Sunteți pe pagina 1din 70

BETON ARMAT ȘI PRECOMPRIMAT I

- CURS 1 -

1
Sagrada familia

2
Turnul Evolution din Moscova

3
Turnul Evolution din Moscova

4
Turnul Evolution din Moscova

5
Drum costier și rampă de acces din
Selvika, Norvegia

6
Drum costier și rampă de acces din
Selvika, Norvegia

7
Parc EVERGREEN Mangalia

8
CSS1

9
CSS1

1
0
CSS1

1
1
CSS1

1
2
Rectorat UOC

13
USAMV

14
Port Constanta

15
Port Constanta

16
Bibliografie:

1. STAS 10107/0-90: Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea


elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat
2. SR EN 1992-1-1-2004 Partea 1-1 Reguli generale şi reguli pentru clădiri
3. SR EN 1992-1-1-2004_AC-2008 - Partea 1-1 Reguli generale şi
reguli pentru clădiri
4. SR EN 1992-1-1-2004_NB-2008 - Partea 1-1 Reguli generale şi
reguli pentru clădiri. Anexa naţională
5. SR EN_1097_6_2002 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor
mecanice și fizice ale agregatelor. Partea 6: Determinarea masei reale și
a coeficientului de absorbție a apei
6. SR EN_1097_6_A1_2006 - Încercări pentru determinarea
caracteristicilor mecanice și fizice ale agregatelor. Partea 6:
Determinarea masei reale și a coeficientului de absorbție a apei
7. SR EN_1097_6_AC_2003 - Încercări pentru determinarea
caracteristicilor mecanice și fizice ale agregatelor. Partea 6:
Determinarea masei reale și a coeficientului de absorbție a apei

17
Bibliografie:

1. SR EN_12390_1_2005 - Încercare pe beton întărit. Partea 1:


Formă, dimensiuni și alte condiții pentru epruvete și tipare
2. SR EN_12390_1_AC_2006 - Încercare pe beton întărit. Pertea 1:
Formă, dimensiuni și alte condiții pentru epruvete și tipare
3. SR EN_12390_2_2009 - Încercare pe beton întărit. Pertea 2: Pregătirea și
păstrarea epruvetelor pentru încercări de rezistență
4. SR EN_12390_3_2009 - Încercare pe beton întărit. Pertea 3: Rezistența la
compresiune a epruvetelor
5. SR EN_12390_4_2005 - Încercare pe beton întărit. Partea 4: Rezistența la
compresiune. Caracteristicile mașinilor de încercare
6. SR EN_12390_5_2009 - Încercare pe beton întărit. Partea 5: Rezistența la
încovoiere a epruvetelor
7. SR EN_12390_6_2005 - Încercare pe beton întărit. Partea 6: Rezistența la
întindere prin despicare a epruvetelor
8. SR EN_12390_6_AC_2006 - Încercare pe beton întărit. Partea
6: Rezistența la întindere prin despicare a epruvetelor
9. SR EN_12390_7_2009 - Încercare pe beton întărit. Partea 7:
Densitatea betonului întărit.
18
Bibliografie:

1. SR EN_12390_8_2009 - Încercare pe beton întărit. Partea


8: Adâncimea de pătrundere a apei sub presiune.
2. SR EN 1998-1-2004 - Partea 1 Reguli generale, acţiuni seismice şi
reguli pentru clădiri.
3. SR EN 1998-1-2004_NA-2008 - Partea 1 Reguli generale, acţiuni
seismice şi reguli pentru clădiri. Anexa naţională
4. Cadar, I., Clipii, T., Tudor, A.: Beton armat, Editura
Orizonturi Universitare, Timişoara, 1999 si 2004.
5. Kiss Z., Oneț T.: Proiectarea structurilor de beton după SR EN
1992-1, Ed. Abel, Cluj Napoca 2008.
6. Postelnicu T., Munteanu M.: Beton armat – partea a 2-a (Calculul
elementelor de beton armat), Editura MatrixRom Bucuresti,
2006.
7. Agent, R., Dumitrescu, D., Postelnicu, T.: Îndrumător pentru
calculul şi alcătuirea elementelor structurale de beton
armat, Editura Tehnică, 1992
19
Bibliografie:

