-Q44J 0-
i
2.2.; 3 33 a k .. ci : 3 3 2 : 8 ~ 5 . 9 a
0 " C
$ 3'495z
3 w 2~9 -2
a2 . 2d s3 a d ;.n 833%& e.3 $3 !
Nalba mare , GRUPA 7
CARTEA

80

Gridinirit iscusit
I

r CumpBrafi m e ,mu r Soare. Nalba Cnftoreste r Legafi nalbele de arac una

plante indesatie, cu fnrnze frumos in locuri insorite, calde c%teuna, cu sfoara mode.
mi@ t n d nehflortte. si ferite de vAnt.

Sol bogat i n substanje

NU @~WI%C&
EU nutritive. Ca planta sa se D a d florile trecute nu se
f r ~ m w.h dezvolte corespunzitor, taie, planta se raspdndegte
serninje din ambalaj dwhk necesita sol perrneabil, bogat prin serninfe. Astfel putefi
a mutt timp in urma. i n substanfe nutritive. obfine rasaduri noi.

--7111gsjil tot
(E - -

c all ul I

VARA
Semanare $i plantare
Lunile iunie gi iulie repre-
zinti perioada optirnB
serninarii. Rasadurile culti-
vate in prealabil se
plantead 'in gridins i n
august sau septernbrie.
TOMNA
lernat
Taiafi nalba mare ofilita
p%nila rozeta de frunze
inferioari Otdngajos).
Aceste plante anul urrnator
Tnflorex i n d o data, ins3
slab. Pentru iarni acoperifi mare poate f i atacati 1
plantele cu frunzig gi crengi. 1 Nalba
de rugina. Semnele rnicozei I
Jnt petele galbene de la
PRIMAVARA
Fertilizare gi mulcirea
solului
I maro-ruginiu de pe dosul
v%rfulfrunzelor gi cele

acestora. indepartafi gi dis-

Adrninistrafi plantelor corn-
post gi Tngri$irn%nt organic
complex. Pentru pistrarea
urnidSWfiirnulcifi solul. Ar&ifi
nalba mare h cregere.
trugefi frunzele contami-
nate. Preventiv, fifi atenfi
ca apa de udat sa nu atinga
frunzele.
 .azmrn @ a d &
!mlos n:, 'aluosq !mjol q anq
- P PlOllrPp as Qv' PFS'
i p I m d 3s BUM
!"F'!@ =l?JoId-!PSe4I&
a m p ap 1 m as- ap0IJ
q c ~ a p r eeou ~q ap luns
aps apamg "cu I ap ~aurflfnq
!S @qaz p aeod ( m q d

m-
. I
. -
. .. Gridinirit iscusit
. ,- ' - k7,
-
, L .y<, .i-
CumphfI plante puternice,
wiguros dezvoltate, aflate in
mipiente volurninoase On care
ddacinile plantei Oncap
mnfortabil.
a Nu cu@raJi rasaduri
plantate fn vase rnici, cu
Bstari subfiri ori cu frunze
hgalbenite mu ofilite.
Plantare #i fnmulflre
Perioada optima de
plantare. TIiafi i n luna mar-
tie budfi de rldZcin3, $i
foqafi-le tn Iocuints.
VARA
w i r e
In perioadele secetoase
plantele fragede necesita
udiri. Legafi tulpinile
plantelor rnai firave de
araci.
Recoltafi serninfele exern-
plarelor aparfinand speciilor
de bazB ~iserninati-le cat
rnai repede posibil i n
@IMPAMMP SRL
a Luminl naburali. Pentru o
dezvoltare sZn3toasa planta
necesita cel pufin yse ore
insorite pe zi.
a Sol cu pemwabilitate bun&
Se dezvolta optirn i n sol slab,
rnai sarac In substanfe
nutritive+u p r calcaros.
b
locuintil. Tn zone cu condifii,
de dim%mai blande,
seminfele se pot sernina
direct In gradina. Pentru
buchete de flori uscate taiafi
tulpinile florale. Tn zonele cu
i ~ r nhi d p z i t e , 1
t%rziuxurtafi tulpinile
plantei la o palma de la sol
@s);Tn zonele cu climat mai
bland efectuafi aceasta
lucrare prirnavara.
3 caiul v i n i t este o planti
RQP-02-10-046
CARTEA
GRUPA 7 81
I :
L
a Pentru m r e tairti numai
florile deschise total, deorrece
dupa Uiere, bobocii nu se vor
deschide.
I Recoltati seminfele exew
plarelor aparfinand spaciilor
de baza $iirnpragtiati-lc
imediat.
-
..epretentioasi, sirnplu de
ingrijit, dar nu suporti
umiditatea excesiva. in solul
urned ridicinile cirnoase
incep s i putrereasci l i plan-
ta va pieri. Pentru a preveni
acest lucru, plantali-o in sol
cu perrneabilitate bunk in ,
cazul solurilor cornpacte,
lantafi-o in straturi ridicate.
I
1
 ajeurnyed juns
n
aiqa ap w r o j uiv azuny 2-13ajwnuiur i.~o\i~
Crinul de baltii pitic
Gridinzrit iscusit
I
e primllvzrra plante
%&pww
Fn ylhived, cu frunze
wrde-intens.
e Nu cumpamy p l m cu
frunze moil hgi4lbsnite sau Ira
acoperit cu m@i.
I Plantare 9 divizare
?mgri@mantcomplex
. (30-50 g) fn solul plantelor
fnridicinate. Divizati
. plantele crescute excesiv.
0 IMP AB/IMP SRL
optim n e e cel putin 6 ore
Mnfte pe e!.
c Salcu bavrZl pmmeabilitate.
Crinul de b a M pitic se simte
Mne fn ml mavin, perrneabil,
cu co@inut bogat tn
dguneazi spa stagnant&
tali florile trecute. Daci e
nevoie, relnnoiti mulciul
solului.
TOAMNA
Divizaji exemplareleues-
cute excesiv sau care nu mai
Tnfloresc. Pistrati frunzele
pentru acoperirea de iarni a
ROP-02-10046
GRUPA 7 83
e hrrtat alituri de plamle
de primsvari cu bulbl,
frunzele tale vor acopri
frunzi~ulofilit al d m l a k e
plante.
La 3-4 ani plantele t m i e
divizate, $ilasate apoi s i se
I dezvolte liber.
-'
)octorul plantelor
Daci mugurii se umfli, Pnsa
nu se deschid, ci se
brunifici ~i cad, Onseamn3
c i planta a fost atacati de
musca galicoli, ale cirei
larve galben-albui, de
2-3 mm, se gisesc On
muguri. Culegeti mugurii
STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE
BORDURX

"
,aracteris tic

Fmzele c;lmoase pi florile M d e ale florii-de-piatri
infiwnusefeaza"focurde uscate.
VARIETQI C
Floarea-de-piatrii, prin
------
tulpinile sale scunde, tiritoare,
cu frunze aciculare ciirnoase,
forrneazii straturi cornpacte de
mica indgirne. Florile sale sunt
simple sau serniinvolte, rn5tii-
soase, strducind in nuange vii
de galben, portocaliu, roz, rogu
sau alb. Ele nu se deschid, in
general, declt sub efectul
razelor solare. Serningele sunt
cornercializate frecvent Pn
arnestec de diverse varietiigi.
Floarea-de-piatrz
(Portulaca grandiflora) se
giisegte in cornerg ca arnestec
de flori simple sau involte,
respectiv hibrizi cu flori foarte
rnari gi involte, ca de exernplu
,,Sunshine" (serniinvoltii, tirn-
purie) pi ,,Sundance" (serniin-
voltii, cu flori ce riirnhn
deschise gi in slabii lurninz
solar%)sub denurnirile de
,,Cupidon sau ,,Calypson.
Floarea-de-piatrii cu flori
mici (Portulaca umbraticola)
se giisegte pi in culori separate,
ca soiurile: ,,Aprikotm,
,,Schwefelgelbngi ,,KarrninrotP.
Floare-de-piam-cu flori mici
-
'trUmoas'pin
UNDE SE PLANTEAZX?
- - . . l h L v A L ~ -3-.-.2--.---
Aceasti floare de culori vii pi
vesele se davolta cel rnai bine
in locuri calde gi uscate.
fn griidinile alpine pi pe
povirniguri calde este o plants
excelentii de acoperire a solu-
lui, durabil5 pi stdlucitoare.
Se rkpindegte rapid pe
pietre, parapete gi ziduri de
sprijin, dar poate orna cu efect
gi rnarginea aleilor pi a dru-
murilor de griidinii, unde in
dldura reflectat5 de pietrig se
sirnte deosebit de bine.
Floarea-de-piatd se poate
cultiva nu nurnai in griidinii ci
este rninunatii gi in vase, liizi
de balcon, coguri suspendate.
Ca floare de balcon se irnpune
rnai ales floarea-de-piatd cu
flori rnici.
Planta~ifloarea-de-piatr5
ling3 terasa insoritii sau in
vase de flori pentru a vii delecta
de aproape cu culorile sale vii.
CE SE PLANTEAZK
m-.
ALATURI?
- ---
-> -- -
L-...-.
Culorile striilucitoare ale florii-
de-piatrii se arrnonizeazi de
Coloritului divers al florii-de-piam"i se potrivesc norile albe
rninune cu alte plante ce nece-
sits rnult soare.
Cultiva~ifloarea-de-piatrii ca
planti de bordurii al5turi de
eschscholzia (Eschscholzia),
nisturei (Gomphrena globosa)
sau gazania. Produce un efect
crornatic vioi plantatii llngii
jaleg (Salvia farinacea), lirnba-
pegtelui (Limonium sinuatum)
sau vanilie siilbatici
(Heliotropium peruvian um),
plante cu flori in diverse
nuange de albastru.
Dorotheanthus gi
Dirnorphotheca au aceleagi
ceringe de sol gi spagiu ca gi
floarea-de-piatri. fn cazul
ansamblurilor rnulticolore lua~i
in considerare faptul cii
floarea-de-piatri nu se arrno-
nizeazii cu toate nuangele.
Putefi atenua contrastele prea
stridente prin asocierea cu
diverse soiuri anuale de iarbii,
curechi de piidure sau albige
rnirositoare.
P L A N T A R E $1 INGRIJIRE
ACCESORll O seminfe O amestec de p i m d n t lipsit d e t u r b i C
recipiente, lad5 de crestere a risadurilor Cl plantator Ci folie d e
alastic Ci nisip, compost
De la jumitatea lui martie S d n a f i clte 3-5 reminp fn
1 semhfek se pot s&a fn
cad. Umplefi recipientele, ghive-
2 fiecare ghiveci. Indesafi-le i n
cele sau lada i n prealabil curatate
cu amestec de pamant reavan,
sol, dar nu le acoperifi cu pamint.
Pentru a germina, seminfele a"
nevoie de lumina soarelui.
I, f i r 3 turbi.
Acoperig ghl& cu o falie Ajunse la Tnaltimea de 2,5 cm,
3 de plastic. bezati ghivecele
fntr-un loc luminos, ta o temper-
4 rssadurile se var rari l W n d
d t e dous rssaduri de ghiveci.
atura de 21°C. Dupa aparifia Udafi cu griji ~i d l i f i noile plan-
riisadurilor, fndepartafi folia. tufe.
8la mijlocul lui mat va avea
r5c5direa'in --'."-% 1-
distanfe de 15-20 c i . Pamentul
compact trebuie ameliorat cu
nisip $icompost. Udati din belsuo. I
 Gr;idin;irit iscusit 7
I
Ptwigrip &&nuRe pgduchi de
frunze ptulpini sau pe
-tot anul
s i redantare
De la sfiiitul iui mai sem&-
e flori tn ghivece, urmind a fi
- pe
, persind serninfele pe
@mint sau 'Tntr-0 t-mzd&
.
pMin (dma~tap jos).
Presati pain sernintele, dar
nu le acoperiti cu Wrn8nt.
,' Germenii trebuie r&ri$i,
lasfrnd tntre ei spafii de
-.-
a tnflori rnai abundent
W n u t cu b u d
pennerbibte.in parnant
compact, argnos poate Semifsle i se pot culege
putrezi. fncorporafi T
' n sol nisip uyor. PBstrafi-le lntr-un loc
yi cornpost din belyug. uscat, Tntunecos ~i rkoros.
. .-
-
,&pt&manidoze rnici de
solutii nutritive.
TQAMNA
kmre
Onainte de prirnul ger de
toarnrd replanwi cPteva
unei
ferestre luminoase. Prim&-
vara urmMoareputefi luade
Dad planta este atacata de
la, eac&$vabutar[ ce
b%rifoarte devramp tripsi, pe frunzele fragede
apar Pete argintii, cauzate
f I de insecte de circa 1 rnrn,
I
I care sug seva plantei ~i
I I rZspAndesc diferite boli.
Preventie: nu lasafi planta
s& se uwce. In cas de
infestare stropifi planta cu
insecticide.
,
STRATURI DE FLORl $1
PLANTE DE BORDURA GRUPA 7

Mecon opsis
Florile parfuma te ale locurilor cu pen umbra'
&

& permeabil, acid

iunb
- octombrie, H 30-60 crn

'w> 0~ el apunx ala,
ad Je! 'w> 09 ap eiuewp el aqeu~
q!~n!os!io$ueld.puepe !5
z
ale1 a~elueldap !do16 ! i g d ~
-alrawe '~nleas! i e u ? ~
- p ~ ! :~ud4 q d ap lpeopd
-(eppuadxare3) ppuad
pZ0801 !5 (uEle%2!lE~*!!h4OJJOLU
me^) ip~sadp z o s o ~'(mpEAIXS
epm7) In!aparx :s!sdouosaur
ap al!!ieu!qurm ap pnlqe
a~mwlda n s q d ~ u n apuaur
s ad a ~ b !na t y ~ ap j p u c ~
-EWO a p q q !B a @ a ~
'(X aq1.n-Y) au!q
alaql!~sv!S(x emy n a ~ ) -piem el ap ammeur ajalueld @ 1n1nza~e=>.eun a l p eun ~ e d e
way3naq '(!upp elnux!Jd
<xtue!saUnq n p u r ! ~ e~nur!rd
~)
luns s!sdoumur n3 epeo!rad
'VqJnI nes aJeln3pe
azuny ap lsodwo> n3 lnlos fie3
I
!Seaax ul ssa~ouui!9 phqre
ap pmqe mar3 ;x, auarad
.(s!J&~ Eunlm) gr%eau-eqrey
nes (suasa~oq~ee&ue.rp&)
- a ~ o ~p!sasau
.au!dp ~ o p u p p 8 eaur!ipu~a8u!1e <a!un! ui a~Sar
a p nas !roqre qns ap aseorqurn
-!mas al!~n301UJ 'pSnq~e@uq
.uorpuapopoJ ap alpndnr8 n3 ns maq!l p e w ns anur anoU
v l r o s e as IS !npSgru eau
luns ;x,nqse a p a d ~
' J m p EJy
S! snurnq uj l&oq 'l!qeaurrad
alsa ( s ~ s!sdouo3a~) ~ ~ d arem !rou are " e q w p!os -e~!l\a%uo~
'!!ura! p d u y ad a n (
d azung ap alazol
!nJp a p <nSor!S n!mdmd
cnJlseqleap aiaunu UJ ! r o ~
n3 (s!sualnedeu s.rsuodo3a~q)
nSo~maq!l ~nseur!9 auaq@
c ! ~ u pr o ns ~ (~~~OJ!.&JU!
s ! s d o u o x ~ a~salu!
) azuny
ns uelaqp pseur nlduraxa ap
'aparq !pads e l s q -n!A-nn 1n!os n!'!!po~rod !JOU are
-seqp '!JEW POD are !S UI 1 ap ' me!~ueJnvIn!oS mapunqe
alalu!uras anMdurj !SJ esu:
- O ~ Ua Jm (!!uoplaps x srsdou 'p%un~ giep o a n nN our3 OP-0s
- 0 3 ~p!~q!q ~ ) mlaq!] p s e u ap eaur!ipuj a%upe!I !npxur
~nu!iqoe-s 'alelnueduras pou areolgugurase 'auaq@%'a~unqur
!JOB are 'apquro~so-a!un! UJ
ns uelaqp !npsaur !pgS!snrsu~ a1bro~uJ <gpuap!mo edolng
U! uolqolne ( W ! J ~ U s!sdou IW
aJm %?A-nnseqp '!nu alreof -03JN. !auaJ!d ap P M I
pov are 'a!un!-pw ul a ~ b ~ -w 1
-OUUI ' ~ p p u r !u!p ~ reu!S!ro ieop ap eaur!Spu~a8une IS aqp
am00 w m a q p p3q.q alreoj alsa r o ~ p n d s a ~301 m UJ
-alxeos m auaq elnmld IS <a!p!-a!un! UJ a l b ~
-p%' ~ I ~ O A U!JOB J a n ueuald" -opuj gleunu!ur alsads p s e a s ~
'ur 2' 1 u r p n ? ap ~ !u!dp ~ o u n
~ J . T F A UJ !ieru!s c!imalde r o h
'!be1 ! u ! ~ r o p p q u r ~ o'auaq
j
-@ aralm !S npnze-nr~seqp
a p a d ns <peur!lob a n (e!y0j!~
-ruoJaq s!sdoump~)w p w e d
-m pop "9 v q 1 , p J q
.~!XOI u!ind x a q ap ~nu!ium
un ne S! <p!n: 'l!qeaurrad
p10s S! e~qurnuad~ a p !pads d
a 3 m a3eoL -E!W u p u!noid
(ysdoumaur) m q ! 3eur ~ ap
!pads r o p m q u r mmpo!ep~
Meconopsis
Ii
'pentru m i 3 n a t u l de la
nje
'tnceputul iernii, sau prirnivan
risaduri siniltoase, puternice
Nu cumparafi serninfe vech
sau risaduri slabe, ce par
bolnave.
Meconopsisare nevoie de tem-
peraturi scazute b tncoltire,
asffel semgnafi-l la Ynceputul
iernii in mi de seminare.
Apzati WLe tn sers r m .
inainte de sosirea primului ger
acoperifi cu vreascuri roze?tele
da frunre ale soiurilw ~ispeci-
ilor sensibile.
PWWVAM
Sem&nand repiare
PrimZivara este p r i o d a ideal&
planarii $ divizirii rEicf&inilor.
Repicatih sera rbadurile de
produae proprie (dreapta).
dP W M P SRL
- .
Gridinirit iscusit i -.
, i
>
I -
I. Penumbra. Se dezvolti cel
rnai bine i n locuri cu
.
I Serninaji speciile pure la
s f A ~ i t uiernii
l i n t a v i de
penumbra, urnede, la adipost serninare, apoi a~ezafi-le7r1
de vant. sera. Vor incolji primivarak
Sol psrmeabil, acidulat.
Arnestecafi solul cu compost Pentru fortificarea tulpi@
de frunze aciculare sau turbl. in primii doi ani Irnpiedica*
lntensificaji perrneabilitatea inflorirea prin ciupirea
solului cu n i s i ~ .
Pe timp de secet6 udati regulat
meconopsisul. in iulie plantM
rbadurile repicate In locul
definitiv. Thiaji tijele florilor
trecute, pentru a fmpiedica
I
maturarea seminjelor. Solul prea umed ~iapa
stagnant5 pot provoca
putrezirea ridicinilor.
Ridicinile nu vor putea
alimenta planta cu api,
p i q i l e verzi ale plantei
de la suprafafa solului se
vor ofili ~ivor ingalbeni.
Distrugeji plantele
contaminate. Arneliorafi
solul inainte de replantare.
FOP-@-1W ISBN 978-963460924
dun3
v ap ~ J E uip . n
O ~n~uipc.13
. n n
ap ~ u a ~ aa dveld
mm r~
~ r.sdvg
dk

Baptisia este harte aspectuoasa' timp de luni de zile
datoriti florilor $p&tdor sale surprinzaWtoare.
Baptisia este o plant5 pereni
longevivz. Pe IGtarii s5i bine
ramificati infloresc in ciorchini
indesaji flori-fluturq albastre,
galbene sau albe. Sunt foarte
interesante si p%tiile mgunte
ale plantei. Toate speciile
provin din America de Nord.
Baptisia albastrii (Babrisia
australis) crepe p h i la indyi-
rnea de 90-1 50 cm, a v h d o cir-
curnferinj5 de 90 cm. Frunzele
trilobate sunt de culoare cenu-
siu-dbktmi. Florile violet-
albktrui. de cel rnult 4 crn. sunt
dispuse pe listari ajunghd chiar
p3ng la Pndjirnea de 40 cm. Din
ele se f o r m e d o%t%le sur-
prindtoare, cenusiu-inchis, de
cel rnult 5 cm.
Baptisia pitoreasd (~aptisia
tincroria) este.specia cea mai
..
60-90 cm gi circurnferinp de
30 crn. Dispune de frunze
invers-ovate. Inflorescen~elein
form5 de ciorchini au multe
flori, de cel rnult 2 cm, galbene
sau de culoarea untului.
Baptisia albii (Baptisia leu-
cantha) poate dep4i indy a
de 180 crn. Se rernard prln
frunze ovale de un albastru
sclipitor. Florile albe sau pur-
puriu-pal, de cel rnult 3 cm,
sunt dispuse in ciorchini com-
pacji cu lungirnea de 20-60 cm.
UNDE SE PLANTEAZ~~?
Baptisia se ingrijeste ugor si se
davolti frurnos in locuri
insorite, in mai toate solurile.
In straturile mari sau de bor-
durg planta pereni, inaltii cu
crestere viauroas5
" arati deo-
sebit. Plantayi irnprejurul ei
perene rnai scunde.
Put+ s-o plants$ h Z np zidal-
rilor, ca arbust solitar. Aici se
vdorifid excelent florile si frun-
zele verzi-albktmi surprinzr-----
De-a lungul gardurilor
o priveli~tefrumoasi si protejea
si contra privirilor indiscrete.
Baptisia se distinge nu numai
prin florile sale aspectuoase, dar
Baptisia albastri hrmaza' d dense
xin frunz.de variind de la
albhtrui la verde-cenusiu.
'
Acestea pot constitui un hndal
frurnos pentru plantele perene
mai putin inalte si, de aserne-
nea, pentru florile viratice.
Baptisia albast15 se potrivqte
excelent cu perenele scunde cu
flori galbene, de exernplu cu
romhija pitoreasd (Anthern~~
tincroria) sau cu lipsciinoaiele
cu flori rnari (Coreopsis grandi-
" ra).
3rna~sren irnnwcie a* nirn-
due in schimb o irnpresie aeri-
& florile roz sau rosii, ca de
exernplu wada-~oricelului
(Achilles millefolium x) sau
soiurile rosii ale mentei decora-
tive (Monarda x).
Florile violet-albbtrui si frun-
zele cenqiu-argintiu ale bap-
PLANTARE 51 ~NGRIJIRE
ACCESORII: CI rgsaduri de baptisia in ghiveci Q cazrna CI
U cornpost
.,
L
1M de
Sapat1
vara.
adend $i mi
mai
plantam prima-
o groa* cu a v a
lati4 d d t balo-
PuWi In groapi a
2 compost prelucWo &&1!
ABn@i sulul compact$ UI nfsirp.
tul rlidkinii.
tisiei vitoresti produc un efect
1
cromatic puternic. Acesteia i se
potrivesc bine platicodonul
~ ~ l a r ~ c o gd A
o nd ~ o r u s ) ,mu$-
cata-dracului (Scabiosa caucasi- Planwi baptisia la addncimea
ca), clopojeii (Campanula glo-
merara ,,Joan Elliott") gi pelinul
4 la care fusese In ghiveci.
Umpleji groapa cu Mmant, pre-
alb (Artemisia absinrhium sali pamantul din jurul ridacinii.
,Lambrook Silvern).
-
I n zonele vantoase sprijinip
Uda$ binc, ,-ntru ca rL --,. - planta. Tnfigeli alaturi de
na sa intre In contact direct cu ea un bat de barnbus, gi
I
pZim8ntul. Pe timp de seceta udaji legaji-o de acesta cu rafie.
Variand bicolorri
Bap tisia

Grsdinirit iscusit
I

iPrimsvara MU toamna r l a r a . Se dezvolti optim tn @Wars, planta peren5

amparag baptisia cu frunze
anatoase, tn ghiveci.
r Nu curnpirati plante
blnave MU batrane, cu
ddkinife iqind din ghiveci,
Qoarece sunt greu de
b h i a soarelui. Se dezvolt&$1 mifidndu-se puternic
In penumbra, @ T
ni produce formeaz5 un gard viu scund,
mai putine flori. tncadrati cu baptisia banca
sau alte locuri de relaxare dln
grading.
a Sol cu bun& permeabilitate. a Rldecina baptisiei fixeazil
Ameliorali solul compact cu azotul, din acest motiv nu
un &us de nkip. feairiare.
I-IBGBS&~~

I ~4
#IIl
~ngrljlretot anul
PRIMXVARA TOAMMA ~ M P U R I U
Divkmgiplantare Setmihare planare
~nmultireprin divizare: dez- slefui$ cu gmirghel seminple,
gmpati plantele bZtrane ~i pentru a le uyra germinarea
taiafi-le cu a@tul in mai multe (ios). Semana$-le Tn r b d n i @
parti. Replantat1 imediat ~imengnqi-lesolul reavin.
paale astfel obfinute. Plantati Iarna pastrati rasadurilein
pfantelenoi de Fndat3 ce ~ l u l rkadnip. Tosmna timpvriu
deviw practlcabil. ele pot fi transplantatein
exterior. Pe vreme excesiv de umedg
VARA baptisia poate fi atacaa de
Ma? peronospora. Dosul frun-
Baptisia Tnftore$e mai zelor este acoperit de pate
abundent dad este udati. aseminatpare pudrei albe.
Culegefi-i seminteledupii !ndep&rta$i frunzele v W -
ce p&st&ile s-au Innegrit.
Pastrag-le Tn pungi de brtie
-- -ate, pentru a tmpiedica
ispdndirea bolii.
intr-un loc mat.
Viie$ca este o pfanta' awperitoare de sol cu dezvoftare
vi'oasa' pi inflorireabundenk
Vinejica este o floare sdbatid
raistenti, formiind un covor
ve eta1 compact in timp scurt.
knfloregte din apriIie pans in
iunie, florile ddtuiesc inflo-
rescenje lungi de max. 15 cm.
Miiruntele flori labiate sunt
situate etajat pe tulpinii gi atrag moase. Soiul Aha" cu frunze
numeroase insecte. In general
vinejica este albastri, dar pot fi flori roz. Majoritatea soiurilor
intdnite gi soiuri roz sau albe.
In privinp crqterii, vine~ica diferi prin culoarea frunzelor.
este o planG acoperitoare de sol Cele mai cunoscute soiuri sunt
vqnic verde, cu frunze aciculare ,,Atropurpurea"
4 4
301m ,,~tropurpurea"
in formi de rozete, din centrul
I
drora se ind5i grajioasele pani-
cule. Planta are lujeri cu rozete
de fiunze, ulterior lujerii dez-
volhnd ridkini. Lungimea
lujerilor atinge 10-30 cm.
In unitifile horticole, pe
lhngii speciile pure se fi
giisite ,si csteva soiuri foarte fru- Periodti de plantars: prima- Nivelati stratul cu grebla ~i
1 2
I
vara. Af6nafi solul, Tnlaturafi sapati gropi la distanfe de 15-
rogii are flori albe, iar ,Rosea7' buruienile. Amestecei solul cu 25 cm. Plantafi vinefica Tn grupuri
comport $ putin ingr&@rnlnt. m i mari.
au flori de doui nuanje gi
. * (sau ,PurpureaX)
cu frunze maronii, gi ,,Burgundy
Glow" cu frunzig pestri~alb-
rogu. Frunzele soiului
,,Variegatan au Pete alb-gdbui. Culon' puternice in strat miYt
Au un aspect exotic frunzele cu
Pete rqii, galbene sau veni ale
soiului ,,Multicolorm(sau f n straturile de ffigi dru- Form& fmpreuni cu aceas-
,Rainbown). ,,Catlin's Giantn muri sau I h @ terasi, vinepca ta un frumos covor vegetal, sub
se deosebqte prin frunzele la acoped frumos colfurile arbori sau arbqti, celelalte
i'nceput rogii, devenind apoi ascufite gi bordurile. acoperitoare de sol cu Pnflorire
veni, prin dimensiunile Prefed sold umed de la simultank tiarella f l i d a
deosebit de mari ale acestora si malul hcului, astfel ofed pri- cordifofiaa)cu frunze cordiforme
prin dezvoltarea puternid a velige minunat5 sub copaci sau sau waldsteinia (Walaheinia
plantei. arbwti. geoides).
f n l~k i de flori gi ciubere
sunt fermedtoare in special
UNDE SE PLAN TEA^? soiurile cu frunze pestrise.
Plantaji vinejica intotdeauna in
grupuri, in locuri cu penumbd
gi cu sol slab umed.
fn straturile de penumbG Vinepca, cu ajutorul Iktarilor
plantaji vine~icain prim plan. de la suprafap solului, formeazli
Evitafi plantarea acesteia in veci- covor floral indesat, de aceea
nitatea plantelor slabe, deoarece
vinejica le poate sufoca.
Ca plant5 acoperitoare de sol,
se davolri ideal in fap
plantelor lemnoase sau sub
plantele asociate trebuie plan-
tate concomitent cu aceasta.
Plante ce lnnoresc prim%
vara - de exernplu lalelele sau
narcisele - se asorteaii cu florile
5 PSnZi ce plantete f o r r n d
c o w cornpab, mulci$iglul h
jurul acestora cu compost mu
foarte simplu, primavara
sau toamna, prin tiierea ~i
plantarea rozetelor de pe 1
acestea. albastre ale vine+%.

CumpSraG primkara risa-
duri indesate, verde-aprins, i n
ghiveci. Tnainte de plantare
divizafi plantele dese.
Nu cumpirati risaduri cu
frunze pitate, ingilbenite,
sau plante cu radicini
putre&.
PRIMAVARA
PIantare $i fertilizare
Primavara este perioada
optima plantirii. Asternefi
compost $iTrigragamint
organic complex In jurul
plantelor inradicinate.
VARA
Udate 2i tundere
'in timp de seceti udafi
plantele la 7-10 zile.
Suprafefele mai mari culti-
vate cu vinefica se pot tunde
cu mcyina de tuns iarba
fixati la inilfirne superioari
(dreapta). 'in straturi mai
mici tiiafi florile ofilite
Q IMP ABllMP SRL
LUMINA 51 SOL
Soare sau penumbra. k
dezvolti bine i n locuri
semiumbroase. Expusi la
I soare necesiti sol umed.
Sol umed, lutos. Prefer4
solul cu humus, bogat i n
substanfe nlltriti\la
Adunafi cu grebla frunzele
cizute. Frunzi~ulcizut, daci
este umed devine compact,
iar vinefica se sufoci gi
putreze~tesub acesta.
1 'in sol umed, imperrneabil,
CARTE!
GRUPA7 92
Frunzele colorate ale
soiurilor cu frunzig pestrif pot
deveni verzi. Pentru evitarea
fenomenului, inliturafi toate
rozetele de frunze verzi.
Se dezvolti viguros,
inibugind cu u ~ u r i n fplantele
i
wcine.
de rea calitate vinefica
poate f i atacata de putre-
gaiul rSdacinilor gi
coletului, datoriti ciruia
plantele se vor usca.
Preventiv, plantali vinefica
'in locuri aerisite ~idivizafi
radacinile la trei ani.
Ffori ca portefanul
Culorile pastelate ale anemonelor de toamnii i M u -
r n u s e colfu'ile
~ ~ umbroase ale @din3 tomnatice.
VARIETATI
Anemonele de toamna &i
deschid tlrziu florile albe sau
trandafirii, cu petale involte
sau semiinvolte, cu anterele
dese de culoare galbena.
Atentie: toate speciile sunt
ugor otriivitoare, continand
substante ce irita pielea.
Anemonele chin-ti
(Anemone hupehensis) au
inal~imede 80 cm. Soiul
. .
..PraecoxV este roz-purputi
,,September Charme" are flori
foarte mari, de un roz-pastel,
pe ciind ,,SplendensS
strducegte in culori vii de roz-
purpuriu.
Anemone tomentosa este
varietatea cea rnai raistentii la
ger. Floarea anemonei
,,Robustissima" este de culoare
roz-deschis, iniigimea plantei
nu d e p 4 q t e 100 cm,
,,Superban trandafirie nu cregte
d e d t ping la 80 cm, dar pro-
duce flori din abundenti:
- ~ ~ -
~ -
Hibrizii japonezi
anemone necesitii pr
timpul iernii. , , ~ o n o r i n e '
Jobert" cu flori albe se Inalga
-
I dau impresia unor adevarate
Anemone tomentosa
I --
r l
b-a ,,.
pins la 120 cm, ,,Konigin
Charlotte" are flori roz-aprins,
semiinvolte, gi o inidlime de
90 cm. ,Prim Heinrich" de
numai 60 cm, ne d e l e c t e a ~cu
flori semiinvolte roz-profund,
in timp ce -.
,,Rosenschale" h a l t
de 80 cm are petale cu margi-
nile exterioare rosu-trandafiriu,
petalele interioare fiind a m -
~ ~
plet roz.
UNDE SE P L A N T E ~ ?
~
Anemonele de toamnl ies ce.l
mai bine in valoare d a d sunt
plantate in grup.
f n straturiie de flori
perene, datoriti infloririi lor
tlrzii, anemonele completeaz5
in mod fericit peisajul.
La marginea terenurilor cu
arbori, dar mai ales a v h d
drept fundal arbugti de tonali-
tspi inchise, aceste flori
strZlucesc ptin culorile lor vii
crehnd un ansamblu floral de
efect.
fn granile cu pgdure, in
I exemplu ch , , ~ o i a~ubjr".
umbra arborilor gi arbugrilor,
florile anemonelor de
Pete incandescente.
Anemone japonae plantate Ihga' gard
Culorile pure ~i frumoase ale
anemonelor de toamnH aratP
minunat d k u r i de multe alte
ulante cu inflorire tomnatid.
fn straturile perene i se
potrivqte stelita ((Aster novae-
angliae). Pentru a realiza efecte
cromatice fine dar strducitoare,
alegeti ca anemone de toarnna
soi;l'alb ,,Bonningdale White",
iar pentru un montaj vesel
soiul cu flori albastre ,,Sailor
Boy". Anemona de toarnnz
alba ne oferii un spectacol cro-
matic de efect gi asociati cu
soiurile rogii-purpurii, spre
l
potrivqte bine gi rnai putin
cunoscuta Chelone obliqua.
0 plant5 a n d 5 asociatii
I se
de contrast poate fi gi salvia
albastr2 (Salvia hrinacea), pre-
cum si verbena violet5
(Verbena bonariensis). m
La marginea zonelor cu
arbori tufe anemonele de
toarnnii wmbinate cu plante
anuale, ca de exemplu cu omag
(Aconirum carmichaelii) GQ .
flori albastre, cu Cimi-
s i m ~ l e xcu flori albe sau cu :v;!
feriga, pot oferi o imagine
insolid.
d =HonorheJoben"
PLANTARE $1 TNGRlJlRE
- - -
- - -
ACCESORll O rasaduri de anemone de toarnna Cl fun, ,
,
-
post P Tngra~amantorganic
1M& potrlvitii de plantare:
primavara sau toamna.
flfdnati profund solul, irvdWrta$i
2 weme# pe strat din bebug
c o m m $ihgr&aminte
organice, amertedndu-le bine h
pietrete )i buruienile, pamant.
*4 3Spi$i a groa@ mai mare
decht balotul de radacini.
"'i,.. Extragefi cu grija anemona de
4 Plasati PI- h groa~8,
avand grija ca partea supe
rioafi a balotului de radacini
fie la niwlul solului. Presafi
toamna din ghiveci.
@&ntul5i udari-l temeinic.
Toarnna hrnulfifl planta
prin buta~ide radacinil.
Extragei radacinile, din care
tiiiafi bucafi groase, cu
lungirnea de 10 crn. Plantafi
buta~ii- orientafi cu
extrernitatea rnai groasa in
sus - in ghivece cu parnlnt
reavan nisipos. Acoperifi
ghivecele cu o folie ~i tinefi-
le in &sadni@ pans ciind se
vor forma mile rildacini.
 CARTEA

Anemone de toamna' GRUPA7 93

.
6,,
1(

8 , .,

b A

-
APROVIZIONARE
Cum- primhmra sau o W M A n e m e l o r le Se Pnrnultesc u p prin
toamna ribdun' vi~uroase?n priegee pimumbra. k dezvolta divizarea tulpinllor. Prirnivara
ghivece rnari. AIegeTi plante $ la umb4 dar nu linfloresc taiafi o bucati din partea
cu frunz$ ~n$itos, abundttnt, exterioari a rizornului.
Plantali-o Tntr-un loc cu
penumbra.
0 Nu C~J&~W$P plane cu Sol d h e t Pentru amslio- Planta are nevoie de 1-2 en!
f r u m ofiltte, pafide mu mgse rarea solului Oncorporati Yn el p%nld n d tncepe sll
de daunitori. compost sau gunoi de grajd. fnfloreaxi ~is i prolifereze.

LamB ~ -..-. tot anul

nprmre
TOAMNA
Plantare yi proZe@e

I
Este perioada adecvat2 plan-
tlrii risadurilor curnptirate.
imprejurul tltfelor deja exis-
I
tente introduce$ Tn sol com-
post $i5ngrl@m%ntcomplex.
Divizati rizornii plantelor
fnariiire
Inbiioadele de seceti per-
sistenta udati sistematic
anemonele. Mulciti solul
pentru a-fi pistra urnidi-
tatea. Soiurile mai Tnalte se
vor sprijini de tutori
(dreapta).
Perioadi potriviti planGrii.
Inainte de gerurile iernii,
scurtati la o palrni plantele II
trecute, apoi acoperbi solul
cu compost $ifrunzi~.?n
zonele cu climat aspru
acoperili-l $icu uengi de
.lernatazii cauzeazi Pete
brad.
galbene sau brune, rnai
tarziu deseori negre, bine
I rnarcate pe nervurile frun-
zei. In cele din urmi frun- I
zele pier. Distrugeti
plantele vitimate. Pe
terenul infestat vrerne de
mai mulfi ani nu cultivaji
plante sensibile.
STRATURI DE FLORl A
$1 PLAMTE DE B O R D U ~ GRUPA 7

Lampioane de culori vii in griidina tomna ticii

lumid natural&

;.u~bil, cu

45-60 crn
 Se paate Tinmu19 p i n seminte Semanafl cbudoui-trei seminfe In
1 incepAnd din martie. Umplei
tava de plantare cu amestec
2 fiecare compartiment, apisafi
fin solul ~ilira$ tava neacoperita.
u m d de p3m5nt fara turlsa.

( P & p d @ ~ * a aplant2
~>
dMshim pent* mad&
ei, M h tegimile n o m e
pima nu m uh a . care aringe d m atd+ea de
Seam ewmscum do& 4- 20-30 em gi porn fi lilt
~ & ~ C e a & p o p u - qo~gifnciuk.
W ~ e & ~ ~ e s r c
PB@s at%ehm$w.
h&cii ~eata.la
mrietate, UNDE SE PUU
idkehgi, mal m i d gi mai A d plan& ce se kid
&u$ Egis& un mi ,Zwerg" foarte viguros ttu:buie planmtg
In locuri spflomz
Cr* f m o s h
^*zifi,
* rrbo-
de ~ p i Pnu
h u h wawJmntsle.

hp garddo; vii, a gm&iior

mici de arbori sau arb*. ('ter d m x, k m d -
fn-psehecoman& Mg* Asm no ?
pkntldril In d&r, penau a-i splinup (3ohdago
asp adel r&pkuhea beckia.
Fib& se irnpune k mmod
-St fn ampazifli h cam
faddd sr: ampuae din

hctele piip&kd&fn fafa tau I 45-60 cm in sol fertil gi bine afa- I

sub err- atbodat cu fnuz- I nat. Udati abundent. I
zig a u t d g$b.en, r o p sau
p a n d i u precum mrgenul
 CARTEA

GRUPA 7 94

Grgdlnikit
.- iscu
. --r g,~.;,,;~
.
8 4
. \

T- *;fi
-.
I .
.-,,, & r-.- *-.

I
Ipalau) la ghiveci. fnainte e doar d a d st2 On u m t sau primlvara tundefi-i ..
plantwe, data rldlcinile rldlcinile, pentru ca planta*
i t Tndesate sau Indlcite, nu se rlspandeascl prea tam.
firafi-1% , .-, d m , , . 4 t . , .,,,A, .
', t p . ' k% I ( I , I C * L,<)I . * L ~ A z ~ ~ I

i i * Sol permeabil, bogat ih: J Taiafi ramurile cu capsule

0 Nu cumpZirafi plante ofilite aubstanfe nutritive. P r e f d pentru uscat doar d n d au
a u cu frunze tngalbenite. ~ o l ucalcaros.
l r deja culoarea lor definitivl.

Ingrijire tot an ul
* w m # h ~ ~ Udar
Prinkkrara We prioada opti- Manta t&%4&& =eta mai
m i plaNrii, h czrzul tufelor m r & Ins1sdemita mai
v&rstnice- a di\tiz&riir&&%ci- h i m pmkicc rw6 mai
nilor. Planta poate fi I n m l f i bogate d a d are a@
$ prin semi-. Sdna$i-Ee sufkienu.
direct in gradinti sau m@@i
r W u r i Tn prealabil h as&. Frunzele Ongllbenite, cu
, TQrnNA
usam
Pete ~i dezvoltarea slaba a
plantei sunt semnele conta-
, Pentru uscare Giafi tijek minlrii cu virusul mozaic al
dear a n d lampioamrle s-au castravefilor. Viroza este
- fonnat pi au culmre strlluci- transmisa de paduchii de
toare. Pentru uscamMepar- frunzl sau alte insecte
tati frunzele qi aarnafi firele sugltoare. Combaterea
mu punqi-le On vazi, Ontr-un bolii este imposibill. Distru-
loc cald fdnga). gefi plantele contaminate.
I
P
STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE BORDURA
4
GRUPA 7
i
Miciuca-cioban ului
Flori sfice aseminitoare scaiului

septembrie

I -mqp !npueqo!3-mnpeur ap
r . - --
'~nlos!$esel'!nlrrltr
WJ3 Ob a l p ap ~ U W ! P el
p~oaaueldn:, ! d o ~ 6!$a:,ej
a p a j a ~ da:, aseoqJa! alaaeId
.!~.ewqa~$s!d!lal!ua!nJnq @emj
-plul 'w:, w ap eawpugpe el guw
Inlos !$eup~e!$ !iedp~.e~en
- P U ! ~: u ~ u e l dap epco!r;ld
T
.lnlarls souxng pa3a1duro:,
(sua~!mdurasU O I ~ ! J J O J ~
I ~ J O ! ~ % A O '(~3~au.np3n~q)
pgn!,d n~duraxaap m <ela:,as
-(meln3!md i ~ n 1 ~ ?m1~d
~pydosM3)!a!DJ!W-EaJEOv
IS (a/!qou um/auraeurr?y3)
J
~ W O lalahur '(smsnqor
snmma~g)snmuraJa
n3 p u o s e a s mpajs a ~ ~ s e q p -~JJ !JOB w u a d y e n s u l
~~!JOU p n ~ u a m a~e!:,ose
e -!~I~IEJIS
i o l a ~ w ~a pd aqp apold
.FVIBs!liu r6 ! V P ! J _s~
.(ea~ndmdemeu!rpg)
eaeu!tpa nes ~oS!@unq
'(~aqn.8 sn y W J u g )
sn~uenuar,tf 1e urn3
< z oa~e p m qmld ap pnl
-gp gmnqd a u p u r ! o p a j o
-(nep!uad s!sdoa~o3)s!sdo
-axor, B! (x urn3seqrah) mpeu
-&""I '(EP!~/?? ~."13aqPnx)
!uaq@%!!(n~ ' ( ~ u ! p p
-uadryy myy!rpv) !n~nlapol-ep
y~nlgesorung 9 . e .pl ~
!Jnqp areol!:,nps FW e a q d
JOA auaqp8 a e ~ o s a e q d
.mp3e.1d -1aio-n~lseqpmpajs alm anurp p p u l !ew ea:, a ~ s a
!!~saSns enalp :,~ajo l!l a l u a s a ~ o w !a s - n p u p h w 1 !9 ur 2-5'1 ap e a u r ! j ~ q.a!nqp
-!~Bui
! / ~ap~ ~) o 4 nB! aseo!jua~a~dau ap p p u t eu!dp~ ad 'l@ypu~ aleoln:, ale (snpydaoratlyds
a ~ m l d!a~smee a m m l d q a m o j alsa UanIgscq:,l!aA" sdou!yx~)pl~o8osso~
ln!os -!:,n~qps a ~ e o das .:,!u~a~ndq o ~ z a as p !6
\r 3s 13
mmld 3!leq~s13adse n3 al!uyp
-513 U! 'qnJajo1nle pu!!~~ .apq -old 'W
@ pop a m p
s ! ~ u ~ - n r ~ s e q'!nu
9.1 el ~u-gdalb~:,a m
-ma~dasul ~ q a!p! d u!p a ~ b aqoI3 ~ a n ~ g "I~!OS nes 'sua~u!
-1msn nes -OUUI !S ppui!uras a ~ a d alsa s -naseqIe a!rajs !JOU aseoJaur
ruluad a 1 e p aJy E A I O I ~esdq w ap eaurgpuj upd 's!tp -nu n:, 'ur 1-1 ap 1pu3 ',,anlg
l e [ m ~ a puaja eane en nu q e -u~-n~~~ pope qale
p (OJJ!J sdss ~ o j d e ln!os
~ " lepueuro:,ar
OJJ!J sdou.yx~)anseqp !mo~f alsa m&ne-a!1n! u j a l b ~ o g u l
n3 mpueqo!3-esngg.q (sn3!1aumqs d o u ! ~e) m 4
p ~ueu!wop 1ru1ua3 !tu!lsuor, snan!~'' a q p !IOU ru e~uepen -~ueqmpmqop-mnpg,q
q!qmJeuTaJ a l q '!ru~qqp-!~% .p!w !u!ds n:, a,eu!ur~al 'np
!9 !nqp-!fi aJluE ~ ! n nmpajs , -u!Se soluaurol Insop '!nuall
-drnE~ P W W I c l ~ o l p o ueareoTn3 .pnleu ui !S -!JB a l y ne 'alel:,as :,qpe
a l b ~ p as um~ sea3~ .!pads !an ~uns apzurug -almg!um
xel ' a l p ! !u!dpl roun p y q ~
UE alenl!s mns a l a l u m s a ~ o ~ u ~

Gridioirit iscusit
I
Cum@rM primiwra plante
tinere, cu frunziwl wrdevioi,
fare rZfdBcina pivotante,
Nu cumPgm# plante cu
frunze pZState sau ?~rt@ite,
atacate de d&unetari.
PRIMAVARA
Hantare $i fnmulfire
Primivara este perioada ide-
a l i plantirii. Exemplarele
inridacinate se intinerex la
' cinci-~aseani prin taierea de
L
butagi laterali de pe r3dScin3.
Nu rinifi radacina pivotanta!
'
t rate de pe plant$. Tundeti
! : VARn
=re @m a n a r e
Udafi planta doar pe timp de
secetri tndelungati. Dupi
ofilireindepartafi frunzele
inferioare (dreapta). ArgciJi
plantele slabe. Tiiaji regulat
fiorile ofilite. Semanarea
seminfelor se face intre mai-
Q RIlP AEilMP SRL
CARTEA
GRUPA 7 96
T R I I fI I R I
m Soare. Se & d Y g bine In Se hmultepte Pmpr@tilndu-
locuri calde sau fiehin$i, chiar gi semintele. ?nde@rt@inaile
si uxate. plante pentru a 'lmpiedica
rispendirea nedoriti.
k pwteazis pentruflori
uscak. hainte ca florile s l se
m Sal penneabil. Prefer&solul deschidl, ti%ia@-le ~iatarnafi-
pennmbil, slab uxat si le cu capul 'In jas tn loc umbros
ealcaros. $iaerisit.
iulie. ~ u p incolfire
a ririti
al doilea an.
TOAMNA
hgrijire
hdepartaji noile plantufe
fncolfite din seminfele xutu-
~lanta. ?nsol compact mkiuca-
L.
frunzelor se formeaza un
frunzele se ofilex. Indepar-
tati plantele contaminate, ,
aflnafi adanc solul gi ad8u-
I
 Gra'dinirit iscusit
I1

$emin@
proaspete sau plante tinere,
hd netnflorite, de cel w i n
10-15 cm.
a Nu cumpirafl plante mari ~i
;m
.m;/trrsu*ari
OnflorqM eel mai bine la
soam derr s u p r t i l #i
penumbra de dupii-amiaza.
a Daca dorifi un buchet de
flori usate, Giafi capsulele
seminale dupa ce acestea s-au
dezvoltat complet. Uxafi-le
agagndu-le cu florile Tn jos.

,.
h floare. deoarece formeaza
rildkini piwo€ante,
?figmun~nd mplaritarea gi
dezvakarea noilor rWcini.
a kl cu I xud peirmsabilitate. Planta se autoreproduce.
Solul compact, *or sau Rarili rasadurile, pentru a
nisipos t~ebuieameliorat prin avea plante viguroase ~i
adaos de compost. sanhtoase.

I 'or
.--=
. . - 4 7 -r t r =
8 .
C'
I- I
b,

PRIMAVAC Daca o semanafi e~alonat, '.

