E-Book PACT - PENTRU LECTII

Un ghid de informare a școlarilor
prin care promovăm grija față de natură și

protecția mediului prin gesturi simple
Împreună, putem contribui la protejarea și refacerea mediului înconjurător!
Vino alături de noi în proiectul ,,Planeta Albastră Contează pe Tine!” PACT pentru a
învăța și a face activități împreună prin care o putem proteja!
Vom afla împreună despre colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile acasă, sau la
școală, beneficiile plantării unui copac, arbust, sau a unei plante în ghiveciul de acasă și
îngrijirea lor, despre modul în care putem economisi consumul de apă și de electricitate,
despre importanța păstrării curate a locurilor din comunitatea în care trăim, a spațiilor
verzi, pădurilor, râurilor, lacurilor, mării!
Vei putea desena alături de noi pe aceste teme, sau realiza obiecte creative din hârtie
și plastic. Vei putea alege și tu să colectezi selectiv deșeurile reciclabile de acasă, sau
de la școală.
Vei putea deveni un adevărat exemplu pentru cei din jur, pentru că vei fi parte din
comunitatea proiectului ,,Planeta Albastră Conteaza pe Tine!” PACT.
1. Planeta Albastră Contează pe Tine! PACT
(pag. 2)
2. Mediul înconjurător contează pe noi să-l protejăm!

(pag. 3)
3. Gestionarea deşeurilor
(pag. 12)
4. Colectarea selectivă a deșeurilor

(pag. 15)
CUPRINS:
5. Hârtia
(pag. 16)
6. Plasticul
(pag. 21)
7. Sticla
(pag. 28)
8. Aluminiul
(pag. 33)
9. Oțelul
(pag. 38)
10. Deșeurile de Echipamente Electrice Și Electronice – DEEE

(pag. 43)
11. Telefoanele mobile

(pag. 49)
12. Referințe bibliografice

(pag. 55)
@ Fundația PRAIS 2021

Planeta Albastră Contează pe Tine! PACT
Cu toții ne dorim să trăim într-o lume cu aer curat, înconjurați de mulți copaci și verdeață, și
să ne bucurăm de zile însorite petrecute afară, în aer liber, alături de cei dragi.
Toate acestea le putem avea cu condiția să avem grijă de planeta noastră și să nu uităm că
aceasta contează pe noi!
Având în vedere că vorbim de Planeta Albastră știm că pare mare responsabilitatea, dar de
fapt este foarte ușor să o ajutăm pentru că tot ce avem noi de făcut este să:
Păstrăm curățenia în jurul nostru: acasă, la

școală și în curtea școlii, în parc, în pădure Încercăm să plantăm în fiecare an câte un
atunci când ieșim la iarbă verde, când copac sau o plantă de care să avem grijă;
mergem în vacanțe, oriunde și oricând;
Colectăm selectiv materialele de NU rupem crengile copacilor și florile, ci

care nu mai avem nevoie și le punem pe cât posibil încercăm să le protejăm și
separat în tomberoanele sau locurile să le oferim îngrijirea de care au nevoie;
special inscripționate și amenajate de
autorități: hârtia, plasticul, sticla, metalul,
textilele, aparatele electrice, electronice, Suntem responsabili cu resursele naturale
electrocasnice, telefoane mobile, becuri, ale Planetei Albastre și le consumăm cu
baterii și resturile menajere; măsură.
„Planeta Albastră Contează pe Tine!” PACT este proiectul extracurricular care o să ne

învețe, pe noi toți, cum să protejăm mediul înconjurător și să ajutăm Planeta Pământ.

Mediul înconjurător contează pe noi să-l protejăm!
 Să plantăm împreună!
3 pași simpli pentru a planta un copac, arbust sau o plantă:
Pasul 1 – Alegerea locului de plantare și solicitarea permisiunii de a planta

Motivul pentru care acest pas este primul în tot acest proces este că tot ce vom face
depinde de locul în care vom face plantarea. Odată ce am ales locul, trebuie să cerem
permisiunea proprietarului sau administratorului proprietății. Acesta poate fi un ocol
silvic de stat, un administrator de parc sau chiar directorul școlii voastre. Regula se
aplică chiar și atunci când dorim să plantăm în curtea casei – trebuie să avem acordul
familiei.
Pasul 2 – Obținerea copacului sau a plantei

În funcție de ce ne dorim să plantăm, indicat este să le achiziționăm de la o pepinieră sau
de la magazine speciale care ne pot asigura că acestea sunt suficient de mature pentru
a fi plantate. De asemenea, este important să întrebăm specialiștii de la pepinieră sau
magazin dacă acel copac sau plantă pot fi plantate în locul ales, pentru că fiecare soi
are nevoie de un anumit tip de sol și de condiții pentru a se prinde și crește armonios!

Pasul 3 – Plantarea
Pentru a ne asigura că totul o să decurgă bine este indicat să facem plantarea împreună
cu familia sau alături de cadrele didactice dacă acțiunea are loc la școală. Și mai trebuie
să respectăm și câteva reguli de plantare pentru a asigura copacului, arbustului, plantei
șanse de supraviețuire pe o perioadă îndelungată:
 Săpăm o groapă cu o  Udăm bine locul în care am

adâncime egală cu balotul de pământ făcut plantarea cu apă pentru a ajuta
care înconjoară rădăcinile și de două la acomodarea și prinderea în noua
ori mai largă; „casă”;
 Verificăm ca solul din jurul gropii

 Șiii nu în ultimul rând dăm
să nu fie prea tare – dacă este, trebuie
un nume copacului
să-l afânăm puțin cu cazmaua;
sau plantei noastre.

 Scoatem rădăcinile din

recipient – acestea sunt „vasele de
sânge” ale copacului sau plantei
noastre și nu o să-i fie foarte bine
dacă le lăsăm încâlcite și răsucite.
Trebuie să încercăm să le îndreptăm
cu grijă, să nu le rupem în caz că s-au
răsucit;
 Punem cu grijă copacul,

arbustul sau planta în groapă;
 Umplem spațiul din jurul

rădăcinilor cu pământ și îl tasăm
cu mare atenție cu palmele sau
picioarele pentru a nu exista goluri
de aer;

Ce urmează după plantare?
Este foarte simplu! Trebuie doar să fim responsabili cu copacul sau planta noastră. Să
avem grijă să-i oferim cantitatea suficientă de apă și de fertilizare, la nevoie, asta în caz
că nu se ocupă mama natură.
Ştiaţi că...
• Un fag adult, de 25 m înălţime şi cu diametrul coroanei de 15 m, produce într-o

oră necesarul de oxigen al unui om pentru 3 zile?
• Pentru ca un brad să ajungă la înălţimea de 1,80 – 2 metri, trebuie să crească
timp de 12 ani? Iar ca să ajungă la maturitate și să facă conuri, acesta are nevoie
de 30 de ani?
• Pentru a planta un hectar de pădure se folosesc între 4.000 și 10.000 de puieţi,
în funcție de soi și de terenul unde se plantează?
• Stejarul produce ghinde abia la vârsta de 50 de ani?
• În trecut, pădurea acoperea peste două treimi din suprafața țării noastre?
• Un arbore emană în jur de 400 litri de umezeală în fiecare zi?
• 30% din oxigenul mondial vine din pădurile tropicale din Amazonia?
• Arborii purifică aerul pe care-l respirăm, aduc ploaia, contribuie la evitarea
eroziunii solului, furnizează combustibil și adăpost pentru oameni, animale,
păsări și insecte, cherestea, hârtie și locuri de muncă pentru mii de oameni?
Nu uitați! Copacii sunt principala sursă de oxigen a planetei!

 Iubesc APA!
Tot timpul putem face lucruri simple pentru a economisi apa și astfel, contribuim
la protejarea mediului înconjurător. Să vedem câteva sfaturi eficiente:
• Închidem robinetele! Doar dacă închidem robinetele atunci când ne periem dinții,
ne săpunim mâinile sau corpul la duș putem economisi o cantitate importantă de apă.
La fel putem face și atunci când ne ajutăm familia în bucătărie la spălatul vaselor.
• Alegem dușul! Consumăm mai puțină apă în timpul unui duș rapid și revigorant
decât dacă alegem să facem o baie lungă în cadă la care consumăm mai multă apă.
• Remediem scurgerile! Un robinet care picură sau un rezervor de la vasul de

toaletă care curge poate consuma și peste 2.000 de litri de apă pe lună.

