Pippa Greenwood

1 001 de idei pentru gradina ta

Pippa Greenwood

EDITURA!HI ALLFA

1001 WAYS TO BE ABETTER GARDENER Pippa Greenwood

First published in Great Britain in 2008 by Mitchell Beazley, a division of Octopus Publishing Group Limited, 2-4 Heron Quays, London E14 4JP.

Copyright © Octopus Publishing Group Limited 2008 The author has asserted his/her moral rights.

All rights reserved.

Edifia tn limba (Omana:

1001. DE IDEI PENTRU GRADINA TA Pippa Greenwood

Copyright © 2008 Editura ALLFA

Toate drepturile rezervate Editurii ALLFA

Nici.o parte din acest volurn nu poate fi ocplata lara permisiunea scrlsa a Editurii ALLFA.

OrepturHe de distributiein stdiinatate apartin in exclusivitate editurii.

Descrlerea CI,P a Bibliotecii Na~ionale a RomanIei GREENWOOD, PIPPA

1001 de idei pentru gradina ta I Pippa Greenwood; trad.: Marius Ti.'iutu. - Bucure9ti :

ALLFA,200B Index

ISBN 978-973-724-184-9

I. Tautu, Marius (trad.)

635.9

Editura ALLFA:

B-dul Constructorilor nr. 20 A, at. 3, sector 6, cod 060512 - Bucurestl Tel.: 402.2.600

Fax: 40226 10

Tel .. : 4022630

Fax: 402 26 34

Departament difuzare:

Gomenzi la:. URL:

comenzi @all.ro http://www.all.ro

Traducere:

Redactor:

Coperta:

Marius Tautu Mariana carbuner Andra Penescu

Cuprins

12

Cum sa incepeti

• Evaluarea gradinii

• ProprietAtile solulul

• Ameliorarea solului

• Unelte flablle

• Transtormart rapide

• Alegeraa imprajmurilor !ii a strueturilor

28

Straturi si borduri din tlori

• Cum safacelt 0 bor(lura noua

• Alegerea pla~telor pentru 0 bordura noua

• Perioada de, plantare

• fngrijirea straturilor

44

Folosirea vaselor

• Alegeraa vaselor

• Alegerea cosurllor suspendale -ill a caplu~alilor

• Plantarea in vase

• CulluM in vase

64

Arbori si tufe

• Alegerea a~borelui sau a lufei

• Perioada de plantare

• ingrijiJea dupa plantare

• Tunderea aroorilor -ili a tufelor

• Sub -ili prin baldachin

• Subterfugii pentru specii sensibile

• Trandafin lufa

78

Plante cataratoare ~i de zid

• Suporturi pentru plame Cii!aratoare

• Alegerea plantelor catarateare sl a tulelor de zid

• Sadirea planlelor calaraloare

• Tunderea 9i dir.ijarea

Ingrijireagazonului ~i a ierbii

• Raalizarea unui gazen nou pornind de la zero

• Un gazon nou din semlnte

• Un gazon nou din p'laci de gazon

• Daunatoril~i bolile gazonului

• Tunderea, udarea -ili fertilizarea gazonului

• ingrijirea gazonului

• DificultiiU in gazen

• Realizar~a unei paji~li

• Bulbi ca in natura

224

90

110

Gradina de legume

• Spatiu pentru plante aromatice

• Pomi Iruetiferi

• Tufe cu !ructe

• Planificarea gradinH de legume

• Legume din sermnte

• Sernanatul sub sticlis

• Legume din bulbi, tubercull 9i rasadurt

• Recolte bog ale

252 256

240

140

Amenajari acvatice ~i iazuri

• Alegerea une! amenaJM acvatlce

• Protectaraa unul iaz

• Alegerea captu!ielii penlru iaz

• Marginileiazului

• Plante de iaz 9j sadirea lor

• Vistati din natura

• Lucr~ri de fntretinere

• lngrijirea iazului in deeurs de un an

156

Structuri ~i suprafete

• Monlarea :rmprejmuhilor

• Totul despre ziduri

• Zone pavats, cu pletris sau cu podele de lemn

• ingrijirea unul patio sau a unel podele de lemn

• Arcade si pergola

• Cumparar.aa!ii ingrijirea mobilei de gradina

172

Ingrijirea plantelor

• ingrijirea initiala

• Udatul plantelor

• Fartllizarea ~i aplicarea atraturilor de protscne

• Plivitul,

188

Inmultirea simpla

• !nceperl cu serninte

• Pregatirea Uivll.or 9i ghivecelor

• Semanatulin lavi 9i ghiveoe

• Semanatull.a cald

• Cum procedatl daca nu ave!i sera

• Rasiidirea sl planlarea afara

• Sernanatul atara

• Coleetarea semlntelor

• Butasi Imaluri

• BUlasi semimaluri si rnafuri

• Desp'af\:irea 9i marcotalut

212

Prieteni ~i dusmarri

• Asigurali-va allati naturali

• Gradinarilin favoarea alia!ilor naturali

• De.unatori sl boli comune

• Llrnacsl, m~lci 9i gargarita vi!ei-de-vie

Gradinartt ecologic

• Msnpnerea umezelii in gradina

• Reciclarea apei

• Folosirea rationala a a.pei

• Metode de gradinarit ecologic

• Procedee organics

• Combatsraa biologica stcapcane bi.ologice

• Compost din restun ds la bUcatarie 91 din gradina

Duminatul si elemente de proiectare

• Iluminatul gradinii ' ..

• Sugesfii de proieetare

• Faceli gradina mat inalla

• Sublerfugii pentru a va transforma griidina

Index MultllDliri

. ,

- ,_. "

CUVANT INAINTE

Cuvant inainte

Nimic nu se cornpara cu 0 gradina care va face placere ~i va permite sa va relaxati, ~i sa va slmpttmandru §i impJinit de ceea ce atl realizat. AeruJ proaspat impreuna eli plantele frumoase si exercltiile fizice, rna] mult sau mai putln lejere, sunt de ajuns pentru a va aduce zambetul pe buze .. Cultivati legume, fruete §i plante aromatice §i Yeti avea, de asemenea, un sentiment de satlsfactie :ji fericire pe care vi-I poate oferi gradina.

Gradinaritul are capacitatea de a oferi toate aceste lucruri minunate, dar exista riscuJ ca beneficiile sa fie depasite de prea muIte probleme rnarunte care apar. Gradinariful este ca orice hobby §i orice pasiune; nu intotdeauna este rara obstacole. Fie ca sunteti un gradinar rncepator, fie ca ati lucrat mill multi ani, exista totusi lucruri pe care Ie puteti invata. Aceasta constatare este valabila pentru fiecare dintre noi, inclusiv pentru cei care I§i ca§tiga existenta prin transmisiuni, prelegeri sau scrieri despre gradinarit! Daca puteti invata din experienta §i cunostintele altora, veti dispune de inforrnatli care fac gradinaritul mai usor, mai rapid lji, desigur, mal plin de succese.

Sper sa gasi!i In aceasta carte rnuIte Iucruri interesante care sa va inspire sl, de asemenea, sunt convinsa ca gradinarttul, prin caracterul sau molipsitor, va va incuraja sa incercati lucruri noi. Este 0 expericnta unica sa discutl cu alli gradlnari despre problemele §i esecurile lor, §i sa beneficiezi de sugestiile §i sfaturile pe care le pot oferi. Aceasta carte este plina de sfaturi pe care doresc sa vi Ie transmit, asa cum alii gradinari rni-au transrnis observatille lor. Dlstractie placuta'

6

INTRODUCERE

Introducere

Daca v-ati apueat de curand de gradinarit, se ivesc 0 multime de intrebari §i Indoieli, probleme §i ehiar panica, pe masura ce va ocupati de gradina.

Chiar dad! sunteji un gradinar eu vechime ~i experienta, pot aparea, totust, lucrari pe care Ie abordati pentru prima data sau altele, simple, pe care le-ati putea efectua mai efident.

Aceasta carte poate fi utila §i de interes daca va lubitl gradina (chiar daca este IHCa In stadiul de lnceput) §i doriti sa abordati noi §i felurile aspecteale gradinaritului. De asernenea, daca sunteti pasionat sa aflatl moduri mai usoare, mai rapide, mai ecologice, sau mai ieftine de a executa lucrari de gradinarlt, faTa a compromite rezultatul final, aceasta este cartea de care aveti nevoie ..

Nu este 0 earte care contine indicatii in stil enciclopedic asupra fiecarui aspect al gradinaritului sau despre fiecare planta, dar, citind sectiunea corespunzatoare din capitolul adecvat, veti gasi sugestii care sa va ajute sa realizaji 0 gradina mai frumoasa, sa aveti mai putine probleme §i, poate, cel mai important, sa fip captivat de 0 gnldina care va ofera din ce in ce mai rnulta placere,

Dupa parerea mea, este important sa acordati 0 anum ita atenpe gradinf §i sa va petreceti 0 buna parte din timp acolo; ea va creeaza un decor minunat pentru casa si, daca doriti, va poate furniza 0 multi me de legume §i fructe proaspete cultivate la.nga. casa, dandu-va ocazia sa efectuati 1n permanenta exercilii fizice care va lnvioreaza §i va tonifica muschti mult mai bine decat cele practicate in atmosfera eu transplratie a centrelor de girnnastica si fitness.

8

lNTRODUCERE

Fiecare capitol trateaza un anumit aspect aI gradinaritulul sau al gradinii insa§i, astfel ca este usor sa gasi!i inforrnatia de care aveti nevoie inamte de a va ocupa de 0 zona noua din gradina sau de 0 lucrare mai putin familtara. Daca arnenajati 0 gradina §i dorlti sa Ii schimbati profund aspectul sau sa pornlti de la zero, veti gasi, de asemenea, multe sfaturi sl sugestii pentru a va face mai usoara planificarea inipaIa §i luarea deciziilor .. Pentru eel care au fost mai putin captivati de pasiunea gradinfuitului, exista capitole pentru fiecare detaliu din grad ina - inclusiv mobila §i patioul, Jegumele proaspete §i pompele pentru iaz.

Veli gasi, de asemenea, liste cu primele zece plante recomandate pentru o anumita sltuatie, care va vor ajuta sa Ie alegeti pe cele mai potrivite. Nu trebuie sa conslderati ea acestea ar fi singurele plante pe care le puteti folosi; ele sunt recornandarile meJe pentru fiecare caz in parte. De asemenea, sunt incluse llste-indreptar pentru procedeele specifice de gradinarlt §I de mmultire a plantelor,

Indiferent de cunostintele despre gradinarit sau de stilul gradinll, veti constata mereu ca unele parti din gradina sunt mai interesante §i mai usor de Ingrijit decal altele. Cu ajutorul acestei caJ1i, veti tncepe sa considerati zonele mai putin aspectuoase din gradina ca pe 0 distractie §i nu ca pe 0 provocare.

11

sprijin. Indiferent de unde incepeti, puteti economisi mult timp §ii efort daca preluafi comanda de Ia hun inceput.

Cum sa incepeti

.. . ,

12

Probabil ca va ocupaci de 0 gradina noua sau ati devenit pentru prima data proprietar de gradin.a, san aveti de-a face cu 0 gr.iidina cu posibilitafi §ii conditii diferite de cele pe care Ie-afi intalnit anterior. Este po sibil sa aveti nevoie de multe "informatii din interior". V-ati decis, in sillr§it, sa v.a infruntati cu gradina care a stat neglij.ata mai multi ani Hinga usa din spate? 0 cunoa§iteti bine, dar pentru a 0 aranja §ii a-i da un aspect simtiti parca nevoia uzrui

Rea'lizarea unei gridini n.oi

o gradina noua ar trebui sa fie un motiv de bucnrie, dar ea poate insemna. §i muneii obositoare. Apar anumite momente cand va intrebati cine este mai tare §Ii dad .. vreodata yeti putea prelua controlnl. Cu putina planific.are §Ii multa

grijii pe parcurs, puteti act.ion.a decis de la inceput §oi s.ii pregiititi calea pentru multe realiziiri de sucees in viitor.

Incepe'ti prin a cunoasta toate avantajele gr.iidinii, aspeetcle In§cHitoare §i zonele eu probleme. Este ca atunci cand eunosti 0 persoana - ai nevoie de un timp ca sii-ti dai seama cumeste. Apoi, dotati-vii cn nnelte bune .. In sfaqit, rezervati-va. mnlttimp pentru a lucra §oi a vii bucura in griidinii§i folostti-o ca pe un loc de destindere in care vii simtiti acasa. Depinde de dumneavoastrii!

Acest capitol va prezlnta:

'£> Folosirea zonelor cu soare si umbra, :iii variatiile de ilurninare.

'it' Aflarea pl+-ului ~i structurii solului, ~i descoperirea plantelor locale care se dezvolta bine In e!.

'it' Ameliorarea solului.

'iiJ Echiparea cu uneltele necesare. 'iiJ Transformari rapide.

'£> Evaluarea gardurilor si structurilor,

13

CUM SA iNCEPE'fI

Evaluarea gradinii

Este esential sa priviti indelung ~i ell atentie gradina, de preferinta, pe orice vreme ~i in diferite perioade ale anuJui. Dupa ce v-af format 0 imagIne exaeta despre tot ce va poate oferi, veti §ti sa faceti optiuni corecte ~i sa luati hotarari bune in viitor.

Nu va gribiti

'iii' Stravechea povata conform carela atunci candintrati tntr-o gJadina noua sa asteptatl un an tnainte de' a face ceva, este plina de sens .. 0 sucoesiune de patru anotimpuri permite ca tot ce este ascuns salasa la iveala: bulbii ~i plantele erbacee cresc, iar tufa neinteresanta din colt arata cat de frumoasa poate f in perioada de infIOJ1ire, sau cand i9i etaleaza culorile de toarnna 9i fructele impresionante.

'iii' Cand ti dati ragaz gradinii sa i9i dszvalule comorile, aven grija sa. plivili in permanents - acest lucru, in mod cert, nu trebuie omis .. Asigurali-va ca toate buruienile au fast curatate, taiate sau sap ate i'nainte de a face serninte,

l'ineti seama de pante

Ogradina in panta are si avantaje si dezavantaje. Dadi Ira tali cu atentie a panta, veti avea mai multe beneficii 9i mai puttna probleme decal dace. nu 0 luatl in seama, a9a ca determlnati varlatla de nivel si tineti cont de ea in oriee plan initial pe care il tacatl.

14

Umbra cHidirilor si a

arborilor '

Este esennal sa cunoastep teats zanele mai pUlin favarabile plante lor si cal de umbrite sunt. Umbra torrnata de cladirile invecinate, de garduri.le vii inalte sau de arbon deterrnina aspectul plante!or, asadar verificali cat de mult S9 intinde umbra 9i cat este de deasa: unii arborl tac umbra foarte deasa, altii rnai slaba,

Terase dincherestea

Daca la terase va facetl zidurt de sustlnere din cherestea, slegeti lemn certifieat de autoritati. Verificati daca lemnul moale a fest tratat la preslune pentru a i se prelungi durabilitatea.

Modificarea unei pante Terasele sunt 0 soiutte tradilienala pentru gradinile rn panta, dar va trebui sa deplasati cantitati mari de pamant sl sa construitl 0 serie de ziduri de sustlnere care sa retina pamantul pe locul sau, la Hecare nivel. Investitiainitiala de timp, bani 9i efort este mare, dar prin terasare gradina va putea fi intretinuta ulterior mai slrnplu 9i mai usor.

Gradina in panta

Daca vreti sa pastrali 0 panta abrupta, accesul la plante poate fi difieil, lar Ingrijirea lor va necssita mai rnult limp. Alegeti plante care nu trebuie ingrijite prea mult. Planlele-covor erase repedesi acopera supratata pamantului, rsducand astfel nevaia de a plivi.

EVALUAREA GRAnINll

Consolidarea pamantului pe 0 panta

Daca pamantul de pe a panta a fost rascolltca rezultat al unor pliviri sau plantari excesive, de pllda, el va f antrenat cu w?urinla in tlrnpul ploBar puternice. Acoperlrea zanei cu multe plante este utila, dar lntinderea mai intai a unul material tssut sau a unei plase pe supratata parnantulul, pentru lnabuslrsa buruienilar, va ajuta la rnennnerea pamantului, acolo unde este necesar, eel putin pana la dezvoltarea radaeinilor plantelor. Un stratgros de protectle poate masca rnatsrialul sau plasasl sa fie utll plantelor (vezipagina 19).

Um.ezeaIa~i, deseori, umbra de. Ia baza unei pante sunt perfeete pentru crinii de toamna.

Plantarea la baza unei pante

Atentte la soare

Obsarvati asazarea gradinii 9i de cat soare beneflciaza fiscara zona, la diferite are ale zilei, dar si In func1;ie de anotimpuri. Schilalizonele cu scare !?i cu umbra pe un plan aproximativ al gradinii, rnarcandu-le, de preferinta., astfel incat samdlce cal de lntensa esle umbra 9i cat dureaza, Astrel va veti arninti rna; usor ceea ce ati observat.

Zona de la baza unei pants are tendlnta sa devina

urneda, rnai ales in lunile de toarnna 9i larna, sl daca 0 mare parte din gradina ests in panta. Puteti sa oreai; un aranjament frumos 9i sa reducen din urnezeala, alegand pentru aceasts zona plante care pretera umezeala, cum sunt crinii de toarnna, astilbele sau tufele de sanger (Comus),

Zona de impact a arborilor

Arboriiau 0 mare influenla asupra solului de sub ei, facandu-I deseon, foart.e uscat, mal ales prirnavara tarzru 9i vara. Marcati zona aproximativa afsctata de r8.dacinilearbore!ui - orientativ, radacinile sa intind pana la aproximaliv 1 m dincolo de largimea maxima a ramunlor,

Ajutati arborii

Daea va prsooupa sanatatea, siguranta sau doar efeotul pe care il are un arbora mare asupragradinl], apelaf la un bun specialist in arbori care sa-I examineze in situ sl sa va sfatuiasca asupra optiunilor. Umbra poate fi redusa prin rnicsorarea coroanei (rsducand coroana arborelui sau structura rarnurllor), inaltarea coroanei (lndepartarsa catorva rarnurl joase), sau prin tunderea coreanei (ajustarea coroanei sau a structurii ramunlor),

15

CUM SA iNCEPE'fI

Proprietatile soluhri

Chiar inainte de a va gandi la conceperea noilor scheme de plan tare , trebuie sa afIati ce fel de sol aveti, fiindca tipul solului determine plantele care se dezvolta bine in el. Trebuie sa cunoasteti aciditatea §i structura. solului, §i apoi sa utilizati avantajos conditiile existente.

pH-ul solului

Valoarea pl-l-ului deserie aeiditatea sau alealinitatea solului, asa ca este important sa 0 cunoasten. Aceasta caracteristica a solului deterrnlna care plante se simt bine acolo, care abia se dsseurca sau care a due foarte prost.

Dad cresc Ia vecin, vor ~te .§:11a dwnneavoasl:r1i.

Fiti iscoditor

,

o buna metoda. de a ana, aproximativ, ce fel de sol ave~i, este sa priviti peste gard la veeini. Potexista anumite variatli locale ale caraeterlsticllor salului, dar tipul de sol este, in general, acelast, asa ca., daca vecmul cultiva plante care nu suporta varul, dar care arata splendid, esle foarte probabil ca solul €Isle acid. Observa,i care plante se lupta pentru a supravietui si care arata bine.

Verificarea

'it Merila sa va curnparatl 0 trusaieftina de testat pl-l-ul solului, ca sa fiti sigur de tiput solului si sa observati orlce variatii din gradina. Este u~or de tolosit, nu avetl nevoie de eunostlnte dsossbita.

Folositi avantajos ceea ce aveti Intotdeauna este mai bine sa lncarcati sa luorati eu ee avef 9i sa tacetl imbunataliri decal sa recurgeti la schirnbari radicale. De exemplu, dadi: aveti un sol alealin, plantele care pretera solui add nu vor rezlsta, manifestfmd simptome grave de deflclente de nutrltie.

'it Daca rezultalele testului de pH sunt date numeric, retineti ea pH=7 inseamna sol neutru: valorile mai miei tnseamna sol acid, iar eele mai mart, sol alealin. Pentru memorare, a50- dati cifrele mai mie! eu euvantul mai seurt (acid) - ehiar dace. nu este ceva 9tiinpfic,. este util.

CWoarea atatli prl-ul solului.

16

~ Daca aveti agradina mare, este mal indicata 0 trusa mica etectrontca. Ea va permite sa tacetl eate teste doriti, repetandu-Ie dupa tratamente, daca este neeesar.

~ ASiguraJi-va eli testat! chiar solul, nu un strat protector sau un material ingropat in pamant. Inlaturati stratul protector l?i verificati solul de la cativa eentimetri adancirne.

~ Efectua!i catsva teste, chiar si intr-o g'radina mi.ca. Ati putealoea.liza zonealealine - datorate, probabil, varuml adaugat tntr-un 101 pentru legume, eroziunii betonului sau mortarului, sau ingroparii rnolozului de la 0 constructle.

PROPRIETA'fILE SOLULUI

Structura solului

EvaIuarea structurii soIului

Structura are un impact snorm asupra performantelor solului, fiindca ea determina retinersa umezelii si nutrientilor. Soluri!e nlstpcase.plerd repede siapa si hrana, dar se tncalzesc repede primavara: soluril'e cu lut sunt umede ~i fertile, dar raman reci mutt timp dupa ce a trecut lama.

Pentru determinarea structurii solului nu va trebuie niciunechipament, doar rnainileqoale. Cand pamantul este umed, dar nu ud, luatl a mana !?i sfarama~i-I: solul faarte nlslpos se va risipi, solul lutos va forma un bulgare solid, lipicios, lasand d'eseori rnulte rezlduurl in mana, lar sotul calcaros va forma 0 minge care se faramiteaza la apasare.

SfarArnAnd pamAntul tn mArul aftati multe despre posibilitalil.e sale.

Crester-ea pH·ului solului

Daca aveti sol acid sau neutru, puteti sa-l mariti conslderabil pl-l-ul folosind var, sau aplicand un strat in care este lncorporata a materia alcalina, cum este eompostul de ciuperci,

Plante pentru sol acid

Daea va doriLi ell adevarat rododendroni ,'1j nu aveti sol add, stngura solutie sunt straturile inaltate.

Majoritatea magnolillor crese bine tn sol slab acid

1 Calluna
2 Camellia
3 Daboecia
4 Enkianthus
5 Eucryphia
6 Fo the rgilla
7 Gaultheria
8 Hamamelis
9 Kalmia
10 Lithodora
11 Magnolia
12 Rhododendron
13 Vaccinium Reducerea pH·ului solului

* Nu este usor sa tacetl solul mai putin alcann, dar puteti incerca folosind praf de sulf. incorporat tntr-o materie aclda, ca, de pHda,. compostul de feriga ~i aplicat in straturl, va avea un anurnlt efect.

* in multe cazurl, pH-ul nu va rama.ne la valoarea mica donta ~i adecvata plantelor pentru sol acid saucare nu suporta varul, asa caeste mai bine sa amenaiati un strat tnaltat mare 9i sa-l urnpleti cu sol acid adus din alta parte. Astle I veti putea cultiva aceste plante mutt mai usor si cuefort mal mic In anii urmatori,

17

CUM SA iNCEPE'fI

Ameliorarea solului

Odata ce ati determinat tipul solului pe care 11 aveti in gradina,. va doriti ca planteie sa alba eele rnai bune conditii posibile §i eel rnai u§or mod de a Ie ajuta este prin intermecliul

solului. Exista multe metode de ameliorare a solului.

Ingroparea materiei organice

Atat solurile grele, cat si cele usoare au avantaje de pe urrna materiel organice. Ea ajuta la 1mbunata~irea aerisirii unui sol greu, lutes ~i la retinerea umezelii intr-un sol user, nisipos. Nu trebuie adaugata prea rnulta materie organica., asa ca ingropati-o prin sapare sl obsarvaf efectele.

Materii:leorganice ajuta la 1mbuniiliitirea srructurii tntnror solurilor,

Ameliorarea solului inainte de plant are

Este rnult mai usor sa tncorporatl materia organica in pamant neplant.at, decat sa tncercatl sa 0 introducetl sapand in jurul radacinilor plantelor. 0 puteti adauga ca un strat pe suprafata pamantului in jurul plantelor stabillzate, lar rarnele i!;li alte vie\uitoare vor termina treptat treaba. Straturile se apllca pe pam ant urned: ale vor pastra umezeala in pamant.

im~u;n~.tatirea drenajuhri s! aenSlrll

Piatri!?ul 91 prundisul pentru hortieultura sunt extrem de utile in sol greu, aiutand la imbunata.~iJea drenajului 9i aertsinl. Pietri!jOul oumparat in eantitate mareeste mai leftin dscat eel din pungHe prezentabile de la centrele de gradinarit, dar trebuie sa procurati pietri~ de horticultura; rnulte materiale asemanatoare folosite de constructori contin sarurl sau alte substante nedorite, care pot daune serios plantelar ~i solului. Pentru a obtine efectul dorit, trebuie sa introduceti pietrisul la 0 aoanclrne de eel pUlin 30 em.

Evitati tasarea pamantului umed

Cand avetl de luorat un pam ant greu, asteptati 'intotdeauna pana devine mal putin umed, alttal tacetl mai mult TaU prin eompactarea structurf grela., fara aer, Daca trebuie sa lucra? in oondltii improprii, puneti scanduri pe supratata pamantului. Astfel veti avea pe ce pa~i, iar greutatea eorpului se va rapartlza pe 0 supratata mai mare, reducand riscul de cornpactare.

18

AMEUORAREA SOLULUI

Reciclareasi crearea compostului

Formati cat mai repede 0 gramada sau confectionali, 0 lada (sau doua) de compost, fiindoa el este eel mai bun ameliorator al pamantului. Intre limp, puteli folosi ba.legar de ferma bine putrezit, frunzs descompuse, compost din ocala de arbon, iarba laiata. sau chiar compost ambalat de tabrica,

ii§i i.

Bulbii de primivarii. stribaL ell ~min¥i stratw::il.e de compost.

Fertilizarea tre.ptata

in timp oe oricare strat de protsctie pastreaza umezeala in pamant si tnabusa buruienile, ingra·9amintele organice au 9i rol de fertilizatori ai pam antulu1. Compostul de gradina, compostul din coji, cojile de cacao, frunzele putrezite 9i balegarul imbunata!esc structurasi nivelul nutrientilor. Straturile S8 aplica eel mai bine pe pam ant umed, toamna talZiu sau prirnavara devreme.

