Obtinerea rasadurilor de rosii, de la semanat la

plantarea in gradina
Pentru inceput haideti sa vedem cam ce anume inseamna rsaduri. Ei bine, pe intelesul tuturor si
pe scurt, rasadurile sunt plante tinere, la nceputul vegetatiei, obtinute in conditii specifice si care, prin
transplantare, servesc la infiintarea culturilor de legume in gradina. Prin asta se intelege perioada
cuprinsa intre aparitia primei frunze adevarate si transplantarea in gradina.
Obtinerea rasadurilor de rosii fara a beneficia de avantajele unei sere incalzite, asa cum se intampla
in cazul celor mai multi gradinari amatori, este un lucru destul de dificil, chiar daca la prima vedere nu
pare. La alegerea spatiului unde vrem sa facem aceasta operatie trebuie sa tinem cont in primul rand
de posibilitatea de a asigura o cantitate cat mai mare de lumina, dar si temperatura specifica acestei
faze, tinand cont ca tomatele sunt plante termofile (iubitoare de temperaturi ridicate) dar si
pretentioase fata de lumina.
Data de semanare a semintelor trebuie calculata in functie de perioada estimata pentru plantarea in
camp, perioada in care temperatura solului trebuie sa atinga si chiar sa depaseasca 12C, lucru care
se intampla de regula spre sfarsitul lunii aprilie prima decada a lunii mai. Asadar, stiind ca varsta la
care rasadul de rosii este bun de plantat se situeaza intre 55-60 de zile (calculate de la semanat), in
functie de zona in care locuiti si de caracteristicile meteorologice, veti putea calcula si data la care
este bine sa porniti producerea rasadurilor.
Nu cedati tentatiei de a semana mai devreme, doar de dragul de a va apuca mai repede de gradinarit.
Semanatul timpuriu, in conditii de temperaturi exterioare scazute si mai ales cu zile scurte si mohorate
nu va va aduce rezultatele dorite, ba chiar se poate transforma intr-un dezastru. Pierderile nu sunt atat
de mari din punct de vedere material, decat daca pierdeti niste seminte valoroase sau daca este vorba
de o cantitate impresionanta de rasaduri. Insa va va fi pusa greu la incercare increderea in fortele
proprii si veleitatile de gradinar. In urma unei astfel de intamplari nefericite unii dintre voi veti renunta la
a va produce singuri rasadurile, considerand ca este mai simplu sa le achizitionati din piata. Insa, daca
dupa luni de implicare si munca veti descoperi ca din acele rasaduri ies ardei iuti in loc de gogosari,
sau gulii in loc de varza, ca rosiile sunt bolnave sau de alt soi si ati muncit in zadar, cu siguranta veti
dori sa va implicati din nou in producerea rasadurile. Citind si urmand sfaturile mele si ale altor
pasionati de gradinarit sper sa aveti mai mult succes. Sigur ca astfel de informatii se gasesc peste tot
pe internet, unele articole avand chiar o tenta stiintifica, ceea ce le da mai multa credibilitate. Eu nu-mi
propun sa ma substitui specialistilor in domeniu, ceea ce vreau este sa incerc sper sa si reusesc, sa
va ofer un fel de tutorial despre producerea rasadurilor de rosii in special, bazandu-ma pe experienta
mea si insotind textele cu imagini din diferite faze ale procesului, de la semanare pana la plantarea in
gradina. Aceste notiuni se pot folosi si la obtinerea rasadurilor altor specii de legume si flori care nu se
pot semana direct in gradina, sau carora vreti sa le devansati perioada de fructificare sau inflorire.
Diferente mari nu exista, procesul fiind oarecum identic, trebuie doar sa ajustati pe ici pe colo factorii
de microclimat.
De ce anume avem nevoie pentru producerea rasadurilor? In primul rand de seminte de buna
calitate, apoi de substratul de cultura si de diverse recipiente pentru infiintarea culturii. Mai avem
nevoie de cateva termometre, de un higrometru si de o stropitoare fina sau un pulverizator. Nu trebuie
sa uitam nici de asigurarea parametrilor optimi de microclimat (temperatura, umiditate), de surse
suplimentare de iluminare a rasadurilor si desigur de rezerva de spatiu si substrat de care vom avea