• Pentru a vă asigura că rezervorul de la toaleta voastră nu curge puteți încerca un
experiment cu ajutorul părinților. Îi puteți ruga să pună o picătură sau două de colorant
alimentar în rezervorul de toaletă, iar dacă culoarea apare în vasul de toaletă fără ca
apa să fie trasă, acolo este o scurgere!
• Spălăm fructele și legumele într-un bol cu apă! Alegem această modalitate în loc
să lăsăm apa să curgă peste ele, vom economisi foarte multă.
• Este de preferat ca vasele să le spălăm imediat ce s-au murdărit. Astfel, murdăria

nu apucă să se usuce și este mai ușor de curățat, iar cantitatea de apă folosită este și
ea mai mică.
• Alegem să udăm grădina pe răcoare, dis-de-dimineață sau seara. Așa reducem

cantitatea de apă pierdută prin evaporare.

 Cum economisim energia acasă sau la școală?
Haideți să vedem ce putem face:
• Alegem să facem duș în loc de o baie în cadă cu multă apă. Alegerea dușului
este o modalitate excelentă de a economisi energie și în același timp avem și o igienă
corespunzătoare.
• Încercăm pe cât se poate să limităm utilizarea telefoanelor mobile și a altor

dispozitive tehnologice, și să petrecem cât mai mult timp afară la joacă sau citind dacă
vremea nu ține cu noi. Atunci când utilizăm mai puțin dispozitivele, economisim și
energia care era consumată cu alimentarea sau încărcarea acestora.
• La școală, dar și acasă, să ne asigurăm că închidem lumina atunci când nu este

nevoie de ea și să ne bucurăm de razele soarelui care ne luminează încăperile.
• După ce ne terminăm temele, documentarea pentru școală, de ascultat muzică

sau jocul să ne asigurăm că închidem calculatorul/ laptopul/ consola și că le scoatem
din priză. La fel trebuie să procedăm și cu televizorul după ce am terminat de vizionat
desenul animat preferat sau la un film interesant. De asemenea, scoatem încărcătorul
din priză cât telefonul este încărcat. Toate astea sunt perfecte pentru a nu mai utiliza
energia inutil.

• În momentul când deschidem frigiderul trebuie să fim hotărâți ce vrem să luăm
din acesta. Cu cât ținem ușa deschisă mai mult, cu atât frigiderul consumă mai multă
energie pentru a răci aerul din interiorul său. Putem chiar să facem un desen haios pe
care să scriem „Nu mă lăsa deschis!”, astfel toți cei din casă îți vor urma exemplul.
• Alături de familie plantați un copac sau mai mulți pentru a face umbră. Aceasta
ajută la menținerea temperaturilor mai scăzute pe perioada verii și astfel se utilizează
mai puțină energie .

• Pentru luminarea camerelor putem alege LED-uri sau becuri economice
fluorescente* în locul becurilor incandescente**. Acestea consumă mai puțină energie,
produc mai puțină căldură și durează mai mulți ani.
* Fluorescență = Stare a unui corp care devine izvor de lumină, bazat pe principiul
descărcării electrice în vapori de mercur aflați într-un tub de sticlă.
** Incandescență = Stare a unui corp care emite lumină și radiații datorită temperaturii
ridicate.

Becurile economice:
• Modelele cele mai noi rezistă de la 100.000 până la 600.000 de aprinderi și
stingeri;
• Rezistența acestor becuri este cuprinsă între 8.000 – 15.000 ore în comparație
cu cele obișnuite care merg aproximativ 1.200 de ore;
• Nu se încălzesc atât de tare și nu dau atât de multă căldură precum becurile
obișnuite.
Becurile LED - Abrevierea LED indică componentele electronice semiconducătoare,

care transformă energia electrică în lumină:
• Cel mai mare avantaj al acestor becuri este consumul redus de energie
electrică - care îl fac cu până la 90% mai econom;
• Luminează imediat după aprindere la puterea maximă;
• Sunt rezistente la șocuri și deteriorări mecanice;
• Durata lor de viață este mai mare de 10 ani.
• Au un interval de 50.000 ore de funcționare;
• Nu conțin substanțe toxice, plumb și mercur, prin urmare pot fi folosite oriunde
fără teamă că vor fi distruse, iar ulterior pot fi reciclate.
Nu uitați! Cea mai eficientă metodă de economisire a energiei electrice o reprezintă

utilizarea într-o măsură cât mai mare a luminii naturale.

Gestionarea deşeurilor
Gestionarea deșeurilor include activitățile de sortare, colectare, transport, tratare,
reciclare și depozitare a deșeurilor și are ca scop reducerea efectului lor asupra mediului
înconjurător, precum și economisirea unor resurse naturale prin reutilizarea părților
recuperabile.
Dar haideți să vedem: ce sunt de fapt deşeurile?
Pentru mulţi dintre noi deşeurile sunt sacii cu gunoi pe care îi aruncăm în fiecare zi. De
fapt, deşeurile reprezintă orice lucru, obiect, substanță, preparat pe care deţinătorul
îl aruncă, respinge sau abandonează în mediul înconjurător într-un mod sau cantitate
care poate avea impact negativ asupra acestuia.
Este important să învățăm alături de proiectul PACT cum să sortăm și să reciclăm o

bună parte din deșeurile produse zi de zi acasă sau la școală pentru că acestea pot fi
resurse foarte prețioase și astfel le economisim pe cele ale Planetei.

Ce tipuri de deșeuri se pot recicla?
Hârtie – aceasta se trasformă Ambalaje din sticlă - sunt

în „hârtie nouă”, carton pentru transformate în borcane, sticle de vin,
ambalaje, hârtie igienică și alte cărămizi și materiale izolante pentru
lucruri. construcții.
Plastic și ambalaje din plastic – Îmbrăcăminte, încălțăminte și

le putem reîntâlni în ghivece, țevi, textile - oamenii mai puțin norocoși
sacoșe și pungi. pot beneficia de obiectele de care
noi nu mai avem nevoie sau se pot
produce obiecte vestimentare noi prin
reutilizarea materialului.
Metal – acesta este transformat
în cuie, șuruburi, unelte, agrafe
de birou, unelte de grădinărit,
componente pentru biciclete. Uleiul vegetal uzat - se transformă
în biodiesel, iar apoi resturile rămase
în săpun vegetal.
DEEE - deșeuri de echipamente

electrice și electronice și telefoane
mobile – dacă sunt în stare
funcțională, pot ajunge la alți oameni
sau anumite componente ale acestora
se refolosesc la fabricarea altor
obiecte noi.
Deșeuri alimentare vegetale -

prin compostarea acestora se poate
obține biogaz pentru încălzire și
produse pentru fertilizarea plantelor
și copacilor.

Reducem, Refolosim şi Reciclăm!
Cei 3 R prin care TU, familia ta, prietenii, toți cei dragi și fiecare dintre noi putem scădea
cantitatea de deșeuri şi astfel, să protejăm mediul înconjurător și Planeta Albastră Contează
pe Tine! PACT.
Haideți să vedem ce avem de făcut!
Împreună putem ajuta învăţând despre şi punând în practică oriunde ne aflăm, zi de zi, trei
activităţi legate de gestionarea deşeurilor: REDUCEREA, REFOLOSIREA şi RECICLAREA!
Învățăm, practicăm și devenim exemple bune de urmat în comunitatea noastră, totul
pentru Planetă!
REDUCEM! CUM?
Micșorăm sau folosim mai puţin pentru a rezulta o cantitate mai mică de deşeuri. Putem
reduce cantitatea de deşeuri încercând să cumpărăm, pe cât posibil, acele produse ale
căror ambalaje sau a căror folosire nu creează deşeuri sau creează o cantitate mai mică.
REFOLOSIM! CUM?
Când este posibil refolosim materialele în loc să le aruncăm sau le donăm / oferim unor
persoane care le pot refolosi!
RECICLĂM! CUM?
Reciclarea este procedeul prin care materialele conţinute în deşeuri sunt prelucrate şi
folosite pentru obținerea de produse noi. Astfel, se folosesc mai puţină energie şi mai
puţine resurse naturale decât pentru crearea produselor din materiale noi.
„Nu vom salva tot ce ne-ar plăcea să salvăm, dar vom salva mai mult decât dacă n-am fi
încercat deloc.” Sir Peter Scott

Colectarea selectivă a deșeurilor
Colectarea selectivă în rândul populației Planetei Albastre este foarte importantă! Și cu toate
astea statisticile arată că nu colectăm selectiv suficient și că o mare parte din deșeurile ce ar
putea fi refolosite și reciclate ajung la gropile de gunoi.
Este timpul ca noi toți, alături de proiectul PACT, să luăm atitudine: să colectăm selectiv,
să reciclăm și să devenim exemple bune de urmat pentru cei din jurul nostru. Doar prin
puterea exemplului se vor vedea rezultate.
Ce este colectarea selectivă?