Seminare si plantare
Pentru o inflorire timpurie,
seminafi chica-voiniculuiTn
casi. Dupa ultimul inghef
replantafi-o in grading. De
la mijlocul lui martie se
poate Insimanta $itn camp
(dispersata sau i n grup).
1 3unefi-le tn compost.
va Tnflori mult timp. In
perioada Tnfloririi adminis-
trati-i solufii nutritive (stan-
ga, jos).
VARA
Curafire
hdepirtafi sisternatic florile
ofilite pentru ca planta s i
infloreasci i n continuare.
TOAMNA
Culegere
Dupa ce nu mai tnflorege,
dar cel tarziu dupi primul
ger, adunafi plantele 5i
I
.
.*
Este rezistenti la cele mai
rnulte boli $i cei mai mulfi
daunitori. Ins3 plantele
tinere sunt consumate cu
placere de rnelcii f i r i
cochilie, mai ales pe solul
reavan $iaflat la umbri.
Punefi melcilor o capcani
de bere.

O IMP AWIMP SRL ROP-02-10448 ISBN 978-963-86092-8-1

STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE BORDURA

Plan ta decorativi a gra tioaselor grridini

I

uP md ,,
pr&ratH
a
,,
da flu

Plan ta terenurilor urnede I
I Florile richitan ului atrag fluturii fi albinele.
Ritchitanul are frunze asemins-
keleagurile noastre.
Inflorescengele speciei
Lvthnun salimria, de forma
unor spice, ating lungirnea de
25 cm si infloresc din iulie pln9
in august. In magazine se comer-
cidizeaz5 urmiitoarele soiuri:
,,Robertn (rogu-carmin-intens,
i: 60-80 cm), ,,Feuerkerzem(roz-
intens, i: 1,2- 1,4 m), ,,Raketen
(rogu-inchis, i: 80 cm),
,,Stichflammen (rogu-intens,
i: 1,2 m) pi ,,Zigeunerblut"
(rogu-inchis, i: 1,2 m).
Specia Lytlirum virptum se
intllnqte mai rar. Are formi
mai gratioasz d e d t Lythum
salicaria, florile de nuange rogii
infloresc din iunie pin5 in
august. Ambele specii prefers
solul umed. Anumite soiuri, ca
de exemplu ,,Rose Queen" (roz,
i: 60 cm), ,,The Rocket" (roz-
intens, i: 80 cm), ,,Rosy Gem"
(roz, i: 60 cm) pot fi cumparate
-- in magazine de horticulturi.
1 dirii iptime, re r&p&dqte
I&aim&W
-
I
NZturi de nepeta
UNDE SE P L A N T E ~ ?
Ritchitanul crqte in sol umed gi
reavin, astfel poate fi plantat in
acele col~uriale gradinii in care
alte plante nu ar supraviepi.
Pe malul plrlurilor gi a1
lacurilor, respectiv pe terenuri
mliigtinoase este nespus de fru-
mos, iar florile de culori intense
invioreazri benzile florale de pe
malul apelor.
fn straturi de flori se dm-
volt5 optim daci are asiguratz
umiditatea necesara. ~ o c u l
corespunzritor plantzrii este
solul umed, semiumbros.
fn griidini naturale, in con-
forte repede irnpragtiindu-gi
semingele.
CE SE PLANTEAZA ALATURI?
Cu rarnurile sale erecte gi florile
atriigitoare ocupi un loc aparte
printre celelalte plante iubitoare
he sol umed.
--7 2
Pe mmal lacului al;ituri de ierburi ornamentale
Pe malul apelor este planta
asociatH a sthjenelului siberian
(Iris sibirica), a brunerei (Brun-
nera macrophylla), ligulariei cu
flori galbene (specii de Ligularia),
lisimachia alba (Lysimachia
dethroides), cre*&a cu flori albe
(Filipendula ulmaria) sau inalta
iarbi albastra (Molinia caerulea
ssp. arundinacea ,,Transparent").
fn straturi de flori se
asorreaza cu florile de diferite
nuanje, precum alb, galben,
portocaliu, rogu, violet, maro
sau cu cele bicolore ale crinului
galben (Hemerocallis),cu
tradescantia albii, roz, rosie sau
albastrii (Tradescanria anderso-
niana), cu cre~igoaracu flori
ealben-verzui
" (Alchemilla mol-
lis) sau cu crinii de toamna
6pecii Hosra) albi sau viole~i.
fn p2gile mai umede ale grii-
dinilor naturale riIchitanu1
l
I
poate fi plantat alaturi de s h -
jenelul de bald (Irispseudaco-
rus), de bulbuc (Trolliuseuro-
paeus), de rotorele albe (Achilles
prarmica), dcule$ (Polygonurn
bistorta)sau lisimachia
(Lysimachia n umm ularia).
Rachitanul se poate inmul$
prin divizarea rhdticinii, dar
prin aceasta metods poate fi
opriti ~irispendirea plantei.
Primavara sau tomna scoateti
plantele din rgd8cinZ. Cu aju-
torul cazmalei t8iati radlcina
In mai rnulte pBrfi saw taiafi
poqiunile mai rnici de pe mar-
gine. Plantafi una d t e una
Rzchitan ,,Rose Queen"

Cump%ra# primavara sau
toamna, la ghiwci, rasaduri
indesate, cu frunze s8nAtoase.l
cuRlpHrefi plante cu
frunze tngalbenite sau plante
ale clror rldacini ies din
ghiveci.
PRIMAVARA
Plantam gi ?nmu@im
Plantati r8sadurile de ?ndatS
ce solul &vine cultivabil.
Pentru mmultire scoatqi
plantele din plirnant,
divizafi radkina $5 replan-
tali plantele imediat. Pentru
but@ire taia@'ln mi butasi
--
cu 4 6 frunze, drs I n
Gridinirit iscusit
Soare sau penumbr5. Se
dezvolta bine i n locuri
semiumbroase i n timpul dupb
amiezii.
So1 umed, bogat i n
substanfe nutritive. Aceasta
plantl nu prea pretenfioad
se dezvolta si in sol compact
sau periodic umed.
lungime, ~i plantafi-i Tn pa&
rece. Pentru I n d d n f a r e
p u q i semintele I n g h M
$iacoperbi-le cu piimgnt
mixt far5 turba. C r e w i
rZsadurile la temperatura de
15 "C ~i pastrafi solul umed.
VARA
1
Pentru a plstra
caracteristicile soiului,
Inmubirea se face prin
divizarea tufei In perioada de
repaus, iar i n aprilie-mai prin
butasire.
a Culoarea exemplarelor
crexute din seminp variad
intre roz ~ircqu.
Uocrorulplan telor
21
nachitanul este atacat de
micoza Septoria lactucae.
Pe frunze apar Pete marunte,
maro-dexhis, pe margini
apar deseori Pete r o ~ isau
i
violete, care apoi se uxa ~i
crapii. In caz de contaminare
mai grava frunzele se usca.
lndepartaji$idistrugeJi
plqile contaminate.
I
 I- -
STRATURI DE FLORI SI i7- .
*';
5 , -

PlANTE DE B O R D U ~ GRUPA 7

Gridingrit iscusit
Cumparafi primavara sau la
inceputul toamnei plante
tinere, indesate, cu frunze
verde-intea
Nu cummrati plante
bitrdne cu raidgcinile ie~ite
din ghiveci prin orificiile de
scurgere a apei, deoaracss m
se p r i d intot&sw.
C ;-I7 ~ngrijiretot an ur
Divizarea r5&cinilor si
I
plantare
Pentru inmullire xoatefi
exemplarele batrlne, divizati-
le cu un cutit $ireplantali-le.
Plantele inrsdacinatetrebuie
tunse radical, stirnuland astfel
formarea lastarilor.
RBsadurile cumparate se
planteazi de indata ce solul
devine practicabil.
VaRA
fngrijire
Udati regulat. Tundeti planta
dupa Inflorire (dreapta), ast-
fel toamna va inflori din nou.
Soare sau penumbra pentru
toate speciile. Specia Alchemilla
molliscrefle ~iin penumbra.
So1 usor reavsn. Alchemilla
-
'mollis prefer$ solul argilos, cu
humus, bogat in substante nut-
fitive, insa celelalte specii se
dezvolti mai bine in sol calcaros,
&ac h ,%&$&an@nu&ritiw,
rOAMNA
Plantare si dlv~z
radkinilor
Toamna este de asemenea
perioada optima plantirii.
Tundeli sau divizati plantele
extinse. inainte de sosirea
iernii tiiati frunzele si impras-
tiaji in jurul speciei Alchemilla
mollis compost sau gunoi de
graid matur.
CARTEA
GRUPA 7 99
Florile parfumate, fine ale
crefi~oareise preteaza pentru
flori taiate, folosindu-se in
arta buchetieri.
In condifii favorabile
cretisoara se inmultege
impr4tiindu3i seminfele.
vreme foarte umeda
crefisoara poate f i atacati
de fainare. Frunzele sunt
invelite de praf alb
asemanator pudrei. lnde-
partafi frunzele contami-
nate si rariti plantele.
Menfineti solul mai uscat
pentru a preveni raspdndi-
rea bolii.
ISBN 9 8 1
 STRATURI DE FLORl $1
PLANTE DE BORDURA GRUPA 7

fdnii de flori mitisoase

16: - 4

iulie-octombrie

, inflorire
I
1
se preteaza ca
floare t i i a t i

Gridinsit iscusit
I
1 CumNrafi la sfargitwl~~ni*r
~ r n i n f eproaspete sau
prirnivara risaduri robust$.
Nu cum@rafi ptante UI
pete de rugina, prea mari,
subfiri, neramificate sau deja
"3florite.
PRIMAVARA
SemaWnare
I
La mijlocul lui martie semi-
nafi serninfele in cad, in ghi-
vece sau in risadnifi. Din rnai
plantafi risadurile in gradina
la distanfe de 40-60cm.
Din aprilie putefi planta nal-
bele in locurile lor definitive.
Dupi gerrninare rarifi-le.
.- - -
Soars, plin. Suporta bine
caldura mare, se dezvolti
optim numai i n locurile
hsor;pt?du
501 cu bung permeabilitate
ji cu humus. In snluri cu prea
.multe substatrpa rrurrMva
dezvolti ~ 1 ~TWZQ,
% dar
Nitwfki.
VARA
Tiiafi cu regularitate
rarnurile uscate, astfel plan-
ta va inflori i n continuare
(stanga, jos). Pe vreme de
seceti udafi terneinic.
Dac5 e nevoie, sprijinifi
plantele tnalte de tutori.
TOAMNA
Culegere $i scoatere
Din septembrie strangeli
serninfele pentru indmdnfa-
rea din prirnavara urrni-
toare. Dupi prirnul ger, sau
dupa tnflorire, xoatqi tufele
din pirnant $i compostafi-le.
- - - -- - -
CARTEA
GRUPA 7 100
I se poate prelungi
hrflorirea, dacl din aprilie
pan3 la mijlocul lui mai o
seminati egalonat Tn grading.
Ciupind varful rasadurilor,
vefi obfine o planta frurnos
rarnificata.
- 1
in regiuni rEicaroase gi i
urnede nalba poate fi
atacata de rugin&boalH
provocati de o ciupercl.
Boala e ugor de recunoxut:
pe tulpinl ~ipe frunze apar
pete variind de la galben la
brun-rogcat. fndepartafi
frunzele infectate sau even-
tual 'lntreaga planti, dar nu
le depuneti tn compost.
 B . W I F&wa r*! '(~?Pu ~ rul u P@~
- D g O boa) k o q ' ( S ? ~ U T !="
-D@O mddlltl) pdoy tu pap! w p u u 3 s
A n o m as pqdqm 'aalo!~, amad
I
nrrs;;u1qp uog tu antauam I p p m n !S luapunqe papom
- p m ~ " p o q elqnud
d UI len~~~ru
rPur
-erne
n
zp pp~!9 p?qzxwapa p ~ d w ! aaareaap e a dap~apumzs
!3Cqlw #pp= ap ;
-p rawul n3 nw p?p>UJ ,
v-1 Ikl0!h n= !&q@ I
'Zor rahdap l-n Y m o p q 1
Fa- - g
- ~ a m.~f@laa, !(IFmsria1 I a m ~ 9 '
W
-UgMEiJ $ U w 0 3 -fapc ~ q!JO&$U~U
p !!b!lar% =@?a&* %Jf@$ 'm$E 9
- m ~ ! 4 ui
6 ala$ueld ~mugw&d[twduaw 'ai!rap K-OL = m l S : ~ ~ 1 ~ * ~ ~ 3 q 1 g
$elueldsue~$azuny pup-ruM e ud 3.81-41 ap !lnimadw$el a~go-d n3 es eua- m capcpatp$a5%.
p~os
upd adaods m ~ d e p , aavq wolifns P 3
4- .-S trml;)Sa rdm $*WCT@
am?-v -amq a upd -TI pmld o am I+B@~ $ ,+m~“n s uaq@ p q n3 'un 62 ap pmm p un

Gra'dinirit iscusit
reminte proaspete $i
amanafi-le'in rasadnip, sau
cumparati h mai rasaduri
viguroase, dnatoase, la
ghiveci.
Nu cump&lra# plante firave,
alungite, inflorite sau cu
Runze ingalbenite,
Sem5nare ~ipiantatv
In martie-abilie seminay
seminfele in la&, la temper-
atura de 15-18 % Duph
aparifia plantutelor, transplan-
tali-le in ghivece de 8 cm.
Tncepand de la sfeqitul lui
aprilie sernintele so pot semana
qi afarii. Mai tdrziu, riiriti
t
Q IMP AWMP SRL
LUMINA 51 SOL
Prefera expunerea direct8 la
soare, dar tolereaza ~i
penumbra.
Sol cu humus, cu buns
permeabilitate. Necesita un
sol usor calcaros ~iurniditate
cso9tana
rasadurile la distante de
20-30 cm.lncepdnd de la
rnijlocul lunii mai, plantaji
afar&riisadurile proprii ~i pe
cele procurate din comerf.
VARA
Ml
r
Ciupiti vdrful Iiistarilor mijlacii
pentru a le stirnula crqterea
(stanga, 10s). Udati plantele cu
regularitate.
Dup2 prirnul ger, xoateti din
parndnt plantele degerate.
kuturaji capsulele semintelor
deasupra stratului, pentru a
facilita autoreproducerea.
Compostati resturile vegetale.
CARTEA
GRUPA 7 102
1
1) TRUCURI
Plantafi soiurile inalte i n
locuri protejate de vent sau
legafi-le de un tutore pentru a
nu f i doborate de vdnt.
Pentru a evita autoinsamen-
prea Fndepirtafi florile
vegejite, inainte ca seminfele
-1
s i se f i maturizat. Astfel planta
va inflori mai abundent.
~octorulplantelor
Calapgrul este uneori ata-
cat de paduchii de frunza.
lnsectele rnarunte, de
culoare verde, galbeni sau
r o ~ i sug
e cu mare energie
seva lastarilor tineri, slabind
prin aceasta planta. Spalafi
plantele cu jet puternic de
apa, sau stropifi-le cu o
solufie de sipun ~ispirt.
n
mqurnuad urv apa3r.y rJoln3
STRATURI DE FLORl I
PLAMTE DE BORDU f
Crin galben
Culori strducitoare toat i vara
 PLANTARE $1 ~NGRIJIRE
KCESORII: O risad de crin-galben L
l cazma O compc
fnchiigitul
-
crin gafbenhflorqte hdefungatf i aduce O lngri~imdntcomplex O foarfece de gridin3
cdoare in stratmile de flori.

au flori N diameuul de cel

Sunt pu+e acele plane care
se pot &dri cu atilt de mulG
hibrizi &ji are crinul galben.
In ultimii d o w i de ani au
fost ob@ute in special Pn
S t a d e Unite ale Americii anu-
al rnai multe sute de noi soiuri.
Speciile pure, ca de exem-
plu crinul H e m e r o d i s
cirrina, parfumat, de culoare
galben-lhaie, Hemerocallis
Mva maro-portocaliu-
fnflsdrat, Hemerocallis lilioas-
phodelus, galben-deschis, par-
hmat, Hemerocallis minor
galben-deschis, parfumat, cu
frunze ca iarba, crinul galben-
auriu Middendorff
(Hemerocallis middendorffii)
sau Hemerocallis rhunbergii,
galben-lh%e, cu inflorire
tihie, sunt preferate pentru
culturile de grldins, dar se
Pntdnesc mult rnai rar in grs-
dini d e d t hibrizii.
pu* 1 1,5 cm gi indjimea de
50-120 cm.Soiurile cu flori mici
(diameuul de 7,5-11,5 cm)ating
Pndfimea de 50-90 cm.Crinul
galben pitic cu &dGmea de
30-80 cm ~i flori rnai cu
diametrul rnai rnic de 7,5 un.
Hibrizii crinului galben pot fi
dasificaG gi in funqie de
perioada de inflorire: soiurile
tirnpurii infloresc incepbd de
la sfilqitul lui mai, cele mijlocii
Pnceplnd din iulie gi cele drzii
in august-septembrie.
Florile crinului galben inflo-
resc pe tulpini rarnificate, dea-
supra frunzelor aseminstoare
ierbii. Florile soiurilor cu
petale Pnguste sunt stelate, iar
cele cu petale late arnintesc de
crinul cu flori Pn forms de cor- Plantat pe maul lacului din Dintre arbtqti arat5 h-urnos
net. Florile trliesc doar o zi, @ding se oglindqte pitoresc cu diferitele specii de bambus,
tulpina ins: produce in conti- in apP. cu hortensia (Hydrangea pani- II
nuu noi flori, astfel inflorqte Pe marginea Pnsoriti a culara) gi cu d i n u l (specii Umplei golul din jt~nrl
indelungat. Crinul galben
existi in nenurnirate tonditsgi.
tdbiiului Pnfloregte toatg
vara. In acest loc are soarele
Viburnum). 3 plant4 $i tasafi pi3mantul,
baza frunrei trebuie a fie sub
4 Muki$icm,planta
Udag

Hibrizii pot fi grupagi in trei
categorii. Soiurile cu flori mari
post de 5
atrundent
mlul cu mat de com-
ca xata B nmana
Cel rnai des intilnite sunt cele necesar pentru inflorire abun- ~prafalasolului. umed fi si3 nu re pad r-ndi
de culoare galbeng gi porto- denti. buruie-nile,
calie, ins2 nu sunt rare nici cele
cu flori rogii, roz, rnov, rnaro gi
albe. Exists plante cu flori bi-
sau tricolore.

Crinul galben arati plicut

plantat alaturi de plante perene

Crinul galben este plants pe-
rens rezistenti, trsiqte inde-
lungat gi se dezvoltl tufos, pre-
fers s5 fie lkat in acelqi loc.
fn straturi sau in straturi-
&ii este planta dominant%.
I
gi arbugti.
Se a s o w frumos cu cri-
nu1 african (Agapanrhus head-
bourne x), cregigoara
(Alchemilla mollis), sthjenelul

~ L n t a j ciinul
i galben pitic in
prim planul sau centrul stra-
I
Siberian (Iris sibirica), cu
veronica (Veronica 1ongiEolia)
gi cu rlchitanul (Lyrhrum sali-
aria). Crin monoaofer
 - - -
-
k

.
..
A Gridinirit iscusit . , . ,

;iC Cumpika$ crin garben cu Soare, penumbra. h f l o r e ~ t e Soiurile galbene zi

-*idicing vinjoasi, ciirnoasi $i abundent daca este expus portocalii infloresc foarte
3 u cel pufin d o u i frunzulife. zilnic minimum sase ore la abundent, soiurile de celelalte
soare. culori, i n timpul verilor ma8
. _I reci, dezvolti mai pufine frbrl.

tadkin8 mica, mwecjPit2 S d permeabil. Are nevoie Soiurile tetraploide au ,

uscatl sau cu frunw de sol fertil, umed, i n care apa frunze mari, petale $itulpini
putrezite. nu stagneaza. groase.

locrorul plantelor

I C
PRIMAVARA TOAMW
!ng@e $ divizm Transplantam$ d v h r e
Prim1vara este perioada optima Divizafi tufele mari, care pro-
pentru plantare. Tiiia$i frunzele d w pufine flori @). Crinul gal.
crinului galhen Omldijcinat zi
i5tiirn-i
wlul cu compost
50 g de hgrS@m$nt
ben divizat toamna Tnflorege
abundent ?n anul urmiitw.
Umli frunzele pe plans, pen- I
I
complex de fiecare tufa. t ~ auasigura p r o t e e 'ln timpu
Diviza$iradSKinilepetenelor
foarte mari,
iernii, mukiti solul cu compost
.*vreme blbndl, urneda,
planta poate f i atacati de
melci. Cea mai simpli com-
w m
Pe timp de 5ecet$i &ti
batere este adunarea
diunitorilor. Pe terenurile
pkfntele dln &u&h d d &p- periclitate de melci ingrl-
tcimanl. CCblp@iWIe &rIte, difi straturile mai mari cu
Tnstl taiap tulpina b r dupg ce garduri contra melcilor gi
toate %file s-au vqtejit a~ezaficapcane cu bere.
I STRATURI DE FLORl51
PlnNTE DE B O R D U ~

Troscotul
Floarea sdba tici nobili a colturilor urnbroase
I
 .sala!d elp! a3 alueisqns
u!luo3 alazunlj a3aieoap '!Snueur
n3 ]pap ala~ueld!la%u!le nN -201
alunqur aiua3salo~u!ur3 1 A!]
s
-eur!xo~deap eam!lpj el ede u!p
p!p!J as 'EJEA eleoi .lo[ wdnseaa
.ede ad Ieluozpo 3sainld
!S ur3 oz ap eaur!%unlel e ~ d
l ~
!S ~ s aalazunld .m3 00 1 - 0 ~
ap al!ur!3u;pe p u ~ ~ a j a ~ d
'a~eoi!~n[d azunlj n3 'eJe!nq
!~a3qdaumne3 aleod x!nq 3!u e~ueldo alsa (ede ap IO~SOJI)
-land nes Inlal3ere3 y3!1eql~s um!q!ydm urnuogXIo~
e i e ! ~ei!m! a3 al!u!pe~8 UJ apadas .!Jew ap i!qasoap !IOU
upd a8u!is!p as "mnqradns"
.(!!JJE~!~ x JJJSV) ap !9 aseou!mnloA '3!ds ap e w o j
'>~ay!rd~ alalnlais n3 'nldmaxa UI 101 alua3sa~o~u! n3 '"Xla!~e~
ap) alnla~sn3 nes alpuj ale1 el gsnds!pa~dap ~ ! ~ a s o aeluelj
p s a p u ~ o ap~ "eal!mnuap qns
-uameuJo apinqla! n3 '(~nb!qqo .a![n! UI e u ~ d u!p a1Sa1 !S i!iu!me "sapuMo7 pleuoacc
auopy3) auoaq3 '(I!~JE~~!WJEJ -OUUL '"3 06-0s ap !u!dlnl ad '3!ds ap eurloj UJ aseo!lel8
uxn~!uo~v)ln%emons apwK)m asnds!p iuns ZOJ ales al!.ro~d'!OU aiua3salouu! !S punjo~d
-aldwz m n u d X , ~ o!ie!sosv
~ -201 !JOU n3 '"pax 8u!laa[~ea"
.a!pam am!lem ap apiuameulo n~duraxaap '!lpapea
pnqla! nes (yru!s~!n ~?!uora/l) eAaip !S eis!xa a e q ap epads ap
e!u!81!1\ ap er,!uoraA '("naqo[ 3 1 ap alley a[!]
! ~ n i e w' ~ 0s-5
a u p o u o ~ e~!uod~/auowauv)
" ad ca!~quroi30u! ~ u a!un! ~ durp
azauoda[ auomaue ede ap ' u r n q w 's!q3uknSo~ aJeoIn3 aiSa~ogu~ .a~qurnuad!S ueAeal
~ ~ ~ S
ap J J
O !lnlep !leiueld ap c~l!e~al!~c'!S "mnso!~ads'~ 1oSn Inlos e ~ a j a ~a dp ~ 3!uSa~
a ~
:luns a~nssounr,ales apn!oS 'n!A JL
~ ~ I O ~ S O 'aieloa3uel azuny
" p o p [ !apsd4 e f y UJ a p m . p ~ d m
runu08d1odap ,I.wJJ!~"
p!os ale '~ol!~S![ede!iala%a~u!p ailed
p u ~ 3 9'eua~adeiueld .s!q3u~
-201 UJ n!n$i emlojsuen
as !S a!lnqle aJeoln3 ap iuns
-0103 as alazunq .eu!dln~e~eo! 'p!q2sap as p u p punle '(augf~
-UO~U 'elle
J ap eun a~elua~s!p wn uo2Aqod) apJaA 3!uba
3!ulaind 'aieloa~uel'pew ~ o l a z mplmsorj ale al!~isadal!lold
.azuny n3 !peisq
ap 1nu!luo3 !nlnu!uel y!lolep
leure isn8 are elueld .pe!nq
aralSa13 u!~dalez!Jai3ele3
iuns allnu allu!p '!!3ads
ap 05 I ~!~eur!xo~de u!i~ede
!J (wnuo%flod) I ~ S O I I!nInuaE>
Grzdinirit iscusit
I
1 - . -
s~rimiTv&fa s'au toamna
rumpHrafi plante la ghivwl,
ldobuste gi dnritoase.
e Nu cump&rafi plante sfrijite,
cu frunze vwejite sau cu
rgd-daciniieaind din fundul
vesului.
@-d
PeriiZi de plantare adwas
pentru plantarea pbntelor de
strat $ a tr~scotuluide a@.
Triiafi tufek buiace sau diizafi-
le h mi muke mi.
fngr&Wnt complex in jurul
tulpinib planta$iilofarrterbare
qj armte@-I a grfjii Tn sol.
@IMP ABnMP SRL
Sowe &rad sau penumbri
Se dezvoltii optim deopotrivil
i n bitaia soarelui gi in
penumbri.
* Sol reavHn, bogat Pn
substante nutritive. hainte de
plantare incorpora$ i n sol
mult compost, deoarece
planta preferl solul cu humus.
VARR,
bw
Fertilinqiin& o &t& Tnainte de
Inflorim. Pe timp uscat udqi o
dat&mu de douzi ori pe $ 9 ~ -
t8knha. Planwet i m a sunt cu
cbsebire vulnerabik la
xiahidratare.
TOAMNA
Hantam fi r#fem
kri&Zi fawrabili plantzirii
planteIor de strat h regiunifecu
dims bi&ndZi.Este ~i perioada
diWkii tufebr mari si buiace.
Ttiiafi si acoperw cu compost
perenete plantate anterior.
f%3P-Oa-105&3
Frunzele devin brune, d a d
vara planta nu primeate
suficientii apg, din care motiv
este necesarii udarea
sipternatid.
0 Troscotul este predkpus la
crqbre hi&. Toamna sau
primavara, t5iiaJi lastarii
cresCUfi e&v.
Troscotul este atacat rareori
de boli sau daunatori, dar
pe noii sai lastari pot
aparea piduchii de frund.
lndepartati cu un jet puter-
nic de apa insectele
marunte, verzi, galbene sau
cenugii, sau stropifi plantele
cu o solufie de sapun gi
spirt.
e M ~ e p u e
u:,OE
--
anp!qnu Juqs
-qns ul ae6oq ~auaas!za~ a!lquaadas
qun! 0
y~qunuad'F1e.r
-naeu ~u!urnl pldur!s ~J!!!J~u!

I
Strilucire refnnoiti PLANTARE 51 CNGRIJIRE

Pe tufele ierboase cresc abundent fZori mici,

cu d t e trei petale.

Tradescantia de @din5 este o

plant5 peren5 ce inflorqte
indelungat gi nu necesid ingri-
jire specialH. fn subsuoara

-
frunzelor apar din iunie florile
decorative ce strducesc in
Pregatiti primiwa pentru m n e f i compost in strat de
nuange de albastru, mov, pur-
puriu, rosu, roz gi alb, com- 1 fiecare planfi o suprafa@ de
30 x 30 m.AfAnag salul.
2 5 cm ~icu ajutorul furcii sau a
cultivatorului amestecaJi solul.
puse din trei perale, cu antere
de culoare dben-viu. Durata
de via*%a fllori~oreste de o sin-
gur5 zi, ins5 zilnic se deschid ,,Zmocence7' de culoare alhii
noi boboci, astfel planta este
aproape tot timpul in floare.
- ~ o i k i l eapreiiate sunt cele
cu flori albe ,,Innocencen,
azurii ,,I. C. Weguelin",
- . .--
C .

carmin-strducitor
,,Karminglut". Urm5toarele
soiuri a u i o r i deosebit de b W m e h o&i,
mari: albastru-Pnchis UNDE SE PLANT^ a d o r mOs
,,Zwanenburg Blue", albe phabepUC;&tantkri
,,Alba Major", roz-deschis a m e ckp&& pe o ~rivehgmf-c pkud %p@ipentru Rerare piand
,,Rosi", rogii ,,Karin", mov
,,Leonoran gi ,,Mariannen. S W
801 &#nu
~&Y&JI&X~ LE+&Z~ n i ~ i
3 dte o groa*. Af$ra$i e l u l
Q pe fundul gropilor.
0 specie deosebitii este @mi. Medld d prd- -r

vi$fl tEpdn@ d u l M d

&za$ planta in groapki,

5 puneti pi%m&ntdeasupra
radlcinii $ tasafi solul. Udafi
planta abundent.
Tradescantia de mZdinZ
! Cump&ra$i primivara sau
@ Soare, penumbra. Se L;r
'
X;oamna exemplare tinerc,
puternice de tradescantia Tn
ahiveci. Alegqi culorile
preferate.
* Nu curnpiirafi plante mari,
cu llastari wbfiri sau cu frunze
ofilite, patate.
Phgrijire tot an ul
AVARA
Primivara este perioada optima
planarii. Pentru btinerire, la
patru-cinci ani divizafl tufa.
Scoateti plantele din pimlnt
(jos), divizat ra&cina cu o
cazma ascutiti ~itransp~antaji
fragmentele objinute.
I
dezvolta ~iIn penumbra, insa
Tnflore~temai slab.
Sol permeabil, cu numus.
Necesiti sol bogat fn
substante nutritive, umed ~i
nu prea nisipos.
I
Pentru dezvoltare ~iRflorire
optima necesiti sol uniform
umed. Pe timp de seceti udaji
planta si mulciji solul.
TOAMNA TARZIU
Plantare $i pmtejare
Tmpotriva gerului
Toamna este perioada cores-
punzitoare plantZirii. Tiiafi
tufele doar primivara,
deoarece frunzele protejeazi
radicina contra frigului. h
regiuni cu temperaturi sdzute
acoperiti planta cu ramuri de
brad sau frunze cizute.
Dace vara v%rfurile
frunzelor se brunifid, solull
plantei este forte uscat.
Tiiaji florile uxate, ca
planta s i nu-$ rbpdndeax.3
seminjele. Hibrizii nu dezvolti
flori Tn culori decorative.
Tradescantia poate fi ata-
cati de micoze, care
I cauzeazi patarea neagr2 I
frunzelor. Pe frunze apar
Pete negre in dreptul c5ra
ra jesutul se perforeazi,
dupa care frunzele se pot
usca. Indepirtati Si dis-
trugefi urgent frunzele
I
Mierea- u r s d u i
Gridinirit iscusit
* Cumpsrafi primavara sgtu
Xoarnna plante robuste Tn
ghiveci.
Wri &4Fi, m et sau
rhircite, cu frunw cu pete
galbene sau brune.
-
PRIMAVARA
-
fngr;iire tot an bl
! plantare ri rnulcire
, PrirnBvara plantaji mierea-
ursului de indata ce solul s-a
Tncalzit. Reinnoifi sisternatic
i stratul de acoperire. Folosiji
compost, acesta furnizlndu-i
~isubstanfe nutritive.
.. , ..
--
Penumbra, umbra. Dupa Tnflorire indepirtaji
Reaqioneazh sensibil la florile trecute.
canicula de vara ~i la seceta.
Prirnivara sau dupa
inflorire planta se poataa
Sol afAnat cu humus. Se Tnrnulfi prin divizarea
dezvolti optim in sol racoros, tulpinilor, dar ~iIn mod direct,
aflnat, bogat Tn materii prin semanare seminfelor .
organic& maturate.
- 8
*,idb
-1
PRIMAVARA TIMPURIU
L
Boctorul plantelor
hgrijire
Dupi inflorire tiiafi tijele
florilor (stanga, jos). hde-
partaji frunzele rnai in
vlrsti, pentru a favoriza
crerterea frunzelor noi.
Menjinefi solul constant
reavgn in tot cursul verii.
Rosaturile ce se v i d uneori
TOAMNA pe frunze sunt cauzate de
Divizare si protecfie con- melcii fari cochilie, care se
tra gerului simt bine h rnediul urnbros
Deoarece planta se dezvolta
Si umed. Strlngei-i,
prin radacini tlrltoare,
aceasta trebuie divizata din arnplasafi o capcana de
patru in patru ani. Pentru a bere sau procurali-va din
o proteja contra gerului, as- rnagazinele de specialitate
ternefi peste mierea-ursului
un strat de frunzi~uscat.
1garduri contra melcilor.
 Inul ornamental A -
-
. .
.
. ,. .+
. -
I :''
o mmamnmy8rag
risaduri inci neinflorite, In
ghivece mari, cu frunze ~i
muguri de un verde-viu.
Nu cumplrafi plante
imbitranite, cu tulpini
lemnificate, deoarece ele
nu pot fi replantate
.-aSoiurile ce- se pot- .inmulfi
seminfe in ghiveci ~ifinefi-le
la o temperaturi de circa
1 5 O C . Risadurile se pot plan-
:
.r
. 1- '
Griainirit iscusit
8 putmlk. Se simfe cel
mai bine On locurile Insorite,
calde.
So1cu buna penneabilitate,
cu u m e m l l moderat& care
poate fi ~icalcaros. Nu
suporti apa stagnanti.
Aflnaji solul compact ~i
prgilos cu compost $inisip.
In zonele cu climat aspru,
iernii. Scurtafi plantele,
acoperiti solul cu frunze
miruntite, paie 00s) sau
crengi de brad.
-4
'
r Pentru prehnglrea duratet
de via@, inainte de formarea
semintelor, scurtati tulpinile
florale deja trecute.
Din mai pan8 i n august sa
poate tnmulfi prin buta~ide
v8rf. Speciile pure 5i anumite
soiuri se pot reproduce ~iprDn
seminte.
I h locurile excesiv de umede
inul poate f i afectat de
putrezirea rldlcinilor sau a
I tulpinilor. Frunzele se ingal-
benesc, se ofilesc, mai apoi
pier. Plantele vgtimate tre-
buie distruse. Pentru pre-
venirea imbolnivirii, culti-
vaji inul Fn soluri cu perme-
abilitate buni.

Florile splendide aparptimaWvaradeasupm hve&ului
compact de haze.
VARIETA~
F l h h z i c a este o pland pereni
pitid, b r m h d piituri corn-
pacte, si se @qte in toate
regiunile montane sthcoase din
lume. F o r m d covoare dense
si compacte sau grupki de
rozete, deasupra &ora se ridid
primivara flori umbeliforme
galbene sau albe.
F l h h i c a montanii (Draba
aiwides) inflorqte incepand de
la A s i t u l lui aprilie. Are flori
galbene, umbeliforme, Pnalte de
2-4 cm. Frunzele rigide
f o r m d o p i t u d laxZ.
F l W c a p i i (Draba
lasiocap) poate crqte chiar si
p h i la indjimea de 15 cm.
Aceasd specie viguroasii, cu
flori galben-sulhriu inflorqte
din martie p h i in aprilie.
F h h z i c a d b e (Draba ~
bmniitblia)Pnflorqte extrem de
abundent. Nenumkatele sale
flori de culoare galben-auriu
apar in aprilie, deasupra stratu-
lui de fiunze i pot acoperi in
scurt timp s t h c i intregi.
F l h h i c a rigid5 (Draba
rigda) c r e e d cu frunzele-i
I m
kIrIm&zica amelloratii
m h n t e o p l t u d vegetal; j o d
Florile mkunte si galbene se
pot admira din aprilie p h i in
rnai pe tulpini subGri de
maxim 5 cm.
F l h f i c a siberianii
(Draba sibirica) dispune de 1%-
tari lungi, ridichdu-se deasupra ~ U a m ~ dparapete
covorului de frunze lax, inalt de
10 cm. Floriie strducitoare gal-
ben-auriu apar Pntre aprilie pi
mai.
F ' h b z i a a m e ' i o d cu
flori albe (Draba x suender-
manii) se d e z v o l ~formand un
cover veged dens, de forms
sfericL
UNDE SE ?-P
Plantafi fliidinzica intr-un loc
sthcos sau pietros, "in sol s b c
si permeabil.
Planta se dezvoltl opcim fn
p i i d h i alpine, pe coaste
muntoase, Pe pov*ni?uri, Pe
parapete sau in albii de piatd.
Plantad in sol cu humus,
putreqte.
Soiurile mai firave sunt
excelente pentru umplerea
golurilor, A c i t u r i l o r gi
nipelor dinrre pietre sau sthci.
Oferi o priveligte f r u m o d ad-
I
p e
k&
tivad Pn vase mari, de piatrl
plate, inconjurate de pietre.
CE SE PLAN~WZ~
~ l ~se ,,dorid
h
AIATURI?
i core-
~
spundtor cultivati asociat cu
alte plante pitice, care nu x
extind excesiv.
!i pot fi vecine perfecte in gr;i-
dina alp% arginfia ameliorati
(specii de Dryas)),edraiantus
(Edraianthus purmlio) ~ilaptele-
s h c i i (specii de hdrosace).
Allturi de speciile mai Pnalte
puteFi limba-mlrii tim-
purie (Iberis saxatilis) sau
s i unikip (Saponaria x olima).
in 4 &ii uociafi
plantei diitre pietre parpian
(Antennaria dioica), iarbii-grass
(specii de Sedum) i urechelniji
(Sempervivumarachnoideum).
Astfel veji obvine o compozifie
de plante de o fmmuse5e pitore-
PLANTARE $1 INGRIJIRE
ACCESORll U flamdnzele in ghiveci
1
C3 nisip sau pietrfsmsrunt CI frunzh miiruntit C3 plantator
Primham dweme p h t a t i amestacrrgi in proporfil egale
flamPnzka h grWina alpin&
in stratul cu dnci, 'fn vasul de
2 nisip sau pi&$ p;im8nt de
grkdlnh ~ifrunris miirunfit.
piatrti umplut cu pietre sau In Introduce# amestecul in rosturile
adSndturik zidurilor. dintre pietre.
care formeas wvoare
vegetale - f l h h z i a siberianii ji
f l h h z i c a galbenz - sunt adec-
I
vate ~ipentru a servi drept plante Si- planta din ghiveci 51 Mag cu gri@ wemefi
de rnPe- a sod sub
scunde cu bulbi, a de exemplu
rWrafi-i rWcinile. Yp$io
groapil de plantare gi plantafi
4
sub
pietrh la TnBbima de 2,s a n
frunze, in q a fel ca baza ' I
laleaua d b a t i d , narcisa p i t i d
planta. f&dMnii d nu se ~~~~~a.
-pa-dorii sau srhjenelul.
f
Primavara inmultifi plantele
1 prin divizare. Extragefi-le
I din pamint, separati-le Tn
rnai rnulte piGi $i plantali-le
Tn solul pregHtit dinainte,
bine afinat. In cazul speci-
ilor formand covoare vege-
tale, tiiafi rnarginile cu
rldacini.
I
H ; i m e a sibeti~pp"

€urnpara$ plante tinere ~i
shatoase. Specii mai rare se
pot procura in magazinele
horticole specializate in
gradinile alpine.
Nu curnparafi flimBnzici cu
frunze ofilite sau tulpina
vatamati.
FlZmAnzica se poate planta
sau inrnul$ prin divizare
Tnceplnd din februarie.
Udafi-0 si*matic Pe vwme
uscatii. Se h r n u l w e
frecvent de la sine, prin
raplndirea serninfelor, dar
B IMP ABIIMP SRL
Geca'dinZrit iscusit
Soare. Se dezvolta ~i
inflorefle optim in bataia
soarelui.
Sol pietros sau nisipos,
sfararnicios, in care apa nu
stagneaza. Incorporati in sol,
daci este necesar, nisip sau
pietrir.
Tiiafi parfile trecute de pe
speciile mai inalte. Evitafi ca
vara pimantul s i fie prea
umed. Pe vreme de ploi
TOAMNA T ~ R Z I U
Pe timp de iarni cu precipi-
tafii abundente apare peri-
colul putrezirii. Acoperifi
plantele cu folie irnperme-
RO-P-02-10-055
1
Plantafi flamanzica intr-o
albie de tuf sau in gradina
alpina in compania
urechelnifei (Sempervivum)
sau a ierbii grase (Sedum).
Plantafi serninfele toamna
sau primavara devreme. Frigul
le favorizeazi germinatia.
de puriui & pim8nt in
prirnul r h d pe timp secetos
de primivari. Dacg
~arazifiise hmutfesc, pot
listruge toate plantele.
Prevenfie: udafi sistematic
pe vreme uscati sau, daca
este necesar, aplicafi insec-
ISBN 978-963-86092-El
Forme ciudate
Macleaia a t e o plants' perena' solitarri, decorativi in
fipzidurilor de piatrri, gardurifor sau pereflor casei.
VARIETATI
Macleaia este o ~ l a n t 3mare,
vivace, un ornament curios al
griidinii. Are o miirime impu-
niitoare, paniculele pot atinge
lungimea de 90 cm gi se intind
deasupra frunzelor lobate,
albastru-verzui, asemhiitoare
frunzelor de smochin. Datoritii
staminelor d a t e in unele din-
tre flori, inflorescen~elesunt
parfumate Si gratioase. f n mod
asemhinkor celorlalte tipuri de
mac, ,si macleaia conjine latex
toxic, ce are efect iritant asupra
pielii gi lass pete pe
imbdminte.
Madeaia mare (Macleaya
cordara) atinge indyimea de
aproximativ 3 m gi are flori
caracteristice, de culoarea
fildegului. Florile albe ale soiu-
lui ,,Alban ofed o priveligte
deoasebit de pliicuts.
Inflorescenpele speciei
madeaia m i d (Macleaya
microcarpa), contrar celorlalte
specii, sunt de culoare ariimie
sau roz-maroniu. Aceasd plan-
I
I
F+ de madeaka
tii este pufin mai scundii, atin-
g%ndcca. 2,5 m.
Soiurile ,,Korallenfeldern,
,,Coral Plume" gi ,,Kelways
Coral" cu flori roz-rogcat gi
frunzig de culoarea scorfi~oarei
sunt foarte populare.
UNDE SE PLANTEAZA?
Plantaji macleaia cu extindere
mare in locuri unde lgtarii se
pot davolta liber [imp de mai
kulji ani. Dac5 vreji & planta
sii nu ocupe spajiu prea mare,
plantaji macleaia intr-un
ciubiir mare sau inconjurafi-i
riickcinile cu pliici de acoperig.
Plantad solitar, forma indt5,
gragioasz a plantei aratii distins
in faja zidurilor de piatrs, a
perepilor casei sau a gardurilor.
In &pr?+inoaselor cu frun-
zig acicular de culoare inchisii
sau a arbqtilor cu crengile
indesare, paniculele wlorate
par chiar luminoase.
fn apropierea locurilor de
odihng, pe gazon, pe malul
lacului din grsdinii sau in stra-
turi cu pietrig, planta poate fi
elementul dominant intre cele-
lalte plante.
Plantate in grupuri asigurii
p r o w e impotriva privirilor
indiscrete.
Macleaia este decorativii aliituri
de ierburi ornamentale sau
perene inalte.
fi pot fi plante asociate ier-
burile precum mischanthus
(Misanrhus sinensis) sau
trestioarii (Calamagrosris x
acutiflora ,,Karl Foerstern).
Coloreaz5 compozijia
plantele cu Morire &zie ca
heliopsis (Heliopsis helianthoi-
des) gi floarea-soarelui
(Helian thus arroru bens).
' Wioada de plantare: toamna
Constituie contrast pkcut
frunzele ~i florile argintii ale
artemisiei (Arremisia lactiflora).
fn locuri semiumbroase se
a s o r t e d cu diferitele soiuri de
astilbe (Asrilbe rhunbergii).
PLANTARE $1 INGRIJIRE,
ACCESORII: U macleaia in ghiveci O furci de sapat O compost
Ci cazma U plantator O minu$
SBpafi o groapi mai lati
1sau primivara.Afinafi solul, 2 declt balotul de radicini ~id~
amestecafi solul compact sau nisi- adincime identid cu mBrimea
pos cu compost. I balotului.
-A .
Afanati r8di4dnile LtrsiMUt@
3 Lovind ufor fundul vasului,
4
-
scrwt~@ ur grijti pianta din fin $ azezafi planta On grqapg
ghiweci, Afar@-i rrldkinile. Turnag sol On jurul r&dZnilor $
tasafi parnlntul. {T
>-I->-
Uda$ in jurul tulpinii, pentru
5 ca pimantul sa se lipeasci
bine de ridicini.
1 Gridin5it iscusit
Cumpar* prirniivara sau
toamna p l a W la ghiveci,
av%ndIastari tineri, puternici
~ifrunze &n$i&m.
Nu cump%ra$iplant;e prea
mari, cu radicina & W n d
ghiveciul, sau plante cu frunze
Tngilbenite.
Plantare $ i
semrinare
ntare: martie-
aprilie. Macleaia poate fi in-
multita prin seminare. imp-
ristiati sernintele intr-un bol
si acoperiti-le cu putin
pimdnt. Puneji vasul la loc
cald si pistrati-i solul umed.
1 - '
, Soare seu penumbrii. Se
Qzvcrlta bine tn Iocuri Tnsorite
MU semiumbroase.
So1 p m a b i l , bogat i n
substam nutritive, nu prea
uscat ~i
nu prea umed.
Amestecafi solul uzor cu
compost.
rOAMNA
Plantare gi taiere
in locuri cu temperaturi mode-
rate toamna este perioada
optima plantirii. Tiiati florile
ofiiite, pentru a nu se matu-
riza prea rnulte seminje 00s).
Daci dorifi s i colectafi
seminfe, pistrati un panicul.
DacH dorifi sH punefi flori
de madeaia On vaza, cufundafi
pentru scurt timp tulpina
plantei i n apa fierbinte, astfel
acestea se vor ofili mai tncet.
0 Latexul plantei contine
alcaloizi toxici. i n timp ce
munciti Tn gradinH cu
macleaia, purtafi minusi.
Frunzele plantei pot fi ata-
cate de l a ~ e l e
moliei
miniere, care se vor 5nfige
Tn frunze ~ivor forma
galerii. indepsrtafi $idis-
trugei urgent frunzele
contaminate pentru
rmpiedicarea risphdirii
dHunitorilor.
ISBN S7&96388092-8-1
 V
~rfr~Bui n n
. a veld nrun u r n
... ~p n~durrs
 P ht i nepretentioasa'
Centrantus hflorqte indelungat in cufori modeste;
s t e decoratiG ln toate grdinile.
..A- . hi,
' pt. In locuri cu h u l t mare $
iol at"anat,cu pietrig, planta @:
' . icuru6 serninfele, acestea
fnmlyesc de la sine gi cenuan-
us se riispiindqte foarte
I n @din; sunt plan-
b t e soiurile de centrantus rogu
(Centranthus ruber).
I Intre iunie gi iulie, fn v f f i l
1 tulpinilor r a m g a t e sunt
nenumhte forrnaGuni dese de
flori. Culoarea soiului de b&
I este roz. Pe corola brilor
m&wte se pot observa pinteni
I
lungi. Dad dup5 inflorire
I tundeyi llistarii, In scurt timp,
in august-septembrie centratus
va fnflori dim nou. Fnulzele
gri-verzui sunt ovate, cu vfirful
ascuGt.
In @dini, pe I$ngii specia
de b d , tp: fi fndnite alte
trei soim "mdritgite: florile
roz-purpuritl ale soiului
,Rosenrotmsunt situate pe
tulpina shb rardcdd.) "malt5
/
E&&,,F::: 1'- P
ey
l: u-8
Ll"
I
'
de 90 a; florile sl
,,CoccineusVsunt rogu min
(1: 50 cm), iar florile spcuei
Jlbus" sunt albe (1: 50 cm).
UNDE SE PLANTEAZ&
Centrantus prefer5 locurile cu
soare gi solul cu pietrig, nefer-
tilizat. Poate fi plantat5 gi in
strat peren, d a d solul nu este
forte bogat sau nu este acidu-
lat. Plantele de centratus araG
frumos plantate in grup.
Pe pov&+uri gi pante
insorite planta se r&pikndqte
fn 2-3 mi.
Aceasti5 plant5 peren$ ce
prefer5 soarele puternic, se
simte bine gi in strad de
liiqii terasl sau in gddinile
alpine insorite.
Centrantus se stabilqte gi
printre pietre, in partea supe-
rioarii a perefilor de susenere
sau pe Ihg5 zidurile insorite
ale cl5dirilor.
fn straturile cu a q e c t sZl-
batic centrantus se & p h d q t e
gi se sd&ticegte repede.
Centrantus este In-ta
gildinilor cu ~ a ~ ~ c t
C-
-
rustic, deoarece nu este prea
preten~ioasagi inflorqte
indelungat.
Datoritg culorilor estornpate,
poate fi plantar5 in frnpre-
jurirnea multor plante.
Una dintre vecinele clasia
ale centrantusului este nepea
cu flori albastru-violet ( N e w
x tkssenii), care de ase
fndr%qte solul uscat.
Alte plante albastre sma*
let ce se a s o r t d cu ten-
tus sunt scabiosa (Scabiosd
&via (Salvia nemom),
stelujele (Asrer amdus) gi
veronica spicad (Keromb
spican ssp. incana).
Florile de centrantus ara&
rninunat pi algturi de plante cu
r ropii mu galbene, a.de
eAori
II
exemplu ashieline (Asphode-
line lutea) sau iarba-osului
(Helianthemum).
Centrantus produce o
impresie deosebid in amciere
ierburi ornamentale ca
acnaterurn (Achnatherum
calamagro~ll's),
heliccotricon
(Helictatrichon~ e m p e ~ r e n s )
sau p&iilyul(Festua unerea).
~LANTARE~ITNGRIJIRE--
tCCESORII. J seminje de centrantus IIItava cornpartimentattjpen'
inmuttire CI plantator Q sol de plantat t2 puiwrizator de a@
p~ne$fpe pwiual unel feres- de4dm€r&de
1 tre lumimase, la t ~
-a 20°C. Seminjele wx %catp in
p e ~
h la miflwuI1uI
mmpartiment, i
2 Q - 3 dc zlle, mi pls- r&adurile abB.
Centrantus se p a t e inrnul$i 1
5i prin but%ire.
La inceputul verii, tiiiafi de
pe planta butagi sringtgi, de
i
I 0 cm. indepiirtaji frunzele
inferioare. Tnfigefi trei-patru
buta2i 'in ghiveci cu so1 far3
turbri. Wmeziti solul, 5i pan3
la formarea rEid3cinilor,
acoperiTi ghiveciul cu folie.

i Gridinirit iscusit
d CtnnmrafSprhivara
Jeminte sau plante crescute i n
prealabil, ce infloresc in
culorile preferateiqip
l .
@ Nu cumpirati plant@
bitrane, cu tulpina lemnoasi,
h ghivece mici sau plante care
risadurile pot fi plantateTn
straturi. PBna la formarea
radacinii, pastrati solul umed.
- -
LUMINA $1 SOL
6 Soare. Prefers locurile
calde, cu soare.
So1 perrneabil. Se dezvolta
ideal in sol usor uscat,
calcaros. Nu tolereazi solul
I a doua oari.
stirnuland astfel planta s i pro-
duca flori pentru a doua oar&
perioada de inflorire fiind pre-
lungiti pana toamna. Nu fer-
tilizati solul, planta se dezvoltl
ideal fara tngra~mant.
spunzitoare plantarii. In regi-
uni cu temperaturi scazute
protejati planta Ompotriva
gerului. Dup3 tiiere acoperiti
plantele cu ramuri de brad sau
frunze cazute.
-
GRUPA 7
-
118
TRUCURI
Centrantus C6 r&sp&nde$te
seminple, asffel se inmulfqte
usor. Primlvara tndepirtafi
surplusul de plintute risarite.
Dacl dupi tnflorirea
principali tiiiafi listarii,
plantele vor inflori pentru
-- -
Pe vreme um~, poate
~pireapatarea frunzelor
auzati de fungi. Indepar-
afi si distrugefi frunzele
ontaminate. Ririfi plantele
Irea dese. Pe timp de
eceta udafi plantele
limineafa, ca frunzele d se
poati usca p l n i seara.
L STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE BORDURA GR

pentru flori
30-45 cm
T-4maaMrn-m
 Cuhi vii
Florife de cdori vii par ca'plutesc deasupra covodui
scund alca'tuit din fiunzele iEn sectate.