nevoie dupa repicarea rasadurilor. Doar in aceste conditii rasadurile vor creste in cel mai scurt timp,
sanatoase si cu maxim de randament.
Samanta
Incepem cu samanta, spunand ca puteti folosi seminte din diverse surse, insa neaparat certificate sau
verificate. Puteti cumpara semintele, alegand soiul de care aveti nevoie, sau puteti folosi seminte
produse in gradina voastra. Puteti procura seminte de la cunoscuti dar nu va recomand procurarea
semintelor din piata sau din alte surse neverificate. Va puteti trezi cu soiuri pe care nu le doriti sau cu
plante bolnave. Oricare ar fi sursa, semintele trebuie sa indeplineasca unele conditii: sa provina din
soiuri valoroase si adaptate conditiilor din zona in care locuti, sa fie libere de boli (semintele provenite
dintr-o cultura bolnava vor transmite boala mai departe, daca nu sunt tratate), sa aiba putere mare de
germinare si vechimea lor sa se inscrie in limitele proprii ale fiecarei specii in parte. Se tot vehiculeaza
vechimea nu mai mare de 2 ani, generalizand pentru toate plantele, ceea ce nu este corect. Semintele
de rosii, de exemplu, isi pastreaza puterea germinativa timp de 4-6 ani, ardeii si vinetele 4-5 ani iar
dovleacul, pepenele si castravetele germineaza chiar si dupa 6-8 ani.

Dupa cum vedeti, semintele diverselor soiuri de tomate nu prea seamana intre ele.
Revenind la rosii as mai atrage atentia asupra faptului ca in ultima vreme se folosesc tot mai mult
seminte hibride. Aceste seminte provin de la soiuri rezultate in urma polenizarii incrucisate artificiale si
in primul an duc la obtinerea de plante sanatoase si viguroase, ce intra timpuriu pe rod si au productii
ridicate. Nu incercati sa strangeti seminte de la plantele hibride, deoarece fenomenul de heterozis se
manifesta doar la prima generatie de dupa incrucisare, in urmatorul an obtinandu-se plante total
diferite, datorita segregarii caracterelor.
Dezinfectarea semintelor
In multe cazuri, bolile tomatelor sunt rezultatul folosirii de seminte infestate, care pot fi purtatoare de
fungi, bacterii sau virusuri. Prin urmare, decontaminarea semintelor este o necesitate. Se presupune
ca semintele cumparate din raioanele specializate sunt deja dezinfectate. Pentru dezinfectia
semintelor de tomate acasa, puteti folosi una din urmatoarele metode:
- semintele introduse intr-un saculet de tifon sunt scufundate pentru 20-30 de minute in apa oxigenata
(peroxid de hidrogen 30% diluat cu apa 1:10. Se clatesc semintele cu apa si se pun la zvantat.
- semintele sunt inmuiate timp de 60 de minute in solutie 1% de permanganat de potasiu, apoi se
clatesc si se usuca. Din pacate permanganatul de potasiu nu se mai vinde sub forma de comprimate
in farmacii, dar cred ca solutii diluate se mai pot cumpara.

- se scufunda semintele pentru 30 de minute in apa la temperatura de 52C. Respectati cu strictete

temperatura apei si pentru a va fi mai usor puteti folosi un termos. Dupa aceste tratamente semintele
vor fi dezinfectate impotriva diferitelor boli bacteriene si criptogame (fungice, produse de ciuperci).

Substratul
Ca substrat pentru semanat puteti folosi un amestec de mranita, pamant de telina si nisip, proportiile
fiind de 50% mranita, 25% pamant de telina si 25% nisip de rau. Dificultatea cu acest amestec consta
in faptul ca este greu de obtinut un substrat dezinfectat, fara larve sau alti agenti patogeni. Daca va
hotarati pentru aceasta varianta, pregatiti amestecul din toamna, altfel veti intampina problema din
cauza zapezii, asa cum am patit eu anul acesta. In comert se gaseste pamant pentru rasaduri
imbogatit cu macroelemente, produs de diverse firme. Este pe baza de turba si trebuie sa aiba ph-ul
intre 6,5 si 7. Eu am folosit un substrat pentru semanat si inmultire denumit Agro pe care l-am
cumparat din Dedeman, pret 11 lei sacul de 20 litri. Aduceti substratul in casa cu cateva zile inainte,
pentru a ajunge la temperatura camerei.