Este una dintre cele mai importante etape ale procesului de reciclare.
Cum colectăm selectiv deșeurile?

Colectarea selectivă a deșeurilor este foarte simplă, necesită doar atenție și disciplină. Atât
acasă, cât și la școală sau oriunde ne aflăm, trebuie să respectăm codul universal de culori
după care toată lumea se ghidează.
STICLĂ MENAJER HÂRTIE PLASTIC ȘI METAL
IMPORTANT!
Trebuie să fim foarte atenți pentru că un deșeu ce urmează să fie reciclat NU trebuie să fie
contaminat.
Motive pentru a colecta selectiv deşeurile:
• Se reduce poluarea mediului înconjurător;

• Se economiseşte energie;
• Conservăm resursele naturale;
• Scade poluarea aerului, apei şi solului;
• Se reduc spațiile pentru gropile de gunoi și astfel se câştigă mai mult
spaţiu pentru parcuri și terenuri de joacă.
Misiunea noastră este foarte simplă: să colectăm selectiv tot ce se poate recicla!
Hârtia
Prin reciclarea hârtiei contribuim la protejarea naturii
şi a resurselor sale!
Istoric
Hai să descoperim împreună istoria hârtiei. În anul 105 după Hristos a fost descoperită în
China, de către Tsaï-Lun care a realizat o pastă amestecând cânepă/ materiale textile vechi,
coajă şi tocătură de lemn și apă. A presat materialul obținut şi l-a lăsat să se usuce la soare.
Astfel, hârtia a fost considerată baza comunicării, iar China una dintre primele ţări din lume
în care s-au dezvoltat arta şi literatura.
După cum vedeți, încă de pe atunci chinezii au fabricat hârtia din materiale reciclabile -
materiale textile vechi, coajă şi tocătură de lemn.
Să revenim în zilele noastre și să aflăm împreună cum se face hârtia:
Hârtia şi produsele din hârtie se obțin din celuloză, care se extrage din lemnul
copacilor. Celuloza este trasformată într-o pastă care se scurge, se presează şi apoi
se usucă.
Pentru a proteja pădurile oare putem obține și acum hârtia din materiale reciclabile așa cum
procedau chinezii în trecut? Da, putem și tot ce trebuie să facem este să colectăm selectiv
hârtia deja folosită. Iată cum putem face acest lucru acasă, la școală sau la birou.

Ce reciclăm?
1. Hârtia albă, caietele, revistele, ziarele, cutiile și ambalajele din hârtie sau carton
- produse pe care le folosim zilnic pot fi reciclate pentru a obţine produse noi.
2. Este foarte important să știm că pentru a putea recicla aceste produse trebuie
să ne asigurăm că le colectăm selectiv pentru a evita contaminarea acestora.
Ce nu reciclăm?
1. Hârtia contaminată/ pătată de diferite lichide sau mâncare;

2. Hârtiile cerate și plastifiate;
3. Produsele sanitare precum șervețelele.

Colectarea și reciclarea:
1. Începem prin a colecta selectiv produsele din hârtie sau carton acasă, la școală
sau la birou, apoi le ducem în locurile special amenajate pentru acest lucru din jurul
nostru.
2. Codul de culoare pentru hârtie este ALBASTRU.
3. Astfel, produsele din hârtie sau carton colectate de voi vor fi preluate și duse la
centrele de colectare unde sunt sortate pe categorii și curățate de lucruri precum capse
de metal, plastic sau lipici, se fac pachete ce sunt presate, apoi sunt trimise la fabricile
de hârtie unde urmează să înceapă procesul de reciclare.
4. În cadrul procesului de reciclare, o anumită categorie de hârti este tocată mărunt

și amestecată cu apă și substanțe chimice pentru a fi topită într-o substanță fără
impurități. Amestecul obținut se va presa, usca, întinde sub formă de benzi lungi și
subțiri. Acestea sunt lăsate la uscat, apoi se taie la dimensiunea de hârtie dorită.
5. Ziarele, hârtia de împachetat, servețelele, hârtia igienică, cofrajele de ouă, pungile

de hârtie sau diverse materiale de construcții sunt lucruri care se pot obține din hârtia
reciclată.
Doar că, spre deosebire de alte materiale reciclabile, hârtia poate fi reciclată de
aproximativ 4-6 ori. În timpul proceselor de reciclare fibrele își pierd din calități și de
aceea se amestecă cu fibre noi, iar astfel sunt fabricate produse noi din hârtie.

Putem reduce consumul de hârtie?
Putem și în acest mod vom face un prim pas, responsabil, spre protecția mediului
înconjurător și, mai ales, a pădurilor: reducem cantitatea de hârtie pe care o folosim zilnic
asigurându-ne că atunci când scriem folosim ambele feţe ale unei pagini, ne asigurăm
că nu începem o pagină nouă la caiet fără a o termina pe cea dinainte, folosim ca ciorne
hârtia care este scrisă / printată pe o față, nu rupem foi de hârtie doar ca să ne jucăm şi
să le aruncăm pe jos și folosim cât de mult putem hârtie reciclată. La fel procedăm și
atunci când printăm ceva: vom imprima față-verso.
Dar să vedem acum care sunt avantajele reciclării hârtiei:
• Economisim energie. O fabrică producătoare de hârtie foloseşte cu 40% mai

puţină energie dacă foloseşte hârtie reciclabilă în locul fibrei noi.
• Poluăm mediul mai puţin. Pentru a produce hârtie reciclată se folosesc mai
puţine chimicale decât în cazul în care se produce hârtie nouă.
• Protejăm pădurea. Dacă hârtia este reciclată se vor tăia şi se vor folosi mai
puţini copaci.

Ştiaţi că...
• Dintr-un copac se fabrică aproximativ 80.000 de coli de hârtie pentru birou în

format A4?
• Din 2001 până în 2019, un total de 386 milioane de hectare de pădure au fost
pierdute la nivel global pentru producția de hârtie?
• 42% din toată recolta mondială de lemn este utilizată pentru fabricarea hârtiei?
Chiar merită să ne tăiem copacii care ne salvează viața pentru acest produs?
• Un copac produce suficient oxigen pentru ca 3 persoane să respire?
• În medie, un ziar reciclat revine ca un ziar nou în 7 zile?
• Producția de hârtie reciclată duce la o reducere cu 73% a poluării aerului
comparativ cu producția de hârtie nouă?
• Pentru a face o singură coală de hârtie A4 este nevoie de 10 litri de apă?
• În ziua de azi, reciclarea unei tone de hârtie poate salva 17 copaci?
 Accesează link-ul și testează-ți cunoștințele despre reciclarea HÂRTIEI!

https://forms.gle/KNXXuPUA8hkcZ5WQA

Plasticul
Planeta Albastră contează pe noi să reciclăm pentru a reduce
numărul gropilor de gunoi şi a ne bucura de mai multe spații
verzi curate!
O scurtă istorie a plasticului
Haideți să descoperim împreună istoria plasticului! În anul 1862, la Londra, inventatorul

Alexander Parkes a conceput primul plastic confecționat de om – parkesina, strămoșul
plasticului folosit în zilele noastre. Acest material, derivat din celuloză, odată încălzit,
putea fi turnat în diferite forme care se păstrau după răcirea materialului. Inventatorul
crease ceva ce putea face orice lucru de care cauciucul era capabil, însă la un cost
mult mai redus. De acum aproape 180 ani și până în zilele noastre, plasticul a evoluat,
revoluționând lumea în care trăim și fiind prezent peste tot în jurul nostru, de la telefoane
mobile, computer, la mașini și avioane.
Din nefericire, de la o invenție revoluționară, plasticul a ajuns să afecteze mediul

înconjurător și sănătatea, poluând solul, apa și aerul. Din 1950 până în 2020 au fost
produse peste 8 miliarde de tone de plastic, dintre care doar o mică parte (9%) au
fost reciclate, iar experții estimează că în 2050 plasticul va depăși ca greutate peștii
din ocean. Asta pentru că plasticul are o durată de viață între 500-1000 de ani, iar
unele tipuri de plastic nu se degradează niciodată. De aceea este de datoria noastră
să combatem poluarea prin plastic. Cum putem face acest lucru? Primul pas este
reciclarea corectă a plasticului.