Spilcufele, denurnite gi rnog-

negei sau iarba-fetei, de origine
din Asia OccidentalP, par a fi
surorile rnulticolore ale rnar-
garetelor cunoscute in regiu-
nile noastre. Centrul galben a1
florilor este fnconjurat de
~ e t a l erosu-viu sau roz.
Frunzele adlnc sectate, verde-
pal f o r m e d o adev?iratP tufi
grajioasii.
Soiuri riisphdite sunt
,,Eileen May Robinsonn cu
flori roz gi ,,Regentmcu flori
rogii, arnbele atingnd iniil-
jirnea de 80 cm. Pot fi inrnul-
fite prin i n s h i n p r e soiurile
,Robinson's Rosa" sau ,,Ro-
binson's Rot", inalt de 90 cm,
cu flori carrnin-fnchis. Are de
asernenea flori rogii soiul rnai
scund James Kelway" (60 cm).
Soiul ,,Alfiedn atinge indgirnea
de 60 crn gi are flori invoalte
rogu-fnchis.
I
dmeen may n o 0 ~ cafi solul cu compost.
UNDE SE PLANTEAZA?
Spilcugele decorative se plan-
t e d in grupuri in straturi
insorite sau ca plante asociate
in straturile de perene. Punegi
totdeauna rnai rnulte plante
intr-un grup pentru ca fru-
musejea acestor flori gragioase
sii se valorifice d t rnai bine.
De-a lungul aleilor sau in
apropierea teraselor rninuna-
tele flori pot fi adrnirate tot
tirnpul. Arkigi plantele din
timp, inainte ca tulpinile sP se
aplece.
Fundalul aldtuit din ziduri
l d t e de piat& sau r&inoase
cu frunze aciculare de culoare
inchisii evidenjiad culoarea
vioaie a florilor.
Spilculegele se pretead gi
pentru flori tiiiate. Sunt rezis-
Spilcdefe fa pgradina
de timpurie
Florile pestrije ale spilculejelor
asigurii un contrast rninunat
perenelor de culoare albii gi
albastrg sau ierburilor cu frun-
ze cenugii sau argintii.
Se a s o r t e d ideal cu flori
albe ca margarete (Leucan-
rhemum maximum), floarea-
rniresei (Gypsophila panicula-
ra) sau centrantus (Cenrran-
thus ruber ,,Albiflorus") gi
I
Se s o r t & gi cu alte plante
argintii ca ha-caprelor
(Cerasrium rornen rosum var.
columnae) sau gop2rliga
(Veronica spicara ssp. spicara).
Perioada de pla~nta~re: toamna
1 sau primlvara. Aflnafi solul
addnc gi i n locul plantarii ameste-
Scoatefi cu grijl plantele din
3 ghiveci. Daca planta nu iese,
rlsturnafi ghiveciul ~i lovifi u p r
vasul de o suprafall tare.
Amestecafi stratul superior cu
2 compost. Spati la distanje dc
30 cm gropi de addncime iden-
tid, dar mai late d e d t ghiveciul.
Plantafi rasadurile la
4 adlncime identica cu cea din
ghiveci. Punefi amestec de
pBm3nt in jurul radscinilor $i
tasali solul

I
tente gi se pot aplica in toate
tipurile de buchete de varii.
Plantaji in strat separat florile
destinate artei bucheiere.
In straturi de flori
spilcule~elecolorate asigud
nuanp rogie a abundengei flo-
Flori de d o n ' vii rale de var5 timpurie.
flori albastre ca scabiosa
(Scabiosa caucazica), clopojei
(Campanula glomerara) pi iar- Udafi abundent florile nou
ba-rnljei (Nepera).
DatoritP h ~ u l uargin- i
5 plantate ca pamlntul sa se
alipeasca radacinilor. Vara, pe
tiu, pelinul (Arremisia) poate timp de seceti mulcifi solul ri
fi ~ l a n t ain
t fond sau ca Eatadii udafi plantele.
a spilculejelor.

Cum@r@i primgvara sau
toamna plante la ghiveci,
sanatoase si indesate. Unele
soiuri pot fi fnmulfite prin
semanare.
Nu cumparafi plante
tngalbenite, ofilite sau cu
frunze patate.
IAVARA
Sedmre @ p h n m
i n martie semanafi
seminfele in llzi cu amestec
de sol fari turba, apoi
asezati lazile la lumini.
Rasadurile proprii sau
cumparate pot f i plantate tn
gradin5 i ~ e p a n de
d la
sfdrsitul lui mai.
Pe timpde seceti udafi plan-
tele. Mulcind solul, acesta va
ramane uniform umed.
DupA inflorire tiiati tulpinile
la niwlul solului.
I
1 olnave.
Q IMP AMMP SRL
Soare. Prefer3 locurile
calde, tnsorite, ferite de vant.
e Sol permeabil, bogat tn
substanfe nutritive. Evitafi
locurile I n care stagneaza apa.
Solul compact trebuie
amestecat cu compost sau
nisip.
TOAMNA
Plantare #i divizarea
prSntelor
Toamna este perioada opti-
ma plantarii si a divizarii
plantelor &XI. Scoatefi
perenele si tramplantafi
doar paqile anltoase,
tinere.
r verticiloza. Funaii
RO-P-02-10-084
CARTEA
GRUPA 7 119
TRUCURI
Tulpinlle lungi se apleaca
usor, de aceea trebuie aricite
din timp.
D a d fertilizati solul
primavara, la tnco@iresau
dupa tunderea florilor, planta
va Tnflori abundent.
;.=m"-$
bctor p ant or
n
,lantele pot f i atacate de
a vor bloca I
vasele conducatoare ale
plantelor, acestea se vor
ofili si vor deveni maronii.
Ofilirea plantelor cu toate
ca au umiditatea necesarg
I
poate f i semnul contami-
nirii. Distrugefi plantele
ISBN 978-963-86092-8-1
Himalaia. Se cunosc zece specii
avhd hd$mea fntre 20-150 cm.
Unele specii sunt originare din
zona muntoasii a Etiopiei. Baza
Ibtarilor rogii se lemnifid, astfel
planta este dasificad intre arbugti
gi semiarbqti. In regiunile cu
vreme aspd, aceasta necesiti
protejare.
Tulpina este &toare sau erec-
ts, bogat ramificati, glabrii sau in
cazul unor specii cu o pufozitate
finii, planta fiind o buns acoperi-
toare de sol. La inceput crqterea
tulpinii este anevoioasii, tncead,
ins2 mai drziu crqterea se accele-
r& gi hcepe o ramificare puter-
n i d a tulpinii. Numirul mare de
Iiistari laterali care apar fac ca tufa
sii devini deasi, asiguhd o bun5
acoperire a solului.
Inflorqte in septembrie-
octombrie, pe un lbtar apiidnd
mai multe flori. Florile sunt
rotund-stelate, cu diametrul de
aprox. 2 cm, de culoare albastru-
stducitor, dispuse in umbele
mici, dese, cilindrice, cu cinci
Stduu'toare Aori a l h t r e
lacini dentate. Strducirea lor
azurie &ke dintre nuan~ele
frunzigului autumnal.
Frunz.de ovoide, simple,
intregi obovate, cu baza ascujiti,
phloase pe partea inferioad gi cu
peri asprii pe margine, de culoare
rogu-pal toamna, apar priiiivara
tirziu pi se dispun alternat pe
lbtarii scuqi. Vara, partea
superioarii a frunzelor este verde-
vioi, partea dorsal5 fiind gri-verzui,
iar toamna culoarea frunzigului
are nuanpe ccuprinse lntre rogu-
bronz gi rogu-porcocaliu.
UNDE SE P L A N T E ~ ?
Asigurapi ceratostigmei loc cald, cu
soare gi sol uscat, calcaros. In sol
compact nu se dezvold sau piere.
Plantaji-o in partea sudid,
la baza &lor, pentru a avea
luminii suficiend. Folositi ca
awperitoare de sol, sub arbori
necesid de asemeni lumini
suficiend. Poate dweni un decor
p k u t gi la baza unor ziduri
insorite, uscate.
Pe pante, ceratostigma va pre-
veni eroziunea solului cauzatii de
ploaie sau vint. D a d dorie s5 o
;ultivaji pe suprafag5 mai mare,
Armonie aparte: ceratostigma cu stelire mov
luaji in calcul 8-12 plante pe
metru piitrat.
De-a lungul dnunului, va
oferi o priveiigte aparte mai ales
in timpul toamnei.
In g k h i l e alpine ceratostig-
ma dispune, de obicei, de lumina
necesarii si sol Anat, Pnflorind
astfel mai drziu.
Aceastii plant2 nu prea
pretenpioasa va t d i indelungat
chiar gi pe ziduri sau in rosmrile
dintre pliicile de pavaj.
Plantagi ceratostigma impreuni
cu tufe, plante cu bulbi gi perene
-
viguroase, ins5 ~ineji
. . cont de
faptul d este o plant5 cu crqtere
&firad.
Plantele cu bulbi raistente
precum narcisele, ararii frumos
primiivara printre ramwile i n d
golqe ale ceratostigmei.
Este foarte decorativi gi la baza
+inoaselor, de exemplu
ienupf gi brad.
Sepoate asocia de asemenea
cu plantele perene care form&
covoare florale: struna-cocogului
(specii Cemrium),laptele-
dinelui (Euphorbiapolychroma)
gi jalq ( s t a b b&ci;la).
Ceramtigma toamna devreme
3 fnmuiati baza butqflor In
mlufie de RrSdScinan.
Plantali In ficare gaura cate un
butag la 5-8 an adhcime, apoi
udati-i.
Aparif ia noibr frunze este
5 semnul TnrSdScinarii. Plantali
buta~iiTnradacinati in straturi.
La marginea ghiveciului fixal
4 3-4 bep fn sol, acoperiti
ghiveciul cu folie ~ilegati-o Tn
partea inferioara. Jineti ghiveciu
In loc luminos.
Primgvara, ceratostigma
poate fi inmuEfiti~i prin
divizarea plantelor. Cu o
cazma taiag cilteva frag-
mente cu rSdacinS.
I
 CARTEA

GRUPA 7 121

Grzdinririt iscusit
I-

I CurnMrafi primiivam
ceratostigma deasii ~i
a Soar% 3% dezvolti?i&
ideal la soare, s u p o f l
a Prin elirninarea zonei
lemnificate a coletului, veJi
s t u f o a s & ~ n ~ i ~ q c e . ~canicula.~npenumbsavaavea
k~~. asigura fortificarea
' '- ,
) o cre$ere mai laxii. exemplarelor mai i n vlrstii.
h a Sol perrneabil. Nuse a Marcafi locul pkntelor,
p*afi plante a & ~ B V dezvolta i n sol reav" astfel nu vor f i riinite cu
riidacina kse din ghiveci ~iai ' compact, insi se ?d mazia inceperii muncilor de
caror IWari m t sub* satr met& primiivari. Ceratostigma
r u in+ l bfioreac&, L t i i r e ~ t tdrziu.
e

tarii. Eliberafi plantele tostigma necesita protejare 1

perene de stratul protector lmpotriva gerului. Plantele 1
de iarna. Tundeli ceratostig- pot f i acoperite cu paie, I
ma (dreapta, jos), deoarece frunzi! cazut sau crengi de
inflorqte pe lastari anuali, si brad. I

impr&tiafi pujin compost. in sol umed 11compact la

La exem~larelemai vlrstnice ceratostigma poate aparea

II
se pot diviza tufele. putrezirea rldacinii. Lastarii
de la suprafafa solului se
VARA TlMPURlE
7nmulf.ire brunifid Si r e ofilesc. Pentru
Pentru a obtine mai multe a preveni acest fenomen,
plante, recojtafi b u t q i de affinafi adlnc solul compact
vlrf, acgtia re Pnradacineaza $i amestecafi-l cu nisip $i
I pdnii toamna, putdnd f i apoi rompost pentru a-i
plantaji i n gradina. mbun5i'tPfi permeabilitatea.
Efect cromatic strducitor
d d p h~ w ~ M W &
v&a&aptiatw*
(Domaim orienmlef bdlorqte
f n d din aprilie gi mai. h comerf
se &kac mdte soiuri, varidji
ale mtei specii. ,,Magnificumn
cr&d $ni la 50 crn dispune
de b r i d e o d i t de mari. Pe
tip lcuy, tot de 50 an ale
sorulw mnase" cresc flori cu
pemle a m de fine. .Riedels
Goldkranz4se distinge prin flori
foarre mari, cu petale ligulate
aran'iindu-se fn fnu-o ooroanl
dubi
p
t Acest soi c q t e doar
la iidfimea de 30 cm. ,Ri els
Lichtspiegel" are flori similare,
fdgimea sa fiind de 40 cm.
Soiul ,Go1dcuta, halt de 60 cm,
este caracterizat de flori mari,
dispwe hu-0 coroad rripla
I Frumuse~eaierbii-ciutei se evi-
II
de p e d e hplate, neobknuit de
late. fdfimea soiului ,Friihling-
sprachtneste de numai 40 cm.
Iarba-datei pMtmre
(Doroaicum parlianches)
'Inflorqte din iunie p h 5 In iulie,
are o Mtirne de 80 cm gi, ime-
diat dup5 tnflorire, se reuage.
Fiind o plans puternic expan-
siv5 nu poate fi cultivatl tn strat.
Soiul slu ,Goldstrauss" fnflo-
rqte deosebit de bogat.
Iarh-ciutei ocxidmd
(Doronicum plan taginem)
inflorqte din mai En iunie gi
c q t e p h 5 la 80 an.Dupl
fnflorire, de asemenea, se reu;aae.
prim flori exceprional de mari.
lnmE sE pLANTUW
brnqiuni aldtuite din mai
multe specii de p h t e .
La ~ b l q i m azonelor cu
&bodfiecare specie a sa se dm-
vold In mod optim, ceea ce este
valabil mai al& In cazul ierbii-
ciutei p&coare, care are un
macur expansiv.
.--cL~LL 1-. 1<
Iarba-ciutei caucazid, cu o
cregtere mai putin densf esre o
plans preferat5 En s d e &
flori hociali-o cu plane g a m e
&&rind rnai sau cu an
+&ratice, pentru a wmp1eta
golurile create de re-
plantei, femonen ce intervine
dup5 fnflorire.
CE SE PLANT^ ALXTUBI~
Florile galbene Pn form5 de cuib
ale ierbii-ciutei se aso& bine
cu dte plmte hflorind primgvara.
Poate fi o pland asociad A-
to& autopohizeazii floarea
albas~autofertill de nu-d-
nits (Myososis sylvatim). Iarba-
ciurei se poate planta gi a l l i d $e
soiuri cu'inflorire ?ndel~ngae%~
spre exemplu &mri de vinejm
cu flori albasrre (Cennurea mon-
tana) sau cerceii-doamnei de
culuare ros (Dicenua specrabilis). Al&&
) P L A N T A R E $1 ~NGRIJIRE
ACCESORII: O iarba-ciutei inradacinati L l caz - --,,.
,..=, ,,,w,,
o lopata o compost
I
I
ma$ cu cazmaua o
in dad tnd o data On
Dka$ doua
1 planta de iarba-dutei bine
dezvottatl. Extragefi din parnLnt
2 cu carmaua sau cutitul cele
Mrfi. Spati gropi de
amble p&m. plantare la distan* de 30 cm.
fn acela@scrat cu iarba-ciud
t d t m a gi plvlte oa M,
"19"
in orind simultan cu aceasta, htroduceJi in gropi cete o Plantati pinile astfel
spre m p l u muscari ( M m '
armeniacum), narcisa albi sau 3lopati dde compost. Dacl solul
mtefrrarte argih sau nkipas,
4 la adancirni identice
divizate
cu
adincimea la care se aflase plan-
r (specii de Narcisus),
Pb,
aleaua q i e (specii de Tulip.)
sau floma-paatelui cu flori
nilirigi cantitatea & compost ta-mard. Rtisfirati radacini1.e.
to&, m mtiv rogii ( F R ' ~
imprblJ
I
-
0 data b doi-trei mi &-
TasaP cu grija p5rnijntul in , tw$ d i v W i 6 Intinerim.
5 jurul ridicinilor. Dupa udare,
acoperiti solul cu compost.
; Plantele tinere Mflomc
mai abundent.
aPc
 GRUPA 7 122

Xdinirit iscusit

. . Sam, pA&umbr&. & ! Gteva specii se retrag du@

@ivece cu risaduri viryu~as% dezvoltl optirn in locuri aflate inflorire. Locurile rirnase
Abuste $irarnificate. fn penumbri ~isuficient de goale pot fi cornpletate cu
urnede, dar bitaia soarelui flori anuale.
nu-i dauneazi.
i. 501 cu humus, cu buna Speciile care dupi inflorire
r Nu cump&rafl plante deja permeabilitate. Apa se retrag pot fi plantate tn
kfiorite sau cu sernne de Hagnantti ii cauzeazi spatele perenelor cu lnflori~e
%inare. putrezirea rZ@ci n
ii cirnoase. mai tlrzie.

Grridinirit iscusit
~ X V A M
TARZIU n
sefn&mre
I I PerioadHarkvati plantiirii. Semlnafi primivara. Florile

I
1I
11
fnceplnd din rnartie planta are
nevoie de umezeali uniform3.
Mulcig solul cu comptlst n u
scaarrtg d@ mpac m%P~rl$iti,
pentru a4 evita umrea.
'
m 7 plante nu vor apirea
o
&cat On anul urmitor.

fngrijire
DIdmte # i
DupP fnflorire scoatefi din
plmlnt exernplarele crescute
prea dens ~iTnrnulfiti-le prin
divizarea rtidicinilor. Du@
magerea plantelor, tiiafi-le
frunsi~ul(sunga). Nu vii
atingefi de ridkina plantelor
h retragere.
larba-ciutei, rnai ales duai
tnflorire, poate f i ataca& de
fainare. Pe arnbele parfi ale
frunzei apare fesutul fibros,
albicios al ciupercilor, usor
de tndepirtat prin spalare.
Distrugei pirfile bolnave.
Deoarece seceta stirnuleazl
aparitia infecfiei, ingrijifi-vi
ca planta s i dispuni de
1 umiditatea necesari.

Q IMP AMMP SRL

I STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE BORDURA GRUPA 7

Floarea delicati a grridinilor din pen umbra'

I
re usud estetic 20-40 cm
I
Modesta' floare perena' de cimp

peren&
U

&- iunie-
septembrie
Aco~eritoarede sol srilbaticri
Prunella, specie pereni, cu tlori labiate inflorqte abun-
dent pi nu necesiti ingrijire speciali
I

Speciile de prunella, cu denu-

rnirea .populari
.
de busuioc sd-
baric, sunr plante perene ce cresc
sponran. Riidicina se extinde
sub sol, iar la suprafafa forrneazi
un covor vegetal des. Dintre cele
douisprezece specii cunoscute,
in g i d i n i s-au extins doar trei
specii.
Prunella grandiffora esre
risplnditi pe clrnp gi la margi-
nea pidurilor. Florile violet-pur-
puriu cresc in vlrful tulpinilor
de 20 crn, gi sunt indrigice de
albine. Planta Pnfloregte din
iunie p l n i in august. Florile
soiului ,,Albansunt crern, cele
ale soiurilor ,,Roseam$i
,,Atenberg Rosa" sunt roz, iar
.Rotkappchenn rogu-carmin-
inchis. ,,Lovelinessnesre denu-
rnirea unui soi cu flori albastru-
deschis, gi a1 unei serii intregi,
din care fac parte gi ,,Loveliness
White" (flori albe) gi ,,Loveliness
P i n k (roz).
Prunella vulgaris esre o planti
mai fin5 d e d t busuiocul silbatic,
infloregte din iunie p l n i in sep-
ternbrie. In gridini insorite, le
putegi lasa sii se risplndeasci
dupi plac.
Prunella x webbiana este o
planti mare cu flori violet,
deosebit de rnari. care a luat
nastere prin incrucigare. Florile
ce cresc Pn forrni de zgardi
infloresc din iunie plna in sep-
tembrie.
UNDE SE PLANTEAZ;~?
--. - - - - - .
- - -.-
Prunella poate crepe ca planti
silbatica in gridini, ins5 esre
foarte frurnoasi gi in prim pla-
nu1 straturilor de perene.
Se rispindegte repede in
locuri ferite. calde. aflate la mar-
ginea firurilor d e plante lem-
PruneUa alituri de ciucqoarZpi garofife
caros, prunella poare fi plantats
in griidinii d e ericaceae.
Datoriri frunzigului decorativ gi
florilor gingage, prunella poate fi
plantati llngi nurneroase alte
plante. Pe d t posibil, plantati
prunella in grupuri, deoarece
astfel va fi rnai spectaculoasii.
f n straturi insorite pot fi
olantate alituri anafalis
i ~ n a p h a l j rri~finervis),
s drias
Sednare: primavara sau Facqi gropi de plantare, la
1 toamna. Afanaji solul cu furca
de sapat $ adaugati compost.
2 distante de 20-30 crn. Cu at
plantafi mai des, cu at& mai
repede se va forma covor.
Tor din trei feluri de plante se
obrine o alti compozifie elegan-
ti, acesta ins2 preferi locurile
semiumbroase: prunella cu flori
albe, crin de toamni cu frunzele
ondulate ,,Univittatamsau
,,Undulata" (Hosta undulata
,,Univittatan sau ,,Undularan) gi
clopo~ei(Campanula glomerata).
I

noase sau in fala unor grupuri
de arbugri.
fn griidini alpine infloregte la
sfirsitul
, perioadei de inflorire a
planrelor caracteristice gridinilor
alpine.
Plantad in straturile de ling5LJ
b
(Dryas x suendermannii), iarba-
osului (Hefianthemum), in
decorativ anual (Linum perene),
sau norocel (Sedum spectabile).
I n locuri cu soarebute5i
arnenaja o compozi~ieparhrnati UdaJi abundent ~i impragiaji

aleile din gridini, ne uirnegte cu

Soiul ,,Loveliness Pink"
inflorescen~elesale bogate.
Cu excepyia speciei Prunella
grandiflora, ce preferi solul cal-
din rrei plante: busuioc sdbatic
cu flori violet, cioroi cu flori gal-
bene (Inula ensifolia ,,Compactan)
$i margarete albe de gridini
(Leucanrhemum maximum).
I 5 in jurul plantelor un strat de
2.5-5 cm de material organic de
mulcire.
I I
Soid ,,LoveLiness"

h martie, semanafi seminfe tn
ghivece, In as&, gi acoperiii-le
cu doar 2 mm de Mmbnt.
Pastrag-le la loc racoros
RIsadurilecrescute in preala-
bil sau cumparate pot fi trans-
Prunella necesita urniditate
Soare, penumbra. Prefers Toamna rup@ lastad de pe
planta (cate o rozeta de
frunze), apoi butatifi-le tn
straturi umbroase sau Tn vas
cu amestec de pambnt far&
-
Alegefi locul plantarii cu grija.
n telor
Dupi Tnflofire taiqi florile
bs),Tmpiedicbnd astfel
rapbndirea seminfelor ti
extinderea plantei. Covorul de
lbte pl&uti tot anul.
Aareori, prunella este ata-
- cata de fainare. Aceasta
infecfie micotid se prezinta
sub forma unor Pete gri-
albui, ca de pudrg. Taiafi
frunzele contaminate ~idis-
trugefi plantele vatamate.
Folosifi fungicid doar tn
cazurile foarte grave.
 leia9aa IEJIS un p ~ w i oaua~ad
j
~olaiuelde!uedwo3 ui azonisadse
iuns !n[au!p-alaidel ap a p u n ~ s
a p a d s au!dp a p r p 8 u~
'!%pa3 !B aipu!
!inqia! ap a[!!xds !S (urn!ma3)
!a~laq-ln30!~ '(~!uasseq x
~ i a d a !al!ur-eqie!
~) <(xe!2al!nbv)
a S n ~ e p ap
p !Jniep ie~ueldpu!%po
i3aja un asnpold .!ioln3 allnw
n3 alepose rf iod !nlau!p-!nlaidel
a p !nuat,-uaqle% alazumy !S alpolg
.(run~e
-ruawra r ~ n s n !nSeqp ~) !aiodop .eu!pp% m!io ui soni~adse
!S (x eueu seqreq s!q) p!i!d Farla! a~sazoi aJeoln3 ap !nlau!p-alaidel
-upis '!!Sol as!ieqEs alapl ap!ini l n ~ o ~ ! d a3
~ pdm!]
s U! 'pinleu
- ~ eaiea!iln3
p upd ~nu!lqorf aieod i3aja n3 al!u!pei% n~iuadai!n!nod
iuesaiaiu! 3~1eruoi3i z i ~ u mu n iuns 'ai!qasoap u!ind !em 'auoi
'(x s q n q n s xolyd -qoine a p a d s .iol!mped ma!z!l el -ale> psea3e u!p i o ~ 'al!un! u~ e q d
alaiewniq '(suar!nradrrr~s s!~gql) ap eiqmnuad ap alauoz !S p~iodns
a p i a ~3!uSaa eieofnqm!l '(a/!iexes lep emos aimqs p p ~ o q -p%ajuax-aiouu! n3 as-npup%u!is!p
runs*) eieoSn3np '(x aa!rqnv) ap !-s u~aua~adap !!inilns !S w 2' I ilnw [a3 ap !Ipu; !leisel n3
eiapqne nldwaxa a d s '13edwo~ aiemape iuns aipu! !em al!!3ads
I.' .i / - ! .!!Sol azuny ap euweoi !S eieA
alauoz ui 10s ap areoq~adm
aunq ~ u n apunx
s apads
.!nlnue [ndur!~ioi a~uesaiaiu!
iuns !n[au!e~-alaidelap al!!~ads
iaix!al'
!S "~o[%a~!g" :pads !aisaYe a@
!ln!os p o p 3sase9 as Lam03 u
'w3 08-05 aiiu! pu!!ie~ !aiuel d
eaur!i~ui<n!poiiod-nSo~azunij
a!un! u! eupd !ew u!p p u p ~ e'(r!cp
-IJ!J~ nq~oydng)zoi aleoln3 ap
!nlau!p-ala~del !B a m d mej ape%
few u!p pupouug 's!q~sap-uaq
'(r!uaf/n~ .dss se!JeJeyJ qqroydng)
ue!iaua~!nlau!p-alaidel
aisa J& el yq!snas apads 0
-~ur!idi!qopodw! ' w op ~ ap ileu;
'' e a ~ n d ~ n dln!os
" luesalalu! aisz
.!ew u! cued a!l!~de
u!p pupiede !nuaa-uaqp !iou
1
I
.a!un!
U! ~ u p d a!l!~deu!p p u ! ~ o u ua~ p
-OU aiazoi ap aunds!p !S 0~-02
el euld a i b ~ 'anseou
s ap~n%ealam
ad uoiyoine '(se!ss!rad.t?
e!q~oydng) dnl !nlau!p-ala~dg
~ p i ! d sap e w ~ ouj! n!Snua3-apia~
'aseou~pazuny asnds!~iuns
aim ad 's!q3u!-apia~ '!%unl !leisq
ap e m q JE! L!nua~-uaqp8azuny
d
ap !EN u; ~ u e aqpde u!p ieuio
ap azuny ap alein!uo3ul 'aiau
I
-masupu al!~ou !S ~ X O e~eoidel
eaas p!ispa13eie3 aisa a1 eioJninL
.eu!pe.15 u; eA!ips iod as !nlau!p
-alaidel ap !in!os aseoiawnN
 Lap tele-c&nellu'

:- I Grridinirit iscusit

m' 8 T-
r Primavara sau taamna
tdmpuriu, cumparsfi plantE
anere Pn ghive!\ cu;fr;?fck.
gnitoase. -, -.I ,4-. .
d w r rgdacini au iesit din
orificiile de scurgere, fiindcl
se pot transplanta dificil.
I
;i3r@n soare, penumbrg.
$Punzele superioare se
coloreazl optim i n lumina
soarelui, dar cele mai multe
specii tolereazl qi penumbra.
Sol cu bung permeabilitate.
Ameliorafi solul compact cu
compost sau nisip.
Toate parfile plantei, inclu-
siv seva ei llptoasl sunt ta*
zi i r i t l pielea, de aceea, i n
timpul IucrZiritor l n grading, se
impune purtarea de mHnu$.
Se inmulfegte prin but&sire.
Inainte de plantare pun@i
butaqii Tn apa, pentru a li se
surge seva laptoas'

r-*-
tot an ul
--

n vas. hterneti peste serninfe
n strat de 3 mm de pZrnftnt.
ineti vasul la dldur8, men#-
&du-i solul umed. i n c e ~ n d
e la rnijlocul lui mai, transplan-
tafi rkdurile Tn exterior.
VARA
hgtijire @ rirmsrlfire
Tliafi florile ofilite, pentru
a le Tmpiedica polenizarea.
Dupl Tnflorire taiati din
capetele IZstarilor butad de
5-70 cm ~ iperttru
, Inrsdacinare,
infigeti-i ?ntr-unamestec de
turbfi $ nisip (dreapta).
TOAMMA
Divizare $fproteqk
Toamna, tliati speciile inalte.
fnde@rtaji llstarii dezgoliti ai
laptele-dinelui hopical. Prote-
jqi contra gerului plantele
tinere de Iaptele-cftirtelui
venegan ~iroz prin acoperire
cu frunzb uxat. Diviza$i
Laptele-clinelui este planta
plantele mari.
gazda intermediarl a rugi-
I
nii mazarii. Simptomele
bolii sunt ramurile lungi ~i
neramificate, frunze sfrijite,
scurte $ilafite. Distrugefi
plantele infectate, pentru
ca ciuperca s3 nu se extinaa
 n
aiuoda[ uip n
, ~~ui2i.10 n l n
. . (niqasoap ~ . @uaurau~o
E~JV
T
 Pete de culoare ropu-aprins
I
PLANTARE SI INGRIJIRE
ACCESORII: 0 imperata In container cazma Cl lopa
Culoarea strducitoare a imperatei impodobqte gra'dina
de prima'vara pha' toamna.
I O comport O cutit O material de aoperire a rolului

VARIET~TI
Irnperata este o plant2 provenind
din Japonia. La noi este cunos-
cut soiul Irnperata cylindrica
,,Red Baron", arnintit deseori gi
sub denurnirea de ,,Rubran.
Partea superioad a h z e l o r
sale aspectuoase prirniivara, in
cursul infrunzirii, se coloreaz3 in
castaniu. Mai tdrziu rnanunchiu-
rile de iarbii se recoloreazi trep-
rat in rogu-incandescent, nuanrii
ce se rnenjine pin5 toarnna. Nuanfa' estivala'
Datoritii culorii sale deosebite,
irnperata se poate asocia cu UNDE SE P L A N T E ~ ?
rnulte alte plante.

Soiul ,,Red Baron" al imper-
atei se demold incet. Planta
cregte lent, extindndu-se prin
ramificayiile subterane ale
radiicinii. Tufa plantei se intinde
pe verticalii gi pe orizontalii cam
35-60 deopotriva. D
culorii sale rogii pregnante, esteinconjuraji-o de
una din cele rnai frurnoase
plante decorative. Degi Iiistarii
sunt predispugi la o cregtere
buiacg,
inssgi nu are nici
h p e r a t a arata bine peste tot in
gradinii, in straturile de plante
perene, printre alte specii de iar-
bii, sau chiar solitad.
In stratwile de plante
Perene plantaji im~eratain
~~
partea ~
anterioad~ a stratului
~ gi~
scunde al rica, cu frunzig verde-~rofundgi
ciiror frunzig verde forrneaza un
COVOrvegetal.
fn compania dtor ierburi
ornamentale, chiar gi o singurl
planti produce un efect remar-
--
,,Red Baron" atrage ater#a fn stranwile deplanteperene I
soiului ,,Red Baron" se valori- Intr-un strat acoperit cu
zead optirn d a d sunt asociate pietrig pute i crea o atmosfed
cu culori puternic contrastanre. f
de Orient n d e p h t prinrr-o
cornpoziyie de plante alcatuitii
I
Coniferele de forms geornet-
H
din T h a m n o h u s s~athaceus
laurul (Ilex) ofed un findal ele- de origine chinaeasd, soiul
Plantafi imperata la o 4 D u p d o udare temeinid,
gant frunzelor aspectuoase ale
ierbii
,,Red Baron" a1 irnperatei, pre-
cum gi din ienupL (Juniperus
3 adhncime identice cu aceea la
:are fusese in ghiwcl.
acoperiti solul cu un strat de
compost de 2,5 cm. Reinnoifi
Pot fi ariitoase ~ l a n t perene
e horizontalis) gi arjar japonez I.,. 1
->.- 7:,1 - r m stratul de compost uara $ prima-
a~ociateheuchera (Heuchera (Acer palmarum). i- %

-
flori, nici sernin~e,din care micranrha ,,Palace Purple"), vara timpuri~
cabil. In fara i ~ ~ b u r i lde
rnoriv este foarte ugor de Pngrijit. or
dirnensiuni rnari, irnperata poate planti asern5nPtoare aryarului,
produce o imagine insolitz. avlnd flori rniirunte gi frunze
L . b- unui zid de piatrg purpurii, precurn gi goaldina cu
sau in gSdinile alpine, ea consti- flori r ~ i (Sedum i relephium
U m t i seiui .W Lrr~n"
tuie toata vara un de ,,Herbstfreuden), a1 ciirui frunzig
un colorit pregnant. Irnperata se verde toanma se &metufaEnt mmp1et
lent cu d, cam au pmpW%@i
poate cultiva gi alaturi de zidul
casei sau de terasii. Frurnusejea In privin~aierburilor orna- mr1tE de W c I 6
mend' ~ ' t e ~'leg'i !' 'rep' cubwe r q u m .
acesteia esre puss in valoare, in
plant' asOciata iarba ~ t % ? + % Z@@i
k & Nht
mod deosebit, atunci clnd se
cultivi printre p]antele cu frun- Hakonechloa macra ,Aureola", ~~SPUIa$tm$&mb ~ i &
cu dungi auriu-antic gi frunze Pnde@rta$U c%t mai 6 w B n d .
zig ornamental.
aplecate, necesirdnd protec~ie
I

I CE SE PLANTEAZ;P AL~~TURI? contra gerului, sau iarba

Miscanrh us sinensis
Culorile de verde-fraged ~i rogu- ,,Variegatusn avsnd frunze aple-
Algmi de ,,Burgmdy Glow" carmin puternic sacurat ale cate, dungate in alb.
 !

* PenumGrL soare. D e ~ i fi este optim solul cu

necesiti dldura, se dezvolta umezeall moderati.
mai bine ?n penumbra decat Controlafi solul: d a d la
adancimea de 2 cm este uscat,

colorat. ;o Sol cu bunl permeabilitate,

bogat Pn substanje nutritive. Frumusefea plantei este

amperit de un m a t dg pi&@.

fngrijire tot an uoctorul plantelo

/I
TOAMNA
Plantare gi divizare
Perioadi adecvatl plantarii.
Putefi revigora imperata CreS-
I cuta excesiv sau cu p i q i ofi-
,. Iite 'in mijloc prin divizare.
. ;. Extragefi planta din pimant,
I . divizali-i rZidaCina $ replantali
segmentele oMinute @s).
&$erne$ la o distanp de
cm de tulpini un
,
drtificial complex. Muby
solul. In cazul folosirii preala-
bile de compost, nu mai este
necmar sa fertilizafi,
VARA
&ii@re
Udati plantele pe vreme
uscati. ReTnnoifi stratul de
Din cand in cbnd iepurii roc1
acoperire, d a d este necesar.
lastarii fragezi ai imperate

'1
1 - ,-
"- lranule de hy-'-imbt
TOAMNAT~ZIU
T&m
In aceasti perioada sau
Pentru a fine diunitorii la
distanti, inconjurati
plantele cu o plasi de pro-
primavara, cu pufin tnainte de tecfie contra iepurilor sau
Tnfrunzire, Giali-i frunzi~ulla plantati alituri de ele
o palma deasupra solului. In ceapi ornamentali (soiuri
zonele cu clima rece protejati de Allium) al carui miros
plantele cu frunzi~uscat.
L alungi rozitoarele.

Q IMP ABJIMP SFU. ISBN 978-963-86092-8-1

I STRATURI DE FLORl 51
P L A N E DE BORDURA GRUPA 7 #

3alv11 perene
Tot an ul frunze parhmate

lumina natural8

iunie-august 1 moderat uscat

cu humus
&# 20-40 un
 7- - -
7 -7
'(~!IoP- VP-q) '!Jog 3 7
epmq 4! (spydosd-3) apmims n o p nu almuaureuro
pta~!nr-mnol~'(ESOX) IJ 10d annwmap a p p s n 3 I
.a~uelda l p aseoraumu 'jar%q 9
IUa l vJ.I lod a!np ap a p 3 yuaoyaJ a m 15 c a ~ s & u~w ~ !i
-ads 'a- J O F J O ~p p o l e a !s!w yur azuruj a q -un06-02
reop ap p@u& 15 'pesapq ~ n r
asa n p ' p b p [ ns g q m
I iRIfl,Lwmd3s 13 as (=?!lY.!PP-=?l F!*PS)
F W P W b 9 BIAm
.sap alepn amqaJ1 nu gseral .zo~-nSo~
.(T@N~ . W P R X )
![IU nw ( X Z ~
E Z O ~ ~ Js!sdoa103)
s!sdoa~cn c ( ~ u y p l p r r a d
-.ww m l 4 m p ~ 1 J d - 7 n3 a z u q 14 s!~sap-laIoyn pol^
n~duraxaap w auaq@%uou
a m u e ~ dluns pep aFo!n aJe ,JO~~!JL" p!oS .lew-lal
m d J O p p Se a m p 3 -o!n azury a n Usua5semdm~u
- ( J ~ W ! J Oran*) sew .re! '!JS areolns ap $a17azwy
ap u"w! soumy P- ==l"P, tu !os un a1sa uuam%hagc'
FB=-~EB!JV~T=!QS cn!me-uag~&azuny are
<alsa~a mns ala1oaue1-po - w p ~ u n gpuel?t@
s ap ~ n r ~ o j
a y t . J ~urs08 ap p p u j ' g p uj a p l u a x a ~ o p '!~ d n e - a p n !
 Gradingrit iscusit
I

@hmparq~ primivara sau Soare. Salvia preferg Toate speciile de salvie,

toarnna salvie pereni la
ghiveci. Alegefi plante
wiguroase, cu frunzi~sinitos,
. dar putefi curnpira $iserninfe
proaspete.
0 Nu cumpirafi plante
bolnave cu frunze galbene
sau ofilite.
I 4'; 1 3 &-
locurile calde, expuse la soaw.
Soiurile cu frunze pestrife
necesi~protejare irnpotriva
inghefului.
Sol moderat uscat, cu
humus, preferabil calcaros. h
timpul plantirii amestecafi
solul cu calcar.
chiar ~icele plantate in ciuhar
atrag albinele.
Dupe inflorire jalesul se
poate tunde in formi sferid
sau se poate amenaja in
borduri scundi.

, .
I
cumparate pot fi plantate in
grading Incepand din aprilie, iar
plantele obfinute din semanare,
din mai. Agternefi compost in
jurul plantelor hradlinate.
1
IngrijireP tundere
Udafi plantele doar pe timp de
sec& indelungata. Tundefi
niduful dupi inflorire (stsnga,
jos), pentru stimularea infloririi
repetate. Mulcifi solul cu com-
post.
TOAMNA
Ptvtwie fmputriva fnghefului Salvia este rar atacati de
haintea de sosirea inghefului dauniitori ~i boli. Rareori,
tundefi naduful pha la melcii rongie spicele de
Tnalfimea de o palma. flori ce atarni pe sol.
Varietifile cu frunze pestrite ale Adunafi $idistrugefi diuni-
salviei medicinale sunt sensibile torii sau a~ezaficapcane de
lager ~inecesita caldura. bere. Scuturafi spicele ~ila
Acoper@isalvia medicinals cu nevoie palisafi-le.
crengi de brad.

I
Q IMP ABnMP SRL ROP-02-10476
STRATURl DE FLORl#I A
PLAE~TEDE BORDURA GRUPA 7

Gratioase Eiclii florale fn culori pregnan te

I

*
LJ
perens se pretead
penm tlori
august-
octombrie
~ Peirnii cu caracter sifbatic
Liatrisul este un fiumos element al gridinifor ji al
buchetelor pestr$e de var;i.
Liatrisul (Liatris spicara), de
origine din America de Nord,
este o plant5 perens sdbatic5
cu aspect ciudat. Inflorescen~a
sa siruatii in vlrful tulpinii de
40-90 crn se inal~5deasupra
- alterne.
frunzelor inguste,
Florile reunite intr-un spic
sunt violete, roz-purpuriu sau
albe gi alc%tuiesctije lungi ce
infloresc indelungat. Interesant
este c5 florile ce alc5tuiesc
inflorescen~ase deschid de sus
in jos.
Din specia originarP au fost
obrinute nurneriase soiuri
cultivate care pot fi inrnulyitc
ugor prin serninfe. Este foarte
popular soiul ,,Koboldn cu flori
rnov-rogu, care, cu indilgirnea
maxim5 de 40-50 crn, este cel
rnai scund soi. Sunt recornan-
date pentru plantare rnixtz lia-
trisul ,,Floristan Violett" gi
,,Floristan Weiss", arnbele atin-
ghnd indyirnea de 80-90 cm.
Soiul ,,Picadorn cu flori rogu-
purpuriu-vioi este la fel de
inalt.
Soiul ,,Floristan Weiss"
I
W
fn @din2 aping
UNDE SE PLANTEAZA?
_:,PCV...P, c.-H
c.Hw
1 - 1
Liatrisul este plant5 nepreten-
Fioasa, sirnplu de ingrijit, ins5
foarte rnultilateral5. Se
asortea25 frurnos cu plantele
anuale sau perene in straturi,
in gradini rustice sau extrava-
gante, neobignuite. Aratii bine
in straturi naturale cu pietrig,
ins%poate fi plantat gi in jurul
lacului din gradins sau, in caz
c5 solul este perrneabil si nu
prea urned, in paryile insorire
ale tuhrigului.
Plantar in grupuri laxs este
decorativ in mijlocul
stratului. Amesteclnd soiurile
violete cu cele albe, florile
oferP o imagine viu-colorat%.
Liatrisul se pretead pentru
flori G a t e in buchete pestri~e
de var5. Se taie tulpinile d n d
o treirne din flori sunt deja
deschise. Pentru a avea con-
stant liatris, planta~iclteva
tulpini in stratul separat pen-
tru flori t5iate.
I PIANTARE $1 ONGRIJIRE
jeminje de liz ' i l n t fara
u vas pentru i timente I
Liatris alituri de crin galben pi iarba' ornamental5
----
CE SE P ~ T E A AL~TURI?
Z ~ Soiul ,,Floristan Weiss" cu
florile sale albe oferg o prive-
Lungile tije florale ale liatrisu- ligte plHcur5 plantat al5t;ri de
lui ofers varietate tuturor stra- echinacea (Echinacea pur-
turilor. Produce un efect con- purea) rogu-inflicirat sau rnen-
trastant plantat al5turi de t%decorative (Monarda) de
plantele tufoase cu flori plate. culoare rosie sau violets.
Soiurile violete se asorread
cu alte flori albe sau galbene
cum ar fi rnargarete de gridinii
(Leucanthemum maximum),
ruji galbeni (Rudbeckia fulgi-
d=)$ coada-goricelului -
(Achillea Upendulina). P u t e ~ i
preg5ti o cornpozi~ieferrned-
toare plantlnd soiul ,,Koboldn Folosiji compost in loc de
irnpreunii cu lipsdnoaie De la mijlocul l u ~
mar forpti ingr55Zmlnt bogat in azot.
(Coreopsis verticilla ra) gi
creyigoara (Alchemilla mollis).
5 plantele inainte de plantare.
Vor inflori prima oar8 Tn al doilea
Datorita concentratiei mari
de azot tulpina se lunge~te
Are aspect elegant aliituri de
norocelul (Sedum relephium)
cu flori de culoare ruginie. Soiul ,,Floristan Wolett"
 Gridinkit iscusit ', bvb,!3 &. L -

..I . - I
@
.
-. . .:, ::&A:

6,
--

APROVIZIONARE LUMINA SI SOL 11 TRUCURI

CumpHraji primavara sau Soare. In locuri insorite sau roarecii de d m p consurna

toamna liatris la ghiveci. penumbra formeazi tulpini rridacina liatrisului. Preventiv

Alegefi plante sanatoase, puternice, cu multe flori. puneti plasa de sBrmi i n jurul
kdesate, cu frunze verzi. ridacinii.

a SPI permdi1, hogat In Dupi uscarea plantelor

, I substgnpe nutritive. ?nsol marcafi locul acestora, pentru
Nu cumparafi plante ofilite, umed rHdHcinile vor putrezi a nu f i rinite in timpul
cu frunze patate, tngtilbenite. repede. lucririlor din gradinii.