Recipiente
Pentru semanat puteti folosi diverse tavi din plastic sau cutii de lemn si diverse casolete sau ambalaje
reciclate. Nu e nevoie sa dati o groaza de bani pe propagatoare sau minisere. Daca va hotarati sa
folositi ambalaje de inghetata sau prajituri, aveti grija ca acestea sa fie din materiale colorate. Cele
transparente pot fi folosite, dar numai dupa ce le vopsiti pe exterior (cu vopsea lavabila) sau le
imbracati intr-un material colorat (hartie, folie etc). Asta din cauza ca radacinile expuse la lumina isi
diminueaza sau chiar isi pierd functia de absorbtie a apei si elementelor nutritive.
Pe langa asta, in vasele transparente se formeaza alge pe peretii interiori, lucru care iarasi nu este in
regula. Asadar, nici la repicare nu e bine sa folositi pahare de unica folosinta transparente, ci albe.
Indiferent de vasele folosite, primul lucru pe care il veti face va fi sa le gauriti la fund, pentru a asigura
indepartarea excesului de apa. La vasele din plastic folositi un pistol de lipit sau si mai simplu, un cui
inrosit in foc. Apoi dezinfectati tavile (merge si cu clor) si clatiti-le bine.

Semanatul
Hai, la treaba! Luati tava gaurita, dezinfectata, clatita si uscata si umpleti-o cu un strat de pamant de
cel putin 7-8 cm. Tasati usor substratul si udati-l bine cu apa la temperatura camerei. Semintele se pot
imprastia sau se pot semana pe rand, dar asta e deja treaba de chinez batran.
Totusi, daca optati pentru aceasta varianta, cu o sipca (rigla) trasati santuri cam la distanta de 2 cm. In
aceste santuri asezati una cate una semintele, la distanta de 1 cm una de alta. Pare greu dar nu e,
dupa prima mie de seminte ti se da mana :) Puteti folosi o pensa, dar la fel de bine puteti folosi un
simplu pix pe care il inmuiati din cand in cand in apa. Imprastiati semintele pe masa si cu pixul luati
cate una. O sa fiti surprinsi sa vedeti ca samanta se lipeste si sta pana o asezati la locul ei. Nu uitati
sa muiati pixul in apa, aici e toata smecheria.

Acum mai stropiti o data si semintele, folosind un pulverizator sau o stropitoare cu sita foarte fina,
altfel le veti deranja de la locul lor si e pacat dupa atata munca. Nu uitati sa etichetati randurile si
tavitele. Oricat ati incerca, in lipsa etichetelor, pana la urma tot o sa incurcati tavile. Acoperiti apoi
semintele cu un strat gros de 0,5 1,5 cm de substrat cernut, pe care il presati usor si uniform pentru
a realiza contactul cu semintele. Nu mai udati decat daca substratul este uscat. Acoperiti tava cu o
foaie de sticla sau o introduceti cu totul intr-o punga de plastic sau un sac menajer. Acum nu va mai
ramane decat sa-i gasiti un loc calduros. In aceasta faza lumina nu conteaza, poate fi multa, putina
sau deloc, semintele de rosii fiind indiferente la lumina.

Temperatura
Dupa semanat, semintele de tomate rasar atunci cand temperatura solului este mai mare de 10-12C,
insa optim pentru germinare este ca substratul sa aiba o temperatura de 24-26C. La temperatura
optima si o umiditate de 70% semintele ar trebui sa germineze in 5-7 zile. Temperatura este foarte

importanta, pentru ca la temperaturi scazute semintele germineaza mai greu iar la temperaturi mai
mari plantele rasar mai devreme, dar sunt firave si sensibile la boli. Zilnic trebuie sa aerisiti tavile prin
ridicarea sticlei sau a foliei, altfel pe substrat o sa vedeti cum incep sa se dezvolte mucegaiuri. Dupa
rasarirea plantelor se indeparteaza sticla sau folia de pe tavi. Acum este posibil ca din cauza aerului
uscat cuticula semintei sa se tina inca de frunzulitele cotiledonate sau sa le tina lipite. Stropiti usor
plantele si cojile semintelor vor cadea.
Imediat dupa rasarirea plantelor, temperatura trebuie redusa la 18-20 C ziua si 15-16C pe timpul
noptii, pe o perioada de 2-3 zile, apoi va fi mentinuta in intervalul 20C 22C. Procedand asa,
energia plantei este canalizata pentru dezvoltarea radacinii si se previne alungirea rasadului. Intre zi si
noapte este bine sa existe o diferenta de temperatura de 5C. n condiii normale de ngrijire, primele
frunze adevarate apar cam la 8-12 zile de la rasarire. Boala cea mai des intalnita n aceast etap de
dezvoltare a plantelor este caderea rasadurilor, favorizata de temperatura si umiditate ridicate.