1. Dumitrescu, D., Agent R., Nicula, I., Gaina, N., Popaescu, A., Weissenberg,
M., Lissai, F., Sandulescu, G., Stanescu, A. : Indrumator pentru proiectarea
si calculul constructiilor din beton, beton armat si beton precomprimat,
Editura tehnica, 1978.
2. Dumitrescu, D., Popaescu.A.: Beton precomprimat, Editura Academiei
Romane, 1987.
3. Avram C., Facaoaru I., Mirsu O., Filimon I., Tertea I.: Concrete strenght and
Strains, Elsevier Scientific Publishing Company, 1981.
4. Nilson A.H., Darwin D., Dolan C.H.: Design of concrete structures, Thirteenth
Edition, McGraw-Hill 2004
5. Georgescu, D.P.: Indrumator de proiectare a durabilitatii betonului. Clase
de durabilitate, Tipografia Everest – Bucuresti 2001.
6. Ilinoiu, O. G.: Evaluarea conformității betonului, Ed. Cartea
universitară, București 2006
7. Ilinoiu, O. G.: Controlul calității betoanelor, Ed. Cartea universitară,
București 2004. 20
Scurt istoric:

• Cimentul hidraulic este cunoscut din epoca


romanilor (sec. II î.e.n), care amestecau o
cenusa vulcanica cu mortar de var.
• Inventarea cimetului modern este revendicata
de
– francezi (Louis Vicat, 1812-1813) si
– englezi (John Aspdin, 1824), care au obtinut
ciment prin arderea unui amestec de calcar
si argila.
21
Scurt istoric:

• Betonul armat este inventat catre mijlocul


secolului al XIX-lea;
• Paternitatea sa este atribuita gradinarului
francez Joseph Monier, pentru ca patentele
înregistrate de el începând cu 1867 au avut
efecte, contribuind decisiv la dezvoltarea
betonului armat ca material structural.

22
Scurt istoric:

• Brevetele sale au fost cumparate de firma


germana Wayss&Freytag, care a executat
numeroase lucrari între 1886 si 1900 folosind
“ betonul Monier “.

23
Scurt istoric:

• Primele norme au aparut în Elvetia (1903).


Pâna în 1911 apar norme similare in
Germania, Franta, Marea Britanie, Statele
Unite si Rusia.
• Se pun bazele metodei de calcul la rezistente
admisibile, care va fi utilizata pana în anii ’50

24
Scurt istoric:

• Începând din anii ’30 devine materialul


preferat pentru structuri.
• Placile curbe subtiri din beton armat sunt
utilizate pentru constructii cu deschideri mari

• Eduardo Torroja
La Zarzuela Racetrack,
Madrid, Spain
25
Scurt istoric:
Frontón Recoletos

26
Scurt istoric:

27
Scurt istoric:

28
Scurt istoric:

29
Scurt istoric:

• Un moment important îl constituie aparitia


betonului precomprimat, legata de numele
inginerului fracez Emile Freyssinet (1928).

• Prin precomprimare se realizeaza o stare


initiala de compresiune în beton, eliminându-
se astfel, total sau partial, eforturile de
întindere în exploatare.

30
Scurt istoric:

• În România, betonul armat a fost utilizat de la


începuturile sale si inginerii români au
construit structuri remarcabile.
• Figura cea mai importanta în perioada de
început este Anghel Saligny (1854 - 1925) care
a realizat în premiera mondiala silozuri de
cereale la Braila si Galati (1884 - 1889) cu
pereti din elemente prefabricate

31
Scurt istoric:

• Scoala de poduri si sosele din Bucuresti


introduce betonul armat în programa de
învatamânt. Primul curs de beton este tinut în
1903 de profesorul Ion Ionescu
• Înca din primul deceniu al secolului XX, Gogu
Constantinescu realizeaza diverse lucrari
(plansee din beton armat la Cazinoul din
Constanta, moscheea din Constanta, etc.) iar
Elie Radu realizeaza lucrari edilitare si poduri.
32
Factori care influenteaza alegerea betonului ca material
structural

• Economie
• Versatilitate
• Accesibilitate
• greutate specifica relativ
• Rezistenta la foc ridicata
• Întretinere redusa • raport rezistenta/greutate
relativ mic
• Redundanta structurala • rezistenta redusa la întindere
• Rezistenta la foc
• necesitatea de a folosi
cofraje si sprijiniri
• deformatii care au loc în timp

33
STRUCTURA BETONULUI:

• Betonul poate fi considerat un material bifazic,


compus din agregatele înglobate în mediul
liant al pietrei de ciment (matricea
sistemului).