Cum are loc procesul de reciclare a plasticului?
Vestea bună este că plasticul poate fi reciclat și transformat în obiecte noi! Fibrele de poliester,
căptușeala și îmbrăcămintea sunt adesea fabricate din sticle de plastic reciclate.
Iată cum are loc procesul de reciclare al plasticului:
Foarte multe produse şi ambalaje Fibrele pentru covoare sau

sunt făcute din plastic, deoarece pentru confecţii, materialul de
este un material uşor, mai rezistent şi umplutură pentru perne, pentru
reciclabil. Pot fi reciclate foarte multe jucăriile de pluş, diverse ambalaje,
deşeuri de ambalaje din plastic: sticle accesoriile pentru birou, conurile
PET, bidoane și cutii din plastic, pungi pentru trafic, blaturile pentru
etc. bucătărie, ustensile de bucătărie,
seturi de grădinărit, saci de gunoi -
sunt doar câteva exemple de produse
obţinute din deşeurile de plastic
Deşeurile de ambalaje din plastic reciclate.
trebuie colectate în containere
separate, de obicei marcate cu
culoarea GALBEN.
După ce au fost colectate,

deșeurile din plastic sunt
transportate către fabricile de reciclare
unde, după spălarea şi îndepărtarea
impurităţilor (lipici sau etichete), sunt
tăiate în bucăţi.
Deşeurile de ambalaje din plastic

sunt transformate în fulgi de plastic
din care se fabrică diverse produse.

Ce obiecte din plastic pot fi reciclate?
Nu toate obiectele din plastic sunt reciclabile. Înainte de a colecta selectiv produsele din
plastic care urmează a fi reciclate, trebuie să identificăm corect tipul de plastic din care sunt
făcute. Cum putem facem acest lucru? Studiind cu atenție ambalajul, vom regăsi un simbol:
un triunghi format din săgeți – care are în interiorul său o cifră – de la 1 la 7. Cifra indică tipul
de plastic folosit. ATENȚIE! Doar obiectele marcate cu cifra 1 și 2 sunt reciclabile! Iată care
sunt acestea:
1. PET - se reciclează
Sticlele PET colore sau incolore – pentru băuturi (apă, bere, suc, ulei);
2. HDPE (Obiectele din polietilenă de înaltă densitate) - se reciclează

Sticlele pentru șampon și gel de duș, bidoanele pentru detergenții de rufe, ambalaje
tetra pack - sunt cutiile de lapte sau suc care arată ca hârtia, lădițele pentru fructe și
legume, saci, cutii pentru margarină, pungi, pahare din plastic.

3. PVC – NU se reciclează
Este un plastic moale folosit pentru geamurile termopan, furtunuri de apă, cabluri,
unele jucării.
4. LDPE (Polietilenă de joasă densitate) – NU se reciclează

Obiecte cu acest cod sunt sacoșele, recipientele din plastic pentru miere sau muștar,
caserole și tăvi pentru alimente. Acestea nu foșnesc, spre deosebire de materialele cu
codul 2 -HDPE.
5. PP (Polipropilena) – se reciclează numai în anumite condiții

Paharele de iaurt, cutii pentru smântână, navetele pentru sticle, gălețile, ligheanele și
alte materiale care intră în contact cu apa. Pentru acest tip de produse este necesar un
proces aparte de reciclare, plasticul cu inscripția “ PP” nu ar trebui colectat selectiv în
pubelele galbene. Doar anumite centre de colectare acceptă acest tip de plastic.
6. PS (Polistiren) – NU se reciclează
Unele pahare și caserole pentru alimente, unele materiale de construcție.
7. Policarbonatul – NU se reciclează
Acestea sunt realizate dintr-o combinație a celorlalte tipuri de plastic.
Exemple de obiecte: CD-urile, DVD-urile, echipamente de laborator, piese de mașină.

Cum colectăm plasticul?
1. Primul pas este să identificăm corect tipul de plastic din care este făcut obiectul
ce urmează să fie reciclat. Acesta trebuie să aibă codul 1 sau 2.
2. Al doilea pas este să spălăm plasticul utilizat, pentru că astfel ajutăm procesul
de reciclare. Un plastic murdar de produs este considerat contaminat;
3. Al treilea pas este să scoatem capacele sticlelor din plastic;
4. Pasul 4 este să transportăm plasticul către locul de reciclare. În funcție de
cerințele locului de reciclare, poate fi necesar să turtim sau să împăturim*
recipientele din plastic pentru a permite depozitarea lor în număr cât mai mare.
*Spre exemplu, unele hipermarketuri și supermarketuri au la intrarea în magazin

automate prin intermediul căruia se face colectarea sticlelor PET (1). Aceste tipuri de
automate pentru reciclare accepta doar sticlele de plastic intregi, nedeformate.
Atenție! Produsele de unică folosință precum măștile sanitare și mănușile

chirurgicale se colectează separat de celelalte deșeuri. Le puteți strânge într-un sac
menajer atunci când se adună mai multe, după care legați sacul și îl lăsați câteva
zile într-un spațiu necirculat (ex: un colț al balconului). Astfel, dacă aceste deșeuri au
fost contaminate, virusul a avut timp să devină inactiv înainte de a ajunge la gunoi. O
altă alternativă pentru colectarea măștilor și mănușilor o reprezintă coșurile dedicate
deșeurilor periculoase, care se găsesc în unele supermarketuri și centre comerciale.
Acestea au de obicei culoarea galben și sunt marcate cu simbolul radioactiv.

Unde putem duce pentru reciclare obiectele din plastic pe care le-am colectat?
 Aparate automatizate de colectare selectivă din supermarketuri;

 Stații automatizate de colectare selectivă din parcările magazinelor;
 Containere stradale de colectare selectivă;
 Centre specializate de colectare selectivă.
De ce să reciclăm plasticul?
• Economisim resursele naturale ale Planetei și ajutăm generațiile următoare

să aibă acces la acestea. Producţia de plastic utilizează 8% din producţia de
petrol a planetei, iar petrolul este o resursă naturală limitată. Astfel, prin reciclarea
produselelor şi ambalajelor din plastic ajutăm la conservarea acestuia.
• Reducem consumul de energie. Prin reciclarea unei singure sticle de plastic
salvăm energia care ar putea ţine aprins un bec timp de 6 ore.
• Reducem cantitatea deșeurilor solide care ajung la gropile de gunoi.
• Reducem emisiile de substanţe chimice nocive din aer.

Ştiaţi că...
• Prima sticlă din plastic a fost reciclată în 1977?

• Din 70 de sticle din plastic sunt suficiente pentru a se obţine fibrele pentru a
face un sac de dormit?
• 12% din toate deșeurile generate de om sunt din plastic?
• În fiecare minut sunt achiziționate peste 17.000 de sticle din plastic, iar în
fiecare an sunt folosite peste 500 de miliarde de pungi din plastic?
• Pungile și alte deșeuri din plastic aruncate în mări și oceane duc la moartea
a peste 1 milion de creaturi marine în fiecare an?
• Sticlele de plastic care au conţinut uleiuri minerale, vopsele, pesticide sau
alte produse toxice nu trebuie introduse în containerele pentru reciclare?
• Într-o groapă de gunoi sticlele din plastic ocupă cca. 30% din volum?
• Reciclarea plasticului reduce generarea de dioxid de carbon de 2.5 ori?
 Accesează link-ul și testează-ți cunoștințele despre reciclarea PLASTICULUI!

https://forms.gle/d5K82pU3b3QmttFd7

Sticla
Reciclarea sticlei este o modalitate simplă de a contribui
la economisirea materiilor prime ale planetei!
O scurtă istorie a sticlei
Haideți să descoperim împreună istoria sticlei! Așa cum o știm în zilele noastre, sticla
este un material prelucrat de om, însă aceasta există și în formă naturală. Sticla naturală
s-a format prin topirea anumitor tipuri de rocă în urma unor fenomene naturale ce au dus
la temperaturi înalte: precum erupțiile vulcanice, trăznetele sau impactul cu meteoriții,
apoi prin răcirea și solidificarea rapidă a acestora. Primii oameni care au folosit sticla
se presupune că au trăit în jurul anului 3.500 î.e.n, în Egipt şi estul Mesopotamiei și o
utilizau pentru bijuterii și pentru unelte pentru vânătoare (vârfuri de lance).
În anul 1.400 î.e.n a apărut pentru prima dată sticla fabricată de om, în Egipt. De-a
lungul timpului, procesul de producere și prelucrare al sticlei s-a dezvoltat, la fel și
întrebuințările acesteia. Așa au apărut obiectele din sticlă pe care le cunoaștem astăzi
și pe care le întâlnim la tot pasul.