Lumina
Chiar daca rosiile sunt plante termofile, cu cerinte ridicate fata de temperatura, cele mai mari probleme
in obtinerea rasadurilor de calitate apar din imposibilitatea asigurarii cantitatii de lumina care sa duca
la o dezvoltare corecta a rasadurilor. In casa, un astfel de loc poate fi deasupra caloriferului in dreptul
unei ferestre orientate catre sud, sud-est sau sud-vest. Alte orientari sunt de evitat pentru ca, in lipsa
luminii suficiente plantele se vor alungi (etiola). Lumina provine dintr-o singura parte si e normal ca
plantutele sa se incline spre sursa de lumina. Atata timp cat plantele nu sunt etiolate acest lucru nu
trebuie sa ne ingrijoreze si se poate corecta prin simpla rotire a vaselor o data la 2-3 zile. Mai trebuie
sa stiti ca intre lumina si temperatura trebuie sa existe o corelare. Astfel, daca in zilele insorite
temperatura poate fi mai ridicata, in zilele noroase temperatura trebuie scazuta cu 4-5C, la fel ca si
noaptea.
Pentru a beneficia de o cat mai mare cantitate de lumina, puteti apela la un truc: asezati in laterala
tavii (in spate, pe partea opusa geamului) cartoane albe sau invelite in folie de aluminiu, din cea
folosita in bucatarie. Veti obtine in acest fel un fel de reflector, care va redirectiona razele soarelui
inapoi spre plante.

Udarea
Udarea se face intotdeauna cu moderatie si cu apa la temperatura camerei. Daca aveti posibilitatea
folositi apa de ploaie sau zapada topita. Apa se adauga in tavita gradat si se completeaza pe masura
ce este absorbita de substrat. Apa nu trebuie sa stagneze in tavita si nu se recomanda nici udarea in
ploaie, cu stropitoarea, in acest fel fiind facilitata aparitia bolilor fungice (produse de mucegaiuri).
Folositi apa de la robinet doar dupa ce ati lasat-o o zi la temperatura camerei, pentru sedimentarea
sarurilor si evaporarea clorului. Udati doar cand substratul este zvantat, la 3 4 zile. Oricum, plantele
va vor arata daca sufera din lipsa apei si e mai periculos sa uzi prea mult decat mai putin. NU uitati de
umiditatea aerului. Daca aerul e prea uscat, asa cum se intampla frecvent in spatiile incalzite cu
calorifere, asezati tavite cu apa sau prosoape ude pe calorifer. Daca umiditatea este prea ridicata,
aerisiti camera repede, fara a supune plantele curentilor reci de aer.
Repicatul

Legat de repicat trebuie sa fac o precizare. Am auzit de multe ori intrebarea: se repica sau nu se
repica rasadurile? Raspunsul e simplu: repicatul reprezinta lucrarea de transplantare provizorie a
rasadurilor din tavitele unde plantele sunt dese. Acest lucru se poate face in aceleasi tavite dar la
distante mai mari sau in recipiente individuale, cu scopul asigurrii spaiului de nutriie corespunztor
i a unei cantitati de lumin mai mari. Asadar, daca ati semanat de prima data in pahare sau alveole,
doar cate o samanta, nu veti repica ci veti lasa plantuta sa se dezvolte in continuare in acelasi loc. Cu
cat e paharul sau ghiveciul mai mare, cu atat e mai bine.
Repicatul are loc cam la 10 zile de la rasarire, mai exact la aparitia primelor frunze adevarate si se
face cu scopul de a stimula dezvoltarea sistemului radicular. Cu o seara inainte de repicare substratul
se uda bine. Plantele se separa cu grija pentru a nu afecta radacinile. Se selecteaza plantele
sanatoase, bine dezvoltate si uniforme ca dimensiune si se replanteaza imediat, pentru ca radacinile
sa nu sufere. Cu un plantator (si aici pixul face minuni) sau cu degetul se face o groapa in substrat si
se introduce planta, presand apoi pamantul in jurul radacinilor. Plantutele se replanteaza putin mai jos
decat initial, fara a ingropa frunzulitele cotiledonate. Pentru repicat se foloseste acelasi substrat ca si
la semanat daca este din comert, sau un amestec format din turba 50%, mranita 25% si pamant de
telina 25%, cu adaos de azot , fosfor si potasiu. Dupa repicat plantele se uda si se umbresc usor,
scazand si temperatura, pentru a preveni ofilirea plantelor.