34
STRUCTURA BETONULUI:

• Betonul este un material compozit format


dintr-un liant (matrice) în care sunt incluse
particulele de agregat (incluziuni).
• La betoanele hidraulice liantul este
un amestec de ciment hidraulic si
apa.
• Se distinge agregatul fin (pâna la 5 mm
diametru) si agregatul mare (între 5 si 70
mm).
35
STRUCTURA BETONULUI:

• Compozitia tipica a unui beton este data în


tabelul de mai jos:

• Proportiile amestecului pot varia în limite


destul de largi: dozajul de ciment între
36
STRUCTURA BETONULUI:
250…600 kg/m3, raportul a/c între 0,3…0,7.

37
STRUCTURA BETONULUI:

• Cimentul:
• Cimenturile Portland, care sunt cele mai
utilizate, se obțin dintr-un amestec de calcar
(care contine Ca) si argile (care contin Si, Al si
Fe).
• Acest amestec calcinat la 1500 oC da clincherul
si, acesta din urma, macinat fin, cimentul.

38
STRUCTURA BETONULUI:

• Agregatele provin din:


– roci naturale de carieră sau balastieră, sau
– obţinute pe cale artificială (granulit,
zgură expandată).
• Ele pot fi caracterizate prin granulozitate, sau
sumar, prin raportul P/N (pietriş/nisip).

39
STRUCTURA BETONULUI:

• Datorită ponderii în masa betonului,


agregatele au o influenţă mare asupra
proprietăţilor acestuia, determinând în primul
rând densitatea aparentă.
• În structurile de rezistenţă se utilizează:
– betonul cu masă volumică normală, cu densitatea
aparentă de 2.300...2.500 kg/m3, realizat cu
agregate naturale grele şi
– betonul cu agregate uşoare naturale sau
artificiale, cu densitatea aparentă cuprinsă între
1.500...2.000 kg/m3
40
STRUCTURA BETONULUI:

• Piatra de ciment conţine fază solidă, vâscoasă,


lichidă şi gazoasă, deci este un pseudosolid. Ea
este formată din:
– Produsele hidratării şi hidrolizei – formaţiuni
cristaline şi geluri;
– Nucleele nehidratate de ciment;
– Apa legată chimic, fizic şi apa liberă;
– Porii capilari şi porii interstiţiali (porii de gel).

41
STRUCTURA BETONULUI:

• Pasta de ciment hidratata (pch)


• Pasta de ciment hidratata este compusa din:
- gelul de Silicatii de calciu hidratati C-S-H,
- cristale de Hidroxidul de calciu CH si
- Sulfo-aluminatii de calciu hidratati CASH,
- pori si apa în diverse forme.

42
STRUCTURA BETONULUI:

• Pasta de ciment hidratata (pch)


• Pasta de ciment hidratata este compusa din:
- gelul de Silicatii de calciu hidratati C-S-H,
- cristale de Hidroxidul de calciu CH si
- Sulfo-aluminatii de calciu hidratati CASH,
- pori si apa în diverse forme.

43
STRUCTURA BETONULUI:

• Silicatii de calciu hidratati


• C-S-H reprezinta 50-60% din volumul solid al
pch. Ei formeaza un gel, sau cristale fibroase
de talie mica care se aglomereaza în lamele.
• C-S-H da rezistenta si aderenta pch.

44
STRUCTURA BETONULUI:

• Hidroxidul de calciu
• CH reprezinta circa 20-25% din volumul solid
al pch. El se prezinta sub forma de cristale
mari hexagonale
• Contributia sa la rezistenta pch este relativ
mica.
• Este usor solubil în solutii acide, micsorând
durabilitatea betonului. Pe de alta parte este
principalul responsabil de pH bazic al
betonului, care protejeaza armaturile contra
coroziunii. 44
STRUCTURA BETONULUI:

45
STRUCTURA BETONULUI:

• Sulfo-aluminatii de calciu hidratati


• Ocupa 15-20% din volumul solid al pch si joaca
un rol minor în rezistenta pietrei de ciment.
• În primele momente al hidratarii se formeaza
trisulfat, care apoi se poate descompune în
monosulfat.

46
STRUCTURA BETONULUI:

• Granulele de ciment ramân mult timp


nehidratate dupa începerea prizei si întaririi
betonului. Se considera in general ca granulele
de ciment nu trebuie sa depaseasca 50 nm
pentru ca hidratarea granulei sa poata fi
completa.
• Produsii de hidratare se aglomereaza în jurul
granulei, îngreunând accesul apei catre
miezul acesteia.
47
STRUCTURA BETONULUI:

• Produsii de hidratare nu ocupa complet


volumul initial de apa si de ciment.
• parte din apa este în exces, fata de necesarul
pentru hidratare.
• În consecinta ramân spatii neocupate de pasta
de ciment hidratata, care sunt numite pori.

