Si Eu Am Fost Ucenicul Parintelui Galeriu

Conf.univ.dr.
Argentina Gramada Dragu
i eu am fost
ucenicul /
ucenica
Printelui
Galeriu
Editura
I.S.B.N.: 978-84-XXXXX-XX-X
Depsito Legal: V-XXXX-2013
Impresin y edicin:
Ediciones
REPROEXPRES, S.L.
C/ Ramn Llull, 17 - bajo
46021 - Valencia
Tel.: 96 361 29 39
Fax: 96 361 58 49
www.reproexpres.com
atencionalcliente@reproexpres.com
Si
eu am fost ucenicul (ucenica) Parintelui
Galeriu
Motto
Omul se realizeaz prin trei
dimensiuni :
prin propria lui zidire

dup chipul Lui
Dumnezeu
prin operele lui
i prin urmai :
fii sau ucenici.1
Printele Galeriu !
Cu Printele Galeriu : Intre Geneza si Apocalips (convorbiri cu Dorin Popa ) Editura

Harisma -2002 -pagina 338 ; Sensul vietii monahale- www.crestinortodox.ro/.../68455sensul-vietii-monahale-parintele-galeriu
1
Si
eu am fost ucenicul (ucenica) Printelui Galeriu
Toat viaa Printelui
mai
i,
ales,
activitatea sa misionar rmne pentru noi ca

o fclie de Pati, care ne ajut s nelegem mai
bine
taina
bucuria
nvierii
noastre,
neamului romnesc i a lumii ntregi. Este

foarte mare nevoie s avem ct mai multe astfel
de fclii de Pati, adic s vezi ntr-o persoan
cum taina
bucuriei,
Hristos,
transmite
ca
respective
se
persoanei
taina comuniunii
lumin
aceast
cu
jurul
lumin
antreneaz n bucurie i alte persoane. 2

Prea Fericitul Daniel
Mitropolitul Moldovei i Bucovinei Daniel, Omagiu Parintelui Galeriu- Interviu

realizat de Ciprian Apetrei - www.biserica-sfantul-silvestru.ro/?q=node/4
2
Si
Galeriu
Avem o mare nevoie de ideile pe care le-a emis n

viaa sa Printele Galeriu, de deschiderea sa, de iubirea
sa cea fr hotare faa de aproapele.
Printelui
Constantin Galeriu, Dumnezeu i-a
dat i darul acesta de a zidi bisericile sufletelor, mai

ales
ale
tinerilor
si
cu
precdere
gnditorilor,
filosofilor, a celor care stpanesc ideile si categoriile

filosofice ntr-un fel sau altul.
El, acelai lucru cuta s zideasc n suflet :
Biserica cea vie a Mntuitorului Hristos. 3
Prea Fericitul Teoctist
Printele nostru este mai aproape de

Domnul , in intensitatea de lumina , pe
care si-a lucrat-o dndu-ne si nou
mrturie si pilda. Prea Fericitul Daniel4
Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist, Cuvnt la Inmormntarea Printelui

Galeriu- 13 august 2003 http://ucenic.go.ro/cuvant.htm
3
www.crestinortodox.ro/predici-audio-mp3/pf-daniel-audio/predica-sfintii-trei-ierarhipreafericitul-parinte-daniel-480.html
4
Si
Ca om de carte i profesor de teologie, Printele

Galeriu a desfurat o bogat activitate tiinific i de
cercetare,
publicnd
studii,
articole,
cri,
note,
recenzii, nsemnri, predici.

Lucrrile sale sunt temeinic elaborate., bogat
documentate, interesante i utile pentru teologie i
actualitate, iar stilul lor este inconfundabil. Dar, pe
lng preot i profesor, Printele Galeriu a fost un om
de rar i aleas omenie. A fost un om ntre oameni.
Generos pn la jertf, altruist pn la iertarea i
iubirea vrjmailor, rbdtor pn la uitarea de sine,
nelept i echilibrat n toate, Printele Galeriu a fost
i a rmas un adevrat Printe i duhovnic,
dltuind n sufletele studenilor i ale enoriailor si
adevrate caractere cretine Nu tim dac se va mai
nate sau repeta curnd un asemenea om i preot ca
Printele Galeriu, cci, n persoana sa, Dumnezeu a
aezat din plin daruri i virtui pe care i el i le-a
cultivat cu grij i struin. El a reprezentat cu cinste
i autoritate Biserica Ortodox Romn, n orice
mprejurare a fost chemat s o fac A vorbit mereu
ca un adevrat teolog i preot. A fost un simbol al
Bisericii Ortodoxe Romne.
Virgil Cndea5
(n. 29 aprilie 1927, Focani d. 16 februarie 2007) a fost un istoric al culturii romn,
membru titular al Academiei Romne. - www.ceruldinnoi.ro/pages/Constantin_Galeriu.htm
5
Si
Biserica Sfntul Silvestru .. ..
II
Biografia si Opera
Galeriu
15
..
17
II.1
Date biografice .................................................................. 18
II.2
Activitate sociala ............................................................... 19
II.3
Premii si distinctii primite .............................................. 19
II.4
Carti publicate ................................................................... 19
II.5
Lucrari in strinatate: .......................................................... 20
II.6
Pr. Galeriu Predici video ................................................... 21
II.7
Predici audio ..................................................................... 22
II.8
Participari la conferinte si congrese internationale ..... 24
III
CUVINTE - FAPTE GALERIENE .
26
III.1
O mrturie testamentar a Printelui Galeriu ...... 26
III.2
Universitatea este i va fi Instrucie i Educaie ... 32
III.3
Amintiri din copilarie ............................................. 34
IV
V
CUVINTE DESPRE PRINTELE GALERIU

DESPRE PRINTELE GALERIU
V.1
..
66
82
Printele Galeriu , apostol si misionar in lumea
noastra
,Casian, Arhiepiscopul Dunarii de Jos ........................ 82
V.2
Printele Galeriu, preotul tuturor, Razvan Ionesu .. 84
V.3
Un printe emblematic la sfrit de mileniu, dr.
C.Nicolescu....................................................................................... 87
V.4
Despre semnele care s-au artat la ieirea din lume a
Printelui Galeriu, acad. Sorin Dumitrescu ............................. 93

V.5
Printele Profesor Dr. Constantin Galeriu preot si
predicator de excepie , Prof.univ.dr.Vasile Gordon ................ 99
Si
V.6
Printele profesor universitar dr. Constantin Galeriu
trecut la cele vesnice , Prof.univ.dr. Constantin Necula ......... 104
Dialogul Stiinta Religie La Printele Galeriu
V.7
Prof.univ.dr.
V.8
Costea Munteanu ................................................. 108
Printele Galeriu. De la tinereea fr btrnee la viaa
fr de moarte Razvan Codrescu .............................................. 116

V.9
Fctorul de pace,Rodion Galeriu ............................ 118
V.10
De la srcia cu duhul la Lumina cea nenserat

Antonio Aroneasa
122
V.11
Ucenicia prin apropiereIoana Matei ....................... 127
V.12
Concepia despre caracterul soteriologic al valorilor la
Pr. prof. Constantin Galeriu , Constantin Teleanu ................. 130

V.13
Avva Galeriu sau
Icoana din suflet,G.Licaroiu . 135
V.14
Nasterea Domnului i btranul Mos Crciun ......... 138
V.15
Testamentul Printelui Galeriu, Iulia Chira ......... 142
V.16
La inmormantarea Printelui Galeriu , drd.Ciprian
Song
145
V.17
Despre Printele Galeriu, cu drag,Iulia Radu ......... 146
V.18
Printele Constantin,Vasile Mustata .......................... 148
V.19
Pe marile de suflet sa fereci curcubee! , conf.univ.dr.
Argentina Gramada Dragu ........................................................ 149

V.20
Urmare a Printelui Galeriu, conf.univ.dr. Argentina
Gramada Dragu ........................................................................... 156

V.21
Printele Galeriu mi-a schimbat viata ! , conf.univ.dr.
Argentina Gramada Dragu ........................................................ 159

VI
CUNOASTEREA
LA PARINTELE GALERIU
163
Index .......................................................................................... 201

Bibliografie ............................................................................... 202
Mentiune :
Fotografiile Printelui Galeriu si articolele nominalizate care apar pe
site si in prezenta carte , apartin proprietarilor de drept, exist prelucrri
(adaptri , adnotri si citri cu respectarea Legii dreptului de autor ) ale
cuvintelor Printelui Galeriu din scrierile si rostirile acestuia spre folosul
multora .
Site-urile www.ucenic.go.ro , http://parintelegaleriu.ro si cartea de
fat nu si asum nici un drept fat de respectivele poze sau articole
nominalizate.
Multumesc Printelui Galeriu pentru jertfelnicia , buntatea si
dragostea cu care ne-a nconjurat pe toti. Trieste-n veci, E numai dus. 6
Este viu prin tot ce a spus si a fptuit ! Slava Domnului!
ARGUMENT
In anul 1999 cand am venit la Universitatea Titu Maiorescu deschiderea
anului universitar s-a fcut la marea Sala a Palatului. Pe Printele Galeriu il
stiam de la biserica Sfntul Silvestru nc din 1987. De cte ori mergeam la
biseric , mai ales la srbtorile mprtesti, eram apostrofat.E plin de
securisti. Roag-te acas, las biserica . Si iat ca de la teama de a nu fi
vazut , am trecut , la bucuria libera fr tensiuni si constrngeri .
De necrezut. Dar s-l vd pe Printele Galeriu n prezidiu, alturi de
rector si decanii facultatilor a fost pentru mine mai mult decat emotionant. Ba
chiar, uluitor pentru c rectorul de atunci prof.univ.dr.Avram Filipas i-a dat
cuvntul Printelui Galeriu s deschid adunarea si anul universitar cum se
cuvine.
Asadar n Marea Sal a Palatului de necrezut , si totusi adevarat : s-a
rostit rugciunea Tatl nostru . Printele Galeriu a binecuvntat adunarea
si , cu binecunoscutul tact si talent a facut legtura ntre cult si cultur , ntre
George
Cosbuc
Moartea
www.georgecosbuc.eu/opere/poezii/moartea_lui_fulger.html
6
lui
Fulger
Si
educatie si instructie ajungnd la parabola semintei7. La fiecare nceput de an

universitar prin pilda semntorului Printele sdea i resdea n inimile
studenilor i profesorilor, dragostea pentru lumin , adevar i bucuria
cunotintei ca dar al Duhului Sfnt. Printele Galeriu este membru de
onoare al Universittii Titu Maiorescu.
Stiu ca am o datorie. Asteptam articolele publicate sptmanal ca pe o
gur de oxigen n jurnalismul anilor 90. Stiam c Printele le scria sub
presiunea timpului si al spatiului de publicare. Si scria articolul n noaptea
dinaintea publicrii. Si dinspre ziu cand era gata, se uita spre Gabriel (pe
care-l botezase Ingerul) si ntreba: acum cine-l tehnoredacteaz? Iar eu
atunci, n-am fost n stare s m ofer. In 2001 de Adormirea Maicii
Domnului i-am spus Printelui bucuria mea . Prima mea carte n mediu
universitar iesise de sub tipar si vestea o primisem chiar n dimineata aceea
de la o doamn secretar pe nume Maria.
A aprut prima mea carte si vreau sa scriu una si cu dumneavoastr.
Pe ct de speriat eram eu de ceea ce rostisem , pe att de generos a fost
Printele ntorcndu-se spre Icoana Maicii Domnului , multumind,
binecuvntnd si ncheind cu Amin! Respectiva carte era un suport didactic ,
cu multe capturi si pe care o tehnoredactasem mai greu decat
informatizarea ca atare a continutului economic ; era prima mea experient!
De atunci am scris mereu, pentru c Bill Gates, cel care a pus vitez n
capsule plastic, nu numai ca a pus pe mas din fiecare cas cte un calculator,
dar are grij s schimbe foarte des versiunile de soft ; (de-abia nvtat si
dj depsit ) este sintagma care se aplic n a c e s t d o m e n i u .
A rmas promisiunea . De actualitate erau si mai sunt noile media :
audiobook-urle, cd-urile, site-urile. In anul 2005 primisem sarcina s fac o
revist virtual pentru universitate pentru popularizarea cunosterii stiintifice
(megabyte.ro)8 ; mi-am zis atunci - de ce nu am avea una si pentru
cunoasterea
operei Printelui
Galeriu . In informatic , informatia este
perisabil. Invttura Lui Dumnezeu este etern. Asa ca dupa mai multe
Printele Galeriu: Pilda Semntorului - http://radugonciar.blogspot.ro/2007/10/Printelegaleriu-pilda-semanatorului.html

8 http://argentinagramada.com/revista-megabyte/
7
Si
Galeriu
ncercri am creat n colaborare cu un student competent si credincios de la

facultatea de informatic ,
Dascaliuc Cosmin site-ul Si eu am fost
ucenicul/ucenica Printelui Galeriu. Intmplarea nu vine de la hazard , vine
de la templu si Dumnezeu o ngduie pentru ca mai trziu sa o explice.
Postarea site-ului a avut loc n anul 2005 n ziua n care nepotul Printelui
Constantin Galeriu, Printele Cristian Galeriu si-a sustinut teza de doctorat. In
fata unei comisii condus de decanul de atunci prof.univ.dr.pr. Necula dar si a
printilor de la Sf Silvestru , a familiei si a enoriasilor apropiati , nepotul
Printelui a cuvntat si a explicat teologia Sfntului Maxim Mrturisitorul .
Ne-am bucurat , cum s-ar fi bucurat nsusi Printele, care cu sigurant a avut
un rol esential n formarea profesional a nepotului care l-a urmat n carier.9
Site-ul Si eu am fost ucenicul/ucenica Printelui Galeriu a fost postat
pe un domeniu gratuit (extensia go.ro). De obicei , dac nu sunt destul de
accesate , domeniile gratuite sunt nchise . Fiind cu continut educativ religios,
nu am acceptat postarea de reclame de nici un fel. Si daca rezist de attea
ani, e semn ca este nevoie de el ; l acceseaz studentii de la teologie si nu
numai. Peste ani am gsit un alt colaborator , tot student la informatic,
Cristian Midvichi care nu numai ca a creat dar a si oferit spatiu de gzduire .
Este vorba despre site-ul Printelegaleriu.ro, care face legtura cu site-urile :
ucenicii Printelui Galeriu 10, cu site-ul bisericii Sfntul Silvestru 11 cu alte siteuri crestin-ortodoxe si n care a postat mai multe fisiere predici video ale
Printelui Galeriu si care e mai bine promovat .12
Asadar modernitatea Printelui este asigurat. Printele este pe net. O
sintagm a zilelor noastre zice ca cine nu-i pe net nu exista. Dar nu toat
lumea care-l iubeste pe Printele are net. Cta lume se bucura ! O poza cat de
mic , un articolas cu sau despre Printele este pstrat dar si rspndit celor
dragi ca pe ceva de mare pret. Si iat ca dupa aproape un deceniu , tot cu o
student de la informatic, Tatiana Coman am realizat acest proiect editorial
prin Administratia Fondul Cultural National, de prezentare si promovare a
Slujba de prohodire a Parintelui Constantin Galeriu a avut loc Ziua Odovaniei Schimbarii
la Fata si a Mutarii Sfintelor moaste ale Sfantului Maxim Mrturisitorul.
10 http://ucenic.go.ro/
11 http://bisericasfantulsilvestru.ro/
12 La tastarea pe Google a numelui Printelui este pe prima pagina de cautare, pozitia a a
doua.
9
10
Si
continutului celor doua site-uri nchinate operei si personalittii Printelui

Galeriu. De obicei se trece de la carte traditional, la cartea in format digital
(e_book) , n format electronic , la site. De data aceasta este invers : de la site
la carte pentru ca fiorul si bucuria crtii adevrate nu va disprea niciodat.
Cartea traditional a devenit mai scump, mai elitist , dar nu mai putin
iubit. Asadar Galaxia Gutenberg versus Galaxia Internet.
Sigur ca am inima strns ; ceea ce am fcut, as fi putut sa fac mai bine.
Dar tot de la Bill Gates am nvtat c pan s faci ceva perfect, f ceva
perfectibil ! 13 Este o invitatie de a-l gsi pe Printele pe net. S-l acceseezi si
s-l asculti chiar lucrnd n paralel si altceva, este spre zidire. Team mi-e ,
c aceasta carte va fi o form cu nu destul consistent (opera Printelui este
vast si este nevoie de mare putere de esentializare mai ales cnd sunt
constrngeri de timp si pagini de editare) . Stiu de la mentorul universittii ca
forma fr fond nu numai c nu aduce niciun folos, dar este de-a dreptul
striccioas, fiindc nimicete un mijloc puternic de cultur14. Sigur vor varii
interpretari (ar fi trebuit s ..). E mai usor sa critici dect sa faci . Dar ce s
nsemne aceasta fata de recunostinta pe care o datorm si o datorez mai ales,
Printelui Galeriu pentru ceea ce am primit!Insusi Printele vorbind despre
slava preamririi Printelui Ceresc face o parantez de aplicatie la viat. In
predica despre vindecarea celor 10 leprosi subliniaza importanta multumirii
pentru binele fcut. E ceea ce numim ndeobste recunostinta(floare rar).
Dar ce nseamn recunostinta? Re-cunosc, mi recunosc obrsia n
Dumnezeu. De aceea spune Mntuitorul s dea slav lui Dumnezeu: taina
slavei, a preamririi lui Dumnezeu, din care eu ma mprtsesc. E altceva
decat slava pe care o aducem noi, oamenii. Iertati, (zice Printele) mi vine n
gnd cuvntul lui Eminescu:
Iar deasupra tuturora s-o scula vreun mititel /
Nu slvindu-te pe tine, lustruindu-se pe el15.
Aceasta e nefericit noastr stare, de a schimba tlcul, sensul slavei lui
Dumnezeu. Slava Lui, pe care o mprtseste cu noi, cum adesea pomenim
Este si motto-ul pe care l-am ales pentru revista Megabyte a universitatii Titu Maiorescu http://megabyte.utm.ro/en/index.htm
14 http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Titu+Maiorescu
15 Eminescu-Scrisoarea I- www.versuri.ro/versuri/eedifl_mihai+eminescu+scrisoarea+i.html
13
11
Si
Galeriu
cuvntul Sfntului Grigorie Palama: Dumnezeu, fire mai presus de fire, nu

are a sui la slava mai nalt. Slava Lui se descoper prin coborrea la cele
smerite. Slava lui Dumnezeu n smerenia Lui ni s-a descoperit, n chipul
robului pe care L-a luat si al crucii pe care S-a rstignit deschiznd bratele Lui
si mbratisndu-ne pe noi, pentru a ne drui noua slava.16
Astazi , la mplinirea a zece ani de la mutarea Printelui Galeriu la cer,
lansm cu ajutorul bunului Dumnezeu o replic offline a continutului celor
doua site-uri, pentru a bucura pe cei care nu au Internet , pentru o mai bun
promovare a acestor site-uri cu continut tiintific, moral si religios si mai ales
pentru ascultare. Pentru ca fiecarui ucenic , dupa unicitatea lui , Printele i-a
dat o ascultare . A mea aceasta este : S nu uiti niciodat :
Informatia suprema este Dumnezeu!
Figure 1 Captura din site-ul Printele Galeriu - www.Printelegaleriu.ro cu link-uri

la www.bisericasfantulsilvestru.ro si www.ucenic.go.ro
Binecuvntarea Domnului sa fie peste voi, cu al

Sau Har si cu a Sa iubire de oameni, totdeauna
acum si pururea si in vecii vecilor! 17
Asa grieste imaginea de pe site-ul dedicat Printelui Galeriu si care
se strduieste sa fie de folos studentilor de la teologie si nu numai. In lupta
16
Printele Contantin Galeriu- Vindecarea celor zece leprosi-
www.crestinortodox.ro/sarbatori/duminica-29-dupa-rusalii/vindecarea-celor-zece-leprosi98703.html
17 Sfanta si dumnezeeasca Liturghie - www.romania.co.nz/rel/sfliturghie.php
12
Si
pentru o informatie mai eficient , mai eficace si mai curat , Internetul

trebuie sa fie de folos Ortodoxiei.
Prezentarea Revistei Virtuale

S fie aceasta revista virtuala un omagiu adus duhovnicului nostru
Printele Galeriu care prin viata sa exemplar ne-a nvtat slujirea,
rugciunea autentic si intens si mai ales iubirea neprecupetit.
S fie o sursa de informatii pentru studentii de la teologie si nu numai!
S fie i o provocare continu dar si o aducere aminte pentru ucenicii
Printelui Galeriu ; s ascultam si s mprtaim mrturii si cuvinte de folos
pentru mntuirea noastr , a copiilor notri , a neamului nostru romnesc pe
care l-a iubit att de mult !
Figure 2 Si eu am fost ucenicul (ucenica) Printelui Galeriu 18
"CREDINTA e un frumos CURCUBEU care

uneste cerul cu pamntul; o mangiere pentru
toti, dar care pare felurit fiecarui calator,
dupa locul in care se afla."19(Geibel)
Pagina principala a site-ului de la adresa www.ucenic.go.ro

www.crestinortodox.ro/credinta-pentru-copii/educatia-copiilor/despre-credinta-necredinta79139.html
18
19
13
Si
Galeriu
Stiiam ca nici cel mai bine realizat sit web nu valoreaz nimic, dac el
nu este adus la cunotina publicului. Cu toate ca promovarea este o
aciune complex si de durat , motoarele de cutare afieaza site-ul
nc din prima pagin pe cuvntul cheie Printele Galeriu . 20
Figura 2 Pagina principal (2) a site-ului www.ucenic.go.ro
Legaturi externe: Galerie foto - Printele Constantin Galeriu

www.teognost.ro/fotografii/Galeriu_1.htm
Predici audio cu Printele Constantin Galeriu www.ortodoxism.ro/Predici.shtml
20
14
Si
Biserica Sfntul Silvestru
Biserica Sfntul Silvestru este un lca de cult ortodox din Bucureti,

situat pe strada Silvestru, n sectorul 2. n anul 2007, la 30 septembrie,
Biserica Sfntul Silvestru a mplinit 100 de ani n forma actual. Aici a slujit
Printele Galeriu, din 1973. pn la trecerea sa in vesnicie , n 13 august
2003.21
Istoric . Conform pisaniei datate 15 iunie 1743, o biseric mai veche a

fost zidit de ctre Jupn Prvu boiangiul i jupneasa Stanca n mahalaua
Silvestrului. Cutremurul din 1802 afecteaz lcaul de cult, iar reparaiile
sunt suportate de Stanca, nepoata jupnesei Stanca. Cutremurul din 1838
demoleaz complet vechiul edificiu i biserica a fost recldita de Ilie Dimitrie
i fraii si Ioan, Stoian, Gheorghe, Radu i alii, i inaugurat la data de 15
martie 1839. 22ntre 1904 i 1907 este reconstruit i mrit actuala biseric,
prin grija preotului Chiriac Bidoianul i a epitropilor Ion Procopie
Dumitrescu. Edificiul a fost proiectat de arhitectul Paul Petricu, iar lucrrile
au fost conduse de arhitectul Costin Petrescu. Piesele de mobilier poart
efigia Bisericii Sfntul Silvestru i sunt executate de C. Babic. 23
Hram. Hramul principal al bisericii este Adormirea Maicii

Domnului, prznuit la 15 august. Cu toate acestea, biserica este cunoscut
n principal pentru cel de-al doilea hram al su, Sfntul Silvestru, Episcopul
Romei, prznuit la 2 ianuarie i ale crui moate sunt pstrate aici. In anii din
urma s-a adaugat si hramul Sfntului Neagoe Basarab. n urma unei vizite
ecumenice din octombrie 2002, efectuate la Sfntul Scaun de ctre P.F.P
Patriarh Teoctist, au fost aduse fragmente din moatele Sfntului Silvestru
pstrate la Catedrala San Giovani din Laterno, druite de ctre Cardinalul
Camillo Ruini, Vicar General al Romei. Moatele au fost aduse n Biserica
Sfntul Silvestru la data de 3 noiembrie 2002.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sf%C3%A2ntul_Silvestru
Edificiului i se adaug "tmpla bisericii", ridicat de Chircol "sptorul de tmple". Turnul
clopotniei, pe sub care trece Strada Oltarului, este datat 1879.
23 http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sf%C3%A2ntul_Silvestru
21
22
15
Si
Galeriu
Descriere. Lungimea bisericii reconstruite la 1907 depaete 25 de metri,

pronaosul fiind extins peste mormintele primilor ctitori. Peste pronaos se afl
dou turnuri cu tambur rsucit, dupa modelul turlelor manastirii Curtea de
Arges. Deasupra naosului se nalt turla principal. Pictura este realizat n
stil neo-bizantin cu multe ornamente i decoraii florale de ctre maestrul
Costin Petrescu.
Catapeteasma, dei fcut n 1839 de meterul Chircol, i recapat acum
strlucirea, fiind poleit i pictat din nou de Costin Petrescu. Cele cinci
arcade sunt susinute de coloane dispuse cte patru pe fiecare parte. Pe prima
arcad, cea de la sfntul altar, se poate citi ndemnul Sus sa avem inimile.
Cele dou candelabre, cu coroana regal la partea superioar, sunt
executate cu contribuia fostului epitrop Teodor Simeon Puzakoff. Mobilierul
alctuit din doua scaune arhiereti, strnile din naos si pronaos, doua strni
ale cntareilor i amvonul a fost executat sculptorul C.M. Babic din lemn de
stejar i este datat 1906. Mozaicul, policrom, ce acoper ntreaga suprafa a
bisericii, este realizat de ctre Tamasini.
Exterior Biserica Sfntul Silvestru
16
Interior, Biserica Sfntul Silvestru
Si
Prof.Univ. Dr. Pr .Constantin Galeriu

II Biografia si Opera
Printele Constantin Galeriu (* 21 noiembrie 1918 - 10 august 2003,
Bucureti) s-a nscut n srbatorile Maicii Domnului :
(21 noiembrie Intrarea Maicii Domnului n biseric si a plecat la cer n postul
Adormirii Maicii Domnului . In aceste zile (6-13 august) cntarea la icoana
Maicii Domnului este : Mreste pe Cel ce S-a schimbat la fat (Axionul
Schimbarii la Fat24 ) . Printele Galeriu a nchis ochii dupa Vecernia
Sfntului Nifon pe care-l pretuia , si a fost nmormntat n ziua Aducerii
moastelor Sfntului Maxim Mrturisitorul pe care-l cita adesea. A fost unul
dintre cei mai importani duhovnici ai Ortodoxiei romne, preot i profesor de
www.crestinortodox.ro/cantari-bisericesti-audio-mp3/axioane-praznicale-corul-stavropoleosaudio/axionul-schimbarii-fata-audio-3213.html
24
17
Si
Galeriu
teologie. Este cel mai mare predicator din istoria bisericii noastre25
supranumit Predicatorul de foc .26
I I .1
Date biografice
S-a nscut la 21 noiembrie 1918, n satul Rctu-Rzei, comuna Rctu,

judeul Bacu, n familia unor rani. Urmeaz coala primar n comuna natal
Hirotonit la biserica "Zltari" (unde era deja cntre i secretar de redacie

al sptmnalului Ortodoxia, condus de printele Toma Chiricu, marele
predicator bucuretean al epocii interbelice) a fo
(1943-1947)- Podul Vleni din comuna Poenarii Burchii, judeul Prahova
(1947-1973) biserica "Sf. Vasile" din Ploieti
(1974-2003) biserica "Sf. Silvestru" din Bucureti .
Cstorit din 1943 (prenumele soiei: Argentina-Cristina, Vrgatu), a devenit

tat a patru biei: Narcis, Rodion (viitorul director al Editurii Harisma), Ciprian,
Serafim.
Incomod ideologic noului regim comunist, a fost deinut politic ntre 7.087.09. 1950 i ntre l6.08.1952-26.10.1953, fiind purtat prin mai multe penitenciare
i n lagrul de munc Peninsule (Canalul Dunre-Marea Neagr).
n 1973 a obinut titlul de Doctor n Teologie, cu teza Jertf i rscumprare.
A fost mai nti "preot spiritual" (1973-1974), apoi lector (1974-1977) i

profesor titular (1977-1991) la Institutul Teologic Universitar din Bucureti.
n 1992 a fost numit profesor consultant conductor de doctorat la

Universitatea din Bucureti.
Dup pensionare, a mai activat ca profesor la Universitatea "Valahia" din

Trgovite i la Facultatea de Drept a Universitii Ecologice din Bucureti.
La 1 ianuarie 1990 a fost numit, de ctre P. F. Printe Patriarh Teoctist, vicar

al Arhiepiscopiei Bucuretilor.
Cuvantul Mitropolitului Serafim Joanta al Germaniei si Europei Occidentale la Simpozionul
de la Oasa si transmis si la TVR1
26 Cristian Curte - Printele Constantin Galeriu - Predicatorul de foc -2012 www.formula-as.ro/2012/1040/spiritualitate-39/mari-duhovnici-parintele-constantin-galeriupredicatorul-de-foc-15660
25
18
Si
II.2 Activitate sociala
Preedinte de onoare al Ligii Culturale a Romnilor de Pretutindeni, membru

n Comisia Naional UNESCO i n Consiliul Naional UNICEF, Preedinte al
Editurii "Harisma";
Membru fondator i preedinte de onoare al Asociaiei Filantropice Medicale

"Christiana";
Preedinte al Fundaiei "Elena Doamna", Preedinte al aezmntului "Sf.

Stelian" (pentru ocrotirea copiilor strzii), Membru fondator i preedinte de
onoare al Asociaiei "Delphi" (pentru recuperarea bolnavilor psihici);
Membru de onoare al Fundaiei "Memoria", preedinte executiv al Friei

Ortodoxe Romne.
I I .3
Premii si distinctii primite
Premiul Senatului Universitii din Bucureti (1942);
Distictia bisericeasca Sachelaroferita de Patriahul Nicodim (1947);
Distictia bisericeasca Iconom Stafrofor acordat de patriahul Iustinian

(1976);
Premiul revistei Flacra (1990),
Titlul de Doctor Honoris Causa al Universitii Ecologice din Bucureti

(1992),
Diploma de Onoare a Societii Academice "Titu Maiorescu" (1993),
precum i mai multe distincii bisericeti,
Ordinul Naional "Steaua Romniei" n gradul de ofier - l decembrie 2000,
prin Decret prezidenial.
Premiul "Ion Petrovici" al Academiei Romne pe anul 2001- n 19

decembrie 2003, Printelui Galeriu i-a fost decernat post- mortem
II.4 Carti publicate
Iubirea dumnezeiasc i judecata din urm - 1959

Mitropolitul Filaret al Moscovei ca teolog - 1960
Rabindranath Tagore, poet i filosof indian - 1961
Mahatma Gandhi spiritualitatea cretin i problemele vremii - 1962
Sensul cretin al pocinei - 1967
19
Si
Galeriu
Jertf i rscumprare - tez de doctorat - 1973

Jertf i rscumprare, Editura Harisma, Bucureti, 1991
Problemele actuale n religiile cretine - 1975
Chipul Mntuitorului Iisus Hristos n gndirea lui Mihai Eminescu 1991
Dialoguri de sear- Printele Galeriu n dialog cu Andrei Pleu, Gabriel

Liiceanu i Sorin Dumitrescu-Editura Harisma -1991
Tlcuiri la mari praznice de peste an -Editura Anastasia- 2001
Tatl Nostru- Editura Harisma - 2002
Cu Printele Galeriu ntre Genez i Apocalips. -Convorbiri realizate de

Dorin Popa - 2002
Cartea celor nou Fericiri Editura Harisma- 2004
Astzi-, Editura Harisma- 2004
II.5
Lucrari in strinatate:
Sacrifice et Redemption in Contact's Revue de l'Orthodoxie nr. 3/1976
Paris
The Structure of Sacrifice in Sf. Vladimir's Theological Quarterly nr.1
New York 1986
Articole si studii publicate n periodice din ar i din strintate (Ortodoxia, Glasul
Bisericii, Studii Teologice, Mitropolia Banatului Revista Pedagogic, Romnia liber, Ziua,
Contemporanul etc.).27
Studiu introductiv la Vindecarea Arborele genealogic- dr Kenneth McAll

Editura Harisma 1993 , republicata la editura Adevar divin (Orpfeu) 201128
Taina Marturisirii29- Iubire si Inviere 30 Timpul schimbrii31
Sensul vietii monahale32
Prezenta lucrare nu a putut cuprinde ntreaga opera publicistica a Parintelui Galeriu.

Republicata Printele Constantin Galeriu, Studiu introductiv, n volumul lui Dr.Keneth
McAll, Vindecarea arborelui genealogic , Piteti, Editura Zodia Fecioarei, 1998
29 www.crestinortodox.ro/dogmatica/dogma/taina-marturisirii-Printele-constantin-galeriu68935.html
30 www.crestinortodox.ro/sfaturi-duhovnicesti/Printele-constantin-galeriu-iubire-inviere68469.html
31 www.crestinortodox.ro/editoriale/timpul-schimbarii-Printele-galeriu-70116.html
32 www.crestinortodox.ro/sfaturi-duhovnicesti/sensul-vietii-monahale-Printele-galeriu68455.html
27
28
20
Si
II.6 Pr. Galeriu Predici video
Pilda bogatului caruia i-a rodit tarina III33-
Placerile lumii si harul divin34
Predica la nasterea Sfntului Ioan Botezatorul- 35
Predica la Sfntul Silvestru36
Tmduirea femeii garbove-www.youtube.com/watch?v=pZhV4TcHLys
Pilda bogatului caruia i-a rodit tarina- 37
Despre icoana - 38-http://Printelegaleriu.ro/
Despre sarbatoarea Craciunului 39
Invierea Fiicei Lui Iair www.youtube.com/watch?v=3Soeh_LNtOM
Predic la pilda bogatului nemilostiv i a sracului Lazr (1)40
Placerile lumii si bucuriile harului divin41
Predica tinuta in California 2000 I42
Ignorana este un pcat foarte grav, cci un cretin autentic nu poate fi prost43
Parintele Constantin Galeriu - interviu realizat cu poetul Ioan Alexandru 44
Postul45
33http://video.crestinortodox.ro/FIyVnWpVUs7/Parintele_Galeriu_Pilda_bogatului_caruia_i_
a_rodit_tarina_III.html
34 www.youtube.com/watch?v=99_wwVWs7ZU
35http://video.crestinortodox.ro/fLoZ2KxpKYV/Parintele_Galeriu_Predica_la_Nasterea_Sf_Ioa
n_Botezatorul.html
36 www.youtube.com/watch?v=no0GfGNF6LA
37http://video.crestinortodox.ro/video/Parintele+Galeriu+Predica+la+Duminica+a+a+dupa+R
usalii
38http://video.crestinortodox.ro/uW6OcfQaqy8/Parintele_Galeriu___Despre_Icoana_1_2.html
39 www.doxologia.ro/viata-bisericii/predici/Printele-galeriu-despre-sarbatoarea-craciunului
40 http://www.youtube.com/watch?v=lp5WJbBKuZk;
http://www.youtube.com/watch?v=o2DS-SgS-mo
41 http://predici.crez.ro/predici-si-conferintevideo/?dir=RO1/Predici_interviuri_conferinte_video/Pr.%20Constantin%20Galeriu&title=P
r.%20Constantin%20Galeriu
42 http://www.youtube.com/watch?v=qMUhoGoU2hk
43 http://adevarul.ro/cultura/spiritualitate/video-10-ani-parintele-galeriu-ignoranta-pacatfoarte-grav-crestin-autentic-nu-prost-1_520628b3c7b855ff56c357aa/index.html#
44
45
http://www.youtube.com/watch?v=N9Ytsdsaiww
http://www.youtube.com/watch?v=XyQRrg-JyOQ
21
Si
Galeriu
II.7 Predici audio

1.
Adormirea Maicii Domnului46
2.
3.
Bogatul milostiv si saracul Lazar

A doua venire a Lui Hristos
4.
Vindecarea slabnogului din Capernaum47
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
Taina dumnezeiscului Cuvant48

Taina omului spre Dumnezeu
Pilda talantilor
Vizita in America
Despre crestinismul lui Eminescu
Pilda bogatului caruia i-a rodit tarina
Vindecarea demonizatului
Vindecarea femeii grbove
Pilda talantilor
Schimbarea la fata 49
Cuvant de Craciun
Cuvant despre post, despre hrana potrivita.50
Trupul e o buna sluga dar un rau stpn
Sensul pocainei 51
Psihanaliza si dreapta credin a Bisericii52 ;
Psihanaliza in lumina spiritualitatii crestin-ortodoxe-
21. Creatia in viziunea pascal5322. Duminica Sfintei Cruci

23. Inaltarea Domnului
www.crestinortodox.ro/predici-audio-mp3/parintele-constantin-galeriu/predica-adormireamaicii-domnului-audio-573.html
47 www.crestinortodox.ro/predici/predici-duminica/vindecarea-slabanogului-capernaum96267.html
48 www.resurse-ortodoxe.ro/pr-galeriu-cateheza-taina-dumnezeiescului-cuvant-12-1098_l1129_p1.html
46
www.crestinortodox.ro/predici-audio-mp3/parintele-constantin-galeriu/predica-schimbareafata-parintele-galeriu-audio-574.html
50 www.crestinortodox.ro/predici-audio-mp3/parintele-constantin-galeriu/despre-post575.html
51 www.crestinortodox.ro/predici-audio-mp3/parintele-constantin-galeriu/parinteleconstantin-galeriu-sensul-pocaintei-570.html
52 www.ceruldinnoi.ro/pages/Galeriu_despre_Jung.htm
www.ceruldinnoi.ro/pages/Galeriu_despre_psihanaliza_articol.htm
53 www.crestinortodox.ro/predici-audio-mp3/parintele-constantin-galeriu/parintele-galeriucreatia-viziunea-pascala-560.html
49
22
Si

24. Duminica lasatului sec de carne
25. Sfanta Maria Egipteanca
26. Hristos, Lumina lumii
27. Despre sfintenie
28. A doua Venire a Domnului
29. Despre rencarnare si zodiac
30. Predica la Duminica Infricosatei Judecati
31. Predica la Sfntul Gheorghe
32. Predica la Sfntul Niceta de Remesiana
33. Sfanta Parascheva
34. Sfantul Silvestru
35. Taierea Imprejur si Sfantul Vasile cel Mare
36. Sfintii 40 de Mucenici
37. Sfintii Trei Ierarhi
38. Taina unicitatii - Printele Constantin Galeriu
39. Duminica lui Zaheu - Printele Galeriu
40. Invierea fiului vaduvei din Nain Printele Galeriu
41. Printele Constantin Galeriu ne vorbete despre Lumin i Lume 54
42.
Predici -
www.ortodoxism.ro/Predici.shtml
Parintele Galeriu :
Iisus ne spune :
problema capitala nu este nici suferinta nici chiar
moartea , ci a nu fi despartit de Mine
, Cel care am
biruit si suferinta si boala prin Cruce si Inviere!55
54
http://www.youtube.com/watch?v=fMYBD5A-iCs
55
www.youtube.com/watch?v=f9vBby0bL_Y&NR=1
23
Si
Galeriu
II.8 Participari la conferinte si congrese

internationale
1979 Dialogul Ortodox- Reformat de la Budapesta cu referatul

Complementaritatea valorilor spirituale dupa dogma de la sinodul IV
Calcedon
Conferintele liturgice anuale de la Institul Ortodox Saint Serge de la Paris
cu referatele:
1987 Rnduiala voturilor monahale
1993 Biserica Ortodoxa -Mama noastra -Fidelitatea Bisericii Ortodoxe fata de
Iisus Hristos, certitudine a Invierii noastre divine
1995 Primeste odorul acesta si-l pastreaza pe el.
1996 Sacrificiul in operele reprezentative ale culturii romane.
1997 Schimbarea la Fata A Lui Hristos-trasfigurare a creatiei.
1998
Sacramentul fratelui in Iisus Hristos
1988 Congresul Ortodox din insula Rhodox - Slujirea femeii in Biserica

Ortodox
1989 Dezbaterea ecumenica de la Palermo organizata de Instutitul Constanza ,
Scelfo Barberi cu tema Femeia si preotia , a prezentat referatul Ortodoxia si
problema admiterii femeii la preotie Simpozion Organizat de Biserica Romano
Catolica din Anglia , la Mnstirea
Benedictin Ampleforth-York cu tema A
time for change Timpul schimbarii a
sustinut referatul Optiuni
fundamentale n dialogul actual dintre credinciosi si societate
Conferinta de la Salonic , organizata de Mitropolia si Universitatea

locala.
1991- Pcatul mpotriva Duhului Sfant ;
1992- Printele Ceresc- Izvorul dumnezeeirii si al iubirii ;
24
TREI Voi , trei noi, miluiti-ne pre noi

Voi Trei , noi trei , miluiti-ne pre noi era rugciune pe care o
fcea Printele Galeriu. Nu i-am ntrebat pe printi dac se refereau la
Sfnta Treime (Tatal, fiul si Sfntul Duh ) sau la cei trei sfinti Vasile,
Grigore si Ioan din altarul bisericii Sfntul Silvestru. Pe Internet am
gasit la o ntmplare minunat din Pateric si ea referitoare la Voi Trei ,
noi trei , miluiti-ne pre noi si care merita vizionat.56
Treimea de slujitori de la Biserica Sfntul Silvestru acum mai bine de un deceniu :

Pr. Stefan Alexe , Pr.Constantin Galeriu, Pr. Nicolae Bordasiu
Se mplinesc 10 ani de la plecarea la cer a Printelui Galeriu. S

nu-l uitam . S aducem la cunostinta si noilor generatii frumusetea
darului primit prin sfintia sa .
Scrierile din presa vremii , din sufletele celor care l-au cunoscut ,
radio si televiziunea Trinitas
dar si Internetul dau mrturie!
56Video:
Trei Voi, Trei noi, miluiti-ne pe noi! - http://pacatosulsrl.blogspot.ro/2012/11/voitrei-noi-trei-miluiti-ne-pe-noi.html
Si
Galeriu
III CUVINTE - FAPTE GALERIENE

III.1 O mrturie testamentar a Printelui Galeriu57
Acest text este rezumatul unui lung interviu pe care Printele Galeriu
a avut bunvoina s mi-l dea, pentru pagina cretin sptmnal a cotidianului Ziua, n septembrie 1999, cnd anumite cercuri anti-ortodoxe
porniser o adevrat campanie de con-testare public a legi-timitii Bisericii
Ortodoxe Romne ca Biseric naional. Dup ce interviul a aprut doar
parial n Ziua, l-am rugat pe Printele s-mi ngduie contragerea lui ntr-un
text compact, mai lesne publicabil n orice format de revist, ori de cte ori
provocrile vremii o vor cere. Printele a fost de acord i l-a aprobat n noua
versiune, care pstreaz atent, cu foarte mici excepii, nu doar spiritul, ci i
litera rspunsurilor sale. n temeiul acestei dezlegri, am inclus rezumatul,
de-a lungul anilor, sub diferite titluri redacionale, n mai multe publicaii
(reviste i volume colective), dar i ca postfa a volumului meu de eseuri
Cartea ndreptrilor (Ed. Christiana, 2004). Astzi, cnd Printele nu mai
este printre noi, textul acesta mrturisitor, fundamental pentru nelegerea
teologic a naionalului, capt semnificaia unui testament solemn, i am ncredinarea c el va rmne un reper clasic al dreptei nelegeri a propriei noastre
Tradiii istorice i spirituale.58 (Rzvan Codrescu)
Legitimitatea titulaturii de Biseric naional pentru Biserica
Ortodox Romn unii poate c pur i simplu n-o neleg, fie din
slbiciunea minii, fie din puintatea cunotinelor; alii o neleg, dar o
anumit team sau slugrnicie i face s se conformeze unei anumite linii
ideologice impuse sau doar sugerate din exterior: aa e omul, bietul
de el, slab i ispitit s stea sub vremi, cum zicea cronicarul. Dar mai
sunt i alii srmanii de ei, Dumnezeu s-i ierte! care s-au nvechit n
sminteal i li s-a ntinat lor i cugetul, i inima: acetia cred c ei sunt
Un cuvant testamentar al Printelui Galeriu - 10 predici de Printele Galeriu la 10 ani
de la mutarea sa la cer Editura Lumea credintei- 2013-paginile 163-172
58 www.rostonline.org/blog/razvan/2008/02/ortodoxie-i-naiune.html
57
26
Si
stpnii adevrului mpotriva lui Dumnezeu, rstlmcind totul i

smintindu-i i pe alii, cu raionamente i vorbe meteugite
De unde ar trebui s porneasc o astfel de discuie? Desigur, de la
naie sau naiune, de unde vine i cuvntul naional. Este naiunea o
realitate sau o simpl convenie? Este naiunea de la Dumnezeu sau de la
oameni? i atunci, dac naiunea este convenie omeneasc, ea are o
valoare relativ, ca toate lucrurile omeneti; dar dac este realitate rnduit de Dumnezeu, atunci nseamn c ea face parte integrant din ordinea creaiei dumnezeieti, este bun n sine, iar a o nega sau a o
dispreui e o lucrare cel pputin nedreapt. La noi, pe vremuri , se
limpezisera aceste lucruri , mai ales prin osteneala a doi mari teologi :
Nichifor Crainic ( Puncte cardinale n haos si Ortodoxie si etnocratie
si Dumitru Stniloae ( Ortodoxie si romnism si Reflectii despre
spiritualitatea poporului romn ) .
Pentru gndirea i sensibilitatea ortodox, naiunile, naiile,
neamurile, sau oricum le-am spune, nu numai c sunt ceva real i nu
artificial, dar ele nu au doar realitate istoric sau biologic, ci i realitate
spiritual i moral. Prin urmare, specificul naional, cu toate notele lui componente, nu este ceva inventat nici interesat, nici dezinteresat de ctre
oameni, ci ceva dat, concret, obiectiv. Desigur, acolo unde o naiune, n
cadrul unui stat naional, este majoritar, acest fapt e firesc s se reflecte
n toate. . P. S. Bartolomeu Anania are dreptate cnd zice: Dac exist
stat naional, trebuie s existe i Biseric naional, adugnd c Biserica
Ortodox Romn este Biseric naional, indiferent de opoziia unuia
sau altuia.
Totul este mai simplu dect pare: pentru orice gndire sntoas, aa
cum un om depoziteaz n memoria lui o anumit experien de via, n
funcie de care i modeleaz personalitatea, tot aa i neamurile sunt
legate de o tradiie proprie, care se reflect n specificul fiecruia. Umanitatea rspunde a rspuns dintotdeauna chemrii lui Dumnezeu
ntr-o form sau alta, n funcie de particularitile persoanelor i grupurilor concrete care o compun. ntruct nu exist umanitate pur,
27
Si
Galeriu
necondiionat de nimic, ci numai umanitate ntrupat n naiuni, rspunsurile sunt diferite ca form, chiar dac asemntoare ca fond.
Unii zic c religia este exclusiv ceva din cer, iar naiunea exclusiv
ceva de pe pmnt, aa c ntre ele n-ar exista punct de ntlnire. Dreapta
credin vede ns realitatea n mod teandric: asta nseamn c cerul i
pmntul comunic prin lucrarea harului dumnezeiesc; nu sunt dou
niveluri ntre care s fie o ruptur, ci dou vase comunicante, prin voia
neleapt a lui Dumnezeu. Religia cheam la o existen mai nalt, de
dincolo de lume, dar ea, religia, lucreaz n lume i impregneaz
lumea. Captul e dincolo, dar calea e aici. Fiind o ordine
atotcuprinztoare, ordinea religioas nu poate face abstracie de factorul
naiune. Noi inem cu toii, prin natere, de o naiune, iar naiunea fie
ea romn, greac, german, evreiasc, chinez .a.m.d. ine, la rndul
ei, prin tradiie, de o anumit religie. Desigur, un individ poate s opteze
pentru o alt religie; naiunea ns, luat n ansamblu, merge pe linia
tradiiei motenite. Sau uneori, ca n cazul cretinrii diferitelor popoare,
neamul ntreg se poate converti treptat, dar acestea sunt fapte cluzite
de Providen, iar nu rezultate imediate ale unor decizii strict omeneti.
Biserica (n ordinea supranatural) i Naiunea (n ordinea natural)
sunt realiti i valori mai presus de capriciile istorice, i se afl de obicei
ntr-o tainic interdependen. Unii invoc, pripit, aa-numitul
filetism, adic erezia de a pune naiunea deasupra religiei. Dar aici nu-i
ctui de puin vorba de filetism. Filetismul este o marginal problem
bulgreasc a secolului trecut. Nici un adevrat cretin nu va pune nu zic
naiunea, dar nimic altceva mai presus de Dumnezeu. Naionalul se
poate subsuma religiosului, dar nu i se poate supraordona, nici substitui.
n cazul nostru, a spune Biseric naional nu nseamn a pune
naionalul mai presus de religios, nici a exagera iubirea de neam, ci doar
a defini o stare de fapt cu vechi rdcini istorice, n virtutea creia tocmai
ceea ce nu este trector (spiritualul) nnobileaz ceea ce este trector (secularul). Ct despre raportul firesc religie-naiune, el nu poate ajunge
inactual, nici nu poate fi anulat. Uitai-v dumneavoastr la multe din
frmntrile lumii contemporane i socotii n ce msur sunt implicai
28
Si
acolo factorii naional-religioi: n fosta Iugoslavie, n Irlanda, n Cecenia,

n Palestina .a.m.d. Att contiina religioas, ct i contiina naional
sunt nc vii i lucreaz din plin n lume.
Este adevrat c, dup 50 de ani de ndoctrinare ateist, dar i sub
presiunea unui anumit modernism, exist, la noi, o criz a nelegerii
Tradiiei. Exist i nenelegere, exist i indiferentism. Tocmai de aceea
instituiile responsabile, n primul rnd Biserica i coala, trebuie s
lucreze temeinic i armonios n sens educativ i misionar. Tineretul, mai
ales, trebuie s contientizeze nu doar importana individual a relaiei
noastre cu Hristos, dar i mreia apartenenei la cea mai nalt tradiie
spiritual din istorie. Eu a zice c noi suntem cu certitudine cretini, dar
nc i mai precis cretini ortodoci. Cci ce nseamn ortodox? Orto-doxia
este dreapta credin, plintatea credinei adevrate i netirbirea ei,
adic maxima fidelitate fa de Revelaia divin. Iar poporul nostru nu
doar c a primit cretinismul, dar l-a primit chiar de la natere, pstrnd
Ortodoxia de-a lungul veacurilor, identificndu-se i strluminndu-se
prin ea.
Pe de alt parte, Ortodoxia nu apare la un moment dat n istoria
recent: ea este din vechime, de la Hristos i de la Apostolii Si. i e real
firea omului, cum observa adnc fratele Rafail Noica. Fraii notri
romni greco-catolici, pe care o anumit mprejurare istoric i-a smuls de
la snul Maicii spirituale a poporului romn (cum numea Eminescu
Biserica noastr strmoeasc), zic uneori, dureros, c Ortodoxia ar
nsemna ceurile slave! Eu cred c-i trebuie mult nduf ca s nu mai
vezi dect cea n lumea care i-a dat, printre atia alii, pe Rubliov, pe
Sf. Nil Sorski, pe Dostoievski, pe Florenski sau pe Soljenin! Dar unde
erau slavii n veacul nti, cnd Apostolul Andrei propovduia printre
gei, sau n veacul al IV-lea, cnd strromnii se nchinau mai toi
Domnului Hristos?
Oare ndrtul ceurilor slave nu st farul de lumin al Bizanului
ortodox, nu stau Sf. Prini ai Rsritului i toate Sinoadele Ecumenice,
nu st marea tradiie mistic a isihasmului, pn la sacrul geniu grec al
Sfntului Grigorie Palama? Cnd s-au aezat pe aici i s-au cretinat sla29
Si
Galeriu
vii, noi aveam deja o tradiie cretin consolidat, nutrit la izvoarele

bizantine. Pn i contiina vie a romanitii ne-am pstrat-o prin
Imperiul de Rsrit, al bizantinilor care-i spuneau romei i se declarau
continuatori voluntari ai vechii Rome. Aceast sensibilitate cretin
rsritean a fcut ca i cuvintele motenite de noi din latina popular
(iar nu din cea vorbit la Roma i devenit mai trziu limb sacr a
Apusului) s fie adeseori mbogite ortodox, cunoscnd aici o alt
evoluie dect n Apus: lumen (lumin) a dat lume, anima (suflet) a dat
inim, *conquaero (cuceritor) a dat cucernic, ca s m rezum doar la
cteva exempleC s-a adoptat, dup mprejurri i vremelnic, la nceputurile vieii noastre statale, slavona ca limb de cult i cancelarie? Dar
aceasta nu era dect o simpl form trzie n raport cu tradiia noastr
cretin rsritean, un vehicul care transporta valori bizantine i o
sensibilitate deja specific romneasc: suflet romnesc n hain slav,
cum frumos a zis Nicolae Cartojan, marele istoric al literaturii noastre
vechi. Ca s se ptrund de mreia cretin-ortodox a trecutului nostru
romnesc i s priceap puternica legtur ce-a existat la noi ntre
Biseric i Stat, din epoca medieval a voievozilor i pn-n epoca
modern a regalitii (s nu uitm c pe blazonul Casei Regale scria:
Nihil sine Deo , Nimic fr Dumnezeu), ca s-i cunoasc tradiia, i deci
adevrata identitate spiritual, cultural i naional, tinerii notri ar
trebui ndrumai s asculte, dincolo de mrturiile istorice bisericeti,
glasul voievozilor crturari, precum Neagoe Basarab sau Dimitrie
Cantemir, al voievozilor martiri, precum Mihai Viteazul sau Constantin
Brncoveanu, al scriitorilor notri clasici, de la Heliade la Eminescu i de
la Cobuc la V. Voiculescu.
Zice, bunoar, Neagoe Basarab: Eu, feii mei, nu tiu alt rai mai dulce
dect faa lui Hristos! Ce mrturie mai frumoas a credinei i evlaviei
ortodoxe se poate nchipui? i ea vine de la un om de stat, de la un
voievod! De aceea, trebuie s se tie i s se spun rspicat: recunoscnd
Bisericii Ortodoxe Romne titlul de Biseric naional, recunoatem i
poporului romn titlul de suprem cinstire de a fi ortodox. Rezervele unora
fa de titlul de Biseric naional sunt i reflexul anumitor influene
30
Si
occidentale. Trebuie ns precizat c, dac n Occident nu exist propriuzis Biserici naionale (fapt ce st n tradiia universalismului catolic),
Ortodoxia e aezat instituional pe temeiul Bisericilor locale, ce i-au
cptat treptat autocefalia.
Biserica Ortodox Romn, de pild, este Biseric autocefal din 1885
(avndu-i conducerea n snul neamului ei, nu n afara granielor
naionale), iar n 1925 a fost ridicat la treapta de Patriarhie.
Desigur, acest statut asigur o relaie specific a Bisericii cu Statul, cu
organismul naional n genere. De aceea putem vorbi, att din
perspectiva trecutului, ct i a prezentului, de Biseric naional, fr ca
prin aceasta s intenionm s lezm pe cetenii romni de alte
naionaliti sau confesiuni.
Desigur, la acestea se adaug covritoarea majoritate a ortodocilor:
87%, conform recensmintelor recente.
A vrea s nchei cu observaia c noi am ajuns s ignorm o tradiie
Tradiia ortodox pe care Apusul nsui o redescoper i o preuiete
de la o vreme, ca pe un izvor viu i autentic al Revelaiei. Suntem, unii
dintre noi, ca slbaticii de odinioar: ne ignorm propriile valori i
suntem gata s le dm pe sticlele colorate ale altora!
n timp ce acei alii, epuizai spiritual de rtcirile modernitii, tiu
s preia i s chiverniseasc aurul i nestematele Sfinilor Prini ai
Tradiiei rsritene.
n Occident, interesul pentru Ortodoxie este n cretere continu.
Sunt tot mai numeroi teologii apuseni de marc, mai ales catolici (i-a
cita mcar pe H. U. von Balthasar, R. Waldenfels, G. Habra, B. Sesbo),
ce recunosc dreptatea Rsritului n multe probleme teologice. Faptul e
confirmat i de enciclica papal Orientale lumen, n care se recunoate c
Rsritul este leagnul cretintii.
Se cuvine, pe aceste temeiuri, s nu precupeim a ne cinsti numele de
Biseric naional, i deci i pe acela de popor ortodox, adic drept-mritor!
Amin.
31
Si
Galeriu
III.2 Universitatea este i va fi Instrucie i