Calirea rasadurilor
Calirea rasadurilor este un proces foarte important pentru obtinerea de rasaduri de buna calitate si
consta in obisnuirea treptata a rasadului cu noile conditii in care va continua sa creasca din momentul
in care ajunge in gradina. Pentru asta, cu vreo doua saptamani inainte de data plantarii in gradina,
este obligatorie scoaterea rasadurilor afara, pentru perioade scurte la inceput si apoi pentru perioade
din ce in ce mai lungi. Practic, in prima zi veti scoate tavile cu rasaduri afara doar pentru 2 3 ore si
intr-un loc umbrit. Faceti asta intr-o zi in care temperatura este de peste 12C. Incet-incet, expuneti
plantele si la soare, dupa 2-3 zile ajungand la o jumatate de zi de expunere la soare. Incercati sa
asezati rasadurile intr-o pozitie estica, expunandu-le soarelui de dimineata care este mai bland decat
cel din miezul zilei. In tot acest timp aduceti rasadurile inapoi in casa peste noapte. Fiti deasemeni
pregatiti sa duceti rasadurile in casa in orice moment daca temperaturile scad brusc, ninge sau bate
vantul. Dupa o saptamana rasadurile ar trebui sa fie destul de obisnuite pentru a rezista la soare
intreaga zi. In ultimele zile lasati rasadurile afara si peste noapte, eventual protejate cu folie.
Plantarea in gradina
Dupa 55-60 de zile de la semanat plantele ajung la inaltimea de 10-15 cm si au 4-5 frunze bine
dezvoltate. Acesta este momentul cand, in functie si de temperaturile exterioare, plantele pot fi
transplantate in gradina. Acest lucru se face de regula de la jumatatea lunii aprilie, in zonele sudice,
pana la jumatatea lunii mai. Plantarea in gradina este recomandat sa se faca atunci cand luna este in
descrestere iar solul are o temperatura de peste 15C.
Aceasta operatie este indicat sa se faca intr-o zi noroasa sau seara pentru a preveni ofilirea plantelor.
Rosiile se planteaza pe randuri orientate pe directia est-vest la distanta de 35-50 cm intre plante prin
ingroparea tulpinei pana la nivelul primei frunze, deci mai mult decat in alveola sau pahar. Acest lucru
este posibil si recomandat datorita faptului ca rosiile vor dezvolta radacini adventive si pe aceasta
portiune. In cazul in care rasadurile au fost etiolate, pentru a nu ingropa radacina prea adanc puteti
face un mic santulet in care veti planta rosia putin inclinata, lasand afara doar portiunea pe care o
doriti. Rosia este o planta care iubeste soarele direct asa ca ati face bine sa-i gasiti in gradina un loc

insorit. Sunt de evitat pozitiile supuse vanturilor si cele umbrite. La umbra, spatiile internodale sunt mai
lungi, frunzele se dezvolta mai mult insa productia de fructe scade semnificativ. Temperatura minima
de crestere a plantei este de 12-13C iar cea optima este de 20-22C. Temperatura optima pentru
inflorire este de 20C. In functie de conditiile meteo specifice zonei si de soiul folosit, de la
transplantare si pana la culegerea primelor fructe sunt necesare 10-12 saptamani.
Pana atunci insa mai este mult, si eu voi reveni cu fotografii pe masura ce voi avea noutati. Am
semanat pe data de 7 martie, in penultima zi de luna in crestere. Nu ca as fi tinut in mod deosebit, dar
asa s-a nimerit si abia atunci am primit semintele.

Obtinerea rasadurilor de rosii 2

21MAR
Au trecut 2 saptamani de la semanat si intre timp plantutele au rasarit si fac ceea ce stiu ele mai bine:
cresc vazand cu ochii, de la o zi la alta. In primul articol am povestit cam totul despre semanat si
conditiile pe care trebuie sa le asiguram pentru ca semintele sa germineze uniform si la timpul potrivit.
Astazi o sa reiau povestea de la momentul semanarii si o sa punctez momentele mai importante din
prima zi si pana astazi, postand si fotografii din fiecare etapa.
Dupa semanat singurul lucru pe care l-am facut a fost ca de cateva ori pe zi sa aerisesc tavile,
ridicand foaia de sticla. Pana la rasarirea plantelor nu a fost nevoie sa ud deloc. Pamantul era umed si
chiar a trebuit de cateva ori sa indepartez si apa condensata pe sticla. Am asigurat temperatura
optima pentru germinare si asta a fost tot, am asteptat sa apara plantele.