Atentie la aschli

Daca materialul livrat drept coala tocata contine prea multe aschil lemnoase, exista riscul ca solul sa aiba de suferit: lemnul sau rumepusul absorb azotul din pamant sl plantele pot suten in lipsa lui. Adaugand rnulta materie bogata. In azot, cum esie balegarul, se poate compensa aceasta plerdere.

Compostul din coji se poate folosi la ameliorarea solulul, dar esteesantial sa. fie bine fermentat. Cel mai bine este sa nu se toloseasca singur, cl lrnpreuna cu alte substante, fiindca el poate coniine mult tanin care inhiba eresterea sanatoasa a plantelor. Cele mal afectate sunt plantele de strat si mai putin tutelesi plantele cataratoare.

compost ferrnenteaza rapid.

Folosirea cojilor

.Alegerea biilegarului

Daca solul este greu,. a.legeti balegarul cu grija: eel vascos, cum este acala de porc, va face solul ~i rnai greu. Folosind compost de gradina sau frunze pulrezite lrnpreuna cu ba.legar greu, efectul acestuia poate fi contracarat.

Plantele perene beneflciaza enorm de straturile de compost de aproape orice fel,

19

CUM sA iNCEPE'fI

Unelte fiabile

-,

AveO nevoie de unelte de buna calitate, indiferent de martrnea gradinii !ji de experienta pe care 0 aveti. Mai bine cumparali unelte mai putine, dar mai bune, !?i care dureaza

mai mult,

Chiar va trebuie?

Nu avetl nevoie de un numar mare de unelte neobisnuite sau complicate pentru a incepe lucrul in gradina. Oecidetl-va sa nu oumparatl uneite dupa aspectul lor; exlsta spre vanzare multe produse de calitate slaba,

Unelte debaza

SetuJ esen~a1 de :une1te nu este rnd extrern de scump, nlcl foarte mare.

!nlI..o gradina mare, avail nevoie de un ~opron pentru depoziLarea unellelor,

Incercati uneltele

c ,

Manevrati intotdeauna uneltele inainte de a 1.6 cumpara; ele sunt extrem de diferite. Verifica~i daca lungimea cozii sau a manerului este confortabila sl daca unealta nu este prea grea. De asemenea, asigura~i-va ca: modul de apucare a manerulul este confortabilexista diferite tlpuri,

Fur ca. Sape.

o pe recbe de foe.rfeci de grad ina Cultivator manual eu

dinti de furd Harle\:.

Fara~ de gradina stropitoare

Daci. este posibil:

Sfoara de gradina Furtun eu robinet

de eapat

Ma~ina de tuns iarba Sapaliga

Grabla eu dinti elastici Roaba

Ilneltele de sapat vi pot tine en spatele drept san ineovolaL

Furci pentru Jut

Daca :Iucrati in sol greu, !utos, trebuie sa tolositi aproape mereu 0 turca, pentru a rascoli pamantuL Este pu~in probabil sa imbunata:tili drenajul prost allutului cu 0 saps, asa ca prioritatea trebuie sa fie 0 furca de foarte buna calitate (l?i salida).

UNELTE FIABILE

Pretul corect

Evaluati costul uneltelor de gradina in ce priveste conceptta (9i cat de usor se folosesc)9i, de asemenea, durata lor de fo!osire. Daca avetl bani putinl, ineepeti eu eele mai necesare 9i completatt-va treptat eehipamentul, dar eu unelte de calitate, 8.ingura piesa din set pe care va reeomand sa 0 ournparatl de la inceput este roaba: 0 roaba galvanizata, solida (aproape indestruetibila), din magazinul produeatorulul este mult mal ieflina decat una ceva mai aspectuoasa dintr-un magazin seump.

i.._" fiecare 1.Jl1iE'aIti

U.III...X:l\...dll. _

cfuJd va convine una.

Unelte la scaea r'edusa

'iii' Daca nu sunte,i prea lnalt sau preferati 0 unealta rnai usoara, putetl alege una de dimensiuni mai miei.

'iii' Daca suntetl foarte sound, exlsta unelte de foarte buna calltate pentru oopii, care pot 1i toloslte de un adult seund.

Alegerea .roabei

'iii' Indiferent de pretul ei,este esential sa avetl o roaba cu roata pneumatiea fiindca este rnult mai u:;;or de trnpins decal una eu caueiuc plin. De9i reparatille nu sunt pasiunea mea, aceasta transformare se poate face destul de U90r.

'iii' Daea se poate, tncercati roaba lnainte de cumparare, Ea trebuie sa fie echilibrata 9i contortabna in mlseare !,li U!,lOf de carat eu pieioarele de stabilizare ridieate de pe parnant, Alegeti eu grija.

21

Sapati mai usor'

Daca intentionati sa sapati mull eu un harlet, cautati unut eu treapta - 0 mica. ilan!?a de-a lungul partii superioare a lamei. Ea previne alunecarea talpii Incaltamintei cand rnanevratl harletul in pamant.

o stropitoare solida cu duzii deta§abila va. poate servi ani de zile.

o stropitoare foarte utilii

'iii' Cand alegeti 0 stropitoare, asi.gurati-va oa 0 puteti cara U90r cand este plina cu apa, Daca sunteti 0 persoana eu putere normala. este indicata 0 stropitoare de rnarirne standard - in fapt, ali putea constata oa unefe tipuri aspectuoase (dar mai putin funetionale) sunt de-a dreplul incomode.

'iii' Stropitoare.le galvanizate sunt mult rnai scumpe decal cele din plastic, dar sunt, pracnc, indestruclibile ~i i~i menta banii.

'iii' Evitati stropltoarele care nuau duza detasabila: ele sunt foarte greu de curatat 9i va permit sa udati numai intr-un sing.ur mod, 0 duza pe care 0 putetl roti sau detasa va permite doua moduri de a stropl, plus 0 udare lntenslva.

CUM sA iNCEPE'fI

Tr-ansformar'i rapide

Este bine sa acceptati unele transforrnari rapide - prin solutii care VOT da rezultate imediate. Ele pot face gradina mai aspectuoasa ~i va lncuraieaza la activitate sl In perioadele fara vegetatiel

Mascarea unei gramezi de moloz

Daca in gradina se afla un morman urat de moloz ~i inca nu suntef pregatit sa-levacuatl, nu fiti tentat sa-l ardeti, filndca eieetele se vor vedea mal tarziu. Pe termen seurt, saditi langael 0 planta cataratoare ieftina, care creste rspedesl lasaV-o sa acopers molozuL lncercatl cu clarnatita sau trandaflr, dar nu cu plants pentru sol acid, fiindca motozul contina beton.

Priviti pavajul

Deseori, pavajul arata urat daca dalele incep sa crape, sau suprafata lor se decoloreaza. Daea dorltl sa pastrati zona pavata, rnerlta sa-l alacati putin timp .. Daca putetl obtine dale de inlocuit, scoatetl-le 9i lnlocuiti-le pe cele deteriorate care strica aspectul.

Este foarte U90r sa aounati lucruri de care nu avetl nevoie sau plante moarte 9i ghivece sparte. Dar, sacrlficand 0 ora, uneori nurnal a jumatate de ora, cu doua vase - unul penlru resturi de aruncat, cetalalt pentru rnatoni Iolosite la compost - veti avea cu putin efort un alt aspect in gradina.

Faeeti ordine

Faceti-va un sopr'on

Ideea unui sopron care ocupa din spatlul valoros pentru plante poate parea nsatracttva la inceput, dar, daca este posibil, este bins sa va faceti unul, El va fi toioslt la depozitarea uneltetor srechipamentelor tntr-un lac uscat 91 sigur, fa pastrarea sernintelor si bulbilor inainte de plantare si a acelor obtecte care, de obicei, S9 aduna gramada 9i arata dezordonat,

are un sopron pentru unelle,

Poate di este necesar sa a~eza!i unele dale cu partea uzata In jos.

22

TRANSFORMAm RAPIDE

Imbatranirea dalelor inlocuite

Noile dale pot fi exact de acelasi tip oa 1;>i cele originale, dar daca nu sunt deloc uzate vor arata comoiet diferit. Folositi subterfugiul utnizat deseori la ghivecele noi !?i apllcati pe supratata :lor balegarlichid sau laurt, AsHer va fi stlrnulata cresterea algelor 9i a rnuschilor, iar supratata nu va fi! alunscoasa, decat daca folosiTi cantitati prea marl.

Protejali plantele din vecinatate cand ctlratati cu chirnicale sau cu lurtunul sub presiune.

Curatarea pavajului

Uneori, supratata unui patio sau a unor treple se deooloreaza si spalarea sau frecarea sub presiuns cu 0 substanTa de curarat de firma peats fi suficisnta pentru a imbunatati aspectul. Dar, inainte de a actiona pe intreaga suprafata, vsrificati daca tratamentul nu produce daune ultsnoars: spalarea sub presiune poate deteriora 0 suoratata cu dale care au joe, lar unii agenti de curatare pot produce chiarei decolorari, asa ca faceti rnai inlai a proM pe 0 dala tntr-un lee mal putin vlzlbll.

Beasezarea dalelor

Uneori, dalele doar s-au lasat, Fo!osiTi un harlet introdus sub marginea dalei pentru a 0 ridica cu grija,. fara a datarlora marginile. o cantitate midi de moloz compact sau nlslp brut, uscar, asezata sub dala permite ridicarea 9i nivelarea eidupa cum esle necesar 9i reasezarsa ei repede 9i usor,

Renovarea zonelorcu pietri'i'

Daca au crescut multe buruieni prin pietris, lnseamna ca nu s-a !olosit un material adecvat cand s-a realizat poteca sau zona cu pietris in aces! caz, €Isle bins sa porniti de la zero (vezi pagina 165), dar sa nu Iolositi 0 folie de plastic dur; ploala nu se va putea scurge 9i in eurand locul va fi plin de apa.

Completarea pietri~ului

Daca stratul de pietris s~a subtiat, asigurati-va ca materialul pe care il curnparati penlru completare este din acelaai tip de pietre. Daoa nu este posibil, lntlndetl noul pietris cat mai uniform pe intreaga suprafa~a. Veti obtine un aspect dilerit, dar acceptabi!, fara a reface toata acoperirea.

23

CUM SA iNCEPE'fI

Margini deteriorate

Plantari in Iocul dalelor Daca vreti sa epuizati toate posibilitati1e, puteli rsnunta

complet la dalete deteriorate sau decotorate. Sapati 9i scoateti materialul de sub dala si

inlocuiti-l cu parnant bun pe 0 adancirne de eel putin 15 em si vetiavea unlocas excelent

pentru 0 planta unlca,

Zonele pavate, mclusiv potecile, pot fi deteriorate in jurul marginilor, in special Tn locurile foarte circulate. Este esentlal sa Ie reparati prompt; vor fi 9i mai sigure sl vor arata mal bine. scoaten ciiramizile, pietrele de pavai sau dalele 9i Inloculti-le. Daca nu Ie puleti potrivi, luati in considerare 0 noua margine de-a lungul potecll sau, eventual, inlocuiti cateva dale din loc in IDe,. tntr-o succesiune regulata.

inlocuiti. cu plante dalele din locurl mai putin circulate.

Plante pentru pavaje

Alegerea acestor plante depinde dedumneavoastra, dar cele mai indicate sunt unele care suporta secsta, ca, de pilda, cirnbrul, salvia 9i urechelnlta (Sempervivum). Pentru locurile din aprop.ierea marginii unei zone pavate. intotdeauna puten alege 0 tufa mica sau chiar a planta cataratoare care sa aoopere un zid alaturat,

Urechelnlta va produce hlstari ~i va umple in curand locul de plantare,

Gbiveoele cu flori slriludtoare pot ascunde sau abate aten!;ia de 1a Olice defecte.

Cum rezolvati aspeetul de junglii

J,infrumusetari" en ghivece

Treptele sau potedle sparte sau deteriorate in alt mod, care sunt inca perfect sigure, 'liar arata rnai bine daca adaugali pe margini cateva ghivece mici gata plantate .. Schirnbati continutul ghivecelor in flecare anotimp, pentru a avea un aspect frumos tot anul. Asigurari-va cii. poteci.le sau treptele sunt suficient delate pentru a suporta aceasta reducers a spatiului util, tara a deveni prea stramte,

Plantels cataratoare crescute exces.iv pot fi a arnenintare pentru fundatia easel, dar, eel mai probabil, ele doar acopsra potecile si blochsaza lumina. Inalnte de a lua toarfedls sau fisrastraul, verilicali cerintele plantelor, fiindca metodele de tundere vanaza considerabil.

24

Plante excelente pentru margini de

te · ° to

po _CI 'Ipa ·10

1 Arenaria
2 Armeria maritima
3 Aubrieta
4 Dianthus deltoides
6 Draba
6 Erinus alpinus
7 Helianthemum
8 Iberis sempervirens
9 Salvia officinalis
10 Saxifraga
11 Sempervivum
12 Thymus TRANSFORMARI RAPIDE

Plantele care se tfu'asc peste marginfie unut pavaj ascund neunifonnititile.

Perioada de tundere

Este bine sa evitati tundersa unei plante catre starsitul verii; aceasta poats stlmula cresterea noilor lastari care nu vor putea sa se lntarsasca sau caleasca bine inainte de sosirea gerului. in general, eel mai bine €Isle sa tundeti fie cand planta vega· tsaza, fie la inceputul anului, eand noli lastari se vor putea calt,

Nu va griibiti

Daca aveti dubll asupra tunderli unei tufe sau plants ca~aratoare crescute excesiv, este mai bine sa fili precaut. l.ucrarsa se poate intinde pe 0 durata de doi sau Irei ani.

Cum sa ttmdet! 0 tufa crescuta excesiv

,

tjg Diversele plante trebuie tratate in moduri difelite, asa ca identlficatl exact es fel de planta aveti. Dar, indiferent de planta pe care 0 reinnoiti, exista indrumari de baza. pe care trebuie sa Ie urmati intotdeauna, prirnul lucru flind

tunderea par1ilor uscale, bolnavs sau in curs de uscare.

Renovattsj fertilizati

Pare Hogie sa fertilizali plante crescute sxcesiv care trebuie lunse, dar €Isle uti!. Fertllizarea unei tufe batrane, care a fast tunsa foarte mult, stlrnuleaza cresterea noilor lastan. Fertilizarea nu lnseamna ca planta va produce lastari noi in exces, fiindca nu veli aplica fertilizatori in cantitate prea mare ..

Este mai bine sa nu tundelJ dlncolo de piItile tnfrunzIte.

~ Priviti planta ou ochi crttic, pentru a decide d'aca are nevoie de 0 tunderegenarala sau daca trebuie rarita coroana. Indiferent de ce aveti de tuns, asigurati·va intotdeauna ca foarfeeile, fisrastraul sauemondorut sunt in stare buna sl foarte asellJtite ~ tulpinile strivite se infeeteaza deseori :;>i 58 usuea, Alegeli un mugure sau un lastar care arata viguros 9i este orisntat spre exterior 9i taia!i, facand 0 taietura lncllnata exact d'easupra mugurelui, dar nu in vartul lui.

25

CUM sA. iNCEPEl'I

----------~----~------~--------~--_,

Alegerea imprejmuirilor §i a structurilor

Gradina va arata §i se va dezvolta mai bine ell imprejmuiri bine tntretinute care se asorteaza eu stilul sau, asigurand intimitate ~i siguranta, Se pot folosi §i ecrane care ascund franghiile pentru rufe, lazile de compost sau §oproaneJe care nuarata binein peisaj.

Obnprejrnui:re eurata §i unifonnA, tasa trnpres.ia de ardine.

Renovarea gardurilor Un gard deteriorat poate face ca intreaga gradina sa arate netngrijita :;;i permite unor vizltatori nedoriti, ca animalele de casa straine, sa patrunda user in gradina. Inloculrea gardului ar putea f 0 !ucrare difici!a; intre timp, daca v-ati convins ca gardul conso!idat este siguf,el va arata mutt mal bine daca Ti aplicati 0 substanta de tratament pentru lemn, colorata corespunziitor.

Asigurati-va cil gardurile surit la locul potrivit

Daca tocmai v-ati mutat lntr-o casa noua, asigurati-va ca orlce pretentll eu privire la limitele proprietatll se solutloneaza rapid. Astfel de probleme nu dispar, in schimb pot devenl mai complicate.

Plantarea imprejmuirilor

Lyslmachia cu Verbena sun! o cornbinatle reu§iti'i.

26

ledera (Hedera) mereu verde este perfecta pentru ecranari.

Ascundeti locurile urate

W Folositi stalpi.i de gard pentru a sustine un spaner si realizatl

un paravan la care sa avetl acces repede si U:;;Dr pentru ingrijire, tundere etc, Cand plantele eataratoare de durats s-au stablllzat, urnplef locurile goale cu plante anuale care erase repede, ca sangele-voinieului (Lathyrus).

'<iI Pentru a ascunde ceva inalt si subtire, creati 0 columna din fire tntlnse, ancorate bine de pamant si erel?teli peea plante eataratoare.

'<iI Daca ceea ce trebuie rnascat are :;;i un mires dezagreabil- cum este 0 gramada de compost - lnclude~ in paravanul de mascara sau intr-un plantator alaturat cateva plante cu parfum. lasornia, trandafirll sau capritolul (Lonicera) TItJ numai di arata bine, dar sunt si toarte buni agenti de lrnprospatare a aerului.

Dacagardul nu este tntr-o stare toarte proasta, puteti planta lange al plante cataratoare care sa-l acopere. Aleget1 plante care cresc repeds, cum este dematita (Clematis montana), pentru un efect rapid. Daca lntentionati sa. scoateti

gardul tntr-un an sau dol, puteti fo!osi plante calaratoare anuale, ca sangele-voinicului (Lathyrus), Cobaea sauzoreaua (Ipomoea) ps a rstea de sarma sau pe un cadru ternporar. Ca alternativa, abordati problema de sus in jos, eu plante tiiratoare in eosurl suspendate.

ALEGEREA iMPREJMUlRILOR ~I STRUCTURll..OR

~oproane neaspectuoase

Uneon, un sopron poate anita dez.agreabil, nu pentru ca este urat, cl tiindca s-a 1nvechit. Un strat sau doua de substanta pentru tratarea lemnului, eventual de euloare atraqatoare, I-ar putea face imediat sa. arats mai bine. Pentru ea substanta sa adere bine, curatati algele, rnuschll ~i' rnurdarta si apoi lasati lemnul sa se usuee bine tnaints de a aplica tratamsntul.

Culoarea §opronului n poate senate ill evldenli in peisaj sau dimpobMi.

Distragerea atentiei

Dace. marginile gradinii nu arata prea bine, cu toate sforturile depuse pentru a Ie aranla, saditi plante (vezi paginile3B-39). intre timp, folosi~i vase cu plante de sezon pentru a atrage atentia in alta parte. Un ghiveci sau un hardau aspectuos distrag privirea de la zonele mai plltin aspectuoase ale gradinii, tacand ea locul sa para mal interesant. Ele indica sl cum va arata gradina dupe ce a veti lucra ell psrseverenta.

Ecranare instantanee

Nu aveii nevoie de zone plantate permanent pentrua realiza 0 eeranare sau un gard viu; puteti crea un paravan instantaneu din vase eu plante frumoase, allnlats. Inaltimea poate fi foarte diferita, in functie de planta, de la levantidi. 18 dafin.

'it'. Daea nu es1e cazul sa se refaca acoperlsul sopronului, faceti-] mai aspectuos, cuttivand 0 planta cataratoare peste el. Un sopron vechi invelit eu sute de 110111 de clematlta sau eaprifoi (Lonicera), poate arata foarte trurnos. Totusl, in aces! mod 59 poate accelera deteriorarea sopronului, a~a ca, mai bine procedati astfel cu unul care si-a i"ndeplinit perioada de folosire.

Acoperi!jiuri deteriorate

W Acopsrisul din carton asfaltat al soproanelor se distruge adesea in cativa ani, lasandu-le neprotejate de apa 9i stricandu-le aspectul. [nlocuirsa rnaterlalulul de pe un sopron inca rezistent va 1mbunatali imedial sltuatia,

Caprifohil acopera un ;jopmn ~i este verde apreape lo~ aoul.

27

gradinilor ,p pot sa Ie imbunatateasea sau sa Ie strice aspectul.

Straturi si borduri din tlori

,

28

Crearea unei scheme perfecte

Crearea de borduri frumoase §i dezvoltarea lor dupa cum doriti, ca sa arate bine cea mai mare parte a anului, este 0 arta. Straturile §i bordurile lipsite de culoare §i neinteresante, aproape tot timpul aouIui, sunt 0 ocazie pderduta, Este U§or de incropit un strat care arata bine un sezon sau doua, dar este mai greu de folosit

Daca nu va dorifi cea mai simplista. grii.dina, probabilca vefi avea eel putin un strat §i 0 bordura din fiori, sau chiar mai multe. Dimensiunea, forma §i numiirul straturilor sunt, desigur, determinate de dimensiunea §i forma gradinii, §i de accentul pe care doriF s3.-1 puneti pe flori §i aite plante in contrast cu elementul de peisaj ca in natur3._ Fiecare strat §i bor-dur'a pot avea 0 temil similara, sau pot avea caracteristici §i alcatuiridiferite, dar, indiferent de stil, ele fae parte integranta din majoritatea

spa~iulla maximum, tot timpuI. Desigur, nu vreau sa va sugerez sa renuntati la bordura erbacee daca nu sunteti un gradin.ar experimentat §i bine informat - departe de aceasta - dar nu este nieiun dubiu ca ea face parte dintre zonele gradiwi pentru care ciiteva sfatori Ia timpuI potrivit pot transform a bordura de vis intr-o realitate splerrdfda! Indiferent de capacitalile de care dispunett, eel mai important este sa va asigurati ca florile l§i ating potenttalul Ior maxim.

STRATURI f;lI BORDURI DIN FLORI

Acestcapitol va. prezinta:

'iii' Crearea unei borduri noi - alegeti 0 forma care sa se potriveasca eu designul gradinii sl trasati-o lntr-un gazon existent.

'iii' Alegerea plantelor pentru 0 bordure noua, eu 0 diversitate de forme, eulori si inaltimi. 'iii' Plantarea unei borduri noi sau ~ unu'i strat nou.

'iii' Ingrijlrea straturilor stabil izate - punerea de taru~i, protejarea, fertilizarea ~i plivitul,

29

STRATURI ~I BORDURI DIN FLORI

Cum sa faceti 0 boedura noua

,

Planul unei borduri noi este esential pentru succesul pe termen lung al lucrarii ~i reprezinta un moment eaptivant. Alegeti ell atentie componentele care sunt cu adevarat fascinante.

Linii simple

Ganditi in perspectivi

lncercatl sa va imaginali cum va arata un strat nou 1nainte de a-t crea, Poate ca nu ~ti'i InCa exact ce plante ve~i cultiva in el, dar ganditi-va la forma ~i dimensiunile lui sl cum va afecta sau sa va incadra in restul gradinii .. Tine!i cont ca un strat sau 0 bordura cu flori S8 va vedea, probabil, din rnai multe locmi, inclusiv de la parter si de la fereslrele de sus ale easel. Ave!i grija sa creati bordura Intr-o pozi!ie in care, sa va hucuraf de ea, indiferent de unde 0 privlti.

o margine salida este a lnvestllle buna, economisind ore de munea uttertoara,

Pastrati ordine l?i un aspect plicut

Gazonul ar putea crests peste stratul de 110ri. Arnplasati 0 bariera in jurul marg,inilor, la 0 adancirna de 5 em, care patrunde peste radacinile ierbii, dar nu prea ina Ita incat sa nu puteti tunde pana ta margine. Astle I se va preveni oresterea ierbii in strat sl veti petrece mull mai putin limp ingrijind marginea.

o bordura de forma neobtsnulta sau oornplicata poate arata bine, dar rnentlnerea formei ei poate deveni un cosmar, mal ales daca se aM langa un gazon cu margini buclate care trebute tunse. 0 forma mal lina este 0 optiuns mal usoara sl, ca urmare, mai putin schlmbatoare - alegeti aspectul clasic, care nu se dernodeaza.

Curbel.e line, largi sunt ll§or de plantar §i rnlre!iinul.

Marcarea curbelor

'iii' Dati atenfle marginilor bordurilor, Cel mai bine este sa folosi~i un piron ~i 0 stoara care sa va ajute la rnarcarea segmentelor de cere, lnsemnandu-le pe iarba cu vopsea cu aerosoli. Daca avsti numai 0 margine ~i vreti sa faceti economie, tolosip pentru maroa] nisip uscat de horteultura. Puteti sa-I prssaraf pe gazon cu mana sau folosind 0 sticla

din plastic careia i-ati taiat fundul. Lega1i capatul storii de sticla ~i rasturnali-o. Turnati nisipul useal Tnauntru si, cand scoateti capacul, el va eurge, rnarcand gazonul in timp ce deplasati sticla,

'Si' Se poate folosi sl un furtun de gradina 1ntins pe jos dupa forma do rita. pentru bordura, dar exista riseul de a crea accidental 0 curba turtita sau neuniforrna,

30

CUM sAFACE'fI 0 BORDURANOUA.

Faceti linti drepte

Dimensiuni

Dimensiunile stratului sau ale bordurii depind de ceea ce va doriti si de dimen-

, ,

siunile gradiniL Dar, luati in considerare ingrijirea in viitor:;;i orics modalitate de a o face rnai simpla, mai raplda sau mai usoara, Bordurile mai marl pot arata mai bine deoarece contin plante mai rnulte, dar daca sunt prea adanci, este greu de ajuns in zonele centrale, mai ales intr-una plina de plants, Accesul poate fi mai usor, daca 58 pun pielre pe care sa caloa sau se face 0 pataca.

o bordura cu margini drepte care nu au fost trasats drept arat;§. oribil. Chiar sl cand plantele cresc in ea :;;i ascund partial 0 Iinie unduita, aceasta se vede, totusi. Nu incerean sa taiati marginea din ocru, talosili doua. piroana sl ° stoara sau 0 tuleta metalica lunga, sau 0 scandura si taiati exact de-a lungul liniei drepte.

Taierea marginilor Cea mal buna unsalta

pentru talat marginile unei bordurl lntr-un gazon

existent este a lama

metalica in forma de semiluna, cu care se pot

tala relativ usor margini precise !;li ordonate. Ca altemativa, se poate folosi destul. de bine un Mrlei

bun, ascutit, dar este

esenlial sa tineri 'lama la unghiul corect fata de

gazan atunei cand taiati.

a unealtci pentru margini in form.a de serniluna are lama complet plata.