PRIMNARA
TlMPURlU
Plantare $i fnmulfire
Plantafi rSdicinile tuberi-
zate in martie-aprilie.In sol
compact efectuafi sub
radacini strat de drenaj din
pietri~ sau nisip. La 5-6 ani
scoatefi plantele ~idivizati rescenfi. I ~ SUI
I prea umed liatrisul
radacinile (dreapta), ca aces- poate fi atacat de putregaiul
tea s i se dezvolte $is i inflo- Ib. Fungii vor forma psiituri
reasca On continuare. 1 alba Tn jurul tulpinii ~ia
Primavara este perioada radacinii, datorita dreia plan-
optima Onmulfirii prin ta se va ofili, apoi se va usca.
TnsimBntare. Plantele vor Preventiv face$ un strat de
inflori pentru prima oars la drenaj din pietri~sau nisip sub
doi ani de la semiinare. radacini. Eliminati $idistrugeti
plantele contaminate.
~rum%eIe
I 1- '
Gddiinirit iscusit
@ Toarnna sau p r ~ ~ ~ ~ ~ d a r a , %are deplin. Prefera
cumpgrafi plante tinere,
compacte, dnaoase,
etichetate privind soiu~,
tnalfimea ~i culoarea.
Nu cumparafi plante
infestate de Winare, cu
radacinile incalcite, sau plante
cu listari subfiri, hgalbenifi.
fngrjire tot an ul
PRIMAVARA
Planfare p divizam
Plantqi risadurilede i n d M ce
solul devine cultivabil. Pmru
reproducerea plantei scoateji
din pSm8nt exemplarele v h t -
nice, divizafi-le radicina cu cap
maua, apoi replantqi imediat
partile objinute. Administrafi
compost plantelor noi ~i celor
inridicinate incB 'lnainte de
infrunzire.
VAUA
fngrijitw
Udqi abunrknt pe timp uxat,
mai ales pe solurile care se
deshidrateazg repede. Indepar-
taji partile vegetale ofilite.
Q IMP AMMP SRL
*
spafiile insorite. Locurile
degajate, traversate de
curenfi de aer ajuta la
prevenirea fiinarii.
Sol cu humus, cu bun3
permeabilitate. Preferi solul
profund, usor reavin, fari
apa stagnanti.
, 7 . .
TOAMNA
Plantere fl pr0teqi.e
Brumirelelese pot planta $iR
acest anotimp. Taiafi florite ce
s-au trecut deasupra solului
@I, marunfifi-le ~i
compostafi-le. In locurile cu
clima asp13 acoperifi plantele
cu compost sau frunzi~uscat.
1
I cu fierturi de coada-calului
ROP-02-10-077
GRUPA 7
necesiti sprijinirea c" tutor#.
infigefi befe de bambus In
parnant ~ilegafi-le unele de
altele.
Tiiafi brurnirelele pentru
v a d nurnai cand au inflorit
deja jumitate din florile
inf lorescentelor.
iiinarea apare rnai ales tn
locurile slab aerisite $ pe
vrerne uscata. Ciuperca
Onviluie cu o peliculi alba
frunzele ~i hstarii.
Prevenfie: stropifi plantele
~ialegefi soiuri rezistente.
Daci este necesar, stropifi
cu pesticide.
ISBN 97&%73-86092-6-1
STRATURI DE FLORl $1
PLANTEDE BORDUR;~ GRUPA 7 A

larbi ornamentala' in orice gridini

apribe-august, tn
wt sau &n,
' funqie de spade
,
,frunzif auturn-
nal pe~trit
numemaw specti
runt ve9ni.C vmi
21fNl cm
Gen vegetal m ulticolor
Tulpinile suple 2i tufele dense ale rogozului pot
impodobi oricare parte a gridinii.
VARIETATI
Genului Carex ii sunt caractc-
risrice culpinile cu crei muchii ,si
inflorescenrele lunguieye, cilin-
drice. Soeciile mulr diversificatc
ale rogozului pot fi plantate in
cele lnai diferice locuri.
Carex pendula prefer; de
exemplu solul reavitn, locurile
umede de pe malul apelor, la
fel ca ,si Carex grayi, Cares pseij-
docyperus 9i Cares n~uskingu-
mensis. Carex pendula poare
acinge o indyime de I ,5 m,
celelalre specii crescind pins
la indrimea de 50-100 em.
Zonele de penumbrl de
IlngH c r i n g ~ ~ r ide
l e arbu,sri
sunc locuri ideale soiurilor
Carex ~norrowii,,Varicgata", -
Carex s,vlvarica ,si Carex
omirhopoda, cel din urm5 for-
nihnd tufe cu inA+nea de 20-
50 cni. Carex umhrosa,
crescind p i n 5 la 40 cni,
suporta ,si umbra deplin;.
Carex huchananii prefer2
terenurile insorite, degajate ~i
liziera crhngurilor dc arhuyti.
Rogozuri ideale pentru gri-
Rogoz cu frunzip galben gi crini de toamnl
I
Carex buchananii
dinile alpine insorite ,si pajigrile
inflorice sunr: Carex monrana,
Carex huniilis ~i Gal-ex balden-
sis (rogozul ,,BalsoX).Speciile
enumerate nu deplyesc in5lri-
mea dc 30 em.
UNDE SE PLANTEAZA?
Aproape c i nu exist5 partc a
gridinii care s5 nu fie potrivirg
plantirii rogozului.
Pe malul unui lac sau de-a
lungul unui p2r2u conscituie
un element dc peisaj remarca-
bil rogozul lnediilor umede,
Carex grayi allturi de ciocul-benei pe malul lacului din griidinl
care, in funcric dc specie, nece-
sits sol cu humus, bogar in
subsranre nutritive, reaviin, ha
chiar poate crcyte qi in a p i de
adlncinie ~ n i c i .
I'lanrare printre arbupti pi
arbori, speciile prefcrind
penumbra sunr adecvace in
parrile cu efecr nacural ale gri-
dinii. Accstea se dezl~oltii
optirn inrr-un lilediu cu aer
umed, in sol cu humus, cu u n
conrinur mare de subsranre
nucritive. Speciile Carcx
umbrosa si C a r m ornirhopoda,
deoarcce fornieazi un covor
vegetal verde, dens, pot fi
folosire ,si la culrivarea unor
suprafere mai inrinse.
Plantari in gddinile alpine
gi srrarurile situate in biraia
soarelui spccii recomandare
penrru zonele insoritc gi dcga-
jaw. Acebtca prcfrra b'lraia
aoarclui, cilduri qi sol sirac,
calcaros.
Tulpinile sclipitoare ale rogo-
zului, armonizindu-se cu altc
specii de ierburi yi plante perene,
invioreaz; orice parre a gl-idinii.
Vecini pe malul apei: din-
rre p l a ~ ~ t edc
l e ~nlagrinipureri
alcgc ca plance asociare srbn-
jenei (Iris pseudacorus) sau
lit rum (Lyrhl-urn salicaria).
i n locurile umbroase aflare la
marginea supraferelor rufoase
asociayi rogozul cu ferigi ~i perene
iubiroare de umbd, sprc exem-
plu cu stelure ~i crini de toanlni
(specii dc Hosra) sau cu lisi-
machia (Lysirnachia cle~liroides),
plant5 originar5 din Asia de Est.
i n gldinile alpine puneri
in valoare frun~useyearogozului
prin intermediul clopoycilor
scunzi (specii de C a n ~ p a n u h ) .
a ic1-1ii-osul~ii (~~el~a~itl~c~~~~rn)
~i a florilor de ochii-y)ricelnlui
(spccii dc Sasifrap).
I CunpHraji la ghiveci r o w e Wm seam. umbra. Rogozul
se deMoM optim, h funqie
tie specie, fie tn b t h i a
so@mlui,fie Tn panumbra sau
Lar umbra arbugilor.
W reavan, bogat 'ln
substarn nutritive. Exista
mu usate, ori cu tnd dtcva specii care prefer3
I galben%
ridadna i@ddin ghhri. mlul Wac $iuscat.
Pentru a cultiva intr-un strat
uscat rogoz necesitind sol
reavan, fngropafi-l in pirnlnt
plantat intr-o gileata,
deoarece astfel se poate
rnenfine rnai usor urniditatea
solului.
Rogozul se poate cultiva $i
tn duMr.

PRIMAVAIU.
Plantare # i
divizare
Perioadl adecvatl plantlrii.
T5iati aproape de nivelul solu-
lui tulpinile rupte sau moarte.
Partea de mijloc a speciilor
inalte piere dup5 trei-patru
ani. Divizafi speciile Pnalte la
trei-patru ani, iar pe cele
xunde la cinci-gase ani. Taiafi
plantele tnainte de divizare
(dreapta).
Nu lasafi speciile necesitdnd sol
umed si3 se usuce. Mulcifi solul.
TOAMNA
P r o w contra lrnghefului
Toarnna nu tliafi tufele,
deoarece rogozul acoperit de
chiciurl oferii o privelige fru-
rnoasl ~iastfel Pi protejafi ~i
rldkinlle, Pe timp foarte rece,
acoperig plantele cu frunzir
uscat sau ramuri de brad.
.:ogozul, in general, nu este
Amplarafi Tntr-un loc protejat
atacat de boli sau diuni-
rogozul rl--tat P r -L'.--:
tori. Totodati speciile nece-
sitind o urniditate mare se
pot usca si brunifica daca
radecinile capilare sunt lip-
site de a@. Din acest motiv,
in perioadele secetoase rnai
lungi, mentineti-le solul
reavin.

0 IMP ABnMP SM. ISBN 978-983880824

STRATURI DE FLORl $1
PLAMTE DE B O R D U ~ GRUPA 7

Flori gra tioase in pen urnbra'

I

Clopotei inalti
I I

4 ingrijire simplg lurninil natural&,

pentru floare stanp nutrsthre

iunie-august

D Prlmavara sau toamna,
PRIMXVARA
Plantare
Plantqi clopoteii pridvara, de
indata ce solul s-a inc8lzit.
Perioada optirnti pentru
plantare este martie-aprilie.
Protejaji stratul de meki, pen-
tru ca plantele d poati r i d r i
nestingherit.
VARA TlMPURlU
hgrQim
In vederea Ynfloririi abulzdente
administrati clopojeilor din
belvg api ti substanfe nutri-
tive. Mulcifi solul pentru a-i
evita uxarea rapidi. DUN
inflorire, tiiati tulpinile florilor.
Soare, penumbra. Clopofeii
preferi locurile de sub arbori
~i arbugi cu umbra moderati.
Sol profund, cu humus, care
nu este nici prea umed, nici
TOAMNA
Divizare $ prot@c?b
i
Uopoteii se pot diviza o data
la dfiva ani, toarnna, du@
inflorire (ios). Frunzi~ul
uscat
asigurii o proteqie suficienti
contra gerului de iarns.
GRUPA 7 13
T E I
Sprijinifi la timp clopofe?
inalfi, deoarece se inclina
usor.
Clopopii Campanula lati-
folia isi dezvolt3 radacini r
profunde in forma de tea@,
din acest motiv se divizeaza
greu. Reproducefi-i mai
degrabi prin seminfe.
Doctorul plan relor
'
I
Umfl3turile portocalii ce
apar pe frunze sunt semnul
ruginii, infecfie cauzata de
ciuperci. 0 infecfie mai
serioasa poate provoca
ingalbenirea ~ipierirea
frunzelor. Tndepartafi frun-
zele vatamate. Nu ameste-
caf i in compost pgrfile bol-
nave ale plantei.
ISBN 978-9698809281
STRATURI DE FLORl $1
PLANTE DE B O R D U ~ GRUPA 7 136

Specie rezistent i ji decorativi 1

Stelu t iI

-
:I
4 Vngrijire simpla lumlni natu.,.,

se preteaza Lzogat fn sub-

pentru floare m n f e nutritive
taiaa iyq 4650 a
Ffoare cfasica'de toamna'
SteIute1e cu inflorire IndeIungati asigura"feeria gra"dinii
timp de mdte siptiinhi.
Stelu~elede Noua Anglie (Asrer
novae-angliae) se asearnan5
foarte mult cu stelugele de
Noua Belgie (Asrer novi-belgii),
ins5 sunt mai indte, au tulpina
mai puternicz gi nu dezvolts
drajoni. 0 d t 5 caracreristid de
baza sunt perii indesari ce aco-
per5 tulpina gi frunzele.
Florile stelujei sunt rogii sau
roz, iar in cazul stelu~eide
Belgia-nous florile sunt albas-
tre sau violete. Steluta de Noua
Anglie este o specie mult mai
rezistenta gi fags de Ginare.
fnfloregte din septembrie
pin2 in octombrie. Diarnetrul
florilor este de 2,5-4 cm,
miezul galben este inconjurat
de cununa florilor limbate
rogii, roz, violete, albastre sau
albe. Prezinta pi un mic deza-
vantaj: seara gi pe timp de
vreme noroasa florile se inchid,
avind aspectul florilor deja
ofilite.
Cele mai populare soiuri
sunt ,,Alma Potschke" (culoa-
Soiul ,,Herbstschnee"cu flori albe
rea somonului, i: 110 cm),
,,Rudelsburgn (roz-somon,
i: 120 cm), ,,Rosa Siege? (roz-
somon, i: 130 cm, florile nu se
inchid), ,,Rubinschatzn (rogu-
carmin, i: 130 cm),
,,Andenken an Paul Gerber"
(rogu-carmin, i: 140 cm),
,,Barr's Bluen(violet, i: 140 cm),
,,Violettan (violet-inchis,
i: 140 cm), gi ,,Herbstschneen
( d b ca neaua, 9: 130 cm).
UNDE SE PLANTEAZA?
- , -
Stelurele se planteazii in locuri
insorire, cu sol afinat, bogat in
substance nutritive.
fn straturi perene datorita
i n d ~ i m i sale,
i stelu~elesunt
flori de fundal. Ofera o ima-
gine placutii in spatele plante-
lor perene semiinalte, care vor
acoperi tulpinile stelu;elor.
L i b @ garduri ofera o pats
cromaticii minunata alaturi de
alte plante perene ce infloresc
toamna.
fn prim planul lemnoa-
selor cu frunzi~au tumnal
Alituri de dalii in stratul de toamni
colorat, stelu~eleroz sau pur- (Dendran rhema grandiflorum)
purii invioreaza compoziria. sau cimicifuga de culoare albn
Pe malul lacului sau al (Cimicifuga simplex).
p&&duise dezvolta ideal, Straturile de toamnH se ~ o t
I
cornpleta cu fermecatoare ier- Preglti* stratul Fnainte de Sapati gropi la distanJe de
deoarece prefeA solul umed.
buri ornamentale: mei (Pani-
cum virgarum), penisetum
3 plantare. Afanafi solul, adlu-
gati-i compost ~i nivelafi
4 40-50 cm. Plantali plantele 51
tasafi solul In jurul tulpinii.
(Penniserum alopecuroides) gi suprafafa cu grebla.
miscantus (Miscanrhus).
Stelu~ele,nu prea preten~ioase,
nu prea preten5ioase pot fi plan-
tare alaturi de alte plante, col-
orind astfel stratul de toarnna.
Plante asociate de culori vii
sunt aconitum (Aconirum
carmichaelli), splinura
(Solidago), rujii (specii
Rudbeckia), norocelul (Sedum
relephium) sau dalia (Dahlia).
Pute~iamenaja compozi!ii
de culori pastelate data plan-
rafi stelugele alaturi de mar-
-garere (Leucanrhemella serori-
na), anemone japoneze de
culoare roz (Anemone japoni-
ca), crizanteme de gradin2 Soiul ,,Alma Potschke"

bm@Srapla ghlveci,
prirnavara sau toarnna, plante
Ilndesate, cu frunze sanatoased)
Nu cumpirafi @a& &fa
inflorite sau ale d r o r rcidacini
at%rnSdin ghiveci, deoarece
acestea nu tolereaza
transplantarea.
PRIMAVARA
Plantare fi divizare
inainte de plantare afanafi
1 adanc solul ~iadaugafi-i
compost. Fertilizafi solul
plantelor inridacinate cu
ingra~arnantbogat i n pota-
siu. Scoateti din pamant
plantele batrane, cu rnijlocul
rarit, divizafi riidacinile ~i
Gridinirit iscusit
LUMINA SI SOL
Soare. Se dezvofa bine I n
locuri calde, ocrotite, insorite.
So1 cu humus, bogat i n sub-
stanfe nutritive. Nu tolereaza
solul cu perrneabilitate slaba,
sau urned i n t i r n ~ uiernii.
l inalte.
replantafi doar pit$le rnai
tinere.
VARA
fngruire
Pe tirnp de seceta udafi
perenele abundent. Aricifi
speciile rnai Tnalte.
TOAMNA
T4iere
Dupi hflorire sau sosirea
prirnului inghef scurtafi la
tniltirnea de aproxirnativ o
palm3 plantele (stanga).
Intindeli compost i n jurul
tulpinii. Cornpostafi doar
parfile sanitoase ale plantei.
?I
11 TRUCURI
La tnceputul verii aracifi
soiurile inalte, eventual
Tnconjurafi planta cu suport.
Fertilizati solul cu ingrZ$i-
rnant cu confinut rnoderat de
azot, i n caz contrar tulpinile
plantei vor f i foarte subfiri ~i
Stelufele pot f i contarni-
nate de nernatozi. Sernnul
contarninirii este aparifia
petelor brune, colfuroase
de-a lungul nervurii, dupci
care frunzele se usca sau
putrezesc. Plantali craife
intre stelufe, doarece aces-
tea fin departe driuniitorii.
inlaturafi ~idistrugefi
plantele contaminate.
- -
ISBN 97MW86OB24

Prin tre plan tele de gra'dina' lumhirica se distinge prin
avhtul sa'u spre fndumi.
LumdnPrica forrneazi in anul
serninirii o rozeri de frunze plan:.
Numai in al doilea sau al treilea an
i$i dezvolt%tulpina i n d d cu
boboci nurnerosi ce se deschid
apoi treptat.
Lumhirica Iho& (Verbas-
cum bombycihrum) este o plant5
bienal~,lungirnea ei poate ajunge
pin: la 1,8 m. Suprafapa ei este
acoperiti de peri pklogi. Flonle de
un galben-aprins apar in august.
Soiul ,,Polarsommer" se distinge
prin flori galben-aur~u~icreSte
numai pdna la 1,6 In.
Lumhikica sudid (Verbas-
cum chaixii) este o planti pereni,
cu frunze verzi $i o i n d ~ i m de
e numai 40-60 cm. Frunzele sale
numai 1 n ~ Florile
. sale galben-
deschis apar p i n i in luna august.
Florile soiului ,,Albumn sunt albe.
Lumhirica din Asia Mi&
(Verbascum olympicum) este o
planti bienali, cresdnd pin5 la
inilrimea de aproximativ 2 nl. Se
distinge prin frunze albe linoase $i
prln inflorescenrele ramificate, gal-
- ,,Cotswold Queen" se remarc:
LuminLica sudicii ,,Album "
bene, ce apar in perioada iunie-
august.
Lumhikica violet5 (Verbas-
cum phoeniceun~)este tot o plan-
ta pereni, avdnd indjimea de
sunt de culoare verde-inchis, pe
tijele-i lungi, foarte grarioase dez-
volrdndu-se din mai pins in iunie
flori violet-purpurii.
Soiurile provenind din hcru-
c i p e sunt longevive gi infloresc in
multiple culori. ,,Pink Domlno"
are flori roz $i indpimea de 1 m.
prin flori de culoarea chihlimba-
rului, ind~imeasa fiind de cel
mult 1,5 m. ,,Densiflorumn de
1,8 m are flori galben-limdie,
caracterizate prin anterele violete,
usor vizibile.
in orice loc insorit ~i uscat ar fi
plantar5 lumlnirica, aceasta foca-
lizeaz2 atenria trecitorului.
Atrage
- privirea
- deopotrivi in
apropierea casei, in fay
zidurilor, lingi
- terasi si- pe
. Jete li se potrivesc perenele roz,
terenurile in pants.
Nuaqe de garoen: lumhirica din Asia
Plantagi varietipile inalte in fun-
dalul stratului sau bordurii, iar
pe cele scunde in fa$ sau En gridi-
na alpini.
De-a lungul drumului sau a1
gardului, in vecinaratea por~ii,
lumhirica ti salud de departe pe
drume~isau pe oaspe~i.
Efectul l u m b l ~ cpoate
i ~ spori
prin asocierea cu plante mai
scunde, dar cu necesidri asemhi-
toare.
Culorile ei alb, galben sau
nuanpele sale ro$iatice strducesc
mai intens aliituri de perenele
albastre, cum ar fi iarba-rnd;ei
(Nepera x faassenii)sau jalegul
(Salvia nemorosa).
Var~etiplorcu flori albe gi vio-
de exemplu centrantus (Cenrran-
mica 21 coada-2oriceldui
thus ruber)8i iarba-gr& rosie
(Sedum telephium).
b g i i roate soiurile de
l u m h l i d se disdng prin h-
musere perenele alb-+tii,
cum ar fi anafalisul (AoapMs
margarimea)gi $4(Scachys
byzantina).
m
P L A N T A R E $1 INGRIJIRE -
furca de sipat Cl cazma
A f h $ P&I stratului, inde- Perioada semInare: mai-
de
Mrtatiburuienele 21 pietrele.
#&I m e mesat-, incorporati Tn
2 iunie. Preslrati rar semintele
lurn%n8ricilorin stratul preggtit
antw'or.
Pn'n greblsre acoperifi cu gri- Tmnsplantafi rgsadurile
3 ja cu pamant seminlele si
marcaJi stratul. Udati semBnBtura
4 incepdnd din august Tn locul
lor definitiv, In fungi@de predis
ar un jet fin de apa. pozijia de crepe, la distanp b
20-60 c
h i u r i l e obfinute prin incru-
dgare se pot reproduce prin
butagi de radacina. Toarnna,
scoateli din pamant rizomii,
taiafi din acgtia b u t a ~de i
radacinti de 5-7 crn lungime
$iTnfigefi-i I n p5mant nisi- I
pos Tn ghivece cu diametrul
de 10 cm, respectan
direeia lor de crestere o n
.: rrrrimavara, cumparaji
!tLaduri h ghivece, viguroase,
.'binatoase, sau cumparati
serninfe proaspete.
m Nu cwnparafi plante
~bolnave,Tngilbenite sau
batrlne, ale caror radacinl les
din ghiveci.
Sernanafi lurnlnirica tn stra-
tul din aer liber. Acoperifi
serninfele cu un strat subfire
de pimant $iudafi cu griji.
Plantafi rasadurile procurate
din comerf i n luna mai la
locul lor definitiv.
VARA
Transplantaregi fngrijire
hdep&rtafi parfile ofilite,
daca dorifi ca planta s2 tra-
iasca rnai rnult iar vara tlrziu
sa infloreasca a doua oar&
In august transplantafi
rasadurile.
Soare. Se dezvolta optim la
soare ~ila caldura.
Sol cu bun5 perrneabilitate,
sarac i n substante nutritive.
Ameliorafi perrneabilitatea
, solului cu nisip sau p i e t r i ~
Scuturafi serninfele de pe
tijele ofilite intr-o punga de
hlrtie 00s) sau tiiafi tijele ~i
punefi-le tntregi i n pungi.
Plstrafi-le pan3 la semanat
intr-un loc uscat.
Taia* irnediat tulpina
ofilita, deasupra rozetei de
frunze, tn acest mod
prelungind viafa plantei.
Multe specii se
autoreproduc daci lasafi
serninfele sa se matureze
planti. Deseori se formead ~i
rozete de lastari tineri.
Fainarea este cauzata
ciuperci. Pe fafa $idosul
frunzelor se forrneazi o
pelicula alba, asernhatoare
rnucegaiului. Frunzele se
rasucesc ~ise sfrijesc. Boala
se poate extinde ~ipe 13s-
tari ~iboboci. Distrugefi
parfile vitirnate ale
plantei.
 palodor %cu!S!uo~ay3pa~c'
snllarrre .ra~sy)alalnlals rf loci
alermse a~uel,.~ . z o ~nes auaq
-pB !JOB n3 pa110se as lalopi
'6 wseqp ap a p l m n ~
. ~ I E . I L Ja ~~~a l b n3
~ 3'apums
amqd nr, e~eposvLJ a~eoda p
3 -!=an a p ~ n u r ens~ e i ~ y & ~ o l o s
-Wp eun '(ap!lra~) !axe pun[
U; !~n3lmUJ alenlrs luns eqp
q w u m eared n3 <aleqreq
-opt-n!md~nd-zor a p q g . a p
-plaA ! y d p l are 1-3 ur 5'1 ap
w u r ! l p ~d u p e apads p s e m ~
-!woq~ad !.leru!s J O ~ T I I ~ -1sn3ne
UJ ~ u v d a!un! u!p 3salopuj
~eln3~!3 a1eza.h '!sew a m o j
aplold 'ur ~ ' ap 1 elpul 'gm
ap eurlof axv' .aspol3o ' a p p
!m3ol ul Furnu pealrreld
aAne1map aIapeo8 -a!p! as !pads apq!suas !em arm
ui ~ugrdarun! u!p m.~ogulale1 allup tun a m (e~~IXydossdry3
-173~13 pnpuy ui a1eza6-e amqel S!IUON& "me s - p r o ~
(auaqpBapold -1esapuJJOA eanos el asndxa
-03 -WJOf !JOB el3 !!IElW '!iu!qnrf ' a p p apn3ol
.p!leqps p!un !,pug o p a j a ~ d!S 1eln3a~a l b l o ~ q
w elere 'ur 1-8'0ap I@UJ .am e l l r ~ o 1 o g.auraJnap rede !S
-uyd sap !S alnssoun3 !em aim aworql nes aseoqd luns !pads
alpads a J m p eun alsa (ew!ps al!urnm q alqomuel '!nu
-snJ s p r o ~ d 3yys
) syoool,~ apzunld -anseou apnBea1aur
.!!u!dln~ l y ~ g r ~ad pn3soun3 c p o u rm!un n3
UE a m p u g a1aqm ~ u r ~IS o j !a!uapnJ aiauuras luns ae!qeI
a!p! UJ e q d arm! uyp > s a ~ o p u ~ c!~eurapolg -!a!y plsaa UJ !1
! n q ~ ~ - q @ S (21) !Em a w a 3 p p q !!qpy mun!%r q
al!Iold .lay%ugq m;ns!wJ ~w akun+q luns !alwo1os nas
ynw esul 'ano!.ianm Fapads !nIns!urov a p p d s apl!ly!a

.. + I - '
SemInare P divizarea
Taiafi ti compostati roadele de
pe plantele mai Tn varst8.
Pentru lnmultire scoawi
rizornul din p i W t ~i taiag-l tn
rnai rnulte buclifi, apoi plantati
porfiunile cat rnai repede.
MulciJi solul cu compost oos),
tor florilor. Nu tundeti planta
toarnna, deoarece fructele
acesteia reprezinta ornarnen-
florile ofilite, fructele plantei
ornarnenteaza gradina toamna
TOAMNA
Plantare $i ptvtecfie impotriva
fnghe$uIui
5 - -- -
Flornisul este rar contarni-
nat de diunitori ~iboli. Pe
Rlsadurile cumpirate pot f i
vrerne caldi ~iuscati planta
plantate gi toarnna, iar rizornii
plantelor mi varstnice pot fi poate f i atacati de
divizafi ?nmai multe par$. p3duchii de frunzs, care
Inainte de sosirea primului sug seva plantei. Spilati cu
lnghe rnulci$isolul perenelor a p i diunitorii sau stropiti
cu frunzi~dzut ~i acoperiti planta cu solutie sipun-
speciilr mai sensibile cu crengi alcool.
de brad.
I I
 m
C
c
v o f
G *
.-- m
ti;. .p
8 E I..=cr
~
.- . a , B f
2 .e .= 5 sl
m
.= dz 2
gE q.- . 'C
=2
2 ww g!
w
; % # m a
g= $
..sf +
2 + * g zEx
-0 .a
7
Crizantema
1 PRIMAVARA
Piantare si fnrnulfire
Perioada adecvata pentru
plantare. Planta peren2 bine
Tnradkinati se p a t e repro-
duce prin butagire. Tgiafi de
pe tulpina plantei lastari
lungi de 10 cm $iTnfigefi-i Tn
nisip umed sau i n perlit 00s).
o cregtere tufoasa, Uiag
VARA
hgrijire
Administrafi plantelor Tngri-
$imant complex de dous ori.
Uda$ bine daca sdul este
uscat. Nu udafi excesiv
crizantemele, deoarece frun-
zele se Ongalbenesc gi pier.
Lipsa de apa, Tn schimb,
provoaci lignificarea tulpini
gi dderea treptaG a frun-
zelor de jos Tn sus.
TOAMNA T M U
Proteqk
IndeNrtgi cu mdna florile
ofilite. Acoperifi tulpinile cu
.- .
1 .
.I , 7
Primivara, pentru a obfine
Doctorul plan telor
:rizantemele pot fi atacate
de trip$. Pe frunze apar
oete argintii, florile se
lecoloreazi, se sfrijesc.
'rotecfie: meflinefi solul
eavan ~imulci# solul.
)istruge$i imediat Nrfile
nfestate. D a d este nece-
ar, stropiti plantele cu o
olqie pe baza de piretru

-:..~d al-!iepr. :-,. ,.,
SOJOJ~J XI un-JIU? al-!ieseldwe
'~eu!~gpg~ul ne-s a] edna .UJ a-L
ap J J J A !U?
~ ~!ugLUgdg VE
P u!p alalaTurnJg .p!pd-zo~areoIn3
.ede ap ~nJolez!~anlnd nJ u n l
-eueuras 8[!~6n3 !i!zaurn . l u p ~ ~ y l
ap a!iqns l e ~ un
p n> !ode a1
-!i!~ado~vy e a p eud nu J J ~ J
z ap prupw -es!qDul nas es!y3sap
nes (euv~!nur e!~e[nqo7) eleoln3
-np nlduraxa ap w 'aqp apold
'(EZ~EU ap ~ s a ~ ! n oas
-139t!!nps) pbp! nes p!leqEs
e!l!um ((urnrrt!uolsnog u r n w a B ~
!!ialynd 'ue!unua81e purnuelos
'(snu!~a e!raqq) gp!d eqaqol
nlduraxa alds ID 'anseqpa3yeqA
apoU ap mg!suam! asa !!Sol
!S ZOJ 'aq@ales lo[pn!os 1n13ajg
.!IOU alaurpd pede
es dmuj p u p eu;d !iada~Se'app
-ads a p s ! ~ o l oanaja
~ n3 !iwado
ah- es $JOP p e a .aplov al!!i!zod
-uro:, ale01 pu+asnurnqui ' p a l
I L . \..
-q~ayau!y) alunJenr aIau!saJ! !S
p u p epel ! i ! s ! ~ w.~!~seld
ap (sua3sa~n~
t!lrra~)el!~ad '(~0102!q V I33~
i1an1yw~ ~ V N L N as
a~ueldap a l p n ~ e ui ~ ~aunupt
s
d aalemy a p l o g
3!1ado3e
ad ap al!u!pp% ui nes eselal
'uo31tq ad ain%~lp ap uranxa luns
aueoj Iuns y n p ~ o qap S! !IOU
ap a]!~nlwlsnnuad al-emape luns
a~!m~a~saure IS a p m s apm!oS
.aAppmu
wov!pm3" puauremo 1n3a1
-saure !S ~ @ ~ p l~nur
u i a19 (as!q3ul
a ~ a dn3 'zol) U e u ! ~ !uS (aqp a ~ a d
n3 'ZOJ)uau!peN '(qp) u ~ u e ! g "
ap 'ur3 04-OPap taw
-!ipu~el Bunie aput a p r o g
'un02-SI
ap e a u r ~ p ueauaurase
j ap ne !Jn!os
alsmy .eals ap eurloj ui !IOU
ne $ecn!nadu !S uJaqnauama~S'L
m ui <!IOU ad aqp apeuro13
alad upd Bups!p as Uua!l!3t!~u
!ln!os ap ~ n ~ a ~ s .auur ~OZ-5 v 1
ap eaur!ileui el e p d xa.13 U%uny3
-s!ura!semej s l a u % e!S~!rop3 ~~
!XI ap uauropd" <!~n3alsaurr:
!S !lop3 a d ap "XlneagUal!!~as
ap ' a ~ p o ~!JOU u ~n3 ' , , @ ~ q = ) ~
spas enou !S aJe aur!i~ui
ur:, 01 IOL.e~!l~odoap salsaure
uc !S !101n3 aseS ui pa!ppJauro3
a!ras 'UD 01 nwnv ap a ~ p u l
alueld n3 ',,.illoa" spas enou
ap mu~iapalsa pp103a~.le!Jer\
~uaur!~~os u n - ~ ~Laurcn
ui ui m s $
as aprmas a p a s !S a p r o g
.eu!dln~ tpo[uo3ui
ar, !'40!3!d!l pad m alazuny
-s!~a~sww ~ u n a1
s eJoin1nL .!JEW
ap uqasoap pow n2 !I ur3 0s-0~
ap a u r ! i p ~o n3 !ipa!~m !B
pspta aln3soun2 a l x d u m apn!os
a ~ a ! p u oap
~ m!leuron a ~ a d
ap aleulo ~ u n 'eln8a~s ap 'a[!loIj
.poln3 ap aiuenu anqurnuau
U! 'ea]s ap e w o j ul nes apunlol
!JOU u!p asndurcn Iuns rolala~
-gunrq a p asuap a l a i m s a ~ o p ~

a Primavara devrerne,tfth@-
raji serninle sau incepand de la
mijlocul lui rnai, curnpirali
plante tinere, sinitoase, pe cat
posibil, compacte.
Nu cump&rafi ptante deja
inflorite sau cu frunze tngil-
benite. Nu curnpirali nici
seminle vechi.
PRIMAVARA
Sem1nare
Semanafi In IocuinG sau i n
r3sadnigi din rnartie p l n i i n
rnai (dreapta, jos). Seminand
de rnai rnulte ori consecutiv,
la intervale de doua-trei s i p
timlni, prelungifi perioada
se inflorire. La rnijlocul lunii
mai, transplantali risadurile
afari.
VARA
&ji@re
Brurnarelele trebuie udate
sisternatic pe vrerne sece-
toas& Fertilizaji-le o data pe
luni cu o solqie nutr'utivi pe
bazi de potasiu.
O IMP AWIMP SRL
Gricfinzrit iscusit
m ~~ tfkplRt. CM mai
frumos infloresc i n lurnini
solar3 deplini ~ipe o vreme
nu prea umeda.
Necesiti un sol fertil, cu
bung permeabilitate, dar nu
fertilizat foarte recent.
Dozarea excesivi de azot
lantei.
CurZipte
Brurnirelele infloresc relativ
scurti vrerne. Dupi ce florile
s-au trecut plantele se pot
cornposta. Pe locurile
curitate, cultivali plante
cu bulbi sau flori viratice
bienale.
Pentru budrete
frecvent florile soiurilor inalte.
Tiierile stirnuleazi infloririle
ulterioare.
a Sernanatul trebuie efectuat
la temperaturi joase.
Seminlele nu vor incolti daci
ternperatura solului d e p i ~ e ~ t e
24 "C.
Pe vrerne secetoasi ~icalda
brumirelele pot f i afectate
de fsinare. Aceasti ciuper-
c i forrneazi pe frunze,
tulpini 5i flori o peliculi
albi, aseminitoare rnuce-
gaiului. Fiinarea nu se
poate eradica. Indepirtafi
Si distrugeli plantele infes-
tate. Pentru a preveni
boala, pe timp secetos
udali plantele abundent.
ISBN 978-963-86092-8-1
Podoa ha gridinilor alpine
Plantele covoarelor florale formeazi pete de culori vii
in @ife de prima'&
Aubrieta a t e planta indriigiti
simplu de ingrijit a gddinilor
- ~i
- b
alpine gi a celor suspendate.
Frunzele mici, spatulate, verde-
cenugiu formea2 covoare vegnic
verzi. Florile aldtuite din patru
petale infloresc atit de des in
lunile aprilie ~i rnai, i n d t
ascund toate frunzele.
Soiuri cunoscute ce se
inrnulfesc prin divizarea
radicinii sau prin but+ire sunt
cele cu flori albastru-rnediu
,,Blaurneisen, albastru
,,Tauricolam,albastru-inchis
,Hamburger Stadtpark, albas-
tru-lavanda ,,Neuling", albastru-
lavandi cu frunze cu rnargine de
culoare deschisa ,Silberrandm,
mov-albktrui .Blue Emperor",
rnov-albistrui-stdlucitor
,,Schloss Eckberg",
" rnov-inchis
,,Dr. Mules", roz-inchis
,,Rosenteppichn, rogu-purpuriu-
.
inchis ,,Red Carpet", rosu-
carmin ,,Vesuv" gi bordo
,,Bordeauxv.
Printre soiurile noi, ce se
inrnulresc prin serninre si traiesc
I ori
o perioada mai scurtii, amintim
soiurile cu flori albastru-mediu
,,Novalis Blau", mov-inchis
,,Royal Violet", roz-carrnin
,,Leichtliniin, rap-purpuriu
,,Royal R e d gi purpuriu inchis
,,Whitewell Gem".
UNDE SE PLANT-?
Florile strducitoare ale aubrietei
supravieruiesc ~i in rosturile din-
tre pietre gi placi de pavaj.
Aubrieta a t e floarea caracte-
ristid #nilor alpine.
Se dezvolta frumos pe ziduri
pi garduri de piatri, unde florile
ce se rkphndesc in forrna unor
cascade florale oferii o imagine
pitoreasd.
Aubrieta, fiind planti scundii
gi longevivi, a t e recomandatii
pentru plantarea in bordura
straturilor.
De-a lungul aleilor este
foarte decorativa, deoarece
domole~teseveritarea tro-
tuarelor, fir5 a crqte
- peste
acestea.
ACCESORII: U aubrieta la ghiveci 3 compo . srbonat d e calcii
O plantator U foarfece d e gradini
ric
bo
Aubrieta alituri de lilicele, disum pi bnrmiirele
CE SE P L A N T E A~ ~ T U R I ? Plantari impreuna cu aubrieta
plante cu bulbi pi tubercdi, ca
Se recornandi asocierea cu de exernplu narcise (Narcissus),
plante caracteristice gddinilor
alpine, ce forrnead covoare flo-
rale.
lalele (Tulipa) gi porurnbel
(Muscari botryoides var. borry-
oides ,,Albumm).
I
florile la adincirne identics cu cea
din ghiveci. Udafi abundent.
listiri din nou ~i nu se vor de,gar.
nisi in interior. .- -I TI
Soiurile albastre pi mov se
asortea2 cu alisurn (Alyssum
. ,
saxarile), laptele-dinelui
(Euphorbia polychroma), bir-
F
busoara (Arabis Drocurrens Dupg Pnflorire Tnrnulfifi
,,N'euschneen), aiabis roz (Arabis I aubrieta prin divizare.
caucasica ,,Cornpinkie") sau
sspuniri~a(Saponaria o q -
moides ,,Rubra Cornpactan).
I jcoatefi planta din pirnant,
irn~~rtiti-oTn rnai rnulte
Soiurile roz pi rofii sunt
decorative alituri de plantele
uerene cu flori albastie si rnov,
ca de exemplu stbjenelul pitic
inrnulfite prin divizare sau
~utisire.UneIe soiuri noi I
(Iris barbara nana), flox Douglas
(Phlox douelasii
" ,,Lilac Cloud")
sau clopoteii (Campanula
poscharskyana ,,Stellan). Soi cu flori mpii
I
Aubrieta L
Gra'dina'rit iscusi
I
CumpSraji prim3vam
rasaduri sau serninte
proaspete Tn cazul soiurilor cr
oe tnmulmc prin seminte.
@ Nu cumparafi plante cu
radaciniTndesate, ale d r o r
rcidscini ies prin giurile de
xurgere a apei sau serninte
vechi.
Py
~AVARA
)tare $i semInare
I
Plantafi aubrieta fncepand din
martie #iaprilie. Sernhnqi rar Tn
lazi cu sol umed lntre ianuarie
$iaprilie. Nu acoperiti lazile
Ba IMP ABilMP SRL
e Soare. Se dezvolt3 optim t-
locuri ex~usela soare direct
So1 perm@abil, calcaros,
preferahll slab uscat ~inisipo-
argilos. Nu feitilizati cu
tngr&@mdntproaspat sau
?ngri$k-ndnt mineral cu
continut de azot.
rasadurilein ghivece cu
diametrul de 8 cm. Qnd sunt
deja destul de viguroase, plan-
tati aubrieta in gradina.
Plantele semanate timpuriu poi
inflori Tnca din primul an.
divizarea
Dupa lnflorire taiati (scurtati)
aubrieta (stanga), sau inmultiti
planta prin divizare. Uda$ pe
timp de seceti tndelungata.
TOAMNA
Plantare
Toamna este de asemenea
perioada optima plantarii.
DatoriG infloririi tiwe
reprezinG o sura de hranli
irnportanta pentru albine #
alte insecte.
Soiurile cu flori albastre ;$l
rnov traiesc indelungat, in&
wle roz sau ro$i un ti- m k
mai scurt.
Porfiunilegoale de pe covoa-
rele ve~nicverzi sunt semnele
daunelor provocatede Cnghej.
Datoriti fertilizarii excesive cu
ingr&amant cu confinut de
azot R timpul verii, rezistenw
fafi de tnghej a plantelor este
redusi. Fertilizajisolul cu com-
post. Scoateji exemplarele
vitamate $ireplantafi doar
pavile vegetale verzi.
 CARTEA
STRATURI DE FLORl$I
PLANTE DE BORDURA GRUPA 7 142

Flori plicu te fn gr;idni ji pe terasa'


Florde margaretelor ofkd culori vii grkhdor.
Margareta pitic5 sau Coleos-
tefus, minunate plante cu
flori galbene gi albe, inijial
&cea parte din familia
~ h l y i arhemum,
n ins5 cu
timpul au fost clasate in altP
hmilie floral& dar semnele
comune sunt vizibile: ambele
au flori m%runte,de tip
margaretg, situate deasupra
frunzelor a d h c dinjate.
Florile galben-auriu ale
coleostefusului galben
(Coleosrephus mufticadis)ce
f o r m e d covor ~ l asunt
t situ-
ate deasupra frunzelor ugor
drnoase, verde-cenugiu. Cele
rnai cunoscute soiuri sunt
,Koboldn gi ,,Goldzwerg" cu
ind~imeade 20 cm.
Coleostefus alb (Hymenos-
formei iufoase, indesate se
asearnan5 cu margaretele Coleostefus este populara plan-
arbustiforme (Chlysanrhemum t H a Ihilor de balcon sau a
fiurescens), dar frunzele verde-
viu sunt pujin mai aspre gi flo-
rile se aseamPn5 cu margaretele
de c h p (Chrysanthemum
leucanrhemum). Soiul ,,Snow-
land", halt de doar 15-20 cm,
inflorqte foarte abundent.
UNDE SE PLANTEAZA?
vaselor Pnalte, inguste, ins%este
decorativ?i si in straruri de
plante anuale. Cultivad in
grupuri, planta are efect deco-
rativ rnai accentuat.
f n straturi lungi formeaz5
covor indesat, iar in prim plan
oferH o priveligte foarte imbi-
etoare. Este potrivita ca plant5
de bordurl.
In laii de balcon plantaji
coleostehs galben I&@ mar-
ginea vasului, ca h t a r i i s%
poad atkna din lads. Este
foarte decoratis gi plantats in
vase inalte gi inguste, sau ca
planta subarbiwls a plantelor
cu tulpina inaltii. Coleostehs
alb se p l a n t e d intre plante
rnai inalte sau cu ramuri
athittoare.
Datorita florilor colorate ins3
modeste, wleostehs poate fi
plantats al%turide multe alte
plante anuale.
V e ~oi b ~ i n eun contrast vioi
asociind coleoste~huscu
plante cu flori de culori puter-
nice ca de exemplu mugcate
(Pelargonium zonale), garofife
(Dianthus barbarus), salvie
iogie (Salvia splendens) sau
lobelia pitid albastd (Lobelia
erinus) gi pufdeji albqtri
(Ageratum housronianum).
Coleostehs alb poate fi
planta de bard- a clarchiei
(Clarkia unguicdara), ochiului-
boului (Callisreph~~s chinensis)
sau a drciumZresei (Zinnia
elegans).
Are efect simplu gi natural
plantats alaturi de ierburi
ornamentale sau Derene cu
caracter sdbatic gi flori albastre
precum jalegul de d m p (Sdvia
nemorosa), albastrija
(Centaurea sca biosa) sau
clopo5eii (Campanula glome-
ra ra).
-
PLANTARE $1 INGRIJIRE
-
ACCESORII: C3 seminte Cl lad2 de inmuljire, sol de seminat
CI ghivece de inmullire C3 pulverizator CI plantator CI compost
Mnare: martie-aprilie. Umeziti solul cu pulvetka-
1 Umplefi lada cu sol steril,
lmpri$iati seminjele acoperiti
~i
2 torul
tineti lada la
de @. Pani la hcobire
15-18OC ~i pastrati
semanatura cu un strat sublire solul uniform umed.
de ~aml?nt.
I)
C a r d r&adurileau wa patru
frunze, repicati-le in g h i c e durik tat mai des ?n aer liber,
cu 0 8-9 cm. Puneti ghiwcele la & se otrjnuEasel cu cond4iile din
lm lumlnas $ nu prea eald,
gt&din&.
La mijiocd lui mai afanqi rescut in ghiveci. In stra-
I
solul si adaugati-i compost.
Plantali risadurile In grupuri, la
distanfe de 20-25 cm.
din gradin; tolereaza
ai usor perioadele rece-
lkoase scurte.
~J I

I
e Cumpirafi prirnavara
serninfe de rnargarete pitlce,
sau de la lnceputul lujmai,
plante deja inflorite. '4,.
IOu cumparati plante cu
frunze ofilitee, cu Pete sau
uscate.
:b:
PRIMAVAL
Seminare $i plantare
incepanddin martie, se pot
semana in cad. Dupa Tncoltire
repicati rasadurileTn ghivece
mici, iarlnceptind de la rnijlocul
lui mai le putefi planta R gra-
din& la distanfl de 20-25 cm
intre cuiburi. Tn aprilie seminlele
pot fi semanate In risadnije.
I
8 IMP ABllMP SRL
Gra'dinirit iscusit
r Soare. 'lnfloreste abundent
toata vara doar in locuri
expuse la soare.
Sol bogat i n substanfe
nutritive, cu humus. Pastrafi
solul uniform urned. La
- TRl JCURI
Tiiafi margaretele pitice
albe la rnijlocul lui august,
astfel vor Tnflori pentru a
doua oars.
plantare i n lazi de balcon Nu fertilizafi solul exagerat,
folosifi pamdnt de calitate deoarece vor dezvolta rnulte
pentru flori. frunze ~ipufine flori.
Udare #i curipre
Pe timp de seceti udaji
plantele regulat, rnai ales pe
acelea plantate in ciubir sau
lazi de balcon. Taiafi florile
uscate lmpreuna cu tulpina,
pentru a stimula dezvoltarea
Margaretele pitice sunt sen-
noilor boboci (stdnga, jos).
sibile la fiinare. Vrernea
urnedi favorizeaza
rispandirea peronosporei,
Scoaterea plantelor fainarea apare pe vrerne
calda ~iuscats. Pe suprafafa
frunzelor, a florilor ~ia
radacina din sol, apoi compos- tulpinii apar un strat rnaro-
tafi-le. Mulcifi stratul pentru cenu~iu.hdepartafi $idis-
trugefi parfile contaminate.
80P-W-10090
Pfanta cu ulp~naareapta'
- florile decorative i fiunzele lucioase
Luni intregi
reprezint;i ornamenrul principal al graWdi.ii.
VARIETATI
%chi5ica are fiunze lungi,
lanceolate gi inflorescenje dese,
in formi de spic ddtuite din
flori albe pi roz situate pe
tulpina d r e a p ~ce aringe
indrirnea de 1,2 m,
Caracteristica plantei const5 in
fiptul d datorid pedunculilor
flexibili, florile se pot intoarce
fn orice direqie.
Soiurile h e t e "Summer
Snow" cu flori albe (80-90 cm)
pi "Bouguet Rose" (70 cm)
mov-roz infloresc devreme.
Spicele de flori ce se deschid
Incephd cu cele inferioare se
asearnhi cu florile mari ale
speciei erica. Florile mov-ropi-
atic ale soiului ,Summer
Spire", ce p a t e atinge , i
'indfimea de 120 cm, sunt
foarte decorative. !nflorqte
foarte &u, Pn septembrie gi
octombrie gi are flori indesate
soiul ,Vividn roz-purpuriu, cu
tulpini atingnd i n d f mea de
60 cm.
I
UNDE SE PLANT^?
Riichidca a t e foarte rar i n d -
nit5 pe meleagurile noastre.
Plantad in loc corespudtor
se d s p h d q t e foarte repede
datorid rizomilor Mtori.
!n stratmi tip ban& for-
m& un contrast plZat cu
plantele scunde, tufoase. Nu
plantafi acead plant5 cu d a -
voltare vigurod aproape de
plante ce cresc mai lent, deoa-
rece acestea vor fi ^Wbqite.
f n gr&dini cu cuacter natu-
ral se dezvold frumos Pn locuri
semiumbroase, unde dispune
de spafiul necesar.
La marginea lacului din
@ding sau pe malul ph8u-
rilor se dezvold minunat,
deoarece fn America de Nord,
jara de bqtini a plantei, crqte
pe h p u r i cu sold umed.
Rezervafi spafiu Pn stratul
de flori pi penuu richijid,
deoarece ca floare &at3 se
pbtr& timp indelungat in
d.
CE SE PWLNTwaTU"
~oia),r u t a n mov (~+m
Rgchidca roz-deschis pi pur-
puriu bflorqte in perioada
&d sunt dominante florile
galben-vioi pi p o r t d i u . Fiji
atenfi s5 se armonizae cu cele-
lalte plante gi s i raulte combi-
na ii de culori calde.
fn straturi cu flori albe ali-
turi de soiul "Summer Snow"
plantari liatris (fiauisspimta
,Floristan Weiss") sau veronica
(Veronica Virginia ,,AIbam).
Se asor[& cu flori galbenc
precum lipsdnoaia (specii
Coreopsis), shianele de gi-
dins (Solidago x) gi crefoara
(Mchemilla mollis).
Pe kingZi rgchidca r q i e gi
roz plantad steluje ((Aster
amellus), brumhele (Phlox
panicdata), menti decorativi
(Monarda x) gi crini galbeni
(Hemerocallis x).
L h g S lacul din g&diniC
ofers o priveligte pl3cutii di-
turi de veronica albastd cu
f i u n d e lungi (Veronica longi-
l y
ACCESORll: O rSchi$icA la ghiveci P cazma O compost
Perioadi de plantan: prima-
vara. AfBnaTi solul 'in martie $i
adiugati-i compost. Sapafi gropi
2 Scoatefi planta din ghbeci
rasturnhd-o $ lovind y w
fundul vasufui.
I
de plantare la distante de
45-60 cm.
fdicaria), uadescantia
(Tradesmntia andersoniana x)
ciocul-bemi (Geranium
pratense). Arad minunat
fmpreun5 cu ierburi decorative
ca rogozul (specii Carex) pi
meiul (Panicurn vipnun). Plantafi rkhitica la adlncime Wfiplanta abundent. Vaf4
3 identica cu cea din ghiveci.
Umpleti cu pamBnt golurile
4 pe timp de secetS, udag
richitica regulat.
ramase libere $i tasafi solul.
Richifica se risplnde~te
foarte repede datoriti
rizomilor tdritori. Taiafi
regulat ramificaJiile pentru
impiedicarea expansiunii.
Lastarii ~i ramificafiile cu
ridicini pot fi plantate in
alte pit$ ale stratului.
--
SoidJkqte &wem
 Gra'dinirit iscusit
Cum@ra$i primavara
rachifid la ghiveci, avand
frunze slnatoase.
Nu cumplrafi plante
fnflorite, cu frunze
ingalbenite, ofilite sau cu
radacina iepitl din ghiveci.
Plantam gi fngr@m
Rachifica se planteaza h mar-
tie-aprilie. Plantehse divizead
la 2-3 ani $i re; replantegza
doar porfiunilet$iate de pe
margine. In aprilie, ?ngrldinii,
planta p a t e fi inrnulfiu pi prin
serninfe. Rhdurile Tnfloresc
dmr in al doilaa an de la
m8nare.
LUMINA 51 SOL
Soare sau penumbrl.
Plantatl In umbrl planta, va
avea tulpina slabs ~i frunze
far5 luciu.
0 So1 cu humus, bogat in
substanfe nutritive. Planta
necesita sol p q i n umed ~i
bogat In substanfe nutritive.
Addre y' udare
fn locuri expuse la vent arEKifi
exemplarele rnai inalte
-
folosind tile de barnbus $i
sfoari (stdnga, sau arx. R
timp de seed udafi regulat ~i
abundent, ~irnukili solul
Trnpotriva udrii.
TQAMNA
mts* & h i 4
Tiiiati twlpinile fnflorite cu
pufin deawpra zalului. In zone
cu temperaturi reduse
acoprifi planteie perene cu
crengi de mpac.
1
Dupa tnflorire tliafi tulpina
florilor cu putin deasupra
suprafefei solului.
Asigurati plantei s m u
s u f l d ~ n dmrece
t r&hi$ica
se r&@ndqte repede ~inu
tolereaz&hprejur plantele cu
denr~ltsreviguraasii.
Rachitanul poate f i atacat
de plolgnifa de dmp, care
roade bobocii, lastarii ~i
frunzele. Planta se ofilege,
se ciuruie~te$ise uscl.
Adunafi dlunatorii
dimineafa, cAnd nu sunt
foarte vioi.