Am inscris data pe fotografii tocmai pentru a vedea mai usor diferentele de la o zi la alta. Asadar,
dupa 6 zile primele plantute isi fac aparitia. Temperatura substratului a fost mentinuta la 25 C, si
probabil ca perioada ar fi fost chiar mai scurta daca in una din zile nu as fi avut ceva probleme cu
incalzirea. O observatie trebuie sa fac aici si anume faptul ca soiurile de rosii timpurii rasar mai repede
decat soiurile tardive. In cazul meu, primele care au germinat au fost semintele din soiul Rio grande si
ultimele care au aparut au fost cele din soiul Inima de bou. Diferenta a fost de aproape 2 zile.

Aici se vede foarte clar diferenta, primele randuri fiind Rio grande. Stiti ca am semanat la rand si iata,
chiar se cunosc randurile. Acum, nu ar fi o problema ca unele seminte rasar mai devreme, cand incep
sa rasara plantele indepartezi folia sau placa de sticla, reduci temperatura pentru cateva zile cu vreo
5C si lasi plantele sa creasca. Insa, daca in aceeasi tava plantezi soiuri diferite (asa cum am facut eu
de data asta, semanand in fiecare tava cate 3 randuri x 3 soiuri) o sa cam ai probleme. Si a trebuit sa
fac un compromis: am mai lasat sticla o zi pentru a rasari si celelalte plante cu riscul ca primele

rasarite sa se alungeasca. Din fericire nu s-a intamplat asa deoarece a fost o zi insorita insa
temperatura am mentinut-o mai scazuta si nici nu am udat.

Asa ca e de tinut minte: NU SEMANAM SOIURI DIFERITE IN ACEEASI TAVA.

Se vede in fotografia de mai sus ca pamantul nu balteste nici dupa ce plantele au rasarit. Pentru ca se
uscase putin la suprafata si pentru a mai elibera plantutele din stransoare, l-am prasit cu un betisor
de inghetata. Acum se vede ca substratul este reavan si momentan plantele nu duc lipsa de apa.

Legat de udare trebuie sa va spun ca am evitat sa ud foarte des. Prefer sa simt plantele ca incep sa
se ofileasca decat sa ma trezesc cu rasadurile la pamant. Cine a patit-o cu caderea rasadurilor stie
despre ce vorbesc. Astfel procedez eu, ud doar cand e nevoie, scufundand tava intr-o alta mai mare,
deci udare de jos in sus. Folie sau sticla nu mai folosesc deloc dupa rasarire si la amiaza, profitand si
de vremea frumoasa am aerisit bine incaperea. Oricum aerul nu era umed, dar de aer curat e oricand
nevoie. Grija doar sa nu fie curenti reci de aer. Legat de caderea rasadurilor, in cazul in care aveti
nesansa sa va confruntati cu aceasta boala primele masuri ar fi: stopati udatul, aerisiti bine, daca aveti
folie indepartati-o si folositi ca tratament Previcur Energy in concentratie de 0,1% (1 ml de solutie
dizolvata in 1 litru de apa). Stopiti atat plantele cat si solul si e posibil sa mai salvati ceva din rasaduri.
Din fericire, eu nu m-am confruntat niciodata cu aceasta boala si am avut ani in care am folosit chiar
pamant de gradina si gunoi de grajd (nesterilizat, nedezinfectat) ca substrat si totusi boala nu a aparut.
De asta cred eu ca declansarea bolii tine de conditiile improprii din (mini)rasadnita si ca de acolo
trebuie sa vina si rezolvarea.

Vedeti tulpinile? Asa trebuie sa arate, culoarea lor trebuie sa fie roscat- vinetie. Daca e alb-verzuie si
tulpina e alungita inseamna ca plantele nu au destula lumina sau temperatura e prea ridicata si
substratul prea umed. De lumina am avut parte, o mai luau rasadurile intr-o parte dar corectam asta
rasucind periodic tavile. In aceste zile temperatura din camera nu a depasit 22C ziua, iar noaptea a
fost de cam 16C.

O chestie pe care am invatat-o si eu de la cineva este sa va treceti palma peste rasaduri, ca si cum ati
scutura roua de pe iarba. Se pare ca le place asta si le ajuta sa creasca drepte si viguroase. Nu cred
ca e doar autosugestia, mie chiar mi se pare ca functioneaza. Plus ca-mi place sa le simt sub palma si
asa imi dau si seama cat de turgescente sunt, daca sunt molcute si nu opun o minima rezistenta,
inseamna ca au nevoie de apa. Daca nu ati inteles procedeul pot sa detaliez intr-un comentariu.