Reciclarea gazonului

<£> Gazonul scos trebuie ridicat cu radacinile de larha, astfeJ ca sa poata fj folosit ca material de completare in locurile ratite din gazon sau la repararea marginilor degazon rupte. Daca nu il folos~i pentru aceste lucrari, gaz.onul fermenteaza excelent, asa ca puneti-l in gramada de compost.

W Oaca aveti mull gazon, puteti sa va facstl propria gramada rniniaturela de cernoziom. Stivuiti gazonul cu larba In jos, lntr-un lac necirculat; cat timp nu devine prea uscat, el va putrezi dand un cernoziomexcelent.

Aveti Brija sa tai;:qi suficlent de adanc pentru a scoate toate rad.!i.cinile.

Taierea gazonului

Dupa ce ali trasat forma marginilor, va trebui sa indepi3:rtali gazonul de pe contur, Aceasta se poate face rnult mai usor (:;;i cu un rezultat final mull rnai reusit) daca stati in interiorul noii borduri sl taiali spre margini. Daca taiati dins pre margini spre interior, ests posibil sa stricati acsa taietura vertlcala, trumoasa .!;Ii ordonata, De asemenea, aste bine sa indepartalj lntfl.i a rondela reJativ mica de gazon, apoi, pe rnasura ce inaintati spre zona centrale a bordurii putati disloca rnai mult,

31

STRATURI ~I BORDURI DIN FLORI

Alegerea plantelor pentru 0 bot-dura noua

Decideti mai intiU cand trebuie sa arate bordura eel mai bine. Daca creati 0 bordure care doriti sa fie frumoasa cat mai mult timp po sibil lntr-un an, aveti nevoie de 0 gama larga de plante ale carer perioade sau anotimpuri de perforrnanta maxima se lntind pe muJte luni.

Folositi 0 combmatie de plante

Daca d0nti 0 bordura care sa fie mteresanta la toate nivelurile, folositi 0 cornolnatie de tufe ~i plante perene. Pentru a oonne omasa splendida, densa de culoare, puteti, de asemenea, sa sfiditi multe plante de rasad ale carer perioade de inflorire va convin. Dupa ce ali rsalizat nucleul de plante permanente, cautati la centrele de gr8.dinarit plante de interes sezonier, 1n perioadele cand avetl nevoie de ele. Aoeste plante temporare dau repede un impact maxim, in timp ce altele se ofilesc.

Gradina Sf! vede tnIr-un Cel cand §edeti ii In alt fel cand stati In picioare: folosiV plante a carol tnal1ime sA corespundi arnbelor sittJatii.

Combinati ai asortati

, .. ,

inal~imea sl varietatea plantelor este lmportanta. Aveti grija sa nu alegeli plante care au to ate aceeasi inallime; va veti bucura mai mult de peisajul pe care-I of era , daca unele sunt mai inalte decat altele.

Etichetele llustrate sunt utile pentru col va arata ce planl§. va creste,

Ascultati-va inima, dar folositl-va capul

Alegerea plantelor este a problema faarte personaia, dar amintiti-va sa verificati cerlntala lor fundamentale inainte de a le acnizitlona. Daca nu Ie puteti asigura cantitatea

co recta de soare sau umbra, structura sotulut, umiditatea 9i pH-ul solului, ele nu vor putea supravietut.

32

Plantele din ghivece mici arata bine intotdeauna In pepiniera sau la centrul de gr8.dinarit, dar, retineti cs in timp oe multe plante erbacee arata aproape la fella inceputul sau la sfar9itul sezonului, ele au inal1imi 9i largimi potentials extrem de diferite. lntormatiile de pe eticheta plantei sau de pe placuta din centrul de gradinarit trebuie neaparat cunoscute.

Cititi eticheta

Acces dificil

Cand alegeti plants Ie pentru un strat-lnsula, mal ales pentru unul destul de mare, asigura\i-va ca plante Ie din centru nu trebule ingrijite prea rnult, fiindea accesul la ele va 11 difieil sl astfel ingrijirea va fi ansvoloasa.

ALEGEREAPLANTELOR PENTRU 0 BOR.DUBANOUA

Centrul bordurii este ideal pentru plante rnereu Yew, care au nevoie de pulma ingnjire" ~i pentru plante cu lepi, nedorite In apropietea marginilor.

Priviti frunzele

•

o planta poate f valoroasa nu numai pentru f10rile sale; multe plante erbacee au 9i un frunzis de exeeptie. Faceti un efort 9i tncorporati in proiactul g.radinii' cateva plante cu trunzis frumos, fiindca frunzele sunt interesante un tirnp mal indelungat deeat multe flori,

Nuanlele Ii formele fn:mzelor dureaza aproape tot anul.

Ginditi .. va Ia forma

•

Fiscare psrsoana are, probabil, o forma de planta favornapoate va plac spiralele llnlstltoare ale nemtisorutu' (Delphinium) sau palcurlle lejere de larba-matei (Nepeta)dar, 0 forma repstata la nesfaJ:!?it devine rnonetona. Spicele verticals de flori lnvioreaza 0 bordura densa, compacta, in timp ce plantele care atarna catifeleaza si leaga tmpreuna diverse grupuri. Nu saditi, automat, to ate plantele inalte in spate: unele, ca Verbena bonariensis, sunt destul de transparente pentru a 11 puse in fata.

Daca doritl perioade interesante, foarte variate, putetl eurnpara plantele in perioadele principale de achizitia (primavara st, partial, toamna, pentru plantele srbacee). Daca dorlti plants foarte aspeetuoase In cea mal mare parte a anulul, vizita~i un csntru de gradinarit bun laintervala regulate. Puteti f sigur ca adevaratele vedete de sezon, cu eels mai sdipitoare infali:!?ari, vor fi in prim-plan de fiecare data.

Cand sa cumparati plantele

Plantele verticale pot arata ca ni§le sernne de exclarnare irnpresionante In bordurile cu forme scunde ~i dense.

33

STRATURI st BORDURI DIN FLORI

Nuantele de albastru ~j purpuriu creeaza calm §i armonie in gnldina,

Circulatie sigura

Daca stratul de flori eslelanga 0 potaca, evitati plantele care au frunze cu tep! sau spini, sau care produc reactu pe piele,

cum sunt aliorul

sau ruta,

Armonii de culori

Am convingerea ca 0 eomblnane de culorieste ceva foarte personal ~i di trebule sa avetl ceea ce va place, nu ce va spune altcineva. Totusl, daca va trebuie mid sugestii pentr:u a Tncepe, line1i cont ca, in general, culorile aprinse se potrivesc mal bine cu alte eulort aprinse, lar cele mal rscicu altele tot reci. Puteti realize 0 bordura din eulori foarte pUline sau chiar din una singura, sau, eventual, la 0 bordura rnai funga, sa variati treptat culorile de la eele aprinse spre cele reci.

Cumparat! plante proaspete

Dace este posibil, aflatl cand se fac 'Iivrarile principale la centrul de gradinarit si dueeti-va Tn ziua acea. Veti achizitiona cele mal buns plante, tnaints de a se ofil1 sau deterioral

Invatati din ex.emple

Daca vi se pare greu sa alegell plante care se asorteaza, vizitati cat mal mulle gradin! bine concepute sl frumos plantate. Nu numai ca vetl avea 0 zl de recreere magni'fica, dar veti obtine rnulte idei pentru plantat, foarte bune.

F I "t" "

.. O_OSI,,1 mu;;carea

Plantele de inaltimi dlterite adauga 0 dimensiune bordurii din flori, dar ea va arata ~i mai tncantatoare daca puteli include plante care se misca, Folositi plante lnalte, cu tulpini flexibile, ca Verbena bonariensis, ~i efectiv bordura va dansa in bataia brizei.

Combinatlile de culori ar putsa fi descurajante, mai ales pentru cei fara inclinatii arttstics .. Retineti ca sunteti

, I I I

creatorul propriilor straturl !ili borduri. Impreuna oucei care locuiesc in casa !ili adrnlra gradina, suntetl sing.urele persoane a carer parers conteazal

Cum va place

Evitati magazinele in care

plantele arata prost. Plantele moarta sau afectate de uscaciune, sau 0 multima de burulsni crescute in compost sunt semna revelatoare.

Fiti pretentios

34

Margini ordonate

Daca 0 bordura se afla langa un gazon, alegeri plante pentru marginea ei care nu au tendinta de a crests excesiv ~i care se dezvolta pe verticala, Plante Ie cafe atarna peste iarba Iac dificila. tunderea ~i 0 vor deteriora repede, datorita umbrei pe care 0 fac. Plantati rnai in spate fata de margine ca sa exists pulin spatiu pentru dezvoltarea plantelor.

sTRATURI ~I BORDURI DIN FLORI

Perioada deplantare

Este user sa va apucati de treaba cand va aflati In fata unui spatiu mare de plantat, dar daca sunteti prea grabil, ati putea regreta mai tarziu. [nalnte de a tncepe sa plantati,

pregatip pamantul pentru noua bordura,

Eliminalisemintele de buruieni

Daca strahl I seatla intr-o zona unde au fast 0 mul\ime de buruieni anuale, scoatetl-le, Apoi, dupa. ce aii sapat, lasatl

stratul gal cal putin trei saptamfini inainte de a va ga.ndi sa plantati ceva. in aceste saptarnan', numeroase ssminte de buruieni, care anterior erau in stare veget.ativa in pamant, vor germina (mai repede, fiindca pamantul a fost sapat)!?i ve~i putea sooate burulemle, sapa.nd eu regularitate. Oaca procedatl asttal in prlrnale sa.ptamani de realizare a stratului, veti putea elimina majoritatea semintelor veg.etative de burulenl, inainte de a planta, !?i astfel ing.rijirea utterioara vaf mult mai usoara,

S3paI'ea repetati pentru suprimarea buruienilor, pe masma ce germineatA. Ie reduce mull fUlITWuI.

FertiUzati pamantul

Pamantul po ate fi sarac in nutrlsntl, asa ca. introduceti mult bale gar bins putrezit sau compost degrad\na pentru a ameliora structura ::rifertilitatea lui. Luerati eu furca pe toata suprafata stratului.

Scoateti rildilcinile

,

Noul. strat, bins fertiHzat, pe care il creati este un lac ideal pentru ca orlce burulana daunatoare, ca papadille, plantele eu frunze acidulate sau volbura, sa supravie1uiasca ::ri sa se dezvo1te. De aceea, trebuie sa sapati zona cu turca foarte atent, scotand cu grija cat mai multe burulem intacte eu radacini!e lor. Este foarte important sa. alirnlnatl toate radacinile ~i alte fragmente, fiindca multe au capacitatea de a forma noi plante, daca sunt las ate in pamant.

Perioada cea mai mdicata penlru arnellorarea solulul este inalnte de plantare.

Masurati pH-ul

OaCa nu sunteti sigur de valoarea pH-ului, este

un moment bun sa-l dsterrnlnati va!oarea (vezi pagina 16), tnaints de a adauqa eeva tn so!. Majorit.atea plantelorerbacee erase perfect in orice solurl, eu exceptia celor total nefavorabile, dar aste bine sa. verificati. Daca lntentionati sa planta,i 0 tufa in bordure, eunoasterea pH-ului este de real folos oa sa :;;titi ce sa eultivatl.

36

pmnOADADEP~ARE

Pentru a fi sigur ca fertilizarea este reuslta, puteti folosi :;;i fertilizatori industriall, dar daca aveti sol foarte fertil sau tocmai atl aplicat mult balegar sau compost, atunci nu maieste necssara 0 fertilizare generala initiala. A:;;teptati pana cand plantele lncep sa crsasca mult.

Folosirea fertilizatorilor

Gate din fiecare?

<£> Daca spatiul de plantat este foarte rnlc, 0 singura planta din fiecare tip este tot ce va trsbuie, Daca doriti un efect mai imprsslonant, rezurnatt-va la plante care raman mici:;;i folositi cateva din fiecare tip.

'i' Plantatl numere impare, de pilda, trei sau cinci din aceeasl planta, :;;1 nu un nurnar par; aceasta va face ca bordura sa arate mai natural.

Dupa ce ati stabilit locut plantelor :;;i chiar Tnainte de a fncepe s8.ditul, udatl-ts In totalltate, daca compostul esle complet uscat. Punand plant ere 1n apa, bulgarele de pam€mt din jurul radacinHor va f plin cu apa cand se introduce in pam an!.

Tineti fiecare planta tntr-o grueata eu apa in tirnp ce ii siipati groapa in care 0 Yeti sadl,

Udarea prealahila aplantelor

Man.area pamantului

Pamantul, mal ales cel de sub un gazon foarte toloslt, devine adesea compact. Lucratl ou furca, la 0 adancirne eel putin egala cu latimea larnei unui harle!, preferabil mai mare, siaramand straturile dure care s-au format. Daca pamantulla suprafata este afanat, avsti grija sa nu adueetl pamantul de

dedesubt la supratatal

Un nurnar irnpar de plante creeaza aparenja unei borduri formate in mod natural.

Lucrul in Iut

Daca pamantul din gradina este tut greu, tncercan sa sapati intens si sa reallzsf stratul cand vremea :;;i solul nu sunt prea umede, altfe! solul va deveni foarte compact (vezipagina 18). Sapati cat pute~i mai mult eu furca, nu cu harle!ul; harleWI poate cauza tasarea solului la marginile stratului.

37

STRATURI ~I BORDURI DIN FLom

, I

ruslp sau vopsea va va U~UIa rnunca,

Cand sa plantati

\i? Eu recomand plantarea toarnna sau prlrnavara devreme astfel ca plantele sa aiba posibilitatea de a-si forma radacinile in noul mediu Tnaints ca vremea sa devina prea calda sau pamantul prea uscat.

'" Daca vremea a devenit deja calda, plantatl lntr-o zl cal rnai racoroasa posibil, sau, daca nu se poate, seara devreme, asttel ca plantele sa nu suporte imediat partea cea mai calda a zilei.

Aranjamentul prealabil

inainte de a incepe sa plantatl, .aranja1i ghivecele cu plante pe locurile unde lntentlonati sale sadi1i. In acest stadiu, este mu1t mai U!?Of sa va razganciliti,. dscat dupa ce le-ati pus in pamant, Daca nu ati rausit sa procuraf toate plantele care va trebule, folosili un ghiveci gal in locul fiscarsl plante care llpsesta,

Pregatiti bine gropile

'i' Asigurati-va. ca. fiecare planta are 0 groapa de plantare putln mai mare decat bulgarele de pamant din jurul radaclnllor.

~ Daca vremea este secetoasa, umpleti fiecare qroapa cu apa chiar inainte de a pune planta in ea. Aceasta udare locala face rnlnuni psntru stabilizarea plantei si reduce pierderile de apa.

Scoateti planta in ultima clip a

, -

Pastrati fiecare planta in ghiveciulei pana cand suntef gata sa 0 saditi. Daca 0 scoatef din ghiveci mal devreme, este posibll ca radacinile sa se usuce, mai ales daca intervine ceva nsprevazut.

Pozitia plantelor

Daca asezati plantele la locurile lor cand lncepetl sadirea, veti lucra mai repede 9i mai usor, De asemenea, Yeti fi sigur ca fiecare planta i!?i ocupa pozitia corecta in raport cu eele din jur.

38

Nu sapati prea adane Nu fiti tentat sa plantati la 0 alta adancime decat cea la care se afla planta in ghiveeiul sau. Daca saditi prea adanc, planta poate putrezi si muri, iar daca saditi prea sus, planta este rnai expusa la saceta,

PERIOADA DE PLANTARE

Fiti meticulos

Dupa ce a~i scos planta din ghivsciul. sau, puteti exam ina radacinlle. Daca ele aufost prea turtite in ghiveci, trageti afara user catsva radaclnl exterioare, tnaints de a puns planta in groapa. Aceasta va aluta radaciniior sa se ra.spandsasca mai rspede in noul lor mediu.

ramane ~a

Combatetd buruienile

Dupa ce plantele au fost sadlte, acoperiti lntreaqa suprafa~a a pamantuiui cu un strat gros de protectls din co] de cacao sau de capac. Astfel se va reduce mult oresterea buruienilor, veli economlsl limp, combaterea buruienilor va f mai usoara, iar pamantul va fi mentinut relativ umed. Oornpletef stratul de protectie de indaUi ce incepe sa se subtleze, smulqand mai intal orlce buruieni care au aparut,

Distrati-va ell vase de completare tntr-o bartlura tAnarii.; s-ar putea sa va dea idei not

Umplepi spatiile goale

Mentineti racoare

Daca vremea este deja calduroasa si plantele au multe frunze, ele pot suteri destul de serios, mai ales in prlmela zile dupa plan tars. Feri!i-le temporar de prea multa lumina.

Un strat de proteqie bun este de nepretuil pentru combalerea buruienllor ~i menpnerea ume:zelii

Pastrati etichetele

Este bine sa ave!i oevldenta exacts cu ee ali ptantat, dar eu nu as suporta sa. vad etichete in straturile de flori. Dacs sunteti de aceeasi parere (9i prea ocupat ca sa capsati etichetele in tolll de plasticl) atunci punetl-le pe toate tntr-un borcan sau tntr-un pfic marcat cu zona din gradina de unde provin.

Un strat nou plantat cu plante erbacee va avea multe spal;i goale in primii cativa ani. Daca nu va placacestegoluri,le pute~i sadi cu plante de rasad 91 bulbi de sszon, sl eventual cu cateva plants anuale rezistente, crsand astfel culoare, fara a afseta bordura pe termen lung., dar care va arata splendid in tlrnp oe se dezvolta stratul.

Folostti lesatura de gradina

Daca planta~i prin gaurile facute tntr-un material !esut de gradina puteli rezolva 0 serie de probleme. Pe 0 panta, el poate rnantina pamantul sa nu alunece (vezipaglna 15).·in alte locuri, tesatura poate supnrna buruienile, scutindu-va de munca. De asemenea, poate opri malerialele decorative, cum sunt coaja sau aschiile, sa patrunda in pamant.

39

STRATUm ~I BORDURI DIN FLom

,..

Ingrijirea .straturilor

-- --_.

Dupa ce straturile de fIori lncep sa creasca §i sa se dezvolte, In curand ele vor arata splendid. Aceasta insearnna ca va trebui sa fiti cu oehii pe plante §i sa Ie acordati ingrijirea atenta pe care 0 merna!

Opriti incollirea taru~ilor

La plantele mal grele sau acolo unde doriti de fapt ea suportul sa fie a parte intsqranta a peisajului pe care il creati, un sport ea 0 salcie proaspat taiata sau 0 tulpina de alun se potrivsste perfect. Apare, insa, a problema ~i anume, daca sunt lasali in pam ant mai rnult de 0 luna sau doua, acestia pot incolti si dezvolta repede un sistem de radaeini, destul de extins. Inta!;lurati strans larw;;ii cu banda adezlva pe i'ntrea,ga lungime care va fi in contact cu pamantul inainte de a-i infige; astlel tncolnrea va fi oprtta.

Oprili aplecarea plantelor

Multe plante erbacee !;li chlar rnulte plante anuale pe care Ie puteti torosl temperar, sunt prea inalte ~i au tandlnta sa se

apiece. Acest fapt Ie strica aspectul ~i poate deteriora plantele veeine (inClusiv gazonul), 9i le face mal vulnerabile la ataeul rnelcilor, Un mic suport rnascat poate fi foarte uti!.

Intotdeauna este bine sa infigeti suporturne pentru plante cat mal curand posibil. Daca Ie puneti atunei cand planta are frunze, treaba este mai anevoioasa, filndca veti incerea sa nu dateriorati planta, ceea ce este inevitabil, iar suportul va fi mai pulin maseat. Puneti taru~ii de tndata ce plantele au rasam deasupra parnantulul sl puteti estirna destul de precis cAt de mult se vor extinde.

40

Tanqii din matenale natm:ale soot aproape lnvizibW.

Ptrnepi tiirw?ii cat mai curand

Tarusi mascati

, -, t

Majoritatea plantelor arata rnai bine, daca suportul de care au nevoie este rnascat. Taru~ii din rarnurele, avand 0 lungime corespunzatoare fiacarei plante, in general

de 45 em ina1time din care 10-15 em infipli in pamant, sunt foarte potriviti.

~G~STRA~OR

Ingrijirea straturilor

Dadi va ganditi in perspecnva, nu va Ii nevoie sa CUimparali "taw!?i de mazare" speciali psntru plante; reeupsrati doar vergelele taiate la tundarea tufelor, arborilor si gardurilor vii.

Cu cat este mai moale tulpina, cu atat trebuie sa tie mal moale legatura,

Ce sa folositi la legarea plantelor

Puteli folosi diverse materiale pentru a lega plantele de suporturi: stoara moale de gr8.dina, ratie, legaturi din plastic de tabrica, sarme invelite In paliuretan, mete deschise din sarma sau chiar bucati de ciorapi sau dresun,

Suporturi de fabrica

Exista. a rnultirne de suporturi la centrele de gradinarit ~i in catalaagele de cornanda prin PO!?t§. !?i este bine sa cautaji prin magazine pentru a aehizlfie buna, Alegeii suporturi de rnarirns si cutoare potrivite cu plantele pe care Ie cultivati, iar daca sunt din metal, sa fie gal.vaniz.ate sau tmbracate in plastic.

Tulpini inalte

Unele plante, ca nalba de gradina (A/cea) ~i nsrnnsorul, in general, nu au nevoie de suporturi, dar spicele lor cu

flori, Tnalte ~i uneori fragile, pot avea nevoie de sprijin, mai ales daca planta se ana lntr-un lac balut de vant. Un arae din tulpina de bambus rezolva problema, dar aveti grij8. sa nu vatamali coletul plantei cand il infigeti in pamant. Legali planta de arac cu a legatura Tn forma de opt pentru a avea spatiu de crsstere ~i a reduce rlscul de vatarnare a tulpinii,

Inveliti plantele

Mugurij de flori, florile si frunzele mol POl suteri din cauza gerului. Protejarea lor se face prin invelire cu falie pentru borftcultura, cu pardale vechi din pIasa sau chiar cu ziare; marginile trebuie bine ancorate cu piroane metalice, cercuri de butai, cu pietre sau caramizi marL in prszent, se gasesc pungi din folie prevazute cu snur care se trage, protejarea plantelor sau florilar sensibile mari facandu-se mai usor, mal repede ~i mai efieient.

Fiti pregatit pentru vreme rece

Variatiile de temperatura, cand plantele sensibile SUint supuse la ger, pot produce mart papube, mai ales daca gerul soseste brusc, Asigura1i"v8. ca atl pregati.t tot ce este necesar pentru protejarea plantelor si urmarill buletinele meteorolagice.

41

-_ _ ..

STRATURI ~I BORDURI DIN FWRI

Limaesi, melci ~i alte probleme

Combatetd buruienile Sapatu! este cea mai buna metoda pentru suprimarea burulenilor anuale, dar poate provoca ~i mari pagube intr-un strat de floti aglomerat Cumparali 0 sapaliga, vandum ca sapa pentru ceapa, 9i Yeti putea sapa mai sigur in spa~ile stnlmte.

~ Frunzele moi, tinere care apar devreme, sunt un magnet pentru unii daunator'i, in particular pentru limaCl?i 9i rnelei, Unel.e plante, ca Dicentra (cercelul.-doamnei), par a fi rareori atacate, dar verifica1i cu reg.ularitate toate plantele, adunaf daunatorii 9i scapaf de eL

~ Se pare ea stratunle de protectie din coji de cacao reduc pagubele produse de melci; barterete formate din cojl sfaramate, ace de pin sau inele de cupru spedale ajuta 91 ele

la combaterea melcilor.

'it? Mai tarziu, peste an, trunzisul mare al plantelor perene erbaeee care atarna, formeaza 0 ascunzatoare pertecta pentru melci, asa ca, venficati sub trunzela marl, in jurul bazei plantelor 9i adunati toti daunatorii care se pituleaza.

'li? in orice zona a gradinii, putef fi' si.gur ca exista 0 mare varietate de daunatori 9i agenti patogeni care va pot ataea plantele preferate. Vezi paginile218-223 pentru mal multe

staturi in aceasta privin~a.

Yeti avea nevoi.e de toate §iretlicurDe pentru a DU deterioracrinii de apa.

Lasa~i plantele Sa se caIeasca

Udati bine

•

~ Straturile 9i bardurile din flori au nevoie de apa, mal ales in primele cateva luni dupa plantars, cand plantele se stabilizeaza. Pentru udare, vezipag.inile 176-178; foarte important, uda~i temeinic sl mai rar (evita~i stropirea frecventa) si udati saara sau dlmlneata devreme.

Puteti fi tentat sa pastratl folia hortieola sau alt.a pretecfia peste plante,

dar daca procedati asttsl, ele nu vor putsa sa se intareasca in mod

natural. Sub aceste invelitori impotriva gerului s-ar putea chiar lnabu9i, tavorlzand aparitle daunatorilor 9; a intectlllor. Pe vreme calduVJ" sau cel putinln perioada mai calda a zllei, indepartati total sau partial invelitori!e - dar, nu ultati sa Ie tnlindeti din nou, la limp!

~ Multe plante erbacee sunt vulnerabile la infect;i cu fungi care se simt bine ps trunze umede. Cautali sa udati direct la r6dacini, nu pe trunze - astfe! aste si mai economic.

~ Atat apa de ploaie, cat 9i cea .,gri" de la bai sau chiuvet.e se pot tolosi la udatul straturilor sl bordurilor. Golectati tot ce puteii 9i utilizati!

42

iNGRIJIREA STRATURILOR

Taiati florile o.lilite pentru a mentins un aspect ordonat .§i durabil.

Flori ofilite

* Cand florile incep sa se ofileasca, taiati-Ie cu regularitate. lndepartarea lor permite plantei sa economiseasca energia care s-ar risipi la producerea semintelor.

* Taierea cu regularitate a florilor ofillte este cheia succesutui, dar daca 0 rnultlme de flori s-au ofillt simultan ~i nu mai sunt prea multe care sa apara, putetieccncrnisi fimp facand 0 "tunsoare" plantei cu 0 pereche de foarteci asoutite sau, in cazul plantelor mai tari, cu 0 pereche de foarfeci de gradina.

Faceti movflfte din

,.l .. ~

pamant

in mod normal, nu este bine sa se taca movilile din pamant in jurul tulpinilor si coletelor plante lor, dar pe vreme foarte rece,ete pot proteja plantete de ger!)li pot reduce orice efect de slablre a radacinilor. Daca solul este greu sau in condltii de umiditate, taceti movilite din compost sau din coaia eornpostata. De lndata ce se incalze~te, indepartali materialul din jurul tulpinilor.