Educaie
Printele Galeriu
59
In Marea Sal a Palatului de necrezut dar adevrat se face rugciune

pentru studeni si deopotriv pentru dascali . Printele Galeriu le
ureaz s propeasc cu darurile Lui Dumnezeu , s sporeasc n
cunotinele cele folositoare. S sporeasc n tiina, adevr i n
dragoste spre cinstea i zidirea rii noastre.
Pzete-i sa propeasc n tiin, adevr i n dragoste!
Particip cu ntreaga mea fiin ca fiu al neamului , al bisericii si ca
slujitor al credinei ntr-o societate cu o economie liber si inteligen
liber! Timpurile trecute, cu darurile Lui Dumnezeu depite au stat
sub semnul unor erori fundamentale care au putut aliena si chiar au
mutilat n unele situaii sufletul omenesc.
Btrnii spuneau mens agitat molem60.
A numi :
n locul Lui Dumnezeu a fost situat natura;
n locul spiritului de baza al existenei , Spiritului Creator a fost
situat materia ;
n locul credinei religioase relevate a fost instituit ideologia
n locul persoanei creatoare de valori a fost impusa masa
n locul libertii dictatura care adesea a strivit persoana
n locul iubirii si unirii ntre cunoatere si iubire a fost pus o
tiina fr Dumnezeu ;
n locul Lui Dumnezeu s-a instituit omul care se credea Dumnezeu
dar fr de Dumnezeu.
Mulumesc cu veneraie acelora care m-au invitat, nu pentru
persoana mea modesta ci pentru acest act creator. Ingduii o legatur
Disertatie rostita cu ocazia infiintarii Forumului Oamenilor Liberi de Cultura si Arta
(FOLCART) 1993 prelucrare si adaptare Gramada Argentina - www.ucenic.go.ro/art15.htm
60 Mens Agitat Molem (Virgiliu) - Mintea agita (misca) masele -la adresa
www.studentie.ro/Mens_Agitat_Molem__Virgiliu_-a874-1194472.html
59
32
Si
ntre Cult si Cultur, ntruct cultul divin are trei obiective, trei scopuri
eseniale : doxologic (de a preamri nelepciunea, sophia divin),
harismatic, sfinitor (de a sfini pe om ), didactic. Le poart i cultura.
Comunicarea cu Dumnezeu este un schimb de daruri.
Eu i ofer preamrirea , El mi ofer darul Lui, sfinirea Lui,
Lumina Lui. Nu ne-a spus El : Eu sunt Lumina lumii61. Imi st n minte
o imagine a unui pedagog.
Instrucia este o sum de pietre ntr-un sac. Oricat de mare este
sacul , ele tot pietre rman.
Educaia este o smana ntr-un ghiveci. Oricat de mica este
smna , ea va rodi, va crete i se va dezvolta.
S fie acest nceput al activitaii Folcart, un for de instrucie i
educaie. Tineretul care a deschis noul orizont s se dezvolte n
plenitudinea persoanei. Deopotriva tiina, arta , iubirea adevrul n
orizontul cinstirii i nnoirii neamului.
Universitatea este si va fi deodat i Instrucie i Educaie .
Pedagogia este tiina i arta educaiei.Toate dimensiunile umane se vor
ntruni pentru a furi personalitatea.
Persoana este un mod unic cu o manier unic de a asuma totul
dup chipul lui Dumnezeu.
Si dac Dumnezeu este Inelepciune , Cunoatere i Iubire spre
aceasta trebuie s tinda si omul . Cnd nva , sfintete atunci cultura ,
i mplinete menirea . Orice acumulare de cunostinte cu rat0iunea si
n egal masura cu sensibilitatea nseamn timp ctigat si salt n
formarea aptitudinilor sociale.
Aa s ne ajute Dumnezeu !
Sfanta Evanghelie dupa Ioan Cap 8,verset 12www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=1

61
33
Si
Galeriu
III.3 Amintiri din copilarie

spuse de nsusi Printele Galeriu62
Am crescut ntr-o cas de trani simpli. Tatl meu era nscut in
1876 nainte de Rzboiul de Independent -, iar mama in 1881 si
facuse scoala primar pe abecedarele lui Creang ; n casa printilor mei
veneau clugari si eu am prins de la ei crti de rugciuni tiprite de
Tipografia Crtilor Bisericesti, dar si Vietile Sfintilor ori Urmarea lui
Hristos, Mngietorul, si altele, n casa mea am avut asemenea
mostenire. Mama a nvtat carte pe Povestile lui Creang.63
Si n serile de toamn si iarn, cand erau noptile lungi, noi, copiii, nu
ne culcam imediat, ci scrmnam la lna, dezghiocam la nuci, iar mama
spunea povesti. Si noi o ascultam. Si dac termina una, ziceam Mai
spune, ca adormim. Si trebuia s si inventeze. Asa ca am prins si noi
ceva ndemnare la cuvnt si tlc de la mama.
Iar de la tata am prins cinstea lui deosebit si drnicia lui. Tata
agonisise ceva pmnt si lucra la noi cte un om mai lipsit. Toat iarna
l hrnea bietul tata, i mai ddea si de poman. Mama era oleac mai
strns. Si-mi aduc aminte, tata nu jura, nu zicea zu niciodat, asa era
de curat la suflet. Odat tata i dduse ceva tiganului; si mama: Iar te-o
nselat Balosu! Nu, femeie Ia zi zu romne!
Si tata, sracul, l-a podidit plnsul. A zis: S nu pot eu s fac fapt
bun din munca mea!? 64
Marturii silvestrene-Anul I-nr 12
Spre exemplu, ne povestea de mama dumnealui care, atunci cnd era nemulumit de cineva,
spunea: "eh, atta poate!..." sau : "cu cal, cu mgar, faci artur!". Din aceste exemple ,
Printele a nvatat sa vad n fiecare om numai Binele ; spunea: "s nu rspunzi cu ru, la
ru... Binele s fie contagios, nu rul!".
64 Marturii silvestrene-Anul I-nr 12
62
63
34
Si
Faptele dau marturie, nu gura noastra pacatoasa,

zicea Printele
Slujeam pe vremea aceea la Biserica Sf. Vasile din Ploiesti, predicnd
si, mai ales, facnd ceea ce noi numim cateheza, adic mprtasirea
nvtturii Mntuitorului Hristos, a nvtturii Bisericii ctre popor.
As vrea sa precizez ca Biserica a fost foarte umilit n acea perioad,
iar noi, slujitorii ei ortodocsi, n-am beneficiat de libertatea de a face
catehez religioas. Toate celelalte culte au avut acest privilegiu,
prevzut chiar n statutul lor, potrivit credintei fiecruia; pe cnd noi
trebuia toate s le concentrm doar n cadrul slujbei de dimineat a
Sfintei Liturghii. Si n-aveai rgaz. Dupa Sfnta Liturghie, era fie un
parastas, fie un botez, fie o cununie, nct practic noi am fost lipsiti de
putint de a face acest nvtmant religios. 65Eu ns, trecnd peste
dispozitiile autoritatilor, tineam aceasta cateheza duminica dupaamiaza, cnd participa foarte multa lume. Si atunci, n 1952, la 15
august, am fost ridicat si, dupa doua luni de sedere n penitenciar, am
fost dus la Canal, la Valea Neagr. 66
Nu sunteti pentru reeducare ci pentru exterminare!
era sloganul gardienilor de la Valea Neagra la
munca fortata ne-a marturisit Printele in biseric.
Din reproducerea selectiva a primului interviu televizat realizat de D-l Vartan Arachelian
(15 ianuarie 1990)
www.lumeacredintei.ro/module.php?module=newsannounce&catid=25&item=471- Lumea
credintei, anul I, nr. 2
65
66Ibidem
35
Si
Galeriu
Pe acestea sa le facem si pe acelea sa nu le lasam67

De la Printele Galeriu am nvtat pe viu pentru ca el asa si fcea:
pe acestea se cuvenea sa le facei si pe acelea sa nu le lsai68 si cand
era vorba de relatia cu ceilalti ne nvata ce este empatia69 (s te pui n
situatia celuilalt, s triesti viata celuilat) .
Nu calea este imposibil , ci imposibilul
e calea !
Da , Printele ne-a artat prin exemplu personal c nu calea este

imposibil , ci imposibilul e calea ! Printele si-a dorit sa renoveze
biserica Sfntul Silvestru si a reusit, asa cum a construit n inimile
noastre posibilitatea valorificarii fiecaruia din noi . Este lng zidul
bisericii ca sa o sprijine cu rugciunile lui n ceruri .70De fapt este n altar la
fiecare Sfnt Liturghie. Si eu stiu ca n orice biserica as fi Printele este
cu mine la Sfnta Liturghie n fiecare ectenie, n duh. Pentru ca asa cum
Sfintii Apostoli au fost de fapt pregtiti de Mntuitorul , si pe noi
Printele ne-a pregtit.
Bunoar vorbea despre o mam care a nainte de plecarea sa la cer ia spus fiului care se tnguia (ce m fac fr tine, mam ! ) : vocea mea
, fiule, dragostea mea pentru tine va fi dincolo de moarte , mai tare ca
moartea !
Si Printele Galeriu ne-a artat calea; si ne-a si pus pe cale.
Referindu-se la sine Printele era mereu smerit . Cu glasul su
molcom moldovenesc : Nu sunt de luat, dar nici de lepdat 71 dar
pentru totdeauna : Nu am nici un fel de merit !
Hristos este viaa mea! In El mi aflu sensul si esenta vieii mele!
Adaptarea Parintelui la noi si la viata noastra dupa Luca 11,42

Sf nta Evanghelie dupa Luca 11,42-- Biblia cu ilustratii-Vol VII Noul Testament ,
Evangheliile,Faptele Apostolilor versiune redactata si adnotata de Barolomeu Anania
Arhiepiscolul si Mitropolitul Clujului -Editura Litera 2011- pagina 2264
69 Form de cunoatere a altuia, n special a eului social sau a ceva, apropiat de intuiie;
interpretare a eului altora dup propriul nostru eu. Cf Dictionarului dexonline la adresa
http://dexonline.ro/search.php?cuv=empatie
70 Din cuvantul Printelui Nicolae Bordasiu
71 A nu fi de lepdat = a fi vrednic de luat n seam; a avea pre, valoare.
67
68
36
Si
Toti pentru care m-am rugat sa-i am martori la

judecata istoriei si a Lui Dumnezeu !72
Un reporter l-a ntrebat direct pe Printele despre cuvintele
psalmistului David : zilele anilor notri sunt aptezeci de ani; iar de
vor fi n putere optzeci de ani i ce este mai mult dect acetia osteneal
i durere "73. Rspunsul Printelui a venit ca o certitudine :
Din mila Lui Dumnezeu , ndrznesc a spune : nu e chin si durere psalmistul tria n vremea Vechiului Testament , a asteptrii lui Hristos ; noi
cei care L-am primit pe Iisus Hristos din lumina si iubirea Lui avem putere si
la vrsta aceasta, eu mrturisesc , nu chin si durere ci bucurie divin si
inima-n lumin!....Toti pentru care m-am rugat s-i am martori la judecata
istoriei si a Lui Dumnezeu !74
Si Printele Galeriu s-a rugat pentru sute si poate mii de credinciosi.
Avea discernmnt : stia unde e coarda sensibil. Si cu tactul sau
binecunoscut, Printele Galeriu a adus pe foarte multi pe calea credintei
si a fcut din multi, ucenici. S-a consumat, a ars pentru ca noi s fim
mai buni , curtindu-ne zgura pcatelor . Ne-a nvtat prin exemplu
personal ce-nseamn s fii pregtit .
Cultura nu e a scolii , ci a dorintei de o viat de a o dobndi.75 Ne-a
nvtat iertarea si mai ales importanta rugciunii pentru ca sfintia sa
era un om al rugciunii, ascultat de Dumnezeu. Si a schimbat destine.
Ingineri, medici , economisti si nu numai au devenit profesori de
religie, truditori ai vocatiei trzii cum spunea Printele Galeriu .
Toti care l-am ascultat , toti ne-am transformat si am devenit
mrturisitori ai credintei insuflate si asezate mai adevarat n noi.
Iata ce mrturiseste cineva care l-a cunoscut si mai de aproape :
Conferinta "Medicin i spiritualitate" n memoria printelui Galeriu- Universul
Credinei, 21 aprilie 2013- www.youtube.com/watch?v=yuEjLxSnWfg
73 (Ps. 89, 10-11)- http://psaltirea.org/
74 Inregistrare video prezentata la Conferinta "Medicin i spiritualitate" n memoria
printelui Galeriu- Universul Credinei, 21 aprilie 2013www.youtube.com/watch?v=yuEjLxSnWfg
75 www.intelepciune.ro/citate_a.php?page=1&Id_Autor=119&Autor=Albert_Einstein
72
37
Si
Galeriu
Am
avut privilegiul s locuiesc n aceeai curte cu Printele vreo

civa ani. A putea s m prevalez de aceast poziie, si s m refer la
Printele Galeriu , vecinul, civilul. Ei bine, nici vorb de aa ceva: omul
i preotul erau o singur fiin, un singur suflet. Intotdeauna mbrcat
n straiele preoeti, niciodata altfel, Printele avea o vorba bun, un
gnd bun pentru fiecare, interesndu- se de el si ajutndu-l.
Cnd peste drum de biseric, s-au instalat nite oameni nu - preadui - la- biseric, scandalagii i periculoi, deranjnd slujbele cu
petreceri deocheate i cu muzic grotesc dat la maximum, ce credeti
c fcut Printele Galeriu ? S-a dus la ei, le-a binecuvntat casa, le- a
botezat copiii, i-a invitat la biseric si fiarele s-au mai mblnzit.
In perioada de restaurare a bisericii, l-am admirat pe Printele
Galeriu cum urmrea stadiul lucrrilor. Ieea pe strad i privea turlele,
zidurile bisericii, din diferite unghiuri, mai de aproape, mai de departe,
s nu-i scape nici un amnunt. Rezultatul lucrrii: magistral. 76
Mi-era mila de ei ca-si fac pacate!
n vara lui 1989, este atcat pe la miezul noptii de 8 spre 9 iulie, legat
i btut ntreaga noapte. Pretextul ar fi fost - chipurile - banii, dar de
fapt se cutau manuscrise recente de-ale Printelui , scrieri subversive
mpotriva guvernului. Am fost martori personali, alturi de ntreaga
Biserica Sf. Silvestru, a modului exemplar n care printele s-a raportat
ulterior, cu mila i nelegere infinit fa de agresorii si.
In spovedaniile Pelerinului rus scrie undeva mult sufer printele
duhovnic pentru ucenicii si . Citare din Ioan Carpatul capitolul 35
Uneori cel ce nvat e dat spre necinstire si rabd ispite pentru cei ce se
folosesc duhovniceste de el. 77 Printele nostru si in aceasta situatie zicea:
Srmanii de ei... mi era mila de ei c i fac pcate....
Nicolae Isaia- Printele Galeriuwww.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=45
76
77
Pelerinul rus Editura Agnos 2009 Traducere din limba rusa Paulin Lecca - Pagina 45
38
Si
Mila e toata scriptura 78

Sfinii Prini neleg prin untdelemnul din candelele fecioarelor,
milostenia79, ceea ce nseamn c fecioria, pentru a putea fi
mntuitoare, trebuie unit cu milostenia. Candela sufletului nostru
trebuie ngrijit, mpodobind-o cu virtui ntocmai urmnd ndemnul
adresat : candelele noastre s le ngrijim, n virtui strlucind i n credin
dreapt s intrm mpreun cu Domnul la nunt gtii, cu fecioarele cele
nelepte ale Domnului pentru eternitate. Si, n ceea ce priveste
milostenia , Printele era cel care ddea tot .Si Printele Galeriu si-a
scos bocancii este deja bine cunoscut; s-a ntors acas descult dndusi ncaltmintea unui nevoias ! Cnd era la puscrie si primea un
pachet , l mprtea imediat nepstrnd nimic pentru sine, pentru mai
trziu, cum am face fiecare . Faptele dau mrturie, nu gura noastr
pctoas; nu numai c zicea, dar si fcea .
Nu am vazut nici o mama sa se revolte!
Imi aminteste de apelul Printelui Galeriu fat de pasivitatea
noastr a mamelor la relele din societate: Nu am vzut nici o mam
s se revolte! Si cea mai grea tar este pcatul savrsit mpotriva
creatiei. Suntem popor ortodox prin excelenta si suntem campioni la
avorturi(!) Avortul nseamn pn la urm suprimarea unei viei
omeneti. Printele Galeriu ne spune c: din momentul concepiei, se
instituie o nou existen uman, care are atta via i drept la via,
ct are i un nou-nscut, un copil de coal, un tnr, un adult.
Si Vlahuta zice ca mila e toata scriptura -www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/nevorbeste-parintele-arsenie-papacioc/rugaciunea-duhovnicesc-81084.html

78
Milostnie, milostenii, s. f. 1. Binefacere, poman. Spec. Danie fcut unei mnstiri, unei
biserici. Dar si 1) Sentiment de comptimire fa de suferinele i nenorocirile altora; mil;
compasiune. 2) Dar fcut unui nevoia; mil.- http://dexonline.ro/definitie/milostenie Si
Vlahuta zice ca mila e toata scriptura
79
39
Si
Galeriu
De aceea, mama nu are voie s-l ucid, precum nu are voie s se ucid nici
pe ea, sinuciderea fiind un pcat de neiertat mpotriva Duhului Sfnt.80
Viziunea cretin asupra concepiei omului este confirmat i de
oameni de tiin. Astfel, fiziologul Nicolae Paulescu, descoperitorul
insulinei, consider c: zmislirea se face n momentul ntlnirii celor
dou celule sexuale, a cror unire formeaz oul fecundat. n acel
moment, Dumnezeu trimite sufletul, adic artistul incomparabil care,
supunndu-se poruncii Divine, se pune imediat la lucru, ca s-i
construiasc trupul care va vieui. 81 n cuvntul-nainte, scris la
apariia n limba romn a sus-menionatei lucrri, printele prof. dr.
Constantin Galeriu, spunea:
Biserica, n Duhul Sfnt, nfieaz aceste fiine nevinovate Jertfei
Mntuitorului. ndrznim a spune c Domnul i primete ntr-un fel de
botez al sngelui, asemenea pruncilor ucii de Irod.
Este singura ndejde de a fi luai sub ocrotirea Mielului Celui
njunghiat de la ntemeierea lumii82 a crui Jertf se actualizeaz
mereu n Sfnta Liturghie. Pentru acest pcat de moarte mpotriva
creatiei, a vietii , pentru care constiinta rsdita n noi dup Chipul
Creatorului sufera , este cu putinta iertarea , vindecarea , din mila Lui
Dumnezeu , pentru ca n fata Lui nu este pcat de neiertat decat cel
nepocit , iar pentru pruncul cauia i s-a ucis trupul , n-are nimeni nici
o grija , nici o rspundere?83Va invitm sa urmriti documentarul
Strigatul mut (Silent Scream) realizat de medicul american Bernard
Printele Constantin Galeriu, Studiu introductiv, n volumul lui Dr.Keneth McAll,

Vindecarea
arborelui genealogic , Piteti, Editura Zodia Fecioarei, 1998, p.36-37
81 Printele Constantin Galeriu, Studiu introductiv, n volumul lui Dr.Keneth McAll,
Vindecarea
arborelui genealogic , Piteti, Editura Zodia Fecioarei, 1998, p.17-18
82 Biblia cu ilustratii-Vol VIII Noul Testament (2), Epistolele Sfantului Pavel , Apocalipsa
Sfantului IoanTeologul versiune redactata si adnotata de Barolomeu Anania Arhiepiscolul si
Mitropolitul Clujului -Editura Litera 2011- Capitolul 13, verset 8- pagina 2644
83 Printele Galeriu -Studiu introductiv la Vindecarea Arborele genealogic- dr Kenneth
McAll Editura Harisma 1993 pagina 18
80
40
Si
Nathanson.84 Fost director al unei clinici de avorturi care n decursul a

doi ani a ntreprins 60000 de ntreruperi de sarcina a ajuns, folosind
cele mai moderne mijloace tehnologice85 la concluzia ca ftul este fiinta
omeneasc separat, cu toate caracterele personale specifice. Astfel,
constientiznd gravitatea faptelor sale, fostul avortionist a devenit unul
dintre campionii luptei pentru viata.86 Celor adormii, nva Sfntul
Simeon al Tesalonicului, le sunt mai de folos Liturghiile, iar celelalte
mai puin i ajut. Pentru c omul, murind, a ncetat de la pcat, iar prin
jertf se mprtete cu Hristos... se izbvete cu dumnezeiasc mil de
toat durerea.
Printele Galeriu zicea : Femeile nu trebuie sa lase , cu nici un chip , s
ptrund cutitul n trupul lor 87 Iar mama care trebuie s se roage
milostivului Dumnezeu pentru iertarea pcatelor ei, se cuvine s ia
aminte i la pruncul sau pruncii ei, s-i ncredineze ea nsi n cin
adnc iubirii lui Dumnezeu i buntii Lui atotcuprinztoare.
S-i pomeneasc la Sfnta Liturghie simplu, prin cuvintele prunci
lepdai sau pruncii nainte de vreme. De folos este si Canon de
pocin pentru pruncii avortai.88
Iertati-ne ca nu v-am dorit! Va ncredintam Iubirii Celui PreaInalt !
Iar la Judecata va rugam sa nu ne osnditi! 89
Sigur nasterea unui copil se face cu jertf. Printele ne mai spunea :
fiecare copil se naste cu darul lui si cu pinica lui . Cresterea acestuia si
ea cere si jertf si dragoste. Nu este simpl nici educatia si nici
instructia de care tot mamele se fac rspunztoare mai nti.
Mrturie cutremuratoare ( e rugmintea lui pentru viata catre mama, catre medic sau
asistenta ). (Filmuletul dureaza 26 de minute si se descarca de la adresa :
http://ro.altermedia.info/cultura-vietii/ce-poate-simti-fatul_11021.html .
85 (ultrasunete, examinarea electronica a inimii ftului)
86 http://ro.altermedia.info/cultura-vietii/ce-poate-simti-fatul_11021.html
87 Convorbiri cu Dorin Popa Cu Parintele Galeriu intre geneza si apocalipsa Ed.Harisma
pag. 326
88 Canon de Pocin pentru Pruncii Avortai -Www.Sfintiiarhangheli.Ro/Node/1203
89 Rugaciunea femeii care a avortat- www.crestinortodox.ro/liturgica/viataliturgica/rugaciunea-femeii-care-avortat-88890.html
84
41
Si
Galeriu
Instructia este necesar, dar nu facut oricum. Trevelyan zisese ca

Educatia a dat nastere la o vast populatie n stare s citeasc , dar incapabil s
disting ceea ce merit citit. Studentul (elevul) recent nu mai vrea s
citeasc fiind atras irezistibil de calculator si de telefonul echipat cu
muzica, jocuri si net.90
Ct de greu este sa-i faci responsabili pe unii sa nvete n conditiile
societatii de azi !
Scopul anilor de scoal este acumularea creativ pe care absolventul
s o transforme n competent. Nu numrul de diplome conteaz , ci ce
stii s faci , ce competente ai .
Angajatorii spun : "Noi nu verificm diplomele, ci competenele".91
Scoala cea mai bun este aceea care nveti nainte de toate sa nveti ! a
zis Nicolae Iorga 92; sintagma este valabil si azi.
Dilema profesorului : nu ce stii tu , ci cum l faci pe elev ( student) s
stie, cum transmiti ! Si precum a zis Noica : dac nu stii s-nbraci un
dialog ntr-o ncrctur emotional , s nu te faci dascal 93. Dilema
studentului : nu ce stii s faci, ci pe cine stii.94.
Cine l-a ascultat pe Printele Galeriu stie c : dac la mai marii zilei
faci anticamer , la Dumnezeu esti ascultat imediat! . Si act de nvare este
si zidirea interioar. Ct trieste omul nvat si dac nu nvat, se nvat
minte. De fapt mama , cea dinti profesoar , trebuie s lucreze si aici.
Cunoasterea
interioara se face in biserica
n vechime, construciile impuntoare erau semnul unei construcii

interioare la fel de importante astzi, ele arat doar performan
tehnologic. Biserica este i ea att exterioar, ct mai ales interioar.
Pn s intrm n biserica din lemn, crmizi, mortar i, dup caz,
Opinii: De ce nu mai citesc tinerii?

www.ziare.com/cultura/carte/opinii-de-ce-nu-mai-citesc-tinerii-ii-1050051
91 http://studentie.md/news/222/64/Mitul-studentului-vesnic/d,noutati/
92 www.intelepciune.ro/citate_a.php?page=6&Id_Autor=59&Autor=Nicolae_Iorga
93 Malita Mircea , Idei in mers, editura Albatros -1981
94 www.ziare.com/locuri-de-munca/piata-muncii/realitate-pe-piata-muncii-tinerii-europenitrebuie-sa-aiba-pile-nu-diplome-pentru-a-obtine-un-job-1191974
90
42
Si
beton-armat, trebuie s intrm n biserica interioar.95 Sensul profund

al simbolului ndeamn ns la cunoaterea prii nepieritoare din noi
la cunoaterea smburelui nostru divin. Prins ns n vltoarea zilelor de
azi se uit prea repede textul psalmilor biblici care spune explicit
"Dumnezei sntei i toi fii ai Celui Preanalt" 96 . Degeaba construim
zgrie-nori de mai bine de jumtate de kilometru nlime, degeaba
construim maini ct mai rapide i ct mai puin poluante etc., inutile
construcii exterioare n general, dac nu construim nti n noi.
Ce trebuie sa fac omul n biserica.
Printele Galeriu zicea: Iubiilor, omul n biseric nu trebuie sa fac
altceva decat s urmreasc atent si cu evlavie ce face preotul, s neleag ce
face i, daca i ajut Dumnezeu, cu vremea sa si triasc ce face. Dar nu e
obligatoriu. Mcar att, s-l observe cu evlavie pe preot.97
Sorin Dumitrescu mentioneaz ca a aflat cu vremea c statul n
biseric este o deprindere care seamn cu actul de nvare. Ca
biserica nu e un ambient unde m duc ca s-mi ling rnile. Zice destul
lume, nemultumit : E prea mult popor la biserica cutare. Nu pot si eu sa
ma gndesc la ale mele". Potrivit Printelui Galeriu nici nu e cazul! Asta
e o eroare a liberei cugetari a acelora care vd credina , ca un fapt care se
consum n afara Bisericii.
Mntuirea noastra trece prin inima aproapelui.
Si cine este aproapele meu ? O stim din Evanghelie... Cu aproapele
mai de departe , uneori e mai usor. Eu cred ca cea mai mare suferinta a
95
96
http://www.nistea.com/eseuri/alex_nicolin/pacate-postmoderne.htm
Psalmul 81:6
Sorin Dumitrescu, Rock & Popi, carte de veghe cretin,-Editura Anastasia, Bucureti,
1998
97
43
Si
Galeriu
noastr este aceea de a ne suporta unii pe altii. 98 Zice si scriptura : Cei

dinti dusmani ai omului sunt casnicii lui. 99 Printele Galeriu zice :
Biserica trebuie sa transforme rudenia de snge n rudenia de duh pentru a
tri n armonie. 100Si nici la locul de osteneal nu e usor . Nu-ti rmne
dect multumirea c ai lucrat, ca pentru Dumnezeu , nu pentru oameni
si slujba ta f-o deplin! 101 Zice Arghezi : Omul mai avea ncredere n
oameni ca un succedaneu al trebuintei de stare moral peste munca de toate
zilele si alturi de ea. Si si-a pierdut-o si pe aceea. Pierzndu-si ncrederea ,
omul alearg la credint . Neputnd s se nteleag cu oamenii si cu vremea ,
el caut prietenia sigur , liber si far de constrngeri , cu Principiul si cu
Lucrul Etern : Misterul. "Rul este absenta binelui" si "un ru puternic
poate distruge un bine cldut".
Pentru ca n viata de toate zilele se aplic ceea ce zicea Nicolae Iorga
: ce esti , te priveste la urma urmei numai pe tine, ce vrei , priveste si pe altii;
ce faci , aceea poate privi pe toti.102
De aceea n permanent trebuie sa lucrm binele!
Un lucru nu-ti ngduie oamenii-s fii mai bun ca ei .103 Si tocmai de
aceea Printele , ne repeta : mntuirea noastr trece prin inima
aproapelui.... si ori ce-ar fi ncepe tu binele! Sigur binele face putin zgomot
iar zgomotul face putin bine. Dar dac la ru rspundem cu ru, ntreinem
lanul rului. Doar binele poate rupe nctusarea Satanei. Ori ct ru ti-ar face
cineva tu rspunde-i cu bine. Acesta era si canonul dat de sfintia sa :
rugciune si cu lumea purtare divin!
Citare din cuvintele lui Nichifor Crainic , redactorul ziarului Gandirea - Barolomeu AnaniaInvidia celor de langa tine-www.youtube.com/watch?v=BbQpq-TVMDM
99 Sfanta Evanghelie dupa Matei Capitolul Matei 10, versetul 36
100 Convorbiri cu Dorin Popa Cu Parintele Galeriu intre geneza si apocalipsa pag 91
101 Epistola a doua ctre Timotei a Sfntului Apostol Pavel-Capitolul 4 , versetul 5
www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?cap=4&id=79
102 www.citatepedia.ro/index.php?id=7066
103 Convorbiri cu Dorin Popa Cu Parintele Galeriu intre geneza si apocalipsa pag. 326
98
44
Si
Parintele Galeriu si Lumina Sfnta de la Ierusalim

Printele cnd avea o trire , o bucurie special ne-o mprtsea si
nou. Ei bine , n anul n care a fost la Ierusalim de Sfnta Inviere ,
Printele a prezentat la Casa de Cultur a studentilor Grigore
Preoteasa impresii ; prezentarea plin de emotie si simtitre a fost
nsotit de o filmare cu venirea Sfintei Lumini (ca un fulger a intrat n
capela Sfntului Mormnt)104. De trei ori a repetat imaginea.
Deodata, n ntuneric au tsnit sgeti de lumina , ca niste fulgere. S-au
amestecat cu sclipirile blitzurilor , dar se distingeau clar fulgerele de sclipiri.
Si deodata , un glob de lumin a tsnit din luntrul capelei si a fugit catre
biserica Golgotei 105 Si apoi :cnd am privit spre Biserica Golgotei, am
vzut o femeie cu cele 33 de lumnri aprinse. Aceast femeie este din
Bucureti se numete Ioana Elena Corneanu i iat ce mi-a mrturisit:
nghesuit i micat de valul lumii mi plngea inima. Parc m vedeam
prsit de Dumnezeu Doamne m-ai lepdat de la faa Ta! Patriarhul a
intrat n Sfntul Mormnt. M rugam cu lacrimi. Deodat, apar fulgere de
lumini i scntei, ca mrgelele, ca globuleele. nchid o clip ochii, ca fulgerat,
iar cnd i deschid vd mnunchiul de 33 lumnri aprins. Lumea aprinde de
la mine. Faa mi este scldat n lacrimi106.
A fi ucenic nseamn a avea constiinta de fiu si
c ai de nvatat 107
Sigur ca suntem cu Printele n gnd . Rutina zilei cu ostenelile ei
rsplatite spre seara trziu , cnd radio Romania Cultural l aduce n
casa noastr si mai ales n casa sufletului meu pe Printele Galeriu .
Si ce zice ? Iat ce zice : A fi ucenic nseamn a avea constiinta de fiu
si c ai de nvtat Si-l citeaza pe Ioan Scrarul nu atingi
17 aprilie 1993
Pr.prof.univ.dr.Constantin Galeriu Lumina de la Ierusalim -Duhovnici romani in
dialog cu tinerii - Editura Bizantina - Bucuresti-pag 232-233
106 www.st-dumitru.org/buletinnr2.html
107 Parintele Galeriu interviu redifuzat la radio
104
105
45
Si
Galeriu
cunoasterea lui Dumnezeu dac nu ai un povtuitor.si s-nveti sa te

vindeci numai prin doctorul duhovnic este taina duhovniciei. 108 Nu
este ucenic mai presus de nvtorul su, nici slug mai presus de
stpnul su. Destul este ucenicului s fie ca nvtorul i slugii ca
stpnul. 109
Numele lui Ioan Scrarul se asociaz automat n minte cu alte
cuvinte ale Printelui :
Cel ce a biruit trupul a biruit firea ; si cel ce a biruit negresit s-a nltat
mai presus de fire. Trupul este templu al Duhului Sfant dar i prieten i
duman zice tot Ioan Scrarul. Cum s-l birui pe cel cu care sunt chemat s
vin la Inviere?
Ne-a repetat Printele de-attea ori doar , doar neom activa
simtirea ntelegatoare i ne vom mntui.
Ce bine ca exist Internetul !
Gsesc
Dialoguri de seara
- Despre ucenic i duhovnic .110
Duhovnicul deplin si autentic trebuie sa fie un martor viu, un receptor

si al nvtturii si al experientei duhovnicesti, fiindca harul implic viata
si nvttur. Trebuie s stii canoanele, sa ai experienta vie a binelui, a
buntatii si sa poti primi ntrebari dinspre fiul duhovnicesc fr s fii
derutat de dificultatea lor. De aceea duhovnicul trebuie sa fie o personalitate
integral deschis, prin fire, dialogului comuniunii. De altfel, sa nu uitm,
relatia personal st la temelia nssi a Revelatiei : Dumnezeu Tatal este n
Fiul si Fiul e n Tatal n comuniunea Sfntului Duh. As ndrzni chiar sa
spun ca asa precum Fiul se refer la Tatl, asemenea si fiul duhovnicesc se
refera la printele sau duhovnicesc. Fiul este n ascultare fata de Tatal si
permanent este Trimisul Lui. Aici avem deci modelul fundamental, originar
de relatie printe-fiu n Tatl si Fiul n Duhul Sfnt. 111
Ioan Scararul- Scara -.1 din 3. Sfantul Ioan Scararulwww.youtube.com/watch?v=hdsHzAclV14
109 www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=10
110 Despre ucenic i duhovnic - Interviu cu Printele Galeriu-realizat de ctre Andrei Pleu,
Gabriel Liiceanu, Sorin Dumitrescu, Coriolan Babeti - - www.cerculdepictura.org/?p=13627
108
Despre ucenic i duhovnic (interviu cu Printele Galeriu) www.cerculdepictura.org/?p=13627

111
46
Si
Mult mai trziu aveam sa nteleg ce mare noroc am avut noi toti
care l-am ntlnit ! O vorb plin de ntelepciune afirm paradoxal ,
faptul ca nu tu ti alegi duhovnicul , ci el te alege pe tine ! ....Dac
pornim n cutare, Dumnezeu este Cel care ne pune pe drumuri
El este Cel Care face posibila ntlnirea marea ntlnire cu omul
care ti ia greutatea de pe umeri (de pe suflet) si o pune nu alturi , ci
pe proprii sai umeri duhovnicesti . Tot El , Hristos-Dumnezeu , e Cel
Care primeste mrturisirea , ta n cadrul Tainei Spovedaniei. De ce
tain ? Pentru ca , n mod nevzut , Hristos este de fata. 112
Esti tu, si este totusi altcineva
La 40 de zile de la plecarea la cer , au vorbit cei mai apropiati ucenici.
A fost extraordinar sa-ti auzi tririle spuse altfel , adica cu alte vorbe
rostite, de ctre altcineva. Pentru c toti si toate o mrturisim la
unison ce mult ne lipseste Printele Galeriu !
Hrnicia omiletic i iradierea Printelui Galeriu solicitat, clip de
clip, de nevoile enoriasilor, de ndatoriri academice i civice diverse,
rmne un episod unic, din tabloul vieii spirituale autohtone. Printele
Galeriu reuise i performana de a fi mereu la curent cu veacul, fr a fi
mai puin respectuos cu tradiia. 113 Avea vocatia recunoasterii
darurilor, talantilor nu numai ale Sfintilor dar si oamenilor de valoare
pe care Domnul i-a scos n cale : fii trupesti si fii duhovnicesti ,
ncurajnd dezvoltarea prtii celei bune .
Printele Galeriu ne cunostea mai bine dect ne cunoastem noi114.

S-a ntmplat c ucenicii s-au mprstiat pe la parohiile lor din
motive de distant , vrst , preocupri de bunici sau de alta natur. Ne
mai ntlnim n rugciune comun apoi n fiecare an de Sfntul
Razvan Bucuroiu- Duhovnicul meu, duhovnicul nostru Lumea Credintei, martie 2009
pagina 3
113 Andrei Plesu Modelul Galeriu- Dilema veche nr 456-august 2013 pagina 3http://dilemaveche.ro/sectiune/situa-iunea/articol/modelul-galeriu
112
114
Printele Comsa - La pomenirea la 40 de zile de la plecarea la cer.
47
Si
Galeriu
Constantin115 , de srbatoarea Schimbrii la Fat din 6 august, ziua

prznuirii pentru ziua nasterii n cer , si-n 21 noiembrie cnd este ziua
nasterii pmntene a Printelui (cei care au devenit preoti l pomenesc
la parohiile lor).
Scrisul ntr-un suflet rmne o venicie116

Avea atta dragoste, nct ne lua pe toi mpreun cu el n nelesurile
lui nalte. Toat lumea este de acord ca opera oratoric a Printelui o
ntrece n receptare pe cea scris. Cine nu l-a vzut predicnd cu greu
ntelege pe deplin frumusetea si darul cuvntrii lui, fr egal. Si
prerile sunt diferite.
Un printe , ucenic si el , zice: In ceea ce priveste scrisul , Printele
Galeriu stia asemeni Mntuitorului ca litera ucide ; numai Duhul da
viata117. Altii sunt de prere ca Printele era un om cu precdere al
inspiratiei retorice, si numai n secundar al scrisului. De fapt, nu avea
nici destul rgaz pentru scris, iar cnd scria era de mare exigent n
alegerea cuvintelor (verba volant, scripta manent118).Trecerea de la
oralitate la scris este anevoias si fr frumusetea transmiterii vibrrii
emotiilor. A scris sub stresul amarnic al nchiderii ziarului si ratrii
aparitiei. Spontaneitatea-i era o permanent : ("acum mi-a venit gndul
In ziua sarbatorii numelui omul primeste la sine, sub acoperisul sau , pe pamant pentru o
zi ntreaga , toata stralucirea cerului..... Cerul sarbatoreste Sfntul, iar pamntul pe cel care
poarta numele sfntului. Virgil Gheorghiu-Cum am vrut sa ma fac sfnt-Ed Deisis
Sibiu-2008
116 Parintele Constantin Galeriu - Credinta te instituie in inima Lui Dumnezeu www.napocanews.ro/2008/11/parintele-constantin-galeriu-%E2%80%9Ecredinta-te-instituiein-inima-lui-dumnezeu%E2%80%9C.html
117Sfantul Pavel - Epistola a doua catre corinteni --Capitolul 3,verset 6- www.bibliaortodoxa.ro/noul-testament/a-doua-epistola-catre-corinteni-a-sfantului-apostol-pavel/
118 Vorbele se pierd in vant, in timp ce scrisul ramane pe hartie: expresie latina folosita atunci
cand vrem sa avem dovada celor spuse, stabilite ntr-o ntelegerewww.rightwords.ro/dictionar/verba-volant-scripta-manent--21
115
48
Si
acesta!"). Sfntul Ioan Iacob Hozevitul a scris despre rspunderea

cuvntului rostit sau scris.119
Scrii un cuvnt .. cuvntul scris
O, om ! Ce mari rspunderi ai,
E-un leac sau o otrav,
Tu vei pleca din lume,
Tu vei muri, dar tot ce-ai scris
Dar ce ai spus, prin scris sau grai
Rmne-n urm drum deschis
Sau lai prin pilda care-o dai
Spre moarte sau spre paradis,
Pe muli, pe muli, spre Iad sau
Spre-ocar sau spre slav.
Rai mereu o s-i ndrume.
Iulia Chira mrturiseste : Printele a cutat s lase i n scris gndurile

sale, dar a luptat i cu fiecare n parte, personal, pentru c fiecare a simit
acest fapt. n perioada cnd lucra la articolele pe care le scria n ziar n anii
dup Revoluie, de multe ori dimineile ne trezeam cu cte o btrn venit de
departe, amrt c vecina i-a luat gina. Printele se oprea din dictat, iar eu
m supram puin i i spuneam:Printe, nu putem renuna la scris. tiam
c atunci cnd se ntrerupea din irul ideilor, foarte greu reintra la aceeai
intensitate. Dar printele mi-a spus blnd:
tii,
scrisul este valabil timp de multe generaii, dar scrisul ntr-un

suflet rmne o venicie. Cu aceast btrn poate nu m voi mai ntlni
niciodat. i apoi, ea a btut atta cale ca s m vad. Cum s o resping?120
Si asa Printele s-a luptat s zideasc biserici n sufletele noastre! Ne
si zicea : Fiecare suflet era important . Dumnezeu stie s numere
doar pna la unu , si ne trata pe fiecare ca pe un unic indiferent de
starea social sau vrsta. Darul fiecruia este tot unic dup trirea
personal a fiecruia si uimirea noastr deopotriv.
Sf ntul Ioan Iacob Hozevitul- O, OM ! - http://victor-roncea.blogspot.com/2009/09/oom-sfantul-ioan-iacob-hozevitul.html

120 Parintele Constantin Galeriu - Credinta te instituie in inima Lui Dumnezeu www.napocanews.ro/2008/11/parintele-constantin-galeriu-%E2%80%9Ecredinta-te-instituiein-inima-lui-dumnezeu%E2%80%9C.html
119
49
Ce, Sorine , ai venit sa ma asculti oficial ? 121

Cu ani n urm eram cu fiul meu, Dan cnd n brate , cnd de
mnu. Cuvntul care se auzea n tot Dealul Mitropoliei era de-o
frumusee spiritual care mi-a mers la suflet. Si iat c la sfrit un
preot de statur potrivit , s-a apropiat de un grup spunnd : Ce ,
Sorine , ai venit sa m asculi oficial ? Era cel dinti ucenic Sorin
Dumitrescu , nsoit de Rodion, fiul Printelui , cum aveam s-mi dau
seama peste ani. Duminica urmtoare am revenit spernd s-l ascult
din nou. N-a mai grit printele asteptat. M-am dus cu ndrzneal la
printele care miruia la racla Sfntului Dimitrie cel Nou , Basarabov si lam ntrebat : unde este printele care a vorbit dumineca trecut . M-a
lmurit : ei, Printele Galeriu este la el, la biserica Sfntul Silvestru .
L-am cutat si cnd l-am gasit , vreme de aproape dou decenii l-am
ascultat cu fidelitate si bucurie . Druit cu o memorie fantastic,
Printele fcea conexiuni interdisciplinare cu competent , druire si
pasiune. 122
La spovedanie, la rugciunile de dezlegare, desi cei prezenti erau cu
zecile, i pomenea sfintia sa pe toti. Ii pomenea pe ei ci si la unii si cu
toti ai casei lor , pe fiecare dup numele lui. Si cta mngiere cnd
chemarea aceasta este facut astfel nct sa ntelegi c esti foarte pretios
lui Dumnezeu.
A fost un mare dar ! Peste aproape trei decenii , depnnd amintiri ,
cnd garda argentinian se transformase n garda cadrelor medicale
de la spitalul unde era internat Printele Galeriu , Dl Sorin Dumitrescu
mi-a spus ca a fost interpelat :
Ce , Sorine, ti-a fost team s nu te molipsesti ? 123
Cuvintele Parintelui Galeriu- in 1987

Mai bine zis, Parintele facea legaturi ca-n intocmirea unui site Link; dar cand creezi
un site gandesti ceva ; ori Printele le fcea spontan!)
123 Din Cuvintele Parintelui Galeriu din anul 2003
121
122
Si
Garda argentinian
Ca orice preot de mir, cu toat constitutia si aparenta sa
calugreasc, printele Galeriu are n preajm (de o via) o preoteas,
pe aceea pe care cei apropiati o numesc duios si cu zmbet plin de (sub)
nteles Coana Argentina. Dar Doamna Argentina este, pe bun
dreptate, exasperat de avalana de solicitri ce cad zilnic pe capul
plecat al printelui. Ea ncearc s salveze ceea ce eventual s-ar mai
putea salva din puterile si timpul lui. Incearc s pun o baterie ct de
ct filtrat n fata fanilor abuzivi. Bilanul este plpnd. 124 Avem
impresia ca si dumneaei a realizat de mult ca, pn la urm,
mbulzeala aceasta sufocant ajunge s dea, n chip paradoxal, viat si
for Printelui.
Stiu o preoteasa care lucrul ei , asculta
ntotdeauna Paraclisul Maicii Domnului 125
Si mai stia ntotdeauna ca toate grijile lumesti ale casei cu cei patru
copii au fost pe umerii ei . Cum te chiama? , m ntrebase Printele
ntia oara. Argentina. A..! Ca pe preoteasa mea. 126 Era n tonul
sfintiei sale dragoste si pretuire pentru cea care ntelesese s-si ia zilnic
crucea si sa-i fie alturi !
A ierta nseamn a uita
Printele Galeriu nu contenea s spun: A ierta nseamn a uita ;
sa uiti efectiv ce s-a ntmplat. Si iata explicatia omului de stiinta
prof.univ.dr. Constantin Dulcan cu privire la iertare: Ce nseamn
iertarea? Din punct de vedere spiritual, nseamn pace i armonie. Din
punct de vedere tiinific, prin iertare, la nivel de ADN, modelul
Costion Nicolescu ; Un parinte emblematic la sfarsit de mileniu- aparut inRevista
Parohiei Sf Ilie Gorgani cu ocazia implinirii a 80 ani a parintelui Galeriu;
www.ucenic.go.ro/despre6.htm
125 Maria se roaga dar Domnul nu dispretuieste pregatirea agapei de catre Marta.
126 Din Cuvintele Parintelui Galeriu din anul 1987
124
51
Si
Galeriu
negativ este pur i simplu ters i se instaleaz n corp o bun chimie

i un echilibru energetic.
E fantastic, e pur i simplu ca resetarea unui computer.127
Am trit langa un sfnt si n-am stiut !
128
Sorin Dumitrescu este fr doar si poate ucenicul cel mai daruit si

mai apropiat de Printele Galeriu . A intuit, a scris cel mai adevarat
Despre semnele care s-au artat la iesirea din lume a Printelui Galeriu
, culminnd cu am trit lnga un sfnt si n-am stiut !
Intrarea n ucenicia Printelui este istorisit n Si eu am fost la biserica
Sfntul Silvestru. 129 De ce era asa iubit Printele Galeriu ? In primul
rnd, datorit faptului c-i plcea de oameni. Omul, ca persoan, l
pasiona foarte mult. Aici era o trastur exceptional a dnsului. O
putere de la Dumnezeu, e clar. Pe de alt parte, ca duhovnic, lucrul care
se transmitea si la ceilalti care nu erau direct ucenicii dnsului, care-l
intersectau numai, ei bine, totdeauna era de partea ta. Adica, fcea ce
face Domnul. Domnul ntotdeauna este de partea noastra, a fiecaruia
dintre noi. Cum poate s tin partea tuturor, chiar si a vrjmasilor ntre
ei? Acesta este un mister."Il fascina creativitatea ingenioas a fpturii
umane, vocatia ei de a fi prodigios creativ la toate nivelele duhovnicesti
si n cuprinsul tuturor strilor sociale, orict de promiscue ar fi fost. In
context duhovnicesc i-a admirat ntotdeauna pe merituosi, dar de iubit, iConstantin Dulcan n spatele tuturor lucrurilor e Dumnezeu- www.formulaas.ro/2013/1053/lumea-romaneasca-24/d-c-dulcan-in-spatele-tuturor-lucrurilor-e-dumnezeu1598
127
Sorin Dumitrescu este fara doar si poate ucenicul cel mai dotat si mai apropiat de
Printele Galeriu . A intuit, a scris cel mai adevarat Despre semnele care s-au aratat la
iesirea din lume a Printelui Galeriu , culminand cu Am trit langa un sfnt si n-am
stiut !
128
Sorin DumitrescuSi eu am fost la biserica Sfantul Silvestru -vol Rock&popi-Editura

Anastasia -1998-pag 257-273
129
52
Si
a iubit nebuneste mai cu seama pe "ciudati"- de la rusescul ciudesnaii

minunati . Omul ciudat al Printelui Galeriu , minunatia lui potentiala,
nu poate avea alt model decat pe Hristos, adica pe Ciudatul/Minunatul Fiu al
Omului 130. E ca si cum printre crestini, doar pacatosii ar reprezenta
"sarea pmntului"! Pe acestia nu i ntlnea dect n snul Bisericii, unde
naufragiau din "marea ispitelor". Biserica era cea care deconspira ct
valorau n ochii lui Dumnezeu. Aici poate ca se afla cheia "iubirii nebune"
pe care a simtit-o Printele fata de Biserica. Despre prezenta n viata
ucenicilor de acum a Printelui Constantin Galeriu, d-l Sorin
Dumitrescu 131 a spus: Printele e hrnicut, extraordinar, postum, adica a
realizat lucruri fiind dincolo. De dincolo este de-o eficacitate exceptional.
Dnsului i plcea s spun, cuvntul Sfantului Serafim de Sarov care spunea:
dup ce-o s mor, sa veniti la mormntul meu. Ei bine, lumea vine la
mormnt si probabil destui vin si i spun ndoielile sau problemele. Cel putin n
ce ma priveste, a fost de-o eficacitate exceptional, prezenta lui este operanta, nu
e o boare benefica, stiu eu, si pasiva. Este extraordinar de operant. De aceea vam si spus, postum este extraordinar de hrnicut."132
Aceasta a fost si ideea cu care Mitropolitului Serafim al Europei
Occidentale n emisiunea de la Universul credintei la TVR1 si-a ncheiat
cuvntul n tabara de la Manastirea Oasa dedicat memoriei Printelui
Galeriu. Este si pe internet.133
Printe , tu care m-ai cunoscut roag-te pentru mine pctosul ! Ne-a
emotionat pe toti prin precizie, pretuire si dragoste pentru profesorul
si duhovnicul nostru la care se si roag.
Am trit langa un sfnt si n-am stiut !
Sorin Dumitrescu- Postafata la cartea Parintelui Galeriu- Talcuiri la mari
praznice de peste an -Editura Anastasia 2001-pagina
131 Ibd.
132 Am auzit la mormnt o mam care spunea fiului s nu suprm pe Sfntul Galeriu
130
Marturiile PS Serafim Joant despre Printele Galeriu, Universul Credinei, TVR https://www.youtube.com/watch?v=0FmIsn-CGKs&feature=player_embedded#t=529
CGKs&feature=player_embedded#t=529
133
53
Si
Galeriu
Printele Galeriu spunea:
In fata pacatului , Dumnezeu tace!

