Sunteți pe pagina 1din 2

BETOANE ARMATE CU FIBRE.

GENERALITATI
Betoanele armate cu fibre sau betoanele armate dispers, rezulta prin
inglobarea in masa betonului a unei cantitati de fibre discontinue din otel,
sticla, polimeri si altele.
Primele compozitii au fost realizate prin amestecarea in caramizile
nearse si in pereti a paielor tocate si in ipsosul de constructii a parului de
cal.
In zilele noastre s-au realizat compozitii cu fibre de azbest
(azbociment), acestea nemaifiind recomandate sau chiar interziste, fiind
poluante.
Primele tari care au preparat si utilizat betoane armate cu fibra au fost
SUA, Anglia, Japonia, URSS. In Romania s-au preparat asemenea
betoane la Timisoara (otel si sticla) si la Iasi (otel).
Compozitie
Ca lianti, sunt utilizati de regula cei hidraulici de tip ciment portland
unitar sau ciment portland cu adaosuri.
Ca agregate, pot fi utilizate agregate grele sau agregate usoare cu
diametre intre 7 10 mm.
Compozitiile cuprind apa necesara si aditivi specifici.
Observatii
Uneori in loc de agregate se pot utiliza cimenturi armate direct cu fibre
(exemplu armociment).
In categoria acestor betoane, nu intra betoanele armate cu fibre
continue, plase sau tesaturi de fibre.
Tipuri de fibre utilizate

Fibre anorganice:
-

naturale (azbest);

artificiale (otel, sticla, vata minerala, carbon)

Fibre organice:
-

naturale (bumbac, in, nuci de cocos);

artificiale (poliesteri, polietilene, polipropilene, rasini


poliamidice si altele).

Fibrele de azbest provin din azbest defibrat, fibrele de carbon provin


din fascicule de grafit, fibrele din otel pot fi rotunde, plate sau cu forme
speciale, fibrele din sticla se obtin prin centrifugare, prin suflare sau prin
tragere prin placu cu orificii iar fibrele din polimeri se obtin prin diverse
metode de tragere prin orificii sau prin fibrilarea benzilor.
Caracteristici
-

rezistentele la intindere sunt mai ridicate la fibrele anorganice


(exceptand vata minerala);

modulul

de

elasticitate

este

mic

la

fibrele

organice

(deformabilitate mare) si ridicat la fibrele anorganice;


-

densitatea este variata (de exemplu la fibrele din otel este mare
si la fibrele polimerice este mica);

raportul rezistenta la intindere/densitate este eficient pentru


fibrele de sticla si carbon si pentru cele din alumina
policristalina;

natura suprafetei; cele mai bune aderente se regasesc la fibrele


din azbest, carbon si sticla.