8. Argila,provinenta si proprietatile ei.

Argila este unul dintre cele mai raspindite materiale utilizate in constructii. Ea este un
element natural ( o roca naturala), aflat in sol. Dupa componenta se deosebesc: argila rosie, galbena,
verzuie si cea alba( care se numeste caolina). Fiind tratata cu apa, roca isi pierde duritatea, astfel se
transforma intr-o substanta, un fel de pasta, care in functie de cantitatea apei, poate fi mai dura, mai
lichida, mai plastica sau mai putin plastica. Ea poate fi modelata. La uscarea apei, ea se consolideaza si
devine mai dura si rezistenta, decit argila initiala. O exceptie este rezistenta la umezela. Duritatea argilei
depinde de cantitatea de nisip , ce se contine in ea. Este argila nisipoasa, care cntine mai mult nisip natural
si mai putin sau aproape deloc nisipoasa( folosita pentru confectionarea vaselor de uz casnic). Argila
nisipoasa este folosita pentru zidarie, adica din ea se face mortar sau sobe, deoarece este mai plastica. O
alta proprietate a argilei: fiind tratata la temperaturi inalte, ea capata proprietatsi de piatra, devenind foarte
dura, astfel obtinem caramida. In sare plastica ea poate fi modelata usor, astfel putem obtine tsigla,
diferite elemente decorative. Argila in aliaj cu paiul sau rumegus de lemn devine un bun izolator termic.
9. Confectii din argila, utilizate in constructii.
Argila este de cele mai mule ori folosita in zidarie, mai ales in regiunile cu umeditate
redusa si temperaturi inalte, unde ea se utilizeaza cu usurinta chiar si pentru construirea caselor. Cea mai
simpla zidarie din argila este cea monolita, (adica cu pereti compacti).O alta metoda a zidariei , era cea
cu blocuri de argila. Tot din argila obtsinem coramida. Pentru a mari rezistenta si durabilitate din argila se
fac mortare. Avem mortar din argila cu pai si apa; argila cu ciment; cu var, albus de ou sau lapte de
camila. Inafara zidariilor, argila este folosita la tavane si pardoseli, cit si la finisarea peretilor. Din ea se
mai fac sobe, sculpturi, utilaje casnice, forme pentru confectionarea altor forme. Deoarece are proprietati
bactericide, antiseptice si combate diferite boli, se foloseste si in medicina.

10 Materiale Liante
Liant este materialul care da posibilitatea, in urma intaririi, de a obtine lergatura intre
materialele constructive. Din liani fac parte argila, varul, ipsosul, cimentul, lacuri, cleiuri si smoli.
Argila este unul dintre cele mai raspindite materiale utilizate in constructii. In stare naturala ea
se gaseste in forma de roca , ea fiind uscata, se marunteste, se macina si se dizolva cu apa, astfel se
transforma intr-un semilichid, mai tirziu devenind o substanta mai groasa. Fiind uscata devine foarte
dura si rezistenta,cu exceptia umezelei. Tot ea fiind un bun izolator termic. Argila este de cele mai mule
ori folosita in zidarie, mai ales in regiunile cu umeditate redusa si temperaturi inalte, unde ea se
utilizeaza cu usurinta chiar si pentru construirea caselor. Cea mai simpla zidarie din argila este cea
monolita, (adica cu pereti compacti).O alta metoda a zidariei , era cea cu blocuri de argila. Tot din argila
obtsine coraida. Pentru a mari rezistenta si durabilitate din argila se fac mortare. Avem mortar din
argila cu pai si apa; argila cu ciment; cu var, albus de ou sau lapte de camila. Inafara zidariilor, argila
este folosita la tavane si pardoseli, cit si la finisarea peretilor. Din ea se mai fac sobe, sculpturi, utilaje
casnice, forme pentru confectionarea altor forme. Deoarece are proprietati bactericide, antiseptice si
combate diferite boli, se foloseste si in medicina.
Varul este un liant obtinut prin oxidarea calcarului,prin ardere, in cuptoare mari, undeva de patru
metri, timp de o saptamina,el capata ale proprietati. Piatra de var se macina. Pentru obtinerea varului se
foloseste apa cu degajarea gazelor, apoi se obtine o substanta asemanatoare cu smintina.Varul se obtine
numai la acces de aier, cu cit mai greu se stinge varul cu atit calitatea lui este mai inalta, si are
proprietati de liant. La fel din var se fac mortare, adica un amestec de var cu nisip, cu tencuiala , mai rar
cu argila sau creta, pentru finisarea completa a peretilor. Cind varul intra in reactie cu aierul se itareste.
Uneori se foloseste si mortarul de var cu ipsos si ulei fiert, se amesteca si aceasta pasta este folosita la
tencuieli, in special tencuiala venetiana care seamana cu finisarea cu marmura. Acuma varul se foloseste
din ce, in ce mai rar.
Ipsosul in natura il intilnim sub forma de roca. Ipsosul extras din roca se prelucreaza prin
ardere in acelasi mod, ca si varul, dar nu se stinge in apa. Se arde si se macina. Praful obtsinut il
1