Dr. Iosif Niculescu
Medic veteran de razboi
In 2006 de ziua Sfintei Paraschiva se mplineau 60 de ani de
cand in fata raclei Cuvioasei, asezat n Sfnta Biserica a Manastirii
Ciorogrla m legam naintea lui Dumnezeu ca voi tri gndul care m-a
stpanit n momentul tragicei morti a mamei mele , la numai 44 de ani,
de a nu pleca din aceasata lume pana nu voi obtine descoperirea de la
Domnul Iisus Hristos , a pcatului care aduce cu el boala cancerului ,
asa cum mi recomandase la Sfnta Spovedanie Ieromonahul si
confesorul Mnstirii Ioasaf Atonitul.
Far ntrerupere n acesti saizeci de ani, adresam aceasta rug ,
fr a primi vreun rspuns. De asta data , am simtit ca ntr-un oarecare
fel sunt la captul drumului. Dac timp de 60 de ani nu am fost vrednic
de un rspuns , ce sa mai astept acum, cnd de curand am mplinit 92
de ani. Asa ca azi n fat chipului Cuvioasei, mi-am zis n sinea mea :
azi este ultima dat cand ndrznesc a nalta aceasta rugciune.
Insemneaz fie c Dumnezeu nu vrea ca oamenii sa fie izbviti
de aceast povar , fie ca nevrednicia mea a fost pricina acestei lipse de
rspuns. Imi aminteam cuvintele Printelui Galeriu care spunea :
In fata pacatului , Dumnezeu tace!
Printe Constantine , dac te bucuri de a-ti fi obtinut mntuirea , fmi un semn! Te rog descoper-mi ceea ce stii de cnd erai n viat ca m
osteneam s aflu! Voi avea ndoit bucurie de a-mi vedea mplinita sftuirea
printelui Ioasaf, dar si pe aceea de a sti ca Dumnezeu a binevoit si ti-a aflat
un locas in Staulul Sau din ceruri m-am nchinat , am srutat sfnta
cruce si am plecat.Mi-a aprut asa deodata limpede si fr echivoc.
Acum stiu ce pacat au cei loviti de aceast cumplita boal, care cum
ziceau btrnii este data de moarte.
54
Si
Gndurile mi s-au aliniat ntr-o ordine limpede si-mi dau seama

cum :
la pasul gresit duhovnicesc, strnit fiind mania divin, rul intrat
n sufletul omului , coboar n om pe care-l duneaz ireversibil.
Prin aceste rnduri vreau s-i multumesc Lui Dumnezeu , dar si
Printelui Galeriu de a fi binevoit sa m scoat din adnca mhnire n
care m aflam. Indrznesc s afirm c am un motiv s cred c sufletul
celui care pe pmnt a fost preot , profesor si mai ales duhovnic,
Constantin Galeriu s-a nvrednicit milei ceresti si a fost mntuit.
Multumesc, Sfinte printe Constantine , si te rog , nu ne uita!134
Zicea Parintele Galeriu: Din suferina nveti ceva .135
Din plceri nu nvei nimic niciodat. Din dureri totdeauna nvei. Un
esec , o suferina te nva. Nencetat sporesti. Lacrimile sunt roua ta
este roua de lumin; roua cea de la tine vindectoare este!136. Cand trupul
e rnit curge sange ; cnd sufletul e rnit curg lacrimile.... Sfntul Aurelian
spune ca lacrimile sunt n stare sa sting i focul iadului adica focul
pcatului ..Iar pcatul este pinea demonului. Suferinta care se
manifesta n durere prin lacrimi adncete contiina .
Fericirile fgduite de Mntuitorul ne vorbesc despre srcie, plns
blndete , foame , sete , milostenie 137..
Si daca cineva este n Hristos , este o fptur nou. . Iar fptur nou,
cere o ntelegere nou. Si fericirile se pot realiza doar prin metanoia , n
ntelesul adevrat, prin schimbarea gndirii.
Pentru ca toate le pot ntru Hristos, Cel care m ntrete. 138
Iosif Niculescu- Zi de pomina - Pagini Silvestrene -2006

www.crestinortodox.ro/Asculta__Suferinta-123.html
136 Isaia 26, 19
137
Printele Galeriu- Cartea celor Noua Fericiri-Ed.Harisma-2004-pagina 23
138
Sf.Pavel- Filipeni Capitolul 4, v 13-http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=28&cap=4
134
135
55
Si
Galeriu
Timpul la Parintele Galeriu

Timpul Lui Dumnezeu versus timpul omului
Sfintii Printi arat si nvat ca deosebirea fundamental ntre
Dumnezeu i faptur este Timpul.
Exista timp cosmic (se misc astrele si ceasul nostru ), timpul biologic
(boala la un tnr se vindec mai repede dect la un btrn ), timpul
mecanic , timpul psihologic , timpul existential.
Timpul psihologic : timpul este prea lent pentru cei care ateapt, prea
iute pentru cei care se tem, prea lung pentru cei care se plng, prea scurt
pentru cei care srbtoresc. Dar, pentru cei ce iubesc, timpul este o
eternitate139
Timpul existential este dat de valoarea tririi noastre (Eminescu la
32 de ani lsa o opera care-l nscrie n eternitate si cti trec prin viata
fr sa lase nimic; Sfnta Ecaterina la 18 ani a devenit sfnt si Arie la
80 de ani murea eretic.) Printele ne ndemna s trecem n timpul
liturgic ( cinei Tale de taina astazi Fiul Lui Dumnezeu partas m primeste
140). Si prin timpul liturgic intrm n timpul Lui Dumnezeu care este
astazi . Dumnezeu este venic , fr de nceput , fr de sfrsit, fr un
nainte si fr dupa. Deci Dumnezeu este numai Da , numai afirmatie
creatoare , fptura este temporal : venim de la nefiin la fiin , la
existena si via. De aceea n fptur exist si un da si posibilitatea lui
nu , mister al liberttii .
Timpul fpturii este : ieri, azi , maine.
Avem timp pentru toate. Sa dormim, s alergm n dreapta si-n stnga,
sa regretam c-am gresit si s gresim din nou, s-i judecam pe altii si sa ne
139William
Shakespeare- www.rightwords.ro/citate/timpul-este-prea-lent-pentru-cei-careasteapta-prea-iute--16793
140 Rugaciunea a douasprezecea inainte de Sfanta Impartasanie http://www.crestinortodox.ro/rugaciuni/rugaciunile-inaintea-sfintei-impartasanii-72546.html
56
Si
absolvim pe noi nsine, avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectm, avem

timp sa ne facem iluzii si s rscolim prin cenusa lor mai trziu.
Avem timp pentru ambitii si boli, sa nvinovtim destinul si amnuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare, avem timp sa
ne-alungm ntrebarile, sa amnam rspunsurile, avem timp sa sfrmam un
vis si sa-l reinventm, avem timp sa ne facem prieteni, s-i pierdem, avem
timp sa primim lectii si sa le uitm dup -aceea, avem timp sa primim daruri
si sa nu le-ntelegem. 141
Obsedat de faptul ca omul a aflat ca e trector, omul se agat de orizontala
timpului existential (se zbate s fie recunoscut de altii , s dobndeasc posturi
si demnitti , notorietate si avere ca si cnd ar fi nemuritor. In realitate,
trecutul nu-i apartine si nu poate interveni asupra lui, viitorul este incert iar
prezentul nu dureaz dect att ct clipa sa de relativ constiint. In fapt ,
omul nu poate face nimic ca sa opreasc clipa cea repede, nici s-o ncetineasc ,
nici s-o grbeasc. Si , vine o vreme cnd trebuie s tragem sub noi o linie
neagr si facem socoteal.142
Sfinte arhanghele Mihail te rog mai las-m putin s vietuiesc si-ti voi da
tie aurul si argintul .. (se-ntelege al faptelor bune) - zice cntarea sfnt a
traditiei noastre ortodoxe . Aurul si argintul.. sunt darurile date
de Domnul , talanii primii pentru aceasta petrecere a omului care este
viata.Vom da seama daca acesti talani i-am folosit eficient, creator si
daca am mprtait si altora darurile primite, milostivind.
Printele Cleopa zicea ca judecata , aceast dare de seam a noastr
ine cat ai citi cei ase psalmi ai Utreniei. Sunt convins ca are dreptate.
De vreme ce eu muritoare de rnd pot sa recunosc dintr-o privire tipul
fiierelor dupa extensii pe computerul meu , cum s nu poat Entitatea
Suprema sa fac analiza unui harddisc uman n cateva minute , pe
tipuri de fapte si ganduri fie si de marimea a zeci de ani.
Timp ai avut este rspunsul !!!A venit vremea s dai socoteal !
Sa te mbogtesti n Dumnezeu! era sfatul Printelui nostru!
Octavian Paler - Avem timp- www.jurnale.ro/Octavian_Paler___Avem_timp-e436913792.html
142 Marin Sorescu Contabilitate- www.versuri-si-creatii.ro/poezii/s/marin-sorescu8zudthd/contabilitate-6zuscnd.html
141
57
Si
Galeriu
Timpul Lui Dumnezeu este ASTAZI143

Numele timpului Lui Dumnezeu este astazi un continuu Acum
(Nunc et in aeternum.144) De cnd crestinul se afl n comuniune si
comunicare cu Dumnezeu , atunci el gust din Timpul Lui Dumnezeu al
Eternittii . Nici ncepnd , nici ncetnd zice Sfantul Vasile cel mare.
Hristos-Mntuitorul este nu numai ntemeietorul si capul nevazut al
Bisericii , ci si axa timpului , centrul istoriei religioase a omenirii. Inainte
de El , istoria se ndrepta spre El, era timpul de asteptare, de
prefigurare. Dupa ntrupare , a nceput iconomia plinirii vremilor 145 Hristos
este vesnic prezent n timp. In timpul Sfintei liturghii suntem naltati ntr-un
punct n care eternitatea se ntalneste cu cu timpul si devenim contemporani si
cu evenimentele din trecut dar si cu cele din viitor. Biserica devine astfel cerul
coborat pe pamant ; scopul este ca prin ea , creatia sa devina cer. Fiul lui
Dumnezeu vine s locuiasc timpul nostru i s-i asume chintesena creaiei:
firea uman, pentru a o ridica din robia pcatului i a morii i pentru a o
ndumnezei. 146 Asa spune Sfntul Maxim Marturisitorul . Acest neles
profund al Timpului l ntlnim si-n versurile marelui nostru poet :
Cu mine zilele-i adaogi\ Cu ieri viaa ta o scazi\Si ai cu toate acestea
n faa\De-a pururi ziua cea de azi!
Ar trebui sa ne amintim de timpul exemplificat de simbolul
Sfntului Antim Ivireanu. Melcul este simbol al rabdarii n purtarea
propriei case si a crucii dar si cel al ntoarcerii n cmara
sufletului.Timpul cu desfurarea nceat , mpovrat de greutatea
Din Interviul consemnat de Liana-Miruna Ciociu aparut in ziarul Romania Libera 26

februarie 1994
144 http://en.wikipedia.org/wiki/Laudetur_Jesus_Christus
145 Razvan Ionescu Timpul omului din eternitatea Domnului-Editura Nemira -2003 pagina 209
146 Cristian Galeriu- Sfntul Maxim, un mrturisitor al Crezului Ortodox
- 2010-www.ziarullumina.ro/anul-crezului-ortodox-si-al-autocefaliei-romanesti/sfantulmaxim-un-marturisitor-al-crezului-ortodox
143
58
Si
urcuului, de spaima fat de atacurile exterioare , prudena, cuminenia

dar totodat tenacitatea atotbiruitoare sunt cuprinse n ntelepciunea
melcului. Melcul , raza si steaua este emblema Sfntului Antim spat
pe pisania ctitoriei mnstirii. Un melc urc drumul trasat de o raz si se
ndreapt spre o stea.
Simbolul melcului : legile si dificultile lumii.147Casa cldit n
form de spiral, arat evoluia de la punctul iniial al creaiei pn la
manifestarea plenar. Coarnele care ies si se ascund sunt simbol al vieii
si al morii.
Deasupra uii de la intrarea mnstirii Antim strjuiete cioplit n
piatr un melc, aceeai form avnd-o i prima cheie a bisericii, simbol
cu tlc (credinta si smerenie).
Melcul merge ncet, dar merge cu cas cu tot.
Asa s-a simtit Sfntul Antim scrie Printele Galeriu. 148
Mintea cretinului are trei micri, dup Sfntul Maxim Mrturisitorul
149. Miscarea dreapt, cand cuget numai la Sfnta Scriptur, la minunile
Domnului, la cele cereti. In aceast micare a minii poate intra si
ispita diavolului pentru a-l nela pe om. A doua este micarea n zig-zag,
cnd omul cuget i la Sfnta Scriptur si la lumea vzut zidirilor, la
creaie. Si aici poate intra ispita diavolului, cnd cuget prea mult. A
treia micare a minii se numete ocolitoare sau n spiral, cnd omul se
coboar cu mintea n inima sa, precum melcul n casa sa si mirele si
mireasa n camar, i de aici, din inim, unde nu mai poate intra ispita
diavolului, mintea se nal spre Hristos.
S strnge ca melcul n coaja lui. 150....
http://vyvyw.archive.org/stream/Sofian_Boghiu__Sfantul_Antim_Ivireanul_si_Manastirea_Tuturor_Sfintilor/Sofian_Boghiu__Sfantul_Antim_Ivireanul_si_Manastirea_Tuturor_Sfintilor_djvu.txt
148 Parintele Galeriu Sfantul Antim -prefata la Acatistul Sfantului Antim Ivireanul
147
Despre rugaciune, lacrimi, duhovnicie, datoriile preotilor la adresa

http://biserica.org/Publicatii/1995/NoVII/08_index.html
149
150
Anton Pan Povestea vorbei -www.scribd.com/doc/28900/anton-pann-povestea-vorbii
59
Si
Galeriu
Nu calea este imposibila , ci imposibilul e calea !

Printele ne-a artat prin exemplu personal: nu calea este imposibil
, ci imposibilul, e calea ! Printele si-a dorit sa renoveze biserica Sfntul
Silvestru si a reusit, asa cum a construit in inimile noastre posibilitatea
valorificrii fiecaruia din noi . Este lnga zidul bisericii ca s o sprijine
cu rugciunile lui n ceruri .151De fapt este n altar la fiecare Sfnt
Liturghie. Si eu stiu c n orice biserica as fi , Printele este prezent la
Sfnta Liturghie n fiecare ectenie, n duh. Pentru ca asa cum Sfintii
Apostoli au fost de fapt pregtiti de Mntuitorul si pe noi Printele ne-a
pregatit. Bunoar vorbea despre o mam care a adormit dar carei
spusese fiului cnd era n viata pmnteana : vocea mea , dragostea mea
pentru tine va fi dincolo de moarte , mai tare ca moartea Si vorba
Printelui sunt adnc fericit pentru c ani n sir m-am ntrit n
spiritualitatea bisericii Sfntul Silvestru.
Cred si marturisesc 152:
Tatl ne-a zidit dupa chipul Lui n Duhul Sfant.
Cu totul a fost ntre cei de jos, iar de cei de sus, nicicum nu S-a departat
Cuvntul cel necuprins; ca dumnezeeiasac coborre a fost, iar nu mutare
din loc, si nastere din Fecioar primitoare de Dumnezeu .153
Duhul Lui Dumnezeu lucreaz n lume (duhul sfatului, credintei ,

duhul cunostintei, duhul ntelegerii...) a luminat si lumineaza pe
om...In Sfnta si dumnezeeasca Liturghie cerem dumnezeescul har
si darul Duhului Sfnt s ne rugm
Lepdati mnia, defaimarea si minciuna zice Sfntul Pavel.
Nu trebuie sa uitm : nu sunteti ai vostri : ati fost cumparati cu snge.154

Parintele Nicolae Bordasiu
Din accentele Parintelui Galeriu
153 Din acatistul Bunei Vestiri Icosul 8- www.crestinortodox.ro/acatiste/acatistulbuneivestiri-67069.html
154Cor. 6,19-www.biblia-ortodoxa.ro/noul-testament/intaia-epistola-catre-corinteni-asfantului-apostol-pavel/ P
151
152
60
Si
Si cel care se lipeste de Dumnezeu e un duh cu El.155

Fiul risipitor dupa ce a cheltuit averea facut cu trud de Tatal (si averea
poate fi si sanatatea, timpul, omenia), s-a smerit (vrea sa fie argat) si s-a
cait (am gresit naintea Ta) ...Si Tatal il recunoaste si il ridica la
demnitatea de Fiu dndu-i inel ( logodirea ) si
ncltaminte (pace
sufleteasc).
Sfintenia nu nseamn s mergi pe ape, nu nseamn sa zbori prin vzduh,
nu nseamn s nviezi mortii.
Mntuitorul le-a spus ucenicilor Lui : Tmduii pe cei neputincioi,
nviai pe cei mori...156 si Printele aduga mereu , pe cei morti
sufleteste157 ... Cea mai mare virtute a sfinteniei la care poate ajunge un om
n zilele noastre este sa se nvieze pe sine, din propriile pcate".158Moartea
ncepe n suflet si sfrseste n trup.159
Hristos pentru noi a gustat moartea !
Aveti credinta Lui Dumnezeu160 n loc de aveti credinta n Dumnezeu.
Marea revoluie a anilor 2000 : supremaia tririlor sufletesti care ia locul
spiritului materialist, al gndirii reci, al gestiunii irurilor de cifre, al
statisticilor i deciziilor luate de sus. 161
Adevratele valori se dovedesc a fi: intuiia, blndeea, simpatia, puterea de
concentrare, nelegerea, empatia.162 Adica darurile Duhului Sfant. Iar
roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, ndelung-rbdarea, buntatea,
Cor. 5, 17- www.biblia-ortodoxa.ro/noul-testament/intaia-epistola-catre-corinteni-asfantului-apostol-pavel/

156 Sfanta Evanghelie dupa Matei Capitolul 10, 7-8-www.basilica.ro/stiri/taina-sfantuluimaslu-si-binefacerile-acesteia_1062.html
155
(La Psalmul 50 in loc de vor pune pa altarul Tau vitei, vor pune pe Altarul Tau jertfe
noi).
157
Din cuvintele rostite in biserica

Iti merge numele ca traiesti dar esti mort.Adevarata moarte este cea a sufletului.
160 Sfanta Evanghelie dupa Marcu- Capitolul 11 , veset 22
http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=53&cap=11
161 www.certitudinea.ro/arhiva/6/2011/de-la-lume-adunate
162 Daniel Goleman- -Inteligenta emotionala -Ed Curtea veche-2008
158
159
61
Si
Galeriu
facerea de bine, credina, blndeea, nfrnarea, curia; mpotriva unora ca

acestea nu este lege. 163
Dumnezeu ncearc , demonul ispiteste ! Lupta e si cu fortele trupului si
cu muschii sufletului. Cine nu suie, cade! Ca s cuceresti pacea luntric
trebuie s lupti! Este si lupta si libertate.
Sfaturi de la Printele Galeriu 164
Sa nu uiti ca cea mai mare este Iubirea!
Sa nu cazi n deznadejde!
Cat de mare este ascultarea? Trebuie sa asculti dar eu nu pot sa-ti impun
aceasta. Ascultarea are valoare n libertate.
Sa zici : Doamne d-mi pacea Ta!
Cea mai grav lips a unuia este criza de sens. Sa fim n consens
(Dumnezeu este sensul) si n consimtire cu El.
Sa gusti din Cuvntul Lui Dumnezeu ca si cum ai gust din pine.
Iubete pe pctos, urte pcatele lui.
Daca vrei sa te folosesti de ntietate, cedeaz-o mereu altora. 165
Adu road unde ai fost chemat s lucrezi. 166
Ce fel de frumusete cauti dumneata ? mai zicea Printele Galeriu cnd
prea ca dorea ceva ,cineva fr smerenie (adic fr sa-si stie locul) .
Printele Galeriu ar zice : omule, oricare ai fi tu aseaz-te sub sipot !
Suvoiul (de energie ) curge continuu ! Depinde de tine suflete unde te
asezi! Aseaz-te sub sipot! Si asezarea, conectarea se face prin rugciune.
Doar ne-a spus!
S simtim cldura iubirii, Tara Iubirii, Tara luminii ! 167 dupa modelul
Dumnezeu-Omul precum Eu v-am iubit pe voi 168
Epistola ctre Galateni a Sfntului Apostol Pavelwww.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=29&cap=5

164 Parintele dr. Petre Comsa- La pomenirea Parintelui la 40 de zile la Biserica Sfantul
Silvestru
165 http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Sf%E2ntul+Ioan+Gur%E3+de+Aur
166 http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Constantin+Galeriu
167 Levitic cap 18,v 19 S iubesti pe Dumnezeu
163
62
Si
Cuvinte Galeriene memorabile

Sfritul cheam un nou nceput. 169
Iubirea este principiul vieii i Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ne
reveleaz iubirea i viaa n iubire, de la obria ei divin.
n viaa fiecruia dintre noi exist un drum al Damascului.
Jertfa, n substana ei spiritual, este iubire. Jertfa e i contiina; este
cunoaterea precis a unui el superior cruia m devotez. Nu este oarb,
ci totdeauna este luminat de adevr. Jertfa e, de asemenea, libertate. Jertfa,
ca deschidere a noastr ctre Dumnezeu i ctre lume, ca autodruire, este,
n esen, expresia cea mai deplin a iubirii care ne definete fiina. Toate
socotesc jertfa piatra de temelie pus de Dumnezeu existenei noastre.
Revelaia ne nva c Dumnezeu este dragoste. Existena i are
nceputul, de asemenea, n dragoste ca dar al lui Dumnezeu.
Rscumprarea i naterea noastr din nou s-a fcut tot prin dragoste, o
dragoste att de mare, nct a dus la jertfa Fiului lui Dumnezeu.
Semnele Rscumprrii trebuie s reveleze n cele din urm i n noi
chipul lui Dumnezeu, aceast realitate fundamental, pentru a putea
spune: omul este dragoste.
S-a schimbat accentul: traiul bun, mncarea, placerea sunt mijloace.
Scopul este El. Oamenii au inversat facnd din mijloc scop.
O, iubitilor, - n adnc, propriu-zis nu exista moarte, nu exista
desfiintare, - existenta omului e un suis continuu .
168
169
Ev.Ioan Cap. 13, 34-35 - www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=13

Din cuvinteleParintelui Galeriu
63
Si
Galeriu
Jertfa e neplacut numai din pricina caderii noastre, altminteri jertfa e

druire, nu renuntare! Drumul jertfei este spre Inviere !
Problema capital nu este nici suferinta, nici chiar moartea, ci a nu fi
desprtit de El, Cel care a biruit si suferinta si moartea, prin cruce si
Inviere; cu Tine, Doamne! 170
Suntem ziditi dupa chipul Lui Dumnezeu si vederea unei asemnri cu
El.
In 1893 la Congresul I al religiilor la Chigago dupa ce s-au dezbatut
temele , s- au ntrebat daca exista o rugciune pe care s-o poat rosti cu
totii. Si au gsit : Tatl nostru!
In Hristos este viata mea si n El mi aflu sensul vietii mele si a-L
mrturisi este dorul vietii mele ! 171
Petre Tutea a zis unui om de cultura ateu : Crestinismul este ultima
mare religie a lumii . Si aduc un argument rational : deoarece ti cere s-ti
iubesti vrjmasii ; una superioar ei, nu are cum sa mai apar. 172
Liberul cugetator nu a mai zis nimic si a plecat . Printele Galeriu
spunea ca liberii cugetatori nu sunt nici liberi , nici cugetatori si
ncheia cu srcutii! Printele Galeriu spunea adesea cu mare
drag Ortodoxia are totul !Doar sa fie trit!
Petre Tutea, marele anonim care nu se bucurase de onoruri
sociale, care a fcut ani amari de puscrie a avut bucuria la sfrsitul
crtii vietii lui, de a fi numit profesorsi de a fi beneficiat de
ngrijirea medical a doctorului Pavel Chiril (acest Alexis Carrel al
Romaniei) n spitalul crestin - social Cristiana si ngrijirea
sufleteasc
a
Printelui
Galeriu.
170www.crestinortodox.ro/parinti/parintele-constantin-galeriu-127326.html
Razvan Bucuroiu -www.youtube.com/watch?v=EXBZUUeYMdc

Interviu realizat de Eugenia Voda la Emisiunea Profesionistii http://www.eugeniavoda.ro/ro/emisiuni/medicina/dr-pavel-chirila
171
172
64
Si
De la "Et In Arcadia Ego"

la Si eu am fost ucenicul (ucenica ) Printelui
Galeriu via
Si eu am fost la biserica Sfantul Silvestru !
n Peloponezul Greciei Antice exista un tinut numit
"Arcadia", loc de ntlnire al poetilor, scriitorilor si
al artistilor n general. Cei care participau acolo, la
ntoarcere exclamau emotionati: "Si eu am fost n
Arcadia!" - de unde a ramas celebra sintagma "Et in
Arcadia
ego!".
Pentru
un
crmpei
de
bucurie
trecatoare, cei din antichitate exclamau fericiti "Et

in Arcadia ego!". Poate de aceea Sorin Dumitrescu sa considerat ndreptatit ca la ntoarcerea de la
Biserica Sfantul Silvestru sa spunem tuturor : "Et in
Arcadia ego!".
Si eu am fost la biserica Sfntul
Silvestru ! Si noi toti : la

Si eu am fost ucenicul (ucenica )
Printelui
Galeriu
65
Si
Galeriu
IV CUVINTE DESPRE PRINTELE GALERIU

Si pe mine m-a iubit Printele Galeriu
Numitorul comun al comunicrilor la simpozionul de 7 ani de la
facultatea de Teologie
a fost : Si pe mine m-a iubit Printele
Galeriu ! Acest fapt este n sufletul fiecruia si nu putini sunt cei care
mrturisesc prezenta . Printele Galeriu de bine gritorul, de Lumin
mrturisitorul. S-a consumat pe sine pentru Tine. i asta i-a dat credibilitate.
Infinit. Aa am auzit despre Tine. 173
Crturar cobortor din vna unuia din cele mai istete neamuri de pe
pmnt, cu o memorie si o clarviziune specifica universului eminescian
, cu umor si ironie nvluite ntr-un cer de iubire spre a nu rni pe
nimeni , niciodat , ludic si intransigent deodat , impetuos si domol ca
un abis , ferm ca sfinxul si ngduitor ca Dumnezeu 174
Petre Tutea : Printele Galeriu cnd vorbete, te conecteaz la Dumnezeu.
In comparatie cu el, ceilalti preoti nu predica , silabisesc Eram odat cu nite tineri,
nu mai stiu despre ce le vorbeam, i unul sare i mi zice admirativ: Domnuleuea,
vorbii de parc ai fi Printele Galeriu ! Eu, care nclin s m cred genial, era gata s
m supr Pe urm, gndindu-m mai bine, m-am simi onorat! 175
http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Galeriu
Ion Buga Parintele Galeriu Delasilvestru -in vol.Unde a fost biserica-Ed Sf.Gheorghe
Vechi-Bucuresti 2001-pag 48
173
174
Petre Tutea-www.ceruldinnoi.ro/pages/Constantin_Galeriu.htm; Nu pot s nu zambesc ori

de cate ori mi-amintesc rspunsul naucitor celui care n nchisoare ceruse raspicat la
interogatoriu s fie pus in celula cu Petre Tutea Ce ntelegi tu b, din ce zice Petre Tutea ?Nu
pricep nimic, da le zice extraordinar!
175
66
Si
Cand spui cuiva Te iubesc : e ca si cand ai spune

nu sunt indiferent fata de mntuirea ta ; tu pentru
mine nu ca vei muri niciodata spiritual . 176
Victor Marola a fost profund nrurit de personalitatea Printelui
Constantin Galeriu, care i-a fost model spiritual i conductor de
doctorat ntre anii 1998 - 2002.177 Adresarea vorbitorului Victor Marola
sa a fost special , aparte as ndrzni sa zic de veritabil ucenic :
Iubite Printe Constantin Galeriu, prea cucernici parinti , prea iubiti
studenti , distinsi invitati si oaspeti , onorat asistent. A multumit apoi
Printelui Constantin Galeriu pentru ca ne-a reunit iarsi , nu numai
ca ilustru profesor ci c un printe prezent cu delicatete n viata
noastr si datorit cruia suntem si noi pe o calea credintei . Prezenta
mrturisitoare a sacerdotiului178 n cetate. Printele Constantin Galeriu
a fost o prezent n mediu universitar. In relatia cu studentii Printele
fcea primul pas. n 1992, pe holurile Facultii, dup vacan, prin
luna mai, ne-a salutat pe noi, un grup de studeni, aplecndu-se
reverenios i spunndu-ne salutul din perioada pascal Hristos a
nviat, domnilor studeni !" 179
Printele a avut si o prezenta civic n Piata Universittii. Sigurul
care putea tempera multimile nelinistite, asezndu-se primul n
genunchi, multi rostind rugciunea domneasc pentru prima data .
Toata comunitatea se poate ndrepta prin rugciune . Aceasta era
credinta neclintita a Printelui nostru.
Victor Marola cadru didactic la Universitatea din Bucureti, Facultatea de Teologie
Ortodox. Le pred studenilor seminarii de omiletic, catehetic, cursuri de metodica predrii
religiei, axiologia educaiei religioase. Adaptare din cuvantul ucenicului Victor Marola
prezentat la Simpozionul 7 ani
177 http://adevarul.ro/locale/galati/victor-marola-afirma-importanta-educatiei-morale1_50ad8f627c42d5a663975190/index.html
178 sacerdiu (demnitatea de preot, cler)- http://dexonline.ro/definitie/sacerdo%C8%9Biu
179 Victor Marola afirma importanta educatiei morale - 05 Februarie 2010, www.presaonline.com/stiri/stiri-locale/victor-marola-afirma-importanta-educatiei-morale870064.html
176
67
Si
Galeriu
Printele Cleopa :
Printele Galeriu , mare om la inima lui !
Ca prezenta civica si culturala , Printele Galeriu l-a cunoscut la
Iasi pe Dorin Popa care a si avut convorbirile duhovnicesti cu Intre
Geneza si Apocalipsa. Profesorul Dorin Popa a fost dus la Sihstria de
Printele Galeriu si lsat n grija Printelui Cleopa.
Printele Cleopa i-a zis : Printele Galeriu ,mare om la inima lui !
Mi-a fost duhovnic ani in sir . Ucenicul Victor Marola , ca Toma
necrediciosul l-a ntrebat pe Printele Galeriu , care a recunoscut. A
ntrebat apoi pe un alt printe de ce nu a apelat Printele Cleopa la un
sihastru, un mitropolit sau ieromonah . 180
Ce a gsit Printele Cleopa la Printele Galeriu?
Ce a gasit ? A gsit ceea ce n-a gsit la alt printe. De vreme ce
Printele Ilie Cleopa o perioada bun i-a fost duhovnic pe ultima parte
a vietii si Printele Staniloaie se mrturisea la ucenicul su de la
doctorat , rezult c Printele Galeriu a fost o prezent nu numai n
spatiu universitar ci este o prezent duhovniceasc si bisericeasc.
Printele Constantin Galeriu era invitat sa vorbeasc n varii
locuri de cult si cultur. Cnd a vorbit despre Paulescu , Constantin
Dulcan , psihiatru , general al armatei a spus :
sunt uimit de ntinderea informational pe care o aveti ;
de-ar fi macar un preot la fiecare 50 km patrati , alfel ar fi aratat
societatea noastra .
Era si o fire conciliatoare : cnd studentii erau nvolburati n
polemic, de echilibru era Printele Galeriu.
Mrturisirea Printelui Galeriu este definitorie: Il mrturisea pe
Dumnezeu n adevrul su n viul vietii.
Desi avea 80 de ani era tnar . Intrebat ce este iubirea, Printele a
mrturisit smerit , ca nu stie s rspund ...Stie ceea ce nu este iubirea .
Prelucrare a cuvantului rostit de Marola Victor la Conferinta de comemorare la 7 ani a

Parintelui Galeriu (paginile 45-47 in aceasta lucrare-Argentina Gramada
180
68
Si
Ce e pcat nu este iubire....aplicnd reciproca : tot ceea ce nu este pcat ,

este iubire. 181 Indemna la iubire curat. Invitat sa se exprime n
legatur cu iubirea conjugal , Printele a spus:
Dragostea trebuie sa treac prin filtru conjugal, dar s nu rman acolo.
Iubirea trebuie s se nalte n plan duhovnicesc.
A fost un sacerdot : slujirea din timpul Sfintei Liturghie era
aidoma unei conversatii cu Dumnezeu , ca si cum comunica cu
Dumnezeu. Rugciunile de tain le soptea si totusi n linistea bisericii ,
se auzeau. In taina mrturisirii a fost nu numai sacerdot ci si un
rugtor. La spovedanie , Printele se ruga pentru ca Dumnezeu sa-i
dea raspuns bun pentru ndreptarea vietii celui (celei) care se
marturisea. Era un un sacerdot si n timpul ierurgiilor. Intr-o
mprejurare n care l-a vizitat, Printele nu a spus ca am un mort n
biserica ci ne asteapt o crestina adormit. Chiar daca organic nu
mai era functional , Printele se ruga, parc vorbea cu sufletul
adormitei , mijlocind ctre Dumnezeu.
Cetatea era o societate, lumea e un depozitar al pcatelor.
Printele era nemultumit de lume , care uneori pare ar fi pierdut .
Dar cuvntul lume vine de lumin , si lumina si binele trebuie s
biruie . Comunitatea se poate ndrepta pornind de la exemplu personal.
Nu numai rul sa fie contagios ci si binele sa fie contagios. dupa
cuvantul lui Dionisie Areopagitul care zice binele creaza, raul distruge!
Printele Galeriu si-a dorit sa ajung monah la Cernica. Tatl su i-a
spus : Costache , sa-mi aduci nepoti acas. Si i-a adus patru bieti. Si a
rnduit Dumnezeu ca si Printele sa-si vad si strnepotii.
L-a iubit si l-a ascultat pe Printele Stniloaie, conductorul lui la
doctorat . Printele Stniloaie l-a oprit pe Printele Galeriu sa-si
urmeze chemarea facut de Nichifor Crainic printr-o burs la Paris.
Frate rmai aici, aici este locul tu! .
Cine ar fi fost dac ajungea n 1975 la Biserca Sfintii Arhangheli din
Paris ? Cu siguranta profesor la Institutul Saint Serge n Paris . In
181
Cuvintele Parintelui Galeriu
69
Si
societatea romnilor
Galeriu
din exil ncepnd cu Mircea Eliade , Monica
Lovinescu, Virgil Gheorghiu si altii , cuvntul Printelui Constantin

Galeriu nu ar fi rmas neobservat.
Si cum n-a plecat, ne-a fost de folos nou !
Printele
Iona
fostul
profesor
universitar
Patruleasa : anii de ucenicie : Printele Galeriu
182
Nu ma nchinm, nu cinsteam icoanele, nimic, mergeam numai la

predic, s-l ascult pe Printele Galeriu. Incet, ncet, am revenit la
normal, adica la credinta, mrturiseste Printele
Iona.183 Printele
Galeriu cuvnta vreo ora, cel putin. Pna la 13:00 nu se termina. Si avea
un fel de a vorbi, si o trie, nct un om ca mine, care aveam un simt
critic foarte dezvoltat dupa ce ma fripsesem cu minciuna
comunistilor, nu mai credeam asa usor! un om ca mine a fost coplesit.
Avea o cultur extrem de vast, vorbea cu credint, cu convingere si
cu informatie, cu citate din greac si latin, caci si tradusese din colectia
Printi si Scriitori Bisericesti.
Si nu am mai plecat de acolo. Pe urm, vznd eu lume mult la
biseric, nghesuial, m ntrebam de ce vin oamenii acolo. Si-am
nceput sa vin si eu mai devreme, sa vad ce se ntmpl. Am nceput cu
o jumatate de or, apoi cu o or, apoi de la nceputul Liturghiei. Incet,
ncet, le-am facut pe toate, n paralel mergnd la bibliotec. Timp de
zece ani cat am stat in Bucuresti, acolo am fost.
Cu tactul sau binecunoscut , Printele Galeriu l-a fcut ucenic.
Haideti sa vedeti si voi un popa adevarat! 184 : acesta este Printele
Galeriu .
Inteleptul din-Staulul oilor Parintele Iona de la Manastirea Oasa- Formula As-nr 980iulie 2011-pagina 26
183 www.formula-as.ro/2011/980/spiritualitate-39/inteleptul-din-staulul-oilor-parintele-ionade-la-manastirea-oasa-14032
184 www.razbointrucuvant.ro/2012/12/13/ioan-patrulescu-parintele-iona-manastirea-oasaprofesor-universitar-familia-ortodoxa-convertire-spovedanie-canon/
182
70
Si
Cuv ntul e o forta! Dar si tacerea e o forta!

Cuvintele! Eminescu , cel mai mare poet era preocupat de alegerea
cuvintelor : Unde vei gsi cuvntul ce exprim adevarul?185Arghezi si
intituleaza unul din volume : Cuvinte potrivite186.
Si-n viata de toate zilele , cuvntul este foarte important prin
vibratia ziditoare sau distrugtoare pe care o eman.Este limbajul
cotidian care arat modul n care se exteriorizeaz ceea ce am
constientizat. Injuratur nseamn c aduc n jurul tu ur ;
ngrijire vine de la grijanie (mpartasanie). Dup cum toate
cuvintele din ecteniile Sfintei Liturghii sunt pline de ncrctur
energetic pozitiv , dttoare de putere.
Nu zice preotul n ruga de tain: trimite Duhul Tu Cel Sfnt peste
aceste daruri si peste noi?187. Cuvntul e o fort. Poporul zice cuvintele
sunt de argint si tcerea e de aur.
Tcerea este o acumulare extraordinar de energie sufleteasc
pozitiva . Sfintii crestini ai pustiei, beneficiau din plin de aceast
acumulare de bine, de putere a spiritului nluntrul lor, care le
materializa rugciunile, ajutndu-i s aib chiar viziuni.
Tacere si rugaciune. Crestina care facea prescuri
pentru biserica , postea si incuia poarta .
Un prim stadiu al tcerii este cel n care efectiv nu mai vorbim. Multe
credinte fac referire la aceasta practica de interiorizare si revigorare
senzorial (cnd nu vorbim multa vreme, simturile devin mult mai
acute). Si zugravul Iordache Nicolau lucra la icoana Maicii Domnului
Prodomita zugrvit n chip minunat n anul 1863, cu post, tacere si
Eminescu Mihai-Criticilor mei-http://poezii.ro-versuri.ro/Criticilor-mei-poezie-MihaiEminescu.html
186 Arghezi Tudor - Cuvinte potrivite- 1927www.romanianvoice.com/poezii/poeti/arghezi.php
187 Sfnta Liturghie a Sfntului Ioan Gura de aur
185
71
Si
Galeriu
rugciune. Gndul nu se coboar acolo unde aude prea mult vorb a zis
Nicolae Iorga.188Si Printele Galeriu ne vorbea despre importanta
tcerii prin exemple :
crestina care face prescuri pentru biseric posteste si ncuie poarta .
Si la studiu se aplica tcerea . Urmtorul stadiu al tcerii se adreseaza
deja mintii si sufletului. Este vorba de tcerea corelat cu rugciunea
continu. Pentru a usura aceasta, adevarata munca de disciplinare prin
rugciune tcut, au fost inventate mtniile, care marcheaz, fiecare,
sfrsitul unei rugciuni si nceperea celeilalte. Materializarile de mir pe
icoane, lacrimile scurse de pe icoana Maicii Domnului, toate aceste elixiruri
vindectoare miraculoase apar, de obicei, atunci cand mintea tace.
A comunica e o art
A comunica e o art ; a comunica bine e unul din atu-urile
cuiva n viaa profesional i public . De viaa personal ce sa mai
vorbim; aproape toate necazurile vin din necomunicare , sau
comunicare defectuas. Iata un text de pe internet cu privire la
nelegerea.
Intre ceea ce gndesc, ce doresc s spun,
Ce cred ca spun, ce spun de fapt,
Ce doreti tu sa auzi, ce auzi de fapt,
Ce crezi ca ai neles, ce doresti sa fi neles,
Si ce nelegi de fapt, exista cel putin nou posibiliti
Ca noi s nu ne nelegem.
Numai Dumnezeu ne nelege si mi-amintesc , dendemnul
Printelui de a ne ruga .
Pune Doamne straj gurii mele si u de ngrdire, mprejurul buzelor mele;
S nu abai inima mea spre cuvinte de vicleug, ca s-mi dezvinovesc pcatele
mele; iar cu oamenii cei care fac frdelege nu m voi nsoi cu aleii lor. 189
Nicolae Iorga -http://cuvintecelebre.ro/citate/autori/nicolae-iorga/page/2/

Psalmul 140,v3-http://doarortodox.ro/2009/01/28/doamne-strigat-am-catre-tine-psalmul140-si-psalmul-141/
188
189
72
Si
Rugciunea este convorbirea" noastr cu Dumnezeu, atunci cand

porneste din adncul fiintei, cand este rostita cu umilint si cu ndejde
nestinsa, poate s fac minuni.
Lucrurile mai presus de fire pot fi intelese
doar prin puterea credintei190Sfantul Ioan Damaschin

Sfintii lumineaz si fac legatura ntre neamul lor si Dumnezeu. Ei
fluidizeaza spatiul spiritual. Sfintii sunt un izvor care purific
societatea noastr. Neamul fara sfinti e srac cu adevrat. Ne tin si ne
dau testul de sfintenie si nou.
Ne introduc sub sipotul benefic de energii necreate cum spunea
Printele Galeriu, ne dau cldura mai presus de ntelegerea noastr.
Printele Galeriu spunea ca Sfntul Pavel este cel mai mare sfnt ;
Cel mai mare sfnt romn, Sfntul Calinic de la Cernica, pe care-l
considera ocrotitorul Bucurestiului.
Via, vada cti pe lume
Carja, mitr -arhiereasca
Aur , gloria doresc
Orice-n lume am dorit
Sau placeri si tron ,renume
Vanitate omeneasca
Cum se sting , se nimicesc.
Toate aici s-au contopit
Vre un act de caritate

Sau credinta n Dumnezeu
Sper ca in Eternitate
Va -nsoti sufletul meu! 191 Sf. Calinic
Sfantul Ion Damaschin -www.citatepedia.ro/index.php?id=104442

Sf. Calinic- ( 1 oct -1798- 11 apr 1868) -Versuri inscriptionat pe mormantul Sfantului la
Minastirea Cernica
190
191
73
Si
Galeriu
Recunostinta . Re Cunosc n Dumnezeu obrsia mea. De
aceea sa dm slava lui Dumnezeu. Si slava Lui Dumnezeu n smerenia

Sa s-a desvrsit. Fiul risipitor dupa ce a cheltuit averea fcut cu trud
de Tatal (si poate fi si sntatea, timpul, omenia), s-a smerit (vrea sa fie
argat) si s-a cit (am gresit naintea Ta) ...
Si Tatal l recunoaste si l ridic la demnitatea de Fiu dndu-i
inel ( logodirea ) si ncaltminte (pace sufleteasc). Din cei zece, unul

vine si-I da multumire lui Dumnezeu.
Unul, care-si descoper unicitatea si care rspunde dureros la una
din temele noastre obisnuite. Ne-am ntrebat adesea ce nseamn
sntatea sufletului, sntatea mintala sau normalitatea ; am cercetat la
diversi oameni de stiinta, savanti, mai ales la psihiatri, am gsit definit
sntatea, normalitatea, drept integrarea n mediu, n societate. Mi-am
zis atunci: deci societatea l face pe om sntos?! Acest mediu social
trebuie nteles n diversitatea lui, pentru ca, dac unul se integreaz
foarte bine ntr-un mediu de tlhari, ntr-o mafie, nseamn ca el e
normal? Altfel spus, lumea, ea ti d tie sntatea? Erau n societate cei
zece, nu? Dar unul dintre ei n-a acceptat, pur si simplu, sa rmna n
societatea aceea. A fost singurul care s-a rupt de ea si a nteles ca nu
lumea l-a vindecat pe el. Si el vine n unicitatea lui, n constiinta lui
unic la Mntuitorul. Si spune Scriptura: s-I dea slav; nu simplu
s-I multumeasc. E ceea ce numim ndeobste recunostinta. Slava
Lui, pe care o mprtseste cu noi, cum adesea pomenim cuvntul
Sfntului Grigorie Palama: Dumnezeu, fire mai presus de fire, nu are a sui
la slava mai nalt. Slava Lui se descoper prin coborarea la cele smerite.
Slava lui Dumnezeu n smerenia Lui ni s-a descoperit, n chipul robului
pe care L-a luat si al crucii pe care S-a rstignit deschizand bratele Lui si
mbrtisndu-ne pe noi, pentru a ne drui nou slava. 192
Parintele Galeriu- Vindecarea celor zece leprosi www.crestinortodox.ro/sarbatori/duminica-29-dupa-rusalii/vindecarea-celor-zece-leprosi98703.html

192
74
Si
De ce multumim Lui Dumnezeu?

Pentru ca I-a reusit opera!
Asa zicea Printele meu pe care l-am reascultat chiar azi. Corectez :
Printele nostru.care ne mngaie din vesnicie ! Il simt si la orice
ntmplare a vietii mai importanta sau mai putin semnificativ pun cu
ghilimele gndirea si explicatia lui.Bunaoar asa cum sngele este
esenta vietii trupului , lacrimile sunt sngele sufletului , citndu-l pe
Grigorie de Nisa! Si cnd sufletul e ranit sa zicem :
Doamne vindec sufletul meu , c am gresit Tie !193
Totu-i paradox si antinomie :
si-ntelegi si nu-ntelegi...
Paradx, paradoxuri este un enun contradictoriu i, n acelai timp,
demonstrabil; prere (absurd) contrar adevrului unanim recunoscut;
p. ext. ciudenie; enormitate, absurditate din fr. paradoxe. 194
Antinoma este contradicia ntre dou teze care se exclud reciproc i
care sunt considerate la fel de adevrate.
EL, Domnul a gustat moartea.
Apare un paradox195 : Cel care este iubire si viata, prin "Care toate sau facut"196 si Care a venit sa rezideasc fptura, gusta moartea, care e
negatie a iubirii, a vietii, a oricarei activitati. Primeste moartea, care e
ruptur n existenta, Cel ce coboara din unitatea si armonia sublim a
Treimii. Dar tocmai pentru aceasta coboara : pentru a arunca din nou
peste prapastia separrii , puntea iubirii.
193
Psalmul 40, 4- www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/psaltirea/catisma-sasea-82154.html

http://dictionare.edu.ro/search.php?cuv=PARADOX&source=
195 Parintele Constantin Galeriu - Iubire si Inviere - Sursa:www.crestinortodox.ro
194
196(Ioan
I, 3)
75
Si
Galeriu
Pentru a lega cele doua trmuri, al divinului si al umanului, al

vietii infinite cu cel al vietii "cazute" n "latura si umbra mortii"197: cu
lantul iubirii, care "e mai tare ca moartea", pentru ca poate naste etern
viata.
Tocmai n adncul nemrginit al acestei iubiri se dezleag, mai ales
taina patimirii ca si a mortii Mntuitorului, pe care si-o mrturiseste
nsusi prin gravul cuvnt rostit de pe cruce : Dumnezeul Meu,
Dumnezeul Meu pentru ce M-ai prasit ? 198 Moartea apare astfel ca
evidenta ultima a "prsirii" lui Dumnezeu, pentru ca "Dumnezeu n-a
facut moartea si nu se bucura de pieirea celor vii"199.
Bucuria Lui este bucuria vietii. Paradox pentru c poporul care a primit
att de mult a rmas rece si se mntuie cei mai de departe. ( Lumina
spre descoperirea neamurilor. )
Cel mai mare OM din istorie , Iisus n-a avut servitori, si
totusi I se spunea Stapan..
N-a avut diploma, si totusi I se spunea Invatator.
N-a avut medicamente, si totusi I se spunea Vindecator.
N-a avut armata, si totusi se temeau de EL .
N-a castigat nici un razboi, si totusi a cucerit lumea.
N-a comis nici o crima, si totusi L-au rastignit.
A fost inmormantat, si totusi traieste si azi.
Ma simt onorat sa slujesc un conducator care ne iubeste.200
Paradoxal a fost si ntlnirea si experienta noastr n duhovnicie

cu Printele Galeriu : n ciuda distantei pe care o aveam de parcurs, a
dificulttii si lungimii lectiei de cunoastere sfnt crestea continuu
dorinta de a ntelege din nevoia acut de sacru. Iubesc multimile de
(Matei IV, 16)

(Matei XXVII, 46).
199 (Intel. Solomon I, 13)
200 http://mucenicul.wordpress.com/2009/04/17/iisus-hristos-cel-mai-mare-om-din-istorie/
197
198
76
Si
credinciosi care la un ceas ales din zi , renunt la orice ademenire,

adic s-au deprins cu biruinta.
Ca sa fii biruitor este de-ajuns sa te frngi singur n fiecare zi cte putin a
zis Arghezi cu sigurant ; nu gsesc sursa pe net. Asadar ntoarcere la
cartea traditionala, principalul atelier de lucru cum zicea Zoe
Dumitrescu Busulenga, Maica Benedicta .
Printele Galeriu si credinta lui Mihai Eminescu.
In modul sau unic de a surprinde ideea teologic si de a-i gasi
ilustrri n lumea cultural , Printele Galeriu a facut asocieri inedite ntre
versurile lui Mihai Eminescu si sensul duhovnicesc al vietii. De exemplu,
vorbind despre importanta Invierii Mntuitorului, mentiona sesizarea
mortii ca tranzitie , si nu ca stare ultima.
Sensul ultim , destinat de Dumnezu oamenilor este viat vesnic , lucru
intuit in versuri aparent iconoclaste :
De e sens n asta, e-ntors si ateu,
Pe palida-ti frunte nu-i scris Dumnezeu 201
Dintr-un timp al studiului personal, aduse astfel n atentia
credinciosilor n miez de predica, gndurile trec de la poezie spre
rugciune. Nu credeam, s-nvt a muri vreodat 202Eminescu 3 verbe
la timpi diferiti si care exprima o vesnicie . Eminescu a neles desigur
aceast tain a lui Hristos care Se descoper ca Model superior de via,
ca Model viu, deci ca izvor care ne adap i ne nnoiete viaa. El spune:
Iat, dou mii de ani aproape de cnd biografia Fiului lui Dumnezeu e cartea
dup care se crete omenirea. Biografie divin care ntrupeaz i descoper
iubirea, precum mrturisete poetul imediat nainte, c: aceasta au ridicat
201Mihai
202
Eminescu - Mortua est-1871-www.mihaieminescu.ro/opera/poezia/mortua_est.htm

www.versuri-si-creatii.ro/poezii/e/mihai-eminescu-9zudtpd/
77
Si
Galeriu
popoare din ntuneric, i le-au constituit pe principiul iubirii

aproapelui203. Redm aceste cuvinte aa cum au fost scrise:
nvturile lui Buddha - observ Eminescu - viaa lui Socrat i principiile
stoicilor, crarea spre virtute a chinezului Lao-Tse, dei asemntoare cu
nvmintele cretinismului, n-au avut atta influen, n-au ridicat atta pe om
ca Evanghelia, aceast simpl i popular biografie a blndului Nazarinean, a
crui inim a fost strpuns de cele mai mari dureri morale i fizice, i nu
pentru El, pentru binele i mntuirea altora.
i un stoic ar fi suferit chinurile lui Hristos, dar le-ar fi suferit cu mndrie i
dispre de semenii lui; i Socrat a but paharul de venin, dar l-a but cu
nepsarea caracteristic virtuii civice a antichitii.
Nu nepsare, nu dispre; suferina i amrciunea ntreag a morii au
ptruns inima Mielului simitor i, n momentele supreme, au ncolit iubirea
n inima Lui i i-au nchinat viaa pmnteasc cernd de la Tatl Su din
ceruri iertarea prigonitorilor.
Ne accentua Printele :
Astfel, a se sacrifica pe sine pentru semenii Si, nu din mndrie, nu din
sentiment de datorie civic, ci din iubire, a rmas de atunci cea mai nalt form
a existenei umane, acel smbure de adevr care dizolv adnca dizarmonie i
asprimea luptei pentru existen ce bntuie natura ntreag204
Iar Prea Fericitul Daniel205 a constatat si a remarcat :
Misiunea Printelui Profesor Galeriu a fost una jertfelnic .. si sunt puini
oameni care au ajuns la gsirea sensului vieii ca druire de sine pentru alii.
Printele Constantin Galeriu Blndul Printe Galeriu: chipul Mntuitorului Iisuswww.crestinortodox.ro/comunitate/group_discussion_view.php?group_id=309&grouptopic_i

d=6997203
Mihai Eminescu, i iari bat la poartZiarul Timpul, 12 aprilie 1881http://vremurivechisinoi.blogspot.ro/2013/01/mihai-eminescu-si-iarasi-bat-la-poarta.html

204
Prea Fericitul Parinte Patriarh Daniel,Omagiu Parintelui Galeriu Interviu realizat de

Ciprian Apetrei - www.biserica-sfantul-silvestru.ro/?q=node/4
205
78
Si
Saracutul
Cnd era vorba despre cte unul ncremenit pe cale total gresit si
nvrtosat o tinea pe-a lui dndu-se ateu , printele exclama ludic :
Srcutul!! Cei fr argumente nalt vocea.
Inclestarea nu e cu oamenii ci cu diavolul. Lupta e mpotriva
ncepatoriilor. 206Diavolulul nu lupta direct cu Dumnezeu ci prin
intermediul creaturii lui , fii sai. Toti fii sunt chipul lui Dumnezeu. V
rtcii netiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu. 207 Si cu
comptimire : Srmanii nu merg la esent!
Ei te rogi tot atta timp ct te uiti la televizor ? Iar respectivul a
stat asa la cumpan ca noi toti! Si mai aduga : de cte ori ne vedem de
porcriile noastre in loc sa vorbim cu Dumnezeu.
La nceput sunt mai mult un trup , apoi un trup si
un suflet , pe urma un trup , o inima si un suflet
Familia ? La nceput sunt mai mult un trup , apoi un trup si un suflet ,
pe urma un trup , o inima si un suflet 208 ndemnndu-ne la iubire,
rbdare si empatie ( sa traiesti viata celuilalt ) mai zicea Printele
nostru Galeriu. Ce e cstoria? Leagnul generaiilor. 209
O familie este cu totul altceva decat mpreunarea amoroasa a doi
ndragostiti , care constituie numai un fragment din casatorie. Cstoria e un
angajament ntre doua entitati integrale. Brbatul care ciupeste servitoarea sau
croitoreasa ori nimereste n casa prietenului absent , din punct de vedere
Sfantul Pavel-http://www.biblia-ortodoxa.ro/noul-testament/epistola-catre-efeseni-asfantului-apostol-pavel/
207 Sfanta Evanghelie dupa Matei, Capitolul 22, versetul 29
208 Cu Printele Galeriu : Intre Geneza si Apocalips (convorbiri cu Dorin Popa )
Editura Harisma -2002 -pagina 322
209 Vartan Archelian in dialog cu Parintele Galeriuwww.lumeacredintei.com/sct_6/c_1/yy_2003/art_1040/vartan_arachelian_n_dialog_cu_printe
le_galeriu.htm
206
79
Si
Galeriu
teatral e un subiect tratabil ; dar din punct de vedere al integritatii respectului

de sine e o murdarie 210
O ntreag literatur rsfat infidelitatea si o hrneste , si o pilduire
de fiecare zi prin filme o ntretine ; iar infidelitatea familiei e legat de
infidelitatea profesional si social , pe care o faciliteaz. zice tot
Arghezi. Sa nu fie! ar zice Printele Galeriu .
Printele Galeriu , cuvntnd.

