Crea ii universitare 2010, Al III-lea Simpozion Na ional

Ia i, Romnia, 26 februarie 2010

Evolu ia betonului ca material de construc ie. Prezentare general

Ionu Gr dinariu1, Mihai Budescu2
1

Catedra de mecanica construc iilor, Universitatea Ghe. Asachi, Ia i, gradinariu_ionut_dan@yahoo.com 2 Catedra de mecanica construc iilor, Universitatea Ghe. Asachi, Ia i,

Rezumat
Betonul este un material de construc ie care a suferit diferite transform ri de-a lungul istoriei. Din momentul in care a aparut betonul armat, sectorul de construc ie a inregistrat o cre tere foarte mare. Combinarea acestor doua materiale, a betonului i a o elului, cu proprieta i diferite, duce la formarea unui material compozit cu rezisten e atat la ntindere ct i la compresiune, iar domeniile de folosin s fie foarte variate. Mai tarziu, folosirea fibrelor n locul arm turilor de o el a captat aten ia multor cercet tori, aceasta ducnd la apari ia unui numar mare de tipuri de fibre cu diferite propriet i mecanice, fizice si chimice ce au fost luate in considerare i utilizate pentru armarea matricilor de ciment. Interesul fa de materialele ob inute ecologic dar i tehnologia avansat au condus la cercetarea unor noi tipuri de aditivi sau substan e care pot nlocui cu succes cimenturile Portland par ial sau integral n ob inerea betoanelor sau a mortarelor de mare rezisten sau a betoanelor auto-compactate. Cuvinte cheie: istoria betonului, betonul armat, armarea cu fibre, ipsos, ipsos armat cu fibre, fibre, fibre de sticl .

1. ASPECTE GENERALE
In Serbia au fost gasite r m i ele unei colibe datnd din 5600 .Hr. cu podeaua realizat din var, nisip si pietris. Piramidele din Shaanxi din China, construite cu mii de ani n urm , con in un amestec de var i cenu vulcanic sau lut. Asirienii i babilonieni utilizau argila ca liant in betonul lor. Egiptenii foloseau mortarul pe baz de var si ipsos [1]. Romanii sunt primii inventatori a ceea ce numim astazi beton hidraulic pe baza de ciment. Ei au construit numeroase structuri de beton, cum ar fi Baia Roman a lui Caracalla, Bazilica Maxentius, Coloseumul si inclusiv Pantheonul din Roma, una dintre cele mai frumoase exemple de arhitectur Roman , care a supravie uit pana

I. Gr dinariu, M. Budescu

ast zi, care are diametrul cupolei de 42 de metri si este realizata din beton monolit [2,3]. In 1756, inginerul britanic, John Smeaton a realizat primul beton modern (cimentul hidraulic), prin ad ugarea de pietri sub forma de agregat macrogranular si amestecarea mecanizat a c r mizii in ciment [4]. O alt descoperire major s-a inregistrat in 1824, cand inventatorul englez Joseph Aspdin, a inventat cimentul Portland, care a r mas cimentul dominant folosit in produc ia betonului. Joseph Aspdin a creeat primul ciment artificial adev rat prin arderea la un loc a pietrei de var si a argilei [1]. Betonul, este un material de construc ie artificial ob inut din int rirea unui amestec de ciment, ap , agregate i uneori adaosuri, in anumite propor ii. Dupa hidratare si hidroliz cimentul se int re te inglobnd agregatele i se transform intr-un corp dur, rezistent, denumit piatra de ciment. Acesta reprezint elementul esen ial de legatur dintre particulele de diferite dimensiuni ale agregatelor [4]. Utilizarea cu succes a betonului in construc ii se datoreaz calita ilor sale, cum ar fi posibilitatea de a realiza orice form si durabilitate buna in condi ii normale de exploatare. Datorita structurii sale mixte, betonul este neomogen si anizotrop cu deformatii de natur elastic , vascoas si plastic . Proprieta ile de deformare ale betonului se modific in timp pe masura intaririi pietrei de ciment, care este un component in continu transformare. Betonul este caracterizat prin rezisten a sa mare la compresiune, dar rezisten foarte mic la ntindere. n func ie de calitatea betonului, raportul dintre rezisten a la compresiune (Rc) si rezisten a la intindere (Rt) este cuprins intre limitele:  Din aceste motive betonul simplu poate fi utilizat ra ional in elemente de construc ii solicitate preponderent la compresiune. Capacitatea sa de rezisten foarte redus la intindere, ca i deformabilitatea extrem de mic la aceast solicitare limiteaz sever domeniile de utilizare a materialului pentru alte tipuri de solicitari [5].