Gridinirit iscusit
I
Nalbele tinere pot f i culti-
vate In gradina FnceMnd din
luna aprilie. Din rnartie nal-
ba poate f i semanata i n
ghivece, iar din luna mai,
afar& Planta se reproduce Si
prin raspandirea spontana a
serninfelor. Transplantafi
rkadurile (dreapta, jos),
inainte ca radacinile lor sa
pltrunda prea addnc In sol.
~ d beste i o planta nepre
tenfioasa, tolerdnd pentru
x u r t timp ~iseceta. Udaji-o
nurnai i n perioadele rnai
lungi de caniculi. Fertilizafi-o
moderat.
@ Blin soare, penumbd. Se
demvolti optim Tn lumina
chplinci, dar gi tn lizierele cu
luminfi fikretP ale Mdurilor.
0 501 cu bunt4 permeabilitate,
bagat Tn wManJe nutritive.
Arneliora$l mlul &rac cu pufin
compost.
TOAMNA
T6iere si curtitarea solului
~ernintelede k l b a se pot
culege incepdnd din luna
iulie. In octornbrie, taiafi i n
imediata apropiere a solului
tulpinile vqtejite ~icornpos-
tafi-le, lndepartafi i n
intregirne nalbele anuale,
CARTEA
GRUPA 7 144
0 Florile sale atrag rnulte
imwte, astfel bondarii ~i
albinele silbatice. Seminfele
sale sunt consumate cu
plicere ~ide florinte ~isticlefi.
Frunfele plantei sunt hrana
preferat8 a ornizilor fluturelui
nalbei ~iciulinilor.
.'e vreme umed2 ~icald2 nal-
bele sunt vulnerabile la ru-
gin& provocati de o ciuperci.
Boala se manifest2 prin
apariJia de umflituri gilbui
sau negru-g2lbui pe dosul
frunzelor #ipe tulpini. Taiafi
ti distrugeti frunzele vat&
mate. indepartafi plantele
infestate grav.
STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE BORDURA GRUPA 7

Titonia
Titonia
Grridinririt iscusit
I
APROVIZIONARE 11 LUMINA $1 SOL
a Prhn&afa, WmPrnP a Soare depth. Se dezvolta
serninfe sau plante cresate optirn la soare. In locurile
prealabllh~ mW insorite inflore~te~itoarnna.
c Sol bogat ?nsubstanfe
nutritive, profund ~i
sernicornpact. hcorporafi in
sol compost sau ingr3$5rndnt
de grajd rnaturizat.
R!ngr;iireTot an ul
Inainte de prirnul inghe$ rnai
serios, ti3iati florile rarnase ~i
puneji-le in vaza. Scoateti
din piirndnt plantele
degerate ~icomportafi-le,
d a d n-au fost atacate de
boli sau de diunatori.
O IMP ABIIMP SRL
a fn locurile batute de vanturi
#i neprotejate sprijinifi
plantele inalte cu tutori.
satorit2 tulpinilor sale
lungi, planta este excelenta
ca floare Mat&.
Titonia este rar atacata de
daunatori. Ocazional poate
fi napadits de piiduchii de
frunza, care sug rnai ales
seva frunzelor tinere. hde-
partaji daunatorii printr-un
jet puternic de apa. Tn cazul
unei contarninari rnai
grave, stropiti plantele cu o
solujie de Bpun-alcoal.
ISBN 978-963-86092-
I
I Alegefi-le
- . die p a I-" de specii pi soi-
pi pfan rafi-le in &re
spunzaunzatoare
VARIETXTI
Din genul Geranium fac parte
pig5 ale pWdinii.
nurneroase specii gi soiuri.
Tuturor variedfdor le sunt ca-
racteristice florile deschise, cu
cinci petale gi frunzele sectate,
asemanztoare piciorului-cocogu-
lui, care, la anurnite specii,
toamna capat5 culori vii.
Geranium x magtu'ficum
(40-60 crn) este o plant5 vigu-
roas5. Florile mari, rnov-
albastrui infloresc Pn iunie-iulie.
Geranium himalayense
(30-60 crn) are flori albastre, de
nuan55 pud. fnfloregte in mai-
iunie. Soiul ,,Graveryen are flori
albastru-deschis cu miilocul
I ropu-purpuriu, iar ,,Johnson's
Blue" flori albastru-violet-viu.
Frunzele toamna devin porto-
calii.
Geranium macrorrhizum
(20-30 crn) are flori roz-albui ce
infloresc din mai p2na in iulie.
Soiurile sale indragite sunt
,,Spessartn roz-alb, ,,Ingwersenn
roz-deschis, ,,Albummalb si
,,CzakorVrogu-purpuriu.
1 Geranium cinereum
Geranium x magnificum
Florile rogu-carrnin cu miaul
inchis ale speciei Ge-um
psilostemon (60- 100 crn) apar
in iunie-iulie.
Geranium sanguineurn
(10-40 cm) are flori rogu-
carmin ce infloresc din rnai
pdnP in iulie.
hfloresc in iunie-august
speciile Geranium cinereum
(10- 15 crn) gi Geranium dd-
maticum (10-1 5 cm). Ambele
soiuri au flori roz.
UNDE SE PLAN TEA^?
Ciocul-berzei este planti atPt de
multilateral3, i n d t poate fi
plantati in aproape toate
colpurile gradinii. Produce ins5
cel mai puternic efect atunci
&d se planteaza in grupuri.
fn straturi de bordurii se
planteaza in special Geranium x
magnificum, Ens5 in aceste stra-
turi se potrivegte gi Geranium
~silosremon.
La marginea tufZriilorse
dezvoltg ideal aproape toate
lier re lor piidurilor, Geranium
sanguineum se aclirnatized
I
I
totugi ugor gi la condiriile gra- Alkuri de perene sdbatice ca
dinilor. limba-boului (Anchusa azure4
Ca plante acoperitoare de sau inul decorativ (Linum
sol se cultiva Geranium macror- ~erenne),ciocul-berzei ~roduce
rhizum gi Geranium un peisaj naturist.
himalayense, care se r%plndesc Sub tufe rare gi la marginea
repede cu ajutorul rizornilor gi tuf5riilor plancari ciocul-berzei
drajonilor. in apropierea astilbelor,
f n grgdini alpine se davolt5 clopojeilor (Campanula persici-
ideal speciile scunde, de exemplu folia), crinilor de toamns (specii
Geranium cinereum gi de Hosra) sau a diferitelor feluri
Geranium dalma ticum care de ferigi sau ierburi.
supraviejuiescgi in fisurile
~ereriloruscari, prinrre pietrele
de pavaj sau in vase de piatr5.
Din ciocul-berzei puteji amenaja
oriunde compozi~iidecorative.
Speciile cu flori albastre se
asorteazii cu d e l e pentru stra-
turi, ca de exemplu bujorii
(Paeonia lactiflora), cretigoara
(Alchemilla mollis), dar pot fi
plantate aleturi ~i tufe de tranda-
firi cu flori albe sau galbene. Geranium psilostemon
 Ciocul-berzei
GrZdinirit iscusit
I
I-:-,L
Cumpara$ primivara de la
cultivatori care dispun de o
gama largii de specii plante
viguroase, cu frunzig des gf
Gnatos, la ghiveci.
Nu curnparafi plante uscate,
EU frunze galbene, pe care se
pst cbwva semnele uscarii.
"
- Protejare fmpotriva
gw3
&- *&
LUMINA 51SOL
a Soare direct, penumbra. Tn
funcfie de specie, ciocul-
berzei prefera locurile Insorite
sau semiumbroase, ricoroase,
umede.
So1 proaspat, permeabil.
Speciile scunde corespunza-
toare gradinilor alpine
t~lereazlgi seceta.
gerului
Inainte de sosirea primului
ger taiati toate perenele
p i n i la o palm3 de la sol.
Geranium psilostemon nece-
sitl acoperire cu material
vegetal, celelalte specii sunt
rezistente la inghej.
TRUCURI
a Plantafi ciocul-berzei IBnga
plante cu bulbi ce tnfloresc
primavara, deoarece planta va
masca frunzele Tngilbenite.
Ca acoperitoare de sol,
plantali priboiul (Geranium
macrorrhizum) la distanta de
30-40 cm pentru ca acesta sa
distruga buruienile.
Ciocul-berzei este rar atacat
de boli sau dlunitori.
Rareori rldacinile sunt
roase de larvele girgaripei
r&d&unilor.Planta se
opr* In dezvoltare, frun-
zele se uscl. lnsectele lasa
urmele rosEiturilor lor pe
frunze. Adunati insectele
pe timp de noapte.
Verificati radacinile.
 ~
alsa U I 06-09 ap rn m m $ ~ q
U ! J ~ qOJpn9- ~ . ~ z I
~w gndxa a m sap n 3 gup .!uoreur apu
-?@ap ~"pu"l p p ad P ~ J -!was alnsdm plonzap as ur 1 ap
-oqd amp3 ap p a d o a l q aps apiumsa~ogu!u!a .un 021
~ p u la3
r a[ g q d a14an a m ~ d
.ur3 5~ ap eaur!2unl2une gmam
arels ug re! r3pu!So~-un~q arwln3
ap luns lu!i!u! a m '!qol a~deS
-zap as ~ o p o q m wqmn q nus aseS n3 a z m j upd
.m;A ap pe(a1o~d -3EJW as .~0PJUd B@POV
<!!ulppS a p m!~npgdurlal!lcd .w3 001-OLap eaw!Bun~a2unu
ui nas p h q ap ~ ~~o p n h p ~ o aps
d alaiuaxa~ogu~ '!npu
w+mm el w ~ ~ qd oo m p a s -a~m JopzunJj areoleqwase
.leunu!ur pere !3!w !~ndmS ~ q oal d d n3 azumj ap aunds!p
~3 081-OLap aaur!ipul el guyd
amid ap ~ 4 ~ UI4 e s~ e ~ u e ~ d albJ3 ~!lF ? != Z I ?
.awo!iads 19 apaurn c ~ ~ q w n u a d .('D!JU~ y e!sJaspoy)
U!P alunm1 p a j a ~ du!na$ox amde apads o m po alpw
-nForeur
-nh~ un%w are Ulna'floxu
1n!os Sasuap !I aqp alalumsa~ 1 n m UE ~ e'w ! 1 ap eaur!i~ul
-OUU! !d ! p ~ a d!3u!~-!an a l p u; uj l u g !S JE!T pu$un(e 'aIwr?Jy
aledm2 a~ed!le a[azuny mypads -!m31u~a1nd~ u n a1ap3unpads
~ u n !Js Sepun3s !aur e;n epads a l a i u m s a ~ o p-ppa!Sar
~ anop
ap au!dlm IS 1901you-aseS
ulp asndwm alazuny mmsual
-me3luns rep 'wpuap! am14 *!imajde
-FT 0 are lr)amrfde Z I ~o9n!9 gun1 !u!~~Jo!Jap p
.a&-mq a z u y uud a&? - ~ oujj aps alaiua3sa~o~u!pzour
-9as b y 1 ut a m cnqmpqu -ny a~I!la~!~do muaurase ap
!I ummd ',p%ereursU !8 ,ap&g pajo aqn! US gugd apn! u!a .pol
4~ eauerroduqj ~ u a rp -w"Onr Ulp PWsaJ3 1-
a p m p snug . m p u n w m p !u!dpu ad asndsp 'puype !un!ien
aP 1IJng*I ~~P~~ -Jau ap aleuJo 'asndmm ~aur@d
-ow1 .!!uo~!uI ap $uadm '!mu azuny n3 'aseop !$ a l p l
luns tppmolq t m m p ap pq cas\?~wadseauarad alue~dluns
- !!d .=F ~ I=YP y!p@ UJ 101 wm!llns nnuad
1U"S wJ OS el a p w alemap luns p!sraSpcu a p p!os
a PWD '!qo~ pnn ui a-lp apwoJaumu !d p d s p u p ala3
alanmrd 'wJ 021-06 aP a ~ m
0~W'fdOPod~

Rodgersia
e razele solare doar In conditii
pentru pliwtde perme.
Alegefi exemplare cu frunze
dnatoase.
Mu cumpara @antecu
M u 1frunzr%lor r2lskit sau
uscat (tlsranp de a@).
.- T -
PRIM~IARA
Plantare # fngn'jirs
i compost si f i i n i de oase.
'
Perioadi adecvata plantirii.
'
In acest anotirnp se divizeaza
si plantele perene mai varst-
nice: extragefi planta din
parnant ~idivizafi-o sau
' ! tiiali-i butasi de radicina si
! plantati-i in ghivece pentru
Gcarlllri. Fertilizati exem-
"
Penumbra, umbri. Suporta
de urniditate mare a aerului $i
a solului, spre exernplu, pe
rnalul unui lac.
So1 reavin, cu humus.
Necesiti un sol bogat in
s u h p nutritive.
-8
plarele bine inradicinate L,
VARA
m i r e
DacS este necesar, udati-o.
Solul trebuie si fie umed
p h i la adancimea de cel
putin 20 cm. Mulciti solul,
pentru a-l mentine reavin.
Dupa inflorire indepirtati
ciorchinii florilor ofilite.
TOAMNA
Prote@e de iarnii
Tciiafi plantele pans la o
palma de sol. Acoperiti-le cu
frunzis uscat. Pe meleagurile
mai reci, acoperiti plantele $
cu rarnuri (stdnga).
CARTEA
GRUPA 7 147
Primivara, fertilizaji-i solul
cu compost si faina de oase
pentru ca planta s i dispuna
de substanle nutritive
suficiente.
Necesita un loc ferit de
bitaia vantului, pentru ca
frunzele sale mari s i nu fie
v3tZmate.
solare directe sau a1 van-
tului puternic pe frunze
apar pirfi uscate, moarte
sau marginea frunzelor se
brunifici. in lipsa apei frun-
zele si florile se zbircesc
sau cad. Udaji irnediat
plantele sau dezgropati-le
si plantafi-le intr-un loc
adecvat.
I
 -p9 apun3s alai!p n3 !npoq
- p ! ~ o!ie!mse pep ppods
a~sazoysn~JO-
.a~euop~o lams JOI!J~I~JIS
p 3 a w q el !a p u m ~ ~ upde d !9
amq!Jlum (urnsopnpd curura3
)
- S O U ~ . ~ ~ H~y&p.u ap pqp
man%npy'(~op.xq o!xu*)
eseope~dsnr, nes (cur?
-rnw ~ ! n p q g )e!n?lnqol n3
nldkraxa asds *pasad ap&od
-ma,nnnau 3pmuon naja
un n3 aluqd n3 garpe3ul
eaiuenu pqmadspu! ass m p o q - p n p o
JoIasJaA!p wsaposl: u!sd !9
alenlua33e g ~ o aiuasa~opu!
d a p a d nr, a u a p q u '~olawal
s o ~ r n l wp~ s.[epunf w au!q
~ ~ M ! J I Oas~ apt a p r n ! ~ ~
' U O J @ ~ap qasen nes a p q
q 19 qsoqoau 3sasopul 'pde
ap lnresaau !J&!SE as !I p a
.a!namoa% ~ d UEgm u q d
q !9 a~eruape~ u n udouro
s aueoj luns ( u 3 06-OL)m p o q
!1 suap @sou10~03 un p q w ~ o g - P F=P=F'l =Km!Os
.pnpJoq !d aJpw nnuad '- 09-05 aP
s
a p p ! ~ u n apmrx ap.m!oS F S P !ZU WID3B ap E
v UI e a q i ~ une j alaqwy .a!mdurn
.ast!o~38dsea ~ e !IOU p e m . d u l a p a d n:, p p o q ~ J ! J O ~ n3
J ' I l % ~ ~ ! m g ~In!os
f'
p e o ~M s e 'mid uj cajrasad -mp!ym a p p a s !9 !J~!OS aqnw 16 e3 laj el 'aam pog "mxrad
p p ~ o ap q UOU ap a p J a n s u~
+ p~ !S u m m d la1poAuj pop -peaa~d as <pajs!wa ap Fur
N Ussaztq~d-ladn~' !I ussazu!~d - ~ oul j p o u J O A un ~ pqwsoj
-uasagu 6 ~ p o n u!sopl 19 nsn%ui ' a ~ p o ~!lop
v j n3 c u u o d u o ~ ~ ~
v"5--s F"P"O9-P3WO
tv~md as aaNn -uez!u areolpqurase !rap .Mseq@
n3 (uassatpnaunes) , u ! ~ o u a ~ ~ el q p "1 ap 'anamp p o p
u!hde !J !uo%a~w !aIsaq ap uop n3 !$ aImg!urw: ~ I U J ~ I
-papatpnq are nnuad a~!~!nod -nd cU~!qmo~! jU nes u X p e ~ X ~
-SJ~MZ"spas a112ppq lrms
.w3 0s-02 n o p ap mw!ipul
a= !a PO0 ap ~ I F ' l - S
"mad %po[a!p ap 'a1@oAuj

Cumpiirajl seminfe prim%
vara, sau rasaduri de la
Onceputul lui rnai.
Nu cumpirafi plantufe w
frunze ofilite saw @tat% ori
serninfe bitrlne.
1ngrijire tot an ul
PRIMAVARA
Semanare $i plantare
Semanafi ochiul-boului din
februarie pane in aprilie, h
locuinp. Rariti o data plantu-
tele, iar de la mijlocul lui mai
plantafi-le afar%Din aprilie se
poate semana direct On sol, On
risadnifa sau sub folie.
@lbQ AfYIMP SRL
Soare deplin. Plantafi, pe
rnasura posibilitSfilor, Ontr-un
loc insorit ~icald.
So1 o b i ~ n u ide
t gradina,
bogat i n substanfe nutritive.
Plantele se dezvolti optim
intr-un sol nisipostalcaros.
Arneliorati cu compost solul
prea compact sau prea lax.
Udare si cudb$ire
Pe vreme uscata, udafi siste-
matic l i abundent. lndepartaji
florile ofilite Tmpreuna cu
tulpinile, pentru a stimula
aparitia continua a noilor
boboci (stdnga, jos).
TOAMNA
I bil la boala micotici denu-
fndepJrtarea plantelor
tracm
Dupa primul ger mai serios
extragei plantele din pamant
~icompostaJi-le. &terneti pe
sol un strat de acoperire, pen-
tru a proteja iarna solul gol.
- m
GRUPA 7
S o i d l e h a k e ofera flori
tiiate aspectuoase ~idurabile
pentru buchetele pestrife de
vari.
@ Replantafi-o nurnai pan2 la
inceputul lui iunie, deoarece
i n cazul unei vremi nefavora-
bile se Tnridicineazi anevoio!
~iinflore~tetlrziu.
a
Ochiul-boului este vulnera-
m i t i ofilirea ochiului-boului.
Tulpinile se Onnegresc,
plantele se ofilesc ~ipier.
lndepirtati irnediat plantele
contaminate ~idistrugefi-le.
Pe cat posibil, cumparati
soiuri rezistente. Plantafi
ochiul-boului In fiecare an
Ontr-un alt loc.
r
STRATURI DE FLORl $1
PlANTE DE B O R D U ~ -
!..I,,,,

. s
.
-$
GRUPA 7

7 -
Floare parfuma ti de prima'vara'
 Acoper~torde sol albastru
Hoarea de nu-ma'-uitacaucazlCaZlana'
ti& perena' viguroasa', cu idorescenfegrafioase.
VANETATI
Specie apaqinind genului Brun-
nera, provenind exclusiv din
Caucaz, brunera sau floarea de nu-
ms-uita caucazianP (Brunnera
macrophylla) este considerad a fi
o planf~de g6ding. Este o plant2
pereni, IongevivZ, ugor de Pngrijit,
preferind sold reavk, Pn penum-
bd. Cu timpul se extinde pe su-
prafege mari. In condi5ii favorabile
igi rZspindqte puternic semintele,
ceea ce poate fi un factor pertur-
bant.
Piorile sale asem?inZtoare florii
de nu-ms-uita apar haprilie,
sirnultan cu fiunzele. Culoarea lor
este albastru-viu, #i se inale gru-
pate Pn inflorescenfeumbeki laxe
deasupra fiunzipului plantei.
F d e sunt mari, de un
verde-proaspiit. DatoritH
newa~iunilorexpresive gi formei
mrdifbrme frumoase, fiunzigul,
. mai ales al unor soiuri alb-verde,
este foarte aspectuos. Podoaba
. .-I
-4 minunad a fiunzelor, dispuse pe
P
pefioluri lungi, orneazi gddina
' . , I
este o plant5 sdba-
Planta de nu-msuim cau-
caziad dispune doar de dteva
soinri. ,,Blaukuppel" are o
hdgime de 40 un gi Pnflorqte
deosebit de abundent. Soiul
,,Langtreesnare h n z e ornamen-
tale rotunde, cordiforme gi
Pmpodobite cu Pete argintii. Nu
mai p u t i fermdtor este soiul
,~ais;en Creamn,frunzele sale
fiind m5rginite de o bordud albL
. .
Indgimea ambelor soiuri este de
50 cm. Frunzele soiului ,Variega-
tan au un desen alb-crem gi sunt
mai mici gi mai w e .
UNDE SE PLANTEAZ~?
Se dezvolg optim fn locurile din
penumbd, protejate de h t .
Extinzhdu-se repede, este
adecvad hprimul r h d Pn @-
b i l e naturiste.
EEte fermdtoare plantad in
fap casngarilor de dugti.
Sub f i u d p l arborilor cu
comaaidacmacoperitorde
sol albasrru se poate A p h d i
nestinghuit
Se dezvold la fel de aspectuos
in gadinile alpine din umbtii
sau la baza ziduriior umbroase.
Pe malul lacurilor fi a
phielor, dispunhd de ap3 sufi-
ciend, supon5 mai bine raze
CE SE PLANT^ ~ T U R I ?
Planta de nu-mii-uita caucazianii
se poate asocia excelen cu plante
Pnflorind primzvara.
Pot fi phte-vecine aspec-
tuoase plantele cu tulpinii lem-
noasii, ca de exemplu ame-
lanchierul ('melanchierlamar-
drii), cornul (Cornusmas),
forsifia (Forsythra x intermedia),
spirea (Spirea x arguta) ~ispeciile
de prun decorariv (Prunus). La
liziera &gunlor de arbqti, plan-
mgi-o &mri de phte pmne,
SF exemplu: dildkqek
(Aquiltpa vulgaris), ceceroeii-doam-
nei (Dicema spectabdis),
I
1 ACCESURII: P risaduri de
I U ingr&$3m&nt complex P grebll Q plantator
P w W de plantare prima- Udati rHsaduri8e din ghivece.
1 vara sau toamna. Afdnafi
rolul de sub arbyti, avdnd grija
2 MwneJi pe sol hgra$3mPnt
organic complex ~iprelucrav-l cu
de ridacinile plantelor. indep5r- grebla fn pimant.
ta$i buruienele.
cerenfelul (Gem), iarba-ciutei
(Doronicum orientale), epimedi-
um (specii de Epimedium). Pe
malul apelor asociafi-o cu
ciubofica-cucului 6pecii de
Primula), trolius (TroUius)si s h -
1 siberian (Iris sibiria).
se potrivesc foarte bine gi
3
Spati cu grijH cu plantatard
gropi la d i i n t e de 30-40 cm.
Nu vMmati rSd5cinile arbugtilor.
4 Scoaw risadurile din
ghivece, plantati-le tn gr@ la
nivelul solului. Presati pam6ntul
- ---..
plaatele cu bdbi, de exemplu pentru a adera bine la radadni.
,pa ( M ~ ~
aflatunense) si laledua pestrig
(FririlIuia impenpen&;).
I
5Udeg plantele abundent.
Mulcifi mlul dintre plam,
pentru a evita cte$erea
buruienelor ~i a men$inesolul
re&n.
,,Laagtreeswcu pete argiatii
Brunera
Gridinkit iscusit
I
e Primavara mu twmna,
curnp&m# ln ghivece pantru
plante perene rgsaduri
compade, cu frunzif dens,
verde.
Nu cump&r@i plante
baene, cu IHstari ofiliti, cu
frunze usate, apleate sau cu
r3Bcini compactate.
I . m # Ingrijire
r - - -
PRIMAVARA
tot an ul
***
Plantare $i inmulfire
Perioada adecvati plantarii.
Reproducefi acum plantele
rnari ~ivdrstnice. Divizafi
tufele in mai rnulte p l q i sau
tziafi buta~ide r5dacina de
7,5-10 cm, de grosimea unui
creion, ~iplantafi-i imediat
00s).
- TOAMNA
~
I printre tulpini.
Pmmbrg. In b&ia
soarelui, In locuri fiefbinti nu
se desvalta.
501 eu huntus. Solul optim
este cel bogat tn substante
nutritive, reav&n, calcaros.
Ameliorati cu compost solul
ugor, nisipos.
VARA
-re si seminare
Dupa Tnflorire, tliafi florile
trecute, pentru a evita matu-
rizarea seminfelor. Pe caldura
mare udafi plantele $imulciti
solul. Daca lasati sa se matu-
rizeze seminfele, semlnafi-le
direct in strat. Toamna, plan-
tali afar3 plintufele foqate
in vase.
Plantare $i fngrijire
Ji
Perioadi de asernenea adec-
vata plantarii. lndepartafi
frunzele inainte de venirea
iernii. wernefi compost
- - - r i e
Se Tnmut@pteprin r&spAndi-
rea m i n t e l o r $ieste predis-
p u d la creflere buiad. Scoatefi
din pimdnt plantqele Tnainte
de a se hridacina profund.
Soiurile alb-verde nu
tolereaza nici vdntul, nici razele
soarelui. Planwi-le fntr-un loc
protejat.
uoctorul plan telor
-
vulnerabili la atacul mel-
cilor, care Fi roade frunzele.
Dimineafa devreme sau
Iseara, strdngefi dlunatorii.
Presarati printre plante
cenufi de lemn, piatra con-
casaa sau rumeguf. Dupe
reinnoig stratul de
proteqie.
-- -
ISBN 97&963-86092-8-1

Gdbenelele, plan te ornamentale cu creftere rapidi, cu
fi-unzelei florile lor h o a s e impodobesc magnific
locurile din pen umbri.
Gilbenelele formeazi tufe risfirate,
frunzele lor sunt rnari pi robuste, pe
tulpinile de culoare inchisi fiind
dispuse flori galbene sau portocalii,
-
in capitule. Iati speciile care figu-
reazi cel rnai frecvent in oferta
corner!ului de specialitate:
Gdbenelele chinezegi
- denrara) au frunze reni-
(LiRularia
forme $i flori portocabi. Prin
iniltirnea lor de 1-1,2 m sunt con-
siderate relariv scunde. Sunt
extrern de aspectuoase soiurile cu
frunzi? purpuriu, ca de exernplu
,,Moorblur", ,,Othellon ~i
,,Desdemona". Au frunze verzi
,,Orange Queen" $i ,,Sommergold".
Gdbenelele hibride (Liguhria x
hessei) au frunzigul aseminitor, dar
indlirnea lor poate ajunge pin2 la
1,s rn. ,,Gregynog Gold" este un
soi minunat.
Gdbenelele din Orientul inde-
plrtat (Ligularia przewalskii) se
remarci prin frunze cornpuse,
palmate, elegante, ~i inflorescenre
gralioase. Esre foarte indrigit soiul
,,The Rocket".
I
S o i d , Weihenstephan"
Gabenele chineqsti ,,Desdemona"
Gdbenelele grafioase (Ligularia
srenocephala) sunt de asernenea
inalte, formeazi inflorescenje laxe
de rip. -panicul, dar frunzele puter-
nic zirn;ate sunt cordiforme.
Hibrizii se disting prin inflores-
cenre in ciorchini $i frunze rotunde.
Dintre acestea sunt recornandabile
soiurile ,,Weihenstephann gi
,,Zepter".
UNDE SE PLANTEAZA!
Gilbenele sunr sensibile la cildura
excesivi si la seceti. Se dezvolti
oprim in straturile de borduri din
penumbra sau in liziera ricoroasi a
pidurilor, dar pot crepe destul de
bine pi in soluri ml%tinoase sau cu
api stagnanti. Pe malurile
plriurilor sau lacurilor suporti
ceva mai rnult soare. Lisati-le
spatiu din abundenti, deoarece in
scurti vreme vor deveni tufe foarre
rarnificate.
Plantate solitar gilbenelele au
un efect de pati crornatici.
zid sau de arbori.
Flori galbene: giilbenele fi splinure
fn grldinile mai mari se pot
planta pi in grupuri. Plantele
nipidesc repede suprafeje inrinse,
iar cind Enfloresc oferi o imagine
impozanti.
CE SE p~ANTEAz' AL'TuR1?
Florile galben-aprins ale gilbene-
lelor sunt frurnoase cornponente
ale straturilor. Li se potrivesc per-
fect florile albasrre, albe sau rogii.
La liziera piidurilor se armo-
nizeazi excelent cu cimicifuga
(specii de Cimicifuga), asrilbele gi
cu omagul (specii de Aconitum).
Pot fi plante de acompaniarnent
potrivite speciile de rodgersia, ier-
buri cu aspect aserninitor, cu frun-
ze mari, compuse, crescind pe
malul lacurilor fsaecii de
1
Rodgersia).
Pe malul lacurilor gilbenelele
pot crea o compozirie inedit: all-
PLANTARE SI INGRIJIRE I
ACCESORII: O galbenele cazma compost ill ingrigmant organ$
'
I
complex CI materiale de acoperire a solului El foarfece de gradinaril
turi de crini galbeni (Hemerocallis
x), crejugci (specii de Fjlipendula),
richitani (Lyrhrum salicaria) sau
stinjenel siberian albastru (Iris Udafl galbenelele inainte de a Plantali glilbenelele la 1
sibirica). Alituri de gilbenele
creeaz: un contrast interesant
le scoate din ghiveci. UmpleJi
cu apZ ~i gropile de plantare, pen-
4 adancimea la care fusesera Trt
ghiveci. Udafi bine, apoi mulciti ,
minunchiurile elegante de frunze tru ca pamAntul sZ devina foarte solul, pentru a ~menfine
i umidi-
a]e ierbii-elefantu]ui iSDeciide urned. tatea.
,
L
Miscanthus) sau cele ale rogozului
(specii de Carex).
plantele. Toamna tarziu,
inainte de venirea inghetului,
I
taiafi tulpinile direct deasupra
Giilbenele hibride

Toamna sau primsvara,
cumplrafi rlsaduri compacte,
cu frunze dnatoase.
I a- Nu curnpirafi plante cu
runze galbenii, gaurite sau cu
.narginile ofilite.
Plantare gi divizare
Plantafi rasadurile tn straturi
dinainte pregatite ~imulciti
solul. i n acest anotimp putefi
reproduce planta prin
. divizarea exemplarelor mai
varstnice (dreapta, jos). Dupa
perioada de iernat, Inca
inainte de aparitia noilor 13s-
tari, taiafi tulpinile plantelor.
VARA
ingrijire
Menfinefi umiditatea
plantelor mai ales pe durata
caldurii caniculare. indep~rtafi
parfile ofilite. DacA dorifi s i
colectafi seminfe, lasafi clteva
@IMPABnMP SRL
Gridinirit iscusit
LUMINA 51 SOL
Soare deplin, penumbra.
In locurile pe deplin Tnsorite
necesita un sol uniform reavin.
Sol reavln, bogat i n
substanfe nutritive. Optim ii e
solul profund $icalcaros.
Ameliorafi solul cu gunoi de
grajd sau compost de gridini,
lemare
in octombrie, taiafi tulpinile la
clfiva centimetri de sol ~i
acoperifi-le cu frunzi~uscat.
Tulpinile florale inalte, cu cap-
sule seminale pot fi pastrate
ca elemente decorative.
- Gilbenelele, pe timp ume,
1
11 D
TRUCURI
Se poate Cnmulfi simplu,
prin semanare. Primavara,
semanafi seminfele 5n lizi, la
temperatura de aproximativ
15 "C.
I Melcii pot provoca daune
serioase i n plantele tinere.
Adunafi-i sau amplasafi
capcane pentru molci.
de primivara, pot f i atacate
de nematozi. Pe frunze
apar Pete brun-galbui.
Frunzele mai tdrziu pier.
indepirtafi #idistrugefi
I
frunzele vitamate. Contrz
viermilor agternefi pe sol
ingra~amdntverde.
- -
ISBN 978-963-86092-8

Grzdinirit iscusit
I I-,
ghiveci, ierburi perene cu
cre2tere bogata sau seminfe
.
proaspete de specii anuale.
Nu cumparati plante perene
tn ghiveci foarte mic. La
semanatul speciilor anuale nu
folosifi seminfe verhi
Semanare si plantare
Semsnafi Tn martie tn casa
seminfele speciilor anuale.
Rasadurile cultivate sau
cumpIirate se planteaza In
gradina In mai. Spaciile ce au
iernat se tund pbnri. la
TnilJimea de o palms ~ili se
1
II
-1
CAUTEA
GRUPA 7 151
LUMINA 51 SOL 1 I TRUCURI
locuri calde, Tnsorite. ?n umbra perene de doua ori pe an.
nu infloregte. In martie-aprilie $ii n iunie
Sol cu humus, permeabil.
Nu tolereazi solul uscat,
adaugafi ingri@rnSnt
mineral.
Pentru buchete din flori
uscate tiiafi spicele doar cand
sunt deja total dexhise, apoi
nisipos MU compact. atsrnati tijele la uscat.
I
fertilizeazi solul. Perenele mai
varstnice se scot din pamant,
se divizeaza in mai multe paoi
$ise replanteazi (stanga, jos).
VARA TARZIU
Udatsi tundere
Pe timp de seceta udaji florile
regulat. lnflorexen~elesunt Penlsetum nu este sensibila
folosite In arta buchetieri de la bolile cauzate de diun3-
flori uscate. tori. Partea centrali a speci-
ilor perene, d u p i cafiva ani
TCIAMNA 1 se rare~te.Pentru evitarer
Profeqie fmWm gerului
Mulati rolul deasupra
rIidBcinii speciilor ~i
soiurilor
i acestui fenomen divizafi
plantele anual. Scoatefi
perene acoperindu-l cu frunzis planta din pamlnt, tiiafi ~i
~icrengi de brad. Nu tundefi eliminafi partea din rnijloc.
frunzele, deoarece acoperite
de chiciuri sunt frumoase.
1
I
Replantafi doar paflile
'xterioare, mai puternice.
ISBN 978-963-86092-8-1

a!53un~u! 'w3 5 z - s ~:eiuqs!p) !nl
-rips Inlar\!u el qynpesy !jelueld
.aeoxgzundsa~o~ a~queld
ap l d o ~ 6I N @ ~ ) U U I ~n3
UJ pupd apqura~das uyp mda ' a ~ a
-!mi a p a d n:, ' a l u m ap01.~
.a!zql ar!JoUul m J;~&I
ap JOINOIJ suede pmq~q
' - ~
.a!So~ a m o p ap !u!d
.eJqurn ~e%unlapua durn -pad p l o m p ap q1a!4o~-zor
prodns a m '!aunuq *m1![9 aps al!roU oz ap eaur!l@u~
-rsnuoc,&EJJ!XES ppads U! a l b ~ alb$dap nu ,xla!m~ s,no!nau
3
- y o d as 1 a ~ a~ra+rn q ln!o~'a!p! !S apn! uj a l h
-PA 16p ~ ~ u r u d -OIJUI - U T0s ~ ap a u r g ~ uoj n3
ap earpogu~n3 !pads alwalar, !S a p o U !u!dp~ u!~dS! =IS ap yur
au!q ~ur!s as pn3ol a m ui rep - s q uj 'aluncur <aqp!JOU u!~d
Gqn301u~au ap adeo~dea~sax !!s <aIazo~ uj asndsrp 'paA ~ ! u b n
-pugre &r.ms epads yyqmn ca3!wsap!da azuny upd pmuraJ
- F S mdp e q as mnznqm x & q p s '(W OZ 'uaqF%l "a~!!TqpjaMZps
Vgqwnuad n3 301 a3po .!E" uj '("3 OZ 'qp) ''ys!dda~aaurpsU
UI a1Sar3 a~eod 4! psaoguau~dau e y d aq!~de urp mda !u!q~o!3 ' P 3 S I 'al'-?InPuo 'qp)
gueld o a m ! n p p ! ~ o O ! ~ r p o UE aednfi ~;uaq@% amolns ap ura!aur~apa!g" n~duraxaards
apold y q a1~a l g n m azuny n3 'al!~aj!p !rop3 &! ! w $ p j ap
!np!q3Snur amoIEFurase 'asuap !rn!os allnur ! ~ u3r 5 3 4 as l ~ a u r
's!y>uj-ap~a~!mlarls p a ~ ~ ~ o-a j u j . a I u y u r !S aseoJaurnu
?.l+.~~ -s luns a p a d p u p IU aps al!rold
.auaq@ luns .Fur u j e y d aypde u!p albr
aps apoU ra!l!~de uj luapunqe -OIJUIpupsar3
'!np!q3hur !meas JoleFurase
pqur~oj
PU!JOIJUJ 'so!lua~a~dau ppqy
un a~sae~ep3!d11 x dhap.rs <apJaAg u h p m l d o a 1 2 'p!p
.(LID S 1 'Sualu! - y d q ~ u ear, r pu!pgS ap q 3
s!~puj-nSor),,q3!dda1mdmd" !S -ads alsa x ~~spoart? tz%qps
(ID 5 1 's!Zpuj-nSo~) ,8~oqa8u1~ 'pnpy3 uj !!zA!I~~ alemapa
'(m s 1 '~SOJ),rappq3nqu luns 'a13uns~azuny p u p
'(m3 1 L ~ ! ~ m,q3!d )
- ~ ~ S!~ a~uaj!p apao!rad uj pu!roUuj
-dalualn1gu c(w3 <ZOJ) ,a!ydU 'as~anrp~ o l n ap 3 '!rn!os !S !pads
agnH -snumq ug l d o q ' V a J
.poduro~ap w3 s ap l e w un !-!ie~ le~apowInlos !4 pqumuad
-od~o~u! !P ledgs ap mJn$ n3 lnlos urp alun3oI p y ~ a j a ~'!a!V d
au!q ! i e u v 'euweol
~~ nes elerr !S !adoma a p aseo3-s apuoz
- g ~ ! :a~auetd
~d ap I ~ P M ! . I B ~ u!p aupord t&yrxr:s p u a 3
.ro~ptrpsule!d m o p p JET
ea~ndre p p w d POIJ ap a p m
- a s '~0pq.1~ ap !S !nu
-5+3 pm ala3 q 19 1uap
-mqe a1b~3a~eod(&rJxt.s)
!nppuo&!!cpo ~ I U E T ~

Cumparafi plante tinere #i
dnatoase, ?nghiveci. fn
rnagazinele specializate in
plante pentru gradini alpine
re gisesc rnulte specii.
Nu cumpilraji plante cu
frunze vqejite sau
Tngilbenite din cauza
putrezirii rgdacinii
Plantere si divizare
Plantali rasadurile. Reproduceti
prin divizare plantele mai
v3rstnice. Straturile de
Saxifraga arendsiix dupa cdtiva
ani se desfrunzex Sn paqile
,' mediane ale plantei. Divizati-le
o data la patru-cinciani ~i
: replantali-le, dupe care
adrninistrafi-lecompost.
, anotimp. Protejati prin aco-
Penumbra, umbra Prefera
penumbra, soarele puternic
cauzlndu-i anuri. Saxifraga
cortusifoliavar. fortunei se
dezvolta bine ~ila urnbra.
Sol cu humus, usor reav2n.
Saxifraga cortusifoliavar.
fortunei tolereaza ~isolul
W ilt acid.
Taiati tulpinile trecute ale soiu-
lui Saxifraga arendsiix aproape
de rozeta de frunze (stbnga,
jos). Pe vrerne de secetg, udati
abundent.
TOAMNA
Plantstre gi protecfie de iama
Se poate planta ~iTn acest
perire Saxifraga cortusifolia
var. fortuneiln cazul perico-
CARTEA
GRUPA 7 152
Mierlele, cautend vierrni
printre straturile de ochii-
~oricelului,deseori srnulg ~i
cSte un lastar.
Unele soiuri pentru
gradinarii amatori se
inrnulJesc~i prin sernanare.
Serninfe se pot procura din
magazinele de specialitate.
Planta este atacata rareor
l e boli sau diunatori. fn
az de aps stagnant2 i n sol
poate surveni putrezirea
ridacinilor, stratul vegetal
$irozetele frunzelor ingal-
benesc Si pier. Preventie:
arnplasafi in sol un strat de
drenaj format din nisip
grosier.
ISBN 978-963-86092-8-1
STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE BORDURA

Spice ma'ta'soase~i Iinoase

IPrimPtufuri interesante
h-
Spicele moi ca mitasea amintesc de codifele iepurqilor.
Iaguru~uleste originar din
regiunea MHrii Mediterane,
unde c q t e in soluri uscate gi
pietrow.
La noi a t e cultivat in primul
&d ca pland anudL Semihat
Pn august gi iernbd ferit de
fnghef,poate fi gi o plantii bie-
n& *dorind foarte deweme.
Planta se rnai nurnqte gi coa-
da-iepurelui, denumire datoratii
a s p d u i florilor sale. Floriie
de culoare cfem,lmguieje pi
ovoide se s i w d pe tije suberi
de aproximativ 3 cm,fiind
fbarte Ihoase. Din capetele
ndrunte a a c ,,mustiif d6-
soase, datorid &ora specia a
p s i i t numele de ,,spice de
p e n . Perioada de fdorire
depinde de fbrma de cdtivare.
Plantele iernQd h locuri krite
de w e 5 fdoresc deja h rnai,
cele s e d a t e in &adnije, h
iunie, iar cele semhate direct,
in iulie. Se p m e d i excelent
pentru flori uscate.
Frumeie sum plate, de un
verde ca &a, cu peri moi,
m56rq.i. Form& &.nun-
chiuri compane de cel mult
20 cm ^&rime. T o m
aceastii specie de iarbli incepe
sa se usuce i se hgbenqte,
dar i Pn aceastii perioadZ este
f o a e as~ectuoasi
&---,i5z2g;
UNDE SE PLANT^?
Plantat hu-un loc cu soare,
lagurusul este o pland multi-
lateral%
In +e alpine crqte
minunat, d t $ n d cel mai h-
mos in grupuri rnici.
Specia de iutG de Pd*e
rnijlocie fi cu q t e r e uniform5
este exceientii gi ca planti%de
b o r d d soicele sale horase
evidentiiiu-se a d d tn mod
special.
f n staturi,printre phtele
a n d e gi perene, form& o
bciag-1 cu plante care nece-
de asemenea, soluri &-ace
9n substany nutritive.
~ ~ # w l a u u n
efect viu &turi de doarea
verde-cenqiu, dar 8i ramurile
Bade de cuLaafe mm atom-
p d e M . Plantafi &mi de
lagurus &cium&ese (Zinnja
angus&lli), fl& (G&-
dia pulchda) mu mimdus
(Mimdm x).
AIbastrul fi doled f$c o
impresie de noblge gi +ere.
Lagurusul arad has a h m i
de verbena d a $ ( V i e r h a
bo-em's), &-porumbelu-
lui ( S h e cod-m), fdcia
(Feli& amdoides) sau cad-
prpidui &id&ml pfan-
rz&neeun).
PefeneEe ca h u e de tona-
l i m kchi&se a r m o w
cu M e verde-cen$u.
Amiqi-1 GU i k i e (Iresine
herbst;i), urziabjii (Gdeus
blumeix), ),&# &uga rep
mns d $ r r o p u ~gi~o+i )-
priceldui (S+ x urb~um).
Plantele cu h a z e @tii
au un efm d a l m a n t . Alegqi ca
plante asociare penm lagurus
spiillicioasa (Senecio bicolor),
' jdqul (Salvia offidnalis
,Berggartenn), srahisul (Srachys
byzantina), veronica (Veronica
spicam ssp. incana) sau l&-
@za (Lavandula angustitblia).
P L A N T A R E $1 INGRIJIRE
ACCESORII: Cl seminte O risadniti 0 nisip U grebla O ladi (
inmultire U beti~orpentru repicare 0 ghivece de 6 crn Cl plantat,
Samtinare: de la sfdqitul lui Amestecati seminfele cu nisip
1 rnartie. Afanati pirndntul $i 2 ~isemlnati-le in ladi, Tn
locuing. Acoperiti-le cu p e i n
amestecati-l cu nirip. Maruntiti
bulgarii de pimint gi neteziti-i cu pamiint $iumeziti solul. Arnplasati
qrebla. lada intr-un loc lurninos.
D U Ntmi-patru s i p t h h i Din mai plantati in locul lor
3 repicati plintutele in ghivece 4 definitiv risadurile crescute
cu diametrul de 6 cm. Puneti-le in prealabil. Distanta dintre plante
rasadniti pentru a le proteja de r l fie de 20-30 cm.
frig.
Tiiati spicele pentru uscare
atunci cdnd s-au dezvoltat
pe deplin 5i le-au apirut
deja primele antere. indc
pirtati frunzele inferioare,
legati i n manunchiuri rnai
mici tulpinile ~iatdrnati-le
intr-un loc bine aerisit, cu
capul i n jos.
 1 -t '
Grgdinirit iscusi
I
CumpiIrati serninfe
proaspete pentru semanarea
din toarnna sau din
prirnavarh. Uneori se gasesc Tn
cornea Si rasaduri la ghiveci,
srescute,gceaJa.bil,
. ,
, '
1 ,
Nu cumpara* sekinfe vechl
=auplante bolnava
'-'lngrijie
Plan- gi sern4~t-e
In regiunile cu climii aspr5i
se&na$i-l de la d2qltul lui
martie h risadnifi. Dupi trei-
patru s&ptilm&nlrepicati-l On
ghfvece, ior dm mai plantaji-1
Tn gr2idiM. fn regiunile cu
clirnci bJhd&,semihati-l direct
Pn gradina la Rcqitul lul ma!,
f
I TWMM
Soare deplin. Se dezvolta
optim in locuri calde $i
tnsorite.
Sol sarac tn substante
nutritive, cu bun2
perrneabilitate, uscat ~i
nisipos. Evitafi forrnarea apei
stagnan*"
tot a n u
apoi rilriti rasadurile la dlsta*
de 20-30 crn (stgnga,)a).
Transplantafi din mai plantele
iernate sau cumparate.
lkcam
Tiisti spicde pentru uscare, de
Ondati ce s-au dezvoltat com-
plet
S d n m # iemare
S e m w din august Vn lad&
Wpa tmi-patru sapt3mBni
repimi pbntutele tn grupuri
mki ?nghivece, pe care ampla-
safi-Ce la iernat Tntr-un loc
luminos, r h r m $ ferit de
Vnghq.
Lagurusul infloregte Tn rnai,
d a d Tn august este serninat
in lada apoi repicat Tn
ghivece. Arnplasafi-l iarna
intr-un loc lurninos, racoros ~i
ferit de ger. Transplantafi-l
afara Tn aprilie.
Se usud foarte bine $i arats
frurnos ~itn buchet.
i )octorul plantelor
,
I
I
Lagurusul este o planta
foarte rezistentl, fnsa fer-
tilizarea excesivz cu azot
poate provoca ruperea
firelor de iarbi ~ipllirea
culorii sale verde-cenu~iu.
Din acest rnotiv, adrninis-
trafi-i nurnai la plantare
pufin ingri$arnlnt organic
cu fain8 de coarne.