Trebuiesc mbinate deopotriva mesajul si inima,
care este sufletul mesajului
Trebuiesc mbinate deopotriv mesajul si inima, care este sufletul
mesajului. O experient din viata sfintilor : martirii erau supusi nc
din Imperiul Roman la torturi inimaginabile, si atunci cand mureau, i
decapitau, erau considerati morti numai cand li se desprtea capul de
trunchi. Ori, de aici noi am dedus unitatea mintii cu inima. Pentru ca
rugciuni facem cu mintea n inim care gndeste cu mintea. Inima
La bisericuta de dincolo de lacul IOR, duminica seara la Paraclisului Maicii Domnului
credinciosii canta Pentru timpul meu trecut, fara rodul ce L-ai vrut , pentru vorba in
zadar , tot ce-a fost murdar , Doamne , iarta-ma Tu , iar .
210
80
Si
simte pe loc. Cnd se desparte mintea de inima, asa cum este despartit
capul de trup, murim, orice mesaj moare. Legtura ntre minte si inima,
adica ntre lumina, adevar si iubire.
Deci, lumina, adevrul si iubirea Lui.
Cu dor ne vorbea despre minstire : despre Psaltirea neadormit
sau despre cntarea de o suta de ori a rugciunii Doamne miluieste
de la vecernia zilei Crucii. Au ramas nscrise in suflet vecerniile n care
Printele Sofian, cu crucea mpodobit cu flori pe cap, se nclina pn
la pmnt si iar se ridica n cntarea crescnd n intensitate a corului;
si cu el odata toat biserica ntr-o trire din alta lume . )Au fost niste
ani de referint n care cntarea religioas, rugciunea supertonic,
ddea puteri miraculoase.
Drum spre trirea sfnt sunt si nregistrrile video si audio.
Predicile audio si video sunt bijuterii n care se exemplific sintagma
lui Titu Maiorescu profesor si de logic : Nu numarul ideilor conteaza ci
modul n care ele sunt nlntuite !211Tinem cont de acest lucru si la
ntocmirea unui site, teze de licenta sau doctorat. Dar la Printele
Galeriu acestea erau naturale, parc existente deja ! Si inspirat fcea
asocieri uluitoare si fermectoare totodat. Sigur aceast spontaneitate,
dar de la Dumnezeu a fost cultivat de Printele cu multa perseverenta
si jertfa.
Si noi simtim aidoma Printelui Galeriu : cu ct naintm n vrsta cu
atat mai mult creste veneratia si ntelegerea pentru printii nostri si trupesti
dar si de suflet !
Predicile sunt veritabile cursuri interdisciplinare aplicate pe viata
duhovniceasca care nruresc , influienteaza viata noastr sub toate
aspectele ei. Printele Galeriu a vorbit cu un patos , cu o vitalitate si o
convingere de neegalat despre unitatea indisolubila dintre jertfa si
nviere si a scos n evident ntotdeauna modelul divin-uman , reperul
spre care trebuie sa tindem !
211
http://autori.citatepedia.ro/de.php?p=2&a=Titu+Maiorescu
81
Si
Galeriu
V DESPRE PRINTELE GALERIU
V .1
Printele Galeriu ,
apostol si misionar in lumea noastra.
Casian, Arhiepiscopul Dunarii de Jos
Printele Profesor Constantin Galeriu , desi mutat,

trupeste, acum sapte ani din lumea noastra vremelnica la "cea
mbtranitoare si pururea vesnica" , ramane tainic , duhovniceste ,
prezent n iubirea , n recunostinta si cinstirea multor crestini , a
slujitorilor si fiilor duhovnicesti din parohia "Sfntul Silvestru ", a
dascalilor de teologie si a studentilor de la Facultatea de Teologie
"Iustinian Patriahul" dar si a noastra , n Eparhii, in toat Biserica
noastr strmoseasca.
Toti i pstram "candela" unei prezente vii mereu aprins si
mereu luminoas, atat prin preuirea motenirii operei sale teologice ,
ct i prin valorificarea amprentelor personalitaii sale duhovniceti i
misionare unice , imprimate n sufletele si n viaa celor ce l-au cunoscut
ca profesor si mentor , cu statura de apostol al spiritualitaii , al culturii
si al tradiiei sanatoase n slujirea Lui Dumnezeu si a neamului
romnesc.
Principalele directii ale vietii si ale slujirii Printelui Profesor
Constantin Galeriu se deschid din rodirea minunata a " semintelor"
duhovnicesti presarate cu atata generozitate si darnicie n " solul "
spiritual al tinerilor teologi , al intelectualilor si al credinciosilor , unind
astfel evlavia si nevointa personala cu disponibilitatea totala , pana la
jertfirea de sine n ndeplinirea chemarii de slujitor al Altarului , cu o
82
Si
pasiune neincetata pentru cercetarea si studiul teologiei , cu mare

deschidere spre cultura si mai ales spre stiinta.
Printele Constantin Galeriu a unit ntr-un tot organic, inalta
cunoastere teologica cu profunzimea experientei Sfintilor Parinti ,
transpuse n viata reala a Bisericii, transmitand el nsusi convingeri
duhovnicesti tuturor celor ce au atata trebuinta de modele. Printele
Galeriu a ramas si va rmane un model de preot adevarat , de profesor
de Teologie cu chemare reala , de apostol , de misionar si de om al Lui
Dumnezeu.
Principalele directii ale vieii si ale slujirii Printelui Profesor
Constantin cu adevarat filantrop, n cel mai frumos si mai concret
nteles al faptei iubitoare, de la care nu a exclus si nu a ndepartat , pe
cat i-a fost omeneste cu putina , pe nimeni.
Iata de ce ne bucurm cu cei care au iniiat si sustinut acest moment
de evlavioas , demn si pilduitoare evocare a unei prezente teologice
in viata bisericeasca din parohii, din familii , din scolile teologice si din
ntreaga societate romneasc.
Printele Galeriu lucreaz spiritual si pe mai departe n viaa si n
slujirea Sfintei noastre Biserici , pe care a iubit-o si cu mesajul cruia s-a
identificat cu pasiunea sa unic , iar noi l cinstim nu la timpul trecut , ci
mereu n prezentul vietii noastre crestinesti.
Dumnezeu s -l aseze cu cei alesi!
Galati 2010
83
V .2
Printele Galeriu, preotul tuturor212

Razvan Ionescu
Miercuri 13 august 2003 va ramane pentru cei mai multi dintre

semenii nostri o zi oarecare, o zi despre care nu vor putea sa-si
aminteasca mare lucru. Poate ca au rs, poate ca au iubit, poate ca au
plans sau poate ca au plecat pur si simplu undeva, departe. Zorii acelei
dimineti de Gustar erau, la urma urmei, ca toti zorii din toate zilele de
pana atunci ale lumii. Pentru multi crestini, insa, acea zi va ramane
scrilejita n adancuri de suflet, ca fiind ziua cand si-au petrecut
duhovnicul pe drumul dintre altarul bisericii si curtea ei, acolo unde, la
poalele unui brad, nalt si drept aidoma vietii celui plecat la Domnul, o
cruce din lemn poarta catre eternitate numele aceluia ce si-a dus-o
demn, arzand ca o flacara in dragostea sa de Hristos si de semeni:
Preotul Constantin Galeriu.
Buletine de stiri si Birouri de Presa
La stirile diminetii, o duduie voioas anunta, vorbind profesional pe
nas, ca la orele 11, la Biserica Silvestru din Bucuresti, va avea loc
nmormantarea Printelui Galeriu, dupa ce n prealabil sufletul
venerabilului duhovnic plecase la cer cu trei zile n urma, la ora 21 fix,
de la Spitalul Universitar! Cat de mare nsemntate are astazi
exactitatea! mi spun. La 10 si jumatate Biserica Silvestru era
nconjurat de o multime de oameni, ce asteptau sfrsitul Liturghiei ce
precede ntotdeauna slujba nmormantarii unei fete bisericesti. Oameni
tcuti, mbracati modest, dar curat, cu chipuri desi ntristate, scaldate
parca de lumina prietenoasa a soarelui. Asteapta.
Razvan Ionescu- Lumea credintei, anul I, nr. 2; http://ucenic.go.ro/despre15.htm

www.crestinortodox.ro/reportaj/parintele-galeriu-preotul-tuturor-72285.html
212
Si
Din cnd n cnd se nchin si apoi iar asteapt. Ca n zilele de

spovedanie, la Printele lor, cand asteptau cuvnt de mngaiere si
iertare. De jur mprejurul lor politisti narmati supravegheaz atent
aceasta asteptare rugatoare. M-ndrept spre unul dintre ei cu gandul de
a afla cate ceva din ceea ce simte in fata acestei adunari tacute ce
nconjoara Biserica Silvestru. Intrebati-l pe sefu daca am voie sa va
raspund!. M-ndrept spre sefu. Ii dati voie? ngim. Ma
masoara atat de vigilent, din cap pana in picioare si invers, ca brusc ma
simt vinovat, imi vine sa ridic mainile si sa ma predau din proprie
initiativa. Da din cap ca nu. Pai e niste reguli e birouri de presa.
Renunt. In jurul meu oamenii se nchina si asteapta. Ma alatur lor. Manchin si astept. Astept ca pe drumul intortocheat spre Europa, Biroul de
presa al Ministerului de Interne sa precizeze clipa cand militienii au
voie sa devina oameni.
Cand ierarhii plng
Intru n biserica. Un culoar lung, parca fara sfrsit, te duce spre
catafalcul unde trupul mputinat al Printelui asteapta, la rndu-i. Manchin si ma amestec printre zecile de preoti, clugari si clugarite ce
mprejmuiesc sicriul. Sunt atat de multi ncat Printele pare ca st
asezat pe bratele lor. Oameni ce se viseaza printi si ctiva politicieni
scapatati ocupa locuri strategice. Ceilalti pur si simplu n-au venit.
Campania electorala e nca departe si, oricum, sunt siguri ca Printele
nu se supara. N-a fcut niciodata discriminari. I-a iubit pe toti, i-a
nteles pe toti si i-a iertat pe toti, pentru ca a fost si a ramas preotul
tuturor. Oameni simpli si artisti de prestigiu, studenti teologi si
cersetori, muncitori si intelectuali rafinati, toti s-au lasat prinsi n
plasa Printelui Galeriu, pescarul de oameni. Lumea ncepe s se
nghesuie. Intra in biserica Patriarhul Teoctist, urmat de un sir de
ierarhi ce parca nu se mai termina: Daniel, Mitropolitul Moldovei,
Serafim, Arhiepiscopul Berlinului si Mitropolit pentru romanii din
Europa Centrala si de Vest, Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Andrei,
Arhiepiscop al Alba Iuliei, Nifon, Arhiepiscop al Targovistei, Casian,
85
Si
Galeriu
Episcop al Dunarii de jos, Ambrozie Episcop-vicar patriarhal,

Varsanufie si Sebastian, Episcopi-vicari ai Arhiepiscopiei Bucurestilor.
Incepe slujba nmormntarii. O slujba cu 10 ierarhi si peste 100 de
preoti. In ochii lor, lacrimi. Acum stiu si pot sa va mrturisesc: si ierarhii
plang. Patriarhului i tremura glasul. A fost mereu aproape de Printele
Galeriu . Uneori s-au ntalnit n idei, alteori s-au despartit. Dar
ntotdeauna n dragoste. In dragostea de Biserica. Parca niciodata nu iam vzut o asemenea paloare n obraji. Fiecare ncearc s evoce n
cateva cuvinte personalitatea Printelui . Dar parca vorbele nu se
aduna la locul lor. La urma urmei ce poti sa spui despre o flacar?
Fiindca Printele a fost o flacr ce n cuvantul sau i-a mistuit pe toti,
iertand si iubind. Cuvintele se las asteptate. Printele asteapta. Lumea
asteapta. Unul langa celalalt, doi preoti cu capetele sprijinite de o
icoana, ca doi orfani: Nicolae Bordasiu si Stefan Alexe, cei care au slujit
o viata alaturi de Printele Galeriu . Si ei asteapta. Au lacrimi in
pleoape. Slujba s-a terminat.
Cerul, cununa si cercul
Multimea iese din biserica, urmand sicriul cu trupul Printelui
Galeriu. Garda militar n pozitie de onor. Fanfara. Imn national.
Lumea arat cu degetul catre cer. Un nor perfect rotund nconjur
soarele, iar norul este cuprins de un curcubeu la fel de rotund! Ca o
aureola. Un semn de ramas bun sau cine stie? Poate ca cerul a vrut sa
spuna mai mult decat au putut spune in cuvantul lor oamenii. Cand
trupul Printelui este coborat in mormant, cercul dispare.
Anul bisericesc ncepe la 1 septembrie si se sfarseste la 31 august. A
nceput cu plecarea la cer a Printelui Sofian, n septembrie, si se
ncheie cu plecarea Printelui Galeriu, n august. Ca o cununa.
Cununa Maicii Domnului.
86
Si
V .3
Un printe emblematic la sfrit de mileniu

Costion Nicolescu
Cel mai frumos portret al Printelui Galeriu este scris de Costion

Nicolescu la mplinirea a 80 de ani 213:
Traieste-ti unicitatea ! i-a urat Printele Galeriu .
Un personaj pitoresc.
Cu barba sa patriarhal, mereu cu grija pieptanat;
cu plria sa cu boruri late, ca un nimb n jurul chipului
concentrat;
cu poala mantiei fluturnd nu n vant, ci de mersul lui iute; cu
un fular negru burduit, iarna, n jurul grumazului;
cu omniprezena sa prin attea adunari, de la cele din colile
cele mai modeste, pana la cele ale unor societai simandicoase; prin
felul n care bag de seam si ntmpin ntotdeauna, pe toat
lumea, zmbitor si binevoitor, cu mieroase cuvinte de vindecare,
asa cum l vezi citind adnc, cu ochelarii de moda veche parc
stnd mereu s-i alunece pe vrful nasului;
cum are mereu un gest de ncuviinare al capului cand i ascult
pe alii (Da! Da!); prin felul cum mparte, boierete, binecuvntri
si mbrtiari sau cum srut pe cretet pe oricine se apropie de el;
prin toate acestea si prin destule altele, printele este o

prezen inconfundabil, care nfrumuseeaz locurile prin care
trece.
Costion Nicolescu ; Un parinte emblematic la sfarsit de mileniu- aparut inRevista

Parohiei Sf Ilie Gorgani cu ocazia implinirii a 80 ani a parintelui Galeriu;
www.ucenic.go.ro/despre6.htm
213
87
Si
Galeriu
Printele Galeriu este unul dintre personajele care marcheaz si
caracterizeaz frumos Bucuretii necjii ai acestui sfrit de

mileniu.
O descriere complet a vieii noastre urbane din acest timp nu ar fi
corect si complet fara menionarea figurii si lucrrii lui. Si asta n
extenso. Fara ndoial, dintre toti prinii importani ai Romniei
contemporane, el este cel mai cunoscut, atat n mediile ecleziaste, ct i
n cele profane. Acest lucru se datoreaz pe de o parte prestatiei sale, iar
pe de alta ubicuittii neobosite. Este un printe care nu numai i
ateapt pe credincioi sa vina la el n biserica, dar care iese adesea si cu
folos n lume. Nu este tema pe care sa o refuze sa o abordeze, oricat de
stranie ar fi ea.
Un domn!
I-am auzit pe foarte multi dintre acei care nu prea sunt introdui n
cele ale Bisericii adresndu-se cu domnul Galeriu (nici mcar, ca in
Ardeal, cu domn printe), ceea ce pentru un credincios suna putin
bizar. Realitatea este ca, ntr-un fel duhovnicesc!, este un domn
adevarat, n sensul ca realizeaz asemnarea, dupa har, cu Domnul.
Un personaj (puin) aerian.
Printele iubete si repeta adesea acea definire a Sfintilor Parini din
vechime, cum ca rul este absena binelui. De aceea, el nu prea poate
realiza existena raului, decat cel mult ntr-un fel abstract, impersonal.
Sub acest aspect, multi l considera un pic naiv, usor de pclit. El pare
sa pluteasca majestuos
ntr-o realitate care s-a desprins sau se va
desprinde n chip necesar de rau. Acest lucru este si mai evident atunci
cand i apreciaz pe alii: toti sunt buni, iar cnd nu prea sunt, ei devin
Sarmanul! sau Bietul!. Probabil ca neputina amintit provine si
din faptul c, purtator i vestitor de bine fiind Sfinia sa, n preajm-i
rul se vestejeste n buna parte. Si dac printele este putin aerian, apoi
asta i se trage, desigur, de la adierea Aerului liturghic, pe care-l leagan
88
Si
la Sfnta Liturghie deasupra sfintelor vase, n timp ce noi ne mrturisim

dreapta credina.
Un mare actor (liturgic!)
Acest aspect este deosebit de evident, mai ales, n felul n care
cuvanteaza. De altfel, n studentia sa a facut teatru. Gesturile-i, de la
cele ale capului la cele ale minilor, maniera n care urc i coboar
glasul in numai de arta elocinei, ci si de cea a scenei. Adevrul este ca
practica aceasta arta cu talent si farmec. Chiar daca, cel mai adesea,
monologurile sunt de o lungime wagneriana. Acest talent a fost,
pentru el, ca pescar de oameni, mreaja cu care a prins spre mntuire
multi petisori, unii chiar de aur. In acelai timp, este destul de clar ca
Printelui i place sa iasa nu numai solar de solee, dar si la rampa. Ins
este o ramp de pe care se fac lansri spreceruri, spre Treimea Sfnta
Care le locuiete, asteptndu-ne tandru.
Un om fr timp, care are totdeauna timp.
Paroh adult, profesor universitar important, cap de familie (din ce n
ce mai numeroasa), confereniar si interlocutor suprasolicitat, duhovnic
cercetat, probabil de mii de credincioi Te miri cum poate face faa
printele la attea cerine, mai ales daca ii seama si de vrsta sa si de
faptul ca sntatea i-a fost mai tot timpul pe muchie de cutit (din
fericire tria duhului a compensat fragilitatea trupului).
Nu tie sau nu vrea sa refuze pe nimeni. Gasete un timp pentru
fiecare. Partea dramatic este ca destui dintre cei care sustin ca-l iubesc
nu nteleg s-l protejeze n nici un fel, l coplesesc cu toate mruntisurile
lor. Sau, cine stie, poate ca asa cum aminteam, tocmai aceste asalturi
continue i dau fort. In orice caz, cand vrei sa pastrezi o legatur mai
apropiat continu cu printele, se cere sa-ti exersezi n grad nalt
rbdarea. E mereu coad la el!
89
Si
Galeriu
Un mare risipitor.
Printele nu ine nimic pentru sine. Imparte totul, si mai ales i
mparte viaa cu toate ale ei. Nu exista pentru el viaa privata, totul e
pe faa si pentru toi, pentru cei srmani cu viaa duhovniceasc, pentru
c, pn la urm, ntr-un fel sau altul, toi suntem sarmani si avem
nevoie de iubire printeasca. Cnd era deinut la Canal, povestea
cineva, mparea de ndat, de obte, ntreg coninutul pachetului primit
de acas, n timp ce toti ceilali tot cutau sa mai ina cte ceva numai
pentru sine. O slbiciune tot are si printele: crile! Cei ce i-o tiu, ori o
iau ca atare si i vin n ntimpinare, considernd fiecare carte ce i-o
mprumut ca un dar deja facut, ori evita sa o mai fac.
Un om enervant.
Pentru unii, mai ales pentru destui confrati (gelozie de breasla ?),
printele Galeriu poate fi enervant. Enerveaza prin calitatile sale, pe
care acestia le pot considera, n unele situatii, defecte : prin calm, prin
disponibilitate, prin struinta la rugaciune, prin mpaciuitorism, prin
lipsa de apologism afisat etc.
Este drept, Printele fiind un om care ncearca sa fie (bine) cu toata
lumea, ceea ce nu totdeauna se poate, se poate ajunge sa se profite de el,
fiind pus, n companii nepotrivite, care-l expun ntr-un fel.
Un om paradoxal.
Se ntmpl ca Printele sa rezolve pur si simplu lucruri foarte
complicate, mai ales pe cele cu coninut accentuat spiritual, dar sa se
complice foarte tare n soluionarea altora extrem de simple, de natur
evident formal. Ca atare, trebuie cutat ndeosebi pentru cele dinti.
90
Si
Un om al iubirii neprecupeite.
Ceea ce ateapt omul de la un alt om este mai ales un pic de atenie.
Cand atenia vine din partea unui preot receptat ca a fi de mare valoare,
cu punga ncarcat de talani, omul ce-i sta n fa realizeaz ca are si el
o importan pe lumea aceasta, n care cel mai adesea se poate simti
pierdut si insignifiant. O memorie fabuloas l ajut pe printele sa
poata chema pe nume mii de oameni si sa-i aminteasca, la momentul
potrivit, detalii din viaa lor. Lucrul acesta este flatant si mngietor
pentru orice om care ine sa conteze nu ca simpla oia fr nume ntr-o
turm prestigioas, ci ca persoana unic si important, daca nu prin
fapte mree, macar prin faptul ca si pentru rscumpararea lui s-a
varsat o picatura din sngele lui Hristos. La rndul lui, printele are i
el o nevoie de iubire, si tie c nimic altceva nu-i poate aduce o brum
de iubire decat o mare investiie de iubire. Dar, chiar si aa, nu eti
niciodata n pierdere.
Un om al rugciunii, ascultat de Dumnezeu.
Sunt lucruri tainice (cteodata si mistice) pe care le realizezi numai
prin experiena personal, despre care trebuie apoi sa dai mrturie.
Pna la urm, asta ateptm fiecare de la marii duhovnici: ca atunci
cand suntem la ananghie sa ne sar cu eficien n ajutor i sa ne scoat
din belele. Sa ne fie o pil la Dumnezeu. Or, ntru aceasta lucrare s-a
relevat att de adesea printele Galeriu credincioilor, n primul rnd,
dar si mai putin credincioilor, n destule ocazii. Punctul sau cel mai
tare este acela ca este un om al rugciunii permanente, o rugciune
facut cu precdere pentru alii. S-ar putea culege mii si mii de mrturii
despre felul n care printele i-a atras pe ataia din prpastie cu funia
rugciunii sale cu putere mult. Apologia principal practicat de
printele Galeriu este rugciunea.
91
Si
Galeriu
Un printe n sensul autentic al cuvntului si al

Cuvntului.
Dintre persoanele Treimii Sfinte, nu atat Hristos pare sa fie modelul
prim al Printelui Galeriu, ct Tatl ceresc. Este printele prin
definitie (existential). Este un printe bun pentru toat lumea, pentru
cei simpli, ca si pentru intelectuali de ras.
Cuvintele sale au, dupa modelul celor lui Hristos, straturi pentru
toata lumea. Ele conin atat citate savante, cat si istorioare n general
accesibile. Nici cnd se repet, discursul sau nu ajunge sa fie obositor, si
asta datorit tririi autentice si intense care-l genereaza si-l nuaneaz.
Un prieten al lui Dumnezeu.
Ceea ce conteaz, pn la urm, este faptul ca printele a parcurs
acest drum de la slug la prieten al lui Dumnezeu 214rmnnd pe tot
acest parcurs existenial un slujitor exemplar al Bisericii (ceea ce
nseamna al lui Hristos si al oamenilor, n acelasi timp). Prietenia
Printelui nlesnete prietenia fiilor sai duhovniceti.
Ca atare, e bine sa te nsoesti cu el!.
214
92
(cf.Ioan 15,14-15)
Si
V.4
Despre semnele care s-au artat la ieirea din

lume a Printelui Galeriu215
Sorin Dumitrescu
Petre Mihai Bacanu: Sorin Dumitrescu, lumea v cunoate ca pe unul

dintre ucenicii cei mai apropiai Printelui Galeriu, daca nu cumva
chiar cel mai apropiat. Intreaga pres a semnalat ciudata aureol a
Soarelui, tivit de un curcubeu circular, aparut brusc deasupra crucii
bisericii Sfntul Silvestru exact n momentul n care era dus la groap
sicriul cu trupul nensufletit al Printelui . Uriaa mulime strns a
privit consternat semnul, prezent pe cer pe toata durata petrecerii
Printelui la mormnt. Apoi semnul s-a ters treptat.
Unii au zis ca este un curcubeu fizic, de aceeasi sorginte cu a
curcubeului aprut cu prilejul vizitei lui Bush, altii, printre care si
dumneavoastr, l-au citit auroral, ca nendoielnic semn ceresc.
Ce anume v-a determinat s-l considerai de cert origine divin,
transcendent?
Sorin Dumitrescu: Folosesc acest prilej pentru a-i informa pe cititori c
semnele au fost mult mai multe, iar unele chiar mai uimitoare dect
semnul ceresc pe care l comentm. Ieirea din lume a Printelui
Galeriu, ncepnd din momentul morii propriu-zise, clinice, si pn la
nhumarea n grdina bisericii, a fost punctata de o serie de semnale
dumnezeieti de mare si precis expresivitate teologic, care exclud
complet citirea lor ca simple coincidene. Dar nainte de a vi le prezenta
si pe celelalte, ni se pare util lamurirea semnificaiei semnului aparut
pe cer la nmormantare. Ei bine, fenomenul minunat vazut pe cer de
miile de oameni strni dinaintea bisericii a fost n realitate extrem de
Interviu realizat de Petre Mihai Bacanu ucenicului Sorin Dumitrescu www.adevarulonline.ro/2003-08-14/Societate/curcubeu-pe-cerul-senin-la-despartirea-deparintele-galeriu_48982.html; http://ucenic.go.ro/despre21.htm
215
93
Si
Galeriu
explicit. El a reprodus pe cer un tip de icoane, dintre cele mai

prestigioase, ale naosului si pronaosului bisericii n stil bizantin,
zugrvite totdeauna numai pe tavanul cupolelor, numite "cerul
bisericii". Fie ca este vorba de cupola central, a naosului, fie ca este
vorba de cupolele ridicate pe pronaos, tavanele acestora reprezint
totdeauna principalele ipostaze christice ale tradiiei Bisericii
Rasaritene. Asa este, bunaoar, icoana Pantocratorului, adica a
atotputerniciei Domnului, figurat pe tavanul cupolei si care strjuieste
din nalt cuprinsul bisericii. Ea Il infatiseaza pe Hristos tinand Sfnta
Evanghelie, cu degetele puternic tensionate ale minii stngi, iar cu
mna dreapta binecuvntnd de sus, din naltul "cerului bisericii",
mulimea credincioilor. Aceasta megaicoana a bustului Domnului,
nfatindu-se Bisericii in ipostaza Pantocratorului, este ntotdeauna
tivit de jur-mprejur de un inel colorat n nuanele spectrului cromatic,
inel-curcubeu care ca inel simbolizeaz nesfarirea, iar ca curcubeu
inelar Noua Aliana dintre Dumnezeu si oameni. La fel, acelasi
curcubeu circular da ocol nsa si celorlalte ipostaze christice: Hristos
Intrupat, Hristos cel Btrn de zile etc. Or, la 13 august 2003, lumii
strnse dinaintea bisericii Sfantul Silvestru i s-a aratat pe cer tocmai
simbolizarea extraordinara a icoanei Pantocratorului din cupol.
Sa ne amintim ca Scripturile si Traditia Bisericii Universale Il
numesc pe Hristos "Soarele Dreptii", iar semnul de pe cer a echivalat
tocmai aceasta numire teologica, si aceasta prin nsesi artarea si poziia
astrului zilei n centrul imensului halou de nori, halou de nori tivit si el
cu acelai curcubeu perfect rotund, ntru totul identic celui reprezentat
iconografic pe tavanul oricrei cupole bizantine.
Acest curcubeu aureolat n-are nimic de-a face cu curcubeul natural
"al lui Bush"! Cel fizic apare ntotdeauna pe cer sub forma unui arc, ceea
ce i-a i facut pe francezi sa-l numeasca arc-en-ciel. Or, din punct de
vedere conceptual, n definitia curcubeului intra n mod obligatoriu
forma arcului de cerc si in nici un caz a cercului complet, altminteri
francezii i-ar fi spus cercle-en-ciel! Personal, nu stiu sa mai fi fost
94
Si
mentionat n vreuna din vieile sfinilor evidenta artrii acestui

curcubeu perfect circular.
Iata de ce putem considera, oricat de masiva ne-ar fi stupoarea, ca pe
13 august 2003 Insui Domnul a binecuvntat simbolic comuniunea
puternica, al carei agent, prin mila Sa, a fost unul din sfinii Si acoperiti
pe care aceleiasi divine milostiviri i-a fost placut s-l deconspire
multimilor ca sfnt, pentru a-i bucura pe toti cei care nu au precupetit
nici un efort pentru a fi de fata ore in sir. In plus, daca curcubeul
meteorologic, "al lui Bush", a aparut dupa o ploaie si ntr-o zi
exasperant de ploioasa, cel circular, de la nmormntarea Printelui
Galeriu, a aparut n contextul unui sir de zile in care nu a fost pic de
ploaie!
La fel de uluitoare si de expresiva duhovniceste a fost si "iconografia"
slujbei si prohodirii Printelui. In pofida tuturor asteptrilor, atmosfera
oficiului religios a fost absolut srbatoreasc, total neconform unei pl
plngeri, ci semnnd mai curnd unei fericite zile ale Sfintelor Pati.
Zecile de oameni care au fost de faa n interiorul bisericii o pot oricnd
confirma. Att liturghia, cat si lunga slujba de nmormntare, fcuta
dupa tipicul destinat numai preoilor de mir, au avut o luminozitate si o
mretie radioasa care, n loc sa deplang o dispariie, preau sa
slaveasc, dimpotriva, bucuria unei sfinte petreceri.
Toate textele plngerii mortului nscrise n pravila slujbei de
nmormantare, bine cunoscutele suspinuri rostite de strana n numele
proasptului defunct aflat pe nslie, tiute aproape pe de rost de
oricare cretin, au sunat cu acest prilej absolut inadecvat, ncat daca unii
se ncapnau s afiseze chipuri ntristate de privelitea morii sau
lsau sa le iroiasc lacrimi pe obraz, acestea le faceau mai mult fiindca
"aa se face", nu fiindc ar fi corespuns momentului.
Prejudecile i-au lipsit pe unii de acuitatea duhovniceasc n stare sa
perceap spontan tonalitatea jubilant, total atipica, n care se desfasura
recviemul Printelui .
95
Si
Galeriu
De altfel, zilele priveghiului fuseser si ele, n mod straniu, tonice si

senine. Fiecare, n felul nostru, ne-am simit tot timpul "inima n
lumina", cum i placea Printelui sa califice pacea launtric.
Iata de ce semnul de pe cer nu a fcut decat sa rsplateasca miile de
oameni de afara, cei care nu au mai ncaput n biserica si astfel nu au
avut parte de nfiorata si nelumeasc lumina duhovniceasc n care s-a
desfasurat "dureroasa bucurie" a slujirii Printelui .
P.M.B.: Care au fost celelalte semne si de ce credei ca ar trebui sa le
punem neaparat n legatur cu moartea Printelui
Galeriu?
S.D.: Cand un om duhovnicesc de talia Printelui este chemat la
Domnul, totul, pn la cele mai mici amnunte, se umple subit de
semnificaii si sens transcendent. Asa-zisele coincidene fac brusc sistem
si la fel de brusc se metamorfozeaz ntr-o concordie a celor mai
gritoare si mai incontestabile evidente.
Nu va ascund ca m-am hotarat sa fac publice aceste sfinte
"concordane", care de obicei se zice ca este bine sa fie inute sub obroc,
pentru a nu fi batjocorite de nesimitori, fiindca sunt absolut ncredinat
asupra potenialului lor profetic. De altfel, sunt convins ca toi cei care
au lipsit, din binecuvantate sau mai puin binecuvantate pricini, de la
aceasta extraordinar nhumare au ratat contemplarea unui eveniment
de o "factur" duhovniceasc extrem de rar dintre acelea vdit
singulare, care au loc o dat la mai multe zeci sau sute de generaii de
oameni.
Totul confirm faptul c, o dat cu ieirea din lume a Printelui
Galeriu, romnii s-au ales n ceruri cu un mare si extrem de ascultat
"pledant" si rugtor!
Oare considerati o simpla coincidena faptul ca Printele si-a dat
sufletul
exact
de
praznicul
Sfantului
Nifon,
Patriarhul
Constantinopolului,
adic
pe
11
august?
96
Si
P.M.B.: Bine, dar toata lumea stie ca printele a murit in seara de 10

august,
spre
ora
21.30...
S.D.: Asa este, numai ca ce nu stie lumea este faptul ca din punct de
vedere liturgic ziua ncepe ntotdeauna n seara precedenta, ncepand
cu ora 18. Prin urmare, 11 august, ca zi liturgica, a nceput pe 10 august
la ora 6 a serii. Hotrnd s-l cheme la Dnsul pe Printe exact de
praznicul Patriarhului Nifon - cel din secolul XV si canonizat in 1517 -,
Domnul a inut sa confirme fagaduinta facuta celuilalt Nifon, din
secolul IV, Sfantul Episcop al Constantianei si Printele duhovnicesc de
peste secole al Sfintitului Patriarh Nifon.
Hagiografia Episcopului Constantianei - aparut si la noi in 1994, la
Episcopia Romanului, in t lmacirea Printelui Petroniu, staretul Sfintei
Mnstiri Prodromu (Athos) - mentioneaz clar faptul ca Hristos, n
mod absolut excepional, i-a promis alesului Sau Nifon ca toti cei care
vor crede in sfinenia Lui, precum i n adevrul dumnezeietilor i
nfricoatelor Lui vedenii exhatologice vor avea parte n momentul
morii de prezena Domnului si a ngerilor Sai, care i vor uura i
proslavi iesirea din lume.
Ce dovada mai clar a adevarului acestei promisiuni, facuta illo
tempore ierarhului Constantianei, daca nu semnul ceresc care, la 3 zile
de la deces, a marcat dumnezeite prezenta indicibila a Domnului la
nmormntarea Printelui Galeriu! Fiindca Printele, avand din timp
prilejul sa parcurg hagiografia Sfntului Nifon al Constantianei,
introdus certamente n spaiul romnesc de Nifon Patriarhul si, mai
apoi, recuperat n 1970 din podul Manstirii Dionisiou, mnstirea
unde i-a dat obtescul sfrit si unde se afla ngropat acelasi Patriarh
Nifon, a devenit unul dintre cei mai ferventi propovduitori si
marturisitori ai explozivelor vedenii ale Celei de-a Doua Veniri, asa
cum i-au fost daruite de Dumnezeu sfntului.
Cu alte cuvinte a ntrunit prin fapte exact exigenele cerute pentru a
se nvrednici sa primeasc si el cele fgduite de Hristos Sfntului
Ierarh al Constantianei. In ce priveste efectiv sfaritul clinic, este greu
97
Si
Galeriu
de tiut n ce fel i-a uurat Domnul ieirea din trup, de vreme ce tot
timpul s-a aflat in coma profund.
Cert este, potrivit martorilor din terapia intensiv a Spitalului
Municipal, ca n clipa cand a fost constatat decesul si i s-a extras din
trup sinistrul buchet de tuburi conectate la ventilator, printele, fiind
deja fr via, arbora n mod surprinzator fizionomia frageda a
pruncului!
In concluzie, se poate afirma, n perspectiva logicii duhovniceti, ca
tocmai decesul Printelui din 11 august 2003 gireaz originea celest a
semnului din 13 august al aceluiai an. In acelasi timp el reprezint o
imens ncurajare adresat tuturor cretinilor din Romania de a nu se
mai ndoi asupra minunatelor fagaduine facute de Domnul Sfntului
Nifon, ci s cread linitii n acest sfnt cruia i le-a promis si n puterea
acestuia de a-i face si pe ei prtai la dumnezeietile binefaceri promise.
In fine, un alt semnal dumnezeiesc autoritar, legat si el de
semnificaiile comentate mai nainte, l constituie noua lumin sub care
se cuvine a fi privit nhumarea Printelui Galeriu din ziua de 13
august, zi n care Biserica Ortodoxa prznuiete dintotdeauna Mutarea
moatelor Sfntului Maxim Mrturisitorul.
Nu e nevoie de prea mult fler duhovnicesc pentru a sesiza faptul ca
nhumarea ntr-un anumit loc a unui om, despre care diferite semne
dau de bnuit ca ar fi fost sfnt, exact ntr-o zi n care ntreaga Biserica
prznuiete cu fast mutarea moatelor altui sfnt al ei, nu poate fi decat
o nhumare provizorie creia, dupa toate probabilitaile, i va urma
negreit o mutare, ntru totul conforma mutrii moatelor sfntului din
ziua respectiv!
Dar despre mplinirea acestor profeii, abia peste apte ani si numai
cu cei ramai pana atunci n viaa...
98
Si
V .5
Printele Profesor Dr. Constantin Galeriu preot
si predicator de excepie 216

pr.prof.dr.Vasile Gordon
Sfntul Ioan Gur de Aur spune n cunoscutul Tratat despre preotie

ca ascultatorii judec predica nu numai dupa cuvintele rostite ci si
dupa faima predicatorului de cateva decenii, printele Galeriu este
cel mai cunoscut preot roman din Bucureti, din tara, chiar si de peste
hotare. Este preotul a crui faim, mai ales sub aspect predicatorial, i
determina pe crestini sa vina la Biserica Sf. Slivestru, spre a-l vedea si
asculta, de la distane kilometrice apreciabile, n orice anotimp al anului
si n ciuda oricaror greutti. Mai ales dupa evenimentele din dec.89,
cand comunicarea a scpat de sub control de restrictii, printele Galeriu
s-a situat constant n randurile celor mai solicitai slujitori, nu numai
pentru oficierea unor slujbe particulare, ci si pentru diverse evenimente
publice, comemorari, sfiniri, conferinte, etc. Presa, radioul,
televiziunea, sunt, de asemenea, prezente cotidiene la ua casei
parohiale, spre ngrijorarea doamnei preotese Argentina, depait
adesea n ncercarea de a le face solicitanilor o programare ct de ct.
Pot sa renun, dar nu pot s refuz! .
Toata lumea l vrea numai pe printele Galeriu!217 Iar Printele nu
refuza pe nimeni, caci se calauzeste dupa un principiu pe care-l rosteste
adesea soptit, ca pentru sine: Pot sa renun, dar nu pot sa refuz!.
Printele a realizat ca odata cu intrarea n preoie viaa nu-i mai aparin,
iar credincioii, simind druirea total a pstorului, l cauta fr teama
refuzului. Care sunt, de fapt, motivele acestei preferine adesea
exclusiviste? Ce-i determin pe cretini sa strbat zeci, uneori sute de
pr dr Vasile Gordon Biserica Si Scoala Editura Cristiana 2003, p 284, 303;
http://ucenic.go.ro/despre13.htm
216
Parintele Galeriu: vocatia cuvantului -la mplinirea varstei de 80 de ani-Preot Vasile

Gordon
217
99
Si
Galeriu
kilometri pentru a-l vedea si asculta? De ce este atat de solicitat pentru

slujbe, atat particulare, ct si publice?
De ce este chemat atat de struitor spre a tine conferine n Bucureti,
n mai toate oraele din ara si n importante centre culturale din
strinatate?
De ce reprezentantii mass-mediei, n general grbiti si foarte ocupai,
stau cateodata ore sau zile in sir, cu o rabdare de care ei nsii nu se
credeau n stare, pentru a-i lua Printelui un interviu, fie si numai de 5
minute?
Acestor ntrebari nu se poate raspunde, desigur, ntr-un spatiu
jurnalistic limitat, dar se poate da, totusi cateva indicii. Fara ndoiala,
nota dominant a faimei Printelui originalitatea omiletic.
Printele Galeriu este un predicator de exceptie, recunoscut ca atare
nu numai de enoriai, ntre care se numar i intelectuali de marca ai
Bucuretiului, ci si de studentii care l-au avut profesor, totodata de toti
preotii care l cunosc. Dimensiunea omiletica a personaliatii Printelui
nu poate fi, nsa, apreciata izolat.
Printele este, deodata, un slujitor impecabil, un duhovnic nelept si
rabdator, un profesor de teologie de vocaie. Aceste calitai nu-l
determina sa fie un om retras, distant, intangibil.
Printele este de-o simplitate pilduitoare, dublat de o solicitudine
fara margini: sta de vorba, nediscriminator, cu tanti Lenua (venita la
Biserica pentru a-i explica pe ndelete cate defecte are ingratul ei
ginere, ori de cate fcturi e n stare vecina), sau cu un important
om de stat, care asteapta docil la rand pentru a-i cere sfat n probleme
de care depinde uneori soarta arii.
Printele tie si marturisete adesea ca pentru cel venit sa-i cear
cuvnt, indiferent cine ar fi, problema pentru care vine este cea mai
importanta din lume. Si printele o trateaza ca atare. De aceea, mai ales
cand spovedete, miezul nopii l gasete aproape ntotdeauna n
Biserica.
100
Si
Printele Galeriu este un predicator harismatic

Din punct de vedere omiletic, aspect asupra cruia ne-am propus sa
zabovim, printele Galeriu este un predicator harismatic. Este
semnificativ sa amintim ca ntr-o parohie de munte, la ncheierea Sfintei
Liturghii, a fost ntrebat odata un aran cum a vorbit printele lor n
acea zi. Tranul, pe a carui fata se putea citi usor expresia unei
multumiri deosebite, a raspuns: Stii ct de frumos canta mierla
primvara? Asa a vorbit printele astazi!. A vrut sa spun, adic,
indescriptibil, fascinant, minunat. Am ales aceasta mica ilustrare,
pentru ca aprecierea i se potriveste ntru-totul si Printelui Galeriu,
care vorbete ntr-adevar cu totul si cu totul fascinant.
Predicand ntotdeauna liber si nfatisnd nvatturile ntr-o forma
impecabil, cand l asculti ai simaminte apropiate celor pe care le
trieti ascultand o pasre maiastr, sau un violonist experimentat care
interpreteaza din memorie si fara gre o piesa celebr. Printele ti d
sigurana c nu poate grei, asa cum violonistul autentic nu poate cnta
fals. Atragem atentia, n consecina, ca nimeni nu va putea sa-si fac o
impresie reala asupra felului de a vorbi al Printelui , decat ascultndul direct. Caci o predica de-a Printelui ne apropie ntr-un fel de
realitate, dar pierde multe din detaliile pe care doar rostirea verbal le
surprinde. Si dupa cum n pictura tocmai detaliile sunt cele care
pecetluiesc valoarea unui tablou, tot asa si n predica: detaliile dau
culoare rostirii omiletice.
Prezentm acum cateva dintre atuurile omiletice ale Printelui din
care speram sa rezulte imaginea de predicator original, cat de cat
apropiata celei reale:
Printele nu predica numai la Amvon, ci prin tot ce face. Viaa nsasi
a Printelui
este o carte deschisa de pedagogie cretin, din care
101
Si
Galeriu
credincioii pot citi n fiecare zi. Pare sa aiba mereu n atentie cuvintele
Fericitului Augustin: Sit eius quasi copia dicendi forma vivendi!.
Printele nu pierde nici o clipa din vedere Modelul Suprem:
Mantuitorul Iisus Hristos. Caci numai despre El s-a spus: Niciodata n-a
vorbit vreun Om ca Omul Acesta218. Modelului desavarsit, sub acest
aspect special de Invatator, Printele Galeriu i-a consacrat, de altfel,
unul dintre cele mai reprezentative studii omiletico-dogmatice,
Mantuitorul Iisus Hristos, Invttorul nostru suprem219).
Studiind (de fapt, contempland Modelul Suprem, printele
cerceteaza cu multa ravna si talcurile Sfintilor Prini, pe care-i evoca n
toate predicile. Cu toate ca are acas cri de ultima or si din cele mai
variate domenii, apropiindu-si cu precdere filosofi cretini moderni,
din care citeaz cu o dexteritate debordant, mereu are lng foaia de
scris unul sau mai multe volume din Sfintii Parinti. Anul trecut,
bunaoar, nu s-a desparit nici o clipa de Omiliile duhovnicesti ale Sf.
Macarie Egipteanul, despre care l-am auzit odata exclamand: Imi sunt
atat de dragi!.
Alt atu determinant, cu raportate la continutul predicilor, este
formaia sa de dogmatist. De aceea cele mai multe dintre ele au un
pronuntat caracter dogmatic. Sa nu uitam ca printele a fost cel mare
dogmatist al ortodoxiei romaneti, printele academician Dumitru
Staniloae si ca a sustinut, la Catedra de Dogmatica, teza de doctorat
Jertfa si rscumparare, cunoscut publicului larg si prin reeditarea ce i
s-a fcut. (1993).
Predica Printelui
Galeriu are greutate si pentru faptul ca
propovduitorul este preot de vocatie, nu un oficiant oarecare, sau un
nvatator platit. Calitatea lui de printe autentic face ca tot ce spune sa
trezeasca receptivitate maxim.
El se deosebeste clar de toti nvtorii de ocazie, indiferent de cultul
sau miscarea care-i finanteaza, adeverindu-se cuvintele Sf.Ap.Pavel:
218Sfanta
219
Evangheliere dupa Ioan, VII, 47.

Ortodoxia, 1/1983
102
Si
Caci de ai avea zeci de mii de nvtori n Hristos, totui nu aveti multi

parini. 220
Continutul de substana al predicilor Printelui , ntemeiat pe
Scriptur, Sfintii Parini, pe cugetarile marilor gnditori ai lumii, dar nu
mai putin pe propriile-i triri si experiene duhovniceti, este prezentat
ntr-un limbaj ales, liturgic, armonizat unui stil adecvat, i-am zice
personal, la care se adauga o gestic discret si o expresie a feei si a
ochilor care nsotesc fericit adevarurile expuse, subliniindu-le.
Nu se ndeparteaz niciodata de limbajul liturgic, fr a respinge,
nsa, neologismele, sau anumite expresii moderne, atunci cnd sunt
binevenite. Printele are ntotdeauna n vedere ca limbajul nu este un
scop n sine, ci un auxiliar.
Excelent cunoscator al limbii romane, nu se sfieste, totusi, sa
deschida, de cate ori are nevoie DEX-ul, Dicionarul de neologisme,
Dicionarul de sinonime, Indreptarul ortografic etc.
Este preocupat ntotdeauna de gsirea celei mai fericite expresii
pentru exprimarea ideilor, dar numai in ambianta liturgica. Caci
predica este, de fapt, un act liturgic. Originalitatea omiletica este
ilustrata, asadar, deodata cu fondul, si prin forma de exprimare,
adeverindu-se astfel, cugetarea inspirat a filosofului Syrus: Sermo
imago animi est; vir qualis, talis est oratio.
Oprindu-ne aici cu aceasta modesta prezentare, nu socotim ca
ncheiem, ci ca ntrerupem ceva. Printelui va trebui sa-i consacrm
ntr-un viitor apropiat cel putin un volum, la care se va ajunge n urm
unei teze de licenta si apoi de doctorat, avand ca subiect viaa si
activitatea cucerniciei sale.
Ins pn atunci avem de fcut ceva tot atat de important: toti cei
care am fost nvrednicii cu cinstea de a-i fi ucenici, sa-i stm peaproape spre a-l ajuta sa finalizeze macar o parte din proiectele aflate pe
masa de lucru.221
220
221
Sfntul Apostol Pavel Epistola I Corinteni, IV, 15.

Aparut inRevista Parohiei Sf Ilie Gorgani cu ocazia implinirii a 80 ani a parintelui Galeriu
103
Si
V .6
Galeriu
Printele profesor universitar dr. Constantin
Galeriu a trecut la cele vesnice222

Prof.univ.dr. Constantin Necula
Ne-a prsit nc unul dintre marii profesori de teologie ortodoxa,

Printele Constantin Galeriu, adaugandu-se la neamul sau cel adormit
si la galeria marilor luceferi ai constelatiei romanesti de profesori
universitari de teologie, care au ars ca niste torte, raspandind in jurul
lor lumina si caldura. In seara zilei de 10 august, la Spitalul Universitar
din Bucuresti, unde n urma celui de al doilea atac cerebral, Printele
Galeriu a nchis ochii pentru totdeauna. Implinea anul acesta, n luna
noiembrie, 85 de ani. Cu numele sau simplu, nencarcat de povara
titlurilor universitare, academice si administrative, "Printele Galeriu " a
fost unul dintre cei mai cunoscuti si mai iubiti preoti din Biserica
noastra, datorit valorii si unicitatii sale de nerepetat.
Pe numele sau adevarat si frumos de Galeri Costachi, pe care n-am
inteles niciodata de ce nu si l-a pastrat decat in acte, s-a nascut pe
frumoasele plaiuri moldovene, in satul Racatau, comuna Horgesti din
judetul Bacau, la 21 noiembrie 1918, in familia unor oameni cu credinta
puternica in Dumnezeu si respect fata de semeni, tarani moldoveni,
care au sadit si in sufletul tanarului Costachi dragostea fata de Biserica
si slujirea lui Dumnezeu. Erau urmasii razesilor Dreptcredinciosului
domnitor Stefan cel Mare si Sfant, care au pstrat si lsat, din generatie
in generatie dragostea fata de tar, de credint si de neam si drzenia in
apararea idealurilor sfinte ale poporului romn. Dupa absolvirea scolii
elementare, a urmat cursurile Seminarului Teologic "Sf. Gheorghe" din
Roman (1930-1938), apoi pe cele ale Facultatii de Teologie din Bucuresti,
intre anii 1938-1942. Intre anii 1957-1960 a urmat cursurile de doctorat
la Institutul Teologic Universitar din Bucuresti, la specialitatea Teologie
Constantin Necula - Printele profesor universitar dr. Constantin Galeriu a trecut
la cele vesnice- http://ucenic.go.ro/despre22.htm
222
104
Si
Dogmatica si Simbolica, sub indrumarea stiintifica a marelui profesor

Nicolae Chitescu. Si-a finalizat studiile de doctorat cu lucrarea Jertf si
rscumparare, pe care a sustinut-o in anul 1973, teza fiind elogios
apreciata de profesorii de atunci ai celor doua Institute Teologice din
Bucuresti si Sibiu.
Dupa o experienta bogat, dobndit n preajma cunoscutului preot
bucurestean Toma Chiricuta si n asociatiile crestine ale timpului,
tanarul absolvent de Teologie Costachi Galeri a fost hirotonit preot pe
seama parohiei Podul Valeni, din judetul Prahova, in anul 1943, unde a
pastorit cu frumoase roade pana in anul 1947, cand a fost transferat la
parohia "Sfantul Vasile" din Ploiesti, care a constituit locul si mediul de
afirmare al Printelui Galeriu, ca un excelent slujitor, predicator si
pastor de suflete. Slujea mereu cu mare placere, cu multa prestanta si
distinctie, cu vocea sa frumoasa, bine timbrata si calda, cu modulatii
baritonale greu de imitat, fiind patruns de maretia si inefabilul
misterului liturgic, aureoland slujirea cu predica sa ntraripata si
convingtoare. Numele si faima sa de preot de exceptie s-au rspandit
cu repeziciune, devenind tot mai cunoscut. Acesta a fost si motivul
pentru care vrednicul de pomenire Patriarhul Justinian l-a adus, n
1971, ca preot duhovnic la Institutul Teologic Universitar din Bucuresti
si n acelasi timp slujitor la parohia "Sf. Silvestru" din Capitala, al carei
paroh a devenit la scurta vreme si unde a desfasurat o admirabila
lucrare pastorala si gospodareasca.
Numele sau se lega acum de aceasta parohie si de Institutul Teologic
unde, dupa numai un an de slujire ca duhovnic, a trecut la catedra, la
disciplinele Teologie Fundamentala si Istoria religiilor, pana in 1977,
cand a fost numit ca profesor titular, prin concurs, la disciplina
Omiletica si Catehetica cu notiuni de Pedagogie, la care a predat pana la
pensionarea sa la limita de varsta, in 1988, ramnnd apoi n
nvatamant cu calitatea de profesor consultant si ndrumator de
doctorat, la disciplina pe care a predat-o, pana n anul 2002. Multi
dintre ucenicii sai s-au laureat cu titlul academic de doctor n
105
Si
Galeriu
teologie.18 doctoranzi au ramas cu lucrarile ncepute223 . Daca Printele

Constantin Galeriu a desfasurat o frumoasa si rodnica activitate
pastorala la parohia "Sf. Silvestru", unde a reusit sa adune lume de
calitate si mai ales intelectuali, biserica sa devenind nencapatoare si
punct de referinta n Capitala, nu mai putin importanta i-a fost
activitatea de la catedra.
Cu chipul sau cu adevarat preotesc, purtnd permanent haina
preoteasc, nevzndu-l niciodat si neimaginndu-mi-l cum ar fi
aparut n costum civil, cu figura sa tolstoiana, cu barba mare, ngrijit si
inconfundabil, cu privirea ager si rascolitoare, dar totdeauna calda si
iubitoare, cu parul si tinuta vestimentara ngrijite, cu vocea lui
barbateasca, baritonal timbrata, asemntoare glasului de tunet al
profetilor, cu bogatia stilistica a limbii sale literare, care amintea de
frumusetea vorbirii Sfntului Ioan Gur de Aur, cu talentul sau
oratoric, rar ntlnit, cu temeinic s pregatire, ancorat n cele dou
izvoare inepuizabile de inspiratie, Sfnta Scriptura si Sfintii Printi,
Printele Galeriu a vorbit mereu atat de frumos cum putini ca el au
facut-o, atrgnd n jurul sau studentii si credinciosii si sporindu-si
zilnic auditorii.
Vorbea atat de usor si de firesc, ca si cand cuvntul sau ar fi curs
asemenea unei ape de la izvor. Nu cauta niciodat expresiile nclcite si
bombastice ca sa epateze, ci totul venea de la sine. Avea o memorie
fenomenal, citand cu usurinta din Sfnta Scriptura, Filocalie si Sfintii
Parinti. Avea o cultura enciclopedica si putea sa discute pe teme din
orice domeniu. Imi aduc aminte ca, ntr-o vara, l-am nsotit la Paltinis,
unde se afla marele om de cultura si filosoful Constantin Noica. Eram
curios sa vd cum o sa decurga ntalnirea. Totul a fost o ncntare,
participnd la dialogul dintre cei doi. Printele Galeriu era la el acas n
domeniul filosofiei. Era asa de bine documentat, nct ddea impresia
ca n acel moment lsase din mna dictionarul, volumul de enciclopedie
sau un izvor bibliografic.
223
Din cuvantul pr. prof. dr Vasile Gordon la pomenirea de 3 luni din Aula Facultatii de drept
106
Si
Era o mare plcere sa-l provoci la o discutie si sa descoperi cte

lucruri stia. Pcat ca nu si-a scris memoriile, fiindc detinea uluitoare
date si informatii din viata personalitatilor marcante ale neamului si
culturii romanesti si despre evenimentele de seam care s-au succedat
n timpul vietii sale, in istoria poporului roman.224 Printele Galeriu
i-a nvatat pe studentii sai omiletica si catehetica sau predica si
cateheza, nu att teoretizand despre ele, ci vorbind el nsusi. Atat la
"Sfntul Silvestru", ct si la Paraclisul "Sfnta Ecaterina", ca si la
catedra si n mai toate orasele mari din tara, sau la radio si televiziune,
Printele Galeriu a vorbit mereu despre Dumnezeu si credinta
crestin. Avea convingerea si plcerea de a vorbi despre Dumnezeu si
lucrurile sfinte. Chiar si la examenele cu studentii, vorbea de multe ori
tot el ca sa fie sigur ca mcar, acolo, n ultima clip, studentul a auzit
ceea ce trebuia s aud si s stie. Ct priveste notarea studentilor, a
fcut-o mereu cu generozitate, fr s se trguie sau s cntreasc
prea mult notele. A trecut mereu de la el si niciodata nu a ncercat s
umileasc pe studenti sau s arate ct de multe stie fata de ei, ci a fost
permanent stpnit de gndul ca adevrul si cuvntul lui Dumnezeu
trebuie propovduite.
Asa se explica faptul ca mereu a vorbit cu convingere si
convingtor si s-a entuziasmat pn la transfigurare ori de cte ori a
vorbit despre Dumnezeu. Cuvntul sau n-a fost niciodata superficial
si anost, ci nflcrat si dinamizator. De aceea a fost foarte iubit si
apreciat de catre studentii si de credinciosii care l-au ascultat.
Din cuvantul pr. prof. dr. Nicolae D. Necula decanul Facultatii de Teologie Ortodoxa
"Patriarhul Justinian" a Universitatii Bucuresti la Slujba inmormantarii Printelui Galeriu
,13 august 2003
224
107
Si
V.7
Galeriu
Dialogul Stiinta Religie La Printele Galeriu