Nu-i asa ca-s frumusele? Le-am pus in tava rosie ca sa nu fie deocheate.

Da, acolo in mijloc apare deja prima pereche de frunze adevarate. E drept ca asta e una din cele mai
grabite. Oricum maine cred ca la toate o sa se vada asta si cand frunzele vor fi ceva mai dezvoltate
urmeaza repicatul.
Teoretic ar trebui ca repicatul sa-l fac luni, 26 martie. Socoteala este cam asa: din 7 martie, data
semanatului, adaugam 7 zile pana la incoltire si inca 10 12 zile pana la dezvoltarea primei perechi
de frunze si iese 26 martie. Bine, iese 24 martie dar e sfarsit de saptamana si poate vor si ele sa se
odihneasca
asa ca probabil luni demaram operatiunea repicat.

Substratul e pregatit, paharele gaurite, apa din zapada topita am, asa ca abia astept. Problema e ca
sunt multe, semintele au germinat nesperat de bine si o sa am nevoie de mult spatiu luminat. Dar
improvizez eu ceva, pana luni am timp sa ma gandesc si la asta.

Repicatul rasadului de rosii

30MAR

Daca ati ajuns direct la acest articol o sa va rog sa cititi si primul articol, pentru ca acolo am scris mai
pe larg despre toate etapele ce trebuie parcurse si despre factorii care influenteaza obtinerea unor
rasaduri de tomate sanatoase si viguroase, primul si cel mai important pas catre o productie de rosii
acceptabila.
Totusi, stiind ca este posibil ca celalalt articol sa vi se para prea lung si mai stiind ca lumea doreste
servirea rapida a informatiei, o sa repet si aici cateva din lucrurile puctate dincolo. Mai pe larg si mai in
tihna, ca doar nu dau turcii. Si desigur cu fotografii care sa va ajute sa intelegeti mai usor ce inseamna
repicatul (repicarea), mai ales pe cei care sunteti la prima experienta de acest gen.
Ce este repicatul? Pai raspunsul e unul simplu: este operatia prin care rasadul, semanat des in tava,
cutie, sau stiu eu ce alt recipient ati folosit la semanat, este mutat fir cu fir intr-o alveola, pahar, ghiveci
sau cub nutritiv, unicul scop fiind acela de a asigura fiecarei plantute spatiul si substratul necesar
pentru o buna dezvoltare. Pentru ca, daca la semanat a fost mai comod si mai simplu de ingrijit toate
semintele la un loc, acum dupa ce semintele au germinat si plantele au inceput sa creasca, acestea
fiind prea dese au nevoie de mai mult spatiu si de mai multi nutrienti pentru a se dezvolta bine in
continuare. Pe langa asta, in tava plantele incep sa se umbreasca reciproc, cantitatea de lumina ce
ajunge la plante fiind tot mai mica, motiv pentru care rasadul se etioleaza. Sper ca ati inteles cum sta
treaba pana aici.
Daca ati semanat direct in ghivece sau in pahare individuale si presupunand ca ati semanat 4 seminte
in loc de una - pentru siguranta incoltirii macar a uneia, pastrati planta cea mai dezvoltata si eliminatile pe celelalte. In cazul acesta nu se mai impune repicatul, decat daca nu va lasa inima sa aruncati
celelalte 3 plante pe care, da, le puteti repica in alte ghivece sau pahare. Si in cazul in care ati folosit
alveole pentru semanat, am vazut recent niste tavi cu alveole foarte mici, de vreo 2 x 2 cm, trebuie sa

mutati plantele in alveole sau pahare mai mari, altfel nu vor avea nici spatiu, in care sa-si dezvolte
radacinile, nici substante hranitoare suficiente. Si nu cred ca vreti sa obtineti niste rosii-bonsai.
Cand se repica tomatele? Repicatul la tomate se face la aparitia primelor doua frunze adevarate si
acest lucru se intampla de regula cam la 10-12 zile dupa incoltire. In cazul meu, anul acesta, de la
semanat si pana la repicat au trecut fix 20 de zile. Nu va luati dupa data articolului, am repicat
rasadurile acum 4 zile, adica pe 26 martie.
Cum se face repicatul? Cu grija si atentie. Stiu, s-ar putea sa para ironie dar nu este. Chiar e nevoie
de multa grija in manipularea plantelor atat de firave fara a le vatama si de atentie la toate detaliile,
incepand de la substratul folosit, la ghivece, pahare si pana la asigurarea conditiilor dupa repicare. Cu
o zi-doua inainte de a incepe repicatul, aduceti substratul in casa pentru a ajunge la temperatura
camerei. Cu o seara inainte de repicat udati bine rasadurile. Paharele si alveolele trebuie gaurite
pentru a asigura scurgerea apei in exces, plus ca poate veti dori sa le udati in tava si atunci trebuie sa
ajunga si apa pe undeva in pahar. Eu am folosit pahare de unica folosinta albe, de 200 ml si pahare
recuperate de la iaurturi. Am mai spus-o si o repet: nu folositi recipiente transparente, radacinile au
nevoie de intuneric pentru a se dezvolta si chiar daca in prima faza ele vor fi in centrul paharului, in
timp ar trebui sa umple substratul si inevitabil vor da de lumina si nu o sa le prea placa.