48
STRUCTURA BETONULUI:

Evoluţia în timp a procesului de întărire este


influenţat de:
- prepararea şi punerea în operă a betonului,
- de mijloacele de compactare şi
- tratarea betonului după turnare, de
temperatura şi umiditatea mediului.

49
STRUCTURA BETONULUI:

Proporţia dintre componentele pietrei de


ciment se modifică în timp, prin continuarea
procesului de hidratare şi hidroliză, reducerea
cantităţii de apă şi creşterea volumului de
goluri.

50
STRUCTURA BETONULUI:

În beton, pe lângă porii pietrei de ciment,


amintiţi anterior, se formează goluri de diferite
dimensiuni, începând de la prepararea
betonului, continuând în timpul turnării, apoi a
întăririi lui.
Cauzele sunt antrenarea aerului în timpul
amestecării, separarea apei suplimentare din
pasta de ciment, sedimentarea granulelor după
turnare sau starea internă de tensiune dintre
componenţii cu proprietăţi diferite. 51
STRUCTURA BETONULUI:

Aerul antrenat la amestecarea betonului


proaspăt formează pori care nu comunică între
ei şi au dimensiuni mai mari decât ale porilor
capilari, neinfluenţând direct proprietăţile de
deformare ale betonului.
O mare parte a golurilor se formează în timpul
turnării şi compactării betonului prin
sedimentarea (tasarea) granulelor mai grele sub
agregatele mari; apa liberă în exces se adună
deasupra, permiţând eliberarea aerului de
amestecare sub formă de bule. 52
STRUCTURA BETONULUI:

Astfel se pot explica anumite proprietăţi ale


betonului, cum ar fi dependenţa rezistenţei
betonului şi a aderenţei dintre beton şi
armătură de direcţia aplicării încărcării în raport
cu direcţia de turnare a betonului.
În urma unei tehnologii necorezpunzătoare de
punere de punere în operă, pot apărea şi goluri
de dimensiuni mai mari, de ordinul
centimetrilor (caverne).
53
STRUCTURA BETONULUI:

Porii pot fi clasificati dupa dimensiunile lor :


• - Spatii interlamelare în C-S-H:
Sunt prea mici pentru a avea un efect defavorabil
asupra rezistentei si permeabilitatii pch. Totusi,
migratia apei care exista în aceste spatii produce
contractie de uscare si fluaj.

54
STRUCTURA BETONULUI:

Porii pot fi clasificati dupa dimensiunile lor :


• Pori capilari: sunt spatii ramase neocupate dupa
formarea produsilor de hidratare.
• Porii mai mari de 50 μm se numesc macropori,
si au un efect defavorabil asupra rezistentei si
permeabilitatii.
• Porii mai mici de 50 μm se numesc micropori si
influenteaza contractia de uscare si fluajul.

55
STRUCTURA BETONULUI:

Porii pot fi clasificati dupa dimensiunile lor :


• Bule de aer: sunt sferice, spre diferenta de porii
capilari care au o forma neregulata. Bulele
produse de aditivii antrenori de aer au 50-200
μm. Aerul inclus în amestec în timpul malaxarii
da bule de dimensiuni mari, pâna la 3 mm. De
fapt antrenorii de aer “disperseaza” aerul
antrenat în timpul malaxarii, formând bule mici.
Bulele de aer au un efect defavorabil asupra
rezistentei. 56
STRUCTURA BETONULUI:

În masa betonului ia naştere o stare de tensiune


ca umare a contracţiei pietrei de ciment,
împiedicată parţial de reţeaua de agregate,
rezultând microfisuri.
Aceste microfisuri pot să apară:
- la suprafaţa de contact agregat – piatră de
ciment (microfisurile de aderenţă),
- în interiorul pietrei de ciment sau
- în interiorul agregatului.
57
STRUCTURA BETONULUI:

Datorită aderenţei relativ slabe dintre piatra de


ciment şi agregate, obişnuit în masa betonului
predomină primul tip de microfisuri.
Microfisurile iniţiale constituie motivul de bază
al degradării structurii betonului sub efectul
încărcărilor, dezvoltarea lor ducând în final la
ruperea betonului.