2. BETONUL ARMAT
Betonul armat, inventat n 1849 de c tre un gr dinar parizian pe nume Joseph Monier ce facea vase de gr din si g le i din beton armat cu plas de fier, rezolv aceste probleme [1,4]. Un material cu rezisten mare la ntindere, cum este o elul, este combinat cu betonul, materialul compozit rezultat, rezist att la compresiune ct i la

Crea ii universitare 2010, Evaluarea sistemelor de construc ii

incovoiere, i la alte tipuri de solicitare, facnd posibil folosirea lui in aproape orice form si dimensiune pentru industria de construc ii [6]. Fisurarea par ii ntinse a elementului nu mai coincide cu ruperea, ci cu trecerea intr-o nou etap de lucru, calitativ si cantitativ superioar , acesta putnd prelua in continuare nc rc ri din ce in ce mai mari. In betonul armat stadiul de rupere se consider atins atunci cnd arm tura ntins ajunge la limita de curgere, dupa care se produce si ruperea betonului din zona comprimat [5]. Trei caracteristici fizice dau betonului armat proprieta ile sale speciale. In primul rnd, coeficientul de dilatare termic a betonului este similar cu cel din o el, eliminnd tensiunile interioare din cauza diferen elor de dilatare termic sau contrac ia. n al doilea rnd, cand pasta de ciment din beton se ntare te, aceasta se conformeaz cu detaliile suprafe ei o elului, permi nd ca orice tensiune s fie transmis eficient ntre cele doua materiale diferite, asigurnd caracterul monolit al elementelor din beton armat. n al treilea rnd, mediul chimic alcalin, furnizat de carbonatul de calciu, cauzeaz o pelicul de pasivare ce se formeaz pe suprafa a de o el, f cndu-l mult mai rezistent la coroziune dect ar fi n condi ii neutre sau acide [4,7]. Ast zi, domeniile in care betonul armat poate fi utilizat, cu solu ii in general mai avantajoase decat alte materiale de construc ie, este foarte variat: construc ii de locuin e si social culturale; construc ii speciale (bunc re, silozuri, castele de ap , cosuri de fum,conducte, rezervoare etc); construc ii sportive; funda ii de toate tipurile, stlpi LEA, traverse CF; centrale atomo-electrice etc [4].

3. BETONUL ARMAT CU FIBRE

Fibrele au fost utilizate nc din Antichitate pentru consolidarea materialelor care au rezisten e mult mai mici la ntindere dect la compresiune [8]. Arm rile cu fibre sunt folosite de foarte mult timp; primele materiale de acest tip au fost compozitele naturale ca argila armat cu paie i lemn, dar s-a demonstrat c exist avantaje din folosirea amestecurilor de materiale artificiale cu un component fibros. Datorita destina iei, unele constructii nu pot folosi ca armatur bare de o el. De exemplu, ma inile de formare a imaginilor prin rezonan magnetic au magneti imen i si necesit construc ii nonmagnetice. Armarea cu materiale plastice poate poate conduce la ob inerea unor rezisten e crescute ca o elul. Deoarece rezist la coroziune, ea nu necesit o acoperire de protectie intre 30 si 50 mm sau mai mult ca armarea cu o el. Aceasta nseamn c structurile armate cu fibre pot fi mai zvelte, s aib o durat de via mai mare i pentru unele aplica ii s fie competitive la pre cu betonul armat cu o el [6].

I. Gr dinariu, M. Budescu

Betonul simplu este un material fragil, cu rezisten redus la ntindere si capacitate de deformare. Pentru a ajuta la depasirea acestor probleme, in ultimii 40 de ani a existat o cre tere n utilizarea arm rilor cu fibre in tencuieli i betoane [8]. Armarea cu fibre se folose te n special in torcret ri, dar poate fi utilizat , de asemenea, i n betonul simplu. Betonul armat cu fibre este folosit de cele mai multe ori la pardoseli sau trotuare, dar poate fi utilizat pentru o gam larg de elemente de construc ie (grinzi, piloni, funda ii etc), fie cu armatur dispers sau cu bare legate manual [6].