Ca substrat puteti opta intre substrat pentru rasaduri din comert sau puteti prepara un substrat acasa.
Pentru cei ce stau la casa e mai usor, asta in cazul in care au si ingredientele prin curte sau au de
unde le procura. Pentru tomate, dar si pentru conopida si varza un amestec bun pentru repicat este
format din: turba rosie 50%, mranita 25% si pamant de telina 25% sau daca nu va place in procente
folositi 2 masuri (sa zicem 2 galeti) de turba, 1 masura de mranita si una de pamant de telina. Din
turba scoateti betele si alte bucati mai mari iar celelalte le cerneti si apoi le amestecati bine intre ele.

Pastrati-le in sac inchis, altfel amestecul se va usca. Aici apare, insa, o problema. Acest substrat
produs acasa ar trebui dezinfectat ori termic ori chimic, impotriva bolilor criptogamice. Termic nu stiu
cum se face iar chimic nu ma prea intereseaza, decat daca e vorba de solutii deloc sau foarte putin
toxice. Asa ca prefer substratul cumparat, am mai spus ca am folosit Agro si daca nu am avut
probleme cu el pana in aceasta faza sper sa nu am nici in continuare. Dar in anii trecuti am folosit
substrat facut de mine si fara sa-l dezinfectez in vreun fel, tot nu am avut probleme. Ma rog, poate e si
chestie de noroc, desi tind sa cred ca tine mai mult de factorii de mediu si de respectarea cerintelor
rasadurilor decat de sansa.
Trecem la treaba? Umpleti paharele cu substrat si faceti o gaura in mijloc. Pentru asta, cel mai bun
instrument este degetul aratator. Cu o lopatica improvizata dintr-un bat de inghetata, o coada de
tacam, sau ce va mai vine la indemana, scoateti doar cate o planta, cu grija pentru a deteriora cat mai
putin radacinile. Ideal ar fi sa nu le rupeti deloc. Pozitionati planta in gaura din pahar, ingropand-o
pana aprope de frunzele cotiledonale si in asa fel incat varful plantei sa depaseasca marginea
paharului. Apoi presati pamantul in jurul plantei si udati-o imediat, altfel o sa fiti surprinsi cat de repede
se ofileste. Asta e varianta in cazul in care radacinile sunt mai firave.

Daca aveti sansa ca radacinile sa fie bine dezvoltate o sa constatati ca nu e tocmai usor sa le
introduci in gaura din pahar fara a le chinui. Asa ca, puneti putin pamant in fundul paharului si tasati-l
usor. Cat pamant, o sa calculati voi in functie de inaltimea plantei. Asezati planta in pahar, completati
cu pamant de jur imprejur, tasati pamantul in jurul plantei si udati imediat. Nu scaldati plantele in apa,
dar nici nu le lasati sa se ofileasca.

Paharele cu rasadurile repicate le asezati in lumina dar nu in bataia soarelui, cel putin nu imediat dupa
repicare cand plantele sufera totusi de pe urma acestei operatii. Daca e prea cald puteti reduce si

temperatura pentru ca plantele sa nu se ofileasca. Incepand de a doua zi dati-le din nou la lumina
puternica si temperatura de 22C.

Astazi, la 4 zile de la repicat, se pare ca plantele au trecut cu bine peste socul repicarii. Din pacate de
3 zile la Iasi nu a mai aparut soarele ceea ce e o mare problema pentru mine. In aceste conditii am
redus temperatura, insa rasadurile merg mai greu. In plus, apucasem sa le ud cam mult in ideea ca va
fi cald si soare si apa se va evapora in cateva zile, dar nu a fost asa. Sper sa nu apara probleme.
Pana una-alta rasadurile, zic eu ca arata bine.