Prof.univ.dr. Costea Munteanu225
I. Punerea problemei
Ultimii zece ani, n mod special, sunt martorii unei intensificari fr
precedent a interesului pentru studierea legaturii dintre cunoasterea
prin ratiunea stiintifica si cea prin credinta religioasa. Initiativa
apartine, neindoios, lumii stiintifice: la sfarsitul anilor '90 ai secolului
trecut, American Association for the Advancement of Science (AAAS)
cea mai mare asociatie mondiala a oamenilor de stiinta crea o sectiune
speciala de dezbateri si cercetari menita sa contribuie la dezvoltarea
dialogului dintre Stiinta si Religie; prestigioasa Oxford University din
Anglia infiinta, in aceiasi ani, prima mare catedra universitara din
Europa dedicata domeniului Stiinta si Religie; revista Scientific
American semnala, n numarul sau din 7 septembrie 1999, faptul ca deja
existau la vremea respectiva mai mult de cateva sute de cursuri
universitare ce se predau in facultatile americane si care abordau o
noua disciplina universitara in formare Stiinta si Religie.
Si exemplificarile ar putea continua din abundenta. Se pare ca
majoritatea analistilor care au incercat sa explice aceasta evolutie relativ
recenta inclina sa creada ca apropierea interesului stiintific al savantilor
de astazi de zona de interfata cu cunosterea adusa prin credinta
religioasa exprima redescoperirea de catre lumea stiintei a
convergentelor epistemologice si gnoseologice ntre cele doua
modalitati distincte de cunoastere226 pe fundalul constientizarii faptului
ca stiinta trece acum printr-o criza de identitate 227in conditiile in care
intrebarile pe care si le pun tot mai des stiintele naturale de varf (fizica
si biologia, mai ales), precum de ce exista complexitate in univers,
[Staune, 2000, p. 5],
227 [Haught, 2002, p. 198],
225
226
108
Si
sunt despartite foarte putin de ntrebarile teologice despre motivul

existentei tuturor lucrurilor. Este contextul in care se cuvine sa aratam
ca, in conditiile in care adeptii scepticismului stiintific ce a dominat
secolul XX, bazandu-se confortabil pe scientism, materialism si
reductionism, au anulat in mod efectiv toate ideile despre Dumnezeu,
considerandu-le iluzorii in domeniul stiintei. Noua orientare a stiintei,
bazata pe stiintele complexitatii si haosului, vine acum si contrazice
serios, poate chiar demolndu-le, prerile fundamentale din care s-au
nascut, in timpurile moderne, criticile scepticismului stiintific contra
ideii de Dumnezeu.
O dovada serioasa in acest sens este faptul ca, in prezent, stiinta
analizeaza obsesia sa anterioara fata de abstractiile liniare, care au
constituit miezul intelectual al ateismului materialist modern. Noua
percepere stiintific, privind predominanta sistemelor neliniare din
natura, pune nsa sub semnul intrebarii respectabilitatea stiintifica a
materialismului si reductionismului, care s-au bazat, in general, pe o
credinta naiva n caracterul absolut liniar al proceselor naturale. Fapt
este ca stiinta nsasi clatina acum temeiurile scepticismului stiintific
modern, aceasta schimbare remarcabila alimentand, cum spuneam, un
interes cu totul nou pentru dialogul Stiinta-Religie. De cealalt parte,
afirmarea noului tip de stiinta nu avea cum sa ramana indiferenta lumii
teologice.
Pe langa faptul ca s-au inmultit studiile teologice pe tema relatiilor
dintre credinta si stiinta (lucrarea, deja citata de noi, a teologului John
Haught de la Georgetown University. fiind doar un exemplu in acest
sens), preocuparea legata de acest subiect s-a extins si la sferele eclesiale
(vezi, in acest sens, amplul colocviu international organizat in luna mai
2000 la Vatican, cu ocazia Jubileului oamenilor de stiinta .228
228
[Convergences, 2000, p. 4].
109
Si
Galeriu
II. Incadrarea viziunii Printelui Galeriu

Fata de acest context general, se cuvine sa precizam ca tema
dialogului dintre cunosterea stiintifica si credinta religioasa a
reprezentat, se pare, o preocupare permanenta a Printelui Galeriu,
dincolo si independent de circumstantele istorice particulare ale
sfarsitului de secol XX la care ne-am referit anterior. Este adevarat,
exista motive sa credem ca aceasta preocupare a sporit in intensitate in
anii din urma ai vietii sale, probabil si sub influenta afirmarii
preocuparilor rennoite ale lumii stiintifice pentru fertilitatea dialogului
Stiinta-Religie, dar caracterul de reflectie teologica perena asupra
statutului cunoasterii stiintifice ramane o particularitate ce il
singularizeaza pe Printele Galeriu in contextul contemporaneitatii sale.
De altfel, initierea si indrumarea, de-a lungul anului 2001, de catre
Printele Galeriu a grupului de reflexie duhovniceasca Constiinte in
slujirea cu iubire a Adevarului poate fi inteleasa, credem, mai curand
ca o incununare a maturizarii gandirii sale teologice pe acest subiect,
decat ca o formula de acomodare la un curent de gandire in plina
afirmare la aceea vreme. In orice caz, studierea contributiei specifice a
Printelui
Galeriu la dezbaterea problemei relatiilor Stiinta-Religie
reclama, neindoios, un efort exegetic tenace, sistematic si competent. In
ceea ce ne priveste, cutezam ca, prin cele cateva pagini urmatoare, sa
ncercam a schita doar ceea ce ni se pare noua a fi aspectele
fundamentale ale acestei contributii.
III. Despre cele trei nivele ale problematizare
Impartasim opinia ca, la Printele Galeriu, intelegerea naturii
specifice a legaturii ce exista intre cunosterea stiintifica si credinta
religioasa se asaza pe trei nivele distincte si intrepatrunse de
problematizare, si anume: limitele cognitiv-epistemologice ale stiintei
rupte de credinta; imperativul statutului induhovnicit al omului de
stiinta; miza ontologica a impreuna-lucrarii dintre Stiinta si Religie.
110
Si
1. Limitele cognitiv-epistemologice ale stiintei rupte de credinta

In acord cu gandirea Sfintilor Parinti [vezi si Ieromonahul Serafim
Rose, 2001], Printele Galeriu considera ca datele adevarului stiintific
nu vin in contradictie cu Adevarul revelat 229dar, n timp ce adevarul
stiintific este de la Dumnezeu, Adevarul revelat este dumnezeiesc
(citandu-l, aici, pe Sfantul Grigorie Palama). De aceea, in timp ce
adevarul crestin este obligatoriu pentru mantuire, adevarul stiintific nu
este, dar poate fi precum frunzele care ofera fructului nvelis si
infatisare frumoasa. Acest lucru este convergent cu spusele Sfntului
Vasile cel Mare, dupa care activitatea rationala (prin stiinta) este buna
daca ne duce la admiratia fata de Dumnezeu, dar, in caz contrar,
simpla credinta sa ne fie mai puternica decat argumentele logice
Fata de aceasta ntelegere n spiritul patristic a relatiei dintre Stiinta
si Religie, Printele Galeriu pune n discutie conditia stiintei de astazi,
care a incercat sa rupa legatura intre credinta si ratiune. Ca atare,
sustine Printele, stiinta a ajuns dogma, incat ceea ce ofera ea, in cel mai
bun caz, este adaptarea Revelatiei la datele stiintifice. Pe aceasta linie de
analiza, Printele Galeriu observa ca stiinta rupta de credinta a cautat
inlocuirea Unului Dumnezeu si a pornirii ca Dumnezeu sa fie totul in
toate cu orientarea atentiei asupra interpretarii materialiste a Unului
(W. Heisenberg). S-a incercat realizarea unei antropologii in care
chipul a fost inlocuit cu amprenta oarba intamplatoare, socotinduse ca paradigma propusa de Freud pentru cunoasterea omului este mai
buna decat cea propusa de crestinism (R. Rorty) [op. cit., p. 5]. Sunt
evolutiile parcurse de stiinta secularizata care il determina pe Printele
Galeriu sa constate ca la acest sfarsit de secol si de mileniu, dupa
uimitorul progres al stiintelor naturii, apare o marturie totodata
revoltatoare si revolutionara: stiinta isi recunoaste limitele 230Mai mult
Pr. Petre Comsa, Cunoasterea lui Dumnezeu la Sfantul Vasile cel Mare, Editura ASA,
Bucuresti, 2003 pagina 6
230 Parintele Galeriu, Anastasia, 2001, p. 43
229
111
Si
Galeriu
decat atat. Smerita de incapacitatea ei de a intemeia o constiinta morala

adevarata si de a oferi un raspuns la intrebarea sensului existentei si a
vietii noastre [aici, se dialogheaza cu ideile dezvoltate de Jean-Pierre
Longchamp in Science et croyance, Descle de Brouwer, Paris, 1992],
stiinta a ajuns in interpretarea Printelui sa considere acum ca o
dovada de maturitate faptul ca isi poate stabili limitele (cf. J. D.
Barrow), iar formularea unor abordari precum Principiul Antropic
Cosmologic (cf. B. Carter) sau Teoria Moderna a Designului Inteligent
(cf. W. Dembsky), are menirea, in opinia Printelui , sa aduca o viziune
incurajatoare privind menirea creatiei.
Este cat de poate de graitor pentru maniera ziditoare in care
interpreteaza Printele Galeriu evolutiile recente ale stiintei moderne
secularizate care, in spusele sale, s-a dorit obiectiva si rupta de
credinta si urmatorul gand al sau:
Dar lucrul cel mai important este ca stiinta (...) se constata astazi ca este
semn social al vremurilor in care este elaborata (S. J. Gould), ca stiinta are la
baza o credinta (A. Louth), o traditie (H. G. Gadamer), o dimensiune tacita
(M. Polanyi), ceea ce Sfantul Vasile cel Mare a spus-o acum 1600-1700 de ani,
cand afirma ca in stiintele omenesti, in orice caz, noi sustinem ca credinta este
cea care precede cunoasterea. Acest adevar este la inceputul explorarii lui si
va da rezultate deosebite. Se deschide calea propovaduita de marele ierarh care
cere: Ingduie-i mintii credinta pentru ca ratiunea numai prin credinta
poate ntelege binele 231
2. Imperativul statutului nduhovnicit al omului de stiinta
Suntem de parere ca o astfel de viziune luminoasa si ziditoare asupra
conditiei actuale si dezvoltarii viitoare a stiintei secularizate smerite
prin recunoasterea propriilor sale limite cognitiv-epistemologice cerea,
Pr. Petre Comsa, Cunoasterea lui Dumnezeu la Sfantul Vasile cel Mare, Editura ASA,
Bucuresti, 2003 -pagina 5
231
112
Si
din partea Printelui Galeriu, o ntelegere plina de iubire fata de nsasi

conditia umana a omului de stiinta.
Ca orice om modest, mprtasesc si eu din cultura, mai ales din stiinta, din
tinerete am iubit stiinta (...) Eu ma simt atat de aproape de oamenii de stiinta,
cu o singura deosebire. Eu inteleg omul de stiinta; el lucreaza cu instrumentele
lui fizice. Dar instrumentele materiale sunt prea grosiere ca sa sesizeze
lumea spirituala. Deci, omul de stiinta vine cu aceste aparate si
sesizeaza efectele lumii interioare, manifestarile exterioare. Si tocmai o
astfel de ntelegere de profunzime a relatiei intime ce exista intre
statutul cognitiv al omului de stiinta si conditia sa duhovniceasca
credem ca i-a permis Printelui Galeriu o formulare memorabila ce
sintetizeaza adancimile profesiunii de cercetator stiintific precum
aceasta:
Ar trebui stiut, o data mai mult, ca in nici un domeniu al existentei nu se
poate realiza, infaptui o opera autentica fara aceasta simbioza intre munca
stiintifica pentru adevar si sfintenia vietii pentru adevar 232
De aceea, pentru Printele nostru, calea stiintifica este o cale de a
ajunge la marturia lui Dumnezeu, iar acest lucru il spunea cu referire
la eminentul savant roman Nicolae Paulescu, pe care il considera drept
model a ceea ce poate sa insemne omul de stiinta cast si sfant (a se
vedea, in acest numar, eseul semnat de d-l Razvan Codrescu).
3. Miza ontologica a mpreuna-lucrarii dintre Stiinta si Religie
Ceea ce asigura, nsa, o unicitate exemplara gndirii n
domeniu a Printelui Galeriu este perspectiva istoric crucial pe care
o atribuie dialogului contemporan dintre Stiinta si Religie. Nu numai ca
smerenia stiintei secularizate este vazuta ca un atribut definitoriu al
zilelor noastre [... stiinta si recunoaste limitele (...).
232
Parintele Galeriu, in Ziua, 2001
113
Si
Galeriu
O noua epoca se naste n istorie, cu noi, sub ochii nostri. Astazi,

stiinta, in domeniile ei fundamentale fizica si biologia , vine in
ntampinarea Revelatiei, a credintei Bisericii (...), Cad zidurile separarii,
se ntalnesc acum Revelatia si Stiinta233 Iar in alt loc spune: ... eu cred
azi urmatorul lucru: revelatia Sfintei Scripturi, a Bibliei si a traditiei
ncepe tot mai mult sa se ntlneasc cu revelatiile stiintei. Stiinta bate
astazi la portile spiritului (...).Acesta e viitorul stiintei.
Eu asa cred, si atunci acesta va fi adevaratul umanism, in sensul ca
modelul omului nu e un simplu om, cum au incercat renascentistii, ci e
Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul.
Caracterul epocal al vremurilor pe care le traim, de mpreuna-lucrare
intre Stiinta si Religie, si trage seva, n viziunea Printelui Galeriu,
dincolo de smerenia limitelor cognitiv-epistemologice ale stiintei
moderne secularizate, dincolo de statutul firesc induhovnicit al omului
de stiinta, din faptul ca are loc o mutatie in constiinta umana, pe care
Printele o explica astfel: pe de o parte, ca restaurare a vocatiei umane
(adica, o mutatie din cadere, in sens pozitiv), exprimata prin faptul ca
mintea noastra este dornica de ntalnirea cu Adevarul; iar pe de alta
parte, constinta noastra simte o chemare spre mpartasirea de darurile
Duhului Sfant.
Si, sustine Printele Galeriu, este caracteristica epocala a vremurilor
pe care le traim astazi ca in mod special darul Cunoasterii si darul
Bunei Credinte sa se uneasca ca ntr-o cununie; pentru Printele
Galeriu, raportul Stiinta-Religie nu poate fi conceput decat numai in
comuniune, ele neinsotindu-se in lupta, ci ntr-o perihoreza
(ntrepatrundere).
Astazi, sustine repetat Printele Galeriu, stiinta se indreapta spre un
orizont divin nsorit; altfel spus, ea bate la portile transcendentului.
Drept urmare, atunci cnd, prin nsotirea prin comuniune a Stiintei si
233
Printele Galeriu, Anastasia, 2001, coperta finala
114
Si
Religiei, Printele vede si simte caracterul epocal al vremurilor noastre,

el are n vedere, n mod declarat, doua realitati de adncime: o prima
realitate, aceea a existentei unei relatii de nedesfacut ntre Revelatie si
Istorie (Istoria nu se misca la ntamplare, in afara Revelatiei, ea fiind sub
puterea Revelatiei); si o a doua realitate, cea a relatiei intre Iubire si
Adevar, ca atribute ale Revelatiei, ce sunt si ele ntr-o unitate de
nedesfacut (pe masura ce iubesc mai mult, cunosc mai mult, sunt mai in
Adevar.
Dar, cum stiu ca ma aflu in Adevar?
Atunci cand orice gnd, act, fapt al meu se afla n lumina Adevarului
creator si de-viata-facator, adica in lumina lui Hristos).
De aici, mesajul ntreg al Printelui Galeriu: o astfel de Constiinta
(Stiinta) in slujirea Adevarului creator si de-viata-facator asigura iubirea
intre oricine, intre toti oamenii, indiferent de convingerile lor, de
diferentele dintre ei.
Deci, caracterul epocal al vremurilor pe care le traim sta in faptul ca
impreuna-lucrarea intre Stiinta si Religie ce are loc in lumina lui Hristos
(prin comuniunea dintre darul Cunostintei si darul Bunei Credinte) este
parte inseparabila a iubirii si intelegerii intre oameni.
De aceea, miza dialogului dintre Stiinta si Religie nu este numai una
epistemologica si gnoseologica, ci mai ales una ontologica, intrucat
calitatea duhovnicesc-lumeasca a vietii pe care o traim astazi depinde si
de mpreuna-lucrarea, in Hristos, dintre Stiinta si Religie.
115
Si
V .8
Galeriu
Printele Galeriu.
De la tinereea fr btrnee la viaa fr de moarte234

Rzvan Codrescu
Preoii trec, bisericile rmn. La Sf. Silvestru, biserica pe care

Printele Galeriu a prefcut-o n frunte a parohiilor bucuretene din
ultimul sfert de veac, evlavia i nal mai departe cntrile, iar
bucuria praznicelor strlumineaz sufletele i chipurile credincioilor.
Au ns cu toii o strngere de inim, cci gndul alunec mereu,
nfiorat, spre cel ce s-a mutat de la noi, dar al crui duh d parc
trcoale zidurilor ce au reverberat de attea ori la glasul lui ca un
tunet suav. Iar afar, peste mormntul cu flori ntotdeauna proaspete,
lumina ngenuncheaz ca spre o taini a ei.
De un leat cu Romnia mplinit ntre hotarele ei fireti, Printele
Galeriu (21 noiembrie 1918-10 august 2003) a fost trimis s-o cheme, cu
glas mare, din pustia acestui veac, la cealalt mplinire, mai presus de
hotarele Firii: mplinirea n Duh. Dumnezeu n-a cutat la puintatea
noastr i ni l-a druit la vreme de cumpn, ca s strbatem, agai
de sutana lui de lumin, prin bezna de iad a comunismului. Chitul
rou a cutat s-l nghit n pntecul lui cu zbrele, dar Dumnezeu a
vrut s fie vrsat afar, ca s strige proorocete, ca-ntr-o alt Ninive,
dreptatea Celui Preanalt. La Biserica Sf. Silvestru", pe care a
prefcut-o n Templu suprem al Cetii, Printele Galeriu s-a fcut
cuvnt crucificat pstorilor i turmei, rscumprnd vremurile, cu
smerit mreie. Jertfa, ca temei de nviere, cum nsui a spus-o, a fost
pasiunea lui de o via. Ca preot, ca duhovnic, ca profesor, ca orator
234
www.romfest.org/rost/nov-dec2004/galeriu-tinerete.shtml; http://ucenic.go.ro/despre2.htm
116
Si
public, pe Printele Galeriu toat lumea l asalta i pentru toi gsea o

frm de timp i de trie. n vremea din urm prea obosit, dar se
aprindea vorbind i parc o putere de sus pogora mereu asupra lui,
nsufleindu-l. Zbovea n el, atotprimenitoare, tinereea fr btrnee
a harului
i iari Dumnezeu n-a cutat la puintatea noastr i a fcut s
rmn stlp viu de lumin n urma Printelui Dumitru Stniloae,
Bogoslovul neamului romnesc. La rscruce de veacuri i de milenii,
Printele Galeriu a fost dincolo de toate crtirile, de care la noi nu
scap nici sfinii! figura tutelar a gndirii teologice romneti de
dup prbuirea comunismului, iar Ortodoxia a respirat prin plmnii
lui ca prin puterea unei stihii...
La 10 august 2003, n Secia de Anestezie i Terapie a Spitalului
Clinic Universitar din Bucureti, la ceasul cnd se ngn lumina cu
ntunericul, n-a disprut un om, ci o instituie.
n contextul cel mai ingrat al istoriei noastre, Printele Galeriu,
nelept ca arpele i curat ca porumbelul, gsise calea mrturisitoare
spre lamura neamului, aducnd la asumarea credinei i a vieii
cretine o adevrat otire de tineri intelectuali, care au albit cu
vrednicie sub cluzirea lui duhovniceasc
Cnd ne e greu fr Printele Galeriu, mngiere s ne fie n
ncredinarea nestrmutat c ne vegheaz nevzut din ceruri, iar n
cuvntul lui, fie i citit dintr-o pagin tiprit, nvie rbdtor pentru
fiecare dintre noi, n acel acum" inepuizabil despre care i plcea s
vorbeasc adesea i d e unde nici o moarte nu-l poate rpi.
117
Si
V.9
Galeriu
Fctorul de pace235
Rodion Galeriu
Rodion i Ciprian sunt brbati frumoi, cu barba ncrunit i

stufoas, asemeni Printelui lor. Isi amintesc cu placere de anii
copilariei, asa cum a fost ea: chinuit si plin de neprevazut. O singura
umbr de tristee. Tatal le-a lipsit mult timp: n multe randuri a fost
ridicat de acas si ntemniat. Apoi, i va fi druit lui Dumnezeu si
semenilor din timpul cuvenit familiei.
La noi acas, ua a fost ntotdeauna deschis, povestete Rodion.
Mama a trait ntre ua i telefon. Ca-ntr-o rscruce. Cu excepia
momentului liturgic, cand avea treab n primul rand cu Dumnezeu, tata
rspundea la toate chemrile enoriailor. Noi nu ne puteam bucura de el. Rar
se ntmpla s ciocnim un ou de Pati. Apoi pleca. Biserica i stpanea
programul. Ajungnd medic la Parincea, langa Bacau, la 40 km de locul unde
s-a nscut tata, am descoperit prin 71 un pacient, om necjit, care, dupa ce lam tratat, mi-a spus asa: Eu m-am nscut in 1918 in Rctu. Cu tatal
dumitale sunt prieten vechi. Si acum, de Pati, mi-a trimis 100 de lei.
Si tata plecase din Parncea n 1943.
Destinul.
Printele Galeriu a mbrcat sutana n 1943. Tot atunci s-a si
cstorit. Nunta a facut-o cu 10.000 de lei, banii ctigati la seminar.
Luase premiul I la predica. Nichifor Crainic si Gala Galaction vedeau
n tnrul seminarist o mare valoare si hotarser sa-l trimita la Berlin
pentru studii. N-a fost sa fie. Rzboiul l-a inut acasa. Pronia l-a trimis
pe Galeriu ntr-unul dintre cele mai srace ctune din Prahova: Podul
235
www.jurnalul.ro/articol_8461/facatorul_de_pace
118
Si
Vleni. Parohie micu: 90 si ceva de familii. In vreme de razboi fiind,

a izbutit sa restaureze Biserica. Numai el tie cum. De aceea, oamenii
de acolo nu l-au uitat niciodat. Printele Toma Chiricu, unul dintre
cei mai mari predicatori ai timpului, ii promisese ca il va aduce la
Institut, n Capitala. L-a uitat nsa n stuc. Abia n 1948 a venit ca
preot la Biserica Sf. Vasile din Ploieti, unde a slujit timp de 25 de ani.
Pentru a locui ct mai aproape de biserica, printele si-a construit o
casu cu o sufragerie si doua camere. In 73 a fost chemat la Bucureti.
In ultimii ani de via, Printele Galeriu parc ntinerise. Rspundea
tuturor chemarilor din ar. Studenii ortodoci, pe care el i iubea atat
de mult, organizau conferinte in toate centrele universitare. In cele 40
de zile ale postului trebuia sa fie peste tot. La Biserica Silvestru din
Capitala, unde slujea, dar si la Timioara sau Iasi. La Biserica Sf. Vasile
erau la un moment dat 40.000 de enoriai. Printele Galeriu avea o
memorie absolut senzational. Cunotea pn i arborele genealogic al
enoriailor si.
Nu avea limite n generozitate .
Printre fiii duhovniceti sau numrat Ioan Alexandru si Sorin
Dumitrescu. L-a spovedit si pe Horia Patapievici. Printele Galeriu nu
avea limite de generozitate cand era vorba s sprijine un fiu spiritual.
La 13 decembrie 1983, cand a murit Nichita Stnescu, Dora l-a sunat pe
Sorin Dumitrescu, care a luat legatur cu preotul. Ceauescu dduse
dispozitie ca Nichita sa ramn la morg dou zile, pn-l duc la
Uniunea Scriitorilor. Printele Galeriu a venit la Spitalul de Urgenta si la dus la Biserica Sf. Silvestru, sa fie privegheat crestinete.
Indumnezeire prin teatru .
Tata era un propovduitor complex, l descrie Ciprian. Fcuse o
caravan de film religios. Mergea prin sate si le punea tranilor filme
despre naterea lui Hristos, despre rstignire. Dnsul nu a respectat
119
Si
Galeriu
niciodata reguli impuse. In timpul facultaii, Printele Galeriu fusese

conducatorul grupei de studeni, care erau si actori. Timp de doi ani,
Printele Galeriu a reprezentat piese de teatru cu tematica religioasa.
Toma Caragiu, pe atunci directorul teatrului din Ploieti, a venit ntruna din zile la tata, pentru ca punea n scena o piesa n care aparea un
duhovnic care spovedea un pucaria. Au intrat atunci la idei Poliia si
Securitatea. Tata i-a pstrat netearsa amintirea si, dupa 77, i-a fcut n
fiecare an parastas.
Drumul spre Canal .
Fiindca le spunea oamenilor ca nu Marx e adevaratul nvaator, ci
Hristos, Printele Galeriu a fost bagat la beci. Era n postul Sfintei Marii
cand l-au arestat, n 1952. Cu doi ani in urma mai fusese arestat, pentru
ca nu-l denunase pe liderul liberal Victor Nicolau, pe care l ascundeau
socrii sai. Copii erau toi mici. Cel mai mare dintre frai era nascut n
1945. Se aflau cu totii la Manastirea Cheia n vacana de vara. Tata ne-a
lasat sa facem praznicul si a plecat la parohie. N-a mai venit. Situatia
era grea. Mama nu avea serviciu, eram patru copii, casa era toata
rascolita si dnsul arestat. Atunci a fost dus la Canal. L-a scpat Gala
Galaction, care i-a scris lui Petru Groza asa ceva: Draga Petric, m
grbesc. Adica, Gala era btrn si se temea sa nu moar pn nu-l tia
pe tata liber.
Intoarcerea acas .
Ct a fost nchis preotul, familia n-a murit de foame. A primit
sprijin din partea credincioilor. Smbata si duminica veneau carue
de prin sate, cu fin, ulei, psari. Pe atunci, la fiecare mnastire se
facea slujba pentru Galeriu. Intr-o convorbire cu Dorin Popa,
Printele povestea cum a ajuns acasa, proaspat eliberat, iar copii nu lau recunoscut236:
236
Dorin Popa - Cu Printele Galeriu ntre Genez i Apocalips-
120
Si
Era
de Sf. Dumitru. Soia se dusese la hram, apoi la o cretin. Cnd am

ajuns la poarta, am venit ca un soldat de pe front cu o rania n spate,
nebarbierit. O cretin venise la noi nu tiu de ce. Nu m-a cunoscut. Mi-a dat
voie sa intru eu nainte pe poart. Cand am ajuns n casa, Ciprian si Serafim
- erau mici - nu m-au cunoscut nici unul. Ceilalti doi nu erau acasa. Am
nceput sa-i ntreb, cu meteug metodic, asa, cum ar iscodi cineva pe copii,
de una, de alta, cum o mai duc, dar unde e mama voastra si asa mai departe.
Apoi, ncetul cu ncetul s-au dumirit. Pe urma a venit soia. Mi-a spus: Mai
omule, nici cnd erai tu acasa nu am avut atta belug, cat am avut n lipsa
ta. Adica cum? Au avut grij?. Da. In fiecare dimineaa, ntr-un loc,
gseam o pine. O punea cineva acolo, pe furi.
Calator cu piciorul si cu spiritul .
Continua Rodion: In 1957, la 11 ani, mpreuna cu tata, mama si un
grup de ucenici am avut experienta prima a unui lung drum, a unui pelerinaj
la mnstirile din nordul Moldovei. Tot ceea ce s-a petrecut n acele doua-trei
saptamani de vara mi revine n memorie ca si cum toate oprelistile pe care lear pune n calea ta lumea pot fi depasite.
Coborand de la Putna la Sihstria, am poposit n toate mnstirile,
folosindu-ne doar de sprijinul pe care ni l-a dat Dumnezeu. Am cltorit n
camioane, pe lemne, pe butoaie, pe jos. La fiecare mnastire eram servit cu
bun bunturi: serbet de ciree amare cu apa rece, zmeur, mese
binecuvntate de clugari la cte o stna. Eram la Sihastria si unul dintre
ciobanei m-a suit pe un mgar. Tocmai cand tata si cu Printele Cleopa
ddeau binecuvantarea, am trecut eu printre ei clre pe mgar, mpins de
ciobnel.
Oriunde mergeam era tot timpul o ntlnire fericit, de bucurie si de
slvire n comuniune. Toata viaa am fost urmrit de asta. N-a existat var,
pn sa se mbolnaveasc tata, fr s facem drumul acesta.
121
Si
Galeriu
V.10 De la srcia cu duhul la Lumina cea

nenserat237
Antonio
Aroneasa
Numai un fericit poate tlcui "Fericirile" lui Hristos din Predica

de pe Munte asemenea Printelui Galeriu. Cunoatem foarte muli
"Cele nou Fericiri" spuse de Mntuitorul Hristos i, n mare, tim i
nelesul lor. ns, n mod obinuit ne oprim la un neles srac, lipsit
de adncimea unei cugetri cretine izvorte din via. Numai viaa n
Hristos tlmcete prin nsi trirea ei fericirea.
Fericii cu adevrat au fost sfinii care l-au cutat pe Hristos toat
viaa i toat viaa lor a fost o cutare a Lui tocmai pentru c El i-a
gsit mai nti! Fericirea autentic vine din lumin i numai lumina
dumnezeiasc poate inunda cu adevrat inima omului pentru a izvor
de acolo nspre lume. Dar, ce este fericirea? "Este o stare de mplinire
continu a fiinei noastre. Aceast mplinire o dobndete cretinul
vieuind dup voia lui Dumnezeu "Este un paradox, ns nu trebuie
s ne mirm ntruct cretinismul conine un numr mare de
paradoxuri pentru un om "normal". Nu trebuie s amintim dect de
unitatea n fiin a Celor Trei Persoane ale Dumnezeirii, Tatl, Fiul i
Duhul Sfnt; sau de Dumnezeul care i d viaa pentru mntuirea
lumii i exemplele ar putea continua. Pe lng acestea i multe altele,
Hristos mai exprim o sum de paradoxuri, mai exact nou, n "Cele
Nou Fericiri" din "Predica de pe munte". Pentru noi cei care ne
imaginm o fericire susinut de latura material a existenei n mod
exclusiv, Fericirile i tlcuirile Printelui Galeriu la acestea ar trebui s
fie motiv temeinic de schimbare a opticii.
Trebuie se ne vedem viaa n lumina credinei, pornind de la
"srcia cu duhul", ori aceasta implic ceea ce Prinii numesc
metanoia, o schimbare a minii i a viziunii asupra vieii. "Pocina,
237
www.romfest.org/rost/nov-dec2004/galeriu-lumina.shtml; http://ucenic.go.ro/despre7.htm
122
Si
metanoia, n nelesul ei adevrat, nseamn schimbarea gndirii, nnoirea

gndirii, a vieii nsei. Fericirea propovduit de Mntuitorul cere pentru
realizarea ei o asemenea schimbare". n cazul acesta ceea ce reprezint
paradox pentru omul dezrdcinat de Biseric, va fi firesc pentru cel
care i supune ntreaga fiin de bunvoie Domnului.
A fi srac cu duhul. Prima "condiie" pe care o cere Mntuitorul
Hristos pentru dobndirea bucuriei venice ntru El este srcia cu
duhul. Aceasta a reprezentat piatr de poticnire pentru multe mini,
ceea ce a fcut s se cread c Hristos cere celor care cred n el s fie
sraci cu mintea, adic, pur i simplu proti.
Ori tocmai aici st srcia minii n nelegerea precar, lipsit de
autenticitate, a cuvintelor lui Hristos. Punnd aceast stare ca o
condiie pentru dobndirea mntuirii, Hristos descoper deodat
sensuri adnci, deosebite i nebnuite ale srciei cu duhul. Srcia cu
duhul este neleas foarte frumos de printele Galeriu ca "srcie
contient de sine n faa nesfritei bogii a lui Dumnezeu i a creaiei". i
mai spunea printele Galeriu continund tlcuirea, c n aceast
srcie omul este de fapt contient c nu are de oferit lui Dumnezeu
dect pcatele sale.
Omul, n relaia sa cu Dumnezeu nu poate dect s recunoasc
smerit c primete "din plintatea Lui, har peste har" oferind n
neputina sa, spre curire, un suflet plin de pcate. Un alt sens pe care
l aduce la suprafa printele, plecnd de la tlcuirile Sfinilor Prini,
este smerenia. Numai omul smerit, lipsit de slav deart, poate s i
supun voina lui Dumnezeu pentru ca El, aa cum tie, s i ofere
mntuirea ca dar sacru de nepreuit.
"Aa au neles Sfinii Prini aceast Fericire. Sfntul Grigorie de Nyssa
spune: Mie mi se pare c Cuvntul a numit srcia duhului smerita
cugetare de bunvoie La fel Sfntul Ioan Gur de Aur nelege pe: sracii
cu duhul drept cei smerii de bun voie, adic lipsii de trufia minii i de
nemsurata iubire de sine, pcat prin care s-au pierdut ngerii cei ri i primii
oameni.
123
Si
Galeriu
Transcenderea spaiului i a timpului prin smerenie. Printele

Galeriu tlcuiete "Muntele Fericirilor" urcnd treapt cu treapt spre
restabilirea ontologic a chipului tirbit prin pcat i prin ndeprtarea
de Dumnezeu. Ar fi prea mult s trecem prin fiecare fericire i nu este
aici locul, ns trebuie spus c fiecare fericire are un neles adnc, iar
Hristos urc prin fericiri ctre unica fericire, pornind de la srcia cu
duhul. De ce este nevoie s fi smerit pentru a te mntui? n primul
rnd pentru c nu poi primi altfel darurile dumnezeieti dect
recunoscnd c nu poi dect s primeti. "Ce ai tu pe care s nu-l fi
primit? Iar dac l-ai primit, de ce te fleti ca i cum nu l-ai fi primit?"
Tot binele pe care l avem este un dar dumnezeiesc i cel care
recunoate acest dar ca pe o binecuvntare i ofer viaa ca dar, n
chip euharistic lui Dumnezeu. Indiscutabil, smerenia este o virtute
esenial, iar actualitatea ei este incontestabil. Dac smerenia
autentic n duhul lui Hristos ar "birui" minile noastre n mod sigur
altfel ar fi tratai cei de lng noi. ns, m-am oprit asupra primei
fericiri i pentru c pornind de la aceasta se poate face o legtur
frumoas cu alte dou realiti duhovniceti dragi Printelui : cununia
fpturii umane cu Creatorul i vederea luminii dumenzeieti prin
transcenderea luminii fizice i a celei raionale.
Logodirea cu Lumina. De cnd l-a aezat n Eden, Dumnezeu l-a
chemat pe om la nunt tainic n mpria Sa. Chemarea se menine
n continuare, ns de data aceasta omul trebuie s mai depeasc o
limit, i anume cea impus de pcat. Aceasta este Evanghelia, iar
"glasul celui ce strig n pustie" poate fi i glasul lui Hristos Cel ce aduce
Vestea mntuirii i o mplinete, pustiul nefiind altul dect locul cel
tainic al inimii. ns Hristos nu nceteaz s cheme.
"Aici este ntreg misterul existenei, ntreaga tain a vocaiei umane. Dac
omul este contiina universului, omul este ntre Creator i Fptur, veriga
de legtur, inelul. Inelul sfnt al acestei logodne, al acestei cununii divine".
Omul este inel extraordinar semnificaie a acestei comparaii,
ntruct inelul simbolizeaz n primul rnd venicia, iar omul
124
Si
logodete creaia cu Ziditorul. ns pentru a face aceasta omul nsui

trebuie s i mplineasc menirea i s se logodeasc el nsui cu
Hristos pentru c nu poate dect n Hristos s contemple curat
fpturile i s le ofere ca jertf Celui Cruia i aparin de fapt. Prin
urcu, omul se unete nentrerupt cu Dumnezeu Care, aa cum este
dragoste desvrit este i Lumin. i cine putea s vorbeasc despre
Iubire ca Lumin nenserat dect Apostolul Iubirii care spune att de
frumos c "Dumnezeu este lumin i c ntru El nu-i nici un ntuneric".
Am pornit de la o stare a omului, srcia cu duhul, fr de care
unirea tainic cu Dumnezeu nu poate fi conceput. Pentru a ajunge
sus trebuie mai nti s sfredeleti n adncul inimii pentru a scoate de
acolo mizeria i a primi lumina lui Hristos.
Cobori n inim ca s urci. i urci prin porunci mplinindu-le, te
bucuri trind fericirile i toate le faci n ndejdea fericirii unice de a-l
vedea nencetat pe Hristos. Viaa nsi este un urcu i Printele
Galeriu vorbete att de frumos despre un urcu n lumin, n deplin
acord cu Prinii Bisericii care i ei "vorbesc despre realitatea a trei
lumini:
1. Lumina fizic, sensibil, a soarelui i a electricitii produse de
om, pe care o percepem cu ochii fireti i ne privim unii pe alii, ca i
toate lucrurile;
2. Lumina inteligenei, intelectual, care ajut la artarea
adevrului, dezvluie adevrul lucrurilor, raiunile, rosturile lor; pe
aceasta o percepem cu mintea. Amndou aceste lumini sunt create, ne
vin din lumea creat, i, limitndu-ne doar la ele, rmnem n lumea
creat, trectoare, muritoare
3. Mai presus ns de aceste dou lumini e Lumina cea de la
Dumnezeu; adic din nsui Izvorul vieii - precum spune Psalmistul
: ntru lumina Ta vom vedea lumin - ni se mprtete lumina cea
preamrit n imnele sfinte ale nvierii drept Lumina cea fr de ani ,
125
Si
Galeriu
cea pururea fiitoare , cea venic , din care ne mprtim cu

venicia."
Lsndu-ne raiunea inundat de lumina dumnezeiasc nu avem
cum s nu realizm c srcia cu duhul a fpturii umane nu este dect
o realitate care se cere contientizat.
Avem multe de primit i nimic de pierdut n druire. Nu este o
mare minune ca celui ce se tie pe sine srac s i se druiasc
Dumnezeu, Cel ce este Lumina cea nenserat, spre logodire venic?
Descoperirea adncului inimi i urcuul fpturii unele dintre cele
mai frumoase raiuni de a exista, ale fpturii umane.
Omul adncul care cheam Adncul spre nencetata bucurie a
iubirii venice.
Prea un patriarh, un profet ce vorbea din timpuri nnegurate despre cel
ce avea s vin si s stea ca piatr n capul unghiului Templului nostru
spiritual. Si atunci aveam s nteleg din nou, cu putere, ca-ntr-o sfnt
strfulgerare, cum se-nsufletesc moartele slove ale buchiilor, cum, renviate,
gndurile Poetului slsluiesc n adnc de suflet, peste vremi.
Acum este timpul rodirii voastre, a tinerilor!
Cum puteam s-i spun c l simt mult mai tnr dect mine, c fata lui,
brzdat de semnele ntelepciunii, strluceste precum cea a unui nou nscut ?
Harul Pruncului Celui Vechi de Zile iradia din ntreaga-i fptur, nct,
pru-i alb prea de lumin. 238
238
Daniel Hoblea- Memento Parintele Galeriu - http://ucenic.go.ro/despre10.htm
126
Si
V.11 Ucenicia prin apropiere

Ioana Matei
Aa cum nu poi prinde harul cu mijloacele lumii acesteia, aa cum

nu poi poi prinde sufletul, aa nu poi cuprinde personalitatea
Printelui n cuvinte, nu o poi pune ntr-un tipar. i aa cum fiecare
cltorete "pe o raz", avnd calea i chemarea lui spre elul unic Hristos - Soarele dreptii, tot aa fiecare dintre ucenicii Printelui a
avut experiena lui unic, trirea lui, momentul lui de trezire i de
atingere a harului. "Unitate n diversitate" - cum spunea Printele, sau:
"Muli suntem, una s fim, dup modelul Sfintei Treimi!".
Pentru mine, Printele a fost un dar de la Dumnezeu!.
Chemarea mea spre cele duhovniceti a fost dup mai multe
suferine, dup ce am ajuns n acel punct-limit, unde, mai mult sau
mai puin contient, l gseti pe Dumnezeu. i, cum nimic "nu e
ntmpltor, ci totul e proniator", l-am vzut pe Printele la emisiunea
d-lui Tatulici: "Venii cu noi pe programul 2". i m-a uimit cum de pot fi
laolalt atta nelepciune cu atta buntate! De atunci am nceput s
m rog ca Printele s fie duhovnicul meu . i Domnul, n marea Sa
milostivire, a fcut s ajung att de aproape de Printele!
Cineva din familie, auzindu-m c vorbesc mereu de Printele
Galeriu, mi-a spus c a auzit la radio c slujete la Biserica Sfntul
Silvestru. i am venit la Silvestru n 1993, cnd aveam chiar 33 de ani ,
n Duminica Tomei cnd Printele, deabia ntors de la Ierusalim, inea
predica. Pentru mine a fost copleitor! tiu c a vorbit mult despre harul
necreat i o sptmn ntreag m-am ntrebat ce este acest har? Numai
c nelegerea nu am gsit-o n mintea mea, ci a fost lucrare a harului:
cum stam ntr-o sear la Vecernie n stran, dup ce m spovedisem
pentru prima oar la Printele, am avut, deodat, nelegerea clar a
ceea ce este Lumina necreat, a energiilor divine care se pogoar de la
Tatl, prin Fiul n Duhul Sfnt. Era primul rod al rugciunilor
Printelui.
127
Si
Galeriu
Printele avea atta smerenie nct se cobora la nivelul nostru, al

fiecruia. i te ntreba despre viaa ta, a familiei tale, acordndu-i atta
atenie de parc tu erai centrul universului. S-a fcut toate, tuturor,
dup cuvntul Apostolului, ca mcar pe unul s-l ctige pentru
Hristos. n ce msur am neles noi, fii duhovniceti ca i ceilali,
numai Dumnezeu tie! Printele era o enciclopedie. Nu tiu n ce
msur era vorba de memoria fantastic a Sfiniei Sale sau era lucrare a
Duhului Sfnt. Dar, Printele putea vorbi ore n ir despre subiecte din
domenii att de diferite i cu atta lux de amnunte de parc cu puin
timp nainte se informase din cele mai stufoase tomuri i cele mai noi
apariii n domeniu. mi amintesc cum a venit o dat un japonez pe care
l-a uimit cu cunotiinele nu numai legate de religia rii dumnealui,
dar i de istoria, cultura i civilizaia ei.
Ceea ce nu puteam pricepe atunci era marea dragoste de oameni a
Printelui . "... Aa s v iubii unul pe altul cum Eu v-am iubit pe
voi...". Deci, modelul era Hristos. "Tu eti sufletul meu!"- mi-a spus
Printele odat. i am simit acest lucru viu, am simit cum cldura
Duhului mi umple inima i se revars, apoi, n ntreg trupul,
copleindu-m! Mai trziu am auzit spunnd acest lucru i altor fii
duhovniceti. i am neles, la msura minii mele, c Printele avea
atta dragoste nct ne cuprindea pe toi, fiecare avea locul i rostul lui,
apoi, c Printele era al tuturor c nu putea aparine unei singure
persoane, oricine i orice ar fi fost ea. i prin exemplul dumnealui ne
nva i pe noi s ne strduim s ieim din egoismul nostru, din
micimea noastr, s ne depim condiia de creatur tinznd spre
libertatea absolut. "S nu ndumnezeieti nimic din lumea asta!"( s nu pui
pe nimeni i nimic n locul Creatorului). i de cte ori nu am avut
aceast tendin, dar Printele cu blndee, fr s-mi foreze n nici un
fel libertatea, mi deschidea ochii, fcndu-m s vd limpede: "Ce-i
ofer?. Ajut la mntuire?". i dup aceea venea vindecarea. Pentru c
Printele te ajuta cu rugciunea. Pentru c orict de trziu ar fi fost, de
cele mai multe ori fiind trecut de miezul nopii, i orict de obosit era,
Printele pleca genunchii la rugciune. Aa se lupta cu toate relele din
128
Si
noi, ncercnd cu gingia de care numai sfinii sunt n stare, s ne

aduc pe Cale, s ne salveze.
Printele Dumitru Stniloae n capitolul "Gingie i sfinenie" din
volumul "Rugciunea lui Iisus i experiena Duhului Sfnt"239 vorbete n
cuvinte simple, de o mare claritate, despre persoana Sfntului.
i n aceast descriere l-am recunoscut pe Printele nostru: "... prin
disponibilitatea sa n relaii, prin extrema sa atenie fa de cellalt, prin
promptitudinea cu care se druie lui Hristos, sfntul las s se ntrevad fa
de fiecare fiin uman un comportament plin de delicatee, de transparen, de
puritate n gnduri i n sentimente. Delicateea sa se rsfrnge chiar i asupra
animalelor i a lucrurilor, pentru c n tot i n toate el vede un dar al iubirii
lui Dumnezeu i pentru c nu vrea s rneasc aceast iubire tratnd aceste
daruri cu nepsare i indiferen. El respect pe fiecare om i fiecare lucru i
dac un om sau chiar un animal sufer, el le arat o compasiune profund".
Sfntul are curia inimii copilului, nevinovia lui, deschiderea
total fa de toi. Printele nostru chiar spunea: "S ai inima de copil
nevinovat i mintea de btrn nelept!".
Cnd stteai lng Printele simeai cum iei n afara timpului;
timpul se dilata... nimic nu mai era important din cele cotidiene, toat
atenia era ndreptat la cuvintele rostite de dumnealui. Chiar i cnd
tcea, simeai pacea, bucuria, cldura rugciunii... ptrundeai n acel
"Astzi" i "Acum" al lui Dumnezeu. De cele mai multe ori nici nu
ndrzneam s deschid gura gndindu-m c o s spun numai prostii.
tiind ct nelepciune are Printele... ns te ntreba, te stimula,
fcndu-te s crezi c ceea ce spui tu e un lucru foarte important, c fr
ajutorul tu nu putea face nimic. Alteori, n spirit pedagogic, te mai i
smerea, dar cu mult delicatee.
"Eu simt c sunt n Adevr!"- spunea Printele. "Asta mi d putere!".
Hristos este Adevrul, Calea i Viaa. "Modelul... - aa cum mrturisete
Printele Stniloae n volumul citat - este "kenoza" lui Hristos,
Pr. Prof. Dr. Dumitru Stniloae, Rugciunea lui Iisus i experiena Duhului Sfnt ,
Editura Deisis, Sibiu, 2003, pag. 53- 65.
239
129
Si
Galeriu
pogorrea Lui. El n-a vrut s rmn departe de pctoi, nici de

femeile pe care le ocolesc cei ce in la reputaia lor.
i aa a fost Printele, mai ales n vremea ptimirii sale de un an i
apte luni, cnd ca i un miel care "spre junghiere s-a adus i ca o oaie fr
de glas", mulumind tuturor pentru grij, pentru ngrijiri, cernd cu
sfial ajutorul, ascultnd de toi...
Aceast suferin, cum spunea Printele Acachie, stareul de la
Schitul romnesc Lacu din Sfntul Munte Athos a fost ngduit de
Dumnezeu pentru ca Printele s intre n mprie curat, curat... i
toate semnele dinaintea trecerii ca i de la nmormntarea Printelui au
dovedit ct de mult l-a iubit Dumnezeu.
V.12 Concepia despre caracterul soteriologic al

valorilor la Pr. prof. Constantin Galeriu 240
Bogdan Teleanu
Asemenea lui Gala Galaction sau Nicolae Steinhardt, Printele

Constantin Galeriu reuise s strng n jurul su, nc din perioada
regimului comunist, o categorie aparte a societii, intelectualii,
devenind, astfel, unul din promotorii refacerii unitii sau sintezei
dintre cultur i religie n ara noastr. Acest lucru a fcut s se
vorbeasc despre Biserica Sfntul Silvestru din Bucureti ca despre o
biseric a intelectualilor. Ce anume le mprtea Printele profesor
acestor oameni? Acomodarea cu adevrurile de credin cuprinse n
nvtura Mntuitorului nostru Iisus Hristos! Pentru a tlcui modul n
care intelectualii se pot adapta la mesajul Evangheliei, Printele
profesor - parafraznd formula scolastic adaequatio rei et intellectus
Dizertaie rostit duminic, 7 august 2005, cu ocazia comemorarii Pr. Prof. Constantin
Galeriu la biserica Sfntul Silvestru din Bucureti
240
www.observatorreligios.home.ro/articole%20publicate/discursuri&predici/conceptia%20pr.%2
0prof.%20constantin%20galeriu.htm
130
Si
- obinuia s vorbeasc despre un adaequatio Dei (sau mai degrab

Christi) et intellectus241. n ceea ce ne privete, considerm c n-ar fi
putut intui aceast formul fr o incursiune n teoria valorilor. Pr. prof.
dr. Constantin Galeriu l-a preuit i iubit foarte mult pe Tudor Vianu
pentru intuirea calitii integrative a valorii religioase242, considerndul, dup cum afirma dl. Dorin Popa, un om al viziunii integrale, al
ntregimii i al persoanei umane n realitatea ei deopotriv profund,
comprehensiv.243 Calitatea integrativ a valorii religioase rezult din
faptul c sursa oricror valori, ca i n cazul virtuilor, este Dumnezeu,
scopul lor fiind desvrirea i mntuirea omului. Intuind caracterul
soteriologic al valorilor, Printele profesor explica n felul urmtor
contribuia acestora la realizarea comuniunii dintre om i Dumnezeu:
Cderea a fost o cdere din ordinea valorilor; () Setea, dorina de mntuire
va nsemna redeteptarea i nzuina de reintegrare n lumea valorilor, a
principiilor; reunirea pmntescului cu spiritualul, cu cerul, cci, n sens
teologic, cerul e tocmai infinitul valorilor spirituale244. Dac iniial valorile
au fost concepute de Dumnezeu pentru a reflecta starea primordial
bun n care se afla ntreaga creaie, ulterior, acestea aveau s devin
criterii existeniale n funcie de care se poate stabili raportul omului cu
Dumnezeu. n acest sens, Printele profesor Constantin Galeriu afirm:
Noi vedem lumea prin valorile din ea, asemenea lui Dumnezeu nsui, Care,
la sfritul celei de a asea zi a creaiei, a privit la tot ce a fcut i a vzut c
Pr. prof. dr. Constantin Galeriu n lucrarea Cu Printele Galeriu ntre Genez i
Apocalips. Convorbiri realizate de Dorin Popa, Harisma, Bucureti, 2002, p. 268.
241
Valorile religioase sunt integrative. Ele integreaz, unific, constituie ntr-un tot solidar i
coerent toate valorile cuprinse de contiina omului. Prin valorile religioase se nal arcul de
bolt care unete valorile cele mai ndeprtate, adun i adpostete pe cele mai variate. Un
individ poate cuprinde diferite valori, pe cele mai multe din ele, dar legtura lor unificatoare va
lipsi, atta timp ct valoarea religioas nu li se adug; cf. Tudor Vianu, Filozofia culturii i
teoria valorilor, Editura Nemira, 1998, p. 117.
242
Dorin POPA, Cu Printele Galeriu ntre Genez i Apocalips. Convorbiri realizate de