Ordinea de toamna

<£> La sfa.r~itul sezonului, puteti face putina ordine in straturi sl borduri - adunarea frunzelor uscate ajuta la curatarea urmelor de daunatorl !1i de aqentl patogeni de peste an. Folosili foarteci ascutita pentru a nu deteriora coletul plantei cand taiati frunzi~ul infectat.

<j} Este bine sa lasa1i cateva frunze vechi pe plantele erbacee, fiindea ete ajuta deseori la protejarea coletului de frigul ierniL

Faceli rncvilije din pamant lnainte de sosirea gerurilor aspre.

* Lasali la locul Ior capsulele cu seminte de iarna-grass. (Sedum) sau altele care arata bins sau sunt 0 hrana ulila penlru pasari, Ele pot fi tndepartate prtmavara,

F .rtil~· ti "

e .'lza ,1 ell grlJa

'ii!' Daca parnantul este plin de materii organ ice, el ar !rebui sa fie sanatos ~i' plln de nutrlentl, dar, ocazional, putati oonstata ca are nevoie de fertilizatori. Acestia se aplica eel mai bine prirnavara sau vara devreme - daea ii apllcatl prea tarziu, vor stlrnula cresterea unor

I astari noi, slabi, care vor fi deteriorati de garuri.

'Iii' Daca pulverizati fertilizator pentru frunze sau aplicati pe frunze nutrlenti, cum esta 0 solutis de magneziu, alegeti 0 zi mohorata sau cand frunzele sl petalele se pot usea oornplet inainte ca soarele sa devina fierbinte, pentru ca sa nu se arda, Picaturile de apa tocallzeaza razel:e de soare ca nlste Ientile miei.

Folosirea la maximum a vase'or

Timp de mul~i ani oamenii au crezut ca gradin.iiritul in vase este strans Iegat de realizarea straturilo.r de vara, dar tot mai mmp dintre noi exploram aewn intregul sau potentjal, Nu num.ai straturtle de vara, dar ",i eele din alte ano.timpwi arata splendid in eombina;iecu bulbi de sezon, Merita sa fie folosite !jji vase pe termen Iung, eu tufe sau arbo.ri mid sub care se sadese plante de rasad §i bulbi, creand 0. gradin8. minlaturala, Mai sunt, desigur §i legmnele §i plantele

Folosirea vaselor

Vasele merita eforlul pecare-I pretind pentru a. fi samte §i ingrijite §i va permit sa aveti plante care, pro.babil, nu ar pntea cre§te in mod natural in pamantull din gradiwi, ca fo.arte popularele camelii, rododendroni .§i azalee. Acestea nn sunt 0. buna alegere daca ave;i sol alcalin san calcaros, dar dacasunteti gata sa va proeuratt compost pentru aceste plante ericacee, ele vor fi mandr-ia gradinfi, Vasele pot transfo.rma rapid 0 gradina: trebuie doar sa va aInintiti sa Ie uda;i!

FOLOSmEA VASELOR

aromatice - multe dintre ele sunt foarte potrivite pentrua cre§te in ghivece sau plantatoare de dimensiuni adecvate §i astfel ve1:i avea legume radacinoase sau care sunt amentntate de meld, indiferent de sol, sau de vietatile nedorite eare-I populeaza. Puteti crea numeroase minigradini dintr-o gama Iarga de plante aspectuoase, indiferent de solul din griidina. Daea alegeli vasecu aspect atractiv, ele vor aduce culoare §i vor stiirni interesul, chiar §i atunci cand plantele nu mal arata prea bine.

Acest capitol va prezinta:

~ Alegerea vaselor - diverse plante au cerinte diferite.

<£> Alegerea cosurllor suspendate ~i a captuselilor - care sunt cele mai bune pentru un anumit scop?

<£> Plantarea in vase - cel mai bun compost ~i cele mai potrivite plante.

'li\> Culturi in vase - ce fructe, legurne si plante aromatice cresc bine si cum sa fie Tngrijite?

45

FOLOS~VASELOR

Alegerea vaselor

Dimensiunile §i tipul vaselor pot face diferenta dintre planteie care supravletuiesc §i cele care cresc bine: ghivecele trebuie sa fie suficient de marl, pentru ca radacinile sa creases bine, §i sa contina compost corespunzator, care sa fie ca un rezervor de apa §i nutrienti.

Vase rezistente la ger

Daca nu va deranlsaza mutarea vaselor tntr-unloc terit de inghei pe timpullunilor friguroase, pute~i amite cltirea acestul paragraf. Ghivecele frumos decorate, emailate in culori minunate care se vand de obieei la prsturi ridicate, sunt rareori rezistente la ger. Vasele din teraeota rezlstente la ger emit un sunet inalt, daca sunt lovite U90r cu unghia.

Vase marl

Pentru a ingrijire mai usoara, alegeli ghivece 91 hardaie mai mario Ele pot contine un volum rnai mare de compost sl pratejsaza radacinile plantelor de sfectele caldurii sau frigului extrem.

Ghivecele rezistente la ger soot ___

arne la 0 temperatura rirucatA.

Evitati umezeala exeesiva

,

in afara de cazul ca doti~i sa creati un iaz miniatural sau 0 gradina rnlastinoasa, este esen~ial ca vasul sa aiba 0 rnultirne de gauri de drenaj. Ghiveeele din teracota sau din piatra au, deseori, 0 singura gaura osntrala, in timp ce vasele din materiale artificiale pot avea mai multe. Dar, indiferent ce alegeri, trebuie sa alba drenejasa ca nu va lasali ispitit de un aspect extraordinar, ci veriticaf prezenta gaurilor de drenaj!

Ghivece pentru plante pe termen lung

Vasele pentru plante ea arbori mici sau tufe, care vor trebui mutate in vase mai rnari sau in gradina peste cativa ani, trebuie alese cu mare grij~1. Folositi ghivece eu laturi verticals sau tncnnate spre exterior, nieicdata ghiveee ca niste butoaie, fiindcii dintr-un asemenea vas este imposibil de scos 0 planta bins stabillzata, fara sa-I spargsii.

Un ghiVeci cu laturi dreptesau tnclinate spre exterior lnlesneste transplantarea.

46

ALEGEREAVASELOR

Ghivecele imbitranite artificial arati bine

Daca ghivecele noi din teraeota, piatra sau betan arata prsa noi sl pertecte, puteti aplica pe ere salutie de balegar sau iaurt. Balegarul nu are tendinta sa miroasa, asa cum ali putea crede, sl este putin probabil sa fie tins de pisieile care trec pe acola! Ghivsclul trebuie sa fie usoat la inceput, pentru ca balegarul sau iaurtul sa adare mal blne,

Ghivecele Vat tmbatrani mai repede dacii soot 1isate lntr-un toe umed

Plante!e pentru sol acid eresc bine in ghivec.e ceramice sau sintel:ice,

Grijii deosebiti fata de plantele pentru sol acid

Vasale din beton sunt buns pentru majoritatea p!antelor, dar evitati-le cand plantatl a planta pentru sol acid, cum ar fi camelia, Pieris sau azaleea (Rhododendron). Betonul se erodeaza treptat si din else scurge in compost 0 solutie alcallna, care produce ingalbe' nirea mmzetor sl deteriorarea plantetor. Daca trebuie neaparat sa tolositi un vas din beton la plante pentru sol acid, captu:;;ili supratata interioara cu polietllena, tara a astupa gaurile de drenaj,

Plantatoaredin lemn

Majoritatea vopselelor pentru Iratarealemnului In gradini sa pot folosi pe vasele dinlemn ca sa Ie adauge curoare sau sa ascunda pete sau defecte,. dar cil~i intatdeauna eticheta. Asigura1i-va ca vopseaua s-a uscat complet inainte de a incepe sa plantatl,

Protejati radicinile de temperaturi extreme

Vasele cu peretl mai gro:;;i fabricatl eventual din lemn sau din plastic in strat dublu, sunt cele mai bune pentru a menpna radaeinile izolate de temperaturileextreme. Pentru 0 protectla supllmentara, putetl captu:;;i interioru! vasului cu a folie de polietilena cu bule de aer, dar nu astupaf gaurile de drenaj.

o folie cu bule de aer pusa in Interiorul ghiveciului reallzeaza 0 izola~te foarte buna,

Primele zece plante interesante intregul an

1. Arbutus unedo

2. Pieris specii ::;i cultivari

3. Laurus nobilis

4. Buxus

5. Euonymus fortunei

6. Trachycarpus fortunei

7. Erica si Calluna

8. Yucca rezistenta

9. Lauri (Ilex), mal ales tipurile multicolore

10.. Conifere pitice, ca Pinus mugo

47

FOLOSIBEA VASELOR

Cosurile suspendate pot transforma fatada casei sau un gard gol din spatele gradinil §i sunt solutia perfecta cand spatiul este redus. Exista multe optiuni pentru cosurile suspendatesi captuseala lor, asa ca alegeti~le pe cele mai potrivite.

Alegerea cosur-ilor suspendate §i a capbuselflor-

Cand curnparati un cos suspendat, alegeti unul care are lanturile de atarnare detasabile, Astfel va este mult mai usor cand plantati: pute,i planta foarta simplu fara sa luerati in jurul lanturilor, lar plantele nu vor f deteriorate.

Verificati Ianturfle

Cautati spatdi mari de plant are

Plantarea in jurul marginilor 9i chiar in interiorul unui CO!? suspendat il face sa arate toarte impresionant. Pentru a planta mai U90r, alegeti un C09 cu spatll mari intre sarme - exists 0 multlme de variante.

Spattlle mali dintre bare la aces! CO§, permit sadirea multor plarne in [urul laturilor.

C'Aptu§eala prin care se poale pIanIa eel mai up. este m'Iijchiul Putm dens,

Cat vor dura?

cosurne care dureaza eel mat rnult sunt cefe din piasa Tnvelita In plastic: alegeli cu grija sl ele se vor armoniza bine. Cosurile din materiale naturale au un anumit farmec rustic, dar rareori dureaza mai mult de un an sau doi.

Gauri in captusel! Daca doriti sa plantan rnult, 9i Tn jurul marginiJor 9i in CO!?, vetl avea nevoie de 0 captugeala cu gauri. Daca folosili rnuschiul drept captUgeala, el poate fi asezat in straturl, lasand gauri ca sa plantatl, Alta posibilltate asts sa fo!osi~i 0 captu.!}eala in care se pot face U90r gauri, cum este spuma polluretanlca sau lana compacta. Fibra de cocos poate fi taiata, dar este prea dura sl greu de taiat cu precizie.

Cosurile din metal §i plastic ar trebUl sa dweze cAtWa ani.

ALEGEREA CO~OR SUSPENDATE

Captu~eli care va economisesc timpul

Pentru ptantan rapids, alege!i ° captu:;;eala din lana, spuma poliuretanica sau carton perforat. Captuselile din carton se !livreaza deseori cu deschlzaturl pentru plantare gata facuts; pot fi folosite rapid, dar ele va llrnlteaza tn ceea ce faceti, Cartonul, de asemenea, are tendlnta sa nu se aseze In co:;; exact cum ali dori.

MiisUJati c~ul tnainte de a cwnpara captu~eaJa - puleti gJ"e§i, dacli. apreciap din oehll

Captu.!jieli reciclate

Ca alternativa la fibra de cocos sau la captusellle artificiale, putel; folosi bucati taiate rotund din pulovere sau jachete vechi. ldsala este lana vsrltablla, care ulterior va putre.zi in mod natural in gramada de compost Daca doriti culorl mai lmpreslonante, rna; stridente, sau mal fine, naturale, aceasta depinde de dumneavoastra.

MUliiChi crescut acasa

Daca va place musehiul, dar nu vreti sa-I luati din natura, puteli folosi materialul grebla! de pe gazon, daca nua fast Iratat cu chimicale care distrug rnuschiul, Aces! material este bun, dar rareori reiine apa la fel de bine ca muschiul vandut special pentru captusirsa oosurilor, Faoeti un strat gros sau puneti 0 captu:;;eala intenoara care sa mentina umezeala :;;i compostul rn cos,

MU!1chilll crescut acasa arata la fel de bine ca muschiul de turba.

~ ee se aeoperacu mll§chi, 0 cip~eaUi. din plastic este mascata.

49

Mascarea unei captu.!jieli urate

Captu:;;elile duble in cosuri pot fi utileo eaptuseala foarte salida, dar nsatractiva poate avea un strait exterior din rnusohl natural. lama, cefe doua straturi mantln plantefe rnai calde, mal bine protejate si mal aspectuoase.

Captu~eaIa reciclata de uJtimul tip

Daca avef un iaz, imbracati un cos suspendat rastumat cu cateva straturi de buruisnl scoase din laz. Lasali fiecare strat sa se usuce inainte de a-l ada.uga pe urmatorut s! face,] 0 captu:;;eala groas.§. de cef putin 5 mm, Cand este uscata, poate fi folos.ita ca 0 captuseala cu aspect natural pentru cos,

FOLOSIREA VASELOR

Plantarea in vase

Dupa ce v-ati ales vasele, este momentul sa Ie plantaji, ceea ce este parte a cea mai captivanta. Gandjp-va ce soiuri de plante va doriti, care sunt cerintele lor §i ce scheme de culori vreji sa reallzati - §i nu uitap sa udall cand aU terminat!

Opriti melcii

Pentru a reduce nurnarul unor daunatori, ca melcii, care intra prin gaurile de drenaj, acopsrtti-le cu 0 piasa tina, rezistenta inainte de a adauga cioburile de drenai pe fundul vasului. AsHel, vetl opri sl alte vtetuitoars de gradina mai putin periculoase, cum sunt paduehll de lemn.

Udafi ghivecele goale

Teracota nesmaltuita absoarbe multa apa cand este noua, Ui.cand ca plantele noi sa sufsra deseori de lipsa de apaaproapelmedlat. Udali din bel:;;ug ghiveciul gal de mal rnulte ori inainte de a pune compostul. Daca este ud, nu va crea probleme.

Protejati-va spatele

Daca 1010slti un vas mare si gre'll, asezatl-i exact la locul lui Tnainte de a adauga coenpostul :;;i plantele - astfel ve~j fi scutit de posibile dureri de spate. Cand vasul este pHn cu plante :;;i compost urned, el va f foarte greu.

Nu umplett pan.a la margine

Lasati cam 3 em tara compost in partea de sus a ghiveciului, alttel, cand udati, apa va curge afara.

50

Mentineti gaurile de drenaj deschise

<£> Pentru drenaj se pot folosi multe materiale diverse - ghiveeele sparte din teraoota nu sunt singura optiune, lncercan eu portelan spart sau eu pietre avand forme nerequlate, Aveti grija sa Ie asezati astfel tncat sa nu blocheze gaurile prea mull.

<£> Daca este necesar sa menlineti 0 greutate a vasului cat mai redusa, folositi cioburi din tavi de polistiren pentru flori sau din ambalaje pentrua crea un strat de drenaj eu greutate mica. Acesta trebuie indepiirtat cand ghiveciul este golit ?i nu 'las at 1n gradina, fiindca polistirenul nueste biodegrada'bil :;;i poate fi periculos pentru vletultoarele locale din natura.

Ghiveccle crapate de ger sau sparte rumizeaza cioburi excelente.

PLANTAREA IN VASE

Hardaie eu crapaturi

Vasele din lemn, cum sunt hardaiele, pot avea cnlpaturi cand sunt noi. Nu lncercati sa Ie captu~iti cu polistllena pentru a pastra compostul lnauntru, fiindca aceasta are un efect de uscare. in schimb, udal,i temeinic lemnul inainte de plantars, €II se va umfla prin absorbirea. apei, inchizand crapaturile.

Alegerea compostului

Ii> Nu fiti tentat sa folositi parnam de gradina in vase. Chiar daca Il puteti folosi Ia. Ineeput, el i~i pastreaza rareori structura in vas, Iar deseori radacinile plantetor putrezesc. Cel mai bineeste sa cumparati compost proaspat, nou,

in liecare an. Nu nscati refolosind compostul, fiindca este foarte posibil ca astlel plantele sa se Imbolnaveasca sau sa fie ataca1e de gargarita vitei-de-vls In al doilea an. '

'iii' in vasele falosite pe termen seurt,

ca ace lea cu plants de rasad de vara, un compost standard, multifunctional, fara cemoziom, este corespunzator, Eu adaug intotdeauna cantita!i mari ramass de ta cemutul compostului pentru semanatul semintelor - plantele de rasad nu au nevaie de conditii perfecte, lar eu apreciez ca acest adaus permits un drenaj mai bun.

<£> in vasele folosite pe termen lung, eel mal bine este sa alege!i un compost pe baza de cernoziom, ca John Innes NO.2. Daca observati ca acesta are tendinta sa devina mai putln aerisit, adaugati pana la 50% oompost multifunctional fara cernoziom, plus putln pletris, Greutatea suplimantara a csrnoziomulul previne rasturnarea ghivecelor cu plante inalte.

La hfudaie!e goale §i uscate apar criipaturi, dar cand sunt udate se uml'l.ii repede ~j devin etanse,

Economisiticompost in ghivecele inalte

Daca nu a\1 avut succes cu un ghiveci inaH pentru stratal de v_?ra, pute1i sa economisln compostul. A~ezap un ghiveci rasturnat peste gaurade drenaj a unui ghiveci Tnalt, astfel incat numai partea de sus a aoestuia trebuie urnpluta cu compost plantele oare incoltescla adancrns mica ~i cele pe terrnen scurt nu au nevoie de 0 adanclms mare a cornpostulul si nu vor suferi. Daca ghiveciul trebuie sa stea intr-un lac batut de vant, preveniti rastumarea, urnpland jumatatea de jos cu pietre,

pietris sau cu un strat mai gms de cioburi,

Fertilizati in avans

Dad tnainte de plantare adii.ugati fertilizator, va va 6 mai LqOr,

Pentru a economisi limp mal tarziu, puteti adauga la plantare granule de fertilizator eu eliberare controrata in compost; €lIe turnizeazd hrana, de obicei, timp de sass luni, Pentru stratul de varaeu aplic cu regularftate potasa lichida, care face florile rnai frumoase.

FOLOSmEA VASELOR

Cre!;itereanivelului de umiditate

Granulele care retin umezeala par sa ajute planta sa nu sufere de llpsa apei 0 perioada mai lunga - ceea ce ests foarte avantajos, daca suntali plecat la lucru toata ziua. Urrnatl instructiunile cu pnvire la cantila1i sl nu fiti tentat sa adaugali mai mult decal se preoizeaza -1n caz contrar, tntrucat granulele absorb apa :;;i axpandeaza, puteti crsa unefect de vulcanl Eu prefer sa hidratez bine cristalele sl apol sa Ie adaug' in compost Astlel, ele se vor distribui mai uniform; cristalele useate au tsndinta sa cada mai user la fund.

Prin udare, granulele devin de 30 de ori mai mad

Deoarece vasele sunt mull rnai mici dec.3,t bordurile, faceti cornblnatil simple.

Numerele impare maschea.za orice neuniformititi

,

Cresterea neuniforma a planlelor S6 poate rnasca folosind un nurnar irnpar de plante mai largi!?i mai inalte.lnacest fel, ea nu va anita ca 0 incercare nereu!?ita de simetrizare.

52

Ganditi-vi la eombiziatfile de culori

Cand plantan pentru aavea 0 expunere doar pentru un singur sezon, de exemplu, cand faceti straturi de vara, aspectul €Isle mai reuslt daca va llrnltatlla doua sau trei tipuri de plante sl, de asemenea, la a gama restransa de culori - in a.fara de cazul ca doriii sa creatl un efect orbitor, care sa necesite folOsirea ochelarilor de soarer Daca plantele vor inflari in perioade dltsrlte, sltuatta se schlmba.

Culori calme

AIegeti plantele ell griJa

Expunerea propriilor vaseeste ceva minunat sl puteti realiza exact ce va place in materie de combinatii de culori, dar nu uitali sa veriflcat! cum va arata fiecare planta pe caredorlti sa a lncludeti, atund cand este comptet creseuta ~i inflortta. Luati in considerare inal!imea, largimea sl cat este de lurninoasa, Daca este necesar, eorsctatt acurn aranjamentul oecat mai tarziu.

Culorile pale ~i albul dau 0 combinatie calma.

E minunal sa avetl culori impresionante, dar daca nu sunteti precaut veti ajunge sa aveli prea mulle. Pentru un eiect lini!;ltilor, folositl fie plante cu mmzts argintiu, fie cu flori albe. Acestea sunt calmante prin ele lnsele, dar pot adauqa, de asemenea, un anurnit contrast si 0 relaxers tntr-o schema de culon foarte straluoltoara, Ex:ista 0 gama large. de astts I de plante.

PLANTAREA iN VASE

53

Plantele de pe trepte Ie mal inalte trebuie sa Mate bine c&nd sun! prMte de jos, dar §i de sus.

Aminti~i~va unde vor fi asezate plantele

Plantere pe care Ie vsdstl la centrul de gradinarit sau cele din gradina altcuiva pot arata fantastic, dar asigura,i-va ca €lIe se vor dezvolta bine ~i pe loeul unde Ie ve~i asaza. Cantitatea de soare sau de umbra pe care 0 primestelccul are 0 irnportanta uria~a pentru plante.

Plantati fara retineref

Daca suoten SigUT ca exista compost proaspat tntre bulgarii din jurul radacinilor plantelor alaturats ~i intre bul.gari si vas, puteti folosi atatsa plante de rasad pe termen scurt eate putstl planta in vas. Aid nu S9 aplica regulile obisnulte de la plantarile pe termenlung!

Plantari aspectuoase

Cand plantati un vas, urmari~i ca el sa arate bine din orice unghi arfi privit, nu numai din partea din care faceti plantarea. Un ghiveci de pe prag, de pilda, trebuie sa arate blna ~i cand va apropiatt de UIil8. de sus Iili cand venitl dinspre prag.

Initiati efectul de eascada

Daoa dorlti sa ave!i plante care at8ma in JUJul marginilor vasului, lncepeti cu ele, lncllnatl-le usor spre exterior cand Ie plantati. In acest tel, ele se orlenteaza de la inceput in directia

. . ,

corecta,

Yeti uda suficient?

Daca Iilti'i ca nu vetl putea uda vasul atat de des cat ar trebui, nu are rost sa alege!l plante care au nevois de multa urnezeala, ca Mimulus,lobelia si azalssa (Rhododendron). Alegeli in schimb plante cunoscute ca fiind rezistsnte la seceta, ca rnuscata sau clecul-berzet,

Mu~catele care Ionneaza axa acestui aranlarnent vor suporta conditii de useaciune destul de aspre.

FOLOS~VASELOR

Plantari pe termen lung

<£> Faceti ca fiecare vas sa arate bine a perloada mai indelungata, plantand bulbi de sszon, AI'egeli varietati mieute, ca narciss, lrisl sau branduss rnlnlaturale, pentru a extinde perioada de interes. Aveti grija sa plantati suficient de adanc -?i evitati sa puneti plante cu radacini foarte dense ea iarba·neagra direct deasupra bulbilor - s-ar putea ca acestia sa nu mal creases prin reteaua de rMacini .. RadaciniJe plantelor de rasad sezoniere nu ar trebui sa creeze probleme.

'ii' in vasele pe termen lung, in care bulbii pot sa dureze mal mult de un sezon, puteti planta, de asemenea, plante de rasad de sezon pentru mai multa culoars sl impact, dar avetigrija cand plantan sa nu deteriorati radacinile de dedesubl.

Pregatiti plantele pentru un start bun

Mentine~i umezeala ~i eombateti daunatorii

Cand plantarea sste ineheiata, asterneti peste supratata compostului un strat de prundis brut.

Aeesta se toloseste in

doua scopurl: ajuta la rnentinerea umezelii -?i rnicsoreaza riscul ca gargarita vitei·de-vie

Sa·9i depuna ouate,

Ciupi1j tastarf slabi 9i florile ofmte, inainte de a planta in vas;este mai w~or decat dupa plantare, cand ati putea disloca plantele. Aceste operatii permit plantelor sa se concentreze asupra unei cresten abundente, solide, in forma de tufa 9i Ie va ajuta sa se stabilizeze.

Asigura~-¥a catoate planlele arala Ioarte blne de la tnceput

Adaugati parfum

Plantele de rasad arata bine, dar pu;ine au parfum. Presara~i sernlnts de mlcsandra eu parfum noctum (Matthiola bicomis) Tn gaurile din compost psntru a avea parfum ln serile calde de vara,

Plantati in avans

,

Cautati sa plantatl vasele pentru straturi eu cateva saptamani. mai devreme. Avand in vedere ea. ele sunt tlnute intr-unlcc ada.postit si, daca sste neeesar, feril de inghet, plante!e ss vor stabiliza mal bine decat daca vasur este asezat imediat atara in pozitia sa fin ala. $1 toarman-va eu rabdare,

Micsandrele cu parfum noeturn sun! destul de compacte pentru majoritatea vaselor,

54

Cum sa reusi.ti ell

. ,

eosur'ile susperidate

Aveti grija sa nu saditi plante care atama SHU care tormeaza tufe chiarlitnga locurile unde se ataseaza lanturils. Daca facetl astfel, plantele se pot deteriora cand ata mati cosul, prin asezarea lanturilor la tocul lor.

FOLOSIREA VASELOR

Culturi in vase

Rosii gustoase, castraveti suculenti, salvie arornata ~i mere zemoase sunt doar cateva dintre culturile pe care Ie puteti realiza in vase, daca Jolosip ghivece corespunzatoare, Aici aflati cum sa ajungeti de la ghiveci in farfurie!

Ce vase puteti folosi?

Pentru plante!e oomestibile putatl folosi aproape orioa vas corespunzator ca dimensiuni cu gauri de drena] adeovate. Pentru aoest soop se gaseso 0 mulnrne de "pungi de plantars" din lesatura de buna oalitate, oare au gauri de drenaj I?i rnanere pentru a f manevrate usor. Avantajul aoeslor pungi este ca pot fi pliate pesle iarna, cand nu sunt folosite,

Oriee vas cu gam de d.renaj §i plineu ~t este bun penlrua eultiva fructe §i legume.

Ghivecele mari sunt mai bune

~ Prin definilie, plantele de culture. trsbuie sa fie produotive. Daca dorip sa vi se tndepllneasca asteptarile, este esential oa ele sa aiba. vase de dimensiuni adecvale. Vase!e mici retin eu greu umezeala, asa ca. evitati ghiveeele rnai rnici de 30 em x 30 cm. Cele marl sunt intotdeauna mal bune.