Cum are loc procesul de reciclare al sticlei?
Vestea bună este că sticla poate fi reciclată la nesfârşit fără să îşi piardă din calităţi. Iată care
este procesul acesteia de reciclare:
Principala materie primă din care Sticla topită este turnată în forme,
se obţine sticla este nisipul. Sticla mai suflată cu aer şi modelată în diverse
conţine şi alte elemente: sodă, var, forme. După ce se răcesc, sticlele şi
feldspat. borcanele sunt inspectate, încărcate
în camioane şi transportate către
centrele de îmbuteliere, unde sunt
umplute cu conținut. De asemenea,
sticla reciclată mai poate fi folosită și
Există trei tipuri de sticlă, în funcţie
pentru producerea vatei termoizolante
de culoare: verde, maro şi incoloră.
pentru conductele de apă caldă,
Sticla colorată este folosită pentru a
produse sanitare precum chiuvetele și
proteja conţinutul de efectul
chiar unele amestecuri de materiale
razelor soarelui.
de construcție.
Ambalajele din sticlă pot fi

reciclate la nesfârşit fără ca noile
ambalaje din sticlă obţinute să îşi
piardă din calităţi.
Sticla se colectează separat la

locul destinat de reciclare, după care
este transportată la fabrica de sticlă;
sortată în funcţie de culoare, curăţată
şi transformată în cioburi.
Acestea se amestecă cu nisip, sodiu

şi calcar şi sunt topite în cuptor, la
temperaturi de peste 1.500°C.

Cum colectăm sticla?
1. Primul pas este să identificăm corect obiectele din sticlă care pot fi reciclate.
Exemple de obiecte din sticlă care pot fi reciclate: borcane și sticle din sticlă incoloră,
maro sau verde folosite pentru ambalarea lichidelor și alimentelor.
Exemple de obiecte care NU pot fi reciclate: vesela din porțelan, ceramica, cristalul,
paharele de băut și farfuriile, vasele termorezistente precum cele din Jena, farfuriile
cuptoarelor de microunde, oglinzile, ambalajele medicamentelor și produselor
cosmetice cu conținut periculos (vopseluri, lacuri de unghii). Becurile și neoanele, deși
conțin sticlă, se reciclează în containere special destinate acestui tip de deșeu.
2. Al doilea pas este să spălăm și să uscăm obiectele din sticlă ce urmează a fi

reciclate, pentru că astfel ajutăm procesul de reciclare. IMPORTANT! Trebuie să
îndepărtăm capacul de la borcane și dopurile de la sticle. Capacele borcanelor vor fi
reciclate separat, în funcție de materialul din care sunt făcute – metal, plastic, plută.
3. Al treilea pas este să transportăm obiectele din sticlă către locul de reciclare.
Codul de culoare pentru obiectele din STICLĂ este VERDE.

Unde putem duce pentru reciclare obiectele din sticlă pe care le-am colectat?

 Containere stradale de colectare selectivă special amenajate pentru sticlă;
De ce trebuie să reciclăm sticla?
• Economisim energie. Reciclarea a 2 sticle salvează energie cât să fierbem apă

pentru 5 căni de ceai.
• Sticla se descompune în aproximativ 1 milion de ani, așadar, dacă nu sunt
duse la reciclat, obiectele din sticlă vor continua să existe în aceeași formă
și să ocupe loc pe Planetă și peste sute de mii de ani.
• Reducem emisiile de gaze nocive din atmosferă.
• Reciclarea sticlei este o metodă eficientă de reducere a cantităților de deșeuri:
sticla colectată selectiv este ingredientul principal al noilor recipiente din sticlă.
Un recipient nou din sticlă are în compoziție 70% sticlă reciclată.

Ştiaţi că...
• De aproximativ 3.500 ani, există pahare şi vase din sticlă?

• Aparatul automat de îmbuteliat sticle a fost inventat în 1904?
• Reciclarea unei sticle presupune economisirea energiei pentru funcționarea
unui bec de 100 watti timp de o oră?
• Prin reciclarea sticlei se economisesc 1.2 tone de materii prime (sodă,
nisip, feldspat)?
• Sticla este un produs 100% natural (realizat din nisip de cuarţ, calcar şi
sodă calcinată)?
• În fiecare an se produc aproximativ 41 de miliarde de sticle și de borcane?
• Sticla incoloră este mai valoroasă pentru că poate fi refolosită în mai multe
scopuri decât cea colorată? Din sticla colorată nu se poate produce decât
sticlă de aceeași culoare?
• Sticla poate fi reciclată la infinit fără a-şi pierde claritatea sau puritatea?
 Accesează link-ul și testează-ți cunoștințele despre reciclarea STICLEI!

https://bit.ly/3DtwLgi

Aluminiul
Prin reciclarea aluminiului se economisesc materii prime,
energie și se reduc emisiile de gaze nocive în atmosferă!
O scurtă istorie a aluminiului
Haideți să descoperim împreună istoria aluminiului! Aluminiul a existat dintotdeauna

în formă naturală în scoarța terestră, alcătuind 8,2% din aceasta, însă a fost descoperit
abia în 1825 de către chimistul danez Hans Christian, care a extras cu succes aluminiul
dintr-un minereu. Tehnicile de prelucrare ale aluminiului s-au îmbunătățit de-a lungul
timpului, astfel că, în zilele noastre, acest metal neferos, ușor, 100% reciclabil, a devenit
un element de bază al multora dintre invențiile moderne: de la agrafe pentru hârtie
până la piese pentru avioane.

Cum are loc procesul de reciclare a aluminiului?
Aluminiul, la fel ca sticla, poate fi reciclat de nenumărate ori fără ca proprietățile sale să fie
afectate. Iată cum are loc acest proces:
Aluminiul folosit în majoritatea

Din aluminiul reciclat se obţin
obiectelor din zilele noastre se obţine
lingouri care apoi sunt transformate în
din minereul de bauxită, care se
foi mari de aluminiu.
extrage din minele de bauxită.
Minereul este transportat la fabricile La sfârşitul acestui proces de

care îl transformă în aluminiu reciclare, dozele colectate de fiecare
printr-un procedeu special. dintre noi se regăsesc în numeroase
produse din aluminiu: doze noi de
aluminiu pentru băuturile răcoritoare,
rame pentru tablouri, agrafe pentru
hârtie şi chiar piese pentru industria
Din aluminiu se fac doze pentru auto și aerospațială.
băuturi, folii pentru ambalaje, folii
pentru protejarea alimentelor și
altele.
După colectarea selectivă,

dozele sunt transportate la centrele
de reciclare, unde sunt comprimate
foarte mult, sub forma unor baloturi.
Apoi, sunt trimise la fabricile

care prelucrează aluminiul, unde
acesta este separat de alte deşeuri
înainte de a fi reciclat. Dozele
de aluminiu sunt tocate, topite
şi amestecate cu o cantitate de
aluminiu nou.

Cum colectăm selectiv aluminiul?
1. Primul pas este să identificăm corect obiectele care sunt făcute din aluminiu. Pe
dozele din aluminiu spre exemplu, vom observa că apare scris „ALU”. O altă metodă
este folosirea magnetului pentru separarea obiectelor din metale feroase de cele din
metale neferoase – cum sunt cele din aluminiu. Obiectele din aluminiu nu se vor lipi de
magnet.
Exemple de obiecte din aluminiu care pot fi reciclate: doze de băuturi răcoritoare,
flacoanele tip spray cu aerosoli de parfum sau deodorant, flacoanele de fixativ sau
cosmetice, cutiile de aluminiu, foliile de aluminiu.
Exemple de obiecte din aluminiu care NU pot fi reciclate: recipientele care nu au fost
golite de conținut, recipientele pentru vopsea sau care au conținut substanțe toxice,
periculoase, foliile de la unele alimente – cum este ambalajul de ciocolată sau cel de
chipsuri.
2. Al doilea pas este să curățăm obiectele din aluminiu de resturile alimentare.
3. Al treilea pas este să transportăm obiectele din aluminiu către locul special
amenajat pentru reciclarea acestuia. Codul de culoare pentru obiectele din METAL
este GALBEN (același ca și al plasticului).