Figura 1. Curba de tensiune-deforma ie a arm rilor tipice cu fibre de: a)carbon (modul mare); b)carbon (rezisten mare); c)aramid (Kevlar 49); d)S-sticl ; e)E-sticl [8]. O gam larg de fibre cu diferite propriet i mecanice, fizice si chimice au fost luate n considerare si utilizate pentru armarea matricilor de ciment, asa cum sunt eviden iate in Tabelul 1 [8]. n plus fa de propriet ile lor, fibrele difer pe o scar larg func ie de geometria lor, ins dou niveluri de descriere geometric trebuie luate in considerare: forma individual a fibrei i dispersia lor in matricea de ciment. Exista dou tipuri diferite de armare cu fibre: armare contiunu sub form de fibre lungi, care sunt ncorporate in matrice prin tehnici cum ar fi cea de bobinare a firelor sau prin punerea in straturi a panzelor de fibre; si fibre scurte, de obicei, mai

Crea ii universitare 2010, Evaluarea sistemelor de construc ii

mici de 50 mm lungime, care sunt ncorporate n matrice prin metode, cum ar fi pulverizarea i amestecarea [9]. Tabelul 1. Propriet ile fibrelor
Fibre O el Sticla Azbest Crocidolite Crisolite Polipropilena Aramida (Kevlar) Carbon (de inalta rezistenta) Naylon Celuloza Acrilica Polietilena Fibre de lemn Sisal Matrice de beton (ptr. comparatie) Diametru (m) 5-500 9-15 0.02-0.4 0.02-0.4 20-400 10-12 8-9 23-400 18 25-1000 10-50 Greutatea specific 7.84 2.6 3.4 2.6 0.9-0.95 1.44 1.6-1.7 1.14 1.2 1.18 0.92-0.96 1.5 1.5 1.5-2.5 Modulul de elasticitate (GPa) 200 70-80 196 164 3.5-10 63-120 230-380 4.1-5.2 10 14-19.5 5 71.0 10-45 Rezisten a la ntindere (GPa) 0.5-2.0 2-4 3.5 3.1 0.45-0.76 2.3-3.5 2.5-4.0 0.75-1.0 0.3-0.5 0.4-1.0 0.08-0.60 0.9 0.8 0.003-0.007 Elonga ia la rupere (%) 0.5-3.5 2-3.5 2.0-3.0 2.0-3.0 15-25 2-4.5 0.5-1.5 16.0-20.0 3 3-100 3.0 0.02

Legatura de adeziune i de frecare intre fibre si matricea de ciment este relativ slab . Aceasta are totusi o contribu ie si o practic semnificativ n cazul compozitelor cu suprafe e mari cu fibre i a matricilor avansate de ciment care este caracterizat printr-o microstructur extrem de rafinat i o porozitate foarte mica (raportul ap /liant mai mic decat 0.3). n betoanele conven ionale armate cu fibre, unde raportul ap /liant este de 0.40 i mai mult, i fibrele au diametre intre 0.1 mm sau mai mare, eficien a arm rii nu poate fi indus prin legatura de adeziune si frecare, si este necesar o ancorare mecanic [8]. n acest scop, o varietate de forme de fibre au fost elaborate i sunt utilizate n scop comercial. Astfel, fibrele actuale pot avea forme profilate, incovoiate sau cu capetele ndoite, pot fi ntalnite ca m nunchiuri de filamente sau pnze fibrilate, sau pot fi folosite sub form continu (tes turi, pnze). Un element suplimentar care ar trebui s fie luat n considerare este unghiul de orientare a fibrei, n raport cu direc ia de nc rcare. In compozitele uzuale actuale armate cu fibre scurte dispersate [10], cel putin unele fibre sunt la un unghi ce respect orientarea nc rc rii. Contribu ia acestor fibre

I. Gr dinariu, M. Budescu

scurte i nclinate asupra proprieta ilor mecanice ale compozitului este mai mic dect cea dat de fibrele lungi orientate paralel cu sarcina luat n calcul. Eficien a arm rilor cu fibre poate fi evaluat pe baza a dou criterii: sporirea rezisten ei si cre terea durabilita ii compozitului, n compara ie cu matricea nearmat . Aceste efecte depind de lungimea fibrelor, de orientarea fibrelor i de rezisten a la forfecare a leg turii matrice-fibra [8]. Degradarea fibrelor datorit atacurilor chimice poate rezulta din dou tipuri de procese: atacul direct al matricii de ciment din cauza reac iei cu porii de ap care au o alcalinitate ridicata (pH>13) sau atacul agen ilor externi [11] care p trund prin intermediul matricii de ciment in fibr . Degradarea alcalin s-a observat c apare la fibrele de sticl i la fibrele naturale, in timp ce, degradarea datorit p trunderii agen ilor externi, este caracteristica o elului. Mecanismele sunt diferite, dar rezultatul este acela i, i anume reducerea rezisten ei i durabilita ii n timp [9]. Principalul obstacol n utilizarea arm rii cu fibre este faptul c elementele de construc ie nu sunt nici ductile i nu au nici rezisten la foc. Structurile n care sau folosit bare de arm tur din fibre polimerice, pot prin urmare prezenta un raspuns mai putin elastic al structurii i o rezistenta la foc redus . Cu toate acestea, ad ugarea fibrelor scurte de polipropilen monofilament n beton n timpul amestec rii poate avea un efect benefic prin reducerea exfolierii n timpul unui incendiu [12]. Acest lucru se datoreaz n mare parte porilor de ap r ma i n interiorul betonului fierbnd exploziv; presiunea vaporilor provoacnd exfolierea.