Ii> Plantele rezistente la seceta, ca multe dinlre planteleerbacee mediteraneene, 0 due bine tntr-un vas mai mic, sau pot f plantate oateva impreuna.

Gasiti ghivece marl Reciclatl ghivecele urlase de flori care se folosesc pentru tute ?i arbu?ti marl, dupa. ce le-atl folosil la alte plantari sau le-ati obtlnutde la peisagi?tii sau ingnjilorii looali de arbon. Pentru cei care efectueaza 0 rnultime de plantarl, ghiveoele mari ajUlng sa ocupe mull spatiu, iar de~inatorii se bucura sa se desparta deele.

Pungile de ceester-e sunt excelente

Ii> Pungile de crestsre se pot curnpara in aproape orlcare centru de gradiniirit sau de echipamente. Ele sunt optnrnea cea mal leflina sl se recomanda mai ales pentru culturi de rosf 91 ardsi,

Ii? Compostul intr-o punga de crestere este deseori exlrem de compact .. Din ferioire, plasticul pungii are tendinta sa se lntareasca, 39a ca lovltl temeinic punga pentru a alana connnutul lnainte de a Inoepe sa plantati. Totodata, oompostul se va distribui asttsl uniform in interiorul pungii.

•

1nainte de tiierea gawilor in punga §i de plantare ave~ grija sa affina1i compostut

Cum se folosesc pungile de crestere

•

'ii;> Majoritatea pungilor de crestere de dimensiuni standard pot primi trei plante de rosii, dar eu consider ca este rnai bine sa ma limitez la doua; astfel plantele sunt sanatoase si recolta mai buna,

'ii;> inainte de a taiagaurile de plantare in punga, asigurati-va oa ea se afla exact la locul dorit. Pungile de crestere deschise sunt imposibil de mutat fara sa plerdeti compost, dace. nu sunt susnnute de 0 scandura,

'£> Faceti 0 taietura In forma de H pentru fiecare pianta; astfel se creeaza doua arlploare din plastic pe care Ie indoiti. Ete lasa 0 ftbuza" usor proernlnenta pe marginea exterioara a taieturii, care va permite sa se toame rnulta apa, sa se reverse mai pu~ina si sa se mentina mai uljlar toata apa in compost.

'.t Daca planuiti sa aveti culturi de plante mai inalte in pungi, trebuie sa asezatl structurile de sustlnere lnalnte de a taia gaurile sl a planta. Oadi Ie infigeti dupa ce planlele se afla in pungile de cresters, toarte probabil ca radacintla vor ti perturbate.

'.t Daca avetl tendinta sa udati exeesiv plantele din vase, este bine sa Iacetl doua gauri la baza pungiler de cresters pentru a permite surplusului de apa sa se scurqa. in eaz contrar, la aces! tip de vas, plantati de fapt tntr-o punga de plastic etansa,

CULTURI iN VASE

- ' .I'.

). .. ~ • I~

.... !..,.:""

,y

. . ..

Folositi compostul adecvat culturii

Plcloarele pentru ghiveci pol fi foarte utile.

Drenajul inseamna viata sau moarte

Drenajul este important pentru cries planta, deei, aslqurati-va ca orificiile de drenaj de la baza vasului sa nu se astupe. Pentru a prsveni cbstructionarea gaurilar folositi un strat de doburi pe tundul ghiveciulul, sau Inal1a1i-1 de la pamanl pe npieioare de ghiveci", caramlzl sau

pe 0 placa veche.

<jj> Alegerea compostului depinde de culturile pe care Ie aveti: permanente sau temporare. Melii sl alte culturi permanente au nevoie de compost pe baza de cemeziom sau de pamant, In timp ce culturi ca legumele anuale cresc perfect lntr-un compost multifunctional de buna calitate.

~ Pentru p.lantele care nu suporta varul, oa afinul, este vital un compost pentru plante erieacee. Daca €lIe erese In compost standard, datorita varului se pot lrnbolnavi de cloroza, aeeasta fiind 0 deficienta de fier si de mangan care produce ingalbenirea frunzelor intre nervurl,

Primele zeeeeulturi pentru vase

1. SfecJA foioasl ,,Bright Lights"

2. Ardei dnlci sau ardei rosii de

gradinl'i

3. Ardei iuti 4, Vinete

5. Rosii de gradina., ca "Tumbler" sau "Totem"

6. Fasole pitica Iranceza

7. Fasole ditaratoare pities, ca "Hestia"

8. Orice plante aromatice

9. Cartofi 10. Morcovi

57

Ardeii iutl sunt 0 cutwra alractiva pentru patio.

FOLOSIREA VASELOR

Daca udall ~i fertiliza,ti suficient, aproape once cultura se poole face ln ghivece.

Ce culturi srmt indicate?

Aproape orlce legume sau truote, inclusiv pomi fructiterl, ss pot cultiva lntr-un vas. Singurele conditii sunt ca vasul sa fie. destul de mare sl sa con~ina rnadlul de crestereadecvat, sl sa fi~i pregatit pentru putina rnunca in plus necesara la obtinerea de culturi reuslte in vase.

Adaugati putin bafegur

Dadi pute~i procura balegar bine putrezit, adaugati-l in compost EI va ajuta la retinerea umezelii sr, de asemenea, va fertiliza culturile pe rnasura ee sedezvolta. Cand eultiv legume eu ad aug in vase circa 30% balegar sau compost de gradina.

Cartofi in ghiveci

<£> Putali cultiva cartofi lntr-un vas sl sa ob!ine~i 0 recolta apreciabila, Eu folosesc un vas cu laturile de cel putin 45 cm, iar daca alageti un vas atractlv,el poate arata bine in patio sau pe terasa.

'£' Nu trebuie sa plantati mai mult de unul sau doi cartofi in fiecare ghiveci de aceasta marlme: daea sunt mai multe plante, recolta nu va fi mai mare, fiindca ele se vor concura una pe alta.

\!Ill' Se spune deseori ca varieUWle care dau reeolta principala sunt indicate pentru vase, dar au am cultivat cu succes vanstan timpurii 91 de salata in vase de dimensiuni potrivite - asadar, cultivati ceea ee doTili sa rnancati!

'l.%' Daca plantatl tubsroulul la aproxlrnatlv 15-20 cm sub marginea vasutul, puteti ridica treptat nivelut compostului in acetasl mod in care atl .rnusurol" 0 cultura de cartofi din gradina. Aceasta ajuta ca planta sa dea 0 recolta buna si reduce mult riscul ea lumina saajunga Ia. tuberculii in dezvoltare, ceea ee ii coloreaza Tn verde - sl li face otravltorll

Eaeetf udatul mal Wjior

in g.eneral, Tn ee prive9te ghivecele,. este bine ca €lIe sa fie mart. Ghivecele mari pline cu compost sunt mai U90r de udat, tacandu-va vlata mal usoara, lar sansete de a avea plante sanatoase, productive cresco

CULTURI iN VASE

Fasole care eeeste bine

'i" Fasolea cataratoare ereste bine tntr-un vas, dar fiind 0 culture care are nevoie de multa ape, udarea ei pentru ada 0 recolt8 buna poate 1i dificila. Folosi~i eel rnai mare vas pe care-l aveti-« un volurn mai mare de compost lnsearnna cael se va usea mai tncet - 9i captu!ilili peretii interiori cu folie eu bule de aero

<£' Udali seara pentru ca fasolea sa absoarba mai rnulta apa.

<£' Fasolea care creste pe o cabana din tulpini de bambus ereeaza un fragment atractiv de gradina pe verticals.

'iii' Fasolea cataratoare pitlca "Hestia" este perfecta pentru ghiveoe miei; nu are nevoie nici de tarusi si are flori atractive rosii st albe.

'iii' Fasolea tranceza nu are nevoie de suport st, de asemenea, accepts. mull mai bine solul sau compostul mai uscat decal fasolea calaratoare.

'iii' Semana!i succssiv fasole tranceza pitica pentru ca sa avel.i racolta o perioada mai Indel.ungala. Semin~ele pot fi sernanate direct;este putin probabil ca daunatorll sa manancs puietii care apar.

<£> Obrineli 0 recolta timpurie supllmsntara de fasole franceza pitica daca sernanat devreme sl lin eli ghiveciul in sera. Oupa ce perieolul de lnghel a trecut, mutati-t atara,

Sfaturi privind ro~iile

'" Ro9iile sunt legume de vas clasice, asa ca alegeli orice vartetate care se vinde pentru a fi cultivata atara 9i lncepeti !reaba.

'!ii' Varletatile "de patio", care in general sunt deosebit de compacts, sunt mai U90r de cullivat lntr-un vas mai mic.

<$J Daca doriti plante de rosii atractive pentru un cos suspendat, lncercatl varletiWle care atama, cum sunt "Tumbler" sau "Tumbling. Tom"; ultima este disponibila in variante cu fructe rosii sau galbene. Ete arata blnesl atarnand peste marginile unui vas.

<$J Alegeti 0 vartetate ~tuta", daoa doriti sa aven 0 plants de ro9ii mal cornpactala care nu este nevoie sa fie indepartati lastarii

lateran ~i care are neeote de suporturi rnici. Tipurile "Cordon" sau .riedeterrnlnate" au nsvots de suporturi rnai mari.

<$J A09iile sunt deosebit de

sensibile la fluctua~ii de temperatura, mai ales eand vremea este putln rece. Daca Bunt plantate atara prea devreme, frunzele se ccloreaza deseori tntr-o nuanta deplorablta de purpurin. Plantele trebule lntotdeauna came cu grija si, daca nu Ie aslqurati a protectie tempo rara, nu scoateti vasele afara pana la inceputul verii sau chiar mai tarziu.

RD§llle mIniaturale sau tara.toare o due bine 'In COljurt suspendal:e.

59

FOLOS~VASELOR

i I

I

I

Ardei in ghivece

'i' Atat ardell dulci sau ardell rosli degr8.dina., cat ~i ardell iuti pot fi cultlvati in vase.

'i' Daca dori1; 0 recolta semnificativa, aleg.e1i un loc bine protejat ~i adapostit, eu rnult soare.

Vinete

'i' Am constatat ca vinetele se oulnva bine in ghivece, dar ele au nevoie de multa lumina naturala 9-1 rnufta ealdura, asa ca alegeti eu gri]a unloe cat mai adapostits! insorit.

'i' Frumoasela tlorl purpurii (~i uneori tulplnlla purpurii) fac ca vinetele sa fie 0 planta de patio atractiva, dar nu uitati ca majoritatea varietatilor au tepi ascutiti, asa ca gandili-va mai inUii unde Yeti a~eza ghiveeel.e.

incercap sfecla ell frunze ----1.

ro~ii ca "Buill's Blood",

Sfecla r-osie

Aeeasta este 0 eultara pe care 0 recomand insistent pentru a fi orescuta in ghivece, rnai ales daca, la fel ca mine, avef mulii melci si llmacsi in gradina. Aeesti daunatort sunt mai putln psrloulosi in ghivece.

'i' Este mal bine sa nu incercali transplantarea sfeclei rosii, rareori va crests bine. Semana~i serruntele direct in vas, apo' rarili puie1ii asa cum se procsdeaza in gradina.

60

lncereati sa euitivati ardei atracuvl ca punct de in teres , langa 0 banes tnsorila.

Morcov ~i pastarnac

'i' Aceste culturi se seaman a direct in compost; puietii se raresc la intervalele indicate pe pachet.

'i' Daca dOliti sa evitali infestarea morcovilor cu larve de muscullta morcovulul, cultivarea in vase este avantejoasa, Alegeti un vas inalt de peste 45 em sl plantele vor fi prea sus pentru ca rnusculitele de morcov sa-9-i poata depune ouate pe ele.

'iii' Seminle!e de pastamac germineaza bine In conditli corespunzatoare in compost bine drenat. Totusi este lndlcat sa sernanatl doua sau trei serninte tn fiecare loc unde doriti sa creases 0 planta - daca este cazul, puteti rari.

'$> Sernintela de pastarnac gsrmineaz.a toarts lncet, asa ea de ee sa nu semanati cateva seminte de salata pe fieeare rand de semlnte de pastarnae? Astle! este toMe elm unde a fast ssmanat pastarnacul, iar ghiveciuleste mai bins totosit pana. Tnoepe sa creasca pastarnaeul. Cand incsp sa apara puieiii, folositi un cuti1 ascutit si taiatl salata chiar sub nivelul solului,

CULTURI iN VASE

Dovleeef ai dovleci turtiti

'f.t Acesle plante inrudite, cu fruete grele, pot fi cultivate in vase, dar ele se dezvolta ?i mal bins daca primesc rnulta umezeali'i?i nutrientl, asa ea va sf8.tuiesc sa folositi cel mal mare vas disponlbll.

'f.t Aceste culturi au nevoie ~i de hrana i?i de apa, asa ca Ie este de folos balegarul bine putrezit tncorporat in compost.

'i' Dovleceii sunt cel mal ui?or de curtlvat tntr-un vas, plantete sunt relativ compacte, iar fruetele sunt destul de mici ea sa nu aiba. nevole de suport, Celelalte plante au nevole de mai rnulta atenne ijli rnunea,

'i' Daca cultlvatl un dovleac turtlt intr-un vas, nu uitatl ca planta produce in general 0 rnultirne de tulpini tarfltoare toarte fnlinse. Cautati sa asezaf vasul lanqa un gard viu, un spalier sau un gard, pe care planta sa-I poata folosi ca suport pentru eatarat.

masw'a, asa ell asigurati-le spatiu,

SfecHi colorata

'i' Pentru ca un ghiveci de, patio plln cu sfecla sa arate deosebit de frumos, alege1i 0 varietate toioasa foarte colorate ca "Bright Lights".

Salata !iii frunze pentru salate

'i' Salata ~i alte culturi cu frunze pentru salate care se recolteaza de mai multe on se dszvolta toarte bine in vase !?i sunt foarte usor de recoltat daca asszatl

ghiveciulll1nge casa.

'iii' Pentru a avea culori stridente sau pentru a armoniza culorl mal lnchlss, puteti cultiva plantele in vase care contrastaaza sau sa asorteaza cu ele.

61

'it Alegeti catsva varletatl cu frunze colorate sau cu forme interesante 9i cultura va avea 0 valoare dubla, fiind ~i decoratlva si gustoase. Sau, cuttlvan 0 varietate, arnestecata cu sarnlnte de plante preferate, sau folositi un pachet cu amestec de vaneta;!.

'i' Reduceti riscul ca laptucile sa produca serninte, tlnand ghiveeele cel putln pa~al umbrite pentru ca sa nu se usuce compostul.

Folosirea vaselor poate ajuta ____

la lndepartarea limacsllor,

~Brjghl Lights" are lulpini intr-o garna de culori care retrn atentia,

FOLOSIREA VASELOR

Cite plante intr .. un ghiveci

Numarul aprorimativ de plante §i tipullor mIT-un ghiveci de 30 em:

1 plantii: vanata, dovlecel, dovleac turtit, ardei, ro$ie

1-2 plante: cartof 3 plante: caPlilun

4-Splante: fa sole taxatoare sau fasole franceza cataratoare, sau pitid.

8~10 plante: sfecH\' ros i.e, afecl.a

alba

12,plante:pastarnac 35 plante: morcov

Salate: in functie de varietate

Culturi atractive

Meril.a sa cautati varietaf deosebit de ornamentale ale plantelor favorite. De pilda, puteti cultiva tomate galbene, dungate sau rosii.tar inloc de salvie standard gri-verde sa puneti salvle cu frunze purpurii sau multicolore cu purpuriu, crern 9i verde.

Plante aromatice

t@? Daca sotut din gradina este greu 91 tinde sa fie umed, cultivarea plantelor aromatice ar trebul facute. in ghiveoo .. Pentru a avea cele mai bune rezullale asezati ghivece!e lntr-un lac frumos, insorit 9i U90r accesibil.

'iii' Faceti ca ghivecele cu plante aromatice sa arate sl mai atractiv fntinzand pe supralata compostului un strat gros de pietri(;i de horticulture. EI va aiutasi la buna dezvoltare a culturilor, rsducand nseul unor solioitari prelungite ale colefilor planteror.

'iii' Cultivarea menlei tntr-un ghiveci este cel mai simplu mod de a va asigura cii ea nu ss va extinde in toata gradina, asa cum se intampla cand create In teren deschis.

~ Plante.le aromatice sun! plante de ghiveci importante (;ii, de asemenea, maJoritatea arata toarte atragator, deci, cornbinaf aspeotullor cu un ghiveci superb din tsracota f?i de indata veti; avea ceva foarte ornamental, aromatio (;ii gustos.

t@? Plantele arornatlce au nevoie de drenaj excelenl, asa ca Incorporatl mult pietrls de horticultura in compost inainte de plantare; eu adaug aproxirnativ 25% din volum.

oSJ Un vas cu plante aromatics asortate paate arata deosebit de atraotiv daca adaugati catsva varietati de cimbru taratoare sau care se extlnd, plantate aproape de margini, de unde pot sa se reverse tn jos.

'iii' Daca dortti sa avetl 0 evident§. exactii a varistatilor de plante aromatice din ghiveci, Tnfige~i etichetele in compost lange plante, atunci cand Ie saditi. Astlel, nu trebuie sa

vede1i eticheta, dar puteti recupera user lnformatiils. )

,------------------------~

Menta trebuie ttnuta intr-un vas pentru a 0 supraveghea; ghiveciul poate fl bagat in pamant, intr-un strat, daca doriti.

Terncola. se potrive§te cu pJanteJearomali.ce, iii tn prlvinla aspectului cat ~i a cenntelor acesloo

ata.t >ra.

CULTURI iN VASE

Cap!?uni

Ii? Cap9unii sunt fructele favorite de cultlvat in vase, mai ales fiindca se dezvolta blne, daca se toloseste un plantator special pentru caP9uni, 0 jardiniera sau enter un ghiveci de martme potrivlta,

Ii? Avantajul cultivarii capsun'lor tntr-un ghiveci esta ca plantele sunt inalta.te de la pam ant, jar frudele nu vor fi ronlaite prea. U90r de rnslcii flamanzi. Acesta. este modul eel mai indica! de cultivate, daca doriti fructs intacte, fara a folosi substaate contra rnelcilor.

Ii? Eu oonsider ca plantatoarele pentru capsuni, cu gaurile lor bordurate sunt greu de planta.t 9; de ingrijit, totusl, eu oarecare efort arata foarte bins. Va puteli face propriul planta.toretajat din trei ghiveoe de teracota putin a.danci, de dlrnensiuni descrescatcaee. Umpleti-Ie cu compost, apoi cladi!i~le unul peste altu!, cu eel rna; mare la baza. Putetl planta in jurul marginilor ghivecelor de [os si in centrul oelui din vM. Un munte de CaP9uni perfectl.

Dati-Ie capsunilor multa apa ~i hr.ana ~i Yeti avea 0 reeolta zemcasa.

Udatd mereu culturile

Pomi fructiferi

~ Este posibil sa cre9te!i pomi fructiteri in vase, dareste putln probabil sa obtineti recolte bune, jar, dupa parersa mea, tntretlnerea este 0 treaba pe care prefer sa 0 evitl Daca spatlul este limitat, dar aveti putln teren deschis, este mai usor 9i mal productiv sa cre9teti porni fructiferi in forma de evantai, de cordon, pe spa.lier sau in scara,

Unele plants suporta bine seceta, dar culturile din gh;veee trebuie udats bine, cu regularitata. Sistemele de iri.gare prin picurare sunt eele mai bune :;;i majoritatea pot fi alimentate din butoaie cu apa,

~ Daca dori~i totr-adevar sa folosili un ghiveci, eventual pantru a muta iarna tn casa pomii mai sensibili, saw pentru a obtine fruete de smochin mai bune, vasul trebute sa fie volurnlnos, cam cat Q jurnatate de butoi mare, nu unul rnic, cu diametrul de aproximativ 45 em.

~ Compostul trebuie sa fie pe baza de cemoziom,ideal John Innes No .. 3, dar adauga!i pletris suplimentar pentru a mentine structura compostului afanata :;;1 drenata adecvat.

Da.cli doriti sa a§ezaU ghlveceleeu poml !Ang! zidwile ~i fundatllle easel ve!;i obtine recolle mal slabe.

63

Arbori si tufe

,

Arborii §i tufele formeaza "coloana vertebr-ala" a gradinii, realiziind structura §i dandu-i forma 12 luni pe an. Arborii §i, de asemenea, multe tufe, pot fi scumpe, deei este esential sa va procurari plante eorespunzatoare,

Peste ani, arborii i§i schfmba forma §i dimensiunile, iar efeetul pe care il au asupra gradinii se sehfmba §i el in mod subtil. Fiind cele mai marl plante din gradina, arborii au cea mai mare influenta asupra altor plante §i a modului in care

64

infloresc. Alegerea eelor mai potrtvttl §i dezvoltarea lor, astfel incat sa creeze efectul la care ali vis at, pot fi cele mai importante sarcini ale gradiniritului.

Alegerea arborilor

Alegerea arborilor trebuie sa fie 0 placere, ei fiind plantele care vor dainui timp de mai multe generatii §i vor contribui la aspectul de adevazat paradis al gradinii. Aceasta este achiaitda cea mai importanta pe care 0 faceti - datorita impactului uzias,

peste ani, asupza gradinii. Un arbore are capacitatea de a depas! de mai multe ori dimensiunile de Ia cumpiirare .. Deci, eand deeide~i ea va trebuie c3fiva arbori, faeeti investigatiile necesare §i nu cumpara~i sub influenta unui impuls de moment.

Toata lumea spune ca pentru arbori aveF nevoie de ajutorul unui .specialist sau al unui ingrijitor de arbori .. Aceasta este 0 cheltuiaIa care nu ar trebui sa va deranjeze, fiindca daca sunt bine ingriji~i. arborii va vor da in schimb bucurii imense.

Acest capitol va prezinta:

'£' Alegerea unui arbore sau a unei tufesped i Ie potrivite pe ntru I ocul respectiv ..

'iii'·1 ntreti n erea arbo ri I or ~i tufe lor: plantarea, ingrijirea ~i tunderea.

'£' Alegerea plantelor care se sadesc sub baldachinul arborilor.

'iii'Tratarea speciilor sensibile.

'£' Cumpararea, plantarea ~i "ingrij irea trand afi ri lor tufa.

65

ARBORI ~I TUFE

-----

Alegerea arborelui sau a tufei

Arborii ~i tufele marl reprezinta deseori puncte focale in designul gradinii., asa ca trebuie sa faceji unele lnvestigatil inainte de a Ie cumpara. Asigura~i~va ca speciile pe care Ie doriti se VOT dezvolta bine in conditille pe care le puteti oferi §i ca nu VOl creste prea marl.

Daca vedeti arborii plinl ell fnmze a1egerea este mai UJioara.

Plante Wiior accesibile

Arborii 9i, tutela care au crsscut in vase sunt raspandite fiindea sunt U90r accesibile. Se pot curnpara 9i planta in once perioada a anului, dar pot ascunda une!e defecte. Evitali curnpararea lor pe 0 vreme extrem de rece sau imediat dupa. aceasta, cand radacinile ar putea fl inghetate in ghiveoele lor, ori pe 0 vreme

calda indelungata sau dupa aceasta, cand plantele ar putea fi afeetate de seceta.

Plantati toamna

,

Fara tndoiala, toamna este perioada cea rnai buna pen!ru plantarea arborllor sl a tufslor. Astfel,. plantele au timp sa S9 aclimatizeze inainte de a infrunta incercarile din vara urmatoare. $; mai important; radaeinile au timp sa creasea in pamant cand acesta este inca relativ cald 91 umed.

Radacini goale san cn bulgare de pam ant in jur?

Plantele cu radacini goale, scoase din teren deschis sa vand de !a sfa~itul toamnai pfu1a lama tarziu sau primavara foarte devrame. RMacinile plantelor eu bulgare de pamant se pun in parnant umed

9; se ambalsaza, Ele sunt de calaate, dar radacinile trebule mentinute umede. Ambele lipuri de plante se sadese in stare vegetativa 91 tara frunze pentru a lim ita de-

La pepini.ere, riidAcinile se tund tsrtorarea rMacinilor

penlru slabillzarea plante1or. 9i a Ie ajuta sa se stablllzeze,

A:fla~i culorile adevarate

Daca doriti sa plantali un arbore sau 0 tufa cu trunzi9 plin de culoars toarnna, atunei eel mai bine este sa curnparati toamna. Culorile de toarnna sunt influentate de anurniti faetori, inclusiv de vreme 9i de condi1i11e de sol, dar dacii vedeti planta in tosta splendoarea €Ii din toamna, inainte de a 0 curnpara, puteti cunoasts potsntlalul sau deosebit,

Deoarece .aJ1arl.i pot fi destul de dif~ aleget,i·va arborele cAne!. este ll1frunzll

66

Costullivrarii

Desl livrarea tufelor sau arborilor marl tnsearnna un pre1 mai ridicat, acesta meri1.a sa fie platit. Daca nu avetl un vehicul corespunzator, puteti vatama tulpinile sau riaipi in vant lastanl'

ALEGEREAARBORELUI SAU A TUFEI

Prim.ii zece arbori pentru

"'dini-lil!- I! .. ill!

gra .... mICl

1. Acer neg undo "Flamingo"

2. Acer griseum.

3. Acer palmatum

4. Ace; pseudoplatanus "Brilliantissimum"

5. Cercis siliquastrum

6. Eoelruteria paniculata

7. Magnolia stellaia

8. Multe specii de Prunus

9. Pyrus salicifolia ,,Pendula"

10. Robinia pseudoacacia "Frisia"

Fiti un cumpiiriitor pretenfios Iii' Pentru a alege cele mal sanatoase plante, examina~ tulpinile sa nu aiba semne de ofilire, daunatori sau infectii, frunz.ele sa fie in stare buna, iar mugurii pUni 9,1 vigurD!1i. Nu cumpara~i plante care nU sunt in perfecta stare de sanatate.

'funderea la dimensiunea doriti

Este important sa alegeti 0 dimensiune potrivita a arborelui pentru spatiul ln care plantatt, Daca va doriti mult un arbore care probabil va creste prea mare, trebuie sa-l tratati ca pe un rezident pe termen scurt, planificandu-va sa-t doborati dupa aproximativ zece ani. Ca alternativ9:, luati in considerare tunderea 9i modelarea lui cu regularitate astlel incat sa-sl mentina forma .. Unii arbori raspund mai bine oeeat allii la acest tratament, asa ca verificaii inainte de a cumpara,

W Evita~ planlete cu rnuschl, buruisni sau licheni pe compostaceasta sugereaza ca nu au fast bine ingrijite.