Gridinirit iscusit
I1
Primcivara devreme,
cump&ragiseminfe, sau lh
luna mai, raaduri compacte,
Inatoase, cu frunze verzi.
Nu curnp&rafl,plante eu
I h r i firavi, frunze ofilite sau
seminte vechi.
'in locuin@mu din aprilie intr-
un strat rece. krninfele ger-
mineazi la tempratura de
15" C. De la lnceputul lui mi
plantafi in strat rHsadurile
e Soare deplin. Se dezvolta pi
fnflorqte cel mai frumos i n
locuri insorite.
Sol cu bung permeabilitate,
cu humus. Se dezvolta
deosebit de bine lintr-un sol
upor acid, Tn permanenfa
reavcin.
plantete. Sprijinifi cu tutori
soiurile Pnalte. Infig@ un
Mrup in p a d n t pi leg@
tulpina de acesta Irtlngat
jm).indepZrtafi continuu
florile trecute.
koatere dfn sd
Tnainte de primek Onghefuri,
%ate$ plantele din sol $i
cornpostafi-le. AfAnaJi, apoi
CARTEA
GRUPA 7 154
Putefi infrumuseta stratul
de legume plantand calapar
printre rdnduri. Planta cu
cerinfe modeste de fertilizare
nu Tmpiedica dezvoltarea
legumelor.
Se poate transplants pi in
prioada de Rflorire.
I
~
Planta este vulnerabila la
flinare. Pe fruhze, lcistari pi
boboci apare un strat fai-
nos. hdepgrtafi plantele
bolnave sau stropifi-le cu
pesticide.
ISBN 97&969-&7m2-8-1
Rapsodie galbena'
S W a n a de gdaki hflorqte jh culori schpitoare pihi C
Pn timp ce h i a n a (Solidago
vjpurea) autohtonH gi pe
meleagurile noasue nu se culuvii
in grzdini, din speciile sdbatice
arnericane s-au ameliorat soiuri
aspectuoase. Nuan~elelor de
galben-aprins produc la sfhgitul Pwioada de plantare: prima- AmelioraJi prin adaus de corn
Gerii ef&te coloristice intense in vara. AfAnati solul cu furca de 2 post sdul f o a m compact, cal
-
gtfidini. sapat la o addncime de 20-25 an, carossau cu nisipuri migchtoare.
Toate soiurile ob@ute p m Alituri de b n u n M e de indatl ce solul devine cul- incorporati-l la suprafata solului. I
I
?ncru+are dezvolti? frunzig dens tivabil.
pe tulpini inalte de 50-80 un, (Solidago mesia) se dezvolt; m
precurn gi inflorescente indesate, inflorescenge grafioasede culoare
puternic ramificate, de diferite galben-auriu. Planta i n d d de
forme: de la cele rigid erecte la 60 crn inflorqte din august p h 9
cele lejer aplecate. Au o form; in septembrie.
lax& degajatii soiurile:
,Goldenmosan, asemhinator tului de bor- h fip arbqtilor nia (Tirhonia rotundifblia),
rnimozei, ,,Golden Shower" gal- UNDE SE PLANT^? sednalji sau garduri. dalia (Dahlia) ~irudbechii
ben-bchis si "Golden Gate" d- S h i a n a de @din5 este o (Rudbeckia firlgida)).
ben-deschil. Sunt rigid erecteein Shziana de @M este o plan- hare M durabii iar c u l d Se poate valorifica bine In fip
schimb, mhunchiurile plate de t i per& extrem de h faza de boboc poate fi pi o zidurilor gi a arbqfior fn tonali-
flori ale soiului ,Strahlenkronen. nepretengoasii, p&&d multe frurnoas5 floare uscad tzji btunecate. Plante de acorn- 4lpati gfopi de plantare la Scoatai sdnziana de grading
,,Goldwedelnare flori galben-pal din c a l i w e varietiigor d b a -
gi Pnflorqte tirnpuriu si Inde- tice. Se pot h d n i des, de exern-
paniament aspectuoase Pi pot fi
lerburile 0-entale, idel
3 distanle de 45-50 cm.
Umpleti-de cu a@ ~i lasafi apa sa
4 din ghivece. Afanati-i balotul
radacinii$ plantag-o. Udati phnta
lungat. plu efective sdbtidte ale M- CE SE 'LANTEAU"~? rneiul (~anicumvirganun) sau se scurg5. Udati plantele din
Pe tulpinile albasuu-albui, enei canadiene (Solidago cana- trestia ( C a l "m u s x acuri- ghivece.
asemiWtoare &mei ale densis), pe terasarnente de cale Nuanjele d i p i t o m variind de flora)
s$nzienei cu fiurue alb&uii fkrad sau pe munfii de sterii la galben-lhn$ie la auriu-pro-
minier. f&d se pouivesc bine deopot-
S k i a n a de g & W prefed rivZ tonalidgor albastre, rosului
M e naturale ale W n i i , de fbc si culorii aramei cu idlexi-
pZ+ care sunt mai p u ~ ingri-
n uni portocalii. DatoritZ carac-
jite. fn vecinztatea ei plantag tenrlui buiac similar, s$nziana de
perene dbatice gi specii de i a r b g d i poate ~ fi o plant5 asociad
adecvad perenelor dbatice, ca
de exem~luechinacea

I perene s d u q t e prin culorile

sale galbene de K&.Av& inG
(Echnaceapurpurea), menta
decoratis (Monarda) ~iheleni-
5 Vara, pe vreme secetoad,

I
grijfca plantele perene cb o urn (Helenium). uda$ plantele. LegaJi soiurile
crqere vigur& & nu-$
i Sihziana de g & b H arat5 h- inalte de bete de bambus sau
domine vecinii mai dabi. rnos gi alinaturi de p h d e viira- sprijinw-le cu par;
Maria de & d i n gse poate tice Pnalte, printre care &ciu-
dezvolta optim tn hdad stra- mkesele (Zinnia elegans), rim- Soid ,GsMemmtosa*

e Primlvara, cumparafi
B8nziene de gridini y u
yplinufe, cum se mai numesc,
h ghivece suficient de mari.
dlegqi plante compacte,
rlnitoase, cu mulp lastari
rcurfi ~iviguroyi.
Nu curnparaji plante cu
PRIMAVARA
Plantare ai diviziye
Cea mai adecvati perioadi de
plantare. Divizafi exemplarele
mai varstnice sau reprodrrcefi
planta prin buta~i.Seminafi
seminfele sanzienei de gri-
ding, dar nu contafi pe
inflorirea ei decaiZ anul urmi-
tor.
7 turizarea seminjelor (stAnga1,
Gridinirit iscusit p
Expunere direct5 la soare,
penumbra. Preferi soarele
intens, dar se dezvolti ~iin
penumbra.
So1 cu bung permeabilitate,
bogat i n substanfe nutritive.
Solul s l fie uniform reavin yi,
dacl este posibil, granular.
VARA
M k e
Pe vreme seetoas& udafi
abundent, pentru ca plantde
s i infloread bogat. Sprijinifi
soiurik inalte cu bee sau pari
TOAMNA
Tiiderep'fertiizars
Tsiafi llstarii cu flori trecute,
pe c8t posibil, inainte de me-
altminteri planta se va inmub.
excesiv. Inainte de venirea
ingheplui, tiiafi planta la o
palma de sol. Mulrifi solul cu
compost. Nu se impune pro-
teqie contra ?ngh@ului.
CARTEA
GRUPA7 155
Se extinde rapid datorita
drajonilor de radkina.
Divizafi-o Tn mai multe plrfi o
data la doi-trei ani.
Atrage albinele, fluturii yi
alte insecte folositoare. Nu
folosifi in apropierea plantei
hsecticide.
Pe vreme caldSi de varfi, Tn
locuri uscate se pot tnmulfi
ciupercile fainat%. Frunzele
yi mugurii sunt nipidifi de
un strat cenuyiu-albicios. Ca
prevenfie udafi sistematic ~i
I
stropifi plantele cu fierturi
de coada-calului. Pndephr-
tafi piflile vegetale infec-
tate.
E=p
E -
5 .g 8

I
2;
-! a >
.=gii,g
C
' ~ 8 %
Baa.
*of

I1
Cumpiit%@primavara sau
toamna r W u r i la ghiveci,
vigur~am,far2 flori.
0 Nu cump&r@ rasaduri
bolnave, slabe, ingalbenite
sau cu frunze patate.
-_
PRibai3vARA
Plant8I.esi fnmu&h
Incephd din aprilie plantali
rasadurile in grading. Pentru
inrnulqre xoatefi plantele mai
Mtrane, divizati-le gi replan-
tati-le. Sernlnati semintele in
lBzi pline cu pamant de sem&-
nat ~iqezati-le in risadnite
Gridinririt iscusit
Soare direct. Preferil
locurile cu scare, calde, ferite.
Sol prmeabil, bogat I n
substan@ nutritive, care
poate fi ~i
bogat Tn pietri~.
Tolereaza bine ~iseceta.
(stdnga, jos). Dup3 incolfire
transplantati rasadurile in
ghivece de 0 8 crn $ avzati-le
htr-un loc cald, Tn gradini.
Uduvr
Udad abuMlmt pe timp de
secetS tndelungati.
Asfodeline poate fi plantata ~i
toarnna. Rasadurile sendnate
re planteaza acurn la locul
lor definitiv. Acoperiv planta
Dmpotriva ingheului cu
vrwscuri.
Ramifka$ile cu seminte
frumoase pot fi ushate ~i
pastrate tn vazi fiind foarte
decorative.
AceastZj perenH poate fi
hmulfiG ~iprin seminare.
Seminjele pot fi procurate din
magazinele de specialitate.
1 Rareori poate fi atacati dt:
I nematozi. Pe frunze apar
Pete galbene sau mar0
delimitate de nervura frun-
I zei, apoi frunzele se usci.
I TndepZjrtafi frunzele con-
I
tarninate, Tn caz de
contaminare gravi dis-
trugeti planta. Nu plantafi
asfodeline Tn acela~iloc
imp de citiva ani.

B;inu#i i'fi revam2 Horde p h e de h m e c de prima'vara
pihi toamna.
VARIET~TI
B h u j i i sau piidujele repraint5
specia bienals ameliorat5 a flo-
rilor sdbatice cu acelqi nume.
Frunzele sale de un verde fraged,
ovoide sau in formii de spatula
formeaG rozete dense. h~iil~imea
plantei este de 10-20 cm.
Florile sunt deosebit de mari,
diametrul lor, in funcfie de soi,
poate ajunge gi pin5 la
7 cm; sunt semiinvoalte sau dens
invoalte, de culoare alb5, roz,
rosie sau bicolore.
In comerr se gkesc nume-
r o s e serii, care sunt v h d u t e
pocrivit diferitelor soiuri sau
drept amestecuri. Florile cu o
corol5 median5 galbeng ale soiu- tinge prin flori dense in form5
lui ,,Rushern sunt semiinvoalte.
Se aseamiin5 intrudrva cu
banujii sdbatici, dar florile lor
sunt mult mai indesate. Soiul
,,Teppichn este mai scund gi
cregte foarte uniform. Seria se
c a r a c t e r i d prin flori invoalte
frumoase. ,,Habaneran are flori
mari, dens invoalte, existind in
trei culori de bazii, precum gi
intr-o variants cu flori albe cu
klasifi bine drept p h t e de
h d u r ? i (planre de hadrare).
1 E u Mnu* re p a r e amenaja ji
rn m a t cu m o c k dean-
Vas de prima'yiva"
virf ropu. Urmkoarele soiuri au
petale tubulare. .Roggli" se
remarc5 printr-o aldtuire com-
pact& cu flori de marime mijlo-
cie gi involte, ,,Pomponette7'are
o inzljime mai mare gi se dis-
de pompoane. In privin~acon-
stitujiei sale, ,,Tasso" este un soi
asemhStor, dar dispune de flori
mai mari. Diametrul florilor
soiului ,,Robellan poate atinge
5 cm, gsindu-se in comeq in
culoare rogu-somon. Recordul
este dejinut de ,,Super Enorma"
cu florile sale cu un diarnetru de
6-7 cm, flori sferice gi extrem de
dense.
de &orI gi & bordnrgL Datorid
rrnetelor de frunzescunde pot fi
PLANTARE SI ~NGRIJIRE 3
ACCESORII: O seminfe de btinuti f u r d de Gpa., ,,,..post
2 grebla O plantator
I
&up' q i i da'turide lalele
tive simple, formind un covor
vegetal.
Pe morminte se plant& in
general in vase; este totodatii gi o
plantele cu bulbi, de exemplu
gofranul alb, albastru sau violet
(Crocusx), zambilele albe, roz,
rogii, albastre sau violete
C Pe vreme uxati, udag plan-
plants excelentii pentru com-
pletarea golurilor din straturi.
(Hyacinrhus orientalis), narci-
sele albe, alb-roz sau galbene
3
Semsnafi rar seminfele.
Acoperifi-le cu pufin pZimant.
'resafi sernintele Tn sol ~istropifi
4 tufele. Protejafi-le de melci:
amplasafi obstacole pentru melci.
f n "as, banujii pot impodobi (Narcisus x) gi cu excepjia 8olulprin pulverizare.
terasa, balconul sau intrarea in lalelei albastre, lalelele de toate
casz, asigurind un decor floral celelalte culori (specii gi hibrizi
timpuriu. de Tulipa).
Constituie o asociere dasid
florii de n u - d u i t a (Mymotis
syhrica) sau a pameldor (Viola
wittr&kia x) d b roz, ~ rqii,
dbastre a u vi&te.
Sum p l m vecine
~ wo-
nidmhi-se d e n t cu bhuyii e

Gridinirit iscusit
I ., ..
CumNrafi serninfe .
proaspete sau plante
cornpacte $isinatoase.
Exarninafi plantele, s3 nu
poarte sernnele paduchilor de
frunza sau ale fainarii.
Nu cumpgrafi serninfe vechi
sau plante firave, cu frunze
galbene.
mngrijire tot an uf
-
PRIMAVARA
Plantare
Plantafi planteletinere crescute
personal sau cumparate, la dis-
tante de 20 cm.
VARA
Semzlnare
in perioada dintre mijlocul lui
iunie $imijlocul lui iulie semi-
nafi semintele intr-un strat
CARTEA
GRUPA 7 157
Soare depfin, penumbra. Se poate transplanta ~iI n
Inflorege deopotrivg i n locuri perioada de inflorire deplini,
Tnsorite $i
I n penumbra. fara a suferi vreo vatamare.
Astfel se pot armoniza culorile
Sol bogat Tn substanfe florilor.
nutritive, eventual calcaros, Cultivate R prealabil i n mod
dar care nu se usuca repede. corespunzator, citeva dintre
Pe vrerne uscata planta soiuri inflorex parfial Tn prima
necesita rnulta apa. toamna de la plantare.
umbros sau h rasadnifa.
Acoperiti seminfele cu foarte
pufin pZmant, presafi-le $i
udati-le. 0 alti posibilitate estp
seminarea In IBzi, 'in locuinfa,
In luna august (stiinga, jos) ~i
cregterea plantelor la tempera-
tura de 18°C. De indata ce apar
frunzele, transplantati plantu-
fete 'in ghivece. Pe binufi poate apirea din
cauza umezelii excesive a
TOAMNA
aerului mucegaiul cenupiu.
Transplanare $1 ~ m t m i con-
e ciupercaacopera cu
tra inghefului pelicul5 cenu~iu-deschis
Transplantafi plantufele vigu- tulpinile ~ifrunzele, care in
roase Tnca din cursul toamnei la cele din urma putrezesc.
locurile lor definitive. Acoperifi Distrugefi parfile vegetale
rasadurile din rasadnifi cu o infectate. Evitafi ca apa s i
plad de sticlh, iar pe cele din ajunga in timpul udarii ~ipe
strat cu ramuri de brad.
1 partile superioare ale plantei.
Covor de dori galben-auriu
Florile padimate ale ciucqoarei par a fi mici lumi-
nescente deasupra fi.unzelorphloase, verde-cenq i u .
VARIET@I -
Ciucu~oaraf o r m 4 un covor
vegetal de m i d indyime ce se
extinde puternic. Partea inferioad
a plantelor se lignifid. Frunzele
inguste,
- cenugii sunt aspectuoase
tot timpul anului, doar primiivara
dispar aproape complet sub
mul~irneaflorilor umbel5 de
culoare galben-auriu. Florile au
un miros discret de miere gi din
aceasd c a u 5 sunt foarte frecven-
tare de insecte.
A lp um saxatile, cu o indjime
de 25-40 cm, are soiuri de @din%
foarte frumoase. ,,Citrinummare
flori galben-lk%e de tonalitate
pal& iar ,,Goldkugel" gi
,,Compacturn", cu o indFime de
doar 20 cm au flori galben-auriu.
A l p m montanum cu
indjimea sa de 15 cm este mai
scundz, dar, in aprilie pi mai, flo-
rile sale galben-auriu apar cu
aceiqi abundenf5 pe tulpinile
culcate pe p h i n t .
Alyssum montanum
--
UNDE SE P L A N T E ~ ?
-.
Ciucugoara, f o r m h d un covor
parfurnat, de un galben strduci-
tor, este o pland ce poate fi uti-
lizad foarte divers.
G&a alpin5 este un loc
ideal pentru aceast5 plant5
inddgind soarele. Potopul gal-
ben de flori crescut pe pietre sau
pe pere~iistincilor ace deosebit
de aspectuos.
N5pHdqte repede cu florile
sale ~i pantele cu sol uscat.
Aceast5 plant5 peren5
nepreten~ioas5se dezvold p h 5 pi
Pn criipaturile zidurilor uscate.
Planta~i-ointre pietre i n d la
conscruc~iazidului.
In bordurile straturilor de
flori este adecvatii mai ales
Alyssum montanum. Poteca din
grsdini poate fi impodobita, de
asemenea, cu ciucugoad sau cu
alte perene formind un covor
vegetal. THiaFi regulat soiurile
inalre.
Aldturi de brum;irele8i aubrieta ?o gragradina
CE SE-P AMWIU?
Asociari ciucu5oara cu alte plante
perene formhd covor vegital ,si
inflorind primivara, dintre care
niciuna nu posed5 flori galbene de
o tonalitateatit de cald;
Se poate obfine un efect puter-
nic de contrast, planthd al5turi
de ciucqoar5 aubrieta (Aubriera
x) in nuanFe albastre sau violete,
sau brumsrele (Phlox panicdata)
de culoare ropu-carmin. h a t 5 fru-
mos alaturi de perene de culoare
albastri, de exemplu sthjenel (Iris
barbara nana) sau floarea de nu-
ma-uita (Myosoris sylvarica).
Ciucu~oaracreeazi o atmosferi
de prirnivarii al5turi de plante
parhmate, ca de exemplu
@ d r i p (Arabis caucasica) sau
lilicelele vqnic verzi (Iberis sem-
pervirens).
alpind
Prin plantarea ciucqoarei l h g i
ldele ro~iicu inflorire drzie
fldiPa-x) Si muscari albqtri
( ~ & c a r armeniacum),
i se poate
realiza un triptic deosebit de
arrnonios.
II
C
3 Extrageti cu grija plantele din
1 3 ghivece. Risfiraji usor
I
radikinile, daca ar fi deveni pis- presali-l bine ~iudali-I.
loase ~iprea incdlcite.
F d
Se reproduce prin bu-i.
Primavara, taiafi lhstari f W
flori, lungi de 10 cm, inde-
pirtafi-le frunzele ~iplan-
tafi-i in grupuri de cate trei-
cinci in ghivece confinlnd
un amestec de turba $i nisip.
Amplasafi ghivecele Tntr-un
loc luminos, dar nu la soare.
Transplantafi-le In grading
dupa ce s-au inradgcinat. I
 0 Primivara sau toamna,
eump&ra# plante compact@,
In ghiveci. Primivara
kvreme, putefi cumpira 9
seminte.
Nu cumparsrfi ptante cu
, frunze ofilite, tngilbenite s4g
I @anted l n d semne de
1
I putrezire. ' poate lesne putrezi.
.. ,
PRIMAVARA
S d n a r e @ plantare
incepi4nd din martie, semanati
semintele Tntr-o ladl @) ~i
1I mentineti-le ?numezeala uni-
forma, la temperaturi cuprinse
Tntre 21-24 "C. Semintele
necesita aproximativ trei sap-
tamlni pentru a germina. in
aceastti perioada plantali ~i
11 raadurile cumparate.
7 I
Soare deplin. Se dezvolti
optim i n locurile Tnsorite.
Suporta bine canicula.
Sol cu buns permeabilitate,
care poate f i Grac i n substan-
Je nutritive $iuscat. In soluri
. gompacte $iumede planta
VARA
T&km
Tndepartati ptiflile ofilite,
&el planta se mentine com-
pacts $ise poate evita for-
marea seminwlor. Pentru a
stimula crqterea m e i
plante perene, administrati-i
'ingragBmlnt chimic complex.
Perioada optima de plantare.
Planta se tnradicineaza bine,
5ar primavara urmatoare va
trrflori abundent. Ciucu~oara
este reeistentfi la Tnghe ~i
poate ramlne Tn acela$ loc
timp de ani de zile.
Plantele prea b i t r l n e se
pot intineri daca d u p i
Tnflorire le scurtati la 5-10 crn
de sol.
Planta dezvolt3 r i d i d n i l
pivotantS, de aceea se
divizeaza greu. Tnmulfifi-o
prin b u t a ~sau
i semanare.
Ciucqoara este sensibila la
solul compact tn care apa
stagned. In acest caz poate
fi atacat&de putrezirea
radacinilor litulpinilor.
Simptomele bolii: fr~wtzeli
tulpini galbene, care putrezesc
$ pier. Scoateti planta din
pamlnt $iamenajati In sol un
strat de drenaj MU plantati ciu-
1 cusoarele sau albftele Tntr-un
kAtractie albastri
f
Pe tulpina ramificatia mirufeilnfloresc siipt;imhni in
fir florile albastre.
Mlny;l &ne fidliei
phtelor cu fkud wp6,
tulpina si b k sum
acoperife cu peri. Florile dbas-
tru-viai se a s a m i i d cu cele ale
florii de nu-&-&a.
S e a Ancihusa amea este
o peren5 h r a t i v 5 cu via*
s c 6 . Poate atinge fndfimea
de 1,2 m. Soiurile ,Loddon
Royalist" pi ,Dropmoren,
fnalte de 80-120 cm, au flori
de culoare albastru-genjianli.
Soiurile ,,Royal Blue" pi ,Little
John" sunt scunde, de numai
40-60 cm.
Specia ARchulpa capensis
este numit3 fn multe locuri pi
,nu-mS-uim de v d " . Culo-
area florilor a t e mai deschisg,
are kunze fnguste pi a t e tnaldi
de doar 25-50 cm. Soiurile
,Firmament9' respectiv ,Blaua
Vogel" au flori albastru-vioi,
iar soiul ,&ban flori albe.
UNDE SE PLANTEAZ~
Plantafi miruplPn smmri
expuge la mate, 'in sol &c,
cu h w w .
SptziaM--
reprezint?i un hnda idea pen-
tru floriie a n d scunde, dar
poate fi plantad g i ca plant3
intermediarg Intre perenc
fnalte ce Moresc am.Florile
dbastre, atrducitoare, plantate
fn grup a u wlitar se vor evi-
denfia bine fn fip unui grad
simplu de lunn sau a mlli zid
de pia& Este &me impor-
ran& a i p m e a soldui wcsp
prmeabii, deoarece In sol
medp h m se d e t e r i e
&p p a sfpad de nisip
% p h d ei pxpuri, iar Pn
bard~ui,Pn hduri. A w e
plante tndndesavse d&-vol&
qth$hvasesaulbide
&ri pe balcmme. Se pmeazi%
penuu flori t h t e gi s m t
fa10site PR bu&re pesuip de
&&
PLANTARE $1 ~NGRIJIRE
i ghiveci U compost U furca
ACCESORII: U rasaduri d e r n ~ r u t la
d e s i p a t 3 plantator El material de mulcire
Perioada de plantare: prima- Sipati pentru fiecare planta
1 vara timpuriu. Afdnati solul,
inlaturati buruienile ~i pietrele,
2 cdte o groapa la fel de addncs
~i putin mai lata decdt ghiveciul.
apoi adaugati-i compost. Distanta dintre plante: 25-40 cm.
CE SE )mm~ T U W I ?plantat2
Anchusa capensis poate fi
Ian@ alte plante
M i p repr&d planta am- anu& scunde precum
ple~nencda &ritelor Bori crsijele (Tageres), sdnteiu5ele
albe, gdbene, roz sau q i i . (Phlox drummondii), lonas
fn eaeatatli paene Pasorite (Lonas annua) sau ciucupoarele
mirup p t e fi planad dgturi (Lobulariamaririma).
de mac @%pwer orienmleS,
s t & x j e d & I t (Ids barbam ela-
tiar] sau in de N d o n n e
(Emim &a=).
b C n - & ~
f l m r h d l w t r e m a minunat
plagwm &a@ ffomis (PManzis
prkddd &cdu'h B i p -
ddisagj,
Mhga w a dintre plan- '
tek ale lxamdo-
i&xkd-e
4 Cumparati la inceputtd
m e r i i plante perena
there, anuale, cultivate
pealabil sau seminte pentru
s~manareaplantelor anuale.
N u cumpirafi plante cu frun-
ra galbene sau patate, sau
plante ale caror radacini au i e ~ i t
--in orificiile de xurgere a apei.
.-
Ingriire tot an ul
PRIMAVARA
Semiinare @ plantere
In martie ~iaprilie semanati
semintele i n lgzi de Tnmultire,
i n sol umed 00s). Acoperiti
lada cu folie de plastic ~i ase-
zafi-o i n loc luminos, la 18 "C,
Transplantali la mijlocul lui
mai rasadurileIn gridina.
I Pme@e lhpotfiva
Soare, penumbra. Prefera
locurile expuse la soare, tnsa
speciile anuale se dezvolta ~iI n
locurile semiumbroase.
l Sol permeabil. indeosebi
iarna, nu tolereaza solul
compact, md.
fngrijire
Pentru stimularea tnfloririi
abvndente tundefi speciile
anuale ~ipe cele perene dupa
prima tnflorim. Pe timp de
seceti udafi plantele abun-
dent.
TOAMNA
fngh@tIuI
Toamna scoatqi din straturi #i
compostaji plantele anuale.
Tiiati tulpinile perenelor dea-
supra suprafetei solului gi
acoperiti-Ie Tmpotriva
Tngheului ~iumiditatii cu
crengi de brad.
l Soiurile rnai inalte, mai ales
i n regiunile vdntoase, trebuk
aracite.
e M i r u p dezvolta multe
plantup netipice. Scoateti
surplusul de plante din strat,
ca planta sa nu se
silbiiticeaxa prea tare.
'1
i
I
Mirufa, i n special specia
Anchusa capensis poate
fi atacata de pgduchii de
frunzi. Acegi diunatori
marunji sug seva tulpinii,
frunzelor Si bobocilor, ast-
fel lastarii se deformeara.
Spalati plantele cu ap3 sau
stropiji-le cu solutie-sgpun-
L. .IATURI DE FLORl $1
PLANTE DE B O R D U ~ GRUPA 7

Flori galbene, trainice

Rudbechia (ruji'

./ ingrijire simpla
,-
d
pentru flori stane nutritive N
,-
taiate
.I_
I
a Cumparafi la Tnceputul
primiverii seminfe, sau la
rnijlocul lui mai risaduri la
ghiveci. Alegefi plante
guroase, ramificate, cu
,ddicina dezvoltati.
I a Nu cumparafi plante
alungite, cu frunze
"'~enitesau pitate.
II(.. - A- tot an ul
Lmwingr+@-e
la
PRIMAVARA
Semanam si plantare
In martie sau aprilie seminafi
semintelein cad. Repicafi ! !% ! !!
risadurile o singuri daa.
Risadurile cumparate sau
plantele crescute personalse
piantead in gradin3 incepdnd Tulpina Soiurilor bake &e
a Soare direct. Se dezvoltg cel
mai bine in locuri calde, ferite.
a 501 mijlociu, cu humus.
Pastrati solul uniform umed,
dar nu foarte ud, ~ifertilizati
@mlneul regulat.
1
ae la mljlocul IUI mal, la dis-
tanfa de 30 cm Tntre plante.
ingrijim
Pistrati S O ~ U uniform
~ umed ~i
fefiilizati Mmlntul regulat.
deseori firava, astfel necesita
aricire (Wnga, jos). Tiiafi
regulat florile ofilite.
Adunarea florilor
Rujii Tnfloresc p l n i la sosirea
primului ger, la sfaqitul lui
octombrie. Scoatefi din
pimlnt ~icompostafi
ridicinile Fnghefate.
T a i a f i florile la deschiderea
totali ~i scurtafi des tulpina
florilor din vazi prin tiiere
oblici.
a Seminfele pistrate in loc
uscat ~iintunecos T$i pistre&+%
capacitatea de germinare
chiar ~itimp de trei ani.
Pe vreme ploioasa, rudbe-
chia poate fi atacata de pe- I I
1
ronospora, pe dosul frun-
zelor formdndu-se un strat
de mucegai alb-cenu~iu.Pe
II
I fafa frunzelor sunt vizibile
I
doar Pete gerse. Kdepir-
tali ~idistrugefi frunzele
contaminate. Pentru com-
batere nu sunt necesare
son~3ads~ 0 , n n
puurn~nriizuny n3 (rsroijr~$E ~ uaJ UJEUJO I ! ~ J E ~

Prin silueta sa in teresan t i
9i culoarea fiunzifului siu
autumnal, molinia poate
reprezenta un punct de
atracge al gridinii.
Molinia face parte din caregoria
ierburilor autohrone cu cre,tterc
tufoasa. Se d ~ o l toprimi in soluri
sirace in substanle nutritive, pe
d m p i e , pe m d u l lacurilor zi in
liziera cringurilor. Ti sunr carac-
trristice frunzele relativ scurte dea-
supra cirora se inalyi tulpinile flo-
rale. I'enrru cultivarea in gridini
sunr adcarate d o u i specii, ambele
lastiresc la sfiqitul lui aprilie.
M o f i ~ aarundinacea f o r n i e i
minunchiuri inguste de iarbi ce
crest? p i n i la injlyimca de 50 cm.
insi intlorescenyele sale, a p i d n d
din iunie pin5 in august, pot
ajunge chiar zi pin3 la indyimea de
Molinia arundinacea, toamna
t
tive in stratul
m I
Molinia caerulea ,,Variegatan
2 ni. Toamn'~,planra are culoare
brun-auriu, foartc imprcsionanti.
Soiul ..Karl Foerster" are frunze
late, verde-inchis ,ri izi mcnyinc
frunzizul aurumnal multi \8rmie.
,.Transparentn esre foarte gralios,
,,Windspieln esre un soi rezisrcnr,
are rulpini verde-inchis ,ri inflo-
rescenye in ciorchini ramificayi.
Molinia caerulea are o talie
mult mai scundi. Frunzele sale
sunr in majoritate verde-dbistrui,
rulpinile florale apar din august
p i n i in scptembrie. Demulr, era
folositi la curarirea pipelor.
Frunzi,rul S ~ Lautumnal
I variazi de
la galben la brun-roziaric. Esre un
soi estinzindu-se larg pe sol, moriv
din care cstc h u n i acopcritoare de
sol. Soiul ,,Moorhexen are o
inilri~nedc 20-70 cm, avind o
consrituyie ingusri $i crecti.
,,Kotschopf' crqte pin3 la
inilrimea de 40-70 cm. Virfurile
frunzelor salc sc coloreazi inci la
incepurul anului in rap.
, . S ~ ~ ~ I ~ ~ C I ~ arc
Q LoI Cinilrimc
I I C " dc
40-80 cm, rcma~cindu-.\cpri11
rulpini t1or:lle dispusc uniform dca-
supra m5nunchiurilor dc frunzc,
Molinia caerulea roamna ofera o privelipe fermecitoare
aseminitor unui foc de artificii.
Molir~iacaerul~,a,,Variegata" se
disringc prin frunze ornate cu
L . .
dungi de culoare galben-viu zi are
o inilrimc de 30-50 cm.
UNDE SE PLANTEAZA?
Nepretenrionsa molinia sc podre
uriliza in m ~ ~ l r i pfcluri,
lc in fiincyic
de aspectul exterior a1 difcrirclor
soiuri.
Plantad solitar se potrive~rcin
prirnul rind ling5 inrrarca in casi,
pe terasz sau in f a y unui zid.
Molinia arari incintiror plantar5
in grupuri in straturile de plante
perene necesitind sol de calirare
slabi. Datoriri frunzelor salc tar-
care, A.lolinia caerulea .,VariegauV
poatc crea o frumoasi par5 dc cro-
n ~ a t i din locurile din penunibri.
'roatr .\oiurile aunt adr~7~~1tc pen-
tru a fi planrate in liziera c r h -
gurilor sau - in Funclie mirirnca
spariului disponibil- pe malul
apelor.
.
CE SE PLANTEAZA ALATURI? Mantati molinia in sol la Mukifi pamdntul dintre
Molinia trebuie asociati cu plante
3 nivelul in care se aflase in
ghiveci. Urnpkti spatiul din jurul
4 plante cu nisip sau cu un
amestec de nisip $1 xoarfB
care tolereazi solul sirac in sub- radBcinii cu p l i d n t . Presati m&runtiiBde copac.
stanye nutritive. pamhtul, apoi udati-I.
Ambele specii ale sale sunt adec-
vate pentru cultivarea aliruri de
plante perene. Arari deosebir de
bine in cumpania sreluyelor scundr
(Asrcr dulnosus x), a florilor rosii
dc iarbi-grasi (Scdurn relcphiurn),
ling5 hclenium (Hc~lel~iurn x), 8i
ruji galbeni (spccii cir Rudbeckia).
in lizierele crhgurilor planraji
molinia alzruri de saschii~(l/inca
minor). \riniri@ (Ajugil rqxans) sau
gcraniuni (spccii dc (;ernniu~n).
I'c rnalurile apelor sc poate aso-
cis cu tlorilc alhastrc dc polcmoni-
L I I (1lol~-IIIOII~LIIII
~ C;ZC~LJ/L~LIIII,~,
s;llic.~ri;l)$i
r5cliiran (l.yr111-1~n1
crcru,cca (spccii dc I~ilipc~~~dul:~).
I
Molinia

1 Gridinririt iscusit ----------i

PrirnXvan, ~ u i n " ~ r aplank

de rnolinia viguroase si
sanitoase la container.
Informafi-vi asupra
caracteristicilor speciei.
fi
Nu cumparafl plante cu
frunze Tngilbenite sau cu
radacina iednd din container,
-LUMINA 51 SOL
r Soare deptin, penumbra. Se
dezvolta optim deopotriva in
locurile insorite ~iIn cele din
penumbra.
Sol drac in substanp nutri-
11
tive, moderat reavan. Tolereazi
si solul ugor acid. Sunt corespun-
zatoare aproape toate solurile
nu pea bogate ~inu prea uwts.
TRUCURI
Florile rnoliniei se pot
culege de vara p h i toarnna.
Este indispensabila in
buchetele de flori uscate, dar
se poate folosi si asociata
florilor tiiate proaspete.
infloregte in culori vii numai
solurile sirace.
Nu Q fertilizafi.

PRIMAVARA divizate in ghivece cu un

Plantare $i divizare
Perioada adecvatl pentru
plantare. Respectalidistanja de
. plantare recornandata. Pentru
reproducerea plantei, scoatefi
din pirnant exemplarele varst-
nice ~idivizati-le cu cazmaua sau
cu rndna. Plantati partile
amestec de nisip ~ipimant.
P h i la replantarea din prima-
vara urmatoare, amplasati-le
intr-un loc protejat.
Mare $1 Were
Udafi abundent pe vreme de Molinia este rezistenta la
seceta persistent8 (stanga). boli si diunitori. Mucegaiul
Tiiati florile ~ipuneti-lein vaza, cenugiu apare nurnai dac3
de indat8 ce acestea s-au plantele cresc prea dens.
deschis. Tulpinile se frBng la bazi,
,I. I. - unde se formeazi un fesut
~AMNA cenusiu de mucegai.
Taien Replantafi rnolinia la dis-

- - -
Toamna se pot culege, de
asemenea, flori aspectuoase.
L
tante rnai mari.
 STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE BORDURA GRUPA 7

I Plan ta pereni rezistent i a locurifor umede

iu&septem- II
J' bgfiiln simpla

se pretead pen
II ampart

40-100 cm
-,an I
tru flori uiate
Buchete de pimitufuri parhmate
Dintre numeroasele specii decorative ale crepqtelor se pot
alege specii de m;irime potriviti pentru fiecare gridini
VARIET~I
= -
--a
-
Tulpina gi floarea crerugtei, denu-
miti gi aglici - originari pe
pajigtile urnede - ernani gi dupa
cosire un parfum dulceag.
Frunzele robuste ale planrei
perene sunt aripate sau palmate,
inflorescenrele paniculate,
inilyindu-se deasupra frunzelor,
sunt de culoare alb-crem, roz sau
rogie pi ernani un parfurn discrer.
Crepqca de Kamciatca
(Filipendula kamrscharica), atinge
dimensiunile unui arbust conside-
rabil avind inilrimea gi diametru
deopotrivi de 2-2,5 rn. Dispune
de flori rnari, inflorescenrele sale
paniculate alb-crem apar din iulie
pin5 in august.
Crepqca h a l d (Filipendula
rubra) cregte pins la indrirnea de
1-1,8 m gi infloreste in iunie gi
iulie. Florile roz sau rogii emani
un parfum puternic.
Soiul ,,Venustan are flori roz, in
[imp ce soiul ,,Venusta
Magnifica" se remard prin flori
deosebit de mari, de culoare rogu-
carmin.
Creppca de dmp ,,Aurea "
Crepqca ropie ,,Elegansn
Crepqca rofie (Filipendula
purpurea) are flori roz-inchis sau
rogu-carmin ce infloresc in iunie.
lnilrimea sa este de 80-100 cm.
Soiuri sale cunoscute sunr
,,ElegansVgi ,,AIbam,cu flori albe.
Creppca roz (Filkenduh
palmara), cu flori roz-pal, are o
inidrime variind intre 30 gi 100 crn,
gi infloregte din iunie p i n i in
august. Un soi inddgit este
,,Nanan, de numai 30-50 cm, cu
flori roz, abundente.
Cr- de &p (Filipendula
ulmaria) inflorqte din iulie p i n i in
seprernbrie, are flori alb-crem gi o
indilcime variind intre 50 si 200 cm.
Un soi aspectuos a1 acesteia este
,,Plenan, cu flori invoalte.
Crepqca comunii (Filipendula
vulgaris)
" este cea rnai scundi
specie, nedepigind indrimea de
30-60 cm. Diferi rnulr de cele-
lalte specii prin ridicinile sale
tuberizate, ingrosate. Frunzele
aseminitoare ferigilor
- sunt dispuse
intr-o rozeti deasu~rasolului. Are
flori albui ce apar in iunie gi iulie.
Soiuri consacrate sunt ,,Plenax gi
,,Roseam.
b
Crepqca de dmp ala'tw. de flori de riichitan
----
UNDE SE P L A N T E ~ ?
Creyugca a t e planta gddinilor
naturiste.
De-a lungul unui lac sau
p h i u , in penurnbra, toate speci-
ile, cu excepria crerugtei comune,
se dezvolti optirn.
Cre~ugcade Karnciatca necesiti
un spa+ larg.
Crepgca de camp poate fi
Iisati s i se silbaticeasci in zone
ml+tinoase, unde adincimea
apei este de cel mult 3 cm.
Toate speciile sunt foarte aspec-
tuoase cultivate in partea median5
gi poscerioari a srraturilor de bor-
duri situate I n penumbrg, excep-
;ie kcind doar crerugca comuni,
care este in schimb, potrivid in
straturile de borduri insorite, cu
sol calcaros sau in gddinile alpine.
Asociari crerugca cu planre cu
cerinje similare.
Pe terenurile umede, sunt
aspeccuoase alituri de creyugca
I ACCESORII: P rasaduri de cretusca Q cazma P compost Q ingra
gamiint organic complex Q plantator Q materiale de acoperire
PrhnBvera, aflnafi profund Upaji gropi de plantare la
1 solul stratului. 4ternefi pe
strat compost ~iingra$im&nt corn-
2 distanfe dde 40-100 cm. fnainte
de plantare, udati bine plantele.
plex din Mwg, apoi Tncorporafi-
le uniform in sol.
crinul galben (Hemerocallis),
stinjenelul (Iris pseudacorus),
stinjenelul siberian (Iris sibirica),
crinul de toamni (specii de
Hosra), lisimachia [Lysimachia
puncrara), tradescantia
(Tradescanria andersoniana). si
richiranul (Lyrhrum saliaria).
Asociari crepqca comunii cu
inul peren (Linuh perenne),
opirelul (Lychnis coronaria),
mugcata-dracului (Scabiosa cauca-
s i a ) gi piiugul (Fesruca cinerea).
ingra~imlntinca o dau.
hgra$~rn~ntul solid se incorpo-
reaz&Tn sd, iar solutiile nutritiw
 , j
.'
- 9

Gridinsit iscusit1-

I
I

u Plantele provenind din

necesit5 o umiditate mai mare
a solului. Se dezvolta optim
Tntr-un loc ricoros.
Sol reavgn, bogat 'in sub-
compact, argilos, cu humus.
autoreproducerea soiurilor cu
frunzi~galben nu vor avea
decdt frunze verzi. Taind
florile trecute, impiedicati
raspdndirea seminfelor.
In locurile urnbrorrsesoiurile
inalte se aplead. in straturi E-
tute de vdnt, sprijinifi plantele.

1ngrijirr tot an ul
I
GIMAVARA
- -

plantare si ferti~izare
)..,. .-,.,...
* I-. .
II.

-t
atiptiimdnal. Mulcifi solul,
~ e n t r ua-I mentine reavzn.

I
Perioada adecvati plantirii. in mai, administrati Inca
Administrafi Tngra~arnant pufin Tngra@mdntartificial

Iorganic $icompost exem-

plarelor plantate anterior.
~ u l c i fsolul
i din jurul
complex. Sprijinifi plantele
Tn crestere de tutori.

~lantelor.
TOAMNA Infestarea cu ciuperci din
VARA lernare $i divizare genul Ramularia se poate
m i r e lnainte de venirea recunoagte dupa petele brun-
inghefului, tiiafi listarii la o
galbeniu, cu de
palrng de so]. PIantek se pot
reproduce prin divizare.
nuanfa deschisaaparute pe
frunze. Mai tarziu, frunzigul

-
Dupa tiiierea plantelor, dez-
se brunifica. Boala ameninti
gropafi balotul ridicinii si
i a i ales plantele slibite, plan-
divizafi-l cu un cufit ascufit
3te in loc necorespunzator.
In mai multe p i @ (stings).
Deoarece ciuperca ierneazi in
Replantali paflile divizate in
sol,indepartati de pe ?i
sol reavln.

Q IMP AB/IMP SRL ISBN 978-963-86092-8-1

n ~ n .
~ ~~ J E O J ~ J ~ ~
O ~ap
wqrunuad ui E A ~ J E J los
I Min una te guleraje florale
Fforifepi fiunzefe decorative ale urzicii sdbatice sun t
podoaba gridinifor umbroase.
Urzica dccorari\,i are frunze
cot-diformc, cu creioniri carac-
rrristice '11-gintiisau albr, ~i
flori albc, galbene sau p u r p i ~ r i i
care forrneazi gulera,cc floralc
la subsuoara frunzelor.
Urzici moarti cu flori gal-
bene (Lamiast!-urn galeohclo-
loll) infloresre din mai p i n 2 in
iulie 8i este indrzgiri datoriri
florilor ei galbene. S o i ~ ~dcco-
rarive sunr ,,Floreririnurnn ~i
,,Silberreppicli" (30-25 em).
Soiurile ,,I<onsdorf" >i ,,Varie-
garuni" aring doar inillinlea d e
15 e m .
Urzica moarti mozaicati
(l,a~iiiurnr i ~ a c u l a r ~ ~ rarc
r i ) mai
mulrc soiuri, fiecare d e aprox.
Nancv" '111 tlori albe. Sunr d e
culoare roz soiurile ,.Roseum",
,,Shell Pink" >i ,,Silber-
groschen", care circulz +i suh
dcnumirea de ,,Beacon Sil\~er".
Soiul ,,ChequersVesrc dc
culoare I-oz-violet-vioi, iar
,,Argenrurn" ,ci ,,Red Nancy"
au flori rosii.
Soiul alb ,,Albumw
Uni& moarti cu florigalbene
ri
Lamium orvala dc 40-60 cm
are flori mari, ro~u-deschis
siruate pe 13srari v i g u r o ~ i .
UNDE SE PLANTEAZA?
Urzica decorarivi se intinde cu
ajutorul lujcrilor, fiind asrfel
idca1.i acoperiroare d e sol.
Spatiile mari, umbroase
dcvin verzi plantindu-sc pc ele
~1rzic.imoarri cu flori galbenc,
ce formeazi covor floral gros,
impicdicind dczvolrarca
buruienilor. In accsr scop sc
reconland5 6-8 planrc la mctru
p3trat.
Colturile intunecate ale
gridinii devin rnai luminonsr
datoriri frunzclor drcorarive ale
urzicii cu perc. 0fcr.i o imagine
frurnoasi in special planrari sub
plantc agiriitoare, arbuyri cu
tlori aau conifere pitice.
Lamium orvala prcferi
penumhrn d e la marginea
rufisului ~ i prin
, lgsrarii s5i
lungi, forr-neaz,i adc\3rare rufc.
C poatc fi asociatP )i cu alre
perene planrare I i n g i at-bori.
ACCESORII: P urzici decorative la ghiveci P cazma compost
sau g u n o i d e grajd m a t u r 1;1I f u r d O plantator
Perioada de plantare: toar ... .- Amestecafi-l cu ajutorul furcii
1 sau prirnavara. AfgnaJi solul $i
intinderi pe el un strat de corn-
2 de sapat. Cu plantatorul
faceti groapi de plantare (dis-
post sau gunoi de grajd rnatur, tanta: 40-50 crn).
Acoperitoare de sol, soiul cu fiunze dcrorative ,,Chequersn
CE SE PLANTEAZA ALATURI? Solomon (polygonaturn x) ~i
genriana (Genriana asclspi-
Urzica dccorarivi a r a t i frumos
abruri d e roarc plantele cc
4xeferi locurile umbroase.
.zdc;z), care ofera o imagine pl3-
c u r i de-a lungul anilor. Se
nsorteazi cu feriga, crinul d e
3
Scoatefi urzica ornamental:
din ghiveci ~i plantati-o la
addncimea la care fusese i n
4 Udafi abundent plantele, ast-
fel ca pamantul sa fie ud $is2
nu ramana goluri cu aer in sol.
Plantele cu bulbi scunde,
de exemplu ghiocclul
toarnni (specii Hosra) sau ier-
hurile decorative ce prefcri
ghiveci. Tasati cu grija solul.
I
(~alanrLu.7ni\~alis),ceapa- umbra.
ciorii (A4uscari arrneni;lcur~i)
sau balusca (Orriirliogzlurn
urnbellaruni) sunr primclc
flori d e prirn5var.i.
U r z i c ~decorariv?i poare f
plantar5 alituri de alte plante
acoperitoare d c sol ca pul-
rnonaria (1'11lrrioriaria sacchara-
ra), viniiri~a((;aliun~ odora-
ru~ri)8i hruncra ( H r u r i ~ ~ e r a
r~iacroph~~llai.
I'or fi planarc impreun5 cu
UI-zicadccorari\,i >i alre plante
perene ce tolereazi umbra:
asrilhele, ciocul-bcrzei (specii
(;cranium), pecerea lui
lzE&g!
Soiul ,,Silbergroschen "

I
ghiwi. Aiqp$i emm*re
&mh, cu frume Pn&
tck3s!
* REU p i m fipici
sau eu #@ifie M k i n l , Win&&
acestea se vor hr&d&ina
foarte Fncet.
Piantere gi inmutfire
In martie ~ila Tnceputul lui
apriiie se planteaza risadurile,
se divireazg plantele multia-
nuale ~ise seaman&sernintele,
Sernintele se impri$ie direct Tn
gradin%,apoi se acoperg cu un
strat subdire de pamant.
A-
Q IMP ABnMP SRL
Gra'dina'rit iscusit
L U M I N A ~ S O L11
PenumbrH, umbrH. Tole-
reazi $ilocurile umbroase,
insi inflore~ternai slab.
rw w humus.
Planb se dezvoM optim i n sol
urn& begat On humus ~i
s u h n J e nutritive.
Mukirea soIuIui $i 5iiw
Mulciti solul Fntre plante cu
compost sau frunzi?dzut.
Dup&Inflorire xurtati win
planta, ra ateasta sB se dez-
volte mai indesat.
Este periortda altenativa de
piantare. hainte de sosirea
Tnghqului tiiati lastarii Istian-
ga).Urzica silbatid f ~Tmpra-
i rnai rnulti clorofili. Cel mai
Sie semintele, dar poate ffi
inmultitl fi prin lastari.
TRUCURI
Toamna, d a d se raspin-
d e ~ t eprea tare, t l i a l i cu
cazmaua marginile plantei.
Vara poate fi Tnmul.fki4 $i
dln butepi de vi3t-F. fn nisip sau
vermiculit dezvolta rep@&
rsdacini.
tn locuri expuse la soare sau 1
prea luminoase creionlrile
albe ale frunzelor se pot
inverzi. Ca efect al luminii
ibundente planta produce
sensibil este soiul cu frunze
argintii ,,SilbergroschenN.
- ISBN 97E-2-I

Santolina
Gridinirit iscusit
I ) Cumph$i p r i d v a r a sau
'I'
goamna sgntdina la ghiwci.
Alegeji plan@ Mesate,
GnStowe, cu frunzis viguros
m Nu cumparafi plante cu
rhdacina prea cornpaaa ~i
frunze ofilite sau galbene.
...
tati rnulciul de pe plante.
necesitlifertilizam. Pentru
inrnuljire vara Estari de
5 crn, fira fM, apoi Infigefi-i
i n nisip umed pentru a-i
tnra&ina (dreapta). DupSi
lnflorire xurtaji plantele cu
@IMPWIMP SRL
mai binefn tocuri calde,
expuse la roam. Tolereaza
seceta si at$@.
-
m Esl uscat permeabil.
Prefera solul sarac In
substanfe nutritive.
ducefi plantele la iernat i n
ROP02-tb084
CARTEA
GRUPA 7 164
-
7,
# Santolina uscata, pastrata I n
dulap, irnpiedica aparifia
moliilor.
Asernanator pelinului alb
arnelioreaza digestia si are
efea calmant contra coliciler.
Reduce rnancirimea
provocata de TnfepBturile &
inseae.
---
loctorul plan telor
I
Santolina este rar atacata de
boli si diunitori, Insi In
locuri cu a p i stagnanata
poate aparea putregaiul
radgcinilor: planta se
ofilefle, se Tngalbeneqe,
apoi rnoare. Plantafi santoli-
na h sol permeabil, i n caz
de sol compact amenajafi un
strat de drenaj din nisip sau
pietris.
xi: r