amestecam cu apa si timp de trei minute se intareste, devenind rezistent. La umeditate mai greu, fiind ca
se descompune. Pentru a capata rezistenta la umeditate, se fierbe in ulei. Intra in componenta
tencuielilor si este utilizat la astupare gaurilor. Din ipsos se fac nu doar lucrari de finisare, dar si placi
de ipsos cu carton presat, blocuri de ipsos, ornamente decorative,la fel si sculpturi.
Cimentul este un liant in construcie n form de pulbere fin, obinut prin prelucrarea materiei
prime i care, n contact cu apa, face priz i se ntrete. Dupa intarire, isi mentine rezistenta si
stabilitatea, chiar si sub apa.Cimentul este folosit n principal pentru producerea de mortar i beton,
folosit in special in zidarie.Ca cimentul sa fie mai dur , si sa facem un pic de economie, adaugam
adaugam nisip. Folosim nisip de riu. Se obtine mortar de turnare a formelor si elemintelor constructive,
plansee si coloane. La amestecarea cimentului cu nisip, pietris si apa se obtine beton. La fel facem o
economie de ciment. Putem amesteca ciment cu polesteron si granit, si vom primi cimentoplast.
Polisteron beton se se foloseste ca material de protectie pentru cutremure. Tot din ciment se mai fac si
elemente de zidarie, tencuieli pentru finisare, tavi, elemente decorative, sculpturi, bariere pentru scari si
balcoane si garduri. Toate sunt foarte rezistente.
Cimentul se intareste partial undeva peste sapte ore. 10% din duritate o capata peste sapte zile.
La uscare competa este foarte dur si trainic.
Lacuri, cleiuri si smoli
Lacurile sunt lianti lichizi si transparenti. Se folosesc in mai multe feluri. Sunt de provinienta
vegetala, organica si chimaca. De provinienta vegetala si oganica intilnim lianti ca:( rasina de copaci,
smoala naturala capatata din pietrol, clei de oase- mai des la mobila, cleiuri din brinza), iar de
provinienta chimica, unele rezistente la apa si temperatur,altele nu, cum ar fi:(clei+ creta; clei sau lac+
ulei fiert sau cu alte substante fainoase,cum ar fi zincul). Sunt si citeva tipuri e smoli. Smoala naturala,
smoala lichida, semilichida si cea formaldeghida.
15. Masele plastice.
Se numesc mase plastice materialele produse pe cale chimica, sunt niste elemente artificiale, in
natura ele nu se inilnesc. Uneori masa plastica imita un element natural, de ex. Cleiul de ipoxit imita
chihlimbarul. Ca regula majorotatea maselor plastice nu sunt termo-rezistente, adica la temperatura
inalta ele se topesc. Sunt si termo rezistente. Alta proprietate a maselor plastice este aceea ca ele pot fi
dizolvate in diferiti dizolvanti, si anume aceasta proprietate ne da posibilitatea de a le modela sau
prelucra, a le turna in forme sau lamina si obtine diferite forme. Masele plastice contin lianti elemente
de umputura. Ca liant des se folosesc smoli de forma aldeghida, care nu sunt prea ecologice si in unele
cazuri ele nu sunt rezistente la actiunea razelor solare, deacea masa plastica expusa la soare cu timpul isi
pierde duritatea sa.
Modificarea.
Ca sa primim modificarea masei plastice, noi o modificam cu fibre, la fel cu diferite tesaturi
,deseori folosim fibrele sintetice. Avem masa plastica de alta calitate si provinienta. In unele cazuri noi
primim unele elemente asemanatoare cu cele naturale.,ex. Sticla organica. Sticla organica este
transparenta ca si sticla, dar este mai putin dura si nu se sparge, adica este rezistenta la lovituri.

16. Confectii din mase plastice

1.Cel mai des, masele plastice sunt folosite in timplarie, usi, ferestre , geamuri.
2.Pentru diiferite utilaje de retele interioare, diferite tavi de canalizare, de apeduct, de apa calda,
apa rece.
3. diferite elemente pentru finisarea mabilei, finisarea peretilor , placaj.
4. folosirea materialelor in rulouri, cum ar fi linolium, folosit la pardosea. Pentru acoperisuri sunt
mase de cauciuc sintetic cu smoala, care intra in reactie si dau un material foarte rezistent folosit pentru
protectie.
5.folosit la mobila.