Mai mare nu inseamna mai bun

Dimensiunea unul arbore sau a unei tule influenteaza prenu sau. Un arnore mare va avea un impact rnai puternle cand este plantat, dar va poate costa de zece ori pretut unuia rnic - 9i are nsvoie de rnai rnulta ingrijire decat vananta sa mai mica. Folosirea taru9i1or este rareorl reoomandata pentru un arbore de dimensiune mijlocie, dareste esen~iala psntru un arbore mare, dace. bulgarele de pamant din jurul radacinilor nu-l poate sustine, De asemenea, un arbore mare trebuie udat mal mult 9i se va stabilize mal tncet, asa ca ganditi-va bins tnalnte de a-l cum para!

Cre§tetea in pam3nt este la fel de vitaIa ca. §i cea de. deasupra.

Iii' Tunderea exceslva poate insemna ca au test lndepartate unele uscaturi; chiar dace. planta nu mai are deficiente, ea este slabita.

Iii' Rasturna~i ghiveciul: compostul care cads indica 0 rasadire rscenta sau 0 uscare a radaclnilor; daca radacinile sunt inghesuite, planta a stat prea mult limp inghiveci.

67

ARBORI~ITUFE

Perioada deplantare

Plantati arborii §i tufele cat mai curand posibil dupa cumparare, astfel Incat sa nu se deterioreze sau sa sufere din cauza uscaciunii, Aeest lucru este la rei de important §i pentru plante cultivate in vase, filndcaeste putin probabil di Ie Yeti uda ell regularitate ca in pepiniera.

~-

Ingroparea tempora.ri a arborilor ~i tufelor cu radii.cini goale

Plantele cu rMacini goale trebuie sa fie plantate temporar pentru a preveni usoarea radacinilor, Daca sunte~i sigur ca puteti planta in

24 de are, aooperltl peste noapte rMacinile cu panza groasa de canepa sau carpe umede. Sapati graapa de planters lnainte de a despacheta planta, astrel incat sa a asszati imedialln ea.

Avefi grija de plantele cultivate in vase

Daca nu putetl planta imediat arborii sau tufele care au crescut in vase, dafl-le multa apa sl asezaf vasele intr-un lac adapostit unde nu vor fi lovite sau rastumate de vant. Oaca este necesar, legali cu grija plantele Tnalte de suporturi sau chiar intindeli-1e pe [os, fiindea astfel vor fi mai ferite de vatamari.

lngropati temporar pJantele tn poziUe fndi. nata pentru a evita perturbarea radil.cinuor

Facetd un sant

Sipati 0 groapa mare

Daca locul ests uscat sau probabil va deveni uscat, lucrati pamantul in jurul gropii de plantars pentru a crea 0 u90an1 dspresiune 9i 0 imprejmuire din pamant care sa dirijeze apa ca 0 p.alnie spre radacini. Daea ace asia palnle este tntrennuta, ea va dirija apa spreinterior 9i In anii urmatort,

Asigurati.-va ca graapa pe care 0 sapati este mai mare decal bulgarele din jurul radacinilor plantei. Daca este poslbil, faceti groapa de plantare cu eel putin 50 de procente mai mare decat ghiveciul. Astle I vetl avea spatlu de rezerva suficient sl vetl putea adauga mai mull amestec de plantare.

RMkiniIe trebuie sa fie aesrute spre tn afara lmr-o zona a amesteeului de plantare,

I

Plant are a in soIuri grele

Sapati 0 groapa cal mai mare ~i am este cati pamantul scos cu ptetrls si compost de plantars pentru a rnicsora diferenta dintre Sl9i continutut gropii. Astfel se reduc problemele de .cotsctare a apei" .. Acestea sunt rezultatul ssdlni plante lor cultivate tn vase intr-o groapa mica, In sol greu, cu compost de plantare normal. Bulgarele din jurul radacinilor !?i eompostul pot aetiona ca un burets, absomlnd apa cand soluleste umed, lnecand planta.

PERIOADA DE PLANTARE

Verificati Ia plant are

~ 'Daca radaeinile sunt inghesuite, trage~j de ele spre exterior pentru a aluta planta sa se stabilizeze repede .. 'Dad tineti in apa bulgarele din jurul radaeinilor cateva ore sau maximum 0 noapte, vetl putea trage mai usor de riidacini fara a Ie deteriora.

'it Este esential sa nu saditi planlele prea adane, fiindca ar pulea putrezi bazele tulpinilor, iar radacinile nu ar primi tot oxigenul de care au nevois.

~ Cand adaugati amestee de plantare, venfieali periodic adanctrnea de plantare; esle mult mai user sa 0 corectaf in aces! stadiu.

Plantarea in movilite

in paman! foarte greu sau in pamant expus la imbibare eu apa, ests mal bine sa plantati arborii sl tufele pe 0 mica movila pentrua reduce pagubsle. Aveti grija sa nu lasati nicio radacina alara, ceea ce ar avea rezultata dezastruoase. Gardurile vii plantate pe un loc umed au sanse mai mari de reusita, daca sunt plantats mai sus decal in mod normal; prantatl-te de-a lungul. unei rnlel creste 91 nu tacand 0 serie de rnovilite individuale.

Amestecuri de plantare

Un amestec de plantare bun este compus din pamantul sapat amestecat CLI balegar bins putrezit sau compost de gradina, plus fertilizator universal. Acest amestec ajuta la imbunatiitirea structurii solulul sl asigura nutrlentl pentru ca arborele sau tufa sa tnceapa sa creasca, Aveti grija ca fertilizatorii sa fie foarte bine amestecatl 91 sa nu ajunga in contact direct cu planta 91 udati bins arborele sau tufa.

i:lllor.

FOlosind un ba., pus peste groapA va este mal I1§OT decAl dac6 apreciati adAncimea din ochi.

Masuri. suplimentare in sol uscat

';jj>. Plantele de la un centru de gradinarit sau dela 0 pepiniefa cu reputatls buna sunt sadlte, de abicei, la adanclmea eorecta, dar nu strlca sa verificati - radacinile trebuie sa fie sub parnant, nu pe tulpina sau pe un trunehi de deasupra.

<i,> Pentru a fi sigur ca. plantatl la adancirnea co recta, puneti un bat peste graapa 91 folositi-I ca ghidaj pentru pozltlonarea bulgarelui radacinilor.

Intr-un lac uscat, urnpletl graapa de plantare cu apa 91 lasa1i-o sa se dreneze inainte de a planta. Astlel, pamantul din jur se umezeste bine, fara a risipi apa.

'it Batatoriti amestecul in jurul radacinilor pe rnasura ce urnplstl pentru a prevent .seunmdarea" parnantului si asiqurati-va ca radacinile sunt in contact strans eu pamantul.

<i,> 'De lndata ce planta €Isle inauntru, udati temeinic, completand cu 9rija. pamantul daca se rasa,

69

ARBORI~ITUFE

A

Ingrijirea dupa plantare

Dupa ce ati plantat un arbore sau 0 tufa, nu puteti pleca §i sa nu va mai gandip la aceasta, Un mare numar de plante care pot deveni foarte frumoase (§i deseori sunt foarte scumpe) se pierd in fie care an fiindca nu sunt ingrijite suficlent,

Cand sa puneji suporturi

~ Numai arborii mari care sunt vulnerabili la rafale de vant au nevoie de suporturi inainte ca radacinile lor Sa se stabilizeze ~i sa poata sustine tulpina.

Ud.ati la adanc'ime

,

Dacii suntstl ing.rijorat de efectele secetei dupa plantare, ingropati 0 bucata de ~eava inclinata spre radacinile noii plante (un segment de burlan este corespunzator). Mentineti teava in pozitia necssara cand umpleti groapa ~i lasati-i capatul de sus sa iasa putin deasupra parnantulul. Pute~i tuma apa direct prin teava, evitand risipa, fiind sigur ca apa ajunge direct la radacini repede ~i eflclent.

<£> Daca trebuie sa puneti suport, asezaf un par scurt inclinat. Radacinile sl un trunchi mai puternic se dezvotta mai bine astfel, decaf cu un par mai lung sau vertical.

<£> Aveli mare grija sa nu deterioratl radacinile cand infigeti parul. Ideal ar fi sa bateti parul in parnant Inalnta de a pune planta in groaps.

Cand sa Iegari

Amenintarea

,

iepurilor

Pentru ca iepurii sa nu prodlUc8 pagube, luaf rnasuri imediat, folosind eel pupn 0 aparatoare in splrala pentnJ arbori sau plasand un cilindru contra iepuri!or in jurul bazei plantei. La arborii sau tufele cu mai mult€! tulpini, poate 1i necesara 0 piasa din sa.rma pentru a proteJa baza plantsi, sau folos~i cateva aparatoare in spirala.

Cand alegeli 0 legatura de arbore, cautali una care este usor de reglat, ceea ce svita stranqerea 1runchiului cand acesta se mareste. Ea trebuie sa alba ~i un "tampon" sau un distantier; acesta se asaza intre trunchiul arborelui si suport pentru a preveni frecarea cand arborele se leagana.

Apiraloarele in spiram nu araw. prea bine, dar sunt eficiente.

Verillcap legaturile lji sUibip-le pe miisura ee trunchiul se ingroa§a.

Strat de proteetie de durata

'i' Cand plantarea s-a incheiat, aplican un strat de proteetie de 8 em grosime pentru a acopsn intreaga zona a radacinilor!?i ehiar rnai rnult,

EI va ajuta ta eombaterea burulenllor sl va reduce pierderile de umiditate din sol prin evaporare.

'i' Asigurati-va ca stratul de protectie nu este in contact eu Irunehiul arborelui sau eu tulpinile lufe! fiindca aceasta poate produce putrezire sau vatamare, ba ehiar sl moartea.

'i' Nu fili tentat sa intindeli un material impermeabil, cum ar fi a folie de plastic, sub stratul de protectie.El poate opri cresterea buruienilor, dar va reduce substantlal cantitatea de oxig.en sl de umazaala care ajungela radacinile planteL

o retro. din plastic acoperita cu cojl este foarte eficienta,

Pagube din cauza vremii

Ourand dupa plantare chlar sl un arbors sau 0 tufa eu rezistenta buna pot sutsn din eauza frigului sau a vantulul. Daca ex.ist§. acest rise, inveliti plantela cu a folie hortieol§. sau eu un sac suficient de mare care se strange, pentru a Ie trnbraca, Pe vreme ell vant, dar 9i tn perioadele secstoase este obHgatoriu udatul din bel!ilug.

Bananele ca fertilizator

iNGRIJIREADUPAPLANTARE

Ce puneti sub stratul de protectle in prezent, exista in cornert a rnultlma de tssaturi pentru suprimarea buruienilor. Ela permit patrundersa umezalll sl a aerului aeolo unde trebuie sa ajunga si pot fi fotosita pe supratata pamantului aseunse sub un strat de protsctle dintr-un material mai atractiv,

Ce neplaceei pot aparoa?

'til' Plantele lemnoase pot suterl la replantare, astfel ca o planta noua perfect sanatoasa se dsteriorsaza rapid cand este plantata In acelasi lac din care a fast scoasa alta, strans inrudita cu ea. Aeeasta se observa mal ales la trandafiri, rnerl !ili peri, ehiar daca planters arata perfect sanatoass. Cauza preclsa este incerta - se poate datora nutritiei sau crestenl nurnaruhii baeterlltor !ili fungilor din pam ant - a9a ca nu da~i ocazia sa ss produca.

<£> Radaeini!e plantelor lemnoase pot f surprinzator de elastice 9i pot avea ten" dinta sa se bucleze. Avali

I .-

grija sa Ie lndreptati din nou

spreextsrtor, cu grija, inainle de a umpla groapa de ptantare,

Daca rnancati multe banana puteti totosl eu sueces oojile, care au un eonnnut deosebit de ridieat de potaslu. Cand sunt talale in bueatete !ili adaugate in groapa de plantare, ele vor rnari cantitatea de materie organiea!?i vor asigura potastu suplimentar pe rnasura ee se deseompun, stirnuland maturizarea lernnului, dar 9i 0 inflorire axcelenta.

71

ARBOR! ~I TUFE

--------~----~----------------~----.,

Tu.nderea arborilor §i a tufelor

Verificatl intotdeauna cerintele de tundere ale arborilor §i tufelor, de pe eticheta sau dintr-o carte de specialitate, inainte de a actiona eu vreo unealta de tundere. Daca aveti dubii, asteptati - prea des au fost deteriorate plante prin tunderiinutile san excesive.

Taietuxi inclinate

La tundere, facsti taieturils sub un unghi, astle! ca ploaia sa se scurga de pe sle. Taiali aproapa de un mugur, dar nu atilt de aproape i'ncilt sa-l vatamali.

Taietu rile precise tara d oturi I u ngi soot secreiul unei nmderl corecle,

Unelte ascutite

,

Uneltele de tundere ascutite sunt vitale; este w?or sa crean a dez:ordine mare, cu taieturi strlvtte, din cauza unor foarfeci de gradina prost concepute sau neascutite. Tulpinile deteriorate arata urat ~i sunt mai vulnerabile la intectii cu fungi care Ie pot provoca moartea.

Tunderea pentru flori

Directiile de tundere

intotdeauna laiaillanga un mugur aspectuos, sanatos, orientat in directia spre care doritl sa craasca un lastar nou. Acesta este aproape intotdeauna un mugur oriental spre exterior.

Tunderea pentru sanatate

.~ indepartall lastarii slabi sl subtiri prin tundere langa un mugur orientat spre exterior. Veli stlrnula astlel dezvoltarea unor tastart nol, sanatosi,

'il Lastarf uscati pol ~i trebuie sa fie indeparta~i prompt, indiferent de momentul de peste an, dar este mai usor de detectat ce

este useat sau In curs de uscars cand planta are frunze,

~. Daca tundetl pan:i uscate sau

in curs de uscare ale unei tulpini, aslquratl-va ca taiati dincolo de pan:ile afectate, pentru a avea lastart complet sana.to~i, si apoi cura.tari unealta de tundere inainte de a 0 folosi din nou,

Cand tUr'ideli pentru a stimula inflorirea sau a reintineri 0 tufa neglijata., regula este ca putetl lndeparta una din cincl tulpini vechi, Ia.ind la 5-7,5 em de la nivelul solului.

72

Verificati aspectul

Cand tundeti, nu va grabili, ci opriti-va din cand in cand pentrua verlfica daci3. ali obtinut un aspect bine echilibrat ~i ati indepartat tulpinile uniform pe intreaga planta,

Zece tufe rBspbdite care se tund primivara

L Buddleja davidii 6. Forsythia
2. Caryopteris 7. Hydrangea
3. Ceratostigma 8. Lavatera tufa
4. Cotinus 9. Perovskaia
5. FUCSll rezistente 10. Spiraea Flori de rucsie pe Wl Jastar noll.

TUNDEREAARBORD...OR ~I A TUFELOR

Indepartarea ramurilor

Daca taiali dintr-o data 0 ramura intreage. a unui arbore, coaja de dedesubt poate fi sfa~iata, daca nu face~i mai intai 0 "taietura dadasubt", Folositi un fierastrau asoutit pentru a face 0 taietura in partea de jos a ramurii, la aproximativ 30 de em de trunchi, taind nurnai un sfert din grosimea eL Apoi, taceti 0 taietuni de sus in jos la aproximativ 2 cm mai departe de trunchi fata de cea de [os, panii cftnd puteii indepiirta ramura. Acum, faeeti 0 alta tiiietura partialii dedesubt,. la 3-5 cm de trunchi, sl apoi taiaii de sus in jos panii se tntalnesc cele doua taieluri. Asiguraii-va ca nu dateriorati ~gulerulu umflat de la baza ramurii unde se va vlndeca rana. In sfar~it, ajustati taletura facuta.

o taielUra de 1a guIer se vindeca repede,

Indepartati lastarii nedoriti

Unii arbon produc multi lastari nedontl la baza sau la a anumita distanta petrunchi - observati aceasta mai alesla Rhus, Prunus, salcaml, lillac (Syringa) ~i plop (Populus). Lastarll nedoriti trebuie suprimatl prompt: taiaii sau smulsi din radacina din care provin; 1rebuie sa 9-ti,i ca s-ar putea sa avetl mereu de lucru. Deseori, suprimarealor ii stimuleaza sa creases rnai multi

Zece tufe rasp8Ddite care

se tund vara I dupi inf10rire

1. Buddleja aitetnifolia
2. Chaenomeles
3. Cotoneaster
4. Deutzia
5. Kolkwitzia
6. Magnolia x soulangeana
7. Philadelphus
8. Photinia
9. Prunus 10. Ribes

73

ARBOR! ~I TUFE

Sub §i prin baldachin

Folosiji cat mal eficient fiecare petic de parnant plantand sub tufe ~iarbori §i cultivand plante ditaraloare care cresc prin ei, Evident, in acest fel se accentueaza competitia pentru umezeala §i nutrienti, dar cata vreme Ie veti asigura pe ambele, toate pianteie vor

ctitiVa bulbi tnfipp 1n jurul unui pulet se extind §i formeaza 0 adevirala colonie sub arborele matur ..

Plantati simultan

,.

Mic~ora~i riscul de a deteri.ora radacinile arborelui sau ale tutsl, sadind in acelasi timp ~i plantele permanente de sub ei, cum sunt bulbii. AsUel veti lucra mai usor, eliminand ortce posibiHtate de vatamare a radacinilor.

Pastrati proportiile

Daca dorif sa plantati sub a tufa, putstl, totusi, tolosl bulbi de mare efect. Pentru a pastra proportilla, plantati tipuri rnici ca brandusa, ghiacelul (Galanthus), ciclama sau ceapa-ciorii (Muscari) sau tolositi narcise miniaturale ca "Tete it tE'lleu•

Ce plante puteti folosi?

Penlru plantarile sub arborl sl lufeeste bins sa folositi plante relativ mid care tnooltesc mai la suprafata, liindca ele vor avea mal putine eerinte in privinta solului ~i a cornpozltlei sale. 8e recomanda, in general, plantele de rasad, erbacee, perene ~i bulbil,

PaIcuri de bulbi

Bulbii plantaf in palcuri arata rnlnunat sub arbon ~i pot transforma ell adevarat once parte a gradinii. Cautali sa plantati bulbii pentru a crea lrnpresia ea sunt risipiti intamplator asttet meat sa arate ea in natura. Liniile drepte 9i lntervalete prea bine realizate arata neoblsnuit l;ii pot strica efectuL

Faceti loc

•

Daoa sub 0. tufa nu este spatia, inallaP-i putin coroana. Indspartan ramurile cete mai de jos - avand grija sa nu exaqarati, tufa va arata bine in continuare, dar veii avea loe pentru un pale frumos de plante de rasad, bulbi sau plante erbacee perene.

SUB~IPRINBALDACHrnN

Culori ascendente

'iii' Dad doriti mai mutts culori sl atraetie lntr-un spatlu llmltat, dati un plus de valoare arborelui sautufei dirijand deasupra lor 0 planla cil;tiiratoare. Astlel, perioada de atractivitate se va mari, iar daca nu esteprea grea ~i este proportionate fata de tufa sau arbors, vor oreste bine trnpreuna .. Aceste combinapi se fac cel mai bine cu tufe sau arbori care s-au stabiHzat complel sl orlce tufa torosita ca supor! trebule sa fje destul de mare.

<$1. Plantele cataratoare anuale pot arata minunat mai ales pe tufe relativ mici ~i nu reprezlnta 0 concursnta semnificativa.

'i' Dadi dorili clematite sl nu aveti 0 tufa extrem de mare sau preferabll un arbors, evitati Clematis montana care este foarte viguroasa; cresterea sa nestavilUa se poate dovedi coplesitoara ..

Vor supravietui?

Cele mai bune plante cat8ratoarepentru a escalada tufe

1. Eccremocarpusscaber

2. Zorea (Ipomoea)

3. Tropaeolum speciosum

4. Sangele-voinicului (Lathyrus)

5. Clernatite (majoritatea)

6. Cobaea scandens

7. Thunbergia alata

dA un aspect complet noll.

Punepi suporturi

'iI.' Pentru a determina plantele ca-liiratoare sa creasca in dlrectla dorita, 'intindeii sarme sau corzi de la baza lor la ramurile de jos; indeparta~i-Ie dupa ce planta s-a stabilizat.

11> infa~urati sarrna sau coarda peste 0 bucata de furtun vechi, nu direct peste' o rarnura, pentru a preveni frecarea.

Aleg.ell plante care totereaza umbra facuta de arbore sau tufa, sau care accepta un loc unde 0 perioada adeevata de limp umbra nu estsexceslva. Plantele sMite dedasubt sl cele cataratoareau nevoie de un plus de umezeala sl hrana, asa ca mentineti zona bine udata si puneti strat de protectle,

Cele mai bune plante catiritoare pentru. a ereste in arbori

1. Clematita

2. Tropaeolum. speciosum

3. Eccremocarpus scaber

4. Caprifoi (Lonicera}

5. Trandafiri, inclusiv "Rambling Rector", .,A1berie Barbier", "Bobby James", "Paul's Himalayan Musk", si, numai pentru arbon marl, Rosa filipes .Kiftsgate",

75

Protejarea radacinilor

Pentru a fi sigur ca atat arborele, cat ~j planta cataratoare

se dezvolt8. bine, fiecare are nevoie de spanu pentru radacini. De aeeea, plantele ciitaratoare trebuie plantate la 0 anurnlta distanla de trunchiul arborelui,

nu in imediata lui apropiere. Aveli grija, de asemenea, ca in groapa de plantare sa fie rnulta materie organica ~i dali-Ie atentle dsosebita in primii ani, cand are lac stabilizarea.

ARBORI ~I TUFE

Subterfugii pentru specii sensibile

Daca se intampla sa aveti un arbore sau 0 tufa senslbila, faceti tot posibiluI sa-i eslgurati tot ce are nevoie, in caz contrar exista riscul ca vremea foarte rece sa-i provoace stricaciuni sau chiar moartea,

Alegeti loeul en grijii

Mai rezistente en timpul Multe plante eu rezistenta mal slaba.devin mult mai puternice dupa. ce s-au stabiJizat.. Asigurati-Ie orotecns supllrnentara la frig in primii ealiva ani, dar deseori aceasta nu va mal fi necesara dupa cateva sezoane.

Alegeti locut de plantare cu deosebita grija: luati in considerare eata protectla ofera gardurile vii, tufele mari, arborll, Irnpre]muirile sau cladirile incalzite din vecinatate. Plantarea langa un zid adapostit, insofit, poate face dlterenta intre viata fiji moarte.

Inveliti plantele

Acoperrp tutele si arborii rnlol sensibili eu cateva straturi din folii horticole, bine aneorate. Sacil care se strang sunt foarte utili pentru tufe, fiindca ei pot fi imbracati sirnplu peste €lIe ca sa Ie protejeze de ger.

Ferigi arb ore sensibile

Tulpinile sau bazele tutelor sensibile, ca ferigile arbors (Dicksonia antarctica) pot fi invelite in panza groasa de calilepa sau in panza de sac vechelegata cu sfoara,

~ Inmchiur:ile ferigiJor arlJori

--------------------------------------

cu tesatwa prin care pot respira

76

Amenajati 0 tabara de bazi

Creati un adapost sezonier, folosind a piasa usoara din sarma galvanizata intinsa ca un cort peste tufa. r;;i umple~i cu frunze useate, diverse fMigi sau paie. Acest adapostests indica! pentru tufele de langa pereri, fiindea colivia sau cortuJ se peats fixa de zid saugard .. Evitali tolosirea fanului sau a alful material care are lendin!a sa retina umezeaJa; oj va cauza deteriorarea tulpinii,

Nu inveli!i niciodata plantele sensibile in plastic saw alt material care oprsste rssplratia, fiindca va aparea condens urmat in scurt limp de putrezirs fiji deteriorare. Se poate folosi plasticul, dar numai pe termen foarte scurt.

Lasatd-Ie sa. respire

Trandafiri tufa

TRANDAFIRI TUFA

Pe buna dreptate, trandafiril sunt plante de gradina admirate, dar nu uitati ca cei mai multi sunt inarmati eu spini. Ganditi~va cat de aproape var fi de poteci sau de alte lacuri unde ar putea fi mereu un pericol pentru copiii mici sauchiar pentru dumneavoastra.

Cumparatidfverse varietati

Cele mai man colectii de trandafiri se gasesc la cultivatorii speclalizati l?i in pepiniere, ded consultatl cateva cataloage sau website-uri. - diversitatea este stupeflanta,

ltandafllii cu radacini goale nu sunt scumpi §i se stabiUzeazii bine.

Cumparati trandafiri eu radacini goale

Multe persoane sunt de parers ca este mai bine sa cumpere trandafiri cu radacini goale, gata de livrare sl plantare loamna tarzlu ~i lama. Gele mal multe pepiniere speolalizats Is tumlzeaza in acest mod.

lntr-o asernenea diversitate urialja de trandafiri, ve~ gasi cu siguranta un favnrit,

Adaneimi de plantare

Trandafirii au, in general, un punct de altoira distinct, unde portaltoiul a fost altoit cu cultivarul ales. Cand S9 planteaza un trandafir, aceasta zona urnflata trebuie sa fie la nivelul solului sau foarte putln sub €II; daca este [ngrapata prea adanc, este foarte probabll sa creasca mal tarzlu un lastar nsdortt,

Tratament special pentru trandafiri

Cunoa~teti~va trandafirii Trandafirii difera. nu numal prin forma florilor si culoare. De exernotu, trandafirii rnoscati sunt eei mai indicatl acolo unde dorili ca parfurnul sa se raspa.ndeasca in aero Daca locultl tntr-o regiune cu olima urneda, trandafirii incre~iti sunt cei mai rszlstentl la bollla provocate de fungi. si, de asemenea, surpnnzator de rezistenti la gar. Exista trandafiri potriviti pentru gradini mai uscate sau mai umede, asa ea este bine sa tacetl unelelnvestiqatii, Pepinierele bune va pot furniza staturi, daca Ie predzati conditille din gradina.

Psntru trandaflri existaferlilizator co nee put special pentru ei.avand proportlils necesare de nutrientl, EI contine potaslu sl magneziu pentru a snmura inflorirea ~i a preveni ingalbenirea trunzelor ca razultat allipsei de magneziu.