Dorin Popa, p. 179.
243
244
Pr. prof. Constantin Galeriu, Jertf i rscumprare, Editura Harisma, 1991, p. 78.
131
Si
Galeriu
erau bune foarte. 245 Caracterul soteriologic al valorilor este i mai

evident dac lum n calcul interdependena dintre acestea i virtui. n
ceea ce ne privete, suntem convini c fr virtute nu exist valori i
fr valori nu se poate practica virtutea. Trebuie ns s facem
precizarea c, aa cum sublinia Printele profesor Constantin Galeriu,
relaia lor devine funcional doar dac ntreaga ierarhizare a valorilor
este polarizat de valoarea binelui suprem care nu poate fi dect n
consonan cu voina lui Dumnezeu. n felul acesta, voina lui
Dumnezeu devine, prin virtutea teologic a credinei, criteriu valoric de
care depinde practicarea celorlalte virtui. Astfel, putem spune c, dat
fiind interdependena virtuilor246, ignorarea oricrei virtui, n special a
credinei, poate declana o adevrat criz a valorilor. Aceasta este, de
altfel, i explicaia logic pentru care valorii religioase i se atribuie, prin
excelen, caliti integrative. Punnd accentul pe funcia virtuii
teologice a credinei i recomandnd mesajul Evanghelic al
Mntuitorului nostru Iisus Hristos drept norm sau regul a
adevrului, concepia despre caracterul soteriologic al valorilor este
absolvit de pericolul influenei gnostice. Evitnd pericolul considerrii
drept normative a totalitilor sau majoritilor sincretice, caracterul
soteriologic al valorilor rezult din capacitatea sa de a realiza sinteze
care s conduc spre unitate i unicitate, n conformitate cu adevrurile
de credin, cu condiia ca s existe o orientare axiologic a omului spre
Dumnezeu, Unul n Fiin i ntreit n Persoan, Tatl, Fiul i Sfntul
Duh. Pentru cretinul autentic, acest lucru i confer libertate de
simire, gndire i aciune, precum i capacitatea de a valorifica n sens
cretin tot ceea ce l nconjoar. Acest lucru nseamn a reinvesti
realitatea prezent cu finalitatea iniial pe care Dumnezeu a rnduit-o
lumii, reintegrnd-o, astfel, ordinii valorilor dumnezeieti. Pentru
aceasta, ns, este nevoie ca omul s experimenteze prin credin
(Facere 1, 31)
Pr. prof. Dr. Vasile Rduc afirm n acest: n egal msur, este de reinut c virtuile se
leag unele de altele, unele condiioneaz pe celelalte; vezi Monahismul egiptean. De la
singurtate la obte, Editura Nemira, Bucureti, 2003, p. 46.
245
246
132
Si
dimensiunea fundamental a spiritului care, n opinia Printelui

profesor Constantin Galeriu, este reprezentat sub forma unei table de
valori. Doar aceast dimensiune axiologic confer deschidere
spiritual fa de harul lui Dumnezeu, singura garanie a autenticitii
i infailibilitii: Spiritul este sufletul deschis harului i adevrului, purttor
de har i de adevr. Orientarea axiologic cretine este necesar
descoperirii valorilor autentice, menite s susin viaa i s contribuie
la mntuirea sufletelor oamenilor. Aceast orientare axiologic cretin
a fost revelat oamenilor prin actul kenotic ntreprins de Mntuitorul
nsotru Iisus Hristos pe care, oamenii, ns, trebuie s-l ntreprind n
sens invers, pentru a ajunge la asemnarea cu Dumnezeu .247Analiznd
complementaritatea valorilor spirituale dup dogma de la Sinodul IV
Calcedon, Printele profesor remarca faptul c acest Sinod are meritul
de a fi subliniat capacitatea persoanei de a furniza valori datorit
bipolaritii sale, realizndu-se deci n comuniunea divinului cu umanul,
pe verticalitatea i orizontalitatea existenei.248 Tlcuind parabola talanilor
n duhul acestui Sfnt Sinod, el relev faptul c omul are obligaia, n
virtutea acestei bipolariti, de a spori valorile creaiei: Oferindu-ne
lumea ca un dar din partea Sa, El o primete apoi ca o ofrand a omului,
cerndu-ne s sporim valorile creaiei, s dm Ziditorului un rspuns personal,
original.... n aceast afirmaie, un laitmotiv al gndirii Printelui
Constantin Galeriu: omul, care a fost creat dupa chipul Creatorului, poate
deveni la rndul sau creator de valori249. Ba, mai mult, pe lng obligaia
de a amplifica valorile creaiei, Printele profesor vorbete chiar despre
Facere. I, 26
Pr. prof. dr. Constantin Galeriu, Complementaritatea valorilor spirituale dup dogma de la
Sinodul IV Calcedon (Referat inut n cadrul Dialogului Ortodox-Reformat, ntrunirea de la
Budapesta, 10-15 octombrie 1979) n Ortodoxia, anul XXXII, nr. 2, aprilie-iunie 1980, p.
358.
247
248
Pr. prof. dr. Constantin Galeriu, Timpul schimbrii. Opiuni fundamentale n dialogul
actual dintre credincioi i societate (Conferina inut la Congresul cu tema: Credincioii,
societatea i Statul n rile Europei Centrale i de Rsrit la Abaia benedictin Ampleforth,
York - Anglia, n vara anului 1990), n Religion in Communist Lands (Religia n tarile
comuniste), Keston College, Nr. 1-2, vol. 19, 1991, p. 66.
249
133
Si
Galeriu
un sacrificiu uman n faa valorilor, plednd pentru consolidarea

contiinei valorilor: ntre lume i valori este o strns interdependen;
lumea este dependent de valori i n acelai timp se gsete n serviciul lor,
dup cum i omul nsui e n serviciul valorilor; n serviciul binelui,
adevrului, dreptii etc. Acestora suntem chemai s le jertfim. De aceea, jertfa
se mai poate defini i ca o ofrand a lumii n serviciul valorilor. Acestea
fundamenteaz ordinea relaiilor ntre om i lume, ntre om i semeni, ntre om
i Dumnezeu. Din perspectiva Printelui profesor, orice criz a
valorilor, inclusiv cea prin care considerm c trece societatea
contemporan, reprezint, de fapt, o cdere din ordinea valorilor sau o
neconcordan cu ordinea valorilor restabilit prin jertfa i nvierea
Mntuitorului nostru Iisus Hristos. Consecina acestei crize este
pervertirea contiinei axiologice pn la sectuirea sensibilului de seva lui
spiritual, de principii, de sensuri. ntruct, aceast criz a valorilor nu
const ntr-o disoluie sau epuizare a acestora care, de altfel, nici nu ar
avea cum s se produc, ntruct sursa lor vie i inepuizabil este
Dumnezeu , ci este determinat de incapacitatea omului de a le
observa i de a le utiliza din cauza pervetirii simului sau sentimentului
valorii, considerm c remediul acestei crize const n revigorarea
credinei cretine. Revenind la ntrebarea pus la nceputul discursului
nostru, ce anume au vzut intelectualii la Printele Galeriu, am putea
rspunde: valoarea credinei. Dac Papa Silvestru al II-lea afirma c a
vorbi bine nseamn a tri bine, din punct de vedere al moralei
cretine, putem spune c la acest capitol Printele Galeriu vorbea pe
nelesul intelectualilor, adic al crilor, aa cum tria de altfel i tria,
n mijlocul intelectualilor i al crilor. Printele Galeriu a fost i
rmne unul de-al lor, fr a pctui cu nimic sau a abdica de la dogma
Bisericii Ortodoxe, ci fcndu-se, dup cuvntul Sfntului Apostol
Pavel, tututor toate250, inclusiv intelectual intelectualilor, tiind s
strecoare hran duhovniceasc pe gustul acestora.
250
I Cor. IX, 22
134
V.13 Avva Galeriu sau
Icoana din suflet
Licroiu Gabriel profesor de religie
nfiarea Printelui Galeriu era aceea a unui preot ortodox

tradiional. Vocea puternic, dicia clar, expunere fr gre.
Impresiona plcut orice suflet care venea s asculte sau s cear
sfat si binecuvntare.
Acestor daruri cu care Dumnezeu l-a ncununat, se aduga i
harul, pentru care fcea un efort duhovnicesc susinut. Citea foarte
mult n toate domeniile, tiin , literatur, filozofie , dar mai ales
patristic. A venit la dnsul un student, i s-a plns c nu mai poate
nva. Avva i-a spus;am optzeci de ani si vreau sa nv chimie.
Duminica venea n sfntul Altar, cu un bra de cri, cizelind ideile
cu un foc molipsitor. Credina lui Avva Galeriu n caracterul
integrator al teologiei , l facea s cerceteze asiduu domenii
fascinante ca fizica quantic, matematica.
Concluziile, ajungeau n cel mai scurt timp n predic, n articole
sau conferinie, pentru care era att de solicitat. Sub ochii notrii,
sfidnd aceste vremuri de apostazie, la biserica Sfntul Silvestru se
petrece ceva esential: e acolo un preot minunat, Constantin Galeriu,
ale crui predici nimeni n-ar trebui s le ignore. Nu este numai un
mare teolog i un propovduitor de exceptie al dumnezeietii
Scripturi, ci o spun cu toat rspunderea un neasemuit
rugtor.251ntreaga via nchinat slujirii lui Dumnezeu, i
mngierii sufletelor necjite i-a adus supranumele de Avva. Casa
i era deschis oricui, viaa cu totul transparent. Asceza pe ct de
dur, pe att de discret. Era cu adevrat un preot cu via
mbuntit. Un tritor.
Spunea: nimic nu i lipsete ortodoxiei, dect s fie trita.
251
Stienhard N. Parintele Galeriu la 80 de ani Ziua - 21 nov. 1998
Si
Galeriu
Slujirea Sfintei Liturghii o fcea din tot sufletul. Duminic

dimineaa Biserica Sfntul Silvestru era plin de credincioi. O
bucurie sfnt se revrsa peste popor n timpul slujbei, nct nu
simeai cum trece timpul.
Slujirea lui Dumnezeu la o asemenea nlime duhovniceasc nu
era uoar. Ispitele loveau iute, nprasnic, dar faptul c le primea
fr crtire aducea din partea Mntuitorului Iisus Hristos i a
Preacuratei Sale Maici bucurie duhovniceasc i har peste har.
Acest lucru l simeam cu toii i mrturisesc c acesta era motivul
pentru care atta popor, nu se mai deslipea de dnsul, nici la ore
trzii .
Cnd aprea pe solee n faa uilor mprteti, pentru
binecuvntare se fcea o linite cereasc. Rugciunile pe care le
rostea erau vii. Toat suflarea din biseric atepta predica. Preoii se
mprteau cu Trupul i Sngele Domnului, apoi preotul de rnd,
venea pe solee la predic.
Avva Galeriu vorbea domol la nceput. Cu ct nainta n Adevr
cuvintele deveneau incandescente, frazele adevrate raze
luminoase, care ridicau sufletele la simirea lui Dumnezeu. Toate
sufletele din biserica erau transportate. Cltoream la nceputurile
creaiei, nelegeam dragostea lui Dumnezeu, pentru ntreaga
fptur i se trezea n sufletele noastre dorul dup Cel cruia i
spunem att de des Tat. Vreme de o or ne purta pe aripile
harului.
mi amintesc c a fost invitat de Prea Fericitul Printe Teoctist,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, s slujeasc i s predice la
catedrala patriarhal. Era de Praznicul Adormirea Maicii
Domnului, nainte de 89. Dup predica Prea Fericirea Sa l-a
mbriat i i-a zis:
Cu adevrat eti druit de Maica Domnului!.
136
Si
Predica lui Avva avea o structur dogmatic, strlucit mpletit

cu elemente cum obinuia s spun din viul vieii. Nu
nelegeam n profunzime predica dar o bucurie nespus ne
cuprindea i un dor dup o via cat mai curat. Am neles cu
aceast ocazie, complicata conexiune a ideilor aduse n lumin,
dup o structur cu totul aparte.
Retorica circular este un mod de a organiza, de a structura un
discurs, n cazul nostru o predica. Pentru a-i permite asculttorului s
asimileze mai bine discursul, oratorul nu ezita s fac bucle napoi, iar
uneori s revin asupra a ceea ce a spus cu mult nainte pentru a
remprospata acele cuvinte n mintea asculttorilor. Predica Printelui
Galeriu, n ansamblul ei, se ncadreaz n acest tip de retoric.252
Avva Galeriu era un erudit, dar universul de cunotine
teoretice, era cuprins ntr-o mare de trire duhovniceasc, care
ajungea la incandescen imediat ce se mprtea cu Trupul i
Sngele Domnului urmnd apoi s predice.
Printele Galeriu este un predicator de excepie, recunoscut ca
atare nu numai de enoriai, ntre care se numra si intelectuali de
marc ai Bucuretiului, ci si studenii care l-au avut profesor.
Un predicator harismatic.253 Pentru noutatea ideilor pe care le
expunea n focul predicii, l suspectam c a ajuns la izvorul
duhovnicesc al acestora.
Adesea spunea: Pn mintea nu ia foc nu poate gndi la Dumnezeu,
pn ochiul nu ia foc nu-L poate vedea pe Dumnezeu, pn limba nu ia foc
nu poate vorbi despre Dumnezeu.254
ntr-adevr predica lui Avva Galeriu era foc arztor, lumin,
bucurie duhovniceasc, revrsate peste sufletele credincioilor, care
umpleau Biserica Sfntului Silvestru.
Ioan Toader Metode noi in practica omiletica p. 118.

Pr. Vasile, Gordon Vestitorul Ortodoxiei 1 Dec 1998 pg 5.
254 TS.Eliot - P.S. Cutnd poezia n original, am gsit c autorul ar fi William Blakewww.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?p=518980
252
253
137
V.14 Nasterea Domnului i btranul Mos Crciun

Prof.univ.dr. Aurelia Balan Mihailovici
Crciunul, numele romnesc, vechi i popular, al srbtorii Naterii

Domnului a strnit interesul deosebit al tuturor cercettorilor care s-au
ocupat de etimologie. Ceea ce frapeaz astzi, la acest nume, este faptul
c, dup prenume, el a cunoscut o dezvoltare mai mare n cadrul
numelor de familie, al toponimiei i al numelor de flori care nfloresc n
preajma Crciunului, toate fiind indicii semnificative pentru vechimea
lui n limb. Lingvitii romni i cei strini sau strduit i se strduiesc
i astzi, n mod constant, s gseasc piatra filosofal a etimologiei
lui, n afara evenimentului special pe care l semnific aceast vocabul.
Ultima teorie, acceptat n mare msur de specialiti, are n vedere
termenul lat. creationis procreare, natere i nu natales natere,
origine, termen pstrat n restul limbilor romanice. Dar de unde
moul? Din explicaiile oferite de Christian Ionescu, autorul Micii
enciclopedii onomastice, reinem una care ne este util n demersul logic al
demonstraiei noastre.
Intro cronic din Novgorod din anul 1143 cuvntul n discuie desemna
solstiiul de iarn, chiar numele unei diviniti a iernii(MEO, p. 94), o idee
la care se adaug o singur precizare, fcut de N. A.Consantinescu, cu
privire la surs: personificat n folclor - Mo Crciun 255 Sintagma Mo
Crciun constituie i punctul nostru central, pe care se axeaz
demonstraia. Cuvntul mo a fost explicat mult vreme de specialiti ca
derivat regresiv de la moa, vocabul a crei etimologie este o trimitere
cu confer la albanezul moshe vrst256. Peste zece ani, prof. Grigore
Brncui repune n discuie termenul, declarndu-l un cuvnt
autohton257, deci l-a recunoscut ca fiind un cuvnt autohton getodac, o opinie nsuit i de lingvistul Gheorghe Mihil n Dicionar al
(DOR, p. 36).
(DLR, serie nou, 1968, DEX, 1975)
257 (Vocabularul autohton al limbii romne, 1983)
255
256
Si
Limbii Romne vechi, sfritul sec. al Xlea nceputul sec. al XVIlea,

1974.
Ali comentatori preiau o teorie a unui lingvist albanez, Cabej, care
crede c termenul albanez crun, cu sensul de butuc care se pune n
foc, n noaptea de Anul Nou, prin extensie de Crciun, este un termen
legat de o zeitate din cultul soarelui, care indic renaterea. Fr nici o
motivaie, teoria s-a rspndit, dar nu intr n atenia noastr. Ne oprim
doar la cei doi autori de dicionare pe care i-am menionat.
Nici unul dintre cei doi nu au avut n vedere sensul primar al
termenului, prin care se explic sintagma Mo Crciun. n acest caz nu
avem de-a face cu sensul btrn, atribut al vrstei naintate, ci cu un
sens opus, acela de vlstar, mldi prin analogie, fiu, sensuri
nregistrate n vgr. moscoV (mshos) i mosceia (moschea), de aici
moie proprietatea primului exemplar al unei familii, care este lsat
motenire spiei neamului. In limba romn veche nu este atestat acest
sens de vlstar sau fiu al cuvntului mo, dar exist verbul a mo a
scoate moul, a aduce pe lume motenitorul, cu sensul figurat de
ntemeietor, cap. Astfel n Vechiul Testament, moul i moaa sunt
Adam i Eva, ntemeietorii neamului omenesc, sens ntlnit n Biblia de la
Bucureti 1688, sau n Letopiseul lui Grigore Ureche258.
Anunarea venirii lui Mesia, ca trimis al Tatlui, este fcut de
profeii mesianici ai Vechiului Testament, fiind exprimat, n modul cel
mai clar, n Cartea lui Isaia: O mldi va iei din tulpina lui Iesei i un
lstar din rdcinile lui va da. i se va odihni peste El Duhul lui Dumnezeu,
duhul nelepciunii i al nelegerii, duhul sfatului i al triei, duhul
cunotinei i al bunei credine .259Prin acest sens al cuvntului mo se
clarific i btrna sintagm Mo Crciun. Cel care se ntrupeaz este
ntemeietorul cretintii, aa cum Adam este cel prin care s-a creat
umanitatea.
258
259
Am aflat cap i nceptur moilor de unde au izvort n ar (DLR, s.v. mo)

(Isaia 11, 12)
139
Si
Galeriu
Hristos este Fiul unui Tat fr nceput n sensul unui ascendent

primordial260.Dac sensul lui mo, de nceptor, ntemeietor a putut
fi clarificat, s ncercm s-l descifrm i pe cel deal doilea termen al
sintagmei, cel de Crciun, sinonim cu Naterea Domnului.
Marele teolog, Dumitru Stniloae, cel care a tradus din greac
Filocalia, adaug: Moul Naterii lui Hristos prin care se adeverete nc o
dat de unde a venit cretinismul i cnd, n vremurile apostolice. Deci
din dou cuvinte deosebite a rezultat o noiune unitar. Nu este undeva un
Mo Crciun i altundeva Iisus Hristos . Deci Crciun, forma regresiv de
la Crciuna, nseamn Naterea lui Hristos. Din punct de vedere
lingvistic, cele dou cerine ale unei etimologii corecte, evoluia fonetic
i cea a coninutului semantic se afl n deplin armonie.
n plus, romanitatea cretin exprim acest minunat eveniment prin
meninerea conceptului primar al Naterii Fiului lui Dumnezeu, fr. Nol,
it. Natale, sp. Natividad, (popular) Navidad ; noiune care a fost exprimat
i n limba romn prin prenumele de origine latin, Enata, cu
variantele, Enscu, Enscu. n noua structur romneasc a sintagmei,
Mo Crciun, accentul cade pe mo. Acesta este vzut ca un continuator
al lui Saturn (la romani), Cronos (la greci), Seb (la fenicieni), Zalmoxis
(Zeulmo), la daci. Pericle Papahagi, ntrun studiu depre Crciun, a
propus o sintagm latineasc, Christi jejunium261, pentru a explica forma
de feminin, Crciuna, cu o mare frecven n limba popular, att de
mare nct s-au creat numeroase legende, n care apare un personaj
Crciuna, un nume care are i forme derivate, Crciunoae, Crciuneas.
Crciuna, potrivit unei legende, este soia lui Crciun, pstorul i
stpnul staulului, o femeie priceput i inimoas care L-a moit pe
Iisus : Soia lui Crciun o primete ntr-ascuns i moete pe Iisus, fapt
pentru care Crciun i taie minile, iar Fecioara Maria i lipete minile la loc.
Minunea l convertete pe Crciun la cretinism262. n chip de concluzie,
Dumitru Stniloae, Mo Crciun moul Naterii lui Hristos, n Lumea Cretin, 25

decembrie, 1992.
261 Convorbiri literare, nr. XXXVII, p. 670672
262 Romulus Vulcnescu, Mitologie romn, 1985, p. 330
260
140
Si
etnologul, Romulus Vulcnescu, remarc: Crciun este o fptur sacr

care simbolizeaz, prin excelen, tipul creator, ... iar n mitologia getodac e
posibil s fi fost reprezentat printrun strmo care simboliza echilibrul
elementelor n stadiul facerii lor, al nceputului procesului celor necreate i
nedate n vileag.
Pe pmnt marcheaz hierofania timpului sacru n solstiiul de
iarn, a capului de an (id. ib., p. 329). Iat, de ce i cum se explic
atestarea acestui sens, de marcare a nceputului solstiiului de iarn,
dominat de o zeitate, prezent n Cronica din Novgorod din anul 1143.
Lipsa documentelor romneti trebuie suplinit prin refacerea arealului
lingvistic european i aceast refacere const n corelarea tuturor
datelor furnizate de cultura european i cea romneasc. Faptul c
termenul Crciun este atestat n forma, Krecsun = 1. Natalis ; 2. Nume
dat lunii decembrie 263i e motenit, n aromn i megleno-romn,
indic cu claritate c este un termen romnesc foarte vechi, ce poate fi
ncadrat cronologic cu mult nainte de sec. al IXlea, i preluat de toate
limbile slave, dar i de maghiari, dup cretinarea lor.
Un alt izvor este n care numele Posideon este explicat prin Graecis
est mensis, pe care noi o chemm luna Crciunului, dechemvrie264.
Deci, luna lui decembrie, n greac, era Posideon (Poseidwn), iar la
noi, Crciun. Pentru a se ajunge la adevr, adic la istoria culturii reale
a spaiului romnesc, investigaia lingvistic trebuie fcut dup
modelul arheologic, prin descoperirea straturilor lingvistice (latin, grec,
slavon), sedimentate cronologic n istoria cultului liturgic bizantin, ce a
aparinut Romaniei orientale, adic sferei culturii romneti sau vlahe,
din nordul i sudul Dunrii.
263
264
n Anonimus Caransebesiensis, Dictionarium valachicolatinum

cel al Dicionarului latin-romn (1691- 1702) al lui Teodor Corbea
141
Si
Galeriu
V.15 Testamentul Printelui Galeriu265

Iulia Chira
Multe si minunate sunt cuvintele pe care marele duhovnic, Printele

Constantin Galeriu, le-a lsat fiilor si duhovniceti, dar i ntregului
neam omenesc, cretinesc si romnesc. Neamului omenesc pentru ca n
toata nvattura mpartait ne vorbea despre tot omul din lume, omul
creat dupa Chipul lui Dumnezeu, citndu-l adesea pe indianul
contemporan care a spus: Crestinismul este al lui Hristos, dar Hristos nu
este doar al cretinilor...Neamul cretinesc pentru ca acesta i era crezul:
Cretinii sunt vizionarii lumii!; iar acest crez era cules din Evanghelie,
era Cuvntul Mantuitorului asumat si trait viu: Voi suntei lumina
lumii...266 Si nu in ultimul rnd, neamului romanesc, pe care l-a iubit si la slujit cu iubire si druire sfnta, pana la ultima clip a petrecerii pe
acest pmnt. Acestui neam sfnt, cum l numea Printele, i-a pregatit,
generaii ntregi de: episcopi, preoi, calugri; dar si profesori, doctori,
avocai, pictori, artiti, muncitori, oameni luminai, cu contiinta treaza
care slujesc semenilor i vieii dupa Cuvntul Evangheliei, aa cum au
vazut si au nvaat de la Duhovnicul lor.
In seara de dinaintea nmormntarii, vznd cum oamenii de ordine
pun opreliti n calea celor ce urmau sa ia parte la slujba de
nmormntare, o mare greutate mi apsa sufletul si atunci l-am rugat
pe Printe sa vegheze pentru a fi mngiati toti oamenii care rman n
spatele gardurilor... Iar Printele nu a ntarziat sa raspunda.
Astfel ca, n momentul purtarii trupului Printelui spre locul de
odihna din curtea bisericii, deasupra multimii prezente la procesiune, n
265Iulia
Chirea- Testamentul Printelui Galeriu

http://ucenic.go.ro/despre26.htm ; www.punctecardinale.ro/nov_2006/nov_2006_16.html
266
Evanghelia dupa Matei capitolul 5,verset 14
142
Si
jurul soarelui s-a aratat un frumos curcubeu semn biblic ce reveleaza

legamntul, aratndu-ne ct de trainic si viu este legamntul ntre
Printele duhovnic si fii sai duhovniceti, dar si ntre DumnezeuCreatorul si creaia Sa.
Puterea mrturiei
Cuvntul care mi-a luminat cerul inimii a fost rostit de Printe n
mprejurri deosebite si are valoare de Testament. Era cu trei luni
nainte de adormirea sa ntru Domnul.
Am fost plecata din Bucuresti i, n jurul pranzului, cand am revenit
am mers, sa vad ce mai face Printele... Imediat cum am pait n curte
am neles ca se ntmplase ceva grav. Toi cei ramai erau marcati de o
mare tensiune... Fr s ntreb ce s-a ntmplat m-am alaturat celor
prezeni, pentru a ne ruga mpreun.
Dupa schimbarea antibioticului, Printele fcuse o reacie alergic
puternic i fusese chemata Salvarea, care dusese de urgenta la spital.
Prin simtirea lui vie si delicata, ntelegand, dincolo de cuvinte, ce este n
sufletul meu, diaconul Cristian Galeriu, m-a invitat s -l nsoesc la
spital, acolo unde erau de veghe Ioana i Gabriel (cei nelipsii n toata
perioada de suferina a Printelui ). Incercam din rsputeri s alung
din suflet orice spaim, orice apsare, Il rugam pe Dumnezeu s-mi
umple sufletul de credina, de ndejde... M-am apropiat de pat... Avea
ochii nchii, chipul i era obosit, dar scaldat ntr-o lumina neobinuit.
Totul era parc ncrcat de gravitate, de tain...
Era pentru prima dat, de cand ne cunoteam, cand nu spunea nici
un cuvnt de ntmpinare... Printele, care ntotdeauna ne mngia si
ne ndrepta privirile spre lumin, a prins deodat sa ne graiasc, rostind
si rostuind nelesuri abia dibuite:
143
Si
Galeriu
De acum am neles, nu mai ncape ndoial... Erau momente n

care m ntrebam : cum va fi?... Si nu gseam rspunsul potrivit...
Astzi l-am primit... Incepusem s m desprind... si, nainte de a
nelege limpede ce se petrece, cnd am ridicat ochii Maica
Domnului mpreun cu Fiul ei ateptau cu braele deschise spre
ntmpinare
Au urmat cteva clipe de tcere clipe ncrcate de rugciune, de
har Si dupa acele cteva clipe de tcere, i-a adunat puterile i ne-a
zis:
M-am strduit sa v aez n suflet credina, voi s o mrturisii!.
Te rugm din adncul sufletului, Prea bunule Printe, s veghezi cu
rugciunea ctre Mntuitorul si Sfanta Sa Maica, Cei ce pot face ca
viaa noastr sa fie o mrturie vie a jertfelniciei n care i-ai petrecut
ntreaga ta via Amin!
144
Si
V.16 La inmormantarea Printelui Galeriu 267

Ciprian Song
Prea Fericite Parinte Patriah, Prea Sfintiti Parinti Episcopi, prea
cucernicii Parinti, si doamnelor si domnilor, ntlnirea cu Printele
Galeriu este un mare har al Lui Dumnezeu pentru mine.
Cand am venit n Romania , acum trei ani, s studiez teologia
Ortodox, am cutat ndrumtor tiinific referitor la isihasm pentru
tema mea de doctorat. De aceea am mers la Mnastirea Antim. Printele
Sofian mi l-a recomandat pe Printele Galeriu care, a acceptat cu
bucurie mare sa fie ndrumatorul meu. Dnsul a fost isihast si pastor
adevarat al Mantuitorului Iisus Hristos. Ori de cate ori participam la
Sfanta Liturghie Printele preda despre ndumnezeire credinciosilor si
i sftuia sa mearg pe aceasta cale.
Am spus ca dnsul a fost isihast; da, Printele era isihast n ora.
Putem nvaa ca noi, credincioii, putem tri n lume urmnd pe Iisus
Mantuitorul la fel ca Printele Galeriu si ca Sfinii nostri Parinti.
Dupa ce Printele a intrat la Spitalul Municipal din Bucuresti l vizitam
pe dansul. In aceasta vreme Printele mi-a aratat Filocalia, volumul 7,
ce o tinea totdeauna pe patul dnsului, si m-a sftuit cu rbdare de
multe ori privind isihasmul, la fel ca tatl meu, cu toate ca era foarte
bolnav.
Vaznd faa lui i auzind cuvntul lui eu plngeam.
Printele Galeriu rmne astzi si totdeauna Printele duhovnic
adevrat. Mulumim Lui Dumnezeu ca ne-a dat att mie ct si tuturor
celorlali credincioi aa un dar mare.
Peace be with you! Vesnica lui pomenire!
267Ciprian
Song-(Doctorand bursier al Patriarhiei Ortodoxe Romane) din Coreea de

SudCiprian Song - La nmormantarea Printelui Galeriu
145
V.17 Despre Printele Galeriu, cu drag

n numele Tatlui i al Fiului i al Sfntului Duh.
Amin.
Iulia Radu
Aa ncepea fiecare cuvnt.Iar apoi, dogortorul preaiubiilorde

rsuna ntreaga biseric. Nume de care mi este dor. Urma apoi
tlcuirea la pericopa evanghelic a zilei, cu inconfundabil unire de
registre: scripturistic, patristic, artistic, tiinific
Printele Galeriu a rnduit unei cete de copii un mic ndrumar de
ascultri: s ascultm de prini, s ne rugm pentru ei, s ne nelegem
ntre frai, s splm blidul din care am mncat, s ndeplinim mici
treburi prin cas, potrivit cu vrsta fiecruia.
Adic implicare, asumare a lucrurilor puin cte puin
Nu chiar atrgator pentru poznai neobosii.
Dar bucuria care-i nsoea vorbele, gesturile, jocul de ntrebri i
rspunsuri urmrit pe sub sprncenele-i dese cu un licr aparte n
privire,
schimba totul. ineai minte mai limpede dect povestea
bunicilor. Apoi modul n care se svrea fiecare sfnt slujb, de ctre

toi cei trei sfinii slujitori printele Nicolae Bordaiu i printele
tefan Alexe -
fiecare dintre ei mprtind credincioilor bucuria
divin ntr-o alt lungime de und. Cu mult atenie.

Iar rugciunile spuse cumva aparte, nct se nelegea cuprinztor,
fr mult explicaie, chiar i pentru copilandri. Deci foiala era amnat
i ncercai s vezi despre ce era vorba, chiar i dup ce terminai de
pomenit urgenele n faa sfintelor icoane. Deci lucruri noi, care in
mai ales lumina dumnezeiasc i muli sfini prini
Si
Slujba Sfintei nvieri a Domnului trit la biserica Sfntul Silvestru

avea o bucurie aparte , nedesprit de glasul ptrunztor al Printelui
Galeriu, att n rugciune, ct i n cntare. i cu adnc rezonan
chiar
n sufletele
celor
mai puin obinuii cu slujbele. Pe lng
multele nvturi din predici, nobleea rugciunii sdit n suflete n

inima bisericii i mai trebuie pomenite cele dou minute romneti
de dup terminarea Sfintei Liturghii, n care se ddeau diverse lmuriri;
fapt deloc lesnicios, mai ales c la biserica Sfntul Silvestru canonul
predicii era de o or i mai bine
n aceste dou minute romneti , Printele Galeriu nviora
ntotdeauna atmosferape lng orarul de peste sptmn, ncpea i
un cuvnt htrui autobuzul ajungea chiar mai repede acas. Rmn
s aduc roade n brazda sufletului frnturi din cuvintele izvorte din
harul Sfntului Duh, ajunse
dj
lait-motive
ale predicilor sale:
etimologia greceasc a termenului de pocin, metanoia schimbarea

gndirii , astzi ca timp al conlucrrii cu Dumnezeu, nvierea din
moartea sufletului, mrturii ale oamenilor de tiin despre existena i
lucrarea lui Dumnezeu, chipul lui Dumnezeu n om , cel care nu se
terge, ci se ntunec numai, a iubi nseamn a tri viaa celuilalt.
Si foarte important faptul ca Noul Testament
pentru
mine, cel ce citesc,
vorbete despre si
doritor de Dumnezeu, Rstignirea
Mntuitorului Iisus Hristos care este n viziunea Ortodoxiei de

nedesprit de nvierea Sa
...
147
Si
Galeriu
V.18 Printele Constantin

Vasile Musta
Privesc la chipul n etern pace,

Cu ochi adnci i fruntea gnditoare...
L-aud rostind o binecuvntare
i totul n iubire se preface.
Prin cutele de via zbuciumat,
Smeritul zmbet, barba monahal
Virtute serafimic exal
i dragoste jertfelnic arat.
El a slujit cu har, mucenicete,
i-a proslvit creaia ntreag.
A ntrit credina care leag
Pe cel zidit de cel care zidete.
Iar azi, la ceas de pomenire, cata
Icoana curcubeelor celeste
Ce-a strlucit pe bolt, semn c este
Sub raz de lumin necreat. 268
Semnul ceresc s-a aratat si la canonizarea Fericitului Pavel din Taganrog268 . (Nscut in
21 noiembrie 1792-23 martie 1979 a dus o via monahal ascetic si plin de iubire ntr -un
ora ; la canonizarea sa pe 20 iunie 1999 de catre biserica Ortodoxa rus s-a artat pe cer
un nor luminous. http://en.wikipedia.org/wiki/Pavel_of_Taganrog
268
148
Si
V.19 Pe marile de suflet sa fereci curcubee! 269

Conf.univ.dr. Argentina Grmad Dragu
Universitatea Titu Maiorescu
Printele Galeriu are multi ucenici; n fiecare dintre ei a lsat ceva

din personalitatea sa. Pentru fiecare dintre ei , ntlnirea cu Printele a
fost decisiv. Ca i ei , m simt debusolat si nu-mi gsesc locul
(sufletete vorbind) ; n fiecare zi caut rspunsul posibil pe care mi l-ar
da la problemele zilei. Portretu-i din camera de lucru, ba m
ncurajeaz : nu te teme ! ba m dojenete cu blndee ce fel de
frumusee caui dumneata? Sau ai primit o lectie ! Si...ce te
perpeleti suflete , nviaz mereu !
In munca mea, frumoas dar migaloas, am model permanent pe
Printele nostru care depunea un efort necontenit de cizelare si
potrivire a cuvintelor ntr-un domeniu n care prea ca de mai bine de
2000 de ani s-a spus totul. Si ceea ce ne prezenta era unic si grandios
pentru c Printele e grandios precum Ortodoxia .
Si cu studenii caut aidoma modelului nostru , Printele Galeriu s-i
dau ansa sa neleag unicitatea persoanei lui, c are precis un dar al
lui si numai al lui si eu snt acolo , ca s l ajut cu ajutorul Lui
Dumnezeu , s-l descopere si s-l creasc pentru a rodi.
Fiecare ectenie de rugciune din biserica sau de acas se repet cu
inflexiunile vocii Printelui . Reascult nregistrrile sale audio si video.
Recitesc scrierile sale. Caut. Si iat, cred c gsesc o posibila tlcuire
de la ieirea sa din aceasta lume...Depnnd amintiri despre
personalitile care l-au marcat : Nichifor Crainic, dar si poeii
Arghezi, Voiculescu si Ion Barbu , Printele mrturisea ca la Ion Barbu
Argentina Grmad- Dragu- Pe marile de suflet sa fereci curcubee!
269
149
Si
Galeriu
i stau la inim Dupa melci , Joc Secund (existenta noastra de

aici este secundul lumii ideilor, lumii spirituale), Oul Dogmatic .....
Dar m-a legat ntre altele Arca . Arca pleca de la arca lui Noe, de
la momentul biblic al acestei corbii. Poetul i contempla inima parc
ca o arc n care s-au adunat tot felul de vieuitoare, ortnii i curate i
necurate , simte cum se mbulzesc acolo s ntre i ncheie asa de
simplu ; tiu ca nu e simplu s nu fie semnificativ pentru sufletul
uman, dar rscolitor pentru spiritul unei lumi att de derutate luntric .
Zice :
Aud cum se destram un suflet undeva/
Departe n a ploii acid melopee../
E noapte-n larg. Iar arca te ateapt , Iehova /
pe mrile din suflet sa fereci curcubee .270
Auzi? Sa fereci curcubee. 271
Curcubeul , dupa clipa mpcrii cu Dumnezeu pe care Il cuta el.
Dar vezi ce-nseamn curcubeul ?
Pentru mine are i o rezonana , o deschidere particular.
Ce e curcubeul ? E lumina alb a soarelui care se reflect n vapori si
i dezvluie bogia spectrului . Si atunci, a pleca de la acel moment
al lui Noe , parc semnific lumina harului strlucitoare , care se va
dezvlui i dup Potop n bogia uman, bogaia neamurilor , fiecare
avnd o raza de lumin si de iubire divin. Fiecare popor o are , dar
n unitate. 272 Si alta dat vorbind despre taina lacrimii (din ap i din
duh : apa botezului e lacrima. Roua cea de la Tine vindectoare
este273. Lacrimile dupa botez sunt vindectoare.274
Ion Barbu- Arca -www.versuri-si-creatii.ro/poezii/b/ion-barbu-7zudhuu/arca6zuztst.html

271 Ibidem.
272 Cu Printele Galeriu intre Geneza si Apocalipsa (convorbiri cu Dorin Popa ) Editura
Harisma -2002 p 117
273 Profetul rostise: "roua cea de la Tine este roua de lumina, vindecatoare (Isaia 26, 19).
274 Isaia 26
270
150
Si
Lacrimile de la botez ne spal de Pacatul Strmoesc.275Lacrimile

dupa botez spal nencetat. Lacrima spal , purific i d lumin.
Curcubeul cuprinde 7 culori ale spectrului care nu se ceart , se
ntreptrund. Dar curcubeul are o tain mai adnc : n curcubeu e
lumina Soarelui, alba, strlucitoare care trecnd prin boaba de rou, ca
printr-o prism , dezvluie bogia de culori a luminii. Din lumina
haric divin deodat prin culori se mprtesc attea daruri
dumnezeeti.276
S aplicm taina aceasta la nfrirea uman !
Asa cum cele 7 culori ale curcubeului nu se ceart , se ntreptrund
sa aplicm taina aceasta la nfrirea uman.
Dar curcubeul are o tain mai adanc : n curcubeu e lumina soarelui
, alb , strlucitoare care trecnd prin boaba de rou ca printr-o prism
dezvluie bogaia de culori a luminii.
Din lumina haric divin se mprtesc attea daruri dumnezeeti.
Cele dou comentarii de atunci m trimit cu gndul la semnul ceresc
pe care l-a artat ciudata aureol a Soarelui, tivit de un curcubeu
circular, aprut brusc deasupra crucii bisericii Sfntul Silvestru. Un
nor perfect rotund nconjur soarele, iar norul este cuprins de un
curcubeu la fel de rotund.
Un semn de ramas bun sau cine tie ? Poate c cerul a vrut s spun
mai mult dect au putut spune n cuvntul lor oamenii. 277 Cnd
trupul Printelui este coborat n mormnt, semnul dispare. Este un
fenomen care aa cum remarca academicianul Blceanu Stolnici ,
depaete posibilitatile noastre de nelegere .
Este nu ntmplator ci proniator. 278
Sorin Dumitrescu, cel dinti dintre ucenici este de prere ca cerescul
semn a reprodus pe cer un tip de icoane, dintre cele mai prestigioase, ale
275
Spla-voi n fiecare noapte patul meu, cu lacrimile mele asternutul meu voi uda (Ps 6,
6),
www.sfaturiortodoxe.ro/BiruintaTrupuluiAsupraFirii
Razvan Ionescu Iar ca ramas bun, un curcubeu, Revista Lumea Credintei ,
septembrie 2003
278 Din cuvintele Printelui Galeriu
276
277
151
Si
Galeriu
naosului i pronaosului bisericii n stil bizantin, zugrvite totdeauna numai pe

tavanul cupolelor, numite "cerul bisericii", simbolizarea extraordinar a
icoanei Pantocratorului din cupol. 279
Pe 13 august 2003 Insui Domnul a binecuvntat simbolic
comuniunea puternic, al carei agent, prin mila Sa, a fost unul din
sfinii Si acoperii pe care aceleiai divine milostiviri i-a fost plcut s-l
deconspire mulimilor ca sfnt, pentru a-i bucura pe toti cei care nu au
precupeit nici un efort pentru a fi de faa ore n ir.
In plus, dac curcubeul meteorologic, "al lui Bush", a aprut dup o
ploaie i ntr-o zi exasperant de ploioas, cel circular, de la
nmormntarea Printelui Galeriu, a aprut n contextul unui ir de zile
n care nu a fost pic de ploaie ! La fel de uluitoare i de expresiv
duhovnicete a fost i "iconografia" slujbei i prohodirii Printelui . In
pofida tuturor ateptrilor, atmosfera oficiului religios a fost absolut
srbtoreasc, total neconform unei plngeri, ci semnnd mai curnd
unei fericite zile ale Sfintelor Pati. 280
Printele s-a mutat mai aproape de Sfnta Treime ; Treimea de
slujitori ai Domnului de la Sfntul Silvestru este completat tot cu
Printele . Printele Cristian Galeriu , nepotul Printelui nostru
e tot Printele Galeriu : mai tnar , mai nalt .
Spunea Printele Stefan ca Printele Cristian este tot un fel de
creaie a Printelui Galeriu 281.
Absolvent de teologie, colit la Paris si Tesalonic, doctor n teologie
mai nou este i ales si druit cu o zestre unic ca aceea de a pstori n
biserica Printelui Galeriu i de a continua slujirea bunicului i
printe ales a mii de suflete.
Lucrarea de doctorat a Printelui Cristian Invtturile Sfntului
Maxim Mrturisitorul mpotriva monotelismului282 si monoenergismului283
www.Romanialibera.ro.Petre Mihai Bacanu, Despre semnele care s-au aratat la
iesirea din lume a Parintelui Galeriu interviu realizat ntaiului dintre ucenici Sorin
Dumitrescu Joi 21 August 2003
280 Ibd.
281 Pr.Prof . Univ. Dr. Stefan Alexe (Prof conducator la al doctorandului Cristian Galeriu /
Parintele Galeriu /Astazi p 62
279
152
Si
mrturiste
dragostea si aplecarea spre opera Sfntului Maxim
Mrturisitorul care merge pn la semn.
Mi-a placut cu ani n urm cnd ntr-un cuvnt zicea Vldica Teofan
ca locurile rspund , emotionat fiind de revederea Manstirii Antim
pe care o prsise, urmndu-si ascultarea n Oltenia. Iat c si sfintii
raspund: Printele Constantin Galeriu a fost nmormntat n ziua
Aducerii moastelor Sfntului Maxim Mrturisitorul.
Si faptele rspund : Printele Cristian Galeriu a nteles c nu e de
ajuns sa fii asculttor ci trebuie sa lucrezi mereu la pregtirea ta, c
modelul apropiat si iubit, oblig . L-am urmarit n timp. Era in 2004.
Printele Galeriu Cristian cnta la stran pesnele si ecteniile de diacon.
Stie de la bunicu : pe astea le in si pe astea nu le las . Era primul su
Pate ca diacon , dar si primul Pate fr Printele nostru Galeriu
Constantin. Frumoasa continuitate!
Nu nteleg de ce nu exist ntotdeauna continuitate n actiunile cu
adevarat bune. Nu este doar ideea mea. Emisiunile moderate de pr.
Cristian Galeriu erau foarte de apreciate de credinciosi si pentru c
aminteau de tactul , patosul si duhovnicia Printelui Constantin .
Era cum zicea Printele Constantin : esti tu si totusi altcineva .
Sigur merge si asa dar e pcat ca binele realizat sa se piard! Predica
Printelui Cristian este o bijuterie. A luat de la Printele Constantin (nu
stiu ct genetic , ct prin strduint ) darul de a vorbi liber (si nu-i usor
cnd n biserica sunt attea copii zburdalnici ), recurgnd la text ca si
Printele Constantin doar pentru a ntri ideile expuse din sursa sfnt si
fcnd legtura si cu viata, cu realitatea. Spovedeste mai ale tineri, ore n
sir. Si declar cu curaj: Nu e de ajuns s te duci la biseric regulat, trebuie ca
Biserica s te nsoeasc n toat activitatea ta, n toat gndirea ta! Si
mesajul crestinului trebuie sa fie autentic in Hristos , n duhul crucii , nu
convenabil! Este visul mplinit al Printelui . S-i ajute Dumnezeu !
282
Monotelismul sau monotelitismul (o singur voin)- http://ro.orthodoxwiki.org/Monotelism

Monoenergism (a Greek loanword meaning "one energy") -283
http://orthodoxwiki.org/Monoenergism
283
153
Si
Galeriu
Da, Printele ne-a artat prin exemplu personal c nu calea este

imposibil , ci imposibilul e calea !284A dorit s renoveze biserica
Sfntul Silvestru si a reuit ; a construit n inimile noastre posibilitatea
valorificrii fiecaruia din noi i a reuit. Dac am fi ntelepi ar trebui s
fim numai n Lumina !
Fac Domnul s ne aflm n adevar i n iubire, n lumina i n iubire !
Pomenirea plecarii la cer a profesorului nostru de
suflet Constantin Galeriu va fi din neam in neam! 285
Azi 21 noiembrie este si ziua de natere pmantean a Printelui
Galeriu! Intre salcie si brad la Biserica Sfantul Silvestru doarme
preotul maiestru cum zicea un fiu duhovnicesc , poet de dragul
Printelui nostru iubit. Crucea Printelui cu model brncovenesc se
nal maiestuas strjuind mormntul care este n permanen
acoperit cu flori proaspete. La 6 august 2011 , la opt ani de la nasterea
in viata cea cereasca si vesnica a Printelui Profesor Constantin Galeriu
de la Biserica "Sfntul Silvestru din Bucuresti si la mormnt s-a cntat
Vesnica Pomenire !
Figura 1 Pomenirea la 8 ani de la plecarea la cer a Printelui Galeriu Constantin ( 6
11 2011).
Din cuvintele Parintelui Galeriu
Argentina Gramada Dragu- La biserica Silvestru doarme preotul mestru -Lumea
Credintei pagina-43 - septembrie 2011
284
285
154
Si
Si pentru a ne aminti ca viaa merge mai departe si ca pomenirea lui va

fi din neam n neam , strnepotul Printelui , a lsat joaca si venit
(chiar si spre surprinderea tatlui sau, preotul Cristian Galeriu) s
cinsteasc solemnitatea momentului.
Figura 2 Pomenirea la 8 ani de la plecarea la cer a Printelui Galeriu Constantin ( 6

11 2011).
Printelui Constantin Galeriu286

Dintr-un hotar si pn n cellalt ,
E amintirea ta sfintind oriunde
Cu harul care truda o ascunde
Si jertfa aumata n asalt.
Cnd sorb cuvntul tau purtat pe unde,
Cu foc din duhul Celui Preanalt,
Si n adancul inimii tresaltLumina necreat ma ptrunde.
Te simt acum mai viu ca niciodata
Din dragostea de suflet revarsat:
Minune- s si nu un paradox!
Milostivind ne nsotesti prin vreme
Cei nsetati pe tine sa te cheme
Virtute pentru neamul ortodox.
Cu foc din duhul Celui Preanalt.
Vasile Musta- Printelui Constantin Galeriu -Mturii Silvestrene nr 3, 2010http://ucenic.go.ro/despre32.htm

286
155
Si
Galeriu
V.20 Urmare a Printelui Galeriu287

Harul i vocaia teologic, erudiia de o ntindere i
diversitate fr egal, memoria de-a dreptul fabuloas,
uluitorul talent al predicatorului, n sfrit, buntatea
uman cu accente nepmnteti.
-E recunoscut legtura dvs. duhovniceasc cu Printele Galeriu (din
ultima parte a vieii sfiniei sale). Ce v atrgea la sfinia sa?288
- Harul i vocaia teologic, erudiia de o ntindere i diversitate fr egal,
memoria de-a dreptul fabuloas, uluitorul talent al predicatorului, n sfrit,
buntatea uman cu accente nepmnteti. Adaug felul n care nelegea s
mbine tiina i teologia, s investigheze domenii i discipline ale cercetrii
moderne, cum este psihanaliza. 289 Printele Galeriu era familiarizat cu lucrrile
lui Freud, Adler, Jung, cu lucrrile lui Frankl, cel care a elaborat conceptul de
logoterapie290, exponent de frunte al celei de a treia coli vieneze de psihanaliz.
Argentina Gramada Dragu- La multi ani rodnici revistei Lumea Credintei la aniversarea a 10
ani de activitate - Lumea Credintei-pagina72-73 aprilie 2013
287
Rzvan Bucuroiu Interviu cu Ion Mircea, laureatul din acest an al Premiului

Naional Mihai Eminescu pentru Opera Omnia www.lumeacredintei.com/sct_6/c_1/art_1299/credina_zugrvete_icoanelen_biserici_interviu_c
u_poetul_ion_mircea_laureatul_din_acest_an_al_premiului_naional_mihai_eminescu_pentru
_opera_omnia.htm
288
Psihanalz s. f. 1. Ansamblul concepiilor lui Freud privind viaa psihic contient i

incontient, dup care tendinele sau dorinele profunde ale individului vin n conflict cu
convingerile sale morale i sunt alungate n subcontient, de unde tind s reapar sub o form
travestit. 2. Metod de analiz psihologic i de tratament al bolilor neuropsihice, care i
propune, prin diverse probe (asociaii de cuvinte, relatri de vise, interpretri de figuri confuze
etc.), s descopere cauzele nevrozelor i psihozelor i s vindece aceste boli.
Din fr. psychanalyse. - http://dexonline.ro/definitie/psihanaliza
289
Logoterapia (deriv din grecescul logos = cuvnt) - termen folosit nc din anul 1930 de
psihiatrul vienez Viktor E. Frankl (1905 - 1997) prin care acesta desemna tehnica
290
156
Si
Printele a i corespondat de altfel cu Frankl291 i unul dintre numerele

Transilvaniei a consemnat dialogul i combustia spiritual dintre cele dou mari
personaliti.
La rugciunea Canonul Cel Mare al lui Andrei Criteanu la biserica
Sfintii Imparati Constantin si Elena, s-au adunat alaturi de credinciosii
parohiei si iubitorii de cntare sfnt din epoca de aur a Mnstirii
Antim . Printele Nicolae Giolu , fostul dirijor al corului de la
Mnstirea Antim, cadru didactic al facultatii de Teologie creste
mereu alte generatii. Pcat ca la mnstirea Antim nu se pstreaz
traditia de pe vremea Printelui Sofian . Crezul , Suflete al meu ,
Sub milostivirea Ta sunt unice n toate cntrile din toata muzica
noastr ortodox. Duhul Sfnt este mai bine simtit . Ascultndu-le simt
si nteleg ce zice Sfntul Pavel :
Caci Cuvntul Lui Dumnezeue viu si lucrator si mai ascutit decat orice
sabie cu doua taisuri si patrunde pana la desprtirea sufletului si duhului ,
dintre ncheieturi si maduv , si , destoinic este sa judece simtirile si cugetrile
inimii!292.
In a doua sear de canon , am zrit n multimea credinciosilor drepti
ca lumnarile , o fat luminoas cunoscut , ucenic si ea a Printelui
Galeriu. La sfrsit am abordat-o ca pe o apropiat mie, cu toate c nu
am vorbit niciodat. O chiama Solomon Emanuela si continu
activitatea Printelui Galeriu , cu colaborare chiar la coala vieneza de
psihanaliz. Si ea , urmare a Printelui Galeriu mplineste din mostenirea
dat nou: nduhovnicire prin rugciune si sfintire a locului de osteneal
prin purtare divin.
psihoterapeutic conceput de el (a 3-a scoala vienez de psihoterapie). Pentru detalii privind

logoterapia v. pagina dedicat lui Viktor E. Frankl- http://ro.wikipedia.org/wiki/Logoterapie
291 Schimb de scrisori cu Dl Victor Frankl- www.ceruldinnoi.ro/Picture/Galeriu_Frankl.JPG
292 Epistola ctre Evrei a Sfntului Apostol Pavel Cap. 4,12www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=22&cap=4
157
Si
Galeriu
S-ar zice ca e o ntmplare 293; ntamplarea (nu vine de la hazard ci de

la templu294). Este evenimentul pe care Dumnezeu l permite pentru ca
mai trziu sa-i de o explicatie. Ei bine , ea era ucenica care tlmacea
corespondenta Printelui Galeriu cu Victor Frankl295 . Ne-am bucurat
amandou! Comunicare cu rudenia dup duh spunea Printele Galeriu.
Si tot din ntmplare primesc pe mail o istorioar de la alt ucenic
Liana Ciociu . Este si pe Internet. Iat-o:
Un psiholog i nvat pe cursantii lui despre managementul
stresului . A luat un pahar de apa si s-a plimbat prin sal... n liniste.
Toat lumea astepta o ntrebare de genul - este pe jumatate plin sau pe
jumatate gol. La un moment dat s-a oprit, a ridicat paharul si si-a
ntrebat auditorii : " Ct de greu este acest pahar cu ap ? ". Mirati, cursantii
au dat rspunsuri ntre 250 si 500 ml. Raspunsul psihologului a fost
urmtorul : greutatea absolut nu conteaz. Conteaz ct timp l vei
tine ridicat. Un minut, nici o problema; o or , o durere de brat dar ntro zi - ti paralizeaz bratul. In fiecare din aceste 3 cazuri greutatea
paharului nu se schimb.
Se schimb doar timpul ... si cu ct e mai lung, cu att mai greu este.
Stresul si grijile din viata sunt asemenea paharului cu apa. Daca te
gndesti putin la ele ...nu se ntmpla mare lucru. Dac te gndesti mai
mult la ele.. ncepe s te doar sufletul. Dac te gndesti tot timpul la
ele - ti paralizeaz mintea...nu mai poti sa faci nimic. De aceia este
important sa te eliberezi de stres. Cnd ajungi acas pe seara...las-ti
grijile deoparte. Nu le purta cu tine n noapte. Pune paharul jos ! 296
Printele Galeriu ar zice mai mult :Mut-ti gndul de la tine la EL!297
Ceea ce se petrece n mod incidental; hazard- http://dexonline.ro/definitie/intamplare

Edificiu special amenajat pentru practicarea unui cult religios: biserica monumentalahttp://dexonline.ro/definitie/templu
295 http://ro.wikipedia.org/wiki/Viktor_Frankl
296 https://personalitateautentica.wordpress.com/tag/managementul-stresului/
297 Cuvntul Arhiepiscopului Casian al Dunarii de Jos -Radio Trinitas-2012 ziua Sfntului
Casian
293
294
158
Si
V.21 Printele Galeriu mi-a schimbat viata ! 298

Eu sunt unul din peretii care-L mrturisesc pe
299
HRISTOS din nvatatura Printelui Galeriu.
Si atunci ca si acum la 9 ani de la mutarea sa la cer , smnta
propovduirii lui rodeste. Peste tot, n fapte cotidiene sau solemne ,
nvtturile Printelui sunt lucrtoare n noi si prin noi. Am fost la Iasi .
La racla Sfintei Parascheva mi-am amintit cuvintele Printelui despre
materia care nu se supune firii. . In incendiul la care si racla se topise
flcrile nconjurau a ocrotire sfintele moaste.
Cu ani n urma la racla Sfntului Dimitrie
fusesem ferm
admonestat de printele slujitor de atunci , Cretu Ieronim : dac nu
srutati sfintele moaste s nu mai mergeti la Sfntul ! Dumnezeu a
avut mil de mine . M-am nimerit la Minstirea Curtea de Arges la un
ceas de liniste si vizit a unui nalt ierarh, ocazie cu care a fost
descuiat racla Sfintei mucenie Filofteia. Am fost invitat si eu cu copii
mei sa srut sfintele moaste ; m-am apropiat cu team si mireasma
sfinteniei mi-a umplut ochii de lacrimi si inima de bucurie. Fapte
ntrite mai trziu de cuvintele Printelui Galeriu : materia care nu
se supune firii.
Peste ani la Craiova m-am dus si la catedrala unde m-am nchinat la
moastele Sfntului Nifon, Sfintei Tatiana si Seghie si Vach. Sfntul
Nifon despre care Printele Galeriu ne vorbea cu atta preuire, mi-a
Sorin Dumitrescu- Intalnirea cu Parintele Galeriu mi-a schimbat viata -www.formulaas.ro/2007/766/spiritualitate-39/sorin-dumitrescu-7921,

298
Claudiu Tarziu- Florin Botezan - www.formula-as.ro/2012/1015/spiritualitate-39/parinteleflorin-botezan-14964

Argentina Gramada Dragu-fragment din Parintele Galeriu mi-a schimbat viata ! Articol
editat in Lumea Credintei-pagina76-71 august 2012 www.lumeacredintei.com/sct_3/st_2621/navPage_6/printele_galeriu_mia_schimbat_viata.htm
299
159
Si
Galeriu
amintit de cuvintele ntiului ucenic , Sorin Dumitrescu care zice

tocmai decesul Printelui (Galeriu) din 11 august 2003 gireaz originea
celest a semnului din 13 august al aceluiai an (curcubeul) . 300 Si legat de
Sorin Dumitrescu , pictor academician si profesor , iat ce-mi zice
Lucian , fost student al Printelui Galeriu, acum de veghe la racla
Sfntului Nifon. A zis Sorin Dumitrescu ntr-o conferint ca Printele
Galeriu nu a avut auditoriu pe masur si c a vorbit la perei. Spunei-i va rog
c eu sunt unul din pereii aceia care-L mrturisesc pe Hristos din
nvtura Printelui Galeriu. O frumoasa indignare !
Asa a si zis Printele . Acesta este si testamentul lui : M-am strduit
s v aez n suflet credina, voi s o mrturisii ! 301
Da, o mrturisesc attea ucenici (ingineri, medici, profesori
economisti ) care fie c au urmat a doua facultate , teologia fie ca s-au
clugrit . Toti mrturisesc Printele Galeriu mi-a schimbat viata ! 302.
Si eu am fost ucenica Printelui Galeriu este sinonim cu Si pe mine
m-a iubit Printele Galeriu 303. Iar la el iubirea nsemna respectul. 304
Ca fiecare ucenic al Printelui ascultnd radio Trinitas , tresar de
bucurie dac-i aud vocea (cum a fost rostirea Troparului Nasterii
Domnului), m bucur s-i vd portretul n emisiunea Universul
credintei pe Tvr 1 si sunt fericit cnd vizionez o emisiune moderat
de printele Cristian Galeriu la Tv Trinitas).
Petre Mihai Bacanu - Despre semnele care s-au aratat la iesirea din lume a
Parintelui Galeriu - www.Romanialibera.ro, interviu realizat intaiului dintre ucenici
Sorin Dumitrescu 21 August 2003- preluat
Si eu am fost ucenicul/ucenica Parintelui Galeriu - www.ucenic.go.ro/despre21.htm
301
Lumea
credintei
anul
2006,
nov,
pag
19
,
www.punctecardinale.ro/nov_2006/nov_2006_16.html
300
Claudiu Tarziu-Florin Botezan- www.formula-as.ro/2012/1015/spiritualitate-39/parinteleflorin-botezan-14964

302
Costion Nicolescu - Parintele Galeriu: "Eu nu sunt un om al apelor linistite. Sunt un om

viforos - www.formula-as.ro/2011/972/spiritualitate-39/mari-duhovnici-parintele-galeriu-eunu-sunt-un-om-al-apelor-linistite-sunt-un-om-viforos-13817
304 Sorin Dumitrescu- Intalnirea cu Parintele Galeriu mi-a schimbat viata www.formula-as.ro/2007/766/spiritualitate-39/sorin-dumitrescu-7921,
303
160
Si
Mult m bucur atunci cnd este citat de un ierarh. Cnd fcea

cltoria sa misionar , la sfrsit conferentia la Galati , spunnd celor
apropiati ca a luat si binecuvntare arhiereasc. Cand vre-un vldic se
smerea pentru tineretea sa n fata profesorului de o viat , Printele
zicea ierarhul e tnar , dar harul e btrn !
L-au iubit ierarhii . La slujba de nmormntare din 13 august 2003
erau 10 ierarhi si peste 100 de preoti. In ochii lor, lacrimi. Acum stiu si
pot sa va mrturisesc : si ierarhii plng 305. Si ierarhii l poart n suflet si-i
citeaza cuvintele din viul vietii n cuvntari si n fapte .
Printele a ramas n mintea si sufletul tuturor acelora care l-au
cunoscut. Daca ar fi s plngem ne vremelnicia, am zice ca aceast
ucenic:
De neuitat au ramas clipele, orele, zilele , anii de la Biserica Sfntul
Silvestru, de neuitat tremurul si cutremurul din glasul Printelui Galeriu, de
neuitat diminetile de duminic in care aprea la usa diaconeasc de miazazi a
catapetesmei s dea binecuntarea ; de neuitat, ca orice lucru care nu se va mai
ntoarce niciodat.306
Dar dac ne gndim la bucuria si darul ce l-am primit, cunoscndu-l,
ascultandu-l si modificandu-ne vieile n lumina celor primite , atunci
s spunem Slava Lui Dumnezeu pentru darul primit!
Intrebai care e cea mai de pre nvatur primit de la Printele
Galeriu, rspunsurile sunt diferite , funcie de unicitatea ucenicului :
"O, iubitilor, - n adnc, propriu-zis nu exist moarte, nu exist
desfiintare, - existenta omului e un suis continuu" au fost primele cuvinte pe
care le-am auzit din gura Printelui Galeriu, si-atunci am stiut ca nu
suntem singuri. 307
"Nimeni si nimic nu poate distruge niciodat chipul lui Dumnezeu din
om. Ultimul rtcit, ultimul criminal, nc mai are n el chipul divin intact.
Razvan Ionescu- Parintele Galeriu - preotul tuturor - Lumea credintei, anul I, nr. 2www.crestinortodox.ro/reportaj/parintele-galeriu-preotul-tuturor-72285.html
306Neti Gavriliu-Un stilp al ortodoxiei urca acum vamile vazduhuluihttp://tech.groups.yahoo.com/group/EscapeFromRomania/message/40215?var=0
307 Printele Galeriu- Predica duminica dinaintea Nasterii Domnului - http://putereacredintei.blogspot.ro/2011/12/predica-duminica-dinaintea-nasterii.html
305
161
Si
Galeriu
Noi nu ne gndim la asta, cand intram n relatie cu alti oameni. Ii judecm

dup epiderm, nu dup chipul dumnezeiesc. Pentru ca altfel ne-am purta cu
mai mare atentie si delicatete fat de ceilalti, care sunt, si ei, purttori ai
chipului lui Dumnezeu. Se pierde doar asemnarea cu Dumnezeu, din
pricina pcatelor noastre, dar nu si chipul".308
Fratele Ghiorghit, monah al Minstirii Antim l caracterizeaz
pe Printele Galeriu : personalitate Cristitica iradiind pace tuturor!