Unde putem duce pentru reciclare obiectele din aluminiu pe care le-am colectat?

 Containere stradale de colectare selectivă - containerul galben (plastic și
metal);
De ce trebuie să reciclăm aluminiul?
• Aruncate în natură, dozele de aluminiu se degradează complet peste mai bine

de 500 de ani.
• Spre exemplu, reciclând o tonă de aluminiu, nu se mai emit în atmosferă
9 tone de dioxid de carbon – echivalentul a 40.000 de km parcurși cu mașina.
• Prin folosirea aluminiului reciclat ca materie primă se economisește 90%
din energia necesară producției.

Ştiaţi că...
• Se estimează că în doar 5 săptămâni, o doză dusă la reciclat va trece

prin tot procesul de producție și va ajunge din nou în magazin?
• Peretele unei doze de aluminiu are grosimea unui fir de păr?
• Energia economisită prin reciclarea unei doze de aluminiu este suficientă
pentru a alimenta cu electricitate un televizor pentru 3 ore?
• Pentru fabricarea unei tone de aluminiu sunt necesare 4 tone de minereu
de bauxită?
• Anual, la nivel global se folosesc mai mult de 80 de miliarde de doze de aluminiu?
 Accesează link-ul și testează-ți cunoștințele despre reciclarea ALUMINIULUI!

https://forms.gle/JxBPKAqnGGEf7K2g7

Oţelul
Prin reciclarea oțelului economisim energie,
resurse naturale și reducem poluarea!
O scurtă istorie a oțelului
Haideți să descoperim împreună istoria oțelului! Aceasta începe din timpuri străvechi,
documentele vremii atestând prezenţa fierului de origine meteoritică în Egipt cu 3.500
de ani î.e.n. Primele cantităţi de fier obţinute de oameni din minereuri au fost produse
cu 2.000 de ani î.e.n.
În anul 1.754 a fost construit primul cuptor în care se obţine fier liber de cărbune
– oţelul. Însă momentul cheie în revoluția metalurgiei are loc în 1.856, când Henry
Bessemer, supranumit ,,părintele oţelului”, a inventat prima metodă prin care oțelul se
putea produce cu costuri foarte reduse. Convertizorul Bessemer obținea oţelul maleabil
suflând aer printr-un tub de argilă într-un cuptor de argilă care conţinea fontă topită.
În zilele noastre, oțelul este folosit la scară largă în multe industrii: auto, de construcții,
electrocasnice și alimentară.

Cum are loc procesul de reciclare a oțelului?
Oțelul poate fi reciclat de mai multe ori, fără a-și pierde proprietățile. Iată cum are loc procesul
de reciclare al acestuia:
Oţelul se obţine din minereu de Acestea sunt tratate pentru a

fier şi alte componente (fier vechi, se îndepărta stratul antirugină ce a
cocs, feldspat) în cuptoare speciale, la fost aplicat pe cutiile de conserve şi
temperaturi de peste 1.700°C. celelalte ambalaje reciclate. Oţelul
astfel obţinut este topit şi transformat
în noi produse din oţel.
Din oţelul astfel obţinut se fac

cutii de conserve, caroserii pentru
automobile, maşini de spălat, Pentru a obţine oţel nou avem
aragazuri, şine de tren, poduri şi nevoie de fier vechi, aşa că, atunci
altele. când reciclăm o cutie de conserve,
aceasta se poate transforma într-o
maşină, un frigider, o structură de
rezistenţă sau într-o altă cutie de
conserve.
Cutiile de conserve și alte obiecte
din oțel sunt colectate selectiv și
transportate către locul de reciclare.
În fabrica unde sunt reciclate,

cutiile de conserve sunt comprimate
sub forma unor cărămizi mari, după
care sunt tocate.
Toate particulele de mâncare,

vopsea sau hârtie sunt apoi
îndepărtate, iar ceea ce rămâne se
transformă în foi de oţel.

Cum colectăm selectiv oțelul?
1. Primul pas este să identificăm corect obiectele care sunt făcute din oțel. Pe
conservele de alimente spre exemplu, vom observa că apare scris „FE” – adică sunt
făcute din metale feroase. O altă metodă este folosirea magnetului pentru separarea
obiectelor din metale feroase de cele din metale neferoase. Obiectele din materiale
feroase, cum este oțelul, se vor lipi de magnet.
Exemple de obiecte din oțel care pot fi reciclate: cutii de conserve alimentare, flacoane
de spray-uri, capace metalice de sticle și borcane, cutii de vopsea golite în prealabil de
conținut, tacâmuri metalice, cuie, șuruburi, piulițe, alte obiecte metalice fără inserții din
lemn sau plastic precum: chei, desfăcătoare capace sticle, tirbușoane, scule metalice.
Exemple de obiecte din oțel care NU pot fi reciclate: spray-urile care nu au fost golite
complet de conținut, cutii care conțin încă vopsea, deșeuri combinate din metal și plastic
care nu se pot separa manual.
2. Al doilea pas este să curățăm obiectele de resturile alimentare.
3. Al treilea pas este să transportăm obiectele din oțel către locul de reciclare. Codul
de culoare pentru obiectele din METAL este GALBEN (este același cu al plasticului).

Unde putem duce pentru reciclare obiectele din oțel pe care le-am colectat?
 Containere stradale de colectare selectivă - containerul galben (plastic și metal)

sau containere speciale pentru metale;
De ce trebuie să reciclăm oţelul?
• Economisim energie. Folosirea oţelului reciclat salvează cu până la 74%

din energia necesară producerii oţelului din materii prime.
• Economisim resurse naturale. Reciclarea unei tone de oţel înseamnă
economisirea unei tone şi jumătate de minereu de fier, a unei jumătaţi de tone de
cocs, şi a 1.28 tone de gunoi solid.
• Reducem poluarea. Reciclarea unei tone de oţel reduce cu 86% emisiile de
gaze în aer şi cu 76% poluarea apei.

Ştiaţi că...
• Cutiile de oţel se folosesc pentru ambalarea a peste 1.500 de sortimente

de conserve alimentare și la ambalarea vopselelor, a spray-urilor, a filtrelor
de ulei?
• O conservă conține 99% oțel?
• În medie, Uniunea Europeană recuperează deja 85% din oțelul uzat
pentru reciclare?
 Accesează link-ul și testează-ți cunoștințele despre reciclarea OȚELULUI!

https://forms.gle/NAAgYK2pPhDFRfAf8

DEEE
Deșeurile de echipamente electrice și electronice
O scurtă istorie a echipamentelor electrice și electronice
Echipamentele electrice și electronice sunt cele mai noi investiții care au avut o
dezvoltare spectaculoasă în ultimii ani de la mașini de spălat care pot fi programate
folosind telefonul mobil până la asistenți virtuali care te pot ajuta să îți faci cumpărăturile.
Acum 100 de ani computerul nu exista nici măcar în literatura științifico-fantastică, iar
astăzi utilizarea lui pentru navigarea pe internet, pe canalele de social media și pentru
cumpărături online sunt la îndemâna celor mai mulți dintre noi.

Ce sunt deșeurile de echipamente electrice și electronice, și cum se reciclează?
Acestea sunt toate echipamentele electrice, electronice și electrocasnice vechi, ieșite din
uz sau stricate, care se conectează la priză, au un cablu, baterie sau placă de circuit cum
ar fi: frigiderul, aspiratorul, prăjitorul de pâine, cuptorul cu microunde, aerul condiționat,
fierul de călcat, mașina de spălat, periuța de dinți electrică, uscătorul de păr, televizorul,
computerele, telefoanele mobile, camerele video și foto, imprimantele, tableta etc.

De ce ar trebui să reciclăm deșeurile de echipamente electrice și electronice?
• Aceste aparate conțin adesea materiale utile cum ar fi metale prețioase, sticlă
și plastic, care ar trebui recuperate și nu aruncate/ depozitate la întâmplare.
• Unele componente din majoritatea acestor produse conțin materiale

periculoase pentru mediul înconjurător, cât și pentru sănătatea noastră precum
plumb, mercur, arsen și cadmiu. Aceste substanțe toxice nu reprezintă o problemă
pentru cei care utilizează aparatele, însă dacă sunt aruncate împreună cu alte
deșeuri, se pot scurge în sol, apă sau aer și pot provoca daune grave mediului.
• În procesul de reciclare, aparatura este sortată în funcție de tip. Fiecare

aparat este dezasamblat în părți componente, materiale plastice și metale, și se
pregătește totul pentru extragerea materiilor prime.