4. BETOANE SPECIALE
P strarea betonului ca material competitiv de construc ie a ncurajat realizarea de noi performan e ridicate, i implicit, rezisten e foarte mari ale betonului [13]. De i betonul de nalt rezisten este adesea considerat relativ un material nou, dezvoltarea lui s-a realizat treptat timp de multi ani. n ultimii 40 de ani, rezisten a la compresiune a betoanelor comerciale era de 35 Mpa ajungnd in momentul de fa la 140 Mpa [14].1 Beneficii excep ionale, att tehnice ct i economice, au fost derivate folosind betoanele de nalt rezisten . Datorit acestor beneficii, betoanele de nalt rezisten , sunt acum utilizate cu regularitate n multe aplica ii, inclusiv cl diri, elemente de pod, cama ueli, trotuare etc. Betoanele de nalt rezisten sunt adesea utilizate in structuri, nu din cauza rezisten ei, ci datorit altor propriet i ingineresti

Crea ii universitare 2010, Evaluarea sistemelor de construc ii

care aduc aceste cre teri, cum ar fi cre terea static a modulului de elasticitate, descre terea permeabilita ii in jurul materialului, sau rezisten a la abraziune mare. Permeabilitatea sc zut a betoanelor de mare rezisten prezint oportunita i pentru mbun t irea i cre terea duratei de exploatare. Avantajele utiliz rii betoanelor speciale constau n: Reducerea dimensiunilor elementelor structurale; Posibilitatea cre terii deschiderilor si suprafe ei de lucru Costul redus al structurii [13].

Performan ele cimenturilor pot varia foarte mult atunci cnd se inten ioneaz realizarea betoanelor de nalt rezisten . Selectarea materialelor de cimentare adecvate este cel mai importat pas n fabricarea cu succes a betoanelor de mare rezisten . Rezisten a leg turii i gradul de rigiditate compatibil ntre liant i agregate este, de asemenea, foarte important.

Figura 2. Diagrama de tensiune-deforma ie a betoanelor de nalt rezisten ; rezisten moderat si betoane de rezisten conven ional . Cenu a de termocentral i zgura de ciment sunt materialele suplimentare de cimentare alese la inceput pentru realizarea betoanelor de nalt rezisten . Atunci cand sunt combinate cu cimentul de nalt rezisten Portland, aceste materiale sunt

I. Gr dinariu, M. Budescu

folosite pentru producerea betoanelor economice cu o rezisten specific la compresiune de cel putin 70 Mpa. Pentru rezisten e mai ridicate, n special mai mari de 80 Mpa, amestecul trebuie s fie foarte fin, o past dens puzzolanic , care ar putea fi realizat foarte avantajos cu cenu de siliciu, metakaolin, sau cu cenu a foarte fin de termocentral . Cenu a de termocentral i zgura de ciment au fost folosite n mod tradi ional ca nlocuitori pentru cimentul Portland. Cenu a de siliciu, metakaolinul i cenu a foarte fin de termocentral tind mai mult a fi trata i ca aditivi meni i s mbun t easc performan ele decat ca nlocuitori ai cimentului Portland. La realizarea betoanelor de mare rezisten , principalele proprieta i de care trebuie s se in cont sunt: raportul apa/liant; densitatea liantului; distribu ia particolelor; caracteristicile agregatelor; con inutul de ap n amestec; antrenarea aerului; lucrabilitatea.