Ucenic si doctorand n acelasi timp , fratele Ghiorghit l-a ntrebat pe
Printele Galeriu cum reuseste sa fie si spontan si riguros n acelai
timp. Toi ne-am dori asta. Printele Galeriu i-a mrturisit :
Frate Ghiorghita : rugciunea ti va arta continutul si curia vieii te
va ajuta cum sa redai la momentul potrivit. Si
Roag-te s se arate darul Lui Dumnezeu prin tine!309
Fr ndoial, s-au spus si s-ar putea spune multe despre Printele
Galeriu. Pentru c Printele a fost omniprezent i sunt muli aceia care
au un gnd, o amintire legate de Sfinia Sa. Ne rmne vocea
nregistrat (ce buna e tehnica!) . Ne rmne imaginea Sfiniei Sale, din
fericire nregistrat n emisiuni de televiziune i am convingerea c l
vom mai vedea i auzi.
Si ne rmane examenul nostru personal : ce facem cu darul primit ; ct
aplicam , ct si cum druim stiind c druind cei dobndi ! 310 Si cum
mi zicea Claude311, profesoara de religie din Bruxelle : ce norocoas esti
Argentina ! Da ! Ce norocoi suntem noi toi , c am avut un astfel de
dar ! Slav Lui Dumnezeu pentru toate !
308Andrei
Cheran- Inteleptul din staulul oilor: Parintele Iona, de la Manastirea Oasa - www.formula-as.ro/2011/980/spiritualitate-39/inteleptul-din-staulul-oilor-parintele-iona-dela-manastirea-oasa-14032
309 Din cuvantul Fratelui Ghiorghita de la Minstirea Antim, doctorand al Printelui Galeriu
la Simpozionul de 7 ani Printele Galeriu.
310 Carte a lui Nicolae Stenhard si el bun ascultator al predicilor Parintelui Galeriu ani buni http://sldsjd.wordpress.com/audio-daruind-vei-dobandi/
311 Nu este simplu sa fii profesor de religie in Romania dupa 50 de ani de comunism . Nu e
simplu nici in Europa. Claude desena pe tabla o inima mare (care poate cuprinde toate religiile
lumii); si-n clasa erau crestini dar si musulmani, si evrei.
162
Si
VI CUNOASTEREA LA PARINTELE GALERIU
Parintele Galeriu : Informatia Suprema este

Dumnezeu
Cunoaterea cea mai nalt pe care oamenii o pot
poseda este cunoaterea Lui Dumnezeu
Printele
312
Galeriu a fost mereu preocupat de
orice aspect al cunoaterii umane. Mintea sa ascuit a

rscolit mult n afara granielor teologiei, cutnd rspunsuri, aflnd ntrebri. Pentru el, tiinele, mai ales
cele
exacte,
deschise
erau
spre
Virgil Cndea
tot
infinitul
attea
ferestre
tainelor
ale
creaiei,
dumnezeieti.
313
Dumnezeu nu poate fi definit . Dumnezeu este o fiin suprem,

omnipotent i omniscient care ar fi creat Universul.314 Pentru
matematician, Dumnezeu este o axiom, pentru fizician, El este o stare,
pentru filozof Dumnezeu este o mare enigm, pentru artist El este
surs de inspiratie, pentru biseric El este sursa, iar pentru omul
credincios, Dumnezeu este315.
Acad. Mihai Drgnescu, Preedintele Seciei de tiina i Tehnologia Informaiei a

Academiei Romne- Societatea Informaional i A Cunoaterii. Vectorii Societii
Cunoaterii. - www.academiaromana.ro/pro_pri/doc/st_a01a.doc
312
Acad. Virgil Candea- Mari duhovnici: Printele Constantin Galeriu - Predicatorul

de foc -www.formula-as.ro/2012/1040/spiritualitate-39/mari-duhovnici-parinteleconstantin-galeriu-predicatorul-de-foc-15660
314 Enciclopedia libera a Internetului http://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C8%9Bie:Dumnezeu
315 www.antonia-dinsuflet.be/pensees.htm
313
163
Si
Galeriu
Dumitru Constantin Dulcan: Pentru mine, dupa 40 de ani de

studiu si de reflectie este evident, si nu m feresc s o spun, ca exist o
esent spiritual a ntregului univers, care face parte intrinsec din acesta,
dac nu cumva este nssi matricea universului material. Mai putin conteaz
daca o numim ca oamenii de stiinta, cmp energetic, informational, chiar
cmp al constiintei universale, asa cum este numit de unele ramuri ale
psihologiei, sau dac este numit Dumnezeu, asa cum o fac diversele
religii.316
Printele Galeriu: Dumnezeu este Informatia omului. Omul nsusi
e informat
prin har : Revelatia ,
Biblia , Sfintii parinti, Filocalia. 317
Existenta Sa transcende posibilittile noastre obisnuite de cunoastere.
Demersul omului de a ncerca sa accepte existenta lui Dumnezeu
precum cea a unui lucru, este gresita. In acest sens mi aduc aminte de
momentul n care Pilat Il ntreaba pe Hristos "Ce este Adevarul?. Hristos
nu-i rspunde nu din nestiint, caci El Insusi era Adevrul, ci pentru c
Pilat era lipsit de credint. Dac Pilat ar fi spus nu ce este Adevrul , "CI
CINE este Adevarul" si-ar fi dat seama ca-L are n fata sa .
Nimic nu e intamplator, totul e proniator! zicea
Parintele Galeriu
Memoria printelui nostru drag, functiona
ntr-o continu
teologhisire fcnd legturi n permanent ntre cuvintele sfintelor
scripturi cu ntmplarile vietii , recurgnd si la mrturiile sfintilor
printi pe care-i considera prietenii si. Imi sunt atat de dragi- spunea
uneori.
Dar Printele era uluitor cu strdania sa pentru a fi n actualitate cu
tot ce putea atinge cu mintea : si-n psihologie si-n , fizic si-n medicin
Dumitru Constantin Dulcan Intoarcerea lui Dumnezeu www.formulaas.ro/2008/840/societate-37/intoarcerea-lui-dumnezeu-10312

317Parintele Galeriu Informatia Omului http://sfaturiortodoxe.ortodoxism.ro/parintele_galeriu/Pr%20Galeriu%20%20Informatia%20omului%2019-02-1999.wma
316
164
Si
si de ce nu si-n informatic. Uneori si amintea dojana unui mare

profesor care-i spunea :prea te ocupi de multe ! 318
Si dragul de el era n stare s se nvinovteasc si pentru truda
cutarii n cunoastere : de pcatul asta n-am scpat!. Si ct bine a
fcut attor oameni nelinistiti (dintre care cea dintai sunt eu) n
ntelegerea sensului existentei lor : ai sa te mntuiesti negresit si tu si
casa ta , cci Il cauti sincer pe Dumnezeu!
Si n vremea n care a intrat n discutii cu specialist pentru
reconsolidarea turlei bisericii a ntalnit proiectul arhitectonic .
Si de la reconstructia turlei bisericii a trecut se-ntelege la Proiectul
Arhitectului Universului, care n maretia operelor sale stie s
numere doar pana la unul .
Adic pn tine (mine) suflete, oricare ai fi tu! Paradoxal nu ?
Si spunea :Totu-i Paradox319 si Antinomie320-si -ntelegi si nuntelegi.
Proiectul 321 este fcut de Fctorul, Atotstiitorul si Prelucrtorul
(din limbajul sistemelor informatice). La baza oricrei opere st
proiectul. Sub aspect religios, si sub aspect stiintific, omul se distinge
de celelelalte fpturi prin gndire si cuvnt. Acesta este specificul,
aceasta este conditia uman, iar pentru noi, crestinii, Cuvntul este
La sustinerea lucrarii de licenta, Nichifor Crainic avea sa zica: ai sa fii un mare
predicator
319 Paradx s.n. 1. Contradicie logic-formal, aprut n ciuda respectrii corectitudinii
logice a raionamentului; prere contrar adevrului unanim recunoscut; (p. ext.) ciudenie,
nepotrivire. 2. Fapt despre care se poate demonstra att c este adevrat, ct i c este fals. [Pl.
-xuri, -xe. / cf. fr. paradoxe, lat., gr. paradoxon < gr. para contra, doxa prere]www.webdex.ro/online/dictionar/paradox
320 Antinome ( fr., lat.) Metod teologic aplicat doctrinei despre Dumnezeu i, n general,
dogmelor credinei, indicnd neconcordana dintre definiiile formale i coninutul transcendent
al credinei (misterul adevrului divin) care nu poate fi redus la noiuni raionale.www.webdex.ro/online/dictionar/antinomie
321 Proict ~e n. 1) Plan prin care se intenioneaz realizarea unor aciuni viitoare. 2) Text
iniial al unui plan de activitate social care urmeaz s fie discutat, completat, aprobat i apoi
pus n aplicare. 3) Schem a unui sistem tehnic sau a unei construcii care conine calculele,
desenele i explicaiile necesare. [Sil. -iect] /<germ. Projekt, lat. projectus www.webdex.ro/online/dictionar/proiect
318
165
Si
Galeriu
Insusi Dumnezeu. Si omul, chiar dupa chipul lui Dumnezeu, este fiinta
cuvntatoare. Logos-ul este numit n Evanghelie: "La nceput era
Cuvntul (Logos-ul)"322.
Cuvntul era de la Dumnezeu, si Dumnezeu era Cuvntul. Grecul
zice Logos ntelegnd deodata si ratiune, si cuvnt. Noi am tradus prin
Cuvnt ca expresie a ratiunii, iar Cuvntul este calea aceasta divin si
uman de a comunica, de a ne mpartasi unul celuilalt taina noastra
launtric... Si atunci asa am mprtsit, n acest spirit, Cuvntul,
Cuvntul-Creator.
Spuneau Printii: "Zi-mi mie cuvnt!". Dar ce fel de cuvnt?.
"Cuvnt care sa ma zideasc". Cuvntul lui Dumnezeu e Cuvnt
creator: toate prin Cuvntul Lui s-au facut.323
Proiectul creatiei este cartea Facerii cap I 26,27... sa facem om
dupa chipul si asemanarea noastra .324 Formula de nceput a Sfintei
Liturghii prezint o deosebit importan n plan dogmatic, ntrucat
Impria lui Dumnezeu este coninutul vieii cretine ea este
cunoaterea lui Dumnezeu, unirea cu El i viaa ntru El.
Impria lui Dumnezeu este coninutul vieii cretine ea este
cunoaterea lui Dumnezeu unirea cu El i viaa ntru El325 .
Si dac Dumnezeu este Inelepciune , Cunoatere i
Iubire spre aceasta trebuie s tinda si omul :
cand nvaa ...i mplinete menirea . 326
Sfnta Evanghelie dupa Ioan Capitolul 1, verset 1www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=1
323 Fragment din Interviu - Lumea credintei, anul I, nr. 2-http://cuvinteduhovnicesti.crestinortodox.ro/Parintele_Galeriu_-25-471.html
324 Proiectul este conform dictionarului dex un plan sau intenie de a ntreprinde ceva, de a
organiza, de a face un lucru. http://dexonline.ro/definitie/proiect
325 Pr. Prof. Dumitru Stniloae, Spiritualitate i comuniune n Liturghia Ortodox, p. 143.
326 Disertatie rostita cu ocazia nfiintarii Forumului Oamenilor Liberi de Cultura si Arta
322
166
Si
Si Printele s-a instituit drept model de srguint n nvttur

continu , pe tot parcursul vietii ; asa cum o cer vremurile de acum
(lifelong learning).
Inc din tinerete s-a manifestat public printr-o lucrare despre
Dumnezeu. Inc de atunci l citam pe un astronom englez, care spunea
trebuie vazut Universul nu ca o masin ci ca o mare gndire.
Si propria-i gndire sia stimulat-o prin studiu , fcnd-o roditoare
prin rugciune.
Ma gndesc ! Fusese rspunsul Printelui la ntrebarea (ce faci?!)
gardianului care-si fcea rondul , nedumerit c cineva care muncise
peste puteri peste zi nu doarme. A! asta gndeste! 327
Gndul reprezint respiratia mintii dar atunci , gndirea era
interzis. La sustinerea tezei de doctorat n fata unui sir de Everesturi
profesorale, cu un Stniloaie si cu un Antonie Plamdeala la mijloc a
prezentat o teologie a uluirii astfel c ntelepciunea si stiinta lui nu erau
din lumea aceasta. 328
Avea puterea de a fi la curent si de a le face noi toate. Dragul meu,
pentru mine un eveniment cu totul semnificativ l-a reprezentat acel
moment in care a aparut, pe firmamentul stiintei si spiritului uman,
informatica; ntr-o noapte am primit si eu acea cartulie, nu prea mare,
a lui Norman Wiener329. Am citit-o, si-am zis: se nnoieste lumea. 330
Cu Printele Galeriu ntre Genez i Apocalips. -Convorbiri realizate de Dorin Popa

2002-Editura Harisma pag.115
327
Ion Buga -Parintele Galeriu Delasilvestru - Unde a fost biserica -Ed Sf.Gheorghe
Vechi-Bucuresti 2001-pag 48
329 Parintele ciberneticii, Norman Wiener prevenea nca din 1964 :exista o idolatrizare a
masinilor (mecanismele care fascineaza oamenii ). Numind computerul un idiot genial ,
sublinia ca un calculator este exact tot atat de valoros cat este omul care li utilizeaza. Folosit
inteligent este o unealta , e drept foarte perfectionata , care prelungeste posibilitatile creerului
omeneesc.
330
Printele Galeriu - Internetul si implicatiile lui Interviu consemnat de Octavian Greavu
- http://ucenic.go.ro/art19.htm
328
167
Si
Galeriu
Valurile tehnologiei informationale
Informatica stiin care se ocup cu studiul prelucrrii

informaiei. La baza societatii de azi si mai ales de mine va sta informatia si
comunicatiile mijlocite de calculator. Natiunea care are cuvntul hotrator
n domeniul prelucrarii informatiei va poseda n secolul al XXI-lea
cheile conducerii lumii331. Un grafic de trecere spre societatea global
informationala este dat de J.A. OBrien332, care considera ca omenirea, pentru a
ajunge n acest punct, trebuie sa parcurga un numar de patru stadii, si anume 333:
1. stadiul ntreprinderii informatizate, corespunzator perioadei 1970-2010;
2. stadiul muncitorilor cunoscatori interconectati, care a nceput din 1980;
3. stadiul societatii globale interconectate, declansat n jurul anilor 1992-1993;
4. stadiul societatii globale informationale, care va ncepe dupa 2010.
Asa cum rezulta si din figura 2, pna n 2010 am fost n perioada

cnd se suprapun primele trei valuri, ceea ce ne da de nteles ca suntem
ntr-o perioada de tranzitie cu riscurile si cu avantajele specifice.
Figura nr. 2. - Cele patru valuri ale tehnologiei informationale334

Robert E. Kahn, 1997, Defence Advanced Research Project Agency, SUAla adresa
http://www.france-science.org/innovation/rechfed.asp
331
OBrien, J.A., Management Information Systems. Managing Information Technology in

the Internetworked Entreprise, McGraw-Hill, Boston, 1999
332
Argentina Grmada- Tehnologii informatice moderne folosite n educatie n secolul XXIConferinta Internationala Educatie si Marketing 2006 http://argentinagramada.com/wpcontent/uploads/2009/10/Argentina-Gramada-CV-complet-Romana1.pdf
333
Tudorel Fatu, Al.Tugui Ce urmeaza dupa societatea global informationala ? la

adresa http://edemocratie.ro/publicatii/dupa_soc_info.pdf;
334
168
Si
n primul val atentia a fost canalizat catre organizatii ca element

cheie n obtinerea de profit. Astfel, se dorea o micsorare a timpului si a
costului de obtinere a informatiei, precum si o reducere a costurilor de
productie prin luarea n calcul a calculatorului electronic. Scopul l-a
constituit si-l constituie nc informatizarea ntreprinderilor. n cel deal doilea val se pune accent n mod deosebit pe performanele
individuale ntr-un mediu informatizat. Saltul de productivitate este
dat n aceste conditii de cunostintele de care dispun indivizii si de
gradul de interconectare. Atentia n cel de-al treilea val se ndreapt
spre realizarea conectivitatii la nivel global n cadrul societatii, n care
activeaza muncitorii cunoasterii si societtile informatizate. Derularea
activitatilor creatoare de valori n asemenea conditii va atrage un plus
de eficient. Scopul final al acestui val const n obtinerea societatii
global interconectate (societatii retea). Odat cu trecerea la cel de-al
patrulea val informatizarea societtilor se consider terminat, ceea ce
nseamn c asemenea pixului si calculatorul va constitui un instrument
obisnuit pe care si-l va permite oricine la costuri mici.
Cu computerul la usa viitorului
Dac n secolul XX se poate afirma ca s-a intrat cu trenul, n secolul
XXI s-a trecut cu computerul, cu nava cosmic, cu video-telefonul.
Dintre zecile daca nu chiar sute de definitii sub care a fost mbrcat
secolul XX pe parcursul sau ( secolul ideologiilor , al totalitarismului,
al democratiei, al emanciparii totale sociale, nationale, individuale, al
violentei al vitezei, al razboaielor mondiale sau al energiei nucleare).
Pentru altii nsa secolul XX a fost acela al revolutiei electronice.
Introducerea revolutiei electronice, dupa anumite preri , este mult
superioar, prin consecinte, revolutiilor sociale care au avut loc n
Marin Vlada Tehnologiile societatii informationale la adresa

http://fmi.unibuc.ro/ro/cniv_2005/volum/documente/pdf/sectiuneaA/1_1_VLADA.pdf
169
Si
Galeriu
trecut. 335Revolutiile sociale au schimbat regimurile politice, formele de

proprietate, au adus alte clase, alti oameni n prim-planul istoriei.
Aceasta revolutie electronica este cea care mbrtiseaza totul, inclusiv
omul. Faptul ca nc din copilarie tnara generatie priveste att de mult
la televizor si opereaz la computer, duce la modificari nemijlocite pe
cortex. Ceea ce conduce la o rapiditate mult mai mare a reactiilor, dar si
la o superficialitate accentuat, la o ngustare a tririlor umane.
Si cunoaterea lui Dumnezeu poate sa vina

si pe aceasta cale a informaticii prin mijlocul
de comunicare - Internet 336
Printele Galeriu
Folosirea Internetului aduce un salt n comunicare
Utilizarea noilor tehnologii trebuie facut n spiritul creativitatii. Ca
si telefonia fr fir sau telegrafia, radioul, televiziunea si de acum si
internetul care sunt realizari importante ale stiintei, ele trebuie sa
cunoasc si aceasta transfigurare.
Dincolo de tehnic, de stabilirea legaturilor globale este vorba de
continut, ce transmitem
Folosirea Internetului care este un rod al informaticii, un rod fericit,
ofera, dupa ntelegerea mea, da odat mai mult posibilitatea oamenilor
s comunice337 Att ct reusesc eu acum sa interpretez, generalizarea
Internetului cred ca are o nsemntate la fel de mare ca rspndirea
tiparului lui Guttenberg, ncepnd din 1473.
Parc se face un salt n comunicare.
335
www.itcnet.ro/history/archive/mi1999/current7/mi5n.htm
Printele Galeriu - Internetul si implicatiile lui Interviu consemnat de Octavian Greavu

- http://ucenic.go.ro/art19.htm
337 Printele Galeriu - Internetul si implicatiile lui - http://ucenic.go.ro/art19.htm
336
170
Si
Vedeti, acum, n aceasta epoc, mai bine zis, sfrsit de epoca si nceput de
epoc, stiinta nssi vine n ntampinarea religiei. Exprimand realul, stiinta
bate la portile spiritului si d mrturie pentru Creator, exprimandu-L, nu zic
definindu-L, pentru ca Dumnezeu nu poate fi definit un Dumnezeu definit
ar fi un Dumnezeu finit dar tlcuindu-L, dac vreti, drept constiinta
fundamental a existentei, a Universului.
Omul acum revine la interioritatea lui cea mai adnc si de acolo spre
interioritatea cea mai adanca a universului, asa cum zicea psalmistul: adnc
pe adnc se cheama.338 Adica, adncul devine cu adncul uman. Iar n alta
parte acelas psalmist spune ca Dumnezeu a pus n vistierii, adncurile339,
adic adncul din noi se afl n visteria lui Dumnezeu.
Norbert Wiener spunea ca: informaia este informatie, nici materie,
nici energie.340
Cunostinta include capacitatea de a evalua Informatia ntr-un
anumit sens sau scop.341
A avea cunostinte sau abilitatea de a efectua sarcini complexe,
presupune mai mult decat a avea o lista de instructiuni sau informatii
necesare; se cere abilitatea manipularii informatiilor sau a sarcinilor.
Trebuie subliniat ca nu orice data sau informatie creaza cunostinte.
Aceeasi comunicare (dat) poate avea utilitati diferite,
pentru
observatori diferiti, depinzand de: gradul cunoasterii anterioare si
pozitia observatorului n raport cu obiectul.
Informatia prezinta interes doar daca ea poate
fi utilizat.
O informatie spunem ca este relevant daca: dezvolt cunostintele,
dezvolt determinarea si este utilizabil pentru scopul propus.
Institutiile viitorului, spun viitorologii, vor fi bune daca vor da
Psalmul 41, 9-www.biserica.org/Biblia/VT/Psalmii/41_index.html
Psalmul 32, 7- www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=65&cap=32
340 Clifton, H.D. Business Data Systems, Pretince Hall, Ed a 4-a, 1998)
338
339
341A
avea cunostinta = a fi informat.cf Dex- http://dexonline.ro/search.php?cuv=cunostinta
171
Si
Galeriu
rspunsuri prompte adica daca vor asigura ele o rapida circulatie a

informatiei.
Marshall McLuhan342 a prezis aproape 30 de ani naintea aparitiei
internetului , forta si influenta pe care aceasta retea o va avea.343
McLuhan considera ca lumea electronica a informatiei a fcut s se
deplaseze accentul de la continut spre efect.
Din ce n ce mai global si mai direct suntem implicati, n viata
planetar , de aici subita ngrijorare a omului pentru deteriorarea
naturii, pentru poluarea aerului si pentru otravirea apelor.
Deci nu modul si relatiile de productie, definitorii pentru orice
societate, impresioneaza pe McLuhan, ci modul de comunicare si
intrumentul utilizat pentru transmiterea informatiei.
McLuhan
vede lumea in lumina informatiei, ca un spatiu al
transmisiei de semnale. Prevestind intrarea umanittii ntr-o er nou a
comuniunii universale , o coparticipare a fiecruia la viata si destinul
tuturor, situatie proprie satului global in care mijloacele elctronice
reunesc omenirea 344 McLuhan da expresie unei nevoi reale: nevoia
comuniunii. Adevarata comuniune345 se realizeaza cand cretinul se
afla n comunicare cu Dumnezeu pentru zile senine si zidirea
cunoasterii. Comunicarea cu Dumnezeu este dialogul dintre Infinit si
finit ; dar omul este si totdeauna a fost in (de)finit. 346
McLuhan, de origine canadiana a fost profesor, filozof, critic literar si teoretician ultimativ
al new-media.
343 http://bibliophyle.wordpress.com/2012/02/27/lumea-in-care-traim-digerati-si-galaxiagutenberg/
344 Marshall McLuhan-Galaxia Guttemberg Omul si era tiparului -Editura politica-1975Marshall McLuhan este autorul a catorva carti fundamentale in aceste subiecte, el a folosit
termeni de genul Satul Global Global Village, Mediumul este mesajul The medium is
the message sau Un radio de calitate construieste imagini si o televiziune de calitate nu le
distruge.
342
Legtur puternic, unire strns. 2. (Bis.) mprtanie, euharistie. http://dexonline.ro/definitie/comuniune

346 Printele Galeriu-Cu Printele Galeriu : Intre Geneza si Apocalips (convorbiri cu
Dorin Popa ) Editura Harisma -2002 pagina 361
345
172
Si
Printele Galeriu : Dumnezeu nu a interzis

cunoaterea !
In Dialoguri de sear , Sorin Dumitrescu ntreaba despre
originea : sintagmei crede i nu cerceta si daca aceasta exist n Scriptur.
Printele Galeriu: ... Nu cunoaterea a interzis-o Dumnezeu, cci ea
este un dar al Duhului Sfnt, aa cum este consemnat n cele apte daruri de
ctre profetul Isaia (cap. 11, vers. 1-3). De altfel, ignorana este un pcat foarte
grav, i aa i este, cci un cretin autentic nu poate fi prost.
n Evanghelia Sfntului Ioan, la cap. 17, Mntuitorul, n rugciunea
arhiereasc spune: Si viaa venic aceasta este, s Te cunoasc pe Tine
singurul, adevratul Dumnezeu, i pe Iisus Hristos, pe care Tu L-ai trimis
.347
A-L cunoate nseamn implicit a cunoate creaia, fptuirea Lui, pentru
c toate printr-nsul s-au fcut i fr de El nimic nu s-a fcut din ce s-a
fcut.348
Aadar, nu este vorba de interdicia cunoaterii, ci de oprirea cunoaterii
ambigue. 349
Evanghelia Sfntului Ioan, Capitolul 17, verset 3 www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=17

347
Evanghelia Sfntului Ioan, Capitolul 1, v 3www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=1

348
(Extras din Dialoguri de sear(Printele Galeriu, Andrei Pleu, Gabriel Liiceanu,

Sorin Dumitrescu), Edit. Harisma, Bucureti, 1991, pp. 90-91)- www.doxologia.ro/viatabisericii/cuvant-de-folos/parintele-galeriu-un-crestin-autentic-nu-poate-fi-prost
349
173
Si
Galeriu
De la veti cunoaste binele si raul
adica sa
decizi tu asupra binelui tau , respectiv rului

tau....(?!) VIA am castigat libertatea dar ce
facem cu ea ?
De la veti cunoaste binele si raul
adic sa decizi tu
asupra binelui tau , respectiv rului tau..(?!) 350

Intre cele dou daruri : sexualitate si creatie , omul vrea numai
sexualitatea;
Sa aleag chiar si moartea, eutanasierea , moartea ndulcita;
Nu mai vrea comuniunea si ncearc brbat-brbat, femeiefemeie. Intrebarea capital : mai este viat? ? Alegi plcerea fr viat
: rusine! Poporul nostru s-a ferit de toate acestea .Noi rspundem cu
lupta pentru nfrnare , pentru post , pentru ascez pentru salvarea conditiei
umane si a genotipului uman daca vreti... 351
Foamea de informatie
Problema secular a fost aceea a nfrngerii foamei, dar 150 de ani
de progres tehnic a adus dublarea consumului alimentar mediu,
nmultirea cu 100 a consumului de produse manufacturate si nmultirea
cu 6 a consumului de servicii tertiare. Omul ncepe sa-si dea seama ca
timpul de care dispune este precar, iar lipsa timpului este obstacolul
cel mai mare n trirea unei vieti complete.352
Vezi si caseta aveti credinta Lui Dumnezeu

Printele Galeriu- Cu Printele Galeriu ntre Genez i Apocalips. -Convorbiri realizate
de Dorin Popa 2002-pagina 523
350
351
352
J Fourasti, Les conditions de l`esprit scientifique, Paris, Gallimard, 1966.
174
Si
Omul nu triete numai cu pine, ci cu orice cuvnt care iese din

gura lui Dumnezeu353 . Omul trieste comunicnd, adica primind si
emitnd semnale purtatoare de informatie. De fapt cuvntul a fost
proorocit din nceputuri.La nceput a fost Cuvntul.354 Dar exista o
patologie a absorbtiei de informatie . Exista si vindecare cu si prin
informatie .355 Adica e nevoie de o igien a informatiei, o mare
capacitate de selectie a elementelor valoroase si gustarea lor cu deliciu.
Cea mai evoluat masin informational, calculatorul este capabila
de nmagazinarea unei cantitati imense de informatie si de prelucrarea
ei programat n scopuri diverse.
Informatia va fi o ntreprindere mai mare decat nutritia omenirii.
Se semnaleaz deplasarea spre auz, dupa ce am stat sute de ani cu ochii
pe carte. Tocmai cu acest simt, omenirea nu sta bine. Este expus, n-are
nchidere, nu poti regla cantitatea de informatie ce intra pe urechi. Ochii
pot fi nchisi, ntredeschisi, ntorsi in alta directie sau pur si simplu
tintuiti n gol. Urechile sunt vesnic de veghe. Este vorba de densitatea
crescuta a populatiei, de conexiunea marita a societatii si de nmultirea
fara precedent a semnalelor ce si le transmit oamenii. Mijloace de
aprare nu exist.
Casca informational va rspunde preocuprii masive a omenirii
de a-si economisi resursa cea mai pretioasa: gndirea. ?
Sfnta Evanghelie dupa Matei Cap 4, verset 4- http://biblia.resursecrestine.ro/matei/4

Sfnta Evanghelie dupa Ioan Cap 1, verset 1www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=1
353
354
Viktor E. Frankl (1905-1997) Omul in cautarea sensului ultim al existentei (tradus din
limba germana de Pr. Prof. Ioan Caraza si Monica Herghelegiu
355
175
Si
Galeriu
Focul ncalzeste sau arde, vinul nveseleste sau
mbata 356, lucrul la calculator este benefic sau

daunator, el putnd fi bun sau netrebnic! un ajutor
sau un risc?
Efectele asupra dezvoltrii strii fizice . Utilizarea ndelungat a calculatorului este
un important factor de risc pentru obezitate . Utilizarea ndelungat duce la
disconfort/tensiune la nivelul muchilor spatelui, poziii vicioase ale coloanei
vertebrale (scolioze, cifoze) . La toti utilizatorii mai devreme sau mai tarziu apare
suprasolicitarea vizuala357
Efectele asupra dezvoltrii psiho-cognitive . Comunicarea prin intermediul
calculatorului permite persoanelor care interacioneaz s se prezinte n ce mod
doresc i ofer posibilitatea grafic de exprimare a emoiilor. Utilizat cu masura
calculatorul mbuntete performanele cognitive. Utilizarea ndelungat a
calculatorului poate determina tulburri emoionale: anxietate, iritabilitate, toleran
sczut la frustrare, pn la depresie .
Efectele asupra dezvoltrii aptitudinilor sociale . Pentru a dezvolta competena
social necesar copii trebuie s interacioneze cu alii. M. Weinstein , subliniaz c
tehnologizarea a deteriorat sistemul de valori i funcionarea social la adolesceni. 358
Utilizarea ndelungat a calculatorului duce la tulburri de comportament: retragere
social, introversie, agresivitate verbal sau fizic, comportament exploziv iritant
atunci cnd i se cere s fac altceva .
Efectele utilizrii calculatorului asupra perceperii realitii .
Lumea virtual creat de computer (jocuri, internet) poate ndeparta copii de
lumea real. Prin intermediul jocurilor copilul interacioneaz cu personaje simulate
i creaturi diferite i prin intermediul internetului adolescenii i asum diverse
identiti n interaciunea cu strinii. Acestea fac ca limita real - virtual s nu mai fie
clar . Jocurile pe internet ntresc aceast integrare a vieii virtuale.
Printele Galeriu -Vartan Archelian in dialog cu Parintele Galeriuwww.lumeacredintei.com/sct_6/c_1/yy_2003/art_1040/vartan_arachelian_n_dialog_cu_printe

le_galeriu.htm
356
Dr. Marina Otelea -Medic Primar de Medicina MunciiDirector Departament Medicina

Muncii Medicover- la adresa www.cariereonline.ro/index.php?m=article&article_id=79
358 M. Weinstein (1995), profesor la Political Science at Purdue University
357
176
Si
Cine are informaia stpnete situaia. Cei care au privilegiul de a ti,

au datoria de a aciona359 cu dreapta socoteala; ar adauga Printele
Galeriu (focul ncalzeste sau arde, vinul nveseleste sau mbata, lucrul la
calculator este benefic sau daunator, el putnd fi bun sau netrebnic! )
Tehnologia poate ndeprta omul de el nsui?
Armamentele moderne sunt foarte avansate. Ne ndeprteaz de noi
nine n ritm forat. Dar tehnologia poate s ne aduc i mai aproape
unii de alii. Depinde de funciunea ei i mai ales de calitile
relaionale. A pune oameni n relaie, n mod sensibil este important.
Un medic care se folosete de maini se apropie de om (pacient), dac
nu l reduce la date cantitative i nelege i rolul datelor calitative.
Utilizarea noilor tehnologii trebuie s-i aduc aproape de Sursa (
Creator) si pe cei care nu L-au cunoscut destul .
Imprimarea unei finalitati pozitive n gndire si actiune este singura cale ,
singurul drum spre cunoastere si apropiere de perfectiune . In alti termeni ,
este singurul drum spre elevarea noastra spirituala , care nu nseamna doar
obtinerea de informatie prin instruire ( dezvoltata de utilizarea tehnicii de
calcul) ci presupune si un cumul de energie pozitiv necesar transcenderii
n planul constiintei cosmice. Acesta e scopul vietii360. Sa realizm n planul
constiintei si al tririi concrete unitatea cu Sursa. 361
Asadar suntem pe calea cunoasterii , informatiile dobndite sunt
necesare dar care netraduse n gndire si actiune nu are nici o valoare.
Prima editie, publicat prima oar n 1981, c exist o "minte universal",
care ordoneaz i coordoneaz toate lucrurile din jur.362
(Albert Einstein)- www.culturagenerala.net/citate.html
Ne repeta Printele Galeriu cuvintele Sfntului Serafim de Sarov : adevaratul scop al
vietii crestine consta in dobandirea Duhului Sfnt al lui Dumnezeu.
www.crestinortodox.ro/sfinti/sfantul-serafim-sarov-88449.html
361 Dumitru Constantin Dulcan- Inteligenta materiei -Editura Teora reeditata in 1992 ,
pagina 306-307
362 Dia Radu- D.C. Dulcan: n spatele tuturor lucrurilor e Dumnezeu
-www.formula-as.ro/2013/1053/lumea-romaneasca-24/d-c-dulcan-in-spatele-tuturorlucrurilor-e-dumnezeu-15989
359
360
177
Si
Galeriu
"Orice cunoatere nu are sens dect dac intensific viaa." A zis Goethe
dar pentru mntuire e mai aproape Petre Tutea A sti la scara uman,
poate fi folositor - dar n nici un caz mntuitor. 363
Nu mi recunosc chipul meu in voi
Comuniunea cu Dumnezeu e gndita ca o nunt divin...364.
Fecioarele nechibzuite ( nu bune zicea ) se duc sa cumpere si cand
ajung usa s-a nchis....Doamne, Doamne deschide-ne noua. Rspunsul
l stim toti: adevar spun voua nu va cunosc pe voi; Socat de cate ori
citesc. Nu ne cunosti
? In originalul grecesc uc este negatia, ida
verbul , ( de la subst de la idos care nseamna chip - nu-mi
recunosc chipul n voi ).
Chipul lui Hristos cel de nedistrus, adncul cel pus n
vistierii365al fiecruia dintre noi. Pocinta este ntoarcere : pociti-va ;
metanoia / metania este taina pocinii : te apleci si ngropi pcatul, te
ridici la nviere; nviaz mereu!
De aceea, noi crestinii ortodoci, nu putem concepe ratiunea dect
mpreun cu Duhul care d viaa ratiunii, i d frumusete, i d
mireasma, i da forta.
Noi cnd zicem Duhul Sfnt zicem duhul ntelepciunii, duhul
nelegerii, duhul sfatului, duhul trii, al puterii, duhul bunei credine,
duhul cunotintei, si duhul temerii de Dumnezeu, (adica teama de a
grei, ca sa nu greseti, ca sa te afli n adevar). E vorba aici si de teama
ucigaului sau a talharului.
www.citatepedia.info/citate-despre-cunoastere-c-18.html
www.sfaturiortodoxe.ro
365 Psalmul 32 versetul 7-www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/psaltirea/catisma-cincea82153.html
363
364
178
Si
In plan energetic , orgoliul nseamna o nchidere

a cilor de comunicare cu lumea si cu universul
Profesorul Dumitru Constantin Dulcan : n plan energetic, orgoliul
nseamn o nchidere a cilor de comunicare cu lumea si cu universul mi-a
spus Printele Galeriu . 366
Printele Galeriu : Sunt oamenii mai apropiati unii
de altii?
Jumatate din problemele lumii sunt datorate nentelegerilor.
Cealalta jumatate sunt datoratei ntelegerilor. Putem transmite astazi o
idee in jurul lumii in numai 70 de secunde, dar ne trebuiesc uneori ani
de zile ca sa strabatem jumatatea de centimetru care masoara craniul
omenesc. Dar marea ntrebare este: sunt oamenii mai apropiati unii de
altii, cand se afla la distante unul fata de celalalt? Dar, cand sunt ei unul
cu celalalt ? Aici este problema. S-a evideniat o cretere a numrului
prietenilor electronici la utilizatorii de calculator odat cu o
diminuare a relaiilor de prietenie care implic interaciunea social.368.
De aceea transfigurarea trebuie sa plece tot din spiritul de a crea. Asa si
telefonia fara fir sau telegrafia, si radioul, si televiziunea si de acum si
internetul care sunt realizari importante ale tiintei, ele trebuie sa
cunoasca si aceasta transfigurare. Captarea atentiei si a bunavointei
reprezinta succesul comunicrii. Tehnologia ne-a simplificat mult viata.
Catigurile le stim, pentru ca sunt uor de cuantificat, daca ne gndim
la diminuarea eforturilor si a costurilor. Internetul este eficient la
Dumitru Constantin Dulcan- Inteligenta materiei -Editura Teora reeditata in 1992 ,
pagina 338
366
Gabriela Elena Chele Impactul utilizrii ndelungate a calculatorului asupra dezvoltrii

psihomotorii a copilului i adolescentuluiwww.umfiasi.ro/ScoalaDoctorala/TezeDoctorat/Teze%20Doctorat/Rezumat_Gabriela_Elena_
Chele.pdf
368
179
Si
Galeriu
maximum in comunicarile la distanta . Vorbele scrise

se primesc n
cateva secunde , miile de kilometri nu mai conteaza ; suntem mai
aproape. Chiar daca a cstigat teren n comunicarea curent, e-mailul
afecteaza relatia interuman. In plina era a tehnologiei comunicatiilor,
n mod paradoxal, comunicam tot mai putin. Este paradoxul tehnicii:
tehnica ne apropie de cei mai ndepartati si ne ndeparteaza de cei mai
apropiati ! In loc sa ne ducem n biroul alaturat pentru a discuta cu
vreunul dintre colegi, trimitem un e-mail. Nici mcar nu mai punem
mna pe telefon , seful ne trimite instructiuni sau informatii tot pe email si trimitem flori virtuale colegei, prietenei sau chiar sotiei cu
ocazia diferitelor sarbatori sau evenimente. Pierderile sunt greu de
estimat, pentru ca sunt pierderi sufletesti.
Internetul poate fi de folos ortodoxiei!
Fara de Mine nu puteti face nimic ! 369
Umberto Eco a exprimat un optimism radical n ceea ce priveste
calitatea comunicarii electronice:
Imi spun adesea ca societtile vor fi mprtite n scurt timp (sau sint
deja mprtite) n dou clase de cetateni: cei care se uita la TV, care
primesc imagini prefabricate si astfel definii prefabricate ale lumii, care
nu au forta de a alege n mod critic ce tip de informatie primesc, si cei
care stiu sa utilizeze calculatorul si care vor fi capabili sa selecteze si sa
elaboreze informaia. 370
Ct despre unele voci care se ntreab "Cum a putut Bunul Dumnezeu
s lase s se ntmple aa ceva i s priveasc att de nepstor aceasta
catastrof de pe pmntul Americii?"
Sfanta Evanghelie dupa Ioan-Capitolul 15,versetul 5www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=15
369
(From Internet to Gutenberg, prelegere tinuta in 1996, accesibila la adresa

www.hf.ntnu.no/anv/Finnbo/tekster/Eco/Internet.htm)
370
180
Si
Anne Graham a rspuns cu nite replici foarte logice, profunde i

inspirate, nepregtite dinainte (se poate vedea pe videoclipul
nregistrat). Dnsa a precizat foarte calm i explicit, preciznd
urmtoarele:
"i eu mi-am pus deseori aceasta ntrebare i mi-am gsit
urmtoarele rspunsuri.. . Cred - nu cred, dar sunt profund convins c Dumnezeu a fost i rmne adnc ntristat de aceasta, la fel ca i noi,
numai c noi, de ani de zile, i spunem i chiar i poruncim s ias din
colile noastre, din guvernul i din vieile noastre, c ne descurcm i
singuri, fr ajutorul Lui...
i, fiind El un adevrat gentleman, cred c pur i simplu S-a dat,
calm, la o parte...
Cum de mai ndrznim noi oare s-I cerem binecuvntarea, mila i
protecia Sa, daca i cerem s ne lase n pace? (n lumina recentelor
evenimente, fiind vorba de atacuri teroriste, atacuri armate n coli etc.)
Cred c totul a nceput cnd Madeleine Murray O'Hare (doamna care a
cerut ca America s devin o ar atee i care a fost ucis, iar corpul ei a
fost gsit recent) a afirmat c nu dorea nici un fel de rugciuni n colile
noastre, iar noi am spus O.K. Cererea ei a fost aprobat i a devenit lege
obligatorie n SUA...
Apoi, cineva a spus c mai bine nu am citi Biblia n coli (Biblia care
spune s nu ucizi, s nu furi i s-i iubeti aproapele c pe tine nsui),
iar noi am spus O.K..
Apoi, dr. Benjamin Spock a spus c nu ar trebui s ne plesnim copiii
atunci cnd se poart urt, pentru ca aceasta le-ar afecta mica lor
personalitate i stima de sine (fiul dr. Spock s-a sinucis). Iar noi am
spus c un expert trebuie s tie ce vorbete, aa c am spus O.K.
Apoi, altcineva a spus c profesorii i diriginii nu ar trebui s i
disciplineze pe copii atunci cnd greesc. Iar conductorii de coli au
spus c nici un membru al personalului s nu ating vreun elev atunci
cnd se poart urt, pentru c colile nu au nevoie de publicitate
proast i n nici un caz de procese. (Totui, exist o mare diferen
181
Si
Galeriu
ntre a disciplina i a atinge, a bate, a plesni, a lovi, a umili, etc.). Iar

noi am spus O.K.
Apoi, cine tie ce membru inteligent al consiliului de conducere al
vreunei coli a spus c, bieii fiind biei, vor face dragoste oricum,
deci ar trebui s le dm fiilor notri prezervative. Aa, ei vor putea s
se distreze ct vor, iar noi nu vom trebui s le spunem prinilor c leau primit de la coal. Iar noi am spus O.K.
Apoi, unii dintre aleii notri de vrf au spus c nu conteaz ceea ce
fac n viaa lor privat att timp ct i fac treaba la slujb. De acord, a
spus fiecare din noi, mie nu-mi pas de ceea ce face altcineva, inclusiv
preedintele, n viaa sa privat, att timp ct am o slujb i economia
merge bine.
Apoi, nite libertini au cerut s tiprim ct mai multe reviste cu
femei goale, n semn de respect i apreciere a frumuseii feminine.. Iar
noi am spus O.K.
Apoi, altcineva a mpins acea apreciere un pas mai departe,
publicnd fotografii cu copii goi, i nc mai departe, afindu-le pe
Internet. Iar noi am spus O.K., au dreptul la liber exprimare.
Apoi, industria show-business-ului a spus: hai s facem show-uri
TV i filme care s promoveze ndeprtarea de Dumnezeu, violena i
sexul ilicit, s nregistrm melodii care s ncurajeze violurile,
drogurile, crimele, sinuciderea i temele satanice. Iar noi am spus c
nu este dect entertainment - amuzament, nu are efecte adverse i
oricum nu o ia nimeni n serios, aa ca totul a mers nainte. Iar acum
ne ntrebm speriai de ce copiii notri nu au contiina, de ce nu
disting binele de ru, de ce nu i deranjeaz s ucid pe strini, pe
colegii de clas sau pe ei nii. Probabil c, dac ne-am gndi mai
mult, ne-am da seama de ce.
Cred c totul se reduce la faptul c ceea ce vei semna, aceea vei i
culege.
Noi i spunem lui Dumnezeu: Drag Doamne, de ce nu ai salvat-o
pe acea fetia ucis n clas? Iar Dumnezeu rspunde: Dragul meu, Eu
182
Si
am fost alungat din coli, nu puteam fi acolo. Cum puteam Eu fi acolo,

cnd voi mi-ai spus s plec din coli?
E ciudat cum oamenii l dispreuiesc pe Dumnezeu, i apoi se
ntreab cu naivitate de ce totul merge tot mai prost. Este ciudat cum
de credem tot ceea ce scriu ziarele, dar noi ne ndoim de ceea ce
spune Biblia. E ciudat cum de toi oamenii vor sa mearg n ceruri,
dei nu cred, nu gndesc, i nu spun sau nu fac nimic din ceea ce
scrie n Biblie.
Este ciudat cum de unii pot spune: da, eu cred n Dumnezeu i de
fapt s l urmeaz pe Satana, care, se tie c, la rndul lui, crede i el
n Dumnezeu...
E ciudat cum ne repezim s judecam, dar nu ne place s fim
judecai.
E ciudat cum de se pot trimite mii de glume prin e-mail i ele se
rspndesc precum focul slbatic, dar cnd ncepi s trimii mesaje
privindu-L pe Dumnezeu, oamenii se gndesc de doua ori nainte
de a le trimite i altora.
E ciudat cum de tot ceea ce este vulgar, crud i obscen trece liber
prin cyberspaiu, dar orice discuie public despre Dumnezeu este
mpiedicat la coal i la locul de munc.
Este, n sfrit, ciudat cum poate fi cineva att de nflcrat de
dragoste pentru Hristos fiind n acelai timp un cretin invizibil n
timpul sptmnii."
183
Si
Secolul
Galeriu
XXI va fi duhovnicesc sau nu va fi deloc 371
Acesta este mesajul care as vrea sa-l transmit Internetului.