Prevenirea și reducerea deșeurilor
• Alegeți produse care durează mai mult, verificând clasa energetică din care fac
parte din fișa produsului. Cele mai recomandate electrocasnice sunt cele care fac parte
din clasa energetică A, A+, A++ și A+++, având cel mai redus consum de energie
electrică. Produsele care fac parte din clasa energetică B au un consum mediu de
energie electrică. Celelalte clase energetice, C, D, E, F și G, fac parte din categoria
claselor cu un consum ridicat de energie electrică, fiind mai puțin recomandate.
• Încercați să reparați în schimbul înlocuirii. Repararea unui obiect poate fi mai

ieftină decât înlocuirea lui. Însă evitați echipamente care au fost reparate de prea multe
ori și cumpărați un model mai nou, care face parte dintr-o clasă energetică mai bună.
Reutilizarea sau revinderea
• Unii distribuitori sau producători primesc înapoi echipamentele vechi în vederea

revânzării sau reciclării, atunci când se achiziționează echipamente noi. Sau puteți apela
la un program al unui magazin online care face acest lucru.
• Când decidem să renunțăm la un obiect electronic, electric sau electrocasnic, dacă

acesta mai poate fi folosit, poate fi dat unor firme specializate în cumpărarea și vânzarea
de astfel de obiecte. Obiectele nefuncționale sau mai vechi pot fi valoroase pentru
piese de schimb sau pentru cei care nu își pot permite cumpărarea de echipamente noi.
• Achiziționați aparate care pot fi recondiționate. Unele produse pot fi refolosite

prin înlocuirea unei singure componente. Astfel se fac economii și se reduc deșeurile.

Unde le putem duce?

 Organizații non profit care colectează deșeurile direct de acasă;
 Stații automatizate de colectare selectivă din parcările magazinelor.
Reciclarea aparatelor electronice, electrice și electrocasnice elimină materialele

periculoase din deșeuri, facilitează recuperarea de resurse prime reutilizabile și
astfel se contribuie la conservarea resurselor naturale.

Ştiaţi că...
• Deșeurile electronice conțin aur, argint și alte materiale prețioase?

• Deșeurile electrice reprezintă 6% din totalul deșeurilor unei comunități?
 Accesează link-ul și testează-ți cunoștințele despre reciclarea DEEE!

https://forms.gle/yvLWfw31aYZqTwHQA

Telefoanele mobile
O scurtă istorie a telefoanelor mobile
Haideți să descoperim împreună istoria telefoanelor mobile! În 1983, primul telefon

mobil apărut pe piață era o adevărată “cărămidă” care cântărea aproximativ jumătate
de kilogram, oferea doar o jumătate de oră de convorbiri și se încărca în aproape 10 ore.
În 1993 a fost lansat primul smartphone/ telefon inteligent în ediție limitată. În 1998
a apărut primul telefon cu ecran color, iar în anul următor cel cu cameră foto. Abia în
2010 apare primul telefon cu ecran tactil, renunțându-se la butoane. Iar cea mai nouă
lansare a fost cea a rețelei 5G în anul 2019.
Progresul tehnologic a făcut ca durata de viață a smartphone-urilor să fie mult mai

scurtă decât în cazul telefoanelor mobile clasice, cu o medie de 18 luni. Acest lucru
face ca, în prezent, să existe aproape 700 de milioane de telefoane mobile vechi și
nefolosite în casele locuitorilor din Uniunea Europeană. Ceea ce ne face să ne întrebăm:
ce facem cu telefoanele vechi?

Despre telefoanele mobile
• Orice telefon mobil poate fi reciclat în proporțieie de 90%. Smartphone-urile

sunt compuse, în mare parte, din metal (45%), sticlă (32%) și plastic (17%).
• Telefoanele care sunt încă în stare de funcționare și cele care se pot repara
pot fi revândute de către magazinele specializate. Telefoanele și
accesoriile care nu se mai pot repara sunt dezmembrate și piesele lor sunt
separate pe tipuri de materiale (plastic/ metal), care apoi sunt topite și reciclate.
Reciclarea telefoanelor mobile elimină materialele periculoase din deșeuri și

facilitează recuperarea de resurse și materii prime pentru alte dispozitive noi.

De ce ar trebui să reciclăm telefoanele mobile?
• Reducem poluarea. Plasticul și metalele din componența telefoanelor sunt

inofensive când telefonul este în funcțiune, dar, dacă nu sunt procesate corect după
ce acesta nu mai este folosit, pot să fie foarte periculoase pentru mediul înconjurător
și pentru sănătatea noastră.
• Îi ajutăm pe alți oameni cu condiții modeste să aibă acces la un telefon.

Telefoanele vechi, reparate, sunt revândute la prețuri mult mai mici și accesibile față
de cele noi.
• Poți primi un voucher sau bani pentru cumpărarea unui nou dispozitiv.
Există magazine sau platforme online care acceptă telefoanele vechi pentru a le
recondiționa sau a le dezasambla. Poți duce telefonul acolo, iar la cumpărarea unui
nou telefon poți folosi voucherul sau banii primiți pe cel vechi.

Care sunt pașii pentru reciclare?
1. Caută un telefon mobil vechi, pe care nu îl mai folosești. Acesta poate fi funcțional
sau nu, cu sau fără accesorii (încărcător, căști, cablu de date etc).
2. Șterge-l bine pe exterior cu o soluție specială sau pe bază de alcool.
3. Scoate cartela SIM și cardul de memorie din telefon, dacă are, și păstrează-le.
Transferă informațiile personale (numere de telefon, numele prietenilor, fotografii etc.)
din telefon pe un alt suport (card SIM sau de memorie, computer) și apoi șterge-le din
telefonul pe care vrei să-l reciclezi.
4. Pentru a te asigura că totul este șters, fă-i o resetare la funcțiile din fabrică.
5. Testează-l și vezi cât de bine funcționează. Verifică lumina de fundal, portul de

încărcare, controlul volumului, ecranul tactil, butonul de alimentare, camera și dacă
există probleme cu ecranul.
6. Poți duce direct acest telefon la diverse magazine care comercializează telefoane
mobile și care le colectează pe cele vechi. Sau poți căuta pe internet diverse alte
magazine online care fac acest lucru.
7. În cazul în care telefonul este într-o stare bună există posibilitatea de a primi bani
sau un voucher pentru a achiziționa un altul nou.

Ştiaţi că...
• Unul dintre cele mai pozitive fapte despre reciclarea telefoanelor mobile se referă
la impactul pe care îl au în țările în curs de dezvoltare? Oamenii pot cumpăra telefoane
reciclate mai ieftin decât pot cumpăra un telefon nou, oferindu-le o modalitate de
comunicare. Acest lucru este deosebit de important deoarece mulți oameni din aceste
țări nu au linii fixe.
• Un milion de telefoane mobile conține în total 75 de kilograme de aur, 772 de

kilograme de argint, 35.274 de tone de cupru și 33 de kilograme de paladiu? Paladiul
este un metal prețios care este cel mai frecvent utilizat în electronică și este utilizat la
fabricarea ceasurilor, instrumentelor chirurgicale și multe altele.