Atat in exces ct i n cantit i insuficiente apa este un inamic pentru betonul de nalt rezisten . Pentru atingerea scopului, asupra proprieta ilor betonului de nalt rezisten n stare vascoas ct i nt rit, o anumit cantitate minim de apa este necesar [14]. Exist unele inconveniente n utilizarea betoanelor de nalt rezisten , i anume cedarea casant , contrac ia endogen foarte mare i rezisten mic la foc. Toate aceste dezavantaje pot fi corectate prin utilizarea adaosurilor de fibr sau prin nlocuirea agregatelor grele cu cele u oare. Din toate tipurile de betoane de nalt performan un loc aparte este ocupat de c tre betoanele auto-compactare [13]. Betoanele auto-compactate au ap rut n Japonia n 1988, cu scopul de a evita procesul de vibrare si de a reduce timpul de punere n oper . Dup o scurt perioad de timp, s-a observat c betonul auto-compactat are cateva avantaje n plus, din punct de vedere: tehnic, tehnologic, economic, social si ecologic; n compara ie cu betonul clasic [13]. Capacitatea de umplere, curgere i rezisten a de segregare sunt caracteristicile care fac ca acest tip de beton s fie auto-compactant. n afar de aceste propriet i, alte

Crea ii universitare 2010, Evaluarea sistemelor de construc ii

cerinte specifice ale betonului nt rit trebuiesc indeplinite, cum ar fi: compactarea i durabilitatea. Chiar daca materialele componente sunt similare cu cele ale betonului clasic, exist unele diferen e esen iale referitoare procesului de preparare a betonul autocompactat. Diferen ele constau n con inutul de material pulverizant, a raportului apa/ciment, utilizarea superplasticiantilor, numarului de operatii efectuate si ale testelor compozi iei preliminare [15].

5. CONCLUZII
Se observ c aceste dou materiale cu vechime in domeniul construc iilor au suferit diferite transform ri de-a lungul istoriei. Un real interes reprezinta armarea cu fibre. Acest domeniu duce la realizarea unor construc ii sau elemente de constrc ii mai usoare si mai ieftine. Interesul fa de materialele ob inute ecologic dar i tehnologia avansat au condus la cercetarea unor noi tipuri de aditivi sau substan e care pot nlocui cu succes cimenturile Portland par ial sau integral n ob inerea betoanelor sau a mortarelor. Pentru realizarea acestora se pot utiliza cu succes cenu ele de furnal ultrafine al turi de ra ini polimerice (adezivi), i sulfat de calciu rezultnd rezisten e mecanice mult superioare, de pna la zece ori la ntindere din ncovoiere i cinci ori la compresiune fa de betonul clasic pe baz de ciment Portland. Mai mult procesele de ob inere ale compu ilor au un grad mult diminuat de poluare. n prezent se fac cercet ri asupra comport rii unui nou tip de liant, armat sau nu, cu diferite tipuri de fibre i cu anumite concentra ii pentru stabilirea proprieta ilor, precum i eficien a lui n diferite elemente structurale.

Referin e
[1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] http://www.abstractconcrete.org/content/concrete-history-and-science http://ciks.cbt.nist.gov/~garbocz/appendix1/node4.html F.M. Lea, The Chemistry of Cement and Concrete, St. Martin's Press, New York, 1956. http://www.howconcreteworks.com/ Mihul A., Constructii din beton armat, Ed. Didactic i pedagogic , Bucure ti, 1969. http://en.wikipedia.org/wiki/Concrete http://en.wikipedia.org/wiki/Reinforced_concrete Bentur A., Mindess S., Fibre Reinforced Cementitious Composites(second edition), Taylon & Francis, London and New York, 2007. Tehnical report, FRP reinforcement for RC structures, Task Group, 2006.

10

I. Gr dinariu, M. Budescu

[10] Peled, A, Jones J.,Shah S.P., Efect of matrix modification on durability of glass fiber reinforced cement composite, Materials and Structures 38, 2005:163-171. [11] Qian X., Shen B., Mu B., Li Z., Enhancement of aging resistance of glass fiber reinforced cement, Materials and Structures 36, 2003:323-329. [12] Boland J. E., Fracture of fiber-reinforced cement composites:effect of fiber dispersion, Springer, 2008. [13] Onet T., High performance concrete, Buletinul Institutului Politehnic din Iasi, 2009. [14] Caldarone M. A., High-strength concrete a practical guide, Taylor & Francis, USA i Canada,
2009.

[15] Cxc Onet T., Szilagyi H., Corbu O., Betonul autocompactant material cu impact ecologic. Ingineria Romneasc : Trecut, Prezent i Viitor. A III-a Conf. Na ion. i Acad. de t. Tehn. din Romnia, Cluj-Napoca, 2008, 371378.