77

Plante cataratoare si de zid

, ,

Indiferent de stilul personal pe care-l aveti, este minunat sa puteti face gradinarit nu numai pe orizontaHi. Orice gradina are p0rtiuni frumoase de supeafete verlicale §Ii cele mai multe pot deveni noi spatH de plantare, asa cal de ce sa nu Ie folostti? Daca intotdeauna v-ati dorit mult 0 gr.adina mai mare demit cea pe care 0 avetf, sau daca sunteti eonsta-ans sa {aeeti gr.iidinarit intr-o curle inconjurata de garduri sau ziduri, sau chiar intr-un baIcon,. atunei este en atat mai

important sa folosip. toate locurile de plantare posibile af1ate pe ver-ticala.

In acest capitol, va voi ariitacum sa reu§ip. sa folositi eel mai bine orice suprafete, indiferent de mirime, structurii., forma sau aspect. Unele dintre acestea sunt foarte potrivite pentru a fi acoperite eu plante catariitoare, in timp ce altele pot arata mai frumoase folosind tufe de zid. Este bine so. faceti unele investigatii pentru .3 vedea ce este mai avantajos, inainte de a porni Ia emnpara.turi.

I

Aduceti plante inalte in gradina

Plantele cataratoare §i tufele de zid nu sunt greu de cultiva.t. Daca Ie pIan.tati corect in pozitia corespunzatoare §i Ie men~ineti aspec.tul frumos, ele pot transforma total suprafata mohor:Ua a zidului sau a gardului. Multe ziduri, in special cele orientate spre sud sau vest, of era locuri de cultivare mai calde §i mai adapostite care nu se gasesc in alte par~i ale gradinii §i de aceea trebuie apreciate §i folosite Ia maximum.

PLANTE CA'fARATOARE ~I DE ZID

~----I

Acestcapitol va prezinta:

'1iJ> Sprijinirea pJanteJor d'ilariltoare cu ajutorul unor structuri diverse.

'1iJ> Alegerea plantelor ca~aratoare ~i a tufelor de zid - estimarea preferintelor ~i a condiliilor pentru a face alegerea cea rnai buna,

'1iJ> Sadirea plantelor caJaratoare - sfaturi ~i subterlugii pentru a avea cele mai bune rezultate.

'1iJ> Tu n de rea ~i di ri j area plan te I or cataratoare - In cea mal buna perioada a anului.

79

PLANTE CA.rARATOARE ~I DE ZID

----------------~------

Suporturi pentru plante c8laratoare

Unele plante catillatoare au eapacitatea de a se Jipi de suprafete !ji nu au nevoie de suporturi suplimentare, dar majoritatea au nevoie de structuri care sa Ie ajute sa aeopere 0 suprafata, In general, eu cat tulpinile plantei stabilizate sunt moo marl §i moo lemnoase, eu atat mai putemic trebuie sa fie suportul.

Plante care se sustin singure

Plante care selipesc singure de suprafete sunt Campsis grandiflora (totusi, un mic suport af putea fi necesar), iederHe Hedera helix SI H. colchica, Hydrangea anomala subspecia petiofaris (aoeasta are nevoie de suport numai pana. cand incepe sa se llpeasca, ceea ce ss lntam-

pia in 18Iuni), Pennenocissus henryana, P. quinquefofia ~i P. triouspidatE

n VeitchiiU ~i Pifeostegia vibumoides (care are nevoie de suport, dar numai la inceput).

Doriti un spalier?

Folosij] 0 hortensie cataratoare ca sa acoperiti un rid urnbrit.

Panourile spalier sunt un mod util de a realiza a mascare partials a unei privelf~tj sau a unei zone neaspectuoase, asigurand

~i a buna suprafata pe care sa creasoa plants cataratoare. Alegeti plante eataratoare degreutate mica si mijlocie, care vor arata frumos pe spalier. Evitali-Ie pe cele mai viguroase, ca Parthenocissus quinquefo/ia sau unele tipuri de clsmatita, ~i pe ceJe mai gre.le,. ca glicina.

Thunbeigia alara "African Sunset" este indicata pentru spaliere.

80

Ordinea lucrarilor

Daca planta ea~aJatoare pe care a saditi este destul de mica, initial nu va putea tolosi prea mult suportul, dar intotdeauna asezatl spalierul sau sarmele la loeul lor, lnalnte de a planta. Este mai usor de lucrat fara planta ~i asttel nu 0 Yeti deteriora.

Lasali un interval

Un panou spalier trebuis fixat de un zid astfel lncat in spatele lui sa poata eircuJa cat mai mult aero Aceasla se reallzeaza eel mai usor fixand pe zid ~ipci de lemn de aproximativ 5 em grosime sl apoi atasand spalierul de a.eeste sipol.

Gandili~va Ia acces

Zidurile sau gardurile au nevoie de tntrstinere din cand in cando Pentru aeeasta, fixati spalierul astfel lncat sa poata fi tasat in jos, daca este neeesar, Fixati sipci orizontale pe zid sl ata~ati spalierul de sipca de jos cu balamale, iar de ~ipca de sus cu earlige si belciuge.

Curbele ~i panourile se annortizeazA pentru a crea ansambJurl inleresante.

Orice forma, nu numai patrat

Spalierele au diverse forme ~i aspecte. Dace credeatl ca ele sunt doar pat rate sau dreptunghi.ulare, priviti-Ie pe cete puse in vanzare: exlsta dimensiuni si forme pentru orics suprafata. verticals lrnaqinabila,

Panouri detnsabfle

Dacaeste nevoie sa indepiirta,i complet spalierul de zid, puteti folosi acelasl mod de atasars de ~ipci. Utilizati carlige si belciuge solide atat la sipcila de sus, cat ~j la cele de jos pentru atasarea panoului spauer. Evident, este mai usor de revopsit sau de tratat spalisrul cand este detasat de zid, reducand riseul de a deteriora plantele.

SUPORTURI PENTRU PLANTE CA.rARATOARE

Realizarea unei structuri de sprijin * Plantele rnai grele au nevoie de un suport mai

solid decat spalierul .. Daca va dortti 0 asemenea p'lanta sau nu va plac panourile spaller, solutia este

un sistem din sarme, Daca tolositl materiale corespunzatoara ~i lucrati consnlnclos, aeesta va sustme orice plants ci3.t!3.ra.toare, de la cele mal

usoare la eele mai grele.

* Putetl folosi oriee tip de sarrna, dar pentru cele mai solide !ili mai durabile suporturi sarma galvanizata este cea mai buna - S9 ga.se!ilte 18 centrele de gradinarit.

* Sarmels se tntind bine intre belciuge, pe orizontala, pe verticala sau sub orice unghi, pentru a forma un evantal. Astfel plantele vor avea spafiu ea sa ereasca, iar aerul va fi vehiculat (daca staqneaza in spatele plantei favorizeaza dezvoltarea bolilor). Sarmele trsbuie intinse la 0 distanta de aproximativ 5 em de zld,

'Li? La suporturile care trebule confectionate, esle ssential ca sarmele sa fie rnentinute bine intinse; dacaeste necesar, folositi un cleste patent pentru a Ie fixa extrem de bine intinse. Bolturile cu care se poate regia Intinderea sunt utile pentru sarrne groase. Este important sa cumparaf piese de fixare deouna ealitate si care nu se oxideaza: suruburi galvanizate sau ~Iamite!ili sarma, si belduge galvanizate.

Belciuge!e eu braje lungl t,in la distan~a sarrnele de suprafata zidulul,

81

PLANTE CATARATOARE ~I DE ZID

Alegerea plantelor cataratoare §i a tufelor de zid

Regulile generale pentru alegerea unei plante sanatoase §i de valoare (ve z i pagina 67) se aplica §i in cazul unei plante catan:itoare sau a unei tufe de zid. Daca incepeti cu 0 planta de cea mai buna calitate §i 0 tngriji!;i bine, in curand vep fi recompensat cu 0 multime de lastari noi.

~I I

Faceti-va tema de casa

In cazul plantelor cataratoare, este 9i mal important sa taceti investiga~i inainte de a Ie curnpara, Asigurati-va ca achlzitlonan 0 planta dWiratoare care acopera aproximativ suprafata: plantele prea viguroase sau grele pot fi dezastruoase.

Schimbati plantele anuale

Daca dori1:i 0 prtvellste care se schirnba rnereu, concentran-va asupra plantslor anuals, Incercati cu zorea (Ipomoea), sangele-voinlcului (Lafhyr:us odoratus) sau Eccremocarpus sceber.

Plante cipritoare pentru locuri CU umbra

1. Akebia quinata

2. Celastrus scandens

3. Clematis alpina

4 .. Clematis macropetala

5. Humulus lupulus

6. Hydrangea anomala

subsp. petiolaris

7 .. Lonicerajaponica ~i varietati

8. Lonicera periclymenum

9. Parthenocissus tricuspidata

10. Schisandra chinensis

Zorelele au Ilori stralucltcare, ea niste Irompele, toata vara,

82

Plante ciitBriitoare pentru Iocuri. insorite

1. Actinidia kolomikta

2. Passiflora caerulea

S .. Solanum crispum "Glasnevin"

4. Trachelospermum asiaticum

5. Yitis "Brant"

6. Wisteria

GUeina are nevoie de scare pennu ada cele mai bune rezultate,

ALEGEREA PLANTELOR CA1'ARATOARE

Obtineli maximum Intr-un loc adaposfit

Zidurile, in special cele aflate tntr-un loc adapostit, va permit sa cultlvati tufe care ar suferi in alta parte din gradina. Cand decidsti ce sa cultivati pe aeeste supratete, amintiti-va sa alegeti 0 planta care va beneficia cu ad eva rat de condiliile generoase de protectle oferite.

Plante ci~i.ritoare cu parfum

Planlele clitAratoare preferate de pasari, ea Parthenocissus quinquefolia sun! ideale pe un gard, dar nu langa I1§L

1. Clematis armandii

2. Clematis "Elizabeth" Montana Group

3. Lonicera japonica

4. Lonicera periclymenum 5.. Trandafiri

6. Trachelospermum asiaticum

7. Wisteria

Ziduri pentru vietati din natura

~ Plantele cataratoare ~i tufele de zid pot asigura conditii bune pen1ru vietatile din natura, adaugand jnaltime si volum covorului de plante.

\i>. Plantele cu flori par1umate atrag insectele: ehiar sl umila iedera (Hedera) este 0 sursa rnlnunata de nectar inlunile de larna.

'it Plantele cataratoare mature pot fi tolosite ca stinghii pentru pasari.

'It Tutele :;;i plantsle ealar.atoare solide, cu frunzls bog at, ca Parthenocissus quinquefofia sunt fcarte potrivite sa primeasca pasa.ri locale,

'£' Evita!i sadirea plantelor cataratoare preferate de pasar' langa usi, pentru ca pragul sa nu fie rnereu rnurdarit, Este mai lndicata 0 planta calaratoare mai usoars si cu frunze mai putine,

Clematis armandil, mereu verde, lnfloTe§te prlmavara devrerne ~i are un parfurn dulce.

tru

83

PLANTE CkTARAToARE ~I DE ZID

------------------~~_,

Sadrrea plantelor cataratoare

-- ,

Pentru sadirea plantelor ctitillatoare sunt valabile aceleasi procedee de baza ca §i pentru pianl:area arboriJor §i a tufelor (vezi paginile 68-69). Nu uitati ca plantele ditaratoare trebuie deseori descalcite ell grija de pe tiiru§i, plantate 1nclinat §i legate de structurile de sustinere pentru a creste bine.

Amplasarea plantelor cataratoare langa un zid

Cand plantati limga un zid, trebuie sa avati 9rija daoseblta fiindca locul nu este la fel de ospitalier ca un strat de flori. Problema prineipalaeste solul uscat: fundatiite casei au tendlnta sa usuoe pamantul, absorbind umezeala din jur tot timpul anului, Ziduf propriu-zls stocheaza caldura, acurnuland-o t;li eliberand-o ulterior - ceea ce este foarte bine pentru plants Ie care au nevoie de ca!ldufa, dar nu si pentru cele care nu au nevoie de ea. Zona din apropierea zldunri unei case sutera serios de efectels ploii si umbrsi: prezenta ztdului face ea ploaia sa nu cada pe pam ant dintr-o singura directle.Jar stresinlls si burlanals de pe acopens creeaza alte problema,

Cum sa evitati mlUcegairea

Plantere care erese in eonditii de uscaciuns au tendinta sa fie mai vulnerabile la lntectii cu fainare. Ca sa evitati aceasta, nu alegeli pentru un lac uscat plants predispuse sa fie ataeate de fain are, cum sunt caprifoiul (Lonicera) ~i mul~i trandafiri, in atara de cazul ca lie veti asigura mereu umezeala necesara,

Fainarea tnsea.mna uneorl ca radAcinile suoi uscate,

84

Distazrta de plantare fata de zid

Groapa de plantare nu trebuie sa fiela mal putin de 45 em de zldul cassi.La aceasta distanta, efecte!e de uscaoiune data rate zidului si fundatiilor nu vor mal fi 0 problema.

CApva ~llil multa gO.jli vor dirija repede planta ca~ spre SIIPOrt.

Dirijarea la lnCeput este u~oara

Ini~ial, avefi nevoie de !aru~i sl sfoara sau sarma pentru a dirija planta spre zld ~i spre struclura de sustlnsrs. Ele pot fi tnlaturate dupa ce planta s-a stabiHzat, dar trebuia sa va asigura!i ca ea a pomit in directia corecta de la lncaput.

La ce distant a sa plantati fata de un gard

Cand plantele ealaratoare!?i tutsle de zid sunt sMite langa ungard, distanta lala de et este tot de

45 de em. Astfel, veti da plantelor posibilitatea sa creases in direetia lui, iar dirijarea va fi mai usoara.

SAnIREA PLANTELOR CArAn.ATOARE

'-___________ -----'M

85

Ada.ugati nutrienti in groapa de plantare

Indiferent de tipul sotului, eand plantati langa un ztdests deosebit de important sa tncorporaf rnulta materie orqanica in pamantul din JUT si in groapa de plantare. Compostul de grMina, ba.legarul bine putrezlt sau compostul de plantare de fabrica sunt eorespunzatoare.

Sapati adanc ca sa aveti

- , '

clematitele cele mai

sanatoase

Clematitele sunt avantajate daca se plantaaza mai adanc decal alte plante aga,atoare. SMitHe eu aproximativ

5 em rnai adanc decat in ghivecele lor; tulpinile sunt bine adaptate sa creases prin paman!, iar plantarea mal in adancirne ls face mal putin vulnerabile la caldura. sau la uscarea solului, De asemenea, se pare ca aceasta reduce riseul ohliril clematitelor.

Inclinaticorect plantele cataratoare

Dupa ce planta a tost sad ita, fnelinati-o eu aproximativ

45 de grade,. sprijinind-o catre zld, pentru a creste in directia corsets. Aveti mare grlja ea tulpinile sa nu ajunga in contact eu supratata pamantului,

Indepartati SUP. orlurile tnainte de

, -

plant are

Plantele eataratoare sunt deseori infa.~urate cu piasa sau atasate de 0 structure cand Ie curnparatl, Este mai usor sa Ie indeparta~i inainte de a sadi planta ill pamant; deseori, aceasta este 0 treaba cornpllcata liii de durata,

Ustarii plantei ditariHoate sunt moi, dar tulplnlle mal balrane pol Ii fragile, alia ca legali-i cand sunt tineri.

Desfasueatl ~i legatt

Desf8.!?urali cat mai bine lastanl existenti, pentru a aslqura din start 0 buna aeoperire. l.astarii tinen trebute atasati de suport, folosind sarma acopertta cu spurna polluretanica, stoara moale sau legaturi fabricate. Fiecarelegatura trebuie facuta cu mare grija, fiindca tastarli tineri sunt foarte sensibili sl usor de deteriorat.

PLANTE CATARATOARE ~I DE ZID

Fertilizare pe termen lung

Pentru primii doi ani, 0 planta ca;aratoare sad ita intr-o groapa bine pregatita nu are nevoie de hrana suplirnentara ln atara de putin fertilizator propcrtionat ~ aproximativ 50 9 - aplical in zona radacinUor si apoi udal. Dupa ce planta s-a stabilizat mai bine, once hrana cu eUberare lenta este corespunzatoare, Aplicali-o prlrnavara pentru a avea rezultate bune.

Udati de la inceput

PI.antele calaratoare au nevoie de 0 atenne ceva mai mare in ce privesta udatul, in special cand sunt inca Tn curs de stabillzare. Este neeesar deseori un dUf? saptarnanal; aveti grija sa ajunga la radacini, dand la 0 parte stratul de protectie. Dupa udare, asezati-l la loc,

Tundeti pentru 0 crefjitere sanatoasa

Delicatese pentru melci

Clematitelelinere sun! vulnerabile in mod deosebit ta atacul melcHor sl limac~.ilor. Ei rnananca tulpinile, doborandu-le desson in decurs de cateva zile. C gama larga de plante poate fi distrusa, Aplicati 0 substanta biologica pentru suprimarea rnelcilor sau asezati inele de cupru sau aile bariere contra lor. Pagubele sunt foarta mari, mai ales Tn primul an ..

86

once tulpina ofillta sau deteriorata puternie trebuie taiata inainte de plantare sauimediat dupa aceasta. Daca ave!1 aproximatlv cinei tulpini bune, sonde 9i aparent sanatoase, veli! putea realiza a exeelenta desfasurare a lor.

Taierea tlorilor ofilite pentru prelungirea perioadei de inflorire Taierea cu regularitate a flcritor ofilite ale plantelor ca;aratoare 9i ale tufelor de zld scuteste planta de a risipienergie torrnand sernlnta sl capsule cu seminte, psrmltandu-l sa: dea lastari sau flori noi,

Unii rup numai f10area de trandaflr; alpi taie §i 0 frunza cu cinei Irunzullte: raceti CWJ1 va convtne,

Acoperirea unei arcade sau a unei pergole

Cand dirijatl a planta noua sa creasca peste o arcada, un urnbrar sau 0 pergola,este bins sa legali tulpinile catre partea de sus, altlel vor atarna in afara. Lega~i tulpinile principale in mod uniform pentru a obtlne 0 crestere frumos desfasurata. Verificati sl lega~i in mod repetat, pe masura ce planta da noi lastari,

PLANTE CArAR.ATOARE $1 DE ZID

~---- ------------------------'

Tunderea §i dir~jarea

Cerintele exacte de tunderesi dirijare ale plantelor ditaratoare ~i tufelor variaza, de aceea Irebuie sa §titi ce este necesar. In prirnii ani, diutati sa realizati 0 structure buna pentru ca planta sa creasca proporjionat ~i sa acopere zidul sau sopronul, chiar daca este inca prea mica pentru aceasta.

Indepartati lastarii bolnavicio~i

indeparta~. intotdeauna once liistari uscati, bolnavl, deteriorati sau in curs de ofilire <?i facell aceasta prompt, chiar daca nu este perioada recomandata pentru a va ocupa de planta respectiva, Daca nu tacen asttsl, lncurajati infeclii ca petele roseate sau mucegaiul gri, care pol apoi cauza uscarea mal mullor tulpini.

T.'lla~ irnediat tuJpinile batrane cu semne de ofilire ale trandaflnlor di!aralori.

Scurtati lastarii slabi

,

Modul de tundere

Cand tundetl, tolositi intotdeauna foarleci de gradins ascutite sl talali langa un mugur viguros, plin. Alegeli un mugur orientat pe direetla in care dorili sa crsasca tulpinaastfel, veti obtine 0 acoperire mai rapida ~i rnai completa, fara prea multe zone goale.

FaceU intoldeauna 0 taieturii obUcA chiar deasupra unci mugur,

Daca un lastar nou este r§;zlet sau excesiv de lung, tiiiati-I cu grija sau scurtati-I; asttel vetl stlrnuta cresterea rarnificata. Taia~i intotdeauna langa un mugur solid sau un lastsr lateral.

Legati lastarii noi

ln toata perioada de crestere, inspectati cu regularitate planta caFi.ratoare sl dir:ijali once lastar nou care s-a dezvollat Este mult mat usor de folilcut aceasta In mod regulat, cand tulpinile pe care Ie rnanevrati sunt flexibile, dedit sa tncercan safortati (~i eventual sa detsriorati) a tulpina mai lernnoasa sa creases in directia do rita.

Verificati moduI de inflorire

Inamte de a lua unealta de tuns ~i a ataca 0 tufa inocenta, amintiti-va ca 0 tundere incorecta sau care nu sste necesara poate distmge usor capacitatea de inflorire a unor plante in acel an. Verificati cerlntete fiecarei plante intr-o carte de specialitate, pentru a ~ti daca sa lntloreste pe noii lastari din anul curent sau pe eei vechi din anul trecut

88

TUNDEREA~IDllUJAREA

'----------------------- ----~;

Plantele se refac

Dadii. trebuie sa tundeti intr-o perloada nnepotIivita" a anului,. sau pur t;li sirnplu ati facut 0 gre<!,eala, acest lucru esle rareori un rnotlv de panlca, Daca tunde~j intr-o perloada nereco man data ,. se plerd doar florile dintr-un an.

Tundere in doua etape

Daca trebuie sa tundef 0 p!anta ca Pyrecenths, in cazul careia doriti sa va bucuratl sl de fruete ~i de flori.efectuaf jurnatate din tundere dupa inflorire. Astfel veti avea posibilltataa sa va bucurati de cateva fruete, apoi puteti termina tunderea.

~teptati iarna

Daca dOfiti sa. vadeti ce forma erean prln tunderea pe care 0 stectuati, deseori este mai bine sa tundsti Tn timpul. lunilor de iarna cand structure. ramurilor este vizibila imediat.

Iunderea cind tulpinlle sunt goaiella da 0 lmaglne buna a formei plantei.

Hormonil de inllorire raman in varful unei tulpini vertic ale; 0 tulplna ortzonta1a Ii risp&nde§te unifonn.

Plante scunde pentru flori maimulte

Dirijarea tulpinilor plantelor cataratoars, ale tufe.lor sau arborilor mai ales in pozitie onzontala, stirnuleaza aparttla mai rnultor flori ~i fruets, Acesta este un procedeu util pentru plante a esror atraetie prineipala 0 reprezinta infloresoenta sau tructele.

Legaficu griji

Cand legali tulpinile unei plante c,ltiiratoare, ale unei tufe de zid sau ale altui exemplar dirijat, puteti reduce riseul vatamarii rarnurllor sau tulpinilor, folosind sarrna j'nvelita in spurna poliuretanica sau legatun toarte flexibile 9i alastice. La tulpinile mai mari, acopsrltt sarma sau eablut standard eu 0 bucata de furtun vechi pentru a atenua efectul unei legaturi prea stranse.

89

Pentru lucrari mari, unelte mari

Chiar 9i loarfeeile de cea rnai buna calltate, perfect ascutite de care sunteti rnandru si satisfacut, s-ar putea sa nu fie suficiente pentru lucrari mali de tundere. Fiji pregatit sa achizitionaji un emondor bun sau chiar un fierastrau de tuns 91 lasati lucrarile mari de tundere la lnaltime in sarcina protesionistitor.

"

I ••• I · · · b··'

ngrmrea gazonu UI ~I a ier

Majoritatea gradinilor au gazon de un anumit tip. Poateaveti 0 pajiljte perfecta, de un verde intens, frumos intre~inuta, san, poate, 0 snprafa~ii func~ionalii - prill urmare, nn tocmai impeeabiJii - folositii de intreaga familie. Indiferent de aspect san de misiune, gazonul are deseori un rol atat de important IDcat nu trebuie neglijat.

in multe gradini, gazonul este elementul central al intregului design, asadar, decidetl inca de la ineepntul planifieiirii ce proeentaj din gradina. doriti sa fie gazon §i in ee loc.

90

Uneori, gazonul existent este atat de plin de buruieni, ineat nuexista alta solutde dedit de a-I refaee. Daea aeeasta este situatia. gasiti aiei toate indrumarile de eare aveti nevoie pentru a erea un non gazon, pornind de Ia zero.

intre,inerea gazonului nou

Dupa ee aF realizat gazonul nou, trebuie sa-I intretine~i §Ii sa-l mentineti intr-o stare de siiniitate buna, in eaz eontear, in eurand va incepe so. arate neuniform §i riirit §Ii va fi mai vulnerabilla atacurile daunatorflor- §i

agentilor patogeni, Iji Ia invazia muschiloe, !Ii a buruienilor. Intrepnerea gazonului nu va rape!lte tot timpul rezervat gradinaritului - in aeest capitol sunt multe sfaturi privind economisirea timpului.

Daca timpul pentru gridiruirit este intr·adev8r scurt, dar doriti foarte mult un gazon carearata bine, put~ti decide ca altcineva sa faca lucriirile de tundere eu regularitate, care necesita timp in sezonul principal. Astfel, puteti avea mai mult timp pentrugradinlirit!li alternativa de a executa lucrliri de intretinere la gazon, ca aj:Ustare.a marginilor, fertilizarea !Ii plivitul.

Acest capitol vaprezrnta:

'i' Realizarea unui gazon nou din serninte sau placi de gazon, pornind de la zero.

'i' Cornbaterea daunatoritorsi a bolilor. 'i' T u nderea I udarea ~i fert iii zarea gazonului.

'iig i ngrijirea gazonulu i.

'iig Identificarea ~i rezolvarea problemelor care apar.

'iig Crearea unei pajisti ca in natura. 'iig Bulbi ca in natura in gazan.

91

Realizarea unuigazonnou pornind de la zero

Realizarea unui gazon nou este 0 buna ocazie de a incepe amenajarea unui teren tiber, fara buruieni, §i a crea 0 pajiste frumos nlvelata, Alegeti diverse tipuri de seminte, de la cele pentru gazon supus unei uzuri intense la cele penlm gazon delical, in functie de uzura §i de atentia pe care 0 ve!i acorda gazonulul,

Ozona cornplet verde pune in valoare plantele - flind §i un loc ideal de ~ezul sau de joaca.

Alegetl locnl potrivit

<£> Evita~i asezarea gazonului tntr-o zona cu umbra. lerburile din gazon vor fi rnai punn vulnerabile tn rata daunatorilor sau in competitia eu buruienile ~i bolile, daca cresc lntr-un 10e deschis, tnsortt, eu drenaj bun (dar nu pma uscat) ..

* Daca donti neaparat un gazon intr-un loccu umbra, este essntial sa fol.ositi un arnestec de sernlnte pentru gazon destinat zonelor cu umbra. EI coniine varietati de iarM care suporta mult mal bine conditiile de umbra.

Ge forma degazon?

Puteti fi tentat sa creati un gazon de forma foarte compilcata, dar nu uila,i ca 0 forma mal simpla se tunde mal usor - toate ootlturilesi curbels care arata alat de interesant pe hiirtie pot produce un adevarat cosrnar.