• Fabricarea produselor folosind materiale reciclate consumă mai puțină energie
decât fabricarea produselor cu materii prime? Cu alte cuvinte, fabricarea produselor din
materiale reciclate protejează resursele naturale.
• Se estimează că echivalentul de apă care ar fi necesară să umple 80 de miliarde

de piscine de dimensiuni olimpice sunt poluate în fiecare an de bateriile aruncate cu
telefoanele noastre?
• Conform ultimelor date oferite de EESC - European Economic Social Committee,

90% dintre adulții din Uniunea Europeană dețin un telefon mobil, jumătate dintre
acestea fiind smartphone-uri?
• Primul SMS s-a trimis pe 3 decembrie 1992 din Regatul Unit. Textul era ,,Crăciun
fericit!”, trimis de un tânăr inginer britanic către un amic.
 Accesează link-ul și testează-ți cunoștințele despre reciclarea TELEFOANELOR MOBILEI!

https://forms.gle/tbZdS2NcT6jyNfUt7

Referințe bibliografice
https://www.theworldcounts.com/stories/paper-waste-facts
https://www.earthecho.org/news/did-you-know-some-interesting-facts-about-the-environment
https://colecteazaselectiv.ro/stiati-ca/
https://www.earthecho.org/news/did-you-know-some-interesting-facts-about-the-environment
https://www.earthday.org/11-plastic-free-swaps-you-should-know/
https://4waste.com.au/recycling/plastic-recycling-important/
https://ecotree.ro/blog/cum-reciclam-plasticul
https://www.nationalgeographic.com/science/article/plastics-facts-infographics-ocean-pollution
https://cpdonline.co.uk/knowledge-base/safeguarding/recycing-in-schools/
https://hartareciclarii.ro/cum-reciclez/mastile-si-manusile-reguli-de-folosire-colectare-si-alternative-
sustenabile/
https://rohealthreview.ro/ministrul-mediului-mastile-medicale-si-manusile-chirurgicale-trebuie-
incinerate-sau-reciclate-nu-abandonate-pe-campuri-si-la-gropile-de-gunoi/
https://www.treehugger.com/benefits-of-glass-recycling-1204143
https://hartareciclarii.ro/material/sticla-borcane/
https://ecotree.ro/blog/cum-reciclam-sticla/
http://www.historyofglass.com/
http://www.sigurec.ro/ro/despre-sigurec/reciclez1/reciclarea-aluminiului.html
http://ecotree.ro/blog/reciclare-colectare-aluminiu/
https://hartareciclarii.ro/material/doze-de-aluminiu/
https://www.chemicool.com/elements/aluminum.html
https://www.britannica.com/biography/Henry-Bessemer
https://hartareciclarii.ro/material/otel/
https://archive.epa.gov/epawaste/conserve/smm/wastewise/web/html/factoid.html
https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/swd-competitive-clean-european-steel_en.pdf
https://www.ecotic.ro/deee/
https://www.rorec.ro/cum-scap-de-aparatele-vechi-sau-deseurile-electrice/
https://www.ecotic.ro/legislatie/
https://europa.eu/youreurope/business/product-requirements/recycling-waste-management/weee-
responsibilities/index_ro.htm
https://www.rorec.ro/recicleaza-cu-noi/de-ce-cum-ce-colectam/
https://www.citizensinformation.ie/en/environment/waste_and_recycling/waste_from_electric_and_
electronic_equipment.html#
https://www.ctc-n.org/technologies/waste-electronic-and-electrical-equipment-weee-recycling
https://ec.europa.eu/environment/topics/waste-and-recycling/waste-electrical-and-electronic-
equipment-weee_ro
https://www.conceptmanagement.co.uk/services/recycling/why/
https://europa.eu/youreurope/business/product-requirements/labels-markings/weee-label/index_ro.htm
https://greenweee.ro/ce-sunt-deee-urile/
https://unitedelectronicrecycling.com/10-facts-about-e-waste-recycling/
https://hartareciclarii.ro/material/telefoane-mobile/
https://versus.com/en/news/cell-phone-history
https://earth911.com/eco-tech/recycle-old-phone/
https://www.bankmycell.com/support/e-waste-cell-phone-recycling-facts#stats3
https://www.prwave.ro/90-din-componentele-unui-telefon-mobil-pot-fi-reciclate-salvand-astfel-
mediul-si-industria-viitorului/
Atunci când aveți intenția de a rupe o Reciclarea DEEE și a telefoanelor mobile
foaie din caiet pentru a o arunca pe jos, să elimină materialele periculoase din
vă amintiți că aproximativ 35% din copacii deșeuri și facilitează recuperarea de
tăiați pe întreaga planetă sunt folosiți resurse naturale!
pentru a produce hârtie!
Plantați copaci, arbuști, alte plante, acolo

unde este disponibil un mic teren potrivit
Nu uitați, atunci când reciclăm sticla:
pentru asta!
produsele din plastic care sunt aruncate și
ajung în gropile de gunoi nu se descompun
niciodată!
Important de știut: obiectele de ceramică

sau din sticlă termorezistentă, becurile,
oglinzile sau geamurile nu se reciclează!
Dacă reciclăm o doză de aluminiu, vom

economisi energie suficientă pentru
producerea altor 20 de doze reciclate!
Cu energia necesară pentru a fabrica o

cutie de oțel nouă se pot fabrica 4 cutii
reciclate!
Grija față de natură înseamnă și să păstrăm curate: spațiul verde de lângă

bloc, parcul în care facem mișcare și ne jucăm, pajiștea unde ne așezăm
pătura, pădurea, marginea râului, lacului, marea unde ne facem vacanțele!
Te așteptăm alături de noi!
https://www.facebook.com/ProiectulPACT
https://www.instagram.com/proiectulpact/
https://www.youtube.com/channel/UCe3_tzZpESpzo6VfJX_QyXw

E-Book PACT - PENTRU LECTII

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

E-Book PACT - PENTRU LECTII

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Un ghid de informare a școlarilor

prin care promovăm grija față de natură și

2. Mediul înconjurător contează pe noi să-l protejăm!

4. Colectarea selectivă a deșeurilor

10. Deșeurile de Echipamente Electrice Și Electronice – DEEE

11. Telefoanele mobile

12. Referințe bibliografice

@ Fundația PRAIS 2021

Păstrăm curățenia în jurul nostru: acasă, la

Colectăm selectiv materialele de NU rupem crengile copacilor și florile, ci

„Planeta Albastră Contează pe Tine!” PACT este proiectul extracurricular care o să ne

@ Fundația PRAIS 2021

Pasul 1 – Alegerea locului de plantare și solicitarea permisiunii de a planta

Pasul 2 – Obținerea copacului sau a plantei

@ Fundația PRAIS 2021

 Săpăm o groapă cu o  Udăm bine locul în care am

 Verificăm ca solul din jurul gropii

 Scoatem rădăcinile din

 Punem cu grijă copacul,

 Umplem spațiul din jurul

@ Fundația PRAIS 2021

• Un fag adult, de 25 m înălţime şi cu diametrul coroanei de 15 m, produce într-o

Nu uitați! Copacii sunt principala sursă de oxigen a planetei!

@ Fundația PRAIS 2021

• Remediem scurgerile! Un robinet care picură sau un rezervor de la vasul de

@ Fundația PRAIS 2021

• Este de preferat ca vasele să le spălăm imediat ce s-au murdărit. Astfel, murdăria

• Alegem să udăm grădina pe răcoare, dis-de-dimineață sau seara. Așa reducem

@ Fundația PRAIS 2021

• Încercăm pe cât se poate să limităm utilizarea telefoanelor mobile și a altor

• La școală, dar și acasă, să ne asigurăm că închidem lumina atunci când nu este

• După ce ne terminăm temele, documentarea pentru școală, de ascultat muzică

@ Fundația PRAIS 2021

@ Fundația PRAIS 2021

@ Fundația PRAIS 2021

Becurile LED - Abrevierea LED indică componentele electronice semiconducătoare,

Nu uitați! Cea mai eficientă metodă de economisire a energiei electrice o reprezintă

@ Fundația PRAIS 2021

Dar haideți să vedem: ce sunt de fapt deşeurile?

Este important să învățăm alături de proiectul PACT cum să sortăm și să reciclăm o

@ Fundația PRAIS 2021

Hârtie – aceasta se trasformă Ambalaje din sticlă - sunt

Plastic și ambalaje din plastic – Îmbrăcăminte, încălțăminte și

DEEE - deșeuri de echipamente

Deșeuri alimentare vegetale -

@ Fundația PRAIS 2021

Haideți să vedem ce avem de făcut!

@ Fundația PRAIS 2021

Ce este colectarea selectivă?

Cum colectăm selectiv deșeurile?

STICLĂ MENAJER HÂRTIE PLASTIC ȘI METAL

• Se reduce poluarea mediului înconjurător;

Să revenim în zilele noastre și să aflăm împreună cum se face hârtia:

@ Fundația PRAIS 2021

1. Hârtia contaminată/ pătată de diferite lichide sau mâncare;

@ Fundația PRAIS 2021

2. Codul de culoare pentru hârtie este ALBASTRU.

4. În cadrul procesului de reciclare, o anumită categorie de hârti este tocată mărunt

5. Ziarele, hârtia de împachetat, servețelele, hârtia igienică, cofrajele de ouă, pungile

@ Fundația PRAIS 2021

Dar să vedem acum care sunt avantajele reciclării hârtiei:

• Economisim energie. O fabrică producătoare de hârtie foloseşte cu 40% mai

@ Fundația PRAIS 2021