58
STRUCTURA BETONULUI:

Proprietăţile betonului întărit depind atât de


componenţii lui, cât şi de caracteristicile
prezentate de interfaţa agregat – piatră de
ciment, adică de:
– Forţele de lagătură (aderenţă) dintre agregate
şi piatră de ciment;
– Prezenţa discontinuităţilor în masa betonului
(defecte de structură), sub forma porilor, a unor
microfisuri iniţiale de contracţie sau a golurilor
de sedimentare de sub agregate.
59
STRUCTURA BETONULUI:

• Proprietăţile însumate ale componenţilor inerţi


(agregate şi nuclee nehidratate de ciment) şi
activi (produse de hidratare) determină
densitatea aparentă, porozitatea, coeficientul de
dilatare termică.
• Caracteristicile prezentate de interfaţa
componenţilor inerţi şi activi sunt cele care
influenţează valorile rezistenţelor la diferite
solicitări, ale modulilor de deformţie, valoarea
deformaţiei de curgere lentă etc. 60
STRUCTURA BETONULUI:

• Aditivi si adaosuri
• aditivi substanțele care se adauga în cantitati mici (de
ordinul a cel mult 1-2% din masa cimentului) si au
efecte importante asupra proprietatilor betonului
proaspat sau întarit.
• Adaosurile sunt substante minerale care se adauga în
cantitati relativ mari (20- 80% din masa cimentului) si
înlocuiesc o parte din acesta.

61
STRUCTURA BETONULUI:

• Aditivi tensio-activi
• Sunt utilizati fie ca antrenori de aer, fie ca plastifianti.
• Anternorii de aer sunt utilizati pentru a îmbunatati
rezistenta la înghet. În plus, îmbunatatesc lucrabilitatea
betonului proaspat. Pe de alta parte, produc o usoara
scadere a rezistentei betonului întarit.
• Plastifiantii au ca efect cresterea lucrabilitatii betonului
proaspat. Se poate obtine simultan o crestere a
lucrabilitatii si o scadere a raportului a/c.

62
STRUCTURA BETONULUI:

• Controlori de priza
• Acestia sunt fie întârzietori de priza (de exemplu gipsul)
fie acceleratori de priza

• Adaosuri minerale
• Aceste substante pot fi de origine naturala sau
artificiala (de regula deseuri industriale). Utilizarea
unor deseuri industriale ca adaosuri în beton prezinta
un interes ecologic ridicat.

63
REZISTENŢELE BETONULUI

• Comportarea sub efectul acţiunilor se poate


aborda analizând:
– nivelul structurii în ansamblu;
– nivelul elementelor de rezistenţă care compun
structura;
– nivelul materialelor componente ale elementelor
de rezistenţă.

64
REZISTENŢELE BETONULUI

• Al trelea nivel se referă în principal la proprietăţile


fizico-mecanice ale materialelor, în cazul de faţă
ale betonului.
• Acest nivel se poate subdivide în:
– nivelul macroscopic sau ingineresc – betonul este
considerat un corp omogen şi continuu;
– nivelul structural – betonul este tratat ca un sistem
bifazic, format din agregate şi piatră de ciment, legate
prin aderenţă; în consecinţă, nu este valabilă ipoteza
omogenităţii;
– nivelul atomilor – nu este valabilă nici ipoteza
continuităţii.
65
REZISTENŢELE BETONULUI

• Calculul clasic al elementelor structurale se


referă de obicei la nivelul ingineresc. Studiul
proprietăţilor de deformare şi explicarea
modului în care se rupe betonul se face uzual la
nivel structural; modelarea betonului se poate
face atât în ipoteza ideală a răspunsului elastic,
cât şi în ipoteza comportării reale, inelastice.

66
MECANISMUL RUPERII BETONULUI

• Ruperea unui material este un proces care


depinde de structura lui;
• Astfel, ruperea betonului, material cu o
structură eterogenă, este influenţată atât de
rezistenţele materialelor componente, cât şi
de legătura existentă între ele.
• Acest mod de comportare diferă de cea a
materialelor cu structură omogenă, la care
ruperea se produce prin distrugerea legăturii
între particulele elementare (de exemplu, în
cazul oţelului). 67
MECANISMUL RUPERII BETONULUI

• Aşa cum s-a văzut mai sus, în masa betonului


există discontinuităţi structurale încă din faza
premergătoare încărcării, sub formă de pori,
microfisuri sau goluri.
• Aceste defecte constituie fondul acumulării
treptate a degradărilor în structura betonului,
constatându-se că ruperea este cauzată de
distrugerea treptată a legăturii dintre agregate şi
piatra de ciment.
68
MECANISMUL RUPERII BETONULUI

• La rândul lor, caracteristicile solicitării


influenţează rezistenţele betonului prin:
– starea de eforturi creată (mono-, bi- sau triaxială),
– modul de aplicare (static sau dinamic),
– durata de acţiune (scurtă durată sau lungă durată).

69

S-ar putea să vă placă și