Imi reamintesc o expresie celebra a lui Malraux, acum la poarta dintre
milenii, referitoare la secolul viitor daca va fi mistic sau nu va fi deloc.
Andre Frossard, un alt academician francez caruia i s-a mplinit o
revelatie n tineretea lui pentru care a si scris: Dumnezeu exist, eu L-am
ntlnit, se afla n cabinetul lui Malraux, cand Malraux, probabil
dialogand cu dansul, a rostit aceasta sintagma celebr, si ntocmai a zis
secolul XXI va fi mistic sau nu va fi deloc.
Pretutindeni n mass-media s-a notat va fi religios sau nu va fi
religios El a zis mistic. Andre Malraux a fost un mare om de cultura,
un exceptional om care in Conditia uman a remarcat faptul ca
numai omul se bate pentru idei. Sunt expresii comune desigur dar,
vedeti, unii gnditori le exprima sintetic si apoi ele rman ca atare.
El a spus mistic ca om de cultur, eu spun duhovnicesc ca preot
ortodox. Insa sintagma lui este marcata cu aceasta viziune pentru ca a
nteles mistic tot la fel, mergand catre interioritatea cea pura, la locul de
talc al omului cu Dumnezeu, n adanc, care este in duhul omului adnc.
Printii bisericii vorbesc de trei miscari: o miscare care este a omului
cand apare pe lume spre in afara, a pruncului, din interior spre in afara,
ia cunostiinta de lume, dupa aceea petrece o buna bucata de vreme in
lume si apoi se ntoarce nlauntru unde-i respirare divina.
Corespunzator acestor tlcuiri ale Printelui Galeriu, Printele
Rafail Noica la un simpozion de elita la venirea acestuia in tara cu
371www.sfaturiortodoxe.ro/Parintele
Greavu
184
Galeriuonline371 Interviu consemnat de Octavian
Si
cativa ani in urma , la care a fost de fata si Printele nostru

completeaza :
Primul stagiu a fost viata intrauterin unde s-a format trupul

potrivit pentru a putea trai bine existenta pamanteasca, pe care
ne-o da Dumnezeu.
In existenta pmnteasc se petrece a doua gestatie ; am murit ca

pentru viata noastra precedenta ca sa ne nastem aici . In pntecele
maicii ni se formau mdulare , de care nu aveam nevoie acolo. Ce
cutau acolo mini si picioare ; ce aveam de fcut cu nasul , cu
ochii si cu gura ? Acestea erau necesare vietii ce avea sa fie dup
aceea ; am murit pentru viata precedenta din pntecele maicii si
de cand se contureaza personalitatea , ncepe dialogul cu
Dumnezeu. Dumnezeu nu face nimic n viata noastr dect dac Il
lsm, dac zicem Amin Cuvntului Lui, daca avem ncredere
n El.
Multi intelectuali se smintesc si nu cred n rugciune , nu cred n
duhovnicie si pare normal sa fie asa ; cu intelectul rmas in limitele
viietii acesteia, nu se poate vedea o ratiune a lucrurilor duhovnicesti,
fiindca ele sunt mdularele vietii ce va fi. 372 Dumnezeu nu ne
formeaz mdularele acestea dect prin voia noastr liber . Iat stau
la us si bat 373 ua e deschis pe dinuntru.
Duhovnicesc versus Mistic
Mistic nseamn ceva tainic, ascuns, din limba greac, deci tainic,
ascuns Dumnezeu a pus n visteriile lui adncul Deci e un demers
tot ctre acolo, cele dou expresii mistic si duhovnicesc sunt n acord
principial.
Duhovnicescul este ns autenticul revelatiei divine, descoperind
nrudirea de dialog: Duhul Sfnt si Duhul omului sau Spiritul.
Vedei, oare cum sesizam noi realul? Tot ca un semn al timpului.
Eu vd si demersurile profunde, tocmai dimensiunea definitorie a
372
Celalat Noica - Editura Anastasia 1994, p 32
373
Apocalipsa , Cap 3, versetul 20
185
Si
Galeriu
omului adica a fiintei spirituale, n istoria religiilor. Si m refer

ndeosebi la Mircea Eliade care a pus aceasta problema capitala, omul
nu s-ar fi putut constitui ca om decat numai prin sacru, prin divin.
Se refera la trei notiuni fundamentale: concept de fiinta ca realitate
etern nu fluxul haotic, zice el, al lucrurilor, ci ceva care exista din
veci, fiinta divina.
Fiint, sens si adevar. Fiinta, sens al existentei, si adevar, relatia mea
ntre intelect si real. Fr aceste trei teluri care sunt artate n sacru
omul nu ar putea sa se numeasca om. Sesizarea lui este fundamental
epocal si m bucur c un romn este cel care a mrturisit-o si care si-a
tras seva din traditia noastra, din spiritualitatea noastr si din cea
indian unde a studiat el, dar face adresa, spune, de aicea, din
ortodoxie. O vreme lumea a mers pe rationalitatea Universului
ntemeiat tot n biblic, ca zice Evanghelia dupa Ioan :
La nceput era cuvntul, cuvntul era Dumnezeu si Dumnezeu era
cuvntul. 374Deci s-a mers pe rationalitatea Universului si foarte bine sa mers, dar la un moment dat omul, el nsusi mprtasit fiind cu ratiune,
s-a autonomizat ntr-un fel ca si cum el ar fi ratiunea lumii.
El este constiinta lumii, dar nu ratiunea lumii. Dumnezeu Omul ne
da rspuns la toata problematica uman, pentru ca Dumnezeu este sursa si
infinitul lor. 375 Omul, sau modelul omului, nu este simplu uman ci e
divin uman. Nu e simplu uman de ce?
Dumnezeu sau omul?
Cutati n toata istoria lumii un om absolut, numai in dimensiunea
lui antropocentrica si nu-l veti gasi, cu onestitate, sa fim sinceri. Si nu
poate fi n dimensiunea lui numai umana pentru ca originalul a fost
creat dupa chipul lui Dumnezeu. Asta este definitia biblica a omului: de
Sfanta Evanghelie dupa Ioan -Capitolul 1, verset 1 http://biblia.resursecrestine.ro/ioan
consemnat
de
Octavian
Greavuwww.crestinortodox.ro/interviuri/parintele-galeriu-internetul-implicatiile70497.html
374
375Interviu
186
Si
a fi creat dupa chipul lui Dumnezeu, n perspectivele unei infinite

asemnri cu Dumnezeu. Si atunci, modelul omului nu e simplu uman
ci divin uman. Nu omul ci Dumnezeu Omul Hristos.
Un
eveniment cu totul semnificativ l-a reprezentat
acel moment in care a aparut, pe firmamentul

stiintei si spiritului uman, informatica
Omul acum revine la interioritatea lui cea mai adnca si de acolo
spre interioritatea cea mai adnca a universului, asa cum zicea
psalmistul: adnc pe adnc se cheama. Adica, adncul devine cu
adncul uman. Iar in alta parte acelas psalmist spune ca Dumnezeu a
pus in vistierii, adncurile, adica adncul din noi se afla in visteria lui
Dumnezeu. Dragul meu, pentru mine un eveniment cu totul
semnificativ l-a reprezentat acel moment in care a aparut, pe
firmamentul stiintei si spiritului uman, informatica376. Informatica
(Information science) este stiinta care se ocupa cu prelucrarea
rationala a informatiei.
Prelucrarea datelor reprezinta de totalitatea trasformarilor aplicate
datelor pentru ca ele sa devina informatii.
Semnificatia
informatiei n raport cu lumea pe
care o exprima si informatia divina

Ar trebui sa cunoastem cu adevarat presiunea la care erau supusi
preotii n vremurile dinainte. Pe atunci orice ideal , orice pasiune
trebuia sa zboare la mica nltime pentru a nu trezi suspiciuni la varf.
Marea gndire devenise cea mai riscanta contrabanda de lux si se
vehicula n cele mai ingenioase si atipice ambalaje. Frica de securitate
Informtic S.f. tiin care se ocup cu studiul prelucrrii informaiei la adresa

http://dexonline.ro/search.php?cuv=comunicare
376
187
Si
Galeriu
devenise o natura definitiv acceptata si omul nu mai ncerca sa o

ndeparteze cumva, ci se recrea n conditiile date.
Aici s-a remarcat geniul Printelui . Altfel spus, revelatia divin
concepnd universul ca un vas in care Dumnezeu se dezvaluie si si
descopera gndirea si iubirea Lui fata de lume.
Isi aminteste ca n urma cu peste 50 de ani trecuti, s-a manifestat
public printr-o lucrare despre Dumnezeu. Inc de atunci l citam pe un
astronom englez, care spunea trebuie vazut Universul nu ca o masina ci ca
o mare gndire. In acest Univers care este expresia gandirii divine,
revelatia, descoperirea dumnezeiasca au primit-o si au exprimat-o
sfintii printi, oamenii duhovnicesti, misticii daca vreti Eu, ca
ortodox, spun mai degrab duhovnicescul din om, mai propriu si mai
autentic decat misticul din om.
Si atunci, plecand de la acel moment de referinta n istoria gandirii si
spiritualitatii umane 1948 cand s-a impus sau s-a revelat informatica
si pana acum, la folosirea Internetului care este un rod al informaticii,
un rod fericit, se ofera, dupa ntelegerea mea, odata mai mult
posibilitate oamenilor sa comunice.
Imi revin n minte vorbele lui Emil Cioran referitoare la de ce sunt
asa de reci ratiunile adevarurile pe care le emite ratiunea. Pentru ca
ele nu comunica. Comunicarea le face vii.
Pentru ca Dumnezeu actioneaza prin oameni ; oamenii utilizeaxza
calculatoarele si pentru a mbogati si nfrumuseta viata .
Sigur internetul e ca si viata ca si strada. Depinde de cum ti folosesti
libertatea. Si pentru ca e folosit de attea mii si mii de tineri, ar zice
Printele: ncepe tu binele!
188
Si
Printele Galeriu : totul e o pregustare chiar de aici!

Comunicarea nu se poate realiza, integral, dect pe cele dou sensuri,
dimensiuni n chipul Crucii. () Crucea, prin verticalitatea ei, ne situeaz
n legtur cu Infinitul i d acces spre transcenderea nencetat a
existenei, iar prin braul orizontal ne d aceast contiin a mbririi
lumii; prin tiin, prin art, prin Dumnezeu i iubirea de aproapele 377.
Iadul este : rutatea, destrblarea, invidia, dezndejdea si negsirea
sensului. Raiul este armonia, pacea , bunatatea , lumina cu toate
darurile Duhului Sfnt. Dar stiti ce face Iadul sa fie Iad? - Este separarea
de Dumnezeu!
378
- Stiti ce face Cerul sa fie Cer ? Comuniunea cu
Dumnezeu.
Sa avem un dor nestins de comunicare n vederea comuniunii !
Parintele Galeriu ne-a zis candva : ei, azi in

manastiri se canta Doamne miluieste de 100 de ori.
Si cnd am descoperit Mnstirea Antim, si am vzut acest moment
n care Printele Sofian , nfiorat in duh , cu crucea pe cap se apleca n
ritmul unicei cntari a corului de atunci379 . In cntarea crescendo si
descrescendo cuvintelor Doamne miluieste erau sincronizate cu
miscarea de nclinare a trupului Printelui, cu crucea
mpodobit cu
flori albe ca si prul sfintiei sale.

377Constantin
Galeriu,
Jertf
http://parintelegaleriu.ro/articole/
rscumprare
Editura
Harisma,1991
R.B.Kuiper la adresa www.gavril.go.ro/maxime.htm#iad, Adevruri cutremurtoare

despre moarte si iad- www.nicklica.com/articole/163-adevaruridesprejamoartesiiad
379 pr.Nicolae Giolu dirijor
378
189
Si
Galeriu
Si credinciosii din biserica, cu solemnitate si sfintenie , ne aplecam si

ne
ridicam
urmnd
Printelui
si
nchipuind
purtarea
crucii
Mntuitorului dar si crucea noastr cea de toate zilele.

Sus era biruinta asupra pcatului si a greuttilor.si iar o nou
sarcin de ndeplinit dar si o nou ispit examen de trecut care parc
ne doboar cu greutatea ei pn la pmnt : Doamne miluieste !
Si daca Dumnezeu este Cunoastere, Intelepciune si Iubire spre

acestea trebuie sa tinda si omul! 380 Duhul cunostintei , unul din cele
7 daruri ale Duhului Sfant a luminat pe om si a descoperit Informatia.
Ce-i cu calculatorul? Ii dai o informatie si o execut. Un tnar premiat
de Fundatie de la Liceul Cantemir a fost ntrebat de Printele Galeriu
esti premiat pt activitatea in informatica care este informatia capitala a
fapturii dumitale? Tnarul a parut oarecum derutat. Ai auzit de
Evanghelie? De taina Creatorului?
Introducerea religiei (re-legare ) n nvatamant pentru care
Printele Galeriu a fost un adevarat promotor alaturi de alte mari
personalitti din Grupul de Reflexie in 1990 (Bartolomeu Anania,
Dumitru Staniloae, Ierom.Iustin Marchis, Pr.Constantin Voicescu, Sorin
Dumitrescu, Horia Bernea, Teodor Baconsky381 au adus roada mult.
Omul este fara ndoial mpodobit si cu alte trsaturi: e faber,
fabricant de unelte, cogitans, ca gnditor, ludens, caci se joaca,
ciberneticus, fiindca a extins retroactiunea din natura la automate,
aestheticus ca iubitor de frumos. Dar el este si jubens, fiindca decide.
Introducerea unor inovatii didactice n predarea disciplinelor din
perspectiva informatizarii. Pentru aceasta consider necesara folosirea
computerului si la ora de religie .
Parintele Galeriu-Universitatea este si va fi Instructie si Educatie http://ucenic.go.ro/art15.htm

381 Valeriu Anania-Memorii-Editura Polirom-2011-pagina 679-680
380
190
Si
Am ales religia nu numai din cauza interdisciplinaritatii ci mai ales

datorit efectului curativ si de ntrire a moralitatii elevilor n lupta
mpotriva agresiunii prin violenta si pornografie din mass media n
general si internet.382
In liceu exista preocupari de creare de soft educational383 in
aceasta directie. Studiul operelor marilor duhovnici 384, cautarea de
informatii petru o anumita tematica educativa, cunoasterea tinerilor de
alte confesiuni crestine prin intermediul internetului sunt preocupri
care pot fi continuate in vacanta la laboratorul de informatica de la
biserica din cartier.385
Duhul cunostintei (unul din cele 7 daruri ale Duhului
Sfant a luminat pe om si a descoperit Informatia.
O, iubitilor, - n adnc, propriu-zis nu exist moarte, nu exista
desfiinare, - existena omului e un sui continuu ne spunea Printele
Galeriu. Pentru constiinta adevarat ncepe n istorie un moment
binefacator . Oamenii de stiinta descoper acel Inceput al lui Amin ,
al lui sa fie(acel adnc al existentei noastre care a nsemnat chemarea
la existent si viata a fapturii. Duhul Lui Dumnezeu lucreaz n lume
(duhul Intelpciunii, al Cunostintei , al Bunei Credinte , duhul Puterii de
a birui Rul. Totul pentru o informatie curat , pentru o constiint
curat.
Si Printele spunea : oamenii de stiinta seriosi au fost religiosi.
Argentina Gramad Informatizarea managementului n nvatamantul preuniversitar Editura Cartea universitara 2004 Bucuresti pagina 283
383 Premiu la Concursul Infoeducatie , sectiunea pagini web cu lucrarea Filocaliamartie 2002- faza pe municipiu- Prof.coordonator Radu Iulia , elev Gramada Dan, cl XI a B,
Liceul Alexandru Ioan Cuza Bucuresti
384 site-urile www.biserica.org, www.crestinism_romanesc.ro,
www.planeta.ro,www.algoritma/dilema.ro,www.tribuna-as.ro,www.clopotel.ro, www.formulaas.ro
385La Biserica Pogorrea Duhului Sfnt din Parcul Titan din Bucuresti (preot profesor dr.
Adrian Neculcea ) elevii cartierului fara posibilitati materiale participa la cursuri gratuite de
informatica , limbi straine , matematica si pictura..,activitate evidentiata si pe site-ul
www.bisericadintitan.tk
382
191
Si
Galeriu
Si iat in 2011 ce zice Constantin Dulcan :

Este nevoie de o alt contiin, de o tiin a contiinei n acord cu
ntreaga cunoatere ncepnd de la tradiiile spirituale ale lumii antice,
traversnd istoria religiilor i ajungnd la achiziiile celor mai noi tiine
despre om i Univers. Basarab Nicolescu, subliniaz i el acest imperativ
afirmnd: nelepii tuturor timpurilor au neles c evoluia omului este
evoluia contiinei sale". 386 Atta vreme ct un singur om va provoca altui
om suferint , lumea nu va avea liniste . 387
Cand omul va reusi sa coboare n sine, n adnc luminndu-si
tenebrele care n permanent l agita si cnd va face saltul de la teorie
la actiune , de la inteligent la ntelepciune , atunci se va mpca cu sine si
va domni pacea. O Doamne , de ne-am ntelepi, sa fim mai buni i sa
ne preuim mai mult ...Slava Tie Doamne pentru darul Printele
Galeriu pe care ni l-ai adus n cale .388
O , Logosule tine-ne mintea treaz si ajut-ne s ne pstrm curati!
La
Printele
Galeriu,
cunoasterea
se
topea
duhovnicie
La mplinirea a 50 de ani de arhierie, Prea Fericitul Teoctist l-a declarat
figura reprezentativ a preotimii. Iar cand a mplinit Printele Galeriu 70 de

ani , Prea Fericitul Teoctist
l-a chemat
si l-a serbat. Cnd s-a ntors a zis
:trebuie sa m apuc de treab! simtind fiorul infinit al cunoasterii.

Si la Printele Galeriu, cunoasterea se topea n duhovnicie .
Duhovnicia este duh, si "Duh este Dumnezeu"389. Si parohia lui s-a extins n
ntreaga tar , conferentiind neobosit pe diferite teme unde era solicitat si
Dumitru Constantin-Dulcan-n Cutarea Sensului Pierdut Editura Eikon -2011Colectia Dumnezeu si inteligenta materiei
www.ceruldinnoi.ro/pages/Dumitru_Constantin_Dulcan.htm
387 Dumitru Constantin Dulcan Inteligenta materiei 1992-Editura Teora pagina 345
388 Acatistul de multumire catre Domnul
389 Sfanta Evanghelie dupa Ioan Capitolul 4, versetele 23-24
386
192
Si
asteptat cu dragoste . Si tot cu dragoste a rspuns si Printele neluand n

seam nici anii adunati, nici bolile .
Acestea sunt mrturiile ucenicului Pr. Petre Comsa. Fiu duhovnicesc
al Printelui , Printele Comsa , mpreun cu sotia sa , amandoi ingineri
a facut teologia si mai apoi si doctoratul. Veneau cu copii, cu tot la
biserica si cum la spovedit era coad , asteptarea era n familie.
Adormeau copii, dar nu era o problem ; erau doar n casa Domnului.
Mi-aduc aminte cu cta durere si lacrimi ne relata absenta Printelui la
pomenirea de 40 de zile de la plecarea la cer. Ca noi toti si totusi altfel.
Ma nelegea mai mult decat m nelegeam eu ...si daca mergeam pe mna
Printelui , reusita era de 80 %, 20% fiind nevrednicia mea..... Avea un
discernamnt duhovnicesc : stia unde e coarda sensibil a fiecruia.
Vedea ce aptitudini si ce resurse interne avem.
Nu o data ne-a explicat de cele dou morti, doua nvieri si trei
judecati ( de la sfnta spovedanie, particular la 40 de zile de la plecarea
la cer si obsteasca la a doua venire a Domnului) ! Asta ne face sa fim
ateni n fiecare Sfnta liturghie de smbata , cand se pomenesc cei
adormiti si sa fim ateni cu viaa noastra cea de toate zilele.
ntr-o
asemenea
perspectiv
trebuie
vedem
cuvntul
Mntuitorului: Adevarat, adevarat zic vou: Cel ce ascult cuvntul Meu si

crede n Cel ce M-a trimis are viata vesnica si la judecat nu va veni, ci s-a
mutat din moarte la viata. Adevarat, adevarat zic voua, ca vine ceasul si acum
este, cnd mortii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu si cei ce vor auzi vor
nvia. Caci, precum Tatal are viata n Sine, asa I-a dat si Fiului sa aiba viaa n
Sine (Ioan 5, 24-26).
Precum se observa, timpul este la prezent: asculta, crede, are, vine,
este. Si iarasi: vine vremea si acum este, cnd morii vor auzi glasul Fiului
lui Dumnezeu si care vor auzi vor fi vii. E de la sine nteles ca este vorba
de nvierea din moartea spiritual produsa de pcat, nu de moartea fizica,
193
Si
Galeriu
trupeasca; de asemenea, de nvierea spirituala de aici si de acum, nu de

nvierea trupurilor (a celor din cimitire) si de Judecata Universala,
despre care Mntuitorul vorbeste mai jos, cnd spune: vine ceasul n
care toti cei din morminte vor auzi glasul Lui; Si vor iesi cei care au
fcut cele bune, spre nvierea vietii, iar cei care au fcut cele rele, spre
nvierea judecatii (Ioan 5, 28-29).
Dumnezeu i-a poruncit si l-a prevenit pe Adam: Iar din pomul
cunostintei binelui si rului s nu mannci, cci, n ziua n care vei mnca din
el, vei muri negresit! (Fac. 2, 17). Constiinta crestina s-a ntrebat: a murit
Adam n ziua n care a pacatuit? Trupete n-a murit atunci. Dar
spiritual, atunci a murit, prin neascultarea poruncii lui Dumnezeu si
consimmntul cu duhul la unirea cu cele muritoare.
n duh este nceputul si al vietii si al mortii. n acest nteles tlcuieste
Sf. Grigore Palama: Domnul numeste mori pe cei ce triesc n
desertciunea acestei lumi; El nu i-a ngduit ucenicului care i cerea s-l lase
sa-si nmormnteze tatl, ci i-a spus s lase morii (dupa duh) sa-si ngroape
morii (dupa trup). Domnul numeste deci mori pe cei ce traiesc trupeste, dar
al cror suflet e deja mort; desprtirea sufletului de trup este moartea trupului,
iar desprtirea sufletului de Dumnezeu este moartea sufletului; adevrata
moarte este deci cea a sufletului. Dumnezeu vorbea despre aceasta moarte
atunci cnd i-a spus lui Adam, aflat nc n Rai: n ziua n care vei mnca din
rodul pomului oprit, cu moarte vei muri. Din clipa cderii, sufletul lui Adam,
desrtit de Dumnezeu, a murit, desi Adam a mai trait, trupeste, pna la vrsta
de noua sute treizeci de ani.
390Atunci,
asa precum este o moarte n
amndou sensurile: a sufletelor si a trupurilor, la fel exista si doua

nvieri: a sufletelor si a trupurilor. Sfntul Macarie d ca un fel de
marturie a experientei duhovnicesti: nvierea sufletelor moarte se produce
nca de acum; dar nvierea trupurilor nu se va petrece dect n ziua de apoi.
390
Din conferinta Jertfa si inviere in familia crestin. -
194
Si
391
Printele nu a obosit repetndu-ne ! Am primit informaia. Si a zis :
Fac Domnul c de la Informatia curat s nceap un dialog Sfnt, o

curtire si o ntelegere nou a existentei noastre.
Marii duhovnici sunt sfintii de langa noi.

Deseori uitam de prezenta lor binefctoare, dar ei nu ostenesc s se
roage pentru noi. In popor se spune ca Dumnezeu ne rabd pentru
rugciunile preotilor si monahilor nostri.
Intre acestia, printii
duhovnici au menirea cea mai grea. Ei si asuma responsabilitatea
pentru ndreptarea noastr. Marii duhovnici sunt printi mbunttiti,
adic oameni care au naintat foarte mult pe calea desvrsirii. Pentru
iubirea, credinta si ndejdea lor n Hristos, pentru strdania si curtia
lor sufleteasca, Dumnezeu i-a nzestrat pe acesti preoti cu daruri
extraordinare. Sunt clarvztori, ne pot vindeca sufletele si trupurile, ne
pot schimba radical viata. Cu o conditie: s credem.
La aniversarea a 50 de ani de arhierie , Prea Fericitul Teoctist l-a
declarat figur reprezentativ a preotimii 392. Si iat ca acum Andrei

Plesu , la zece ani de la mutarea la cer a Printelui Galeriu , pune
punctul pe i : modelul Printele Galeriu.
Se vorbete adesea, n lumea romneasc de azi, despre absena
modelelor. Evident, cnd vorbim de absena modelelor, ne gndim la
absena unor repere formative, capabile s strneasc emulaie. Aa
stnd lucrurile, cred c printele Galeriu, ar trebui s devin un model
al preoimii romneti contemporane. Modelul impune o nvtur, o
indicaie de gndire, comportament i stil.
391Constantin
Galeriu- Schimbarea la Fata a Lui Hristos - Transfigurare a Creatieihttp://www.ucenic.go.ro/art4.ht

392 Marturia ucenicului pr.dr.Comsa Petre
195
Si
Galeriu
Care este lecia Galeriu? Mai nti, un fermector amestec de

sobrietate i bun dispoziie.
Dar hrnicia omiletic i iradierea Printelui Galeriu, ca preot de
ora, asaltat zilnic i de intelectuali pretenioi, i de oameni simpli,
solicitat, clip de clip, de nevoile i interogaia unei metropole
policrome, de ndatoriri academice i civice diverse, rmne un episod
unic, ireductibil, din tabloul vieii spirituale autohtone. Printele
Galeriu reuise i performana de a fi mereu la curent cu veacul, fr a fi
mai puin respectuos cu tradiia. Materia i subtilitile credinei
vibrau, n predica sa, cu firescul i cu intensitatea unei proaspete
experiene de via i de cunoatere.
Cunoaterea este un lucru, nelegerea este altul. Dar oamenii
confund aceste dou concepte, sau nu vad clar care este diferena.
Doar cunoaterea nu duce la nelegere. nelegerea nu poate fi mrit
doar prin acumularea de informaii. nelegerea depinde de relaia
dintre cunoatere si existen. 393
Termenul originalitate n-ar fi potrivit. Era vorba doar de amprenta
participativ a persoanei vorbitorului asupra vorbirii sale. 394
Datorit faptului ca nu se ferea sa considere predica, ca modalitatea
optim de a face teologie nalt , oamenii din biserica, chiar daca nu
ntelegeau discursul pana la capt, plecau extrem de folosii.
P.D. Ouspensky Fragmente dintr-o nvtur necunoscut

http://surse.citatepedia.ro/din.php?a=P.D.+Ouspensky&d=Fragmente+dintro+%EEnv%E3%FE%E3tur%E3+necunoscut%E3
393
Andrei Plesu Modelul Galeriu- Dilema veche nr 456-august 2013 pagina 3http://dilemaveche.ro/sectiune/situa-iunea/articol/modelul-galeriu
394
196
Si
O analiz amnunit a leciei, a modelului Galeriu rmne nc de

ntreprins. Dar ar fi recomandabil ca studenii de la facultile noastre
de teologie, preoimea de mir, teologii i toi cei care graviteaz n jurul
unei interogaii religioase autentice s ia aminte la toate documentele
scrise, nregistrate i filmate, rmase n numr mare (din fericire) de pe
urma parohului de la Biserica Sf. Silvestru.
Recomandarea aceasta ar avea, poate, efecte miraculoase i asupra
celor care trudesc n studiourile postului de televiziune Trinitas. I-ar
ajuta s evite obositul ton pravoslavnic, gesticulaia artificial
cuvioas, retorica adormitoare a pietii formale. Noul Testament
trebuie s rmn nencetat nou! Nou cu adevrat, dincolo de orice
cuminenie funcionreasc, de orice rutin mulumit de sine.
Lecia subneleas a Printelui Galeriu este aceasta: a face din substana
supralumeasc a Scripturii un subiect plicticos, o mormial repetitiv e a
pctui mpotriva Duhului Sfnt. 395
Toat viaa Printelui i, mai ales, activitatea sa misionar ne ajut
s nelegem mai bine taina Nasterii si nvierii Mntuitorului ca sa
ajungem i la bucuria nvierii noastre, a neamului romnesc i a lumii
ntregi.
Menirea si viitorul omului este Invierea -unica in stare sa biruie
stricaciunea si moartea. 396
raul,
Andrei Plesu Modelul Galeriu- Dilema veche nr 456-august 2013 pagina 3http://dilemaveche.ro/sectiune/situa-iunea/articol/modelul-galeriu
395
396
Printele Galeriu Cartea celor noua fericiri -Ed.Harisma 2004 - Pagina 103
197
Si
Galeriu
Iata o urare a Printelui Galeriu cu prilejul Nasterii

Domnului citand
din ntelepciunea
colindului
romnesc :
Mine poate , cine stie vom fi toti n vesnicie si
Spre Tine Doamne Sfinte
Indrept n inima si minte
Te rog n pieptul meu
Sa-ti alegi culcuul tau !
Alege-Ti Doamne culcuul, slaul , ieslea n inimile
noastre ale romnilor cu
nevinovatia Ta!
Acolo slsuieste Doamne, Pruncule sfnt cu

nevinovatia Ta dreptate sfnta, pace sfnta !
Pruncule sfnt, cu strlucirea Ta iubire sfnta ,
sluiete n inimile romnilor : drepate sfnta , pace
sfnta !
Suflete de romn ! Ofera romnule astazi de Craciun
inima Ta .
Binecuvinteaz Doamne pe toti oamenii de bine ai
trii si pe cei reusiti si nereusiti ! Binecuvinteaz
Doamne tot neamul romnesc !
Sa sporeasc n credinta , n adevar , n dragoste , n
dreptate n curatie sfnta . Ca sa putem spune :
Slava ntru cei de sus , Lui Dumnezeu
Pe pamant pace si ntre oameni bunvoire !
Asa sa ajute Dumnezeu neamul roman crestin si de
Dumnezeu iubitor ! Craciun Luminos!
198
Si
Ucenici ai Printelui
Galeriu razletii care
ncotro , toti cei care l-am iubit sa aprindem o

smerita lumina :
celui care a lasat atata frumusete si atata
viata;
celui care ne-a purificat sufletele cu
valoarea gandirii sale;
celui care a rostit cuvintele Lui Dumnezeu
cu patos , vitalitate si convingere ;
celui care ne-a nvaat sa dm slava Celui
ce ne-a artat noua LUMINA!
Si cand va e dor accesati :
www.Printele galeriu.ro
www.biserica-sfantul-silvestru.ro ,
www.ucenic.go.ro
Si cand
vreti o traire si mai adevarata,
la biserica Sfntul Silvestru este mormntul

Printelui
cu cruce brncoveneasca si flori
proaspete orict ar fi gerul de napraznic sau

arsita dogoritoare .
Si mai mult :
Galeriu
carel
veti gasi pe preotul Cristian

mosteneste
talent
si
daruire. Doamne ajuta!

199
Si
Binecuvantarea
Galeriu
Domnului sa fie cu voi
toti ! Cu al Sau har si cu a Sa iubire

totdeauna , acum si pururea si in vecii,
vecilor ! Amin397
Sfnta si dumnezeeiasca Liturghiehttp://saraca.orthodoxphotos.com/rugaciuni/liturghier.htm

397
200
B
Biserica, 4, 5, 15, 16, 20, 22, 24, 25, 26, 27, 28,
29, 30, 31, 35, 38, 40, 42, 43, 45, 53, 54, 56,
62, 65, 82, 83, 84, 85, 86, 88, 92, 94, 98, 99,
100, 104, 114, 116, 118, 119, 123, 125, 127,
130, 136, 137, 154, 161, 191, 197, 205, 207
C
comunicare, 56, 72, 170, 171, 172, 178, 179,
187, 189
Comunicare, 56, 72, 99, 170, 171, 172, 178,
179, 180, 187, 189
Cunoastere, 9, 46, 76, 83, 108, 110, 111, 164,
169, 171, 173, 177, 178, 191, 192
Cuvntul, 8, 10, 11, 12, 13, 27, 40, 48, 49, 50,
53, 60, 62, 69, 70, 71, 74, 92, 106, 107, 117,
123, 128, 134, 138, 139, 142, 143, 145, 149,
157, 158, 165, 166, 175, 193
D
Duhovnic, 5, 13, 46, 47, 52, 55, 68, 84, 89,
100, 105, 112, 116, 120, 142, 143, 145, 192
I
informatica, 9, 10, 164, 167, 170, 171, 186,
187, 188, 190, 191
Informatica, 9, 10, 164, 167, 170, 171, 186,
187, 188, 190, 191
Informatie, 12, 163, 164, 168, 169, 171, 172,
175, 177, 187, 190, 191, 195, 203
Internet, 11, 12, 13, 25, 46, 158, 163, 170, 171,
179, 180, 183, 188, 205, 206
Invatura, 33, 41, 46, 63, 142, 198
Inviere, 20, 21, 23, 24, 45, 46, 64, 67, 75, 77,
193, 194
nva, 33, 41, 46, 63, 142, 198
L
lumina, 4, 22, 23, 33, 37, 45, 62, 69, 76, 81, 84,
96, 104, 115, 116, 117, 122, 124, 125, 126,
127, 142, 143, 146, 150, 151, 154, 155, 161,
172, 189, 198, 202, 206, 208
Lumina, 3, 4, 9, 22, 23, 29, 33, 37, 45, 55, 62,
69, 76, 81, 84, 96, 98, 104, 115, 116, 117,
122, 124, 125, 126, 127, 137, 142, 143, 146,
148, 150, 151, 154, 155, 161, 172, 189, 198,
202, 206, 208
T
Timpul, 9, 11, 20, 31, 33, 48, 49, 51, 54, 56,
57, 58, 61, 69, 74, 75, 77, 79, 80, 83, 88, 89,
90, 92, 96, 97, 98, 105, 107, 111, 117, 118,
119, 120, 121, 124, 126, 128, 129, 131, 134,
135, 136, 141, 147, 158, 162, 169, 174, 180,
185, 193
U
Ucenic, 1, 2, 4, 8, 10, 12, 13, 14, 32, 37, 45, 46,
47, 48, 50, 51, 52, 53, 61, 65, 67, 70, 84, 87,
93, 99, 103, 104, 105, 108, 116, 121, 122,
126, 127, 142, 145, 149, 151, 152, 155, 158,
160, 161, 162, 166, 170, 171, 190, 193, 194,
195, 199, 202, 203, 204, 205,206, 207, 208
Si
Galeriu
BIBLIOGRAFIE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Biblia cu ilustratii-Vol VII Noul Testament (1), versiune redactat si adnotat

de Barolomeu Anania Arhiepiscolul si Mitropolitul Clujului -Editura Litera
2011
Biblia cu ilustratii-Vol VIII Noul Testament (2), Epistolele Sfantului Pavel ,
Apocalipsa Sfantului IoanTeologul versiune redactata si adnotata de
Barolomeu Anania Arhiepiscolul si Mitropolitul Clujului -Editura Litera 2011
Arhiepiscopul Casian al Dunrii de Jos Intru lumina Ta Ed Episcopiei
Dunarii de Jos -2007 Galati
Arhiepiscopul Casian al Dunrii de Jos Cuvant la Radio Trinitas-2012 ziua
Sfantului Casian
Acad. Mihai Drgnescu, Preedintele Seciei de tiina i Tehnologia
Informaiei a Academiei Romne- Societatea Informaional i A
Cunoaterii. Vectorii Societii Cunoaterii. www.academiaromana.ro/pro_pri/doc/st_a01a.doc
Acad. Virgil Cndea- Mari duhovnici: Printele Constantin Galeriu Predicatorul de foc -www.formula-as.ro/2012/1040/spiritualitate-39/mariduhovnici-Printele-constantin-galeriu-predicatorul-de-foc-15660
Ana Amon- nceputul i activitatea pastoral a Printelui Galeriu www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/inceputul-activitateapastorala-Printelui galeriu
8. Andrei Cheran- Inteleptul din staulul oilor: Printele Iona, de la

Manastirea Oasa - www.formula-as.ro/2011/980/spiritualitate-39/inteleptul9.
din-staulul-oilor-Printele-iona-de-la-manastirea-oasa-14032
Andrei Plesu Modelul Galeriu- Dilema veche nr 456-august 2013
pagina 3-http://dilemaveche.ro/sectiune/situa-iunea/articol/modelulgaleriu
10. Anne Graham http://Dumnezeuexista.com/un-raspuns-genial-dat-de-annegraham/- www.breakthechain.org/exclusives/annegraham.html

11. Argentina Grmada- Tehnologii informatice moderne folosite n educatie n
secolul XXI- Conferinta Internationala Educatie si Marketing 2006
http://argentinagramada.com/wp-content/uploads/2009/10/ArgentinaGramada-CV-complet-Romana1.pdf
12. Argentina Gramada Dragu Si eu am fost ucenicul/ucenica Printelui
Galeriu - www.ucenic.go.ro/despre21.htm
13. Argentina Gramada Dragu De as grai n limbile calculatoarelor , dar
dragoste nu am, nimic nu sunt !
202
Si
http://megabyte.utm.ro/en/articole_noiembrie/Printelui
GaleriuUniversitate.pdf
14. Argentina Grmad- Dragu- Pe marile de suflet sa fereci curcubee!
15. Argentina Gramad Dragu Informatizarea managementului n
nvatamantul preuniversitar -Ed. Cartea universitara 2004 Bucuresti p. 283
16. Claudiu Tarziu- Florin Botezan - www.formulaas.ro/2012/1015/spiritualitate-39/Printele-florin-botezan-14964
17. Clifton, H.D. Business Data Systems, Pretince Hall, Ed a 4-a, 1998)
18. Constantin Galeriu, Jertf i rscumprare , Editura Harisma,1991
19. Constantin Galeriu Informatia Omului http://sfaturiortodoxe.ortodoxism.ro/Printele_galeriu/Pr%20Galeriu%20%20Informatia%20omului%2019-02-1999.wma
20. Constantin Galeriu- Interviu consemnat de Octavian Greavu21. Constantin Galeriu Cu Printele Galeriu ntre Genez i Apocalips.
Convorbiri realizate de Dorin Popa, Harisma, Bucureti, 2002, p. 268.
22. Constantin Galeriu Intre Geneza si Apocalips - Convorbiri cu Dorin Popa
- Editura Harisma -2002
23. Constantin Galeriu- Cartea celor Noua Fericiri- Editura Harisma -2004
24. Constantin Galeriu- Tatal nostru - Editura Harisma -2004
25. Constantin Galeriu- Universitatea este i va fi Instrucie i Educaie398 Disertatie rostita cu ocazia infiintarii Forumului Oamenilor Liberi de Cultura
si Arta (FOLCART) 1993 prelucrare si adaptare Gramada Argentina www.ucenic.go.ro/art15.htm
26. Constantin Galeriu, Timpul schimbrii. Opiuni fundamentale n dialogul
actual dintre credincioi i societate (Conferina inut la Congresul cu tema:
Credincioii, societatea i Statul n rile Europei Centrale i de Rsrit la
Abaia benedictin Ampleforth, York - Anglia, n vara anului 1990), n
Religion in Communist Lands (Religia n tarile comuniste), Keston College,
Nr. 1-2, vol. 19, 1991, p. 66.
27. Constantin Galeriu, Complementaritatea valorilor spirituale dup dogma de
la Sinodul IV Calcedon (Referat inut n cadrul Dialogului Ortodox-Reformat,
ntrunirea de la Budapesta, 10-15 octombrie 1979) n Ortodoxia, anul XXXII,
nr. 2, aprilie-iunie 1980, p. 358.
Disertatie rostita cu ocazia infiintarii Forumului Oamenilor Liberi de Cultura si Arta

398
203
Si
Galeriu
28. Constantin Galeriu: Vocatia cuvantului -la mplinirea varstei de 80 de aniPreot Vasile Gordon - Aparut inRevista Parohiei Sf Ilie Gorgani cu ocazia
implinirii a 80 ani a Printelui Galeriu
29. Constantin Galeriu: Disertatie rostita cu ocazia infiintarii Forumului
Oamenilor Liberi de Cultura si Arta (FOLCART) 1993 prelucrare si adaptare
Gramada Argentina - www.ucenic.go.ro/art15.htm
30. Constantin Galeriu: Interviu consemnat de Octavian Greavuwww.crestinortodox.ro/interviuri/Printele-galeriu-internetul-implicatiile70497.html
31. Cristian Galeriu- Sfntul Maxim, un mrturisitor al Crezului Ortodox
- 2010-www.ziarullumina.ro/anul-crezului-ortodox-si-al-autocefalieiromanesti/sfantul-maxim-un-marturisitor-al-crezului-ortodox
32. Costion Nicolescu - Printele Galeriu: "Eu nu sunt un om al apelor linistite.
Sunt un om viforos - www.formula-as.ro/2011/972/spiritualitate-39/mariduhovnici-Printele-galeriu-eu-nu-sunt-un-om-al-apelor-linistite-sunt-un-omviforos-13817
33. Costion Nicolescu - Un parinte emblematic la sfarsit de mileniu - aparut
inRevista Parohiei Sf Ilie Gorgani cu ocazia implinirii a 80 ani a Printelui
Galeriu; www.ucenic.go.ro/despre6.htm
34. Cristian Curte - Printele Constantin Galeriu - Predicatorul de foc -2012 www.formula-as.ro/2012/1040/spiritualitate-39/mari-duhovnici-parinteleconstantin-galeriu-predicatorul-de-foc-15660
35. Daniel , Mitropolitul Moldovei i Bucovinei, Omagiu Printelui GaleriuInterviu realizat de Ciprian Apetrei - www.biserica-sfantulsilvestru.ro/?q=node/4
36. Daniel , Prea Fericitul Parinte Patriarh,Omagiu Printelui Galeriu Interviu
realizat de Ciprian Apetrei - www.biserica-sfantul-silvestru.ro/?q=node/4
37. Dumitru Stniloae, Rugciunea lui Iisus i experiena Duhului Sfnt ,
Editura Deisis, Sibiu, 2003, pag. 53- 65.
38. Dumitru Stniloae, Spiritualitate i comuniune n Liturghia Ortodox, p.
143.
39. Epistola ctre Evrei a Sfntului Apostol Pavel Cap. 4,12www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=22&cap=4
40. Epistola Sfantului Pavel (I Cor. III, 22-2)
41. Fragment din Interviu - Lumea credintei, anul I, nr. 2-http://cuvinteduhovnicesti.crestinortodox.ro/Printele_Galeriu_-25-471.html
42. Gabriela Elena CheleImpactul utilizrii ndelungate a calculatorului asupra
dezvoltrii psihomotorii a copilului i adolescentuluiwww.umfiasi.ro/ScoalaDoctorala/TezeDoctorat/Teze%20Doctorat/Rezumat
_Gabriela_Elena_Chele.pdf
204
Si
43. Ioan Toader Metode noi in practica omiletica Ed.Arhidiecezana,. ClujNapoca, 1997.p. 118.
44. Ieromonah-Mihail Stanciu- Sensul creatiei - Actualitatea cosmologiei
Sfantului Maxim Marturisitorul -ed Asezamant studentesc Sfantul Apostol
Andrei-Slobozia 2000
45. Ion Buga -Printele Galeriu Delasilvestru -Unde a fost biserica-Ed
Sf.Gheorghe Vechi-Bucuresti 2001-pag 48
46. J Fourasti, Les conditions de l`esprit scientifique, Paris, Gallimard, 1966.
47. Licroiu Gabriel, Biserica Sfntul Silvestru trecut i prezent, Bucureti,
Editura Asa, 2004, p. 83.
48. Lumea
credintei
anul
2006,
nov,
pag
19
www.punctecardinale.ro/nov_2006/nov_2006_16.html
49. M. Weinstein (1995), profesor la Political Science at Purdue University
50. Marin Vlada Tehnologiile societatii informationale

http://fmi.unibuc.ro/ro/cniv_2005/volum/documente/pdf/sectiuneaA/1_
1_Vlada.pdf
51. Marshall McLuhan- Galaxia Guttemberg Omul si era tiparului -Editura
politica-1975
52. Mihai Eminescu- Cu maine zilele-i adaogiwww.imaginelife.ro/poezii/poezii-de-dragoste/mihai_eminescu__cu_maine_zilele-ti_adaogi/
53. Mircea Pcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romne, Galai, Editura
Episcopiei Dunrii de Jos, 1996, p. 454.
54. Muncii Medicoverwww.cariereonline.ro/index.php?m=article&article_id=79
55. Neti Gavriliu-Un stilp al ortodoxiei urca acum vamile vazduhuluihttp://tech.groups.yahoo.com/group/EscapeFromRomania/message/40215
?var=0
56. Nicolae Dascalu Comunicare pentru Comuniune - lucrare distinsa cu
premiul "Jean-Louis Leuba" pentru anul 2000 de catre Facultatea de Teologie a
Universitatii "Misericorde" Fribourg (Elvetia)
57. OBrien, J.A., Management Information Systems. Managing Information
Technology in the Internetworked Entreprise, McGraw-Hill, Boston, 1999
58. Printele Constantin Galeriu www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=215.780;wap2
59. Printele Constantin Galeriu - Internetul si implicatiile lui http://ucenic.go.ro/art19.htm
205
Si
Galeriu
60. Printele Galeriu - Un cuvant testamentar al Printelui Galeriu - 10

predici de Printele Galeriu la 10 ani de la mutarea sa la cer -editie ngrijita
de Razvan Codrescu - Editura Lumea credintei- 2013-paginile 163-172
61. Printele Galeriu / Astzi- Editura Harisma, 2004
62. Printele Constantin Galeriu- Predica duminica dinaintea Nasterii
Domnului - http://puterea-credintei.blogspot.ro/2011/12/predicaduminica-dinaintea-nasterii.html
63. Printele Constantin Galeriu www.sfaturiortodoxe.ro/Printele Galeriuonline
Interviu consemnat de Octavian Greavu
64. Printele Constantin Galeriu: Suntem zidii din Lumina, Iubire i Adevr www.youtube.com/watch?v=6v-rgcPSgy4
65. Printele Constantin Galeriu-Iisus ne spune www.youtube.com/watch?v=WYRZxcbG_28
66. Petre Mihai Bacanu - Despre semnele care s-au aratat la iesirea din lume a
Printelui Galeriu - www.Romanialibera.ro, interviu realizat intaiului
dintre ucenici Sorin Dumitrescu 21 August 2003- preluat
67. R.B.Kuiper la adresa www.gavril.go.ro/maxime.htm#iad, Adevruri
cutremurtoare despre moarte si iad- www.nicklica.com/articole/163adevaruridesprejamoartesiiad
68. Rafael Noica- Celalat Noica - Editura Anastasia 1994, p 32
69. Rzvan Bucuroiu Interviu cu Ion Mircea, laureatul din acest an al
Premiului Naional Mihai Eminescu pentru Opera Omnia www.lumeacredintei.com/sct_6/c_1/art_1299/credina_zugrvete_icoanelen_
biserici_interviu_cu_poetul_ion_mircea_laureatul_din_acest_an_al_premiului
_naional_mihai_eminescu_pentru_opera_omnia.htm
70. Rzvan Codrescu Printele Galeriu la 80 de ani Ziua - 21 nov. 1998
71. Rzvan Ionescu- Printele Galeriu - preotul tuturor - Lumea

credintei, anul I, nr. 2- www.crestinortodox.ro/reportaj/Printelegaleriu-preotul-tuturor-72285.html
72. Rzvan Ionescu Iar ca ramas bun, un curcubeu, Revista Lumea
Credintei , septembrie 2003
73. Rzvan Ionescu Timpul omului din eternitatea Domnului-Editura Nemira 2003 -pagina 209
74. Robert E. Kahn, 1997, Defence Advanced Research Project Agency, SUAla
adresa www.france-science.org/innovation/rechfed.asp
Santosh Kumar Tewari - From Internet to Gutenberg www.mediamimansa.com/11th%20issue/11eng_80-83.pdf
75. Sfnta Evanghelie dupa Ioan Cap 1, verset 1www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=1
206
Si
76. Sfnta Evanghelie dupa Matei Cap 4, verset 4http://biblia.resursecrestine.ro/matei/4

77. Sfanta Evanghelie dupa Luca (5, 5).
78. Sorin DumitrescuSi eu am fost la biserica Sfantul Silvestru -vol
Rock&popi-Editura Anastasia -1998-pag 257-273
79. Sorin Dumitrescu Parintele Constantin Galeriu - vol Convorbiri -Editura
Anastasia -2001-pag. 521- 526
80. Sorin Dumitrescu- Intalnirea cu Printele Galeriu mi-a schimbat viata www.formula-as.ro/2007/766/spiritualitate-39/sorin-dumitrescu-7921,
81. Sorin Dumitrescu- Intalnirea cu Printele Galeriu mi-a schimbat viata www.formula-as.ro/2007/766/spiritualitate-39/sorin-dumitrescu-7921,
82. Sorin Dumitrescu, Printele Galeriu la 80 de ani. Printele Galeriu sau
tineree fr btrnee, n: Ziua, 21 Noiembrie 1998, p. 2.
83. Teoctist, Prea Fericitul Parinte Patriarh,Cuvant la Inmormantarea Printelui
Galeriu- http://ucenic.go.ro/cuvant.htm
84. Teofil Paraianul la adresa www.nistea.com/duhovnici.htm
85. Thomas Aquinas (1225-1274) Despre suflet
86. Tudor Vianu, Filozofia culturii i teoria valorilor, Editura Nemira, 1998
87. Valeriu Anania-Memorii-Editura Polirom-2011- pagina 679-680
88. Vasile Gordon Biserica si scoala Editura Cristiana 2003, p 284, 303
89. Vasile Gordon, Introducere n Omiletic , Bucureti, Editura Universitii
din Bucureti, 2001, p. 195
90. Vasile Rduc Monahismul egiptean. De la singurtate la obte , Editura
Nemira, Bucureti, 2003, p. 46.
91. Vasile Musta-Printelui Constantin Galeriu-Marturii Silvestrene nr 3,
2010
Pr.Prof.univ.dr Vasile, Gordon Vestitorul Ortodoxiei 1 Dec 1998 pg
5.
92. Viktor E. Frankl (1905-1997) Omul in cautarea sensului ultim al existentei
(tradus din limba germana de Pr. Prof. Ioan Caraza si Monica Herghelegiu
93. http://bibliophyle.wordpress.com/2012/02/27/lumea-in-care-traimdigerati-si-galaxia-gutenberg/
94. http://biserica.org/WhosWho/DTR/G/ConstantinGaleriu.html
95. http://remember.crestinortodox.ro/Director_web-Duhovnici-16.html
96. http://reportaj.crestinortodox.ro/Printele_Galeriu___preotul_tuturor-21468.html
97. http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Galeriu"
98. http://ro.wikipedia.org/wiki/Viktor_Frankl
207
Si
Galeriu
99. http://ucenic.go.ro/despre32.htm
100. https://personalitateautentica.wordpress.com/tag/managementul-stresului/
101. www.antonia-dinsuflet.be/pensees.htm
102. www.credo.ro/crestin-ortodox/19/Duhovnici
103. www.crestinism_romanesc.ro,
104. www.crestinortodox.ro/Asculta__Suferinta-123.html
105. www.crestinortodox.ro/predici-audio-mp3/Printele-constantingaleriu/predica-adormirea-maicii-domnului-audio-573.html
106. www.crestinortodox.ro/predici-audio-mp3/Printele-constantingaleriu/predica-schimbarea-fata-Printele-galeriu-audio-574.html
107. www.crestinortodox.ro/predici-audio-mp3/Printele-constantingaleriu/despre-post-575.html
108. www.crestinortodox.ro/predici-audio-mp3/Printele-constantingaleriu/Printele-constantin-galeriu-sensul-pocaintei-570.html
109. www.crestinortodox.ro/predici-audio-mp3/pf-daniel-audio/predica-sfintiitrei-ierarhi-preafericitul-parinte-daniel-480.html
110. www.culturagenerala.net/citate.html
111. www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=45
112. www.itcnet.ro/history/archive/mi1999/current7/mi5n.htm
113. www.jurnalul.ro/articol_8461/facatorul_de_pace
114. www.observatorreligios.home.ro/Articole%20publicate/Discursuri&Predici/
Conceptia%20Pr.%20prof.%20Constantin%20Galeriu.htm
115. www.planeta.ro,www.algoritma/dilema.ro,
116. www.punctecardinale.ro/nov_2006/nov_2006_16.html
117. www.romania.co.nz/rel/sfliturghie.php
118. www.romfest.org/rost/nov-dec2004/galeriu-lumina.shtml
119. www.sfaturiortodoxe.ro/BiruintaTrupuluiAsupraFirii
120. www.sfaturiortodoxe.ro/Printele Galeriuonline
121. www.teognost.ro/fotografii/Galeriu_1.htm
122. www.tribuna-as.ro, www.clopotel.ro,
123. www.ucenic.go.ro
124. www.lumeacredintei.com/sct_3/st_2621/navPage_6/printele_galeriu_mia_schimbat_viata.htm
Faca Domnul sa rodeasca n fiecare dintre cei care

l-au cunoscut si pretuit darurile primite!
Slava Lui DUMNEZEU pentru toate !
208

Si Eu Am Fost Ucenicul Parintelui Galeriu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Si Eu Am Fost Ucenicul Parintelui Galeriu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conf.univ.dr.

Argentina Gramada Dragu

eu am fost ucenicul (ucenica) Parintelui

prin propria lui zidire

prin operele lui

Cu Printele Galeriu : Intre Geneza si Apocalips (convorbiri cu Dorin Popa ) Editura

eu am fost ucenicul (ucenica) Printelui Galeriu

Toat viaa Printelui

activitatea sa misionar rmne pentru noi ca

neamului romnesc i a lumii ntregi. Este

antreneaz n bucurie i alte persoane. 2

Mitropolitul Moldovei i Bucovinei Daniel, Omagiu Parintelui Galeriu- Interviu

eu am fost ucenicul (ucenica) Parintelui

Avem o mare nevoie de ideile pe care le-a emis n

Constantin Galeriu, Dumnezeu i-a

dat i darul acesta de a zidi bisericile sufletelor, mai

filosofilor, a celor care stpanesc ideile si categoriile

Prea Fericitul Teoctist

Printele nostru este mai aproape de

Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist, Cuvnt la Inmormntarea Printelui

eu am fost ucenicul (ucenica) Printelui Galeriu

Ca om de carte i profesor de teologie, Printele

recenzii, nsemnri, predici.

Biserica Sfntul Silvestru .. ..

Date biografice .................................................................. 18

Activitate sociala ............................................................... 19

Premii si distinctii primite .............................................. 19

Carti publicate ................................................................... 19

Lucrari in strinatate: .......................................................... 20

Pr. Galeriu Predici video ................................................... 21

Predici audio ..................................................................... 22

Participari la conferinte si congrese internationale ..... 24

CUVINTE - FAPTE GALERIENE .

O mrturie testamentar a Printelui Galeriu ...... 26

Universitatea este i va fi Instrucie i Educaie ... 32

Amintiri din copilarie ............................................. 34

eu am fost ucenicul (ucenica) Parintelui

CUVINTE DESPRE PRINTELE GALERIU

Printele Galeriu , apostol si misionar in lumea

,Casian, Arhiepiscopul Dunarii de Jos ........................ 82

Printele Galeriu, preotul tuturor, Razvan Ionesu .. 84

Un printe emblematic la sfrit de mileniu, dr.

Despre semnele care s-au artat la ieirea din lume a

Printelui Galeriu, acad. Sorin Dumitrescu ............................. 93

Printele Profesor Dr. Constantin Galeriu preot si

predicator de excepie , Prof.univ.dr.Vasile Gordon ................ 99

eu am fost ucenicul (ucenica) Printelui Galeriu

Printele profesor universitar dr. Constantin Galeriu

trecut la cele vesnice , Prof.univ.dr. Constantin Necula ......... 104

Dialogul Stiinta Religie La Printele Galeriu

Costea Munteanu ................................................. 108

Printele Galeriu. De la tinereea fr btrnee la viaa

fr de moarte Razvan Codrescu .............................................. 116

Fctorul de pace,Rodion Galeriu ............................ 118

De la srcia cu duhul la Lumina cea nenserat

Ucenicia prin apropiereIoana Matei ....................... 127

Concepia despre caracterul soteriologic al valorilor la

Pr. prof. Constantin Galeriu , Constantin Teleanu ................. 130

Avva Galeriu sau

Icoana din suflet,G.Licaroiu . 135

Nasterea Domnului i btranul Mos Crciun ......... 138

Testamentul Printelui Galeriu, Iulia Chira ......... 142

La inmormantarea Printelui Galeriu , drd.Ciprian