Pregatirea pamantului

Pregatirea esteesentlata: ea poate sa para un proces fara sfilr~it (care, lntr-adevar, neceslta mult timp), dar aricat timp ~i bani chaltuiti pentru gazon sau seminte,ei vor fi risipiti daca Iaceti economii la lucranle de pregatire ..

Placi degazon sau semizrte de iarba? ~ Gazonul din placi sau eel din semlnts are nevoie de lucrari de pregatire de aoeeaslamploare, care consuma timp .. Ambele tipuri de gazon au nevoie la lnceput de a ingr.ijire deosebita, tn special de udat,

92

~ Un gazon din placl este mult mai scump dscat unul reallzat din seminte.

~ in general, un gazon nou din placi este mai repede gata pentru a fi folosit deeat unul din semots.

- ~' -'-

• ~ ~ / ~ - ~_ - ~ " I' ~ I ~ , ..,

__ __ _ _ _ _ ~ ~ _ ~L_

Afanarea pamantului

P~imantul compact cauzeaza 0 aerisire slaba si un drenaj prost intr-un gazon nou, astfel incal iarba creste slab ~i apar probleme cu rnuschll sl buruienile, asa ca lueratl zonele compacte lnalnte de a incepe. Zonele rnlcl pot fi lucrate deseori, folosind 0 furca sau un cultivator.

Folosirea uneltelor actionate de motoare

,

Daca pamantul este greu, ave!i grija cand folositi cultivatoare; ele pot produce 0 ~tigaie" sau un strat de sol compact fninteriorul pamantului, mai ales cand aeesta este umed. Daca este nevoie, amanati folosirea eultivatorului pima dupa usearea parnantului.

La tnceput, lucra_ti co~tiincios pam!ntul cu furca.

Pliviti temeinic

•

Ii' Asigurati-va ca af indepMat toate buruienile vatamatoare - eels cu sistema de radadni carnoase care sunt extrem de dificil de controlat, Ave~ rabdare, fiindca trsbuis sa scoaten toate buditelele de radacina: daca rupeti Tn mai rnulte bucati radaclna unei buruieni, cum este papadta, atunci cand 0 sccateti, fiecare bucata rarnasa in paman! are capacitatea de a deveni 0 noua plante. ~i astfel sltuatla se inrautate.!?te!

'Iii' Dadi. 10.lositi o substanta pentru suprlrnarea buruienllor, asigurali-va ca est.e destinata contra buruienilor de acolo; nu toate produsele ataca acelaasi tlpurl de buruieni.

Pamantul este destul de bun?

Daca aveli indoiell asupra fertilitalii parnantulni, tolositi un fertiliz.ator proportionat lnainta de a samaria sau a asezaqazonul. Astfel,solul va fi ameliorat si iarba va croste ~i se va stabiliza bine. Greblarea fertilizatorului ajuta la distribuiraa lui uniforma .!?i reduce riscul ca €II sa ajunga in contact direct cu radaGinile de iarba.

Inlaturati pietrele

Seoateti cu turca toate pietrele mari sau alte resturl de constructll, S~ar parea ca de cats on grelJlali zona, apar mereu altele, dar Tn eele din urrna vetl curata JocuL Daca ali adunat a rnultirne de pietre nu Ie aruncati; pastrati-le pentru a Ie totosi ca material de drenaj pe fundul vaselor.

Ce tip de iarba?

Fili onest in prlvlnta uzurii sl a strlcaolunilor pe care ar putea sa Ie sufere gazonur - si, deci, in privinta lntretinerii de care va avea nevoie. lerburila de.licate creeaza cel mai elegant gazon, dar nscssita mai rnulta Tnglijire. Cu suticienta apa.!?i hrana, cu pUlina ingrijire toamna !i'i cu tundere regulata, un "gazon utilltar" mai aspru poate arata sl elfoartebine.

C3lcati pAmAntul pentrua .Ii sigUJ cli esle bati'l.tmil peste lot 1a fel,

Crucati pe suprafata preg.atitii

Incercatl sa reaJizali 0 zona cat mal bine nivelata. Apoi., balatoriti pamantuJ pllrnbandu-va pe 1ntreaga suprafala ca 0 persoana cu platfus. Orice movilita sau adancitura trebuie astfel nivera!a inainte de a ineepe ssrnanatul sau lntinderea gazonului.

93

Un gazon nou din semirrte

Pentru sernanatul unul gazon nou cea mai buna perioada este toamna devreme. Pamantul este caId, iar vremea va ajuta semintele sa germineze repede, Prirnavara lfuziu este, de asemenea, 0 perioada buna, dar parnantuleste rnai rece ~i vor fi 0 multime de buruieni noi in competitie eu serninlele.

Ce cantitate de semirrte?

'Ii Masurati eu preeizie supratata inainte de a cumpara semlntale de iarba, dar nu uitati sa se8.de,i suprafata oeupata de alte structuri, ea potedle sau straturils lnsulare ..

De unde sa incepeti

Intotdeauna tnceoen ssrnanatul semlntelor de la capatul indepartat al suprafete! de sernanat -in acest fel, la sfan;>it nu va trebul sa pa~iii peste zonele abia sernanate, lnca1lali ghete late sau cizme de eauciuc; asttel nu vetl erea ridicaturl si adancitun prea mario

'Ii Pe eutiile eu saminte se specifica, de obieei, greutatea sarnlntelor necesare pentru 1 mp de teren. Ca indiciu orlentativ, a mdna plina de sernmte este suticienta pentru aceasta supratata,

<$> Daea dorili mal mult§. predzie, rnarcan 0 suprafata de testare de un metru patrat 9i cantariii sernlntele. Dlstribuiti ssrnlntels foarte unifonn. Folosiii acest pat rat pentru a reline cantitatea corecta de seminte cand samanati.

fi' Daca nu putetl aprecia din ochi, marcati supratata eu bete lungi. de 1 m 9i eantarili ssmintele.

Nici prea des, nici prea rar

Nu tacef eeonomie sernanand prea dispersat semlntele, larba prea rara ssts colonlzata mai

repede de buruisni, alge sl rnusohi ~i va poate da mult de lucru ulterior. Dar, nu semanati nicl prea des; supraaglomerarea va produce a crestere mai slaba.

Semanali pe 0 linie dreapta

Nu inhalati

Chiar ~i cele mal proaspete ssmlnte de iarha de la un mare tumlzor pot avea foarte rnult praf ~i este bins sa va puneti a masca simpla pe tats. cand Ie eantari~i 9i sernanati, mal ales daca suntetl alergic la prat,

Asigurati-va ca marginile drepte sunt precis l;>i complet drepte - intindeti .0 folie de plastic sau o scandura usoara CU a latura dreapta peste zona pe care nu doriti sa 0 sernanati, apoi semanali semtntele chiar pe langs. scandura sau plastic. Dupa oe .0 ridicati cugrija, trebuie sa ramana olinie perfscta. sernmtele de pe folia de plastic sau scandura se pot aduna usor 9i ratolosi,

Nu oferiti pr.anzuri gratuite

Aeduceti pagubele datorate pasarilor pe supratete rnicl de iarba, Intlnzand plase pana cand ierburiJe au craseut sutlcient. Pe supratets mari, tolositl spenetoare sonora sau CD-uri vechi suspendate de bets.

Grebla~i dupa semanat

Veti ob1ine ° germinate mull mai rapida daca greblati user pamantul dupa oe ati semanat, Asttel, acoperitl sernlntele, protejandu-la de pasa.ri 91 mentinandu-Ie urnede,

Udarul dupa semanat

Este nevoie de rnulta umezeala pentru oa semlntele de iarba sa germineze ?i lama tanara sa S8 stabilizeze bine. ASigurafi-va ca zona este mentlnuta urneda in perrnanente - daca plecati sl vrernea este calda trebuie ca altcineva sa asig.ure udatul! Folositi 0 stropitoare pentru supratste miei sau un furtun 9i 0 duza cu debit mediu pentru a nu deranja sernlntele usoare de iarba printr-o udars agresiva.

Pastrati 0 evidenta

. .

Nu sunt 0 mare amatoare de tnforrnatii imegistratedespre gradina, dar este bine sa va notatl ce sernlnte de larba ati totosit. Daca doriti canova sa extindeti gazonul sau, mai probabil, doar sa-l petieiii, sau sa semanati in mod suplimentar, Yeti obtins rezultate mai bune, daca folositi exact acelasl

amestec de sernlnts de larba,

Aveti rabdare!

•

'Ii> Nu tunda!i gazonul nou creat din seminta limp de cateva saptamani; daca tundef prea eurand, puteti sa-l cauzati distrugeri serioase. La primele tunden, rasali iarba rna! lunga decal in mod normal.

'Ii> Evilati substantets care suprima buruisnile sau folosirea intensa a gazonului in primul an. Firele de larba tanara au nevoie de timp pentru a se fmplati impreuna.

o ditaruJe de tundere vA perm.ile sa tundeti usor marginile.

Dad udatl u~or, semlntele ramAn la locuJ lor.

Lamargini

Cand un gazon este lnconiurat de straturi de flori, plantele stabilizate atarna adesea peste marginea lui, sau chiar cad pe supratata lui. Asltel se produce 0 umbrire care creeaza conditii pentru invazia muschilor 91 a buruienilor, dar !?i pentru oftllrealerbii care nu are suticienta lumina. inconjurati marginile gazonului, sau eel putin laturile de langa straturi.le de flori, cu 0 "cararuie de tu:ndere" ordonata, realizata dintr-un slr de placi de pavaj 9i aceasta problema vaf rezolvata,

95

Un gazon nou din placi de gazon

eel mai blne este ca placile de gazon sa fie intinse inainte ca vremea sa devina prea urneda sau prea uscata - toamna devreme sau prtrnavara devreme sunt perioade ideale pentru ca gazonul sa se stabilizeze bine ~i rapid. Dar gazonul se poate intinde §i in alte perioade, daca este bine udal §i nu ingheata.

Verificati caJitatea rulourilor

Exarninati intotdeauna cateva rulouri de gazon inainte de dsscarcarea fntregului lot; trebuie sa. fiti sigur ca ale sunt de ealitatea danta. Respinge~-Ie pe cele care au semns de deteriorare, cum aT 1i ingalbenirea excesiva.Ierburi putrezite sau prezenta fungilor ~i a buruienilor. Este bine sa vermcan.

umede, vern §i sanaloase,

Amanarea lucrarii

'iii' Daca trebuie sa arnanan intinderea gazonului, nu-l lasati sa stea rasucit in role mai mult de 0 zi sau doua; iarba se va ingalbeni curand si ar putea aparea fungi.

'iii' Daca trsbuie sa arnanati mai mult de doua zlle, lntlndeti 0 folie de plastic ~i desfaoeti pe ea rulourile de gazon, eu iarba in sus. Udati bine inainte de folosire, cat mal repede posibil,

Comandarea gazonului <£> Masurati cu precizie supra-

tata, apoi adaugaii un metru sau

doi de gazon suplimentar ca rezerva pentru eventuale gre~e,li

de rnasurars ~i pentru completarl

la capetsle rulourilor,

'iii' Incercati sa cornandatl gazonul astfel fncat sa sossasca Tn ziua in care suntef sigur ca il putetl intinde - gazonu! se deterioreaza destul de repede.

intinderea gazonului

<£> Tntindeti primul rulou de-a lungul unei margini drepte, daca noul gazon are una. Astfel va fi mai usoara asezarea placilor urrnatoare la locul lor.

~ lntindef al doilea rulou, st§.nd tn genunchi ps primul; astiel vetl produce mai putins strlcaclunl decat daca ati sta pe pamantu! gol.

'iii' Daea statl Tn genunchi pe un gazon abia intins, veti crea adanoituri, dadi nu folositi 0

scandura latasau 0 placa. Ele fac ca .

greulatea corpulul sa se dlstribuie mai uniform sl nu vor aparsa adanclturt,

<£> Daca se poate, cerenaltcuwa sa va aduca rulourils. Dacal va ridlcatl si va lasati In josin mod repetat, puteti detertora noulgazon si oonsumati rnai mu!ttimp.

<£> Marginil.e placilor de gazon trebuie impletite lrnpreuna, a!?a cae asezati fiecare placa cu marginile la acelasi nivel cu cele ale placilor invecinate.

96

entru

Realizarea caroiajului lrnbinarilor rara a race risipa de gazon, poole fi ceva de domeniul artei,

Fara adausuri la margini

Evitati toloslrea unei bucati mici de placa de gazon la capatul unul slr de plaei, Aceasta zona este expusa deteriorarii, iar a bucata mica de gazon asezata la margine va fi sl mal vulnerablla, De aeeea, folositi la capat 0 bueata intreaga de gazon ~i adaugaii bucata mica mai departs in cuprinsul sirului.

Caroiajul imbiDarilor

Faceti contact

Nu veti avea intervale inacceptabile pe supratata noului gazon, daca realizali lrnbinarile sirurilor alaturateia fel ca sl caroiajul caramlzftor unul zid.

Umpletl intervalele

Asigurati-va ca rMaGinile de iarba sunt in contact ferm cu pamantul umed de sub ele .. Calcati eu grija supratata gazonuluidupa ee a fast lntlns eomplet. La un gazon mie, alij putea folosi 0 grebla plata eu care sa presatl supratata, evitand astfel rnersul peste €II.

Ideal ar fi sa nu extste intervale intre plaeile de gazon. Dar, daca este posibil, nu strtca sa aveli putin parnant sfaramat sau chiar eemut pentru a-t presara in zonele de Imbinare. EI va umple orics crapiitura si iarba va crests curand deasupra lui.

Trasarea unei curbe

'iil Pentru a eurba circulara, folosi1i un piron 9i 0 stoara care are Is capat 0 palnie plina eu nisip. Bateti pironul in pamant, intindeti bine sfoara, urnpleti palnia cu nisip :;;i rniscati-va cu palnia pe areul de cere, desanand 0 curba de nlslp,

'6J Pentru af1 fel de curbe, pllteti folosi un furtun intins pe iarba eu care forma~i perimetrul dorit Ancorati-I bine 'in pamant eu sarrne tndoite in forma de U,care il vor tine fixal in timp ce taiati gazonul. Verifieali eu atentie forma, inainte de a incepe sa taiati.

Folositi un ghidaj pentru 0 margine dreapta

La marginile drepte, folosili 0 coarda de gradina - doua piroana cu a sfoara intre ele - intinsa bins de-a !ungul marginii de realizat. Stati pe 0 seandura pentru a vatama cat rnai putln gazonul !?j avef grija sa priviti drept in jos la sroara pentru a taia 0 linie precise.

97

-

I ~ - - ~~.=.. _. "C_- r=: - _~ _ - _

Form are a marginilor

'it? intotdeauna asta mai bine sa dati conturul dorit gazonului dupa eel a fost lntins sl nu tnalnte,

'Ii Aveti nevoie de 0 unsalta foarte bine ascunta, idea! este un eutit in forma de semiluna, pentru a face 0 tiiieturii sigma, precis9., vertteala, ·altfel marginea va avea un aspect neglijent.

~ Daca nu aveti ~i nu puteti tmprumuta un asemenea cutit, puteti tolosi un h§.rlet ascutit, darlinia nu va ii la fel de neteda.

~ Cand folositi un cutit in forma de eerniluna, pozilionati-va asa tncat sa statl exact deasupra.liniei de taiat, Astfel, veti taia mai usor sl mai precis, ~i veti fi sigur ca talstura tacuta de-a lungul marginiieste intr-adevar vertical a ..

Ca sa. aveti cele mai precise rnargihl, folosip un cutil tn fOl1ll! de semiluna.

Daca nn ploua. udati bine gazonul la fiecare doui-trei ziIe, reducAnd treptal canlitatea de apa de-a Jungul unel luni,

Cand Sa udati

Nu udati niciodata un gazon nou din placl inainte de a finalize marginile; taierea placilor umede este mult mal dificila ~i rmai lrnprscisa. in acslasi timp, daca stati pe gazonul alaturat, il veti deteriora mai mult.

U D. dUIii puternic

Dupa cegazonul a lost intins ~i taiat in forma dorita, aplicati-l un dus abundent. Apa trebuie sa palrunda prin stratul de iarba~i prin stratul de radaeini, in pamantul de sub gazon. De~i un gazQn nou nu are nevoie de aceasta mandatie, este mai bine ea prima udare sa fie exceslva decat sa riscati ca pamantul de sub el. sa nu fie bine umezit.

Ingrijirea

'Si' Un gazon din plaol, nou creat nu trebuie tuns tlrnp de cal putln doua saptamani dupa ee a tost intins. Faceli prima tundere mal Inalta ~ adica lasa1i iarba rnai lunga ~ decat in mod normal.

<S? Nu calcali pe gazon eel putln dou a saptamani ~i menajaii-I in primele doua luni, Apoi, el va fi bine stabilizat sl mai rezistent.

Udati mereu

Ests important ca noul gazon intins sa fie rnereu blna udat, mal ales in limp oe se stabilizeaza ~i radacinile erese in parnantul din gradina. Daoa acestea sunt lasate sa se usuce oomplet, s-ar putea ca iarba sa nu lncolteases bine nictodata, Daca nu ploua, depinde de dumneavoastra.

98

Daurrator-ti §i bolile gazonului

Mentinand gazonul bine tntrejinut puteti reduce pagubele prod use de daunaton §i boli, deci, aceasta trebuie sa va fie prima grija. Daca descoperiti ca avep 0 problema, actionati prompt, tnainte de a 0 scapa de sub control,

Ciupercile otravltcare apar repede §i trebuie inliiturale prompt.

"Cercuri vrajiie"

"Oereurile vrajite" sunt aproaps imposibi! de dlstrus.jar €lIe se sxtlnd in fieeare

an. Cand marginile inelului ajung in eele din urma la bordurile sau potecile alaturate, ciupercile, de obieei, mor.

Ciuperci in mar~

Daca in gazon apar ciuperci pe 0 !inie, €lIe eresc deseori din rMacini de arbon 1l1gropate; solutla pe terrnen lung este dezgroparea radaeinilor de arbori.

"cercuri vrajite" pot fi un cosrnar,

Vandali din natura

Rupepi ciupereile eu regularitate

Ciupercile se raspandesc in mod eficient prin sporii proousl pe suprafata lor inferioara. Daca puteti, indeparta~i ciupereile otravttoare care crese ingazon de lndata ce apar si, desig.ur, inainte de a se daschide eomp.let.

99

Nu calcati pe iarba Dadi va puteti deplasa fara sa ealeati pe gazon cand este acoperit de zapada, inghe;at sau extrem de umed, veli observa ca el rarnane mai vigums 9i esta mai putin expus la stectete infectiilor cu eiuperci, cum este mucegaiul data rita zapezii.

Luerati igienic

Daca aveti "oercuri vrajite" in gazon, sporii se pot raspandi pe picioare sau pe rnasinile de tuns iarba, asa ca, tundef zona lntectata la sfar.~it si curatati bine rnaslna dupa aceea.

Dace. ave~i 0 problema eu gazonul care a fast smuts sau sapat de pasari ori mamifere mici, exista postotlltatsa ca ele sa eaute larve, cum ar fi eels de tipulide sau de earaous. Solutia consta in combatersa larvelor. Udarea din bell?ug eu substants pentru combaterea biologica a nematodelor da rezultate buns.

Tunderea, udarea §i fertilizarea gazonului

Sernanatul sernintelor ~i intinderea placilor de gazon sunt doar inceputul. Cand apare iarba, trebuie sa 0 Intre~neti pe durata perioadei de crestere - prin tundere, udare, taierea marginilor §i fertilizare, dupa cum este necesar.

Putdn !?i des

Oneat de plictlsltoare v-ar parea tunderea gazonului, ea esle 0 treaba pe caretrebuie sa a abordati cu regularitate cand crests iarba. Daoa o arnanati prea mull, gazonul. va arata oribil pana cand, in sfar~it, vetl taia iarba si va avea nevoie de mull timp ca sa: S8 rstaca. Nu tncercan sa eccnornisiti timp print!r-o talers prea scurtaa gazonului (numita ~i scalparsl), fiindca asttel iarba va deveni mai vulnerabi'la ~i va f mai usor mvadata de burulenl,

Nu tuardetdgazorrul ud

Cand vremea este toarts urnsda ~i gazanul este imbibat cu apa, avef a excstenta seuza sa nu tundetl; ati face rnai rnult rau decal bins. Suprafata ar deveni compacta, iar drenajul ~i aerisirea ar fi obstruetionate.

100

Stati pe 0 scandura

Cand taiati marginile gazonului, tolosltt ca ghidaj 0 scandura cu a margine dreaptaPuneti scandura pe gazon cu marginea asezata exact acolo unds dariti sa fie marginea gazonului. Stati pe scandura ~i taiati drept, de-a lungul marginii ei. Ajustarea ierbii dupe. repararea sau taierea margini.i unul gazon va de. 0 components irnportanta in gre.mada de compost, deci, nu a rlsipit'.

Nu tundeti prea scurt pe vreme uscata

Daca vrernea este foarte useata, este bins sa asezatilamale ma~lnii de tuns iarba putln mai sus decat in mod normal. Tundeli cu regularitate., talnd de fiecara data bucalele mid, scurte de iarba: aceslea pot f lasate tara. grij:a sa cadatn iarba, unde vor action a ca un strat de protectls miniatural ~i vor ajuta la pastrarea umezelil.

Retu~uri finale

Daca dorlf ca gazonul sa arate foarte ingrijit, ajusta~i. marginHe cu un cutil in forma de sernlluna sau,dacaforma loreste buna, dar iarba a crescut prea mult, folositi foarfeci pentru margini.

Truerea rnarginilor este un mod de a dichisi un ga20IL

Udarea

Gazonul este rnai adaptabil dedit ati putea crede. in majoritatea cazurilor, chlar daca devine brun ~i cu aspect deplorabil ca urmare a secetei, el va fi din nou verde rnai tarziu, in cursul anului, mal ales daca va fi ingrijit suplimentar.

Bautura de seara

Daca simtili nevoia sa udati gazonul, faceti aceasta treaba seara. Pe masura ce ziua devine mal racoroasa, sa pierde mai putina apa prinevaporare !?i ierburile vor

__ .....;;;;;..-a_,_,b....,sorbi apa mai eficlent. ,.--~_~ JII=t!~!'''~.~.

Benzile in gawn se pot creacu ~ini de runs rotative ~i cu dlindru §i pot ascunde nereguJaritatile.

Fertilizarea gazonului

larba supravietuteste perfect 9ifara hrana, dar daca donti un gazon care sa arate splendid sl sa lupte mai bine cu dusmanl ca buruienile, rnuschiul, daunatorll 9i agentii palogeni, trebule sa-l hraniti cu un fertilizator destlnat special gazonului.

Gazonul absoarbe mai bine apa peste noapte, fara evaporarea d2l.tol'ita soarelui.

Masurati debitul de apa

Daca nu 9tili exact cata apa trnprastie un aspersor eupa ee l-atl reglat, asezati pe iarba un borcan sau un bol cu peretil drepti, in zona stropita. Astfel veti afla cata apa se llvreaza - va f mai multa dscat credean, asa ca, nulasatl asparsorul sa functioneze prea mull.

Fertilizare in fiecare sezon

EXiista diver!?i nutrienti pentru gazon destlnatl diverselor perioade ale anului, deci, asigurati-va ca-l folositi pe cel adecvat. De exemplu, daca aplicati loamna un nutrtent de prlrnavara, iarba va creste moale. abundenta, chiar In perloada eand trebuie sa fie intarita sl pregiUita pen1ru iarna,

Folosirea unui fertilizator uscat

Cand folositi un fertilizator uscat, este foarte important sa-l udali curand dupa aplicare. Astfel, rlseul arsurilor va fi minim sl iarba va avea 0 capacitate mal mare de a se tolosl de hrena. Evitati fertilizarea unul gazon care a sutern de ssceta: este mai bine sa asteptatl pana sa retaee inainte de a apllca tertilizatorul.

Unn nutrient! se Itvreaza CIl dispozitive pentrn imp~tirea lor.

Controlul cantita~ii

larba poate fi atectata serios de doze excesive de fertilizator, asa ca, trebuie sa-l aplicati in cantitati corecte, Daca tolositi un dispozitiv pentru tmprastierea granulelor de fertilizator, aveti grija sa fie calibrat coreet pentru produsul pe care-t folositi.

101

A

Ingrijirea gazonului

Pe rnasura ce gazonul se rnaturizeaza el poate avea nevoie de 0 atentie speciala in anumite locuri, sau poate ca doriti schimbari de design. Dar, in orice caz, ganditi-va ca ulterior v-ati putea schirnba parerea,

" ,

Scbimbarea formei unuigazon existent

Marcal; marginile formei pe care 0 doriti /?i apoi privlti-o de la to ate ferestrele casei, din partea de sus /?i din cea de jos a searil, ca sa fili sigur ca este forma coracta /?i nu tncepeti sa liiiati pana nu sunteti convins de aceasta.

Daca schirnbati forma gazonului, ganditi-va de ce nu a fost corespunzatoare forma antertoara. Deseori, problemele sunt cauzate de contururi complicate sau coliuri dificile care ingreuneaza tunderea.

Convingeti-va di suntett multurnit de contur, tnalnre de a laia

Preferati simplitatea

A§ezati dalele suDdenl de jos pentru a putea tunde peste eIe.

Unelte pentru taierea marginilor Un cu1it in forma de sermluna sau un hade1 de bordure ascutit sunt unelte!e cele mal bune pentru ajustarea marginilor sau taiersa unei forme noi. Cautati sa tineri tai/?ul perfect verttoal si precis.

Asortati iarba

Reparatii Ia gazon

Oirculatia pletonala intensa catre zone ale grodinii folosite frecvent sau ehiar spre casa, dsssori inseamna mai muit decal uzuri sl rupturi ale gazonului pe aceste trasee. Daca asazati in gazon placi de pava] pentru a avea acces direct la acele zone, el va fi mentlnut in stare buna /?i veli putea circula pe vreme umeda, geroasa sau cu zap ada., fara sa va sirntiti vinovat.

Semanati separat

Pentru a obtins foarte repade puietl de 1inlocuire care sunt mai putin depsndenti de vrerne, puneti mai inta.i la Incoltlt sernintsle de iarba. Arnsstecati-le cu pu~in compost umed tntr-o punga de plastic :;,;i lasaji-I.e sa germineze, inainte de a Ie amesteca CIJ pamantul din zonele goale.

In cazuri extreme de uzura sau rupturi, poate fi necesar sa se retaca par1i din gazon. Asigurali-va ca noul gazoneste la fel cu eel original sl ca peticele sunt foarte bins udate 9i pres ate cu regularitate, pana cand radacinile lor se stabilizeaza.

102