Gridinirit iscusit
I
ICumpLa# prirnavar~
gminfe sau, inceplnd & &
mijlocul Iui rnai, r2sadM
bdesate, cultivate pre&W.
pragtfi-tatsim
a Nu curnphrafi p w e
cu pete swEB;I ~ ~ rfiuf d
mrwiw.
= 1
tot anui
de la jumhtatea lui mai.
Bufuletjise pot gern5jna tn lstul
definitlv din grain& din mai.
Semiinarea periodid este mi-
bil2 pan2 la inceputul lui iulic.
repede. Pe timp de secet8 uda$
regulat ~i
abundent plarttele.
T&iafldes florile ofilite, In spe-
CARTEA
GRUPA 7 165
LUMINA $1 SOL 1 TRUCURI
Soare. Prefer2 locurile Soiurile rnai inalte se
; calde, expuse la soare, aici preteaza pentru flori taiate.
, fnflorind abundent.
,
i*. M, poasptit, bogat in
substanfe nutritive.
Amestecafi cu compost solul
pa m W mu,prea afiinat.
--
rOA;Mru
Dupg sasirea primului ger
xaateti plantele cu r&WnG
din sol $icomposta~i-la.Mulciti
mlul cu rurnegu~de scoar@i
pentru pmtejarea acestuia
~
Trnpotrh tnghc$ului. r
Tn tirnp de vara uscat6
pufulqii runt des atacafi de
r acarieni, care, a~ez8ndu-se I
e dosul frunzelor, sug seva
acestora. Contarninarile mai 1
grave se recunosc dupa ~
aparifia paslei pe frunze.
Frunzele ingilbenex zi cad.
Prin udare regulata ~imul-
cirea solului, contarninarea
poate f i irnpiedicata. I
d
mqwn uad ur pu~~sa.13
n V V n
a~eolg
~.~~st.qp
 -
Omagul se evidenfiaza' cel rnai bine In compozi$i de
pfante naturiste.
1
PLANTARE $1 INGRIJIRE
CCESORII: O omag in ghiveci C! rnanuri C! cazrna C! fain:
coarne O argila Cl plantator

Omagul peren esre una din rudele

cele mai apropiare ale nem;igorului,
unul din membrii cei mai toxici ai
faniiliei Ranunculaceae. Planra se
disringe prin flori caracterisrice,
aseminitoare unui coif de cavaler,
dispuse in inflorescenie dense de
tip panicul. Frunzele sale sunt
rotunde gi palmare, sau adhnc
divizate.
Omagul bavarez (Aconirum x
carnmarum ,,Bicolor") crejte p i n 5
la Endrimea de 1-1,2 m. Dispune
de flori albe gi albasrru-violet
pirate, apirhnd din iulie p i n s in
august.
Ornagul de toamnii (Aconirum
carmicliaelii var. x arendsii), avind
o fndjime de 0,8-1,2 m , se remar-
c i prin flori mari, albasrru-azur, ce
apar intre septembrie yi octombrie.
U n alt soi de omag de toamnii,
inflorind inrre august Ti septem-
brie, Aconirum carmicliaelii var.
Wilsonii, se inalri p i n i la 1,7 m.
Umagul bavarez ,,tlicoIor"
petalele albastru-violet cu tenti vie
intre iulie Ti august, gi poate atinge
inilriniea de 2 m.
Ornagul napolitan (Aconirum
lamarckii = A . lycocronurn ssp.
neapoliranurn) are flori galbene,
viguroase ce apar din iulie p i n i in
august, planra nedepigind
inilrimea de 1,3 m.
Specia cea mai rispinditi, avind
cele mai multe soiuri, esre omagul
alpin (Aconirum napellus). inflo-
regte din iunie p i n i in iulie.
Soiurile sale sunt chsate deseori in
Perene prekrind penumbra: omag dpin ji crini de toamni
nea condi~iiprielnice cre,cterii sale
buiece.
CE SE pLANTEAZB AL*TuR1?
omagului stlnjeneii inalri, albi,
roz, ro$i sau castanii (Iris barbara
elarior), crinii albi (Liliurn can-
ornagul la adhdm~a
didum), brumirelele cu corimb
alb, roru-tranda6riu sau roiu
(Plilox paniculara), anemonele
3ul,
Scoateli din ghiveci amagul
bine udat. Wsturnafi ghiveci-
lovifi u$or fundul vasului $i
4 Plantagmese
la care f Cn glrwri.
Reintroduceti@m$ntUI Fn
'

Florile sale delecteazi prin culoarea
de albastru-violet-dcschis.
Omagul ,,Henry" (Aconirum
h e n v i ,,Spark) i ~ deschide
i culoare albi creste
)ma& alpin Album"
subgrupe. ,,Carneumm(sub un alt
nume ,,Roseurn") roz-mat, are o
indrimc de 1 m, ,,A1bunin de
- A
phni la 1,2 m,
in timp ce ,,Newry Blue" albastru-
marin, se inalr2 p i n 5 la 1,5 m.
UNDE SE PLANTEAZA?
Ornagul esre planra autohtoni a
pidurilor de munte, rico~oase~i
umbroase.
Se dezvolti in condirii optime la
liziera crhgurilor, completind
binr ~socicrilcnaturalc dc plantc
perene.
i n straturile dim ~enumbrl,cu
sol uyor reavln, gise;;tc de aseme-
Asocia~iomagul cu planre care japoneze in nuanie aseminitoarc extragefi balotul rsdkinii. groapii, in jurul riidikini 4 b B -
necesiti condi!ii similare privind (Anelnone hupehensis), precum >i
habiratul, avhnd rotodari in vedere stelurele pirice (Aster dumosus).
~i diferitele perioade de inflorire.
La rnarginea crkngurilor i se
potrivesc bine astilbele (Asrilbe x
arendsii), yrevia (Asrranria majod,
de culoare asem.initoare, barba-
popii (Aruricus dioicus), colorati
in alb-gilbui clopojeii albi cu frun-
za lari (Campanula larifolia ssp.
niacranrlia ,JJbaX), cimicifuga albi
(Cirnicihga racemosa var. race-
mosa), cu listari scur~i,~i
creri>oarele galbenc ('chemilla
mo1li.r). Alituri dc onlag sc pot
planta Ti diverse ferigi verzi.
fn straturile de olante Derene
sun[ aspectuoyi in vecinlratea Omagul napolitan
 CARTE

GRUPA 7 166

Prim&vwamu toamna Penurnbr&.Nu toleread Toate p i q i l e sale confin

timpuriu, mmpih#ia m g
viguros, cu kunze s&n&toase,
'En ghiveci.
Mu s plante tn
v & d , bin-,cu r W k i n a
i q i n d din g h h i , h a r e c e
s u p o d grew transplantarea.
dogoarea soarelui de la rniezul-
zilei, dar dimineap sau du@-
amiaza necesit2 p q i n soare.
Sol cu humus, mavan.
Ameliorafi solul nisipos prin
adaos de calcar, pentru ca
acesta a menfini mai bine
umezeala.
alcaloizi foarte toxici. fngrijifi
planta purtand permanent
manu$.
h gridinile frecwntate de
copiii mici, nu cultivati ornag.

lnmultire prin divizarea ?ncorpora$in solul din jurul

tulpinilor: scoatei din pamlnt
omagii mai in vlrstA ~icu un
cutit axuTit divizati-le rizomii
(ios). Replantali-iimediat. De
indata ce solul s-a in&lzit, plan-
tafi exemplarele nou cumparate.
plantei pains fiina de coarne.
Pe timp secetos udafi $imulciji
solul sistematic.
TOAMMA
Plantam #i fnmu/Jire
0 alta perioada de plantare a
omagilor tineri Si divizare a celor Piduchii negrii de frunzl
biltrdni. Majoritatea soiurilor ataca omagul, daci este
obinute prin incruci~arenu se plantat fntr-un loc excesiv
pot inmulti dedt R acext mod. I de uscat, insorit ~ivdntos.
idepirtafi paduchii cu un
Semanati acum speciile pure in
grgdina. inaintea primului jet puternic de a p i $iudafi
inghet, Siati plantele la plantele periodic. Toamna
iniltimea de o palma. Agerneji plantafi omagii fntr-alt loc.
compost in jurul lor.
I
 T D I lPl I I

Cumparati prirnavara iarba- Soare direct. Prefer& Pentru stirnularea noii

osului la ghiveci, avand locurile cu soare, calde sau Tnfloriri, dupa prima inflorirl
frunzi~Tndesat ~iradicina fierbinji. scurtaji radical planta. M d
sEinitoas2, vigurosa. va avea flori p h i toarnna.

Sol uscat, permeabil.

Nu cumpirafi plante cu Tolereazg seceta ~ise dezvolta Fertilizafi rnoderat soh&
frunze galbene, uscate sau 1 bine ~iin sol slab, nisipos, altfel planta va avea frunzi~
pitate. 1 calcaros, cu pietrir. bogat, dar pujine flori.

Petele maronii cu rnargine

Inchis$ uscate, asernan&-
toare pergamentului sunt
sernnele septoriozei. ?ride-
pirtafi #idistrugefi frunzele
contaminate. Preventiv,
stropifi plantele cu solujie
de carbonat de calciu sau
I Trnprifliafi pe sol roca con-
 sad ayi~oyd
EpnuE y ~ o
n
 Feerie florala' de vara'
G a r o h anuali are flori minunate toata' vara.
Frunde garoafelor anuale,
a s e d h o a r e celorldte specii
de garoafk, sunt gri-venui ~i
fnguste, inG forma ~iculoarea
florilor este diferia.
Garoafe chin*
(Dianthus chinensis) pot fi
Pntdnite in culori diferite,
deseori bicolore, florile simple
nu sunt parfumate, iar petdele
au marginea franjutatii.
Aceastii specie este comerciali-
zatg sub denumirea de mixai
serie sau mixaj soiuri. Astfel de
serii sunt ,,Princess2'(7 culori),
,Telstai (5 culori) sau
,Charmw (5 culori). Se @sac
I ins2 ~idoar anumite soiuri sau
variafii specifice, ca de exem-
plu ,,Color Magician".
Categoria diferitelor soiuri
ale garoafelor de +ni
(Dianthus ~ o p h y l l u seste
) CE SE PLANT^ "TURI?
ddtuitii din planre cu flori
parfumate, semilnvoalte sau
Pnvoalte. ,,Lillipot" pi
,Monarchn sunt soiuri din
seriile de hibrizi scunzi. Soiuri
inalte, ce se pi pret& pentm
flori diate, sunt garoafele
Chabaud, Enfant-de-Nice pi
Regina..
Soiuri &niitoare sunt
,,Tiroler Gebirgshhgenelke",
.de cilo&e carmin ,,Romeon,
de culoare ro~iepi ,,Julian, roz.
1.n funcpie de indjime si forms
garoafele anuale pot fi plantate
in diferite locuri.
Garoafele chinezegti pot fi
plantate Pn straturi pestri~epi
9traturi acoperiroare de sol, dar
sunt ideale gi in borduri sau
l&i de balcon.
Garoilfele scunde de gr;i-
'ding sunt decorative in suaturi
de flori sau covoare florale.
Garoafele Pnalte de grklin9
se cultivii Dentru flori destinate
artei buchetiere.
Garoafele a&nitoare sunt
ideale plantate in l&.i de bal-
con, vase sau coguri sus-
pendate. Garoafele atlrngtoare,
de munte ori in&, se dezvolti%
corespundtor doar in wnele
muntoase. fn regiuni de
dmpie plantafi noii hibrizi
,Romeon pi ,Julian.
Garoafele anude ies Pn valoare
cel mai bine atunci d n d sunt
plantate in grupuri mari de
exemplare aparfinlnd aceluiqi
soi. &at5 f i m o s si
combinagile florilor de culori
asortate.
In straturi de flori alegeti pe
I&@ garoafe plante asociate
neuue, care vor accentua fru-
musefea garoafelor.
Al~turide garoafele chine-
z q t i pot fi plantate ciucu~oare
albe (Lobularia maririma) sau
margarete de mlqtini
(~ymenosremmapaludosum).
Asociate cu plante ornamen-
tale decorative prin frunze, ca
de exemplu spdiicioasa
(sene& bicilor) sau cochia
PLANTARE 51 INGRIJIRE
--
ACCESORII: D seminte Cl lada ~i sol de semanat Cl furca de sapat
sita Cl stropitoare Q ghivece, pamdnt de flori O bat de repicare
(Kochia scoparia), straturile de
flori eman5 pard o senzafiede
calm.
In liizi de balcon pot fi
plantate IP~@ garode anvale
flori albastru-violet ca lobelia
iti id (Lobelia erinus) sau
;anilia (~eliorropium
arborescens).
i
I
De la mljlocul lui naai plantziti
geroafele hgradina
(diip:20-30 un).Udafi ~ifer-
m
, tilizati sdu~reguiat.
Garoatk Chabaud
 Gridinarit iscusit
'-I
APROVIZIONARE
@ Cumpirafi
la lnceputul
I
1I1-- LUMINAea
primaverii seminfe sau
lncepand de la mijlocul lui mai
&saduri anuale sknitoase, la
ghiveci.
Nu cumparafi plante cu
frunze pltate sau Tngalbenite,
tiindca acestea sunt semnele
-Inor boli.
p ' h g j j i r e tot anul1
L
I PRIMAVARA
Sednere #i plantwe
I Garoafele anuale pot fi culti-
vate prealabilh casi, Tncephd
j din februarie. Din aprilie
sernintete pot fi semanate ~iin
1 straturi reci 00s). Mriti
rasadurils gi planta$i-lein gra-
d i d de la mijlxul lui mi.
I
, TOAMNA
C
i-
SI SOL
Soare. ~refe'ralocurile
expuse la soare, ins5 speck
a t h i t o a r e trebuie protejata
de soarele puternic de
amiazi.
So1 cu humus, uniform
umed. Dacci solul nu este
uniform umed, plantele devin
sensibile la contaminari.
fngrijire
Garoafele anuale necesia
rnulte substante nutritive, tre-
buie udate regulat fio daa la
saptarnani necesita fertilizare
cu ?ngr&@dntlichid.
Adunarm plantelor
Garoafelechineze* inflorex
abumient pena in septembrie,
iar gamfiple pbinl Tn octorn-
brie. 4coateti din strat ~i
corn-
p g plantele uscate. Pentru
hmultirea garoafelor a r n l -
toare recoltati lastari.
Pentru stimularea formarti
noilor flori, la sfiqitul lui i&s
scurtafl garoafele chineteg
dupa prima inflorim
Garoafele inalte Regina fl
Chabaud sunt ideale pentrb
flori triiatdt perfurnate.
I
I
I
garoafele anuale sunt sensi-
bile la diferite boli ale frun-
zelor, ca micoza numitii
rugina garoafelor. Pe frun-
ze ?par Pete ~iumflituri
galben-maroniu. Inlaturafi
~idistrugefi frunzele con-
taminate. Nu se impune
Intrebuintarea fungicidelor.
 ,
, I,' '
..
CU'
I Semiarbust min unat
I
MorescenfeIegrap'oase, t h i n d spre haftale peroyschiei
reprezinta' ornamentul stratului floral de la s@itul verii.
Gtarii perovschiei cresc anual
din tulpina lignificatii a
plantei, semiarbustul cu rim-
pul poate atinge tndjirnea de
1,2 rn. Frunzele Pnguste,
plroase, gri-argintiu au parhm
asernlnltor cu cel al jalqului.
Perovskia atnplicitblia
nurnitii ~i jalq rusesc davoltl
Perovskia abrorilooides,
inaltl de 80-100 crn, are pani-
culul rnai scurt. F5rZ scurtarea
poate planta in gridins.
PLANTARE $1 INGRIJIRE I
ACCEY)Rl: O perovschia la ghiveci O cazrna O compost O nisip I
I
=
Pedoada de plantare:prima- Amestecati SU~UBcu comp45t
1 vara. La distanta de 50a0 cm
slpati gropi de doua ori rnai mari
2 ~inisip. Scoateti plantele din
ghiveci rasucind q o r vasul.
decat balotul de radkini.
gi
sa
Afdna$ rMacinlle ?ndesat@.
Plantqi perovxhia in aSa fel
ca partea superioara a balotului abundent. PZantele Onrtidkinate
s i fie la nivelul solului. tolereaza seceta.
lrnbibafi suprafafa de M e r e
a butasitor Pn hormon siirnu-
lator de tnradgcinare, apoi
'infigeji b u t a ~ itn
i ghiveci cu
arnestec urned de turbg-
n i p . Acoperifi vasul cu un
capac de plastic 5i asezati-l
la loc umbras. Du@ far-
m r e a rSdicinilar, trans-
Perovschia
Gridinirit iscusit
I
a CumpBrafi primgvara
risaduri Tn ghivece mai mari,
&nWoase, cu tulpinl
viguroasl $imai mulfi llstari.
<
+Nu cumplrafi plante ofilite
mu cu tulpina putrezitl.
~ KMI
Plantare si );iiere
Prirnlvara este perioada
I optima plantlrii. lndeplrtafi
I
mulciul de iarnl de pe
plantele inrldkinate ~itcSiafi
lilstarii Tnghetati pdna la de o
palma de la suprafata solului
R.
63IMP W P SRL
Soare. Se dezvolt3 ~i
infloregte abundent Tn locuri
uxate, fierbinti, expuse la
mare.
So1 afanat, permeabil. Se
dezvoltl optim in sol nisipos,
uscat. Tn locuri umede planta
poate putrezi.
-- -
Y
hmulfire
Cea mai simpll metdii de
Tnrnulfire este butl~ireade la
Fnceputul verii. Este psibila
fi ?nmul$ireaprin serninfe,
tnsa aceste plante vor lnflori
doar du@ cinci ani.
ProtePm Impotiva
Deyi majoritatea lastarilor
fngheafl Tn timpul iernii,
prirnlvara rasar din m u de la
bazl. Pe timp de iarna
acoperifi perovxhia cu frun-
zi? sau crengi de brad.
Se dezvolti frurnos daca nu
este transplantatl timp de
rnai rnulfi ani.
Chiar daca listarii nu
Ongheafii iarna, trebuie
scurtafi, deoarece florile cresc
pe llstarii tineri.
~Ioctorulplan telor
I
Perovschia nu este atacatl
de daunatori. 7n sol umed,
compact Tn%, rldlcina pi
tulpina pot putrezi.
Frunzele yi tulpinile se
ofilesc, apoi se usci.
Preventiv afanafi addnc
solul, la nevoie facefi
drenaj de nisip sau pietri~
sub rldacina plantelor.
 -!a!la:,ej ejm~seqpap -rop.nuens e p o ~ a ~ u e
!mIgp 1se11um ap I:,aja s!u~amd wnp~oqUJ FeAnlnJ a ~ s ap u p nes
un :,npo~da ~ m o 14dv a q JOAO:, mun europfe 10s ad apupxa
-$ aI
m p : , ap alaiy3 IS (s!pu as p u p pume p o n u a d s e
-1390~1npuap3)aapuaqp3 aueoj a m e ! n p u e d m ~ ! p s y d
'(Ew!I!~w ~!npqOZ) e!nlnqoI .Eie!a ap alualaxa !&pucn
nes ( s n ~ ~ q ns qn q ~ m a ajeore%) !a~uelde~r&!se~ o aua-d ap
('S!IJSW!IJ R T J J R ~~q ) p - a p p s apmws 14 polj ap a p w s
n:, cnlduraxaap ap !rob 'Pq'
n:, !9 urn:,a~d c ( ~ , r ~ w s.mq3X7)
~!~ -0101 Inlos @eaJo!laure !S a1 a m
laiedo ru !S WJ ! ~ r p p u e ~ ~ <!!:,ads alaqure ap emqur $ 3 9
n:, e p w aleod as .aunp!o!A UJ !nlnps !!un!zola W I U ale(a
~
ap a!sa~dru! o ampold n40~ -old mns ptmd q apnuaraJ
14 zoi ap a $ m un:, @e!:,ov - a m a %!cur
~ a~pn~
' ( s d p ~pqdos&j) !asaJ!w -1113 nrluad ~-npun@a~d 'InIos
-ranoff nes nure re s!~gq~)alas! wo!laure e~ elue~dapun <!ou
-1!1 nlduraxa a ~ d <s a ! l e ~!JOE ~ ap !lIllWlS UJ E!IOjn2JEW E!la3EYd
!itut?p m 6(a~uurnlcn inns !Seueruas 'apra~a ~ u n & . d ~
-OJUJWOJ urnnserg) urnpsma:, n3 anmpaJw u a d l - n p u ~ ullnlos
~ apada~Eladme '~sn%ne q a u ~ apn!
d uyp puy~ede
'(my ap !pads) prppue11 .almsn S! au!%!~ pnlos ad IS au!q alalueld .aplaA 1ukur~k$4ui <aI!lold - a s e q d !I a ~ e d r ns!u
ap p q p mueld aleod as e y a e d ah13 :?po!iua~a~dau a m e!laeA ru~uadluamag p!soloj alsa - ~ a ~ n'p!pd-apran
d 'pew azunij
.leunqw p e n ~ u s e q pealeoln:, e!:,ads .age12 p!urnue o a~!%unp pIoMap !S ur3 06-09 ap a u q i ~ u t
n:, alepose qp ap a @ m ~ lolaiuasaro~u!p a j u m !aloJo:, 0 a-Te"Twm- '?.FYJ
.alalue~dale01 n:, @eaz!uourn mye uJ:,!u~a~ndas-npu!%un~a~d - a n o ~ m d pgue!iua%-ru~seqp
s
alau!urelS .apmdrum eauaurase a~eop:,o ap pop upd %u!ls!p as
ap 1uns a p o l , ~.:,!IS!J~I:,W~ pour *lapun& sanela" !S ,,snag anla''
UI ~I!:,~o:,uJa p ~ ! m dui unduro:, L,'pq%uaua!~u.pn!os a l p m
as !nJlqqp-lalo!i\ a n o p s ap few psFa i~auro:, u~ .aqp O! !nru
ap ~ o l p u ! ~ d ~luns
n s alarmuy
.apdas p u p !S ap!pd a p a d uyp
asndurm p u y q n u e d u m aps
al!1ov 'apqura~das!I aqn! anuj
a ~ b ~ o gepads
u j .a!Jo~ glm!lad o
ap !loasap a l e u ~ omns J E W - a p ~ a ~

a s a lolau!qp-eareow nes eqased

~f;y~amv~
Gra'dina'ritiscusit
I 1
R i W ,
mi@e p r o m e . Sdurile
scunde se pot arocia bine cu
alte ptante.
Fentru a f i siguri c&
serni$ele vor Vncolfi, nu
cumpllr@i seminfe vechi.
Soam deph. Faalb
1nfloreJte abundent, d a d este
expusii intens la soare.
Sol cu humus, chiar uscat.
Planta erte nepretenlioasa,
dezvol~ndu-seoptirn tn toate
sdurik de grhdina, cu
ex-ia celor cu a p i
SSagna-ntii.
Vefi stirnula polenizama
arborilor fructiferi d a d
plantati tn apropierea lor
facetia.
Sernanati planta aliWuri de
locul de rekxare din gradin&,
a d e l v q i putea cantempla
rnulgrnea insectelar care o
frecventead.
F'
Panicule fragile
fn fip unui h d d inchis sunt decorative EnunoaseIe
inflomcen~eledb-crem.
VARIETXTI
- - este o planti pereni
Barba-popii
de pidure, viguroasii, care se
dezvoltii cel mai fmmos in
locuri semiumbroase. In gridini
pot fi intdnite doua specii.
Aruncus aethusitblius este
originara din Asia gi are
indtirnea de doar 30 crn.
Frunzele mici, asemiiniitoare
ferigii, f o r m e d covor indesat gi
toamna au culoarea bronzului.
Inflorescenrele elegante alb-
crem in formi de ciorchine
infloresc in mai-iunie. Aceasti
specie cregte gi in cripiturile
stincilor.
Aruncus dioicus este biigti-
n a g pe toati emisfera nordid.
j n ~ l ~ i m eperenei
a tufoase poate
atinge 2 m. Frunzele sunt
paripenat-compuse, ciorchinii
de flori, lungi de aprox. 50 cm
infloresc in iunie-iulie. AceastP
specie este dioid.
Inflorescenjele birbiitegti sunt
albe gi fin sectate, cele femeiegti
sunt mai masive gi galbene.
I'e malul l a d u i din p-&%a'
I
Plantati in loc corespunzhor,
barba-popii triiegte indelungat
pi se inmulrqte rikpindindu-gi
semin~ele.Plantele tinere pot fi
inmultite prin divizare.
r .
Sunt comercializate dou5
soiuri. ,,KneifFiimdezvolti frun-
ze rniirunte si liktari fini, atirni-
tori. ,,~weiGeltenkind(care
este considerac a fi unul una
dintre soiurile speciei Aruncus
sinensis) are formi mai masivP,
frunzele la desfrunzire au
culoare maronie gi infloregte mai
tirziu.
UNDE SE PLANTEAZ~?
Cele doui specii se folosesc in
scopuri diferite.
Barba-popii se dezvolti ideal
la marginea tditriilor. Este
minunati in firs fundalului de
culoare inchisii.
Pe malul apei, unde solul
este potrivit urned, tolereaG
chiar pi soarele. Poate fi
amplasat5 gi solitar ins5 este
foarte frurnoasri plantati in
grupuri.
P rumegus de w o a u l P foarfece de grldinl
Mantam primivara sau toam- lnainte de plantan udaji
na. o g r w de dour
ori mai mare decit balotul
2 ahindent planta tn ghiveci.
Scoateti planta cu grifi, la nevoie
ridacinii. Amesteczrfi solul cu taiaji vasul de plastic.
:ompost.
Barba-popiiplantara'lamarginea tdiriei
fn grgdini alpine, in locuri
ferite de soare gi sol umed, bar-
ba-~ooiicu frunzele aseminz-
In grgdini alpine semium-
broase barba-popii poate fi ~ l a n -
ta asociati cu ochii-soricelului I
I
I I
toare ferigilor este o ~ l a n t augor (Saxifraga x arendsii), ciocul-
de ingrijit, ce triiegte indelungat. bemi (Geranium macro-
cESE
rrhizurn), crerigoarele (Alchemilla
mollis) pi ferigile, ca de exemplu
filitis (Phyllitis scolopendrium).
3 Wzag planta b adsncirnea
initial& Puneti amestecul de
p8m8nt in jurul plantei, tasati-l gi
4 Udsti planta abvndent.
Pentru asigurarea sdului
umed, acoperiti locul plantirii cu
f o m f i farfurie de udat. rumgug de scoafll.
Cele doui specii ale plantei au
rol diferit. Barba-popii poate fi
asociati cu d t e plante ce prefed
locurile semiumbroase.
La marginea tufiiri~uluieste
pl~cutiialiituri de flori colorate
cum ar fi clopo~eii(Campanula
lariblia), omagul (Aconirum
napellus), degetarul rogu
(Digitalis purpurea) gi ciocul-
berzei ,,Endress" (Geranium
endressii).
Ti pot fi flori asociate in La sf&r$tulverii tiiiati florila pot fi inmuljite prin divizare.
nuanFe roz gi rogu, preferind
locurile mliipinoase, rodgersia
5 ofilite. Schimbafi stratul de
rnulci $ udati planta abundent.
Sroateji planta din pimlnt,
(Rodgersia pinnara ,,Rubran) gi
filipendula rogie (Filipendula
purpurea).
Gra'diniritiscusit
I 1
Plantam $i repicare
Primavara este optima plan-
tlrii. SemHniitura efectuatl
toamna Tn &sadniie se tine i n
casl, pe pervaz luminos dar
flra s&e direct, la temperatu-
ra de 12 OC. fn aprilie repicati
Gsadurile In straturi, iar d n d
-1
LUMINA 51 SOL
replantati-le la tocul definitiv.
=
Yngrijire
Udati abundent pe timp seceti
Tndelungata. ~ a i a tfloiile
i
ofilite.
TOAMNA 1 h Z t U
Plantare $i semanare
Pentru plantare este optima ~i
toamna. Semintele ce TncolJesc
la rece se seaman3 ~i fn noiem-
brie, rar, In lazi. Jineji lazile
doul slptarnani la temperatu-
ra de 20 "C, apoi a~ezatilada Tn
sol, tn partea semiumbroaa a
gradinii (Mnga).
1 TRUCURI
ab&mmMfrwnosgip
Rtakrl Iacuribor, unde
mkeazh w41tmla
mlul este umed lrk&@urw.
mSsRmr ji prin
hnpri@tksarmminpbr, dadl
flor1.k a l i k e nu sunt *Me
din timp.
'lantele ofilite ~ifrunzele
rasucite sunt sernnele
usdrii. Udafi urgent. Pe
tirnp de seceta Ondelungata
udafi regulat. Evitafi
plantarea Tn locuri foarte
uscate, Tn sezonul urrnator
alegqi locuri rnai urnede,
urnbroase.
 -
C

0 multitudine de flori galbene pintenate s d u c i n d

lrintre h c i i dense de fiunze aripate
VARIETQI
P Aliituri de brebmii cu tuberculi
8i cu riwmi exisd si brebenei-
mG, care dezvoltii nu tuberculi,
-
PLANTARE $1 ~NGRIJIRE
ACCESORII: P rasaduri de brebenel P compost Li f u r d de
&pat P plantator E l material de acoperire a sotwlui
d 11'1
verde-albktrui seamana cu
brebenelul descris precedent.
S u p o d ceva mai bine vremea
uscad d e d t celelalte d o G
,
spec;: :, , , ,, , ' , , ,,

ci riwmi. Florile lor cilindrice

de cdoare galben& fin aripate se UNDE SE PLANT

ridid dintre frunzele de culoare
verde-cenusiu.
Coqdalis nobilis are flori
7
Plantare: toamna sau prima- Spa# cu pllhntatorul gropi d
I 1vara. Aflnati sdul cu furca de plantare de marime corespun I
Toate speciile de brebenel se sapat ~iincorporati-i la suprafap zatoare. La plantarea Tn grupuri I
ingriji qor. Fiind o pland citeva lopeti de compost. distanp de plantareeste de 30 CN 1

dben-deschis, ornate de Pete perenii cu caracter sdbatic ale-

de culoare hchis5. f d o r e g e frumos in stramrile de flori cu
htre aprdie ~i iunie. Plantele efect natural, cu sol usor reavb
i d t e de 30-50 cm se ofdesc la si umbroase.
scurd vreme dup5 inflorire. Florile si frunzele aspectuoase
Coqdalis lutea are o ale brebeneilor se evidenfiazii
indfime de 20-40 cm. Pe bine pe marginea aleilor sau
nenumka~iisiii lstari apar Intre intre lespaile acestora, precum
mai i septembrie flori de cu- i in grupurile de plante culti-
loare gaiben-viu. Se inmul5qte vate in fip straturilor de bor-
prin A p h d i r e a spontanz a d u d umbroase.
seminfelor. Forme& rapid un Plantad intre f a d e sthcilor
covor vegetal, impodobind toad d a t e in penumbd sau pe
vara @dins. zidurile de piatd, este o planti?
uca prin auxilid h m o a s i a griididor
~i f r u n n R i n e .
, t -
J , : : - , T w y w
kA
Al5NI.i deplante -sten& la seceti
Co'ydalis lurea este id& h
lunci, sub arbori fi gardurile vii
cu frunzif bogat, ca planG de
acoperire a solului cu tngrijire
simpl5.
CE SE pwTuaTuR1'
Brebenelul se potrivqte de mi-
nune cu alte plante sdbatice cu
frunze gi flori delicate.
Pentru a realiza un peisaj de
p r i m 3 1 d de o aunosfed
deosebid, asociaji brebenelul
Coydalis nobilis cu pulmonaria
cu pete albe (Pulmonaria sac-
charata), cu dedifeii (Anemone
nemorosa), cu brunera
I I
Brebenelul Co'ydalis lutea
este un acoperitor de sol ideal
pe toat5 durata anului plantat
diimri de saschiu W n m minor),
epimedium (Epimedium pinna-
rum), pochivnic (Asarum
europaeum), sugel (Lamiastrum
galeobdolon), tiarela marella Extrage$ cu grij&planta din
wrdifolia) si pachisandra
(Pachysandra terminalis).
I
deoarece nu sunt proaspete. I

(Brunnera macrophylla) $i cu Toamna devreme, culegei

narcisele ~ a r c i s s uxs si s~eciile semintele ~isernZna$-le imediat
dbatice) in lazi cu amestec de sol far3
fn penumbra limerelor turba sau cu amestec de turba
piidurilor brebenelul Co'ydalis
lutea fnflorepe splendid toad
vara aliimri de crefisoare
(Alchemilla mollis), d d g r q e
(Aquilegia x), dopojei
G y v a U s oduoleuca, aini de toamna'pipevie de pildure campanda latiblia) si ferigi. eel I-

Brebenelul
P r i m - sreu tarrmvra
dwrem, cwmp&ria$ibrebenei
dintr-un loc de tncredere.
- Prin rizomi se tnmulpqt-e
Nu cumph$ plante cu
I W r io
@lif i t i u cu frunze
piitate ~i vWmate.
Plantare si transplantare
Perioadl adecvata pentru
plantare. Brebenelul se
inmultgte deseori prin
raspdndirea spontana a
semintelor. Transplantali
repede plantutele rasarind in
num& mare, altminteri nu se
vor inradicina corespunzator.
Frunzele speciei Cotydalk
I nobilisseofilesc la pufin timp
dupa fnflorirea plantei.
' Acoperifi planta cu un strat de
acaperitor de sol, nu-i sApaji
M~JI. Udafi Corydalis lutea pe
vreme m t a , mai ales In
lacurile aflate la soare.
IMP AB/IMP SRC
LUMINA $1 SOL
b u m b r i l . Prefer&locurile
umbroase, dar se denmRB $i
tn plin soare m u la umbra.
a Sal af- cu humus.
&nelfora$i solul compact sau
nisipas printr-un adaos
abwndent de compost.
Plantare # s eid m r e
Se poate planta ~iin acest
anotimp. Serdnafi afara toam-
na, sau punefi pentru 6-8 sap-
tamdni in frigider seminfele
inmuiate in prealabil in a@.
Seminfele brebenelului ger-
mineaza sub efectul unei tem-
peraturi de sub 0 "C. La putin
timp dupa germinare rir6i
plantujele, iar in aprilie eans-
plantafi-leTn g r a d i ~ .
R~-02-10-077
CARTEA
GRUPA7 172
TRUCURI
a Corydalis lutea se tnmulle@e
deseori prin rgsphndirea spon-
tanti a semintelor, implanun-
du-se chiar fitn cele mai ingus-
te falii ale zidurilor. Serninfele
sunt rispandite $ de furnici.
dificil, este preferrbila
reproducerea prin seminte.
,
I
I
Protejafi plantele din strat
cu un gard contra melcilor,
este mare, plantafi-le tn
lSBN 978g63-86092-8-1
 1 CARTEA
STRATURI DE FLORl $1
PLANTE DE BORDURA GRUPA 7 175
i r - q
Veronica
Luminiri de flori de un albastru-prohnd

.!!u!:,gpgJ ~~rqojeq
eueu
n:, wind al-$eup+e !5. a=n!q6
u[p 'alepn au!q JqJaTue
'araiuad er1~6 m -0%
'UD OE-S L ap lapads
-
q!un!suaw!p ep a]&un+ul - a w
w e l d aw!p guado @uqs!a
.a.Ieoapundsa~o:,~d-6
S
 Grridinlirit iscusit I - =

Prirnavara sau toarnna, Soare deplin. Se dezvolti Toate speciile de veronica

cumpirafi la ghivece plante
tinere, sinitoase, cu ridicina
viguroasg.
0 Nu cum@rafi plante
glpernicite, bolnave sau
@antecu ridicina iegind prin
orificiul de scuraere.
cel rnai bine la soare.
Veronica austriaca ssp.
teucrium si Veronica
gentianoides tolereazi ~i
penumbra.
So1 cu buni permeabilitate,
semicornpact ~ifar& apa
stagnant&
tiritoare se dezvolti optirn $i
Pentru a f i siguri ca va
I rezista iernii, i n regiunile cu I
I clirna aspri adtipostifi cBteva I
exernplare de Veronica repens
i n ghivece intr-o sera
mperita.

plantelor nou plantate, precum

~icelor deja TnrPdPcinate.

acest anotimp se pot diviza

toate plantele: s c ~ a wdin
i &zg@ire

sistenta. Taiaji deasupa primei

1 Speciile de veronica sunt rar

A doua p e r i d t i admata
planarii. In regiunile cu dirnP
asprh qi pe terenurile far&2%-
atacate de diunltori ~i boli.
'In locurile excesiv de urnede
sau dupi o iarni boga?3 tn
1 precipitafii poate surveni
putrezirea ridicinilor, a r e
Tn cele din urrni cauzeazii
vegejirea lgstarilor.
DiRrugeJi plantele putern'
infectate.

Wu amph#i@ante
bolnave, cu radaana i q i n d pe
fundul ghiveciului. Nu
semiria$ seminte vechi.
IMAVARA DEVREME
-
Semanati semintele Tn locuinta
la mijlocul lui martie. Semanati
In fiecare ghiveci cate 2-3
seminte, acoperiti-le cu un strat
subtire de pam8nt. Amplasafi
peraturh de 15 "C. Dupl ger-
minare mutati-le Rtr-un loc
Q IMP AMMP SRL
-
SQamCph. Breferil >e dervoM4 blne tn chrbere
locurile Insorite, calde, ~iIhzi de balcon. Se asociazi
pTotejate de vbnt. excelent cu ake plante.
Pot f i p&strat@
iema, d a d
e 501 cw bun&permeabilitate, toamna sunt xoase din sol ~i
nisipos ~i usor u x a t deoarece plantate tn ghivece amplasate
Glire fi plantare
fncepdnd de la inceputul lui
mai, caliti treptat plantele
afar&. Dupi mijlocui lui mai,
transplantati afarz la distante
da 20 cm rssadurile crescute
.amarea poate afecta
llantele pe vreme caldi 5i
~scati,sau din cauza
i o d r i i excesive a azotului.
Ziuperca formeazi o
Udaji plantele pe vreme de pelicula alba pe frunze,
seceti persistenta. Lunar boboci ~itulpini. Distrugeti
administrati-leTngrijemant
lichid. Din iulie tiiati regulat
florile trecute (rt&nga),pentru
a stimula formarea Worilor noi.
RUP-02-10-085
LLL '
vuiv3
 .!O!A-I~~O!A-~OJ a r e o p ~ne aqn! , ~ w ~olsuorrr~ a m e 7 ~
-a!un! ui p!ysap as a3 alpol.~
.u13 02 3saSgdap nu s . p w
-p?fdw?smJnzzpu9 !apads
a p a3!rajs!uras alajnl ! r , ! ~
.a!]"!-a!un! U! a S a ~ o p u j
.a!paur aurpeur ap 'zor apr
-OHalenl!s luns e ! a ~ p~ n ~ o l ( ! w
UL 'ur3 02 .mop ap eaur!lpj
n3 'elesapu! 'p3!~ajs3n1
ap eurroj qns altar3 .rol!ro~ug
lsnqre ap elsnqor apads
o alsa t?pq m m a u g
.~sn%ne-a!p!ui
p ! q ~ a pas !!rndrnd areol!uaur
-ape alpoU !S w I ap eaur!igug
are t?so!qwst?amzzprq
-10s U! BlUEU
-%IS ede el q!q!suas a l ~ e oalsa j
apads plsear,v .md-zor al!roU -u!urrm p o are
~ u!!&aquaa~~u
a!~n!-a!un! ug ~ a ~ o aseo~ed ~ u ! ln!os -a!~n!-a!un! ug
'n!Snum-qp apzuny arluj 3sa~opulq ~ pw!w e ns !o!A-zor
.aw!ipug ur3 op reop aSu!le
aw?uappd t?amnuq
'201
'~!lero3ap !os un alsa ,snno=)
m1n3erp-lnrms nes (rruasseq rrndn~%
ul alelueld alalarlqqw u y o p .apqwlo3o ui ~ u p d !S ,,elop!puer3" !o!A-nnseqle
a!]"! u!p 3sa3nlerls ZOJ al!rold In!os !raw ap xqasoap pop arv
-u13 05 JEOP ap eaur!i~ui -S!~~U!-AOLU !.IOU n2 ,,ena1o!~''
are wnalod$ earnqua3 !S zor !lop nr, ~ ~ e a s o ~ "
'eu!eS ap no < a q!lop
~ nr, ' ~ q e3 w !rn!os
!nun eaurpBur ap ~ p o q o qu!p allnu ~ u ~ra q a s o a pa s .urr, op
'a!un! u!p pupda3ui p ! q ~ a p ap eaur!ip~g aSupe e~ueld!S
a!un!-!em u! 3saropul arlseqp
'J[!UJ!nJnq ~pqd-m w ~ ~ ~ m c qalpold .apads erejndod FLU .
.d!s!u n3 P ~ U J Olnlos
~ !ie3a1sawv -~pdapul!t ledgs ap e m j n3 lnlos em luns (euauour e ~ ~ n v ~ u a s )
~ ~ d u apr o
w3~s ap %emun !ieup~v'euueol nes u e ~ aaunm ap a l a a F q w
10s U?!$~Jo~Jo>u? !f !$@mtv - p ~ ! h d:wQW@ BpeoiJad 1 .!Sun1 ales alauIwe1s ap Imleur
alsa ~olalaiau!~ @ 3!1spa13em
1n13ady .!lop aseoraurnu u!p
awurroj a1!zoduro3 aiumsar
-opu! p!'psap as are3 u!p
pElq Jp JOl!lnU03 !JOlBUEUIJSI:
poqoq 2npo~dalarlsgqytr
I ~ ~ L ~ I ~ V
I

1- '
Grridinirit iscusit
I
o Cum#@ prim&rara sau
b ~ m n pa W tinere,
viguroase, s i Z n h s e cu
rMicina On b l o t wu la
Bhivaci. himavara putefi
rumpara $ seminfe proaspete.
tngzilbenite sau ?nputrezlre.
tot an ul
f'lmtaregise-
fncepi3nd din aprilie, plantati
i cresc in locuri vdntoase. Tiiiafi
wrninfe Tn mlul bine pregtit
UmJ,acoperw-le cu un strat
sub$re de p&m&nt$ stropei cu
spa. RMfi rWurile ce crex
I
%are direct, penumbrg.
Prefer3 locurile calde ~i soarele
direct. Centaurea montana ~i
Centaurea macrocephala se
dezvolti corespunzator 5i in
locuri semiurnbroase.
So1 permeabil, bogat i n
substante nutritive, care
I poate f i
-
VAIW
hgrijirs
A r L i i exemplarele Tnalte ce
florile pentru vazg. ?nde@rtag
regulat pqile trecute. Udati
abundent pe timp de seceta
inklungat&.
TOAMNA
Piantare g d i i b m a Prpnte/or
Toamna este deopotrivi opti-
ma plantarii. Plantat1la bcul
definitiv plantele crexute din
wminte. Pentruhmultire
~ o a t e tdin
i sol plantele mai
b a t h e ~ireplantali-le dupa ce
le diviza*.
CARTEA
GRUPA 7 177
Ca flori tgiate se preteaza
Centaurea montanr fi
Centaurea macrocephala.
Taiai bobocii de tndata ce se
h a l g prirnele stamine.
Albistrelele se pot lnmubi
I simplu prin seminfe.
I
e
' vrerne caldi ~iuscati,
~neori,acarienii ataci
I
~lbastrelele.Pe frunze apar
)icafele rnirunte, argintii;
nicii daunitori sug seva
)lantei pe partea dorsali a
runzelor. Distrugeli parfile
ontaminate. Preventiv
tropiti cu infuzie de coada-
alului.
Prum usete gratroasa I I
Aristele lungi ale onului decorativ stducesc Zn
galben, roz fi mov.
O n u l decorativ este de origine
din America de Nord. Ca plan-
t%anual%crqte ca iarba sdba-
t i d tn locuri cu soare, deschise,
de-a lungul drumurilor gi este
foarte raistend la sare.
Semhat in august gi h a t la ier-
nat in loc ferit de hgheg poate
fi cultivat ca planb bienals 9i
astfel inflorqte foarte devreme.
I d o r e s c e n p sa este dciituid
din spice piiroase, acoperite des
de ariste, care at&n%gragios
deasupra frunzelor situate pe
tulpini de max. 70 an.Aristele
pot atinge gi lungimea de 5 cm,
la inceput sunt galben-vioi,
apoi in timpul m a t u e i i varfil
are diferite nuanje de roz ~i
mov.
Perioada de h f l o r i r e
depinde de data semkiirii:
planta s e m h a d in august, apoi
k a b la iernat in cas%,-in loc
-
luminos gi r%corosinflorqte
deja in mai, pe plantele crescute
prealabil spicele apar in iunie;
plantele semiinate direct in
ir5dini fac spice doar 'in iulie.
-
I retragerea plantelor ce infloresc
Florile 5in p h %in septembrie ~i
pot fi uscate ugor.
Frunz.de aplatizate, late de
0,5 cm, verde-aprins f o r m e d
tufe inalte de max. 50 cm.
Toarnna, dupa inflorire, planta
.+*
se i n g b e n q t e jii piere incet.
i -.&;a'"
UNDE SE YLANTEAZA?
Rezistentul orz decorativ Doate
fi plantat in orice loc expus la
soare, nu prea uscat. Are efec-
tul cel mai decorativ &d este
".
plantat in arupuri mici.
In straturi perene va umple
locurile r&nA goale dupri
primgvara.
fn straturi cu flori de var$
alrituri de plante ce necesiti?
ingrijire asem%n5toare,aceastH
plant5 ierboad semiinald, uni-
form5 arat5 foarte frumos.
Asociafi orzul decorativ cu
plante ce necesiti la fel de mult
soare.
PLANTARE $1 INGRIJIRE
a
ACCESORII: O seminte vas ~i pimlnt de seminat O nisip scdnduri dt
lemn, stropitoare 9betisoare de repicat 1-I ghivece (0 6 cm) 3 plantator
I
5e&-are: Onceputul lui Semgna# uniform seminple,
1 aptilia Amsstecati p h h t d 2 acoperifi-le cu un strat subtire
de semihat cu Cafiva pumni de
nisip gi pme@amestecul Tn vas.
de pilmdnt, apoi tasafi-l cu &n-
dura. Stropiti cu a@,
I
l,lrlmm,~$
o n decoran'vpe malul l a d u i din gragradina'
Privelipte ademwuWUtoarr.*
I
Spicele aristate se asorteaz5
cu alte plante ierboase.
Objine~inuange modeste Pme$ivasul b h e a r & , htr-
verde, gri ~i argintiu d a d un loc ferit de soare, la tem-
taji d%turide orzul decoratiy pwatura de 12-16 "C. Seminfele ghivece cu 0 6 cm,CrefGefi
specii anuale de agrostis A ? Tncobesc ?n 1-2 s&pta&ni. plantele pe pervaz gi uwi-le
(Agrostis nebulosa), coada-
iepurelui (Lagurus ovatus) sau
penisetum (Pennisetum
setaceum).
Meiul peren (Panicum virga-
turn) asigur%un ton rojiu-por-
tocaliu compozifiei florale.
Plantele cu h z e
De la hceputul lui rnai dlii
(Senecio bicolor).
Culorile vii ale florilor de
varri sunt foarte plricute in gradin5 la distanp de 20-30 cm.
preajma onului decorativ.
r
On decorativ
. 'ROVIZIONARE
c u m p l r q i primavara sau
w r a tlrziu seminfe proaspete.
Primavara uneori pot f i
cumpi3rate risaduri crescute
prealakd,
Nu cumparafi seminfe vechi
sau plante bolnave.
--_. I -
PRIMAVARA
Seminare ;ri plantare
La inceputul lui aprilie, semi-
nafi seminfele in vas ~ipastrafi
vasul intr-un loc lurninos.
Dupa 3-6 saptimeni repicafi
plantele in ghivece cu 0 6 cm.
Plantele cultivate personal sau
cumparate se planteaza i n
, Udafi pe timp de seceti. Tiiafi
1
LUI
Soare UIW.
VA - SOL
Aceasta planta
nepretentioasa se dezvolta cel
mai frumos i n locuri expuse la
soare, calde gi deschise.
Sol permeabil, bogat in
substanfe nutritive. Nu
suporti solul prea uscat gi
dupi mijIocuI Iunii mai. In
zone cu temperaturi mode-
rate seminatul direct este
posibil de la sfarsitul lui aprilie
(stanga, jos).
Udat si uscat
Si uscafi spicele dezvoltate.
TOAMNA
Semanare si iernare
incepand din august semanafi
in vas. Repicafi rasadurile i n
ghivece S i punefi-le la iernat la
umini, in loc ferit de inghef.
TRUCURI
Este o ideala planta pentru
uscat $ise folosegte In arta
florala.
rnflore~tedevreme d a d
este semanata I n august i n
vas, repicati i n ghivece, lasata
la iernat i n locuri racoroase $i
luminoase gi plantate i n
grtidina in mai.
P
Onul decorativ este o planti
rezistentg. Este atacat de
putregaiulcenu~iudoar d a d
este plantat prea des, fertilizat
unilateral cu Tngri~amhtcu
continut de arot sau pe vreme
umeda Tndelungata. Plantap
risadurile la distanp mari ~i
fertilizafi solul moderat, mai
ales cu compost.
 Culori vii
Sileneie multilaterale sunt pfante extrem de
nepretentioase.
Silenele constituie un gen foarte
bogat in specii.
S~eciileanuale infloresc din
iunie pin%in septembrie. Florile
grupate in inflorescen~eumbeli-
forme de culoare alb3 roz gi
rogie ale spedei Silene armeria
ating ind5imea de 30-80 cm.
Silene coeli-rosa are o indtirne
identid gi, alaturi de flori
de culoare alb%,roz gi rogie,
dispune gi de flori albastre i
violete.
Silene pendula se culclva ca
pland bieneal& Nu depQqte
indsimea de 10-50 cm, florile
sale simple sau invoalte de
culoare alb%,roz gi rogie sunt
grupate in inflorescenp-cior-
chine.
Existii mai rnulte specii
perene. Silene dioica are o
indtime de 80- 100 cm. Florile
rogu-purpuriu apar in din mai
in% in se~tembrie.Este foarte
hrnoasa iarietatea h s e u m
Plenum". Silepe e d i s formea-
d covor veg& ae 10 cm
Silene v d g a r i s ssp. vulganis
indgirne. Florile sale m h n t e ,
rosu-trandaf~riuapar din mai
in iunie. ,,~lbribunda"
inflorqte deosebit de abundent.
Specia Silene alpesrris,
~;~ortiind gi peAumbra, crqte
pin%la indilgimea de 15 cm.
Floriie aspectuoase, albe sau
rogiatice apar din iunie phi2 in
august. Soiul ,Pleniflorumn se
distinge prin flori albe gi
invoalte. Silene vulgaris ssp.
maritima form& o p%tud
vegetal%de 10-20 cm ind5ime,
florile sale ap%&d din iunie
p h i in august. Floriie albe au o
&rol%marinie ampl%.Corola
soiului ,,WeisskehlchenY'este de
culoare verde-pal. ,,Rosa" se
c a r a c t e r i d prin flori de
culoare rosu-trandafiriu-pal,in
t i p ce ,,Plenan prin flori albe,
invoalte, asemikZtoare
garoafelor. Sifene vulgaris ssp.
vulgaris autohton%gi la noi,
i n a h de 50 un,inflorqte din
rnai pin%in septembrie gi dis-
pune de o coroli similar%.Silene
schafia form& un covor lax,
cu fnd+mea de 10 crn. Se
remare prin flori roz c r e s h d
dens. Inflorqte din august phH
I
S h e cod-nwa de d o a r e roe $ a l b &
?nseptembrie. Floriie soiului
,spl&dens" sunt de o culoare
intens%roz-prohnd.
UNDE SE PLAN TEA^?
Silene se poate planta in locuri
diferite, in funqie de indilfirnea
tulpinilor.
Gr5dinilor alpine li se
potrivesc silenele scunde, mai
des soiurile formind covor
vegetal. .- - -
In straturile de plante
perene planta~ispeciile mai
inalte care pot constitui o fru-
rnoasii pat%cromatid in strat.
La Liziera cr;tngurilorde
arb* gi pe pajistea cu flori
arad excelent Silene dioica gi
Silene vulgaris ssp. vulgaris.
CE SE PLANTFAZA ALATURI!
Silenele se pot asocia cu multe
alte plante.
PLANTARE $1 INGRIJIRE
ACCE'
C lrebl
si soiurile tnalte aratti
fo$e bine-al%turide nemgigori
(Delphinium x), b+gori
(Eri-n x) sau b-ele
(phl'0.x panitdata 4.
Soiurile scunde se pot planta
al%nuide ha-caprelor
(Cerasuum romentosum var.
columnae), &&i5e (Arabs
caumica) gi dopofei scunzi
(specii de Campanula).
Pentru Tnmulfim specillor 1
I
perene, dupi Miorire
1
divizati plantele $i
replantali-le imediat
Divizafi din doi In ddi ani
Silent?scaulis, altminteri va
wea o via@ W e srurta.
SiIener dioica nu se poate
HI reproduce decdt prin I
Silene dioica
I
Silene
Gra'dina'rit iscusit
I
Primivara sau toamna,
cumpirfl seminp proaspete.
PrimAvara, putefi cumpira ~i
rasaduri viguroase, cu frunze
anatoase.
Nu cumpgrafi seminfe vechi
mu plante bolnave, cu frunze
hgilbenite ~iofilitr
A " '
'e tot m u
Smhare$pbntare
Semanati silenele MU gup-
porumbelului, cum mai sunt
numite, din martie Tn rgsadnita,
iar din aprilie la locul lor defini-
tiv. Din aprilie plantati in gra-
dina rasadurile cumpirate. Din
mai plantati afara rasadurile din
risadniM, repicate prealabil.
I TOAMNA
O IMP AWlMP SRL
Soare deplin. Sa dezvolti ~i
Tnflorwe optfm Tn locuri
calde, Rsorite. Wnele specii
tolereazi penumbra.
S d cu bun3 perrneabilitate,
putin uscat ~icalcaros. La
plantare prelucrati in sol var
de alge.
hgrijire si tZIiere
Udali plantele numai pe weme
de seceta persistent&Taiaji
Silene coeli-raca d u p inflorire.
Efectuali fasonarea in forma
dorita a speciilor care alcatuiesc
covor vegetal (stanga,10s).
Reproducefispciile perene prin
divizare. Silene pendula se
poate semana $iTn august.
I spori mai TntAi de culoare
Protejali pe durata iernii plan-
tuJela speciei Silene pendula
acoperindu-le cu frunzis uscat.
Silene pendule este o
planti scundi, astfel arata
excelent i n lizi de balcon $iTn
alte vase.
Silene c o e l i taiata
~
puternic dupi Vnflorire,
infrunzefle ~iTnflorege din
nou.
Este o planta foarte rezisten-
ti, dar poate f i atacata de
rugins. In acest caz pe dosul
frunzelor apar colonii de
brun-galbeniu, ce se colo-
reaza apoi in negru. In final,
frunzele se usud. Distrugefi
plantele infectate. Preventiv
stropiti plantele cu o fiertura
le coada-calului.
ISBN 976-963-86092-8-1
 Curnphji primavara
anafalis la ghiveci, cu frunzi~
Tndesat, viguros ~i sanitos.
Nu cumpita$ plant@cu
balot de radicini Indesit sau
cu frunre galkne, uscate.
Plantare si hmulfire
Primavara este perioada
optima plantirii. Intindeli
compost in jurul plantelor
rnai batrAne sau divizali
plantele. Anafalis se
O IMP ABIIMP SRL
r Seare @re&. Onflore~te
abKlndeM On locuri calde,
f e r b de vilnt, expuse la
soare.
r Sd uscat penneabil.
&east8 plantl perena
nepreten$ioasl se dezvolta
corespunz&or ~iIn sol nisipos
sau cu pietri~.
din aprilie in lazi sau 'in
gradink
VARA
Udare
Platna tolereaza seceta, dar
infloreste mai abundent
daca Fn perioadele secetoase
La s f i ~ i t utoamnei,
l tliati
plantele la suprafafa solului
(st2nga) si compostali-le.
Planta nu este sensibila la
RO-PQ2-10-082
@ Pentru flori uscate
llstari 'lnmugurbi ~iatarnati-i
intr-un loc cald #iuscat.
Planta poate f i Imut$M
din aprilie pang On iunie prin
but@ire.Tiiati varfuri de 1%~-
tari de 5-7 cm #iInrgdkinafi-i.
)octorul plan telor
Este atacati rar de boli sau
daunatori, dar nu tolereaza
apa stagnanta On sol.
Radacinile putrezesc, planta
se ofile~te,se 'ingalbene~te
apoi se usca. Preventiv,
plantali anafalis 'in sol per
meabil ~ipunefi sub plant
un strat de drenaj.
ISBN 9 7 & 9 6 3 ~ - 8 - 1
e Primivara sau toamna,
cumparati plante compacte,
Initoase, in ghivece.
pete brune sau cu ddacina
c m u i 3 Fn afara orificiilor de
Plantare # i
reproducere
Perioadl a d w a a pentru
plantare tn regiunile cu
clima asprii. Plantafi-o de
Tndata ce solul devine cul-
tivabil. Putefi s-o inmulfifi
Soare deplin, penumbra. Se Daca se extinde excesiv,
dezvolta optim la soare, dar taiafi-i parfile laterale care
tolereaza ~ipenumbra pot fi folosite pentru
moderatl. reproducerea plantei.
substante nutritive. Planta emana, mai ales
Tncorporafi nisip in solul dupB ploaie, un parfum de
tulpini. Se tnmulfqe ~iprin
divizare obi~nuita:scoateti
din primant plantele vdrst-
nice, tliafi cu un cufit
rizomul in mai multe pirfi,
pe care apoi replantali-le
imediat (stbnga, jos).
geroase ~ilipsite de zapad%
pe planta pot aplrea wme
secet8 indelungatci. de degeraturi. In aceste
TOAMNA sau nu rlsare deloc. Plantele
Pdantare
Perioada adecvatl plantarii
i n regiunile cu clima bland&
R l a n t i pereni decorativi
Speciile halte au flori albe sau roz-estompat.
VARIETATI
Eupatorium denumid gi &epa-
codrului are peste 600 de specii
dintre care numeroase sunt
b4rinqe gi pe meleagurile
noastre, i n 6 in ggtdini sunt
cultivate doar d t w a specii, care
prefer5 solul umed. Pe tulpina
viguroas5, i n d d , vertical%sunt
situate frunze lanceoalte. Pe I&-
tarii ramificafi, In partea supe-
rioarz, de la sfargitul verii p h 5
toamna strducesc urnbele par-
fumate.
lnAilgimeaspeciilor
Eupatkwium maculatum gi
Eupatorium purpureum
poate aringe 2 m. Soiul
,,Atropurpureum" cu flori
rogu-purpuriu ce infloresc in
iulie-septernbrie este atribuit
arnbelor specii. Soiul
,,Gateway* are flori deosebit de
rnari. Euparorium purpureum
spre deosebire de Eupatorium
Aacularum se dezvoit2 bine gi
'in sol rnai uscat.
Eupatorium cannabium
este o specie peren2 ce crqte gi
In acesre regiuni, poate fi intill-
Eupzutwim lligclllatrtm , wp
M5turide plante ierbome ,si conifere
n i d in locuri umede, la mar-
ginea pgdurii sau pe maul
iacurilor. Planta aiinge
indgimea de 1-1,5 m, are flori
roz-inchis-sters si infloreste din
3 .
iulie D ~ PnH sevtembrie.
Florile hvoalte ale soiului
,Plenumn (cunoscut ~i sub
denumirea de ,Pur~ureum
I' I
Plenum") sunt roz-purpuriu,
iar cele ale soiului ,,Albumw
sunt alb-crem.
Eupatorium rugosum de
30-50 cm PnZlgime reprezint2
un soi scund. Pe tulpinile ra-
rnificate se deschid flori albe.
Planta prefer2 locurile semi-
umbroase.
Eupatorium p&liatum
necesitg sol urned. lndjimea
plantei atinge 1,5 m, iar
lungimea frunzelor lanceolate
20 cm. Florile albe orna-
rnenteaG planta din iulie phH
fn octombrie.
UNDE SE ""T"~?
Majoritatea speciilor necesid
sol umed $i locuri semi-
umbroase.
Eupatorium maculam pe rmuginea laculai
Din ddiniie
" naturale nu
p a t e lipsi hepa-codrului,
florile sale atr?i&d
- albinele gi
bondarii.
fn borduri perene h e p a -
codrului este plant5 de fond ce
n e c e s i ~pu~in5lngrijire fiind
totodatg podoaba grgdinilor la
finele toarnnei.
Se dezvold optim pe malul
lacurilor 8i plantad in grupuri
asigurii o imagine frumoasg.
~ l dsold t Gte mai umed, cu
at2t mai bine toleread soarele.
La marginea tufkiiului cu
sol urned asigud trecerea spre
celelalte p5rfi ale Mdinii.
CE SEPLANTEAZA ALKTURI?
Canepa-codrului poate fi aso-
ciatii cu plante ce tnfloresc vara
thziu.
Pe malul lacu~ulplantap al5-
turi lisimachia (Lysimachia
r
Plantare: primavara. Afanafi lndepartag pietrele mari.
1 wlul cu furca de Gpat sau
cazrnaua, apoi fertjllzafi-l din
2' Netezifi suprafafa stratului.
Faceti gropi pentru plantare la ,#
belyg cu compost gi fain& de dirtanfe de 60-80un.
oaSe,
salicaria), uadescantia (Trades-
can ria x andersoniana), crin
galben (Hemeromllis) gi ier-
buri ce prefer5 solul umed (ca
de exernplu rogoz gi ~ i ~ i r i ~ ) .
La marginea t&rigului
oferii priveligte phcud plantad
alaturi de omag de grdin5
3
Scoateji rasadwrile din
ghiwece. AMna* pNin balotul
de rBdBcini $ plantafi dnepa-
4 Umpbqi groapa cu Mmant,
tasafi wlul $i udati plantele.
Pentru pBstrarea umiditatii solului
(Aconitum carmichaelii), mar- codrului la niwlul solului. rnulciti solul intre ~lante.
garete (LeucanrhemeUa seroti-
;a) sau stelu~e(Asrer dumosus).
I
Euvatorium
# Cumpiwaji primivara
Msaduri de c8nepa-codrului
hdesate, viguroase, la
ghiveci.
Nu cumpgraji plante ce au
d e p i ~ imirimea
t ghiveciului ~i tolereazi solul nisipos,
@dicinile ies prin orificiul de
turgere a apt '
cumpirate. Dupi iernare,
Soare, penumbra. Preferi
penumbra, Tnsi daci are solul
umed se dezvolta frumos ~iin
locurile expuse la soare.
Sol cu humus, umed. Nu
amestecafi-i pamlntul cu
compost.
ferti i plantele cu com-
post $1 ~ a i nde
l coarne,
7nibtqirea buruieniler, mul-
cifi solul dintre plante.
TOAMNA T ~ I U
Scurtati dnapa-codrului
cand plantele nu mai Onflo-
resc $1 frunzele devin rwgre
din cauza gerului (sanga).
GRUPA 7 182
TRI I f I IRI
Daca seminjele nu 7 n c o l . f ~
nici dupi 3 siptamlni,
acoperiti vasul cu folie de
plastic $itineti-l cinci
Gptamdni in frigider
(semintele incolpsc la rece).
Plant& tndte stau rigid,
IWneces* argcire.
-upatorium nu este sensi-
b i l i la diunatori, dar une-
ori este atacata de mina-
toare. Larvele albe de 6 mm
rod galeril Tn interiorul
frunzelor. Nu compostafi, ci
distrugefi piflile tiiate ale
olantelor contaminate.
BEN 978-96386092-8-1
STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE BORDURA

Cerentel I

Flori de culoare in tensi, cu o ha'

grqiioasa'

penumbrg
aprilie-augwt & se pretearLL M nt sub-
9 in funqie ds
specie
pentru floare &2
9nutritive
20-30 cm
 f t i taa"a
~ r i m ~ =gii"
cumpiirati risaduri d e
cerenfel viguroase, sinatoase,
cu o constitufie compacti, cu
hunze verde-fraged.
Nu cumparafi exemplar@
ve$ejite sau bolnave, cu
frunze ingalbenite.
Pngrijie
-
tot an d
PRIMAVARA
Plantare
Cerentelul poate f i plantat de
lndati ce solul devine cul-
tivabil. fnainte de plantare
fertilizafi solul cu compost.
VARA
hgrijire
TBiaJi continuu florile ofilite,
lastarii trecuti ~icapsulele
seminale (dreapta), pentru a
stimula o a doua inflorire.
Udati abundent pe vrcme de
secetB, altminteri frunzele
cerentelului se vor ofili.
3 IMP ABIIMP SRL
6 Soare depiin, penumbra. Se
dezvolti optim i n locurile
moderat insorite sau pufin
umbroase.
Sol bogat i n substante
nutritive, usor reavhn, f i r i i
a p i stagnanti. incorporati i n
sol mJt compost.
u _'A-
FOAMNA
Plantare #i acoperirea solului
PerioadB de plantare de
asemenea adecvati. AcoperiJi
solul in jurul plantelor atat
nou plantate c8t ~ibitrane,
pentru ca acestea s i reziste
mai bine vicisitudinilor iernii.
Protejati soiurile ameliorate
cu frunziz uscat.
I
Soiul Geum rivale este
deosebit de adecvat pentru
cultivarea pe malul apelor.
Cerenfelul este o excelenta
floare tiiatS. Tiiafi tulpinile
~ 2 n dbobocii sunt doar pe
jumitate deschi~i.Puneti-le
imediat i n apa.
r
In apa stagnanti r a d a c ~ n ~ ~ e
nu primesc aer suficient ~i
poate surveni putrezirea
riidicinilor. Deoarece
ridicinile putrezite nu mai
pot transporta apa, parfile
plantei de deasupra solului
se ingilbenesc $iOn cele din
u r m i se ofilesc. Scoatefi din
sol $idistrugefi plantele
bolnave. Nu le compostaji.
 CARTEA
STRATURI DE FLORl $1
PLANTE DE BORDURA GRUPA 7 184

Saschiu
Acoperitor de sol vejnic verde a1 locurifor urnbroase

aprilie-mai
toare de sol aflnat
ve~nicverde 30-40 cm Vinca minor,
Acoperl tor de sol rezlsten t
Primivara, datorira' &unzelor sale dense si florilor sale
m h t e , sasctu'd poate wnstitui o para' cromatica' fiu-
moasi a umbroase a gridnii.
Frunzele de un verde lucios, cu
structuril pieloas5 sunt situate
pe Iktari lignificafi. Saschiul se
extinde prin lujeri, formind in
scurt5 vreme un covor vegetal
"
vqnic verde. Florile compuse
din cinci petale dispuse
asemininator unei farfurii apar
incepind din aprilie. Toate
parrile plantei sunt toxice.
Vmca minor are o indgime
de 10-20 cm. fn padurile noas-
tre cregte gi in mod sdbatic.
Florile sale sunt m b n t e , de
culoare albastru-pal. fn afaa de
varianta sdbatid, exist5 gi mai
multe soiuri de gddinii,
" de
exemplu, ,,Bowles Variety", cu
flori mari, &urea Plana", cu
flori invoalte si ,,Griiner
--
Teppich" ce se remard prin
frunzigul sau dens. Soiul alb-
pestrig ,,VariegataVeste deosebit
de decorativ. ,,Albangi
,,Gertrude Jekyll" au flori albe,
,,Rubran flori rogii ~i
,,Multiplexn flori purpurii,
invoalte.
viac~mejor ,,variqqeaw
Vincamajor are flori albastru-
pal ~ieste rnai inalta (20-30 cm).
Frunzele sale sunt, de asemenea,
de dimensiuni pugin mai mari.
Soiul ,,Acutiloba" este un soi cu
inflorire t k i e ,. ,.Reticulatan
..
,,Variegatansunt preferate pen-
tru frunzigul cu desene galbene
gi albe.
UNDE SE P L A N T E ~ ?
Extinzhdu-se prin lujerii ssi
lungi, saschiul este o plant$
excelend de acoperire a solului
in col~urileumbroase gi din
penumbra ale gradinii, sub
arbori ,si arbugti, in fap
zidurilor, precum gi in liziera
cringurilor.
&ca minor p r e f e ~locurile
scoroase ,si umede. Vara, udagi-o
pe vreme de secets persistenta.
Vmca major, provenind din
Europa de Sud, tolereaza
locurile moderat uscate gi calde
de la liziera crhgurilor. Ambele
specii necesita un sol &anat, cu
humus.
Amperitor de sol cu flori albastre sub arbyti
CE SE PwALK'IZTR1?
si
Frunzele gi florile decorative ale
saschiului se potrivesc bine cu
florile multicolore cresdnd in
locurile umbroase. Asociaji-1
numai cu perene cu constitufie
viguroasg, deoarece planta poate
invada ugor plantele vecine cu o
crestere mai firava.
n i z e bine
~ cu saschiul sunt:
urzica-moart&gdben5 (Lamia-
strum galeobdolon), sugelul
6peciile de Lamium) gi vald-
steinia (Waldsteinia geoides).
Plantele perene rnai halte
arats bine D; covorul de frunzis
dens. Plantaji printre saschii cri-
ni de toamna &pecii de
Funkia), astilbe, degetari rogii
(Digitalis purpurea) sau gera-
nium (Geranium sylvaticum).
I se pot asocia, de asemenea,
ferigi sau ierburi ornamentale
tolermd umbra.
primivm timpuriu, plant*e
cu bulbi. de exem~lulusca
(Ornithogalum umbellarum),
hiacintoides (Hyacinchoides
nonscripta)sau narcisele
stdpung frunzigul dens al
saschiului, oferind o priveligte
minunad.
Vinca major ,,Reticdata"
Extragefi cu grip planta din Uwi abundent, pentre ca '
ghiveci. Plantati-o la
ad$ncimea, la care f w s e Tn
4 rcidiicina ~i
@dntul si4 88 ,
'Imbibe bine cu apA @ s4 nu
ghiveci. Presati pamdnt In jurul ramlnl bule de aerfn sol.
rakinii.
Cu timpul, saschiul se
extinde puternic, din acest
motiv il puteti planta $i la
distanfe de chiar 1 m intre
plante. Pliviti sistematic
planta sau completafi
1 spatiile ramase goale,
, deoarece saschiul se
inmulte~telesne atcit prin
,.
divizare.. cit si ~ r i n
butasire
>imarcotaj.
Saschiu
.rt-y
I b
w Li
* Toarnna sau primlvara,
cumpHra$ saxhiu h ghiveci.
Alegefi risaduri cornpacte ~i
eu frunze sinetoase.
? Nu cump&ra$i plante LU
Eidkini mici sau p@ne,
deoarece se vor tnr&dScina
anevoios.
Perioada adecvati plantirii:
din martie pane Tn aprilie.
Indepartafi frunzi~uluscat de
pe plantele TnredBcinate.
Divizati tufele warstnice qi
9
- - - . .*
Grzdinirit iscusit
I
~ ~ p .*i.+ I
I i
a II
-I
I esteFfnumbril,
8 umbra. Planta * larna, pe terenurile
sensibila la razele solare degajate, acoperifi Vinca
directe ~ila dldura, din major cu frunzi~uxat,
, aceasta cauzi plantafi-o cel
pufin In penurnbra.
deoarece planta este sensibili
la ingheful fera zapad%.
8 Sol cu humus, afsnat. Se
dezvolta optim in sol bogat in 8 De pe soiurile alb-pestrit
humus, cu buni putefi taia frumoase accesorii
perrneabilitate. pentru buchetele de flori.
Udam si mdcire
Pe vreme de seceta, udaji des
I
$iabundent. Murciji solul cu
un strat subtire de compost
sau frunze uscate, pentru a-i
conserva mai bine umezeala.
TOAMNA
PJentam gi reproducere
% poate planta $iin acest
I P5tarea frunzelor, cauzate
de un virus, poate ataca in
anotimp. Tot in aceasti prirnul rand Vinca minor.
perioad8, efeduafl $i Pe frunze apar dungi gal-
inrnultirea prin buta~i.Taiati bene, lastarii ~i
florile se
lastari lungi de 5 crn ~iintro- contract& Deoarece contra
duceti-i 5n nisip Pans ln virusului nu existi remediu,
primavare vor prinde radacini. Pndepirtafi ~idistrugefi
Acoperifi specia V i n a major -1antele infestate.
I I

axpn o gdna .1n3upu@w!q
y ul
@ a ~ d!3 ! ! u ! ~ ~ pln~n!
w e i d ap edeo~6!hph~n P
II
-qp) lnlnlos ~ n p ! q
u apfiesueld
'!!U!W~Jlnloleq J~!L!P!J !$
F!@ U!PW.WI~ Maws
Ja!q3mlam !B ( m ~ n h n d o q r “
rrS~2quncps!.rxpag) elpmp nld
:wax. a ~ d <i!nsad
s p m n e f!r
-unrf n3 !!~hqre !S FA 3pb~
a p y m m ap ! m ~ dp u a p ! ~ ui
au!q sa! a1nuGa1 a p a p o p 3
-(apqm3ads urnpas
'myyda/am ~ p a s ) g&-eqre!
n:, IS urn:,a.~d '(urn!ua/a~)run
-!uaIay '(o%p!yos) einu!lds nld eqre! ap !!:,ads n:, !iepose a1 p e p
-uraxa ap w cpuureo~ ap aua~ad
ru epose a~eodas auarad
arreld ap a p m n s u~
~ ! u ! I o~ixq@-eqre!
~) nes
(urm&.r!~ run3!ueJI !aru n:, !ie!
-&p o PEP exel FLU!t !uamp
a~eod~!i!wdmo3.snsorunp
.!a/Su~.rd 1a1s-v !a!ds p
OU!Sse=)a1uoJq" p!os al!qasoap ' a ~ p u~l o p ~ mm1n!p!i3!~
IUp a j a ~ da p o g !am !!1a1b~q
.eumol ap lopaq:,nq
p so!ia~dmuauralduror, ~uaur ap rua~lxa~soloj~ o as
-ala un a!rupsuo:, aw.o$mS alai
-uassalogu! ? ' pmJareog €y)
-aip~sad
apururune p o ~ r uUJ pSnq= !S
sap !eru ' q ~ e q ~oh s lal:,mm
un n:, '~eunu!ru (es!ad un ea13
!ia~ndaspm-a uj
.luau
--e!mdrum ap apunx almld
ap !nln~o~o3 e~dnwapas-np
-up!p!~ !f ax?mrua13y as axel
' p d a l a ~ u ~o oapjajapL
- a ~ m u % a!lop:,
~ d UJ
ld p d
-ruolsa a@+ a p a e J l s u~
-~u!pp%U! pa~elplnru
d alainlais
-amd &lnl!dmdp ~iuar,sa~opy
.
L
F'" w ap ! i e p e ~ qadvo~deluns suap
as-npupg!urar !!msq .reu!Spo
3!1eq~smpanqre puaueres u r ~
e m lensed ne a m <aseo!imS
ap ~!qasoap!pads e m p pspca
arn3soun3 alainlals ap !JTU~W
 /? u w e
~rac i;b -iscus.'
I

.
I .dL
i
s
b
i I &

I,LL~I'L
, .,
7 r l

l
:
Primivara, cumpHrati plants
,'C l Soare deplin. Preferi
tinere, viguroase, in ghivece.
Avefi griji ca plantele s i aib&
toase, de culoare
0 Nu cump&afi plante ofilite
-sau plante prezentand urmele
dh?& fWriL
locurile Onsorite, calde, dar nu
tolereazi cildura toridi ~i
seceta.
Sol cu bung permeabilitate,
bogat i n substante nutritive,
lipsit de ap8 stagnanti. Ame-
liorali solul afbnat, nisipos cu
o mare cantitate de compost.
I n locurile bitute de vanturi
sprijiniji-le cu befe de
bambus, bare rnetalice sau
pari.
l Primivara, administrati
stelutelor compost sau
ingri$1m6ntcomplex bogat in
potasiu. Azotul excesiv
d&neazA plantei,

1 K#l -
fngnjire tot an ul
r-P R I M ~ A R A
Plantare 9i divizare
Perioada adecvaa plantirii.
FertilizaP plantele dupi
perioada de iarn8.O dati la
patru-cinci ani, d n d plantele
incep s i se desfrunzeasciOn
interior, divizati-le Pn mai
multe parti. Dad este posibil,
replantatitufele Pntr-un alt
1
loc, pentru a preveni
Onmultirea nematozilor.
VARA
Udare $i spryinire
Pe vreme de seceti persisten-
ti,udati bine stel@ele.Legati
listarii in cregere de tutori
m
corespunzitori. Mulciti solul. Daci stelufele sunt atacate
de nematozi, pe plante
TOAMNA apar pete brun-gilbui,
Taiere frunzele se usuci ~i cad.
Dupi tnflorire, tiiati plantele Tndepirtati $idistrugefi
la aproximativ o palmi dea- plantele infestate. In locul
supra solului, pentru a evita infestat nu mai plantafi
&pandirea semintelor (stan- stelute ~idezinfectati solul
ga). Indepirtati tutorii. Mulcif~ cu un amestec corespunzi-
zona redscinii cu frunzi~uscat tor de Tngri~imbntverde.
sau cu compost.

ISBN 978-96368092-8-1

e PrimJma sau t ~ n n a ,
cum@m$i plam sihltoase,
cu frunze v e i d e - f r w , la
container.
1
Nu cumph$i plante
bolnave, ofilfte, cu rrid&lnile
i q i n d prin orificiile de
xurgere.
L g r ~ i r etot anul
PRIM~ARA
Plantare 3i divizare
Perioada adecvati pentru
plantare. Intinerifi speciile
inalte prin divizare. Replantati
pirfile exterioare, mai tinere
ale balotului ridicinii ~icom-
postafi restul. Pentru repro-
ducere, dezgropati pirfile cu
ridicini ale plantei ~iplantali-
le din nou.
II
Gra'dinirit iscusit
PenumbrH, umbr%.Se
dezvott3 optirn Tn penumbra,
dar suporta $isoarele Vn
condifiile unei aprovizion3ri
corespunzZitoare cu ap3.
Lpimacha nummularia se
dezvoltl bine ~i'in umbri.
e 401 bogat 'in substanfe
nwtrstive, u$or reavan.
VARA
Udare
Lisimachia necesiti multi api.
i n perioadele de seceti udaji-
o din bel~ug(stsnga, jos).
TOAMNA
Plantare $i protecjie contra
inghefului
Perioadi de asemenea adec-
vati plantirii dar adecvati ~i
divizirii. in regiunile cu climi
aspri, acoperiti cu crengi
plantele speciei Lysimachia
clethroides.
1
TRUCURI I
m
Lysimamw nummularia
este o plant3 cu crefiere
buiad. Pentru limitarea ei,
amenajafi o bordura solidi
din metal, material plartic sau
beton.
T3iafi florile de Lydmachia
clethroides pentru vaza cand
spicele i se 'intredeschid.
De~ieste 0 planti rezistenta~
uneori daunatorul Otiorhynchus
ligustici, o specie de girgarita de
culoare intunecati, activi
noaptea, lung8 de 1 cm, roade in
semicerc marginea frunzelor.
La~elesale asemhatoare
lawelor albe ale carabu~uluide
mai rod ridacinile plantelor.
Daci se inmultesc foarte mult,
plantelese vgtejesc. Noaptea
adunati diunatorii ~idistrugeli-i.
ISBN 978-963-86092-81
Flori-pdnie verzi
Molucela cu florde sale in formi de scoica' constituie o
podoabi minunati a gra'dinii.
Molucela a t e o floare v5ratid
plantati%sporadic, dar foarte
aspectuoass, provenind din
Asia de Vest. fn g ~ d i n i l eculti-
vatorilor de flori se intslnegte
mult mai des, deoarece inflo-
rescenfele sale prelungi sunt
deosebit de durabile ca flori
tiiiate.
Inflorescenp este compusii
din hipsofile verzi, cu
newariuni fine, dispuse in
rniinunchiuri pe tije erecte,
nerarnificate, care inconjoad
in form2 de piilnie florile albe,
mkunte, neinsernnate. fntre
acestea se situead pe codire
lungi frunzele rotunde gi dan-
[elate.
Dintre soiurile de griidinii
face parte ,,Winterglocken, cu
o indgime de 75 cm, precurn gi
,,Clocken von Irland" inalt de
60-70 cm. Acesta din urmii se
gssegte gi sub denumirea de
,,Irlandglocke".
I
Ca floare
Cu flori viratiw
UNDE SE PLAN TEA^?
Aceasts plantii se poate utiliza
intr-un mod extrem de variat.
Aspectul siiu exterior estetic
este foarte potrivit pentru stra-
turile de flori pi straturile de
diniament. Cu iniilfirnea sa
medie de 60-75 cm aratii bine
printre plantele perene, dar gi
ca plants de fundal cultivad in
spatele florilor varatice rnulti-
colore.
De-a lungul - mdului unui
lac de griidinii sau a unui
p l d u , tulpinile sale prelungi
oferii o priveligte foarte intere-
sand, aliituri, de exemplu, de
rnimulus (Mimulus x). Nu
plantaji molucela intr-un loc
prea umed.
Aratii excelent gi ca floare
tiiia~ in buchetele multicolore
de varii. Florile arstoase se pot
folosi si Tn corn~ozitiide flori
1 ,
uscate. fn acesc caz indepsrtayi-i
frunzele de pe tulpinii, pentru
ca florile in form5 de scoid sii
iasP mai bine in relief.
Produce o impresie de ele-
gan* aliituri de flori in culori
Nuanfa sa de verde-fraged o gi forme pure, de exemplu alii-
face potrivit5 pentru toate turi de trandafirii de strat albi,
coloriturile florale. Plantafi-o c9rcium~reselerogu-aprins
in grupuri mari, pentru a i se (Zinnia elegans), jalqul
evidenria mai bine silueta albastru (Salvia nemorosa)
inalt5, asemPn5toare unei sau lwiinfica cu frunze argintii
1umlnPri. D a d este plantatii (La vandula angusrifilia).
-
solitar, igi pierde mult din val-
oarea decorativii.
Tulpina sa inalt5 produce un
efect hvioriitor printre florile
viiratice rnai scunde, spre
exemplu printre salvii (Salvia
. . . " . . . . . .
splendens), pufulejii albagtr~
(Ageratum houstonianum)
gi verbena violets (Verbena
rigida).
Molucela echilibreh efec-
tul de contrast dintre diferitele
flori de culori aprinse sau din-
tre ~lanteleDerene si florile de
var5 scunde. Soiul ,Glocken von Irland"
Gridinririt iscusit
I
cumparati serninfe sau
mrnpaae, la ghiveci sau T@
vase cornpartirnentate.
Nu curnparafi risaduri c p
frunze Tngilbenite sau
aeminL- echi.
L
fngrijire tot an ul
pliintutele$ide la mijlocul lui
mai transplantati-le afarh.
incepdnd de la sfaqitul lui
I aprilie, puteti semhna $iafar&
In acest caz plantele vor 'lnflori
? I
?'
I
Pentru uscare, tiiati flori
chise cornplet, Tndepzirt*
cu buna perrneabilitate, frunzele ~ipuneti-le la uscaR
i n substanp nutritive. atbrnandu-le cu v3rful 'ln jol,
cu tulpinile legate i n b u c h e
Serninjele gerrnineazi r n l
bine daci le pbtrati cateva
siptirn3ni i n frigider.
I
ternbni, administrati plantelor
solgie nutritivh.
TOAMNA
Curatire
I Pe vrerne de seceti plantele
pot fi atacate de Nduchii de
Plantele crescute h prealabil I frunzh, care le sug seva 5i
ca rhsad se vegejesc deja Tn
august, cele semenate mai
Urziu fnfloreschwi toamna.
II depun pe acestea picaturi
lipicioase. Indepirtati-i cu
un jet de a p i sau stropifi
Dupe primul ger, smulgeti
plantele din strat ~i
compostati-le (st$nga).
L plantele cu o solulie de
sipun lichid ~ialcool.
I
-
. ,.,
-
.
-4.
:.
.
b~m7d
c Primsvara, cump rF$
deminfe proaspete sau
risaduri la ghiveci, sinitoase,
bogat ramificate, cu un balot
de ridicini viguros.
a Nu cumpirafi seminfe
rechi, nici pJante firave.
PRIMAVARA
Sembare 2i plantare
Pentru producerea dc risad,
reminafi i n ghivece de 10
cm, la inceputul lui aprilie,
cite trei-patru seminje.
Arnplasafi-le i n fereastra, la
ternperaturi cuprinse intre
16-18 "C. Dupi germinare
nu pistrafi decdt doui-trei
plintufe de fiecare ghiveci.
Griidinirit iscusit ,- !
I
~
LUMINA SI SOL
a Soare deplin, penumbra. Se
dezvolta cel mai frumos i n
razele directe ale soarelui, dar
I
1 TRUCURI
a Se dezvolta excelent i n
ghiveci, l a d i sau ciubir ~ige
asociaza bine cu alte plante
inflore~te~ii n penumbra. anuale ~iplante ce se pot
a So1 bogat I n substanje cultiva pe balcon.
nutritive, calcaros. Arneliorafi
solul compact printr-un adaos a Nu plantafi rezedi alaturl
de nisip, sau arnenajafi un de trandafiri, deoarece aceste
strat de drenaj. plante ss suporti greu.
Plantafi-le afari la rnijlocul
lui mai. IncepPnd din aprilie
puteti semina afari
serninfele, presirsndu-le rar
i n strat (st8nga, jos).
VARA
&ji@re si Were
Udafi pe vreme de seceti
penistenti. Tiiafi florile
.:isadurile sunt atacate deseori
pentru vazi imediat d u p i
deschidere. de puricii de pamint. lnsectele
de o lungirne de aproxirnativ
2 rnrn, de culoare inchisa rod
frunzele tinere giurindu-le.
~ a i a fgi/ ultimele flori ~i Presarafi pe plintufe pulberc
punefi-le i n vazi. Adunafi
din strat ~icornpostafi de roca concasata sau cenu~i
plantelc trecute, respeaiv de lemn. Ca prevenfie, aco-
pe cele cizute victimi perifi plantele cu o plasa de
primelor inghefuri. ~rotecfiecontra insectelor.
ISBN 97&W3%60924-1
I1 STRATlJRl DE FLORl51
PLANTE DE BORDURA GRUPA 7

Mixandra Allioni
Covor floral galben-a uriu

lumin5 natur*.
4
5
bogat Tn sub-
X
s
rnai-iunie,
L1 f Erysimum x allioni; +a

VARIETATI
Mirmndrele Allioni sunt, prob-
abil, rezultatul tncrucigkii
speciilor Erysimurn humile i
Erysimum perovskianum gi se
ase-5 cu miqunelele rugi-
nii (Cheimthus cheiri).
FormeazZ tufe de 20-40 cm
Pndpime.
Florile simple au nuan~ede
galben-auriu iau portocaliu.
Florile cresc indesat Pn cior-
chini apicali gi pe vreme bung
&phdesc parhm dulce.
Perioada de h f l o r i r e
depinde de sezonul de culti-
v&. Plantele bienale, sernP-
nate ih iulie gi puse la iernat
Pnfloresc Pn mai-iunie, cele
semihate Pn martie-mai Pnflo-
resc mai tuziu, 2n iunie-iulie.
Ftunzele sunt inguste,
ovoid-alungite ~icdoarea lor
verde-viu-contrast& cu
.
culoarea florilor.
A s e m h 5 t o r celorlalte
plante crudere, mixandrele
I h i I ~deplbl3-
- Planta d
1
1 PLANTARE $1 TNEIGRIJIRE 1
ACCESORII: seminfe de mixandra Allioni O furci de a p a t
P compost O carbonat de alge O greb12i I
AUioni sunt sensibile . la- hernia
Adgcinii. AceastP beak este
1
provocat5 de ciuperci
mucilaginoase, care atad
legumele pi florile ce aparfin
h i l i e i cruciferelor.
BdZcinile se Pngroqii exagerat S e m h m : martiemai sau Amestecati solul cu mutt corn-
pi plantele se pipernicesc.
Agentul patogen se &pandqte
1 iulie. Af&na$ solul pard la
adancirnea de min. 20 cm. hde-
2 p a t iar solul acid cu @ i
pumni de carbonat de alge,
prin intermediul r?im+iyelor p2irtafi buruienile $ipietrele. Neteziti suprafala solului.
de plante sau prin solul conm-
minat. Boala este des I n d n i d
Pn sol acid. fngrijiFi-v% ca solul
sg aiba un con~inutadecvat de
calcar gi respecta~iperioada de
asolament de 4 ani recoman-
dad in cazul plantelor cru-
cifere. Nu plantapi niciodad
mixandre Allioni lib@ v d ,
ridichi sau ridichi de luna, b d plmd d t i & gd&dar alpine se &Pg,drpte re@
deoarece gi acestea aparpin
familiei cruciferelor.
Semanaji rar seminjele 6 b W f l fin semintete Tn sol 3
UNDE SE PMTEAZ~ CE SE ~wlrukm 3 mixandre Allioni in sol
granular.
4 sttopiti cu un jet slab de a@
stfatul.
M s m t e l e &dre Allioni Mixandrele Allioni pot fi
pot fi plantate Pn 1ocw-i hm- afo&te cu p-ene de ~ulari
-
rite, nu prea wcate. Smt d e .
- Gi + cu aawtet~ mav pLtfind algnrsi &vie
tic pot fi d a t e cu flori dbaafti (Wvia hin&,
pearipe a n d e ~iperene. panselup (Miohx wr'mrrc-
fn dperene &d o b)> h i de nu-mii-uit9
ism@= apace dupP mmgera (Mpmbis&sica), vmnia
r (Vm& austriaa ssp. tm-
~ tufoas5 ewe cn'wn) sau lev&qic% in regiuni cu temperaturi
xazute acoperifi risadurile
fWfl rbadurile ce cresc prea
A s o c ~ - i 3cu flori galbenc, des de Fndati ce ating cu vreascuri Onainte de
portocaIii ~imgii okqkqi wm- inAttima& 5 cm. PSktrati 10 cm sosirea gerului, protejandu-
kt pozi* f l d e le nuanye uni- dEstanzFi Inwe plante.
GrZdinZrit iscusit
I 1
Cumparaji prirnivara sau la
mijlocul verii serninfe
Croaspete sau risadur .,
uiguroase.
PI
% mixandra Allioni de dou2 ori
I substanfe nutritive. Evitafi
Nu cump5rafi seminfe
m u plante slabe.
S m 1 m #i plantare
Pentru culturi anuale sema-
naji rnixandra din martie
p h i i n rnai. R l ~
rWdurile ce cresc prca des.
Plantaji la locul definitiv
rasadurile cumplrate sau
iernate i n r k d n i f e @).
I iernat i n loc lurninos si ferit,
IMPIAMMP SF
@
LUMINA Sl SOL
Soare. Este o plants
nepretentioasa, dar se
dezvolta cel rnai bine i n locuri
calde, ferite de vdnt ~iexpuse
solul prea uscat sau cu apa
VARA
Sema'nare $i ingrijire
Pentru culturile bienale
sernanafi i n iulie. La sfbrgitul
verii plantaji rasadurile la
locul lor definitiv. Udati pe
tirnp de seceta.
TOAMNA
lernat
?nregiuni reci acoperiji
rasadurile cu crengi sau
plantafi-le i n ghivece rnai
rnici inainte de sosirea geru-
lui, apoi puneji plantele la
11 TRUCURI
Tn zone reci, vdntoase
puneti planta la iernat i n
ghivece, i n rasadnifi.
Nu plantaji niciodati
consecutiv i n acela~iloc sau Tn
loeul plantelor crucifere, de
exemplu "i locul verzei.
Mixandrele Allioni uneori
sunt atacate de puricii de
pgmbnt. InsecteJe de aproxi
mativ 2 rnm lungime rod
frunzele tinere giurindu-le.
?ncaz de contaminare cerneti
pe rssaduri roc3 rngcinati5 sau
cenugEi de lemn. Preventiv,
acoperiji plantele cu plash
1 contra insectelor.

-queld a ~ u l p106 lnlas
,&allnw Bdlaq U!P alaueld !Sepn
'uepn ap a!lnpeJ w q d
C W W d lmnl 4!iewJod ? :PA!@
( - d m !ode '!nlnla
Inlar\!u el !Sepqd .!!ia~adJ&
!-!$!AOI!iI~!xA!~@ ! W ~ F ~ J
U!P WW* @ ~ h % l
.isn%neu!p p u e d a u ~iede as a11
-seqle !JOU n~ '(s!suauopuq~ x
s!ra~doh~2)s!iaido!rm !S urns
-aid '(~o103!q O!JJUJS) eseo!s
q u o r a d m!uora~ '(E!S!UJIJV
ap apsads) ~nuqad' ( E U ! I U E ~ ~
skpws) ps!ysea aiapuewosar
iuns m+re azmLlg n3 luaw
-evdmm~ ap alueld ~ d a i a
'(,,rayled" un-r~ug:!san!y% ap aiueld allnu
~ ~ ! l " ~ u ~ 4EJll!YJV)
rly
!nlnlaspoS-epeo3 IS (tcraj!sn~"
t'rO~!!UISOJOJJ X E!UI~0303~)
e!UIS03013 '(x W~JSB~JJA)
einuqds '(x aurnoqpeay
s n y ~ u ~ d nriwqp
d ~ ) Inu!rs
.(x eyoycf![r);) egof!u> '~auaurase
ap '9 10d g! p p u t e v d p
n j aseomny a1epose aluelj
.(~~030LuaU €?!APs) 1nIepuy UJ nes 1n301!!w UI !3!u
1nh@!IS ( V ~ J Y J P ~~!~3~11!~3) !rndni%ug ~-!ie~ueld
!!ainlnU '(s!llow E [ ~ I J ~ J ~ )
alaieoS~lars' ( e p ~ ~ ~JIJ~EJ.)
d
a p u n ~ alai!ers
s '(r!uass~ y
x E I J ~ W )!al;ur-eqre! urnsard
10s ap areo~padmnes ~ p i y
ap. ~
ala~ueldaiemape iuns !I
.!!Sn;as
azuny ns ~ o l a ~ u eal dp !!I
-u!%realaiuenu !S Inlalo!A '1nSor
.lmsn IS soicngr 'sou!wnl3ol
aieoIn3o luns arnd !apads a\-e
~ u alas
r ad m laj el '~iu!nsol
ug 1-!ieseldure !!ma! eleinp
ad '!m !l1nw ap dwp sournq
alnoj elloi\zap as .mqn!:, ui ~ u aisa
s n q v In!os !S urnsard Lnrq-eu!3
ug giuap!~aUJ au!q ap uraJ1xa
sa! !!al!iold 'eie13avar e r n p p
ap !B a!i3a1ord ap peprfauaq
pns el JEWp;rz!nun e l g u~
.!n~nlElls
aua~ad
-uaqp%!iov ,,rayeiuobNi~
~ ! O Sre!
Lauaqle2laldwos
!IOU are U ~ a ~ a d u M
r nOr ~~ A "
P!OS -uaq@ .ro!ralu! un-r~upd
ap
aiuapuad !'!So1 al!sold -so!ie~%
!cur em3 alsa urs 06 ap es
eaur!ll~uin 3 -qpu?dsgr u!lnd
r s!pnbae snsnp%'y J
~ q aieoln3
p ap 'U
!ledni%6!%unlard!aiodop ap 101
pal3alap '!a!s3y aJeo1eueuras.e
s r n p p !f !nlaiaos e ~ ~ eiajard
gluenu o-rlug ',,snau!mo3"
~ ! O Seis!xa ~ u ernd r epads ap
p e p u~ u s OZI ap eaur!l@ug
el eu;d albrs iod !!y3nur
n r ~ e dnJ !es !!rn~?.a!iq
-wa~dasug euyd apn! u!p altar
-ovug eluelj -euaqle%areoln3
ap psu~[nro!iaiu! ns 'n!p
-oliod-nSor aisa rol earaoIn3
.urs 5 ap aur!%unl o n3 aiepqnl
! i o ~ale s!suadw sn!g&y J
. r o ~ ! r e ~leq ~
ro!raju! ~ n ~ e dad e s asnds!p iuns
s!q3u!-apiaA aieolns ap 'apao
-l!lnsse alazunid .~ol!u!dlru
Injr;A ug axel !in!y3unueur u!
eurioj u!rd eseA yaol al!r!~!id
'aiuapuad aps alpold .nou
u!p aiesei 'auaiad iolalue~d
eauaurase 'ere~eurpdy r e !
ap a!baiord pu;l!mau laj
-1se 'al!Jnwer laldwo:, !ia!d ~ o d
g! ewe! !ou el pug 'apra~s ! u h
giueld o alsa es e!iied u~ . p a r a
eu!dlni n3 lsnqn!uras un aisa -
e q
aim u!p A!IOU - pns ap m!rn
u!p ereu!%po elue~d'sn!lay%!d
 CARTEA

-Fighelius GRUPA 7 190

Gra'dinZrit iscusit
I

0 1ncep$nddin mi& @$baredeplin. Prefer& Vara dewam, X m k $ l

mmpirafi figheliur h ghivece
pentru plante perene. Alegefi
plante compacte, ssnatoase,
cu frunzi~verde.
$
Isturile ferite de vln't, expuse planta prin butagi. P
la soare. larm necesita adlnc vlrfurile list&rikw hr
proteqie Tnghelului. de sol lipsit de turM. FWm$i
doar frunzele superioan.
prmeabilitate, Acoperifi buta~iicu o f o k .
*gat in substante nutritive. Fertilizafi anual plantele
bitrane cu compost ~i fain2
de oase.

- --

I
(I w

--
lngrijire tot an ul
cele crexurc In casa (pro-
tecfie contra Inghefului!).
wernefi in jurul plantelor
sllbite de perioada de iarni
compost gi pufinl f i i n i de
oase. Indep&-tafi buta~ii
-le Intr-un loc lumi- prea expnsivi.
roximativ 21 "C.in
nsplanta$ii n gridinl VARA
ile cumparate ~ipe Udare Este foarte rar atacati de
Udafi pe vreme secetoasii. boli sau diunatori, cu
Vara arziu, tiiiafi plantele xceplia melcilor care con-
inalte p n t r u a le conserva sums cu mult sat listarii
forma cornpact&.
+;neri.Adunafi daunitorii
TQAAIINATARZIU 2ara sau pe vreme
Proteqie ploioasi, sau amplasafi
Tgiafi planta la 10 crn (fin- capcane pentru melci $i
gal $iprotejafi-o cu un strat aolifi-le sistematic.

"I de frunzb uscat de 10 cm.

-